Sunteți pe pagina 1din 380

Grigore Gheba

Lucretia Gheba

Carmina Gheba

Exerciti.i
si problema

Lucretia Gheba

Grigore Gheba
Cartnina Gheba

EXERCITII ~I PROBLEME DE MATEMATICA


pentru clasele V - IX

Editie revazuta

~i

adaugita

Editura I C A R Bucure~ti -

1.992

Referent: prof. OIUUin- Petru Nicolescu

ISBN - 'T73 - 606 - 152 - 3

Redactor:
prof. Elisabeta Mesaro~
Tehnoredactor: Otto Paras~hiv Ne~oiu
Grafica :
pictor Nadejda - Lumin~tl Nicolescu
grafician Dumitru ~malenic
Culegere text M EGA- S.A I Colectiv C.I.P.I.
Tehnoredactare computerizaU1: Eugen Constantinescu

Toate drepturile asup~a acestei ediJii slnt rezervate Editurii ICAR. Nici un capitol
~i

nici o parte din aceastll carte nu pot fi tipai'ite sau multiplicate folosind diferite
mijloace fllrll permisiunea Editurii ICAR.

PREFATA
In aceast/1 edi(ie, am adus multe imbunlltllfiri Ia fiecare capitol din edi{iile
vechi ~i am completat lucrarea cu capitole no~ care sll vin/1 in sprijinul elevilor in
abordarea unor teme mai dificile in interpretarea ~i rezolvarea lor.
Structura lucrlfrii nu coincide intru totul cu structura manualelor actuale, dar ea
con{ine toc.te cuno~tinJele prevlJzute i11 programa ~colar(J, cit ~i unele teme cu un grad
mai deolebit de dificultate pentru elevii cu preocuplfri mai deosebite Ia matematic/1.
La marea majoritate a noilor probleme adlfugate, enun{Ul urmlJre~te sll-1 punll
pe rezolvitor ca, fn afar/1 de cunoa~terea temeinicll a elementelor teoretice, sll dovedeasclJ
inventivitate .[i stl fncerce un mai mare efon de creafie.
Am pus un mare accent, atit fn enun{Uri eft ~i in indica{i~ pe stabilirea
condi{iilor de existenJll pentru ca elevul sll se ob~nuiascll sll precizeze mul{imea
valorilor cu care are dreptul siJ opereze. Aceasta, evident, fi dlf posibilitatea siJ evite unele
concluzii eronate Ia care ar putea ajunge dacll n-ar. Iuera riguros.
Pentru a scuti elevi~ in studiul lor individual, de alte ajutoare din afara ~coli~
am considerat necesar slJ adaug acestei edi{ii noi capitole. Acestea con{in multe #
va:iate teme de algebr/1 ~i geometrie rezolvate, fnso{ite de indica{ii metodice, asfel fncft
elevii sll ses~eze. calea de urmat in rezolvarea unor teme cu un grad mai mare de
dijicultate.
In noua formlJ, considerllm ell lucrarea contribuie in ~i mai mare mlfsurll Ia
sprijinirea imbunlltltprii procesului de fnvlJ{are a matematicil.

I. C L A S A a V-a
1.1 Multimi - BREVIAR
A Simboluri

Dllm mai jos dteva din simbolurile matematice pe care le vom utiliza in rezol
varea unor exercitii ~i probleme.
Elementele unci mulpmi se scriu intre acolade { }.
Exemple: a) {1, 2, 7, 10}~ {a, b, c};
b) {albinele dintr-un roi};
c) {oile dintr-D turmll};
d) {porumbeii dintr-un stol};
e) {copiii dintr-<> familie};
t) {elevii dintr-<> clasll};
g) {numerele naturale}.
Se observll, din exemplele de mai sus, ell mulpmile pot fi notate (prezentate,
descrise) in doua moduri:
a) prin enumerarea elementelor (exemplul a);
b) printr-o proprietatecomun~ a elementelor [exemplele: b),c) ... g)].

= apar)ine; ~ = nu aparJine

Exemple: considernm mulpmileA={a; b; c}; B={l; 2; 3}.


Se scrie aeA; bA; 21M; 3eB; c#J, dup~ cum element~le st aflll sau nu in
mulpmile respective.
La nota rea unci mulP,mi printr-o proprietate com una folosim scrierea
A= {x N I x < 4}
care se cite~te astfel: A este mulpmea elementelor x care apaq.in numerelor naturale
mai mici decit numl1rul natural4.
1,.......;.--se-mn_u_l_d_e_i_m_p_lt__ca_JI_e..,..,j
Exern plu: daell x =y""'Y=X, se cite~te: daca x este egal cu y rezulta ell y este egal

cux.

c ; :::>

pentru incluziune

Daca A= {a; b; c; d} ~i B={c," d} atunci 'BcA sau


A::>B se cite~te B este indus in A sau A include pe
B sau B este o submuiJime a mulP,mii A (t'ig. 1.1).
Act.B (A nu este fncius in B).
n scmnul pcntru intersecjia
de mulJim.i

I
A

Fig.I.l

-5-

Exemplu: dadl A= {a; b; c; 2; 3}, B= {a; b; 5; 8} atunciAnB= {a; b} se cite~te


A intersectat cuB ~i reprezinm mulpmea elementelor comune celor dou~ mulpmi,
in cazul nostru {a; b}.

I 0 semnul pentru mulJime I (nu con.Jine nici un element)


vidl

Exemplu: mulpmile A= {2; 7; 8; 9} ~i B= { 4; 5; 60} nu au nici un element


comun. Se poate scrieAnB=0.
jr--u-pen--ttu-re-.-um-.un. _e_d_e_m_ulJimi
__

-_.,1

Exemplu:A={l; 2; 3; a; b}; B={2; 3; c; d}


AuB= {1; 2; 3; a; b; c; d} (elementele reuniunii celor dou~ mulpmi).

I-

semnul de echi:valen,Jl

intre elementele a dou~ mulpmi:- dadl fiedlrui element dintr-{) m~lpme A ii


corespunde un element ~i numai~ unul dintr-{) mulpme B ~i reciproc se spune d1
intre elementele- celor dou~ mulpmi exist~ o coresponden_Ja biunivodt ~i atunci cele
dou~ mulpmi sint echivalent~ ~i se noteazn A-B.
Exemplu:A={a; b; c}, B={l; 2; 3} (figura 1.2)
Observajie. Dou~ mulpmi A ~i B cu un num~ finit de elemente trebuie sa
aib~ acela~i num~ de elemente ca ele sa fie echivalente.

Exemplu: Ia inceputul anului ~colar


elevii din clasa intii sint condu~i intr-{) clas~
in care se afl~ un num~ de masute egal cu
num~ul elevilor. Fiecare elev se a~eaza Ia o
masu~; nu mai ramine nid un elev filr~
masu~ ~i nici vreo m~su~ liber~

a) Mai intii remardlm dou~ mulpmi. A={mulpmea elevilor de clasa intii


intrap in clas~}; B={mulpmea masuJelor}.
b) Intre elementele acestor mulpmi (elevi $i masute) se stabil~te o leg~tur~
~i anume fiedlrui elev ii corespunde o m~su~ ~i fiedlrei masuJe ii corespunde un
elev. Mulpmile in acest caz sint echivalente ~i se noteazn A- B.

Fiind date mulpmile A ~i B, mulpmea elementelor care aparpn mulpmii


A ~i nu aparpn mulpmii B se num~te diferenta dintre mulpmile A ~i B ~i se
noteaz!l:
Exemple:
a) A={2; 3}; B={4; 5; 6};A-B={2; 3}=A dlciAnB=0.
b) C={4; 2; 6;' 8}; D={6; 4; 8; 10; 12}. C-D={2} iar D-C={lO; 12}.
ObservaJie. C-D ~D-C - diferenta a dou~ mulpmi nu este comutativ!l .
C-D ~i D-C nu au elemente comune -(C-D)n(D-C)= 0 sau cele dou~ muipmi
sint disjunctc.
Dadl Bc:A, atunci diferenta A-B se mai mim~te complementara mulpmii

- 6-

B fa~ de A ~i se notea~ cu semnul CAB.


Oteva exemple vor pune in evidenja nota.Jia de mai sus.
a); A={~; q 3; 2}; B={3;2}.
Se observl1 dl
A-B={ ~; D}=CAB (fig. 1.3).
b) Fie muJ.Jimile:
A={2'5
' 4},B-{2
- , 5,4,6}.
AvemA-B= 0; B-A={6} sau <;y4={6}.
c) A- {a, b' c' d}' B- {a, d}
A-B={b; c} sau Cft!J={b; c}, B-A= 0 (fig. 1.4).

Card A sau A (cardinalul muiJimii A).

Fig.L3

Cardinalul unei muiJimi finite aratl1 cite elemente are


acea mulJime.
Ex:emplu: A= {a; b; c; d; m }; cardinalul mulJimii A
este 5.
Card 0=0 (zero); Card {0}=1; Card {0; 1}=2.
Cardinalul unei muiJimi este un numl1r natural.

Fig.L4

B. PropoziJii

0 propoziJie poate fi adevl1Tatl1 sau falsl1.


Exemplu: numarul 4 este mai mic decit numl1rul 5; (4<5) este o propoziJie
adevara tl1.
Num:kul 8 este mai mare decit numl1rul 12; (8> 12) este o propozi}ie falsa.
Spunem dl valoarea de adevl1r a unei propoziJii este adevlfrul, dadl propoziJia
este adevl1ratl1 i ~ valoarea de adevl1r a unei propoziJii este falsul, dadl ea este falsa.
Prin negaJia unei pfopoziJii se schimbl1 valoarea ei de adeva.r: propoziJia
adevl1ratl1 devine falsl1, iar_ propoziJia falsl1 devine adevl1ratl1.
In matemati~ propoziJiile se studiaz!l numai din punctul de vedere al valorii
de adevl1r.
Propozijiile le vom nota cu Iiterele:p; q; r; s; p 1; p 2 etc.
Ex:emplu: fie mulJimea A= {m; n; c; d} ~i propoziJiile
p : m e A; p 1 : n e A; p 2 : d fA;
PropoziJiile p ~i p 1 sint adevl1rate, valoarea lor de adevl1r este adev:irul,
propoziJia p 2 are ca valoare de adevl1r falsul.
Exerci(ii
1) Se dl1 egalitatea {a; 3; 4;}={5; 3; 4}.
a) Sl1 se gaseasdl a tri a~a fel ca propoziJia sl1 fie adevl1rata.
b) Sl1 se determine valorile lui ca propoziJia sl1 fie falsa.

R. a) a=5, b) orice nu:mllr diferit de 5.

2) Fie mulJimea A~ {7; 8; 5; 9; 12; 17} ~i propoziJia p : x e A, 3/X


propozi]ia p poate fi adevl1ratl1 sau falsa. Valoarea ei de adeva.r depinde de elementul
x ce aparJine lui A.

- 7-

Dadi x este unul din numerele 9 sau 12 atunci propoziJia este adevllraUl, in
caz contrar ea este falsll. Trebuie snprecizllm ce numllr estexEA in condijiile puse de
problemll (ca sll fie divizibil prin 3)
C. FunCjii
In lumea inconjur'IItoare sint diferite feluri de marimi. Unele mllrimi au
Iegllturll intre ele, sinl dependente; de exemplu salariul unui muncitor depinde de
numllrul de zile lucrate, de calitatea muncii depuse precum ~ide alp factori; aria unei
arene circulare depindc de mllrimea.razei cercului. Studiindu-se aceste legllturi, s-au
stabilit unele legi care au condus uneori Ia formule. De exemplu: aria cercului se aflll
prin inmuljirea numllrului 1t cu plltratul razei.
Sll consider~ mulpmea M = {3; 4; 5; 6; 7} in care fiecare element reprezintrl,
in em, mllrimea laturii unui plltrat. Sll aflllm ariite acestor plHrate; ele vor forma
mulpmea

P= {9; 16; 25; 36; 49} (in cm2).


Avem o coresponden[lf intre mulpmile M ~i P, stabilit~ prin formula: Aria=L 2. Se
spune di, din punct de vederc matematic, am definit o func{ie: M este mulpmea de
definipe (numit~ domeniu de existenpi), P este mulpmea de valori (sau codomeniul)
iar coresponden.,n intre cele doull mulpmi se face prin formula
Aria=L 2
Un all exemplu de funcpe: sll considernm numerele intregi cuprinse intre 8
~i 13; acestea sint 9; 10; 11; 12. Sll se afle mulpmea formatll din intreitul acestor
numere. In cazul acesta, domeniul de existenpi este mulpmea A={9; 10; 11; 12},
codomeniul este mulpmea B= {27; 30; 33; 36}, iar coresponden.,n intre cele doull
mulpmi s-a facut printr--o operape de inmulJire.
La definirea unei funcJii sint necesare doul! mul{imi ~i o lege de
coresponden{lf care sit stabileascl1 trecerea de Ia domeniul de existenf{f ia domeniul de
valori.

Funcpile se noteaz:t cu literele f, g, h sau cu alte simboluri matematice: log,


sin, arccos, ...
In general, fie doull mulJimi X, Y; dadi facem ca oricllrui element x din X
sll-i corespundrl un element y din Y, ~i numai unul, spunem dl am definit o funcpe
pe X cu valori in Y. Se mai spune: aplicape a lui X cu valori in Y. Dind lui x diferite
valori numerice, dupll voie, fllra sa ne preocup:mt de ce valori ia y, putem spune di x
variaz:t independent de y sau di x este variabila independentlf iar y este variabila
dependentlt.
matemati~

a funcpei este y=[(x) care arata coresponden.,n intre


f
cele doull mulpmi; mai putem exprima o funcJie astfel: fX~Y sauX ~ Y, adi~ o
Expresia

funcJie f definim pe X cu valori in Y.


-8-

NoJiunea de funcp.e este una din cele mai importante noJiuni din matematidl ~i in epoca contemporan!l a calculatoarelor electronice cele mai multe aplicaJii
ale tehnicii moderne folosesc aceast~ nop.une. Intr-adevar, orice studiu cantitativ al
unor fenomene din natur~ sau din producp.e urm~r~te s~ stabileasdl corespondenpa
intre elementele a dou~ mulJimi.
In cele ce urmea:za vom mai da citeva exemple de funcJii ~i vom face unele
observaJii.
-Lungimea unui cere depinde de raza cercului ~-se ~tie ctl ea se calculeaza
prin formula L =27rR.
Dactl luatn pentru R valorile 2; 3; 4; (in metr~) vom afla lungimile de 47r; 61r;
81r (in metri). In cazul de fa~ X= {2; 3; 4}; Y = { 47r; 61r; 81r} ~i legea de corespondenja L =27rR. Deoarece la valori din ce in ce mai mari date lui R Iungimea cercului cre~te, se spune ctl funcJia este cresctltoare. Variap.a unei funcJii se poate scrie
intr-un tablou, numit tabloul de variap.e al funcp.ei. pentru exemplul precedent avem
tabloul:
R I2
3 4
L 1 47r ,.. 61r ,. 81r

-Sa consider~ funcp.a f(x)=x 2, in care xeR ~i sa atribuim lui x vaJorile


3
cresctltoare 2; 2.!.; 2.!.; 2 ; 3; 3.!.. Intocmind tahloul de variape avem:
4
2
4
4
2
X

f(x)

~i

2.!. \
4

r2!.2 . r' 2 34

1
l J

- (3

r3.!.4

-; 81 ,-; 25 -::-1 121 ,-; - -; 169


9
16 )
4 ll6' J

l16

in acest caz, pentru intervalul studiat, funcp.a este cresclftoare (fig. I.S,a).

01

2 3

--X

J-~.-Lr-=
.--=;:L
._=:::_~~
0
10
20
30
60

Fig.l5
Putem considera fiecare pereche de valori ca fiind coordonatele unui punct din
plan. Figur~ punctele ~i unindu-le printr-o iinie continult, se obp.ne graficul

[unC(iei.
St~diul

unei funcp.i prin tablou ~i apoi ilustrat!l prin grafic ajum Ia


interpretarea unor fenomene din fizidl, astronomie, cum se va constata mai tirziu.

-9-

-Un alt exemplu:


Se ~tie dl in c;azul

m~rii

unifurme spapul se
.. se poate deduce: v:z:_
s sau
to::-.
s
d e atCI
.

exprim~ prin

formula s=vt;

Sll studiem cum variazA timpul intr-o asemenea micare, dadl viteza variazD,
spapul raminind constant (acel~i).
De exemplu: distan)a Bucur~ti-Ploies.ti (60 km) este parcurs~ de un
autobuz, care are o vitez! orar~ de 60 km in timp de o or:l, un camion care are v=30
km/h parcurge a~i distanja in doun ore, un altul care are v=20 km/h parcurge
acel~i drum in 3 pre, un biciclist cu v= 10 krn/h parcurge a~i distanja in 6 ore.
Putem aldltui urm~torul tablou in care
X={6o; 30; 20; 10} in km, Y={l; 2; 3; 6} in ore

v'lO
20 30 60
t 6-.. 3 " 2 -..1
Funcpa este descresciJtoare. Graficul, in care pe o w notrun unitatea (km) i
pe cealalm unitatea (ora) reprezinm o linie curbti descendentti (fig. I.S,b)~

In cele spuse privitoare Ia funcpi, am folosit numai exemple de funcpi
numerice, adidl funcpi in care X ~i Y sint mulpmi de n~mere reale ~i legea de corespondenja .se poate exprirna printr-o formul:L In clasele superioare se vor studia ~i
alt fel de funcpi.

Prezentam dteva diagnune, pentru ln.felegemt noJiunii de funCJie


Ia nivelul claselor V-vm.

Fiind date 2 mulpmi E ~i F (fig 1.6),


posibile, definite pe E ~i cu valori in F.

sa

se figureze diagramele funcpilor

Fig.l6
Diagramele celor 8 funcpi posibile sint prezentate in figura !.7.

oo~~
BA
2
3

lC

00
b

~
~ ~

~
~

00
00 00

Fig.17

-10-

Diagramele pot fi reprezentate ~i tn alte mod uri.

12
3)
(
12
3]
(
12
3)
(
. .&. .&. .&.

.&. .&. .&.

.&. .&. .&.

a a a

a a b

a b a

D~m

clteva exemple:

L2 EXERCQll

~I

PROBLEME CU MULJ1MI

1. ScrieJi 3 muiJimi.
2. ScrieJi

dou~

exemple de mulJimi prin enumerarea elementelor fiec!rei mulJimi.

3. No tap urm~toarele mulpmi:


a) Mulpmea literelor din care este compus cuvintul "mama".
b) Mulpmea numerelor naturale mai mid ca 7.
c) MulJimea nurnerelor naturale mai mari ca 8 ~i mai mici ca 14.
d) Mulpmea literelor cuvintelor: "tata", "capcan~".
Menponap care din aceste mulpmi este descris~. prin enumerare ~i care din ele
printr-:0 proprietate com una ScrieJi in do~ mod uri mulJimile de mai sus.
4. Fie mulJimile:A = {x EN I 4 ~ x < 9};
B = {x EN I 20 < x < 24}.
a) S~ se determine aceste mulJimi.
b) S~ se scrie cite do~ elemente care aparJin mulpmilor date i cite dou~ care nu
aparJin.
R. a)A={5; 6; 7; 8} 8={21;22;23}
b) {5; 6}cA ; {21; 22}c:B.

5. ScrieJi mulJimile literelor din care sint alctltuite cuvintele: "car", "rae", "p~", "pas".
a) Care din aceste mulJimi slnt egale i care nu? Justificaji

r~spunsut.

R..A={c; a; r}; 8={r; a; c} ; C={p; c1, r}; D={p; a; s};


A=8(au acele3Ji elemente), c ..D(n-au acele3Ji elemente).

6. :I) Fie mulJimile:A= {4; 5; x}, B={4; 5; 8}, sa se determinex din mulJimea A astfel
caA=B.
b) Fie M = {7; x; 8; b }; N = {b; 8; 7; 9}, sa se determine x in cazul cind M =N.
R.x=8;x=9.

7. Care din urm~toarele mulpmi sint egale


n}; C= {3; a; 1; 2}.

~i

care nu? A= {1; 2; 3; q }; B= {2; 3; m;


R. A #8; A =C; B#C.

8. Se dau mulJirnile A, B, C, reprezentate ca in figJ.8, a, b, c.


mulJimi. Care din ele sint egale ~i care nu sint ?

S~

se scrie aceste

- 11 -

Fig.l8
9. a) S~ se punrl in evidenpt, prin grafic, multimile ale ctlror elemente sint literele
cuvintelor"rame" ~i "mare". b) S~ se compare aceste mulpmi.
R. b) Multimile sint ee:ale.

10. S~ se punrl in evidenpt graficul mulpmilor:


A= {x lx liter:l a cuvintului "literrl"}, B= {x lx litera a cuvintului "barier~"}.
Scriep mulpmea M a elementelor comune ale celor dou~ mulpmi.
e; i; r} .

R.M={~

11. Se dau mulpmileA ~i B reprezentate in fig.I.9.


a) S~ se scrie aceste tnulpmi.
b) S~ se scrie mulpmea C a elementelor comune.
R. a) A={2; 3; 4; 5}, B={2; 4; a; b};
b) C=An8={2; 4}.

12. Determinap A= {x

Ix

< 4 ~i divizibil cu 5}.

13. Se dau mulprnile A i B ca in figura 1.10,


n a mulpmilor A ~i B.

Fig.L9

s~

se

R.A=0.
pun~

in evidenja

rela~ile:

; c;

Fig.L10

14. Se dau mulpmile:A={2; 3; 5; a}; B={5; a; 2}, s~ se scrie ct1 Beste o submulpme
a mulpmiiA; Beste indus in A; A include pe B.
15. Fie mulpmea A= { x
mulpmiiA.

.I

6 < x < 12}, s~ se formeze mulpmea submulpmilor

16. Sed~ mulpmea: A={O; 1; 3; 4; 5; 6; 7; 12}, sa se scrie mulpmea B={x


divizibil cu 3}.

Ix

R.B={O; 3; 6; 12}.

17. S~ se determine mulpmea E

~tiind ctl:

{2, 3}cy;,{4, 5}cy; i Ec{2; 3; 4; 5}.


R.={2; 3; 4; 5} .

- 12-

18. Fiind daU1 mulpmea A= {2; 1; 4; 3}, sA .se determine x in fiecare din urmAtoarele
r;;ondipi: a) {x; 2; 3; 4}c:A, b) {2; x; 4}c:A, c) {x; 2}c:A.
R. a)x=l, b)x=l saux-3, c)x-1 saux=3 saux=4.

19. SA se interpreteze relaJia:


AuB={ x I x e A sau x e B }.
20. Fie mulpmile:A={l; 3; 4; a; b}; B={1;3;a;c;m}.
a) SA se determine A uB.

b) SA se contureze grafic mulpmeaAuB.

R. a) AuB={l; 3; 4; a; b; c; 71J}.

21. Se d~ graficul mulpmii MuN ca in figura I.ll.


a) SA se scrie MuN.
N

22 Fie mulpmile:A={a; b; m}; B={a; m; c}, sA


se arate cA AuB=BuA (reuniunea este
comutativ!i).
23. Fiind date mulpmile:A={l; 2; 3}; B={4; 5;
6}; C={4; 8}, sA se arate cA:
(AuB)uC=Au(BuC) (reuniunea este asociativ!l).

Fig.L11

24. Se dau mulpmile:A={x eN I x < 5} ~i B={x eN


a) Sa se determine elementele celor douA mulpmi.
b) SA se determine A uB.

I2

< x < 8},

R. a)A={O; 1; 2; 3; 4} B={3; 4; 5; 6; 7},


b) AuB={O' 1, 2' 3, 4, 5' 6' 7} .

25. SA se interpreteze relapa: AnB= {x lx e A ~i x e B}.


26. Se dau mulpmile:A={a; b; 2; 3},B={2; 3; m; n}, sA se afleAnB.

R.An8={2; 3}.

27. In figura 1.12 este reprezentatrt intersecpa mulpmilor A

28. Dati exemplu de douA mulpmi A ~i B


pcntru care: (AnB=0) (A ~i B disjuncte ).

~i

B. SA se scrie AnB.

29. DatA 4nB={x eN I 3 < x < 11}, a) sA


se determi'n.e AnB, b) sA se arate cA

-----...-----AnB=BnA.
Fig.L12
30. Fie mulpmile M ~i N reprezentate in figura 1.13. SA se determine MnN.
R.MnN=0

Fig.L13
31. Se dau mulpmile:A={xeN I x<6}; B={xeN P<x<lO}. a) SA se scrie mulpmile
enumerind elementele. b) SA se determine AnB. Cum se numesc mulpmile in acest
caz? c) Este adevarat cA AnB=AuB ?
R. a) A={O; I; 2; 3; 4; 5}; B= {8; 9};
b) An8=0 (multimi disjuncte); c) Nu.

- 13-

32. Fie mulpmile reprezentate ca in figura 1.14. a) ~riep o proprietate pe care o


indepline:te mulpmea B. b) Scriep o proprietate pe care o indeplinesc elementele
mulpmii CaA c) Determinap AnB.
R. a) Bc:A; b) Cg4=B-A "= 0; c) AnB=B={3; 4; m}.

Fig.L14

Fig.L15

33. Fie mulpmile A, B ~i C reprezentate in figura 1.15. S:l se scrie mulpmile: AnB;
BnC; (AnB)uC; (A~-(BnC); (AnB)-(CnA); An(B-A).
R.An8={2; 3; 4;}; BnC={2; 3; 7};An(B-A)={ 0};
(AnB)L={2; 3;4}u{2; 3; 7; 8; 9}={2; 3; 4; 7; 8; 9}
(AnB}-(BnC)={2; 3; 4}-{2; 3; 7}={4};
(AuB)-(Ctvl)={l; 4; 5; 6; 7}.

34. Fie mmulpmileA={1;2;3;a; b}; B={1;2;3;m; c}.


a) sa se scrie A uB i AnB.
b) S:I se reprezinte graficAuB ~i AnB.
c) MulpmileA ~i B sint egale? Dati exemple de mulpmi egale.
R. a) {1; 2; 3; a; b; c; m}; {1; 2; 3};
c)A~B (nu au acelea~i elemente).

35. Se

consider~

a,

b,

c, x, y, z cifre i operapile:

a 54 3
3b56
11 c 1

7110

3 45

1y 6 2
57z1
9538

Cifrele a, b, c, determinate le consider~ elementele mulpmii A, iar cifrele x, y, z ca


elemente ale mulpmii B.
a) S:l se scrie aceste mulpmi.
b) S:l se determine muljimile AuB ~i AuB. S:l se pun~ in eviden}a relaJiile de
incluziune intre aceste mulpmi.
R. a) A={2; 4; 1}; 0={2; 4; 3};
b) {1; 2; 3; 4}; {2; 4}, Aq;]J.

- 14-

36. Se considerrl operapile:

5x2z-

a24b-

12y3
4462

1c25
1816

8m236n
488

x, z, y, a, b, c, m, n reprezint!l cifre ~i sint considerate elementele mulpmilor D, M ~i


P. Ele au fost ~terse ~i menponate cu Iiterele respective dupa ce s-au efectuat sdlderile respective.
a) sa se determine: (DuM)nP ~i (MuP)nD.
b) DuMuP ~i (DnM)uP.
R.D={7; 6; 5}; M={3; 1; 4}; P= {5; 4};
a) (DLM)nP={4; 5}; (MuP)nD={5};
b) DuMuP={l; 3; 4~ 5; 6; 7}; (DnM)uP={P}.

37. a) sa se afle prin alta ope rape in afara de imp:lrtire care din imp:lrtirile
toare se fac exact. JustificaJi raspunsul:

urm~

1 440:36; . 2 836:315; 15 120:168; 792:144.


b) Factorii primi ai fiedlrui imp:lrtitor din imp:lrtirile menponate mai sus sint
considerap clemente ale mulpmilor A, B, C, D.
sa se determineAuBI..CuD; (AuB)n(CuD); (AuBnC)nD.
R. b) {2; 3; 5; 7}; {2; 3; 7}; {2; 3}.

38. a) Para a efectua imp:lrtirea sa se spunrl ce rest va ramine la imp:lrtirea numarului 27 346 la 5, Ia 9, la 10, Ia 25.

b) Aceea~i intrebare pentru num:lrul 591 427.


c) Resturile imp:lrtirilor i impartitorii menponap Ia a) sint :COnsiderate clemente ale mulpmillor A i B, iar Ia punctul b) C ~i D. sa se determine
(AuB)n(CuD); (AuDnC)uB; (AuBuCuD)n(AuD).
R. c)A= {1;4;6;21};B={5;9;10;25}; C={2;I;7}; D=B.

39. Fie mulpmea A= { v; e; v1; c; u} in care elementele reprezinta virstele maxime pe


care le poate avea o veverija (v)ce traie~te cu 3 ani mai pupn deCit iepurele (e), o
vulpe (v1) care traie~te de 2 ori mai mutt decit iepurele, un cerb (c) care traie~te
cu 10 ani mai mutt decit vulpea ~i ursul (u) care traie~te cit cerbul ~i vulpea impreun:l; toate pot trai un numar de x ani, mai mare decit 110 ~i mai mic decit 120. sa
se determine elementele mulpmiiA.
RA={ 7; 10 20; 30; 50}.
40. Se dau mulpmile cain schema din
fig.I.16. Sa se punrl in evidenpt relatiile de: u; n; c: ale mulpmilor A, B,
C,D.

41. La un concurs de ciclism s-au prezen tat Ia stadion o mulpme de cicliti in trei etape. Prima oara au sosit
cu 5 cicli~ti mai multi decit a treia
Fi~L16
parte din numArul de cicli~i ce au venit a doua oara. A treia oara au sosit cu 15

- 15-

cicli~ti mai puJini decit cei prezenJi prima oarll. La ora programatll toJi cicli~tii au
pornit in cursll fiecare cu biciclela lui. La locul startului s-au inapoiat numai 30 d'e
cicli~ti dici 15 au abandonat cursa pe u:aseu. Notaro mulJimea totalrt a cicli~tilor cu
c. a cicli~tilor sosip la stadion intiia oarll cu C 1, a doua oarll cu C 2, i a treia oarll
cu C3. De asemenea B; B 1; B 2; B 3 mulpmile bicicletelor respective.
a) DeterminaJi mulJimile C; C 1; C 2; C 3.
b) StabiliJi relaJiile de corespondenja biunivodl intre aceste mulJimi.
1

42. Se da r:nulpmea: A= { x e N
B = {x I x sll fie divizibil prin 7}.

I 60 <

x < 84}. Sll se determine submulJimea


_

RB={63; 70; 77}.

43. Sll se determine mulJimea A={x eN I 10 < x < 20} ale direi clemente adunate
la 8 356 sadea un numllr divizibil cu 2 i 5. Justificali r~spunsul.
RA={l4} .

44. Sll se determine mulJimea B= {x eN I 20 < x < 30} ale direi clemente sdizute
din numllrul 85 912 sll dea un numllr divizibil cu 2 i 5. JustificaJi rllspunsul.
RB={22}.

45. Se dll mulJimea A= {x e N I 340 < x < 380}. a) Ce numllr din A este divizibil cu
2, 5 i 6 ? b) Acest numllr reprezintrt in metri perimetrul unui teren sportiv, pe care
un biciclist 1-a parcurs de mai multe ori consecutiv, pinll a parcurs 10km. La terminarea cursei, s-a oprit biciclistulla puctul de plecare sau nu?
R360;Nu.

46. Un vinlltor a afirmat di mulJimea picioarelorde iepuri vinaJi de el intr-un sezon


este numllrul ale dirui cifre sint elementele unei mulJimi A obJinutll prin reuniunea
muiJimilor: B= {1; 2; 3;} i C= {1;2;5;3}. Care este ordinea elementelor muiJimii
BuC (elementele in ordinea scrisll fiind considerate numere eN) in situaJia di vinlltorul a minJit i in situaJia di ar fi spus adevllrul?

47. Se dau mulJimile:A={1;2; 3; 4}; B={3; 4; 5; 6). a) Sll se determineAuB. b) Sll


se reprezinte schema prin desen a celor doull mulJimi. c) Sll se determineAnB.
R a) {1;2;3;4;5;6;}, ~) {3;4}.

x9

48. Fie mulpmile A ~i B reprezentate ca


in figura 1.17.
a) Sll se scrie elementele care aparpn
mulJimii A i muljimii B.
b) Sll se scrie mulJimea AuB.

49. Se dau muiJ:imile: A={q o; ~; 'tO},


. B= {x e N I 9 < x < 16}, C = {x eN I
Fig.L17
'\x<20; x se imparte exact Ia 5}.
a) ScrieJi cite 2 clemente care aparJin
fiedlreia din muiJimile date i cite unul car~ nu aparpne.
b) Sll se determine:BuC;AuC; (AuB)uC;AnB; BnC.

- 16-

c)

S~

se reprezinte printr-un desen BuC ~i BnC.

50. Sed~ mullimea M={x I x este litera a cuvintuluimama}.


a) S~ se scrie ~i s~ se reprezinte prin desen elementele mullimii.
b) Se dau mullimile:A={l; 2; 3}; B={4; 5; 6}. S~ se scrie AuB ~iAnB.
c) S~ se dea un exemplu de mullime cu un singur element.

51. Se dau mullimileA, B, C cain desenele de mai jos (fig.I.18).


S~ se determine: AuB; AuC; BuC; AnB; BnC; AnC.

<umW

Fig.L18

52 S~ se scrie mullimile enumerind elementele;


A= {x N I 50 < .t < 65},
B={x NIx < 12 i se imparte exact Ia 2}.
53. Se dau mullimile:A={2,03 dm; 0,256 dam;. 524 em}, B={524 em; 0,21 hm;
;2,03 dm}. S~ se calculeze suma, exprimata in meiri a elementelor din A uB ~i AnB.
54. Surna a patru numere este de 520. AI doilea numar este de doua ori mai mare fata
de primul plus 40. AI treilea num:lr este jum~tate din al doilea numar, iar al
patrulea numar este jum~tate din al treilea. S~ se exprime sub forma de mullime cele
patru numere.
R {100; 240; 120; 60}.

55. In trei saci slnt 525 de nuci. In primul sac slnt de dou~ ori ~i jum~tate mai puline
nuci ca in al doilea sac, iar In sacul al treilea sint jumatate din nucile din primul sac
impreuna cu al doilea. ate nuci sint in fiecare sac ?
R {100; 250; 175}.

56. Se dau mullimile:


A = {x lx litera a cuvintului "anina"}.
A 1 = {x lx litera a cuvintului "aninare"}.
A 2 ={xlx litera a cuvintului"registru"}.
S~ se scrie multimileA; A 1; A 2.
R.A={a; n; i;} A 1={a; n; i; r; e)
A 2 = {r; e; g; i; s; r; u}.

57. Se dau mullimile:A={a; 2; 3; 4} B={b; 5}.


S~ se arate dl AuB=BuA (comutativitate).

SHEBA 2

- 17-

S&. Fie muiJimile reprezenlate in


~L19.

Sl se arate cl
(A~uB=(AuB)l.

FiJ.I-19
59. Sl se glseasdl mulJi.mileX cu proprielateacl {3;4}uK..... {3;4; S}.
R.X={.S}; saa {]o 5} saa {4; .5) saa{]o 4; S}.

60. Se cUI mul)imea A= {1 354~ 3445 }; B= {1 754s; 325~.


Sl se scrie in baza 10, AdJ.
R.AUI={3S8,; 99;1 004; 12S}.

6L Se dau mulJimile: A= {l 8211.,; 6871o}.B= {~.,; 1 8S91ol


Sl se scrieAuB aslfel: 182110 51 se treadl in baza 7; 68710 11 se treadl in baza 8;
7~ 0 s1 se tieadl in baza 5 ti 1 85910 sl se treadl in baza 6.
R. u zn,;11S7.t 11

ms; 12 :m~.

62. Se dau mulJimile:


A= {r E N I ;r se impute eact Ia 6ti ;r <40}
B= {r E N I ;r se impUte eDCt Ia 8 ti tO < ;r < 60}
C={r EN I ;r se impute eDCt Ia to Ji 11 < ;r < 15}.
Sl se calculeze:AuB; (AuB)lC; BI.C;Au(B~.
63.. Se dau mul)imile:A={a; b; c}, B={a; 3; d}. Sl se detamine AnB; 5I se fadl
schema.

64. Se dau mulJimileA={t EN I ;r < 6};B={r EN

17 <z <

11}. Se caeAnB.

6S. Sl se detennine;r aslfel ca: {3; 2}={1; 2; 3}n{3;z}.


66. Sl se determine mul)imeaA={r EN I ;r < 9} in apfel tndt
{r. 1; 2; 3}n{4; 2; 3}={2; 3}.
R. {.5; 6;; 7; 8}.
numere este 410; dtul implrtirii numlralui mai mare Ia m. mic este

67. Soma a doul


7, iar restu110. Sl se exprime, sub forml de mul)ime, aa:ste numere..

R. {50; 360}.

6&. Sl se determine mul)imea M, Jtiind dl

M uU; 2; 3l=U; 2; 3; 4l
{

Mnb; 2; 3)::{1; 2)

R. .11={1; 2; 4}.

69. Sl se glseasdl mul)imea X ttiind cl X c{l; 2; 3}

{1; 2; 3}nX= {1; 2}.


R.X={t;2}.

10. Se dau mul)imile:AnB={2; 3},AnC={4; 5}. Sl se

calcillczcm~An(B\).

R.An(Bl.C)={AnB')l.(AnC)={2;; 3}v{4; .5}={2;; 3;; 4; .5}.

7LSe cUI mul)imea Au(BnC)=-{2; 3; 4 }; sl se caJcule:ze muJ)imea (A uB)n(A\).


R.Al.(BnC')=(At.B)n(Al.C)={2;; ]o 4}.

- 18-

72. He mul]imileAuB={tJ; m; 11}; AlC={m; b; c}.


Sl se ~ muJ)imeaAl(BnC).
R..At.(BrC)=(AUI)(At.C}={.a; .-; W.-; b; e}={JII}.

73. Se da.u mul)imileA={t; 2; 3; 4}; B={2; 3; 5}.


Sl se determine: A-B p ~A.
R..A-B={l; 4}.B-d={S}.

74.. Fte mulJimileA={a; 3; 2; b}, 8={3; 2; 4; b}.


sa se scrie: C= {x J.r E A p .r B}; A-B fi ~A-

R..C={G};A-IJ={G}; B-d={4}.

7S. Se dau mulJimileA={2; 3; 4; 5}, B={l; 2; 3; 4; 5}.


Sl se afle: a) {x l.r E A p.r B}; b) {x l.r fA p.rEB}.
R. a) e; b) {1}.

L3. <EE PATRU OPERA1D aJ NUMERE


NAn.JRALE ~ 7ECIMAlE

L Unul dintre tuneluriJe dintre FranJa p Italia are 13 636 .m, eel dintre Bologna ~i
m m mai muJ~ iar rei dintre E1YeJi.a ~i Italia cu 1 315 .m, mai
molt dedt al doilea. OJi metti are aa5t ultim. tune1 ?

FlorenJa are cu 4

R..19 8Dm.

2.. 0 lntreprindereagicoll de Slat a primit ~le dailnicz fD lrei dnduri: prima


dad 30 800 kg. a doua out m 6 060 kg mai mull, ia.r a treia oarl cu 125 kg mai
mult dedt in primele doul transporturi. Ole kilop3me de ~te s-ao primit
a treia oarl ?
R..67 nsq..

3. SuprafaJa pustiurilor Australiei este de 400 (D) tm.2, a Asiei cu 1 (D) (D) tm.2 mai
mare dedt a Aust:raliei p a Americii Ia un kx; iar ;t Africii cu 1 400 (XX) tm2 mai
mare dedt a Americii p Mia Ja un Joe. <lJi kilmnetri pllraJi are suprafa.Ja totall
a pustiurilorde pe suprafaJa p!lmlntulai?
a..11 oooooomal.

4.. SuprafaJa bazinului fluviuluiNipru este de sm (XX) m2, a Duolrii cu 314 (D) tm2
JDai mare, iar a Volgli cu 563 (D) tm2 mai mare dedt a I>m11rii. Care este suprarap bazinului ftuviului vo&p ?
R. I 380 000 m.2

5. Marele nostro poet Mibai &nincscu s-a nlscnt Ia 15 ianuarie 1850 p a tdit 39 de
ani ~i 5 luni and a murit Millai Fminew:u ?
R.. IS iulie 1889.

6. Poetul italian Dante s-a ldscut In luaa mai 1265p a trtit 56 de ani p 5 JUDi Ond
a murit Dante ?

- 19-

7. VeveriJa poate trlli, 7 ani, iepurele cu 3 ani mai mult decit veverip, vulpea inca o
data cit iepurele, cerbul cu 10 ani mai mull dedt vulpea, iar ursul cit vulpea ~i cerbut
la un loc. Cit poate trru un urs ?
R. SO ani.

8. Un grup de excursioni~i au mers intr--o zi 12 krn ~i 22 m, a doua zi 15 krn, 3 hm


~i 15 m, iar a treia zi 20 krn, 4 dam ~i 10 m. Care este lungimea drumului parcurs
in toate cele trei zile?
R. 47 km, 3 hm, 8 dam.

9. Un mobil a parcurs pe un cere urmatoarelearce: mai intii3612'36",apoi 12510'45"


~i in cele din urmll.198~6'39". Ce drum a parcurs in total acest mobil?
R. 3600.

10. Un scafandru a stat sub apllla prima cursll 3 h,l5 m,25 s, ta a doua cursll 49 m,30s
Ia a treia cursll 2 h,48 m,46 s. Cit timp a stat in apll scafandrul.fn cele trei curse?

~i

R. 6 h,S3 m

~i

41 s.

11. Lungimea Arg~ului este de 275 krn, Siretut este cu 195 krn mai lung iar Oltul are
cu 55 hm mai mull decit Siretul. Sa se afle lungimea Oltului.
R. 525 km.

12. In anul1508 m~terul Macarie a tipllrit la Tirgovi~e prima carte romaneascll.


ap. ani au trecut de ta apariJia primei cllrp roman~ti pinll in anul 1976 ?
R. 468ani.

13. DistanJa de Ia Bucur~ti Ia Cimpina este de 92 km, iar de Ia Bucure~ti la


sint cu 33 krn mai puJin. CiJi kilometri sint de Ia Ploi~ti Ia Bucure~ti ?

Ploi~i

R. 59 km.

14. Virful Negoiu are 2 535 m, Ceahlllul cu 624 m mai puJin


puJ:in decit Ceaht'flul? Care este inlllJimea Rarllului?

~i

Rarllul cu 258 m mai


R.1653m.

15. DistanJa de l~ Soare la Pllmint este de 150 000 000 km, iar distanJa de Ia Pllmint
la Lunll este de 380 000 km. Cu ciJi kilometri este mai mica distanJa de Ia Pllmint
Ia Lun:l decit cea de ta Pllmin t la Soare ?
R. 149 620 000 km.

16~ Cum s-a reu~it sll se mllsoare 41. de vin cu ajutoruta trei vase, unul de 3 1., altut
de 5 I. ~i un vas mai mare ?
R. Se umple va~ul eu 5 II.. Din el se tree 3 II. in vasul de 3 I, ~i din acesta fn vasul eel mare.
Dupll aceaslll operatiune, vasul eel mie este gol, eel de 5 I, mai are 2 II. ~i vasul eel mare
are 3 II.. Apoi din vasul de 5 II. se tree eei 2 II. in vasul de 3 II. ; se umple din nou vasul de
5 II., din a~tia 1 II. se trece in vasul de 3 II. ca sa se umple ~i, rllmin 4 II., in vasul de 5 II..
17. Aria suP-rafeJei bazinului fluviului Congo este de 3 822 000 krn 2, a Nilului cu
922 000 krn2 mai micll, iar a fluviulu{Niger cu 808 000 krn2 mai midi decit a Nilului.

Care este aria suprafeJei bazinului Niger?


R. 2 092 000 km2.

18. Sll se gaseasdl un numllr de doull cifre a Cllror sumll este egalll cu 13. Dadl se permum cifrele, numllrul se mi~oreaza cu 45.
R.94.

19. Ina.J.pmea muntelui vulcanic Kliucev este de 4 850 m, Erebus are cu 827 m mai
pupn, iar Etna are cu 760 m mai pupn decit Erebus. Cip metri are muntele vulcanic
Etna?
R. 3 263m.

20. La 10 martie 1837 s-a n~cut marele povestitor Ion Creang:l


martie 1889. Cip ani, luni ~i zile a trllit Ion Creangll ?

~i

a murit la 31

21. La 2 aprilie 1805 s-a nascut marele povestitor danez Anderssen. Cit timp a trecut
de la na~terea lui Anderssen pinll azi?
12.. Suma celor doull laturi mai lungi ale unei grlldini in formll de dreptunghi este de

382 m. Ultimea este cu 86 m mai mic:l decit lungimea. Sll se afle llltimea acestei
grlldini ?
23. La 15 noiembrie 1976 s-au implinit 98 de ani de la n~terea marelui nostru biolog
Emil Racovijll, iar dupl14 zile s-au implinit28 ani de la moartea lui. Sll se afle anul
na~terii ~i al morpi lui R,acovi~. Cip ani a trllit Racovipl ?
R. 1878; 1948; 70 ani.

24. Vrabia se poate ridica in zbor pinllla ina.J.pmea de 5 000 m, vulturulatinge o inrutirne cu 2 000 m mai micll decit a vrabiei, iar cioara cu 200 rn mai pupn decit vulturul.
Pinllla ce ina.J.pme poate zbura cioara ?
R. 2800m.

25. Dupl1 ultimele cercet!lri, in subsolul pustiuluiSahara se gasesc: 1 000 000 OOOt de
cllrbuni, cu 500 000 000 t mai pupn cupru decit cllrbune, cu 100 000 000 t mai pupn
petrol dectt cupru ~i cu 150 milioane tone mai pupn fier decit petrol. Cite tone de
cupru, fier ~i petrol se gl1sesc in subsolul Saharei ?
R. 500 000 000 t; 400 000 000 t; 250 000 000 t.

26. Un tatll a avut 28 ani la na~terea fiului sl1u.


a) Cip ani vaavea fiul cind tatru. va avea 50 ani ?
b) Cip ani va avea tatru. cind fiul va avea 48 ani ?
.R. a) 22 ani; b) 76 ani.

27. Eugenia, Dinu ~i Sandu au strins nuci. Cite nuci a strins fiecare dintre ei dacll adunind nucile Eugeniei ~i ale lui Dinu, obpnem 30, peale lui Dinu cu ale lui Sandu 38,
iar ale Eugeniei cu ale lui Sandu 32 ?
R. 12; 18; 20 nuci.

28. Viorel ii zice Mariei: dl1-mi 6 alune de la tine, ca sa am ~i eu cite ai tu. Maria

rllspunde: dll-mi tu 6 alune, ca sll ani de doull ori cite ai tu. Cite alune are fiecare din
cei doi copii ?
R. 12 atune; 18 atune.

29. 50 sticle de vin alb ~i 156 sticle de vin ro~u costll 4 608lei. 0 sticll1 de vin alb costll
cit doul1 sticle de vin rosu. Cit cost:l o sticl:l de vin alb si cit cost:l o sticl:l de vin ro~u?
R. 18; 36.

30. Roata unei trllsuri are lungimea cercului egall1 cu 240m ~i face pe un drum 26 800
invirtituri. Care este lungimea drumului parcurs ?
R. 64 320m.

-21-

R.20ani.

36. De pe un teren In forml de dreptunghi. cu dimensiunile 160 m ~ 75 em s-au


SbfDs 21 t de nutreJ verde. ate chintale de nutreJ \'erde s-au produs la un bectar ?
R 175q.

n. Un d.reptunghi are dimensiunile de 18 m p 8 m. Un alt dreptunghi, care are aria


egala cu primul, are lungimea de 4 ori mai mare dedt
celui de-al doilea dreptunghi ?

mpmea. Care sint dimensiunile


R.6m;24m.

38. 0 vie de formll dreptungbiu.lal\ cu cfimemiunilede 1 <XX) m ~i 300m. se stro~e


cu sulfat de cupru penuu a sti.~i daan.lrorii Ce cantitate de sulfat de cupru este
necesar.l, dadl la 1 ha se folosesc 175 kg ?
R.5 2SOq.

39. Un teren in form.! de dreptungbiare lungimea de 2(J) m, iar Ui}imea cu 104m mai
mica dea"t lungim.ea. 5 ~ ~ acest teren in 3 me. sa se afle dti JaraD.i wr
p~i in 5 ziie un teren de 3 ori mai mare ?
R 9 tJrani.
40. Intr-D familie compos! din plrinJi ~i 4 ropii, pmnpi consumll zilnic cite 300 g
de piine ~i copii cite 350 g de piine. Ce rezerva de griu trebuie ~.i facl aceasta
familie pentru 325 de :rile, dadl din 100 kg de griu ies 130 kg de piine?
R. .5D\.) kg.

4L Un teren m~tinos avea forma de dteptunghi cu lungimea de 650 m ~i ~mea


cu 250 m ma.i mica dedt lungimea ap bectolitri de apl de var s-au folosit pentru
tmbnruwlprea lui. dad pentru on bectar s--au consumat 55 hi ?
R.1430bl

42 La cu.ra{irea Dunmi tn fata portului Giurgiu au locrat ~ nr. 1 timp de 20 ore


~i draga nr. 2 cu 4 ore m.al puJin sc.oJind amindo~ 21 816m3 & pa.mint. ap. metri
cubi de prunint a seas fiecare draga.. dadl au scos a~i cantitate pe o~ ?
R- 12 I2l. m 3; 9 696 -.3.

-22-

R.I437; 1514.

50. Un amperq format din doll! dreptunghiurico dimeDsiunilede 8 m ~i 4 m trebuie


acoperit cu pgll. Pe ma metru pltrat sint necesare 15 tigle. 0 pgll ctntJr~te 2 hg.
"[iglele s:int ttamportate de Ia fabridl co o carup care goaD cintlrete 310 kg. iar
plid dn!Jrqte 790 kg. ate drumuri va face dlruJa ?
R. 4 drumuri.

SL In dod bidoane se ami lapte: in primul de dou! ori mai mult dedt in at doilea.
<lnd din primul s-au sws 30 J iar din al doilea 20 1., in primul a ramas lapte de 3 ori
mai molt dea"t in al doilea. at Japte era In fiecare bidon Ia lnreput ?
~60t;30t.

-23-

52. La fabrica de zahllr din Giurgiu au adus sfecU1 de zahllr trei asociatii de tarani:
prima a adus 860 chintale, a doua de doull ori mai mult i a treia jumlltate din ceea
ee au adus primele doua. ate tone de sfeclll s-au adus in total ?
R 387tone.

53. Pentru 26 m de ~ifon i 19 m de stamM s-au platit 2 130 lei. Altl\ datil, preturile
fiind aeelea~i s-au pllltit tot 2 130 de lei pentru 20m ifon i 29 m de StamM. Ot
costll 1 m de ifon ~i cit costll 1 m de stamM ?
R 60 lei; 30 lei.

54. Suma virstelor lui Leonardo da Vinci, Galilei i Newton este de 229 ani. Dadl
Leonardo da Vinci ar mai fi trllit 14 ani, virsta sa ar fi fost jumlltate din suma virstelor
lui Galilei ~i Newton, dar el a murit Ia un an dupa Ge a atins de 11 ori diferenJa dintre
virsteie lui Newton i Galilei. at a tdlit fiecare dintre ei ?
R 67 ani; 78 ani; 84 ani.

55. 0 platform'fl de beton armat are 36 m.c. La fiecare m.c. de beton armat, s-au
folosit 6 saci de cite 50 kg de ciment i 110 kg de otel. at costll materialul platformei,
dadl 1 kg de ciment costll 1 leu, iar 1 kg de fier 18 lei ?
R. 82 080 lei.

56. a) DiferenJa a doull numere este 100. Impllrtind numl\rul mai mare Ia eel mai mic
obpnem citul 6 i restul 5. Care sint eele doull numere ? b) DiferenJa dintre dou~
numere este 202. Impllrtind pe eel mai mare Ia eel mai mic obpnem citul 12 ~i restul
15. Care sint eele doull numere ? c) Sa se gllseasdi 2 numere, ~tiind d1 diferenJa lor
este 3 i dadi mllrim fiecare numl\r cu 5 produsul se mllr~te cu 270.
R a) 19; 119; b) 17; 32; c) 23; 26.

57. Un vapor de 23 000 t pleadlla vinl\toare de balene. Echipamentul i materialele


neeesare ocupa 4 800 m.c., iar echipaj ul a asea parte din echipament i materiale. Ce
volum poate ocupa vinatul, dadl 1 tare capacitatea de 283 m.c. ?
R909m.c.

58. Pe un cimp plltrat cu latura de 360 m s-a pus ingr~amint natura.l. Aceeai cantitate de ingr~amint s-a folosit pentru un loc dreptunghiularcu lungimea de 540 m.
Care e Illtimea locului, dadl s-a pus aceeai cantitate de ingr~llmint Ia hectar ?
R240m.

59. Patru muncitori au primit pentru lucrarea efectuatl\ suma de 1 945 lei. Ce sumll se
cuvine fiedlruia, dadl primul a lucrat 10 zile, al doilea 8 zile, al treilea 15 zile, al
pz.trulea 12 zile i dadl pe zi trebuie sa primeasdl al doilea cu 5 lei mai mull ca p{imul, al treilea cu 7 lei mai pupn ca al doilea iar al patrulea cu 5 lei mai pupn decit
al doilea?
R 430 lei; 384 lei; 615 lei; 516 lei.

60. Pentru a cosi un teren dreptunghiularlung de 250m i lat de 1,2 hm, 5 muncitori
au Iucrat 3 zile cite 10 ore pe zi. In cite zile va cosi aceastll echip~ un teren in forma
de plltrat a dirui laturl\ este egalll cu 0,8 din lungimea terenului dreptunghiular i
tinind cont di, de data aceasta, muncitorii lucre~zn numai 8 ore pe zi ?
R. 5 zile.

61. Platforma unui autocamion are formll de dreptunghi cu dimensiunilede 2,10 m i

-24-

3,25 m. In carnian se a~aza piese cubice cu latura de 65 em pin~ la inlUJimea de 2,6


m. a) ate piese sint in acest carnian? b) Ce masg are indlrdltura, daca fiecare piesg
cint~e~te 75 kg ?
R. a) 60 piese; b) 4,5 tone.

62 DouA rop. sint legate printr-o curea de transrnisie. CircumferinJa unei rop este
de 0,98 m, iar a celeilalte de 1,75m. Sg se determine cite invirtituri pe minut va face
a doua roat:l, dadl prima face 75 invirtituri pe minut ?
R. 42 invfrtituri.

63. Doug rop. sint legate printr-o curea de transmisie. CircumferinJa unei rop este
de 0,65 m. sg se determine lungimea circumferinJei rop.i a doua, dadl prima face 154
de invirtituri, iar a doua 110 invirtituri pe minut ?
R. 31m.

64. Pentru a indU7i o camerg cu dimensiunile de 6,5 m, 5,20 m ~i 3,18 m, s-au


consumat intr-o iarna 4,25 steride lemne. CiJi steri de lemne sint necesari pentru a
indUzi 2 camere cu dimensiunilede 7,20 tn, 6,75 m ~i 3,18 m. ?
R. 4,25 steri.

65. 0 roatg face, pe o distan)a, 50 invirtituri, iar alt~ roat~ 40 invirtituri. S~ se afle
aceast~ distanja, ~tiind ca Iungimea circumferinJei uneia din roti este cu 4,4 dm mai
mare decit a celeilalte ?
R. 88{) dm.

L4. DMzmiLITATEA NUMERELOR


Cel mai mare divizor comun li eel mai mic multiplu
comun a mai multor numere

66. a) S~ se afle muiJimea divizorilor comuni ai numerelor: 210 ~i 240; 120 ~i 135;
54, 90 ~i 126. b) Numerele 3 625; 4 523; 7 440 impgqite Ia acela~i num~ dau
resturile 25, 23 ~i 240. S~ se afle num~ulla care au fost imp~tite.
R. 900; 60; 72.

67. Vrem s~ construim o lad~ in form~ de cub in care s~ putem a~eza cutii cu
dimensiunile de 36 em, 24 em ~i 18 em. at de mare trebuie sg fie latura cubului
pentru a a~eza un num~ intreg de cutii?
R. 72 em.

68. Un biciclist a parcurs un drum in trei zile: in ptima zi 72 km; in a doua zi 108 ~m
~i in a treia zi 120 km. ate ore a mers in total, daca ar fi avut aceea~i vite:zA egal~ cu
cea maxim~ in toate cele trei zile ?
R. 2,5 ore.

69. In fiecare diminea)a de varg, la ora 5, din ora~ul ConstanJa pleadl pe litoral patru
autobuze ale dlror curse dus ~i intors impreuna cu opririledureaza: pentru primul, trei
sferturi de org; pentru al doilea, o jum~tate.de ora; pentru at treilea, 36 de minute ~i,
pentru al patrulea, o or~. La ce or~ pleadl din nou toate o dat~ din ConstanJa? Cite
curse a fllcut fiecare autobuz pin:l, la aceast~ org?
R. 8; 4; 6;.5; 3.

- 25-

10. Dadl dintt-un numlr de 3 cifre sdklem 7, rezbltatul este dM7ibil aa 7; daca
sdldem din acelap numlr 8, 1\"ZUltatul este divinbil aa 8 ti dadl scldem 9 ft":lll)tabd
este divizlbil cu 9. Que este nUIIdrul ?
LSCM.

71.. lntrebatl die mere are tntt-un 00, o femeie a dspum: nu tiu die am, dar pot
sl vi spun dl dadlle num.Jr dte 2, dte 3, dte 4, dte 5, die 6, lmi dmtne dte ua mlr
In q, dar dacS le numlr dle 7 nu-mi limine nici un mlr. ate mere aw:a In alf !

VerificaJi prin exemple numerice proprieaple din problemele 72- 76.


71.. Doul numere impare amsecuti\le slnt totdeauna prime lntre eJe.

73. Dadl doul numere slnt prime tntre ele, atunci soma p diferenp lor slnt priiDe aa
produsui lor.
74.. Produsui a trei numere oonsecutive este totdeauna divizlbil cu 6. &plicaJie..
7S. Produsul a

pattu numere consecutive este totdeauna divizlbil cu 24.

76. Orice nUJDJr par mai mare dea"t 2 poate fi scris sub forma de swnl a doul DUIIICie

prime.
TT. a)

b)

sa se aOe numerele naturale..r, y astfel ca 3nY sl fie divizibilcu 5 p 9.


~

sa fie divizlbil ro 3 p 5.

c) li7jJ sl fie divizibil cu 3 i 25.


7&. lmplrlind numerele a = 4TT ~i b
7p 3. sa se determine nwnacui d.

= 519 prin acelap numlr d se obtin rcsbllile


R.1

LS. OPF.RA]II CU FRACJll ORDINARB$17ECIMAI.E


Rezolvarea unui aerciJiu de aritmetidt se poate face In ansamblu sau pe p111i
Forma de rezolvare in ansamblu este mai elegan~ ea ~ cere ctia pub2
remlvitoruluio bud tehnic!i de calcul, mul~ atenpe ~i o privire de amambla JiC1L*
formatl asupra intregului exercipu in timpol rezolvlrii lui.

sa se ca1cuieze apresia:

107)
.
11-24)
0,645:0,3- 1
- . (4:6,2.5-1:5+~
J: ,..1_!_180
7 25 .
20
t-2.!:7
5

-26-

Sl se efectueze operapile :
IL1

[~r1~r1!fl ~,= ~2.


2

2 3
"-j(1 5t"f{
1 )2{1 1_ 7'fl. 5. ~-5 3
J 10J 5 10Jj 6 5 . ~. 32 .

!f

!f- Op25.

S.

(~f- (1 {~-1

6.

3.!.+{1-[7
16 -(1~-5
135)]} tz..!..
2 3
142
213 426
17

7. {[(~-!l~H(40-~} ~J} -[(~=1 !J=(t~=~JJ- ~

R.L

R. 15.

R.lS..

IL7.
R.L

R.J2.

R..3.

IL6.

....

- Z1-

10-~l

1~+~

12 49 + 3~---4 1.~7 2 12:15.!..


50
5
3
5 11 65
3 2
77 33
13.

(37~-ts;)ll~- (2~-o) ~
9

_!_ +

18

(8-3~):6_!_+9~
4
3 4
9 6

16. 1~:
8

14:2~+8 14~
7

R.4.

(6+1:~) .~

10

28

1:6+12:5
13
15-4
7~
2
15 5

R.l.

z.!

3 36

3 15

2~1= 1~.

2.!.-~ -1~
4 3 6
2. 32.+ 13
5

15 7

R.

40

1
1
2:-+3:21 5 28 84 + 2
3 :36-116
1
1
1
35
10+5:_:2+-:3
5

17.

56-33

10

304--11-:94
5 3 :
9

R. 3/5.

(20-31~. ~):2_!_
+

27
185

15. 4 +
5

100 20

(12~+~+7.!).

15

:21.!_.32-5415.

(L~-17):6~

134-11.!..!_

14.

R.l.

+2

- -+-=2

R.O.

31
31
+5_!_)-(32.+2
)24:1_!_
(
18. 63 84
21 252
2
1 15 1 - 7 ) . 1 4
( 26 + 39 f56
9

-4~

8 4

R.4.

(23 34 54):(33 53 25)-~+2,(3)+ 22


33
4
19. 3,3(3)+ .
(4897+3117-7777-237)+2
sa se efectueze operaJiile:
13:

20.

-28-

3~ -(102.: 12.) 2.- 29


0

13
z

1
3

R. 6_.

14 30 +2,625+~ : :2
8 ] o,5
0,001: .2.+0,08
20

R.13.

21.

2~= (+s{;i) 10i-1N2~-1iY .~ .


1:(~o,002: 5~)+ 1~]

4
3

5 8

4 .7 .9

22.

15 . 14 . 24 . 13
16 39 25 21
23.

=(2.!. . 2 2 . 2 15 . 4 2 :196)+2 1(3)-~


8 7 17 . 3
'
15

1~: ( 1:~ ):<1:0,05):(1:0,04}>0,02 .~


5

1
(0,01 +0,09+0,01 )-
50

R.5.

-(z~
.3~)124{1.!.:4~)]
[5_!_+
84 63
252 21
2 8
24.
15
-_2_):(2o.!:26)
(1 26 +_!_
39 156
4

R. 7.

R.l.

31

2 1 1 ) 30 -(2

25

. ( TI+

26.

12 103

z.!.)
9
4 32: ,

25

0,014+0,086

+ 14 + 2)to.!.-12 {2 2 -1~)
(..!....
15 45 9
3 11 3 4

(~-!}~-1
v.

( 1 09-0 29)1.!.

4 (11,81+8,19).0,02
(

18 9-16 13)~

20 9

+---=~~--

R.5.

R.l.

R.l4.

R.I.

9:11,25

R.lO.

R.l.

. 29-

120-20:4+5-11~

0,(04):0.(40)

1
R. 90.

1 +-3{~
+~)-2.. 2 36423 ()p{ Z9)3
9 3 3 13
l.34J

-!

3L

.. 2.)-to!-t..!.{~-13)
(92+ 14
3 11 3 4 +2,62(3}-l 187 .
45 15

-!}2..-t

32.

300

3
( 1 4 1.B

R.l5.

8.25-~f.5+3.12S-3~1(6)

.2.5 23
(5-4,4):0.1-4-1,375_+_

3.!32
8

36.

2
u.!.:f
r~{:t!
-2
~JL~
1 }=5 .
3
" 3 s 1u 3
+

n. (t.ot7 J ~~ -~)~l" 11- t5


40

60[36 22

6..!_
38.

-30-

..~
5

14

t3!{
5!-.r)-3 "
3 3

._!_ +1.!.
14

:4.!. = 2 .
3 4 3

R..r= " .
R..r=

1~.

39..

1,1(3~ ~-3Ss8):(3-~-s') =X+1

3
10
.M1I
....

4L

.r+1
[-=X+7
+ 8(%+2)1_3
4
3
0,75

~:%=3.
2J65

IL.r=l.S.

IL..r=l.

R..r=S.

3
4 4 25
42. - + - = - .
4

.r

~-5

.r-8
2
43. --+-=2,1 .
.r+8 2
2

44.

5:(3-.!.)
.r
1

1+z

1+_1_
.r+2

1--

.ILz-2.

.r+2

45. 3. 2
5

1
R..r= 3 .

R..r=-2.

16. ECUA"Jll DE GRADUL I CU 0 NECUNOSCUTA


Sl se re.mlve ecoapile:

L 2(r+3}-l(x+4)=4(r+S)-6.
2. {a"+sf+(I+6)-(x-6)==(I+5)2+.L

IL.r=U.

-31-

3_ x+3 +x+4 +6 =x+1


4
5
2

R.x=81.

4_ x+1_~+l= 5x-4 -.!.


3 2
4
2

R.x=2.

R.x=5.

6.

2x:-X+3
4
---=4.

X+2

.2

2r-x-1
7.

R.x=24.

x+1_2r

-2.!.
3

8. -x-0,(6)-! =2 .

R.x=

z.!.2 .

R.x=3.

9. -1,1(6)x-}=10 .

R.x=-5.

1
10. -0,03x-8- x =0 .

R.x=-80.

100

99

11. -3,01--- 0,004x=0,09&

R.x=-40.

12. -[1,1(3): 6: }- ~ =10 .

R.x=-10.

2r
13. -( 0,00002: 0,0006)x--=3
30

R.x=-30.

100

14. - 0,(9)x- 1,2(2)r=63

11

15. -2r- 0,(33 )x-~x=51


4

16.

3
~{
(.!.(x-1)-s]. }-..:..=o
1123
11

R.x=-9.

R.x=-17.

R. Nedeterminat.
R.x=32.

R. Nedeterminat.

- 32-

1
2
r-5x]{2,01-0,1(6)
1,(9)
x-1
19. 0,5(1)+= 111
.
.
9
0,(900)
3l x-4
2
20. [( -3) +( -2) j t = -
18. [

]=-

1
.
100

R.x=l.

4]199

R. Nedeterminat.

R.x=-1.

L7. INECUAJll DE GRADUL I CU 0 NECUNOSCUTA

1. ( -2) + ( -2)( +3) + ( -3) +1+~ +....!.._< 2x -~


-3
-1
:...2
-2 -3 3

R.x < -2,5.

24
R.x>- 83.

3_ (3)+( -7)+( -5)+(10)+( -4)+( +4) +_:< 5x.


(-5)+(-7)-(+4)+(+10)+(-2)
8
4.

5.

1
39.

R.x>-

7+( -2)-( -3)~4+( +5)-(-1) X


3x
+->--.
( -3)( -2)( -1)
4
8

R.x >

(-~l-!}[~(-~l~)(-3)]-~<-~.

R.x <

3 "
6

( -5):( +5)+( +3):( + ~)


X
1
6. --------.,.---:-- +2,(90)-1- <- .

11 3

~{ ~2)
5x
22

2x
11

7. 1,1(36)x+- > - +2.


8.

28
11

R.x >- - .

9
R.x > 1_.
13

[< -3)2+( -2)3} <.!.+x.


( -1)100+( -2)2

9. 200(0,005)x-0,01x < 1,(99) .


0,99
.

BHEBA- 3

R.x >-

R.x <

4 .
1

TOO .

- 33-

10. { [< -2)2'(--2)3]:25}x-x-1< x


2
4

11. x(0,001) 2-106{),1(12)


11.

!{![!

R.x<-

33 6 5 9
<2 2 :2 .
37

R.x < 4.
R.x < 3.

(}+2)+2]+2}-1<0.

L 8. PROBLEME A cAROR REZOLVARE CONDUCE


LA ECUATII DE GRADUL INTll CU 0 NECUNOSCUTA

1. DouD. persoane au impi'eun'A 38 lei. Prima are cu 6 lei mai mult decit a doua. Cip
lei are fiecare ?
R. 22; 16.

1. Cineva are 81lei in douD. buzunare. In primul are de douD. ori mai puJin decit in al
doilea. CiJi lei are in fiecare buzunar ?
R. 27; 54.

3. In trei co~uri se afl!l 47 mere. In primele douD. num!trul merelor este acel~i, iar in
al treilea co~, sint cu douD. mere mai mult decit in fiecare din celelahe. Cite mere sint
in fiecare co~ ?
R. 15; 15; 17.

4. Pe trei rafturi se afl!l 63 c!lrp: pe primul raft, de trei ori mai multe decit pe al doilea
~i peal doilea de doua ori J]\ai multe decit peal treilea. Cite c!lrp sint pe fiecare
raft ?
R. 42; 14; 7.

un d~tepWor cosm impreun'A 720 lei. D~tepmtorul este


de douD. ori mai scump decit Uln~rul, iar ceasul este de trei ori mai scump decit
d~teptD.torul. Cit costD. fiecare obiect ?

5. Un ceas, un

l!lnJi~r ~i

R. 80; 160; 430.

3
.
4
R. 9;-12.
7. Condu<:atorul unei brig!lzi spune celor 88 brigadieri din echipa sa: "impD.rp.Ji-vain douD. grupe, a~a fel ca o cincime din numD.rul brigadierilor din grupa intiia s!l fie
egal!l-cu o ~esime a num!lrului din grupa a doua". DupD. citeva minute un elev din
echipa spune: 40 in srupa india, 48 in grupa doua. Cum a calculat ?

6. S!l se impartD. 21 in douD. p!lrp, ~a fel in:cit raportullor s!l fie

R.x=

88-x
-r
;x;=40.

8. S!l se afle doua numere, cunosctnd suma lor 85 ~i diferenJa lor 15.
R. 50; 35.

9. DiferenJa a douD. numere este 8, raportullor este 3:2. Care sint numerele ?
R 24; 16_

- 34-

se impart~ num~ul 46 in dou~ p~fli,


intrea~ cu doi o ~eptime a parpi a doua.
10.

S~

~a

fel ca o treime a partii intiia

s~

R. 18; 28.

11. Suma a

do~

numere este 64. Imp~qind num:!rul eel mare Ia eel mic, obpnem
citul3 ~i restul4. S~ se gaseasdl eele dou~ numere.
R. 49; 15.

12 DiferenJa a dou~ numere este 35. Imp~qind num:lrul eel mare Ia eel mic,
obpnem citul 4 ~i restul 2. S~ se glseasdl eele do~ numere.
R. 46; 11.

13. A vern dou~ rezervoare, dintre care unul conpne de do~ ori mai mult~ ap~ decit
eel~lalt. Dadl turn~ din primul rezervor in al doilea 16 hi, ambele rezervoare conpn
aeeea~i cantitate de ap~. am ap~ a fost in fiecare rezervor?
R.64; 32.

14. Intr-o cutie, sint 68 kg marfa, iar in alta 92 kg. am marfa trebuie scoas~ din a
doua cutie ~i pus~ in prima, pentru ca ambele cutii s~ conpn~ a~i cantitate de
marfa?
R. 12 kg.

15. Se amestedl dou~ calimp de vopsea. Prima calitate cosm 10 lei kilogramul, iar a
doua, 7 lei kilogramul. ate kilograme trebuie luate din fiecare fel, pentru a obpne 30
kg de ames tee, care s~ coste 8 lei kilogramul?
R. 10; 20.

16. In clasele 1-a A ~i 1-a B ale unei ~coli, au fost inscri~ la ineeputul anului 90
elevi, clasa I-il A, avind un num~ mai mic de elevi. Dup~ un trimestru, doi elevi din
clasa 1-a A au fost mutap in clasa 1-a B. Acum num~ul elevilor din clasa 1-a A
este 80% din numarul elevilor din clasa 1-a B. Cip elevi au fost in fiecare clas~ Ia
ineeputul anului ~colar ?
R. 44; 46.

17. Din dou~ metale cu densimple 7,2 ~i 8,4 s-au fabricat 19 kg de aliaj cu densitatea
7,6. at s-a luat din fiecare metal?
R. 12,7 kg; 6,3 kg.

18. Tata e cu 39 ani mai in virst~ decit fiul; peste 7 ani, tata va fi de patru ori mai in
virst~ decit fiul. ap ani are acum fiecare din ei ?
R. 6 ani; 45 ani.

19. Un muncitor cump~~ de Ia cooperativ1l38 kg marfa

~i anume: fain~ cu 10 lei kg


cu 3,50 lei kg, pl~tind pentru fain~ cu 110 lei mai mult decit pentru malai. Ce
cantitate a cumparat din fiecare fel ?
~i m~lai

R. 18 kg; 20 kg.

20. Pentru 40 kg mere s-a

pl~tit

cu 20 lei mai mult decit pentru 3 kg nuci: 22 kg mere

cost~ cu 24 lei mai pupn decit 2 kg nuci. at cost~ 1 kg de nuci i cit cost~ 1 kg de

mere?
R. 100 lei; 8 lei.

21. Un numar e format din dou~ cifre. Dadl sdldem din ellS obpnem numarul rasturnat. Sa se afle num~ul, tiind d1 suma cifrelor sale este 12.
R. 75.

- 35-

12.. Intr-un num:U de doun cifre, cifra zecilor este de doul1 ori mai mare decit cifra
unitrttilor. Rl1sturnatul acestui num:U este cu 36 mai mic decit eel cerut. Sl1 se afle
acel num:U.
R.84.
~-

0 traversl1 de fier trebuie tl1iata in doul1 pl1rti, ale dlror lungimi sl1 fie in raportul
5:3 iar prima parte trebuie sl1 fie cu 5 dm mai lungn decit 5/9 din toata traversa. Sl1 se
afle lungimile celor doua pllrti.

R. 45; 27.

24. Dintr-un rezervor s-a scos Ia inceput jumntate din apa care se afla in el, plus 1/2
hi; pe urml1, jumatate din acest rest plus 1!2 hi; in sfir~it, incn o juml1tate din rest plus
1/2 hl. Dupl1 aceste operajii, rezervorul mai conjine 6 hi apl1. Citl1 apl1 a fost Ia
inceput in rezervor?
R.55 hi.

L9. EXERCfJll ~I PROBLEMERECAPITIJLATIVE

1. Un lot agricola fost seml1nat astfel: pe


pe

din rest, floarea soareiui ~i pe

..!.

din lot plus 10 has-au seml1nat cartofi;


3
, cit a mai rl1mas din lot, varzl1. a) Sl1 se afle

aria fiedlreia din cele trei parcele. b) Sl1 se determine muiJimea Male dlrei elemente
sint factorii primi ai c.m.m.d.c. al celor trei numere ce reprezinm aria celor trei parcele.
c) Sl1 se scrie muljimea Min mai multe moduri.

(~+!)

din lot + 2 ha = ~ din lot


3 b
15
1
din lot. Deci, cele 2 ha vor valora: ~-.;.; din lot, adidl _ _

Indicafie. Primele doua parti impreuna fac


aceasta reprezinta:

1-~z~

8 0
consecin}a, lotul are 240 ha.

1~

120

+ 2. Toata
din Jot. In

R. a) 90 ha; 120 ha; 30 ha; b) M ={3;2;5};


c) M ={2;3;5}; M ={5;2;3}; M ={2;5;3}.

2 Dintr-o cantitate de dlrbune s-au consumat in prima lunn

~i incn 3 t, in a

2..
16

~l'l 2 t, tar
. Jn a treta s-a consumat restu I, care cmt:Uea cu 2-2
d oua IunaJll - 7 ~~. m\.4
24
3
mai mult decit 0,3 din intreaga cantitate. Care a fost intreaga cantitate ?
A

2 23
~ di
.
.n cape. 3 + 2 +23.3 t;

~(u(

3 211 d.
.
... ta 240 211 23
23
10 c240 In cantltatea lnllla
240-240 z240 repr. , . t.

R. 80t.

3. 0 persoana cheltuie~e odatn cu 4 lei mai pujin decit 3/5 din ceea ce are, altn datn
1/4 din rest plus 3 lei, iar apoi 2/5 din noul rest plus 1,20 lei. 1-au mai rl1mas 24 de
lei. a) Ce suml1 a avut ~i cit a cheltuit de fiecare datl1 ? b) Sumele cheltuite in cele trei
rinduri fiind considerate elementele muljimii S sl1 se scrie aceastl1 mulJime.
Indica,;e. Aplidlm metoda mersului invers: ultimul rest este de 24 de lei. La 24Iei adaugam 1,20 lei,

- 36-

oblinem 25,20 lei, ceea ce reprezinta

din ce a ramas a treia oara; decj restul al treilea este:

24+1,20=25,20.
R. ) { Suma iniliala 140 lei ;
a
Sume cheltuite: 80 lei, 18 lei; 18 lei;
b) S={80; 18}.

4. Pentru instalarea luminiielectrice in dou~ camere s-a cump:Uat sirm!. Pentru prima

earner~ s-a intrebuin.nt cu 2.!. m mai pupn decit jum:itate din toat~ sirma, iar pen2

tru camera a doua, 0,9 din cantitateafolosit~ pentru prima earner~. Oti metri de sirm~
s-au cump~at dac! au mai r~mas 6.!. m?
4

lndicape. Daca s-ar fi folosit

ar fi ramas:

{2~)

consumat 1,25:

pentru camera a doua

aceea~i

cantitate de sirma ca pentru prima,

=5 m de sirma. Pentru a doua camera s-a folosit insa cu 6,25-5=1,25 m de sirma mai

~-!=_:_

putin. 1,25 m reprezinta


. 1

~i

1u 1v 10
"'12,5 m.

din sirma consumatA Ia prima camerA. La prima camerA s-a

10

R. 30m.

5. 0 mam! cu 2 copii au impreunTl60 de ani. a) S~ se afle virstafiec!ruia dintre copii,


~tiind c! eel mai mare are de 3 ori virsta celui mai mic, ~i c! mama are dublul sumei
virstelor copiilor. b) Considerrun elemente ale mulpmii M, numerele care reprezintn
virstele copilului mic, copilului mare ~i mamei. S! se determine aceast! mulpme.
lndicape.

~tiind

ca mama are vfrsta de doua ori mai mare decit suma vfrstelor copiilor, inseamna ca din

cei 60 de ani, mama are

; copiii impreuna,

Din acqti 20 de atli, copilul mai mare, va avea

; deci mama are 40 de ani

~i copiii impreunA 20 de ani.

iar eel mai mic { .


a) 15 ani; 5 ani
R. { b) M-{5; 15; 4o}.

6. Ce or! este dac! mai r!min din zi 5 din ceea ce a trecut? (Ziua se consider! de
3
24 de ore ~i incepe Ia 12 noaptea.)
Indicalie. Considerj'nd ceea ce a trecut din zi ca un intreg, deci

problemei)

, avem ziua intreaga formatli din

~ , ~i ceea ce mai este (din datele

din ceea ce a trecut. Deci

reprezinta 24 de ore.
R. ora 9.

7. Trei brig!zi au arat impreun:i 396 ha de p!mint. Prima brigad! are de arat

..!.

din

cit are a treia, iar a doua are de arat ..!. din cit are a treia brigad!. ate hectire de
3
p:lmint are de arat fiecare brigad!?
Indicape. Intrebuinlam metoda falsei ipoteze.. Admitem ca cea de a treia brigada are de arat 54 ha;

atunci prima va avea 27 ha, iar a doua 18 ba. In tota127+18+54=99.Raportul

396

=4 ne arata ca am
99
presupus pentru a treia brigada d are de arat o fntindere de 4 ori mai mica decit in realitate. lntinderile

reale vor fi (27x4)ha, (18x4)ha, (54x4) ha.


R. a) 108 ha; 72 ha; 216 ha.

- 37-

8. loan zice lui George: dll-mi o parll ~i voi avea indoit cit vei avea tu. George
rllspunde: dll-mi tu o parll ~i voi avea ~i eu cit tine. ate pere avea fiecare ?
Indicape. Dac.'l/. da o parllui G., ei vor avea un numar egal de pere, deci 1 are cu doua pere mai mutt
decit G. Dac.'l G. da o para lui/., diferenta dintre numarul perelor pe care Ie au ei devine 4; G. ramine cu
4 pere. In concluzie G. avea 4+1=5 pere, iar /. avea 5+2=7 pere.

9. Fie mulJimileA, B ~i C din figura 1.20, ale


cllror elemente nu le-arn mai pus in eviden}:ll. Sll se puna in evidenpl cu diferite
culori urmlltoarele mulJimi AnB; BnC; AnC;
An(BnC); Au(BuC); (AnB)uC; An(BuC).
10. 0 dactilogram a efectuat ~ din lucrarea
5 )(
nc
2 ore. 0 upa
ce avea de 1acut m
cit tlmp 1~1
A

va termina lucrarea dactl va lucra tot timpul in


acela~i ritm.

Fig.l20

R. 10 minute.

11. Dactlla numarul muncitorilordintr-o uzina se adaugll incll pe atit ~i incll

2
9

din

2
din ei la alta uzin:l, mai rllmin in uzina 1 200 de
5
oameni..Cip oameni au fost la inceput in uzina?
acest numar, apoi se repartlzeazll

R. 900 de oameni.

12 Se dau mulpmile: A={a; b; 3; 9}, B={ a; b; 5}, C={7;8;a;5}. Sa se calculeze:


a) AuB; b) (AuB)nC; c) (AnC); d) BnC; e) (AnC)u(BnC); f) (AuB)n(AuC).
13. Dintr-un butoi s-a scos la inceput

~
5

apoi

2.3

din cantitatea de apll ce a fost

in el, rllminind in butoi 8 glllep. Citll apll a fost in butoi ?


R. 30 de galeti.

3
14. Not~ lungimea unuidreptunghicuAB. Dupll ce s-a parcurs
dinAB au mai
10
rllmas 8 dm pinata
LaJimea dreptunghiuluiBC este 0,75 din AB. a) Sa se afle

A: .

cip metri patrap reprezintrl

~
8

din aria dreptunghiuluiABCD ?


R.4,5 m2.

15. sa se determinex astfel ca {3;2}={1;2;3}n{2;r}.


R.x=3.

16. Un biciclist a parcurs distanJ3 AB cu viteza medie de 142. km pe orll astfel:


3
numllrul de km parcu~i in prima zi notat cu x este divizibil cu 2 ~i 3 ~i este
din AB ~i a treia zi de 12. ori mai mult
12
6
decit in a doua zi. In cite ore a parcurs biciclistul distanJ3 AB ?

l02<x< 114; a doua zi a parcurs

.!..!.

ore.

- 38-

-rw (din

17. Fie dreptunghiul ABCD. ~ dinAB (lungimea dreptunghiului)este cit

Hltimea lui) ~i AB-AD=30 m. Pe ~ din aria dreptunghiului s-a amenajat un teren


de sport. at Ia sut:t reprezint~ terenul de sport din aria intregului teren ?
R-60%.

18. S! se determine mulpmea E ~tiind ca:


Eu{1;2;5} ={1;2;5;4 },En{1;2;5} = {1;2}.

indepline~e

simultan condiJ:iile:
R.={1; 2; 4}.

19. Doi bicicli~i au plecat in acelai timp, din acelai punct spre o localitate ce se afla
Ia o distan)a de 60 km. Un biciclist merge cu viteza de 14 km pe or!, iar cel:tlalt-cu
viteza de 12.!. kin pe or:t. Cu a cita parte din drum va r!mine in urm:t eel de-al doilea
2

biriclist fat! de primul, dupll 2~ ore de Ia plecare ?


1
R.-.
16

20. Dou:t robinete unul cu ap:t cald! ~i unul cu ap:t rece curgind impreunrt pot umple
o baie in 8 minute: Numai robinetulcu ap:t cald:t poate umple baia in 18 minute. In cite
minute poate fi umplutrt baia pinrlla acehii nivel de robinetul cu ap:t rece ?
R.

21. Suma a dou:t numere este 1. S:t se g!seasca: aceste numere,


primul reprezintrt

..!.

~tiind

14~

minute.

..!.

c!

din

din al doilea.

2 3

R.

!;5.

22 S! se g!seasca: mulpmeaX~tiind dl: Xc{l; 2; 3} ~i {l; 2; 3}nX={l; 2}.


R.X={l; 2}.

23. Intr-un

co~ sint cu 35 de mere mai mutt decit in al doilea CO ~i ..!. din merele
3

din primul CO reprezintrt


4
in fiecare CO ?

3
din num:trul de mere din coul al doilea. ate mere sint
R. 63 ~i 28 mere.

~i l!timea AD a unui dreptunghi este de 40 de


4
2
metri. Dac! dinAB se scad
din ea iar din AD
din ea, obJ.inem lungimi egale. .
5
3
a) Sll se afle AB ~i AD. b) OJi ari repr~zintll ~ din aria dreptunghiului?
5

24. DiferenJ.a intre lungimea AB-

R. a) 100m; 60m; b) 36 ari.

25. Se dau mulpmile:A={4; 5; 6; 7} B={3; 4; 5; 6; 7}. S:t se scrie mulpmile:


a) {x lx A ~i x ~ B}. b) {x lx ~A i x B}.
R.A-B=

B-A={3),

- 39-

26. Un trapez ABCD cu baza mare AB, baza midi CD

~i

in:Upmea DE. Se

~tie

d1

AB=3CD ~i 2DE=DC; BC+AD= AB+DC. Perimetrul trapezului este 60 em. Sll se

afle aria trapezului.


R.100cm2.

27. Intr-un paralelogram ABCD eu baza AB=20 em, in:Upmea x a paralelogramului


este numllrul {x e N 1 15 < x < 42 ~i x sa fie divizibil prin 2 ~i 7}. Sll se arate cit
reprezint'& 0,1(6) din aria paralelogramului.
R. 93~ cm2.
3

28. Un trapez isoscelABCD (AB baza mare ~i DC baza micll) are perimetrul de
90 em.

~tiind

d1 AB=4 DC

~i

AD= AB, sll se afle aria trapezului cunoseind d1


2

in:Upmea este de 13,4 em.


R.335cm2 .

29. Se dau mulJimile A={l; 2; 3; 4}, B= {3; 4}. Sll se


calculeze CAB (fig.l.21).
R. CAB=A-B={l ; 2}.

30. Dacll se mllr~te lungimea unui dreptunghi cu


0,5 em, atunci aria lui
Fig.l21

er~te cu 2.!. em2, dadl se mllre~te


2

lllpmea cu 0,25 em, aria lui se va mllri cu 1,25 cm2. Sll se


a rate d1 acest dreptunghi este un patrat.
31. Se dau mulpmileE={x EN I x < lO},A={x EN I x < 6}, B={x eN I x < 4}.
Sll se scrie mulJimile: a) Cp4; b) <;:B; c) CAB.
R.a) {6; 7; 8; 9}; b) {4; 5; 6; 7; 8; 9}; c) {4; 5}.

32 Se dll dreptunghiulABCD cu lungimea AB


AB=

~
4

~i llltimea BC. Se cuno~e ell ~ din

8
din BC ~i AB-BC=40 em. Sll se calculeze cit Ia sutll reprezintrlAB din BC.

R.200%.

33. Un copil are pasul de 70 em, un altul are pasul de 50 em. Ei pornese in acel~i
timp, din acelai loc. Care este cea mai midl distan)ll dupa care urmele p~ilor se
gllsesc una in dreptul celeilalte?
R. 3,5 m.

34. Se dau mu1Jimile:A={2;3;a;5},B={a;5}. Sll se calculeze:A-B

~i

B-A.
R. {2; 3};

0.

35. Un muncitor exeeum o luerare in 5 ore, alt muncitor ~i-o indeplin~e in 8 ore.
a) Peste cite ore, de Ia data inregistrlD"ii muneii lor, ei vor indeplini un numllr intreg de

-.40-

norme? b) Cite norme intregi va indeplini fiecare?


R a) 49 ore; b) 8; 5.

36. Se dau mulpmile:A={2;3;4;5},B={2;3;4}. S! se determine CAB.


R {5}.

37. S! se gnseasdi un num!r prim de trei cifre, ~tiind en produsul cifrelor lui este 252.
Jtistifica]i r!spunsul.
Indicafie. Prin descompunerea lui 252 in factori primi rezulta ell numarul dlutat poate avea cifrele 4;

7; 9 sau 6; 6; 7. Din numerele ce se pot forma, numai doua sint convenabile.

479~i

947.

38. lntr-un magazin au fost aduse nite obiecte in 10 l!zi astfel: in a doua lad! cu un
obiect mai mult decit in prima, in a treia cu un obiect mai mult decit in a doua ~.a.m. d.
0 persoan! cump!r! lada cu eel mai mare num!r fllr! sot (impar) de obiecte. Din
l~ile ramase, alta persoan! cumplrra toate J~ile care conpn un num!r par (cu sol)
de obiecte. In magazin au r!mas 24 obiecte. Cite obiecte erau in total in magazin ~i
cite in fiecare lad! ?
R Prima lada conJine 2 obiecte, in total 65 obiecte.

39. Dintre numerele de forma 71x 84y divizibile cu 18, care este eel mai mare

~i

care

este eel mai mic?


lndica[ie. Ca un numar sa se divida cu 18, trebuie

sa fie divizibil cu 2 ~i cu 9.
R. 718 848; 711846.

40. sa se gaseasca dou! numere naturale astfel ca de

~ase

ori primul inmul]it cu de


4 ori al doilea sa se obpn! 1 l?8Q i de trei ori primul sa fie mai mare cu 1 ca, al
doilea.
/ndica{ie. Produsul numerelor dlutate este cttul dintre 1 680

~i

4. Se cauta doua numere in

aceste conditii; din solutiite posibile, convine perechea 5;14.


R. 5; 14.

41. lntr-un saculet sint 10 bile albe, 12 bile negre ~i 16 bile ro~ii. Care este num!rul
eel mai mic de bile pe care trebuie s!-1 scoatem fllra a ne uita in s!culef, pentru a fi
siguri di am scos trei bile de aceea~i culoare ? De ee ?
R. 7 bile.

42 sa se efectueze:
22 . 22 +[(600:300) 2]

[120:(30,2:15,1):2-(10,01-9,01)]+27:26
R 134.

43. S! se determine un num!r de tinci cifre ~tiind di produsul dintre num!rul format
din primele dou! cifre i num!rul format din ultimilecifre este 1 111.
R 11101.

44. Elevii unei chtse au participat Ia o intreeere sportivrt in dou! zile astfel: in prima zi
15 elevi, in a doua zi de doun ori mai mulp ca in prima zi. Sa se afle num!rul elevilor
din clasa, dadi 12 din ei au venit in fiecare zi iar 3 elevi in nici o zi.
R. 36elevi.

- 41-

53. Doua trenuri cu viteze medii diferite au pornit in

aeela~i

timp din stapa A sprt;

stapa B care se afla la departarea de 341,25 km de A. Dupa 3_!_ ore distanJa dintre
2

eele doua trenuri era de 35 km iar dupa

52.4 ore de Ia plecare primul tren ajunge in

stapa B. sa se afle viteza medie a fiedlrui tren.


R. 65 km/h; 55 km/h.

54. sa se afle in care sistem de numerape avem: 65 x 31 =3 005. S! se treacti apoi in


baza 10 ~i s! se verifiee.
R. Baza este 7.

SS. Fie mulpmileA={4; 3; 2; 9}, B= {4; 8; 9; 11}, C={l; 7; 3}. S! se arate cti
(A-B)-C tlA-(B-Cj adic! diferenJ.a nu este asociativ~
Indica{ie. (A-B)-C={3; 2}-{1; 7; 3}={2}

~iA-(B-C)={4;

3; 2; 9}-{4; 8; 9; 11}={3;2}.

56. Andrei este eel mai mic din cinci frati ~i Barbu eel mai mare. Emil este mai mic
decit calin, Dumitru este mai mare decit Olin. Fiecare dintre frati este cu aeel~i
num:U de ani mai mic decit urmatorul. (Se considera ani implin~ti exprimap prin
numere intregi.) 1) S! se scrie in ordinea cresctuoare a virstei eei cinci frati. 2) Dac!
mijlociulare ~apte ani care este suma virstelor? 3) Care este maximul virstei pe care
ar putea-o avea eel mare ?
R. 2) 35 ani; 3) 13 ani.

- 43a-

D. C I a s a a-VI-a
ARITMETICA ~I ALGEBRA

nt. FRACJll ORDINARE


1. Un ceasornic ramine in urmn cu

~ s intr-<> ora. El a fost potrivitazi Ia ora

4
13 ~i 30 minute. Cu cit va ramine in urma pinn miine Ia ora 12?

2 Pamintul sapat ii mar~te volumul cu o cincime. Ce volum de pnmint se va obpne,


dupa sapare din 60 m,c. de pamint ?
R. 72 m.c.

3.

~ din suprafaJa unei parcele de pamint s-au semanat cu gri'u, iar restul cu sfecla.

5
ScrieJi citul aces tor doua suprafe.Je de pamint.

R. ~

- 43b -

4.

13 dintr-un

rezervor al unui automobil reprezintn 361 benzin'll

Cit~ benzin~ conjin

1.!_ rezervoare ?
2

R.811.
transform~

zilnic in var cite 5 vagoane de cite 15 t de


55
calcar. Varul obpnut reprezinm
din calcarul folosit. Cite kilograme de var s-au
100
obpnut intr-o s~pt~in~ ?

5. La fabrica de la Comarnic se

R. 247 500 kg.

6. 0 gospodinrl vrea
o cantitate de

s~

fad dulceapi de nuci verzi

zah~r
egal~ cu ~
5

~i intrebuin.tea~

5 kg de nuci

~i

din masa fructelor. Prin fierbere


se nierde
..!.8 din masa

total'll Cite kg de dulceaJ!I a obpnut aceast~

gospodin~

R. 7 kg.

cump~at 27 kg de linll nespruat'll Prin sp:Uare lina a pierdut ~ din mas~.


9
iar prin toarcere { din mas~. Cite kilograme de lin~ toarsll s-au objinut ?

7. Mama a

R.8kg.

8. Pe un lots-au sem~nat 480 ha cu griu ~i 520 ha cu porumb. Ce parte din suprafaJ.a


sem~nat~

cu porumb reprezintrl suprafa.Ja semanatli cu griu ~i invers ? (Scrie)i pe


rind suprafa.Ja sem~nat~ cu griu ~i porumb ~i suprafa.Ja intreag'll) Ce observaji la
aceste fractii ? Scrie)i sub forma cea mai simpl'll
R. 12. 13
13' 12.

9. Un bicidist a fllcut in prima orll 8.!. km, in a doua orll cu 2.!. km mai mult ~i in
cu 13km
KrrhJdl
a tre1a
ma1 mu ld
t ecu m a d3oua ora.
......... ometn a 4
mers m ce1e tre1 ore.?
AA

1 km.
R. 31_
10

.tO. Intre pere)ii unei camere este o distanpi de


este

tidit~ intr-un

perete pe o distanpi de

.!.3

m. Ce lungime are o

birn~

care

.!.3 m, iar la celalalt cap~t pe o distanpi

d e -3m .?

11. Doi muncitori execut~ o piesll in 9 ore dad


termina aceast~

pies~

lucrea~

impreun'll Unul dintre ei ar

in 15 ore. In cite ore ar termina cellllalt muncitor piesa ?


R. 22 1 ore.

12 Un rezervor poate fi umplut printr-un robinet in 8 ore ~i golit in 11 ore. (Se


presupune ca debitul este constant.) In cit timp se umple rezervorul, daca sint deschise
robinetul ~i orificiul de scurgere ?
R. 29 1 ore.

- 44-

13. Patru muncitori trebuiau s:i fadl impreunrl o lucrare; primul a lucrat

2,

lucrarea, al do ilea
al treilea ..!.
.
?
20
4
muncuor ..

~i al patrulea restul. Ce parte a

220 din toat:i

lucrat al patrulea
R.l3

14. Un vapor parcurge in sensul curentului 24 ~

30"
km/h. Viteza apei este de 2! km/h.

ap kilometri pe or:i va parcurge vaporul, dadl va merge impotriva. curentului?


3
R. 21- km/h.
4

4
din viteza graurului, iar
3
din viteza l:istunului. ap metri pe minut poate zbura un l:istun ~i cip un

15. Un graur poate zbura 1 200m pe minut, un Hlstun are


un uliu
. ?
UIU.
1

.2.
16

R. 1 600 m; 700 m.

16. Care este masa unui paralelipipeddreptunghicde font:i cu dimensiunilede 32.. em,
72.. em
8

~i

4
em, dadl fontaare densitateade 7 g/cm3 ?
3
5

s2..

2
R. 1 0375 g.

17. Dintr-o cistern:i de benzin:i s-a scos prima dat:i _..!.. din toat:i cantitatea, a doua
12
oar:i ..!. din rest, a treia oar:i de dou:i ori mai mult decit se scosese pin:i atunci, a patra
oar:i treime din ultimul rest ~i in cisternrl au mai ramas 160 I de benzin:i. ap litri
avea cisterna i cit s-a scos de fiecare dat:i ?

R. 1 200 I; 100 I; 220 I; 640 I; 80 I.

1 ~J\ 2 d"
"4.'>< s-a u vmd u t 18. D m t r-o b uca t"'a d e s tOtCi
~~ m\A:I m ea: buca ta care a rna I ra mas
o

I'(

3
s-a vindut apoi cu 2 240 lei. Un metru de stofl cost:i 400 lei. ap metri de stofl au
fost lainceput in bucat:i ~i cifi metri s-au vindut de fiecare dat:i ?
R.42m;

s2

m; 28m.

5
19. Un lucr:itor cheltuie~e din salariullunar: ~ pentru hran:i, _..!_ pentru locuin.la, ~
12
12
.
4
pentru imbr:ictlminte, _! pentru spectacole iar restul de 150 lei ii depune la CEC. at
6
cheltuie~e pentru hran:i, locuinjtl, imbradlminte i cit Ia sut:i din retribuJie depune
Ia CEC?
R. 500 lei; 100 lei; 300 lei; 12,50%.

20. 12 muncitorirepar:i o jum:itate dintr-un drum de fier in 28 zile. In cite zile va fi


reparaui cealalt:i jum:itate, dacll numarul muncitorilor s-a miCorat cu 4 (norma a
r:imas aceeai) ?
R. 42 zile.

- 45-

ll.2 IMPAR'fiREA IN P ARTI PROPORJIONALE

21. Un premiu de 1 600 lei a fost impllrtit intre cinci ci~tig=ttori astfel: primul o optime
din premiu, al do ilea
~i

~
5

din rest iar ceilalJi sume proporJionale cu numerele 2.!., 5

6,5. Ce sum=t a primit fiecare

ci~tig=ttor?

R. 200 lei; 560 lei; 150 lei; 300 lei; 380 lei.

22. Dou~ asocia)ii agricole au irigat un teren, cheltuind pentru aceasta 6 580 lei ~i
hot~ind

sli pl:lteasdl fiecare proporJional cu cantitatea de cereale recoltatrt dup~


irigare. Prima asocia)ie a insminJat 24 ha cu griu ~i 12 ha cu orz, iar a doua 32 ha
cu griu ~i 26 ha cu orz. Recolta de griu a fost de 24 chintale Ia hectar, iar cea de orz
16 chintale Ia hectar. at trebuie Sli pl~teasdl fiecare ?
R. 7 6891ei; 18 849lei.

23. 15 tesatoare au tesut 2 280 m de pinzA in 16 zile. ate teslitoare vor tese
1 596 m de pinzA in 24 zile ? ctp metri tese o tesatoare pe zi ? Din pinza tesu~
de o tesatoare intr-o zi, se poate confecJiona un ~ort, o dlma~li ~i un cearceaf.
Sli se afle cip metri de pinzA se vor folosi pentru fiecare din aceste confecpi, dadl

metra1ul folosit este invers proporJional cu numerele 2

8
7

~i 17.

R: 7 tesatoare; 9,5 m; 2 m; 13,50 m; 4 m.

24. Dou~ familii mergind in mun)i au poposit Ia cabanli Padina ~i au pl~tit proporponal cu numllrul persoanelor ~i al zilelor cit au stat, dind in total 700 lei. Prima
familie, compusli din 3 persoane, a stat 5 zile, iar a doua, compusli din 5 persoane, a
stat 4 zile. at a pl~tit fiecare familie ?
R. 300 lei; 400 lei.

D..3. MARIMI INVERS PROPORJIONALE


25. Un tren a pornit cu o vi telA de 36 km pe orli, urmind sli parcurg~ un drum in 8 ore,
dar dup~ ce a parcurs 108 km a trebuit sli se opreasc=t pentru 3 ore. Cu ce vitezA
trebuie sli- ~i cOntinue drumul pentru a ajunge Ia. ora fixat~ ?

R.4~.
17
26. Un grup de muncitori a facut trei inovaJii pentru care a primit cite 6 273lei. Grupul era compos din 3 muncitori ~i banii s-au impllrtit astfel: pentru prima inovaJie
proporJional cu numerele 3,4,10, pentru a doua invers proporJional cu acelea~i numere ~i pentru a treia in p~rti egale. ap lei a primit fiecare muncitor pentru cele trei
inovaJii ?
R. 3 000 lei; 2 295 lei; 978 lei.

- 46-

'1:1. Reparatul

~i

tencuitul unui perete ale dlrui dimensiuni sint: lungimea 38,4 m,


in!Upmea 9 m ~i grosimea 0,48 m, cosUl 2 000 lei. Cit va costa reparatul ~i tencuitul
unui perete care este cu 6,4 m mai scurt, cu 2,25 m mai pupn inalt ~i cu 0,12 m mai
gros decit primul perete?
R. 1 562,50 lei.

0..4. RAPOARTE ~I PROPOR'JII


28. Lungimea totalrl a fluviuluiDunru-ea este de 2 800 km. In tara

noastr~

Dun:H'ea are
o lungime de 1 075 km. Cit reprezintrl lungimea de pe teritoriul tarii noastre fata de
Iungimea total~ ?
215
R.

29. a) Un cub are muchia de 3 em; un alt cub are muchia de 5 em. S~ se afle raportul
muchiiloqi eel al volumelor. b) Un cub are muchia de 2,5 em, un alt cub are muchia
de 72. em. SA se afle raportul muchiilor ~i eel al volumelor.
2

1 1
4 1
R.a) 2;
b) 9; 27.

30. Lungimea drumului de la Bucure~ti Ia Bacau este de 302 km. Pe o


distanja are lungimea de 15,1 em. Care este scara acestei hArti ?
31. Distan}a de Ia
distanja pe o

Bucure~ti

hart~ cu scara

Ia

DrAg~ani

1
2 ()()() ()()()

este de 240 km. Cit va

hart~ aceast~

m~sura

aceastA

32 Doi bicicli~i pleacll in acela~i timp unul spre celAlalt din douA localitii(i. DistanJ.a
4
dintre ele este de 45 km. Raportul vitezelor celor doi bicicli~i este
~i unul din ei
.
5
face cu 3 km/or~ mai mull decit cel~lalt. Se cer: a) vitezele celor doi bicicl~i; b)
distanJ.a Ia care se intilnesc; c) timpul dup~ care se intilnesc.
5
R a) 12 km/h, 15km/h; b) 20 km; c) _ ore.
3

33. 0 intreprindere agricol~ de stat a ins~in~t 1 900 ha cu griu, orz, ovllz ~i secarA.
SA se afle suprafeJele ins~in}ate cu fiecare fel de cereale, daca se ~tie dl raportul
dintre suprafeJele ins~in}ate cu orz ,~i griu este 1/3, a celor ins~in}ate cu ovaz
~i orz 1(2 ~i a celor ins~inJ.ate cu secarA ~i orz 1/4.
R. 1 200 ha; 400 ha; 200 ha; 100 ha.

34. Un tren de marfA care are o vite~ de 18 km pe orA ~i un tren personal care are
o vite~ de 24 km pe orA merg pe o linie dubl~ in sensuri opuse. Mecanicul din trenul
de marfA observ~ altrecerea trenttlui personal prin fata sa durea1A 13 secunde. Care
este lungimea trenului personal?
2 m.
R. 151_
3

- 47-

35. Un ~ofer merge cu autocamionul spre Ploi~ti cu o vitezli de 40 km pe orl1. El a


intilnit un tren care venea de Ia Ploi~ti cu o vite7A de 24 km pe orl1 ~i care avea o
Iungime de 180 rn. In dt timp a trecut autocamionul pe lingl1 tren?
R.

to.!. s.
8

36. Un muncitor poate construi un zid lung de 33m in 22 zile. In cit timp vor construi
6
ori?
7 muncitori un zid de 56 m, dar mai greu de lucrat ca primul de
5
R. 6~ zile.
37. 0 placl1 de metal de forml1 paralelipipedica are lungimea de 26 em, llltimea 14 em
~i grosimea de 1 mm ~i are 100sa de 275 g. 0 placl1 din acela~i material cu aceea~i
Iungirne ~i llltime, dar grosirnea diferitll, are masa de 81,9 g. Care este grosimea
acestei plllci ?
R.0,3mm.

38. 0 maml1 impreunl1 cu tiica ei lucrea7A intr-un atelier de covoare. Mama tese
3.!. m pe zi, iar fiica 2~ m 'pe zi. Pentru 18 zile de lucru, mama a incasat cu 108lei
2
4
mai mult decit fiica. at a incasat fiecare din ele pentru cele 18 zile de lucru ?
R. 504 lei, 396 lei.

39. Doul1 rop sint legate printr-<> curea de transmisie. Lungimea cercului primei rop
este de 90 em, iar a celeilalte cu 12 em mai mare ca prima. Prima roatl1 face 68
invirtituri pe minut. ate invirtituri face roata a doua ?
R. 60 invfrtituri.

40. Media aritmeticl1 a trei numere este egall1 cu 46~. Numllrul al doilea reprezintl1
3
1/2 din primul numllr ~i al treilea reprezint~ 0,5 din al doilea. sa se afle aceste
numere.
R. 80; 40; 20.

41. Media aritmeticl1 a patru numere este egala cu 1 093,75. Care sint aceste numere,
daca: se ~tie ca: primul reprezintl1 75 % din al doilea, al doilea 75% din al treilea ~i al
treilea 75% din al patrulea?
R. 1 000; 1 200; 900; 675.

42 Patru numere sint direct propor]ionale cu: 0,0(3); 0,5;

..!. ~i
3

1, iar media lor

aritmeticl1 este egaHl cu 28. Sll se afle aceste nurnere.


R. 2; 30; 20; 60.

43. 21 muncitori Iucrind cite 8 ore pe zi pot termina o lucrare in 12 zile. In a cincea zi
de la inceputullucrului le-au mai venit in ajutor cipva lucrlltori ~i astfel lucrind cite
6 ore pe zi au terminat restullucrllrii in 7 zile. ap rnuncitori au venit a cincea zi ?
R. 7 muncitori.

- 48-

D.5. PROCENIE

44. Patru elevi vor s:l cumpere, fiecare cite o minge. Primului nu-i ajunge 26,(9)% din
cost, celui de-al doilea nu-i ajunge 12/25, celui de-al treilea nu-i ajunge 47 % din
costul mingii, iar celui de-al patrulea ii mai r:linine 0,22 din costul mingii. Sn se
calculeze cite mingi ar putea cump:lra cei patru elevi, dac:l ar pune top banii
impreunrt
R3mingi.

45. Dupn doun reduceri succesive de preturi de cite 10 %, un metru de m:ltase vegeta1:1 cost:l 81 lei. at a costal inainte de prima reducere de preturi ?
R. 100 lei.

46. Prin irigare s-a obpnut in medie Ia ha o recolt:l de porumb cu 2 380 kg mai mare.
~tiind dl sporul de recolt:l reprezintrl 85 % din recolta obpnutrl inaint~ de irigare, s:l
se afle producpa obpnutrlla hectar pe p:lmintul irigat.
R. 5 180 kg.

0.6. PROBLEME CARE SE REZOLVA ARITMETIC


SAU ALGEBRJC

1. Primul termen al unui raport este 26,4, valoarea raportului este


termenul necunoscut.

~. S:l se g:lseasdl
a. 44.

1 Sn se
2 AI doilea termen al unui raport este 0,35, valoarea raportului este 3-.
3
g:lseasc:l termenul necunoscut.
1
RL.
6

3. Panta unui teren se determinn prin raportul dintre tnrupmea terenului ~i proiecpa
orizontafrl a terenului. sn se determine panta terenului, ~tiind c:1 baza este de 91 m,
iar inMpmea de 7 m.
1
R_.
13

4. Raportul dintre num:lrul baieplor ~i num:lrul fetelor dintr-o clasn este ~- ap.
4

baieJi sint in clasn dadl: 1) totalul elevilor din clasn este 35; 2) num:lrul fetelor este
20; 3) baiep sint cu 5 mai pupni decit fete ?
R 15 bllieli.

S. S:l se g:lseasdl raportul perimetrelor i ariilor a doun dreptunghiuri, ~tiind ca


lungimea unui dreptunghi este de 25 em, iar l:ltimea de 20 em ~i dl lungimea altui
dreptunghi este de 24 em, iar l:ltimea de 15 em.
R. 15. 25
13' 18"

6. sn se determine scara unei h:lrti, ~tiind c:1 distanJa dintre doun puncte de pe teren
este de 975 m, iar pe harm de 3,9 em.
1
R 25()00"

IHEiA 4

- 49-

7. 0

gr~din~

l~time ~i

de zarzavat are lungimea de 340 m ~i llltimea de 220 m. Ce lungime,


arie, va avea planul acestei grMini de zarzavat pe un desen executat Ia scara

__..!_?

de

500

R. 68 em, 44 em, 2 992 em2 .

8. Pentru incalzirea unei case s-a preg~tit combustibil pentru 60 de zile, Ia un consum
de 700 kg pe zi. Pentru cite zile ar ajunge acela~i combustibil, dadi se intrebui~za
zilnic 525 kg?
R. 80zile.

9. Pentru acoperirea unei podele sint necesari 39 m de linoleum cu llltimea de 0,9 m;


dar depozitul nu a avut linoleum de aceastll lllJime ~i a propus un linoleum cu 0,25
m mai ingust. Cip metri de linoleum in_gust vor fi necesari, pentru acoperirea podelei
date?
R. 54 m.

10. 0 roatll dintatll are 75 dinp ~i face 92 invirtituri pe minut. Cite invirtituri pe
minut va face o roat~ cu 5 dinp, angrenatll cu prima ?
R. 1 380.

11. Dadi se folosesc pentru un parchet plllci dreptunghiulare cu lungimea de 6,3 dm


~i l~timea

Ia

acela~i

de 4,0 dm, atunci sint necesare 460 de plllci. Cite plllci plltrate se vor folosi
parchet dadi se vor Iuaplllci cu m~rimea de 0,01 m.p. ?

12 Un vapor parcurgind cite 20 km pe or~. face un drum in

R. 11 592 pla:ci.

925 ore. Cit timp va intre-

buinJa vaporul pentru acela~i drum, dadi parcurge cite 18,4 km intr-<> orll ?

13. S~ se impartll num:irul720 in 2 parti care se raportll intre ele ca

~:~.

R.10 ore.

3 6

R. 320; 400.

14.

S~ se impartll numl1ru1100 in 3 p~rJi proporJionale cu numerele ..!..~ ~i ~2 4

R. 24; 36; 40.

1 1 1
1
15. Sll se impartll numl1rul9 510 proporJional cu numerele 1-, 1-, 1-, 1-.
2
3
4
5 .
R. 2 700; 2 400; 2 250; 2 160.

16. Sll se impanrt numlirul 200 in 4 pllrJi, astfel ca: prima sa fie de 2..!., a doua de
a treia de

2.2 ori mai mare decit a patra.

17. S~ se gaseasdi
~i

3~,
3

R. 52; 88; 36; 24.

dou~ numere, ~tiind di unul este mai mare decit cel~lalt de 1..!. ori
2

adtinate, ele dau 105.


R. 42; 63.

18. Diferenta a doull numere este 10. Aceste numere sint in raportul:

-50-

~:.!.. S~ se g~6 2

seasdl aceste nurnere.

R. 25; 15.

2
19. sa se gaseasdl trei nurnere, ~tiind dl ele sint direct proporjionale cu numerele 1;
3
3
i
i dl primele doua numere adunate dau eel mai mic numar de trei cifre.
4

R. 60; 40; 45.

20. 0 sirma lunga de 38..!:. m trebuie taiata in 3 parti, astfel indt prima bucata sa fie
2
2 este mai mare decit ~, iar bucata
de atitea ori mai mare decit a doua, de cite ori
3
12
3
3
a doua sa fie de atitea ori mai midi decit a treia, de cite ori
este mai mic decit .
5
4
sa se determine lungimea fiedlrui segment de sirma.
1

R. 16; 10; 1 , m.

21. sa se gaseasdl trei numere, ~tiind dl primul numar se raforta Ia eel de-al treilea
2
ca :..!:., iar al treilea se raporta Ia eel de-al doilea ca 1: _ ~i dl suma celui de-al
3 2
7
doilea numar cu eel de-al treilea este 60.
10 21-;
19 38_.
2
R. 50_;
11
11
11

22. Doua roti sint legate printr-<> curea de transmisiune. CircumferinJa unei rop
este de 80 em, iar a celeilalte de 185 em. sa se determine cite invirtituri pe minut face
a doua roata, dadl prima face 74 invirtituri pe minut ?
R. 32 fnvfrtituri.

23. lntr-<> coala elementara invapt192 de elevi. Numarul elevilor din clasa a 11-a
reprezintrl 16 ~ % din numarut total al elevilor, numarul elevilor din clasa a III-a
reprezintrl125 % din numarul elevilor din clasa a II-a. Citi elevi sint in clasele a II-a
i a III-a luate impreunrl ?

R. 72elevi.

24. Un grup de copii a strins intr-<> zi 48 de snopi de griu, iar a doua zi 30 de snopi.
Cu cit Ia suta au strins copii mai mulp snopi in prima zi decit in a doua zi ?
R.60 %.

25. La o fabridl lucreaza 4 125 de femei ~i barbati; numarul ferneilor reprezintrl 65


%din numarul barbatilor. Cu cit este mai mare numarul barbatilor decit al femeilor?
R. 875.

26. Suma de 300 lei a fost impaTJitrl in doua pl:irJi, dintre care una este de 1.!. ori mai
2

mare decit cealaltrl. Partea mai" mare a fost depusl:ila CEC cu dobindrl de 5 %, partea
mai midi a fost depusl:ila CEC cu dobindl:i de 4 %. Ce dobindl:i se va obpne de Ia ambele pl:irti dupl:i trecerea unui an ?
R 13,80Iei.

-51-

27. La o fabridl, 35 % din totalullucrntorilor it formea:zA femeile, iar restul barbatii,


care sint cu 420 mai mulp decit femeile. Sa se determine num:truJ total at muncitorilor
din fabrica.
R. 1 400 muneitori.
28. Cita pinz11 s-a vindut in patru zile, ~tiind d1 in prima zi s-a vindut 4 % din toatn
pinza, in a doua zi 15 % din ce a rarnas, iar num:trul de metri vindup in a treia zi se

raportrlla num:trul metrilor de pii17A vindup in a patra zi ca 2..!. la 1~ ? In a patra


2
3
zi s-au vindut 163,2 m de pin7A.
R. 500m.

29. Un copil are 90 de nuci, un altu110 nuci. De cite ori s-au dat fiedlruia dintre ei
cite 5 nuci, daca primul a ramas numai cu de 3 ori mai multe nuci dedt at doilea ?
R. 6 ori.

30. Mama, fiica ~i fiul au cheltuit impreuna o suma oarecare de bani; mama ~i fiica
au cheltuit impreunrl100 de lei; fiica ~i fiulau cheltuit impreunrl 75 lei, iai mama ~i
fiul au cheltuit impreunrl 110 lei. Cip lei a cheltuit fiecare in parte ?
R. 67,5 lei; 32,5 lei; 42,5lei.

31. Trei grupe de copii au sadit un num:rr de pomi. Primul grup a sadit 32,5 % din

num:trul total de pomi; raportul dintre num:rrul de pomi slldip de al doilea grup ~i numarul de pomi sadiJ.i de at treilea grup este 1,2 : 1,5. Care este num:trul total de pomi
slldiJ.i de copii, ~tiihd ca primul grup a sadit cu 120 de pomi mai pupni decit eel
de-al treilea ?
R. 2 400 pomi.

32. Dupn ce am citit ..!. dintr-o carte ~i ind120 de pagini, mi-au ramas sa mai citesc

4
din carte tara 3 pagini. Cite pagini are cartea pe care am citit-o ?

3.3

R. 144 pagini.

33. Sa se gaseasca doun numere,

~tiind ca daca se inmul~te primul din ele cu 2..!.


4

se obpne un num:tr cu 5~ mai mic decit at doilea ~i in cazul cind se inmul~te pri8
mul cu 5~ se obtine un num:tr cu 72 mai mare decit al doilea num:rr.
4

34. Sa se afle lungimea, Inpmea

~i

1
3
R. 44; 154.

aria unui dreptunghi, cunoscind urmatoarele: dadl

Iatimea dreptunghiului( avind a~i lungime) ar fi 7~ em, atunci aria lui ar fi mai
4

mica decit aria cautata cu 22 cm2; daca Iatimea dreptunghiului ar fi fost 7~ ern,
16
4
atunci aria lui ar fi fost mai mare decit aria cautat::t cu 22 cm2 .
16
1
1
3
2
R. 9'4 em; 1 em; 69"8 em.

- 52-

35.

sa

se gaseasca 3 numere,

~tiind ca ..!. din primul numru- este egal cu ..!. din al


2

.!

doilea sau
din al treilea numru4
cu 6,4.

~i ca al treilea numru- este mai mare decit primul


R. 6,4; 9,6; 12,8.

ll.7. EXERCJ1l ~I PROBI.Ji.ME RECAPfiULATIW

S:l se efectueze:
33..!.
3
2]
[ z2 . 52 +3 .
L

H
42

18+Jzo

3 : {3 +0,1:200

.12-l~+025)
1. 4 '

R.2.

{f +Jf

. 3-2

5
13) . 74(318-212
1 7) . Li710] . _1_,
[-1-)2 3.-s=1[(412-324
+

z..!.

{f
.

1
+ - -/3,8025 +O,t

R.l.

Jf

t2.
3

3.

.2.+

2]

[15:3 5 +(to.!.:.!.)
2 2
14

(1

23
-1..!.) '1z5
52 4 + v1"-' .

(22.4 +0,25 . 8 37 )-~


14

12

( 31)

0,71-4. ~
4
{5 0,71+..!.
4
/Oil

5
15-9- : 29 :
193.-11
~
( 3
9
71

3~: 42 53 -2 375)
56 '
5. _15_45
_.:....._____,,__....:..
1
1+1~2

+(6

7)

.[fif:2.
122

23

R.5.

{5

/289 -/0,1(6) : {3 . /8.


16

R.l.

3+- 8 - - 5
5-1,5

-53-

6.

R.2.

R.l.

1 . (1,2)2 0 (2-)
1 2 +30,(5)+3,(4)-27
(0,2)3.. (0,3)3 1_

& --------------------~
- ~9~---3
2
2

R. 7.

(0,1 ) : (0,01) : 10-(0,9) : (0,9)2:- +1


10

-2): ~

4
1
(0,5: 1,25+2:
5 7 11

0,003: 50
(6-4~):
2.
--13+-.
7

11

~ ~--~--~--~-

( 1,5+{ )= 18!

R.l.

12

-2,65) 0 4:.!.
(32._
5
20

J
. 3 2) 25
(
10. (10-300,3010+_!_+2~-2...)-~+ 903,6036 :1,2-25+5 .1371 .~.
19

11. 2+1

76 532

133

0,003:0,15 +0,08

17 3
2,652: 1,3-1-+30 50

3 2
(24:6,4-12;3-+-) . 0,5-v'1,5625
5 5

-3+2

2.

