PRINCIPIUL LUI DIRICHLET

Întâlnit în literatura matematică şi cu denumirile: "principiul cutiei",

"principiul sertarelor şi obiectelor", "principiul iepurilor şi cuştilor", principiul lui
Dirichlet are numeroase aplicaţii atat în aritmetică, algebră cât şi în geometrie. Acest
principiu îl găsim încă din clasa a V-a în programa de olimpiadă, dar şi în rezolvarea
altor probleme din gimnaziu sau liceu .
Principiul cutiei se formulează astfel:
„ Dacă repartizăm un număr de m obiecte în n cutii şi obiectele sunt mai multe
decât cutiile (m>n), atunci există cel puţin o cutie care conţine cel putin doua
obiecte”.
Principiul cutiei sau principiul lui Dirichlet a fost elaborate de matematicianul
german Peter Gustav Dirichlet(1805-1859)
În acest principiu nu este important care cutie conţine cel puţin două obiecte
şi nici câte obiecte sunt în această cutie, sau câte astfel de cutii sunt. Important este
că există cel puţin o cutie care conţine mai mult decât un obiect.
Simplitatea rezolvării problemelor cu acest principiu depinde în mare măsură
de cât de reuşit vor fi alese "cutiile" si "obiectele". Deci, pentru aplicarea principiului
lui Dirichlet este necesar de indicat cine (ce) sunt "cutiile" şi cine (ce) sunt
"obiectele".

PROBLEME REZOLVATE:
1.Oricare ar fi trei numere, se găsesc întotdeauna printre ele două a căror sumă
este un număr par.
Soluţie: Dacă primele două numere sunt de aceeaşi paritate, suma lor este un număr
par. Dacă nu, al treilea are, cu necesitate, aceeaşi paritate cu unul din primele două,
deci suma lor este un număr par.
La rezolvarea unor probleme este util de aplicat Principiul lui Dirichlet
generalizat:
Dacă plasăm pn+1 obiecte în n cutii, atunci cel puţin o cutie va conţine cel puţin
"p+1" obiecte.

2. Într-o clasă sunt 39 de elevi. Există o lună a anului, în care cel puţin 4 elevi
sărbătoresc ziua de naştere?
Soluţie: Considerăm lunile anului "cutiile"şi "obiectele" elevii. Repartizăm
"obiectele" în "cutii" în funcţie de luna de naştere. Cum lunile sunt 12 (adică cutiile),
iar elevii, adică obiectele 39 = 12·3+3, conform principiului lui Dirichlet există o
cutie (o lună) cu cel puţin 3+1=4 obiecte.
 3. Într-o şcoală sunt 731 de elevi. Arătaţi că există cel puţin 3 elevi care îşi
serbează ziua de natere în aceeaşi zi a anului (se consideră anul de 365 zile).
Soluţie: Presupunem că nu există trei astfel de elevi. Deci în fiecare zi a anului îşi
serbează ziua de naştere cel mult doi elevi. Atunci, în total, într-un an, îi vor serba
ziua de naştere
365 ∙ 2 = 730 de elevi. Dar în şcoală sunt 731 de elevi, deci cel de-al 731-lea elev îşi
va serba ziua împreună cu alţi doi.
Obs: Atunci când într-o problemă se cere să se arate că există cel puţin n elemente
cu o anumită proprietate, este bine să considerăm că există cel mult n-1 elemente
cu acea proprietate şi, din analiza cazului “exact n-1” se ajunge la soluţia problemei.

4. Oricum am scoate 7 bile dintr-o urnă în care se afă bile albe şi negre, printre
cele 7 bile se află cel puţin o bilă neagră. Care este numărul maxim de bile albe
din urnă?
Soluţie: Presupunem că în urnă sunt cel puţin 7 bile. Atunci este posibil ca la o
extragere să scoatem 7 bile albe.Dacă în urnă sunt 6 bile albe, chiar în cazul cel mai
nefavorabil când primele 6 bile sunt albe, a şaptea va fi, cu siguranţă,neagră, deci
numărul maxim de bile albe este 6.

5. Să se demonstreze, că printre oricare şase numere întregi există două numere

a căror diferenţă este divizibilă prin 5.
Soluţie. Considerăm 5 cutii etichetate cu numerele 0,1,2,3,4, care reprezintă resturile
împărţirii la 5.Repartizăm în aceste cutii şase numere întregi arbitrare, în dependenţă
de restul împărţirii la 5, adică în aceeaşi cutie se plasează numerele cu acelaşi rest
de împărţire la 5. Cum numerele ("obiecte") sunt mai multe decât
cutiile, conform principiului Dirichlet, există o cutie ce conţine mai mult decât un
obiect. Deci, există (cel puţin)două numere plasate în aceeaşi cutie. Prin urmare,
există două numere cu acelaşi rest de împărţire prin 5.
Atunci, diferenţa lor este divizibilă prin 5.