Carte Matematica Mitran

PARTEA I: ENUNŢURI
I. Probleme de cunoştinţe matematice pentru toţi
1) Suma a două numere este 13248, iar câtul din împărţirea unui
număr prin celelalte este35. Să se afle aceste numere.
R: x = 12880, y = 368
2) Să se împartă 2568 în două părţi, astfel încât una să fie de 5 ori mai
mare decât cealaltă.
R: x = 2149, y = 428
3) În două cutii sunt 128 kg de ceai. Dacă din prima cutie se trec în a
doua 4 kg, atunci în ambele cutii ar fi aceeaşi cantitate de fiecare fel.
Cât ceai este în fiecare cutie?
R: x=60, y=68
4) S-au plătit 3250 lei în bancnote de 100 de lei şi de 25 lei, dându-se

acelaşi număr de bancnote de fiecare fel. Ce sumă s-a plătit cu fiecare
fel de bancnote?
R: I-2600, II-650
5) Doi copii şi-au împărţit 203 nuci, astfel încât unul a primit un număr
de perechi egal cu numărul grămezilor de câte 5 nuci primite de
celălalt. Câte nuci au ajuns pentru fiecare?
R: x=20, 145, 58
6) Într-un platan se află greutăţi a 5 kg, iar în celălalt a 3 kg, având în

total 24 de greutăţi. Cântarul se află în echilibru. Câte greutăţi de un fel
şi câte din celălalt au fost puse?
R: 9 şi 15
7) În două coşuri era aceeaşi cantitate de mere. După ce s-au vândut

150 de mere din primul coş şi 194 din celălalt, în primul coş au rămas
de trei ori mai multe mere decât în al doilea.
R: x=216
8) Trei ciocane cu abur au dat împreună 94 de tone de fier forjat. Câte

tone de fier forjat a dat fiecare ciocan dacă primul şi al doilea au dat
împreună 57 de tone de fier forjat, iar al doilea şi al treilea 64 de tone?
R: x=30 t, y=27 t, z=37 t
9) Să se afle cele trei numere a căror sumă este 749 ştiind că primul şi al
doilea număr adunate dau suma 493, iar primul şi al treilea dau suma
606?
R: x=350, y=143, z=256
10) S-au cumpărat 3 seceri şi 5 coase cu 14200 lei. Pentru 3 seceri s-a
plătit cu 200 mai scump decât pentru 2 coase. Să se afle preţul unei
seceri şi al unei coase.
R: 1400 lei o seceră, 2000 lei o coasă
11) Pentru 4 duzini de linguri şi trei duzini de linguriţe s-a plătit 66000
lei. Altădată (cu acelaşi preţ la bucată) s-a plătit pentru patru duzini de
linguri şi 5 duzini de linguriţe 78000 lei.
R: 1000 lei o lingură, 500 lei o linguriţă
12) Să se afle lungimea, lăţimea şi suprafaţa unei grădini de zarzavat,

cunoscând următoarele: dacă lăţimea grădinii de zarzavat ar fi fost de
50 m, iar lungimea ar fi rămas aceeaşi, atunci suprafaţa ei ar fi mai
mică cu 680 m2, iar dacă lăţimea grădinii de zarzavat ar fi fost 60 m,
atunci suprafaţa ei s-ar fi mărit cu 2720 m2 .
R: L=340 m, l=52 m, A=17680 m2
13) Să se găsească deînmulţitul, înmulţitorul şi produsul cu

următoarele condiţii: dacă se schimbă înmulţitorul luând drept
înmulţitor numărul 6, atunci produsul va fi cu 54 mai mic decât cel dat;
dacă, însă, drept înmulţitor se ia numărul 11, atunci produsul va fi cu
81 mai mare decât cel dat.
R: 27 deînmulţit, 8 înmulţitor, 216 produsul
14) De pe un teren s-a obţinut o oarecare cantitate de pepeni. Când s-a

încercat să se introducă 35 de pepeni într-o şadă, un număr de 105
pepeni nu au mai încăput în lăzi. Dacă în fiecare ladă ar fi încăput 70
de pepeni, atunci ar mai fi rămas 40 de lăzi goale. Câţi pepeni s-au
obţinut de pe acest teren şi câte lăzi au existat pentru împachetarea lor?
R: x=83 lăzi, y=3010 pepeni
15) Roata din faţă a unei trăsuri are o circumferinţă de 225 cm, cea din
spate de 325 cm. Cât de mare este distanţa cea mai mică pe care trebuie
să o parcurgă trăsura, astfel ca roata din faţă şi cea din spate să se
învârtească de un număr întreg de ori?
R: 2925
16) Din două calităţi de bomboane cu preţul de 12 lei şi de 20 lei

kilogramul s-au făcut 8 kg de amestec, valorând 15 lei kg.
Câte kilograme de bomboane s-au luat din fiecare fel?
R: 5 kg, 3 kg
17) Un tată este de cinci ori mai în vârstă decât fiul, iar fiul este cu 44
de ani mai tânăr decât tatăl.
Câţi ani are fiecare dintre ei?
R: 55 ani, 11 ani
18) Suma a două numere este de 20. dacă mărim unul dintre ele de 5
ori, iar pe celălalt de 4 ori, suma numerelor obţinute devine 92. să se
afle aceste numere.
R: x=12, y=8
19) Să se afle două numere cunoscând suma lor 85 şi diferenţa 15.

R: 50, 35
20) Să se împartă numărul 46 în două părţi în aşa fel ca o treime a

părţii întâi să întreacă cu doi şi o şeptime a părţii a doua.
R: 18, 28
3
,
21) Diferenţa a două numere este 8, iar raportul lor este 2 . Care sunt
numerele?
R: 16, 24
22) Suma a două numere este 64, împărţind numărul cel mai mare la
cel mai mic obţinem câtul 3 şi restul 4. Să se găsească cele două numere.
R: 49, 15
23) Diferenţa a două numere este 35. împărţind numărul cel mai mare
la cel mai mic, obţinem câtul 4 şi restul 2. Să se găsească cele două
numere.
R: 46, 11
24) Avem două rezervoare dintre care unul conţine de două ori mai
multă apă decât celălalt. Dacă turnăm din primul rezervor în al doilea
16 hl, ambele rezervoare conţin aceeaşi cantitate de apă. Câtă apă a fost
în fiecare rezervor?
R: 64, 32
25)În clasele IA şi IB a unei şcoli au fost înscrişi la începutul anului

şcolar 90 de elevi, clasa IA având un număr mai mic de elevi. După un
trimestru, doi elevi din clasa IA au fost mutaţi în clasa IB. Acum
raportul dintre numărul de elevi din clasa IA şi numărul elevilor din
clasa IB este 7/8. câţi elevi erau în fiecare clasă la începutul anului?
R: 46, 44
26) În trei coşuri se află 47 de mere. În primele două numărul merelor

este acelaşi, iar în al treilea coş sunt cu două mere mai mult decât în
fiecare dintre celelalte.
Câte mere sunt în fiecare coş?
R: 15, 15, 17
27) Un număr este format din două cifre. Dacă scădem din el 18,
obţinem numărul răsturnat. Să se afle numărul ştiind că suma cifrelor
este 12.
R: 75
28) Pe trei rafturi se află 63 de cărţi. Pe primul raft, de trei ori mai
multe decât pe al doilea şi pe al doilea de două ori mai multe decât pe al
treilea. Câte cărţi sunt pe fiecare raft?
R: 42, 14, 7
29) În trei lăzi sunt 300 de mere. Numărul merelor din lada a doua este
egal cu 2/3 din numărul merelor din prima ladă, iar numărul merelor
din lada a treia este cât 0,5 din a doua.
Câte mere sunt în fiecare ladă?
R: 150, 100, 50
30) Diferenţa a două numere este 24. dacă mărim descăzutul de trei ori
şi mărim scăzătorul de două ori, diferenţa obţinută devine 132. să se
afle aceste numere.
R: 84, 60
31) Un vânzător a vândut la început jumătate din merele pe care le

avea, apoi jumătate din cele rămase şi la urmă restul de 20 mere. Câte
mere a avut vânzătorul?
R: 80
32) Un cioban spune celuilalt: „Dă-mi una din oile tale şi voi avea de
două ori mai multe oi ca tine”, iar al doilea răspunde: „Nu, mai bine
dă-mi tu una din oile tale şi vom avea acelaşi număr de oi”. Câte oi avea
fiecare?
R: 7, 5
33) Un băiat a fost întrebat câţi fraţi şi câte suroro are, şi a răspuns:
„Câţi fraţi, atâtea surori”. Dar când sora lui a fost întrebată câţi fraţi şi
câte suroro are, ea a răspuns: „Eu am de două ori mai puţine surori
decât fraţi”. Cum era posibil acest lucru?
R: 4, 3
34) Dacă împărţim un număr de două cifre la suma cifrelor sale

obţinem câtul 3 şi restul 7, iar dacă împărţim numărul la diferenţa
dintre cifra unităţilor şi cifra zecilor obţinem câtul 9 şi restul 1.
Să se afle numărul.
R: 37
35) Cifra zecilor unui număr de două cifre este de două ori mai mare
decât cifra unităţilor. Dacă adunăm 36 la un număr format din aceleaşi
cifre scrise în ordine inversă, obţinem numărul de al început. Să se afle
numărul.
R: 84
36) Dacă la dublul unei necunoscute se adaugă aceeaşi necunoscută

întreită vom obţine 495. Să se găsească această necunoscută.
R: 99
37) Suma a două numere este 95, iar diferenţa este de trei ori mai mare
decât numărul mai mic.
Să se găsească aceste numere.
R: 19, 76
38) O traversă de fier trebuie tăiată în două părţi ale cărei lungimi să
fie în raport de 5:3, iar prima parte trebuie să fie cu 5 dm mai lungă
5
decât 9 din toată traversa.
Să se afle lungimea celor două părţi.
R: 45, 27
39) Într-un hambar sunt de două ori mai multe cereale decât în altul.
Dacă se scot din primul hambar 750 tone şi se aduc în hambarul al
doilea 350 t amândouă hambarele conţin aceeaşi cantitate de cereale.
Câte tone de cereale au fost la început în fiecare hambar?
R: 2200, 1100
40) Un copil are un număr de bile în două cutii A şi B. dacă la bilele din
cutia A s-ar adăuga încă 4, atunci în cutia B ar fi de patru ori mai multe
decât în A; dacă însă la cutia B s-ar adăuga 2 bile, atunci în această
cutie ar fi de şase ori mai multe bile decât în A.
Câte bile au fost în fiecare cutie?
R: 9, 52
41) Un cetăţean mergând pe şosea a întâlnit o ceată de oameni şi a spus:

„Bună ziua 77 de oameni”. Unul din ei a răspuns: „Nu suntem 77 de
4
oameni. Dacă am fi încă o dată pe câţi suntem şi 5 din câţi suntem şi
3 2
5 din câţi suntem şi 5 din cât suntem şi cu tine am fi 77 de oameni”.
Câţi oameni formau ceata?
R: 20
1
42) Diferenţa a două fracţii este egală cu 5 , raportul numărătorilor
este egal cu 3, iar raportul numitorilor este egal cu 2. Să se găsească
fracţiile.
3 2
,
R: 5 5
II. Probleme cu numere zecimale
43) În două butoaie era câte o cantitate egală de apă; când din primul
butoi s-a scurs 21 dal. de apă în al doilea butoi au rămas de 2,75 ori mai
mult decât în primul butoi.
Câţi dal. de apă au fost în primul butoi?
R: 33
44) Un ou de găină conţine după greutate 0,55 g albuş şi 0,4 g gălbenuş,
iar restul este greutatea cojii.
Cât cântăreşte coaja unui ou cu o greutate de 56 g?
R: 2,8
45) O marfă se vinde cu un câştig de 0,11 din preţul ei, iar 0,11 din 0,11
din preţul ei este egal cu 181,5. să se afle preţul mărfii.
R: 15000 lei
46) Având o zi normală de lucru de 8 ore, se poate executa o comandă

în 7,5 zile. În câte zile se poate executa această comandă dacă se
lucrează câte 2 ore în plus?
R: 6 zile
47) Greutatea smântânii este în medie egală cu 0,16 din greutatea

laptelui, iar greutatea untului este egală cu 0,25 din greutatea
smântânii.
Câte kilograme de unt se pot obţine din 750 dal. de lapte, dacă
densitatea laptelui este 1,032?
R: 309 kg
48) Un număr a fost micşorat cu 0,01 parte din el şi s-a obţinut 3316,5.
Să se afle numărul iniţial.
R: 3350
49) Un tren a parcurs 0,7 din întreaga distanţă dintre două oraşe după
care i-a mai rămas să parcurgă încă 342km.
Care este distanţa dintre aceste oraşe?
R: 1140
50) Un număr este mărit de 100 de ori şi adăugându-se apoi 3,2 la

rezultat se obţine 256,7.
Care este acest număr?
R: 2,535
51) Câtă pâine se scoate din 144 kg grâu, dacă prin măcinare se pierde
0,1 din greutate iar prin coacere se obţine o creştere egală cu 0,4 din
greutatea făinii?
R: 181,44 kg pâine
52) Să se afle lungimea, lăţimea şi suprafaţa unei parcele care are pe
desen lungimea de 2,5 cm, lăţimea de 1,5 cm. Scara planului este de 200
m pentru 10 cm.
R: 15 ha, L=500 m, L=300
53) Un dreptunghi cu laturile de 5 cm şi 4 cm reprezintă pe plan o

parcelă la scara 1/10000.
Câţi ari are această parcelă? Câte hectare?
R: 20.000.000 ari, 200.000 ha
54) Să se afle suprafaţa unei curţi care desenată pe un plan la scara de

0,01 are lungimea de 39,5 cm şi lăţimea de 18,4 m?
R: 73075 ari
55) Ce dimensiuni va avea un plan întocmit la scara de 0,01, pentru o

parcelă de teren a cărei suprafaţă este de 39,06 ari iar lungimea de 77,5
cm?
R: L=0,775 m, l=0,504 m
56) Să se afle 0,89 din numărul din care 0,37 reprezintă 425,5.
R: 1023,5
57) Dacă tăiem 0,4 dintr-o sfoară rămân 36,12. Ce lungime are sfoara?
R: 60,2 m
58) După ce s-a scăzut dintr-un număr oarecare 0,3 din el, apoi 0,4 din
ce a rămas şi încă 0,5 din rest a mai rămas 105. Să se afle acest număr.
R: 500
59) Un tren accelerat parcurge 0,75 din distanţa dintre două oraşe în 3
ore, parcurgând câte 60,75 km pe oră.
Câţi kilometrii pe oră trebuie să parcurgă un tren de marfă ca
să străbată toată distanţa dintre cele două oraşe în 6 ore?
R: 40,5 km/h
60) 0,65 din terenul unei ferme familiale este pământ arabil; 0,4 din
restul terenului este fâneaţă; 0,1 din noul rest este cu zarzavat şi restul
de 132,3 ha este ocupat cu pădure.
Cât de mare este terenul fermei?
R: 700 ha
61) dacă se înmulţeşte un număr necunoscut cu 0,25 şi se scade din
produs 0,5 atunci se obţine 1. Să se afle numărul.
R: 6
62) un litru de aer cântăreşte 1,2932 g. Să se determine greutatea

aerului care umple o cameră lungă de 6,4 m, lată de 5,2 m şi înaltă de
3,5 m.
R: 150,631936
63) Un elev a plecat la un coleg al său care locuieşte la o distanţă de 5,5

km depărtare de casa sa. După ce a mers 15 minute cu o viteză medie
de 4 km pe oră, l-a ajuns o căruţă care l-a dus până acolo cu o viteză de
9 km pe oră.
Câte minute a mers elevul cu căruţa?
R: 30 minute
64) Un avion a parcurs 336 km în 48 minute iar altul 600 km în 75

minute. A câta parte reprezintă viteza medie orară a primului avion din
viteza medie orară a celui de al doilea avion?
R: a 0,875-a parte
65) Trei ferme familiale au laolaltă 865,68 ha de pământ; ferma a doua

are cu 24,73 ha de pământ mai mult decât prima fermă, iar a treia cu
5,08 ha mai mult decât a doua.
Cât pământ are fiecare fermă?
R: I - 270,38, II - 295,11, II - 300,19
66) Trei bucăţi de pânză au 132,4 m. prima bucată este cu 12,5 m mai
lungă decât a doua, iar a doua cu 10,6 m mai lungă decât a treia. Cât
costă toată pânza dacă prima bucată s-a vândut cu 13,74 lei metrul iar
a doua şi a treia cu 10,92 lei?
R: 1603,72 lei
67) Să se împartă numărul 98,1 în trei părţi, astfel ca partea a doua să

fie de trei ori mai mare ca prima, iar a treia de 5 ori mai mare decât
prima.
R: I – 10,9, II – 32,7, III – 54,5
68) Dacă se împarte un număr mai mare la altul mai mic, atunci se
obţine la cât 10 şi la rest 0,9. Dacă se adună ambele numere, atunci
suma obţinută este 12,01.
Să se afle aceste numere.
R: I – 11, II – 1,01
Metoda ipotezei
69-a) Într-o cuşcă sunt iepuri şi porumbei, în total 24 capete şi 66

picioare. Câţi iepuri şi câţi porumbei sunt?
R: 9 iepuri, 15 porumbei
69-b) Pe un stadion asistă 20412 persoane la un meci de fotbal, unii la

tribună, alţii la peluză. Costul unui bilet la tribună este de 8 lei iar la
peluză de 4 lei.
Câte locuri sunt ocupate la tribună şi câte la peluză ştiind că
totalul încasărilor este de 101648 lei?
R: 15412, 5000
70) Din două calităţi de grâu de 4 lei, respectiv 3 lei kilogramul, trebuie
făcut un amestec de 350 kg spre a fi vândut cu 3,40 lei kg (fără câştig
sau pierdere).
Ce cantitate de grâu trebuie să se ia din fiecare calitate?
R: 140 kg, 210 kg
71) Un elev a pus într-o puşculiţă 5500 lei în bancnote de 50 şi 100 lei.
În total a pus 70 de bancnote.
Câte bancnote de fiecare fel a pus?
R: 30, 40
Probleme prin metoda figurativă
72) Pentru încălzirea a trei case s-au adus 55 steri de lemne. Casa a
doua a primit de 3 ori mai multe lemne decât prima iar a treia cu 30
steri mai mult decât prima.
Câţi steri de lemne a primit fiecare casă?
R: 5, 15, 35
73) În trei clase sunt în total 119 elevi. În prima clasă sunt cu 4 elevi
mai mult decât în a doua clasă şi cu 3 elevi mai puţin decât în a treia
clasă.
Câţi elevi sunt în fiecare clasă?
R: 40, 36, 43
74) La un depozit s-au adus 2,4 t făină, griş şi carne şi anume: de 3 ori
mai multă făină decât carne şi cu 400 kg mai puţin griş decât făină.
Câte tone de făină, carne şi griş s-au adus în depozit?
R: 400 kg carne, 1200 kg făină, 800 kg griş
75) Într-un depozit este de două ori mai mult cărbune decât în altul.
Dacă s-ar mai aduce la primul depozit 8 tone de cărbune, iar la al
doilea 14,5 tone, în amândouă depozitele ar fi aceeaşi cantitate de
cărbune.
Câte tone de cărbune erau la început în fiecare depozit?
R: I – 3 t, II – 6,5 t
76) În clasa întâi a unei şcoli sunt de două ori mai mulţi elevi decât în
clasa a doua. Dacă mutăm 10 elevi din clasa întâi în clasa a doua, avem
în clasa întâi cu 3 elevi mai mult decât în clasa a doua.
Câţi elevi sunt în fiecare clasă?
R: I – 23, II – 46
1
77) Într-o şcoală erau 4 clase. În clasa întâi erau 5 din numărul total al
1 1
elevilor, în clasa a doua , în clasa a treia 3 , iar în clasa a patra 26
4
elevi.
Câţi elevi erau în total în şcoală?
R: 120 elevi
2 2
78) Un muncitor a cheltuit mai întâi 5 din banii săi, apoi 3 din rest,
1
iar a treia oară 2 din cât îi mai rămăsese. El mai are 60 lei. Câţi bani a
avut muncitorul?
R: 600 lei
79) Un negustor a vândut primului cumpărător jumătate din pachetele

de drojdie pe care le avea şi încă o jumătate de pachet, cumpărătorului
al doilea i-a vândut jumătate din pachetele rămase şi încă o jumătate de
pachet; în acelaşi fel a vândut pachetele de drojdie la încă doi
cumpărători.
Câte pachete a avut negustorul?
R: 31 pachete
80) În două biblioteci erau 2280 cărţi. Dacă în prima bibliotecă s-au dat
celei de-a doua 180 de cărţi, în aceasta au rămas de două ori mai puţine
cărţi decât în cea de a doua. Câte cărţi erau la început în fiecare
bibliotecă?
R: 940, 1340
81) Într-un sac erau 60 kg de zahăr, iar în altul 80 kg. Din sacul al
doilea s-a luat de 3 ori mai mult zahăr decât din primul şi atunci, în
primul sac a rămas de 2 ori mai mult zahăr decât în sacul al doilea.
Câte kilograme de zahăr s-au luat din fiecare sac?
R: 20, 60
82) Într-un depozit erau 185 de tone de cărbuni, într-altul 237 tone. Din
primul depozit s-au luat câte 15 t de cărbune pe zi, iar din al doilea câte
1
18 t. După câte zile va rămâne în depozitul al doilea de 1 şi 2 ori mai
mult cărbune decât în primul?
R: 9 zile
83) Într-o magazie de păstrare a legumelor, erau 21 t de cartofi, iar în

alta 18 t. În prima magazie se aduc în fiecare zi câte 9 t de cartofi, iar în
cea de-a doua câte 12 t. Peste câteva zile vor fi în prima magazie de 1,2
ori mai puţini cartofi decât în a doua?
R: 6 zile
84) Într-o fermă agricolă sunt două loturi vecine pentru varză şi
cartofi, primul lot fiind de 4 ori mai mare decât al doilea.
Dacă primul lot s-ar micşora cu 10 hectare şi aceasta s-ar
2
adăuga la al doilea, lotul al doilea ar fi cât 3 din partea rămasă a
primului lot. Să se determine aria fiecărui lot.
R: 40 ha, 10 ha
85) În două magazii s-a depozitat fân. În prima magazie de trei ori mai
mult fân decât în a doua. După ce s-au luat 20 tone de fân din prima
magazie şi s-au adăugat în magazia a doua numărul tonelor de fân din
5
magazia a doua a devenit egal cu 7 din numărul tonelor de fân care a
rămas în prima magazie.
Câte tone de fân erau la început în fiecare magazie?
R: 30 t, 90 t
86) Într-o ladă sunt de 3 ori mai multe mere decât în alta. Dacă
adăugăm la fiecare ladă câte 50 kg, raportul dintre greutăţile lor ar fi
1 1
:
3 5 . Câte kilograme de mere erau la început în fiecare ladă?
R: I – 20 kg, II – 75 kg
87) Într-un sac erau 56 kg de orez, iar în altul 63 kg. Din sacul al doilea
s-a luat de 2 ori mai mult orez decât din primul sac şi astfel au rămas în
al doilea cu 5 kg mai puţin decât în cel dintâi.
Câte kilograme de orez s-au luat din fiecare sac?
R: 13, 26
88) Un copil a primit de la tatăl său o sumă de trei ori mai mare decât
fratele lui li i-a împrumutat acestuia 100 lei, după care i-au rămas de
2
1
3 mai mulţi bani decât avea acum fratele lui. Câţi bani a primit
fiecare?
R: 200, 600 lei
89) Raportul dintre numărul muncitorilor din două secţii ale unei uzine
3
2
este . Dacă s-ar trece 18 muncitori din prima secţie îna doua, atunci
5
raportul numerelor muncitorilor ar fi 4 . Să se determine numărul
muncitorilor din fiecare secţie.
R: 216, 144
2
90) Raportul a două numere este 3 . Dacă micşorăm numărul mai
mare cu 2000 şi mărim numărul mai mic cu 1000, se obţin două numere
3
4
al căror raport este . Să se afle aceste numere.
R: 21000, 28000
91) Un tată are 61 de ani iar fiul 29 de ani. Cu câţi ani în urmă a fost
tatăl de 9 ori mai în vârstă decât fiul?
R: 25 de ani
92) Un tată are 33 de ani, iar fiul 1/2 ani. Peste câţi ani va fi tatăl de
şase ori mai în vârstă decât fiul?
R: 15 ani
93) Peste 20 de ani, tatăl va fi de două ori mai în vârstă decât fiul, iar cu
8 ani în urmă tatăl era de 6 ori mai în vârstă decât fiul.
Câţi ani are fiecare dintre ei?
R: 15 ani, 50 ani
94) Dintre două numere necunoscute, unul este cu 12 mai mare decât
celălalt. Dacă împărţim numărul mai mic la 7, iar numărul mai mare la
5, primul cât este cu 4 mai mic decât al doilea.
Să se afle numerele.
R: 40, 28
95) Raportul a două numere este 3:2. dacă împărţim numărul mai mic
la 4 şi pe cel mare la 9, primul cât este cu 4 mai mare decât al doilea. Să
se afle numerele.
R: 72, 48
1 2
:
96) Raportul a două numere este 2 3 . Dacă mărim primul număr cu
6 şi pe al doilea cu 5, ,raportul devine 0,4:0,5. Să se afle numerele.
R: 30, 40
97) Numărătorul unei fracţii este cu 2 mai mic decât numitorul. Dacă
micşorăm numărătorul fracţiei de 3 ori şi adăugăm la numitor 3,
1
obţinem 8 . Să se afle fracţia.
3
R: 5
98) Numitorul unei fracţii este cu 4 mai mare decât numărătorul ei.
Dacă mărim şi numărătorul şi numitorul cu 1, fracţia devine egală cu
1
2 . Să se afle fracţia.
3
R: 7
Dacă adăugăm 11 la numărătorul acestei fracţii şi scădem 1 din
numitorul ei obţinem fracţia inversă celei date. Să se afle fracţia.
7
R: 3
Dacă adăugăm 14 la numărătorul acestei fracţii şi scădem 1 din
numitorul ei obţinem i fracţie inversă celei date. Să se afle fracţia.
4
R: 9
101) Un lot cu aria de 864 ha se împarte în trei ogoare dintre care al

treilea are aria egală cu suma primelor două ogoare. Să se determine
aria fiecărui ogor, ştiind că raportul dintre aria ogorului al doilea şi
11
aria primului ogor este 5 .
R: 135, 297, 432
102) Două robinete curgând împreună pot umple un bazin în 8 ore.

Cele două robinete au fost deschise timp de 2 ore, apoi s-a închis primul
robinet şi bazinul s-a umplut în 18 ore. În cât timp poate umple bazinul
fiecare robinet separat?
R: 6 ore, 24 ore
103) Pentru a scoate apă dintr-o mină s-au adus trei pompe. Prima
pompă, lucrând singură, poate să scoată apa în 12 ore, o a doua în 15
ore şi a treia în 20 de ore. Primele 3 ore au lucrat prima şi a treia
pompă, apoi s-a pus în mişcare şi pompa a doua.
În cât timp se va scoate toată apa din mină?
1
R: 2 şi 7 ore
104) Un om a angajat un lucrător pe un an şi i-a făgăduit să-i dea 12
ruble şi un caftan. După 7 luni omul s-a hotărât să plece şi a cerut plata
pentru lucru. Stăpânul i-a dat 5 ruble şi caftanul.
Se întreabă: care este preţul caftanului?
R: 4,8 ruble
105) După o legendă, Pitagora, fiind întrebaţi câţi elevi are, a răspuns
astfel: „Jumătate din elevi studiază matematica, un sfert muzica, a
şaptea parte asistă în tăcere şi, în plus, mai sunt încă trei femei”.
Câţi elevi a avut Pitagora?
R: 28 elevi
106) Pe piatra funerară de pe mormântul lui Diofante (matematician

grec din veacul al II-lea e.n.) se găseşte inscripţia: „Aici este
înmormântat Diofante şi piatra de pe mormântul lui indică cât a trăit.
A şasea parte din viaţă o formează copilăria minunată, tinereţea
luminoasă fiind egală cu a douăsprezecea parte. După încă a şaptea
parte s-a căsătorit iar 5 ani după aceea, Himeneu i-a trimis un fiu
căruia soarta i-a dat să trăiască numai jumătate din cât a trăit tatăl. În
mare mâhnire a murit bătrânul, la 4 ani după ce i-a murit fiul”.
Spune-ţi câţi ani a avut Diofante când a murit?
R: 84 ani
107) Un câine a zărit un iepure la o depărtare de 150 m. iepurele făcea

în două minute 500 m, iar câinele în 5 minute câte 1300 m.
Se întreabă: când îl va ajunge câinele pe iepure?
R: 15 min
108) Cifra zecilor unui număr de două cifre este de 3 ori mai mare
decât cifra unităţilor. Dacă schimbăm ordinea cifrelor acestui număr
obţinem un număr cu 36 mai mic decât numărul de la început. Să se
afle numărul.
R: 62 este numărul de două cifre
109) Într-o casă de odihnă erau 21 de adulţi şi 16 copii şi toţi împreună

primeau 45 l de lapte pe zi. După două săptămâni numărul adulţilor s-a
mărit cu 5 iar numărul copiilor s-a micşorat de două ori şi atunci
păstrându-se norma veche, toţi împreună au primit 38 l lapte pe zi.
Câţi litri de lapte primea un adult pe zi şi câţi litri un copil?
1
1
R: copil - 2 l, adult – 1 l
110) Pentru a hrăni 10 cai şi 14 vaci se folosesc într-o fermă zootehnică

202 kg de fân pe zi. Când numărul cailor se măreşte cu 2, iar numărul
vacilor se micşorează tot cu atâta, se folosesc cu 2 kg mai mult fân decât
înainte.
Cât fân primea în fiecare zi un cal şi cât primea o vacă?
R: cal – 9 kg/zi, vacă – 8 kg/zi
111) Pentru a hrăni 8 cai şi 15 vaci se folosesc 162 kg de fân pe zi. Cât
fân se dă pe zi unui cal şi cât unei vaci, dacă 5 cai primesc cu 3 kg mai
mult fân decât 7 vaci?
R: vacă – 6 kg, cal – 9 kg
112) Un lan are 18 ha iar altul 15 ha. De pe ambele lanuri s-au strâns
624 q de cereale. Câte chintale de cereale s-au strâns de pe un ha din
fiecare lan, dacă de pe 15 ha din primul lan s-au strâns cu 70 q mai
mult decât de pe 10 ha din lanul al doilea?
R: 18 q, 20 q
113) Pentru expedierea unei încărcături s-au repartizat câteva vagoane.

