Şcoala Gimnazială Romuli

CURRICULUM LA DECIZIA
ŞCOLII

MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ

AN ŞCOLAR : 2016-2017
OPTIONAL TRANSDISCIPLINAR
1. COMUNICARE IN LIMBA ROMANĂ
2. MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
3. AVAP

DISCIPLINA: MATEMATICĂ
NR. DE ORE : 1 ORĂ / SĂPTĂMÂNĂ
CLASA : a-IV -a
PROF. : Moniţa Narcisa
DURATA : UN AN ŞCOLAR

1
 Şcoala Gimnazială

Matematica este o stiinta adanc ancorata in realitatea noastra

de zi cu zi si de aceea este atat de necesar ca elevii sa inteleaga acest
lucru si, mai ales, sa accepte ca matematica trebuie si poate fi
invatata daca i se acorda timp si atentie.

Pentru “a umaniza rigida matematica” (asa cum, din pacate,

este considerata de unii elevi si parinti) se poate apela la orele
optionale de “Matematica distractiva”. In aceste ore, teme din
programa de matematica, dar si altele pe care dascalii, dar si elevii le
propun, pot fi abordate din unghiuri diferite, totul desfasurandu-se ca
o “joaca”, dar o joaca serioasa, in care toti vor fi antrenati si toti vor fi
castigatori, nu numai ca se vor amuza, dar mai ales pentru ca vor
invata lucruri noi, facand corelatii inter si transdisciplinare.

In prezenta lucrare, lectiile au fost gandite ca o “plimbare de

placere ” prin anumite teme, ca de exemplu: “Eco-matematica”,
“Matematica si sanatatea”, “Istorie matematica”, “Geografie
matematica”, “Literatura matematica”, “Matematica, ufologie si S.F.”.
Toate exercitiile si problemele graviteaza in jurul subiectelor
propuse, maniera de abordare fiind inedita. Un accent deosebit s-a
pus pe munca in perechi sau in echipa, in cadrul grupului, toti elevii
avand sarcini precise.

In fiecare ora, elevii vor avea coli, culori, foarfece si vor

compune ei insisi xercitii si probleme practice so teoretice pe care le
vor da spre rezolvare colegilor, deoarece este stiut faptul ca
imaginatia copiilor este inepuizabila, fiind necesar doar ca aceasta sa
fie “provocata” pentru a se dezlantui si pentru a oferi adevarate
spectacole de inteligenta.

Pentru ca totul sa se termine intr-o atmosfera constructiva, dar

si vesela in acelasi timp, la sfarsitul fiecarei ore, copiii vor vota cine a
fost cel mai activ elev si acesta va primi un ecuson inscriptionat cu
una din formulele: “Istetul clasei”, “Cel mai bun matematician”,
“Campion la matematica” (aceste ecusoane putand fi realizate de
catre scolari la orele de abilitati practice).

2
 Şcoala Gimnazială

Astfel, prin intermediul acestor amuzamente matematice, pot fi

deschise incet, dar sigur, porti spre matematica serioasa, fara de care
realitatea complexa a zilelor noastre este de neconceput.

1. Dobândirea şi consolidarea unor cunoştinţe pregătitoare

pentru clasa a V-a.
2. Stimularea gândirii logice şi a interesului pentru lărgirea
orizontului în domeniul matematicii.
3. Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte
discipline sau domenii ale ştiinţei.
4. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme de
matematică pe baza cunoştinţelor dobândite, a
raţionamentului şi a aplicării unor algoritmi de lucru.

1.1. să utilizeze cunoştinţele dobândite la matematică (proprietăţi ale

operaţiilor; ordinea efectuării operaţiilor; adunarea fracţiilor;
calcularea suprafeţei);
1.2. să aplice cunoştinţele matematice asimilate anterior pentru
dobândirea unor cunoştinţe noi şi pentru descoperirea unor curiozităţi
legate de numere;
2.1. să stabilească legătura ipoteză – concluzie;

3
 Şcoala Gimnazială

2.2. să stabilească valoarea de adevăr a unor propoziţii;

2.3. să opereze cu numere scrise cu alte cifre, în afara celor arabe;
3.1. să argumenteze legătura dintre matematică şi viaţa de zi cu zi;
3.2. să realizeze legături între diferitele domenii ale matematicii sau
între matematică şi alte discipline;
4.1. să aplice cunoştinţe dobândite, algoritmi de lucru şi raţionamente
matematice în rezolvarea unor exerciţii şi a unor probleme.

4
 Şcoala Gimnazială

Probe orale:
orale: jocuri matematice, exerciţii şi probleme
Probe scrise:
scrise: teste de evaluare, fişe de lucru, „cartea” – culegere
realizată de elevi
Probe practice:
practice: desene, colaje
Portofoliul:
Portofoliul: exerciţii, fişe de exerciţii şi probleme, curiozităţi
matematice, etc.

1. Pârâială, Viorica, Pârâială, Dumitru, „Matematica – manual pentru

clasa a IV – a”,
Editura Aramis, Bucureşti, 2004

2. Peneş, Marcela, Culegere de matematică clasele III – IV”

Editura, Ana 2000, Bucureşti, 2004

3. Maior, Aurel, Blaga, Vasile, - „Culegere de matematică – clasele II –

IV”,
Editura Aramis, Bucureşti, 2004

4. Dumitru, Viorel - George, - „Matematica pentru ciclul primar –

Teste. Logică.
Dumitru, Alexandrina, - “Perspicacitate. Joc”, Editura All,
Bucureşti, 1997

5. Petrică, Ion - „Matematică – Probleme pentru clasele I – IV”,

Editura Petrion, Bucureşti, 1996

6. „Curriculum naţional”, Editura Corint, 1998

7. coord. Nicolae, Alina - „Matematica distractivă – clasa a IV – a”,

Editura Aramis, Bucureşti, 2000

5
 Şcoala Gimnazială

8. Peneş, Marcela - „Caiet de vacanţă – clasa a IV – a”,

Editura Ana 2000, Bucureşti, 2004

6
 Şcoala Gimnazială

Operaţii cu numere naturale:

 adunarea şi scăderea numerelor naturale

 terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător,
diferenţă, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puţin”
 înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale
 terminologia specifică: factor, produs, deîmpărţit, împărţitor,
„de atâtea ori mai mult”, „de atâtea ori mai puţin”
 evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul
obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 ordinea efectuării operaţiilor

Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii

Probleme care se rezolvă prin cel puţin trei operaţii

Probleme de logică şi probabilităţi

Fracţii:
 noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene
 fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare
 compararea fracţiilor
 adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
 aflarea unei fracţii dintr-un întreg
 desene

Numeraţia antică:
 numeraţia egipteană
 numeraţia populară veche rusă
 numeraţia romană
 numeraţia grecească şi ioniană
 compunere dupa imagini,istorioare
Elemente intuitive de geometrie:
 figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, drepte
paralele
 patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, trapez
 confectionarea figurinelor din hartie

7
 Şcoala Gimnazială

Măsurări folosind etaloane neconvenţionale

Unităţi de măsură: metru, litrul, kilogramul, ora, minutul, ziua,
monede, bancnote, etc.

