Aritmetica

Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică
Alba Iulia
2017
Cuprins
1 Metoda figurativă 7
1.1 Aflarea a două numere când se cunosc suma şi diferenţa lor 7
1.2 Aflarea a două numere când se cunosc suma şi raportul lor 9
1.3 Aflarea a două numere când se cunosc diferenţa şi raportul lor 11
1.4 Aflarea a două numere când se cunosc raportul lor iniţial şi
apoi raportul după unele modificări 12
1.5 Aflarea a două numere când se cunosc trei-patru sume şi două-
trei diferenţe 13
1.6 Aflarea mai multor numere când se cunosc fracţii dintr-un ı̂ntreg 14
2 Metoda reducerii la unitate 19
3 Metoda comparaţiei 25
4 Metoda eliminării prin ı̂nlocuire 27
5 Metoda falsei ipoteze 28
6 Metoda mersului invers 34
7 Probleme propuse 38
Bibliografie 46
5
Introducere
Autorii, 15 Mai 2017
6
1 Metoda figurativă
Metoda figurativă sau metoda grafică constă ı̂n reprezentarea prin desen
a datelor sau mărimilor care apar ı̂n problemă. Desenul, pe de o parte trebuie
să conţină mărimile necunoscute şi relaţiile dintre ele, iar pe de altă parte
trebuie să fixeze dependenţa dintre mărimile cunoscute şi cele necunoscute
ale problemei considerate.
1.1 Aflarea a două numere când se cunosc suma şi
diferenţa lor
Problema 1.1. Suma a două numere este 200. Să se afle cele două numere
ştiind că diferenţa lor este 40.
Rezolvare. Prima variantă. Desenăm prin două segmente a şi b de

lungimi diferite cele două numere.
Difereţa de mărime dintre cele două segmente reprezintă exact diferenţa
7
celor două numere. Dacă la numărul mai mic adăugăm diferenţa celor două
numere, atunci obţinem două numere egale cu cel mare, a căror sumă este
200 + 40 = 240. În acest mod am egalizat numerele prin adunare. Prin
urmare b = 240 : 2 = 120. În continuare avem că a = 120 − 40 = 80.
A doua variantă. Desenăm prin două segmente a şi b de lungimi diferite
cele două numere.
Diferenţa de mărime dintre cele două segmente reprezintă exact diferenţa

celor două numere. Dacă din numărul cel mare scădem diferenţa celor două
numere, atunci obţinem două numere egale cu cel mic, a căror sumă este
200 − 40 = 160. În acest mod am egalizat numerele prin scădere. Prin
urmare a = 160 : 2 = 80. În continuare obţinem că b = 80 + 40 = 120.
8
1.2 Aflarea a două numere când se cunosc suma şi ra-
portul lor
Raportul a două numere este câtul lor. El ne arată de câte ori este mai mare
un număr decât celelalt. Precizăm că ı̂n problemele de aritmetică raportul a
două numere se utilizează atunci când ele se ı̂mpart exact.
Problema 1.2. Un număr este de 5 ori mai mare decât alt număr. Suma
celor două numere este 90. Să se determine cele două numere.
Rezolvare. Reprezentăm numărul cel mic printr-un segment a, numărul

cel mare print-un segment b. Segmentul b trebuie să fie de 5 ori mai mare
decât segmentul a.
Observăm câ ı̂n total avem 6 segmente a. Acestea reprezintă suma celor
două numere care este egală cu 90. Deci numărul cel mic este a = 90 : 6 = 15.
Pentru a afla numărul cel mare, fie ı̂nmulţim numărul cel mic cu 5, adică
b = 15 · 5 = 75, fie scădem din sumă numărul cel mic, adică b = 90 − 15 = 75.
9
Problema 1.3. Să se afle două numere ştiind că suma lor este egală cu s şi
că unul este de c ori mai mare decât delălalt.
Rezolvare. Prima variantă. Reprezentăm numărul cel mic printr-un

segment x, iar numărul cel mare printr-un segment y. Din enunţ rezultă că
segmentul y este format din c segmente x.
Rezultă că ı̂n total avem c + 1 segmente x şi că cele c + 1 segmente x
reprezintă suma celor două numere. Prin urmare s = (c + 1)x, de unde
s s c·s
x = s : (c + 1) = . În final avem că y = c · x = c · = .
c+1 c+1 c+1
A doua variantă. Notând numărul cel mic cu x, iar numărul cel mare
cu y obţinem sistemul 

x+y =s



y = c · x,

s
de unde x + x · x = s ⇐⇒ (1 + c)x = s ⇐⇒ x = . În continuare rezultă
1+c
s c·s
că y = c · x = c · = .
1+c 1+c
10
1.3 Aflarea a două numere când se cunosc diferenţa şi
raportul lor
Problema 1.4. În două magazii s-au depozitat cereale. În prima magazie
s-au depozitat cu 468q mai mult decât ı̂n a doua. Aflaţi ce cantitate de
cereale s-a depozitat ı̂n fiecare magazie ştiind că ı̂n a doua magazie se află o
cantitate de 3 ori mai mică decât ı̂n prima magazie.
Rezolvare. Desenăm printr-un segment cantitatea de cereale din prima

magazie şi printr-un segment b cantitatea de cereale din a doua magazie.
Din enunţul problemei deducem că segmentul a este de trei ori mai mare
decât segmentul b. Altfel spus segmentul a este egal cu trei segmente b.
Desenul din dreapta ne arată că diferenţa de 468q este egală cu două segmente
b. Prin urmare b = 468q : 2 = 234q. În continuare pentru a afla valoarea lui
a, fin ı̂nmulţim numărul b cu 3 adică a = 234q ·3 = 702q, fie adunăm numărul
11
b cu 468, adică
a = 468q + 234q = 702q.
1.4 Aflarea a două numere când se cunosc raportul lor
iniţial şi apoi raportul după unele modificări
Problema 1.5. Vârsta tatălui este de 7 ori mai mare decât vârsta fiului. Să
se afle vârsta fiecăruia ştiind că peste 2 ani vârsta tatălui va fi de 5 ori mai
mare decât vârsta fiului.
Rezolvare. Vârsta fiului o reprezentăm printr-un segment a, iar vârsta
tatălui o reprezentăm printr-un segment b. Avem că segmentul b este format

din 7 segmente a, adică b = 7a. Adăugăm 2 atât la segmentul a cât şi la
segmentul b. Din enunţ avem că segmentul b + 2 este de 5 ori segmentul
a + 2.
12
Observăm că de 5 ori segmentul a + 2 este egal cu 5a + 10. În acest
mod obţinem relaţia b + 2 = 5a + 10. Înlocuim pe b cu 7a. Rezultă că
7a + 2 = 5a + 10. Succesiv rezultă că 2a = 8, de unde a = 4. Deci vârsta
fiului este de 4ani, iar vârsta tatălui este b = 7a = 7 · 4 = 28 ani.
1.5 Aflarea a două numere când se cunosc trei-patru

sume şi două-trei diferenţe
Problema 1.6. O şcoală are ı̂n ciclul primar 1050 de elevi. În clasele a patra
sunt cu 60 de elevi mai mult decât ı̂n clasele ı̂ntâi şi cu 50 de elevi mai puţin
decât ı̂n clasele a treia. În clasele a doua sunt cu 40 de elevi mai mult decât
ı̂n clasele a patra. Să se afle câţi elevi sunt ı̂n fiecare clasă.
Rezolvare. Segmentele a, b, c, d reprezintă numărul deelevi din clasa a

