Prof.

ȘTEFAN SMĂRĂNDOIU
Școala Gimnazială ,, Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea

PRINCIPIUL CUTIEI
(Temă pentru clasa a V-a)

Descoperirea acestui principiu are la bază o experienţă din copilăria autorului, Gustav Dirichlet.
Acesta era fiul unui emigrant francez pe pământ german. Era un copil foarte serios, ordonat, obişnuit să
respecte reguli precise, aşa cum îşi dorea tatăl său. După luni de observare, a constatat dezamăgit că cei
şapte iepuri, din gospodăria familiei, păreau că nu respectă nici o regulă privind alegerea cuştii în care
înnoptau. Într-o seară a gândit supărat, dar şi surprins:
“Oricum am aşeza şapte iepuri, în trei cuşti, cel puţin una va conţine mai mult de doi iepuri!”.
Astfel, el a enunţat unul din cele mai importante principii ale matematicii moderne.
Deducem că acest principiu este o metodă de demonstraţie care foloseşte un raţionament de tipul
următor:
„Dacă în 2 cutii se află 3 sau mai multe obiecte, atunci există o cutie care conţine cel puţin două obiecte.
Dacă în 3 cutii se află 4 sau mai multe obiecte, atunci există o cutie care conţine cel puţin două obiecte.
.....................................................................………..…………………………………………………………
Dacă în n cutii se află n + 1 sau mai multe obiecte, atunci există o cutie care conţine cel puţin două
obiecte.”
Există probleme în care am avea de analizat foarte multe cazuri posibile. Aplicarea corectă a
principiului lui Dirichlet ne oferă posibilitatea să analizăm, uneori, un singur caz, pentru a rezolva
problema. Distingem două situaţii.
PROBLEME REZOLVATE ȘI COMENTATE. SUGESTII METODICE

I. Probleme pe care le abordăm analizând cazul optim cerinței problemei

a) Dacă în acest caz, problema nu are soluţie, atunci, în orice alt caz, nu are soluţie.
b) Dacă în acest caz, problema are soluţie, ne dăm seama ce modificări trebuie făcute, astfel încât să
răspundem la cerinţa problemei.
1. a) Este posibil să punem 36 de bile, în 8 cutii, astfel încât în fiecare cutie să fie cel puţin o bilă şi să nu
existe două cutii cu acelaşi număr de bile?
b) Dar 9 bile în 4 cutii?
c) Dar 155 de bile în 10 cutii, astfel încât în fiecare cutie să fie cel puţin 10 bile şi să nu existe două cutii
cu acelaşi număr de bile?
Rezolvare:
a) Cazul optim este, dacă reuşim, să punem în prima cutie o bilă, în a doua cutie două bile, în a treia cutie
trei bile, …, în a opta cutie opt bile. Am avea nevoie atunci de (1 + 2 + 3 + … + 8) bile = 36 de bile, adică
exact câte sunt în enunţul problemei. Deci este posibil.
b) Raţionând analog, am avea nevoie de cel puţin (1 + 2 + 3 + 4) bile = 10 bile . Deci nu este posibil.
c) Am avea nevoie de (10 + 11 + 12 + … + 19) bile = 145 de bile.
Este posibil. Putem pune toate cele 10 bile surplus în ultima cutie, dar nu este singura soluţie.
2. a) Se poate scrie numărul 5049 ca sumă a 100 numere naturale, nenule, distincte?
b) Dar ca sumă a 100 de numere naturale, distincte? Justificaţi răspunsul.
Comentariu
Ne punem întrebarea, dacă este cazul, să aplicăm principiul lui Dirichlet. Cum să-l aplicăm? Unde
sunt cutiile?
Deci, sunt probleme care cer eforturi cerebrale remarcabile, imaginaţie şi ingeniozitate. După ce
rezolvăm un număr suficient de probleme, folosind modelul „cutiilor”, se poate trece la o abstractizare a
algoritmului.
Rezolvare:
 a) Ne dăm seama că ar trebui să alegem cele mai mici numere naturale, nenule, posibile, altfel, suma lor
s-ar putea să fie prea mare.
Scriem fiecare termen al sumei pe câte un bileţel. Fiind 100 de numere, ne imaginăm 100 de cutii, în
care aşezăm câte un bileţel.
Cazul optim cerinţei este ca în cele 100 de cutii să avem bileţelele cu numerele 1, 2, 3, ..., respectiv
100 . Suma lor este, în acest caz, 1  2  3  ...  100  100 101: 2  5050  5049 .
Deoarece, nici în cazul optim cerinţei, problema nu are soluţie, deducem că 5049 nu poate fi scris ca
sumă a 100 de numere naturale, nenule, distincte două câte două.
b) Cazul optim este ca termenii sumei să fie 0, 1, 2, 3, ..., 99. Atunci
S  0  1  2  3  ...  99  99 100 : 2  4950  5049
Deci este posibil şi putem da mai multe soluţii .
Ţinând cont că 5049 – 4950 = 99, putem scrie 5049 = 0 + 1 + 2 + 3 + ...+ 98 + (99 + 99) sau
5049 = 0 + 1 + 2 + 3 + ...+ 97 + (100 + 196) sau 5049 = 0 + (2 + 3 + 4 + 5 + ...+ 100), etc.

