Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE
PRQmEME
DE
MATEMATleA
SI
FIZicA
SERlE
G. TITEICA
PROBLEME
DE &EOMETRIE
G. TITEICA
, ,
PROBLEME
DE GEOMETRIE
Ed itia
a VI-a
,
Seria
culegeri de probleme de matematica ~i fizica
EDITURA TEHNICA
Bucure~ti
'
GH. D. SDIIONESCU
GH. D. SIMIONESCU
Conf. Institutul Politehnie
Bucure~ti
CUP.RINS
ENUNTURI
PARTEA iNTii
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
Cap. VII.
Cap. VIII.
Cap. IX.
Cap. X.
Cap. XI.
Cap. XII.
Cap. XIII.
Cap. XIV.
Cap. XV.
Cap. XVI.
Cap. XVII.
Cap. XVIII.
Cap. XIX.
Cap. XX.
Cap. XXI.
Cap. XXII.
Unghiuri ......................................... .
Triunghiuri ....................................... .
Drepte paralele, paralelograme, patrulatere ......... .
Cercul: arce, coarde, tangente ..................... .
Masura unghiurilor ................................. .
Proprietati ale triunghiului in legatura cu cercul circu1nscris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Translatie, simetrie,
rota tie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Constructii grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Segmente proportionale, figuri ase1nenea. . . . . . . . . . . .
Rela tii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Relatii metrice in cere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Poligoane regulate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cercul: lungimea ~i aria lui; arc de cere, sector
Constructii de expresii algebrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plane, drepte, unghiuri triedn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pro1ect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Poliedre: proprietati
..............................
Poliedre: arii, volume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Corpuri rotunde: proprietati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Corpuri rotunde: arii, volume.................... . .
Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11
15
19
29
37
40
46
57
64
76
78
"'87
89
90
96
97
101
105
108
111
PARTEA A DOUA]
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
XXIII.
XXIV.
XXV.
XXVI.
XXVII.
XXVIII.
Transversa]e ....................................... .
Rapoarte anarmonice ~i armonice, fascicule
Pol ~i polara ..................................... .
Inversiune ....................................... .
Omografie, involutie
. .
.
S ec t IUnl COniCe ................................... .
113
120
126
130
134
138
RASPUNSURI ~I INDICA'fll
PARTEA INTll . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PARTEA A DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Bibliografie
150
320
380
T,
PARTEA l:KTII
Capitolul I
UNGBIURI
<}: BOD;
-rad?
24
Aplicatii: n
8
4; n
5.
Capilolul II
TRIUNGHIURI
t;j).
-c~rente.
AB
Sa se arate ca <9:: B
<
<9:: B'.
~ Fie AD cea mai lunga, BC cea mai scurta 1atura a patrulaterului A BCD. Sa se arate ca
~
ca
@ Dacii 0
lfC
ABC >
ADC,
BCD >
BAD.
.,
+ CA + "AB
2
+ .AB.
.CA,
:J.iirsa
se demonstreze cii daca M, N, P se aflii pe laturile Be,
AB ale triunghiului ABC iar nu pe prelungiri, avem
_!_(BC
2
construie~te
pe CD ca latura
patratul CDEF ~i pe BD ca latura patratul BDGH. Sa se demonstreze. ca drepturile BF ~i CH sint inaltimile (prelungite) triunghiului ABC.
Capitolul I I I
..
tri
Sa se demonstreze ca o paralela la baza unui triunghi isosmeaza cu celelalte doua laturi un triunghi isoscel.
"
Sa se demonstreze ca o paralela la una din laturila unui
ghi echilateral formeaza cu celelalte doua laturi un triunghi
ec~eral.
._t!Y Prin
AB.
3
~Se ia un unghi xOy == ~' iar pe latura Ox un punct A. Se
de~, un arc de cere cu centrul in A astfel incit sa intersecteze
dreapta 0 y in doua puncte B, C. Fie B', C' proiectiile punctelor
B, C pe Ox. Sa se determine valoarea unghiului rx astfel ca sa avem
BB' == .AC' si CC' == AB'.
~Sa pralungesc medianele, BB', CC' ale triunghiului ABC
cu 'tJf!J,, == BB', C'C"-== CC'. Punctele A, B", C" sint in linie
dre~a (aliniate s'au coliniare).
_
8 Sa se determine loculmijlocului segmentului OAf, cind 0
este ix, i3:r M descrie o dreapta data xy.
11
-1 A
unghi drept, -1 B
~ unghi
@Sa se demonstreze ca daca B 1 ,~C1 sint picioarele inaltimilor BBI, CCI in triunghiul ;{Be i A mijlocul laturii BC, f-atunci
tri~uhiul A B 1 C1 este isoscel.
67 Sa se demonstreze ca medianele unui triunghi se intersectae
intr-un punct ( centru de greutate ).
'
{6s2, Doua echere dreptunghice egale ABC ~i A B C se a~aza
in ~tiile din fig. 16 de la ,Raspunsuri ~i indicatii". Sa se demonstreze ca:
a) H Bl este inal~imea in triunghiul CCI B
r,
:~ M A 1 este me diana in triunghiul CCI A 1 ;
~ LB' este bisectoare in triunghiul CB' C
69. Se dau trei drepte Ox, Oy, Oz. Pe Ox se da un punct A ..
Sa se a rate ca exi8 ta:
a) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca inal'fimi;
b) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca mediane ~
c) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca bisectoareale unghiurilor interioare sau exterioare;
d) un triunghi avind mijlocul unei laturi in A i dreptele dateca l!erpendiculare pe mijloacele laturilor.
tro:l.Pe laturile AB ~i AC ale triunghiului ABC se construiesc ..
in ~a, patratele ABDE ~i ACFG, virfurile D ~i F fiind opuse
lui A. Sa se arate ca:
"
EG este perpendiculara pe mediana care pleaca din A ~.
este indoitul ei;
=
12
71:'
es~nstanta.
73~ Sa se demonstreze ca picioarele perpendicularelor duse din
vir
'
'
pre-
pe BC in D, avem ~ AJJB = 3 ~ C.
~ln triunghiul ABC, AA 1 este inaltimc, AA' bisectoare. Sa
se arate ca daca AB < AC, avem ~ A'AA 1 = (~ B- ~ C)/2.
~ Daca in triunghiul ABC avem BC = 2.\C, atunci mediana
AA este bisectoarea unghiului format de latura AB ~i de mediana
A A a triunghiului A' A C.
Laturile opuse AB, CD ale patrulaterului ABCD se intilnesc in E; AD, BC in F. Se iau pe prelungirile dreptelor ABE,
DCE, BCF, ADF, segmentele EH == AB, EK = CD, FL = BC,
-F AI= DA. Sa se demonstreze ca figura H KLM este paralelogr{J.m.
92. Fie 0 un punct fix ~i (a) o dreapta datiL Dintr-un punct _4
situ at pe (~) se duce AM egal cu AO ~i perpendicular pe OA. Se
cew.ul lui .1.W. cind A variaza pe dreapta data.
3. In patrulaterul ABCD virfurile A, B, C sint fixe, iar virfu
descrie o dreapta. Sa se gaseasca locul mijlocului segmentul~N care une~te mijlocul lui AB cu mijlocul lui CD.
Fie AA' o ceCJianii (adica o drea pta care une~te un virf
cu un punct al laturii opuse) in triunghiul ABC, I mijlocul ei.
Dreptele BI, CI intersecteaza laturill;} opuse in M ~i 1.V, iar dreptele paralele duse din A' la AC ~i AB intersecteaza pe BlJtl ~i C.l'l
in~i. Q. Sa se dem-onstreze ca figura M N PQ este un paralelogram.
95. Se da un triunghi ABC ~i A 1 B 1C1 triunghiul sau ortic.
Sa
oemonstreze ca triunghiul format de paralelele duse prin mijloacele laturilor A 1 B 1 , B 1 C~, C1 A 1 respectiv la AB, BC, CA este
egal cu complementarul lui ABC (triunghiul format de mijloacele
laturilor lui ABC).
@)
Capitolul IV
{o;:'~:;:a se d~~onstreze cii ~aca. doua coarde egale ale unui cere
se
A
~ecteaza
15
rt00.
@l
in AI, Bl, cl; A2, B2, c2; Aa, Ba, Ca. Sa se arate ca
B' Bl =
==C'C1 =BC; C'C2 ==A'A 2 ==CA; A'A 3 =B'B3 =AB.
114. Acelea~i date ca in problema precedenta. Sa se exprime
segmentele AC', BA ', CB' ~i A 1A ', B 2 B', C3 C' in functie de laturi.
115. Un romb are <}:A = 45. Se masoara pe inal~imea din B
a rombului, fa~a de latura AB, un segment BE== AB. Sa se arate
ca: a) AE = BD; b) C, D, E sint coliniare; c) fie B' piciorul inaltimii BE; cercul BCE trece prin centrul cercului inscris in triunghiul ABB'.
116. Dintr-un punct 0, luat pe ipotenuza BC a unui triunghi
dreptunghic isoscel ABC, ca centru, se descrie un cere care intersecteaza laturile BA, CA prelungite, dincolo de A, in M ~i N, iar
dincolo de B ~i C in M' ~i N'. Sa se arate ca
MB + NA =
= 1J1'B + N'A si MA + NC = M'A + N'C.
Cii1) Sa se d~monstreze ca in doua cercuri concentrice coardele
cer~ exterior, tangente cercului interior, sint egale.
{118.jntr-un cere se due doua diametre perpendiculare AB ~i CD.
0 ~ta variabila ce trece prin C intersecteaza diametrul AB
(sau prelungirea lui) in JJI ~i cercul in N. Sa se afle locul geometric al intersec~iei paralelei la CD, dusa prin M, cu tangenta la
ce~"
N.
,_
I . rin unul din punctele comune a doua cercuri se duce o
drea
paralela cu linia centrelor. Sa se arate ca segmentul de
pe aceasta dreapta, marginit de cele doua cercuri, este de doua
ori mai mare decit distanta
, centrelor.
rin punctele comune A ~i B a doua cercuri (0) ~i (0')
se
ua drepte paralele CAC', DBD', C ~i D fiind pe cercul
(0), iar C' ~i D' pe cercul (0'). Sa se arate ca lungimile CAC'
~i DBD' sint egale.
121. Prin unul din punctele comune A a doua cercuri (0), (0'),
se due doua drepte egal inclinate (dar nu paralele intre ele) pe
00', care intersecteaza cercurile in B, B' ~i C, C'. Sa se arate ca
BB' == G""C'.
122. Se dau doua cercuri. Prin punctele lor de intersectie se
due doua secante paralele, care formeaza un paralelogram cu
virfurile pe cele doua cercuri. Se cere locul geometric al mijloacelor laturilor acestui paralelogram ~i al punctului de intersectie
a diagonalelor lui, cind secantele, raminind paralele, tree neconte~ntrin punctele de intersec~ie a cercurilor date .
Se deseriu cercuri pe laturile unui patrulater ABCD, ca
diame re. Sa se demonstreze ca coarda comuna cercurilor descrise
2 -
Probleme de geometrie -
c. 538
17
pe A B
~i
@.:
18
lor.
Dreptele
Sa .se
.
- M A,
- M B intersecteaza cercul (0) in A' ~i B~._,_.
arate ca AA' = BB' ~i sa se gaseasca locul punctului P qgmun
dreptelor A' B' ~i MO, cind M descrie cercul (C).
.
Capitolul V
MASURA UNGHIURILOR
~~sa.
tel~~i C.
14 Sa se afle locurile descrise de punctele de intllnire ale
bise oarelor exterioare, luate doua cite doua, cind triunghiul ABC
variaza in conditiile problemei precedente.
19
(iii) Sii
iz~e).
20
~ \Fie
21
ta~ente.
22
==
==~A.
~In
~~~.
25
ne~te
pe OD in B. Cercul tangent in B dreptei OD ~i avind centrul 0' pe OA intersecteaza secanta in alt punct C. Sa se demonstreze ca tangenta in C dusa la cercul precedent trece printr-un
punct fix.
200. Se considera un punct M mobil pe latura Ox a unghiului
fix xOy ~i un alt punct fix N in acela~i plan. Fie P proiectia
punctului JJf pe Oy ~i Q proiectia punctului 0 pe dreapta JJf N.
Sa se arate ca dreapta PQ trece printr-un punct fix.
201. Fie A'-, B', C' simetricele virfurilor A, B, C ale unui triunghi ABC in raport cu mijloacele laturilor BC, CA, AB. Sa se
arate ca cercurile A'BC, B'CA, C'AB tree prin acela~i punct ~i
sa se demonstreze apoi ca acest punct este ortocentrul triunghiului ABC.
202. Sa se afle locul proiectiei punctului de intilnire al inaltiInilor unui triunghi ABC, in care latura BC este fixa ~i A constant, pe mediana ce pleaca din A.
203. Intr-un triunghi ABC se duce bisectoarea AA '. Cercurile
c~rcumscrise triunghiurilor ABA', ACA' intersecteaza laturile AC,
AB in M si
, N. Sa se demonstreze ca B1V == CM.
204. Se dau patru puncte A, B, C, D nesituate pe un cere, din
care trei nu sint in linie dreapta. Un cere care trece prin trei din
aceste puncte contine in interior pe al patr11lea, sau il lasa in
afara. Din cele patru cercuri care se pot duce prin cite trei din
punctele A, B, C, D, cite lasa pe al patrulea in afara i cite
ina~ntu?
\207\
26
~i AO
intersecteaza cercul in B,
AB
27
II
II
28
Capitolul VI
PROPRIETATI ALE
:1
TRIUNGHIULUI
iN LEGATURA
CU CERCUL CIRCUMSCRIS
-l- 231. Fie A 1 , B 1 , C1 intersectiile inal~imilor AA', BB', CC'
ale triunghiului ABC cu cercul circumscris (0). Sa se arate ca A 1 ,
B 1 , C1 sint simetricele ortocentrului H in raport cu laturile BC,
29
CA, AB. Sa se de<;}uca a poi ca dreptele OA, OB, OC sint perpendi~Jda~ pe laturile B C
C' A', A B' ale triunghiului ortic.
( ~?;'Sa se demonstreze ca intr-un triunghi Af!C, punctul H
de intilnire al inaltimilor, mijlocul M al laturii BC ~i punctul A 2
diametral opus lui A, in cercul circumscris, sint coliniare.
1 ~ 233. 0 fiind centrul cercului circumscris triunghiului ABC i
pastrtnd acelea~i notatii ca in problema preceden~a, sa se arate
ca distanta OM este jumatatea distantei AH.
r
234. Cu ajutorul proprietatii precedente sa se arate ca medianele unui triunghi sint concurente (dreapta OH se nume~te dreapta
lui Euler).
(235:' Fie ABC un triunghi, A Bl, C picioarele inaltimilor,
ca~/intilnesc in H; A", B", C" mijloacele laturilor; AI, Bl, cl
mijloacele segmentelor AH, BH, CH. Sa se demonstreze ca cele
noua puncte precedente sint conciclice ( cercul lui Euler sau cercul
cel~uii puncte).
I,
30
~~
242. Fie A', B', C' mij loacele Ia turilor triunghiului ABC. Se
proiecteaza virfurile B, C in B 1 , C1 pe o dreapta (D) care trece
prin A. Sa se demonstreze ca locul punctului de intilnire al dreptelo.r B 1C' ~i C1 B', cind dreapta (D) se rote~\e in jurul lui A, este
cercul celor noua puncte al lui ABC.
Sii se demons~eze cii H fiind ortocen trul triunghiului
ABC, cercul BHC intilne~te pe AB in punctul M simetric cu .t1
fata de inaltimea v1rfului C.
t2'4i:"fie 'H ortocentrul triunghiului ABC, iarOa, Ob, Oc centr~r:curilor lui Carnot BHC, CHA, AHB. Sa se ar~te ca trivnghiurile ABC, OaObOc sint egale, au acela~i cere al celor noua
puncte -~i aceea~i dreapta a lui Euler.
l245j Sa se demonstreze ca cercul circumscris triunghiului anticomentar (triunghi format ducind prin fiecare virf al triunghiului o paralela la latura opusa) al triunghiului ABC este tangent la cercurile BHC, CH A, AH B din problema precedenta.
i 2-l6:~ Fie I
centrul cercului inscris in triunghiul ABC ~i
A;Bie; triunghiul sau complementar. Sa se demonstreze ca centrele cercurilor lui Euler ale triunghiurilor BIG, Cl A, AIB sint
situate pe bisectoarele triunghiului complementar A 1 B 1C1
24 7. Fie A' B', C' punctele in care inaltimile triunghiului ~4 BC
intilnesc a doua oara cercul circumscris, At, BI, cl punctele diametral opuse punctelor A', B', C', iar A 2 , B 2 , C2 respectiv intersectiile perechilor de drepte (BB 1 , CC 1 ), (CC 1 , AA 1 ), (AA 1 , BB1 ).
Sa 'se arate ca 0 este centrul cercului lui Euler al triunghiului
A 2 B~~
l 248 ..: Fie A' mijlocul distantei AH dintre virful A al triunghiulu~C ~i punctul H de intilnire al inaltimilor, A" mijlocul
lui BC si
, 0 centrul cercului circumscris. Sa se demonstreze ca
A' A " trece prin mijlocul segmentului"" HO, adica este un diametru
al cercului celor noua puncte.
_
ABC, <}:A = goo AC > AB. Un cere de
249. In triunghiul
centru A ~i de raza AC intersecteaza pe BC in C'. Sa se arate ca
in triunghiul ABC' centrul cercului celor
noua puncte se
afla pe BC'.
250. In virfurile B, C ale unui triunghi dat ABC se ridica perpendiculare pe BC, care intersecteaza cercul circumscris in D
i E. Fie P uil punct mobil pe cercul ABC, H ~i H' ortocentrele
31
11
32
II,
II
Prob!cn:c de gcomctrie -
c. 538
33
269. Pe coardele MA, M B, MC ale cercului (0) se descriu segmente de cere capabile de acelai unghi cp. Cele ase cercuri astfel
formate se intilnesc doua cite doua 'in ase puncte care se gasesc
trei cite trei pe doua drepte.
270. Fie 0 centrul cercului Qircumscris triunghiului ABC i
H ortocentrul lui, MN o coarda a cercului circumscris, perpendiculara pe BC in D; M', N' mijloacele lui H A1 i H N; M 1 ~i N 1
intersectiile
lui DM' si
DN' cu AC. Se cere sa se arate ca M M 1 i
,
'
N N 1 sint paralele.
271. Trei drepte paralele cu o directie data i trecind prin virfurile A, B, C ale triunghiului ABC intersecteaza cercul circum~scris in A', B', C'. Sa se arate ca perpendicularele duse din A',
B' i C' pe BC, CA i AB sint concurente i ca proiectiile A 1 , B 1 ,
C1 ale punctelor A', B', C' pe aceleai Ia turi sin t coliniare.
272. Trei drepte paralele, duse prin virfurile unui tr:unghi ABC,
intilnesc cercul circumscris in A II, B II, C ". Sa se demonst_reze ca
dreptele ce unesc un punct M al cercului circumscris cu punctele
A", B", C" intilnesc laturile BC, CA, AB in punctele A', B', C',
care se gasesc pe o dreapta paralela cu directia paralelelor duse
(teorema lui Aubert).
273. Sa se gaseasca dreptele lui Simson in raport cu triunghiuf
ABC ale urmatoarelor puncte:
a) virfurile triunghiului;
b) punctele diametral opuse virfurilor;
c) punctele de intersectie ale inaltimilor cu cercu1 circumscris;
d) picioarele bisectoarelor interioare pe cercul ABC;
e) picioarele bisectoarelor exterioare pe cercul ABC.
274. Se considera un triunghi ABC inscris intr-un cere de
centru 0. Fie M un punct pe cercul (0) ~i DEF dreapta lui Simson
a punctului M in raport cu ABC. Sa se arate ca unghiurile de
baza ale triunghiurilor isoscele OA M, OBM, OC M sint egale cu
unghiurile pe care dreapta DEF le face cu laturile triunghiului
ABC.
275. S.l se demonstreze ca dreapta lui Simson xy a unui
punct M de pe cercul circumscris triunghiului in raport cu un
triunghi este dreapta lui Simson a punctului M in raport cu o
infinitate de triunghiuri
inscrise in acelaRi
, cere.
276. S3. se gaseasc1 pe cercul circumscris unui triunghi ABC
un punct I aa ca dreapta lui Simson a lui. 1 in raport cu triunghiul ABC sa aiba o direct-ie data (D).
277. Pe cercul (0) circumscris triunghiului ABC, se iau doua
puncte B', C' ~i se cauta punctul A' a carui dreapta Simson in
34
raport cu ABC este perpendiculara pe h'C'. Sa se arate ca triunghiurile ABC ~i A' BIC' (numite triunghiuri S) se bucura de
urmatoarele proprietati:
a) a vern, in rna rime ~i semn, rela~ia
arc AA'+ar~ BB'+arcCC'==O;
b) dreapta lui Simson a fiecarui virf al triunghiului A'E'C' in
raport cu ABC, este perpendiculara pe latura cpusa;
c) dreptele lui Simson ale virfurilor lui A B C in rarort cu
ABC' ~i ale virfurilor lui ABC in raport cu A' BIC' trc prin acela~i punct care se aflii ]a mijlocul distantei N N' dintre ortocentrele
celor doua triunghiuri.
278. Fie (ABC, e<~y) ~i (ABC, e<'~'y') doua perechi de triunghiuri S inscrise in acela~i cere. Sa se demonstreze ca triunghiurile
e<~y ~i e< ~ Y sint triungbiuri S unul fata de celalalt.
279. Sa se demonstreze ca dreapta lui Simson a unui punct JJ;J,
in raport cu triunghiurile ~X~y inscrise in acela~i cere cu triunghiul
ABC, fata de care sint triunghiuri S, pastreaza o direc1ie fixa.
