Principiul lui Dirichlet 1) (principiul cutiei)

Studiul cazului cel mai favorabil/nefavorabil cerinței unei probleme

(Lecție pentru clasele IV-V)

Andrei Nedelcu 2)

Principiul lui Dirichlet (sau principiul cutiei) poate fi formulat astfel:

„ Dacă se dispun (se repartizează) n+1 obiecte în n cutii, atunci cel puțin două obiecte vor
fi dispuse în aceeași cutie (sau, echivalent, există cel puțin o cutie care să conțină măcar
două obiecte).”

Exemplu: Dacă am pune 11 peștișori în 10 acvarii, am fi siguri că ar exista cel puțin un

acvariu care să conțină măcar doi peștișori.

În acest caz, “cutiile” sunt reprezentate de către cele 10 acvarii, iar “obiectele” sunt cei 11
peștișori.

Încercând să punem peștișorii în acvarii în așa fel încât să nu existe doi în același acvariu,
am pune exact câte unul în fiecare dintre cele 10 acvarii, repartizând astfel 10 peștișori,
însă am constata că pe cel de-al 11-lea, în mod obligatoriu, îl vom introduce într-un acvariu
care conține deja un peștișor, așadar, un acvariu va conține doi peștișori. Această
justificare reprezintă “studiul cazului cel mai nefavorabil cerinței problemei”. Dacă în cazul
cel mai nefavorabil cerinței problemei există soluție (în cazul nostru, există un acvariu cu
cel puțin doi peștișori), atunci problema va avea soluție în oricare alt caz (nu mai trebuie să
facem justificarea și pentru celelalte cazuri posibile).

O altă variantă a principiului cutiei, la fel de ușor de înțeles, ar putea fi formulată astfel:

„ Dacă se dispun m obiecte în n cutii, iar numărul obiectelor este mai mare decât numărul
cutiilor (adică m>n), atunci cel puțin două obiecte vor fi dispuse în aceeași cutie (sau,
echivalent, există cel puțin o cutie care să conțină măcar două obiecte).”

Exemplu: Dacă am pune 12 peștișori în 10 acvarii, am fi siguri că ar exista cel puțin un

acvariu care să conțină măcar doi peștișori.

Justificarea (demonstrația) se face analog (adică exact la fel) ca mai sus.

O generalizare (adică o extindere) a principiului cutiei ar putea fi formulată astfel :

„ Dacă se dispun pn+1 obiecte în n cutii, atunci cel puțin p+1 obiecte vor fi dispuse în
aceeași cutie (sau, echivalent, există cel puțin o cutie care să conțină măcar p+1 obiecte).”

1)
Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet (n. 13 februarie 1805,Düren, Franța– d. 5 mai 1859,Göttingen, Regatul Hanovra) a fost
matematician german, celebru prin contribuțiile valoroase în analiza matematică și teoria numerelor.

2)
Profesor, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iași.
Exemplu: Dacă am pune 11 peștișori în 5 acvarii, am fi siguri că ar exista cel puțin un
acvariu care să conțină măcar 3 peștișori.

În acest caz, “cutiile” sunt reprezentate de către cele 5 acvarii, iar “obiectele” sunt cei
11  2  5  1 peștișori.

Cazul cel mai nefavorabil cerinței problemei este când punem în fiecare acvariu câte 2
peștișori (repartizând astfel 10 peștișori) și constatăm că pe cel de-al 11-lea ar trebui, în
mod necesar (obligatoriu), să-l punem într-un acvariu care deja conține 2 peștișori, așadar,
unul dintre acvarii va conține 3 peștișori. Deoarece în cazul cel mai nefavorabil cerinței
problemei există soluție (adică există un acvariu cu cel puțin 3 peștișori), rezultă că
problema va avea soluție în oricare alt caz (nu mai trebuie analizate celelalte cazuri).

Rezolvați următoarele probleme, specificând atunci când folosiți principiul cutiei care sunt
“cutiile” și care sunt “obiectele”, sau analizând, acolo unde este necesar, cazul cel mai
favorabil/nefavorabil cerinței problemei.