II. Probleme pe care le abordăm analizând cazul cel mai nefavorabil cerinței problemei

a) Dacă, în acest caz, problema are soluţie, atunci, în oricare alt caz, are soluţie.
b) Dacă, în acest caz, problema nu are soluţie, ne dăm seama ce modificări trebuie făcute, astfel încât, să
răspundem la cerinţa problemei.
1. Într-o urnă sunt 12 bile roşii, 30 de bile albastre şi 65 de bile galbene. Fără a ne uita în urnă, care este cel
mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem, pentru a fi siguri, că am luat:
a) cel puţin o bilă albastră? b) cel puţin o bilă de fiecare culoare?
c) cel puţin trei bile de aceeaşi culoare?
Rezolvare:
a) Cazul cel mai nefavorabil cerinţei este dacă primele 77 de bile vor fi roşii sau galbene. Următoarea
va fi cu siguranţă albastră. Trebuie să extragem minim 78 de bile.
b) Cazul cel mai nefavorabil este dacă primele 95 de bile sunt albastre sau galbene. Următoarea este
roşie şi atunci vom avea cel puţin o bilă de fiecare culoare. Deci minim 96.
c) Cazul cel mai nefavorabil este, dacă din primele 6 bile extrase, 2 sunt roşii, 2 galbene şi respectiv 2
albastre. A 7-a bilă va avea una din cele trei culori şi-atunci există 3 bile de aceeaşi culoare.
2. Într-o urnă sunt 12 bile roşii, 30 de bile albastre şi 65 de bile galbene. Fără a ne uita în urnă, care este cel
mai mare număr de bile pe care putem să le luăm, pentru a fi siguri, că au rămas:
a) cel puţin o bilă roşie? b) cel puţin câte o bilă de fiecare culoare?
c) cel puţin două bile de aceeaşi culoare?
Rezolvare:
a) Cazul cel mai nefavorabil este să extragem numai bile roşii. Deci maxim 11 bile.
b) Maxim 11 bile.
c) În total sunt 107 bile. Dacă extragem 103 bile, rămân 4 bile. Indiferent ce culoare au cele 4 bile
rămase, aplicând principiul cutiei, există cel puţin 2 bile de aceeaşi culoare. Deci maxim 103 bile .
3. Fie 10 bile colorate cu câte o culoare. Arătaţi că există 4 bile colorate la fel sau 4 bile de culori diferite.
(Florea Puican, O.M., Etapa judeţeană,Vâlcea, 1996)
Rezolvare:
Ne imaginăm 4 cutii corespunzătoare celor 4 culori diferite: a, b, c, d .
Cazul cel mai nefavorabil este, dacă din primele 9 bile, 3 au culoarea a, 3 au culoarea b şi 3 au cu-
loarea c:

