________________________________________Georgiana Popescu

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

METODA COMPARAŢIEI

a
Cuprins Pagina

an
Competenţele Unităţii de învăţare 2 66
1.1. Descrierea metodei 67

i
rg
1.2. Studiu individual (probleme propuse)
eo 85

Test de autoevaluare 97
Rezumatul Unităţii de Învăţare 2 98
G

TEST DE EVALUARE – notat de tutore / titular curs 99

u

Indicaţii, sugestii de rezolvare, răspunsuri pentru

100
sc

Sarcinile de lucru ale Unităţii de Învăţare 2

pe
Po

65
METODA COMPARATIEI ____________________________________

COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2

După studiul acestei unităţi de învăţare, veţi reuşi…

a
... să aplicaţi metoda comparaţiei atunci când una

an
dintre mărimi se repetă în ambele situaţii cunoscute;

… să aplicaţi metoda comparaţiei atunci când una

i
rg
dintre mărimi are o valoare multiplu faţă de
valoarea din celălalt enunţ;
eo
… să aplicaţi metoda comparaţiei atunci când între
valorile mărimilor nu există nici o relaţie de
G

multiplicitate;
u

… să rezolvaţi algebric problemele care se rezolvă

sc

aritmetic folosind metoda comparaţiei.

pe
Po

66
 ________________________________________Georgiana Popescu

II. METODA COMPARAŢIEI

Descrierea metodei

Problemele care se rezolvă prim metoda comparaţiei

a
sunt probleme în care apar două situaţii distincte în care

an
intervin aceleaşi mărimi.
Ideea de bază este, aşa cum spune numele metodei, să
comparăm situaţiile apărute şi, în urma comparaţiei, să

i
rg
ajungem să tragem concluzii pe baza cărora rezolvarea devine
logică.
eo
Exemplul 1
6 fete şi 3 băieţi adună 33kg de zmeură, iar 6 fete şi 7
G

băieţi adună 53kg de zmeură. Cate kg adună o fată şi câte un

băiat?
u
sc

Rezolvare
Ca şi la metoda precedentă, vom începe prin a scrie
datele problemei într-un mod convenabil, care să ne uşureze
pe

munca.
În problemă ne sunt prezentate două situaţii foarte
Po

asemănătoare. Avem 3 mărimi: numărul fetelor, numărul

băieţilor şi cantitatea de zmeură culeasă.
Vom folosi scrierea cu puncte-puncte despre care am
vorbit la regula de trei simplă.
Vom scrie datele pe două rânduri, fiecare dintre cele
două rânduri corespunzând uneia din cele două situaţii
prezentate:

67
METODA COMPARATIEI ____________________________________

6 fete ...................... 3 băieţi .................. 33kg. zmeură

6 fete ...................... 7 băieţi .................. 53kg. zmeură

Să comparăm acum cele două rânduri. În a doua

situaţie observăm că se culeg mai multe kilograme de zmeură
decât în prima. Ne punem întebarea: de ce?
În ambele cazuri fetele sunt în număr de 6. Asta

a
înseamnă că numărul de kilograme de zmeură culese de fete

an
ar trebui să fie la fel în cele două cazuri. Aceasta înseamnă că
în situaţia a doua au fost culese mai multe kilograme de
zmeură pentru că au cules mai mulţi băieţi.

i
rg
Putem astfel concluziona că diferenţa de zmeură:
53kg-33kg=20kg zmeură
eo
este culeasă de
7-3=4 baieţi.
Puteam să scriem acest lucru imediat după datele
G

problemei, sub forma:

6 fete ...................... 3 băieţi .................. 33kg. zmeură
u

6 fete ...................... 7 băieţi .................. 53kg. zmeură

sc

/ 7-3=4 băieţi 53-33=20kg zmeură

Dacă 4 băieţi culeg 20 kg zmeură, atunci un băiat va

pe

culege de 4 ori mai puţin:

20:4=5 kg zmeură culege un băiat.
Po

Am aflat astfel răspunsul la una din întrebările

problemei. Mai rămane de aflat câte kg de zmeură culege o
fată.
Pentru aceasta vom reveni la datele iniţiale ale
problemei. Alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinţă
cea cu valorile cele mai mici (nu este însă obligatoriu!).
Alegem:

68
 ________________________________________Georgiana Popescu

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

Această linie ne spune că 6 fete şi 3 băieţi culeg

împreună 33kg de zmeură. Ştim însă că un băiat culege 5kg.
Astfel, din totalul de 33 kg, cei trei băieţi culeg
5x3=15kg culeg 3 băieţi
Rămân restul de

a
33kg-15kg=18kg zmeură pe care le culeg cele 6 fete.

an
O fată va culege:
18kg:6=3kg zmeură (culege o fată).

i
rg
Răspunsul la problemă va fi:
- un băiat culege 5kg zmeură;
eo
- o fată culege 3kg zmeură.

Exemplul 2
G

5 saci cu grâu şi 3 saci cu porumb cântăresc 430kg, iar 5

saci cu grâu şi 6 saci cu porumb cântaresc 560kg. Cât
u

cântereşte un sac cu grâu? Dar unul cu porumb?

sc

Rezolvare
Scriem datele problemei în mod convenabil:
pe

5 saci grâu ................ 3 saci porumb .................. 430kg

Po

4 saci grâu ................ 6 saci porumb .................. 560kg

Vom încerca şi de această dată să comparăm cele două

situaţii. Se observă cu uşurinţă că în cel de-al doilea caz avem
mai multe kilograme. Problema care apare este că nu mai
putem să spunem cu exactitate de ce anume sunt mai multe
kilograme în rândul doi.