ı̂ntâi, din clasa a doua, din clasa a treia şi respectiv clasa a patra. Enunţul
problemei se poate traduce prin desenul următor.
13
Adunăm numerele trecute prin segmente. Obţinem că
60 + 60 + 50 + 60 + 40 = 270.
Această sumă o scădem din 1050. Rezultă că 1050 − 270 = 780. Restul
780 reprezintă de 4 ori segmentul a. Atunci a = 780 : 4 = 195 elevi sunt ı̂n
clasa ı̂ntâi. Deducem că d = 195 + 60 = 255 elevi sunt ı̂n clasa a patra. În
continuare avem că c = 195 + 60 + 50 = 305 elevi sunt ı̂n clasa a treia. La
urmă rezultă că b = 195 + 60 + 40 = 295 elevi sunt ı̂n clasa a doua.
Verificăm
195 + 255 + 305 + 295 = 755 + 295 = 1050.
1.6 Aflarea mai multor numere când se cunosc fracţii

dintr-un ı̂ntreg
Problema 1.7. Doi elevi au ı̂mpreună 120 de lei. Dacă primul elev ı̂i dă
celui de-al doilea 2/5 din suma sa, atunci cei doi elevi au sume egale. Să se
14
afle câţi lei are fiecare elev.
Rezolvare. Suma primului elev o reprezentăm prin 5 segmente egale.

Fiecare segment reprezintă o cincime din suma primului elev. Dacă din
acest segment a format din 5 părţi egale ı̂ndepărtăm 2 segmente rămâne
un segment b format din 3 părţi. La cele 2 segmente ı̂ndepărtate adăugăm
segmentul punctat care reprezintă suma celui de-al doilea elev.
Segmentul c obţinut este egal cu segmentul b. Rezultă că segmentul punc-

tat este egal cu o cincime din segmentul a. Cele 6 segmente care sunt ı̂n
segmentele b şi c reprezintă suma de 120 de lei. Prin urmare 120 : 6 = 20 lei
are cel de-al doilea elev. Rezultă că 20 × 5 = 100 lei are primul elev.
Problema 1.8. Suma a două numere este 200. Dacă din numărul cel mare
4
se scad din el şi acestea se adaugă la numărul cel mai mic, atunci cele două
9
numere devin egale. Să se afle numerele.
Rezolvare. Numărul cel mare ı̂l reprezentăm printr-un segment a format
15
din 9 părţi egale. Fiecare segment mic reprezintă o noime din numărul mare.
Dacă din acest segment a format din 9 părţi egale ı̂ndepărtăm 4 segmente
rămâne un segment b format din 5 părţi egale. La cele 4 segmente ı̂ndepărtate
adăugăm segmentul punctat care reprezintă numărul cel mic. Segmentul c
obţinut este egal cu segmentul b. Rezultă că segmentul punctat este egal cu
o noime din segmentul a. Cele 10 segmente care sunt ı̂n segmentele b şi c
reprezintă suma de 200 a celor două numere. Prin urmare 200 : 10 = 20 este
numărul cel mic. Rezultă că 20 × 9 = 180 este numărul cel mare.
Problema 1.9. Pe o suprafaţă de 5000 ha au fost semănate grâu, porumb

2
şi ovăz. Suprafaţa semănată cu grâu reprezintă din suprafaţa semănată cu
3
1
porumb, iar suprafaţa semănată cu ovăz este de 1 mai mare decât suprafaţa
2
semănată cu grâu. Să se afle ce suprafeţe au fost destinate fiecărei culturi.
Rezolvare. Deoarece suprafaţa semănată cu grâu se repartizează la
16
suprafaţa semănată cu porumb, suprafaţa semănată cu porumb o repre-
zentăm printr-un segment a format din trei segmente egale.
Cu două segmente din a formăm un segment b care reprezintă suprafaţa

semănată cu grâu. Urmează să determinăm un segment c care să reprezinte
suprafaţa semănată cu ovăz. Pentru aceasta notăm că utilizând introducerea
1 3
ı̂ntregilor ı̂n fracţie numărul 1 coincide cu numărul . Deci c coincide cu
2 2
jumătatea lui b ı̂nmulţită cu 3. Altfel spus de trei ori jumătatea lui b coincide
cu c. În acest mod am obţinut că suprafaţa de 5.000 ha poate fi reprezentată
prin 8 segmente. Atunci 5.000 : 8 = 625 ha. Rezultă că a = 625 · 3 = 1875
ha s-au semănat cu porumb, b = 625 · 2 = 1250 ha s-au semănat cu grâu, iar
c = 625 · 3 = 1875 ha s-au semănat cu ovăz.
17
2 Metoda reducerii la unitate
Metoda reducerii la unitate constă ı̂n determinarea valorii unei unităţi

din mărimea care apare ı̂n problemă. Pentru aplicarea acestei metode este
necesar să se stabilească dacă mărimile care apar ı̂n problemă sunt mărimi
direct proporţionale sau mărimi invers proporţionale.
Doă mărimi sunt direct proporţionale atunci când are loc următorul feno-
men: dacă una din mărimi se măreşte, respectiv se micşorează, de un anumit
număr de ori, atunci şi cealaltă mărime se măreşte, respectiv se micşorează,
de acelaşi număr de ori.
Două mărimi sunt invers proporţionale atunci când are loc următorul
fenomen: dacă una din mărimi se măreşte, respectiv se micşorează, de un
anumit număr de ori, atunci cealaltă mărime se micşorează, respectiv se
măreşte de acelaşi număr de ori.
Metoda reducerii la unitate ca şi metoda mersului invers se utilizează ı̂n
acele probleme ı̂n care datele depind succesiv unele de altele. Metoda reduce-
rii la unitate se utilizează ı̂n rezolvarea acelor probleme ı̂n care mărimile sunt
proporţionale. Atunci când sunt mai multe mărimi se recurge la aşezarea
datelor ı̂ntr-o schemă. În funcţie de numărul mărimilor metoda reducerii la
unitate se numeşte regula de trei simplă sau regula de trei compusă.
Regula de trei simplă se utilizează ı̂n rezolvarea problemelor ı̂n care
apar două mărimi direct sau invers proporţionale a şi b şi ı̂n care se cunosc
două valori r1 şi r2 ale mărimii a şi valoarea t1 a mărimii b corespunzătoare
valorii r1 şi trebuie determinată valoarea t2 a mărimii b corespunzătoare
19
valorii r2 . Regula de trei simplă se aplică acolo unde sunt date trei numere
r1 , r2 şi t1 şi se caută alpatrulea număr t2 , proporţional cu cele date.
Regula de trei compusă se utilizează ı̂n rezolvarea problemelor ı̂n care
este indicată dependenţa directă sau invers proporţională a unei mătimi faţă
de alte două sau mai multe mărimi. Regula de trei compusă este o aplicare
succesivă a regulei de trei simplă.
Problema 2.1. Mărind un număr de 6 ori se obţine 294. Să se determine

ce număr se obţine dacă se maăreşte acelaşi număr de 5 ori.
Rezolvare. Observăm că numărul nostru este de 6 ori mai mic decât
294. Prin urmare numărul nostru este egal cu 294 : 6 = 49. Mărind numărul
de 49 de 5 ori obţinem un număr egal cu 49 · 5 = 245.
Problema 2.2. Un elev lucând câte 5 probleme pe zi termină de rezolvat

problemele dintr-o culegere ı̂n 24 de zile. Să se determine ı̂n câte zile ar
termina culegerea dacă el ar rezolva câte 8 probleme pe zi.
Rezolvare. La ı̂ncepu aflăm câte probleme are culegerea. Pentru aceasta

observăm că elevul rezolvă 24 · 5 = 120 probleme. Dacă elevul rezolvă câte
8 probleme pe zi, atunci el termină culegerea ı̂n 120 : 8 = 15 zile.
Problema 2.3. Pe 7 kg de portocale se plătesc 42 de lei. Să se afle cât costă