( 1-0 1):1..!:.!.
7 5
1 13
'
16
12 1,456:-+-:0,125+--+
.
25 16
2 5 (J1,7956+1_!_: 101):513
10 15 40

Jo,o256

- 54-

R.6.

R.19.

R.lO.

R.4.

14. 213-32 .

R9.

(1-0,1)13
3
3
15. 9+ --...,..---------,--+/4,1616:-- 14- +-.
25
16 4
3
0,625+ +0,0625 : _!_
8
16

R. 77.

R.I.

~(-+55 . 15
17

17.

[Mo-l

7 ( 15
'\. ,..]
2
0,25-- --0,5J' 6
13 2
+ ~
29
/25,1001 -4 50 :0,03

4 )

(
18.

2~ -t.!.(4.!. + 0003 : 0004 _ _!. . 9.!.)+( 2 )


20

R.l.

7)

0,25

0,2

2
.

/1 5625
'
+4 .

(2,625+-3+0,0625+-1615)- (0,03125+-3132 +1,25+-3)


8

R. 3.

27
-5~) o,25:~+(~-o.5):7
(
19. 5
15
19 2

(/26,4196. -4-7) :0,125-6-2


50

R.l.

R 30

(6~.,_3_! p2+40,5- 2 :9

21.

17
9
:.fm/3~.
4:6,25-1:5+.!/3,8416+0,28
7
9

R.I.

- ss-

22

23.

8-4,7{5-0,8:~)+~ 1,25
6

+2
(5~9 -3~):1.2..
4
12

R.I.

s'

50,05-(1,5+3~)7!.:J9,9
225
3 2

63
-(1-2!.:7)1~-.l.
31
5
24 20

,....-(42_:32-o,2)55
10
12
+.;9,2416+1412.
24.
22-o 259!.-313,75 ._2_
2
25
12 ,
3
6 127

~-

-4__!..) 30
(5~
45 15
1!.
3

4.!_ :0,85 +1:Jo,25


4
+----~==~(5,56-Ji6,4836 ):3

27.

1~:1
{~. +0,15). Jt
3 9 .15
8

13
9,72-625
640,25

R.40.

R-31

10
1 2 3
6
- +13--4-3- +4,8:26. 2
2 3 4
25 { 7 :~):Jl96 -(/2)2.
~ -1:0,7
8,9-2,6 3
7
16 +2,46) :(55,1:5)
(175

R-24.

~:9
9

R.l.

R. 116.

-j3 37

121

-56-

1
R-3.

36
5 5) -+1,3
(5,225---39
6 43

30. ~~~~----~-------

R.2.

17 3
2,652:1,3-1- +5
91
1 1
.
30 50
31. -:0,125+1,456:-+4- . -+--,.-------,.....-16
250 2 3 (Jt,7956+L.:_: ~):5 13
10 15
40

R.9.

.
227
23 16) :(55,1:5)-0,09+2-+1( 50 75
300

.,
32 Se d au mu, 1.;
,..m1.1e :A -{J275
-

.fll

{[53.,
{f7

../99}

2},. B --{J325 ., - - .

lf3 Ill

a) Sa se determine AnB ~i AuB. b) Sa se determine A-B


stabileas~ valoarea de adev:tr a propoziJiilor: p:Bc:A; r.A- B.

~i

B-A. c) Sa se

R. a)AnB={5; 3}; b) Au8=={2; 3; 5};


c) p: adevllrat.!l , r: falsa .

33. sa se calculeze expresia:


2.!:+3!
(11. +1,(7)] .[2.(3)-!]
3 5 1
z
2
;
+- =~----~~--~
1 3 2
1
1--2,(3)+7 5
2

1,(7)-1 18
....,.....,=-"'""+1,(7)+1 25
3-(1o2-92 )

Sa se calculeze valoarea lui x din expresia B =A .

35. Sa se
M={2, 3}

R. 21.

0,(142857)

R.x::z:

15 .
0,011

stabileas~

valoarea de adev:tr a propoziJiei: p:MnN=M-N= CMN unde


~i N={4, 5}.
R. falsa.

36. Se dau mulpmileM={XENI2<x<12~i 3jx}JN={xENj8<x<14~i 9jx}.


Sa se stabileas~ valoarea de adevar a propozi)iei p:MnN= solupa ecuapei:

.j8i7t ..j6

4t - 5x;5 .
9

R.MnN=={9};x=9.

-57-

II

37. Se da egalitatea

3t
4

J4S3 -:.+
=~ definit~ pe muljimeaA= {xeNI2<x<8i 2lx}.
4 3 .f3
.

Sa se determine soluJia ecuaJiei.

R. identitate.

3&. sa se determine x din egalitatea

{147
f3

/fi5 .15 - 3x =s
X
3

15

40

R.x-3.

39. Se dau mulJimile A= {3;5;8;2}, 8 = {3;5;2;7}. sn se arate dl A-B este solujia


(2 3 32 5 5):(32 54 24) X X
ecuatiei:
+- =- -2
5:2
8 2
R.A-B={8}; x=8.
X

40. Se da egalitatea

{f80- 2 +_!_ :_ :6 sa se arate dl soluJia ecuaJiei aparpne


.(5 X 2 9

mulJimii A= {9; 10;12}.

..fi7
J2
91318 6

R.9.

d'mega]'1tatea: - - X +4x
.
41. Sn se determmex
- - = -X+!

42. Se dau mulJimile A ={Jt44 ;

[Ul; .;t69}; B={JI69;

R.x=3.

J225 ; J256 }.

a) sn se determineAuB ~i AnB, elementele mulpmilor fiind numerele rezultate din


extragerea radacinii p:itrate. b) Sint egale aceste mulJimi ?
R. a) Au8={11;12;13; 15;16};An8={13}; b)AflB.

43. Suma a doun numere este a, raportullor este

se arate care sint cele doun numere.

.!!...
c

In funcJie de marimile date sa


ab
R. J;;C;

QC

b.c'

44. Fie muiJimileA ~i B ca in figura 2.1: sa se determine CuD, elementele muiJimilor C ~i D fiind
numerele naturale obpnute prin extragerea radacinii
patrate a numerelor din A ~i B.
R. cuD .. U8;24;25;4t;t04;I52}.

Fig.nt.
45. Soma a doull numere este .fz 601 raportullor este
doun numere.

j~.

sa se determine cele
R.l5; 36.

46. Se da muiJimea M={Jto7,1225 ; J309,76; J2,2201}. In ce caz muljimea


A= {a; 1;49} este a ~ubmulJime a mul}imii M?
R. Daca a= 10,35 sau 17,6.

- 58-

25
47. Diferensa a doun numere este Jt2, 3 201 raportul lor este sa se calculeze
6,4
aceste numere.
R. 5,76; 2,25.

48. Diferensa a doua numere este b iar raportullor este ~ unde d >c. sa se exprime

aceste numere.

R. be . db

d-e' -;r-c

49. Fie mulpmile:

{J22.33 5~ J3442 2~ J42 53 7~,

A ..

B=

23 32 5
\
52 52 32

J4256 7~

J427125 }.

a) Sa se scrie elementele mul.Jimilor A ~i B dupa ext ragerea radacinilor patrate.


b) sa se determine Card A+ Card B; c) A uB; AnB.

R. a)

A..{30Jl5; 144{2; 1.m,'5};

Br j ~ ;3Wf5; 24 54

b) 6; c)AnB=30/f5.

50. Suma a doua numere este 432 iar citullor este 8. a) Care sint cele doua numere?
b) In aceasta problema sa consider~ sumaS ~i citul rezultat "n". sa se scrie cele dourl
numere prin S ~i n.
s nS
; .f5,76;

({i2Y

R.a) 384;48; b ) _ ; -
n+1

n+1

;x . a) sa se gaseasca cardinalullui A.
12
b) Sa se alcatuiasdi o propor)ie din elementel mulpmiiA ~i sa se determinex.

51. Fie mulpmea A=

52. Suma a doun numere este 65. Daca impru-tim aceste numere (eel mai mare Ia eel

mai mic) obpnem citul 5 ~i restul 5. a) Sa se determine aceste numere. b) sa se


exprime numerele considerind suma S, citul C ~i restul r. c) sa se determine x din

. ....;,._,._
J6,25
proporJia
_3
4

J2, 25

....... . b) -;o;""'7'
SC+r. _
S-R, xo:5.
R. a) .J:>,10,
t..-+1 C+l

53. Suma a doua numere este 495. Unul din numere se terminn cu zero. Daca acestuia
i se taie zeroul se obpne eel de-al doilea numar. Care sint cele doua numere ?
54. Fie mulpmileE={xENix< ll};A= {0;1;2};B={3;4;5}; C={6;7;8}.a) sa se gaseasca Card (A-CEB). b) sa se determine Card ((A-B) u(B-C) u(C-A)) ~i Card

(AuB)uC.
R. a) 1; b) 9.
3
55. Diferensa intre virsta taHUui ~i a fiului este de 50.. Raportul virstelor lor este .

a) Citi ani are tatru ~i cip ani are fiul ? b) Consider~ diferenJa virstelor "a" ani
raportul virstelor lor b; b<c. Sa se exprime virstele tatnlui ~i fiului.

~i

.
ab a-c
R. a) 80; 30 am; b) -:-r:-; -.:-r
c-o c-o

-59-

56. sa se caleuleze media proporponalrl a numerelor 5'2x1o2


;

~i {22

R 10.

57. Se dau mul)imileA={nENjx<lO};B={nENjll<x<20}.


Sa se gaseasca Card A + Card B.

R.9+8=17.

58. Lungimea drumului de Ia Bueureti Ia Bacau este de 302 km. Pe o harta aceasta
distan~ are lungimea de 15,1 em. Care este scara acestei haqi ?
R.

2 000 000

este de 240 km. at va m~ura aceasta


1
distan~ pe o haria eu scara
?
2 000 000
R. 12 em.
1
60. Pe o harta eu scara
drumul de Ia I~i Ia Bueureti es.te de 20,4 em.
2 000 ()()()
Care este in realitate aceasta distanpl ?
R. 408k.m.

59. DistanJa de Ia Bueureti Ia

Drag~ani

61. In cit limp se poate pareurge eu bicieleta o distan~ care pe harta este de 32 em,
1
daca scara hnrtii este de
iar viteza bieielistuluieste de 8 km pe ora ?
50()()()
R. 2 ore.

< 411}; P={ x EN I 409 < x < 413}.


a) sa se serie mul)imile enumerind elementele. b) sa se g~sca card M + card P.
62. Se dau mul)imile: M= { x EN

I 400 < x

R. b) 13.

63. Un excursionist care are viteza de 4 km pe ora, trebuie sa parcurga o distan~ care
1
pe harta lui eu scara
masoara 2,4 em. La ce ora va trebui sa pomeasdl Ia
100 ()()()
drum, ca sa fie Ia destina)ie Ia ora 16 ?

:R- ora 15 i 24 minute.

64. sa se caleuleze:.a) Card {0} + Card {0}; b) {Card {0} u Card {0} }.
R. a) 2; b) 1.

65. La construirea unui zid s-au intrebuin.nt 18 400 caramizi. ate caramizi trebuie
pentru construirea unui alt zid, daca raportul dintre Iungimea zidului al doilea ~i
lungimea primului zid este
raportul grosimilor este de ~, iar raportul in~)imilor
5
12
2
de_?
14
R. 5 750 cllnlmizi.
66. Se ~tie ca: Card A=20; Card B=40; Card (AuB)=50. Sint disjunete mul)imileA
~i B?

2,

RNu.

Card A= 20; Card B =63


~i B.?

~i

Card (A uB) =83. Ce se poate spune despre mul)imile A


R. Stnt disjuncte.

67.5 pompe in 3 ore extrag 1 800 dlldlrri de apa; 4 pompe in 4 ore, cite dlldlrri de apa
extrag?
R-1920.

- 60-

68. 5 muncitori lucrea~ 100 de piese in 10 ore. Cite ore sint necesare pentru ca trei

muncitori sa luereze cu 20% piese mai mull decit cei 5 muncitori?


R. 20 ore.

69. Pentru indllzirea a patru so be in8 ~ luni s-au intrebuin.nt 10,88 tone de carbone..
Cite sobe se pot indUzi cu 9,6 tone de carbone timp de 2!. luni, norma fiind aceea~i?
2
R.l2 sobe.

70. Una din roJ:ile dinpte ale unei m~ini face 240 invirtituri in 3 minute ~i are 60
de dinp. Ote invirtituri pe minot va face alta roata care are 48 di11J:i ~i este prinsa
de prima roata ?
R. 100 fnvfrtituri.

71. MulJ:imeaA areca elemente numerele rezultate din scrierea numarului 28, folosind
adunarea ~i numai cifra 2 de 5 ori. Mul.Ji.mea B are ca elemente numerele rezultate
din scrierea lui 120 folosind tot adunarea ~i cifra 8 de 6 ori. sa se scrie A uB ~i AnB.
R A= {2;22}; 8={8;88}; AuB=={22;2;88;8} ;AnB=0.

72. Doua daetilografe au primit pentru luerarea efeetuata o suma oarecare de bani pe
care trebuie s-o imparta intre ele in raportul4:1; astteJ prima daetilografa efectuind
o parte mai mare a obJ:inut eu 105 lei mai mult decii a doua. Ce suma au incasat ele
pentru toatrt lucrarea ?
R.140+35=1751ei.

73.0 suma de bani a fost impaTJita Ia trei persoane. Sa se afle ce suma a luat fiecare,
~tiind ca sumele primite sint proporjionale eu 5, 8, 3 ~i ca prima a primit eu 200 de
lei mai mult deeit a treia.
R. 500 lei; 800 lei; 300 lei.

74. Fie mulJ:imea A={nEN!n<4}. sa se scrie mulJ:imea: B={(a;b) [a A;


a+bEC} unde mulJ:imea C={xENix<3}.

~i

b.4;

R. A= {0;1;2;3}; B= {(0;1);(0;2);(1;0);(2;0)};C= {0;1;2}

75. Laturile unui triunghiABC sint de 3 em, 4 em, 5 em, ele sint proporjionale cu ale
altui triunghiA 'B'C' ce are perimetrul de 24 em. Sa se calculeze aria &A 'B'C'.
R. 24 cm2.

76. Sa se scrie egalitatile urmatoare sub forma de proporJii: a 2=bc; (x+y)(x+y)=m 2;


(a-b)m=(a+b)n; (m n) k=(m+n) 2. Prin mutarea termenilor, sa se formeze din
proporJ:iile date proporJii noi.
77. sa se extraga pe cale grafica rad:tcina patrata din numarul 35 ~i apoi sa se verifice
prin calcul rezultatul obJ:inut.
lndica/ie. Se tine seama cll 35=5 7. Se va lua o unitale de m!lsur!l dup!l voie, de exemplu

cc:.ntimetrul, se va construi media proportional!l intre 5 em i 7 em, apoi se va m!lsura segmentul obtinut.

78. Sporurile incasate de trei muncitori pentru orele de noapte efeetuate intr--o luna

- 61-

sint proporjionale cu 0,75;

~; L.!.... Cit a incasat fiecare, daca primul a incasat cu 25

3
lei mai mult decit al doilea ?

15

R. { 225; 200; 320 }

79. Se dau multimileA={0;3}; B={4;5;6}. a) sn se scrie mulpmea P=AuB. b) Cit


este cardinal de P ?
R. CardP=5.

80. lntr.:_un triunghiABC unghiulA esie egal cu suma unghiurilor B ~i C. sa se atle


fiecare unghi al triunghiului ~tiind ca raportul dintre unghiurile B

~i

225

C este

cit la sut!l reprezint!l unghiul eel mai mare fa~ de eel mai mic ?

~i

'

R. 90; 40; 50; 225%.

81. Raportul a doua numere este


a>b; c>O.

!!. , iar diferenJa lor este c. sa se afle numerele daca


b

R. ac . be

'Q-Ti' a-b'

82. Se dau mulJimile: M={5;6;7;10};S={5;8;7}. Sa se determineA=MnS.


R. {5;7}.

83. sa se verifiee ca daca aria unui dreptunghi este constant!! ~i marim baza "a" de
0 suta de ori, inaiJimea "h" a dreptunghiului se micylrea111 de aeela~i numar de ori.
84. Trei muncitori prelucrealli 1 134 piese in 6 zile lucrind fiecare respectiv 6, 7, 8 ore
zilnic. CiJi muncitori vor prelucra 1 620 piese in patru zile lucrind fiecare cite 6 ore zilnic, daca viteza de prelucrare se mar~te de 1,5 ori fata de primul caz ~i daca intre
muncitori nu sint deosebiri de indeminare?
R. 5 muncitori.

85. sa se imparta numaru11 080 in doua pllrti astfefincit 5% din prima parte sa fie
egal cu 4% din a doua parte.
3

R. 480; 600.

86. Suma a doua numere este 285-; primul numar reprezint!l14,3% din eel de-al doi4

lea. sa se gaseasca aceste numere.


frl. In trei clase dintr-o

II-a reprezint!l

~coala

R. 35; 75; 250.

elementarll sint 192 elevi. Numllrul elevilor din cl. a

16~% din numarul total al elevilor, numarul elevilor din cl. a III-a

3
reprezint!l 125% din numllrul elevilor din cl. a 11-a. CiJi elevi sint in cl. a 11-a

III-a luate impreun!l?

R.

88. Fonta conJine 3,5% carbon, 1,5% siliciu, 1% mangan,

72

~i

elevi.

~% fosfor, ~i 0,01% sulf.


5

sn se determine cantitatea in kg a acestor elemente dintr-o tona de fontA


R. 35 kg; 15 kg; 10 kg; 4 kg; 0,1 kg.

89. lntr-un manej sint 12 cai. Intr-o zi au venit Ia antrenament 12 catareti amatori.
a) sa se stabileasclk corespondenp ee se poate exprima intre eele doua mulJimi (cai
~i catarep). b) Sll se reprezinte aceasta corespondellJll printr-un desen.

- 62-

90. Exista XEN pentru ca x+ 1::53 ? Care sint aeeste numere ?


R.x={0;1;2}.

91. Ciupercile proaspete conp.n 90% apa iar cele uscate 12% apa. Ce cantitate de ciuperci uscate se pot obJine din 10 kg de ciuperci proaspete ?
R. =1,14 kg.

92. La scriere num:lrului 4 056 s-a omis cifra 0: sa se afle: a) eroarea absolutn; b)
eroarea relativ! (cu aproximatie de 0,1 %); c) cite procente reprezint! num:lrul dat,
fata de num:UUI scris greit (eel nou); d) cu cite proeente este mai mic num:lrul eel
nou, decit num:lrul dat.
R. a) 3 600; b) 88,8%; c) 889,5%; d) 88,8%~

93.Sa se arate ca daca avem mulJimile:M={1:5;9;13};P={xENjx=4n-3, nEN, ns5},


atunci Card M<Card P.
R.P={1;5;9;13;17}.CardM=4; Card P=5; 4<5.

94. Un atelier poate sa execute o comanda in 4 zile; un alt atelier, in 3 zile. Executind
impreun! lucrarea, amindou! atelierele au efectuat--o in 1..!. zile, fiecare atelier
2
executfnd ..!. din lucrare. In care atelier.e s-a marit productivitatea muncii, ~i de cite
2
ori?
Sotupa 1-a. Primul arelier pu1ea efectua fnlr~ zi .!. din lucrare, al doilea 2.. Lucrfnd 12. zile,
4

1.!.-.!.
.. ~ din Iucrare. Problema spune ca a efectuat .!.2 din lucrare, deci mai mult
2 4 8
3
1 . AI d "J
. I ale 11er ~1-a
.
. prod ucuVItate
. .
l 3 4 1_on.
dectt _; rezuJ" -" pnmu
mant
muncu.. de -=-"'~"'
01 ea ate1Ier,
primul atelier ar fi facut
1.<11 .....

28_,

1
1 1 1 d. I
~
1i"3c"2
Iucrtnd 1 ZI1e, ,ace
m ucrare f ara

Solutio 1/-a. Primul atelier execurind

.
. od uciivitalea
. .
..
a-~ man pr
muncu.

din lucrare in

toata Iuera rea in trei zile, fn Joe de 4 zile, deci ca face

2_

1~ zile, lnseamna ca ar fi putul termina

din lucrare pe zi, in Joe de

2_. Deci, productivitatea


4

..! ..1!_, ori. AI doilea alelier,. efectufnd .!.2 din Iucrare in 12.2 zile, urmeaza ca toata

s-a mJirit de ~:.!.


_,4_,

lucrarea a fost terminata fn 3 zile (nu

~i-a

marit productivitatea).

95. Pentru o instala.Jie s-a intrebuin.nt un sui de sirma in felul urmator: in prima zi
s-a intrebuin.nt

~ din sirma ~i inca 90 m; in a doua zi s-a intrebuin.nt ..!. din rest


3

~i inca 60 m; in a treia zi s-a intrebuin.nt ..!. din noul rest plus 20 m; in a patra zi
3

s-au intrebuin.nt 40 m rama~i. a) Oti metri de sirma avea sulul ? b) Fie M ~i N


mulJimile a dlror elemente sint factorii primi ai numerelor ee reprezinm lun,gimea
total! a sirmei respective. ~i lungimea unei treimi din ea. Sa se determine MuN ~i
MnN. c) Sa se prezinte graficul MnN.
Indicape. Utili.zam metoda mersului invers, adica pomim cu rationamentul de Ia finele
problemei.
R. 472,5 m.

- 63-

96. Un grup de baiep s-au dus Ia riu sa se scalde. 8 din.tre ei au trecut inot pe ceUUalt
mal al riului, a poi au mai trecut jurrtlltate din cei rama~i ~i atunci pe malul ccUUalt au
fost de doun ori mai muiJ:i baieJi decit cei ram~i. Cip baieJi s-au dus sa se
seal de?
/ndicape. Considerllm situa&ia dupll ee au trecut pe eel de-al doilea mal 8 bllie&i i fncll un

grup ce reprezintll

~ din cei rllmai pe mal. Grupul de bllie&i de pe acest mal reprezinta un numllr de

2 ori mai mare decft acela a! bllie&ilor rllmai pe primul mal. Apdar avem pe ambele mal uri trei grupe
egale de cfte 8 baie(i fiecare, de unde rezulta cll fn total sfnt 24 bllie(i.
R. 24 baie&i.

97. Intr--o saH~ de festivif~i a unei ~coli se pun banci. Daca in fiecare banca s-ar
a~eza cite 5 elevi, ar mai trebui 8 band, dar dactt in fiecare banca s-ar a~eza cite 6
elevi, ar ramine goale doua banci. a) Cite banci erau in sala ?
lndicape. Rllmfn 8 5 =40 de elevi fllrll banci; eei 40 elevi completeaza 40:1 =40 de banci. Dar
mai rllmin fndl 2 bllnci libere adicll eei 2 5=10 elevi, din aceste bllnci, vor trebui sa se aeze cfte unul
fn bllncile care atf numai cfte 5 elevi. htfel vor completa fncll 10 banci, pe lfnga eele 40; mai sfnt 2 banci
libere.
R. 52 bllnci.

98. Cu aceea~i suma de bani doi elevi au curnp~at caiete. Primul a cump~atcu 5,60
lei bucata ~i i-au ramas 4 lei, eel de-al doilea a cump~at cu 4,80 lei bucata ~i i-au
ramas 2,40 lei. ~tiind ct1 primul elev a cump~at cu 2 caiete mai puJin decit al doilea,
sa se afle ce suma a avut fiecare ~i cite caiete s-au cump~at.
IndicaJie. Dacll ~i eel de-al doilea elev ar fi cump~t aeela~i numar de caiete (cu 2 mai
pu(in), i-ar fi rllmas: 2x4,80+2,40=12lei, adicll i-ar fi rllmas in plus fatll de primul elev: 12-4=8 lei.
Aceas!ll diferenta provine din faprul clll-a costat un caiet 5,60-4,80=0,80 lei mai pu&in.

R. 60 lei; 10 caiete; 12 caiete.

99. 0 asociaJie de viticultori trebuie sa altoiasdk cite 50 butuci de vie zilnic. AsociaJia
a altoit in fiecare zi cite 56 butuci ~i a terminal lucrarea cu 3 zile inainte de termen,
dep~ind planul cu 120 de butuci altoiJ.i. sa se afle cip butuci de vie trebuia sa
altoiasdk dupa plan ?
lndica{ie. Lucnnd cfte 56 butuci pe zi, fn 3 zile se realizeaza 168 buiuci. S-ar fi depllit deci planul
fn toral cu 120+ 168=288de buruci. Aceas!ll depAire provine din de~irea zilnic.a cu 6 butuci de vie.

R. 2 400.

100. 0 cooperativ!l de producJie trebuia sa semene conhrm planului cite 40 ha pe zi.


Dep~ind norma, se lucreazA in 3 zile 156 ha. Lucrind in acela~i ritm, termina
semanatul cu 2 zile inainte de termen ~i realizeazA cu 4 ha mai mutt decit era prevazut
in plan. a) Cite hectare a semanat? b) Fie H mulpmea ale carei elemente sint cifrele
scrise in ordinea cresdUoare a num:lrului ce reprezinta totalul de hectare semanate ~i
D mulJimea ale cttrei elernente sint cifrele scrise in ordine descresctttoare a aceluia~i
num:tr. S~ se -determine HuD; HnD.
/ndicape. Dacll s-a r fi lucrat fntreg numarul de zile prevazute fn plan, planul ar fi fost depasit cu fncll

- 64-

104 ba, deci fn total s-ar fi obJinut 108 ha depaile. Depllirea zilnidl fiind de 12 ha, depllirea totalll
IHlr

fi obtinut in 9 zile.

R. a) 364 ha; b) H=(3;4;6}; D={6;4;3};


HuD=HnD= {3;4;6}.

101. C.m.m.d.c. a doun numere este 2 C.m.m.m.c. al acestor numere este 60. sa se
glseasdl aceste numere, ~tiind ca raportullor este

~.
6

R.lO; 12.

102.Un elev are o suma de bani. Daca da fratelui lui un leu ii mai ramine pe jumrltate
cit are acum fratele lui, dacA ins! fratele lui ii da un leu, at unci ei vor avea sume egale.
ctp lei are fiecare (soluJie aritmeticA) ?
R. S lei i 7 lei.

SHEBA 5

- 65a-

GEOME1RIE
ll.8. UNGIDURI

l. Sl se facl urmatoarele calcule cu grade, minuie ~i secunde.


a) 3543'28"+460Jl'43"-150Z7'8",
b) 24<>s5'72"+860J20'245"+ t<>J20",
c) 8512'46"-240J7'32", d) 1200-850Z6'38",
e) 84~'305"-240J50'430", f) (2818'27") 4,
g) (570Z3'15"):5, h) (160J42'84"+S0316'94") 4:3.
2. Sa se afle in grade, minute ~i secunde complementele unghiurilorde 45; 32; 18;

84'72"; 31~4"102".
2 . sa se determine
3. Raportul masurilor a doua unghiuri complementare este
7
masun.e acestor un gh.mn..
R. 20; 70.

4. sa se construiasdldo~ unghiuriadiacente, a caror suma sa fie egala cu


din unghiuri sa fie ..!. din ceUUalt.
2

S. Doua drepte D

~i

126~i

unul
..a

R. 840 ; 4.-.

b. sint concurente in punctulA. S! se scrie aceasta relaJie.


R. AnD=(A}.

3
din masura unghiuluila centrul
6. sa se calculeze masura unghiuluicare reprezint~
5
unui cere care cuprinde intre laturile lui un arc egal cu a 8--a parte din cere. (Unghiul
de Ia centrul unui cere se masoara prin arcul cuprins intre laturile sale.)
R.VO.

7. Do~ unghiuriadiacenteau unu1270JB'ZJ"~i cel!lalt 152. sa se spuna dacl Iaturile


necomune sint in prelungire.
8. Sa se demonstreze cl bisectoarele a

SHEBA 5

do~

unghiuri opuse Ia virf sint in prelungire.

- 65b-

9.

Dou~

unghiuri sint suplementare, unul dintre ele este 2(7 din suplementul s:Iu.

U nghiul eel mai mare se imparte in alte trei unghiuriA,B,C astfel m( <tB) > m( <t4) cu
40, m( <l:C)= m( <t4) plus 30.
3
aritmetic!).

S~ se calculeze mllsurile unghiurilor A,B,C (soluJ:ie


R. m(<fA)=~; m(<t8)=7oD; m(4C)=4ot'..

10. S~ se arate ca unghiul format de bisectoarea AO a unui unghi BAC cu o dreaptl


oarecare AD dusll prin virful unghiului in afar:! de unghi este egala cu semisuma
unghiurilor, pe care aceastl dreaprn le face cu fiecare dreapH1 din laturile unghiului.
11. Un unghi este de 7 ori mai mare dectt suplementulsllu. sa se afle mllsurile acestor
R. zz<>Jo tsr>JO.
unghiuri.
12 Un unghi este 2(7 din complementul sllu. S~ se calculeze masura unghiuluiformat
de jum~tatea unghiului celui mai mare i unghiul eel mai mic.
R.
.
550

13. Mediana dus~ din unul din unghiurile egale ale unui triunghi isoscel imparte
perimetrullui in do~ pat'Ji de 15 em i 6 em. sa se calculeze baza triunghiuluiisoscel.
R.l em.

14. Un unghi este 7/8 din suplimentulsllu. S~ se arate ca 2/3 din unghiulcel mai mare
este cu un grad mai mare dectt 3/4 din unghiul eel mai mic.

15. sa se demonstreze ca dadi suma mllsurilor a 3 unghiuri este egalll cu goo atunci
suma mllsurilor complementelor lor este egal~ cu 1SOO.
Jndicape. 90-a+90-b+90-c~270-90=Iso<>.
Sll se facll aceastrll demonstraJie prin construirea unghiurilor respective fJrl calcul. Sl se generalizeze
considertnd to Joe de trei unghiuri, n unghiuri.

16. S~ se demonstreze ca do~ unghiuri care au acel3i virf i laturile do~ cite doul
perpendiculare sint: sau congruente sau suplementare.
Jndicape. Dacll unghiurile stot amtodoua ascupte sau amtodoua obtuze ele sfnt congruente; dnd
unul este obtuz

~i

cellllalt ascupt ele stot suptementare.

17. S~ se demonstreze ca unghiul format de bisectoarele a do~ unghiuri adiacente are


mllsura egal~ cu semisuma mllsurilor celor doll! unghiuri.
18. In jurul unui punct sint patru unghiuri consecutiveAOB, BOC, COD, DOA, astfel
ell al doilea este dublul "primului i indi 20, al treilea este cu 100 mai pupn declt
intreitul primului, iar al patrulea este de patru ori mai mare dectt primul i inca 300.
ate grade are fiecare unghi ?
R. 32; 84; 86; tss<>.

19. Se dll unghiul AOB; sa se construiascA unghiul COD care sA fie suplementul
primului unghi is~ aib~ aceeai bisectoare cu el.
/ndicaPe. Se due semidrepte perpendiculare to 0 pe OA ~i OB.

20. Fie OC bisectoarea unghiuluiAOB, iar OM o dreaprn oarecare.

- 66-

S~

se arate ell

m( <!COM) este semidiferenJa sau semisuma m~urilor unghiurilorAOM ~i BOM dupa


cum OM este interioarl\ sau exterioarl\ unghiuluiAOB.
Jndicape. m( 4AOM)=a; m( <iMOB)=b; m( <S..COM)=c, avem a-c=b+c.

21. Se da unghiul AOB, se due prin 0 semidreptele OA 1 ~i OB astfel ca OB sa fie


bisectoarea unghiuluiAOA iar OA sa fie bisectoarea unghiuluiBOB'. Cum trebuie sa
fie unghiulAOB pentruca semidreptele OA '; OB 1 slJ fie sau in prelungire sau perpendiculare?
1

Jndicafie. m(4A'OB')=3m(<tAOB)-m(4AOB) este de 60sau 30.

Il9.1RIUNGHIURI
22. sa se demonstreze ca daca ducem 0 perpendieularl pe bisectoarea unui unghi, ea
formeaza eu laturile unghiului un triunghi isoscel.
Jndicape. (Se vor observa doull triunghiuri congruente.)

23. sa se demonstre:ze ca medianele duse din extremimple bazei unui triunghi isoscel
sint congruente. Aceea~i proprietate, sa se demonstreze ~i pentru bisectoarele ~i
inalpmile duse din aceleai extremitap.
24. Pe laturile triunghiuluiechilateralAB~ se iau, in ace~i sens, lungimileegale
AM, BN, CP; sa se arate ca triunghiulMNP este i el echilateral.
25. Pe o latura a unui unghi xOy se iau doua lungimi oarecare OA ~i OB, AEOX ~i
BEOX, iar pe cealalta laturl\ se iau lungimile OC=OA ~i OD=OB; ADnBC={M}.
Sa se demonstreze ca OM este bisectoarea unghiuluixOy.
26. sa se demonstreze ca in doua triunghiuri congruente segmentele determinate de

inalpmile sau biseetoarele corespunzlUoare unghiurilor congruente pe laturile opuse


sint congruente.
2:1. Sa se demonstreze ca distanJele a doua din vtrfurile unui triunghi Ia mediana ce
corespunde virfului al treilea stnt congruente.
28. sa se arate ca daca intr-un triunghidreptunghieo cateta este egala eu jumatate din

ipotenu11l: , at unci unghiul opus acelei catete este de

:mo.

29. Se prelungese in acelai sens laturileBC, CA, AB ale unui triunghi echilateral
ABC eu lungimileCA'=AB'=BC'.sa se demonstrezeca ll A'B'C'este i el echilateral.
30. Fie unghiul xOy i OP bisectoarea unghiului. Pum:tul M EOP. Se due
perpendieulareleMA i MB pe Ox ~i Oy; MBnOx= {B 1 }; MAnOy= {A'}. a) sa se arate
ca MA'B' este un, triunghi isoscel. b) OMnA.'B'={N}. sa se arate ca ON este
bisectoarea unghiului A 'MB'.

-67-

31. In triunghiul isoscel ABC, (AB]=[AC], se due inlUJimile BB' ~i CC'. sa se arate ca
fl. AB'C' este isoscel. Sa se .arate ca ~i in cazul cind BB' iCC' sint bisectoare,
fl. AB'C' este isoscel.
32 sa se demonstreze ca dadl dod triunghiuri sint simetrice fata de 0
medianele i inalJimile eelor dod triunghiuri sint simetrice fata de acea

axa atunci i
axa.

33. Se da: fl. isoscelABC, (AB]=[AC];AD inlUJime; NE.AD. Fie N'i N" simetrice lui
N fata de AB i AC. Sa se arate ca fl. AN'N"este isoscel. Ce fel de patrulater este
AN'NN"?
34. Se da fl. ABC dreptunghic in A. Fie MBC; M'~i M" simetrice lui M fata de
catetele AB ~i AC. sa se arate c! fl. MM'M" este dreptunghic ~i ca M', A, M" sint
puncte coliniare.
35. sa se demonstreze ca o mediana a unui triunghi este mai mica dectt semisuma
laturilor care pornesc din acelai virf.
/ndica{ie. Fie media AD tn A ABC; se construiqte simetricul punctului A fata de punctul D.

36. Sa se demonstreze ca suma medianelor unui triunghieste mai mica decit perimeirul
triunghiului.
Jndica{ie. Se folosqte indicapa din problema precedent!, pentru fiecare mediaoa.

37. Pe latura BC a triunghiuluiABC se ia un punct oarecare D. Sa se demonstreze ca


AD este mai mica decit semiperimetrul triunghiuluiABC dar mai mare decit diferenJa
dintre semiperimetrul acestui triunghi, ~i latura BC.
Indica{ie. AD<AB+AC iAD>AC-AB.

38. Fie un patrulaterABCD in care ~tim caAD este latura cea mai mare iar BC latura
cea mai mica. sa se arate ca m(<W)>m(<W).

39. Se da fl. ABC in careAC>AB. Sa se demonstrezeca eel mai mare dintre unghiurile
ftlcute de mediana AD cu latura BC este acela care se optme Ia latura cea mai mare
dintre laturileAC ~i AB.
Indicape. Se considera triunghiurile ABC i ADC sau se folosqte tnaltimea dosS dinA.

II.lO. LINII IMPORTANTE IN 1RIUNGill


40. Fie triunghiul echilateral ABC i AD inlllpmea (DBC). Mediana dusa din D

intersecteazA peAC in M.

sa se arate ca: 1) DM=DC= AC; 2) fl. ADM este isoscel.


2

lndica{ie. Fie D 'simetricul punctului D fn raport cu punctul M . Patrulaterul format ADCN este
dreptunghi.
Observape. Intr-un triunghi dreptunghic caleta opus! unghiului de 30 i mediana dusJI din
unghiql drept pe ipotenuzJI sfnt congrueote i egale fiecare cu jumatate din ipotenuzJI.

-68-

41. Bisectoarele unghiurilor consecutive A ~i B ale paralelogramului ABCD se


intersect~ In N(N t:.CD). Fie NM mediana triunghiuluiANB.
1) sa se arate ca AMND este paralelogram.
2) TriunghiuiAMN este isoscel.
42 Se da triunghiuldreptunghicABC, m( <!A)=9Q'>, rn care AD este inMpme (Dt:.BC).
Fie M ~iN mijloacele catetelor AB ~i AC ~i MNnAD={O}. sa se arate ca:
1) A AMD isoscel; 2)AOillN.
43. sa se arate ca intr-un triunghi oarecare ABC mediana AD este egaI departata de
B ~i C.
lndica/k. Din B

~i

C se due perpendiculare pe AD. Se vor observa triunghiurile formate.

44. 0 mediana lntr-un triunghi este mai mica decit semisuma laturilor adiacente.
Jndicafk. Se prelung~te mediana cu o lungime egala cu ea i se va observa triunghiul fn care
o latura este tndoitul medianei.

45. In douA triungh~uri congruente medianele, bisectoarele ~i inrupmile corespunlAtoare Ia douA laturi omoloage sint congruente.
46. Intre doua sate A ~i B trece o Osea S. Unde trebuie construitl pe ~osea 0-stape

de autobuz ca sa fie Ia egaUl depa.rtare de ambele sate?


R. La intersecJia mediatoarei segmentului AB cu OSeaUa.

47. Doua osele Ox ~i Oy sint aezate astfel xO(}'O={O}. Pe ~oseaua xO se ana o


combina de treierat A, iar pe OSeaua yO o combina B. Unde trebuie aezat un stilp
cu lumina ca sa fie egal departat de cele doua combine i egal departat de cele douA
~osele?

lndicafk, Se vor folosi proprieta&ile bisectoarei i a mediatoarei.

48. Unde trebuie sa se construiascA o fin tina F lntre doua Osele paralele A i fl'

pentruca sa fie egal depa.rtata de douA sate A


(A ~i B)t:.A sau (A i B)t:.A'?

~i

Bin cazul cindAt:.fl i Bt:.fl' sau

49. sa se determine un punct egal dep:trtat de trei puncte date ce nu sint situate pe
ateeai linie dreapt:L
50. Se da triunghiuldreptunghicABC m( <!A)=9Cf i m( <W)=60. Sa se afle: 1) unde
trebuie sa luam un punctN pe ipotenuzaBC astfel ca triunghiulABN sa fie echilateral;
2) unde trebuie sa Iuam un punctM pe catetaAC ca triunghiulANM sa fie isoscel;
3) AD ftind tnrupmea (Dt:.BC) sa se arate ca m( <WAN)= rn( <fA).
3
JndicaJie. AN mediana, BM bisectoare i NM mediatoarea segmentului BC. Se studiaza

triunghiurile ABM; BMN i AMN.

51. Fie dreapta AB i douA puncte C i D de a~i parte a ei.


pe dreapta AB aa fel incit CP+ PD sa fie minim~

sa se afle punctul P

lndica{ie. Fie C ' simetricul punctului C faJA de AB;' ABnCC'={l}, IP este mediatoarea
segmentului CC'.

52. In fl. MNP, in:Upmea MA = NP. sa se arate


2
acest unghi poate fi drept?

ca

unghiul M este ascupt.ln ce caz

53. Fie 0 mijlocul segmentului BC. Se duce semidreapta Ox ~i se ia pe aceasta


semidreapta un punctA. sa se arate ca daca OA= BC atunci <t.BAC este drept.
2
54. sa se arate ca pe un cere punctul eel mai apropiat ~i punctul eel mai departat de
un punct datA sint extremitAple diametruluice trece prinA. (A situat in interiorulsau
exteriorul cercului.)
55. La un cere dat sa se duca o tangentn perpendicularrt pe o dreapta data.

56. La un cere dat sa se duca o tangenta care sa faca cu o dreapUl data un unghi
data.

57. Fiind date trei puncte A, B, 0 sa se afle o dreapta ce trece prin 0


departata de puncteleA i B.

~i

este ega I

58. Se da tiunghiulABC in care m(<W)-m( <t:C)=9<1'. Fie AD bisectoarea unghiului


A(DeBC). sa se arate ca m(<t:ADC)-m( <t:ADB)=9<1'.
59. lntr-un triunghiABC unghiul exterior B este cu 140 mai mare dedt unghiul C ~i
2
cu
dr. mai mare decit unghiulA. Sa se arate ca triunghiuiABC este isoscel.
9

60. Fie triunghiul ABC ~i D un punct in interiorul triunghiului astfel ca


m(<t:A) .
m(<t:A)
mt <t:BAC) 6
m(<t:ABD)=
~~ m(<t:ACD)=
. sa se arate ca
'
=-
2
3
m( <t:BDC) 11
61. Fie triunghiul ABC ~i AM bisectoarea interioarrt a unghiului A(MeBC). Prin
punctul B se duce o paralelA la AM care intersecteazA pe AC in D. Sa se arate ca:
I

1) m( <t:ADB) = m( <WAC) ; 2) fl. ADB este isoscel.

. 2

62 Fie Nun punct in interiorul triunghiuluiABC. sa se arate ca m( <WNC) > m( <WAC).


63. Pe laturileAB ~i CA ale triunghiuluiechilateralABC se iau punctele C' ~i B'
astfel ca [ACl=[CB1;CC'nBB'={M}.Sa se arate ca m(<WMC)=120.
Jndicarie. Triunghiul BB'C:AAC'C; m( <f.BMC)=m(<f.BB'C)+m( <f.B'CC')=m( 4AC'C)+
+m( 4ACC')=l80~0 =120.

64. Fie punctul D pe baza BC a unui triunghi isoscel ABC. sa se a rate ca diferenJa
mllsurilor unghiurilor formate de AD cu BC este egala cu diferenJa m~urilor
unghiurilor formate de AD cu laturile congruente.
65. Fie A', B', C' picioarele bisectoarelor interioare ale unghiurilor A, B, C ale
triunghiuluiABC. Sa se arate ca m(<t:AA'C)+m(<WB'A)+m(<t:CC'B)=270.
lndicafie. m( 4AA 'C)= m( ~) +ni( <(8); m( 4AB'B)= ~+m( <iC);
m( <iCC'B)= ~ +m( 4A).

- 70-

ll.ll. CONGRlJENTA 1RIDNGHIUR.ILOR

66. Sa se demonstreze ca doua. triunghiuri isoscele care au bazele congruente

~i

in!U.pmile ce cad pe ele congruente sint congruente.


67. sa se arate ca dou:\ triunghiuri isoscele sint congruente daca au unghiurile de Ia
virf congruente ~i in!U.Jimile ce cad pe baze congruente.
68. S:\ se demonstreze

ca dou:\ triunghiuri isoscele sint congruente daca au bazele

congruente ~i in!U.pmile corespulllAtoare congruente.


69. Se da triunghiul isoscel ABC, (AB]=(Bq, se prelungesc BA ~i CA cu segmentele
(AA 1=(AB1; BB'nCA '= {N}. S:\ se arate ca triunghiulNBC este isoscel.
70. Masura unghiuluiexterior unui triunghieste mai mare decit masura fieca.rui unghi
interior al triunghiuluineal:\turat lui.
Indica{ie. Fie triunghiul ABC i C unghiul exterior. Se duce mediana din 4.B pe latura AC i se
prelungqte cu un segment

71. Fie M

~i

~gal

cu ea.

N mijloacele laturilor AB i AC ale unui triunghi ABC. Sa se arate ca

MN=BC(2.
Jndica{ie. Simetricul punctului Min raport cu Neste un alt punct M'. Se cerceteaz.ll triunghiurile
AMN i NCM' i patrulaterul MM'CB.

72. In triunghiul isoscel ABC, (AB]=[AC], se prelunge~e baza de o parte ~i alta cu


segmentele [BM}=[CN]. Fie AI mediana (IEBC). sa se arate ca m( <[MAJ):m( <iNA!).

73. Intr-un triunghi iSoscel ABC, [AB]:[Aq, se due in!U.Jimile CN ~i BM (NAB;


MEA C). Fie B' ~i C' simetricele lui B ~i C in raport cuM ~iN. Sa se arate ca:
1) [BC1=[CB1; 2) ll.AB'C' este isoscel; 3) sa se determine m( <UJ'AC) ~tiind ca
m( <tBAC)= =420J3'12".

R. 3) t2r>39'36".

74. Pe baza BC a triunghiului isoscel ABC se construie:;te patratul BCC'B',


AB'nBC={M} ~iAC'n BC={N}. sa se arate ca [B'N]=[C'M].
75. In triunghiulisoscelABC, [AB]:[Aq,fieND mediatoarea laturiiAB(DEAC)
bisectoarea unghiuluiB. Sa se arate ca m( <UJAC)= m( <UJ) ~m( <!C) =36.

~iBD

76. In triunghiulechiJateralABC simetricul punctuluiB fata de AC este B'. Pe AB' se


construie~e patratulAB'C'A '. sa se arate ca triunghiulAB A' este isoscel.
77. Pe laturile patratuluiABCD se iau segmente congruente in acela~i sens. sa sea rate
ca patrulaterul ob}inut A 'B'C'D ' este tot un patrat.
78. In interiorul unui hexagon regulat ABCDEF (cu toate laturile ~i unghiurile congruente) se unesc virfuriledin doua in dou~ 1) Sa se arate ca M.EC este echilateral.
- 71-

2) Sl se calculeze unghiurile triunghiuluiABF. 3) Sl se determine un punct in interiorul triunghiuluiBFD care imparte hexagonul in ~ase triunghiuricongruente.
4) Sa se arate ca aria fl. BFD= aria ABC~EF.
79. Fie AD bisectoarea unghiuluiA(DE.BC) iar simetricele punctuluiD fata de AC i
AB, sint respectjv M ~i N. sa se arate ca [DM]=[DN].
80. Se da triunghiulABC in care m( <UJ)=60 iar m( <!C)=300. Bisectoarea interioar!l
a unghiuluiB intersecteazA peAC in D. Din punctulD seduce perpendicularaDM pe
BC(ME.BC). Prelungirea lui MD intersectea:z1l pe AB in N. Sa se arate ca triunghiul
BNC este echilateral.
81. De o parte ~i de alta a unui segment AB se construiesc unghiuri congruente BAC
~i ABD; [Aq=[BD]; CDnAB= {M}. sa se arate ca [AM]=[MB].
/ndicape. Se observll mai intii triunghiurile ABD i BAC apoi triunghiurile ACD i CBD i
apoi 4. AMC=:A BMD.

82. Fie triunghiulechilateralABC. Seduce dinAo perpendiculadl peAB care intersecteazA peACin F

~i peAD inMastfel m(<!MBD)-.!.

toarea unghiuluiexterior C(NEAD). sa se arate ca:

m(<UBM). FieCNbisec3
[AM]=[CD]; i (AN]::[ND].

U.12 SUMA UNGHIURILOR UNUI POLIGON CONVEX

83. N umarullaturilor unui poligon convex neregulat este n divizibil cu 2 i 9. sa se calculeze suma masurilor unghiurilor interioare ale acestui poligon ~tiind ca 8 <n <36.
R-2880.

84. Suma masurilor unghiurilor interioare ale unui poligon convex este egala cu rnasura a 6 unghiuri drepte. Sa se determine numarullaturilor acestui poligon.
R. 5.

85. Fie poligonul convex neregulat ABCDE. Avem m(W)<m(<UJ) cu 20,


m( <!C)> m( <UJ) cu 40; ( <t4 )=( <UJ) ~i m( <!) > m( <UJ) cu 20. sa se determine
masurile unghiurilor interioare ale acestui poligon.
R.m( <tA)== 100; m( <W)=l00; m(<{C)=140;
m(W)=80; m(4.E)=120.

86. Masurile unghiurilor interioare ale unui poligon convex sint proporjionale cu numerele 5; 8; 14; 12; 17; 16. sa se determine mlsura unghiuluisub care se intersectea:zA
bisectoarele interioare ale unghiurilorcelor mai mici ale poligonuluidat.
R. 115.

trl. sa se calculeze masura unui unghi al unui poligon regulat (cu Iaturile egale) cu 7

laturi, cu 8 laturi ~i cu 15 laturi.

- 72-

88. sa se arate ca intr-un patrulater convex suma masurilor a doua unghiuri exterioare este egaU1 cu suma m~urilor celor doll! unghiuri interioare nealaturate.
IndicaJie.Consideram unghiurile exterioare din A fi B i avem 180-m( 4.4)+180-m( 4B)=
=360-[m( 4A)+m( 4B)]=m( <!C)+m( <W).

89. Se ~ patrulaterul convex ABCD, bisectoarele unghiurilor alaturate A ~i B se intersecteazll in M, iar bisectoarele unghiuriloralaturate C i D se intersectea:zn inN. Sa
se a rate ca m( <lAMB) +m( 4 CND) = 180.
lndicape. m(.uMB)-1soD - m(4A)+m( 4B); m( 4..CND)-1soD - m( <iC)+m( 4..D).

90. Suma m11surilor unghiurilor interioare ale unui poligon convex este de 54QO.
Xn
i

}e cu _;_;_;_;_
1 1 1 1 1 sxa se determme
m~un
Xn
'}
s nt mvers
proporpona
e
A ceste m~un
acestor unghiuri.
8 9 11 12 14

R. 80; 90; 110; 120; 140.

91. sa se arate ca suma m~urilor unghiurilor exterioare oricarui poligon convex este
egala cu suma m~urilor a 4 unghiuri drepte.
/ndica#e. 180n-180(n-2)360.

92. S11 se calculeze suma m~urilor unghiurilor unui poligon convex care indepline:fe
condijia ca exism un punct in interiorullui din care sa se vada laturile sale sub acel3i
unghi. sa se construiascl un astfel de poligon.
IndicaJie. Se line seama de pozitia diagonalelor unui patrulater, care
condilia ceruta.

sa

tndeplineasdl

93. Fiind dat un triunghiABC, bisectoarele interioare duse din B ~i C se intersectea:zn


in punctul 0 ~i formeazn unghiul BOC care are m~ura de 120. sa se determine
masura unghiuluiA al triunghiuluiABC.
R.60o.

94. Se d11 un triunghiisoscelABC, (AB]=[Aq. Se prelung~eBA dincolodeA cu lungimea AD=BA. sa se arate ca !iDBC este dreptunghic.

IndicaJie.

4. DAC isoscei; se studiazA unghiurile.

U.l3. DREPTE PARALELE

95. Sa se demonstreze ca bisectoarele a doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sint


perpendiculare sau paralele.
96. Sa se demonstreze ca bisectoarele a doua unghiuri cu laturile respectiv perpendiculare, sint perpendiculare sau paralele.
97. Fiind date doua paralele taiate de o secanm, sa se demonstreze ca bisectoarele unghiurilor corespondente sint paralele.
98. sa se arate ca dacl doua unghiuri au doua laturi paralele ~i celelalte dou11 perpendlculare, suma sau diferenJa masurilor lor este egala cu m~ura unui unghi drept sau
cu m~ura a trei unghiuri drepte.

- 73-

99. Intr-un triunghiABC se due bisectoareleBB' (B'AC) ~i CC'(C'EAB),BB'nCC'=


={fl. Seduce prin I o paraleUiMN Ia BC. (MEAB, NAC). sn se arate c! avem relapa MN=MB+NC.
lndica{ie. A MBI i A NCJ stnt isoscele.

100. Prin virfulA a unu~ triunghiABC seduce o paraleln Ia BC. Bisectoarea unghiului
B taie paralela dusn prin A inN; BN=20 em, AB=6 em. Sl se calculeze perimetrul AABN.
R. 32 em.
101. Prin virfurile unui triunghi se due paralele Ia Iaturile opuse ~i se prelungese ptnn
ce se intilnese doul cite doul. sn se arate en triunghiul format este de patru ori mai
mare decit eel dat.
102. Intr-un triunghiABC, masura unghiuluiA este de doun Ori mai mare decit masura unghiuluiB. pisectoarea unghiuluiA interseeteazn pe BC in D, iar bisectoarea
unghiuluiA.DC intersecteazn pe AC in E. a) sa se arate c! DEl lAB. b) Ce fel de
triunghiurisintABD, ADE?
ll.14. PA1RULATERE

103. Intr-un paralelogram ABCD, dreapta MN unete mijloacele laturilor opuse AB


CD. Fie 0 centrul paralelogramului. sn se arate en MN este paraleln cu AD ~i cu
BC ~i en punctele N, 0, M sint coliniare.
~i

104. Prin centrul unui paralelogramABCDse due doul drepte dupn voie, prima intersecteazn laturile opuse AB ~i CDin M i N, iar a doua intersecteazl celelalte doul
laturi opuse in P ~i Q. sa se demonstreze c! patrulaterulMQNP este un paralelogram.
Cum trebuie duse aceste drepte ca patrulaterul sn devinn romb ?

lOS. sn se demonstreze en un patrulater tn care doullaturi opuse stnt paralele, iar o


diagonalrt este tniatn in p:lrti de lungimi egale de cealaltn diagonalrt este paralelogram.
106. Bisectoarele interioare ale unui paralelogram se intilnese intre ele formind un
dreptunghi.
107. Pe IaturileAB,BC,CD,DA ale unui paralelogram se iau in acelBi sens respectiv
puneteleE,F,G,H astfel ca (AE]=[CG] ~i [BF):[DH]. Sn se demonstreze en patrulaterul
EFGH este paralelogram eu acelBi centru ca i paralelogramul dat.
108. Prin virfurile opuseA i C ale paralelogramuluiABCD se due doun drepte paralele, dupn voie, care intersectea:?A diagonala BD in punetele A' i C'. sn se demonstreze en (A'B]s[C'D].
Indicatie. Se vor considera uiunghiul AA 'B i triunghiul CC'D.

109. sn se demonstreze en mijloacele laturilor unui patrulater sint virfurile unui paralelogram. In ce caz acest paralelogram devine: romb, dreptunghi sau pntrat ?
dat.

- 74-

/ndicape. Se va observa ell laturile noului patrulater stnt. paralele cu diagonalele patrulaterului

110. Punctele de in tersecJie a eelor patru bisectoare in terioare ale un ui dreptunghi sint
virfurile unui plUrat.
Indicape. Se va observa c! aceste bisectoare formeaza cu laturile dreptunghiului patru triunghiuri
dreptunghice isoscele, congruente doua cite doua.

111. Ducind dou:l paralele Ia egal:l distanpl de diagonala unui dreptunghi,in interiorul
dreptunghiului~i unind extremit:iple se formeaza un paralelogram.
112 S:i se arate dl picioarele perpendicularelorduse din virfurile unui dreptunghi pe
diagonalele sale sint virfurile altui dreptunghi, avind laturile respectiv paralele cu ale
dreptunghiului dat.
113. S:i se arate dl picioarele perpend!cularelorduse din centrul unui romb pe laturile
sale sint virfurile unui dreptunghi.
114. Se unesc extremitnJile unei laturi a unui dreptunghi cu un punct arbitrar de pe latura opus~ Sl1 se arate ca triunghiulastfel format are aria jumatate cit a dreptunghiului.
115. Se unqte un punct M interior unui paralelogram cu virfurile acestuia. Fie AB ~i
CD doull laturi opuse. S:i se arate dl suma ariilor triunghiurilor MAB ~i MCD este
constantl oricum s-ar mip punctul M .
116. Pe laturile unui paralelogram ca baze se construiescin afarl1 triunghiuriechilaterale. Sl1 se arate dl virfurile acestor triunghiuri diferite de virfurile paralelogramului
sint virfurile altui paralelogram.
117. Se prelungesc laturile AB ~i AD ale unui paralelogram ABCD cu segmentele
[BM]=[AD] ~i (DN]=(AB]. Sa se arate dl A DCN ~i A BMC sint isoscele ~i dl punctele M,N,C sint coliniare.
118. Se dau trei puncte necoliniareA,B,C. Fie punctele M,N,P simetricele lor fall de
un punct 0. Cite .paralelograme se pot forma cu punctele A, B, C, M, N, P ?
R. 3 paralelograme.

119. Se prelungesc medianele BM ~i CN ale unui triunghi ABC cu segmentele


[MP]=[MB] ~i [NQ]=(Nq. Sa se arate dl puncteleA,P,Q stnt coliniare.
lndicfl/ie. Se araUI c! AP i AQ stnt paralele cu BC.

120. Se prelungcic diagonalele unui paralelogramABCD cu segmentele (AM]=[CN] ~i


[BK]=[DT] (in sensuri opuse). sa se arate ca MKNT este paralelograrn.
lndicape. In patrulaterul format, diagonalele se tnjumata,esc.

121. Fie triunghiulABC isoscel, (AB]::[Aq ~i DEAC. Se prelung~e latura AB cu


(BE]=[CD]. DEnBC= {F}. Sese arate dl F este rnijlocullui DE.
Indictl{ie. Din D se duce o paralela Ia AB care taie. pe BC tn H. Se studiaza ADHC ti
patrulaterul In care DE este diagonala .

122. In triunghiuiABC se duce bisectoareaAA ', iar prin piciorulA' se due A 'M ~i A 'N
paralele la laturileAB si AC ale triungiului;MeAB ~i NAC. Sl1 se arate ca AMA 'N
este rornb.
Indictl{ie. Se observa c! triunghiul AMA' este isoscel.

-75-

123. Dreptele paralele (d1) ~i (di) sint taiate de secanta AB. Biseetoarele unghiurilor
A ~i B interne de aceea~i parte a secantei, intilnese cele dou:l paralele in punetele C
~i D. S:l se arate ca ABCD este rom b.
124. Se d:l trapezulABCD in care baza mareAB este dublul bazei mici CD. a) S:l se
impart:l trapezulin trei triunghiuriechivalente. b) Ce fel de triunghiurisint?
lndicape. Se c:Onsider!i M mijlocullui AB(MlAB).

125. Se dau dou:l unghiuriadiacente suplementare <tAOB ~i <tAOC. Dintr-un punet


A' de pe latura comun:1 OA se due perpendieulareleA'D ~iA'E pe bisectoarele celor
dou:l unghiuri. S:l se arate ca ODA 'E -este un dreptunghi ~i DE IIBC.

126. Se d:l un dreptunghiABCD(AB>BC) in care diagonalele fae un unghi de 6ffl. Fie


P piciorul perpendieulareiduse din virfulD pe diagonalaAC. a) S:l se arate ca AP
AC 4
b) S:l se arate caAPEB (E fiindpiciorulperpendieulareiduse din C peBD) este trapez
isoscel.

=.!.

11:7. Unind consecutiv mijloacele laturilor unui romb se obpne un patrulater al carui
perimetru este de 198 em. Latura cea ~ai mare a acestui patrulater este de doua ori
mai mare, decit latura cea mai mica. S:l se calculeze laturile patrulaterului format.
R. 33 em; 66 em.

128. Pe laturile consecutiveAB ~i BC ale unui p:ltrat se construiese doua triunghiuri


echilateraleABE ~i BCF, p~imul eu virful in interior ~i al doilea eu virful in exteriorul
p:1tratului. SA se arate ca punetele D, E, F sint coliniare.
lndica{ie. Se vor studia triunghiurile BEF,ECD Ji AED Ji se va gasi ca unghiurile cu vtrfurile

to E au 45 Ji 60, 75.

129. Fie un p:ltrat ABCD. S:1 se g!seasca pe laturile acestui p:ltrat patru puncte care 5:1
determine un alt p:ltrat a carui arie s:l fie egal:l cu jum:ltate din aria primului.
130. Intr-un trapez isoscelABCD, (BC baza mare ~iAD baza mica) latura neparaleHl
AB este egal:l cu baza mica ~i eu jum:ltate din baza mare. Se cer: 1) unghiuriletrapezului; 2) ce fel de triunghi este ABC.
lndicape. Se duce din D o paralellla AB ce taie pe BC toM, M tBC. Se cerceteazll ABMD care

este un romb.

ILlS. PROBLEME RECAPITULATIVE


131. Se d:t triunghiulABC cu tnAlpmea AD, DEBC. S:l se arate ca dacaAD=BC
2
atunei unghiulA este aseupt sau drept.
132 Fie dreapta (A) ~i douA puneteA ~i B de a~i parte a dreptei (A). SA se g:tseasdl un punet ME(A) astfel ca AM+MB s:t fie cea mai mica.
lndica{ie. Se considerl simetricul punctului A fata de (A).

-76-

133. Fie a, b, c, laturile unui triunghi ~i h 1, h2 ~i h 3 inrupmile lui. Sll se arate ca existll
relapa a+b+c>h 1+h 2+h3
134.0 fiind un punctin interiorulunuitriunghiABC, sll se arateca OB+OC<AB+AC.
IndicaJie. OB nAC={B'}

~i

OC nAB={C'}.

135. Suma medianelor unui triunghi este mai mica dedt suma laturilor triunghiului.
lndicaJie. Fie AM mediana. PrelungimAM cu [MA 1=r[MA]

136. Sll se demonstreze ca distanJele a doull din virfurile unui triunghi Ia mediana ce
corespunde virfului al treilea sint congruente.
137. Fiind dat un triunghi echilateral ~i un punct in interiorul triunghiuluisA se arate
ca suma distanJelor acestui punct Ia laturi este constantrL
138. Fie paralelogramulABCD in care diagonala [BD]=[AD]. Fie M mijlocullaturiiDC.
Sll se arate ca BM.!.DC.

139. In triunghiul isoscel ABC, (AB]=[AC], pe latura AC se ia un punct D ~i se prelunge~e latura AB cu o lungime BE=DC. (EDnBC=F); se duce DHIIAB (HEBC).
Sll se arate ca: a) _DH =1; b) (EF]=[FD].
BE
IndicaJie. Se studiaza triunghiurile BEF ~i FDH.

140. Se dau doull unghiuriadiacente suplementarexOy ~iyOC. Dintr-un punctA de


pe latura comun~yO se due perpendiculareAD ~iAE pe bisectoareleacestor unghiuri.
Sll se arate ca DE 11xC.
lndica/ie. Se studiazA patrulaterul ADOE.

141. Mllsura unghiului format prin intersecjia diagonalelor AC ~i BD ale unui dreptunghiABCD este de 60. Perpendicularele duse din D ~i B intersectealA diagonala
AC in M~i N;ACnBD={O}. Sll se arate ca: a) OM=.!;.; b) MBND paralelogram.
AC 4

142 Se prelungesc laturile unui plltrat in acela~i sens cu segmente de lungimi egale ~i
se unesc punctele obJ.inute; apoi se construiesc pe laturile patrulaterului triunghiuri
echilaterale. Sll se a rate ca unind virfurile triunghiurilorechilaterale se obpne un nou
plltrat.
143. Fie xOy un unghi drept. Sll presupunem ca Ox este bisectoarea unui unghiAOB,
iar Oy este bisectoarea altui unghi COD. S!l se arate ca unghiurileAOC ~i BOD sint
suplementare. Ce se intimpl!l daca OA ~i OC se confund~ ?
R m(4AOC)+m(<WOD)=2-90=180;dacll OA ~i OC se confundll., atunci DB ~i OD
sint rn pcelungire.

144. Daca se duce bisectoarea unui unghi inscris intr-un cere ~i prin punctul ei de
intersecjie cu cercul se duce o coardll paralelll cu una din laturile unghiului,sll se arate
ca aceastll coardll este congruent!l cu cealaltlllaturll a unghiului.

- 77-

145. Dadl se unesc picioarele inMpmilor unui triunghi, se obJine un at doilea triunghi,
ale dlrui bisectoare sint inMpmile celui dintii.
146. Trei or~ pe care Ie insemnrutt cuA,B,C formea111 pe harm un triunghidreptunghic isoscel, cu virful unghiuluidrept in B. Ele sint legate cu o singurll cale feratA, lung!
de 400 krn, care merge de Ia A Ia Bin linie dreaptA, ~ide Ia B laC iarli in Iinie
dreaptll. Dadl s-ar face o cale feratll directA, adidl in linie dreapt! de Ia A Ia C, cu cit
s-ar scurta drumul, cu trenul, intre aceste doul or~?
R. Cu aproape 118 Jan.

lA7. In triunghiulABC, latura AC= 12,5 em, iar in:Upmea AD= 10 em. Pe latura AB
se ia un punct M astfel incit s~ avem BM:MA =..!.. Prin M se due paralela Ia AC ~i perpendiculara pe BC, care determinll pe BC, respt:tiv, punctele N ~i P. Fie P' simetricul
lui P fall de N. Paralela Ia MP' dusll prin P taie dreapta MN in Q. a) Sll se arate dl
patrulaterulMPQP' este paralelogram. b) Sll se calculeze lungimile laturilor ~i diagonalelor paralelogramuluiMPQP'. c) Prelungirea dreptei MN intnn~e tangenta in A
Ia cercul circumscris triunghiuluiABC, in punctul T. S:l se arate dl triunghiurile
ATM ~i ABC sint asemenea.
R. MP=QP'=2; PQ=P'M=.[ff"; PP'=3; MQ=S.

148. Din centrul 0 al unui cere se due razele OA ~i OB. In punctele A ~i B se due
tangentele Ia cere care se intersecteazl in punctul Q. Prelungirile razelor intilnesc
aceste tangente in P ~i S. S:l se arate dl: a) TriunghiulOSP este isoscel. b) Diagonalele
patrulateruluiOBQA. sint perpendiculare.
149. Se ~!1 un patrulater ABCD in care m(<t4)=m{<tC). Bisectoarea unghiului B
intersecteazl pe DC ~i AD in punctele E ~i F. S:l se demonstreze dl triunghiul DEF
este isoscel.
lndictllie. Se va folosi suma m!lsurilor unghiurilor dintr-un triunghi.

150. Laturile CB ~iDA ale patrulateruluiABCD se intersecteazl in M, iar laturile BA


~i CD inN. Sll se demonstreze dl: m(<tBMA)-m( 4AND)=m(<tABC)-m( <UDC).
151. Fie Dun punct oarecare pe baza BC/a unui triunghi isosceiABC. S!l se arate ca
.AD formea111 cu baza doull unghiuri care au diferen.ra m~urilor egalll cu diferenfa
m~urilor unghiurilor formate de AD cu t:uurile congruente ale triunghiului.
lndica/ie. Se va Colosi ma.sura unghiului exterior unui triunghi.

152. Pe laturile AB ~i AC ale unui triunghi echilateral ABC se considerll respectiv


puncteleD ~i E, astfel dl [AD]=[CE). Notrun cuM punctulde intersec)ie al dreptelor
BE ~i CD. S:l se arate dl m( <tBMC)=120.
153. Fie H punctul de intersec]ie al inl1lpmilor duse pe laturile AC ~i AB ale triunghiului ABC ~i M ~i N intersecpile bisectoarei unghiuluiA cu aceste inl1lpmi. Sll se
arate ca triunghiuiHMN este isoscel.
lndica/ie. m(4HMN)=m(4.MNH)=9fP- m(<tlf).
2

-78-

154. Intr-un triungh"iABC, bisectoarea unghiuluiA intersecteal'A pe BC in D; dreapta


dusll prin D, paralelll cu CA intersecteal'A pe AB in E; dreapta dusll dinE, paraleUi cu
BC intersecteal'A pe AC in F. Sll se demonstreze ca [EA]=[FC].
155. Segmentul de dreaptll care unqte un punctoarecare al bazei maria unui trapez
cu un punct oarecare al bazei mici este imp~Jit de linia mijlocie a trapezului in doull
plrti de Iungimi egale.

156. Intr-un triunghi se duce o dreaptll paraleUi Ia baz:l, prin punctul de intersecJie
al bisectoarelor unghiurilor alllturate bazei. Sll se demonstreze ca segmentul de
dreaptll, cuprins intre doulilaturi ale triunghiuluieste egal cu suma plrtilor acestor laturi alllturate bazei.
157. Prin virfurile unui triunghi se due drepte paralele Ia laturile opuse. Sll se demonstreze ca triunghiul format de aceste drepte este aldltuit din patru triunghiuricongruente cu eel dat ~i ca fiecare dintre laturile lui este de doull ori mai mare decit latura
corespunzlltoare a triunghiuluidat.
158. lntr-un triunghi isoscel, suma distanfelor unui punct al bazei Ia cele doull laturi

congruente rllmine constant'& cind punctul se mi~ pe baz:l, ~i anume este egalll cu
inlllpmea coborit!l pe una din laturile egale. Cum se schimbll aceastll teoremll, daca
se ia punctul pe prelungirea bazei ?
159. lntr-un triunghi echilateral, suma distan.Jelor unui punct Iuat in interiorulacestui
triunghi Ia laturile lui este o mllrime constant'& (egalll cu inlllpmea triunghiului).
160. Se dll trapezuiABCD cu diagonalaAC perpendicular'& pe bazele trapezuluiAB=2a
~i CD=a, m( <!ADC)=45. Din punctul M aflat pe mijlocullui AB se rididi perpendicularaMN (NBC). Sll se arate ca: l)AD este diagonala unui plltrat cu Iatura a.
2)AMCD este paralelogram. 3) Aria patrulateruluiAMNC este 1(2 din aria trapezului.
161. In trilmghiulABC bisectoarea unghiuluiB intersecteal'A pe AC in E. Fie ED iiBC
~i EFIIAB (DEAB; FBC). Se stie ca WE=BC=m. Sll se arate ca: triunghiuiDBE
este isoscel, EF este medianll in triunghiul BEC. Sll se afle raportul ariilor patrulateruluiDBEF ~i a triunghiuluiABC.
R. 1
2'

162. Dintr-un punct D al ipotenuzei unui triunghi dreptunghicABC, m( <t4)=90,


se due perpendiculareleDE ~i DF pe catetele triunghiuluidreptunghic. Pentru ce poziJie a punctuluiD distanJa EF este minimll ?
Indicape..
dreptunghiului.

Se studiaza diagonalele dreptunghiului AEDF fn care AD este diagonala

163. Se dll triunghiulABC ~i un punct M in interiorullui. Fie A', B', C' simetricele
lui M fat:~ de BC, AC, AB. Sll se arate ca triunghiurile C'AB; B'CA' ~i A 'BC' sint
isoscele.
Indicatie. Se observl trh1nghiurile congruente formate.

164. Fie paralelogramulABCD in care diagonala (BD]=[ADJ. FieM mijlocullaturiiDC.


S:l se arate d1 BM .1. DC.
165. In triunghiul isoscel ABC, (AB]=[AC], pe latura AC se ia un punct D ~i se prelungqte Iatura AB cu o lungime BE=DC. EDnBC={F}. Seduce DHiiAB (HEBC).
DH
S:l se arate at: a) _ =1; b) [FD]=[EF).
BE

Jndica{ie. Se studi3.1ll triunghiurile BEF iDEA.

166. Se dau dou:l unghiuri adiacente suplementarexOy ~i yOc. Dintr-un punctA de


pe latura comun:l yO se due perpendiculareleAD ~i AE pe bisectoarele aces tor unghiuri. Sll se arate d1 DE 11xC.
Indica/ie. Se observa patrulaterul ADOE.

167. MAsura unghiului format prin intersecpa diagonalelor AC ~i BD ale unui dreptunghiABCD este de 60. Perpendiculareleduse din D ~i din B intersectea~ diago-

nala AC in M

~i N.

ACnBD={O}. S:l se arate dl: a)

paralelogram.

OM=.!_; b) MBND este


AC 4

168. Se prelungesc laturile unui p:ltrat in acela~i sens cu segmente congruente ~i se


unesc punctele obpnute; a poi se construiesc pe laturile patrulaterului format triunghiuri echilaterale. S:l se arate d1 unind virfurile triunghiurilor echilaterale se
obpne wrnou p:ltrat.
169. Fie trapezulABCD. Din D seduce o per.pendicular!l pe diagonalaAC care intersecteazA pe AB in F, iar din B o paralel:lla DF care intersecteaza pe AC in punctul E.
S:l se arate d1 m(<t4CD)+m(<WDC)=m(<!CBE)+m(<ffi'CB).
IndicaJie. Se observli unghiurile romplementare.

170. Se d:l triunghiulABC. Perpendicularele duse in virfurile B ~ C pe IaturileAB


respectiv AC se intersectea~ in D. S:l se arate d1 bisectoarele unghiurilor <!BAC ~i
<!BDC sint paralele.
Indica[ie. m( 4A)+m( <iD)=180. Se observll unghiurile complementare.

171. Fie 11 ABC dreptunghicm( <t4)=90 ~i 0 mijlocullaturii BC. Perpendiculara din


A pe AO intersecteazl'l pe BC in D. Se prelung~e BD cu segmentul [DE]= [AD]. S:l
se arate: a) m(WAB)=m(<!OAC); b) m(<t4DE)+m(<t4C0)=45.
172 Lichidul turnat intr-un vas are masa de 153 kg. Vasul plio are masa deS ori masa
vasului gol. ~tiind d1 vasul are capacitatea de 1,7 h.e, s:l se afle masa vasului plio ~i
densitatea lichidului.
lndicafie. Masa vasului plin este: ( 153+

1 3
) kg.
R 191,25 kg; "=900 kg/m3.

173. 0 sum:l de bani este imp~Jit:l Ia 7 elevi astfel: primul primqte jumatate din
sum:l ~i inca 50 de b~ni, al doilea prime~te jumlltate din suma r!imas:l si indl 50 de

- 80-

bani, al treilea primete jumatate din noul rest ~i ind150 de bani ~i ~a mai departe
pinl ce ultirnul prim~te jumatate din ultimul rest ~i indl 50 de bani. Intreaga suma
fiind astfel distribuim sa se afle cit a primit fiecare din cei 7 elevi.
IndictJ#e. Se folosqte metoda mersului invers. Ultimul rest este 1 leu.
R. Suma totalll 127lei; 64,32,16,8,4,2,1.

174. SpaJiul parcurs in alunecarea unui corp pe un plan inclinat este proporJional cu
pltratul timpului necesar alunedirii. Un corp alunedl in cinci secunde 50 metri. Sa se
afle ce spaJiu a parcurs acel corp dac:l a alunecat timp de 8 secunde.
lndicQ/ie. Se va scrie legea din enun&:

~-~.
1

R.128m

175. Intr-un triunghidreptunghicABC ipotenuzaBC este dublul cateteiAB. Seduce


bisectoarea BD ~i bisectoarea DE a triunghiuluiBDC. a) Sa se arate ca triunghiurile
ABD, DBE ~i ECD sint congruente intre ele. b) Sa se arate ca triunghiulABE este
echilateral. c) Sl se arate dl se poate implrti triunghiuldatABC in 9 triunghiuricongruente intre ele.
IndicQ/ie. Ne folosim de proprietatea punctelor situate pe bisectoarea unui unghi 'i de teorema:
dacll tnt r-un triunghi dreptunghic o cateLD este jumlltate dintr-o ipotenuz.IJ, arunci masuca unghiului opus
acelei catete este de 30

176. Doul corpuri se mica uniform pe cere. Ele pleadlin acel~i timp dintr-un
punctA de pe cere insensuricontrare. Dupa ce s-au intilnitintr-un punctB, primuluicorp i-au mai trebuit 4 secunde ca sa ajungl in A, iar eel de-al doilea continuind
mersul slu i-a mai trebuit 9 secunde sa.ajung! ~i el inA. De cite ori ar parcurge
cercul intr-un minut fiecare din cele doul corpuri ?

ea

/ndicapi. Dacll_tinem seama ell timpul este acelaJi (1) pentru ambele corpuri (care se mifdl
cu viteze diferite v1 ti v:z> ptna Ia tntOnirea tn B, iar distanta parcursa de primul ptnl Ia tntilnire este
aceea.i cu distan&a parcursl de eel de-al doilea ptna Ia tnapoierea tn A, se ob'in rela&iile:
Vt 9 "1 I
.
apo11=6 secunde.
v2 I "2 -.
R. 6 ori; 4 ori.

--; _.""7

l'Tl. In triunghiuiABC se due bisectoareleBB' ~i CC'(B'EAC,C'EAB)~i BB'nCC'= {1}.


Seduce prin/ o paralelllMNia BC; (MEAB ~iNEAC). sa se arate ca MN=BM+NC.
178. In A ABC se due inD.IJimea AH ~i bisectoareaAD. Sll se caleuleze masura unghiului DAH.

179. Intr-un patrulater convex bisectoarele a doul unghiuri consecutive formeazll un


unghi avind masura egalll cu semisuma masurilor celorlalte unghiuri.

180. Se dl triunghiulisosceiABC, [ACJ[BCJ, fie DE! lAB ~i BDnAE={F}. a) Sl se


arate dl triunghiulDEF este isoscel. b) Sl se arate ca bisectoarea unghiuluiBFA este
~i bisectoarea unghiuluiEFD.
181. Fie patrulateruiABCD in care (AB]=(AD] ~~ m(4ABC)=m(4ADC). Sl se arate

ca AC este perpendicular'a pe mijlocullui BD.


IHEiA 8

- 81-

182. Pe o coard~ AB a unui cere se iau dod punete D ~i E la o djstanp egal~ de


mijloeul C al acestei coarde ~i prin aceste punete se ridicn pe AB perpendieulareleDF
~i EG, in acelai sens, pinllla intersecJia lor cu cereul. S~ se demonstreze ~ aceste
perpendieulare sint congruente.
183. Intr-un cere se due doull coarde CC' ~i DD' paralele eu diametnflAB. S~ se demonstreze ~ MM' care unete mijloacele coardelor CD ~i C'D' este paralelll cu AB.
184. Intr-un cere eu centrul 0 se duce coarda AB ~i se prelung~e cu distanJ3 BC,
egalll eu raza. Prin punctul C ~i centrul 0 se duce secanta CD (D esle al doilea punct
de intersecJie eu cercul). Sll se demonstreze ~ m( <l'AOD)=3m( <!ACD).
185. Intr-un triunghiABC prelungim laturaAB dincolo de A cu un segment AD congruent eu A C. Apoi prelungim latura AC dincolo de A eu un segment AE congruent
eu AB. S~ se demonstreze ca [DE]=[Bq.
186. In figura 11.2, AOB este un unghi oarecare. Sll se compare BC cu AD.
187. Fie AB ~i CD doull diametre ale unui cere. ~ se
compare; a) segmentuiAC cu DB; b) segmentulAD cu BC.
188. He OA ~i OB doull raze ale unui cere, Ox bisectoarea
unghiului AOB ~i M un punet al ei. Sll se compare segmentulMA eu MB.
189. Fie AB un segment ~i C mijlocullui. In C se rididl perpendl.eulara pe AB; fie M un punet oarecare al ei. SA se

Fq~.IU

compareMA eu MB.
190. Notind eu 0 centrul unui cere, cu A ~i B doull punete oarecare ale cercului ~i cu
OC biseetoarea unghiuluiAOB, s~ se compare segmentele CA ~i CB.
191. Fie ABC un triunghi oarecare ~i AD una dintre bi.Sectoarele lui DEBC. Pe semidreapta AC se poartll un segment AE congruent eu AB. Sa se demonstreze ~ [DE]=
=[BDJ (Se va face o figurll in care AC<AB ~i o altll figurll in care AC>AB.)
192. In figura 11.3, 4:1=<B i 4:2:4:4.
figurll.
193. In figura 11.4,

4:1=~ ~i

sa se g~eas~ toate elementele congruente din

4:2=4:4. Sll se demonstreze ~ [A.B):[DC].

194. In figura 11.5, MNIIAB, NPIIBC, PM I lAC. Care sint unghiurilecongruente eu unghiul1 ? Cele 12 unghiuridin figurll se pot grupa in 3 grupe de cite 4 unghiuricongruente. Sll se formeze aceste grupe.

-82-

195. a) In figura 11.6, s-au dus printr-un punct paralelele Ia laturile patrulaterului
ABCD. Sll se compare unghiurile 1, 2, 3 ~i 4 cu unghiurile patrulaterului.sa se dedudl
de aici cite grade are suma <U + <Ul+ <!.C+ W. b) Se poate afla pe a~i cale suma
unghiurilor unui pentagon?

196. Se considerll doull drepte paralele tlliate de o secantll. a) Ce pozipe au una fall
de cealaltll, bisectoarele a doull unghiurialterne interne? b) sa se gliseasdl alte perechi
de unghiuri ale dlror bisectoare sint paralele.
197. Doul orepte paralele d i e srnl taiate de 0 secantl AB, A Ed, BEe. Pe dreapta d
se poartl uri segmentAC congruentcuAB. S~ se demonstreze di BC este bisectoarea
unghiuiuiB. Se vor considera doull cazuri: punctul C este de o parte sau de cealaltl a
punctuluiA.
198. Fie xOy un unghi i M un punct al bisectoarei sale. Prin M se duce paralela la Ox
~i se notea:lA cu N intersecpa ei cu Oy. Sll se compare segmentul NM cu NO.
199. In figura II.7, BI i C/ sint bisectoare, MNIIBC. Sll se demonstreze dl
MN=MB+NC.

- 83-

A
0

200. In figura II.S, d!!e, AB este o secantn oarecare, iar AC ~i AD sint bisectoare. S~
se demonstreze dl: a) triunghiurileABC ~iABD sint isoscele; b) AB este o median~
a triunghiuluiACD.
201. Fie xOy un unghi ~i A un punct allaturii Ox. sa se dudl prin A o dreap~ astfel
incit, B fiind intersecjia ei cu Oy, unghiul OAB s~ fie cangruent cu unghiul OBA.
202. In figura II.9, [AB]=(ACJ, [BD]=[CE],DFl.BC ~i EGl.BC. S~ se compare segmentele DF ~i EG.
203. a) In figura II.lO, triunghiurileABC ~i ACD sint isoscele ~i congruente. a) S~ se
compare unghiurileABD ~i ADB. b) sa se demonstreze dl ACJDB. c) Se construi~e
Ia dreapta triunghiuluiAyD inctl un triunghiisos~lADE, {AE)=[AD). SA se compare
unghiurileABE ~i AEB.
204. Intr-un triunghi isoscel ABD, [ABJ=(ACJ, se due medianele BD i CE(DEAC,
EEAB) ise noteazli cu F intersecjia lor. sa se demonstreze dl: a) [BD)=[CE];
b) <WBC:<SECB; c) [FBJ:[FCJ;d) (FD]s[FEJ;e) <!.FED=<!.FDE; t) A~i problemA
dadl BD iCE sint inAlpmi.
205. S~ se demonstreze dl: a) un triunghi isoscel are dou~ inAlpmi congruente;
b) reciproc, un triunghicare are dou~ inAlpmi congruenteeste isoscel. Se vor considera dou~ cazuri, cind unghiul de Ia virful triunghiuluieste ascupt i clod este obtuz.
c) Ce se poate deduce de aici cu privire Ia inAlpmile unui triunghiechilateral?
206. S~ se demonstreze dl un triunghi este isoscel dadl: a) o bisectoare este i
inAlpme; b) o median:~ este i inAlpme; c) o median:~ este ~i bisectoare.
A
A

c
FJ&.D.lO

- 84-

F"J&.D.ll

F"Jg.IL12

'1Ul. Fie ABC un triunghi isoscel, (AB]=[ACJ, ~i D intersecpa bisectoarelor unghiurilor

de Ia ba111. SA se demonstreze cA: a) [DB]=[DC); b) AD este bisectoarea unghiuluiA.


208. a) Fie ABC un triunghi isoscel, (AB]=[ACJ. Pe latura AB se ia un punct M ~i pe
AC un punctN, unde (BM]=[CN);fieBNnCM=P. Sll se demonstrezecA: a) (BN]=[CM)
b) [PB)=[PCJ; c) AP este bisectoarea unghiuluiA. d) Sll se deducA de aici cA medianele

unui triunghi isoseel sint concurente; e) de asemenea

~i

inrupmile.

209. Fie xOy un unghi ~i M un punct din interiorullui. 0 dreaptll care trece prin
punctul M taie laturile unghiului in doua puncteA i B. Sll se ducA aceasta dreapta
astfel inclt triunghiul OAB sA fie isoscel.
210.In figurall.1l, <SABC:<WCBi <SACB=<U>BC: SAsecomparelaturiletriunghiului
ABC cu cele ale triunghiuluiDCB.
211~

Fie xOy un unghi ~i Oz bisectoarea lui. Printr-un punctA al bisectoarei se duce


perpendiculara pe ea i se noteazA cu B ~i C intersecJiile ei cu laturile unghiului. SA
se compare OB cu OC.
212 In figura 11.12, triunghiuiABC este isoscel, (CE]=[AD] ~i (AE]=[BD]. SA se demonstreze cA 41):4.,
213. In figura 11.13, 0 i P sint centrele celor donA cercuri. SA se compare unghiurile
triunghiuluiOBP.
214. In.figura 11.14, 0 este centrul comun al celor donA cercuri. SA se demonstreze ca:
a) dacA <0=~2, atunci [AB]=(CD); b) dacA (AB]=[CD), 41:<(2

- 85-

215. lntr-un triunghiABC prelungim mediana AD cu un segment DE congruent cu


AD. Sll se compare triunghiulABD cu triunghiulCDE. Ce elementecong ruenteapar?
216. Sll se demonstreze dl, intr-un triunghi oarecare, doua vfrfuri sint egal deoArtate
de mediana care pleadi din virful al treilea.

- 86a-

IlL C L A S A a VII-a
ID.l.PROBLEME DB ARITMETicA
1. S~ se afle douA numere, cunoscind dl suma lor este 85 ~i diferenJa lor este 15.
R.50; 35.

2 DiferenJa a douA numere este 8, raportullor este 3:2. S:I se afle aceste numere.
R. 24; 16.

3. SA se impart~ numArul 46 in dou:l p:lrp, in


tntreadl cu doi o eptime a pArlii a doua.

~a

fel ca o treime a pArfii indi sA


R.18; 28.

4. Suma a douA numere este 64. ImpArtind numArul eel mai mare Ia eel mai mic,
obpnem citul 3 i restul 4. SA se gllseasdl eele douA numere.

a. 49; 15.

S. Diferenja a douA numere-.este 35. lmpArpnd numArul eel mare Ia eel mic obpnem
citul4 i restul2. S:l se g:lseasdl eele douA numere.
R. 46; 11.

rezervoare, di_ntre care unul conpne de doun ori mai multi ap:l decit
eelalalt. Dadl turn~ din primul rezervor in al doilea 16 h~, ambele rezervoare conJin
a~i cantitate de apa CitA ap~ a fost iD fiecare rezervor ?

6. Avem

dou~

R. 64ht; 32ht.

7. In clasele I A ~i I B ale unei COli au fost tnscri~ Ia ineeputul anului 90 de elevi,


clasa lA avind un numAr mai mic de elevi. Dup~ un trimestru, doi elevi din clasa I A
au fost mutap in clasa I B. Acum rap<>rtul dintre numArul elevilor din clasa I A ~i
numArul elevilor din clasa I Beste 7/8. Cip elevi au fost tn fiecare clas:l Ia ineeputul
anului ~colar ?
R. 44; 46.

se afl:l 47 de mere. In primele dou:I, numArul merelor este aeel~i,


iar in al treilea ~ sint cu dou~ mere mai mult declt in fiecare din celelalte. Cite :mere
sin t in fiecare CO ?

8. In trei

co~uri

R. 15; 15; 17.

9. Pe trei rafturi se afl:l 63 de dlrJi; pe primul raft, de trei ori mai multe decit pe al
doilea i pe al dOilea de douA ori mai multe decit pe al treilea. Cite dlrti sint pe
fiecare raft ?
R. 42; 14; 7.

- 86b-

10. Din do~ metale cu densitatea de 7 200 kg/m3 ~i 8 400 kg!m3 s-au fabricat 19 kg
de aliaj cu densitatea 7 600 kg!m3. Cit s-a luat din fiecare metal ?
2
1
R. 12J kg; 63 kg.
11. Un num:ir e format din doull cifre. Daca sdldem din el 18, obpnem num:irul
rasturnat. sa se afle num:irul ~tiind ca suma cifrelor sale este 12
R. 75.

12 0 traversll de fier trebuie tlliatll in doul p:lrti ale caror lungimi sll fie in raportul
5:3, iar prima parte trebuie sa fie cu 5 dm mai lungll decit

~
9

din toata traversa. Sa se

afle Iungimile celor doull pllrp.

R 45 dm; 27 dm.

13. Dintr-un rezervor s-a scos Ia inceputjumlltate din apa care se afla in el plus

pe urmll jumatate din acest rest plus

..!.

..!. h.e,

2
h.e; in sfir~it, tndl o jumlltate din rest plus

2
..!.. h.e. Dupa aceste operaJ:ii, rezervorul mai conjine 6 h.e de apll. Citll apll a fost Ia
2
inceput in rezervor?
R.SS hl.

14.
Numllrul merelor din lada a doua este egal cu _:
. In trei llizi sint 300 de mere.
.
3 din
numllrul merelor din prima ladll, iar num:irul merelor din lada a treia este cit 0,5 din
a doua. Cite mere sint in fiecare lada ?
R 150 de mere; 100 de mere; 50 de mere.

15. Un metrou are patru sdlri rulante. Cea mai mica scara rulanm are o lungime de
15
. reprezmtll
.
.
"'" . _5 .d'm 1ung.
- d'm 1ung1mea
ceIe1. de-a d oua S'-4fl,
60 m; aceasta"" Iung1me
6
.
M
mea celei de-a treia i

din lungimea celei de-a patra. Sll se afle lungimea fiedlrei

sdlri rulante.
R 64 m; 72 m fi 84 m.

16. DistanJa dintre doull sate poate fi parcursa intr-un timp cunoscut. De cite ori mai
mult sau mai pupn timp va fi necesar ca sll se parcurgll o distanJa egalll cu

.!!
din
12

prima, daca se fac 1 ..!. ori mai mulJi pai pe minut decit mai inainte ~i daca mllrimea
3
pasului va fi de doull ori mai mica decit cea precedentll ?
R. Timpul al doilea este

.!.!.
dm primul.
8

17. Un teren a carui suprafata are aria de 2 413 ari a fost repartizat la trei asociapi.
Sll se afle ariile suprafeJelor repartizate fiedirei asociapi, dacll

din terenul

- 87 -

repartizat primei asociapi reprezintrl 0,3 din eel al eelei de-a doua asociapi ~i

~ din
8

al asociapei a 3-a.
Indicape. Terenul I reprezinta.

-fo=j-j

din terenul II, iar terenul III reprezinta

io=~-- din

~+~+1-~ din suprafata terenului II.

terenul II. Toate terenurile Ia un loc reprezinUl:

R. Terenul II este de 635 ari; terenul I este


de 254 ari; terenul III= 1 524 ari.

18. 0

cooperativ'rlagricol~ de stat ~i-a depozitatov:izul in trei hambare. In primul era 3

din intreaga cantitate de ov:iz, in al doilea de

1~

8
ori mai puJin decit in primul, iar in

3
al treilea restul ov:U:ului. Cind s-au luat 1..!. h.e din eel de-al doilea hambar ~i 33 h.e
2
din al treilea, in fiecare hambar a rAmas a~i cantitate de ovk Cit ov:iz a fost in
fiecare hambar ?
R. I. 67,5 ht; II. 40,5 ht; III. 72 ht.

19. Intr-un atelier al unei cooperative se afl:l dou:l budlli de mlltase de calimp
diferite. Prima bucaUl, cu prepll de

93~

lei metrul, cost:l cu 187 ~ lei mai pu.J:in decit

a doua, cu toate dl este cu 1..!. m mai lung:l decit bucata a doua, al dlrei preJ este de
2
11~ lei metrul.Sll se afle Iungimea fiedlrei budlp.
2
R. 19.m; 17,50m.

20. Cinci 1Jrani cooperatori au prim it pentru o parte din normele de mundl efectuate
8 591 de lei. S:l se afle partea ee s-a cuvenit fiedlruia,
din ceea ee a primit primul, al treilea

~tiind dl

al doilea a primit

~ din ceea ee a primit al doilea, al patrulea


4

~ din ceea ee a primit al treilea, iar al cincilea ~ din ceea ee a primit al patrulea.
4

R. I. 2 816; It 2 112; III. 1 584; IV. 1 188; V. 891lei.

21. lntr-o lad:l se afl:l 0,208 t de m:llai,iar in alta 0,01 t. De cite ori trebuie s:l se adauge
in fiecare Iad:l cite 7 kg pentru cain prima Iada sa fie o cantitate de m:llai de patru ori
mai mare decit in a doua ?
R. De 8 ori.

22. Intr-un hambar sint de dou:l ori mai multe eereale decit in altul. Dadl se scot din
primul hambar 750 t ~i se aduc in hambarul al doilea 350 t, amindou~ hambarele
conJin a~i cantitate de eereale. Cite tone de eereale au fost Ia ineeput in fiecare
hambar?
R. 2 200 t; 1 100 t.

-88-

23. Un atelier prelucreazJl trei budlp de metal: primele do~ budlp au

a~i

masl,
iar a treia cit primele do~ Ia un Ioc. Cite kilograme are fiecare bucata, dadl prima ~i
a treia au tmpreunl 15 kg ?
R. s kg;

s kg; 10 kg.

24. Un copil avea un numlr de bile in do~ cutii,A ~i B. Dadlla bilele din cutiaA
s-ar adluga indl 4, atunci in cuti~ B ar fi de patru ori mai multe decit in A; dadl insl
Ia cutia B s-ar adluga 2 bile, atunci in aceasta cutie ar fi de ~ase ori mai multe bile
decft In .A. Cite bile au fost in fiecare cutie ?
R. 9 ti 52
2S. La un centru de ptine, aproape de inchidere, vin 5 cumplrltori. S-a vindut primului
cumparator jumatate din cantitatea de piine pe care o mai avea tnainte de inchidere ~i
lndl o juinltate de ptine; cumplrltorului at doilea i s-a vindut jum~tate din piinile
rlm.ase i lndl jumltate de ptine. In acel~i fel s-au vindut piinile Ia indl doi
cumparatori. Ond s-a apropiat al cincilea cumpDrltor, mai rlmlsese o singurl piine.
Cite piini mai avea de vtnzare centrul de ptine tnainte de tnchidere ?
R. 31 ptini.

26. La o cooperatiVll agricoiJ de stat sau arat fntr..o zi cu 20 ha mai mult decit

dintrun lot al cooperativei. Din cauza timpului nefavorabil, in ziua a doua s-a arat cu
din ceea ce a rlmas, iar In a treia.zi
din noul rest. ~tiind
13
3
dl au mai rlmas de arat pentru ziua a patra 60 ha, sa se afle cite hectare are lotul.
10 ha mai pupn dectt

.!.

R.2SOba.

n. Un elev a dat din suma care a scos..o de Ia CEC, pentru 4 caiete cu un leu mai
5
pupn dedt ..!. din suml. Din banii rl~i a dat
i indl 3 lei pentru abonament
2
7
.
pe 6 luni Ia "Gaze.ta matematidl" ~i astfel i-au rlmas 3 lei. Ce suml a scos elevul de
Ia CEC?
R. 40 lei.

28. Un eleva cheltuit o suml de baniastfel: prima dati jumltate din banii sli

~i

un leu. a doua oara jumltate din rest ~i lncl 1 leu, a treia oarl { din rest i
lei, cheltuind asfel intreaga suml. CiJi lei a cheltuit ?

mea 3

indl

R. 30de lei.

29. 0 cantitate de pqte a fost implrtitl Ia trei magazine astfel: primul a

primit~

din lntreaga cantitate de pqte prins, al doilea a primlt 0,3 din ceea ce a rlmas, iar
al treilea restul; primul magazin a primit cu 143 kg mai mull pqte decit'al treilea. Cite
kilograme de pqte a primit fiecare magazin ?
R. I. 220 kg; II. 33kg; III. 73 kg.

-89-

30. Intr-o zi s-a scos

.!5 din griul ce se afl:l intr-un


hambar, In ziua a doua ..!. din rest,
.
3

in a treia zi s-a scos de 3 ori mai mull griu decit in a patra zi, iar in ziua a patra a fost
scoas:t toa~ cantitatea de grtu ramasa, adica cu 16 t ~i 5 q mai puJin dectt In prima
zi. ate tone de griu au fost in hambar ?
IndicfJiie. In ziua I
a I,V-a zi au mai ramas

~i a

din

cantitat~ initiala. ~tiind dl fn ziua a

tn a patra zi, rezultll dl din cele


enunlului, se deduce ell

~ + ~ ; ~ + ~ ,;. dcci pentru a III-a ti

11-a s-a soos din hambar

rlmaSe, s-au scqs

treia a-a~~ca& de 3 ori mai mutt dedt

tn ziua a III-a ti

tn ziua a IV-a. Conform

~ din cantitatea totall reprezintll 16,5 t.


R.. 247,SL

31. Un lot.agricol a fost semanat astfel: 0,24 din el cu griu, 0,25 din rest cu ovAl, 0,5 din
rest cu cartofi, iar pe lotul rlmas s-a pus floarea soarelui. ate hectare avea acel teren,
daca diferen.Ja dintre partea semina~ cu floarea soarelui ~i cea semanatl cu ovaz a
fost de 50,312 ha ?
R. 529,6ha

32 Doi taxatori de tramvai, funcponind unulla cl.l ~i ceUUalt la ct. a Il-a, aveau bilete
de valori diferite.

..

~5 din ioate bileteleerau de 0,25lei, ~


din numnrul r:lmas de bilete
10

erau de cite 0,35lei, iar restul erau bilete de cite 0,40 lei ~i valoarea acestora din unnl
era de 144lei. ate bil~te au avut cei doitaxatori ~i care este valoarea lor In lei?
R. 1 000 de bilete tn valoan: de 328 lei.

33. Un tractorlst trebuia sa are 18 ha ~i a dep~it nonita cu un anumit procent. Un


al doilea tractorist treb\ifa sa are 24 ha i a dep~it norma, procentul de dep~ire
fiind cu 3 unitap mai mare decit la primul. Arnindoi tractor~ii au arat impreun:l
44,82 ha. Cu cit Ia sut:l a dep~it norma primul tractorist ?
RS%.

34. Trei strungari lucreazll intr-un atelier, la 3 strunguri cu turapi diferite. Primul
strung face 360 de rotapi pe minut, al doilea 270 de rotapi pe minut ~i at treilea 240
de rotapi pe minut. a) Dup:l cit timp top strungarii vor termina piesa in acelai
moment? b) ate piese produce atelierul in medie pe ora, daca se tie ca pentru o
pies:! fiecare strung trebuie s:l fadl 900 de tura}ii iar, strungarii lucreazA cu acelai
ritm ? c) Fie P mulpmea ale carei elemente sint num:lrul de piese fllcute de cele trei
strunguri pe ora ~i M mulpmea ale carei elemente sint trei numere proporJionale cu
cele trei elemente ale mulJimii P in 3a fel ca aceste numere sa fie mai mici ca
numerele ce sint elementele mulpmii P i sa aparpnn mulpmii numerelor naturale.
ScrieJ:i aceste mulpmi. d) Determinap. PnM.
R. a) In 30 de minute vor face toti un numar tntreg de piese ti anume 12; 9; 8;
b)

-90

19~

piese; c) P={24;18;16};M={12; 9; 8}; d) e.

35. Do~ brigW, avind impreun! 25 de tracto~i, ar! in 12 zile 2 040 ha. Un tractorist
din prima briga<U ar! 6 ha pe zi ~i unul din a doua, 8 ha pe zi. a) Cip tracto~i sint
in fiecare brigada ? b) Ce economie au realizat cele dou! brigW, dadl prima
economis~e 2 11. de combustibil Ia ha ~i a doua, 1,5 11. Ia ha i dadl litrul de
combustibil cost! 2,20 lei ? c) S! se scrie mulpmea Male dlrei elemente sint cifrele
ce reprezintl num~l de tracto~i din prima ~i a doua brigada. d) Fie N mulpmea
factorilor primi ai c.m.m.rn.c. at numerelor de tracto$i din cele do~ brigW. S! se
scrie relaJiile: MuN ~i MnN. e) Ce relatii mai puteJi pune in evidenja intre
elementele celor dou! mulpmi ?
/ndica{ie. Daca toti traeto~ii ar fi arat dte 6 ha pe zi, atunci 2S de tracto~i ar fi arat 150
ba pe zi, iar tn 12zile.1 800 ha. In realitate, ei au lucrat cu 2 040-1 800=240ha mai mult, ceea ce provine
din faptul ca tracto~ii din a doua brigad! au arat .cu 8-62 ha mai mull pe zi, prin unnare tn 12 zile,
cei din a doua brigad! .au arat tn plus 24 ha.
ObservaJie: Problema se putea rezolva presupuntnd ca toti tractoritii ar fi arat dte 8 ha

pe zi.
R. a) 15; 10. b) 7 920 lei. c) M={O; 1; 5}.

36. Un lucr!tor face cite .a piese pe zi, iar un altul cu b piese mai mult pe zi, dar a
Iucrat cu c zile mai pupn decit primul. a) S! se afle cite zile a muncit fieeare, ~tiind
dl ei au lucrat acel~i nurn!r de piese. b) Caz numeric: 2<a<25,aEN ai dlrui divizori
scrii in ordinea cresdltoare fllr! extreme, aldltuiesc mulpmea M={3; 4; 6; 12}, b=4
i c=3.
Indica/ie. a) Pentru primul muncitor ~ zile. NumArul de zile lucrate pentru al doilea
muncitor

T' b) Primul muncitor, lucdnd dte 24 de piese zilnic, tn cele trei zile lucrate tn plus a flcut 72

piese. Numlrul pieselor lucrate de fiecare dintre cei doi lucrltori fiind acela~, eel deal doilea lucrAtor a
flcut acest numar de 72 de piese lucrfnd mai multe piese tn fiecare zi. ~tim ca a lucrat cu 4 piese pe zi mai
multe declt primul; a realizat deci cele 72 de piese tn 18 zile.
R. b) 21 zile; 18 zile.

37. 0 brigad:l a unei cooperative agricole de produc)ie trebuia sa semene un ogor in


14 zile. Dep~ind norma 'CU 2 ha pe zi, a terminal semanatul in 10 zile. Cite hectare
trebuia sa semene brigada pe zi ~i cite hectare au fost semanate in total?
lndicaJie. Brigada a lucrat cu 4 zile mai putin, deoarece a semllnat dte 2 ha tn plus pe zi, deci,
tn 10 zile a semllnat 20 ha tn plus fall de norma. Pentru cele 20 ha ar mai fi trebuit 4 zile.
R 70 ha tn total.

38. In do~ depozite s-au ad us 4 365 kg de orez. ~tiind ca 3/5 din cantitatea de orez
adus Ia depozit irnpreun! cu 11/15 din cantitatea de orez adus Ia al doilea depozit
reprezint! 2 821 ~ kg. S! se afle cit orez s-a adus Ia fiecare depozit?
5
IndiJaJie. $tim ca ~ din prima categori.~ ~i cu ~ din a doua fac 2 821,4Q kg. Aez!m
cercurile ce reprezintll gramezile unul sub altul, ca tn figura 111.1 i apoi grupam un cere plin cu un cere
o, 8fa cum se vede in schemA. Fiecare grupare ca aceasta reprczinta o cantitate ce dn~te,
4 365:15=291 kg. Ins! stnt 9 gruplri de acest fel. Ele vor reprezenta 2919=2 619 kg. Daca din 2 821,40
kg sclldem 2 619 kg, rAmtn 202,4Qkg care reprezintll eft clnt!re$c cele doull gr>.imezi rAmase, notate cu 2

- 91-


00000000

cercuri goale. Rezultl cA o grlmad:l reprezentat11 printr-un cere gol dntllrqte 101,20 kg.
R.2 847 kg; 1 518 kg.

39. sa se g:tseasca numerele A ~i B, ~tiind ca admit pe 40 ca eel mai mare divizor


comun ~i pe 3 600 ca eel mai mic multiplucomun.
R. 0 solutie esteA=D==40;B=M ...3600; putem lua pentruA i B i alte
valori, studiind descompunerea tn factori a numerelor 40 i 3 600.

40. Doi concurenJi, participind Ia un concurs, au r:Ispuns corect -primulla 8 intreb=ui,


al doilea Ia 6 intreb=ui. Suma primim de fiecare drept premiu este proporponala cu
numarul de intreb=ui Ia care a r:Ispuns corect. Ce suma a primit fiecare, daca

.!.6 din

suma primita de al doilea concurent, marim cu 25% din suma prim.itl de primul, este
cu 1100 de lei mai mica dectt sumele primite de ei impreunn.
lndicafie. Primul a primit 8 parJi, iar al doilea, 6 parJi. In total 14 parJi. ,Q parte este..!..
14
din tntreg. Dadl din tot fntregul scAdem a 4-a parte din ctt a luat primul, adidl doul parti, i ~ din .ctt
a luat al doilea, adidl o parte, fn total3 parJi, obtinem llOOde lei-11 pilrti fac 11001ei.

R. 800 lei; 600 lei.

41. Trei tineri .A,B


reprezintl

~i

C au primit 1 520 de lei. Suma primitl de eel de-al doilea

~ din suma primitl de primul tina, iar suma primitl de eel de-al doilea se
5

raporteazlla suma primim de eel de-al treilea ca numerele 6! : 9!.


lei a primit fiecare dnDr.

sa se afle ct)i

lndicafie. Presupunem dl A a primit 65 lei, atunci B primqte 65; =52 de lei, iar C primqte

65~ =731ei. 1 520:190=8ori mai midl dedt cea din enunt. Rczultl dl sumele primite de cei trei

tineri

vor fi de 8 ori mai mari dectt cele presupuse de noi.

R. 520 lei; 4161ei; 5841ei.

42 0 coloana de soldaJi mergea pe o ~ea cu viteza de 3 km/ orA. Unui biciclist care
mergea in aeel~i sens, cu viteza de 15 km/ orA, i-au trebuit 2 minute pentru a merge
de la un capAt Ia celAlalt at coloanei. sa se afle lungimea coloanei de soldap.
Jndica{ie. In fiecare orA biciclistul va tnainta cu 15-3=12 km mai mull dectt coloana. Intr-un
minot va fnainta cu 12:60=0,2km mai mull dedt coloana, iar tn doua minute cu 0,22=0,4 km mai molt.
Astfel el ajunge Ia capatul celalalt al coloanei, care are deci 0,4 km lungime.
R.0,4 km.

43. Doi drumep au pornit in aeel~i timp pe jos de Ia sat la or~. Primul drume1 a
sosit la or~ cu 2 ore mai tirziu dectt al doilea. Viteza primului drumel este de

4 kmJ or!, iar viteza celui de-al doilea, de 6 kmJ or!. S! se determine distanJa intre
sat ~i orq.
JndicaJie.. Fie s distanta tntre sat 'i OraJ (fn . kilometri). Primul drumel o parcurge tntr-un
.
s s ore, 1ar
. celd e-a ld o ilea tn.limpui '2-
s s.
ump t 1: t 1-_.
4
0
v1

v2

R. 24 km.

44. Un dlUltor care mergea intr-un tren de persoane, ce avea viteza de 40 kmJ or!, a
observat ca un tren accelerat care mergea in sens contrar a trecut pe ling! el in 3
secunde. Cunosctnd dl lungimea acceleratului este de 75 m, sa se afle viteza
acceleratului.
Indica{ie. Viteza personalului (fn care se afla dllatorul) v1 ==40 km/ orA Viteza aparenta a
acrelernruJui: v2 .!.
t

7.;.) ..25 mJs

..

25 3 600
'
90 km/ ora. Viteza aa:eleratuJui: v a -vz-v1-90-40..SO km} ora.

1000

Deci acceleratul avea viteza de 50 km/ orA.

R. 50 km/ orll.

45. 0 bardl cu visle parcurge o distanp [n sensul cursului apei in 4...!. .ore, iar

2
impotriva curentului apei parcurge aceea~i distanp in 6 ore. In cite ore parcurge
aceea~i distan)a o plut! minatl numai de viteza apei ?
Indicape. Considertnd distaQla parcursa ca un fntreg, drumul parcurs tn josuJ apei, fntr-o orA,

va fi

1 Jar
. rn susu1.1
'4,5'
e1, .

R. 36ore.

46. Dadl inaintea unui num!r de o cifr! scriem cifra 8, num!rul obpnut este de4...!.
2
ori mai mare decit acela pe care il vom obpne dadl scriem cifra Sla sfi~itullui. Care
este acel num!r?
IndicaJie. Fie a cifrn clutaUi. Dacl qezllm cifra 8 tnaintea sa, fnseamna ~ numarul obtinut
se va scrie algebric 80+a, (8 fiind citra zecilor i. a fiind cifra unitlltilor). Dacl scriem acum cifra 8 Ia
dreapta sa, adicl numarul scris aritmetic este a8, tnseamna c1 cifra zecilor devine a ti a unitlltilor simple
8, deci el se scrie algebric 10a+8. Enuntul problemei conduce Ia ecuatia: a+80,.;(10a+8), cu solutia
a==1- numarul clutat este 1.

R.l.

47. 0 lucrare trebuia terminat! de 18 muncitori in 25 de zile. In cit timp a fost


terminal! lucrarea, dadl doi muncitori au dep~it norma cu 25%, iar alp doi
muncitori cu 12,5% ?
Jndic01ie.. Dacl doi muncitori au deplit norma cu 2S% fnseamna cl ei au produs tn plus, Ia
un loc eft jumatate din norma unui muncitor; de asemenea, dacl doi mtlndtori au depllit norma cu 12,5%
ei au produs rn plus cfte un sfert din norma unui muncitor. SituaJia este ca i cum s-ar fi efectuat:
18+,! .!,.. 1~ norme. Acum problema se reduce Ia o regulll de trei simplll.
~ 4
4

R. 24 zile.

-93-

48. Locatarii unei case trebuie sa pHlteasca indUzitul pe o zi. Daca fiecare dintre ei ar
plliti cite 10 lei, ar mai lipsi 88 de lei, iar daca fiecare ar da cite 10,80 lei, s-ar strtnge
cu 2,5% mai mult decit trebuie. Cit cost! indllzitul casei ~i cip locatari sint in cas~ ?
R. 164 locatari; 1 7']2. lei.

49. Alama este un aliaj de aramli ~i zinc. 0 bucatn de alam~ cu o mas~ de 124 g, fiind
cufundat~ in apli, "pierde" din masa sa 15 g. Ci~ aram~ ~i cit zinc conpne bucata de
alam~ ~tiind ca 89g de aramli "pierd" in apl110 g, iar 7 g de zinc "pierd" 1 g ?
/ndicape. Daca cele 89 g de aramll "pierd" din masll 10 g sub apa, conform principiului lui
Arhimede, at unci 1 g "pierde"

~g, cele x grame de aramll "pierd" sub apA . ; g. Daca cele 7 g de zinc

"pierd" 1 g sub apa atunci: 1 g "pierde"

~g.
R 80 g aramll; 35 g zinc.

50. Un aliaj de aur ~i aram~ are titlul de 0,650 ~i are masa de 10 g. Cit aur curat
trebuie s~-i ad~ug!tm pentru a avea un aliaj cu titlul de 0,950 ?
lndica{ie. T=Titlul unui aliaj este raportul dintre masa metalului pretios (m) pe care
maaa total.!J a aliajului (M), adica T

J1 Calcull!m mai

titlul de 0,650; se obtin 6,5 g.

n conpne ~i

fntti masa aurului corespunzlltoare Ia 10 g aliaj cu

R. 60 (grame aur).

51. Un aliaj este format din 10 g aur ~i 20 g argint. Cit aur trebuie sli-i adliuglim
pentru a obpne un aliaj cu titlul de 0,800 ?
R 70 gaur.

52 Un aliaj de 4 kg cu titlulde 0,900este ftlcut dintr-o bucatli de aur cu titlulde 0,700


~i o alta cu titlul de 0,950. Ce cantitate din fiecare fel de aur a intrat in aliaj ?
Rezolvare.

g:;~ )0,900 ( ~:~~ } ~::" ~; 20+ 5 = 25 pllrti. Acum calcull!m cantitatea luatll

420
45
din fiecare bucatl! de aur: ""'8'"3,2 kg; "'E''"'0,8 kg.

R. 3,2 kg; 0,8 kg.

53. Secpa de strung~ie a unei intreprinderi trebuie sli confeCJioneze, 75 000 de piese.
Acest num~ de piese este repartizat celor trei brig:tzi de strungari, compuse din 7, 8
~i 10 muncitori, proporJional cu num~ullor. Inca din prima lun~ a anului, cele trei
brig:tzi au dep~it norma lunar:~ respectivcu 12%, 12,5%, 13%. S~ se afle num~ul de
piese confeCJionate in aceast~ lun:l de catre fiecare briga~. precum ~i procentul de
dep~ire lunar:~ pentru intreaga secpe.
R 21 000 piese; 24 000 piese;
30 000 piese=l2,5% dep.!ire.

54. Un muncitor poate sli efectueze o Iucrare in 12 zile. Alt muncitor ar executa
Iucrare in 15 zile. Ei au inceput sli lucreze in acela~i timp ~i au lucrat
impreun~ un anumit num~ de zile, dupll care primui muncitor a fost mutat Ia altli
lucrare, iar muncitorul al doilea a terminat partea rlimasli in 6 zile. Cite zile a lucrat
primul muncitor ?
acee~i

R. 4 zile.

- 94-

55. Dod tractoare lucrind impreunn, au arat in 15 ore a 6-a parte dintr-un teren. Daca
primul tractor ar ara singur 12 ore ~i pe urmA ar Iuera tractorul al doilea 20 de ore,
ele ar ara 20% din tot terenul. In cit timp poate ara terenul fiecare tractor lucrind
.
?
smgur.
1
1
Indica#& Cele doultractoare lucdnd tmpreuna arA tntr-o singurA orA

teren. In 12 ore, lucrtnd tmpreuna, ele arA


acesttimp el arA:

:15-

90

din tntregul

~-~ din teren. Tractorul al doilea arA cu 8 ore mai mull.

In

.;!-__:_
. ....;.din teren. Rezulta ~ tractorul al doilea arA tntreg terenul tn 120 de ore.
1vu 15 b

Primul tractor arA tn 15 ore

~-~-~

din teren, iar tntregul teren tn 360 de ore.


R 360 ore; 120 ore.

56. apva. excursioni~i au angajat o barca pentru 3 ore i au pornit in sensul


curentuluiapei. Cu cip km pot sA se depArteze ei de Ia debarcader ca sA ajungA ina poi
in 3 ore, daca viteza bArcii in apA stAt!toare este de 7,5 km/ orA, iar vitezaJ}pei este de
2,5 km/ orA ?
buJica#e.

sa notllm cu s spatiul parcurs, socotit tn kilometri;

dus. Tunpul necesarva fi:

:o ore. Viteza Ia tntoarcere este de 7,5-2,5=5

7,5+2,5==10 km1 orA==viteza Ia


km/ orA, iar timpul .;. Timpul

dus-tntors esle de 3 ore, adicl: .!_+!3, deci s==10 km.


10 .)

R. 10 km.

57. Lungimea circumferin.Jei ropi dinapoi a unei caruje este de 2 ori mai mare decit
lungimea circumferjn.Jei roJii dinainte. Pe distanta de 300 m roata dinainte a mcut
cu 100 de invirtituri mai multe decit cea dinapoi. SA se afle lungimea circumferin~i
fiecArei rop.
Indica#& Deoarece lungimea circumferinjei rotii din fata este de 2 ori mai mi~. tnseamna
a lllcut de 2 ori mai multe tnvirtituri dectt roata din spate. Deci, diferenta dintre numarul de tnvfrtituri
lllcute de cele doua roti este egala cu numarul de invirtituri facute de roata din spate. Roata din 'J)3te a
lllcut 100 de tnvfnituri deci, circumferinJa ro&ii din spate este de 3 m. CircumferinJa rotii din fata este:
3:2==1,5 m.
~

R.3 m; 1,5 m.

5&. Un grup de elevi pleadl cu bicicletele in excursie de Ia Bucur~ti spre o pAdure


situam Ia o distanpi de 40 km de locul de plecare. 0 datA cu ei, pleaca ~i un
motociclist. Bicicli~ii merg cu 12 km/ orn, iar motociclistul cu 36 km/ or:\.
Motociclistpl ajunge Ia pMure, unde se odihneye o orA, apoi se intoarce in
intimpinarea bicicli~ilor. DupA cit timp de Ia plecarea din Bucure~ti ii intilne~e pe
elevi i Ia ce distanJA de Bucur~ti ?
Indicfl/ie. Motociclistul, mergtnd cu 36 km/ orA, a parcurs 40 km tn

1~ ore ~i a mai stat o orA


9

tn pAdure;deci, tn total, s-au scurs de Ia plecarea lui din Bucur~ti 2~ ore. In acest rastimp, bicicli~ii
au parcurs ( ~) (12)km, adicl 25{ km i au ajuns tn punctul A (v.fig.lll.2).
Urmeaza

~ de Ia A

Ia padure stnt:

40-25~ 14_:
3

km. Aceasta sdistanl.!.l o parcurg bicicli~ii, de Ia A

~tre

pAdure, cu 12 km/ orA, iar motociclistul de Ia P Ia A, cu o vitez.ll de 36 kml orll, adi~ de trei ori mai mare,
deci in limp ce bicicl~ii fac un sfert din distanta AP, motociclistul face trei sferturi. Gasim distanta de

- 95-

Pldure

Locul
de .
tntilmre

Elbeurestl

Ia A ptna Ia locul de fntflnire L, apoi timpul respectiv.

R.

n~ ore; 29 km.

59. Tatru a chemat pe feciorul sllu eel mare ~i i-a spus: in sertarul biblioteciivei gasi
o casetll cu o suml de bani, ce nu depa~te 50 lei; si-Ji iei partea ta ~i 5I lai acolo
restul pentru ceilalp doi frati ai lli, Jinind seama cl top trebuie sa primiJi sume
egale. Copilul a putut face acest lucru corect dupll ce i-a dat 1 leu mamei sale. A
chemat apoi pe fiul mijlociu clruia i-a spus acelai lucru. Acesta crezind dl este
primul care imparte suma, a putut face aceasta dupll ce i-a dat mai intii ~i el 1 leu
mamei sale. AI treilea fecior crezind ~i el cl este primul ce imparte suma a .fllcut ~i
el acela~i lucru ca ~i fratii s!li. Ce sumn a fost in sertar iiJiJial ~i ce sumA a gAsit
fiecare in sertar ?

60. Se dau trei sllculefe cu nuci; in fiecare din ele se afln un acelai numar de nuci.
Daca se iau cite 8 nuci din fiecare slculeJ, rllmin in toate cele trei slculeJe tot atitea
nuci cite au fost Ia inceput in fiocare sllcule~ Cite nuci sint in fiecare sllculet ?
Indica{ie. SchiJa pentru solutia aritmetidl este datll in figura 111.3.

-....I

r==

II

r-=

I
-:::=,lac:::::

J.C::::

,o::c::::::

111

;;;:s:ca

I coc:::::::

:;::::::sl

I
---.1

F'~.lll.3

::>=I
6
R. 12 nuci.