8
 Şcoala Gimnazială

OB. REF. COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI

Dobândirea şi consolidarea unor cunoştinţe pregătitoare pentru clasa a
V-a
V-a
1.1. să utilizeze cunoştinţele * exerciţii cu necunoscute, de tipul
dobândite la matematică, ecuatiilor
(proprietăţi ale operaţiilor, * exersarea unor artificii de calcul
ordinea efectuării operaţiilor, * exerciţii de completare cu
adunarea fracţiilor; calcularea semnele operaţiilor matematice şi
suprafeţei) cu paranteze a unor expresii
matematice pentru stabilirea
egalitatilor.
1.2. să aplice cunoştinţele * exerciţii de aflare a pătratului
matematice asimilate anterior unui număr
pentru dobândirea unor * exerciţii de stabilire a
cunoştinţe noi şi pentru corespondenţei între fracţii
descoperirea ordinare, zecimale şi procente
unor
curiozităţi legate de numere
Stimularea gândirii logice şi a interesului pentru lărgirea orizontului în
domeniul matematicii
2.1. să stabilească legătura ipoteză – * exerciţii de logică de tipul
concluzie „dacă… atunci…”
2.2. să stabilească valoarea de * exerciţii de judecarea unor
adevăr a unor propoziţii propoziţii (matematice sau legate
de viaţa cotidiană) pentru
stabilirea valorii de adevăr a
acestora
2.3. să opereze cu numere scrise cu * exerciţii de transcriere a
alte cifre, în afara celor arabe numerelor scrise cu cifre egiptene,
romane sau greceşti în numere
scrise cu cifre arabe.
Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte discipline sau
domenii ale ştiinţei
3.1. să argumenteze legătura dintre * probleme cotidiene care se
matematică şi viaţa rezolvă matematic
3.2. să realizeze legături intre * ilustrarea fracţiilor prin forme
diferitele domenii ale între geometrice sau pe portativ,
matematicii sau între prin note muzicale de durate
matematică şi alte discipline diferite
* exerciţii care solicită cunoaşterea
formelor geometrice
Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme de matematică pe baza

9
 Şcoala Gimnazială

cunoştinţelor dobândite, a raţionamentului şi a aplicării unor algoritmi

de lucru
4.1. să aplice cunoştinţe dobândite,
algoritmi de lucru şi
raţionamente matematice în
rezolvarea unor exerciţii şi a
unor probleme
* exerciţii bazate pe ordinea
efectuării operaţiilor
* sub formă de labirint
* sub formă de ecuaţii
* sub forma exerciţiilor de tip
„instruire
programată”
* completări de şiruri (numere,
figuri) după reguli pe care trebuie
să le descopere
* exerciţii de „decodificare” a
operaţiilor matematice scrise cu
litere, forme geometrice sau alte
desene.

1
 Şcoala Gimnazială

Disciplina: Matematică distractivă

Clasa a IV-a
IV-a
Curriculum optional
Număr de ore pe săptămână: 1

Nr Com
p.
. Unităţi de Nr.
spec Detalieri de conţinut Perioada Obs.
cr învăţare i ore
t. fice
Semestrul I

1. Sa ne
“amuzam”  Calcule dificile? 3 I-III
I-III
aritmetic
si
matemati  “Artificii”.......matematice;
“Artificii” matematice; 2 IV-V
IV-V
c

 Labirintul matematicienilor;
4 VI-IX
VI-IX
 Recapitulare

 Daca ... atunci ... sa gandim! 2 X-XI

X-XI

 Geometrie nazdravana; 2 XII-XIII

XII-XIII

 Dintre ... “sute” de solutii...; 2

XIV-XV
XIV-XV

 Fractii (ordinare, zecimale, 2

XVI-XVII
XVI-XVII
“muzicale”, “geometrice”);

Semestrul II

1
 Şcoala Gimnazială

Nr Com
p.
. Unităţi de Nr.
spec Detalieri de conţinut Perioada Obs.
cr învăţare i ore
t. fice
 Socoteli antice: 5
Numeratia egipteana
Numeratia populara veche
rusa
Numeratia romana
XVIII-XXII
XVIII-XXII
Numeratia greceasca si
ioniana
• Recapitulare

 Matematica din fiecare zi; 4

XXIII-XXVII
XXIII-XXVII

 Socoteli codificat XXVII-XXVIII

2

Recapitul
are  Recapitulare 4 XXIX-XXXI
2.
finala  Teste de evaluare 3 XXXII-XXXV
Evaluare

1
 Şcoala Gimnazială

SEMESTRUL I

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE
1. Calcule 1.1 exerciţii de completare cu semnele Metode şi jocuri
dificile? operaţiilor matematice şi cu paranteze a procedee: matematic
3 ore unor expresii matematice pentru stabilirea conversaţia, e,
2.2 egalităţilor; explicaţia,
exerciţii de judecare a unor propoziţii exerciţiul, exerciţii şi
(matematice sau legate de viaţa cotidiană) demonstraţia, probleme
3.1 pentru stabilirea valorii de adevăr a lucrul cu
4.1 acestora; manualul fişe de
probleme cotidiene care se rezolvă lucru
matematic;
completări de şiruri (numere, figuri) după
reguli pe care trebuie să le descopere;

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE
2. “Artificii” .... 1.1 exersarea unor artificii de calcul;
matematice; exerciţii de completare cu semnele
2 ore operaţiilor matematice şi cu paranteze a
unor expresii matematice pentru stabilirea
1.2 egalităţilor;
2.2 exerciţii de aflare a pătratului unui
număr;
exerciţii de judecare a unor propoziţii
3.1 (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
pentru stabilirea valorii de adevăr a
acestora;
probleme cotidiene care se rezolvă
matematic;

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE
3. Labirintul exerciţii cu necunoscute, de tipul ecuaţiilor; Mijloace de
matematicien 1.1 exerciţii de completare cu semnele învăţământ:
ilor operaţiilor matematice şi cu paranteze a portofolii,
3 ore unor expresii matematice pentru stabilirea fişe de lucru,
egalităţilor; planşe,
1.2 exerciţii de aflare a pătratului unui număr; culegeri,
2.2 exerciţii de judecare a unor propoziţii curiozităţi,
(matematice sau legate de viaţa cotidiană)
pentru stabilirea valorii de adevăr a
3.1 acestora;
4.1 probleme cotidiene care se rezolvă
matematic; Forme de
completări de şiruri (numere, figuri) după organizare:
reguli pe care trebuie să le descopere; activitate
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor individuală,
matematice scrise cu litere, forme pe grupe,
geometrice sau alte desene; în perechi

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE
4. Recapitulare exerciţii cu necunoscute, de tipul ecuaţiilor;
Evaluare exerciţii de completare cu semnele
1 ora 1.1 operaţiilor matematice şi cu paranteze a
unor expresii matematice pentru stabilirea
egalităţilor;
exerciţii de aflare a pătratului unui număr;
1.2 exerciţii de judecare a unor propoziţii
2.2 (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
pentru stabilirea valorii de adevăr a
acestora;
3.1 probleme cotidiene care se rezolvă
4.1 matematic;
completări de şiruri (numere, figuri) după
reguli pe care trebuie să le descopere;
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor
matematice scrise cu litere, forme
geometrice sau alte desene;
5. Daca ... 2.1 exercitii si probleme de logică şi
atunci ... sa 2.2 perspicacitate
gandim! 3.1
2 ore
6. Geometrie 3.2 figuri geometrice Mijloace de
nazdravana 4.1 patrulatere speciale învăţământ:
2 ore portofolii,
7. Dintre ... 2.1 exercitii si probleme de logică şi fişe de lucru,
“sute” 2.2 perspicacitate planşe,
de 3.1 culegeri,
solutii...; curiozităţi,
2 ore

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE
8. Fractii 1.2 noţiunea de fracţie, fracţii egale,
(ordinare, 3.1 reprezentări prin desene Forme de
zecimale, 3.2 fracţii ordinare, zecimale, … „muzicale”, organizare:
“muzicale”, „geometrice” activitate
“geometrice” fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare individuală,
); compararea fracţiilor pe grupe,
2 ore operaţii cu fracţii în perechi
aflarea unei fracţii dintr-un întreg