9 kg de portocale.
Rezolvare. Prima variantă. În această variantă vom aplica reducerea

la unitate.
20
7 kg ........ 42 lei
9 kg ........ x lei
Precizăm că mărimile care intervin ı̂n această problemă sunt direct proporţionale
deoarece, dacă numărul kg de portocale creşte de n ori, atunci şi costul va
creşte de n ori.
7 kg ........ 42 lei
42
1 kg ........ lei
7
42
9 kg ........ · 9 lei
7
42
· 9 = 54 lei.
ı̂n concluzie x =
7
A doua variantă. În această variantă vom aplica metoda proporţiei.
Deoarece mărimile care intervin ı̂n această problemă sunt direct proporţionale,
raportul a două valori ale uneia dintre mărimi este egal cu raportul valorilor
corespunzătoare ale celeilalte mărimi. Prin urmare din
7 kg ........ 42 lei
9 kg ........ x lei
7 42 42 · 9
rezultă proporţia = , de unde x = = 54 lei.
9 x 7
Problema 2.4. O echipă de 6 muncitori termină o lucrare ı̂n 5 zile. Să se

afle ı̂n câte zile termină aceeaşi lucrare o echipă de 2 muncitori.
Rezolvare. Vom utiliza metoda de trei simplă.

Prima variantă. În această variantă vom aplica reducerea la unitate
21
6 muncitori ........ 5 zile
2 muncitori ........ x zile
Precizăm că marimile care intervin ı̂n această problemă sunt invers proporţionale
deoarece, dacă numărul de muncitori scade de n ori, atunci numărul de zile
va creşte de n ori.

1 muncitor ........ 6 · 5 zile
6·5
2 muncitori ........ zile
2
6·5
În concluzie x = = 15 zile.
2
A doua variantă. În această variantă vom aplica metoda proporţiei.
Deoarece mărimile care intervin ı̂n această problemă sunt invers proporţionale,
raportul a două valori ale uneia dintre mărimi este egal cu inversul raportului
valorilor corespunzătoare ale celeilalte mărimi. Prin urmare din

2 muncitori ........ x zile
rezultă proporţia
6 x
= ,
2 5
6·5
de unde x = = 15 zile.
2
Problema 2.5. O echipă de 8 muncitori, lucrând câte 6 ore pe zi, poate

termina o lucrare ı̂n 2 zile. Să se afle ı̂n câte zile poate termina aceeaşi
lucrare o echipă de 3 muncitori care lucrează câte 8 ore pe zi.
22
Rezolvare. Prima variantă. Vom aplica regula de trei compusă
8 muncitori ........ 6 ore pe zi ........ 2 zile

3 muncitori ........ 8 ore pe zi ........ x zile
Observăm că mărimile muncitori şi zile sunt invers proporţionale, deoarece
dacă numărul de muncitori se micşorează de n ori, atunci numărul de zile
de măreşte de n ori. Analog avem că mărimile ore pe zi şi zile sunt invers
proporţionale, deoarece dacă numărul de ore pe zi se micşorează de m ori,
atunci numărul de zile creşte de m ori.
8 muncitori ........ 6 ore pe zi ........ 2 zile

1 muncitor ........ 6 ore pe zi ........ 2 · 8 zile
Acest rând se citeşte astfel. Un muncitor care lucrează 6 ore pe zi termină

lucrarea ı̂n 2 · 8 zile.
1 muncitor ........ 6 ore pe zi ........ 2 · 8 zile

1 muncitor ........ 1 oră pe zi ........ 2 · 8 · 6 zile
Acest lucru se citeşte astfel. Un muncitor care lucrează 1 oră pe zi termină

lucrarea ı̂n 2 · 8 · 6 zile. În continuare avem că
1 muncitor ........ 1 oră pe zi ........ 2 · 8 · 6 zile

2·8·6
1 muncitor ........ 8 ore a pe zi ........ zile
8
2·8·6
3 muncitori ........ 8 ore pe zi ........ zile
8·3
2·8·6
În concluzie x = zile.
8·3
23
A doua variantă. Într-o zi prima echipă lucrează 8 · 6 = 48 ore. Prin
urmare prima echipă termină lucrarea ı̂n 8 · 6 · 2 = 38 · 2 = 96 ore. A doua
echipă lucrează ı̂ntr-o zi 3 · 8 = 24 ore. Deci a doua echipă pentru a realiza
lucrarea are nevoie de 96 : 24 = 4 zile.
Problema 2.6. O echipă de zidari poate zidi 624 de cărămizi ı̂n 4 ore.
Ajutoarele zidarilor pot aduce 522 de cărămizi ı̂n 3 ore. La ı̂nceput lângă zid
erau 200 de cărămizi. Să se afle câte cărămizi erau nezidite după 5 ore de
lucru.
Rezolvare. Aflăm câte cărămizi se aduc lângă zid.
3 ore ........ 522 cărămizi

5 ore ........ x cărămizi
522 · 5
Rezultă că x = = 174 · 5 = 870 cărămizi. În total lângă zid se află
3
870 + 200 = 1070 cărămizi. Acum aflăm câte cărămizi se pot zidi.
4 ore ........ 624 cărămizi

5 ore ........ y cărămizi
624 · 5
Deducem că y = = 156 · 5 = 780 cărămizi. Prin urmare 1070 − 780 =
4
290 cărămizi rămân nezidite după 5 ore de lucru.
24
3 Metoda comparaţiei
Metoda comparaţiei este utilizată ı̂n rezolvarea problemelor ı̂n care apar
două mărimi ı̂n două situaţii distincte. Metoda comparaţiei impune scrierea
datelor problemei unele sub altele. Această scriere se face cu respectarea
relaţiilor stabilite ı̂ntre mărimi. În acest mod, prin multiplicare, se pot egaliza
datele privitoare la una dintre mărimi. După egalizare se elimină una dintre
mărimi, iar problema devine mai simplă.
Problema 3.1. O echipă de 5 băieţi şi 3 fete au cules 168 lădiţe cu caise iar
o altă echipă de 7 băieţi şi 5 fete au cules 248 lădiţe cu caise. Să se afle câte
lădiţe a cules un băiat şi câte lădiţe a cules o fată.
Rezolvare. Avem că
5 băieţi ........ 3 fete ........ culeg 168 lădiţe

7 băieţi ........ 5 fete ........ culeg 248 lădiţe.
Putem egala numărul fetelor ı̂nmulţind prima linie cu 5 şi a doua linie cu 3.
25 băieţi ........ 15 fete ........ culeg 840 lădiţe