61. Intr-o curte sint glini, gi~te, rate ~i curci. Numl1rul gllinilor reprezintl 1/2 din
numl1rul celortalte pAslri; numlrul gi~telor reprezintl 1/3 din numlrul celorlalte
plsllri; numlrul ratelor reprezintl 1/4 din numlrul celorlalte plsllri. ~tiind c1 numlrul
curcilor este de 260, sll se afle numl1rul total al pllslrilor din curte.
Indica{ie. SchiJa pentru solu&ia aritmetidl este data in figura 111.4.

Nr. gli ni

k:::::

:...;;>

~
,
Nr.celetalte

::-::=-..;

p~slri

Nr. total

De fiecare ctata se va considera multimea formata de celelalte pasari ca un tntreg.


R. 1 200 pasari.

- 96.

62 Mama este mai in virstl1 decit fiica sa de

2~

ori. Cu 6 ani in urml1, mama era de


2
4 ori mai in virsm decit fiica. Care este virsta actuam a celor doua persoane ?
lndicape. SchiJa pentru solutuia aritmeticll este data tn figura III.5.

Virsta mam~il
V?rsta

fiic~i I

-----..I-------- ...,.-------_
I
I~ 1.....____~
I

~~~

6 ani

F~g.lll.5

R. 30 ani, 12 ani.

63. Virsta tatD.lui reprezintl

1~ din virsta fiului sa:u. Acuin 10 ani virsta fiului era

6
44,(4)% din virsta tatD.lui. Qp ani are tatD.l? Dar fiul?

/ndicape. Schita pentru rezolvarea aritmeticll este data fn figura III.6.

Virsta
tat.itui
Virsta
tiului
10 ani

R. 55 ani; 30 ani.

0 studentl are azide 5 ori virsta pe care o avea ea, cind fratele ei avea virsta ei
actual=t. and ea avea eta tea de azi a fratelui ei, suma virstelor va fi 88 ani. Ce etate are
fiecare a cum ?
64~

JndictJfie. Schita pentru solu&ia aritmetidl.

pentru vtrsta studentei


pentru vtrsta fratelui ei

vii tor

trccut

prezent

(1)0

(5)00000

(9)000000000

(5)0

(9)00000

(13)000000000

0000

0000

0000

9+13=22pArti egale
corespund Ia 88 ani.

R. 20 ani; 36 ani.

65. Sl1 se afle trei numere ~tiind dl 213 din primul este cit 5/8 din al doilea, iar 5/12
din al doilea valorea:zA cit 7/18 din al treilea. Suma numerelor este 33,7.
lndicQ/ie. Se presupune cll primul numllr ar fi 21; atunci, conform enuntului, se glsqte cll ai
doilea ar fi 22,4, iar al tr-eilea 24. Suma celor trei numere ar fi at unci 67,4 adicll dublul celei din enunt; prin
urmare, toate numerele trebuie miqorate de doul ori.

R. 10,5; 11,2; 12.

&HEBA 7

- 97-

70. Un copil nu are 100 de nuci, ci ii lipsesc atitea nuci ctte ar avea peste 100,dadt ar
avea de 9 ori cite are acum. ate nuci are acel copil?
Jndicafie. Schita pentru solutie este daUI tn fig.III.7.

20

I )(

I
I )(

100
F~g.DL7

R. 20 nuci.

71. Se repartizeai'A 22 000 volume pentru bibliotecile de Ia 3 licee, 2 ~coli generate ~i


o ~coal:!i profesionala:. Fiecare liceu primqte de 3 ori mai multe carti decit ~coala
profesionaln, iar ~coala profesionaHi primete de dou:!i ori mai multe carp decit
fiecare ~coaHl general!. ate carp primqte fiecare ~coall din cele trei categorii ?
Indicape. Schita pentru solutie este data tn fig.III.8.
Sco~l~ g~ral~

Scoala proft'Sionall

.D . I I I
D

Lie~~

I I I I
I I
I I
Fig.ID.8

R. 6 000 vol; 1 000 vol; 2 000 vol.

72. Doun ateliere care produc piese metalice au randamente diferite: daca fiecare ar
realiza 1 000 piese mai mult pe Iunl, at unci producJia primului atelier ar fi de trei ori
mai mare decit producpa celui de-al doilea atelier, iar daca fiecare ar Iuera 1 000
piese mai pupn pe lunl producJia primuluiatelier ar fide 5 ori mai mare decit a celui
de-al doilea atelier. ate piese produce lunar fiecare dintre cele doul ateliere?
Indica{ie. Schita pentru solutie este data tn fig.III.9. Reprezentam producpa celui de-al
doilea atelier prin AB; dup!l crqterea cu 1 000 piese, productia devine AC, iar producJia primului atelier
o reprezentllm prin A'C'-3AC. (A'M=MN=NC'=AC). Nota.m miqorarea de 1 000 piese cu BP=B'P';
rezult!l AP=NP'. Dar A 'P'trebuie sJl fie de 5 ori eft AP, deci AP se cuprinde rnA 'N de 4 ori ti fn AC de
2 ori, adic!l AP=PC 1i corespunde cu 2 000 piese, de unde rezult!l ell AB corespunde unei producpi de
3 000 piese. Producpile sfnt de 11 000 piese, respectiv 3 000 piese lunar.

AI~-IC
1---c'
A, ~~~~1........----...1,---......l
~M~N~

FIC-ffi.9

R. 11 000 piese; 3 000 piese.

- 99-

73. Din producJia unei gradini de zarzavat s-a vindut o data 21/40 cu un ci~tig de
30% fa~! de cheltuieli,iar restul s-a vindutcu suma de 2 270 lei. Ce sumas-a incasat
din aceast:l vinzare ?
lndica{ie pentru sofu/ia arilmetictl.

Sll presupunem dl pre&ul de cost ar fi fost 100 lei. Se gllsqte dl pentru prima parte, vfnduUI cu un
beneficiu de 30%, s-ar fi lncasat 68,25 lei; dar cum lntreaga cantitate s-a vfndut cu un beneficiu de 25%,
adidl s-ar fi fncasat 125 lei, rezultll ca pentru a doua parte a vtnzarii, s-ar fi fncasa~ 125-68,25=56,75 lei.
In realitate s-au fncasat pentru partea a doua 2 270 lei, adidl de 40 de ori mai mull (2 270:56,75=40)decft
prin presupunerea noastra. Aceasta tnseamnll ca pre&ul de cost a fost 10040=4 000 lei, iar suma fncasata
prin vfnzare a fost 5 000 lei.
R. 5 000 de lei.

74. sa se impart:\ 232 in trei pArti, astfel ca, daca Ia prima parte se adauga jumatate
din suma celorlalte dou:l, Ia a doua se adauga a treia parte din suma celorlalte doua,
iar la a treia a patra parte din suma celorlalte doull, rezultatele sa fie egale intre ele.
R. 40, 88 ~i 104.

75. Intr-o pivnij! sint trei butoaie. Daca s-ar umple primul butoi cu apa i s-ar
turna din el in butoiulal doilea pin:\ ce acesta s-ar umple, in primul butoi ar ramine ~
7
din apa care era in el; dar dadl butoaiele al doilea i al treilea, fiind pline, le-arn
deerta in primul butoi, ar mai lipsi 10 litri ca acesta din urma sa se umple. Cip litri
de ap:l conpne fiecare dintre aceste butoaie, daca in toate trei incap 270 litri ?
R. 140 litri; 100 l; 30 I.

76. Perimetrul unui triunghi este de 36 m. Raportul dintre latura cea mica i cea mare
a acestui triunghi este ~ iar diferenJa dintre latura cea mai mare i cea mijlocie este

3m. sa se afle laturile triunghiului.


R. 9 m; 12m; 15m.

TT. sa se

impart:~

numwl 49 tn trei p!lJti, astfel incit daca adaugrun primei pArti o


treime din suma celorlalte dou:l, celei de-a doua ..!. din suma celorlalte doll:\ i celei
4

de-a treia

~ din suma celorlalte doua, sa obpnem numere egale.


R. 13; 17; 19.

78. 0 marfll se vinde cu un citig de 0,11 din pretul ei de cost; dar acest citig este
mai mic cu 181,50 lei decit 0,11 din intreaga sum:l incasat:t prin vinzarea marfii. Care
este pretul de cost al marfii, dar pretul de vinzare ?
lndica{ie pentru sotupa aritmetict1. Sll presupunem ca pre&ul de cost at mllrtii ar fi fost 100 lei;
atunci cf~tigul ar fi fost, conform condipilor din enun&, de 111ei, deci suma fncasaUI din vfnzare ar fi fost
111 lei. Fracpa 0,11 din lntreaga sumll lncasaUI este atunci O,IH11=12,21Jei, fa&ll de care c~tigul este
mai mic cu 1,21 lei. Cum cf~tigul real este mai mic cu 181,50 lei decn fracJia 0,11 din suma de vfnzarc,
rezuiUI dl adevllratul pre& de cost este mai mare decn eel presupus ~i anume de atnea ori mai mare de
cne cuprinderi de cne 1,21 sfnt In 181,50. Numllrul acestor cuprinderi fiind 150 fnseamnll ca pre&ul real de
cost este 100150= 15 000 lei.

R. 15 000 lei; 16 650 lei.

- 100-

79. Daca. un kg de fru:cte s-ar vinde cu 2,80 lei s-ar pierde

6~% din preJlll sau de

3
cost; daca acelea~i fructe s-ar vinde cu preJUI de 3,30 lei kg atunci s-ar ci~tiga la
intreaga cantitate vindutli 36lei. Care este prepll de cost al intregii cantitnp de fructe?
R. 360 lei.

80. Trei asociaJii s-au inteles sa impart-a cheltuielile pentru construcJia unui pod,
proporponal cu num-arul de membri ai asociapilor ~i invers proporJional cu distan.Ja
de Ia sediul asociapilor pin-a la pod. Podul cost-a 55 320 lei, asociapile au respectiv,
84 membri, 156 membri, 56 membri, iar distanJele pin-a Ia pod sint, respectiv, de 3 km,
3
2,6 km ~i 1 km. Ce sumava pl-ati fiecare asocialie?
4
R. 12 908lei; 27 660 lei; 14 752lei.

81. La un atelier de confecpi s-au cumparat 140 metri de matase de trei feluri
pl-atindu-se sumele de 9 000 lei, 6 600 lei ~i 4 000 lei, respectiv pentru cele trei
calit-ati. CiJi metri de matase are fiecare bucaUl, daca se ~tie ca 1,1 m din prima
calitate costn tot a tit cit 1,8 m din calitatea a doua, iar 6 2 m din a doua cos~ tot a tit
3
,. 5_1 m d"m cal"ttatea a treta.
.
cit

lndicajie. Judecam astfel: daca prima bucatll de matase ar avea 20m, atunci 1 m ar costa 450
lei. Potrivit relaliilor date tntre preluri ar rezulta ca 1 m din bucata a doua costll 275lei i deci aceastll
bucata ar avea 6 660:275=24m. Judectnd la fel pentru bucata a treia, se gllsqte.,;ca un metru costa333.!.
lei i ar fi 12 m. Numarul total de m ar fi astfel 20+24+12=56 m (falJl de 140 m dali fn enunlJCantitlllile trebuie majorate de 2,5 ori (140:56-2,5).
R. 50 m; 60 m; 30 m,

82. Un biciclist mergind dintr-un sat spre ora, parcurge aceasta distan)a cu viteza
de 8 knl/h, la dus ~i cu viteza de 12 km!h la intors. El a mers in total 10 ore. Care
este distanJa de Ia sat la ora~ ? Sa se dea ~i solulia aritmetic:l
lndica{ie pentru solupa aTitmetictl. Se va calcula timpul necesar parcurgerii unui km, aUt la dus,
cit

~i

la fntors, spre a putea deduce drumul strabatut fn cele 10 ore de mers.


R.48km.

~ din
din rest plus 50 km ~i

83. Un biciclist a parcurs distanJa de la A laB astfel: in prima etap-a a parcurs


distanJa de Ia A Ia B plus 20 krn. In altn etapll a parours

2.6

astfel a parcurs toatn distan.Ja de Ia A Ia B. Citi km sint de la A la B?


R.100km.

84. 0 cooperativrl agricol-a a vindut 3 000 q de cereale ~i anume: orz, secara ~i griu,
primind: pentru orz 140 000 de lei, pentru secara 120 000 de lei ~i pentru griu 84 000
de lei. ~tiind ca 6 q de orz cos~ cit 5 q de secara ~i ca 7 q de secara costa cit 6 q de
griu sa se afle cantitateade chintale~i cpstul unui chintal pentru fiecare fel de cereale.
lndica1ie. Sa notaru cu x,y,z numerele ce reprezirua cantitlltile in chintale de orz, secara i gnu
vtndute de cooperativa x+y+z=3 000. Scriem acum c/l 6 q de orz costa eft 5 q de secarll:

____ ..___
6140 000 5-120 000
X

Apoi, scriem ca 7 q de secarll costa cit 6 q de grfu:

- 101-

_7 _.1_20_ 000
_ . 6"84 000 . Rezultax=1 400,y=1 OOO,i=600.

z
R. 100 lei; 120 lei; 140 lei.

85. Oou:t robinete, curgind impreun~ pot umple un bazin in 8 ore. Cele doul robinete
au fost deschise timp de 2 ore, apoi s-a inchis primul robinet ~i bazinul s-a umplut
in 18 ore de la inchiderea primului robinet. a) In cit timp poate s:l umple bazinul
fiecare robinet? b) Se consider:\ cifrele, scri~e in ordinea crt>sdltoare a numerelor ce
exprim:l timpul in care cele doul robinete umple bazin-:.\, elementele mulJimilor A
respectiv B. sa se determineA-B ~i AnB.
lndicatie. lntr-o ora ele umplu
de-al doilea robinet a umplut In 18 ore

~ din bazin. In doua ore robinetele au umplut 2~{ Cel


1-~-{ din bazin ~i, prin unnare, tntregul bazin n umple tn

18:~-24 ore.Deoarece al doilea robinet a urnplut ..;. din bazin tntr-o ora primul va umple tntr-o ora
4

~ -~ 2--b,

24
din bazin ~i prin urmare va umple tot bazinul tn 12 ore.

R. 12 ore 1i 24 ore.

86. 0 cad:i este alimentat:i de dou:i robinete: prin unul curge apa la 15C prin ceUUalt
la 60C. Daca robinetele sint deschise amindou:t odatll, apa din cada este Ia
temperatura de 30C. Primul robinet umple singur cada intr-o orlL In cit timp se
umple cada, dadl ambele robinete sint deschise ?
lndicaJie. La robinetul cu apa rece se ci~tiga 15C, iar Ia robinetul cu apa caldll se pierd 30C.
Pentru ca sa se compenseze pierderea, primul robinet are un debit dublu. Tintnd seama de debitul pe ora
rezulta relatia:
1
1 1
60+120=40
R. 40 minute.

- 102a -

ALGEBRA
lll2 EXERCIJ1I ~I PROBLEME

1. Sll se determine mulpmea divizorilor, numere naturale, a numllrului 16.


2 Sll se determine mulpmea multiplilor numllrului 3
sint numere naturale.

cuprin~

intre 8

~i

25

~i

care

3. Fie M mulpmea divizorilor, numere naturale, ai numllrului 20 ~iN= {1, 2, 4, 5, 10,


20}. Sll se compare aceste mulpmi.
R.M=N.

4. Fie A={-2, -1, 0, 1, 2} ~i xeA. Sll se determine x pentru fiecare din egalitllJile
urmlltoare astfel incit urm!1toarele propoziJii sll fie adevllrate:
x2-4=0; x2-1=0; 2x+2=0; 3x+ 1=7.

5. Sll se determine numerele naturale x ~i y astfel incit urmlltoarele propoziJii sll fie
simultan adevllrate: 5x+2y=19, 2x+y=16.

- 102b -

6. FieA={l; 8; 9; 10}. Sa se determinex, y


(xEA; yEA; zEA) s:l fie simultan adevlkate.

~i

z astfel incit:x-y+2z=4, 2r+y+4z=32;


R.x=lO;y=8; z=l.

7. Fie mulJimile M= {1, 2, 3, 4, 5, 6}; A {xENI2r+3=9} i B={xENI~=9}. XEM?


8. S:l se calculeze numnrulx definit prin egalitateax=a-b-c
c=-3.

~tiind

ca a=-2;

b=+4;

9. S:l se calculeze numerelex ~iy definite de formulele:


x=abc; y=ab-bc-ac pentru a=3; b=-5; c=-2.
10. a) Din relapa XuA=YuA rezult!X=Y?
b) Din relapa XnA=YnA rezult!X=Y?
11. S:l se scrie prescurtat cu ajutorul coeficienjilor urm:ltoarele expresii:
m+m
x+x+y+y+y;
n+n+n
d+d+2d .
a+a+b+a+b+a; ..,.2c_+C_+....
3c_+C_,
a a a
-+-+-;
3 3 3

X
3t
X
Z
Z
2z
---------
100 100 100 10 10 10

12 S:l se scrie prescurtat cu ajutorul coeficienJilor, urm:ltoarele expresii:

a ) a b+ a b;

b) abc +abc;

e) bcd+bcd+bcd; t) abc+a~c+abc;

c) cd+ed+ed,
ab+ab

d) xy+xy+xy+xy+xy,

g) k+k-mn -mn -mn .


k+k+k+mn+mn '

h) (a+b)+(a+b)-(m-n)-(m-n)-(m-n).

13. S:l se afle aria a ase loturi de gr:ldina egale de form:l dreptunghiular:l cu laturile
de m metri ~i n metri.
14. 0 earner:! are urm:ltoarele dimensiuni: lungimea a metri, latimea b metri ~i
in!IJimea h metri. S:l se exprime volumul a n camere de acela~i fel. S:l se calculeze
volumul pentru: a=5; b=4 ~i h=2,5.
15. S:l se scrie sub form:! general:l numerele pare, numerele impare, multipli lui 5
multipli comuni ai numerelor 2 i 3.

~i

16. S:l se restring! urm:ltoarele expresii folosind exponenJii:


3.3.a.a.a.; b.b.b....b (den ori);
(a +b )(a+b )(x-y)(x-y)(x-y);
(a+x)(a+x)(a+x) ...(a+x) (den ori).
- 103-

17. Fie mulJimea Male carei elemente sint numerele sub formll de prod use de puteri
de factori primi ai numerelor 128; 1 728; 1 000 ~i mulJimea Q care are ca elemente
numerele de produse de puteri de factori primi ai numerelor 384; 512; 640. Sll se afle
(MLQ)nQ.
18. Sll se restringrt urmlltoarele expresii cu ajutorul unor coeficienji

~i

exponenp

a3+a3+a3;r+r+r+r; x1y+..ry+x1y; a a a +a a a +a a a .
. b bb+b bb+bbb
SIJ se utilizeze metoda grafic'tlla rezolvarea urml1toarelor trei probleme:
19. Daca mllrim de 3.ori un numnr ~i adl1ugl1m Ia rezultat

a. Sll se afle numnrul.


20. Daca mllrim de 4 ori un numnr
b. Sll se afle num:trul.

.!.3 din el, obJ:inem numnrul


3a

~i sdldem din rezultat

R. -
10

.!.4 din el obpnem numilnll


4b

R. TI"

21. Daca mi~or~m un numlk de 2 ori. ~i sdldem din rezultat


S~ se afle numlkul necunoscut.

din el obJinem a.
R. lOa.
3

22. Daca impl1rtim numnrul a la numnrul x ~i adaugam Ia rezultat b, obJinem


num:trul y. Sa se determinex.
a
R. X ":":""""l.
y-o

23. Daca imparJim numnt'ul a Ia un numl1r x


obJ:inem 0. sa se afle numlkul necunoscut x.

~i

sdldem din rezultat numnt"ul y


R.

x=!:.
y

24. In doi saci sint a kg de fl1inl1; in primul sac sint cu b kg mai mult decit in al doilea.
Sll se exprime cite kg de min~ sint in fiecare sac ?
25. 0 mama este mai in virstrt decit fiul sllu cu x ani ~i mai tinlkll decit tatru cu y ani.
~tiind ca toJi trei au impreun~ z ani sll se exprime virsta fiecaruia.
z-(2x+")
x+2y+Z
R. fiu:I z-(2x+")
J
; mama:
J
+X; tatal: - -
3
3
3

26. Suma a

dou~

numere este a iar raportul lor este

numere.
27. DiferenJa a
aceste numere.

c
b.

Sll se determine aceste


R. ac . ab
c.;:[), c.;:[) .

dou~

numere este a iar raportullor este m; n>m. sa se determine


n
R.~; ~.

n-m n-m

- 104-

28. sa se impart! numarul m in pArti proporponale cu numerele a, b, c.


R.

am .

em

bm .

a+b+e' a+b+e' a+h+C .

29. Laturile a, b, c, ale unui triunghi cu perimetrul de m em sint invers proporponale


3
cu numerele 2; ; ~- sa se determine laturile triunghiuluiin funcJie de m .
9m
8m
3m
43
R. aW; b=W;

C"zo

30. Cele trei dimensiuni L, I, i, ale unui paralelipiped dreptunghic, sint proporJionale
2
; ..!.. Lungimea este mai mare decit lapmea cu 18 em. sa se
cu numerele 2;
3
.
3 2
.
calculeze volumul paralelipipedului in dm .
R.1,156dm3.
DL3. VALOAREA NUMERICA A UNEI EXPRESIT AI..GEBRICE

SIJ se afle valorile numerice ale expresiilor algebrice:


1

1. 2a-3bc cind a=5, b=1, c= -


2
2 5(x-y) ctndx=14,2;y=6,8.

1
R. 8l.
R. 37.

3. 3{?+j), 3(x+y)2, (3(x+y)] 2 cind x=6,y=8.

R. 300; 588; 1 764.

4. 2(.?~), 2(x-y)2 ~i [2(x-y)f cindx=10,y.=7.

R. 102; 18; 36.

S. (a+b)(a-b) Cind a=8, b=5.


R.39.

6. (a+b)(c-d) cind a=lO, b=4, c=1,1(6),d=

3
5

3
.
4

7. (a-b)c+d cind a=lO, b=3, c= -, d= -

8. a+b(c+d) cind a=10,b=l4,


3
9. (2r+y)2 cind x= , y=~.
8
4
10. :ay2 cindx=0,75, y= ~8

R.

2'3'.

c-~. dz: 3 .
7

R.

2~.

R.

4~.

R. 75

rn

7
. 1.
R. 24, 42, 152'1.

- 105-

12 5+4x+3x2+a3 cindx=3,x=0,1x=..!..
1+a+a 2
1
2
13.
cmd a--
1+a-a 2
2
14. m(m-n)+2n cind m-=5,4; n=3,9.
15. a 2(2a+b)+3acind a=1,5; b=4.

R. 98; 5,432; 8.

2
R. 1!.

16. ;

-[:>]

clnd

R.15,9.
R. 20,25.

a=2~. m=l,4.

R.

17. 3(a 2-b 2)-4(a+b) cind a=-0,5; b=O,l.


R. 2,32.
18. sa se afle lungimea unei circumferin~ (C) in care d este diametrul, iar 1r=3,14.
Se va calcula cu aproximape de 0,1 prin lips:t.
d ( centimetri)

15

20

10,5

18,5

0,36

1,05

3,25

2,75

C='ld

19. sa se afle aria unui cere A tn careR este raza cercului i 1r=3,14. Se va calcula cu
o aproximape de 0,1 prin adaos.
R (metri)

2,1

8,25

2,6

1,2

A='IR2

20. Sa se afle volumul cilindrului V cu R raza bazei i H in:Upmea.


R (metri)

2,4

1,01

0,01

H (metri)

5,2

1,5

1,1(6)

V='I~H

se arare ca imp:lrtind suma cuburilor numerelor a


b3
obpnem 1+-.
21.

sa

~i

b Ia cubul numarului

a3

12. a) sa se figureze, in raport cu un sistem de axe perpendiculare, punctele care au


coordonatele x=5, y=3; x=-3, y=-4; x=-4, y=6; x=5, y=-2.
1 y=-;
1 x=--6,5,
b) Sa se figureze punctele care au urmatoarele coordonate x=B-,
2
2

- 106-

y=4,5; c) Sl se figureze punctele: A( -3

!;

5 ~} B( -0,8; -1,4).

23. a) Sl se construiascl triunghiulale carui virfuriA, B, C au coordonateleA(4; 5),


B(8; 2), C(-6; 3). b) Sl se construiascl patrulaterul ale dlrui virfuri A, B, C, D au
coordonatele:A(-3; 8); B(10; 6); C(5; ~5); D(-1; -9).
24. Tabelul de mai jos indica temperaturile medii din luna noiembrie.
Data

Temperatura

+30

+50

+60

+50

oo

-30

-60

-70

go

a) Sl se reprezinte sub forml de grafic variapa temperaturii.


b) Cum se determinl pe grafic temperatura cea mai mare ~i eea mai midi a aerului
din eele 9 zile ale lunii?
25. Nivelul apei unui riu a variat de la 1 pinlla 15 mai in comparape cu eel mijlociu
in felul urmltor:
Data

Nivelul apei

Data

fn em

1
2
3
4
5

10
12
15
18
22

Nivelul apei

Data

Nivelul apei

fn em

fn em

20

11

7
9

17
14
10

-3
-3
-5

10

12
13
14
15

-8

a) Sl se fadl graficul variapei nivelului apei din riu in acest interval de timp. b) sa se
a rate pe grafic nivelul eel mai ridicat ~i eel mai sdlzut al apei din acest timp.
26. Figura III.10 reprezint! graficul variapei drumului S in s
funcpe de durata mi~rii t in cazul unui drumet care are o
mipre uniforma sa se afle, cu ajutorul graficului. drumul S
parcurs in timp de: 2 ore; 2..!. ore; 3 ore; 3..!. ore; 4 ore; 4..!.
ore.
2
2
2
27. Pentru

m~surat

stofele se utiliza cotul, inainte de introdueerea metrului. ~tiind dl 1 cot=0,64m, sa se construiasca


graficul pentru transformarea metrilor in cop ~i invers. sa se
transforme dup~ grafic: a) in cop: 2m, 2..!. m; 3..!. m. b) in
2
2
metn:'2 coJl;'3 coJl;'4 cop..

!
~

I
1/

i
t 2 3 4 5 6 7 t

Fig.Ill.lO

... 107-

28. sa se arate d1 produsul a doul\ numere consecutive este divizibil cu 2 i produsul


a trei numere consecutive este divizibil cu 3.

29. Numltrulx este mai mare decit num:lruly cu 8. Sa se scrie aceasta in trei feluri sub
forma de egalitltti.
30. sa se afle mulpmea valorilor lui xeR pentru care expresia 2r-ls4 i 2r-1 >4.

R(~ ~l

H; +~}

->1; ab=a; ab<a; ab>a?


b

32 Este expresia 2k totdeauna un numltr cu sot ? Sa se scrie forma generall\ a multi~


plilor lui 7. Sll se scrie forma generalll a numerelor care imp~.rtite Ia 3 dau restul2.
33. sa se scrie sub form~ de puteri ale numl\rului 10 urmatoarele: 10 000; 100 000;
1 000 000; 1 000 000 000.

34. Sa se calculeze: 5104; 81o6; 61012. Sll se scrie prescurtat folosind puterile lui 10
urmatoarele numere: 90 000; 500 000; 300 000; 2 000 000 000; 450 000 000 000.
35. In ce condipi fraqia
fara sens ?

!:
b

este un numl\r pozitiv; un numlk negativ; egaUl cu zero;

36. In ce condipi au loc relapile: a+b=a-b; (a+b) 2 =a+b;a+b=O.

37. Pentru ce valori ale lui a sint adevarate relapile: a<2a; a=2a; a>2a?
38. Sa se arate in ce condipi suma a doi termeni este: a) egala cu unul din termeni;
b) mai mica decit unul din ei.

39. Pentru ce valori ale lui x urmlltoarele propoziJii sint adevarate:


x-1
x-1
x-1
->0; -<0; -=0.
2
2
2
40. Care din urmatoarele expresii: -a2 i (-a) 2; -a5 i (-a)5 sint egale intre ele?

41. Pentru ce valori ale luix, expresia (x+2) 2 este 0?


. expresn
.
te: -5; -7 ; -2 ; _ 1 smt
.. poztUve,
. . negattve,
.
42. Pen t ru ce va.lon. a le Iutx

filra sens '?

x-1

x-3 X+5 x+l

43. Daca a eN ~i beN se poate afirma ca radllcina ecuapei x-a=b este intotdeauna
un numltr natural ?
44. Dadl aeN* ~i beN*, care din ecuaJiile x: a=b; ar=b; x+a=b; x-a=b nu au
intotdeauna o solufie in mul)imea numerelor naturale ?

- 108-

45. Care este valoarea cea mai mica pe care poate sao aiba expresia 1 +x2 ?
1
46. Poate expresia _ _ sa fie mai mare ca unitatea?
1+x 2
47. Intr-un vas se gas~te apa la temperatura de 0. Vasul fiind pus pe foe temperatura
apei se schimbA in funcpe de durata indUzirii astfel:
Timpul in
minute
Temperatura apei
in grade

10

10

12

14

16

18

20

a) Sa se afle raportul a doua valori oarecare ale luix i sA se compare acest raport
cu raportul valorilor, corespunzruoare ale lui y.
b) sa se formeze citeva propoziJii cu valorile lui x ~i y date in tabelul de marimi.
c) Sa se scrie forma care exprima pe yin funcpe de x.
d) sa se calculeze temperatura apei din vas, cind x=15 admiJind ca indUzirea se
face uniform.
e) Pe baza datelor din tabel sA se faca graficul variaJiei temperaturii apei din vas.
48. Din doua, ota~ care se gasesc la distanJe de m kilometri unul de altul, pornesc
in acelai limp douA trenuri, unul_dltre altul. Viteza primului tren este de a km pe ora,

iar viteza celui de-al doilea, de b km/ or~. Peste cite ore se vor intilni trenurile?

Rt"'~
Q+O

49. Dintr-un depozit de lemne s-au scos a m 3 de lemne, ceea ce reprezintrt p% din
toatrt rezerva de lemne. sa se afle care este rezerva de lemne?
R. 100am3.

50. Pentru indUzirea unei cladiri s-au rezervat a tone de dlrbuni. Din aceasta rezerva
s-au intrebuin.tat b tone. ate kg de dlrbuni trebuie sa se arda in medie, pe zi, a~a
incit carbunii rama~i sa ajungrt t zile ?
R. (a-b)1000 k .
t
g
51. Un teren de form:i dreptunghiulara are lungimea de J.!.. ori mai mare decit
2
Ultimea ~i perimetrul de 360 dam. Terenul s-a amenajat pentru cultivat cartofi ~i
varza. Ariile suprafeJelor cultivate cu cartofi ~i varza sint invers proporJionale cu
numerele ..!. i ..!. . Sa se afle cite hectares-au cultivat cu cartofi ~i cite cu varz:L
6
4
R 33,6 ha; 22,4 ha.
4
52 Din douA unghiuri adiacente suplementare unul este
din cel:ilalt. sa se afle
5
unghiurile?

- 109-

53. Perimetrul unui triunghi isoscel este de 48 em. Baza lui este eu 12 em mai mica
decit una din laturile egale. Sa se afle laturile triunghiului.

R. 20 em; 8 em.

54. Una din laturile egale ale unui triunghi isoscel este de 3~ ori mai mare decit baza
3
lui. Perimetrultriunghiuluieste de 48 m. Sa se afle Iaturile triunghiului.
R.21 m,6 m.

55. Intr-o lad:l sint a kg de zah:lr, in alta b kg. Daca mutam din prima Iad:l in lada a

doua c kg obpnem in amindou!l Ul.zile


forma de egalitate, operapile efeetuate.

aceea~i

cantitate de zahllr. sa se serie sub


R.a-c=b+c.

56. Viteza unui vapor in apa st:IUltoare este de v km pe ora, iar viteza apei este de n
km pe ora. In cite ore va pareurge vaporul distan)a de m km: a) mergind in sensul
eurentului, b) impotriva eurentului?
m
m
R. a) - . ore, b) _
ore.
v+n

v-n

57. 0 bara in forma de paralelipiped are lungimea de a em i Hltimea de b em iar


in:UJimea dec em. sa se afle masa barei ~tiind ca densitatea barei este q.
R. abcq.

58. Un teren den hectare este arat eu traetorul in a zile: Daca a~ea~i suprafa}11 ar
fi arata cu plugultras de vite, aratul s-ar efeetua in b zile. sa se afle eu cit se ara mai
repede intr-o zi eu traetorul decit eu plugul tras de vite.
59. Un bazin este umplut de un robinet in a ore i de altul in b. ore. A cita parte a
bazinului o va umple fiecare robinet intr-o ora ?

III.4. OPERAJll CU NUMERE REALE

1. (-219)+(-7)+(319)+(-13).
2 (10 009)+(-3 111)+(991)-(889).

3. (-1 009)+(981)+(-991)+(19).
4. (3 908)+(-2 345)+(-1 902)+(-635).

5. ( -2 }+(1,625)+(

6.

-8~ )+(9 ~).

[s~ )+( -4,125)+( -5,75)+(

- 110-

-si}

7. [-2,(3))+(5,375)+( -7~)+(4~)8. [(1,1(6))+( -8 ~)+( -5! )+(4,2).


9. (3,6)+( -8,25)+( -4! )+( -2!}

10. ( -261)-( -314)-( +139)-( -186).


11. (235)-( +881)-(-675)-(119).
12 ( -3! )-(3,75)-(12 ~ )+( -8,625).
13. 5,1(6)-[ ~8,2(2))-(7 ~ )+( -2!

14. ( -1 ~)-( -3 !)-(4 !)-< -3,75).


15. ( -9 ~)-( -2 ~)-< -9,625)-(-7!}

16. ( -1~). -3 !)+( -3 ~). (1! )-[( -3,3(3)].


2
17. (8,75) { -3 ~ )-( -3 ~) { 15 )+6,2(1).
18.

[JS -( -8{2)] 3{2+({if-2/3) 4/3.

19.

[y'125 -( -3.;5)]-( -4/5)+160.

R. 0.

17

20. {rJ54 +7J6J(1of6)-(-4oo)}I0


21. [v216 -5,125+4'6-( -5!

R. 1020

JJ /24.

R. 120.

26
22 [-5,1(9)+.;I25 -(- 5 )-45)-2../5 -10.
23.

R. 72.

5
[5~
-8,9(9)-(12)-5- ]{--~-r
.f8
2{2
J2o

R.O.

.
- 111-

24.

25.

[3_3__ g_2_-[-7-2-J+s.2_]. 5{3 .


175 J98
5{3 7..{i lo./3 +1
2--20~+17_2_]=( -2 360 -789 )+J363
3( 3if 3/1 J63 2 345

11/3

8 [
4 ]' 8
26. [ 3/6- - 3Jll - J54

v25,9(9) :( -18> - If
5

27.

6.

+J99

R.5.

R.l.

rl[-3[Ul.
5

R.2.

R.17.

(/68 -{17\(/49t4) 2"


[/1,0816-(- ~;)}148 +~

28.

-{108-5./3

_ [J9,030025 -( -7~)]{
29
J245 :(

30.

R.

-to{).

R.l.

-7../5)

/33-23-57 -(-4/6)]:10/6 +
125/5
~i

-24.

R.l.

(../5 +..fi):../5

R.I.
R. - 83

24"
1

R. -L.
7

34.

(-3-5-21)2+( -1-2)2(-1+5+21)+( -1+2)3.

R.

11~.
4

R. -27.

- 112-

3
3
36. (-1)(-2)+(-2) +(-1) +~+_L+.!.
3
-1
-2
-1 -2 3
(-3)( -1i( -2)3-( -:-5)\ -2)3 +( +4)2 .

37.

[( +7)-( -2)-( +1)]( -5)2

R.8.

R.

3& ( -1) 2(1+2-3)-(2+3)(3-1-5)+( -2+1)2(9-2+1).

R. 23.

39. [152-( -8)2f-[15 2-+-( -8)2]2+4152( -8)2.


40. [(4-'-3)(2+1)-(4-2)(3-1)](4-1).
-33-(-5) 3 15-10 (-5) 2-(-1)2 3 '5
41.
+
+
-5--32+52-5 3 6-( -1)3 -6-2+(-1)
19 7
-229
30

339
42. ~----- 250'
7
1 2
'
6-2--- :(-0,125)
3

4'

-4'3'.

R.O.
R.-3.

R. -1.

..

3
43.

( -5) 3-33 + -10+15 + ( -5)2-( -1)2.


( -5)2-5 ;3+32 6-( -1) -5-6+( -1)

R.

2
-9...,.

R. -1.
.
1
R. 1_.
4

5
R. 2_.
12
~

{3)+(-7)+(-5)+(10)+(-4)+(+4).
( -5)+( -7)-(+4)+( +10)+( -2)

49.

7+(-2)-(~3)-4+(+5)-(-1).

( -3)(-2)( -1)

so. (- ~) (- !}[(~)

IIIEBA - 8

(- ~) (~ )c -3>].

-3

R.T.

- 113-

( -5):( +5)+( +3){ +~)


51.

2
R. -2J;

~{ ~2)
16+8/5-4-4./5

52.

R. 4"

56+24./5-24-8/5+16
53.

-J21'+2~-~-2/3

R.l.

)f

[< -5)-( -0,25)+( -2{


54.

( -6.fi) +(J343 )
55. [(

56.

R.-7.

;)<+1,5)-(- :o)<-1>f.
~2J: J{ {:j;

[( ;r.r !3r{-~)(-2)2r
(sr

R.l.

R._-216.

-6 -( -1)3 -1

Ill5. ECUAJll

Sll se determine x din urmlltoarele ecuafii:

57.

J;."{-R 1841
X .

58.

12 .

R.x=l.

J2523J3

3ffi2ff - {598.
3&/3
X

/845 -(- 7/5]


13
7 ..:._.
.
7/5
10

59

- 114-

R.x- 20.

160.

/'A" 2 2
y:>~ 8 3 -( -6) =
J375192

1--1_
1
1
. 2+-

1
2 -2

8
R. "1J'

1 J968 :8&/2

1
2 ---:---

2-

1
1+-1
1+-

5
. 7

61. -------:-~~- 0::1-.

1,1(6)

1
1 +-----::~1

-2----=-1_ .
-1 __
2-~
5

R.

x--"2'.

1----=--1
X----::--

2+-1
3+-

62. ---::--:::~-- ~(3Qr~-""":":43:-:-)~:(3Qr=--"713;:-:-) : 1.


5:19x

R.x=2.

ID.6. SISTEME DE ECUA'fll

Sll se rezolve urmlltoarele sisteme de ecua{i.i:

R. (4; 16).

0,25x+0,04y=2
64 { ~+25y=641

5y-1

X+--

65. 3y- 2x+3

R. (4; 25).

a:-_

=-E.'
2

R. (3; -2).

- 115-

5 4
-=-=25:24

66. x-1 y-1

2 3
-:-=7:12

R (7; 6).

X+1 y+1

X+y
-+X=15

67.

R. (10; 5).

Y -x
y--=6
5

R (18; 6).

68.

Jt-5y +3= 2r+y

69.

x-2y x y

R. (12; 6).

8---=-+-

2 3

X+4- y-1

R. (1; 3).

4"

70.

X+2- y+1

1
x-y=-

12

71.

3'
18r-5yc4_

72

ay d
bx
{
bx+ay=d+e

73. {

=c

1-lt-2.
y-14x

- 116 -

c
R ( 7i;

d)

74.

R. (1; 1)

R (5; -3).

R. determinat; (5; 10).

x-y+1_ -3

-~---

Tl.

78.

y-x+1
5
2x+3y-5
1.
6+2y-x =- 4
2x- lly

+~

::0
3 3 .
{
48x-88y::-15

Z--:2y Z y
8--=-+79. {
5
2 3.
2y-2lz+240::0

R. determinat; (-2; 2).

R. incompatibil.

R. nedeterminat.

Sll se rezolve urml1toarele sisteme de ecua{i4 in care a,b ~i c reprezintl1 numere


ddte.
SO. { (a -+e)x -by ::be.
X+y=a+b

81.

R. (b; a).

.:. +y =C
a b
X
y .
---::0
b -a

x+y-a _ 2
_82. x+y+a -3 .
{
2x-3y=-5a

R. (2a; 3a).

83 { a(x+y) +b(x-y) =1

a(x-y)+b(x+y)::l"

- 117-

m 7. PROBLEME CARE CONDUC

I.A ECUATII DE GRADUL

INTII ~I I.A SISTEME DE EGUA'Jll DE GRADUL


INTII CU DOUA ~I 1REI NECUNOSCUTE

1. La o intreprindere muncitorii lucrind cite 15 piese pe zi, dep~eau norma zilni~ cu


0,25 din ea. Daca num"nrul muncitorilor s-ar micylra cu ..!. din num:lrullor ~i fiecare
5
.
muncitor ar dep~i norma zilni~ cu 10 piese, atelierul ar realiza 2 800 de piese mai
mull decit prevedea planul inipal. Cip muncitori erau inipal in atelier ~i care era
planul pe zi?
R. 500 de muncitori; 6 000 de piese pe zi.

2 Douli brigazi ale unei sectii de strungru-ie trebuiau sa lucreze zilnic, conform

planului, un numru- de piese care se gllsesc in raportul de ~. Prima brigadll a dep~it


planul cu 15%, iar a doua cu

~ din norma pe zi. ~tiind ca in felul acesta au lucrat

20
805 piese zilnic sa se afle cite piese trebuia sa lucreze fiecare dupli plan ~i
care a fost realizarea in procente fa~ de plan ?

impreun~

R. 300 ~i 400 de piese; 115% realizare.

3. La un magazin de legume ~i fructe s-au adus cir~ socotite Ia 10 lei kg si dlpuni


socotite Ia 15 lei kg, in valoare totalrt de 13 000 de lei. Cir~le au avut un scazamint
de 5%, iar dlpsunile 10%. Pentru a se recupera scazamintul, s-a mllrit pretul pe kg cu
procen tele scazamintelor respective. Din vinzare s-a incasat pe cap~uni cu 5 000 lei mai
mull decit de pe eire~. 1) Cite kg de cire~e ~i dlp~uni s-au adus Ia magazin ? 2) Ce
procent reprezint~ scazamintul cire~elor fa)a de eel al dlp~unilor?
R. 600 kg

~~uni;

400 kg ci~; 33%.

4. Pentru construcJia a dona cllldiri trebuiau transportate cantitrtti egale de ciment,


cu doull camioane. Un camion transporta ciment pentru cladirea.mai apropiatrt ~i Ia
fiecare drum ducea 1,5 t; celalalt transporta ciment pentru cladirea mai departata ~i
la fiecare drum ducea cu

~ t mai mult decit primul. Pinrt Ia amiaill camionul al

3
doilea a fllcut 3 drumuri mai pupn decit primul ~i au rllmas netransportate 3..!. t de
2
ciment pentru cllldirea apropiam ~i 4 t pentru cllldirea mai depllrtatll. a) ate tone de
ciment trebuiau transportate pentru fiecare cllldire? b) ate drumuri a fllcut fiecare
camion?
R. a) 17 t; b) 9 drumuri; 6 drumuri.

5. 0 asociape de )arani ~i-a propus sa termine pr~itul unei parcele de floareasoarelui intr-un anumit numru- de zile. Dadl s-ar fi prllit cite 12 ha pe zi, ar fi ramas
8 ha neprllite fata de cele propuse. Praind ins~ cu cite 4 ha mai mult pe zi, s-a
terminat prllitul parcelei cu o zi mai devreme fa~ de plan. In cite zile trebuia terR. 6 .zile.
minal prllitul dup~ plan?

- 118-

6. Un grup de elevi din Bucureti au organizat prin O.N.T. o excursie la Tunad, dind
fiecare cite 200 de lei. Inaintea pledkii s-au mai inscris 3 elevi pUltind ~i ei cite 200 lei
~i dup:l ce au convenit s:l mai dea fiecare cite 50 lei, realiztndu-se un plus de 2 250 lei,
excursia s-a prelungit pin:\ la Borsec. CiJi excursioni~i au fost inipal ~i care a fost
costul total al excursiei la Tunad ?
R. 42 de elevi; 8 400 de lei.

7. 380 ha griu ~i 230 ha secara trebuiau recoltate in timp de doul\ s:lpt:llnini. In prima
s:lptrutlin:l s-au recoltat de dou~ ori mai multe ha de griu decit de secar:l, iar in
s:lpt:imina a doua de dou:l ori ~i jum:ltate mai multe ha de secara decit de griu. Cite
ha de griu au fost recoltate in prima sapt:llnin~?
R.360ha.

8. Doul\ sectii ale unei uzine au produs impreunl\ intr-un an 8 900 piese. In anul

urm:ltor, producpa primei sectii a crescut cu 12.% iar a celei de-a doua cu 10%,aa
incit cea de-a doua sectie a produs cu 2 686 mai multe piese decit prima sectie. Cite
piese a produs fiecare secJie in primul an ?
R. 3 200 piese; 5 700 de piese.

9. In dou:l silozuri s-au inmagazinat 186 t cereale. Din primul siloz s-a scos 60% din
cantitatea inmagazinam, iar din al doilea ~ ~i a mai ramas in primul siloz de 12 ori
mai mull decit in al doilea. Cite tone au fo~t in fiecare siloz?
R. 155 t; 3lt.

'10. Doi muncitori lucrind impreunrl, pot sa fadl o anumit:\ lucrare in 12 zile; daca primul in unci tor ar Iuera 2 zile, jar muncitorul al doilea 3 zile, atunci ei ar face numai
20% din lucrarea intreag:l In cite zile poate sa fadl lucrarea fiecare muncitor lucrind
singur?
lndica(ie. Not~m cu x partea din tucrare realizat~, de primul muncitor intr-o zi, singur,.i cu
y partea executata de-al doilea muncitor intr-o zi daca ar Iuera singur; se gllsf!tex= _2_; y=
20
20
R. 20 zile; 30 zile.

-2..

11. Pentru executarea unei comenzi, o fabrica a intrebuin.cu dou:l tipuri de strunguri:
12 strunguri de tipul A i alte 12 de tipul B ~i a terminal comanda in 8 zile. Se tie
d1 3 strunguri de tipulA pot strunji intr-o ori\ aceea~i cantitate de piese cit strunjesc
dou~ strunguri de tipuiB. In cit timp se va efectua o all~ comandi\ la fel de mare, dadl
R 16 zite.
la ea lucreaz:l 9 strunguri de tipulA ~i 4 strunguri de tipul B ?
12 Un grup de elevi a organizat o excursie Ia hidrocentrala de Ia Bicaz. Daca fiecare
participant ar contribui la cheltuielile pentru transport cu cite 25 de lei, suma adunati\
de la top elevii ar fi mai midi cu 200 de lei decit cea necesar:l; dadl fiecare elev ar
contribui cu cite 32 de lei, suma adunat!i ar acoperi cheltuielile~i ar mai ramine 24 de
lei. CiJi elevi erau in grup ?
R 32 de elevi.

13. CiJiva turi~ti au luat masa la o cabana. Dadl ar fi fost cu 5 mai mulp ~i daca
costul total al mesei ar fi fost cu 600 de lei mai mare, fiecare ar fi pl!itit cu 20 lei mai
mult, iar daca ar fi fost 15 turi~ti in plus ~i masa ar fi costal cu 400 de lei mai mull,
fiecare ar fi pllitit 20 lei mai pupn. CiJi turi~ti au luat masa la cabana ~i cit a pli\tit
fiecare pentru masa ?
R 10 turi~ti; 60 lei.

- 119-

14. Pentru douA ~coli care s-au construit Ia Calafat, au fost necesare cantit~i egale
de ciment. De Ia depozit, cimentul a fost carat de 2 camioane. Pentru ~coala cea mai
apropiatrt, un camion a transportal 2.!. t Ia fiecare drum; pentru ~coala mai
2
indepArtat!l, ceHHalt camion a transportat3,5 t Ia fiecare drum. PinA Ia amia111 camionul
al doilea a fllcut cu 3 drumuri mai pupn decit primul ~i au rAmas netransportate

652. t pentru ~coala apropiat! ~i 69 t pentru cea indepArtatn. ate tone de ciment au
fost necesare pentru fiecare ~coalA ?
R. 83 tone.

15. 0 fermll zootehni~ a preglltit fin pentru hrana unei cirezi de vaci. Daca vinde 20
de vaci, atunci va hr4ni restul de vaci cu 10 zile mai mult decit timpul prevAzut Ia
inceput. Daca va mai cumpAra 80 de vaci, rezerva de fin se va consuma cu 20 de zile
mai devreme decit termenul fiXat. Pentru cite vaci ~i pentru cite zile s-a fllcut rezerva
de fin?
R. 120 de vaci; 50 de zile.

16. Mai mulJi elevi au vrut sA cumpere un joe de ~ah. Daca fiecare ar fi dat cite 5 lei,
nu le-ar fi ajuris pentru a cumpAra ~ahul o sum~ de dou~ ori mai mica decit costul
~ahului. Doi dintre elevi au renunJat sll mai ia parte Ia cumpArarea ~ahului, ~i atunci,
dind fiecare cite 20 de lei, le-a mai rllmas o sumll egalll cu 20% din costul ~ahului, care
reprezintrt costul a 5 piese de rezervll pentru ~ah. a) at a costal jocul de ~ah ?
b) ap elevi au fost iniJial ? c) at cosH\ o pies! de rezervll ?
R. a) 50 lei; b) 5 elevi; c) 2 lei.

17. Terenul unei cooperative agricole de producJie a fost repartizat Ia trei asociaJii
astfel: 0,75 din terenul primei asociaJii reprezintn 0,3 din terenul repartizat asociapei
a-doua ~i
din terenul asociaJiei a treia. Aria terenului fiind de 2 413 ari, sA se afle
8
suprafaJa repartizatrt fiecarei asociaJii.

R. 2,54 ha; 6,35 ha; 15,24 ha.


18~ Trei

brig:izi de rnuncitoriar fi executat aceea~i Iucrare astfel: prima ar fi terminat-o


in 9 zile, a doua in 10 zile ~i a treia in 12 zile. S-a alcatuit o brigad~ din
din
efectivul

brig~zii intii,

2.3

din efectivul brig:Uii a doua

~i

2.2

2.4

din efectivul ceJei de-a

treia. In cite zile s-a executat aceeai lucrare cu brigada astfel alcatuitrl?
R. 10 zile.

19. Trei grupe de muncitori au prirnit pentru o lucrare suma de 34 200 lei. Prima
grup~ de 8 oameni a Jucrat 5 zile, a doua compusn din 7 membri a lucrat 8 zile, iar a
treia compusrt din 12 oarneni a lucrat 4 zile. Cali fica rea fiind aceea~i, pentru membrii
tuturor grupelor, sll se afle ce sumll revine de platl\ fiedlrei brigl\zi?
R. 9 500 lei; 13 300 lei; 11 400 lei.

20. 0 roatA dinJat:i A are 60 de dinp ~i face 80 rotaJii pe minut. 0 alt~ roatA B,
angrenaU1 cu prima, are 48 de dinp. ate rotaJii face rota B pe minut ? Dadl, Ia un
moment dat, un dinte a al ropi A este angrenat cu un dinte I> al roJ.ii B, peste cit timp
dinpi a ~i I> se angrenea111 iar~i ?
R. 100 rolalii; 3 s.

- 120-

21. Intr-o excursie, timpul coboririi de pe munte a fost cu 1,2 ori mai mic decit timpul
necesar urc~ului. Care este distanp parcurs:l pin11 Ia virful muntelui, ~tiind dl Ia
urcare pe munte s-a parcurs, in medie, 106,2 min 1/5 or:l, iar timpul necesar coboririi
a fost 3/5 din eel necesar urc~ului ?
R.1593m.

22. Dadl un tren ar merge Cd viteza de 54 km/h, ar str:lbate distan)a dintre dou:l
localimp intr-un limp mai mic cu jum:ltate de or:l decit eel programat, iar dadl ar
merge cu viteza de 36 kJn/h, i-ar trebui 1 or:l i 1/2 mai mult decit timpul programat
pentru str:lbaterea aeelei distanJe. Care este viteza programat:l a aeelui tren ? (Se
presupune miCarea uniformA)
R. 48 km/h.

23. Luni, Ia ora 5 dimineaJa a plecat un vapor de pasageri dintr-un port spre un alt

port; in aeel~i timp, a plecat de Ia al doilea port dltre primul, un lep care are viteza
1{]. din viteza vaporului. Cele dou:l naves-au intiinit Ia ora 11 noaptea. Cind va ajunge
fiecare dintre ele Ia destinape ?
R. Marti Ia ora 8; miercuri Ia ora 11.

24. Vitezele a trei trenuri: unul de marfa, altul personal ~i al treilea rapid sint
proporJionale cu numerele 1; 1.~; 3. ~tiind dl pentru o aceea~i distanja trenul de
marfll folos~e o or:l ~i 20 minute mai mult decit personalul, s:l se afle in cit timp a
. parcurs acea distanja fiecare din eele trei trenuri.
R. 240 min; 160 min; 80 min.

25. Intr-o lun~ dou:l echipe de muncitoriaveau de efectuat, dup:l plan, 2 750 de piese.
Prima echiprt a dep~it planul cu 20%, iar a doua echip:l cu 15%. ~tiind dl in acest
caz prima echipla efectuat in acea lunrt cu 480 de piese mai mult decit a dou:l echip~
i:l se calculeze: a) num~ul de piese planificate iniSial pentru fiecare echiprt;
b) num~ul de piese efectuate peste plan de c:ltre fiecare echipA
1A. Din dow calitrtti de produse cu preJUl de 5

R. a) I. 1 550; II. 1 200 de piese;


b) 310; 180 de piese efectuate peste plan.
lei ~i 3 lei kg, s-a mcut un amestec

de 18 kg. Dadl acest amestec s-ar vinde cu 3,90 lei kg, s-ar pierde 3,80 lei. Cite kg de
prod use din fiecare cantitate s-au luat pentru ames tee?
R. 10 kg de calitatea I; 8 kg de calitatea a 11-a.

Tl. Trei brig:lzi ale unei cooperativeagricole de produCJie au cultivatzarzavaturi astfel:


20% din Iotul primei brig:lzi impreunrt cu 25% din lotul celei de-a treia brig:lzi fac cit.!.
d~ lotul brig:lzii a doua. Loturile au fost repartizate proporJional cu num~ul
tractoare al fiec:lrei brig:lzi. ~tiind dl prima brigad!l a avut 10 tractoare, a doua 15
tractoare i a treia 12 tractoare.sa se afle cite hectare a cultivat fiecare brigad!l.

&

R. 100 ha; 150 ha; 120 ha.

28. Pentru rezultatele deosebite in mun~ trei muncitori au primit drept prim!~ suma

de 3 000 lei. 75% din suma primitrt de primul muncitor este cu 100 de lei mai mare
decit suma primitl de al doilea muncitor, iar raportul dintre suma primului muncitor
i al eelui de-al treilea este de ~. Sl se afle su.mele primite de fiecare muncitor.
R. 1 200; 800; 1 000 de lei;

- 121-

29. Intr-un an, o cooperatiVfl agricoUl de producpe a recoltat de pe dou~ loturi


sem~nate unul cu griu ~i cel~lalt cu orz 1 370 q de cereale. In anul al do ilea, folosind
ingr~rninte chi mice, recolta de pe lotul sem~nat cu griu s-a rnllrit cu 15%, iar cea de
pe lotul sern~nat cu orz s-a rn~rit cu 10%, obJinindu~se astfel de pe arnbele loturi
1 551 q de cereale. at s-a recoltat, pe fiecare lot, in anul urma.tor ?
R. 1 012 q; 539 q.

30. Avem dou~ bucllti de aliaj, dintre care prima bucam conpne 270 g de aur ~i 30
g de aram~, iar bucata a doua conJine 400 g de aur ~i 100 g de aram~. at trebuie luat
din fiecare buca~ de aliaj, pentru a obJine 400 g de aliaj cu titlul de 0,825 ?
R. 100 g; 300 g.

31. Dou~ aliaje de aur ~i aramll, dintre care unul cu proba de 950, iar cel~Ialt cu proba
de 800, se topesc impreunn cu 2 g de aur curat ~i se obJine un aliaj nou cu masa de
25 g ~i cu proba de 9Qt:?. S~ se afle masa celor do~ aliaje date. (Se nurnete proba
unui aliaj, de 1 000 ori titlullui.)
R.15 g; 8 g.

32. Pentru 5 kilograme de cafea de do~ calitnti s-au pl~tit 1 800 de lei. Un kilogram
de cafea de prima calitate cos~ 400 de lei, iar un kilogram de calitatea a doua cos~
300 de lei. ate kg de cafea de fiecare calitate s-au cumpnrat ?
R.3 kg; 2 kg.

argint cu rnasa de 1,06 kg, fiind introdus in ap~, "pierde" 70 g.


at aur ~i cit argint este in acest aliaj, daca aurul "pierde" in ap~ ....!.._ din mas~, iar
argintul "pierde" 0,1 din rnasll ?
19
33. Un aliaj de aur

~i

R. 76lJ g; 300 g.

34. Se cintnr~te o medalie in ap~ ~i se gas~te ell are masa de 22,5 g, iar in aer de
25 g. Medalia fiind un aliaj de cupru ~i argint, ~ se afle ce cantitate din fiecare metal
cuprinde, ~tiind ca densitatea argintului este de 10 450 kg/rn3, iar a cupr:ului 8 800
kg/rn3
R. Ag 19 g; Cu 6 g.

35. Se amestecll 15 kg acid sulfuric de 40% cu ap~ ~i se obJine o solupe cu o


concentra.Jie de 15%. S~ se calcuh~ze masa arnestecului obJinut.
/ndicape. Pentru rezolvarea aritmetidi

40% \ 15% ;15%


0% I
\25%
Raportul partilor este 15/25=3/5; noul amestec conJine in total 3+5=8 parti egale, dinlre care trei
corespund Ia 15 kg. 0 singura parte conJine 5 kg, iar amestecul total va avea 40 kP
R. 40de kg.

36. Pentru a prepara 40 kg acid cu

t~ria

de 20% se amestecll acid de 80% cu acid de


15%. Ce cantit~i de acid se vor folosi din fiecare fel ?
R. 3,07 kg; 36,93 kg.

37. Din dou~ calit~Ji de griu de 4 lei kg ~i 3 lei kg trebuie facut un amestec de 350
kg spre a fi Vindut cu 3,40 lei kg (far~ ci~tig sau pierdere). Ce cantitate de griu trebuie
s~ se ia din fiecare calitate?
Indica(ie pentru rezolvarea aritmetic4. Daca tot grtul ar fi de 3 lei kg, atunci costul a 350 kg ar
fi 1 050 lei; dar grtul amestecat este vfndut cu 3,40 350=1 190 lei. Diferenl3 de 140 de lei provine de

- 122-

Ia 140 kg grtu de calitatea 4 lei kg i restul (210 kg) cuprinde grtul de calitate 3 lei kg. Se p<>ate utiliza i
metoda obinuita pentru problemele de amestec.
R. 140 kg; 210 kg.

38. Un aliaj de aur de 2 kg cu titlulde 0,910 s-a obJinut dintr-o bucatA de aliaj de aur
cu titlul de 0,800 ~i alta cu titlul de 0,950. Ce cantitate din fiecare fel s-a folosit pentru

noul aliaj?
R. 0,533 kg; 1,467 kg.

39. Cifra zecilor unui numnr de douA cifre este de douA ori mai midl decit cifra
unimtilor. Daca schimb:lm ordinea cifrelor acestui numnr, obpnem un numAr cu 27
de unit~i mai mare decit eel de la inceput. SA se afle numnrul.
R-36.

40. Cifra zecilor unui numnr de donA cifre este de trei ori mai mare dectt cifra
unit~ilor. Daca schimb:lm ordinea cifrelor acestui numnr, obpnem un numnr cu 36
de unimti mai mic decit numnrul de Ia inceput. SA se afle numnrul.
R.62.

41. Suma cifrelor unui num:lr de donA cifre este 11. Daca adAug:lrn Ia acest num:lr 63,
obpnem un num:lr format din acel~i cifre, dar ~ezate in ordine invers1l SA se afle
numArul.
R.29.

42 SA se gAseasdl donA numere tiind d1 unul este mai mare decit cel:llalt cu 14
unit~i, iar dadl se imparte eel mai mare la 5 ~i eel mai mic la 8, diferenfa citurilor
obpnute este 4.
R. 30; 16.

43. 0 echip~ de muncitori trebuia sA produ~ zilnic un numnr de 19 800 de piese.


Introducerea de utilaj modern a tlcut ca productivitatea sA creasdl astfel ca, dadl ar
fi fost cu 18 muncitori mai puJin in echip~ s-ar fi produs tot atit cit inainte de
introducerea utilajului. Aplicindu-se a poi o inovaJie, productivitatea fiedl.rui muncitor
a crescut din nou cu acelai nuinnt' de unimti, astfel d1 daca ar fi fost cu 33 de
muncitori mai puJin in echip~ fa~ de numntul inipal, s-ar fi produs tot alit cit se
producea la inceput.
a) CiJi muncitori au fost la inceput i care era norma unui muncitor?
b) Cu cit s-a mArit norma de fiecare datA ?
R. a) 198 muncitori; 100 piese; b) cu 10 piese.

44. Dadl pentru indeplinirea unui contract o uzinA ar face zilnic cite 20 de tractoare,
ar lipsi la termenul stabilit 100 de tractoare, iar dadl uzina ar face zilnic cite 23 de
tractoare ar preda la termenul stabilit cu 20 de tractoare mai mult decit prevedea
contractul. Cite tractoare au fost comandate ~i ce termen a fost stabilit pentru
indeplinirea contractului ? Ce relape se poate stabili intre 900 de tractoare i 900 de
tractori~i daca pe fiecare tractor lucrealli cite un tractorist?
lndica(ie. Daca, fn loc de 20 de tractoare, uzina ar face 23 de tractoare pe zi, exist:J un plus de
100+20=120 de tractoare, care provin de Ia surplusul zilnic de 3 tractoare (40) zile; 4020+ 100=900
tractoare.
R. 900 de .tractoare; 40 de zile.

- 123-

45. sa se gaseasdl un numar de trei cifre, divizibil cu 9, astfel tncit cifra sutelor sa fie
de trei ori mai midi decit a unit!tplor, iar dadl adaugam 594 sa obpnem rllsturnatul
lui.
/ndica{ie. Numllrul sc scrie algebric 100r+1Q)'+rntstumatul lui 100z+1Qy+x

R-369.

.46. sa se determine un numar cuprins intre 400 ~i 500, ~tiind ell suma cifrelor sale este
9 ~i ell rllsturnatul numllrului este 36/47 din el.
Indicatie. Numllrul cautat fiind -(uprins tntre 400
doull cifre este deci 5.

~i

500, cifra sutelor este 4; suma celorlalte


R- 423.

47. Prima cifra a unui numru- de ~ase cifre este 9. Daell se ia aceasta cifra de Ia inceput
~i

se ~eaza Ia stiritul numllrului, se obpne sfertul primului numllr. Care este acel
numllr?

lndica{ie. -Taiem pe 9. Aceasta operatie este echivalenta cu a scadea 900 000 din numarul dat,
obtinem: (1) x-900 000. Acest numar are cinci cifre. Vom adauga ap<)i cifra 0 Ia stt~itul sau, El
recapata 6 cifre. Operatiunea este echivalenta cu tnmultirea numarului (1) cu 10: 10(x-900 000). In fine,
fn ultima etapa, adllugllm acestui num.llr cifra 91a stfrit: 10(x-900000)+9. Acum scriem dl num.llrul astfel
obtinut este _: din numllrul initial adjclllO(x-900000)+9=.:.
4
4
R- 923 076.
~i

48. Un numllr de 6 cifre are ultima cifra 7. Dacll se taie de Ia urma cifra 7 ~i se muta
in fata numllrului, vom obpne un numar de 5 ori mai mare decit numarul dat. sa se

afle primul numar.


lndicaJie. Scadem din aces1 numllr pe 7, adidl ultima sa cifrll. Atunci, toaJe cifrele lui rAmtn Ia
fel ca ~i fnainte, dar uiLima devine zero. Dacll acum t.lliem pe acest zero de Ia stt~it, num.llrul s-a hnpllrJit
cu 10, adica a devenit de 5 cifre ~i se va scrie ~ (1). Lu!m cifra 7 ~i o punem acum tn fa&a numarului.
At unci, numarul aredin nou faSC cifre, iar cifd sutelor de mii este 7. Aceasta echivaleazll cu a ad~ga
700 000 Ia num.llrul (1); numllrul astfel obtinut se va scrie: 700(}()(}+;:;. El trebuie sa fie ega! cu de 5 ori
numaruJ cautat, de unde ecua&ia problemei: 700

ooo...;;. . 5x, cu solu&ia x= 142 857.

R.142857.

49. Un atelier de croitorie a primit tercot de doua calitllti i anume: din calitatea intii
240 m ~i din a doua 360 m, in valoare total~ de 103 200 lei. Pentru confecponarea
unor trenciuri, atelierul a imrebuin.tu 30% din prima calitate ~i 45% din a doua
calitate. ~tiind ca tercotul de calitatea a doua intrebuin.bt pentru trenciuri a cos tat cu
1 440 de lei mai mutt decit tercotul de calitatea intii intrebuin.ot sa se afle costul unui
metru de tercot din fiecare calitate.
R- 250 de lei; 120 lei.

50. Pentru a hrani 10 cai ~i 14 vaci se dadeau cite ISO kg de fin pe zi. Marindu-se
ratia de tin pentru cai cu 25% iar pentru vaci cu 33.!. %, s.oau dat cite 232 kg de tin
pe zi. Ote kg de fin se dadeau pe zi Ia inceput pentrd un cal ~i cite pentru o vadl ?
R- 9,6 kg; 6 kg.

51. Un muncitor a economisit 1 600 lei pentru cumpllrarea unui sacou ~i a unui
pulov!lr. In urma reducerilor de preturi, sacourile s-au ieftenit cu 38%, iar puloverele
cu 24%. Cumpllrind Ia prerurile reduse un sacou ~i doua pulovere, i-au mai ramas 68
de lei din suma pe care a avut-o. Sl1 se afle pretul unui sacou ~i al unui pulov!lr, inainte i dupa reducerea de pre[Uri.
R- 1 000 lei

- 124-

~i

600; 620 lei i 456 lei.

52. Doua sectii ale unei fabrici de incrutaminte trebuia~ sa confecponeze 4 000 de
perechi de pantofi intr~o lun~ Prima sectie, lucrind lunar cu 12% mai multe perechi
iar a doua cu 8%, dupa 3 luni, a doua sectie a filcut cu 1 080 de perechi de pantofi
mai mull decit prima. Cite perechi de pantofi trebuia sa confecJioneze, intr~o luna,
fiecare sectie ?
R. 1 800 perechi; 2 200 perechi.

53. In primul an de existenpl o cooperativ!l agricola de producjie a recoltat, de pe un


loc de 20 ha semanate cu griu ~i 30 ha semanate cu porumb, 1 180 q de cereale. In al
doilea an, folosind noi metode agrotehnice inaintate, producjia de griu la ha s~a marit
cu 20%, iar cea de porumb cu 2 q Ia hectar. In aceste condiJi.i, recolta de pe trei
hectare semanate cu griu intrece cu 1,2 q recolta culeasa de pe doua hectare semanate
cu porumb. sa se calculeze recolta de griu ~i porumb la hectar in fiecare din cei doi
ani.
R. I. 17 q grtu
II. 20 q grtu

~i

~i

28 q porumb.
30 q porumb.

54. Un obiect care are masa de 300 g este alcatuit din aur ~i argint. In apa, el are o
masa cu 20 g mai mica. sa se afle cantitatea de aur ~i argint din acel obiect, ~tiind ca
densitatea aurului este de 19 200 kg/m3, a argintului de 10 500 kglm3 ~i a apei 1 000
kg/m3.
JndicaJie. Fie x ~i y numerele ce ne arata masa tn grame a aurului i a argintului considerat:
x+y=300. Obiectul cufundat in apa este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului de
apa dezlocuit (principiul lui Arhimede). Pe de alta parte raportul dintre masa unui corp ~i densitatea sa
este egala cu volumul sau, deci putem scrie ecuaJia: .....:._+.J-..=20, unde ~ ~i L
stnt respectiv,
. .
. I .
19,2 10,;)
19,2
10,5
volumeIe auruIua ~ argmtu ua.
R.x=198,62g; y=101,38g.

55. Pentru scopuri tehnice, s-au amestecat Sf de spirt, de o calitate, cu 7Q de spirt de


o alta calitate ~i s-a obpnut spirt cu t:lria de 65. Daca s-ar lua 20 de litri de spirt de
prima calitate ~i 41 de calitatea a doua amestecul ar avea taria de 70%. Sa se
determine t:lria spirtului de fiecare calitate.
lndicape. Fie x ~i y tariile spirtului de prima, respectiv a doua calitate. Atunci 5i de spirt de

..!.!.

prima calitate con tin 5 i de alcool pur, 7Jl din calitatea a doua con tin
Jl de a Icool pur, iar
100
lvv
12 . 65 I
.
. de pnma
.
. 2(k alcool, iar
amestecuI Ior contme
a cooI curat. A poa,. 20Jl d e sptrt
ca1alate contm
100
100
41i de calitatea a doua contin ~~R. no; 600.

56. 0 ferma agricola a vindut 3 000 q de cereale ~i anume: orz, secara ~i griu,
primind: pentru orz i40 000 de lei, pentru secara 120 000 de lei ~i pentru griu 84 000
de lei. ~tiind ca 6 q de orz cosUl cit 5 q de secara ~i ca 7 q de secara costa cit 6 q de
griu, sa se afle cantitatea de chin tale ~i costul unui chintal pentru fiecare fel de cereale.
Rezolvare: Sa _notam cu XJ'.,Z nUJ;nerele ce reprezinta cantitlltile tn chintale de orz, secara ~i grtu
vindute de ferma, obtinem ecuatia x+y+z=3 000. Scriem acum ell 6 q de orz costa cit 5 q de secarl.
6140000 5120000
.
.
7120000 6 84000
---'"'
. Apot, scnem ca 7 q de secarl1 costA cit 6 q de grtu:
. , x=l 400,
X
y
.
y
Z
y=1 000, z=600.
R. 100 lei; 120 lei; 140 lei.

- 125-

DL8. PROBLEME DE ~ARE


1. Pentru a ajunge din sat Ia or~ in timpul stabilit, un drumet trebuia s!l mearg!l cu
viteza de 4 km/h. El merge jum:Uate din drum cu viteza stabilim, iar restul cu un autocarnian care merge cu 20 km/h. El sos~te in ora~ cu doua ore inaintea timpului
stabilit. S!l se afle distanJa de Ia sat pina Ia or~.
R. 20km.

2 Un drumeJ a socotit ca, facind cite 3 km pe or!l, va sosi din sat Ia or~ la o anumita

or!l. Dup!l ce a facut jumatate din drum cu viteza stabilim, el s-a oprit pentru o or!l ~i
apoi a trebuit sa-~i mareasca viteza, pentru partea de drum ramas!l, cu 1 km pe or!l.
sa se afle distanJa de Ia sat Ia ora~.
R.24 km.

3. Roata din fata a unei trasuri are cincumferinJa de 30 dm, iar roata din spate, de
40 dm. Pe distanJa de Ia A Ia B, roata din fata a facut cu 30 de invirtituri mai mult
decit roata din spate. sa se afle distanJa de Ia A pina Ia B.
R.360m.

4. Pe aceea~i distanja, roata din fata a unei trasuri face 240 de invirtituri, iar cea din
spate, a dlrei circumferinpl este cu 0,6 m mai mare, face 180 de invirtituri. S!l se afle
lungimea circumferin~i fiec!lreia din aceste rop.
R.l,8 m; 2,4 m.

5. Roata din fata a unei dlrute a facut pe o anumitn distan)a cu 15 invirtituri mai
mult decit cea din spate. CircumferinJa ropi din fa~ este de 2,5 m iar a celei din
spate, de 4 m. ate invirtituri a facut fiecare roata ~i ce distan)a a parcurs dlruJa ?
R. 40; 25; 100m.

6. Cu ciJi km poate sn se indep~rteze de la debarcader o bardl care merge impotriva


curentului, pentru ca sa se intoarcn inapoi in 4 ore, dadl viteza apei este de 2 km/h ~i
viteza barcii in ap!l st!lt!ltoare este de 8 km!h ?
R.IS km.

7. Un curier a parcurs pe o biciclet!l un drum cu viteza medie de 8 km/h. El s-a


inapoiat pe ah drum, cu 3 km mai lung decit primul. La intoarcere curierul a mers cu
o viteza medie de 9 km/h ~i a facut cu .! ore mai mult decit Ia dus. S!l se afle
8
lungimea fiedlrui drum.
R. 15 km; 18 km.

8. Un dll!ltor trtbuie sa strabata intr-un timp stabilit distanJa dintre or~le A ~i B.


Dadl el ar face acest drum cu o motociclet~, parcurgind cite 35 km/ or~, ar intirzia cu
2 ore, iar dadl ar face acest drum cu un automobil parcurgind cite 50 km/ or~ , ar sosi
cu o or!l mai devreme. S!l se afle distanJa dintre or~le A ~i B ~i in cite ore trebuia
sa ajunga dll!ltorul in or~ul B.
R.AB=350 km; 8 ore.

9. Doi turi~ti merg unul dltre ceUllalt:din doua ora~ A ~i B, situate Ia o distan)a de
30 km unul de celalalt. Dadl primul turist porne~te cu 2 ore inaintea celui de-al doilea,

- 126-

ei se intilnescdup~ 2 ~ ore de Ia plecarea turistuluial doilea, iar dadl turistulal doilea


pome~te

cu 2 ore inaintea primului, ei se intilnesc dup~ trei ore de Ia plecarea


primului turist. ap kilometri pe or~ face fiecare turist?
R. 5 kml ora; 3 kml orl.

10. Un dllatet ~i un pieton pornesc din acel~i punctA spre punctul B. Cllatetul,
ajungind in B cu 50 minute inaintea pietonului, se reintoarce imediat spre A ~i se
intilne:te cu pietonulla o distanja de 2 km de B. Pentru tot drumul de Ia A la B ~i
inapoi i-a trebuit dll~reJului 1 or~ 40 minute. S~ se afle distanJa de Ia A Ia B, vitezele
dllatetului ~i a pietonului.
IndicatJe pentru metoda aritmelic4. Se deduce Ulr ca distanta AB a fost parcursa de calllret
tn 50 min. Dadl pietonul a sosit tn B Ia 50 minute dupa calaret, inseamna ca tn acelai moment calaretul
ajunsese din nou fn A, deci viteza pietonului este de doua ori mai mica decit a calaretului i, prin urmare,
dnd calaretul sosise tn 8, pietonul era Ia jum!tatea drumului. La tntoarcere calllretul face 2 km ptna n
tntnnqte pe pieton, care, in acest timp, mergfnd cu o vitez.ll de doua ori mai mica, a parcurs un km de Ia
jum!ltatea drumului; aceasta tnseamna ca jumatatea distantei dintre A ~i Beste 1 +2=3 km. Acum se poate aOa distanta AB i apoi vitezele.
R. 6 km; 7,2 km/ orl; 3,6 km/ orl.

11. Un inotruor inoam pe fluviul Neva impotriva curentului. Linga Podul Republicii
pierde o plosdk goala Dup~ ce mai inoata 20 de minute impotriva curentului, observ~
pierderea, se intoarce ~i ajunge plosca lingn podul Schmidt. Sa se afle cu ce viteza
curge Neva, ~tiind dl distanp dintre poduri este de 2 km.
CuJegere U.R.S.S.

Rezolvare: Sa notam cu x viteza cu care curge Neva exprimata tn km pe ora. Pentru a Iuera cu
aceleai unitati de m!lsura, vom transforma tn prealabil cele 20 de minute fn ore, adica 20 de minute= 20

60

ore= { ore. sa notam cuA punctul unde tnotatorul a observat ca a pierdut plosca. De Ia Podul Republicii
prna Ia A el a parcurs distanta tmpotriva curentului deci viteza lui fata de tarmul apei a fost diferenta
dintre viteza v (viteza proprie a tnotatorului) i viteza apei, adica v-.l; fiindca el a parcurs distanta VA tn {
ore, avem VA= i(v-x). lntorcindu-se de Ia A Ia V, el parcurge aceastA distantll cu o viteza egalll cu v+x
fntructt Ia viteza sa proprie .s e adauga viteza apei. Ca sa ajunga plosca, el mai parcurge tnca o distanta VS
dintre poduri care este de 2 km, avind o viteza tot de v+x. Deci, drumultotal parcurs tn sensu) curentului
va fi:

~(v-x)+2
Prin urmare, timpul necesar ca

sa parcurga acest spatiu, adidl sa ajungli plosca, este:

. Daca Ia
V+X

acest timp ad!lugam cele 20 minute= { ore, de ctnd a pierdut plosca, tnseamn!l dl pentru ca s-o prinda s-a
1
(v-x)+2
SCUI'S UD timp egal cu:

!+_J___
_,

V+X

Acest timp trebuie sa fie egal cu acela necesar pentru ca plosca sa parcurgA cei 2 km cu viteza x a apei,

- 127-

fntrucit ea nu a awt o viteza proprie, adica cu


6 v-x

~. Ecualia problemei este qadar. ..!. + 3


X

(v-x)+2
V+X

..~ de
X

l - - - -1 -2 I nmuI tm
. d amb"11 membn. cu ceI ma1. m1c
. mu Iup
. I u comun a I num1ton
. 'Jor, -,v+x
-trt
)
unde: -

3
3
V+X X
care este diferit de zero obtinem: x2+~+6r+~-x2=6r+6v, sau, dupll reducerea termenilor, 2~-6v=O,
2v(x-3)=0. Cum v este diferit de zero, deoarece reprezintll fn problema noastrll viteza inotatorului, urmeatil
ca: x-3=0, deci x=3. Prin urmare, viteza Nevei este de 3 kmJ orll.

- 128a -

GEOME1RIE PlANA

IIL9. CERCUL
Pozi[ia a douti cercuri; intersecfia unei drepte cu un cere; tangenta Ia cere;
construcfii fn cere.

1. Insemnind eu R ~i r razele a dou~ cereuri, iar eu D distanJa centrelor lor, sa se


spun~ ce pozipe au aceste cereuri, daca:
D = 6 em;
r = 3 dm,
D = 10 em; R = 9 dm,
r = 3 dm,
R = 5 dm,
r = 2 dm,
D = 2em.
D = 9 em; R = 5 dm;
r = 4 dm,
R = 7 dm,
D = 8 em;
r = 2 dm,
R = 6 dm,
2. Prin extremitatile unui diametru al unui cere se due doua coarde paralele. sa se
ara.te di aceste doua coarde sint congruente.
3. Printr-un punet in interiorul unui cere, sa se duca o coarda care sa aiba mijloeul in
acest punet.
R. Perpendiculara pe diametru ce trece prin acest punct.

4. Printr-un punet oarecare se due intr-un cere doua coarde congruente. Sa se arate ca
ele sint simetrice fata de diametrul care trece prin acest punet.

ca distantele de Ia coarde Ia centru sint egale.


5. S~ se duca printr-un punet in interiorul unui cere, dou~ coarde congruente ~i
perpendieu Iare.
Indica(ie: Se va arata ca cele doua coarde fac unghiuri de 45 cu diametrul ce trece prin acest
Jndica{ie: Se va observa

punct.

6. Se d~ cercul 0 in care se duce diametrulAB; fie CD coarda perpendieuladi pe acest


diametru in mijloeul razei OB. a) sa se arate ca triunghiulDCB este isoscel;

b) patrulaterulODBC este romb.


JndicaJie: Triunghiurile OA 'B, OA 'C sint echilaterale. m( <S..BOC) =120 ~i BA 'C =120; arcele

-- --

egale AB ~j AC au tot cite 120.

7. Se da un punct in interiorul unui cere. sa sea rate ca, dintre toate coardele ce se pot
duce prin acest punet, cea mai seurta este aceea care este perpendicular!l pe diametrul
ce trece prin acel punct.
lndicatie: Se arata ca aceasta coarda este cea mai indepartata de centru, fata de toate coardele
duse prin acest punct.

- 128b -

8. Sa se construiasdl o dreapta care taie doua cercuri date sub unghiuri congruente.
Jndica{ie: Se due doua raze paralele l'n cele doua cereuri i se unese extremitalile lor. Se va
cerceta cazul etnd razele stnt tn acelai sens sau tn sens contrar.

9. Fie dou:l cercuri secante de raze R ~i r. S:l se arate ca segmentele paralele duse din
punctele de intersecpe a celor dou:l cercuri ~i marginite de aceste cercuri, sint
congruente.
10. Fie un punct M in interiorul unui cere. sa se duca prin M o coard:l a carei mijloc

sa fie punctulM ~i sa se arate ca aceasta coarda est.e cea mai scurta din toate coardele,
ce ar trece prin M.
11. Fie cercul 0 ~i N un punct in interiorul cercului. S:i se arate cum se obpne cea
mai mare coarda ~i cea mai mica, care tree prin punctulN. Justificafi raspunsul.
12. Fie cercul 0 ~i dou:l coarde ale cercului (A..B]=[DC] astfel ca ABnDC=-{N}. S:i se
arate ca AB ~i DC sint diagonalele unui trapez inscris in cercul 0.
Indico{ie: Din arcele subtntinse de coarde se scoate partea comunll.

13. sa se duca printr-un punct din interiorul unui cere, dou:l coarde congruente
perpendiculare.

~i

Indica{ie: Se va demonstra mai tntti cA cele doua coarde subtntind unghiuri de 45 eu diametrul

ce trece prin acel punet.

14. FieAOB un unghi la centrul cercului 0

~iA 'OB'

un alt unghi la centru cu laturile


respectiv perpendiculare peale primului unghi. S:i se demonstreze ca drepteleAB, A 'B'
sint perpendiculare sau paralele, dupa cum unghiurile indicate sint ambele de acela~i
fel, sau unul ascupt iar cel:ilalt obtuz.
Jndica{ie: Se va arllta cA perpendieularde duse din 0 pe AB, A 'B 'sint sau perpendieulare,

sau tn prelungire.

15. Se da cercul 0 in care se duce diametrul AA '; fie BC coarda perpendicular1l pe


diametrul dat in mijlocul razei OA '. sa se demonstreze ca triunghiul ABC este
echilateral.
Indicatie: Triunghiurile OA 'B, OA ~ stnt isoscele.

16. Se da un cere 0 de raza R ~i un punctA in acela~i plan. Se une~te A cu centrul


0 ~i un punct variabil B de pe cere. Se notea111 cu D mijlocullui AO ~i cu C mijlocul
lui AB. Care este figura determinat~ de punctul C ale cllrei puncte au aceea~i
proprietate?
R. Un cere eu centrull'n D i eu raza ~:
17. Se dau doua cercuri concentrice avind centrul in 0. Se duce o dreapt:l care
determin:l pe cele dou:l cercuri coardeleAB ~i CD. S:i se arate ca triunghiurileOAC
~i OBD sint congruente.
18. In planul unui cere, se da un punct fix ~i se due prin el dou:l coarde mobile
perpendiculare. Sa se arate ca dreapta care une~te mijloacele aces tor dou:l coarde este

SHEBA 8

- 129 ...

o lungime constant!l.
Jndica{ie: Centrul cercului, punctul fiX i mijloacele celor doull coarde sint virfurile unui
dreptunghi.

19. Se da un cere C ~i un punctA pe el; pe tangenta trr punctuiA lulbn un punct C'
~i considernnt cercul cu centrul in C' ~i cu raza C:.-4. Am~ele cercuri se- taie in B . sa
se arate dl puncteleA,B,C,C' sintMezate pe un cere dlruia i se va determina centrul
~i raza.
20. Fie cercul 0 ~i un punctA in exteriorul cercului, in primul caz ~i, in interiorul
cercului, in al doilea caz. Sa se determine punctulB pe cere, care este eel mai apropiat
~i eel mai departat de punctulA, in ambele cazuri.
21. La un ~rc dat sa se dudl o

tangent~ perpendicular~ pe

'12. La un cere dat sa se dudl o

tangent~

o dreapta data.

care sa fadl cu o dreapta data un unghi

data.
23. sa se construiasdk un cere de raza R, trecind printr-un punct datA
drepte date.

~i

24. sa se construiasdk un cere de ra.za data, trecind printr-un punct dat,


un cere dat.

tangent unei
~i

tangent Ia

25. Se une~te un punct fix A cu un punct mobil B de pe cercul dat 0. Sa se determine


figura F descrisa de mijlocul Mal segmentuluiAB.
lndica{ie: Fie I

mijlocul lui OA iar OB=R=constantlt Din triunghiul OAB avem:

IM= OB -~ =constanta. Figura F este un cere cu centrul tn I i de

raza ~.
2

26. Fie un cere 0 ~i un diametru fix AB. Se duce coarda CD paralel~ cu acest
diametru. Se noteaz!l cu M intersecpa dreptelor CB ~i DA; iar ACnBD={N}. Ce

. figura descriu punctele M

~i

N cind coarda variaz!l?


R. Perpendiculara ridicata fn 0 pe AB.

27. Fie AB ~i CD doua coarde ale unui cere; [AB]=[CD] ~i ABnCD=M. sa se arate
dl segmentele cuprinse intre punctul M ~i extremimtile coardelor sint congruente.
28. Care este cea mai midi coarda a unui cere ce se poate duce printr-un punct din

interiorul cercului ?
29. Care este eel mai mare ~i eel mai mic segment de dreapta care se poate a~eza cu
extremit3.tile sale pe doua cercuri exterioare?
30. Perpendiculara pe mijlocul razei OB a cercului 0 intersecteaz!l cercul de diametru
AB in punctul N. Se cere: a) sa se determine arcul BN, b) dadl M este simetricullui
N fata de AB, sa se arate ca MBNO este romb.
R. a) 6f.P.

- 130-

IIllO. MAsURA UNGHIURll.OR

31. Se da un patrulaterABCD inscris in cercul de centru 0. LaturaAB corespunde unui


arc de 60, latura CD Ia un arc de 120 ~i diagonala BD=a, corespunde unui unghi Ia
centru de 120. a) S~ se calculeze unghiurile formate de intersecJia diagonalelor.
b) S~ se calculeze oerimetrul triunghiuluiBCD.
32 Sed~ triunghiulABC cu inrupmile BB' ~iCC' (B'eAC ~i C'eAB). a) S~ se arate
dl patrulaterulBCC'B' este inscriptibil. b) M fiind un punct Ia mijlocullui BC, ~i dadl
m( W) =60, sa se arate dl triunghiuiMC'B este echilateral.
33. Fie M un pullet oarecare pe inrupmea AA' a triunghiului ABC. Din M se due
perpendiculareleMB' ~i MC' pe laturileAB ~iAC. S~ se arate dl <tC:<t4JJ'C'
lndicatie: AC'MB' ~i CC'MA' inscriptibile MMB'=4AC'B' .

34. Fie AC tangenta in A a cercului cu diametrul AB ~i raza R (AC=2R): CB


intersectea~ cercul in D. S~ se arate dl triunghiulAbC este isoscel.
35. Fie ABC un triunghi inscris in cercul 0. Prin mijlocuiM al arculuiAC, seduce o
coard~ MNI!AB, MNnBC ={n. Se cere sa se Cl.rate dl: a). arcele MCN ~i BNC sint
egale; b) MN=BC.
36. Se d~ un unghi WAC inscris in cercul 0. Fie MN dreapta care une~te mijloacele
caardelor AB ~i AC ~i care taie arcele AB ~i AC respectiv in D ~i E. Se tie dl
DB= EAD; AE=ll2

~i

BAC=22fP.

S~ se atle m~surtle unghiurilortriunghiuluiBAC.


R.. 70; 78; 32.

37. Bisectoarele unghiurilor ascupte ale unui triunghi dreptunghic ABC se intersecteaza in 0, iar prelungirile lor intersectea~ pe AC ~i AB, respectiv, in M ~iN. Cercul
de diametru MN intersectea~ bisectoarele BM i CN in P ~i Q. S~ se arate dl arcul
PQ=90.
38. Prin punctele de intersecJie A ~i Bale doun cercuri secante se due dou~ secante
oarecare. S~ se arate dl coardele care unesc noile intersecJii ale acestor secante cu
cercurile sint paralele.
Indica{ie: Seduce coarda comuna.

39. Intr-un cere 0 se ia un unghi Ia centru AOB, a poi se construiejile un alt unghi Ia
centru cu laturile respectiv perpendiculare peale primului unghi ( <lA 'OB'). a)
arate in ce caz AB+A--;;J' =9C.f i ABB~' este trapez isoscel. b) Sa
A 'B' sint paralele sau perpendiculare.
lndicaJie:

Perpen~icularele

S6

S~

se

arate dl AB ~i

duse din 0 pe AB, A 'B' sin! sau perpendiculare sau in prelungire.

- 131-

40. Se dau dou~ cercuri concentrice 0 ~i 0' ale caror raze sint in raportul de ~. Fie
un punctA al cercului exterior din care se due coardele AB ~i AC care sint tartgente
la cercul 0' interior, in B' ~i C'. S~ se arate ca coarda BC este tangent~ Ia cercul "0'
~i BCC'B' este inscriptibil.
JndicaJie: Se demonstreaza c! triunghiul ABC este echilateral.

41. In~lpmile CC' ~i BB' ale triunghiuluiABC inscris intr-un cere se intersectea11l in

punctul D. a) Sa se construiascli cercurile ce au ca punct comun D, iar virfurile


triunghiuluiABC aparpn respectiv cercurilor construite. b) S~ se arate ca unghiurile
BAC ~i B'DC sint egale.
42. Fie triunghiulABC inscris in rercul 0. Unghiul B al triunghiuluiABC are m~sura
de 80. Bisectoarea unghiuluiB este perpendicular-:t pe diametrul care t.rece prin C. Sa
se arate ca raportul arcelor BC ~i AB este ~ . S~ se afle masurile unghiurilor
.
h.mIu1..
3
tnung
R. 80o; 40 o; &:P.
43. In cercul 0 se inscrie triunghiulABC ~i fie D punctul diametral opus lui A, H
onocentrul (punctul de intilnire al inrupmilor triunghiuluiABC), iar A' mijlocullaturii
BC. sa se arate cl H, A' ~i D sint coliniare.
lndicape: BH II CD; de asemenea CH II BD; HBDC paralelogram.

44. Pe latura BC a triunghiului ABC se ia un punct oarecare M, tangentele duse din


B ~i C la cercurile circumscrise triunghiurilorABM ~i ACM se intersectea11l in punctul
N. sa se arate cl punctul N apaqine cercului circumscris triunghiuluiABC.
lndicatie: WBC::<I.MAB ~i 4NCB=4.MAC; m( <WNC)=180-(m( <S..NBC)+m( <S..NCB)] = 180-m( <U).

45. In triunghiulABC, m( <U) =6QD; bisectoarele interioareBB', CC'se intersectealll in


1. sa se demonstreze cl patrulateru1AB1C' este inscriptibil.
46. Dou~ cercuri se taie in A ~i B. Tangentele inA Ia cele dou~ cercuri intersectea11l
din nou cercurile in punctele C ~i D. sa se arate cl AB este bisectoarea unghiului
CBD.

Jndicatie: 4_CABe<fADB; 4A.CB=WAB-<!ABC&<UBD.

47. Intr-un cere se due coardele AB, AC apoi se due coardele BB', CC' respectiv
paralele cu coardele AC, AB. S~ se demonstreze ca triunghiulAB'C' este isoscel.
lndicape: Patrulaterele AB'BC i AC'CB sint trapeze isoscele-[AB1(AC1=[BC].

48. Se da un semicerc AD. Se iau arcele AB ~i BC a caror masur~ este rr/5 radiani.
Fie 0 centrul cercului, iar intersecpa dintre CB ~i OA o not~ cu T. a) S~ se arate
cl triunghiurile TAB ~i TOC sint isoscele. b) [TB]=[OA]. c) Proiecpa lui BC pe raza
OA este egal~ cu jum~tatea razei.
lndicaJie: m( 4.CTD)=

m(ci5 -Ali).
2

49. Pe prelungirea unei coarde AB a unui cere 0 se ia lungimea BC egala cu raza


eercului ~i a poise duce secanta COE, unde E e punctul eel mai dep~rtat de C. sa se
'----

arate ca m( MOE) =3m( <UCO).

- 132-

50. Prin punctul A al unui cere se duce o coard~ AB ~i tangenta in punctul B.


Diainetrul perpendicular pe raza OA intiln~e tangenta ~i coarda (sau prelungirea ei)
respectiv in punctele C ~i D. S~ se demonstreze dl [BC]::[CD].

51. Pe un cere se iau patru puncte oarecare A, B, C, D. Fie M, N, P, Q respectiv


mijloacele arcelor AB, BC, CD, DA. S~ se demonstreze dl dreptele MP ~i NQ sint
perpendiculare.
52. Se duce o ra111 BO perpen~icular~ pe un diametru al cercului 0. Se une~te B cu
un punctA al diametrului ~i BA taie cercul in P. Tangenta in P taie prelungirea
diametrului in C. S:l se demonstreze dl [CA]=[CP].
lndicafie: Se aratll

ca

4APC=4.CAP.

53. Intrun cere 0 se duce diametrulAB; din B se construiesc de o parte ~i de alta a


diametrului, dou~ coarde oarecare, care inlerscctea711 cercul in C ~i D. Cunoscind dl
BD intersectea711 tangenta la cere dus~ In A in punctul E, sa: se arate dl
<UJCD=<UEB.
lndicatie:

/iii ..AB-AD.

54. Circumferin.Ja unei rop de transmisie este de 810 mm. Cureaua de transmisie este
in contact cu roata dea lungul unui arc ce are lungimea de 200 mm. sa se calculeze
m~sura unghiului corespunzruor acestui arc.
R. 8853'20".

55. Pe laturile AB ~i BC ale unui triunghi ABC, se construiesc in exterior p~trcHele


ABMN ~i BCQP. Fie 0 1 ~i 0 2 centrele aces tor p~trate ~i K. L mijloacele laturilor AC

respectiv MP. APnMC=D. Aratap dl: a) llMBC= ABP; b) AMBD inscriptibil;


c) 0 1LO-f( p~trat.
lndica1ie: Se arata

ca MC.LAP, folosind

patrulaterul inscriptibil.

III.ll. FIGURI A~EMENEA

Segmente proporjionale
56.

S~

se

i~npart~

scgmcntul de 12 em in pnrti prov)rJionale cu numerele 2, 5, 6, 8.

57. Se dau trei ':;egmc.:nte de lungimi: 4 em; ~/ em; 9 em. S~ se afle, prin construcJie
grafica, (i p:tlra propurJionalrl prin doua filC<ode (a par:1lelelor ~i dreptelor ce pleaca
din acela,;i punct).
58. S~ se afle pe calc grafica:

[f'F; .jl5; .filf. Se vor folosi mai multe metode.


{3; {3; {f; {11.

59. S~ ~.:.~ aflc )'~' CidC gmfidl


60. S~ se imp:.:l t:\ segmc.ntulAB in cinci paqi egale. (Construcji.e grafidl)
61. Fie a, b, c scgrnente date. Sa sc imparm segmentulAB in

p~rJi

proporji.onale cu

a, b, c.
- 133-

62. Pe segmentulAB=70 mm, sa se gaseasdl un punct M astfel ca;


.
M'A 5
punct M' astfel ca: - - =- Cum sint a~ezate M ~i M' faJ11
M'B 3
segmentului ?
63. Se prelungesc medianele BB: CC' ale triunghiului ABC
[C'C']=[CC1- Sa se arate ca puncteleA, B", C" sint coliniare.

"'~ a poi un
MB 5
de extremitaple
MA

cu [B'B"]=[BB1,

64. Imr-un trapez dreapta care une~te mijloacele laturilor neparalele, este paralem cu
bazele ~i trece prin mijloacele diagonalelor.
65. Sa se construiasclt un triunghi,cunoscind masura unghiuluiA, lungimea bisectoarei
unghiuluiA ~i raportullungimiior laturilor AB =a.
AC

66. sa se demonstreze, bazindu-se pe p::mgruell.Je de triunghiuri, dl dreapta care


une~te mijloacele a doua laturi a unui triunghi este paraleH1 cu a treia ~i egala cu
jumatatea ei.
67. Fie ABC un triunghi oarecare ~i D un punct situat pe prelungirea lui AC, astfel ca
<r.BAC=<S..CBD. Sa se demonstreze dl BD este medie propor.tionala intreAD ~i CD.
68. Sa se demonstreze ca lungimea diametrului EF al cercului inscris intr-un trapez
isoscel ABCD este mecfie proporjionan! intre lungimilc eel or doull baze ale acestuia.
lndica[ie: Centrul <:ercului 0 este Ia interseqia bisectoarelor unghiurilor trape.wlui.

69. sa se construiasclt media proporjionam intre doua segmente a ~i b de lungime:


a=20 mm, b=45 mm, foiosind teorema catetei ~i apoi a inlllpmii. sa se afle prin
calcul media proporjionam a zcestor Jungimi ~i sa se verifice concordan.Ja celor trei
rezultate.

70. Sa se aile, prin desen, valoarea medici proporjionale a numerelor 37


se verifice rezultatul prin calcul.
lndica[ie: Se construi~te grafic media proportionalil intre 37 mm
mllsoara segmentul obnr!uL

~i

~i

54 mm

54

~i

~i

sa

apoi se

71. Sa se deseneze t;.n dreptunghi oarecare. Apoi sa se construiasdl tara calcul sau
masuratori, un patrat echivaient cu drept>..nghiul iniJial.
72 Pe laturile unui romb ABCD se iau punctele M , N, P, Q astfel ca
AM
AN
CQ
x
l
l .d.
.
b I . . .
11
=- "' -CP -= =2 s~
~asegaseascava oarearaportu Ul mtreanarom u U1~1ana
MB ND PD QB
9
dreptunghiuluiMNPQ.
R
4.
ll1.12 ASEMANAREA

73. Pe catetele AB ~i ~C ale unui iriunghi dreptunghic se construiesc in exterior


patrateleABDE ~i ACFG; ACnBF={K} ~i ABnDC:-={H} ~a se a1. ate ca triunghiul
AHK este isoscel.
JndicaJic: ~>e 0 bservi1 d '. tnunc;hiu:ilc CA.H - CDE ~ i ABK- BGF. Dacll noUim lA C I=b; jAB I=c

- 134-

obtinem

lAHI-~
~i IAKI=-~.
D+C
D+C

74. Sa se arate d1 mijloacele laturilor unui triunghi oarecare


1na1Jimile triunghiuluisint virfurile unui trapez isoscel.

~i

piciorul uneia din

lndica{ie: Se aplica teorema referitoare Ia linia mijlocie intr-un triunghi


Ia mediana corespunzlUoare ipotenuzei intr-un triunghi dreptunghic.

~i

teorema referitoare

75. Sa se demonstreze dl suma distanJelor virfurilor unui triunghi Ia o dreapta


exterioar3. triunghiuluieste egala cu suma distanJelor mijloacelor laturilor triunghiului la aceea~i dreaptll.
lndica{ie: Se va aplica teorema referitoare Ia linia mijlocie tn trapez.

76. Fie M ~i N mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez, iar P ~i Q mijloacele
diagonalelor sale. S~ se arate dl segmentele MN ~i PQ au acela~i mijloc.
77. In triunghiul dreptunghicABC, cu unghiul drept in A, avern AC=2AB. sa se 1a pe
caleta AC un punct D, astfel ca m( <tBDA)=9f.f-m( <t:C). Sa se arate dl DC=3AD.
Jndica{ie: lnlocuind pe AC cu valoarea sa din enuntul problemei obtinem din asemllnarea

trii.mghiurilor ABC

~i ABD: AB ~ 24B,

de unde AB=2AD
AD AB
tinind seama de cele de mai .sus, dl: AC=4A.D.

~i

fiindcll prin ipoteza AC=2AB deducem,

78. Fie D un punct oarccare pe baza BC a unui ti"iunghiABC. Prin virfurile B ~i C


durem parale.le Ia AD: Aces tea intilnesc prelungirea lui AC in M ~i prelungirea lui AB
inN. Sa se arate d1: MB DC=NC DB.
79. 0 paralel~ Ia medianaAD a triunghiuluiABC intilne~e respectiv laturileAB, AC,
m E ~~. F . S"'a se d emonstreze ""'
'-CI: _AE =AB
-
AF AC

lndicatie: Ducind GE II BC se obtine AA.EG-AABC (fig. III.ll ).

80. Produsul lungimilor a doua laturi AB, AC ale unui triunghi ABC este egal cu
produ~ullungimii diametrului cercului circumscris triunghiului prin lungimea in:Utimii
AA ', ci usl'i la virful A.
lndicatfe: AA.DC-t..ABA' (fig. III.12).

c
Fig.m.n

H~.III.l2

81. Se da un punctMpc diagonalaAC a unui patrulatcroarecareABCD. Se ducc MP

- 135-

paraleUl Ia AB

MQ ;ap.lela cu CD (PEBC iar QeAD). Sa se demonstreze ca:

~i

MP MQ
--+--=1.
AB CD

~~~!

triunghiul MPC -llABC- MP = MC,


AB AC

triunghiul AMQ -AACD- MQ .. ~


CD A~.Adunam membru cu membru egalitatile de mai sus ~i obtinem 1.

82. Pe biseetoarea unui unghi drept xOy, se considera un punet fix A. 0 secantn
variabila ce trece prin A taie pe Ox in M ~i pe Oy in N. Sa se arate ca suma:

_ 1_

1 are

+ --

OM ON

aeeea~i valoare, oricare ar fi poziJia secantei.

Jndicatie: Ducem din A perpendicularele AP ~i AQ pe Ox i Oy. Triunghiurile AQN ~i MON

QA +~=1. Sau, vom.scrie ca suma ariilor triunghiurilor OAN ~i OAM este egata
OM 0L'I
cu aria triunghiului OMN.

stnt asemenea, deci -

83. Latura patratuluiABCD este egala eu a. Pe diagonalaAC se ia punetulP, astfel

incit PC=AC. Notrurt PBnCD={E}, 0 centrul plltratului, OU perpendieulara din 0


4
pe BC ~i BPnOU= {M}.
a) Sa se determine CE. b) Sa se arate ca triunghiulBCM este isoscel.
rile

lndicatie: Dreapta OU este paralela cu AB, ambele fiind perpendiculare pe BC. TriunghiuPAB i POM stnt asemenea. Scriind proportionalitatea laturilor omoloage, avem:

OM=~= PO .. _: ..OM=!!... Pede alta pane triunghiurile OPM i PEC sint congruente; palTUlaterul ECMO

AB rB PA 3
este un paralelogram.

84. Fie ABC un triunghi eehilateral inseris intrun cere. Din centrul 0 al cercului ducein
OD liBC, DA.C. sa se determine lungimile segmentelor AD ~i DC, eunoscind ca lungimea 13 a laturii triunghiuluiABC este de 12.j3 em.
R. 8{3; 4.fS em.
85. FieABCD un trapez dreptunghieinA. Cereul ce areca diametru latura oblidk taie
latura opusa AD in punetele M ~i N. Sa se arate ca fiecare din produsele MA MD
~iNA ND este egal cu produsul bazelor trapezului.
Indicatie: Triunghiurile MDC i MBA sint dreptunghice in D ~i A; m( <ilJCM)sm( <iAMB), ca
unghiuri cu laturi perpendiculare -AMDC-AMBA. Analog: ANDC-ANIJA - ND-NA=DCAB '*
- MA MD=NA -ND=AB DC.

86. Se dtl un paralelogram ABCD. Fie F un punet pe prelungirea laturii AB, iar
FDnAC={E}. Sa se determinelungimeasegmentuluiBF~tiinddl: ~=m
EC n
.
'"'.
.nwCOflC:

cunoscute, obtinem:

""EF-"C.ED...,.,
u

m
n

a+BF
a

m ___

n'

AE=AF_Jl
'd pnmu
. I rapon cu m
EC DC n OCUIO

m - n BF
--~-n
a

.
13f

~i

BA=a.

pe A F =a+BF

Jl. BF- a(m-n).


n

- 136-

trl. In trapezul dreptunghicABCD, avind ca baze AB baza mica ~i CD baza mare, fie
E mijlocul inAlpmii AD ~i [AD]=[DC]. sa se arate ca, daca BE este perpendicularii
pe EC atunci aria trapezuluiABCD este egala cu 10 AB2.
Indicape: 4ABE=<S.DEC

ca avfnd laturile perpendiculare - triunghiurile ABE ~i DEC stnt

asemenea. E este mijlocul lui AD i DC=AD prin ipoteza, deci

~=:!;

de unde: AE=2A.B -

DC=AD=2AE=4AB,AD=4AB. Acum este suficient sa tnlocuim tn formula ariei trapezului.

88. s, se arate ca paralela EF dusa la bazele unui trapez ABCD, prin punctul M de

intilnireal diagonalelor, este imp~rtit~ in doua parJi, de lungimi egale, de acest punct.
Indicape: Se folosqte asemlnarea triunghiurilor formate.

89. sa se demonstreze ca intr-un triunghi dreptunghic mediana ~i inAlpmea duse din


virful unghiului drept formeaza intre ele un unghi a carui masura este egala cu
diferenJa masurilor unghiurilorascupte ale triunghiului.
90. Fie triunghiul ABC ~i DE iiBC; (DeAB; E eAC) ~i inltlpmea AA' (A 'eBC)
AA '()[)E={F}. Paralela din F laAB ~i paralela dinA' laAC se intersecteaza in P.
Sa se arate ca punctele B, P, E sint coliniare.

~i

91. In triunghiul dreptunghicABC, m( <U) =9ff se duce mediana AM (M eBC). Fie D


un punct oarecare pe BM; N mijloculluiAD ~i P simetricul punctuluiM in raport cu
N. PDnAC={O} ~i PDnAB={Q}. sa se arate ca (QD]=[DB]; t:.ODC este isoscel;
OQ=2AP.

92. sa se arate ca dreapta care unete doua din picioarele inAlpmilor unui triunghi dat
formeaza un alt triunghi asemenea cu primul.
Jndicape: Se va tine seama ca picioarele celor doua tnaltimi stnt pe acelai cere cu doua
vtrfuri ale triunghiului dat i se va deduce egalitatea masurilor unghiurilor celor doua triunghiuri.

93. Se dau dou~ cercuri secante in


punctele P ~i Q. In primul cere 01' se
inscrie un triunghiABC. DrepteleAP,
BP, CP intilnesc din nou cercul al
doilea 0 2 respectiv in punctele A', B:
C'. sa se arate ca triunghiulA 'B'C' este
asemenea cu triunghiul ABC.
J ustifi<;aJi (v. fig. III.13. ).

94. Pe laturile Ox i Oy ale unui unghi, se iau puncteleA ~i B, respectiv C ~i D astfel


incit OA OB=OD OC. sa se arate ca patrulaterulABCD este inscriptibil.
lndicape: li.OCA -AOBD; din m(<tOAC)-m( <WDB), rezulta caABCD este inscriptibil.

- 137-

95. II: dreptunghiulABCD, AB=24D. Pe latura DC se ia punctul M


punctuiN astfel incitAN=WM. S:l se arate ca AM.J.BN.

~i

pe latqra AD

Indicape: A.ANB- AADM; din congruenJa unghiurilor celor doW! triunghiuri, rezulta di unghiul
dreptelor AM ~i BN este de 90.

96. Se prelungesc in acel~i sens laturile AB ~i DC, ale umii p:ltrat de latur~ "a" cu
lungimile BE=~ ~i CF=a. S:l se demonstreze ca AFJ..CE. S:I se arate ca punctullor
de intersecpe M, se afl:I pe cercul circumscris p:itratului.
lndicap"e: a) Se va proceda ca Ia problema precedentll; b) Se observll ell m( <tC.MA)~90 ...
-M se ::-fla pe cercul de diametrul AC.

97. Fie ABCD un 'rapez dreptunghic, m( <tA) =900; m( <W) =900, iar intersecpa
diagonalelor se 11o;eall\ cu 0. Paralela dusa prin 0 la baze 3e intersecteairi cuAB in
E. S~ se arate ca EO este bisectoarea unghiuluiDEC.
lndicatie: A.AOD-ABOC (din proportionalitatea laturilor

~i

teorema lui Tales) rezultl1 ell

A.ADE-l1JjC. Se observl1 di m( 4DEO) .. m( <tOEC) .(se poate a plica ~i reciproca teoremei bisectoarei).

Ill13. RELAJII ME1RICE


98. Triunghiul isosceiABC, AB=AC=8 em~! in~Ipmea AD=6,4 em, este inscris

int . ,m cere 0. a) Sa se calculeze raza cercului. h; S:l se determine raza cercului daca
AB=a ~i AD=b. c) S:l se determine aria triunghiuluiABC.
.

r~~

R. a) r=S em; b) r=;; c) bt./a 2 -b 2

99. CateteleAB ~iAC ale unui triunghiABC sint respectiv de 15 ~i 20 de unitrlti de


lungime. S:l se determine marimea inlllpmii AP duse din virful unghiului drept pe .
ipotenuzll precum ~i cele doua segmente PB ~i PC determinate de aceasta pe
ipotenuzll.
R.AP=12; PB=9; PC=16.

100. Catetele unui triunghi dreptunghic au 8


este raza cercului inscris in acel triunghi?

~i

15

unit~i

de lungime. at de mare
1{.

3.

101. Intr-un triunghi isoscel obtuzunghic ABC (AB ~i AC sint congruente), baza
BC:,32 m, iar laturile egale sint de 20m. Din punctulA seduce o perpendicular'& pe
AB(AEnBC= {E} ). Sa se calculeze lungimea segmentelor AE

~i

CE.

lndicap"e: AD 2 +DE 2 -AE 2, dar A 2 ,.BEDE, ded BEDE=AD 2 +DE2.

R 15m i 7 m.

102. Trebuie frezat:l o piesn. p:ltratidk cu latura de 32 mm. Care este eel mai mic
diametru pe care trebuie s:l-1 aibe o bucatn. rotund!l de fier pemru acest scop ?
R. =45 mm.

103. Diametrul unei b'lrne este de 12 em. Se poate ciopli din ea o grind:! patratidk cu
lattJra d~ 10 em ?
R.Nu.

- 138-

104. Catetele unui triunghi c.lreptunghicsint de 8 dm


cercului circumscris.

~i

18 em. Sa se determine raza


R 41 em.

105. sa se atle aria cercuiU1 inscris intr-un triunghi echilateralABC cu latura de 6 em.
R. 31r em2.

106. Razele a doua.cercuri stnt de 27 em ~i 13 em, iar distan)a dintre centrele lor este
de 50 em. Sa se determine Iungimea unei tangente exterioare ~i a uncia interioare
(comune).
R. tg.ext.=48 em; tg.int.=30 em.

107. Intr-un cere 0 cu raza de 10m se duce o coarda MN lunga de 16 m ~i diametrul


AB este perpendicular pe aceastn coardn. sa se calculeze: a) distanJa dt Ia centrul
cercului Ia coarda MN; b) lungimile eelor doun segmente ale diametrului determinate
de coardn.
R a) 6 m; b) 4 m; 16m.

108. sa se determine aria unui paralelogram ~tiind ca una dintre laturile sale este de
51 em, iar diagonalele sint de 40 em ~i 74 em.
2

R. 1 224 cm .

109. Fundul circular al unui butoi este format din 4 scinduri de


cercului fiind de 30 em, sa se afle aria fiedlrei scinduri.

aceea~i

Ultime. Raza

R. doua scfnduri a cfte 450 /3cm2 , alte cloua scinduri de cfte 900 cm2 .

110. Arcul descris din virful A al unui unghi drept al


unui triunghidreptunghicABC, cu o raza egala cu catela
cea mai mica AB=c, taJe ipotenuza BC in D. Se dau
lungimile segmentelor BD=p, DC=q. Sll se determine
marimile b=AC ~i c=AB ale celor dou1l catete. Sa se
verifice apoi rezultatul aflat, aplicind teorema lui
Pitagora in triunghiulABC (fig. 111.14).
IndicaJie: AABD este isoscel i deci AE fnaltimea este

Fig.UL14

i mediana, BE=ED= ~ EC=~+q. In AABC aplicfnd teorema

2 .,,...
2 2 '
tnaltimii: P +"f'q =AE 2 . Apoi din AABE deducem: c =p :pq; i din triunghiul dreptunghic AEC,

c2_p2+3pq+'"I2.
2

111. Perimetrul unui dreptunghiABCD este de 18 2 em. Raportul dintre dimensiunile


3
laturilor dreptunghiuluieste ~. Din virfulA al dreptunghiuluise duce o perpendicu4
lara pe diagonala BD care intersecteazl\ pe BD in 0 ~i pe BC in F. sa se determine:
a) perimetrul !iBOF; b) valoarea raportului
JndicaJie: AB2 =BDBO.

~~;c) ariaAFCD.
'
9
1
2
R. a) 7,2 em; b) _; c) 15_ em .
16

- 139-

ID.l4. POUGOf\;.llffi

112. Se da un triunghi oarecare ABC. Ducem inalpmea AD (DeBC) iar din D ducem
o perpendicular! pe AC, care intiln~e bisectoarea unghiuluiDAC in 0. S:l se arate
cl1 triunghiuiDOM (M fiind piciorul bisectoarei) este isoscel (fig~ 111.15).
113. Pe cercul circumseris unui triunghieehilateraiABC se ia un punet oarecare M. Sa
se demonstreze dl eel mai mare dintre segmentele MA, MB, MC este egal cu suma
celorlalte dou:l.
AAMB

~i

Indic-<J(ie: LYam pe MC punctul D astfel ca [MBJ=[MD]; ADMB este echilateral. Se comparll


ABDC (fig.III.16). m( ~BM),m( 4.BCD),.60-m( <SABD) .. [DC}=[AMJ.

c
F'ag.UUS

Ftg.In16

114. S:l se demonstreze cl1 intr-un triunghidreptunghie: a) lungimea medianei relative


Ia ipotenuzll este egal:l eu jum:ltate din lungimea ipotenuzei; b) dac:l un unghi aseupt
are 30, cateta.opusa lui este egal:l eu jum:ttate din ipotenwl(.
115. Lungimea laturii unui trhtnghi eehilateral este egalll cu 10 em. Sa se caleuleze lungimea razei unui cere a dlrui arie este a patra parte din aria cereului in care se poate
inserie triunghiul dat.
5
R. _em.

2/3

116. Se consider:~ un triunghi dreptunghieABC

Fag.IIL17

cu m( <(C)=300 ~i fie 0 centru cereului


circumseris acestui triunghi. Caleta AB este
latura unui triunghi echilateral ABD, inscris in
cercul 0 1, secant cu cercul 0 in A ~i B. Cateta
AC este latura p:ltratului inscris in cercul 0 2
secant cu cercul 0 inA ~i C. S:l se demonstreze
cl1 inalpmea triunghiului eehilateral ABD are
lungimea egaJa cu apotema patratului din figur:l,
iar latura p:ltratului este congruenta eu latura
triunghiului echilateral inscris in cereul 0
(fig.III.l7).

lndica{ie: Patrulaterul ACOD este un paralelogram - AD=R; undeR este raza cercului 0, iar

-140-

AP= ~. In triunghiul dreptunghicADP avem: DP= Rf. Dar ABDP=ABOP, deci: D0=2DP=AC=latura
patratului din figurA. Insa ~i

NOz-~-DP=NOz, iar pentru marimea laturii patratului se obscrva ca sub-

intinde un arc de 120 in cereul initial adica este tocmai latura triunghiului eehilateral inseris in cercul 0.

117. Ce diametru trebuie sa aiba un copac, pentru ca prin cioplire sa se poatll scoata
din el un stilp prismatic cu baza un plltrat a dlrui tatur~ sa fie de 3 dm ?
R.

3./2z4,23 dm.

118. Ce diametru trebuie sa aiba un copac, pentru ca prin cioplire sa se poata scoate
din el un stilp prismatic cu baza un triunghi echilateral, a carui latura sa fie 4 dm ?
R.z4,62dm.

119. Prin virfurile unui triunghiABC se due paralele la fiecare latura.. Fie A~ B ', C'
punctele opuse respectiv lui A, B, C. Se une~te B cu B' ~i C cu C'; BB'nAC- {} ~i
CC'nAB= {D}. sa se arate ca triunghiul CEB este echivalent cu triunghiulBCD.
lndicatie: Se arata cA triunghiurile CEB ~i BDC au
de alta parte patrulaterele ABCB' ~i ACBC' slnt paralelograme.

aeeea~i

120- Sll se calculeze latura unui triunghi echilateral


cercului circumscris ~i a cclui inscris este de 24 mm.

im'lltime

~tiind

~i

au baza comuna. Pe

dl diferenJa dintre raza


R.

4&/3 mm.

121_ Un triunghi echilateral este tlliat prin paralele duse la laturi la _.!. din ina!Jimea
3
socotit':l de Ia virf. sa se demonstreze ca figura obpnuta in interiorul triunghiuluieste
un hexagon regurnt ~i sll' se afle aria acestui hexagon, ~tiind ca Iungimea laturii
triunghiuluidat este de 120 mm.
2
R.4152mm .

122. Sa se calculeze aria unui triunghi cu laturile avind lungimile de 65 em, 40 em


87 em.
Jndica1ie: Se aplica de doua ori teorema lui Pitagora pentru anarea inaltimii.

~i

R. 1 224 em2.

123_ Capatul unei tije cilindrice cu diametrul de 48 mm trebuie cioplit astfel incit
seqiunea sll fie plltratul cu latura cea mai mare posibil!l. Sll se calculeze latura
plltratului.
R.z34 mm.
124. Unui cere cu raza de 16 em i se circumscrie un triunghi cchilateral, un patrat ~i
un hexagon regulat. Sa se determine lungimile l:aturilor aces tor poligoane cu o precizie
de 1 mm.
lndicatie: Pentru anarea laturii triunghiului se vor uni punetele de contact ale laturilor
triunghiului eu cereul i se vor folosi proprieHitile liniei mijlo<:ii.
R ... 55,3 em; 32 em; 18,4 em.

125. Intr-un cere cu raza avind Iungimea de 4 em se inscriu un triunghi echilateral,


un p~Hrat ~i un hexagon regulat. Sa se afle raportul dintre suma lungimilor Iaturilor

- 141-

acestot poligoane ~i suma lungimilor celor trei apoteme. S:l se arate ca acest raport
nu depinde de raza cercului.
R. t3+t4+t6=R(.f3 +.fi +1),

o3+04+a6=~~+I[+~].

Valoarea raportului este totdeauna 2.

126. Lungimea laturii unui triunghi echilateral este de 6 em. S:l se g:lseasdl aria: triuDLghiului ~ raza cercului cireumseris.
R 15,57 cm 2; 3,46 em.

127. 0 sal:l trebuie pardositrl eu pUici in form:\ de hexagon regulat cu latura de 12 em.
Sala are 7,48 m lungime ~i 3,25 m I:IHme. S:l se determine num&ul de placi necesare
pentru pardosire.
R. 650 de placi.

128. 0 tabl:l de ofel in form:l de hexagon regulat eu latura de 60 em trebuie vopsit'tl


pe ambele p:lfli. S:l se calculeze cantitatea de vopsea necesar:l, daca pentru 6,5 em 2
se consum:l 1,5 g de vopsea.
R. 4,312kg.

129. In triunghiuldreptunghicABC(m( <lA)=900), m( <t8)=6if seduce AM median~


(M eBC). Din M se due perpendicularele pe AM ~i pe BC astfel ca MNnAC= {N} ~i
MEnAC={E}. a) Ce fel de triunghiuri sint AMN ~i MEN ? b) S:t se arate d1
NE=AC.

