7.

ECUATII SI SISTEME DE ECUATII DIFERENTIALE

7.1 NOTIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENTA SI UNICITATE

Prin ecuatia diferentiala de ordinul nti ntelegem o ecuatie de forma: (),,0Fxyy'= (1) unde F este o functie reala definita pe o multime deschisa 3D..., este functia necunoscuta, iar ()yyx= dyydx'= este derivata de ordinul nti a acesteia.

Definitia 7.1.1 O functie . : I . . . . se numeste solutie pentru ecuatia diferentiala (1) daca este derivabila pe I si [],(),()0Fxxx..'=, . x . I (Se subntelege ca se presupune ca (),(),()xxx..'., . x . I). Graficul unei solutii a ecuatiei (1) se mai numeste si curba integrala a ecuatiei (1). Prin solutie generala ntelegem o familie de solutii (),yxC.=, unde C este o constanta arbitrara. Prin particularizarea constantei C obtinem diferit e solutii particulare ale solutiei (1).

Exemplul 7.1.1 Fie ecuatia yyx'=, x . 0. (2) Observam ca y = Cx, x . (0,8) este solutia generala a ecuatiei pe intervalul (0,8). De asemenea y = Cx, x . ( 8,0) este solutia generala a ecuatiei pe interval ul ( 8,0). Curbele integrale sunt semidreptele care pornesc din originea axelor de coordonate (Fig. 1).

Exemplul 7.1.2 yyx'=-, y . 0. (3) Observam ca oricare ar fi constanta C > 0, functiile 22yCx=-, (,xCC.- sunt solutii pentru aceasta ecuatie pe intervalul (),CC-.

Fig. 1 Fig. 2

Curbele integrale sunt semicercurile 22xyC+=, y > 0 (respectiv y < 0).

Observatia 7.1.1 Exista ecuatii diferentiale care admit solutii ce nu se pot obtine din solutia generala prin particularizarea constantei. O astfel de soluti e se numeste solutie singulara.

Exemplul 7.1.3 Fie ecuatia 2yxyy''=+ (4) Solutia generala este , x . ., asa cum ne dam seama printr-o verificare directa. Curbele integrale corespunzatoare solutiei generale reprezin ta o 2yCxC=+

Fig. 3

familie de drepte (fig. 3). Constatam nsa ca ecuatia admite si solutia , x . .. ntr-adevar, nlocuind n ecuatie obtinem identitatea: , x . .. Pe de alta parte, este evident ca aceasta solutie nu se obtine din solutia generala prin particularizarea constantei C. Asadar, 24xy=-, x . . este o solutie singulara a ecuatiei (4). Curba sa integrala este o parabola (nfasuratoarea familiei de drepte ). 2yCxC=+

Definitia 7.1.2 O ecuatie diferentiala de forma: (,yfxy'= (5)

unde f este o functie reala continua definita pe o multime deschisa 2D..., se numeste ecuatie diferentiala de ordinul nti sub forma normala. Problema Cauchy pentru ecuatia (5) si punctul ()00,xy., consta n determinarea unei solutii . a ecuatiei (5) care verifica conditia initiala: ()0xy.= (6) Mai precis, problema consta n gasirea unei functii . : I . ., de clasa pe intervalul I, care ndeplineste urmatoarele conditii: 1C (),()xxD.., xI.., [](),()xfxx..'=, xI.. si ()00xy.=.

Lema 7.1.1 Rezolvarea problemei Cauchy (5) + (6) este echivalenta cu rezolvarea ecuatiei integrale: [] 00(),()dxxyxyftytt=+., xI. (7)

Demonstratie. ntr-adevar, daca ()yx.=, xI. este solutie pentru problema Cauchy (5) + (6) atunci [](),()tftt..'=, . t si I.()00xy.=. Integrnd prima identitate, obtinem pentru orice xI.: ()[] 000()()d,()dxxxxxxttftt....'-==... Cum ()0xy.=, rezulta ca [] 00(),()dxxxyftt..=+., . xI., deci ()yx.=, xI. este solutie pentru ecuatia integrala (7). Reciproc, daca ()yx.=, xI. este solutie pentru ecuatia (7), atunci [] 00(),()dxxxyftt.=+., . xI.. Evident ()0xy.=. Pe de alta parte, prin derivare obtinem: [](),()xfxx..'=, . xI., deci ()yx.=, xI. este solutie pentru problema Cauchy (5) + (6).

Definitia 7.1.3 O functie este lipschitziana n raport cu y, pe domeniul D, daca exista o constanta L = 0 astfel nct 2:fD.... ()()12,,fxyfxy-= 12Lyy=-, oricare ar fi punctele ()1,xy si ()2,xy din D.

Observatia 7.1.2 Daca D este deschisa si convexa, 1()fCD. si

fy. . este marginita pe D, atunci f este lipschitziana n raport cu y pe D.

ntr-adevar, fie M > 0 astfel nct (), fxyMy. < ., . (),xyD.. Din teorema cresterilor finite a lui Lagrange deducem ca oricare ar fi punctele ()1,xy si () 2,xy din D, exista un punct . ntre si astfel nct 1y2y ()()()(121,,, ffxyfxyxyyy.. -=.. n continuare avem: ()()121,,fxyfxyMyy-=-, deci f este lipschitziana pe D.