a b c d

2
 Dacă a 10-a bilă are culoarea a, b sau c, atunci există 4 bile de aceeaşi culoare, iar dacă a 10-a bilă are
culoarea d, atunci există 4 bile de culori diferite.
4. Demonstraţi că, din cei 60 de elevi de clasa a V-a prezenţi la Tabăra Naţională de matematică de la
Voineasa, există cel puţin doi care au acelaşi număr de prieteni printre cei 60 de participanţi.
(Şt. Smărăndoiu, Test, Tabăra Naţională Voineasa, 2001)
Rezolvare:
Un elev poate avea minim zero prieteni şi maxim 59. Corespunzător numărului de prieteni pe care-i
poate avea un elev, ne imaginăm 60 de cutii.
Presupunem, că scriem numele fiecărui elev pe un bileţel şi-l introducem în cutia zero, dacă nu are
prieteni, în cutia 1, dacă are un prieten, în cutia 2, dacă are 2 prieteni, …, în cutia 59, dacă are 59 de prieteni.
La prima vedere problema pare că nu are soluţie, deoarece avem 60 de cutii şi 60 de bileţele.
Subtilitatea problemei constă în a sesiza că în cutia zero şi în cutia 59 nu putem avea simultan
bileţele.
Astfel, dacă există un elev A ce nu e prieten cu nici unul din cei 59 de elevi, automat, oricare din cei
59 de elevi poate avea maxim 58 de prieteni, pentru că nu-l au prieten pe A . În acest caz cutia 59 este
goală. Dacă există un elev B care are 59 de prieteni, atunci oricare alt elev are cel puţin un prieten, pe B.
În acest caz cutia zero e goală.
Aplicând principiul cutiei, fiind 60 de bileţele şi doar 59 de cutii ce pot avea bileţele, deducem că există
cel puţin o cutie cu două bileţele, ceea ce înseamnă, că elevii, al căror nume este scris pe cele două bileţele,
au acelaşi număr de prieteni.
Observație
Sunt şi probleme în care principiul cutiei constituie doar o parte din algoritmul de rezolvare .
5. Arătaţi că, din 2007 numere naturale, oarecare, există cel puţin două care prin împărţire la 2006 dau
acelaşi rest.
Rezolvare:
Fie r restul împărţirii unui număr natural d la 2006. Aplicând teorema împărţirii cu rest, rezultă că:
r  {0, 1, 2, 3, …, 2005} .
Varianta explicativă
Ne imaginăm 2006 cutii, corespunzătoare celor 2006 resturi posibile:

, , , , ,, , …,
0 1 2 3 4 2005
Presupunem că scriem fiecare număr din cele 2007 numere naturale pe câte un bileţel. Împărţim fiecare
număr scris pe bileţel la 2006. Introducem, pe rând, bileţelele în cutia corespunzătoare restului pe care l-am
obţinut la împărţire.
Aplicând principiul cutiei, pentru 2007 bileţele şi 2006 cutii, deducem că am introdus cel puţin două
bileţele în aceeaşi cutie, ceea ce înseamnă, că există cel puţin două numere care dau acelaşi rest prin
împărţire la 2007.
Varianta concisă
Având 2007 numere naturale şi 2006 resturi posibile, aplicând principiul cutiei, există cel puţin două
numere care dau acelaşi rest prin împărţire la 2006.
Sugestie metodică
Ţinâd cont de particularităţile de vârstă, este indicat, ca la început, elevii să rezolve problemele după
modelul primei variante. După ce elevii se obişnuiesc şi îşi însuşesc algoritmul de rezolvare al problemelor
de acest tip, putem aborda şi varianta „scurtă”!
6. Arătaţi că din 4 numere naturale, oarecare, există cel puţin două a căror diferenţă sau sumă este divizibilă
cu 5.
Rezolvare:
Dacă un număr are ultima cifră 0 sau 5, atunci numărul respectiv este divizibil cu 5. (1)
În concordanţă cu ultima cifră ne imaginăm 3 cutii:

3
 0 ; 5; 1; 4; 6; 9; 2; 3; 7; 8 ;
, ,

Oricare ar fi un număr natural x, în funcţie de ultima cifră, el face parte dintr-o anumită cutie. Dacă a şi
b fac parte din aceeaşi cutie se observă că suma sau diferenţa lor are ultima cifră 0 sau 5 (2)
Aplicând principiul lui Dirichlet, oricum am distribui 4 numere în 3 cutii, există cel puţin 2 numere în
aceeaşi cutie. (3)
Din relaţiile (1), (2) şi (3) deducem că din 4 numere naturale, oarecare, există cel puţin două a căror
diferenţă sau sumă este divizibilă cu 5.
7. Fie șirul de numere naturale: 6;12;18;24;30;36;42;48. Arătaţi că oricum am alege cinci numere din șir,
există printre ele cel puțin două numere a căror sumă este egală cu 54.
Rezolvare:
Ne imaginăm următoarele 4 cutii: 6; 48 12; 42 18; 36 24; 30