Dacă se încarcă câte 15,5 tone într-un vagon, atunci 4 tone de
încărcătură rămân neîncărcate; dar dacă se încarcă câte 16,5 tone în
vagon, rămân pentru ultimul vagon decât 8 tone de încărcătură.
Câte vagoane s-au dat şi câte tone de încărcătură au fost?
R: 12 vagoane, 190 tone
114) Un tren de pasageri compus dintr-o locomotivă şi 15 vagoane

cântăreşte 370,5 t; greutatea locomotivei este cu 13,3 t mai mare decât
greutatea a 4 vagoane. Să se afle greutatea unui vagon şi greutatea
locomotivei.
R: 18,8 t, 88,5 t
Probleme vechi din perioade economice stabile

cu mărimi corespunzătoare
115/1) Un metru de stambă costă cu 4,90 lei mai puţin decât metrul de
satin, iar 7 m de stambă costă cu 22,10 lei mai mult decât 3 m de satin.
Să se afle preţul unui metru de stambă şi al unui metru de satin.
R: 9,2 lei/m, 14,10 lei/m
115/2) Din două calităţi de făină cu preţul de 2,80 lei şi 4,65 lei/kg s-au
făcut 12 kg de amestec. Câte kilograme de făină din fiecare calitate s-au
luat dacă tot amestecul costă 48,40 lei?
R: 8 kg, 4 kg
116) Pentru 5 m de satin şi 3 m de postav s-au plătit 350 lei, iar altă
dată, preţurile fiind aceleaşi, s-au plătit 10 m de satin cu 20 lei mai
puţin decât pentru 2 m de postav.
Cât s-a plătit pentru 1 m de satin şi cât pentru 1 m de postav?
R: 90 lei/m, 16 lei/m
117) Dacă pentru îndeplinirea unui angajament o uzină ar face zilnic

câte 20 pluguri, ar lipsi la termenul stabilit 100 pluguri, iar dacă uzina
ar face zilnic câte 23 pluguri, ar fi gata la termenul stabilit cu 20 de
pluguri mai mult decât prevedea angajamentul.
Câte pluguri au fost comandate şi ce termen a fost stabilit
pentru îndeplinirea angajamentului?
R: 40 zile, 900 pluguri
118) Să se găsească 2 numere ştiind că dacă scădem din fiecare din ele
3, primul număr devine de 3 ori mai mare decât al doilea iar dacă
adunăm la fiecare număr 2, primul număr devine de 2 ori mai mare
decât al doilea.
R: I – 18, II – 8
119) Din două calităţi de mere uscate cu preţul de 6 lei şi 7,50 lei/kg
trebuie făcut un amestec de 24 kg cu preţul de 6,50 lei.
Câte kilograme de mere trebuie luate din fiecare calitate?
R: 16 kg, 8 kg
120) Într-o sală a unei şcoli se pun bănci. Dacă în fiecare bancă s-ar
aşeza câte 5 elevi ar mai trebui 8 bănci, iar dacă în fiecare bancă s-ar
aşeza câte 6 elevi două bănci ar rămâne libere.
Câte bănci erau în sală şi câţi elevi trebuiau să le ocupe?
R: 52 bănci, 300 elevi
121) Un număr de ciori s-au aşezat pe nişte pari, câte una pe fiecare
par, dar o cioară a rămas fără par. Dacă pe fiecare par s-ar aşeza câte 2
ciori, un par ar fi rămas liber.
Câte ciori şi câţi pari au fost?
R: 2 pari, 3 ciori
122) Doi copii au un număr diferit de mere. Dacă primul dă celui de-al
doilea 8 mere, atunci amândoi ar avea acelaşi număr de mere. Dacă al
doilea dă primului 6 mere, atunci primul ar avea de 3 ori mai multe
mere decât al doilea. Câte mere are fiecare copil?
R: I – 36 mere, II – 20 mere
Probleme cu procente
123) Un atelier de croitorie a primit postav de două calităţi, de 60 de lei

metrul şi de 50 de lei metrul, în valoare totală de 16000 lei. Pentru
confecţionarea unor paltoane, atelierul a folosit 25% din bucata de
postav de primă calitate şi 20% din bucata de calitatea a doua, în
valoare de 3500 lei.
Câţi metri de postav de fiecare calitate a primit atelierul?
R: I – 100 m, II – 200 m
124) Pentru 4 kg de făină şi 5 kg de arpacaş s-a plătit 1960 lei. Altădată

s-a plătit pentru 5 kg făină şi 6 kg arpacaş cu 1,40 lei mai mult decât
prima dată, preţul făinei fiind acum scăzut cu 15%, iar al arpacaşului
cu 10%. Să se afle preţul unui kg de arpacaş şi al unui kg de făină
înainte de scăderea preţurilor.
R: 2 lei kg de arpacaş, 2,4 kg de făină
125) Pentru a hrăni 10 cai şi 14 vaci se dădea câte 180 kg de fân pe zi.
1
33
Mărindu-se raţia de fân pentru cai cu 25%, iar pentru vaci cu 3%
s-au dat câte 232 kg de fân pe zi.
Câte kg de fân se dădeau pe zi la început pentru un cal şi câte
pentru o vacă?
R: 9,6 kg pentru un cal, 6 kg pentru o vacă
126) Doi şcolari au cumpărat cărţi de 48 de lei. Pentru a plăti aceste

cărţi primul şcolar a dat toţi banii săi, iar al doilea a dat 75% din banii
săi. Dacă primul şcolar ar fi dat 75% din banii săi, iar şcolarul al doilea
toţi banii săi ar fi lipsit la plată 1,5 lei.
Câţi bani a avut fiecare şcolar?
R: I – 21 lei, II – 27 lei
127) În două hambare s-au pus 96 tone de cereale. Când s-a scos din
primul hambar 2/3 din cantitatea de cereale, iar din al doilea 40% din
cereale, în hambarul al doilea au rămas de 3 ori mai multe cereale
decât în primul.
Câte tone de cereale s-au pus la început în primul hambar?
R: I – 36 t, II – 60 t
1
128) Două tractoare lucrând împreună au arat în 15 ore, 6 dintr-un
lan. Dacă primul tractor ar lucra singur 12 ore şi pe urmă ar lucra
tractorul al doilea 20 ore, ele ar ara 20% din tot lanul.
În cât timp poate ara lanul fiecare tractor lucrând singur?
R: 360 ore, 120 ore
129) Doi muncitori trebuie să facă un anumit număr de piese. Dacă

primul lucrează 4 ore, iar al doilea 3 ore, ei fac 50% din lucrare, iar
dacă primul muncitor lucrează 16%, iar al doilea 6 ore, ei fac o dată şi
jumătate din numărul pieselor ce trebuiau executate. În cât timp poate
să facă acest lucru fiecare muncitor lucrând singur?
R: 16 ore, 12 ore
130) În două silozuri s-au înmagazinat 186 t cereale. Din primul siloz s-
5
a scos 60% din cantitatea înmagazinată, iar din al doilea 6 , şi a mai
rămas în primul siloz de 12 ori mai mult decât cea din al doilea siloz.
Câte tone au fost în fiecare siloz?
R: 155 t, 31 t
131) Într-un oraş sunt astăzi 48400 de locuitori. Populaţia acestui oraş a
crescut în fiecare din ultimii 2 ani cu 10%.
Câţi locuitori au fost în oraş acum 2 ani?
R: 40000
132) Un jucător pierde la primul joc, jumătate din suma ce o avea plus
1 leu, la al doilea joc jumătate din ce i-a rămas plus 2 lei, iar la al treilea
joc pierde jumătate din cei mai rămăsese plus 3 lei şi termină banii.
Câţi bani a avut la începutul jocului?
R: 34 lei
133) Două secţii ale unei uzine au produs împreună într-un an 8900
piese. În anul următor producţia primei secţii a crescut cu 12% iar a
celei de-a doua cu 10%, aşa încât cea de-a doua secţie a produs cu 2686
mai multe piese decât prima secţie.
Câte piese a produs fiecare secţie în primul an?
R: 5700, 3200
134) O lucrare trebuia să fie terminată de 18 muncitori în 25 de zile. În

cât timp a fost terminată lucrarea dacă 2 muncitori au depăşit norma
cu 25%, iar alţii 2 muncitori cu 12,5%.
R: 24 zile
Probleme cu amestec şi aliaje
135) La 5 kg soluţie de sare cu concentraţia 80% se adaugă apă şi se

obţine o soluţie cu concentraţia de 20%.
Câtă apă s-a adăugat?
R: 15 kg apă
136) La o soluţie de sare de 8 kg cu concentraţia 0,925 se adaugă apă şi

se obţine o soluţie cu concentraţia de 0,400.
Câtă apă se adaugă?
R: 10,5 kg apă
137) Într-o soluţie de sare cu masa de 9 kg cu concentraţia de 70% se

adaugă sare şi se obţine o soluţie cu concentraţia de 90%.
Câtă sare s-a adăugat?
R: 18 kg sare
138) Câtă apă trebuie adăugată la 20 l de spirt cu tăria de 800 pentru a

obţine spirt cu tăria de 500?
R: 12 l apă
139) 1 - Cât aliaj cu titlul 0,750 se obţine din 24 kg de argint curat?

2 - Cât aliaj cu titlul 0,600 se obţine din 300 g aur curat?
R: 32 kg, 500 aliaj
140) Se amestecă 15 kg acid sulfuric cu concentraţia de 40% cu apă şi

se obţine o soluţie cu o concentraţie de 15%. Să se calculeze masa
amestecului obţinut.
R: 40 g
141) Un aliaj de aur de 2 kg cu titlul de 0,910 s-a obţinut dintr-o bucată

de aliaj cu titlul de 0,800 şi alta cu titlul de 0,950.
Ce cantitate din fiecare fel s-a folosit pentru noul aliaj?
R: 0,532 kg, 1,467 kg
142) Din două metale cu densitatea de 7200 kg/m3 şi 8400 kg/m3 s-au
fabricat 19 kg de aliaj cu densitatea 7600 kg/m3.
Cât s-a luat din fiecare metal?
1 2
6 12
R: 3 kg, 3 kg
143) Greutatea smântânii reprezintă 21% din greutatea laptelui, iar

untul reprezintă 23% din greutatea smântânii. Cât lapte este necesar
(cu aproximaţie de 1 kg) ca să se obţină 7 kg de unt.
R: 143 kg
144) Câte kg de unt se obţin din 286 kg de lapte dacă smântâna

reprezintă 21% din greutatea laptelui, iar untul reprezintă 23% din
greutatea smântânii?
R: 13,8138 kg
145) Câte kg de pâine se pot obţine din 300 kg de grâu dacă grâul
pierde prin măcinare 10%, iar făina câştigă prin transformare în pâine
40%?
R: 396 kg
146) Cât cupru trebuie adăugat la un aliaj de aur cu titlul de 0,916

pentru a obţine un aliaj cu titlul de 0,896?
R: 18 g de cupru
147) Au fost topite laolaltă 1120 g aur curat şi 80 g aramă. Ce cantitate

de aramă mai trebuie adăugată pentru ca aliajul obţinut să aibă titlul
0,896?
R: 50 g aramă
148) Se topeşte un aliaj de aur de 6 kg cu titlul de 0,920 cu aliaj de aur
cu titlul de 0,780 şi se obţine un aliaj cu titlul de 0,880.
Câte kg din al doilea aliaj s-au luat?
R: 2,4 kg
149) Se amestecă 4 kg de aliaj cu titlul 0,800 cu 1 kg de aliaj cu titlul de

0,700. care va fi titlul noului aliaj?
R: 0,780
150) Câtă aramă trebuie adăugată la un aliaj de aur de 5 g cu titlul de

0,840, pentru a obţine un aliaj de aur cu titlul 0,750?
R: 0,6
151) Se amestecă 9 l de spirt de 400 cu 3 l de spirt de 300. ce tărie va

avea spirtul obţinut?
R: 37,50
Probleme cu împărţirea în părţi proporţionale
152) Un tată este mai mare decât fiul său cu 25 de ani. Vârsta tatălui
3 2
:
este raportată la vârsta fiului ca 2 3 .
Câţi ani are tatăl şi câţi ani are fiul?
R: 45, 20
153) Să se împartă nr. 144 în două părţi astfel ca una din ele să fie egală
1
cu 5 din cealaltă.
R: 19, 95
1 1
1 1
154) Să se împartă numărul 9510 proporţional cu numerele: 2 , 3,
1 1
1 1
4, 5.
R: 2700, 2400, 2250, 2160
155) Să se împartă numărul 680 în 3 părţi invers proporţionale cu
1 3 5
numerele: 2 , 4 , 6 .
R: 300, 200, 180
156) Să se împartă numărul 1510 în părţi invers proporţionale cu

2 1
1
numerele: , 0,7 şi 2 .
3
R: 630, 600, 280
157) Vitezele de transport pe jos, călare şi cu bicicleta sunt

1
2
proporţionale cu numerele 2 , 5 şi 6. de la gară până la un cătun se
poate ajunge cu bicicleta cu 18 minute mai repede decât călare. Să se
determine această distanţă, presupunând că viteza de transport pe jos
este de 5 km pe oră.
R: 18 km
1
38
158) O sârmă lungă de 2 m trebuie să fie tăiată în trei părţi. Prima
bucată să fie de atâtea ori mai mare decât a două de câte ori este mai
2 5
mare 3 decât 12 , iar bucata a doua să fie de atâtea ori mai mică decât
3 3
a treia de câte ori 5 4
este mai mic decât .
Să se determine lungimea celor trei bucăţi.
308 385 308
R: 17 , 34 , 34
159) Trei muncitori au lucrat 2413 piese, astfel că 0,75 din cât a lucrat
1
primul să fie egal cu 0,3 din cât a lucrat al doilea şi 8 din cât a lucrat
al treilea. Câte piese a lucrat fiecare muncitor?
R: 254, 635, 1524
160) La o asociaţie agricolă, pământul arabil este cu 45 ha mai mare

decât păşunea. Câte ha de pământ arabil şi câte de păşune are
1
3
asociaţia, dacă pământul arabil este de 2 ori mai mare decât
păşunea?
R: 18 ha păşune, 63 ha pământ arabil
Probleme cu mărimi proporţionale
Mărimi direct proporţionale
161) Pentru confecţionarea a 12 costume s-au întrebuinţat 49,8 m

postav. Câte costume din acelaşi fel vor ieşi din 74,7 m din acelaşi
postav?
R: 18 costume
162) Pentru vopsirea a 15 m2 de podele s-au întrebuinţat 1,5 kg vopsea.

Câtă vopsea va fi necesară pentru vopsirea podelelor dintr-o cameră cu
dimensiunile 6,3 m şi 4,5 m?
R: 2,835 kg
163) O pompă dă 72 m3 de apă în 4 ore şi 12 minute. În cât timp poate

să dea aceeaşi pompă 2140 m3 de apă?
5
124
R: 6 ore
Mărimi invers proporţionale
164) 5 muncitori sapă un şanţ în 8 zile. Dar 15 muncitori în câte zile vor
săpa acelaşi şanţ?
8
R: 3 zile
165) O lucrare este executată de 12 muncitori în 48 de ore. În câte ore

va fi executată aceeaşi lucrare de 16 muncitori?
R: 36 ore
166) Un tren parcurge distanţa dintre două oraşe în 20 ore, cu o viteză
medie de 35 km/h. cât timp îi va trebui trenului pentru a parcurge
aceeaşi distanţă, dacă viteza lui se va mări cu 15 km/h?
R: 14 ore
167) Două roţi sunt legate printr-o curea de transmisie. Circumferinţa

uneia dintre roţi este de 528 cm, a celeilalte de 225 cm. Prima roată face
60 rotaţii pe minut. Câte rotaţii pe minut face roata a doua?
R: 140,8 rotaţii
168) Diametrul unei roţi este de 300 mm, iar viteza ei de rotaţie
reprezintă 400 de rotaţii pe minut. Să se găsească numărul de rotaţii pe
minut al unei roţi legată de prima printr-o curea de transmisie ştiind că
diametrul ei este de 100 mm.
R: 1200 rot/min
169) 16 pietrari au pavat o stradă în 21 de zile. Câţi pietrari trebuie

pentru a pietrui aceeaşi stradă în 14 zile (la aceeaşi productivitate).
R: 24 pietrari
Dependenţa compusă a mărimilor
170) În decurs de 3 ore, 5 pompe au pompat 1800 găleţi de apă. Câtă

apă pompează 4 pompe în decurs de 4 ore?
R: 1200 găleţi
171) S-au repartizat 9 qintale de ovăz pentru 5 cai pe timp de 30 zile.

Cât ovăz trebuie pentru 12 cai pe timp de 18 zile, plecând de la aceeaşi
normă?
R: 12,96 qintale
1
8
172) Pentru încălzirea a 4 sobe în 2 luni s-au întrebuinţat 10,88 tone
1
2
cărbuni. Câte sobe se pot încălzi cu 9,6 tone de cărbuni timp de 2
luni, norma fiind aceeaşi?
R: 12 sobe
173) Pentru ridicarea unui zid lung de 18 m, gros de 0,8 m şi înalt de 2,1
m se cer 16.800 cărămizi. La ce înălţime se poate ridica un perete pe o
lungime de 15 m şi o grosime de 0,6 m cu 6.000 cărămizi de acelaşi fel?
R: 1,2 m
174) Pentru a transporta 8,5 tone de încărcătură pe o distanţă de 17,5

km s-a plătit 2800 lei. Câte tone de cărbune se pot transporta pe o
distanţă de 20 km pentru 3200 lei în aceleaşi condiţii de plată?
1
8
R: 2 tone
1
3
175) Pentru 4 lămpi de gaz care ardeau în fiecare zi câte 2 ore s-au
consumat 36 litri gaz, în timp de 30 zile. În câte zile se vor consuma 28,8
litri de gaz, dacă în fiecare zi vor arde 5 lămpi de gaz, timp de 4 ore şi
30 minute fiecare?
R: 16,8 zile
176) O grindă de lemn lungă de 4 metri, lată de 30 cm şi groasă de 20

cm cântăreşte 144 kg. Cât va cântări o grindă dintr-un alt lemn din
care 2 cm3 cântăresc tot atât cât 3 m3 din primul lemn dacă lungimea
ei este de 5 m, lăţimea de 40 cm şi grosimea de 30 cm?
R: 540 kg
Probleme cu mărimi dependente neproporţionale
177) Latura unui pătrat este de 2 cm. Să se afle aria acestui pătrat când
latura se măreşte de 3 ori. De câte ori se măreşte aria?
R: 36 cm2, 9 ori
178) Latura unui cub este de 3 cm. Să se afle volumul cubului când
latura se măreşte de 2 ori. De câte ori se măreşte volumul cubului?
R: 216 cm3, 8 ori
Probleme de mişcare
179) Un curier trebuie să ducă o ştire din punctul A în punctul B. el a
1
14
făcut tot drumul dus şi întors în 2 ore; de la A şi B el a mers cu 30
km pe oră, iar înapoi, de la B la A, cu 28 km pe oră. Să se afle distanţa
dintre A şi B.
R: 210 km
1
1
180) Un motociclist a mers pe şosea dintr-un oraş în altul. După 2 ore
1
16
de la plecare, în care timp făcuse cu 2 km mai mult decât i-a mai
rămas de făcut, s-a oprit. Mărind apoi viteza cu 4 km pe oră el a făcut
restul drumului în 45 minute.
Câţi kilometri a făcut motociclistul până la oprire?
R: 39 km
181) Un curier a plecat de la tabără la oraş. După 40 minute de la

1
1
plecare el a ajuns într-un sat, făcând până aici cu 2 km mai puţin
decât i-a mai rămas de făcut. El a făcut restul drumului în 0,75 ore cu o
viteză mai mare cu 1 km pe oră decât la început.
Câţi km sunt de la tabără la oraş?
R: 13,5 km
182) Drumul de la un sat până la oraş este format dintr-o parte

orizontală şi dintr-un deal. Un muncitor a parcurs cu bicicleta partea
orizontală a drumului cu viteza de 8 km pe oră, a urcat dealul pe jos cu
viteza de 3 km pe oră şi a sosit în oraş după o oră şi 55 minute de la
plecare. La întoarcere, muncitorul a coborât dealul cu viteza de 15 km
pe oră şi a parcurs partea orizontală a drumului cu viteza de 12 km pe
oră şi a ajuns în sat după 55 de minute de la plecarea din oraş.
Câţi km sunt din sat până în oraş?
R: 12 km
183) Doi schiori au pornit în acelaşi timp pe acelaşi drum din punctul A
spre B. un schior face în medie câte 12 km pe oră, iar al doilea câte 10
km pe oră. Primul schior a ajuns în B cu 12 minute înainte ca al doilea
să ajungă în punctul C situat cu 3 km înainte de B. să se afle distanţa
între punctele A şi B.
R: 30 km
184) Un pieton care merge cu 4 km/h, din sat până în gară, ajunge mai
1
1
târziu cu 2 ore după plecarea trenului, iar dacă merge cu 6 km pe
oră ajunge cu 10 minute înainte de plecarea trenului.
Să se afle distanţa din sat până la gară.
R: 20 km
185) Un călător dintr-un tren de persoane, ce avea viteza de 40 km/h a

observat că un tren accelerat care mergea în sens contrar a trecut pe
lângă el în 3 secunde.
Să se afle viteza trenului accelerat ştiind că lungimea lui este de
75 m.
R: 50 km
186) Cu câţi kilometri poate să se deplaseze de la debarcader o barcă

care merge împotriva curentului, pentru ca să se întoarcă înapoi în 4
ore, dacă viteza apei este de 2 km/h, iar viteza bărcii în apă stătătoare
este de 8 km/h?
R: 15 km
187) Între două oraşe circulă un tren personal, unul de marfă şi un tren
expres. Viteza trenului de marfă este cu 10 km/h mai mică decât viteza
trenului personal şi de aceea îi trebuie pentru a parcurge acest drum cu
5 ore mai mult decât trenul personal. Viteza trenului expres este cu 10
km/h mai mare decât viteza trenului personal şi de aceea îi trebuie
pentru a parcurge tot drumul cu 3 ore mai puţin decât trenului
personal. Să se afle viteza fiecărui tren şi în cât timp parcurge distanţa
dintre oraşe.
R: 40 km/h, 15 h; 30 km/h, 20 h; 50 km/h, 12 h
188) Doi biciclişti au pornit unul către altul din două orăşele situate la o
distanţă de 38 km unul de celălalt. Ei s-au întâlnit la 1,5 ore după
plecarea primului şi la 2 ore după plecarea celui de-al doilea biciclist.
Altădată ei au pornit în acelaşi timp unul către celălalt şi după 1 oră şi
15 min distanţa dintre ei era de 10,5 km. Să se afle viteza fiecăruia
dintre aceşti biciclişti.
R: 12 km/h, 10 km/h
189) Un curier a parcurs un drum cu viteza de 8 km/h. el s-a întors pe
alt drum care era cu 3 km mai lung decât primul. La întoarcere
1
curierul a mers cu viteza de 9 km pe oră făcând cu 8 ore mai mult
decât la dus. Să se afle lungimea fiecărui drum.
R: 15 km, 18 km
190) Un călăreţ şi un pieton pornesc din acelaşi punct A spre punctul B.

călăreţul ajunge în B cu 50 minute înaintea pietonului, se reîntoarce
imediat spre A şi se întâlneşte cu pietonul la o distanţă de 2 km de B.
pentru tot drumul de la A la B şi înapoi i-a trebuit călăreţului 1 oră şi
40 minute. Să se afle distanţa de la A la B, viteza călăreţului şi a
pietonului.
R: 7,2 km, 3,6 km, distanţa A-B=6 km
191) Doi drumeţi au pornit în acelaşi timp, pe jos, de la sat la oraş.

Primul drumeţ a sosit la oraş cu 2 ore mai târziu decât al doilea. Viteza
primului drumeţ este de 4 km/h iar viteza celui de-al doilea de 6 km/h.
Să se determine distanţa de la sat la oraş.
R: 24 km
192) Roata din faţă a unei trăsuri are circumferinţa de 30 dm iar roata
din spate de 40 dm. Pe distanţa de la A la B roata din faţă a făcut cu 30
de rotaţii mai mult decât roata din spate. Să se afle distanţa de la A la
B.
R: 360 m
193) Pe aceeaşi distanţă, roata din faţă a unei trăsuri facă 240 de rotaţii
iar cea din spate, a cărei circumferinţă este de 0,6 dm mai mare, face
180 de rotaţii. Să se afle lungimea circumferinţei fiecărei roţi.
R: 1,8 dm; 2,4 dm
194) Roata din faţă a unei căruţe a făcut pe o anumită distanţă cu 15

rotaţii mai mult decât cea din spate. Circumferinţa roţii din faţă este de
2,5 m, iar a celei din spate de 4 m.
Câte învârtituri a făcut fiecare roată şi ce distanţă a parcurs
căruţa?
R: 25, 40
195) Circumferinţa roţii din spate a unei trăsuri este cu 0,4 m mai mare
decât circumferinţa roţii din faţă.
Pe ce distanţă va face roata din faţă 250 de rotaţii iar cea din
spate 200 de rotaţii?
R: 400 m
196) Distanţa de la Bucureşti la o pădure este de 40 km. Din Bucureşti

pleacă odată un motociclist care merge cu viteza de 36 km/h şi un
biciclist care merge cu viteza de 12 km/h. motociclistul ajunge la
pădure, se odihneşte o oră şi se întoarce.
La ce distanţă de Bucureşti se întâlneşte cu biciclistul şi la câte
ore de la plecarea din Bucureşti?
5
2
R: 29 km, 12ore
197) Din două oraşe situate la o distanţă de 60 km unul de altul, au

pornit în acelaşi timp 2 drumeţi, unul către celălalt. Unul dintre ei a
făcut cu 2 km/h mai mult decât celălalt şi drumeţii s-au întâlnit după
7,5 ore.
Câţi kilometri a parcurs fiecare drumeţ?
R: 22,5 km, 37,5 km
198) Pentru a ajunge din sat la oraş în timpul stabilit, un drumeţ

trebuia să meargă cu viteza de 4 km/h. el merge jumătate din drum cu
viteza stabilită, iar restul cu un autocamion care merge cu 20 km/h. el
soseşte în oraş cu două ore înaintea timpului stabilit.
Să se afle distanţa de la sat la oraş.
R: 20 km
199) Un drumeţ a socotit că făcând câte 3 km/h, va sosi de la sat la oraş

la o oră anumită. După ce a făcut jumătate din drum cu viteza stabilită,
el s-a oprit pentru o oră şi apoi a trebuit să-şi mărească viteza, pentru
partea de drum rămasă cu 1 km/h. Să se afle distanţa de la sat la oraş.
R: 24 km
200) Un călător trebuie să străbată într-un timp stabilit distanţa dintre

două oraşe A şi B. dacă el ar face acest drum cu o motocicletă,
parcurgând câte 35 km/h, ar întârzia cu 2 h, iar dacă ar face acest
drum cu automobilul parcurgând câte 50 km/h, ar sosi cu o oră mai
devreme. Să se afle distanţa dintre oraşele A şi B şi în câte ore trebuia
să ajungă călătorul în B.
R: 350 km, 8 ore
201) Doi turişti merg unul către celălalt din două oraşe A şi B situate la
o distanţă de 30 km unul de celălalt. Dacă primul turist porneşte cu 2
ore înaintea celuilalt, ei se întâlnesc după 2,5 ore de la plecarea
turistului al doilea, iar dacă turistul al doilea porneşte cu 2 ore înaintea
primului, ei se întâlnesc după 3 ore de la plecarea primului turist. Câţi
kilometri pe oră face fiecare turist?
R: 5 km/h, 3 km/h
202) Un înotător înoată în râul Olt împotriva curentului. La podul

rutier pierde o ploscă goală. După ce mai înoată 20 de minute
împotriva curentului observă pierderea, se întoarce şi ajunge plosca
lângă podul de cale ferată. Să se afle viteza apei ştii că distanţa între
poduri este de 2 km.
R: 3 km/h
203) Un vapor a parcurs în 6 ore distanţa între două porturi mergând

în sensul curentului. Pentru a parcurge aceeaşi distanţă, dar împotriva
curentului îi trebuie 8 ore. Să se determine viteza vaporului în apă
stătătoare, dacă viteza apei este de2,5 km/h.
R: 17,5 km/h
204) Un tren rapid a plecat din Moscova spre Sankt-Petersburg. Peste 6

ore a plecat din Sankt-Petersburg spre Moscova un tren personal, a
cărui viteză este cu 10 km/h mai mică. Trenurile s-au întâlnit după 4
ore şi 45 minute de la plecarea trenului personal. Până la întâlnite
trenul rapid a făcut cu 317,5 km mai mult decât trenul personal. Să se
determine viteza trenului rapid.
1 1
52 42
R: 8; 8 km/h
205) Un tren personal a plecat din Sankt-Petersburg spre Moscova.