SEMESTRUL II

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE.
1. Socoteli 2.2 exerciţii de judecare a unor propoziţii
antice: (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
Numera pentru stabilirea valorii de adevăr a
tia 2.3 acestora; Metode şi
egiptea 4.1 exerciţii de transcriere a numerelor scrise procedee:
na cu cifre egiptene; conversaţia,
1 ora completări de şiruri (numere, figuri) după explicaţia,
reguli pe care trebuie să le descopere; exerciţiul,
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor demonstraţia,
matematice scrise cu litere, forme lucrul cu
geometrice sau alte desene; manualul

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE.
Numera exerciţii de judecare a unor propoziţii
tia 2.2 (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
popular pentru stabilirea valorii de adevăr a
a veche acestora;
rusa 2.3 exerciţii de transcriere a numerelor scrise
1 ora 4.1 cu cifre ruseşti;
completări de şiruri (numere, figuri) după Mijloace de
reguli pe care trebuie să le descopere; învăţământ:
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor portofolii,
matematice scrise cu litere, forme fişe de lucru,
geometrice sau alte desene; planşe,
Numera exerciţii de judecare a unor propoziţii culegeri,
tia 2.2 (matematice sau legate de viaţa cotidiană) curiozităţi,
romana pentru stabilirea valorii de adevăr a
1 ora acestora;
2.3 exerciţii de transcriere a numerelor scrise
4.1 cu cifre romane; Forme de
completări de şiruri (numere, figuri) după organizare:
reguli pe care trebuie să le descopere; activitate
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor individuală,
matematice scrise cu litere, forme pe grupe,
geometrice sau alte desene; în perechi

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE.
Numera exerciţii de judecare a unor propoziţii
tia 2.2 (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
greceas pentru stabilirea valorii de adevăr a
ca si acestora;
ioniana 2.3 exerciţii de transcriere a numerelor scrise
1 ora 4.1 cu cifre greceşti;
completări de şiruri (numere, figuri) după
reguli pe care trebuie să le descopere;
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor
matematice scrise cu litere, forme
geometrice sau alte desene;
Recapitulare 2.2 exerciţii de judecare a unor propoziţii
Evaluare (matematice sau legate de viaţa cotidiană)
1 ora pentru stabilirea valorii de adevăr a
2.3 acestora;
exerciţii de transcriere a numerelor scrise
4.1 cu cifre egiptene, romane sau greceşti în
numere scrise cu cifre arabe;
completări de şiruri (numere, figuri) după
reguli pe care trebuie să le descopere;
exerciţii de „decodificare” a operaţiilor
matematice scrise cu litere, forme
geometrice sau alte desene;
3. Matematica 1.1 exerciţii şi probleme „descoperite” în viaţa de zi cu zi
din fiecare zi 1.2
4 ore 3.1
4. Socoteli
codificate

1
 Şcoala Gimnazială

Nr. CONŢINUTU COMP.

DAT
Cr RI SPECI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
A
t. (DETALIERI) FICE.
2 ore
5. Recapitulare 1.1 numeraţia antică
finala 2.1 operaţii cu numere naturale
4 ore 2.2 probleme
2.3 fracţii
3.1 elemente de geometrie
4.1 unităţi de măsură
6. Teste de
evaluare
3 ore

2
 Şcoala Gimnazială

SUPORT DE CURS
I. PROBLEME DE NUMERAŢIE

1. Câte numere de forma x0000 există?

y

2. Câte numere de patru cifre distincte se pot forma cu cifrele 0, 3, 5 şi 9?

3. Scrieţi numere ale căror cifre reprezintă numere consecutive cu suma cifrelor 18. Câte soluţii sunt?

4. a) Să se scrie cel mai mic număr de 6 cifre care are cifra unităţilor 2.
b) Să se scrie cel mai mic număr natural de 6 cifre diferite.
c) Să se scrie cel mai mare număr natural de 6 cifre diferite.
d) Să se scrie cel mai mic număr natural de 6 cifre consecutive.

5. Scrieţi cel mai mare şi cel mai mic număr:

a) format din 5 cifre, astfel încât fiecare cifră să fie folosită o singură dată;
b) format din 6 cifre, la care suma cifrelor să fie 20;

6. Să se determine numărul n= 2a4b6 , ştiind că suma cifrelor sale este 16, iar cifra zecilor este triplul cifrei miilor.

7. Dacă la un număr se schimbă cifra 8 de la sute cu 6, se obţine numărul 6 658. Care este numărul iniţial?

8. Care este cel mai mic şi cel mai mare număr natural de forma 10a4bc cu suma cifrelor 12?

9. Găsiţi numere naturale de forma 2abc8 , astfel încât a+b+c= 8. Care dintre ele este cel mai mare?

10. Scrieţi cel mai mare şi cel mai mic număr de şase cifre care are cifra 1 la trei ordine?

11. Folosind cifrele 2, 5 şi 8, scrieţi cel mai mare şi cel mai mic număr natural de şase cifre.

2
 Şcoala Gimnazială

12. Aflaţi cel mai mare şi cel mai mic număr natural format din:
a) 5 cifre pare diferite;
b) 5 cifre impare diferite;
c) numai din 5 cifre distincte.

13. Găsiţi numărul natural de forma abcd , care îndeplineşte simultan condiţiile:
a) suma cifrelor este egală sau mai mică decât 20;
b) cifrele cresc din 2 în 2.

14. Să se determine cel mai mare număr natural abcd , cu proprietatea că cifrele c şi d sunt pare şi diferite, a este cifră impară, iar
cifra b este cu 1 mai mare decât d.

15. Se consideră grupele de două cifre 22, 44 şi 66. Scrieţi toate numerele de şase cifre care se pot forma cu aceste grupe.

16. Aflaţi cel mai mic număr natural format din 6 cifre diferite care îndeplinesc condiţiile:
a) cifra zecilor este 7;
b) suma tuturor cifrelor este 20.

17. Să se afle cel mai mare număr natural de 5 cifre care îndeplineşte condiţiile:
a) este mai mic decât 34 000;
b) are suma cifrelor mai mică decât 18;
c) nu are cifre care se repetă.
18. Dându-se numărul natural xyzq , aflaţi:
a) cel mai mare număr, astfel încât: x=y=z=q;
b) cel mai mare număr, astfel ca x să fie mai mare decât y, y să fie mai mare decât z şi z să fie mai mare decât q.

19. a) Eliminaţi trei cifre din numărul 5049218, pentru a obţine cel mai mare număr.
b) Eliminaţi trei cifre, pentru a obţine cel mai mic număr.

20. Care dintre următoarele numere au cifra sutelor egală cu suma dintre cifra zecilor şi cifra
unităţilor? A) 432; B) 325; C) 352; D) 4532; E) 5432.

2
 Şcoala Gimnazială

21. Câte cifre distincte sunt folosite pentru a numerota paginile manualului de
limba română, care are 112 pagini?

22. De câte ori apare scris numărul 1986 în „desenul”

alăturat: 1 9 8 6 1 9 8 6
98619861
86198619
61986198
19861986
98619861
86198619
61986198

23. În tabelul de mai jos apar o sută de cifre. De câte ori apare fiecare cifră? Care cifră lipseşte?
2 3 1 2 5 6 9 5 7
8 9 7 6 5 3 2 3 5
2 6 2 7 2 7 7 6 7
2 5 2 7 6 2 5 3 7
1 7 6 7 5 6 1 3 6
5 1 6 5 9 5 6 2
9 6 5 7 5 6 9 7 6
6 7 7 7 6 9 6 9 2
9 5 6 5 9 9 9 2 6
7 9 9 9 9 2 7 9 2
24. Să se elimine trei cifre din numărul 321 579 831, astfel încât numărul
rămas să fie cel mai mic( păstrând ordinea cifrelor rămase).

