Sunteți pe pagina 1din 61

MICU ALEXANDRU LUCIAN

Probleme de
geometrie
pentru clasele
V - VIII

1
ARGUMENT
Această culegere tratează aspecte esențiale din
geometria claselor V– VIII. Problemele au fost
selectate pentru a întări, fixa cunoștințele dobândite
la clasă și pentru a clarifica eventualele neînțelegeri și
lipsuri. Această lucrare este utilă profesorilor de
gimnaziu în crearea fișelor de lucru, precum și a
activităților de învățare menite să îndeplinească
competențele specifice conform programei școlare în
vigoare. Majoritatea problemelor nu au un grad de
complexitate ridicat și ca urmare nu sunt oferite
soluții sau rezolvări. Unele probleme sunt însoțite de
desene, iar la clasa a VIII, problemele sunt cu aspect
practic, fiind un suport și pentru pregătirea elevilor
la Evaluarea Națională.
Cartea are în total 140 de probleme și este
structurată în patru capitole, câte un capitol pentru
fiecare clasă.
Structura problemelor pe clase este
următoarea:
 Pentru clasa a V - a au fost selectate 24
de probleme.
 Pentru clasa a VI – a au fost alese 40 de
probleme.
 Pentru clasa a VII – a au fost alese 52
de probleme.
 Pentru clasa a VIII – a au fost selectate
24 de probleme.
2
I. PROBLEME DE
GEOMETRIE
PENTRU CLASA a V -
a

3
1. Completați:

 dreaptă este considerată ca o mulțime


de …..

 Punctele care aparțin aceleași drepte se


numesc puncte ………..

 Două drepte care au un ………. comun


se numesc drepte concurente.

 Un punct A împarte o dreaptă in două


……….

 Două segmente care au lungimile egale


se numesc segmente…….

 Dacă două segmente sunt egale, atunci


cele două segmente sunt congruente.
Dacă două segmente sunt congruente,
atunci cele două segmente sunt………

 Dacă [AB]=[CD], atunci [CD]=…..

 Dacă [AB]=[CD] și [CD]=[EF] atunci


[AB]=…..

 Punctul O pentru care [AO]=[OB] se


numește ………. segmentului.

4
2. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor
propoziții, ținând cont de figura de mai jos:

 punctele E, O și D sunt coliniare;

 B∈OE;

 O∈ [DC];

 punctele F, D și C sunt necoliniare;

 C ∉GO;

 O∈BE și O∈[GD];

 A∉BE;

 F∈OD.

3. Aflați cu cât se modifică aria unui dreptunghi


cu lungimea de 9 m și lățimea de 6 m dacă
dimensiunile dreptunghiului scad cu 1,5 m.
Concursul European de
Matematică Aplicată
„Cangurul”

5
4. Pe laturile unui teren în formă de dreptunghi,
având lungimea de 20 m și lățimea de 16 m,
pleacă din același punct, în sensuri opuse, o
broască și un șoarece. Broasca parcurge 1m
într-o secundă, iar șoarecele 3 m într-o
secundă. La cât timp se întâlnesc ?
Concursul European de
Matematică Aplicată
„Cangurul”

5. O cutie cu ceai are formă de paralelipiped


dreptunghic cu lungimea de 4 cm, lățimea de 2
cm, iar înălțimea de 1 cm. Câte cutii cu ceai
sunt necesare pentru a umple un bax cu
lungimea de 96 cm, lățimea de 20 cm, iar
înălțimea de 25 cm ?

6. Transformați în litri:
𝟗 𝒎𝟑 , 𝟖𝟎𝟎𝟎 𝒄𝒎𝟑 , 𝟎, 𝟓𝟐 𝒅𝒂𝒎𝟑 , 𝟏 𝟖𝟎𝟎 𝟎𝟎𝟎 𝒎𝒎𝟑 .

7. În figura de mai jos este reprezentată o


grădină care este străbătută de două alei.
Grădina este acoperită cu gazon, are lungimea
de 200 m, lățimea de 80 m, iar lățimea aleilor
de 80 cm. Calculați aria gazonului în doua
moduri.

6
8. Aflați aria unui dreptunghi știind că are
perimetrul de 5880 cm și lățimea este o treime
din dublul lungimii.

9. Pe o parcelă care are forma unui pătrat cu


perimetrul de 128 m, s-au plantat roșii. Pe un
𝒎𝟐 de teren sunt 8 fire de răsad de roșii. De
pe fiecare fir se obțin 2 kg de roșii. Calculați
câte kg de roșii s-au recoltat de pe toată
suprafața.

10. Lățimea unui dreptunghi reprezintă o treime


din lungime. Triplul diferenței dintre lungime

7
și lățime este cu 20 mai mic decât perimetrul
dreptunghiului.
a. Calculați lățimea și lungimea
dreptunghiului
b. Calculați ari dreptunghiului și aria
pătratului cu lungimea laturii egală cu
perimetrul dreptunghiului.

11. O bucătărie are lungimea de 6 m și lățimea de


5 m. De câte plăci de gresie în formă de
dreptunghi cu lungimea de 20 cm și lățimea de
25 cm este nevoie pentru a acoperi podeaua ?

12. Într-un vas în formă de cub sunt 75 𝒅𝒎𝟑 de


apă. Calculați muchia cubului știind că apa se
ridică doar până la trei cincimi din înălțimea
vasului.

13. Un sătean, măsurând un lot dreptunghiular, a găsit 112


pași în lungime și 104 pași în lățime. Care este aria
lotului știind că 8 pași măsoară 7 m?

14. Un pătrat ABCD are latura de lungime egală cu media


aritmetică a numerelor 45 și 75. Calculați perimetrul și
aria pătratului.

8
15. Aria unui pătrat este 25 m2. Aflați perimetrul
pătratului.

16. Un apartament are trei camere cu suprafețele de 12 m2;


13,5 m2 și 8 m2. Cât costă mochetarea celor trei camere,
știind că 1 m2 de mochetă costă 11,6 lei?

17. Pentru un pavaj se folosesc plăci de mozaic cu


suprafața de 120 cm2, așezate în 42 rânduri a câte 12
plăci fiecare. Aflați aria suprafeței pavate.

18. O baie are lungimea de 3,5 m și lățimea de 2,5 m. De


câte plăci de gresie în formă de pătrat cu latura de 0,25
m este nevoie pentru a acoperi podeaua?

19. Într-o roabă încap 120000 𝒄𝒎𝟑 de pământ. Câte


transporturi au fost efectuate dacă s-au transportat 6
𝒎𝟑 .

20. Aflați câți metri cubi de apă sunt necesari pentru a


umple pe jumătate un bazin în formă de paralelipiped
dreptunghic cu dimensiunile de 8 dm, 70 cm, 0,06 m.

21. Un bazin are forma unui cub cu latura de 2 m. El se


umple cu apă până la înălțimea de 1 m. Știind că în
fiecare zi se iau din bazin 500 𝒅𝒎𝟑 de apă, aflați în câte
zile se golește bazinul.

9
22. Fie un acvariu în formă de paralelipiped dreptunghic
cu dimensiunile de 1,4 m, 8 dm și 300 mm. Aflați de
câți litri de apă avem nevoie pentru a umple acvariul.

23. O piscină în formă de paralelipiped dreptunghic are


lungimea de 20 m, lățimea de 8 m și adâncimea de 3 m.
Știind că în piscină sunt 140 000 litri de apă, aflați
adâncimea apei din piscină.

