DAN GURGUI

.....

PROBLEME DE ARITMETICA
.....

PENTRU PARINŢI ŞI COPII

EDITURA SITECH
Craiova
 Referent ştiinţific: lector dr. Marina Gorunescu

© Editura Sitech Craiova

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere
integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate
fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate
reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu
specificarea respectivei citări.

© Editura Sitech Craiova

AII rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book
may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised
any information storage and retrieval system without written permision from the
copyright owner.

Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul

Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică.

Editura SITECH Craiova

Str. Romul, Bloc TI, Parter
Tel/fax: 02511414003
www.sitech.ro.sitech@rdslink.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

GURGUI, DAN
Probleme de aritmetică pentru părinţi şi copiii
Gurgui Dan. - Craiova: Sitech
Bibliogr.
ISBN 978-606-11-0421-5

514(075.33)(076)

ISBN 978-606-11-0421-5
 CUPRINS

PREFAŢĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

CAP. 1. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

DE ARITMETIC Ă
Metoda reducerii la unitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Probleme propuse . 15
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Indicaţii şi răsp unsuri .18

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Metoda comparaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Probleme propuse . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
. . . . . . . . . . . . . . . . . .

· .
Ln dlcaţ"II Şl ras
.

.... p unsurl ............................................................... 30 .

Metoda figurativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Probleme propuse . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

· .
Ln dlca,t"II Şl ras
.

.... p unsurl ............................................................... . 42

Metoda falsei ipoteze . . . . . . . . . . . 46
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Probleme propuse . 53
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Indicaţii şi răsp unsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Metoda mersului invers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 58
Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Indicaţii şi răsp unsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Probleme de mişcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
A) Probleme ce conduc direct la probleme simple de aflare
a spaţiului, vitezei şi timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
B) Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se
face în sensuri opuse .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C) Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se

face în acelaşi sens 75
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

D) Probleme cu compunerea vitezelor 78

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E) Probleme rezolvate prin metoda falsei ipoteze 81

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

F) Probleme diverse (combinate) 83

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 1
Indicaţii şi răsp unsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

5
 Probleme de medii, amestec, concentraţii, echilibru
caloric şi aliaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 02
A) Probleme de medii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 02
B) Probleme de amestec, concentraţii şi echilibru caloric . . 1 04
C) Probleme de aliaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 08
Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 09
"" .
1n d·lcaţzz Şl rasp unsurl ............................................................. 1 1 1
. . .
T
.

Principiul cutiei. Probleme de perspicacitate şi

numărare. Metoda reducerii la absurd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 2
A) Principiul cutiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 2
B) Probleme de perspicacitate şi numărare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 5
C) Metoda reducerii la absurd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 7
Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 20
· "" . . . .
1n dlcaţzz Şl rasp unsurl ............................................................. 1 22
T
.

CAP. II. PROBLEMELE DE ARITMETIC Ă PROPUSE DE

GAZETA MATEMATIC Ă SERIA B PENTRU
CICLUL PRIMAR ÎN ANII 2001 - 2007
Anu1 200 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 25
· .. . "" .
1n dlcaţzz Şl rasp unsurl ............................................................. 1 3 1
T
. .

Anul 2002 1 35
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Indicaţii şi răsp unsuri . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 42
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anul 2003 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 47
Indicaţii şi răsp unsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 54
Anul 2004 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 59
Indicaţii şi răsp unsuri . 1 65
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anul 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 70
Indicaţii şi răsp unsuri .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 76
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anul 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 83
Indicaţii şi răsp unsuri . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 90
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anul 2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 96
Indicaţii şi răsp unsuri . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
. . . . . . . . . . . . . . . . . .

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212

6
 PREFAT Ă ,

Este unanim recunoscut faptul că activitatea de rezolvare a

problemelor de aritmetică este una din cele mai sigure căi care
conduc spre dezvoltarea gândirii, imaginaţiei, atenţiei şi spiritului de
observaţie ale elevului. Foarte important este şi faptul că rezolvarea
sub forme cât mai variate a proplemelor de aritmetică, asigură
consolidarea deprinderi lor de calcul şi utilizarea acestor deprinderi
în practică.
Îndrumarea elevilor spre însuşirea tehnicilor de rezolvare a
problemelor de aritmetică presupune din partea profesorului
(învăţătorului ) multă răbdare, pricepere şi mai ales o muncă
sistematică şi bine organizată, care să ţină cont de experienţa de
viaţă a elevului, de nivelul său intelectual şi mai ales de gradul său
de pregătire. În permanenţă profesorul trebuie să dirij eze gândire a
elevului spre depistarea acelor date din enunţul problemei care fac
ca aceasta să se încadreze într-o anumită categorie de probleme ce
se rezolvă după procedee dej a cunoscute de elev, fără a pierde din
vedere şi dirijarea gândirii spre anumite generalizări, ori de câte ori
acestea sunt posibile. De o mare importanţă este şi activitatea
profesorului de încurajare a elevilor spre compunerea de probleme.
Prezentarea metodelor de rezolvare a problemelor de
aritmetică este tratată în cadrul acestei lucrări atât din punct de
vedere teoretic, cât şi practic ( prin probleme rezolvate ) . Astfel
pentru fiecare metodă de rezolvare sunt prezentate un număr
suficient de mare de probleme rezolvate, dar şi probleme propuse
spre rezolvare, toate însoţite de răspunsuri şi indicaţii.
Deoarece activităţii de rezolvare a problemelor de aritmetică
în programa de matematică din gimnaziu i se acordă spaţii foarte
mici, consider că această lucrare este bine venită în sprijinul celor
care au făcut o pasiune în a rezolva probleme.
Autorul

7
 CAPITOLUL 1

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE

ARITMETIC Ă

METODA REDUCERII LA UNITATE

Această metodă prezintă avantajul că este foarte accesibilă

elevilor şi poate fi utilizată într-o gamă variată de probleme. Pentru
a folosi metoda reducerii la unitate în rezolvarea unei probleme
trebuie în primul rând stabilită natura dependenţei care există între
diferitele mărimi care apar în enunţul proplemei, iar dacă aceste
dependenţe sunt direct proporţionale sau invers proporţionale cu
mărimea pe care problema ne cere să o aflăm, atunci metoda poate fi
folosită.

Problema 1 . Mărind un număr de 7 ori se obtine 3 0 1 . Cât se

,

va obţine dacă acelaşi număr îl vom mări de 5 ori.

Rezolvare

Numărul mai mic de 7 ori decât 3 0 1 este: 3 0 1 : 7 = 43 , care

mărit de 5 ori ne dă: 43 · 5 = 2 1 5 .

Problema 2. Pentru executarea a 3 60 de piese pot fi folosite

trei maşini cu productivităţi diferite. Prima maşină poate executa
piesele în 36 de ore, a doua în 1 8 ore iar a treia în 1 2 ore. În câte ore
vor fi executate piesele dacă maşinile lucrează toate odată.

9
 Rezolvare

Mai întâi vom afla câte piese poate executa într-o singură oră,
fiecare din cele trei maşini: 3 60 : 3 6 = 1 0 piese pe oră face prima
maşină; 3 60 : 1 8 = 20 piese pe oră face a doua maşină; 3 60 : 1 2 = 30
piese pe oră face a treia maşină.
Aflăm câte piese fac împreună cele trei maşini într-o singură
oră: 1 0 + 20 + 30 = 60 de piese. Atunci 360 de piese vor fi executate
în: 3 60 : 60 = 6 ore.

Problema 3. O echipă formată din trei muncitori termină o

lucrare în 1 2 zile. Dacă lucrează numai primii doi muncitori, ei
termină lucrarea în 1 8 zile. În câte zile termină lucrarea al treilea
muncitor, dacă ar lucra singur ?

Rezolvare

Într-o zi cei trei muncitori vor executa din lucrare 1 Iar

12 '
primii doi muncitori vor executa din lucrare �, ceea ce înseamnă că
18
a1 treI·1 ea munCItor
· va executa d·In 1ucrare:
1 1 1 . Lucrarea
-
12 18 36
- - = -

1
va fi terminată de al treilea muncitor în: 1 : _ = 36 de zile.
36
Strâns legat de metoda reducerii la unitate este procedeul de
rezolvare a problemelor numit regula de trei simplă, care se aplică
tot în cazul când dependenţa între mărimile care apar în problemă
este fie direct proporţională, fie învers proporţională cu mărimea
care trebuie aflată. Vom rezolva câte o problemă, pentru fiecare din
cele două situaţii, pentru a vedea care este regula după care se
determină mărimea cerută de problemă în fiecare din cele două
cazun.

Problema 4. Patru caiete costă 8 lei. Câţi lei se vor plăti, dacă
se vor cumpăra 1 9 caiete.

10
 Rezolvare

Schematic problema se scrie:

4 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 lei
. .

1 9 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x lei. Observăm că cele două mărimi care

. . .

apar în problemă ( numărul de caiete şi valoarea lor ) sunt mărimi

direct proporţionale. Atunci, din primul rând deducem că:
1 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . � lei
.

4
9
1 9 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 · 8 el. S e obtme
. 1 · caw 1 9 caIete
.
--
' vor costa
4
3 8 lei.

Revăzând modul în care au fost SCrIse datele problemei,

regula de aflare a lui x din problema SCrIsa schematic ( când
mărimile sunt direct proporţionale cu mărimea care trebuie aflată )
9
este eVI·denta: x = 1 · 8 . � --

Problema 5. Patru muncitori termină o lucrare în 9 zile. Câti ,

muncitori sunt necesari, pentru a termina lucrarea în 6 zile ?

Rezolvare

Schematic problema se scrie:

9 zile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 mun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
. . . . . . .

6 zile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x mun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg.

Primul rând se citeşte: în 9 zile, 4 muncitori termină lucrarea.
Al doilea rând se citeşte: în 6 zile, câţi muncitori termină lucrarea?
Observăm că cele două mărimi care apar în enunţul problemei
(numărul de zile şi numărul de muncitori) sunt mărimi invers
proporţionale. Atunci, din primul rând deducem că:

11
 1 zile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 . 4 mun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
9, 4
6 ZI' 1 e . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -- mun . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . , 1 Intreg.
A

6
Am obţinut că 6 muncitori termină lucrarea în 6 zile.

Revăzând modul în care au fost scrise datele problemei,

regula de aflare a lui x din problema scrisă schematic ( când
mărimi le sunt invers proporţionale cu mărimea care trebuie aflată )
9· 4
w x=
este eVI' dentă: -.
6

Strâns legat de metoda reducerii la unitate este procedeul de

rezolvare a problemelor de aritmetică numit regula de trei compusă,
care se aplică atunci când în problemă apar mărimi ce sunt în
dependenţă direct proporţională cu mărimea ce trebuie aflată, dar
apar şi mărimi care sunt în relaţie de învers proporţionalitate cu
mărimea ce trebuie aflată. Vom da un exemplu de problemă care
poate fi rezolvată prin regula de trei compusă, deducând astfel
regula de aflare a necunoscutei în această situaţie.

Problema 6. O echipă formată din 12 muncitori lucrând câte

8 ore pe zi, sapă un şanţ lung de 1 0 m, lat de 1 ,20 m şi adânc de 80
cm în 4 zile. În câte zile vor săpa 1 5 muncitori care lucrează 5 ore
pe zi, un şanţ lung de 25 m, cu lăţimea de 1 ,5 m şi adânc de 1 ,8 m ?

Rezolvare

Punem în evidenţă mărimile care apar în enunţul problemei:

A - numărul de muncitori; B - numărul de ore lucrate pe zi; C -

numărul care ne arată câţi metri are lungimea şanţului; D numărul -

care ne arată câţi metri are lăţimea şanţului; E numărul care ne -

arată câţi metri are şanţul în adâncime şi F numărul de zile lucrate. -

A .......... B ........... C ............. D ............... E ................ .. F .

1 2 . . . . . . . . . . 8 . . . . . . . . . . . . 40 . . . . . . . . . . . . . 1 ,2 . . . . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

12
 Observăm că mărimile: A şi B sunt cu mărimea F într-o
relaţie de invers proporţionalitate, iar mărimile: C, D, şi E sunt cu
mărimea F într-o relaţie de directă proporţionalitate. Atunci scrierile
schematice prin care se va rezolva problema vor fi:
1 . . . . . . . . . . 8 . . . . . . . . . . . . . . 40 . . . . . . . . . . . . 1 ,2 . . . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 . 12
. .

1 . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . 40 . . . . . . . . . . . . . . 1 ,2 . . . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 · 1 2 . 8
4·1 2·8
1 .......... 1 .............. 1 . . . . . . . ... . . . 1 ,2 . . . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . --

40
4 ·1 2·8
1 . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . . . . . . . .
. --

40·1,2
4·12·8
1 ......... 1 ............... 1 ............ 1 ................ 1 ................ ---

40·1,2·0,8
4 ·12·8
15 ......... 1 .............. 1 ............. 1 .............. 1 ................ . ----

40 . 1,2 . 0 .8 . 15
4·12·8
1 5 . . . . . . . .5 . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . .
. -----

40 . 1,2 . 0,8 . 15 . 5
4·12·8·25
1 5 . . . . . . . 5 . . . . . . . . . . . . . 25 . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . -----

40 . 1 ,2 . 0,8 . 1 5 . 5
4 . 12 . 8 . 25·1 5
1 5 . . . . . . . 5 . . . . . . . . . . . 25 . . . . . . . . . . 1 ,5 . . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . '
40 . 1,2 . 0,8 . 1 5 . 5
4·1 2 . 8 . 25·1 5·1,8
1 5 . . . . . . 5 . . . . . . . . . . . . . . . 25 . . . . . . . . . 1 ,5 . . . . . . . . . . . . . . 1 ,8 . . . . . . . . .
.
'
40 . 1 ,2 . 0,8 . 1 5 . 5

Se obţine după efectuarea calculelor că numărul de zile

necesar pentru săparea şanţului este de 9 .

Revăzând modul în care au fost scrise datele problemei,

regula de aflare a lui x din problema scrisă schematic ( când unele
mărimi sunt în relaţia de invers proporţionalitate cu mărimea care
trebuie aflată, iar celelalte mărimi sunt într-o relaţie de
proporţionalitate directă ) devine uşor de enunţat:
Valoarea necunoscutei se exprimă printr-o fracţie care are la
numărător produsul dintre valoarea cunoscută a mărimii căutate şi
produsele valorilor corespunzătoare mărimilor din primul rând cu
care este invers proporţională şi a valorilor produselor din al doilea
rând cu care este direct proporţională, iar la numitor produsul

13
valorilor din primul rând cu care este în proporţionalitate directă şi
produsul valorilor de pe rândul al doilea cu care este într-o relaţie
de proporţionalitate înversă.

În cazul problemei 6 se obţine:

A ........... B ......... C .......... D ............. E ............. F
1 2 . . . . . . . . . . . 8 . . . . . . . . . . 40 . . . . . . . . 1 ,2 . . . . . . . . . . . 0,8 . . . . . . . . . . 4 zile
1 5 . . . . . . . . . . . 5 . . . . . . . . . . 25 . . . . . . . . 1 ,5 . . . . . . . . . . . 1 , 8 . . . . . . . . . . x zile
i.p . . . . . . . . . . . i.p . . . . . . . . . d.p . . . . . . . . . d.p . . . . . . . . . . . . d.p.
şi conform regulii de trei compusă se obţine: x = · 1 2 · 8 · · 1 , · 1 , 8
4 25 5
40 . 1 , 2 . 0,8 . 1 5 . 5

care după efectuarea calculelor ne dă x = 9 zile.

Observaţie: în problema 6 mărimile: C, D, E pot fi înlocuite

printr-o singură mărime V - volumul, unde V = C D E şi atunci . .

problema poate avea următorul enunţ:

1 2 muncitori lucrând 8 ore pe zi sapă un şanţ care are un
volum de: 40 . 1 ,2 . 0,8 m3 • În câte zile 1 5 muncitori lucrând câte 5
ore pe zi vor săpa un şanţ cu un volum de: 25 . 1 ,5 . 1 ,8 m3 •
Este evident că acest enunţ al problemei este mult mai natural
iar rezolvarea este mult simplificată.

Regula de trei compusă poate fi aplicată în rezolvarea

problemelor de aritmetică şi în situaţia în care toate mărimile din
problemă sunt în acelaşi fel de corespondenţă ( direct proporţionale
sau învers proporţionale ) cu mărimea ce trebuie aflată. Vom
exemplifica acest lucru prin problema următoare:

Problema 7. O echipă formată din 1 2 muncitori agricoli,

lucrând câte 8 ore pe zi, ară un ogor în 5 zile. În câte zile va ara
acelaşi ogor o echipă de 1 5 muncitori agricoli care lucrează câte 4
ore pe zi ?

Rezolvare

Schematic problema se scrie:

14
1 2 mun . . . . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . . . 5 zile . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
. .

1 5 mun . . . . . . . . . . . . . . . .4 ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . x zile . . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg

.

. .
l.p. l.p.
5·1 2·8
Conform regulii de trei compusă obţinem: x = , care
1 5· 4

după efectuarea calculelor ne dă x = 8 zile.

Observaţie: problema 7 putea fi rezolvată aplicând de mai

multe ori regula de trei simplă, după cum urmează:
1 2 mun . . . . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 zile
1 5 mun . . . . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . y zile
Cum între numărul de muncitori şi numărul de zile există o
dependenţă de invers proporţionalitate, se va obţine că:
1 2·5 .
y= -- = 4 zIle
15
1 5 mun . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 zile
1 5 mun . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ore . . . . . . . . . . . . . . . . . x zile
.

Cum între numărul de ore lucrate pe zi şi numărul de zile

lucrate este o dependenţă de invers proporţionalitate, obţinem că: x
4·8 .
= - = 8 zIle.
4
Procedeul de aplicare a regulii de trei simplă de mai multe ori
se numeşte tot regula de trei compusă.

Probleme propuse

1. Dacă 50 de caiete costă 1 00 lei, cât ar costa 7 caiete de

acelaşi fel ?

2. Dacă 4 Kg de mere costă 1 2 lei, cât ar costa 1 7 Kg de

mere de acelaşi fel ?

3. 1 5 m de material costă 750 lei. Cât vor costa 27 m din

acelaşi material ?

15
 3. O roată face 1 00 de rotaţii în două minute. Câte rotaţii va
face roata în patru minute ?

5. Pentru a realiza 5 0 caiete s-au consumat 4 Kg hârtie. Câte

kilograme de hârtie se vor consuma pentru a realiza 70 de caiete ?

6. Din 6 Kg cafea verde se obţin 5 Kg cafea prăjită. Din câte

kilograme de cafea verde se obţin 80 Kg cafea prăj ită ?

7. Din 50 Kg grâu se obţin 40 Kg făină. Din câte kilograme de

grâu se vor obţine 3 0 Kg de făină ?

8. Două mobile aflate în mişcare rectilinie şi uniformă

parcurg aceeaşi distanţă. Raportul vitezelor lor este 0,4. Să se
calculeze raportul intervalelor de timp în care este parcursă această
distanţă.

9. Patru muncitori termină o lucrare în 6 ore. În câte ore

termină lucrarea opt muncitori ?

1 0. Şase muncitori termină o lucrare în 8 ore. În câte ore

termină aceeaşi lucrare trei muncitori ?

1 1 . Un mobil se mişcă uniform şi rectiliniu cu viteza de 40

Km/h şi parcurge o anumită distanţă în două ore. În cât timp va
parcurge mobilul aceeaşi distanţă dacă viteza sa va fi de 60 Km/h ?

12. Patru robinete pot umple un bazin în 6 ore. În cât timp vor
umple bazinul doar două dintre ele ştiind că toate robinetele au
acelaşi debit ?

13. Trei robinete pot umple un bazin în 4 h. În cât timp vor

umple bazinul 6 robinete care au acelaşi debit cu primele trei ?

14. Trei tractoare pot ara o suprafaţă agricolă în 6 h. În cât

timp vor ara 1 4 tractoare aceeaşi suprafaţă agricolă ?
16
 15. Pentru a vopsi un cub s-a folosit 1 Kg de vopsea. Câte
kilograme de vopsea vor fi necesare pentru a vopsi un cub cu
muchia de două ori mai mare decât a primului cub ?

16. Un bazin în formă de cub este umplut cu apă de o pompă

în 45 min. În cât timp se va umple cu aceeaşi pompă un bazin de
forma unui cub care are muchia de două ori mai mare decât muchia
primului cub ?

1 7. Din 1 2 Kg seminţe de bumbac se obţin 2,7 Kg ulei. Pentru

a obţine 8, 1 Kg de ulei, de câte kilograme de seminţe avem nevoie ?
3
1 8. O bucată de metal cu volumul de 2 cm are masa de 5,2 g.
Ce volum are o bucată din acelaşi metal, cu masa de 26 g ?

19. Patru muncitori pot termina o lucrare în două zile, lucrând

câte patru ore pe zi. În câte zile vor termina aceeaşi lucrare doi
muncitori care vor lucra câte opt ore pe zi ?

20. Pentru a strânge 600 litri apă, 4 robinete trebuie deschise 2

h. Cât timp trebuie deschise 6 robinete care au acelaşi debit cu
primele 4, pentru a strânge 1 200 litri de apă ?

2 1 . Pentru a ara o suprafaţă agricolă de 400 ha, două tractoare

lucrează 1 0 zile. Dar pentru a ara o suprafaţă agricolă de 800 ha, în
20 zile, de câte tractoare este nevoie ?

22. Din 1 0 Kg bumbac s-a ţesut o bucată de pânză lungă de

40 m şi lată de 1 m. Câţi metri de pânză se pot ţese din 20 Kg
bumbac, dacă pânza are lăţimea de 0,5 m ?

23. Pentru a realiza 240 m pânză, 20 ţesetoare au lucrat 4 zile.

În câte zile 5 ţesătoare vor realiza 1 20 m pânză de aceeaşi calitate cu
prima ?

17
 24. Pentru transportul a 4,5 t marfă pe distanţa de 20 Krn, s-au
plătit 80 lei. Câţi lei se vor plăti pentru transportul a 9 t marfă pe
distanta de 40 Krn ?
.

25. Zece camioane pot transporta o cantitate de 1 500 t marfă

în 4 zile făcând câte 8 transporturi pe zi fiecare. Î n câte zile pot
transporta cele zece camioane o cantitate de 1 5000 t de marfă ?

26. O echipă formată din 1 0 muncitori poate termina o lucrare

în 20 de zile. După ce echipa lucrează 1 0 zile, 6 muncitori sunt
trimişi să lucreze în altă parte. În câte zile vor termina lucrarea
muncitorii care au rămas ?

27. Un zugrav poate termina o lucrare în 7 zile. după ce

lucrează 3 zile, pentru urgentarea lucrării mai este angaj at încă un
zugrav. După câte zile de la angaj area celui de al doilea zugrav, va fi
terminată lucrarea de cei doi ?

28. Dacă pentru amenaj area unui parc de distracţii pentru

copii ar lucra 32 de elevi timp de 75 zile câte 8 ore pe zi, s-ar
25 .
el.ectua
� - dm · 1ucrare. C on ducerea şco 1 11· · s-a angaj at sa termme W •

28
lucrarea în 1 6 zile. Ştiind că s-a lucrat câte 6 ore pe zi, să se afle câţi
elevi au participat la această acţiune ?

Indicaţii şi răspunsuri

1 . 50 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l 00 1ei
7 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x . Cum numărul de caiete şi valoarea
caietelor sunt mărimi direct proporţionale, x se află cu regula de trei
. 1W 1 00 . 7 1 .
simp a: x = = 1 4 el.
50

2. Acelaşi raţionament ca în problema precedentă ne conduce

1 2·1 7 .
la: x= = 5 1 leI.
4
18
 3. Se aplică regula de trei simplă pentru două mărimi direct
. . 750 . 27 .
ProportlOna
, 1 e ŞI· se obtme:
, x = = 405 1 el.
15

4 . 200 de rotaţii.

5. 5 ,6 Kg hârtie.

6. 96 Kg cafea prăjită.
7. 37,5 Kg grâu.

8. Dacă notăm cu: VI şi tI viteza, respectiv timpul în care

primul mobil a parcurs distanţa, iar cu: V2 şi t2 viteza, respectiv
timpul în care al doilea mobil a parcurs aceeaşi distanţă, atunci se
obţine relaţia: VI . tI V2 . t2 . Această relaţie ne arată că mărimi le
=

viteză şi timp sunt mărimi invers proporţionale şi atunci din scrierea

schematică a problemei :
tI . . . . . . . . . . . . . . . . VI
t2 . . . . . . . . . . . . . . . V2 unde aplicând regula de trei simplă pentru
tI . VI
mărimile invers proportionale, , se obtine:
, V 2 = de unde rezultă
t2
că: !L = v2 = �
t2 VI 2

9. Numărul muncitorilor şi numărul orelor de lucru sunt

mărimi invers proporţionale. Din scrierea schematică a problemei,
va rezulta aplicând regula de trei simplă pentru cazul mărimilor
4·6
invers proporţionale că: x = - = 3 ore.
8
1 0. 1 6 ore.

1 1 . 1 h 20 min.

12. 12 ore.

19
 13. 2 ore.

6
14. 42- ore.
7
2
15. Aria primului cub este 6 . a , unde a este lungimea
muchiei cubului. Al doilea cub are muchia 2a şi atunci aria lui va fi :
2 2 2
6 . (2a ) = 6 . 4a = 24a . Scrierea schematică a problemei v a fi:

2
6a . . . • 1 Kg
. . . . . . . . • . . . . . .

2
24a .................... x. Tinând seama că cele două mărimi din ,

problemă sunt direct proporţionale, cu regula de trei simplă se

obţine: x = 4 Kg.
3
16. Volumul bazinului este a , unde a este muchia cubului.
3
Bazinul care are muchia 2a va avea volumul: ( 2a ) = 8a3 . Aplicând
regula de trei simplă în cazul mărimilor direct proporţionale, se
obţine că bazinul cu volumul de 8a3 va fi umplut de pompă în 3 60
min = 6 ore.

1 7. 3 6 Kg.

1 8. Mărimile din problemă sunt direct proporţionale şi

aplicând regula de trei simplă se obţine că volumul va fi de 1 0 cm3 .

19.Enunţul schematic al problemei este:

4 mun . . . . . . . . . . . . . . 2 zile . . . . . . . . . . . . . 4 ore . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
2 mun .............. x zile . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
. .

l.p. l.p.
· " d regu 1 a de treI· compusa, se ob ţme: x = 2 · 4 8· 4 = 2 ZI· 1 e.
.
AP 1 Ican
W

2 .

20. Enunţul schematic al problemei este:

600 litri . . . . . . . . . . . . . 4 r . . . . . . . . . . . . . . 2 ore
1 200 litri . . . . . . . . . . . . . 6 r .............. x ore
d.p. l.p.
20
 Aplicând regula de trei compusă, se obţine:
2 . 4 . 1 200 8 2 .
x = = - ore = 2 - ore = 2 h 40 mm.
600 · 6 3 3

2 1 . Enunţul schematic al problemei este :

400 ha . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 tr . . . . . . . . . . . . . 1 0 zile
800 ha . . . . . . . . . . . . . . . . . x tr . . . . . . . . . . . . . 20 zile
Aplicând regula de trei compusă se obţine:
2 · 1 0 . 800
x = =
2 tractoare.
400 · 20

22. Se obţin 1 60 m pânză.

23. 8 zile.

24. 320 lei.

25. 32 zile.

26. Enunţul schematic al problemei este:

1 0 mun . . . . . . . . . . 20 zile . . . . . . . . . . . . 1 întreg
1 0 mun. . . . . . . . . . 1 0 zile . . . . . . . . . . . . x întreg
d.p. d.p.
1 · 10 · 10 .
· " d regu 1 a de treI· compusa- se obtme:
AP 1 Ican -1, x = =

1 0 · 20 2
din lucrare face echipa în 1 0 zile. Cum 6 muncitori pleacă, rămâne
ca cei 4 muncitori rămaşi să termine restul de ! din lucrare. Enuntul
'
2
schematic este :
1 0 mun. . . . . . . . . . . . 20 zile . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
. 1 "
4 mIn. . . . . . . . . . . . . X ZI· 1 e . . . . . . . . . . . . . - Intreg
2
l.p. d.p.

21
 20 . 1 0 . !
Aplicând regula de trei compusă se obţine : x = -----= 2
4.1
25 zile mai lucrează echipa formată din 4 muncitori .

27. 2 zile.

28. Enunţul schematic al problemei este:

25
3 2 elevi . . . . . . . . . . . . . 75 zile . . . . . . . . . . . . . . 8 ore . . . . . . . . . . . . . . . întreg
28
x elevi . . . . . . . . . . . . . 1 6 zile . . . . . . . . . . . . . . 6 ore . . . . . . . . . . . . . . . 1 întreg
.I.p. .
I.p. d.p.
Aplicând regula de trei compusă se obţine:
32 · 75 · 8 · 1 .
x = = 224 elevI.
25
16 · 6 · -
28

,
METODA COMPARATIEI

Comparaţia este o operaţie a gândirii logice care intervine în

multe momente ale rezolvării de probleme şi anume atunci când
două mărimi necunoscute sunt legate între ele prin două relaţii bine
precizate. Dacă valorile aceleiaşi mărimi sunt egale în cele două
relaţii, atunci eliminarea acelei mărimi se face destul de simplu prin
reducere (adunarea sau scăderea celor două relaţii). Dacă valorile nu
sunt egale atunci apare necesitatea aducerii la acelaşi termen de
comparaţie. În rezolvarea problemelor de aritmetică prin metoda
comparaţiei întânlim de obicei următoarele două situaţii:
A ) Eliminarea unei mărimi prin scădere;
B ) Eliminarea unei mărimi şi înlocuirea ei cu altă mărime.
În continuare vom da câteva rezolvări de probleme pentru
fiecare din cele două situaţii .

22
 A. Problema 1 . Pentru 3 caiete şi două pixuri s- au plătit 8
lei. Pentru 7 caiete şi două pixuri s-au plătit 1 6 lei. Cât costă un caiet
şi cât costă un pix ?
Rezolvare

3 caiete şi 2 pixuri costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 lei

7 caiete şi 2 pixuri costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 6 lei
Numărul pixurilor în ambele relaţii este acelaşi. Suma de bani
cheltuită este diferită din cauza numărului diferit de caiete din cele
două relaţii, a doua oară cumpărându-se cu 4 caiete mai mult. Am
ajuns la concluzia: 1 6 lei - 8 lei = 8 lei costă 4 caiete, ceea ce ne
duce la concluzia că un caiet costă 2 lei şi un pix 1 leu.

Problema 2. Dacă 1 0 creioane şi 1 5 caiete costă 3 5 lei, iar un

creion şi un caiet costă 2,5 lei, să se afle cât costă un caiet şi cât
costă un creion ?

Rezolvare

1 0 creioane şi 1 5 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 5 lei

1 creion şi 1 caiet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2,5 lei

Pentru rezolvarea problemei vom egala de exemplu numărul

de creioane cumpărate în ambele situaţii. Din a doua relaţie ajungem
la concluzia că:

1 0 creioane şi 1 0 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 lei.

Comparând ultima relaţie obţinută cu prima relaţie, se obţine

că: 5 caiete costă 3 5 lei - 25 lei = 1 0 lei, adică, un caiet costă 2 lei şi
un creion costă 0,5 lei.

Problema 3. Pentru 1 0 pixuri şi 1 5 caiete s-a plătit suma de

40 lei, iar pentru 7 pixuri şi 1 2 caiete s-a plătit suma de 3 1 lei . Cât
costă un pix şi cât costă un caiet ?

23
 Rezolvare

1 0 pixuri şi 1 5 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 lei

7 pixuri şi 1 2 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1 lei.

Pentru a rezolva problema trebuie ca în ambele situaţii să se

cumpere de exemplu acelaşi număr de caiete. Cum cel mai mic
multiplu comun al numerelor 1 5 şi 1 2 este 60, va trebui în primul
caz cumpărată de 4 ori mai multă marfă, iar în al doilea caz de 5 ori
mai multă marIa. Atunci cele două relaţii devin:

40 pixuri şi 60 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 60 lei

3 5 pixuri şi 60 caiete costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 55 lei.

Comparând cele două relaţii astfel obţinute, vom ajunge la

concluzia că: 5 pixuri costă 5 lei, adică: un pix costă 1 leu iar un
caiet costă 2 lei.

Problema 4. Pentru 3 caiete, 2 radiere şi 4 pixuri un elev a

plătit 1 1 lei. Dacă ar fi cumpărat 1 caiet, 4 radiere şi 2 pixuri ar fi
plătit 6 lei. Ştiind că 3 caiete, 2 radiere şi 2 pixuri costă 9 lei, să se
afle preţul unui caiet, unei radiere şi a unui pix.

Rezolvare

3 caiete, 2 radiere şi 4 pixuri costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 lei

1 caiet, 4 radiere şi 2 pixuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 lei
3 caiete, 2 radiere şi 2 pixuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 lei.

Observăm că în prima şi a treia relaţie avem acelaşi număr de

caiete şi acelaşi număr de radiere. Din compararea celor două relaţii,
vom deduce că un pix costă un leu. Atunci relaţiile a doua şi a treia
devin:

1 caiet şi 4 radiere costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 lei

3 caiete şi 2 radiere costă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 lei.
.

24
 Pentru a putea compara cele două relaţii, se înmulţeşte a doua
relaţie cu 2 şi se va obţine: 6 caiete şi 4 radiere costă 1 4 lei, ceea ce
ne conduce la: 5 caiete costă 1 0 lei, adică: un caiet costă 2 lei şi o
radieră costă 0,5 lei.

B. Problema 5. Trei pixuri şi două caiete costă 7 lei. Ştiind că

un caiet costă de două ori mai mult decât un pix, să se afle cât costă
un caiet şi cât costă un pix ?

Rezolvare

Dacă un caiet costă de două ori mai mult decât un pix, asta
înseamnă că putem cumpăra cu banii cheltuiţi pe două caiete un
număr de: 2 . 2 = 4 pixuri. Din relaţia: 3 pixuri şi 2 caiete costă 7 lei,
unde numărul caietelor se înlocuieşte cu numărul de pixuri ce pot fi
cumpărate în locul caietalor, se obţine: 7 pixuri costă 7 lei, adică: un
pix costă un leu şi un caiet costă 2 lei.

Problema 6. Suma dintre dublul unui număr şi triplul altui

număr este 70. Ştiind că al doilea număr este de 4 ori mai mare
decât primul număr, să se afle cele două numere.

Rezolvare

Notând cu a primul număr şi cu b al doilea număr, se obţine:

b = 4 . a. Triplul celui de al doilea număr este 3 . b = 3 . 4a = l 2a. În
relaţia: 2a + 3b = 70 înlocuind pe 3b cu l 2a, se obţine că: l 4a = 70,
adică: a = 5 şi b = 20.

Problema 7. O barcă cu motor parcurge pe un râu o distanţă

de 220 Krn, deplasându-se contra curentului apei 5 ore şi în sensul
apei 3 ore. Viteza de deplasare în sensul curentului apei este de două
ori mai mare decât viteza de deplasare împotriva curentului apei.
Care este viteza curentului apei ?

25
 Rezolvare

Notând cu v viteza de deplasare a bărcii cu motor şi cu x

viteza curentului apei, vom obţine că barca se va deplasa în sensul
apei cu viteză v + x şi împotriva curentului apei cu viteza v - x. Din
enunţul problemei ne rezultă că între cele două viteze avem relaţia:
v+ x 2 d ·
-- = - , ·m care rezu 1ta- pnn denvare -
ca:
v- x
.

1
2·v 2 + 1 1"
-- = -- . mparţmd membru cu membru u1tIml
· ·1 e d oua- re1 aţu,
..
v- x
_ .

1
se obţine:
v+ x 2
= din care se deduce că: v = 3x. Din enuntul ' problemei
2· v 3
deducem că: 5 . ( v - x ) + 3 . ( v + x ) = 220, relaţie în care dacă în
locul lui v se pune 3x ne conduce la: 1 0x + 1 2x = 220, de unde se
obţine x = 1 0 KmIh.

Problema 8. Mai mulţi copii vor să cumpere împreună un

obiect. Dacă fiecare dă câte 20 lei nu ajung 1 0 lei, iar dacă fiecare
dă câte 3 0 lei prisosesc 40 lei. Câţi copii sunt şi cât costă obiectul ?

Rezolvare

Notând cu x numărul copiilor şi cu S preţul obiectului din

condiţiile problemei obţinem: S = 20x + 1 0 sau S = 3 0x - 40.
Înlocuind în a doua relaţie mărimea S cu valoarea ei din prima
relaţie, se obţine că: 3 0x - 40 = 20x + 1 0 şi acum aplicând
principiul balanţei obţinem succesiv: 3 0x = 20x + 50 de unde 1 0x =
5 0 adică x = 5 şi S= 1 1 0 lei.

Problema 9. Jumătate din elevii clasei a V-a A şi încă 1 0

elevi de la clasa a V-a B , în total 2 8 au mers la teatru. Restul elevilor
din cele două clase, în total 40, au mers la film. Câţi elevi sunt în
fiecare clasă ?

26
 Rezolvare

Notând cu x, y numărul elevilor din fiecare clasă rezultă

relaţiile:
x : 2 + 1 0 = 28 şi x : 2 + Y - 1 0 = 40. Pentru a le compara se adună
20 în fiecare membru al relaţiei a doua şi aceasta devine: x : 2 + Y +
1 0 = 60, relaţie în care mărimea x : 2 + 1 0 se îlocuieşte cu 28 şi
atunci se obţine: y + 28 = 60 � y = 32 şi atunci se obţine x = 36.

Problema 1 0. Vârsta tatălui este de 1 3 ori mai mare decât

vârsta fiului. Peste 6 ani vârsta tatălui va fi de 4 ori mai mare decât
vârsta fiului. Care este vârsta fiecăruia dintre ei ?

Rezolvare

Notând cu x vârsta tatălui şi cu y vârsta fiului, din enunţul

problemei se deduc relaţiile: x = 1 3y şi x + 6 = 4 . ( y + 6 ).
Înlocuind în a doua relaţie mărimea x cu valoarea ei din prima
relaţie, se obţine: 1 3y + 6 = 4y + 24, din care rezultă: 9y = 1 8, adică:
y = 2. Se ajunge la concluzia că: fiul are 2 ani, iar tatăl său are 26
am.

Probleme propuse

1. Aflaţi cât costă o gumă de şters, dacă 5 gume de şters costă

cu un leu mai mult decât 3 gume de şters ?

2. Marian a cumpărat 7 caiete iar Emilia a cumpărat 5 caiete.

Marian a plătit cu 4 lei mai mult decât Emilia . Cât costă un caiet ?

3. Pentru 1 0 stilouri s- a plătit cu 1 8 lei mai mult decât s-a

plătit pentru 4 stilouri. Cât costă un stilou ?

27
 4. Un metru de stambă costă cât 5 m de pânză. Pentru 3 m de
pânză şi 2 m de stambă s- a plătit 26 lei. Cât costă un metru de
pânză şi cât costă un metru de stambă ?

5. Pentru 2 Kg zahăr şi 3 Kg făină s-a plătit suma de 1 6 lei, iar

pentru 2 Kg zahăr şi 5 Kg făină s-a plătit 22 lei. Cât costă un
kilogram de zahăr şi cât costă un kilogram de făină ?

6. Cu suma de 1 2 lei s-au cumpărat două stilouri şi două

pixuri. Un stilou costă cu 4 lei mai mult decât un pix. Cât costă un
pix şi cât costă un stilou ?

7. Mama îi dă lui Ionel o sumă de bani să cumpere un număr

de pahare. La magazin sunt pahare de două calităţi. Vrând să
cumpere pahare la preţul de 1 ,5 lei bucata, constată că îi mai trebuie
2 lei. Dacă cumpără pahare la preţul de un leu bucata, îi mai rămân
4 lei. Care este suma de bani primită de Ionel şi câte pahare a
cumpărat ?

8. Suma a trei numere este 56. Primul număr este o treime din
al doilea şi o pătrime din al treilea. Aflaţi cele trei numere.

9. 5 saci cu grâu şi 4 saci cu porumb cântăresc 490 Kg, iar 5

saci cu grâu şi 2 saci cu porumb cântăresc 3 70 Kg. Cât cântăreşte un
sac de grâu şi cât cântăreşte un sac de porumb, ştiind că sacii de
grâu, respectiv de porumb sunt la fel de încărcaţi ?

10. Mergând 3 ore pe jos şi 5 ore pe bicicletă, un tânăr

parcurge 72 Krn Mergând 4 ore pe jos şi 5 ore cu bicicleta, tânărul
.

parcurge 76 Krn Care este viteza în mersul pe j os şi care este viteza

.

în mersul pe bicicletă, ştiind că în ambele situaţii viteza mersului pe

j os şi a bicicletei nu s-a schimbat ?

1 1 . Confecţionând 4 costume de damă şi 2 costume de bărbaţi

se consumă 1 4 m de stofă. Dacă se confectionează 5 costume de
,

damă şi 3 costume de bărbaţi se consumă 1 9 m de stofă. Câţi metri

28
de stofă sunt necesari pentru a confecţiona un costum de damă şi
câţi metri de stofă sunt necesari pentru a confecţiona un costum de
b ărbaţi ?

12. Un bazin se umple cu apă prin două robinete. Dacă lăsăm

deschis primul robinet 4 ore şi al doilea robinet 7 ore, în bazin vor
curge 330 hl apă, iar dacă lăsăm deschis primul robinet 6 ore şi al
doilea robinet 5 ore, în bazin vor curge 308 hl apă. Câţi litri de apă
curg prin fiecare robinet într-o oră ?

13. Dacă un elev ar cumpăra 3 caiete de matematică şi două

caiete de desen ar plăti 1 2 lei, iar dacă ar cumpăra două caiete de
matematică şi trei caiete de desen ar plăti cu un leu mai mult. Cât
costă un caiet de matematică şi cât costă un caiet de desen ?

14. Un elev, cumpărând 5 pixuri şi 4 creioane, plăteşte 7 lei.

Cât costă un pix şi cât costă un creion, dacă pixul costă de două ori
mai mult decât creionul ?

15. Pentru o cantină şcolară s-au cumpărat 345 Kg de mere şi

1 20 Kg de portocale, plătindu-se în total 825 lei. Cât costă un
kilogram de mere şi cât costă un kilogram de portocale, ştiind că un
kilogram de portocale costă de patru ori mai mult decât un kilogram
de mere ?

1 6. Cu banii pe care îi are, un copil ar putea cumpăra de ziua

mamei lui 3 trandafiri sau 5 lalele. Un trandafir costă cu 2 lei mai
mult decât o lalea. Să se afle câţi lei are copilul ?

17. Un şcolar cumpărând 5 gume de şters, 6 creioane şi 4

caiete plăteşte 1 6 lei. Ştiind că un creion costă de două ori mai puţin
decât o gumă de şters, iar un caiet costă de două ori mai mult decât
o gumă de şters, să se afle cât costă fiecare din cele trei articole ?

18. Opt vaci şi 5 viţei consumă zilnic 1 3 1 Kg de nutreţ. Dacă

consumul unei vaci este cu 5 Kg pe zi mai mare decât al unui viţel,
29
să se afle cât consumă într-o zi un viţel şi cât consumă într-o zi o
vacă.

1 9. Cinci pixuri şi şapte caiete costă 1 9 lei. Cinci pixuri şi

patru caiete costă 14 lei. Care este preţul unui pix şi care este preţul
unui caiet ?
20. Cinci bărbaţi şi 1 2 femei recolteză 946 lădiţe de legume,
iar şase bărbaţi şi 1 5 femei recoltează 1 1 64 lădiţe de legume. Câte
lădiţe recoltează un bărbat şi câte lădiţe recolteză o femeie ?

2 1 . În prezent vârsta tatălui este de şapte ori mai mare decăt a

fiului său. Peste doi ani vârsta tatălui va fi de cinci ori mai mare
decăt a fiului. Să se afle vârsta tatălui şi a fiului în prezent.

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Două gume costă un leu şi atunci o gumă va costa 0,5 lei.

2. Două caiete costă 4 lei şi atunci un caiet va costa 2 lei.

3. Şase stilouri au costat 1 8 lei, ceea ce înseamnă că un stilou

costă: 1 8 lei : 6 = 3 lei.

4. Cu banii cheltuiţi pentru a cumpăra 5 m stambă se pot

cumpăra: 2 . 5 = 1 0 m pânză. Am ajuns la concluzia că 1 3 m pânză
costă 26 lei, ceea ce înseamnă că un metru de pânză costă 2 lei şi un
metru de stambă costă 1 0 lei.

5. Două kilograme de făină costă 6 lei, ceea ce înseamnă că

un kilogram de făină costă 3 lei, iar un kilogram de zahăr va costa
3 ,5 lei.

6. Un pix costă un leu, iar un stilou costă 5 lei .

30
 7. Dacă x este numărul de pahare ce trebuie cumpărat, iar S
este suma primită de Ionel, atunci din enunţul problemei deducem
că: 1 ,5 . x - 2 = S şi 1 . x + 4 = S . Înlocuind în prima relaţie
mărimea S cu valoarea ei din a doua relaţie, se va obţine: x = 12
pahare şi S = 16 lei.

8. Dacă primul număr se notează cu x, atunci al doilea număr

este 3x şi al treilea număr este 4x. Din enunţul problemei se deduce
că: 8x = 56, de unde se obţine că: 7; 2 1 şi 28 sunt numerele căutate.

9. Doi saci de porumb cântăresc 120 Kg, ceea ce înseamnă că

un sac de porumb cântăreşte 60 kilograme, iar un sac de grâu va
cântări 50 Kg.

10. Într-o oră merge 4 Km , ceea ce înseamnă că viteza în

mersul pe jos este de 4 KmIh, iar în mersul pe bicicletă viteza este
de 12 KmIh.