Teorema 7.1.1 (Teorema de existenta si unicitate) Fie [][]0000:,,fDxaxaybyb=-+-+... o functie continua si lipschitziana n raport cu y, pe D. Atunci exista o solutie unica ()yx.=, ()00,xIxaxa..-+, a problemei Cauchy (),yfxy'=, (),xyD., ()00yxy=.

Demonstratie. Cum f este continua pe multimea compacta D, rezulta ca f

Fig. 4

este marginita pe D. Fie astfel nct 0M> (),fxyM<, . (),xyD.. Fie de asemenea, L constanta lui Lipschitz, ()0,1a. un numar oarecare si min,, bhaMLa..=.. .. . Notam cu I intervalul []00,xhxh-+ si cu []{}00:,;contaFgIybybg=.-+. Observam ca F nu este un spatiu vectorial, deoarece nu este nchis la operatia de adunare. Constatam nsa ca F este un spatiu metric, n raport cu distanta (){}1212,sup()();dgggxgxxI=-, . 12,ggF. (8) Mai mult, F este un spatiu metric complet. ntr-adevar, daca {}ng este un sir fundamental de functii din F, atunci {}ng este un sir fundamental n spatiul Banac h {}():,continuaCIgIg=.-.., nzestrat cu norma {}sup(),ggxxI=..

Rezulta ca {}ng este convergent n , deci exista , continua, astfel nct ()CI:gI... (),nndgggg=-.. Este clar nsa, ca daca ng. F si ng. g, atunci g . F. Asadar, (F, d) este un spatiu metric complet. Definim aplicatia T : F . F astfel:

[] 00()(),()dxxTgxyftgtt=+., . gF., . xI. (9) Observam ca T(g) este o functie continua pe I si ca () 000()(),()dxxbTgxyftgttMxxMhMbM-==-==.. Rezulta ca , . ()TgF.gF.. Mai mult, vom arata ca T este o contractie. ntr-adevar, tinnd seama ca F este lipschitziana n raport cu a doua variabila, rezulta: [][] 01212()()()(),(),()dxxTgxTgxftgtftgtt-=-. ()()( 012120121()()dd,d,d,xxLgtgttLggxxLgghgga=-=-==., . xI.. Trecnd la marginea superioara obtinem: (){}()12121d(),()sup()()()();d,TgTgTgxTgxxIgga=-.=. Cum ()0,1a., deducem ca T : F . F este o contractie. Din teorema de punct fix a lui Banach (Teorema 3.1.8 din [10]) rezulta ca exista . . F unica, astfel nct ()T..=. Asadar, avem: [] 00(),()dxxxyftt.=+., . xI.. Din Lema 7.1.1 deducem ca . este o solutie unica pentru problema Cauchy , (),yfxy'=()0yxy= si cu aceasta teorema este demonstrata.

Observatia 7.1.3 Teorema 7.1.1 ne da o prima metoda aproximativa de rezolvare a problemei Cauchy si anume metoda aproximatiilor succesive. Asa cum stim din teorema de punct fix a lui Banach, solutia . a problemei Cauchy este limita n raport cu distanta, definita n (8), a sirului aproximatiilor succesive {} ny, unde: () [] [] 00010020101(),d, (),()d, (),()d, xxxxxnnxyxyftytxIyxyftyttxIyxyftyttxI=+. =+. =+. . . .

Cum convergenta n raport cu distanta (8) este echivalenta cu convergenta uniforma, rezulta ca unIy.....

Exemplul 7.1.4 Sa se rezolve problema Cauchy

yy'=, ()1113,,,... , . Se observa imediat ca solutia acestei probleme Cauchy este ()xxe.=, 11,22xI....-.... . Pe de alta parte, avem (),fxyy=, (),xyD., 00x=, 01y=, 12ab==, 32M= si L = 1. Daca alegem 12a= atunci 1111min,, 2323h..==.. .. , deci 11,33I..=-.... . Sirul aproximatiilor succesive arata astfel: () 10220223302()11d1, ()11d1,2()11d1,223! ()1,2!! xxxnnyxtxxIxyxttxxItxxyxttxxIxxyxxxIn=+=+. =++=++. .. =+++=+++..... .. =++++. . . . K

Cum 0! nxnxen8 = =S si convergenta este uniforma pe ., rezulta ca uxnIye....

Observatia 7.1.4 n exemplul 7.1.4 am putut afla limita sirului aproximatiilor succesive. De regula, acest lucru nu este posibil si de aceea vom aproxima limita acestui sir cu functia determinata la pasul n. Cu alte cuvinte ny. . Asa cum stim de la teorema de punct fix a lui Banach, eroarea satisface inegalitatea: ()01()()dist, 1nnxyxyya.a-= -, . xI..

Cum ()(){}0010dist,sup,d;xxyyftytxIMh=.., rezulta ca ()() 1nnxyxMha.a-= -, . xI..