24. Pentru construcția unui bloc sunt necesare mai multe


prefabricate care cântăresc:
100kg,112kg,124kg,136kg...,808 kg, 820kg. Daca avem
la dispoziție 6 camioane, fiecare cu capacitatea maxima
1500 kg, atunci putem transporta aceste prefabricate
într-un singur drum ?

10
II. PROBLEME DE
GEOMETRIE PENTRU
CLASA A VI-A

11
1. Fie punctele A, B și C situate pe o dreapta
d în această ordine. AB = 5 cm, iar BC = 7
cm.
a. Aflați lungimea segmentului [AC].
b. Calculați [AC] - [BC].

2. Fie punctele coliniare A, B, C, D astfel


încât AB = 3 cm, AD = 2 cm, BC = 6 cm,
iar DC = 1 cm. Aflați ordinea în care se
află punctele pe dreaptă.

3. Considerăm trei puncte coliniare D, E și F


în această ordine și [EF]> [DE]. Fie A
mijlocul lui [DE], B mijlocul lui [EF] și C
mijlocul lui [DF]. Demonstrați că [DE]+
[DF] = 2([AB]+ [BC])

4. Fie punctele A1, A2, ……An situate pe o


dreaptă d. [A1A2] = 1 cm, [A2A3] = 2
cm,…… [An-1,An] = n-1 cm.

a. Aflați lungimea segmentului [A1A50].


b. Determinați numărul natural n astfel
încât lungimea segmentului [A3An] = 52
cm.

12
c. Aflați distanța de la A1 la mijlocul
segmentului [A20A30].
5. Segmentul [AB] are lungimea de 2010 cm.
În punctul A se află o lăcustă. Aceasta se
deplasează de-a lungul segmentului până în
punctul B și înapoi spre punctul A prin
sărituri de lungimi diferite două câte două.
Lungimea oricărei sărituri este de
𝟐𝒏 (𝒄𝒎), 𝒏 ∈ ℕ.
a. Câte sărituri îi sunt necesare lăcustei
pentru a ajunge în punctul B?
b. La înapoiere, se mai poate opri lăcusta
exact în punctul A?
Concursul ”Josse Marti”, București 2010
6. Itsy și Bitsy sunt doi copii extraterești de pe
planeta Zizilon, ajunși accidental pe Terra,
primul în localitatea A și celălalt în
localitatea M. Prin stație li s-a comunicat
să se îndrepte spre localitatea B.
Localitățile A, M, B sunt legate printr-un
drum drept, iar M se află la mijlocul
distanței dintre A și B. Cei doi se
deplasează numai în salturi, lungimile
salturilor fiind programate de fiecare după
anumite reguli. Ei se deplasează spre B
astfel: Itsy pornește din A și aterizează
succesiv în punctele 𝑨𝟏 , 𝑨𝟐 , 𝑨𝟑 , … , 𝑨𝒌 după
𝑨𝑩
următoarea regulă: 𝑨𝑨𝟏 = , 𝑨𝟏 𝑨𝟐 =
𝒏

13
𝑨𝑨𝟏 𝑨𝟏 𝑨𝟐 𝑨𝒌−𝟐 𝑨𝒌−𝟏
, 𝑨𝟐 𝑨𝟑 = , … , 𝑨𝒌−𝟏 𝑨𝒌 = ,
𝟐 𝟐 𝟐
unde n este un număr natural mai mare ca
1. Bitsy pornește din M și ”aterizează”
succesiv în punctele
𝑴𝟏 , 𝑴𝟐 , 𝑴𝟑 , … , 𝑴𝒌 , după regula: 𝑴𝑴𝟏 =
𝑴𝑩 𝑴𝑴𝟏
, 𝑴𝟏 𝑴𝟐 = , 𝑴𝟐 𝑴𝟑 =
𝟐𝒎 𝟐
𝑴𝟏 𝑴𝟐 𝑴𝒌−𝟐 𝑴𝒌−𝟏
, … , 𝑴𝒌−𝟏 𝑴𝒌 = , unde m este
𝟐 𝟐
un număr natural mai mare decât 1.
a. Este posibil ca Itsy să ”aterizeze”” în
M?
b. Arătați că nu este posibil ca Bitsy să
”aterizeze” în B.
c. Arătați că nu există valori ale lui k
astfel încât punctele 𝑨𝒌 ș𝒊 𝑴𝒌 să
coincidă.
(Concursul ”Florica T. Câmpan”, Etapa
județeană, Iași, 2010)
7. Se consideră două unghiuri adiacente
∢𝑨𝑶𝑩 și ∢𝑩𝑶𝑪 cu 𝒎(∢𝑨𝑶𝑩) = 𝟔𝟎° și
𝒎(∢𝑩𝑶𝑪) = 𝟖𝟎° . Dacă [OX și [OY sunt
bisectoarele unghiurilor ∢𝑨𝑶𝑩 și ∢𝑩𝑶𝑪,
aflați 𝒎(∢𝑿𝑶𝒀).

8. Fie unghiurile ∢𝑨𝑶𝑩, ∢𝑩𝑶𝑪 și ∢𝑪𝑶𝑫 trei


unghiuri adiacente și ∢𝑨𝑶𝑩 ≡ ∢𝑪𝑶𝑫.
Consideră semidreptele [OX, [OY, [OZ
bisectoarele celor trei unghiuri.

a. Arătați că unghiul ∢𝑿𝑶𝒀 ≡ ∢𝒀𝑶𝒁.

14
b. Demonstrați că [OY este bisectoarea
∢𝑨𝑶𝑫.

9. Raportul măsurilor a două unghiuri


suplementare este ¼. Aflați măsura
unghiurilor.

10. Două unghiuri sunt adiacente


complementare . Aflați măsurile lor ,
știind că măsura unuia dintre ele este
cu 300 mai mare decât măsura celuilalt .

11. Fie unghiurile ∢𝑨𝑶𝑩, ∢𝑩𝑶𝑪 și ∢𝑪𝑶𝑨, trei


unghiuri în jurul punctului O și ∢𝑨𝑶𝑩 ≡
∢𝑩𝑶𝑪. Demonstrați că semidreapta opusă
semidreptei [OB este bisectoarea ∢𝑪𝑶𝑨.

12. Trei unghiuri situate în jurul unui punct


au măsurile direct proporționale cu trei
numere naturale pare consecutive. Aflați
măsurile celor trei unghiuri, știind
că raportul dintre măsura celui mai mic și
𝟏
măsura celui mai mare este 𝟑 .

Gazeta Matematică nr. 11 / 2015, S:E15.297

13. Fie 𝚫𝑨𝑩𝑪 și E∈(AC), F∈(BC), iar EB⋂AD


= {F}.

15
a. Precizați triunghiurile care au ca latură
comună pe [AB].
b. Precizați triunghiurile care au ca unghi
comun ∢𝑭𝑩𝑫.
c. Care este numărul total de triunghiuri?