1 1 . Pentru 4 costume damă şi 2 costume bărbat se consumă

14 m, iar pentru 5 costume damă şi 3 cotume bărbat se consumă
19m. Cum cel mai mic multiplu comun al numerelor 2 şi 3 este 6,
vom face ca în ambele relatii numărul de costume de bărbat să fie 6.
,

Vom obtine relatiile:

, ,

12 costume damă şi 6 costume bărbat consumă ................ 42m

10 costume damă şi 6 costume bărbat consumă .. . ..... . . . ... . . 38 m. Din
compararea celor două relaţii se va obţine că: pentru un costum de
damă se consumă 2 m de material, iar pentru un costum de bărbat se
consumă 3 m.

12. Notânt cu x numărul de hectolitri de apă care curg într-o

oră de la primul robinet, iar cu y numărul de hectolitri de apă care
curg într-o oră de la al doilea robinet, vom obţine: 4 . x + 7 . Y =
330 şi 6 . x + 5 . Y = 308. Cum cel mai mic numitor comun al
numerelor 4 şi 6 este 12, vom face ca în ambele relaţii primul
robinet să curgă 12 ore. Atunci cele două relaţii devin: 12x + 21y
=990 şi 12x + 10y = 616. Din compararea lor ne va rezulta că: lly =
31
3 74, din care rezultă că: y = 34 şi x = 23. Din primul robinet curg
într-o oră 23 hl de apă, iar din al doilea robinet curg într-o oră 34 hl
de apă.

13. 2 lei un caiet de matematică şi 3 lei un caiet de desen.

14. Cu banii cheltuiţi pentru a cumpăra 5 pixuri, elevul ar

putea cumpăra: 2 . 5 = 10 creioane. Acest lucru face ca el să poată
cumpăra 1 4 creioane cu 7 lei, ceea ce înseamnă că un creion costă:
7 : 14 = 0,5 lei, iar un pix costă un leu.

1 5. Cu banii cheltuiţi pentru a cumpăra 120 Kg portocale, s-ar

putea cumpăra: 4 120 = 480 Kg de mere, ceea ce înseamnă că:
.

345 + 480 = 825 Kg de mere costă 825 lei, adică: un kilogram de

mere costă un leu, iar un kilogram de portocale costă 4 lei.

1 6. Dacă x este preţul unui trandafir, iar y este preţul unei

lalele, atunci se obţine: 3x = 5y şi x = y + 2. Dacă în prima relaţie, în
locul mărimii x se pune valoarea ei din a doua relaţie, se obţine:
3 . ( y + 2 ) = 5 . y, de unde va rezulta că: y = 3. În concluzie un
trandafir costă 5 lei, iar o lalea 3 lei.

17. Cu banii cheltuiţi pentru a cumpăra 5 gume, se pot

cumpăra: 2 . 5 = 10 creioane, iar cu banii cheltuiţi pentru a cumpăra
4 caiete, se pot cumpăra: 2· 4· 2 = 16 creioane. Am ajuns la
concluzia că: 10 + 6 + 16 = 32 creioane costă 16 lei, ceea ce
înseamnă că: un creion costă 0.5 lei, o gumă costă un leu, iar un
caiet costă 2 lei.

1 8. Notănd cu x şi y numărul kilogramelor de nutreţ

consumate într-o zi de o vacă şi respectiv un viţel, se obţin relaţiile:
8x + 5y = 131 şi x = y + 5. Dacă în prima relaţie mărimea x se
înlocuieşte cu valoarea ei din a doua relaţie, se va obţine: 8 (y + 5 )
.

+ 5y = 131 � 8y + 40 + 5y = 131 � 13y + 40 = 131, de unde va

rezulta: 13y = 91, adică y = 7 şi x = 12. Am ajuns la concluzia că un
viţel consumă 7 Kg nutreţ pe zi, iar o vacă 12 Kg nutreţ pe zi.
32
 19. Se scriu cele două relatii: ,
5 p........................... 7 c...............................19 lei
5 p............................4 c................................14 lei
Comparând, obţiem: 3 caiete costă 6 lei, ceea ce înseamnă că
un caiet costă 2 lei. Înlocuind în prima relaţie valoarea caietelor
obţinem că cinci pixuri costă 5 lei, iar atunci un pix costă un leu.

20. Se scriu cele două relaţii:

5b..............................12 f.............................946 lădiţe
6b..............................15f ........................... 1164 lădiţe
Pentru a putea compara relaţiile trebuie să avem în fiecare relaţie, de
exemplu, acelaşi număr de bărbaţi. Pentru aceasta se înmulţeşte
prima relaţie cu şase şi cea de a doua cu 5 şi obţinem:
30 b ..........................72 f................. . .. . ...... 5676 lădiţe
30 b ...................... . ...75 f .......................... 5820 lădiţe
Comparând, obţinem: trei femei recoltează (5820 - 5676) lădiţe,
adică o femeie recolteză 144 : 3 = 48 lădiţe. Înlocuind în prima
relaţie obţinem că cinci bărbaţi recolteză 370 lădiţe, ceea ce
înseamnă că un bărbat recolteză 74 de lădiţe.

2 1 . Notând cu x şi y vârsta tatălui, respectiv vârsta fiului, se

vor obţine relaţiile: x = 7y şi x + 2 = 5 . ( y + 2 ). Înlocuind în a doua
relaţie mărimea x cu valoarea ei din prima relaţie se va obţine: 7y +
2 = 5y + 10, de unde rezultă că:
2y = 8, adică: y = 4. Am obţinut că fiul are în prezent 4 ani, iar tatăl
are 28 ani.

MEDODA GRAFIC Ă ( FIGURATIVĂ )

Metoda grafică (figurativă) este cel mai des folosită în

rezolvarea de probleme, ea putându-se aplica la orice categorie de
probleme unde se pretează figurarea (adică reprezentarea mărimilor
din problemă şi a relaţiilor dintre acestea prin diferite elemente
grafice: desene sau scheme).
33
 În aplicarea metodei se face apel la orice categorie de
elemente grafice sau combinaţii ale acestora, cu condiţia ca ele să
fie adecvate naturii obiectelor problemei şi specificului lor. Astfel,
putem folosi: segmente de dreaptă, triunghiuri, cerculeţe, litere şi
combinaţii de litere sau desene care reprezintă acţiunea problemei şi
părţile ei componente, în acest fel înţelegâdu-se mai uşor
dependenţa între mărimile cunoscute şi cele necunoscute ale
problemei. Figura care se obţine, justifică calculele care trebuie
făcute pentru a rezolva problema, raţionamentul matematic
sprijinindu-se pe intuiţia geometrică.
Prezentăm în continuare rezolvarea câtorva probleme prin
metoda grafică.

Problema 1 . Suma a două numere naturale consecutive este

9 1 . Aflaţi numerele.

Rezolvare

Reprezentăm cele două numere cu ajutorul segmentelor:

reprezintă numărul mic

------ 1-1 reprezintă numărul mare

1
Din figură reiese că numărul mic se obţine efectuând următorul
calcul:
(9 1 - 1 ) : 2 = 45. Se obţine că numerele căutate sunt 45 şi 46.

Problema 2. O fetiţă are 8 ani, iar mama ei are 38 de ani.

Peste câţi ani mama va avea vârsta de două ori mai mare decât
. .
vârsta fetitei

Rezolvare

Reprezentăm vârsta fiicei şi a mamei cu ajutorul segmentelor

atunci când condiţia din problemă se realizează, adică când mama
este de două ori mai în vârstă decât fata:
34
 reprezintă vârsta fetiţei

---- ---- 1 reprezintă vârsta mamei

Deoarece diferenţa dintre vârsta mamei şi vârsta fiicei rămâne

constantă şi anume 38 - 8 = 30 ani ceea ce înseamnă că fiecare
segment din figură reprezintă 30 ani. Am obţinut că atunci când
fiica va avea 30 ani, mama va avea 60 ani şi acest fapt se va realiza
peste: 30-8 = 22 ani.

Problema 3. Suma a două numere naturale este 52. Dacă

împărţim numărul mare la numărul mic se obţine câtul 3 şi restul 4.
, cele două numere.
Aflati

Rezolvare

Reprezentăm cele două numere cu ajutorul segmentelor:

I -------i numărul mic

I -------i -------1 -------il � numărul mare
4
Ţinând cont că suma celor două numere este 52, din figură ne
dăm seama de operaţiile ce trebuie făcute pentru a afla numărul mic.
Aceste operaţii sunt: (52 - 4 ) : 4 = 48 : 4 = 12. Numărul mai mare
este 3 . 12 + 4 = 40.

Problema 4. Suma de 800 lei se împarte la 3 persoane.

Primele două primesc 500 lei, iar ultimele două primesc 560 lei.
Câţi lei primeşte fiecare persoană ?

Rezolvare

Reprezentăm sumele primite de fiecare persoană cu ajutorul

segmentelor ţinând cont de condiţiile impuse de problemă:

35
 I II
reprezintă 500 lei
II III
-----i --------11 reprezintă 560 lei

Din figură reiese că putem afla suma primită de a II-a

persoană efectuând următoarele operaţii: 500 + 560 - 800 = 1060 -
800 = 260 lei. Prima persoană primeşte 500 - 260 = 240 lei, iar a
III-a persoană primeşte 560 - 260 = 300 lei.

Problema 5. În două cutii sunt la un loc 820 creioane. Dacă

din prima cutie s-ar lua 4 1 creioane şi s-ar pune în a doua cutie,
atunci în prima ar fi de trei ori mai multe creioane decât în a doua.
Câte creioane sunt în fiecare cutie?

Rezolvare

Reprezentăm cu ajutorul segmentelor numărul de creioane din

fiecare cutie după efectuarea transferului celor 4 1 de creioane din
prima cutie în a doua:

---- ---- ---- nr. 1 creioanelor din prima cutie

-- I� numărul creioanelor din a II-a cutie

41

Din figură ne dăm seama că numărul creioanelor din a II-a

cutie se obţine efectuând următoarele operaţii:
820 : 4 - 4 1 = 205 - 4 1 = 164 creioane, iar a II-a cutie conţine: 820 :
4· 3 + 4 1 = 205 · 3 + 4 1 = 6 15 + 41 = 656 creioane.

Problema 6. Oana şi Maria au împreună 124 lei. Dacă Maria

îi dă Oanei 28 lei, atunci amândouă vor avea aceeaşi sumă de bani.
Câţi lei a avut fiecare din ele la început?
36
 Rezolvare

Reprezentăm prin segmente suma Mariei la îceput şi suma

Oanei după ce a primit 28 lei de la Maria:
1 1 1 suma Mariei
28
suma Oanei după ce a primit 28 lei
Oana 28

Din figură se observă că Maria are cu: 28 + 28 = 56 lei mai

mult decât Oana. Pentru a afla suma pe care o avea Oana la început,
vom face calculele:
( 124 - 56 ) : 2 = 68 : 2 = 34. Am ajuns la concluzia că Oana are 34
lei, iar Maria are 90 lei.

Problema 7. În prezent vârsta tatălui este de 12 ori mai mare

decât a fiului său, iar peste 8 ani tatăl va avea vârsta de 4 ori mai
mare decât a fiului. Să se afle vârsta fiecăruia în prezent?

Rezolvare

Diferenţa între vârsta tatălui şi vârsta fiului rămâne constantă.

Acest lucru ne duce la concluzia că vârsta actuală a fiului se
cuprinde în diferenţa dintre cele două vârste de 11 ori, iar peste 8
ani, vârsta fiului de atunci se va cuprinde în diferenţa dintre cele
două vârste de atunci de 3 ori. Cu ajutorul segmentelor, acest fapt se
reprezintă astfel:

1---1---1---1---1---1---1---1---1---1---1---1 diferenta
1---1---1---1 24 l '
Cei 24 ani din figură provin din faptul că fiecare segment din
al doilea rând a crescut cu 8. Pentru a afla vârsta fiului in prezent, se
observă că 24 ani este format din 8 segmente ce reprezintă vârsta
fiului. Am ajuns la concluzia că în prezent fiul are 3 ani, iat tatăl său
are 36 ani.
37
 Problema 8. În două silozuri se găsesc 1238 t cereale. După
ce se scot din primul siloz 56 t cereale şi din al doilea siloz 48 t
cereale, în al doilea siloz rămâne o cantitate de cereale de două ori
mai mare decât în primul siloz. Să se afle ce cantitate de cereale
contine
, a fiecare siloz la început.

Rezolvare

Vom reprezenta cantităţile de cereale din fiecare siloz cu

ajutorul segmentelor:
1 1 cantitatea din primul siloz
56 t
------- ------ --- 1 cantit. din siloz II

48 t
Din figură deducem că pentru a afla cantitatea de cereale care
a mai rămas în primul siloz după ce s-au scos 56 t se fac următoarele
calcule:
( 1238 - 56 - 48 ) : 3 = 1 134 : 3 = 378. În primul siloz au fost:
378 t + 56 t = 434 t cereale, iar în al doilea siloz au fost:
378 t · 2 + 48 t = 804 t de cereale.

Problema 9. În trei silozuri se află 1046 t de cereale. După ce

s-a scos din fiecare siloz aceeaşi cantitate de cereale în primul siloz
au rămas 348 t, în al doilea 196 t, iar în al treilea 247 t.Câte tone de
cereale au fost la început în fiecare din cele trei silozuri?

Rezolvare

Vom reprezenta cantităţile de cereale din cele trei silozuri cu

ajutorul segmentelor:
1 siloz 1
348 t
siloz II
196 t
siloz III
247 t
38
 Pentru a afla cantitatea scoasă din silozuri facem calculul:
( 1046 - 348 - 196 -247 ) : 3 = 255 : 3 = 85. În primul siloz sunt
433 t; în al doilea sunt 281 t şi în al treilea sunt 332 t.

Probleme propuse

1. Suma a două numere este 85. Să se afle cele două numere

ştiind că unul din ele este de patru ori mai mare decât celălalt.

2. Tatăl şi fiul au împreună 33 de ani. Fiul este cu 27 de ani

mai mic decât tatăl său. Care este vârsta fiecăruia?

3. Într-un magazin de legume şi fructe se găsesc 728 Kg de

mere şi pere. Mere sunt cu 128 Kg mai mult decât pere. Câte
kilograme de mere şi câte kilograme de pere sunt în magazin?

4. Suma a trei numere este 500. Al doilea număr este mai

mare decât primul cu 30, iar al treilea este cu 20 mai mare decât al
doilea. Aflati
, cele trei numere.

5. În ciclul primar al unei şcoli învaţă 1050 de elevi. În clasele

a patra sunt cu 50 de elevi mai mult decât în clasele întâi şi cu 70 de
elevi mai puţin decât în clasele a treia. În clasele a doua sunt cu 30
de elevi mai mult decât în clasele a patra. Câţi elevi sunt în clasele
întâi, în clasele a doua, în clasele a treia şi în clasele a patra?

6. Într-o fermă zootehnică se găsesc 5300 oi, capre şi bovine.

Numărul bovinelor este cu 2296 mai mare decât numărul caprelor şi
cu 702 mai mic decât numărul oilor. Câte animale sunt din fiecare
specie?

7. O expediţie a parcurs în trei zile 38 � Krn În a doua zi a

.

parcurs cu 3 � Krn mai puţin decât în prima zi. În a treia zi a parcurs

39
cu 1 .!. Km mai mult decât în ziua a doua. Câti kilometri a parcurs în
'
3
fiecare zi?

8. O fermă are o suprafaţă de 4000 ha, care a fost semănată

cu grâu, porumb şi ovăz. Suprafaţa semănată cu grâu reprezintă �
din suprafaţa semănată cu ovăz, iar suprafaţa semănată cu porumb
este de 1 � ori mai mare decât suprafaţa semănată cu grâu. Ce
suprafeţe au fost destinate fiecărei culturi?

9. În două vase sunt 74 litri de apă. Dacă al doilea vas

conţine cu 8 litri de apă mai mult decât primul vas, să se afle câţi
litri de apă sunt în fiecare vas.

10. Într-un coş sunt cu 34 mere mai mult decât în altul. Câte
mere trebuie să trecem din primul coş în celălalt coş, pentru ca în
ambele coşuri să fie acelaşi număr de mere?

1 1 . În trei lăzi se află 95 Kg mere. În prima ladă se află cu 2

Kg mai mult decât în a doua ladă, iar în a doua cu 1 2 Kg mai mult
decât în a treia. Câte kilograme de mere se află în fiecare ladă?

12. În trei butoaie erau 865 litri ulei. Butoiul al doilea avea cu
36 litri mai mult decât primul, iar al treilea cu 58 litri mai mult decât
al doilea. Câti litri de ulei se aflau în fiecare butoi?
,

13. Într-o fermă de păsări sunt 3252 de găini, raţe şi curci.

Numărul găinilor este cu 489 mai mare decât al curcilor, iar al
raţelor cu 108 mai mic decât al găinilor. Câte găini, raţe şi curci sunt
în fermă?

14. Trei şcoli au primit împreună 23040 manuale şcolare

pentru elevi. A doua şcoală a primit cu 2638 manuale mai puţin
decât prima şcoală, iar a treia şcoală a primit cu 428 manuale mai
mult decât a doua şcoală. Câte manuale a primit fiecare şcoală?
40
 15. Suma a trei numere naturale consecutive este 318. Care
sunt cele trei numere naturale ?

1 6. Ionel, Angelica şi Lucian au economisit împreună o sumă

de bani. Să se afle cât a economisit fiecare, ştiind că: Ionel împreună
cu Angelica au economisit 125 lei; Angelica împreună cu Lucian au
economisit 135 lei, iar Ionel împreună cu Lucian au economisit 110
lei.

1 7. Perimetrul unui triunghi este de 759 m. Aflaţi lungimile

laturilor triunghiului, ştiind că acestea sunt trei numere naturale
impare consecutive ?

18. Măsurile laturilor unui patrulater sunt numere naturale

pare consecutive. Aflaţi lungimi le laturilor patrulaterului, ştiind că
el are perimetrul de 1132 m.

19. Două şlepuri transportă cereale. Dacă pe primul şlep s-au

încărcat cu 2400 t mai mult decât pe al doilea şi cantitatea totală de
cereale încărcate pe primul şlep este de 4 ori mai mare decât
cantitatea încărcată pe al doilea, să se afle ce cantitate de cereale s-a
încărcat pe fiecare din cele două şlepuri ?

20. La o crescătorie de porci, numărul purceilor este cu 1860

mai mare decăt numărul porcilor maturi. Câte capete sunt în total,
dacă numărul purceilor este de 5 ori mai mare decât numărul
porcilor maturi ?

2 1 . La raionul de librărie al unui magazin se aflau 1230 caiete

de matematică şi dictando. După ce s-au vândut 78 caiete de
matematică şi 42 caiete de dictando, au rămas de 4 ori mai multe
caiete de matematică decât de dictando. Câte caiete de fiecare fel au
fost la început ?

22. Diferenţa a două numere este 65. Dacă împărţim numărul

mare la cel mic, obţinem câtul 9 şi restul 1. Aflaţi cele două numere.
41
 23. Adunând la un număr 3 8 8 , suma obţinută este de 50ri mai
mare decât numărul dat. Aflaţi numărul.

24. Diferenta a două numere naturale este 900. Unul din ele se
,

poate obţine din celălalt, prin adăugarea unui zero. Aflaţi numerele.

25. O fabrică de săpun a trimis către magazinele sale într-o zi

1 9493 bucăţi de săpun de trei calităţi. Câte bucăţi de calitatea întâi şi
a doua a trimis fabrica, ştiind că numărul bucăţilor de calitatea întăi
este de 1 0 ori mai mare decât numărul bucăţilor de calitatea a doua,
iar numărul bucătilor de calitatea a treia a fost de2366 ?
,

26. În trei coşuri sunt 1 20 mere. În coşul al doilea sunt de trei

ori mai multe mere decât în primul, iar în al treilea de două ori mai
multe decât în al doilea. Câte mere sunt în fiecare coş ?

27. În trei uzine lucrează 4764 mincitori. În prima uzină sunt

de 5 ori mai mulţi muncitori decât în a doua, iar în a treia uzină sunt
tot atâţia muncitori câţi sunt în prima şi a doua la un loc. Câţi
muncitori lucrează în fiecare din cele trei uzine ?

28. De la o fabrică de pâine au fost distribuite 99660 pâini la

patru magazine astfel: al doilea magazin a primit de două ori mai
multe pâini decât primul, al treilea a primit de trei ori mai multe
pâini decât al doilea, iar al patrulea a primit de patru ori mai multe
pâini decât al treilea. Câte pâini a primit fiecare din cele patru
magazine ?

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Reprezentând prin segmente cele două numere se obţine:

---
1 numărul mic
--
1 1 1 1 numărul mare

42
 Cum suma celor două numere este 85, din figură tragem
concluzia că numărul mic se obţine împărţind suma numerelor la 5.
Vom obţine că numerele căutate sunt 17 şi 68.

2. Reprezentând prin segmente cele două vârste se obţine:

----- 1 vârsta fiului
---- 1 1 vârsta tatălui
27 ani
Din figură deducem că pentru a afla vârsta fiului efectuăm
următoarele operaţii : ( 3 3 - 27 ) : 2 = 6 : 2 = 3 . În concluzie fiul are
3 ani şi tatăl 3 0 ani.

3. Reprezentăm prin semente cele două cantităţi:

------- 1 cantitatea de pere
------- 1 1 cantitatea de mere
128
Din figură s e deduce c ă pentru a afla cantitatea de pere vom
efectua următoarele calcule: ( 728 - 1 28 ) : 2 = 600 : 2 = 3 00. Am
obţinut că în magazin se află 3 00 Kg pere şi 428 Kg mere.

4. Reprezentăm cele trei numere cu ajutorul segmentelor:

----- 1 primul număr
------- 1 1 al doilea număr
------- 1 I l ai treilea număr
30 20
Din figură ne dăm seama că pentru a afla primul număr vom
efectua calculele:
( 500 - 30 - 3 0 - 20 ) : 3 = 420 : 3 = 1 40. Am ajuns la concluzia că
numerele căutate sunt: 1 40; 1 70 şi 1 90.

5. 200 elevi în clasele întâi; 280 elevi în clasele a doua; 320

elevi în clasele a treia şi 250 elevi în clasele a patra.

6. 3000 de oi; 2298 de bovine două capre.

43
 7. În prima zi a parcurs 1 4 � Krn; a doua zi I l ! Krn; a treia
6 6

zi 12! Krn.
2

8. 1 000 ha semănate cu grâu; 1 500 ha semănate cu porumb şi

1 500 ha au fost semănate cu ovăz.

9. Reprezentăm prin segmente cantităţile de apă din fiecare

vas:

cantitatea de apă din primul vas

------ --- 1 cantitatea de apă din al doilea vas
8 litri
Din figură rezultă că pentru a afla cantitatea de apă din primul
vas vom efectua următoarele calcule: ( 74 - 8 ) : 2 = 72 : 2 = 36. Am
obţinut că în primul vas sunt 3 6 litri apă, iar în al doilea vas sunt 44
litri apă.

10. 1 7 mere.

1 1 . Reprezentăm cu ajutorul segmentelor cantităţile de mere

din fiecare ladă:
1 --- cantitatea din a treia ladă
1 -- - -- -- - -- cantitatea din doua ladă
1 2 Kg
------- ----- 1--1 cantitatea din prima ladă
2 Kg
Din figură rezultă că pentru a afla cantitatea de mere din a
treia ladă, vom efectua calculele: ( 95 - 1 2 - 1 2 - 2 ) : 3 = 69 : 3 =
23 . Am obţinut că lada a treia conţine 23 Kg mere, a doua 3 5 Kg
mere şi prima 3 7 Kg mere.

12. 245 litri sunt în primul butoi; 28 1 litri sunt în al doilea

butoi şi 3 3 9 litri sunt în al treilea.
44
 13. 1 283 găini; 794 curci şi 1 1 75 raţe.

14. 9296 manuale a primit prima şcoală; 665 8 manuale a

primit a doua şcoală şi 7086 manuale a primit a treia şcoală.

15. 1 05 ; 1 06 şi 1 07 .

1 6. Lucian a economisit 6 0 lei; Ionel a economisit 5 0 lei şi

Angelica a economisit 75 lei.

17. 25 1 m; 253 m şi255 m.

18. 280 m; 282 m; 284 m şi 286 m.

19. Reprezentăm cu ajutorul segmentelor, cantităţile de

cereale de pe cele două şlepuri:
1 1 cantitatea de pe al doilea şlep
1 1 1 1 1 cantitatea de pe primul şlep
Din figură va rezulta că pentru a afla cantitatea de cereale de
pe al doilea şlep, vom face calculul: 2400 t : 3 = 800 t. În concluzie,
primul şlep a fost încărcat cu 3200 t cereale, iar al doilea şlep a fost
încărcat cu 800 t cereale.

20. Reprezentăm prin segmente numărul porcilor maturi şi al

purceilor:
1 1 numărul porcilor
1 1-- -- -- -- numărul purceilor
1 860
Pentru a afla numărul porcilor se împarte diferenţa la patru.
Vom obtine:
,

465 de porci maturi şi 2325 de purcei. În total sunt 2790 capete.

2 1 . Se reprezintă cu ajutorul segmentelor numărul caietelor de

matematică şi numărul caietelor de dictando:
1 1-1 dictando
42
1 1--- --- --- 1 -- 1 matematică
78
45
 Din figură se deduce că pentru a afla numărul de caiete
dictando rămase după vânzare se fac calculele : ( 1 23 0 - 42 - 78 ) : 5
= 1 1 1 0 : 5 = 222. Am ajuns la concluzia că înainte de vânzare erau
264 caiete de dictando şi 966 caiete de matematică.

22. Reprezentăm numerele cu ajutorul segmentelor:

1 -- 1 numărul mic nr.

I - I - I - I - I - I - I - I - I - I - I mar
1
Pentru a afla numărul mic se fac calculele: ( 65 - 1 ) : 8 = 8 .
Am ajuns l a concluzia c ă numerele sunt 7 3 ş i 8 .

23. 97.

24. 1 00 şi 1 000.

25. 1 5570 din prima calitate şi 1 557 din a doua calitate.

26. În primul coş sunt 1 2 mere; în al doilea coş sunt 3 6 mere

şi în al treilea coş sunt 72 mere.

27. 1 985 muncitori sunt în prima uzină; 3 97 muncitori sunt în

a doua uzină şi 23 82 sunt în a treia uzină.

28. 3 020 pâini a primit primul; 6040 pâini a primit al doilea;

1 8 1 20 pâini a primit al treilea şi 72480 pâini a primit al patrulea
magazm.

METODA FALSEI IPOTEZE

Este metoda prin care rezolvarea unei probleme are loc pe

baza unei presupuneri, după care situaţia astfel creată se confruntă
cu cea reală şi de aici va rezulta rezolvarea problemei. Presupunerea
constă în a atribui unei mărimi ( sau mai multor mărimi ) din
problemă o anumită valoare, după care se examinează diferenţele
46
apărute între rezultatul obţinut şi cel real. În funcţie de numărul de
ipoteze pe care le facem cu o mărime ( sau mai multe mărimi ) din
problemă, problemele care pot fi rezolvate prin metoda falsei
ipoteze se împart în următoarele două categorii:
A ) Probleme pentru rezolvarea cărora este necesară o singură
ipoteză;
B ) Probleme pentru rezolvarea cărora sunt necesare mai
multe ipoteze.
Vom da în continuare câteva exemple de rezolvări de
probleme, pentru fiecare din cele două situaţii.

A ) Problema 1: Într-o curte sunt găini ŞI 01, în total 1 7

capete şi 44 picioare. Câte găini şi câte oi sunt ?

Rezolvare

Presupunem că toate cele 1 7 capete din curte sunt oi şi atunci

vom avea: 1 7 4 = 68 de picioare. Am obţinut: 68 44 = 24 picioare
. -

în plus faţă de numărul real de picioare, ceea ce înseamnă că:

24 : (4 2 ) = 1 2 sunt găini, deoarece am împărţit numărul de
-

picioare care prisoseau la diferenţa între numărul de picioare al unei

oi şi numărul de picioare al unei găini. Am obţinut că în curte sunt
1 2 găini şi 5 oi.

Problema 2. Un bloc are apartamente cu două camere şi cinci

camere, în total fiind 1 2 apartamente şi 30 camere. Câte apartamente
sunt cu două camere şi câte apartamente cu cinci camere sunt în
acel bloc ?
Rezolvare

Presupunem că toate apartamentele din bloc au cinci camere

şi atunci obţinem că blocul ar avea: 5 . 1 2 = 60 camere. Pentru a
obţine numărul apartamentelor cu două camere se împarte diferenţa
între numărul de camere obţinut în urma presupunerii şi numărul
real de camere, la diferenţa dintre numărul de camere ale celor două
tipuri de apartamente.
47
Obţinem: (60 - 30) : (5 - 2) = 30 : 3 = 1 0 apartamente au două
camere şi atunci două apartamente au cinci camere.

Problema 3. Un pieton urcă o pantă cu 4 krn/h şi o coboară

cu 6 krn/h Aflaţi lungimea pantei ştiind că întreg a deplasare s-a
.

făcut în cinci ore.

Rezolvare

Presupunem că panta are lungimea de 1 0 lan. Atunci timpul

1 0 1 0 50 25 "
necesar pentru deplasare va fi : - + - = - = - ore. Notand cu d
4 6 12 6
lungimea pantei şi aplicând regula de trei simplă obţinem:
25
20lan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - h
6
2d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5h
. 5 · 20
Se obţme: 2 d = 25 = 24 , de unde deducem că panta are

6
lungimea de 1 2 lan.

Problema 4. S-au transportat la piaţă 1 68 lădiţe cu roşii,

unele de 8 kg şi altele de 1 0 kg. Câte lădiţe au fost din fiecare fel,
dacă în total s-au transportat 1 484 kg de roşii ?

Rezolvare

Presupunem că toate cele 1 68 de lădiţe au 1 0 kg, de unde

rezultă că: 1 68 . 1 0kg = 1 680 kg s-ar fi transportat la piaţă. Am
obţinut că faţă de situaţia reală avem: 1 680 kg - 1 484 kg = 1 96 kg
roşii sunt în plus. Numărul Iădiţelor de 8 kg se obţine efectuând
calculul: 1 96 : ( 1 0 - 8) = 1 96 : 2 = 98. Am obţinut că avem 98 lădiţe
de 8 kg şi 1 68 - 98 = 70 lădiţe de 1 0 kg.

48
 Problema 5. Ionel şi Petrică au amândoi sume egale de bani.
4
Ionel a cheltuit � din suma sa, iar Petrică a cheltuit din suma sa.
3 5
Ştiind că Ionel a rămas cu 1 2 lei mai mult decât Petrică, să se afle
suma de bani avută ?

Rezolvare

4 2 2
= - reprezmta suma de b am' che l tulta
' W
' w mal.
, w de P etnca
3
- - -

5 15
mult decât a cheltuit Ionel din suma pe care o aveau amândoi.
Presupunem că suma avută de cei doi este de 1 50 lei. Atunci
Petrică a cheltuit mai mult decât Ionel cu: � . 1 50 lei = 20 lei, ceea
15
ce reprezintă cu 8 lei mai mult decât trebuia, dacă suma presupusă
era corectă.
Presupunem că suma avută de cei doi este de 1 20 lei. Atunci
Petrică a cheltuit mai mult decât Ionel cu: � . 1 20 lei = 1 6 lei, ceea
15
ce reprezintă cu 4 lei mai mult decât trebuia, dacă suma presupusă
era corectă.
La o sumă de : 1 50 lei -1 20 lei = 3 0 lei, Petrică a cheltuit mai
mult decât Ionel cu: 8 lei - 4 lei = 4 lei. Aplicând regula de trei
simplă, obţinem:
30 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 lei
2 3
x lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2 lei, de unde x = 1 · 0 = 90 lei. Deci suma
4
avută de Ionel şi Petrică a fost de 90 lei fiecare.

Problema 6. Avem vase de 1 2 litri, 1 6 litri şi 25 litri, în total

45 de vase în care încap 697 litri de apă. Ştiind că numărul vaselor
de 1 2 litri este cu 4 mai mic decât numărul vaselor de 1 6 litri, să se
afle câte vase sunt din fiecare fel ?

Rezolvare

49
 Vom mai pune încâ 4 vase de 1 2 litri pentru ca numărul
vaselor de 1 2 litri să fie exact de 3 ori mai mare decât al celor de 1 6
litri, în acest fel în problemă vor apare 49 vase în care încap 745 litri
de apă. Vom face grupe de vase care să fie formate fiecare din 3
vase de 1 2 litri şi un singur vas de 1 6 litri.
Presupunând că toate vasele au capacitatea de 25 litri, ar
trebui ca în ele să încapă: 49 . 25 litri = 1 225 litri, adică cu: 1 225
litri - 745 litri = 480 litri mai mulţi decăt capacitatea corectă. Pentru
a afla numărul grupelor care s-au format din vasele de 1 2 litri şi 1 6
litri, ceea ce este acelaşi lucru cu aflarea numărului de vase de 1 6
litri ( în grupă intrând un singur vas de acest fel ) efectuăm calculul:
480 : ( 4 · 25 - ( 1 6 + 3 . 1 2 ) ) = 480 : ( 1 00 - 52 ) = 480 : 48 = 1 0.
Justificarea acestui calcul este următoarea: când am adăugat
cele 4 vase de 1 2 litri, datorită presupunerii făcute ele au acum
capacitatea totală de: 4 . 25 1 = 1 00 litri, iar în relitate grupa formată
are capacitatea de: 1 6 litri + 3 . 1 2 litri = 1 6 litri + 48 litri = 52 litri.
În concluzie avem: 1 0 vase de 1 6 litri; 3 . 1 0 - 4 = 26 vase de
1 2 litri şi 9 vase de 25 litri.

B ) Problema 7. Peste 2 ani vârsta mamei va fi de 3 ori mai

mare decât a fiului ei. Acum 2 ani fiul avea vârsta de 5 ori mai mare
decât a surorii sale. Peste 8 ani vârsta mamei va fi de 4 ori mai mare
decât vârsta fiicei. Să se afle vârsta fiicei, a fiului şi a mamei în
prezent ?

Rezolvare

Vom presupune că fiica avea cu 2 ani în urmă vârsta de 3 ani.

Atunci din enunţul problemei vom obţine următorul tabel:
În urmă cu 2 ani Peste 2 ani Peste 8 ani
Fiica 3 7 13
Fiul 15 19 25
Mama 53 57 63

Cum peste 8 ani mama are vârsta de 4 ori mai mare decât
fiica, în tabel trebuia să obţinem că: peste 8 ani mama are: 1 3 ani · 4
50
== 52 ani. Am obtinut că mama are o vârstă cu: 63 ani - 52 ani 1 1
,
==

ani mai mare decât trebuia, ceea ce ne arată că vârsta presupusă de

noi pentru fiică nu este bună şi vom alage o altă vârstă: de exemplu
fiica avea cu 2 ani în urmă 5 ani. Din enunţul problemei vom obţine
următorul tabel:

În urmă cu 2 ani Peste 2 ani Peste 8 ani

Fiica 5 9 15
Fiul 25 29 35
Mama 83 87 93

Cum peste 8 ani mama are vârsta de 4 ori mai mare decăt
fiica, în tabel trebuia pentru mamă să obţinem vârsta de: 1 5 ani . 4 =
60 ani, adică cu: 93 ani 60 ani = 3 3 ani mai mult, ceea ce ne arată
-

că nici a doua presupunere nu a fost bună. Efectuând calculele :

( 33 1 1 ) : ( 5 - 3 ) = 22 : 2 = 1 1 , ajungem la concluzia că pentru
-

fiecare an pe care îl dăm în plus ( sau în minus ) la vârsta de acum

doi ani a fiicei, vârsta mamei creşte ( sau scade ) cu 1 1 ani. În
concluzie la prima presupunere am greşit cu un an în plus, iar la a
doua presupunere am greşit cu 3 ani în plus. Vârsta corectă a fiicei
acum 2 ani este de 2 ani. În concluzie, în prezent fiica are 4 ani, fiul
are 1 2 ani şi mama are 40 ani.

Problema 8. Peste 4 ani vârsta mamei va fi de două ori mai

mare decât vârsta fiului. Acum 6 ani vârsta fiului era de două ori
mai mare decât vârsta surorii sale. Pesta 1 4 ani vârsta mamei va fi
de două ori mai mare decât vârsta fiicei sale. Care este vârsta
fiecăruia în prezent ?

Rezolvare

Vom presupune că în urmă cu 6 ani fiica avea 3 ani şi atunci

din enunţul problemei vom obţine următorul tabel:

În urmă cu 6 ani Peste 4 ani Peste 1 4 ani

51
Fiica 3 13 23
Fiul 6 16 26
Mama 22 32 42

Peste 1 4 ani vârsta mamei trebuia să fie conform presupunerii

făcute de: 23 ani · 2 = 46 ani, ceea ce înseamnă că este cu:
46 ani - 42 ani = 4 ani mai puţin
Pentru că nu am presupus corect, vom lua pentru vârsta fiicei
cu 6 ani în urmă o altă vârstă, de exemplu 6 ani. Atunci, din enunţul
problemei vom obţine următorul tabel:

În urmă cu 6 ani Peste 4 ani Peste 1 4 ani

Fiica 6 16 26
Fiul 12 22 32
Mama 34 44 54

Din presupunerea făcută trebuia să rezulte că peste 14 ani

mama ar avea vârsta de: 26 ani · 2 = 52 ani, ceea ce înseamnă că
este cu: 54 ani - 52 ani = 2 ani mai mare. Din efectuarea calculelor:
( 4 + 2 ) : ( 6 - 3 ) = 6 : 3 = 2, deducem că vârsta mamei a crescut cu
2 ani pentru fiecare an în plus faţă de vârsta corectă a fiicei, sau a
scăzut cu 2 ani pentru fiecare an în minus faţă de vârsta corectă a
fiicei. Deducem că în urmă cu 6 ani fiica avea 5 ani, ceea ce
înseamnă că în prezent fiica are 1 1 ani, fiul are 1 6 ani şi mama are
3 6 ani.

Problema 9. Un grup de prieteni şi-au propus să facă o

excursie cu câteva autoturisme. Dacă s-ar urca căte 5 în fiecare
autoturism, atunci un autoturism ar rămâne fără nici o persoană.
Dacă s-ar urca câte 3 în fiecare autoturism, atunci rămân 5 persoane
pe j os . Câte persoane şi câte autoturisme sunt ?

Rezolvare

Vom presupune că sunt 7 autoturisme. Atunci vom obţine

următorul tabel:
52
 3 persoane în autoturism 7 persoane în autoturism
Număr de persoane 7 · 3 + 5 = 26 7 · 5 - 5 = 30

Dacă numărul de autoturisme era corect, trebuia să obţinem în

ambele situaţii tot 26 persoane. În a doua situaţie avem cu: 3 0 -26 =
4 persoane mai multe. Dacă vom presupune că avem 9 autoturisme,
vom obţine tabelul:
3 persoane în autoturism 7 persoane în autoturism
Număr de persoane 9 . 3 + 5 = 32 9 · 5 - 5 = 40

Dacă numărul de autoturisme era corect ales, atunci trebuia să

obţinem în ambele sitaţii 32 de persoane. În a doua situaţie am
obţinut cu: 40- 32 = 8 persoane mai multe. Efectuând calculele:
( 8 - 4 ) : ( 9 - 7 ) = 4 : 2 = 2, ajungem la concluzia că pentru fiecare
autoturism presupus în plus faţă de numărul corect de autoturisme,
numărul persoanelor creşte că 2. Atunci numărul de autoturisme
este: 7 - 4 : 2 = 7 - 2 = 5 , iar numărul de persoane din grup este 20.

Probleme propuse

1. Cu 1 7 bancnote de 1 00 lei şi 200 lei s-a plătit suma de 2 1 00

lei. Câte bancnote au fost de fiecare fel ?

2. Într-un bloc sunt 72 apartamente cu câte 2 şi 4 camere.

Dacă în bloc sunt în total 208 camere, câte apartamente sunt cu două
camere şi câte apartamente sunt cu 4 camere ?

3. În două ferme, una de vite şi alta de păsări, sunt în total

1 90 1 capete şi 5088 de picioare. Câte capete conţine fiecare fermă ?

4. Pentru un spectacol s-au vândut bilete cu 1 1 lei şi cu 8 lei,

încasându-se în total suma de 1 872 lei. Câte bilete s-au vândut de
fiecare fel ?

5. Pentru o zi de lucru, 3 1 de muncitori primesc împreună

3285 lei. O parte din ei primesc câte 1 1 5 lei pe zi, iar restul cu câte
20 lei mai puţin. Câţi muncitori sunt plătiţi cu 1 1 5 lei pe zi ?
53
 6. În 63 de lăzi s-au aşezat 1 400 Kg de mere şi struguri . Ştiind
că o lădiţă de mere cântăreşte 28 Kg, iar una de struguri cântăreşte
1 5 Kg, să se afle câte lădiţe de mere şi câte de struguri sunt ?

7. Un drum lung de 3 8 5 Km a fost parcurs în 1 1 ore cu

bicicleta şi cu autobuzul. Viteza medie a bicicletei a fost de 1 5
K.m/h, iar viteza medie a autobuzului de 70 KmIh . Ce distanţă a fost
parcursă cu bicicleta şi ce diatanţă a fost parcursă cu autobuzul ?

8. O carte costă 6 lei şi un caiet costă 2 lei. Un elev cumpără

1 0 cărţi şi caiete, cheltuind 3 2 lei. Câte cârţi şi câte caiete a
cumpărat elevul ?

9. Într-un bloc sunt 1 0 apartamente cu 3 şi 4 camere. Ştiind că

în total în bloc sunt 34 camere, să se afle câte apartamente au 3
camere şi câte apartamente au 4 camere ?

1 0. Suma de 95 lei a fost plătită cu I I bancnote de 5 lei şi 1 0

lei. S ă se afle câte bancnote au fost de 5 lei şi câte bancnote au fost
de 1 0 lei.

1 1 . Pentru un spectacol s-au vândut bilete cu preţul de 4 lei şi

de 5 lei. În total s-au vândut 700 de bilete pe care s-au încasat 3 000
lei. Câte bilete de fiecare fel au fost vândute ?

12. Cu câţi Km se poate depărta o barcă cu motor împotriva

curentului apei, pentru a se întoarce înapoi în 1 0 h, dacă viteza
bărcii este în apă stătătoare de 1 0 KmIh şi viteza apei este de 2
K.m/h ?

13. Un motociclist îşi propune să parcurgă distanţa de 220

Km în 5 ore, mergând o parte din drum cu 50 K.m/h şi altă parte cu
40 Krn/h . Aflaţi lungimi le celor două părţi din drum ?

14. Un excursionist şi-a propus să parcurgă un traseu în cinci

etape, toate având aceeaşi lungime. La jumătatea celei de a doua
54
etape, s-a oprit. Aici constată că dacă ar mai merge 40 Km , atunci ar
mai avea de mers, cât a mers până acum. Care este lungimea
drumului ?

15. Un pieton a parcurs distanţa dus şi întors dintre două

localităţi în 9 ore. La dus a mers cu viteza de 4 km pe oră, iar la
întors cu viteza de 5 km pe oră. Să se afle distanţa dintre cele două
localităti.
,

16. Un biciclist la urcuş are viteza de 1 2 km pe oră şi la

coborârea aceleiaşi pante are viteza de 40 km pe oră. Ştiind că
drumul urcat şi coborât a durat 3 h şi 1 5 min, să se afle lungimea
drumului.

17. Un camion la urcarea unei pante are viteza de 1 2 km pe

oră şi la coborârea aceleiaşi pante are viteza de 40 km pe oră. Ştiind
că la urcare şi coborâre drumul a durat 6 ore şi 30 min, să se afle
lungimea drumului parcurs.

Indidaţii şi răspunsuri

1. 13 bancnote de 1 00 lei şi 8 de 200 lei.

2. Presupunem că toate apartamentele au 4 camere.

Atunci blocul trebuie să aibă: 72 . 4 camere = 288 camere, adică cu:
288 - 208 = 80 camere mai multe decât în realitate. Pentru a afla
numărul apartamentelor cu două camere se face calculul:
80 : ( 4 - 2 ) = 80 : 2 = 40. În concluzie sunt în bloc 40 de
apartamente cu 2 camere şi 32 apartamente cu 4 camere.

3. Presupunem că toate capetele sunt de vită.

Atunci numărul de picioare este: 1 90 1 . 4 = 7604, adică cu:
7604 5088 25 1 6 mai multe decât în realitate. Numărul capetelor
- =

de pasăre este: 25 1 6 : ( 4 2 ) = 25 1 6 : 2 = 1 25 8 . Am obţinut că

-

sunt 1 25 8 păsări şi 643 de vite.

55
 4. Presupunem că toate biletele au preţul de I l lei.
Atunci suma Încasată este de: 1 92 . 1 1 lei = 2 1 1 2 lei, adică cu:
2 1 1 2 lei - 1 872 lei = 240 lei mai mare decăt suma Încasată. Pentru a
afla câte bilete cu 8 lei s-au vândut, efectuăm calculul:
240 : ( 1 1 - 8 ) = 240 : 3 = 80. În concluzie s-au vândut 80 bilete cu
preţul de 8 lei şi 1 1 2 bilete cu preţul de 1 1 lei.

5. 1 7 muncitori primesc 1 1 7 lei pe zi.

6. Presupunem că toate Iăzile au fost Încărcate cu mere.

Atunci Iăzile vor cântări: 63 . 28 Kg = 1 764 Kg. Pentru a afla
numărul lăzilor Încărcate cu struguri efectuăm calculul:
( 1 764 - 1 400 ) : ( 28 - 1 5 ) = 3 64 : 1 3 = 2 8 . În concluzie 28 de lăzi
au fost Încărcate cu struguri şi 3 5 de lăzi s-au Încărcat cu mere.