280. Fie M ~i N punctele in care dreapta (D) intilne~te cercul
(0) circums.cris triunghiului ABC. Se proiecteaza virfurile triunghiului ABC in A', Bl, C pe (D). Sa se demonstreze cii perpendicularele coborite din A I, Bl, C respectiv pe laturile BC, CA, AB
tree prin acela~i punct w [ortopolul dreptei (D) in raport cu triunghiul ABC], care se giise~te la intilnirea dreptelor lui Simson ale
punctelor M ~i N.
281. Fie M ~i N punctele in CB:re o dreaptii (D) intersecteaza
cercul circumscris triunghiului ABC, .iar A', B', C' proiectiile de
unghi cp ale virfurilor lui ABC pe (D). Sa se demonstreze ca proiectantele de unghi ~- cp ale punctelor A', Bl, C fa cute in acela~i
sens, respectiv pe laturile BC, CA, AB, tree prin acela~i punct 1
[izopolul de unghi cp al dreptei (D) fata de . .4BC] care apartiLe
dreptelor lui Si:m <30n de unghi ~-. cp ale punctelor 1~1 ~i N in raport
cu ABC.
282. Se considerii intr-un plan un cere (0), un punct H ~i o
dreaptii (D), fixe. Se cere locul ortopolului dreptei (D) fata de
triunghiul ABC, variabil, care este inscris in cercul (0) ~i are punctul H drept ortocentru.
283. Sa se determine locul ortopolului unei drepte fixe (D) fata
de triunghiul ABC, cind latura BC este fixa, iar unghiul A
constant.
284. 0 dreapta (D) intersecteazii cercul circumscris triunghiului ABC in 1J1 i N. Se proiecteaza punctele B, C pe (D) in B',
C' iar M, N pe BC in M', N'. Ortopolul dreptei (D) fala de triun1
35
36
TRANSLATIE.
SIMETRIE. ROTATIE
,
,
299. Sa se demonstreze ca daca prin fiecare punct M al unui
cere (0) se duce cite un segment 1J1.N de lungime constanta, intr-o
directie determinata ~i totdeauna in acela~i sens, locul lui N este
un alt cere (0
300. Aceea~i problema ca n1ai sus in care se inlocuie~te cercu1
(0) cu o curba oarecara (C). Sa se arate ca locul geometric ~ste o
c:.Irba (C de aceea~i forma cu (C).
301. SJ. se demonstreze ca daca prin virfurile A, B, C a]e unui
triunghi se .due segmente paralele AA I == BBI == CC 1 in acela~i sens
1
~i daca H ~i H sint punctele de intil:fiire ale inaJtimilor triun1
1
1
ghiurilor ABC, A B C , atunci HHI este egal ~i paralel cu AA'.
302. Doua segmente egale AB, A B sint paralele~ insa sensu]
de }a A la B este contrar sensu lui de Ia A I la B 1 Sa se gaseasca
centrul de rota tie care aduce pe A in A ~i pe B in B
1
).
),
37
38
diagona)elor trapezului intilne~te latura .AB in E. Sa se demonstreze ca dreapta EI este bisectoarea unghiului CED.
330. Se dau doua cercuri (C) ~i (C ~i o dreapta (~). Sa se
duca o secanta comuna, paralela cu (~), care sa determine in cele
doua cercuri coarde egale.
331. Fie AB un segment de dreapta inYariabil, A Bl o noua
pozi~ie a acestui segment. Sa se arate ca printr-o ~ranslatie de-a
lungul directiei AB ~i prin doua rotatii efectuate respectiv in jurul
punctelor A ~i B, se poate duce segmentul AB in pozitia A B
332. Pe laturile Ox ~i (Jy ale unui upghi se iau segmentele
OA ~i OB. Sa se detern1ine doua drepte perpendiculare (D 1 ) ~i
(D 2 ), trecind prin 0, astfel ca proiectiile lui O.A pe (D 1 ) ~i ale lui
OB pe (D 2 ) sa fie egale.
333. Doua puncte P ~i Q. fiind insemnate pe un biliard poligonal XYZ U ... T de n laturi, se cere sa se deter1nine punctul At
al laturii XY catre care trebuie indreptata o hila ce se afla in
punctul P, pentru ca sa treaca prin Q, dupa ce se va reflecta pe
Iaturile succesive XY, YZ, Z U ...
334. Sa se demonstreze ca daca in planul unui triunghi echilateral ABC se ia un punct I oarecare, cu cele trei segmente lA,
I B; IC se poate totdeauna forma un triunghi (D. Pompei).
1
Capito lui VI II
CONSTRUC'fll GRAFICE
335. Sa se duca la un cere o tangenta paralela cu o dreapta
data.
336. Sa se duca o secanta paralela cu o dreapta data, care
sa determine intr-un cere dat o coarda de lungime data.
'"" 337. Se da un cere ~i doua drepte paralele. Sa se construiusca
tangentele la cere care determina intre cele doua paralele un segment de lungime data l. Cite solutii sint?
~ 338. Sa se duca o tangenta la un cere (C), astfel in cit coarda
determinata pe ea de un aJt cere (C') sa fie egala cu o lungime
data.
40
41
42
44
429.)Fie D mijlocul lalurii BC a triunghiului ABC. Bisectoare1l' unghiului ABD intersecteaza pe A B in E, iar aceea a
unghiului ADC intersecteaza pe AC in F. Sa se arate ca EF este
paralela. cu BC.
'
,
46
..
CF--;;.
47
I'
48
podar A'' B" C'' (format de proiec~iil~ lui D pe laturile lui ABCt
ale punctului D in raport cu ABC sint asemenea~
448. Fie A', B', C' punctele ce impart laturile triunghiului
ABC in acela~i raport k ~i in acela~i sens. Fie a, b, c, mijloacele
laturilor triunghiului ABC ~i a', b', c' mijlo8cele laturilor triunghiului A' B'C'. Sa se arate ca punctele b, c, a': r, a, b'; a, b, c' sint
coliniara ~i sa se ded uca de aici ca triunghiuriJI' A I B' C'' ABC au
acela~i punct de intilnire a 1nedianelor.
44:9. Punctele A', B', C' impart laturile All, BC, CA. ale
unui triunghi in acela~i raport a. Punctele A 1 , B 1 , C 1 impart seg-- -- -nlentele A A', BB', CC' in ac~la~i raport ~- Sa se arate ca triunghiurile ABC, A 1 B 1C1 au acela~i centru de greutate.
450. Pe Iaturile triunghiului ABC se construiesc trei triunghiuri asemenea ~i cu aceea~i orientare in plan: BCa, CAb, ABc.
Sa se demonstreze ca triunghiurile ABC, abc au acela~i centru de
greutate.
451. Fie M 1 ~i M 2 doua puncte reciproce in triunghiul .A.BC;
.:! 1 B 1C1 triunghiul format de punctele in care A.L'J-11 , BA11 , C}l11
intilnesc laturile triunghiului dat; A 2 B 2 C2 triunghiul format de
punctele in care A A12 , BM2 , C M 2 intilnesc Iaturile triunghiului
1nedian. Sa se arate ca triunghiurile A 1 B 1C1 ~i A 2 B 2C2 sint omotetice, centrul de omotetie fiind centrul de greutate al triunghiului ABC. (Doua puncte M 1 ~i M 2 se numesc rcciproce,, daca, unindu-le cu fiecare virf, dreptele ohtinute intersecteaza latura opusa in
puncte simetrice fata de mijlocul ei).
452. Sa se determine Iocul punctelor astfel ca raportul distantelor la doua puncte fixe sa fie constant.
453. Sa se construiasea un triunghi cunoscind baza, unghiul
de la, virf ~i raportul celorlalte doua laturi.
454. Sa se construiasca un triunghi cunoscind baza, bisectoarea
unghiului opus ~i raportul celorlalte doua laturi.
455. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind unghiul A,
raportul AC:AB == k ~i lungin1ea bisectoarei A.4'.
456. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind virful A,
punctul G de intilnire a medianelor ~i ortocentrul H.
457. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind ~4B, AC
~i raportul A }lf :BC == k, JJI fiind mijlocul lui BC.
458. Sa se const ruiasca un triunghi ABC cu r1oscind unghiul At
raportul AB:AC == k ~i lungimea medianei A JJ!l.
459. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura
BC == a, raportul AB:AC == k ~i una din inaltimi. Discutie.
4 -
Probleme de geomctrie -
c. 538
49
m: n.
475. 0 paralela Ia latura BC a unui triunghi ABC intersecteaza laturile AB, AC in D ~i E. Dreptele BE ~i CD se intilnesc
in F. Sa se arate ca AF trece prin mijlocul M al Iaturii BC.
476. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind Iungimile
inaltimilor rx, (3, y .
477. Fie ABCD un trapez inscris intr-un cere ~i AI un punct
oarecare pe cere. Sa se demonstreze c5. proiectiile A 1 , B 1 , C1 , D,
ale punctului M pe laturile neparalele ~i pe diagonalele trapezului
sint patru puncte conciclice.
478. Fie (a, a') ~i (b, b') perechile de laturi opuse ale unui
patrulater inscriptibil. Sa se a rate ca:
a) daca !!:._ = !!_ , a tunci punctul M de in tilnire a diagonalelor
a'
b'
se afla Ja mijlocul uneia din acestea;
h) daca a este diametrul cercului circumscris, iar a' latura
patratului inscris in acest cere, atunci punctul M, care este Ia
mijlocul unei diagonale, se afla pe cealalta la doua treimi fata de
unul.,.,--,din virfuri .
(47~ Paralela dusa prin punctul de. intersectie 0 al diagonalehw-t(nui trapez intilne~te laturile neparalele in E ~i F. Sa se
arate ca 0 este mijlocul segmentului .E'J?.
480. Se da unghiul xOy ~i un punct fix A in planul lui. 0
dreapta variabila ce trece prin A intilne~te pe Ox ~i Oy respectiv
in M i N. Perpendicularele in ~J ~i N pe M N intilnesc pe Oy
~i Ox in Q i P. Se cere locul gometric al intersectiei dreptei F()
cu perpendiculara dusa din 0 pe M N.
~1. Fie ABC un triung!li,_ (L\) o dreapt~ a planului ~i a, b, r
pro1ec~iile virfurilor A, B, cpe (L\ ). Sa se demonstreze ca perpen1
diculare1e din a, b, c pe laturile BC, CA, AB sint concurente
(teorema ortopolului).
482. Se considera in acela~i plan un triunghi ABC ~i o
dreapta (L\). Cum trebuie alse trei puncte A 1 , A 2 , A3 pe (L\)
51
52
Sl
54
516. Se considera doua cercuri cu centrele 0 ~i 0 1 care se intersecteaza in C i D i sint tangente Ia o dreapta (d), respectiv in
A i B. Dreapta AD intersecteaza cercul (0 1 ) in E, iar BD intersecteaza cercul (0) in F. Dintr-un punct ourecare P, situat pe
dreapta (d) se duce o paralela Ia EF pe care se ia PG == OA ~i
PH == o,B. &a se demonstreze ca dreptele Ell ~i FG se intersecteaza pe dreapta (d).
517. Se da un triunghi ASB, o dreapta Sfl care intilnete pe
AB in H 'i o paraleHi Ia AB, variabila, care intersecteaza pe AS
in A', pe SB in B'. Prin B se duce o secanta care intersecteaza
pe SH in C, pe SA in D ~i pe A' B' in P. Pe paralela la SH,
dusa pFin P, se ia un punct Q a~a ca PQ sa fie impartit de paralela SR la A B in raportul PH : llQ == H A : H B. Sa se demonstFeze ca dreapta QD imparte pe CA intr-un raport independent
de H i de BC.
918. Sa se arate ca in problema precedenta locul lui Q, cind
BC variaza, A' B' i H fiind fixe, este o paralela la BC.
619. Sa se demonstreze ca in problema 517 locul lui Q, cind
BC ~i A' B' ramin fixe, iar H variaza, este .o paralela la SA.
520. Sa se gaseasca locul lui Q din problema 517, cind BC
fji H sint fixe, iar A' B' variaza.
~1. Din extremitatea Af a unei raze mobile 0 M a unui cere (0)
se cohoara M N perpendiculara pe un diametru fix A B. Se ia a poi
pe OM punctul P, ca OP : AJ N == k. Se cere locul punctului P.
522. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un paralelogram
ADEF, ale. carui virfuri D, E, F sint pe laturile AB, AC, BC,
~t~ raportul laturilor este AD : AE = k.
e da un punct M pe diagonala AC a unui patrulater
oar are A BCD. Se duce M P paralela la A B i intilnind latura
BC in P, MQ paralela Ia CD ~i intilnind pe AD in Q. Sa se
demonstreze ca
--
MP_+ ~ == 1.
AB
CD
~ Intr-un paralelogram ABCD perpendiculara dusa pe latura
AB, pFin mijlocul sau 1, intersecteaza diagonalele BD, CA in
M i N. Fie OH perpendiculara dusa din punctul 0 de intersec~ie
a diagonalelor pe AB. Sa se arate ca
1
1
2
-+-=-
IM
IN OH
55
1
OF
-===- -t-
1
OD
-===-
OC
527. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un alt triunghi A IB' C
asemenea cu un triunghi dat A 1 B 1 C1 i astfel ca virful A sa fie
d.at pe BC.
528. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un triunghi ale carui
laturi sint p_aralele cu laturile unui triunghi dat mnp.
529. Sa se inscrie intr-un patrulater A BCD dat un patrulater
t(t b C d
asemenea cu un alt patrulater oat A B C D
530. Sa se construiasca un patrula~er ABCD in care cunoa~tem laturile BC i CD, suma <9:: B
<9:: D = (X a unghiurilor B
~i D i rapoartele AB: AD= k, AC :AD= k
531. Prin mijlocul A I al laturii BC a unui triunghi ABC se
duce o dreapta arbitrara care intersecteaza laturile AB, AC in
B Cl ~i p3.ralela la BC, dusa prin, A, in D'. Sa se arate ca
-A Y :A C = DIBI: D C cu altf' u.vinte ca A', D sintc(RJ,jugate
ar1nonic in raport cu BIC'.
532. Prin punctele E ~iF situate pe laturile AB, AD ale paralelogramului A-BCD se due dreptele EG ~i FH paralele la .AD ~i
AB care se intilnesc in /. Sa se a rate ca dreptele BF, DE ~i CI
se intilnesc intr-un punct.
533. Laturile opuse AB ~i CD ale unui patrulater se intersecteaza in E, iar AD ~i BC in F. Sa se arate ca mijloacele diagonalelor AC, BD, EF sint coliniare (dreapta lui Newton).
534. Sa se arate ca laturile opuse ale unui hexagon inscris
intr-un cere se intersecteaza doua cite doua in trei puncte coliniare (teorema lui Pascal).
1
-==-+-
x
a
b
56
~i
cara
MB: MA'
JlfC: MB'.
539. SA da un triunghi ABC. Sa se determine pe laturile A B,
AC panctele P ~i Q, a~a incit
BP = PQ == QC.
540. Se dau doua drepte {D 1) ~i (D 2 ) ~i un punct fix A. Sa
se construiasca triunghiul ABC, cu virful B pe dreapta ( D1 ) ~i
virful C pe (D 2 ), cunoscind directia laturii BC ~i unghiul A.
Capitolul X
REL~.\TII
,
METRICE
~In
544. Sa se demonstreze ca daca intr-un triunghi ABC medianele virfurilor B, C sint perpendiculare, exista rela~ia
.5BC 2 == AB 2 + AC2
545. (0), (0 sint doua cercuri tangente intre ele ~i tangente
la o'-dt'eapta AA in punctele A i A Sa se arate ca, R, R fiind
ra~ cercurilor, avem AA == 4R R
54(). Un triunghi oarecare ABC are laturile AB == 13 m,
BC __, 21 m ~i inaltimea AD == 12 m. Se ridica perpendiculara
in A pe AB; aceasta intilne~te latura BC in E. Sa se afle
perimetrul triunghiului ACE.
5~ Sa se demonstreze ca daca proiectia D a virfului A al
triungh:iului ABC pe latura BC se face intre B ~i C ~i daca
AD 2 == BD DC, atunci <}:: A == 90 .
.,.Qj8. Sa se demonstreze ca, daca proiectia D a virfului A pe
latura BC a triunghiului ABC se face pe prelungirea lui Bp ~i
daca AD 2 == DB DC, atunci punctul H de intilnire a inal~i
milor este simetricul lui A in raport cu BC.
549. Fie A piciorul inaltimii AA in triunghiul ABC, iar H
punctul comun inaltimilor. Sa se arate ca
---- .HAl A C == A H AA
550. Se da o dreapta (D) ~i un punct fix A exterior dreptei (D).
Fie M un punct variabil pe dreapta (D), iar AN un segment de
lungime constanta, perpendicular pe AM. Sa se arate ca cercul
cu centrul in M ~i cu raza M N trece prin doua p!Jncte fixe .
.,,,/551. Se da un triunghi ABC ~i I r 1altimea AD. Se iau a poi segmentele BE == DC ~i CF == BD perpendiculare respectiv pe A B
si AC.
a) Sa se arate ca triunghiul AEF este isoscel.
b) Fie B' i C proiectiile lui B i C respectiv pe AE ~i JfP:
Sa se arate ca
1
12
~
=(AB)
ACI
AC
- -
58
Eo.L4
EoAt
- MAi
+ MB + MC + MD
2
+ b2d2 =
~2~'2.
59
.:.11B 2
A.C 2
+ .!.11C
AB2 = JJ1A2 BC 2
v+
a2
~b
+ b" .
:.lfC
+ .l4C2
Jl!B ~ AM2
+ MB
BC
JJJC BC.
Bcx 2
Ccx 2
+ C~
- .A~ 2
+ Ay
By 2
+ GB + GC == BC + CA + AB
2
J1A 2
Jl1B 2
+ MC:!. =
3MG 2
+ GA + GB + GC
2
572. 0 fiind centrul cercului circumscris de raza R, G punctul de intilnire al medianelor triunghiului ABC avind ca laturi
BC = a, CA- = b, A.B == c, sa se demonstreze ca
G0 2 == R 2 -
60
1 2
- (a
+b +c
2
).
JJJA i
A1B 4
MC 4
+ JVJJJ
== 4Jlf0 4
+ 8AB
M0 2
+ AB
+ MB +
4
A1G"4
+ AID
24R 4
576. Se considera doua triunghiuri ..-1 Bf;, .A., B' C' simetrice in
4
raport cu o draaptA. Sa se demonstreze ca 'perpendicularele cohorite din A', B', C' respectiv pe laturile BC, CA, .4B sint concutente.
577. Se proiecteaza virfurile triunghiului .4 BC in punctele A',
B', C' pe o dreapta oarecare (Ll) din plan. Sa se demonstreze ca
perpendicularele coborite din .A', B', C' respectiv pe BC, CA, A B
sint concurente intr-un punct w [ortopolul dreptei (~) in raport
cu triunghiul ABC].
578. Sa se demonstreze ca daca perpendicularele coborite din J
vlrfurile triunghiului ABC pe laturile triunghiului A' B' C' sint l
concurente, atunci i perpendicularele coborite din virfurile lui!
A' B'C' pe laturile lui ABC sint concurente (triunghiurile ABC!
si .A'B'C' se numesc ortologice).
, 579. Doua triunghiuri ABC, A'B'C' sint omologice (dreptele
..4 ..4 ', BB', CC' se intilnesc intr-un punct I, centrul de omologie).
Perpendicularele in A pe AB, AC intilnesc peA' B', A'C' respectiv
in A" Ab. A.nalog, perpJndicularele duse in B i C pe dreptele
(BA, BC), (CB, CA) deter1nina pe (B'A', B'C'), (C'B', C'A') punctele (Be, Ba), (Ca, Cb) Sa se arate ca perpendicularele coborite
din ..4, B, C pe dreptele .AbAc, BcBa,- CaCb sint concurente.
580. Daca se convine sa se considere pozitive segmentele luate
pe laturile triunghiului ABC intr-un anumit sens i negative cele
luate in sens contrar, sa se arate ca relatia din problema 568 se
poate pune sub forma
-a:~.. BC
+ b~
CA
+ cy
AB
== 0.
61
CJJ1 CN
AC2
Bil B-N
p p II QQ II
62
punctul lui Lemoine K, antiparalelele duse prin punctele de diviziune intilnesc laturile triunghiului in ~ase puncte conciclice.
591. Prin punctul lui Lemoine K al triunghiului ABC se due
paralelele AbAc, BeBa, CaCb la laturi. Sa se arate ca P.unctele
\A 6 , Ac, Be, Ba, Ca, Cb se gasesc pe un cere cu centrul in mijlocul
$egmentului OJ(, ce une~te centrul cercului circurn scris cu punctul
lui, Lemoine (primul cere al lui Le-moine).
----592. Se divid inal~imile AA 1 , BB', CC' ale triunghiului ABC
in parti proportionale, plecind de la virfuri espre laturi. Sa se
demonstreze ca proiec~iile punctelor de diviziune A II' B II' c" pe
cele doua laturi ce corespund inaltimii considerate sint ~a~e puncte
Ab, Ac, Be, Ba, Ca, Cb conciclice.
593. Se proiecteaza picioarele A 1 , B 1 , C 1 ,.ale inal~imilor triunghiului ABC pe laturi, in punctele Ab, Ae, Be, Ba, Ca, Cb. Sa se
demonstreie ca aceste puncte sint concieliee ( cercul lui Taylor).
594. Fie A1 ~i M1 doua punete inverse in raport eu triunghiul ABC iar X, Y, Z ; X 1 , Y 1 Z 1 , proiec~iile aces tor puncte pe
laturile triunghiului. Sa se arate ca aeeste ~ase puncte se afla pe
un cere cu centrul in mijloeul w al segmentului M M1 .