14. Se dau semidreptele [OA, [OB, [OC, [OD


astfel încât [OB și [OC sunt interioare
unghiurilor ∢𝑨𝑶𝑪 și, respectiv ∢𝑩𝑶𝑫 și
[OM, [ON și [OP sunt bisectoarele
unghiurilor ∢𝑨𝑶𝑩, ∢𝑩𝑶𝑪 ș𝒊 ∢𝑪𝑶𝑫.
Punctele B, C, D sunt de caeeași parte a
dreptei OA.
a. Dovediți că 𝒎(∢𝑨𝑶𝑪) + 𝒎(∢𝑩𝑶𝑫) =
𝒎(∢𝑨𝑶𝑫) + 𝒎(∢𝑩𝑶𝑪).
b. Dacă ∢𝑨𝑶𝑩 ≡ ∢𝑪𝑶𝑫, dovediți că
∢𝑨𝑶𝑪 ≡ ∢𝑩𝑶𝑫.
c. Dacă 𝒎(∢𝑴𝑶𝑷) = 𝟗𝟐° , caluclați
𝒎(∢𝑨𝑶𝑩) + 𝟐 𝒎(∢𝑩𝑶𝑪) + 𝒎(∢𝑪𝑶𝑫).
d. Dacă [ON este bisectoarea ∢𝑴𝑶𝑷,
dovediți că ∢𝑨𝑶𝑩 ≡ ∢𝑪𝑶𝑫.
G.M. nr. 7/1993, Nicolae Cocoș.
15. Se consideră unghiurile
∢𝑨𝑶𝑩, ∢𝑩𝑶𝑪 ș𝒊 ∢𝑪𝑶𝑫, adiacente două
câte două și care au suma măsurilor egală
cu 𝟏𝟐𝟎° . Știind că măsurile unghiurilor
sunt direct proporționale cu numerele
𝒂, 𝒃, 𝒄 ∈ ℕ și 𝒂, 𝒃, 𝒄 sunt numere prime cu
proprietatea că 𝟑𝒂 + 𝒃 + 𝟔𝒄 = 𝟓𝟏, să se
determine măsura unghiului ∢𝑴𝑶𝑵, unde

16
[OM este bisectoarea unghiului ∢𝑩𝑶𝑪 și
[ON bisectoarea unghiului ∢𝑪𝑶𝑫.
(Etapa județeană, Iași, 2007.)
16. Calculați perimetrul unui triunghi în
cazurile:
a. Semiperimetrul este de 40 cm.
𝟑
b. AB = 8 cm BC = 𝟒 𝑨𝑩 și lungimea
laturii [AC] este media aritmetică a
celorlalte două laturi.
c. AB = 60 mm, BC = 0,48 dm, AC = 3,6
cm.

17. Fie ABC un triunghi isoscel de bază [BC].


Fie punctele P și Q pe laturile [AB] și [AC]
astfel încât [BP] ≡[CQ]. Fie {M} =
BQ⋂CP.
Să se demonstreze că:
a. [BQ] ≡[CP].
b. Triunghiurile MBQ și MPQ sunt
isoscele.

17
18. Știind că 𝚫𝑨𝑩𝑪 este un triunghi isoscel cu
baza [BC]. [AN] ≡[AM] și ∢𝑵𝑨𝑩 ≡
∢𝑴𝑨𝑪. Demonstrați că [BN] ≡[MC].
A

N M

B C

19. În triunghiul 𝚫𝑨𝑩𝑪 se prelungesc laturile


[BA] și [CA] cu segmentele [AM] ≡[AC],
respectiv [AN] ≡[AB].
Arătați că:
a. [MN] ≡[BC].
b. 𝚫𝑩𝑵𝑴 ≡ 𝚫𝑵𝑩𝑪 și 𝚫𝑪𝑴𝑵 ≡ 𝚫𝑴𝑪𝑩.

20. Fie 𝚫𝑨𝑩𝑪 și D∈(AB), E∈(AC) cu {F} =


BE⋂CD, [BF] ≡[CF] și [DF] ≡[EF].
Demonstrați că:
a. [DB] ≡[CE].
b. ∢𝑨𝑩𝑪 ≡ ∢𝑨𝑪𝑩.
c. ∢𝑭𝑩𝑪 ≡ ∢𝑭𝑪𝑩.

18
21. Construiți un triunghi ascuțitunghic
𝚫𝑨𝑩𝑪 cu AB = 8 cm, AC = 12 cm.
Mediatoarea laturii [BC] intersectează
[AC] în punctul D. Calculați perimetrul
𝚫𝑨𝑩𝑫.

22. Fie un triunghi isoscel 𝚫𝑨𝑩𝑪, cu AB = AC


= 16 cm, BC = 5 cm. Știind că perimetrul
𝚫𝑨𝑬𝑪 este de 35 cm, calculați lungimea
segmentului [EC].

23. Se consideră un triunghi ascuțitunghic


ABC și se construiește bisectoarea ∢𝑪𝑨𝑩
care intersectează latura [BC] în punctul
D. Dacă 𝑨𝑫 ⊥ 𝑩𝑪, perimetrul triunghiului
ABD este egal cu 12 cm și perimetrul
triunghiului ABC este egal cu 18 cm,
calculați lungimea segmentului [AD].

24. Pe ipotenuza [BC] a triunghiului


dreptunghic ABC se ia un punct M. Fie
punctul N simetricul lui M față de AB.
Dreapta NB intersectează paralela prin M
la AB în punctul D. Să se demonstreze că
triunghiul MBD este isoscel.

25. Într-un triunghi ABC se cunosc


𝒎 (∢𝑩𝑨𝑪) = 𝟔𝟎° , 𝒎(∢𝑨𝑪𝑩) = 𝟒𝟎° . Să se
calculeze unghiul ascuțit pe care-l face

19
bisectoarea unghiului ∢𝑩 cu înălțimea ce
pleacă din A.

26. În triunghiul ABC se consideră [AD]


bisectoarea ∢𝑩𝑨𝑪. Pe dreapta AB se ia un
punct E astfel încât A să fie situat între B și
E, iar [𝑨𝑬] ≡ [𝑨𝑪]. Să se demonstreze că :

a. 𝒎 (∢𝑩𝑨𝑪) = 𝟐𝒎 (∢𝑨𝑬𝑪).
b. 𝒎 (∢𝑨𝑫𝑩) = 𝒎 (∢𝑩𝑪𝑨) +
𝟏
𝒎 (∢𝑩𝑨𝑪)
𝟐

27. Construiți un triunghi ABC cu


𝒎 (∢𝑨𝑩𝑪) = 𝒎 (∢𝑨𝑪𝑩) = 𝟓𝟎° , și printr-
un punct 𝑫 ∈ (𝑨𝑪) duceți paralela la AB.
Notați cu E intersecția acesteia cu dreapta
BC. Demonstrați că 𝒎 (∢𝑪𝑬𝑫) = 𝟓𝟎° și
𝒎 (∢𝑪𝑫𝑬) = 𝒎 (∢𝑩𝑨𝑪).

28.
a. Dacă punctul Q este situat în interiorul
triunghiului MNP, să se arate că:
𝒎(∢𝑵𝑸𝑷) > 𝒎(∢𝑵𝑴𝑷).
b. Se dau triunghiurile ABC și ACD astfel
încât punctele B și D sunt situate de o
parte și de alta a dreptei AC. Dacă
𝑨𝑪 ∩ 𝑩𝑫 = {𝑶}, (𝑶𝑫) ≡
(𝑶𝑩), 𝒎(∢𝑩𝑨𝑫) = 𝒎(∢𝑩𝑪𝑫), să se
arate că 𝚫𝐀𝐎𝐃 ≡ 𝚫𝐂𝐎𝐁.