7. Presupunem că În 1 1 ore s-a mers numai cu autobuzul.

Atunci distanţa parcursă este: 1 1 h . 70 KmJh = 770 Km Pentru a .

afla timpul cât s-a mers cu bicicleta efectuăm calculul:

( 770 - 3 85 ) : ( 70 - 1 5 ) = 3 8 5 : 5 5 = 7. În concluzie a mers 7 ore
cu bicicleta şi 4 ore cu autobuzul.

8. 7 caiete şi 3 cărţi.

9. 6 apartamente cu 3 camere şi 4 apartamente cu 4 camere.

10. 8 bancnote de 1 0 lei şi 3 bancnote de 5 lei.

1 1 . Presupunem că toate biletele au costat 5 lei.

Atunci suma Încasată este de: 5 . 700 lei = 3 5 00 lei. Numărul
biletelor cu preţul de 4 lei este dat de calculul:
( 3 5 00 - 3000 ) : ( 5 - 4 ) = 500 : 1 = 500. În concluzie sunt 500
bilete cu 4 lei şi 200 bilete cu 5 lei.

12. Presupunem că barca s-a depărtat 24 Km şi notăm cu tI

timpul la dus şi cu t2 timpul la Întors. Atunci:
56
t I = 24 Km : ( 1 0 Krn/h 2 Krn/h ) = 3h, iar t2 = 24 Km : ( 1 0 KmJh
-

+2 Krn/h ) = 2 h. Obţinem că timpul deplasării este de: 3 h + 2 h =

5 h, care este de două ori mai mic decât cel din problemă. Atunci
vom deduce că barca se va depărta la o distanţă de două ori mai
mare decât cea presupusă, adică la 48 Km .

13. Presupunem că motociclistul a mers timp de 5 ore numai

cu viteza de 40 Krn/h. Atunci distanţa pe care o parcurge este:
5 h 40 Krn/h = 200 Km care este mai mică decât cea reală cu:
.
,

220 Km -200 Km = 20 Km datorită faptului că pe o anumită

,

perioadă de tip motociclistul a mers cu viteza de 1 0 Krn/h mai puţin

decât ar fi trebuit. Vom afla timpul cât a mers cu viteză mai mică:
20 Km : (50 Krn/h - 40 Krn/h) = 20 Km : 1 0 Krn/h = 2 h. Î n
concluzie a mers două ore cu 50 Krn/h, adică: 1 00 Km şi trei ore cu
40 Krn/h, adică: 1 20 Km.

14. Presupunem că drumul are 1 20 Km. Atunci o etapă are:

1 20 Km : 5 = 24 Km iar o etapă şi jumătate are: 24 Km + 24 : 2 Km
,

= 36 Krn Observăm că: 1 20 Krn 36 Km 36 Km = 48 Krn, ori

. - -

rezultatul acestei scăderi trebuia să fie 40 Krn Acest rezultat este

.

greşit pentru că presupunerea a fost falsă. Raportul între rezultatul

corect şi cel real trebuie să fie egal cu raportul între lungimea
traseului şi cea presupusă de noi. Notând cu x lungimea traseului,
40 x 40 · 1 20 .
·,
avem re 1 aha: - = - => x = => x = 1 00 . Am obtmut
' ca�
48 1 20 48
traseul are lungimea de 1 00 Krn .

15. Presupunem că drumul are lungimea de 40 Krn. Atunci

.
hmpu1 m care este parcurs a� dlstanta
· 40 Km 40 Km
, este: 4 KM / h + Km / h =
"

5
1 0 h + 8 h = 1 8 h, care este de două ori mai mare decât timpul
corect. În concluzie, lungimea corectă a drumului este de două ori
mai mică decât cea presupusă, adică: drumul are 20 Krn.

1 6. Presupunem că lungimea drumului este de 1 20 lan . Î n

acest caz vom ajunge la concluzia că drumul urcat şi coborât ar
57
 1 2 Km 1 20 Km
dura: + = 1 0 h + 3 h = 1 3 h, ceea ce înseamnă
1 2 Km / h 40 Km / h
că ar fi mai mare de: 1 3 : 3 !
= 4 ori. Acest fapt ne arată că:
4
lungimea corectă a drumului este de 4 ori mai mică, adică: lungimea
drumului este de 40 km.

1 7. Presupunem că lungimea drumului este de 20 km. Î n acest

. . c. " 1 0 Km 1 0 Km
+
"

caz, urcarea ŞI cob orarea pantel se lace m : =

1 2 kmh 40 Km / h
13 1 13
- h , ceea ce ne arata caw tlmpu
· 1 ast fie l obtmut
· este de : 6 :
W
- =
-
10 ' 2 12
13 12 . . .
- . - = 6 on mal mIc decat w tlmpu
· 1 corect. Am ajuns· 1a conc 1uzla
·
2 13
c ă lungimea drumului este de 6 ori mai mare decât cea pe care am
presupus-o, adică: lungimea drumului are 1 20 Km.

METODA MERSULUI INVERS

A rezolva un exerciţiu sau o problemă prin metoda mersului

invers înseamnă a reface calculele în sens invers faţă de text, până se
ajunge la elementul de bază pe care s-a construit exerciţiul sau
problema.
Metoda se bazează pe exerciţiile de aflare a unui număr
considerat necunoscut, dar cu care s-au efectuat diferite operaţii al
căror rezultat îl cunoaştem .
Metoda mersului invers se foloseşte pentru a rezolva acele
probleme în care relaţiile dintre mărimi sunt date într-o ordine pe
care dacă o respectăm, atunci calculele şi raţionamentele devin
greoaie, motiv pentru care se folosesc datele problemei în ordine
inversă de cum sunt date în enunt. ,

În continuare vom da câteva exemple de probleme, pentru

rezolvarea cărora vom folosi metoda mersului invers.
58
 Problema 1 . Să se afle un număr x, la care se adaugă 7,
rezultatul se înmulţeşte cu 6, din produsul obţinut scădem 1 0,
rezultatul se împarte la 4, apoi adunăm 5 şi obţinem 25.

Rezolvare

2 5 provine dintr-o adunare cu 5 � mai înainte am avut 20 care a

provenit dintr-o împărţire la 4 � mai înainte am avut 80 care a
provenit din scăderea lui 1 O � am avut 90, care a provenit din
înmulţirea cu 6 � am avut 1 5, care a provenit dintr-o adunare cu 7
� x = 8.

Problema 2. Să se afle x din relaţia:

1 + 3 . { 1 + 2 · [7 2 . (2x + 1 )] } = 1 0.
-

Rezolvare

Avem succesiv: 3 . { 1 + 2 · [7 2 · (2x + 1 )] } = 9

-

1 + 2 . [7 2 . (2x + 1 )] = 3
-

2 . [7 2 . (2x + 1 )] = 2
-

7 2 . (2x + 1 ) = 1
-

2 · (2x + 1 ) = 6
2x + 1 = 3
2x = 2
x = 1.

Problema 3. Colectivul de elevi al unei clase a tăcut o

excursie în care a călătorit cu trenul, cu auto carul , cu bicicletele şi
pe jos. Cu trenul a parcurs jumătate din întreaga distanţă, cu
autocarul jumătate din distanţa rămasă, iar cu bicicletele jumătate
din cât mai rămăsese. Restul distanţei, adică 20 Km au fost parcurşi
pe jos. Câţi kilometri a măsurat întregul parcurs ?

59
 Rezolvare

Pe jos s-au parcurs 20 Krn, ceea ce reprezintă jumătate din

distanţa rămasă după mersul cu bicicle!ele. Înseamnă că distanţa
parcursă cu bicicletele a fost de 20 Km In total cu bicicletele şi pe
.

jos s-a mers 40 Km adică aceeaşi distanţă care a fost parcursă şi cu

,

autocarul. În total: pe jos, cu bicicletele şi cu autocarul s-au parcurs:

20 Km + 20 Km + 40 Km = 80 Km atât cât s-a mers şi cu trenul. Se
,

,
obtine , totală este: 80 Km . 2 = 1 60 Km
că distanta .

Problema 4. Un elev are o sumă de bani din care cheltuieşte

astfel: pentru a cumpăra o uniformă şcolară cheltuieşte o treime din
întreaga sumă şi încă 1 8 lei; pentru a cumpăra caiete cheltuieşte o
treime din suma rămasă şi încă 1 8 lei; pentru a cumpăra rechizite
cheltuieşte o treime din suma rămasă şi încă 1 8 lei; la cofetărie
cheltuieşte o treime din suma rămasă şi atunci îi mai rămân 28 lei.
Câţi lei a cheltuit pentru fiecare cumpărătură şi ce sumă a avut
elevul la început?

Rezolvare

La cofetărie a cheltuit o treime din rest, ceea ce Înseamnă că a

mai rămas cu două treimi din rest, ceea ce reprezintă 28 lei şi atunci
o treime din rest înseamnă 1 4 lei. Vom ajunge concluzia că la
cofetărie a cheltuit 1 4 lei, iar restul rămas după cumpărarea
rechizitelor a fost de 42 lei. Pentru rechizite elevul a cheltuit o
treime din restul rămas după cumpărarea caietelor şi încă 1 8 lei,
ceea ce înseamnă că: două treimi din rest minus 1 8 lei reprezintă 42
lei, adică: suma pe care o avea înainte de a cumpăra rechizitele era
de 90 lei. Înseamnă că pe rechizite a cheltuit: 3 0 lei + 1 8 lei = 48 lei.
Pe caiete a cheltuit o treime din banii rămaşi după ce a cumpărat
uniforma şi încă 1 8 lei, ceea ce înseamnă că două treimi din suma
avută înainte de a cumpăra caietele minus 1 8 lei reprezintă 90 lei.
Înseamnă că suma pe care o avea înainte de a cumpăra caietele a
fost de 1 62 lei şi pe caiete a cheltuit: 54 lei + 1 8 lei = 72 de lei.
Pentru a cumpăra uniforma, din suma iniţială a cheltuit o treime şi
60
încă 1 8 lei, ceea ce înseamnă că: două treimi din suma iniţială minus
1 8 lei reprezintă 1 62 lei. Am obţinut că suma iniţială este de 270 lei,
iar uniforma costă: 90 lei + 1 8 lei = 1 08 lei.

Problema 5. Dintr-un depozit s-au distribuit cărţi la 4 şcoli

astfel: la şcoala nr. 1 s-au dat 1/4 din numărul total de cărţi şi încă
3 3 , la şcoala nr. 2 cu 1 4 mai puţin decât 1 /3 din rest, la scoala nr. 3
cu 39 cărţi mai mult decât 2/3 din noul rest, iar la şcoala nr. 4 cu 20
mai puţin decât 2/3 din câte au mai rămas. Câte cărţi au fost la
început în depozit şi câte a primit fiecare şcoală dacă în final au mai
rămas 1 57 de cărţi.

Rezolvare

Avem relaţiile: Şco nr. 1 : -.!. T + 33 şi RI

4
Şco nr. 2 : .!.. R1 - 1 4 şi R2
3
Şco nr. 3 : � R2 + 39 şi R3
3
Şco nr. 4 : � R3 - 20 şi � = 1 57.
3
Din ultima relaţie avem � R3 = 1 37 pentru că dacă la şcoala ar
mai da 20 cărţi, ea ar primi � R3 şi ar rămâne 1 57 - 20 = 1 3 7 . Deci,
R3 = 1 37 . 3 = 4 1 1 . Şcola nr.4 a primit � · 3 . 1 37 - 20 = 274 - 20 =
3
.!..
254. Din a treia relatie , avem 3 R2 = 4 1 1 + 39 de unde rezultă R2 =

450 . 3 = 1 3 50. Şcoala nr. 3 a primit � . 3 . 450 + 39 = 939. Din a

3
�
doua relatie, avem 3 . RI = 1 3 3 6 rezultă RI = 3 . 668 = 2004. Şcola a

primit .!.. . 3 . 668 - 1 4 = 654. Din primul rând avem � . T = 203 7

3 4
=> T = 4 · 679 = 27 1 6. Şcoala nr. 1 a primit: -.!. · 4 . 679 + 3 3 = 7 1 2.
4
61
 Problema 6. Un elev pregătindu-se pentru o expediţie îşi
procură cele necesare cheltuind cu 4 lei mai puţin decât � din suma
pe care o avea. În prima zi a expediţiei cheltuieşte : din suma

rămasă şi încă 3 lei. A doua zi a expediţiei cheltuieşte � din noul

rest şi încă 1 ,20 lei. Ştiind că în a treia zi a cheltuit restul de 24 lei,
să se afle suma avută iniţial.

Rezolvare

Notând cu S suma iniţială, cheltuielile pentru pregătirea

expediţiei sunt: � �
S - 4 şi rămâne restul Rl = S +4. În prima zi

cheltuieşte: ! Rl + 3 şi rămâne restul R2 = � Rl 3 . A doua zi

-

4 4
cheltuieşte: � R2 + 1 ,2 şi rămâne restul R3 = � R2 1 ,2 = 24 lei.
-

5 5
=
Deducem că: R2 42 lei; Rl = 60 lei şi S = 1 40 lei.

Probleme propuse

1. Dacă la un număr se adaugă 5, apoi 1 0 şi se scade 6 se

obţine 2 1 . Care este acest număr ?

2. Colectivul unei clase de elevi a plecat în tabere. La mare au

plecat de trei ori mai mulţi elevi decât la munte şi 8 elevi au plecat
în expediţie, adică cu 2 mai mulţi decât la munte. Câţi elevi au
plecat în tabără la mare ?

3. Ionel are cu 1 5 lei mai mult decât Vasile, iar Nicuşor de

două ori mai mulţi lei decât Vasile. Cornel are cu 40 lei mai puţin
decât Nicuşor, adică 30 lei. Câţi lei are Ionel ?

62
 4. Raluca are o sumă de bani. A mai primit de la tatăl ei 25 lei
şi de la mama sa 1 5 lei. După ce a cheltuit 20 lei, a mai rămas cu 3 5
lei. C e sumă a avut Raluca ?

5. Într-un coş se află mere. Ionel a mai pus 5 mere. Măriuca a

luat 2 mere, iar Cătălina a luat 4 mere. Câte mere au fost la început
în coş, dacă acum mai sunt 1 3 mere ?

6. Într-o livadă sunt meri, peri şi cireşi. Numărul perilor este

de 5 ori mai mic decât al merilor şi cu 20 mai mare decât al
cireşilor. Câţi meri şi câţi peri sunt în livadă, dacă numărul cireşilor
este 5 ?

7. Să se afle numerele: a; b; c; d ştiind că: a este cu 1 00 mai

mare decăt b; b este de 5 ori mai mare decât c; c este cu 500 mai
mare decât d, iar 5000 este de 5 ori mai mare decât d.

8. Un elev are o sumă de bani. După ce dublează această

sumă cheltuieşte 1 50 lei. Dublează apoi suma rămasă şi mai cheltuie
200 lei. După ce dublează noul rest şi cheltuieşte 250 lei, constată că
i-au mai rămas 50 lei. Ce sumă a avut elevul ?

9. Într-o gospodărie sunt, raţe, curci, găini şi gâşte. Numărul

curcilor este cu 6 mai mic decât al raţelor, iar găini sunt de trei ori
mai multe decât curci. Dacă în curte sunt 1 8 gâşte, care reprezintă o
pătrime din numărul găinilor, câte păsări din fiecare fel are
gospodăria ?

10. Ce valoare au literele x; y; z; t şi v dacă: x este cu 1 8 mai

mic decât y; y este de 6 ori mai mare decât z; z este cu 3 9 mai mare
decât t; t este de 3 ori mai mic decât v; v este mai mic cu 1 decât 97 .

1 1 . Am mărit un număr de 3 ori şi am micşorat cu 9 produsul

obţinut. Diferenţa am micşorat-o de 3 ori, iar câtul obţinut mărindu-1
cu 7 se obţine 32. Care a fost numărul iniţial ?

63
 12. Să se afle un număr, ştiind că înmulţit cu 4 şi adunănd la
produsul obţinut 2, se obţine 550.

13. Dacă un număr se împarte la 5 , iar din rezultat se scade

3 5 , se obţine cel mai mic număr natural de trei cifre. Să se afle acest
număr.

14. Din banii pe care îi are mama cheltuieşte o cincime pentru

mere, o noime din rest pentru cartofi şi o pătrime din noul rest
pentru portocale. Câţi lei a avut mama la început, dacă i-au mai
rămas 72 lei ?

1 5. Avem două vase cu apă, A şi B. Turnăm din vasul A în B

atâta apă câtă conţine vasul B, apoi turnăm din vasul B în vasul A
atâta apă câtă conţine A, ş. a. m. d. După 3 operaţii, în fiecare vas
sunt câte 1 6 litri de apă. Câţi litri de apă au fost la început in fiecare
din cele două vase ?

1 6. S-au vândut mere la trei cumpărători. Primul ia jumătate

din întreaga cantitate şi încă o jumătate de kilogram, al doilea ia
jumătate din ce a rămas şi încă o jumătate de kilogram, iar al treilea
ia jumătate din ce a rămas şi încă o jumătate de kilogram. Ştiind că
toate merele au fost vândute, să se afle câte kilograme au fost ?

1 7. Rezolvaţi ecuaţia: 1 + {2 [ 3 + ( x - 4 ) 5 ] : 6 } 7 = 8.

1 8. Să s e afle x din egalitatea:

{ [ (2x + 24 ) : 1 7 + 1 8 ] : 8 = 72 - 3 · 4.

1 9. Trei drumeti care au intrat într-un han au cerut să li se

.

pregătească nişte cartofi. Între timp cei trei drumeţi au adormit.

Primul care s-a trezit a mâncat a treia parte din cartofii de pe masă şi
s-a culcat. Când s-a sculat al doilea, crezând că este primul care s-a
trezit din somn, a mâncat a treia parte din cartofii de pe masă şi s-a
culcat. În sfârşit, când s-a trezit al treilea, a mâncat şi el a treia parte
din cartofii de pe masă şi s-a culcat. Câţi cartofi au fost la început pe
masă şi câţi mai are dreptul să mănânce fiecare ?
64
 20. Ca să ajungă de la Păuşa la Poiana Stănişoarei un drumeţ
a parcurs în prima etapă cu 400 metri mai mult decât a treia parte
din distanţă. În a doua etapă a parcurs a cincea parte din rest şi încă
1 5 hm. Drumeţul a constatat că până la destinaţie mai are de mers
1 70 dam. Care este distanţa de la Păuşa la Poiana Stănişoarei ?

2 1 . Trei persoane A, B, C joacă un joc de noroc. Jucătorul

care pierde jocul plăteşte celorlalţi doi o anumită sumă de bani.
Prima dată a pierdut jucătorul A, iar ceilalţi doi jucători B şi C şi-au
dublat sumele avute iniţial. Apoi a pierdut jucătorul B, iar ceilalţi
doi jucători A şi C şi-au dublat sumele pe care le aveau la sfârşitul
primului joc. A treia oară a pierdut jucătorul C, iar ceilalţi doi
jucători A şi B şi-au dublat sumele pe care le aveau atunci. La
sfârşitul celor trei j ocuri, fiecare jucător avea suma de 24 lei. Ce
sumă a avut fiecare jucător la începutul jocului ?

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Numărul din care se scade 6 şi se obţine 2 1 , este 27.

Numărul căruia îi adunăm 5 şi apoi 10 şi obţinem 27, este 1 2 .
Numărul căutat este 1 2 .

2 . La munte au plecat: 8 elevi - 2 elevi = 6 elevi, iar l a mare

au plecat: 3 . 6 elevi = 1 8 elevi.

3. Dacă Corne l are 30 lei, atunci Nicuşor are: 3 0 lei + 40 lei =

70 lei. Vasile are: 70 lei : 2 = 3 5 lei şi atunci Ionel va avea:
35 lei + 1 5 lei = 50 lei.

4. Dacă după cheltuirea a 20 lei a mal ramas cu 3 5 lei,

înseamnă că Raluca a avut 55 lei, după ce a primit 25 lei de la tatăl
său şi 1 5 lei de la mama sa. Suma avută iniţial de Raluca a fost:
55 lei - 1 5 lei -25 lei = 1 5 lei.

65
 5. Dacă acum mai sunt în coş 1 3 mere, înseamnă că înainte de
a lua Cătălina 4 mere, în coş erau 1 7 mere. Înainte ca Măriuca să ia
2 mere, în coş erau 1 9 mere. Înainte ca Ionel să pună 5 mere în coş,
coşul conţinea 14 mere.

6. 25 peri şi 1 25 meri.

7. d = 1 000; c = 1 500; b = 7500; a = 7600.

8. Notând cu x al doilea rest, se obţine : 2x - 250 = 50, de

unde deducem că: x = 1 50 lei.
Notând cu y primul rest, se obţine: 2 y - 200 = x, de unde
înlocuind mărimea x cu 1 50, se obţine: y = 1 75 .
Notând cu S suma iniţială a elevului, se obţine: 2 S - 1 50 = y,
unde înlocuind pe y cu 1 75 , se obţine: 2S = 325, adică S = 1 62,5 lei.

9. 30 raţe; 24 curci şi 72 găini.

1 0. v = 96; t = 32; z = 7 1 ; y = 426 şi x = 408 .

1 1 . Numărul initial a fost 2 8 .

,

12. 1 3 7.

13. 675 .

-1 S costa mere l e, Iar

5
-

5
4
14. Notând cu S suma de bani a mamei, vom obţine:
' restu1 este: R 1 = - S ; -I R 1 costa carto fi1 1" , Iar
9
-

4
restul este: R2 = � Rl ; ! R2 costă portocale le, iar restul este: R3 =

!
9
R2 = 72. Vom obţine că: R2 = 72 lei; Rl = 1 08 lei şi S = 1 3 5 lei.

1 5. A conţine 22 litri apă şi B conţine 1 0 litri apă.

1 6. Notând cu x cantitatea de mere vândută, se obţine că:

66
 . 1 1 1
- ; -l R 1 + -
1 1
- x + - cumpara � � pnmu 1 ŞI· restu1 este: R 1 = - x -
2 2 2
2 2 2
� � a1 d 01·l ea ŞI. restu1 este: R2 = -1 R 1 - -1 ; -1 R2
cumpara
1
+ - cumpara � �
2 2
2 2
al treilea şi restul este: R3 = ! R2 - ! = O. Vom obtine
' că: R2 = 1 ,·
2 2
R l = 3 şi x = 7 Kg.

1 7. x = 4.

1 8. x = 6 1 7.

19. Pe masă au fost la început 27 cartofi. Al doilea mai are

dreptul la 3 cartofi, iar al treilea drumeţ la 5 cartofi.

20. 6600 metri.

2 1 . A avea3 9 lei; B avea 2 1 lei; C avea 1 2 lei.

PROBLEME DE MIŞCARE

Problemele de mişcare sunt acele probleme în care se află una

din mărimile: spaţiul (distanţa), viteza sau timpul, când se cunosc
două dintre ele sau diferite relatii
, între acestea.
Spaţiul notat de regulă cu s sau d, este lungimea drumului
parcurs de un mobil ce poate fi : tren, maşină, motociclist, biciclist,
pieton, etc. exprimat prin diferite unităţi de lungime.
Viteza notată de regulă cu v, este numărul de unităţi de
lungime parcurse de un mobil într-o unitate de timp şi se exprimă
prin unităţi de lungime supra unităţi de timp.
Timpul notat de regulă cu t, este numărul de unităţi de timp în
care se parcurge un spaţiu.
În general, în problemele de mişcare avem de a face cu
mişcarea uniformă a unui mobil, adică, în intervale de timp egale
mobilul parcurge spaţii egale.
67
 Pentru acest gen de mişcare, mărimile notate prin s, v şi t sunt
S S
.
, · · : s v t, v t t v
= =
legate între ele prin următoare 1 e re 1 atn
= - - .
,

Problemele de mişcare se pot rezolva prin oricare din

metodele aritmetice de rezolvare a problemelor (metoda grafică,
metoda comparaţi ei, metoda falsei ipoteze, metoda mersului invers,
metoda reducerii la unitate) sau cu ajutorul ecuaţiilor şi sistemelor
(adică pe cale algebrică ).
După modul de rezolvare sau după modul în care mobilele ce
apar în problemele de mişcare parcurg distanţele, aceste probleme
pot fi clasificate şi astfel se pot da metode de rezolvare a acestor
probleme. În continuare vom da câteva rezolvări de probleme de
mişcare care corespund unei anumite clasificări.

A) Probleme ce conduc direct la probleme simple de aflare

a spaţiului, vitezei sau timpului

Problema 1. O maşină care merge cu 60 Krn/h se află la 420

kilometri de oraşul A. După cât timp ajunge maşina în oraşul A.

Rezolvare

Folosind formula: t = !... se obtine:

,
v
t = 420 Krn : 60 Krn/h = 7 h.

Problema 2. Doi turişti pleacă în acelaşi timp din oraşul A

către oraşul B, având vitezele de 6 Krn/h şi respectiv 4 Krn/h. Să se
afle distanţa de la A la B, ştiind că primul turist ajunge în B cu două
ore mai de vreme decât al doilea turist.

Rezolvare

Aflăm ce distanţă mai are de parcurs al doilea turist după ce

primul turist a ajuns în oraşul A: 2 h . 4 Km/h = 8 Krn.
Aflăm timpul de care are nevoie primul turist pentru a se
, de al doilea turist cu 8 Krn:
distanta
68
8 Krn : (6 - 4 ) Krn/h = 8 Krn : 2 Km/h = 4 h.
Aflăm câţi kilometri parcurge primul turist până se depărtează
de al doilea turist cu 8 Krn: 4 h . 6 Krn/h = 24 Krn, ceea ce
reprezintă chiar distanţa de la A la B.

Problema 3. La ce oră trebuie să plece la gară o persoană, ca

să ia trenul de 8 h SO min, ştiind că se află la 8 Krn de gară, merge
cu viteza de 4 Krn/h şi pentru a cumpăra biletul de tren mai are
nevoie de 1 0 minute.

Rezolvare

Aflăm timpul de care are nevoie persoana pentru a ajunge la

gară: 8 Krn : 4 Krn/h = 2 h.
Aflăm timpul de care are nevoie persoana pentru a ajunge la
gară şi pentru a-şi procura biletul de tren: 2 h + 1 0 min = 2 h 1 0 min.
Aflăm ora la care trebuie să plece persoana la gară:
8 h SOmin - 2 h 1 0 min = 6 h 40 min.

Problema 4. Un tren mergând cu o viteză constantă,

parcurge distanţa de 300 Krn între oraşele A şi B în S ore. După o
oră pleacă din A un alt tren care îl ajunge pe primul într-o staţie
intermediară aflată la 1 20 Krn de B. Aflati, viteza celui de al doilea
tren.

Rezolvare

Aflăm viteza primului tren: 300 Krn : S h = 60 Krn/h

Aflăm cât timp a mers primul tren până a fost ajuns de al
doilea : ( 3 00 Krn - 1 20 Krn ) : 60 Km/h = 1 80 Krn : 60 Krn/h = 3 h.
Aflăm viteza celui de al doilea tren:
1 80 Krn : ( 3 h - 1 h ) = 1 80 Krn : 2 h = 90 Krn/h.

Problema 5. Un călător care a mers cu vitcza de 6 Km/h

timp de trei ore, constată că a parcurs � din drumul pe care trebuia
10
69
să îl facă. Aflaţi lungimea drumului şi timpul în care el parcurge
întreaga distanţă.

Rezolvare

Aflăm ce distanţă a parcurs călătorul în 3 ore: 6 Krn/h · 3 h =

1 8 Krn Dacă notăm cu d lungimea drumului atunci se obtine:

.
, � d .

10
= 1 8 Krn de unde găsim c ă lungimea drumului este de 2 0 Krn
, .

Dacă t este timpul în care călătorul parcurge restul de drum,

atunci avem: t = 2 Krn : 6 Krn/h = ..!. h = ..!. . 60 min = 20 min
3 3
şi atunci timpul în care este parcurs întregul drum va fi 3h 20 min.

Problema 6. O maşină care merge cu viteza de 48 Km/h trece

printr-o localitate care are lungimea de 5 Krn În cât timp străbate
.

această localitate ?

Rezolvare
,
Folosind relatia t = � se obtine: t = 5 Krn : 48 Krn/h = �. h
v 48
'

5 25 . 1 . = 6 mm 1 5 sec.
= _ 60 mln
. · = - mm = 6 - mm .

48 4 4

Problema 7. Un camion trece printr-o localitate cu lungimea

de 4 Krn în 5 minute şi 20 secunde. Aflaţi viteza camionului.

Rezolvare

Folosind relatia:
, v = �,
vom calcula timpul necesar
t
camionului pentru a străbate localitatea, luând ca unitate de măsură
. 1 . 16 1 4
ora: 5 mm 20 sec = 5 mm -= - . - h= - h .

3 3 60 45
Aflăm viteza camionului : v = 4 Krn : � h = 45 Krn/h .
45

70
 Problema 8. Un biciclist parcurge distanţa de 60 Km având
pe prima jumătate a drumului viteza de 24 Krn/h, iar pe a doua
jumătate de drum merge cu viteza de 20 Krn/h. Aflaţi timpul în care
parcurge întreaga distanţă.

Rezolvare

Aflăm timpul în care biciclistul percurge prima jumătate a

drumului : 30 Km : 24 Krn/h = 3 0 h = � h = 1 h 1 5 min.
24 4
Timpul în care parcurge a doua jumătate din drum va fi :
30 Km : 2 0 Km /h = 1 ,5 h = l h 30 min. Se obţine c ă întreaga
distanţă este parcursă în: 1 h 1 5 min + 1 h 30 min = 2 h 45 min.

Problema 9. Un biciclist vrea să parcurgă un drum lung de

36 Km în două ore. După ce merge 30 de minute, face o pană pe
care o repară în 1 5 min.Cu ce viteză trebuie să-şi continuie drumul,
pentru a ajunge fără întârziere la destinaţie ?

Rezolvare

Aflăm cu ce viteză trebuia să meargă biciclistul pentru a

parcurge distanţa în două ore: 3 6 Km : 2 h = 1 8 Krn/h.
Aflăm ce distanţă a parcurs biciclistul până ce a făcut pană:
1 8 Krn/h . 30 min = 1 8 Krn/h . � h 9 Km.
=
2
Aflăm câţi Km mai are de mers biciclistul:
36 Km - 9 Km = 27 Km.
Pentru a ajunge la timp, biciclistul trebuie să parcurgă
distanţa rămasă într-o oră şi 1 5 minute, ceea ce înseamnă că viteza
lui va fi :
1 5 4 98
27 Km : 1 - h = 27 Km : - h = 27 Km · - = - Krn/h = 19 ' 6
4 4 5h 5
Krn/h .

71
 B) Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se
face în sensuri opuse

Problema 1. Distanţa între două localităţi A şi B este de

60Km. Din A pleacă un pieton cu viteza de 5 Krn/h şi în acelaşi
timp pleacă din B un biciclist cu viteza de 25 K/h, mergând unul
spre celălalt. După cât timp se întâlnesc pietonul cu biciclistul ?
Care este distanţa faţă de localitatea B a punctului de întâlnire ?

Rezolvare 1

Mergând unul spre celălalt distanţa între ei se micşorează în

fiecare oră cu: 5 Krn/h + 25 Krn/h = 30 Krn/h, iar pentru a se întâlni
trebuie să treacă atâtea ore, de câte ori se cuprinde 30 Km în 60 Km,
adică două ore. Distanţa faţă de B a locului de întâlnire este:
2 h . 25 Krn/h = 50 Km.

Rezolvare 2

Dacă C este punctual de întâlnire, atunci AC este distanţa pe

care o parcurge pietonul, iar BC este distanţa pe care o parcurge
biciclistul. Cele două distanţe sunt direct proporţionale cu vitezele şi
AB Be
atunci acest lucru se scrie : = = k, de unde obtinem
' AC =
5 25
5k şi BC = 25k. Cum AC + BC = 60 Km, se obţine : 5k + 25k = 60,
de unde k = 2 şi atunci AC = 2 . 5 Km = 1 0 Km şi BC = 2 · 25 Km =
50 Km .

Problema 2. Distanţa între localităţile A şi B este de 27 Km .

Din localitatea A pleacă un pieton către localitatea B cu viteza de 4

Krn/h. Ce viteză trebuie să aibă un pieton care pleacă în acelaşi timp
cu cel din A, din localitatea B spre A pentru a se întânli cu primul
pieton după trei ore ?

Rezolvare

Aflăm ce distanţă trebuie să parcurgă împreună cel doi

pietoni într-o oră, pentru a se întâlni după trei ore :
72
2 7 Krn : 3 = 9 Krn.
Cum primul pieton merge într-o oră 4 Krn, înseamnă că al
doilea pieton trebuie să meargă într-o oră: 9 Krn 4 Krn = S Krn
- .

Deci, el trebuie să aibă vitaza de SKm/h.

Problema 3. Distanţa între localităţile A şi B este de 30 Krn.

Din localitatea A pleacă un pieton cu viteza de 6 Km/h, iar din

localitatea B în acelaşi timp pleacă un alt pieton cu viteza de 4
KmJh. Când se întâlnesc pietonul plecat din A se opreşte. Cât timp a
staţionat pietonul plecat din A, dacă cei doi pietoni au ajuns la
destinaţie în acelaşi timp ?

Rezolvare

Aflăm timpul după care cei doi pietoni se întălnesc:

30 Krn : (6 Km/h + 4 Km/h) = 3 h . În acest timp pietonul plecat din
A a parcurs : 3 h . 6 Km/h = 1 8 Krn iar pietonul plecat din B a
,

parcurs : 3 h · 4 Km/h = 1 2 Krn.

Aflăm timpul în care pietonul plecat din B parcurge restul de
drum : 1 8 Krn : 4 Km/h = 2. h = 4 � h = 4 h 3 0 min.
2 2
Aflăm timpul în care pietonul plecat din A parcurge restul
distanţei : 1 2 Krn : 6 Km/h = 2 h.
Aflăm timpul de staţionare al pietonului din A:
4 h 30 min 2 h = 2 h 30 min.
-

Problema 4. Distanţa dintre localităţile A şi B este de 1 80

Krn. Din localitatea A pleacă un biciclist cu viteza de 20 Km/h.
După 2 h pleacă din localitatea B o maşină. Ce viteză trebuie să aibă
maşina pentru ca întânlirea cu biciclistul să aibă loc exact la
jumătatea drumului ?
Rezolvare

Aflăm timpul necesar bicic l istului pentru a ajunge la

jumătatea drumului : 90 Krn : 20 Km/h = 2. h
2
73
 9 5
W Am - h
Maşina trebUIe să parcurgaW 90 Km Am : 2 h- 2h , ad'lca,
•

2
şi atunci viteza maşini va fi :
1 80
9 0 Krn : � h = KmIh = 36 Krn/h.
2 5

Problema 5. Localităţile A şi B se află una de alta la 60 Krn.

Din localitatea A pleacă un biciclist cu viteza de 1 8 Krn/h şi în
acelaşi timp pleacă din B un alt biciclist cu viteza de 22 Krn/h,
ambii biciclişti parcurg distanţa de la A la B dus-întors. Ce distanţă
este între A şi punctul în care cei doi biciclişti se întâlnesc a doua
oară ?

Rezolvare

Bicicliştii se întâlnesc după ce împreună parcurg 60 Krn, iar a

doua oară după ce ei parcurg tot împreună 1 80 Km, lucru ce se
realizează într-o perioadă de timp de:
1 80 Km : (22 Krn/h + 1 8 Krn/h) = 1 80 Km : 40 Krn/h = 2. h şi
2
atunci biciclistul plecat din B va parcurge:
2. h . 22 Krn/h = 99 Km ceea ce ne arată că la a doua întâlnire el se
,
2
află la 39 kilometri de A.

Problema 6. Doi biciclişti pleacă unul spre celălalt în acelaşi

timp din localităţile A şi B situate la 40 Km una de alta, parcurgând
distanţa AB dus-întors. Dacă biciclistul din A are viteza de 20
Krn/h, cu ce viteză trebuie să meargă biciclistul din B, pentru a se
întânli a doua oară cu biciclistul plecat din A la distanţa de 24 Km
de localitatea A ?

Rezolvare

Până la al doilea punct de întânlire biciclistul plecat din B va

parcurge: 40 Km + 24 Km = 64 Km iar cel din A va parcurge:
,

74
 40 Km +40 Km - 24 Km = 5 6 Km.
Timpul în care biciclistul din A va parcurge distanţa de 5 6
kilometri este: 56 Km : 20 KmIh = 1 4 h
5
Cum şi biciclistul din B trebuie să parcurgă distanţa de 64 Km
1 4 h , putem afl a vIteza
tot "In - ·
.
acestuIa:
5
6 KmIh.
64 Km : 1 4 h = 64 . � KmIh = 1 0
5 14 7

C) Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se

face în acelaşi sens

Problema 1. Un biciclist pleacă din localitatea A cu viteza de

28 KmIh. După două ore pleacă după el un motociclist cu 42 Km/h .
După cât timp biciclistul va fi ajuns de motociclist şi la ce distanţă
de localitatea A ?

Rezolvare 1

Aflăm la ce distanţă de localitatea A se află biciclistul când

motociclistul pleacă din A: 28 KmIh . 2 h = 56 Km.
Aflăm timpul de care are nevoie motociclistul pentru a
recupera distanţa de 56 Km: 5 6 Km : (42 KmIh 28 KmIh) =-

56 Km : 1 4 Km/h = 4h şi distanţa faţă de A va fi :

4 h · 42 KmIh = 1 68 Km.

Rezolvare 2

A B C
Fie B punctul în care se află biciclistul când motociclistul
pleacă din A, iar C punctul în care cei doi se întânlasc. Distanţele
parcurse de cei doi până la întânlire sunt direct proporţionale cu
EC AC
vitezele lor şi atunci : = = k , de unde :BC = 28k ş i AC = 42k
28 42
75
Cum AB = 2 h . 28 Km/h = 56 Km = AC - BC, de unde: 42k -28k
= 56, adică: k = 4 şi atunci : AC = 1 6 8 Km .

Problema 2. Distanţa între localităţile A şi B este de 1 20 Km .

Din A pleacă spre B un motociclist cu viteza de 40 Km/h. După o
oră şi jumătate pleacă din A o maşină care ajunge în B în acelaşi
timp cu motociclistul. Aflaţi viteza maşinii.

Rezolvare 1

Aflăm timpul necesar biciclistului pentru a parcurge distanţa

de la A la B : 1 20 Km : 40 Km/h = 3h.
Timpul în care maşina trebuie să parcurgă cei 1 20 Km este :
3 h - 1! h
= 1 ! h, deoarece ea merge cu o oră şi jumătate mai
2 2
puţin decât motociclistul.
Aflăm viteza maşinii: v = 1 20 Km : � h = 80 Km/h .
2

Rezolvare 2
-------
1 -------

A C B
Notăm cu C punctul în care se află motocicleta când din A
pleacă maşina şi atunci obţinem: AC = 40 Km/h . � h = 60 Km,
ceea ce reprezintă chiar jumătatea distanţei şi atunci maşina trebuie
să aibă viteza de două ori mai mare decât viteza motocicletei, adică:
2 . 40 Km/h = 80 Km/h.
Problema 3. O maşină pleacă din localitatea A spre
localitatea B cu viteza de 42 Km/h şi după o oră şi jumătate face o
pană din cauza căreia staţionează o jumătate de oră. Cu ce viteză
trebuie să continue maşina drumul pentru a ajunge în B la ora
stabilită dacă între A şi B sunt 2 1 0 Km ?

76
 Rezolvare

Aflăm la ce distanţă de A maşina a lacut pană:

3 .
- h 42 KmJh = 63 Km.
2
Aflăm câţi kilometri mai are de mers maşina:
2 1 0 Km - 63 Km = 1 47 Km.
Aflăm timpul în care maşina ar fi parcurs drumul dacă nu ar fi
lacut pană: 2 1 0 Km : 42 KmJh = Sh
Aflăm timpul în care trebuie să parcurgă maşina cei 1 47 Km:
Sh-2h=3h
Aflăm viteza cu care maşina îşi va continua drumul:
1 47 Km : 3 h = 49 KmJh.

Problema 4. O motocicletă merge cu 36 KmJh şi depăşeşte o

coloană de militari lungă de SO m care se deplasează cu viteza de 6
KmJh. În cât timp motocicleta depăşeşte coloana de militari?

Rezolvare

Aflăm viteza în metri pe secundă a coloanei şi a motocicletei :

l OOOm
6 KmJh = 6 . - = 5 mls merge coloana
3 600s 3
l OOOm .
36 Krn/s = 36 . = 1 0 m/s merge motocIcleta
3600s
Timpul în care motocicleta depăşeşte coloana este:
t= 5 0m 2
= SO : -5 s = 6s.
m 3
(1 0 - � )
3 s

Problema 5. Cu ce viteză trebuie să meargă un autoturism

lung de 6 m, pentru a depăşi în 4s un tir lung de 1 8 m ce se
deplasează cu 36 Km/h?

Rezolvare
 Autoturi smul trebuie să parcurgă în 4s distanţa de:
6 m + 1 8 m = 24 m şi atunci viteza lui va fi: 24 m : 4 s = 6
mls la care se adaugă viteza tirului şi atunci viteza reală a
Km 3600 576
autoturismului va:' fi de 1 6 mls = 1 6 ·
1 000 h 10
6
Km!h = 57 - Km!h.
10

Problema 6 . Din A pleacă spre B în acelaşi timp un biciclist

şi un motociclist. La jumătatea drumului, motociclistul face o pană
şi este ajuns după 20 de minute de biciclist. La 4 minute de la
întânlire motociclistul îşi reia drumul. Să se afle cu cât timp va
ajunge motociclistul în B, înaintea biciclistului.

Rezolvare

Dacă la jumătatea drumului, motociclistul a avut un avans de

20 min faţă de biciclist, înseamnă că şi pe a doua jumătate de drum
acest avans trebuie să fie tot de 20 min. Cum pe a doua jumătate
biciclistul pleacă mai devreme cu 4 min, înseamnă că cele 4 min
trebuie scăzute din avans. Obţinem că motociclistul va ajunge cu:
20 min - 4 min = 1 6 min mai devreme decât biciclistul.

D) Probleme cu compunerea vitezelor

Problema 1 . O barcă cu motor, mergând în sensul apei

străbate distanţa de la A la B în 8 ore, iar în contra apei de la B la A
în 1 0 ore. În câte ore va străbate distanţa de la A la B o plută care
este luată de curentul apei ?

Rezolvare 1

Notăm cu VI viteza bărcii pe o apă stătătoare şi cu V2 viteza

cursului de apă, care coincide cu viteza plutei. Dacă d este distanţa
între A şi B, atunci: d = 8 . (VI + V2 ) = 1 0· (VI - V2), de unde:
1 0 vI- 1 0 V2 = 8 VI - 8 V2 şi obţinem: VI = 9 . V2 ceea ce ne arată că:
78
d = 1 0 · (9 V2 - V2) = 1 0 · 8 V2 = 80 V2 , de unde deducem că pluta va
parcurge distanţa de la A la B în 80 ore.

Rezolvare 2

Considerăm distanţa de la A la B un întreg, de unde deducem

că: .!.. este drumul parcurs de barcă în sensul de curs al apei într-o
8
oră, iar
1
� din distanţă va parcurge barca într-o oră împotriva
cursului apei.
Dacă V I şi V2 sunt viteza bărcii şi respectiv viteza apei, atunci
1 . 1 1 1
, · · 1e : V I + V2 = -8 ŞI VI - V2 = -
avem re 1 atu ·
, adlca:
- 2 V I = - + - ŞI.
10 8 10
. 9 . 1 9 1
atunCI: V I = - ŞI V2 = - - - =
- , ceea ce ne arata ca p 1uta
- -

80 8 80 80
1
parcurge într-o oră din distanţă, iar pentru a parcurge întreaga
80
distanţă are nevoie de 80 ore.

Problema 2. Un călător ce mergea într-un tren de persoane

care avea viteza de 60 Krn/h, a observat că un tren accelerat care
mergea în sens contrar, a trecut pe lângă el în 9 secunde. Să se afle
viteza trenului accelerat, ştiind că lungimea lui este de 3 5 0 m.

Rezolvare 1

350m
Viteza aparentă a acceleratului este: Iar viteza
9s '
50
personalului este: 60 KmJh = mls, ceea ce ne duce la concluzia
3
. 350 50 mi 200 mi
ca vIteza rea 1 a- a acce 1 eratu1U1 este: v = ( - - - ) s = - s=
_ .

9 3 9
80 KmJh.

79
 Rezolvare 2

Notăm cu v viteza acceleratului în metri pe secundă.

50 · .
· care se ob tme
Personalul are viteza - mls. E cuatla ' dm v
3
,

. 200
este: ( 3 + v) 9 = 3 5 0, care are soluţIa: v = 9 mls = 80 Krn/h.
50 .

Problema 3. Două trenuri trec unul pe lângă altul în sensuri

diferite. Primul tren are viteza de 54 Krn/h şi lungimea de 250 m, iar
cel de al doilea tren are viteza de 72 Krn/h şi lungimea de 3 1 0 m.
Aflaţi în cât timp trenurile trec unul pe lângă altul ?

Rezolvare

Împreună cele două trenuri, vor avea viteza de:

72 Krn/h + 54 Krn/h = 1 26 Krn/h şi lungimea de: 250 m + 3 1 0 m =
560 m, ceea ce înseamnă că timpul necesar pentru a trece unul pe
lângă celălalt este:
1 26000m 560m · 3 600s -
560 m : 1 26 Krn/h = 560 m : _

3600s 1 26000m
56 · 36
s = 1 6 s.
1 26

Problema 4. Un sportiv aleargă în 1 2 min o distanţă de 3 ,6

Krn , având în spate un vânt ce suflă cu viteza de 1 mls. În cât timp
va parcurge aceeaşi distanţă, la întoarcere când vântul va sufla din
faţa sa cu aceeaşi viteză de 1 mls ?