După o oră şi jumătate a plecat în urma lui un tren rapid a cărui viteză
era cu 5 km pe oră mai mare. În 15 ore de la plecarea lui îl ajunge pe
cel personal şi îl întrece cu 21 km. Să se afle viteza trenului personal şi a
celui rapid.
R: 36 km/h, 41 km/h
206) Un muncitor face pe jos drumul de acasă la uzină în 50 minute iar

pe bicicletă el face acelaşi drum în 0,3 ore.
La ce distanţă de uzină locuieşte acest muncitor dacă el face
într-o oră, pe bicicletă, cu 8 km mai mult decât pe jos?
R: 3,75 km
207) Un autobuz parcurge distanţa dintre două puncte A şi B în 1,5 ore.

Dacă viteza lui s-ar mări cu 5 km/h, iar trebui pentru a parcurge
aceeaşi distanţă cu 15 minute mai puţin. Să se afle distanţa între A şi B.
R: 37,5 km
208) Un călător pleacă din oraşul A şi face 28 km în 5 ore, iar un altul

pleacă cu 8 ore mai târziu din oraşul B în aceeaşi direcţie. Distanţa
între oraşe este 32 km.
Cel de-al doilea face 20 km în 3 ore. După câte ore şi la câţi
kilometri, primul călător ajunge pe al doilea?
R: 20 ore, 112 km
209) O persoană face, mergând, 7 km în 5 ore; 8 ore mai târziu o altă

persoană pleacă din acelaşi loc făcând 5 km în 3 ore.
Câţi km a parcurs prima persoană până a fost ajunsă de cea de
a doua?
R: 70 km
210) Suma circumferinţelor roţii din faţă şi a celei din spate ale unei
trăsuri este de 5 m. pe o distanţă de 30 m, una din ele a făcut tot atâtea
rotaţii câte a făcut cealaltă pe distanţa de 45 m. Să se afle circumferinţa
roţi.
R: 2 m, 3 m
211) Un călăreţ vrea să ajungă un pieton care se află cu 15 km înaintea

lui. Peste câte ore îl ajunge pe pieton dacă primul face 10 km pe oră iar
al doilea 4 km/h?
1
2
R: 2 ore
212) Un avion mergând în sensul vântului, a parcurs distanţa dintre

două oraşe în 5 ore şi 30 minute; mergând împotriva vântului a
străbătut acest drum în 6 ore. Să se afle distanţa dintre oraşe şi viteza
proprie a avionului, ştiind că viteza vântului este de 10 km/h.
R: v=230 km/h, d=1320 km
213) Un călător trebuie să plece într-un oraş. Dacă merge cu viteza de

12 km/h, el ajunge în oraş la timpul stabilit, dar dacă merge cu viteza
de 15 km/h, el ajunge în oraş cu 1 oră mai devreme. Să se determine
distanţa dintre sat şi oraş.
R: 60 km
214) Un câine a zărit un iepure la o depărtare de 150 stânjeni. Iepurele

făcea în 2 minute câte 500 stânjeni, iar câinele făcea în 5 minute câte
1300 stânjeni. După câte minute ajunge câinele, iepurele?
R: 15 minute
215) Roata din faţă a unei trăsuri are lungimea circumferinţei de 2,4 m,
iar roata din spate de 3,2 m. Pe ce distanţă va face roata din faţă cu
2900 rotaţii mai mult decât roata din spate?
R: 11600 m
216) Un camion parcurge distanţa de 188 km în 4 ore. O parte din

drum merge cu viteza de 42 km/h, iar a doua parte cu viteza de 50
km/h. Ce distanţă a parcurs cu prima viteză şi ce distanţă a parcurs cu
a doua viteză?
(Gazeta Matematică nr. 10/1977)
R: 63 km cu 42 km/h, 125 km cu 50 km/h
217) Un biciclist are de parcurs un drum. La jumătatea drumului

constată că a pierdut portmoneul şi se întoarce să-l caute; îl găseşte la
jumătatea drumului parcurs înapoi, după care porneşte la drum şi
5
după ce mai parcurge 8 din drum constată că mai are până la
destinaţie 2 km. Se cere:
1. Lungimea drumului;
2. La ce distanţă de la plecare a pierdut portmoneul?
R: 16 km, 4 km
2
3
218) Pentru a parcurge distanţa dintre două localităţi în 5 ore, un
3
1
autoturism trebuie să meargă cu o viteză medie de 65 km/h. După 5
ore are o pană şi întârzie 12 minute. Să se calculeze cu ce viteză medie
trebuie să meargă pentru a ajunge în timpul stabilit.
1
73
R: 8 km/h
219) Un autovehicul străbate 450 km mergând mai întâi uniform timp
de 4 ore cu o viteză, apoi 3 ore cu o viteză sporită.
Dacă ar fi mers mai întâi 3 ore cu prima viteză micşorată cu 5
km/h şi apoi 4 ore cu a doua viteză mărită cu 10 km/h, ar fi parcurs 485
km. Să se afle cele două viteze.
R: v1=60 km/h, v2=70 km/h
Probleme cu conţinut geometric rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor de

gradul I
220) Lungimea unui dreptunghi este de 2 ori mai mare decât lăţimea
lui. Dacă am mări fiecare din laturile lui cu 1 m aria lui s-ar mări cu 16
m2. Să se afle laturile dreptunghiului.
R: L=10 m, l=5 m
221) Dacă mărim lungimea unui dreptunghi cu 6 m şi micşorăm

lăţimea cu 3 m aria dreptunghiului nu se schimbă; dacă micşorăm
lungimea cu 3 m şi mărim lăţimea cu 2,4 m aria dreptunghiului rămâne
de asemenea neschimbată. Să se afle lungimea şi lăţimea
dreptunghiului.
R: L=12 m, l=8 m
222) Se dau două dreptunghiuri: baza unuia este de 5 cm, baza celuilalt
este de 4 cm şi suma ariilor este de 42 cm2. Dacă mărim baza primului
dreptunghi de 2 ori, iar baza dreptunghiului al doilea cu 1 cm, fără să
schimbăm înălţimile lor, suma ariilor dreptunghiurilor obţinute este cu
33 cm2 mai mare decât suma ariilor dreptunghiurilor date. Să se afle
înălţimea fiecăruia din aceste dreptunghiuri.
R: l1=6 cm, l2=3cm
223) Aria unui triunghi dreptunghic este egală cu jumătatea produsului

catetelor sale. Dacă mărim una din catete cu 2 cm, iar a doua cu 3 cm,
aria triunghiului obţinut este cu 50 cm2 mai mare decât aria
triunghiului dat, iar dacă micşorăm fiecare catetă a triunghiului dat cu
2 cm, aria lui se micşorează cu 32 cm2.
Să se afle catetele triunghiului.
R: 26 cm, 8 cm
224) Lungimea unui dreptunghi este cu un metru mai mare decât
lăţimea lui. Micşorând amândouă dimensiunile cu câte 1 m, aria
dreptunghiului scade cu 12 m2. Se cer dimensiunile.
R: 6 cm, 7 cm
225) Să se calculeze dimensiunile unui dreptunghi, ştiind că mărind

baza cu 2 cm şi micşorând înălţimea cu 1 cm, aria se măreşte cu 2 cm2,
iar dacă micşorăm baza cu 1 cm şi mărim înălţimea cu 1 cm, aria sa
rămâne neschimbată.
R: 5 cm, 6 cm
226) Laturile unui triunghi sunt de 3 m, 4 m şi 6 m. perimetrul unui

triunghi asemenea cu primul este de 26 m.
Să se determine lungimile laturilor acestui triunghi.
R: 6 m, 8 m, 12 m
227) Perimetrul unui dreptunghi este 40 m. ştiind că lungimea este de 5

m mai mare decât lăţimea, să se calculeze lungimea şi lăţimea
dreptunghiului.
R: L=12,5 m, l=7,5 m
228) Perimetrul unui dreptunghi este egal cu 60 cm, iar diferenţa

laturilor neegale este egală cu 20 cm.
Să se determine laturile dreptunghiului.
R: L=25 cm, l=5 cm
229) Laturile unui dreptunghi oarecare sunt proporţionale cu

1 2
numerele: 1, 2 , 3 şi 2.
Perimetrul unui patrulater asemenea cu el este de 75 m. Să se
determine laturile patrulaterului al doilea.
R: 18, 9, 12, 36
230) Laturile unui patrulater sunt 10 dm, 20 dm şi 25 dm. Într-un

patrulater asemenea cu el, latura cea mai mare adăugată la cea mai
mică ne dă 28 m.
Să se determine mărimile laturilor celui de al doilea patrulater.
R: 8 m, 12 m, 16m 20 m
231) Una din bazele unui trapez este egală cu 10 m, înălţimea este de 4
m, iar aria de 32 m2. La o distanţă de 1 m de baza dată se duce o
paralelă cu ea între cele două baze.
Se cere lungimea acelei paralele.
R: 9 m
232) Raza unui cerc este de 25 cm; două coarde paralele sunt de 14 cm
şi 40 cm. Ele sunt de o parte şi de alta a centrului.
Să se determine distanţa dintre ele.
R: 39 cm
233) Aria laterală a unui paralelipiped este de 72 m2. Înălţimea lui este
1
de 60 dm, iar una din dimensiunile dreptunghiului de bază este 2 din
cealaltă. Să se afle dimensiunile bazei acestui paralelipiped.
R: L=4 m, l=2 m
234) Să se afle dimensiunile bazei unui paralelipiped dreptunghic,

3
ştiind că aceste dimensiuni sunt în raportul 5 , înălţimea
paralelipipedului este de 10 m, iar aria laterală a paralelipipedului este
de 256 m2.
R: L=8 m, l=4,8 m
Probleme rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor de gradul II
235) Produsul a două numere cu soţ consecutive este 224. care sunt
aceste două numere?
R: 16, 14 sau -16, -14
236) Suma a două numere este 42 şi produsul lor 432. Să se găsească

cele două numere.
R: 18, 24
237) Vârsta unui copil va fi peste 3 ani un pătrat perfect, iar acum 3 ani
vârsta lui era rădăcina acestui pătrat.
Ce vârstă are copilul?
R: 6 ani
238) Suma catetelor unui triunghi dreptunghic este de 14 m, iar
suprafaţa lui este de 24 m2. Să se afle laturile triunghiului.
R: 8 m, 6 m, 10 m
239) Un romb are perimetrul de 52 m, iar suma diagonalelor lui este de

34 m. Să se afle lungimea diagonalelor.
R: 24 m, 10 m
240) Suma pătratelor a trei numere cu soţ consecutive este 116. să se

afle aceste numere.
R: 4, 6, 8
241) Suma a două numere este 16, diferenţa pătratelor lor este 32. S se
găsească cele două numere.
R: 9, 7
242) Într-un triunghi dreptunghic, o catenă este 3/4 cealaltă catetă, iar
ipotenuza este de 10 cm. Să se afle mărimea catetelor.
R: 8, 6
243) Într-un triunghi dreptunghic ipotenuza este cu 9 cm mai mare

decât o catetă şi cu 18 cm mai mare decât cealaltă. Să se afle laturile
acestui triunghi dreptunghic.
R: Ip=45 cm, cat. I=36 cm. cat. II=27 cm
244) Dacă micşorăm o latură a unui pătrat cu 2 m, iar o altă latură cu 5

m, suprafaţa dreptunghiului obţinut cu aceste dimensiuni este de 40
m2. Să se afle latura pătratului.
R: 10 m
245) Aria laterală a unui cilindru este 11,304 m2, iar suma diametrului
şi a generatoarei sale este de4,2 m. Să se afle raza şi generatoarea
cilindrului.
R: r=0,6 m, g=3 m
246) Aria totală a unui cazan cilindric este de 24, 1152 m2. Diferenţa
dintre înălţimea cazanului şi diametrul lui este de 24 . Să se afle
dimensiunile cazanului (raza şi înălţimea).
R: r=0,8 m, h=4 m
247) Volumul unui trunchi de con este de 21,1152 m2; trunchiul de con
are înălţimea de 3 m, iar raza bazei mici de 1 m.
Să se afle raza bazei mari.
R: 2 m
248) Un agregat dintr-o uzină chimică are forma unui trunchi de con,
având raza bazei mici de 4 m, iar aria laterală de 314 m2. Raportul
5
dintre generatoare şi raza bazei mari este de 3 . Să se afle lungimea
generatoarei şi raza bazei mari.
R: 10 m, 6 m
III. Probleme diverse
249) Câteva gospodării asociate au obţinut 800 q de grâu şi 300 q de

ovăz în două rânduri. Prima oară de 3 ori mai mult grâu decât ovăz, iar
a doua oară de 2 ori mai mult grâu decât ovăz.
Câte qintale de grâu şi câte de ovăz au obţinut prima oară?
R: 600 q, 200 q
250) Un grup de băieţi s-au dus la râu să se scalde. 8 dintre ei au trecut

înot pe celălalt mal al râului, apoi au mai trecut jumătate din cei rămaşi
şi atunci cei de pe malul celălalt au fost de două ori mai mulţi decât cei
rămaşi. Câţi băieţi s-au dus la râu să se scalde?
R: 24
251) Dintr-o ladă plină cu cartofi s-au consumat mai întâi 12 kg iar pe
1
urmă 4 din ceea ca a rămas. După aceasta au rămas în ladă cu 2 kg
mai mulţi cartofi decât s-au consumat. Câte kilograme de cartofi au
fost la început în ladă?
R: 40 kg
252) De la un depozit trebuia să se transporte două cantităţi egale de

ciment pentru două clădiri. Un camion căra ciment pentru clădirea mai
apropiată şi la fiecare drum el ducea 1,5 t; un alt camion căra cimentul
pentru clădirea mai depărtată şi la fiecare drum ducea câte 2,5 t. Până
la amiază camionul al doilea a făcut cu 3 drumuri mai puţin decât
primul şi au rămas netransportate 3,5 t de ciment pentru clădirea
apropiată şi 4 t pentru cea îndepărtată. Câte tone de ciment trebuia să
se transporte pentru fiecare clădire?
R: 14 t
253) Un muncitor poate să facă o lucrare în 12 zile, alt muncitor poate

să facă aceeaşi lucrare în 15 zile. Ei au început să lucreze în acelaşi timp
şi au lucrat împreună un număr oarecare de zile după care primul
muncitor a fost mutat la altă lucrare, iar muncitorul al doilea a
terminat partea rămasă în 6 zile. Câte zile a lucrat primul muncitor?
R: 4 zile
254) Un camion poate să transporte o anumită cantitate de materiale în

18 ore, iar un alt camion, în 24 ore. Amândouă camioanele au început
lucrul în acelaşi timp şi au lucrat câteva ore împreună, după care
camionul al doilea a trecut la altă lucrare iar primul camion a
transportat materialul rămas în 4 ore.
Câte ore a lucrat primul camion?
R: 12 ore
255) Două butoaie conţin cantităţi diferite de apă. Dacă se toarnă un

decalitru din primul butoi în cel de-al doilea, ambele butoaie conţin
aceeaşi cantitate de apă, iar dacă se toarnă 20 dal de apă din butoiul al
doilea în primul, acesta din urmă conţine de 3 ori mai multă decât al
doilea.
Câţi decalitri de apă erau în fiecare din aceste butoaie?
R: 43 dal, 41 dal
256) Două brigăzi, lucrând împreună, lucrează un lot de pământ în 4

zile. Dacă ar lucra împreună numai 2 zile, i-ar trebui brigăzii a doua
pentru a termina lucrul încă 6 zile.
În câte zile ar putea să lucreze acest lot fiecare din aceste
brigăzi?
R: 6 zile, 12 zile
257) Două combine pot strânge recolta unei asociaţii agricole în 6 zile.
Dacă se strânge numai jumătate din recoltă cu amândouă combinele,
prima combină va termina strânsul recolte în 4,5 zile. În câte zile se
poate strânge recolta întreagă cu fiecare dintre aceste combine în
parte?
R: 18 zile, 9 zile
258) Două ateliere au cusut în ianuarie 720 costume. În februarie
primul atelier a cusut cu 15% , iar al doilea cu 12% mai multe costume
decât în ianuarie. Astfel, ambele ateliere au cusut împreună 819
costume. Câte costume a cusut fiecare atelier în luna februarie?
R: 483, 336
259) Doi muncitori au primit pentru o lucrare 1170 lei. Primul

muncitor a lucrat 30 zile, iar al doilea 28 zile. Primul muncitor primea
pentru 4 zile cu 55 lei mai mult decât primea al doilea pentru 3 zile.
Câţi bani primea fiecare muncitor pentru o zi de lucru?
R: I – 25 lei, II – 15 lei
260) Un grup de copii care locuiesc pe scara unui bloc cumpără o

enciclopedie. Dacă fiecare din ei ar da câte 300 lei, ar mai lipsi 400 lei ca
să cumpere enciclopedia. Ei au dat câte 500 lei şi cu banii strânşi au
cumpărat enciclopedia şi le-au mai rămas 1400 lei.
Cât costă enciclopedia şi câţi copii erau?
R: 3100 lei, 9 copii
261) Pentru a umple un bazin cu apă s-a deschis mai întâi un robinet
pentru 8 ore, şi pe urmă, fără a închide primul robinet, s-a deschis al
doilea robinet şi amândouă au umplut bazinul după alte 4 ore. Dacă
robinetul al doilea s-ar fi deschis la 10,5 ore după ce a fost deschis
primul, ambele robinete ar fi umplut bazinul după alte 3 ore. În câte
ore ar fi umplut bazinul fiecare robinet în parte?
R: I – 18 ore, II – 12 ore
262) LA un bazin sunt două robinete, unul prin care intră, iar altul prin
care se scurge apa. Dacă s-ar deschide ambele robinete, bazinul s-ar
umple în 36 minute. Odată ambele robinete au fost deschise timp de 6
minute şi pe urmă robinetul de scurgere a fost închis şi bazinul s-a
umplut în 10 minute.
În câte minute s-ar umple bazinul prin robinet, robinetul al
doilea fiind închis, şi câte minute s-ar goli bazinul prin robinetul al
doilea, primul robinet fiind închis?
R: I – 12 minute, II – 18 minute
263) Două dactilografe, lucrând împreună, au copiat un manuscris în 5

ore. Dacă amândouă ar lucra împreună numai timp de 2 ore şi pe urmă
dactilografa a doua ar întrerupe lucrul, atunci prima dactilografă ar
copia manuscrisul după 18 ore.
În câte ore ar putea dactilografia manuscrisul fiecare
dactilografă lucrând singură?
R: I – 24 ore, II – 12 ore
264) Să se găsească trei numere ştiind că: raportul dintre primul şi al

4 9
3 7
doilea este , raportul dintre al doilea şi al treilea este , suma celor
trei numere fiind 504.
R: 216, 162, 126
265) Trei robinete pot umple un bazin astfel: primul împreună cu al

doilea în 2 ore şi 24 minute, primul împreună cu al treilea în 3 ore, iar
al doilea împreună cu al treilea în 4 ore.
În cât timp ar putea umple bazinul fiecare robinet în parte?
R: 4 ore, 6 ore, 12 ore
266) Muncitorii din două secţii ale unei uzine au avut de realizat 720 de
piese. Muncitorii primei secţii au depăşit planul cu 10%, iar cei din
secţia a doua au realizat 120%, ambele secţii dând peste plan 112 piese.
Să se afle câte piese trebuia să producă fiecare secţie.
R: I – 320, II - 400
267) Să se împartă 232 în trei părţi, astfel că, dacă la prima parte se
adaugă jumătate din suma celorlalte două, la a doua se adaugă a treia
parte din suma celorlalte două, iar la a treia a patra parte din suma
celor două, rezultatele să fie egale între ele.
R: I – 40, II – 88, III – 104
268) Într-o pivniţă sunt 3 butoaie. Dacă s-ar umple primul butoi cu apă
şi s-ar turna din el în butoiul al doilea până ce acesta s-ar umple, în
2
primul butoi ar rămâne 7 din apa care era în el; dar dacă butoaiele al
doilea şi al treilea fiind pline, le-am deşerta în primul butoi ar mai lipsi
10 l ca acesta din urmă să se umple.
Câţi litri de apă conţine fiecare dintre aceste butoaie, dacă în
toate trei încap 270 litri?
R: 140 l, 100 l, 30 l
PARTEA A II- A: SOLUŢII
I. Probleme de cunoştinţe matematice pentru toţi
1)Soluţie algebrică
a) Cu o necunoscută:
Notăm primul număr cu x iar al doilea număr cu 13248 – x
13248 x
 35 13248  x  35x  13248  36x
Ecuaţia: x
x=368 primul număr
Din sumă scădem primul număr şi obţinem al doilea număr:
13248  368 12880
b) Cu două necunoscute:
I=x
II = y
 x  y  13248
  x  y  13248  x  y  13428
x   
y  35  x  35y  x  35y  0 1

 x  y  13248
  35y  13248  y  368
  x  35y  0
Introducem valoarea lui y în ecuaţia
x  368 13248  x  13248  368 x  12880
Deci x  12880 , y  368
Soluţie aritmetică
Împărţind numărul cel mai mare la cel mic obţinem câtul 35. Dacă
numărul cel mai mic se cuprinde în cel mare de 35 de ori, rezultă că
numărul cel mic are o parte, iar numărul cel mare are 35 de părţi care
sunt egale cu numărul mic.
Cunoscând suma celor două numere trebuie să aflăm suma părţilor lor.
35 1 36 părţi
Împărţind suma celor două numere la suma părţilor lor şi
aflăm numărul cel mic care are o singură parte:
13248: 36 368reprezintă o parte, adică numărul cel mic
Numărul cel mare îl aflăm înmulţind o parte cu numărul
părţilor:
368 35 12880
Proba problemei se poate face în două feluri:
a)Adunând cele două numere trebuie să abţinem suma lor:
12880  368 13248
b)Împărţind numărul cel mare la cel mic trebuie să obţinem
35:
12880 : 368 35
După cele explicate urmează să rezolvaţi şi grafic.
a)Cu o necunoscută
I = x = 428
II = 5x = 2140
Ecuaţia: x  5x  2568 6x  2568 x  428primul număr
5 428 2140al doilea număr
b)I = x; II = y
 x  y  2568  x  y  2568  x  y  2568
  
 x  5y  x  5y  0 1   x  5y  0
Sistemul:  6y  2568  y  428

Introducem valoarea lui y în prima ecuaţie:
x  428 2568  x  2568  428 2140
Dacă primul număr este de 5 ori mai mare decât altul
înseamnă că primul are 5 părţi iar al doilea o parte. Cunoaştem suma
celor două numere şi aflăm suma părţilor celor două numere.
5 1 6
Pentru a afla cât este o parte împărţim suma celor două
numere la suma părţilor celor două numere.
2568 : 6  428o parte egală cu numărul cel mai mic
428 5  2140numărul cel mare
a)Cu o necunoscută
I = x în prima cutie iniţial
II = 128 – x în a doua cutie iniţial
După ce se trec 4 kg din prima cutie în a doua cutie avem:
x – 4 kg rămase în cutie
128 – x + 4 kg în a doua cutie
Aceste cantităţi trebuie să fie egale. Deci:
x  4  128 x  4  2x  128 4 4  2x  136
 x  136: 2  x  68kgceaidin prima cutie
b)Cu două necunoscute:

x kg în prima cutie; x – 4 au rămas în prima cutie
y kg în a doua cutie; y + 4 kg în a doua cutie
Acum cantităţile sunt egale.
 x  y  128  x  y  128
   2y  136 y  68
 x  4  y  4 x  y  8
Sistemul:
x  68 128 x  128 68 x  60
Deci: x=60 De fapt x este cantitatea de ceai din prima
y=68 cutie şi y cantitatea de ceai din a doua cutie
Dacă se iau 4 kg din prima cutie şi se adaugă în a doua cutie,
iar cantităţile devin egale rezultă că în prima cutie erau cu 8 kg mai
mult decât în a doua.
Se scade din sumă 8, cu cât este mai mare primul număr decât
al doilea, şi rămâne suma celor două numere în mod egal cu numărul
cel mic.
28=8=136
x este numărul de bancnote din fiecare fel.
Suma plătită în bancnote de 100 lei este 100x.
Suma plătită în bancnote de 25 lei este 25x.
Rezultă ecuaţia:
100 x  25x  3250  125x  3250  x  26 monede de fiecare fel
Verificare:
100 26 25 26 2600  650 3250
100 25 125este o parte
Aflăm câte părţi de câte 125 se cuprind în 3250.
3250 :125 26 de părţi care reprezintă numărul de monede din fiecare
fel. Verificăm ca la metoda algebrică:
100 26 25 26 2600  650 3250
x este egal cu numărul de grămezi din fiecare fel;
2x este egal cu numărul de nuci al grămezilor de câte 2 nuci;
5x este numărul de nuci al grămezilor de câte 5 nuci.
Ecuaţia: 2x  5x  203 x  29 numărul grămezilor de fiecare fel
Proba: 2 29 5 29 203 58 145 203
2+5 = 7 este o parte
Aflăm câte părţi de câte 7 se cuprind în 203;
203:7 = 29 de părţi care reprezintă numărul de grămezi din fiecare fel.
5 29 145 ; 2 29 58
x greutăţi pe primul platan, y greutăţi pe al doilea platan deci:
5x  3y 5x  3y  0
   8x  72 x  9
 x  y  24 3 3x  3y  72 greutăţi
x  y  24  9 y)24 y  15
Introducem valoarea lui x în ecuaţia:
greutăţi în al doilea platan
Cântarul fiind în echilibru 3 kg + 5 kg = 8 kg reprezintă o parte
24: 8  3părţi a 8 kg
3 3 5 3 9 15 24
9 greutăţi a 3 kg şi 15 greutăţi a 3 kg fac câte 24 greutăţi a 3 kg
9 3 15 3 27 45 24 3 72kg în total.
a)Notăm cu x cantitatea din fiecare coş care este aceeaşi:
x – 150 merele rămase după ce s-au vândut 150
x – 194 merele rămase după ce s-au vândut 194
Merele rămase în al doilea coş sunt de trei ori mai puţine decât
merele rămase în primul coş. Deci mărim de trei ori numărul din al
doilea coş:
x  150 3 x  94  x  150 3x  582 x  3x  582 150
 2x  432 x  216mere care erau la început în fiecare coş
b)Notăm cu x merele din primul coş şi cu y merele din al doilea coş. La
început, fiind acelaşi număr de mere în fiecare coş rezultă că x=y.
x – 150 sunt merele rămase după vânzarea celor 150 mere
y – 194 sunt merele rămase după vânzarea celor 194 mere.
După vânzare merele din coşul al doilea sunt de trei ori mai puţine.
Sistemul:
x y x  y  0 x  y  0
  
 x -150  y -194 3 x -150 3y  582 x - 3y 582 150
 x  y  0 -1  x  y  0
   2y  432 x  y  216
 x  3y  432  x - 3y -432
Se rezolvă mai întâi prin metoda grafică.
La început numărul de mere din fiecare coş este acelaşi.
194 150 44
44: 2  22o parte
22 3  66trei părţi
66 150 216numărul de mere din fiecare coş la început.
Notăm cu x tone primul ciocan, cu y tone al doilea ciocan şi z tone al
treilea ciocan.
Sistem cu trei necunoscute:
 x  y  z  94
  x  y  z  94
x  y  57    x  30tone
z  y  - y - z  64
  64  1
Introducem valoarea lui x în ecuaţia a doua:
x  y  57 30 y  57 y  57 30 y  27tone
Introducem valoarea lui y în ecuaţia a treia:
z  y  64 z  27 64 z  64 27 z  37t
I = x = 30 t
II = y = 27 t
III = z = 37 t
Verificare:
 x  y  z  94 30 27 37 94 94 94
  
x  y  57 30 27  57  57 57
z  y  64 37 27  64 64 64

I  II  57
II  III  64
a)Din 94 tone câte fac cele trei ciocane, scădem cât fac primul şi al
doilea şi aflăm câte tone face al treilea
94 57 37 tone face al treilea
b)Din câte tone fac al doilea şi al treilea, scădem câte tone face al treilea
şi aflăm câte tone face al doilea.
64 37 27 tone face al doilea
c)Din câte tone fac primul şi al doilea, scădem câte tone face al doilea şi
aflăm câte tone face primul.
57 27 30 tone face primul
30 27 37 94 tone fac cele trei ciocane.
I=x, II=y, III=z
 x  y  z  749
  x  y  z  749
x  y  493-1   z  256
   x  y  493
x  z  606
Înlocuim pe z în ecuaţia a treia:
x  z  606 x  256 606 x  606 256 x  350
Înlocuim pe x în ecuaţia a doua:
x  y  493 350 y  493 y  493 350 y  143
Verificare:
 x  y  z  749 350 143 250 749 749 749
  
x  y  493 350 143  493  493 493
x  z  606 350 256  606 606 606

a)Din suma celor trei numere scădem suma primelor două numere şi
obţinem numărul al treilea:
749 493 256numărul al treilea
b)Scădem din suma primului şi la treilea, numărul al treilea şi obţinem
pe primul:
606 256 350primul număr
c)Scădem suma primului număr şi la doilea pe primul şi obţinem pe al
doilea:
493 350 143al doilea număr
Notăm cu x preţul unei seceri şi cu y preţul unei coase.
3x este preţul a trei seceri.
5y este preţul a 5 coase.
Deci:
3x  5y  14200 3x  5y  14200  3x  5y  14200
   