~ 595. Pastrind nota~iile problemei preeedente, sa se arate ca:
(_. __ a) daca din punctele X, Y, Z ea centre deseriem cercuri care
tree prin punctul JJ-11 , ele interseeteaza respectiv laturile BC, GlA ~
AB in punctele A 1 , A 2 , B 1 , B 2 , C1 , C2 care se afla pe un acela~i
cere cu cen trul in M;
b) daca din punetele X, Y, Z, ca centre, deseriem cercuri care
tree prin punctul M, ele intersecteaza laturile corespunzatoare
BC, CA, .HA in punctele A;, A~, B;, B~, C{, C~, care se afla pe
un acela~i cere cu centrul in A11 ~i egal cu precedentul.
596. I fiind centrul cereului inscris in triunghiul ABC, sa se
-<'demonstreze ca proiectia pe bis.ectoarea din A a unui punct arbitrar P al cercului BIG este eentrul cereului circumseris triunghiului podar al punctului P, in raport cu triunghiul ABC.
597. Sa se demonstreze ea to ate triunghiurile dreptunghice
care au laturile in progresie aritmetica sint asemenea.
598. Se da un patrat ABCD. Pe laturile BC ~i CD se iau
respectiv punctele JJ,f ~i N, a~a ca unghiul M.~.41V sa fie de 45::..
Pe BC, in sensu! BC, se mai ia un punct P, a~a ca BM sa fie
egal cu CP. Sa se demonstreze ca
1
,
BP JJN
==
.:1 B L-yJJ.
63
599. ~a se afle locul punctelor JJ a~a ca diferen~a patratelor distantelor a rloua puncte date A' B, sa fie Constanta.
600. Se da un patrulater ABCD in care AB = CD. Se cere
locul punctului 1ll care satisface relatia
--J/A.2+ JfB 2 = MC 2
+ MD
Capitolul XI
RELATII
1\IETRICE
,
'
IN
CERC
603. Printr-un punct fix din planul unui cere se due doua
coarde, variabile, perpendiculare. Sa se den1onstreze ca sun1a
patratelor acestor coarde es1~; constanta.
604. Se dan doua cercuri concentrice. Printr-un punct Yariabil de pe unul din cercuri ~r due doua coarde perpendiculare
in celalalt cere. Sa se dem ,nstreze ca suma patratelor acestor
coarde este constanta.
605. In i1~teriorul unui cere (0) de raza, R, se ia un punct P
prin care se due doua coarde perpendiculare AB, CD. S.1 se demonstreze relatia
,
ABCD ~ 2(2R 2 -0P 2 ).
OB 2 = 01M2
ON 2
668. Sa se demonstreze ca daca un trapez isoscel este circumscris unui cere, atunci diametrul cercului este media proportionala intre bazele trapezului.
609. Sa se demonstreze ca in doua cercuri ortogonale tangenta comuna este media proportionaHi intre distanta centrelor
~i coarda comuna ~i reciproc.
610. Unind un punct mobil A, luat pe un cere, cu doua puncte
fixe JJ,f i N, egal departate de centru, aezate pe acelai diametru
1
1
si ducind coardele AMB si ANC, sa se arate ca
= const.
MB2 NC2
611. Fie M un punct pe latura BC a unui triunghi ABC, MP
proiectia segmentului AM pe BC. Din A ca centru, cu AC ~i AM,
ca raze, se descriu arce de cere care intersecteaza pe B() in C'
1
~i Af Presupunind AC <AM< AB, sa se flemonstreze relatiile:
- - -2 - - - - -2
AB2-
~4C =
BC BC';
--
AB
-~
-
-----
AM2 = BM BM 1
-~-
AM2-AC2=CM C'M.
5 -
Probleme de geometrie -
--
c. 538
65
a) Sa se demonstreze
rela~ia
~r
+ ~r' =
~R,
AM AN- R2
'
BM MG'.
!
621. Fara a mai ~ine seam a de condilia <9:: A > goo, sa se construiasca un triunghi ln care cele doua puncte M 1 i M 2 din
problema precedenta sa fie confundate. Sa se demonstreze ca
intr-un astfel de triunghi:
a) b
+c=
a~2;
68
-~
642. Sa se determine locul centrelor cercurilor care intersecteaza doua cercuri date (0), (0') in cite doua puncte diametral
opuse.
643. Fie A un punct fix pe un cere (b), BC o coarda variahila a~a ca A B 2 + A C2 = con st. Se cere locul mij locului _M al
coardei Al:J.
644. Sa se determine 1ocul punctelor M, a~a ca intre distanlele
.J1A, M B Ia doua puncte fixe A, B sa avern relalia
( e<, ~
C(MA 2
~MB 2
a~ a
fiind pozitive ).
ca
K 2
'
~'
oc,
--
b,
-alJJA 2 = abc.
648. Sa se demonstreze ca produsul a doua laturi AB = c,
AC = b intr-un triunghi ABC este egal cu patratul bisectoarei
interioare a unghiului A, plus produsul segment.elor pe care aceasta
bisectoare le determina pe latura a treia BC - a.
649. Intr-un patrulater ABCD, laturile opuse AB, CD se
intilnesc tn P ~i sint perpendiculare. Sa se demonstreze ca suma
b.~.YB2
-+-c.lJ1C
=a, CA =
69
AM+AJV
IfM+liN
AC
BC
631. Intr-un cere este inscris patrulaterul A.BCD. Fie M mijIocul arJului CD ~i A', B' punctele unde dreptele A.ZJI ~i BM
intilnesc latura CD. Sl se arate ca exista relatia
A' B'
J.J'C X'D
I
AB
Br'
AD
PB' 2
+ PC' =
2
( 662. Daca A', A " sint punctele uncle un cere dus arbitrar prin
~irful A al triunghiului ABC intersecteaza Iatura opusa, JJ;J punctul uncle acelasi cere intersecteaza din nou cercul circumscris triunghiului ABC,, iar A 1 punctul de intersectie al dreptelor A Jf ~i
BC, avem
A 1 B = A'B . A"B .
l
A 1C
A'C A"C
Sa se deduca de aici teorema lui Steiner (problema 582).
663. Daca suma puterilor unui virf al unui triunghi, in raport
cu cercurile descrise din celelalte doua virfuri ca centre, este aceea~i pentru cele trei virfuri ale triunghiului, centrul radical al
celor trei cercuri este acelai, oricare ar fi cele trei cercuri. Sa se
arate ca acest centru :radical este simetricul ortocentrului in' raport
cu centrul cercului circumscris.
-- -664. Se considera un triunghi ABC, cu medianele AA 1 , BBh
ee1 Din fiecare virf, ca centru, se descrie un cere avind ca raza
latura opusa. Din fiecare mijloc A 1 , B 1 , C1 , ca centru, se descrie
un cere treeind prin virful opus. Sa se arate ca aceste doua sis.
teme de cercuri au acela~i centru radical.
665. 0 fiind centrul cercului circumscris, I centrul cercului
inscris unui triunghi ABC, R i r razele lor, sa se arate ca avern
rela~ia (lui Euler)
01 2 = R 2 - 2Rr.
71
~i
de
2Rr,
II,
V2
--HA HA'
----
HB HB'
---
HC HC 1
I
73
+ PA1 =
2
MA 2
74
692. Cercul (0') de raza R' este tangent interior in A cercului (0)
de raza R. Coarda BC a cercului (0) atinge cercul (0') in D.AB, AC
intersecteaza cercul (0') in E, 1:?. Sa se demonstreze ca
AE AJ?
R'
----=-
AlJ 2
R
(Z
>
__
AB).
x=a(~f
700. Sa se cons truiasca doua cercuri, cunoscind triunghiul
ABC format din axa lor radicala BC, p tangenta interioa_ra CA
~i o tange'nta exterioara AB.
701. S_a se gaseasca centrul unui cere numai cu ajutorul ~om
pasului.
702. Sii se construiasca pentagonul ABCDE, eel mai general,
Capitolul XII
POLIGOANE REGULATE
707. Se considera un triunghi echilateral ABC inscris intr-un
cere i un punct M mobil pe cere. Sa se demonstreze ca
MA 2
MB 2
MC 2 == const.
708. Se da hexagonul regulat ABCDEF. Cercul cu centrul in
A, cu raza AD i cercul cu centrul in D, cu raza BD, se intilnescin M si
, N. Cercurile cu centrele in M si
, N cu razele JVJD si
, ND
se intersecteaza a doua oara in P. Sa se arate ca daca 0 este centrul hexagonului, punctul P ;ste mijlocul segmentului AO. Sa se
deduca de aici construc~ia n1ijlocului distan~ei intre doua puncte
numai cu compasul (fara riglil!
709. Pe tangenta in A la un cere se ia AB egala cu raza. Sa
se due a din B o secanta BCD care sa intercepteze o coarda CD
egala cu AB, apoi sa se demonstreze ca .HC ~i BD sint egale cu
laturile decagoanelor regulate, convex i stelat, inscrise in ace}
cere.
710. Pe laturile unui hexagon regulat se construiesc, in afara.
lui, patrate. Sa se arate ca vtrfurile acestor patrate, care nu sint.
~i ale hexagonului, sint virfurile unui dodecagon regulat.
711. Fie l12 i l' 12 laturile dodecagonului regulat ~i ale dodecagonului regulat stelat, ob~inut unind virfurile primului din 5 1n 5,
iar l 4 latura patratului, toate poligoanele fiind inscrise in acela~i
cere. Sa se arate ca l' 12 - l12 = l4.
712. Se face un nod dintr-o banda de hirtie, care are latimea
uniforma ~i se netezete bine hirtia. Sa se arate ca figura care se
obtine astfel este un pentagon regulat.
~/(
+1.
2
714. Fiind dat un cere de raza l, sa se calculeze latura poligonului regulat inscris cu 24 de laturi.
715. Sa se demonstreze ca doua diagonale ale unui pentagon
regulat, care nu pleaca din acela~i virf, se intersecteaza in me die
si extrema ratie.
' 716. Sa se ' inscrie intr-un cere dat (0) un triunghi echilateral,
numai cu echerul.
717. Sa se demonstreze ca intr-un heptagon regulat ABCDEFG
ave1n
1
1
1 I
-=-+-
AB AC AD
~i
A'An =an
avem relatia
'
a1
a2
+a
3 -
a4
+ ...
an = R.
2n laturi. Sa
~e
Capitolul XIII
1RII
'
1nal~im ile
sint invers
propor~ionale
'2
2
S =-~(4m
115
b
m2c ) (4m2c
mb2 ).
+ ~2)2
s = __.(oc2
.;. ___
;.. __;__
2oc~
78
S
s
2ab
(a- b) 2
S =a b c: 4R.
73S. 2p fiind perimetrul unui triunghi ABC, r raza cercului
inscris, sa se arate ca
S
p r.
rela~ia
p' R,
+ b + c) t 1 t
t3
= 2S2 ,
ha
+ hq + he >
6r,
-+-+-=-
r
741. Sa se demonstreze ca
'
,---
s = vrrarbrc.
79
742. In triunghiurile ABC, A'B C' de arii S, S' avem <9:: A.=
<9:: A sa se demonstreze ca
S:
= AB. AC: A IB'. A C'.
1
I ;
sl
S:
sl
ABAC: A B A C'.
1
---
CAl= CA'
----
a 1 ; AB1 = AB
----
b1 ; BC1 = BC'
c1 ,
uncle Ai, B 1 , C1 sint situate pe laturi in acela~i sens, iar A' Bl C'
pe prelungiri. Sa se demonstreze ca aria cuprinsa intre triunghiurile A' BIG' ~i A 1 B 1C1 este data de expresia
'
2s(~+~+2),
a
II
BA' CA
---+
CB' AB
AC' BCI
. = 1.
AA ' 2
BB' 2
CC' 2
748. Paralelele duse prin virfurile A, B, C Ia laturile opuse ale
unui triunghi intilnesc cercul circumscris triunghiului in A B
C'. Sa se arate ca rnediatoarele triunghiului A B C' tree prin
virfurile triunghiului ABC. Intre laturile acestor triunghiuri
exista relatia
.
'
abc
(a'
+ b' + C
1
)
R 2
10
OA 1 OB1
+ OA 2
OB!.
a)
AB
4Ss
== h 2 (AB2
+ BC + CA
2
).
+r
+ r~) (r + r~)
2r3 r 1r 2 (r1
(r 2
2)
Probleme de geometrie -
c. 538
81
JJ1D
AD
1
82
~-
ME
BE
I -
+ AfF =
-
CF
i.
765. Se descriu pe catetele AB, AC ale triunghiului dreptunghic ABC doua semicercuri exterioare triunghiului. Sa se arate
ca aria cuprinsa intre aceste semicercuri ~i semicercul BAG este
echivalenta cu aria triunghiului ABC (Lunulele lui Hipocrat).
766. Din punctul de contact 0 a doua ce rcuri tangente egale
(A) ~i (B) ca centru, se descrie un cere tangfnt cercurilor (A) ~i
(B); apoi intre cercul (0) astfel descris ~i cele doua cercuri (A), (B)
se inscriu alte doua cercuri (C) ~i (D). Sa se calculeze, in func~ie
de raza R a cercului (0), aria S !3. romhului ACED.
767. Un cere trece prin virful A al triunghiului ABC, atinge
in P latura BC ~i intilne~te laturile AB, AC in D ~i E: Sa se
demonstreze ca BC: DE= AB AC: PA 2
768. Sa se gaseasca distantele x, y, z ale unui punct M, interior unui triunghi ABC, la laturile BC, CA, AB, ~tiind ca ariile
triunghiurilor MBC, MCA, MAB sint proportionale cu trei numere
date ex, ~' y.
1
769. Se imparte un triunghi ABC in doua parti echivalentet
in trei moduri deosehite, prin dreJ!te paralele la laturile triunghiului. Sa se gaseasca raportul dintre aria triunghiului abc format de aceste drepte ~i aria triunghiului dat.
770. Se iau pe laturile BC, CA, A B ale unui triunghi r1 BC
trei puncte A', B', C', a~ a ca
.AC': AB
= BA': BC = CB': CA =
1n.
83
pe CA ~i AB. Sa se arate ca se poate construi un triunghi cu segmentele Ba.Ca., CbAb, AcBc ca laturi ~i sa se gaseasca aria S a
acestui triunghi.
775. Fie a, b, c cele trei laturi ale triunghiului ABC (b > e).
Se imparte triunghiul in doua parti echivalente printr-o perpendiculara I K pe baza BC. Se cere sa se calculeze distanta C K la
piciorul acestei perpendiculare ~i sa se dea o constructie g~ometrica.
776. Sa se demonstreze pe figura ca aria octogonului regulat
inscris este medie proportionala intre aria patratului inscris ~i
aceea a patratului circumscris.
__
----
,
AB2
EB EC AC 2
1}. cx~y
aria ~cx'~'y'
+ 4 aria
6ABC + aria
3 aria 6, ABC
6 A 1 B' C',
= 6 aria
6A B C'.
793. Se da un patrat de latura a; se descrie un cere concentric cu patratul, care determina pe laturile lui coarde egale cu
raza cercului. Sa se evalueze perimetrul i aria octogonului format
de partea comuna celor doua figuri.
85
11
1)
Se convine sa se considerc aria triungaiului PQR pozitivA. sau .negativA., dopa cuJll, aleglnd un sens pJzitiv de parcurgere a perimetrului
triunghiului, un punct M il parcurgc in acest sens sau in sens contrar.
Capilolul XIV
CERCUL: LUNGil\IEA
~I ARI.~
SECTOR
17
CB
Capitolul XV
dat de relatia
'
X=
aa,
x = a 1a 2 a 3
a1a2 ...
b1b2
an
b1 , b2 , sa se constru
Generalizare pentru
ab
.Ja2- b2
rr
-=-+ -
x
a
b
836. Sa se construiasca segmentul x dat de relatia
1
1
1
1
-=-+-+-
x
a
b
r
Generalizare.
cireuit
(Constructia poate servi la 1 determinarea, intr-un
electric, a rezistentei echivalente a unor rezistente date, pube in
derivatie.)
837. Sa se determine segmentul x dat de relat ia
1
1
1
1
-=-+-+-
x2 a2 b2
c2
Generalizare.
838. Sa se construiasca grafic doua segmente cind se cuno~c
suma ~i produsul lor sau diferenta ~i produsul lor.
839. Sa se rezolve grafic sistemul x 2
y 2 = a 2 , xy = b 2
840. Sa se determine pe cale graf'ica radacinile ecuatiei bipatrate x 4 - 4a 2 x 2 - a4 = U ~i sa J discute conditiile de posibilit ate.
/
84G. SJ se determine locul punctelor din planul (P) egal departate de dona puncte A ~i B, nesituate in planul (P).
8!7. Sa se gaseasca pe o dreapta oarecare din spa~iu un punct
egal departat de doua puncte date A ~i B.
8!8. Sa se determine locu] geometric al puiJctelor egal departate Je trei puncte A, B, C care nu sint colinictre.
849. Dacu patru puncte A, B, C, D nu sinL situate in aceJa~i plan, sa se demonstreze ca exista un punct 0 egal departat
de ele.
850. Sa 88 gaseasca un punct intt-un plan dat (P) egal departat de trei puncte date A, B, C care nu sint situate in planul (P)
si nici nu sint coliniare.
851. Se da intr-un plan (P) o dreapta fixa AB ~i o dreapta
mobila (D), paralela cu AB. Se cere locul piciorului perpend,icuiarei cobor1te dintr-un punct dat 0, din spa~iu, pe dreapta (D).
852. 0 dreapta (D) se rote~te intr-un ~Ian (P) in jurul punctului _4 situat pe (D). Se cere locul proiec~iei punctului dat 0,
din spa~iu, pe dreapta (D).
853. Un triunghi ABC dreptunghic -in A se rote~te ln jurul
unei ca tete A B. Care este locul virfului C?
854. Fiind date doua puncte A, B, de aceea~i parte a. unu1
.plan (P), sa se determine un punct ll1, pe planul dat, a~a ca
A ~1 -, .1l1B sa aiba cea mai mica valoare posibila.
855. Se da o dreapta (D) ~i doua puncte ~4, B, nesituate in
acela~i plan cu dreapta. Sa se gaseasca pe dreapta (D) un punct
M as, a ca sum a AM
M B sa aiba cea mai mica valoare.
856. Sa se determine locul punctelor din spa~iu egal departate de doua drepte paralele.
857. Sa se determine locul punctelor din spa~iu egal departate
de doua drepte concurente.
858. Sa se determine locul punctelor din spatiu egal departate
de trei drepte situate in acela~i plan, care nu sint concurente.
859. Se dau doua plane (P) ~i (Q), iar in planul (Q) trei drepte
neconcurente. Se cer punctele din planul (P) egal departate de
cele trei drepte.
/1
91
punct al dreptei (~), apoi simetricele Q' ale fiecarui punct al dreptei (~) fa~a de Q. Sa se arate ca to ate punctele P' ~i Q' sint
situate in acela~i plan (R), paralel cu (~).
863. Se dau trei plane paralele (P), ( R), (Q) ~i punctele A, B
in planul (P), iar C, D in planul (Q). Dreptele AC, BC, BD, AD
intilnesc planul (R) in punctele E, F, G, H.
a) Sa se arate ca figura EFGH este un paralelogram. 1\" otind
cu d 1 ~i d2 distan~ele dintre planele ( P), ( R), respectiv (R), (Q),
ce rela~ie trebuie sa existe intre AB, CD, d1 ~i d2 pentru ca paralelogramul sa devina dreptunghi, romb, patrat?
b) Ce se intimpla cu paralelogramul EFGH, cind segmentele
AB ~i CD, raminind in planele respective, capata mi~cari de
translatie?
,
864. Se dau doua plane (P), (Q), o dreapta (D) nesituata in
aceste plane ~i un punct 0 in planul (P). Sa se a~eze un segment
AB, de lungime data, cu extren1ita~ile A ~i B respectiv in planele (P) ~i (Q), astfel ca sa fie paralel cu dreapta (D), iar A sa
fie la o distanta
, data a de 0. Discutie.
'
865. Se dau doua drepte (D) ~i (D') situate intr-un plan (P)
~i o a treia dreapta (~) paralela cu planul (P). Prin dreapta (~)
sa se duca un plan care sa intilneasca dreptele (D) ~i (D') in
punctele A ~i B astfel ca segmentul A B sa aiba o lungime data.
Sint cazuri in care problema nu este posibila? Sint cazuri in
care problema este nedeterminata?
866. Sa se construiasca 0 dreapta perpendiculara pe doua
drepte date (D) ~i (D') nesittldte in acela~i plan, pe care le intilne~te (pergendiculara comuna celor doua drepte).
867. Sa se arate ca por~iu '.~a perpendicularei comune a doua
drepte (D) i (D'), cuprinsa intre punctele ei de intersec~ie cu
acele drepte, este cea mai scurta distan~a intre un punct al dreptei (D) i un punct al dreptei (D').
868. Fiind date punctele A, B, C, D, nesituate in acelai
plan, se unete A cu B, B cu C, C cu D, D cu A i se formeaza
astfel un patrulater strlmb. Sa se arate ca mijloacele laturilor
sint virfurile unui paralelogram.
869. Jn ce caz se poate duce printr-o dreapta (D) un plan perpendicular pe o alta dreapta (D')?
870. Sa se demonstreze ca daca doua drepte (D) i (D') sint
perpendiculare, fara Sfl fie situate in acelai plan, perpendicularele
coborite din punctele dreptei (D) pe dreapta (D') formeaza un plan.
871. Se da un plan ( P) i o dreapta (D) care intilnete planul
in A, fara a fi perpendiculara pe el. Sa se duca prin A, in pianul (P), o perpendiculara pe dreapta (D).
i
92
91
94
OB
OC' si
,
OA
AB
OB
=- - -
BC
0A 2(BCD)
).
