METODE DE REZOLVARE A

PROBLEMELOR DE
ARITMETICA
METODA MERSULUI
INVERS
Sunt probleme care se rezolva cu ajutorul unui
exercitiu format din datele problemei. Exercitiile
de tipul celor degajate din enuntul problemei
sunt de fapt ecuatii de gradul I cu o necunoscuta
dar care se rezolva prin rationament aritmetic cu
ajutorul relatiilor ce exista intre rezultatele
operatiilor si termenii cu care se opereaza.
Exemplul 1 :

Se considera un numar X la care se aduga 7,

rezultatul obtinut se inmulteste cu 6, din
produsul obtinut se scade 10, rezultatul se
imparte la 4 apoi se aduna 5 obtinandu-se 25.
Care este numarul X ?
REZOLVARE :

Enuntul se scrie prescurtat astfel :

((X + 7) · 6 – 10) : 4 + 5 = 25

In rezolvarea acestui exercitiu urmarim

rationamentul de la sfarsit spre inceput, adica invers,
de unde denumirea de metoda mersului invers.
Ultima operatie facuta pentru a obtine 25 este
adunarea cu termenul necunoscut 5.

T + 5 = 25 adica T = 25 – 5 = 20
T = (X + 7) · 6 – 10) : 4 = 20
In acest exercitiu,ultima operatie este impartirea
cu rezultatul 20 si impartitorul 4. Trebuie aflat
deimpartitul :

D = 20 · 4 = 80
D = (X + 7) · 6 – 10 = 80
 Rezultatul exercitiului provine dintr-o scadere in
care se cunoaste scazatorul si diferenta, deci vom afla
descazutul prin adunarea lor :

D = 80 + 10 = 90
D = (X + 7) · 6 = 90

90 este rezultatul inmultirii dintre X + 7 si 6. Deci

vom afla factorul necunoscut X + 7 impartind
produsul 90 la factorul cunoscut 6 :

90 : 6 = 15
X + 7 = 15 adica X = 15 – 7 = 8 ; X = 8
 Problemele “rest din rest” au un enunt care le
evidentiaza denumirea. Sunt numeroase probleme de
acest gen care in general se formuleaza astfel :
Cineva are de parcurs un drum. In prima zi a
parcurs o anumita fractie din el. A doua zi o parte din
rest. A treia zi o parte din noul rest. Si asa mai
departe, a n-a zi parcurge ultimii “a” km. Care este
lungimea drumului ?
Rezolvarea unei asemenea probleme incepe cu
ultima etapa, cu cei “a” km, observand ce fractie
reprezinta ei din ultimul rest. Gasim astfel ultimul
rest. Mergand in continuare in sens invers observam
cat reprezinta acest ultim rest din restul precedent.
Gasim penultimul rest. Continuand in acelasi fel
calculam al doilea rest, apoi primul rest si in fine
intregul drum.
Exemplul 2 :

Un calator are de facut un drum. In prima zi

merge o distanta de 4 ori mai mica decat drumul,
a doua zi merge o distanta de 3 ori mai mica
decat mai avea de mers, a treia zi jumatate din
ce-i mai ramasese iar a 4-a zi 50 km. Care este
lungimea drumului ?
 REZOLVARE :

aflam cat merge calatorul in ziua a treia :
50 km

aflam cat merge calatorul in ziua a treia si a patra :
50 km + 50 km = 100 km

aflam cat merge calatorul in ziua a doua :
100 km reprezinta 2/3 (partial)
1/3 reprezinta 50 km

aflam cat merge calatorul in ultimele 3 zile :
50 km + 100 km = 150 km

aflam cat merge calatorul in prima zi :
150 km reprezinta 3/4
1/4 reprezinta 50 km

aflam lungimea drumului:
150 km + 50 km = 200 km
Ziua Cati km are Cat a parcurs Cat i-a ramas
drumul
I a 1/4 ∙ a a – 1/4 ∙ a = 3/4∙ a
II 3/4 ∙ a 1/3 ∙ 3/4 ∙ a = 1/4 ∙ a 3/4 ∙ a – 1/4 ∙ a = 1/2 ∙ a
III 1/2 ∙ a 1/2 ∙ 1/2 ∙ a = 1/4 ∙ a 1/2 ∙ a - 1/4 ∙ a = 1/4 ∙ a
IV 1/4 ∙ a 1/4 ∙ a = 50 ;

a = 4 ∙ 50 = 200 km
Exemplul 3 :
Un sfert din numarul elevilor unei scoli joaca
sah, jumatate din cei ramasi joaca fotbal, iar un
sfert din noul rest volei. Restul, adica 36 joaca
tenis. Cati elevi sunt in acea scoala?
JOCURI CATI ELEVI CATI ELEVI CATI AU RAMAS
SUNT JOACA