3x  2y  200 3x  2y  200 -1   3x  2y  200
 7y  14000  y  14000 : 7  y  2000leiocoas ă
3x  5y  14200  3x  5 2000  14200 3x  10000  14200
 3x  14200  10000 3x  4200  x  1400 leioseceră
Deoarece s-au luat numai trei seceri pentru care s-a plătit cu 200 lei mai
mult decât pentru 2 coase:
Scădem din 14200-200 = 14000 lei coase 5 + 2 = 7 coase
14000 : 7  2000lei preţul unei coase
2000  5  10000lei 5 coase
14200  10000  4200costă trei seceri
4200 : 3 1400lei costă o secere.
Notăm preţul unei duzini de linguri cu x iar preţul unei duzini
de linguriţe cu y.
4x este preţul a 4 duzini de linguri
3x este preţul a 3 duzini de linguriţe
 4x  3y  66000 1   4x  3y  66000
  
 4x  5y  78000  4x 5y 78000
Deci:  2y  12000  y  6000
4x  3y  66000  4x  3 6000 66000  4x  18000  66000
4x  66000  18000  4x  48000  x  12000
O duzină are 12 bucăţi.
x = 12000 lei duzina de linguri
y = 6000 lei duzina de linguriţe
4 12 48 linguri
3 12 36 linguriţe
4 12000  48000preţul a 4 duzini de linguri
3 6000 18000preţul a trei duzini de linguriţe
48000 : 48 1000lei o lingură
18000 : 36 500lei o linguriţă
Facem următoarea notaţie: L = lingură, l = linguriţă
Cele două cumpărături le aducem la acelaşi termen de comparaţie
Cerându-se preţul unei linguri şi al unei linguriţe, înmulţim numărul
de duzini cu numărul de bucăţi dintr-o duzină în fiecare caz:
4 12L ......3 12L ......
66000 48L ...... 36L ......
66000
4 12L ...... 78000 48L ......
5 12L ...... 78000
60L ......
Scădem primul rând din al doilea:
 24l ......
12000  12000 : 24 500lei o linguriţă
În primul rând 48L ...... 36500 ......
66000
66000  1800 48000lei costă 48 linguri
48000 : 48 1000lei o lingură
Deci: 1000 lei costul unei linguri, 500 lei costul unei linguriţe
12)Soluţie aritmetică
Dacă lăţimea ar fi 50 m, lungimea fiind aceeaşi, suprafaţa ar fi mai
mică cu 680 m2 adică mai mică cu suprafaţa CEFD decât suprafaţa
AEFB care este reală.
Dacă lăţimea ar fi 60 m, suprafaţa ar fi mai mare cu 2750 m2 , adică cu
suprafaţa EGHF.
Dacă adunăm suprafeţele: CEFD + EGHF = 680 + 2720 = 3400m2
Vezi figura: dacă împărţim 3400 m2 la 10 m lăţimea, obţinem aria
CEFD, adică 680 m2 la lungimea CD, adică 340 m, obţinem lăţimea CE
= 2 m. Adunăm 50 presupuşi cu 2 m şi aflăm lăţimea reală.
Pe scurt:
60-50 = 10
680 + 2720 = 3400 m2
3400 : 10 = 340 m lungimea dreptunghiului
680 : 340 = 2 m diferenţa între lăţimea reală şi cea propusă
50 + 2 = 52 m lăţimea reală
340 52 17680 m2
Diferenţa între înmulţitorul al doilea şi primul e4ste:
11 – 6 = 5
Suma produselor: 54 + 81 = 135
Suma produselor o împărţim la diferenţa înmulţitorului presupus şi
aflăm deînmulţitul.
Împărţim primul produs la deînmulţit şi aflăm cu cât este mai mare
înmulţitorul de la început: 54 : 27 = 2.
Adunăm înmulţitorul propus la început şi aflăm înmulţitorul real:
6+2=8
Produsul real: 27 8  216
Pe scurt: 11 – 6 = 5 Verificare:
54 + 81 = 135 27 6  142
135 : 5 = 27 27 8  216
54 : 27 = 2 216 – 142 = 54
6+2=8 216 – 135 = 81
27 8  216
40 70 2800pepeni ar mai fi încăput în 40 lăzi dar aceştia lipseau.
Notăm cu x numărul lăzilor şi cu y numărul de pepeni.
35x numărul de pepeni din prima categorie de lăzi.
70x numărul de pepeni din a doua categorie de lăzi
35x  105  y 35x  y  105 1   35x  y  105
   
70x  2800 y 70x  y  2800 70x  y  2800
 35x  2905  x  83
Introducem valoarea lui x în prima ecuaţie:
35x  y  105 35 83 y  105 2905  y  105
  y  3010  y  3010
Deci: x=83 lăzi, y=3010 pepeni.
Verificaţi sistemul.
Adunăm pepenii care nu au încăput în lăzile mai mici adică 105 pepeni
cu 2800 pepeni care ar fi fost necesari pentru 40 lăzi goale în care
încăpeau câte 70 pepeni, adică 40 70 2800
Deci: 2800 + 105 = 2905
70 – 35 = 35
2905 : 35 = 83 lăzi
Înmulţim numărul de lăzi cu 35 pepeni, cât se puneau prima dată, şi
adunăm cu 105 pepeni care nu au avut loc în lăzi obţinând astfel
numărul total de pepeni.
83 35 2905pepeni care au încăput în lăzi
2905  105 3010numărul de pepeni
15)Aflăm cel mai mic multiplu al celor două numere:
225 32  52
325 52  13
2 2
c.m.m.m.c = 3  5  13 2925distanţa cea mai mică pe care roata din
faţă ţi roata din spate se învârtesc de un număr exact de ori:
2925 : 225 = 13 rotaţii pentru roata din faţă
2925 : 325 = 9 rotaţii pentru roata din spate
Notăm cu x kg calitatea I şi cu y calitatea II. Aflăm cât costă kg de
amestec cu 15 lei kg = 120
12x costul bomboanelor de calitatea I
20y costul bomboanelor de calitatea II
12x  20y  120 12x 20y 120
   8y  24 y  3
 x  y  8 - 12 -12x-12y -96
Introducem valoarea lui y în ecuaţia:
x  y  8 x  3  8 x  5
Deci: x = 5 kg calitatea I
Y = 3 kg calitatea a II-a
Diferenţa dintre preţul cel mare şi preţul mediu împărţită la diferenţa
dintre preţul mediu şi preţul mic dă un raport în care părţile calităţii cu
preţul mic sunt la numărător iar părţile cu preţul mare sunt numitor.
20 15 5

Aplicăm regula: 15  12 3
Calitatea I sunt 3 părţi
Calitatea II sunt 5 părţi
Adunăm părţile şi împărţim 8 kg de amestec la numărul părţilor.
5+3=8 8 : 8 = 1 kg reprezintă o parte
Pentru a afla câte kg din fiecare calitate sunt înmulţim numărul
părţilor cu câte kg reprezintă o parte:
3 1 3 kg calitatea I
5 1 5 kg calitatea II
a)Cu o necunoscută
Tatăl are x ani
Fiul are x – 44 ani
Ecuaţia: x  5 x  44 deci mărim vârsta fiului de 5 ori ca să fie egală
cu a tatălui
Deci: x  5x  220 x  5x  220 4x  220 x  55
55 de ani are tatăl şi 11 ani fiul
Tatăl are x ani, fiul are y ani. Sistemul:
x  5y  x  5y  0  x  5y  0
    4y  44 y  11
 x - 44 y  x  y  44  1   x  y  44
x  5y  0  x  5 11 0  x  55
Diferenţa de vârstă între tată şi fiu este de 44 ani. Ştiind că tatăl este de
5 ori mai în vârstă decât fiul rezultă că tatăl are cu 4 părţi mai mult
decât fiul, conform figurii alăturate:
44: 4  11 ani reprezintă o parte cât are fiul

11 5  55 ani vârsta tatălui sau 11 + 44 = 55
a)Cu o necunoscută:
Notăm primul număr cu x, al doilea număr va fi 20 – x
Ecuaţia:
5x  4 20 x  92 5x  80 4x  92 x  12 primul număr
20 – 12 = 8 al doilea număr
I=x
II = y
 x  y  20- 4   4x  4y  80
   x  12
5x 4y 92 5x  4y  92
x  y  20 12 y  20 y  8
Deci: x = 12; y = 8
a)Cu o necunoscută. Sunt mai multe variante.
Fixăm necunoscutele:
De asemenea se pot forma mai multe ecuaţii care duc la acelaşi

rezultat:
i) x   85 x  15 ii) 85 x  x  15
iii) x  x  15 85 iv) x  x  15 85
Rezolvăm pe prima:
x  85 x  15 2x  85 15 2x  100 x  50
I = 50; II = 85 – 50 = 35
Rezolvaţi celelalte ecuaţii.
I=x
II = y
 x  y  85
  2x  100 x  50
 x  y  15
Înlocuind valoarea lui x în prima ecuaţie:
x  y  85 50 y  85 y  85 50 y  35
a)din suma celor două numere scădem diferenţa lor şi aflăm suma celor
două numere care rămân egale cu cel mic.
85 – 15 = 70 suma celor două numere egalate rezultă din graficul
următor:
70 : 2 = 35
35 + 15 = 50
b)La suma celor două numere adunăm 15 pentru a obţine suma celor
două numere egale cu cel mare:
85 + 15 = 100
100 : 2 = 50 numărul cel mare

50 + 15 = 35 numărul cel mic
x
I=x 3 o treime a părţii întâi
46 x
II = 46 – x 7 o şeptime a părţii a două
O treime a părţii I este cu 2 mai mare decât o şeptime a părţii a II-a.
Ecuaţia:
7/ 3/
x 21/ 46 x
 2  7x  42 138 3x  7x  3x 
3 1
 138 42 10x  180 x  10 I 
46 18 28 II
I=x
II = y
 x  y  46
  x  y  46  x  y  463
x y  
 3  2  7 7x- 42 3y 7x- 3y 42
3x  3y  138
  10x  180 x  18
7x  3y  42
3x  3y  138 3 18 3y  138 y  28
Deci: x = 18; y = 28
Suma egală cu 46
Din figură reiese că fiecare treime a părţii I este cu 2 mai mare decât
fiecare şeptime a părţii a II-a.
2 3 6
Dacă scădem din 46 pe 6 obţinem 40 care este suma celor două numere,
primul având 3 părţi iar al doilea 7 părţi egale între ele.
7 + 3 = 10 părţi egale care reprezintă suma celor două numere:
40 : 10 = 4 reprezintă o parte
3 4 6  18 primul număr
7 4  28 al doilea număr
Ele sunt consemnate în figură.
I=x
II = x + 8
x 8 3
  2x  16 3x  2x  3x  16
x 2
  x  16 x  16numărul cel mic
16 8  24 numărul cel mare.
A se observa că la ambii numărători sunt numerele, respectiv părţile
cele mai mari, iar la numitori părţile mai mici.
x este numărul cel mare în ambele ecuaţii:
I=x
II = y
x  y  8
  x  y  8- 3   3x  3y  24
x 3    
y  2  2x- 3y 0  2x  3y  0

  x  24 x  24
x  y  8 24 y  8  y  24 8 y  16
Deci: x = 24, y = 16
Am fixat x mai mare decât y.
Din figură se vede că primul număr are trei părţi egale iar al doilea 2
3
părţi egale. Aceasta reiese din raportul 2 .
Dar primul număr este mai mare cu 8 ceea ce reprezintă o parte.
3 8  24 primul număr
2 8  16 al doilea număr
a)Cu o necunoscută
Notăm cu x unul din numere şi 64 – x al doilea număr.
Câtul oricărei împărţiri arată câte părţi are deîmpărţitul faţă de
împărţitor care are întotdeauna o parte care se cuprinde în deîmpărţit
de atâtea ori cât este câtul.
În cazul de faţă deîmpărţitul are 3 părţi şi rămâne ca rest 4.
Scădem din el 4 ca să rămână 3 părţi egale.
x 4
 3 x  4  192 3x  4x  192 x  49
Ecuaţia: 64 x
Cu două necunoscute:
I=x
II = y
 x  y  64
  x  y  64  x  y  64
 x 4   
 y 3  x  4  3y  x  3y  4  1
Sistemul: 
 x  y  64
  4y  60 y  15
  x  3y  4
x  y  64 x  15 64 x  49
Deci: x = 49, y = 15
64 4  60 suma celor două numere, în care primul are trei părţi iar al
doilea o parte.
3 1 4 părţi ale celor 2 numere
60: 4  15 numărul cel mic
15 3 4  49 numărul cel mare
Reprezentare figurativă:
a)Notăm numărul mare cu x iar numărul cel mic cu x – 35.
x 2
 4  x  2  4x  140 3x  138
Ecuaţia: x  35
 x  46 numărul cel mare
Numărul cel mic este cu 35 mai mic decât cel mare:
46 35 11numărul cel mic.
I=x
II = y
 x  y  35
  x  y  35  x  y  35
 x 2   
 y 4  x  2  4y  x  4y  2 2
Sistemul: 
 3y  33 y  11
x  y  35 x  11 35 x  11 35 x  46
Deci; x = 46, y = 11
Folosim metoda figurativă
Numărul cel mare este cu 35 mai mare decât cel mic. În 35 se cuprind 3
părţi egale cu numărul cel mic plus 2.
35 2  33 suma celor trei părţi egale fiecare cu numărul al doilea.
33: 3 11o parte, adică numărul cel mare sau
11 35 46 numărul cel mare
I = 2x 2x  16 după ce s-au luat 16 hl
II = x x  16 după ce s-au primit 16 hl
Cantităţile sunt egale după acest transfer
2x  16 x  16 2x  x  16 16 x  32
I=x x  16
y  16
II = y
 x  2y  x  2y  0 1   x  2y  0
    y  32
Sistemul:  x  16 y  16  x  y  32  x  y  32
x  2y  0  x  2 32 0  x  64
; Deci: x = 64, y = 32
Din figură se observă că primul este de două ori mai mare decât al
doilea şi din el se iau 16 hl şi se pun în al doilea, cantităţile devenind
astfel egale. Rezultă că 16 este un sfert din primul.
Deci: 16 4  64 hl primul rezervor
Al doilea rezervor este de două ori mai mic.
Deci: 64: 2  32 hl în al doilea rezervor.
IA= x x  2 după ce se scot 2 elevi
IB= 90 x 90  x  2 după ce se adaugă 2 elevi
x 2 7
  8x  16 644 7x  8x  7x  644 16
Ecuaţia: 92x 8
15x  660 x  44 în clasa I A
90 44 66 în clasa I B
IA= x
IB=y
 x  y  90
  x  y  90  x  y  907
 x 2 7    
 y 2  8 8x  16 7x  14 8x  7y  30
Sistemul: 
7x  7y  630
  15x  660 x  44
8x  7y  30
x  y  90 44 y  90 y  90 44 y  46
Deci: x = 44
y = 46 elevi iniţial în fiecare clasă
Când doi elevi de la clasa IA au fost trecuţi în clasa IB raportul a fost
7
8.
Deci în total sunt 7 8  15 părţi.
În total sunt 90 elevi. Aflăm cât este o parte:
90:15 6 elevi reprezintă o parte
6 7  42 elevi în clasa IA după ce s-au luat 2 elevi
Deci iniţial erau 42 2  44 elevi
În clasa IB, 8 6  48 elevi după ce s-au adus 2 elevi
48 2  46 elevi iniţial
Figurativ după transferul celor doi elevi:
a)Cu o necunoscută
I=x
II = x
III = x+2
Ecuaţia: x  x  x  2  47 3x  2  47 3x  47 2 
3x  45 x  15
În primul rând şi al doilea coş sunt câte 15 mere. În al treilea sunt
15 2  17 mere
I = x; II = x; III = y
 2x  y  47  2x  y  47
   3x  45 x  15
 x 2  y  x  y  2
Sistemul:
Introducem valoarea lui x în a doua ecuaţie:
x  y  2  15 y  2   y  17 y  17
Scădem 2 mere din 47 mere şi obţinem suma merelor din cele trei
coşuri în mod egal.
47 2  45 mere fiind acum egale în cele trei coşuri
45: 3 15 mere sunt în primul şi în al doilea coş
15 2  17 mere sunt în al treilea coş.
Notăm cu x = cifra zecilor
cu 12 – x cifra unităţilor
Numărul 23 se desfăşoară astfel: 2 10 3
20 3 23 iar răsturnat:
32 3 10 2  30 2  32
Aşa procedăm şi cu litere:
10x  12 x  18 1012 x  x  vezitextul problemei 
 10x  12 x  18 120 10x  x 
 10x  x  10x  x  12 18 120 18x  126
126
 x  7cifra zecilor
18
12 x  12 7  5 este cifra unităţilor
Numărul de două cifre este 75
x = cifra zecilor, y = cifra unităţilor
 x  y  12  x  y  129 9x  9y  108
   
10x  y  18 10y  x 9x  9y  18 9x  9y  18
 18x  126 x  7cifra zecilor
x  y  12 7 y  12 y  5 cifra unităţilor
Numărul de două cifre este 75.
Notăm cu x numărul cărţilor de pe al treilea raft
I = 3 2x  3x
II = 2x
III = x
Ecuaţia: 6x  2x  x  63 9x  63 x  7 număr cărţi pe raftul trei
7 cărţi pe raftul 3
2 7  14 cărţi pe al doilea raft
6 7  42 cărţi pe al treilea raft
b)Cu trei necunoscute:
Fixăm necunoscutele: I = x; II = y; III = z
 x  y  z  63  x  y  z  63
 
x  3y  x  3y  0-1
y  2z  y - 2z  0- 4
Sistemul: 
Eliminăm pe x din primele două ecuaţii:
 x  y  z  63
  4y  z  63
  x  3y  0 cu ecuaţia a treia facem un sistem cu
două necunoscute:
 4y  z  63
  9z  63 z  7
 4y  8z  0
Introducem valoarea lui z în ecuaţia a treia:
y  2z  0   y  2 7  0  y  14
Introducem valorile lui y şi z în prima ecuaţie:
x  y  z  63 x  14 7  63 x  63 21 x  42
Soluţie aritmetică – Metoda figurativă
Pe cele trei rafturi părţile sunt egale:

1 2 6  9 părţi egale pe cele trei rafturi
63: 9  7 cărţi o parte al treilea raft
7 2  14 cărţi pe al doilea raft
7 6  42 cărţi pe primul raft
5 1
0,5  
10 2
I=x
II = y
III = z

 x  y  z  300 x  y  z  300  x  y  z  300 2
 
2x  
y   3y  2x    2x  3y  0
 3  2z   y  2z  0
 y
 z 
 z 
Sistemul: 2
Din ecuaţiile I şi II reducem pe x:
 2x  2y  2z  600
  5y  2z  600
  2x  3y  0
Ecuaţiei obţinute îi adăugăm ecuaţia a III-a şi obţinem un sistem cu
două necunoscute:
5y  2z  600 5y  2z  600
   12z  600 z  50
  y  2z  05   5y  10z  0
Introducem valoarea lui z în ecuaţia I:
 y  2 50 0   y  100 y  100
Introducem valoarea lui y în ecuaţia a II-a:
2x  3y  0  2x  3 100 0  2x  300 0  2x  300
x  150
Deci: x = 150 în lada I
y = 100 în lada a II-a
z = 50 în lada a III-a
3 2 1 6 părţi egale
300: 6  50 mere în lada III
50 2  100mere în lada II
50 3 150mere în lada I
a)Cu două necunoscute:
Descăzutul = x
Scăzătorul = y
 x  y  24 2   2x  2y  48
   x  84
3x  2y  132  3x  2y  132
Sistemul:
x  y  24 84 y  24  y  60 y  60
Deci: x = 84 descăzutul; y = 60 scăzătorul
24 3  72
La descăzut sunt trei părţi egale iar la scăzător sunt două părţi egale
între ele şi egale cu părţile de la descăzut. Deci, în afară de 72,
descăzutul este mai mare cu o parte.
132 72 60 care reprezintă o parte adică scăzătorul
60 24 84 descăzutul
31)Soluţie aritmetică – Metoda retrogradă

Restul îl socotim un întreg. Dacă din ele a mai vândut jumătate şi au
mai rămas 20 mere, înseamnă că o jumătate este 20. Deci:
20 2  40care reprezintă jumătate din toate merele.
Rezultă că prima dată, văzând jumătate din toate merele, a vândut tot
40 de mere. Deci:
40 2  80 mere în total
Figurativ:
x numărul de oi ale primului cioban
y numărul de oi ale celui de al doilea cioban
 x  1 2 y  1  x  1 2y  2  x  2y  3  x  2y  3
    
 x  1 y  1  x  y  2  x  y  2  1   x  y  2
  y  5 y  5
x  2y  3 x  2 5  3 x  10 3 x  7
Deci: x = 7 oi primul
y = 5 oi al doilea
33)Soluţie algebrică cu două necunoscute

x = numărul de băieţi
y = numărul de fete
 x  1 y  x  y  1 1   x  y  1
     y  3 y  3
 x  2 y  1  x  2y  2  x  2y  2
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  2y  2
 x  2 3 2  x  6  2  x  6 2  x  4
Deci: x = 4 băieţi; y = 3 fete
x = cifra zecilor
y = cifra unităţilor
Resturile le scădem din deîmpărţit (numărătorii):
 10x  y  7
 x  y  3 10x  y  7  3x  3y 10x  3x  y  3y  7
   
 10x  y  1  0 10x  y  1 9x  9y 10x  9x  y  9y  1
 y  x
7x  2y  7  4   28x  8y  28
   9x  27 x  3
19x  8y  1 19x  8y  1
7x  2y  7  7 3 2y  7  2y  21 7 2y  14 y  7
Deci: x = 3; y = 7
Numărul este 37.
Notăm cifra zecilor cu 2x; cifra unităţilor cu x
Ecuaţia: 10 2x  x  36 10x  2x  20x  x  10x  2x  36
 9x  36 x  4 cifra unităţilor
Ştiind că cifra zecilor este de 2 ori mai mare:
2 4  8 cifra zecilor
Numărul este 84
x = cifra zecilor; y = cifra unităţilor
10x  y  36 10y  x 10x  x  y  10y  36
  
 x  2y  x  2y  0
Sistem:
9x  9y  36  9x  9y  36
   9y  36 y  4
 x  2y  0 9   9x  18y  0
Introducem valoarea lui y în ecuaţia x  2y  0
 x  2 4  0  x  8 . Numărul este 84
Verificare:
9x  9y  36 9 8 9 4  36 72 36 36 36 36
   
 x  2y  0 8 2 4  0 8 8  0  8 8
Numărul necunoscut este x
2x este dublul numărului
3x întreitul numărului necunoscut
2x  3x  495 5x  495 x  99 - numărul necunoscut
Rezolvare aritmetică
495: 5  99
Deoarece numărul mai mic este de 3 ori mai mare decât diferenţa
rezultă că numărul cel mare are 4 părţi egale, iar numărul cel mic o
singură parte:
4 1 5 părţi (suma celor două numere)

95: 5  19 numărul cel mic
19 4  76 numărul cel mare
a)Cu o necunoscută
Raportul 5: 3 reprezintă numărul părţilor celor două bucăţi în care
este tăiată traversa. Notăm cu x partea cea mai mare.
5x 4x
  5 5x  4x  45 x  45
9 9
45: 5  9 o parte din traversa cea mare
9 3 27 traversa cea mică
I  x - partea cea mare; II  y - partea cea mică
 5
 x  5  9  x  y 9x  45 5x  5y  4x  5y  45
   
x  5 3x  5y 3x  5y  0  1
 y 3
Sistemul:
 4x  5y  45
  x  45
  3x  5y  0
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 4x  5y  45
 4 45 5y  45 180 5y  45 5y  180 45
 5y  133 y  27
Toată traversa este un întreg
5 9 5 4
1   
9 9 9 9 au rămas din traversă
5 4 1 5
 
9 9 9 cu cât este mai mare prima parte decât 9 din toată
traversa
5
Din prima parte este cu 5 dm mai mare decât 9 din toată traversa
1
Deci 9 din partea cea mare reprezintă 5 dm.
1
5:  5 9  45
9 partea cea mare
3
5
Partea cea mică este din partea cea mare, adică inversul raportului
5: 3
3
45  9 3 27
5 partea cea mică
I = 2x 2x – 750 au rămas în primul hambar
II = x x + 350 sunt în al doilea hambar
Egalăm cantităţile obţinute:
2x  750 x  350 2x  x  750 350 x  1100tone în al doilea
hambar
2 1100 2200tone în primul hambar
I=x
II = y
 x  750 y  350  x  y  1100  x  y  1100
    y  1100
 x  2y  x  2y  0-1   x  2y  0
Introducem valoarea lui y în a doua ecuaţie: x  2y  0

 x  2 1100  x  2200primul număr
750 350 1100numărul al doilea care este de două ori mai mic decât
primul
1100  2  2200primul număr
A = x bile
B = y bile
 4 x  4  y  4x  y  16
   2x  18 x  9
y  2  6x   6 y  2
Sistemul: 
4x  y  16 4 9 y  16 36 y  16  y  36 16 z  52
Deci: x = 9 bile în A
y = 52 bile în B
x = numărul de oameni din ceată
5/ 4x 3x 2x 5/ 5/
x 5/ x     1 77 5x  5x  4x  3x  2x  5  385
5 5 5
 19x  380 x  20
Numărul de oameni din ceată care reprezintă un întreg are 5 părţi
5 5 4 3 2  19 părţi (cincimi)
77 1 76 oameni fără cel de pe şosea
76:19 4 oameni reprezintă o cincime
5 4  20 oameni în ceată
Conform graficului:
5 5 4 3 2  19 cincimi
Verificaţi calculele anterioare.
42)Deoarece numitorul diferenţei este 5, înseamnă că numărătorul

celor două fracţii este 5.
La orice împărţire sau raport, câtul reprezintă numărul părţilor pe
care le are deîmpărţitul, respectiv numărătorul. Primul cât este 3 iar
3
5
fracţia .
2
Al doilea cât este 2 iar fracţia este 5 .
Împărţitorul sau numitorul fracţiei reprezintă întotdeauna o parte.
3 2 1
 
