Populaia avut n vedere n prezentul proiect este reprezentat de

copii din grdinia cu program prelungit nr 41 Sibiu crora li sau administrat

mai multe jocuri didactico-matematice.
n acest caz de analiza dispersionala, ANOVA factorial, este vorba de
studiul influentei simultane a doua sau mai multe variabile independente
asupra unei variabile dependente. Exista mai multe avantaje n utilizarea unui
design experimental factorial. Un prim ctig este eficienta studiului,
deoarece doua sau mai multe variabile independente sunt analizate simultan
si sunt extrase informaii referitoare att despre fiecare factor n parte, ct si
despre interaciunea dintre acetia si influenta lor asupra variabilei
independente. Din aceasta perspectiva, ANOVA factorial conduce la calculul
a trei teste statistice F. Doua dintre ele se realizeaz pentru a gsi efectele
principale (efectul principal al variabilei A si efectul principal al variabilei
B), iar cel de-al treilea test msoar efectul interaciunii AB asupra variabilei
dependente. Efectele principale sunt analoage dispersiei intergrup din
ANOVA simpla, iar testul interaciunii (simbolizat AB) ne arata daca
rezultatele obinute la diferite nivele ale variabilei A sunt dependente de
nivelul factorului B si viceversa.
n cele ce urmeaz ne vom opri doar asupra testului ANOVA
bifactorial (2 variabile independente cu mai multe trepte fiecare), ne
propunem nsa si experimente cu mai mult de doi factori (variabile
independente). Algoritmul de rezolvare a acestor situaii este asemntor cu
ANOVA bifactorial,. Forma grafica a unui design experimental bifactorial, n
care cele doua variabile independente au cte trei trepte este prezentata in
tabelul 3.1.
Tabelul 3.1

A1
A2
A3

B1
B2
B3
A1B1
A1B2
A1B3
Medie A1
A2B1
A2B2
A2B3
Medie A2
A3B1
A3B2
A3B3
Medie A3
Medie B1Medie B2Medie B3

Dup cum se observa, din combinarea celor doi factori fiecare cu trei
trepte, se obin noua situaii experimentale diferite. (celule. Daca n cazul
ANOVA simpla dispersia totala era suma dispersiei intergrup cu dispersia
intragrup, n cazul ANOVA factorial exista patru surse ale dispersiei totale,

si anume: dispersia intracelular (echivalenta cu dispersia intragrup);

dispersia de-a lungul mediei liniilor; dispersia de-a lungul mediei coloanelor
si dispersia datorata interaciunii dintre cele doua variabile independente,
suma ultimelor trei fiind echivalentul dispersiei intergrup. Din aceasta cauza
sunt testate trei ipoteze nule n cazul ANOVA bifactorial. Primele doua se
refera la efectul variabilelor independente luate separat (media fiecrei linii
este egala, respectiv media fiecrei coloane este egala), iar cea de-a treia se
refera la interaciune. Pornind de la aceste coordonate voi prezenta tabelul
sumar pentru ANOVA factorial.
Tabelul 3.2
Sursa disp.
Lin.-factorA
Col.-factorB
Interaciune
Intracelule

SS
C-B
D-B
(E-B)-(C-B)(D-B)
(A-E)-(E-B)

df
l-1
c-1
(l-1)(c-1)
(N-1)-rest

MS
SS/df
SS/df
SS/df
SS/df

F
F
F
F

Total

A-B
N-1
Unde: l este numrul de linii (treptele variabilei A); c este numrul de
coloane (treptele variabilei B), iar gradele de libertate (df) pentru intracelule
se calculeaz scznd din df total celelalte grade de libertate (linii, coloane,
interaciune). Utiliznd aceasta metoda ABC n calcularea celor trei F pentru
ANOVA factorial este necesar mai nti sa calculam A, B, C, D si
E.
(3.1)
A se obine prin ridicarea la ptrat a rezultatelor fiecrui subiect si apoi
sumarea lor (indiferent de celula din care face parte.

(3.2)
B se obine prin sumarea rezultatelor tuturor subiecilor (indiferent de grupa),
ridicarea sumei la ptrat si apoi mprirea la numrul total de subieci ai
experimentului.

(3.3)
C se obine prin sumarea rezultatelor obinute de subiecii prezeni pe linia
nti, rezultatul obinut fiind ridicat la ptrat. Procedura se repeta si pentru
celelalte linii. Aceste rezultate pariale se aduna, valoarea rezultata se mparte
la totalul de subieci ai unei linii, indiferent de coloane.