69
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Spre deosebire de problema precedentă, acum nici

numărul sacilor de porumb nici cel al sacilor cu grâu nu este
acelaşi în ambele situaţii. Totuşi, se poate observa că numărul
sacilor de porumb din a doua linie este dublu faţa de numărul
sacilor cu porumb din prima linie. Pentru a obţine un număr
egal de saci de porumb este astfel suficient să înmulţim cu doi
valorile de pe prima linie, în timp ce a doua linie va rămâne

a
nemodificată.

an
Temă de reflecţie 1
Încercaţi să explicaţi de ce avem voie să facem această

i
rg
înmulţire. eo
G
u
sc

Obtinem:
5 saci grâu ............. 3 saci porumb ............... 430kg (x2)
pe

4 saci grâu ............. 6 saci porumb ............... 560kg

adica
Po

10 saci grâu ........... 6 saci porumb ............... 860kg

4 saci grâu ............. 6 saci porumb ............... 560kg

Cum numărul sacilor de porumb este de această dată

acelaşi în ambele situaţii, vom proceda în continuare exact ca
la problema precedentă.

70
 ________________________________________Georgiana Popescu

Diferenţa dinte cantităţile totale corespunde diferenţei

dintre numărul sacilor de grâu:
10 saci grâu ........... 6 saci porumb ............... 860kg
4 saci grâu ............. 6 saci porumb ............... 560kg
10-4=6 saci grâu / 860-560=300kg

Dacă 6 saci de grâu cântăresc 300kg, rezultă că un sac

a
va cântări de 6 ori mai puţin (operaţie de împărţire):

an
300:6=50kg (cântăreşte un sac cu grâu).
Pentru a afla cât cântăreşte şi un sac cu porumb,
trebuie să alegem una dintre liniile de mai sus. Am putea să

i
rg
folosim şi linia obţinută de noi prin înmulţire (cea cu 10 saci
grâu). Acest lucru însă ne-ar face să lucrăm cu valori mai mari,
eo
ceea ce poate duce mai uşor la greşeli de calcul. Din acest
motiv alegem linia:
G

5 saci grâu ............. 3 saci porumb ............... 430kg

u

Ştim cât cântăreşte un sac cu grâu, deci cei 5 saci cu

sc

grâu cântaresc 5x50kg=250kg. Cei 3 saci cu porumb cântăresc

restul de 430kg-250kg=180kg.
Rezultă că un sac cu porumb cântăreşte:
pe

180:3=60kg (cântăreşte un sac cu porumb).

Po

71
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Temă de reflecţie 2
Pentru a afla cât cântăreşte un sac cu grâu, alegeţi
rândul obţinut de noi prin înmulţire:
10 saci grâu ........... 6 saci porumb ............... 860kg
Aţi obţinut acelaşi rezultat?

a
an
Exemplul 3

i
2 găini şi 3 raţe consumă, într-o perioadă de timp, 26kg

rg
de grăunţe. 4 găini şi 4 raţe consumă 40kg de grăunţe. Câte
kilograme de grăunţe consumă o găină în perioada
eo
considerată? Dar o raţă?
G
Rezolvare
Scriem datele problemei:
u

2 găini ............ 3 raţe ................. 26 kg grăunţe

sc

4 găini ............ 4 raţe ................. 40 kg grăunţe

pe

Conform exemplului precedent, am putea să înmulţim

prima linie cu 2. În acest fel am egala numărul de găini şi am
putea face comparaţia.
Po

72
 ________________________________________Georgiana Popescu

Temă de reflecţie 3
Rezolvaţi problema înmulţind prima linie cu 2.

a
an
Vom alege însă o altă variantă. Dacă ne uităm la linia 2

i
observăm că toate valorile de pe acestă linie se împart la 4 sau

rg
la 2. Dacă am împărţi la 2, am obţine 2 găini ca şi în cazul
primei linii. Am putea astfel să egalăm una dintre mărimi
eo
folosind împărţirea, nu înmulţirea.
G
Temă de reflecţie 4
Credeţi că avem voie să folosim împărţirea, sau
u

numai înmulţirea? De ce?

sc
pe
Po

Am putea, evident, să împărţim linia a doua şi la 4, dar

nu ar fi indicat, deoarece nu am obţine număr egal nici de
găini, nici de raţe. Astfel ar trebui ulterior să înmulţim din nou
linia cu 2.
Din acest motiv alegem să împărţim a doua linie la 2:
2 găini ............ 3 raţe ................. 26 kg grăunţe
4 găini ............ 4 raţe ................. 40 kg grăunţe (:2)
73
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Obţinem:
2 găini ............ 3 raţe ................. 26 kg grăunţe
2 găini ............ 2 raţe ................. 20 kg grăunţe
/ 3-2=1 raţă 26-20=6kg grăunţe

Am obţinut direct răspunsul la întrebarea „câte kg de

grăunţe mănâncă o raţă”.

a
Pentru a afla cât mănâncă şi o găină alegem una dintre

an
liniile de mai sus. De această dată, cele mai mici valori le
găsim la linia obţinută după împărţire. Chiar daca aceasta linie
nu a făcut parte din datele iniţiale ale problemei, dacă dorim, o

i
rg
putem alege:
2 găini ............ 2 raţe ................. 20 kg grăunţe
eo
Din cele 20 kg de grăunţe, cele două raţe vor mânca
2 * 6 = 12 kg grăunţe. Cele două găini vor mânca restul, adică
G

