Opera epica relateaza fapte, evenimente, intamplari, cu o anumita
semnificatie, puse pe seama unor personaje si povestite de un narator. In opera epica, autorul isi exprima in mod indirect gandurile, sentimentele, atitudinea. În „Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu există două planuri narative. Personajele povestirii sunt comisul Ionita, mos Leonte si Sturza Voda. Comisul Ionita î ntrerupe firul acţ iunii printr-o istorisire proprie, preluând, rolul de narator si devenind personaj principal in aceasta povestire. De aceea, textul se caracterizează prin importanţ a acordată naratorului şi actului narării şi prin accentul pus pe î ntâmplări şi situaţ ii si mai puţ in pe personaje. In cadrul primului fir narativ, este prezentat cadrul general al actiunii, Hanul Ancutei, care devine rama, pentru intreaga povestire. Hanul Ancutei este un spatiul al povestilor, unde timpul pare ca sta in loc, unde voia buna si ulcica de vin devin adevarate ritualuri pentru personaje. Indicii spatio-temporali domina inceputul povestirii, incercand parca sa il convinga pe cititor sa paseasca in lumea aceea: într-o “depărtată vreme”, când se spune că au căzut ploi năprasnice vara , iar culturile de toamnă au fost pe măsură, “intr-o toamna aurie” , în aceste zile ”grase şi vesele''. Actiunea desfasurata cronologic si linear, se constituie intr-un subiect literar, ce poate fi urmarit pe momentele subiectului. Intriga este generata de infatisarea calului Comisului Ionita. Comisul Ionita este foarte mandru de calul sau, iar Mos Leonte aproba in batjocura. Comisul isi sustine punctul de vedere propunandu-le mesenilor sa le povesteasca despre intalnirea sa si a iepei sale cu Vodă Mihalache Sturza. Desfasurarea actiunii are loc o data cu începutul istorisirii Comisului Ionita. Aflat la acelasi han, alaturi de iapa sa, comisul Ionita intalneste un boier caruia ii povesteste necazul sau. Comisul Ionita ii spune acestuia ca va merge la Voda cu dovezi, pentru ca acesta sa ii faca dreptate, iar dacă nici el nu-i va face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă. Punctul culminant il constituie intalnirea cu Voda si constientizarea de catre comisul Ionita ca acesta este boierul de la han. Deznodamantul este dat de faptul ca Ioniţă se mandreste cu roibul său, pentru că se trage din Iapa lui Vodă. Modurile de expunere folosite sunt naratiunea, impletita cu descrierea si dialogul. Naratiunea are rolul de a prezenta evenimentele in ordinea cronolgica a desfasurarii lor. Descrierea contureaza personajul comisului Ionita si al hanului unde are loc intamplarea. Dialogul confera dinamism actiunilor. Din punct de vedere structural si avand in vedere argumentele enumerate, povestirea “Iapa lui Voda” este o opera epica.