25. Găsiţi numere de tipul abcdef , cu suma cifrelor 15.

26. Găsiţi cel puţin 5 numere de 6 cifre egale cu răsturnatul lor.

2
 Şcoala Gimnazială

27. Câte numere naturale de şase cifre au suma cifrelor mai mică decât 3?

28. Să se determine cel mai mare număr de forma abcd ,cu proprietăţile: c şi d sunt numere pare, a este impar, iar b este cu 4 mai
mic decât a.

29. Determinaţi cifra b, dacă 1b8 x 3= bbb .

30. Determinaţi cifra a, dacă14a x 6= aaa .

31. Reconstituiţi operaţiile date:

a) abc + abc= 166a; b) abcd+bcd+cd+d=2830; c) xyzt-xyz-xy-x=910; d) aa x bb=1694; e) aaa+bbb+ccc=666.

32: Să se determine toate numerele de forma abcd , ştiind că: a-b-c-d =6.

II. ŞIRURI DE NUMERE

În cadrul unui şir, numerele se succed unele după altele după un anumit criteriu. Fiecare număr este legat de vecinul său şi „s-a
născut” din acesta după o anumită regulă.. Matematicienii numesc totalitatea numerelor înşiruite după o anumită regulă, pur şi simplu
„şir”, iar fiecare din aceste numere este un termen al şirului. Şirurile se pot prelungi oricât, urmând regula bine stabilită a formării lui.
Se va putea limita numărul termenilor unui şir formând o „serie”.
Se pot continua modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere, pe baza unor reguli date sau deduse.

1. Ce legătură găsiţi între numerele din primul şi al doilea rând?

a) 3 1 7 4 9 b) 2 8 5 10 6
9 1 49 16 81 7 67 28 103 39

c) 5 1 2 4 3 d) 9 11 5 13 7
125 1 8 64 27 61 101 5 149 29

e) 3 4 5 6 7
27 37 47 57 67.

2
 Şcoala Gimnazială

2. Ce corelaţie există între numerele din cele două rânduri:

a) 2 3 1 4 5 10 b) 7 1 5 6 10 20
3 8 0 15 24 99 10 4 8 9 13 23

c) 2 3 5 1 4 6 d) 3 9 6 12 21 30
9 28 126 2 65 217 1 3 2 4 7 10

e) 1 2 3 4 5 6 f) 7 1 3 9 11 5
2 3 4 5 6 7 15 3 7 19 23 11

g) 6 8 11 19 9 5 h) 25 9 1 16 64 36
1 3 6 14 4 0 5 3 1 4 8 6

i) 5 6 9 8 3 10 j) 1 5 8 6 2 7
20 31 76 59 4 95 5 13 19 15 7 17

k) 10 4 8 6 12 2 l) 9 16 4 1 25 100
4 1 3 2 5 0 2 3 1 0 4 9.

3. Încercuiţi numărul care lipseşte:

1 3 5 7 9 11 …..
a) 11; b) 13; c) 15; d) 17
4. Ce număr urmează?
2 4 6 8 10 12 ….
a) 10; b) 12; c) 14; d) 16.
5. Cu ce număr se încheie şirul?
10 1 8 3 6 5 ….

6. Descoperiţi regula, apoi completaţi căsuţele libere cu încă patru numere potrivite:
a) 2 1 4 3 6......................................;
b) 10 1 9 2 8 … …. …. …;
c) 0 10 1 9 2 …. …. …. …

2
 Şcoala Gimnazială

7. Care cifră nu se potriveşte în şirul următor?

10 8 9 7 8 6 7 5 6 4 3

8. Urmând logica după care au fost aşezate cele patru grupe de cifre, scrieţi numerele corespunzătoare celor două semne de
întrebare.

1 2 4 8 ?
40 36 32 28 ?

9. Ce număr urmează?
40 52 64 76 …

10. Completaţi locul liber:

10 21 33 ….. 60 75 91.

11. Indicaţi care sunt cei doi termeni următori ai fiecărei

serii: a) 3.....................................................7 10 13 16
19 21 ;
b) 0 1 3 4 6 7 9 10 … ….;
c) 0 1 3 6 10 15 … ….;
d) 1 3 2 4 3 5 …. ….;
e) 0 1 3 4 6 7 9 ….. …..;
f) 0 1 3 6 10 15 21 ….. ….;
g) 1 3 2 4 3 5 4 ….. ….;
h) 1 4 7 10 13 16 19 …. …..;
i) 2 4 6 8 10 12 14 ….. …..;
j) 3 4 6 7 9 10 12 ….. …..;
k) 4 7 8 11 12 15 16 ….. …..;
l) 1 2 4 5 10 11 22 …. ….;
m) 3 4 9 10 15 16 21 ….. ….;
n) 3 2 4 3 6 5 10 ….. ….;

2
 Şcoala Gimnazială

o) 6 7 9 12 16 21 27 ….. …..;
p) 3 6 5 10 9 18 17 ….. …..;
r) 4 2 6 4 16 8 32 ….. …..;
s) 5 1 10 2 20 4 40 ….. …..;
ş) 1 2 4 5 10 11 22 ….. …..;
t) 4 14 13 23 22 32 31 ….. ……

12. Găsiţi numerele potrivite, respectând o anumită regulă:

a) 2 4 6 5 7 12 6 …. 15 4 3 …. 9 5 …..;
b) 8 5 15 12 36 ….. 99 …. ….

13. Primele două perechi de numere sunt alcătuite după o anumită regulă. Completaţi cea de-a treia pereche de numere, având
în vedere aceeaşi regulă:
a) (3, 8); ( 6, 4); ( 12,.......);
b) (28 , 22); (49, 1); ( 45, ….).

14 Doar patru numere din şirul: 82, 73, 56, 19, 37, 55 respectă regula de alcătuire a şirului. Care este „intrusul”?

15. Se consideră următoarele două şiruri de numere:

1 2 3 4 …………….. 98 99 100
100 99 98 97 …………….. 3 2 1
După cum se observă, lui 1 îi corespunde 100, lui 2 îi corespunde 99, lui 3 îi corespunde 98, etc. Cât îi va corespunde lui 45?
Dar lui 72?

16. Cu care număr se încheie şirul?

31 30 15 14 7 …..
a) 5; b) 4; c) 3; d) 6.

17. Care grupă de cifre lipseşte?

20 17 14 11 8 ?
4 18 12 16 20 ?

2
 Şcoala Gimnazială

a) 4/22; b) 5/24; c) 6/23.

18. Suma a celor şase numere este 973. Ce numere trebuie scrise în spaţiile libere, pentru a obţine suma
999? 489 128 256 64 …. 32 …. 4 …..

19. Dacă s-ar lua trei bănci din faţa şirului meu de bănci, eu aş sta în banca a doua din
faţă. În a câta bancă stau cu adevărat?

III. PROBLEME DE PROBABILISTICĂ

1. Trei colege, Sandra, Olivia şi Iulica, doresc să stea câte două în bancă. În câte feluri se pot aşeza?
Iulica Olivia Sandra
Sandra
Olivia
Iulica

2. Pe masa din bucătărie sunt trei cutii cu suc de roşii, 3 cutii cu fasole verde şi trei cutii cu mazăre, toate de aceeaşi culoare şi
formă, dar fără etichetă. Dacă deschidem 3 cutii, ce legume pot conţine ele? Realizaţi un tabel în care să înscrieţi toate posibilităţile!

3. Într-un parc sunt cel mult 5 fete şi mai puţin de 5 băieţi. Câţi copii pot fi în parc?

4. La concursul de şah s-au înscris la început 7 băieţi şi 3 fete. Au renunţat 3 concurenţi şi au mai venit 2 fete. Câţi băieţi
participă? (Găsiţi toate soluţiile.)