20 − 12 = 8kg de grăunţe. O găină va mânca jumătate, adică:

8 : 2 = 4kg grăunţe mănâncă o găină.
u

Răspunsul la problemă va fi:

sc

- o raţă mănâncă 6 kg de grăunţe;

- o găină mănâncă 4kg de graăunţe.
pe

Putem şi să verificăm dacă valorile obţinute sunt

corecte. Pentru aceasta vom înlocui în datele iniţiale ale
Po

problemei valorile obţinute. Pentru o verificare corectă, este

necesar să înlocuim în acel enunţ pe care nu l-am folosit (direct
sau indirect) în etapa a doua a rezolvării. Noi am folosit în
această etapă linia:
2 găini ............ 2 raţe ................. 20 kg grăunţe
care a fost obţinută din:
4 găini ............ 4 raţe ................. 40 kg grăunţe

74
 ________________________________________Georgiana Popescu

Va trebui deci să verificăm în prima linie din datele

problemei:
2 găini ............ 3 raţe ................. 26 kg grăunţe

Două găini şi trei raţe, folosind valorile obţinute de noi,

vor mânca:
2  4 + 3  6 = 8 + 18 = 26kg de grăunţe, exact cât a spus

a
problema. Putem concluziona că problema a fost corect

an
rezolvată.

i
Observaţie

rg
Faptul că verificarea a fost făcută cu succes, nu
garantează rezolvarea corectă a problemei. Există, destul de
eo
des, situaţii în care greşeli de calcul sau de alegere la verificare
compensează greşelile din cadrul rezolvării. În astfel de situaţii,
G
putem considera că am rezolvat corect o problema, deşi nu
este aşa.
u

Temă de reflecţie 5
sc

La rezolvarea precedentă am folosit împărţirea la 2 în

loc de înmulţire. A avut vreun avantaj această
pe

alegere?
Po

Exemplul 4
2kg de cartofi si 3kg de morcovi costă 13lei. 3kg de
cartofi si 2kg de morcovi costă 12lei. Cât costă 1kg de cartofi?
Dar unul de morcovi?

75
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Rezolvare
Scriem datele problemei:

2kg cartofi ............ 3 kg morcovi ................. 13 lei

3kg cartofi ............ 2kg morcovi .................. 12 lei

Observăm că nu ne aflăm în nici una din situaţiile

a
anterioare, adică nici una dintre cele două mărimi (kilograme

an
de cartofi sau morcovi) nu are aceeaşi valoare în ambele
situaţii şi nici una dintre valorile mărimilor nu este
proporţională cu valoarea din cealaltă situaţie.

i
rg
În acest caz, va trebui să înmulţim ambele linii cu
anumite valori pentru a obţine fie acelaşi număr de kg de
eo
cartofi, fie de morcovi.
Va trebui mai întâi să alegem mărimea pe care dorim
să o egalăm. Să egalăm numărul kilogramelor de cartofi.
G

În prima linie avem 3kg cartofi iar în cea de-a doua,

2kg. Trebuie să găsim valorile cu care să înmulţim fiecare
u

dintre cele două linii, astfel încât să ajungem la aceeaşi valoare.

sc

Mai exact trebuie să găsim un multiplu comun al valorilor 2 şi

3. Cel mai simplu din punctul de vedere al calculelor
ulterioare este să găsim cel mai mic multiplu comun, dar se
pe

poate folosi orice multiplu.

Cel mai mic multiplu comun al numerelor 2 şi 3 este 6.
Po

Rescriem datele problemei pentru a le vizualiza mai uşor:

2kg cartofi ............ 3 kg morcovi ................. 13 lei
3kg cartofi ............ 2kg morcovi .................. 12 lei

Pentru a obţine 6 kg de cartofi în prima linie va trebui

să înmulţim cu 3, iar a doua linie va trebui înmulţită cu 2:
2kg cartofi ............ 3 kg morcovi ................. 13 lei (x3)
3kg cartofi ............ 2kg morcovi .................. 12 lei (x2)

76
 ________________________________________Georgiana Popescu

Se obţine:
6kg cartofi ............ 9 kg morcovi ................. 39 lei
6kg cartofi ............ 4kg morcovi ...................24 lei
/ 9-4=5kg morcovi 39-24=15 lei

Dacă 5 kg de morcovi costă 15 lei, atunci un kilogram

va costa de 5 ori mai puţin:

a
15 : 5 = 3lei costă un kilogram de morcovi.

an
Pentru a afla cât costă un kilogram de cartofi, revenim
la una din relaţiile iniţiale. Fie aceasta prima relaţie:

i
rg
2kg cartofi ............ 3 kg morcovi ................. 13 lei
Cele 3kg de morcovi vor costa 3  3 = 9lei , deci restul de
eo
13 − 9 = 4lei va corespunde celor 2kg de cartofi. Deducem de
aici că un kilogram de cartofi va costa:
4 : 2 = 2lei costă un kilogram de cartofi.
G

Răspunsul la problemă va fi:

- un kilogram de cartofi costă 2 lei;
u

- un kilogram de morcovi costă 3 lei.

sc

Putem şi să verificăm rezultatele obţinute. Pentru

aceasta facem înlocuiri în relaţia pe care nu am ales-o în etapa
precedentă, mai exact în relaţia a doua:
pe

3kg cartofi ............ 2kg morcovi .................. 12 lei

Cele 3kg de cartofi şi cele 2kg de morcovi ar costa,
Po

după calculele noastre:

3  2 + 2  3 = 6 + 6 = 12lei ,
deci putem spune că am rezolvat corect.