Rezolvare

Vom afla viteza de deplasare a sportivului când el are vântul

"In spate : V I = 3,6 Km = 3600 m = 5 -
m
1 2 min 1 2 · 60 s s
Înseamnă că viteza reală a sportivului este mai mică cu 1 mls pentru
că el este ajutat de vânt, adică: 4 mls. La întoarcere vântul i se
80
împotriveşte şi din viteza reală a sportivului scădem viteza vântului,
obţinând că sportivul va avea viteza de 3 m/s. Timpul în care
sportivul va parcurge distanţa de 3 ,6 Km va fi :
= 3,6 Km = 3600 m =
t 1 200 s 2 0 min.
=

m m
3 3
s s

E) Probleme care se rezolvă prin metoda falsei ipoteze

Problema 1 . Un pieton a parcurs distanţa dus şi întors între

două localităţi A şi B în 1 0 ore. Aflaţi distanţa între cele două
localităţi, ştiind că la dus a avut viteza de 6 Km/h şi la întoarcere a
mers cu viteza de 4 Km/h.

Rezolvare 1

Presupunem că distanţa între localităţile A şi B este de 60

kilometri. Atunci la dus pietonul va parcurge drumul în:
60 Km : 6 Km/h = 1 0 h, iar timpul necesar pentru întoarcere va fi :
6 0 Km : 4 Km/h 1 5 h.
=

Acest lucru ne duce la concluzia că pietonul a parcurs drumul

=
dus şi întors în: 1 0 h + 1 5 h 25 h, adică într-un timp de 2,5 ori mai
mare decât cel din problemă. În concluzie distanţa parcursă în
realitate de pieton va fi de 2,5 ori mai mică, adică:
60 Km : 2,5 = 24 Km.

Rezolvare 2

Pietonul parcurge la dus 1 Km în � h iar la întoarcere,

6
parcurge 1 Km în ! h, ceea ce înseamnă că 1 Km dus şi întors îl
4
face în: (� + ! ) h = � h ceeace înseamnă c ă distanţa Între
6 4 12 '

81
localităţile A şi B este: 1 0 : � = 24 Km .
12

Problema 2. Cu câţi Km s e poate depărta o barcă cu motor

împotriva curentului apei, pentru a se întoarce înapoi în 1 0 h, dacă
viteza bărcii este în apă stătătoare de 1 0 Krn/h şi viteza apei este de
2 Krn/h ?

Rezolvare 1

Presupunem că barca s-a depărtat 24 Km şi notăm cu tI timpul

la dus şi cu t2 timpul la întors. Atunci:
tI = 24 Km : ( 1 0 Krn/h 2 Krn/h) = 3h, iar
-

t2 = 24 Krn : ( 1 0 Krn/h +2 Krn/h) =2 h. Obţinem că timpul deplasării

este de: 3 h + 2 h = 5 h, care este de două ori mai mic decât cel din
problemă. Atunci vom deduce că barca se va depărta la o distanţă de
două ori mai mare decât cea presupusă, adică la 48 Km .

Rezolvare 2

Aflăm viteza medie a bărcii cu motor pe 1 Krn dus- întors :

! 1 48 Krn/h.
= 2 : ( +_) = 2 .
2 24
=
1 1 8 12 5 5
-+-
8 12
Aflăm c e distanţă parcurge barca cu această viteză medie în
48
1 0 ore: Krn/h . 1 0 h = 96 Krn. Cum această distantă reprezintă
5 '
drumul dus- întors, înseamnă că barca se va depărta 48 Krn .

Problema 3. Un motociclist îşi propune să parcurgă distanţa

de 220 Krn în 5 ore, mergând o parte din drum cu 5 0 Krn/h şi altă
parte cu 40 Krn/h. Aflaţi lungimile celor două părţi din drum ?

82
 Rezolvare

Presupunem că motociclistul a mers timp de 5 ore numai cu

viteza de 40 Krn/h. Atunci distanţa pe care o parcurge este: 5 h . 40
KmIh = 200 Krn, care este mai mică decât cea reală cu:
220 Krn -200 Krn = 20 Krn, datorită faptului că pe o anumită
perioadă de tip motociclistul a mers cu viteza de 1 0 Krn/h mai puţin
decât ar fi trebuit. Vom afla timpul cât a mers cu viteză mai mică:
20 Krn : (50 Krn/h - 40 Krn/h) = 20 Krn : 1 0 Krn/h = 2 h. Î n
concluzie a mers două ore cu 5 0 Krn/h, adică: 1 00 Krn şi trei ore cu
40 Krn/h, adică: 1 20 Krn .

Problema 4. Un excursionist şi-a propus să parcurgă un

traseu în cinci etape, toate având aceeaşi lungime. La jumătatea
celei de a doua etape, s-a oprit. Aici constată că dacă ar mai merge
40 Krn atunci ar mai avea de mers, cât a mers până acum. Care este
,

lungimea drumului ?

Rezolvare

Presupunem că drumul are 1 20 Krn. Atunci o etapă are :

1 20 Krn : 5 = 24 Krn, iar o etapă şi jumătate are: 24 Krn + 24 : 2 Krn
= 36 Krn. Observăm că: 1 20 Krn - 3 6 Krn 3 6 Krn = 48 Krn, ori
-

rezultatul acestei scăderi trebuia să fie 40 Krn Acest rezultat este

.

greşit pentru că presupunerea a fost falsă. Raportul între rezultatul

corect şi cel real trebuie să fie egal cu raportul între lungimea
traseului şi cea presupusă de noi. Notând cu x lungimea traseului,
avem relatIa:. 40 = x => x = 40 · 1 20 => x = 1 00.
, -

48
-

1 20 48
Am obţinut că traseul are lungimea de 1 00 Krn .

F) Probleme diverse (combinate)

Problema 1 . Un biciclist pleacă din localitatea A spre

localitatea B situată la 1 3 5 Krn de A cu viteza de 1 5 Krn/h. Odată cu
83
el pleacă din localitatea A şi un motoc iclist care merge cu viteza de
45 Krn/h . După ce ajunge în B, motoc iclistul stă o oră şi apoi pleacă
în întâmp inare a bicicli stului. După ce perioadă de timp, de la
plecarea din localitatea A cei doi se întânle sc şi la ce distanţă de A ?

Rezolvare

Aflăm timpul după care motociclistul ajunge în localitatea B :

h
1 3 5 Km : 4 5 Krn/h = 3 .
Aflăm câţi Km a parcurs biciclistul până când motociclistul a
h
plecat din B : 1 5 Krn/h . 4 = 60 Krn.
Aflăm timpul după care are loc întânlirea de la plecarea din B
a motociclistului:
( 1 3 5 Krn - 60 Krn) : ( 1 5 Krn/h + 45 Krn/h) = 75 Krn : 60 Krn/h =
75 h h h
= 1� = 1 1 5 min.
60 4
Timpul de la plecarea din A a celor doi va fi :
h h h
4 + 1 1 5 min = 5 1 5 min, iar distanţa faţă de A va fi :
� h· Krn/h 21 15 305
5 15 = · Krn = Km ' adică: 76 Krn şi 250 m.
4 4 4

Problema 2. Un pieton pleacă din localitatea A spre

localitatea B, situată la 3 6 Krn de A. După 3 ore pleacă din B un
biciclist cu o viteză de trei ori mai mare decât a pietonului. Aflaţi
vitezele celor doi ştiind că întânlirea a avut loc exact la jumătatea
drumului.

Rezolvare 1

--- 1 - 1 ---
A C M B
Fie C punctul în care ajunge pietonul când biciclistul pleacă
din B şi M mij locul distanţei AB .
Se obţine: B M = 1 8 Km = 3 . CM, pentru c ă viteza
biciclistului este de trei ori mai mare decât viteza pietonului. Pentru
că CM = 6 Krn, atunci vom avea că: BC = 1 8 Krn + 6 Krn = 24 Krn,
84
de unde se va deduce că AC = 3 6 Km 24 Km = 1 2 Km distanţă pe
- ,

care problema ne spune că pietonul a parcurs-o în 3 h.

Atunci viteza pietonului este:
1 2 Km : 3 h = 4 Krn/h iar a bicic1istului este 1 2 Krn/h .

Problema 3. O maşină parcurge distanţa de la A la B, la dus

cu 40 KmIh iar la întors cu 60 KmIh . Aflaţi viteza medie a maşinii ?

Rezolvare

Notăm cu d distanţa de la A la B, iar cu tI şi t2 timpul la dus şi

respectIv · " cum: tI = d Ş I. t2 = d , VIteza
' 1 a '"Intoarcere a1 maşInll. - -
.
40 60
. 2d 2d 1 1
medIe va fi : v = -- = =2:( + ) = 48 KmIh .
�+�
- -

ti + t2 40 60
40 60

Problema 4. Distanţa între localităţile A şi B este de 40 Km .

Din A şi B pleacă în acelaşi timp unul spre celălalt doi pietoni,
ambii având viteza de 5 km/h Odată cu ei mai pleacă un porumbel
din A cu viteza de 25 KmIh , care merge până întâlneşte pietonul
plecat din B, se întoarce până întâlneşte pietonul care a plecat din A,
şi aşa mai departe. Câţi kilometri a parcurs porumbelul ?

Rezolvare

Porumbelul zboară până când cei doi pietoni se vor întâlni,

lucru ce se realizează după:
40 Km : (5 Krn/h + 5 Krn/h) = 40 Km : 1 0 Krn/h = 4 h
Aflăm ce distanţă a parcurs porumbelul:
4 h . 25 Krn/h = 1 00 Km .

Problema 5. Un câine urmăreşte o vulpe care este cu 60 de

sărituri în faţa câinelui . Ştiind că trei sărituri ale câinelui fac cât
şapte sărituri ale vulpii, să se afle după câte sărituri câinele ajunge
vulpea ?
85
 Rezolvare

Observăm că la fiecare trei sărituri câinele va recupera patru

sărituri ale vulpii. Pentru a recupera 60 de sărituri, câinele trebuie să
repete de: 60 : 4 = 1 5 ori, câte trei sărituri, ceea ce înseamnă că va
face: 3 1 5 = 45 de sărituri.
.

Problema 6. Din A pleacă în acelaşi timp două mobile,

primul cu 40 Krn/h şi al doilea cu 50 Krn/h . După cât timp al doilea
mobil se va distanţa cu 20 Km faţă de primul ? Poate al doilea mobil
să parcurgă o distanţă de două ori mai mare decât primul mobil ?

Rezolvare

Notând cu t timpul după care distanţa între cele două mobile

este de 20 Km, se obţine ecuaţia: 50 t = 40 t + 20, care are soluţia:
t = 2 h.
Dacă notăm cu: S I şi S2 distanţele parcurse de cele două
. . . S 40t 4
mob 1· l e "m aceeIaşI umtate de tImp,
· atunCI raportu 1 I = = .
.

- - -

S2 50t 5
Pentru ca al doilea mobil să parcurgă o distanţă de două ori mai
mare, trebuie să avem: S2 = 2 S I , ceea ce ne conduce la: !..l. = !,
2 SI

ceea ce nu se poate , pentru că acest raport are mereu aceeiaşi

5
va1 oare, ŞI anume .
.

Problema 7. Un biciclist parcurge în fiecare zi jumătate din

cât a parcurs în ziua precedentă. După câte zile a ajuns la destinaţie
şi ce distanţă a parcurs în ultima zi, dacă în ziua a doua a mers 20
Km iar în total a parcurs 75 Km ?
,

Rezolvare

Dacă a doua zi a mers 20 Km, înseamnă că în prima zi a mers

40 Km, a treia zi 1 0 Km şi a patra zi a mers 5 Km. Însumând
86
distanţele parcurse în cele patru zile se obţin 75 Krn În concluzie
.

biciclistul ajunge la destinaţie în 4 zile şi în ultima zi el parcurge

, de 5 Krn
distanta .

Problema 8. Un biciclist îşi propune să străbată un drum într­

un anumit interval de timp. Mergând cu o viteză medie de 25 Km/h
ar ajunge la destinaţie cu o oră mai de vreme. Dacă merge cu viteza
de 1 8 Krn/h , la expirarea timpului propus ar mai avea 1 0 Krn de
mers până la destinaţie. Care este lungimea drumului şi care este
viteza optimă de deplasare pentru a se încadra în timpul propus ?

Rezolvare

Notând cu t timpul în care biciclistul îşi propune să efectueze

deplasarea, atunci obţinem: 25 . (t - 1 ) = 1 8 t + 1 0, ecuaţie care are
soluţia: t = 5 h. Lungimea drumului este: 4 h . 25 Krn/h = 1 00 Krn ,
iar viteza optimă a deplasării este: 1 00 Krn : 4 h = 20 Krn/h .

Problema 9. Un biciclist a parcurs 1 1 0 Krn în 5 ore, o parte

din drum cu 25 Krn/h şi o altă parte din drum cu 20 Krn/h . Aflaţi
lungimile celor două părţi de drum ?

Rezolvare

Notând cu x timpul cât a mers cu 25 Krn/h şi cu y timpul cât a

mers cu 20 Krn/h , vom obţine : x + y = 5 şi 25x + 20y = 1 1 0, sistem
care are soluţiile: x = 2 şi y = 3 , adică: 2h . 25 Krn/h = 5 0 Krn este
lungimea primei părţi de drum, iar partea a doua din drum are
lungimea: 3h . 20 Krn/h = 60 Krn .

Problema 10. Două trenuri pleacă din staţiile A şi B unul

spre celălalt. Primul tren pleacă din A şi circulă cu viteza de 42
Krn/h , iar al doilea, care pleacă cu două ore mai târziu decât primul
din B, circulă cu viteza de 56 Krn/h . Dacă distanţa între cele două
staţii este de 476 Krn , să se afle :
a) După câte ore de l a plecarea primului tren se vor întălni
cele două trenuri ?
87
 b) La câte ore de la plecarea primului tren ar trebui să plece
al doilea tren, pentru ca ele să se întâlnească la mijlocul distanţei ?

Rezolvare

a) Aflăm distanţa pe care o parcurge primul tren în două ore:

42 Km/h . 2 h = 84 Krn .

Aflăm la ce distanţă se află cele două trenuri după două ore:

476 Krn - 84 Krn = 392 Krn .

Aflăm timpul după care se întâlnesc cele două trenuri, de la

plecarea primului tren:
2 h + 3 92 Krn : (42 + 5 6) Km/h = 2 h + 4 h = 6 h
b) Aflăm timpul în care primul tren parcurge jumătate din
1 19
, (476 : 2) Krn : 42 Km/h = 23 8 Krn : 42 Km/h = 2 1 h =
distantă:
2
5 h = 5 h 40 min.
3
Aflăm timpul în care al doilea tren parcurge jumătate din
38 1 19
, (476 : 2) Krn : 56 Km/h = 256 h =
distantă: h = 4! h =
28 4
4 h 1 5 min
Aflăm după cât timp trebuie să plece al doilea tren, de la
plecarea primului tren, pentru a se întâlni cu primul tren la
jumătatea drumului: 5 h 40 min - 4 h 1 5 min = 1 h 25 min.

Problema 1 1 . Un biciclist pleacă din localitatea A spre

localitatea B cu viteza de 20 Krn/h. După o oră şi 20 min pleacă din
localitatea A un autobuz care îl ajunge pe biciclist la 40 Krn de A.
După ce a mai parcurs 60 Krn biciclistul se întâlneşte cu acelaşi
,

autobuz care se întorcea din B, unde a staţionat o oră. Aflaţi viteza

autobuzului şi distanţa între localităţile A şi B ?

Rezolvare

Dacă biciclistul care are viteza de 20 Krn/h, este ajuns la 40

Krn de A, atunci el a mers: 40 Krn : 20 Krn/h = 2 h. Atunci

88
autobuzul a parcurs cei 40 Km în: 2 h - 1 h 20 min = 40 min = � h.
3
Aflăm viteza autobuzului: 40 Km : � h = 60 Krn/h.
3
Timpul de mers al biciclistului este de:
(40 Km + 60 Km) : 20 Krn/h = 5 h.
Autobuzul a mers cu 2 h 20 min mai puţin decât biciclistul,
pentru că el a staţionat în localitatea B o oră şi a plecat din A mai
târziu cu 1 h 20 min. În concluzie autobuzul a mers:
2
5 h - 2 h 20 min = 2 h 40 min = 2 h, ceea ce înseamnă că
3
, parcursă de autobuz este: 2 h . 60 Krn/h = 1 60 Km
distanta �
3
I I I
A C B
Dacă notăm cu C punctul în care autobuzul se întâlneşte a
doua oară cu biciclistul, atunci distanţa pe care o parcurge
autobuzul este: AC + CB + BC = 1 60 Km. Cum AC = ! OO Km, se
va obţine: 2 . BC = 60 Km, adică: BC = 30 Km.
Distanţa între A şi B este: AC + BC = 1 30 Km .

Problema 12. Roata din fată , a unei trăsuri are circumferinta

,
de 2 m, iar circumferinţa roţii din spate este de 3 m. Pe distanţa de
la A la B, roata din faţă face cu 50 de învârtituri mai mult decât
roata din spate. Aflaţi distanţa între A şi B .

Rezolvare

Notând cu x numărul de învârtituri al roţii din spate, roata din

, va face: x + 50 învârtituri.
fată
Cum cele două roţi parcurg aceiaşi distanţă, se obţine ecuaţia:
3x = 2 . (x + 50), care are soluţia: x = 1 00. Distanţa între punctele A
şi B este: 1 00 . 3 m = 300 m.

Problema 13. Un motociclist pentru a ajunge la timp într-o

localitate aflată la o depărtare de 1 92 Km, a calculat că trebuie să
89
meargă cu o anumită viteză constantă. El nu a putut păstra acea
viteză constantă. A parcurs prima jumătate de drum cu 40 KmIh şi a
doua jumătate de drum cu 60 KmIh , ajungând astfel la timp la
destinatie.
, Care a fost viteza constantă cu care trebuia să meargă
motocic listul ?

Rezolvare

Cum distanţa parcursă este 1 92 Km înseamnă că jumătatea

,

drumului are 96 Km iar timpul în care este parcursă întreaga

,

96 + 96
, este: ( 40 60 ) h = 4 h . Viteza propusă este de:
distantă
1 92 Km : 4 h = 48 KmIh.

Problema 14. Un motociclist calculează că dacă va merge cu

60 KmIh, va ajunge la timp la destinaţie. El parcurge jumătate din
drum cu 45 KmIh şi ajunge la destinaţie cu 30 min mai târziu. Să se
afle lungimea drumului.

Rezolvare

Notând cu 2x lungimea drumului şi ţinând cont că întârzierea

1 . x x 1 2x
este de 30 mm · = - h avem ecuatia: -+ -- - = - de
2 '
' 45 60 2 60 '
unde:4x + 3x - 90 = 6x => x = 90, de unde avem că lungimea
drumului este 1 80 Km .

Problema 1 5. Un pieton pleacă din A spre B în acelaşi timp

cu un biciclist care pleacă din B spre A. După întâlnire, până în A
biciclistul face 3 minute, iar pietonul face până în B 27 de minute.
Câte minute a lacut fiecare pe distanţa de la A la B ?

Rezolvare

Dacă notăm cu C punctul în care cei doi se întâlnesc, iar AC =

90
 x
x şi BC = Y => este viteza biciclistului şi L este viteza
3 27
pietonului. Notând cu t timpul după care se întâlnesc, vom avea
relatiile:
,

x . y . 3y 27x 2 2
Y= t ŞI X =
- ' -
t => t = -= - => y = 9 . x , de unde se
3 27 x y
obţine: y =3x, ceea ce înseamnă că biciclistul merge de trei ori mai
repede ca pietonul. Pentru că biciclistul a mai lacut de la întâlnire
până în A trei minute, înseamnă că pietonul a parcurs această
distanţă în nouă minute. Obţinem că pietonul face distanţa de la A la
B în: 9 min + 27 min = 3 6 min, iar biciclistul de trei ori mai repede,
adică: în 1 2 minute.

Probleme propuse

1. Două vapoare plecă în acelaşi timp, dintr-un port A în alt

port B . Viteza cu care pleacă primul vapor este de 25 krn/h, iar
viteza celui de al doilea vapor este de 20 krn/h Primul vapor va
.

ajunge la destinaţie cu 4 ore înaintea celui de al doilea vapor. Să se

afle distanţa dintre cele două porturi.

2. La ce oră trebuie să plece la gară o persoană care poate

străbate 4 krn/h ca să ia trenul de 8h 05 min, dacă gara se află la o
distanţă de 4,5 lan şi pentru cumpărarea biletului îi mai trebuie încă
10 min.

3. Un tren, mergînd cu aceeaşi viteză, parcurge distanţa de la

A la B de 23 8 lan în 7 ore. După 2 ore de la plecarea trenului din A
se trimite după el un alt tren. Cu ce viteză trebuie să meargă trenul al
doilea ca să-I ajungă pe primul într-o staţie intermediară care se află
la o distantă de 1 3 6 lan de statia A ?
, ,

4. La ora 1 2 h 3 5 min pleacă un tren din Bacău spre

Bucureşti, cu viteza de 60 lan pe oră, iar la ora 1 4h 5 min pleacă din
Bucureşti spre Bacău un alt tren cu viteza de 55 lan pe oră. Distanţa
91
între gările Bacău şi Bucureşti este de 320 krn. La ce oră şi la ce
distanţă de punctele lor de plecare se întâlnesc cele două trenuri ?

5. Un biciclist avînd viteza de 24 krn pe oră, pleacă din oraşul

A. După 3 ore pleacă tot din A, în aceeaşi direcţie, un motociclist,
avînd viteza de 42 krn pe oră. În cît timp îl va ajunge motociclistul
pe biciclist ? La ce distanţă de oraş ?

6. Un turist a plecat dintr-o localitatea A spre o altă localitatea

B la ora 6 şi a parcurs în medie 4,8 krn pe oră. După 5 ore 45 min a
pornit după el din A un biciclist care a parcurs în fiecare 1 5 min 3 ,5
krn. Cînd a ajuns biciclistul pe turist şi la ce distanţă de B , dacă
distanţa dintre cele două localităţi este de 85 krn ?

�
7. O barcă cu vîsle parcurge o distanţă în 4 ore, în sensul
cursului apei, iar împotriva curentului apei parcurge aceeaşi distanţă
în 6 ore. În cîte ore parcurge aceeaşă distanţă o plută mînată numai
de viteza apei ?

8. Un călător care mergea într-un tren personal ce avea viteza

de 40 krn pe oră, a observat că un tren accelerat care mergea în sens
contrar a trecut pe lîngă el în 3 secunde. Să se afle viteza trenului
accelerat, ştiind că lungimea lui este de 75 m.
.

9. Pe o linie de cale ferată care este dublă, un tren accelerat

lung de 60 m depăşeşte un tren de persoane lung de 80m, care
mergea în acelaşi sens, în 28 de secunde. Acelaşi tren accelerat
întâlneşte la întoarcere trenul de persoane, pe lângă care trece în 4
secunde. Care sunt vitezele celor două trenuri ?

1 0. O coloană de militari mergea pe o şosea cu viteza de 3 krn

pe oră. Unui biciclist, care mergea în acelaşi sens, cu viteza de 1 5
krn pe oră, i-au trebuit 2 minute pentru a merge de la un capăt la
celălalt al coloanei. Să se afle lungimea coloanei de militari.

92
 1 1 . Un pieton a parcurs distanţa, dus şi întors, dintre două
localităţi, în 9 ore. La dus a mers cu viteza de 4 km pe oră, iar la
întors cu viteza de 5 km pe oră . Să se afle distanţa dintre cele două
10calităti .
.

12. Cu câţi kilometri poate să se îndepărteze de la debarcader

o barcă care merge împotriva curentului apei, pentru ca să se
întoarcă înapoi în 4 ore, dacă viteza apei este de 2 km pe oră şi
viteza bărcii este de 8 km pe oră ?

13. Un pieton a plecat din localitatea A spre localitatea B ,

situate la o distanţă de 2 0 km una de alta. După 1 � ore a plecat din
B spre el un biciclist cu viteza de 3 � ori mai mare decît a
4
pietonului, întâlnindu-l pe acesta la jumătatea drumului. Să se afle
viteza de mers a unuia şi a celuilalt.

14. Un autocamion pleacă din localitatea A, cu viteza

constantă de 3 0 km pe oră, spre localitatea B. Ajungând în B, se
întoarce, fără oprire, însă cu o viteză constantă de 20 km pe oră şi
ajunge în A după 5 ore de la plecare . Să se afle distanţa dintre cele
două localităţi.

15. Doi biciclişti au plecat în acelaşi timp din două localităţi,

unul spre celălalt şi s-au întâlnit după 8 ore . Primul a parcurs în 6
ore tot atât cît a parcurs cel de al doilea în 7! ore. Câti kilometri a
2 •

străbătut fiecare într-o oră, dacă distanţa dintre cele două localităţi
este de 1 80 km ?

1 6. Un camion la urcarea unei pante are viteza de 1 2 km pe

oră şi la coborârea aceleiaşi pante are viteza de 40 km pe oră. Ştiind
că la urcare şi coborâre drumul a durat 6 ore şi 30 min, să se afle
lungimea drumului parcurs .

1 7. Un biciclist şi o maşină pleacă în acelaşi timp din două

93
puncte diferite unul spre celălalt. După ce se întâlnesc m�şina mai
. .
merge un minut până ajunge în pun ctul de u�d� � plec at blclchstul,
. . .
iar după 1 6 minute de la întâlmre ajunge ŞI blclchstul "m punctul de
unde a plecat maşina. Să se afle cât timp a mers atât maşina cât şi
biciclistul între cele două puncte de plecare.

18. Distanţa dintre două localităţi A şi B este de 45 lan. Un

biciclist porneşte din A spre B . După o oră, porneşte tot din A spre
B un motociclist care ajunge în B cu o oră înainte biciclistului.
Aflaţi viteza cu care se deplasează biciclistul, ştiind că viteza
motociclistului este de 3 ori mai mare decât viteza biciclistului.

1 9. Un automobil parcurge distanţa dintre localităţile A şi B.

în 6 ore, iar altul în 7 ore. Ele fac acelaşi timp şi la întoarcere.
Pleacă simultan din A către B , continuând cursele până ajung
simultan în A. Aflaţi după cât timp ajung simultan în A.

20. Doi înotători traversează rară oprire un lac, în ambele

sensuri, deplasându-se cu viteze constante . Ei părăsesc malurile
opuse în acelaşi moment, se întâlnesc la 50 de metri de unul din
maluri, îşi continuă traversarea şi, întorcându-se, se reîntâlnesc la 40
m de celălalt mal . Determinaţi lăţimea lacului.

2 1 . Doi biciclişti pleacă unul spre celălalt din două localităţi

A şi B, cu vitezele constante de 20 lan pe oră şi, respectiv 1 2 lan pe
oră. Ei se întâlnesc în localitatea C şi hotărăsc să-şi continue drumul
cu o viteză constantă egală cu media aritmetică a vitezelor iniţiale.
Dacă primul ajunge la destinaţie cu 4 ore mai repede decât al doilea,
să se afle distanţa dintre A şi B şi dintre B şi C.

22. Un biciclist are de parcurs un drum. La jumătatea

drumului constată că a pierdut portmoneul şi se întoarce să îl caute;
îl găseşte la jumătatea drumului parcurs înapoi, după care porneşte
iar l a drum şi după ce mai parcurge � din drum constată că mai are
8
până la destinaţie 2 lan. Se cere:

94
 a) lungimea drumului;
b) la ce distanţă de la plecare a fost pierdut portmoneul ?

23. Un biciclist calculează că dacă va merge cu 30 km/oră, va

ajunge la timp la destinaţie. El parcurge jumătate din drum cu 40
kmloră. A ajuns cu o oră mai devreme. Să se afle lungimea
drumului.
Etapa naţională clasa a VII-a 1 980

24. Un tren lung de 35 dam intră pe podul de la Cemavodă cu

viteza de 600 metri pe minut. După 7 minute iese de pe pod. Ce
lungime are podul ?

25. Două trenuri pleacă în acelaşi timp din două staţii şi merg
cu viteza constantă unul spre celălalt întâlnindu-se după 5 ore. Dacă
distanţa dintre cele două staţii este de 640 lan şi un tren face în 7 ore
aceeaşi distanţă pe care o face celălalt în 9 ore, să se afle vitezele
celor două trenuri.

26. Doi biciclişti pleacă unul spre celălalt din localităţile A şi

B. Aflate la distanţa de 1 5 lan, cu vitezele de 1 0 lan pe oră şi
respectiv 8 lan pe oră. Aflaţi distanţa parcursă de cei doi biciclişti
până la întâlnire.

27. Un motociclist a depăşit în 4 minute o coloană de căruţe

care mergea cu 4 lan pe oră. Ştiind că motociclistul mergea cu 1 8
lan pe oră, să se afle lungimea coloanei de căruţe.

28. Un elev pleacă de acasă la şcoală pe jos şi se întoarce cu

maşina într-o oră şi 30 de minute. Ambele drumuri făcute cu maşina
ar dura 30 de minute. Cât durează pe jos drumul dus-întors ?

29. Doi biciclişti pleacă simultan din acelaşi punct al unei

piste circulare. Unul face un tur complet în 6 minute şi cel de-al
doilea în 4 minute. După câte minute se vor găsi din nou în acelaşi
punct al pistei cei doi biciclişti ?
95
 30. O broască ţestoas ă merge de 3 5 de ori mai încet decât un
iepure. Broasc a şi iepurel e au acelaşi punct de plecare şi acelaşi
punct de sosire. Ştiind că broasca pleacă la ora 7 şi 40 de minute şi
soseşte la ora 1 0. La ce oră trebuie să plece iepurele pentru a ajunge
la aceeaşi oră cu broasca în punctul de sosire.

3 1 . Distanţa dintre localităţile A şi B este de 80 lan,

localitatea V se află la mij locul distanţei dintre A şi B. Deoarece de
A la V drumul urcă şi de la V la B drumul coboară, un biciclist
parcurge distanţa AV cu viteza de 1 0 lan pe oră şi distanţa VB cu
viteza de 40 lan pe oră. Care este viteza medie pe distanţa AB ?

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Dacă t este timpul de care are nevoie primul vapor să

ajungă în B atunci avem relaţia: 25t = 20 . ( t + 4 ) => 25t = 20t + 80
=> 5t = 80 => t = 1 6. Distanţa între cele două porturi va fi:
1 6 h · 25 Krn/h = 400 Krn.

2. Aflăm timpul în care persoana parcurge cei 4,5 Krn: 4,5

45 .
Krn : 4 Krn/h = ! h = 2. h. Timpul necesar procurării biletului
10 4 8
este: 1 0 min = ! h. Deci, timpul total va fi : 2. h + ! h = � h =
6 8 6 24
35
1 � h = 1 h � . 60 min = 1 h min = 1 h 1 7 min 30 s, timp ce se
24 24 2
scade din ora de plecare a trenului. Obţinem că: 8 h 05 min - 1 h 1 7
min 3 0 s = 6 h 47 min 3 0 s , care reprezintă ora plecării la gară a
persoaneI .

3. Aflăm viteza primului tren: 23 8 Krn : 7 h = 34 Krn/h.

Aflăm în cât timp parcurge primul tren cei 1 3 6 Krn: 1 3 6 Krn : 34
Krn/h = 4 h. Cum al doilea tren pleacă cu două ore mai tărziu,
înseamnă că el va trebui să parcurgă 1 3 6 Krn în două ore. Viteza lui
va fi : 1 36 Krn : 2 h = 68 Km/h.
96
 4. Aflăm ce distanţă a parcurs trenul plecat din Bacău până
când pleacă trenul din Bucureşti:
( 14 h 05 min - 1 2 h 3 5 min )- 60 Krn/h = l ! h 60 Krn
= 90 Krn
· .
2
Înseamnă că distanţa între cele două trenuri în momentul plecării
celui de al doilea este de 230 de Krn Din acest moment, pentru a se
.

întâlni trenurile au nevoie de: 230 Krn : (60 + 55 ) Krn/h = 230 : 1 1 5

= 2 h şi distanţa faţă de Bucureşti este de 1 1 0 Krn iar faţă de Bacău
,

este de 2 1 0 Krn .

5. Notăm cu t timpul după care motociclistul ajunge

biciclistul. Ţinând cont că cei doi parcurg aceeşi distanţă, obţinem
ecuaţia: 42t = 24 . (t + 3 ) � 42t = 24t + 72 � 1 8t = 72 � t = 4.
Am obţinut că biciclistul va fi ajuns după 4 ore de la plecarea
motociclistului, iar distanţa faţă de oraş este:
4 h · 42 Krn/h = 1 68 Krn .

35
6. Viteza biciclistului este : 3 , 5 Krn : 1 5 min = Krn : ! h=
10 4
35 .
4 Krn/h = 1 4 Krn/h. Notăm cu t timpul necesar biciclistului
10
pentru a ajunge turistul. În tot acest timp cei doi parcurg aceeaşi
� 48 . 23
, adică: 1 4t = 4,8 (t + 5 4 ) � 9,2t = 1 0
distantă,
4
� t = 3.
Timpul cât a mers turistul până când este ajuns de biciclist este: 5 h
45 min + 3h = 8 h 45 min � ora de întâlnire este: 1 4 h 45 min, iar
distanţa parcursă este: 1 4 Krn/h · 3 h = 42 Krn ceea ce înseamnă că
,

până în B mai sunt: 85 Krn - 42 Krn = 43 Krn .

7. Notăm cu VI viteza bărcii cu vâsle şi cu V2 viteza curentului

apei.Atunci barca va avea in sensul cursului apei viteza: VI +V2 = 1 :
1 2 . 1 · · 1
4 - = - , Iar In contra sensu U1 apel vIteza: VI - V2 = 1 : 6 = - , und e
" .

2 9 6
distanţa a fost considerată un întreg. Avem: V I + V2 - (V I - V2 ) = �
97
 1_ => 2V2 _ 1 � , adică pluta va parcurge întreaga
_
! = =
=> V2 =

6 18 18 36
distantă
. în 3 6 de ore .
8.
Viteza aparentă a trenului accelerat este:
75 m : 3 s 25 mls 90 Krn/h. Viteza reală a trenului accelerat va
= =

fi: 90 Krn/h - 40 Krn/h 5 0 Krn/h.

=

8. Mergând în acelaşi sens, trenurile trec unul pe lângă

celălalt cu o viteză egală cu diferenţa vitezelor lor, iar în sensuri
contrarii cu o viteză egală cu suma vitezelor lor. Se găseşte că viteza
trenului accelerat este 20 mls = 72 Krn/h, iar a personalului este 1 5
mls 54 Krn/h.
=

1 0. Biciclistul va înainta cu: 1 5 Krn/h - 3 Krn/h 1 2 Krn/h=

mai mult decât coloana de militari, în fiecare oră. Se găseşte că

lungimea coloanei de militari este 0,4 Km.

1 1 . Dacă notăm cu d distanţa dintre cele două localităţi, atunci

. . 2d 2d · 20 40
vltaza me d·le cu care a mers pletonu1 este: Vrn dd= = = -

+ _ _
9d 9
4 5
40
=> 2d =
Krn/h . 9h 40 Km => d = 20 Km.
-
=

12. Viteza de deplasare a bărcii împotriva apei este de : 8

Krn/h - 2 Krn/h 6 Krn/h, iar în sensul apei este de: 8 Krn/h + 2
=

Krn/h =
1 0 Krn/h. Se notează cu d distanţa, se află viteza medie şi
ţinând cont că durata deplasării este de 8 ore, se obţine : d = 1 5 Km .

13.0bservăm că pietonul şi biciclistul parcurg amândoi

aceeaşi distanţă de 1 0 Km. Dacă notăm cu v viteza pietonului şi cu t
timpul în care el parcurge această distanţă, avem: vt 1 0 şi vt =
=

1 5 v . - !.!. )
(t de unde, tinând
' cont că vt = 1 0 => v 4. Se obtine că
=

4 6 •

pietonul are viteza de 4 Krn/h, iar biciclistul 1 5 Krn/h.

98
 14. Aflăm viteza medie a autocamionului, care este: vm =
2d 2d · 60
-- = 24. Cum deplasarea a durat 5 ore => 2d = 24 · 5
d d 5d
-+-
30 20
=> d = 60 Km.

15. Raportul vitezelor este egal cu raportul timpilor: VI : V2 =

4
6 : 7! = . Drumul de 1 80 Km se împarte în părţi direct
2 5
proporţionale cu 4 şi 5 . Se vor găsi vitezele de:
1 3 ! Krn/h şi 1 6 3. Krn/h.
3 3

1 6. Ipoteza 1:Presupunem că lungimea drumului este de 20

A A a pantel. se C. 10 1 0 1 3
krn . In acest caz, urcarea ŞI. cob orare lace AIn - + - = -
1 2 40 12
ore. Deci drumul este de 6 ! : � = 6 ori mai mare, adică are 1 20 krn.
2 12
Ipoteza II: Presupunem că lungimea drumului este de 6 krn . În acest
. 3 3 13
pantel se lace AIn - + - = - ore. D rumu1
. C.
caz, urcarea ŞI co b orarea
A
1 2 40 40
este de 6 ! } 2 = 20 ori mai mare, adică de 1 20 krn.
2 40

17. Notăm cu x lungimea drumului parcurs de biciclist până

la întâlnire şi cu y lungimea drumului parcurs de maşină până la
întâlnire, iar cu t timpul scurs până la întâlnire. Atunci vom avea
relatiile: t = L � , din care rezultă că: y2 = 1 6x2 şi atunci se
,
x
y
1 16
obţine: y = 4x adică: y = 4, ceea ce înseamnă că t = 4 Am obţinut
x
că maşina merge 5 minute şi biciclistul a mers 20 minute.

1 8. Dacă v este viteza biciclistului, atunci viteza

motociclistului va fi 3v, iar v este soluţia ecuaţiei:
99
45
+2=
�5 , adică: v = 1 5 Krn/h.
3v 3v

1 9. Primul automobil ajunge în A după 1 2 ore, iar al doilea

după 1 4 ore. Ajung simultan în A după 84 de ore ( c. m. m. m. c. al
numerelo r 1 2 şi 14 ).

20. Notăm cu x lăţimea lacului, cu V I şi V2 vitezele celor doi

. 50
� . Ţ.lmpu1 dupa� care se "IOta" 1nesc pnma
înotăton. oara� este: tI = - =
VI
x - 50 x - 50
-- � V 2 = -- Ţ.lmpu1 dupa� care se "IOta" 1nesc a d oua oara� este:
-

V2 VI 50
x + 40 2x -40 V 2 = 2x - 40 . EcuatIa
t2 = �
' . dIO
. care se afla� x este:
=
-

� � �
_
--

x + 40
x - 50 2x -40
= cu solutia
50 x + 40 ' x = 1 1 0 m.

2 1 . Notăm cu t timpul după care bicicliştii se întânlesc.Primul

va parcurge distanţa 20t iar al doilea va parcurge distanţa 1 2t până la
întâlnire. Viteza cu care vor merge amândoi după întâlnire este 1 6
Krn/h . Cum unul ajunge cu 4 ore mai târziu, înseamnă că el va
parcurge în acest timp : 4 h . 1 6 Krn/h = 64 Krn. Obţinem ecuaţia:
20t - 1 2t = 64 co soluţia t = 8 . Am ajuns la concluzia că distanţa AB
este: 32 Krn/h . 8 h = 256 Krn iar BC = 8 h 1 2 Krn/h = 96 Krn
. .

22. Notând cu 4x lungimea drumului, din datele problemei

se va obţine ecuaţia:
x + � 4x + 2 = 4x, care are solutia:
.

' x = 4. Vom avea:

8
a) 1 6 Krn; b) 4 Krn.

23. Notând cu 2d lungimea drumului parcurs de biciclist, se

2d
obtine
, ecuatia:
' .!!..- + .!!..- = - 1 � 3d + 4d = 8d - 1 20 � d = 1 20
40 30 30
� lungimea drumului este 240 Krn.

1 00
 24. În 7 min locomotiva trenului va parcurge: 7 . 600 m =
4200 m. Pentru a afla lungimea podului se va scădea din distanţa
parcursă de către locomotivă lungimea trenului. Se obţine că
lungimea podului este de 3 850 m.

25. Dacă VA şi VB sunt vitezele celor două trenuri, atunci

avem relaţiile: 7vA = 9VB şi 5vA + 5VB = 640,de unde se obţine: VA =
72 KmIh şi VB = 56 KmIh.

26. Notăm cu x timpul scurs până la întâlnire. Rezultă din

datele problemei ecuatia:
, 1 0x + 8x = 1 5 , cu solutia: x = � h. Primul
' 6
biciclist a parcurs până la întâlnire: 1 0 KmIh . � h = 8 � Krn, iar al
6 3
2
doilea a parcurs: 8 KmIh . � h = 6 Krn.
6 3

27. În 4 minute coloana de cărute , străbate o distantă

, de: 4
4000 m . 800 . .
KmIh . 4 mln · = · = -
4 mln · 1 parcurge:
m Iar motoclc 1 IStu
60 min 3
1 8000 m .
4 min = 1 200 m. Coloana are lungimea:
60 min
800 1
1 200 m - - m = 933 - m.
3 3

28. Două drumuri la şcoală pe jos şi înapoi cu maşina

durează 3 ore. Drumul cu maşina durează 0,5 ore. Drumul pe jos
dus-întors durează:
3 h 0,5 h = 2,5 h.
-

29. 1 2 minute.

30. 9 h 56 min.
3 1 . Distanţa AV este parcursă în 4 ore, distanţa VB este
parcursă într-o oră. Distanţa AB de 80 Krn este parcursă în 5 ore.
Viteza medie va fi: 80 Krn : 5 h = 1 6 KmIh.
101
 PROBLEME DE �DII, AMESTEC, CONCENTRAŢII,
ECHILIBRU CALORIC, ALIAJ

A) Medii

Una din posibilităţile de caracterizare sub o formă sintetică a

aspectelor matematice ale unor fenomene, prin înlăturarea
particularităţilor individuale, o constituie utilizarea noţiunii de
medie. Valorile individuale ale unui fenomen, adică numerele care
intră în calculul unei medii se numesc termeni. Este posibil ca un
anumit termen al mediei să se repete. Cu alte cuvinte un anumit
fenomen, caracterizat matematic printr-un număr, se realizează în
acelaşi fel de mai multe ori, adică cu o anumită fregvenţă. Numărul
care ne arată fregvenţa unui fenomen se numeşte pondere. După
natura fenomenelor şi a procedeelor de calcul utilizate, mediile sunt
de mai multe categorii. Fiind date numerele pozitive: ah a2 , · · · · · · · . . , an
atunci se pot calcula următoarele medii:
a + a + . . . . . . . + an
a ) media aritmetică, notată: arit = l 2 M .
n

Dacă numerele ak se repetă de nk ori, atunci se zice că avem

de a face cu media aritmetică ponderată, iar formula de calcul
. - aI · kl + a2 · k2 + . . . . . . . . . . + an · kn
devme.. Mpond.
kl + k2 + . . . . . . . . . . . + kn
- ---'---
--- ----
-'---- ----
--"- -
--"- ------"-----"--

b ) media armonică, notată: Mann.

n
=
1 1 1
- + - +............+ -
al a2 an
Formula de calcul pentru media armonică ponderată este uşor
de dedus.
c ) media geometrică ( sau proporţională ) , notată:
Mgeom = �al · a2 · . . ..... · a
n
Vom da câteva exemple de rezolvări de probleme în care vom
fo l osi mediile de mai sus

Problema 1 . Un tractorist a arat în şase zile următoarele

1 02
suprafeţe de teren: 7,8 ha; 7,6 ha; 8,5 ha; 8,4 ha; 8,2 ha; 8 , 1 ha. Care
este media zilnică de lucru a acestui tractorist ?

Rezolvare

Se va folosi formula de calcul a mediei aritmetice a mai

. . 7 '8 + 7 6 + 8 5 + 8 4 + 8 2 + 8'1
multor numere pozItlve: , , , , = 8, 1 ha.
6

Problema 2. Într-o secţie a unei fabrici, 5 muncitori sunt

retribuiţi cu câte 1 280 lei lunar, 8 muncitori cu câte 1 5 1 5 lei, 4 cu
câte 1 820 lei şi un muncitor cu 2280 lei. Care este retribuţia lunară
medie a muncitorilor care lucrează în acea sectie
, ?

Rezolvare

Utilizându-se formula mediei aritmetice ponderate, se va

1280 · 5 + 1 5 1 5 · 8 + 1 820 . 4 + 2280 · 1
obtine:
, = 1 73 5 lei .
5+8+4+1

Problema 3. La o fermă producţia de grâu la hectar s-a

prezentat astfel : de pe 60% din suprafaţa cultivată s-a realizat o
depăşire de 20%, de pe 32% din suprafaţa cultivată s-a realizat o
depăşire de 28%, iar de pe restul suprafeţei cultivate producţia a fost
cu 4% mai mică decât prevederile. Care a fost procentul mediu de
depăşire a producţiei ?

Rezolvare

Producţia realizată, exprimată în procente, a fost de 1 20% de

pe 60% din suprafaţa cultivată, de 1 28% de pe 32% din suprafaţa
cultivată şi de 96% de pe 8% din suprafaţa cultivată. Deci, putem
1 00
scne: = 1 20, ceea ce ne arată că depăşirea
60 32 8
- +- +-
120 1 28 96
prevederilor a fost de 20%.
1 03
 Problema 4. Într-o secţie a unei fabrici, producţia de textile
în cele 4 trimestre ale unui an a fost următoarea: 6000 m în primul
trimestru; 9000 m în al doilea trimestru; 1 0000 m în al treilea
trimestru şi 1 2000 m în al patrulea trimestru. Să se determine
procentul mediu de creştere a producţiei de textile.