5. Irina are 3 tricouri şi 3 fuste. În câte moduri se poate îmbrăca cu ele? Completaţi tabelul.
F1 F2 F3
T1
T2
T3

2
 Şcoala Gimnazială

6. Marian avea 5 baloane roşii şi 5 galbene. Jucându-se cu ele, a spart 6. Câte baloane i-au mai rămas din fiecare
culoare? Descoperiţi toate posibilităţile!

7. O pungă conţine 4 portocale, 4 banane şi 4 mandarine. Dacă un copil mănâncă 4 fructe, câte credeţi că pot rămâne din fiecare
fel?

8. Un grup de 10 prieteni a hotărât să se întâlnească la o discotecă. Au stabilit ora şi locul de întâlnire şi nu s-a înregistrat nici
o întârziere. În momentul întâlnirii, fiecare a dat mâna cu ceilalţi. Câte strângeri de mână au fost în total?

9. La o petrecere sunt cinci băieţi(Dan, Vlad, Gelu, Cristi şi Aurel) şi patru fete(Silvia, Ramona, Aura şi Monica). Câte perechi
se pot face dacă fiecare băiat dansează cu câte o fată o singură dată?
Silvia Ramona Aura Monica
Dan
Vlad
Gelu
Cristi
Aurel

10. Un test de verificare este format din 15 întrebări. Pentru întrebările 1-5 se acordă câte 6 puncte, pentru întrebările 6-10, câte 8
puncte, iar pentru întrebările 11-15, se acordă câte 10 puncte. Ce punctaj poate obţine un elev care răspunde doar la 14 întrebări?

11. Literele următoare( a, b, c, d, e, f) reprezintă numere naturale ce îndeplinesc următoarele condiţii: a, c şi d reprezintă numere
impare, iar b, e şi f, numere pare.
Ele sunt numere de o singură cifră, aşezate în ordine descrescătoare: a, b, c, d, e, f.
a)Ce numere pot fi? Câte soluţii sunt?
b) Pentru fiecare soluţie calculaţi:
1. suma tuturor numerelor;
2. suma numerelor pare;
3. suma numerelor impare.

2
 Şcoala Gimnazială

12. Bogdan, Iulia, Daniel şi Cristian sunt fraţi. Ei s-au hotărât să-şi împartă, în fiecare zi în alt mod, cele patru sarcini care le
revin: mici cumpărături, aspiratul prafului, udatul florilor, spălatul vaselor. Câte zile au fost necesare pentru epuizarea tuturor
soluţiilor?

13. Pe un cerc pot fi desenate 4 bile roşii şi 2 bile galbene. În câte moduri pot fi desenate?

14. Trei vrăbii zboară în preajma unui salcâm, plop şi tei. Cum se pot aşeza ele?
V1 V2 V3
salcâm
plop
tei

IV. PĂTRATE

MAGICE Priviţi cu atenţie pătratele de mai

jos:

6 7 2 4 9 2
1 5 9 3 5 7
8 3 4 8 1 6

Veţi observa următoarele:

* În realizarea fiecăruia s-au folosit toate numerele de la 1 la 9;
* Suma acestor numere, indiferent dacă veţi calcula pe verticală, orizontală sau diagonală, este întotdeauna 15( în cazul acestor
pătrate);
Un asemenea pătrat a fost numit încă din timpuri străvechi pătrat magic. Numărul constant care se obţine, însumând numerele
din pătrat pe orizontală, verticală sau diagonală, se numeşte constanta pătratului magic. În acest caz, constanta pătratului magic este
15.

3
 Şcoala Gimnazială

În general, se numesc magice figurile geometrice în care, aşezând o serie de numere într-o anumită ordine şi efectuând anumite
operaţii cu acestea, se obţine întotdeauna un rezultat constant.
Cele nouă numere( de la 1 la 9) le putem aşeza în interiorul pătratului într-o altă ordine, obţinând aceeaşi constantă.
În afară de pătrate magice se pot construi şi triunghiuri magice, stele magice, poligoane magice, etc., după modul în care se dispun
numerele.

1. Înlocuiţi literele cu cifre şi verificaţi dacă următorul pătrat este magic:

M= 2; I= 6; C= 6; A= 8.
M I C A
A C I M
I M A C
C A M I

2. În acest „pătrat magic” înlocuiţi valoarea literelor cu numere corespunzătoare obţinute prin rezolvarea corectă a scăderilor. Veţi
obţine aceeaşi sumă pe fiecare rând, coloană şi diagonală. Verificaţi!
b i d
g e c
f a h

a= 70-69 c= 83-78 e= 100-91 h= 53-38

b=42-39 d= 91-84 f= 80- 49 i= 74-57
3. Din pătratul alăturat, având constanta 18, lipsesc numerele 2, 4, 6, 8 10. Găsiţi locul fiecăruia.
5 3

9 7

4. Completaţi cu numere formate din zeci, pentru a obţine pătrate care au suma numerelor , pe orizontală, verticală şi diagonală, 100.

30 50 30 60
30 10
60 10 20

3
 Şcoala Gimnazială

5. Completaţi locurile libere din pătrăţele cu unul din numerele: 15, 25, 35, 45, 55, 75, astfel încât suma numerelor din fiecare rând să
fie 135.

5
25 65
85 15
6. Ce număr credeţi că ar trebui să fie în centrul pătratului din figură şi de ce?
2 3 4
6 2
1 5 3

7. Ce număr ar trebui scris în centrul fiecărui pătrat pentru a obţine constanta 15?
1 3 3 5 2 7
3 3 3 4
3 4 5 2 5
a) b) c)

8. Din pătratul magic alăturat, având constanta 21, lipsesc numerele 4, 6, 8, 10. Găsiţi locul fiecărui număr!

9. Completaţi pătratele rămase libere în aşa fel încât, făcând adunarea, pe fiecare rând şi fiecare coloană să fie 10.
1 4 3 4 3 1 2 1
2 1 4 4 2 3
2 2 1 1
3 4 1 2 4 3 4
a) b) c)

10. Completaţi pătratele libere, astfel ca suma să fie 10.

3 2 1 4
1 3 4 1 2

3
 Şcoala Gimnazială

1 3 4 1
3 2 2 1

11. Completaţi pătrăţelele goale în aşa fel încât să obţineţi în fiecare rând şi coloană aceeaşi sumă.

18 46 36 18 38
35 17 38 40 42 35 22
42 28 53

12. Găsiţi cele patru cifre care scrise în locul semnelor de întrebare transformă careul de mai jos într-un „ pătrat magic”.

47 67 39 49
39 ?7 8? 32
28 6? ?2 58
88 24 27 61

13. Ordonaţi elementele din tabelul de mai jos, astfel încât, în fiecare coloană, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, să se găsească
cinci semne diferite.

: : : : :
x x x x x
- - - - -
+ + + + +
= = = = =

14. Reaşezaţi cifrele, astfel încât să obţineţi un pătrat magic.

1 1 1 1
2 2 2 2

3
 Şcoala Gimnazială

3 3 3 3
4 4 4 4

15. Reaşezaţi cifrele în aşa fel încât constanta să fie :

a )15

1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
3 3 3 3 3
4 4 4 4 4
5 5 5 5 5

b)19
1 7 5 6
1 7 5 6
1 7 5 6
1 7 5 6

16. Cu cele patru pătrate formaţi un alt pătrat în care suma numerelor, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, să fie 18.

6 2 4 5 7 3 3 6
7 3 5 4 2 6 2 7

17. Completaţi locurile goale din pătrăţele cu unul din numerele: 1, 5, 13, 15, 17, astfel încât adunate pe orizontal, pe vertical şi pe
diagonală, rezultatul să fie 27.