77
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Temă de reflecţie 6
Rezolvaţi problema egalând iniţial numărul
kilogramelor de morcovi.

a
an
Observaţii

i
1. rezolvarea prin metoda comparaţiei conţine două etape

rg
diferite: mai întâi, pornind de la datele problemei,
aflăm una dintre mărimile necunoscute; apoi,
eo
folosindu-ne de informaţia aflată, revenim tot la datele
problemei şi ajungem să determinăm şi a doua mărime
G
necunoscută;
2. în exemplul anterior, alegând să egalăm numărul
kilogramelor de cartofi, am ajuns să aflăm mai întâi cât
u

costă un kilogram de morcovi. Dacă am fi ales să

sc

egalăm cantitatea de morcovi, am fi aflat cât costă un

kilogram de cartofi.
pe

3. de multe ori elevii reuşesc destul de uşor să înţeleagă şi

să aplice prima etapă, dar se blochează după ce au aflat
prima mărime şi nu mai reuşesc să înţeleagă sau să
Po

aplice corect şi etapa a doua. Deşi este de dorit ca

elevul să reuşească să înţeleagă întregul algoritm, cu
toate etapele sale, pentru situaţiile în care partea a
doua a rezolvării pare a fi prea complicată, se mai
poate folosi o variantă de rezolvare ce se bazează pe
observaţia 2. Vom indica pe un exemplu acest mod de
rezolvare, dar precizăm, încă o dată, faptul că această

78
 ________________________________________Georgiana Popescu

variantă ajută elevul să rezolve, dar nu şi să îşi

însuşească în totalitate metoda.

Exemplul 5
3 borcane şi 4 sticle conţin 11 litri pastă de roşii. 4
borcane şi 6 sticle conţin 16 litri de pastă de roşii. Câţi litri de
pastă de roşii conţine un borcan? Dar o sticlă?

a
an
Rezolvare
Scriem datele problemei:
3 borcane ............ 4 sticle ................. 11 litri

i
rg
4 borcane ............ 6 sticle ................. 16 litri
eo
Privind valorile observăm că suntem în situaţia în care
trebuie să înmulţim ambele linii cu diverse valori pentru a
putea egala fie numărul de borcane, fie numărul de sticle.
G

Alegem să egalăm numărul de borcane. Pe prima linie

avem 3 borcane, pe a doua linie avem 4 borcane. Trebuie astfel
u

să căutăm un multiplu comun al numerelor 3 şi 4, de exemplu

sc

12. Vom încerca să obţinem 12 borcane pe ambele linii. Va

trebui să înmulţim prima linie cu 4 şi a doua linie cu 3:
3 borcane ............ 4 sticle ................. 11 litri (x4)
pe

4 borcane ............ 6 sticle ................. 16 litri (x3)

de unde:
Po

12 borcane ............ 16 sticle ................. 44 litri

12 borcane ............ 18 sticle ................. 48 litri
/ 18-16=2 sticle 48-44=4 litri

Două sticle conţin 4 litri de pastă de roşii, deci o sticlă

va conţine:
4 : 2 = 2l (pastă de roşii conţine o sticlă).

79
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Pentru a afla câţi litri conţine un borcan, vom proceda

de data aceasta în mod diferit, folosindu-ne de observaţiile 2 şi
3.
Mai exact, când am egalat numărul de borcane am
ajuns să aflăm capacitatea unei sticle. Dar dacă am fi egalat
numărul de sticle? Am fi ajuns să aflăm capacitatea unui
borcan. Exact acest lucru îl vom face: facem abstracţie de ceea

a
ce am aflat şi reluăm rezolvarea de la început, alegând să

an
egalăm cealaltă mărime (numărul de sticle). Datele problemei
erau:
3 borcane ............ 4 sticle ................. 11 litri

i
rg
4 borcane ............ 6 sticle ................. 16 litri
eo
Căutăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 4 şi
6. Acesta este 12. Aceasta înseamnă că prima linie o înmulţim
cu 3 şi pe a doua o înmulţim cu 2:
G

3 borcane ............ 4 sticle ................. 11 litri (x3)

4 borcane ............ 6 sticle ................. 16 litri (x2)
u
sc

Observaţie
Am fi putut să folosim şi un alt multiplu al numerelor
4 şi 6, de exemplu 24 (pe care îl obţineam uşor înmulţind
pe

numerele între ele). Şi aceasta ar fi fost corectă, dezavantajul

fiind obţinerea unor numere mai mari.
Po

Realizând înmulţirile obţinem:

9 borcane ............ 12 sticle ................. 33 litri
8 borcane ............ 12 sticle ................. 32 litri
9-8=1 borcan / 33-32=1 litru

Deducem că un borcan conţine un litru de pastă de

roşii.

80
 ________________________________________Georgiana Popescu

Răspunsul la problemă va fi:

- un borcan conţine 1 litru de pastă de roşii;
- o sticlă conţine 2 litri de pastă de roşii.

Lăsăm ca temă verificarea rezultatelor.