Deci: 5 5 5
II. Probleme cu numere zecimale
43)Notăm cantitatea de apă din fiecare butoi cu x

x
x  21  2,75x  57,75 x  2,75x  x  57,75
Ecuaţia: 2,75
 1,75x  57,75 x  33
Aflăm 0,55 din 56:
56 0,55 30,80 g albuş
Aflăm 0,4 din 56:
56 0,4  22,4 g gălbenuş
Aflăm suma albuşului şi gălbenuşului
30,80 22,4  53,20
Aflăm masa cojii:
56 53,20 2,80 g cântăreşte coaja
Notăm cu x preţul iniţial al mărfii
181,5
0,11 0,11 0,0121
 0,0121
x  181
,5 x   15000
0,0121 lei preţul
iniţial al mărfii
Pentru a afla 0,11 din 0,11 înmulţim fracţiile zecimale
0,11 0,11 0,0121
Deoarece 181,5 reprezintă 0,0121 împărţim 181,5 la 0,0121:
181 ,5: 0,0121  15000lei preţul mărfii
Notăm cu x numărul de zile în care se lucrează cu 2 ore în plus.
Ecuaţia: 10x  7,5 8  10x  60 x  6 zile
Aflăm câte ore lucrează în 7,5 zile
7,5 8  60 ore
60:10 6 zile dac ă se lucreaz ă 10orepezi
750 dal = 7500 litri
Înmulţim numărul de litri cu densitatea şi aflăm greutatea laptelui
7500  1,03 7725kg lapte
Aflăm câte kg de smântână ies din 7725 kg lapte:
7725  0,16 1236kg smântână
Aflăm cât unt iese din 1236 kg smântână:
1236  0,25 309kg unt
Numărul obţinut reprezintă diferenţa dintre un întreg şi 0,01.
1 0,01 0,99
Pentru a afla numărul iniţial împărţim numărul obţinut la 0,99 care
reprezintă acelaşi lucru şi obţinem numărul iniţial:
3316 ,5: 0,99 3350
R: 3350
Aflăm ce parte din drum i-a rămas care reprezintă numărul de km
rămaşi:
1 0,7  0,3 partea din drum rămasă
342: 0,3 1140km distanţa dintre oraşe
Notăm numărul necunoscut cu x
100 x  3,2  256,7 100x  256,7 3,2  100 x  253
,5 x  2,535
Facem operaţia inversă. Scădem din numărul obţinut pe 3,2 şi ceea ce
reprezintă numărul necunoscut înmulţit cu 100.
256 ,7 3,2  253 ,5
253 ,5:100 2,535
Aflăm 0,1 din 144:
144  0,1  14,4 kg de grâu se pierd
Aflăm câtă făină se obţine:
144 14,4  129 ,6 kg făină
Aflăm câte kg se adaugă prin transformarea făinii în pâine:
129 ,6 0,4  51,84 se obţin la transformarea făinii
Aflăm câte kg de pâine se obţin:
129 ,6 51,84 181,44 kg pâine
Aflăm lungimea şi lăţimea reală a terenului ştiind că 1 cm pe hartă este
egal cu 200 m pe teren.
2,5 200 500m lungimea reală a terenului
1,5 200 300m lăţimea reală a terenului
Se observă că terenul este în formă de dreptunghi.
Notăm lungimea cu L şi lăţimea cu l.
L  l  500 300 150000 m2  1500 ari 15ha
Aflăm dimensiunile dreptunghiului pe teren:
5cm 10000  50000 mlungimea
4cm 10000  40000lăţimea
Aflăm aria dreptunghiului:
50000  40000  2.000 .000m2  20.000
.000 .000ari 200.000
ha
 2000km2
R: 20.000.000 ari
Transformarea dimensiunilor din desen în real se poate face în două
feluri:
39,5: 0,01 3950mlungimea sau
1 1
39,5:  39,5 100 3950deoarece 0,01
100 100
18,5: 0,01 1850l sau
1
18,5:  18,5 100 1850
100
Aflăm aria curţii:
3950  1850 7307500 m2  73075ari
1 ar = 1 dam2 = 100 m2
39,06 ari = 3906 m2 aria dreptunghiului
Pentru a afla lăţimea împărţim aria dreptunghiului la lungime:
3906 : 77,5  50,4 m lăţimea
Aflăm lungimea şi lăţimea din plan:
77,5 0,01 0,775cm lungimea
50,4 0,01 0,504cm lăţimea
Deoarece 0,37 din numărul necunoscut reprezintă numărul 425,5, îl
împărţim pe 425 ,5: 0,37 1150
 0,89 1023
Pentru a afla 0,89 din 1150 înmulţim 1150 ,5
Aflăm ce parte din sfoară rămâne după ce am tăiat 0,4 din ea.
Sfoara este un întreg, 1.
1 0,4  0,6 partea care corespunde numărului de metrii rămaşi
36,12: 0,6  60,2 întreaga sfoară
Se foloseşte metoda mersului invers (retrogradată).
Din al doilea rest s-a luat 0,5 adică jumătate şi a mai mers 105.
Deci: 105 2  210sau
105: 0,5  210al doilea rest
Din primul rest s-a luat 0,4. îl considerăm un întreg.
1 0,4  0,6 care reprezintă 210
210: 0,6  350care reprezintă 1 0,3 0,7
350: 0,7  500numărul iniţial.
Aflăm distanţa parcursă de accelerat în trei ore, care reprezintă 0,75
din distanţa totală:
60,75 3  182 ,25km
182 ,25: 0,75 243km distanţa între cele două oraşe.
Aflăm viteza trenului de marfă:
243: 6  40,5 km/h
Se foloseşte metoda mersului invers (retrogradă)
132,3 reprezintă restul 0,9 de la 0,1 cu zarzavat
132 ,3: 0,9  147ha reprezintă restul de la 0,4 fâneţe
1 0,4  0,6
147: 0,6  245ha restul de la terenul arabil
1 0,65 0,35
245: 0,35 700ha întregul teren al firmei
Notăm numărul necunoscut cu x
Ecuaţia: 0,25x  0,5  1 0,25x  1 0,5 0,25x  1,5 x  6
Adunăm restul cu scăzătorul şi aflăm pe descăzut:
1 0,5  1,5 adică descăzutul care la rândul lui reprezintă numărul
necunoscut înmulţit cu 0,25.
Pentru a afla numărul necunoscut, pe 1,5 adică produsul, îl împărţim la
factorul cunoscut: 1,5: 0,25 6 şi aflăm numărul necunoscut.
Volumul unei camere, care este un paralelipiped se află astfel:
V  L  l  h unde L = lungimea, l = lăţimea, h = înălţimea
6,4: 5,2 3,5  116,480m3 volumul camerei
1 m3 = 1000 dm3
1 dm3 = 1 l = 1,2932 g
116,48 m3 = 116480 dm3 = 116480 l
116480 l  1,2932
g/l 150631,936 g
150631,936 g = 150,631936 kg
Notăm spaţiul cu s, timpul cu t şi viteza cu v
s s
v t
s  v t; t; v
15 1
 ore
Transformăm 15 minute în ore: 60 4
1
Aflăm spaţiul parcurs în 4 ore:
1
s  v  t  4  1 km
4
Aflăm câţi km mai avea de parcurs cu căruţa:
5,5 1 4,5 km
Aflăm timpul pe care l-a parcurs cu căruţa:
s 4,5 5 1
t  t  0,5 ore  ore
v 9 10 2
1
ore 30minute
2
Aflăm vitezele pe minut ale celor două avioane:
336: 48 7 km pe minut primul avion
600: 75 8 km pe minut al doilea avion
7
8
Viteza primului avion faţă de viteza celui de-al doilea este a - a parte
sau a 0,875 – a parte.
x ha are prima fermă
x  24,73 ha are a doua fermă
x  24,73 5,08 ha are a treia fermă
Ecuaţia:
x  x  24,73 x  24,73 5,08 865,68 3x  54,54 865
,68
 3x  865 ,68 54,54 3x  811 ,14
811,14
 x  270,38
3 ha prima fermă
,38 24,73 295
270 ,11ha a doua fermă
,38 24,73 5,08 300
270 ,19 a treia fermă
Verificare: 270 ,38 295 ,11 300 ,19 865,68
Spre a fi mai bine înţeleasă problema folosim metoda figurativă:
Pentru a afla câte ha au cele trei ferme în mod egal, adunăm hectarele
cu care depăşesc pe prima ultimele două ferme:
24,73 2 5,08 54,54 ha depăşesc pe prima
Aflăm numărul de hectare pe care le au cele trei ferme împreună, în
mod egal:
865 ,68 54,54 811
,14 ha, cele trei ferme în mod egal
,14: 3 270
811 ,38 ha prima fermă
,38 24,73 295
270 ,11ha a doua fermă
,38 24,73 5,08 300
270 ,19 a treia fermă
Comparăm prima şi a doua cu a treia bucată
Notăm x metri a treia bucată
x  10,6 bucata a doua
x  10,6 12,5  x  23,1 prima bucată
Ecuaţia: x  x  10,6 x  23,1 132
,4  3x  132
,4 10,6 23,1
3x  98,7  x  32,9 a treia bucată  32,9 10,6  43,5 m bucata a
doua  32,9 10,6 12,5  56 m prima bucată
Folosim metoda figurativă pentru a intui mai bine raţionamentul
problemei:
Adunăm cu câţi metri sunt mai mari a întâia şi a doua bucată faţă de a
treia bucată:
10,6 2 12,5  33,7 metri mai mulţi în bucata întâia şi a doua faţă de a
treia
132 ,4 33,7  98,7 m cele trei bucăţi în total în mod egal
Nu mai repetăm calculul pentru a afla lungimea celor trei bucăţi de
pânză, deoarece le-am aflat în rezolvarea algebrică.
Aflăm câţi lei costă prima bucată de pânză:
56 13,74 769 ,44 lei prima bucată
Aflăm câţi metri sunt în bucată a doua şi a treia împreună:
32,9 43,5  76,4 metri
Aflăm cât costă bucata a doua şi a treia împreună:
76 10,92 834 ,288lei costă a II-a şi a III-a împreună
Aflăm cât costă toată pânza:
769 ,44 834,288 1603 ,728lei
Notăm cu x prima parte
3x partea a doua
5x partea a treia
Ecuaţia:
98,1
x  3x  5x  98,1 9x  98,1 x   10,9
9 prima parte
3x  3 10,9  32,7 partea a doua
5x  5 10,9  54,5 a treia parte
Deoarece a doua parte este de 3 ori mai mare ca prima iar a treia parte
de 5 ori mai mare ca prima rezultă că prima este o parte, a doua trei
părţi şi a treia 5 părţi.
Cunoscând suma celor trei numere trebuie să aflăm suma părţilor celor
trei numere:
1 3 5  9 părţi
98,1: 9  10,9 o parte, primul număr
10,9 3 32,7 al doilea număr
10,9 5  54,5 al treilea număr
La orice împărţire împărţitorul este o parte iar deîmpărţitul are atâtea
părţi cât este câtul.
1 10 11părţi ambele numere
Aflăm suma celor două numere care au părţi egale, adică corespunde
celor 11 părţi egale:
Scădem din suma lor restul împărţirii:
12,01 0,9  11,11suma celor două numere formate din 11 părţi egale.
11,11:11 1,01o parte, respectiv împărţitorul
1,01 10 0,9  11 deîmpărţitul
Verificare:
a) 11:1,01 10 rest0,9
b) 11 1,01 12,01suma celor două numere
Probleme rezolvate prin metoda ipotezei
69a)Soluţie algebrică
x = numărul de iepuri
24 – x = numărul de porumbei
Un porumbel are 2 picioare, iar un iepure are 4 picioare:
Ecuaţia:  24 x  2 4x  66 48 2x  4x  66
2x  18 x  9 iepuri
24 9  15 porumbei
x = numărul de iepuri
y = numărul de porumbei
 4x  2y  66  4x  2y  66
   2x  18 x  9
 x  y  24 2   2x  2y  48
Sistemul:
iepuri
4 9 2y  66 2y  30 y  15 porumbei
a)Presupunem că 24 de capete sunt numai porumbei
24 2  48 picioare. În realitate sunt 66 picioare
66 48 18 picioare în plus
4 2  2 picioare în plus de la fiecare iepure
18: 2  9 iepuri
24 9  15 porumbei
b)Presupunem că cele 24 de capete sunt numai iepuri:
24 4  96 picioare dacă ar fi numai iepuri
96 66 30 picioare în plus dacă ar fi numai iepuri
4 2  2 picioare în plus la fiecare iepure
30: 2  15 porumbei
24 15 9 iepuri
69b)Soluţie algebrică
x = numărul locurilor la tribună
20412 numărul total al locurilor
Ecuaţia:
8x  4 20412  x  101648  8x  81648
 4x  101648

 4x  20000 x  5000locurila tribun
ă
20142 5000 15412locurila peluz
ă
 x  y  20412  4   4x  4y  81648
  
8x  4y  101648 8x  4y  101648
Sistemul:
 4x  20000  x  5000la tribună
x  y  20412  5000 y  20412  y  20412  5000 y  15412
a)Să presupunem că toate persoanele plătesc câte 4 lei:
20412  4  81648lei ar plăti toate persoanele
101648  81648  20000lei mai mult s-a plătit în realitate
8 4  4 lei mai mult a plătit fiecare om de la tribună
20000 : 4  5000oameni la tribună
20412  5000 15412persoane la peluză
b)Presupunem că toate persoanele plătesc câte 8 lei
20412  8  163296 lei
163296  101648  61648suma încasată în plus considerând că toate
persoanele au plătit câte 8 lei
8 4  4 lei a plătit în plus fiecare persoană de la tribună
61648 : 4  15412persoane la peluză
20412  15412  5000persoane la tribună
x = numărul de kg cu 4 lei kg
350 – x = numărul de kg cu trei lei kg
Ecuaţia: 4x  3 350 x  350 3,4  4x  1050
 3x  1190

 x  1050  1190  x  140kg cu 4 lei kg
350 140 210kg cu 3 lei kg
x = numărul de kg cu 4 lei kg
y = numărul de kg cu 3 lei kg
 4x  3y  350 3,40  4x  3y  1190
  
 x  y  350 3   3x  3y  1050
Sistemul: 
 x  140. Introducem valoarea lui x în ecuaţia:
x  y  350 140 y  350 y  350 140 y  210
Deci: x = 140 kg; y = 210 kg
a)Presupunem că 350 kg se vând cu 3 lei kg
350 3  1050dar350 3,40 1190lei
1190 -1050 140 kgcu 4 lei kg
140:1 140 kgcu4 lei  4 lei- 3 lei 1 leu
350 140 210 kg cu3 lei kg
b)Presupunem că 350 se vând cu 4 lei kg
350 4  1400
4 3 1 diferenţa de preţ la kg
350 3,40 1190costul grâului amestecat
1400 1190 210lei diferenţa totală de preţ
210:1 210kg cu 3 lei kg
350 210 140kg cu 4 lei kg
x = numărul de bancnote de 50 lei
70 – x = numărul de bancnote de 100 lei
Ecuaţia: 50x  100  70 x  5500 50x  7000 100x  5500
1500
 50x  1500
 x  30
50 monede de câte 50 lei
70 30 40 monede de câte 100
x = numărul monedelor de 50 lei
y = numărul monedelor de 100 lei
 x  y  70 50   50x  50y  3500
  
50x  100y  5500  50x  100y  5500
Sistemul:
 50x  2000  y  40
bancnote de 100 lei
introducem valoarea lui x în ecuaţia:
x  y  70 x  40 70 x  30
bancnote de câte 50 lei
a)Presupunem că toate monedele sunt de câte 50 lei
70 50 3500lei. În realitate sunt 5500 lei
5500  3500 2000lei în plus de la monedele de 100 lei
100 50 50 lei diferenţa dintre valorile monedelor
2000 : 50 40monede de câte 100 lei
70 40 30 monede de câte 50 lei
b)Presupunem că toate monedele sunt de câte 100 lei
70 100 7000lei. În realitate sunt 5500 lei
7000  5500 1500lei diferenţă în plus de la monedele de 50 lei
100 50 50 diferenţă între valorile monedelor
1500 : 50 30 monede de câte 50 lei
Verificare:
30 50 1500
40 100 4000
4000  1500 5500lei
30 40 70 monede
Probleme rezolvate prin metoda figurativă
x = numărul de steri la prima casă
3x = numărul de steri la a doua casă
x + 30 = numărul de steri la a doua casă
x  3x  x  30 55 5x  55 30 5x  25 x  5 steri la prima
casă
3x  3 5  15 steri la a doua casă
x  30 5 30 35 steri la a treia casă
Scădem din sumă 30 steri şi obţinem 25 de steri care reprezintă 5 părţi

egale la cele 3 case.
55 30 25 suma a 5 părţi
25: 5  5 steri la prima casă, care este o parte
5 3 15 steri la a doua casă
5 30 35 steri la a treia casă
x = numărul elevilor din clasa întâia
x – 4 = numărul elevilor din clasa a doua
x + 3 = numărul elevilor din clasa a treia
120
x  x  4 x  3 119 3x  120 x   40
Ecuaţia: 4 elevi în
clasa întâia
x  4  40 4  36 elevi în clasa a doua
x  3 40 3  43 elevi în clasa a treia
Verificare: 40 36 43 119elevi în total
Soluţie aritmetică figurativă
Adunăm suma tuturor elevilor cu 4 şi scădem din rezultat 3:

119 4 3 120
120: 3 40 numărul elevilor din clasa întâi
40 4  36 numărul elevilor din clasa a doua
40 3 43 numărul elevilor din clasa a treia
x kg carne
3x kg făină, 2,4 t = 2400 kg
3x – 400 kg griş
Ecuaţia: x  3x  3x  400 2400
 7x  2800
 x  400kg carne
3 400 1200 kg făină
3 400 400 1200  400 800kg griş
x = kg carne
y = kg făină
z = kg griş
Sistemul:
 x  y  z  2400  x  y  z  2400
3
    3x  3y  3z  7200
3x  y  3x  y  0  
 z  400 y z  y  3x  y  1600
  400

Ecuaţiei obţinute îi alăturăm ecuaţia a treia a sistemului:
  4y  3z  7200  4   4y  3z  7200
  
  y  z  400  4y  4z  1600
 7z  5600 z  800 kggriş
Introducem valoarea lui z în ecuaţia:
 y  z  400  y  800 400  y  1200 y  1200
kg făină
3x  y  0  3x  1200 0  3x  1200  x  400
kg carne
2400 400 3800ar fi dacă se mai adaugă o parte la griş pentru a fi

egal cu făina.
Aflăm numărul total de părţi egale
1 3 3 7 părţi egale care reprezintă numărul total de alimente
2800 : 7  400kg carne reprezintă o parte
400 3 1200kg făină
400 2  800kg griş sau 1200  400 800
Ecuaţia: 2x  8  x  14,5 2x  x  14,5 8  x  6,5 tone în al

doilea depozit
2 6,5  13 tone în primul depozit
b)Cu două necunoscute; se foloseşte acelaşi tabel
x tone în primul depozit
y tone în al doilea depozit
 x  2y  x  2y  0 1   x  2y  0
   
x  8  y  14,5  x  y  6,5  x  y  6,5
Sistemul: 
 y  6,5tone în al doilea depozit
x  2y  0  x  2 6,5  0  x  13
14,5 8  6,5 tone în al doilea depozit

6,5 2  13 tone în primul depozit
2x elevi în clasa I; 2x – 10
x elevi în clasa II; x + 10
Ecuaţia: 2x  10 x  10 3 x  23elevi în clasa a II-a
2 23 46 elevi în clasa I
I – x elevi; x – 10
II – y elevi; y + 10
 x  2y  x  2y  0 1   x  2y  0
   
 x  10 y  10 3  x  y  23  x  y  23
Sistemul:
 y  23
x  2y  0  x  2 23 0  x  46
x = 46 elevi în clasa I
y = 23 elevi în clasa a II-a
Dacă se iau 10 elevi din clasa I (partea punctată) şi se duc în clasa a II-a
(partea punctată), în clasa I sunt cu 3 elevi mai mulţi decât în clasa a II-
a.
Se vede din figură că 10 3 10 23 o parte, adică numărul elevilor
din clasa a II-a.
23 2  46 elevi în clasa întâia.
x numărul total de elevi din şcoală
Ecuaţia:
12/
x 15/ x 20/ x 60/
   26 60/ x  12x  15x  20x  1560
 60x 
5 4 3
 12x  15x  20x  60x  1560  13x  1560
 x  120numărul total de elevi din şcoală.
x sunt banii pe care-i avea.
Bani cheltuiţi Bani rămaşi

2 2x
x  I 2x 5x  2x 3x
3 3 x   I rest
5 5 5
3x 2 6x
  II 3x 6x 9x  6x 3x
15 3 15    II rest
5 5 15 15
3x 1 3x
  III 60 III rest
15 2 30
Ecuaţia:
6/
2x 2/ 6x 1/ 3x 30/
   60 30/ x  12x  12x  3x  1800 30x 
5 15 30
 12x  12x  3x  30x  1800  3x  1800  x  600
Soluţie aritmetică – metoda mersului invers
1
a)Ultima dată a cheltuit 2 din al doilea rest şi au mai rămas 60 de lei
Restul fiind un întreg: 60 2  120
1 2
b)120 este din primul rest din care s-au cheltuit 3 . Restul fiind un
3
3
întreg are 3 .
Deci: 120 3 360
2 5 2 3
1  
5 5 5 reprezintă 360 lei din toţi banii
3 5
360:  360  600
5 3
2
600  120 2  240
Verificare: 5
600 240 360 primulrest
1
360  120
3
1
120  60 lei cu câta rămas
2
Rezolvare figurativă
Ultimul rest după ce s-au cheltuit jumătate şi
au rămas 60 lei, a doua jumătate este tot 60 lei
1
60:  60 2  120
2 , deci ultimul rest este 120
b)
2
Restul după ce s-a cheltuit 3 este tot un întreg, iar restul de la acest
1
întreg este 120, ceea ce reprezintă 3 din acest întreg.
1
120 3 360sau120:  120 3  360
3
c)
Întregul acesta reprezintă toţi banii pe care i-a avut

2
A cheltuit 5 şi i-au mai rămas 360
3 5
360:  360  600
5 3 pe care i-a avut
x = numărul de pachete pe care le-a avut
Numărul pachetelor cumpărate de fiecare dată:
x 1 x 1
 
a) 2 2 2 primul cumpărător
x  1 1 1 x  1 1 x  1 2 x  1
     
b) 2 2 2 4 2 4 4 al doilea cumpărător
x  3 1 1 x  3 1 x  3 4 x  1
     
c) 4 2 2 8 2 8 8 al treilea cumpărător
x  7 1 1 x  7 1 x  7 8 x  1
     
d) 8 2 2 16 2 16 16 al patrulea cumpărător
A mai rămas un pachet.
Ecuaţia:
8/
x  1 4/ x  1 2/ x  1 1/ x  1 16/ 16/
    1 x 
2 4 8 16
 8x  8 4x  4 2x  2 x  1 16 16x 
  x  31 x  31 pachete
Se foloseşte metoda mersului invers ca la problema precedentă.
x = numărul cărţilor din prima bibliotecă
y = numărul cărţilor din a doua bibliotecă
 2 x  180  y  180  2x  y  360 180
  
 x y  2280  x  y  2280
Sistemul:
 2x  y  540
  3x  2280 x  940
 x  y  2280
x  y  2280  940 y  2280  y  1340
Deci: x = 940, y = 1340
x kg zahăr s-au luat din primul sac
3x kg zahăr s-au luat din al doilea sac
Ecuaţia: 60 x   80 3x  2  60 x  160 6x 
  x  6x  60 160 5x  100 x  20 kg în primul sac
20 3  60 kg în al doilea sac
Verificare: 60 20 40; 80- 60 20
Deci, după ce s-au scos 20 kg din primul sac şi 60 kg din al doilea sac, în
primul sac au rămas 40 kg iar în al doilea 20 kg; de două ori mai mult
în primul decât în al doilea.
x = numărul de zile în care s-au scos câte 15 tone din primul depozit şi
câte 18 tone din al doilea depozit
3
185 15x  237 18x  555 45x  474 36x 
Ecuaţia: 2
 45x  36x  555 474 9x  81 x  9 zile
Verificare: 1,5185 13 9  237 18 9 1,5185 117   237 162
 1,5 150 75 225
75 1
225: 75 1 1
150 2 ori mai mult cărbune în depozitul al doilea
3
La formarea ecuaţiei am înmulţit cu 2 cantitatea de la depozitul întâi
pentru a fi egală cu cantitatea de la depozitul al doilea.
x = numărul de zile în care se adaugă câte 4 tone, respectiv câte 13 tone,
în cele două magazii
Ecuaţii: 1,2 21 9x  18 12x  25,2 10,8x  18 12x 
 10,8x  12x  25,2 18 1,2x  7,2  x  6
Verificare: 25,2 10,8 6  18 12 6 90 90
4x = numărul de ha al primului lot
x = numărul de ha al celui de-al doilea lot
2
 4x  10  x  10 8x  20 3x  30
Ecuaţia: 3
 5x  50 x  10 ha al doilea lot
4x  4 10 40 ha primul lot
x ha primul lot; y ha al doilea lot
Sistemul:
x  4  x  4y  0 2   2x  8y  0

2   
 3  x  10  y  10  2x  3y  50  2x  3y  50
 5y  50 y  10
x  4y  0  x  4 10 0  x  40
3x = numărul de tone de fân în prima magazie
x = numărul de tone de fân în a doua magazie
5
 3x  20  x  20 15x  100 7x  140
Ecuaţia: 3
 8x  240 x  30 tone de fân în magazia a II-a
x tone în prima magazie
y tone în magazia a doua
 x  3y
  x  3y  0
5  
 7  x  20  y  20 5x  7y  100 140
Sistemul:
 x  3y  0 5   5x  15y  0
   8y  240
5x  7y  240 5x  7y  240
 y  30 tone în magazia a doua
5x  7y  240 5x  7 30 240 5x  210 240 5x  540
 x  90 tone de fân în a doua magazie
Verificaţi sistemul!
1 1 1 5 5
:   
86)Calculăm raportul: 3 5 3 1 3
Deci în prima ladă sunt 5 părţi iar în a doua 3 părţi
Soluţie algebrică cu o necunoscută:
3x kg mere în prima ladă
5
3x  50  x  50  9x  150 5x  250
Ecuaţia: 3
 9x  5x  250 150 4x  100 x  20 kg în a doua ladă
3x  3 25 75 kg în prima ladă
75 50 125 5
 
Verificare: 25 50 75 3
x kg orez s-au scos din primul sac
2x kg orez s-au scos din al doilea sac
Ecuaţia:
55 x  63 2x  5  x  2x  55 63 5 x  13
Verificare:
55 13 63 2 13 5 42 63 26 5 42 42
3x lei a primit primul copil
x lei a primit al doilea copil
5
 x  100  3x  100 5x  500 9x  300
Ecuaţia: 3
 5x  9x  500 300 4x  800 x  200lei a primit al doilea
3x  3 200 600lei a primit primul copil
x = numărul muncitorilor din prima uzină
y = numărul muncitorilor din a doua uzină
Sistemul:
x 3
y  2  2x  3y  0  2x  3y  0 2

   
 x  18 5  4x  72 5y  72  4x  5y  144
 y  18 4
  4x  6y  0
  y  144
 4x  5y  144 numărul muncitorilor din secţia II
4x  5y  144 4x  5 144 144 4x  720 144
 4x  864 x  216numărul muncitorilor din secţia I
246/ 72 3