11
9
7 3

3
 Şcoala Gimnazială

18. Aranjaţi cifrele de la 1 la 7 de şapte ori de-a lungul a şapte linii orizontale şi şapte linii verticale, în aşa fel încât, suma obţinută pe
fiecare rând şi coloană să fie 28. Este obligatoriu ca pe fiecare rând şi coloană să fie cifrele de la 1 la 7, luate o singură dată.

19. Completaţi pătratul magic din desenul alăturat folosind numerele de la 1 până la 17, astfel încât suma constantă pe cele trei
direcţii să fie 27.

20. Realizaţi un pătrat magic, având constanta 30, cu numere naturale de la 2 până la 18.

21. În pătratul alăturat sunt înscrise numere naturale de la 1 la 16. Schimbaţi 2 cu 14, 3 cu 15, 5 cu 12 şi 9 cu 8, rămânând
neschimbate numerele înscrise în colţurile pătratului şi în cele patru căsuţe din mijloc. Verificaţi dacă s-a realizat un pătrat magic.
Care este suma constantă pe fiecare rând, fiecare coloană, fiecare diagonală?

1 2 3 4

3
 Şcoala Gimnazială

5 6 7 8
9 10 11 12
13 14 15 16
22. Verificaţi dacă desenul de mai jos îndeplineşte condiţiile unui pătrat magic .Care este suma constantă pe fiecare direcţie?

3 16 17 6
14 8 9 11
10 12 13 7
15 4 5 18
23. În pătratul următor s-au scris numere de la 1 la 25. Pentru a se realiza un pătrat magic, având constanta 65, este suficient să
schimbaţi numai locul a două numere. Care sunt acestea?

24. Să se completeze pătratele cu numere de la 1 la 9, astfel încât suma „magică”, pe orizontală şi pe verticală, să fie 15.

2 4 7 2
5 1 7 9 5
3 1 8 8

25. Pătratele trebuie să fie completate cu numerele 2, 4, 6 şi 8, astfel încât să se obţină suma 20.

6 8
6 8
4 2

26. Pătratele vor fi completate cu numere de la 6 la 21, astfel încât suma „magică” să fie 54.

18 6
8 11 20
16 12

3
 Şcoala Gimnazială

27. Pătratele vor fi completate cu numere de la 1 la 16, astfel încât suma „magică” să fie 34.

16 3 6
11
7 6

28. Completaţi pătratele cu numere de la 1 la 4, având suma 10.

1 2
1 4
2 1 4
4

V. PROBLEME DE LOGICĂ ŞI

PERSPICACITATE 1.Radu are trei fraţi şi două surori. Câţi

fraţi are Alina, sora lui?

2. Un croitor are o bucată de stofă de 30 de metri. În fiecare zi taie 2 m. În câte zile termină de tăiat toată stofa?

3. O bară metalică este tăiată în 7 bucăţi. Câte tăieturi au fost necesare?

4. Alexandru şi Radu au acelaşi număr de timbre. Alexandru îi dă lui Radu 8 timbre. Cu câte timbre are acum mai
puţin Alexandru?

5. Blocul în care locuiesc are 8 nivele. Eu locuiesc la primul etaj, iar prietenul meu la penultimul etaj.
3
 Şcoala Gimnazială
Câte etaje ne despart?

3
 Şcoala Gimnazială

6. Având la dispoziţie un cântar şi o greutate de 10 kg, cum putem cântări 5 kg de cuie?

7. În magazia unei cantine sunt 40 de pachete de unt. În fiecare dimineaţă, începând de luni, se mai cumpără câte 10 pachete pe
zi şi se consumă însă 20 de pachete pe zi.
La sfârşitul cărei zile din săptămână, în magazia cantinei nu mai este nici un pachet de unt?

8. La ora de educaţie fizică elevii unei clase s-au aşezat în ordinea înălţimii. Primul din şir este Sebastian, iar penultima este
Sandra. Între cei doi sunt 21 de elevi. Din câţi elevi este format şirul?

9. Maria a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare. Ea a explicat-o altor 3 colegi. Aceştia, la rândul lor, au
explicat-o mai departe la câte alţi 3, şi fiecare din aceştia la câte alţi 3.
La sfârşitul orei, toţi elevii ştiau să rezolve problema. Câţi elevi erau în clasă?

10. Un melc, vrând să iasă din fundul unei fântâni adânci de 10 m, urcă în fiecare zi 2 m, iar noaptea coboară 1 m.
Cât timp îi va trebui melcului să iasă din fântână?

11. Câţi bunici au avut în total bunicii mei?

12. Se dau 10 bile metalice identice ca dimensiuni şi ca aspect exterior. Una din ele este din fier, deci mai grea, iar celelalte
din aluminiu. Care este numărul minim de cântăriri pentru a depista bila cea grea, folosind o balanţă?

13. Un grup format din 43 de băieţi şi 37 de fete s-a întâlnit cu un grup de 95 de copii, băieţi şi
fete. Care este cel mai mare număr de fete care se pot afla acum în noul grup? Dar cel mai mic?

14. Avem o bucată de caşcaval de formă circulară şi un cuţit suficient de lung. Câte bucăţi de caşcaval, de mărimi egale, se pot
obţine din 1, 2, 3, 5 şi 7 tăieturi?

15. Pe un la cresc o sumedenie de nuferi. Ei îşi dublează suprafaţa în fiecare zi, iar în 20 de zile acoperă în întregime
lacul. În cât timp acoperă nuferii jumătate din suprafaţa lacului?

3
 Şcoala Gimnazială

16. Un constructor vrea să afle cât ar cântări roaba sa, dacă ar fi goală. Ştie că, dacă ar descărca un sfert din totalul cărămizilor,
roaba ar cântări 85 kg şi că, dacă ar descărca o jumătate din totalul cărămizilor, roaba ar cântări 65 kg.
Cât cântăreşte roaba?

17. Distanţa dintre doi copaci este de 12 m. Calculaţi distanţa dintre 11 copaci plantaţi la aceeaşi distanţă unul de altul.

18. De o parte şi de alta a unui drum sunt plantaţi 50 de nuci la distanţa de 20 m unul de altul. Ce lungime avea drumul?

19. Pentru numerotarea manualului de matematică s-au folosit 192 de cifre. Câte pagini are manualul?

20. Trei surori au împreună 58 de ani. Când prima avea 18 ani, a doua avea 15 ani, iar a treia 10 ani. Câţi ani are acum fiecare?

21. Mama avea 27 de ani când s-a născut fiul şi 31 când s-a născut fiica. Câţi ani are fiecare dintre ei acum, dacă împreună au
56 de ani?

22. 9 elevi rezolvă 9 probleme în 9 minute. Câţi elevi rezolvă 72 de probleme în 36 de minute?

23. În vacanţa de vară, fiecare din cei 25 de elevi ai unei clase a trimis câte o ilustrată fiecăruia din colegii săi. Câte ilustrate au
fost expediate?

24. Ce este mai mare, un sfert din jumătate sau o jumătate din sfert?

25. O pâine costă 3 lei şi un sfert de pâine. Cât costă pâinea?

26. Un scamator leagă mai multe panglici una de alta şi obţine una singură, lungă de 10 m, făcând 4 noduri. Câte panglici a
folosit?

27. Pentru fierberea unui ou sunt necesare două minute şi jumătate. Pot fierbe 3 ouă în 5 minute?

29. După un concurs de alergări la care au participat Gelu, Dan, Marin, Andrei şi Enache, situaţia se prezintă astfel:
- Enache nu a ocupat primul loc;
- Marin a trecut linia de sosire înaintea lui Enache;

4
 Şcoala Gimnazială

- Dan nu a câştigat cursa, dar nici ultimul n-a fost;

- Gelu a trecut linia de sosire al treilea, după Enache;
- Andrei a trecut linia de sosire după Gelu şi Dan;
Arătaţi în ce ordine au trecut linia de sosire cei cinci alergători.