20
(Concursul ”Dimitrie Pompeiu”,
Botoșani 2009, Artur Bălăucă.)
29. Fie un triunghi ABC dreptunghic în A.
Mediatoarea laturii [BC] se intersectează
cu bisectoarea ∢𝑨𝑩𝑪 în punctul 𝑵 ∈ [𝑨𝑪].
Dacă M este mijlocul laturii [BC], să se
demonstreze că triunghiul ABM este
echilateral.

30. Fie [AD] înălțimea unui triunghi isoscel


ABC cu [𝑨𝑩] ≡ [𝑨𝑪]. Dacă perimetrul
triunghiului ABC este de 32 cm, iar
perimetrul triunghiului ADC este de 20
cm, aflați lungimea laturii [AD].

31. Dacă [AD] este înălțimea din A a unui


triunghi dreptunghic ABC, cu ipotenuza
𝑫𝑪
[BC] și 𝒎(∢𝑩) = 𝟑𝟎° , demonstrați că 𝑩𝑫 =
𝟏
.
𝟑

32. Se consideră unghiul ∢𝑨𝑶𝑩 cu măsura de


𝟔𝟎° și [OM bisectoarea acestuia.
a. Dacă OM = 10 cm, calculați distanța de
la M la laturile unghiului.

21
b. Dacă 𝑴𝑵 ⊥ 𝑶𝑨 și P este mijlocul
segmentului [OM], stabiliți natura
triunghiului MNP.

33. Fie un triunghi dreptunghic ABC cu


ipotenuza [AC] și cu 𝒎(∢𝑩𝑨𝑪) = 𝟑𝟎° și fie
punctele 𝑫 ∈ (𝑨𝑪) astfel ca 𝒎(∢𝑨𝑩𝑫) =
𝟔𝟎° , 𝑬 ∈ (𝑨𝑫) cu proprietatea că [BC este
bisectoarea unghiului ∢𝑫𝑩𝑬. Știind că BD
= 10 cm, calculați BE.

34. Fie un triunghi ABC dreptunghic în A. Pe


dreptele AC și AB se iau punctele E și D
astfel încât [𝑨𝑬] ≡ [𝑨𝑩], A între C și E,
[𝑨𝑫] ≡ [𝑨𝑪], A nu este între B și D.
Demonstrați că 𝑬𝑩 ⊥ 𝑫𝑪.

35. Fie un triunghi dreptunghic ABC cu


𝒎(∢𝑩𝑨𝑪) = 𝟗𝟎° . Dacă BC = 2 AB, [BD
este bisectoarea ∢𝑨𝑩𝑪, 𝑫 ∈ (𝑨𝑪) și [DE
este bisectoarea ∢𝑩𝑫𝑪, 𝑬 ∈ (𝑩𝑪),
demonstrați că:

a. 𝚫𝑫𝑨𝑩 ≡ 𝚫𝑫𝑬𝑩 ≡ 𝚫𝐃𝐄𝐂.


b. 𝚫𝐀𝐁𝐄 este echilateral.

36. Punctele A, B, C sunt vârfurile unui


triunghi și reprezintă trei localități. Din A
pornesc simultan în direcția laturilor doi
bicicliști 𝑩𝟏 ș𝒊 𝑩𝟐 , unul spre B și celălalt
22
𝒌𝒎
spre C, viteza lui 𝑩𝟏 fiind 𝒗 ( ), iar
𝒉
𝒌𝒎
viteza lui 𝑩𝟐 fiind 𝟐𝒗 ( ).
𝒉
a. Știind că 𝑩𝟏 parcurge traseul A – B – C
– A în 6 ore, calculați în cât timp are loc
prima întâlnire.
b. La ce distanță de A se întâlnesc
bicicliștii știind că perimetrul
triunghiului ABC este de 24 km.
c. Aceeași problemă dacă viteza lui 𝑩𝟏
este 𝒗, iar viteza lui 𝑩𝟐 este 𝟓𝒗.

37. Fie triunghiul isoscel MNP cu [𝑴𝑵] ≡


[𝑴𝑷]. Se prelungește [𝑵𝑷] cu [𝑷𝑸] ≡
[𝑴𝑵]. Știind că 𝒎(∢𝑵𝑴𝑷) = 𝒎(∢𝑷𝑴𝑸),
aflați măsurile unghiurilor triunghiului
MNP.

38. În triunghiul ABC cu 𝒎(∢𝑪) = 𝟔𝟎° , D este


𝟏
mijlocul lui [𝑩𝑪] ș𝒊 𝑨𝑪 = 𝑩𝑪. 𝟐

a. Demonstrați că triunghiul ADC este


echilateral.
b. Aflați măsurile unghiurilor triunghiului
ABD.
c. Aflați natura triunghiului ABC.

39. În triunghiul ABC, 𝒎(∢𝑨) =


𝟗𝟎° , 𝒎(∢𝑪) = 𝟑𝟎° , se notează cu M

23
mijlocul lui [𝑩𝑪]. Se construiește 𝑴𝑫 ⊥
𝑨𝑩, 𝑫 ∈ 𝑨𝑩, 𝑴𝑬 ⊥ 𝑨𝑪, 𝑬 ∈ 𝑨𝑪 ș𝒊 𝑬𝑷 ⊥
𝑩𝑪, 𝑷 ∈ 𝑩𝑪.
a. Demonstrați că AD = DB și AE = EC.
b. Dacă PE = 3 cm, calculați lungimea lui
[𝑨𝑪].
c. Dacă ME = 5 cm, calculați lungimea lui
[𝑨𝑩].

40. Fie triunghiul ABC cu 𝒎(∢𝑪) = 𝟕𝟎° și E


mijlocul lui [𝑨𝑪]. Prin A se duce 𝑨𝑫 ∥ 𝑩𝑪,
astfel încât D și C sunt de aceeași parte a
lui AB. Dacă [AC este bisectoarea
unghiului ∢𝑩𝑨𝑫, se cere:
a. 𝒎(∢𝑨𝑩𝑪).
b. 𝑩𝑬 este mediatoarea lui [𝑨𝑪].

24
III. PROBLEME
PENTRU CLASA
A VII - A

25
1. Se consideră dreptunghiul ABCD. Pe laturile
[AB] și [BC] se construiesc în exteriorul
dreptunghiului triunghiurile echilaterale ABC
și BCF. Fie H intersecția dreptelor AE și CF să
se calculeze 𝒎(∢𝑬𝑴𝑭).

2. Aflați măsurile unghiurilor unui patrulater


convex ABCD în care măsura unghiului A este
media aritmetică a celorlalte trei măsuri,
măsura unghiului B este media aritmetică a
măsurilor unghiurilor C și D, iar măsura
unghiului C este jumătate din măsura
unghiului D.

3. Triunghiurile ABC și BCD au latura comună


BC. Știind că M, N, P și Q sunt mijloacele
laturilor [AB], [AC], [BD] și [DC], arătați că
MNPQ este paralelogram. Analizați toate
cazurile.

4. Pe laturile unui paralelogram ca baze se


construiesc în exterior triunghiuri echilaterale.
Arătați că vârfurile acestor triunghiuri,
diferite de vârfurile paralelogramului, sunt
vârfurile unui alt paralelogram.

26
5. Fie ABC un triunghi oarecare. Printr-un
punct M al laturii [BC] se duc dreptele 𝑴𝑵 ∥
𝑨𝑪 ș𝒊 𝑴𝑷 ∥ 𝑨𝑩, 𝑵 ∈ (𝑨𝑩) ș𝒊 𝑷 ∈ (𝑨𝑪). Să se
determine poziția punctului M, astfel încât
patrulaterul ANMP să fie romb.