3
130. In triunghiul ABC se due perpendiculare din A pe bisectoarele interioare ~i
exterioare ale unghiurilor B ~i C ~i obpnem punctele E, D, N, M. S:l se arate ca
aeeste puncte sint coliniare.
lndica[ie: Se vor observa dreptunghiurile ce se formeaza.

131. Elementele poligoanelor regulate !nscrise in cere (hexagon, triunghi, p~ltrat)

triunghi

p:ltrat

latura

apotema

aria

aria

R/3

R
2

3R 2 f3

--

R/f
-,.,-

2R2

R/3

3R 2 If

R/f

Li/3
4

p4

""'

hexagon

- 142-

-2-

3/~

f3

Ill.15.1RIGONOME1RIE

132. Valorile funcfiilor trigonometrice ale unghiurilor de 3(/', 45 ~i 6(/' sint prezentate
in tabelul de mai jos.

sin a

cos a

30

1
2

-.f3

fi

fi

45

600

{3

tg a

ctg a

13

./3

2
1
2

.f3

.f3

133. Pe un teren inclinat trebuie sa se planteze pomi care sa aib:I intre ei o distan~
de 5 m. La ce distan.J.Cl trebuie sapate gropile pentru sadi.rea pomilor, dadl panta are
o inclinare de 31 fa~ de orizontal!l?
R5,83m.

134. Un co~ de fabrica inalt de 30 m lasa o umbra de 45 m. Sa se afle


soarelui deasupra orizontului, in momentul ci:nd s-a masurat umbra.

inal~mea

R ::3330'.

135. Citn tabla este necesara pentru confecJionarea unui acoperi~ cu doua pante al
unei hale dreptunghiulare de 30 m lungime ~i 10 m tatime, ~t.iind ca panta acoperi~ului este de 40 ~i ca pentru incheierea tablei se mai adauga 5% material.
IndicaJie: Fiecare pantll formeaza un dreptunghi (fig. III.18, pag.144) cu dimensiunile a=30 m
i b, care se poate calcula din A dreptunghic ABC (ha~urat), in care avem: BC=S m i unghiul
ACB=40.

R. 2 195,6+_5_(2 195,6)='411 m2.

100

136. Un vagonet incarcat are masa de 300 kg. Cu ce for~ trebuie 1mpins vagonetul pe
un plan inclinat cu 17 fa~ de sol pentru ca vagonetul sa se urneasca din loc?
R. 8,76 N.

137. Dintr-un puncta flat la distan!a a=86,6 m de centrul bazei unui turn vizam turn.ul
sub unghiul2230'. Sa se calculeze innl~mea turnului.
R.35,8 m.

- 143-

---- p

, I'

1'/Pz.

,. ,. "
~

"

c
F"~g.ill.l9

Fig.III.l8

138. 0 cale ferata se ridica Ia fiecare 30m de ~ine cu o rota de 1 rri. S:i se afle unghiul
R. = 2o.
de urcare.
139. Un elicopter se afln Ia 1 700 m deasupra unei tinte a carei pozipe o semnalealli
aeroportul. In aeel moment observatorul eite~te unghiul direqiei elioopterului eu
orizontul de 35. Slt se afle distanJa (in linie orizontalr:l) de Ia aeroport Ia elicopter.
R 2 427,6m.
140. In cap:ltul A al unei macarale de perete este atirnat un corp P cu greutatea de
900 N. Barele AB ~i AC ale macaralei formeaz:l un unghi de 40 (fig. 111.19). S:i se
deter.mine efortul din bare.
Jndicarie: Forta P se descompune in doull componente, dupll direcJi~le barelor, P

lntinde bara AB)

~i

P2 for\a ce comprima. bara AC).

1 (foqa ce

C73 N; P2=1 400 N.


141. Sa se afle lungimea proieeJiei unui segment AB=a pe o dreaptll xx, care face cu
AB un unghi data (AplicaJie a=21 m, a=25.)
R.A '8'=21 cos 25=21 0,906=19,03m.
R. P 1 =P ctg 40 =1

142. 0 scarll de piatr:l este formatlt din trepte care au llltimea /=27 em ~i in:Upmea
a=18 em. Slt se caleuleze unghiul pe care ii face scara eu directia orizontalri.
R = 3330'.
143. Intr-un trapez isoscel, diferenJa lungimilorbazelor esle de 2 em, iar linia mijlocie
are lungimea de 6 em. Latura neparalell\ face cu baza un unghi de 60. S:i se calculeze
"P>
2
Iungimea bazelor trapezului ~i aria sa.
R.7 em; S em; uy3 em .
144. Un cere eu raza R este circumseris unui pentagon regulat. S:i se afle latura,
apotema ~i aria pentagonului.
Jndicafie: Se folosete Jriunghiul dreptunghic care are ipotenuza R, iar catete apotema

poligonului

~i

jumlltatea laturii.

R. Notind cu Is, as, As elementele cerute, obtinem:

t5 =2R sin 36; as=R cos 36; As=5R2 sin 36 cos 36.

145. Dault terenuri in formll de dreptunghi al) fost inundate partial, a~a cum se vede
in figura Ill.20,a ~i b. Bazele fiind inaeeesibile, s-a putut ma.sura Ia primul teren
Ia.timea de 180 m, care se vede din A sub unghiul de 3230. La terenul al do ilea s-a
putut masura Iungimea de 160m, care este vazutlt tot din punetulA sub unghiulde 34.
sa se afle ariile eelor dou:l terenuri.
R. 50 862,60 m2; 17 2S4,40 m2.

- 144-

%Sf

146. 0 scindur:l cu lungimea de 42,6 dm este sprijinit1l pe un prag inalt; h = 180 em, spre
a servi ca plan inclinat pentru rostogolirea pe ea a unui butoi greu, care trebuie ridicat
peste prag. sa se determine unghiul ee-l face scindura cu pavajul orizontal al curJii.

147. 0 scara BC de lungime data l este rezemata de o podea orizontal1lAB ~i de un


perete venical AC (fig. III.21). Se cuno~te unghiul a pe care scara BC il face cu
orizontalaAB. Se cere sa se atle tnrupmea AC=h pe care o putem atinge cu aceasta
scara, precum ~i distanJa AB=k a extremitntii B a scarii de Ia piciorul A al zidului.
(Aplie3Jie numeridt /=5,20 m; a=6830'.)
m.
R.h=4,836m; k=1,908

148. Un drum in linie dreapta este inclinat


fata de tl>rizontala AB cu unghiul a. Se cere
sa se calculeze Iungimea acestui drum ~i
inclinarea sa a deasupra orizontalei, cind se
cuno~te.-1E=589 m; h=121,5 m (fig. III.22).

R. l::l 1130'; L=601.4 m.

Ill.16. ARll

149. Fie ABC un triunghi echilateral ~i M un punct


arbitrar pe latura BC~ (MeBC). Fie ME i MF distantele de la punctul M la laturileAB si A C. sa se arate
ca suma ME+MF este constantrt ~i egaUI cu inrupmea
triunghiuluidat (fig. 111.23).
Indicatie:Sa

unim

pe M cu A

sa

scriem

ca

aria

A(CMA)uriaA(BMA)aria&(ABC)~ ACMF + AB:E -~.

unde H este piciorul perpendicularei pe AC din B.


Observa;ie. Consideraliile de mai sus ramin valabile i in

IJIEIA 10

flgiD23

- 145 -

cazul triunghiulul isoscel, ctnd (AB]=(AC], atunci valoarea constantei este egaiA eu una dintre cele doua
tnAitimi ce se pot duce din virfurile unghiurilor egale ale triunghiului.

150. Se considera un hexagon regulatABCDEF de latura /. Se construie:te pe fiecare


laturn a sa, in exterior, cite un triunghi echilateral. Se obpne in modul acesta un
poligon cu 12 laturi in forma de stea. Se cere sa i se afle aria. Sa se afle apoi latura
unui alt hexagon care are aria egala cu aria poligonuluicu 12 laturi.
lndicatie. Aria poligonului in formA de stea se compune din aria hexagonului de laturll 1 i ariile
triunghiuri echilaterale de aceeai laturll.
Observatii.Latura noului hexagon este eft latura unui plltrat inscris in acelai cere fn care se poate
inscrie hexagonul ABCDEF, ceea ce ne permite sll-1 construim cu rigla i compasul.

~se

R.Aria poligonului eu 121aturi este 31 2{3.

151. Sll se arate ca. aria unui hexagon regulat este dublul ariei triunghiuluiechilateral inscris in acela~i cere cu el. Presupunind ca. latura triunghiuluiechilateral este de
3 em, cit este de mare aria plltratului inscris in acel~i cere ?

R.A 4 =6cm2 .

152. Se da un octogon regulatABCDEFGH. Sll se calculeze aria cuprin~ intre acest


octogon ~i patratul BDFH, presupunind ca. se cunoa~te raza R a cercului circumscris
octogonului.
Jndica{ie. Pentru a tnscrie un octogon tntr-un cere, inscriem in prealabil un plHrat BDFH i
prelungim apotemele acestuia plnll taie cercul. Se obtin astfel 4 punete care fmpreunll eu virfurile plltratului
determinll virfurile octogonului regulat.

153. Se impart laturile unui patrat ABCD cu latura I in cite patru p!lrti egale ~i se
taie colJUrile pe la primele diviziuni; se obJ:ine un octogon (fig. III.24). a) Sa i se
calculeze aria ~i perimetrul. b) at este mare inrupmea ce pleadk diri virful unghiului
obtuz al unui triunghi aratat in figura prin RPM unde R este mijlocul laturii PQ a
octogonulu!
Jndica{ie: Cele patru triunghiuri tlliate de Ia coiJuri stnt
dreptunghice isoscele egale. Deci este sufieient sA calculllm, de exemplu, aria
triunghiului dreptunghic isoscel PMA cu catetele egale cu _:. Apoi perimetrul

4 .

cautat va fi:P=4MN=l(2+{i). Pentru calculullnllltimiii PQ n~ vom folosi de


aria triunghiului RPM. Aria unui triunghi de felul lui RPM se aflll, lulnd ca
bazA, de exemplu, RP i ca inllltime pe MA. Aceeai arie se poate afla luind

Fag.III.24

ca bazA pe MR i ca inAIJime pe PQ7 RM=JAR 2 +AM2 =

!4

Prin compararea ariilor o+PQ=

~.

1P

1.

R.a)_; 1(2+/2); b ) -

4/5

154. Pe o tarla, s-a obpnut, folosindu-se ingr~aminte chimice, un_spor de recoltn


de 360 kg de porumb la hectar. In prealabil s-a ftlcut experienJa pe o tarla ce avea
forma de trapez isoscel, cu laturileAB=70 m, AC=BD=280 m ~i CD=406 m.

- 146-

Care a fost sporul de porumb obpnut pe aceasta ultimtl tarla ?


Jndicape: Fie AE . i BF tnAilimile trapezului duse din A i B pe baza mare CD;
CE+FD=4Q6-10=336m. Cum CE=FD:qcA fiecare diri acestea au o lungime de ~=-168m. AE2=zso2-1682=(280-160)(280+ 168)=112 448. ObseiVllm cA 448=4 112, astfel cA putem scrie:
AE2 =112 112 4; AE=224.
R. 1919,232kg porumb.

155. a) sa se afle perimetrul ~i aria unui romb, ABCD, ale carui diagonale sint
AC=60 em ~i BD=80 em. sa se afle distanJa dintre laturile paralele ale rombului.
b) Fie A mulpmea ale dlrei elemente sint faetorii primi ai e.m.m.m.e. ai numerelor ce
reprezint!l diagonalele ~i distanJa ceruta mai sus. Fie B ~i C mulpmile ale caror
elemente sint faetorii primi ai numerelor ce reprezintrl diagonala mare ~i diagonala
mica. sa se determine CAB=A-B. sa se determine (AnB)uC ~i (AuC)nB.
R a) P=200cm; 48cm; b) {3}; {2;3;5}; {2;5}.

156. Un teren de sport este format dintr-un dreptunghi ABCD ~i doua semicereuri
eu diametrul cit tatimea dreptunghiului. Lungimea dreptunghiului este de 172m, iar
lungimea unui semicere este de 329,70 m. ata samtn~ de iarba este necesara pentru
a insSminp tot terenul daca la l m patrat se folosese l2g de samin~?
R. 848862g.
157. a) sa se calculeze aria unui cere 0, in care o coada ABare lungimea de Scm ~i
sageata sa CD e lungn de 3 em. b) Fie {m,n,p} trei punete distinete pe OC ~i {a,b,c}
trei punete pe DC. sa se puna in eviden~ propietatea comunrl a aces tor punete.
R. a)

cm 2. b) Toate punctele sint egal depllrtate de A

~i B.

158. DistanJa dintre centrele 0 1 ~i 0 2 a doua cereuri de raze egale este egala eu raza
R a cereurilor. Sa se calculeze aria comunS a celor doua cereuri in funCJie de R.
AplicaJie: R=6 em.
Indicape: Fie C i C l cele doull eercuri CrCl = {A,B}. Fie I punctul unde coarda ~una taie
linia centrelor 0 1, 0 2. Cum ariile segiD:entelor de cere o1AB i Oz4B stnt egale, problema revine Ia a
calcula una din ele. Aria sectorului circular A01B este a treia parte din aria cercului: r~uiUI:

A"'B"'= ~ -R~ ,R{;- J[]. mr


particular, dad R=6cm; 24 =(24'1'-18

.ria comona celor doua cercuri esle

2A..,.,.=R{ 2;

-1J

In

./3} cm 2 .

159. sa se impartS prin cereuri concentrice, un cere

cu raza

r in patru parJi echivalente (de aceea~i

arie) (fig.III.25).
lndicaJie: Sll notam cu x,y,z razele OE, OD, 08 ale
celor trei cercuri concentrice cerute. Ariile acestor cercuri stnt:

~,wyl, ....z-2: Se vor studia relaliile dintre ele.

- 147-

160. Se d~ un triunghi dreptunghic cu catetele c ~i b iar ipotenuza a. S~ se afle


ariile triunghiurilor ABD. ~i BDC obpnute prin ducerea bisectoarei BD a unghiului
ascupt B.
2

li "'' Ari AB'n


ABC BDC be ac(a-c) b c-ac(a-c) c(b -a +ac)
n ...catle:
a
.u=ana
-ana
=
2b
2b
- 2b

161. Intr-un cere cu raza de 6,5 m se duce un diametru AB, pe care se ia distan)a
AM=4 m, iar din M se rididl o perpendicular~ care intilne'e cercul intr-un punct N
S~ se calculeze aria triunghiului NAB.

R. 39em2.

162 sa se construiasdl un hexagon regulat cu latura de 2 em ~i pe fiecare laturA a lui


s~ se construiasdl, in afarA, cite un p~trat. Se unesc virfurile pAtratelor necomune cu
hexagonul ~i se obpne un poligon cu 12 lattiri. sa se arate ca acest poligon este
regulat ~i sa i se calculeze aria.
a

~ase

Jndica{ie:_ Aria ceruta se compune din aria hexagonului eu latura de 2 em, Ia care se adaugll aria
plltrate egale, avfnd latura de ene 2 em ~i aria a ~se triunghiuri eehilaterale avfnd latura de 2 em.

2
R. 12(2+J3} em .

163. Latura BC.a unui triunghiABC cu aria de 240 cm2, se imparte in 6 parti egale
astfel:BM, MN, NP, PD, DE ~i EC. Latura AC se imparte in 4 p:lrJi egale, astfel: AF,
FG, GH, HC. Sa se afle aria patrulateruluiGHEP.

R. 50cm2.

164. sa se calculeze apasarea exercitatA de abur asupra pistonului unei ma~ini, ~tiind
ca diametrul pistonuluieste de 9 em ~i ca presiunea medie este de 29,4 104 N/m2.
R.1871 N.

165. 0 persoanA, care face 150 de pa~i pe minut, a parcurs diagonala unei piese
publice, in forma de patrat, in 40 secunde. Care este aria piesei? Care ar fi IBtura unei
piese de aceea~i arie cu aceasta, avind ins:l forma unui hexagon regulat? (Se va socoti
ca la 125 de pa~i corespunde 1hm.)
so
2
R.3200m; _ _ m.

J>/3

166. Fie D ~i d diagonalele unui romb de laturA I, ce are un unghi de 150.SA se arate
ca in acest romb exist:l relapa: P=D.d.

167. Laturile consecutive ale unui paralelogram au lungirnile de 5 em ~i 6 em iar. aria


lui este de 24 cm2. a) sa se afle cu cit Ia sut:l cre~te aria acestui paralelogram, dadl
laturile consecutive ale acestui paralelogram cresc fiecare cu cite 5 em. b) Sa se arate
ca diagonala paralelogramului inijial este egal:l cu una din laturile paralelogramului.
R. 267% prin adaos.

lll.17. PROBLEME

~I

EXERCfJll RECAPITIJLATIVE

1. Care este unghiula dlrui suplementeste den ori mai mare dec1t complementulsau.
Cazuri particulare: n=4, n=5
R. 90(n-2).; o; o .
60 67 30
n-1

- 148-

2 Dintre eele trei unghiuri ale unui triunghiABC, al doilea il intrece pe eel dintii cu
40 ~i al treilea pe eel de-al doilea eu aceea~i cantitate.Se eer masurile unghiuliilor
triunghiului.
R. m(A)=20; m(B)=60; m(C)=100.

3. Unul din unghiurile unui triunghi are masura de n, iar diferenJa eelorlalte unghiuri
este de m0 sa se determine masurile unghiurilortriunghiului.caz particular: n=40;
m0 =18.

4. Laturile unw triunghi au lungimile de 3 m, 4 m, 6 m. Perimetrul unui alt triunghi


asemenea cu primul este d~ 26m. Sa se determine lungimile laturilor aeestui triunghi.
R. 6 m, 8 m, 12 m.

5. Lungimea unui dreptunghi este cu un metru mai mare decit latimea lui. Mi~orind
amindourt dimensiunile cu cite un metru, aria dreptunghiului scade cu 12 metri patrap. Se eer dimensiunile dreptunghiului.
R.6m; 7 m.

6. sa se calculeze dimensiunile unui dreptunghi ~tiind ca, daca marim baza cu 2cm ~i
mi~orrtm inru}imea eu 1 em, aria se mare~te eu 2 em2, iar daca mi~ram baza cu
1 em ~i marim inrupmea eu 1 em, aria sa ramine nesehimbatrt.
R.6 em; 5 em.

7. Cit de mare trebuie sa fie in~ltimea unui dreptunghi, pentru ca aria lui sa creasca
cu 16m2, daca marim baza cu o cantitate egala eu in~Itimea?
R.4 m.

8. Se dau doua dreptunghiuri.Baza unuia are lungimea de 5 em, iar a celuilaltde 4 em.
Suma ariilor lor este de 42 cm2. Daca marim baza primului drept unghi de dourt ori, iar
baza dreptunghiului al doilea eu 1 em, ~ra sa sehimb~m in~ltimile lor, suma ariilor
dreptunghiurilorobpnute este cu 33 cm2 mai mare decit suma ariilor dreptunghiurilor iniJiale. Sa se afle marimea !n~lpmii fiecaruia din aceste dreptunghiuri.
R. 6 em; 3 em.

9. Sa se determine dimensiunile unui dreptunghi eunoscind marimea 2p a perimetrului


sau ~i raportul m dintre lungimile bazei ~i in~lpmii sale.
n

R. pm ; __!!!!_'
m+n

m+n

10. Dour. laturi omoloage a doun poligoaneasemenea au lungimilede 15m ~i 5 m, iar


diferenJa dintre perimetrele lor este de 60 m. sa se determine perimetrele celor
doua poligoane.
R. 30m; 90 m.

11. Raportul dimre lungimileb ~i c ale eelor dourt catete AC ~i AB ale unui triunghi
iar ipotenuza BC are lungimea de 122 em. sa se afle lungimea
dreptunghie este

.3.,
6

segmentelor determinate de in:U}imea AD pe ipotenu:z11 .

R. 72 em; 50 em.

12 Raportul lungimilor catelelor unui triunghi dreptunghie estc ~, iar lungimea


ipotenuzei este de 175 em. Sa se afle lungimile celor doua catete

~i

diferenJa dintre .

- 149-

cele dou:l segmente determinate pe ipotenuta de inMpmea ce pleadl din virful


unghiului drept.
R 140 em; lOS em; 49 em.

13. sa se inscrie un patrat EFGH intr-un triunghiABC, a dirui bazii BC=lO em iar
inrtlpmea este de 6 em astfel ca virfurile E ~iF ale plltratului sa fie pe latura BC a
triunghiului iar virfurile G ~i H pe IaturileAC ~i AB.
R 1 =3,75 em.
4

14. Un trapez are bazele de lungime 8 m ~i 26 m; inrtlpmea are lungimea de 3 m. La


o distanja de 2m de baza mare seduce o paralel:l EF la baza mare, care determin:l
dou11 trapeze. Sa se afle ariile celor dou:l trapeze.
R 40m2; 1l m2.
15. DistanJa cea mai mare dintre punctele a dou:l cercuri concentrice este de a em, iar
distanJa cea mai midi este de b em. sn se determine razele celor dou:l cercuri. Caz
numeric a=18 em; b=lO em.
R 14em; 4 em.

16. Dad! intre mulJimileA, B, C avem relapaAcBcC, sa se arate di:


a) Au(BnC)=Bu(AnC); Bn(AuC)=Cn(AuB); b) An(BuC)=(AnB)u(AriC);
c) Cu(AnB)=(CuA)n(CuB).
17. sa se determine num:lrullaturilor pe care trebuie sa le aib:l un poligon pentru ca
suma unghiurilor lui sa fie de patru ori mai mare decit aceea a unui alt poligon, care
are un num:k de Iaturi de dou:l ori mai mic decit primul.
R

~ laturi.

18. 0 catet:l a unui triunghi dreptunghie este

de 15 m. Sa se afle ipotenuza
4
presupunind: 1) di a doua catet:l este cu 5 m mai seurt:l decit ipotenuza; 2) di ea este
5

din ipotenuz:i.

R25m.

19. Se da un triunghi dreptunghieABC eu catetele avind lungimea de 3 em ~i 4 em. Se


duce biseetoarea unghiuluidreptA care taie ipotenuzain D. S:l se caleuleze lungimile
segmentelor BD ~i DC.
R 20 -l. 15 em.

1
7
20. Intr-un triunghi isoseel, (AB]=[AC], inrl.lJ.imea dus:i dinA pe baza BC este de
4 m, iar inrtlpmea dusll din virful B pe AC este de 4,8 m. sa se determine IungimiIe laturilor triungiului.

RS m; 6m.

21. Se da triunghiul isoscel ABC, (AB]=(AC], eu baza BC=8 em ~i inrtlpmea AD=3


em. Din piciorulD al inlllpmii duse dinA se due DEiiAB ~i DFiiAC, E~C, FeAB.
Diagona!ele paralelogramuluiAFDE se taie in 0. a) sa se arate di in:lltimea BM dusa
din B pe AC este de patru ori mai mare decit distanJa OH de la 0 Ia laturaAC.
b) sa se calculeze lungimea lui OH.
JndicaJii: a) Se folose~te proprietatea hniei mijlocii a triunghiului; b) Se folos~te asemllnarea .

triunghiurilor AHO ~i ACD.

- 150-

R. b) OH-~ .
5

22 Un trapezABCD are bazeleAB=24 m, CD=15 m, iar inl:l.lpmea h=6 m. Se cere:


a) inlllpmea triunghiuluiCED format din baza midi a trapezuluieu lungimea laturilor
neparalele ale acestuia; b) sa se dedudl in ce raport trebuie sa fie b,azele unui trapez
pentru ca inlllpmea triunghiului considerat sa fie un sfert din innlpmea trapezului.
1
.
5
din perimetrul unui triunghi asemenea cu el.

R. a) 10 m; b)

23. Perimetrul unui triunghi este

13

DiferenJa dintre doun laturi omoloage este de 1 m. sn se determine lungimile aces tor
laturi.
R. 6,5 m ~i 5,5 m.

24. Raportul dintre lungimile catetelor unui triunghi dreptunghieeste 3:2, iar inlllpmea
imparte ipotenuzain doun segmente, din care unul are lungimea eu 2m mai mare decit
celalalt. sa se determine lungimea ipotenuzei.
R. 5,2m.

25. Perimetrul unui dreptunghi este 40 m. ~tiind dl lungi.mea este eu 5 m mai mare
decit Iatimea, sa se caleuleze lungimea dreptunghiului.
R.12,5 m.

26. Perimetrul unui dreptunghi este egal cup, iar diferenta laturilor nee gale este egala
eu d. Sa se determine laturile dreptunghiului.AplicaJie numeri~ p=60, d=20.
R. 25; 5.

27. Lungimile laturilor unui patrulater oarecare sint proportionalecu numerele 1; ..!.; ~

2 3

~i

2. Perimetrul unui patrulater asemenea eu el este de 75 m. sa se determine


lungimile laturilor patrulaterului al doilea.
R 18; 9; 12; 36.

28. Laturile unui patrulater au lungimile de 10 dm, 20 dm, 25 dm. Intr- un patrulater
asemenea cu el, Iatura cea mai mare adaugatn la cea mai midi ne da 28 dm. sn se
determine marimile Iaturi!otr celui de-al doilea patrulater.
R. 8 dm, 12 dm, 16 dm, 20 dm.

29. Una din bazele unui trapez este egam cu 10m, innltimea este de 4 m, iar aria de
32 m 2. La o distan~ de 1 m de baza data, se duce o paraleln cu ea intre cele doun
baze. Se cere lungimea acestei paralele.
R.9m.

30. Raza unui cere este de 25 em; doun coarde paralele sint de 14 em ~i 40 em. sn se
determine distanta dintre ele. Se vor considera doun cazuri: a) coarde de aceea~i
parte a centrului ~i b) opuse fata de centru.

R9cm; 39cm.

31. Aria latera ln. a unui paralelipiped dreptunghic este de 72m . Inalpmea lui este de
60 dm, iar una din dimensiunile dreptunghiului de baza este de

se afle dimensiunile bazelor acestui paralelipiped.

22 din cealalt:t sn
R. 2m; 4 m.

32. sn se construiasdl triunghiul ABC cind se cunosc: a) inruJ.imea AD(DeBC);


b) distanJa DE a punctuluiD Ia laturaAC; c) ortocentrul H al triunghiului.

- 151 -

33. SA se arate di: 120123 +123024 +110345 +1555 6 =177410

34. SA se calculeze aria unui triunghi dreptunghic, ~tiind di. o cateUk are lungimea egalA
cu 27 m, iar cealalta este cu 9 m mai midi decit ipotenuza.
R.A=486m2

35. Un trapez are baza mare de 32 m, baza .midi de 24 m ~i inlHJimea de 15 m. SA


se calculeze aria triunghiuluiformat din baza midi ~i prelungirea laturilorneparalele.
R.A=540m2.

36. Intr-un trapez cu baza mare de 35 m, baza midi de 20 m ~i inlHJimea de 12 m


seduce o dreaptn lungn de 31m, paraleln cu bazele, limitat'!l de laturile neparalele. SA
se calculeze distanJa de la aceasta dreaptn la baza mare.
R. 3,20m.

37. Se dA triunghiuldreptunghicABC (unghiuldrept inA) in care mAsura unghiuluiC


este de 60. In punctul C seduce dreapta (d) perpendicular'!! pe BC. Prelungirea laturii
AB intilne;te aceastA dreaptn in C ' iar perpendiculara in B pe AB intilne;te dreapta
d in C". Segmentul CC' are lungimea de 12/3 em. SA se afle: aria patrulaterului

C'BC"B' (B' fiind simetricullui B fata de dreapta d).


R. 1 7213.{3 cm2.

38. In triunghiulABC, laturaAC=12,5 em, iar innlpmea AD=10 em. Pe laturaAB se


ia un punctM astfel incit sA avem

BM:MA=~. Prin M seduce paralela laAC i per-

4
pendiculara pe BC care determinli pe BC, respectiv, puncteleN siP. Fie P ' simetricul
lui P fata deN. Paralela la MP' dusn prin P taie dreapta MN in Q. a) SA se arate d1
patrulaterul MPQP' este paraleJogram. b) sa se calculeze lungimile Jaturilor i
diagonalele paralelogramului MPQP'. c) Preiungirea dreptei NM intiln~e tangenta
in A la cercul circumscris triunghiuluiABC, in punctul T. Sli se arate di triunghiurile
ATM ~i ABC sint asemenea.
R b) MP=QP'= 2; PQ=P'M=..(f3 ; PP'=3; MQ=5.

39. Fie triunghiul dreptunghicABD, m( <t4) =90, in care sint date AD de lungime
15 em ~i tangenta unghiuluiB de 3/4. InliiJimea corespunz'Moare ipotenuzeiintllne~e
paralela dusli prin B la cateta AD in C ~i ipotenuza in I. Para lela dusli prin I la AD
intilne~e pe AB i CD respectiv in M i N . Sli se afle lungimile laturilor ~i
diagonalelor trapezuluiABCD. b) SA se arate di (MI]=[IN].
R. BC=80!3 em; AB=20 em; BD= 25 em;

CD= s.[f39 /3 em; AC= 332. em.


3

40. lntr-un trapez ABCD raportul dintre Jungimile bazei mici ~i bazei mari este de
1/3, iar inlilJimea este de 6 em. Laturile neparalele prelungite se intilnesc in punctul
F. Sli se atle distanta de la acest J}UDCt Ia fiecare baza.
R. 3 em; 9 em.

- 152-

41. Fie paralelogramulABCD in careAB=2 BC ~i m(<L4)=6p0 .Not!m cuM mijlocullaturii CD. Dreapta AM intersecteazA diagonala DB 'in E. a) S~ se demonstreze ~
triunghiulBCM este echilateral. b) Sa se arate ~ABDM este un trapez inscris in cercul.
de diametruAB. c) S~ se arate c:t triunghillrileADB ~iAMB sint dreptunghicecongruente. d) Dac:t DB=5f3 em, sa se afle perimetrul triunghiuiui DEM.
R. d) :._(3+2./3) em.
3

42 Fie cercul de centru 0 ~i raza R in care se construi~e diametrul CD ~i perpendiculara in P (mijlocullui OD) pe CD intersectea~ cercul 'in A ~i B. a) Sa se arate ~
coarda AD este egal~ ca lungime cu raza R. b) Sa se araie

~ AP= B~.

c)

S~ se arate

AD+PD=PC. d) sa se calculeze raportul BC_ e) sa se arate c:t (sin <!PCB) 2 +


AD
+(sin <!PDA) 2 =l. t) Da~ M este mijlocullui BC ~i E este proiecfia lui pe AD,
atunci punctele M, P ~i E sint coliniare.
Be
R.d)

_=2.
AD

43. Se da ecuapa: (Sx-6) 371 {6x-7) 370 ('Jx-8) 369 =1. ~~ mul}imea A={2; 3; 1; 4}.
Care din valorile lui x, xA sint solupi ale ecuapei. date ?
44. Se consider~ un triunghiABC in care AB+AC=lZ em ~i m( <!BAC)=48. Fie D
simetricul punctuluiB fat:~ de dreapta AC ~i E simetricui punctului C fat:~ de dreapta
AB. a) Sa se afle fungimea liniei frinte EAD. b) S~ se afle masura unghiuluiEAD.
c) ate grade trebuie sa aiba unghiulACB pentru ca semidrepteleAE ~i AD sa fie in
prelungire?
R. 12 em; 144; 60.

45. Prin virfulA al unui triunghi isosceJ [AB]=(ACJ se duce o dreapta (D) care taie pe
BC in M ~i cercul circumscris triunghiuluiin N. sa se arate ca: a) triunghiurileABM
~i MCN sint asemenea; b) AB este medie geometridi a segmentelor AM ~iAN;

=(CM)
NA
CN

c) AM

~i

AMAN
CN2

=(MB)2
MN

46. Se considern triunghiul oarecare ABC. Fie M un punct oarecare in interiorul


segmentuluiBC. Perpendicularele in B ~i C respectiv pe BC taie perpendiculara dusa
in A pe AM respectiv in B' ~i C'. sa se arate ~ triunghiurileABC ~i B'MC' sint
asemenea.
47. Se da triunghiuldreptunghicABC cu cateteleAB=c em~~ AC=b em. Not~ cu
0 mijlocul laturii BC. Paralelele Ia AO duse respectiv prin B ~i C intilnesc
perpendiculara din A peA 0 res pectiv In B' ~i C '.
a) Sa se arate ~AC este bisectoarea unghiuluiOCC' iar AB bisectoarea unghiului
OBB'.
b) Sa se arate ~ AB' este medie proporfional~ intre segmentele CC' ~i BB'. Care

- 153-

triunghiuri formate sint asemenea intre ele ?


c) S:I se calculeze perirqetrul patrulateruluiB'BCC' in cazul in care AB=12 em
AC=18cm.
.

48. Se

d~ f(x) o8: j ~S -~
[

f(x)eZ}.

X]

~i

R. c) 59,2 em.

Sll se determine

mul~mea. M,- unde M,. {x lxeZ ~.i


R.M={+12; +8; +6; +5; +3; -12; 0}.

49. In triunghiulABC, m:Isurile unghiurilor sint proporJionale cu numerele 2, 3, 13.


a) S:I se calculeze masurile unghiuriloqi s:I se construiascil triunghiul~tiind ~ latura
AB=l2 em. b) In acest triunghi seduce bisectoarea unghiuluiABC.~i in:llpmea din
A, care se intilnescin punctulD. sn se calculeze mnsurile unghiurilortriunghiuluiADB.
c) FieF simetricul punctuluiA fa~ de dreapta BC. S:I se calculeze lungimile laturilor
triunghiuluiABF. d) sn se arate c:I triunghiulABC este echivalent cu triunghiulBCF.
R. a) 20; 30; 1300; b) 15; 60; 105;
C) echilateral; l= 12 em.

50. Din punctulP exterior cercului (0), se due tangentelePA ~i PB astfel ~ triunghiul
PAB este echilateral. a) sa se calculeze masurile unghiurilor patrulateruluiPAOB ~i
sa se exprime perimetrullui in funcpe de raza R a cercului (0). b) SA se demonstreze
c:I cercul circumscris triunghiului PAB este egal cu cercul (0) ~i apoi sA se fa~
construcJia grafi~ a intregii figuri (folosind numai compasul ~i rigla negradat:I).
R. 60; 120; 2R({3 +1).

51. Se considerA dou'a cercuri tangente-exterioare in A. Notnm cu 0 1 _i 0 2 centrele


celor doun cercuri ~i cuR ~i r razele lor (R>t). Fie apoi B ~i C punctele de contact
ale unei tangente comune exterioare ~i 0 mijlocul segmentului BC. Paralela dus:I prin
0 2 Ia BC taie raza 0 1B in D. a) S:I se arate c:I patrulaterulBCO:P este dreptunghi ~i
s:I se deduc:I apoi ~ avem BC=2JRr : b) SA se arate c:I triunghiurileABC ~i 0010 2
sint dreptunghice ~i asemenea intre ele. c) Folosind asem:Inarea precedentn s:I se
calculeze lurlgimile laturilor triunghiului ABC in funcpe de razele R ~i r ale
celor doun cercuri. d) AplicaJie numericn R =9, r=4.
""' ,.-:;,A (1:J
"""V 13 Ac., _
uov _
13 ; BC.,l2.
R. d) AB"'-13
13

52 Se d:I f(x) =_2_, xeZ S:I se dermine mulJimea A - { xeZ lf(x)eZ }.


X+l

R.A ={-10; -4; -2; 0; 2; 8}.

53. Fie M un punct pe diagonalaAC a trapezuluiABCD (AB baza mare) ~i MP,MN


paralele duse Ia AB, respectivAD.(NeDC ~i PeBC.) a) SA se arate ~ unghiurileCNP
~i ABD sint congruente. b) Paralela din N Ia BC taie pe BD in R S:I se arate c:I
punctele B, N ~i mijlocul Q al segmentului RP sint coliniare. c) Care trebuie sa fie
valoarea raportului MC astfel ca s:I aiM loc relapa NP='!:.DB ?
MA

- 154-

MC
R. c) MA=2.

54. Se da paralelogramul ABCD in care m( <fABC)=150 ~i diagonala BD este


perpendicular!l pe AB. Fie E proiecJia lui C pe AD ~i F intersecJia laturii BC cu
cercul circumscris triunghiului DEC, avind centrul 6. b) Sa se arate ca puncteleE,O,F
sint coliniare.c) sa se arate ca BD este tangentala cercul circumscris triunghiuluiDEC.
d) Sa se demonstreze ca BD 2=BF AD. e) Daca AB=2a, (a>O), sa se calculeze
perimetrul patrulaterului BDEF.
R. e) 2a({f +1).
55. Fie mulpmile M,N,P,Q intre care exista relapile: MeN; NcP; PcQ; Qdf. sa se
arate ca M=N=Q.

56. Mulpmea Mare ca elemente divizorii numarului de 2 cifre (eel mai mic) xeN egal
cu 4 din rasturnatul sau, iar mulpmea N are ca elemente divizorii numarului de 2
7

cifre yeN egal cu 2 din rasturnatul sau. Sa se determine (MnN).


9

R.4.

57. Intr-un romb latura este medie proporjiomala (geometricA) a diagonalelor. Sa se


afle masura unghiului ascupt.
R. 300.

58. a) sa se demonstreze ca intr-un triunghi dreptungnic isoscel raportul dintre suma


catetelor ~i ipotenuzll este {i. b) Reciproc, daca intr-un triunghi dreptunghic
raportul dintre suma catetelor ~i ipotenu11l este {i, triunghiul este isoscel.
Demonstrap. c) Fie b ~i c catetele, iar a ipotenuza unui triunghi dreptunghic b=c.
Raportul b +C poate fi mai mare decit {i? De ce ? Sa se inlocuias~ in propoziJia
a
.
urmatoare punctele prin: "egal", "eel pupn egal", "eel mult egal". Intr-un triunghi
dreptunghicraportul dintre suma catetelor ~i ipotenu11l este ... cu fi.
59. Intr-un cere cu diametrul BC se duce o raza OAJ.BC (0 este centrul cercului) i
se ia un punct oarecare M situat pe acela~i cere. sa se spuna care linie frinta are
lungimea mai mare: BAC sau BMC ?
60. Pe un cere cu diametrul BC se iau doua puncte M ~i N situate de o parte i de
alta a lui BC. Cum trebuie alese punctele M ~i N ca patrulaterul BMCN sa aiba un
perimetru cit mai mare ? Ce fel de patrulater este in acest caz BMCN?
61. Se dau segmenteleAB ~i CD. sa se determine un punct M, astfel incit:
m( <UMB)=m( 4.CMD)=90. DiscuJie.
JndicaJie: Se

conside~

semicercurile care au ca diametru segmentele date.

62Fiemulpmile:M={xeNI ~eZ}. P={xeNI


x+2

~eZ}. sa se determine (MUP)nP.


x-2

R. MuP={O, 1, 4, 6, 10, 3}, (MuP)nP={O, 1, 4, 3, 6, 10}.

- 155-

63. Sit se arate cil dadi un triunghi are mAsurile unghiurilor propor.Jionale cu
numerele 5, 4, 9 atunci triunghiul este dreptunghic.
Jndica{ie: se line seamll ell dacll suma a doull unghiuri dintr-un triunghi este egalll cu mllsura
unghiului al treilea, triunghiul este dreptunghic.

64. In paralelogramul ABCD, M ~i N sint mijloacele laturilor opuse AD


arate cil BM ~i ND impart diagonalaAC in trei pitrJi egale.

~i

BC. Sit se

Indica{ie: se aplicll proprietatea liniei mijlocii in triunghi.

65. Se dit triunghiul ABC in care m( <!CAB) =60. Initlpmile BB' -~i CC' se
intersectea111. in H, iar bjsectoarea unghiului CAB intersectea111. cele doun in!Upmi BB'
~i

CC' in 0

~i

E. Sit se demonstreze cil A OEA este echilateral.

66. In dreptunghiulABCD, bisectoarea unghiuluiB ~i diagonala ce pleadl din acest


virf, fac intre ele un unghi de 15. Bisectoarea intilne,:te diagonalaAC in P, laturaDC
in E iar pe AD in M. Sit se arate cil ADEM este isoscel.
67. Se dit dreptunghiulABCD. Fie E piciorul perpendicularei dusit din A pe diagonala
BD. Se prelung~teAE cu segmentul (EF]=[AE]. Sil se arate ca AAFB e::te isoscel ~i A DBF
este triunghi dreptunghic.
68.

Se dit triunghiul isoscel ABC, (AB]=(ACJ. Se

prelunge~e

BA cu segmentul

(AM]=(AB]. Pe laturaAC se ia un punct D astfel ca AD=AC. Fie 0 mijlocullui BC.


3
Sa se arate di: a) MCJ.BC; AAOD-ADCM; c) M, D, 0 sint coliniare.

- 156a -

IV. CLASA a VIll-a


ALGEBRA
N.l. SUME ALGEBRICE
1. (-7ab) + (6ab) + (-2ab) + (-3ab) + (-ab ).

R. -7ah.

2 (-7a 2b)+(&z2b)+(-2a 2b)+(a2b).

R.O.

3. (-10a 2b) + (-5a 3) +(-12a 2b )+ (5a 3)+(21a 2b ).


4. 2ab 3 +(-1ab 3 )+( +3ab3 )+(-ab 3 ).

5. 2ab 4 +(-3ab 4 )+(-5a 2b3 )+(-3ab 4 )+( +3a2b\


6. (

-~ab)+( +~a 2b)+( +ab)+( -~a 2b)+( -~ab}

7. 1ax2-3by+5a-2ax2-1a.

- 156b -

R -azb.
R.- 3ab3.

R. -4ab4-2a2b3.
1 2b.
1
R. --ab-_a

R. 5~-3by-2a.

8. a3 + 2ab2--a2b +ab2-2a2b-b3.

R.

a3+3ab2-3a3/HI3.

9. ~~+a2.x+~--a2.x+a 3 .

3
5

R. ~+a3.

7
2

10. -a+2ay- ....:.ay+4a.

23 3
a--f>'.
5

R.

3 2b+4b-x-5a
7.
2
5 ?.
11. _a
b- -b-x.

3 2
7 2
R. -b x- _a b.

12 2,3m 2n-5an +4m 2n-1,7an.

R. 6,3m2n-6,1an.

13. 0,7ax-0,04ax-0,2ax-0,16ax.
0,5 2_ 3 + 2+ 0,3+5
14. -X-XX~.
2
2
4

R. 0,3ax'.
R. 2,5 xl- 5,1 x+ 5 .

2
0,3 2..
2..
7
15. _bxy- X y-O,?x y- _bxy.
0,5
2
2

R. o,5bxy-O,ssx2y.

16. _l_x+0,3x- 0 5x-0,13x-0,02x.


0,2
2

0,7
3
5
17. 0,3y- -Y+ - X - -X+y.
2
0,2
4
18.

5
3

R. 4,9x.
1,9 + _x.
11
R. -Y
2
0,8

-lU+-lU--tU--ax.

R.O.

2
5
19. _by--by+by+l,lby.

R.O.

22b+3-a
12b-2-a
52b.
20. ?a 2b-11-a

R. 0,6ab2.

2 2 +-ab
1 2.
21. 0,27ab 2 +0,23ab 2- _ab

22 -1,25a333
+-a +2,5a 323
-_a .
4
3

23. 3(a+b)2 +7(a+b) 2 +(a+b) 2.


24. 4(a-b) 2 +2(a-b) 2+(a-b) 2.

R. l..~.a3.
3
R.

ll(a+b)2.

R. 7(a-b) 2.

25. 5(a-b)3+7(a-:-b)3+(a-b)3.

R. 13(a-b) 3.

26. 2(a+b) 3+7(a+b)3+(a+b) 3.

R. 10(a+b)3.

Tl. 15a3b2-( +8a3b 2 ).

28. 0,75a-(-1,25a).
29. -4a 2-(-2,5a 2).

R. 7a3b 2.
R. 2a.

R. -1,5a 2.

- 157 ~

R.-0,2~.

31. 6,3a 3b 2c- ( +

~1

a c}
3 2

32.-2lx2-(-7x2+2)--8+10+14?.

R.O.

33. (a+2b-6a)-(3b-6a+6b).

R.a-1b.

34. a-[b-(c-d)].

R.a-b+c-d.
R. 2(2y-z).

35. (x+y-z)-(x-y+z)+(-x+y+z)+(x+y-z).
36. ~-2x2 +x+ 1-(3x 3-x2-x-7)-(~--4x2 +2x+8).

R.~.

37. 5a+{3b+[6c-2a-(a-c)]}-[9a-(7b+c)].

R. -7a+10b+8c.

38. x+ (y-x)-(y-z).

Rz.

39. (a+b-c)-(-b+3c).

R.a+2b-4c.

40. 44x+48y-(6z+3y-7x)+4z-[48y-8x+2z-(4x+y)].

R 6:k-2y-4z.

41. (5a 2-3ax+x2)-4a2 +5ax+(3a 2-7ax+5x2)-7x2.


42. (6x2-3x+8-(4x2-3x+1)-(2x2+7).

R.O.

43. (a-b)-(b+c-d)+(b+c-d)+(2b--a).

R.b.

44.

(~ab
+2.bc -!:.ac) -( -.iab +]_be -2.ac).
5
7
3
5
14
5

R.

1
14

7
15 .

ab-_bc-~c .

1 2 +-X"
31 2.
5 2x-_ax
R. _a
4
12
24

46. Un elev depune Ia C.E.C. o sumn C in cele trei lu1;1i consecutive de la inceputul
anului. In luna I scoate a lei, in a 11-a b lei ~i in a III-a c lei. Ce sum~ i-a mai
r~mas dup:l trei luni ?
R C-a-b-c.

47. sn se exprime di intr-un triunghi o laturn este mai mare ca diferenJ.a celorlalte
doun.
R. a>b-c sau b>c-a sau c>a-b.

- 158-

48. Suma masurilor unui triunghi fiind de 180, sa se exprime rna sura unghiului C,

cunoscind masurile celorlalte doult A

~i

B.
R m( <K) = 180-m( <fA) -m( <W).

49. Insemnind cu 2p perimetrul unui triunghi ale carui laturi sint a,b,c, sa se exprime
valoarea laturii b in funcJie de perimetru ~i celelalte doua laturi.
R 'lp-(a+c)='lp-a-c.

SO. Un elev are o sumlt de bani C din care cheltui~e intr--{) zi a l~i, in altlt zi 28 lei
~i in alta o suma cit diferenJ.a dintre cele doult zile. Slt se exprime suma ramasa.
R C-a-28-(a-28)=C-2a.

IV.2 INMULJIREA UNUI POLINOM CU UN MONOM

51. (m-n

+p)[- ~a)-

52 ( -5b 2 +2bc2 -4cd)2.b 2c 3


2
53'. ( -2a 2b 2 +5ab 3 -4b 4)( -4ab).

54. 13a 3~(-4al.r+5a 3x 3-3ax2).

2)

55. 1 mn (5 m - 2 m n+ 3 mn .
3
3
4
2
56. (6a+2b-&)1a.

57.(-5a2 + 3ab-8b2 )(-9ab ).


58. (4a 3-5ax-1) 7ax2.
59. (ax-5b-2ab )3a2 b.
60. (2a 3b 2-4ab 2c+3x-2a) abx.
61. (4m-2x-3ab+9mn)2a 2m 3b.
62 2ab2xy3 (2ax2y-3bxy2 +axyz-5ab 2).

63. (a-b +cn--an 2bc )3a 2b 3cn 2

IV.3. INMULJIREA A DOUA POLINOAME


64. (x 2-3x-7)(x-2).
65. (a 2-3x-7)(a 2-1).
66. (a 4-2a 3b+4a 2b2-8ab 3 + 16b 4)(a+2b).

R;J-~-x+l4.
R a4-3a2x-& 2 + :k+ 7.

R. a5+32b5.

- 159-

2 13x: 4
5x+
R. _
_+_.
2

69. (x 2 +y2-xy)(y2 +x2 +xy).


70.

(a+b-c)(a-b~c).

71.. (a +4b-c)(a-4b +c).


72. (a 4+a 3b+a2b2)(a-b).

71. (a 3-3a2x+3ax2-x3)(a-x).

R. (a-x) 4 .

74. (5a 2+ab-3b2)(3a 2-2ab+b 2).

7~. (a 5-a 4b+a 3b 2-a 2b3+ab4-b5)(a+b).


76. (~-ar4+a2x3-o3x2+a4x-a5)(x+a).

7'f. (a 3 +2a 2b+2ab 2 +b3)(a 3-2a 2lr+~-b\


78. (y4-2y3 +y2-4y-ll)(y2-2y+3).

R.i-4y5+8y4-12?+10y-33.

79. (3x3-&:2+4x-4)(2x2--4x-1 ).
2

sa. (4x -12xy+~ 2)(2x+3y)(4x

+12xy+9y2)(2x-3y).

81. (2x-y-(x + 2y)] [3x-2y-(2x-3y) ].


82. 3(x-y)2(x+y)-3(x+y) 2(x-y).

83. (2a-b)[(4a+b)a+b(a+b)]x2.
84. (a-b) 3+(a+b) 3+3(a+b)(a-b) 2+3(a-b)(a+b) 2.
IV.4. IMPAA'fiREA UNUI POLINOM CU MONOM

sa se efectueze urmatoarele imp~tiri:


ss(8ab4-6a2b3+4a3bz):2ab.
86. (6aZ.X)2-12a 4xly3-9a3x1y3):(-3aZ.X)\

- 160-

R. x2-2xy-3?.
R. 6y(Y2-x2).

-b\

R. x2(8a3

R. 8a3.

5x 6
R -+-+X)'.

90. (4a3b3-6a3b2+2a2b):2a2b.
91.(4a 7~ -24a6x6 + 36a 5x 7):(4at).

92. (25a 2-10a+ 1):(5a-1).

R Sa-l.

93. (8a4b2-6a3b3 +4a2b~-2a2b2):(-2a2b2).

94. -(15a4x2-20a3~ + 5aZ.X4):(-5a2x2).


95. (4m 3 +6m 2-m).( - 1m ) .
2

.,,{. 5 5+2a 2

a
4

IV.5. IMPAATfREA A

DOUA

3 2
x-T
.

POLINOAME

99. (6a4 +a2.r-t5x2):(2a2-3x").

too. (~-Zty2-z8y4):(2x+4y).
101. (4i3+~-29x+21):(2x-3).

R -a2-5x-7.

101. (4i3+~-29x+21):(2x-3).

R a2+5x-7.

102. (3a 5 +5a 4b-33a3b 2 + t4a 2b3):(a 2+7ab ).


103. (2a 4-13a 3b+31a2b2-38ab3+24b 4):(2a2-3ab+4b2).

104. (14a 5-27a4b+21a 3b2-3a 2b 3-2ab 4):(2a2-3ab+2b2).

IHEBA- 11

- 161-

Hr7. (x

~r 3 +x 2 +~-2){~-2)-

108. (27.2-9x4 +~-4r2-14x+6):(~--&2 +&-6).

R~+x-1.

109. (a 4 +2a2b 2 +9b 4 ):(a2-2ab+3b 2 ).

110. (12-22x+2x2-9x4 +27.2):(~+&--&2-6).

R3?+x-2.

111. (3?-14x+ 15):(x-3).

R.~-5.

112. (~-5ax4-20aZx3-5a3x2 +6a'!r):(~-W-3a2.r).


113. (.2+a 5):(x+a).
114. ~--a 5):(x-a).
115. (x6-76):(x+ 7).
116. (.2+ 1):(x-1).
117. (~-2&4 +37~-16r2 +12x+4):(~--&2+4x-4).

R ~-<tt-l.

118. (15a 4-7a3b--6a 2b2 +7ab 3-3b4 ):(3a2 +b2-2ab).

IV.6. EXERCIJ11 PENTRU APLICAREA FORMULELOR


DE CALCUL PRESCURTAT

R.~-1.

Rx-1.

R~+y.

- 162-

x4

R. 64
124. [(m3-9.r1y)(2x2 +3xy):~+o/--4x.Y+1-1J:(2x-y+ 1)+y.

us. {[

(~ )(~
-1

)=o.04:(1JJ-5>f

.1

R.1x-1.

~25}=<a5>:a 2

R. -
Q
R a2(a2 +bZ,.

127. {[(~-a5 ):(x-a)~-a2.x2-a 3x-2a 4]:(x-a)~-a2.r}:(x+a).

R.x2-at+IJ2.

128. {[(~+4r4-x6):(3-~+x4)(1 +x2) ]2-.x2} :(1-x-x4).

129. {[(3x4 + 1:a3y+ 12.r1y2):~-2xy-4jf-12x'Y~y}:(x4-:a3y+4r1y2).

Rx(x+2y).

130. {[(1~-2):(2+4x+8r 2)] 3~+~-14x+2}:(4x-1).

R. -k-1.

131. {[(20r)r4-45):5:(2xj+3)] 2-4x)r4+9.x2+4y..-9} 3 :(3x-zY) 3 +54x)r2-3~4 .

R27~-8y6.

132 {[(1;...~)(1 +x):(x2 +x+ 1)f+4x2 +~+~} :(~+x2 + 1).


133. {[(a 3-2a2+2a-4):(a 2+2)] 2+a3+5a 2+ 16a+4}:(a+2)2(a-2)+4.

R. l+x2.
R a 2.

134. [(18a 4x+3a2.r2-45~):(6a2.r-9.J) (3a 2-5x)]2+450a 4.x2--80a8--624x4.

R (x4+a8).

135. { {[(24x4-3xt):(6x2-3x)+2x):(2t+ 1)}3-6x(2t+ 1)}:(2x+ 1)-2t.

R (1x-1) 2.

136. [(2t+54r4):(2x+6x2)-3x] (1-3x)3:(1-3x) 6-

137. { [(27a3 54a 2b 36ab 2 8b "}:(9a2 +6ab)-

1
- -.
1-3x

~2]

R 0.

(3a 4b) 2 - 108a2b - l44ab 2 } :

: (3a+4b) -12ab.
138. {[(15-~+5x2-9x):(5-3x) "(x2-3)]2+ 18r4--80} 3-x24-3x16.

139. {[(1 +2m2-m +m 4-m 3):(1 +m 2-m)+2m]2-1}:(m 2+2m+2)+ 1.

140. { {[(9a4-12a3+ 10a2-4a+ 1):(3a2-2a+1)-3a2)2-4a2}3+ 12a-48a2}:(1-4a)+4a.


R (1+4al

- 163-

141. { {[16r2-(3r+5y) 2]:(7x+5y)} 3 + 15x).-75xy2 } :(x-5y) +5xy.

142. [4(x+ 2)2-9(x-2)2] (~-1000):{ (10--x) 2(5x-2) )-lOr.

R.-{x+lOl

143. {(x6-3x5 + 3x4-x3):(x2-x)2 (x2-x) 2-(x2 +xlJ:(3x 2 + 1) +x4 +x2.

R.(~+xl

144. {[(x+6)3-(x--6) 3]:(x2+ 12)-4(3r-2)2} :(5.,..3x) +4x2 + 5.

R.(2t-+3l

145. {[(x+2)2(x3 +8)(x 2-2x+4)(x-2)):(x4-4)}:(x2-2x+4)2.


146. [(x-1)(x3-1)(x2+x+ 1)-(~+ 1) 2 +5x3-&2+ 12x--&.
147.

{[(2x/3-0,5) 3 +2x2-!3-x/2):(4x~/9+x73+114)} 4x;3 +1/4.


2

~2r+16 3t; 4]+4-3r +X

148. [ (3 ,375x3 -8): 9x +

2.

R. (3x:!2-x) 2.

149. [x 4 +4+y2 +4x 2 +2X2y+4y-(x2-2-y) 2]:(2+y)-x2+~+3x+ 1.


150. {x2/36+ 1 +J+x/3-xy!3-2y-[(0,1(6)x-1-y] 2 } : x--6 .

R.2.

151. ((x+y-2)(x+y+2)+4](x+y)-(x-y)3 +x3 +t2xy2 +8l-2y3.


152. {((2x+y- .;2)(2x+y+J2)+2-2(2x+y)+l)-(2x+y+1)2}:(2x+y).
153. [(x2 +2xv'f +2)(x+/2)-3x2

f2 -2 J2 +6?+&+8]:(x+2)2

2
4
154. ][(x-y) -(x-y)+ll
-4(x-y)2):(1+2x-2y)-2y+x2.
2
(x-y-2)2

155. {[(x2-x /2 +1)(x2+x/2 +1)]4:(x4 +1)+x8-t}:(x8 +x4).

156. (a+x) 4-(a-x)4


157. (a6+b2)2-4a6b6.
4
4
158. 4a 6b -(a6 +b ) 2.

159. x 4 +x2y2+y4 .

- 164-

R.-4.

R. x+2.

R. (1-xl

160. Jr4l-xB-yB.
161.xB+x4 +1.

163. {((a 6 +3a 4x2--a 3~-3a 5x-l)]:[(a 2-ax) 3-1]} (a2-ax)~+2(a 2-ax)+ 1.
164. 4b 2c2-(b 2 +c 2--a 2) 2

165. { [ [

R. (a 2-ax+ll

R. (a+lJ+c)(-a+b+c)(a-b+c)(a+b-c).

.f588;/3./3 -x }<x
3

r-8>+(27 xl).

+3>:+9)

R. (ab-cd+ac +bd)(ab-cd-ac-bd).

R. (ac+bd+bc-ad)(ac+bd-bc+ad).

168. {(x"'-1 : _tJ-1 :rn+n)3: xMI-x6]:(x2-l)-x2.

169. (x"'+ 2 : xn+l. xn- 1) : x"' x 2]x-8}:(x-~+2x'n+l:Zt"'-(x+2) 2.

R. 0.

170. S:I se afle eel mai mare divizor comun al polinoamelor:


Pl (x)=6x6+ 12ts-24x4--48r3; Pz{x)=&s +48x4+.9~+64x2.
171. S:t se afle eel mai mare divizor comun al polinoamelor:
P1 (XJ')=280ry-280r~2 +70ry; P2 (XJ')=336x~2-42y.

R. l4y(1x-:V)

172 Sa se afle eel mai mic multiplucomun al polinoamelor:x2 +2r+l;x2-t; x+l.


R.x-1+_x2-x-1.

IV.7. DESCOMPUNEREA IN FACfORI


SlJ se descompunll fn factori expresiile:

174. 5a 2b+ l5a-5.


175. 8a 3-t2a 2b 2+4a 2c.
176. a 3b+a2b3 +a 2b.
1Tl. -10a 34b+2a.

R. 5(a~b+3a-l).
R. 4a2(2a-3b2+c).
R. a 2b(a+b2 + 1).
R. -2.a(Sa-2+311-1).

- 165-

178. 2m3-4m5+6m2n+2m2.
179. 54asbs--42a5c3-z4a4b1.
180. a 2 (a+x)+x 2(a+x).

181. 2p(p~)+3q(p~).
182. a(x+ 1)-2x(x+ 1).

R.1m2(m-1m3+3n+l).
R. 6a\9a4b 5-7ac 3-4b \
R. (a+x)(a2+x2).
R. (p-q)(1p+3q).
R. (x+ l)(a-2x).

183. 2(p-1)2-4q(p-1).

R. 2(p-l )(p-2q-l ).

184. mn(m 2+n 2)-n 2(m 2+n 2).


185. 4m 2(n 2-2)+2mn(n2-2).

R. n(m 2 +n2 )(m-n).

186. 9(b 3+b 2-b)+b3 +b 2-b.


187. 2(p~) 2-5q(q-p).

R.1m(n 2-2)(2m+n).
R. 10b(b2 +b-l).
R. (p-q)(1p+3q).

188. a(b-1) +c(1-b )-b + 1.


189. a(2-x2)+b(x2-2)-2+x2.

R. (a-b-1)(2-x2}.

190. (4a-5b)(3m-2p)+(4b-a)(3rlt-2p).

R. (3m-1p)(3a-b).

191. (4a+5b)(3p-2m)-(4b+a)(3p-2m).

R. (3p-2m)(3a+b).

192. (5a-2b)(3m+3p)-(2a-7b)(2m+3p).
193. (2a-5b ){2p+ 3m)+ (3a-7b )(2p+3m).
194. (7a-3x)(5c-2d)-(6a-2x)(5c-2d).

R. (a-c-l)(b-1).

R. (2m+3p)(3a+5b). .
R. (1p+3m)(5a-12b).
R. (5c-2d)(q-x).

195. ac+ad+bc+bd.

R. (a+b)(c+d).

196. ac-ad +bc-bd.

R. (a+b)(c-d).

19'7.x3+x~+2xz2+2z3.

R. (x2+a2)(x+z).

198. x3-xZz + 2xz2-2z3.

R. (x-z)(x2+a2);

199.~ +x~-2xz2-2z3.

R. (x2-a2)(x+z).

200. a 3 +2a 2+2a+4.


201. a 3-2a 2 +2a--4.

R. (a+2)(a2 +2).
R. (a2+2)(a-2).

202. t2x1y- 2ol+3x2

-s?-Jxly2+5y.

R. (4H2 +1)(~-5y\

203. (m2+4m)2--4.

R (m2 +4m+2)(m 2 +4m-2).

204. 9-(m+6ml

R. (3+6m+m2)(3-6m-m2).

205. (2a-3b)2--4b2.

- 166-

R. (2a-5b)(2a-b).

206. 9a2-(2a+3b)2.

R. (a-3b)(5a+3b).

16c 2-(3c+5d) 2.

R. (c-5d)(1c+5d).

208.. (5c-3d) 2-25d2

R. (Sc-&l)(Sc+ 2d).

'1J.Y1.

209. 9(5m-4pl-64m 2.

R. (23m-11p)(7m-11p).

210. 100m 2-9(3m-2p) 2.

R. (m+6p)(19m--(,p).

211. 16(n+q) 2-(39--n) 2~

R. (5n+4q-39)(3n+4q+39).

212 (n+3q) 2-4(q-n) 2.

R. (5q-n)(q+3n).

213. m8-6m')3+9y6

R. (m4_3y3)2.

214. 4p12-20p6z5 +25z10.

R. (1p6-5~)2.
R. (a+3) 2.

215. a 2 +6a+9.
216. -30ab2 -i-25b 4 +9a 2.

R. (5b2-3a?

217. -6a 2b 3 + 1 +9a4b 6 .

R.(3a2b3-tl

218. 3t+t&+27~i.

R. :k(1+~~2.

219. 9x4-12t3 +10r2-4x+l.

R. c:u2-1x+

220. x4 +~+19x2 +30r+25.

R. (x2+:k+5)2.

221. 4x6-2ar5+25x4-1~+30r2 +9.


222. 16--4x2-4a2 +a':x2.

223.

225. 25a 2-a 4-25b2 +a 2b 2


'1.'JA 9a 4 +45a 2-4a2-20.

m.

R. (~--.sxl-3)2.
R. (2-iJ)(2+a)(2-x)(2+x).

3x2-12+x2-4.

224. x 4 -9x2-x2 +9.

3&-4xyz+9-yz.

228. a 2bL36a 2 +b 4-36b 2-b2 +36.


229. a 3b 2-lOOa--a 2b3 + 100b+a2b2c-100c.

230. 4a-16ac2--a2+4a2c2-4+16c2.
231. 3a 6x10 + 30a 4x 5y2 +75a1y4

1l

R. 4(x-2)(x+2).
R.

~-l)(x+l)(x-3)(x+3).

R. (a-b)(a+b)(5~)(5+a).
R. (3a-2)(3a+2)(a 2 +5).

R. (4x+1)(3-y)(3+y).
R. (a2+b2-l)(b-6)(b+6).
R. (a-b+c)(ab-lO)(ab+ 10).
R. -(a-2)2(i-2c)(1+2c).
R. 3a 2(a2~+sil

232 36an+Z+ 16a"-2b 2 +4&flb.

R. 4dl-2(3a2+2b)2_

233. x2 + 2xy +l-z2.

R. (x+y+z)(x+y-z).

234. 9-y2-6yz-9z2.

235. 25z2-4x2 + 12xy-9y2

R. (3+y+3z)(J-:y-3z).

R. (5z+1x-3y)(Sz-1x+2y).

167-

236. 4y2-20yz+25z 2-36.


'1:37. a 3+a2b-ab2-b3.

238. 4a2m2--64a2n2-m2+ t6n2.


'1:39. 3t5-192x-4x4 + 256.
240. 2&t3-&2y-7x+2y.
241. 2ac+a 2+c2-b2.

242 4a2b2-(a2+b2-c2)2.
243. 6a 3b+a 2--6ab3-b2.
244. 8a 3-t2a 2b-&2+12ab+ia-3b.
245. 4a2-24a3+4&z4..,.J2a5-(1-2a)3.

246. a 2-(a+b) 2-2a 2-ab.


247. 4x2-(a2+b2)2+2a2b2+b4.
248. x4 +y4-(x2-y)2+x2+v2-(x-y)2.

249. 4x4-y2-4x2+.1.
250. 4x3-12x2 +12x-4-y2(x-1) 3.

251. a4-b2(2a-b)2.
252 a 4-16c 2(c-a) 2.
253. (a-2b) 2+2b(a"""2b)+b2.
254. (2a-b) 2-2b(b-2a)+b 2.
255. (m 2 + 1) 2-4m 2.
256. 36nz 2-(m 2+9) 2.

R.. (2)1-'5z+6)(2y-5z-6).
R.. (a+b) 2(a-b).
R.. (2a-1)(2a+l)(m-4n)(m+4n).
R.. (:k-4)(x2-8)(x2+8).
R.. (1x+1)(1x-1)(7x-2y).
R.. (a+c-b)(a+c+b).
R.. (a+b+c)(-a+b+c)(a-b+c)(a+b-c).
R.. (a+b)(a-b)(6ab+1).
R.. (2a-1)2(2a-3b).
R.. (2a+1)(2a-l)(l-2al
R.. -{a+b)(2a+b).
R.. (1x-a2)(1x+a2).
R.. 2ty(xy + 1).
R.. clx2-1-y)(2x2-t +y).
R.. (Z...,X2+y){x-t)3.
'- (a-b)2(a2+2ab-b2).
R.. (a-2c)2(a2+4ac-4c2) . .
R.. (a-bl
R.. 4a2.
R.. (m+t)2(m-1)2.

R -{m+3)2(m-3l

257. (p+q)3-3(p+q)2(p-q)+3(p+q)(p-q)2-(p-q)3.
258. ac 2-ab 2+b 2c-c 3.

R.. (c+b)(c-b)(a-c).

259. (a-b)(aZ-c 2)-(a-c)(a2-b2).

R.. (a-b)(a-c)(c-b).

260. 0 2b4c2-a2b2c4 +a4b2c2-a4c4.


261. a 2-ab-b-l.
262. 4(n-2) 2+9+ 12(n-2).

- 168-

R.. 8q3.

R.. a 2c 2(b+c)(b-c)(a 2 +b2 ).


R.. (a+l)(a-b-1).

R.. (111-1)2

IV.8. SIMPLIFICAREA FRACJIILOR ALGEBRICE


La inceputul acestui capitol se imp.une, din nou, urmatoarea recomandare: la toate
exercitiile cu fraqii algebrice (adidl avind litere la numitor) se va preciza, in primul
rind, mulpmea valorilor cu care se pot efectua. operaple, astfel ca fractiile sa aib!
sens.

sa se simplifice:
263.

264.

2x 4-Srly +8r2y 2
x4-2xly

R. 2(x-2y).
X

20a5x 2+16a 3bx 2


--~----~=---~

75a 4b+120a2b 2+48b 3


Sb

R.

-:-=l'
4a

266. 65rly-60r2y2
39x2y3 -36xy4

:-2'

5
2
1J)7. 12x -27xly .

R. 3t'(1x+3y).

5r

4y

8xly-t2x2y2

'lfiJ.

3y

3r4c+5rlyc-y~3c2

2xy2c2-3r2y2c-5xy3c
270.

t2x2-8ty-4x(3t- 2y)

RO.

9x2 + 4y2 -12xy


271.

272

273.

y+5

R._.

7y+xy+35+5r
14x2-7ax+2xy-ay
4x3 -4ax2 +a 2_r
ax-6+3r-2a
at+6-3t-2a

X+ I

R.

7x+y

x(2i-a).

a+3
a-3

R-.

t..!.a 4b 2 -0,125a4b 2-b 2

27~ ------~-------

a2b-b

3ac2+3bc2-3ab2-3b3

215. --~--~~=-~
6ac2+6bc2-6ab2-6b3

- 169-

zn.

~z +1}+0,75y

2
]

~+~

278. 18x4 -8r6:4r2 -1


(2x-1)(4r 2 +1)

R 2t'+l.

(4r4-7x:14r2)(4r4+~)

~-

32x10_1

r- 1~4 .

4a4 -2a4:a2-2 a2+ 1 -b2


2
2a -b-1

~281.

(X2y+xy2)2-(x+y)2

x3y+2x2y2+xy3 +(X+y)2

282 ~-;):(1Z-yz-xy+j).

R.&'.

R.~+b-1.

R.q-1.

R. (x+y):(z....,).

R.~-9.

R. x+y-z .
. Q+Z

~-

243a6 b 6 -1 125b9a 3
2

9a 3b 6 (9a 2 +15ab+25b )

R.3a-Sb.

286. [ (0,04r2 -0,25l):(0, 2x +0,5y) ]2 10.


2x-5y
Jo,(3)y 2 +5y 2
1Jr7.

.13 -9y 2+(2+3y)3y


y
2+3y

- 170-

R.2.

288. X2+y2+Z2-2tz+2xy-2yz

R. x+y-z.

x-y+z

x2-y2-z2+2yz

(x+b) 2-(a+e) 2
289.
2
(a+x) 2-(b+e)

290

R. X~+b~
X+a-b~

(ax-x)(x-a)

-1

R. -O+X

a 3x-ax3 -al_x+x 3
azxz -xzbz +2azx-2bzx+a2-b2

291.

(a-b)(x+l

R. (x+l)(a+b).

-a 2-ab -ac -be


292. -~--

R. -(a+e)
a+b

ab+b2+a(a+b)

[(}-o,625b) (jb.o,oo)f9a3~ - ~
2

291

294

(~-iH ~z ~)

R. 24a+Sb.
40

(zo ~ 2 -/401,6016 J{;i


2

xy -y

R.

X+l

s-

4a3b4: 2 -10a4b6-1
19 1336b2
~-------~2~3------2mb +1

296.. [(2ab-c)(2ab~)]2+8a2b2c2-2c4
2ab-c
R.l.
:;a2x2 +3b2 ~+9a2x-9db

298. ---::--:----:;----(a3x3 -ab'x)(tQ:-b ..00)


299.

-2a3+3a2b-2a-3b
-=-----2a2-2a+3b(a-1)

R.

ai(ahb).
R.a+l.

- 171-

300.

[2.
.2.
a2 b2

.2.Ja

6 2

ab

b -a

-a

b
R.a+b.

a 4b

2
( -1 - -x+ 1) --(a+b+x)+-1
x +1
a ab b ab
ab
301.
abx-ab

x-1

R.~.

a b

302. 4a2y4-4ay3+y2+(2ay-1)2

R.

(y4-1)(2ay-1)2
x 3-x 2-x+1

T:" "
y -1

x5-2x3+x

1
R. X(X+l)"
X+

304.

x 2 +4-4x
x 3 +2-2x 2-x

R. ,..-;
X -1

305.

ax+ l-a-x
ax-1-a+x

303.

306.

x-2

R.~.
a+l

X}'3 +2x2y2 +X3y+X}'2(x+y)2


xy2-x-y(l-y2)

3m.

a 2 -b 2 +ac -be

R. xy(x+y).
y-1

R.

a2+b2-c2 ...2ab

DL

2ac-a2 -c2 +b 2

a-b
a ...b-c

R. _a-b-c

a+b+e

a2+2ab-c2+b2
2b2
Ol~a2-a2_.:__+b2

309.

:no.
311.

(a+b)(O,l~ -1)
ax2 -aJ0,0256+ 4b -x 2b
25
(0,4+X)(a-b)

ax 2+0,1(6p2-a-..!:6
(x-1{a+

- 172-

!)

R.a-b.

R. x-!.

R.x+l.

312. 2(x2+y2)-4xy+6(x-y)2.
2(x 2-y 2 )(x-y)

4t 2+12r+9-2b 2x-3b 2
313. - - - - - - : - - 2r+3-b2
314.

4
R._.
X+y

R. 2r+3.

a 3 -a 2 b -4a +4b

--::---=---(a2-b2)(a-2)

315.

4r

2 1
-

2t'-l

y(2r+l)-4t-2

R.~ .
y-~

3
2
316. x +bx +ax+ab
x 2-ax+bx-ab

317. a4: 25-0,04b4-(a2b2-b4): 25.

(a 3-a 2b):5

Ex 2-1,41(6)-X 2 +1

318. _1_2_ _~-


x-1

R. 5(x+l).

12
ac +ad +be +bd -a (c +d)
ac 2-ad 2+bc 2-bd 2

319. ---:----:~~~...;....

R. a-b.

321

_ a 3 -2a 2 +9a-18+6a(a-2).

a 2 -2a+3a-6

7+x 3 -7x 2 -x
322. -.,..----,-....,.....-......,._
(x-l)(x-7)
2
2
323. (1-ab) -(a-b) .

a3b2-a5b2

R.a+3.

R.x+l.
1- b 2

R. -::3.'2"
a b

- 173 -

326.

x 3+x2y-x-y

X+l
R._
.
X+Y

~~__.;;.-=--..;..._-

(x2+2ty+y2)(x-1)

37:1.

a4-b4 +2ab(a2-b2)

(a 2+b 2+2ab)(a-b)

.R.a+b.

328. xy(a2-b2)+abx2~aby2.

ax-by

R.~ .

abx 2 +aby 2+xy(a 2+b 2 )


2r4+4x~ +2r1y2 +4x2yz+2r2z2+4x3z

329. ------~~~~~----------x3 -xy2 -xz2 -2xyz

2(.r2 +y2) +4xy-2z2

330. __..;..___.;.......;.__-=--~

tzX+u;r

R. Zt'(X+Y+Z).
x-y-z

X+y+z
2(x-y+z)

R.

4z(z+2r)+4x2-4y2

331.

2ar3 +a 2_r2 +X4 -b 4

--,----,...--~----,.

x2(2b2 _0 2) +X4 +b 4

2b 2 +a 2 -3ab+ac -2bc
332. ----:---=---=-2bc +a2....,b2-c2

a-'Jb

R.~ .
O+o-c

1
R. -:-!'
a

R.

2-X)'+Y 2

2
2

R. 2(a +b )+ab

337.

3x 3 +24~
2r+4-5(x+2)

- 174-

338..

339

340

341.

.%2 -3xy+XZ+2y2-~
x2-y2+~-z2

x-2y
R. _
_.

x ...y-z

a3 -3a2b-b3 +3ab2+x(a~b)3

(1+x)(a 2 -2ab+b2 )

R.a-b.

a3x3 +b3x3 +27(a3 +b3)

(r+3)(a+b)

a 3x 2 +b 3x 2 +3abx2(a+b) +(a+b)3
a2xl+2abx2+b2x2+(a+b)2 .

8a3-36a2b+54ab 2 -21b 3 -1
342. -------::;------

R.a+b.

R. 2a-3b-l.

(2a-3b)2+2a-3b+l

343.

as +bs -a2b3-a3b2
2
(a-b 2)(a 2+ab+b )

R.q+b.

21a 3x+S4a 2bx+36ab 2x+8b 3x-(3a+2b) 3

344.

345.

(x2-1)(3a+2b)2
8ax3~3+8bX3+by3

R.~ .
X-tl

R. (:a+y)(a+b).

4x2-2ry+y2

x 3 -t-3x2 +3x)(x-1) 2 (x-1)-1


346. (
.
(x-1)3 +1

347.

a3x-a3y-3a2x2+3a2xy+3ar3-3ar2y+x3y-x4
2
(x-y)(a-x)

R..a-x.

x-2

R.T.

R..b-a.

- 175-

k.. y (.hl)

1-y2 .

R.

(a+2)2.
1 ..
R._
x-1

355.

x 4 -7x 2 +6

R.x-1.

(x 2 -6)(x+l)

IV.9.0PERA)1I CU FRACJll ALGEBRICE


a -b a+b 3a 2+b 2
356. - - - +--.,__,...a
b
2ab
a+b

a-b

R. (a:Jb)2.

357. - + - + 2 .
a
b

R.

O+b
~

ab

359.

360.

(a -b ) 2

(b -a) 3

(a-b)3.

2x

X-2

X2+4t+4

--+--X+2

361. _1___
3_p-3

R.

2p+6 2p2-12p+18

3()2. a+b + b+c .~.


ab
be
ac

R.

-1lk-28

(x+2)2(x-2)
R. -]p

+ 15p-45.

2(p-3)2(p +3)
R. 2(ab+bc+<:a)

a&

c-a+b

R. / ) "

- 176-

364.

a2-x2-y2

R. (a+X+Y)(a-x-y)

-1.

2xy

2XY

2
2
365. ((2a-3)(2a+3)J +72a -82:

4a2 +1: 2a-t-2a.

4
367. (

368.

4a

12

-4)
4a

2
R. (a+l) .
2

-8a -a- - a-2


- +0,5.

8a2

a-l
R._.
a

(4a 2 -t6:a+2_a-4).
4

R.l.

7a-12

2
2
2
369. {((2a-3)(2a+3)] + 72a -85: 2a +1_3a2 +1} 1 .
8
4
(a+1)2

370.

R.l.

2
2
366. (2a-1_ a+1 + a +8): a_+1 + a -+a.

R. a-1

a;r

3
2
(1~:21
)'(21
:t<P)399_a 2](1
. -.+a)+a.
[
4

371. [

(3

5~ a 2 ):(54b 2
52

3 ) _ 3 ]( a _ 3)- 3
- . - - -
b2 3b b b

a ].x-a
a-x
--+-.
3 . 2

R.

y;

372 ( 0,1(6)x2 - 6

l73.

25t2 -7x:2&3 10r2 -1

Sr-..!.

R.a.

--.

2x

R.O.

2x

[4x2 -1,1(3)+ 125 ]:(2x+l)


374. {

2x

2 }

+ - ~x

2x

2x-2
-4-

. .BA 12

:(1-x) -x.

R.l.

R.x+l.

- 177-

376.

r.

72x' -2x
4&:2+&

-.!.],

3!:
(6<-1)- 3!:.
4 8
4
2

R. -
4

m. ( 4x2-&y 2x-&'y.&>yl.]=x-2y -4x.


X
X4 -2x:Y
X
378. [ 65.t'y-6Ck'y2. Sx
39x2y2-36ty3 3y2

-+

Sx-3y2- Sx.

2r

3m

2 .
lJH 7y

R.l.

a-x)-2x-a.

R.a.

2r+y

(JWz~~~x2h
34 . 22

2a 2

381. [ ax2+X2-4a-4 . 16 -x2(x-2)]:(l:2-4)+x.


4a+4

3S"L [(

R. 7.

]:(7

l)- a-b4 .

1
383. ( a2x -a2y-b nb'y . a -b _1):( a-b +

4(ax-ay+bx-by)
4
. 4

~ [[ a2x2-4a2+X2-4 ._:_ -I}(x-i ) 4,


X+2

385. [ 2a'2 -9J_l__ ~.


(a+1)2
3a-9 3

r l

386. [[ 9a2 -x2 -2x-1 -3a +2(x+l)+l :(x+2).

3a-x-1

387. [ b2-2bl-4a2 2ar2(b-1)+1-b2.


2a+b-l

- 178-

R.2.

X+2

J~: ../~7 f- ~ ~H
a2X2 +X2

R-1.

3y2

3y2

2
2
379_ [x .xy + 4(3!: +3ry+0,751J ]

R.2.

R.-1.

R.O.

R.l.

R.x+2.

R.O.

388. 4a2 -4ax+x2 -(2bot-X)2. 1 -2.


2a+2b
a-x-b

389.

x2 +3x-x4 -3x3

x2+3x

R.O.

1
2
- +2(x+l)+l]:(x+2) -1.
1-x

R.O.

R.9~.
X ~y

392 a-b-c+ b+e+a + c+a-b


be

ca

ab

R. (b+e)(a~b)(c+a)

abC

R.

-,;;::m

395. a+2b- (3a+2b)b.


a+b
396.

7
2n--m

(a+b)2

--~

12m

m+'ln 4n2-m2.

398.

ax
a-x a+x
a2-x2 a+x a-x

399. ~--:-+-+-.

2y
R._.

y-x

1
1
2a-b
401. - + - - + - a a+b

a2 +ab

R.~.
a~o

- 179-

X+2y

X:-y

402. - + - - + --

x-y x2-xy

x2

a+x a 2 +x 2 a-x
403. - + . - -
a-x a2-x2 a+x
R.

.:!::.
X

1 1

-+-

a b
2
405. --(a+b) .
]

ab

- [(~ -1Jlh2 -1].


41r7.

((~-~r zt.~.A
3] a4x'2]
2- ax2 --4-

~~-

a2x

408. [(

a3x3_

: a2x3.

1-a b 3
b
409. ---+1-a-=~

3b2 1 _a2

3(l+a)

R.-1.

R.1-a.

3a
R.-~

a +b
2

412. [(-a--d.+-a-)(m -1)-2am]:(m+l).


m+l
m-1

- 180-

R.-d(m-1).

b
R. -
a

1
R. -a

415. (-1- 1 )[
: a- 1-2a2 +1) .
1-a
1-a
416.

(m+t-_):(m-~).
1
1-m

417.

02
(a-.2....):
-a+l .
t-a a2-2a+t

418.

(4c 2 +21_6): 2cn+3n-4c-6.


2-2c

R.~.

m-1

R. a-1.

R. (2c+3)(1+c)

n-2

2-2c2

R.

419. (2ab+4b-3a-6]=(4b2 +21_6).


2-2b2
2+2b
420.

Jr2y3-t2x2ys
3(1-4y2 )

421.

422.

a+2
(1- h)(2b-3)

2 3 o,o4t2-1
y +--~ +1
5

+ b)
.(2a+b)-0,125].0,25a
[3(a
2 3 6
2

R.~ .
2a

x)6a

5x- 4t +
2a 3a a
9ta

R. 13

9a'

R.I.

R.I.

R. 2.

- 181-

1
R. Qlj'

R.

430. -5a+ -5x+ lOax ] : ( -a+ -x+ 2ax ] .


( a +X a-x a2-x2 a +X a-x a2 -x2

431.

l-3a
2(lt-3a)

R.S.

2 +a -] :(b--2+a)b .
(a 2b+ab -a+b
b 2+ab
a

R.~.
Q-t-0

R. a(n-a)

-n+O
-

4a][2a

4al

2 --- .
433. -2a+ -2+ - - : - + [ a+l a-1 a2-l a+1 a-1 a2-1

l(

434.

2ab + b - : 12a-3b)
- - - .
[ 4a2-9b2 3b-2a
2a+3b

435.

2
2
1
[_.!!_
+__ +--]:[p-2+ lO-p ].
p2-4 2-p p+2
p+2

R.

(~)2
a-1

R. _h_ .
2(3b-2a)

R. -::r-
,{,-p

R. 2a(b-2a)

h+2li .

- 182-

4xy )[
X -y
438. X--+y
. x+y

2ry ) .

R.X.Jj.

x+y y-x x2-y2

R.

b-a.

R. --.,
a+~

441 [x+1 _ 1-x _ 4t

)[- 2 (

1-x 1+x x2_ 1

1
x3+x2

_1-x _1)]
x2

R. 2(x+l).
1-x

R.

2+n.

2
R. -
a

R. a+1,5.

1
R. - -

4a

R.

--,p

a
R. "Q.;J; "

R.a-b.

2
R. J;"

1
R. (jfj "

- 183-

lt. a+x.

a-

R. a-2

8 [ (1-"""""4ll
a +4) :( 1 21) ].
453. 1- a 2-4

Q:;:i"

2
2
454_ [1+a _ 1-a ):( 1+a _1-a)
1-a2 1+a2 1-a 1+a

a
R.~ .
l+a

2
455_ (a+b _ 2b ) b-a +(a +1_ a): 2+a.
b
b -a a 2 +b 2
2a -1 2 1-2a

2-t:b
R. - 1J)"

R. (a-1)

a -a+1

R.-

n(a+n}"

458.

3nx

x-n

R.O.

R. a-x

459.

b+x

IV.10 VALOAREA NUMERicA A UNEI EXPRESll ALGEBRICE

..
461. Se dau expresnle: 1=

- 184-

1-~
[
1-x
; 2=
2

1+X1+X

2x 3 +2x

4x 2

) 2x-2
1 --
X 2-X

a)

S~ se calculeze valoarile lui 1 ~i 2 pentrux= .!..

b)

s~

4
se calculeze valoarea lui 1 pentrux=1,41(6).

c) S:l se calculeze media proporJionall a valorilor lui E 1 ~i E 2 aflate Ia a).


R. a) 1 = ~; 2 =9; b) 1"" :;.; c) media proportionala a lui 1 ~i 2 este

./6.

462. Se dau expresiile:

a=~2+(8x3-1) (21'+~2
~2-1

1) SA se adu~ Ia forma cea mai simpUi. 2) S:l se arate apoi


pentru orice valoare a luix pentru care a ~i b au sens.

~=

ab-a+b+l=O,

R. -:a-1;

X+1

-X

463. Se dau expresiile:


X+1

1-2r2

A = - + - - ; B=
; C=x+1.
1-x
X+1_ 1
1-x

2-t
X

a) SA se adu~ Ia forma cea mai simpi~ b) S:l se calculeze media lor aritmetidl.
c) Sl se calculeze valoarea numeri~ a mediei aritmetice g!lsite pentru:
1

x=

1,5-4

1,1(6).

Jt,5625
R.a)A _1+x. 8 _x+1.c- x

b)

c)

- t=i' - X-T' - t=i' . 3{1-x)'

S:l se
pentru:

adu~

( 2

Ia forma cea mai simpll i apoi s:l se calculeze valoarea

1) 7 .

49
-18.

numeri~

8~25

X= 1,75:--1,751- ;_ ~1y=- - -
.
3
8 16
5 4 096

465. Sl se afle valoarea numeri~ a expresiei:


2(7,125+x) -.!_J7 056
21

R.S.

- 185-

PROBLEME PENTRU CLASELE a VIll-a SI a IX-a.


IV.ll. VALOAREA ABSOLliTA A UNUI NUMAR REAL
470. Sa .se reprezinte grafic func)iile: f :R-+ R, f(x)= 12x-ll +2lxl; g :R-{0} -+ R,
g(x)=

J::l.
X

471. Fief, g :R-+ R, f(x) = lx-11 + 3, g(x) = 12x-11 + lx I sa se calculeze f(R)ng(R ).

472 Daca a:sxsb, sa se arate ca lxl ~max (

Ia I, lb I).

473. sa se gaseasca regiunea din plan in care se ana puncteleM(xJ') tiind ca


lx-yl = lxl +

IYI

474. Daca XJ'eR, sa se arate ca lx+y I= lxl + lyl-l.iyl =xy.


475. sa se rezolve ecua)iile:
a)x+212x-31=3; b) 12x+1l+lxl=l;c) 213r-21+313-2rl=13;
d) lx-ll+lx~2l=lx-31; e) lx2-1l+lx-3l=2.
IV.12. INECUAJll
476. sa se gaseasca punctele din plan pentru care
a)

3r-j+6~0;

e) 2x-y-2~

b) 2r-j<2; c) 3r>y; d) x+y-4~0; i x-ys.O;


ix+2y~l; t)x+y~l;

g) x-2y+1s0; 2x-y-'t<O;

2x+3s3;x+2y=4;

X-j+1~0;

h) X-j~O;

2x-j-1s0;

x+y~.

4Tl. sa se rezolve sistemele de inecua)ii:.


a)2x>5x-3; 4(x-i)s(~+ 1); b)(x-1)(x-3)~(x-1)(x+2); (x-2)(x-3)s(x+2)(x+3);
c)

x-2 X+3 x-4 x-5 .


2
2.
.
(x-1) >(x-2) , d) x-2>2(x-5),
2
3
4
5

-+-~-+-,

e)

x-m

-~1;

x-2

x-1
-C!:2;
X+1

x-m

-s2.
x-l

IV.13. ECUA111 DE GRADUL ll


sa se rezolve urmatoarele ecua)ii :

479. 25x(x+1)=-4.
-

187~

2x X+2
X+2 2x

481. -+-=2, (x,..-2, X"'O).


2r-1 X+1
482 - - = - , (XER-{-1,2}).
X+1 x-2
X+8
24
483. - - - = 2 , (XER-{4,8}).
x-8 x-4
X

X+6

484. - - - = - + - , (xER-{6}).
x-6 2 6 6-x
X+2 2r+l3
+-=
, (XER-{-1,1,2}).
x-1 x-2 x+l
X+1

485. -

2
2
489_ (x-12) _ x + x(x-9) = (x-14) +5 .
6
9
18
. 2

=2.-~.

25
490. _x_+
(xER2r-1 4x2-1 27 1-2t

R.x1-ts, .12 tS,8.

{-~.2 !_})
2

R. x1 =13, .12 =

.!1 nu are sens.

1
1
~2
.
491. +-.- +
=0, (x ER-{2,5} ).
x-2 x-5 4(x-2)(x-5)

492. a?-2(a-1)x+m=O, mER, m ..o. Pentru ce valori ale lui m ecuapa: a) nu are
solupi; b) are solupi.
R. a) me (~

+'); b) ( -~,~) doul soluJii,


m=l/2 o solutie.

- 188-

496. ~-(2-

.fi)2 =0.

497. ~+a 2 +b2 =2ab;(x-1) 2-25=0.

498. sa se arate dl urmatoarele ecuaJii nu_ au radacini pe mulJimea numerelor reale:


lt 2 +~+20=0, x 2 -x+1.:=0, 4r 2-x+5=0.
S! se rezolve ecuapile:
499. x 2 -(m+n)x+mn=0.

500.x 2 -2ar~a 2 -b 2 =0.


501. mnr 2 -(m 2 +n 2)x+mn-=0 (m,n"O).
502. m 2x 2 +fpm -qm )x -pq =.0, (m P"O).

506. x 2-2a 2bx+a 2b 2(a 2-4b 2)=0.


Str/. c2.t 2-2aa+a 2 -4b 2 =0, (c"O).

a+2b
a-2b
R. Xt--, X2--

SO&. (m2-n2+x)2=4m2.t.
509. x 2-2(a 2+b 2)x+(a 2-b 2) 2=0.
510. (a-x)(~.-b) :;t, (x a+b, ab>O).
(a-x)(x-b)
(
2

511.

4a2x 2 -4abx+b 2 -1=0,

(a"O).

a a-1
x x-1

513. -+-=2, (xeR-{0,1}).

- 189-

1
R Xt =-:-T

514. (a 2 -b 2)x2 -2ax+1-0, (a~b, a~-b).

x-a
2a,
515. =a

x-a

(a~o.

a-o

xz=---r
a+O

r-}
xeR-lU
).

IV.14. PROBLEME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL


ECUA'fiEI DE GRADULll
Etapele de rezolvare a problemelor cu ajutorul ecuaJiei de gradul doi sint:
1) Alegerea necunoscutei. 2) Punerea problemei in ecuaJie.
3) Rezolvarea ecua)iei. 4) Verificarea soluJiilor ~i interpretarea lor (dadl ele
convin problemei respective sau nu).
Problemll rezolatll. 0 asocia)ie de tractor~i trebuie s~ insruninJeze 200 ha
intr-un anumit num~ de zile. Ins~minJind cu 5 ha in plus pe zi, au terminat ins~
minJarea cu 2 zile mat devreme. In cite zile ~i-au propus ini)ial sll termine insamintatul ~i cite hectare au fost ins:tminJate pe zi?
Rezolvare. 1) Alegem necunoscuta x= num~ul de ha propuse a fi ins:lrninJate
pe zi. In acest caz, num~ul de zile in care ar fi trebuit s~ fie terminatrl ins:tminJarea
200
este -
X

2) In problem~ se arat~ ca lucrind 5 ha in plus pe zi, num~ul zilelor in care


s-a fllcut lucrarea este mai mic cu 2 decit eel planificat. Ob)inem astfel ecuaJia
200 = 200-2,
X+5

in care expresiile din cele dou~ p~rti sint definite pe R\{-5,0}.


3) RezuiU~ 20<k=200(x+5)-2x(x+5), ecuaJie ale dlrei rlld~cini sint x 1 =20,
x 2 =-25.

4) Ambele r~d~cini verificA ecuapa? Tinind seama dl x= num~l hectarelor,


din cele dou~ solu)ii, 20 ~i -25, nu putem admite decit pe cea pozitiv~ x=20.

Probleme propuse ce se rezolvll cu ajutorul ecuafiei de gradul doi.


1. Dou~ automobile pornesc in acela~i timp din or~ul A spre ora~ul B. DistanJa
dintre aceste dou~ or~ este de 560 km. Primul automabil are viteza cu 10 km/ orl
mai mare decit al doilea ~i din aceast~ cau:z11 ajunge cu o or~ mai devreme in B. S~ se
afle vitezele celor dou~ automobile~
R. v1 =80 km.ft; v2 =70 km/h.
2. 0 gospodru-ie agricolrl d~e stat trebuia s~ ins~minJeze 400 ha intr-un anumit num~
de zile. Insllminpnd pe zi cu 10 ha mai mult, lucrarea s-a terminat cu 21Zile mai

- 190-

devteme. ate ha ueouiau insantin,tate zilnic?


R.x1 =40,x2 =-SO nu convine problemei.

3. Dou:l familii pot termina seceratul unui Ian, in 12 zile. Dadl ar Iuera fiecare dintre
ele singurn, una din ele ar termina lucrul cu 10 zile mai repede decit cealalt~ In cite
zile ar putea secera Ianul, singurn, fiecare familie?
R.x1 =20,x2 =30.

4. Salariul saptantinal al unui muncitor era de 800 lei. Dupa doua mariri succesive cu
acela~i procent, salariul a devenit 1 058lei. Cu ce procent s-a marit salariul de fiecare
data?

R.1S%.

5. Pretul de cost al unei piese era de 100 lei. Dup:l doua reduceri succesive ale
pretului cu acel~i procent, pretul piesei a devenit 77,44 lei. Cu ce procent a sdlzut
pretul de cost de fiecare data.
R.12%.

6. Un grup de elevi ~i-a propus sa fadl o excursie de 20 km intr-un anumit num:tr


de ore. Dar fllcind, in medie, cu 1 km mai mult pe ora, ei au ajuns Ia destinape cu o
ora mai devreme. Cu ce vitez:l ~i-au propus sa mearga a~ti elevi?
R. 4 km; -5 km nu convine problemei.

7. Un grup de copii ar putea amenaja un teren de sport intr-un anumit num:tr de zile,
un alt grup de copii ar putea realiza acela~i lucru cu 5 zile mai devreme. Lucrind
impreunn, au amenajat terenul in 6 zile. In cite zile ar fi terminal amenajarea fiecare
grup, dadl ar fi lucrat singur?
R. 10 zile; 15 zile.

8. sa se afle un num:tr pozitiv, ~tiind d1

2
din num:tr miqorat cu 2 ~i inmuljit cu ~
3
5
din acelai num:tr marit cu 3, este egal cu 1 482.
R.60.

9. Num:tratorul unei fractii este cu 3 mai mic decit numitorul. Dad1 se aduna aceasta
2
fractie cu inversa ei se obpne 29 . sa se calculeze termertii acestei fracJii.
10
R. J"
10. Numitorul unei fraqii este cu 2 mai mare decit num~atorul. Dadl.adunam aceasta
34
. Sa se calculaze termenii acestei fractii.
fractie cu inversa ei obpnem
3
15
R. 1"
11. Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de 25 m i suma dintre o cateta i proiecpa ei pe ipotenu71i egala cu 24 ni. sa se afle aria triunghiului.
2
R.150m .

12. Un romb are perimetrul de 52 m


diagonalele rombului.

~i

suma diagonalelor de 34m. sa se calculeze


R. 24m, 10m.

13. Un trapez isoscel are baza mare de doua ori ~i jum:ltate mai mare decit baza midi,
inrupmea egaia cu baza midi ~i aria egala.. cu 2 800m2. Sa se calculeze perimetrul
trapezului.
R. 240m.

14. lntr-un trapez baza midi este egala cu 2 din baza mare, inMJimea cu 10m mai
3

midi decit baza midi

~i

aria de 1 500 m.p. Se prelungesc laturile neparalele pinl se

- 191-

intilnesc intr-un punct, sa se calculeze distanJa de Ia acel punct Ia baza mare.


R.90 m.

15. Se conside1a un dreptunghiABCD cu dimensiunile de 9 m i 5 m. Pe laturileAB,


BC, CD, DA se iau segmenteleAA1 =BB1 =CC1=DD1=x.Se cere sa se afle marimea
acestor segmente astfel incit aria paral~logramuluiA 1B 1 C 1D 1 sa fie egale cu 25m2.
R. 2m; 5 m.

16. sa se calculeze raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic, tiind dl are o
cateta de 30 em i proiecpa celeilalte catete pe ipotenuzll egata cu 32 em.
R. 25 em.

17. Suma patratelor a trei numere cu sot consecutiveeste 116. sa se afle numerele.
R. 4, 6, 8.

18. Intr-o clasa, fiecare elev da Ia top colegii sai cite o fotografie a sa, exceptind trei
colegi care stau in acelei rind cu el. In total, trebuie 780 fotografii. Cfp elevi sint in
clasa?
R. 30 elevi.

19. Sa se afle un numar de doua cifre, tiind dl cifra zecilor este cu 2 mai mare decit
citra unitiltilor, iar produsul num!rului cu suma cifrelor sale este 640.
R.64.

20. sa se afle un numar de doua cifre, astfel incit cifra zecilor sa fie de doua ori mai
mare decit cifra unitiltilor, iar patratul sumei cifrelor sale sa fie egal cu 81.

R.63.

21. Doua robinete umplu un bazin in 6 ore.. Primuluirobinet, singur, ii trebuie cu 5 o.re
mai puJin decit celui de-al doilea, ca sa umple bazinul. In cit timp poate umple
fiecare robinet singur bazinul?
R. 10 ore; 15 ore.

22. Un obiect se vinde cu 39 lei,


costat obiectul?

ci~tigindu-se

atit Ia sut! cit a costal obiectul. at a


R. 30 lei.

23. DistanJa dintre doua ora~ este de 28 km. Doi turi~i parcurg acest drum, viteza
primului fiind cu 0,5 km pe ora mai mare decit viteza cetui de .al do ilea. Ei pleadl in
acela~i timp, dar unul din ei ajunge Ia destinaJie cu o ora mai devreme decit ceUUalt.
Cu ce viteza merge fiecare din ateti doi turi~i?
R. 4 km pe ora

~i

3,5 km.pe ora.

24. 0 echipa de brigadieri trebuia sa treiere 960 dlpiJe de secara ~i ovaz. Treierind
in fiecare zi cu 40 dlpiJe mai mult decit era prev:lzut in plan, lucrul se termin! cu 4
zile mai devreme. ate capiJe trebuiau treierate pe zi dupa plan ~i cite s-au treierat
de fapt?
R. 80 ~i 120.

25. Alegem un numar intreg ~i pozitiv, scriem Ia dreapta sa cifra 7 i inmulJim


num!rul astfel format cu num!rul ales Ia inceput. Produsul este 111. Sa se afle numarul
inijial.
R.3.

26. Dintr-o tabla defier in forma de dreptunnghi,s-a fllcut o cutie fllra capac, avind
volumul de 750 cm3. Pentru aceasta s-a a,:liat din fiecare colt al tablei cite un patrat
cu latura de 5 em ~i marginile ohpnute s-au indoit. Sa se afle dimensiunile tab lei,
tiind dl urta din laturile ei este cu 5 em mai mare decit cealalt~
R. 25 em; 20 em.

27. Pretul de cost at unui obiect este Ia inceput de 25 lei; dupa doua reduceri

- 192-

a>nsecutive cu acelqi numRr de procente, preJUI a sclzut Ia 20,25 Jei. Cu cit Ia sud
a sdlzut pretul de cost de fiecare dad?
R.lO%.

28. Jnt.r-un birou de ropiat acte,_s-a adus pentru copiere un manuscris de 480 pagini.
Fiinocfi 16 dl).ctVografe erau ocupate cu o aim lucrare, fiecare dintre celelalte a copiat
cu dte 8 pagini mai mult dectt se cuvenea. ate dactilografe erau in total?
R.40.

29. 0 oglindll, tmpreunl cu rama, este tnaltl de 7S em fi lad de 40 em. Rama are
peste ~ot a~~i lAliJne fi suprafaJB ei este egall cu suprafaJa oglinzii. SA se afle
l!i:irn,~.a

ramei.

R. 7.5 em.

3ll Perimct.rul bazei unei cl!diri dreptunghiulare,~te de 70 m. OAdirea este tnconjuratl ~(e un gar.d, care este pretutintlcni Ia aceeqi depArtare de clAdire. SuprafaJa
tnconjurarll de gard f.Ste cu 74 m.p. mai mare t.le;lt suprafaJa ocupatl de clAdir.e. SA
se atle deplrtarea de Ia gard Ia d~ire.
R.l m.

31. Doll~ corpuri se micl pe laturile unui unghi drept, plecind tn acelai timp din
vtrtui unk~fl.iului. Unul are o vHezl! de 24 m pe minut, celAlalt are o vitelA de 10 m pe
minut. Pe.ste dt-timp distan.Ja dintre eleva fide 806 m?
R. 31 minute

32. Prin ce numar trebule sl-1 rmp~m pe 136, pentru ca Ia cit


numDr cu 3 mai mic, iar Ia rest, cu 7 mai inic dectt tmpArlitorul?

sa

obpnem un
R.13.

33. Pe o foaie de htrtie stnt daten puncte nEN, n~, printre care nu se glsesc trei tn

lini.e drea~o:;dl. Daca unim toote punctele acestea c!te doull prin linii drepte, obpnem
liD linii drepte. Glte puncte s1nt date?
R. 40 puncte.

34. Intr-'un triul'!ghi dreptunghic, ipotenuza este cu 9 em mai mare dectt o catetll ~i
cu 18 em mai mare declt cr.alaltA SA se afle laturile acestui triunghi dr~ptunghjc.
R. 36 em; 45 em.

3S. Laturile unui triunghi dreptunghic se exprimA prin trei numere cu sot consecutive.
Sl se afle aceste laturi.
R. 6, 8, 10.

36. CircumferinJa roJi} dinapoi a unei tr:lsuri este de doull ori mai mare dectt circum-

ferinJa ropi dinaillte. Of.ca micy>r:lln circumferin.Ja roJii dinapoi cu 2 dm i marim


cir~mferinJa ropi dinainte cu 4 dm, atunci, Ia o distanJA de 120 m roata dinapoi face
cu 20 ~e tnvtrtituri mai pupn dectt roata dinainte. SA se afle circumferin~le celor
doul roJi.
R . Fie t circumferinJa rotii dinainte, at\Ulci:

~+20- ~~

2 2 t--8 ti t=2. De-;i ti t=2 dm.

37. 0 ttafetl, care pleadl din localitateaA trebuie sa ajunga tn localitatea B peste 5
ore. In acelai timp o aid ~tafetl pleadl din localitatea C ti pentru a ajunge tn B- tn

acel~i timp cu prima, trebuie ca timpul tn care ea parcurge 1 km sa fie cu 1.!. dlin ute

4
mai scurt dedt timpul tn care prima ~tafed parcurge 1 km. DistaJ.fa de Ia C Ia B este
cu 20 km mai mare declt distanJa de Ia A Ia B. SA se afle distanJa AB.
R.80km.

IHEBA 13

- 193-

38. Intr-un solar pentru copii se construiqte un bazin in form:! de dreptunghi.

Perimetrul dreptunghiuluieste 28 m iar suprafasa de. 48 m.p. Care stnt dimensiunile


dreptunghiului?
R.6 m; 8 m.

IV.l5.EXERCfJ11

~I

PROBLEME RBCAPITULATIVE

S:J. se efectueze:

R.10.

2. I(J0,625

)2:56

220

1 : ( -2
8- 125 536 5

~( 16 j (04lr
3.

4.

~ill

(~)~

' J -2ts+(Jo,t25

r4 +(13)
. 0-3.

)4:..!..
16

:_1 -(-1).

2(x-yt~(y-.t)

R.2.

210

25
125
[vco,75)5 ~+0,125f.
=(~~.
+~-~..;r
8
2) 57 57 56

5. {[

R.-1.

R. -"3 .

r(X+y)}:(x-y)-2xy+2y2.

6. {[x(v-1) +Z(l-y) -y+1r(y+l)} =(y-l)+2y+2 .

x-z-1

8.

Qf.3

]
~A +a 2-a)+a 3 +a 2 -a -a2-2a-16:
(a-4).
[
2
a +a-1

R.~.

R..(x...t?

- 194-

10. { [ (x2+4x)2 -4 +6]-xy-2y+x2+2x}: [2(x+l)-y].


x 2+4x+2

;~~;,
(.t+3y~~(y-x)2

11. { [ 9a

12. {[

3b ) (a+ 3b) +18a2t. 2 +6 "x2+81b...2}: (1 +.t2).

13. {{ [ a(.t-1)

14.

R.x+2

R. +8lb4.

-lr3-x').J=(l-x)}:(lr+y).

:x_:x+a<-<I

+21:3} . (xl(.t2-l))+.t9

R.!+z.

-x+(.t

-.t~.

R.z+l.

fl +3y)~~~xy+lr2)r
(x

-9yl}: (7.t -6y).

R. 7%.

15. { [ (4x2+8r+4)(2x-2)r+2x2} = (x4+1).

R.l.

8(x+l)

16. {[

f7. {[

(4x2-t~~)(2r+3y)r

+7lt1y2-szl}: (4x2+y2).

3)(3x,+2x)r+72r)t2-t7}= (9x1y 2+1).


(27x~)'2-3&y+l2x
9x5f_6t4
2

18. { (75.t"y

19. {

-:z;~~(S.t'y.t>f.90r,l

=9.

:x~~21:"}:lr12J:'y-2J:r
[(t6tiy4-8r"y3+X)t2):.r1y2](~+l)f-

21. {[

R.. 9.x1y2-1.

R. 25rY+ I.

[<~.Y2-56t')+8r3)(7x)t+2x)f+391x1y2-2o}=<49x)t2+2).
14x5y-4t4

20. { [ (27.t6y2

a...Z.,Z.

721:6y2 -17.<4.

257..S,321:'Y2l=(l-x"J2>

R.

4~-2

R. sU!y..r"

R.l+zY.

4x)t-1

- 195.-

22. { [ (31:2

r -2} :

-:~r1)

+2r2

(>:2 + )-2r+2.

n ((tzry-8)(3r1y+2):4+4-x 2]2+1&~ 2 -2x 4

. x 2-1.

9x"y2-x2-9x1y2+l

24. {[

x4

2(x-t:z,(Y-x>[= (x-y)}+2r-2y+l.

15. E=[x2(v-1)+2x(1-y) +y-1


x-1

r: ((y-1)2,~-1)]:8.

Pentru ce valori tntregi date lui x, E este un nunW' intreg?


R.x8/Hl; kfZ

26.

6r2+5Iy+y2

R.lT+y.

2x+y

7:1.

3-x 2-2t
X+3

R.l-.r.

28.

3r2+2xy-y2
.
3r-y

R.x+y.

29.

X4+2x3+4r2+6r+3 X2+X
x 5 +x 4-9x-9

+--
2
x -3

30. X2+y2+1-2xy+2x-2y.
x2-y2-1+2y

R. x-y+l
X+y-=J'
R. (a-1).

32. a4-8a3+13a2-6a +a2-3a+2.


(a 2 -6a)(a-1)
33. [x4+x2+1 (x-1)]: (x3-1).
x 2-x+1

R.l.

2 2 a8-3a4b4+hs
4
34.at+
-a.
a4+a2b2-b4

35.

x 2 +2ana 2 -(b+e)2 -1.

- 196-

(x+b) 2-(a+c) 2

R. 2(a-b)
x-a+b-c.

36. [(1+%-y-xy-yz+z): (1+X+z)(1+y))3 -3y 2(y 2-1).


.
(1-y)(1+y 2+YJ
37.

[(x-xy+xy2-y2+y~1)(y+1) +3y2+3y-ll: (3+3y+y2).

R.y

.r-1

38. { [

2(x-y'~r

..&y -lxy(x +y)} : (x2+y2-xy).

39. [ (:k6-x12_1_x3):(x3+1)-3x2+3x]:(1-2x+x2).

R.x-1.

x 3 -x 6 +1

R.a+x.

R.-1.

42.

ta2+bx2-bx -ax +a 2 -a
a+b+e

+:k+l.

43. a2-3obifoc+2b2-2bc: (a-2bJ.


.
a2-b2+2bc-c2

44.

X4+2x3+4x2+6r+3
x 5 +x 4 -9x-9

R.~.
lA+O-<:

%+1

R.

:r:
-3
X

45. a3c-2a2c2+ac3--ab2c

ac

R.

(a2+e2-b2)2-4a2c2

(a+e)2-b2
46. SA se adudl expn~sia Ia forma cea mai simpla, apoi sa se aOe pentru ce valo3re a
luix expresia are va!oarea 3/5.

{[(x:l- l~x -;~~~=:!)-~.-12

++ ~:~

1-x 1

R.

i+x; 4'

~. Sl se adudl e3:presia la forma r..e~ mai simpla, apoi sA se afle pentru ce valoare a
lui x expresfu es w egal! cu 4.

- 197-

64. Se considerll funcjia f. R ....R data prin f(x)=ar+b, a, bR


1) SA se determine a i b astfel dl: /(1)=2 i/{-1)=6.
2) SA se reprezinte grafic funcpa f: ~R data prinf(x)=-2x+4.
R. 1) a=-2; b=4.

65. Se considerll funcpa.f. R ....R datil prinf(x)=-2x+4. Care sint valorile luix pentru
care f(x) aparpne intervalului (4,6).
R.-l<x<O.

66. Sll se atle punctele de interseCJie cu axele de coordonate ale dreptei ce trece prin
puncteleA(2,3) i B(-1,-3).

R.

o, . 1 ) , f ~,

0)

67. Se consider~ funcpa f. R-+R unde f(x) =ar+b; a, bR Se cere sA se determine a


i b astfel caf(l)=l,f(-2)=7.
R. a=-2, b=3.

68. Folosind tabelul devariape, sA se studieze monotonia funcpei y=2x-4, a poi sa se

afle valorile funcpei la extremitaple intervalului [-1,3].


R. (funcpa este strict cresdltoare) -6; 2.

69. Sll se studieze semnul funcpei y=-3x+ 1, folosind tabelul de variape. Acelai
lucru pentru f(x)=Sx-6.
70. SA se determine a ~i b din f(x)=ax-b, ~tiind dl dreapta corespuniru:oare are
ordonata la origine de 2 unit'ap i masura unghiului pe care il face cu xx' este de 30.
Aceea~i lntrebare dadl unghiuJ are m!surile de: 45; 60; 0.
R. Pentru 30: a=

.f3,
b=2; pentru 45: a=l, b=2;
3

pentru 6fP: a= {3, b=2; pentru 0: a=O, b=2.

71. Fie funcpaf: R ....R, de formaf(x)= __!_.a) Este aceasta exprimare corecm?
5-x
b) Sll se studieze monotonia acestei funcJii pentru x{1, 2, 3, 4} ~i X{8, 9, 10}.
72 Fie funcpaf: R-tR, de formaf(x)=

::~.a)

EsteaceastA exprimare corecta?

b) Pentru ce yalori reale ale lui x, f(x) devine 0 ? c) Pentru ce valori reate ale lui x,
f(X)EZ?
R. b) x=

: . c:) S~ se afle domeniul de definipe al a'cestei funqii.


4x ... -9
b) Pcntru ce vzloarc a variabilei x funcpa f(x) devine zero '!

73. Se

consider~ f(x)=

~.4 c)x={-/4'~-~.-~.o,.!}.
"4 2 4
R. a) =R\ {+~};b)

0.

74 In tabelul ttrm!Uor se afll1 core~pondrr.Ja dintre do~ vc.Jori ale lui.x ~i (ouA valori
ak:. lai )' Jrintr-o funcjic f(x)=ar+b. 1) Sa Se determine f(x). 2) ~11 ~e lompleteze
t'lbt.lul.
X I -2
0 l it 5

Yl-11 -5

Rf(x)=lx-5.

- 199-

75. Se consfderlf(x)=-=ar-3, (aER). a) sa se arate ca dreapta corespunzlloare luif(x)


trece prin p~Jnctul(0,-3), oricare ar fi a. b) Pentru ce valoriale lui a dreapta trece prin
punctul (1,8)?
R. b) a=ll
76, lntr~un triunghi dreptunghic ABC cu ipotenuza BC=12 em se due paralele cu
ipotenuza la distan.Je de cite 1 em. 'SA se tnscrie tntr-un tabel corespondmlJl dintre
distan.Jele variabile i lungimile paralelelor (mArginite Ia catetele triunghiului
dreptunghic).
Tl. Sl se reprezinte grafic variapa tun:~mii unui cere tn funcpe de raza cercului
(11'=3,14), luind pentru R valorile 1, 2, 3, 4, 5, em.

78. Un dreptun&lli are baza de 3 m i tnllpmea variabifa.


variapa ariei dreptunghiului in funcpe de inllpme.

sa se

reprezinte grafic

79. Un pieton a plecat din ora Ia ora 12 i a mers cu o viteza constant! de 3 km pe


ora. La ora 14 plead\ pe acd:~i drum un alt pieton care merge cu o vitezll de 4,5 km
pe om La ce orl I' ld cc:. dis,tanja de ora ajunge al doilea pieton pe eel dintli?
(SoluJie grafica.)
80. Un triunghi ABC ire vtrfurile in pun~ele A(2,0)~ B(6,0), C(~,5). ~tiind ca
Os x s6 i XEZ. sa se studieze: a) variaJia tnllprnii triunghiuluidusl din virful C;
b) variapa ariei triunghiuluiABC (unirntile tn em).
2

R.a) h=S em (oonstantl); b)A=lOcm .

81. lntr-un sistem de axe rectangulare s.e consider! punctele: M(x+ 1,0), N(x-+4,0),
P(2A). DacA.rE[0,3] tiXEN, sA se ane:.a) cum variazl baza triunghiului MNP; b) care
este variapa inllpnili duse din virful P al triunghiului~ c) care este varia~t.1 ariei
acestui triunghi (dimensiunilein dm).
R. a )baza triunghiul~i =3 dm (constanta)~ b) l'nilllimea
triunghtului =4 dm (constanta); c) Aria =6 dm (oonstanta).

EcuaJil de gradull cu o necunoscutll


Sl se rezolve urmltoarele ecuapi de gr.l sau care conduc.la ecuapi de gr.I.
1
4
5

82 .....,..--+

x 2 +~+1 X+~~+x 3 ~+~2


7
8
37-9x
83. - - - +
=~~--x2-1 x 2 -~+1 x 3-x 2-x+1

R.x=l .
1

R.x=l.,...
./.

84. (x-l)(x-2)=(x-3)(x-4)
1

x---

3-~

.~-=~~0,_2.719
85. --~0,~3 __1_
2+-1- 3+1.
0,6
96

0~

5
86. x-3- 2(1-Jx) +1c
2
0,2

..::

X)

1,..._
2 -7.
2

ffl. x+.!.[2(x+l) + 4(x+2) l=x-1 + 2[3(x-1) _ 6(x-1)}


2
3
5j2 3
4
5

- 200-

R. x-= 1-,:.

R.x=~.

~ {~[ i({r-1)-1]-1}-t.o.

8&

Rx=30.

89. ~{
-6.
2222 -t!)-t.!.]_-1.!.}
2
2 2 -1.!.
2

R.x=4S.

90.

.!.{2.[2.(.!x-22.)-2!]-2.!J'
2222 2 2 2 -22.2 .o.

R.x=7S.

91.

!{![!(}2)2]2}-1-<>.

[.!.(.!x

R..r=3.

sa se rezolve ecuapile unn:ltoare in care necunoscuta este x


92. t6al.t~-48ar+36 _ax-S _ 3ax _ 3at =2 -x..
&a-12

36-x 2 t2r2 +~+27

10

'2r-1

R..x=4.

---

16
R.x=n

~. r,lin
a2+X2 -1):(a-x)a_!_- 2 +2_.
2raax

2
R.x'J.

93.

x+6

95. [x2.J.b2
2Dx
96.;

. .

3(2r+3)

-1}(x-b).a...!.-..!.._!_-~4o-8
2b 2r '2bx 2ab 2abx

1-36t 2

1--&

~+1

0,25(~-16)

l08-3.t 2
18+3x

fJ"'.

12x 2 +~+27

12r+18

1-12r +~2 al.


x-2

2r+3

2
X
1
98. x +2ai.+
= _,
x3-a3 (x+a)2-ox x-a

X ,ra.

R.x=2.

R.x=-1.

R.x=l.

R.x=-a.

99. ga se rezolve ecuapa In care -necunoscuta este a.


4a2-1 a 2 +9+6a
-~
1+2a .(3+a)2 -8.

100.

R. a=4.

t:.~
X 3 +X 2 +X+1 X3 -X 2 +X-1 .,. 1J..u.-2.

x+l

x-1

x2-1

101. -4r-{5x-[~-(7x-(8t-9)))} =-10.

R. :<~~' 1~ .

'
;

R .~:"'~ ~~
z

- 201-

102.

2x2+2x+l + 2x2+2x+3 = 2x2+2 +2


(X+l)(X+2) (x+l)(x+3) (x+2)(x+3)

103.

!,[~! (x+2)+4)6]8}=t.

104.

---=----

3x

R.x= -~-

Rx=l.

2(a-n)x-a 2 +4n2 _ 1

a2+4n(a+n)

a3+4a2n+4an2

R.x=41r.

-a

x+a x-a x+b 2(x-b)


105. - - - - "'-- +......;..~:_
a-b a+b a+b
a-h

R.xr:::3b,

a-b
R. x=T.

107. (a+b+e)x-

a 2+b 2 2abx a+b


=--+--c.
a-b
a+b a-b

_ a+b
R. X-~
a-o
ab

R.x=~
0+0

Jx-2aj j2x-aj 2 2
109. ~l-z.;.a ~l ~ ..X -(J

110.

R.x=l-a.

(a-x) 2+(.l-b)2 _ a 2+b 2


(a-x) 2-(x-b)2 a 2-b 2

2ab

...;.._......:....:~___:~

R.x=~
0+0

a 3_....
-b 3 a(x-b 2)+b(a 2-x) .
111._
a 3 +b 3 a(x-b 2)-b(a 2-x)
R.x=2.

_ a+b
R. x-~
tz,-o

---~~-----

a4-x4

a-x

R. Nu are solutie tn R, dar are tn C, xt-ll,xzea-

- 202-

~-

_ a(a-c)
R. x-~
a-a:

S4 se verifice identitl1{ile:
116. ( a;b

r-( J
a;b

Etlb.

117. rrh( R;rr+ ~~( R;r)

J,., rr; (R 2 +r2 +Rr).

118. (a+b +e) 2+(a-b) 2+(a-c)2 +(b -c)2...3(a 2+b 2+e 2).
2

119. (mm -1)


+1
2

2m
m 2 +1

r=l.


.
/ndicape. Avem succi?SJV:

l-aUa%+X 2
1-2a%+a~2 +a 2+2a%+x2 .. 1
-(a2X2-2Q+l) , .
(1-ax)2
- l+a2'

121. x(x+l)(x+2)(x+3)+l=(x 2+3x+t)2


122. (1 +y +y2.y3)2=1 +2y+3y2+4y3 +3y4 +2y5 +y6.

