PRINCIPIUL LUI DIRICHLET.

Matematicianul german Peter Gustav Dirichlet (1805-1859) a elaborat un principiu extrem de

simplu cu aplicatii neasteptate in variate domenii, principiu care-i poarta numele si pe care-l
enuntam mai jos, fiind o demonstratie de tipul urmator : ,,daca repartizam n+1 obiecte in n cutii
atunci cel putin doua obiecte vor fi in aceeasi cutie.Justificare :consideram cazul cel mai
nefavorabil asezand in fiecare cutie cate un obiect. Deci am folosit ,, n cutii si ,, n obiecte.
Obiectul cu numarul n+1 trebuie pus si el intr-o cutie oarecare dar in acea cutie exista deja un
obiect. Asadar avem o cutie cu doua obiecte. Nu este important care cutie contine cel putin doua
obiecte, nici cate obiecte sunt in acea cutie si nici cate astfel de cutii exista. Important este ca
exista cel putin o cutie cu cel putin doua obiecte.
In literatura matematica principiul lui Dirichlet este intalnit si sub denumirea de ,,principiul
cutiei, cu precizarea ca denumirea de ,,cutie desemneaza ,,grupe de obiecte, stabilite dupa
anumite, iar ,,obiectele desemneaza lucruri, numere, figure geometrice, etc.Ceea ce
caracterizeaza problemele in care se foloseste acest principiu, este dificultatea de a le aborda pe
cai cunoscute. In general principiul cutiei este un principiu de numarare care in ultimul timp a
capatat o mare popularitate fiind pus la baza unui numar mare de probleme, unele chiar dificile.
Voi prezenta in continuare cateva probleme ale caror solutii se bazeaza pe principiul de mai
sus.
5. Intr-o scoala sunt 731 elevi. Aratati ca exista cel putin 3 elevi care isi serbeaza ziua de nastere
in aceeasi zi a anului.
Solutie. Presupunem ca nu exista 3 astfel de elevi. Deci in fiecare zi a anului isi serbeaza ziua
de nastere cel mult elevi.Daca in fiecare zi a anului isi vor serba ziua de nastere doi elevi atunci,
intr-un an, vor avea aniversarea 365.2 = 730 elevi. In scoala sunt 731 elevi, deci al 731-lea isi va
serba ziua impreuna alti doi.
Observatie. In general, cand intr-o problema

se cere sa se arate ca exista cel putin n

elemente cu o anumita proprietate, este bine sa consideram ca exista cel mult n-1 elemente cu
acea proprietate si din analiza cazului ,, exact n-1 , se ajunge la soluitia problemei.
6. La un turneu de sah au participat n>2 sahisti. Sa se demonstreze ca in orice moment al
turneului dinaintea ultimei runde, cel putin doi sahisti au acelasi numar de victorii.
Solutie. In orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, fiecare sahist a jucat maximum
n-2 partide si a putut obtine 0, 1, 2, ..n-2 victorii, deci in total n-1 posibilitati(cutii). Deoarece la
turneu au participat n sahisti, rezulta ca cel putin doi sahisti au acelasi numar de victorii inaintea
ultimei runde.
7. Se considera 7 numere naturale. Demonstrati ca printre numerele date, cel putin doua dau
acelasi rest la impartirea cu 6.
Solutie. La impartirea cu 6 a unui numar natural se poate obtine unul din resturile:0, 1, 2, 3,
4,sau 5. Consideram cutia ,,i formata din numerele care dau restul ,,i la impartirea cu 6.Rezulta