Verificare: 144 2
x = numărul mai mare; y = numărul mai mic
y 2
 x  3  2x  3y
  
 y  1000 3 3x  6000 4y  4000


Sistemul:  x  2000 4
 2x  3y  03 6x  9y  0
  
 2   6x  8y  20000
3x  4y  10000
  y  20000  y  20000
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 2x  3y  0 
 2x  3 20000  0  2x  60000  x  30000
Verificare:
/ 7000
20000 2 20000  1000 21000 3
 sau  
30000 3 30000  2000 28000 4
x numărul de ani în urmă
61 x  9 29 x  61 x  261 9x   x  9x  261 61
 8x  200 x  25 ani
În urmă, tatăl este de 9 ori mai în vârstă decât fiul
Verificare: 61 25 36 vârsta tatălui
29 25 4 vârsta fiului
36: 4  9 de nouă ori vârsta fiului se cuprinde în a tatălui
x = numărul anilor peste care tatăl va fi de 6 ori mai în vârstă ca fiul
1 
33 x    x  6 66 2x  6 6x 
Ecuaţia:  2 
 2x  6x  6 66 4x  60 x  15 ani
Peste 15 ani tatăl va fi de 6 ori mai în vârstă decât fiul
x ani tatăl; y ani fiul
 x  20  y  20  2  x  20 2y  40
  
x  8   y  8  6  x  8  6y  48
Sistemul: 
 x  2y  20 1   x  2y  20
   4y  60 y  15 anifiul
 x  6y  40  x  6y  40
x  2y  20 x  2 15 20 x  30 20 x  50 ani tatăl
x – numărul cel mare
y – numărul cel mic
Sistemul:
 x  y  12 
 x  y  125 5x  5y  60
y x   
 7  5  4   7x  5y  140   7x  5y  140
 2x  80 x  40 numărul cel mare
Înlocuim valoarea lui x în ecuaţia: x  y  12 40 y  12
  y  28 y  28 numărul cel mic
x – numărul cel mare
y – numărul cel mic
x 3
 y  2  2x  3y  0 3   6x  9y  0
   
 y  x  4  4x  9y  144  4x  9y  144


Sistemul:  4 9
2x  144 x  72 numărul cel mare
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 2x  3y  0  2 27 3y  0
 144 3y  0  3y  144 y  48
numărul cel mic
1 2 1 2 3
:   
x primul număr 2 3 2 3 4
0,4 4

y al doilea număr 0,5 5
Sistemul:
x 3
y  4  4x  3y  0  4x  3y  0  4

   
 x  6  4 5x  30 40 20 5x  4y  103
 y  5 5
  16x  12y  0
   x  30 x  30
15x  12y  30 numărul cel mic
5x  4y  10 5 30 4y  10 4y  150 10
 4y  160 y  40
numărul al doilea (cel mare)
x este numărătorul
y este numitorul
x  2  y

x

Sistemul:  3
x este numărătorul fracţiei
y este numitorul fracţiei
x  y
  x  y  4  x  y  4 1
 x 1    
 y  1  2x  2  y  1  2x  y  1
Sistemul: 
 x  y  4
  x 3
 2x  y  1 numărătorul
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 2x  y  1
 2 3 y  1 6 y  1  y  6 1 y  7
3
Fracţia este 7
Verificare:
a) x  y  4  3 7  4  4  4
b) 2x  y  1 2 3 7  1 6 7  1 1 1
y numitorul fracţiei
x  y  4
  x  y  4
 x  11 y   2 
 y  1  x  x  11x  y  y
2
Sistemul: 
 x  y  4  x  y  4
 2 
 x  y  11x  y  0  x  y x  y  11x  y  0
2
Deoarece x  y  4 , în ecuaţia a doua înlocuim pe x  y cu -4

 x  y  4  x  y  4
  
  4 x  y  11x  y  0   4x  4y  11x  y  0
 x  y  4 3   3x  3y  12
   4x  12 x  3
7y  3y  0 7x  3y  0
3 este numărătorul
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: x  y  4  3 y  4 
  y  3 4   y  7  y  7
3
7
7 este numitorul fracţiei. Fracţia este .
Verificare:
a) x  y  4  3 7  4  4  4
x  11 y 3 11 14/ 2 7
   
b) y  1 x 7 1 6 3
y este numitorul fracţiei
x  y  5
  x  y  5
 x  14 y   2 
 y 1  x  x  14x  y2  y
Sistemul: 
 x  y  5  x  y  5
 2  
 x  y2  14x  y  0  x  y x  y  14x  y  0
Deoarece x  y  5, în ecuaţia a doua înlocuim pe x  y cu – 5:
 x  y  5  x  y  5
  
  5 x  y  14x  y  0   5x  5y  14x  y  0
 x  y  5 4   4 4y  20
   5x  20 x  4
9x  4y  0 9x  4y  0
4 este numărătorul
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 9x  4y  0 
 9 4 4y  0  4y  36 y  9 este numitorul
4
Fracţia este 9
 x  y  5  4  9  5 5  5
 
 x  14 y   4 14 18/ 2 9

 y 1 y   
Verificare:   9 1 8 4
Cu trei necunoscute
I = x; II = y; III = z

 x  y  z  864

x  y  z
 y 11
 
Sistemul:  x 5
Din primele două ecuaţii reducem pe z şi obţinem un sistem nou cu
x  y  z  0
  2x  2y  864
 x y z  0
două ecuaţii:
Calculăm ecuaţia a treia în x şi y şi-i alăturăm ecuaţia de mai sus:
y 11
  11x  5y  11x  5y  0
x 5
 2x  2y  8645 10x  10y  4320
   32x  4320 
11x  5y  0 2  22x  10y  0
Deci:
 x  135ha ogorul I
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 11x  5y  0 
 11 135 5y  0  1485
 5y  0  5y  1485

 y  297
ha ogorul II
Introducem valorile lui x şi y în ecuaţia: x  y  z  0 
 125 297 z  0   z  432 z  432ha ogorul II
Verificare: 135 297 432 864
Verificaţi sistemul cu trei necunoscute.
Considerăm capacitatea bazinului un întreg şi o notăm cu 1
x numărul de ore în care se umple singur bazinul primul robinet
y numărul de ore în care umple singur bazinul al doilea robinet
1
x curge pe oră prin primul robinet
1
y curge pe oră prin al doilea robinet
  1 1 8 8
8    1 x  1
  x y   y
   
 2 1  1   18 1  1  2  2 18
 1
  x y  y  x y y
Sistemul:  
8 8  1 1
x  y  1 8 x  8 y  1
 
  
 2 20  1 1
1 2  20  1
 x y  x y
1 1
y
Înlocuim pe x cu a şi cu b
8a 8b  1 8a 8b  1
   72b  3
 2a  20b  1 1   8a 80b  4
3 1
b 
72 24 umple al doilea robinet pe oră
Înlocuim valoarea lui b în ecuaţia: 8a  8b  1
1
 8a 8  1 192a  8  24 192 a  32
24
32 1
a 
192 6 umple primul robinet cu apă
1 1
  x 6
x 6 ore umple primul robinet bazinul
1 1
  y  24
y 24 ore umple al doilea robinet bazinul
Cu o necunoscută
x cantitatea de apă din mină care este un întreg
x
12 scoate pe oră prima pompă;
x
15 scoate pe oră a doua pompă;
x
20 scoate pe oră a treia pompă.
5/
 x x x 3x 3/ 3x 4/ x 8/
3    1    1
Ecuaţia:  12 20 15 12 20 15
60 15 1
 15x  9x  4x  60 28x  60 x    2 ore
28 7 7
x este preţul caftanului
12 x
12 plata pe o lună cum s-a angajat
5 x
Plata pe lună este aceeaşi chiar dacă a stat numai 7 luni: 7
7/
12 x 12/ 5 x
  84 7x  60 12x 
Deci: 12 7
 7x  12x  84 60 5x  24 x  4,8
105)Soluţie algebrică cu o necunoscută

x numărul total de elevi
14/
x 7/ x 2/ x 28/ 28/
   3 x 
Ecuaţia: 2 4 7
 14x  7x  14x  28x  84 3x  84 x  28 elevi
106)Problema lui Bhaskasa (matematician hindus din veacul al XII-lea)

x
x ani a trăit Diofante; 2 a trăit copilul
14/
x 7/ x 12/ x 84/ 84 42/ x
   5 4 
Ecuaţia: 6 12 7 2
 14x  7x  12x  420 336 42x 
 14x  7x  12x  42x  756 9x  756
 x  84 ani a trăit Diofante
Aflăm câţi metri făcea iepurele pe minut
500: 2  250m pe minut
Aflăm câţi metri făcea câinele pe minut
1300 : 5  260m pe minut
Aflăm diferenţa de viteză pe minut între câine şi iepure
260 250 10 m/min depăşea câinele pe iepure
Deci: 150:10 15minute îi trebuie câinelui să prindă iepurele
3x cifra zecilor
x cifra unităţilor
Ca exemplu desfăşurăm un număr de două cifre:
47 4 10 7  40 7  47
Ecuaţia: 3x  10 x  36 10x  3x  30x  x  10x  3x  36
 18x  36 x  2 cifra unităţilor
3x  3 2  3x cifra zecilor 6
Verificare aritmetică: 62 36 26 numărul invers al lui 62.
x = cifra zecilor; y = cifra unităţilor
10x  y  36 10y  x 9x  9y  36
  
 x  3y  x  3y  0 3
Sistemul:
9x  9y  36
  6x  36 x  6 cifra zecilor
  3x  9y  0
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: x  3y  0  6 3y  0 
 3y  6  y  2 cifra unităţilor
Verificare: 62 26 36
x litri lapte consumă un adult pe zi
y litri de lapte consumă un copil pe zi
 21x  16y  45  21x  16y  45
  
 26x  8y  38 2   52 16  76
Sistemul:
 31x  31 x  1litru de lapte pe zi un adult
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 26x  8y  38
 26 1 8y  38 8y  38 26 8y  12
12/ 4 3 1
 y  1
8 2 2 litri lapte pe zi pentru un copil
Se foloseşte aducerea la acelaşi termen de comparaţie:
Scăzând rândul de sus din rândul de jos se elimină numărul de copii.

Deci: 31 adulţi consumă într-o zi 31 litri lapte
31: 31 1 litru lapte pe zi un adult
Dar: 21 1 21 litri lapte pe zi la adulţi
45 21 24 litri lapte consumă 16 copii
24:16 1,5 litri lapte consumă un copil pe zi
x kg fân mănâncă un cal pe zi
y kg fân mănâncă o vacă pe zi
10x  14 202 6 60x  84y  1212
  
12x  12y  204 5   60x  60y  1020
Sistemul:
 24y  192 y  8 kg fân mănâncă o vacă pe zi
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 10x  14y  202

 10x  14 8  202 10x  202 112 10x  90
 y  9 kg fân consumă un cal pe zi
Se foloseşte metoda aducerii la acelaşi termen de comparaţie :
Scăzând rândul de sus din rândul de jos se elimină numărul de vaci

24 de cai consumă 216 kg de fân
216: 24 9 kg fân consumă un cal
10 9  90 kg consumă 10 cai
202 90 112kg fân consumă 14 vaci
112:14 8 kg fân consumă o vacă

x kg de fân pe zi la un cal
y kg de fân pe zi la o vacă
Sistemul:
8x  15y  162 8x  15 1625  40x  75y  810
   
5x  3  7y 5x  7y  3  8   40x  56y  24
 131 y  786 y  6
kg fân consumă o vacă pe zi
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 5x  7y  3
 5x  7 6  3 5x  42 3 5x  45
 x  9 kg fân la un cal pe zi
x numărul de q pe ha la primul lan
y numărul de q pe ha la al doilea lan
18x  15y  6242 36x  30y  1248
  
15x  10y  70 3  45x  30y  210
Sistemul:
1458
 81x  1458
 x  18
81 q cereale pe ha la primul lan
 18 18 15y  624 324 15y  624 15y  324 624
 15y  300 y  20 q cereale pe al doilea lan

x numărul total de încărcătură
y numărul de vagoane
Sistemul:
 x  15,5y  4  x  15,5y  4 1   x  15,5  4
   
 x  16,5y  8  x  16,5  8  x  16,5y  8
  y  12 y  12 numărul de vagoane
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  16,5y  8

x  16,5 12 8 x  198 8 x  190tone încărcătură
114) Soluţie algebrică

x tone greutatea locomotivei
y tone greutatea unui vagon
Sistemul:
 x  15y  370 ,5  x  15y  370 ,5 1   x  15y  370
,5
   
 x  13,3 4y  x  4y  13,3  x  4y  13,3
 19y  357 ,2  y  18,8 tone greutatea unui vagon
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  4y  13,3

 x  4 18,8  13,3 x  75,2 13,3 x  88,5t greutatea
locomotivei
Verificare aritmetică
15 18,8  282t greutatea a 15 vagoane
282 88,5  370
,5 t greutatea locomotivei şi a vagoanelor
Probleme vechi din perioade economice stabile

cu mărimi corespunzătoare
115/1)Soluţie algebrică cu două necunoscute

x lei preţul unui metru de stambă
y lei preţul unui metru de satin
Sistemul:
 x  4,90 y  x  y  4,90 3   3x  3y  14,7
   
7x  22,10 3y 7x  3y  22,10 7x  3y  22,10
 4x  36,8  x  9,2 lei preţul metru de stambă
Înlocuim valoarea lui x în ecuaţia: x  y  4,90

 9,2 y  4,90  y  9,2 4,9 y  14,10 lei preţul unui metru
de satin
115/2)Soluţie algebrică cu două necunoscute

x kg făină mai ieftină
y kg făină mai scumpă
Sistemul:
 2,80x  4,85y  48,40  2,80x  4,85y  48,40
  
 x y  12 2,80   2,80x  2,80y  33,60
 1,85y  14,80 y  8 kg făină mai ieftină
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  y  12

 x  8  12 x  4 kg făină cu preţul mai mare

x lei un metru de satin; y lei un metru de postav
Sistemul:
5x  3y  350 5x  3y  350 2   10x  6y  700
   
10x  20 2y 10x  2y  20 10x  2y  20
 8y  720 y  90 lei metrul de postav
10x  2y  20
 10x  2 90 20 10x  20 180 10x  160
 x  16 lei metrul de satin

x numărul de zile afectat pentru lucrare (termenul)
y numărul de pluguri comandate
Sistemul:
 20x  100 y  20x  y  100  20x  y  100
   
 23x  20  y  23x  y  20 1   23x  y  20
 3x  120 x  40 numărul zilelor (termenul)
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 20x  y  100
 20 40 y  100 800 y  100  y  900
 y  900de pluguri
x primul număr
y al doilea număr
 x  3 3 y  3  x  3  3y  9  x  3y  6
  
x  2  2 y  2  x  2  2y  4  x  2y  2 1
Sistemul: 
 x  3y  6
   y  8  y  8
  x  2y  2 al doilea număr
x  3y  6
Înlocuim valoarea lui y în ecuaţia:
 x  3 8  6 x  24 6 x  18 primul număr

x kg mere cu 6 lei kilogramul
y kg mere cu 7,5 lei kilogramul
6x  7,5y  24 6,5 6x  7,5y  156
  
 x y  24  x  y  24 6
Sistemul:
6x  7,5y  156
  1,50y  12 y  8
  6x  6y  144 kg mere cu 7,5 lei kg
x  y  24
 x  8  24 x  16 kg mere cu 6 lei kg

x numărul de elevi
y numărul de bănci
Sistemul:
 x  5y  8,5  x  5y  40  x  5y  40
   
 x  6y  6,2  x  6y  12 1   x  6y  12
 y  52
numărul de bănci
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  5y  40
 x  5 52 40 x  260 40 x  300elevi
Verificaţi sistemul:
Câte 5 elevi în bancă; 8 5  40 elevi rămân fără bancă
6 5  1 elev mai mult în bancă
40 12 52 bănci
52 5  260elevi în bănci
260 40 300elevi în total
sau 52 6  312
312 12 300elevi în total
x numărul de ciori
y numărul de pari
Sistemul:
x  y  1  x  y  1 x  y  1
    y  2 pari
 x  2y  1  x  2y  1 1   x  2y  1
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  2y  1 x  2 2  1
 x  4  1 x  3 ciori
x numărul de mere al primului copil
y numărul de mere al celui de-al doilea copil
Sistemul:
x  8 y  8  x  y  16 1   x  y  16
   
 x  6  3 y  6  x  3y  24  x  3y  24
 2y  40 y  20 mere are al doilea copil
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  3y  24

 x  3 20 24 x  60 24 x  36 mere are primul copil
Probleme cu procente

x metri de calitatea I
y metri de calitatea a II-a
25 1 20 1
25%   iar 20% 
100 4 100 5
1 x 1 y
x  iar y 
4 4 5 5
x x 60x
din 60 60   15x
4 4 4
y y 50y
din 50 50   10y
5 5 5
x
4 este 25% din preţul unui metru calitatea I
15x este 20% din preţul întregului postav calitatea I
y
5 este 20% din preţul unui metru calitatea a II-a
10y este 20% din preţul întregului postav calitatea a II-a
60x  50y  16000 60x  50y  16000
  
15x  10y  3500
 4   60 40y  14000
Sistemul: 
 10y  2000
 y  200m postav calitatea a II-a
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 15x  10y  3500

 15x  10 200 3500 15x  2000 3500 15x  1500
 x  100m postav calitatea I

x lei preţul unui kg de făină
y lei preţul unui kg de arpacaş
5x preţul a 5 kg de făină
3 15x 3x
5x   
20 20 4 reprezintă 15% din 5x kg făină
10 6y 3y
6y   
100 10 5 reprezintă 10% din 6y kg arpacaş
3x 17x
5x  
4 4 preţul a 5 kg făină după ieftinire cu 15%
3y 30y  3y 27y
6y   
5 5 5 preţul a 6 kg arpacaş după ce s-a ieftinit cu
10%
Sistemul:
 4x  5y  19,6
 5/  4x  5x  19,6 85
 17x 4/ 27y  
   19,6 1,4 85x  108
y  420 4
 4 5
  340 425
y  1666
  7y  14 y  2
340x  432y  1680 lei 1 kg arpacaş
4x  5y  19,6
 4x  19,6 10 4x  9,6 x  2,4 lei 1 kg făină

x kg fân se dădeau pe zi la un cal la început
y kg fân se dădeau pe zi la o vacă la început
25 1 1
25%   ; 33 %  ..........
..........
..........
......
100 4 3
1 10x 5x
10x   
4 4 2 reprezintă 25% din 10x, adică cu cât s-a mărit raţia
la 10 cai
5x 25x
10x  
2 2 kg de fân consumă 10 cai după ce s-a mărit raţia cu
25%
1 14y 1
14y   33 %
3 3 reprezintă 3 din 14y adică cu cât s-a mărit raţia la
14 vaci
14y 42y  14y 56y
14y   
3 3 3 kg fân consumă 14 vaci după ce s-a
1
33 %
mărit raţia cu 3
 10x  14y  180
 3/ 10x  14y  180 8
 25x 2/ 56y 6/  
   232 75x  112y  1392
Sistemul:  2 3
  80x  112y  1440
  5x  48 x  9,6
75x  112y  1392 kg fân pe zi un cal
10x  14y  180 
 10 9.6 14y  180 96 14y  180 14y  180 96
 14y  84 y  6 kg fân consumă o vacă pe zi

x lei avea primul şcolar
y lei avea al doilea şcolar
75 3
75%  
100 4
 x  y  48
  x  y  48
 3y 3x  
 x   1,5   y  4x  3y  6  3x  4y
Sistemul: 4 4
 x  y  48
  2x  42 x  21
 x  y  6 lei primul şcolar
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: x  y  48
 21 y  48 y  27 al doilea şcolar

x tone primul hambar
al doilea hambar
40 2
40%  
100 5
2 2x 2
x  este
3 3 3 din cerealele primului hambar
2x 3x  2x x
x  
3 3 3 tone rămase în primul hambar după ce s-au scos
2
3 din ele
2 2y
y 
5 5 reprezintă 40% din cerealele din al doilea hambar
2y 5y  2y 3y
y  
5 5 5 t cereale rămase în al doilea hambar după ce s-
au scos 40% din ele
 x  y  96  x  y  96 
   x  y  963
 x 3y   3y  
3 3  5  x  5  0 5x  3y  0
Sistemul:
3x  3y  288
  8x  288 x  36
5x  3y  0 tone cereale în primul hambar
5x  3y  0  5 36 3y 
 180 3y  y  60 tone cereale în hambarul al doilea

Lanul în totalitate reprezintă un întreg
x lucrează primul tractor pe oră
y lucrează al doilea tractor pe oră
20 1
20%  
100 5
 1
15x  15y  6 90x  90y  1 2
  
12x  20y  1 60x  100y  1 3

Sistemul:  5
180 x  180y 2  1
    120
y  1 y 
  180x  300
y  3  120
1
6 -a
120 parte lucrează pe oră al doilea tractor
1 3
 90x  90  1 90x   1 360 x  3 4 
120 4
1
 360 x  1 x 
360lucrează pe oră primul tractor
Împărţim 1 (întregul lan) la cât lucrează pe oră fiecare tractor şi aflăm
în câte ore ar ara lanul fiecare tractor lucrând singur.
1
1:  1 360 360
360 ore ar lucra primul tractor lanul singur
1
1:  1 120 120
120 ore ară al doilea tractor lanul singur

Numărul de piese reprezintă un întreg notat cu 1
x lucrează primul muncitor pe oră
y lucrează al doilea muncitor pe oră
50 1 1 3
50%   ; 1 
100 2 2 2
 1
 4x  3y  2 8x  6y  1 2   16x  12y  2
   
16x  6y  3 32x  12y  3 32x  12y  3

Sistemul:  2
1
 16x  1 x 
16 lucrează pe oră al doilea muncitor
1 1
8x  6y  1 8  6y  1  6y  1 1 12y  2 
16 2
1
 12y  1 y 
12 lucrează pe oră al doilea muncitor
Împărţim întreaga lucrare, care este 1, la cât lucrează pe oră fiecare
muncitor şi aflăm în câte ore ar termina lucrarea fiecare muncitor dacă
ar lucra singur:
1
1:  1 16 16
16 ore lucrează singur primul muncitor
1
1:  1 12 12
12 ore lucrează singur al doilea muncitor
130)Soluţie albebrică cu două necunoscute

x tone cereale în primul siloz
y tone cereale în al doilea siloz
60 3
60%  
100 5
3 3x
x 
5 5 reprezintă 60% din cerealele din primul siloz care s-au scos
3x 5x  3x 2x
x  
5 5 5 cerealele rămase în primul siloz după ce s-au
scos 60%
5 5y 5
y 
6 6 reprezintă 6 din cerealele din al doilea siloz care s-au scos
5y 6y  5y y
y  
6 6 6 cereale care au rămas în al doilea siloz
 x  y  186  x  y  186 
   x  y  186 2
 2x y   2x  
 5  6  12  5  2y  2x  10y  0
Sistemul:
  2x  2y  372
  12y  372 y  311
 2x  10y  0 cereale în al doilea
siloz
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  y  186 x  31 186
 x  186 31 x  155t cereale în primul siloz

x = numărul de locuitori acum doi ani
10x 10  10x 
x   x   48400

Ecuaţia: 100 100 100
10/
x 10/ x 1/ x 100/
100/ x    48400
10 10 100
 100x  10x  10x  x  4840000
 121
x  4840000

 x  40000
Metoda mersului invers, cu ajutorul metodei figurative
Un întreg, care este restul de la al doilea joc
Se observă că 3 lei este jumătate din întreg. Tot întregul este 3 3 6

lei, restul de la al doilea joc
2 6  8 jumătate din restul de la primul joc

Tot întreg este 8 8  16 restul din toţi banii după ce a cheltuit
jumătate plus 1 leu.
16 1 17 lei jumătate din toţi banii
17 2  34 lei toţi banii cu care a intrat în joc
Soluţie algebrică
x reprezintă banii care-i avea iniţial
x x 2
 1
2 2 suma pierdută de la primul joc
x  2 2x  x  2 x  2
x  
2 2 2 primul rest
1 x 2 x  2 2/ x  2 8 x  6
  2  2 
2 2 4 4 4 a pierdut la al doilea joc
2/
x  2 x  6 2x  4 x  6 x  10
  
2 4 4 4 al doilea rest
1 x  10 x  10 x  10 24 x  14
  3  3 
2 4 8 8 8 a pierdut la al treilea
joc
4/
x  2 2/ x  6 x  14 8/
   x
Ecuaţia: 2 4 8
 4x  8 2x  12 x  14 8x  7x  8x  34  x  34
 x  34

12 3 3 3x 3x 25x  3x 28x
12%   ;x   ;x   
100 25 25 25 25 25 25
10 1 1 y y 10y  y 11y
10%   ;y  ;y   
100 10 10 10 10 10 10
 x  y  8900
 2/  x  y  8900
 28x 5/ 11y 50/  
   2686 56 55y  134300
Sistemul:  25 10
 x  y  8900   56x  56y  498400
  
56 55y  134300 56x  55y  134400
 111 x  632700  x  5700piese a produs prima secţie
x  y  8900  5700  y  8900  y  8900  5700 
 y  3200
piese a produs a doua secţie
12 1
25%  
100 4 cu cât a depăşit norma un muncitor din primul grup
de muncitori pe zi (grup de 2 muncitori)
12,5 125 1
 
100 1000 8 cu cât a depăşit norma un muncitor din al doilea grup
de 2 muncitori pe zi
1 2 1
2  
4 4 2 primul grup de doi muncitori au depăşit norma pe zi cu o
jumătate de normă
1 2 1
2  
8 8 4 al doilea grup de doi muncitori au depăşit norma pe zi cu
1
4
1 1
 0,5 şi  0,25 0,5 0,25 18 18,75
2 4 norma pe zi
18 muncitori corespund la 18 norme pe zi
18 25 450norme în 25 de zile
450:18,75 24 zile termină lucrarea
Probleme de amestec şi aliaje
80 4
5  5  4
100 5 kg sare în soluţia iniţială
După ce se adaugă apă se obţine o soluţie în care cantitatea de sare este
tot 4 kg, reprezentând 20% din noua soluţie.
20 1
4:  4  4 5  20
100 5 kg noua soluţie
20 5  15 kg apă s-a adăugat
8 0,925 7,4 kg sare în soluţia iniţială
După ce se adaugă apă se obţine o soluţie în care cantitatea de sare este
tot 7,4 kg şi reprezintă 0,400 în soluţia nouă.
7,4 0,400 18,5 kg soluţie nouă
18,5 8  10,5 kg apă se adaugă
70 7
9  9  6,3
100 10 kg sare în soluţia iniţială
9 6,3  2,7 kg apă în prima soluţie
Dacă în prima soluţie se adaugă sare, înseamnă că apa din prima
soluţie, de 2,7 kg, rămâne constantă în a doua soluţie.
100 %  901 %  10% apă în a doua soluţie în procente
Deci 2,7 kg apă reprezintă 10% în noua soluţie
10 1
2,7:  2,7:  2,7 10 27
100 10 kg noua soluţie
Scădem din noua soluţie soluţia iniţială şi aflăm câtă sare s-a adăugat:
27 9  18 kg sare s-a adăugat
Aflăm tăria la 20 litri
20 80  1600 
1600 : 50  32litri spirt cu tăria de 500

32 20 12 litri de apă s-au adăugat
Notaţii: T = titlul
M = masa metalului preţios
m = masa aliajului
M M
T ; m ; M  T m
Formule: m T
1)Se cunoaşte T şi M
M 24
m  m  32
T 0,75 kg aliaj
2)Se cunoaşte T şi M
M 300
m  m  500
T 0,600 g aliaj
Titlul este cantitatea de metal preţios la 1000 g = 1 kg
Aflăm câte kg de acid concentrat sunt:
40 2 30
1,5  15  6
100 5 5 kg concentrat care reprezintă 15% de
concentrat (acid)
15 3 20
6:  6:  6  2 20 40
100 20 3 kg masa amestecului obţinut
Din raportul dintre diferenţa dintre titlul mare şi titlul mediu şi
diferenţa dintre titlul mediu şi titlul mic aflăm părţile proporţionale ale
celor două aliaje:
0,95 0,0,91 0,040 40 4
  
0,91 0,80 0,11 11 11
4 11 15 părţi ale celor două aliaje
2:15 0,133reprezintă o parte
4 0,133 0,532kg aliaj I
11 0,133 1,467kg aliaj II
x kg s-a luat din primul metal
y kg s-a luat din al doilea metal
Sistemul:
7200 x  8400y  19 7600 7200 x  8400y  144400
  
 x  y  19 - 7200   7200 x  7200y  136800
7600 76 38 2 1 19
 1200 y  7600 y    6 6  kg I
1200 12 6 6 3 3
19
x  y  19 x   19
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 3
38 2
 3x  19 57 3x  38 x   12 kgII
3 3
Folosim regula de la problema precedentă (141)
8400  7600 800 8
 
7600  7200 400 4
Aflăm suma părţilor celor două metale:
8 4  12 părţi
19:12 1,52 kg reprezintă o parte
1,52 8  12,16 kg primul aliaj
1,52 4  6,18 kg al doilea aliaj
Calculând aritmetic, rezultatele sunt cu aproximativ de 0,01.
7 kg unt reprezintă 23% din smântână
23 100 700
7:  7   30
100 23 23 kg smântână
30 kg smântână reprezintă 21% din lapte
21 100 3000
30:  30   143
100 21 21 kg lapte
21
286  60,06
100 kg smântână
23
60,06  13,8138
100 kg unt
10 1
300  300  30
100 10 kg tărâţe şi alte resturi
300 30 270kg făină
40 2 540
270  270   128
100 5 5 kg câştigă făină (apă, sare, drojdie)
270 128 396kg pâine
Aflăm cât aur curat se găseşte în aliajul de 840 g.
M  t m M  0,916 840 769 ,44 g aur
În noul aliaj este tot aceeaşi cantitate de aur care corespunde la titlul de
0,896 în de 0,916 pentru că se mai adaugă cupru.
,44: 89 858 g noulaliaj
Deci: 769
Din noul aliaj scădem primul aliaj şi aflăm câte g de cupru s-au
adăugat:
858 840 18 g de cupru s-au adăugat
Aflăm greutatea aliajului de aur:
1120  80 1200g masa aliajului
În masa aliajului obţinut se găsesc 1120 g aur ceea ce reprezintă 0,896
titlul noului aliaj după ce se mai adaugă aliaj
Diferenţa dintre aliajul nou şi aliajul iniţial dă cantitatea de aramă
adăugată.
1250  1200 50 g de aramă care se adaugă
Se foloseşte următoarea regulă: raportul în care numărătorul
reprezintă diferenţa dintre titlul mare şi mediu, iar numitorul
reprezintă diferenţa dintre titlul mediu şi titlul mic este egal cu raportul
între cantitatea de aliaj cu titlul mai mic şi cantitatea de aliaj cu titlul
mai mare.
0,920 0,880 x 0,040 x 2 x
     