/negalitlJti Si inecuaJii
123. 0 brigada de tractori~i trebuie sa are cite 50 ha .pe zi. Cu cit trebuie

sa-~

mareasca norma zilnic! pentru a ara in trei zile mai mult de 210 ha ?
Rezolvare.Daca notam cu x crqterea zilnica a normei, fn cele trei zile brigada va ara 3(50+x) ba

~i

trebrie ca 3(50+x)>210.Rezotvam inecuapa. Impllrtim ambii membrii cu 3 ~i gllsim:

50+x>70, de unde x>70-50; x>20.


Brigada va trtbui s:t are zilnic cu mai mult de 20 ha peste norma.

ExerciJii cu inegalitllfi
124. sa se adune inegalit!llile unnatoare:

5>-3; 8>5.

- 203-

2<5; -7<-3.

R.,....5<2.

R.x2+2r>~-4.

xl>a+ 1; Zt>a-5.
3x+y< 2a + 1; 3y-~< 14-2a.

R.4y+x<15.

125. In exemplele urmatoare, sa. se scada inegalitatea a doua din prima:


16>13; 2<5..
-8<-5; ...,.2>-7.

R.-6<2.

R.x~>b2-9.

2t > b2; a 2 < 9-x.

(a-b) 2 <2; (a+b) 2 >8.


126. sa se inmu~ca ambii membrii ai
5>-2 cu 5.

R.2ab>3.
inegali~lor

Ullllltoare cu factorul indicat:


R. 25>-10.

-1<-'5 cu -2.

Ol>b cu-b.
a-1<b cu-m.

R.14>0.

R.l4>10.
R. Daca b>O, ~2b<-h2.
Dadl b<O, -o'lb>-b2.
R. Dadl m>O, m-mo>-mb.
Dar.A m<O, m-mo<-mb.

127. Sa se Impart! ambii membrii ai inegalitl'4ilor urmltoare cu numlrul indicat:


-6<9 cu 3.
R. -2<3.

-15>-35 cu -5.

a3 <a2 cu -D.,
(a-b)3 >(o-b)z cu (a-b).

R.3<7.
R.Daca O<a<l. ~2>~.
Dadl a<O, -a2<-a.
R. Dadl o--b>l, (o--b)2 >a-b.

sa se rezotve inecuc!llle urmatoare:


12&x+4>2-3x.
129. 4(x-1)>2+7x.

3x 3
130. - - - s 4r-3.

37-2t
3t--8
131. --+9<---t..
3
4

R.x<..,-2 sau xe-(.....,,-2).


R. x

~ {;

sau x[~

+~).

R.t>S6aau ta(56, +m).

132.-(x-1)2 +7>(x+4P.
R.x ~-3,5

- Z04-

s:lUXE(-<JJ,

-3,5!.

134. y-2 ~ 1-3y.

1x+5
3

~~- ->4t+-...

22 sau Xf ( .....,, '"8


22) .
R. .r< '"8

L~ ~+.!_ ~ 5{Z+4)_
8 2
X

R. z s--4 sau u(.....,, --4].

8
~

3-Sx

R.x ~ 3 sau .rf[3, +111).

138.. (3a--8)(5-a)>O.

2
. aE (2j
2 5) .
R. 2J<a<5
sau

137. --2
3

--+2.
4

7 2

( 32).

7
R. -l<a<J sau aE -l'

139. (2-3a)(2a+7)>0.

sa se atle valorile luiyeZ care fac fracpa pozitivl :


140. 3y-7.
2-Sy

R. Solutille shu 1 i 2.

Sl se afle pentru ce valori ale lui a fracpile urmltoa.re sint negative (soluJia

grafidl):
8-3a
141. -
7a-2
142 5a+8.

3a-7
143. Pornindde Ia inegalitatea(a-b)2 >0, sa~e demonstrezed\: Sllrna patratelor a doua

uumere neegale este totdeauna mai mare declt dubluJ produsuluiacelor~ numere.
144. Sl se arate ca intr-un triunghi oarecare jumltate.a perimetruluieste mai mare
decit orice latura
Indicape. a, b ti c fiind laturilc unui triunghi, se folosqte relalia a<b+c ti se tine seama dl

poate aduna a in ambii membrii ai inegalitatii.

145. sa se arate ca in orice triunghi dreptunghic cu catetele neegale iniiJimea


c.oborit! pe ipotenuzli este mai midi decit jum~tate din ipotenuzli.
146. lntr-un vas sint 4 I de apa cu temperatura de 13C. F'in:l Ia ce temperaturrt t
trebuie Sit incllz.im 5 I de apa penttu ca, prin amestecul t::;1 apa din pr~mul vas, sa
obpnem apa cu o temperaturl de eel puJin 25C i eel rnult 30C?
R. 34,6<t<43,6sau IE(34,6; 43,6).

147. Sa se arate pentru ce valori ale lui xt:N expresiile urmatoare sint: pozitive,

negative, n-au sens.


3

X+8

-6

X+4'

g'

X+5'

2r-4

-{:X+4)

--=9' ---::g-

- 205-

Sisteme de ecuaJii de gradul fnni cu doul! sau rrei necunoscute

sa se rewlve urmatoarele sisteme de do\11 ecuaJii cu do\11 necunoscute:


2(x+1)=3(y-1)+14
14&. {
4x-3(2uy-1)2( -x+y) +8

R. (3;-1).

2(x+2y)-3(x+3y)=5
149. { X= 1 -2y

R. (S;-2).

,! _

4(0,lx+1)+5=1,1y

150. { ll+O:y-x _5 ..

R. (5;10).

1)

;:~ =S

151. {

R. (4;-1).

3(2x-5)-4(3y+4)5
2x+3 =1

152

3Y-2

R. {-1;1).

x(2y-5) -2y(x+3)=2x+1

R. (11;6).

sa se rezolve cu ajutorul proporJiilor derivate urmatoarele sisteme:

154{ ~=! . {~=!


. y-x=7,2 '

. {~

2x+3y=246'

2~5 .

x+4y=14 '

x+y=8.
{ x-y=l '

Sl se rezolve grafic sistemele:

.:,_y =1
2 3

155.

2x-1 3y-1 5
-2---3-=6

R. (4;3).

3X-1
- - +3y-4-=15

R. (7;5).

- 206 -

2a
3

. 2x+y=--

157.

a)

a. ~.
R. ( -l,

y 2a
X-- a - _
2
3
2x+y+2=0

158. { (x-3)2 =10+ (1-x)2 -y


2
2

R. (-2;2).

sa se rezolve urm~toarele sisteme de ecualli in care a ~i b stnt numere date:


x-a y-b
- + - =0
b
a

159.

x+y-b + x-y-a =O
a
b

(a+b)x-(a-b)y=4ab
{
160. (a-b)x+(a+b)y=2a2-2b2
X

R. (a;b).

R. (a+b); (a--b).

-+-=2a
a+b a-b

161.

x-y _ x+y
2ab- a2+b2
(a+b)x+(a-b)y=2ab

162 {
(a+e)x+(a-c)y=2ac

R. (a;-a).

(a+2b)x-(a-2b)y=6ac

163. {
.
(a+3c)y-(a-3c)x=4ab

R. (a-2b+3c); (a+2b-3c).

x+a 2a+b
y-b- a-2b

164.

R. (a+b); (a-b).

X+5-y =2b+5
y-x+3 3-2b
a-x_ b-y_ a 2-b 2
b a ab

1~.

a-x b-y_ (a-b)


-+---~
b
a
ab

R. (b;a).

- 207-

166.

R. (a+b;b).

a+b +~=2

ax+by:2(a 2 -b 2 )

167.

y
x
a2+b2
a-b- a+b = ab
1

a+b

a2 -b 2

--=-x-a y+b ab
168.

x=;;- y+b =

R. (a+b); (a-b).

ab

lndicO/k Se Yor lua ca necunoscute _ 1_ i ~.


x-a

y+o

X -a(1-y) =0

169.

a(x-a)+y=..!.

. a

{x- ~ )~~+ ~)
170.

a+b. a-b)
R. ( Qlj''
Q1j' .

1
--=-+a b a2 b2
X

~.L:a+b
a+b a-b

171.

R. a(a+b); b(a-b).

.:_.Y""2a
a b
X
y
1
----=-a+b a-b a-b

172

1
a+b- a-b =a+b
Jndicape. Luam ca necunoscute ~
iJ+o

R. --ri --r
a-o a+o

.J-r.
a-o

---~
a-b a

173.

---=-b
b a-b

- 208-

R. b(a-b); a(a-b).

x
y
a 2 +b 2
-+--=
.
a-b

a+b a2-b2

174.

R.
X

a+b

a-b

a-rb. a-b

2'2"

--+-1

2Ll-b

175.

8ab .

2Ll+b

4a2-b2

8a2+2b2
- - + - =--:----=2a-b 2a+b 4a2-b2
X

R. 2a+b; 2o-b.

Indka/k. Se vor lua ca necunoscute ~ ~; ~ .

Sl se rezolve prin metoda rMu<;erii


2r+3y+4z,..61
176.

3x+2y+ Z=54
it -4y +3Z =44

R. (12,7;4).

SA se rezolve prin metoda substituJi.ei


Sx-3y+2z ... -7

177. 1x+Sy-4z-S
{

X+

R. (::...1;2;2).

y- Z-1

S& se rezolve sistemeU~ urtttlltoare


( 2t-3z-4y=-1
178.13y+ z-

X=

R. (-2;3-5).

5z-3x+2y=~13

x+y-z-6
179.

z-3x+2y=l
3y+2z-x ... ...,5

R. (-2;-3;1).

x-y+2zc6
180.

z-y-2t=-~
2

11

-2t+3y-Z=-2

IHEBA 14

- 209-

x-y+z:c1
181. x+y-z.::l
{
y+z -x~J

R. (2;4;5).

R. (-1;3;1).

X+y-6z=9

183.

X -y +4Z=5

R. (8;7:1).

3y-2x-Z=4
2x+3y- Z=13

184.

3X+2y -2z=13
5x-4y-2z= ll

R. (5;2;3).

4r-3y+2z=28

185. { 3x+2y-5z=16
2x+ y-3z=10

R. (10;8;6).

2x +3y +4z =53

186. { 3x+5y-4z= 2

R. (3;5;8).

4r+7y-2z=31

1 1

-+-= 8

y
1 1

187.

-+-=13
X Z

1 1

-+-11

188.

- 210-

-=-6
X+Z

R. ( 1 1 , 1~)
J '3'4J'

X+y+Z=99

5
-=y 1
X

189.

R. (55;33;11).

y 3
- =z 1

1
-=1
X+y

-=1
X+Z
3
-=1
X+y

190.

R. (0;1;2).

3r+y =2
Z+l
3y+z =2
X+}

191.

R. (1;1;1).

3z+X =2
y+1

xy :20
4y-3x
xz :15

192

2r-3z
yz

4y-5z

R. (5;4;3).

""12

1 1

1 1

-+-=y 12
X

y + z = 20

193.

R. (20;80;60).

1 1 1
-+-=X Z 15

1
1
1
. -"'";
. Se~10~te subs'
-~
_.v;
lndicape.
tatutaa

194. {

~ =; :8

R. (4;2;12).

3t:t5y+ Z=34
lndictJiie. Se amplificl primul raport cu 3, al doilca cu S ti se aplidl apoi proprietatea Jirului de
rapoarte ega'e.

- 211-

1 1
X y

5
3

-+-=-

1 1 32
-+-=-

195.

15
1 1 17
-+-=y z 15
X

3 4
2t+---=4

y z

2 3 17
y +z-= 12

196.

R. (2;3;4).

4 10
y 3

X+-=-

(x+2)(2y+l)=(2x+7)y

197.

(x-2). (3z+1)=(x+3)(3z-1)
{y+l)( Z+2)=(y+3)(Z+1)

sa se determine l;y

~i

R. (7;3;1 ).

z din sistemele:

x+y-z-a

198.

X +Z -y =IJ

y+Z-X=C

ax+by-bz=e

199. ay+bx...,bz=e
{

az+by - bx=e

x-3y+ z=b
1.(1).

x-y+3z=e
3x- y+ zca

R. 4a-b-c . -4b...c-ta . 4c-a-b)


( 10 ' . 10 ' ~l'::""O.....> .

ax +by -cz =2ab

201.

by+ez-ax=2bc
cz +ax -by =2ac

R. (b+c; c+a;a+b).

ax +by -cz =b 2
202.

bx -cy +az =a 2
a+ay-bz=e 2

- 212-

R. (c; b; a).

en ..by..,;;.Q 2+b(a+e)
ay -a =0

204.

R. (a+b; c; a).

{ z-x--b

x-2(z-1) _ 1
(a+b)2 - ab
X -y +Z ::5

205.

b
a 1
- --(X+y) +- =0
a
b 2

Sisteme de inecuaJii de gradull

sa se rezolve urtnatoarele sisteme de inecuaJii de gradul 1:


X +0,5

206.

+..!. <3x+1

R.x> 2 IBU X(2, +ID).

12t-1>10X+3

1+X X
- < - +1

1m.
3x+2 .s 2r+1 + 3

.2

X+1

23

. 2r-1

-~---

208.

3x+2<~+6
7

"VY11

OJ~.

R.x ~ 39sauxe-(-,39].

3,5

3-x
--<X
5
2
.

l ~<3t+1

R. Nu are solutu.

5a-3>1+a

210. { -~ -3a s 2 a-5


3
2

- 213-

Z(x-3)-1<5
21L { 3x_7 >.:._
8
12

R. Nu are

solUiii-

sa se rezoJve urmltoarele inecua.Jii simultanecu metoda grafidl:


2t>4r+6
212 { ~+J>5r+l

R.x<-3 sau n(--~,-3).

5x-3>l+X
213. { o,s-3x~}-s

R.x ~ 1,5 sau X[1,5,+).

4r+ 7>2r+l3
214. { Jx-18~ 2r+l

R. 3 <

6I-7>~-

S19 sau X(3,19).

R. Nu are solutfi.

215. { 3x+6>&-4

sa se afle valorile lntregi ale lui x are satisfac simultan inecuaJiile


3x+7>7x-9
216. {
x-3>-3x+l

R.x(1,4) deci solutiile slnt 2fi 3.

sa se aOe pentru ce valori ale lui a produsul urtnator este pozitiv. sa se folose.ascl
metoda gnifidL

217. (2a-3)(3a-2).

2. 3

R. a<J 01 a>l sanaE

(-CI, J2) U (32 , +.)

218. Fie mulpmea M={O; 1; 2; 3}.


a) sa se determinemulJimile:A={XENix=l43a-17, aeM};B={xENix=l39b-13,
bEM}; C={xeNix=126-12c, ct:M i c<l}.
b) sa se arate dl AnB;C.
R. a)A={126; 269; 412}; B={126; 265; 404}; C={126}.
b)AnB= {126).e.AnB=C.

R.

(x-y)3_
X+y)

220.

sa se adudl expresia Ia forma cea mai simpl~ apoi sa se afle pentru ce valoare a

lui x expresia devine egaln cu 3.


R. ~+x+l);xc{-2; 1}.

- 214--

221. SA se arate

lndictJtie.

tn care sistern de numerap.e exist! relapa: (~

140
+.2:.).
=1.
14 10 104

(~+2.)~
..}.
x+4 x x"+

R. 5.

222. Se da polinomul1=~+1~-Jt-7. a) SA se afle restul impArJirii prinx+2 filr!


a efectua impArJirea. b) Cu ce polinom a fost impArJit 1 ~tiind dl s.....a obpnut citul
x+2 ~i restulx+1?
R. a) -1; b) ~-4.

223. sa se determine mulJimea M

~i s~

se afle cardinalul ei:


M={xeN lx=2y,yeN, 5<x<9}.

ax 2 +x 2 -2ax-2t+a+1

224. Se consider! fracpa algebncti: _

R.M={6;8};Card M=2.

x-1

1) a fiind numlr real sA se afle domeniul de eXisten~ a fracpei privitor Ia


variabila.x.
2)
se simplifice fracpa.
3) sa se determine valoarea lui x pentru ca expresia simplificam sA devinA a+ 1.

sn

R.1)XER-{l}; 2) (x-1)(a+1); 3) 2.

a5+2a3-2a4-2a2+a

225. Se consider! fracfia algebricti: ---=-----=--a(2a2 -2)(a 2 +1)

1) Pemru ce valori ale lui a fracpa are sens?


2) SA se simplifice fracpa.
3) S:1 se determine valoarea lui a pentru care fracpa ia valoarea -1.
R.1) aER-{-1; 0; 1}; 2)

1
3) a .. -_.
2(a+1)
3
a~

~;

Zlb. Se da expresia:

rr &:3 -l_ml4r 2-1_(8t2-1)1._1_.

[l2t-l

J 1-2t

2x+l

1) Pentru. ce vaio!"i z:k h~iY e.xp:resit~ are sens?


2) fr-: ~e c.:1.uc::-. expresia 13 tomw ce3 rr.ai sLnpl~
3) S?. Lf afle valoaret numeric.rt a expresiei pelltru

,.----- 49 ~
. 3
yl,0404+50-l)(6)7

X---~-

1
---

1:(39419+260619-2999] 9) 19

R.1)xER-

{-~,

..

1};

2) E~6x; 3) 9.

215-

'1ZT. Fie mul~irneaA= 'xcNix<ll}. Sa se determine mulpmile


a) M={xeNix=-=2r,n'.4};

~))

P={xeNix=3p,peA}.
R.A=tO; 1; 2; 3 ... 10}. a) M={O; 2; 4..,20} (numere pare)
b) P={O; 3; 6 ..,30} (multipli de 3).

228. Se considerll expresia:


E=[(2+2t)[.u2+21_6)+ &3-27 ] -1-
2+2t
.u2+6t+9 2r-2
a) Pentru ce valori ale luix expresia are sens?
b) Sa se adudl expresia Ia forma cea mai simpl:l.
~-

"lA

y J.,uo.L6 +.!::: +1

c) sa se calculeze 'raloarea expresiei pentru: x=

25
1 3
3
- -:0,25-0,1(6)- +0,75
2 8
2
R. a) xfR-{-1,+1}; b) 2x-3; c)

3
-"!.

229. Se consider~ expresia:

E= r[_t:zsx3.t_5x- 15x-75x2 -15x]2(5x-1)]-1-


1+5x
Sx-1
Sx-1
a) Pentru ce valori C~.tribuite luix expresia data are sens?
b) sa se simplifice expresia.
19
1
y1,1025+--1,0(5)+20
c) S~ se calculeze valoarea expresiei pentru: x=
18
120:20 5 0,04-1,18

R.1)xfR- {-{ ....{}; 2) Sx+1; 3) 251.

[a -b -3ab(a-b) ]}
ab
in care a
a 2 -ab+b 2
a+b a 2 -b 2
. a 2 -ab+b 2

230. Se da expresia: { 1 -

~~

indeplinesc condipile a f.b ~i a f.-b. Se cere:


1) Sase adudl expresia Ia forma cea mai simpl:l.
2) Sa se calculeze valoarea numerica a expresiei, dadl:
(84 . 35 97):(9683 36)+ 16:3-..!. + 1
3
a=
.
499
,
J1,004004 + - +28

b=~n

500

1
1
R. 1) -=-ri 2) - a ...o
9

- 216-

231. [ x:z-xy -
2x:Z
) (1-y-l_l._) xy (x-5).
x1y+y3 Y3"""X)'2+X1y-x3
x
x2

a) Sl se aduca expresia Ia forma cea mai simpUl


b) Pentru ce valori ale luix expresia este negativl?
R.a) (x+1)(x-5); b) -l<x<5 sauxli(-1,5).

232 Fie E= x -2x+6 . Sl se arate ca VxER, E este poziti~.


2

x 2 -2x+4

lndic~: El+

(x-1) +2

233. Se dau expresiile: A(x)=l+~; B(x)=9~


3+-

4 _~

x . sn se calculeze:
2

a)

E1 =(~ +!)A;

b) Ez=(~-

!)B.

(2 -E

15

c) Sl se rezoJ.ve ecuapa:

2+

~+15

)"'"t.

15~
15~
~ ?.
.
15
15
.
R 1)E1=lr.4i; 2)Ez=~3) ar-JOt-225=0; x1 -~; x2"'(nu convme).
4

234. Se dn ecuapa:

l(

a+2j a +4a +4a a l..+fl(6a a


a )
4a
3 6a2 12a a+2
a-2 : 2-12a+12"3f
+a-2- a+2: a4-2a3+8a-16r=a + +

+a:r

1) Ce valoare trebuie sa aiba a ca ecuapa propus! sa aiba sens?


2) sa se rezolve ecuapa.

2
R.1)a.a-2; 0; 2; 2)x= a(a +6a+12

>.

(a+2)2

~.:
~ F=
1.3J .<:1e

Xl+&+S . p entru ce va1on. a Ie 1UIXE


. N,

x 2 +4r-5

F este un numc:u
x. natural?.
.
R (2;3).

a3x-4r4a3+3x5a3 _12a3x3
m3= ----~---a3x3

1) Sl se gaseasca: c.m.m.d.c.
2)

~i

c.m.m.m.c.

sn se determine X din ecuapa: [m}. +m 2 (2-x)](x+3)-1=0.


m2

m3

R l)x+2; (x2-9)(x2-4); 2)x1 =-2;

.xz=3.

- 217-

z./Y.

237. Se da fracpa: x -4r +6-t./Y+9y- 1


x2-2x+3xJY~~
1) Sa se aduca Ia forma cea mai simpII.

2) Ce valoare numerica are fracpa data pentruy=

4
?
9

X+3t/Y-4 2) 1.

R. 1)

x~2

'

238.. Se dau expresiile:f(x)=x2+2x-J5; / 1(x)=x2-6rt9; {z(x)=x2+10x+25..


1) sa se arate ca{(x) este medie proporJionall intref1(x) ~ifz(x).

2) Sl se simplitice fracpa: E=

{z(x)+f(x)
f 2(x)-f(x)

1
R. ; - .

3x2+2ty-y2

239. sa se simplifice fracpa: -....,,..--.,....-.;.....;..,..__..,.


m3+x1y-4xy2+y3
Daca y=6, sa se arate pentru ce valori ale lui x expresia nu are sens.
R.

~;xot2;

a-y

3; -6.

Indka(ie. Se va line seama de factorii obtinuti Ia numaliltor i scriind unul din lellDenii de Ia
numitor sub forma de suml a trei termeni se obtine UfOr gruparea termenilor, sau se va scrie:
....uyl=-s.r?+xy2 i ~sub formA de sum.ll a doi termeni i apoi gruparea termenilor este evideota.

240. Se dau mulJimile:A={xENix<6};B={xENixs4}.


a) sa se enumere elementele celor dou! mulpmi.
b) Sint echipotentemulpmileA ~i B?
c) sa se determine mulpmea: M={xEA IYEB astfel incitx<y}.
R. a)A={O; 1; 2; 3; 4; 5}; B={O; 1; 2; 3; 4}
b) Nu, clci CardA=6 iCard B=S. c) M ... {O; 1; 2; 3}.

241. Perimetrol bazei unui paralelipiped dreptunghic este Sa, iar raportul dimensiunilor bazei este:

~= 2a+b

y 2a-b

(a>O; b>O).

1) sa se calculeze aria bazei.


2) S! se afle in!lpmea paralelipipedului ~tiind ca V=8a 2b-4a 3 +ab2-2b3
3) sa se calculeze diagonala paralelipipedului cind a=4 ~i b=3.
R. I) 4a 2-b2 ; 2) 2b--a; 3)

5./6.

242 sa se rezolve ecuapa:


4r2-4
x 3 -2r 2 -x+2
243. Sa se rezolve ecuapa:

-- 218-

- (x3 +8)(x2 -1) =0.

x 4 -5.t2 +4

R.O.

1) Sa se descompun:l in factori E 1.
E1
2) S:i se arate ca E 1 E 2 i E stnJ Urate pedecte.
2
R.l) 1=(x2-3)(x-3)(x-1);

2) 1 2 =(x-1)2(x-3)2;

245. Se da expresia:
-[2x4+x5-2x1y+x3-2y-4ty + 1 +
2x+2)r
E 1- - .,x+5) .

4(4t3-8y)
4
1) S~ se aduc!l expresia la forma cea mai simpm.
2) Pentru ce valori intregi ale lui x expresia E 1 este un

E 1
3)

sa se rezolve sistemul:

J256

num~

intreg ?

<2x-3,

=--2> 3-Sx +2
3
4
x+S ..,

R.l) 1'6; )x=kt6-5 (kEZ); 3)xE(8;

1A6. Se da expresia:f(x)= x+6


&t+5

~i

multimileA={2; 3; 13; 14}; B={5; 6; 13}.

+).

sa se

stabileasd1 valoarea de adevar a propoziJiei p: AnB confine elemente prin care f(x)
se simplificn. oricare ar fi xE:Z
R. adevlrata.
.
a 4+4a3+6a2+5a+ 2
a4-2a3+a
247. Se dau expresiile:E1 =
; E2 2
(a2+a-+1)(a+D2
(a -l)(a 2-a-l)
1) Sa se aducA expreslile Ia forma cea mai simpm.
E +E
2) Pentru ce valoare a lui a avem 1 2 <2.
E
a+1
3) sa se tezolve ecuapa: ~..a+2.

=-,.......:------

E2

- 219-

1)

sa se adudl E 1 ~i E 2 Ia forma cea mai

2)

sa se rezolve inecuaJia:

3) Sa se rezolve ecuaJia:

E1 +E2+2x2+X
X+2

SJTpl~

< -4.

E2 2
----1=<>.

E 1 1-2x

R. 1 =:al-4; 1~::2; 2) -2<x<-1; 3) Xt =3; -'2=-1.

249. Se da polinomul E=1+x+.x2+~. Prince polinom a fost imparpt E, tiind ca


s-a obpnut citulll + 5x +2x2 ~i restul 23.
R.x-2.

1) sa se aduca E 1 ~i E 2 Ia forma cea mai simpUL

2) Care sint valorile lui x pentru care E 1 ~i 2 au sens (studiul se face pe forma
simplificatll).
3) sa se rezolve ecuapa: (Ec Er1) '(x+ 1)=0.
R.t)(x:lr; 2(:l);2)x--.1; x..0;3)x=1.

251. Se <!! mulJimea: P={XENix=2y-4, YEN, 12<x:s18}. sa se determine mu!Jimea


~i sa se afle cardinalul acestei mul!lmi.
R.P=(14; 16; 18}; 3.

252 Se dau expresiile:


3
2
3
2
. E _ (x -1-Jr +3.r)(x-1) (x-1)-1
2x-2].
(x+1)
E 1 =l(x-1f
1
+ +- 2.
X+2
X+1
1&2
X4+3.r2-Jx3-2x

1) Sa se aduca E 1 i E 2 1a forma cea mai simpl~


2) Pentru ce valori (numere intregi) atribuite lui x, expresia E 1 devine numar
intreg?
E1E2

3) Sa se rezolve ecuapa: --=0.


x-1
X+l

R.1) E1 = T; E 2=x--3t+3; 2) x=41c-1, h'Z;, 3) x=-1.

- 220-

25~. SA

se rewlve sistemul:

R.x=8;y=2.

x-y=6 .

2.5lt. Se dau expresiile:


~=

x 3-4ax2+5alx-2a 3
x2-3ax+2a2

.~=

1) SA se aducA E 1 ~i E 2 la forma cea mai

2.) Sl se rezolve ecuapa:

E1+E2

3
2
3
x +at -a2.r-a

x+a

simpl~

(dup! ce in prealabil s-a simplificat

(x+b).O

1+a+X

2r3-&2+&-4

S! se simplifice fraqia: -----,,....---

R.x-2.

2r2-2r+2

Z56. Se dA mulpmea A={2; 3; 4}. Care sint numerele de pe tricourile unor sportivi,
c,\re.. se pot forma, folosind elementele mulJimiiA, dacA fiecare num!r are numai dou!
ci..fre?
lndicCJ~ie.

Se folosqte scrierea elementelor produsului canezianAxA.


R. 22; 23; 24; 32; 33; 34; 42; 43; 44.

Z5 7. Se dau expresiile:
E1

x3-4ax2+Sa2.r-2a3 .

E2

(x-a)(x-2a)

'

x3-2at2-a2.r+2a3

x-2a

1) SA se adudl la fonila cea mai simpl! E 1 i E 2.


2) SA se gaseascn valorile intregi atribuite lui x astfel ca expresia:
(

~~2 +ar2)= (1-a--ax)(- ~) sA fie numllr lntreg.


? 2
9k+2
R. 1) 1 =x-a, E 2 zx--a . 2) x=
(kZ) .

---r-

2S8. Se dau polinoamele:

1 =a3+7x2-~-7xy+&--6y; E2 =al-x2-~+.ty-6r+6y.
l) SA se transforme 1 ~i 2 intr-un produs de factori.
E1 x 2 -2x+4 x 3 +9
2.) S! se efectueze: -
--.
E2 x 2 +2r+4 x 3 -8

~)

E1

Pentru ce valoare a Jui x avem - > L


E2
R

1) 1 =(x-:Y)(x+2)(2r+3),

.e2 =(x-2)(2x+3)(x-y);
2.. )

-1

... '

~:-~.,r>

r -R

221 ..

259. sa se adudlla forma cea mai simpl! expresiile:

El-E2

sa se rezolve sistemul:

=6

(x -y -x-y+2)(x,...y ... 1)

x2-y2=60
R.1 =x2_,2+t; E 2 =x+y-1; x=B;y=-2.

260. Se dau expresiile:


E _
1-

E -[
2-

x-1
~2 -20u9
(2r-1)2+(1-2x) 2x-9

z-y
(x-y)(x-z)

y+z

y+z
+

(y-z)(y-x) + (z-x)(z-y)

Jz-x
y-

1) S! se aduca Ia forma cea mai simp!! E 1 ~i E2


2 2
1
2) Pentru ce valori ale lui XEZ: (E1 E2 +--) x -y este intreg.

x+y x(x+2)

2
1
-3,-4}.
=-;xE{-1,
R.l)1 =_;
2 2 x-y

261. Se da mulJimea A={xENIO<x<8}.

a) sa se determine mulJimile M={xEA 1 existayEA, x+y=6}.


b) sa se scrie cAM.
c)

sa se scrie MnCAM.

d) S! se gaseasca Card A-Card M.


R. a) A={l; 2; 3; 4; 5; 6; 7}; McA={l; 2; 4; 5}.
b) {3; 6; 7}; c) 0; d) Card CAM=3.

262 Se dau expresiile: A =4}2"; B=x2-j-4z2; C=x2-f+4z(z+x).

1) S! se calculezeA 2-B2 i sa se descompun! expresia obJinum tn factori.


A2-B2

2)

sa se simplifice fraCJia:

c2

-:--~

(x+y--2z)

R.1) (x+y+2z)(x-;Y+2z)(x+y-2z)(-x+y+2z);

- 222-

2) y+2z-

263. SA se rezolve ecuapa (dup! simplificarea fracpilor):


~-l+(1-2x)2+(2x-1)3 a 2-b 2
.
------------~-------~-a2+b2
&3+1

S! se determine valoarea numerita a lui x pentru:

1
9 )-
.
-(y'1,0201+2. b-Ji25
-+1,1(6)--,
_ .3/3
a108

{5

100 10

264. c,m.m.d.c. al dou! numere naturale este 2, c.m.m.m.c. al acestor numere este 60,
iar raportullor este

~ . S! se gaseasca aceste numere.


6

R {10; 12}.

265. S! se determine x din ecuaJia:

3-2x-x 2

x 3 -x 2 --4x+4

x 2 -x-2

R Nu are solutie.

=-
+
------=----=-(x+3)(x 2-1) x-1
x 4 -5x2 +4
x 3 -2x 2 -x+2

266. S~ rewlve ecuaJia:

~+4 l-1}:

{[( 3x+6) x-2


:k-6

(x-2)2

=0.

(x-2)(v-3)=1
'lf>7. S! se rezolve sistemul: { (x-2): (v-J)=1

Rx-3,y=4.

268. S~ se determine mulJimea A ale carei elemente sint valorile lui XEN pentru care
2
. l'fi"''l!.
3r+. fracpa
1 \.4
se stmp
~-3

'lf>9. Sed! expresia: E=

.
1)

S~

RA={Ml3-5; 1; 2}.
2
2
(2x-3) +4I +41 - 15

&r 3 -12x 2 -1~(2x-3)+1&-27

se adudl expresia Ia forma cea mai simpl!.

2) Pentru ce valorl ale luix se obJine:

(~-3 ) <3.
~+1

3
3) Pentru ce valori intregi ale luix expresia E 4(2x- ) este un num!r tntreg.
~+1

1
R 1) E= 2 (2x..- ); 2)
(2x-3)2

X(-2.,
2

15 ); 3) 1,2.
2

270. S! se determine mulJimeaA={(xtY)E N x N 1xy=8}.

- 223-

271. Se da fractia: E=

2
2
& (y+z) - 24x1yz

3y4 -6y3Z-6)2:3 +6y~2 +3z4

1) sa se aduca Ia forma cea mai simpUl.


2) Sa se arate ca dadl. E=2, atuncix,y, r:, pot fi laturile unui triunghidreptunghic.
1x2

R.E-~.

+Z

272. Daca numerele a ~i b sint prime intre ele, sa se cerceteze dadl sumele a +b
a 2 +b 2 sint prime intre ele.

~i

Jndica{ie. Putem scrie a2+b2=(a+b)(a+b)-2ab. In baza acestei egalitaJi, orice numar care
divide pe a2+b2 i pe (a+b) trebuie sJ dividJ i pe 2ab. Intrucft a i b sfnt numere prime l'ntre ele swna
lor a+b i produsullor ab stnt prime tntre ele, deci 2 este singurul divizor allui 2ab, comun pentru al+b2
ti a+b.

fr . E = X3+&2+12r+7
. l'fi
1 ce actia:

.
m . Sa se stmp
2
+5x+7

sa se determine valorile luix (numere intregi) ca sa avem:

-~

x-2

R.E=x+l;x=3:xf(2; ;]-

274. Se dau expresiile:


2

E 1 = {[m2.r+2mx+x-3m -6m-3r-l}=m+x-2.
(m+1)(9-&+x 2)
x-3

_ x 3-:h 2 +2t(x-3)+x-3
E 2.
(x 3 -27)(x+1)

1) Sa se aduca Ia forma cea mai simpla E 1 ~i E 2.


2) Pentru ce valoare a luix expresia (E1 +1) x+Z este negativrt?
m+l

3) Pentru ce valoare a luix expresiileE1 ~i 2 nu au sens?


m-x+4

X+l

x-.;,

x2+:h-+9

R.1)E1 =~,Ez=

; 2)-2<x<3 sauxf(-2,3); 3)x=-1 ix=3.

275. Se considera mulpmeaA={xeNjx=2n+1,neN}. sa se scrie din aceasta mulJimc


primele cinci clemente.
R.{l; 3; 5; 7; 9}.

276. Se da expresia
2

"( )- ax +x -2ax+a-2r+1
a+l

JIX -

, a~

sa se arate ca oricare ar fixeR, f(x) este pozitiv!l .

.~24-

1.

277. Se dau expresiile:

lOx-6

+11(6)-!.J.~
'
6 25'

-X1) Sa se aduca 1

~i

E 2 la forma cea mai simpla.

2) Pentru ce valori i'ntregi ale luix expresia E1 E2 -2x

este un num!lr i'ntreg?

3-3t2

X+l
3Jc+2
2 Ez=-;
R.l)1 =(1-x),
2)x=-;kEZ
X
2

278.. Se dau expresiile:

- [a 3~b2 +a2b +~b2 +b 3 :2 +b12 )(:2 -lA+b)

1-~------------~----~----------2
2
(a -b) : (a+b)

2 [1

E2= [ b 4 + a2 + a-b2

1) sa se aduca 1

~i

1]]2ab -a -b

a- b2

ab2

E 2 la forma cea mai simplll.


2

2) Pentru ce valori ale lui a expresia 1 2 b (b-a)(a- 2) este negativ:i?


8
a
1
R 1) 1 = -:--r; ---::;;=E2; 2) a<2 sau aE(---41, 2).
a-o
ab.:.

279. Se da expresia:

a 3 +a 2(1-b)-b 2(1+a)+b 3 _A
a 3 +a 2(1+b) -b 2(1+a)-b 3 - B.
1) Sa se simplifice fracJia A .
B
2) S:i se rezolve sistemul: A= 2Y +X , B= 2x +y ,
X

in care A

SHEBA 15

~i

B sint termenii fractiei, iar necunoscutelesint a

~i

b.

- 225 -

280. Se da expresia:
E= [x4 -2r2 +2r1y2 -2y2 +y 4 +1
X2+y2-1

-x1y] :(x 2-y -1).

1) sa se aduca E Ia forma cea mai simpla.


2) sa se rezolve inecuajia:

~ < -3.

R. 1) =1-f; 2)yE(-2,-1).

y+1

281. Se dau expresiile:

1)

sa

E 1 =x4 +~+~+2x+1; E 2=.J--&:2 +13r-6.


se descompun:i in factori 1 ~i 2.

. l"fi
. E1 x-6
2) Sa se stmp
1 tee expresa _ - -
Ez x 2 +l
2

R. 1) 1 =(x2+1)(x+1) ;2 =(x-t) (x--Q). 2)

(;:~

y.

282. S:i se arate ca d.aca x, y, z sint laturile unui triunghi, atunci avem:

(t+~)(1+;)<3+x? +x;z.
283. S:i se adudl la forma cea mai simpl:i fractia:

E=

[(~~)[~ll*'f.~l

R.l.

4x2

(x-y)2
.

284. Se dn expresta f(x)=

x4-2x3+2x2-2x+l

x 2 +1

a) Sa se arate ca oricare ar fi xeZ, f(x) este pozitiv.l.


b) Se da mulJimeaA={xeZj-3<x<5}. Sa se arate ca ecuaJia/(x)=9, are soluJii
in mulJimea A.
285. S:i se simplifice fraqia:

3r2 +1 +2x3 +3r


x 2 +x+1
.

Go

-~~--'"'

286. Se dau expresiile:


x3 -6ax2+12a2x+56a3

E 1=

1)

- 226-

S~

x2+28a2-8ax

;E?=

x3+6ax2+12a2x+ 72a3

se adudl 1 ~i E 2 la forma cea mai simpla.

x2+12a2

2)

sa se rezolve ecuaJia (dup~ ce s-a

ElE2+4a2+2r+8a+1

-----::---'"it

simplificat fractia):

2
R. 1) 1 =x+2a, E 2 =x+6a. 2) x 1 =1,x2 =-1.

(x+4a+1)2

1KI. Se dau expresiile:


_ x(x+1) 2(x 2 +1)+1. E _ x 6 +2r 5 +x 3 --2r 2-2
E 1' 23
2
x +2x +2

x3+x2+1

1) sa se adudlla forma cea mai


2) Sa se rezolve ecuaJia: [ Et

simpl~

E1 ~i E 2

~: 1) +x] (2-.:) =0.


R 1) E 1=xl+x+ 1; E 2 =.x3-t. 2) x 1 =-1; x 2 = +2.

288. Se dau expresiile:

E= (x-1) 3 +(x+y) +(Y -1)3 -4;

1)

sa

x 2 +y 2 -xy+3
se adudlla forma cea mai simpl~ E

2) Pentru ce valoare a luix expresia: [

3) sa se rezolve sistemul:

3
2
=
x +x1y-2x -x-y +2.
1

x 2 -1

~i

1.

~ -x3} (x 2

+X+ I )(x +3)

este negatlvll?

E .t-2xy-4-2y2
-------:--=1
x-y-4
X

.-y 2 =7
R.l)x+y-2=, x+y-2=E 1; 2)xE(co;-3) lXt;co);
23
9
3)x1 =4;y1 =-3; x2 = ;y2 =- .

X6+6x5+9.t4-9.t2-6x-1
289. sa se simplifice fraqia: - - - - : - - - - - X4+6x3+10x2+6x+1

R..xl-1.

1) Sa se adudl 1 ~i 2 Ia fotrma cea mai simpHl.


E
2) Pentru ce valori ale lui x expresia 1 _ 2 este negativ~?
x-1

3) Care sint numerele intregi atribliite luix pentru ca 1 sa fie numM fntreg?

291. 1)

sa se aduca fraqia E(x)=

~ 2 -~-15

X+2
It
R. 1) Ep-;
2 =1; 2)xE(.....a>;-2) I~l,co);
-8
3) x =8k-2, (kEZ).

Ia forma ireductibila.

8x2-24x+l0

- 227-

2) Pentru ce valoare a luix expresia E(x)<-4?


R.1)

:a+3
'2)
2(:a-1)

( 5 I'
-;"0;
1o .t..

':I;J'

292. Sa se afte in ce sistem de numera)ie este adevarata egalitatea:

20 1) 1200 1
( 120 + 10 . 1020 = .

R. Baza 3.

293. Se dau expresiile:


2 2
2
2 2
E _ a+b-/a -b
a+b+Ja -b . Ez""[l+(a+b)2 + 2a+2b _1] (a-b)
1'
a-b,
a-b
3a-b
2+
a+b-Va 2-b 2
a+b+/a 2-b

1) Sa se adudlla forma cea mai simpla 1 ~i 2.


2) Sa se rezolve ecuapa

-l-b =ax +bx

+-

Ez b2(a+b)

a+b

2a

R. 1=T; Ez=(a+b);x= 1.

294. Se dau expresiile:


2

E -[ x -xy _
2x
] (x-y)(x +1)
1- x1y+y3 x3-xy2+x2y-x3
x
,

,1>; x:y G-~J] (x:i


2+

1) Sa se aduca la forma cea mai simplrl 1 ~i E'l.


1 1

2) Sa se rezolve ecuapa: - - (x-2)=0.


2 X

3) Pentru ce valoare a lui x expresia _2__: (x-4) este negativa?


X

. lut. x expresta:
. E.
4) Pentru ce va lon. .mtregt atn'b mte
1
A

intreg?

24y
x 2 -3x-4

este un numnr

X+l
1

R.1}E1 = - , Ez=-; 2).x1 =2,xz=-1; 3) -1<x<4; 4) Toate valonle


y
xy
care fac ca numitorul sa fie divizorul lui 24 cu excepJia x=4 fi x=-1.

295. Fie fraqiile:

a) 4u3; b) 3x+2; c) 5x+4.


5x+2
4ul
6r+3
Sa se afle valorile luix pentru care fractiile se pot simplifica (xeN).
lndicaJie. Orice divizor oomun al celor doua nurnere tc fonneaza fracJia intii este i divizorul
14 1 4 3 63 au divizor oomun pe 7 fi
expresiei: (5x+2)-(-k+3)=x-l; x=M7+1. Verificare: M7=14. ( + ) + =
S(14+1)+2 77
fracJia se poate simplifica.

R. a) M7+1; b) M5+1; c) M9+1.

- 228-

296. Se dau expresiile:

-~fx+yj
1 2r+2y]
+ +--

E 1- zcx-yi-Sy2+3xy + 3x2+2x.Y-yz. E z-

2r-3y

1)

3x-y

x-y

x-y

<x-Y>z
-16r2

sa se aduca la forma cea mai simpla expresiile E\ ~i E 2.

1
2) Pentru ce numere intregiatribuiteluix expresia: E 1 E 2 X+ este numar intreg?

x+y

1
3) Pentru ce valoare a Iuix se obtine: 1 2 : (x+y} x+ < -4 ?
x-1
R. 1) 1=2(x+y); 2 = -1 ; 2) x= '})c-l(kZ); 3) 1 <T.< 9 .
4
7

- 229a -

GEOMETRIE IN SPAUU
IV.16. DREPTE SI PLANE
1. Fie triunghiul echilateral eu aria de

692/cm2 ce are ca proieeJie pe un plan un

triunghi isoscel cu aria 346 cm2. ~tiind dl douA din v1rfurile triunghiului echilateral
sint situate in plan, sa se afle distanJa virfului al treilea al triunghiului echilateralla
planul de proiecJie (se va lua .[3 =1,73).
R. 3ocm.

2 Catetele unui triunghi dreptunghie ABC au lungimile de 12 em ~i 1'6 em. Din virful unghiului drept A este dusa pe planul triunghiului perpendicularaAD , lung~
de 28 em. S~ se afle aria triunghiului BCD.
Jndicatfe: In.llllimea

trium~hiului

BCD se poole atla fo\osind teorema celor trei perpendiculare.

R. Aria BCD=296 cm2.

3. 0 pladl in forma de triunghi isoscel ABC sta inclinata fata de un plan, astfel dl
BC (baza triunghiului) lung~ de 50 em se afla in plan, iar virful A se gas~te la
distan)a de 24 em de plan. sa se afle aria acestei pl~i. ~tiind ca distanJa de la pieiorul perpendieularei coborite din v1rful A al triunghiului pe plan la baza BC a
triunghiului este de 10 em.
lndicape: Prin teorema celor trei perpendieulare se aflll fn.lllJimea triunghiului.

R. 650cm2.

4. In virful A al unui triunghi dreptunghic ABC, m(<t4)=90; m(~C)=l5 i


BC=4a em, se ridica o perpendicular'& AM astfel incit planele MBC ~i BCA formea.za un unghi diedru de 45. Sa se determine distanJa de la punctul M Ia BC.
R. a{i em.
5. In triunghiul dreptunghic ABC, m(<t4)=9QObisectoarea CN (NAB) intersectea:zn
tnru.pmea dusa din A pe BC in 0. In punetul N se rididl perpendieufara ND egal~
cu AO, egal~ eu a. Sa se determine distan)a dusa din D pe AC.
R. a.fi.
6. In paralelogramul ABCD, laturile au lungimile egale eu 30 em ~i 24 em. In virful
B al unghiului mai mare, pe planul paralelogramului se rididl o perpendieulara
BM= 12 em. Sa se determine distanJa de la punctul M la latura mica a paralelogramului, daca M este departat de latura mare a paralelogramuluila 20 em .
R.

4/34 em.

- 229b -

7. Diagonalele. unui romb au lungimile de 30 em ~i 40 em. Virful unghiului mare al


rombului este piciorul unci perpendieulare pe planul rombului a dlrei lungime este de
7 em. Sa se determine lungimea de la a doua extremitate a perpendicularei la latura
rombului.
R. 25 em.

8.. In triunghiul ABC, AB= 6 em, BC=&/2 em, AC=4em. In virfulCpe planultriunghiului se ridict'i o perpendicular~ CM:.:3 em. Se un~te M eu B ~i A. sa se a fie
aria triunghiului MBA.

9. Triunghiul dreptunghie ABC, m ( <tb) =90, este indus in planul P. Latura AB


a triunghiului este de 5 em iar m ( <iBAC)=60. Din punetul M situat in afara planului
dat, seduce perpendiculara MO, OEAC pe planul triunghiului astfel ca MA=MC=lO
em. Se cere: 1) DistanJa de la punetul MIa planul triunghiului ABC. 2) sa.se ar.ate
ca [MB]=(AC]. 3) Sa se caleuleze raza cerculuiinseris in triunghiul AOB. 4) sa sea rate
d1 ariile rriunghiurilor AOB ~i MAC sint in raportull/4.

~"':'

R. 1)

5.fS em, 3) s.fi em.


6

~10. In paralelogramul ABCD cu larura midi AD=6 em, bisectoarele in.rerioare ale
\.).~bnghiurilor consecutive A ~i B se intersectea:zll in M eDC. Unghiul diedru format de
planul determinat de DC ~i un punet N exterior planuluia ct'irui proiecJie pe planul
ABCD este punctul 0 are m:Isura de 60. Cunoscind dl NC=12 em: a) sa se determine disranJa de Ia punetul N la planul ABCD, ~tiind d1 planul NAB este perpendicular pe ABCD ~i d1 0 este mijloeullui AB; b) sa se determine m( 4ANO),
(AO>OB).
R. a) 9 em, b) 45.

11. Fit= in planul P reprezentat prin patratul ABCD eu latura de 4a.fi em. La ext~
mWilile diagonalei AC se due perpendicularele AN=4a .fi em, respeetiv CM= a..;2 em.
Unghiul diedru al planelor MBD ~i NBD are masura de 90?
R.Nu.

12 Suma lungimilor bazelor unui trapez isoscel eu baza midi AB cireumseris unui
cere 0 eu raza de 4,8 em este de 20 em. In punetul 0 se rididl o perpendieula rrt
0M=6 em. Sa se determine proieeJia dreptei MB din planul MBC pe dreapta BC.
R. 3,6 em.

IV.17. PRISMA
13. Un paralelipiped dreptunghic are volumul de 480 dm3, lungimea ~i latimea bazei
respectiv de 8 dm ~i 6 dm. sa se calculeze:
1) aria totalrl ; 2) diagonala paralelipipedului; 3) masura unghiului dintre diagonala bazei ~i diagonala paralelipipedului.
R. 376 dm2; Io{i dm; 45.

14. Un perete are forma unui paralelipiped dreptunghic lung de 12 m, inalt de 3 m

- 230-

~i

gros de 0,3 m. Acest perete are o


volumul zidariei peretelui.

u~

larga de 1,20 m ~i inaltrl de 1,90 m. Sa se afle

Indicatie: Vzid=VcV2 , unde am notal: v1 - volumul prismei cu dimensiunile 3m; 12m; 0,~ m,
volumul prismei cu dimensiunile 1,20 m; 1,90m; 0,30 m.
R. Volumul peretelui =101116 m~

v2 -

15. Dintr-o groapa de var adinca de 3 m, lunga de 5,2 m ~i lata de 4,5 m se scoate
varul ~i se transportrl cu o c.Aruta avind forma unei prisme cu baza un trapez. Olruta
e lunga de 2 m, bazele trapezului sint de {),8 m ~i 0,4 m ~i inlllpmea bazei de 0,5 m.
Gte c.Arute sint necesare?
R. 117 caru1e.

16. Dintr-un trunchi de arbore, lung de 4 m, avind sectiunea un cere cu diametru de


3 dm, s-a cioplit un paralelipipedavind ca baza un patrat cu diagonala cit diametrul
trunchiului. s~ se afle volumul paralelipipedului, ~tiind d[ din lungimea trunchiului
nu s-a cioplit nimic.
3

R.180dm .

17. Dintr-un bazin prismaticcu baza in furma de hexagon regulat cu latura de 2m, plin
cu petrol-pinllla o inlllJime de 1,8 m, se scurge petrolul in alt bazin in forma de paralelipiped cu baza un patrat, avind latura de 2,4 m. Pina Ia ce inlllJime se va ridica petrolul in bazin.ul al doilea ?
R. 1,87s{3 m.

18. Cele trei dimensiuni AB, BC ~i CC' ale unui paralelipiped dreptunghic sint
proporJionale cu numerele 5; 2 ~i 4, iar suma lor este de 27,5 em. sa se afle aria laterala ~i volumullui.

19. Care este masa unei grinzi de fier in forma de prismll, lunga de 1,50 m ~i avind
sectiunea un patrat cu diagonala de 4/2 em? Densitatea fierului este de 7800 kgtm 3.
R.I8,72kg.

20. 0 prisma hexagonala regulatll are inlllpmea de 3 m ~i latura bazei de 2 m. Sa se


afle lungimea celei mai mari diagonale a prismei, aria totala ~i volumul ei.
R. diagonala=5 m; aria bazei= 6/3=10,38 m2; aria totalll=36+210,38=56,76m2; volumul= 18/3 m3.

21. sa se afle raportul intre volumele a doua paralelipipede cu baza patrata, ~tiind dl
fiecare are inlllJimea cit latura bazei celuilalt. Acee~i problema pentru prisme hexat
gonale regulate.
1
R. Raponul _

t2

at laturilor.

22 0 ctt-tie are forma de prisma hexagonala regulat:l. Latura hexagonului este de 2


dm, iar muchia laterala este de 5 dm. Sa~ afle aria Ia terata ~i volumul cutiei.
R. 60 dm 2 ~i

23. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sint: 15 m, 50 m

~i

30/3 dro3.

36 m. sa se afle

muchia cubului echivalent lui (avind acela~i volum).


Jndica{ie: Se atlll volumul paralelipipedului, se observll cll rezultatul este un cub perfect.
R.L=30m.

- 231-

2
24. 0 prismA hexagona!A regulatA are latura bazei de 18 em, inrujimea prismei fiind
3
din apotema poligonuluide baza. Care e5te volumul prismei ?

R8 748cm3.

25. 0 prism~ hexagonalA regulatA are aria aterala de

480./3 cm2, iar inrujimea de

(\ '3
em. Sa se afle volumulprismei.
1VV
.:>

R. 2 880 em 3.

26. Volumul unei prisme hexagonale regulate este de 2160/3 cm3 , iar latura bazei de

12 em. sa se afle aria lateralA


27. 0 prismA triunghiularlf regulatA are aria lateralA de 144/3 cm2 iar inrupmea de
8 em. SA se afle volumul prismei.
28. 0 plutA este format!\ din 16 grinzi cu sectim.\ea dreptunghiularlf, fiecare avind
lungimea de 3,6 m, l~timea de 2 dm ~i grosimea de 25 em. Care sint volumul ~i masa
plutei, ~tiind dl densitatea lemnului este de 600 kg/m3 ?
R V=2,88 m3 ; m=l 728 kg.

29. Pe o suprafa.(a dreptunghiularlf cu lungimea de 4,5 m

~i laJimea de ~ din

3
lungime se instaleaz:i un rezervor pentru apa eu o capacitate de 540 hl. sa se afle
inrujimea rezervorului.
R/=4m.

30. 0 prism!\ de lemn are ca baza un patrat cu diagonalele de 12.ff em. ~tiind dl
masa prismei este de 30,240 kg, iar densitatea sa este de 600 kgtm3, s~ se afle
inrujimea prismei.
R./=3,5 m.

31. 0 prism!\ dreapt::l are ca baza un triunghi dreptunghie cu ipotenuza de 26 em ~i o


cateta de 10 em. ~tiind dl aria lateralA a prismei este de 1 800 cm2, sa se afle volumuJ
prismei.
R3 600cm 3.

32 Un vas defier are forma unei prisme hexagonale regulate. Latura bazei este de
0,6 m, iar inrupmea bazei de 0,25/3 m. Printr-un orificiu fllcut Ia baza prismei, se
scurge lichidul din el. Dadl in fiecare minut se scurg in medie 5 litri, in cit timp se
gole~te vasul (presupus plio)?
R81 min.

33. Un jgheab are sectiunea in form!\ de trapez cu bazele de 20 em ~ide 30 em, iar
inrupmea de 40 em. S!\ se calculeze debitul maxim de apA al acestui jgheab in metri
eubi pe minut, ~tiind dl viteza maxima a apei in jgheab este de 2 m/s.
IndicaJie. Jgheabul va~ll pe secunda un volum de apll egal cu volumul unei prisme a cllrei baza este
egalll cu seqiunea jgheabului ~i a cArei inllltime este distanta parcursa de apa pe secunda

- 232-

34. Cip lucratori sint necesari pentru a sapa in ~ase ore un ~ant de seurgere a apei
lung de 25m, avind drept sectiune un trapez cu bazele de 1,10 m ~i 0,70 m, iar inalpmea de 0,60 m, daca un luerator sapa intr-o ora 0,75 m3 ?
R. 3 lucratori.

35. Un vagonet pentfu carat carbuni eu lungimea de 2,75 m are sectiunea in forma de
trapez isoscel eu bazele de 0,60 m ~i 1,15 m, iar inalpmea de lm. Ce cantitate de
dlrbuni poate transporta, dadl 1m3 de dlrbune are masa de aproximativ 700 kg?
R 1684kg.

IV.l&. PIRAMIDA

36. Acoperi~l unui turn are forma unei piramide regulate hexagonale, cu lattira bazei
de 4 m, iar muchia laterala de 4,8 m. Pentru a inveli acoperi~l se f ,to~ ~e foi de tabla
dreptunghiulare, cu dimensiunile de 80 em ~i 60 em; ~tiind ca pierderea (de~eurile)
reprezintrt 25% din suprafaJa acoperi~ului, sa se afle cite foi de tabla sint necesare.
R. 137 de foi.

37. 0 piramida regulata areca baza un triunghi inseris intr-un cere eu raza de 12 em,
iar aria laterala este de 1 080 cm2. Sa se afle volumul piramidei.

R. 21~ cm3.

38. 0 piramida triunghiuladl regulata are latura bazei de 6 dm. Inalpmea piramidei

este cit inatpmea triunghiuluide baza.

sa se calculeze volumul acestei piramide.

Jndicape: Inaltimea triunghiului de bm=3/S dm. Aria bazei

9{3 dm2 .
R Volumul piramidei=27 dm3.

39.0 piramida regulata areca baza u~ plltrat eu diagonala de 3o..[2 em, iar inalJimea
de doua ori cit apotema bazei. Sa se afle volumul piramidei.
3

R. V=9 000 cm .

40. 0 piramida regulata hexagonala are latura bazei de 8 em.

triplul apmemei bazei, sa se afle volumul piramidei.

~tiind

ca inalJimea este
R. V=l 152 cm3.

41. 0 piramida are ca baza un patrat inscris intr-un cere cu raza 15{f em, iar aria ei
laterala este de 1 500 em 2. sa se afle volumul piramidei.
42 Intr-o piramida regulata patratita, latura bazei este de 1m, iar aria laterala este de
260 dm2. Se cere: 1) apotema; 2) muehia; 3) volumul piramidei.
R apotema=l3 dm, muchia=13,92dJD, volumul=400 dm 3;

43. Latura unei piramide triunghiulare regulate este de 6{3 em, iar muehia Ia terata
formeaza eu planul bazei un unghi de 45. Sa se afle volumul piramidei.
lndicatie: Se va calcula raza cercului circumscris. Se va considera triunghiul dreptunghic format de

muchia, inlliJimea piramidei fi raza cercului circumscris.

- 233-

44. Intr-o piramid~ patrulater~ regulat~ aria lateral~ este de 960 cm2, iar aria total~ de
1 536 em2 sa se caleuleze volumul piramidei.
3
R V=3072cm.
45. Intr-o piramid~ patrulater!l regulata muehia laterala este de 25m, iar latura bazei
de 30 m. S~ se afle aria lateral~ ~i volumul ei.
RAI=l 200m2; V= 1 5oo.fi m3.

46. 0 piramid~ patrulater!l regulat~ are volumulde 18 432/7 cm3 , iar latura bazei de
48 em. sa se afle aria lateral-a.
47. Un cort militar are forma unei prisme patrulatere regulate, iar deasupra o piramid~
regulatn. Latura bazei este de 4 m, in~Jimea piramidei de 1,5 m. Pinza folosit-:t pentru
acest cort are l~timea 0,80 m. CiJi metri de pinz.A se vor folosi?
R89m.

48. Latura unei piramide hexagonale regulate este de 6 em. Unghiul diedru format de
0

fata

lateral~

eu baza este de 45.

s~

se afle volumul piramidei.

RV=l62cm3 .

49. Baza unei piramide este un romb cu latura de 25 dm ~i diagonala mica de 30 dm.
Inalpmea piramidei cade in centrul rombului ~i este egala cu diagonala mare a rombului. sa se afle volumul piramidei.
3

R V=Sm .

50. Se da o prism~ hexagonal~ regula til Diagonata unei fete laterale este egal~ cu 2a
em ~i face cu muchia lateral~ un unghi cu masura de 30. a) S~ se calculeze volumul
prismei. b) S~ se calculeze aria lateral~ ~i volumul piramidei inscrise. in prism:i, care
areca baza una din bazele prismei, iar virful in centrul celeilalte baze. c) Seduce un
2
plan P de sectiune, paralel eu bazele, Ia o distanja egala cu
din in~.Jimea
3
prismei fata de baza piramidei. sa se afle raportul dintre ariile obpnute prin
seqiunea prismei ~i a piramidei eu planul P.
3.
_ 3a 2{i5
3.
S1 1
_ 9a 3
2.
_ Ja 3
R a) Vprisma-T em' b)Alpiramida2 em' Vpiramida-2 em ' c) '32'"9

IV.19. TRUNCHIUL DE PIRAMIDA


51. Un trunehi de piramid~ patrulater~ regulat~ are laturile bazelor de 4 ern
Volumul s~u este de 44 em3. S~ se calculeze aria totalll

~i

6 ern.

52 Se da un trunehi de piramid~ eu bazele triunghiuridreptunghice (ABC ~iA'B'C'


cu unghiurile drepte in A ~i A). ~tiind ca AB=24 em, AC=54 em, A 'B'=6 em, iar
in:U.Jimea 1=45 em, sa se determine volumul trunehiului.
R V=l2 757,5 cm3 .

53. Sa se afle numnrul de puie.Ji sadi.Ji de elevii unei ~coli intr-o gr~din:i, ~tiind d1
au sa pat un volum de 127,4 m3 de p~int ~i d1 o groap~ are forma unui trunchi de

- 234-

piramid~

patrulaterli regulat:i, eu laturile bazelor de 50 em


trunchiuluide 39 em.

~i

30 em, iar inalpmea


R. 2 000 de puieli.

54. Un trunehi de piramida patrulaterli regulata are laturile bazelor de 90 em ~i 30 em.


~tiind d1 volumul trunchiuluieste de 156 000 em3 sa se calcul.e ze aria laterala.
R.A/=12 000 em 2.

..fi

55. Un trunchi de pirami~ ABCDA 'B'C'D' cu baze p~trate, are L 4 =7/


em,
14 =2.[2 em, muchia CC'=2,5cm. Sa se determine inaiJimea, apotema ~i diagonala
trunchiului.
R. 2 em;

ffl

li diagonala=10,9 em.

2/[
56. Un trunchi de pi rami~ a carui diagqnala este de 10 em are ca haze dreptunghiuri
a caror dimensiuni sint: 8 em, 6 em, respectiv 4 ~i 3 em. sa se determine inalpmea
trunehiului.
R l,5cm.
57. Un rezervor are forma unui trunchi de piramid~ patrulater~ regulata. Adincimea
rezervorului este de 5 m, latura bazei mari de 8,5 m, a bazei mici de 6 m. Cite tone de
pacura incap in acest rezervor, dadl densitatea pacurii este de 880 kgtm3 ?

R. 234 t.

58. sa se caleuleze lucrul mecanic ftleut de o macara care ridica Ia o inal}ime de 4 m


un bloc de fonta in forma de trunchi de piramida. Bazele acestui bloc sint patrate, eu
laturile respectiv de 1 m ~i 0,75 m, iar inalJimea sa este de 1,6 m (d=7 800 kgtm 3).
Jndicape. Formula luerului mecanic este Lrmgh, in care m=masa corpului, g=9,8 rnJs2 ~i

Ia =fnallimea Ia care se rididl corpul.

R. 377 002g.

IV.20. Cn.JNDRUL
59. Aria lateral~ a unei coloane cilindrice eu inalJimea de 10m este de 31,40 m 2. sa
se afle volumul ~i masa coloanei, ~tiind ca este ftlcuta din piatr:l, eu densitatea

3 000 kglm

R. V=2,5'1' m3; m=23,SS t.

50. Secpunea axiala a unui eilindru este un p~trat eu diagonala de


;alculeze volumul ~i aria lateral~ a cilindrului.

6/2 em. sa se

R Latura plltratului bazei=6 em; V=541T em3; Al=361T em2.

51. Pe co~ul eilindric al unei fabrici inalt de 15 m ~i cu diametrul de 1 m, s-a depus


.1n strat de funingine gros de 5 em. Ce volum de funingine se scoate la eur~tarea co~?

R. 2,237 m3 .

52 Un cazan de ap~ in forma de cilindru are diametrul de 50 em, iar lungimea lui este
le 3,6 m. Cit de mare este presiunea vaporilor pe suprafaJa to tala a cazanului, daca
.>e un centimetru patrat presiunea vaporilor este de 10 kg.
Jndicape: .Se va calcula aria total:! fn centimetri patrali, apoi presiunea vaporilor.
R. Aria totalli=6,044S m2; presiunea=604 450 kglcm 2.

- 235-

63. Un dreptunghi are lungimea a ~i Hltimea b. sa se afle raportul volumelor celor 2


eilindrii obpnuJi, cind se rotete dreptunghiul in jurullungimii ~i apoi In jurul l~ti
mii sale.
v2 1rah 2 b
R

-=--=-
vl 1r02b a

64. Un puJ adinc de 10m are dlpt~la format~ dintr-o zid~rie eilindridi groasa de
50 em. Dadl diametrul interior este de 3 m, care este volumul zid~riei ?
/ndicatie: Se va calcula: raza interioad, raza exteri6ara., aria bazei (aVind forma unei coloane circulare),
apoi volumul.
R. V=17,5 m3.

65. Intr-un cilindru, raza bazei este de 2 em, iar inlllJimea de 7 em. Sa se determine
raza unui cere a dlrui arie este eehivalent~ cu aria totam a cilindrului.
R. 6 em.

66. Sa se calculeze-volumul unui cilindru a dl.rui arie lateram este de 100Tr em2, ~tiind
d1 seqiunea axial~ este un patrat.
R. V=2S.o'" cm3.
67. Aria lateral~ a unui cilindru fiind de 72Tr cm2, care este volumul sau dadl i'nlll.timea este dublul diametrului bazei?
R. V=l08T em3.
68. Dintr-o bucata de lemn in form~ de paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile
bazei de 2,4 m, 1,5 m ~i i'nlll.Jimea de 0,6 m, se scot forme cilindrice,eu diametrul
de 30 em, av1nd aceea~i inlll.}ime ca bucata de lemn. Cite forme se pot scoate din
aceasta bucat~ de lemn ~i ce cantitate de lemn se pierde ?
3
R 40 de forme; V=0,47 m .

Cablul telefonic este imbracat intr-un inveli.:l de plumb. ~tiind ca diametrul cablului
este de 2 em, iar grosimea invel~lui de 2 mm sa se afle masa plumbului pentru un
cablu de 10 km lungime, ~tiind d1 densitatea plumbului este de 11 400 kg/m3.
69~

/ndicafie: Se va calcula aria coloanei cireulare, volumul i apoi masa.

R. Masa=1S7,5tone.

IV.21. CONUL
70. Raza bazei unui con circular drept este 3. SeeJiunea sa paralel~ la baza Ia o distanta de 3 m de virf are raza de 2 m. S~ se afle volumul ~i aria lateral~ a conului.
R V=42,390m3;A/=50,8680m2.

71. Se da un con cu raza de 15 em; Ia distanJa de 24 em de virf se face o sectiune


paralel~ eu baza. Generatoarea conului obpnut este de 26 em. Care este volumul
R v= 2 700 'If cm3.
conului inipal ?
72. In~lpmea unui con este de 12 em, iar volumul sau este de 1 024 TC em3. Sa se afle
RA/= 3207 cm2,At=S?6 1r cm2.
aria lateral~ ~i aria total~ a acestui con.
73. Un con av1nd aria lateral~ de 540 TC em2 ~i raza de 18 em2, este taiat printr-un plan
paralel cu baza, la o distan.(a. de 16 em de v1rf. Care este raza cercului de seqiune,
generatoarea conului astfel format, aria lateral~ ~i volumul acestui con ?
Rr=l2 em; g=20 cm;Al=240'1f cm 2; V=7687 cm3.

- 236-

74. Un con avind volumul de 324 1r em3, iar tnrupmea de 12 em, este tru.at printr-un
plan paralel cu baza ~i dus Ia o distan~ de 8 em de virf. ~ se afle aria lateraUl ~i
volumul conului astfel format.
R.A/=60 7 em 2; V=96 7 em3.

15. Jumatate din in:U)imea unui con tntrece cu lema treia pane a razei cercului de
baza, iar suma razei ~i in:UJimii este de 7 em. S:l se afle elementele conului (raza,
in:U)imea, generatoarea), aria lateral:i ~i volumul conului.
R. R=3 em; 1=4 em; G=S em; AI-IS 7 em2; V=I2 7 em3.

76. 0 gramada de piatr:i spart:i are forma conid\ cu raza de 2,8 m i generatoarea de
3,5 m. Cite carute trebuie pentru a transporta piatra spart~ depozitat:i in 10 gramezi,
~tiind ca un metru cub de piatra are masa de 3 t, iar intr-o caruta se incardl 500 kg?
R. 1 034 de caru,e.

TT. Intr-o mina s-a lntrebuin.nt un explozibil care a produs in pamint, prin explozie,
o pilniecu un diametru de 4 m, adincimea pilnieifiind de 1,5 m. Ce cantitatede pamlnt
se arum;a, ~tiind ca un metru cub de pamint are masa de 1 650 kg ?
R. 10,362 tone.

IV.22. 1RUNCIDUL DE CON


78. Un trunchi de con in care suma raze lor este cit raza unui cere cu aria de 625 1r cm
are in:Upmea de 7 em si generatoarea de 7{i em. S:l se afle volumul trunchiului.
R.R=16em r=9em V=

'

'

3 3677

em3.

79. Intr-un trunchi de con, in:UJimea este de 8 m. Ea este media ari.t metidl a celor
doua raze. sa se afle volumul trunchiului,~tiind ca generatoarea este de 8/i em.
1 6647 em3.
R.R=12 em; r=4 em; V-

80. Fie ABCD un trapez isoscel, in care AB este baza mica ~i CD cea mare
(BC]=[AD]. Consider:tm punctele M ~i N ~ezate respectiv Ia mijloacele laturilor BC
~i AD. Se da MN = 13 dm ~i diferenJa bazelor de 10 dm. Din invinirea trapezului in
jurul dreptei care un~te mijloacele bazelor rezult:i un trunchi de con. ~tiind ca
generatoarea lui ci~ medie proporJionar& intre razele cercurilor de baza, se cere
volumul trunchiuluide con.
lndicope. MN=semisuma bazelor trapezului.' Din rezolvarea unui sistem de ecualii se g!sqte dl
bazele trapezului sint de 8 dm ~i 18 dm. Razele bazelor trunehiului de con stnt: R=9 dm i r=4 dm. De
aici se deduce generatoarea de 6 dm ~i apoi rnal,imea.
R. V= 13l{IT"7 dm3=46ldm3.
3

de con, razele stnt proporJionale cu numerele 3


81. Intr-un trunchi
.
mare intrece cu 2 em

~i 2, ..!.3 din raza

..!. din raza mica. Generatoarea trunchiuluiface cu planul bazei


4

mari un unghi cu masura de 45. sa se afle aria lateral:i ~i volumul trunchiuluide con.
R.Al= on. '2 7 em2. V= 1 2161r em3.
3
'
ouv~

- 237-

82. Suma eelor dou:l raze ale unui trunehi de con este de 25 em, iar diferenJa lor 9 em.
~tiind d1 generatoarea formeaza cu planul bazei un unghi cu masura de 45, sa se afle
cele dou:l raze ~i volumul trunchiului de con.
3

R.R=7S em; r=B em; V=14677 cm .

83. Un trunchi de con cu in:llpmea de 18 em are suma razelor bazelor de 16 em, iar

2..
din raza mare este cu 2 em mai mica decit raza mica. Inrupmea este impi\rlita
11
in trei p:irti egale ~i prin punctele de diviziune se fae dou:l sectiuni paralele cu
bazele. Sa se afle ariile aces tor dou:l sectiuni.
84. Intr-un trunchi de con raza mica este cu 2 em mai midl decit raza mare, iar media
aritmeti~ a celor doua raze este de 0,004 dam; tn:Up.mea trunchiului este de 12 em.
Din acest trunehi se taie doua conuri care au ca baza bazele trunchiuluidat, iar generatoarele unuia sint in continuarea generatoarelor celuilalt. In ce r~port se afla volumele celor dou:i conuri astfel obpnute?
V1

R.

21

v2 =m

85. Raza midl a unui trunchi de colfeste eu 1 em mai mare decit 33_!% din raza
3
mare. Inalpmea conului ce se formeaza prin prelungirea generatoarelor trunehiului dat este de 9 em, iar tnrup.mea trunchiuluieste de 5 em. S:i se afle: a) aria laterala
a trunchiului; b) volumul trunehiului de con; c) masura unghiului ee-l formeaza
generatoarea cu planul bazei mari.
6657
R.A=65/i 7 cm2, V=

cm3; 45.

86. Un trunchi de con ~i un con au generatoarele ~i ariile lor laterale egale. Raza mica a trunchiuluide con marita cu 1 em ~i a poi micyJrata de 2 ori este tot a tit cit 20%

din raza mare a trunchiului marim cu _.!:.. dm. Raportul razelor trunchiului de con
10
.
este exprimat prin 2.!. :4.!. Sa se calculeze raza conului.
2

R.R=8cm.

trl. Un trapez dreptunghic in care baza midl este egala cu ina.tp.mea se rotete com-

plet in jurullaturii perpendiculare pe baza. sa se afle aria lateral:i a corpului format


prin aceasta rotaJie, ~tiind d1 20% din latura oblic:l fata de baze este eu 2 em mai
mica decit 50% din in:UJimea trapezului, iar suma aces tor lungimi este de 18 em.
R. Aria lateralA

= 220 7 cm2.

88. Se eireumscrie unui trunehi de piramid:i regulata, cu bazele patrate un trunchi de


con. sa se determine aria laterala, aria totala ~i volumul trunchiuluide con, tiind d1
laturile patratelor de baza ale trunchiului de piramida sint egale resoectiv cu 70 em
~i 40 em, iar apotema este de 20 em.
R.A/=6 088 cm2; At=l6 292 cm2; V=65 603,8 em:;.

89. Aria secp.unii axiale a unui trunchi de con este egala cu diferenJa ariilor bazelor,

- 238-

iar razele bazelor sint R


de con.

~i

r. Sa se exprime in fune.Jie de R

~i

r, volumul trunehiului

Jndicape: Notfnd cu h Inallimea trunchiului, oblinem:

w(R+r'ja=7(R2_,2) -h=(R-r).

1r2
3

3,.

R V=_(R -r )

90. Din doua foi de tabla galvanizat~ trebuie confec.Jionata o pilnie eu diametrul superior de 100 mm, eel inferior de 20 mm ~i inrupmea de 50 mm. Cit material se con~u
ma, dadl pentru ineheieturi se adauga 3% ?
2

R =124,20 cm .

co~ de fabridl, in forma de trunehi de con, inaIt de 30 m, are diametrul exterior


Ia baza de 3,6 m ~i Ia virf de 2,4 m. Diametrul interior al co~ului este (pe toata inrutimea) de 1,6 m. sa se afle m~ acestui co~, ~tiind d1 1 m3 de zidarie are masa de
1 800 kg.

91. U n

R 278t.

92. Intr-un triunghi dreptunghic ABC, m( 4A)=9<f, BC=45 em ~i AC=27 em se


duce o paralela MN la AB la ~ din A C. Sa se afle ariile laterale ale corpurilor ce se
9
formeaza prin rota.Jia in jurul catetei AB ~i in jurul segmentului MA(MeAC)
a lui AMNB.
RA/=5 086,8cm2;A/trunchi

000 =130011'

cm2.

93. 0 coloana de beton in forma de trunehi de con are diametrele bazelor, resp~etiv
de 50 em ~i 30 em, iar inrupmea de 6 m. sa se determine masa coloanei, ~tiind d1
densitatea betonului este de 2 200 kgtm3.
R 1 692,46 kg.

94. Se da un trapez isoscel care se rote~te in jurul dreptei ce -une~te mijloacele laturilor paralele. Cunoscind d1 laturile paralele sint egale, respeetiv eu 24 ~i .36 em ~i
laturile neparalele sint de cite 20 em, sa se determine ariile laterala ~i total~ ~i
volumul corpului generat prin rota.Jie.
RA1=1884cm2, At=335352cm2
'
, V=l3638276cm3
,
.

95. Un trapez isoscel ABCD se rot~te pe rind in jurul bazelor sale. a) sa se determine aria ~i volumul corpurilor generate prin rota.Jie ~tiind d1 laturile paralele sint
~gale, respectiv, eu 24 em ~i 36 em, iar laturile neparalele sint egale eu 10 em. b) sa
se menponeze corpurile ce se formeaza prin rota.Jia trapezului in jurullaturii neparalele ~i sa se faca sehi.Ja.
V=2 048., cm3; b) douJI oonuri i un trunchi de con.

IV.21.SFERA
96. 0 parte din acoperi~l unui ateneu avind forma unei jumatati de sfera este invelit
eu tabla groasa de 3 mm. Ce masa are tabla intrebuin.nta, ~tiind d1 densitatea tablei
este de 8 500 kgtm3 , iar raza sferei este de 3,6 m ?
Jndica{ie: Se vor calcula volumele interior i exterior.

R Masa=2t.

- 239 -

'TI. Un cazan pentru p~eura are forma de eilindru, prev:lzut Ia capete eu cite o jum~tate

de sfe-ra. Lungimea cazanului (partea cilindri~) este de 10m, iar diametrullui este de
4 m. Sa se afle capacitatea lui. Cite cazane sint necesare pentru a umple un rezervor
mare eilindric, inalt de 20 m ~i eu lungimea cereului de baza de 40 1r m ?
Jndica[ie. Pentru a afla capacitatea cazanului se aflll intri volumul
1 m3 corespunde 10 hi.

~i

apoi se line seamll de relalia:


1 5201r

R ~ hl; 16 cazane.

98. Intr-o sfera eu diametrulde 12/f em este inseris un cilindru. S~ se calculeze raza
~i in:UJ.imea cilindrului, aria lateral~ ~i volumullui, ~tiind d1 sectiunea axiam a cilin-

drului este un p~trat.

R.r=6 em; l=12em;Al=1441T em2; V=432-w cm3.

99. Intr-o sfera eu raza de 6 em este inseris un con eehilater. sa se afle elementele
conului (raza, generatoare, Yn:U.Jime), aria lateral~ ~i volumullui.
R.R=3{i em; G=6/f em; 1=9 cm;Al=541T em"'; V=BI-w cm3

100. Unui cub eu muehia de 8 em i se eireumserie o sfera.

S~

se afle aria sferei.


R Aria sferei=l921T cm 2.

101. Care este raportul dintre aria Pamtntului ~i cea a Lunii, ~tiind d1 diametrul Pa2
mintului este egal cu 3 ori diametrul Lunii ?
3
R. 121_
9

102. 0 sfera are raza de 5 em; se duce o secpune Ia 3 em de centfu. sa se a fie volumul
conului care are virful in centrul sferei, iar ca baza secpunea obJinutA.
R. V=50,240cm3.

103.lntr-un con, 0,125 din in:U.Jime este eu 3 em mai midi decit 2/5 din generatoarea
sa, iar diferenJa dintre generatoare ~i in:U.Jime este 0,2 dm. sa se afle volumul sferei
inscris~ in acel con.
104. 0 sfera eu diametrul de 20 em este in~cata eu o sarcin~ electridl de 314 coulombi. S~ se calculeze densitatea superficial!l a sarcinii, ~tiind d1 ea este egala eu
raportul dintre sarcin~ ~i aria pe care este distribuit~ ~i d1 se exprim~ in coulombi pe
em patrat.
2
R. 0,25 Clem .

105. Intr-o sfera cu raza de 8,5 em se duce o seeJiune plan~ cu raza de 3 em. sa se
calculeze ariile calotelor determinate de aceasta sectiune.
R. S 1=29,36cm2; s2 =878,10em2.

106. Se da o sfera eu diametrul de 240 em care se interseeteazli eu dou~ plane paralele.


Sa se afle aria ~i volumul zonei sferice determinate, ~tiind dl unul din plane trece prin
centrul sferei, iar celalalt Ia distanJa de 30 em de centrul sferei.
R. 22 608 em2; 132 822 em3 .

- 240-

IV.24. PROBLEME DE GEOME'IRIE PLANA

SI IN SPA'JlU

1. Se da un trapez isoscel in care diferenJa lungimilor bazelor este de 2 em iar segmentul care unqte mijloacele laturilor neparalele este de 6 em; latura neparalel~
face cu baza un unghi de
s~ se calculeze lungimile bazelor ~i aria trapezutui.

roo.

R.B=1 em; b=5 em; aria=6/3 cm2.

2 sa se gaseasca pe latura AD a triunghiului ADE un punet /, astfel ca segmentul


IM paralel eu baza DE a triungiuluisa fiecongruent eu /D.

3. Un trapez are baza mare de 23m, baza mica de 14m ~i inrupmea de 12m.

S~

se
calc~leze lungimea segmentului dus in interiorul trapezului, paralel cu bazele ~i la
distanja de 4 m de baza cea mare.

R. 20m.

4. Se dreptunghiul ABCD, in care AD=15 m ~i AB=18 m. S~ se construias~


un dreptunghi A 'B'C'D' cu virfurile situate respectiv pe laturile AB, BC, CD ~i DA,
A'B' 1
astfel ca raportul - - ""-
A'D' 2
Jndicafie: Se vor lua urmlltoarele necunoscute:M'=x, AD'-=y. Se obselVA cll <!AD'A'ii4.BA'B' avind
laturile perpendiculare. RezuliA AAA.'D'-ABB'A'; AAD'A"EACB'C' ~i ADC'D"EABA 'B '. Se gllsqte x=8,
y=14.

5. Baza unui triunghi este AB=14 m. Celelalte dou~ laturi sint AC=15 m ~i
BC= 13m. Seduce o paralel~ MN Ia baza (MeAC, NeBC) astfel incit AM+BN=MN.
sa se afle cele dou~ segmente, AM ~i BN
lndicape: NoiA.m cele douJ segmente cu 1' ~i y. MN=x+y, MC=15-x, NC=13?'.
1
R.S m; 4

m.

3
2
6. Un paralelipiped dreptunghic are aria lateral~ de 450 em ~i inrupmea de 9 em.

~tiind ca

1:. din lungimea bazei este egala eu 1:. din Iapmea ei, sa se afle volumul ~i
3

masa, cunoscind ca

=7,8 g!cm3

7. Un paralelipiped dreptunghie are inrujimea de 5 em

~tiind ca 1:.
2

rile bazei

~i

din lungimea bazei plus

R. V=I 350 cm3; m= 10,530 kg.


iar aria lateral~ de 160 em2.

.! din lalime fac impreun~ 7 em, sa se afle latu3

volumul paralelipipedului dreptunghic.

R. L = 10 em; 1=6 em; V=300 cm3.

8. Aria lateral~ a unui paralelipiped dreptunghic este de 72 m2, inrujimea lui este de

6 m. Dimensiunile dreptunghiului de Ia baza sint in raport de

1:..
2

a)

S~ se afle

dimensiunile dreptunghiuluide baza. b) Aceea~i ehestiune in cazul cin<l raportul di3


mensiunilor este de
, aria lateral~ 256m2 ~i in:Upmea de 8 m.
5
R. a) 1=2 m; L=4 m; b) /=6 m: L=IO m.

SHEBA- 16

- 241-

9. Un rezervor de benzin~ de forma unui paralelipiped dreptunghic are diagonala bazei de 10 m ~i aceasta diagonal~ formeaza cu una din laturi un unghi de 4030'.
Diagonala paralelipipedului formeam cu diagonala bazei un unghi de 75. S~ se
calculeze volumul ~i aria lateral~ a rezervorului.
Jndico[ie: Se aplica pe rfnd funcpile trigonometrice fn cele doua triunghiuri dreptunghice ce se

formeaza cu cele doua diagonale.

R.L=7,6 m; 1=6,5 m; /-37,3 m; V=l 843m3; A/=1 052 m2.

10. Baza unui paralelipiped este un romb. Secpunile diagonale sint perpendiculare pe
planul bazei avind respectiv ariile de 100 cm2 ~i 105 em2, iar lungimea liniei intersectiei lor este egalll cu 10 em. Sa se determine: a) volumul acestui paralelipiped;
b) aria lateral:\; c) aria totala
Jndicope. Felele laterale sint dreptunghiuri cu baza eft latura rombului ~i inllllimea de 10 em. Se

obline:

I =J52,5625 =7,25 em.

R. a) V=525 cm3; b) A/=290 cm2 c) At-398 em2.

11. Intr-un paralelipiped cu baza un dreptungbi, diferenp dintre patratul diagonalei


dreptunghiului de baza ~i patratul unei laturi a dreptunghiului este de 65, iar suma
aces tor dou~ lungimi (diagonala bazei ~i una din latur:ile dreptunghiului)este de 13 em.
In~IJimea paralelipipedului este media proporJional~ a acelor~i lungimi. S~ se calculeze diagonala paralelipipedului.
R.

3.[13 em.

12 0 eutiede sticl~ (transparent!l) are forma de paralelipipeddreptunghic. Una dintre

muehiile sale este de 12 em, iar celelalte sint necunoseute. Cutia conJine o cantitate
de apa. Daca ~ezam cutia astfel ca fata cu dimensiunile necunoseute sa fie baza, apa
se ridica pin~ Ia o inMJime de 2 em; daca o a~ezam astfel ca una sau alta dintre
fetele ei sa fie orizontaiil, apa se ridica o datll pin~ Ia inrupmea de 3 em ~i a doua
oara pin~ Ia inMpmea de 4 em. a) S~ se afle dimensiunileeutiei. b) Cit~ ap~ conJine
cutia? c) Cit~ apa ar conJine cutia daca ar fi plim?
R. a) 12 em; 18 em; 24 em; b) 864 em3; c) 5 184 em3.

13. SeeJiunea transversal~ printr-o grind~ de forma unei prisme drepte avind lungimea
L este un trapez dreptunghiceu perimetrulp ~i suma laturilorneparaleleS. S~ se calculeze ariile fetelor laterale paralele ale grinzii, ~tiind ca diferenta acestor arii este
d. Aplica{ie numeric/1: L=8 m; p=1,6 m; S=0,8 m; d=3,2 m2.

-~" eux ~ty


. bazeIe trapezuIUI. ~. se o b lmeststemu:
.

1 {p-=X+y+S,
. . Se not<;(ld
l rullcope:
Ly-Lx=d
R.x=0,2 m; y=0,6 m; Aria 1 =xL=l,6 m2; Aria 2 =yL=418 m2.

14. Un bazin de inot are forma de paralelipipeddreptunghic. La un moment dat, bazinul euprinde o anumit~ cantitate de apa. Dupll un timp oarecare bazinul pierde prin
evaporare o cantitate Q m3 de ap:t Sa se calculeze nivelul iniJial ~i eel final din bazin,
precum ~i volumul de apll iniJial, ~tiind ca aria fundului bazinului este S, iar nivelul
Ia care ar ajunge apa, daca peste camitatea inipalll s-ar adauga cea ramasa dupa

- 242-

evaporare, ar fi de L m. Aplicafie numeric/!: Q=600 m3; S= 1 500 m2; L =3 m.


Jndicape: Nottnd cu x fnllllimea inilialll a apei ~i cu y fnllllimea finala a apei oblinem:

~x-y.Q

S .
x+yL
R.x= 1,7 m; y=1,3 m; V inilial=2 550m3

15. Intr-o piramid~ cu baza un dreptunghi, lungimea bazei este cu 4 em mai mare
decit Ultimea. Dadi marim lungimea bazei cu 2 em, iar lapmea cu 2 em, aria bazei
cr~te eu 44 cm2. ~tiind di fetele laterale mai mici fac eu baza un unghi eu ma.sura
de 45, sa se afle laturile bazei ~i volumul piramidei.
3

R.L=12cm; 1=8 em; V=192cm .

16. 0 piramidA are ca baza un dreptunghi cu perimetrul de 40 em. Dadi marim lungimea bazei eu 3 em ~i mi~rrun l~limea bazei cu 2 em, aria bazei se mi~reaza cu
6 em 2.

~tiind di inllllimea piramidei este cit ..!. din lungimea bazei, sa se afle laturile
2

bazei, aria lateral~ ~i volumul piramidei. Virful piramidei se proiectea11i in punctul de


intersecpe al diagonalelor.
17. Diferen.Ja intre apotem~ ~i inllllimea unei piramide hexagonale regulate este de
8 em. ~tiind di apotema poligonului de baza este de 20 em, sa se afle volumul piramidei, ariile lateral~ i total~ (exprimate in dm).
R. V=9,68 dm 3; A/=20,10 dm2; At=33,95 dm 2.

18.0 piramid~ are baza un trapez isoscelABCD, In care CD este baza midi, AB este
baza mare i (BC]=(AD]. In~lJimea trapezului este de 15 em, iar inlllJimea piramidei
de 1 m. ~tiind di inlllJimea piramidei cade in mijlocul M al bazei mari, iar laturile CD
~i AB sint respectiv egale eu cantit~ile x ~i y date de sistemul:

1363X +fiiYJy ;>0580,


.[3
[52X -.ff3y -4
{13
Se cere sa se afle volumul piramidei ~i lungimile muchiilor piramidei.

R.AB=36 em; CD=20 cm~BC=17 em; V=l4 dm3; VA=J11:s101,6cm; VC=VIJ:l01,6cm.

19. 0 piramid~ are ca baza un triunghi dreptunghie in care una din catete este de 15.
em, iar cealalt~ catet~ este mai midi decit ipotenuza. In~lJimea piramidei este cu 20%
mai mare decit ipotenuza triunghiului de baza. a) Sa se afle aria seqiunii ftlcut~ in
aceasta piramid~ printr-un plan paralel cu baza dus Ia 2 din inlllJime fata de planul
3
bazei. b) sa se afle volumul piramidei care are ca baza seqiunea aceasta ~i virful
comun cu virful piramidei date.

- 243-

20. 0 piramid:i are baza un triunghi dreptunghic ale dlrui catete sint in
raportul ~, iar diferenfa dintre segmentele determinate de in:i!Jimea triunghiului pe
2

ipotenulll este de 2 em. S:I se afle volumul piramidei, ~tiind d1 inrupmea ei este de 2.!.
2
ori mai mare decit ipotenuza triunghiului de baza.
R Ve27,04 em3 .

21. Un elev i~i construi~e o piramid:i triunghiulat:l regulat:l, cu muchiile din sirm:L
Pentru confecJionarea piramidei a folosit 1,08 m sirmn.. ~tiind d1 muehia lateral:i este
eu 16 em mai mare decit latura bazei, sa se afle latura triunghiului de baza, muchia
piramidei ~i in:ilpmea corpului construit.

Ji

22. Intr-un trunehi de piramid:i regulat:l, aria lateral~

trunehiului 8 em. ~tiind d1

R 10 em; 26 em;
'1113!3 em.
2
este de 480 em , iar apotema

.!.3 din Iatura bazei mari intrece cii 3 em .!.4 din latura bazei

miGi, sa se afle laturile celor dou:i baze si volumultrunehiului de piramidn..


R L 4 =18 em; 14 =12 em; V=

.f55 (324+216+ 144)em3.


3

23. Un dig de beton armat are sectiunea un trapez cu baza mica de 3 m, in:i!Jimea
de 2 m, iar laturile neparalele ale trapezului fae eu planul bazei unghiuri de 30 ~i 45
Lungimea digului este 100m. CiJi metri eubi de beton sint rtecesari pentru construirea
digului ~i ce masa are acest dig, eunoscind d1 densitatea betonului este 2 500 kg!m3.
R. V=1146 m3; m=2 865 t.

24. Urt triunghi de piramid:i patrulaterti regula !A are apotema de 17 em iar aria lateraJa de 1 904 em2. DiferenJa dintre ariile celor doua baze este de 896 em2. S:i se afle
volumul trunehiuluide piramida.
R V= 12 080 em3.

25. Un trunehi de piramid:i patrulater'fl are latura patratului bazei m_ari de 20 em, iar
25% din apotema trunehiuluieste eu 12. em mai mare decit 0,1(6) din in:i!Jimea lui.
6

Diferenp dintre apotem:i


trunehiului.

~i

in:i!Jime fiind de 0,2 dm,

sa se afle aria lateral:i a


RAI= 560em2.

26. Un trunehi de piramnid'fl are bazele dreptunghiri; dimensiunile bazei mari sint in
raport de ~. iar diferenfa acestor dimensiuni este de 4 em. ~tiind d1 raportul peri-

metrelor celor dou:i baze este

.!.4 , iar diagonala trunehiului este de 2,05 dm, sa se afle

aria sectiunii diagonale a trunehiului de piramilln..

R A=203,10 em 2.

27. Intr-un trunchi de piramid:i hexagonal:i regula!A se cunosc urm:itoarele date:


a) media aritmetid\ dintre latura bazei mari

- 244-

~i latura bazei mici este de 7 em; b) 2.


3

din .apotema bazei mici este egaUl cu

din apotema bazei marl; c) apotema

trunchiuluide piramid! este medie proporJional:i intre cele doua apoteme ale bazelor.
sa se e&lculeze cit la suta din apotema trunchiului de piramid:i reprezint!l inMpmea
corpului.

R L 6 =8 cm;_i6 =6 em; 96,8%.

28.. Laturile bazelor unui trunchi de piramid! triunghiuladl regulatrt sint in raport de

..!. . Latura bazei mici miCOrata de trei ori ~i apoi marit! cu 2 em este cit .!.
2

din la-

tura bazei mari. Fetele Iaterale ale trunchiului formeazl un unghi de 6fJO cu planul
bazei. sa se afle volumul trunchiului.
29. DiferenJa laturilor de baza ale unui trunchi de piramida triunghiulara regulat!
este de 2 dm, apotema trunchiului este de 40 dm, iar aria lateral:i este de 2 400 dm2.
Sa se afle ariile triunghiurilor de baza ale trunchiului, apoi sa se compare raportul
acestor arii cu raportul dintre laturile triunghiurilor de baza.
. . = 44113 d 2. Aria = 361.fj d 2
R Aria
1
m '
2 ---;.-- m .

---r-

30. Un elev ~i construi~e, din sirm~ un model de trunchi de piramid! patrulateril


regulat:l, folosind 156 em de sirma. ~tiind di perimetrul unei fete laterale este de 48
em, iar latura bazei mici este de 2/3 din latura bazei marl, sa se afle laturilecelor doua
baze ~i muchia lateral:i a trunchiuluide piramid!.
RL=18 em; 1=12 em; m=9 em.

31. Un dreptunghi cu perimetrul de 34 em se rotete in jurullatul'ii mici. Se ~tie ca


lungimea intrece cu 7 em lapmea. Se cer: a) volumul ~i aria corpului generat; b)
volumul ~i aria prismei patrulatere regulate inscrise in cilindrul rezultat.
R 1) V=2 260,80 em3;A=l 281,12 em2. 2) V=1440 em3,A=914,40 em2.

32 Un rezervor de benzin:i in forma de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile


bazei in raportul de

~, diferenJa acestor dimensiuni este de 5,7 m, iar inMpmea

15,7
de 8 m. Cite cisteme in fornia de cilindru sint necesare pentru a umple acest rezervor,
~tiind ca cisterna are diametrul de 3 m, iar lungimea de 4 m.?
R 44 de cisteme.

Gale unui cilindru drept, Stiind ca inMpmea este cu 5 em


mai mare decit raza, iar raportullor este de 7 .
RR=2 em; G=7 em.
2
34..sa se afle aria lateral:i ~~ volumul unui cilindru arl:ular drept ~tiind ca raza cilin33. sa se determineR

~i

drului este cu 1 em mai mare decit ..!.. din generatoare, iar media
3
inMpme ~i raza este 6,5 m.

aritmeti~ intre

- 245-

35. Un tub cilindrie confecponat din cupru, avind densitatea de Q kgtm 3 are masa de
m kg. a) Sa se calculeze diametrul interior ~i diametrul exterior al tubului, ~tiind d1
suma lor esteS, iar lungimea tubului este L. b) Sa se calculeze diferenJa dintre aria
suprafeJei laterale exterioare ~i aria suprafeJei interioare. Aplicafie numericlJ:
3
S=0,2 m; L=12 m: Q=8 900 kglm ; m=134,14kr.
bu:Jicape: Dadl noUlm razele cu x ~i y, se obline :istemul:

x2-y2,. m ,

"iQL
x+yS .

R.x=l,Ol dm;y=0,99dm; =15 dm2.

36. sa se calculeze volumul unui con circular d.rept, ~tiind ca arialateralA este de patru
ori mai mare decit aria bazei, iat inAIJimea eu 5 em mai mare ca raza.
Indicafie: Nottnd R=x, I=y, se obline din datele problemei:

a.[!2:Ri ..

.r;r:;z

-<h; y-x=5.

R..!.
3

1"'r ~15
3
~u =19 em .

c..ffS-1)3

37. Intr-un con este inscris un eilindrucare are aria totalA echivalentlleu aria lateralA
a conului. Unghiul maxim dintre doua generatoare de la virful conului este drept. sa
se demonstreze ca distanp de Ia virful conului pinA Ia baza superioarA a cilindrului
este egala cu jumAtate din generatoarea conului.
Indicatie: Se noteaza raza cilindrului cur, iar raza conului cu (r+x), generatoarea conului cu G i din
echivalenl<t ariilor se scoate:
wG(r+x)=2w(r+x); apoi G='U.

38. Un trapez dreptunghic are baza mica egalA cu inAIJimea. Aceasta este eu 12 em
mai mica decit baza mare, iar latura obli~ este de 15 em. Trapezul se rotete in jurul
bazei mari, dind natere unui corp al dlrui volum i arie se cer.
R. V=3306,420cm 3;A=l18692cm2.

39. Raza unui con circular drept este de 3 dm, iar raza cercului determinat de un plan
de sec\iune dus Ia 1 dm de baza este de 10 em. sa se afle inAISimea ~i generato~rea
conului.
R. G=3,35 dm: 1=1,5 dm.

40. InaiSimea unui trapez dreptungnic este: jumAtate din baza mica, de 3.!. ori mai
3
midi decit baza mare ~i cu 2 em mai mica decit latura neparalelA a trapezului. ~tiind
ca perimetrul trapezului este de 24 em, sa se afle aria lateralA a corpului format prin
rotirea in jurullaturii perpendiculare pe baza.
R. 251,20cm2.

41. Raza unui con circular drept este de 4 ori mai mare decit 0,(3) din inAIJimea lui,
iar diferenJa dintre raza

~i inAIJimea conului este de 2 em.

La

~ din inrupme fa\ll

3
de baza conului se face o secliune paralelA eu baza. Sa se afle raportul ariilor laterale
ale corpurilor formate: con ~i trunehi de con. Cit Ia suta reprezinta aria lateralA a
trunchiului de con ?
1,
%
R. ~ 12,5 .

- 246-

42. Un triuHghi dreptunghic are o catet~ de 12 em, iar suma dintre ipotenuza: ~i
cealalm catet~ este de 24 em. Sa se afle volumul corpului format prin rotaJia completii
a triunghiului dreptunghie in jurul ipotenuzei.
43. Baza midi a umri trapez dreptunghie mariti! eu o treime a ei este tot a tit cit 25%
din baza mare, marita eu lungimea bazei rnici. Inalpmea trapezului este de 4 em, iar
diferen.Ja bazelor este de 3 em. Sa se afle volumul corpului format prin rotaJ.ia
completii a trapezului dreptunghic in jurul bazei mici.
44. Un turn de forma eilindri~ are un v'irf conic a dlrui baza este egalii eu baza
cilindrului. a) Sa se caleuleze inMpmea to tala a tumului, ~tiind d1 ea este de n ori mai
mare decit inMJimea parpi cilindrice. b) Volumul total al turnului fiind V, iar raza R,
sa se calculeze aria Jateralii a turnului.
Aplicap:e numericlt: n=6; R=3 m; V=150,72m3
R. a) ln11llimea totaJa;J2 m; b) aria turnului=l32 m2,

45. Capsula de proteeJie a aparatajuluiinstalat in virful unei raehete meteorologiceare


forma din figura IV.l, a-b. ~tiind ca ea are masa de m kg ~i este confecJionatii
dintr.:....un aliaj special, avind densitatea de Q kg/m3, sa i se calculeze inMJimea. Raza
bazei este de R em, iar raportul dintre lungimea porJiunii de metal ~i lungimea
porJiunii goale de-a lungul axei de simetrie a capsulei este K. AplicaJi.e numericlt:
m=5,338kg;R=10em; Q=8500kg/m3;

K=~

R.=35cm.

46. lntr-un trunehi de con, lungimile razei sint proporJionale eu numerele 3 ~i


,..~ G eneratoarea truneh'tu Iu1.
. -1 d'm raza mare "'mtrece eu 2 em _l d'm raza mt'-4.
2, 1ar

3
4
are lungimea egalii eu 5 em. Sa se afle aria lateralii ~i volumul trunehiului.

R.Al'=lOO!r cm2; V'=301r cm3.

- 247-

47. Intr-un trunehi de con suma lungimilorrazelor este egal:l eu lungimea unei sfere
avind aria de 400 11'Cm2 ~tiind c:l raza mare intrece cu 1 em dublul razei mici, iar
ina.IJimea este cit raza mare, s:l se afle lungimile celor dou:l raze, aria lateran~ ~i
volumul trunehiuluide con.

IV.25. PROBLEME RECAPfllJLATIVE DE


GEOME1RIE PLANA ~I IN SPA'JlU
A GEOME1RIE PLANA

1. In triunghiul ABC se due inMJimile AA' ~i BB' ce se intersecteaza in H ~i fae eu


AB unghiurile avind m:~Surile de 50 ~i respectiv de 10. 1) S:l se afle masurile
unghiurilor triunghiului ABC.
2
2
S:l se arate ca: 2) AC+BC=2(A'C+B'C);3).A112+A'C2- BH +AC
4
R. m( 4.4)=80; m( <W)=40; m( <S..C)=6CP.
~i AC ale triunghiului ABC se construiese, in exterior, p:ltratele
ACFG. BG se intersecteaza eu EC in P.
S:l se demonstreze c:l: 1) [Eq:[BG}; 2) AP este bisectoarea unghiului EPG. 3) S:l
se arate c:l triunghiul EPG este dreptunghie.

2 Pe laturile AB

ABDE

~i

3. Se d:l trapezul isoscel ABCD, (AB}=[DCJ. Pe baza mare BC se iau segmentele


[MB]=[CNJ in sensuri opuse. Fie Q intersecpa segmentelor AN ~i MD. S:l se arate c:l:
1) [MD]=[AN]; 2) triunghiul MQN este isoscel.
3) Notind cu P intersecjia prelungirii laturilor egale ale trapezului isoscel s! se
arate c:l PQ este bisectoarea unghiului P.
4) S:l se arate c:l llPMN este isoscel.
4. lntr-un cere eu diametrulAB=24cm se inserieun trapez isoscel ABCD. Latura BC
formeaz!l cu diametrul un u_!lghleu m:lSura 6CJ>. Pe semicereul opus celui in care este
tnscris trapezul, se considerl un punet M din care se coboar!1 perpendieulara MP pe
AB. 1) S!1 se atle perimetrul poligonului AMBCD ~tiind c:l unghiul format de coarda
MB eu diametrul AB are m:lSura de JQ'>. 2) S:l se determine pozijia lui M pe semicere,
astfel incit perimetrul poligonului s! fie minim. 3) sa se calculeze in acest caz
perimetrul poligonului.
R.l) 12(4+/3) em; 3) Per.minim=SR.

S. Laturile unui paralelogram ABCD sint AB=lO em; AD=9 em. Diagonalele
BDMC={O}. Aria l1AOB=18 cm2 1) S:l se calculeze diagonalele paralelogramului.
2) S:l se construiascl paralelogramul ABCD.
R. 1) BD= 17 em; AC= {f3 em.

- 248-

6. In /i isoscel ABC una din laturile eg~Ie are lungimea AB=a. Fie E mijloeullui BC
~i FE mediatoarea Iaturii AB astfel indt EFnBC={E}. 1) Sll se arate ca CE este cit

apotema unui plltrat inseris intr:-un cere de razll a. 2) Sll se arate ca exista relatia
AB AF
BC-AE.

R.EC-~.

7. Se dlllatura paralelogramului ABCD. Din A se duce perpendiculara AA' pe latura


BC iar. din B se duce perpendieulara BB' pe CD. Sll se arate ca existll relatia:
AB
A'B
BC +AB B'C+A 'B

8. Se dll triunghiul ABC, eu m( <t4)=60 ~i m( <t8)<60. Fie D simetricullui C fata


de latura AB, iar E=ACnBD. Sll se arate ca daca BF, unde Fe.AC este biseetoarea
unghiului .ABD, atunci ~i DF este bisectoarea unghiului ADE.
9. Perpendieularele pe diagonala BD a dreptunghiului ABCD duse in B
intersectealA laturile DC ~i BCin M ~i N. Sa se arate ca:

~i

1) BC2 +Cfi2=BCCN+MCCD; 2) AB AC=CNBM; 3) BD 2 =BN BC+CDMD.


.
2
4) Cunoscind ca diagonala dreptunghiului este 8 em iar proiecJia ei pe BC este de
6,4 em, sll se calculeze perimetrul triunghiului MND.

R.=33,2cm.

10. Se da patrulaterul ABCD inseris in cercul 0 cu diagonalele BD ~i AC;


BDnAC={N}. Sll se determine diagonala BD a patrulaterului~tiind ca BC=12 em,
AD=6 em, BN=8 em ~i AC=9 em.
Jndicape. Se va observa cJl triunghiurile BNC fi NAD sint asemenea.
R. BD= 10,5 em.

11. In /i isoscel ABC, (AB]=(AC] ~i m( <t4)=60, fie MD rnediatoarea laturii AB i


BD bisectoarea unghiuluiB (Me.AB ~i DeAC); AP bisectoarea unghiului A; Pe.BD;
APnMD= {N} i APnBD= {P} .
1) Sa se caleuleze masurile unghiurilor triunghiului ABC.
2) Sll se ~uate ca !iNPD este isoscel.

3) Se prelung~e [BA] cu segmentul [AA 1


[AA 1=[BB1- Sll se arate ca /iAA 'C:llABB'.

~i

[DB] eu [BB1

~a

fel incit

R m(4.A)=36; m(<W)=72.

12 In triunghiul dreptunghie ABC, m( <t4)=90, se eunoa~te ca AB=3 em ~i


AC=6 em. Fie M mijloeullaturii AC. Se imparte BC in 5 parti egale prin punetele
D, E, F, G pornind de Ia B. 1) Sa se caleuleze lungimea segmentului MF. 2) Sa se
arate ca /iABE este isoscel.

3./5

R.l)MF=- em.
5

- 249-

13. In cereul 0 este inscris un tnunghi ABC eu m( <t8)=48. Bisectoarea unghiului


B este perpendieularll pe diametrul care trece prin C. S:i se afle masurile unghiurilor triunghiului ABC.
R. (1080; 240).

14. Lungimile laturilor unui triunghi oarecare ABC sint invers proporJionale eu
numerele

2.,
6

_!_, _!_. Latura cea mai mare AB este eu 3 em mai mare decit latura
10 12

cea mai mica AC. Perpendiculara dus:l in B pe BC intersecteaz.D perpendicularetein


A pe AB ~i in C pe AC, in M ~i N. AMnCN={P}; MN==15 cm.l) S:l se atle perimetrul triunghiuluiABC. 2) S:l se caleuleze lungimile laturilor triunghiului MNP.
Jndicape. /lABC-AMNP.

R. 1) 14 em; 2) 18 em; 15 em; 9 em.

15. Intr-un triunghi ABC, m( <tC)=300. Inalpmea dusa din B determina pe AC


segmentele AD ~i DC care au lungimile invers proporponale eu numerele 1 ~i
1
, iar laturaAC=26 em. Se cer: 1) lungimile laturilnr triunghiului ABC; 2) aria tri12
unghiului ABC; 3) aria triunghiului BDC; 4) masurile unghiurilor triunghiului ABC.
R. 1)AB=14 em; BC-16/3; AC'"' 24 em. 2) 104/3 em2;
3)
em2. 4) (4..4)=8150'; (.W)=6t'10'; (<tC) ... 30.

96/3

16. Fie punetele B ~i C pe segmentrul AD= 18 em, BC este media aritmeti~ intre
AB ~i CD ~i AC =BD. In punctul B se ridica o perpendicular!l pe AD, (BE= 6 em)
2
iar in punctul D perpendiculara DF= 12 em, de aceea~i parte eu BE. Paralela dus:l
din E Ia AB intilne;te perpendieulara dus:l din A in punetul G. 1) S:l se afle lungimea segmentelor AB, BC ~i CD. 2) S:l se arate ca triunghiul GEF este isoscel.
R.AB=10 em;'BC=6 em; CD=2 em.

17. In /i isoscel ABC, (AB]=(Aq; m( <t4)=4Q'>,BD bisectoarea unghiului B taie latura


AC in D. Simetrieul punetului D fata de AB este punctul E iar simetricul punetului
D fata de BC este F; EFnAB={P} ~i EFnBC={G}. 1) S:l se arate ca triunghiul
DEF este isoscel ~i s:l se caleuleze.masurile unghiurilor lui. 2) S:i se a rate e:1 EF.l.BD.
3) sa se caleuleze masurile unghiurilor poligonului MPGND, M ~i N fiind
proiecpile lui D pe AB ~i respectiv PC.
R. 1) m(<tD)=110; m(<tE)=m(<tF)=35; 3) m(<tG)=m(<tP)=125; m(<tM)=m(<tN)=90.

18. ABC este /i dreptunghiC, m( <t4)=90; BC=15 em, iar AB=4!5 din BC. Punetul
M aparJine lui AC; AM=3 em. Seduce MNi jAB; (MNnBC={N}). Din M seduce
MG.l.BC; MGnBC={G}. 1) S:i se caleulezearia /i MGC. 2) sa se calculeze perimetrul
/i MNG.
R. 1) 8,64 em2; 2) 19,2 ein.

- 250-

19. Intr-un triunghi ABC, m( ~) =9()0, in care lungimile lui AB ~i AC sint invers
proporJionale cu 1/3 ~i 1/4 iar diferen}a lungimilor catetelor este de 6 em, se duce
inMJimea AD i mediana AM (DeBC, M eBC). Din M. se duce perpendieulara MN
pe AM astfel ineit MNnAD= {N}. 1) Sll se calculeze perimetrul triunghiului ABD. 2)
Sll se afle aria triunghiului ANM. 3) Sll se afle aria patrulaterului ABNM.
13
R.l) 43,2cm; 2) 32.ji
em2; 3) 117 3 em2.
16

20. ABC b. dreptunghie, m(~)=9<1'. Punetul DeAC; seduce DEIIBC; EEA.B.


Fie M mijlocul segmentului DE; AMnBC= {N}. Sll se arate ell : [BN]=[NC] ~i
AN<AB+AC_

2
21. Diagonalele dreptunghiului ABCD se interseetea?A sub un unghi avind m!sura de
110. Se duce o perpendieular!l din B pe AC in E, care interseetea?A pe AD in F.
Sll se arate ca: AF AD=BF BE. Sll se caleuleze masurile unghiurilor patrulaterului
EFDO (0 fiind intersecJia diagonalelor).
lndicape. AABF -ABCE.

22 Intr-un trapez dreptunghic ABCD, diagonala AC.J.CB; [BC]=(AC]. lnlliJimea AD


a trapezului este egalll eu a. Se cere: 1) aria trapezului; 2) m!surile unghiurilor
trapezului; 3) aria triunghiului dreptunghie ce se formeaza prin prelungirea laturilor
neparalele ale trapezului.
~2
2
R. 1) T; 2) m( <r.A)-m( <W)=90; m( <UJ)=4S 0 i m( <lC)=l3S0 ; 3) a .
23. Fie cercul C de centru 0 ~i razele OB i OA ce formeaza <1.AOB avind mllsura
de 90. Se due tangente prin punetele A ~i B ~i se intersectea?A in Q. 1) sa se arate
ca: OQ este bisectoarea unghiului AOB. 2) Sll se arate ca diagonalele patrulaterului
OBQA. sint perpendieulare.
1A. Fie ABC un triunghi isoscel, (ABJ=(AC]. Punctul 0 este Ia intersecJia mediatoare
lor laturilor egale. Perpendiculara dusll din B pe BC intersectea?A mediatoarea OE
in M, (EeAB), iar paralela dusll din CIa AB intersectea?A mediato_area OD inN,
m( <tYAN)= 150, (DeAC). 1) Sll se afle mllsurile unghiurilor triunghiului ABC.
2) Cunoseind AB=4a em, sll se exprime in funeJie de "a" aria triunghiului ABC.
R.l) m( <r.A)m( <lB)m( <lC)-60; 2) 4a 2.j3 (cm2).

25. In M.BC se duce bisectoarea AD (DeBC). Simetricele punctului D fata de AC


~i AB sint respectiv M ~iN. Sa se arate ca: 1) b. DMN este isoscel; 2) m( 4NDM)=
=m( <W)+m( 4:C); 3) ADJ..MN.
26. Un trapez isoscel are lungimea bazei mari de 8 em, a bazei mici de 2 em

~i

un
unghi eu mllsura de 45. Sll se afle aria acestui trapez cu ajutorul unei construcJii
ajuUltoare (nu se vor utiliza relaJiile me trice, funcpile trigonometrice sau proprietatea
triunghiului dreptunghic isoscel).

- 251-

'1:7. Se dll un plltrat ABCD. Se construie;te pe latura BC un triunghi isoscel OBC


avind mllsura unghiurilorde Ia bazll de 15. Sll se arate dl !J. AOD este echilateral.
lndicaJie. Se va lua fn consideraJie particularitalea ce o are un .1 dreptunghic cu un unghi de 15.
(lniiiJimea dusa din unghiul drept pe ipotenuza este 1/4 din ipotenuza.)

28. Se dll patrulaterul ABCD in care AD=CB=a. Se prelungesc segmemete AD ~i


BC; (ADnBC= {M} ). Fie MH bisectoarea unghiului M care intersecteaz!\ pe DC in
H. Se considera N i G mijloacele segmentelor DC ~i AB. Sll se arate dl:

MHnNG=0.
!ndicaJie. Din N se due paralele Ia AD ~i CB egale cu a.

19. Avem A dreptunghi ABC, m( <tA)=90 ~i punctul MeBC. Simetricullui M, fat:t


de AC este punctul N, simetricullui M fata de AB este punctul P, iar D ~i E sint
proiecJiile lui M pe AB ~i pe AC. 1) Sll se arate ca triunghiurile AEN ~i ADP sint
congruente. 2) Sll se demonstreze ca punctele N, A i P sint coliniare. 3) NCnMP=
= {G}. Sll se arate ca triunghiul MGC este isoscel. 4) Sll se a rate dl existll relapa:

AD

CM
AB+AD- CB+CM.

30. lntr-un triunghi ABC mllsura unghiului exterior B este de trei on ma1 mare
decit mllsura unghiului A al triunghiuluii cu

~ dr mai mare decit mllsura unghiu-

9
lui C al triunghiului. Prin vtrful A al triunghiului se duce o paralelll Ia baza BC.
Bisectoarea interioaril a unghiului B intilne;te aceastll paralela in punctulM iar latura AC a triunghiului in punctul N. 1) Sll se caiculeze m'llsurile unghiurilor triunghiului ABC. 2) Sll se arate ca triunghiurile ABN i MNC sint echivalente. 3) Sll
se arate ca exislll relapa ABNB=MNBC.

31. Aria unui trapez este de 48 cm2 , raportul lungimilor bazelor este 3 , iar inlll5
timea lui este de 6 em. 1) Sll se afle lungimile bazelor trapezului. 2) at la sutll din
aria trapezului reprezintll aria triunghiului ce se formeazll prin prelungirea laturilor
neparalele ale trapezului i avind ca bazll, baza midi a trapezului ?
R. B=IO em; b=6 em; 56,25%.

32 lntr-un trapez diferenta lungimilor bazelor este 20 em, iar linia mijlocie a
trapezului este de 66,(6)% din baza mare. Una din laturile neparalele i cu
baza mare determina un unghi a cllrui mllsurll este de (:1.1', cealaltn laturll
neparalela este lungll de 20 em. La distanta de 4/3 em de baza mare se duce o
paralela Ia baze. 1) Ce fel de trapez este in condiJiile problemei ? 2) Sll se
calculeze inlllJ;imea trapezului. 3) Sll se afle lungimea paralelei dusll Ia baza mare.
R. 1) Trapezul este isoscel; 2)

lo./3 em; 3) 22 em.

33. In triunghiuiA.BC, m( <tA)=60iar m( 4..8)=45. Bisectoarea unghiuluiA intiln~te


latura BC in D, apoi se duce DN.J.AB ~i se prelunge;te aceastll perpendicularil pintl

- 252-

se taie cu prelungirea laturii AC in M . Sa se arate dl: 1) AD=~ din MN; 2) A.Ji2=


3
=CMAB; 3)AN2 =DNMN.
34. Intr-:-un paralelogram ABCD bisectoarele unghiurilor consecutive A ~i B se
intilnese pe latura CD in punctul E (EeCD). 1) Sa se arate dl triunghiul BCE este
isoscel. 2) ~tiind dl lungimile bisectoarele AE ~i BE sint in raportul de 4/3 iar diferenJa proiecjiilor lor pe latura AB este de 2,8 em, sa se afle aria paralelogramului
~i lungimea segmentelor AE ~i EB.
2
R. 2) 48 en:t ; AE=B em; BE=6 em.

35. Intr-un triunghi dreptunghic isoscel ABC se inscrie un dreptunghi ce are doua
virfuri pe ipotenuza triunghiului, iar celelalte doua virfuri pe catetele triunghiului.
Raportul dimensiunilor dreptunghiului este de 2/5, iar ipotenuza triunghiului dreptunghie este de 45 em. 1) Sa se afle dimensiunile dreptunghiului. 2) Cit Ia suta reprezinm Iattmea dreptunghiului din inMpmea triughiului dat ?
R.l) 10 em ~i 25 em; 2) 44~%.
9

36. Se da triunghiul isoscel ABC, [AB]:=[AC] ~i inalpmea AD. Fie E ~i F simetricele punctului D fata de Iaturile congruente ale triunghiului, EFnAC= {M};
EFMD={O}; EFnAB={N}. 1)
se arate dl patrulaterul BCEF este un trapez
isoscel. (Se pot folo-si cuno~tin.Je diferite ~i se pot da eel pupn trei demonstrapi
diferite.) 2) Sa se determine natura patrulaterulut DCEM ~i sa se arate dl este
echivalent eu patrulaterul BDNF. 3) Sa se demonstreze dl AD este bisectoare pentru
un unghi al triunghiului AEF; la fel pentru un unghi al triunghiului EDF. 4) Sa se
studieze natura ~i elementele patrulaterului ADEF. 5) sa se arate dl exista relapa:
AN+AM AO+ON AN
AB+AC AD+BD "'AC.

sa

37. Intr-un trapez isoscel ABCD, eu baza mare BC=0,20m se inserie un dreptunghi
a dlrui arie este de 48 cm 2, Iungimea dreptunghiului fiind baza mica (AD) a trapezului.
BAnCD={E}. Perpendieulara dusa dinE pe AD este de 4 em. 1) Sa se afle aria
trapezului ABCD; 2) sa se demonstreze !J. BDE=!J. CAE. 3) sa se calculeze raza cereului cireumseris triunghiului EBC. 4) sa se arate dl aria triunghiului EAD este a treia
parte din aria dreptunghiului inseris, iar raportul dintre aria dreptunghiului ~i aceea
a trapezului este de 4n. 5) Cum se poate construi (filra calcule sau masuratori) un
dreptunghi a carui arie este jumatate din aria trapezului ?
2
R. 1) 84 em ; 3) 10 em.

38. Raportul lungimilor bazelor unui trapez ABCD este de 2/5. Latura neparalela
BC= 12 em ~i face eu baza mare AB un unghi cu masura de 60 iar latura neparalel'fl
AD face eu baza mare un unghi eu mllsura de 30. Sa se caleuleze: 1) aria !J. MDC
(ABnCD); 2) aria !J. A CD; 3) raportul ariilor !J. BCD ~i !J. MAB. 4) Sll se arate dl
!J. MAC-!J. MBD. 5) 0 fiind punctul de interseepe al diagonalelor trapezului~ sll se
arate dl !J. AOD este echivalent eu A BOC.