21 băieţi ........ 15 fete ........ culeg 740 lădiţe.
Din primul rând scădem al doilea rând.
4 băieţi ........ culeg 96 lădiţe.
Rezultă că un băiat culege 96 : 4 = 24 lădiţe. Deducem că 5 băieţi culeg

24 · 5 = 120 lădiţe. În continuare obţinem că 3 fete culeg 168 − 120 = 48
lădiţe. Prin urmare o fată culege 48 : 3 = 16 lădiţe.
25
Problema 3.2. Într-o zi 10 vaci şi 8 oi consumă 148 kg de nutreţ, iar 7 vaci
şi 16 oi consumă 166 kg de nutreţ. Să se determine câte kg consumă pe zi o
vacă şi câte kg consumă pe zi o oaie.
Rezolvare. Avem că
10 vaci ........ 8 oi ........ consumă 148 kg

7 vaci ........ 16 oi ........ consumă 166 kg.
Înmulţind cu 2 primul rând egalăm numărul de oi.
20 vaci ........ 16 oi ........ consumă 296 kg

7 vaci ........ 16 oi ........ consumă 166 kg.
Din primul rând scădem al doilea rând.
13 vaci ........ consumă 130 kg.
Rezultă că o vacă consumă pe zi 130 : 13 = 10 kg de nutreţ. Deducem că

10 vaci consumă ı̂ntr-o zi 10 × 10 = 100 kg de nutreţ. În continuare obţinem
că 8 oi consumă ı̂ntr-o zi 148 kg -100 kg=48 kg. În final rezultă că o oaie
consumă pe zi 48 : 8 = 6 kg de nutreţ.
26
4 Metoda eliminării prin ı̂nlocuire
Metoda eliminării prin ı̂nlocuire este o variantă a metodei comparaţiei

care se utilizează ı̂n probleme care conţin două, trei sau mai multe mărimi.
Această metodă se utilizează ı̂n rezolvarea a două categorii de probleme. Din
prima categorie fac parte problemele ı̂n care pentru compararea mărimilor,
cantităţilor sau valorilor sunt utilizate expresiile: cu atât mai mare sau cu
atât mai mic, cu atât mai mult sau cu atât mai puţin, cu atât mai scump
sau cu atât mai ieftin. Acestor expresii le corespund operaţii de adunare
sau operaţii de scădere. Din a doua categorie fac parte problemele ı̂n care
pentru compararea mărimilor, cantităţilor sau valorilor sunt utilizate expre-
siile: de atâtea ori mai mare sau de atâtea ori mai mic, deatâtea ori mai
mult sau de atâtea ori mai puţin, de atâteaori mai scump sau de atâtea ori
mai ieftin. Acestor operaţii le corespund operaţii ı̂nmulţire sau operaţii de
ı̂mpărţire. Indiferent de tipul de categorie rezolvarea problemelor se face prin
eliminarea succesivă a necunoscutelor până se ajunge la o relaţie cu o singură
necunoscută.
27
5 Metoda falsei ipoteze
Metoda falsei ipoteze se utilizează ı̂n rezlvarea problemelor care permit

emiterea unei ipoteze sau a mai multor ipoteze asupra unei mărimi sau asupra
mai multor mărimi. În mod concret se presupune că cerinţa problemei su
este corectă şi se transformă ı̂ntr-o nouă ipoteză. De obicei se presupune
că toate mărimile sunt la fel. Pe baza ipotezei sau a ipotezelor făcute se
rezolvu a problema. Prin compararea rezultatului obţinut sau a rezultatelor
obţinute cu datele din enunţ se poate constata că presupunerea făcută este
ı̂n contradicţie cu datele problemei. Această contradicţie ne arată care sunt
sursele eşecului şi erorii comise şi ne indică soluţia corectă a problemei ı̂n
cauză. Această metodă se numeşte metoda falsei ipoteze pentru că ipoteza
utilizată ı̂n rezolvare nu o facem pentru a nimeri rezultatul ci o facem pentru
identificarea unor relaţii care să ne ajute să rezolvăm problema ı̂n cauză.
Problema 5.1. Într-un bloc sunt 18 apartamente cu două sau trei camere,
ı̂n total 42 de camere. Să se afle câte apartamente sunt cu două şi câte sunt
cu trei camere.
Rezolvare. Prima variantă. Presupunem că ı̂n bloc sunt numai apar-
tamente cu 2 camere. În acest caz blocul are 18×2 = 36 de camere. Diferenţa
42-36=6 rezultă din faptul că ı̂n bloc există şi apartamente cu 3 camere.
Cele două tipuri de apartamente diferă ı̂ntre ele printr-o cameră. Rezultă
că 6 : 1 = 6 reprezintă numărul apartamentelor cu 3 camere. Deducem că
18-6=12 apartamente au câte 2 camere.
A doua variantă. Presupunem că ı̂n bloc sunt numai apartamente
28
cu 3 camere. În acest caz blocul are 18 × 3 = 54 de camere. Diferenţa 54-
42=12 camere rezultă din faptul că ı̂n bloc există şi apartamente cu 2 camere.
Cele două tipuri de apartamente diferă ı̂ntre ele printr-o cameră. Rezultă că
12:1=12 reprezintă numărul apartamentelor cu 2 camere. Deducem că 18-
12=6 apartamente au câte 3 camere.
A treia variantă. Această variantă este algebrică. Notând cu x numărul
apartamentelor cu 2 camere şi cu y numărul apartamentelor cu 3 camere,
enunţul problemei se traduce ı̂n sistemul


x + y = 18


2x + 3y = 42.

Înmulţind prima ecuaţie cu 2 obţinem sistemul



2x + 2y = 36


2x + 3y = 42.

Scăzând prima ecuaţie din a doua ecuaţie obţinem că y = 42 − 36 = 6. Deci

x + 6 = 18 de unde x = 18 − 6 = 12.
Problema 5.2. Într-o zi 3 vaci şi 2 cai consumă 60 kg de nutreţ. Un cal

consumă cu 5 kg mai mult decât o vacă. Să se afle câte kg de nutreţ consumă
ı̂n 180 de zile 4 vaci şi 3 cai.
Rezolvare. Prima variantă. Înlocuim cele 3 vaci cu 3 cai. Atunci cei