(3.4)
D se obine prin sumarea rezultatelor subiecilor din coloana 1 si apoi
ridicarea la ptrat a valorii obinute. Procedeul se repeta si pentru celelalte
coloane, iar rezultatele pariale obinute se aduna iar suma se mparte la
numrul de subieci cuprini ntr-o coloana, indiferent de linie.
Pornind de la experimentele care au artat ca caracteristicile psioindividuale diferite ale fetelor respectiv baietilor si caracteristicile endocrine,
influeneaz adaptabilitatea la cerinele activitilor matematice am dorit s
studiem n ce msura captarea copiilor i implicarea n activitile
matematice din grdini e influenat de sex i de varsta subiecilor si ce
influent poate avea jocul didactic n pregtirea matematic a precolarilor
militare,. Cea de a doua variabila independenta luata n calcul a fost vrsta
subiecilor care a avut doua trepte: . Grupa mic i mijlocie model de
ANOVA factorial de tip 3x2 (trei linii si doua coloane).
A = 41706;
B = 10802/ 30 = 38880;
C = (4472+ 3212 + 3122) / 10 = 40019,4;
D = (5132 + 5672) / 15 = 38977,2;
E = (1892 + 2582+ 1742+ 1472 + 1502 + 1622) / 5 = 40582,8
Dup calcularea lui A, B, C, D si E cu ajutorul datelor din tabel, vom
calcula suma ptratelor pentru fiecare situaie.
SS linii (factorul A) = C-B = 40019,4-38880 = 1139,4
SS coloane (factorul B) = D-B = 38977,2-38880 = 97,2
SS linii x coloane (interaciune) = (E-B)-(C-B)-(D-B) = (40582,8-38880)(40019,4-38880)-(38977,2-38880) = 466,2
SS intracelula = (A-B)-(E-B) = (41706-38880)-(40582,8-38880) = 1123,2
SS total = A-B = 41706-38880 = 2826
Tabelul 3.3

A1
B1 fete
CaracteristiciX
Psio51
individuale
45
39
30
24
189

Media
37,8
A2
42
Importanta 39
varstei-grupa33

Media
A3
Importanta
strategieijocul folosit

Media

33
27
174
34,8
33
33
30
27
27
150

X
2601
2025
1521
900
576
7623

B2 biei
X
X
63
3969
57
3249
51
2601
48
2304
39
1521
258
13644

A1(linie)=
189+258= 447
A1=7623+13644=
21267
Media lui
A1 = 44,7%

1764
1521
1089
1089
729
6192

51,6
36
30
30
27
24
147

1296
900
900
729
576
4401

A2(linie)=
174+147= 321
A2 =6192 +4401=
10593
Media lui
A2 = 32,1%

1089
1089
900
729
729
4536

29,4
36
33
36
30
27
162

1296
1089
1296
900
729
5310

(linie)A3
=
150+162= 312
A3 = 4536+5310
= 9846
Media lui
A3 = 31,2%

30
32,4
B1=189+174+150=51B2=258+147+162=567 Xtot.=1080
3
B2=13644 Xtotal = 41706
B1=7623++4401+5310 = 23355 Media lui X total =
6192+4536 = 18351 Media B2= 37,8
36
Media B1= 34,2
De asemenea putem stabili gradele de libertate:
df linii = numrul de linii(l) 1 = 3-1 = 2
df coloane = numrul de coloane(c) 1 = 2-1 =1
df interaciune = (l-1)(c-1) = (3-1)(2-1) = 2
df total = Numrul total de subieci (N) 1 = 30-1 = 29

df intracelula = df total df linii df coloane df interaciune = 29-2-1-2 =

24
Avnd calculate att suma ptratelor (SS) ct si gradele de libertate (df)
putem calcula media ptratica pentru aceste elemente:
MS linii (A) = SS linii / df linii = 1139,4 / 2 = 569,7
MS coloane (B) = SS coloane / df coloane = 97,2 / 1 = 97,2
MS linii x coloane (interaciune - AB) = SS linii x coloane / df linii x coloane
= 466,2 / 2 = 233,1
MS intracelula (eroare) = SS intracelula / df intracelula = 1123,2 / 24 = 46,8.
Ultimul pas rmas de fcut este calcularea celor trei F:
FA = MS linii / MS intracelula = 569,7 / 46,8 = 12,17
FB = MS coloane / MS intracelula = 97,2 / 46,8 = 2,07
FC = MS interaciune / MS intracelula = 233,1 / 46,8 = 4,98
Tabelul sumar ANOVA 3x2 al problemei este:
Tabelul 3.4
Sursa
dispersiei
Linii (A)
Coloane (B)
Interaciune
Intracelula
Totala

SS

df

MS

Prag p

1139,4
97,2
466,2
1123,2
2826

2
1
2
24
29

569,7 12,17 (2,24) <.01

97,2 2,07 (1,24) >.05
233,1 4,98 (2,24) <.05
46,8

Aadar, se observa ca din cele trei raporturi F, doua sunt semnificative

statistic F linii (determinat de factorul A) caracteristici psiho-individuale si F
interaciune (determinat de aciunea comuna a factorilor A si B).caracteristici
corelate cu vasta
Formulele de calcul a lui omega ptrat sunt:
Pentru omega linii (factorul A):

(3.7)
Pentru omega coloane (factorul B):

(3.8)
Pentru omega interaciune (factorii AB):

(3.9)
Trebuie amintit ca aceste tehnici omega sunt utilizate doar n condiiile n
care raporturile F sunt semnificative statistic. Pentru problema de fata, doar F
linii (factorul A) si F interaciune (factorii A si B) au fost semnificativi si au
respins ipoteza nula. Ca urmare, n problema data vor fi calculai doar doi
coeficieni omega ptrat.
(3.10)
(3.11)
Datele indica ca aproximativ 36,4% din dispersia rezultatelor se se
datoreaz factorilor psio-individuali specifici sexului, iar 12,9% poate fi
atribuita interaciunii dintre varsta si caracteristici (estimarea impactului
depinde de interaciunea data de experiena participanilor la testare si
importanta pe care o atribuie activitii)