6. Se consideră un paralelogram ABCD. Fie M


intersecția bisectoarelor unghiurilor ∢𝑨 și ∢𝑫,
iar N intersecția bisectoarelor ∢𝑩 și ∢𝑪. Să se
arate că MBND este paralelogram.

7. În triunghiul ABC, dreptunghic în A, și m(∢𝑩)


= 𝟑𝟎° , se duce bisectoarea [CD, 𝑫 ∈ (𝑨𝑩). Din
D se duce perpendiculara 𝑫𝑴 ⊥ 𝑩𝑪, iar prin
M se duc paralelele 𝑴𝑵 ∥ 𝑨𝑪 ș𝒊 𝑴𝑷 ∥
𝑨𝑩, 𝑵 ∈ (𝑨𝑩) ș𝒊 𝑷 ∈ (𝑨𝑪). Arătați că:

a. ANMP este dreptunghi.


𝑩𝑪
b. AM = NP = .
𝟐

8. Fie ABCD un patrulater. Dacă M, N, P, Q sunt


mijloacele laturilor patrulaterului, atunci:
a. MNPQ este paralelogram.
b. Dacă 𝑨𝑪 ⊥ 𝑩𝑫, atunci MNPQ este
dreptunghi.
c. Dacă [AC]≡[BD], Atunci MNPQ este
romb.
d. Dacă 𝑨𝑪 ⊥ 𝑩𝑫 și [AC]≡[BD], atunci
MNPQ este pătrat.

27
9. Fie G, intersecția înălțimii AD cu bisectoarea
[CE, în triunghiul dreptunghic ABC,
𝒎(∢𝑨) = 𝟗𝟎∘ , 𝑬 ∈ (𝑨𝑩), 𝑫 ∈ (𝑩𝑪) ș𝒊 𝑬𝑭 ⊥
𝑩𝑪, 𝑭 ∈ (𝑩𝑪). Arătați că:
a. 𝚫𝑨𝑬𝑮 este isoscel.
b. AEFG este romb.

10. În dreptunghiul ABCD latura AB = 2 BC, iar


M și N sunt mijloacele laturilor [AB] și [CD].
Știind că 𝑨𝑵⋂𝑫𝑴 = {𝑷}, 𝑨𝑪⋂𝑩𝑵 =
{𝑬}, 𝑴𝑪⋂𝑩𝑵 = {𝑸} ș𝒊 𝑨𝑪⋂𝑫𝑴 = {𝑭}, arătați
că:
a. 𝑨𝑵 ⊥ 𝑩𝑵;
b. MQNP este pătrat;
c. [𝑨𝑭] ≡ [𝑬𝑭] ≡ [𝑬𝑪].

11. Pe laturile opuse [AB], [CD] ale unui


paralelogram se construiesc în afară, două
triunghiuri echilaterale ABM și CDP, iar pe
laturile opuse [BC], [DA] se construiesc
înăuntru triunghiurile echilaterale BCN și
DAQ. Să se arate că MNPQ este un
paralelogram ale cărui laturi sunt congruente
cu diagonalele paralelogramului ABCD.

12. În trapezul ABCD, AB ∥ CD, AB > CD,


m(∢𝑩) = m(∢𝑪)=𝟗𝟎° , AC este bisectoarea
unghiului DAB. Se duce 𝑫𝑴 ⊥ 𝑨𝑪 și se

28
notează cu P și N simetricele lui M față de
[BC] și respectiv [AB].

a. Arătați că punctele N, B, P sunt coliniare.


b. Arătați că ANPC este paralelogram.

13. În trapezul ABCD, AD ∥ BC cu AD = 8 cm și


BC = 12 cm, diagonalele sunt perpendiculare și
diagonala AC formează cu latura BC un unghi
de 𝟑𝟎∘ . Calculați lungimea diagonalei BD.

14. Pe una din diagonalele unui romb, alegem un


punct M, diferit de punctul de intersecție al
diagonalelor. Să se demonstreze că proiecțiile
punctului M pe laturile rombului sunt
vârfurile unui trapez isoscel.

15. Se consideră dreptunghiul ABCD și E


simetricul lui A față de BD. Fie {𝑴} = 𝑫𝑬 ∩
𝑩𝑪. Să se demonstreze că:

a. Triunghiul MEC este isoscel.


b. Patrulaterul BDCE este trapez isoscel.

16. Fie MNPQ un dreptunghi cu diagonala de 16


cm. Știind că {𝑶} = 𝑴𝑷 ∩ 𝑵𝑸 și 𝒎(∢𝑴𝑶𝑸) =
𝟑𝟎° , calculați:
a. Distanța de la Q la MP.
b. Aria lui MNPQ.

29
17. Trapezul ortodiagonal ABCD cu CD ∥ AB are
diagonalele BD = 125 cm și AC = 84 cm.
a. Calculați aria trapezului ABCD.
b. Știind că linia mijlocie a trapezului este de
150 cm, calculați înălțimea trapezului.

18. Un paralelogram ABCD cu {𝑶} = 𝑨𝑪 ∩ 𝑩𝑫


are 𝑨𝑨𝑶𝑫 = 𝟒𝟖 𝒄𝒎𝟐 .
a. Calculați aria paralelogramului ABCD.
b. Știind că AC = 24 cm, calculați distanța de
la punctul D la dreapta AC.

19. În pătratul ABCD cu AB = 12 cm se ia punctul


𝑵 ∈ (𝑨𝑫) astfel încât AN = 8 cm și M mijlocul
lui AB.
a. Calculați aria triunghiului MNC.
b. Știind că MN = 10 cm, calculați distanța de
la C la segmentul MN.

20. Fie un trapez isoscel ABCD cu AB ∥ CD, AB <


CD și {𝑷} = 𝑨𝑪 ∩ 𝑩𝑫.
a. Știind că 𝑨𝑨𝑩𝑷 = 𝟏𝟔 𝒄𝒎𝟐 și 𝑨𝑫𝑪𝑷 =
𝟐𝟓 𝒄𝒎𝟐 , Aflați aria trapezului ABCD.
b. Dacă 𝑨𝑨𝑩𝑷 și 𝑨𝑫𝑪𝑷 sunt pătrate perfecte,
atunci Aria trapezului ABCD este un
pătrat perfect.

30
21. Fie ABC un triunghi oarecare și MN ∥ BC,
M ∈ (AB), N ∈ (AC). Să se afle lungimea
segmentului [AC] știind că:
a. AM = 3 cm, MB = 2 cm, AN = 5 cm.
b. AM = 4 cm, MB = 5 cm, NC = 7 cm.
c. AB = 10 cm, MB = 3 cm, NC = 8 cm.
d. AB = 7 cm, MB = 5 cm, AN = 4 cm.

22. Fie ABC un triunghi și [AD] mediană, D ∈


(BC). O paralelă la AD intersectează dreptele
AB și AC în punctele P și Q. Să se demonstreze
𝑨𝑷 𝑨𝑩
că 𝑨𝑸 = .
𝑨𝑪

23. Printr-un punct D situat pe baza BC a unui


triunghi ABC se duce o paralelă la mediana
AM. Această paralelă întâlnește laturile AC și
AB în punctele E și F. Arătați că segmentele
AE și AF sunt proporționale cu laturile AC și
AB.