PROIECTII
II
),
96
Capitolul XVIII
POLIEDRE : PROPRIETATI
Probleme de geomctrie -
c. 538
97
98
--
AB BD AD OC 2 -1- BC CD BD OA 2
AB BC AC OD 2
+ AC
CD AD OB 2
99
955. Fie SABCD o piramida avind drept baza un dreptunghi ABCD. Se proiecteaza A, Din ~4', D' pe n1uchiile SC, SB.
Sa se demonstreze ca triunghiurile SBC, SA' D' sint asemenea.
956. Fie G punctul de intilnire a medianelor unui tetraedru
ABCD. Se considera sfera care trece prin A ~i este tangenta in
G planului BGC. Sa se demonstreze ca, E fiind punctul unde DG
intilne~te din nou aceasta sfera, avem
--
AG2
--
--
DG GE.
MS 1
aria 6ABC
,ria 6SBC
iVA 1
= QC1
~'"ia
PB1 : aria
6SC~4
6SAB.
965. Se da diagonala unui cub. 'Sa se gaseasca printr-o constructie plana latura cubului.
966. Sa se intersecteze cu un plan un diPdru, a~a fel ca intersectiile lui cu cele doua fete ale diedrului ~ii formeze un unghi
drep t.
967. Se considera un tetraedru SABC. D1ndu~se baza ABC,
se. cere sa se determine virful S astfel ca triunghiurile SAB, SBC,
SCA sa fie echivalente.
Capitolul XIX
'1'01
semisumei fete lor paralele ADD' A', BCC' B' prin distanta dintre
planele acelor fete.
977. 0 piramida are baza un patrat, iar fetele laterale triunghiuri echilaterale. Sa se gaseasca latura bazei cunoscind volumul V.
978. In piramida triunghiulara OABC, muchiile OA, OB, OC
sint perpendiculare doua cite doua. Presupunind ca se dau lungimile OA = a, OB = b, OC = c, sa se gaseasca aria triunghiului
ABC; precum ~i distanta de la virful 0 la fa~a ABC.
979. Se da piramida triuQ.ghiulara SABC, a~a ca SA = 'SB =
= SC = a, ~ ASB = 60; ~ ASC = goo; ~ BSC = 120. Sa
se calculeze:
a) laturile triunghiului de baza ABC;
b) aria to tala a piramidei ;
c) volumul piramidei.
980. Bazele unui trunchi d'e piramida fiind B ~i b, sa se calculeze aria sectiunii facute printr-un plan paralel cu bazele ~i egal
departate de ele.
981. Fie a, b, c, laturile unui triu-nghi ABC. Sa se calculeze
volumul V al piramidei SABC, ~tiind ca -1 BSC = ~ CSA ==
== ~ ASB = 90.
982. Fie un tetraedru V ABC caruia ii desfacem fetele laterale
.~i le a~ezam prin rotatie pe planul ?azei ABC, form1nd triunghiurile BCVa, ACVb, AB v,. Sa se arate ca perpendicularale duse din
Va, Vb, Vc respectiv 1\e BC. r:'A, AB sint concurente. Folosind
ac';'ea~i metoda, sa se arate ' "'a inaltimile unui triunghi oarecare
sint concurente.
983. Sa se demonstreze cc'"i ~ '-'1na distan~elor unui punct variahi!, din interiorul unui tetraedru regulat, la fe~ele
tetraedrului este constanta.
'984. Se da un hexagon regulat A a' Bb'Cc' cu latura a. Se
ridica in a', b', c', pe planul hexagonului, perpendiculare pe care
se iau lungimile a' A' = b' B' = c' C' = h, ~i se due dreptele .11 A',
A'B, BB', B'C, CC', C'A. Sa se evalueze volumul solidului definit de constructia indicata.
985. Acelea~i date. Sa se calculeze h, aa ca toate fe~ele solidului sa fie triunghiuri echilaterale ~i sa se determine volumul
solidului in acest caz.
986. Un romh ABCD, ale carui diagonale sint AC = 2a,
BD = a, este baza unei prisme drepte nelimitate. Pe muchiile
acestei prisme se iau in acelai sens AA' = 3a, BB' = 4a, CC' = a.
Sa. se ?alculeze volumul cuprins intre planul A' B' C' ~i baza
pr1sme1.
I
d.02
1
SC'
1
SB'
+-SD'
V=
h(b
+ b' + 4b") .
6
v=
h( b
+ 3b I)
4
104
v=
h(b
+ 3b')
4
1
v~
h(b
+ 3b').
4
Capitolul XX
CORPURI ROTUNDE
: PROPRIETlTI
'
,
1008. Sa se determine locul intersec~iei a doua plane perpendicufare care tree prin doua_ drepte paralele.
1009. Sa se demonstreze ca trei drepte paralele, nesituate in
acela~i plan, sint generatoarele unui singur cilindru de rota~ie.
1010. Sa se demonstreze ca trei drepte, care pleaca dintr-un
punct 0 ~i care nu sint situate in acela~i plan, pot fi privite ca
generatoarele a patru conuri de rota~ie.
1011. Sa se gaseasca un punct M, departat de doua puncte
A, B cu lungimile date MA =a, MB = b, ~i de un plan cu lung1n1ea c.
.
1012. Sa se duca prin punctul 0 al dr~ptei Ox o dreapta care
sa intilneasca o dreapta oarecare (D), data in spa~iu, ~i sa faca
cu Ox unghiul e<.
1013. Sa se afle locul virfurilor unghiurilor drepte ale caror
laturi tree prin doua puncte date A, B.
105
1014. Sa se demonstreze ca planul, care trece printr-o tangenta a bazei unui con ~i prin generatoarea punctului de contact,
nu are comun cu conul decit punctele situate pe acea generatoare.
1015. Daca un con este tangent unei sfere de-a lungul unui
cere, planul tangent la sfera intr-un punct al cercului de contact
este tangent conului.
1016. Sa se construiasca o sfera de raza data, tangenta la trei
plane date.
1017. Printr-un punct Jf din spa~iu se due doua drepte care
intilnesc o sfera de centru 0 ~i de raza R in A, B ~i C, D. Sa se
den1onstreze ca
MA
1~B
MC MD=
1~10 2 -
R 2
1018. Sa se determine locul punctelor M a~a ca suma patratelor distan~elor la doua puncte fixe A' B sa fie COnstanta.
1019. Sa se determine locul punctelor M a~a ca diferenta patratelor distan~elor la doua puncte fixe A' B sa fie COnstanta.
1020. Sa se determine locul punctelor care au puteri egale in
raport cu trei sfere date.
1021. Sa se demonstrezr ca exista un singur punct care sa
aiba puteri egale in raport cu patru sfere date.
1022. Sa se determine locul centrelor cercurilor determinate
pe o sfera (0) de planele care tree printr-o dreapta data (D).
1023. Sa se determine locul centre lor cercurilor determinate
pe o sfera (0) de planele car tree printr-un punct A.
1024. Fiind date doua sfere (0), (0'), se due razele mobile OAi,
-0' 1J1', paralele ~i in acela~i SP n, Sa se demonstreze ca M JJJ' trece
printr-un punct fix S.
1025. Fiind date doua sfere (0), (0'), se due razele OM,
0' M1 paralele, insa indreptate in sensuri contrare. Sa se arate
ca M !d' trece printr-un punct fix S'.
1026. Sa se gaseasca locul centrelor sferelor care intersecteaza
doua sfere date (0), (0') de raze R, R', dupa cercuri mari.
1027. Care este condi~ia ca doua cercuri date in spatiu sa
apar~ina unei aceleia~i sfere?
1028. Un hexaed ru oarecare are cele ase fete ale sale compuse din patrulatere inscriptibile. Sa se demonstreze ca se poate
circumscrie o sfera ac<'stui hexaedru.
1029. Fie A, B duuii puncte ~i (C) un cere, situate pe o sfera de
centru (0). Un plan mobil dus prin A ~i B intersecteaza cercul
(C) in A', B'. Sa se den1 onstreze ca punctele A, B, A', B' sint
107
Capitolul XX I
-=-R
h1
1
1
+ 1-+-+-,
h2
h4
unde R este raza sferei inscrise in piramida, iar ht, h<:., h3 , h~ sint
distantele de la virful piramidei la fetele opuse.
1048. Sa se gaseasca volumul V, prod us de un triunghi 4 BC
care se rote~te in jurul tineia din laturile sale, in functie de BC =
= a, CA = b, AB = c.
1049. Sa se exprime volumul din problema precedenta cu
ajutorul.ariei S a lui ABC i lungimii cercului descris, in rotire,
de. punctul de intilnire G al medianelor.
1050. Se rote~te un triunghi ABC, succesiv, in jurul celor trei
laturi ale sale. Care din volumele produse este mai mare?
1051. Se rote~te un triunghi ABC in jurul tangentei in A la
cercul circumscris. Sa se exprime aria nascuta de BC cu ajutorul
Jat.urilor a, b, c ale triunghiului.
108
109
1062. Acelea~i date. Se da un punct H pe A.tJ. Sa se determine punctul (,. ., pe se:rnicerc, a~a ca raportul volumelor nas'cutB
de segmentela ADCA, CEBC sa fie egal cu AH: HB.
1063. Un triunghi ABC se rote~te in jurul bisectoarei unghiului AA'; sa se demonstreze ca
aria AB: aria AC = vol. ABA': vol. ACA'
Al:J2
AC 2
.110
M- V == F- 2.
1077. Sa se gaseasci su1na unghiurilor tuturor poligoanelor
care formeaza fe~ele unui poliedru, cunoscind numai numarul
virfurilor poliedrului.
1078. Se construie~te un poliedru _oarecare, avind fetele compuse numai din pa.trulatere, ~i doua categorii de virfuri; unele
din care pleaca trei muchii, altele din cara pleaca patru muchii.
Sa se arate ca, oricare ar fi poliedrul, numarul vlrfurilor din care
pleaca trei muchii este totdeauna egal cu opt.
1079. Sa se demonstreze ca daca inaltimea nnui con circumscris unei sfere este indoitul diametrului 2R al acestei sfere, atunci
aria totala a conului este indoitul ar1e1 sferei si volumul conului
este indoitul volumului sferei.
I
Capitolul XXII
PROBLEME DIVERSE
1080. Se da unghiul xOy. Pe Iaturile Ox, Oy se iau respectiv
punctele A ~i B astfel ca OA
OB == c, lungime constanta datiL
Se cere locul centrului cercului circumscris triunghiului OAB.
1081. Pe doua drcpte fixe, care ~p intilnesc in punctul 0, se
- iau respectiv punctele A ~i B, astfel incit OA
OB == const
111
Se descriu cercurile cu centrele in A ~i B, avind ca raze respectiv lungimile OB ~i OA. Se cer locurile geometrice descrise
de punctele M ~i N de intersectie ale celor doua cercuri.
1082. Fie ABC un triunghi oarecare, cu toate unghiurile ascutite ~i H ortocentrul sau. Pe directiile inaltimilor, in sens opus
fata de virfurile triunghiului, se iau segmentele H A' = BC;
------HB' = CA; HC' = AB (A' este pe AH etc.). Sa se arate ca:
a) .laturile triunghiului A' B'C' sint egale cu dublul medianelor trit1nghiului ABC;
b) aria triunghiului A' B' C' este de trei ori aria triunghiului ABC;
c) dreptele A'H, B'H, C'H tree prin mij loacele laturilor
B' C' C' A A B' .
' triunghiului
'
d) ' laturile
A' B'C' sint perpendiculare pe medianele triunghiului ABC.
Ce modificare trebuie adusa enun~ului, daca unul din unghiuri
(de exemplu <9:: A)' este obtuz?
1083. a) Ce condi~ii trebuie sa indeplineasca doua triunghiuri
A.BC ~i A'B'C' pentru ca patrulaterele ABA'B', BCB'C', C;lC'A'
sa fie inscri ptibile ?
b) Fiind dat un triunghi ABC, s~ se arate cum poate fi construi t un triunghi A' B' C' indeplinind condi~iile de mai sus.
1084. Sa se construiasca un triunghi, cunoscind mijlocul JJ!I al
laturii BC, virful A ~i punctul A' de tangenta al cercului inscris
in triunghi cu latura -BC.
1085. Sa se construiasca un triunghi cunoscind mijlocul JJJ al
laturii BC, mijlocul N al segr1l .1tului AH ~i punctul A' de tangenta al cercului 'inscris cu latura BC.
1086. Sa se construiasca doua cercuri de raze date R ~i r,
astfel ca distan~a dintre centrele. lor sa fie egala cu coarda lor
com una.
1087. Se dau in spa~iu trei puncte A, B, C ~i un plan ( P). Sa
se gaseasca un punct 0, situat in planul (P), astfel ca sa fie virful
unui con de rotatie, cu axa perpendiculara pe plan ~i care sa
trea6a prin A, B, C.
1088. Fiind dat un triunghi ABC cu toate unghiurile ascutite,
sa se demonstreze ca se poate gasi in spatiu un pun'ct 0' astfel
incit triedrul OABC sci fie tridreptunghic.
1089. Se da un tetraPdru oarecare .ABCD ~i un plan (P). Sa
se construiasca o piramida triunghiulara regulata 0 1J1 N P, cu
virful 0 in planul.(P), echivalenta cu tetraedrul ABCD.
~-=-
PARTEA A DOCA
Capitolul XXIII
TRANSVERSALE
\
C' A
-== =
A'C B'A C'B
c. 538
113
1096. Se da unghiul drept xOy. Pe Iatura Oy se dau punctele fixe A, B, iar pe Ox se ia un punct M variabil. Fie P, Q proiectiile virfului 0 pe dreptele -~fA ~i JJ! B. Sa se arate ca dreapta
PQ trece printr-un punct fix.
_
1097. Se unesc virfurile A, B, C ale unui triunghi cu un punct
din plan. Dreptele AO, BO, CO intilnesc laturile BC, CA, AB
respectiv in punctele A I' B'' C' ; sa se detnonstreze ca
.o
...
1 (teorema luL CeCJa).
'
110!. Se dau doua axe dreptunghiulare Ox, Oy ~i un punct A
a~eza t pe bisectoarea u nghiului drep t. Fie A 1 ~i A 2 _proiec~iile ~lui
A raspectiv pe Ox ~i Oy, iar ill ~i N punctele in care o dreapta
variabila, ce trece prin _4, intilne~te acelea~i axe. Sa se arate ca
dreptele M.A 2 , N A 1 ~i perpJndiculara din 0 pe M N sint concurente.
1105. Un cere intilne~te Iaturile BC, CA, AB ale unui
triunghi ABC in punctelr eX, ft'; ~, ~, ; y, y'. Sa se demonstreze
11
11
11
114
11
OA = ~;1 + yA.
OrJ.
~C
yB
1108. Se considera intr-un plan trei cercuri ae centre 0 1 , 0 2 , 0 3
~i de raze R 1 , R 2 , R 3 Fie S 1 , S~, centrele de asemanare directa ~i
inversa a cercurilor (0 2 ) i (0 3 ), S 2 i S~ ~le cercurilor (03 ), (0 1 ),
iar S3 , S~ ale cercurilor (0 1 ), (0 2 ). Sa se demonstreze ca:
a) punctele S 17 8 2 , S3 sint coliniare (D' Alembert);
b) grupurile de puncte (S~, S~, 8 3 ), (S~, S2 , S~), (S11 S~, S~,
sin t co liniare ;
c) dreptele 0 1 S~, 0 2 S~, 03 S~ sint concurente;
d) grupurile de drepte (0 1 S~, 0 2S 2 , O~S3 ), (0 1S1 , 0 2 S~, 0 3S3 ),
(01 8 1 , 0 28 2 , 03 S~) sint concurente.
1109. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater complet mijloacele diagonalelor sint coliniare.
1110. Sa se demonstreze ca daca drt-ptele AA ', BB', CC' care
unesc virfurile triunghiurilor ABC, A' B'C' se intilnesc intr-un
punct 0, laturile BC i B'C', CA ~i C'A', AB i A'B' se intilnesc in trei puncte rJ., ~' y coliniare (triunghiuri omologice).
1111. Sa se demonstre~e ca daca punctele eX, ~' y, unde se
intilnesc Iaturile BC ~i B' C', CA ~i C' A', A B ~i A' B' ale triunghiurilor ABC i A I B' C'' sint coliniare' dreptele A . 4 I ' BB'' cc~
sint concurente (Desargues).
1112. Fie eX~ ~' y trei puncte arbitrare luate respectiv pe laturile BC, CA, AB ale unui triunghi .A.BC, iar A', B', C~ mijloacele
acestor laturi. DreptelercXB'," cXC' intilnesc laturile AB, AC in
C\ B", iar dreapta B"C" intersecteaza pe BC in A 1 Plec1nd
de la punctele ~ ~i y, se vor obtine prin constructii analoge punctele Bl, c1, situate pe Ac ~i A.B. Sa se demonstreze ca daca eX, ~' y
sint coliniare, sau daca AcX, B~, Cy sint concurente, atunci punctele A 1 , B 1 , C1 sint coliniare.
115-
),
),
),
117
M
(.~4 1 B 2 , A 2B 1 ), N _ (B1C2, B 2 C1), P
(C1A2, C2A1). Sa
se demonstreze ca punctele jJ1, N, P se afla pe dreapta lui Euler
a triunghiului.
1131. Intr-un triunghi ABC se proiecteazii picioarele A', B', C'
ale inaltimilor pe laturile adiacente. Se ob~in trei perechi de puncte
eX i eX', ~ i ~', y ~i y'. Sa se demonstrez.e ca dreptele cXcX', ~~,, yy'
intilnesc laturile BC, CA, AB ia trei puncte A 1 , B 1 , C1 coliniare.
1132. Fie A I' B'' c" picioarele inaltimilor triunghiului ABC.
Se noteaza cu A~, A~ proiectiile lui .L4' pe BB' ~i CC'; B~, B~ ~i
C~, C~ sint punctele analoge. Sa . se arate ca A~A~, B~B~,C~C/,
intilnesc laturile triunghiului in trei puncte coliniare.
1133. Fie B' i C' centrele cercurilor ce tree prin A, B ~i
A, C ~i sint tangente in B ~i C la latura BC a triunghiului ABC.
Sa se arate ca tangenta in ..4 la cercul circumscris i B'C' se intersectea;Z~l pe BC.
113-1. Fie et, ~' y trei puncte luaLe pe laturile BC, CA, AB ale
triunghiului ABC. Ducam prin A simetrica dreptei Acx, in raport
cu bisectoarea unghiului A, car a intilne~te pe BC in a.' i fie ~', y'
punctele analoge. Sa se a rate ca:
a) daca punctele a., ~' y sint coliniare, atunci ~i punctele a.',
~', y' sint coliniare;
b) daca ureptele Aet, B,3, Cy sint concurente, at unci ~i dreptele AcX', B~', Cy' sint concurente.
1135. Se considera u rt punc+ Jf pe cercul (0) circumscris triunghiului ABC. Sa se demon~ vreze ca proiectiile A', B', ~C' ale
punctului 1lf pe laturile BC, C:t .1! B sint coliniare (dreapta lui
Simson).
1136. Sa se demonstreze ca pe dreapta lui Simson a punetului
in care simediana intilne~te carcul circumscris triunghiului, laturile
trinnghiului determina doua segmente egale.
1137. Se considera doua puhcte 0, 0' in planul triunghiului
ABC. Sa se demonstreze ca dreptele care unesc virfurile 11, B, C
respectiv cu punctele de intilnire a dreptelor OB ~i O'C, OC ~i
O'A, OA ~i 0' B sint concurente.
1138. Prin centrul I al cercului inscris in triunghiul .ABC se
due perpendicularele ID, IE, IF pe Iaturi ~i pe prelungirile acestara se iau catre exteri' n lungimile egale Da
Eb = Fe. Sa se
demonstreze ca dreptele Aa, Bb, Cc slnt concurente (Kariya).
1139. Pe razele OA ', 0 B' ~i OC', care unesc centrul cercului
inscris unui triunghi ABC cu punctele de contact, se iau segmen-
118
ABC, .
A C'B' '
1
ABC
C' B' A
.
I
'
ABC 1
B'C'A
(D. Barbilian) .
119
1146. Fiind date doua triunghiuri ABC, A' B'C' in acela~i plan,
sa se arate ca daca paralelele duse prin A, B, C', la laturile B'C',
C' .A.', . .4 'B' intilnesc laturile opuse in trei puncte coliniare a:, ~' y,
atunci ~i paralelele duse prin A', B', C' respectiv la BC, CA, AB
intilnesc laturile opuse B'C', C'A', A'B' in trei puncte coliniare
a',~', y' (triunghinrile ABC, A'B'C' se numesc izoliniare).
1147. I fiind centrul cercului inscris in triunghiul ABC, o
dreapta ce trece prin,J intersecteaza cercurile BIG, CIA, AlB
r2spectiv in AI, BI, CI. Sa se demonstreze ca:
a) proiec~iile A~, B~, c;_ ale punctelor A 1 , BI, CI pe laturile
BC, CA, AB sint coliniare;
b) tangentele in AI, BI, CI respectiv .Ia cercurile BIC, CIA,
AlB formeaza un triunghi omologic cu ABC.
1148. Doua drepte trecind prin centrul cercului I, in triunghiul ABC, intilnesc cercurile BIG, Cl A, AI Bin punctele ..4I, A 2 ;
Bu B2; CI, C2. Sa se demonstreze ca dreptele A1A2, BIB2, CIC2
formeaza un triunghi on1ologic cu ABC.
1149. Sa se demonstreze ca o dreapta (d) dusa arbitrar printr-un punct oarecare P, din planul triunghiului ABC intersecteaza cercurile B PC, CPA, A P B respectiv in punctele P 1 , P 2 , P 3 ,
al_e caror proiectii de unghi eX, pe laturile triunghiului, sint coliniare.