1. Demonstrați că într-un grup format din 13 copii, există cel puțin doi copii care sunt
născuți în aceeași lună a anului.

2. Se aleg în mod aleatoriu (adică la întâmplare) trei numere naturale. Demonstrați că cel
puțin două dintre ele au suma un număr par.

3. Se aleg în mod aleatoriu 9 numere naturale. Demonstrați că cel puțin două dintre ele
dau același rest la împărțirea cu 8.

4. Se aleg în mod aleatoriu 8 numere naturale. Demonstrați că există între ele cel puțin
două a căror diferență se împarte exact la 7.

5. Se împart 16 portocale la 3 copii. Demonstrați că unul dintre copii primește cel puțin 6
portocale.

6. Demonstrați că într-un grup format din 106 copii, există cel puțin 16 copii care sunt
născuți în aceeași zi a săptămânii.

7. Într-o școală există 25 de clase, iar în fiecare clasă sunt cel puțin 30 și cel mult 35 de elevi.
Arătați că există cel puțin 5 clase cu același număr de elevi.

8. Este posibil să punem 55 de perle în 10 seifuri astfel încât fiecare seif să conțină cel puțin
o perlă și să nu existe două seifuri cu același număr de perle? Justificați!

9. Este posibil să punem 23 de perle în 6 seifuri astfel încât fiecare seif să conțină cel puțin o
perlă și să nu existe două seifuri cu același număr de perle? Justificați!

10. Este posibil să punem 35 de perle în 8 seifuri astfel încât fiecare seif să conțină cel puțin
o perlă și să nu existe două seifuri cu același număr de perle? Justificați!

11. Suma a 20 de numere naturale, nenule și distincte (adică diferite) este 210. Aflați
numerele.

12. Se poate scrie numărul 5049 ca sumă de 100 de numere naturale, nenule și distincte?
Justificați!

2
13. Se consideră mulțimea 3) A  1, 2,3,...,100 . Arătați că oricum am alege 51 de elemente
ale lui A, există printre ele două care să aibă suma egală cu 101.

14. Într-o urnă sunt 10 bile roșii, 15 bile albe și 17 bile negre.

I) Care este cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le extragem din urnă, pentru a fi
siguri că am luat: a) cel puțin o bilă albă?

b) cel puțin o bilă de fiecare culoare?

c) cel puțin trei bile de aceeași culoare?

II) Care este cel mai mare număr de bile pe care putem să le extragem din urnă, pentru a fi
siguri că au rămas: a) cel puțin o bilă neagră?

b) cel puțin câte o bilă de fiecare culoare?

c) cel puțin două bile de aceeași culoare?

15. Se aleg în mod aleatoriu 6 numere naturale. Arătați că putem selecta câteva dintre ele în
așa fel încât suma lor să se împartă exact la 6.

16. Se dau 10 bile colorate cu câte o culoare. Arătați că există 4 bile colorate la fel sau 4 bile
de culori diferite.

Iași, februarie 2023

3)
O mulțime este o colecție de obiecte care nu se repetă. Obiectele se numesc elementele mulțimii.
 Soluții:

Notăm: C- numărul „cutiilor”, O- numărul „obiectelor”, CCMF –„cazul cel mai favorabil”,
CCMN –„ cazul cel mai nefavorabil”.