fiecare având proprietatea că suma celor două numere din cutie este egală cu 54.
Cazul cel mai nefavorabil este dacă din primele 4 numere este ales doar câte unul din fiecare cutie.
(Puteam să mai afirmăm că din primele patru numere, oricare două sunt din cutii diferite)! Al cincelea
număr va fi din una din cele patru cutii și atunci avem printre cele cinci numere două numere din aceeași
cutie, ceea ce rezolvă problema, cele două având suma egală cu 54.
8. Prezentatorul şi fiecare dintre cei 30 de concurenţi scriu numerele de la 1 la 30 într-o anumită ordine.
Apoi secvenţele numerice se compară: dacă la un participant şi la prezentator pe aceeaşi poziţie se află
acelaşi număr, participantul primeşte un punct. Se ştie că toţi participanţii au obţinut punctaje diferite.
Demonstraţi că secvenţa numerică (scrierea celor 30 de numere) a unuia dintre concurenţi coincide cu cea
a prezentatorului.
(Marcel Teleucă, Chişinău, Concursul Internațional „The Clock – Tower School, Râmnicu Vâlcea, 2013”
Rezolvare:
Un concurent poate să obţină 0;1;2;3;...;28 sau 30 de puncte, deoarece în două secvenţe nu pot coincide
exact 29 de numere. Din condiţia că toate punctajele sunt diferite rezultă că fiecărui concurent îi aparţine
unul din punctajele posibile. Fiind 30 de concurenți și doar 29 de punctaje posibile, conform principiului
cutiei, există un concurent care a acumulat 30 de puncte.
9. Se consideră 5 puncte, din care, oricare trei sunt necoliniare. Se construiesc segmentele distincte
determinate de câte două din aceste puncte şi se colorează cu una din cele trei culori: roşu, galben sau
albastru. Arătaţi că există cel puţin patru segmente colorate cu aceeaşi culoare.
(Ştefan Smărăndoiu – Tabăra Naţională de Matematică, Voineasa, 2012)
Rezolvare:
Cele 5 puncte distincte determină 1 + 2 + 3 + 4 = 10 segmente distincte două câte două. Aplicând principiul
cutiei, oricum am colora 10 segmente cu roşu, galben sau albastru, există cel puţin patru segmente de aceeaşi
culoare.
(Temă preluată din Magia Performanței - Ștefan Smărăndoiu)

PROBLEME PROPUSE
1. Pot fi aşezate 15 bile în 5 cutii, astfel încât, în fiecare cutie, să fie cel puţin o bilă şi să nu existe două cutii
cu acelaşi număr de bile?
2. Se pot pune 54 de bile în 10 cutii, astfel încât, în fiecare cutie, să fie cel puţin o bilă şi să nu existe două
cutii cu acelaşi număr de bile?
3. Pot fi împărţite 46 de alune la 6 copii astfel încât fiecare copil să primească cel puţin 5 alune şi să nu
existe doi copii cu acelaşi număr de alune?
4. Suma a 40 de numere naturale, distincte, nenule, este 821. Aflaţi numerele.
5. Suma a 2003 numere naturale, distincte este egală cu 2 005 003. Calculaţi produsul acestor numere.
(Ştefan Smărăndoiu, C.I. „Clepsidra”- Voineasa, 2004 –„ In Memoriam Florea Puican”)
6. În jocul de şah fiecare jucător are opt pioni, un rege, o regină, doi cai, doi nebuni şi două turnuri.