3 cai consumă ı̂n plus 5 × 3 = 15 kg de nutreţ. În acest caz avem nevoie de
60+15=75 kg de nutreţ. Înlocuind cele 3 vaci cu 3 cai, ı̂n total avem 2+3=5
29
cai. Rezultă că un cal consumă pe zi 75 : 5 = 15 kg de nutreţ. În continuare
obţinem că 15-5=10 kg de nutreţ consumă o vacă pe zi. Deci ı̂ntr-o zi cele 4
vaci consumă 10 × 4 = 40 kg de nutreţ, iar cei 3 cai consumă 15 × 3 = 45 kg
de nutreţ. Rezultă că pentru o zi este nevoie de 40+45=85 kg de nutreţ. În
final obţinem că este nevoie de 85 × 180 = 15.300 kg de nutreţ.
A doua variantă. Înlocuim cei 2 cai cu 2 vaci. În acest caz pentru cele
două vaci nu mai este nevoie de 2 × 5 = 10 kg de nutreţ. Deci avem nevoie
numai de 60-10=50 kg de nutreţ. Înlocuind cei 2 cai cu 2 vaci, ı̂n total avem
3+2=5 vaci. Rezultă că o vacă consumă pe zi 50 : 5 = 10 kg de nutreţ. Prin
urmare un cal consumă pe zi 10+5=15 kg de nutreţ. Deducem că ı̂ntr-o zi
cele 4 vaci consumă 10×4 = 40 kg de nutreţ, iar cei 3 cai consumă 15×3 = 45
kg de nutreţ. Rezultă că pentru o zi este nevoie de 40+45=85 kg de nutreţ.
În final obţinem că este nevoie de 85 × 180 = 15.300 kg de nutreţ.
A treia variantă. Această variantă este algebrică. Notând cu x kg de
nutreţ pe care le consumă o vacă ı̂ntr-o zi avem că x+5 kg de nutreţ consumă
un cal pe zi. Prima parte din enunţ se traduce prin ecuaţia
3x + 2(x + 5) = 60.
Rezultă că
5x + 10 = 60 ⇐⇒ 5x = 50,
de unde x = 50 : 5 = 10 kg de nutreţ consumă o vacă ı̂ntr-o zi. Deducem că

10+5=15 kg de nutreţ consumă un cal pe zi. Cerinţa problemei se traduce
30
prin a calcula
180 × (4 × 10 + 3 × 15) = 180 × (40 + 45)
= 180 × 85 = 15.300
Deci 15.300 kg de nutreţ sunt necesare pentru cele 180 de zile pentru cele 4
vaci şi cei 3 cai.
Problema 5.3. Într-o zi un gospodar a vândut la piaţă 125 kg de căpşuni

şi 240 kg de cireşe ı̂ncasând 2930 lei. Ştiind că un kg de căpşuni este cu 3 lei
mai scump decât un kg de cireşe să se afle preţul unui kg din fiecare produs.
Rezolvare. Prima variantă. Dacă gospodarul ar fi vândut numai

căpşuni ar fi ı̂ncasat ı̂n plus 240 × 3 = 720 lei. Deci gospodarul ar fi ı̂ncasat
2930+720=3650 lei. În acest caz gospodarul a vândul 125+240=365 kg de
căpşuni. Rezultă că 3650:365=10 lei este preţul unui kg de căpşuni. Prin
urmare 10-3=7 lei este preţul unui kg de cireşe.
A doua variantă. Dacă gospodarul ar fi vândut numai cireşe ar fi
ı̂ncasat ı̂n minus 125 × 3 = 375 lei. În acest caz gospodarul ar fi ı̂ncasat
2930-375=2555 lei. De data aceasta gospodarul a vândut 125+240=365 kg
de cireşe. Rezultă că 2555:365=7 lei este preţul unui kg de cireşe. Deducem
că 7+3=10 lei este preţul unui kg de căpşuni.
Problema 5.4. Într-o curte sunt găini, raţeşi oi. În total sunt 100 de capete
şi 280 de picioare. Numărul găinilor este de 3 ori mai mare decât numărul
raţelor. Să se determine numărul găinilor, raţelor şi oilor din acea curte.
31
Rezolvare. Prima variantă. Observăm că 3 găini şi o raţă au ı̂mpreună
8 picioare. Presupunem că ı̂n curte sunt numai oi. Atunci ı̂n curte sunt
100×4 = 400 de picioare. În acest caz avem ı̂n plus 400-280=120 de picioare.
Cele 120 de picioare le ı̂mpărţim ı̂n grupe de câte 8 picioare. Rezultă că
sunt 120:8=15 grupe a câte 8picioare. Dar ı̂n fiecare grupă este câte o raţă.
Deducem că sunt 15 raţe, 3 × 15 = 45 găini şi 100 − (15 + 45) = 40 oi.
Verificăm
45 + 15 + 40 = 100
iar
45 × 2 + 15 × 2 + 40 × 4 = 90 + 30 + 160 = 280.
A doua variantă. Observăm că 3 găini şi o raţă formează o grupă care
are 4 capete şi 8 picioare. Presupunem că ı̂n curte sunt numai păsări, găini
şi raţe. Atunci sunt ı̂n total 100:4=25 grupe de păsări. Deducem că 25 de
grupe de păsări au ı̂n total 25 × 8 = 200 de picioare. În acest caz avem ı̂n
minus 280-200=80 de picioare. Între o oaie şi o pasăre există o diferenţă de
4-2=2 picioare. Rezultă că sunt 80:2=40 de oi. Prin urmare sunt 100-40=60
de păsări. Avem că 60:4=15 sunt raţe. Obţinem că 15 × 3 = 45 sunt găini.
A treia variantă. Această variantă este algebrică. Notând cu x numărul
raţelor avem că 3x este numărul găinilor. Rezultă că
100 − (x + 3x) = 100 − 4x
este numărul oilor. Enunţul problemei se traduce ı̂n ecuaţia
2x + 2 × 3x + 4 × (100 − 4x) = 280.
32
Obţinem ecuaţia
2x + 6x + 400 − 16x = 280 ⇐⇒ 400 − 280 = 8x ⇐⇒ 120 = 8x.
Deducem că x = 120 : 8 = 15 este numărul raţelor. Rezultă că 3 × 15 = 45

este numărul găinilor şi că 100-(15+45)=40 este numărul oilor.
33
6 Metoda mersului invers
Metoda mersului invers sau metoda drumului invers se utilizează ı̂n

rezolvarea problemelor ı̂n care datele acestora depind succesiv unele de al-
tele. Metoda mersului invers constă ı̂n folosirea datelor problemei ı̂n ordine
inversă. Altfel spus metoda drumului invers constă ı̂n rezolvarea problemei
ı̂n cauză pornind de la sfârşit către ı̂nceput, deoarece datele necunoscute
apar ı̂n prima parte a enenţului, iar datele cunoscute apar ı̂n partea finală
a enunţului. Modul de aplicare a metodei mersului invers implică utilizarea
operaţiilor matematice inverse celor date ı̂n enunţ prin cuvinte. Prin urmare
operaţia de adunare din enunţ devine scădere ı̂n rezolvare şi reciproc, operaţia
de scădere din enunţ devine adunare ı̂n rezolvare. În mod analog operaţia
de ı̂nmulţire din enunţ devine ı̂mpărţire ı̂n rezolvare şi reciproc, operaţia de
ı̂mpărţire din enunţ devine ı̂nmulţire ı̂n rezolvare.
1
Problema 6.1. Dintr-un autobuz la prima staţie au coborât din numărul
7
1
călătorilor şi s-au urcat 14 călători. La staţia următoare au coborât din
4
numărul călătorilor şi s-au urcat 5 călători. Ştiind că autobuzul a continuat
drumul cu 29 de călători să se determine câţi călători erau la ı̂nceput ı̂n
autobuz.
Rezolvare. Prima variantă. În această variantă utilizăm metoda