Observaţie

a
În unele cărţi/ tratate / cursuri în care se prezintă

an
metoda comparaţiei sunt incluse în acest capitol şi probleme în
care apare o singură situaţie, care este însa completată cu o
relaţie între mărimile ce apar în ea. Mai exact probleme de

i
rg
genul:
Două creioane şi 3 pixuri costă 16lei. Cât costă fiecare dacă
eo
un pix costă de două ori mai mult ca un creion?

Nu împărtăşim părerea că astfel de probleme ar trebui

G

incluse la metoda comparaţiei, pentru simplul motiv că nu

ajungem să facem de fapt comparaţii. Vom prefera astfel să
u

rezolvăm astfel de probleme folosind fie regula de trei simplă

sc

(uşor modificată), fie metoda figurativă.

Rezolvarea algebrică a problemelor care se rezolvă prin

pe

metoda comparaţiei
Po

Această lucrare se concentrează pe metode aritmetice

de rezolvare a problemelor. Totuşi, în unele cazuri, rezolvarea
algebrică poate fi şi ea utilă. Din acest motiv vom prezenta pe
scurt şi modul în care o metodă aritmetică se rezolvă algebric.
Nu vom da detalii prea multe legate de acest aspect, dar vom
discuta despre modul în care enunţurile pot fi transpuse în
ecuaţii sau sisteme de ecuaţii şi modul în care acestea pot fi
rezolvate.
81
METODA COMPARATIEI ____________________________________

În ceea ce priveşte metoda comparaţiei, echivalentul

său algebric îl reprezintă metoda reducerii pentru rezolvarea
sistemelor de două ecuaţii cu două necunoscute.

Exemplul 6
4 garsoniere şi 5 apartamente au o suprafaţă totală de
400m2. 3 garsoniere şi 7 apartamente au o suprafaţă totală de

a
495m2. Ce suprafaă are o garsonieră? Dar un apartament?

an
Rezolvare
Rezolvarea algebrică presupune introducere de

i
rg
necunoscute. În problema considerată, necunoscutele sunt
mărimile pe care dorim să le determinăm. Vom nota aceste
eo
mărimi cu x şi y, mai exact:
- notăm cu x suprafaţa unei garsoniere;
- notăm cu y suprafaţa unui apartament.
G

Folosindu-ne de aceste notaţii vom putea determina

relaţiile algebrice din problemă. Ştim că 4 garsoniere şi 5
u

apartamente au o suprafaţă totală de 400m2.

sc

Dacă o garsonieră are suprafaţa x, atunci cele 4

garsoniere vor avea o suprafaţă egală cu 4x. Cele 5
apartamente vor avea suprafaţa totală 5y. Enunţul problemei
pe

va putea astfel să fie transpus sub forma relaţiei:

4 x + 5 y = 400
Po

Scriem acum şi relaţia algebrică oferită de al doilea

enunţ. Obţinem:
3x + 7 y = 495 .
Punând împreună cele două relaţii obţinem un sistem
de două ecuaţii cu două necunoscute:
4 x + 5 y = 400
 .
3 x + 7 y = 495

82
 ________________________________________Georgiana Popescu

Metoda reducerii are la bază ideea pe care am

prezentat-o şi la metoda comparaţiei. Mai exact putem să
înmulţim/împărţim o ecuaţie la un număr real nenul, apoi
putem să adunăm sau scădem ecuaţiile.
Vom alege să lucrăm numai în mulţimea numerelor
naturale, motiv pentru care vom îmulţi/ împărţi numai cu
astfel de numere. În plus va trebui să fim atenţi la scăderi

a
pentru a nu ajunge la numere negative.

an
Revenim la sistem:
4 x + 5 y = 400

3 x + 7 y = 495

i
rg
Dorim să obţinem aceeaşi valoare – fie pentru x, fie
pentru y în ambele ecuaţii, astfel încât prin scăderea relaţiilor
eo
obţinute să ajungem la o ecuaţie cu o singură necunoscută.
Modul în care alegem numerele cu care înmulţim / împărţim a
G
fost explicat în detaliu la exemplele precedente, fapt pentru
care nu vom mai insista asupra acestui lucru.
Alegem să egalăm coeficienţii necunoscutei x. Pentru
u

aceasta vom înmulţi prima ecuaţie cu 3 şi pe a doua cu 4:

sc

4 x + 5 y = 400 ( 3) 12 x + 15 y = 1200

  
3 x + 7 y = 495 ( 4 ) 12 x + 28 y = 1980
pe

Variabila x are coeficient 12 în ambele situaţii. Putem

acum să scădem o ecuaţie din cealaltă. Pentru a nu ajunge la
numere negative vom face scăderea: ecuatia 2 − ecuatia1 .
Po

12 x + 15 y = 1200

Obţinem: 12 x + 28 y = 1980 .
13 y = 780
780
Vom deduce: y = = 60 .
13
Am determinat una dintre necunoscute. Pentru aflarea
necunoscutei x vom înlocui y = 60 într-una din ecuaţiile
83
METODA COMPARATIEI ____________________________________

sistemului. Aveam 4 x + 5 y = 400 , deci 4 x + 5  60 = 400 de

unde 4 x = 100  x = 25 .
Noi am notat cu x suprafaţa unei garsoniere şi cu y
suprafaţa unui apartament. Am obţinut x = 25 şi y = 60 .
Trebuie însă să răspundem la întrebarea din problemă şi să nu
uităm şi de unităţile de măsură. Răspunsul va fi:
- o garsonieră are 25m2;

a
- un apartament are 60m2.