1) C=12(numărul lunilor), O=13(numărul copiilor). 2) C=2(un număr natural este fie par,
fie impar), O=3(numărul numerelor). Există două numere de aceeași paritate, iar suma lor
va fi pară. 3) C=8(numărul resturilor posibile la împărțirea unui număr natural la 8),
O=9(numărul numerelor). 4) C=7(numărul resturilor posibile la împărțirea unui număr
natural la 7), O=8(numărul numerelor). Există două numere cu același rest, iar diferența
lor se împarte exact la 7. 5) C=3(numărul copiilor), O=16(numărul portocalelor), iar
16  5  3  1 .6) C=7(numărul zilelor săptămânii), O=106(numărul copiilor), iar
106  15  7  1 . 7) C=6(pot fi 30,31,32,33,34 sau 35 de elevi într-o clasă), O=25(numărul
claselor), iar 25  4  6  1 . 8) CCMF este când am reuși să punem în primul seif o perlă, în
cel de-al doilea două perle, în cel de-al treilea trei perle,...,în al 10-lea seif 10 perle. Am avea
nevoie de 1+2+3+...+10=55 de perle, adică exact câte sunt date în enunțul problemei. Reiese
că este posibil. Mai facem precizarea importantă că 55 este numărul minim de perle pentru
care se poate face dispunerea cerută în enunțul problemei. 9) Raționând la fel ca la
problema anterioară deducem că numărul minim necesar de perle este 1+2+3+...+6=21.
Cum noi avem 23 de perle, deducem că este posibil. Există două dispuneri posibile:
1+2+3+4+5+8 și 1+2+3+4+6+7. 10) Raționând la fel ca la problema 8, deducem că
numărul minim necesar de perle este 1+2+3+...+8=36. Cum noi avem 35 de perle, deducem
că nu este posibil (deoarece în CCMF problema nu are soluție, atunci ea nu va avea soluție
în niciun alt caz posibil). 11) CCMF:1+2+3+...+20=210. 12) CCMF: 1+2+3+...+100=5050.
Cum 5050>5049, reiese că nu se poate scrie. 13) „Cutiile” vor fi perechile:
{1,100},{2,99},{3,98},…,{50,51}, deci C=50, iar O=51(numărul numerelor alese). Așadar,
două numere vor fi în aceeași “cutie”. Deoarece suma numerelor din fiecare “cutie” este 101,
rezultă cerința problemei. 14) I)a) CCMN este când am extrage succesiv
10(roșii)+17(negre)=27 de bile. A 28-a bilă sigur va fi albă. b) CCMN este când am extrage
succesiv 15(albe)+17(negre)=32 de bile. Așadar, dacă extragem 33 de bile vom avea sigur o
bilă de fiecare culoare. c) CCMN este când am extrage succesiv
2(albe)+2(negre)+2(albe)=6 bile. Dacă extragem 7 bile, vom avea sigur trei bile de aceeași
culoare. II) a) CCMN este când am extrage succesiv 17 bile negre. Răspunsul este: 16 bile.
b) CCMN este când am extrage succesiv 10 bile roșii. Răspunsul este: 9 bile. c) CCMN este
când rămân în urnă trei bile de culori diferite. Dacă rămân în urnă 4 bile, atunci două vor
avea sigur aceeași culoare. Răspunsul este: 10+15+17-4=38 de bile. 15) Fie
a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a6 cele șase numere. Vom considera următoarele șase sume:
S1  a1 , S2  a1  a2 , S3  a1  a2  a3 ,..., S6  a1  a2  a3  a4  a5  a6 . Dacă una dintre ele se
împarte exact la 6, atunci rezolvarea se încheie. Dacă niciuna nu se împarte exact la 6,
reiese că există două sume care dau același rest la împărțirea cu 6(C=5-numărul resturilor
nenule posibile la împărțirea cu 6, O=6-numărul sumelor). Diferența celor două sume se
împarte exact la 6 și reprezintă suma câtorva numere alese dintre cele 6 numere date.
16) CCMN este când există 3 bile de culoarea I, 3 bile de culoarea II și 3 bile de culoarea III.
A 10-a bilă fie are culoarea I,II sau III, și atunci există 4 bile colorate la fel, fie are o altă
culoare, IV, și atunci există 4 bile care sunt colorate diferit.

Bibliografie

- Colecția Gazeta Matematică, Seria B.

- Ștefan Smărăndoiu ș.a., Olimpiadele de matematică 1990-1998, Gimnaziu, Clasele IV-V,

Ed. GIL, Zalău-1999.