24. În triunghiul ABC cu AB = 15 cm, AC = 30


cm, BC = 25 cm, se iau punctele M ∈ (AB)
𝑨𝑴 𝟑
astfel încât 𝑴𝑩 = 𝟐, și N ∈ (AC) astfel încât AN
= 18 cm.
a. Arătați că MN ∥ BC.
b. Calculați perimetrul triunghiului AMN.

31
25. Fie triunghiul ABC un triunghi oarecare și
[AM] mediană. Bisectoarele unghiurilor
∢𝑨𝑴𝑩 ș𝒊 ∢𝑨𝑴𝑪 intersectează laturile [AB] și
𝑨𝑵 𝑨𝑩
[AC] în punctele N și P. Arătați că 𝑨𝑷 = .
𝑨𝑪

26. Fie ABC un triunghi oarecare și D un punct pe


latura [BC]. Prin D ducem paralela la AB,
care intersectează pe (AC) în punctul E, iar
prun E ducem paralela la BC care
intersectează (AB) în punctul F, iar prin F
ducem paralela la AC, care intersectează (BC)
în G. Să se demonstreze că după un anumit
număr de construcții „ne întoarcem ” în D.
Care este acest număr? Ce se întâmplă dacă D
este mijlocul segmentului [BC]?

27. În triunghiul ascuțitunghic ABC se consideră


înălțimile [AD], [BE], [CF] și punctul lor
comun H. Arătați că:
a. BC ∙ AD = CA ∙ BE = AB ∙ CF.
b. HD ∙ AB ∙ AF = AD ∙ HB ∙ HE.

28. Trapezul dreptunghic ABCD cu 𝑨𝑩 ∥


𝑪𝑫, 𝒎(∢𝑨) = 𝟗𝟎° , are bazele AB = 24 cm și
CD = 6 cm și latura AD = 𝟔√𝟑 𝒄𝒎.
Demonstrați că 𝑨𝑪 ⊥ 𝑩𝑫 și calculați
perimetrul trapezului și diagonala AC.

32
29. Pe laturile (AB) și (AC) ale unui triunghi ABC
se iau punctele M și N. Să se demonstreze că
∢𝑨𝑴𝑵 ≡ ∢𝑨𝑪𝑩 dacă și numai dacă AM ∙
AB = AN ∙ AC.

30. Fie ABCD un trapez având baza mică AB = a,


și baza mare CD = b. Pe latura [AD] se ia un
punct M. Prin M se duce paralela MN la cele
două baze, N ∈ [BC].

Să se calculeze lungimea lui MN în funcție de a


și b știind că:
𝑴𝑨
a. = 𝟐.
𝑴𝑫
𝑴𝑨
b. = 𝒌, 𝒌 > 𝟎.
𝑴𝑫

31. Într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza de


45 dm, raportul lungimilor proiecțiilor
catetelor pe ipotenuză are valoarea patru.
Calculați:
a. Lungimile proiecțiilor catetelor pe
ipotenuză.
b. Lungimea înălțimii corespunzătoare
ipotenuzei.

32. În triunghiul dreptunghic ABC cu 𝒎(∢𝑨) =


𝑩𝑫 𝟖
𝟗𝟎° , 𝑨𝑫 ⊥ 𝑩𝑪, 𝑫 ∈ (𝑩𝑪), = , iar aria
𝑪𝑫 𝟏𝟖
triunghiului este egală cu 𝟑𝟓𝟏 𝒄𝒎𝟐 . Aflați
lungimea înălțimii dusă din vârful A.

33
33. În dreptunghiul ABCD, AB > BC, CM este
perpendiculară pe BD cu 𝑴 ∈ (𝑩𝑫), iar
𝑪𝑴 ∩ 𝑨𝑩 = {𝑵}. Fie 𝑴𝑷 ∥ 𝑨𝑩, unde 𝑷 ∈
(𝑨𝑫), iar CM = 𝟔√𝟑 cm și BN = 4√𝟑 cm.
Calculați:

a. Lungimile laturilor AB și BC.


b. Lungimile segmentelor MP și NA.
c. Aria trapezului APMN.
d. Cât la suta este aria triunghiului BMN din
aria triunghiului DPM.

34. Trapezul oarecare ABCD are lungimile


bazelor sale egale cu AB = 52 cm, CD = 27 cm,
iar lungimile laturilor neparalele AD = 15 cm
și BC = 20 cm. Calculați:
a. Lungimea înălțimi trapezului.
b. Lungimea diagonalei AC a trapezului.

35. Aflați înălțimea unui triunghi echilateral de


latură 6 cm.

36. Calculați aria unui triunghi echilateral de


latură 𝒍 𝒄𝒎.

37. Aflați înălțimea unui trapez ABCD (AB ║CD)


când se cunosc : AD = BC =13 cm, AB = 18 cm
și CD = 8 cm.

34
38. Fie ABCD un pătrat cu latura egală cu 10 cm.
Punctul E se află în interiorul pătratului
ABCD astfel încât triunghiul AEB să fie
echilateral. Aflați lungimea segmentului [EC].

39. Fie ABCD un paralelogram cu AB = 10 cm,


AD = 𝟐√𝟓 𝒄𝒎 și DE = 4 cm. Unde 𝑫𝑬 ⊥
𝑨𝑩. Aflați lungimile celor două diagonale.

40. Fie ABCD un trapez isoscel ortodiagonal.


Bazele AB = 16 cm și CD = 8 cm. Să se
calculeze perimetrul trapezului și lungimile
diagonalelor.

35
41. Fie un triunghi ABC cu măsura unghiului B
egală cu 𝟔𝟎∘ și măsura unghiului A de 𝟕𝟓∘ , AB
= 8 cm. Aflați perimetrul și aria triunghiului.

42. O coardă AB a unui cerc de rază 𝟖√𝟑 𝒄𝒎 are


lungimea egală cu 24 cm. Aflați măsura
arcului mic AB.

43. Punctele distincte A și B ale cercului de centru


O și rază egală cu 12 cm formează unghiul la
centru ∢𝑨𝑶𝑩 având măsura egală cu:

a. 𝟑𝟎° .
b. 𝟔𝟎° .
c. 𝟗𝟎° .
d. 𝟏𝟐𝟎° .
e. 𝟏𝟓𝟎° .
Aflați lungimea coardei AB și aria
triunghiului AOB.

44. În figura de mai jos punctele A, B, C,


D aparțin cercului având raza de 6 cm, BC este

36
diametru și m(∢DBC)=600.

a. Determinaţi lungimea diametrului și a


coardelor BD și CD;

b. Determinaţi măsurile
arcelor: BD, CD, DCA, BA;

c. Determinaţi distanta de la centru la


coarda BD și distanta de la centru la
coarda CD.

45. Dacă AB este diametru unui semicerc


iar C și D două puncte pe semicerc.
Dacă m(∢P)=160 și m(∢CAD)=500,
calculați m(∢DAB).

37
46. Fie cercul cu centrul O și raza de 15 cm.
Punctele P, Q și R sunt puncte pe cerc. Care
este aria hașurată?

47. Fie cercul din figură în care avem: arcul AC


are aceeași măsură cu AD, BE ⊥ AC, BF ⊥ AD,
iar B este mijlocul segmentului CD.
Demonstrați că [EB] ≡ [FB].