1150. Intr-un patrulater ABCD, punctele B ~i C sint fixe,
iar A, D ~i intersec~ia I a di~gonalelor descriu trei drepte parale le
intre ele. Se cere:
a) sa se arate ca lat ara AD trece printr-un punct fix;
b) locul geometric al inte JC~iei dreptelor AB ~i CD.
1151. Unei sfere ii este circumscris un patrulater strimb.
Sa se demonstreze ca punctele le tangenta se afla intr-un plan.
,Capitolul XXIV
1- p;
p-1.
1 - p ' .P - 1
1153. Sa se demonsLreze ca daca intr-o diviziune armonica
(ABCD) avem A.B == A C -J2, atunci A C =ED.
p
'
i20
,_
== CD, ;1(' == A 11 v2
DG"DO
--
DBlJA.
B1J2
- - ::c - - -
OC
BC'!.
AJJ 2
= -- .
AC2
I
1156. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare ~i fie AJ, iV mif1oacele segmentelor A B ~i CD. Sa se a rate c~ relat.ia M 1V2= M A 2 +
+ J.VC
121
MTP
= -9:: PT1V =
NTQ.
--;-;:t
rxl""
-
(X
'
-B
I
'
"'( yrx
- I~ I
I A
,J (X
'Y
= 1.
I""
DB D B
1
A 1 B2
------DC
1
D'C
122
~i
124
(.'
(.(I
125
Capitolul XXV
POL
,"Jl
,
POLARA
126
CA
JJ.4
CB
DB
---
~=(~~r=(:r :=(~r=(:r
1219. Fie I, J mijloacele coardelor AB 1 CD care sfnt diagonalele unui patrulater armonic ABCD. Sa se demonstreze ca:
a) dreptele IC, ID sint sirnntrice in raport cu AB, iar JA, J B
sint sjmetrice in raport cu C u ;
b) avem relatiile
1A 2 = IB 2 = lCllJ: JC 2 = JD 2 = JA JB;
c) 1: CID = 21: CAD;~ AJD = 2 ~ ACB;
d)~
=(~~-r=(:r
~=(~r=e~~r
---
e) JA
+ JB =
IC
+ ID.
Doua triunghiuri se lliimesc polar reciproc cind laturile unuia sint polarele
virfurilor celuilalt.
2
> Patrulaterul ABCD in':lcris in cercul (0) se nume~te armonic, cind pentru un punct A1 al cercului (0) fasciculul M(ABCD) este armonic.
3
> Doua drepte se numesc conjugate in raport cu un cere atunci dnd una din
ele trece prin polul celeilalte.
128
>
Iogie sa coincida, atunci triunghiurile orlologice devin polar reciproce fa~a de un cere cu centrul in centrul comun de ortologie.
1221. Fiind dat un triunghi ABC i Ull punct 0 in planul sau,
sa se demonstreze ca perpendicularele duse din 0 pe dreptele OA,
OB, OC intilnesc respectiv laturile BC, C'A, AB in punctele
ex, ~' y coliniare.
1222. Sa se demonstreze ca daca un hexag<:>n este circumscris
unhi cere, dreptele care unesc virfurile opuse tree prin acela~i
punct (teorema lui Brianchon).
1223. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater circumscris unui
cere, dreptele care unesc punctele de contact ale laturilor opuse
tree prin punctul de intilnire a diagonalelor.
1224. Se considera triunghiul ABC circumscris unui cere de
centru 0 ~i o tangenta T Ia acest cere. Sa se demonstreze ca perpendicularele duse din 0 pe dreptele OA, OB, OC intilnesc tangenta T in punctele A 1 , B 1 , C1 , astfel ca dreptele AA 1 , BB1 ,
eel sint concurente.
I
1225. Se considera doua grupuri de cite trei drepte concurente Ia, fb, Ic ~i l'a', f'b', I'c' ~i fie cx 1 , ~ 1 , y 1 ~i cx 2 , ~ 2 , y 2 respectiv intersec~iile perechilor de drepte (lb, l'c'), (lc, f'a'),
(fa, f'b'), (fc, f'b'), (fa, l'c'), (lb, l'a'). Sa se demonstreze ca
dreptele cx. 1cx 2 , ~ 1 ~ 2 , y 1y 2 sint concurente.
1226. Se dau trei drepte (a), (b), \c), p~ralele cu dreapta (D),
trei drepte (a'), (b'), (c') paralele cu o alta dreapta (D') ~i fie
cx 1 , ~ 1 , y 1 , cx. 2 , ~ 2 , y 2 respectiv intersec~iile perechilor de drepte (b, c'),
(c, a') (a, b'), (c, b'), (a, c'), (b, a'). Sa se demonstreze ca dreptele cx 1cx. 2 , ~ 1 ~ 2 , y 1y 2 sint concurente.
1227. Cu cinci drepte luate cite patru se pot forma cinci
patrulatere complete. Sa se demonstreze ca cele cinci drepte ale
lui Newton ale aces tor patrulatere tree prin acela~i pun ct.
1228. Se dau doua drepte paralele (D) ~i (D') ~i un triunghi
ABC. Sa se gaseasca pe (D) un punct P, a a ca dreptele P A,
P B, PC sa intersecteze dreapta (D') in trei puncte a, b, c, astfel
incit ab = be.
1229. Se dau doua drepte paralele xx', yy' i un cere (0).
Dintr-un punct M mobil pe xx' se due tangentele la cere care
intilnesc dreapta yy' in A i B. Sa se demonstreze ca dreapta
M P, care unete punctul M cu m1jlocul Pal segmentului A B., trece
printr-un punct. fix.
1230. Fie ABCD un patrulater inscris intr-un cere (0). Laturile AB, CD se intilnesc in E, AD i BC in F, iar diagonalele
AC i BD in G. Sa se demonstreze ca triunghiul EFG este conjugat in raport cu cercul (0).
9 -
Probleme de geometrie -
c. 538
'129
Capitolul XXVI
INVERSIUNE
1237. Fie A, B doua puncte fixe pe un cere (0). Se iau pe oerc
-doua puncte mobile M, N, a~a ca AM= BN. Se cere locul punctului de intersectie a dreptelor AM i BN.
1238. Se une~te un punct oarecare M cu virfurile triunghiului ABC. Sa se arate ca perpendicularele coborite din punctul de
130
11
11
11
131
patru
1254.
a) sa
punct fix
printr-un
132
133
Capitolul XX VII
OMOGR.AFIE, INVOLU'fiE
1
BP
1
CN
const.
lntilnesc (L) ~i {d). Sa se arate ca daca m descrie dreapta (L), punctele m, m' descriu divizuni in involutie pe (L ). Sa se determine
punctul central ~i punctele duble.
1271. Fie P un punct variabil pe cercul circumscris unui triunghi echilateral OAB. Dreptele BP, AP intilnesc pe OA, OB
respectiv in M, N. Sa se demonstreze relatia
'
'
AM BN
== OA 2
1272. Se iau trei puncte o, o', a pe un cere ~i se duce tangenta (L) in punctul a. M fiind un punct variabil pe cere, oM,
o' M intilnesc dreapta (L) in punctele m i m'. Sa se demon
streze ca
1
am
1
--=const.
am'
1278. Sa se demonstreze ca daca laturile unui patrulater complet sint tangente unui cere, dreapta lui Ne\vton trece prin centrul
rercului.
1279. Polarele unui punct JJ;f, in raport cu unghiurile A, B, C
ale unui triunghi A Be, intilnesc laturile opuse in trei puncte
(X, ~' 1. coliniare. Sa se demonstreze ca daca punctul M descrie cercul
circumscris triunghiului, dreapta (X~y trece prin punctullui Lemoine
al triunghiului.
1280. Printr-un punct I ales arbitrar pe latura AB a triunghiului ABO se due paralele Ia OA, OB care intilnesc respectiv
dreptele OB, OA in M, M 1 Sa se gaseasca locul ortocentrului H
a] triunghiului 0 M M'.
1281. Se considera un triunghi echilateral ABC ~i fie (y) cercul
inscris, iar (ya), (yt~), cercurile exinscrise in unghiurile A, B. 0 tangeata oarecare la (y) intilne~te pe eA, eB in punctele a, b; din
punctul a se duce cercului (yt~) tangenta diferita de CA, iar din
punctul b se duce cercului (ya) tangenta diferita de CB. Sa se
arate ca aceste tangente se intilnesc intr-un punct m, situat pe a
patr:1 tangenta {T), com una cercurilor (ya), (yb)
1282. Fie A Be un triunghi inscris in cercul de centru 0 ~i
MN un diametru al acestui cere, care intilne~te laturile BC, CA,
AB respetiv in punctele A', B', e 1 Se iau simetricele A 1 , Bit
cl ale punctelor A I' B'' e'' in raport cu punctul 0. Sa se demonstreze ca dreptele AA 1 , BB1 , eC1 tree prin acela~i punct situat
pe cercul (0).
1283. Se dau cinci punctt 1ixe A, B, C, P, Q pe un cere i
se unete un punct M variabil pe cere cu punctele P i Q. Dreapta
M P intilnete pe AB in punct1 p, iar dreapta MQ intilnete pe
AC in punctele q. Sa se arate ca dreaptapq trece printr-un punct fix.
1284. 0 transversala (~) intersecteaza laturile BC, eA, AB
ale unui triunghi ABC respectiv in punctele oc, ~' y; fie A 1 , B 1 , C'
sime_tricele punctelor A, B, C in raport cu un punct 0 situ at pe (~).
a) Sa se demonstreze ca dreptele A I Cl, B'~, C 1 y tree printr-un
punct M.
b) Sa se gaseasca locul geometric al punctului M, cind punctul 0 se deplaseaza pe transversala fixa t A).
1285. Sa se demonstreze ca daca prin virful comun 0 a dopa
fascicule de drepte in involu~ie se duce un cere, dreptele ce unesc
pul)ctele, situate pe cere, a doua raze omoloage tree printr-un
pt!nct fix (teo rem a lui Fregier).
1286. Fie P un punct situat pe latura BC a unui triunghi ABC.
0 secanta arbitrara dusa prin P intilnete cercul circumscris tri-
t86
Capitolul XXVIII
SECTIUNI CONICE
~
1330. Tangentele PM, PM', duse la elipsa sau hi perbola printr-un punct exterior P, fac unghiuri egale cu dreptele PF, PF'
ce unesc pe P cu focarele (Ponoelet). Sa se demonstreze ca dreptele PF, PF' sint respectiv bisectoarele unghiurilor MF JJf',
MF' M', M i M' fiind punctele de contact.
--
141
directoarea corespunzatoare lui F, este bisectoarea unghiului razelor vectoare F AJ ~i F N, sau a suplimentului acestui unghi, dupa
cum punctele M ~i 1V apar~in la doua ramuri diferite sau unei aceleiasi ramuri.
l342. Sa se demonstreze ca, daca dintr-un punct I al directoarei se due tangente IT, IT' la o conica, coarda de contact
T T' trece prin focarul F corespunzator ~i este perpendiculara pe
dreapta IF.
1343. Se dau doua conice bitangente in A ~i B. Sa se arate
ca polarele unui punct oarecare din plan, in raport cu cele doua
conice, se intilnesc pe dreapta AB.
1.S44. Fie d un diametru al cercului (0} circumscris triunghiului ABC ~i fie Pa, Pb, Pc parabolele tangente dreptei (d) cu focarele in virfurile A, B, C ~i axele poralele respectiv cu laturile
opuse BC, CA, AB. Sa se demonstreze ca:
a) directoarele celor trei parabole se intilnesc intr-un punct 1l1
al cercului circumscris ;
b) polarele punctului M in raport cu cele trei parabole sint
concurente.
1345. Se considera un triunghi ABC. 0 dreapta dusa prin
mijlocul M al laturii BC intersecteaza laturile AB, AC respectiv
in P ~i Q. Sa se demonstreze ca conicele, tangente in P ~i Q respectiv la laturile AB ~j AC, intersecteaza latura BC in doua
puncte izotomice.
1346. Sa se demon::,treze (l1. curba polar reciproca a unui cere
(C) de centru C, in raport ( Ll un cere director (0), este o conica
cu focarul in 0 ~i avind ca clirectoare corespunzatoare, polara ( Ll)
a punctu}ui C in raport CU CtJI vl.d (0}, iar Ca excentricitate, raportu} d/r dintre distan~a centrelor OC ~i raza cercului (C).
1347. Dintr-un punctA se due tangentele AM, A jlf' la o conica,
se ia punctul N unde dreapta M M' intilne~te una din dir~c
toare {d) ~i se noteaza cu F focarul corespunzator acestei directoare. Sa se a rate ca:
a) dreptele FA, F N sint perpendiculare;
b) FA este o bisectoare a unghiului MF M'.
1348. Se considera pe o conica, avind ca focar punctul F ~i
ca directoare corespunzatoare dreapta {d), doua puncte vari~bile
M, M', astfel ca unghiul ascu~it format de F M, F M' sa fie constant. Sa se demonstreze ca:
a) infa~uratoarea dreptei M M' se compune din doua conice
avind ca focar punctul F ~i ca directoare corespunzatoare
dreapta {d);
142
Fm
Fn
este constanta.
1353. Focarele unei conice inscrise intr-un triunghi sint puncte
inverse in raport cu triunghiul. Sa se deduca de aici ca focarul unei
parabol.e inscrisa intr-un triunghi se gase~te pe cercul circumscris.
1354:. Sa se demonstreze ca unghiul sub care se vede, din
focarul unei conice, por~iunea de tangenta cuprinsa intre do~a
tangente fixe, este constant.
1355. Fie H ortocentrul triunghiului ABC, irrscris intr-un cere
(0) ~i At mijlocul lui AH. Mediana AA intersecteaza a doua oara
cercul (0) in A 2 , iar dreptele A' At, OA 2 se intilnesc in M. Locul
lui .~.11., cind BC este fixa iar unghiul A constant, este o elipsa.
1356. Prin focarul F al unei para):>ole se duce o perpendiculara (d) pe axa parabolei; Fie P proiec~ia pe (d) a unui pu_!l~ M,
mobil pe parabola, ~i N, tin punct luat pe MF, astfel ca JV M =
= Jf P. Sa se arate ca P N trece printr-un punct fix.
1357. Fie M un punct pe o parabola cu focarul F, A;/t proiec~ia lui A~f pe directoarea parabolei, iar M 2 proiec~ia lui M 1 pe
raza vectoare F J1. Se cere locul lui M" cind ill descrie parabola.
1358. Se considera in acela~i plan un punct F ~i o dreapta (D).
Se cere infa~urarea mediatoarei segmentului care une~te pe F
cu un punct ce descrie dreapta (D).
I
143
144
(L), (L
1
),
tului 0.
1370. Sa se demonstreze ca locul virfului M al unui triunghi
MFFI, care are o latura fixa FF' si ale carei laturi MF si MF 1
au ca me die geometrica median a virfului M, este o hiperbola
echilatera ale carei focare sint F, F 1
1371. A ~i A fiind doua puncte fixe, sa se demonstreze ca
locul punctului M din plan, astfel ca diferenta unghiurilor MAA 1
1
~i MA A sa fie egala cu un unghi drept, este o hiperbola echilatera, avind segmentul A A 1 ca ax a transversa.
1372. Se considera o hiperbola echilatera H avind virfurile
A, A 1 ~i cercul (0) descris pe AA" ca diametru. Sa se arate ca
aceste doua curbe sint omologice, avipd centrul de omologie in
A 1 ~i axa de omologie, tangenta com una AL in A.
1373. Sa se deduca din problema preded_enta un mijloc simplu
pentcru a gasi intersectia unei drepte (d) cu o hiperbola echilatera
H, ale carei_ virfuri sint cunoscute.
1374. Se dau doua puncte A, B ale unei hiperbole ~i se considera segmentul A B ca diagonala unui paralelogram ale carui
laturi sint para)ele cu asimptotele. Sa se demonstreze ca a doua
diagonala trece prin centrul curbei.
1375. Sa se demonstreze ca locul centrelor hiperbolelor, care
tree prin doua puncte date A, B ~i ale caror direc~ii asimptotice
sint date, este a doua diagonala a paralelogramului, ce are ca
prima diagonala pe A B ~i ale carui laturi sint paralele cu directiile
asimptotice.
,
.
1376. 0 dreapta oarecare intilne~te 9 hiperbola in punctele
A, B ~i asimptotele in punctele C, D. Sa se arate ca segmentele
AB, CD au acelai mijloc.
1377. Sa se arate ca tangenta la o hiperbola intilne~te asimptotele in doua puncte simetrice in raport cu punctul de contact.
1378. Fie A, B punctele de contact ale tangentelor duse dintr-un punct P la o parabola. Sa se arate ca dreapta se unete punctul P cu 1nij locul I al lui A B este paralela cu axa curbei.
1379. Sa se demonstreze ca locul centreior hiperbolelor echilatere, circumscrise unui triunghi, este cercul celor noua puncte.
1380. Sa se demonstreze ca o hiperbola echilatera, circumscrisa unui triunghi ABC, trece prin ortocentru~
1381. Sa se demonstreze ca daca un triunghi dreptunghic este
inscris intr-o hiperbola echilatera, tangenta in virful unghiului
drept este perpendiculara pe ipotenuza.
I
I0 -
Probleme de geometrie -
c. 538
145
!46
I-
147
1404. Sa se arate ca conicele unui fascicul punctuaP> determina o involu~ie pe o dreapta oarecare (D) (Desargues- Sturm).
Sa se deduca de aici propozi~iile lui Pappus:
a) cele trei perechi de puncte, unde o dreapta oarecare intersecteaza laturile opuse ale unui patrulater, se corespund intr-o
involu1ie;
b) conicele circumscrise unui patrulater divid armonic cele
trei diagonale.
1405. Sa se demonstreze teorema lui Pascal cu ajutorul problemei precedente.
1406. Sa se d~monstreze ca, daca un triung~i ABC este inscris
intr-o conica (r) ~i circumscris altei conice (r'), exista o infinitate de triunghiuri care se bucura de aceea~i proprietate (teorema
inchiderii a lui Poncelet).
1407. Sa se demonstreze ca tangentele duse dintr-un punct
P conicelor unui fascicul tangen1ial 2> descriu fascicule in involu~ie, ale caror raze duble sint tangentele duse prin P conicelor
fascfculului ce tree prin acest punct (Plucker).
1408. Sa se demonstreze ca polarele unui punct fix P, in
raport cu conicele unui fascicul punctual, tree printr-un punct fix.
1409. Sa se demonstreze ca locul centrelor conicelor unui fascicul tangen1ial este dreapta lui Newton a patrulaterului circumscris c~mun, care trece prin mijloacele diagonalelor.
1410. Sa se demonstreze ca locul centrelor conicelor unui
fascicul punctual este o conicf' (conica eel or noua puncte ).
1411. Sa se arate ca cercurile ortoptice ale conicelor unui
fascicul tangen1ial tree prin dou.., puncte fixe.
Sa se deduca de aici ca cercurile descrise pe cele trei diagonale ale unui patrulater .au aceea~i axa radicala.
14i2. Toate conicele care tree prin punctele comune a doua
hiperbole echilatere sint hiperbole echilatere.
Sa se deduca de aici ca hiperbolele echilatere circumscrise unui
triunghi tree prin ortocentru ~i, reciproc, conicele care tree prin
virfurile unui triunghi ~i prin ortocentru sint hiperbole echilatere.
1413. Sa se demonstreze ca daca ABC este un triunghi iQscris
intr-o conica de centru D ~i daca P este un punct oarecare al acestei conice, paralelele duse dreptelor AP, BP, CP prin punctul [),
1>
148
RlSPUNSURI e1 INDICA'fll
PARTEA 1NT1I
~i goo (:
i ;
radiani)).
4. Fie OC ~i OC' bisecto'arale. unghiurilor jAOB ~i A 'OB'. Unghiurile AOB si BOA' sint suphmentare. Se arata ca GOA'
si
+ +
~;
pralungire.
[)
/)
Fig. 2
Oz
Fig. 4
Fig. 3
~ AOE
<1:
AOD -
2(ex
+ ~) .
~ D 20D 4 ==
_x
ex+ 2~
D 10D 4
= 2ex + ~
DOD
7"'f--
~ DOF ==
<}:: AOE -
ex+~
<1:
D 20D3 ==
+ ex .
+~-
DOF;
ex -
<1:
EOF
= ex.
.'
3
ot+ (3 Caz particular: ::>-DPD4 =
3
== 120o ; ~ D 10D3 == 60
2ct
<1:
.Y
~/------~~~~~--
:'
Fig. 5
151
unghiul.~ 8u-
C B'
8'
(!'
B
Fig. 6
Fig. 7
1\,
-ex; r:-oc.=
2
2 7t _1, - 7t -60 _,... - 3 r: -6730'
n- . ) .ex
7t
( --ex
_
.
, n-o, oc., n-.Y., ex---n
8
3
n-1 2
,
2
II. 21. Daca B', C' sint picioarele medianelor pe AC = AB
se a rata ca triunghiurile A BB', A CG""' sint egale. La fel pentru
inal~imi ~i bisectoare ..22. Se de1 Jnstreaza pe rind cu triunghiurile OAB', OBA', apo1 fAA', IBB' ~i in sfirit OAf, OBI si:at
egale. 23. Triunghiurile OAB, OA' -.-., sint egale. 24. Rezulta din
cea precedenta. 25. Daca A 1 este mijlocul lui AA' (fig. 6) a~ezat
pe xy, triunghiurile ABA 1 , A' B'A 1 sint egale.