Rezolvare

Productia
, de textile în trimestrul doi reprezintă � din
2
producţia trimestrului unu, cea a trimestrului trei reprezintă
1: din
cea a trimestrului doi, cea a trimestrului patru reprezintă � din cea a
5

lO
Vfn
trimestrului trei. Prin urmare coeficientul mediu de creştere a
. 6
Pro duchel
, . va fi1 : 3- . _ .= 3-..;�
- 2 1 , 26 , ceea ce mseamna ca
::::::
" w w

2 9 5
procentul mediu de creştere a producţiei trimestriale a fost de 26%.

B) Probleme de amestec, concentraţii şi echilibru caloric

Unirea mai multor calităţi sau sorturi dintr-un produs în

scopul obţinerii unei noi calităţi din acel produs se numeşte amestec.
Orice amestec se caracterizează matematic prin cantitate şi calitate.
Cantitatea se exprimă în unităţi din sistemul metric, iar calitatea prin
preţ unitar în cazul amestecului de mărfuri, în grade pentru
temperatură şi băuturi alcoolice, în procente pentru soluţii. Prin preţ
unitar se înţelege valoarea monetară a unei unităţi cantitative dintr­
un produs şi se obţine împărţind valoarea totală a produsului sau a

amestecului la cantitatea considerată. Problemele de amestec,

concentraţii şi echilibru caloric sunt de două categorii:
a ) probleme de categoria 1 sau directe, în care se dau
caracteristicile ( cantităţile şi calităţile ) produselor ce se amestecă şi
se cer caracteristicile amestecului;
1 04
 b ) probleme de categoria a doua sau inverse, în care se dau
caracteristicile amestecului şi preţurile unitare ale produselor care
intră în amestec, cerându-se cantităţile acestor produse.
Vom da căteva rezolvări de probleme din ambele categorii.

a ) Problema 1 . ( Problemă de amestec de mărfuri ). Se

amestecă 240 Kg făină cu 3 ,80 leiJKg cu 1 50 Kg făină cu 3 ,90
lei/Kg şi cu 630 Kg făină cu 4, 1 0 lei/Kg. Să se afle preţul unitar al
amestecului.

Rezolvare

Pentru rezolvarea problemei se observă că preţul unitar al

amestecului se află utilizănd formula mediei aritmetice ponderate:
0 · 2 40 + 3 , 9 0 · 1 5 0 + 4 , 1 0 · 6 3 0
3 , 8-
----=- - ------=-- - ------=-- - - = 4, ceea ce ne arată că preţul unitar
240 + 1 5 0 + 6 3 0
al amestecului este de 4 lei.

Problema 2. (Problemă de amestec de băuturi alcoolice ). La

un centru de preparare a băuturilor alcoolice s-a făcut în mod
experimental un amestec de 3 litri rachiu de 60 ° , 4 litri rachiu de 48 °
şi 9 litri rachiu de 3 8 ° . Care este tăria amestecului, ştiind că în
timpul preparării s-a înregistrat o pierdere de un litru ?

Rezolvare

Pentru rezolvarea problemei se va folosi tot formula mediei

aritmetice ponderate, dar în acest caz, pentru că în timpul preparării
amestecului s-au produs pierderi, acestea se scad din suma
ponderi lor de la numitorul fracţiei. În cazul problemei noastre avem:
3 _·6_0_+_4_
_ · 4_8_+_9_·_3_8 = 47,6. Amestecul obtinut are tăria de 47,6 ° .
'
3+4+9-1

Problema 3. ( Problemă de concentraţii ). La un laborator

chimic se prepară o soluţie de acid clorhidric. În acest scop se pun în
acelaşi recipient 2 litri acid cu concentraţia de 1 5%, 3 litri acid cu
1 05
concentraţia de 40%, 6 litri acid cu concentraţi � de 80% şi 4 litri de
apă distilată. Să se afle concentraţia amesteculU1.

Rezolvare

Folosind metoda mediei aritmetice ponderate se obţine:

2 . 5 3 · 40 + 6 . 8 0 + 4 O = 42, ceea ce ne arată că soluţia are o
1 + .

2+3+6+4
concentraţie de 42%.

Problema 4. ( Problemă de echilibru caloric ). La o spălătorie

se amestecă împreună cu detergenţii necesari, 45 litri apă la
temperatura de 5 8 ° , 3 0 litri apă la temperatura de 95 ° şi cu 5 litri apă
rece cu temperatura de 1 2 ° . Să se afle temperatura medie a apei

Rezolvare

Folosind metoda mediei aritmetice ponderate se obţine:

45 . 5 8 + 3 0 . 95 + 5 . 12
69, ceea ce ne arată că temperatura
45 + 3 0 + 5
amestecului este de 69 ° .

b ) Problema 5. ( Problemă de amestec ) Dacă din mălai de 3

leiIKg şi 2,40 leiIKg s-ar face un amestec de 900 kilograme care să
se poată pune în vânzare cu 2,60 lei/Kg, cât s-ar lua din fiecare sort?

Rezolvare

Notând cu x şi y cantităţile din cele două sorturi, vom obţine

x + y = 900 şi 2,60 =
3x + 2 , 4 y din care ne va rezulta că:
,
relatiile:
9 00
x = 300 şi y = 600. Prin urmare din primul sort s-au luat 300 Kg, iar
din al doilea sort s-au luat 600 Kg.

Observaţie. În cazul când problemele de a doua categorie

conţin trei sau mai multe mărimi, pentru a le rezolva mai uşor, va
1 06
trebui ca numărul mărimilor să se reducă doar la două dintre ele,
celelalte eliminându-se pe baza relaţiilor pe care le oferă textul.

Problema 6. Dacă s-ar amesteca trei feluri de bomboane, în

total 47,5 Kg, amestecul ar costa 1 040 lei. Ştiind că bomboanele din
primul fel costă 24 lei/Kg, cele din al doilea fel costă 22 leii Kg iar
cele din al treilea fel costă 1 9 lei/Kg, să se afle ce cantităţi s-ar lua
din fiecare fel, ştiind că din al doilea fel s-au luat cu 7,5 Kg mai
puţin decât din primul fel.

Rezolvare

Întâi vom elimina o necunoscută pentru a lucra mai uşor. În

acest scop vom mai adăuga 7,5 Kg bomboane din al doilea fel, ceea
ce înseamnă că bomboanele de primul şi al doilea fel sunt acum în
cantităţi egale, îar 1 Kg de bomboane obţinute din amestecul
primelor două feluri, va costa: ( 24 lei + 22 lei ) : 2 = 23 lei. Noua
cantitate de bomboane va fi de: 47,5 Kg + 7,5 Kg = 55 Kg şi va
costa: 1 040 lei + 7,5 . 22 lei = 1 205 lei. Înseamnă că 1 Kg de
bomboane din noul ameste va costa: 1 205 lei : 55 = 2 1 .!Q lei.
11
Problema va avea acum formularea: se amestecă bomboane
cu 23 lei/Kg cu bomboane cu 1 9 leii Kg, obţinându-se un amestec
de 5 5 Kg şi 1 Kg de amestec costă 2 1 .!Q lei. Căte kilograme de
11
fiecare fel au intrat în amestec ?
Dacă x şi y sunt cantităţile de bomboane care intră în amestec,
. . 23 · x + 1 9 · Y = 2 1 -
10 ·
" re 1atn· · 1e: x + Y = 5 5 ŞI
se obtm
x +y 11
, dm care se va

obţine că: x = 40 şi y = 1 5 . Am ajuns la concluzia că: din primul fel

s-au luat 20 Kg, din al doilea fel 1 2,5 Kg şi din al treilea fel 1 5 Kg.

Observaţie. Problemele de concentraţii şi de echilibru termic

se rezolvă analog cu cele de amestec.

1 07
 C) Probleme de aliaj

Produsul cu caracter metalic obţinut prin topirea laolaltă a

anumitor metale sau a unor metale cu metaloi zi se numeşte aliaj .
Mărimi le care caracterizează un aliaj sunt: masa unui anumit
metal din aliaj ( care se va nota cu m ); masa totală a aliajului ( care
se va nota cu M ) şi titlul aliajului ( care se va nota cu T ) .

T = !!!...- , este mărimea care caracterizează calitativ un aliaj şi

M
se exprimă de obicei în miimi sau promile.
Problemele de aliaj se pot referi la un singur aliaj sau la mai
multe aliaje. Cele relative la un singur aliaj sunt de două feluri:
probleme de determinare a uneia din mărimi le care caracterizează
un aliaj şi probleme de ridicare sau coborâre a titlului unui aliaj .
Problemele relative la două sau mai multe aliaje, fiind
probleme de amestec, se clasifică tot în două categorii: probleme
directe şi probleme inverse.
Vom da câteva rezolvări de probleme de aliaj .

Problema 1 . Un aliaj conţine 1 20 g aur şi 8 0 g cupru . Care

este titlul acestui aliaj ?

Rezolvare

Masa aliajului este: M = 1 20 g + 80 g = 200 g, iar atunci titlul

1 20
aliajului este T = !!!...- = = O ' 600.
M 200

Problema 2. O brăţară confecţionată dintr-un aliaj de aur de

1 4 carate conţine 1 8,656 aur pur. Să se afle masa obiectului.

Rezolvare

Se ştie că aurul pur are 24 carate. Înseamnă că titlul aliajului

14 1 8,656
d·In care este făacuta� bratara
�, este: T = - , de unde ne va
24 M
rezulta că: M = 32, adică aliajul are 32 g.
1 08
 Problema 3. Cât aur pur tTebuie adăugat unui aliaj cu titlul de
0,580 şi masa de 1 5 g, pentru ca să se obţină un aliaj de 1 8 carate ?

Rezolvare

0,580 = !!!.. :=} m = 1 5 · 0, 5 80 = 8,7. Dacă x este cantitatea de

15
aur pur ce trebuie adăugată pentru ca aliajul să aibă 1 8 carate, atunci
7+x
vom avea relatia:
, .!! = 8 , , de unde rezultă că: x = 1 0,2. Am
24 15 + x
ajuns la concluzia că trebuie adăugate 1 0,2 g de aur pur.

Problema 4. Ce cantităţi trebuie luate dintr-un aliaj cu titlul

de 0,836 şi altul cu titlul de O, 900 pentru a se obţine un aliaj cu
masa de 488 g şi titlul de O 860 ?

Rezolvre

Notând cu x şi y cantităţile luate din fiecare aliaj se vor obţine

O 6 x + O 900 Y ·
re 1aţll· · 1 e: x + y = 488 ŞI O , 860 = ' 8 3
. . , .
, dIn care se va
x+y
obţine că: x = 3 0,5 şi y = 457, 5 .

Probleme propuse

1. Din două soluţii de acid boric, prima de 40% şi a doua de

28%, s-a obţinut o soluţie de 1 ,6 litri cu concentraţia de 3 7%. Ce
cantitate de soluţie s-a luat din fiecare sort ?

2. Să se afle cât argint conţine o cupă cu masa de 460 g care

este confecţionată dintr-un aliaj de argint cu titlul 0,8 1 5 .

1 09
 3. Cât cupru trebuie adăugat unui lingou de aur cu titlul 0,850
şi masa de 420 g pentru ca titlul său să cobo are la 0,625 ?

4. Două aliaje de argint, primul având masa de 600 g şi titlul

de 0,840, iar al doilea cu masa de 1 000 g şi titlul 0,784, se topesc
împreună cu 400 g argint pur. Care este titlul aliajului final ?

5. Un aliaj de platină se obţine din amestecul a trei aliaj e cu

90 g zinc. Caracteristicile aliajelor sunt: MI = 48 g, M2 = 32g, M 3 =
26 g, TI = 0,720; T2 = 0,850, T3 = 0,640. Care va fi titlul noului aliaj
obţinut ?

6. Două aliaj e de aur, primul cu titlul 0,950 şi al doilea cu

titlul 0,800, se topesc împreună cu 20 g aur pur, obţinându-se un nou
aliaj cu masa de 250 g şi titlul 0,906. Să se afle masa fiecăruia din
cele două aliaje.

7. Un aliaj de argint cu masa de 400 g şi titlul 0,820 se topeşte

cu alte două aliaje de mase egale, având titlurile 0. 800 şi respectiv
0,750. Se obţine astfel un nou aliaj cu titlul 0,793 . Să se afle masale
aliaj elor care au intrat în amestec

8. Se topesc împreună două aliaj e, primul cu masa de 200 g şi

titlul 0,800, al doilea conţinând 324 g metal preţios şi având titlul
0.900. Să se afle titlul noului aliaj şi procentul pe care îl reprezintă
masa metalului preţios în raport cu masa totală a aliajului.

9. Un aliaj de aur şi cupru cântăreşte 650 g şi are un volum de

3
50 cm • Ce cantitate de aur şi ce cantitate de cupru conţine acest
3
aliaj , ştiind că densitatea aurului este 1 9,3 g/cm , iar a cuprului este
3
8,8 g/cm ?

1 0. S-au topit împreună două aliaje de argint, primul cu titlul

0,830, al doilea cu titlul 0,750, obţinându-se un nou aliaj de 1 26 g cu
titlul 0,8 1 0. Ce cantităţi s-au luat din fiecare aliaj ?

1 10
 1 1 . Două aliaj e de platină cu titlurile: 0,850 şi 0,650 se topesc
împreună, obţinându-se un nou aliaj de 60 g cu titlul 0,7 1 0. Ce
cantităţi s-au luat din fiecare aliaj ? Care va fi titlul aliajului dacă se
mai adaugă 20,2 g platină ?

12. Un lingou conţine 370 g aur şi 30 g argint, altul 252 g aur

şi 48 g argint. Ce cantităţi se vor lua din fiecare pentru a obţine un
nou aliaj necesar turnării unui obiect de artă care să conţină 459 g
aur şi 5 1 g argint ?

13. Pentru confecţionarea unei cupe se amestecă două aliaje

de argint, primul cu titlul 0,865 şi al doilea cu titlul 0,869,
obţinându-se un nou aliaj cu masa de 1 200 g şi titlul de 0,8 1 0. Ce
cantităţi se iau din fiecare aliaj ? Ce cantitate de zinc trebuie
adăugată în aliajul obţinut pentru ca titlul să coboare la 0,800 ?

1 4. Un aliaj de 2 1 0 g cu titlul 0,870 se topeşte împreună cu

alte două aliaj e de mase egale, unul cu titlul 0 . 8 80 şi celălalt cu titlul
0,790, obţinându-se un nou aliaj cu titlul 0,850. Care este masa
totală a aliajului obţinut ?

15. Două aliaj e de platină, primul cu titlul 0,920 şi al doilea

cu titlul 0,83 5 , se topesc împreună cu 40 g platină pură, obţinând un
aliaj de 1 80 g cu titlul 0,900. Ce cantităţi s-au luat din fiecare aliaj ?

Indicaţii şi răspunsuri

1 . 1 ,2 litri din soluţia de 40% ş i 0,4 litri din soluţia de 28%.

2. m = 460 g . 0,8 1 5 = 3 74,9 g.

3. 1 5 1 ,2 g.

4. T = 0,840 · 600 + 0,784 · 1 000 + 1 · 400 1 688

= = O ' 8 44.
600 + 1 000 + 400 2000

111
 0,72 0 · 4 8 + 0,8 5 0 · 32 + 0,64 0 · 2 6 + 90 =
78 ,40
= 0,400.
5. T
_

4 8 + 32 + 2 6 + 90 1 96
-

6. Aliajul cu titlul 0,950 are masa 1 50 g, iar aliajul cu titlul

0,800 are masa 80 g.

7. 3 00 g.

8. T = 0,864; 86,4%.

9. 3 8 6 g aur şi 264 g cupru.

10.3 1 ,5 g din aliajul cu titlul 0,830 şi 94,5 g din aliajul care

are titlul 0,8 1 0.

1 1 . 42 g; 1 8 g; 0,740.

12. 3 60 g; 1 50 g.

13. 825 g; 375 g; 1 5 g.

14. M = 490 g, iar masa aliaj elor adăugate este de 1 40 g .

1 5. 60 g şi 80 g.

PRINCIPIUL CUTIEI. PROBLEME DE PERSPICACITATE

ŞI NUMĂ RARE. METODA REDUCERII LA ABSURD

A ) Principiul cutiei

Principiul lui Dirichlet cunoscut şi sub denumirea de

Principiul cutiei se bazează pe următorul raţionament: " Dacă în n
cutii se află cel puţin n+ 1 obiecte atunci există o cutie care conţine
cel puţin două obiecte " .
1 12
 Aplicarea corectă a acestei metode în rezolvarea de probleme
ne scuteşte de a analiza toate cazurile posibile ce pot apărea.
Astfel, putem analiza "cazul cel mai favorabil" cerinţei
problemei şi atunci tragem următoarele concluzii:
a) Dacă în acest caz problema nu are soluţie, atunci în oricare alt
caz ea nu are soluţie.
b) Dacă în acest caz problema are soluţie, atunci trebuie să vedem
ce modificări facem pentru a răspunde la cerinţa problemei.
"
Analizând "cazul cel mai nefavorabil cerinţei problemei,
atunci se trag următoarele concluzii:
a) Dacă în acest caz problema are soluţie, atunci în oricare alt caz
ea are solutie.
,
b) Dacă în acest caz problema nu are soluţie, atunci trebuie văzut
ce modificări facem, astfel încât să răspundem la cerinţele
problemei.
Vom rezolva câteva probleme cu ajutorul acestui principiu.

Problema 1. Se pot pune 77 de bile în 1 2 cutii astfel încât în

fiecare cutie să fie cel puţin o bilă şi să nu existe două cutii cu
acelaşi număr de bile?

Rezolvare

Dacă în prima cutie punem o bilă, în a doua două bile ş.a.m.d.

în a l l -a cutie 1 1 bile atunci cele 1 1 cutii vor contine
, 1 +2+ . . . . + 1 1 =
66 bile ceea ce înseamnă că pentru a 1 2-a cutie mai am la dispoziţie
doar 1 1 bile din cele 77. Deci, nu există posibilitatea de a avea
îndeplinite condiţiile din problemă decât dacă am avea la dispoziţie
cel puţin 78 bile.

Problema 2. Arătaţi că oricare ar fi şapte numere naturale,

există cel puţin două care împărţite la şase să dea acelaşi rest.

Rezolvare

Dacă notăm cu r restul împărţirii unui număr natural la 6

atunci rE {O, 1 , 2, 3 , 4, 5 } şi cel mai favorabil caz este ca primele 6
1 13
numere naturale alese să aibă ca rest toate elementele mulţimii şi
atunci cel de al şaptel ea trebui e să aibă ca rest unul din resturile de
la pimel e 6 numere.

Problema 3. Într-o urnă avem bile colorate fiecare bilă într-o

singură culoare. Arătaţi că oricum am alege 1 7 bile din urnă cinci
dintre ele ori au aceeaşi culoare ori au culori diferite.

Rezolvare

Dacă notăm cu x, y, z, t, . . . . culorile bilelor atunci cel mai

nefavorabil caz este să avem 4 bile de culoarea x, 4 bile de culoarea
y, 4 bile de culoarea z şi 4 bile de culoarea t în primele 1 6 bile şi
atunci cea de-a 1 7 -a bilă va rezolva problema indiferent care e
culoarea ei.

Problema 4. O urnă conţine bile de patru culori.

a) Arătaţi că din cinci bile extrase cel puţin două au aceaşi culoare.
b) Câte bile trebuie să scoatem din urnă pentru a fi siguri că avem
şase bile de aceaşi culoare ?

Rezolvare

a) Cazul cel mai nefavorabil este ca luând patru bile din urnă
să obţinem patru culori diferite între ele şi atunci cea de-a cincea
bilă extrasă va rezolva problema.
b) Cel mai nefavorabil caz ar fi acela când luând 20 de bile
din urnă să avem câte cinci bile din fiecare culoare. În concluzie
pentru a avea şase bile dintr-o culoare trebuie să extragem cel puţin
2 1 de bile din urnă.

Problema 5. În interiorul unui dreptunghi cu lungimea de 1 3

cm şi lăţimea de 7cm se găsesc 274 puncte. Arătaţi că există patru
puncte astfel ca aria patrulaterului format de ele să fie mai mică
2
decât 1 cm •

1 14
 Rezolvare

Se împarte lungimea dreptunghiului în 1 3 părţi, fiecare de

câte 1 cm şi lăţimea dreptunghiului în 7 părţi, fiecare de câte 1 cm
obţinându-se în acest fel în interiorul dreptunghiului o reţea de 9 1
pătrate care au fiecare aria de 1 cm2 • Dacă fiecare pătrat ar conţine
câte 3 puncte atunci numărul total de puncte ar fi 9 1 . 3 = 273
puncte. Cum în interior sunt 274 de puncte rezultă conform
principiului cutiei că unul din pătrate conţine 4 puncte şi atunci aria
patrulaterului format de cele 4 puncte este mai mică decât ana
pătratului în care se află punctele, adică mai mică decât 1 .

B) Probleme de perspicacitate şi numărare

Pentru problemele care ţin de perspicacitate sau de numărare

nu există "reţete " de rezolvare. Pentru a reuşi să rezolvăm astfel de
probleme trebuie acumulată experienţă şi acest lucru se realizează
prin rezolvarea a cât mai multor probleme de acest gen. Pentru a
uşura rezolvarea acestor probleme e bine să ţinem minte formule de
n n+
calcul pentru anumite sume (de exemplu: 1 + 2 + . . . + n = ( 1 ) )

. re 1 atn· · (de exemp 1u

sau anumIte ,
1
n ( n + k)
( --)
k n n+k
. �
2
-1 -1 - 1 ) ŞI sa cItIm cu
. .

atenţie enunţul problemelor pentru a putea descoperi unde se

ascunde secretul rezolvării lor.
Rezolvăm în continuare câteva probleme de acest gen .
Problema 1 . Pentru numerotarea paginilor uneI cărţi s-au
folosit 777 de cifre. Câte pagini are cartea ?

Rezolvare

Pentru primele nouă pagini se vor folosi nouă cifre, iar pentru
următoarele 90 de pagini se folosesc 1 80 de cifre, ceea ce înseamnă

-
că pentru primele 99 de pagini s-au folosit 1 89 de cifre. Am obţinut
că: (777 1 89) : 3 = 5 8 8 : 3 = 1 96 pagini sunt numerotate fiecare cu
câte trei cifre, ceea ce înseamnă că vom avea: 99 + 1 96 = 295 de
pagInI.
1 15
 Proble ma 2. S-au tăiat bârne pentru lemne de foc. S-au lacut
1 550 tăieturi şi s-au obţinut 1 994 de bucăţi de lemne de foc. Câte
bârne au fost la început ?

Rezolvare

Trebuie observat că dacă la o bârnă facem n tăieturi atunci

numărul bucăţilor obţinute este n+ 1 , ceea ce înseamnă că pentru a
afla numărul de bâme trebuie ca din numărul de bucăti, să scădem
numărul de tăieturi. În cazul nostru avem: 1 994 - 1 550 = 444 de
bâme.

Problema 3. Avem la dispoziţie trei urne care au următoarea

componenţă: una conţine numai bile albe, alta conţine numai bile
negre şi alta conţine atât bile albe cât şi bile negre. Cineva a lipit pe
urne etichete care ne arată componenţa lor, dar toate aceste etichete
sunt lipite greşit. Cum facem ca extrăgând o singură bilă dintr-o
singură urnă să ne dăm seama cum ar trebui lipite corect etichetele ?

Rezolvare

Din enunţul problemei rezultă că eticheta pe care scrie albe şi

negre este pusă greşit, deci, cu certitudine această urnă conţine bile
de o singură culoare: ori albe ori negre. Din această urnă extragem o
bilă şi vedem care este culoarea ei şi etichetăm uma cu culoarea
bilei extrase. Cum toate etichetele au fost puse greşit înseamnă că
eticheta pe care scrie albe şi negre o punem în locul etichetei ce
indică culoarea diferită de culoarea bilei extrase şi în locul ei punem
eticheta alb şi negru. În acest mod am etichetat corect componenţa
fiecărei urne.

Problema 4. În 6 cutii identice se găsesc câte 6 bile şi o

singură cutie conţine bile ce cântăresc cu un gram mai puţin decât
bilele celorlalte cutii. Dintr-o sigură cântărire depistaţi cutia cu bile
mai uşoare ştiind că o bilă normală cântăreşte l O g.
1 16
 Rezolvare

Din prima cutie luăm o bilă, din a doua 2 bile ş.a.m.d. �

1 +2+3+4+5+6 = 2 1 bile ce ar trebui să câtărească 2 1 Og dacă toate ar
avea greutatea normală. Numărul de grame lipsă ne indică cutia ce
conţine bile mai uşoare.

e) Metoda reducerii la absurd

Această metodă se bazează pe următorul raţionament logic:

"când este imposibil ca o propoziţie să fie falsă atunci ea este
adevărată" .
Pentru a demonstra "ceva" prin metoda reducerii la absurd
procedăm astfel: presupunem că acest "ceva" nu este adevărat şi
prin judecăţi şi raţionamente corecte ajungem la concluzia că este
contrazis un rezultat despre care suntem siguri că este adevărat.
Cum raţionamentul prin care am ajuns la fals este corect înseamnă
că singurul loc în care am greşit a fost presupunerea făcută, ceea ce
înseamnă că ea este falsă şi atunci însemnă că este adevărat
contrarul ei.
Vom exemplifica metoda prin rezolvarea câtorva probleme.

Problema 1 . O clasă este formată din 25 de elevi. Pot fi în

această clasă de două ori mai multe fete decât băieti ?
,

Rezolvare

Presupunem că în clasă fetele sunt de două ori mai multe

decât băieţii, ceea ce înseamnă că numărul elevilor din clasă este
divizibil cu trei, ceea ce este fals pentru că 25 nu se împarte exact la
trei. Atunci presupunerea făcută nu este corectă. În clasă nu pot fi de
două ori mai multe fete decât băieţi.

Problema 2. Suma a patru numere naturale este 20 1 . Arătaţi

că cel puţin unul din ele este mai mare decât 50.

1 17
 Rezolvare

Fie a, b, c, d patru numere naturale astfel încât: a + b + c + d

= 20 1 . Presupunem că a < 50, b < 50, c < 50, d < 50. Adunând
membru cu membru cele patru relaţii se obţine a + b + C + d < 200
ceea ce este fals pentru că în problemă avem că suma celor patru
numere este 20 1 şi asta înseamnă că presupenerea !acută este falsă.
Am ajuns la concluzia că cel puţin un număr este mai mare decât 50.

Problema 3. Într-o urnă sunt bile de două culori : albe şi

negre. Oricum am alege şapte bile din urnă trebuie să avem bile din
ambele culori. Arătati că numărul bilelor din urnă este cel mult 1 2 .
,

Rezolvare

Presupunem că în urnă sunt 1 3 bile ceea ce însemnă că cel

puţin şapte au aceeaşi culoare. Extrăgând şapte bile din urnă s-ar
putea să le extragem pe acestea şapte, ceea ce contrazice enunţul
problemei care spune că extrăgând şapte bile trebuie să avem
ambele culori. Am ajuns la concluzia că presupunerea !acută este
falsă, deci numărul bilelor din urnă trebuie să fie mai mic sau egal
cu 1 2 .

Problema 4. O sumă de bani formată din 1 1 bancnote de 1 00

euro, şapte bancnote de 50 euro şi opt bancnote de 1 0 euro se
împarte în mod egal la trei persoane. Arătaţi că:
a) fiecare persoană primeşte cel puţin o bancnotă de 1 0 euro
b) fiecare persoană primeşte cel puţin o bancnotă de 1 00 euro .

Rezolvare

Suma de bani este 1 1 . 1 00 + 7 . 50 + 8 . 1 0 = 1 1 00 + 3 5 0 +

80 = 1 53 0 euro. Fiecare persoană va primi 1 53 0 : 3 = 5 1 0 euro.
a) Presupunem că o persoană nu primeşte nicio bancnotă de
1 0 euro, ceea ce înseamnă că ea primeşte numai bancnote de 5 0 şi
1 00 euro, suma de bani astfel obţinută fiind reprezentată de numere
1 18
ce sunt multipli de 5 . Observăm că suma primită de fiecare persoană
este reprezentată printr-un număr multiplu de 3 ce nu poate fi
formată din bancnote de 50 şi 1 00 euro. Am ajuns la concluzia că
fiecare persoană trebuie să primească o bancnotă de 10 euro.
b) Presupunem că există o persoană care nu primeşte nicio
bancnotă de 1 00 euro. Dacă ar primi toate bancnotele de 50 euro şi
toate de 1 0 euro atunci s-ar ajunge la suma de 7 . 5 0 + 8 . 1 0 = 430
euro, iar din enunţul problemei reiese că trebuie să primească 5 1 0
euro. În concluzie presupunerea este falsă şi atunci înseamnă că
fiecare persoană trebuie să primească cel puţin o bancnotă de 1 00
euro.

Problema 5. Să se arate că dacă un număr natural este

divizibil cu 2 1 şi este format din patru cifre impare diferite atunci
una din cifrele sale este 5 .

Rezolvare

Presupunem că numărul nu conţine cifra 5 :::::> că el este

format din celelalte patru cifre impare care rămân: 1 , 3 , 7, 9 . Cum
numărul este divizibil cu 2 1 rezultă că el trebuie să fie divizibil cu 3
ceea ce nu se poate pentru că el nu poate îndeplini criteriul de
divizibilitate cu 3 deoarece suma cifrelor sale este 20. Am obţinut că
presupunerea este falsă şi atunci numărul trebuie să aibă în
componenţă cifra 5 .

Problema 6. Arătaţi că nu există niciun număr natural care

împărţit la 8 să dea restul 6 şi împărţit la 4 să dea restul 3 .

Rezolvare

Presupunem că există un număr natural care împărţit la 8 dă

restul 6 şi împărţit la 4 dă restul 3 . Din teorema împărţirii cu rest
numărul are forma 8CI + 6 şi 4C2 + 3 de unde rezultă 8CI + 6 = 4C2 +
3 ceea ce este fals pentru că primul număr este par iar al doilea este
impar. Deci, presupunerea făcută este falsă.
1 19
 Probleme propuse

1. Un stâlp are 1 0 m. În câte zile atinge un melc vârful

stâlpului, ştiind că ziua urcă 3 m şi noaptea alunecă 2m în jos ?

2. Pe un tavan se află o pată care îşi dublează suprafaţa în

fiecare zi. După opt zile pata a acoperit tavanul. După câte zile, pata
a ajuns să acopere cel puţin jumătate din suprafaţa tavanului ?

3. Într-o pivniţă se află 2 1 de butoaie care au aceeaşi

capacitate: 7 sunt pline cu apă, 7 sunt umplute pe jumătate cu apă,
iar celelalte 7 sunt goale. Aceste butoaie trebuie împărţite în trei
grupe astfel încât fiecare grupă să conţină: acelaşi număr de butoaie
şi aceeaşi cantitate de apă, rară a trece apa dintr-un butoi în altul.
Cum se poate realiza această grupare ?

4. Se dă exerciţiul: 5 . 4 : 2 + 8 - 2. Aşezaţi corespunzător

paranteze pentru a obţine rezultatul: a) 40; b) 1 6; c) 48 .

5. În exerciţiul 5 . 4 : 2 + 8 - 2 folosiţi paranteze pentru a

obtine rezultatul zero .
,

6. Î n exerciţiul 6 . 9 : 3 + 5 2 folosiţi convenabil paranteze,

-

dacă este nevoie, pentru a obţine: a) 9;b) 2 1 ; c) 36.

7. a) Calculaţi: 3 . 8 : 4 + 6 . 2 - 1 8 ;
b) Aşezaţi în acest exerciţiu o pereche de paranteze (rotunde)
astfel încât rezultatul să fie 30.

8. Folosiţi de trei ori numărul 9 şi două operaţii aritmetice

pentru a obţine numărul zece.

9. O carte este deschisă la întâmplare. Stabiliţi numerele celor

două pagini pe care le privim dacă suma acestor numere este 1 49 .

1 20
 1 0. Se scriu numerele naturale în ordine, începând cu 1 . Să se
detennine cifra de pe locul 1 00 1 .

1 1 . Avem trei vase în care încap 8 1, 5 1 şi 3 1. Vasul de 8 1

este plin cu apă, iar celelalte sunt goale. Cum se poate măsura un
litru de apă, folosind numai aceste trei vase ?

12 . . Deschizând o carte la întâmplare se observă că suma

numerelor care indică cele două pagini este 2 1 7. La ce pagină s-a
deschis cartea ?

13.
Completaţi tabelul alăturat astfel încât 21 14
suma numerelor de pe fiecare linie, 19
coloană şi diagonală să fie aceeaşi. 20

14. Câte numere naturale cupnnse între 1 00 ŞI 1 0 000 se

împart exact la 3 şi la 7 ?

1 5. Arătaţi că numărul 2 1000 are cel puţin 3 0 1 cifre (unde

numerele sunt scrise în baza 1 0 ) .

1 6. În 25 ce cutii sunt bomboane de aceeaşi fonnă şi mărime.

Toate bomboanele din 24 de cutii cântăresc 1 6 g, iar cele dintr-o
anume cutie cântăresc 1 7 g. Fiecare cutie conţine cel puţin 25 de
bomboane. Avem la dispoziţie un cântar gradat. Cum putem
detennina dintr-o singură cântărire, cutia care conţine bomboanele
mai grele ?

1 7. La un turneu de şah, care se desfăşoară în sistem

eliminatoriu, participă 64 de jucători. Câte partide sunt necesare,
pentru a putea detennina câştigătorul turneului ( în cazul unei
partide încheiate remiză, negrul câştigă ) ?

1 8. a ) Care este unnătorul tennen al şirului: 1 ; 2; 3 ; 5 ; 8 ; . . . . ?

b ) Care este unnătorul tennen al şirului: 2 ; 3 ; 6; 1 8 ; 1 08 ; . . . . ?
121
 Indicaţii şi răspunsuri

1 . Cum ziua urcă 3 m şi noaptea coboară 2 m, înseamnă că

melcul urcă în fiecare zi un metru, ceea ce înseamnă că în 7 zile el
urcă 7 m. În a opta zi melcul atinge vârful stâlpului.

2. După 7 zile, pentru că dublând-se în a opta zi, tavanul este

acoperit.

3. Goale Umplute jumătate Pline

1 3 1 3
II 2 3 2
III 2 3 2

4. a) 5 (4 : 2 + 8 - 2) = 40;
.

b) 5 (4 : 2) + 8 - 2 = 1 6;
.

c) 5 (4 : 2 + 8) - 2 = 48.
.

5. (5 · 4) : (2 + 8) - 2 = O.

6. a) 6 9 : (3 + 5 - 2) = 9;
.

b) 6 (9 : 3) + 5 - 2 = 2 1 ;
.

c) 6 . (9 : 3 + 5 - 2) = 36.

7. a) O;
b ) 3 . ( 8 : 4 + 6 ) . 2 - 1 8 = 30.

8. 9 + 9 : 9 = 1 0.

9. Se ţine cont că suma e formată din două numere naturale

consecutive şi primul număr este par.

10. Există 9 numere formate dintr-o cifră, 99 - 9 = 90 numere

formate din 2 cifre şi 999 - 99 = 900 numere formate din trei cifre.
1 22
Numărul cifrelor cu care sunt scrise toate numerele de una, două şi
trei cifre este 9 + 2 . 90 + 3 . 900 = 2889 şi prin urmare pe locul
1 00 1 este situată o cifră a unui număr de trei cifre. Numărul total de
cifre care aparţin numerelor de trei cifre, până la cea de pe locul
1 00 1 inclusiv, este 1 00 1 - 1 89 = 8 1 2. Cum numărul 8 1 2 = 3 · 270 +
2 pe locul 1 00 1 este a doua cifră a celui de al 27 1 -1ea număr de trei
cifre. Acest număr este 99 + 27 1 = 3 70. Prin urmare cifra căutată
este 7.

11.
Capacitatea vasului 81 51 31
Initial
,
8 - -

Pasul 1 5 - 3
Pasul 2 5 3 -

Pasul 3 2 3 3
Pasul 4 2 5 1

12. Avem două numere naturale consecutive şi primul număr

natural este cu soţ.

13.
16 21 14

15 17 19

20 13 18

< <
14 . . 1 00 M2 1 1 0000.

15. Presupunem că: 2 1 000 are mai puţin de 3 0 1 cifre. Cum cel
300
mai mic număr natural format din 3 0 1 cifre este 1 0 , deducem că:
2 1000 < 1 0 3 00 � ( 2 10 ) 100 < ( 1 0 3 ) 1 00 � 1 024 100 < 1 000 100 �
1 024 < 1 000, ceea ce este fals şi atunci presupunerea făcută este
falsă � 2 1 000 are cel puţin 3 0 1 cifre.
1 23
 1 6. Din prima cutie luăm o singură bomboană, din a doua
cutie luăm două bomboane ş. a. m. d. Dacă toate bomboanele ar
cântări 1 6 g, atunci prin cântărire, cântarul trebuie să ne arate:
1 6 g . ( 1 + 2 + . . . . . . . . + 25 ) = 1 6 g . 325 = 5200 g. Cum una din
aceste cutii conţine bomboane mai grele, cântarul va arăta M g.
Numărul n, unde: n = M - 5200, ne arată numărul cutiei cu
bomboane mai grele.

1 7. Cu 64 de jucători se realizează 32 partide în prima etapă .

Cu cei 32 jucători rămaşi se realizează 1 6 partide în a doua etapă.
Cu cei 1 6 jucători rămaşi se relizează 8 partide în a treia etapă. Cu
cei 4 jucători rămaşi se relizează 2 partide în a patra etapă. În stărşit,
în a cincea etapă are loc finala. S-au disputat în total un număr de:
32 + 1 6 + 8 + 4 + 2 + 1 = 63 partide.

18. a ) Se observă că un termen din şir începând cu al treilea

este egal cu suma celor doi termeni aflaţi în faţa sa. Următorul
termen din şir este: 5 + 8 = 1 3 .
b ) Se observă că un termen din şir începând cu al treilea este
egal cu produsul celor doi termeni aflaţi în faţa sa . Următorul
termen din şir este : 1 8 . 1 08 = 1 944.

1 24
 CAPITOLUL II

PROBLEMELE DE ARITMETIC Ă PROPUSE ÎN GAZETA

MATEMATIC Ă SERIA B PENTRU CICLUL PRIMAR ÎN
PERIOADA 2001- 2007

Anul 2001

1. Două robinete Rl şi R2 curgând împreună umplu un bazin

în 3 ore. Debitul robinetului Rl este de trei ori mai mare decât
debitul robinetului R2 . În cât timp umple bazinul robinetul R2 ?

Maria Zălog, Tg. Jiu, Gorj

2. Mihai şi Răzvan au împreună suma de 20000 lei. Dacă

Mihai ar avea cu 1 000 de lei mai puţin şi Răzvan cu 1 000 de lei mai
mult, atunci sumele lor ar fi egale. Aflaţi sumele celor doi.

Elena Anamaria Man, Baia Mare

3. Ionel are acum 1 9 ani, iar tatăl său 55 ani. Cu câţi ani în
urmă vârsta tatălui său era de 4 ori mai mare decât vârsta fiului ?

Corina Daniela Solovăstru, Coşbuc, Bistriţa Năsăud

4. Determinaţi cifrele
- - -
a, b, c ştiind că:
a97 + 9b5 + 8 e = 2 000 .

Olimpia SIăvan, Cociu, Bistriţa Năsăud

5. Determinaţi pe x din egalitatea:

x (1 + 2 + 3 + 1 00 ) = 1 060.

1 25
 6. Determinaţi pe x ştiind că:
1 62 5 : [ ( 1 1 . x - 4 ) : 1 3 - 5 ] = 13.

7. Doi fraţi au împreună acum 3 1 de ani. Când primul avea 7

ani, al doilea avea 1 0 ani. Câţi ani are fiecare acum ?

Viorica Moţoc, Vaslui

8. Suma a patru numere este 1 500. Aflaţi numerele ştiind că

diferenţa dintre suma primelor trei numere şi suma ultimelor trei
numere este 40, iar primul număr este jumătate din al doilea număr
sau o treime din al treilea număr.

Marcela Marin, Rm . Sărat, Buzău

9. Se dau următoarele numere:

a = ( 594 - 390 - 200 ) : 2 + 73 ;
b = ( 25 . 3 + 1 00 ) + ( 1 00 + 200 ) - ( 800 : 2 ).
Rezultă că a = b ?
Adriana Eleonora Lup, Rebrişoara

1 0. Ionel primeşte de la bunica 1 5000 lei, iar de la mama

1 4000 lei. El cheltuieşte 1 1 000 lei din toţi banii. Cu câţi lei mai
rămâne Ionel ?

Adriana Eleonora Lup, Rebrişoara

1 1 . Determinaţi cifrele a şi b astfel încât propoziţia:

" a l b : 2 + 1 6 = 325"
să fie adevărată.
Ion Z. Predescu, Rast, Dolj

12. Suma a două numere este 34. Primul are cifra unitătilor
. O.
Determinati. al doilea număr .
Ileana Lang, Brăila

1 26
 13.Scrieţi toate numerele de forma ab ştiind că cifrele a şi b
sunt numere consecutive. Aflaţi dintre acestea, numerele care
se pot scrie sub forma x . y, unde x şi y sunt numere naturale
mai mici decât 1 0 ?

-- --
Ileana Lang, Brăila
14. Reconstituiţi adunarea:
2 1 a2a + l b 2 b = 22949.

15. Suma dintre jumătăţile a două numere este 1 8 . Calculaţi

triplul sumei celor două numere.

1 6. Suma a 1 4 numere naturale distincte este 1 07. Care sunt

aceste numere ?

Corina Daniela Solovăstru, Vorişti-Runcu-Salvei, Bistriţa Năsăud

1 7. Determinaţi numerele a, b, c E N ştiind că îndeplinesc

simultan condişiile: a + b = c, c - b = 3 , b - (a + 7) : 5 = O.

Nela Ganea, Bârlad

18. Determinaţi cel mai mare număr natural scris cu trei cifre
identice mai mic decât triplul numărului 2 1 5 .
Nela Ganea, Bârlad

=
19. Să se determine a, b, c, d din relaţiile:
1 ) (a - 2) : 5 557;
3) (c : 3) : 4 = 44;
2) (b + 3) · 6 = 690;
4) [(d - 1 ) - 1 ] : 3 = 3 3 0 .

� . ( 2 + 22 + 222 + 2222 2
20 S a se ca 1 cu1 eze. 1 00 .
•

J
4 + 44 + 444 + 4444
.

2 1 . Calculati , a = 2002 2 - 2002 - 200 1 .

Corina Daniela Solovăstru, Vorişti-Runcu-Salvei, Bistriţa Năsăud

1 27
 22. Suma dintre un număr, jumătatea lui şi o treime din el este
77. Aflati numărul.
,

23. Fie a = 1 + 3 + 5 + . . . + 97, b = 2 + 4 + . . + 98 + 1 00. Să se

.

calculeze: 2a + 3b.

Florica Vasilescu, Baba Ana, Prahova

24. Dacă a, b, c E { 1 , 2, 3 , 4, 5 , 6, 7, 8, 9 } , să se determine x

din egalitatea:
ab c + bea + cab = ab + bc + ca + x(a + b + c).

N atalia Spaciu, Corbu, Harghita

25. Determinaţi pe x din egalitatea:

1 0x = ( 200 1 - 1 00 1 ) + ( 4004 - 44 ).

26. Produsul dintre un număr natural şi dublul său este 50.

Aflaţi numărul.

Liviu VIădescu, Brezoi

27. Trei echipe de muncitori termină de săpat un şanţ în 2, 3 şi

6 ore. În cât timp cele trei echipe lucrând împreună termină de săpat
şanţul ?
Liviu VIădescu, Brezoi

28. Scrieţi numărul 60 în toate modurile posibile ca produs de

trei numere naturale distincte.

29. Dimensiunile unui dreptunghi sunt 50m şi 800m. Care este

lungimea laturii unui pătrat de arie egală cu aria dreptunghiului ?

30. Determinaţi pe x din egalitatea:

{ [ ( x - 1 ) - 2 ] 3 } : 300 = 900 .
-

1 28
 3 1 . Determinaţi pe a din egalitatea:
a + 2a + 4a + 8a = 1 1 25 00.

32. Dublul vârstei lui Răzvan este triplul vârstei lui Andrei .
Diferenţa vârstelor celor doi copii este 3 . Determinaţi vârstele
copiilor.

Elena Zavate, Vaslui

33. Determinaţi numărul a care verifică egalitatea:

204 : (a · a : 2 - 5) + 576 : (3 . 64 - 12 . 1 3) = 89.

Ion Z. Predescu, Rast, Dolj

34. Vasile şi Ion au împreună 20000 lei. Cât are fiecare, dacă
Vasile are de trei ori mai mult decât Ion ?

35. Determinaţi pe x din relaţia:

x
[ ( x- 1 )-2 ] - 3 = -.
2

36. Fie pătratul care conţine 9 pătrate mai mici (ca în desen) :

Aşazaţi numerele 27, 28, 29, 30, 3 1 , 32, 3 3 , 34, 3 5 în cele 9

pătrate astfel încât suma numerelor scrise pe fiecare linie, coloană
sau diagonală a pătratului mare să fie aceeaşi.

Bogdan Chiriac, Bacău

37. Afaţi cifra a, ştiind că:

1 0 1 + 202 + 3 03 + . . . + a O a = 3636.
1 29
 38. Scrieţi numărul 1 1 ca sumă de trei numere naturale impare
dintre care două sunt egale.

Georgeta Mihuţă Băzăvan, Rm Vâlcea .

39. Rezolvaţi ecuaţia: [ ( x + 1 ) + 1 000 ] : 2 = 1 000.

40. Determinaţi cifra a ştiind că:

9 . aa = 4aa + 40.
- --

Georgeta Mihuţă Băzăvan, Rm Vâlcea .