astfel 6 cutii in care trebuie plasate 7 numere. Va exista cel putin o cutie care contine doua sau
mai multe numere care dau acelasi rest la impartirea cu 6.
r ta i ca oricum am alege 7 numere ntregi ,dou dintre ele dau la mp r irea cu 6 , acela i rest.
olu ie: Fie nZ .Din teorema mp r irii cu rest n = 6p + r ,unde pZ i r 0,1,2,3,4,5 . vem 6
valori posibile pentru 7 resturi provenite din mp r irea la
6 a numerelor din ipotez , deducem c cel pu in dou resturi trebuie s fi egale . bserva ie:
roblema este asem n toare cu urm torul rezultat : Printre oricare n numere naturale e ist
dou ac rordiferen estedivi ibil cu n1.
Intr-o padure de conifere cresc 800000 de brazi. Fiecare brad are cel mult 500000 de ace. Sa se
demonstreze, ca exista cel putin doi brazi cu acelasi numar de ace.
Solutie. Presupunem contrariul, adica presupunem ca nu exista doi brazi din aceasta padure cu
un numar egal de ace. Atunci cel mult un brad (un brad sau nici unul) va avea un ac. La fel, cel
mult un brad va avea doua ace, s.a.m.d, cel mult un brad va avea 499999, cel mult un brad va
avea 500000 ace. Deci, cel mult 500000 au un numar de ace intre 1 si 500000. Cum in total sunt
800000 brazi, si deoarece fiecare brad are cel mult 500000 ace, rezulta ca vor fi cel putin doi
brazi cu acelasi numar de ace.
Observatie. Se observa cu usurinta, ca solutia nu tine esential de numerele concrete 800000
(numarul de copaci) si 500000 (numarul maximal de ace). Principial a fost utilizat faptul, ca
800000 este strict mai mare decat 500000. In demonstratie s-a presupus ca nu exista brad fara
ace, desi problema si demonstratia este adevarata si in acest caz.
Acum sa formulam principiul Dirichlet.
Fie in n cutii sunt plasate k obiecte. Daca obiecte sunt mai multe decat cutii (k > n), atunci exista
cel putin o cutie care contine cel putin doua obiecte.
Nota. Mentionam, ca nu tinem cont de faptul care cutie contine cel putin doua obiecte. La fel nu
este important cate obiecte sunt in aceasta cutie, precum si cate asa cutii avem. Este important
ca exista cel putin o cutie cu cel putin doua obiecte (doua sau mai multe).
In 500 cutii se afla mere. Se stie ca in fiecare cutie se afla cel mult 240 mere. Sa se demonstreze
ca exista cel putin 3 cutii ce contin acelasi numar de mere.
Solutie. Fie ca in primele 240 cutii se afla un numar diferit de mere (1,2,...,240) si in urmatoarele
240 de cutii la fel (adica se examineaza cazul extremal; despre aceasta metoda mai detaliat a se
vedea tema "Principiul extremal"). Astfel au ramas 500 - 2240 = 20 cutii, in care trebuie de plasat
mere de la 1 la 240.
8. r ta i c oricum am pune n patru urne nou bile , unele ro ii i altele verzi , va e ista o urn
cu cel pu in dou bile de aceea i culoare.
olu ie : Deoarece sunt 9 bile , printre ele e ist 5 de aceea i culoare i deoarece avem 4 urne ,
o urn va con ine dou bile de aceea i culoare .
8. Fie sirul de numere (an)n>1 : 22, 23, 25, 28, 32,. a se determine al 2009-lea numar al
sirului.

Solutie. a1 =22
a2 = a1+ 1
a3 = a2+ 2= a1+1+2
a4 = a3+3 = a1 +1+2+3
.
a2009 = a2008 + 2008 = 1+ 2+3++2008 = 2 017 036
REGULA PRODUSULUI.
Daca un obiect A se poate alege in,, m moduri si daca dupa fiecare astfel de alegere, un
obiect B se poate alege in ,,n moduri, atunci alegerea perechii (A , B ) in acesta ordine poate fi
reali ata in ,,m n moduri.
Exemple:1) Sa se determine cate numere ( scrise in baza 10) de cate 4 cifre se pot forma,
folosind numai cifrele 0, 2, 4 si 6.
Solutie .Un astfel de numar este de forma abcd ; pentru cifra a avem 3 posibilitati de alegere:
2, 4 si 6 iar pentru oricare din celelalte 3 cifre avem cate 4 posibilitati de alegere. Folosind regula
produsului, obtinem 3 4 4 4 = 192 de numere.
2) Un numar natural se numeste palindrom daca el coincide cu rasturnatul sau (exemplu 525
sau 41714 ). Cate numere palindrom de 5 cifre exista?
Solutie .Evident, e suficient sa alegem primele 3 cifre (celelalte coincid cu a doua, respectiv
cu prima ). Alegerea se poate face in 9 moduri pentru prima cifra (fara 0 ), apoi in cate 10 moduri
pentru urmatoarele doua. Cu regula produsului obtinem 9 1010 = 900 numere.
3) Cate numere de 5 cifre au suma dintre prima si ultima cifra egala cu 5 ?
Solutie.Un astfel de numar este de forma abcde si din a+e = 5 deducem ca perechea (a,e)
poate fi una din perechile (1,4),(2,3),(4,1),(5,0); in rest, fiecare din celelalte 3 cifre pot fi alese in
cate 10 moduri. Folosind regula produsului, obtinem 4 10 numere.
22. ntr-un grup sunt 17 prieteni . umele i prenumele lor ncep numai cu literele , ,C,D .
Demonstra i c e ist cel pu in doi copii cu acelea i ini iale .
tabilim care pot fi ini ialele copiilor .
bserv m c sunt posibile numai 16 perechi de ini iale . Dar fiind 17 copii rezult c e ist doi
copii cu acelea i ini iale .