48. Patrulaterul PQRS este circumscris cercului


din figură Dacă AQ=8 cm, QR=13 cm,
și DS=11 cm, calculați lungimea lui RS.

38
49. În cercul O, coarda AB este paralelă cu
diametrul CD. Dacă măsura arcului AB este
triplul măsurii arcului AC, găsiți: măsura
arcului AC, m(∢AOB), m(∢AEB), m(∢AFC), m
(∢BDE).

50. Fie figura de mai jos pătratul BCDE are latura


de lungime 4 cm. Determinaţi aria
aproximativă a zonei albe din interiorul
cercului.

39
51. În triunghiul dreptunghic ABC cu 𝒎(∢𝑨) =
𝟗𝟎° și 𝒎(∢𝑩) = 𝟑𝟎° se construiește bisectoare
unghiului C, care intersectează latura AB în
punctul D. Prin D se construiește 𝑫𝑬 ⊥ 𝑩𝑪,
𝑬 ∈ 𝑩𝑪 și prin E se duce 𝑬𝑭 ∥ 𝑪𝑫, 𝑭 ∈ 𝑨𝑩.
Știind că AB = 36 cm, calculați lungimea
segmentului EF.
Gazeta Matematică nr. 1/2016, E.14862
52. Fie ABCD un pătrat cu latura de 4 cm. O
dreaptă care trece prin C intersectează
dreptele AB și AD în E, respectiv F. Aflați
lungimea segmentului EF, știind că
𝒎(∢𝑨𝑬𝑭) = 𝟏𝟓° .
Gazeta Matematică nr. 1/2016, E.14864

40
IV. PROBLEME
PENTRU CLASA a
VIII -a

41
1. Triunghiul dreptunghi ABC cu 𝒎(∢𝑨) =
𝟗𝟎° , 𝑨𝑩 = 𝟒𝟎 𝒄𝒎 ș𝒊 𝑨𝑪 = 𝟑𝟎 𝒄𝒎 are cateta
AB inclusă într-un plan 𝜶. Pe latura AC se ia
𝑪𝑴 𝟐
punctul M astfel încât 𝑴𝑨 = 𝟑 și pe latura BC
se ia punctul N astfel încât BN = 30 cm.
Stabiliți poziția dreptei MN față de planul 𝜶 și
calculați ce procent reprezintă aria
triunghiului CMN din aria triunghiului ABC.

2. Se dau punctele necoplanare A, B, C, D. Fie M,


N, P, Q puncte în planul (ABC) astfel încât M
este mijlocul lui (AC), N este mijlocul lui (MB),
P este mijlocul lui (NC), Q este mijlocul lui
(BP). Demonstrați că A, N, Q și D sunt
coplanare și că MP este paralelă cu planul lor.

3. Se consideră pătratul ABCD și triunghiul


echilateral MBC (M∉ (𝑨𝑩𝑪)). Știind că N este
mijlocul laturii BC și 𝒎(∢𝑴𝑩𝑨) = 𝟔𝟎° , aflați:

a. Măsura unghiului format de dreptele DC și


MB.
b. Măsura unghiului format de dreptele MC și
AD.
c. Măsura unghiului format de dreptele MN și
AD.

42
4. În figura de mai jos paralelogramul ABCD are
latura AB inclusă într-un plan α . Arătați că
CD||α .

5. În figura de mai jos ABCD este romb


și MBC un triunghi echilateral astfel
încât M nu este situat în planul
rombului, N este mijlocul laturii BC,
iar m(∠DCM ) = 450.

6. În figura de mai jos ABCD este romb


și MBC un triunghi echilateral astfel
încât M nu este situat în planul
rombului, N este mijlocul laturii BC, iar
43
m( ∢DCM) = 450. Determinați unghiul format
de dreptele :

a. MC și AB;

b. MN și AD;

c. MB și AD .

7. Fie triunghiul echilateral ABC și M ∉ (ABC)


astfel încât MB = MC = 𝟔√𝟑 𝒄𝒎 și MA = 6 cm.
Știind că AB = 12 cm și D este mijlocul lui BC,
arătați că dreptele MA și MD sunt
perpendiculare și calculați aria triunghiului
MAD.

8. Pe planul dreptunghiului ABCD se ridică, de


aceeași paret a planului, perpendicularele DE
= 12 cm și CF = 6 cm. Știind că AB = 𝟔√𝟐 cm
și AD = 𝟔√𝟑 cm, iar 𝑬𝑭 ∩ (𝑨𝑩𝑪) = {𝑴}, aflați:

a. Distanța de la punctul F la dreapta EB.


44
b. Aria triunghiului BEM.

9. Fie prisma dreaptă cu baza hexagon regulat


din figură.

a. Dacă AB = 6 cm și AA' = 12 cm calculați:


aria și perimetrul bazei, aria și perimetrul
unei fete laterale, lungimea diagonalei unei
fete laterale și lungimile segmentelor:
AC, BE, BE'.

b. Dacă perimetrul bazei este egal cu 48 cm și


perimetrul unei fete laterale este de 28 cm
calculați: lungimile laturii bazei și a
înălțimii , suma lungimilor tuturor
muchiilor , aria bazei , aria unei fete
laterale , lungimile
segmentelor AD, AE, BE', BD'.

c. Dacă BE = 8 cm și DD' = AB calculați:


lungimile laturii bazei și muchiei laterale ,
suma lungimilor tuturor muchiilor, aria și
perimetrul bazei, aria și perimetrul unei
fete laterale.

d. Dacă AC = 𝟏𝟎√𝟑 cm și [AA'] = 3


[AB] atunci calculați lungimile laturii bazei
și a muchiei laterale, suma lungimilor
tuturor muchiilor, aria și perimetrul bazei,
aria și perimetrul unei fete laterale, suma
ariilor tuturor fetelor laterale, lungimile
segmentelor : AD, AE, BE', BD'.

45
e. Dacă AB = 12 cm și AA' = 8 cm calculați
următoarele distanțe: d(A, (A'B'C')) ,
d(AA', EE') , d((BCC'), (FEE'))

10. În figură, ABCDA’B’C’D’ este un recipient în


formă de cub cu muchia 6 dm.

a. Arătați că dacă se înclină recipientul și în el se


toarnă apă astfel încât suprafața apei devine
planul A’BD, atunci în recipient sunt 36 litri
apă.

46
b. La ce înălțime se va ridica apa în recipient
dacă acesta se așează orizontal?

11. În figura de mai jos ABCDA’B’C’D’ este un


cub cu muchia de 4 cm. Punctele E, F, G, H,
etc. sunt mijloacele muchiilor cubului. Fiecare
,,colț” al cubului este tăiat după planul
determinat de mijloacele a trei muchii
concurente, de exemplu planul (ENF).

a. Să se calculeze volumul corpului


rezultat după eliminarea ,,colțurilor”.

b. Să se arate că raportul dintre aria


totală a cubului și aria totală a corpului
rezultat după eliminarea ,,colțurilor”
este egal cu 𝟑 − √𝟑.

c. Să se afle distanța dintre planele (ENF)


și (LKP).

47
12. Într-o piramidă patrulateră regulată VABCD
se duce un plan paralel cu baza prin mijlocul
𝑶′ al înălțimii VO. Calculați aria secțiunii,
știind că latura bazei este egală cu 12 cm.