30. Despre trei persoane ştiu următoarele lucruri;

- Prenumele lor sunt: Petru, Anghel, Dănuţ;
- Locuiesc în localităţi diferite : Vaslui, Bacău şi Iaşi;
- Unul este elev în clasa I, altul în clasa a II-a şi celălalt în clasa a III-a;
- Cel din clasa I locuieşte în Vaslui;
- Dănuţ este în clasa a II-a;
- Anghel este prieten cu cel din clasa a III-a, care locuieşte la
Bacău. Aflaţi clasa şi localitatea corespunzătoare fiecărei persoane.

30. Un elev constată că un sfert din banii pe care îi are reprezintă preţul unui stilou, iar cu restul mai poate cumpăra încă un
stilou asemănător şi două mingi de acelaşi fel.
Ce costă mai mult, stiloul sau mingea?

31. Dacă două piersici fac cât o lămâie şi un măr, dacă două lămâi fac cât două piersici şi o caisă, dacă patru mere şi o caisă fac cât
o piersică şi două lămâi, cât fac două caise?

VI. CAREUL ISTEŢILOR

1. Reconstituiţi cele trei operaţii, dând o valoare fiecărei litere A, B şi C.

A + 7 = B
+ + +
B + 2 = C
= = =
C + B = 20

4
 Şcoala Gimnazială

2. Completaţi căsuţele libere cu numere care fac posibile operaţiile indicate de semne, atât pe rânduri, cât şi pe coloane.

x 6 = : = 4 4 x = 24
: : : x x x x x :
2 x = 4 : x 2 =
= = = = = = = = =
x = 6 32 : = 8 x = 4

a) b) c)

x 4 = 50 : = 10 : = 4
: : : : : : : : :
2 x = 4 : 5 : 3 =
= = = = = = = = =
x = 8 : = 5 8 : = 4

d) e) f)

2 x = 4 x 3 = 9 2 x = 8
x x x x x x x x x
x = 2 x = x 2 =
= = = = = = = = =
8 x = 32 x = 54 6 x = 48

g) h)

3. Înscrieţi în tabele cifre care să vă conducă la rezultatele indicate

4 x 3 - = 7 9 : 3 + =5

4
 Şcoala Gimnazială

: x + + x -
2 x 5 - = 2 6 - 4 + =3
+ - - - - +
+ - - + =10
=3 =9 =8 =8 =7 =9
a) b)

4. Efectuaţi exerciţiile următoare şi completaţi careul cu produsele obţinute:

A B C D
E F G
H I
J K L M
N O P
Orizontal: Vertical:

AB=7x4 JK =7x5 AE= 6x6 JN= 6x6

CD=6x8 LM=7x4 CG= 7x6 LO=4x7
E=3x2 N=3x2 FI= 5x6 MP=9x9
FG=4x8 OP =9x9
HI=5x6

5.a) Reperaţi literele:

F(4,5); R (,); K (,); U (,).
b) Scrieţi cuvântul:
( 1,1)-(4,4)-(3,6)-(3,1)- (1,1)-(4,4)-(1,6)-(2,2)-(1,3)-(6,1).
c) Codificaţi calificativul: „FOARTE BINE”.

T Â T N S
G U F H D
O L A P K

4
 Şcoala Gimnazială

C S R Î Y
X I W J B
M V E Z Q Ă
1 2 3 4 5 6

6. Între numerele din fiecare căsuţă scrieţi semnele operaţiilor corespunzătoare(„+” sau „- „) astfel încât, rezultatele însumate
pe fiecare rând şi pe fiecare coloană să fie 100.

60 30 20 30 80 60 100
60 40 50 20 30 20 100
70 20 90 70 60 30 100
100 100 100

7. Puneţi cifrele 5, 7, 8, 9 şi 11 în căsuţele libere, astfel încât suma cifrelor unite printr-o linie dreaptă să fie 18.

3 4
6
1

8. Scrieţi semnele operaţiilor aritmetice corespunzătoare între cifrele din fiecare căsuţă, astfel încât rezultatele însumate pe fiecare
rând sau coloană să fie 100.
4 6 6 6 10 4 100 4 3 6 8 8 5 100
6 6 4 9 4 7 100 7 8 6 4 4 5 100
8 5 7 4 8 4 100 8 4 4 7 5 8 100
100 100 100 100 100 100
a) b)

9. Completează:
Orizontal:

4
 Şcoala Gimnazială

1.Triplul numărului 333; dublul numărului 12.

2.Numărul de 2 ori mai mare decât 403; jumătate lui 66.
3. Înaintea lui 8; numărul cu 1 mai mare decât 1 111.
4. Cel mai mic număr de cinci cifre diferite.
5. Urmează după 101; înaintea lui 10.
6. Numărul de 4 ori mai mic decât 364; jumătatea lui 222.
Vertical:

1. Cel mai mare număr de trei cifre distincte; mai mic cu 1 decât 20.
2. De 9 ori mai mare decât 10; succesorul lui 100.
3. Cel mai mare număr care se poate forma cu cifrele 0, 1, 9, 2, 6, având cifra 0 la ordinul zecilor şi cifra 1 la ordinul sutelor.
4. Sfertul lui 48; cu 1 mai mare decât 0.
5. 1 000 000 - 768 609.
6. 540x8+4; 2:2.

1 2 3 4 5 6

10. Completează rebusul:

Orizontal: Vertical:
1. I; DLV. 1. CCCLXII ; LXXVIII.
2. DCXXIV ; XCVII. 2. MMMCCI; VIII.
3. MVII; IX. 3. MMMMXCI.
4. CMXXCIX. 4. V; MMMMMMMCCDXCI.
5. I; MCMXLIV. 5. LIX; CMMMMMMXL.
6. XCVIII ; CI. 6. DLXXIX; XLIX.

4
 Şcoala Gimnazială

1 2 3 4 5 6

11. Completează careul:

Vertical:
1. Câtul împărţirii lui 575 la 5.
2. Este cu 14 mai mic decât produsul numerelor 32 şi 5.
3.Acest număr împărţit la 5 are câtul 169 şi restul 3.
Orizontal:
1.Este cu 5 mai mic decât produsul numerelor 5 şi 24.
2.Este cu 14 mai mare decât produsul numerelor 10 şi 16.
3. Dacă-l împărţim la 4, obţinem câtul 242.

1 2 3
12. Completează căsuţele astfel încât să obţii numerele care îndeplinesc următoarele condiţii:

Orizontal:
1. Cel mai mare număr de cinci cifre diferite.
2. Cel mai mare număr scris cu două cifre diferite; precedă numărul 300.
3. Cel mai mare număr impar scris cu cifrele 1, 9, 5, 3, 7, considerate o singură dată.
4. Două mii şase sute doi; 800- 798.
5. Cel mai mare număr impar de două cifre diferite; cel mai mic număr de trei cifre în care se repetă de două ori cifra 4.
6. Cel mai mare număr scris cu cinci cifre ce reprezintă numere consecutive.

4
 Şcoala Gimnazială

Vertical:
1. Cel mai mare număr scris cu două cifre; 70- 41.
2. Opt sute optzeci şi nouă de mii şase sute şaptezeci şi cinci.
3. Mai mic decât 8 şi mai mare decât 6; mai mic decât 71.
4. Şase sute douăzeci şi cinci de mii două sute şaptesprezece.
5. Cinci sute nouăzeci şi trei de mii; 45+ 3.
6. Nouăzeci şi una de mii două sute patruzeci şi nouă.