figurativă. Segmentul a format din 7 segmente egale reprezintă numărul
călătorilor care erau la ı̂nceput la autobuz. Din acest segment eliminăm o
şeptime, iar la cele şase şeptimi rămase adăugăm un segment care reprezintă
cei 14 călători care s-au urcat la prima staţie. Am obţinut un segment b pe
34
care ı̂l ı̂mpărţim ı̂n 4 părţi egale. Eliminăm o pătrime,iar la cele trei pătrimi
rămase adăugăm un segment care reprezintă cei 5 călători care s-au urcat la a
doua staţie. Din enunţul problemei rezultă că segmentul c obţinut reprezintă
cei 29 de călători care mai sunt ı̂n autobuz.
Acum facel drumul invers. Avem că 29-5=24 călători reprezintă trei
pătrimi din segmentul b. Rezultă că 24 : 3 = 8 călători reprezintă o pătrime
din segmentul b. Deci b reprezintă 4 × 8 = 32 călători. Deducem că 32-14=18
călători reprezintă şase şeptimi din segmentul b. Prin urmare 18:6=3 călători
reprezintă o şeptime din segmentul b. În final rezultă că 3 × 7 = 21 călători
erau iniţial ı̂n autobuz. Anterior am explicat cum se rezolvă problema. În
final notăm că rezolvarea ei este următoarea: 29-5=24, 24:3=8, 4 × 8 = 32,
32-14=18, 18:6=3, 3 × 7 = 21.
A doua variantă. Fie x numărul iniţial de călători. La prima staţie au
x x 6x
coborât călători. Au rămas x − = călători. S-au urcat 14 călători.
7 7 7
6x
Deci au continuat drumul + 14 călători. Din aceşti călători aucoborât o
7
35
pătrime şi au rămas trei pătrimi. Rezultă că

3 6x
+ 14 + 5 = 29.
4 7
Deducem că

3 6x
+ 14 = 29 − 5 = 24,
4 7
de unde
6x 4
+ 14 = 24 × = 8 × 4 = 32.
7 3
Obţinem că
6x
= 32 − 14 = 18,
7
7
de unde x = 18 × = 21.
6
36
7 Probleme propuse
Problema 7.1. O echipă formată din 10 muncitori poate termina o lucrare

ı̂n 20 zile. După ce echipa lucrează 10 zile, 6 muncitori sunt trimişi ı̂n altă
parte să lucreze. În cât timp vor termina lucrarea muncitorii care au rămas?
3
Problema 7.2. Ce sumă a avut un elev dacă după ce a cheltuit din ea,
7
3
a mai cheltuit din cât ı̂i rămăsese, iar după ce a mai chltuit 160 de lei a
5
constatat că i-au mai rămas 240 lei?
Problema 7.3. 20 de vaci consumă 2550 kg furaj ı̂n 15 zile. În câte zile vor
consuma 18 vaci 4590 kg furaj?
Problema 7.4. La finisarea unui bloc lucrează 90 de zugravi repartizaţi ı̂n

4 echipe. Fiecare echipă are de zugrăvit apartamentele la o scară. Echipa de
la scara A termină lucrarea ı̂n 10 zile, cea de la scara B ı̂n 12 zile, cea de la
scara C ı̂n 15 zile şi cea de la scara D ı̂n 20 de zile. Să se afle câţi muncitori
sunt ı̂n fiecare echipă, ştiind că fiecare muncitor a zugrăvit aceeaşi suprafaţă.
Problema 7.5. Doi copii au ı̂mpreună 600 lei. Dacă primul cheltuieşte cât
dublul celui de-al doilea şi la fiecare rămân câte 150 lei, câţi lei a avut fiecare
copil la ı̂nceput?
Problema 7.6. Amalia are de 5 ori mai mulţi lei decât Bogdan. Câţi lei
are fiecare ştiind că, dacă Amalia ı̂i dă lui Bogdan 320 lei, sumele lor devin
egale?
38
Problema 7.7. Dacă se aşează câte un elev ı̂ntr-o bancă, rămân 14 elevi
ı̂n picioare; dacă se aşează câte doi elevi ı̂ntr-o bancă, rămân 3 bănci libere.
Câţi elevi şi câte bănci erau?
Problema 7.8. Dacă elevii se aşează câte 2 ı̂ntr-o bancă, rămân 9 ı̂n picioare;
dacă se aşează câte 3 ı̂ntr-o bancă, rămân 7 bănci goale şi una ocupată cu
un singur elev. Câte bănci şi câti elevi erau?
Problema 7.9. Câţi elevi sunt ı̂ntr-o clasă, ştiind că dacă formând grupe
din câte o fată şi un băiat rămân 8 fete, iar dacă formăm grupe din câte 3
fete şi un băiat, rămân 4 băieţi?
Problema 7.10. În clasa a II-a a unei şcoli sunt 21 băieţi şi 18 fete. Numărul
de elevi din această clasă reprezintă a noua parte din numărul elevilor şcolii.
Câţi elevi are şcoala?
Problema 7.11. Dacă fiul ar avea cu 2 ani mai mult decât are, vârsta
tatălui ar fi de trei ori mai mare decât a sa. Dacă vârsta tatălui s-ar mări cu
4, raportul dintre vârsta tatălui şi a fiului ar fi egal cu 4. Să se afle vârsta
tatălui şi vârsta fiului.
Problema 7.12. Tatăl are 30 ani şi fiul 7 ani. Peste câţi ani tatăl va avea
dublul vârstei fiului?
Problema 7.13. Mama, tata şi fica au ı̂mpreună 78 ani. Fiica ı̂mpreună cu
mama au 42 de ani, iar fiica ı̂mpreună cu tata au 48 ani. Aflaţi câţi ani are
fiecare.
39
Problema 7.14. Într-un vas sunt de 5 ori mai multe prune decât mere; dacă
se mai adaugă ı̂n vas 2 mere şi se scot 14 prune, rămân ı̂n vas de 3 ori mai
multe prune decât mere. Câte prune şi câte mere au fost la ı̂nceput ı̂n vas?
Problema 7.15. În 3 lăzi, la un loc, sunt 612 kg de marfă. Ştiind că ı̂n a
doua ladă este de două ori mai multă marfă decât ı̂n prima şi cu 2 kg mai
puţin decât ı̂n a treia, să se afle câte kg sunt ı̂n fiecare ladă?
Problema 7.16. Un călător merge ı̂n prima zi o distanţă de 4 ori mai mică
decât tot drumul, a doua zi o distanţă de 3 ori mai mică decât mai avea de
mers, a treia zi jumătate din ce ı̂i mai rămăsese, iar a patra zi 50 de km.
Care este lungimea drumului?
Problema 7.17. Dacă dau drumul la o minge să cadă (fără să o arunc), ea
sare lao ı̂nălţime de două ori mai mică decât ı̂nălţimea de la care i-am dat
drumul. Dau drumul la o minge şi o las să atingă pământul şi să sară iar ı̂n
sus de 3 ori. A treiaoară s-a ridicat la un metru. De la ce ı̂nălţime i-am dat
drumul?
Problema 7.18. Într-un depozit se află de 4 ori mai multă făină decât ı̂n
altul. Dacă din primul se scot 960 kg făină şi din al doilea se scot 60 kg, rămân
cantităţi egale. Ce cantitate de făină a fost la ı̂nceput ı̂n fiecare depozit?
Problema 7.19. Într-un bloc sunt apartamente cu două, trei şi patru ca-
mere. Ştiind că sunt 24 de apartamente cu două şi patru camere, ı̂n total 64
camere, iar numărul apartamentelor cu 3 camere reprezintă df rac34 din cel
al apartamentelor cu două camere, să se afle câte apartamente de fiecare fel
sunt ı̂n bloc.
40
Problema 7.20. Într-o livadă sunt 172 pomi fructiferi: meri, peri şi nuci.
Dacă ı̂n livadă ar mai fi 3 nuci, atunci numărul merilor ar fi de două ori mai
mare decât numărul nucilor sau jumătate din numărul perilor. Câţi peri şi
câţi nuci sunt ı̂n livadă?
Problema 7.21. În cadrul unui campionat de volei participă un număr