26. Daca A, B, C sint punctele date, A'B'C'
A
simetricele lor, avem ~ABB'=<r..A'B'B si
c ~ CBB' = ~ C'B'B. 27. Punctul comun 'a
doua perpendiculare este. egal departat de
toate virfurile, deci este ~i pe a treia perpediculara. 28. Punctul comun a doua bisectoare este egal departat de toate laturile, deci
se gase~te ~i pe o a treia bisectoare. 29.Aceea~i
metoda ca in problema precedentS.. 30. TriFig. s
unghiurile A'BB', B'CC', C'AA' sint egale.
31. Triunghiurile AiA 2 A~, A~A 3 A~, ... , AnA 1Ai sint egale. 32. In
fig. 7 luam pe latura A 'C', A 'C" = AC. Triunghiurile A' B'C '',
152
ABC sint egale. 33. Pentru <}:: B><r.. D ducem BD (fig. 8). Avem rela~iile <}::ABD><;:.ADB;. <[..DBC><;:.BJJC; adunind, rezulta <[.. B>
><}:D. Pentru <;:.C><;:.A, ducem AC. 34. Avem BC<OB+OC<
<]AB+AC ~i alte doua analoge. 35. Aven1 AM-JJ!IB<AM <AB+
+MB ~i AC-1l1C <AM <AC+MC ~i prin adunare deducem
AB+AC-BC <AJJ!l< AB+"BC+AC. Daca scriem si relatiile
2
2
I
.analoge pentru BC ~i CP, deducem inegalita~ile cerute. 36. 0 inal~ime este mai mica decit fiecare latura care pleaca din acela~i virf.
37. Prelungind mediana AM in triunghiul ABC cu AD =AM, avem
triunghiurile AC M i BMD egale i AD<AB+AD. 38. Rezulta din
problemele anterioare. 39. Ducem AM a~a ca <;:.BAM=~ B,
.<feci <}::CAM=<}:: C. 40. Luam punctele comune dreptei (D) cu
bisectoarele unghiului. 41. Ducem din P perpendiculare pe bisectoarele unghiului. 42. Doua solu~ii: paralela Ia A B; dreapta care
unete pe C cu mijlocul lui AB. 43. Daca 64 ~i B sint de parti
diferite fa~a de xy, M este punctul unde AB intersecteaza pe xy,
J;>aca sint de aceeai parte, luam simetricul B' al lui B fa~a
de xy ~i am revenit Ia cazul precedent. 44. Daca A ~i B sint de
:aceea~i parte fa~a de xy, M este punctul comun dintre AB ~i xy
'(un caz de imposibilitate). Daca A ~i B sint de par~i diferite,
luam simetricul unuia din ele fa~a de xy. 45. In fig. 9 se iau simetricele lui A fa~a de Ox i al lui B fa~a de Oy. Dreapta A' B'
intersecteaza pe Ox ~i Oy in M i N. Orice alta pozi~ie da pentru
8'
A
II
F
X
8
Fig. 9
/)
Fig. 10
A'MNB' o linie frinta. Trebuie ca A'B' sa taie laturile unghiului i nu prelungirile lor. (R.M.F. 1953). 46. Ducem o dreapta
arbitrara care intersecteaza laturile unghiului in B i C. Bisectoarele unghiurilor formate se intersecteaza in doua puncte
pe bisectoarea unghiului. Dupa felul cum am dus dreapta, avem
153
o bisectoare sau pe cealalta. Altfel. Se due dreptc paralele cu laturile unghiului egal departate de ele, astfel ca sa formeze un unghi
cu virful accesibil ~i interior unghiului dat. Bisectoarea acestui
unghi este ~i bisectoarea unghiului dat. 47. In fig. 10 triunghiurile ACD ~i BFC sint egale, deci -4: ACD == ~ BFC;
E
o-----o---~lJ
8'
Fig. 11
C' '4
Fig. 12
B:
~i AF=
c:
154
'-'
o-------A.o.,----~8
A ~-----~8
Fig. 14
Fig. 13
!1
c
B,
A'
a
Fig. 15
ieste OB bisectoarea' unghiului drept" xOy ~i triunghiurile echilaterale OCA, OA'C (fig. 15, a); ~ AOB= 15, ~ B 10A' = 75o
~i ~ A'OB = 105. b) Se construie~te triunghiul dreptunghic ABC,
avind AB
= CB
2
155
'
'
C'
......... L
I
I ' ......
.......
-....... ..............
~----..,['
BA'
Fig. 16
1
deci B'C este perpendiculara pe BC. B este ortocentrul triunghiului CC B. h) Triunghiurile A BA ~i C B C sint isoscele ~}
au unghiul de la virf acela~i, deci ~CA M=<}::AA'B=<9= A'CM,
deci A M este me diana in triunghiul CA C'. c) -4: CBl A==<}:: A'A B
-4: ABC. Mai aven1 <}:: C B' .4 == <}::A Bl B
<}::A Bl C
rezulta
-4: CB A = -4: C B _4; LB este bisectoare (R.M.F. 1952). 69. a)
Se une~te A cu punctele unde cercul descris pe OA ca diametru
intersecteaza dreptele Oy, Oz. Excep~ie cind Oy ~i Oz sint perpendiculare. b) Luam simetricu] 1i A fa~a de 0 ~i ducem prin e~
paralelele la Oy ~i Oz; punctele comune cu Oz ~i Oy sint C ~i B.
c) Se duce prin A perpendicularn pe Ox care intersecteaza pe
Oy ~i Oz in B' ~i C'. Perpendiculara din Bl pe Oz intersecteaza
pe Ox in A Picioarele ina.l~imilor triunghiului A' B'C' sint virfurile triunghiului cautat. d) In triunghiul oonstruit Ia punctut,
a) se due prin virfuri paralele Ia laturile opuse. 70. In fig. 17:
a) Pe prelungirea lui BA dincolo de A l~am AE = AE == AB.
Unind C cu E', segmentul CE este paralel cu mediana din A ~i.
este ega! cu indoitul ei. Triunghiurile AE' C ~i AEG se pot suprapune
printr-o rota~ie de 90~. ih) Daca M este mijlocul lui EG, M,.
al lui E'C, atunci din a) rezulta ca AM este perpendiculara pe
AM' care este paralela cu BC. c) Triunghiurile ADC i E Bl
sint egale ~i au doua perechi de laturi perpendiculare ; in tri-
unghiul BIC inal~imile sint concurente. 71. Din punctul mobil seduce perpendiculara pe ina.l~imea coborita dintr-o extremitate a
bazei. Se arata ca distan~ele punctului Ia laturi sint egale cu
1
- -
156
--
At
Fig. 17
lui AB
~i
A
I
~.....:.;~-~~~--...,Cz
I
I
~------------~c
Fig. 18
(lJ)
Fig. 19
AF
157
<}:: C
= goo +
~ B, ex =
A
Fig. 21
Fig. 20
mijlocul lui B "C. 80. Daca ABCD este paralelogramul dat, hisectoarele din A ~i B, cal"e se intersecteaza in A', sint perpendiculare, la fel cele din C ~i D, care se intersecteaza in C', ~i a~ a mai
departe. Daca unim A' cu mii 1 ~~cul lui AB, C' cu mijlocullui CD,
,_Q __
II
I f)
---
{.'
I
1
'N
P.-----
,~A-----~-"'8~
---
r:--- ',
1/
- - ._
-------.--~p
///1 '
IV
._._
-~
--
--
---
I
',
"'c'
Fig. 22
158
---
'
'
' '
/":,A,
"'I
I
o---~F----<1 0
Ba;;._-~----~-----.....c
'"'.?
Az
Fig. 23
Fig. 24
s,
B,
82
I
I
I
A'
Fig. 25
(OJ
Fig. 26
159
8~------~--~--~c
A'
A1
Fig 27
Fig. 28
<T;/ - ~ BAA
= 2 ~ = drepte
1,
iar
-(~
BAA 1
- =
drept -
~i ~ ..4 ==
+~
.Avem DF
= :.:}:
HG
1-2-
-A 1C1 ;
<;:FDB'
(A)
0'
Fig. 29.
DB'
Fig. 30
+ + +
ll -
Probleme de geometrie -
c. 538
161
'
c
B
Fig. 31
Fig. 32
162
Rezulta --1: BEl== --1: I BE == 2230', d( ('i El II BD, adiea --1: CIE =
= 90. Triunghiurile C BE ~i CIE s1nt dreptunghiee, inserise in
cereul eu diametrul (''E (concursul de mat., 1950 R.M .F.). 116.
Proiectam pe 0 in P ~i Q pe AB ~i AC. Din MP == M'P; NQ =
= N'Q, deducem M'A - Jl1A == 2AJ)~ N'A- NA = 2AQ;
~l1B- A1' B == 2BP; NC --- N'Ll- == 2CQ ~i observam ca AQ =
= BP ~i AP == CQ. 117. Ca egal departate de centru. 118. Fie P
punctul al carui loc se cauta (fig. 35). Triunghiurile OM N ~i P MN
sint egale, deci M P = ON = const. Locul este tangenta in D la
cere. 119. Se proiecteaza centrele pe dreapta dusa. 120. Proieetam
centrele pe cele doua drepte. Distantele dintre proiectii, pe una ~i
pe eealalta, sint egale ~i egale fieeaBe cu jumatatea segmentului
corespunzator. 121. Aceea~i demonstratie ca in problema precedenta. A ltfel. Ducem prin al doilea punct comun A' al cercurilor,
paralela DD' la BB'. Din simetria figurii fata de linia centrelcr
avem DD' = CC', iar din problema precedenta DD' = BB'. 122.
Fie ~MN ~i PQ cele doua secante [M, P pecercul (01 ), N, Q, pe
(0 2 )] (fig. 36). Mijloacele coardelor M P ~i .1\ Q- dE-Criu cere uri concentrice cu (0 1 ) ~i (0 2 ) [ M P = NQ
A B coarda. cern una lui (0 1 )
~i (0 2 )]. E, F fiind mijloacele lui M N ~i PQ, a vern EF II M P,
deei ABFE este trapez isoscel; mijlocul lui BF .es~e ~i proieetia
mijloeului lui 0 10 2 , deci centrul cercului circumscris lui A BFE
este mijlocul w al lui 0 10 2 E ~i F se mi~ca pe cercul (w). Intersectia diagonalelor se aflii la mijlocul lui EF; locul este un cere
concentric cu (w) (R.M.T.V.). 123. Coardele comune sint perpendiculare pe liniile eentrelor, iar acestea sint paralele cu diagonala AC. 124. Triunghiurile BAA 1 , CAA 2 (fig. 37) sint isoscele,
deei mediatoarele laturilor AA 1 , AA-2 din triunghiul A A 1 A 2 sint
bisectoare in triunghiul dat. Se iau BA 1 ~i CA 2 in se11:suri opuse.
125. Un cere concentric cu eel dat. 126. Un cere concentric, cu
eel da t. 127. Depiirtarea punetului 0 la M p ramine COnstanta
(fig. 38). 128. In triunghiul isoseel ABA 1 inaJ~imea AM este egala
cu eea din A 1 , care este constanta. S~u se ia P simetrieul lui A
fata de D'. Triunghiurile APA 1 ~i AMA 1 sint egale, ~eci AM
== AP == eonst. 129. OM este jumatate din AB, deci locul este
un cere. 130. Observam ca in triunghiul B M P (fig. 39) dreptele
.:lfA ~i A B sint biseetoarele exterioare ale unghiurilor din M ~i B,
deci PA este bisectoarea interioara din P. Dueem bisectoarea
<}: MBP pina intersecteaza pe JJ1~4 in A 1 ; P ..4 1 este bisectoarea
163
I
I
I
/
,.,"""
Fig. 34
Fig. 33
Fig. 36
Fig. 35
c
B
Fig. 37.
Fig. 38
exterioara in P. Locul lui P este cercnl descris pe AA 1 ca diametru. 131. Punctul comun este egal defHtrtat de laturi. 132. Daca
r este raza cercului d~t (fig. 40), trebui0 ca l ~ 2r. In cazul l =
= 2r, singura solu~ie e~te diametrul cerculu i, care trece prin punctul dat. Daca l < 2r, atunci coardele de lungime l ramin tangente
N
'
N'
Fig. 39
Fig. 40
Fig. 41
Fig. 42
16S
ll
11
Fig. 43
Fig. 14
-1: MBP. Insa <}: MDA == -1: MBA ==_!_mas. arc AM.
2
Unghiurile din B sint complementare, deci <}: M RN ~i
<}: MQP sint complementare. Rl\l este ina.l~ime, iar N ortocentrul
lui PQR (R.M.T. XV). 137. Fie 1 p3 arcul BD. Avem -1: AMD
+ <9::
= <9::
166
terul inscriptihil ADFC da <9:: CAF == <1: CDF. Adunind egalita1)le, avem --1: A = <;:.GDC
<9:: CDF' = <}: GDC
<}: BDH,
deci <}: GDH == 180- <9:: A. (R.M.1,.V.). 140. Cercul descris pe
AB ca diametru. 141. Unghiul BHC estn suplimentul <9:: A, iar
~)
Locurile
se com pun din cercuri care tree prin B i C; locul lui H este simetricul cercului ABC fa~a de latura BC. 142. Daca fa, Ib, Ic sint
cele trei puncte, locullui I a este identic cu locul lui I din problema
precedenta. Cu ujutorul problemei 2g se arata ca ~i unghiurileBJbC
~i BlcC sint conRtante. 143. Cercul descris pe AO ca diametru, daca A
este interior sau pe cercul dat. Daca A este exterior, locul este un arc
de cere cuprins intre tangentele duse din A la cercul (0). 144. Fie
A' diametral opus lui A pe cercul (0) ~i P punctul al carui loc
se cere (fig. 45 ). Jll P trece necontenit prin
A', iar --1: JJ1PA =goo- --1: MAN==
= consi. Segmentul AA' se vede din P
fie sub unghiul 90- --1: MAN, fie sub
unghiul suplimentar. Locul este un cere
intreg. 145. Daca A 1 este simetricul lui A
fa~a de punctul diametral opus lui, locul
este cercul descris pe A A 1 , ca diametru.
146. Daca A L" ~i BD sin t tangentele la
cercul ( M), .A Nl ~i B ]Jf sint bisectoarele
Fig. 45
unghiurilor CAT ~i DBT, unghiurile
1llA T ~i MBT sint complementare, deci
unghiurile CAT ~i DBT sint suplimentare ~i AC II BD. 147. Se
duce tangenta comuna in punctul de contact ~i se observa unghiurile egale. 148. In virtutea problemei precedente avem unghiuri
alterne interne egale. 149. Dreptele AB, AC intilnesc cercul (0')
in B', C'. Cu ajutorul problemei precedente se arata ca B' C' II
~l {d) ~i deci arcele B'D, C'E sint egale (G.M. XXX). 150. Dreapta
AO intilneste din nou cercul circumscris in D. --1: ABC= <9:: ADC,
avind aceea~i masura, deci i complementele lor --1: BAA ~i <9:: DAC
sint egale. A ltii solutie. A 1 este punctul de intilnire al dreptei AO
cu latura BC; cercul AA 'A 1 este tangent cercului (0) ~i sin tern in
cazul problemei precedente. 151. Patrulaterele ABB 1A 1 ~i AA 1FD 1
(fig. 46) sint inscriptihile, deci --1: BA 1 B 1 == --1: BAB 1 ~i <}:FA 1D 1 =
== <9:: F AD 1 ; unghiurile opuse la virf in A 1 sint egale ~i dreptele
A 1 B 1 , A 1D 1 in prelungire (R.M.T. XIII). 152. Deoarece ABCD
este inscriptibil (fig. 47), avem <}:ABC== --tEDC, prin urmare
<}: ABC+ --1: CD!== goo. Dar in patrulaterul inscriptibil EDIC
avem <}: CD! == <}: CEI ~i deci --1: ABC + <}: CEI = goo.
I
167
Fig. 46
Fig. 47
V'ig. 48
Fig. 49
168
Jtf f?-'i B de term ina in cercurile (01 ) ~i (03 ) coardele paralele AA'
~i (-..D (probl. 154). Analog, secantele D ..\'B', CAB duse prin 1V
~i A comune lui (0 1) i (0 2 ) determina in cele doua cercuri coardele
paralele BB' ~i CD. 1\lta solutie se poate da folosind n1asura
unghiurilor, dar relatiile dintre unghiuri se ~chimba dupa diferite
cazuri de figura (G. l\1. XXXII). 159. a) Fie D' diametral opus
-1: ADD'
CD'.
---
N .-----
Fig. 50
Fig. 51
rilor
Ax
~i
Ay.
<}: BOG
= goo - ~
<}: A.
i64.
Patrulaterul
169
Fig. 52
Fig 53
-
L-~~~~------~C
A'
Fig. 54
Fig. 55
==<;:.TED, de unde E Teste tangenta ~i la cercul BE M. 168. Patrulaterele AB'HC', BC'l3'C sint inscriptihile, deci ~ CAA' ==
=~B'C'H ==~B'C'C -=<'f_B'BC. In triunghiurile AA'C, BB'C
avem doua unghiuri egale, deci i ~ AA 'C ==~ BB'C = goo.
169. Din patrulaterele inscriptibile A' BC'H, A'CB'H se deduce
~ HA'C' = -:1: HBC', <;:. JJA'B' = <;:. HCB'. Se va mai observa
ca <[_HBC' = <;:.HCB' ca aYind acela~i complement. 170. Patru-
170
laterul BC' B'C este inscriptibil, deci -1: AB'C' = -1: B, apoi
-1: B'AO = -1: A'AB (probl. 150). Triunghiul BAA' fiind dreptunghic, rezulUi ca i -1: A B' C' + -1: B' AO = goo, deci AO j_ B' C'.
171. Observam ca -1: C'y . 4' + -1: C'cA I= <1: A P.1' + -1: AcA I (fig. 54)
1
~i cum patrulaterul AcA P este inscriptibil, tot astfel va fi ~i
C'cA.'-y. Rezulta ca ~Acy =~C'A H =-1:ABII i dreptele BB',
cy sint paralele (G. M. XXIX). 172. a) Patrulaterele inscriptibile
MPBA', MNl}A' (fig. 55) dau -1:BMA' =<1:Bl)A' i-1:CMA' =
= -1: C N A'. Deoarece unghiurile din parte a a doua a egalitatilor
sint exterioare triunghiurilor A PA' ~i ANA 1 , adunind egalitatile,
ohtinem <r.BMC = <J.A +-1:PA'N. b) Trebuie ca ~BMC =
=2-1: A.=-1: BOC, 0 fiind centrul cercului circumscris triunghiului
ABc, deoarece ultimul este unghi la centru cuprinzind acela~i arcBC
ca ~i ~A. Punctul M se afla la intersec~ia arcului de cere BOC
cu inal~imea A A'. c) Fie D punctul diametral opus lui A pe cercul
..4BC. Unghiurile ABD i ACD fiind drepte, MPBD i 1lfNCD
sint trapeze dreptunghice. Perpendicularele din E ~i F pe A B
-i .4C se intilnesc la mijlocul lui MD. Locul este mediatoarea
lui BC. d) HD trece prin mijlocul A 1 al lui BC. In triunghiul
D.J!H, KA 1 unete mijloacele laturilor (Olimpiada matematica
1954, R.M.F.VI). 173. Din probl. 154 rezulta ca EF', E'F sint
paralele la A B, deci cele doua puncte descriu acelai loc: diametrul cercului (0) perpendicular pe direc~ia data. 174. Dreptele Ax,
Ay tangente cercurilor i patrulaterul ACOD inscriptibil ne dau
<): OEC =-1:0Cx =~ADO i -1:0ED=<1:0Dy=~ACO. Rezulta
<;:OEC +~OED =-1:ADO +-1:AC0=180. 175. Fie M simetricul
lui E fa~a de A. Dreptele B M i AF sint paralele (probl. 154).
B Al fiind perpendicular& pe BE va fi i AF l_ BE, deci va imparti
unghiul A in doua par~i egale. 176. Daca R este diametral opus
lui P, QR IIAB, deci bisectoarele tree prin extremita~ile diametrului perpendicular pe A B. 177. DE este diametrul cercului (0),
perpendicular pe BC, DG i FG sint inal~imi in triunghiul DEF,
iar EG va fi a treia inal~ime. Daca L este piciorul ei, unghiul
DLE este drept i locul este chiar cercul (0) (G. M. XXX). 178.
Daca notam cu E i F mijloacele laturilor AB i CD (fig. 56),
atunci paralela prin E la (d 1 ), (d 2 ) ~i perpendiculara prin F pe
(Ll 1 ), (d 2 ) tree prin P, iar <r.EPF = goo. Locul este cercul de diametru EF. (G.M.F.VI, seria B). 179. Patrulaterul BCB 1C 1 este
inscriptibil, iar BC este diametrul cercului, deci locul lui B i C
este chiar acest cere. Daca notam cu H ortocentrul, ~ B 1HC 1 are
...
~ 1
arc B 1 C1
ca masura2 (arc BC + arc B 1C 1 ) = 90 +
= cons t .
2
1
171
r
D
Fig. 56
Fig. 57
1i2
(fig. 58). Avem ~ PMA ==~SMA== ~SNA ==goo- -1: SAN == con st. Locul este cercul din care face parte arcul
Ail1P capabil de unghiul AiVS == const. (R.M.T.IV). 187. NoUim
cu .LV simetricul lui M fata de (d); luan1 B diametral opus lui
A pe cercul dat ~i C simetricul lui B fatu de P (fig. 59). Avem
~ B..lfA. =goo, deci Bilfll(d); rezulta ClV: (d). Locul este cercul cu diametrul AC. El trece prin punctul de intersec~ie al cerculdi (0) cu dreapta BPC (G. M. LII). 188. 'friunghiurile APQ,
lui A.
......