Sah a 1/4∙a a-1/4∙a=3/4∙a

Fotbal 3/4∙a 1/2∙3/4∙a=3a/8 3/4∙a-3/8∙a=3/8∙a

Volei 3/8∙a 1/4∙3/8∙a=3/32∙a 3/8∙a-3/32∙a=9/32∙a

Tenis 9a/32=36

a=36∙32/9=128 elevi
Exemplul 4 :

Intr-o cutie sunt bile astfel :

- albe-a cincea parte din numarul total si inca 41
- negre-a treia parte din rest si inca 28
- rosii- restul de 198
Aflati numarul total al bilelor.
198+28=226(reprezinta 2/3)
226:2 · 3=339(bile negre)
339+41=380(4/5 din numarul total al bilelor)
380 : 4 · 5=95 · 5=475(bile)
METODA COMPARATIEI
Problemele de acest tip se recunosc dupa cum
este redactat enuntul, care este alcatuit din doua
situatii distincte.
Se scriu datele din enunt in mod corespunzator
unele sub altele. Se incearca sa se egaleze datele
privitoare la o marime in cele doua siruri prin
multiplicarea datelor din cele doua siruri(prin
aflarea celui mai mic multiplu comun al lor si
amplificand convenabil cele doua siruri date).
Exemplul 1 :

7 caiete si 3 stilouri costa 141 lei, iar 2 caiete si 6

stilouri costa 246 lei. Cat costa un caiet si cat
costa un stilou ?
REZOLVARE :

a) notam datele problemei pe doua siruri

corespunzatoare celor doua situatii :

7 caiete…………3stilouri………….141lei
2 caiete…………6 stilouri…………246 lei

b) observam ca cel mai usor este sa egalam datele in

privinta stilourilor . Deci inmultim datele din primul
sir cu 2 si obtinem urmatoarele :

14 caiete…………6 stilouri……..282 lei

2 caiete…………6 stilouri………246 lei
c) prin scadere, eliminam stilourile si obtinem
14 -2 = 12 caiete
282-246= 36 lei

d) stiind ca 12 caiete costa 36 lei aflam cat costa

un caiet:
36: 12 = 3 lei
e) 2 caiete costa :
3 · 2=6 lei
6 stilouri costa :
246-6=240 lei

f) aflam pretul unui stilou:

240:6= 40 lei
Exemplul 2 :

Cati lei costa 1 kg de mere, daca Bogdan a

cumparat 5 kg, platind 24 lei si o cincime din
pretul unui kg de mere?
REZOLVARE :
1 kg…………5 cincimi
5 kg…………5 · 5= 25 cincimi
=> 24 cincimi de kg mere costa 24 lei
1/5 kg costa 24 :24 = 1 leu
=> 1 kg costa 5 · 1 = 5 lei
Exemplul 3 :
Sa se afle de cate ori este mai mare perimetrul
unui dreptunghi decat perimetrul unui patrat,
stiind ca latimea dreptunghiului este egala cu
latura patratului, iar aceasta din urma
reprezinta o treime din lungimea dreptunghiului.
Particularizati.
REZOLVARE:
Pdr = (L+l)·2 Ppatrat = 4 · l

L = 3·l => Pdreptunghi = (3·l+l)·2=8·l

8·l : 4·l =2 (ori e mai mare Pdreptunghi)

Particularizare
Fie L = 9m (un numar divizibil cu 3)

Pdreptunghi = (9+9:3)·2=24
Ppatrat = 12 m (l=9:3=3 => 4·3=12)
24 m : 12 m=2 (ori e mai mare Pdreptunghi)