4
 Alexandra şi Iulia vor să joace şah. Arătaţi că printre primele 17 piese aşezate pe tabla de şah, există cel
puţin un pion.
(Ştefan Smărăndoiu, C.I. „Clepsidra”, „ In Memoriam Niculae Vlădescu”, Voineasa, 2006)
7. La o olimpiadă de matematică au participat 60 de elevi. Dintre aceștia, 48 au rezolvat primul subiect, 47
al doilea subiect, 46 al treilea subiect, 45 al patrulea subiect. Arătați că există cel puțin 6 elevi care au
rezolvat toate cele 4 subiecte.
8. Arătaţi că din 4 numere naturale, oarecare, există cel puţin două care dau acelaşi rest la împărţirea cu 3.
(Ana Maria Pîslaru, C.I. „Clepsidra”- Voineasa, 2002)
9. Într-o urnă sunt 25 de bile roşii, 30 de bile galbene şi 53 de bile albastre. Fără a ne uita în urnă, care e
numărul minim de bile pe care trebuie să le extragem, pentru a fi siguri, că am luat:
a) cel puţin 3 bile albastre? c) cel puţin 3 bile din fiecare culoare?
b) cel puţin 3 bile galbene? d) cel puţin 3 bile de aceeaşi culoare?
10. Într-o urnă sunt 100 bile numai de trei culori: roşii, galbene sau albastre. Numai 60 nu sunt roşii, iar
numărul celor galbene este de 4 ori mai mare ca al celor albastre. Fără a ne uita în urnă, care e numărul
maxim de bile pe care le putem extrage, pentru a fi siguri, că au rămas în urnă:
a) cel puţin 3 bile galbene? c) cel puţin 3 bile din fiecare culoare?
b) cel puţin 3 bile albastre? d) cel puţin 3 bile de aceeaşi culoare?
11. Într-o şcoală sunt 1831 de elevi. Demonstaţi că există cel puţin 6 elevi care-şi serbează ziua de naştere
în aceeaşi zi.
12. În această sală sunt prezenţi la concurs 25 de elevi. În urma corectării lucrărilor, la această problemă,
fiecare elev va primi un punctaj ce reprezintă o cifră cel mult egală cu 7.
a) Arătaţi că există în sală cel puţin patru elevi care vor primi acelaşi punctaj.
b) Arătaţi că există, în această sală, cel puţin doi elevi care au acelaşi număr de prieteni în acest grup de
25 de elevi (dacă A e prieten cu B, atunci şi B e prieten cu A).
(Ştefan Smărăndoiu, C.N. „La Şcoala Cu Ceas”, Râmnicu Vâlcea, 2009)
13. În interiorul unui pătrat cu latura de 10 cm s-au marcat 101 puncte distincte două câte două. Să se arate
că putem desena în interiorul pătratului un pătrat cu latura de 1cm, astfel încât în interiorul sau pe
laturile acestuia se află cel puţin 2 puncte din cele marcate.
14. Se consideră un dreptunghi cu L = 9cm şi l = 4cm. Să se arate că oricum am marca în interiorul său 109
puncte, putem desena în interiorul dreptunghilui un pătrat cu latura de 1cm, astfel încât în interiorul sau
pe laturile acestuia se află cel puţin 4 puncte din cele marcate.
15. Arătați că din n numere naturale oarecare putem alege câteva astfel încât suma numerelor alese să se
împartă exact la n .
16. Se consideră 5 puncte, din care, oricare trei sunt necoliniare. Se construiesc segmentele distincte
determinate de câte două din aceste puncte şi se colorează cu o anumită culoare. Arătaţi că există cel
puţin patru segmente colorate diferit sau patru segmente colorate cu aceeaşi culoare.
(Ştefan Smărăndoiu – Tabăra Naţională de Matematică, Voineasa, 2012)

REZOLVĂRI. INDICAȚII. RĂSPUNSURI

1. Cazul optim 1  2  3  4  5  15. Da, pot! 2. Cazul optim 1  2  3  ...  10  55. Nu este posibil! 3. Cazul optim
3  4  5  6  7  25. Da, pentru că le distribuim astfel: 3  4  5  6  8  26, adică ultimului
copil îi mai dăm încă o alună faţă de cazul optim. 4. Cazul optim: 1  2  3  ...  40  820 
 S  1  2  3  ...  39  41. 5. S  0  1  2  3  ...  2002  2005003  produsul este egal cu zero.
6. Cazul cel mai nefavorabil: primele 16 piese pot să nu fie pioni. 7. Evident că 12 elevi nu au rezolvat
primul subiect. Cazul cel mai nefavorabil: alţi 13, diferiţi de cei 12, nu au rezolvat al doilea subiect; alţi 14,
diferiţi de cei 12 + 13, nu au rezolvat al 3-lea subiect; alţi 15, diferiţi de cei 12 + 13 + 14, nu au rezolvat al
4-lea subiect. Atunci un număr de elevi egal cu 12 + 13 + 14 + 15 = 54 nu au rezovat un subiect. Rămân
până la 60, încă 6 elevi, care, cu siguranţă, au rezolvat toate cele 4 subiecte. 8. r 0;1;2. Aplicând
principiul cutiei pentru 4 numere şi 3 resturi, există cel puţin 2 numere care dau acelaşi rest prin împărţire
la 3; 9. a) Cazul cel mai nefavorabil: 25 de bile roşii + 30 de bile galbene = 55 de bile. Următoarele 3 vor
fi cu siguranţă albastre. Deci minim 58. b) minim 81; c) minim 86; d) minim 7 bile. 10. 60 nu sunt roşii 