- 253-

39. Pe latura AD a unui dreptunghi ABCD se ia un punct N

. IUI. se 1a
. un at
I punct M
latora Be a dreptunghm

a~a

a~a fel incit

NA =4; pe
ND
I" I
AfB
2
p
.
I
1e melt MC = . enmetru
A

dreptunghiului este de 52 em, iar raportul dintre cele dou:l dimensiuni ale dreptunghiului este 3/10. 1) S:l se calculeze lungimea segmentului MN. 2) S:l se arate c:l
prelongirile segmentolui MN in ambele sensuri, pina Ia intersecpa eu prelungirile
MN
laturilor AB ~1. C'D sint dou:l segmente, unul congruent eo M.N ~. altoI eu -.
2
RMN=10cm.

40. Intr-un paralelogram ABCD eu unghiul ascuJ.it in A se prelung~e AB (latura


mai mic:l a paralelogramoloi) eo on segment BF; FDnAC= {E}. 'Latura AB este cu
1 em mai mic:l deeit soma segmentelor AE ~i EC de pe diagonala AC ~i cu 1 em
mai mare decit segmentul AE; se mai

~tie c:l AE =~. S:l se afle: 1) lungimea seg-

EC 2
mentului BF; 2) Iungimea laturii AB; 3) m:lrimea raportuloi AF. 4) Sa se arate c:l
CD

K
.
ECBF :.nv.
.AID
extsta
reIapa:

AE-EC

AF 3 .
2

R 1) BF=2 em; 2) AB=4 em; 3) Cl5 ..

41. Un trapez dreptunghic ABCD are baza mare CD congroent'fl eu in:llJ.imea AD


iar baza mic:l AB=5 em; se ia un ponct E Ia mijloeol inaiJ.imii AD. 1) ~tiind c:l
triunghiul BCE este dreptunghic in E sa se arate c:l aria trapezoloi, in acest caz, este
de 250 cm2 ~i latura BC a trapezolui este de 25 em. 2) Sa se arate ct1 jumatate din
inaiJ.imea trapezului este medie proporJional'fl intre baza mic:l ~i in:llJimea
trapezoloi. 3) S:l se demonstreze c:1 exista relaJ.ia AE -AB"' CD-DE.
AB
DE
42 Raportul lungimilor bazelor unui trapez este 1/3. Latura neparalela BC=&/2
em face eu baza mare AB un unghi de 45, iar diferenta bazelor este de 8 em. S:l se
caleoleze: 1) aria ll MAB cunoscind ell ADnBC = {M}; 2) raportol ariilor ll DCB ~i
fl. MAB; 3) aria fl. ADC; 4) sa se arate di fl. MAC-fl. MBD; 5) sa se arate c:1 ll AOD-Il. BOC ~tiind di ACnBD={O}.
R 1) 54 em2; 2) 219; 3) 12 cm 2.

7
43. Intr-un triunghi dreptunghie ABC raportul catetelor AB = ,8 ~i diferenta proAC 10,4
iecJiilor lor pe ipotenu:zli este de 2,8 em. Bisectoarea unghiului B intersecteazA cateta
AC in D (DEAC). S:l se afle: 1) perimetrul triunghiului ABC; 2) raportul ariilor
celor doo:l triunghiori formate in triunghiul ABC prin docerea bisectoarei AD; 3) aria

- 254-

patrulaterului ABED (E fiind piciorul perpendicularei dusa din A pe BC).


R. 1) 24 em; 2) 3/5; 3) 14,60 em 2.

44. Un triunghi isoscel obtuzunghi ABC are perimetrul de 72 em ~i 0,125 din baza
BC a triunghiului este de 5 ori mai mica decit una din laturile egale ale triunghiului.
Prin ytrful A al triunghiului se duce o perpendicularTl pe AB(ABnBC= {} ) . Sa
se ~fie: 1) lungimile laturilor triunghiului ABC; 2) lungimea segmentelor AE ~i
EC; 3) cit Ia sutn reprezintn baza triunghiului isoscel din ipotenuza triunghiului
dreptunghic ABE.
R.l) 20 em, 20 em; 32 em;

45. In triunghiuldreptunghic ABC, m(A)=90, AB

2)AE=~5

em, EC=1 em; 3) 128%.

mi~rata cu

32.% din ea este


3
de doul ori mai mare decit 0,25 din cateta AC iar cateta AC marW1 cu 0,75 din ea
este cu 8 em mai mare decit AB. Se duce bisectoarea BE(EeAC) ~i mediana
A.G(Ge:BC); BEnAG= {]}. Sa se afle: 1) raportullungimilor catetelor triunghiului
ABC; 2) aria triunghiului AGC. 3) Considerind m( <r.B) =60 sa se demonstreze ca triughi.ul BIG este dreptunghic in I ~i sa se afle raportul dintre EG ~i BE. 4) In acest
caz particular, cit la suta reprezintn aria triunghiuluiBIG din aria triunghiului ABC ?
R. 1) 3/4; 2) 12 em 2; 3) 1/2; 4) 25%.

46. Intr-un triunghi dreptunghic ABC cu ipotenuza BC=2a linia centrelor 0 ~i 0'

ale cercurilor inscris ~i circumscris acestui triunghi este egaHI cu segmentul AO ce


unete virful unghiului drept cu centrul cercului inscris in triunghi. sa se afle: 1) masurile unghiurilor triunghiului ABC; 2) raportullungimilor catetelor; 3) raportullungimilor proiecJiilor catetelor pe ipotenuza; 4) raportul ariilor cercurilor inscris ~i
circumscris.
2
R.l) 90, 6(P, 30; 2) ..[3; 3) 3; 4)

-f.

47. Un triunghi ABC are aria de 360 cm2 Pe baza BC se ia un punct oarecare D i
un alt punct M Ia mijlocul segmentului AD. Se cere: 1) aria triunghiului MBC;
2) valoarea raportului ariilor triunghiurilor ABM ~i BMD; 3) sa se demonstreze ca:
aria llA.BM+aria AA.MC =1.
aria ~MBD+aria ~MCD
4) Cit la suta reprezin!A aria triunghiului CMD din aria triunghiului AMC?
R. 1) 180 cm 2; 2) 1; 4) 100%.

48. In triunghiul dreptunghic ABC, m( 4.A)=9<1', bisectoarea unghiului C intersecteaza ina.IJimea AD in E ~i latura AB in F iar bisectoarea unghiului B intersecteaza laturaAC in P. 1) Sa se arate

ca bisectoarele se intersecteaza

sub un unghi avind

masura de 45. 2) Considerind FP diametrul unui cere sa se arate ca arcul MN cuprins


intre punctele de intersecJie ale cercului cu cele doua bisectoare este de 90. sa se
arate ca triunghiulAFE este isoscel.

- 255-

B. GEOME1RIE IN SPAJlU
1. Fie planul P ~i un punct A EP, se due: perpendiculara AM pe plan ~i oblicele
egale AB ~i AC, astfel ca unghiul BMC sa fie drept. Presupunind d1 AM=2 em, iar
m( 4.BAM)=60, sa se caleuleze distanta BC dintre picioarele B ~i C ale oblicelor
R. BC= 'lA/6 em.

(fig. IV.2).

F~g.IV3

2 Se dll un punct MIa distanta MA=3 em de un plan P ~i la distanta MB=8 em


de. un alt plan Q, paralel cu primul. Segmentul BC=6 em. CQ. MC intersecleazlt
planul P in D. Sll se afle perimetrul triunghiului MAD (fig.IY.3).
R.9cm.

3. Un vas de forma cubidl plin cu alcool are masa de 52,688 kg, iar vasul gol are masa
de 2 kg. sa se afle in:Upmea vasului, ~tiind d1 densitatea alcooluluieste de 792 kg/m3.
lndica1ie. Vom afla, fn prealabil, masa ner.a a alcoolului. Volumul alcoolului din vas se va obtine
fmpartind masa sa Ia densitate:

v. SO 688 -64 dm3.


0,792

R.4dm.

4. Se dll un cub ABCDA'B'C'D' a carui muchie are lungimea a. a) Sll se calculeze


distanta AP de Ia virful A Ia diagonala CA' a cubului.
lndicape. Observllm cA triunghiul A ~C este dreptunghic tn A, muchia A~ a cubului fiind
perpendicular! pe planul bazei, este perpendicular! pe toate dreptele din plan. Scriem fn doWI moduri
deosebite dublul ariei triunghiului A ~C ~i avem AP= AC M'. Marimea segmentului AC se deduce din
A'C
triunghiul dreptunghic CDA; AC=a.fi.
R. PA a.fi .

.f3
Ob.rervape. Se tntelege cA a<:eeafi valoare se obtine pentru oricare din distantele de Ia un vfrf al
cubului Ia o diagonata a acestuia.

5. Se da prisma patrulateril regulatl ABCDA 'B'C'D'. Lungimea laturii plltratului


bazei este de 2 dm, iar a diagonalei AC' a prismei de 4 dm. 1) Sll sc a rate ca

- 256-

triunghiul ACC' este isoscel. 2) Sa se calculeze aria totall a prismei. 3) Presupunem


ca prisma este metalidt ~i dupa ce o topim, vrem sa confeCJ.ionnm alta care are baza
un dreptunghi cu lungimea de 2 dm ~i Ultimea {i dm. sa se arate ca inMJ.imea
prismei confecponate este congruent'fl cu diagonala prismei inipale.
Jndicape. l.AC=2/i. Triunghiul C'CA este dreptunghidn C, C'C=.fS='b./2.
2. Aria totata se compune din aria a doua plltrate ABCD ~i A 'B'C'D' Ia care se adauga patru fete
dreptunghiulare, fiecare avtnd dimensiunile 2 dm ~i 'b./2 dm, adicA o arie lateralll de 16/2 dm2; aria
totalll = 8(1+2./2) dm2.

3. Volumul prismei iniJiale= &/2 dm3. Prin topire, volumul ramfne acela~i, numai forma se schimbll. DacA
vrem

sa facem din acel~i metal o aha prisma dreptunghiutara, cu dimensiunile bazei de 2 dm ~i J2 dm,

avfnd deci o arie de

2/2

dm2 ea va trebui

sa

aibll o inlUJime egala cu:

~= s.fi =4 dm,

adicA eu

'b/f'b./2

diagonal& prismei iniJiale.

6. 0 groapa prismaticrt, cu baza un triunghi echilateral, cu latura de 2 m ~i adinc:t de


4 m, este plina cu ingr~aminte animate. Aceste ingr~aminte se impr~tie pe suprafata unui lot de flori in forma de hexagon cu latura de 10 m. Ce grosime are stratul
de ingr~aminte?
R.

=0,026m.

7. Fie ABCDA-!B'C'D' un vas paralelipipedic inchis, avind dimensiunile 2 dm, 3 dm,


4 dm. El conJ.ine apa, care ocupn

~ din volumul sau. Se cere ina.IJ.imea pina Ia care

8
se rididt lichidul cind cuidUn vasul; pe rind, pe cite una din fetele sale.

R. 1,125 dm; 1,5 dm; 0,75 dm.

8. Un cub ABCDA 'B'C'D'este inscris intr-<> sfera cu raza de 2 em. sa se afle volumul
cubului.
lndicape. Diagonalele eubului tree prin centrul 0 at sferei. Fie a Jungimea Jaturii eubului. Triunghiul
ACC' este dreptunghie. (1) a2+AC2=AC'2; (2)AC2 =a2+a2=2a2 . Inlocuind aceastll valoare a lui AC2 fn
(1) fi !infnd seama

d!AC'~4 em, "'lumul cubului va fi ( ;

12,331 an:l;

R. V=12,331 em 3.

9. 0 prismn dreapt:l, cu baza un triunghi echilateral, are volumul 27/3 cm3 ~i inMJimea de 12 em. Sa se afle suma lungimilor tuturor muchiilor.
R. 54 em.

10. Se da o prisma dreapm ABCDA 'B'C'D ' cu baza ABCD, un romb. Diagonalele
A 'C ~i B'D ale prismei au lungimile A 'C=8 em, ~i B'D=5 em, iar muchiile laterale
ale prismei sint de 2 em. Sa se calculcze latura rombului de baz! ~i aria sa.
R. Jl =

SHEBA- 17

.2.;
3./35 em2.
2

- 257-

11. 0 piramid. p11trat~ regulam are apotema de 12 em


a) S11 i se caleuleze volumul ~i aria totalll.

~i

muchia lateral~ de 13 em.

R. a) V=363 em3 ; aria totaia=340 em2.

12 Intr-o

piramid~

patrulater-:t regulat'll, latura bazei are lungimea de 1 m, iar aria


lateral~ este de 260 dm 2. Se cere: 1) apotema; 2) muehia; 3) volumul piramidei.
lndicaJie. Aria lateral!! eunoscut~ se compune din patru triunghiuri egale. Se obtine valoarea apotemei
piramidei 13 dm. Aplici.ld teorema lui Pitagora se obtine ~i lungimea unei muehii.

R. 1) 13 dm; 2) 13,92 dm; 3) 400 dm3.

13. sa se afle volumul unui tetraedru regulat ABCD a c1lrui muehie are lungimea

AplicaJie numeri<:n: Q= 10 em.


, dicape.
. v =~
t.3./2 .
.n
2
u..
14. 0

D.

3
R. V=l17,450cm .

piramid~

VABC are ca baza un triunghi dreptunghic ABC, cu catetele


AB=30 em ~i AC=40 em. Muehia lateral~ VA=32 em ~i este perpendiculara pe
planul bazei. Se cere: 1) lungimile inrupmilor BB' ~i CC' ale piramidei coborite din
B pe fata VAC i din C pe fata VAB; 2) aria total~ a piramidei.
R. 1) 30 em; 40 em; 2) 2 1W em2.

15. S-au construit 10 corturi pentru un grup de elevi. Fiecare cort avea forma unui
paralelipiped drept, cu baza un p1ltrat, eu latura de 4 metri ~i acoperi~ul in forma de
tJiramid~ regulat~ eu inrupmea congruent. eu accea a paralelipipedului ~i congru-

entl1 cu diagonala p~tratului de baza. Pentru fixarea unui cort se leag11 virful piramidei cu fringhii trase in prelungirea muehiilor laterale ale ei ~i fixate apoi eu cite un
taru~ in pllmint. Sl1 se calculeze ciJi metri p~trap de pinlA trebuie pentru aceste
corturi.
R. 1 382,4 m2 .

16. Un eristal de cuart este format dintr-o prism~ hexagonal. regulat~ ~i dou~ piramide regulate, eu virfurile inS ~iS'. ~tiind c1l cele dou~ piramide sint egale, c1l masa
eristalului este de 15,6 g, c1l densitatea sa este de 2 600 kg/m3, c1l latura hexagonului
este 1 em, iar inrupmea prismei este jumlttate din distanJa dintre virfurile piramidelor,
s11 se caleuleze distanJa SS '.
R. =3,44 em.

17. Un cub are muehia egal11 eu a. sa se determine aria lateral~ a unei piramide care
are virful in centrul bazei superioare, iar baza piramidei are virfurile in mijloacele
laturilor bazei inferioare. AplicaJie numeri<:n: a=3 em.
18. ln111Jimea unei piramide triunghiulare regulate VABC este ega I~ cu 10 m, aria

bazei este egal11 eu 75{3 m2. La distanJa 2{3 m de virf facem o sectiune DEF
paralel~ cu baza. sa se afle volumul piramidei formate VDEF.

- 258-

19. lntr-o piramida patrulater'fl regulam este inscris un cub astfel incit patru virfuri ale
sale se afla pe muchiile laterale ale piramidei,
iar .celelalte patru virfuri se afla in planul
V
bazei. sa se determine volumul cubului daca
latura bazei piramidei este a=4 em, iar
inrupmea este de h=8 em (fig.IV.4.).
Indicajie. 11 VO'N -11 VOD. Dar, x fiind muchia cubului:

x{i OD= a{i


O 'N =-y
-2-'

x:.

~O:.h ~O'=h-:
'

:x-+

h-x = x

a'

~=~em, V=t3 =(~)3 cm3.


n+a

3)

20. 0 piramid'fl hexagonaHl regulata are


inlUpmea de 9 m. La 3 m de virf se duce o
secpune paraleUl cu baza, avind aria de
24{3m 2. sa se determine raportul volumelor
celor doua piramide, cea data ~i cea obpnut!l
prin secti une.

R. 27.

21. sa se determine volumul piramidei octogonale regulate cu latura bazei d~ 6 dm


cu muchiile laterale inclinate pe planul bazei cu un unghi de 60.

1
~i

Jndicape. Se calculeazA R cercului circumscris octogonului, a poi muchia piramidei prin trigonometrie.
R. V=790 dm3.

22. Intr-un trunchi de con R= 13 em, r=5 em, iar generatoarea este inclinatll pe baza

cu un unghi de 45. sa se afle: aria Ia terata a trunchiuluide con, aria to tala ~i volumul.
R. Aria lateralll= 144/27t cm2; Aria totala=7t(l44/2+169+25)cm2. Volumul=

23. sa se determine aria totala

~i

s;

(169+25+65)cm3.

volumul piramidei patrulatere regulate care are

muchia lateral'fl M= 12 dm, ~tiind ca muchia este inclinat:'fl pe ptanul bazei cu un unghi
de 60
Indicape. Aflllm fnllltimea piramidei /=12 sin 6<f=6/3, apoi apotema piramidei A:.3{14. Aria lateralll.=190 dm2. Aria totalll.=262 dm2.

R. V=144/3dm3 .

24. Un vas cilindric inchis, avind raza de 10 em


chid cit

2.3

~i

generatoarea de 15 em, conJine li-

din volumul sau. sa se afle aria porpunii din capacele vasului care este

acoperit:'fl de lichid, vasul fiind in poziJie orizontala.


IndicaJie. Volumul lichidului este a treia pane din volumul vasului, fntructt cind s--a intors vasul nu
s-a introdus, nid nu s-a scos nimic din lichid: 1500sr cm3 =500sr cm3 . Volumul lichidului se obtine
inmultind aria A a segmentului de cere cu fnll.ltimea cil~ndrului, de unde avem:
SOOrr lOOsr _
2
A=
=__-104,7cm .

15

R. =104,7 em2.

- 259-

25. Un rezervor cilindric de fonta cu raza de 7 m iar inl:U.Jimea de 12m, este plin cu
benzin~ a dlrui densitate este de 700 kg/m3. Sa se afle in cite vagoane-cistern:i se va
putea indl.rca toata benzina din acel rezervor, ~tiind dl intr-un vagon incap 10 000 kg
benzinll
R. =129 vagoane.

26. Un tub ciiindric de sticlD. are masa de 80 g cind este gol ~i de 140 g cind se introduce in el mercur pinD. la o inru.pme de 4 em. Densitatea mercurului fiind de 13 600
kg!m3, sa se afle diametrul interior at tubului.
Jndicape. Masa mercurului este de 140-80=60 g, iar V= ~ . In cazul de.fal! masa fiind data in grame
volumul se va afla fn cm3:

v~~=4,4cm3

b,6

R. =1,18 em.

'1:7. Un vagon-{;isternll plin cu ulei este format dintr-o parte cilindrica, avind I!Jngi-

mea de 5 m ~i din doull emisfere avind raza egalll cu 1,20 m (ca ~i partea cilindridl).
Sa se afle masa uleiului din acest vagon, densitatea uleiului fiind de 920 kglm 3.
R. 31,6 t.