--- p
I
I
I
\
A~-~-~~~-
Fig. 58
Fig. 59
~4PR
Fig. 60
Fig. 61
+ 60 =
Fig. 62
Fig. 63
174
002P0 1 este paralelogram; OQ0 10 2 este trapez isoscel (din egalitati evidente de triunghiuri). De aici rezulta ce se cere in enunt
(R.M.T. IV). 199. Fie P intersectia tangentei in C la cercul (0') cu
a doua tangenta dusa prin 0 la acela~i cere (fig. 64). Se observa
ca -1: PO'O ==
+-2
+ arc F H) == _!_
175
1 J. 65
176
f.l
Fig. 66
Fig. 67
Fig.
68
Fig. 69
Probleme de gcometrie -
c. 538
177
este bisectoarea exterioara a unghiului format de C T cu perpendiculara coborita din C pe A B. Deci CC' trece prin A sau B. 215.
Toate cercurile concentrice cu eel care trece prin punctele date raspund la problema. 216. Se pot duce patru cercuri. lata unul: prin
B, C, D se duce un cere de centru 0, OA intersecteaza cercul in
E, F este mijlocullui AE; cercul de centru 0 ~i raza OF raspunde
la problema. Daca punctel~ date se afla pe un cere, cercurile concentrice cu el sint solu~ii ale problemei. 217. a) Fie A 1 ~i B 1 simetricele punctelor A ~i B, respectiv fa~a de dreptele (d) ~i (d 1 ),
iar D intersec~ia dreptelor AA 1 , BB 1 (fig. 68). Patrulaterele
ACMA 1 ~i BCMB1 sint inscriptibile. Deci 1: A 1 MC = 180 -
-1: CAA 1 , iar 1:B1 MC = 180o -1:CBB1 , astfel ca 1:A 1 MB 1 =
=1: CAA 1 1:CBB1 = 180 -1:A 1DB1 ~i M se afla pe cercul
circumscris triunghiului A 1 B 1D. b) Fie N punctul in care secanta
comuna cercurilor (0) ~i (0 1 ) intersecteaza a doua oara cercul
..4 1 B 1D. Avem <f. B 1DN = 1: B 1 MN =1: B 1 BC. DN este deci paralela cu A B ~i cum D este fix, N va fi fix. Daca C este exterior
segmentului ..4B, se va rationa pe
figura corespunzatoare (G.M.
XXXIII). 218. Demonstratia depinde de natura unghiului xAy
~i de situatia lui 0 pe Ax. \Tom
da indica~ii pentru cazul cind
~ xAy < 45 ~i 0 este chiar pe
Ax, nu pe prelungire (fig. 69).
Fie I centrul cercului A13C. Se
va observa ca IO este mediatoarea lui _4B. Se va deduce prin
masura de unghiuri ca ~ AIO =
= 1: ACB, 1: AOI = 1: ABC,
deci 1: BAC sau 1: yAx =
= 1: xAI. Prin urmare I descrie
simetrica lui Ay in raport cu Ax.
Fig. 70
219. Cercurile BCE, ABF se intersecteaza in M (fig. 70). Se va
cbserva ca ~ CE'.~f = ~ CBM = 1: FAM, deci ~i cercul
ADE trece prin ill; de asemenea 1: MDF = ~ BE Jlt =
= 1: MCF, deci ~i cercul CDF trece prin M. 220. Se va
arata ca cele patru cercuri (fig. 70), luate in grupe de cite
trei, satisfac condi~iile problemei 157. 221. Se va observa c:'i
-1: CME = 1: ABC ~i 1: CMF = ~ .ADC. 222. Fie 0 centrul primului cere, P al doilea punct de intersec~ie, A' proiectia lui ..4 pe
178
D, M' diametral opus lui M in (0). Punctele C, A, M' sint coliniare; a poi deoarece AA' II M M1 , CO trece prin mijlocul lui AA';
trece insa ~i prin mijlocul lui AP, deci A'PIICO_LAP. Locul
este cercul descris pe AA' ca diametru (G. M. Ill). 223. Se va
--observa ca patrulaterul OPAS este inscriptibil, deci OP _LSP.
Locul lui P i al lui P' este cercul descris pe OS ca diametru
(G. l\1. X\1 111). 224. Dreptele P' B 1 ~i Q'C 1 intilnesc tangenta in A'
Ia cercul (0), in D ~i E (fig. 71). Patrulaterul DA' BP' este inscriptibil, deoarece
BP' B 1
+ -1.-:
== -1:
BA 'D
== _!_ -1: A,
2
deci
BA 'D
Fig. i1
Fig. 72
centre ale acestor cercuri sint patru puncte unde se intilnesc cite
trei diametre; .aceste patru centre se gasesc cu <U pe un cere ( Q)
(probl. 220). Pe fiecare din cele patru cercuri exista cite un punct
unde se intilnesc trei diametre ~i aceste patru puncte se gasesc
pe ( Q) (G.l\1. \.'. ). 228. a) Din patulaterele inscriptibile CLP JJrJ
179
D1l1PN~i
Fig. 73
Fig. 74
180
c,
Fig. 76
Fig. 77
).
181
punctele dimetral opuse lui A, B, C, adica A", B ", C" (probl. 231)
sint ~i ele pe (0'). Mijloacele distantelor de la H la punctele unde
AH, BH, CH intersecteaza cercul (0), adica . 4', B', C' (probl. 231)
sint ~i ele pe (0'). 236. Se arata ca 0 este ortocentrul triunghiului
F
E
Fig. 78
Fig. 79
182
1
2
0 1 H 1,
183
Fig. 81
Fig. S2
DBA.).
<.
A"
Fig. 83
Fig. 8-l
-t
184
QCA~
rezulta din <r. DME = <;:. BMA = 180"'- ~C. 258. Generalizarea precedentei; solutie analoga. 259. ~\vern ~BAM' = ~ B J.l1 M'
~i <[..BAlD= ~BFD. Deci <[BAM'= 1:_BFD ~i AM' este paralela cu DEF. 260. A B este dreapta lui Simson a punctului jf
fata de triunghiul A BD, iar C D' este clreapta lui Simson fata
de triunghiul CBD. A.mbele drepte tree J> rin proiectia lui JJ1 pe
BD. Aceea~i demonstratie pentru A 'C' ~i B' D 261. Solutia I. Fie
D,l Jf (fig. 85) punctele unde bisectoarea unghiului A ~i izogo1
A~---
8'
]}
Fig. 85
Fig. 86
),
185
..11 iN pe llC intilnesc din nou cercul circumscris in M' iN' (fig.86).
Din problema 259 se deduce ca unghiul dreptelor lui Simson ale punctelor M ~iN este egal cu <;:_M'AN'. Dar arc MN=arc M'N'. 266.
Fie M i N extremitatile diametrului, H ortocentrul, m ~i n mijloacele segmentelor MH, NH. Prima proprietate rezulta din faptul
ca dreptele Simson ale punctelor M ~i N sint perpendiculare
(probl. 265) ~i tree prin m ~i n (probl. 263), iar mn este un diametru al cercului lui Euler. Pentru cea de-a doua parte se va arata
ca izogonalele cevienelor punctului considerat, fata de triunghiul~
median, sint perpendiculare pe diametrul mn (probl. 261, 262) ..
267. Solutia I. Fie M, N punctele unde perpendicularele din P pe
BC, B' C' taie din nou cercul. <;:_ M P N este egal sau su plimen tar
cu unghiul dreptelor BC, B' C', deci constant. Dreptele lui
Simson in raport cu cele doua triunghiuri sint paralele cu AM ~i
.A' N, deci fac un unghi a carui masura este (arc AA' + a reM N)/2=
= con st. So lutia I I. Fie ABC, A' B' C' cele doua triunghiuri.
Dreptele Simson ale punctului P fac intre ele un unghi egal sau
suplimentar cu unghiul facut de izogonalele AP, A' P in raport cu
unghiurile A ~i A', pe care sint perpendiculare (probl. 261, 262).
Se arata apoi ca acest unghi este constant. 268. Se arata ca punctele de intilnire ale celor trei cercuri sint proiectiile punctului J.1f
pe laturile lui ABC (fig. 87) ~i se tine seama de teorema lui
Fig. 87
Fig. 88
Simson (probl. 257). 269. Generalizarea precedentei. Solutie analoga, cu ajutorul problemei 258. 270. Se va observa ca dreptele
DM' i DN' sint dreptele lui Simson ale punctelor M i N in
raport cu triunghiul ABC (probl. 263). Deci M M1 ~i M N 1 sint
perpendiculare pe AC (G.M.X.). 271. Fie I intersectia (A'A 1 ;
:!86
_!_ <;:. AO M =
2
goo -
187
Fig. 89
Fig. 90
menea paralela cu A .!11 1 (probl. 259), ea. va intersecta perpendiculara din A pe BC intr-un punct w astfel ca wA = ~R 1 , <X fiind
proiectia lui M pe BC. In mod analog se va arata ca dreapta lui
Simson a punctului jV trece prin acela~i punct w. Odata den1onstratia de mai sus fal'uta, se va putea deduce din principiul de
continuitate al lui Poncelet va teorema ortopolului subzista ~i
in cazul cind dreapta (D) nu intilne~te cercul circumscris in puncte
reale. Dealtfel se vor da in capitolele urmatoare ~i alte demonstratii pentru aceasta remarcabila proprietate gasita de J. Xeuberg. Altfel. Fie P punctul a carui dreapta Simson este perpendiculara pe (D). Triunghiurile ABC, M N P sint triunghiuri S
(probl. 277). Punctele A', B', C' se gasesc pe dreptele lui Simsqn
ale punctelor A, B,.C in raport cu triunghiul MN P. A~estea sint
perpendicularele pe laturile BC, CA, AB ~i sint concurente. 281.
Generalizarea precedentei; solu~ie analoga cu prima solutie data mai
inainte. 282. Fie M, 1V punctele in care dreapta (D) intilne~te cercul
(0). Dreptele lui Simson ale acestor puncte formeaza intre
ele un unghi constant (probl. 265) ~i tree prin mijloacele seg~entelor, MH, NH fixe (probl.263). Locul este un cere. 283. Dreapta (D)
intilneste
cercul circun1 scris in M si
,
, N si
, fie H ortocentrul.
Dreptele lui Simson ale punctelor jlf, N formeaza intre ele un unghi
constant (probl. 265) ~i tree prin proiectiile punctelor M, N pe
BC, fixe. A ltfel. Fie w ortopolul, iar B', C' proiectiile punctelor
1
188
B, C pe (D). Punctele B', C' sint fixe, iAr <j:.B'wC' egal cu suplimentul unghiului A, deci constant. In rnod analog se arata ca
~i locul izopolului este un cere (G.M. X XIX). 284. Proprietatea
rezulta din identitatea celor doua locuri uasite in cele doua solutii date problemei precedente. A ltfel. I>:tt rulaterul format din
pu nctele B', C', M', N' este inscriptibil (probl. 207). Se dovede~te egalit&tea unghiurilor B' wC'
~i B' --l1'C' (G. M. XXXI). In cazul
general al izopolului avem proprietatea: se proiecteaza B ~i C sub
unghiul cp pe (D) in B' ~i C',
iar Jf ~i N sub unghiul 1t - cp
pe BC in 111', N' (fig. 91 ). Izopolul
de unghi cp al dreptei (D) fata de
ABC ~i punctele B', C', M', N' sint
cinci puncte conciclice. 285. Fie
cx1, ~ 1 , y 1 izopolii de unghi 7 t - 9
fo)
ale laturilor lui A 1 B 1C1 fata de
A 2B 2 C2, iar cx 2 , ~ 2 , y 2 izopolii de
Fig. 91
unghi cp ale laturilor lui A 2B 2C2 fata
de _41Blc1. Se proiecteaza A2, B2, c2 sub unghiul TC- so pe B1C1
in _4 ', B', C', iar punctele B 1 , C1 sub unghiul cp pe lat~rile B 2C2 ,
C2 A 2 , A 2 B 2 in Ba, Ca, Bb, Cb, Be, Cc. Fie (Oaa), (Oab), (Oac) cercurile care
tree raspectiv prin punctele (B', C', Ba, Ca), (C',A';Bb,Cb),('A',B',Bc,
Cc) .-\ceste cercuri tree prin cx 1 (probl. 384). De asemenea punctul ~ 1
apartine cercurilor analoge (Oba), (Obb), (Obc), punctul y 1 apartine
cercurilor (Oca), (Oc.b), (Occ), punctul cx 2 este comun cercurilor (Oaa),
(Oba), (Oca), ~ 2 cercurilor (Oab), (Obb), (Ocb), iar y 2 este comun cercurilor (Oac), (Obc), (Occ). Daca punctele cx 1, ~ 1 , y 1 se confunda intr-un
punct w, de asemenea cx 2 , ~ 2 , y 2 vor fi confundate cu acesta. 286.
Cercurile circumscrise celor patru triunghiuri tree prin punctul
lui ~-fiquel, M (probl. 219) (fig. 92). Proiectiile lui M pe cele
patru drepte sint coliniare ca formind dreptele lui Simson ale
punctului M in raport cu cele patru triunghiuri. Ortocentrele celor
patru triunghiuri se gasesc pe o dreapta paralela cu dreapta lui
Simson a punctului M, dusa prin simetricul lui M in raport
cu dreapta lui Simson (probl. 263). 287. Prelungind bisectoarea
BI, se va arata prin masura de unghiuri ca triunghiul A' BI este
isoscel. 288. Fie /, J centrele cercurilor inscrise in triunghiurile
ABC ~i ABD, E mijlocul arcului AB; avem EI == EJ == EA ==
= EB (probl. 287), deci I J este perpendiculara pe dreapta care
189
une~te
fJ
A~.~-----~-__;::::.o-----'---------9
Fig. 92
Fig. 93
190
__!__
If
/I
II
I I
I I
I I
I
I
I
I
I
== 180 -
P este centrul
cercului circumscris triunghiului
ElF.
In cercul AEJ? avem
<r.. AFE = <}::APE, iar in cercul
IEF avem <;:.APE=2<}::AIE.
Deci <;:.AFE == 2 <;:.AlE ~i analog <}:: BFD == 2 <;:. BID. Dar
-
<}:: A. Deci
<;:.DIE
A1
Fig. 95
aratam ca arc
==
arc DAG
ghic M AiV
~4G == -~3
arc
AGC.
Deci arc AD
+ arc AG =
Fig. 96
13 -
Probleme de geometrie -
c. 538
193
-y
Fig. 100
Fig. 101
Fig. 102
Fig. 103
Fig. 104
ex
Fig. 10.)
Fig. 106
de C'. Locul lui P', ci nd C' descrie dreapta (D) este o paralela
(~) la (D). Dreptele (lJ), (A) ~i {D 1 ), {D 2 ) formeaz~ un paralelogram cu un virf in 0. Diagonala care trece prin virful 0 al acestui
paralelogram da directia secantei cautate. 321. a) Rotim dreapta
196
--
--
197
A, .
Fig. 108
Fig. 109
198
\
/
/
/
/
........
oe:.---------- ---------~~~
/
1!
Fig. 110
Fig. 111
OB. 340. Se ia pe
B, B' ~i raza R ras-
(~l
Fig. 113
Fig. 114
200
w'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~--1
//
\
//8
/
I
/
I
(t1)
Fig. 117
1'
I
I
,
\
-\
>l>"
t/
~c
'I 1'-....
B
Fig. 119
Fig. 118
BD
AB
+ AC,
-1: BDC =
se' deduce constructia lui ABC. 362. Aceea~i metoda ca in problema precedenta. 363. Construim triunghiul AM N avind ~11V
egal cu perimetrul dat, <}: M = <[. B,
202
<r. N
-diatoarale lui AM
~i
Fig. 120
Fig. 121
Fig. 123
Fig. 122
prelunge~te
AG cu G M
= ~
aJ lui 0 in raport cu ill ~i' fie B unul din punctele comune cercurilor
(0) ~i (0 "). B JJ1 intersecteaza pe (0') in C a~ a ca l3 111 == 1l1C ABC
'
203
OG se ia GO'
= _!_
2 OG.
solu~ii
raza ~
2 OA.- asa
, ca M este determinat. Problen1a se reduce la cea
precedenta _)G.M. \-~II). 370. Fie B intersec~ia paralelei duse din
.rlla NT, cu MT. Se observa ca triunghiurile M1.VT, MAB, TAB,
O.A B sint isoscele. Punctul B este la interse(~tia cercului de centru
'
o si, raza OA cu cercul de centru A si, raza A 'J'. M este la intersec~ia lui B T cu cercul (G.~1. XI\'). 371. Fie (X unghiul diagonalelor, 2l lungimea laturii date (fig. 124). Se aplica lui (0') doua.
Fig. 12--1
Fig. 125
204
Fig. 127
Fig. 126
-
goo
-4: BCD
(X
(X-
2
2
Cunoscind unghiurile patrulaterului, vom duce doua cercuri concentrice cu cercul dat, a~a ca tangentele duse la aceste cercuri sa subintinda in cercul dat unghiurile goo
+ +~
(X
si goo-
'
(X -
Tan-
-------- -
........
.......
"' "'
\,.
'
,.,.. .
Fig. 128
Fig. 129
'
206
'
care~
........
____
fo'ig. 131
__...
A'
Fig. 132
perpendiculara in M pe MD in 0 1 ~i 0 2 , care sint centrele cercurilor circumscrise, deci sint posibile doua solu\ii. Conditii:
R ~ DJ1; R > 0 1 M, daca R > 0 2 M- sint doua solutii. 387~
Fie ABC triunghiul cautat. Daca se aplica o translatie laturii BC,
a~ a ca C sa vina in A, B vine in D, AC BD este un paralelogram.
Ss prelunge~te BA cu ..4E = AB; in triunghiul CDE laturile CE,
DE ~i CD sint indoitul medianelor lui ABC, care pleaca r2spectiv
-din A, B, C. Din triunghiul CDE se deduce triunghiul ABC. 388.
D este punctul pe :4B a~a ca AD
AC; I mijlocul lui CD. Triunghiul AA 'I se poate construi, deoarece se cunosc laturile
A A' A' I = Ali- AC si _,..AI A':_ 180- ~A Din triunghiul AA 'I
'
2
,-;...
2
se deduce triunghiulABC(G.l\LIX). 389. FieOcentrul cerculuiABC,
I mijlocul coardei BC ~~ E mijlocul arcului BC; paralela dusa prin I
la AE intersecteaza pe AA' in P. BC = AE = PI ~i CO _L. AE'. Con----structia: se ridica in A' 1) perpendiculara pe BC pe care se ia 1 P =
== BC. Perpendiculara din C pe I P intilne~te perpendiculara in I pe
BC in 0 (G.l\1. 'Till). 390. Se va observa cii.!>relungind BA ~i luind
AD = BA, <9:: DCA este cunoscut (G.lVI. XII). 391. Fie A' mijlocul
arcului BC ~i I mijlocul lui AA' (fig. 132). I se gase~te la inter-
207
sec~ia
perpendicularei ridicata- pe mij locul Jui A 1A3 cu cercul descris pe OA 2 ca diametru (G.M. XIX). 392. Fie (0 ") simetricul cercului (0') in raport cu xy. Punctele cautate sint la intersec~ia cu xy a
tangentelor comune ~ercurilor (0) ~i (0 "). 393. Fie M mijlocul lui
BC; cercul cu centrul w ~i cu raza wM este cercul celor noua
puncte. El intersecteaza pe BC in N, piciorul inaltimii pe BC.
Cercul circumscris lui ABC trece prin B, C ~i are raza egala cu
2wM, deci se poate construi. Intersectia lui cu perpendiculara in 1V
pe BC ne da virful A. 394. Fie D mijlocul laturii, L mijlocul lui
AH (fig. 133). Avem doua cazuri, dupa cum D este situat pe
A
N,
N~
/ , ,,
--
--
1 ....
J.-
---
-"0'
\
---.L..---
"'n--- \ \
__ -.......
~-
------
0 ', \
,,
'\
A
Fig. 134
Fig. 133
II
BH ~i DL ==
-"21
BH = OE.
If
208
solu~ii .
= ~
2
(I)
cu wM ca raza este cercul celor noua puncte. Fie N mij locul. lui
AM, B'C' coarda din cercul precedent, perpendicularS. in N pe
wN. B' ~i C' sint mijloacele laturilor AC ~i AB. 401. Fie 0 cenA
Fig. 135
C'
Fig. 136
trul cercului circumscris (fig. 136), H ortocentrul, w centrul cercului lui Euler, M mijlocul Iaturii BC, T intersectia tangentei
in A Ia cercul (0) cu dreapta OH. Putem de term ina lungimea 0 M
inscriind intr-un cere de raza R o coarda egala cu a ~i ducind o
perpendiculara din centrul cercului pe ea. D Se mai ~tie ca AH =
= 20 lt1 (probl. 233). Constructie: des~riem un cere de raza R in
care ducem o raza oarecare OA. Pe aceasta raza drept cateta construim triunghiul OA T dreptunghic in A ~i in care ~ 0 T A = (X.