0,880 0,780 6 0,100 6 5 6
12 2
 x  2  2,4
5 5 kg aliaj cu titlul 0,780
M = greutatea metalului preţios
m = greutatea aliajului
T = titlu
M  m T  M  4 0,800 3,2 kg aur
4 1 5 kg aliaj obţinut prin amestec
În aliajul de 1 kg sunt 0,700 kg aur
3,2 0,700 3,9 kg aur în aliajul amestecat
M 3,9
T T  0,780
m 5 este titlul noului aliaj
Aflăm câte grame de aur sunt în 5 g de aliaj cu titlul 0,840
M  m T  5 0,840 4,2 g
Pentru a obţine un nou aliaj se adaugă aramă, deci cantitatea de aur
este tot 4,2 g ce reprezintă titlul de 0,750
M 4,2
m  m  5,6 g
T 0,750
5,6 5  0,6 g aramă s-a adăugat
9 40  3 30 360  90 450
   37,5 unlitru
9 3 12 12
Probleme cu împărţirea în părţi proporţionale

x + 25 vârsta tatălui
y vârsta fiului
3 2 3 3 9
:   
2 3 2 2 4
9 părţi vârsta tatălui; 4 părţi vârsta fiului
Folosim proporţii derivate pentru a scăpa de x de la numărător
x  25 9 x  25 x 9 4 25 5
     
Ecuaţia: x 4 x 4 x 4
4 25
 x  x  20
5 vârsta fiului
20 25 45 vârsta tatălui
x vârsta tatălui; y vârsta fiului
 x  y  25
  x  y  25  x  y  25 4
x 9   
y  4  4x  9y  4x  9y  0
Sistemul: 
  4x  4y  100
  5y  100 y  20
 4x  9y  0 vârsta fiului
x  y  25
 x  20 25 x  20 25 x  45
3 2 3 3 9
:   
a) 2 3 2 2 4
9 părţi reprezintă vârsta tatălui
4 părţi reprezintă fiului
9 4  5 cu 5 părţi este mai mare vârsta tatălui decât a fiului
25: 5  5 ani reprezintă o parte
5 9  45 ani tatăl
5 4  20 ani fiul
x y

b)Folosim şirul de rapoarte egale: 9 4
Deoarece este diferenţă între vârste se foloseşte definiţia:
Diferenţa dintre doi numărători raportată la diferenţa numitorilor dă
un raport egal cu fiecare din rapoartele date:
x  y 25 x 25 9 25
    x  45
9 4 5 9 5 5 ani tatăl
y 25 4 25
  y  20
4 5 5 ani fiul sau
x y
 5 x  45;  5 y  20
9 4
x prima parte; x – 144 a doua parte
Ecuaţia se poate scrie în două feluri:
1 x
 x  144 x   144 x  x  570 5x 
1) 5 5
 x  5x  570 6x  570 x  95 prim parte
144 96 19 a doua parte sau
1
x 114 x  5x  144 x  6x  114x  x  19
2) 5
114 19 95
I = x; II = y
 x  y  114
  x  y  114 144
x 1   6x  144 x   19 I
y 5   5x  y  0 6

x  y  114 19 y  114 y  95 II
1
a)Raportul 5 ne indică părţile celor două numere
5 1 6 părţi ale celor două numere. Suma celor două numere este 114
114: 6  19 este primul număr care are 1 parte
5 19 95 al doilea număr
b)Folosim şirul de rapoarte:
x y

1 5 Folosim următoarea definiţie a şirului de rapoarte:
Într-un şir de rapoarte egale suma numărătorilor împărţită la suma
numitorilor ne dă raport egal cu fiecare din rapoartele date.
x  y 114 x 114 1 114
    x  19
1 5 6 1 6 6
y 114 5 144 570
  y   95
5 6 6 6
1 3 1 4 1 5 1 6
1  ;1  ;1  ;1 
2 2 3 3 4 4 5 5
a)Aducem fracţiile la acelaşi numitor:
30/
3 20/4 15/5 12/6 90 80 75 72
; ; ; 
2 3 4 5 60 60 60 60
Deoarece fracţiile au acelaşi numitor socotim ca părţi proporţionale
numai numărătorii.
Deoarece cunoaştem suma celor 4 numere aflăm şi suma părţilor celor
patru numere:
90 80 75 72 317suma părţilor celor patru numere
9510 : 317 30 este o parte
90 30 2700 ; 75 30 2250
80 30 2400; 72 30 2160
b)Folosim şirul de rapoarte egale:
x y z t x y z t 9510
    
90 80 75 72 90 80 75 72 317
x 9512 90 9512
  x  2700
90 317 317
y 9512 80 9512
  y  2400
80 317 317
z 9512 75 9512
  z  2250
75 317 317
t 9512 72 9512
  t  2160
72 317 317
a)Inversăm numerele
5/
1 3 5 15/ 4 3/ 6 30 20 18
; ; 2; ;  ; ;
2 4 6 Inversul lor este: 3 5 15 15 15
Considerăm ca părţi proporţionale numărătorii:
30 20 18 68 suma părţilor celor trei numere
680: 68 10 reprezintă o parte
10 30 300
10 20 200
10 18 180
b)Folosim şirul rapoartelor egale:
x y z x y z 680
   
30 20 18 30 20 18 68
x 680 30 680
  x  300
30 68 68
y 680 20 680
  y  200
20 68 68
z 680 18 680
  z  180
18 68 68
2 7 1 3 2 7 3
;0,7  ;1  ; ;
3 10 2 2 Fracţiile sunt: 3 10 2
21/
3 6/ 1014/ 2 63 60 28
; ;  ; ;
a)Inversăm fracţiile: 2 7 3 42 42 42
Numărătorii fracţiilor reprezintă părţile proporţionale ale celor 3
numere
63 60 28 151părţi proporţionale ale celor 3 numere
1510 :151 10 reprezintă o parte
63 10 630
60 10 600
28 10 280
b)Folosim metoda şirurilor de rapoarte egale:
x y z x y z 1510
   
63 60 28 63 60 28 151
x 1510 63 1510
   630
63 151 151
y 1510 60 1510
   600
60 151 151
z 1510 28 1510
   280
28 151 151
5
;5;6
2 părţi proporţionale ale vitezelor
Viteza oricărui mobil este invers proporţională cu timpul
Inversăm părţile proporţionale:
6/
2 6/ 1 5/ 7 12 6 5
; ;  ; ;
5 5 6 30 30 30
Părţile proporţionale care reprezintă timpul folosit de cele trei mijloace
de călătorie sunt:
12;6;5 numărătorii fracţiilor care au acelaşi numitor
Diferenţa dintre timpul parcurs călare şi cu bicicleta este:
6 5  1 o parte care reprezintă 18 min.
Cele 12 părţi care reprezintă timpul de mers pe jos sunt egale cu
12 18 216minute.
Minutele le transformăm în ore parcurse pe jos:
36 3 18
216: 60 3  3 
60 5 5
18 90
s  v  t  s  5   18
5 5 km distanţă
Aflăm de câte ori este mai mare bucata I decât a II-a:
2 5 2 12 8 II 5
:    
3 12 3 5 5 Raportul între III 4
Rezultă din cele două rapoarte părţile celor trei numere:
Primul număr 8 părţi
Al doilea număr 5 părţi
Al treilea număr 4 părţi
8 5 4  17 suma părţilor celor trei numere
1 77
38 
2 2 întreaga sârmă
77 77 1 77
:17  
2 2 17 34 o parte
Înmulţim o parte cu numărul părţilor celor trei numere şi aflăm
lungimea celor trei bucăţi de sârmă:
77 308 77 385 77 308
 8 I;  5 II;  4 III
34 17 34 34 34 34
Verificare:
2/
308 385 308 616 385 308 1309 17 1
     38  38
17 34 34 34 34 34 2
Întreaga sârmă
1
0,75; 0,3;
a) 8 Transformăm fracţiile zecimale în fracţiile ordine:
3 3 1
; ;
4 10 8 Considerăm piesele lucrate de primul un întreg.
3 3 3 10 5
:   
4 10 4 3 2 părţile celui de-al doilea în raport cu unu
3 1 3
:   8 6
4 8 4 părţile celui de-al treilea raport cu unu
Părţile proporţionale vor fi:
2/ 5 2 5 12
1; ; 2/6 ; ;
2 Le aflăm numitorul comun: 2 2 2
Părţile proporţionale ale numerelor de piese lucrate de cei trei
muncitori sunt numărătorii fracţiilor care au acelaşi numitor:
2, 5,12
2 5 12 19 suma părţilor numărului de piese lucrate de cei trei
municitori
2413 :19 127piese reprezintă o parte
127 2  254piese primul muncitor
127 5  635piese al doilea muncitor
127 12 1524piese al treilea muncitor
Se poate lua un întreg numărul de piese lucrate de al doilea muncitor
sau de al treilea muncitor şi obţinem tot 2, 5 şi 12, dacă împărţim
fracţiile corespunzătoare lui unu la fracţiile celorlalte două.
Faceţi calculele, ca în procedeul lucrat, pentru a înţelege mai bine.
b)Folosim şirul de rapoarte egale:
x y z 2419 x  y  z 2418
   deoarece 
2 5 12 19 2 5 12 19
x 2413 2 2413 x
  x  254sau  127 x  254
2 19 19 2
y 2413 5 2413 y
  y  635sau  127 y  635
5 19 19 5
z 2413 12 2413 z
  z  1524sau  127 z  1524
12 19 19 12
Soluţie algebrică
Considerăm întregul la al doilea muncitor şi-l notăm cu x.
Împărţin fracţia care reprezintă părţile celui de-al doilea muncitor la
fracţiile care reprezintă părţile primului şi celui de-al treilea:
3 3 3 4 2
:   
10 4 10 3 5 părţile primului
3 1 3 12
:   8
10 8 10 5 părţile celui de-al treilea
2 10 2x 5x 12x
; 1; deci: ; ;
5 5 5 5 5
Ecuaţia: 2x  5x  12x  2413  19x  2413 
 x  127o parte
2 127 254 I; 5 127 635- II; 12 127 1524
- III
I = x; II = y; III = z
Sistemul:

 x  y  z  2413
 x  y  z  2413   x  y  z  2413
5
 x y 
x y z    5x  2y  0 
 2  5  12 2 5 12y  5z  0
y z 
 5  12
  5x  5y  5z  12065
  7y  5z  12065
5x  2y 0
Alăturăm ecuaţia obţinută ecuaţiei a treia, obţinând un sistem cu două
necunoscute:
  7y  5z  12065   7y  5z  12065
  
12y  5z  0 -1   12y  5z  0
12065
 19y  12065
 y  y  635
19
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 12y  5z  0 
 12 635 5z  0  5z  7620  z  1524
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: 5x  2y  0 
 5x  2 635 0  5x  1270
 x  254
1
3
Deoarece pământul arabil este de 2 mai mare decât păşunea, rezultă
1 1
3  1 2
că păşunea reprezintă o parte. Deci: 2 2 cu cât este mai mare
pământul arabil şi care reprezintă 45 ha
1 5 2 90
45: 2  45:  45   18
2 2 5 5 ha păşune
1 7
18 3  18  63
2 2 ha pământ arabil
Probleme cu mărimi proporţionale

Mărimi direct proporţionale
49,8 m.......... ..........
..........
..........
........12
costume
74,7m..........
..........
..........
..........
.........
x
49,8 m..........
..........
..........
..........
........
12
12
1 m..........
..........
..........
..........
..........
.....
49,8
12 74,7
74,7 m..........
..........
..........
..........
.........  18costume
49,8
Aflăm suprafaţa podelei: 6,3 4,5  28,35
15m2 ..........
..........
..........
..........
.....1,5 kg
m2 ..........
28,35 ..........
..........
..........
x
15m2 ..........
..........
..........
..........
....1,5
1,5
1 m2 ..........
..........
..........
..........
......
15
1,5 28,35
28,35..........
..........
..........
..........
....  2,835 kg
15
163)Soluţie aritmetică: reducerea la unitate

5 m..........
..........
..........
..........
..........
...8 zile
15m..........
..........
..........
..........
..........
..x
5 m..........
..........
..........
..........
..........
...8zile
1 m..........
..........
..........
.......... ...8 5
..........
8 5 8
15m..........
..........
..........
..........
..........
.  zile
15 3
164)Soluţie aritmetică:
1212/ 1
12 minute    0,2 ore;4 0,2 4,2ore
60 5
Reducem la unitate:
72m3 ..........
..........
..........
..........
..........
4,2ore
2140m3 ..........
..........
..........
..........
.......
x ore
72m3 ..........
..........
..........
..........
..........
4,2ore
4,2
1 m3 ..........
..........
..........
..........
..........
.. ore
72
4,2 2140 5
2140m3 ....................
..........
..........
......  124 ore
72 6
Mărimi invers proporţionale

12 muncitor i ..........
..........
..........
..........
..48 ore
16 muncitor i ..........
..........
..........
..........
..x
12 muncitor
i ..........
..........
..........
..........
..48 ore
1 muncitor
..........
..........
.......... .....48 12
..........
48 12
16 muncitor
i ..........
..........
..........
..........
..  36 ore
16

Aflăm viteza a doua oară: 35 15 50km
35 km/h
..........
..........
..........
..........
.......
20 ore
50 km/h
..........
..........
..........
..........
.......
x ore
35 km/h..........
..........
..........
..........
......
20 ore
1 km/h
..........
..........
..........
.......... 20 35
........
20 35
50 km/h..........
..........
..........
..........
......  14 ore
50


21zile..........
..........
..........
..........
.....16 pietrari
14 zile..........
..........
..........
..........
......x
21zile..........
..........
..........
..........
......
16pitrari
1 zi..........
..........
..........
.......... ..16 21 pietrari
..........
16 21
14 zile..........
..........
..........
..........
......  24 pitrari
14
Dependenţa compusă a mărimilor

5 cai..........
..........
..30 zile..........
..........
. 9qintale
12 cai..........
..........
.18 zile..........
..........
.x
5 cai..........
..........
..30 zile..........
..........
...9 qintale
9
1cal..........
..........
...30 zile..........
..........
...
5
9
1cal..........
..........
...1 zi..........
..........
.......
5 30
9 12
12 cai..........
..........
.1 zi..........
..........
.....
5 30
9 12 18
12 cai..........
..........
.18 zile..........
..........  12,96 qintale
5 30

10,88 tone ..........
..........
8,5luni..........
..........
....4 sobe
9,6 tone ..........
..........
...2,5luni..........
..........
.....x
10,88 tone ..........
..........
8,5luni..........
..........
....4sobe
4
1 tone ..........
..........
.......
8,5luni..........
..........
.....
10,88
4 8,5
1 tone ..........
..........
.......
1lună ..........
..........
.......
10,88
4 8,5 9,6
9,6 tone ..........
..........
...1lună ..........
..........
.......
10,88
4 8,5 9,6
9,6 tone ..........
..........
...2,5luni..........
..........
.......  12 sobe
10,88  2,5
Verificaţi rezultatul!
Aflăm suprafaţa bazei celor două ziduri:
18 0,8  14,4 m2
15 0,6  9 m2
Reducem la unitate:

2800lei..........
.......
17,5km..........
..........
........8,
5 t
3200lei..........
........
20 km..........
..........
.........
x
2800lei..........
.......
17,5km..........
..........
....8,5 t
8,5
1leu..........
..........
...17,5km..........
..........
....
2800
8,5 17,5
1 leu..........
..........
...1 km..........
..........
....
2800
8,5 17,5 3200
3200lei ..........
......20 km..........
..........
.  8,5t
2800  20

Aflăm volumul primei grinzi în dm3
40 3 2  240dm3
Aflăm volumul în dm3 a grinzii a două
50 4 3 600dm3
Rezultă: 240: 3  80dm3
600: 2  300dm3 au aceeaşi greutate
Reducerea la unitate:
80dm3 ..........
..........
..........
......
144 kg
300dm3 ..........
..........
..........
....x
80dm3 ..........
..........
..........
.......
144 kg
144
1 dm3 ..........
..........
..........
........
80
144 300
300dm3 ..........
..........
.........  540
80 kg a doua grindă
144: 80 1,8 kg cântăreşte 1 dm3
1,8 300 540cântăreşte a doua grindă
177)Soluţie:
Aflăm aria pătratului cu latura iniţială
2 2  4 cm2
Aflăm latura mărită de 3 ori:
2 3 6 cm
Aflăm aria cu latura mărită de 3 ori:
6 6  36 cm2
Aflăm de câte ori s-a mărit aria:
36: 4  9 ori
Observăm că aria pătratului s-a mărit cât pătratul numărului (3), de
câte ori s-a mărit latura, adică de 9 ori.
178)Sloluţie
Aflăm volumul cubului cu latura iniţială:
33  3 3 3 27 cm3
Aflăm latura cubului mărită de 2 ori:
3 2  6 cm
Aflăm volumul cubului cu latura mărită:
63  6 6 6  216cm3
Aflăm de câte ori s-a mărit volumul:
216: 27 8 ori
Observăm că volumul cubului s-a mărit cât cubul numărului de câte
ori s-a mărit latură (2), adică de 8 ori.
Aceste două probleme au pătratul sau cubul dependente de latură dar

pătratul şi cubul lor sunt neproporţionale.
Mai luaţi exemple şi calculaţi pentreu a le înţelege.
Probleme de mişcare
x distanţa dintre A şi B
x
30 timpul de la A la B
x
28 timpul de la B la A
14/
x 15/ x 210/ 29
   14x  15x  6090

Ecuaţia: 30 28 2
 29x  6090 x  210 km
x km/h vieteza până la oprire
(x + 4) km/h viteza în continuare
Egalăm spaţiul până la oprire cu spaţiul care nu mai era de părcurs:
Deoarece spaţiul până la oprire este mai mare decât restul drumului,
1
16
ori scădem 2 din primul membru al ecuaţiei, ori îl adunăm la al
doilea membru:
1 3 1 33
1  ore; 16 
2 2 2 2
v t s
Spaţiul până la oprire x 3 3x
2 2
Restul drumului x+4 3 3
 x  4
4 4
Ecuaţia:
3x 33 3 3x 33 3x  12
   x  4     6x  66 3x  12
2 2 4 2 2 4
 3x  78 x  26 km/h
3
s  v  t  s  26  39
2 km distanţa până la oprire
x km/h până în sat
(x + 1) km/h restul drumului
75 3
0,75 
100 4
2x 3 3
   x  1  8x  18 9x  9 9x  9 
Ecuaţia: 3 2 4
 x  9km/ h
2 9 3 10
  6 7,5  13,5
3 4 distanţa de la tabără la oraş
x km/h viteza până în sat
y km/h ar fi viteza pe restul drumului
 2x 3 3y
   8x  18 9y 8x  9y  18
 3 2 4   
 x  y  1  x  y  1  x  y  1 9
Sistemul:
8x  9y  18
   x  9 x  9
  9x  9y  9
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: x  y  1
 9 y  1  y  10 y  10

x km pe orizontală
y km pe pantă (deal)
58 29 s
58min  ; t
60 30 v
x y
8 - timpul pe orizontală; 3 - timpul pe pantă
55 11 23
1 1 
1 oră 55 minute = 60 12 12
 x y 23
 
 8 3 12 3x  8y  46 3x  8y  46
   
 x  y  29 5x  4y  58 2   10x  8y  116

Sistemul:  12 15 30
 7x  70 x  10
 3 10 8y  46 8y  30 46 8y  16 y  2
distanţa = 10 2  12 km

x este distanţa de la A la B
s 12 1
t  ore
v 60 5
5/
x 6/ x  3 12/ 1
   5x  6x  18 12
Ecuaţia: 12 10 5
 5x  6x  18 12  x  30 x  30 kmde la A la B
1
1
Aflăm cât spaţiu mai avea de parcurs în 2 ore după ce a plecat
trenul, când mergea cu 4 km/h.
1 3 3
s  v  t; 1  ore; Deci: 4  6
2 2 2 km mai avea de parcurs
până la gară după plecarea trenului.
Aflăm spaţiul pe care l-ar fi parcurs în 10 minute până la venirea
trenului.
10 1
10 minute   ore
60 6
1
6  1
6 km ar mai fi parcurs de la gară înainte, până la sosirea
trenului
6 1 7 km se datoresc diferenţei de viteze, adică:
6 4  2 km/h
Aflăm timpul necesar pentru fiecare caz:
7
t  ore
2
Aflăm cât spaţiu a parcurs până la sosirea trenului cu 4 km/h:
7
4  14
2 km a parcurs când mergea cu 4 km/h
Aflăm cât spaţiu în plus a parcurs când mergea cu 6 km/h
7
6  21
2 km, deci 1 km în plus
Aflăm distanţa din sat la gară în ambele situaţii:
a) 14 6  20 km
b) 21 1 20km
Soluţie algebrică
a)Notăm spaţiul din sat la gară cu x. facem ecuaţia pe baza soluţiei
aritmetice.
Egalăm spaţiile parcurse până la sosirea trenului în ambele cazuri. Mai
avea de parcurs până la sosirea trenului 6 km mergând cu 4 km/h.
s x-6
t , deci
v 4 este numărul de ore până la sosirea trenului
x 1
pietonul mergând cu 4 km/h şi 6 este numărul de ore până la
sosirea trenului pietonul mergând cu 6 km/h.
3/
x  6 2/ x  1
  3x  18 2x  2  x  20
Ecuaţia: 4 6 km din sat la
gară
b)Notăm cu x spaţiul din sat la gară
Egalăm timpul până la sosirea trenului în fiecare caz:
3/
s x 6/ 3 2/ x 2/ 1
t ,    
v deci ecuaţia este: 4 2 6 6
 3x  18 2x  2  x  20 km din sat la gară
x
4 timpul pe care l-ar fi făcut până la gară cu 4 km/h
3
2 ore mai are de mers până la sosirea trenului
x
6 timpul pe care l-a făcut până la gară cu 6 km/h
1
h  10
6 min cât a mai aşteptat până sosirea trenului.
Lungimea acceleratului o transformăm în km
75 m = 0,075 km
Viteza pe oră a acceleratului o notăm cu x
Viteza accelelratului împreună cu cea a personalului este x + 40.
3 1

Transformăm 3 secunde în ore: 3600 1200
6/
1 75 5/ x  40
s  v  t  0,075  x  40
  
Ecuaţia: 1200 1000 1200
 450 5x  200 5x  250 x  50 km/h vitezaacceleratu
lui
Aflăm sumele vitezelor celor două trenuri (viteza totală a celor două
trenuri pe secundă):
75 75 1 25
: 3   dar25:1000  0,025 km/s
1000 10003 1000
Aflăm suma celor două trenuri în 3600 secunde cât are o oră:
0,025 3600 90 km suma vitezelor celor două trenuri
90 40 50 km/h viteza acceleratului
x distanţa parcursă în ambele sensuri
8 + 2 viteza bărcii în sensul apei
8 – 2 viteza bărcii în sens opus
6/
x x x 10/ x 60/
  4   4  3x  5x  120
Ecuaţia: 8 2 8 2 10 6
 8x  120 x  15 km se îndepărtează
187Soluţie algebrică
Felul trenului s v t
Personal xy x y
Marfar  x  y y  5 x  10 y  5
Expres  x  10 y  3 x  10 y  3
 x  10 y  5  xy  xy 5x  10y  50 xy
  
Sistemul:  x  10 y  3  xy  xy 3x  10y  30 xy
 xy xy 5x  10y  50
  2x  80 x  40
 xy xy 3x  10y  30 km personalul
5x  10y  50
 5 40 10y  50 200 10y  50 10y  150
 y  15
ore merge personalul
Deci: viteza personalului 40 km/h
timpul personalului 15 ore
viteza marfarului 40 10 30 km/h
timpul marfarului 15 5  20 ore
viteza expresului 40 40 50 km/h
timpul expresului 15 3 12 ore
Prima situaţie
v t s
Primul biciclist x 1 3 3x
1 
2 2 2
Al doilea biciclist y 2 2y
A doua situaţie
v t s
Primul biciclist x 15 1 5 5x
1 1 
60 4 4 4
Al doilea biciclist y 5 5y
4 4
 3x
 2  2y  38 3x  4y  76

   5x 5y 
5
 x 5y
 38 10,5  4  4  27,5

Sistemul:  4 4
3x  4y  76 5   15x  20y  380
   5y  50
5x  5y  1103 15x  15y  330
 y  10 al doilea biciclist

 3x  4 10 76 3x  76 40 3x  36 x  12 km/h primul
bicilist

a)Egalăm spaţiul de la ducere cu spaţiul de la întoarcere
x numărul de o la ducere
1
x
8 numărul de ore la întoarcere
s  v t
 1 9
8x  9 x    3 8x  9x   3
Ecuaţia:  8 8
15
 64x  72x  9 24 8x  15 x  ore
8
15
s  v  t  s  8  15 kmla dus
8
15 3  18 kmla întors
b)x – spaţiul la ducere, x + 3 – spaţiul la întoarcere
Egalăm timpul la întoarcere:
s x x 3 1
t    9x  8x  24 9
v Ecuaţia: 8 9 8
 9x  8x  24 9  x  15 kmla dus
15 3  18 km la întoarcere
x = spaţiul de la A la B
Transformăm minutele în ore
50 5 100 5
 ore;1 oră şi 40minute  100 min  ore
60 6 60 3
s x 6x
t   ore
v 5 5
Pietonul: 6
x 3x
t  ore
5 5
Călăreţul: 3
x  2 5 x  2