5
  60 sunt galbene sau albastre. Cu metoda grafică obţinem că, dintre acestea, 48 sunt galbene şi 12
albastre. Evident că restul de 40 de bile sunt roşii; a) 45; b) 9; c) 9; d) 7 ; 11. Cazul cel mai nefavorabil este
dacă anul este bisect (366 de zile) şi dacă primii 1830 de elevi s-au născut câte 5 pe 1 ianuarie, 5 pe 2
ianuarie, 5 pe 3 ianuarie,...., 5 pe 30 decembrie. Al 1831-lea elev s-a născut într-una din zilele anului
şi-atunci există 6 elevi care s-au născut în aceeaşi zi. 12. a) Sunt posibile 8 punctaje: 0, 1, 2, …, 7. Aplicând
principiul cutiei există cel puţin 4 elevi cu acelaşi punctaj. b) Ne imaginăm 25 de cutii corespunzătoare
numărului de prieteni pe care-i poate avea un elev. Dacă există un elev care nu are niciun prieten, automat
nu e nici un elev cu 24 de prieteni. Dacă există un elev care are 24 prieteni, atunci nu există elevi cu zero
prieteni. Aplicând principiul cutiei pentru 25 de elevi și 24 de posibilităţi, deducem că există cel puțin doi
elevi cu același număr de prieteni. 13. Împărţim pătratul mare într-o reţea de 100 de pătrate cu latura de
1cm, divizând fiecare latură a sa în 10 segmente a 1cm fiecare. Cele 100 de pătrate mici vor juca rolul de
cutii. 14. Divizăm lungimea în 9, iar lăţimea în 4 segmente a 1 cm fiecare, după care realizăm o reţea de 36
de pătrate cu latura de 1cm. Ţinând cont că 109 = 36 ∙ 3 + 1, aplicând principiul cutiei pentru 109 puncte şi
36 de pătrate, există cel puţin 4 puncte în interiorul sau pe laturile unui pătrat cu latura de 1cm. 15. Fie
a1 , a2 , a3 ,..., an  numerele respective. Fie S1  a1 , S2  a1  a2 , S3  a1  a2  a3 ,..., Sn  a1  a2  ...  an .
Dacă una din aceste sume se împarte exact la n, atunci termenii sumei respective sunt numerele alese.
Dacă niciuna din aceste sume nu se împarte exact la n, atunci la fiecare împărțire vom obține un rest nenul
din mulțimea 1;2;3;...;  n  1. Find n sume și n  1 resturi posibile, aplicând principiul cutiei, deducem
că există cel puțin două sume care dau același rest prin împărțire la n. Efectuând difereța celor două sume,
resturile se reduc și vom obține o sumă care se împarte exact la n. 16. Cele 5 puncte distincte determină 10
segmente distincte două câte două. Aplicăm principiul cutiei: cazul cel mai nefavorabil este ca din 9
segmente trei să aibă culoarea I, trei să aibă culoarea II, iar trei să aibă culoarea III. Al 10-lea segment, fie va
fi colorat cu una din primele trei culori şi atunci avem 4 segmente de aceeaşi culoare, fie va fi colorat cu o altă
culoare şi atunci avem 4 segmente de culori diferite.

BIBLIOGRAFIE
1. Ștefan Smărăndoiu_ ,,MAGIA PERFORMANȚEI”, Editura ,,Școala cu Ceas”,
Râmnicu Vâlcea, 2015