41. Un număr este de 7 ori mai mare decât sfertul altui număr.
Dacă diferenţa lor este 27, aflaţi numerele.

Maria Zălog, Tg. Jiu

42. Câtul a două numere naturale este 76, iar restul este 2.
Aflaţi cele două numere, dacă diferenţa jumătăţilor lor este 1 5 1 .

Maria Zălog, Tg. Jiu

43. Aflaţi cifrele a, b din egalitatea: a + ah + b = 87.

Elena Păuna, Târgovişte

44. Într-o drumeţie cei 25 de elevi ai unei clase merg în şir

indian. Elevul şef al clasei observă că numărul elevilor din faţa sa
este egal cu � din numărul elevilor care merg în urma sa. Câţi elevi
sunt în faţa şefului clasei ?

45. Aflaţi pe x din egalitatea: { [ ( x - 1 ) - 2 ] - 3 } : 4 = 4004.

1 30
 Indicaţii şi răspunsuri

1 . Folosind metoda grafică obţinem: în trei ore robinetul doi

umple ! din bazin, de unde rezultă că robinetul doi umple bazinul
4
în 1 2 ore.

2. 1 000
1 ---il
1---------+- Mihai

I I
Răzvan 1 000
Din figură obţinem: 1 0000 lei - 1 000 lei = 9000 lei are
Răzvan şi atunci 1 0000 lei + 1 000 lei = 1 1 000 lei are Mihai.

3. I I vârstra fiului
I I I I I vârsta tatălui
Cum diferenta dintrte cele două vârste este: 5 5 ani 1 9 ani =
,
-

3 6 ani, obţinem: 36 ani : 3 = 1 2 ani şi acest fapt s-a întâmplat acum:

1 9 ani - 1 2 ani = 7 ani.

4. 1 00a + 97 + 900 + 1 0b + 5 + 80 + C = 2000 de unde

rezultăcă:
1 00a + 1 0b + C + 1 082 = 2000 adică abc = 2000 - 1 082 = 9 1 8 .

5. x . 1 06 = 1 060 de unde rezultă x = 1 0.

6. Se foloseşte metoda mersului invers şi obţinem:

( 1 1 x - 4 ) : 1 3 - 5 = 1 625 : 1 3 = 1 25 de unde :
( l l x 4 ) : 1 3 = 1 30 şi atunci se obţine: l l x 4 = 1 690, de unde:
- -

l l x = 1 694, care are soluţia: x = 1 54.

131
 1 ---1
7. 1-
3
1----+---11 Din figură obţinem: (3 1 - 3) : 2 = 28 : 2 =
1 4 ani are fratele mai mic şi atunci cel mare are 1 7 ani.

8. Notând cu a, b, c, d cele 4 numere obţinem relaţiile :

a + b + c + d = 1 500; a + b + c - b - c - d = 40; 2a = b; 3a = c. A
doua relaţie devine d = a - 40 şi folosind metoda eliminării unei
mărimi şi înlocuirea ei cu altă mărime, prima relaţie devine a + 2a +
3a + a - 40 = 1 500 de unde 7a = 1 540 adică a = 220, b = 440, c =
660 şi d = 1 80 .

9 . Efectuând calculele obtinem a = b = 75.

,

1 0. 1 5000 lei + 1 4000 lei = 29000 lei este suma primită de

Ionel. 29000 lei - 1 1 000 lei = 1 8000 lei este suma cu care rămâne
Ionel.

1 1 . a lb : 2 = 309 rezultă a l b = 6 1 8 rezultă a = 6 şi b = 8 .

1 2 . primul număr poate fi: O; 1 0; 2 0 sau 30 ş i atunci al doilea

număr este 34, 24, 1 4 şi 4.

13. abE {1 2; 2 3 ; 3 4 ; 4 5; 56; 67; 7 8 ; 8 9; 2 1 ; 3 2; 4 3 ; 5 4 ; 65; 76; 8 7; 9 8 } .

Cele care îndeplinesc condiţia cerută sunt 1 2, 45 , 56, 2 1 , 54.

14. Observăm că a + b = 9 de unde:

(a, b) E { (0,9), ( 1 , 8), . . . . , (9, On .

15. Observăm că suma numerelor este 3 6 şi atunci triplul

sumei este 1 08 .

1 6. 1 + 2 + . . . + 1 4 1 05 . Pentru a obţine 1 07, s e poate înlocui

=

1 4 cu 1 6 sau 1 3 cu 1 5 pentru ca numerele naturale să rămână

distincte.
1 32
 1 7. Folosind metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirii ei cu
altă mărime obţinem a = 3 , b = 2 şi c = 5 .

1 8. Cum 2 1 5 . 3 = 645 rezultă că numărul căutat este 5 5 5 .

1 9. S e foloseşte metoda mersului invers şi obţinem:

a = 2787, b = 1 1 2, c = 528 şi d = 992.

20. Se scoate 2 factor comun la numărător şi 4 factor comun

la numitor şi se obţine 2 5 .

2 1 . a = 2002 (2002 - 1 ) - 200 1 = 2002 - 200 1 = 1 .

22. Dacă x este numărul căutat, se obţine x + x : 2 + x : 3 =

77. Luând x = 6a relaţia devine 6a + 3a + 2a = 77, de unde I l a = 77,
de unde a = 7 şi atunci se obţine: x = 42.

23. Observăm că: a + b = 1 + 2 + . . . + 1 00 = 1 0 1 . 50, iar b =

2 ( 1 + 2 + . . . . + 50) = 5 1 · 50. 2a + 3b = 2 (a + b) + b = 2 . 1 0 1 · 50 +
5 1 · 50 = 50 (202 + 5 1 ) = 50 · 253 = 1 2650.

24. Se obţine 1 00 . ( a + b + c) + 10 . (a + b+ c) + a+ b+ c =
I l (a + b+ c) + x (a + b+ c) de unde 1 00 + 1 0 + 1 = I l + x, adică
1 1 1 = 1 1 + x de unde rezultă x = 1 00.

25. 10 x = 1 000 + 3 960 rezultă 10 x = 4960 rezultă x = 496.

26. x . 2x = 50 => x 2 = 25 => x = 5.

I I 1
1� � 1
27 . Cum - + - + - = 1 rezu ta ca ce e 3 ec h lpe
2 3 6
' termma de sapat
. � �
şanţul lucrând împreună într-o oră.

28. 60 = 1 · 2 . 30 = 1 . 3 · 20 = 1 . 4 · 1 5 = 1 . 5 . 1 2 = 1 · 6 ·
10 = 2 · 3 . 10 = 2 · 5 · 6 = 3 · 4 · 5.

2
29. x2 = 5 0 . 800 rezultă x = 40000 rezultă x = 200.

1 33
 30. Se foloseşte metoda mersului invers şi se va obţine că:
x = 270006.

3 1 . 1 5a = 1 1 2500 rezultă x = 7500.

32. 11- Andrei

-- --1

3
I------+--tl Răzvan
3 3
1

Din figură obţinem că Andrei are 6 ani iar Răzvan are 9 ani.

33. Se aplică metoda mersului invers şi se obţine a = 4.

34. Folosind metoda figurativă se obţine că Ion are 5000 lei,

iar Vasile are 1 5000 lei.

35. Aplicând metoda balanţei obţinem: (x - 1 ) - 2 = � +3 ,

x
" obtinem: x - 1 = + 5 adică:
apoi aplicând din nou metoda balantei
2
x x
x = + 6 , de unde = 6 adică: x = 1 2.
2 2

36. 32 33 28
27 31 35
34 29 30

37. 1 0 1 . 1 + 1 0 1 · 2 + 1 0 1 · 3 + . . . . + 1 0 1 · a = 1 0 1 (l + 2 + . . .
+ a) = 3636 de unde 1 + 2+ 3 + . . . + a = 3 6 adică a = 8 .

38. 1 1 = 1 + 1 + 9 = 3 + 3 + 5 = 5 + 5 + 1 .

39. Se foloseşte metoda mersului invers şi obţinem x = 999.

1 34
 40. 9 . aa = 400 + aa + 40 rezultă 8 . aa = 440 rezultă aa =
5 5 , de unde rezultă că: a = 5 .

41. 1 1 Sfertul primului număr

1 1 1 1 nr. doi
1 1 1 primul număr
Cum diferenta , numerelor este 27 rezultă că 27 : 3 = 9 este
sfertul primului număr, de unde primul număr este 3 6 şi al 2-lea
număr este 63 .

42. Folosind metoda figurativă se obţine că 4 este numărul

mic şi 306 este numărul mare.

43. a + I Oa + b + b = 87 rezultă l l a + 2b = 87 rezultă a :::;; 7 şi

a impar. Dacă a = 7 rezultă 77 + 2b = 87 de unde b = 5 . Am obţinut
a = 7 şi b = 5 singura soluţie.

44. Notăm cu x numărul elevilor care merg în faţa şefului

clasei şi obţinem: x = � (24
· - x ) şi aplicând distributivitatea înmulţirii
20
, de scădere avem: x = 1 7 - �7 . x , de unde prin metoda balantei
fată '
5 1 20 1 2x 1 2 0 ·
,. x + _ X = - , de unde : - = - adlca: x = 1 0 .
�

obtmem:
7 7 7 7
·

45. Se aplică metoda mersului invers şi obţinem: x = 1 6022 .

Anul 2002

1.
Aflaţi suma a trei numere naturale consecutive, ştiind că
suma primelor două numere este 225 .

2. Aflaţi suma a patru numere naturale consecutive, ştiind că

triplul primului număr adunat cu dublul celui de-al treilea dă 1 44.

Liana Codreanu, Drăgăşani

1 35
 3. Determainaţi suma tuturor numerelor de patru cifre
identice.

4. Calculati:
(2 + 2 2 + 444 + 8888) 2 : ( l + 1 1 + 222 + 4444) 2 .

5. Suma a două numere naturale a şi b este 1 5 . Ce valori poate

lua produsul a . b ?

6. Dacă a + b = 5 şi b - c = 2, să se calculeze 3a + b + 2c.

Natalia Spaciu, Corbu, Harghita

7. Să se compare numerele a şi b dacă:

a = ( 1 + 2 + 3 + .. , + 200 1 ) : 1 00 1 şi b = 1 + 2 4 • 5 3 •

Natalia Spaciu, Corbu, Harghita

8. Determinaţi toate perechile de numere naturale (x, y) care

verifică relaţia:
76000 : (x . y - 9) = 4000.

Viorica Goia, Drobeta Tr. Severin

9. Există - numere
-
naturale de trei cifre de forma abc cu
proprietatea că: abc + ab = 496?
Viorica Goia, Drobeta Tr. Severin

1 0. Determinaţi numerele naturale a şi b ştiind că:

a : b = 5 şi (a - 3) : (b + 3) = 4.

1 1 . Mihai citeşte timp de o săptămână o carte care are 1 96 de

pagini astfel: luni un număr de pagini, apoi în fiecare zi cu o pagină
mai mult decât în ziua precedentă. Câte pagini citeşte Mihai în
fiecare zi a săptămânii ?
Simona Eliza Mazilu, Tg. Jiu, Gorj

1 36
 12. Care sunt numerele naturale care împărţite la 7 dau câtul
egal cu 1 2 ?

Simona Eliza Mazilu, Tg. Jiu, Gorj

13. În câte zerouri se termină numărul:

a = 1 6 . 1 8 · 25 . 56 . 65 . 88 . 96 . 1 02 ?

14. Jumătatea sfertului unui număr este 8 . Care este numărul ?

15. Un triunghi echilateral are perimetrul 1 8 cm. Să se

calculeze triplul lungimii laturii lui.

1 6. Un fermier creşte găini şi curci în număr egal. După ce

vinde un număr de găini, iar curci vinde atâtea câte găini i-au mai
rămas, constată că mai are în total 1 85 de păsări. Câte găini şi câte
curei a avut fermierul ?

Ileana Lang, Brăila

, adunarea:
1 7. Reconstituiti
ABC +
BAC
eBA
444
Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 8. Câţi elevi sunt într-o clasă, dacă jumătate din numărul lor
preferă matematica, un sfert muzica, a opta parte studiază
informatica şi numai patru elevi fac sport ?

19. Într-o curte, împreună,

Sunt iepuri şi pui de găină,
În total, capete - nouă,
Picioare - treizeci şi două.
Stai acuma şi gândeşte,
1 37
 Presupune, socoteşte
Şi răspunde la-ntrebare:
Câţi sunt deci, de fiecare ?

Petru Grăjdeanu, Iaşi

20. Rezolvati ecuatia:

, ,

( x 1 000 ) : 2000 = 5 5 .
-

2 1 . Aflaţi cifra a pentru care avem:

- -

a6 + 6a :5 99.

Elena Păuna, Târgovişte

22. Într-o clasă sunt un număr de elevi şi un număr de bănci.

Dacă se aşează câte doi elevi în fiecare bancă rămân 6 elevi în
picioare, iar dacă se aşează câte 3 elevi în fiecare bancă, rămân trei
bănci libere. Câti elevi sunt în acea clasă ?
,

23. Câte cifre de 1 se folosesc pentru scrierea numerelor

naturale de la 1 la 999 inclusiv ?

Mariana Mândruţ, Galaţi

24. Aflaţi numărul natural x care verifică egalitatea:

( ( x + 2000 ) : 3 - 3 3 3 ) . 2 = 2000.

25. Suma a două numere naturale este 2000, iar diferenţa lor
este 20. Care sunt cele două numere ?

26. Suma a trei numere naturale a, b şi c este 3 003 şi aceasta

este mai mare cu 1 530 decât media aritmetică a numerelor a şi b .
Ştiind c ă b este de două ori mai mare decât a , s ă s e afle cele trei
numere.
Ion Cojocaru şi Georgeta Cojocaru, Mioveni, Argeş

1 38
 27. La o şcoală, în clasa a II-a A, există un număr de elevi
cuprins între 1 5 şi 25 . Dacă se fac grupe de câte 4 elevi sau grupe de
câte 5 elevi, de fiecare dată un elev rămâne negrupat. Câţi elevi sunt
în clasă ?

Elena Zavate, Vaslui

28. Aflaţi numărul natural ab dacă:

ab = a + ba + b.
Elena Păuna, Târgovişte

(1+ �}2+(1+�}3+(1+ :} 4 +(1+�}5.

29. Calculati:
,

Elena Păuna, Târgovişte

30. Câte numere de 8 cifre încep cu 1 999 şi se împart exact la

5 04 ?

Mariana Mândruţ, Galaţi

31.
Completaţi cu încă cinci termeni şirul Z, U, D , T, P, . . . . . . .
( Problemă premiată la concursul revistei "Foaie Matematică " ,
Chişinău ) .

32. Compuneţi o problemă după un exerciţiu de tipul următor:

a + (a + c) : c = 1 0.

Irina Adoamnei, elevă, Iaşi

33. Un cântar care are un defect constant indică la cântărire a

unui bărbat 80 kg, iar la cântărirea fiului său care are jumătate din
greutatea tatălui indică 3 9 kg. Cât cântăresc în mod real cei doi şi
care este defectul cântarului ?

Cătălin - Cristian Budeanu, Iaşi

1 39
 3 4. Dacă adunăm numărul găinilor cu numărul raţelor din
curtea bunicului, obţinem opt cincimi din numărul găinilor. Dacă
scădem din numărul găinilor numărul raţelor, obţinem un număr cu
48 mai mic decât numărul raţelor şi găinilor la un loc. Câte găini şi
câte rate
, sunt în curtea bunicului ?

Maria Racu, Iaşi

35. La un meci de fotbal la Campionatul Mondial au asistat

47920 spectatori, repartizaţi la tribuna A, tribuna B şi la peluze.
Numărul spectatorilor de la tribuna B este de două ori şi jumătate
mai mare decât cel al spectatorilor de la tribuna A, plus încă 700. La
peluze sunt cu 500 de spectatori mai mult decât la tribuna B . Care
este distribuţia spectatorilor ?

Romeo Cemat, Iaşi

36. Aflaţi diferenţa dintre cel mai mare număr natural impar
scris cu două cifre distincte şi cel mai mic număr natural impar scris
cu două cifre distincte.

Valentina Preoteasa, Tg. Jiu

37. Scrieţi toate numerele de forma abc pentru care avem

îndeplinite relaţiile: a = 2c şi b = 3c.

Valentina Preoteasa, Tg. Jiu

38. Scrieţi toate numerele de forma abcd ştiind că a, b, c, d

sunt numere pare consecutive (în această ordine).

39. Aflaţi restul împărţirii numărului a = 1 1 1 1 + 2222 + 3 3 3 3

+ 4444 l a 7.

40. Determinaţi cifrele distincte a şi b, astfel încât numărul

b a
a + b să fie pătrat perfect.
Grigore Preoteasa, Tg. Jiu
140
 4 1 . Suma dintre descăzut, scăzător şi rest este 1 2. Aflaţi
descăzutul.
Ana Hodoroabă şi Maricica Bădărău, Bacău

42. Dublul unui număr este înzecitul altui număr. Care sunt
numerele, dacă diferenţa lor este 8 ?

43. Perimetrul unui triunghi echilateral ABC este 1 002 cm. Să

se calculeze AB .

44. Perimetrul unui dreptunghi ABCD este 420 cm, Iar

lungimea este dublul lăţimii. Calculaţi lăţimea dreptunghiului.

45. Calculaţi:
( 1 · 2 · 3 · 4 · 5 + 3 · 4 · 5 · 6 · 7 + 8 · 9 · 1 0 · 1 1 ) : 1 0.

46. Raportul jumăţilor a două numere este 1 Cât este

2
raportul pătrimilor celor două numere ?

47. Numerele x, y, z verifică relaţiile:

x + y + z = 1 80
5x + 3y + 3z = 600.
Determinati, numărul x.

Ileana Lang, Brăila

48. Determinaţi numerele naturale a, b, c ştiind că:

a · (7 + 4 . (3b + 2c)) = 3 5 .

Gh. Achim, Mizil, Prahova

49. Puneţi semnele operaţiilor aritmetice şi parantezele

corespunzătoare, pentru a avea egalitatea:
1 2 3 4 5 = 2.
Gh. Achim, Mizil, Prahova

50. Câte numere naturale cuprinse între 1 00 şi 1 000 se împart

exact la 3 ?
141
 Indicaţii şi răspunsuri

1 . Dacă x; x + 1 ; x + 2 sunt numerele căutate rezultă: x + x +

1 = 225 � 2x + 1 = 225 � 2x = 224 � x = 1 1 2 � S = 1 1 2 + 1 1 3 +
1 1 4 = 339.

2. Dacă x; x + 1 ; x + 2; x + 3 sunt numerele consecutive,

atunci va rezulta că: 3x + 2 ( x + 2 ) = 1 44 � 3x + 2x + 4 = 1 44 �
5x = 1 40 � x = 28, iar suma numerelor este: S = 28 + 29 + 3 0 + 3 1
= 1 1 8.

3. S = 1 1 1 1 + 2222 + . . . + 9999 = 1 1 1 1 ( 1 + 2 + . . . + 9) =
1 1 1 1 · 45 = 49995 .

4. 2 + 22 + 444 + 8888 = 2 ( 1 + 1 1 + 222 + 4444 ) = 2 . a,

.

unde se obtine: a = 1 + 1 1 + 222 + 4444 . Exercitiul

' se mai scrie
2 2 2 2
(2a) : a = 4. a : a = 4.

5. a + b = 1 5 � (a, b) E { ( O, 1 5 ); ( 1 , 1 4 ) ; . . . ( 7, 8 ) } de
unde rezultă că: a · b E { O, 1 4, 26, 36, . . . , 5 6 } .

6 . Înmulţind prima relaţie din enunţ cu 3 ş i pe cea de a doua

cu 2 şi apoi adunând relaţiile obţinute Între ele se obţine: 3 a + b + 2c
= 1 1.

7. Efectuând calculele se obtine: a = b = 200 1 .

,

8. Din xy - 9 = 1 9 ne va rezulta că: xy = 28 şi obţinem că:

( x, y ) E { ( 1 , 28 ); ( 2, 1 4 ); ( 4, 7 ); ( 1 4, 2 ); ( 7, 4 ); (28, 1 ) } .

9 . 1 00a + 1 0b + C + I Oa + b = 496 � 1 1 Oa + 1 1 b + C = 496 �

1 1 b + c = 496 - 440 � 1 1 b + c = 56 pentru că singura valoare
admisă pentru a este 4 şi atunci: b = 5 şi c = 1 , adică: ab c = 45 1 .

1 42
 10. Din prima relaţie obţinem a = 5b şi atunci a doua relaţie
devine: 5b - 3 = 4b + 1 2 => b - 3 = 1 2 de unde rezultă că b = 1 5 şi a
= 75 .

1 1 . Notăm cu x numărul de pagini citite în prima zi a

săptămânii => x + 1 ; x + 2; x + 3 ; x + 4; x + 5 ; x + 6 sunt numărul de
pagini citite de Mihai în următoarele zile ale săptămânii. Am obţinut
7x + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 1 96 adică: 7x = 1 96 - 2 1 , de unde x =
1 75 : 7 = 25 pagini citeşte în prima zi.

12. Numerele căutate au forma 1 2 . 7 + r unde r E {O, 1 , 2 , 3,

4, 5 , 6 } . Ele sunt: 84, 8 5 , 86, 87, 88, 89.

13. Observăm că la numerele din produsul dat cifra 5 apare de

trei ori, de două ori la 2 5 = 5 · 5 şi o singură dată la 65 = 5 . 1 3 , ceea
ce înseamnă că produsul numerelor se termină în trei zerouri.

x
14. Notând cu x numărul căutat obtinem:
, ! . = 8 , de unde va
2 4
rezulta că:
x = 64. Se poate folosi şi metoda figurativă.

15. Triunghiul echilateral având toate laturile egale între ele

rezultă că triplul unei laturi este chiar perimetrul său, adică 1 8 Cfi .

16. Dacă x este numărul atât al curcilor cât şi al găinilor iar y

numărul de găini vândute obţinem y + x - Y = x păsări a vândut
fermierul de unde rezultă că x = Y = 1 85 .

17. Se găseşte mai întâi C = 1 de unde rezultă: A = 2 şi B = 1.

1 8. Notăm cu x numărul elevilor din clasă şi atunci obţinem:

x x x x x x =>
=>
x = + + + 4 ' că: 2 = 4 + 8
folosind metoda balantei + 4
2 4 8
x x x
- = + 4 => - = 4
- => x = 32.
4 8 8
1 43
 19. Din text rezultă că avem 9 capete şi 32 de picioare iar
probl ema o rezolvăm prin metoda falsei ipoteze. Presupunând că
toate capetele sunt de iepuri rezultă 36 de picioare şi pentru a găsi
numărul de găini efectuăm calculele: ( 36 - 32 ) : 2 = 4 : 2 = 2 sunt
găini şi atunci 7 sunt iepuri.

20. Aplicând metoda mersului invers se obţine: x = 1 1 1 000.

2 1 . Avem I Oa + 6 + 60 + a � 99 � l l a + 66 � 99 de unde:
1 1 a � 3 3 � a E { 1 , 2, 3 } .

22. Dacă notăm cu x numărul băncilor obţinem:

2x + 6 = 3 (x - 3) de unde 2x + 6 = 3x - 9 � x = 1 5 de unde rezultă
că în clasă sunt 3 6 de elevi.

23. De la 1 la 9 avem o cifră de 1 , de la 1 0 la 1 9 avem 1 1 cifre

de 1 , de la 2 1 la 99 avem 9 cifre de 1 . În total de la 1 la 99 folosim
20 cifre de 1 . De la 1 00 la 1 99 avem 1 20 de cifre de 1 , iar de la 200
la 299 avem din nou 20 cifre de 1 ş.a.m.d de la 900 la 999 avem 20
cifre de 1 . Am obţinut 20 · 9 + 1 20 + 20 = 320 cifre de 1 .

24. Aplicând metoda mersului invers se obţine: x = 1 999 .

25. Folosind metoda grafică obţinem 990 este numărul mic şi

1 0 1 0 este numărul mare.

26. Din enunţ avem relaţiile: a + b + c = 3 003 ; (a + b) : 2 =

3003 - 1 530 şi b = 2a. Din ultimele două relaţii rezultă că: 3a : 2 =

1 473 de unde a = 982 şi atunci b = 1 964, c = 57 .

27. Notăm cu k numărul grupelor de 4 elevi şi cu p numărul

grupelor de 5 elevi � 4k + 1 = 5p + 1 � 4k = 5p � k = 5 şi p = 4
� 2 1 de elevi.

28. I Oa + b = a + 1 0b + a + b � 8a = 1 Ob � 4a = 5b de unde
se va obţine : a = 5 şi b = 4 � ah = 54.
1 44
 29. Efectuând mai întâi operaţiile din paranteză se obţine:
3 + 4 + 5 + 6 = 1 8.

30. Câtul împărţirii 1 9990000 : 504 este 3 9662 şi primul

număr divizibil cu 504 este 1 99903 52. Câtul împărţirii 1 9999999 :
504 este 39682. Obţinem 39682 - 3 9662 = 20 de numere se împart
exact la 504.

31. Se oservă că primii 5 termeni ai şirului sunt formaţi din

primele litere cu care încep numerele din şirul numerelor naturale.
Cum următoarele 5 numere sunt: 5 ,6; 7; 8; 9, termenii din şir vor
fi: c; ş; ş; o; n.

32. Aflaţi două numere naturale ştiind că primul adunat cu

suma lor împărţită la al doilea ne dă 1 0.

33. Notăm cu x greutatea bărbatului şi cu d defectul constant

al cântarului. Obţinem relaţiile x + d = 80 şi x : 2 + d = 3 9. Din
compararea celor două relaţii obţinem x - x : 2 = 4 1 , adică x : 2 = 4 1
de unde x = 8 2 de unde obţinem rezultatul: bărbatul are 8 2 kg, fiul
4 1 kg iar cântarul arată cu 2 kg mai puţin decât greutatea reală.

34. Notăm cu x numărul găinilor şi cu y numărul raţe lor. Se

obţin relaţiile: x + y = � . x şi x - y = x + Y - 48. Din a doua relaţie
obţinem folosind metoda balanţei x = x + 2y - 48 � 2y = 48 � y =
24 şi atunci x = 40.

35. Notând cu a, b, c numărul spectatorilor de la tribuna A,

tribuna B şi peluză obţinem relaţiile: a + b + c = 47920;
b = 2,5a + 700 şi c = b + 500. Vom folosi metoda eliminării unei
mărimi şi înlocuirea ei cu altă mărime. Înmulţind a doua relaţie cu 2,
vom obtine că: 2b = 5 a + 1 400. Înmultind cu 2 a treia relatie
obtinem: 2c = 2b + 1 000 � 2c = 5a + 1 400 + 1 000 � 2c = 5a +
. . .

2400 şi atunci prima relaţie se scrie: 1 2a + 3 800 = 95 840 de unde : a

= 7670, b = 1 9875 şi c = 203 7 5 .

1 45
 36. 97 - 1 3 = 84

37. Dacă a = 2c şi b = 3c atunci observăm că c ;f. O, iar pentru

c = 1 => abc = 23 1 , pentru c = 2 => abc = 462, iar pentru c = 3 =>
ab c = 893 .

38. abcd E { 2468, 8642, 6420 } .

39. a = 1 1 1 1 . ( 1 + 2 + 3 + 4) = 1 1 1 1 . 1 0 = 1 1 1 1 0 care
împărţit la 7 de dă câtul 1 5 87 şi restul l .

40. Pentru a = O => b E { 1 , 2, 3 , 4, 5 , 6, 7, 8, 9 }, iar pentru a

= 1 => b E {O, 3 , 8 } şi cum relaţia este simetrică în a şi b, se va
proceda în mod analog pentru b = O şi b = 1 .

4 1 . Dacă D este descăzutul, S scăzătorul şu R restul, obţinem

relaţiile: D + S + R = 1 2 şi D = S + R, de unde rezultă 2D = 1 2 ,
adică D = 6.

42. Notând cele două numere cu x şi y obţinem relaţiile: 2x =

1 0y şi x y = 8 . Împărţind prin 2 prima relaţie, ea devine x = 5y şi
-

apoi folosind metoda grafică, se obţine x = 1 0 şi y = 2.

43. 1 002 cm : 3 = 334 cm.

44. 2 . ( L + 1 ) = 420 => L + 1 = 2 1 0 şi cum L = 2 . 1, folosind

metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirea ei cu altă mărime, se
obţine 3 · 1 = 2 1 0 de unde 1 = 70.

45. Împărţind fiecare termen din paranteză la 1 0, se obţine 1 2

+ 3 . 2 . 6 + 2 . 6 . 7 + 8 . 9 . 1 1 = 1 2 + 3 6 + 84 + 792 = 9 1 2.

46. Raportul pătrimilor celor 2 numere este !.

2

1 46
 47. Înmulţind prima relaţie cu 3 obţinem: 3x + 3y + 3z = 5 4 0
şi cum mai avem şi : 5x + 3 Y + 3z = 600, folosind m etoda
comparaţiei, obţinem 2 x = 600 - 540 de unde 2 x = 60, adică: x = 3 0 .

48. Din relaţia dată rezultă că a trebuie să fie unul din

divizorii lui 3 5 . Pentru a = 1 rezultă 7 + 4 ( 3b + 2c ) = 3 5 de unde:
3b + 2c = 7 şi atunci obţinem: b = 1 şi c = 2. Dacă a = 5 , atunci: 7 +
4 ( 3b + 2c ) = 7, de unde va rezulta că: 3b + 2c = O adică: b = c = O .

49. 1 + 2 : ( 3 + 4 - 5 ) = 2 .

50. Între 1 ş i 1 00 sunt 34 de numere care se impart exact la 3 ,

iar între 1 ş i 1 000 sunt 3 3 3 , de unde 3 3 3 - 3 4 = 299.

Anul 2003

l .Să se scrie cel mai mic număr natural cu proprietatea că

suma cifrelor sale este 2002.
Daniel Strecu, U dine, Italia

2. Anton, Bogdan, Cătălin, Dan, Emil şi Fane sunt primii 6

clasaţi ai unui concurs de alergare. La srarşitul competiţiei ei dau
următoarele declaratii:
,

Anton: "Dan a sosit după Emil".

Bogdan: "Anton a sosit după Emil " .
Cătălin: "Fane a sosit după Emil".
Dan: "Bogdan a ajuns chiar înaintea mea" .
Emil: "Cătălin a sosit după Fane " .
Fane: "Eu am sosit al treilea" .
Ştiind că nu există doi concurenţi care să fi ajuns simultan şi
ştiind că toţi concurenţii sosiţi după Emil nu au spus adevărul, iar
toţi ceilalţi concurenţi au spus adevărul, să se afle ordinea sosirii
celor 6 concurenţi.
Daniel Strecu, Udine, Italia

1 47
 3. Un elev citeşte dintr-o carte 30 de pagini. Ştiind că i-au mai
rămas de citit de patru ori mai puţine pagini din câte pagini are
cartea, să se afle câte pagini are cartea.

4. Aflaţi suma a trei numere naturale consecutive, ştiind că

suma primelor două numere este 255 .

. (
1 1 1
. 1+-+-+
5. CalculatI: +
1 +
)
1 . 64.
2 4 8 16 32
- - -

6. Determinaţi suma tuturor numerelor naturale care au patru

cifre identice.

Victor Strimbeanu, Brăila

7. Calculati :
(2 + 22 + 444 + 8888i : ( 1 + I l + 222 + 4444) 2 .
8. Suma a două numere naturale a şi b este 1 5 . Ce valori poate
lua produsul a . b ?
Victor Strimbeanu, Brăila

9. Suma a zece numere pare consecutive este 1 1 0. Care sunt

numerele ?

(� ) ( � ) · 2000
1 0. Determinaţi pe x, y, z, t, ştiind că:
+ 1 : 2000 = 3 ; -1 = 4000;

( ( z + 1 ) - 1 ) : 2 = 5 ; ( ( t 4 ) - 8 ) - 2000 = 1 00
2
- - .

1 1 . Suma a două numere este 1 000. Diferenta

. lor este 500 .
Care sunt numerele ?

b
12. Numerele naturale a, b, c verifică relaţiile: !!.- 5 ; 6
b
= = .

Calculaţi !!.- . Daţi exemple de astfel de numere.

c
1 48
 13. Fie M mulţimea primelor 1 000 de numere naturale, adică:
M = { 1 , 2, 3, . . . , 1 000 } . Câte elemente din M se împart exact la 1 3 ?

14. Fie şase pătrate construite

I I I I
cu beţe de chibrituri (ca în desenul alăturat ).
a) Câte beţe s-au folosit ?
b) Puteţi lua 5 beţe astfel încât să rămână 3 pătrate ?

15. Determinaţi pe x ştiind că avem pe rând:

x + 2x + 4x
a) + x = 1 00 1 ; b) (x + 2x + 3x) - 6x = 1 00x.
6x

1 6. Într-o urnă sunt zece bile: una roşie, două galbene, trei
albastre şi patru verzi. Câte bile trebuie să scoată un elev din urnă
pentru a fi sigur că a scos două bile de culori diferite ?

1 7. Tata, mama, fiul şi fiica au împreună 1 00 de ani. Tata este

mai mare decât mama cu 6 ani, fiul este mai mare decât fiica tot cu
6 ani, iar tatăl este de 4 ori mai în vârstă decât fiica. Ce vârstă are
fiecare membru al familiei ?

1 8. Să se afle cifrele a, b, c ştiind că:

a 7 8 + 9b7 + 9 c = 2003 .
- - -

1 9. Un dreptunghi se împarte în 1 2 pătrate egale. Perimetrul

fiecărui pătrat este de 1 04m, iar perimetrul dreptunghiului este de
4 1 6m. Care sunt dimensiunile ( lungimea şi lăţimea ) acestui
dreptunghiului ?

Dorina Brânduşe şi Dorin Brânduşe, Cugir

20. Un coridor are lungimea de 5m şi lăţimea de 3m. Este

posibil să pavăm coridorul cu plăci de forma indicată în figura de
mal JOs:
1 49
în care pătratele au latura de 1 m ?

2 1 . În trei coşuri sunt mere. Se iau două mere din primul coş
şi se pun în al doilea coş, obţinându-se acelaşi număr de mere în
cele două coşuri. Se iau apoi din al doilea coş 3 mere şi se pun în al
treilea coş, acesta din urmă având astfel de două ori mai multe mere
decât în al doilea coş şi egal cu numărul de mere iniţial din primul
coş. Câte mere a avut fiecare coş la început ?

Bianca-Teodora Iordache, elevă, Craiova

22. Determinaţi numerele de două cifre ştiind că cifra

unităţilor este divizor al cifrei zecilor şi suma cifrelor numărului este
numărul x din egalitatea:
(x : 2 + 4) . 3 - 8 = 22 .

Bianca-Teodora Iordache, elevă, Craiova

23. Din localităţile A şi B situate la distanţa de 3 00krn, pleacă

unul spre celălalt două vaporaşe cu vitezele de 1 2km/h, respectiv
8km/h. După cât timp se întâlnesc, ştiind că viteza de curgere a apei
este de 2km/h? Cum comentati, rezultatul ?

Bianca-Teodora Iordache, elevă, Craiova

24. În biblioteca lui Andrei, pe un raft, Dicţionarul explicativ

al limbii române este al şaptelea, dacă numărăm de la stânga spre
dreapta şi al doisprezecelea, dacă numărăm da la dreapta spre
stânga. Câte cărţi sunt pe acel raft ?

Elena Alexie, Craiova

1 50
 25. La campionatul de şah al unei şcoli, au participat 32 de
elevi. Turneul fiind în sistem eliminatoriu, să se afle câte partide se
vor juca pentru a se stabili campionul. ( Se presupune că nu au fost
remize )

26. Determinaţi un număr, ştiind că suma dintre acesta,

jumătatea lui şi optimea lui este 1 3 0.

27. Se dau numerele:

a = ( 1 000 : 500 ) : 2 şi b = ( 1 00 - ( 80 - 4 ) ) : 2. Aflaţi triplul
produsului: a . b.

Monica Vârlan, Bârlad

28. Să se afle două numere ştiind că al doilea număr este de

două ori mai mare ca primul număr, iar diferenţa dintre triplul celui
de-al doilea număr şi dublul primului număr este 936.

Rodica Rotaru, Bârlad

29. Dacă a = 80 şi b + c = a : 4, să se calculeze:

ab + ac şi 1 5a + 40b + 40c + 1 .

Rodica Rotaru, Bârlad

30. Î n două clase ale unei şcoli sunt în total 5 1 de elevi. Dacă
din prima clasă pleacă 7 elevi, iar în a doua clasă vin 2 elevi, atunci
în cele două clase este acelaşi număr de elevi. Câţi elevi erau la
început în fiecare clasă ?

Rodica Rotaru, Bârlad

3 1 . Determinaţi pe x din egalitatea:

x + 2x + 3x + . . . + 98x + 99x = 4950.
Delia Chifu, Roman, Neamţ

151
 32. Dacă la dublul unui număr adunăm 580 se obţine de 6 ori
acel număr. Aflaţi numărul.
Delia Chifu, Roman, Neamţ

33. Suma a patru numere este 720. Ştiind că al doilea număr

este de 3 ori mai mic decât primul, al treilea număr este media
aritmetică a primelor două numere, să se afle numerele.
2
34. Un dreptunghi are aria 1 6m • Determinaţi lungimile
laturilor dreptunghiului , dacă acestea sunt exprimate prin numere
naturale.

35. Câte numere naturale pare cuprinse între 1 0 1 şi 1 00 1 se

împart exact la 5 ?

36. Un pătrat ABCD are AB = a cm, iar un dreptunghi MNPQ

a
are MN = 2a cm şi NP = cm . Care poligon are aria mai mare ?
2

37. Distanţa între localităţile A şi B măsurată pe şoseaua

naţională este de 1 08km. Un automobil merge de la localitatea A la
localitatea B cu viteza de 60km/h. Care este timpul ( în minute ) de
parcurgere a distanţei ?

38. Un bazin este umplut cu apă de un robinet ( curgând

singur ) în 4 ore, iar acelaşi bazin este umplut cu apă de un al doilea
robinet ( curgând singur ) în 8 ore. Cele două robinete curg în
acelaşi timp 2 ore. Cât din capacitatea bazinului conţine apă ?

39. Suma unor numere naturale impare este un număr impar

sau par ?

40. Aflaţi numerele x, y, z care verifică simultan ecuaţiile:

x + y + Z = 1 00; x + Y = 80; y + Z = 60.

41. Comparaţi numerele:

1 52
 1 + 2 + 3 + . . . + 1 8 + 1 9 + 20 1 24 .
a= +-- ŞI
1 000 1 000
b= 2 1 + 22 + 23 + . . . + 40 + 4 1 + 42 259
_

.
1 000 1 000

42. Puneţi parantezele acolo unde trebuie pentru a se obţine

rezultatul cerut:
a) 1 0 - 9 · 8 - 7 · 6 - 5 · 4 - 3 = 1 ;
b) 1 0 - 9 · 8 - 7 · 6 - 5 · 4 - 3 + 2 : 3 + 4 : 5 + 6 - 7 = O.

Burcuţă Crina Mariana, elevă, Ghimbav

43. Suma cifrelor a, b, c este 2 5 . Să se calculeze:

ab +bc + ca .

Burcuţă Crina Mariana, elevă, Ghimbav

44. Jumătate din elevii unei clase preferă fotbalul, jumătate

din cei rămaşi preferă baschetul, iar ceilalţi 6 preferă tenisul. Câţi
elevi sunt în clasă ?

45. Care este cel mai mic număr de 5 cifre având toate cifrele
impare şi distincte ?

46. Care este numărul maxim de zone în care două cercuri

împart planul ?
Aceeaşi problemă, pentru 3 cercuri.

47. În câte zerouri se termină numărul :

n = 624 . 625 . 626 . 627 . 628 . 629 ?

48. Sfertul unui număr este 850. Calculaţi cinci jumătăţi din
acel număr.

49. Diferenţa a două numere este 1 000. Dublul primului

număr este 4000. Determinati al doilea număr.
,

1 53
 50. Aflaţi x, y, z, t din egalităţile :
( ( ( x 1 ) - 2 ) - 3 ) : 2 = 2004; ( ( ( y + 1 ) + 2 ) + 3 ) . 3 = 2007
-

( ( z + 1 000 ) + 1 0 ) : 2 = 4005 ; « ( t 1 ) : 2 ) : 2 ) : 2 = 1 0.
-

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Un număr natural este cu atât mai mic cu cât are mai puţine
cifre. Deci pentru a obţine cel mai mic număr trebuie să folosim cât
mai multe cifre de 9. Cum 2002 împărţit la 9 ne dă câtul 222 şi
restul 4 înseamnă că cel mai mic număr pentru care suma cifrelor
sale este 2002 va fi 4 99 . . . 99 unde cifra 9 apare de 222 ori.

2. Se pleacă de la faptul că Emil sigur spune adevărul.

Ordinea este Bogdan, Dan, Emil, Anton, Fane, Cătălin.

3. Dacă notăm cu x numărul de pagini al cărţii obţinem x - 3 0

= x : 4, relaţie care înmulţită cu 4 devine 4x - 1 20 = x de unde

rezultă că: x = 40.

4. Dacă x, x + 1 , x + 2 sunt numerele naturale consecutive

atunci obţinem: x + x + 1 = 255, de unde x = 1 27 şi atunci : S = 1 27
+ 1 28 + 1 29 = 3 84.

5. Înmulţind fiecare termen din paranteză cu 64 ŞI apOI

efectuând adunările se obtine 1 26.
,

6. 1 1 1 1 + 2222 + . . . + 9999 = 1 1 1 1 ( 1 + 2 + . . . + 9) = 1 1 1 1 . 45
= 49995 .

7. La fel ca la problema 4 din anul 2002.

8. La fel ca la problema 5 din anul 2002.

9. 2k, 2k + 2, 2k + 1 8 sunt numerele pare consecutive de unde

rezultă 2k · 1 0 + 2 + 4 + . . + 1 8 = 1 1 0 de unde rezultă că 20k + 90 =
.

1 1 0 adică k = 1 iar numerele căutate sunt 2, 4, 6, . . . , 20.

1 54
 10. Se aplică metoda mersului invers şi obţinem: x = 1 1 998, Y
= 9, z = 1 0 şi t = 2062.

1 1 . Aplicând metoda grafică se va obţine că 750 este numărul

mare şi 250 este numărul mic.

12. Din prima relaţie se obţine a = 5b iar din a doua relaţie c =

a
!!.- de unde = 30. Pentru a da exemple observăm că b trebuie să se
6 c
împartă exact la 6. Un exemplu ar fi b = 6, c = 1 şi a = 30.

13. Numerele căutate au forma 1 3k şi trebuie să fie mai mici

sau egale cu 1 000 ceea ce înseamnă că cea mai mare valoare a lui k
este 76 şi atunci avem 76 de numere.

14. Avem 3 rânduri de câte 3 beţe şi patru coloane de câte

două beţe, adică 9 beţe + 8 beţe = 1 7 beţe.
1 00 1
15. a) x = . b) x = O.
2

1 6. 5 bile pentru că în cel mai nefavorabil caz el poate să

scoată toate cele patru bile verzi şi atunci a cincea bilă scoasă
rezolvă problema.

1 7. Notăm cu T vârsta tatălui, M vârsta mamei, b vârsta

băiatului şi f vârsta fiicei de unde obţinem relaţiile: T + M + b + f =
1 00; T = M + 6; b = f + 6 şi T = 4f. Folosind metoda eliminării unei
mărimi şi înlocuirea ei cu altă mărime, a doua relaţie devine M = 4 f
- 6 iar prima relaţie se va scrie 4f + 4f - 6 + f + 6 + f 1 00 adică:
=

1 0f = 1 0 şi atunci f = 1 0, b = 1 6, M = 34 şi T = 40.

1 8. Avem 1 00a + 78 + 900 + 1 0b + 7 + 90 + c = 2003 de unde

vom obţine: 1 00a + 1 0 b + c + 1 075 = 2003 , de unde : abc = 928 .

1 9. Latura unui pătrat este 1 04m : 4 26m. Din 2 L + 2 · 1

= =

4 1 6m rezultă L + 1 = 208m. 1 = 52m şi L = 1 56m este soluţia care

convme.
1 55
 20. Nu se poate.

2 1 . Notăm cu x, y, z numărul de mere din cele trei coşuri şi

atunci obţinem relaţiile: x - 2 = y + 2; 2 . ( y - 1 ) = z + 3 = x şi
folosind metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirea ei cu altă
mărime rezultă că:
x = 1 0, y = 6, z = 7.

22. Folosind metoda mersului invers se obţine x = 1 2 şi dacă

ah este numărul căutat rezultă că a + b = 1 2 iar soluţiile problemei
sunt 66; 84; 93 .

23. VA = 1 2km/h + 2km/h = 1 4km/h şi VB = 8km/h - 2km/h =

6 krn/h şi atunci VA + VB = 20krn/h ceea ce înseamnă că timpul după
care se întâlnesc este t = 300krn : 20krn/h = 1 5h. Dacă VA = 1 2krn/h
- 2krn/h = 1 0krn/h şi VB = 8krn/h + 2krn/h = 1 0krn de unde vA + VB =
20krn/h şi t = 1 5h. Nu contează din ce localitate pleacă cel care are
viteza mai mare sau mai mică.

24. 7 + 1 2 - 1 = 1 9 - 1 - 1 8 cărţi. Am ţinut cont că

dictionarul
, a fost numărat de 2 ori.

25. În primul tur s-au jucat 3 2 : 2 = 1 6 partide; în turul doi se

joacă: 1 6 : 2 = 8 partide; în turul trei se joacă: 8 : 2 = 4 partide; în
turul patru 4 : 2 = 2 partide iar în turul cinci 2 : 2 = 1 partide. S-au
jucat: 1 6 + 8 + 4 + 2 + 1 = 3 1 partide.

x x
=
+
26. Dacă x este numărul căutat obtinem
, ecuatia
, x+ 2 8
Î
1 3 0. nmulţind cu 8 ambii membri ai egalităţii rezultă că: 8x + 4x +
x = 1 30 . 8 adică: x = 80.