an
De reţinut

i
Pentru rezolvarea prin metoda comparaţiei parcurgem

rg
următoarele etape:
- se scriu datele problemei sub forma convenabilă,
eo
având grijă ca mărimile din problemă să se
găsească unele sub altele;
G
- se verifică dacă una dintre mărimi are aceeaşi
valoare în ambele situaţii;
o dacă nici una dintre mărimi nu are aceeaşi
u

valoare, atunci se înmulţeşte fie una dintre

sc

linii, fie ambele cu numere naturale diferite

de 0, astfel încât să egalăm una dintre
pe

mărimi;
- se compară cele două linii obţinute şi se deduce una
dintre mărimile necunoscute;
Po

- se revine cu noua informaţie la unul dintre rândurile

cu datele problemei; se înlocuieşte valoarea
determinată şi se află valoarea şi pentru cealaltă
mărime.

84
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

1. Două kilograme de mere şi 4 kg de pere costă 22 lei.

Două kilograme de mere şi 5kg de pere costă 26 de lei.

a
Cât costă 1kg de mere şi cât costă 1kg de pere?

an
2. O echipă de fotbal a câştigat 5 meciuri şi a terminat 4
meciuri la egalitate, obţinând 19 puncte. O altă echipă a

i
câştigat 6 meciuri şi a terminat 4 meciuri la egalitate,

rg
obţinând 22 de puncte. Câte puncte obţine o echipă
pentru un meci câştigat? Dar pentru un meci egal?
eo
3. Dacă mărim un număr de 13 ori şi altul de 12 ori,
obţinem suma totală 446. Dacă îl mărim pe primul de
G
13 ori şi pe al doilea de 7 ori obţinem 336. Care sunt
numerele?
u

4. 3 apartamente mici şi 6 apartamente mari au în total 36

sc

de camere. 5 apartamente mici şi 6 apartamente mari

au în total 40 de camere. Câte camere are fiecare tip de
apartament?
pe

5. Doamna a corectat temele pe carele elevii le-au avut de

făcut în vacanţă. Ioana a rezolvat corect 22 de probleme
Po

şi a rezolvat parţial 11 probleme, obţinând în total 275

de puncte. Luca a rezolvat corect 18 probleme şi a
rezolvat parţial 11 probleme, obţinând 235 de puncte.
Câte puncte au primit pentru o problemă corect
rezolvată şi câte puncte au primit pentru o problemă
parţial rezolvată?
6. Copiii o ajută pe doamna să aducă în clasa cărţi pentru

85
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

elevi. 5 fete şi 6 băieţi cară 39 de cărţi. 7 fete şi 6 băieţi

cară 49 de cărţi. Câte cărţi cară o fată? Dar un băiat?

a
7. Pentru 4 fuste şi 7 rochii un croitor foloseşte 18m de

an
material. Pentru 8 fuste şi 6 rochii el foloseşte 20m
material. Cât material foloseşte pentru o fustă şi cât

i
pentru o rochie?

rg
8. Pentru a realiza 15 steluţe şi 8 brăduţi din hârtie
colorată, un copil are nevoie de 107 bucăţi de hârtie.
eo
Pentru 12 steluţe şi 4 brăduţi are nevoie de 76 de
bucăţi. Câte bucăţi de hârtie foloseşte pentru o steluţă?
G
Dar pentru un brăduţ?
9. 10 găini şi 4 cocoşi consumă într-un interval de timp
u

74kg de grăunţe. 7 găini şi 8 cocoşi consumă 83kg de

sc

grăunţe. Câte kilograme de grăunţe consumă o găină şi

câte un cocoş?
pe

10. 2 caiete ţi 3 cărţi costă 25 de lei. 3 caiete şi două cărţi

costă 20 de lei. Cât costă un caiet? Cât costă o carte?
Po

11. Pentru a face 4 tăvi de fursecuri şi 2 cozonaci, bunica

are nevoie de 14 ouă. Pentru 3 tăvi de fursecuri şi 4
cozonaci, ar enevoie de 18 ouă. Câte ouă sunt necesare
pentru o tavă cu fursecuri? Dar pentru un cozonac?
12. 5 cutii cu cretă albă şi 6 cutii cu cretă colorată conţin, în
total, 192 bucăţi de cretă. 4 cutii cu cretă albă şi 4 cutii
cu cretă colorată conţin 144 de bucăţi. Câte bucăţi de
cretă sunt în fiecare fel de cutie?
86
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

13. Pentru 6 borcane cu dulceaţă şi 6 sticle cu sirop sunt

necesare 36kg de fructe. Pentru 5 borcane cu dulceaţă şi

a
4 sticle cu sirop se folosesc 26kg de fructe. Câte

an
kilograme de fructe sunt necesare pentru un borcan cu
dulceaţă? Dar pentru o sticlă cu sirop?

i
14. 7 lădiţe cu chifle şi 10 lădiţe cu pâine conţin în total 310

rg
bucăţi. 5 lădiţe cu chifle şi 12 lădiţe cu pâine conţin 270
de bucăţi. Câte chifle sunt într-o lădiţă? Câte pâini sunt
eo
într-o lădiţă?
15. 7 puzzle-uri mici şi 6 puzzle-uri mari conţin 1240 de
G
piese. 6 puzzle-uri mici şi 7 mari conţin 1360 de piese.
Câte piese are un puzzle mic? Dar unul mare?
u

16. 14 sricle şi 6 bidoane conţin, în total, 64 litri de apă. 10

sc

sticle şi 7 bidoane conţin 62 litri de apă. Care este

capacitatea unei sticle? Dar a unui bidon?
pe

17. Dacă un copil ar merge 2 ore pe jos şi 3 ore cu bicicleta,

el ar parcurge 41km. Dacă ar merge 5 ore pe jos şi 2 ore
cu bicicleta, ar parcurge 44km. Câţi kilometri parcurge
Po

copilul pe jos într-o oră? Dar cu bicicleta?