28. Un ax de otel cu lungimea de 1,40 m ~i diametrul de 84 mm se strunje~e astfel,

incit diametrul sll se redudl Ia 80 mm. Sa se calculeze cit Ia suta din masa iniJiala se
pierde prin strunjire.
lndicape. Volumul pierdut prin strunjire va fi: Vcl/-2 =1400(422-402) mm3. Dacl notam cu o densitatea otelului, masa axului nestrunjit va fi v 1o mg, a axului strurljit V2o mg, iar a otelului pierdut prin
strunjire (V1-Vi) Q mg. RaJionam astfel: daclla omasa egala cu V 1o mg-se 'J)ierd CVrVv o mg, atunci
.

~~~se~~~

100(V1o-V:zcz)
V1o

IOO(V1-V2)

V1

a. =9,29%.

29. Aria to tala a unui cilindru este indoitul ariei unui cere cu raza R. ~tiind dl diametrul cilindrului este eg,al cu inl:U.Jimca lui, sa i se calculeze volumul in funcJie de R.
R. =1,2 R 3

30. Un cilindru circular drept are generatoarea G egalll cu diametrul 2R al bazei. Sa


se determine G ~i R ~tiind ca aria totalll a cilindrului este egala cu de patru ori aria
upei sfere cu raza de 0.25 m.
R. =0,41 m; =0,82 m.

31. Intr-un cilindru circular drept seduce un plan paralel cu axa cilindruluicare taie
din cercul hazei un arc de 120. Inalpmea cilindrului este de 10 em, iar distanJa 0/,
de Ia centrul cercului de bazll, Ia planul secant, este de 2 em. sa se determine aria
seqiunii.
lndicape. Sectiunea paralela cu axa cilindrului este un dreptunghi ABCD, a _clrui rnaltime AD este
chiar OO'=lOcm. Baza sa este o coardll. AB care subfntinde 120.AB fiind ('-Oarda subintinsa de arcul de
120, este latura triunghiului echilateral fnscris in cere.
R.

4o.f3 cm2.

32. Aria lateraUl a unui con este de 10 cm . Dadl il desfil~uram, obtinem un sector
circular cu unghiulla centru de 36. Se cere aria totala a conului.
2

R.ll cm 2 .

- 260-

33. Un eleva confeqionat un con dintr-o bucam de canon avind forma unui sfen de
cere, a carui arie este de 911' cm2 S:l se calculeze volumul conului astfel obpnut:
R

<n/[5

cm3.

16

34. Secpunea axial:l VAB fllcut:l intr-un vas de form:l conid1 este un triunghi dreptunghic isoscel, a carui arie este de 18 cm 2. Printr-un mic orificiu in V se toarna
mercur pina Ia jumatate din inMpmea vasului. Ce mas:l va avea mercurul din vas,
~tiind ca densitatea mercurului este de 13 600 kg!m3.
Jndicape. Mercurul din vas ia forma vasului. Volumul sau va fi diferenta dintre v1 al vasului, adicl
a conului mare cu vtrful in V, ii v2 volumul conului mic cu ace~ vtrf ~i care reprezinta partea goala
a vasului.
Rm=942g.

35. Astuprmt virful unei pilnii inalte de 12 em ~i turnam in ea 301,44 ml ap:l. Apa se
ridica Ia o inalpme de 8 em. Care este capacitatea pilniei ?
R =llitru.

36. Un triunghidreptunghieABC are ipotenuzaBC=a ~i cateteleAC=b,AB=c, astfel


ca c<b. Se rote~te acest triunghi pe r1nd in jurul celor do~ catete. Sa se afle ariile
laterale ale corpurilor astfel obpnute ~i sa se spuna care e mai mare dintre ele.
Acel~i Iucru pentru volum. Sa se afle ~i volumul corpului obpnut p:in rotirea triunghiului in jurul ipotenuzei. Caz numeric: c=9 em; b = 12 em.
Jndicape. Deoarece a este lungimea ipotenuzei, putem scrie: c<b<a. Prin roti.rea in jurul catetei AB,
obtinem un con cu raza bazei b, inl!]Jimea c ~i generatoarea a; iar pri!l rulirea in jurul catetei AC, un
alt con cu raza bazei c, inllltimea b

~i

generatoarea a. Notfnd cu AAB

douamnuri, avem: AAB='lfba; AAc=wca. Compartnd valorile lui AAB


Tot astfel, notind cu VAB

~i

~i

AAc ariile Jaterale ale celor


AAc se vede cl AAfl>AAC

VAC volumele celor douJl conuri ~i fiindcl c<b, rezulta VAB<VAC

2 2

1wb c
Be=---
3 a

= 1rbc(D+e), V

ABC

In cazul numeric:

~i

.
2
2
2
AAB=180...cm , AAc=1351Tcm , Asc=151,21rcm ,
3
3
3
VAB=4321rcm , VAc=324wcm , VBc=259,2001rcm .

37. Sa se calculeze raza sferei circumscrise unui con drept cu generatoarea de 37 em


~i raza bazei de 12 em.

R =19,5 em.

38. In~HJ.imea unui con este V0=8 m, iar generatoarea sa VA=lO m. a) S~ se afle volumul sferei S inscrisc in con. b) Punctul Me VA, simetricullui 1.\1 fata de OA este M '
iar fa~ de VO este M". sa se arate ca OeM'M".
3
R a) 361r m .

39. Cite bile avind diametrul de 10 mm putelll confecpona din 5 kg de plumb ? Cite
kg de alama ne trebuie pentru a eonfecpona un numn.r egal de bile ? (Densitatea
plumbuluieste 11 350 kg!m 3, iar densitatea alamei este de 8 400 kg!m3.)
lnJicape. Volumul unei bile cu diametrul de 10 mm=l em este: V=~cm3. Dacl bila este de plumb,
6

- 261-

va avea omasa mp=

11 5
: '1f g, iar dacli este de alamll va avea omasa

mA=~g. (Masa a fost

obtinuta

tn grame, deoarece volumul s-a calculat fn centimetri cubi.) .Gasim numarul n de bile de plumb ce.se pot
11 35
11' =841.
6
Cum fiecare bila de alama are masa mA g, pentru a vedea cftll alamll ne trebuie pentru ca

confecJ.iona din 5 kg: n=5 000 :

sa

confecJ.ionam tot n bile, vom tnmulti mA cu n, adicll: m A n =~ kg =3, 70 kg de alama.


LL,3.J

R. 841 bile; 3,70 kg de alama.

40. 0 biUl de cupru goala in interior are masa de 2,5344'" kg. Raza ei interioar'll este
de 3 em. Cit este de mare raza exterioar~ ~tiind ca densitatea cubului este
8 800 kg/m 3 ?
3

lndicape. FieR raza bilei. Va trebui ca:

~1rR 3=324T~R 3=243=35 =33 321R=3-:{3TcJI1

41. Dintr-un cub de fild~ cu muchia I =6 em, vrem sll tltiem o sferll, astfel ca partea
pierdutTl sll fie cit mai mica posibil. Cit Ia suta se pierde ? Care este masa pllrtii
pierdute, daca densitatea fild~ului este 1 920 kg/dm3.
lndicape. Pentru ca panea pierduta sa fie cit mai mica, trebuie sa taiem din cub numai atit cit sa
ajungem Ia sfera inscrisa fn el, adicli Ia sfera de diametru egal cu muchia I a cubului. Volumul Val partii
pierdute va fl diferenta dintre volumul cubului ~i at sferei inscrise:

V:/3-~~

Hf

=13(1-

Volumul cubului fiind /3, vom Iuera prin regula de trei simpta ~i vom gasi pierderea fn proceme:

1001 3 (1-~)

_ _,....___6~-100(1- 'If. ) =50 (6-11').


/3

Obtinem o pierdere de 47,66%. Masa partii pierdute este: m = V~=197,68 g.


Observape. Marimea muchiei l a cubului s-a eliminat din calculul procentual ceea ce era natural,
deoarece in aceasta problema volumul cubului nu influenteaz:I asupra procentului de pierdere.
R. 47,66%; m=197,68g.

42 Se strunjeye o sfer.!l metalic.!l cu raza R= 100 mm, pina cind i se mi~oreazll raza
cu 10 mm. Se topesc resturile de la strunjire ~i se confecJioneazn din ele un obiect de
forma conidt, avind raza bazei egalll cu raza sferei iniJiale. Ce in.!llJime are conul
obJinut?
R.108,4mm.

43. Consider~ un cilindru ~i un con echilateral, circumscrise unei sfere. Sll se arate
ca: 1) aria totaiTl a cilindrului este medie propol}ionalll tntre aria sferei ~i aria totalll
a conului: 2) volumul cilindrului este medie proporjionaHl intre celelalte doua mlume; 3) raportul fiecarui volum la aria sa totaHl cste egal cu o treime din razll.
lndica(ie. Un plan secant dus prin axa conului ne da un cere mare al sferei, fnscris fn aceta~i timp
intr-un plltrat (care reprezinta sectiunea fllcuta tn cilindru) ~i un trunchi echilateral (care reprF.:zinta
secJiunea din con)(fig.IV.5).
Notind cu R raza sferei, OD=R, avem 08=2 R ~i cum OB=OA =KJA=2R i deci AD=3R. Avem
ftrR 2 = aria totala a cilindrului. Pentru aflarea ariei laterale a conului, cun~tem: inllltimea
conului=AD=3R;AB=BC=2BD; dar Bfi2=AB2-AD2 ~3BJi2=9R2 ,BD=R{3 . RezultA ell ari1 latera Ill a

- 262-

conului=trBDAB='IfR.[32R.f3 =(YffR2. Aria bazei conului='lfBD2 =

='If (R.[3) 2 ='!trrR2 Aria totalA=(YffR2+'!trrR2=91rR2.


1) Pentru a r.'lspunde Ia prima fntrebare trebuie sa anltam cJl:
2
(At cil) =Asf At con.
lnlocuind obtinem: ((YffR2 )2=4'1tR291rR2; 361r2R4=361r2R4.

2) Pentru volumul corpurilor avem: volumul sferei= ~'ltR3; volumul


3
cilindrului=trR2 2R=2tr~; volumul conului=~~ ?trrR 2 3R-?trrR 3 .
3
Demonstr.'lm UOr egalitatea: (V cit)2 = VsfV con, adicJl:

(2trR 3)2=~1r R 3 ?trrR3 .


3

~'lfR3

Volumul sferei = _3_ _ ,. ~ R;


Aria sferei
4'1fR2 3

3)

Volumul cilindrului _ 2trR 3 1 R


Aria totata a cilindrului - 61r R 2 3 '

Volumul conului
Aria totata a conului

44. sa se afle raza unei sfere de fontll cu masa de 10 kg, cunoscind c.ll densitatea fontei este 7 200 kg/m 3.

R=0,7dm.

45. Generatoarea unui cilindru este 3/4 din raza cercului de balll. ~tiind c.ll acest cilindru are aria total.ll de 56n cm2, sA i se afle volumul. Din acest cilindru confecJion~
o prism:\ hexaeonalA regulat.ll maxima. at Ia sutA din volum s-a pierdut ?
2

Jndicape. Pierderea= 1rr h-

3r~ h-r2h[w- 3/f J~h 0,55 =26,40cm3.

v pierd =48 0,55-0,55 -o 175 0175 100=17 S%.


v cil
48tr
3,14 '
' '
'

R V=4&r cm3; =17,5% pierdere.

46. sa se afle volumul corpului de rotaJie, obpnut prin rotirea unui hexagon regulat
in jurul unei diagonale. Sa se compare acest volum cu volumul sferei circumscrise lui.
Se da/6 =a.
lndicape. Volumul acestui corp este format din volumul a doua conuri i al unui cilihdru.

. a.f3
a .
3a 2 4a
3
R con=R ell= - i I con=_; I cll=a. V corp='lf- -=1TO ; V
2
2
4
3

4wa 3

sfer~ =-- ;

41ra3

-r

V sfera
4
---=-
V corp
'lf03 3

R. V='lf0 3.

V sf .. ~.

' V corp 3
47_Un cilindru are raza R. sa se calculeze: aria totalll, vo!umul cilindruluii diagonala
sectiunii axiale ~tiind ct1 secpunea este un patrat.
Indica/ie. At=2trR(R+G)=2trR(R+2R)=~R2 , V=1rR2 G=1rR2 2R=2'1tR3.
4~i..

Soc!ul unei statui are forma unui trunchi de piramid~ patrulater~ r.egul?tU_ Latura
!Jat!"~tuhri bazei mari este de 0,84. m, lnlUJimea trunchmluieste de 1,18m ~i apotema
de J,2 m. SA se atle aria lateral:\.

- 263-

49. sa se afle volumul trunchiului de piramida patrulater'rl regulata, daca diagonalele


lui sint cie 9 em, iar laturi1e bazelor sint de 7 em ~i 5 em.
50. Laturile bazelor unUI trunehi de piramid:l triunghiulartl regulata sint de 2 em ~i
6 em. Fata Iaterata formeaza cu planul bazei un unghi de 6IJO. Sll se afle volumul trunehiului.
..,.., r-;
~3
3
R. - r e m .

51. Raza bazei unui con circular drept este 3 m. Secpunea paralela Ia baza Ia o distan~ de 3 m de virf are raza de 2m. Sll se afle volumul ~i aria laterala a conului.
R. 42,390 m3 ; 50,8690 m2.

52. Un vas are forma de con eu virful D in jos. Secpunea axialll este un triunghi eehilateral. In el se lasll sll cadl1 o sferll de raza r. In vas se toarna apll, astfel ineit
suprafaJa apei formeaza un plan tangent Ia sferll. Care este adincimea apei dupn ce
se scoate sfera ?
lndicape. Pentru a putea calcula adincimea apei dupa ce se scoate sfera, va trebui sA scoatem volumul
sferei din volumul conului care contine Jichid pina Ia suprafata sferei, deci volumul ABD. Not!!m:
v.;.volumul conului ABD; H=in:Utimea conului ABD; i ~i r1 in!!l(imea i raza conului de apa fnra sfer!!;
v1 =volumul conului de apa tAra sfera. Sectiunea este un triunghi echilateral.....m( W 1)==30. Cunoa~tem
de asemenea raza sferei=r; ,...D=u i, tinind seama eli OC=r, q.ff=3r. Not!!m raza conului (CB) cu x,
conform acelei~i teoreme BD=2x. Din triunghiul DBC, avem: if-xl=~; x2=3f2=R2;R= r/3; V=:m-3,
v 1 = 31rr 3-

3
411 3
' -~- ScoJind sfera din apa, nivelul apei scade ii urmeaza sA calculllm in!!l(imea
3
3
2 .
11r

conului nou .format: V= ---;-... Nu

cunoa~tem pe r 1 ~i pe i, pe care le putem determina din triunghiul

dreptunghic DD'N, unde D' este centrul bazei conului obtinut dup:l scoaterea sferei, iar N intersectia
diametrului cu generatoarea. Notfnd DD'==i=y, avem: tg 30= ND', de unde ND'=r1=ytg 30= L;
DD'
.j3
11

Volumul apei va fi

!J-i

(L~r.

Y
..

3
unde: y3 =15,3. Adincimea apei i= v'fSr.

11

Volumele

~ ~i 11 ~

sint egale, deci

~"' 11' ~

3
,

de

31'17
R. v15 r.

53. Intr-un vas 'in 10rma de con, eu virful in jos cu inniJimea de 12 dm, baza conului
fiind orizontalll, se toarna 301,44 ~ de apll. Apa se urea in vas pina Ia 8 dm. Sll se afle
capacitatea vasului intreg.
R. 32411 litri.

54. Inll]Jimea unui con este de 8 m, iar generatoarea de 10 m. Conul este inscris
intr-o sferll. Sll se calculeze volumul sferei.
3
R. 25

71'

m3.

48

55. lnnltimea unui con este de 8 m, iar generatoarea de 10 m. sa se afle volumul sferei
inscrise in con.

- 26-t-

56. Un con circular drept are ba7.a de 4 em

~i

generatoarea de 50 em. La depllrtare de

10 em de virf se face o tllieturll printr-un plan paralel cu baza. Sa se afle aria to tala
~i volumul conului care are ca baza cercul de secpune ~i virful in ccntrul bazei
conuluLdat.

R. Ar-4 689 em2; Vz3 722 em3.

57. Un con circular drept are volumul 12,56 dm ~i lungimea cereului de bazll de
12,56 dm. sa se afle aria total'l
3

R.Ar-35,17 dm2 .

58.. Un triunghi dreptunghic cu ipotenuza de 15 em ~i o catetll de 12 em se


jurul ipotenuzei. Sll se calculeze volumul ~i aria corpului format.
.

rote~te

in
3

R. 151,201'em ; 259,2007rem .

59. Sll se afle volumul sferei circumscrise paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile 2 em, 3 em, 4 em.
lndicape. Daca se noteaza eu a; b; c dimensiunile paralelipipedului, diagonala d este data de relatia:
2 2 2
d=Ja 2 +b 2 +c 2 . Raza sferei cireumscrise este: R=!!.= {a +b +e
2
2

R. V= 297

.fi9 em3.
6

60~

Intr-o sferll de raza r se face o sectiune cu un plan Ia distanJa d de ccntru. Sa se


afle raportul ariilor calotelor formate ~i aria cereului de seqiune.
, di . A1 2'1fr(r-ff) r-d A
(. ?. ,~2
.
.
do
0
m cafte. - =
,
=---'7, cercului='lf r-., ). Aria cele1 de-a
ua calote se poate a a
Az 2'1rtr-tff) r+a

scazi nd

din aria sferei aria primei calote: Az=A 8 rA 1=4.,2-2'1fT(r-lf):2'1fT(r+ff).

61. lntr-o sferll cu raza de 14 em este inscrisll


o prisma triunghiulal1lregulatn, care are diagonalele unei fete laterale de 26 em. Sa se afle
latura bazei prismei (fig.IV.6).
lndica/ie. Metoda 1. Avem A'B=diagonala unei fete:
A 'B=26; AA '=inc'lltimea prismei, pe care o notam eu x.

MO=~;
cerculu'i circumseris triunghiului ABC;
2 OB=rnza
.
M~= raza sferei =14. Din AMOB- (~Y R 2 -r 2 ;

x =R 2 -r 2 , adica x2=4R2~.
4
(1) x2=419W. Din AABA' avem: x2=A 'B2-AB2:
=262-AB2=676-AB2; dar AB:f3 :r{', deci:
x2=676-:,2. (2)
Din relatiile (1) i (2) avem: 676-:,2=4 1~;

F.g.IV.6

r= 6{3, de unde t3 =r.f3=18 em.


Metoda a 2-a. A 'B=26 cm=diagonala fetei; MO:x; AA '=i,,llltimea prismei=2r, MB=raza sferei=l4
em; OB=y=raza cereului eircumscristriunghiului dt: bazA al prismei. Din triunghiul dreptunghicMOB avem:

- 265-

Mo 2 +oB2 =MB2;x'l+y2=196. Din triunghiul dreptunghie A 'AB avem: A ~2+AB2 =A 'B2, .u2+3?=676

(fiindca AB=I3=r/3).

X 2 +y 2~196
4x 2 +3y 2 =676

. Obtinem?=108,de undeAB2 =J?=324,iar AB""18.

62. 0 piesll este compusl dintr-un vas cilindrie ABCD (sectiune) cu diametrul de
0,20 m, care este introdus intr-un alt vas de forma
unui trunehi de con, ABFE (sectiune) ce are generatoarea de 0,9 m (fig.IV.7). ~tiind ca generatoarea
trunehiului de con face cu inlliJ.imea cilindrului un
unghi de Hf, sa se afle capacitatea vasului in forma
de trunehi de con.
lndica{ie. CF=0,9 (sin 10)=0,9 0,174""0,15; EF (diame-

lrul mare)=DC+2CF=0,20+0,30=0,50m. R=0,25 m, I=BC=

0~ 11P=O~ V(trun<:hiul de ron)= '11 1(R2+r2+Rr)= 3,14.0,88 .


3
3
(0,0625+0,01+0,025). Volumul aflat tn m3 se transformll. in dm 3
i se aflll astfel capacitatea tinind seama ca 1 dm3 =1 t. Se
obtine V=89 dm 3=t<:apacitatea =90 t.

63. Un bu~tean lung de 5 m ce are un cubaj de 1,6 m 3 se taie printr-o seeJ.iune paralelll cu baza, dusll pe Ia mijloeullungir,nii sale. sa se afle diametrul seqiunii.
Jndicape. Folosim formula V=C 2L-_2__, unde C este Jungimea cereului mijlociu, iar __!__ are valoarea
41r
411
aproximativa: 0,08, deci 1,6=C2 50,08, de unde C2 =1,6:0,4=4,iar C=2 m. Diametrul va fi 2:3,14=0,64m.

R.D=0,64m.

64. Un trunehi de con circular drept are r=3 em, R=8 em


se caleuleze volumul ~i aria laterala.

~i

in:UJ.imea de 12 em. Sll


R. 3881r em3; 14311 em2 .

65. Un trunehi de con are generatoarea de 26 em, raza mare de 15 em


de 2 em. Sll se calculeze volumul conului complet.

~i

inlliJ.imea

66. Intr-un trunehi de con se dau raza mare de 5 em, raza mica de 3 em, iar inlliJ.imea

de 12 em. Din el sint tlliate doua con uri, astfel ineit generatoarele unuia sint in continuare cu generatoarele celuilalt. sa se determine volumul pllrtii r~mase. (fig.!V.8).
l'ndicape. Notrun eu i inll.ltimea eonului ABE

iar din asemllnarea triunghiurilor AGE


proportn..,or,

o b trncm:

r
i
'?t'-=.........
~ff

l=H-i= H- rH = 60 =7,5 em.


R-+r
8

- 266-

~~

C urn

~i

~i

eu I inllltimea conului DEC. Din figura avem i+I=H,

EFC obtinem:

I +1-H, avem

!.._=~. Tinind seama de proprietarea


R

r 7l'
i
....--

de

-4"'.)
un de 1-

em,

ap01

~~

Cunoa~tem elementele conurilor necesare pentru aflarea volumelor. Din

volumul trunchiului sdldem suma volumelor celor .. doua: conuri: Vtr=

12~

(25+9+15)= 1961r em 3.

V1 = 25" 7,5=62,5001rcm3; V7 = 91r 4,5=13,51!'cm3.


3
3
v1 +V2 =761rcm3 . Partea ramasa=1967r-76lr=1207r cm3.

D
Fag.IV.8

67. Un trunehi de con are in:Upmea de 18 em, iar razale bazelor de 5 em ~i 11 em.
Inalpmea este impartita in trei parti egale de dltre doua plane paralele cu bazele.
sa se afle ariile sectiuniJor (fig.IV.9).
Jndica{ie. Sectionind trunchiul cu un plan axial, obtinem trapezul ABCD. Coborind inllltimea din

B pe DC, se fonneaza triunghiurile dreptunghice: 1) /JJED - ABMN; 2) ABED-ABPR.


R. 497 cm2; 8111' cm2.

68. Trunehiul de con eu razale de 3 m ~i 5 em


mele egale. sa se afle raza bazei conului.

~i

un .con de

aceea~i

in:UJime au voluR. 7 em.

69. Pe laturile AB ~i BC ale p:Itratului ABCD se gasese punctele E ~i F astfel ineit


3
AE = BF = . 1) Cunoscind ca. aria triunghiului EFD este de 74 m2, s:l se calculeze
EB FC 4
volumul piramidei care are ca baza p:ltratul ABCD ~i in:Upmea 6/2 din latura
p:ltratului de baza. 2) Se face in piramidrt o sectiune paralela eu baza ce imparte
in:Upmea in raportul de 1/3 fata de virf. sa se afle aria laterala a trunchiului de
piramida ce se formeaza.
R. 784m2 .

70. Intr-un triunghi dreptunghic isoscel ABC, m( 4A)=90. Se duce biseretoarea


AD=a(DeBC) ~i din punetuiD seduce biseetoarea DE a unghiuluiADC (EeAC). Se
cere: 1) perimelrul patrulateruluiABDE; 2) sa se arate c:I ABiiDE; 3) sa se calculeze volumul corpului format prin rotirea completa a triunghiuluiABC in jurullui BC.
3

R. 1) a(l+'l./2): 3)

21ta
---r-

- 267-

71. s~ se aile volumul


solidului n~cut prin
rotapa complet~ a
unui hexagon regulat
cu latura de 2 em in
jurul unei laturi
(fig.IV.lO).

Rezolvare. 1) Considerll.m hexagonul ABCDEF.


Tnmehiul de con ABB'A'
nll.~ut din rotirea laturiiAB
in jurul l.aturii EF are: raza
cercului mare R=BF=l3=
=AB .j3='b./3 em, raza cercului mic r=AM=LF=
= 'b./3

an=./3cm;h=MF=

=AL=1

em.

Volumul

Trh 2 2
V 1 = ""3(R +r +Rr) =
=

~(12+3+6)= 71f

cm3.

2) Cilindrul BCB'C' nll.scut din rotirea laturii BC in


jurul laturii EF are raza

2/3

R=BF=
em, inliltimea
H=EF-=::BC=2 - em, iar
volumul v2 =1rR2 -H=
=24,r cm3_

3)

Volumul

conului

FAA' nascut din rotirea laturii AF are: raza cereului de baza r=AM=./3 em, tnllltimea FM=I em, deci

2
'lt' r J. 'If 3 -1
3
volumul V3=--"'--=11'Cm .
3
3
4) Volumul cmpului nllscut prin rotirea hexagonului este: V=2-V1 +V2-2V3 =141f+241f-21f=
=361r cm3=113,04-cm3_

72 Pentru construCJi.a unui pilon de beton necesar Ia podul de peste Dunate s-au
intrebuin.nt urm~toarele materiale: a) ci.mentul rcprezinta 1/4 din masa lui ~i. !ndl 500
chintale; b) pietri~l~i. ni.sipul reprezintrt 2/5 din masa pilonului ~i ina\ 800 chin tale,
exceptind masa cimentului; c) tier be ton cu masa de 2 500 chin tale. Pilonul are forma
unui. trunchi de piramidrl patrulater!i
totaln
~i aria lateralrt
2) volumul acestui pilou.
210m2

regulat'~- avind raportullaturilor bazelor

120m2.

_.!..., aria

3
Sa se calculeze: 1) masa total~ a pilonului;
R. =10 857 chintale, 156m3.

- 268-

73. Un teren <'.e forma unui triunghidreptunghiccu latura cea mai mare de 24 dam era
2
folosit astfel:
din el ~i ind110 dam2 pentru teren de sport;
din restul terenului
3
9
pentru parcat ma~inile agricole. Restul de 0,42 hectare pentru cultivat zarzavaturi.
Terenul a. fost amenajat pentru construcJia uqei ~coli ce ocupA o suprafaJ,a p~tratidl
cu dou~ virfuri pe catetele triunghiului dreptunghic ~i dou~ virfuri pe ipotenulll . s~
se afle: 1) aria intregului teren; 2) suprafa.Ja ocupatn de cUtdirea ~co Iii; 3) cit Ia sut~
reprezinta suprafa.Ja ocupam de ~coalll din suprafa.Ja ce era ocupatA iniJial de
terenul de sport. 4) Cl~direa ~colii fiind de forma unui paralelipiped cu aria laterala
de 2 940m2, s~ se afle volumul ~colii.

2.

R. 1) 96 dam2 , 2) 36 dam2 , 3) =85%, 4) 44 100 cm3 .

74. Un teren in forma unui triunghi dreptunghicavind latura cea mai midi de 25m a
fost folosit astfel: 1/3 din suprafa.Ja terenului ~i tndi10 m2 pentru un teren de sport,
2n din suprafa.Ja r:lmasa pentru parcat m~inile agricole, iar 350m2 s-au folosit pentru cultivat diverse zarzavaturi. S-a amenajat acest teren pentru a se construi pe el o
ere~~ de forma unui cub avind unul din colfUri comun cu unghiul drept al terenului,
iar un colJ al cl:ldirii pe ipotenuza triunghiului dreptunghic. sa se afle: 1) aria terenului ~i perimetrul lui; 2) cit Ia suta reprezinm suprafa.Ja ocupata de cl~dire din
suprafa.Ja intregului teren; 3) volumul cllldirii.
R. l) 750 m 2, 150 m; 2) :::41,5%; 3) =5 495 m3 .

75. 0 locuin_pl personal-a de forma unui paralelipiled dreptunghic s-a construit pe un


teren de forma unui triunghi isoscel, avind un unghi comun, iar una din muchiile cladirii pe lungimea cea mai mare a terenului. Inal)imea cladirii este de 2/5 din perimetrul bazei cl:ldirii. Inainte de construcJ:ia cladirii, terenul era folosit pentru cultivat
zarzavaturi, astfel: 1/4 din suprafata ~i indl 9 m2 pentru cultivat ceapa, 0,(3) din
terenul ramas cultivat cu ro~ii, iar restul terenului de 94 m2 era cultivat cu cartofi. sa
se afle: 1) aria terenului; 2) aria Ia terata a cl:ldirii.
R. 1) 200m2; 2) 640m2.

76. Un teren de forma unui trapez isoscel, cu baza mare 54 m, baza midi 24m a fost
imprejmuit cu un gard astfel: in prima zi cu 4 m mai puJin decit 25% din perimetrul
lui; a doua zi 50% din perimeirul ramas, iar a treia zi, restul de 50 m. Suprafa.Ja tere2
~i 0,375.
nului a fast imp:lrtim in trei parcele invers proporJ:ionale cu numerele 6;
3
Pe cele dou:l parcele mai mici s-au cultivat zarzavaturi iar pe parcela cea mai mare
s-a construit o cisternrl pentru ap:l, de forma unui trunchi de con cu aria total!\ de
108rr m2 , aria lateralrl de 50rr m2, iar raportul razelor bazelor sale de 3n (cisterna-trunchi de con este cu baza midl in sus). S~ se afle: 1) aria terenului; 2) ariile celor
trei parcele; 3) ciJi litri de ap~ s-au pompat in cisternrt, daca apa s-a ridicat pinrlla
75% din inaiJimea ei, fata de baza.

- 269-

77. Un triunghidreptunghicABC, m(<tA)=90, areAB=6cm ~i BC=12cm. Seduce


medianaAM. Inaltimea BP a triunghiuluiABM intersecteaz:k pe AC in D, iar prelungirea lui MD taie pe AB inN. Se

cunoa~te d1 PD =..!.., 1) sa se afle aria triunghiului

BP 3
MNB. 2) sa se arate ca aria triunghiuluiMDC este a treia parte din aria triunghiului
ABC. 3) sa se arate ca ANDC este isoscel. 4) sa se arate

ca

A.BNC este echilateral.

5) sa se calculeze volumul corpului format din rotaJia completl a triunghiuluiABC in


jurullui BC.
78. Un teren agricol de forma dreptunghiulara are lungimea cu 1 km mai mare decit
latimea, iar perim~trullui este egal cu perimetrul unui all teren de forma unui patrat
cu aria 15 625 ha. Terenul se imparte in trei parcele astfel incit raportul primelor doull
este de 3/4, iar al ultimelor dou~ 4/5. Pe parcela cea mai mica s-au cultivat ro~ii, cartofi ~i mazare, proporJional cu numerele

..!. ; 0,(6) ~i ~. Parcela cea mai mare a fos t


3

cultivatll cu griu, iar cealalt~ cultivatll cu porumb. sa se afle: 1) ariile celor trei parce
le; 2) ariile suprafeJelor cultivate cu ro~ii, cartofi, mazare; 3) cit Ia suta din aria
suprafetei totale reprezintl aria suprafeJei ocupata prin construirea unui siloz de
forma unui paralelipiped dreptunghic cu inrupmea cit 513 din latime, latimea 3/4 din
lungime ~i suma tuturor muchiilor sale egal:l cu suma muchiilor unui cub cu aria totala de 96 dam 2. 4) S~ se calculeze volumul silozului.
R. 1) 39 km2; 52 km 2; 65 km2; 2) 9 km2; 18 km2; 12 km2; 3) _ 1_ %; 4) 60 dam3.
1300
semidrepte Ox ~i Oy ftlcind un unghi xOy a dlrui m~sura este de 120 se

79. Pe doua
iau dou~ segmente OA=OB=a, iar pe perpendiculara in 0 pe planul xOy se ia un
segment [OC] congruent cu diagonala patratului de latura a. 1) sa se demonstreze d1
AABC este echilateral. sa se afle: 2) aria totala ~i volumul piramidei COAB; 3) aria
triunghiului ABP (P fiind mijlocul segmentului OC); 4) aria ~i volumul corpului
obpnut prin rotapa completrl a triunghiului ABP in jurul lui AB (A se socote~te
exprimat in em).
2
2 2 '3..ra 3 3
a 3 '6 3 3) _em
3a
2 4) "'2..ra
R. 2) a 2( '2 + '3)cm2 _v_ucm
.::IV"'.
em _v~__ cm .
V"' v~
' 12
'
4
'
2
'
4
2
80. Un trunchi de con cu aria Iaterala de 10071' cm este circumscris unei sfere cu raza de 4 em. Se cere aria to tala a cilindrului inscris in trunchiul de con cu una din baze comuna cu baza mica a trunchiuluide con ~i cu aceea~i inrutime ca ~i trunchiul
de con.
R. 407 cm2.

81.0 piramida cu virful in Vare ca baza un romb ABCD cum( ~)=60 ~i diagonala
BD=4a. Innlpmea VO= 2a.f3 (0 centrul rombului). Din aceastn piramida se scoate
un con circular drept cu acela~i virf, iar baza un cere cu centrul 0, raza conului fiind
jumatate din raza cerculuiinscris in romb (a este socotit in em). Se cere: 1) volumul

- 270-

~i

aria Iattralll a piramidei; 2) cit Ia sutl'l reprezintl1 volumul conului din volumul
piramidei~ 3) lungimile muchiilor VA ~i VB; 4) mllsura unghiurilor formate de muchiile VA ~i VB cu planul bazei.
2
R.1) 16a3 cm 3; 8a {f5 cm2; 2) =17%; 3) VA=2a/6 em; VB=4a em; 4) 45; 60

82. Un trapezABCD are baza mare BC=30cm, baza midlAD=9 cm,AB=10 em ~i


CD= 17 em. Se cere: 1) aria trapezului; 2) s:l se construiasdl acest trapez; 3) s:l se a fie
aria triunghiului ce se formeaz:l prin prelungirea laturilor neparalele avind ca baz:l,
baza mare a trapezului; 4) sa se afle volumul corpului format prin rotapa complet!l. a
trapezului in jurul bazei mari.
R. 1) 156 cm2 ; 3) 171~cm 2 ; 4) V=1 0241f em 3 .
7

83. 0 cisternll de formll sferica pentru vin este montatl'lintr-un suport de beton de
forma conidl, a~a fel incit cisterna este tangent~ Ia generatoarcle ~i baza conului.
Generatoarea conului este de 25% din inlUpmea lui plus 8m, iar raportul acestora este
de 5/4. Pemru a umple vasul cu vin era necesar un num:tr de pompe ce trebuiau s:l
funcponeze un anumit numr.r de ore. S-au adus inca 4 pompe in plus ~i vasul s-a
umplut cu 2 ore mai devreme. Dadl inipal ar fi fost cu 2 pompe mai pupn decit in
plan atund vasul s-ar fi umplut cu doua ore mai tirziu. Se cere: 1) capacitatea
cisternei; 2) cite pompe erau necesare pentru a umple vasul conform planului~i in cite
ore.
R. 1) 361' kl; 2) 8 pompe; 6 ore.

84. Aria sectiunii axiale a unui trunchi de con este de 5 500 cm 2; 32. % din raza bazei
3
mici este cu 79 em mai midi decit raza bazei mari, iar diferenJa acestor raze este de
50 em. 1) La ce distan]11 de planul bazei mici se intilne;te generatoarea cu axa conului
din care face parte trunchiul? 2) sa se determine masura unghiului format de generatoare cu planul bazei mari ~i masura unghiului ce se formeaz:l Ia virful conului din
care face parte trunchiul. 3) Turnind apll intr-un vas de forma ~i dimensiurtile trunchiului de con considerat, pinllla o ina.J.time egala cu 40% din inlllpmea trunchiului
de con fa~ de baza mare, sa se calculeze ce cantitate de apa in litri este turnat~ in vas.
R. 30 em; 3) 38,7261.

85. Secpunea axial:! a unui trunchi de con este un trapez isoscelcu diagonalele perpendiculare. Razele bazelor sint in raport de 1/2, iar suma lor este de 12 em. 1) sa se calculeze aria lateral:! a trunchiuluide con. 2) Sa se calculeze volumul conului intreg din
care face parte trunchiul dat.
2
3
R. 1) 48{10-rr cm , 2) 512'lf em .

86. Un teren in forma de dreptunghiABC este folosit astfel: 0,375 din suprafaJa lui ~i
incll 10 m2 pentru teren de sport; 2/5 din resttil suprafeJei, ~i inca 4 m 2 pentru
rasaduri de flori. Restul terenului de 140m2 este folosit pentru parcat ma~inile agricole. Se face, pe acest teren, un ~ant de canalizare pe direcpa bisectoarei dusa din
B care intersecteazlllatura AD in punctul P. Se ~tie ca raportul ariilor suprafeJelor

- 271-

ABP ~i ABCD este 1/4. 1) Se cere aria terenului. 2) Sa se calculeze dimensiunile terenului. 3) sa se calculeze lungimea ~antului.
R. 1) 400m 2; 2) 10/2 m; 20/i m; 3) 20m.

t:r7. lntr-<> piramida patrulatern regulata VABCD latura este cit media proporjionaln
a numerelor 6

~i 8 ..!.. In aceasta piramidn se face o sectiuneA 'B'C'D' paraleln eu ba-

6
za avind latura de 5 em. DiagonalaBD' a trunchiuluide piramidn ce se formeaza este
cit baza de numeraJ.ie a numnrului 65 care seris in baza zece este 59. Sll se afle: 1) aria
sectiunii diagonalei B'D'BD; 2) volumul piramidei.

88. Pe uri teren de forma unui trapez isoscel cu perimetrul de 48 m

~i

baza mica de

6 m s-a construit o cisterna cilindridl avind baza tangent-a la laturile trapezului.


Inalpmea cisternei este
cisternei.

13

din raza cereului. sn se afle: 1) aria terenului; 2) volumul


R. 72/fem2; 16211 m3 .

89. Media aritmetid1 a dimensiunilor bazei unuiparalelipiped dreptunghic este 20 em;


2/3 din dimensiunea cea mai mare a bazei, mi~oratn apoi cu 25% din ea este cit dimensiunea cea mai mica a bazei paralelipipedului mi~oratn cu 6 em. Muehia paralelipipedului este, in em, media proporjionam a numerelor 20 ~i 5. Pe lungimea AD
a dreptungiuluiABCD, baza paralelipipedului,se ia un punetN a~a fel incitNAJND=
=7,iar pe lungimea BC, opusn lui AD se ia un alt punetM a~a fel ineitMBJMC=3!5.
sn se calculeze: 1) dimensiunileparalelipipedului;2) cit Ia sutn reprezintrt dimensiunea
cea mai mare din dimensiunea cea mai mica a bazei paralelipipedului; 3) diagonala
paralelipipedului(eu aproximaJie in minus de o zecime); 4) Iungimea segmentuluiMN;
5) cu cit trebuie prelungite Iaturile dreptunghiului pentru a intersecta prelungirile
segmentului MN in ambele sensuri.
R. 1) 24 em, 16 em, 10 em; 2) ISO%; 3) 30,5 em. 4) MN=20 em; 5) 4 em; 12 em.

90. Baza unei piramide este un triunghi ale dlrui laturi sint invers proporponale cu
1
1 . 1 .
.~
d.
I
.
.
.
. .~I{
numereI e - , _ ~~ -tar dherenJa mtre atura cea mat mare~~ cea mat ml'--4
40 74
102
a triunghiuluieste 31 em. lnlllJ.imea piramidei este eu 25% mai mare decit inniJimea
triunghiului de bazll referitoare Ia latura cea mai mare a triunghiului. Se face o
seetiune paraleln cu baza piramidei, seqiune al carei perimetru este 0,54 m. Sll se
caleuleze: 1) laturile triunghiului de baza a pirmidei; 2) laturile triunghiului de
seetiune; 3) cit Ia sutn reprezintn Iatura cea mai mica a triunghiuluide bazll din latura
cea mai mica a seqiunii; 4) volumul piramidei inijiale.
R. 1) 20 em, 37 em, 51 em; 2) 10 em, 18,5 em, 25,5 em; 3) 200%; 4) 1 .530 em3 .

91. Perimetrul bazei unei piramide triunghiulareeste de 18.[3 em, iar muehia lateral-a
formeazll cu planul bazei un unghi de 45. La 2/3 din innltime fata de bazll se face

- 272 -

o sectiune paraleUl cu baza piramidei. S:l se calculeze: 1) media aritmetidl intre latura
bazei piramidei i inMJ.imea piramidei; 2) volumul piramidei; 3) volumul piramidei
avind ca baza sectiunea efectuat~ 4) raportul volumelor celor dou:l piramide; 5) cit
Ia sut:l reprezint~ aria bazei piramidei inipale din aria bazei piramidei a doua?
R. 1) 3({3 +1); 2) 54/3 em3 ; 3)

z./3 em3 ; 4)

; ; 5) 900%.
7

92. 0 piramid:l are ca baza un triunghiABC ale c:trui laturi sint proporponale cu nu-

merele 12, 16,20, iar diferenJa dintre latura cea mai mare ~i cea mai micti este 2 em.
ln:ilJ.imea piramidei este cu 0,8(3) em mai mare decit inrupmea triunghiului de baza
referitor Ia latura cea mai mare a triunghiului. Se face o sectiune paralel:l cu baza
piramidei al ca. rei perimetru este 0,04 m. S~ se calculeze: 1) laturile triunghiului de
baza at piramidei; 2) laturile triunghiului de sectiune fllcut:l in piramid~ 3) inrutimea triunghiului de baza referitoare Ia latura cea mai mare; 4) volumul piramidei
iniJiale; 5) cit Ia sut:l reprezint~ latura cea mai micti a triunghiuluide baza din latura
cea mai mic:l a triunghiuluide sectiune ?
'
1
2
R. 1) 3 em, 4 em, 5 em; 2) 1 em; 1_em; 1_em;
3
3
3) 2,4 em; 4) 6,5 em 3; 5) 300%.

93. 0 piramid:l are ca baza un triunghi at c:trui perimertru este 15 em laturile lui sint
trei numere consecutive. Se face o sectiune paraleHl cu baza, avind latura cea mai
mare a triunghiului de sectiune de 1,5 em. S:l se calculeze: 1) laturile bazei piramidei;
2) perimetrul triunghiului de sectiune; 3) media proporponaUl intre laturile mijlocii
ale triun_ghiului de baza ~i eel de sectiune.
R. 1) 4 em, 5 em, 6 em; 2) 3,75 em; 3) 2,5.

94. 0 prism:l drcapt:l are ca batil un dreptunghi ABCD cu lungimea AB egal:l cu


133,(3)% din l:ltimea BC, iar inrupmea prismei este cu 25% mai mare decit dimensiunea cea mai mare a bazei. 0,125 din lungimea dreptunghiuluieste cu 1 em mai mica.
decit 33.!.% din l:ltimea lui. Din punctele A ~i C se duce cite o perpendicular:l pe
3
diagonala BD a dreptunghiului. Figura AA 'CC' este baza unei alte prisme drepte cu
aceea~i inrupme ca ~i prima prism~ (A'~i C'sint picioarele perpendicularelorduse pe
diagonala BD, A '~i C'eBD). 1) S:l se afle volumul prismei inipale. 2) S:l se arate ca.
AA 'CC' este un paralelogram. 3) Sa se determine Iaturile ~i diagonalele paralelogramului AA 'CC'. 4) S:l se calculeze unghiul format de diagonala prismei inipale cu
planul bazei.
R. 1) V=480 cm 3' 3) AA '=4,8 em, AC'= {30'28 em'
AC= 10 em; A 'C'=2,8 em; 4) 45.

95. Latura bazei unei piramide patrulatere regulate este a em; muchia piramidei face
cu planul bazei un unghi de 60. Se face o seqiune paralel~ cu baza pe Ia mijlocul
tnMJ.imii. S:l se afle raportul volumelor celor dou:l corpuri formate prin aceasta
sectiune.

18

- 273-

96.

~ din latura unei piramide patrulatereregulate este eu 2 em mai mare decit 0,2 din

7
latura unci prisme patrulatere regulate inseris!l in piramidA eu baza pe planul bazei
piramidei. Raportui dintre latura bazei piramidei mi~oratrt eu un sfert din dublul
laturii piramidei ~i latura prismei mi~rat!l eu 3 em este 1. Diagonala trunehiului de
piramidrt ce se formeaza prin inserierea prismei este -in em- media proporJionalrt
a numerelor 40,5 ~i 8. S!l se afle: 1) volumul piramidei; 2) aria lateral!\ a prismei.
R. 1) V,l 372 cm3; 2) Aria laterali:!=240 cm 2.

c.n. 25% din in'!1ltimea

unui con m!lritrt eu 2 em este cit 0,6 din generatoarea lui


mi~orat!l eu 2 em, iar media lor aritmeti~ m~ritrt eu 1 qn este cit eea mai mare
dintre ele. S!l se calculeze: 1) cit Ia sut!l reprezint-'11 raza conului din raza unei sfere
inseris!l in acest con; 2) volumul sferei inseris!lin con; 3) aria lateralrt a conului;
4) raportul volumelor sferei ~i eonului.
2
R.l) 200%; 2) 367 cm3 ;3) 601r cm ; 4)

98. _..!:... din raza bazei unui con este eu 8cm mai mica decit raza unui cere de seqiune

11

paralelrt eu baza eonului flleuHi Ia o distan~ de baza, egam eu media proporJionam


intre numerele 144 ~i 9 (socotitrt in em). Raportul razelor trunehiului de con format
prin planul de seqiune este

~.

iar in!llfimea trunchiului este impartitrt de dou!l


11
plane de seetiune paralele eu bazele in trei p!lrti egale. S!l se afle razele eereurilor de
seetiune.
R. (raza eonului=32 em) 10 em; 14 em; 18 em.

99. S!l se afle aria unei sfere cireumserise paralelipipeduluidreptunghic, eu dimensiunile invers proporJionale eu numerele 0,25,

2.6

~i

0,125, lar diferenJa dintre suma

dimensiunilorbazei paralelipipedului~i muehia lui este 1em. S!l se determine raportul dintre num!lrul care exprim!l raza sferei ~i media proporJionalrt dintre numerele
29 ~i 4.
R.

49-6 em2; _1 .
4

100. Suma dintre diagonalele unui paralelogram ~i una dintre laturile sale este 165 em.
Suma diagonalelor intrece eu 12 em dublul acestei laturi a paralelogramului, iar diferenta dintre aceast!l latur!l a paralelogramului ~i diagonala cea mai midi ~te de
11 em. 1) S!l se afle volumul piramidei care are ca baza acest paralelogram, iar in!llpmea cit 33.!_% din latura paralelogramului. 2) Cit Ia sutrt reprezinm diagonala mica a
3
paralelogramului din in!lltimea lui ?
3
R. 1) 6 936 cm ; 2) 166,(6)%.

101. Intr-o prism!\ eu baza un triunghi dreptunghicin care raportul catetelor este 3(4
iar diferenJa dintre proieeJiile lor pe ipotenuzll este de 2,8 em, se inserie un eilindru
eu aceea~i in!lltime ca ~i prisma. 1) S!l se calculeze raportul volumelor cilindrului ~i

- 274-

al prismei in care este inscris cilindrul. 2) S!\ se calculeze a patra proporJionalrt intre
raza cilindrului, inrupmea triunghiuluidreptunghic dus!\ din virful unghiului drept ~i
cateta cea mai mic!\.
'I'

R 1) -; 2) 14,4.
6

102. Un cub este inscris intr--o piramidit patrulater~ regulati\ astfel incit patru virfuri
ale sale se afl!\ pe muchiile laterale ale piramidei, iar celelalte patru virfuri se afl!\ pe
planul bazei. 1) S!\ se determine aria total~ a cubului ~tiind c!1 0,75 din latura bazei
piramidei intrece cu 2 em 0,125 din in!11Jimea ei, iar raportul acestora este 10.. 2) S!\
sea rate c!1 numi\rul care exprim!\ volumul piramidei este acela~i cu eel ce exprim!\ aria
total!1 a cubului. 3) In ce raport se aft!\ ariile bazelor cubului ~i piramidei?
R 1)

4~3 m2 2) 4~3 m3, 3) ~9 t

103. Intr-un con cu unghiul din virf de goose inscrie un cilindru. Diagonala secpunii
axiale (un p!ltrat) a cilindruluieste
em. Baza cilindruluieste pe planul bazei conului iar generatoarele lui intilnesc generatoarele conului respectiv. S!\ se determine
raportul dintre aria totalit a cilindrului~i aria lateral!\ a conului.
2

a/2

R_.

3./2

104. Intr-un trunchi de con, diferenta p!itratelor celor dou!\ raze este 16, iar suma lor
este 8 em. Diferenja razelor reprezint~ 16,(6)% din inrupmea trunchiului. Din el se
taie dou!\ conuri ce au ca baze, bazele trunchiului, iar generatoarele unuia sint in
prelungirea generatoarelor celuilalt. S!\ se determine: 1) volumultrunchiuluide con;
2) cit Ia sut!\ reprezintn in!11Jimea conului celui mare din in!11Jimea conului mic;
3) raportul in!11Jimilor celor dou!\ conuri; 4) raportul dintre volumul p!irtii r!\mase
d up!\ scoaterea eelor doui\ conuri ~i volumul trunchiului de con.
R 196-r cm 3; 2) 166,(6)%; 3)

~; 4) 30 .
5

49

105. Intr-un triunghiABC, 119 din AC este cit 0,1 din latura AB ~i 3/5 din AB este
cu 3 em mai mare decit 0,3(3) din AC. In!ilJimea BD este de 8 em. S!\ se afle:
1) perimetrul triunghiului ABC; 2) inrupmea dus!i din virful C in triunghiul ABC.
3) Triunghiul ABC este baza unei piramide cu inrupmea VA, aceast!\ inrupme fiind
cu 25% mai mare decit inrupmea BD a triunghiulu~de baza.. S!\ se afle unghiul format
de muchia VB cu latura AB a triunghiului de baza.. 4) S!\ se afle volumul piramidei
VABC.
R 1) (19+{i3) em; 2) 7,2 em; 3) 45; 4) 120 cm3.

106. Baza unei prisme este un triunghi dreptunghicABC, m( <t4)=90, in care cateta
AB este 0,75 dinAC iar de patru oriAC mi~raUI cu 7 em este de trei ori mai mare
decit AB. ln!ilJimea prismei intrece inrupmea AD a triunghiului de baza. (DeBC) de
cinci ori. Se face o sectiune in prism!\ printr-un plan care trece prin muchia lateral!\ BB' a prismei ~i prin bisectoarea BE a unghiuluiB al triunghiuluide baza. (Ee.AC).
S!i se afle: 1) perimetrul triunghiuluiABC; 2) proiecpile catetelor pe ipotenuza BC;
3) volumul prismei cu baza BEC ~i cu aceea~i inrupme ca ~i prisma inipala.
R 1) 12 em; 2) 1,8 em; 3,2 em; 3) 45 cm 3.

- 275-

lf11. 0 piramidl VABC areca bazJ un triunghi echilatera{ (ABC) i ca in:U(irne una
dintre rnucbiile sale laterale VA. Suma muchiilor egale impreun!\ cu perirnetrul tri-

unghiuluide bm este 139,5 em, iar raportuldintre latura triunghiuluide baza: i una

~.

Pe latura AB a triunghiului de bazJ se ia punc4


tul M(MeAB) care imparte latura AB in raportul 2{1. Din M se duce o paralel!\
Ia muchia VB, care taie inll(imea piramidei in N(NeVA) i o paralel!\ MG Ia BC
latura lriunghiuluide bazJ care taie latura AC a triunghiului in punctul G(GeAC).
sa se calculeze: 1) aria triunghiului MNG; 2) volumul piramidei VABC.

din muchiile laterale egale este

R. 1) =19 cm 2; 2) V=2 050 em3.

108. Mediana BE dusl pe una din laturileegale ale uriui triunghi isosceiABC (cubaza BC) imparte peri.metrul triunghiului in douli pru-p: AB+BE ~i BC+CE. Prima

7.!

parte este mai midi decit a doua

~i raponul celor douli parp este ~8,5

Se

cuno~e

dl 1/3 din partea cea mai midi marit1 cu 1/5 din ea este cu 9 ern rnai mica decit partea
cea mai mare. Jn:ll(imeaAD ~i mediana BE se taie in G (DeBC). 1) sa se calculeze
aria triunghiului ABC. 2) sa se demonstreze dl patrulaterul GECD este echivalent
cu triunghiulABG. 3) sa se calculeze inll(imea triunghiuluiAGE corespunzMoare
laturiiAE. 4) sa se calculeze aria ~i volumulcorpului format prin rotapa cornplet!\ a
triunghiului isoscel in jurul uneia dintre laturile egale.
R. 1) 48 em2; 2) 16 em~ 3) 3,2 em; 4) 211,21' em2; 307,2-w em 3.

109. Intr-un triunghidreptunghicABC, m( <t4)=9<JD~ catetaAB rnarita cu 25% din ea


este cu 13 em mai midi dea"t surna catetelor triunghiuluiiar 0,125 din AB este de 15
ori mai midi decitAC. TriunghiulABC este baza unei piramide a dlrei inaiJirne VA
este 17/J din in.llpmeaAD a triunghiuluiABC (DeBC). Se face o sectiune printr-un
plan paralel cu baza Ia distanp de 17fl0 din inru(imea piramidei fa{a de virf i o
alt1 seqiune prin rnuchia VA i medianaAE relatMila ipotenll71l(EeBC). Sa se afle:
1) volumul trunchiului de pirarnid!\ format prin prima seqiune; 2) ~ria triunghiului
din seqiunea.VAE.
UO.Intr-un rombABCD diagonala midi AC este 2./5em iar suma dintre latura rombului i proiecjia ei pe diagonala mare este de 5 +2./5 em. Fie AN inM(irnea dusa
din A pe CD ~i AM inMJimea dus! din A pe BC; apoi AMnBD={E} ~i ANnBD=
={F}. sa se calculeze: 1) aria rombului; 2) marimea inaJpmii rombului AM (sauAN),
valoarea rapoanelor AF/FN ~i OF/FD. 3) sa se arate dl patrulaterul MCNA este
inscripu"bil.4) cit Ia sut1 reprezint!\ aria pentagonului MCNFE din aria patrulaterului
MCNA ? 5) sa se afle volumul piramidei ce are ca bazJ rombul ABCD tiind d1

- 276-

muchia SA a piramidei este perpendicularl pe planul bazei ~i fonneazl cu muchia SC


a piramidei un unghi de 3QO.

_ . _._,
AF 5. -=-,4)68,75%,5)
OF 1.
.
R.I)20emz.,2).AM-4an;

FN3FD3

40/fSan.3
3

111. Baza unei prisme drepte este un triunghiABC. Pe prelungirea laturiiAC se ia un

punct D astfel ca. 4.BAC=4.CBD. SegmentuiAD este de 2..!. ori mai mare decit seg2
mentul CD, iar AD+CD=13 em. Latura BC a triunghiuluiABC este de 2 em ~i
in:Upmea prismei este {65 em. 1) sa se arate dl BD este media propoqionaUl a
segmentelor AD ~i CD. 2) sa se afle laturile triunghiuluiABC. 3) sa se afle aria
lateral!\ a prismei.
R. 2) AB=

/fif an; AC=S; an; 3)

112 Intr-un cilindru circular drept este inscris:l o

prism~

S3+~lfO -./65.em2.

cu baza un triunghi echila-

teralABC avind latura de 12.[3 em. Din centrul 0 al bazei cilindruluise duce o paralet!\ OD Ia latura BC a triunghiuhd (DeAC). Inalpmea prismei este 12.[3 em ~i este
egaH1 cu inrupmea cilindrului sa se afle: 1) volumul cilindrului; 2) volumul prismei
cu baza ABC. 3) Notind cu M piciorul perpendicularei dusa din 0 pe latura BC
(MeBC), sa se afle volumul prismei avind ca. baza patrulaterul ODCM ~i a~i
in:Upme ca ~i cilindrul.
113. Una din laturile unui paralelogram este cu 11 em mai mare dedt diagonala midi
a lui ~i 0,5 din diagonala mare miqorata cu 25% din diagonala midi este 27 em. Soma
dintre diferenJa menponam mai sus ~i latura oonsideram este 78 em. Paralelogramul
este baza unei piramide in care se face o secpune paralem cu baza ce imparte ina.ttimea piramidei in raportul de 3/5 socotit de Ia virf. Se ~tie dl in:npmea piramidei
este cu 25% mai mica dedt diagonala mica a paralelogramului.sa se calculeze: 1) diagonalele paralelogramului;2) volumulpiramidei; 3) volumul piramidei care are ca. bazl
secpunea fllcuta in piramida inijiala ~i virful oomun cu prima.
R.l) 40 em, 74 em; 2) 12 240 em3;..3) 645,46875cm3.

114. Intr-un trapez dreptunghicABCD (BC baza mare) diagonala BD este perpen-

dicular!\ pe latura neparaleUl CD. 0,125 din in:npmea AB a trapezului este cu 1 em


mai mica decit 20% din CD. Raportul acestora este 4/5 (AB/CD=4!5). Se cere: 1)
perimetrul trapezuluiABCD; 2) aria triunghiuluiACD; 3) aria triunghiuluiDCE (E
fiind punctul de intersecjie al paralelei dusa din C Ia AB ~i prelungirea diagonalei
mici BD); 4) distanJa punctuluiA Ia latura CD; 5) aria ~i volumul oorpului format
prin rotapa oomplem a trapezuluiABCD in jurul bazei mici
R.l) 45~ em; 2) 42~
3
3

an~ 3) 37,5 em2; 4) s.! an; 5)


15

1 232
'
3

em~

2 81
"
3

an3.

- 277-

115. lntr-o prismll dreptunghiuladl

obli~

inlllpmea A 'M a fefei lateraleABB:A' este

~i

inlllpmea prismei (MAB), iar MA =1. Ultimea dreptunghiului de baza este de


MB
6 em iar diferenJa dintre diagonala ~i lungimea dreptunghiului este de 2 em. Segmentul ce un~te virful A' cu 0 (punctul de intersecJie al diagonalelor bazei) este de
5 em. Sll se afle: 1) volumul prismei; 2) mllsura unghiul format de muchiaAA' cu latura
AB a drcptunghiuluide baza; 3) aria triunghiuluiAMO; 4) volumul piramidei ce are
ca baza triunghiul AMO ~i virful in A'.
3
2
3

R. 1) 192 cm ; 2) 45; 3) 6 cm ; 4) 8 cm .

116. Intr-o piramidll dreptunghiularacu muchiile laterale egale se cunosc urmlltoarele

date: 40% din diagonala bazei mi~ratll cu 0,1(6) din llltimea bazei este de doull ori
mai mica. decit llltimea, iar diferenJa dintre diagonal!\ ~i llltime este de 4 em. Muchia
piramidei face cu planul bazei un unghi de 60. Se face o secpune paralelll cu baza al
dlrei perimetru este de 7 em. sa. se afle: 1) cit Ia sutll reprezinm diagonala bazei din
lungimea bazei; 2) volumul piramidei iniJiale; 3) volumul trunchiului de piramidll
obpnut prin seqiunea datll; 4) aria seqiunii diagonale a trunchiului de piramidll; 5)
diagonala trunchiului de piramid:l
r:> 3
31 c ':f 3
12 51 c '3 2
5 'i3
R. 1) 125%; 2) 80p em ; 3) _Jot_"' em ; 4)
' JV"' em ; 5) _v_
.. "'cm.
4

117. Un turn de formll cilindricll are un acoperi~ de forma unei piramide hexagonale
regulate cu baza ABCDEF ~i virful V. Inlllpmea cilindrului este de 20m. Triunghiul
VAD este echilateral. Baza superioarll a cilindrului este un cere inscris in hexagonul
ABCDEF. Muchia lateralll a piramidei este de 4/3 m. Sll se afle volumul cilindrului.
R. 1807 m 3 .

11&. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghicABC, m( 4.4)=90, in care cunoa~tem

urmlltoarele: bisectoarea unghiuluiB intilne;te cateta AC in E ~i este perpendicularil pe mediana AD (DeBC), segmentul AE este de 6 em. Inlllpmea piramidei este muchia VA= 10/3 em. AflaJi: 1) perimetrul triunghiului dreptunghicABC;
2) volumulpiramidei VABC; 3) volumulpiramidei VABD (areca baza triunghiulABD
~i acel~i virf ca ~i prima piramid:i). 4) Sa. se arate d1 jumlltate din ipotenuza
triunghiuluiABC este medie proporponam intre cateta cea mai mare a triunghiului
~i proieCJia bisectoarei BE pe aceastll catet:l
R. 1) 18(.[3 +1)cm; 2) 540 cm3; 3) 270 cm3.

119. Intr- o prisma. cu baza un trapez isosceiABCD, in care linia mijlocie este de 6,5 em ~i
cu 2,5 em mai mica. decit baza mare, se inscrie un cilindru a dlrui inlllpme este egalll
cu 10 em ~i egalll cu inlllpmea prismei. Se consider!\ apoi prisma care are ca balll
triunghiuiBOC (0 fiind centrul cercului de baza a cilindrului) ~i acee~i inlllpme cu
prisma iniJialll, precum ~i corpul care are ca baza sectorul MON ~i aceea~i in:Upme
ca a prismei (sau a cilindrului). Sll se afle: 1) volumul prismei cu baza ABCD; 2)
volumul cilindrului Ynscris; 3) volumul prismei cu baza BOC; 4) volumul corpului
care areca baza sectorul MON.

- 278-

120.0 piramidrt areca baza un triunghiABC in care BC=16em,AB=10 em, iar in:UJimea AD=B em (DeBC). In~lfimea piramidei este de 30 em. Fie E,F,G respeetiv
mijloacele laturilor AB,AC ~i BC ale triunghiuluiABC. S~ se afle volumul piramidei
care are ca baza patrulateruiDEFG ~i acela~i virf eu prima piramid~
R. 200 cm3 .

121. Un triunghi isoscelABC, [AB]=[AC], este inseris in cereul 0 a ~rui raza marit~
eu 20% este cit una din laturile egale ale triunghiului isoscel micy>rat~ cu 25%, iar
dublul razei cereului marita eu 2 em ~i apoi impllqim Ia lungimea laturii considerate
2 triunghiului mi~orat:l cu 2 em da citul 2. Fie BM inruJimea dus:l din B pe AC ~i
AE biseetoarea din A pe BC; BMnAE = {N}. Paralela d us:\ din A Ia BC in tersecteazrt
perpendiculara dus:l din B pe BC in D; BDnAD= {D}. Se cere: 1) perimetrul patrulaterului

A~~D; 2)

inMJimea BM; 3) sa se demonstreze

= m( <WOC); 4) s:l se arate

4
format prin rotaJia

complet~

~ BE2 =

m( ~) -m( <rABD) =

BM BN; 5) sa se calculeze volumul corpului

2
a triunghiuluiABC in jurullaturii BC.
R 1) 28,8 em; 2) 7,68 em; 5) 131,07211'em3.

122. Aria unui triunghiABC este de


PunctulDeBC ~i M este mijloculluiAD.

Fie E ~i F simetricele punctului M fata de AB ~i AC, MEnAB= {H} ~i


MFnAC={N}. ProiecJia laturii AB pe latura BC a triunghiului este segmentul
BG(GeBC). Se cunoa~te ~ 2/3 din lungimea BC este cu 0,5 dm mai mare decit
segmentul BG ~i 4/3 din BG este cit jum~tate din BC mi~orat~ cu 1/6 din aceasta.
Se cere: I) sa se arate ~ ariaAMB+ariaAMC=l/2 aria ABC; 2) s:l se arate ~aria
patrulateruluiANMH este 1/2 din aria patrulatruluiAEMF; 3) sa se calculeze volumul
corpului format prin rotapa complet!l a triunghiuluiABC in jurullaturii BC.
24 cm2.

R 3) 6411' em3 .

123. Intr-un trapez ABCD(AB==baza mare) diagonalele AC ~i BD se intilnesc in


punetul 0. Aria triunghiuluiAOB este de 60 cm2. Se ~tie ~ 0,125 din baza mi~ este
cu 0,3 dm mai mi~ decit 20% din baza mare, iar raportul marimilor celor dou:l baze
este 5/2. Se cere: 1) s:l se demonstreze ~ triunghiurileAOD ~i BOC sint echivalente;
Ia fel pentru triunghiurileADC ~i DBC; 3) aria trapezului; 4) volumul corpului format
pt=in rotatia completa a triunghiuluiAOB in jurullaturiiAB (baza mare a trapezului);
5) s:l se construiasc!l un dreptunghi cchivalent eu trapezul ABCD; 6) printr-un punct
M situat pe baza mi~ c< trapezului sa se du~ o dreapt~ in interiorul trapezului a~a fel
ca s:l-1 impart:\ in doull p~rti echivalente.
R. 1) 14 em; 3) 1J 7,6 er.12 ; 4) 2401r em3.

t.24i-. Sed~ un trapez isoscelABCD (AB este baza mare) circumscris unui ce re 0

a~

rui raza este cu 3,5 em mai midl decit linia mijlocie a trapezului ~i 0~(3) din raza

ccrcului m.llrit~ cu 2/3 din ea este cu 1,7 em mai m:.tre decit 20% din lir;ia mijlocie a
trapezului. Raportul bazelor trapezului cste 2/2,5. Se cere: 1) aria trapezuiEiABCD;

- 279-

2) s!l se arate (ftlr!l caleuJ) d1 linia mijlocie a trapezului este egal!l eu una din laturile
neparalele ale trapezului; 3) s!l se a rate d1 triunghiul COB este dreptunghie ~i aria lui
este 1/4 din aria trapezului; 4) notirtd eu M, respectiv N, mijloaeele bazelor DC ~i AB
ale trapezului s!l se arate d1 triunghiurileMOC ~i NOB sint asemenea; 5) sa se arate d1 MN2 =DC AB; 6) sa se calculeze volumul eorpului format prin rotaJia completrl
a trapezului in jurul bazei mari AB.

676
3.
R.1) 39 em 2; 6) _.,em
3

125. Intr-un triunghi dreptunghie ABC, m( <t4)=90, m( <W)>m( <l:C), biseetoarea


unghiulm B taie mediana AD in M iar cateta AC in N (DBC) ~i 0,(6) din masura
unghiului B mi~orat!l eu 25% din ea este de 5 ori mai mare decit l/6 din m!lsura
unghiului C al triunghiului. Se cere: 1) lungimea laturilor triunghiuluiABC eunoscind
ipotenuza de 6.j3 em; 2) s!l se arate d1 triunghiurileAMB ~i AMC sint eehivalente;
3) sa se a rate d1 triunghiulABD este eehilateral, triunghiul BND este dreptunghic
~i triunghiul AND este isoscel; 4) s!l se afle volumul eorpului format prin rotaJia
complet!l a triunghiului ABC in jurul catetei A C.
R. 1) BC=6.f3 em; AB=3.f3em; AC=9 em; 4) 8h em 3 .

126.Intr-un triunghi isoscelABC,(AB]=[AC], se eunoa~te d1 0,375 din una din laturile egale ale triunghiuluieste eu 2 em mai mare dedt 20% din raza cereului 0 cireumseris triunghiului ~i raportul dintre raza cereului ~i una din laturile e.gale este 2,5/4.
Fie AD in!llpmea triunghiuluiisoscel. Prin 0 (eentrul cereului), se duce o paraleHlla
AB care intilne~e pe BC inN iar pe AC in M; fie M ' simetricul punetuluiM fata de
BC ~i A' punctul de interseeJie obpnut prin prelungirea laturii AB ~i a dreptei pe
care se afl!l segmentul MM'. S!l se arate dl: 1) triunghiulAA'M este isoscel; 2) punetele N, D ~i M ' sint eoliniare. 3) at Ia sut!l reprezintrl marimea razei cereului 0 din
lungimea laturiiAB a triunghiului isoscel? S!l se calculeze volumul piramidei ee are
ca baza triunghiul ABC ~tiind d1 inrupmea piramidei este egal!l eu in!llpmea AD
a triunghiului ABC.

R. 3) 62,5%; 4) 8,192 em3.

127. lpotenuza BC a unui triunghi dreptunghicABC, m( <t4)=90, se imparte in opt


p:tqi egale ~i se noteati\ eu M punetul eel mai apropiat de C. Se imparte cateta AC
in 3 p!lqi egale ~i se noteati\ eu N punetul eel mai apropiat de. C ~i eu D punetul eel
mai apropiat de A. Prin D se duce o par;:tlel!lla BC, care taie pe AB in E (EAB). Se
eunoa~te d1 diferenJa dintre 0,4 din ipotenuza BC ~i 25% din AC este de 2 em, iar
triplul catetei AC eomparat~ eu 20% din ipotenuza BC formeaza raportul24{2. 1) A
dtJ pane din aria triunghiuluiABC este aria triunghiuluiMNC ~i AED ? 2) S~ se
demonstreze d1 triunghiul ADM este echivalent eu triunghiul MNC iar aria triunghiului Aft1C este cit intreitul ariei triunghiului MND. 3) A cita parte din aria
triunghiuluiABC este aria pentagonului BMNDE ? 4) S!l se afle voJumul corpului
format prin rotaJia complet!l a triunghiuluiABC in jurul ipotenuzeiBC.
R . 1) _1

24

- 280-

2
. -,
1 . 3) _,
61 . 4) v-- 4,8 '1'10 em 3 .

72

128. In trapezul ABCD cu aria de 48 cm2, avind baza midi AD, se duce AEIIDC,
(EeBC) astfel incit CE =_.!.. Se duceDFIIAB, (FeBC); DFnAE={M}DFJAE ~i puncEB 2
tul M este mijlocul segmentului DF. Se eunoa~te dl 2/5 din baza midi este cu 1 em
mai midi decit 0,125 din perimetrul triunghiuluiABE, iar dublul bazei mici m:lrWt cu
2 em este in raport de 1/2 fata de perimetrul triunghiuluiABE. Se cere: 1) perimetrul
trapezului; 2) sa se arate dl triunghiuiABE este dreptunghie; 3) sa se arate dl patrulateruiADEF este un romb; 4) s:l se arate ~ triunghiuiABF este isoscel. 5) 0 fiind
punetul de intersecJie al diagonalei trapezului,sa se demonstreze dl triunghiurileAOB
~i COD sint echivalente. 6) S:l se calculeze volumul ~i aria corpului format prin
rotaJia triunghiuluiABE in jurullaturii BE.

R. 1) 34 em; 6) V=76,81r"Cm3; aria=67,21f cm2.

129. Se

consider~ ABCD romb

(diagonala mare BD); latura AB marit:l eu

3
5

din ea

este eu 5 em mai mare decit BD mi~orata eu 0,125 din ea. 25% din BD marit:l de 3
ori comparata cu AB marita cu 20% din ea da raportul a dlrui valoare este 1. Seduce
AMJ.l3C, (MeBC) ~i ANJ..CD, (IVeCD) AMnBD={E} ~i ANnBD={F}. 1) Se cere
a patra proporjional~ intre diagonaleleAC, BD ~i latura rombului. 2) 0 fiind punetul In care se intrseetezn diagonalelele rombului sa se arate dl existl! relapa:
24 0
OE +OF . 3) sxa se a fl e ana
~~ vo 1umu1 eorpu 1m 1ormat
~
rotaJia

--:-=-~-:-:-:: =
pnn
AM+AN
2CM
complem a triunghiuluiAOB in jurullaturiiAB a rombului. 4) Rombul dat fiind baza
unei piramide a dlrei inrupme este VO, s:l se calculeze volumul piramidei VABCD
~tiind dl muehia VA este de 25 em. 5) Se face o seqiune A 'B'C'D' paralela cu baza
ABCD Ia 3/4 din inrupme fata de baza, in piramida VABCD. Sa se calculeze volumul
piramidei VA 'B'C'D'.
R. 1)

100
3) 4201r cm2; 1 2001r cm3; 4) 4 000 cm 3; 5) 62,5 cm3.
3

130. Fie puncteleA(-7; 0) ~i B(5; 0) imr--ui-1 sis tern de axe de coordonate ortogonale.
Prin A ~i B se due dreptele d 1 ~i d 2 care fac cu sensul pozitiv al axei xx' unghiuri eu
masurile de 30 ~i respectiv de 120; d 1nd2 ={M}. TriunghiulABM este baza unei piramide SABM, in care SA==SB=SM-x ~i m( <USB)= 120. sa se afle: a) eoordonatele punctului M; b) suma muchiilor piramidei; c) volumul piramidei. (Dimensiunile
in em.)
3
R. a) M(2;3./3); b) (18+ I&/3)cm; c) 36 cm .

131. Intr-un plan P se dau doua drepte perpendiculared1 ~i d 2 care se intersecteazn


in 0. Distantele de Ia un punct M nesituat in planul P, Ia dreptele d 1 ~i d 2 sint egale
eu 3a respeetiv 4a iar distanJa de Ia M Ia 0 este de 3a{i. S:l se caleuleze distanJa
de Ia M Ia planul P in funcJie de a.
lndicatie. Fie B proiectia lui M pe planu! P i A i C proiectiile lui M pe d 1 i d 2 . Conform
teoremei celor trei perpendiculare BAut1 i BCJ.d2 i astfel OABC este dreptunghi.

R.MB=a.ff.

- 281-

132. Jntr-un trunchi de con aria laterala este 4na 2, in:Upmea egalll cu a iar generatoarea sa este cit suma razelor bazelor. Sll se calculeze, in funcpe de a, razele bazelor ~i
aria laterall1 a conului din care provine trunchiul.
Jndicatie. Se obtine sistemul: R+r=2a ~i R-r= a{3.

R.R=a(l+

I{}

r=a(l-

I{

AI=

7
:

(12+7{3).

133. Intr-'0 emisferll cu raza R se inscrie un con circular drept. a) Lace distan]tl x de
baza trebuie dus un plan paralel cu baza astfel incil aria zonei sferice sll fie egall1 cu
aria lateralll a trunchiului de con tlliat de conul inscris in emisferl1 ? b) Sll se indice
o metodl1 grafidl pentru construqia segmentului x.
lndica[ie. b) Se ridldl o perpendiculara pe diametrul emisferei egala cu diametrul
sdldea apoi latura patratului inscris in cercul de raza R ~i vom obline astfel segmentul x.

~i

din ea vom

R. a) x=R(2-{i).

- 282a -

V. EXERCfJ11

SI

PROBLEME RECAP11ULATIVE

1. Dadl aria unui paralelipiped dreptunghic este egal:i cu dublul p:itratul diagonalei
sale, atunci el este un cub.
lndica{ie. 2(ab+ac+bc)=2(a2+b2+~).

2. Se d:I un con circular drept cu diametrul bazei de 12 em ~i inrupmea egal:I cu 2/3


din diametru. 1) S:l se afle aria total:\, aria lateralrt ~i volumul conului. 2) Se desfll~oar:i suprafata lateral:i a conului, obtinindu-se astfel un sector de cere. Cite grade
are unghiul acestui sector ? 3) La ce distan):I de virful conului trebuie fllcut:i o sectiune printr-un plan paralel cu baza astfel ca Iungimea cercului de sectiune s:I
fie 91!" em ?

R. 1) 6(}r cm2; 967 cm2; 967 cm3; 2) 216 3) 6 em.

4x2
8r-7)1-2x
8
3. Se d:I expresia: E= __
l-2x : 2x+1.
+
4x2-l
[ 2x-l
1) S:i se arate dl forma cea mai simpl:i Ia care poate fi adus:l este E=-2x+1; s:I se
stabileasdl mulpmea valorilor lui x, pentru care expresia dat:i nu are sens.
2
2) S:l se afle mulpmea numerelor reale pozitive pentru care -2x+ 12: .
3
R.l)

4. Se dau mulpmile A={x; 1; 4; 5}; B={3; 6; 1; 4; 5}, in care


1000 1.
1 --=
. -20+ . d"m re Iapa:
Iu1 d e numerape

s1stemu
120 10 120
S!i se determine: a) CAB; b) B-A; c) AuBM ~i AnBuB.

- 282b -

{-~~}; 2) n(o.~]

XN ~i

x este baza

5. a) Daca X

~i y

slnt doul1 numere strict pozitive atunci..rys

(xi

ca x+y=k, cea mai mare valoare a produsului..ry este k . b) In


2

se arate ca cea mai mica valoare a luix2 +y2 este


lndica{ie: lnegalitatea se mai poate scrie: a)

b)x2+J=(x+y) -2xy~-2 ~-~+~~~


2

~-

2
(x+y)2~4xy-(x7')~0 -xy~

2
(X+Y)
4

Sl1 se arate d1 da-

acelea~i condipi sa
2

=~;max. xy= ~.
4

adic! cea mai mic! valoare a luixl+J este

~2

6. Intr- o piramida VABC cu baza un triunghi dreptunghic ABC, m( <U) =5Kf, muchia CV
este perpendicularil pe planul bazei. Din punctulC se due perpendiculareleCD ~i CE

VB . s~a se arate '-<1


~~ extsta
. ~ re1atia:
AC =
VE
.
pe T~
.,.nA respecuv
__
- AD
-
BC2 BE VD

7. Pe un cere cu diametrul BC se iau dou!l puncteM ~iN situate de o parte ~ide alta
a lui BC. Cum trebuie alese punctele M ~iNca patrulaterulBMCN sa aiba un perimetru cit mai mare ? Ce fel de patrulaler este In acest caz BMCN?
R Patrulaterul BMNC este un plUral.
2
8. Sl1 se afle valoarea maxima a functiei f(x)= 3x -l2x+22 ; (xeN).
x 2 -4x+6
Indicatie. f(x)=3+

2
X -4.t+6

-3+

(x-2) 2+2

R. 5.

9. Se consider~f(x)=4x4-4x 3 +x2 +1. a) Sl1 se afle citul ~i restullmp!lrtirii luif(x) la


(2t 2-x) 2 fllra a efectua lmp!lrtirea. b) sa se arate care din urm!ltoarele afirma{ii este
adevlirata,f(x)<O;f(x)=O;f(x)>O; pentruxeR c) Pentru ce valori ale luix,f(x) ia cea
mai mica valoarexeN?
R. a) Citul este 1; restul este 1; c) x=O.

10. Sl1 se demonstrtze ca daca a>O; b>Q;


/ndicatie. (a-b)2 =(a+b) 2-4ab~O;

~i a+b=l atunci Osabs.!. ~i


4

(a+b)=1 ~i a 2 +b2 +2ab = l.

2.sa 2 +b2 s1.

11. Pentru ce valori ale luixe[-4,4] ~i-xeZ expresia x4-5x2 +4 este divizibil!l cu 5.
Jndica(ie. Cel pu1in unul din factorii expresiei date, trebuie sll fie divizibil cu 5.
R. {3;-3}; {4;-4}; {1;-1}; {2;-2}.

Q(x)=2x3 +3x2 +nx+ 1. a) S!l se determine m, n astfel ca P(x) sa se divid!l cu 2x-1 iar Q(x) sa se divid!l cu 2x+l. b) Cu

12 Se dau

polinoamele: P(x)=2x +x2-xm-1;

valorile aflate pentru m

~i.n sa se simplifice fractia

P(x) .
Q(x)
2x- 1
2x+l

R. a) m=-1; n=3; b) -

- 283 -

13. S:l se

g~easdl eel mai mic num~ natural n

lndicatie. n fiind minim, se

inlocui~te

pentru care fractia

(!

cu 1, 2, 3, 4.

> 2.
R. n=4.

14. Se da. f(x)=

3x6+6x3+10

. S:i se determine valoarea lui xeZ pentru care f(x) este

X6+2x3+2

maxim:l. b) S:i se afle valoarea maxim:l a lui f(x).


R. a) x=-1, b)f(x)=7.

15. S:l se afle volumul ~i aria lateral!\ a unui con tnscris intr-un tetraedru regulat de
R. V= 1f03 ..f6. AI= 1t(a{3). (a/3) ='Ifa 2.
108 '
6
2
4

16. Fie M un punct pe diagonala AC a trape_zului ABCD (AB baza mare) ~i MP,
MN paralele dose la AB, respectiv AD (NeDC ~i PeBC ) . a) S:l se arate dl
m( <S..CNP) =m( <f.ABD). b) Paralela din N la BC taie pe BD in R. S:i se a rate dl ponetete B, N ~i mijlocul Q al segmentului RP sint coliniare. c) Care trebuie sa. fie valoarea raportului MC astfel ca sa. aiM loc relaia NP='!:.DB ?
MA
...
3

MC

R.c) -=2.
MA

17. Se da. paralelogramul ABCD in care m(<UBC)=1500 ~i diagonala BD perpendiculara pe AB. Fie E proiecjia lui C pe AD ~i F intersecjia laturii BC cu cercul
circumscris triunghiuluiDEC, avind centrul 0 . sa. se arate cll: 1) DF este perpendicular:l pe BC; 2) punctele, 0, F sint coliniare; 3) BD este tangentrt la cercul circumscris triunghiului DEC. 4) S:l se demonstreze dl BD2 =BF AD. 5) Dadl AB=2a,
(a >0), sa. se calculeze perimetrul patrulaterului BDEF.
18. Sa. se demonstreze dl expresia E-xLy+xy 2 +x 2 +y 2 +2ty+x+y este divizibilil cu 2
oricare ar ti x ~i y numere naturale.
lndicatie: E =(X+y)(x+1)(y+1); considerl'lm toate cazurile: x par, y impar etc.
x 4 +l

19. Se da. f(x)20. Fie a un

r2 -xfi +1

num~

. S:l se determinexeR pentru caref(x)>O.

natural, aeN. S:l se ga.seasca o muljime de patru numere natu-

rale: x, y, z, t, a~a incit efectuind operajiile: x +a; y -a ; za; t :a s:l obpnem


rezultat numeric.

acela~i

JndicaJie. Fie m rezuuatul comun; astfel obtinem: x=m-a; y=m+a; z=mta; t=am; m~. Dacl'l no\llm
cu n un numar natural arbitrar, obtinem: x=a(n-1) ~. a.m.d.
R. ={a(n-1); a(n+ 1); n; a2n}, (o infinitate de solutii pentru un u dat).
11

4 . S:i se adudl F(x) la forma cea mai simpUl


21. Fie F(x) 6x +4x
2r+2 :t/i

- 284-

.fi-

Zl. Fie f(x)=xz-X'- 12 . a) sa se adudlf(x) Ia forma cea mai simpBl b) Pentru ce valori
x 2 +5X+6
ale luix,f(x) <0? c) Sa se determine mulpmea valorilor IuixeN pentru care f(x) este
un numnr intreg.
.t-4
R. a) - i b)-2<x<4; c) {0,1,4}.
X+Z

23.Sedaf(x)-

a\x+a)
:{ 2(x-a):[ax-2t-a +2a:(x(a-2) a-2):
a4(az+xz)+2a5x
ax
a
x

a-2] +2a-x-2}
+a

Sa se

stabileas~

valoarea de adevar a

propoz~tieip

-a:2li +
a-2

:f(x)eN.
R.f(x) =1.

a 2 (b+e) b 2 (a+e)
, unde necunoscuta este x iar a, b ~i
a-x
b-x
c sint constante diferite de 0. b) Sa se verifice dl radacina ecuapei de Ia punctul a)
24. a) sa se rezolve ecuapa:

. ecuapet:
. . b (a+e) - c (a+b) (Am ace1ea~1. cond'1Jll
..) .
este ~1. re~"d"'aetna

b-x

e-x

abc
R. a) X=-abr+--rb-c+-c-a

25. Sa se adudl urmatoarea expresie Ia forma cea mai simpB1.:


3
4
--2
__.{\ y 0) ~1. a pot. sa"" se de t ermme
.
a as t~1eI ca
P(v) _a(9y -16)+9y3-7+_Y_., (a i"\J;
4
1

Y+-

3y

ay

polinomul obpnut sa fie de gradul intii in y. Care este acest polinom ?


R. P(y)= 14y-10; pentru a="-1.

5 s 3 ~1 a pot sa"' se d etermme


?y-_
. mu Ipmea
.

_
numere Ior.
26. Sa se rezoIve mecuapa:
y+4

intregi care o verific!l

R. Toate numerele fntregi din intervalul ( -4, ;

27. Se dau expresiile


1
A(x)"'

a) Sa se adudl A(x)

'X-I x.;:r

1
1
4
-+---x-1 X+l xz-1
~i

B(x) =_(~+X -5 -2) : 25.

X-5

B(x) Ia forma cea mai simpl:l


2

b) Sa se rezolve ecuapa A(x)+B(x)+ 3t- A(x) B(x) =0.


4

- 285-

. grartc : y=-1 +--


1
c)s l1 se reprezmte
A(x) B(x)
d) S~ se calculeze valorile numerice ale lui A(x) ~i B(x) pentru
1 1 r------:X=2- + - -..;3,8025 +3,1(6).
2 1..!.
3
e) Dadl Y*1 ~i x=L s:I se arate dl:
y-1
[(x+y)3 -x3-y3][(x+y)5 -x5 -y5) = 15x5y\xy-1).
1
1
14
.
15
7
; -1 .
R. a) A(x)= x- ; B(x)= x-S; b) x 1 =- ; x 2 =2(nu convme) d)
37 8
2
3

28. Se d:I expresia:

f(x)=[xs-xs(4. 499 -4100+224_412)-xs) + x5. (427 -254)3-x3+1' XER; X*l. a) Sll se


arate dl f(x) este pozitiva. b) Sll se arate dl f(x) se divide prin: x 4 +x 3+x 2 +x+1. c) Sll
se verifice dl f(x)+x 5 -2x4 +x 3 2:0.

1 d fi . 1\
2x -1 -X+4
X -.
A = {2; - 2 ; 3 ; - 3 ; 5} . S"-.

29. Se d:1 mecuaJia:


>
e mila pe mu lJlmea
o.

se determine mulpmea XEZ ce satisface inecuapa.

R. {-3}.

30. Se d:I rombul ABCD unde m<d:(A)=60, 0 este intersec.Jia diagonalelor, E siriletricullui 0 fat:! de AD ~i M interseqia dreptelor OE ~i AD.
1) S:l se arate dl punctele C, D ~i E sint pe aceea~i dreaptll (coliniare).
2) S:I se arate dl patrulaterulABCE este trapez dreptunghic.
3) Dadl N este piciorul perpendicularei din 0 pe AE s:I se a rate dl
(AN]=[NM]=[OM] ~i dl MN este paralel~ cu AO.
4) Sll se arate dl patrulaferul ANMO poate fi inscris intr-un cere. Care este centrul cercului ?
AM 3
5) Sll se arate dl - = -
AB 4
31. Se dll expresia: f(x):o:x 4-"x 4(4299 +2833 -6299) 3-x 3+x 3 [(x 100-~ 99 -x99(x-3)]-x+1.
Sll se verifice dl f(x)2:0 pentru oricexER
32. Se consider~ expresia: E(xtY) =x(x +2y) 2-(x-y)(x2 +xy +y2) -4x?y.
a) Sll se adudl Ia forma cea mai

simpl~ ~i

s:l se descompunll rezultatul in factori.


31
b) Sll se afle valoarea numeri~ a expresiei date pentru:x=2 ~i y=- :5,1(6)+3,5.
2
2
R. a) y (4t+y); b)

z2..
8

33. Sll se arate dl: (x-l)(x+l)(x 2 +1)(x 4 +l)(x8 +1)(x 16 +1)+2(x 16 +1) este p~tratul unui
binom.

- 286-

34. Sl1 sea rate ca. suma pl1tratelor a trei numere consecutive maritl1 cu 1 este un numl1r
divizibil cu ~.
2

35. Fie E= x +2x+ll. Sl1 se afle valoarea maximl1 a lui E.


x 2 +2x+6
R.E=2.

36. Patrulaterul ABCD este inscriptibil. Se due perpendicularele AA'


diagonaleleBD ~iAC. Sl1 se arate di.A'B'iiCD.

~i

BB' pe

lndicaJie. Se observa ca patrulaterul ABA 'B ' este inseriptibil.

.. X 2 -2x+1
. . 'K f
37. Sa sea fl eva Ioarea mtruma a racttet -.,.--x2-2x+3
R.O.

38. Se da un triunghiABC in careAB=AC=6 em ~i m( 4A)=120. Fie 0 centrul cercului circumscris acestui triunghi ~i D punctul diametral opus lui A. a) Sl1 se arate dl.
triunghiul BCD este echilateral. b) Fie(.~) perpendicularain 0 pe planul triunghiului
BCD ~i un punct M pe (A). Sl1 se arate dl. [MB]=[MC]=[MD].c) Se consider!! tetraedul MBCD. Sl1 se arate dl muchiile opuse sint perpendiculare (MB.1.CD). d) Sl1 se
calculeze volumul tetraedului ~tiind ca. MB= 6{3 em.

R. d) 54/6 em 3

39. Se considerl1 doul1 conuri avind ca axa de rotajie dreapta (A). Baza unui con este
cercul circumscris triunghiului echilateral BCD, iar baza celuilalt con este cercul inscris in acela~i triunghi. a) Care este raportul volumelor celor doul1 conuri, daca
inl11Jimile lor sinl egale ? b) Care este raportul volumelor celor doul1 conuri daca
sectiunile lor axiale sint triunghiuri echilaterale ?
4
8
R. a) T; b) T
40. Fie piramida VABCD cu baza dreptunghiuiABCD in care AB= 16 em; BC=12 em
iar M ~i N mijloacele lui AB respectiv BC ~i Q mijlocul muchiei VA, [VA ]=[VB]=
=[VC]=[VD]. Sl1 se determine raportul volumelor piramidelor QMNB ~i VABCD.
1
R._.
16

41. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sint invers proporjionale cu: 0,1(6);
0,125; 0,1 iar diagonala paralelipipedului este de 10 em. sa se afle dimensiunile
acestui paralelipiped.
R. 3./2 em; 4/iem; 5.fi em.
1 2 4 8 .
42 Se da ~irul de rapoarte egale _ ;:_ =- =- ~~ ab=d=2c. 1) Sl1 se calculeze a, b,
a b c d
~)J;
c, d . 2) D a""

I d e rapoarte ega Ie este _1 =4 =-=-~~a


8 2
b =c=d2 saK se ca Icu Ieze m
~
a b c d
acest caz a, b, c, d.
~tru
0

R. 1) 4; 8; 16; 32; 2) 2; 8; 16; 4.

- 287-

43. Se da. ecuaJia

[[3x 6 -x 12- 1 -x3}(r2 +x+l)-x 4 +x 3];;1 ~i mulJimile A={l; 2; 3; 4};


x 3 -x 6 +1

B={x; 1; 3; 4}; XENix este rM:lcina ecuaJiei date ~i XEB. sa. se arate valoarea de
adev:Ir a propozitiei p:(CAB=CnA = {2} ).
R. Falsa.

44. Care este numlllul de doua. cifre care miqorat cu 5 sa. fie egal cu triplul
r:Isturnatului sa.u.
R. 92.

4S. Pe un ~antier, prin sa.parea unor fundaJii s-au format trei gr:lmezi de p:lmint in
forma. de con circular drept. ~uma dintre lungimea cercului de bam ~i generatoarea
primei gra.mezi este egala. cu 30,12 m. DiferenJa dintre diametrul cercului de bam ~i
generatoarea aceleia~i gra.mezi este egal:I ce 3 m. Volumul celei de-a doua gr:Imezi

reprezint:I 1...!:. din volurriul primei gr:lmezi iar a treia gra.mada. are volumul cu 37l' m 3
8
rnai mare decit prima gr:lmada.. a) Sa. se afle volumul total al celor trei gr:lmezi de
p:lmint. b) Cite carnioane cu capacitatea de 2 m 3 sint necesare pentru transportul
p:Imintului din cele trei gr:tmezi in timp de o zi, ~tiind ca. fiecare camion face zilnic
opt transporturi?
46. Se d:l fractia:

E(r) 8r +12x +50r+75-20r(2r+3).


4x 2 -4x-15
a) sa. se aduca. la forma cea mai sirnpl:l b) sa. se afle valoarea numerica. a expresiei
E(x) pentru
5
6,8(3)-56
x.
1,0816+0,9184
R. a) 2x-5; b) -4.

47. Un l:Ic:Itu~ vrea sa.- ~i construiasdl dintr-o bara. metalica. o piesa. care sa. aib:I
forma unei prisme drepte , avind ca baze triunghiuri dreptunghice cu ipotenuza de

10 em. Proiecpa uneia din catete pe ipotenu71 este egala. cu 3,6 em, iar inrupmea in
centimetri egala. cu

~ din numlllul care exprim:l ma.rimea ariei triunghiuluide baz:l.

8
Stiind ca. bara metalica. are forma. de cilindru, Ia care se
aria

lateral:~ ~i

aria total:I este

cunoa~te

ca. raportul dintre

_2_, ca. diarnetrul cercului de

bam este cu 1 em mai


14
lung decit inrupmea cilindrului~i ca. densitatea metalului din care este construita. bara
cilindridl este de 7,8g/cm3 , se cere: 1) masa barei metalice 2) sa. se dovedeasca. ca., se
poate construi piesa din bara., folosind operapa de pilire ~i t:Iiere; 3) sa. se afle masa
metalului inUiturat din bara. la construirea piesei.
R. (V1 =216cm3; v2 =706,500cm3) 1) m 1 =5 510,70g; 3) m 2 =3 825,90g.

- 288-

48. Sed~ expresiaf(x)=(x2-x .fi + 1)(x2 +x.fi + 1). S~ sea rate ca. daca. x=2k+ 1 cuke N,
f(x) nu se poate termina cu 5.
49. S~ se arate ca. expresia F=7 211 + 1 +23n+ 5 +223n este divizibilrlcu 41.
lndicaJie. 49" 7+fll32+2fll+7 fll-7 fll=F.

50. Aria unui teren in form~ de trapez este de 5 500 m2. ~tiind ca. in:Upmea este de
50 m ~i baza mica. intrece cu 10 m jum~tatea bazei mari, s~ se afle dimensiunile
bazelor trapezului.
R. 140m; 80 m.

51.

s~

se treaca. numlkul 5 2117 in baza 10.


R. 182110.

52. Un siloz in form~ de cilindru circular drept are diametrul interior egal cu jum~tate
din in:Upme, iar suma dintre raza ~i in:Upme este egala cu 15 m. a) S!\ se afle
volumul p~rtii interioare a silozului. b) Ce greutate are griul ce se poate depozita in
acest siloz, daca. 1 hi de griu cint!\r~te 78 kg?
R.a) 1087 m3

=339,12m3; b) 264 51.3,6 kg9,8 =2 952 233 N.

53. Se dau expresiile:

1)

S~

2)

S~

_ x1y+yZ.X-2r-2y-xy+2.
_ x 2 -y 2 -2y-1
1 E2
xy-2
x-y-1
se aduca. 1 si 2 Ia forma cea mai simpl~

1
2
se rezolve ecuatia: [ +E -x (x+ 1)=0.
X+y

R 1)E1=x+y-1; E 2 =x+y+1; 2)x 1=2,x2 =-1.

54. Diagonalele unui trapez isoscel se intersecteaz~ in punctul 0. 1) S~ se afle


distanjele de Ia 0 Ia baza mare ~i Ia baza mica. a trapezului, ~tiind ca. aceste distanje
sint direct propor}ionale cu numerele 8,5

~i 3,5 ~i ca. ~ din distanJa Ia baza mare

5
este cu 4 em mai mare decit 40% din distan.Ja Ia baza mica.. 2) Daca. baza mica. a
trapezului este de 14 em, latura neparalel~ de 26 em ~i perimetrul de 100 em, sa se
afle m~sura unghiului format de o diagonalrl cu baza mare ~i s~ se deduca. apoi ca.
diagonalele sint perpendiculare. 3) Pe perpendiculara in 0 pe planul trapezului se ia
un punct V a~a in cit OV- 40 em. Sa se afle volumul piramidei care are ca baz~ trapezul
dat ~i ca virf punctul V.
3
R. 1) 17; 2) 45; 3) V=7 680 cm .

55. Se da

2
expresia: f(x)=[x -xy-

~i

]y(r-y)+53
mulJimea
y3+xLy_:x3-xy2
x
A={xeNix s~ se divid!\ cu 2 ~i cu 9 ~i 29<x<90}. S!\ se afle valoarca de adcvfu a
propoziJieip :f(x) este un elemental mulpmiiA.
x1y+/~

2r

R.f(x)=54; p adevllratl!.

CIIEBA 19

- 289-

. (a+b+C)3-a3-b3-c3 . S"'a se arate '-<~


~x aceasta"' expres1e

. 'b'lx
este d'IVlZl
1a
56. S e d a"' expres1a:
2
ab +be +ac +c
cu 3; a, b, c diferite de 0; a, b, c, aparpn lui N.
3
3 2 3 2
57. Se da expresia E=Y + Y + Y+ . Sl:\ se determine mui.Jimea valorilor lui yeN,
y 3 -y 2 -y- 2

pentru care E este un numl:\r intreg.


R. yE{O, 1,3,4,6}

58. Intr-o prism!\ dreapt:l in care bazele sint p:ltrateleABCD ~i A 'B'C'D'se

eunoa~te

dl perimetrul bazei ABCD este { din perimetrul secJiunii A 'D'CB (in form:l de
dreptunghi) iar A 'B este eu 4 em mai mare ca latura AB. S:l se calculeze lungimea
total~ ~i

laturii p:ltratului ABCD, aria seetiunii A'D'CB, inl1lpmea prismei, aria


volumul prismei.

R. 6 em' 60 cm 2' 8 em' At=264 cm2' V=288 cm 3.


.

l [x

59. S:i se adudl Ia forma cea mai simpl:t.


1
y-x
E=[ x4-xZy2 + x3-x2y+y3-xy2

7 -x5y2-x4y3 +xLy5]4r2+2xy+y2

8x3y-y4

3x2+xy
R.I.

60. Se da un triunghiABC in care m(<U)=2m(<W)


ghiului A taie pe BC in D. Se

~i

AB=6 em. Biseetoarea un-

eunoa~te dl AD=5 em ~i DB=~. Biseetoarea un-

DC 7
ghiului ADC taie pe AC inN. 1) S:l se afle inl1lpmea MBC dus:l din <!A pe BC.

2) Dadl VD=3 em este inl11Jimea piramidei eu baza ABD sa se afle aria total!\ a
acestei piramide.
R. 1) 24 em; 2) 42 em2.

61. Se da expresia:

r------

2,0(3)+61-~~
E = ----=--=-----

x2+2r+4

Sl:\ se adudl Ia forma cea mai simpl:t. Pentru ce valoare a lui x, E < -2 ?
R.E=(x-1)(x+2); -l<x<O.

2
3 2
62. Se da f(x)- (x +2r- ) S:l se determine mui.Jimea valorilor lui xeZ pentru ca

(x+3)(x-1)

f(x)<O.
R. -3<x<l.

- 290-

63. Un con este inseris intr-un cilindru eu aceea~i in:Upme; generatoarele lor fae un
unghi eu m:lsura de 30. In con este inseris:l o sfer:l. 1) S:l se exprime volumul acestor
corp uri in funepe de raza bazei cilindrului. 2) S:i se a rate dl volumele menponate sint
2
invers proporJionale eu 3; 1; :. 3) Considerind suma intre generatoare ~i raza
conului egal:l eu 45 em, sa se afle aria laterala a conului.

~) 4501rcm2.

R.l) 1rR3 '3 1rR3.f3. 41rR3.ff.

v'

'

27

R.

~4

(x2-2)2

65. Laturile bazei unei piramide triunghiulare sint invers proporJionale eu


1
1
1 .
- - ; - ; - , tar diferenJa dintre laturile cele mai mari ale triunghiului este de
6{i 10 14
2 em. ln:ilpmea piramidei este eu 20% mai mare decit latura cea mai mare a bazei.
Se cere volumul piramidei.
R. V=29,4cm3.

66. S:l se rezolve ecuapa:

R.-5; 5.

67. 0 gospodin~ a eump:Uat cu suma de 1111ei linguri.le de 5 lei bucata


27 lei bucata . Cite linguri~ ~i cite euJite s-au eumpltrat ?

~i

eupte eu

R. 6 lingurite ~~ 3 cu&ite.
4

x -2t +2t -2t+l


3de f'mtta
. '1\ pe mu1Jlmea A = {3; 4; 5; 6} . S"'a
68. Se d:l ecuapa: ---=---....,...-=X
(x 2 +1)(x-1)2
se determine valoarea de adev:lr a propoziJiei {xeN lx o soluJie a eeuapei este un
elemental mulpmiiA}.

r:

R Propozitia r esle adevllrata.

69. Se d:l sistemul:

{a:2-

;_2 =

3x+2y=a-l
sa se discute sistemul in funqie de a.

a ..

-~
2

Q=--

sistem compatibil

~i

determinat ,

sistem incompatibil

- 291-

X3 +XLy-2x2-2xy+X+y ::o5

xy (r-1)2
70. Sll se rezolve sistemul:

xz_1. ~-~
--,--X+Z 6 y+Z 7

71. 0 pin1midl1 are ca ba7ll un trapez dreptunghie ABCD in can <U=W ~i


m( <!A)= 90. Fata piramidei VBC este un triunghi eehilateral ~i este perpendicularll
pe planul bazei. Se ~tie dl. AB=AD=3 em ~i DC=6 em. Se cere: 1) volumul piramidei;
2) unghiurile trapezului de ba7ll.
72. Sll se adudl. expresia Ia forma cea mai

x-2

1:
[

2
_ _2_{(r

x2- 4b+4a
a+b

x2-4

simpl~

R. (X+l)2 .

-8)(r+2)2]+1.

x2+2x+4

4 2 16 24
73. a) Sll se afle valoarea maximll a expresiei E= Y - Y+ . b) Pentru ce valori ale
y 2-4y+5

luiyEN, E este un numnr intreg?


R. a) 8; b)ydl, 2, 3} .

74. Se da eeuapa:

1&4 -y+8x~-2x

-3.

(4x2+2x+ 1)(2x+y)

Duprl simplificarea fraqiei sll se rezolve eeuapa.


R.x=2.

75. Aria totala a unei prisme patrulatere regulate este de 1 602 em 2 iar latura bazei
este de 9 em. Sr. se calcuteze diagonala unei fete laterale a prismei.
R. 41 em.

76. Sa se efectueze [

.fW8

2+X

77. Se da mulJimeaA={2; 3}

~i

-x +&-4r2]: (r+2)2.
f(x)= _

R. 2--x.

_ ,

2x-3

sa se determine xEA pentru care f(x) este un nurrinr intreg pozitiv.


R. a) x=={2; 3}.

78. a) Sll se adudl. la forma cea mai simplll expresia:


2
f(x)= x-l_x-l[x
1 ]- x +x+1 + 1
2 x+l
x4-x3-x+ 1 (r-1)2
1 _ x-1
X+1
b) Sa se stabileasdl domeniul de definipe a lui x pentru ca f(r)<2.

- 292-

c)

S~

se stabileasd1 valoarea de

adev~r

a propozijieip:{xeNI2<x<3}.
x-1
R. a) - .l b) X(-~;-3) u(-1,.,); c) fals.ll.
X+1

79. In1r -un trunchi de con este inscris un cilindru avind aceea~i inrupme ~i una din
baze comun=t. Generatoarele celor doll! corpuri sint invers proporJionale cu numerele
0,25 ~i 0,20 iar diferenJa lor este de 2 em. Aria lateral:l a trunchiului de con este cu
607r crri2 mai mare decit aria total~ a cilindrului. Se cere inru.Ji.mea conului ce se
formeaza prin prelungirea generatoarelor trunchiuluide con dat, avind ca ba111, baza
cea mi~ a trunchiului de con.
8
R. _em.
3

80. Dadi a, b, c sint laturile unui triunghi dreptunghic cu unghiul drept inA, sli se

arate ~: (a+b +e) 2 =2(a+b)(a+e)>8bc.

81. Se

ecuapa:
X

6 J:::-5

+~ +9x -9x

x 2-1

~
-w.-1
_10r2_2

--------~----------=10
x 2 +6t-1
definit~

de mulpmea A={-5;--4;-3;+3;+4;+5}.
aparJin lui A.

Sli se arate

soluJiile ecuaJiei

R.x={-3;3}, decixEA.

82. Da~ un muncitor ar Iuera 8 zile Ia o lucr.i:lre, al doilea ar termina-o in 18 zile.

Dadl primul ar Iuera 10 zile, atunci al doilea ar termina-o in 15 zile. In cite zile ar
termina lucrarea, dadl ar Iuera impreun~?
R. 12 zile.

83. Unghiulla centru al unui sector de cere este de 6(f'. Raza cercului este de 9 em. Sli
se calculeze raza cercului inscris in sectorul de cere.
R.3an.

84. Doua brigazi ale unei asociatii agricole seamana sfeda de zahar
pe o tarla in form~ de triunghi ce are baza de 16 km. Pentru efectuarea lucrarii se
imparte tarlaua in douli parcele proporJionale cu numlirul lucrlitorilor din fiecare
brigad~. Stiind dl implirtirea s-a fllcut printr-o dreap~ paralel~ cu baza, dreapt:i
care are o lungime de 12 km ~i este. duslila o distanJa de 750 de metri de baza, iar
numlirul Iucrlitorilor este de 96, sA se afle: a) aria fiedirei parcele; b) num:irul
Iucr~torilor din fiecare brigadli.
R. a} Aria tarlalei=24 km 2; Aria 1=13,5 km2; aria a-11-'8=10,5 Jcm 2;
b) numarul lucrlltorilor este 54 ~i 42.

&~+16t4-y-2t
85. Se da ecuaJia: _....;._....,.....-____.:;___ =7

definit~

pe mulpmea A= {2; 3; 4; 5}. Dupli

(2t+4x2 +1)(2t+y)

simplificarea fractiei sa se rezolve ecuapa.


R.x=4 decixEA .

- 293-

86. Sl1 se rezolve ecuapa:

~+bX . J1-b x

2 2

1- . - 1+ar . 1-bx

l+ar

(1+ar) -x.
1+bx

R.x=l.

trl. 0 piramidl1 are ca balll un trapez isoscel in care se cunoscAD=BC=10 em, baza
mare AB=15 em. Bisectoarea unghiuluiA intersectea11i diagonala BD in 0. Fie VO=
=8 em inrupmea piramidei ~i 0B=9 em. Sl1 se afle perimetrul triunghiului VOD.
R. 24 em.

88. Raportul dintre aria laterall1

~i cea totall1 a unui cilindru circular drept este 4 ,


7

iar diametrul bazei cilindrului este cu 4 em mai mare ca generatoarea. Sl1 se afle
volumul cilindrului.
89. sa se arate

ca. expresiai-3y+2

este divizibila prin 2 daca y

e N.

R. (y-1)(y-2) este produsul a doua numere consecutive.

90. 0 gramad:l de pietri~ are forma conica cu raza bazei de 2 m ~i generatoarea de


2,5 m. Cite caruJe trebuie pentru a transporta pietri~td depozitat in 10 grl1mezi? 1 m 3
de pietri~ are masa de 3 t, iar intr--o ca.Juta. se incarcA 0,5 t.
R. 377 dlrute.

91. Sl1 se

construias~

un pl1trat cunoscindu-se suma dintre diagonall1 ~i latura sa.

92. Perimetrul unui dreptunghi este de 120 em, iar dimensiunile sale sint direct
propor)ionale cu numerele 9 ~i 11. 1) Sl1 se calculeze dime:nsiunile dreptunghiului.
2) Sl1 se afle aria Iaterall1 ~i volumul conului cu raza egall1 cu bai.a dreptunghiului~i
cu inl11Jimea egall1 cu inlUJimea dreptunghiului.

R. 1) 33 em; 27 em; 2) =4 414,21 cm2; 9 801-w cm3 .

93. Sl1 se verifice ca. sistemul:


y3+X2+xy2-y2-x-y =
4
y 2-1+x-y
x2-y2=8

admite o solu)ie x=3

~i y=l.

94. Intr- un atelier mecanic s-a cerut unor lucrl1tori sa execute din bare cilindrice de

metal ni~te piese care sa aibl1 forme de prisme drepte cu baza pl1trat. Cunoscindu-se
ca. diametrul bazei D=2 dm ~i generatoarea G=3 dm ~i ca. diagonala pl1tratului bazei
prismei trebuie sa fie egall1 cu diametrul cercului de balll al cilindrului, iar inlUJimea
prismei egall1 cu generatoarea barei cilindrice, se cere: 1) sa se afle latura pl1tratului de
bazl1 a prismei; 2) sl1 se arate cit Ia sutl1 din greutatea barei cilindrice se inll1turl1 in
oJinerea unei singure piese cerute. 3) ~tiind ca. trei muncitori pot Iuera 24 de piese in
patru ore, cite piese pot Iuera 5 muncitori in doul1 ore?
R.l)L 4

- 294-

=.J2 dm; 2) 36% (cu aproximatie); 3) 20.

95. Se dau expresiile: E 1 = x +X-2r

x3-x2-x

simpH1 E 1 ~i 2.

3
;

E2 =

x -4x+~. 1) sa se adudlla forma cea mai

x-3
2) Sa se rezolve ecuapa E 1 E2 +2(x-1)+ 1 =9a 2 in care x este

12
necunoseutll. 3) sa searate d1 eeuapa E 1+E2 + (x- ) + 1=1 are ca soluJie unul din
4
elementele mulJimiiA={-3; -2; -1; 1; 2; 3}.
R 1)x-1; x-1; 2)x=-3a; x=3a; 3)xA;x=l.

96. sa se arate d1 fractia

X+

2r+1

este ireduetibim oricare ar fi valoarea luixeN.

Indicafie. ~+1-(x+1)=x dar x ~i x+1 si'nt numere consecutive ~i au divizor comun


numai pe 1.

en.

Aria seetiunii diagonale care trece prin doua muehii laterale opuse ale unui
paralelipiped dreptunghic este egala cu aria unui patrat de 1 681 cm2. Diagonala
bazei paralelipipedului este egala eu latura acelui patrat ~i lungimea dreptunghiului
de baza a paralelipipedului este de 40 em. Se cere: 1) aria latera Ia a paralelipipedului; 2) masura unghiuluiformat de diagonala paralelipipedului cu planul bazei.
R 4 018 cm2; 45.

2
98. Fie ecuatia: [2r- 2y+(Y-x) +1 +x 2 -y 2 -1J:(x+y+1)+y;4 definitrt pe mulJimea

x-y+l

A={3;4;5}. Dupa simplificitri in condiJii posibile, sa se arate d1 mulJimea soluJiilor


este inclusrt in A.
Rx=4 A.

99. Se da o prismS oblidl ABCDA 'B'C'D' eu baza un p!\trat. Proiee!ia muehiei B'C'
este muehia AD, muehia AB= 3 em iar AA '=6 em. Se cere: 1) volumul prismei; 2) aria
totam a prismei.
100. sa se arate d1 x=4

~i y=3

este o soluJie a sistemului

2r+3y

;1

2(x -y) -5y(y -X)


101. Dadl a, b, c, sint laturile unui triunghi sa se arate-dl existS relapa: a 2 <2(b 2 +c2).
Indica(ie. '2bc<b2+c2.

102. 0 piramidl\ are Ia baza un trapez isoscel eu perimetrul de 16 em. Raportul bazelor
4
iar suma acestora este de 11 em. lnSIJimea piramidei este eu
trapezului este de
7

- 295 -

25% mai mare decit inrupmea trapezului de baza:. S:l se afle volumul piramidei.
R. v21,s
3
_ em.
-_
3

(x6 +x4y-y3 -x2.2)


"' stmp
. l'fi
.
'b"l
Y (x-2) . _1_ ; ; x_ . D upa
1 ~n post 1 e
103. Se d ax eeuapa:
(x2-3x+ 2)(x2+y)2
x2-y x-1

s:l se determine muiJimea soluJiilor

X N.

R. Nu are so1u1ie.

104. Intr--o piramidn. eu baza un trapez dreptunghicABCD se d:l: m( <U)=m( <!D)=


=90;AB=36 em; AD= 15 em. Diagonala mare BD este impllltit:l de diagonala mic:t
AC in raportul de

~. In:llpmea piramidei V0=40 em, 0 fiind punetul de interseejie

10
a diagonalelor bazei. Se cere perimetrul triunghiului VOD

~i

volumul piramidei.
R. 90 em; 4 680 em3.

105. Se

consider~

funeJia

f:

R\{1} -+ R

dat~

2 3
prin f(y)= 12 - 4Y+Y -Y . _ 1_. S:l se
6+y+y2
1-y

determine muiJimea A= {y N 1/(Y) < 0}.


R. A=0.

106. Laturile bazelor unm paralelipiped dreptunghie sint AB=x ~i BC=y. S:l se
determine inrupmea paralelipipedului eunoscind c:t diagonala paralelipipedului
este egal:l eu x+y.
107. S:l se rez{)lve eeuapa:

V28 : fi -{3 (2x+/3)-3x+2;;:0 definit~


x

A={1;

~;-{;

R.

/bY.

pe muiJimea

x2

3}. S:l se g~seasc:t muljimea soluJiilor xEA.


R. S={l;

2 2 2
108. Sed~ eeuapa: (x +1) (x +X+ 1) -10 definit~ pe muiJimea A={2; 3; 4; 6}.
X4+X3+2x2+X+1
arate c:1 printre soluJiile eeuapei sint elemente ale mulpmiiA.

..{}

S~ se

R. x=3.

109. S~ se arate care elemente ale muiJimii {2; 3; 4; 6} aparpn urm:lroarelor multimi: A= {xlx3 =6x2-27}; B={x jx4 =3x+ 10}.
R. 3A; 2EB.

110. Dintr--o prism:l de metal, triunghiularll regulat:\, eu latura bazei 3 dm ~i inrutimea de 6 dm, se scoate o piramid:l eu aceea~i baza: ~i aceea~i inlUpme eu prisma.
Din metalul r:tmas se toam~ prin topire, o nou:l prism:l triunghiularll regulat~ eu
inlUpmea de 1 dm. a) Se cere latura bazei prismei obpnute. b) Dac:t noua prism:t se
taie printr-un plan care trece printr--o muehie a bazei ~i prin mijloeul muehiei
laterale opuse, se cere aria seqiunii obpnute.
R. a) 6 dm; b) 3{109 dm2.
2

- 296 -

111. Sa se aduell expresiaf(x) Ia forma cea mai simpla


f(x)=

112 sa se afle c.m.m.d.c

x4+y4-3x2y2
x2-y2+.xy
:
+2.
2
2
2
2
X4-+X -x:ly -x3_y-y -.xy
x +1
~i

Rf(x)=3.

c.m.m.m.c. al polinoamelor:

E 1 _x3+2x2 +2x+4, E 2 =x2-4 ~i E 3 =x4 +-tx3+6x2 +8x+8.


R. C.m.m.d.c.=x+2. C.m.m.m.c.=(x+2)2(~+2)(x-2).

113. Se da rnulpmea A= {1; ,10; 7; 8} ~i o submulJime B a mulJimii A cu doua elemente. Daca B={x; 7}, sa se gaseasca valoarea de adevar a propozijiilorp: CaA=0;
r: A-B=AnB ~tiind ell xeN ~i este o radacina a ecuapei:
4

X +X + (x-1):(x 3-1)=X.
x 2-x+1
R.p:adevlirata;A-B={8; lO};AnB={l; 7}; A-B "'AnB.

114. Se dau mulpmileA={xeNI42<x<93},B={xeNixl2}. Sa se


de adevar a propozijiei p: AnB=AuB.

stabileas~

valoarea

Rp: falsa (AnBAuB).

115. Intr-o piramidacu baza un trapezdreptunghicABCDse dam( <U)=m( 4.D)=90;

AD=DC=a; m( <L4BC)=45. Inatpmea piramidei este VC=a.fi . Se cere: 1) sa se


arate ell AC~BC; d) sa se afle aria laterala ~i volumul tetraedului VABC.
2
R.d) a2(2+f3); aV .
3

116. Un cilindru circular drept ~i un con circular drept au aceea~i baza: ~i aceea~i
inlllpme, co nul fiind inscris in cilindru. In con este inscris un alt cilindru avind una din
baze Ia

din inlllpmea conului, fata de virfullui. Suma dintre generatoarea conului

~i

raza cilindrului mare este de 16 em, iar generatoarea cilindrului in care este
inscris co nul este de 8 em. Se cere: raportul dintre aria laterala a cilindrului mic ~i aria
total1l a cilindrului mare.

R~ .
112

117. Fie

definita. pe mulJ:imea A= { -4;-3;-2;2;3;4;5}. Sa se stabileasca valoarea de adevar a


propoziti~i p:(x1; x0 elemente ale mulJ:imii A.
R.p: adevarata; S={-2; 2}.

- 297-

118. Se dll expresia:

..,V\,2
x2.2
f(x, y)=[[- x- - - y- + 2-)2 + 2r2._
Y ...,.."
+1 _ _
Y_ ._1_
X}':"Y2 .xy-x2 y-x
x1y2
x-y+.xy x-y+.xy

mul)imileA = {1; 2; 3; 4}, B= {2; 3; 4}. sa se arate valoarea de adevar a propoziJiei


a:CAB=f(x,y)={l}=A-B.
~i

R. Propozitia este adevaratl!.

119. Se da expresia: f(x)=

3x-l . sa se afle mu!Jimea valorilor lui x pentru care


2-x

f(x) > 1.

R.

~<x<2; sau u(~;

2}

120. Intr-o sfera se inscrie un con cu seqiunea axiala triunghiul isoscel ABC
(AB=AC=17 em). Prin A seduce AM=lO em, AMnBC={M}, ~i AM taie sfera in
N(BM<MC). ~tim ca MB=9 em ~i NC=35,7 em. Sa se afle volumul conuluiinscris in
sfera. Sa se calculeze perimetrul patrulateruluiABNC. Sa se calculeze diametrul sferei.
R. 600 'J em 3; 85 em; 362. em.
8

121. sa se efectueze:

R x2+1.

122 Sa se determinex

~iy

numere naturale astfel ca 2x+3y=16.

IndicaJie. 16-3y>O rezulta cl!y<5; dar y este un multiplu de 2 cl!ei '2x=M2.


R.x= 2; y=4; x=5; y=2; x = 8; y =O.

123. Pentru ce valori ale luixR inegalitatea

4x2 +12r +9- 2b22x - 3b 2)3 -8x3 -3&2-x 3(2r+1)


2r+3-b

(3-x)(2r+l)

( 1) 1 este adevarata?
: x- s
R. -5<x<l.

124. Se da un tetraedru VABC in care avem VC= VB=30 em ~i BC=36 em. Muchiile
VA, AB, AC se impart in 3 paqi egale ~i se noteaza cuM, N, P punctele cele mai
apropiate de A. Se cere aria secJiuniiMNP ~i sa se arate ca aria acestei sectiuni este

29

din aria fetei laterale VBC.


125. sa se atle aria totala ~i volumul unei prisme triunghiulare regulate cu latura
bazei egala cu a em, avind inal)imea cit dublullaturii bazei sale.
R.

- 298-

a2 (1 2+-/3)

em 2; _a3./3
_ em 3 .
2

126. sa se efectueze:

7x)2 +1.

) (4 ) (4
2 .[Jt916+1116-1416
x2
-1 : i+1 +

R.16tx2.

127. 0 piramida areca baza un triunghiABC, AB=10 em; AC=14 em ~i BC=12 em.
Pe latura AB se ia un punet D ~i se duce paralela DE Ia BC(EeAC) a~a fel ineit perimetrul triunghiuluiADE sa fie egal eu perimetrul trapezului BDEC. Inalpmea piramidei VD este de 40 em. Se cere perimetrul seqiunii VDE.
R. 90 em.

128. Un turist pleadt dintr-un sat Ia ora~. Dadl merge eu 4 kilometri mai mult pe zi
fa}a de viteza planifica~ sos~te Ia ora~ cu o zi mai devreme fa}a de timpul stabilit.
Dadl insa merge cu 5 km mai pupn pe zi fat11 de viteza planificat!l iniJial, atunci sos~te Ia ora~ cu 2 zile mai tirziu. Care este distanJa dintre sat ~i ora ~i in cite zile
trebuia sa fie parcursa aceasta distanja dupa plan?
R. 120 km; 6 zile.

129. sa se arate dl numarull 947=2 200 0103

~i

dl 5 2117 =1821.

130. Doua robinete eurgind impreuna pot umple un bazin in 1 ora ~i 20 de minute;
dadl se deschide primul robinet pentru 10 minute, iar at doilea pentru 12 minute, se
umple

2.
din bazin. In cit timp umple bazinul fiecare robinet singur?
15

'2x-4
2-4 ]2 +--+1

131. Se da expresia: E- (x+ 2)

X+

R. 120 minute i 240 minute.

(x+2)3 Peiltru ce valori ale luix expresia

8x2

este un numar intreg?


R. x='2k, (kEZ).

132 Se da expresia: (3x 3 +~+5x+2):(x+2). Sa se gaseasdl restul impaqirii fllra a


efectua operapa.
R.O.

133. Se da expresiaf(x)=

+X +1

x 4 +X 2 +1

,xeN. Sa se arate dl dadl x=2k,f(x) nu se poate

termina cu n umarut 6.
2
134. Fie E- 4x -x-3 . a) Pentru ce valori ale luix, (xeN) E se simplifidl? b) Pentru
5x 2 -3x-2

ce valori ale lui x, E este negativa?


R. a) x=7k+ 1, b)

T-3 <x< -2 .

5
135. Se da expresiaf(x)= 9.r+S . Sa se determine valoarea lui x pentru care f(x) se
Hk+7

simplifid'l, (xeN).
R.x=l7k+l.

- 299-

136. Se dll trapezul dreptunghieeu baza mare AB= 16 em, baza miell CD=9 em ~i inru.timea AD=12 em ~i diagonalele BDnAC= {0}. a) Sll se arate ell BDJ.AC. b) Sll se
arate ell liADC ~i ll.DOC sint eehivalente.
137. Se da ecuapa:
2

(/1,0201 +0,99) - 4 1 .
X

2+. 2

4
21
=-25
X - X+10

definitll pe mulpmea A= {12; 15; 22; 30; 31}. Sa se gaseasell mulpmea solu.Jiilor
{xeNix elemental mul.JimiiA}.
Rx=30EA.

138. Intr-un trapez dreptunghicABCD eu baza mare AB ~i ungh-iuriledrepteA ~i D,


unghiulACD este congruent eu unghiulABC. Se duce perpendieulara din virful D pe
diagonalaAC ~i se noteaz!\ eu E piciorul acestei perpendiculare. Se dau: AD=5dm-~i

CD=~

dm. 1) Sa se a fie lungimea segmentului DE. 2) Sa se calculeze perimetrul ~i


4
aria trapezuluiABCD. 3) Se rote~te trapezul ABCD in jurul bazei rnari. Sa afle aria
~i

total a

volumulcorpului astfel format.


R.l) DE=& elm; 2)P=22,5 dm; A=28,125dm2.

139. Se d:l expresia:

(X.t-y)2
E=

J2 :;z

12

xy
unde Y=--+
y X
X
y
15
-+-+1 - - X y
y2 x2

0,1+ /1,0404 [2,2+ 544]


10,2
23

(4,4:5
1) +129

1) Sa afle num:Irul y. 2) Sa se arate ell forma cea mai simpla pentru E este (x+y).
Pentru ce valori ale luix expresia E nu are sens? 3) Sa se afle mul.Jimea numerelor x
mtregt pentru care - 7 <x+ _1 <-2.
2
R.l) 2.; 2) x=y ~i x=-y, x=O ~iy=O; 3) {-7;-6;-5;-4;-3}.

140. Trei copii au virstele de 8, 13 ~i 14 ani. Tatal lor a hot:kit sa le depuna cite o
parte din suma de 23 000 lei Ia CEC, astfel ca pinll Ia virsta de 18 ani, cind devin
majori, capitalurile impreunll eu dobinzile de 5% anual, socotite fata de prirnul an,
sa ereasell devenind egale. Ce suma va depune pentru fiecare?
Indicatie. .li y, z fiind sumele depuse, iar dobinda fiind de 5% pe an, in final sumele vor fi:

Cum aceste sume trebuie

sa fie egale se ajunge Ia o

~; ~; ~

propot1ie.

R. 6 666 ~ lei: 8 000 lei; 8 333 ~ lei.

- 300-

pe mulpmea

A = {2,3,4} . F"te
. ecua11a
x(x +2x +4x +3x+ 2) =4 d ermllll
141 F 1e

(x 2 +x+2)(X 2 +X+1)
B={2,3,5,6}. Sa se stabileasca valoarea de adevllr a propoziJiei p: CAB=x una din
solupile ecuapei.
R. p este adevarata.

142 Se dll expresia:


2

F= (x2y+x 2 +xy +y 2 +x+y+2xy)(1-x)(x+3).

3-x 2 -2x
1) Sll se adudl F Ia forma cea mai simplll. 2) Sll se arate
simpU\ este divizibiUl prin 2 pentru oricexeN ~iyeN.

ca F adusllla forma cea mai

Jndicape. 1) Dupll simplificare obtinem F=(x+y)(x+1)(Y+l). 2) Feste divizibilil prin 2 daca unul din
factorii lui F este divizibil prin 2. Dacli x i y sint numere pare (x+ 1) i (Y+ 1) sfnt impare, dar suma (x+y)
este parll -F este divizibil prin 2. Daca x este par i y este impar sau invers, avem unul din factori par -F
este divizibil prin 2. Daca x i y sint impare -x+ 1 i y+ 1 sint pare deci F este divizibil prin 2.
R.1) (x+y)(x+1)(Y+1).

143. Un trapez isoscelABCD (BC>AD, BC=2a, AD=2b) este circumscris unui cere de
centru 0. Fie M ~i N punctele in care CD, respectiv AB sint tangente cercului ~i E
punctul de intersecpe al diagonalelor. 1) Sll se calculeze raza cercului in funcpe de
a ~i b. 2) Sll se arate ca puncteleM, E ~iN sint coliniare. 3) Sll se calculeze ME (tot
in funcpe de a ~i b). 4) Paralela din 0 Ia bazll taie pe CD in P. Din compararea segmentelor OP, OM ~i EM sll se dedudl inegalit~ile dintre media aritmetid\, media geometricll ~i media armonidl a numerelor pozitive a ~i b, intelegindu-se prin media
. numaruI x, und e -=-+-.
2 1 1
armomcll
x a b
Jndicape. Se tine seama cll laturile neparalele ale trapezului sl'nt egale cu semisuma bazelor i cll
inllltimea este diametrut cercului. Se studiazil asemllnarea triunghiurilor formate din care se deduce
raportul lor de asemllnare; rezulta ME i NEIIBC. Se Jine seama de propietatea liniei mijlocii a unui
trapez, de milrimea razei aflate Ia punctul 1) i se calcuteaza EM.
R. 1) R={iib; 3) ME=!;!!:_.
0+0

-(a 2 + 1)t+3a=O,

144. Se considera ecuapile:x -4x+3=0; x


unde a este un numar real. Pentru ce valori ale lui a ecuapile au o dldllcinll comunll?
JndicaJie. Prima ecuatie are doua radllcini numerice. Pe rind, se pune conditia ca una din ele sll
verifice ecuaJia a doua. Se obtin doua ecuatii de gradul II in a care dau 4 solutii pentru parametrul a.
R {-1; 0; 2; 3}.

145. a) Sll se afle doull numere naturale b ~i c astfel incit pentru orice k natural par
sll avem: b(1-c)(-tl+ 1-(b+c)(-l)k+ 2 +1=0.
G.M.
lmlicatie. Se tine seama de puterile numarului -1 i egalitatea devine: --b(l-c)-{b+c)+1=0
unde b= c- 1 cu conditia c,.z, b= 1+_ 1_.
c-2
c-2

de

R.b=2; c=3.

- 301-

b) Sn se gnseasctl minimul expresiei E=a 2 +b2-3a-3b unde a ~i b sint numere reate.


c) Dactl a>3, b>3 sn se arate ca E>O.
2
9 2
9 9 J 3 )2 J 3)2 9
3
Indicane. Form~m p~trate perfecte: E= a -3a+'4+b -3b+ 4 21a-~J .. lb-~ -~ Pentruah- 2
0

expresiile din paranteze se anuleaza, deci minimul expresiei E este


b>~2 >~2-3b>O, deci E=a 2+b 2-3a-3b=a 2-3a+b2-3b>O.

-~.
2

Dacll a>~2 >3a=+a2-3a>O;

146. Se considern un trapez care se rot~te: a) in jurul bazei rnici; b) in jurul bazei
mari. Ond este mai mare volumulobpnut, in cazul a) sau in cazul b)? Volumele pot
fi egale?
R VolumOI mai mare corespunde cazului a). Volumele nu pol deveni egale.

147. Care sint singurele poligoane regulate ce se pot obpne prin seqionarea unui cub
cu un plan? JustificaJi rllspunsul.
R. Triunghiul echilateral, pllt~;atul i hexagonul regulat.

148. Dintr-o piesn uzatl1 in formn de con circular drept cu raza bazei de 2 drn ~i inrutimea de 2{2 dm se taie un corp in forml1 de cub cu una din fete a~ezate pe baza
cortului, de volum maxim. sa se arate ctl in felul acesta se folose~te mai putin de un
sfert din material.
apoi se

IndicaJie. Problema revine Ia inscrierea unui cub intr-un con dat. Se va atla muchia cubului.
volumul cubului cu volumul conului.

compar~

149. Se consider:t A(x) =(1-2x) 244 (2-3x2) 247 . (3-4t2 ) 248; (xe R).
1) Dupl1 efectuarea ridictlrilor la putere, a inmuljirilor, a reducerilor se poate
obJine polinomulA(x) ordonat dupl1 puterile luix. Rlrn a face aceste calcule, sn se afle
suma coeficienjilor polinomului ordonat dupn puterile luix.
1
2
2
3]=0, pentru
2) S:I se arate ctl: A(x)'
orice a ~i x reali ~i orice k natural.

[a(-1l+ +a(-l)k+ +(-1l+ +(-1)k+

IndicaJie. Se tie ell se poate obtine suma coeficienJilor unui polinom P(x) dacll se calculeazll
P(l). Se vor cosidera cazurile pentru k par i impar i se va tine seainll de puterile numllrului -1.

R 1) (+1) (-1)

-~+1)=-1.

150. Se dl1 prisma hexagonall1 ABCDEFA 'B'C'D'E'F' cu toate muchiileegale cu a. Sn


se determine forma ~i aria seqiunii determinate de planul BDA 'E'.
R. Dreptunghi;

151. Notl1m produsele:

A=(1-~)(t- !)(1- !)(t-~}{1- 1~}


B=(1-

~ )(1- ~ )(1-~ )(1-! }{1- ~}


C=(l- 1~1?
1

sn se a rate ctl: a) A <B; b) A< _ <B; c) A< C <B.


10

- 302-

/6.

IndicaJie. Se comparll factorii produselor. Se face produsul AxB i se gasete AxB=

dar cum

A<B~A<

1
10

; B>

1
10

~=

1 1

10 10

152. Un dreptunghiABCD cu laturileAB=4 m ~i AD=3 m se roteste in jurul unei


drepte care trece prin A ~i este paralelrt cu diagonala BD. a) Care este aria corpului
de rotape obtinut? b). Care este volumul corpului de rotape obJinut prin rotirea
dreptunghiului dat in jurul unei axe dus:l din A perpendicular:! pe AC?
lndicaJie. Aria corpului se compune din aria laterala a trunchiului de con cu BC generatoare plus aria
lateralll a trunchiului de con cu DC generatoare plus aria laterall'l a conurilor cu generatoarele AD iAB.
3
R. a) 361r m2 ; b) 60., m 3.
5

153. a) S:l se g:lseasdl dou:l polinoame de gradul II, P(x)

~i

Q(x) astfel ca

P(x) = 2x-l. b) S:l se arate ca P(x)-2Q(x) este un polinomde gradul I. c) Polinomul


Q(x) x+2
R(x)=p2(x)+Q2 (x), se divide prin (x 2 +1)?
IndicaJie. Polinoamele P(x) i Q(x) trebuie
fide forma: P(x)=(2x-1)(ax+b); Q(x)=(x+2)(ax+b).

sa

conJinll un

acela~i

factor liniar, deci ele vor

154. Pentru vopsirea unui cub sint necesare 6 kg de vopsea. a) Dadl, dup:l ce am vopsit
cubul, il t:liem in cubuleJe cu latura de 2 ori mai midl, de cite kg mai avem nevoie
pentru a vopsi ~i p:Iqile neacoperite indl de culoare? b) Dar dadl t:liem cubul in
cubuleJe cu latura de trei ori mai midl cit:! vopsea mai este necesar:l?
lndicatie. a) Se formeaz:l opt cuburi prin 3 sectiuni mari cit o fata a cubului initial.

R. a) 6 kg; b) 12 kg.

155. S:l se rezolve ecuapa: Y u {1;2} = {1;2;8}


lndicaJie. din Yu{1;2} = {1;2;8l=>8eY-Y nu poate contine nici un element diferit de 1; 2; 8 dlci
ar aparea In reuniune -Yva fi oricare din submultimile lui {1 ; 2; 8} care ii contin pe 8.
R. Y={8} sau {1;8} sau {2;8} sau {1; 2; 8}.

1.56. Pentru ce valori ale lui x a vern


2

F= (x-3)(x-4)-(3-x)(6-x)-4+(x-1) <-l ?
R.x>6.
S(x-3) -(x-l)(x-3)
157. S:l se construiasdl pe acela~i grafic dreptele (d1) ~i (d2 ) reprezentate de funCJ:iile y=x+3 ~i y=4-x.

158. Doi stilpi verticali sint infipJi intr-un plan orizontalA ~i C fiind respectiv bazele
lor; AB=CD=16 dm. StilpulCD este ancorat cu dou:l cabluri: unul fixat in punctul,
situat in plan orizontal, astfel incitEC= 12 dm ~i al do ilea ftxat in punctulA astfel incit
cablul AD= s{fl dm. StilpulAB este ancorat cu un singur cablu din punctul E, astfel incitA=5 dm. a) Din triunghiulACE s:l se calculeze m( 4AEC). b) Se cer m:lsurile unghiurilor BEC ~iDEA. c) Se cere tangenta trigonometridl a unghiului DAE.
IndicaJie. a) Se calculeaz:l AC i se deduce dl triunghiul ACE este dreptunghic. b) Se folosete una
din reciprocele teoremei celor trei perpendiculare.

R. a) m( -vtC)=90; b) m( <WEC)=m( <WEA)=90; c) tg( <WA)=4.

- 303-

159. Sl1 se determineA, B, C, D numere intregi pare


~ mat. mare post'b 1'l)(a .
suma -1+ -9+ -7+ -4S a)( fite ell
A B C D

~i

diferite intre ele, astfel incit

Indicafie. Numl1rlltorii fiind daJi, fracJiile vor avea valoarea cea mai mare, dacll au numitorii
cei mai mici posibili. Cu numerele pare cele mai mici se formeaz.ll fracJii convenabile.

160. Se da expresia f(x)=x+l3 ~i mulpmile: M={xeNIO<.x<30}, valorile lui x fiind


x-7
doul1 numere consecutive neprime pentru care f(x) este un numl1r intreg ~i
N= {divizorii unui numl1r cu doul1 cifre care este 3/8 din rasturnatul sl1u}. Sl1 se arate ca MnN=9 ~i M-N=8.
161. Sl1 se construias~ un triunghiABC in care m( <UJ)=90; m( <tC)=45 ~i perimetrul este de 21 em.
Indica/ie. La extremitlllile segmentului de 21 em se construiesc unghiuri de mllsuri egale cu
2230' ~i a poi se folos~te proprielatea mediatoarei.

162 0 piramidl1 triunghiularll VABC are inrupmea de 9 em. In triunghiulABC care


este baza piramidei, inrupmea CD imparte latura AB asuel: :
lui ACD este de 40 cm 2. La

=~ Aria triunghiu-

23 de batil se face seqiuneaA 'B'C' paralell1 cu oaza. ~a

se calculeze volumul piramidei V'A 'B'C'.

R. 20 cm3 .

163. Pe laturileAB ~iAC ale triunghiului ABC se rididl perpendicularein punctul A


~i se ia (AB1=[ABJ, (AC1=(AC). Sl1 se demonstreze ca mediana AD a triunghiului
ABC, prelungit~ este perpendicular-a pe B'C'.
IndicaJie. Fie A' simetricul punctului A in raport cu D, se formeaz.ll paralelogramul ABA 'C; se
5tudiazl1 unghiurile acestui paralelogram in Iegllturll cu unghiurile triunghiului AB'C'.

164. Fie a, b, c numere reale pozitivecare satisfac egalitatea: (b+c+a){b+c-a)=2bc.


Sl1 se arate ca a, b, c sint laturile unui triunghi dreptunghic.
165. Se dl1 un cub cu muchia a. Sl1 se calculeze distanJele de la puncteleA,C ~i B' Ia
diagonala BD. Sl1 se arate ca aceste trei segmente sint concurente, intr-un punct T.
Sl1 se arate ca BT
TD'

=..!.. Sl1 se determine ml1sura unghiuluidintreAB' ~i AC.


2

JndicaJie. Vezi ACBD' In care COJ.BC:OeBD'.


R. a)

a/6/3 ; d) 60.

166. Un cilindru are raza de 3 em ~i tnrupmea de 10 em. Pe 3Xa lui se ia un punct M


situat la o distanpt x de Ia baza cilindrului ~i se scoate co nul care are ca baza, baza
cilindrului ~i virful M . a). Sl1 se exprime in funcpe de x volumul corpului rl1mas dupl1
aceastl1 scoatere. b) Sl1 se alcatuiasct\ tabloul de variape al funcpei. c) Sl1 se
construiasca graficul acestei funcpi (se vor lua ca unit~i, pe axa absciselor, cite 1 em
pentru fiecare em de inl11pme, pe axa ordonatelor cite 1 em pentru 10 1r cm 3). d) Sl1
se determine x astfel incit corpul rl1mas sl1 aibl1 un volum dat a cm3. Intre ce limite

- 304-

trebuie sa fie cuprins numlrul a pentru ca problema sa fie posibim in cazul dimensiunilor date in enunJld problemei ?
Jndicape. PrezentJm tabelul de variatie pentru dteva valori:
xl

10

VI 901 841r 7sr 60i


R. a) V=90tr-31tt; xf(O,lO). b) FuncJia este dcscrcsclloare, avfnd valoarea m.aximl pentru
x=O, ctnd corpul ramtne cilindric i minimul pentru x=lO, clnd conul ajunge cu vfrful
tn centrul celeilalte baz.e a cilindrului. d) Cu condilia 0~10 se obline 60'f!oaS901r.

167. Un b~tean cilindric cu raza de 12 em i in:UJimea de 3 m se ciopl~e Ia un


capat astfel incit sa aiba un vfrf conic, in:UJimea conului fiindx em. a) sa se exprime
in funcJie de x volumul corpului obJinut prin cioplire. b) Sa se alcatuiasca tabelul de
variaJie al acestei funcJii. c) sa se construiasca graficul funcJiei.
R. a) V=12~(36()()...&). b) Volumul are un maxim pentru x=O, cfnd corpul ramtne cilindric
(V=43 200r em~ i un minim pentru x=300, cfnd corpul caplltJ forma de con (V=14 400ir em\

168. Pe o sfera cu raza de 2 dm se considerl o calom de in:UJimex. a) sa se exprime


aria calotei in funcJie de x. b) Intre ce limite poate varia in:UJimea x ? c) lntre ce
limite poate varia aria calotei ? d) Sa se alcatuias~ tabelul de variaJie ~i sa se faca
graficul acestei funcJii. e) Sa se determine x astfel ca aria calotei sa fie egala cu un
numar dat a. Intre ce limite poate fi cuprins nurnlrul a, pentru ca problema sa fie
posibilil?
R. a) A =4-u; b) 0~4; c) 0$451"; d) funclia este cresdUoare, avfnd un minim 0,
pentru x=O, i un maxim pentru x=5, tn valoare de 161r; e) x=a/411; 0!oaS161r.

169. Un cilindru are inrupmea de 10 em, iar raza x variabiiA a) Sll se exprime aria sa
laterall in funcJie de x i sa se construiasca graficul acestei funcJii, cind x variazl de
Ia 0 Ia 5 (xeN). (Pe axa absciselor se ia ca unitate 1 em, pe axa ordonatelor se ia ca
unitate 201r cm 2.) Sll se exprime volumul sau ca funcpe x ~i sa se construias~ graficul
acestei funcpi cind x variazA de Ia 0 Ia 5. (Pe axa absciselor- aceeai unitate ca mai
inainte; pe axa ordonatelor se ia ca unitate l01r cm3.)

. . . . 20

- 305a -

VL EXERCfJ11 DE AWEBRA REZOLVA1'E CU INDICAJll


METODICE PEN1RU CLASELE V- IX
Am urmarit an de an, temele date Ia rnatematidlla diferite concursuri, inclusiv

admiterea in treapta I ~i a II-a.


Pentru treapta I de liceu, Ia algebra, accentul s-a pus pe descompunerea in
factori a unei expresii algebrice ca ~i pe simplificarea ~i interpretarea unei fracpi
algebrice in special.
Din propria experienpt ca ~i din consultarea lucr~ilor elevilor Ia asemenea concursuri, am tras concluzia ca marea majoritate a concurenplor incearc:l, Ia intimplare,
sa ob}ina o descompunere in factori sau sa aduca Ia forma cea mai simpl~ o fracpe
algebrica ~i daca nu a re~it prima incercare de a obpne un produs de factori, intr~
in panidl ~i astfel rateaza lucrarea.
In acest sens doresc sa vin in sprijinul elevilor concurenJi ~i sa le ofer o
orientare in descompunerea in factori a unei expresii algebrice, ca ~i in simplificarea
~i interpretarea fracpilor algebrice.

IIIE8A. 20

- 305b -

La astfel de teme, in general, treba!e rezolvate probleme de tipul urm:itor:


a) sa se descompun~ f(x) in factori; b) s:i se aduca f(x) Ia forma cea rnai sirnplrt;
c) pentru ce valori ale necunoscutei, f(x) este num~ tn Z sauf(x) t:N; d) pentru ce
valori ale necunoscutei, f(x) este negativ~ sau pozitiVcl; e) pentru ce valori ale
necunoscutei f(x) se simplifica; f) pentru ce valori ale lui x, f(x) este fraqie periodica; g) pentru ce valori ale lui x, f(x) este maxima sau minim:l.
Referitor la punctul a) (descompunere in factori) recomand elevilor
urmatoarele:
1. Se cerceteaza expresia data daca conp.ne sau nu unfactorcomun. Exernplu:
x(1-y+r)-1 +y-y=(y2--y+ 1)(x-1).
2. Daca expresia data nu conpne factor comun, se cerceteazA top termenii
expresiei date, pentru a putea obpne din ei sau dintr-{) parte din a~ti termeni, o
formullJ cunoscutlJ. Exemplu: ~-ry+xr--;=~-r-ry+xr=(x-y)(xl+xy+y)
-xy(x-y)=(x-y)(x2+l).
3. Grupare de termeni. Exemplu: 1+x-y-xy-yz+z=(l +x+z)(l-:Y), se poate
face gruparea a cite doi termeni sau direct a cite trei.
4. Se adunlJ ~i se scade aceea~ expresie La expresia datlJ, tinind seama ca
astfel trebuie sa obpnem o forrnul~ cunoscuta. Exemple: a) x4 +2r1y 2-3y4. Se vede
UOr ca avem nevoie del ca sa putem obpne (x2 +y) 2; x 4+2r1y2+y4--y4-3y4=
(x2+y) 2-4y4=(x2+y-2/)(x2+y+zl); b) x4+2r+9l. Cele doua patrate perfecte
x 4 +9y4 ne indica ce expresie trebuie sa adaugam ~i sa sdldem pentru a obpne patratul
binornului (x2+3j) 2 =x4 +&:7y2 +9y4 . Cum expresia data con}ine pe 2r:ly2, este UOr
de observat ca trebuie sa adaugam pe 4x1y2 ca sa obpnem &1y2 de care avem nevoie
pentru formarea binomului. Obpnem: (x2+3y) 2-4 q=(x2+3l-2ty)(x2+3y+2ty).
Se pot utiliza ~i alte procedee.
5. Din expresia data, se alege un termen pe care il scriem in alt mod. Exemple:
a)xy-4r-3y+ll=O; xy-4r-3y+12-1=0 ~i avem xy-4r-3y+12-1=(y-4)(x-3)-1;

6x2+5rv+y2 6x2+3xy+"""'+Y2 3x(2r+y)+y(2r+y)


.
- .7
=
-'-"'J
=
3X+y.Deobservatcanumitorul
2r+y
2r+y
(2r+y)
fraqiei ne-a oriental spre termenul de la numarator ce trebuie sa-l descompunem
~i cum trebuie descompus, ca sa putem obpne ca factor comun numitorul fractiei.
6. P(1), P(2) etc. Exemplu: _i3-&:2 + 19x-12; P(l)=1-8+ 19-12=0. Polinomul se imparte la x-1 ~i astfel se obp.ne u~r descompunerea lui in factori.
b)

- 306 -

i mpUA
.
IIUl. Euclid. ExempIu: 6x +13r +15x-2S ; pnn
!lirt"

7 . AIgontmu
.m succesiVe
2x3+~2+~-10

obJinem factor comun ~+3r+5.

8. Metoda substituJiei unei expresii dintr-o expresie datll. Exemplu: in expresia


2
2
_
(x -1)(x 2 -3)+1 notam x2- 1=y;
(x 2 -1)(x 2-1-2)+1 = y(y-2)+1_ (y-1)
2
2
2
2
(x -l)(x -4)+2
(x -l)(x -1-3)+2 y(y-3)+2 (y-l)(y-2)
_ y-1 _ x 2-1-1 _ x 2 -2

- y-2- x 2 -1-2- x 2 -3.


9. Uti/izarea formu/ei de descompunere a trinomu/ui de gradul a/ doi/ea.
1
1
6
2
6x -5x+1
(x- 2)(x-3)
2x-1
2
1 .
1
Exemplu: f(x)=
; f(x)=
= - - =1--- (x:~o- I - - ).
& 2+x-1
2x+1
3
2
6 (x-..!.)(x+..!.) 2x+1

10. Artificii de calcul pentru a ob[ine plltrate perfecte dintr-o e:xpresie datl/.
Exemplu: n 2-np+p2-mp+m 2-mn>O; a2 +b2 +c22:llb+bc+ac.ln ambele cazuri se
inmulJeSc expresiile cu doi i se obJin pl1trate perfecte.
11. Pentru descompunerea unei expresii intr-un prod us de factori, sau pentru
simplificarea unei fractii algebrice, am prezentat prin exemple, mai multe procedee.
Consider dl este interesant i util sl1 prezint exemplificat, o variantl1 a unuia dintre
procedeele menponate i anume: impl1rtirea expresiei date prin necunoscuta Ia
pl1trat, prin care este exprimatl1. Iatl1 citeva exemle:
Sl1 se descompuna. in factori:
a) 1 =x4 +~-4r 2 +x+ 1, b) E2 =x 4-~-&2+3x+ l.
c) Sl1 se arate dl polinomul: 9a 4-24a 3 +34a 2-24a+9 este un pl1trat perfect.
In toate acesle cazuri impl1rtim prin x 2 , respectiv prin a 2(x0, aO) ~i obpnem:
2
1
1 2+--4.
1
1
a) x 2 +x--4+ _1 +-=X+-+X
Notnnt X+-=y
I. cum (X+-1 ) =x2+2+
X

+~ -x 2 +2.=y 2 -2.
x2

X2

X2

Expresia datl1 devine y 2 +y-6=(y+3)(y-2) i inlocuind obpnem

x2

1 = (x 2 +3r+ 1)(x-1)2

Se poate observa dl putem impru-ti expresia prin x-1, (x'lll) i obpnem


x +~~+x+1=(x-1)(~+a2-2x-1) dar ~-1+2x(x-1)=(x-l)(x2 +3x+1) -x4 +
+~~+x+ 1=(x-1)2(x2+3x+ 1).
4

. 2
1
2
1
2 + _1 +3 (1
1
b)x--3x+
_3 + ---6=x
-~x ) --6. Nota.m --x=y,
atunciX + - =
X

X2

x2

x2

=Y+2 i expresia datl1 devine y+3y--4=(y-1)(y+4).


Deci E 2=(x 2 +x-1)(x 2-4r-1).

- 307-

c) sa aratam ca expresia 9a4-24a3 +34a2-24a+9 este un patrat perfect.


Imparpnd prin a 2 obp.nem: Ja 2 +.!..]-21a+.!)+34; a+.!.=y; a 2+...!..=y 2-2a2
T a
a
a2

-9y -24y+16t+ ~
2

y.

Recomand elevilor sa studieze cu atenpe folosirea expresiilor x+.!. i


X

x 2 +..!.., pentru a putea sesiza obp.nerea lor dintr-o expresie data.


x2

Deoarece Ia multe dintre concursurilede matematidl (examene de treap~


olimpiade) s-au dat inegalitaJi, dam citeva exercip.i rezolvate din acest capitol.
Elevii trebuie sa cunoasdl citeva tipuri de inegalitJp cu ajutorul carora sa
poata rezolva i altele. De exemplu: fiind date numerele pozitivea, b sic sa se
arate ca:
2 b2
1) a + >2.
ab b
a2 b2
Rewlvare. (i6'+Q5 ~ 2i+a ~ 2 .. a2+b 2 ~ '1AJb deci a2-'1A.Ib+b2 ~ 0; (a-b)2 ~ 0 c.c.t.d.

2) a 2-ab+b 22:.0.

Rewlvare. Utilizam inegalitatea

a at ~ 2sau ~ ~IJb. Cuma2+b2> a ;b ~ab-a2-ab+b2>0.

3) a+-2!2.
a

Rezolvare. a2 + 1 ~ 2a; a2 + 1-2a ~ 0.

4) Folosind a+2.
a

~ 2, sa se rezolve inegalitatea: a+b+e+..!.+.!. +..!. 2! 6.


a b c

Rewlvare. Inegalitatea se poate scrie a+.!.+b+!+C+.!_!: 6, deci a+.!.+b+;+C+.!, !: 2+2+2=6.

5) Folosind aceeai inegalitate a+.!. ~2, sa se arate ca, dac:l a+b+c=1 atunci
a
1 1 1
-+-+- 2! 9.
a b c
Rewlvare. Deoarece a+b+c=l-~+!:+~-~-1+!:+~-.!. sau !-1+,:.+.;. sau .!.-1+~+ !:aaaa

6aa

oo

cc

-~+~+~=3ii+~)i~+i)i~+~) ~ 3+2+2+2=9(veri punctull).


6) Folosiji inegaliatea a 2 +b 2 ~ ab, pentru a rezolva inegalitf4ile: a2 +b 2 +c 2 +d2~
2
2
2!Db+ac+ad+bc+bd+cd; a 2 +b 2 2! (a+b) i a2+b2+c2;:: (a+b+C)

- 308-

7) Fiind cunoscute

x;Y =ma

2
_ _.,.h (media armonidl),
l l
-+X y

(media aritmeticl), ~=m8 (medie geometric!),

2 2
x Y ""'P (media patratidl), x,y>O, sA se arate ca:
2

mhsm 8smasm,-

sa arltJim c1: .fiYl 2ry

~~

adicl mg mh;
.xy, (K+y)2!: 4xy; (x+y)2-4xy!:O;
X+y
(K+Y)
x2+2r}'+r-4xy !: O-(x_,)2 ~ 0. Similar se rczolvl1i celelalte inqaliUili.
lndkll{ie.

Aplicafii.

SA se arate ca:
1) ab(a+b)+bc(b+c)+ac(a+c)~bc, a>O, b>O, c>O.
lndicape. Se tmparte totul cu abc 1i apoi se aplicl

i~ ~ 2

2) a 2 +b 2 +c2 +d2~b+ac+ad+bc+bd+cd.
R. Folosim a2+b2>2ab; a'l+d2 >2ad; a2+c2>2ac; b2+d2 >1bd; b 2 +c2 >2k;

c 2 +d2 >1d. Se adunl cele 6 inegalitali 1i se obtine c.t.d.

3) a 2 +b 2 +c2-ab-bc-<a>O oricare ar fi a,b,cER.


lndicape. Se tnmultete inegalitatea cu 21i se obtine: (a-b)2 +(b-c)2 +(c-a)2 >0.

4) Dadl a,b,c sint laturile unui triunghi atunci: a(b+c) 2 +b(c+a) 2 +c(a+b) 2 ~ 9abc.
/ndicape. Impartind cu abc avem,
2 2

+ a at +2

+
(b

>_ 9- _+T'+_+_+y+b c c a a b >_ 3 -

CDaCDa

)2 (

c;;

)2 ( +b)2

b2+C2

C2+a2

+~ ~ 9 sau -oc---2+ --ca--2+

b+e c+a a+b >_ 3 , d ar fnt r-un


--r-aD
C

tn'unght' avem b+e >1,


a

T >l1i a;b >1 deci b+c>a, c+a>b, a+b>c adunfnd ceJe 3 inegalitJiti oblinem inegalitatea cerull.
2

S) Fief(a)= (a+S) -(a-S)

2
,

dlf(a)-~ .!., aER.

sA se arate

(2a+5)2+(2a-5)2

lndicape. Efectufnd calculele obtinem f(a)=


,.
a b>
,orma
-,;a
_2

lOa

4Q2 25

~- 4a

2 25
+

f()Q

na)

'!:-+~
.~.a

:J

adicl

relalie de

- /()<1
a _ ~-

6) Sa se r ezo Ive ecua.tn.a.. x2-6t+l4 + x2+2x+2 =x2-8r+9 + x2+4r+10 (x ...- l ,-2,3,4).


x-3

x+l

Am prezentat aceasta ecuape, pentru

x-4

x+2

ca

elevii sint tentaJi sA incerce a rezolva


ecuapa prin aducerea Ia acel~i nurnitor a fraqiilor date, ceea ce ar conduce Ia
calcule foarte greoaie ~i complicate.
R.

x 2 -6n9+5 x 2+2r+l+l x 2 -8nl6-7 x2+4x-+4+6. (x-3)2+5 (x-3)2

--~-

x-3

.,

'

X+l
X-4
X+2
x-3
Se prezintJI ftecare fracpe sub aceasta forma ~i ecuapa se rezolva foarte U~Qr

--;.r-+-~"'l'-3 +':':""""'r.

X-.)
X-.)
Dl~ calcule laborioase.
X-.)

- 309-

Pentru remlvarea cu sua:es a exerciJillor de algebrA cu privire Ia fraqii, voi incerca


sa ajut elevii, prin rezolvarea unor exercipi mai deosebite.
Exemple. Se dau expresiile:
X+1
4
.
2x+l
a) f(x)= - ; b) f(x)=- ~~ c) f(x)= -
4

.X-3

X+l

Pentru ce valori ale lui x, f(x) este numllr intreg?


Rezolvare. a) f(x)= ~. trebuie ca x+l sa fie m_.uplu de 4, ca sa putem obtine f(x) numllr fntreg

~+l=M4 ,x=M4-1.

4
Sll verific!m pentru M 4 =8,atunci M 4-1=8-1=7; /(7)=

7 1

=2 c.c.t.d.

b) f(x)= ~, tn acest caz x+ 1 trebuie sa fie unul dintre divizorii lui 4 -+ 1 = 4-x=3 i x=-5;
X+1

x+1=2--=1 ~ix=-3; x+1=1-..=0 ~ix=-2.


c) f(x)=

~ (cazul eel mai des tntilnit). Aceastll expresie o scriem astfel :a+1 = x- 3 +X+4 =f(x)
x-~

x-3

X+4
x-3+7
7
7
~-1+--::--::;-1+1+-2+~
x-~
x-~
x-3
X-3

numa~torul)

x-3

3
f(x)= x- +
x-3
.

(astfel am aJuns
Ia un exemplu asemllnlltor cu eel dm
cazul b).

(adiell scriem numitorul fracpei i-l


+

Decixd-5, -4, -3, -2, 0,1, 3}.

completllm ca sa obtinem

f(x)= 2+_2_, x-3 trebuie sa fie unul dintre divizorii lui 7 deci: x-3= 7-x=lO li x=-4, /(10)=3 i
x-3
/(-4)=1; x-'.i= 1-=2 i x=4,{(2)=-5, /(4)=9.

MenJ.ionez dl am prczentat fracpi foartc simple in care se puteau observa numerele


intregi pentru f(x) Ia o simp I~ privire. Exista insa ~i cazuri mai dificile.
Sa se retina dl: in primul caz cind uzam de multiplu, necunoscuta este Ia
numllratorul fraqiei, in al doilea caz cind folosim divizorii, necunoscuta este Ia
numitor, iar in al trt>iJea caz necunoscuta este ~i Ia num:irator ~i Ia numitor.
6

Altetipuride problemerezolvate.a) Sedll expresia f(x)= 3x +6x +lO sa se determine


X6+2x3+2

valoarea lui xeZ pentru care f(x) este maxima. sa se afle valoarea maxima a luif(x).
Rt..'ZOlvare.

Se observll ell

xh+ z.r3 + 2

se poate pune fn evidenl! din

:u6 +62 + 10

deci

6
3
6
3
6
3
4
pentru
f(x)= 3x +6x' +6+4 _ 3(x +:a +2)+4 _ 3(x +:a +2) +
4
= 3+
4
=3 +
6
3
63
63
6 3
63
32
X +:a +2
X +2x +2
X -+2x +2
X +:a +2
X +:a +1+1
(X +1) +1

sa fie minim trebuie ca~+1=0deci [(x)=3+..:..=7.


U+1
2
3
b) Se da f(x) = 8x +2x- . Sa se determine valorile naturale ale luix pentru care f(x)
tG.r 2 -x-2
se simplifidl.
ca numitorul fraqiei

Rezolvare. f(x)

8t' 2-4t:+6x'-3 (4t:+3)(:a-1) 4t:+3


. .
.
.
.
. =-~--~=7::"'?1'. Se tte dm antmettell ell daell numllratorul t
Hk2-5l'+<tt-z (5l'+2Xa-1) .u+"-

numitorul unei fracpi au un divizor comurt

a~"nci i diferenta lor are aeela~i divizor. Exemplu: ~ au

divizor pe 5; diferenta 25-15=10 are i t>.a divizor pe 5. Calculllm diferenta 5l'+2-4t:-3=x-1;


pe x

~i

efectullru iarlli scllderea 5(4t:+3)-4(5l'+2)=2(h+15-2Ut--8=7 -x-1=M1 -x=M7 +1. Lullm de

exemplu x=14+1=15.

- 310-

eliminllm

415+3 ..,...
63 se Slot
. p l"fi
. 7
V en"fi1care: 'T77"""";;;
1 1dl pnn .
;,b+2 11

c) Se

d~ f(x)-== x3-x2+x-1 "'


X4+2r3-X2-2r

(x2+1)(x-1)

X4+3x3-X3+2r2-3.t2-2r

. c1) Pentru ce

x2+1
X3+3x2+2r

valori ale lui xe .Z, f(x) este un num:ir intreg? ~ Sa se a rate cA f(x) este periodicA
a~tat

Rezolvare. Pentru rezolvarea punctului c 1), s-a


seama dl pentru ca o fracJie

sa

procedeul. Pentru rezolvarea punctului ~' se line

fie periodica, numitorul fracJiei trebuie

numa~torul trebuie sa nu fie rtivizibil cu 3. In cazul de mai sus, avem

sa

fie 3 sau multiplu de 3, iac

2
x +1

x +1
f(x). Se
x(x2+:k+2) x(X+1)(x+2)
observll dl Ia numitor avem un produs de trei factori- numere consecutive-care tim dl este divizibil cu

3, iar x'l + 1 nu este divizibil cu 3, deci f(x) este periodidl.

d) Sa se stabileasca semnul functiei: f(x)=x-

x+2

Rezolvare. Aflllm radllcina numaratorului i pe cea a numitorului: x-3=0 -x=3; x+2=()....x=-2. Stu
diem semnul funcJiei de Ia numarator i al func1iei de Ia numitor i apoi pe eel at funcpei date.
X

....

- 2

-- - - - - - - - - -

x-3
x+2

----

f(x)

++++

I - --- -

+10

0 ++++

+++++++++++
- 0 ++++

Deci f(x)>O pentru n(-.-2) u(3;+10); f(x)<O pentru xe(-2,3) i f(x)=O pentru x=3.

Pentru o mai bunn intelegere a tabelului de variape a unei funcpi voi mai prezenta
un caz.
e) sn se rezolve inecuapa: (x+ 1). (x-2)~0.
Rezolvare. Se aldltuiele tabelul de mai jos:
X

-1

+10

x-2

-- --- 0 ++++++++++
- - - - - - - - - - 0+++++

(x+l)(x-2)

+++++ 0 - - - - 0 +++++

x+1

Pentru ca

_.,

sa avem (x+l)(x-2)1!:0

trebuie ca: xe(....ao;-1] v(2;+10).

In sropul orientlrii elevilorcu privire Ia rezolvarea unor ecuaJii a dlror necunoscute


stnt numere tntregi ronsider necesar sA prezint ctteva excmple.
Sn se rezolve in numere intregi ecuapile:
1) fuy+ 15x-4y=23.
Rezolvare. Se studiaza ecua1ia in sensul de a se obtine un produs de factori tn membrul I al ei:

- 3 11 -

6ty+lix-4y-10-13=0 ~+lix--4y-10=13 -3r(2y+5)-2(2y+5)=13-o(3x-2)(2y+5)=133x-2=13 i


2y+5=1 sau :k-2=1 i 2y+5=13 sau :k-2=-13 ~i 2y+5=-1 sau :k-2=-1 ~i 2y+5=-13. Din aceste
relalii se determina valorile lui x i y.

2) r+l+z 2=9.
Rezolvore .xl~~E[-3,3); xc{3;2;1}. Pentru x=2 avem 4+f+z2=9; f+z2=5; ;~s
""'}'E{ 2;t;O} i procedeul continua..

3) a2+j+2y+1=0.

Rezolvore Scriem +1=3-2; -zx2+f+2y+3=2~+~+y2 +2y+1+ 1+1-2x+2x=2 (am adaugat i scllzut


2x).
Deoarecef+2y+1=(y+1)2, ne orientam cum s1l descompunem i ceilalli termeni ca s1l putem obtine
patrate perfecte.
(x-1)2 +(Y+ 1)2 +(x+ 1)2 =2

0
1
1

+ 0
+ 1

+ 1
+ 0

=2 luam toate cazurile posibile.


=2
=2

4. sa se determine radacinile intregi ale ecuapei 2x+3y-3=0 in cazul cind XE[-3;6)


~i ye [-1;5].
3
Rezolvore 3y=3-2x; y- ~2x =1-::;. Pentru cay s1l fie numar tntreg trebuie ca x s1l fie multiplu de
3-xc{-3;0;3;6}.

5. Se dau ecuapile:
a) ~-xy+y=13; b) xy-4x-3y+ll=O; c) -15r+ llxy-zY=ll, x ~i y numere intregi.
Sa se determine X ~i y.
Rezolvare. a)~-xy+y-1=12 -o(x-1)~-rx+1)-:y(x-1)=12; (x-1)~+x+1....,.)=12 -x-1=1 decix=2
1i x2+x+1....,.=12; x-1=3 deci x=4 i x2+x+1....,.=4. Se iau toli divizorii lui 12 i se obJin mai multe
solulii. b) Se scrie 11=12-1; ~-3y+12=1; x(y-4)-~)=1; (y-4)(x-3)=1 -x-3=1 deci, x=4 i
y-4=1 deci y=5 etc. c) Scriem 1lxy=5.ty+6ty -1~+5.ty+6xy-2y2=11; ix(Y-3x)+2y(3x-y)=11;
(Y-:k)(ix-2y)=ll -y-3x=l; ix-2y=ll. Se obtinex=-13, y=-38 etc.

6. sa se rezolve sistemele (xeZ, yEZ):


xy+x+y=ll

a) { x)r+y2x=30 ' b)

{x)r+xy2=30

.!. +.!. =~
X

Rezolvare. a) x+y=11-xy; xy(x+y)=30-xy(ll-xy)=30 -ll-xy=5; xy=6-x=2;y=3 sau x=3,y=2.


b) Scriem x:: =~ se l'nmullesc ecuaJiile

~i

sisteme ~i se obJin soluJiile: (1;5); (5;1); (2;3);


.

7. Se da funclJ.a:f(x)=

form a

Rezolvarc. ji(x)= 21'x+X k+2x+1


X k x ...x

- 312 -

(3;~).

2.1+ 1 +xk+2x+l
_xk+1

a) Sa se aduca f(x) Ia

obtinem (x+y)2 =25; x+y=5. Se formeaza mai multe

k +X+1

+.1 +X+ 1

; keN.

ireductibila .

~=

x k(2x+1)+2x+1 z (x k+1)(2x+l)- 2x+1


0

Xk(X+l)+X+l

(Xk+l)(X+1)

X+1

b) Pentru ce valori ale lui x, f(x) este num~ intreg?


2H1 X+1 X
X
Rezolvare. - - - - 1 + - -x=O; .f(x)=1.
X+1 X+1 X+1
X+1

c) Pentru ce valori ale lui x, f(x) este negativl?


Rezolvare.

....

JC
~+1

--- -------

x+l

- - - - - I

2X+1
X+l
f(x)=

- ~1

-1

+++++

+G

0 +++++

++++++++++

I ----

0+++++

~ este ireductibill1 dadl x<tO.

X+l
Dadl x este par,
pentru x impar.

~+ 1

este impar 11i de asemenea x+ 1 este impar fi fraclia nu se simplifidl. La fel i

PROBLEME D~E
1. Fief ~i g dot!! funcJii liniare. DeterminaJi funCJille ~i reprezentaji grafic tunc-

pile ~tiind dl:


1f(x+l) + g(x-1)=2x+14;
f(x+ 1)- 2g(x-1)=6t-18, xeR
Rezolvare. 4/(x+1)+2g(x-1)=4x+28 (am fnmultit prima relaLie cu 2);
f(x+ 1)-2g(x-1 )=~-18.
Deci 5f(x+1)=10r+10- f(x+1)=~+2i g(x-l)=-~+10.
Deoarece /(x) este funcpe de gradul I, ea se scrie: f(x)=ax+b deci .f(x+1)=a(x+1)+b=~+2;