27. Aplicând metoda mersului invers obţinem a = 1 şi b = 12

de unde se obţine: 3ab = 36.

1 56
 28. Notând cu a şi b numerele obţinem relaţiile b = 2a şi 3b -
2a = 936 şi aplicând metoda eliminării unei mărimi prin înlocuirea
ei cu altă mărime obţinem a = 234 şi b = 468.

29. ab + ac = a (b + c) = 80 . 20 = 1 600; 1 5a + 40b + 40c + 1

= 1 5 . 80 + 40 ( b + C ) + 1 = 1 200 + 40 . 20 + 1 = 200 1 .

30. Notăm cu a şi b numărul elevilor din cele două clase. Din

relaţiile:
a + b = 5 1 şi a - 7 = b + 2 se obţine că: a = 30 şi b = 2 1 .

3 1 . x ( 1 + 2 + . . . + 99 ) = 4950 de unde x = 5 .

32. Dacă x este numărul căutat se obţine relaţia: 2x + 580 =

6x, de unde rezultă că: x = 1 65 .

33. Dacă a, b , c , d sunt numerele căutate avem a + b + c + d =

a +b . a +b+C . .
720 ; a = 3b ; c = -- ŞI d = . Dm· a treIa re 1 ahe
· se ob tme c =
2 3
. •

2b iar din ultima d 2b şi atunci prima relaţie se scrie 3b + b + 2b

= +
2b = 720 de unde 8b = 720 şi atunci b = 90; c = 1 80; a = 270 şi d =
1 80.

34. Din 1 . L = 16 rezultă 1 = 1 şi L = 1 6; 1 = 2 şi L = 8; 1 = 4 şi

L = 4.

35. Avem 200 de numere naturale mai mici decât 1 00 1 ce se

împart exact la 5 şi 20 de numere naturale mai mici ca 1 0 1 ce se
împart exact la 5 . Rezultă că între 1 0 1 şi 1 00 1 vom avea 200 - 20 =
1 80 de numere naturale ce se împart exact la 5 .
2
36. Cele două arii sunt egale amândouă cu a •

37. 1 08km : 60krn/h = l i h = 1 h şi 48 minute.

5

1 57
 1 1 2 1
+- =-
3 dm
38. - +- = · b azm se ump 1 e mtr-o ora- de un de
.
- "

4 8 8 8 8
rezultă că în două ore vor umple i din bazin.
4
39. Este număr par.

40. x = 40, z = 20 şi Y = 40.

33 4 Iar
41 . a = -- . b = 2 1 1 Ob tmem
· a > b.
1 000 1 000 '
-- o

42. a) ( 1 0- 9) . (8 - 7) . (6 - 5) . (4 - 3) = 1 .
b) { [ ( 1 0 - 9 ) . ( 8 - 7 ) . ( 6 - 5 ) . ( 4 - 3 ) + 2 ] : 3 + 4 } : 5 + 6 -
7 = 0.

43. Obţinem I Oa + b + 1 0b + C + l Oc + a = 1 1 (a + b + c) =
1 1 · 25 = 275 .

44. Dacă x este numărul elevilor din clasă obtinem ecuatia:

x x
, ,

+ + 6 = x şi înmultind cu 4 ambi membri ai egalitătii

2 4 ' , obtinem: ,

2x + x + 24 = 4x de unde rezultă x = 24.

45. 1 3 579.

46. 4 zone pentru 2 cercuri şi 8 zone pentru 3 cercuri.

47. Î n patru zerouri pentru că 5 apare de 4 ori.

5 . .
48. - 4 850 = 1 0 . 850 = 8500 .
2

49. Al doilea număr este 3000.

50. Se aplică metoda mersului invers şi seva obţine că: x =

40 1 4, Y = 663 , z = 7000 şi t = 80 1 7.
1 58
 Anul 2004

1. Câte numere naturale cuprinse între 1 00 şi 200 se împart

exact la 7, dar nu se împart exact la 3 ?

2. Reconstituiti
, adunarea:
-- -
abbc + a4 = 2004.

Lucia Speciac şi Clara Olivia Speciac, Buzău

3. Dacă b + C = 25, a + c = 3 5 , a + b = 40, calculaţi a · (b-c).

Monica Vârlan, Bârlad, Vaslui

4. Două caiete, trei pixuri şi patru creioane costă a lei. Să se

afle preţul fiecărui obiect, dacă un caiet costă cât două pixuri, iar un
pix costă cât trei creioane.

Monica Vârlan, Bârlad, Vaslui

5. Fie numărul n = 7396 1a . Determinaţi a ştiind că n împărţit

la 5 dă restul 4, iar n împărţit la trei dă restul O.

Zâna Angheluţă, Bârlad, Vaslui

6. Fie numărul n = 22 . 24 . 26 . 28 . 30. Împărţind numărul n

la 1 28 se obţine un cât şi un rest. Aflaţi restul împărţirii.

7. Aflaţi numărul n din egalitatea:

n - ( 1 7 : 7 - 4 : 7 + 22 : 7 ) = 2004.

Zâna Angheluţă, Bârlad, Vaslui

8. Bunicul şi bunica au împreună 1 3 0 de ani. Jumătate din

vârsta bunicului şi un sfert din vârsta bunicii reprezintă la un loc 5 0
de ani. Câti, ani au fiecare ?
1 59
 9. Jumătatea sfertului unui număr este egală cu sfertul
jumătăţii altui număr. Demonstraţi că numerele sunt egale.

1 0 . Suma a trei numere naturale este 6. Care sunt numerele ?

Câte soluţii admite problema ?

1 1 . Câte numere de forma abOO se împart exact la 40 ?

12. Aflaţi x din egalitatea: xOx = x . 1 0 1 .

13. Rezolvati, ecuatia:,

1 02 + 1 03 + 1 04 + 1 05 + 1 06 + 1 07
=3.
x

1 0 1 · 1 02 · 1 03 · 1 04
14 . C a1 cu1 at, l.· .
5 1 · 52 · (1 02 2 - 1) .

15. Determinaţi x, y E N, astfel încât x . y = 1 000.

1 6. În curtea unui gospodar sunt găini, raţe şi curci, în total

1 1 0 păsări. De trei ori numărul curcilor este egal cu numărul de raţe,
iar dublul numărului de raţe plus numărul curcilor ne dau numărul
de găini. Să se afle numărul de găini, de raţe şi de curci.

Daniel Stretcu, Drobeta Tumu Severin

1 7. Determinaţi pe x din egalitatea:

(((x+2) : 3 ) .4) : 5 - 6 = 6.

Olimpia Pop-Şioldea, Mititei, Bistriţa-Năsăud

1 8. Andrei are acum 8 ani, iar tatăl său 32 ani. Cu câţi ani în
urmă, vârsta tatălui său era de 5 ori vârsta fiului ?

1 60
 1 9. Determinaţi cel mai mic număr natural n pentru care:
n 2 + n . 4 + n 6 + n . 8 + n . 1 0 > 2005.
. .

Olimpia Elena Sălvan, Cociu, Bistriţa Năsăud

20. Determinaţi numerele a, b, c dacă:

a + b = c, c - a = 4, b - (a + 9) : 3 = O.

Olimpia Elena Sălvan, Cociu, Bistriţa Năsăud

2 1 . Aflaţi pe x din egalitatea: 65 - (6 + x : 6) . 5 = 5 .

22. De câte ori se foloseşte cifra 1 pentru a scrie toate

numerele naturale mai mici decât 1 1 5 ?

Rodica Bodea, Turda, Cluj

. Determinaţi pe x din egalitatea:

2
2003 + x( 1 +2 + 3 + . . . + 200 1 + 2002) = 2003 .

Maria Marin, Drobeta Tumu Severin

24. Suma dintre un număr natural, treimea sa şi cincimea sa

este 46. Determinaţi numărul.

Olimpia Şioldea, Mititei, Bistriţa-Năsăud

25. Vârsta lui Andrei este de 4 ori mai mare decât vârsta lui
Mihai. Diferenţa vârstelor celor două persoane este 6. Determinaţi
vârstele celor două persoane.

Olimpia Şioldea, Mititei, Bistriţa-Năsăud

26. Suma a patru numere naturale pare consecutive este a

patra parte din triplul numărului 1 776. Care sunt cele patru numere ?

161
 2 7. Un stilou costă cu 32000 lei mai mult decât un pix, iar 6
stilouri costă cu 1 20000 lei mai mult decât 8 pixuri. Care este preţul
unui pix ? Dar al unui stilou ?

Aneta Hâncu, Târgovişte

28. Avem 1 00 de borcane, unele cu capacitatea de 20 1, altele

de 3 5 1. Dacă le umplem pe toate, încap în ele 2870 1 de apă. Câte
borcane avem din fiecare fel ?

Maria lerima, Baia Mare

29. Ce număr are blocul meu, dacă acest număr este format
din două cifre, cifra zecilor este sfertul cifrei unităţilor, eu locuiesc
la apartamentul 1 0, iar suma cifrelor numărului blocului, dublată, dă
numărul apartamentului.

Ioana Danciu, Baia Mare

30. Tatăl îi spune fiului: Acum 32 de ani eu aveam vârsta ta

"
actuală, iar peste 1 1 ani, eu voi avea dublul vârstei tale " . Aflaţi
vârsta actuală a fiecăruia.

Elena Păuna, Târgovişte

3 1 . Determinaţi numărul abc dacă:

a(b + 1) = 3 şi (b + 1 )(c + 2) = 1 5 .

32. Determinaţi numerele x şi y, ştiind că:

y este jumătate din x şi 3x + 6y = 1 1 64.

Delia Chifu, Roman, Neamţ

33. Determinaţi pe x din egalitatea:

( ( ( x 2 ) : 1 000 ) - 6 . 7 ) - 1 6
-
= 40.

Olimpia Elena Sălvan, Cociu, Bistriţa Năsăud

1 62
 34. Câte numere naturale cuprinse între 1 00 şi 80 1 se împart
exact la 8 ?

35. Diferenţa a două numere naturale este 1 2 1 1 , iar suma lor

este 2 1 3 5 . Aflati numerele .
.

36. Numerele a, b, c, d naturale, verifică simultan condiţiile:

a + b = c, b + C = d, d + a = b.
Determinaţi aceste numere.

Aurel Ene, Rm Vâlcea

.

37. Aflaţi a, b, c, d E N dacă:

a . a + b . b + c . c + d . d = O.

Aurel Ene, Rm Vâlcea

.

38. Suma a 1 1 numere naturale consecutive este 1 1 0.

Calculaţi suma pătratelor acestor numere.

39. Un obiect costă a lei. În urma reducerii cu o treime din

preţ costă b lei. Calculaţi 3b - 2a.

40. Suma a două numere naturale este 1 005 iar diferenta lor .

este 1 3 . Care sunt cele două numere ?

4 1 . Reconstituiti adunarea:
.

abba + baab = cccc ,

a, b, c fiind cifre distincte.

Lucia Speciac şi Clara Olivia Speciac, Buzău

42. Determinaţi n E N, ştiind că:

(n + 1 ) · ( n + 2) � 1 00.

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 63
 43. Calculati suma tuturor numerelor de forma ab cu a * b.
,

Gh. Achim, Mizil, Prahova

44. Determinaţi x, y E N, astfel încât:

x : 5 + y : 5 = 5.

45. Rezolvaţi ecuaţiile:

a) «( 1 000 - x ) - x) - x = 1 00;
b) « 1 00 + x) + x ) + x = 1 00.

46. Aflaţi x , y E N care verifică ecuaţia:

2x + y = 1 9.

Eugenia Dobrin, Curtea de Argeş

47. Suma a cinci numere naturale pare, consecutive este egală

1 00 . Calculaţi produsul celor cinci numere.

Eugenia Dobrin, Curtea de Argeş

48. Determinaţi cifrele a, b, c astfel încât:

- - -

abc + bca + cab = 666.

Clara Oliva Speciac, Buzău

49. Puneţi paranteze pentru a obţine egalităţi adevărate:

a ) 2 + 2 - 2 : 2 = 1;
b ) 2 + 2 - 2 : 2 = 2;
c ) 2 + 2 - 2 : 2 = 3.

50. Se ştie c ă 5 lx3 1 :::;; 5 1 73 1, y62 > 762 ş i 432z < 43 3 8 . Câte
numere de forma xyz se pot scrie? Câte numere de forma yxz se pot
scrie ?
Romanţa Ghiţă şi Ioan Ghiţă, Blaj , Alba

1 64
 Indicaţii şi răspunsuri

1 . 1 4 numere se împart la 7 până în 1 00 şi 2 8 de numere până

în 200 de unde rezultă că 1 4 numere se împart exact la 7 şi sunt
cuprinse între 1 00 şi 200, iar dintre acestea trebuie scoase cele care
se împart exact la 2 1 şi ele fiind în număr de 4 înseamnă că ne mai
rămân doar 1 0 numere care îndeplinesc condiţiile problemei.

2. a = 1 , b = 9, c = O.

3. Adunând toate cele trei relaţii între ele se obţine: 2(a + b +

c) = 1 00 de unde: a + b + C = 50 de unde rezultă: a = 25, b = 1 5, c =
1 0 şi atunci avem:
a ( b - c ) = 1 25 .

4 . Notând cu c , p , x preţul unui caiet, unui pix şi al unui

creion se obţin relaţiile: 2c + 3p + 4x = a; c = 2p şi p = 3x de unde
prin metoda înlocuirii unei mărimi cu o altă mărime vom obţine: x =

a : 25, c = 6a : 25 şi p = 3 a : 25 .

5. Dacă n dă restul 4 la împărţirea cu 5 rezultă că a E {4, 9 } şi

prin calcul direct se verifică numai a = 9 .

6 . Restul este zero pentru că n este un produs d e numere în

care 2 apare de 7 ori, aşa cum apare şi în 1 28.

7. Se fac mai întâi operaţiile din paranteza rotundă şi în final

se obţine că: n = 2009.

8. Notând cu B vârsta bunicului şi cu b vârsta bunicii avem

b
din enuntul
, problemei relatiile:
, B + b = 1 3 0 şi B + =50 . Pentru a
2 4
le putea compara se înmulţeşte a doua relaţie cu 2 şi în final obţinem
că: b = 60 ani şi B = 70 ani.

9. Dacă x şi y sunt cele două numere atunci avem

1 65
1 x= l y x y
= => x - y.
_
_
. -
_
. - :::::> - -

2 4 4 2 8 8

1 0. O + O + 6; 0 + 1 + 5 ; 0 + 2 + 4; 0 + 3 + 3 ; 1 + 1 +4; 1 + 2 +
3; 2 + 2 + 2

1 1 . Se observă că a E { 1 , 2, 3 , . . . , 9 } iar b trebuie să fie cifră

pară de unde rezultă că avem 45 de numere.

12. Relaţia dată se poate scrie: 1 00x + x = 1 0 1 x de unde

rezultă că: x E { 1 , 2, 3 , . . . , 9 } .

1 3 . x = 209.

14. Se obţine x = 4.

15. Din x . y = 1 000 rezultă că x trebuie să fie un număr la

care 1 000 se împarte exact, iar y este câtul acestei împărţiri.

1 6. Vom nota cu g, r, c numărul găinilor, raţelor şi respectiv

curcilor. Vom obţine relaţiile g + r + c = 1 1 0; r = 3c; 2r + c = g.
Folosind metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirea ei cu altă
mărime vom obţine c = 1 0, r = 3 0 şi g = 70.

1 7. Se foloseşte metoda mersului invers şi se obţine x = 43 .

1 8. Se foloseşte metoda figurativă şi se obţine că fiul avea 6

ani când tatăl său era de cinci ori mai învârstă decât fiul, fapt ce s-a
întâmplat cu 2 ani în urmă.

1 9. Scoţându - 1 pe n factor comun obţinem: 3 0n > 2005 de

unde: n = 67.

20. a = 27, b = 4, c = 3 1 .

2 1 . Se foloseşte metoda mersului invers şi obţinem x = 3 6 .

1 66
 22. De la I O la 1 9 se folosesc 1 1 cifre de 1 ; de la 20 la 1 00 se
folosesc 9 cifre de 1 , iar de la 1 0 1 la 1 1 4 se folosesc 2 1 cifre de 1 .
Obţinem în total 4 1 de cifre de 1 .

23. Folosim metoda mersului invers şi obţinem x = 2.

24. Dacă x este numărul căutat atunci x + x + x = 46 se

3 5
înmulţeşte cu 1 5 şi obţinem 1 5x + 5x + 3x = 46 1 5 de unde 23x =
.
46 . 1 5 adică x = 2 . 1 5 şi atunci x = 30.

25. Se aplică metoda figurativă şi obţinem că Mihai are vârsta

2 ani, iar Andrei are vârsta 8 ani.

26. Dacă 2x, 2x + 2, 2x + 4, 2x + 6 sunt numerele pare

consecutive se ajunge la 8x + 1 2 = 3 . 444 de unde x = 1 65 .

27. S e notează cu s preţul stiloului ş i cu p preţul pixului şi

atunci obţinem relaţiile s = 32000 + p, 6s = 1 20000 + 8p care pentru
a putea fi comparate se înmulţeşte prima relaţie cu 6 şi în final
obţinem p = 3 6000 lei şi s = 68000 lei.

28. Notăm cu x numărul borcanelor cu capacitatea de 20 litri

şi y numărul borcanelor cu capacitatea 3 5 litri. Obţinem relaţiile 20x
+ 3 5y = 2870 şi x + y = 1 00. Pentru a le putea compara a doua
relaţie se înmulţeşte cu 20 şi în final se obţine x = 22 şi y = 7 8 .

29. Notăm cu a h numărul blocului. Din 2(a + b ) = 1 0 rezultă

a + b = 5 şi cum b = 4a vom obţine a = 1 şi b = 4.

30. Notând cu x vârsta băiatului rezultă că 3 2 + x este vărsta

tatălui iar din 2 (x + 1 1 ) = 32 + x, de unde rezultă că x = 1 0. Fiul are
1 0 ani şi tatăl are 42 de ani.

3 1 . Din prima relaţie se observă că a = 1 şi b = 2, iar din a

1 67
doua relaţie va rezulta că c = 3 şi atunci numărul căutat este 1 23 .

32. Avem x = 2y şi 3 x + 6y = 1 1 64. Pentru a aplica metoda

comparaţiei se înmulţeşte prima relaţie cu 3 şi în final obţinem y =
97 şi x = 1 94.

33. Se foloseşte metoda mersului invers.

34. Până la 1 00 avem 1 2 numere care se împart exact la 8, iar

până la 80 1 avem 1 00 de numere şi atunci între 1 00 şi 80 1 vom avea
1 00 - 1 2 = 88 de numere.

35. Folosind metoda figurativă vom obţine:

x = 1 673 şi y = 462.

36. a = b = c = d = O.

37. a = b = c = d = O.

38. Not-nd cu x, x + 1, . . . , x + 10 cele 10 numere consecutive

vom avea: x + (x + 1 ) + . . . + (x + 1 0) = 1 1 0 de unde rezultă x = 5 şi
atunci cele 1 1 numere sunt 5 , 6, . . . , 1 5 după care se calculează suma
pătratelor acestor numere.

39. Din enunţul problemei avem � a = b, relaţie pe care o

înmulţim cu 3 şi obţinem 2a = 3b de unde rezultă 3b - 2a = O.

40. Folosind metoda figurativă se obţin numerele căutate: 496

şi 509.
4 1 . Relatia din enunt se scrie: 1 000a + 1 00b + 1 0b + 1 000b +
, ,

1 00a + I Oa + b = l l l 1 c de unde rezultă l l l 1 a + l l l 1 b = l l l 1 c

care împărţită prin 1 1 1 1 ne dă: a + b = c. Pentru a = 1 şi b = 2 � c =
3 iar pentru a = 1 şi b = 3 � c = 4.ş.a.m.d.

42. n E {O, 1 , 2, . . . , 8 } .
1 68
 43. Se foloseşte ah = I Oa + b şi ţinem cont că a -:1- b.

44. Înmulţind relaţia dată cu 5 se obţine x + y = 25 . Observăm

că x ia toate valorile de la O la 25 iar y este diferenţa dintre 25 şi x.

45. Se desfac parantezele şi se obţine: a) 1 000 - 3x = 1 00 de

unde obţinem: 3x = 900 şi x = 300;
b) 1 00 + 3x = 1 000 de unde 3x = 900 şi atunci x = 3 00.

46. Din relaţia dată se observă că y trebuie să fie număr impar

şi ia toate valorile impare de la 1 la 1 9 şi în funcţie de y ales se
calculează x.

47. Dacă 2x, 2x + 2, 2x + 4, 2x + 6, 2x + 8 sunt cele cinci

numere pare consecutive atunci egalând suma lor cu 1 00 se obţine x
= 8 şi aceste numere sunt 1 6, 1 8, 20, 22, 24.

48. Din relaţia dată se ajunge la: 1 1 1 ( a + b + C ) = 666 de

unde: a + b + C = 6 de unde rezultă că: a = b = c = 2 ; a = b = 1 şi c =
4; ş.a.m.d.

49. a) [ 2 + ( 2 - 2 )] : 2 = 1 ;
b) 2 + ( 2 - 2 ) : 2 = 2 ;
c) ( 2 + 2 ) - 2 : 2 = 3 .

50. Din prima relaţie rezultă că x E { O, 1 , 2, . . . , 7 } ; din a

doua relaţie rezultă că y E { 8 , 9 } ; iar din a treia relaţie rezultă că z
E { 1 , 2, . . . , 7 } . Numerele de forma xyz sunt în număr de 7 · 2 . 7=
98 pentru că x nu poate lua valoarea zero, iar numerele de forma
yxz sunt în număr de 2 . 8 . 7 = 1 1 2 numere.

1 69
 Anul 2005

1. Suma a două numere naturale este de 5 ori mai mare

Decât diferenţa lor. Daţi exemple de astfel de numere.

Ion Danilescu, Curtea de Argeş

2. Se dau numerele naturale a = 1 00 1 + 1 002 + 1 003 şi b =

1 1 1 + 1 1 2 + 1 1 3 . Aflaţi câtul şi restul împărţirii lui (a + b) la (a - b).

3. Demonstraţi că jumătate din sfertul unui număr natural este

a opta parte din acel număr.

4. Calculaţi perimetrul unui triunghi cu lungimile laturilor

4cm, 5cm, 6cm. Desenaţi triunghiul.

5. Suma a cinci numere naturale consecutive este 5 00.

Calculaţi dublul numărului din mijloc.

6. Aflaţi numerele a, b, c ştiind că:

a - b = b - c = 2c şi a + b + C = 72.
Mariana Ichim, F ocşani

7. La o librărie s-au adus 4800 creioane negre şi roşii.

Creioanele negre au fost ambalate câte 1 0 în fiecare cutie, iar cele
roşii câte 1 2 . Câte cutii de fiecare culoare s-au adus ?

8. Care este suma dintre cel mai mare număr natural format
din şapte cifre nenule diferite şi cel mai mic număr natural format
tot din şapte cifre nenule diferite ?
Cristina Surd, elevă, Sibiu

9. Suma a două numere naturale este 76. Împărţind numărul

mare la număru l mic obţinem câtu l 5 şi restul 4. Care sunt cele două
numere ?

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 70
 1 0. Ionel şi Costel au împreună 1 5 mere. Ştiind că Ionel are
de 4 ori mai multe mere decât Costel, aflaţi câte mere are fiecare
copil.

1 1 . Aflaţi cifrele a, b, c şi x ştiind că are loc egalitatea:

abc + ba = xxx .

Gh. Achim, Mizil, Prahova

12. Aflaţi n E N * ştiind că: 1 98 1 < n(n + 1 ) < 1 98 1 .

Gh. Achim, Mizil, Prahova

13. Dacă m, n E N * , m � 2, n � 3 , demonstraţi că:

-1 1
+- <1 .
m n

Steliana Vlad, Bucureşti

14. Calculaţi suma tuturor numerelor care se pot scrie cu două

cifre distincte.

15. Există numere naturale formate din trei cifre egale, care se
împart exact la 27 ?

1 6. Aflaţi dimensiunile (exprimate în numere naturale) unui

2
dreptunghi de arie 3 6 cm şi perimetrul 30 cm.

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 7. Aflati numerele naturale de forma abc dacă:

,

a + 2b = 1 5 şi a + b + c = 1 1 .

Gh. Achim, Mizil, Prahova

171
 1 8. Suma a două numere naturale este 2 1 0. Dacă împă11im
fiecare număr la 42 obţinem de fiecare dată restul zero. Care sunt
numerele ?
Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 9. Determinati ,
numerele naturale de forma ah cu
proprietatea că:
ah : b = b + 2.

Ion Z. Predescu, Rast, Dolj

20. Suma a două numere este 36, iar diferenţa lor este dublul
numărului mai mic. Aflati numerele.
,

2 1 . Câte numere naturale cuprinse în intervalul [ 1 00, 900] se

impart exact la 9 ?

22. Calculaţi suma tuturor numerelor formate din patru cifre

egale.

23. Câte numere de patru cifre, au cifra miilor egală cu cifra

unităţilor ?

24. Rezolvaţi pe rând ecuaţiile:

a) x : x = 1 ;
b) (x - 1 00) - 1 000 = 1 0 1 ;
c) ((x + 1 ) + 1 0) + 1 0 1 = 1 00 1 ;
d) (x + 990) + x = x + 1 000.

25. Arătati că dacă suma a cinci numere naturale diferite este

,

mai mică decât 1 5 , atunci produsul lor este zero.

Niculina Petrescu şi Maria Armangic, Alexandria

26. Efectuati:,

1 . 2 + 2 . 3 + 3 . 4 + 4 . 5 + 5 . 6.

1 72
 27. Arătati că:
,

1 1 3 5 7 1
-<_._._._<- .
4 2 4 6 8 3

Steliana Vlad, Bucureşti

28. Într-o curte se află găini şi iepuri, în total fiind 1 1 2

picioare şi 44 de capete. Câte găini şi câţi iepuri sunt ?

Niculina Petrescu şi Maria Armangic, Alexandria

29. Determinaţi trei numere consecutive, ştiind că suma lor

este cu 37 mai mare decât numărul cel mai mic.

Niculina Petrescu şi Maria Armangic, Alexandria

30. Suma dintre o doime, o treime şi o şesime dintr-un număr

este egală cu 402. Aflaţi numărul respectiv.

Niculina Petrescu şi Maria Armangic, Alexandria

3 1 . Într-un camion sunt 8 lăzi de 1 0 kg şi 7 lăzi de 20 kg. Cât

cântăresc împreună Iăzile din camion ?

32. Dublul unui număr este triplul celui de al doilea număr.

Care sunt cele două numere dacă suma lor este egală cu 1 00 ?

33. Un număr plus a opta parte din el este 900. Cât este
numărul ?

34. Aflaţi x şi y dacă x + y = 1 000 şi x - y = 1 00.

35. Aflaţi pe x din egalitatea:

a) ( ( ( x 1 ) - 2 ) - 3 ): 8 = 1 000 - 2;
-

b) ( ( ( x + 1 ) + 2 ) + 3 ) . 8 = 800 + 8 ;
c) ( ( x : 2 ) : 4 ) : 8 = 1 02 ;
d) ( ( x · 2 ) . 3 ) · 4 = 24000.

1 73
 36. Determinaţi numărul de două cifre al cărui sfert este
dublul sumei cifrelor.

Nicoleta Predescu, Rast, Dolj

37. Considerăm numărul 872. Care este diferenta

, dintre cel
mai mare număr şi cel mai mic număr scris cu două dintre cifrele
acestuia ?

Veronica Dumitrescu, Craiova

38. Laurenţiu întreabă: Câţi ani am eu dacă peste 1 5 ani voi

avea vârsta pe care o avea mama acum 9 ani, iar peste 2 ani mama
va avea triplul vârstei mele ?

Mihaela Lica, Craiova

39. Maria a numerotat versurile poeziei "Luceafărul " de

Mihai Eminescu. Poezia are 98 de strofe cu câte 4 versuri fiecare.
De câte ori a folosit Maria cifra 9 în numerotarea versurilor ?

40. Un grup care are mai puţin de 20 elevi joacă "buchete le " .
Ştiind că dacă s-ar grupa câte 4 ar rămâne 2 elevi pe margine, iar
dacă s-ar grupa câte 3 , ar rămâne un elev, aflaţi câţi elevi participă la
J Oc.
Mihaela Lica, Craiova

4 1 . Determinaţi numrele naturale m şi n ştiind că ele verifică

următoarea relatie:
, 97 - 1 7n = m.

Mariana Zălog, Tg. Jiu, Gorj

42. Aflaţi cel mai mic număr de patru cifre care împărţit la un
număr de două cifre dă restul 89.

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 74
 43. Detenninaţi numerele de fonna ab pentru care avem:
ab + ba = 8 8 .

44. Suma a cinci numere este 540. Dacă l a aceste numere

adunăm acelaşi număr obţinem respective 1 02, 1 03 , 1 1 8 , 1 29, 1 3 3 .
Care sunt numerele initiale
, ?

Gh. Achim, Mizil, Prahova

45. Detenninaţi x, y, z E N, ştiind că:

(4 - x)(y - 2)(z - 3) = 1 5 .

46. Să se afle numerele a şi b ştiind că sunt îndeplinite

condiţiile: a + b = 7007 şi a : b = 6.

47. Un cumpărător a achiziţionat 13 obiecte, fiecare obiect

având preţul de 77 lei. Ce rest primeşte de la 1 1 00 lei ?

48. Un pătrat are lungimea laturii de 1 0 cm, iar un dreptunghi

are lungimea laturilor de x cm şi de y cm. Detenninaţi x şi y, ştiind
că pătratul şi dreptunghiul au arii egale (x, y E N).

49. În câte zerouri se tennină numărul:

a = 1 25 . 1 04 + 250 · 204 + 375 · 208 + 500 · 200 ?

50. Aflati
, numerele naturale x care verifică relatiile
, :
.
99 � 2 x + 1 � 203 .

5 1 . Aflaţi numerele naturale cuprinse între 30 şi 1 50, care

împărţite la 22 dau restul egal cu dublul câtului.

Eugenia Dobrin, Curtea de Argeş

52. Fie segmentul AB de lungime 1 6 cm. Fie M, N şi

respectiv Q mij loacele unnătoarelor segmente: AB, AM şi respectiv
BN. Ce lungime are segmentul MQ ?

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 75
 53. Aflaţi numerele naturale de forma ah ştiind că:
a . (2b + 5) = 2 1 .

Gh. Achim, Mizil, Prahova

54. Aflaţi x, y, z ştiind că:

x + y + z = 1 00; x + Y = 1 0; x = 4y.

55. Câte numere pare sunt în intervalul [ 1 0 1 , 1 00 1 03] ?

56. Determinaţi numerele naturale a, b, c ştiind că:

a + b = 7 şi a . b . c = 24.

57. Reconstituiţi adunarea:

1 *+
9*
1 1 2

58. Aflaţi x, y E N ştiind că:

(x + 1 )(y + 2) = 44.

59. Sfertul unui număr x este 3 3 . Aflaţi 8x.

60. Dacă x + y = 1 1 1 1 şi x - y = 1 1 , aflaţi x şi y.

Indicaţii şi răspunsuri

1 . a + b = 5 (a - b) => a + b = 5a - 5b => a + 6b = 5b => 4a =

6b => 2a = 3b este relaţia dintre a şi b şi atunci => a = 3k şi b = 2k.
Dând valori lui k (de exemplu k = 3 => a = 9 şi b = 6 sau pentru k =
5 obţinem a = 1 5 şi b = 1 0) se obţin exemplele cerute.

1 76
 2. a = 3 006 şi b = 3 3 6 de unde rezultă a + b = 3 3 42 şi a - b =
2670 atunci câtul şi restul împărţirii lui a + b la a - b este 1 respectiv
672.

3. Fie n un număr natural atunci (n : 4) : 2 = n : 8 .

4 . Perimetrul este 4cm + Scm + 6cm = I Scm. Pentru desen se

foloseşte rigla şi compasul.

5. Dacă x - 2 ; x - 1 ; x; x + 1 ; x + 2 sunt numerele naturale

consecutive atunci S = Sx = SOO de unde rezultă x = 1 00 şi atunci 2x
= 200.

6. Din prima relaţie rezultă că a - b = 2c şi b - c = 2c relaţii

din care obţinem a - c = 4c folosind metoda comparaţiei de unde a =
Sc. Din a - b = 2c => Sc - b = 2c => 3c - b = O => b = 3 c . Din ultima
relaţie a enunţului problemei obţinem Sc + 3c + c = 72 => 9c = 72 de
unde rezultă c = 8, a = 40 şi b = 24.

7. Notând cu n numărul de cutii ce conţin creioane negre şi cu

r numărul de cutii ce conţin creioane roşii obţinem: I On + 1 2r =

4800. Împărţind prin 2 relaţia obţinută avem:

Sn + 6r = 2400 de unde 6r = 2400 - Sn de unde tragem concluzia că
n se împarte exact la 6, adică n E { 6, 1 2, . . . , 47S } . Pentru n = 6 => r
= 39S . ş.a.m.d.

8. 9876S43 + 1 234S67 = 1 1 1 1 1 1 1 0 .

9 . Notând cu a numărul mare ş i cu b numărul mic obţinem a +

b = 76 şi a = Sb + 4 de unde folosind metoda eliminării unei mărimi
şi înlocuirii ei cu altă mărime se obţine Sb + 4 + b 76, adică 6b =
=

72 de unde rezultă că numărul b = 1 2 şi a = 64.

1 0. Se poate folosi metoda grafică. Costel are 3 mere şi Ionel

are 1 2 mere.

1 77
 1 1 . Se obţine a = 4, b = 2, c = O şi x = 4 sau a = 2, b = 1 , c = O
şi x = 2.

12. Observăm că cea mai mică valoare a lui n este 43 pentru

că 43 44 = 1 892, iar cea mai mare valoare a lui n este 44 pentru că
.
44 · 45 = 1 980 şi atunci � n E {43 , 44 } .

13. Din m � 2 şi n � 3 � � ::;� ş i � ::; � de unde rezultă prin

m 2 n 3
1 1 1 1 5
adunarea ce 1 or d ouaw re 1 atu
,
· · ca� - + - ::;- + - = - < 1 .
m n 2 3 6

14. S = 1 0 + 1 1 + . . . + 99 - ( 1 1 + 22 + . . . + 99) = 1 09 · 45 -
1 1 · 45 = 45( 1 09 - 1 1 ) = 45 · 98 = 44 1 0.

1 5. aaa = a . 1 1 1 = a 3 . 3 7 de unde rezultă că a = 9 şi atunci

.

999 îndeplineşte condiţiile problemei.

1 6. Dacă x, y sunt dimensiunile dreptunghiului atunci

obţinem relaţiile x . y = 3 6 şi x + y = 1 5 . Scriind toate perechile de
numere naturale care au produsul 3 6 obţinem că singura pereche
pentru care suma numerelor este 1 5 este (3 , 1 2).

1 7. Din prima relaţie se observă că a trebuie să fie cifră

impară şi atunci avem: a = 1 , b = 7, c = 3 ; a = 3 , b = 6, c = 2; a = 5 ,
b = 5 , c = 1 ; a = 7, b = 4 , c = O ş i atunci numerele căutate sunt 1 73 ,
3 62, 5 5 1 ş i 740.

1 8. Avem a = 42k şi b = 42p cu 42k + 42p = 1 0 adică 42(k +

p) = 2 1 0 de unde k + P = 5 . Avem situaţiile k = O şi p = 5 � a = O şi
b = 2 1 0; pentru k = 1 şi p = 4 => a = 42 şi b = 1 68 ş.a.m.d pentru k =
5 şi P = O � a = 2 1 0 şi b = O.

19. Din relaţia dată observăm că a trebuie să fie o cifră care se

împarte exact la b şi atunci � b E { 1 , 2, 3 , 4 } . Cercetând cele 4
posibilităţi pe care le ia b se obţine ah = 24.
1 78
 20. Notăm cu x numărul mare şi cu y numărul mic. Avem
relaţiile x + y = 3 6 şi x - y = 2 y. Din a doua relaţie obţinem x = 3y
şi atunci prima relaţie devine 4y = 36. Se obţine y = 9 şi x = 27.

2 1 . Sunt 1 1 numere naturale mai mici decât 1 00 care se

împart exact la 9 şi 1 00 de numere naturale mai mici sau egale cu
900 care se împart exact la 9 şi atunci în intervalul [ 1 00, 900] vor fi
1 00 - 9 = 99 de numere naturale care se împart exact la 9 .

22. S = 1 1 1 1 + 2222+ . . . + 9999 = 1 1 1 1 ( 1 + 2 + . . . + 9 ) = 1 1 1 1

· 45 = 49995.

23. De la 1 00 1 la 1 99 1 sunt 1 00 de numere ş. a. m. d. De la

9009 la 9999 sunt 1 00 de numere. Se obtin în total 900 de numere.
,

24. a) Orice x diferit de zero este soluţie a ecuaţiei.

Se aplică metoda mersului invers şi obţinem: b) x = 1 20 1 ; c) x =
889; d) x = 1 00.

25. S = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 1 5 . Cum S trebuie să fie mai mic

decât 1 5, înseamnă că printre cele 5 numere naturale diferite trebuie
să fie şi O şi atunci produsul lor va fi o .

26. 2 + 6 + 12 + 20 + 3 0 = 70.

27. Relaţia din enunţ se înmulţeşte cu 12 şi atunci se obţine: 3

1 05
< < 4, relatie
' care înmultită cu 32 conduce la 96 < 1 05 < 1 28.
32 ,

28. Se foloseşte metoda falsei presupuneri: presupunând că în

curte sunt numai iepuri, am ajunge la concluzia că ar fi 1 76 de
picioare şi atunci ( 1 76 - 1 1 2 ) : 2 = 64 : 2 = 32 sunt găini şi 1 2 sunt
lepun.

29. Dacă x, x + 1 şi x + 2 sunt cele 3 numere consecutive,

atunci se obtine ecuatia: x + x + 1 + x +2 = x + 3 7 cu solutia x = 1 7
, , ,

şi atunci 1 7, 1 8, 1 9 sunt numerele căutate.

1 79
 . x +-
x +-x = 402 , re l atle
� 1 cautat
30 . D aca� x este numaru � ob tmem:
, - '
2 3 6 '
, cu 6 ne conduce la 3x + 2x + x = 402 6 de unde se
care înmultită .
obţine că: x = 402 .

3 1 . 8 . 1 0 kg + 7 . 20 kg = 80 kg + 1 40 kg = 220 kg.

32. Dacă x şi y sunt numerele căutate se obţin relaţiile: 2x =

3y şi x + y = 1 00. Înmulţind cu 2 a doua relaţie avem 2x + 2y = 200
de unde 3y + 2y = 200 şi atunci y = 40 şi x = 60.

33. Dacă x este numărul căutat atunci x + x = 900 de unde

8
rezultă că: x = 800.

34. Folosind metoda grafică se obţine x = 550 şi y = 450.

35. Se foloseşte metoda mersului invers.

36. Dacă ah este numărul căutat, avem relaţia: ( I Oa + b) : 4 =

2 (a + b) de unde se obţine că: I Oa + b = 8a + 8b adică 2a = 7b de

unde a = 7 şi b = 2, rezultă numărul căutat este 72 .

37. 87 - 2 7 = 60.

38. Notăm cu x vârsta lui Laurenţiu şi cu y vârsta mamei sale,

atunci obţinem relaţiile: x + 1 5 = y - 9 şi 3 (x + 2) = y + 2. Din prima
relaţie deducem că y - x = 24 şi folosind metoda grafică vom obţine
x = 1 0 şi y = 34.

39. 98 . 4 = 3 92 versuri are poezia " Luceafarul". De la 1 la

99 folosim de 20 ori cifra 9, de la 1 00 la 1 99 folosim de 20 ori cifra
9, de la 200 la 299 folosim de 20 ori cifra 9, iar de la 300 la 3 89
fo l osim de 9 ori cifra 9, iar de la 390 la 3 92 folosim de 3 ori cifra 9 .
În total cifra 9 a fost folosită de 6 2 de ori.

1 80
 40. Notăm cu k numărul grupurilor de 4 elevi şi cu p numărul
grupurilor de 3 elevi. Obţinem 4k + 2 = 3p + 1 de unde avem 3p =
4k + 1 . Dacă k = 1 , sau k = 4, atunci 4k + 1 nu se împarte la 3 .
Avem soluţie pentru k = 2 şi atunci obţinem c ă 9 elevi sunt în grup.
Dacă k = 4, atunci numărul elevilor din grup este mai mare ca 20.

41. Pentru n = 1 => m = 80; pentru n = 2 => m = 63 ; pentru n

= 3 => m = 46; pentru n = 4 => m = 29; pentru n = 5 => m = 1 2.

42. Notând cu x numărul căutat, atunci el are forma x = 90c +

89 de unde obţinem c = 1 1 pentru ca x să aibă 4 cifre şi atunci x =
1 079.

43. Din I I (a + b) = 88, obţinem a + b = 8 şi atunci numerele

căutate sunt 1 7, 26, 34, 44, 62, 7 1 , 43 .

44. Notând cu x numărul adăugat la fiecare din cele 5 numere

obtinem ecuatia: 1 02 x + 1 03 x + 1 1 8 x + 1 29 x + 1 3 3 x =
, ,
- - - - -

540 de unde avem 5 8 5 5x = 540 adică 5x = 45 de unde x = 9.

-

Numerele iniţiale sunt 93 , 94, 1 09, 1 20 şi 1 24.

45. Problema are mai multe soluţii: x = 3, Y = 5 , z = 8; x = 5,

Y = 3 , z = 1 8 ş. a. m. d.

46. Din relaţia a doua obţinem a = 6b şi atunci prima relaţie

devine 7b = 707 de unde b = 1 00 1 şi a = 6006.

47. 1 1 00 lei -
1 3 . 77 lei = 1 1 00 lei -
1 00 1 lei = 99 lei.

48. Din relaţia xy = 1 00 se obţine că x ia pe rând valorile ce

reprezintă numere la care 1 00 se împarte exact, iar y se determină
corespunzător valorilor lui x.

49. a = 1 25 ( 1 04 + 408 + 624 + 800) 1 25 . 1 93 6 = = 1 25 . 8 .

242 = 242000, număr ce se termină în 3 zerouri.

181
 50. 99 � 2x + 1 � 203 � 98 � 2x � 203 � 49 � x � 1 0 1 �
X E {49, 50, . . . , 1 0 1 }

5 1 . Numerele naturale au forma n = 22c + 2c � n = 24c �

n E {48, 72, 96, 1 20, 1 44 } .

52. AB = 1 6 � AM = 8 � NM = 4 � MQ = 2.

53. Din relaţia dată deducem că a = 1 şi 2b + 5 = 2 1 sau a = 3

şi 2b + 5 = 7 de unde obţinem ah = 1 8 sau ah = 3 1 .

54. Din relaţiile 2 şi 3 rezultă că 4y + Y = 1 0 adică 5y = 1 0 şi

atunci se obţine y = 2, x = 8 şi z = 90.

55. Intervalul dat contine 1 00 1 02 : 2 - 1 00 : 2 = 5005 1 - 50 =

,

5000 1 numere pare.

56 a = 1 , b = 6 , c = 4 ,' a = 3 , b = 4 , c = 2 ,' a = 4 , b = 3 , c = 2 ,' a

.

= 6, b = 1 , c = 4 .

57. Avem mai multe soluţii: ( 9 ; 3); (8; 4); ( 7 ; 5 ) ; (6; 6 ) ; (5 ; 7);
(4; 8); (3 ; 9) unde primul număr din paranteză înlocuieşte steluţa de
la primul număr, iar al doilea număr din paranteză înlocuieşte steluţa
de la al doilea număr.

58. Avem mai multe soluţii: x = O, Y = 42; x = 1 , Y = 20;

ş . a. m. d.

x
59. - = 33
se înmulţeşte cu 32 şi se obţine 8x = 1 056, x fiind
4
numărul al cărui sfert este 3 3 .

60. Folosind metoda figurativă s e obţine x = 5 6 1 ş i y = 550.

1 82
 Anul 2006

1. Un număr plus sfertul său este egal cu 1 000. Care este

numărul ?

2. Reconstruiti adunarea:
,

lab +
cb
200

3. Calculaţi suma tuturor numerelor naturale impare cuprinse

între 900 şi 950.

4. Câte numere naturale verifică relatiile:,

99 � 2x + 1 � 999?

5. Dublul unui număr este egal cu triplul altui număr. Dacă

suma numerelor este 200, aflaţi fiecare număr.

6. Numerele a, b, c, d E N verifică relaţiile:

a + b + C + d = 1 00; a + b + C = 1 1 ; b + c + d = 90
Calculaţi b c, ştiind că b > c.
-

7. Dublul sumei a două numere este 1 000, iar triplul diferenţei

lor este 600. Care sunt numerele ?

8. Calculaţi suma tuturor numerelor naturale mai mari sau

egale cu 1 00 şi mai mici sau egale cu 200.
2 2
9. Un pătrat are aria 1 6 cm , iar alt pătrat are aria 4 cm .
Calculaţi raportul lungimi lor laturi lor celor două pătrate.

10. Calculati:
,

a) (2000 - 1 000) : 1 0; b) (400 : 40) : 1 0;

c) ( 1 003 + 997) 1 00;
.
d) (32 + 68) . (32 + 68);
183
 1 1 . Reconstituiti adunarea:
,

aaa+
aa
a
xyzt
----

12. Reconstituiţi adunarea:

BALAMA+
ALAMA
LAMA
AMA
MA
A
8 0 8 0 8 0
Gh. Achim, Mizil, Plopeni

13. O mamă şi cei doi copii ai ei au împreună 60 de ani. Să se

afle vârsta fiecăruia dintre copii, ştiind că cel mai mare dintre copii
are de trei ori vârsta copilului mai mic şi că mama are vârsta egală
cu dublul sumei vârstei copiilor.