18. 3 borcane cu miere şi 4 borcane cu gem sunt suficiente
pentru micul dejun al unei familii timp de 34 de zile. 2
borcane cu miere şi 6 borcane cu gem ajung pentru 36
de zile. Pentru câte zile ajunge un borcan cu gem şi
pentru câte zile ajunge un borcan cu miere?
19. Dacă înmulţim un număr cu 3 şi altul cu 4, adunând
87
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

rezultatele obţinem 85. Dacă îl înmulţim pe primul cu 5

şi pe al doilea cu 7, obţinem totalul 147. Care sunt cele

a
două numere?

an
20. În 7 lăzi mici şi 12 lăzi mari au fost puse 405kg de mere.
În 8 lăzi mici şi 9 lăzi mari au fost puse 345kg de mere.

i
Câte kilograme de mere încap în fiecare tip de ladă?

rg
21. Pentru a construi 9 măsuţe şi 8 scaune din piese de
lego, un copil are nevoie de 236 de piese. Pentru 8
eo
măsuţe şi 9 scaune are nevoie de 240 de piese. Câte
piese de lego foloseşte pentru o măsuţă şi câte pentru
G
un scaun?
22. 11 pui şi 12 iepuri au în total 70 de picioare. 8 pui şi 7
u

iepuri au 44 de picioare. Câte picioare are un pui? Dar

sc

un iepure? (Aplicaţi metoda, nu oferiţi răspunsul

logic).
pe

23. 7 bancnote mici şi 8 bancnote mari însumează 87 de lei.

12 bancnote mici şi 13 mari însumează 142 lei. Ce
valoare are bancnota mică? Dar cea mare?
Po

24. Un autoturism circulă 5 ore prin localităţi şi 4 ore în

afara localităţilor, parcurgând în total 610km. A doua
zi merge 4 ore prin localităţi şi 5 ore în afara
localităţilor, în total 650Km. Câţi kilometri parcurge
într-o oră în localităţi şi câţi kilometri parcurge într-o
oră în afara localităţilor?
25. Un teatru pune în vânzare 2 tipuri de bilete pentru un
88
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

spectacol: bilete la preţ întreg şi bilete la preţ redus

pentru elevi. 4 bilete cu preţ redus şi 3 bilete cu preţ

a
întreg costă 131 lei. 5 bilete cu preţ întreg şi 6 bilete cu

an
preţ redus costă 209 lei. Cât costă fiecare tip de bilete?
26. 6 cutii mici cu creioane colorate şi 7 cutii mari conţin, în

i
total, 240 de creioane. 7 cutii mici şi 6 cutii mari conţin

rg
228 de creioane. Câte creioane colorate sunt în fiecare
fel de cutie?
eo
27. Bunica a făcut într-o zi 4 litri sirop de vişine pe care l-a
pus în 8 sticle mici şi 2 sticle mari. A doua zi a făcut
G
încă 4 litri de sirop, pentru care a folosit 4 sticle mici şi
3 sticle mari. Care este capacitatea sticlelor folosite de
u

bunica?
sc

28. 7kg de cartofi şi 3 kg de roşii costă 26 de lei. 5kg de

cartofi şi 6 kg de roşii costă 34 de lei. Cât costă fiecare
legumă?
pe

29. Dacă mărim un număr de 5 ori şi un alt număr de 4 ori,

obţinem în total 116. Dacă îl mărim pe primul de 3 ori
Po

şi pe al doilea de 8 ori, obţinem 148. Care sunt

numerele?
30. Într-un restaurant sunt aranjate mese pentru copii şi
mese pentru adulţi. 10 mese pentru copii şi 12 mese
pentru adulţi au în total 112 scaune. 12 mese pentru
copii şi 5 mese pentru adulţi au 78 de scaune. Câte
scaune sunt la o masă de copii? Dar la una de adulţi?

89
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

31. 7kg de morcovi şi 4 kg de ardei costă 26 de lei. 5kg de

morcovi şi 6 kg de ardei costă 28 de lei. Cât costă 1kg

a
de morcovi? Cât costă 1kg de ardei?

an
32. Pentru noul an şcolar, Andrei şi-a cumpărat 4 bluze
albe şi 2 perechi de pantaloni negri, plătind 220 de lei.

i
Dacă ar fi cumpărat 7 bluze şi 3 perechi de pantaloni,

rg
ar fi plătit 355 lei. Cât costă o bluză? Cât costă o
pereche de pantaloni?
eo
33. 5 saci cu făină şi 8 saci cu mălai cântăresc 285kg. 7 saci
cu făiă şi 6 saci cu mălai cântăresc 295kg. Câte
G
kilograme de făină şi mălai sunt într-un sac?
34. O cantitate de sfeclă a fost depozitată în lădiţe de două
u

dimensiuni. În 12 lădiţe mici şi 14 lădiţe mari sunt

sc

428kg de sfeclă. În 6 lădiţe mici şi 8 lădiţe mari sunt

236kg de sfeclă. Câte kilograme de sfeclă încap în
fiecare din cele două tipuri de lădiţe folosite?
pe

35. Pentru 3 uniforme de fetiţă şi 6 uniforme de băiat un

croitor a avut nevoie de 15m de stofă. Pentru 6
Po

uniforme de fetiţă şi 4 uniforme de băiat a avut nevoie

de 14m de stofă. Câtă stofă este necesară pentru o
uniformă de fetiţă? Dar pentru o uniformă de băiat?