1 2 3 4 5 6
13.Puţină geometrie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL:

4
 Şcoala Gimnazială

1.Figură rotundă- Trasate cu rigla 2. Paranteză cu un arc.- Negaţie 3.Scriere amplă- Caro 4.Depus în cuib – Pumnal cu lama lungă –
Feciori 5. E o haină- Bun de tranşat carnea. 6.Domol- Dus în spate 7. Stat în deşert 8. Purificat- Precum 9. A reveni la viaţă- Contrar
10.Închisă cu clanţa- Masă cu produse agricole.
VERTICAL:
1. Romb-Suprafaţa gheţii 2. Răsunete- Dat cu ulei 3. Băutură alcoolică cu caramel 4. Sala cu elevi- Florar 5. Marcaţi în etate- Spus din
carte 6. Laura Damian- Prevăzută cu trepte 7. Din nou- Ne colindă 8. Suspinat- Salut! 9. Înmulţit cu 1000- Corp geometric cu şase feţe
10.Îndrăgit- Locuinţă.

14. Descoperă în grila următoare numele unor figuri geometrice. Cuvintele sunt scrise atât pe orizontală, verticală, cât şi pe
diagonală.

F O C C D E R T U I P N T R T P
D U E T S A A V E P A T R A S K
S D R E P T U N G H I M A B A J
A E C E T H R C D R O L P V C H
C C R I P O L I S D L C E R B G
V S D U A L U S U F G N Z D V T
B A A S T O C A D N F T G C C R
N J P A R A L E L O G R A M S F
M K L O A M N T R U O H D E C A
I O Z U T E E R T C U P I X B

14. Descoperă în grila următoare numele unor corpuri geometrice scrise pe orizontală, verticală şi diagonală.

B N M I T U T R E S A P A S D F
I L S D C U C T R D D I N E I F
P X Z T U L I E S F E R A R S G
T U C U B A E I E A B A B C F I

4
 Şcoala Gimnazială

F I U S A Z I C I L F M U D E U
C B E J E U S P C I L I N D R U
D V O A S L P I D H T D L R A T
E P I R A M I D A T I A P G U R
G L D I U F D E S A N M C I X E

15. De câte ori se poate citi cuvântul „NUMĂR”? Dar cuvântul „CIFRĂ”?

R Ă
RĂR ĂRĂ
RĂMĂR ĂRFRĂ
RĂMUMĂR ĂRFIFRĂ
RĂMUNUMĂR ĂRFICIFRĂ
RĂMUMĂR ĂRFIFRĂ
RĂMĂR ĂRFRĂ
RĂR ĂRĂ
R Ă

16. Jocul „Sudoku”

Careul de 81 de căsuţe trebuie completat în aşa fel încât orice rând, orice coloană şi orice pătrat de 3x3 căsuţe să conţină o
singură dată fiecare cifră de la 1 la 9. Numele de „Sudoku” vine din japoneză, însemnând cifră unică.

2 1 7
6 5 8 7 9 1
7 4 9 6
5 3 4 6 8

2 1 7 3 9
5 8 2 4
6 2 3 7 5 1

4
 Şcoala Gimnazială

4 9 8

7 9 4 9
8 4 6 8 5
3 4 5 9 6 7
4 6 8 2 6
7 9 1
8 5 6 2 3 7 6 4 9
5 1
4 2 3 7 5 8 5 3
1 5 2 8 7 9 4 5

8 9 3 1 5 2 5 8 3 9
7 5 9 4 3 1 9 7 5 6
1 7 6 2
2 1 5 7 1 2
6 2 8 3 8 2 9 3
8 7 4 6 9 5
8 5 7 5
2 6 3 8 1 6 5 8 4 2
5 1 7 2 4 8 1 4 7 6

6 7 4 1 2 1 4 2
6 4 5 3 9 7

5
 Şcoala Gimnazială

1 3 7 2 5 9 1 7
4 3 2 8 5 6 7 9 4
7 5 3 1
5 8 7 9 4 8 9 1 3 6
9 8 1 6 2 3 7 1
4 1 9 8 2 9
6 7 5 1 8 2 6 8

2 3 2 7
4 1 7 2 6 6 5 1 8
6 3 4 5 7 1 2 9
6 8 3 7 9 8 3
4 5 8 9 5 8 1 9
2 1 5 9 7 3 2
8 1 2 3 6 6 8 4
5 3 4 9 8 4 8 3 1
6 5 7 9

VII. JOCURI MATEMATICE

A. Jocul cifrelor romane

1. Fără a mişca nici unul din beţişoarele aşezate şi fără a adăuga ceva, arătaţi că operaţia prezentată este

corectă: XI+I=X
2. Cifrele romane alcătuite cu beţişoare reprezintă numerele 9, 10 şi 11. Cercetând cu atenţie, veţi constata că, de fapt, în
desenele realizate se pot stabili egalităţi matematice. Demonstraţi aceasta.

5
 Şcoala Gimnazială

IX X XI

3. Schimbaţi poziţia unui singur beţişor, astfel încât să rămână tot egalitate:

a) I+I = II g) VI-V=I+I

b) II+I =II h) II= II-I

c) V- V= II i) III-II=IV

d) X-X=XIX j) VI+I= IV

e) VI-IV=L k) XI+I=X

f) L-II= LI l) XXXIX=XXXVIII-II

B. Cum aflăm vârsta unei persoane

Rugăm persoana căreia dorim să-i aflăm vârsta să înmulţească vârsta sa, exprimată în ani, cu 2, la rezultatul obţinut să
adauge 5, suma obţinută să fie înmulţită cu 5. Cerem rezultatul. Acesta va avea ultima cifră 5, pe care o eliminăm din rezultat,
iar din numărul rămas se va scădea 2. Diferenţa obţinută reprezenta vârsta persoanei.
Exemplu:
Presupunând că persoana are 14 ani, efectuăm operaţiile impuse:
14+2= 28

5
 Şcoala Gimnazială

28+5=33
33x5=165
Eliminând ultima cifră 5, se obţine 16.
Vârsta calculată este : 16-2=14.
( Regulile acestui joc se pot adapta şi la un alt joc de tipul „Ghiceşte numărul”.)

C. Tabla înmulţirii pe degete

Puneţi amândouă mâinile pe masă. Cele 10 degete pot servi drept maşină de socotit. Începeţi să socotiţi de la dreapta la stânga.
În acest joc se poate face numai înmulţirea cu 9.
Avem de înmulţit, de exemplu, 4 cu 9. al patrulea deget vă dă rezultatul: la dreapta lui sunt trei degete, la stânga 3. Citiţi: 36,
adică 4x9=36.

D. Ghicirea cifrei cu soţ

Spuneţi colegului vostru să-şi aleagă o cifră cu soţ, pe care s-o înmulţească cu 3. Să scadă apoi jumătate din produsul obţinut,
iar rezultul să-l înmulţească cu 6.
După acest calcul cereţi colegului să vă spună numărul obţinut, iar voi îi veţi spune cifra cu soţ pe care şi-a ales-o. Cum
procedaţi?
Pentru a ghici, împărţiţi numărul obţinut de coleg la 9, de exemplu, colegul vostru şi-a ales cifra cu soţ 6.
6x 3= 18
18 : 3= 9
18 - 9= 9
9 x6 =54
54 : 9 = 6

E. Operaţii cifrate

Descoperă cheia rezolvării:

a)OPT + b) TREI + c) URSU + d) GORJ +

5
 Şcoala Gimnazială

DOI DOI SINOE ARGEŞ

ZECE CINCI LACURI JUDEŢE

f) 657 +
8651
4524
94541

JUDEŢE

F. Jocul diferenţelor

Scrieţi patru numere consecutive de o singură cifră. Înmulţiţi numerele din margine între ele. Aflaţi diferenţa acestor două
rezultate.
Efectuaţi acest exerciţiu de aritmetică folosind şi alte numere consecutive. Ce veţi descoperi?