ax+a+b=~+2, ax=~- a=2, a+b=2, b=O, decif(x)=~.
g(x-1)=-~+10; ax-a+b=-~+10; ax=-:zt; a=-2; -a+b=10; 2+b=10-b=8,decig(x)=-~+8.

2. Fie f(x)=

6x4+13x3+15x2-25x

, sa se arate dl nu exista xeZ pentru care f(x)eZ

2x4+4t3+4x2-10x
2
Rezolvare. Se obtine f(x)- (~-S)(x +Jr+S). Cum numlldltorul nu se tmparte Ia x-1 IIi nici Ia 2, ca f(x)
2(x-1)(x 2+3X+5)
sa se simplifice, ar trebui ca numlldltorul sa se impart! Ia x2+3x+S IIi se fmparte. Putem folosi direct
algoritmul lui Euclid rnsa este mai greoi.
Se obtine /(x)=

~=~

3+ ~_

2 - 2x-2=1- ~=3 deci x=~; 2x-2=-1

- 2x=1 deci

x-~

3. Pentru ce valori ale lui m , funcJia f(x)=(m-2)x+m este cresdltoare, descresdltoare, constanta?
Rezolvare..

m- 2>0- m>2; f(x) este crescatoare pe ntru m E (2;+tD);


m-2<0 - m<2, [(x) esr.e descrescatoare p e ntru m e (--;2);
m- 2=0 - m=2, f(x) este constant!!.

- 313-

4. Suma tuturor muchiilor unui paralelipiped drept este 48 m, iar diagonala este

5.fi m

. Sll se afle aria totalll a paralelipipedului.

Rewlvare.
4r+4y+4z=48,

2
{ 2 2 2 tt: M" 2 - x+y+z=12; (x+y+z) =x2+?+?+2(l)'+yz+zt)=144,xl+l+?=(5./2}x +Y +Z (->v2)
- 50+2(l)'+yz+zt)=144- 2(l)'+yz+Zt')=94 care este aria totala.

5. Fie P(x)=~-x2 +x-1, sa se scrie trei polinoamecare il divid in afara de eel dat.
Rewlvare.

x2+l=x2+1+~-2r=(x+1)2P(x)= (x-1)~+t-.f2K) ~+1+J2X}.

x2(x-l)+x-t={x2+1)(x-l);

6. DescompuneJi in factori: a) 1&9 +.!.


4

(J2X}

=~+1-Jir} ~+1+vrz;1.

~i b) ~+2x2(x~l)-1.

9
3,.3
3
6
3
Rewlvore. a) 1~9 +..!. ~ 64x' +1 .. ( 4r J +1 = (4r + 1 )( 1 ~ -4r +1 b)~+:zxl(x- 1)-1=~- t+:zxl(x- 1)=

'

=(x-l)(x2+x+ 1)+:al(x-1 )=(x-1 )~+x+ 1 +:al)=(x-l)(~+x+ 1).

7. DeterminaJi valorile lui m ~i n ~tiind ca polinoamele 5x1y+~-if+2xy ~i


-ry+3xy2+2xy+nx1y au a~i formll canonica .
Rezolvare. Comparll.m cele doua polinoame: Sxly+mx?-+2ty=-xly+3ty2 +ay+nly -

5x~+X~ztU 2y,
{ 3ty 2 +l)' 2 =ml)' 2

-~=~-

n=6;

.uy2=mx?- m=4.

8. Fief(x)= (4x+l)(2x -2x+l).


(2x-1 )(2x 2 -2x+l)
a) Pentru ce valori ale lui x, f(x) este numllr intreg?
b) Pentru ce valori ale lui x, f(x) este negativ ?
1
3
Rezolvare. a) 4r+ ..2+__, deci pentru x=2,f(x)=3 ~i pentru x=1,f(x)=5. b) Pentru XE
~1

~1

9. Sll se deduca rela)iile intre a

-2.;
2.).
4 2

~i b din egalitlltile: x +..!:. =y+.!. =a ~i xy=b.


X

Rezolvare. x2+1=ax -x2--ar+1=0, ?+t=ay-l-ay+1=0, decix=y ixly2=(ax-1)2 , b 2 =(ax-1)2;


2
b+1 y=b+1; b-.- (b+1) .
b=ax-1; ax=b+1; X=-;
a
a
a2
3
32
10. Se da fractia: f(x)- 4x . a) ArlltaJ.i ca ea se mai poate scrie sub forma
3
3

2-~.
X+l

x +(x+2)
b) Pentru ce valori ale luix,f(x) este num~ intreg? c) Pentru ce valori ale lui

x, f(x) este negativ?


4r 3 -32
Rezolvare. a) -::;----,;
x 3 +(X+2)J

- 314-

VII. PROBLEME DE GEOMEfRIE REZOLVATE

DA1E LA CONCURSURI
1. Fie triunghiuldreptunghicale dlrui catete Slnt b ~i c, iar in:UJimea h. a) sn se arate
dl: _...!._ =_!_ +~. b) sn se arate dl dadl triunghiul dat are un unghi de 15 atunci
h 2 b 2 c2

innlpmea dusn din unghiul drept pe

ipotenu~ este 2:.


4

din ipotenuz!l c) sn se calcu-

leze ra1a cercului inscris triunghiului ABC cunoscind ipotenuza ~i catetele. Dadl se
dl ipotenuza de 10 em ~i raza de 2 em sn se afle catetele.
c

c -r

c-r

F~g.

VD.l

2-b2
Rezolvare. a) Triunghiul fiind dreptunghic avem: c 2b2=(b2+c2)h2- h2= c
b2+C2

2
2
1
1
- _ =-!.,.+~~+__ b) Vezi figura Vll.l. AM fiind mediana rezutta
2
2
2
2
c"'b c b"' c b 2
h

b2+C2
m

h2

?b2

ca llAMC isoscel deci

m( ~C)=150- m( ~D)=3{f>deci AD=~ ..AM, dar AM=~ iJC -AD.~ BC. c) b2+c:2=
b+C-Q
2
=a - b+c=2T+a - r=

-z

Caz particular. BC=lOcm; r=2 em. x2+;=100 i x+y=l0+4. Dar xl+y2=(x+y)2-2ty; 196-2ty=

-too-xy=48 ~i cum x+y=l4, obtinem x=8,y=6.

- 315b-

2 TriunghiuiABC are masura unghinluicu virful in B dublul masurii unghiuluicu virful in C. a) at de mare poate fi masura unghiului C? b) sa se arate c! bisectoarea
unghiuluiB ~i mediatoarea laturii BC sint concurente in punctulD, ce apaqine laturii AC. c) Ce fel de triunghi este ABC, dac! (AD]=[DE)?(E este mijlocullui BC.)
A

L,--'-----.L..-----L-~

E
F~&-

Raolvare. a) Avem m(4A)+m(<t6)+m(<iC)=180,


dar prin ipoteza m( <W)=2m( <iC) atunci m( 4..4) +
+3m( <iC)-180", deci 3m( <iC)<l80" sau m( <iC)<60".
b) Triunghiul BDC flind isoscel rezulta cA mediatoarea
(fig Vll.2) bazeiBC trece prin vtrful D. Deci, bisectoarea
BD, mediatoarea ED i AC stnt concurente tn D.
c) Punctul D se aflll pe bisectoarea unghiului B.
Deoarece DE este distan)a lui D Ia latura BC i tn
plus avem condilia (DEJ(AD]rezulta ell DA.u4B. Deci
triunghiul ABC trebuie sll fie dreptunghic in A.

VIL2

3. Fie ABCD ( m( <tA) =m( <W) =9Q<'] un trapez dreptunghic cu baza mare AB
congruent! cu diagonala mic! AC ~i baza mic! DC congruent! cu inMJimea trapezului. a) Sa se arate c! perpendiculara inC pe BC este bisectoarea unghiuluiACD.
b) Fie L intersecpa bisectoarei unghiuluiACD cu AD. Sa se arate c! triunghiul BCL
es te isoscel.
Rezolvare. a) Construim CLJ.CB, avemm(-tBCL)-90".
Ducem CM.u4B (fig.VII.3). Figura AMCD este un plltrat ;
deci m( <iDeM ) -90". Triunghiul ABC este isoscel deoarece
(ABJ=[AC]

(prin

ipotezll).

Avem

m( 4.At )-45,

m(4ABC )'"'67"30, m(<iMCB )90"- m(<iMBC )90"- 67"30'-22"30'. Din m(<iCt )+m(<iC2 )+m(<tC3 ) - 9fP,
deducem ell m( <iC3 )20"30', iar din m( <tC2 ) +
+ m( <iC3 ) + m( <tC4 )90", deducem cl m( <tC4 )22"30'.
Fag. VIL3

Rezultll ell m( <iC3 )"'m( <tC4 ).

4. Fie ABCD un trapez (AB baza mare, DC baza mic!,) avind AB=lO em.
BC=CD=3,75 em, AD=5 em. Fie E ~iF respectiv picioarele inalpmilor duse din D
~i C. Se prelungesc laturile neparalele, notind cu I intersecJia lor. Sa se arate cl AD

~i BC sint perpendiculare, c!

AD= CF
BC BF

~i dl DE2 =AE-BF.

Rezolvare. Ducem din D o paralelll Ia CB i notam cu G intersec)ia ei cu AB; oblinem rombul BCDG
(fig Vll.4) deci DG=3,7S em, GB= 3,75 em i AG=6,25 em. Triunghiul ADG fiind dreptunghic, conform

- 316-

Fag. VD.4

Fag. VD.S

reciprocei teoremei lui Pitagora, rezultJ cll ADl.DG; dar

DGIIBC,

prin construcJie. Avem ADJJC.

Triunghiurile BCF ~i DAE sfnt asemenca, deoarece stnt dreptunghice i au m( <i.BCF )m( 4.DAE ) (ca
unghiuri eu laturile perpendiculare: BCJ.AD, CFJ.AE). RezullA
seama cll (CF)=[DE], avem DE2 =AEBF. Consider1nd

~-~-;. Lutnd ~-; i tinfnd

~-;

ti tnlocuind DE=CF, ob&inem

BC BF
. AD CF
"AJ)'C CF; dect BE"' BF.

5. Se consider:! piramida regulat:l VABC avtnd (AB]=[BC]=[CA]=a ~i [VA]=


=[1111]=[VC]=b, (b>a). Se noteazA cuP proiecJia virfuluiA pe muchia J/11. Sa se calculeze: a) aria triunghiului PAC; b) volumul tetraedului PAVC.
Rezolvare. a) Triunghiurile isoscele VAB i VBC stnt congruente (fig.VII.5). De aceea CPJ.BV; (CPJ
=[APJ. Rezultl cll muchia VB este perpendieulara pe planul APC. Fie VII tnllltimea triunghiului VAB, gll

sim VH=J(VA)2 -(AH)

~I'll

APAB

iJ

= .;J3b-a 2

2
b -

b 2-

. Scriind aria triunghiului VAB tn doull moduli diferite deducem:

. F;e PQ lnlll);mca lriungldulu; ;"""") PAG. Obl;nem' PQ-JAP -AQ

i deci Aria

2-

APAC-~, ACPQ=..;; {v,2-a 2 .

b) Deoarece VB.L(APC), segmentuli-P este fnllltime fn piramida PAVC. G.!lsim

PV= V
./AV2 -AP 2

=1b ~-a

2( 3

2)

"i
deci vol (PAVf"=
__!_a
1b 2-a. y.f3b 2 -a 2
v
~,
~
b

6. Se da AA.BC cu aria 96 cm2. Laturile sale sint


proporJionale cu 3, 4, 5. Fie N mijlocullaturii AC ~i
MN.!.BC, NeAC. Se cer: a) laturile AA.BC; b) raza
cercurilor inscris ~i circumscris triunghiuluiABC;
c) volumul piramidei VABC, ~tiind c:1 m( <(J/11C)= 1200
~i muchiile [VA]=[VB]=[VC].
Rezolvare. a) Aria AABC=96 cm2, aria AABM=aria AAMC
(fig. VI1.6). Aria A.MNC este de 4 ori mai mic.ll decit aria AABC(s--a
miqorat baza de doull ori, deei aria AMNC este de 4 ori mai micll)
96:4=24cm 2. Dar cum laturile AABC sint proportionate cu 3,4,5 - dllaturile lui sfnt 4 3=12cm; 4 4=16 em; 4 5=20 em.

Fag. \'116

- 317-

2 31-2
2 96cm
BC
.
.
7. x
z4cm, R=-=100cm;. c) .iniC este 1soscel cuounghiul de 1200 ,x-- -=-=1~
48
2
4
4
=>3x2=4~= 400 =>X=
~JIM=
deci volumul piramidei este
3
3
3
v
961o.f3 1 961o.f3 3
VABC =
3
3- 9 em .

b) r

20./3

to.ff

7. Fie piramida VABC cu baza triunghiuldreptunghicABC [m( <U.)=90), in care unghiul m( 4B) =2m( 4 C). Bisectoarea unghiului B intersectea:zll pe AC in punctul D,
DEJJJC, EeBC, BC=2a. Sn se afle aria lateraH1 ~i volumul piramidei VABC, ~tiind
dl [VA] = [J121] = [Vq ~i VB=2a.

a
a
Rezolvare.

F~g.

VIL7

ABDC isoscel, DE.tBC, dar D este pe bisectoarea BD-(DE):[AD);

m(<L4)=90,

m( 4:C)=30; m( 4:8)=60 (fig.VII.7). ~tim~ [VAJ=[ni)!!(VC], [AEJ=[EC]=[BEJ=R (raza cercului circumscris MBC;(E este mijlocul lui BC). DEJ.BC fn .1 isoscel BDC - inJI.ltimea piramidei este VE=a{3.
Aria lateral:l ~i volumul se ana imediat

8. Se dn paralelipipedul dr"'ptunghic ABCD


A'B'C'D'. Daca perpendiculareledin B,D

~iA'

pe

diagonalaAC' sint concurente in UeAC', ;ttunci


paralelipipeduleste un cub.
Rezolvare. In triunghiurile dreptunghice: ABC', AA 'C
ADC

avem

respectiv

(fig.VII.8)

~i

AB 2 =A UAC';

A'A2 =AUAC' ~iAD2 =AUAC'- ~ (AB):[A'AJ=[A.DJ.


Fig. Vll.8

9. Un paralelipiped are toate muchiile egale cu a


de 60. sn se calculeze volumul paralelipipedului.

- 318-

~i

toate fetele romburi cu un unghi

Rezolvare. AA 'B'B romb cu 60 (fig.VII.9); A 'AB


triunghi echilateral. b. A 'AB fiind echilateral,
A 'N =i'nll.ltime= a ..[3

A02-0N2=

m(<WAN)=30,
2

=*' 12r

4N=!!.., A0=2x ~i NO=x,


2

~;

.u2-~= ~"'*'

a
a
a../3
=a 2..X 2=-;
X=--A0=2x=--;
12

'};/3

A'A 2 -A02 =A'0 2 = a 2 -3a =6a


9
9

1L

=*'A'O=~.
3

a3.[I 3
V= a2../3. _a/6
_=.,-cm.
3
2

Fig.VII.9

10. Sll se arate cll suma distanJelor

ori~ui

punct

interior

Ia fetele tetr<i edrului

regulat VABC este constantll.


Rezolvare. In cazul unui triunghi echilateral ABC suma distantelor dimr-l!Jl puncl luat in interiorul
triunghiului la laturile sale este constant!\:
Aria AABC=

B H th1

th2 th3

2 2 + 2 + 2 -+th=t(h1+h2+h3~=h 1 +hz+h 3 ,unde Beste baza triunghiului,

--"'

H inll.ltimea sa, t latura

~i

h 1, h 2, h 3 distantele de Ia punct Ia laturile triunghiului. In cazol nostru, volu

B -H Bh 1 Bh 2 Bh 3 Bh 4
mul tetraedului este: V=__,.- = - - t - + - + - , unde Beste aria bazei, H tnli.IJimea tetraedului iar
-'
3
3
3
3
h 1 , h 2, h 3 ~i h 4 distantele de Ia un punct de pe i'nll.llime Ia feJele tetraedului. BH=B(h 1+h 2 +h 3 +h 4)
deci suma distantelor h 1 +h 2 +h 3 +h 4 este constantll..

11. Fie Ox, Oy. Oz. trei semidrepte in spaliu astfel ca unghiurile dintre aceste
semidrepte sa fie de 60. a) Sll se arate ca una dintre semidrepte areca proiecjie un
segment pe bisectoarea celorlalte dou~ b) Fie A un punct pe Oz. Notind0A=a ~i cu
A' proiecfia lui A pe planul bazei, sll se calculeze AA '.
Rezolvare. a) Din A ducem perpen
dicularele AD ~i AE pe Ox ~i Oy.
(fig.VII.lO). Se fonneazll. doua triunghiuri dreptunghice congruente. Punctul A se proiecteaza pe bisectoarea

z
X

OA'. In ll.OA'D avem OD=!!.. II de2


terminll.m pe OA ': notam A'D=x, deci

2
4x2-x2= a =*'l2x2 ..0 2=*-X=_a_ .. a/3
4
6

2/3

Avem OA'
ll.OAA'

A'A 2

2 a..[f - a..[f b) In
6 - -3-

dreptunghic In A' avem


'
3a2
6a2
a2 deci

AA'=a/6.
3

9'

0
F.g. VILlO

- 319-

.
h" I 1 ~x . I
.
. f.
I .
b -c c -a a -b 0 este
12 D emonstra.Jl. ~~~
\.4 tnung 1u a e Ylflll a tun satls acre apa: - - + - - +-- =
a
b
c
isoscel.
Rezolvare. bc(c-b)+ac(o--c)+ab(b-a}=O :>c2(b-a)-c(b-a)(b+a)+ab(b-a)=O

.... (b-a)(c2-cb-

b-a=0 deci b=a sau

-ac+ab)=(b-a) . [c(c-b)-1l(c-b)]=(b-a)(c-b)(c-a)=O

.,... c-b=O deci C=b sau


c-a-0 deci c=a

13. Volumul unui trunchi de piramid:t


patrulatera regulat!\ este de 7 ori mai
mare decit volurnul unui paralelipiped
dreptunghiccu lungimea de 7 dm, l:tpmea
de
40 em ~i inMpntea de 0,3 m.
InMJimea trunchiului de pirarnid:t este de
4 dm, iar latura bazei mici este de 2,25 ori
mai mare decit inMpmea. S:t se afle: a)
volumul trunchiului; b) latura bazei marl;
c) aria lateral:t a trunchiului; d) la ce
distan)3 de planul bazei mari trebuie
fllcuta o secpune paralet:t cu bazele astfel
ca aria acestei sectiuni s:t fie 144 dm 2
Rezolvare. a) V=784dm 3;

~(t2 +81+/t2 81 )=
3

=588 dm3; t 2 +81 +9t=441; t2+9t-360=0,.._f_=

=15 dm (fig.VIl.ll); d) Fie VO"=y, O 'O=x, atunci


din

l1VO"M"-l1VO'M'

~i

l1VO'M'-l1VOM

.
y
9
. y+4-x 12
,.,
oblmem: - - = - ~~ --=-=>J~=1.u-3r
y+4-x 12
y+4
15
Sx=y+4. Deci x=2 ~i y=6.

~i

14. 0 prism!\ dreapta are baza un trapez dreptunghicABCD cu diagonala ACJ.BC;

BC= 10 em. Linia mijlocie MN a trapezului intersectea:zA diagonalele in P ~i Q,


PQ=4 em. In:tl)imea prismei este de lOcm. Sa
se calculeze volumul prismei.
Rezolvare.

MN= x;2y

(fig.VII.12);

PQ=MQ-MP=

X+y -L=~....: =4 decix=8. In ABC avem: C2 =100--64=

2 2 2 2
=36; C=6 em. In A.ABC dreplunghie, aplidlm teorema
36
inllltimii 62 =x:AE deci 36=8AE; AE=y= =4,5 em;
8
AB=4,5+x=l2,5 em. DC=4,5 em.
Volumul este:

- 320-

v .. <125+45) 6 10=510 em3:

15. Intr-un cere de raza R se inscrie un triunghi drepttunghicABC, m( <1.4)=90. Arcele AC ~i AB sint invers
proporJ:ionale cu numerele 1,(3) ~i 0,(6). Pe
3R
perpendiculara ridicatn in A se ia segmentul AV=-.
2
(fig. VII.13) . sn se afle: a) masura arcelor A C ~i AB;
b) aria !iVBC c) unghiuldintre planele VBC ~iABC.
Rewlvare.

1,(3)=1.~=1~;; 0,(6)"'~ Numerele inverse sint: ~ ~i

3 . x - y . x~y - 180" 80"


. -120o b) Ari "JIBC- 2R . VD .
2' 3-3"'9--9- '*x--60o ~y
a...
2
'
4 2 4
4

F~VIll3

(fig.VII.13); AD-R R.f3 =R/3. In AVAD, dreptunghic in A, aplicAm teorema lui Pitagora:

2R

VD=

3R)2{R.f3r
_
(TJ
_
2

3R

3'* W=60o.

h"

t:1
AV 2
=Ry3. Aria AVBC=R y3.
c) tg<W= AD= R.{f
= {f

-2-

16.0 prismn oblicn are ca baza un triunghiechilateralABC cuAB=4cm. Fata CBB'C'


este un romb cu un unghi de 60 ~i este perpendicular~ pe baza. Se cer volumul ~i
aria totaJn a prismei.
Rezolvare. AC'CB esle echilateral

~i

con-

gruent cu AABC (fig.VII.14). C'H2=1l..

q[;'H=2.f3 em.

v.. 16./3 2.f3=24


4

cm3.

\
\

Aria totala este formata din ariile a doua


triunghiuri echilaterate, doua poligoane de
arii egale i aria rombului dat. Aplicfnd
teorema celor trei perpendiculare obJinem:

C'H J.HG, HG J.AC*C'GJ.AC. Deci


GH2 =HC2-{]C2 ={IT .. em. lnlUtimea

2'/3

.p

\
\

\
\

tn AA'C'C este: C'G=J3+12=.ff5 em.

Ar-ia totalll =2(4{15)+2(4./3)+42/3 =


= 8/fS+8/3 +8/3=&/3(2+{5) cm2.

17. Fie OABC o piramidlt triunghiularn cu muchiile OA, OB, OC


perpendiculare doun cite doun ~i cu
F~VIL14
OA=30; 0B=40; OC=70.
Sa se determine distanja d de Ia vtrful 0 la planul ABC, O~(ABC) (fig.VII.l5,
pag.322).
Retolvare. Lullm ca baza AOAB i OC inallimea piramidei (1) V= 40 30 . 70. ~-A AABC d.
2

IHEIA 21

.>

- 321-

ca

triunghiul BCD este echilateral.

Rezolvare. In M 'AD (fig.Vll.l8) dreptunghic in A, aplicam te01-ema lui Pitagora, deciAD= a{f.
Triunghiurile AJJB ~i ADC sfnt tongruente !ii dreptunghice respectiv fn B ~i D, deci:

2
2
BD= JAD -AB a/2

~i

2
2
DC=JAD -AC =a/f. Deci ABDC esle echilaleral.

21. Fie ABCDA'B'C'D' un paralelipiped dreptunghic cu AB=9 em, AD=15 em


AA '=20 em. Se cere distan)a de Ia virful B' Ia diagonala AD'.

~i

,:. ~::r---'f2_2_ _ _ o
a

F~&-

Fag. VII.18

VIL19

Rezolvare. AA 'D'A dreptunghic, oblinem A 'D'2 +A 'A L.=AD'2 deci AD'=25 cm.(fig.YII.19).
hulltimea A 'Gin AAD'A' este A 'G=

15 20
=12 em. lar in t.GA 'B' dreplun~hic fn A' avem: B'G= 15 em.
25

22 Un paralelipiped drcptunghic are dimensiunile proporjionale cu numerele 2, 3,


5. ~tiind dl diagonala paralelipipedului este 2.[38 em,
paralelipipedului.

sa

se afle dimensiunile

x y z. x 2
z 2 x 2 +i+z 2 4. x 2 4
. y2 4
. z2 4
Rezolvare. -=-=- -=-=-=
- , -=--*X=4cm, -=-~-6cm, -=-~=10cm.
2 3 5 4 925
38
141
91
251

23. Se d:l un cub ABCDA 1B 1C 1D 1 cu muchia egal:t cu


a ~i se notea~ cu M mijlocullui DD1. Prin diagonala
AC ~i punctul M se duce un plan ce determinn in cub
seqiunea ACM. Se cere: a) aria secpunii ACM.
b) tangenta unghiului format de planulsecpunii ACM
cu planulABCD. c) DistanJa de Ia D Ia planul AC!rf.
Rezolvare. a) Avem MD l. P(ABCD), DO l.AC, deci
MO .J..AC (flg.VII.20). Din triunghiul MOD calcutam pe MO:
MO=

.a

2
+ 2a

=a/3 . Aria triunghiului


2

MAC este

a.fia.f3
2

2-

.2.2 ~ a 4V6 . b) AC este muchia diedrului dk:i

MO .LAC; DO .LAC. RezulCl cJ MODeste unghiul plan

1
corespunzator unghiului diedru. Prin urmare avem tt( <{MOD) - MD =-- =
DO

..fi

J2.c) Planul MAC esle perpen2

dicular pe planul MDO, deoarece conpne dreapta AC perpendiculara pe planul MOD. Deci distanta de
Ia D Ia planul MAC esre rnaJtimea triunghiului MDO,anume DE: DE-MD DO

MO

,..!. a.fi
._2_= a./6
2 a{f
6
.

- 323-

Vlll. EXERCfJll DE ALGEBRA REZOLVA1E PENTRU


OLIMPIADE

1. Determinaji numerele realex ~iy pentru care xl+y2+2a(-x-:Y+a)2:.0.


Rezolvare. Efectufnd calculele ~i gruptnd termenii obtinem:
(;J.-a)2+(y-a)2 ~ 0 cum (x-a)2 ~ 0 ti (y-a)2 ~ 0 at unci x=y=a.

2 sa se arate dl dadl a.b~. sint Iaturile unui triunghi atunci satisfac relapa:
a2b2+c4-b4-a2c2=0.
Rezolvare. 0 2b2-a2c2+(c2-b2)(c2+b2)=a2(b2-c2)+(c2-b2)(c2+b2)=0 12(b2-c2)-

-{b2-c2)(c2+b~=O ~b2-c2)(a2-c2-b2 )=0 ~2-c2-b2 =o ~2 =b 2 +c 2 deci rriunghiul este dreptun.


ghic sau din b2-c 2 =0 ~=c deci triunghiul este isoscel.

3. sa se rezolve in numere intregi ecuapa: a2+5xy+3j-21=0.


Rezolvare. z.r2+:hy+2xy+~=21,...2r(x+y)+3y(x+y)=21'* (2x+3y)(x+y)=21 =37=211.
. { 2x+3y=7;
{x+y1
.
Dec1
3y
nu convme.
X+Y= 3 . '* x=2,y=1. Cazul ~
.<.<;+ = 21

4. Se consider~ polinomul B(x)=x6-~-2x2 +3r-l; xeR ~i un polinomA(x) de gradul


100 care are suma coeficienjilor egala cu 50. sa se gllseasdl suma coeficienjilor
restului imparprii lui A(x) Ia B(x).
Rezolvare. A(x)=(x6-~-z.rl+:k-1) C(x)+R(x); A(l)=OC(1)+R(1)=0+R(1)=50.

5. Se dau expresiile:
1 =a2(x+l)+2(2blx+2b 2 +x)+2; E 2 =(ar+b)2-(x+2) 2, aeR, beR, xeR.
a) sa se arate dl nu exist~ nici un num=tr a sau b astfel ca 1 sa nu depinda de x.
b) Pentru ce numere a ~i b, 2 ;;;;:0 ~i pentru ce numerex, E 1 =0?
Rezolvare. a) E 1 =(a2+4b2 +2).r+a2+4b2 +2; se observa cA pen!ru once aER i bR,
a2+4b2 +Z..O, deci 1 depinde de x; b) E1 =(~+4b2 +2)(x+l),iar 1=0 pentru x+1=0, adicA pentru
~i b. E =[(a+l)r+b+2]{(a-l)r+b-2),
iar 2 =0 dacA (a+1)r+b+2=0 sau
2
(a-1)r+b-2=0 deci a=-1 i b=-2, iar .x(a-l)+(b-2) este adevllratll pen!ru oricex cfnd a=l ~i b=2.

x=-1 oricare ar fi a

6. sa se determine toate perechile de numere (x, y) tntregi care verifidi ecuapa:


xl-xy+j=x+y.
Rezolvare. Ecuatia poate fi scrisl: ;J.-xy+f-x..,.=O.

Se tnmult~re cu 2 ~i apoi se aduna

~i se scade cifra 2 ca s.ll obtinem o sumJ de plltra!e. Rezultll a2-ay+2l-a-2y+2=2


scris.ll: ;J.+;J.-ay+f+i-a-2y+1+1=2;
y-1 Z~i deci (x-y) 2, (x-1)2, (Y-1)2 N.

- 324-

(X-:)')2 +(x-1)2 +(y-1)2 =2.

care poate fi

Deoarece X, yEZ'*X-:)', X-1,

Din aceasta rezulta urmatoarele posibilitl&i:


(x--y)2 +(y-1)2 +(x-1)2 =2

1 +
1 +
0 +

1 +
0 +
1 +

0
1
1

Multimea solutiilor
(x,y)
(x,y)

=2
=2
=2

(0, 1)
(1, 0)
(0, 0)

(2, 1)
(1, 2)
(2, 2)

7. S~ se rezolve in mulJimea numerelor intregi ecuaJia:


:a2-+r+2y+l=O.
Rezolvare: z.tl +?+2y+3-2=0 *(x+1)2 +(x-1)2 +(v+l)2 =2. Rezultll urmatoarele posibilit!ti:
(x+ 1)2 +(x-1)2 +(v+ 1)2 =2

+ 1
+ 0
+ 1

0
1
1

+ 1
+ 1
+ 0

=2
=2
=2.

_1 +1- =_.
1
8. Sax se rezoIve "m numere "mtregt ecua~a:
2x

Rezolvare. 6y+4x=]ly; 4r<:kj;


x=3,y=4 ~i x=6,y=2.

3y

3y;...r.;y:;;-t~ ;___~~::hy =teo3r>6 *

x>2. Solu(iile sint:

9. S~ se g~seasdl r~dacinile intregi ale ecuapei x 4 +y4 +2=4ly.


Rezolvare. x 4 +y4 +2= 4ty se aduna ~ ~i se scade

z?y2

~i obtine:

x4-a1y2+y4+zx2Y~+2=0; ex2-?>2+2(.xy-1)2=o ~ ?-?=o ~i xy-1=0

"* (x.Y)E{(-1;-1),(1,1)}.

10. S~ se afle a,beZ astfel incit suma coeficienJilor polinomului

P(x)=a(I-b) (3x 2 -4l+ 1 -b(t-2r/-u(a-3x 2)k+2 +1 ~fie zero.


Rezolvare. P(1)=a(1-b) (-1(+ 1 -b(-1t-a( -1)k+2 +1=0. Dacl k este par obtinem:
-a(l-b)-b-a+1=0;
-2a+ab-b+1=0 *ab-2a-b+2-1=0 "* (a-l)(b-2)=1.
a-1= 1 * a=2, a=O; b-2= 1 * b=3, b=l. Dadl k este impar obtinem a=-2, b=1 ~i a=4, b=3.

11. Segmentele de lungimi a,b,c care satisfac relaJia:


I. a 2 +2(b2 +c2)=2a(b+c) pot fi laturile unui triunghi '!
II. Dar cele ce sati.sfac relapa: 2a 2 +b2 +c2 =2a(b+c)?
Rezolvare. I. ~+b 2 +b2 +c2 +c2-2ab-2ac=O, adunam ~i sdldem 2bc ~i obtinem
(a2+b2+c 2-2ab-2ac+2bc)+(b2+c2-2bc)=O *(a-b-<)2 +(b-c)2 =o ...a-lr.c=O =*~J=b+c ~i
b-c=O deci b=c. Ca segmentele sa fie laturile unui triunnbi trebuie ca a<b+c deci I contrazice.
II. a2 +b2 +a2 +c 2-2ab-2ac=O *(a2 +b2- 2ab)+(a2 +c2-2ac)=O *(a-b)2 +(a-c)2 =o =*IJ-b=O; a=b
~i

a-c=O

a=c deci triunghiul este echilateral.

12 Fie a,b,c numere reale pozitive, diferite dollil cite doua.. Demonstrap dl dadl
a-b= b-e b-e= c-a
ab '
ac

..-.j

"~

c-a= a-b atunci a=b=c, a 2b 2c2 =1.


ab

- 32.5 -

RezolJ-Yln. (b-c){c-a) {a-b) =(a-b)(b-c)(c-a);

a2b2c2
2
2
a b c2(a-b)(b-c)(c-a)=(b-c)(c-a)(a-b) ... a2b 2c2 =1.

13. s~ se arate dl: (a 2 +bjc+(b2 +c2 )a+(c2 +a 2 )b0!:6abc.


Rezolvare.

~~ 2; ~~ 2 ~

dar

c:
2

~ 2 ~i inegalitatea este verificatll. Se poate utiliza ~i relatia i+~ ~ 2.

14. s~ se arate dl: (a+b)(b+c)(c+a)O!: 8abc.


Rezolvare. Expresia devine: abc+ac2 +b2c+bc 2 +a2b+a2c+ab2 +abc ~Babe. Prin imp~rtire cu
.
a b c a b c >8 d
. ~" a b >
1+1+7i+a+a+c+c+babc se 0 btme
, eoarece ~tim .... 7i+a- 2.

15. Dadl a+b=2s~ se arate d1 a2 +b2 >2.


Rezolvare. a2+b2=(a+b)2-2ab; 4-2ab>2 adicll2--(lb>l; -ab>-1; ab<1. Dad! din 4 sdldem
2ab<2 obtinem un numar mai mare ca 2

16.. Se consider~ expresia

ra1ional~:

f(x)=

x4+y4

_:zrM +(x+y)4

x2-x4+y2+xy

a) sa se adudl f(x, y) la forma cea mai simpi:L b)

S~

se arate d1 f(x, y) ~ 0.

Rezolvare. a)r4 +i+(x+y) 4- 2x8=(x2 +y2)2- a:ly2+(x+y)4- :a8=[(x+y)2- 2ry]2- a:ly2+

+(x+y)4-:zr8=(x+yl-4.ty(x+y)2+4l). 2_ z.x+(x+y)4- -a.8=2(x+y)4- 4t)(Y+y)2+W- a8=2[(x+y)4


-2ty(x+y)2 +xJ-:zx8=2[(x+y)2-xy] 2-a8.

j(x, )')= 2{(.t+.Y)2-xy-x4){(x+y)2-xy+x4) = 2(x2+2ty+y2-xy-x4)(x2+2xy+y2-xy+x4) =2(x4+~+y2+X1).


x2-X4+Y2+xy

b)

CUmf(xaY)=2{~+xy+}+x4)=~ (~J +~+l]

(x2-X4+Y2+xy)

+2x4 atuncif(x,y) Openlru oricexa)'t:R,deoareceavem

a 4 > 0 ~i 2} > 0,

iar in paranft:Za dreapta notind ~zt obtinem un trinom de gradul doi fn t, avind
y
discriminantul negativ (deci in aces! caz trinomul este strict pozitiv, deoarece pastreaza semnul coeficientu
lui lui t 2 .)

17. Folosindu-se diagrama funqiei, sa se determine


definite pe mulpmea (1,2) cu valori in (3,5).

num~ul

tuturor funCJ:iilor
R.4.

3x-Lt dadl x< -1


18. Fie funcpaf: R- R definim astfel:J(x)=
-7 dadl -lg<3
l -3x+2 dadl x<'!3
5:\ se determinef(-2); /(-1); /(2);/(4).
R.f(--2)=-10; f(-1)=/(

- 326-

~)=-7;

{(4)=-10.

19. Fie funcpa f: Z...{0,1,2,3,4,5} definit"a astfel: f(x) este restul


s~ se determine f( -12), /(-9), /(3), /(9), /(272).

imp~rtirii

lui x la 6.

Rezolvare. ~tim ca D=IC+r. Pentru numerele x ~j 6 exista pEZastfel incit x=6p+[(x) ~i


0<f(x)<6. De aici pentru x=-12, se obline p=-2 ~i deci[(-12)=0, pentru x=-9, avem -9=6(-2)+3
deci f(-9)=3. La fel oblinem {(3)=(9)=3 ~i {(272)=2.

20. Exista un num~ 1ntregm astfel indts~ ex.iste funcpaf: A={l,2,3}-+ B={1,2,3}
definim dup~ formulaf(x)=x2 +m?
Rezolvare. Presupunem ca exista o astfel de functie, atunci /(1)=1 +m; f(2)=4+m;
f(3)=9+m . Daca f(1)=1.,.. m=O; in acest caz/(2)=4 ~i [(3)=9, dar 4 ~i 9 nu apaf1in multimii B. Daca
[(1)=2 .,..1+m=2; m=1; in acest caz/(2)=5 ~i/(3)=10, dar 5 ~i 10 nu apaf1in multimii B. Considennd
i cazul/(1)=3.,.. l+m =3; m=2,[(2)=6 ~i [(3)=11. Deci nu exista un numar intreg m care sa indeplineascll conditiile cerute.

21. Se da f(x)=(x 2 +2x+2)2-x. a) sa se arate

ca oricare ar fixeR, f(x) este pozitiv.t.


b)- sa se scrie f(x) ca prod us de factori tara a utiliza radicalul. c) Pentru ce valori ale
lui xeR, f(x)=O?
Rezolvare.[~t).=cl-+x+x+ 1 + 1) 2-x=(-~+x+ 1 +x+1)2-x=(xl+x+ 1)2 +2(x2+x+ 1)(x+ 1)+
2
(x+1) -x=(xl+x+l)(?+lc+4). Pentru ca f(x) sa fie zero .,...x2+x+ 1 =0 sau x2+3r ... 4 =0.
Dar nici una din ecuatiile obtinute nu are solutii in multimea numerelor reate.,.. f(x) nu poate fi zero.
Cum .x2+x+ 1 >0 ~i x2+3r+4>0, (V}uR.,.. f(x)>O.

22. S~ se determine leg~tura dintre radacinile ecuapilor a.r2 +bx+c=O~i cx2 +bx+a=O.
-b
,
, -b
c
, , a
, , c a
Rezo1VOTe. X1 +Xz=-; X 1 +X 2=-; X1X2'=-; X 1X 2=-; X1X2+X 1X z=-+_ > 2.

23. Fara a rezolva ecuapa sa se gaseasca suma


ecuapei: (x2 +2x)2-S(x2 +a)+3=0.

p~tratelor

a c

radacinilor

Rezolvare. Se noteaza x2+2x=y (1) ~i se obtine ?-5y+3=0, care.are doull radacini


Y1=

5+.;13 2

1y2=

5-.;13
2

lnloc~ind in ecuatia (1) valoarea lui y 1, obtinem: xl+a-

Inlocuind in ecuatia (1) valoarea lui y2 ob,inem: x2+2t-

+1[3' =0.,.. 2t2+4x-(5+1f3)=0.

-/f3
.. . o .,..

2: 2 +4x-5+/13=-0 .

- 327-

24. S~ se determine w.uJV.mile A ~i B ~i numerele reale p ~i q ~tiind di:


A= {xeR/ x 2 +x+p=O}; B={xeR/ x 2 +qx-4=0} ~i AuB={-2,-1,1,4}.
Rezolvare. x 1 +x2 =-1; x 1xz=p. Din x 1 +x2 =-1 rezuiHI ell x 1 =-2 ~i ~=1 iar p=x1x 2 =-2.
Referindu-ne Ia multimea B avem: x' 1+x'2=-q ~~ x1x2=-4 .,.. x'1 =-l ~~ x'2 =4 atunci
x'1 +x'2 =3=-q "* q=-3. Deci A={-2,1} ~i B={-1,4}.

25. Arlltap dl oricare ar fi numerele reale m, n i p cu m ~n ecuapa


(m-n~+2(n-p}x+p-m=O are soluJii reate. Ce se intimpt:ldadl m=n?
Rezolvare.

fl =(n- p)2- (m- n)(p- m)=n2- 2np+p2- mp+m2+np- mn

n 2-np+p 2-mp+m 2-nm>O,

,._

deoarece amplificlnd aceast! inegalitate cu 2 obtinem

n2+n2-2np+p2+p2-1mp+m2+m2-1nm=(n-p)2+(n-m)2+(p-m)2>0.

26. Dadi x ~i y satisfac relapa ax2 +2hxy+cy2=0, sa se determine :: (y~O).


ax2
xy cy2
x
.,
y
Rezolvare. -+2h""'!+---;1;"=0, notlim

y2

y..:;

-~z ~~

avem ecuatia az-+2hz+c=O.

Tl. Sa se determine valorile parametrului m astfel incit ecuapa x 2--6x+m =0 sa aiba


doua ractacini reate dintre care una sa fie dublul celeilalte.
R. fl=36-4m=O; m=S.

28. sa se arate di

,fi+/3+/5 este iraponal.

Rezolvar". In triunghiul dreptunghicABC lulimAB=J2 ~iAC=.f3, atunci ipotenuza este

,(5.

Suma a douli numere iratlonale J2+{f este un numar irational.

1
1
29. sa se a rate c:I oricare ar fi numaTul tntreg n suma ..!:. +__ + --. se reprezinta
n n+1 n+2
printr-o fraqie periodidL
3(n+l)2-1
.
.
.
. Numttorul
este produsula tret numereconsecuuvecare
n n+l n+2 n(n+1)(n+2)
este divizibil cu 3 iar IWmaratorul nu este divizibil cu 3 rezulta ell fracpa este numar periodic mixt.
Rezolvare.

I
1
I
---=

30. Sa se determine numerele naturale x ~i y care verifidl relapa

x!--l'= 135.

Rezolvare. :?-y2 =S 27; (x+y)(x-y)=S 27 ,.x+y=21;x-y=S .. x=16;y=ll.


4

31. sa se afle ractacinile intregi ale ecuapei: x +l+2=4xy.


Rezolvare. x4 +y4--4ly+2=0. Se adunli

~i se scade 2l,.Z~i se Obline:

(x2-y2)2+2(.xy-1)2=o ,..x=1,y=1; x=-1, y=-1.

.
32 Sa se rezolve ecua1J.a:

~8x
~+2
=2.
X+2
18x
+

R.se noteaza y=

33. S~ se rezolve ecuapa: J97-x

- 328-

li"=5.

~&:

- ~. ,se o b"lme x= -2 .
X+2
17

Indica(ie. Notliln u= J97-x, v=

IX

~i obJinem u+v=5; u 4 +v4=-97. Da~

u4+v4=(u2+y2)2-2u2y2={(u+v)2-2uv]2-2u2y2 .,. 97=(25-2uv)2- 2u2vl.,. u2vl-so uv+264=0.


Se ana u i v apoi se determina X.
R.x1 =16; x2 =81.

34. S~ se afle restul ~i citul imp~tirii polinomului P(x)=x4-~+~-1 Ia polinomul


.x2-3x+2 fllra. a efectua imp~tirea.
Rezolvare. x2-3r+2=(x-2)(x-1). Se calculeaza: P(1) i se obJine rt:stul 2, iar pentru P(2)
se obJine restul19. Restul este de forma ax+b. Se obJine a+b=2 i 2a+b=19.,. a=17, b=-15. Deci
restul este 17x-15.

1
-a x+C, a<O, ~tiind ca cele
2
drepte sint perpendiculare in punctul de coordonate M(0,1).

35. sa se determine funcsiile f ~~ g, f(x) =ax+b ~i g(x) =


dou~

Rezolvare. 1) ax+b=f(x) trece prin punctul de coordonate (0,1) obJinem a 0+b=1 _,. b=l.

2)

!.y- x+C=g(z); O+C=l=* C=1, deoarece i a doua dreapta trece prin M(0,1). lnlocuim a=x in g(x)

~i obJinem (1

-;)a

+1 =g(a); a(a-1)=2 i cum a<O _,. a=-1. Decif(x)=-x+1

~i g(x)=x+l.

36. sa se determine num~ul a astfel ca polinomul P(x)=xZ0+x16 +x 12 +xB+x4 +a


sa fie divizibil cu Q(x)=~+x2 +x+ 1.
Rezolvare. ~+x2+x+1=(x+l)(x2+1);P(-1)==5-a~O, a=5.

37. Scriep. numerele naturale 13 ~~ 31 ca diferente de


generalizaJi pentru orice num~ impar.

p~trate

de numere naturale,

Rezolvare. (x-y)(x+y)=13 .,.x-y= 1} _,.2x=14.,.. x=1, y=6. x-y=13 i x+y=1 nu are solutii
X+Y"' 13
naturale. Se procedeaza similar ~i pentru 31. Pentru cazul general se Jine seama ca un numar este par iar
altul impar i unul este cu o unitate mai mic ca cellllalt.

38. Se ~tie ca x 2 -y2+2yz-z 2 =40 ~~ x-y+z=2.


a) S~ se ca}Culeze x+y-z. b) S~ se determine valoarea lui

X .

Rezolvare. ;J.-(y-z)2=40 =*(x-y+z)(x+y-z)""40 ; 2(x+y-z)=-40 _,. x+y-z=W, deci x=ll.

39. S~ se determine x i y numere intregi astfel incit x-y=48 ~~ x+y


2

-../XY"'18.
R.x=49,y=l.

40. Fi~ ~0Hnomul


P(X)=X2 +(X +2) 2 +(X+4) 2 + ... +(X+98) 2-[(X+1) 2 +(X+3) 2 + ... +(X+99) 2].
S~ se de:'-:~ine xeR. pentru care P(x)>O.
P..t7"'"ar-e. Grupind convenabil urmeaza:
P(x) = ~-(x.,..l )2] + [(x+ 2)2-{x+ 3)2 + ... + [(x+98)2-{x+99)2] = (x-x-1 )(x+x+ 1) + (x+ ~x-3)(x+ 2+x+

+3)+ ... +(x+!8-x- 99Xx+98+x+99)=-{2t+1+2t+5+2x+9+ ... +2x+197)=-50 a-{1+5+9+ ... +197)=


=-50(2x+99). Deci -50(2x+99)>0 _,.x<-

41. S~ se arate
intregi, Z.

_,.x( -,-.;)-

ca ecuapa .i3+r=x+y+ 1987 nu are soluJii in mulp.mea numerelor

- 329-

Rezolvare. Ecua1ia din enunt se mai poate scrie:


(x+y)(x2-.1}'+f}-(x+y)=1987- (x+y)(x2-.1)1+f-1)='=1987.
NotAm x+y=S ~i .1)1=P; atunci x'l+f=(x+y)2-ay,..s2-2P. Cu aces!ea, ecuatia devine:
S(S2-1.P-1)=1987,(1).
Deoarece x

~i

y sint numere intregi rezultll ca S

~i

P sint numerc intregi. Tinind seama ca 1 987 este

numar prim, din (1) rezulta urmatoarele cazuri:

s..1987

S=l
a) { 2

-3P-1=1987

b)

S=-1

{ s2 -3P-11

c) { 2

S=-1987

-3P-1--1987

d) { 2

-3P-1--1.

Din a) deducem P=- 1 ~87 care nu e numllir intreg, deci sistemul a) nu are solutii in multimea Z.
Din b) deducem 3P=S2-2; dar 5=1987=3662+1 adidl S=M3+l.Prin urmare:
p-

s 2-2

- --r"'

(M3+1)2-2 M3+1-2_M3-l

---r

42 Aflap numerele plltrate perfecte de forma 4n2-35, neN.


Rezolvare. Fie p 2 numarul natural cautat. Avem 4n 2-35=p 2, p,nN, de unde:
4n2"'1'2=35 - (2n-p)(2n+p)=l 57. Deoarece 2n"'1'<2n+p putem avea urmlltoarele doull cazuri:

2n-p=5
{ 2n-p= 1
{ 2n+p=1 sau 2n+p=35 , cu solutiile n=3,p=1 sau n=9,p=17. Deci numerele cautate sint 1 ~i 289.

43. Sll se rezolve in numere naturale ecuapa: 3?+2xy+3Y=664.


Rezolvare. Ecuatia data se mai poate scrie 2(x+y)2 +(x...,)2 =664.
NotAm: x+y=u ~i x...,=v; u,vN, (1). Urmeaza: 2u2+v2=664. Rezultll ca v=2v1, v1 EN adica ecuatia
devine: u2+2v12=nz.,.u=2u1, u1EN. Deci 2u 12+v12=166.,.v1=2vz. vrNadidlu12 +2vl=83. Dar. 0::!;u1 ~ 9,
iar pe de alta parte u este un numllr natural impar. Deci: u 1 d1,3,5,7,9}.,.. 2vlE{82,74,58,34,2} =>

vi

{41,37,29,17,1}. Dar singurul patrat este 1. Prin urmare deoarece v2EN, v2=1

~i u1 =9 implidl vl =2,

rezulta ca u=18 i v=4. Din relatia (1) urmeazll: x+y=l8, x-y=4, adica x=ll ~i y=7.
Dar ecualia data este siQtetrica in x ~i y prin urmare mai admite ~i solutia x=7 ~i y= 11.

44. DeterminaJi eel pupn trei numere rationale x, care nu sint intregi, pentru care

num~ul Vx-x 2

este rational

~i

arlltap dl exisUt oricit de multe numere rationale

x pentru care num~ul Jx-x 2 este rational.


~i

Rezolvare. Numerele rationale cautate !rebuie slli fie situate in intervalul (0,1), (deoarecex-hO)
nu trebuie slli fie intregi.

- 330-

1
1
1
De exemplu: x= _, x= -, x= -
2
5
10
Fie uQ+. Notam Jx-x 2 Etx

"* x-x2 ..t2.x 2 .... 1-x:tzx.,. x-_2_ .


1+t2

45. Numarul real a fiind ftxat, sll sc rczolve sistemul:


2r(y-a)=l
2y(z-a)=l
2z(u.:.a)=l
2u(x-a)=l .
Rezolvare. Eliminfnd din primele doull ecuatii necunoscutay
necunoscuta x obtinem sistemul:

~i

din ultimile doull ecuafii

2(z-a)- 2t =a

1 - 1 =0
2(x-a) ~

_ a+t2+a 2
Elimiqfnd din acest sislem necunoscnta z, obtinem ecuatia: a2-2ax-1=0 cu solutiile xl2

rz:;;r ~~.x=y=z=u= a-rz:;:r .

~~. .xz= a-./2+a2


'
. I n fimaI o b.
tmem soIutn..1e: x=y=z=u= a+Vt.;a2

46. Determina.Ji numerele intregi n astfel i:ncit numaJ"ul n 2 +9n + 14 sa fie plltratul
unui all numar intreg.
Re;;olvare. Fie h.Z astfel inert n2 +9n+I4=~q. 4n2 +36n+56.r=4k2 - (2h.+9J2~=25 - (2n+9-2k)(2n79+2k)=25. Dar divizorii intregi ai numarului 25 sint -1,-5,-25,1,5,25, deci distingem
mai multe cazuri:

. 2
2n+9-2k.. 1
{ 2n+9+2k25 -+ 4n+18-26 - n=2, (n +9n+14-36).
2n+9-2k:o-5
{ 2n+9+2k=-5

se trateazll analog !ii in final, obtinem n{-11;-7;-2;2}.

47. sa sc demonstreze

ca

. [lt+l] [lt+2]
-2- =6 nu are solulii intregi, unde [a]

ecuatia -2-

reprezintrl partea fntreagn a numarului real-a.


Rezolvare. Presupuncm ell x=aEZ

1) a='lf1,j'EZ Ecuatia devine: [ 6p;l H6p;

~teo

solutie a ecuaJiei. Deosebim doull cazuri:

}-613p+~]+{3p+1)=6- 3p+3p+l=6- 6p=5- p= ~

ceea ce contrazice ipoteza ell pEZ.


2) a=1p+l,pZ. Ecuatia devine:

- 331-

ipoleza dl pEZ Deci nici un numar intreg nu poale fi solu!ia ecuatiei.

48. Fie polinomulP(x)=x 15 +(m-1~-m cu meZ S~ se arate dl P(2) este divizibilcu

7 ~i sa se determine restul imp~tirii polinomului P(x) Ia (xl+x+ 1)2


Rezolvare. Observam dl 7=~-1. Atunci:
P(2)=23(23-1)(23 + 1)(26 + 1)+m(23-1)=(23-1)[23(23+ 1)(26 + 1)+m).
Pentru a glLsi restul impartirii polinomului Ia (x2+x+1)2, vom separa termenii din P(x) care contin acest

factor.Observllmdl(~-1)2 =(x-1)2(x2+x+1l DeciP(x)=x15_~+m(~-1)=~(~-1)(~+1)(x6+1)+

+m(~-1)=(~-1)~(~+1)(x6 +1)+m).

In parameza dreapta adaugam i scadem 4 ~i obtinem:


P(x)=~-1)(x" -1+.iJ-1+x .-1+~-1+m+4]. Termeniix1 2-1, .iJ-1, x6-1, ~-1 contin ca factor pe
12

~-1 deci i pe x2+x+1, deci P(x)=(~-1)2Q(x)+(m+4)(~+1). Deoarece gr~+1)~gr(x2+x+1)2


rezulta R(x)=(m+4)(~+1).

49. sa se determine numerele intregi x


x+y

x2+xy +y2

~i y,

prime intre ele, astfel incit fractia

sa fie echivalenm cu fraqia ~19

Rezolvare. Aratam mai intii dl fractia

x+y
~te ireductibilll.
x2.-xy+y2

Deoarece ~+xy+_?=x(x+y)+l=y(x+y)+xl,orice divizor allui x+y ~i xl+xy+f trebuie

~i pentru numerele

x2

i ; .
Dar singurul divizor comun al lui

.x2 ~i ;

este 1, deoarece x i y sint prime inlre ele. Deci numerele x+y

~i xl+xy+i sint prime intre ele, adidl fractia


Deoarece

~i

sa fie divizor

x+y
este ireductibilll.
X2+X}'+Y2

5
este ireductil;>illl rezultll dl fraqiile ~19
X.o(;+xy+y2

~i ~

sint echivalente dadl

~i

numai

19

sistem care are solutiile x=2, y=3 sau x=3, y=2.

50. DeterminaJi numerele intregim

~in

astfel incit:

1 1 1 2
m n mn 5

-+---=-

Rezolvare. Observam dl m ..o i n ..o, deci mEZ inEZ. Relatia din enunt este echivalenta
succesiv cu:
1 1 1 2
----=
m n mn 7:>

..

2mn=5m+5n-5 .. 1n.n-5n=5m-5 .. (2m-5)n=Sm-5.

Deoarece 2m-S ..o ~nlru orice mEZ (dadl 2m-S=O

.
5m-5 (
obtmem: n="ii7i=3'' 1).

- 332-

m= ~, ceea ce contazice faplul dl mZ)


2

5m-5

Din n~Z avem ~ ~Z ~ cum m~Z rezulta ca (2m-5) divide (5m-5), (2).
Dar 2 nu divide (2m-5), prin urmare (2m-5, 2)=1. Tinind seama de acest lucru, din (2) oblinem
succesiv: (2m-5) l2(5m-5) - (2m-5) I(Hm-10) - (2m-5) l5(2m-5) + 15, (3) .
Cum (2m-5) divide 5(2m-5), din (3) rezulta ca (2m-5) divide 15, deci 2m-5 { 15; 5; 3; 1} de
unde m~{-5; 0; 1; 2; 3; 4; 5; 10}. Dar mO, prin urmare m~{-5; 1; 2; 3; 4; 5; 10}. Pentru acestevalori ale
lui m aOam valorile corespunzatoare ale lui n din (1). Observam ca pentru m=1 rezulta n=O, ceea ce nu
convine. In final multimea soluliilor (m,n) va fi: {(-5;2),(2;-5),(3;10),(4;5),(5;4),(10;3)}.

17;

sa

se demonstreze dl: A=1n 3n+l+3n 7"+ 1 +7 21n este divizibil cu


B=Sn 7n+ 1 +1"5n+ 1 +1735n este divizibilcu 29.

51. Dadl

neN

RezQlvare. Avem succesiv:


A~1n 3n 3+3" 1" 7+7 (3 7'f=1" .3" 3+3'17" 7+7 .3n

1n=3" 7n(3+7+7)=

=3" 1" 17. Deci A se divide cu 17.

B=Sn .-,n 7+7" .sn 5+17 .-,n 5n=-,n 5n(1+5+l7)=1"5n 29. Rezulta caB se divide cu 29.

52 Sll se determine toate numerele naturale x, y, z pentru care xy+yz+.u=11.


(Presupunem x sy sz).
Rewlvare. sa observam ca daca 2~x :::y :::z, atunci xy+yz+zx ~ 4+4+4=12>lli deci nu avem
solutii. Prin urmare, eel putin unul din numere este 0 sau 1. "finind S<~ama de x :::y :5 z, avem cazurile:
a) Daca x=O atunciyz=ll, de unde oblinemy=1 ~l z=ll sau y=ll ~i z=1 (aceasta nu convine, deoarece
y>z), deci avem solutia x=O,y=1, z=ll .
b) Daca x=1, at unci 1 =x :::y :::z ~i ecuatia data este echivalenta cu yz+y+z=11. Avern subcazurile:
i) daca y=1 atunci z+z+1=11, de unde 2z=10 ~i z=5; rezulta soluJia x=1, y=1, z=5.
ii) daca y=2 at unci 2z+2+z= 11, de unde 3z=9, adidl z=3; rezulta soluJia x= 1, y=2, z=3.
iii) daca y ~ 3 rezulta z ~ 3 (deoarece z ~y); atunci yz+y+z ~ 9+3+3=15 >11 ~i deci nu avem solutii.
Prin urmare, soltiile (x, y, z) ale ecuatiei sfnt (0,1,11), (1,1,5), (1,2,3).

53. Sll se arate dl pentru orice neN, n a: 1, numllrul


A= ..!.n 2 (n+1) 2(n 2 +2n-1)+3

este natural, multiplude

3.

Rezolvare. a) N umarul A este natural deoarece numarul n(n + 1) reprezinta produsul a doua
numere naturale consecutive, prin urmare este un numar natural divizibil prin 2, iar patratul sau n 2(n + 1) 2
este un numar natural divizibil cu 4.
.
b) Aratam ca numarul natural A este multiplu de 3. F1e n=3k, k~N *A =M3+3=M3. Analog pentru

n=3k-1, kEN . Pentru n=3k+1, k~N. observam ca:


2n 2 +2n-1=2(3k+1)2+2(3k+1)-1=M3+3+2M3+2-1=M3, deciA este multiplu 3.

54. Sll se rezolve in numere intregi ecuapa: x(x+2)(x+4)(x+6)+9=y1.


Rewlvare. Grupind termenii in primul membru urmeaza:

{x(x+6)][(x+2)(x+4)]+9=.? sau ~+6x][(x2+6x)+8]+9=y2 sau (~+6x)2 +8(x2+6x)+16+(9-16)=i


adica cx2+6x+4) 2-7=y2 sau cx2+6x+4-y)(x2+6x+4+y)=7.
Deci rezolvarea problemei date se reduce Ia rezolvarea urmatoarelor sisteme:

SoluJiile sistemelor sint: (0,-3), (--6,-3), (0,3), (--6,3), (-2,3), (-4,3), (-2,-3), (-4,-3).

333-

55. Fie polinomul P(X)=X2 +40. sa se demonstreze dl dadl a,b~N, a>b, atunci eel
puJin unul din numerele P(a)+P(b), P(a)-P(b) estc diferit de 1 ~i nu este num:lr
prim.
Jndica{ie. P(a)+P(b)=a2 +b2+80, P(a)-P(b)=(a-b)(a+b) ~ 1.

56. Fie x, yeR astfel 1ncit: x+y=.?+y=.2+y5 =a.

Determina.Ji mulpmea tuturorvalorilor pe care le poate lua a.


Rezolvare. Conform enuntului avem: x+y=a; .2+r=a ~i ~+y5 =a, (1).
Dadly=-x din cele trei relatii oblinem a=O.
Ne propunem in continuare sa gasim numerele a ..o pentru care exista x i y verificind relatiile (1). Fie
x i y, .radacinile ecuatiei de gradul II: ?-az+p=O. Avem x+y=a; x?-+i=a2-'2p; .2+y3=a3-3ap;

x4+y4=a(.x3+?rt'(~+y2)=a4--4a2p+'lp2, deci ~+r=a5-5a3p+5ap2, (2).


Din relatiile .x3+?=a3-3ap

~i x-1 +y3=a rezulta a'3-3ap=a - p= a - 1 , (3), deoarece a ..o. Din

3
relalia (2) ~i ~+r=a re1.ultll a=a5-sa3p+5ap2 .. a4-sa2p+5p2 =1. Folosind relatia (3) obtinem

a 4-5a2 + s [ =1- a 4-sa2 +4=0 .. (a2-1) (a2-4)=0 .. ad-2,-1,1,2}.


In concluzie a

{-2,-1,0,1,2}.

57. Polinomul P(t) de gradul n (n ~ 2) imp:lrtit Ia polinoamele de gradul intii A(x)


~i B(x) d~ respectiv resturile r1 ~i r2. Se cere:
a) S~ se arate d1 dadl r1*r2 , atunci restul imp:lrtirii lui P(x) prin A(x)B(x) nu
poate fi o constanta.
b) Dadl A(x)=x+ 1, B(x)=2x-3, r 1 =2 ~i r2 =7, sa se g:tseasdl restul imp:lrtirii
de la punctul a).
Rezolvare. a) Polinoamele de gradul intii sint de forma
A(x)=mHn (m ..O), B(x)=px+y (p ..O).
Conform enuntului avem:
1P(x)=(mx+n)C1(x)+r1.

~cfnd x=-;*P(-~)=r1 ,

(1);

2 P(x)=(px+q)C2(x)+r2. Facind x=- ~ * P( -~)=r2, (2).


3. Presupunem prin absurd ell P(x) impJirtit prin A(x)B(x) da restul r=constant. Putem scrie :

P~)=(mx+n) (px+q)C(x)+r. Pentru x=Penlru x=-

!!..
p

.!!..
m

~i avfnd in vedere (1), obtinem r 1=r, (3).

i avfnd in vedere (2), ob(inem r2 =r, (4). Din (3) i (4) rezuha r 1=r2, contradicpe.

b) Conform ipotezei avem:


}

P(x)=(x+1)C1(x)+2 * P(-1)=2,

2. P(x)=(a-3)C2(x)+ 7

r(

"* ~ )=7.

Folosind rezullatul de Ia a) putem scrie: P(x)=(x+ 1)(a-3)C(x)+R(x), unde R(x)=ux+v (u ,.0) cllci
gr R(x) < gr (x+ 1)(a-3).

- 334-

Avem P(x)=(x+1)(2:t-3)C(x)+za+v. Pentru x=-1 sau x= ~ rezulta:

~+v=2, ~u+v=1. Deci

u=2, v=4 ~i R(x)=2x+4.

58. S:i se determine lungimile laturilor triungiului ABC

~tiind

d1 sint numere

1
m'tregr ~~ a= 16, cos A=- -
4

Rezolvare. Cu notaJiile obi~nuite, aplictnd teorema cosinusului avem:


a2 =b2 +c2- 2bc cos A .. 256=b2 +c 2 + be - 2b2 +2c2 +bc-512=0 (1).
Deoarece cos A <0, rezutta dl A este obtuz, deci A este ce~ mai mare unghi ~~ corespunzator, a va fi cea
mai mare Iatura. Sa presupunem b ~ c, deci 1::!: b ~ c <a= 16. Atunci 2b2 +2c 2 +bc?:. 5b 2 ~i folosind (1)
putem scrie echivalent 512?:. 5b2 de unde obJinem 1 ::!: b ::!: 10, (2).
Gindind egalitatea (1) ca o ecuape de gradul al doilea cu necunoscuta c, discriminantul acesteia va fi
11 =b2-4 2{2b2-512)=4 096-15b2. Deoarece c este intreg, trebuie ca 11 sa fie plltrat perfect. Tinind
seama ~i de (2), se observa lJ>r dl singurele valori convenabile ale lui b sint b 1=5, b 2 =8. Corespun.zlUor,
din (1) obJinem c1 =14, c 2 =12. Dadl vom considera b?:. c obJinem in mod simetric b 3 =14, b 4 =12, respectiv c 3 =5, c 4 =8. ~adar tripletele (a,b,c) cautate sint: (16,5,14); (16,8,12); (16,14,5);(16,12,8).

59. sa se rezolve in numere naturale ecuaJia: 1+x+x2 +x3

=r.

Rezolvare. In prealabil vom arata dl: ~ < 1+x+_x1+~~ (x+1)3, (V)uN, (1).
lntr-adevar, inegalitatea din dreapta esle evidenta. lnegalitatea din stinga este echivalenta cu _x1+x+ 1 >0,
( \f)X< N, -

r~
+

]' + (

'i

> 0, (\1) X N, ceeo re .,,e evident. Confonn (I) ovem c.ox' <

J' ' (x + 1)3, ded

numarul natural y3 fiind cuprins intre doua numere naturale consecutive ~i strict mai mare decit ~ rezulta
c:l r=(1+x)3 sau y=l+x. lnlocuind yin ecuaJia data obJinem ecua(ia ~+2x=O sau 2t:(x+1)=0
cu soluJiile x=O ~i x=-1 fN. Deci x=O

~i

y=l.

60. Fiind dat pe axa real:l punctulA(a), se cere sa se gaseasdl pe aceea~i ax:l punctul
B Ia distanp d (d>O) de punctulA.
Rezolvare. Atairid lui B coordonata necunoscut.'i x, problema revine Ia a rezolva ecualia:
adidl Ia a gasi multimea M = {x llx-a I =d}. Notlnd M 1 ={xI !x-a I=d, x?:. a} i
M 2 ={x!lx-al=d, x<a}, observam ~: M=M1uM2 i vom trece Ia aflarea muiJimilor M 1 ~i M 2.

lx-a I =d,

M 1 ={xllx-al =d, x?:.a}={x!x-a=d, x ?:.a}={x!x=d+a, x ?:.a};


Mz={xl!x-aj=d, x<a}={x!-x+a=d, x<a}={x=a-d, x<a}.
d+a >a, deci M1'" {d+a}

MulJimile M 1 i M 2 nu stnt vide, deoarece d>O},....


MulJimea M se obJine reunind M 1

~i

{ a-d <a, deci M2= {a-d}

M 2 . M=M 1uM2 ={a-d, a+d}. Problema are deci doua solutii:


B 1(a-d), B 2(a+d).

61. S:l se rezolve ecuapa: l2t-ll +21x+ll =3.


Rezolvare. Radacinile ecuaJiilor a-1=0, x+l=O sint

muiJimile soluJiilor ecuaJiei date in inteiValele:

(--~,-1},

( -1,~]

~~

-1. Notind cu M 1, M 2 , M 3

~i (~~~~~)

unneaza sa gasirn

- 335 -

M-.:M1uM2 uM3. Yom ordona calculelefu felul unnlhor:

X(--'~~,-1}

1-a+2(x+1)=3 .. =O,.ecuatie
verificata pentru orice XER. Dar

Ecuatia devine:
1-a+2(-x-1)=3 ..
.. -4x=4 - X=-1
cum -1 (--'~~,-1] '*
=>Ml ={-1}

deoarece ne gasim in cazul


vom avea: M 2

x(-1,~]

a-1+2(x+1)=3 .. -tt=2-

.. x= 1 cum
2

~ (( ~.ao)

M3=0

=( -1,~]nR=( -1,~]

In concluzie, M=M1 uM2 vM3={-1} u( -1,~]u01-1~l

62 sa se rezolve inecuapa: lx-11 + 12x-31 > 2.


R.ezolvare. Ecualiile x-1 =0

~i

a-3=0 ne conduc Ia considerarea intervalelor ( --111,1 ],

(1~]. (~ao) ~i a multimilor solutiilor inecuatiei date, situate rn aceste intervale.


Ordonam calculele ca in cazul precedent:

X(1~]

X(-41D,1)
lnecua1ia devine:
2
1-x+3-a>2 ... -3r>-2 .. x<3 ..

-u(--~~~.~}

..

x-1+3-a>2
.. -x>o .. x<O
.. X~(-41,0)
M =(--'~~,0)n

Ne gasim in cazulx(-41D,1).

~dar, M 1 =(--'~~,l]n ( -.~){-.~)

n(1.~]=0

X(~ao)
x-l+a-3>2
.. 3r>6 .. x>2
.. X(2,GO)
M3 =(2,ao)n

...

\
n (3 ,aoj=(2,ao)

M=Mt uM2uM3=(--111,~)u0 u(2,ao)=(--'~~,~) u(2,ao).

63. Sa se arate di lx2-4t+31 +lx2+x+21 ~3. pentruoricexeR


RezolvOTe. Se observa ca polinomul ~ +x+ 2 are A< 0, adicll pastreaza acel~i semn (semnul lui

"a'j deci x2+x+2 > 0, (V) xER adica lx2+x+21 =~+x+2.


lnecuatia devine deci lx2-4K+31 +x2+x+2 ~ 3 adicll lx2-4x+31 +x2+x-1~0.
"Reperele" sint radacinile lui x2-4x+3, adica 1 ~i 3.
Avem deci:

- 336-

~-2

xy - J7

2x2 -xy-y2= -4

Se obtine: x 1 =1,y1 =2 ~i x 2 =-1, y 2 =-2.

2x2-xy-y 2.. -4 .

R.x=2,y=2.

x 2+Y 2,.(x+y)2-2xy )
Indicarie:

*.?yl-ay=8; xy(xy-2)=8.
X+y=X)'

Pentru urm:ttoarele sisteme de ecuapi algebrice voi prezenta numai r:tspunsurile,


rezolvarea r:tminind pe seama elevului.
x 2 -xy-y=5
69. {
2x-3y=3.
1
R. (x, Y) { (2,9); ( -:;. :)} .

R. (x, y){(1,5);(5,1);(2,3);(3,2)} .

R. (x, y){(2,2)} .

R (x,y){(0,1);(1,0)}.

R. (i, y){(2,3);(-2,-3);(3,2);(-3,-2)}.

xy+x+y=7

76. {
xy-3(x+y)=-9 .

- 338-

R. (x, y){(3,1);(1,3)}.

IX. EXERCf)11

SI PROBLEME PROPUSE

IN VEDEREA PREGATIRII PEN1RU


OLIMPIADELE DE MA1EMATicA
l. Fie mulpmile:
M={x; y; z trei numere consecutive neprime, astfel ca xyz<990}.
N={a; b; c trei numere naturale consecutiveastfel ca abc=336}.
a) S~ se determineMnN. b) S~ se arate ca oricare ar fi a; !J; c trei numere naturale
consecutive, avem abc divizibil prin 6.
R.M={8;9;10};N={6;7;~};

2 Se da mulpmea A={a; blaeN; beN prime intre ele}. In ce caz a+b


prime intre ele?

a) MnN={8}.

~i

a-b sint

R.a=2K; b=2K+l; sau b=2K; a=2K+l.

.
3 Sa){ se arate ca f ractJa

+l

, xe N, este penoctteA

X3+3x2+2x

4.

S~

se determine mulpmea C ale carei elemente sint valorile lui xeZ pentru care

expresia

-8+~
x-+3

este un

num~ in Z

R.C={-1; 1; -2; -4; 5; -5; -7; -11}.

. f ractJa:
.
& -l2x+6 . S"'a se a fle mu1'
SF
. 1e
pmea:
2x 2 -7x+5

R.M={1,2,3,4,7}.

6. sa se arate ca daca xeN atunci expresia x(2r 2 +1) este divizibilri prin 3.
Jndicatie. Se substituie x pe rind cu K3; K3+1
multiplu de 3.

7. sa se arate ca daca x este un

num~r

~i

K3-1; unul din factorii expresiei devine

natural cu sot, atunci expresiile

1 = (x 2 +4)t ~i E 2 =x(x 2 -4) sint divizibile prin 8.


JndicaJie: x=2K, atunci:
E 1 =x(x2 +4)=2K(4K2 +4)=8K(K2 +1) = multiplu de 8;
E 2 =x(x 2 -4)=2K(4K2 -4)=8K(K2 -l)= multiplu de 8.

8. Daca x este un
divizibila prin 6.

num~

natural oarecare, expresia E=x(x+ 1)(2x+ 1) este totdeauna

Jndica{ie: x(x+ 1) este totdeauna divizibila cu 2. Numllrul x impartit Ia 3 poate da resturile 0,


1 sau 2, adidl x poate fi M3, M3+ 1 sau M3+2.
Vom avea:
dad! x=M3, E fiind ~i M2, este M6;
dadl x=M3+l atunci 2x+l=M3 ~i E=M6;
daca x=M3+2 atunci x+l=M3 i E=M6.

- 339-

9. Fiex un numlll" fara sot, xeZ sa se arate di E=x 2 -t este divizibil cu 8.


Jndica(ie. Un numar x rara sot este de forma 2K 1 deci avem x2=(2K1)2 o::::4K2 4K+1=
=4(K2K)+1=M8+1 ~i deci: E=x 2 -l=(MB+ 1) -1 =MS.

10. sa se determine muiJ:imea Male dlrei elemente sint valorile lui xeN, astfel ca
2

x +2r+B sa fie un numlll" natural.


X-+2

l n di cape.

2 +2.H8

X+2

=X+_.
X+2

R.M={O; 2; 6}.

11. Fie ABCD un trapez (AD ~i BC respectiv baza mare ~i baza midi). Paralela dusa
prin C Ia AB taie diagonala BD in M ~i paralela totla AB dusa prin D taie diagonala
AC inN. Sa se arate ca AB este medie geometridi a segmentelor CM ~i DN.
Jndica[ie. Fie 0 punctul de intersectie al diagonalelor. Se cunoa~te ca diagonalele unui trapez
se taie intr-un raport egal cu raportul bazelor lui. Se scriu relatiile din lrapezele ABCD, ABCM ~i ABND

~x OC OB
se pne seama .....: ?>T=-
0/1 OD

12 Sa se determine mulp.mea C ale dlrei elemente sint valorile lui xeZ astfel ca

x 2 +4x+9

- - - - sa f1e un numllr m Z
A

X+4

Jndica[re:

x 2 +4x+9
X+4

=X+-
X+4

R.C={-13; -7; -5; -3; -1; 5}.

13. Se d:l mulJ:imea A ale carei elemertte sint valorile lui

(x+l)(x+5) e Z

~i

xeZ

pentru

care

mulJ:imea B ale dlrei elemente sint valorile lui xeZ astfel ca

X+6
2x2-8x+6 eZ
X+4

lndica[ie:

S~

se determine AnB; A-B; AuB.

x 2 +fu:+5
X+6

=X+X+6

~~

2x -&t+6 = 2x+~.

X+4

x-4

R.A={-1; -5; -11;-7};


B={-2; 1; 2; 3; 5; 6; 7; lO};AnB={IP }; A-B=A.
S~

se determine mulpmea B ale dlrei elemente sint valorile lui xeZ perttru care
. (x+6)(x-12)
expres1a
eN.
x-6
R.B={-6; -3; -2; 0; 2; 3; 4; 5; 12; 14; 24; 30; 78}.
14.

15. Daca x este un numar impar sa se arate ca expresiaE=x 12 -x 8 -x 4 +1 este divizibilll


cu 512.
Jndica[ie. 512=29 ; E =x 8(x4 -1)-(x 4 -1)=(x 4 +1)(x2 +1 )(x 2+1 )(X+1)(X+1 )(x-1)(x-1) . Dadlx este

prin ipotez:I rara sol deci x

~i x 2 sint tot fara sot astfel cei 7 factori sint loti numere cu sot. Pe linga

aceasta, unul din factorii x+l ~i x-1 este divizibil cu 4=22 , dar ei figureaz:I de cite 2 ori.
9
E= multiplu de 2 =muttiplu de 512.

- 340-

16. Fie mulJ:imea M ale dlrei elemente sint trei numere consecutive x; y; zeN neprime, astfel dl x+y+z<28. ~ se determine elementele acestei mulJimi ~i sa se arate
dl expresia E= (x+y)(y+z)(z+X)+xyz in care x, y, z sint elementele multimii M este
X)'+)'Z+ZX
divizibil:i cu 3.
R.E=x+y+z, M={8; 9; 10}.
17. sa se determine mulJ:imea Gale dlrei elementex sint numere intregi (xeZ), astfel
5
x2+x-6
.. F
sa fie cuprinsa intre -1 ~i .
(x) =
ca valoarea fraq1e1:
(x 2 -x-2):(x+l)
R. G= {-3; -2; 0; 1}.

~i

beR-{0}.

19. Se da tetraedrul VABC cu baza un triunghiABC ale dlrui laturi sintAC<AB<BC.

Se cunoa~te dl AB+BC+AC=3(/3+/i +1) em ~i AB+AC=3(1+/i) em. Muchiile


[VA]=[VB]=[Vq ~i m(<t4VB)=9<f'; m(<!AVC)=6<f; m(<WVC)=120. a) sa se.
demonstreze d1 triunghiurile VBC ~j VAC sint echivalente. b) sa se afle aria
laterala ~i volumul tetraedrului.
2.
9.{3
2. V= _em
R. b) AI.= 9(/f +1) em,

20. sa se determine mulJimea A ale dlrei elemente sint valorile lui xeZ, astfel ca
. . F(x ) =
valoarea f ract1e1:

. 2.

. 'K mtre - 3
-lit + 1lx -6 sa1'1 fi1e cuprmsa
2
x -3x+2

~1

x-1)(x-2)(x-3)
.

Jndica{ie. F(x) = (
(x-1)(x-2)

R.A={3; 4}.

21. Fie a, b, c laturile unui triunghiABC. sa se calculeze volumul piramidei SABC


~tiind d1 <WSC=4CSA=<!ASB ~i au masurile de 9\P.
lndicatie: Fie SA=x; SB=y; SC=z, atunci V=xyz, tnsa x"'
6

z-

JbZ

/a2.b2-c2
2 2 .
+c -a , y=...:...---=-2
2

Ja2+c2-bz . - V(b2+c2-a2)(a2+b2-cZ)(a2+c2-b2)
.
,V2

22 Pe planul dreptunghiuluiABCD cu dimensiunile a{i ~i a/5 se rididk perpendicularele AN-

=ali ~i CM=3a/i. Fie 0

interseCJia diagonalelor dreptunghiului ABCD (dimensiunilein em).


a) sa se determine perimetrul triunghiuluiMNO.
b) Sa se afle volumul poliedruluiMNABCD.

.....

' \. ,..,
--~:

----~(q
f:l

',

lndica,;e. Vezi piramida eu virful in B i baza


AMNC din figura IX.1

- 341-

23. Se da fraq1a : F(x)=

x 2 +x-12
2

x -5x+6

a) Sa se determine mulpmea B ale dlrei elemePte sint valorile lui xeZ pentru care
valoarea lui F(x) este cuprinsa intre -2 ~i 5. b) Pentru ce valori ale lui xeZ erpresia
F(x) este negativrt? c) sa se determine m1tl].imea Ca'e direi elemente sint valorile lui
2
xeZ pentru care F(x) x- eZ d) Pentru

~e

valori ale lui x expresia F(x)_!!_ este


X+4

un numar intreg?

R.a)B={xZix(-m,O)u(;.~~~)};

b)-4<x<2; {3;-2; -1; 0;1};

c) x= MB-4; d) {-10 ---{); -3; -1; 0; 6}.

24. Baza piramidei SABCD esteundreptunghi ABCD cu lungimea de 16 em, Hltimea


BC=12 em ~i inlUpmea piramidei cade in centrul bazei. La mijlocul muchiei SB se ia
un punct M, iar pe mijloacele laturilor AB ~i BC punctele N, respectiv P.
m( ~NP)=60. sa se afle: a) Volumul solidului BNPM; b) volumul piramidei
SABCD.
R.a) V=4o{3 cm 3 ; b) V=640{3 cm 3 .

25. 0 piramidrt cu virful S areca baza triunghiuldreptunghicABC, m( <t4)=90, iar


inrupmea ei cade in A. Ipotenuza este de 25 em, o cateta este cu 5 em mai mare decit
cealaltrt ~i in::UJ.imca piramidei este egala cu suma catetelor. a) Sa se afle ariile lateralrt
~i totalrt ~i volumul piramidei. b) Dadi notl1m unghiul muchiei SB cu planul bazei cu
a ~i al muchiei CS cu planul bazei cuB, sa se demonstreze relapa: ctg a + ctg B= 1
R.a)A/=1 075 cm 2 ;At=l 225 cm 2 ; V= 1 1:0 cm 3 .

26. Sa se determine a ~i b astfel incit polinomulP(x)=x 4 +at 3 -x 2 +bx+3 impartit Ia

x-2 sa dea restul 3 ~i impartit cu x-1 sa dea tot restul 3.


R. a=-2; b=2.

Tl. Un cilindru cu inlllpmea de 10 em are baza inscrisa intr-un trapez isoscel al carui
perimetru este de 40 em, iar baza mica de 8 em. Pe axa cilindrului se ia un punct N
situat Ia di~.tanJa x de baza cilindrului ~i se scoale conul care are ca baza, baza
cilindrului ~i virful in N. 1) sa se exprime in funcJ.ie de x volumul corpului ramas
dupa scoaterea conului menponat. 2) sa se aldltuiascrt tabloul de variape al funcpei.
3) Sa se construiasc!i graficul acestei funcpi. (Se va lua 1 em pentru l01r em) 4) sa
se determinex astfel incit corpul ramas sa aiba un volum dat b cm3. 5) lntre ce limite
trebuie cuprins numarul b pentru ca problema sa fie posibiiii?
R 1) V=2401'--&u, X[0,10]. 5)

- 342-

O~x ~

10 se obtine

160r~b ~

2401r.

28. 1) sa se discute sistemul {

m~l ~
+

2
;;;

'. 2) sa se gaseasca solujia sistemului in

2x+3y=5m-2

cazul cind sistemul este compatibil ~i determinat. 3) Pentru ce valori ale lui m, x

~i

y reprezentind solu.Jia sistemului, radacinile sint invers proporJionale cu numerele 2


. 3 ?
~I 2 .
R. 1) m ..o ~i m ..l fractiile sa aiba sens, Pentru m'f'-2
sistemul este compatibil ~i detenninat. Pentru m=-2
sistemul este nedeterminal. 2) x=m-1; y=m; 3) m=4.

29. Se da paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'CD' in care AB=AD=a ~i


m( <tCAC')=45. La ce distan)a de A se gasesc proieCJ:iile onogonale ale punctelor
B, C; D pe diagonala AC ?
lndica(ie. Se observa triunghiurile ABC' ~i ACC'. Fie I proiectia lui B pe AC': AI= AB =~.

D ~i B fiind simetrice fn raport cu pfanul ACC', proiectia lui D pe AC' coincide cu /. Fie K proiec!ia lui
C peAC'; AK=a.

30.

~tiind

ca x+y=a

~i

xy=b, sa se calculeze in funcp.e de a

~i

b expresiile:

R. a) a 2 -2h; b) a 3 -3ab ; c) (a 2 -2b)2-2b2

31. Baza tetraedrului SABC este triunghiul ABC in care latura BC este egala cu
inlUpmea AD=a. a) La ce distansa de virful A trebuie sa se dudl o paralell'i MN la
BC, pentru ca aria trapezuluiMNCB sa fie de trei ori mai mare decit a;-ia triunghiului
AMN ? b) Fie SA inlllpmea tetraedrului=2a ~i m( <tASD)=a. Sa se arate ca
tga+ctga=2/f. c)

sa se determine volumul tetraedrului dat.


R. 03/3.

. 1'~()
. mu I.
32se da expresta:
x = 8(2x3-6r2+6r-4) , a) Sa se determme
11m.ea A
2

...:2x+2)(x-2)2

(2x
elemente slnt valorile lui xeZ pentru care f(x) este cuprinsl'i lntre -5
ce valori ale elementelor muiJimii,f(x) este un numru- intreg?

~i

' caret
- .

a~.e

9. b) Pentru

R. X( -ao,~)u(~ ,a~} M={-6; -2; 0; 1; 3; 4; 6; 10}.

33. Un paralelipiped dreptunghic are lnrupmea egala cu b ~i bazele ABCD (respectiv


A'B'C'D') patrate de latura a. Pe muchiileBB'~i DD' se iau segmentele BM, rcspcctiv
BN de lungime x. sa se srudieze forma seqiunii definit3' de plcmul AMN in
paralelipiped, in funqie de x.
lndicaJie. Pentru x! ~ seqiunea este un romb;

!:..

< x < b (penlagon), uaLA x=b sec;iunca

este un triunghi isoscel.

- 343-

34.

S~

se determine a

~i

b numere naturale

~tiind

ca: (l+a)(l-b)=10-2ab.
R. a=3; b=3.

35. sa se determine valoarea numeridi a expresiei:


y 2 -1+4x') 2 -4x1y 2
36.

S~

se determinex

~iy

~tiind ca x 2 =.!.
2

R.-1

(numere naturale) ~tiind ca: (2-x)(2+y)+3xy=12.


R.x=2; y=2; x=O; y=4.

o piramid~ p~tratidi regulat~ cu virful V ~i baza ABCD (VA= VB=


= VC= VD=a) ~i unghiurile de Ia virf ale fetelor laterale .au m~surile de 30. Se
consider~ Iinia ce porne~te din virful A ~i merge pe toate fetele laterale pin~ revine
in punctul A (traseul se compune din segmente de dreapta). Se noteazll cuB', C', D'
punctele unde linia traverseazll respectiv muchiile VB, VC, VD. a ) S~ se desfll~oare pe
un plan suprafata lateram a piramidei ~i sa se traseze pe ea linia parcursn.. b) Cind
este drumul acesta eel mai scurt ~i in acest caz s~ se afle lungimea lui? c) sa se afle
m~surile unghiurilorsub care linia trasam taie muchiile laterale.
37. Se

d~

R. b)

38.

S~

a{f; c) 120; 90; 60

se arate in ce condiJii produsul a 3 numere consecutive este divizibil cu 24?

Jndica[ie. Se tine seama d1 n(n+l)(n+2) este divizibil cu 6 ~i 2K(2K+1)(2K+2) se mai poate


scrie 4K(K+1)(2K+l);KN.
R. Primul numar sa fie de forma 2K.

39. S~ se g~seasca toate numerele naturalex pentru care num~ul x 4 +4 este prim.
Jndica(ie. Se va descompune expresia in <loi factori
gas~te d1 x= 1.

~i

se va pune conditia ca unul din factori

sa fie 1; se

40. Considermt. rotapa completll a unui triunghiABC in jurul tangentei m A la cerl:ui


circumscris. sa se exprime, aria corpului obJinut prin rotirea lui BC, cu ajutorul
laturilor a, b, c ale triunghiului.
/ndica/ie. Se obtine un trunchi de con. Ducind inallimea din A, se formeaza doua triunghiuri

asemenea cu triunghiurile formate de perpendicularele coborite din B


A C. Se

gas~te:

~i

C pe tangenta cu laturile AB

~i

Aria Iaterata tr. con= ZTS(b +c1; (S""aria AABC). Dadl m( Vl)=90, atunci aria

corpului descris de BC este a 2-. .

bC

41. Se considera polinomul cu coeficienJ:i intregi: P(x) = ax 2 +bx +C. sa se a rate ca dadl
pentru orice numllr intreg m, restul impllrtirii polinomului P(x) prin x-m este un
multiplu de 3, at unci numerele a, b, c se divid prin 3.

42 a) sa se arate ca expresia: E=xy(xy -9)+2(x 2 +y 2)+(x-y)(3xy-6) este divizibilll prin


4
4 oricare ar fi x ~i y numere intregi. b) Sa se simplifice fractia: E + . c) Sa se
y 2 +3y+2

arate ca

E+4
2

E+4
2

x -3t+2 y +3y+2

- 344-

este divizibilll prin 4. d) sa se verifice identitatea:

E +4
-(y +1)(y +2)
(x-1)(x-2)

x).t

lndicafie. Dupa desfacerea parantezelor se adauga ~i se scade 4; se obtine:


2 +3x1y+2y 2 -3xy 2 -9xy-6x+2r 2 +6y+4-4. Expresia se poate scrie: (x-l)(x-2)(y+l)(y+2)-4,

care este divizibila prin palru, fiindc.'l prima parte esle produs de cfle 2 numere consecutive, deci se divide
cu 4 Iii 4 este

~i

el divizibil prin el

tnsu~i.

R. b) (x-l)(x-2).

43. Sa se arate ca suma formam dintr-un numru- pozitiv oarecare (diferit de 1) i


inversul sau este mai mare declt 2.
44. sa se determine mulJimea A ale carei elemente sint valorile lui x pentru care
2

,( ) 2r +16.r-18 este un numm


Jot.
mtreg ~~ pozmv.
1 ,x =
0

x 2 +5x-6

lndica{ie. f(x)= 2(x+9)


X+6

2ul8 2x+12+6 = 2(x+6)+6 =2 +~.


X+6

X+6

X+6

X+6

R.A={-12; -5; -4; -3; 0}.


X

1+-1
2+-

45. Se da expresia : f(x)=

8(x-1)2 . ArataJi ca f(x); (xeN) este ireductibi1.

x
X4+4x2+1

JndicaJie. Se transforma mai intii termenii primei fraclii in produse de factori.

R.O.

47. Fie b aria bazei unei piran'lide, h in!lltimea ~i b' aria sectiunii fllcuta printr-un
plan paralel cu baza, Ia o distanj.a de vlrf egala cu o treime din inllltime. Sa se
demonstreze ca volumul piramidei se poate exprima astfel : V h (b + 3b')
4

R.I.

49. sa se rezolve sistemul de ecuaJii:


x'y+xy 2 =30,

1 1 5

{ -"+-=X

R.x=2;y=3;x==3;y=2;x=l;y=-6; x=-6; y=l.

50. sa se arate ca:

as +bs +2a4b+2ab4+a3b2+a2b3
(a+b)

> a 2b+ab 2 pentru a>O ~i b>O.

- 345-

51. Sa se demonstreze dl dadl a>O; b>O; c>O, atunci:


a) a 2 +b 2 +c 2 ~ ab+ac+bc:
b)

r::;:-

vuu

2ab

~ _;

a+b

c) ab(a+b) +bc(b+c)+ac(a+e)

_._. . Se 1mparte

b .
J.nUlcape.
cu a c ~ se

6abc.
.

~lte

a b
ca b+a

:!:.

52 lntr-un triunghi isosceiABC, (AB]=(AC], construimAD.LBC (DeBC)


(MeAC). Fie G mijloculluiDM; BMnAG={N}. sa se arate caAN.LBM.
seamli

~i

DM.!AC

Jndicafie. Fie P mijlocul lui MC. Se obscrva cele trei fnaltimi ale triunghiului ADP ~i se tine
mijlocic in triunghiul BMC.

ca DP II BM este linia

53. sa se demonstreze urmatoarea inegalitate a 2 -ab+b 2 > 0, cu condi}ia: a>O; b>O.


2

J.di
_a+b
n cafle.
_ ->b
a .

Sa se arate dl oricare ar fi xeR, f(x) este pozitiva.


Jndica(ie. Se efectueaza implirtirea ~i se obsetvli citul ~ implirtitorul.

55. Pe laturile AB ~i AC ale triughiului ABC se construiesc in exterior, patratele


ACDE ~i ABGF. Fie AN median:'! in triunghiul ABC (NeBC), NAnEF=M. Sa se
arate dt MN.lFE.
Jndica/ie. Fie A' simetricul punctului A in raport cu N. Se formeaza paralelogramul ABA 'C; se

stndiza triunghiurile AEF ~i A 'CA care sinl congntente; m( <WAC)+m( <il'A)=180.

56. Se da un patrat ABCD. Se construi~e pe latura BC ca baza, in interiorul


patratului, un triunghi isoscel OBC, avind masurile
M
unghiuriloregale de 15 (fig.IX.2). Sa se demonstreze dl
tri unghi ul OAD este echila teral.
Jndicafie. a) In triunghiul dreptunghic OMC, inaltimea

MN=x esle a patra parte din OC=4x. b) Se exprima in doua mo2


duli OM din care rezulta 1&2 - a =OM2 ... 4x ON; dar0N=4x-NC
4
2
2
2
Nc .. a -x ; reiese
OP= a.f3; rezultli ca triunghiul AOD
4
2

~i
Fig.IX.2

este echilateral.

57. sa se arate dl dadl exista rela{.iile: x 2 +y2 +z 2 =1 ; x+y+z:l, atuncixy+~+zr=O.

- 346-

58. Se dau doull cereuri de raze r 1 ~i r 2, unul din


ele avind centrul 0 pe celalalt cere. Tangenta
intr-un punet M, variabil pe cereul 0, taie al
doilea cere in p ~i Q. sa se demonstreze ca
2r1r 2 =0Q OP (fig. IX.3).
59. Dindu-se relapile: x 3 +y 3 +z 3 =1 ; X+Y+Z=l. sa
se arate ca exista egalitatea (1-x)(1-y)(l-z)=0.
Jndicarie. (x+y+z) 3 ,.x 3+y 3 +z 3+3(.x+y)(X+z)(y+z).
2

60. Daca a+b-c'"'u. atunci avem: c -a

F~&-IX.3

-b 2 :2ab

61. Intr-un tetraedru regulat SABC de muehie a _...~i virful S se face o seetiune
printr-un plan, ce trece prin A, P, Q (P ~i Q sint situate pe SC respeetiv SB) astfel
ineit SP=2PC ~i SQ=2QB. sa se afle aria seetiunii PAQ ~i volumul piramidei
ABCPQ eu virful in A.
2
a {3
2a 3_
{I em3 .
R. a) _
_ em 2 ; b) _
12

27

62 Fie piramida VABCD eu baza un trapez ABCD, (AD=BC=lO em ~i baza mare


AB=15 em). Biseetoarea unghiuluiA intersectea:zli diagonala BD in 0; V0=3 em
este perpendiculara pe planulABCD; B0=6 em. Sll se caleuleze perimetrul ~ VOD.
R.12 em.

63. Laturile unui triunghi dreptu~ghic slnt: a, b, c (a fiind ipotenuza, iar h in!Upmea
dusa din virful unghiului drept). Daca relalia a 2 - 4ah+h 2 ==0 sat is face un triunghi
dreptunghie, atunci ~i rela{ia b 4 -4b 3c+3b 2c 2 -4bc 3 +c 4 ==0 satisface triunghiul dat.
64. Intr-un triunghiABC seduce prinB
.
AC ,.. E
care ta1e pe
m .

sxa se arate ...x

\.4

~i

prin mijloetilO al medianeiAD o dreaprn

AE 1 . OE 1
EC == ~~ OB ==3'
2

65. sa se arate ca dadl a, b, c sint Jaturile unui triunghi oarecare at unci exista relatia:
4b 2c2-(b 2 +C 2 -a 2)2>0.

66. sa se diseute sistemul:

~+_Y_=l, a*l ~i a*-.!.


a-1 2a+l

4(x+y)==-12.
R. a ,o- 2 sistem compatibil

~i

detenninat; a=-2 sistemul este nedeterminat.

67. Se dll o prisma ce are ca bazll paralelogramul ABCD eu perimetr\11 de 30 em.


Bisectoarele unghiurilor eonseeutiveA ~i B ale paralelogramului se interse<.:tea71t in
M(MeDC). Se ~tie ca: lungimileMB ~i MA sint exprimate prin doua numere naturale.
Se mai ~tie ca muehia prismei drepte are lungimea de 3,6cm ~i este eongruenta eu

- 347-

76. Se da polinomulf(x, y)=9x 4 +12x2y+6y 2 -y 4 -1. Ce devine polinomulf(xJ') dadl


3x2+2y+y2;1.

R=O.

77. Se da un polinom P(x) a dlrui suma a coeficienjilor este 0 ~i un alt polinom de


gradul 1 000 a carui suma a coeficienjilor este 200. sa se afle suma coeficienjilor
restului impartirii polinomului de gradul 1 000 Ia P(x).
R200.

78. In triunghiul dreptunghicABC, m( <!A)=90, se ~tie ca BC=2AC. sa se arate ca


(sinB+cosB)2 6+/3
ctgC
2{3

~---=-....:.....---=COS

+Sin 8 .

79. Fiind data mul}imea M= {0; 2; 3; 4; 5; 6} ~i polinomulf(a,b)=a 4 -b 4 -4a 2b+2b 2 -1,


sa se arate ca dadl a-b=1, atunci valoarea numeri<:a a polinomului f(a,b)eM.
/ndica/ie. Se descompune f(a,b) intr-un produs de trei factori.

Rf(a,b)=O.

80. Intr-un triunghi dreptunghic ABC, notrun cu 0 mijlocul ipotenuzei BC.


m( <W) > m( <!C). Dreapta BC intersectea~ perpendiculara din A pe OA in D. Pe
dreapta BD luam segmentul [DE]=(AD] (D est~ situat intre E ~i B).
a) sa se determine masura unghiului CAE.
b) Sa se arate dl perpendiculara In A peAE este bisectoarea unghiului BAC.
R m(<:tCA)=135.

81. Fiind data egalitatea 3x+6y=95. Sa se arate dl nu exista soluJii in mulJimea


numerelor naturale care sa satisfadl egalitatea.
82. sa se determine mulJ:imile A ~i B care indeplinesc condiJ:iile: AuB={l, 2, 3, 5,
6, 7, 8, 9}, (B-A) (A-B)={(1,6); (1,8); (1,9); (5,6); (5,8); (5,9); (7,6); (7,8); (7,9)}.
lndicatie. 8-A={1,5,1} ; A-8={6,8,9}.

A-8={6,8,9} ,q.{6,8,9}cA
~i

3. Daca 2A

i daca

~i

~i

Daca 8-A={l,5,7} *{1,5,7}c 8

8 nu contin.e nici unul din aceste elemente.

21!8 ,q-2 A-B fats. Daca 2tEA

~i

28,q.2B-A .

sa

Da~

~i

EA.

Daca

cercetAin cui apartin 2

2A

~i

218,q.2A-B

21!8-A *2AnB. Se cerceteaza analog i pentru 3; 3AnB.


R.A={2, 3, 6, 8, 9}; 8={1, 2, 3, 5, 7}.

83. Daca a>O; b>O

~i

a+b=l, sa se arate ca

2
2
lndica/ie. (a-b) ?:. 0; (a-b) =(a+b)2 -4ab .

84. sa se arate
oricare ar fi x e R

ca

O~ab ~ ..!..
4

polinomul 1&4 +299-833-1&2-369 +27 23 +327 : 279 +23:?:.20

85. Un toe de forma circulara cu diametrul de 16m este impartit in 4 fi~ii de aceea~i
tatime. Pe cele doua fi~ii din mijloc s-au plantat pomi iar pe celelalte doua s-au
semanat flori. 1) Prin cuplarea celor doua fi~ii semanate cu flori s-ar obtine un teren

- 349-

de forma unui cere? (Justificap


teren.

r~spunsul.)

2)

se calculeze aria

fie~rei fi~ii

de

R. Doull fi~ii de cite 39,68 m2 . Doull fi~ii de cite 60,80 m2 .

X4+5X2+4
. d'~'l\
86. S~ se arate dl fractia f(x) --,--...,....---;
xe N , este per10
I\.4.

X +& + 11X+6

f(x)

sa

2
2
Jndica1ie. f(x)- (x +l)(x +4) din care se vede dl numitorul este un multiplu de lrei ~i. ca
(x+ l)(x+2)(x+3)
rie periodidl, trebuie ca numaratorul sa nu fie M3.

87. Aria totalrl a unui con este ega I~ cu aria lateral~ a unui cilindru a dlrui raza este ll1t
9
din generatoarea sa. Conul a dlrui arie lateral~ este de 10 cm 2 este obJinut dintr-un
sector de cere cu unghiulla centru de 36. S~ se calculeze aria totalrt a cilindrului.

(11+_:)

R.

S~

cm2.

se afle pentru ce valori ale lui x expresia f(x) ~ -1.

89. Fie cercul 0 si o coarda AB. Prin punctul M, mijlocul arcului AB se due doua
coarde arbitrare care intersecteaza coarda AB respectiv in E ~i C iar cercul in D ~i
F. S~ se arate dl patrulaterul DFEC este inscriptibil.
/ndicaJie. m(~FD)+m(<WC)=180.

90. S~ se arate dl triunghiul ale dlrui laturi x, y, z satisfac relaJia: z -y + x-z _y -x ::;:0

este isoscel.
91. Fie mul.Jimile:A=[-{), O)u[S, 9); B=(-4, 5Ju(8, 20].

S~

se determine:AnB; AuB.

lndicatie. Solulia grafidl AnB=(-4, O)u{5}u(8, 9); AuB=(-6, 20) ( fig. IX.4)
I I I

' ~\ ~i '' '~ ' ' ''' ''t' ''''''''''to+-

92. In cercul 0 seduce diametrulAB; pe tangenta inA, se iau de o parte ~ide alta
a punctuluiA, dou~ puncte arbitrare C ~i D. Dreptele BC, BD taie cercul in punctele
E ~i F. S~ se arate dl patrulaterul CDFE este inscriptibil.
93. La o imp~tire deimp~titul a fost 11 897 ~i restul 279. Se mai
parJial este 247. S~ se reconstituieimp~tirea.

~tie

dl primul rest

/ndicatie. Primul rest fiind 247, fnseamnll ca primul deimpllrtit partial este 1 189, deci al doilea
defmpllrtit partial este 2 477 ~i erectuind impllrtirea ob}inem a doua cifrll a citului ~i restul 279.

- 350-

2 477-279=2 198 care esle divizibil cu impllrtitorul, b fiind a doua cifrll a citului, una din cifrele de
Ia 1 pinll Ia 9. Se verifiell UOr ell b=1

~i

i=314. Acum e UOr de aflat prima cifrll a citului a, deci

a b = 37 ~i impllrtitorul este 314.

~(

2x-t)2

2
+x-1 este
4t-2]2x
94. sa se determinexeR pentru care expresia f(x)= _ _ +1+-
x+l
x+l
9x2
negativrt.
1

R -1<x<_.
2

95. Doua cereuri se taie in A ~i B. Tangentele in A Ia cele doua cereuri le retaie in


punetele C i D. ~tiind ca AD=10 em; BD=8 em ~i BC=2 em, sa se calculezeAC.
R.AC=5 em.

96. Se da polinomul f(x, y)=x~2 + zx4y-z0.2-2xy+y2-3x2.


numeri~ a lui f(x, y) pentru x 3-1 =0.

sa se determine valoarea
R. f(x~)=-3.

fTI. Se dau pohnoamele:

1 =2a x+8x(b 2 +1)+a 4 +4b 2 +4

E 2 =(2ax+2b) 2 -(X+2) 2 .

aeR; beR; xeR

a) Sa se arate ca oricare ar fi a ~i b, E 1 depinde numai de x dadi E 1 :;:o=O.


b) Oricare ar fix, sa se determine a ~i b pentru care 2 =0.
. 1 =(2x+1)(a 4 +4b 2 +4) dar a 4+4b 2 +4;t0;
2=[x(2a+1)+2b+2][x(2a-1)+2b-2] .

I ndica{le.

R. =~=1;

2
4
98. Se da f(x) = 3x -4t - . Pentru ce valori ale lui x, f(x) se
4t 2 -7x-2

a= 21

sau

1
a=-i

b=-1.

simplifi~ ?
R.M5+1.

5
99. sa se determine xeN pentru care expresia &+ se simplifidl
7x+4
Indica/ie. Daca doull numere au un divizor comun
1x+4-6x-5,.x-l }
{ 42t+35-4:zx_24 = 11 -

x-1

lT

~i

diferenta lor are acel divizor.

ca sll fie un numllr intreg x-1 =Mll ~x=M11 + 1.

100. sa se verifice egalitrttile:

1) M-(NuC)=(M-N)n(M-C),
2) M - (NnC)=(M -N)u(M -C)

pentru M={l; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10}; N={2;4; 6; 8; 10}; C={3; 6; 9}.


lndicatii. 1)NuC={2; 3; 4; 6; 8; 9; lO},M-(NuC)={1; 5; 7},M-N={l; 3; 5; 7; 9},M-C=
= {1; 2; 4; 5; 7; 8; 10}. Deci M-(N uC)=(M-N)n(M-C)= {1, 5, 7}.
2) N n C={6};(M-N) u(M-C)={l; 2; 3; 4; 5; 7; 8; 9; 10}. M-(NnC)=M-{6}= {1, 2; 3; 4; 5; 7; 8; 9; 10}.
Se verifica ell M-(NnC)=(M-N) u(M-C)={l; 2; 3; 4; 5; 7; 8; 9; 10}.

- 351-

101. Se d!l polinomul f(a, b)=16a 4 -8a 2b 2 -4b 2 +b 4 -4b-1.


sa se calculeze valoarea polinomului f(a,b) pentru 2a-b=l.
R.O.

102. Se da expresia f(x)= 3x+l0. sn se determine mulJimea Male direi elemente sint
2u1
valorile lui xeZ pentru care f(x) se simplifidl
R.M 17-9.

Ru(-1, 1)\ {0}.

104. Se da prisma ABCDA 'B'C'D' cu baza un dreptunghi ale dirui dimensiuni sint
invers proporJionalecu numerele3/2 ~i 2. Lungimea dreptunghiuluiAB este cu 0,5 em
mai mare decit 1a1imea. ~tiind di planul ABC'D' face cu planul bazei un unghi de 60,
sa se afle volumul prismei.

105. Dintr-un sector circular se confecponea21t un con cu unghiul de Ia virf de 90 in


care 5/4 fi din aria lateral:i este echivalent!l cu aria total:i a unui cilindru inscris in con
a dirui raza este de 5 em. sa se determine elementele sectorului de cere din care s-a
confecponat conul.

106. Pentru ce valori ale lui xeR expresia:


2

3 3

3
(8+x )
X
1]
-x -X+l +--
f(x) = x
[ (x 2 -1)(x+l) x x 2 +1 x 4 -2t 3 +4x 2

X+.2
:x2

.
este negat1v:i ?

R.u(....co; -1)-{-2}.

107. Fie trapezulABCD cu unghiurilede Ia baza de 30 ~i 45. Se ~tie di jumatate din


inalpmea trapezului este cu 1 em mai midi decit 2/3 din baza midi ~i raportul dintre
baza midi ~i inalfime este 3/2. Sa se puna in evidenja (schita) corpurile ce se
formeaza prin rotapa trapezuwi in jurullaturii neparalele, corespunzru:oare unghiului
de 30 ~i sa se calculeze elemeiltele aces tor corpuri.

sa se arate di A/B<O, oricare ar fi xeR

- 352-

109. Dintr-un sector circular cu aria de 2407T cm2 ~i unghiulla centru de 216 se confecJ.ioneazrt un con. La 3/4 din inrupmea conului fata de virf se face o seqiune paraleHl cu baza. sa se calculeze aria sferei inscrisa in conul ce are ca baza cercul de
sectiune.
110. sa se determine mulpmea M ale dlrei elemente x, yeN,
numere consecutive neprime, astfel incit xy < 80.

~tiind

dl x

~i

y sint

R.M={8; 9}.

111. sa se determine mulpmileA ~i B cunoscind di:


AuB={2, 3, 4, 5, 6, 7};AnB={2, 3, 4, 5}, 7fA-B; 6fB.-A.
R.A={2, 3, 4, 5, 6}; 8={2, 3, 4, 5, 7}.

112. Sa se arate dl dadl intre laturile unui triunghi a, b, c exista relapa:


b2(c4 +a 4-b4 )=c2(a 4 +b 4-c4 ) atunci triunghiul este dreptunghic sau isoscel.
lndicatie. Relatia se mai poate scrie:

b 6 -c 6 -a\b 2-c~+b 2c 2(b2-c~a0 sau

(b2 -c2)[(b2 +C2)2-a4]=0.

113. Se consider! polinoatpele:


P(x) =x 4 +4ax 3 +6bx 2 +4cx+d,
Q(x) =x 3 +3ax 2 +3bx+e.

Daca P(x) : Q(x) sa se arate dl P(x) este un patrat perfect, iar Q(x) un cub.
Indicatie. Daca P(x); Q(x) va rezulta un eft de gradul I, de exemplu (.t+m) ~iva trebui
sa avem: (x+m)(x 3 +3at-2 +3bx+e)=P(x). Se comparl\ coeficienpi ~i se obtine:
m:a; b=a 2; c:a 3; P(x) devine; x 4 +~ 3 +6a 2x2 +4a 3x+a 4 =(x+a)4 iar Q(x)~ 3 +3ax2 +3a 2X+a 3 =(x+al

114. Sa se arate ca inegalWitile urmatoare nu pot fi simultan adevarate:


a+4 < 2b+c; a+2 > b ; b+c < 1.
115. sa se arate dl inegalitatile urmatoare nu pot fi simultan adevarate:
x+3 < 2y+2z; x-4 > y; y+2z< 3.
116. sa se determine mulpmile:
A = { xeRix2 + lxl-12=0}; B={ xeRixZ-Ixl-6=0}.
R.A=B={-3; 3}.

117. Se da inegalitatea urmatoare (in care xeN ~i yeN);

I
-+

xy2

xl2 +

y~

+ x:2 .

~- y12)

3-x2-z.:
~---

(2xy2 - x2-y4):xy2

sa se arate in ce condipi inegalitatea este adevarata.

IHEBA- 23

x+3

R.x~l.

- 353-

118. Sll se arate

ca frac11a

E==

X4+3x2+2

x 3 +6x 2 +11x+6

este periodic!1, xeN*.

119. Un teren de forma unui triunghidreptunghiccu un unghi de 15 este folosit astfel:


2/9 din suprafaJa lui ~i indl un ar s-a amenajat pentru teren de sport, 5/13 din
suprafaJa rllmasll pentru construcJii ~i restul de 0,08 ha pentru cultivat zarzavaturi.
Se cere: a) sll se determine cip metri plltrap au acoperit terenurile pentru sport ~i
construcJii; b) perimetrul terenului. c) ~tiind dl terenul rezervat pentru sport s-a
amenajat pentm tenis ~i pentru fotbal astfel incit suprafeJele lor sint invers proporlionale cu numerele 5 ~i respectiv 5/9, sll se calculeze suprafeJele acestor terenuri.
R d) 500m2; 500m 2; b) P=267 m; c) 50m2 ~i 450m2.

120. Sll se determine XEN pentru care propoziJia urmlltoare este adevllratll:
Xs+X4+x3-x2-x-1
3x6-xl2_1 6
--......,.-----,,...--- >
-X
2
2
(X +X+1)
x 3 -x 6 +1

R.x=O.

121. Dadl XE N sll se arate dl produsul fraqiilor:


X+2

3 2
x +x

X2+3x+2

-;

X+1

; -

este un numllr natural.

Jndicatie. x +1r+2=X 2 +2X+X+l+1; produsul devine

122 Se dll inegalitatea :


Sll se arate

ca

x4 + 4_3x2..2

Y 2x2-2ry-2y2

xy-2y2

~
{'?""?

> yx1y 2

2
oricare ar fiXER+ ~i yeR+ inegalitatea este intotdeauna adevllratll.
R. (x7')2 >0.

123. Se dll propoziJia: Hk+ 12y= 140. Sll se determine numerele x


propozitia datll

s~

fie adevllratll.

125. Sll se arate dl oricare ar fi aER+


4

{b3 +6a2b 2 +2ll{b5 < {cib

y astfel incit

Rx:2,y=lO;x=8,y=5.

124. Fie propoziJia 2x+5y=40. Sll se determine x


propozipa sa fie adevllratll.

2a b+6a

~i

~i

~i

y (numere naturale) astfel ca


R.x=-O,y=8; x=5,y=6; x=l0,y=4;
x=15,y=2; x=20,y=O.

beR+ propoziJ:ia urmlltoare:

este adevllraUi.

(a +/b)3(a+b)
Jndicatie. Du~ simplificare se imparte in ambii membri cu

.fib.

126. Sll se determine mulpmileA ~i B, cunoscind dl:


AuB={3, 4, 5, 6, 7, 8}; AnB={3, 4, 5}; A-B={6, 8}.
R.A={3, 4, 5, 6, 8}; B={3, 4, 5, 7}.

- 354-

3x2-&+7

127. sa se afle valoarea maxima a fractiei : y =----,--x2-2x+2


Jndicape. Se scrie 7=6+1

~i 2=1+1 ~i se obline

y=-3+

1
2
(x-1) +1

; y va fi maxim cind

(x -1 ) 2 + 1 este minim, adicl pentru x= 1.


R. Valoarea maxima este 4.

128. Se da egalitatea:

x=+l.
2
129. Fie f(x); 2x -8x+20 . a) Sa se arate dl VxeR, f(x) este pozitivrl

x 2 -4x+8

b) sa se determine valoarea maxima a lui f(x), xeN.


130. sa se arate

ca oricare ar fi a,b,c

R.3.

(numere reale pozitive) inegalitatea:

a5 +b5 +a3b2+a3c2+a2b3 +b3c2

------=--.....,.----- >ab+ac+bc este adevarata.


a3+b3

lndicafie. Se folosqte inegalitatea

~ >ab.
2

131. Intr-un trapez dreptunghic ABCD se cunoa~te baza mare AB=5{3cm;


AD!BC=l/2. Fie MB proiecJia lui BC pe AB astfel ca MB!DC=l/4. Se cere: a) sa
se construiasdl (schiJa) corpurilor ce se formeaza prin rotapa completrl a trapezului
in jurullaturii neparalele BC; b) sa se calculeze elementele aces tor corpuri.
R.Conul AA'B: G=5/3 em,

R=~

em, 1=7,5 em.

Conul DD'C: G=4/3 em, R=z./3 em, 1=6 em .


Trunehi con ADD 'A': R=- s,f3 em;
2

J'=z./3 em; G=l

em; 1=0,5 em.

132 Se da piramida VABCD cu baza paralelogramuiABCD ale carui diagonaleAC=20 m


~i BD= 16m se intersectea~ in 0 sub un unghi de 135. Inalpmea piramidei VO este
de

4{i m. sa se -calculeze volumul piramidei.

R. V=213_1 m 3 .
3

133. Sa se determine valoarea maxima a expresiei:


, 2x2+4x+6

X2+2x+3

134. sa se determine numerele naturale x

~i

y, astfel incit inegalitatea:

X3 +X2"(1+y) -y2(1 +X) -y3:

X+y+l

R.E=2.

(~ -~) > 2
y

- 355-

sll fie

adev~raUt

lndicatie. Expresia devine: (x+yro > 2.


R.x>l;y>l.

135. Sed~ un con de raza 2 em confecponat dintr-un sector de cere cu un unghi Ia


centru de 180. Se cere: a) s~ se arate ca acest con este echilater; b) raportul ariilor
sferelor inscrise ~i circumscrise conului; c) aria calotei sferice determinatrl de o secpune printr-un plan paralel cu baza conului Ia

If
em de centrul sferei circumscrise;
8

d) volumul conului cu virful in centrul sferei avind ca baza cercul de sectiune a calotei.
29Tr em2., d) 1015y'371' em3 .
R b) _1 , e) ---,4

_,

8 964

136. Aria unui sector de cere cu unghiul de 180 este de 450?T


a) S~ se arate ca,
conul format din acest sector este echilateral. b) S~ se calculeze aria sferei inscris~ in
acest con. c) F~r:l calcule, s:l se demonstreze ca raza sfcrei inscris~ in co nul menponat
este a treia parte din inrupmea conului.
cm2.

137. S~ se g~seasca cifra x care


re scrise in baza 10.

verifi~ relapa: 1iX=..!. unde Iii ~i xx5 sint numeii3

~ di
. _1n _ tOO+llk+x _1
,n
ca11e.
--

ffi l()(h:+lth+5 5

138. S~ se arate ca oricare ar fi a

R.x=9.
~i

b numere reale, pozitive, inegalitatea:

este

adev~rat~.

139. Se d~ expresia:

(a+b) +a(b+1) +b(1-a)


a+b+ab+1

J4ab
R. (a-b) 2 ~ 0.

1
1----1+
X

1
2-----=-1
1+----::-1
2+--

z__x_

1-~

1+-

f(x) ;......;..._-~---,--2~
16-4t 2 +x 4
S~

(5x-4):(4t-3)

se arate ca oricare ar fi xeN, f(x) este pozitiw.


R. /(x)=-

1
3
x(x +8)

140. S~ se determine valoarea expresiei: 3x 4 -4t1y+y 2 +a 2 -1 daca x ~i y verifi~


relapa: x 2 -y= -1.
R.O.

- 356-

141. Se d:l o prism:\ dreapt:l ABCDA 'B'C'D' cu baza paralelogram. Diagonala BD a


bazei cu lungimea de a em este perpendicula:ra: pe laturaAD, iar m( W)= 150. Planul
determinat de muchiile opuse AB ~i C'D' formeaz:l cu planul bazei un unghi de 60.
sn se afle: a) diagonalele prismei; b) raportul dintre aria bazei ABCD ~i aria sectiunii
ABD'C'; c) aria

~i

volumul prismei.

142 Sn se determine mulpmea: M={aeZ ~i beZ astfel incit a 2-b2 +2=0}.


lndicatfe. a2--b2+2=0 se poate scrie b2-a2=2; (b-a)(b+a)=2. Divizorii lui 2 in Z sint 1 ~i 2.
Fonnam sistemele de ecua(ii detenninate de condi(iile (b-a)(b+a)=Z.

b-a=1;
b+a=2;

b-a=2;
b+a==l;

b-a==-1;
b+a=-2;

b-u=-2;
b+a=-1.

Se constata ell in toate situatiile a tEZ ~i b tEZ. rezultll ell M =0.

x2-1
143. Se cons1.dera"' expresnte: E 1 =x2+1
- - ; E2 =
- - ; E 3~
2
2
a) Sll se arate dl 1 2:: 3 pentru orice xeR b) Pentru ce valori ale lui x, 1, 2,
3 pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic?

intreg? b) S:l se afle valoarea minim:\ a lui E.

145. sn se determine numerele natura lex

~i y

R.a)x::::;{3, 9}; b) 2.

care satisfac egalitatea:

4(x+y)

=1.

(x+y)2-(x-y)2

Rx=y=2.

146. Se d:l un tetraedru regulat de muchie a. 1) S:l se determine inrupmea, apotema


(piramidei) ~i valoarea cosinusului unghiului dintre dou:l fete ale tetraedrului. 2) S:l
se determine distanJele unui punct oarecarc de pe in:ll~mea tetraedrului Ia feJele
laterale in funcpe de distanja x a acestuia Ia planul bazei. a) sn se dedudl de aici dl
suma distanJelor oridlrui punct de pe in:llpme Ia fetele tetraedrului este constant!L
b) S:l se determine punctul de pe inrutime, egal dep:lrtat de toate fetele tetraedrului.
3) S:l se arate dl dou:l muchii nea~zate pe accea~i faf:l sint perpendiculare.
R. I)

a,ff =apotema, a./6 =tnaltimea; .2. =cosinusul unghiului diedru.


2

2)

a/6-:.k; b) punctul de concurenJll a tnllltimilor tetraedrului.


9

147. S:l se arate dl inegalitatea urm:ltoare este adev:lrat:l pentru orice a


pozitivi ~i a ~b .fi

~i

b reali,

:
- 357-

a2(a3-3a2b.fi +6ab2-2b3.fi +bfi]b3 :::: a2b+abz .


a2-2ab{i +2b2

148. Pe planul patratuluiABCD cu latura

ase ridic:i

perpendiculareleAM=

~i CP= a../6. Se une~te M

a../6
6

cuP. 1) sa se demonstreze dl planele triunghiurilorMBD


2
~i PBD sint perpendiculare. 2) Sa se calculeze volumul poliedruluiABCDMP. 3) Sa se
determine latura patratului, notat~ cu a, ~tiind dl prin rotirea triunghiului COP (0
fiind centrul patratuluiABCD), in jurullui CP partea din con exterioara poliedrului
ABCDMP are voJumul egal cu 47r../6- (unit~i de volum).

2a3'6
R 2) V= ---;::-; 3) a=4.

149. Se da piramida SABC astfel ca SA=SB=SC=a; m(4ASB)=60; m(~SC)=90;


m( <tBSC)= 120. Se cere: 1) perime!rul triunghiulu~ ABC; 2) sa se arate dl MBC
este dreptunghic; 3) aria total~ a piramidei; 4) volumul piramidei ce se formeaza facind
o sectiune paralcJa cu baza Ia

di~tanJa

de ..!_ din in:Upme faJll de virf; 5) raportul


4

volumeJor celor doua corp uri obJinute.

2r-.
2
R 1) a(l .fi +$); 3) Aria ASB= ~; Aria ASC= ~;

Aria BSC=

f; Aria ABC=~;

02

_ a 3..fi.
_ a2
1
, 5)
.
At--y(.f3+1+.ff)- 4) V768
63

150. sa se gaseasdl un polinomP(x) de graduJ doi ~tiinddl P(0)=3;P(-1)=8; P(1)=4.


R.~-2x+3.

151. Fie M

~iN

mul}imile ale dlror elemente sint solupile pentru aeN


egalitatea: (a +2)(b+3)=2ab. Sa se determine AJnN.

~i

beN din

IndicaJie. Egalitatea devine ab-3a-1b-6=0. (In rnembrul fntli at ecuatiei este necesar sa
obtinem un produs de ractori iar tn membrul doi un numar natural)- Se adauga ~i se scade numarul 12
i obtinem: (b-3)(a-2)=12. Divizorii lui 12 inN sint: 1, 2, 3, 4, 6, 12 i astfel obtinem:
b-3=12
{ b-3=1
.
{ a-2=1 ; a-2=12 ~ ~ maJ departe.
R.MnN={4,5, 6}.

152. sa se determine cele mai mici baze de numerape x, y, z astfeJ incit sa avem:
144x= 169y=484r
Indica{ie. Din egalitlltile date rezultax>y>z>4; x2+u+4=r+6y+9=4z2+8z+4; x+2=y+3=2z+2R.x=10;y=9; z=5.

- 358-

153. sa se determine X, y, z astfel incit X}Z5 -xy6 -yz1 -2Xg=0.


Indica{ie. Se obline 1&--3y=8z dar din egalitatea iniUala rezulta ca x, y, z sint numere mai mici
ca 5; 8 z trebuie sa admitll ca divizor pe 3 de unde rezultll c! z=3; l&--3y=24 sau 6K-y=8; procedind
analog oblinem 6K-8=y, din care rezultll cay are diviwri pe 2 ~i 1; y=4; x=2.
R.x=2;y=4; z=3.

154. Fie paralelogramulABCD cu m(4.4)=60,AB=2AD; M, N respectiv mijloacele


laturilor AB ~i DC. Fie P piciorul perpendicularei din B pe DC ~i Q punctul de
concurenja al segmentelor AN ~i BC. sa se arate dl: a) AN, MP, BC sint concurente;
b) M, P, Q sint coliniare.
Jndica/ie. MCQN pacalelogram

~i

P este mijlocul lui NC.

155. Se dau expresiile:


A""19643+1965 3 +19663-19673; 8=19983+19973+19982+1999.
sa se arate dl A +Beste divizibil prin 2 ~i A B este divizibil prin 4.
/ndica(ie. Se vor e:xprima algebric expresiile, apoi se vor observa numerele pare ~i impare.

156. Fie A ~i B doua submulpmi ale mulpmii {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} ~i AnB=


= {4, 6, 9}; Au{3, 4, 5} ={1, 3, 4, 5, 6, 8, 9}; Bu{4, 8, 9} = {2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
Sa se determine submulJimile A ~i B.
R. A={l, 4, 6, 9, 8}; B={2, 3, 4, 5, 6, 7, 9}.

157. Cu suma de 129 lei s-au cumpatat 18 caiete de 4 lei bucata, 7 lei bucata ~i 18 lei
bucata. Cite caiete s-au cumpatat de fiecare fel?
IndicaJie. 129-184=57 lei, reprezintll diferenlele de Ia 4 lei Ia 7 lei
seama

ca 57-12c

>

~i

Ia 18 lei. Se tine apoi

o.
R. 10 caiete de 4 lei, 5 caiete de 7 lei, 3 caiete de 18 lei.

Sa se arate dl dadl xeN* atunci f(x) este divizibila cu 2.


/ndica1ie. Se adunll

~i

se scade aceea~i expresie Ia numllrlltor, pentru a se obtine factor


comun x 2 +1; sau se tine seama ca x 6 +1=(x 2 +1)(x4 -x 2 +1).

159. Se da polinomul f(n, Y)""n1y 4 -2ny 6 -n 2 +2n+y 8 sn se determine valoarea nomerica a lui f(n, y) pentru n-y2 =1.
~f(n,

y)=l.

160. Fie P(x) =x 3 +6x 2 +1lx+6 in care xeN. Sa se arate dl P(x) este divizibil cu 6.
lndica;ie. Se descompune P(x) in produs de factori scriind: P(x)=x 3+:U2 +:k2 +2x+9x+6 sau se
v& observa ca P(x) se divide prin x+ 1 ~i da citul (x+2)(x+3).

161. Se da expresia f(x) ==ax 2 +bx +e. sa se a rate dl dadl a +b +c =0, at unci f(x) se divide
cu x-1.

- 359-

162. Fiind datll expresia f(x) ::::X 3 +3x 2 +2r+ 1 in care xeN, sl1 se arate dl f(x) este impar.
Indicatie. Se va .>t ud (a f(x) cind x =2K

~i

x .,2/(+ 1.

163. Alrl1 a se cfectua impllrJ.irea sll se determine citul ~i restul tmpllrJ.irii


(x 3 +2r 2 +X+5): (x 2 +1).
Indica/ie. Se va studia deimparJitul scris sub forma x 3 +2r2 +x+2+3.

R. x+ 2 rest 3.

"1.64. Se da expresia f(x)=X 3 +8x 2 +17x+10. Sll se descompun~ in factorif(x), folosind


teorema lui Bezout, ~i sl1 se arate dl f(x) este divizibil cu 2 dadl xeN.
R. (X+l)(x+2)(X+S).

165. Se da
in carexeN. a) Sll se afle citul ~i restul luif(x),
2
prin impllrtirea la 3x -x ftlra a efectua impllrtirea. b) Sll se arate dl f(x) este pozitiv
cindxeR
expresia f(x)=9x 4 -6x 3 +X 2+1

lndicape. Se studiaza expresia 9x4 ~ 3 +X2.

R. a) Otul este ~-x, restull.

166. Sll se arate ca expresia f(x, y)=(x 3 +x 2 +y 4)(x 3 +x 2 +y 4 +4)+4 este un plltrat perfect
oricare ar fix ~i y numere naturale.
167. Fie trunchiul de piramidll patrulater! regulat! ABCDA 'B'C'D'. Sll se afle aria
sectiuniiABC'D', ~tiind dl AB=3a; A'B'=a iar inlllJ.imea trunchiuluide piramid~ este
00'=2a.

168. a) Sll se arate dl orice numllr natural diferit de 1, impar, este diferenJa plltratelor
a doull numere intregi. b) Sll se arate dl diferenJa cuburilor a doull numere naturale
consecutive, este intotdeauna un numllr impar. c) Cunoscind dl, k este un numllr
natural, sa se calculeze ( -ll+( -l)k+ 2
Indicape. a) 2k+l=(k+1)2-k 2 ; b) (k+1) 3-k 3 .. 3k(k+l)+l.

R. c) 2; -2.

169. In triunghiuldreptunghicABC, m( <L4)=90, cu laturileAB=c; BC=a; AC=b sa


se arate dl sin" B+cos" B<l dadl n>2.
lndica/ie. Daca n>2, sin" B<sin2 B; roll B<cos2 B.
170. lntr-un saculeJ sint 10 bile albe, 12 bile negre ~i 16 bile ro~ii. Care este
numllrul eel mai mic de bile pe care trebuie sa-l scoatem din saculeJ ftlra a ne uita
tn sllculeJ, pentru ca sll avem certitudinea dl am scos trei bile de aceea~i culoare.
R. 7 bile.

171. Se da polinomulf(x)=X 4 +ax 3 +bx 2 -cr-6. Sll se determinea,.b, c eR astfel caf(x)


sa fie divizibil cu (x+ 1)(x+2) (x+3).
lndica(ie. Se va folosi teorema lui Bezout sau metoda coeficienplor nedetenninati.
R. a=b=c=5.

- 360-

X..1EME PEN1RU CERCURILE DE MATEMATicA


X.l. SISTEME DE NUMERA'JlE

Sistemul de numeraJ.ie obi~nuit este sistemul zecimal. Zece unimti de un ordin formeatil o unitate de ordin imediat superior.
Pentru scrierea numerelor din acest sistem se folosesc zece cifre 0, 1, 2, 3,.. , 9.
Dar se pot folosi ~i alte sisteme de numerape, in care o unita.te de un ordin oarecare s~ fie formata din doua, trei... unit~i ale ordinului imediat inferior; avern atunci,
de exemplu, un sistem cu baza 2 (binar), cu baza 3, baza 8, baza 16,...
Numarul cifrelor necesare intr-un sistem este egal cu baza. Astfel in sistemul cu
baza trei se vor intrebuin~ trei cifre 0, 1 ~i 2; in sistemul cu baza 7 se vor intrebuin~
7 cifre 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6.In sistemul cu baza 2, se folosesc numai cifrele 0 ~i 1. Acest
sistem este folosit Ia ma~inile electronice de calcul.
'J'recerea de la o bazlt de numerajie Ia alta.
1. sa se scrie N=325 6 in sistemul zecimal;
IV=362+26+5=108+12+5=1251o
N=325 6 =125 10 =125*

2 Sa se scrie N=l25 in sistemul cu baza 6:


125 6
20 6
1
1 deci IV=125=325 6.
5j20'
213

Ond numllrul este scris in baza 10, nu vom mai indica baza.

- 361b-

3.

S~

se scrie N=4215 6 in baza 5.

II trecem pe N in baza 10, apoi in baza 5:


42156 =463 +262+16+5:::864+72+6+5=947.
947j5 .
18915. 37 15 . 7 15 . N=4215 =947=12242.
6
5
21189'
4137'
217' 211

4. Sa se scrie in sistemul cu baza 6 numaru1358, scris in sistemul zecimal.

S.

S~

se scrie in sistemul cu baza 5 num:irul 99, scris in sistemul zecimal.


R.344s.

6.

sa se scrie in sistemul cu baza 2 num:irul 401, scris in sistemul zecimal.


R. 1100100012.

7. sa se scrie in sistemul cu baza 8 num:irul 1004, scris in sistemul zecimal.


R.1754g.

8.

sa se scrie in sistemul cu baza 10 urm~toarele numere scrise in diferite baze:

N 1 =34289; N 2=4508 ; N 3=1101001 2; N4=1022 3.


R. 34289=2537;450g=296; 11010012=105;102~=35.

9. Sa se scrie in sistemul cu baza 5 num:lrul 458 scris in baza 9.


R. 45~=377=300~.

10. sa se scrie in sistemul cu baza 3 num:lrul 505 scris in baza 8.


11. sa se scrie in sistemul cu baza 2 numarut 40 scris in baza 7.
R. 407=28=111002.

12 sa se scrie in sistemul cu baza 6 numarut 10010000 scris in baza 2.


R.l00100002=144=4006.

13. S~ se simplifice fracJ.ia

urm~toare,

scriind rezultatul in sistemul zecimal.

143+2203+100002

117
14. S~ se simplifice fractia

urm~toare,

R.ll.

scriind rezultatul in sistemul zecimal.

2367+1134-16
2023
15. sa se simplifice fractia, scriind rezultatul in baza 2.
4516-610 +100023
1002

- 362-

33
R. )"

16. Sa se simplifice fraqia urmatoare, scriind rezultatul in baza 8 de numerape.


1425+11112+50016-310
R. 435g.

17. Sa se verifice dadl egalitatea urmatoare este adevaJ'ata, numerele fiind scrise in
baza 6 de numerape:
(3o 40- 1220
). 5= 10310.
2
\
I

18. Idem, numerele fiind scrise in baza 3 de numerape:


2[(120100)+

22 10

-(10111)]=21221.

19. Idem, numerele fiind scrise in baza 9 de numeraJ.ie:


(32+42+122). (30-16)=2356.
20. Idem, numerele fiind scrise in sistemul binar:
(1+10+11+100)

10

1~ =1 010000.

21. in care sistem de numerape avem egalitatea urmatoare:


22160=3740?
Jndicape. Pentru baza b trebuie sa avem 2 <b <10.

R. Baza este 8.

22. in care sistem de numera}ie avem egalitatea urmatoare:

5 61=425?

23. sa se rezolve ecuatia: x +

3x-1003

1012
considerate in baza 10 de numerape.

-11 3 -

5x-157
3

R. Baza este 7.

in care numerele t~ra indici sint


R.x=3.

24. sa se rezolve ecuaJ.ia: ~(3x-4)+...!.(10x+3)=133-10x toate numerele fiind scrise


12
3
In baza 5, sa se dea raspunsul in baza 5, apoi in sistemul binar.
R.x-11 5 =1102.

25. Sa se rezolve ecuapa: x 2-12x+J1100 =0, numerele fiind scrise in sistemul trinar,
solupile se vor da in aceea~i baza.
R.x'=2; x"=lO.

1fi sa se rezolve ecuapa:

baza 10.

125
__ +
x 2-1

10002
x 2-2x+1

110lrl09 x
x 3 -x 2-x+1

SoluJia se va scrie in
3

R. X=-
2

- 363-

Z7. Un numlr scris in baza 2 este N=10110001. In ce ba7ll,


N=342?

acela~i

numlr, se scrie

lndicapeo In sistemul zecimal, sll scriem un numllr puntnd tn evidenlll puterile lui 10, adidl
puterile bazei, de cx:emplu:
7 542= 71 000+5ol00+4ol0+2=7Io3+5olo2+4ol0+2
deci N=342 se poate scrie :k2+4K+2 fn care s-a notal cu x baza necunosculll a sistemului nou de nuR- Baza este 7o

28. S~ se rezolve ecuapa urm~toare, in care necunoscuta este baza unui sistem de
numerape: 1101102 =31;_

R- Baza este 4, x=4o

29. sa se rezolve ecuapa: 91 3 -1020_; + ~ =1001002


R-x=2o

30. sa se adudl expresia urm~toare Ia forma cea mai simpl~ (indiciix ~iy sint baze de
numeraJie, iar numerele ftlra indici se considern in sistemul zecimal):
1
1x :
lly

[t--

1
-) o7 (lly)
lZx

R- 7(x+ 2'

X2 GENERALIZAREA $1 DISCUfi.A PROBLEMELOR


La rezolvarea problemelor de matematici, elevii se multumesc -de multe ori- sa

considere ca juste soluJiile gasite pentru necunoscutele problemei, ftlra a analiza dadl
rezultatele sint posibile, dadl aceste rezultate pot ocaziona unele interpret!n"i sau generalizruio
Pentru a inlntura aceasta tendin)a cit ~i pentru a forma deprinderea de a generaliza ~i discuta problemele, vom da citeva exemple de generalizare ~i discupe a problemeloro
1. Se da un trapez ABCD, in care unghiurileA ~i C sint drepte
0
(figoXol); se prelungesc laturileAC ~i BD pinrt se intilnescin 0.
1\
JC I \
Se cere distant; CO=x ~tiind ctl: AB=a, CD=b, AC=i.
I \
Obpnem X=-t-
I
\
a-b
I
'
DiscuJie.
I
'
II
'\
Dactl a=b, valoarea luix devine: X= bi,
0
conducind Ia o operaJie ftlra sens; in acest caz trapezul devine
un dreptunghi ~i laturileAC ~i BD sint paralele.
Dactl b=O, vom avea x=O, atunci trapezul se schimba intr-un
triunghi ~i prin urmare distan.Ja de Ia C Ia punctul de intilnire
este 0.

,.

cr:
A~B
Fig-XI

2. Peste cip ani virsta tatruui va fi de trei ori virsta fiului, dactl acum tatru are 56 de
ani ~i fiul 30 de ani ?
Not=mt cu x numlrul de ani peste care virsta tatruui va fi de trei ori cit a fiului.

- 364-

EcuaJia problemei este: 56+x=3(30+x).


R.x=-17.

Raspunsul arata ca fenomenul a avut loc in trecut, acum 17 ani. In adevnr, atunci tatal
avea 39 ani, fiul 13 ani ~i virsta tatMui era intreitul virstei fiului.

Cazul general.
Peste ciJi ani virsta tatlllui va fi de n ori virsta fiului, dadl acum tatru are a ani i fiul
are b ani in ipoteza n > 1 ?
.
a-nb .
.
Ecuapa problemei este: a+x=n(b+x), cu soIuJia: X=---, I putem avea 3 cazun.
n- 1
1) dadl a-nb >0, at unci x>O i fenomenul va avea loc in viitor;
2) dadi a-nb<O, atunci x<O; adidl fenomenul a avut loc in trecut (ca in exemplul
numeric de mai sus);
3) dadi a-nb=O, x=O in prezent, virsta tatruui este den ori virsta fiului.

3. Doi curieri merg pe distanJa de Ia D Ia


E cu mi~care uniformrl, unul avind viteza
v i altul v'. Intr-un moment oarecare eel
0~--+----+-----+----~Y
B
A
c
dintii se afla in punctul A i eel de-al
doilea in punctul B (fig. X. 2). La ce departare de punctul B se vor intilni ?
Pentru a pune problema in ecuape, sa presupunem di ei merg amindoi in acel~i sens
~i fie C punctul unde se intilnesc. Notaro, prin x distanja BC i prin d distan(a fixa
cunoscuta AB; v fiind viteza primului curier i t timpul necesar sosirii in C, avem
d +x=vt - t= d +X (1). Cel de-al doilea curier ajunge in C in acelai timp t. No lind
v

viteza lui cu v' obJinem: x=v't (2). Eliminind pet intre relapile (1) i (2) avern:

~=d+x -x= dv'. ( 3).


v' v
v-v'

Discu{ie.
b) Presupunem ca v<v'; din formula (3), obJinem in acest caz, pentrux o valoare negativrt. lnseamna ca intilnirea a avut loc inainte de a ajunge curierii in A ~i B, adidl in
partea stinga a punctului B, dlci din moment ce ei sint in A i B, eel de-al do ilea
mergind mai repede se va dep!lrta mereu de eel dintii, a~a ca ei nu se pot intilni Ia
dreapta lui B.
c) Dadi v=v', valoarea luix in acest caz devine dv', ceea ce conduce Ia o irnposibilita0
te; cei doi curieri nu se intilnesc niciodatA Aceasta este evident, deoarece ambii deplasindu-se in aceea~i direcJie, cu aceea~i vite7l'l, distanJa dintre ei ramine mereu d.
0
d) Dadi v=v' ~i presupunem d=O, in aceasta situape valoarea lui x are forma
,
0
adidl este un caz de nedeterminare, ceea ce se inJelege, did ei, aflindu-se in acelai
punct intr-un moment dat i avind aceeai vite7l'l, se gasesc mereu impreum.

- 365-

e) Daca v'liv' ~i d=O, avem x==_E_=O. In acest caz, punctullor de intilnireeste in B,


v-v'

care devine punct comun de plecare.


f) Daca ei ar fi mers in sens contrar (unul dltre altul), atunci intilnireas-ar face intre
A ~i B, ~i dadl se noteazJi ca ~i mai sus cu x distanJa de Ia B Ia punctul de intilnire,
obJinem ecuaJia:
d-x x
.
dv'
-==- dec1 X==- (4)
V

V"

V+V'

Considerind viteza v' ca pozitivl), cind mi~<nea celui de-al doilea se fece spre dreapta
ca negativrt cind mi~carea se face in sens opus ~i dadl lumn distanJ.a socotita spre
dreapta punctului B ca pozitivrt ~i cele socotite spre stinga ca negative, vom recu-

~i

noa~te dl formula (4) este conJinutrt in formula (3). Prin urmare, formula

X= dv' se

v-v'
aplidl in ambele cazuri ale problemei. De aici se poate vedea cum, introducind
cantitlllile negative ca date ale unor probleme, putem sA generalizArn problemele, adidl
cu o singurrt formula, ga.sita. pentru unuldin cazurile problemei,putemsa. studiem toate
celelalte cazuri.
4. CircumferinJa roJii din fata a unei tra.suri este k metri, circumfcrinJa roJii din
spate este de I metri. Pe ce distanja va face roata din fata cu u invirtituri mai mult
decit cea din spate?
Notmn distanJa parcursll cu x. Ecua}ia problemei este: x-u=~. de unde x:: lku.
k
I
1-k
.
a ) Ce fe I de ma.nmi
sint l, k ~~. u ?.
Daca x<O cind 1-k<O, deci l<k, ce putem spune despre raza roJ.ii din spate in raport
cu cea din fata. ? DiscuJia ramine pe seama cititorului.

5. Un trapez dreptunghiccu bazele a ~i b (a>b) ~i ina.Itimea i se rote~te in jurul bazei mici, apoi in jurul bazei mari. 1) sa. se calculeze raportul dintre volumele acestor
corpuri, stabilind dadl acest raport este mai mare sau mai mic decit 1. 2) Ce relape
trebuie sA existe intre a ~i b ca acest raport sa. fie 3/2 ? 3) In acest caz, acest raport
este egal cu 1 ? Interpretaji geometric rezultatul. 4) In ce caz, acest raport este egal
cu 2 ? InterpretaJi geometric.
2a+b
a +L.D

R 1) Raportul este ~; 2) a=4b;

3) a=b alunci trapezul devine dreptunghi ~i este


indiferent in jurul carei laturi de bazll se rot~te;
4) b=O, trapezul se reduce Ia un triunghi.

X3. PROBLEME DE COLINIARITATE

Printre problemele de geometrie plana, interesante sint problemele de coliniaritate.


Metodele de rezolvare folosite Ia aceste probleme sint variate. In cele ce urmeaza.
prezenUUI1 citeva probleme de coliniaritate rezolvate.
- 366-

c"

aQ

~----------~----------~
.....
/

\ ...........
\
............
\

'

./

.,- ./
B'

1. sa se demonstreze ca simetricele virfurilor B ~i C ale unui triunghi ABC faJa de


mijloacele Iamrilor AC ~i AB (respectiv) sint coliniare cu virfulA.
Rezolvare. Fie If' ~i C' simetricele vtrfurilor B ~i C fala de mijloacele B' ~i C' ale laturilor AC
AB (fig.X.3). Patrulaterul ABCB" este paralelogram, deoarece diagonalele AC i BB" se taie in p:Irli
egale, conform construcpei. Rezultll dl AB"J BC. In mod analog, se demonstreaza dl patrulaterul ACBC'
este paralelogram ~i rezulta AC'IBC. Prin urmare, prin vtrful A tree doua paralele cu BC ~i anume Alf'
~i AC'. Ele nu pot fi diferite, ca direcpe, conform postulatului lui Euclid; aceasta inseamna dl punctele
~i

C~

~i

If' sint coliniare.

2. sa se arate ca mijloacele laturilor neparalele ale unui


trapez ~i mijloacele diagonalelor sint patru puncte
coliniare.
Rezolvare. In triunghiul ABC, FG fiind linie mijlocie avem
FGJA]J (fig.X.4). In triunghiul BCD,FH este linie mijlocie ~i avem:
FHICD. Bazele trapezului riind paralele rezulta ca prin punctul F tree
doua paralele Ia aceea~i directie; ele nu pot fi diferite conform
postulatuJu; lui Euclid, deci punctele F, G, ~i H sint coliniare. Cu o
demonstralie analoaga obtinem dl i punctul E se g:ISCte pe
aceea~i dreapta cu primele trei puncte, adidl cele patru puncte considerate sint coliniare.

3. Doua cercuri 0 ~i 0' sint secante in A ~i B. Prin A se due diametrele AC


ale celor doua cercuri. Sa se demonstreze ca puncteleC,
B ~i D sint coliniare.
E

~i

AD

Rezolvare. Unghiul ABC esle drept fiind inscris intr-un


semicerc; aceea~i observalie pentru unghiul ABD (fig.X.5). Unghiurile adiacente ABC i ABD fiind suplimentare rezulta dl au laturile
necomune in prelungire, adica punctele C, B ~i D sint coliniare.

4. Se considertt un trapez isoscel ABCD. sa se demonstreze dl punctul de intersecpe al diagonalelor, centrul


cercului circumscris ~i punctul de intersecpe al laturilor
neparalele ale trapezului sint trei puncte coliniare.
Rezolvare. Se analizeazJ proprietatea fiecarui punct ~i se
observa o insu~ire comuna. Intr-adevar:
1) centrul 0 a! cercului circumscris este echidistant de punctele C ~i
D (situate pe cere) (fig. X.6);
2) punctul F de interseqie a! diagonalelor este echidistant de
punctele C i D (proprietatea diagonalelor trapezului isoscel);
3) punctul E de intersectie a! prelungirilor neparalele este echidistant

FagX6

- 367-

de punctele C ~i D, deoarece triunghiul CDE este isoscel. Prin urmare, punctele 0, E ~i F apartin
mediatoarei segmentului CD care este Iocul geometric al tuturor punctelor cu aceast:l proprietate.
S-a recunoscut o dreapt4-loc geometric care coniine cele trei puncte considerate, adidl punctele sint
coliniare.

5. sn se demonstreze

ca

dactl se proiectealA unul dintre virfurile unui triunghi pe


bisectoarele interioare ~i exterioare ale unghiurilor corespunzntoare celor doun virfuri
ale triunghiului se obpn, pe aceste bisectoare, patru puncte coliniare.
Rezolvare. Patrulaterul ADBF este dreptunghi, conform enuntului, ~i centrul slu de simetrie
(M} este Ia mijlocuJ laturii AB (fig.X.7). Se demonstreaza c! diagonala DF a dreptunghiului este pa<aleUl
cu BC ~i deoarece aceastll diagonala trece prin mijJocullaturii AB rezultll ca DF are directia liniei mijlocii
a triunghiului ABC. Analog pentru EG, diagonala dreptunghiului AECG. Prin urmare, punctele D, E, F ~i
G sint situate pe aceea~i paralelll cu BC, adidl sint coliniare.

6. Pe doun laturi consecutive ale unui pntrat ABCD se construiesc triunghiurile


echilaterale ABE ~i BCF (primul interior ~i celnlat exterior pntratului). sn se
demonstreze d1 punctele D, E, F sint coliniare.
Rezolvare.

In triunghiul isoscel AD (deoarece AD=AE) avem m(<U)=30; rezulta

0
1800
-30 -75 (fig. X.8). In AABE (echilateraJ), m( ~)=60, iar in triunghiuJ dreptunghic
2
isoscel BEF, m( 4:4)=45. Unghiurile 2, 3 ~i 4 adiacente-ronsecutive insumeaza 180, deci eJe stnt situate
de aceeai parte a unei drepte; urmeaza ca punctele D, E i F sint coliniare.

m( <U)

Fag.X.7

7. In patrulaterulABCD se considerrt M ~iN mijloacele laturiloropuseAB ~i CD. Prin


M ducem MP paraleln cu BC ~i MQ paraleln cu AD, iar prin virfurile C ~i D cite o
paraleln cu AB. Se formeazn astfel paralelogramele BCPM ~i ADQM. Sn se arate
~ virfurile P ~i Q ale acestor paralelograme slnt coliniare cu punctul N.

Rezolvare. Se comparll triunghiurile CNP ~i DNQ (fig.X.9);

ele au:

(CP]=[DQ]:~l, [CN]=[DN]!!~

m(<H)=m(4:2) ca

alteme interne formate de paralele CP i DQ cu secanta CD. Din


congruenJa acestor triunghiuri rezult:l m(4:3)=m(<t4). Aceste doua
unghiuri egale sint situate de o parte i de alta a dreptei CD; rezultll
ca ele sint opuse Ia virf; atunci laturile PN ~i NQ sint in prelungire
i punctele P, N, Q sint coliniare.
S-a uJi1iz4t teormuJ: dac! doua unghiuri egale au vfrful comun, o
laturll comunll ~i sfnt ~te de o parte i de alta a laturii comune,
atunci ele sint opuse Ia vfrf.

- 368-

8. Doua cercuri 0 1 ~i 0 2 sint tangente exterior in punctul T. 0 secanta dusa prin T


taie cercurile in A ~i B. Se consider~ diametrele AC ~i BD ale cercurilor 0 1 ~i 0 2 ,
respectiv. Sa se demonstreze ca punctele C ~i D sint coliniare cu punctul T de
tangenja.
Rezolvare. UnghiurileATC ~i BTD sint drepte ca unghiuri inscrise intr-un semicerc (fig.X.lO).
Aceste unghiuri egale au vfrful comun ~i sint situate de o parte i de alta a unei laturi comune (AB); ele
sfnt unghiuri opuse Ia vtrf, adicJI laturile CT i DT stnt tn prelungire; prin urmare punctele C, T i D sint
coliniare.

9. Se considera un triunghi oarecare ABC. sa se demonstreze ca ortocentrul acestui


triunghi (H), centrul de greutate ~i centrul cercului circumscris triunghiului sint trei
puncte coliniare.
Rezolvare. Fie AD diametrul cercului circumscris ce trece prin vtrful A al triunghiului (fig.X.ll ).
Se demonstreaza dl patrulaterul BHCD este paralelogram. Diagonalele sale sint BC ~i HD, deci A" este
cenrrul de simetrie al paralelogramului. RezuJUl ca: AA" este o mediana a triunghiului ABC; OA" este
perpendicutara pe BC; OA" este paralel:i cu inaltimea AA 'a triunghiului; OA" este linie mijlocie in
triunghiul ADH..OA"=AH/2. Se unqte H cu 0. Se demonstreaza ca triunghiurile A"OG ~i AGH sint

Flg-X.ll

asemenea, raportul lor de asemllnare fiind 1/2; adic! pe mediana AA" exista un punct care determina

=!.

raportul GA"
Rezultll ca G este centrul de greutate al triunghiului, adica centrul dt: greutate se afla
GA ~
pe linia care unqte ortocentrul cu centro] cercului circumscris. Cele trei puncte H,G i 0 sint coliniare.
Am utilizat, fn ultima parte a demonstratiei, asemllnarea a douiJ triunghiuri cu interpretarea raportului lor
de asemanare.

10. Se da triunghiul ABC. Sn se demonstreze ca picioarele perpendicularelor duse


dintr-un punct oarecare al cercului circumscris triunghiului pe laturile triunghiului
sint trei puncte coliniare.
Rezolvare. Demonstra(ia se face pe baza proprietatilor patrulaterului inscriptibil. Notllm cu D,
E i F picioarele perpendicularelor duse dintr-un punct oarecare M al cercului respectiv pe laturile BC,
AB ~i AC ale triunghiului (fig.X.12). Patrulaterul BEMD este inscriptibil avfnd doua unghiuri opuse
suplementare (unghiurile din D ~i E)-4:lii4:2. Patrulaterul DMCF este inscriptibil deoarece diagonalele
(CD i FM) fac unghiuri egale cu laturile opuse DM ~i CF ale patrulaterului -4:3E4:4. Pe de alta parte
in triunghiurile dreptunghice BEM ~i CFM avem 4:EBM !:4:MCF pe baza proprietlllii unghiului exterior
at patrulaterului inscris ABMC-4:2=4.4 fiind complemente de unghiuri egale. De aid rezulta congruenJa
unghiurilor 1 i 3 care au vtrful comun D, o latura comunll (latura BC), fiind aezate de o parte i de
alta a acestei laturi. Acelai rationament ca ~i tn cazul problemelor 7 ~i 8 conduce Ia concluzia ca
punctele D, E, F sint coliniare ~i dreapta pe care se ana ele situate este numiUl fn geometrie dreapta lui

Simson.

IIIEBA- 24

- 369-

Flg.X.12

Flg.X.I3

11. Dou!\ cereuri de raze egale se taie In puneteleA ~i B. Din A drept centro ~i eu o
raz!l arbitrar!l se deserie un alt cere care le taie pe primele doua In patru punete. Sa
se demonstreze di punetul B ~i doua dintre punetele de intersecpe ale cereului al
treilea slnt coliniare.
Rezolvare. (AC]=(AD] ca raze in cercul al treilea (fig.X.13). Aceste raze congruente sint coarde

congruente in cercurile egale 0 1 i 2-AC AD i deci arcele au aceea~i mllsura. Rezulta ca unghiul
ABD (inscris in cercul 0 1) are aceeai mllsura ca i unghiul ABC (inscris in cercul 0 2 ). Aces1e unghiuri
congruente au v'irful comun (B), o laturi! comuntJ (AB) ~i sfnt ~ezate lk aceeari parte a laturii comune,
deci laturile BC i BD se suprapun rezullind ca punctele B, D i C sint coliniare.

12 Dintr-un punet situat pe un cere se due trei coarde ~i pe aceste coarde ca


djametre se deseriu trei cereuri. S!\ se demonstreze di aceste trei cereuri au un punet
comun se taie dou!\ cite dou!\ in alte trei punete coliniare.

Flg.X.14

Rezolvare. Pe cercul 0 considenun punctul M prin care tree


cele trei coarde MA, MB, MC ~i dreapta lui Simson a punctului M
falll de triunghiul ABC determinat de extremitlllile celor trei_coarde
(fig.X.14). Yom demonstra cA aceasta dreaptll conline punctele de
interseqie ale cercurilor ce ar fi descrise pe coardele considerate ca
diametre. Intr-adevllr, perpendiculara MD dusa din M pe latura AB
a triunghiului ABC este coarda comunll a cercurilor descrise pe MA
i MB cu diametre deoarece m( <UDM)=m(<WDM)=90 reprezintll
unghiuri drepte inscrise in semicercurile corespunzatoare cu
diametrele MA i MB. Sll recunoatem cA - prin construcJie- D
este un punct al dreptei lui Simson. Analog se demonstreaza pentru
punctele E i F, picioarele perpendicularelor duse din M pe laturile
AC i respectiv BC.
Dreapta lui Simson care trece prin D, E, F este dreapta cerutll.

X.4. PROBLEME DE CONS1RUCfll GEOMETRICE


A Probleme rezolvate
1. S!i se constuiasd'l un triunghi ABC, dnd se euno~te: AB=c=7,8 em, inaiJimea
coboritrl din C pe AB, hc=4,3 em i m(<t4.BC)=m(<U3)=50.

- 370-

Rezolvare.M e t o d a 1. Intr-un punct arbitrar E,


luat pe AB=7,8 em, rididlm o perpendicutara, pe care Iullm o
hingime EF=hc=4,3 em, i prin F ducem o paralela Ia AB.
Aceasta taie dreapta BB'care trece prin B i face cu AB
unghiul B cu m(B)=50, in punctul C, care este al treilea vtrf
al triunghiului ABC.
Metod a 2-a. Yom dluta Ia inceput sa construim triunghiul
DCB. Pentru aceasta, Iuam un segment de dreapta DC=hc=
=4,3 em (fig.X.15). In punctul C ducem o dreapta CB astfel
ca m(<U>CB)=90-m( <t:B)=40, iar fn D ducem o
perpendiculara DB pe latura DC. Ob!inem Ia interseclia
aces tor doua drepte vtrful B al triunghiului. Apoi este suficient
sa Iuam o lungime BA=c=7,8 em ~i oblinem i al treilea
vtrf al triunghiului ABC.

B'
F

7,8cm

Fig.X.lS

.;

/
-----"=T"~p

45

/
/

OL-l-------"""""""""""""""i'oaG
( ab)
Flg.X.16

2. Sa se construiasdl un triunghi dreptunghic cind


ipotenuza: a+b (suma catetelor), c (ipotenuza).

Flg.X.17
cuno~em

suma catetelor

~i

Rezolvore. 1) ConsidertJm problema rezolvat4 #fie GEP triunghiul cautat (fig.X.16). Construim
triunghiul dreptunghic isoscel DEP, in care (EP]=[ED]. Analizam triunghiul PGD i deducem modul de
construcJie.
2) Conscruqia figurii. Pe segmentul DG=a+b (suma catetelor),in punctul D, se construiete un unghi de
45. DinG seduce un arc de cere cu raza cit ipotenuza data c. Triunghiul cerut este GEP (fig.X.l7).
3) Discutie. Daca arcul de cere taie DF tntr-un punct, avem o solulie; daca taie pe DF in doua puncte,
avem doua solulii. Dad! arcul de cere nu taie pe DF, nu avem nici o solulie.

3. sa se construias~ un trapez ABCD cunoscindu-i lungimea bazei mari AB=a, a.


bazei mici CD=b i lungimile AC=d1, BC=d2 ale celor douA diagonale.
Rezolvore. Presupunem trapezul construit (fig.X.18,. pag. 372). Prelungim AB cu segmentul
BE=CD=b. Patrulaterul BEDC este un paralelogram, avtnd laturile opuse BE i CD congruente i
paralele. Rezultll ca [BD):(CE].
Dupa aceste observalii putem deduce construcpa ceruta, i anume:
Yom construi in prealabil triunghiul AEC, dlruia ii cun~em toate cele trei laturi: AE=a+b, AC=d1,

- 371-

CE=d2 (observfnd ca punctul C se va afla Ia intretaierea arcelor


de cere descrise din A i E cu raze egale cu d 1 i diJ. 0 data
C aflat, determinam vfrful D, ducind DCIAE i egal cu b.
Acesta este i un vfrf at trapezului. In ceea ce privqte vfrful B,
el se afla pe AE astfel ca AB =a.
Discu{ie. Pentru ca problema sa fie posibila, trebuie sa putem
construi triunghiul ACE i aceasta se poate face daca cele patru
lungimi, a, b, d 1, d 2 satisfac inegalitalile: a+b<d1 +d2 ,
a+b>d1-d2 , dlci intr-un triunghi o latura este mai mica decit
suma celorlalte doua, dar mai mare decit diferenla lor.

F"Jg.Xl8

A.

~
C

c~
.A

A.

F.,.X.l9

4.

sa se construias~ un triunghiABC, cind cunoa~tem lungimile a dou!llaturi AB=c,

AC=b

~i

<t4BC=<tB, opus uneia dintre ele. Caz particular: c=5 em, b=3 em,

m( <tB)=25.
Rezolvare. sa presupunem triunghiul ABC construit. Observam ca punctt!le A i B sint capetele
unui segment de dreapta (AB], de lungime cunoscutll c (fig.X.19). Toata problema consta in a observa cum
se gasqte vfrful C.
Constatllm ca: 1) C se ana pe semidreapta BD, care face un unghi B euAB. 2) C se ana pe un arc de cere

cu centrul in A i de raza AC, cunosculll i egala cu b.


In cazul particular at problemei se considera un segment de dre.aptaAB=c=5 em. In B ducem o semidre.aplll
BD, care face un unghi B cu masura de 25 cu AB (fig.X.20). Cu centrul in A i cu o raza egala cu b = 3 em
deseriem un arc de cere care intersecteaza dreapta BD in doua punete: c 1 i c 2. Am oblinut astfel doua
triunghiuri ABC1 i ABC2 care raspund problemei noastre.
Discu/ie. Sa judecam dad! problema este totde.auna posibila, adidl dac! putem face construelia triunghiului cu orice date.
- Latura AB, alaturata unghiului cunoscut, o putem construi intotde.auna, oricare ar fi marimea ei.
- Unghiul ABC poate fi construit cu vfrful in B, oricare ar fi masura lui (in afara de cazul cind m( 4:8)=0
sau 180~.
- Ond luam in compas marime.a laturii AC, opusa unghiului dat, i descriem cercul cu centrul in vfrful A,
trebuie ca acest cere sl! taie a doua latura a unghiului B, pentru a pute.a determina vfrful al treile.a al
triunghiului; adica lungime.a acestei laturi trebuie sl! fie mai mare sau eel pulin egala eu distanla vfrfului
A la latura BD. Deducem de aici ca sint posibile mai multe cazuri: 1) Dad! latura opusl! unghiului dat este
egalll cu ace.astll distanla, cercul atinge Iatura BD intr-un singur punet. Avem o singura solulie, i anl!me
un triunghi dreptunghic. 2) Dad! latura opusl! unghiului dat este mai mare decit ace.asta distanla, avem
doua solulii diferite (a~ cum s-a intimplat cu datele de mai sus), dar avem de observat ca (AC1]=(AC2,).
3) Daca latura opusl! unghiului dat este mai mica decit aceaslll distanll!, triunghiul nu se inehide i
construc.Jia nu se poate face.

- 372-

5. sa se duca intr-un cere o coarda


lungime data l.

paralel~

cu o dreapta data

~i

care sa aiba o

Rezolvare. Fie A dreapta data (fig.X.21). Dintr-un punct


arbitrar M, luat pe cercul 0, descriem un arc de cere cu raza I. Fie N
unul din punctele unde acest arc de cere taie cercul 0. Am fJXat astfel
pe cercul 0 o coarda MN a dlrei lungime esle I. Ea nu este ins!
paraleta cu A. Acum trebuie sa o ~m astfel ca ea sa fie paralela cu
A. Daca ducem din 0 o perpendiculara OP pe MN ~i din 0 ca centro
descriem un cere cu raza OP observam ca coarda MN esle tangenta Ia
acest cere ~i ca orice coarda a primului cere tangenta Ia eel de-al
doilea are aceea~i lungime I. Atunci nu avem decit sa construim o
tangenta Ia cercul interior, paralela cu dreapta A, construcJie care se
face u~or. Din 0 ducem o perpendicutara pe A. Ea va taia cercul
Fag.X.21
interior in punctele E ~i F. Tangentele in E ~i F Ia cercul eel mic
raspund problemei noastre, adica problema admite doua solulii.
Pentru ca problema sa fte posibila, trebuie sa ni se dea lungimea I mai mica decit diametrul cercului mare,
fiindca intr-un cere cea mai mare coardll este diametrul sau.

6. Fie AD o coarda in cercul de centru 0; o alta coarda.,


DC taie diametrul ce trece prinA in punctul B. Cum trebuie
dusa coarda DC pentru ca [AB]=(AC] ? Problema este
totdeauna posibil a ?
Rezolvare. Fie E punctul diametral opuS lui A (fig.X.22).
Presupunem problema rezolvata, adica am dus coarda DC astfel ca
(AB]=(AC]. Atunci, triunghiul ABC este isoscel, de unde: <{ACB=<fABC.
Insa, <fABOl<UJBE ca opuse Ia vfrf, iar <tACD=<ilJED ca unghiuri cu

vfrful pe cere ~i avfnd aceeai masura AD. Urmeazll de aici


2
triunghiul ABC este isoscel,

~i

ca,

dacA

triunghiulo DB este isoscel. Fie acum F un punct pe arcul AD, astfel ca

DE AC DF AC
DF FA
- = - + - ~i m(<!A.CD)=~+-, de unde reiese ell AF AC.
DE =DF .Jnsa: m(4ABC)=-+'
2
2
2
2
it.
2

De aici reiese construcJia. Se ia DF DE

~i

apoi AC "'AF . Unind punctul C astfel aflat cuD, dreapta

DC este coarda dlulata. Ea va t11ia peA in B, aa incit (AB]=(AC].


Discutie. Penlru ca problema sa fie posibila, trebuie ca arcul DA sa fie mai mare decit arcul DE,

caci numai aa F esle cuprins intre D

~i A.

Cum insa

lJE +DA =180, rezultll ca lungimea coardei AD

trebuie sa fie mai mare decit latura patratului inscris in cercul 0. Nici in cazul ctnd coarda .AB este egala
cu latura patratului problema nu este posibila, dlci atunci punctul F cade chiar in A.

7. Se dau trei drepte (D1), (DJ), (D3 ). sa se gaseasca pe dreapta (D1) un punct astfel
ca simetricul sau fata de dreapta (D2) sa fie a~ezat pe dreapta (D3).
Rezolvare. Ducem simetrica dreptei (D1) fatll de dreapta (DiJ, gllsim dreapta (D 4) care taie pe
(D3 ) in punctul M' (fig.X.23, pag. 374). Simetricul punctului M ' fata de dreapta (DiJ va fi punctul M
a~ezat pe dreapta (D ); acesta este punctul cllutat.
1

- 373-

< o.,) (D, >

c
Fag.X.24

8. Sa se construiasca un triunghi cunoscind picioarele inMpmilor.


Rezolvare. Presupunem problema rezolvatll, A' , B' , C' sint picioarele celor trei fnllltimi
(fig.X.24). Obtinem triunghiul A 'B'C' artie triunghiului cerut. Inllltimile AA' , BB' , CC' sint bisectoarele
unghiurilor triunghiului A 'B'C'. Deducem construcpa: 1) se cor.struit!te triunghiul A 'B'C'; 2) bisectoarele
celor trei unghiuri A', B', C' se fnttlnesc in H (ortocentrul); 3) in A' , B' , C' c!ucem perpendiculare
Ia aceste trei bisectoare i IJbtinem astfel vfrfurile A, B, C.

9. sa se construiasdl un triunghi dreptunghic cind se. cunosc inM).imile


care plead\ din virful unghiului drept.
A

t-----~o

~i

mediana

A t-------lAI

Rezolvare. Presupunem problema rezolvatll i analizam figura X.25. In triunghiul ABC


cunoatem inll.ltimea AD i mediana AA '. De aici rezultll modul de construcpe: 1) putem construi
triunghiul dreptunghic ADA', in care cunoatem caleta AD i ipotenuza AA '; 2) lim ell in orice triunghi
dreptunghic mediana AA '= ~, deci putem construi A 'B i A 'C, fiecare congruent cuM', obtinfnd astfel
vfrfurile triunghiului.

10. Sa se construiasdi triunghiulABC, cunoscind mijloacele B', C' ale laturilor AC


i AB, precum i piciorul D al inMpmii care cade pe Iatura BC.
Rezolvare. Presupunem problema rezolvatll i fie ABC, triunghiul cerut (fig.X.26). In acest
triunghi cunoatem D, piciorul fnllltimii AD, B', mijlocul laturii AC i C' mijlocul laturii AB. Analizfnd
figura, se vede UOr ell A este simetricul lui D fatll de linia mijlocie B'C'. Din cele constatate deducem
modul de construcpe: 1) unim B' cu C'; 2) construim punctul A simetric cuD fatll de B'C'; 3) ducem in

- 374-

ot-----

I
I
8

8 ------A"";'r--C'-------...... M

Do perpendicutara peAD; 4) dreapta AC' taie aceastll perpendicutara rn B; 5) dreapta AB' va tllia aceastll
perpendicularll in C. Triunghiul ABC astfel construit corespunde datelor cerute fn problema.

11. Sa se construiasc a un triunghi cunoscind doua unghiuri


virful unghiului al treilea.

~i

inMpmea dusa din

Rezolvare. In triunghiul ABC (fig.X.27) cun~tem unghiul B, unghiul C, ~i rnaltimea AA '. Se


vede u~r ca, ducind tnattimea AA ', obtinem doua triunghiuri dreptunghice: triunghiul AA 'B i
triunghiul AA 'C, cunosctnd fn fiecare din ele catetaAA' i unghiul B, respectiv unghiul C. De aici deducem
moduJ de construqie: 1) construim unghiul B; 2) construim o paraleta Ia una din laturile unghiului, Ia o
distanta cit fnaltimea data care taie a doua latura a unghiului B rn vtrful A; 3) perpendiculara AA ' va fi
fnaltimea triunghiului cerut; 4) fn punctul M, luat arbitrar pe prima latura a unghiului, construim un unghi
congruent cu unghiul C; 5) din A ducem prin mi:are de translatie o parale!a Ia a doua laturll a acestui
unghi i obtinem astfel al treilea vtrf C a! triunghiului. A,B,C stnt vtrfurile triunghiului cerut.

12 Sa se construiascll un triunghi dreptunghic cunoscind ipotenuza


corespunzruoare ei.

~i

inMpmea,

Rezolvare. ConstrucJia figurii fiind Uoarll, nu mai este nevoie sa presupunem problema
rezolvata, ci trecem direct Ia construcJie (fig.X.28).
1) Construim ipmenuza BC (data). 2) Construim un semicerc cu diametrul BC. 3) Dutem fn B o
perpendicularll pe BC. 4) Lullm (BD]""(AA 1 (data).

A'

I
I
A
I
0r - - -

I
~

A'

- 375-

5) Din D ducem o paralela Ia BC, care raie cercul fn punctele A i A". Triunghiul BA "C i triunghiul
BA 'C sfnt solutiile problemei.

Discupe. Notllm

R-~.

Daca AA '<R, avem doua solutii. Daca AA '=R, avem o singura solutie. Daca AA '>R, triunghiul nu se
poate construi.

13. Sa se construiasc'n un triunghi ABC, cunoscind marimile laturilor AB, BC


mediana AA'.

~i

Rezo/vare. Presupunem problema rezolvata. La triunghiul ABC (fig.X.29) cunoatem AB, BC i


mediana AA '. Din analiza figurii putem vedea modul de construcJie: 1) construim triunghiul ABA', tn care
cunoatem AB, BA'= ~ iAA'deci cele trei laturi; 2)A'C=BA'=~; 3) unimA cu C. Triunghiul astfel
construit corespunde condiliilor date.

A.._----cs
B

..,_--------1 C

A 1------~A'

14. Sa se construiascn un triunghi cunoscind unghiurile ~i raza cercului circumscris.


Rezo/vare. Presupunem problema rezolvata.
Analizfnd figura X.30 se vede UOr ca unghiul Ia centru BOC este dublul unghiului A; analog pentru
celelalte unghiuri.
De aici se deduce modul de construcJie: 1) construim cercul cu raza data R; 2) ducem o raza arbitrara DB;
3) construim unghiul Ia centru, de masura 2 m( 4.4), i obtinem vtrful C al triunghiului; 4) construim fn
continuare al doilea unghi Ia centru, de masura 2 m( <UJ), i obtinem al treilea vtrf A; 5) unim A cu B i
obtinem triunghiul cerut.

B. Probleme propose
15. Se dau doua unghiuri ale unui triunghi. Sa se construiascn eel de-al treilea unghi.
16. Se da un unghi ascupt al unui triunghi dreptunghic. Sa se construiascn celalalt
unghi ascupt.
17. Sa se duca o paralelll cu o dreapta data, care sa fie Ia o distanja data de prima
dreapta.
18. Sa se imparta in doull parti egale un unghi al carui virf nu incape in cadrul foii de
desen.

- 376-

19. Printr-un punct dat


unghidat.

s~

se dudl o dreapm

cares~

formeze cu o

dreapt~ da~

un

20. Se iau dou~ drepte (d) ~i (d') ~i un punct P; s~ se du~ prin acest punct o secanta,
astfel incit partea ei cuprinsa intre dreptele date sa fie imparpm in punctul Pin doll!
parti egale.
21. Printr-un punct <!at, s~ se du~ o dreapm astfel incit segmentul ei, cuprins intre
doua drepte paralele date, s~ fie congruent cu un segment dat.
22. S~ se ~eze un segment de dreapta de lungime dat~ intre laturile unui unghi
ascupt dat, astfel incit elsa fie perpendicular pe una din laturile unghiului.
23. S~ se ~eze un segment de dreapm de lungime dam intre laturile unui unghi dat,
paralel cu o dreapm dam, care intiln~te amindoua laturile unghiului dat.
24. SA se ~eze un segment de dreapm de Iungime dam intre Iaturile unui unghi dat,
astfel incit el s~ taie pe laturile unghiului segmente congruente.
25. SA se construiasdl un triunghi dreptunghic, cunoscind un unghi ascupt
opusa lui.

~i

cateta

26. S~ se construiasdl un triunghi,cunoscind dou~ unghiuri~i latura opusa unuia dintre

unghiurile cunoscute.
Zl.

S~

se construiasdl un triunghi isoscel, cunoscind unghiul de Ia virf ~i baza.

28. S~ se construiasdl un triunghi isoscel, cunoscind un unghi de Ia ba:zA


coborit:l pe una din Iaturile egale.

~i

inMpmea

'19. S~ se construiasdl un triunghi isoscel, cunoscind una dintre laturile egale


inMpmea coborita pe ea.

~i

30. S~ se construiasdl un triunghi echilateral, cunoscind inMpmea lui.


31. S~ se imparta un unghi drept in trei

p~rti

de

m~suri

egale.

32. S~ se construiasdl un triunghi, cunoscind baza, inMpmea corespunzruoare ~i o


latura.
33. Sa se construiasdl un triunghi, cunoscind baza, inMpmea
34. S~ se construiasdl un triunghi, cunoscind un unghi
pe laturile lui.

~i

~i

alt~

un unghi de Ia ba:zA.

cele doua in:llpmi coborite

Jndica(ie. Se U>nstrui~te triunghiul dreptunghic, tn care se cunoate unghiul dat i una din
tnaltimile triunghiului; cu a doua tnaltime ca raza se duce un cere tangent Ia ipotenuza triunghiului
dreptunghic construit.

35. S~ se construiasdl un triunghi, cunoscind o latura, suma celorlalte doua laturi


inMpmea coborita pe una din ele.

~i

lndicape. Se construi~te triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuza latura cunoscut:i i o


caleta tnaltimea data; prelungim cateta a doua cu un segment astfel ca sa obtinem suma laturilor date;
se folosqte apoi mediatoarea pentru vtrful al treilea.

- 377-