3x 6x
Timpul folosit de pieton: 5
x  2 5 x  2

3x 3x
Timpul folosit de călăreţ: 5
Ecuaţia este egalitatea dintre timpul folosit de pieton şi timpul folosit de
călăreţ:
5 x  2 5 x  2
  5x  10 10x  20 x  6 km/h
6x 3x
6x 6 6 36
   7,2
a) 5 5 5 km/h viteza călăreţului
3x 3 6 18
   3,6
b) 5 5 5 km/h viteza pietonului
Din text se observă că ecuaţia este egalitatea dintre diferenţa timpului
folosit de primul drumeţ şi cel de-al doilea drumeţ, cu 2 ore cu cât a
sosit primul mai repede decât al doilea.
s
t
v x este acelaşi spaţiu pentru ambii drumeţi
3/
x 2/ x 12/
  2  3x  2x  24 x  24
Ecuaţia: 4 6 km spaţiul dintre sat
şi oraş
Aflăm cu câţi kilometri a parcurs primul mai mult în cele 2 ore, cu cât
a sosit mai înainte: 2 4  8 km
Aflăm diferenţa de viteze între cei doi drumeţi:
6 4  2 km mai mu lt al doilea decât primul
Împărţim diferenţa de 8 km, cu cât a făcut mai mult primul drumeţ
decât al doilea, la diferenţa de viteză între al doilea şi primul drumeţ şi
aflăm câte ore a făcut: 8: 2  4 ore timp parcurs.
Aflăm spaţiul dintre sat şi oraş: 4 6  24 km.
a)Dacă luăm ca necunoscută numărul de rotaţii se poate egala spaţiul
pe care circulă roata din spate cu spaţiul pe care circulă roata din faţă,
care este acelaşi şi este reprezentat de următoarele expresii:
r.f .  roata din faţă  x  30 rotaţii
r.s.  roata din spate  x rotaţii
c = circumferinţa s  c r
s
c
r = rotaţii r
s
r
s = spaţiul c
30 x  30 spaţiul parcurs de r.f.
40x spaţiul parcurs de r.s.
Ecuaţia: 30 x  30  40x  30x  900 40x 
 30x  40x  900 10x  900 x  90 rotaţii r.s.
40 90 3600dm 360m sau
30 90 30  30 120 3600dm 360m
b)Dacă luăm ca necunoscută x, spaţiul, putem egala numărul de rotaţii
al roţii din faţă cu cel al roţii din spate cu condiţia să scădem 30 rotaţii
de la roata din faţă sau să-l adăugăm la roata din spate:
40/ 30/
x 120/ x
 30  40x  3600  30x  10x  3600 
30 40
 x  360m
Aflăm câţi decimetri face roata din faţă în 30 rotaţii:
30 30 900dm
Aflăm cu câţi decimetrii este mai mare roata din spate:
40 30 10 dm
Aflăm câte rotaţii face roata din spate:
900:10 90 rotaţii
40 90 3600dm sau
30 90 30  30 120 3600dm 360 m
193)Soluţie albebrică
Notăm cu x spaţiul pe care se învârtesc roţile:
x
r.f . :
s  c r Circumferinţa 240
s
r
c
s x
c r.s. :
r Circumferinţa 180
3/
x 4/ x 720/
  0,6 3x  4x  432
Ecuaţia: 240 180
 x  432spaţiul pe care se învârtesc roţile
432: 240 1,8 m circumferinţa roţii din faţă
432:180 2,4 m circumferinţa roţii din spate
Circumferinţa roţii din faţă este egală cu x
Circumferinţa roţii din spate este egală cu y
s  c r r.f. = roata din faţă
r.s. = roata din spate
Spaţiul pe care se învârtesc roţile este acelaşi
 240x  180y  240 x  180y  0
  
 x  y  0,6  y  x  0,6 180
Sistemul:
 240x  180 y 0
  x  1,8 dm r.f.
  180
x  180y  108
1,8 0,6  2,4 dm r.s
Aflăm cu câţi metri face mai mult roata din spate:
0,6 180 108 m
Aflăm diferenţa dintre rotaţii:
240 180 60 rotaţii mai mult roata din faţă
Aflăm circumferinţa roţii din faţă:
108: 60 1,8 dm circumferinţa r.f.
Aflăm circumferinţa roţii din spate:
1,8 0,6  2,4 dm circumferinţa r.s.
a)Cu spaţiul ca necunoscută
Notăm spaţiul cu x
x
2,5 numărul de rotaţii al roţii din faţă
x
4 numărul de rotaţii al roţii din spate
8/ 15/
x 20/ x
 15  8x  300 5x  3x  300
Ecuaţia: 2,5 4
x  100distanţa parcursă de căruţă
x 100
  40
2,5 2,5 numărul de rotaţii al roţii din faţă
x 100
  25
4 4 numărul de rotaţii al roţii din spate
b)Cu numărul de rotaţii ca necunoscută
Notăm cu x numărul de rotaţii al roţii din spate şi cu x + 15 numărul de
rotaţii al roţii din faţă. Roţile parcurg acelaşi spaţiu 2,5 x  15 este
spaţiul parcurs de roata din faţă
4x este spaţiul parcurs de roata din spate
Ecuaţia: 2,5 x  15  4x  2,5x  37,5  4x 
 4x  2,5x  37,5 1,5  37,5 x  25 numărul de rotaţii al
roţii din faţă
Aflăm cu câţi metri a parcurs mai mult roata din faţă:
2,5 15 37,5 m
Aflăm cu câţi metri este mai mare roata din spate:
4 2,5  1,5 m
Aflăm numărul de rotaţii al roţii din spate:
37,5:1,5  25 rotaţii
Aflăm numărul de rotaţii al roţii din faţă:
25 15 40 rotaţii

x este distanţa pe care se învârtesc roţile
c = circumferinţa
s
c
r = numărul de rotaţii r
s = spaţiul
x
250circumferinţa roţii din faţă
x
200circumferinţa roţii din spate
4/
x 5/ x 1000/
  0,4  4x  5x  400
Ecuaţia: 250 200
  x  400 x  400m distanţa
Aflăm cât spaţiu în plus parcurge roata din spate având circumferinţa
cu 0,4 m mai mare decât roata din faţă:
0,4 200 80 m
Aflăm distanţa între numărul de rotaţii ale celor două roţi:
250 200 50
Aflăm lungimea roţii din faţă împărţind diferenţa de spaţiu parcurs de
cele două roţi la diferenţa de rotaţii ale celor două roţi:
80: 50 1,6 m circumferinţa roţii din faţă
1,6 0,4  2 m circumferinţa roţii din spate
1,6 250 400m distanţa pe care se învârtesc roţile sau
2 200 400 m
Notăm cu x distanţa de la locul de întâlnire al motociclistului cu
biciclistul până la pădure.
În figura alăturată BC = x
Egalăm timpul pe care l-a făcut motociclistul de când a plecat din
Bucureşti până s-a întâlnit cu biciclistul, cu timpul pe care l-a făcut
biciclistul de la Bucureşti până la locul de întâlnire cu motociclistul.
40 36/ x 3/ 40 x
 1   40 36 x  120 3x 
Ecuaţia: 36 36 12
 x  3x  40 36 120 4x  44 x  11 kmBC
AC = AB – BC = 40 – 11 = 29 km de la Bucureşti
29 5
2 2
12 12 ore şi 25 minute până la întâlnire
Aflăm câţi kilometri ar fi făcut motociclistul dacă nu stătea 1 oră la
pădure:
40 36 76 km
Aflăm cîte orea făcut motociclistul în 76 km
76
76: 36 ore
36
76
ore:
Aflăm câţi kilometri a făcut biciclistul în 36
76 76
 12
36 3 km a făcut biciclistul
Aflăm câţi kilometri mai erau până în pădure:
3/ 76 120 76 44
40  
3 3 3 km până la pădure
Deoarece viteza biciclistului era de 3 ori mai mică, motociclistul făcea 3
părţi iar biciclistul o parte când s-a întors motociclistul.
44
Împărţim 3 , adică restul drumului, la 4 şi aflăm o parte:
44 44 1 11
:4  
3 3 4 3 o parte din BC restul drumului
Dar motociclistul a făcut trei părţi. Aflăm câţi kilometri a făcut
motociclistul până s-a întâlnit cu biciclistul, adică segmentul de drum
BC:
11
 3 11
3 km a făcut motociclistul
Aflăm la câţi kilometri de Bucureşti s-au întâlnit:
40 11 29 km de Bucureşti
Aflăm la câte ore de la plecarea din Bucureşti s-au întâlnit:
5
29:12 2 ore 2 oreşi 25 min
12
x viteza unui drumeţ
x + 2 viteza celui de-al doilea drumeţ
1 1 15x 15x 30 2/
7 x  7  x  2  60    60
Ecuaţia: 2 2 2 2 2
 15x  15x  30 120 30x  90 x  3 km/h drumeţul I
3 2  5 km/h al doilea drumeţ
15 45
3   22,5
2 2 km face primul drumeţ
15 75
5   37,5
2 2 km face al doilea drumeţ
Verificare: 37,5  ,5  60 km
22
Aflăm cu câţi kilometri face mai mult drumeţul care are viteza cu 2 km
mai mare:
1 15
7  2  2  15
2 2 km mai mult un drumeţ
60 15 45 fac ambii drumeţi în mod egal
Aflăm cât face cel care are viteza mai mică:
45: 2  22,5 km
Aflăm câţi km face cel care merge cu 15 km mai mult:
22,5 15 37,5
Notăm spaţiul cu x
x
Se egalează timpul stabilit 4 cu timpul folosit în cele două situaţii,
adunând 2 ore, cu cât a ajuns mai repede.
x x
10/
x 2 2 x 5/ x 1/ x 40/
   2    2
Ecuaţia: 4 4 20 4 8 40
 10x  5x  x  80 4x  80 x  20 km spaţiul
Notăm cu x spaţiul de parcurs
x
Egalăm timpul stabilit 3 cu timpul parcurs în cele trei etape plus o oră
de oprire.
x x
8/
x 2 2 x 4/ x 3/ x 24/
   1    1
Ecuaţia: 3 3 4 3 6 8
 8x  4x  3x  24 x  24 km
200)Soluţie algerică
Notăm cu x spaţiul de la A la B
10/
x 350/ 7/ x 350/
 2  1 10x  700 70x  350
Ecuaţia: 35 50
 3x  1050 x  350 km
Aflăm ora la cre trebuia să ajungă în B:
350: 35 10 ore
10 2  8 ore trebuia să ajungă în B

x = viteza primului turist
y = viteza celui de-al doilea turist
 1 1 9 5
 2 2  x  2 y  30  x  y  30
 2  2   2 2 
3x  5y  30 
3x  3y  30
Sistemul: 
9x  5y  60 9x  5y  60
   6x  30
3x  5y  30 1   3x  5y  30
 x  5 km/h primul turist
Introducem valoare alui x în ecuaţia: 3x  5y  30
3 5 5y  30 5y  15 y  3 km/h al doilea turist
x = viteza apei
y = viteza înotătorului în apă stătătoare
y – x = viteza înotătorului împotriva curentului apei
y + x = viteza înotătorului în sensul curentului apei
Din enunţul problemei se observă că trebuie să egalăm timpul pe care l-
a făcut înotătorul de când a pierdut plosca şi până a ajuns-o, cu timpul
pe care l-a făcut plosca între cele două poduri, mergând cu viteza apei.
20 1
20 minute  
60 3 ore timpul de la podul rutier până şi-a amintit de
ploscă (1)
1 y x
s  v  t  s   y  x 
2 3 spaţiul de la podul rutier până unde şi-a
adus aminte de ploscă
y x
s y x
t  3 
v y  x 3 y  x timpul de unde şi-a adus aminte de ploscă

până la podul rutier (2)
2
y  x timpul de la podul rutier până la podul de cale ferată (3)
2
x timpul pe care l-a făcut plosca de la podul rutier până la podul de
cale ferată
x y x /  
1 x / y  x 3x / 2 3 y x / 2
   
Ecuaţia: 3 3 y  x y x x
 xy x2  xy x2  6x  6y  6x  2xy 6y  2x  6
 x  3 km/h viteza apei
Notăm cu x viteza vaporului în apă stătătoare.
Egalăm expresiile algebrice care reprezintă spaţiul de la ducere cu
spaţiul de la întoarcere:
Ecuaţia: 6 x  2,5  8 x  2,5  6x  15 8x  20
 2x  35 x  17,5 km/h viteza vaporului în apă stătătoare
Se egalează spaţiile parcurse de cele două trenuri până la întâlnire,
scăzând 317,5 km din spaţiul parcurs de rapid.
45 3 19
4 oreşi 4
45 minute 4 
60 4 4 ore parcurse de personal
3 3 43
6 4  10  ore parcurse derapid
4 4 4
43 19 19
x  317
,5  x  43x  1270 19x  19
Ecuaţia: 4 4 4
1
43x  19x  1270 19 24x  1251 x  52 km/h
8 rapidul
1 1
52  10 42
2 8 km/h personalul
v t s
Personalul x 1 3 
1  15 x  15
2  2 
Rapidul x+5 15 15 x  5
3  3x
 x  15x  15x  75 21  15x  15x  54
Ecuaţia:  2  2
 3x  30x  30x  108 x  36 km/h personalul
36 5  41 km/h rapidul
50 5

50 minute 
a)Notăm cu x viteza pe jos 60 6
3
0,3 ore
x + 8 viteza cu bicicleta 10
v t s
pe jos x 5 5x
6 6
cu bicicleta x+8 3 3
 x  8
10 10
5/ 3/
5x 3
  x  8  5x 3x  24 25x  9x  72
Ecuaţia: 6 10 6 10
 16x  72 x  4,5 km pe jos
5x 5 4,5 22,5
   3,75
6 6 6 km drumul de acasă la uzină
b)Fixăm ca necunoscută x spaţiul de acasă la uzină
3/
x x 6x 5/ 10x 15/
  8   8 18x  50x  120
5 3 5 3
Ecuaţia: 6 10
32x  120 x  3,75 km distanţa de acasă la uzină
v t s
I x 1 3
x
15 2
II x+5 1 1
1 
2 4
 x  5  3  1
2 4
3x 5 2/ 3x 5x  25
  x  5    6x  5x  25
Ecuaţia: 2 4 2 4
 x  25 km/h viteza autobuzului
3x 3 25 75
   37,5 km
Aflăm distanţa: 2 2 2
x ore face primul călător
(x - 8) ore face al doilea călător
28
5 km/h face primul călător
20
3 km/h face al doilea călător
28x 20 x  8
  32 84x  100
x  800 480
Ecuaţia: 5 3
 16x  320 x  20 ore
După 20 ore îl ajunge primul călător pe al doilea
Aflăm după câţi kilometri îl ajunge primul pe al doilea:
28x 28 20
  112 kmsau
5 5
20 x - 8 20 20 8 20 12
 32  32  32 80 32 112 km
3 3 3
x numărul de ore încare prima persoană a fost ajunsă de a doua
(x - 8) numărul de ore la care a doua persoană a prins pe prima
7
5 km/h face prima persoană
5
3 km/h face a doua persoană
7x 5/ 5 x  8
3/
  21x  25x  200 4x  200
Ecuaţia: 5 3
 x  50 - după 50 ore al doilea îl prinde pe primul
7x 7 50
  70
5 5 km al doilea îl prinde pe primul
s
c
x = circumferinţa roţii din faţă v
5 – x = circumferinţa roţii din spate
30
x = timpul roţii din faţă
45
5 x = timpul roţii din spate
30 45
  150 30x  45x  75x  150
Ecuaţia: x 5 x
 x  2 m circumferinţa roţii din faţă
5 2  3 m circumferinţa roţii din spate
Pietonul are un avans de 15 km faţă de călăreţ
10 4  6 km/h are avans călăreţul faţă de pieton
1
15: 6  2
2 ore călăreţul prinde pe pieton
x = viteza avionului
x + 10 = viteza avionului în sensul vântului
x – 10 = viteza avionului în sens contrar vântului
1 11
5 oreşi 30 minute 5  ore
2 2
s  v t
11
 x  10  6 x  10  11x  110 12x  120
Ecuaţia: 2
 x  230 km/h
11 11 11
s  v  t   x  10   230 10   240 1320
2 2 2 km distanţa
parcursă de avion
x = spaţiul pe care merge călătorul
s
t
v
15/
x 12/ x 180/
  1 15x  12x  180 3x  180
Ecuaţia: 12 15
 x  60 km spaţiul
Aflăm câţi stânjeni face primul iepure:
500: 2  250stânjeni
Aflăm câţi stânjeni face pe minut câinele
1300 : 5  260stânjeni
Aflăm câţi stânjeni face mai mult câinele decât iepurele pe minut
260 250 10
Aflăm în câte minute îl prinde pe iepure:
150:10 15 minute
x = spaţiul pe care se învârtesc roţile
r = numărul de rotaţii
s = spaţiul sau distanţa pe care se învârtesc roţile
c = circumferinţa
s s
s  r  c; r ; c 
c t
4/
x 3/ x 9,6/
  2900  4x  3x  27840  x  27840m
Ecuaţia: 2,4 3,2
27840 27840
  2900 11600
 8700
 2900
Verificare: 2,4 3,2
 11600  11600
x = distanţa parcursă cu viteza de 42 km/h
(188 - x) = distanţa parcursă cu viteza de 52 km/h
x
42 este timpul în care a parcurs prima distanţă
188 x
50 este timpul în care a parcurs a doua distanţă
25/
x 21/ 188 x 1050/
  4  25x  3948  21x  4200

Ecuaţia: 42 50
 4x  252 x  63 km distanţa parcursă cu 42 km/h
188 63 125km distanţa parcursă cu 50 km/h
Din textul problemei se vede că egalitatea este formată din suma
timpilor în cele două distanţe şi timpul total de 4 ore.
x este primul pe care trebuie să-l parcurgă cu bicicleta
x
4 este locul unde a pierdut portmoneul
2/
x 5x 8/ 8/
  2 x  2x  5x  16 8x 
Ecuaţia: 4 8
x  16 km tot drumul
16: 4  4 km unde a pierdut portmoneul
Aflăm spaţiul pe care trebuia să-l parcurgă
2 17
s  v  t  3  65  65 221
5 5 km de parcurs
3 3 8
1 ore ; 1  65  65 104 km
Aflăm spaţiul parcurs în 5 5 5
Aflăm câţi km mai avea d eparcurs: 221 104 117 km
3 3 12 8 1 9
1 oreşi 12 minute :1     h
Aflăm suma dintre 5 5 60 5 5 5
17 9 8
  ore
Aflăm cât timp mai avea de mers: 5 5 5
8 5 1
117:  177  73 km/h
Aflăm cu ce viteză trebuia să meargă: 5 8 3
x = prima viteză, y = a doua viteză
 4x  3y  450  4x  3y  450
  
3 x  5  4 y  10  485 3x  15 4y  40 485
Sistemul: 
 4x  3y  450 4   16x  12y  1800
   7x  420
3x  4y  460 3 9x  12y  1380
 x  60 km/h cu prima viteză
 4 60 3y  450 3y  450 240 3y  210
y  70 km/h a doua viteză
Probleme cu conţinut geometric rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor de

gradul I
220)x = lungimea; y = lăţimea

 x  2y  x  2y  0
  
Sistemul: 
 x  1 y  1  xy 16 xy x  y  1 xy 16
 x  2y  0 1   x  2y  0
   3y  15 y  5
 x  y  15  x  y  15 lăţimea
x  2y  0 
 x  2 5  0  x  10
Deci: x = 10; y = 5
x = lungimea, y = lăţimea
 x  6 y  3  xy  xy 3x  6y  18  xy
  
Sistemul:   x  3 y  2,4  xy  xy 2,4x  3y  7,2  xy
  3x  6y  18   3x  6y  18
   1,8x  32,4  x  18
 2,4 3y  7,22  4,8 6y  14,4
Introducem valoarea lui x în ecuaţia: 3x  6y  18
 3 18 6y  18 54 6y  18 6y  72 y  12
Deci: x = 8 lungimea ; y = 12 lăţimea
x = înălţimea primului dreptunghi
y = înălţimea celui de-al doilea dreptunghi
5x = aria primului dreptunghi
4y = aria celui de sl diolea dreptunghi
Sistemul:
5x  4y  42 5x  4y  42 2   10x  8y  84
   
10x  5y  42 33 10x  5y  75 10x  5y  75
 3y  9  y  3. Introducem pe 3: 5x  4 3 42
 5x  42 12 5x  30 x  6
Deci: x = 3 cm; y = 6 cm
x = prima catetă
y = a doua catetă
  x  2 y  3 xy
   50
2 2  xy 3x  2y  6  xy 100
  
  x  2 y  2  xy  32  xy 2x  2y  4  xy 64

Sistemul:  2 2
3x  2y  94
  x  26
  2x  2y  68
 3 26 2y  94 2y  94 78 2y  16 y  8
Deci: x = 26; y = 8

x = lungimea
y = lăţimea
x  y  1 x  y  1
  
Sistemul: 
 x  1 y  1  xy 12 xy x  y  1 xy 12
x  y  1
  2y  12 y  6
  x  y  13
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  y  1
 x  6  1 x  7

x = lungimea (baza); y = lăţimea (înălţimea)
 x  2 y  1  xy 2  xy x  2y  2  xy 2
  
Sistemul:   x  1 y  1  xy  xy x  y  1  xy
  x  2y  4
  y 5
x  y  1 cm lăţimea
Introducem valoarea lui y în ecuaţia: x  y  1
 x  5  1 x  6 cm lungimea
În două triunghiuri asemenea laturile omoloage sunt proporţionale.
În două triunghiuri asemenea laturile care se opun la unghiuri egale se
numesc laturi omoloage.
În două triunghiuri asemenea rapoartele laturilor sunt egale cu
raportul perimetrelor.
Notăm cele trei laturi cu x, y, z.
Facem şirul de rapoarte egale:
x y z 26
   
3 4 6 13
x 26 3 26
a)   x 6
3 13 13
y 26 4 26
b)   y 8
4 13 13
z 26 6 26
c)   z  12
6 13 13
x = lungimea; (x - 5) = lăţimea
Dreptunghiul are două lungimi egale şi două lăţimi egale
Ecuaţia: 2x  2 x  5  40 2x  2x  10 40 4x  50
x  12,5 m lungimea
12,5 5  7,5 m lăţimea
x = lungimea; y = lăţimea
 2x  2y  40  2x  2y  40  2x  2y  40
   
x  y 5  x  y  52  2x  2y  10
Sistemul: 
 4x  50 x  12,5
12,5 m lungimea
12,5 5  7,5 m lăţimea
Ştiind că dreptunghiul are două lungimi egale şi două lăţimi egale, iar
fiecare lungime este cu 5 mai mare decât fiecare lăţime scriem:
5 2  10
Scădem din 40 10 30suma celor 4 laturi care acum sunt egale
30: 4  7,5 m lăţimea
7,5 5  12,5 m lungimea
x = lungimea; x – 20 lăţimea
Ecuaţia: 2x  2 x  20  60 2x  2x  40 60 4x  100
 x  25 cm lungimea; 25 20 5 cm lăţimea
b)Cu lăţimea drept necunoscută:
60: 2  30 o lungime şi o lăţime
x = lăţimea
(x + 20) = lungimea
Ecuaţia: x  20 x  30 2x  10 x  5 cm lăţimea
5 20 25 cm lungimea
c)Cu două necunoscute:
 2x  2y  60  2x  2y  60  2x  2y  60
   
 x  y  20  x  y  202  2x  2y  40
Sistemul:
 4x  100 x  25 cm lungimea
25 20 5 cm lăţimea
La fel ca la prima problemă
Se aduc fracţiile la acelaşi numitor şi se consideră ca părţi
proporţionale numai numărătorii:
3/
6/ 1 2/ 2 6 3 4 12
1; ; ; 2 ; ; ;
2 3 6 6 6 6
Folosim şirul de rapoarte egale care este egal cu raportul perimetrelor:
x y z 1 75
    3
6 3 4 12 25
x y z
a)  3 x  18; b)  3 y  9; c)  3 z  12;
6 3 4
1
d)  3 t  36
12
Folosim şirul de rapoarte egale:
x y z t 28 4
    
10 15 20 25 10 25 5
x 4 10 4 y 4 15 4
a)   x  8; b)   y   12;
10 5 5 15 5 5
z 4 20 4 t 4 25 4
c)   z  16; d)   t  20
20 5 5 25 5 5
x = DC (baza mică)
Aria trapezului = 32 m2
 B  b  h  32 10 x  4  32 40 4x  64 4x  24
2 2
 x  6 m baza mică DC
Notăm EF cu x
 AB  EF h   EF DC h  10 x1  x  6 3  32
2 2 2 2
 10 x  3x  18 64 4x  64 28 4x  36 x  9 m dreapta
EF
232)Soluţie aritmetică şi geometrică
În figura alăturată diametrul
EF AB şi CD
Regulă: Diametrul perpendicular pe o
coardă împarte coarda în două părţi
egale.
În triunghiul dreptunghic AOM avem:
AO  R  25
AB 40
AM    20
2 2
Teorema lui Pitagora:
OM2  AO2  AM2
OM2  252  202  625 400 225 OM  225 15
Deci: OM  15
În triunghiul dreptunghic CON avem:
CO  R
CD 14
CN   7
2 2
Teorema lui Pitagora:
ON2  CO2  CN2  252  72  625 49 576
ON  576 24 Deci:ON  24
MN  MO ON  15 24 39
x
L = lungimea = x; l = lăţimea = ; h = înălţimea = 60 dm = 6 m
2
Volumul paralelipipedului: L  l  h
Aria laterală a paralelipipedului:  2L  2l   h  72
 2x 
 2x    6  72  2x  x  6  72 3x  6  72
 2
 18x  72 x  4 m lungime
4: 2  2 m lăţimea
x 2y x 2y 0

  
2x 2y 6 72 2x 2y12: 2
Sistemul:
x 2y  0
  3y  6 y  2 lăţimea
  x  y  6
x  2 2  0  x  4 lungimea
3x
x = lungimea bazei;  lăţimea bazei
5
10 m = înălţimea paralelipipedului
2x = două lungimi
2 3x 6x
= două lăţimi =
5 5
 6x  10x  6x
Ecuaţia:  2x    10 256  10 256
 5  5
 32x  256 x  8 m lungimea bazei
3 8 24 4
  4 m lăţimea bazei
5 5 5
x = lungimea bazei; y = lăţimea bazei
y 3
  3x 5y
Sistemul :
x 5   
2x 2y 10 256 20x 20y 256
3x 5y  0
   8x  64 x  8 m lungimea bazei
5x 5y  64
y 3 y 3 8 3 4
    y  4 m lăţimea barei
x 5 8 5 5 5
Probleme rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor de gradul II
x = primul număr; (x + 2) al doilea număr
Formula generală a ecuaţiilor de gradul II:
 b b2  4ac 2
x1x2  b  4ac 
2a
Ecuaţia: x x  2  224 x2  2x  224 x2  2x  224 0
  b2  4ac 4 4  224  4 896   900 30
 2 30 28
x1    14
2 2
 2 30  32
x2    16
2 2
R : 14, 16 sau -16, -14
x = primul număr; (42 - x) al doilea număr
Ecuaţia: x 42 x  432  x2  42x  432 0 1
 x2  42x  432 0
  b2  4ac   1746
 4 432 1746
 1728
 36
42 36 42 6 36
x1     18
2 2 2
42 6 48
x2    24
2 2
x = primul număr; y = al doilea număr
x y 42 x 42 y

  
xy  432 42 yy 432
Sistemul:
  y2  42y  432 0 1 y2  42y  432 0
Deci: y1 = 18; y2 = 24

Carte Matematica Mitran

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Matematica Mitran

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I: ENUNŢURI

I. Probleme de cunoştinţe matematice pentru toţi

4) S-au plătit 3250 lei în bancnote de 100 de lei şi de 25 lei, dându-se

6) Într-un platan se află greutăţi a 5 kg, iar în celălalt a 3 kg, având în

7) În două coşuri era aceeaşi cantitate de mere. După ce s-au vândut

8) Trei ciocane cu abur au dat împreună 94 de tone de fier forjat. Câte

12) Să se afle lungimea, lăţimea şi suprafaţa unei grădini de zarzavat,

13) Să se găsească deînmulţitul, înmulţitorul şi produsul cu

14) De pe un teren s-a obţinut o oarecare cantitate de pepeni. Când s-a

16) Din două calităţi de bomboane cu preţul de 12 lei şi de 20 lei

19) Să se afle două numere cunoscând suma lor 85 şi diferenţa 15.

20) Să se împartă numărul 46 în două părţi în aşa fel ca o treime a

25)În clasele IA şi IB a unei şcoli au fost înscrişi la începutul anului

26) În trei coşuri se află 47 de mere. În primele două numărul merelor

31) Un vânzător a vândut la început jumătate din merele pe care le

34) Dacă împărţim un număr de două cifre la suma cifrelor sale

36) Dacă la dublul unei necunoscute se adaugă aceeaşi necunoscută

41) Un cetăţean mergând pe şosea a întâlnit o ceată de oameni şi a spus:

II. Probleme cu numere zecimale

46) Având o zi normală de lucru de 8 ore, se poate executa o comandă

47) Greutatea smântânii este în medie egală cu 0,16 din greutatea

50) Un număr este mărit de 100 de ori şi adăugându-se apoi 3,2 la

53) Un dreptunghi cu laturile de 5 cm şi 4 cm reprezintă pe plan o

54) Să se afle suprafaţa unei curţi care desenată pe un plan la scara de

55) Ce dimensiuni va avea un plan întocmit la scara de 0,01, pentru o

62) un litru de aer cântăreşte 1,2932 g. Să se determine greutatea

63) Un elev a plecat la un coleg al său care locuieşte la o distanţă de 5,5

64) Un avion a parcurs 336 km în 48 minute iar altul 600 km în 75

65) Trei ferme familiale au laolaltă 865,68 ha de pământ; ferma a doua

67) Să se împartă numărul 98,1 în trei părţi, astfel ca partea a doua să

69-a) Într-o cuşcă sunt iepuri şi porumbei, în total 24 capete şi 66

69-b) Pe un stadion asistă 20412 persoane la un meci de fotbal, unii la

Probleme prin metoda figurativă

79) Un negustor a vândut primului cumpărător jumătate din pachetele

83) Într-o magazie de păstrare a legumelor, erau 21 t de cartofi, iar în

101) Un lot cu aria de 864 ha se împarte în trei ogoare dintre care al

102) Două robinete curgând împreună pot umple un bazin în 8 ore.

106) Pe piatra funerară de pe mormântul lui Diofante (matematician

107) Un câine a zărit un iepure la o depărtare de 150 m. iepurele făcea

109) Într-o casă de odihnă erau 21 de adulţi şi 16 copii şi toţi împreună

110) Pentru a hrăni 10 cai şi 14 vaci se folosesc într-o fermă zootehnică

113) Pentru expedierea unei încărcături s-au repartizat câteva vagoane.

114) Un tren de pasageri compus dintr-o locomotivă şi 15 vagoane

Probleme vechi din perioade economice stabile

117) Dacă pentru îndeplinirea unui angajament o uzină ar face zilnic

123) Un atelier de croitorie a primit postav de două calităţi, de 60 de lei

124) Pentru 4 kg de făină şi 5 kg de arpacaş s-a plătit 1960 lei. Altădată

126) Doi şcolari au cumpărat cărţi de 48 de lei. Pentru a plăti aceste

129) Doi muncitori trebuie să facă un anumit număr de piese. Dacă

134) O lucrare trebuia să fie terminată de 18 muncitori în 25 de zile. În

Probleme cu amestec şi aliaje

135) La 5 kg soluţie de sare cu concentraţia 80% se adaugă apă şi se

136) La o soluţie de sare de 8 kg cu concentraţia 0,925 se adaugă apă şi

137) Într-o soluţie de sare cu masa de 9 kg cu concentraţia de 70% se

138) Câtă apă trebuie adăugată la 20 l de spirt cu tăria de 800 pentru a

139) 1 - Cât aliaj cu titlul 0,750 se obţine din 24 kg de argint curat?

140) Se amestecă 15 kg acid sulfuric cu concentraţia de 40% cu apă şi

141) Un aliaj de aur de 2 kg cu titlul de 0,910 s-a obţinut dintr-o bucată

143) Greutatea smântânii reprezintă 21% din greutatea laptelui, iar

144) Câte kg de unt se obţin din 286 kg de lapte dacă smântâna

146) Cât cupru trebuie adăugat la un aliaj de aur cu titlul de 0,916

147) Au fost topite laolaltă 1120 g aur curat şi 80 g aramă. Ce cantitate

149) Se amestecă 4 kg de aliaj cu titlul 0,800 cu 1 kg de aliaj cu titlul de