Valerica Profire, Vaslui

14. Suma a două numere naturale este 3 96. Primul număr se

termină în O. Dacă îl tăiem pe O, vom obţine al doilea număr. Găsiţi
numerele.

Valerica Profire, Vaslui

1 5. Aflaţi trei numere naturale cu suma lor 73 , ştiind că al

doilea număr împărţit la primul număr dă câtul 2 şi restul 1 , iar al
treilea număr este dublul celui de-al doilea număr.

Eugenia Dobrin, Curtea de Argeş

1 84
 1 6. Aflaţi dimensiunile unui dreptunghi cu perimetrul 32 cm
2
şi care are aria 60 cm •

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 7. Suma a 1 5 numere naturale distincte este 1 2 1 . Care sunt

aceste numere ?
Vasile Tarciniu, Vrancea

1 8. Un dreptunghi şi un pătrat sunt echivalente. Dacă aria

2
dreptunghiului este 3 600 cm , aflaţi perimetrul pătratului.

19. Împărţind numărul 1 000000 1 la 1 1 se obţine un cât şi un

rest. Aflaţi câtul şi restul.

20. Aflaţi pe x şi pe y din relaţiile:

(x 1 00) : 20 = 1 050 - 1 99 ;
-

(y + 50) . 50 = 50000.

2 1 . Reconstituiti scăderea :
,

CINCI - TREI = DOI.

Carmen Sotan, Cluj -Napoca şi Eugen Spaciu,

Corbu,Harghita

22. Dacă se ştie că a + b = 1 000 şi a - c = 5, atunci să se

calculeze:
5a + 2b - 3c.
Carmen Sotan, Cluj -Napoca şi Eugen Spaciu, Corbu, Harghita

23. Reconstituiti scăderea:

,

8 *6-
72 8
=
* 8
Gh. Achim, Mizil, Prahova

185
 24. Câte numere naturale cupnnse între 1 00 ŞI 1 0000 se
împart exact la 3 şi la 7 ?

25. Rezolvaţi pe rând ecuaţiile:

a) [(2x - 1 ) - 3 ] · 2 = 1 000; b) (3x) . x = 3x;
c) [(x - 1 00) - 200] : 2 = 800.

26. Suma a trei numere a, b, c este 1 28 . Să se afle numerele

ştiind că dacă îl triplăm pe a îl obţinem pe b, iar dacă facem
diferenţa dintre c şi b îl obţinem pe a.

Rozalia Paraschivescu, Piteşti

27. Dacă a + b = 20, b + C = 1 8, c + a = 22, să se calculeze :

(a · b + 44) : 20 + 3 . c.

Rozalia Paraschivescu, Piteşti

28. Să se afle numărul x care verifică egalitatea:

1 0 - {20 - [ 30 + (40 - 40 : x) : 5] : 6} : 7 = 8 .

Elena Păuna, Târgovişte

29. Care numere naturale mai mari ca 1 00 şi mai mici ca 200

dau la împărţirea cu 7, restul 1 ?

30. 42 de bidoane trebuie duse într-o magazie. Câte drumuri a

facut Ionel pentru a le transporta, dacă la primul drum a luat 4
bidoane, la următoarele drumuri a luat câte 5 bidoane, iar la ultimul
drum a dus 3 bidoane ?
Maria Damian, J ariştea

3 1 . Determinaţi numerele x şi y ştiind că suma lor este 64, iar

diferenţa lor este 1 6.
Horaţiu Boncea, Cluj-Napoca

1 86
 32. Scrieţi toate numerele naturale cuprinse între 65 şi 465,
care se împart exact la 5 şi la 7.
Claudia Theodora Truţă, Balş, Olt

33. Numerele naturale a, b, c verifică relaţiile : a + b = 7,

b + c = 9. Calculaţi: a + 2b +c, c - a.

34. Reconstituiti adunarea:

,

UNA+
lI N A
DOUĂ

Onorica Dorca, Baia Mare

35. Rezolvaţi escuaţia:

(x - 2006) : 2007 = 2008.

36. Un caiet şi un creion costă împreună a lei. Un caiet şi o

gumă costă împreună b lei. Care costă mai mult, creionul sau guma?

37. Aflaţi a, b E N astfel încât: 2a + 3b = 25 .

38. Un obiect A şi un obiect B costă împreună 600 lei. Dacă

dublăm preţul lui A şi înjumătăţim preţul lui B, plătim pentru
amândouă obiectele 600 lei. Cât costă fiecare obiect ?

39. Aflaţi pe x din ecuaţia:

( (2x - 1 ) : 2 ) · 2 = 1 00 1 . 1 003 .

40. Dacă (a - 3) (a - 5) = O şi (b - 2) (b - 4) = O, să se
calculeze: a + b + ab.

4 1 . Suma vârstelor a doi fraţi este 1 8 ani. Să se afle aceste

vârste, dacă în urmă cu 6 ani unul din fraţi avea de două ori mai
multi ani decât celălalt frate.
,

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

1 87
 42. Aflaţi a, b E N astfel încât să avem:
a . (b + 7) = 27.

Gh. Achim, Mizil, Prahova

43. Într-o clasă cu 30 de elevi, 1 7 dintre elevi joacă fotbal, iar

1 9 elevi joacă handbal. Câţi elevi j oacă şi fotbal şi handbal ?

Gh. Achim, Mizil, Prahova

44. Reconstituiţi adunarea:

abc +
abc
abc
dac

45. Aflaţi x, y, z E N pentru care:

x · y . Z = 15.

46. S ă se determine a ştiind că:

5al + 4a2 + 3a3 + 2a4 + la5 = 1 8 1 5

Rozalia Paraschivescu, Piteşti

47. Aflaţi suma numerelor de forma a5bc ştiind că:

a + b + c = 1 0.

Rozalia Paraschivescu, Piteşti

48. Determinaţi a, bE N a. î. ( 7a + 3b ) ( 3a + 7b ) = 1 00.

49. Rezolvati , ecuatia:

,
( ( ( x - 1 ) - 2 ) - 3 ) : 2 = 1 0 1 + 1 02 + 1 03 + 1 04 + 1 05 .

50. Calculaţi suma numerelor naturale pare cuprinse între 1 şi

1 00 1 înclusiv.
1 88
 5 1 . Să se afle numărul xy ştiind că xy = 2 . x . y .

Elen a Păuna, Târgovişte

52. Scrieţi numărul 2007 sub forma a bed . .

Eugenia Dobrin, Curtea de Argeş

53. Să se reconstituie adunarea:

aba+
b ab
aaa
bbb
ccc
unde a -:t b.
Steluţa Ivănescu, Slatina

54. Să se reconstituie adunarea:

LEMA+
EMA
MA

2 O O 7
Steluţa Ivănescu, Slatina

55. Calculaţi suma:

2
S = 1 + 2 2 + 3 2 + 42 + 5 2 + 6 2 +7 2 + 8 2 + 9 2 + 1 0 2 .

56. Aflaţi pe din egalitatea:

((((X�l ) : H H } 1� � 1 .
x

+3 +s +7 +9

Aurel Ene, Rm. Vâlcea

57. În câte zerouri se termină numărul:
A = 2 . 4 . 6 . 8 . . . . . 2004 . 2006 ?

189
 58. Scrieţi numerele de forma abc pentru care a - c = 2.

59. Câte numere de forma IabI există ?

60. Rezolvaţi ecuaţia: ( ( ( x - 1 00 1 ) : 2 ) : 3 ) : 4 = 5 5 .

Indicaţii şi răspunsuri

1 . Dacă notăm cu x numărul căutat atunci obţinem x + x : 4 =

1 000 de unde rezultă 4x : 4 + x : 4 = 1 000 => 5x : 4 = 1 000 => x : 4
= 200 => x = 800. Problema poate fi rezolvată şi prin metoda
figurativă.

2. Avem mai multe soluţii: pentru b = O rezultă că a + c = 1 0,

iar pentru b = 5 rezultă a + c = 9. Se iau în consideraţie toate
variantele posibile pentru a şi c care sunt cifre.

3. S = 90 1 + 903 + . . . + 949 = 900 . 25 + (1 + 3 + . . . + 49) =

22500 + 50 . 25 : 2 =22500 + 25 . 25 = 22500 + 625 = 23 1 2 5 .

4 . 9 9 � 2 x + 1 � 999 => 98 � 2 x � 998 => 4 9 � x � 499 => 499

- 48 = 40 1 numere naturale care verifică relatia.
,
5. Notând cu x şi y numerele căutate obţinem relaţiile: 2x =
3y şi x + y = 200. Înmulţind cu 2 a doua relaţie obţinem 2x + 2y =
400 şi acum folosind metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirea ei
cu altă mărime rezultă 5y = 400 de unde: y = 80 şi x = 1 20.

6. Din prima şi a treia relaţie folosind metoda comparaţiei

rezultă: a = 1 0. Din prima şi a doua relaţie folosind metoda
comparaţiei rezultă: d = 89. În a doua relaţie înlocuindu-l pe a cu 1 0
se obţine b + c = 1 şi cum b > c rezultă că: b = 1 şi c = O de unde se
obtine
, că: b - c = 1 .

7. Notând cu x şi y numerele căutate se obţin relaţiile:

2 (x+y) = 1 000 şi 3 . (x - y) = 600, de unde obţinem: x + y = 500 şi
.
1 90
x - y = 200, de unde folosind de exemplu metoda figurativă
obţinem: x = 3 5 0 şi y = 1 50.

8. Scriem: S = 1 00 + 1 0 1 + ... + 1 99 + 200

S = 200 + 1 99 + . . . + 1 0 1 + 1 00
Adunând membru cu membru cele două relaţii se obţine:
2 S = 300 . 1 0 1 , de unde: S = 1 50 . 1 0 1 = 1 5 1 50.

9. Din A = 16 cm2 rezultă L = 4 cm, iar din a = 4cm2 rezultă

4
' L =-
w 1 = 2 cm. 1"n conc l UZle
ca: - = 2 .
1 2

1 0. a) 1 000 : 1 0 = 1 00; b) 1 0 : 1 0 = 1 ; c) 2000 . 1 00 = 200000;

d) 1 00 . 1 00 = 1 0000.

1 1 . a = 9 � xyzt = 1 1 07 este singura posibilitate pentru că

dacă a � 8 rezultatul nu mai este format din patru cifre ci din trei
cifre.

12. B = 7, A = 5, M = 1 , L = 3 .

13. Notând cu x vârsta mamei, cu y vârsta copilului mai mare

şi cu z vârsta copilului mai mic se obţin relaţiile x + y + z = 60, y =
3z şi x = 2(y + z) = 2y + 2z = 2 . 3z + 2y = 6z + 2z = 8z. Folosind
metoda eliminării unei mărimi prin înlocuirea ei cu altă mărime
prima relaţie devine: 8z + 3z + z = 60 de unde 1 2z = 60 şi atunci z =
5 , y = 1 5 şi x = 40.

14. Notând cu x şi y cele două numere se obţin relaţiile x + y

= 396 şi y = 1 0x de unde l l x = 3 96 adică x = 36 şi y = 3 60.

15. Notând cu x, y, z numerele naturale căutate obţinem

relaţiile x + y + z = 73 , Y 2x + 1 şi z = 2(2x + 1 ) = 4x + 2.
=

Folosind metoda eliminării unei mărimi prin înlocuirea ei cu altă

mărime prima relaţie devine x + 2x + 1 + 4x + 2 = 73 de unde 7x +
3 = 73 adică 7x = 70 şi atunci x = 1 0, Y = 2 1 şi z = 42.
191
 16. Avem relaţiile L + 1 = 1 6 şi L . 1 = 60. Se scriu perechile
de numere naturale care au suma 1 6 şi alegem acele perechi în care
produsul numerelor este 60. Obţinem L = 1 0cm şi 1 = 6cm.

1 7. Observăm că 1 + 2 + . + 1 5 = 1 20 de unde deducem că

. .

cele 1 5 numere căutate sunt 1 , 2, 3 , . . . , 1 4, 1 6.

18. Notând cu x latura pătratului obţinem relaţia 3 600 = x . x

de unde x = 60cm şi atunci perimetrul este 240cm.

19. 90909 1 este câtul şi restul este zero.

20. Se foloseşte metoda mersului invers şi obţinem x - 1 00 =

85 1 . 20 adică x = 1 7020 + 1 00 => x = 1 7 1 20 şi analog y =
2499950.

2 1 . 1 = O, C = 1, T = 9 şi problema are mai multe soluţii cu E

= 2 şi N < R.

22. Prima relaţie se înmulţeşte cu 2 iar a treia se înmulţeşte cu

3 după care adunând cele două relaţii se obţine 5a + 2b - 3c = 20 1 5 .

23. * de la scăzător este 8 iar cea de la descăzut este 1 sau 2 şi

atunci pentJ.u * de la rezultat obţinem 8 şi respectiv 9.

24. Se observă că numerele care îndeplinesc cerinţa problemei

se împart exact la 2 1 şi cum până la 1 0000 avem 476 de numere iar
până la 1 00 avem 4 numere rezultă că între 1 00 şi 1 0000 vom avea
476 - 4 = 472 de numere.

25. Se foloseşte metoda mersului invers şi vom obţine:

a) ( 2x - 1 ) - 3 = 500 => 2x - 1 = 503 => 2x = 504 � x = 252;
b) ( 3x ) . x = 3x => 3x . (x - 1) = O => x = O sau x = 1 ;
c) (x - 1 00) - 200 = 1 600 => x - 1 00 = 1 800 => x = 1 900.

1 92
 26. Obţinem relaţiile: a + b + C = 1 28, 3a = b şi c - b = a; iar
din ultimele două rezută că: c - 3 a = a de unde: c = 4a şi atunci
prima relaţie devine : a + 3 a + 4a = 1 28 de unde 8a = 1 2 8 , adică:
a = 1 6, b = 48 şi c = 64.

27. Adunând cele trei relatii membru cu membnl se obtine că:

, ,

2 (a + b + c) = 60, de unde rezultă că: a + b + C = 3 0 şi atunci a = 1 2,

b = 8 şi c = 1 0 care înlocuite în expresia ce trebuie calculată se
obţine 37.

28. Folosind metoda mersului invers se obţine că acolada are

valoarea 1 4, paranteza dreaptă are valoarea 3 6 iar paranteza rotundă
are valoarea 30 de unde 40 : x = 1 0 adică x = 4.

29. Notând cu x numerele naturale ce îndeplinesc condiţiile

din problemă se observă că au forma x = 7k + 1 de unde obţinem
relaţiile 1 00 < 7k + 1 < 200 => 99 < 7k < 1 99 => k E { 1 5 , 1 6, . . . ,
2 8 } => x E { 7 · 1 5 + 1 , . . . , 7 · 28 + 1 } =>
x E { 1 06, 1 1 3 , . . . , 1 97 } .

30. Notăm cu x numărul drumurilor în care Ionel a dus câte 5

bidoane şi atunci obţinem 4 + 5x + 3 = 42 de unde 5x + 8 = 42
adică 5x = 35 adică x = 7 de unde rezultă că Ionel a tăcut 9 drumuri.

3 1 . Folosind metoda figurativă se obţine x = 40 şi y = 24.

32. Observăm că numerele căutate trebuie să fie numere

naturale care se împart exact la 3 5 şi atunci până în 465 avem 1 3
numere iar până în 65 avem un număr şi atunci între 65 ş i 465 avem
1 3 - 1 = 1 2 numere.

33. Adunând cele două relaţii se obţine a + 2b + c = 1 6. Dacă

din a doua relaţie se scade prima relaţie rezultă că c - a = 2.

34. Avem mai multe soluţii A = O, N = 3 => U = 6, 0 = 2 şi D

= 1 , iar pentru N = 4 => U = 8 , O = 6 , D = 1 . Pentru N = 8 => U = 6 ,
0 = 3 , D = 1 , iar pentru N = 9 => U = 8, 0 = 7 şi D = 1 .
1 93
 35. Se foloseşte metoda mersului invers.

36. Notând cu x preţul caietului, y preţul creionului şi z preţul

gumei obţinem relaţiile x + y = a şi y + z = b. Din a > b => y > z.
Din a = b => y = z. Din a < b => y < z.

37. 2a + 3b = 25 => b E { 1 , 3, 5 , 7} pentru că b trebuie să fie

neapărat impar şi atunci obţinem soluţiile: b = 1 şi a = 1 1 , b = 3 şi a
= 8, b = 5 şi a = 5 , b = 7 şi a = 2.

3 8 . Obţinem relaţiile A + B = 600 şi 2 . A + B : 2 = 600.

Înmultind cu 2 a doua relatie se obtine că: 4A + B = 1 200 care
, "

comparată cu prima relaţie ne duce la concluzia că: 3A = 600 de

unde A = 200 şi B = 400.

39. Se foloseşte metoda mersului invers.

40. Produsul a două numere este zero dacă cel puţin unul din
ele este zero. Din prima relaţie obţinem a = 3 sau a = 5 iar din a
doua relaţie obţinem b 2 sau b = 4. Pentru a = 3 şi b = 2 avem a +
=

b + ab = 1 1 . Pentru a = 3 şi b = 4 avem a + b + ab = 1 9. Pentru a = 5

şi b = 2 avem a + b + ab = 1 7. Pentru a = 5 şi b = 4 avem a + b + ab
= 29.

41. Notăm cu x şi y vârstele actuale ale celor doi fraţi şi

atunci obţinem relaţiile x + y = 1 8 şi 2(x - 6) = y - 6. A doua relaţie
se scrie 2x - 1 2 = Y - 6 de unde rezultă 2x - 6 = y şi folosind
metoda eliminării unei mărimi prin înlocuirea cu altă mărime prima
relaţie devine x + 2x - 6 = 1 8 de unde 3x = 24 adică x = 8 şi y = 1 0.

42. Dacă a = 1 rezultă b = 20 iar dacă a = 3 rezultă b = 2.

Observăm că a nu poate lua valorile 9 şi 27 pentru că atunci b nu
mai poate fi determinat.

43. 1 7 + 1 9 - 30 = 3 7 - 30 = 7 elevi joacă şi fotbal şi handbal.

1 94
 44. c = 5 , b = 1 , a = 3 , d = 9.

45. Avem mai multe soluţii x = y = 1 şi z = 1 5 ; x = 1, Y = 3 şi

z = 5 ' x = 1 Y = 5 şi z = 3 ' x = 3 Y = 1 şi z = 5 ' x = 3 Y = 5 şi z = l ,'
" " "

x = 5 , Y = 1 şi z = 3 ; x = 5 , Y = 3 şi z = 1 ; x = 1 5 , Y = z = l . ş.a.m.d.

46. Obţinem: 1 600 + 50a + 1 5 = 1 8 1 5,de unde rezultă că:

50a = 200, adică: a = 4.

47. Dacă a = 9 rezultă b = 1 şi c = O sau b = O şi c = 1 şi atunci

obţinem 95 1 0 şi 950 1 . Dacă a = 8 atunci rezultă b = 2 şi c = O sau b
= 1 şi c = 1 sau b = O şi c = 2 şi atunci obţinem 8520, 85 1 1 ,
8502.ş.a.m.d.

48. Observăm că 7a + 3b = 1 0 de unde rezultă că a = b = 1

49. Se calculează membrul doi şi apoi aplicând metoda

mersului invers obţinem x = 1 036.

50. S = 2 + 4 + 6 + . . . + 1 000
. = 2 . ( 1 + 2 + . + 500)
. . = 2A
unde:
A = 1 + 2 + . . . + 500
A = 500 + 499 + . . . + 1 .
Adunând ultimele două relatii obtinem 2A = S = 50 1 . 500
, ,

5 1 . Avem relaţia 1 0x + y = 2xy de unde 1 0x = y (2x - 1 ) de

unde rezultă că y E {2, 4, 6, 8 } pentru că y trebuie să fie neapărat o
cifră pară şi y = 6 este singura cifră care verifică condiţia problemei
şi rezultă y = 3 . Am obţinut că numărul căutat este 3 6 .

52. 2007 = 3 . 669 = 9 . 223 .

53. Observăm că 2a + 2b = c => c E {2, 4, 6, 8 } . Pentru c = 2

=> a + b = 1 care nu poate fi soluţie fiindcă a şi b nu pot lua valoarea
O. Pentru c = 4 => a + b = 2 => a = b = 1 care nu convine pentru că a
1 95
::t.
b. Pentru c = 6 => a + b = 3 => a = 2 şi b = 1 sau a = 1 şi b = 2.
Pentru c = 8 => a + b 4 => a = 1 şi b = 3 sau a = 3 şi b = 1 .
=

54. A = 9 ş.a.m.d.

55. S = 3 85 şi se obţine prin calcul direct.

56. Se aplică metoda mersului invers şi se obţine x = 3 .

57. a se termină în atâtea zerouri câte cifre de 5 se găsesc în

produs, adică 249 de zerouri.

58. a - c = 2 rezultă a = c + 2. Pentru c = O => 2bO cu b E {O,

1 , 2, . . . , 9}. Pentru c = 1 => 3bl cu b E { O, 1, 2, ... , 9 } ş.a.m.d.
pentru c = 7 => 9b7 cu b E {O, 1 , 2, . . . , 9 } .

59. a poate fi oricare din cifrele O , 1 , 2, . . . , 9 ş i b l a fel ceea ce

înseamnă că avem 1 0 . 1 0 = 1 00 numere.

60. Se aplică metoda mersului invers şi se obţine: x = 232 1 .

Anul 2007

1. Câte triunghiuri sunt în desenul următor:

2. Suma a cinci numere naturale distincte este 1 5 . Care sunt

numerele ?

Gh. Achim, Mizil, Prahova

1 96
 3. Reconstituiti înmultirea:
, ,

42·
**
***
***
1 *12

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

4. Determinaţi a, b E N ştiind că: a + 3b = 2 1 .

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

5. Împărţind numărul 1 3 3 3 3 la 29 se obţine un cât şi un rest.

Aflaţi suma dintre cât şi rest.

6. Reconstituiti adunarea:
,

EURO +
URO
RO
O
1 506
Tatiana Iana, Slatina

7. Determinaţi toate perechile de numere naturale (a, b), ştiind

că sunt verificate relatiile:
,

6 < a < 1 0 şi a - b > 4.

Tatiana Iana, Slatina

8. La o împărţire de numere naturale diferenţa dintre

deîmpărţit şi rest este 1 0. Determinaţi deîmpărţitul, împărţitorul,
câtul şi restul.
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

1 97
 9. Reconstituiti adunarea:
.

LOGAN +
OGAN
GAN
AN
N
1 5085
Emil Vlad, Zimnicea, Teleorman

1 0. Aflaţi câtul ŞI restul împărţirii numărului 20007 la

numărul 27.

1 1 . Calculaţi suma:
S = 1 + 2 - 3 + 4 + 5 6 + 7 + 8 - 9 + . . . + 97 + 98 - 99.
-

Steluţa Ivănescu, Slatina

12. Câte numere de trei cifre există, ştiind că două dintre cele
trei cifre sunt egale?

Steluţa Ivănescu, Slatina

13. Să se afle două numere naturale a şi b ştiind că a b = -

1 30 şi că dacă împărţim numărul a la triplul numărului b obţinem

câtul doi şi restul 5 .

Mariţica Ciulei, Măcin, Tulcea

14.Aflaţi un număr de două cifre care se împarte exact la

suma cifrelor sale, dând câtul 5 .
15. Suma dintre un număr şi triplul lui este 2048. Aflaţi
numărul.

1 6. Aflaţi pe x din egalitatea:

2007 - (2007 - (2007 - (2007 - x» ) = 2007.

Victor Săceanu, Drobeta Tr. Severin

1 98
 1 7. Aflaţi pe x din egalitatea:
2007 : (2007 : (2006 : (2005 + x))) = 1 .

Victor Săceanu, Drobeta Tr. Severin

2
1 8. Un dreptunghi are aria egală cu 1 2 cm iar dimensiunile
sale sunt reprezentate prin numere naturale. Dacă lungimea
dreptunghiului se măreşte cu 2 cm, iar lăţimea se micşorează cu 1
2
cm, aria dreptunghiului rămâne tot de 1 2 cm . Aflaţi dimensiunile
dreptunghiului.
Gh. Achim, Mizil, Prahova

19. Se dau numerele: a = 1 00 1 . 203 şi b = 1 0 1 . 1 02 . Aflaţi

restul împărţirii numărului a la numărul b.

20. Doimea treimii unui număr este 1 80 1 . Care este numărul ?

21 .Un termen la o scădere este 3 8 , iar diferenţa este 5 . Care

poate fi celălalt termen ?
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

22. Un număr este cu 45 mai mare decât un alt număr.

Împărţind suma celor două numere la diferenţa lor, seobţine câtul 40
şi restul 3 9 . aflaţi cele două numere.

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

23 . Dacă mama are 38 de ani şi tata are 44 de ani, peste câţi ani
vor avea împreună 1 00 de ani ?
Camelia Stoica, Piteşti

24. Un dreptunghi are lungimea laturilor 3 a şi !!.- . Dacă 4a =

3
600 cm, aflaţi aria dreptunghiului.

Camelia Stoica, Piteşti

1 99
 25. Aflaţi x dacă are loc egalitatea:
x x
x + - + - = 700.
2 4

26. Fie a, b, c E { 1 , 2, 3 , 4, 5 } . Scrieţi numerele de forma abc

ştiind că:
a > b > c.

Emilia Burz şi Radu Burz, Bistriţa, Bistriţa Năsăud

27. Să se determine mulţimea:

4x + 2
A= {x I x E N, x < 3 9, E N }.
7

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

28. Să se determine a, b E N astfel încât 3a + 7b = 36.

Maria Drăgan, Balş, Olt

29. Aflaţi valoarea lui a din egalitatea:

2 2 2 2
(a - a ) a + a . a + a = 2007 - 1 807.
•

Suzana Nistor, Baia Mare, Maramureş

30. Puneţi paranteze, astfel încât să fie adevărate egalităţile:

6·9:3+5·2=9
6 · 9 : 3 + 5 · 2 = 21
6 . 9 : 3 + 5 . 2 = 36
6 . 9 : 3 + 5 . 2 = 46.

Suzana Nistor, Baia Mare, Maramureş

200
 3 1 . Oana, Dana şi Vlad au împreună 26 de ani. Oana şi Dana
sunt gemene, iar Vlad are 1 2 ani.
a ) Aflaţi vârsta Danei.
b ) Cu câţi ani în urmă vârsta lui Vlad era egală cu suma vârstelor
Danei şi Oanei ?
Elena Grigore, Măcin, Tulcea

32. Aflaţi numărul abc dacă:

a + a = b, a + b = c, a + c = 12.
Alexandra Sas, Bistriţa-Năsăud

33. Determinaţi numerele naturale pare, consecutive, a, b, c, d

ştiind că:
a + b + c + d + 45 + 46 + 47 + 48 + 49 + 50 = 3 05 .
Alexandra Sas, Bistriţa-Năsăud

. 1 1 1 1
, grafiIC ca: -
34 . D emonstratl + - + - +- < 1 .
W

2 4 8 16

35. Câte numere naturale care se împart exact la 40 1 s e află în

intervalul [503 , 2020] ?

36. Să se scrie fractiile

, următoare în ordine crescătoare:
5 6 7 8 9 11
"6 ' 9 ' l 2 ' 15 ' 20 ' 30 ·
37. O croitoreasă confecţionează bluze şi rochii din 38 de
metri de mătase. Câte bluze şi câte rochii poate confecţiona, fără să
rămână material, dacă la o bluză intră 2 m şi la o rochie intră 3 m de
material ?
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

38. Numerele naturale a, b, c, împărţite pe rând la 8 dau

resturile 5, 6 şi respectiv 7 . Ce rest dă la împărţirea cu 8, numărul 7a
+ 6b + 5c ?
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

20 1
 39. Pe o dreaptă se consideră în ordine punctele A, B, C, D,
astfel încât AB = 2 cm, BC = 3 cm, CD = 4 cm. Calculaţi lungimile
segmentelor [AC] , [BD] şi [AD] .

40. Rezolvati ecuatia:

. ,

(2x + 1 ) + (4x + 1 ) + (6x + 1 ) = 1 2003 .

4 1 . Suma a trei numere naturale este 1 48 . Al treilea număr

este cu 4 mai mare decât triplul primului număr. Dacă împărţim
numărul al doilea la al treilea număr, obţinem câtul 3 şi restul 2.
Aflaţi cele trei numere.
Mircea Mario Stoica, Arad

42 . Suma unor numere naturale consecutive este 50. Care sunt

aceste numere ?
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

43 . În 1 6 camere ale unui hotel sunt repartizate 1 3 5 de

persoane astfel încât să nu fie două camere cu acelaşi număr de
persoane. Este posibil acest lucru ?
Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

44. Pentru a numerota paginile unei cărţi s-au folosit 2007

cifre. Câte pagine are cartea ?
Natalia Spaciu, Corbu, Harghita

45. Câte numere naturale impare se găsesc în intervalul [ 1 00,

1 000] ?

46. Reconstituiti adunarea:

•

LILIANA +
LIANA
IANA
ANA

4598068

(Comelia Berteşeanu, Rm . Sărat, Buzău )

202
 47. Dacă a + b = 5 şi b + c = 7, calculaţi 7a + 1 2b + 5c.

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

48. Determinaţi numărul xy ştiind că:

xy + 1 5 + yx < 60.
- -

Vasile Tarciniu, Odobeşti, Vrancea

49. Într-un vas se pune apă � din capacitatea sa. Se scoate

4
apoi k din conţinut şi rămân 5 0 1. Ce capacitate are vasul ?
Delia Chifu, Roman, Neamţ

50. Un călător a parcurs într-o zi 20 lan, care reprezintă 4 din

7
drumul ce-l are de parcurs. Câţi lan are tot drumul?

Delia Chifu, Roman, Neamţ

5 1 . Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colţuri

ale încăperii el a văzut trei saci de făină. Pe fiecare sac s-au aşezat
trei mâţe, iar fiecare mâţă a avut pe lângă dânsa trei motănaşi . Câte
picioare sunt la moară ?

Laura Gunesch, Constanţa

52 . Făt-Frumos omoară pe rând cei trei balauri cu câte trei

capete şi fiecare cap cu câte trei limbi. Apoi taie toate limbile
balaurilor, le bagă în traistă, încalecă pe cal şi pleacă spre palatul
împăratului. Cu câte limbi pleacă Făt-Frumos în traistă?

Laura Gunesch, Constanţa

203
 53 . Un pescar a fost întrebat:
- Cu ce preţ vinzi acest peşte ?
- Cu cât vând corpul, cu atât vând capul şi coada la un loc.
- Dar cât costă capul şi coada ?
- Capul costă 20 de lei, iar coada cât capul şi încă o jumătate de
corp.
Acum ştii cu cât vând un peşte ?

Laura Gunesch, Constanţa

54. O casă are 4 camere. Dintr-o cameră s-au făcut 2 camere.

Câte camere are acum casa ?

Laura Gunesch, Constanţa

55. Bunicul meu are 7 kilograme de grâu şi dispune pentru

cântărire de o greutate de 1 kg. Cum separă bunicul meu o cantitate
de 3 kg, printr-o singură cântărire ?

Laura Gunesch, Constanţa

56. Reconstituiţi adunarea MATE+

ATE
TE
E

2000.

Doina Stoica şi Mircea Mario Stoica, Arad

57. Suma a şase numere naturale consecutive este de 1 2057.

Care sunt aceste numere ?

Mircea Mario Stoica, Arad

204
 58. Ionel a citi, dintr-o carte, de la pagina 3 6 la pagina 1 29
inclusiv, iar Marian a citit, de la pagina 1 60 la pagina 252 inclusiv.
Câte pagini a citit fiecare ?

Georgeta Mihuţă Băzăvan, Rm Vâlcea

59. Fie numărul:

S = xxy + xyx + xyy + yxx + yxy + yyx. Determinaţi x şi y dacă S = 999 .

Georgeta Mihuţă Băzăvan, Rm. Vâlcea

60. Fie a = 1 985 1 şi b = 98 . Aflaţi restul împărţirii numărului

a la numărul b.

Indicaţii şi răspunsuri

1 . În figură sunt cinci pătrate care conţin fiecare câte opt

triunghiuri diferite de triunghiurile conţinute şi de celelalte pătrate.
În total sunt 40 de triunghiuri.

2. O + 1 + 2 +3 +9 = 1 5 ; O + 1 + 2 + 4 + 8 = 1 5 ;
0 + 1 + 2 + 5 + 7 = 15; 0 + 1 + 3 + 4 + 7 = 15;
0 + 1 + 3 + 5 + 6 15; 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15.
=

3. Numerele sunt: 3 6 ; 252; 1 26 şi 4.

4. Observăm că b poate lua cel mult valoarea 7. Se va obţine:

b = 7 şi a = O; b = 6 şi a = 3 ; b =5 şi a = 6; b = 4 şi a = 9; b = 3 şi a =
1 2; b = 2 şi a = 1 5 ; b = 1 şi a = 1 8 ; b = O şi a = 2 1 .

5. Câtul este 459 şi restul 1 2 . Suma este 47 1 .

6. O = 9, R = 9, U = 1 , E = 1 şi 0 = 4, R = 3 , U = 2, E = 1.

205
 7. Din a - b > 4 => a � b + 5 şi cum 6 < a < I O se va obţine că:
a = 7 => b E { 1 ; 2 } ; a = 8 => b E { 1 ; 2; 3 } şi pentru a = 9 => b E
{ 1 ; 2; 3 ; 4 } .

8. D = C . Î + R şi cum D = R + 1 0 => C . Î = 1 0 şi atunci vom

avea următoarele patru situaţii : a) C = 1 ; Î = 1 0; D E { 1 0; 1 1 ; . . . . . . . . . ;
1 9 } iar restul corespunzător va fi: O; 1 ; 2 ; . . . . . . . ; 9. b) C = 2; Î = 5 şi
D E { 1 0; 1 1 ; 1 2 ; 1 3 ; 1 4 } cu restul corespunzător care va fi: O; 1 ; 2;
3; 4. e) C = 5 ; Î = 2 ; D E { 1 0; 1 1 } cu restul corespunzător care va
fi O sau 1 . d) C = 1 0; Î = 1 ; D = 1 0 şi R = o .

9. N = 5 ; A = 4; G = 3; O =2 ; L = 1 .

1 0. C = 74 1 şi R = o .

11. S = S I + S 2 - S 3 unde : S I = 1 +4 + . . . . . . + 97 S 2 = 2 + 5 +
. . . . . . + 98 şi S 3 = 3 + 6 + . . . . . . + 99. Se obţine: S = 3 3 . ( 49 + 5 0 -
5 1 ) = 1 554.

12. Dacă b = c şi cum a E { 1 ; 2 ; . . . . . ; 9 } , pentru fiecare

valoare pe care o poate lua a corespund nouă valori ale lui b = c, în
total axistând 8 1 posibilităţi. La fel se obţine şi în cazurile a = b şi a
= c În concluzie există 243 de numere care au exact două cifre
egale.

13. Se obţin relaţiile: a - b = 1 3 0 şi a = 6b + 5 din care

obţinem: 6b + 5 b = 1 3 0 => 5b = 1 25 => b = 25 şi a = 1 55 .
-

14. Din ab = 5 . ( a + b ) => I Oa + b = 5a +5b => 5 a = 4b => a

= 4 şi b = 5 , adică numărul căutat este 45 .

15. Se poate folosi metoda figurativă şi atunci numărul căutat

se obtine din: 2048 : 4 = 5 1 2.
,

1 6. Se observă că toate cele trei paranteze sunt O şi atunci x =

2007.
206
 1 7. Se observă că prima paranteză este 2007, a doua paranteză
este 1 şi a treia paranteză este 2006, ceea ce conduce la x = 1 .

1 8. Dacă L şi 1 sunt lungimea şi respectiv lăţimea

dreptunghiului, atunci : L 1 = 1 2 şi cum L şi 1 sunt numere naturale
.

se obţine: L = 6 şi 1 = 2 ; L = 4 şi 1 = 3 ; L = 1 2 şi L = 1 . Din condiţia

ca mărind lungimea cu 2 şi micşorând lăţimea cu 1 , aria să rămână
aceeaşi convine numai: L = 4 şi 1 = 3 .

19. r = 1 83 .

20. Numărul căutat este: 6 . 1 80 1 = 1 0806.

2 1 . Dacă x este numărul căutat atunci avem situatiile: 3 8 - x

,

= 5 şi x - 3 8 = 5 cu soluţiile x = 3 3 şi x = 43 .

22. x şi x + 45 sunt numerele căutate. Din enunţul problemei

se obţine: 2x + 45 = 45 · 40 + 3 9 care are soluţia : x = 897. Numrele
căutate sunt: 942 şi 897.

23. Împreună au acum: 44 + 38 = 82 ani şi până la 1 00 de ani

mai trebuie 1 8 ani. Cum în fiecare an suma vârstelor creşte cu 2 ani
vom obţine că peste:
1 8 ani : 2 = 9 ani vor avea împreună 1 00 ani .

24. a = 600 : 4 = 1 50 cm. A = 22500 cm2 •

25. Într-o doime intră două pătrimi, iar într-un întreg intră
patru pătrimi. Relaţia din enunţ ne arată că 7 pătrimi fac 700, adică:
o pătrime este 1 00, iar x = 400.

26. abc E { 543 ; 542; 54 1 ; 532; 53 1 ; 52 1 ; 432; 43 1 ; 42 1 ;

32 1 } .

27. x E { 3 · 6 · 1 0 ,· 1 7 ,· 24 ,· 3 8 }
"

207
 28. Observăm că b � 5 , iar relaţia din enunţul problemei este
verificată pentru: b = 3 şi a = 5 ; b = O şi a = 1 2.

30. (6 . ( 9 : 3 ) + 5 ) . 2 = 46

3 1 . a) ( 26 : 1 2 ) :2 = 14 : 2 = 7 ani.
b) 7; 7; 1 2 sunt vârstele celor trei copii în present, iar cu doi
ani în urmă erau: 5 ; 5 ; 1 0 ceea ce verifică cerinţele din enunţul
problemei.

32. Din a doua relaţie rezultă că: c = 3a, care înlocuită în a

treia relaţie ne conduce la: a = 3 , de unde deducem că: b = 6 şi c = 9.

33. Din faptul că a, b, c, d sunt numere naturale pare şi

consecutive deducem că: b = a + 2; c = a + 4 şi d = a + 6, care
înlocuite în relaţia dată de enunţul problemei ne conduce la cocluzia
=
că a 2.

34. Dacă de exemplu desenăm un dreptunghi şi împărţim

lungimea lui în 1 6 părţi egale, vom obţine 1 6 dreptunghiuri egale şi
haşurând dreptunghiurile ce reprezintă fiecare fracţie din primul
membru al inegalităţii se va observa că primul membru reprezintă
1 5 şaisprezecimi.

35. Până la 2020 sunt 5 numere naturale diferite de zero care

se împart exact la 40 1 , iar până la 5 03 este un singur număr natural
diferit de zero care se împarte exact la 40 1 . Se obţine că sunt 4
numere care îndeplinesc condiţia din problemă.

36. Se aduc fracţiile la acelaşi numitor comun şi anume 1 80 .

37. Dacă x este numărul de bluze iar y numărul de rochii vom

obţine relaţia: 2x + 3y = 3 8 din care se observă că y este un număr
208
natural par mai mic sau egal cu 1 2 . Se obţin soluţiile: y = 1 2 şi x =

1 ; Y 8 şi x = 7; Y = 6 şi x = 1 0; Y = 4 şi x 1 3 ; Y = 2 şi x = 1 6.
= =

38. Din enunţul problemei deducem că:

a = m8 +5 ; b = m8 + 6; c = m8 + 7 şi atunci se obţine:
7a + 6b + 5c = m8 + 3 5 + 3 6 +3 5 = m8 + 8 . 1 3 + 2 =
m8 + m8 + 2 = m8 + 2, ceea ce ne arată că r = 2 .

39. A C = AB + BC = 2 + 3 = 5 ; BD = BC + C D = 3 + 4 = 7;
A D = AC + C D = 5 + 4 = 9 .

40. 1 2 . x + 3 = 1 2003 => 1 2 . x = 1 2000 de unde => x =

1 000.

41. Folosind metoda grafică, deducem că primul număr se

obtine efectuând calculul:
,

( 1 48 - 1 8 ) : 1 3 = 1 30 : 1 3 = 1 0 şi atunci 34 este al treilea număr,

iar 1 04 este al doilea număr.

42. Dacă vom nota cu k numărul lor, atunci se va obţine

relaţia: ( a + 1 ) + ( a + 2 ) + . . . + ( a + k ) = 50, care ne conduce la:
k . a + k . ( k + 1 ) : 2 = 50, de unde se obţine: k [ a + ( k + 1 ) : 2 ]
.

= 50 şi din care se obţin soluţiile: k = 1 şi a = 49; k = 5 şi a = 7 . Cum

numai a doua soluţie convine enunţului problemei, numerele căutate
sunt: 8 ; 9; 1 0; 1 1 ; 1 2.

43. Nu, pentru că dacă în prima cameră intră o persoană, în a

doua cameră intră două persoane ş.a.m.d. în a 1 6-cea cameră intră
1 6 persoane, atunci numărul de persoane ar fi 1 36, număr care este
mai mare decât 1 3 5 .

44. Pentru a numerota paginile de la 1 la 9 se vor folosi 9

cifre. Pentru a numerota paginile de la I O la 99 se vor folosi 1 80 de
cifre. Numărul de pagini care se numerotează cu trei cifre se obţine
efectuând calculul: ( 2007 - 1 89 ) : 3 = 1 8 1 8 : 3 = 606 pagini. S e
obţine c ă numărul de pagini al cărţii este: 606 + 9 9 = 705 pagini.
209
 45. ( 1 000 - 1 00 ) : 2 = 900 : 2 = 450.

46. A = 7; N = 6; 1 = 5; L = 4.

47. Dacă prima relaţie se înmulţeşte cu 7 şi a doua relaţie se

înmulţeşte cu 5 , iar relaţiile astfel obţinute se adună între ele, atunci
se obţine: 7a + 1 2b + 5c = 70.

48. Relaţia din enunţul problemei devine :

1 0x + y + 1 0y + x < 45 <=> l l x + l l y < 45 <=> 1 1 . ( x + y ) < 45 =>
x + y � 4 => x = 1 şi y = 1 ; x = 1 şi y = 2 ; x = 1 şi y = 3 ; x = 2 şi y =
2 ; x 3 şi y = 1 . Se obţine: xy E { 1 1 ; 1 2 ; 1 3 ; 2 1 ; 22; 3 1 } .
=

3 . 1 1 . W W 3 1 2 1
49 . - - = reprezmta apa scoasa.
- - -= -

4 3 4 4 4 4 2
reprezintă apa rămasă, ceea ce ne duce la concluzia că vasul are
capacitatea de 1 00 litri.

50. O şeptime are 20 : 4 = 5 Km , de unde tragem concluzia că

întreg drumul are: 7 . 5 Km = 3 5 Km .

5 1 . 4 . 3 . 3 . 4 + 2 = 1 44 + 2 = 1 46 de picioare, dacă cele

două sunt ale morarului.

52. 3 . 3 . 3 = 27 limbi de balaur.

53. Folosind metoda grafică şi notând cu 2x preţul cozii se

obţine: 2x = 20 + x + 1 0, de unde va rezulta că: x = 30. Obţinem că:
60 lei costă coada, 20 lei costă capul, 80 lei costă corpul, iar peştele
1 60 lei.

54. 4 . 2 = 8 camere.

55. Echilibrează balanţa punând pe un taler numai grâu iar pe

celălalt taler grâu împreună cu greutatea de 1 Kg.
210
 56. E = 5 ; T = 6; A = 4; M = 1 .

57. Notând cu a, a + 1 , a + 2, a + 3 , a + 4, a + 5 cele şase

numere consecutive şi ţinând cont de enunţul problemei se obţine:
6a + 1 5 = 1 2057, cu soluţia a = 207 şi atunci numerele sunt: 207;
208; 209; 2 1 0; 2 1 1 � 2 1 2.

58. 1 29 - 3 5 = 94 de pagini a citit Ionel;

252 - 1 60 = 92 de pagini a citit Marian.

59. Se obţine: 3 3 3 ( x + y ) = 999 => x + y = 3 => x = l şi Y =

.

2 ; x = 2 şi y = 1 .
60. r = 5 5 .
 BIBLIOGRAFIE

[ 1 ] 1. Petrică, V. Ştefănescu - Probleme de aritmetică - Editura

Petrion, Bucureşti

[2] Petre Simion - Teste de matematică pentru concursurile

şcolare- Editura ICAR, Bucureşti, 1 992

[3] Ioan Aaron, Gheorghe 1, Herescu - Aritmetică pentru

învăţători Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti 1 977
-

[4] Liliana Niculescu - Metoda reducerii la absurd - Editura Gil ­

Zalău, 2007

[5] D. Miheţ, Şt. Smărăndoiu, M. Miheţ, C. Pătrăşcoiu -

Olimpiade de matematică Editura Gil, Zalău, 1 998

-

[6] Artur BăIăucă A ritmetică 888

- de probleme semnificative -

Editura Taida, Iaşi, 2003

[7] Sorin Peligrad, Dan Zaharia, Sorin Simion, Maria Zaharia -

A ritmetică clasa a V-a Paralela 45 , Piteşti. 2006

-

[8] Manuale alternative, ediţia 1 997

[9] Colecţia revistei Cardinal

[9] Colecţia revistei Alpha

[ 1 0] Colecţia Gazeta Matematică

2 12