impar de echipe. Fiecare echipă a jucat un meci cu toate celelalte. Ştiind că
au avut loc 55 de meciuri, aflaţi numărul echipelor participante.
Problema 7.22. M-am gândit la un număr.La dublul acestuia am adăugat

numărul, doimea sa şi respectiv pătrimea sa şi numărul 60, obţinând astfel
numărul 6000. La ce număr m-am gândit?
Problema 7.23. Suma a trei numere este 72. Să se afle numerele ştiind
că primul număr este de trei ori mai mic decât suma celorlalte două, iar
diferenţa dintre al treilea şi al doilea este egală cu jumătatea din al doilea
plus 4.
Problema 7.24. Suma a două numere este cu 80 mai mare decât diferenţa
dintre ele. Care sunt numerele dacă suma lor este 90?
Problema 7.25. Să se afle două numere ştiind că primul este de 5 ori mai
mare decât al doilea, iar diferenţadintre dublul primului număr şi triplul celui
de-al doilea este 245.
Problema 7.26. Suma a treinumere este 1359. Dacă din primul număr se
scade 174, din al doilea 35, din al treilea 187, numerele obţinute sunt egale.
Care sunt cele trei numere?
41
Problema 7.27. Suma a trei numere este 1002. Suma primelor două numere
este dublui celui de-al treilea, iar diferenţa primelor două numere este cel de-
al treilea număr. Să se afle cele trei numere.
Problema 7.28. Suma a patru numere este 63. Dacă adunăm 3 la primul
număr, scădem 3 din al doilea număr, pe al treilea ı̂l ı̂nmulţim cu 2, iar pe
al patrulea ı̂l ı̂mpărţim la 2 obţinem patru numere egale ı̂ntre ele. Care sunt
cele patru numere?
Problema 7.29. Un băiat are tot atâtea surori cât şi fraţi, dar o soră a sa
are de două ori mai puţine surori decât fraţi. Câţi fraţi şi câte surori sunt?
Problema 7.30. Dacă se aşează câte un elev ı̂ntr-o bancă, rămân 14 elevi
ı̂n picioare. Dacă aşezăm câte doi elevi ı̂ntr-o bancă, rămân 3 bănci libere.
Câţi elevi şi câte bănci sunt?
Problema 7.31. Două bucăţi de pânză au aceeaşi lungime. Dacă din prima
se taie 10 m, iar din a doua 23 m, ı̂n prima bucată a rămas de 2 ori mai
multă pânză decât ı̂n a doua. Câţi metri de pânză a fost ı̂n fiecare bucată?
Problema 7.32. 22 de saci cu fĭnă şi 15 saci cu cartofi cântăresc 2510 kg,
iar 16 saci cu făină şi 15 saci cu cartofi cântăresc 2030 kg. Cât cântăreşte un
sac cu făină şi cât cântăreşte un sac cu cartofi?
Problema 7.33. În cadrul unui concurs, un elev răspunde la 10 ı̂ntrebări şi
obţine 130 puncte. Să se afle câte răspunsuri au fost corecte şi câte greşite
ştiind că pentru un răspuns corect a obţinut 25 puncte, iar pentru un răspuns
greşit a pierdut 15 puncte.
42
Problema 7.34. Mă gândesc la un număr pe care ı̂l adun cu 27; rezultatul
ı̂l ı̂mpart la 4 şi-l adun apoi cu 6. Suma astfel obţinută o ı̂mpart la 7 şi din
rezultat scad 7. Dacă obţin 1, la ce număr m-am gândit?
Problema 7.35. Pentru iarnă, mama cumpără 8 kg de cartofi şi 4 kg de

ceapă, plătind ı̂n total 48 lei. Cât costă un kilogram de ceapă şi un kilogram
de cartofi, dacă se ştie că 1 kg de ceapă este cu 3 lei mai scump decât 1 kg
de cartofi?
Problema 7.36. Un fermier programează pentru arat o suprafaţă de 21

2 4
hectare de teren. În prima zi a arat din suprafaţă, iar a doua zi din
7 7
toată suprafaţa. Câte ha au mai rămas de arat pentru a treia zi?
Problema 7.37. Suma a două numere este 85. Ştiind că primul număr este
cu 7 mai mare decât al doilea, să se afle care sunt numerele?
Problema 7.38. Oana şi Mirela au sume diferite de bani. Dacă ı̂mpărţim
suma Oanei la suma Mirelei, obţinem 7, iar dacă scădem din suma Oanei
suma Mirelei, obţinem 600. Câţi lei are fiecare fată?
Problema 7.39. Un croitor foloseşte pentru 4 costume şi 4 paltoane 20 m

stofă, iar pentru 4 costume şi 8 paltoane 28 m. Câţi m foloseşte pentru un
costum şi câţi pentru un palton?
Problema 7.40. Ionel a rezolvat de 3 ori mai multe probleme decât Roxana.
Dacă Ionel ar fi rezolvat cu 2 probleme mai mult, atunci ar fi fost 17 probleme.
Câte probleme a rezolvat Roxana?
43
Problema 7.41. Un elev şi-a planificat să rezolve un număr de exerciţii ı̂n
trei zile. În prima zi a lucrat un sfert din exerciţii. În a doua zi, a rezolvat
jumătate din ce i-a rămas şi a constatat că mai are de rezolvat 36 de exerciţii.
Câte exerciţii cuprindea toată tema? Câte exerciţii a lucrat ı̂n fiecare zi?
Problema 7.42. Într-o curte sunt găini şiiepuri, ı̂n total 35 de capete şi 100
de picioare. Câte găini şi câţi iepuri erau?
Problema 7.43. Suma de 950 lei s-a plătit cu ajutorul a 14 bancnote de

100 lei şi 50 lei. Câte bancnote au fost de fiecare fel?
Problema 7.44. Din 25 l de lapte s-au obţinut 3l de smântână. Câtă

smântână se va obţine din 150 l de lapte?
Problema 7.45. S-au vândut 280 ouă de găină, 150 ouă de raţă şi 70 ouă
7
de gânscă cu suma de 659 lei. Ştiind că oul de raţă este cu lei mai scump
10
3
decâu oul de găină, iar oul de găină este de 3 ori mai ieftin decât oul de
4
gâscă, să se afle cât costă un ou de găină, raţă şi gâscă.
Problema 7.46. 7 saci cu grâu şi 2 saci cu porumb cântăresc 425 kg, iar 3
saci cu grâu şi 4 saci cu porumb cântăresc 355 kg. Cât cântăreşte un sac cu
grâu dacă ştim că sunt de greutăţi egale şi cât cântăreşte un sac cu porumb
care sunt deasemenea egali ı̂ntre ei?
Problema 7.47. În vederea unui spectacol, se lucrează la aşezarea scaunelor