13. Figura de mai jos reprezintă schematic un


bazin de înot care are lungimea AB = 18 m și
lățimea BC = 6 m. Din cauza evaporării nivelul
apei a scăzut în timpul zilei cu 5 cm. Noaptea
pentru a umple bazinul se utilizează o pompă
care are debitul de 900 l pe minut.

a. Câți hectolitri de apă s-au evaporat în


timpul zilei?

b. Cât timp trebuie să funcționeze pompa


pentru a umple bazinul?
48
14. În figura alăturată este reprezentat schematic
un vas în formă de paralelipiped
dreptunghic ABCDA’B’D’, unde AB=50
cm, BC=𝟓√𝟑cm și AA’=𝟏𝟎√𝟑 cm. Conform
figurii, vasul este înclinat faţă de orizontală cu
300. În vas se toarnă apă până ce nivelul apei
ajunge la muchia B’C’.

a. Să se arate că în vas se toarnă 2,25 litri de apă


până ce nivelul apei ajunge la muchia B’C’.

b. Să se afle x, grosimea aceluiași volum de apă,


când vasul este în poziție orizontală.

c. Cât la sută din volumul vasului este volumul


de apă?

49
15. Figura de mai jos reprezintă o foaie de tablă
dreptunghiulară cu dimensiunile de 80 cm și
60 cm. Din fiecare colț al dreptunghiului se
taie câte un pătrat cu latura de 10 cm, apoi
prin îndoire și lipire se realizează o cutie fără
capac în formă de paralelipiped dreptunghic.

a. Verificați dacă în cutie încap 25 litri de


apă.

b. Verificați dacă în cutie încape o țeava


metalică ce nu poate fi îndoită cu lungimea
de 𝟑𝟎√𝟔 cm.

50
16. In figura alăturată este reprezentat schematic
un bazin de apă în formă de piramidă
triunghiulară regulată dreaptă SABC. AB =12
dm SO = 𝟔√𝟑 dm.

a. Să se calculeze aria laterală a piramidei.

b. Dacă robinetul este deschis, prin el se


scurge 1 litru pe minut. Bazinul fiind plin,
să se calculeze după cât timp nivelul apei
din acesta ajunge la jumătatea din
înălțimea piramidei.

51
17. În figura alăturată este reprezentat schematic
un colector dintr-o fabrică de nutrețuri
combinate. VABCD este o piramidă
patrulateră regulată dreaptă cu AB = 2 m,
unghiul diedru al planelor (VAD) și (VBC) este
de 60°, ABCDA’B’C’D’ este o prismă
patrulateră regulată dreaptă cu CC`= 0,5 m.

a. Să se calculeze volumul total al


colectorului.

b. Știind că colectorul este confecționat din


tablă de fier ce cântărește 40 kg/m2,
calculați masa acestuia.

52
18. Fie prisma dreaptă cu baza triunghi
echilateral din figura de mai jos.

a. Dacă AB = 6 cm și AA' = 12 cm calculați:


aria și perimetrul bazei, aria și perimetrul
unei fete laterale, suma lungimilor tuturor
muchiilor, lungimea diagonalei unei fete
laterale.

b. Dacă suma lungimilor tuturor muchiilor


este de 42 cm iar perimetrul bazei este de
12 cm calculați lungimea laturii bazei și a
înălțimii precum și aria și perimetrul unei
fete laterale.

c. Dacă aria bazei este egală cu 𝟗√𝟑 cm2 și


toate muchiile sunt congruente calculați:
lungimile laturii bazei, înălțimii ,
diagonalei unei fete, suma lungimilor
tuturor muchiilor , perimetrul bazei, aria și
perimetrul unei fete laterale.
53
19. Figura de mai jos reprezintă schematic un
bazin cu apă montat în grădină și confecționat
din tablă. ABCDA'B'C'D' este o prismă
patrulateră regulată cu muchia bazei AB =
1,2 m și înălțimea AA' = 1,5 m, iar VABCD este
o piramidă patrulateră regulată cu m(∠AVB) =
60°.

a. Aflați suprafața tablei folosite pentru


confecționarea bazinului, știind că nu sunt
pierderi la îmbinări.

b. Dacă în bazin sunt 𝟏𝟒𝟖𝟖√𝟐l de apă, aflaţi


înălţimea VP a apei din bazin (P∊VO').

54
20. O piesă metalică este formată din două
corpuri suprapuse, o prismă patrulateră
regulată și o piramidă patrulateră regulată.
Știind că cele două corpuri au aceeași înălțime
iar baza piramidei este aceeași cu una din
bazele prismei și că piramida are aria laterală
de 320 cm2, aria totală de 576 cm2.

55
Să se afle:

a. Înălțimea prismei

b. Volumul piesei .

c. Aria totală a piesei .

21. Figura de mai jos reprezintă schematic o


piscină sub formă de prismă patrulateră
regulată cu AB = 12 m și AA'<3 m. Piscina este
acoperită cu o umbrelă piramidală VABCD,
unde VA = VB = VC = VD = 10 m.

56
a. Aflați suprafața pânzei din care este
confecționată umbrela.

b. Dacă înălțimea apei din piscină este egală cu


2,5 m verificați dacă cantitatea de apă din
piscină este egală cu 360000 l.

22. Într-un cilindru circular drept, lungimea


diagonalei secțiunii axiale este egală cu 48 cm
și face cu planul bazei un unghi de 𝟔𝟎∘ . Aflați:
a. Raza și înălțimea cilindrului.
b. Volumul și aria totală a cilindrului.

23. O coardă de lungime 12 cm subîntinde un arc


de 𝟏𝟐𝟎∘ la baza unui cilindru. Înălțimea
cilindrului este de 10 cm. Aflați aria laterală și
volumul cilindrului.

57
24. Un con circular drept are secțiunea axială un
triunghi echilateral cu latura de 24 cm. Aflați
aria laterală, aria totală și volumul cilindrului.

58
CUPRINS

Argument ………………………………………....2

Probleme propuse pentru clasa a V –a………….3

Probleme propuse pentru clasa a VI –a…………11

Probleme propuse pentru clasa a VII –a………..25

Probleme propuse pentru clasa a VIII –a……….41

59
Bibliografie
[1] MATE 2000 +10/11 clasa a V –a , Sorin Peligrad,
Dan Zaharia, Maria Zaharia, editura Paralela 45.
[2] MATE 2000 +10/11 clasa a VI-a, Dan Brânzei,
Dan Zaharia, Maria Zaharia, editura Paralela 45.
[3] MATE 2000 +10/11, clasa a VII-a, Dan Brânzei,
Anton Negrilă, Maria Negrilă, editura Paralela 45.
[4] MATE 2000 +10/11, clasa a VIII-a, Dan Brânzei,
Anton Negrilă, Maria Negrilă, editura Paralela 45.
[5] Culegere de probleme clasa a VII-a editura Art
Educațional.
[6] Culegere de probleme pentru clasele V-VIII, prof.
dr. Bogdan Constantin.
[7] Http://www.artofproblemsolving.com/
[8] Http://www.iubescmatematica.wordpress.com
[9] Http://www.slideshare.net
[10] Http://www.problemedematematica.com
[11] Http://www.mateonline.net
[12] 111 de probleme semnificative, Olimpiade,
concursuri și centre de excelență, clasa a VI-a, Artur
Bălăucă, editura Taida, Iași, 2010.

60
[13] ] Matematică, exerciții și probleme pentru clasa a
VI-a, Constantin Basarab, Elena Basarab, editura
Delfin.

61