90
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

91
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

92
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

93
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

94
 ________________________________________Georgiana Popescu

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

95
METODA COMPARATIEI ____________________________________

Studiu individual

a
i an
rg
eo
G
u
sc
pe
Po

96
 ________________________________________Georgiana Popescu

Test de autoevaluare

1. 5 fete şi 12 băieţi culeg împreună 114kg mere.

10 fete şi 6 băieţi culeg 102kg de mere. Câte
kilograme culege o fată şi câte kilograme
culege un băiat?
2. 6 saci cu făină şi 7 saci cu mălai cântăresc

a
294kg. 11 saci cu făiă şi 12 saci cu mălai

an
cântăresc 519kg. Câte kilograme de făină şi
mălai sunt într-un sac?

i
3. Dacă mărim un număr de 4 ori şi altul de 7ori,

rg
obţinem suma totală 2094. Dacă îl mărim pe
primul de 15 ori şi pe al doilea de 13 ori
eo
obţinem 4805. Care sunt numerele?
G
u
sc
pe
Po

97
METODA COMPARATIEI ____________________________________

REZUMATUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2

a
În unitatea de învăţare 2 au fost parcurse următoarele aspecte:

an
• a fost prezentata metoda comparaţiei atunci când una

i
rg
dintre mărimi se repetă în ambele situaţii cunoscute;

•
eo
a fost prezentată metoda comparaţiei atunci când una
dintre mărimi are o valoare multiplu faţă de valoarea
din celălalt enunţ;
G

• a fost prezentată metoda comparaţiei atunci când între

u

valorile mărimilor nu există nici o relaţie de

multiplicitate;
sc

• a fost prezentată rezolvarea algebrică a problemelor

pe

care se rezolvă aritmetic folosind metoda comparaţiei.

Po

98
 ________________________________________Georgiana Popescu

TEST DE EVALUARE – notat de tutore / titular curs

1. Rezolvaţi următoarea problemă folosind metoda

comparaţiei şi rezolvarea algebrică:

Pentru a umple piscina din curte cu apă, părinţii lui Mihai

folosesc două furtune puse la două pompe diferite. Dacă prima

a
pompă este deschisă timp de 4 ore şi a doua timp de 6 ore, în

an
piscină curg 216 hl de apă. Dacă prima pompă ar fi deschisă 9
ore şi a doua 3 ore, în piscina ar curge 276hl de apă. Care este
debitul fiecăreia din cele două pompe (cîţi hectolitri pe oră curg

i
rg
prin fiecare pompă)? eo
În evaluare vor fi analizate: metoda comparatiei (4,5p), rezolvarea
algebrică (4,5p). Se acordă 1p din oficiu.
G

2. Compuneţi o problemă care se rezolvă prin metoda

comparaţiei. Rezolvaţi problema aritmetic şi algebric.
u

În evaluare vor fi analizate: compunerea problemei (3p), rezolvarea

sc

aritmetică (3p), rezolvarea algebrică (3p). Se acordă 1p din oficiu.

pe

3. Alcătuiţi un test prin care să verificaţi gradul de

înţelegere de către elevi a metodei comparaţiei. Testul va
conţine maxim 3 itemi. Menţionaţi timpul de lucru necesar,
Po

baremul de evaluare şi modul în care aţi putea analiza

rezultatele obţinute în urma corectării testului.

În evaluare vor fi analizate: alcătuirea testului (3p), baremul de

evaluare (3p), analiza rezultatelor (3p). Se acordă 1p din oficiu.

99
METODA COMPARATIEI ____________________________________

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI

PENTRU SARCINILE DE LUCRU ŞI TESTELE DE
AUTOEVALUARE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2

Temă de reflecţie 1
Dacă ştim că 5 saci cu grâu împreună cu 3 saci cu
porumb cântăresc 430kg, atunci este clar faptul că

a
dacă am avea cantitate dublă de grâu şi de porumb,

an
vom avea dublul cantităţii iniţiale, adică 860kg.

Temă de reflecţie 2

i
rg
Da, rezultatul este acelaşi.
eo
Temă de reflecţie 4
Împărţirea este tot o formă de înmulţire (înmulţirea cu
inversul unui număr). Astfel, dacă avem voie să facem
G

înmulţiri, vom avea voie să facem şi îmăpărţiri, atâta

timp cât nu se împarte la 0.
u
sc

Temă de reflecţie 5
Folosind împărţirea la 2 în loc de înmulţire am ajuns
să lucrăm cu numere mai mici, ceea ce poate constitui
pe

un avantaj. Aşa cum se poate observa, însă, această

alegere nu este obligatorie. Problema se poate rezolva
Po

în ambele variante.

Test de autoevaluare
1. 6; 7; 2. 21kg, 24kg; 3. 121; 230

100