ı̂ntr-o sală, astfel ca să asigure locuri pentru toţi spectatorii anunţaţi. În
acest scop s-a făcut calculul că dacă se pun câte 24 de scaune pe rând, nu vor
avea loc 36 de spectatori. Dacă se pun câte 28 scaune pe un rând, numărul
44
rândurilor rămânând acelaşi, atunci ultimul rând de scaune va rămâne fără
spectatori, iar ı̂n penultimul rând se vor aşeza numai 8 spectatori. Pentru
câţi spectatori s-au pregătit locuri? Pe câte rânduri se proiectează aşezarea
scaunelor?
45
Bibliografie
[1] Ioan Aron, Gheorghe Herescu, Aritmetica pentru ı̂nvăţători, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
[2] Victoria Cherata, Jeana Voicilă, Liviu Mı̂ndruleanu, Metode şi tehnici
de rezolvare a problemelor de aritmetică, Editura Sibila, Craiova, 1994.
[3] Ioan Codreanu, Mircea Lascu, Principii şi metode de rezolvare a proble-
melor de matematică, Editura Gil, Zalău, 2015.
[4] Alexandrina Dumitru, Coordonator, Concursul Fii inteligent ... la ma-

tematică, Clasa a III-a, Editura Nomina, Piteşti, 2013.
[5] Alexandrina Dumitru, Coordonator, Fii inteligent ... la matematică.

Exerciţii şi probleme pentru concursurile şi evaluările şcolare, Clasa a
IV-a, Editura Nomina, Piteşti, 2014.
[6] Maranda Linţ, Coordonator, Matematică de excelenţă pentru concur-

suri, olimpiade şi centre de excelenţă, Clasa a V-a, Editura Paralele 45,
Piteşti, 2013.
[7] Ion Petrică, Vasile Ştefănescu, Probleme de aritmetică pentru clasele

I-VI, Editura Petrion, Bucureşti, 19992.
[8] Mihail Roşu, Magdalena Roman, Matematică pentru perfecţionarea

ı̂nvăţătorilor, Editura All Internaţional, Bucureşti, 2001.
46
[9] Eugen Rusu, Aritmetică. Manual pentru liceele pedagogice, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.
[10] Gheorghe Adalbert Schneider, Probleme de aritmetică şi algebră pentru

clasele V-VIII, Editura Apolo, Craiova, 1992.
[11] Mariana Schneider, Gheorghe Adalbert Schneider, Culegere de pro-

bleme. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică pentru clasele
I-V, Editura Hyperion, Craiova, 1995.
[12] Elena Taraleşca, Marinela Mariş, Lucia Rochian, Metode şi thenici de
rezolvare a problemelor de aritmetică, Editura Mirton, Timişoara, 2004.
[13] Fişe de lucru. Proiect. Şcoala Viitorului. Împreună pentru o societate

bazată pe cunoaştere. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea, 2007-
2013.
47

Aritmetica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aritmetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică

2 Metoda reducerii la unitate 19

4 Metoda eliminării prin ı̂nlocuire 27

5 Metoda falsei ipoteze 28

6 Metoda mersului invers 34

Autorii, 15 Mai 2017

1.1 Aflarea a două numere când se cunosc suma şi

Rezolvare. Prima variantă. Desenăm prin două segmente a şi b de

Difereţa de mărime dintre cele două segmente reprezintă exact diferenţa

Diferenţa de mărime dintre cele două segmente reprezintă exact diferenţa

Rezolvare. Reprezentăm numărul cel mic printr-un segment a, numărul

Rezolvare. Prima variantă. Reprezentăm numărul cel mic printr-un

Rezolvare. Desenăm printr-un segment cantitatea de cereale din prima

1.4 Aflarea a două numere când se cunosc raportul lor

iniţial şi apoi raportul după unele modificări

Rezolvare. Vârsta fiului o reprezentăm printr-un segment a, iar vârsta

tatălui o reprezentăm printr-un segment b. Avem că segmentul b este format

1.5 Aflarea a două numere când se cunosc trei-patru

Rezolvare. Segmentele a, b, c, d reprezintă numărul deelevi din clasa a

195 + 255 + 305 + 295 = 755 + 295 = 1050.

1.6 Aflarea mai multor numere când se cunosc fracţii

Rezolvare. Suma primului elev o reprezentăm prin 5 segmente egale.

Segmentul c obţinut este egal cu segmentul b. Rezultă că segmentul punc-

Rezolvare. Numărul cel mare ı̂l reprezentăm printr-un segment a format

Problema 1.9. Pe o suprafaţă de 5000 ha au fost semănate grâu, porumb

Rezolvare. Deoarece suprafaţa semănată cu grâu se repartizează la

Cu două segmente din a formăm un segment b care reprezintă suprafaţa

Metoda reducerii la unitate constă ı̂n determinarea valorii unei unităţi

Problema 2.1. Mărind un număr de 6 ori se obţine 294. Să se determine

Problema 2.2. Un elev lucând câte 5 probleme pe zi termină de rezolvat

Rezolvare. La ı̂ncepu aflăm câte probleme are culegerea. Pentru aceasta

Problema 2.3. Pe 7 kg de portocale se plătesc 42 de lei. Să se afle cât costă

Rezolvare. Prima variantă. În această variantă vom aplica reducerea

Problema 2.4. O echipă de 6 muncitori termină o lucrare ı̂n 5 zile. Să se

Rezolvare. Vom utiliza metoda de trei simplă.

6 muncitori ........ 5 zile

6 muncitori ........ 5 zile

Problema 2.5. O echipă de 8 muncitori, lucrând câte 6 ore pe zi, poate

8 muncitori ........ 6 ore pe zi ........ 2 zile

8 muncitori ........ 6 ore pe zi ........ 2 zile

Acest rând se citeşte astfel. Un muncitor care lucrează 6 ore pe zi termină

1 muncitor ........ 6 ore pe zi ........ 2 · 8 zile

Acest lucru se citeşte astfel. Un muncitor care lucrează 1 oră pe zi termină

1 muncitor ........ 1 oră pe zi ........ 2 · 8 · 6 zile

Rezolvare. Aflăm câte cărămizi se aduc lângă zid.

3 ore ........ 522 cărămizi

4 ore ........ 624 cărămizi

Rezolvare. Avem că

5 băieţi ........ 3 fete ........ culeg 168 lădiţe

25 băieţi ........ 15 fete ........ culeg 840 lădiţe

Din primul rând scădem al doilea rând.

4 băieţi ........ culeg 96 lădiţe.

Rezultă că un băiat culege 96 : 4 = 24 lădiţe. Deducem că 5 băieţi culeg

Rezolvare. Avem că

10 vaci ........ 8 oi ........ consumă 148 kg

Înmulţind cu 2 primul rând egalăm numărul de oi.

20 vaci ........ 16 oi ........ consumă 296 kg

Din primul rând scădem al doilea rând.

13 vaci ........ consumă 130 kg.

Rezultă că o vacă consumă pe zi 130 : 13 = 10 kg de nutreţ. Deducem că

Metoda eliminării prin ı̂nlocuire este o variantă a metodei comparaţiei

Metoda falsei ipoteze se utilizează ı̂n rezlvarea problemelor care permit

Înmulţind prima ecuaţie cu 2 obţinem sistemul