Din A ca centru, cu ~o raza egala cu AH descriem un cere care
intersecteaza pe 0 T in 11 ~i H 1 . Pe paralela din 0 ]a AH luan1 o
209
1-
--- -- ----
-- ---
Fig. 139
iar cercul cu centrul 1ll ~i raza iJJB', in B. Diametrul BA!C determina punctul G'. 40!. Fie M mijlocul laturii BC, N al laturii [';1
(fig. 138). Sint doua cazut'i, dupa cum se da piciorul C' al inal~imii
din C, sau unul din celelnlte douiL a) Fie date M, N, C'. Prin C'
se duce o paralela la M.V, care este taiata de cercul lui Euler
(MNC') in P, mijlocul luj .lB. Cunoscind triunghiul median, se
210
poate construi triunghiul ABC. b)" Fie date M, IV_, B'. Cercul lui
Euler M N B' are centrul w. Simetricul M' HI lui M fata de w este
'
mijlocullui A H, iar simetricul lui B' fat-a de 'l1w este C'. Perpendicularele din B' pe N B' ~i din (~' pe M iV sin t inaltimile care
de term ina pe H. M'H este a Lreia inal~iine. Res! ul constructiei este
evident. 405. Fie I mijlocul lui B(f, JJ punctul (omun lui AH ~i
(~J, E mijlocul lui AH. (~) trece prin 1 ~i prin 1 mijlocui lui
JV H (probl. 263). Din triunghiurile egale JJFH, All F avem 1 Jlll =
----= HD, a poi 0 fiind centrul cercului circumscris, OJ = A~,= EH
(probl. 233), deci JE = OA =OM= ED. Constructie: din E. ca
centru cu,ED ca raza se intersecteaza (~)in_!_!._ se duce 10 U AH't
AO II IE ~i BIC _I AH; din 0 ca centru, cu OA ca raza, se descrie
un cere care intersecteaza pe BIC in B, C. Constructia este posi-- - - hila daca OJ < I M sau EH < EIJ sau AH ~i AD de aceea~i parte
a lui (.:1). 406. Se ia pe latura C lJ, CN = AM. M N este o diagonala a dreptunghiului cautat. C~rcul de diame tru M N da celelalte virfuri ca 1ntersectie
cu BC ~i
Daca AB>
,
, AJJ. Doua solutii.
'
> Bf", se duce diametrul PQ II A B ~i rezulta conditia PQ =
= MN ~ AB. 407. Se va construi un paralelogram BDEF, avind
drept diagonale dublul segmentelor date (fig. 139), aceste diagonale facind intre ele unghiul a . .A. poi pe BD ca baza se construie~te
in interiorul paralelogramului un triunghi BCD, avind laturile
C B, CD date. Se da o translatie a laturii FC pina ce F vine in B;
C vine in A. ABCD este patrulaterul cerut. 408. Mijloacele E,
F, G, Hale laturilor patrulaterului ABCD sint virfurile unui paralelogram care se poate construi ~i se afla mijlocul fl al laturii AD
a carei marime ~i directie o cunoa~tem. 409. Fie ABCD patrulaterul cautat, E, F, G, H mijloacele laturilor, iar I ~i J mijloacele
diagonalelor AC, BD. Se eunosc laturile ~i segmentul EG. Se construia~te paralelogramul EIGJ caruia i se cunosc laturi1e ~i diagonala EG. Se construie~te a poi paralelogramul HI JF ale carui laturi
sint de asemenea cunoscute. Patrulaterul se poate construi caci
8 e cunosc .mij loacele lat.urilor ca ~i marimile ~i directiile lor.
410. Ss considera problema- rezolvatfi. Pe o diagonuala BD se
descrie arcul BAD capabil de unghiul A ~i in partea opusa, arcul
BCD capabil de unghiul C. Cercul B.AD intersecLeaza
laturile BC, CD in E ~iF. Se duce tang2nta JlfA1V. Unghiurile J.11AE
~i N.AF, raspactiv egale cu unghiurile .A BE, A DF sint cunoscute.
Se cunosc deci ~i coardele EF, .AE, AF. Constructie: cu ajutorul
1
"',
211
.tB,
fie AI
II
2GC'
= ~ CC',
3
'
I I
Fig. 141
212
Fig. 142
--1
N
Fig. 143
C
Fig. 144
QQn este un virf A. Prin simetrii succesive in raport cu n1ediatoarele a 1 , -a 2 , ,an, se deduc celelalte virfuri A 1 , A 2 , ,An-n
I ..X. 42a. Sa va aplicg_ fiecaruia din triunghiurile formate teorema paralelei la una din laturi. 421. 0 dreapta paralela cu (D).
422. AA ', BB' se intilnesc in 0; OC intersecteaza pe B'C' in r: ~~-;
B'C :BC OB' :OB==A 'B' :A B == B'C' :Be, deci C' ~i C" se
-confunda. ~23. Prin M se duce MO' II OP, 0' pe OA este fix, Q'
este constant (fig. 145 ). Lor.ul este un cere. 424. Se Yor ap lie a
II
Fig. 145
Fig. 146
~ele
II
214
(]
11
Fig. 147
Fig. 148
.i~1A:Jl1B=NA:NB
(fig. 149). 434. Paralela prin N la AC intersecteaza pe BC in D. DM II AB (teorema lui Thales). Fie E intersectia diagonalP.lor in paralelogramul AND M. Locul lui E este o
paralela (~) la BC (probl. 421 ). Centrul de greutate G al triun-
Fig. 149
Fig. 150
215
A
If
9 ~~~~~----~~
A'
Fig. 151
Fig. 152
216
8
Fig. 154
Fig. 153
217
2: 1. Deci GG' II A a ~i Aa = 3GG'. Se deduce deci G "' din G construind linia frinta GG'G "G "', ale carei laturi sint paralele cu Aar
Bb, Cc ~i egale cu a treia parte a lor. Punctele G ~i G "' vor
coincide cind Aa, Bb, Cc vor fi egale ~i deci paralele cu laturile
unui aceluia~i triunghi. In cazul problemei, Ac, Ba, Cb indeplinesc condi~ia ceruta ~i triunghiurile ABC, abc au acela~i centru de
greutate. 451. Fie M, N, P mijloacele laturilor lJC, CA, AlJ
(fig. 155) ; a 2 , ~ 2 , y 2 punctele unde acelea~i laturi sint intersectate
de A M 2 , BM 2 , C M 2 , G fiind centrul de greutate. Fie G' punGtul unde
1-
1-
conf~ndii cu G.
La fel se
Fig. 155
--
--
218
scrie arcul capabil de unghiul dat (fig. 156, a). Intersectia acestuia
CU locul punctelor M a~a ca M B: MC == raportul dat, da al treilea
virf. Altfel: se construie~te unghiul A ~i, P~' laturi, A B 1 , At\ in
raportu] dat (fig. 156, b) BC II B 1C1 , deci ii cunoa~tem directia. Fie
M pe A B1 ; se ia M N == BC dat ~i M N 1111 1( \ , a poise transla.teaza M1.V pina cind N ajunge in C pe AC1 454. Se poate cunoa~te
a
i
oi
c ;
I I
I
,./
(.,
Fig. 156
~'
Fig. 157
dreapta se ia A.LW dat, apoi se duce BC II B 1 C1 459. Se iau punctele D ~i D' care impart pe BC in raportul k ~i se construie~te
cercul (w) cu diametrul DD a) Daca inal~in1ea data este AA
atunci _paralela Ia BC la distanta AA intersecteaza cercul (w) in
doua puncte .A, ~4 1 Triunghiurile sint ABC, A 1BC, daca A ..4 '<DD' /2,.
Putem avea doua solutii, una sau nici una. b) Daca se da BB
se construie~te triunghiul dreptunghic BC B
C B' intersecteaza
cer~ul ( w) in doua puncte A, A 1 . Discutia dupa cum C este interiors au exterior cercului (w). 460. Se construie~te pe PQ ca baza un
triunghi A' PQ asemenea cu eel dat. Drep tele A P, .A. Q intilnesc pe
RS in Bl ~i C'. Se ia pe AB un punct D, a~a ca ~4D: DB= A' P:PB"
1
,_
,.
't'
I
A
(02)
c
Fig. 159
Fig. 158
etc. 461. Fie ABCD paralelogramul cerut, M ~i N mijloacele laturilor BC ~i CD. Prin C se duce o paralela la BD care intersecteaza pe AM iAN in M' ~i N' .. In triunghiul AM' 1V' se cunoate
AM', AN' i AC: M'N'
= ~
220
Fig. 160
Fig. 161
la
221
Fig. 162
Fig. 163
r-====::--
'I
T\I
A
'
~I~~~=r==v
Fig. 161
222
Fig. 165
--
--
--
BE
---- CF
.
Deoarece BE : BA CF:CD, rezulta OE =OF. 480. Fie H proiectia lui 0 pe MN (fig. 165). 0 ~i A
fiind fixe, locul lui H este cercul
de diametru OA. Locul cerut este
BA
CD-
\~
\
.simetricul acestuia in raport cu 0.
481. Sa dam triunghiului ABC o fJcr----.::::.....~---r-~.,___
miscare
de translatie
de marime
~
A a, in direc~ia A a, pin a ce A vine
\
in a (fig. 166). Triunghiul ABC
\
\
devineaB 1 C1 (omotetice intre ele).
\
Fie b' ~i c' intersectiile cu aC1 ,
\
\
aB 1 ale perpendicularelor din b ~i
\
c pe AC ~i AB, iar P intersectia
\
lor. Patrulaterele
inscriptihile
--Blbcc', C 1bcb'
dau
ab ac =
= ac' aB 1 ~i ab ac ab' aC1 , de
Fig. 166
unde aC 1 ab' =aB1 ac' ~i deci patrulaterul B 1C 1b' c' este inscriptihil. Cum b' c' aP este ~i el inscriptibil, rezulta ca Pal_ B 1 C 1 ~i deci Pal_ BC. Punctul Peste ortopolul
dreptei (~) in raport cu triunghiul ABC (prohl. 280). Demonstratia
c,
223
'A'
Fig. 167
Fig. 168
224
,4
.4
{J
(lJ)
8
Fig. 170
Fig. 169
(~)
15 -
Probleme de geometrie -
c. 538
225
Fig. 171
xP
Fig. 172
A
Fig. 173
2
= const. De asemenea OAiV. 503. Locul se compune din patru
drepte care tree prin 0. 504. Fie H' ortocentrul lui AB'C', 0
centrul cercului circumscris lui ABC, M mijlocul laturii BC.
Avem AH' : AH = AB': AB = const. Dar AH=20M, deci AH'=
= const si, OH' = OA - AH' = const. Un cere concentric cu
cercul circumscris (G.M. XX). 505. In triunghiul BCD, CA ~i
227
~CA.
3
(fig. 174). Altfel. Locul lui D este un cere cu centrul C. ln triunghiul BCD, CA, D1J1 sint mediane, deci MN = MD/3. Locul lui
N este un cere. 506. Presupunem ca D' este intersec~ia lui PQ cu
paralela prin E la FD (fig. 175). Triunghiurile isoscele DBF ~i
CBP au bazele paralele, deci FP =DC= CE~ Analog BD =
=QE= BF. Avem FD: PC= BD: BC QE : QC ED': PC Primul i ultimul raport dau DF ED'. Prin enunt FD=ED 1 , de~1
ED' =~'D 1 ~i avind aceea~i direc~ie, D' se confunda cu D 1 ( G.l\11.
XXX). 507. Fie A' B' o a doua pozi~ie a dreptei. OA.: OB = OA':
: OB' = k, deci A' B' II AB. 508. Fie M' pozi~ia lui M cind dreapta
vine in A' B'. M M' trece prin 0. Locul este o dreapta ce trece
prino. 509. Fie M pe AB asa ca Jl!A: .~fB=lA': IB'=m (fig. 176).
Se duce ,MPll BB'; B'Pll BM; A'Qil AM; MQII A~4. Ave_m
MA: MB = OA': PB' =fA': IB', deci P, I, Q sint lcoliniare.
Dreptele jlf P, Jlf(! sint fixe, MQ: M P =AA': BB' = k, deci PQ
ramine paralela cu o direc~ie fixa, iar I descrie o dreapta care
trece prin M. 510. Paralelele duse prin A la Ox ~i p rin B la Oy se
intersecteaza pe bisectoare in E (fig. 177). Avern 1~1 A: M P =
= JJ1E: MO= JJ1B: MQ, deei PQ II AB. Fie (~) o dreapta care
trece prin 0 ~i M pe aceaEta dreapta. Ca proprietatea sa se men~ina trebuie ca raportul distantelor lui A ~i B, respectiv la Ox
~i Oy, sa fie egal cu raportul distan~elor lui JJJ la Ox ~i Oy, acesta
uin urma fiind constant. 511. Se duce BE II MN, intilnind pe AP
in E (fig. 178); JJE intersecteaza pe MN in F. Se va ohserva ca.
DE ll"AC, deci EF1.V B este un trape~ isoscel ~i prin urmare purictele B, L, E, P, F, N sint toate pe un cere. De aici rezulta ca
6DFL"'6DBE, deci DL:DF=DE:DB, apoi DB:DX DE:DF'
~i inmultind, parte cu parte, DL:DX = DE 2 : DB 2 =const. 512.
CA 2 =CB 2 , deci A 2 B 2 _LCC 1 Unghiul facut de A 1 B 1 cu CC 1 are ca
masura (arc CB 1 +arc 'A 1 B+arc BC 1 )/2 =180/2=90. Rezulta
A 1 B 1 ll A 2 B 2 Triunghiurile A 1 B 1C 1 ~i A 2 B 2C 2 sint omotetice ~i deci
A 1A::!. B 1 B 2 , C 1C2 sint concurente in centrul de omotetie. Cercurile
A1B1C1 ~i A 2 B 2C2 au evident acela~i centru de omotetie <0; acesta
se afla, deci, pe dreapta OJ astfel ca w/: wO r:R (R.M.T.).
513. Se va observa ca pe linga relatia data exista ~i relati a DG;
iDE = AI: AF. 514. Paralela prin P la B K intersecteaza pt A B
,
228
c
\
~--/
Fig. 174
Fig. 175
Fig. 176
Fig. 177
x{
Fig . 178
Fig. 179
Fig. 180
Fig. 181
= FA: ~B.
'
N
Fig. 182
231
OD : OG
+d
EO
AG
, de unde _OF
= b
OE
OF
d : a, deci - - =
OE
.
+b a ' 1ar
d.
In
c(b_+a) DH.
b(d-~c) AG
cd(b +a)
--- care se
ab(d +c)
II
II'
fl I
Fig. 183
c
Fig. 184
dreptelor AC si
doua
, EG (fig. 187). Triunghiurile AOH, CFO
-auunghiuri egale ~i doua unghiuri suplimentare. Deci AH: CF
== AO : CO. Analog ob~inem AE : CG AO' : CO'. Dar AH = AE
si
latu, CF = CG. Deci 0 si
, 0' se confunda. 536. Fie E intersectia
,
rilor AB, CD; F intersectia laturilor BC, AD; M, N mijloacele
diagonalelor AC, BD. Bisectoarea unghiului E intilnete laturile
BC,- AD in G, H, iar bisectoarea unghiului F intilnete laturile
'-I
I'
\
\
A
Fig. 186
Fig. 187
(fig. 188). BR intersecteaza pe AC in 5'. Seduce ST II PQ care intersecteaza pe BC in T. Avern BP = PR, deci BA =AS. Apoi din
BR: BS
= CR: ST = PR: AS
~i
din CR
PR se deduce AS=
-a.-- -- -s
------
B
Fig. 188
235
JJA =DC= DA', <:JODO' == 90, deci DC 2 =RR'. 546. Din triunghiul A BE se gase~te CE 64/5 m, C fiind intre B ~i E, a poi din
A DE se gase~te AE = 156f5m. Perimetrul este 64 m. 547. Se observa
c'
(Ol
8
Fig. 191
Fig.:.190
,o
Fig. 192
- -
- -
- -
----1-...
236
~i
C'
+'
237
'I
At
/}
Fig. 194
Fig. 193
Fig. 196
Fig. 195
8
Fig. 197
Fig. 198
rile DAC ~i DBE sint asemenea: BE : 8 = 3' :d. BE== oo'jd. Triunghiul BC~, fiind dreptunghic, BE 2 BC2 CE 2 , in care inlocuind
BE, ~i CE, rezulta relatia din enunt. 564. Fie 1~ proiec~ia lui JlJ pe
AC.
AB
= jJJC,
BC
ME -"Me AB.
239
JJ(~.
Din formula precedenta si din alte doua analoge se- deduce cea
din enunt. 571. Fie A' ,mijlocullui BC, 111 B 2 + 111C 2 == 211t'.A 2
+21JJ' B2 ; se va aplica rela~ia lui Ste\\art triunghiului iliA A' ~i
punctului G, A1.A' 2 GA+ MA 2 G'A== MG2 AA' +GA GA' Ar1', de
+ MA
==3AiG 2 +
~ GA 2
2
-2 -2 - 2
31+
-llC 2 , pe
2
2
240
+C ~ - A
-A~ + Ay 12 -
relatia B cx 2- C'cx 2
12
~2
12
ottologice
(probl. 578),
iar
dreptele
4'
Fig. 200
Fig. 201
+
+
II'
11
111
11
II
16 -
Probleme de geometrie -
c. 538
241
zulta, dupa problema 580, ca CLV ~i C lJf sint egal inclinate pe bisectoarea unghiului C. 587. Se va a plica problema precedenta, considerind dreptele AM, B M, C M ca n1ediane. 588. Fie P un punct al
cercului circumscris triunghiului ABC (fig. 203), Q, R, S respectiv
proiecpile acestui punct pe laturile CA, AB, BC. Izogonalele cevienelor punctului P sint paralele (probl. 262). Fie AD izogonala celui B pe AD. Triunghiurile asemenea
vienei A P iar B proiectia
-1--QSP, ABP ne dau QS: SP =AB: PB, iar triunghiurile asemenea
ABBI ~i BPS ne dau BBI: SP = AB : PB. Deducem BB = QS
(G.M. XXIX). 589. Locul mijloacelor paralelelor la baza BC este
1
II
1'1
A7 N
Fig. 202
C
Fig. 203
caci sint compuse din triunghiuri dreptunghice, respectiv asemenea CAM, CC "Ca ~i CB 1J1, CC "Cb in care unghiurile din C sint respectiv egale, in5J~imea GH ~i diametrul CO fiind izogonale. Deci
CaCb :CC ,- AB:C lW. r1B:(2ll), R
fiind raza cercului ABC. Analog
B~Ba: BB "=AC:(2R). Dina semiinarea triunghiurilor ABB', ACC'
deducem AB CC' ==- AC BB'. Se
deduce BcBa = CaC~." 593. Se deduce din problema precedenta cind
.perechile de puncte (A', A "),
(B', B"), (C', C") se confunda.
594. Dreptele A A1, 44 M 1 sint respectiv perpendiculare pe Y 1Z 1 ,
YZ. Patrulaterul YZY 1Z 1 este
inscris intr-un cere cu centrul in w.
595. Ohservam ca MAi=X.lV1 2
+XAi=X.ll1 2 +-XMr ~i teorema
Fig. 20 4
medianei aplicata triunghiului
XMM 1 ne da XM 2 +XMr=2_X_w_2
2 (M.lV1 1 : 2) 2 Deci MAi =
= 2Xw 2 .llJ Afr:2 = const (G.M. XXXIII). 596. Fie P 1 simetricullui Pin raport cu bisectoarea AI. Punctele P ~i P 1 sint puncte
inverse in triunghiul ABC, caci P 1 este situat pe cercul BIG ~i
<1:: P BI = <1:: P 1 BI ~i <1:: PC!_ <1,: P 1Cl. Se va ~ine a poi seam a
de problema 589 (G.M. XXXI). 597. Fie a+r, a, a-r cele trei
laturi. Teorema lui Pitagora da (a+r) 2 = a 2
(a-r) 2 Laturile
5
3
.
h.1u Iu1. cu 1as1nt
a, a,
a. El e s1nt propor~Iona Ie cu a 1e tr1ung
-~
-- --
--
K2
, deci NO=const.
2AB
Locul este perpendiculara ridicuta in punctul fix N peA B. 600. Fie
P ~i Q mijloacele segmentelor egale AB, CD (fig. 205) ..Aplicind
teorema medianei triunghiurilor 1lf.A B ~i A1CD ~i, ~inind seama de
--
243
condi~ia
din enunh se deduce ca JJf P MQ, deci Iocul es~e mediatoarea segmentului PQ. 601. Fie M, JJJ' doua puncte luate pe A C ~i
E, E'; F, F'; G, G'; H, H' proiectiile lor pe AB, BC, C~i DA. Avem
evident ME: MH=1J!f'E 1 : M'H'si MF: MG- M~F': Jl1'G'sideci
'
'--~
daca ~ME: 1J1H=MF: MG, atunci ~i M'E': At'H'=M'F': lJ!I'G'.
Observam ca proprietatea are loe ~i pentru punctul de intilnire a
diagonalelor; se deduce ca proprietatea are loc ~i pentru punctcle
celeilalte diagonale (G.M. XIII). 602. Fie A 1 , B 1 , C1 ; A~, B~, Ci
mijloacele laturilor_ triunghiurilor ABC, A' B'C' (fig. 206). Se va
observa ca C~B~ IIB'C' ~i deci B~, C~, A~ sint pe aceea~i dreapta.
Ducem ~4'MIIAA" (.lJ:f pe IiC) ~i B'NIIBB" (N pe AC). Se va
observa ca
BA "=CM si
se deduce ca BA II: CA=
. AN=B"C si
'
'
= MC : A "C = A 'C: B'C =
A
==B"C: NC = CB": AB''
(G.~L XIV).
Fig. 205
dar AB
--
CD~
1-2
- (AB 2
+ -CD
--
),
deci AB
CD~
2(2R 2
OP 2 ).
A0 2
1
MB 2
+ OM + 2MOOP;
2
AN2 = ON 2 + .10 2
2NOOP. Adu-
1
1
.=
nat;n ultimele egalitati: A M2 +A1V 2 =2(R 2 td 2), deci
+
'
.l1B2 1VC 2
2
. 1 arc Intersecteaza
.
'"' pe AB In R s1. Q
=-2(R +d~) =canst. 611 . p r1mu
A
(R2-d2)2
),
),
245
Fig. 207
Fig. 208
Fig. 209
Fig. 210
--
Fig. 211
Fig. 212
+ r,
lui A i B fata de 0. 620. a) Ducem cercul circumscris i prelungim AM pina intersecteaza cercul in N. Avern A lJ!l 1J1N ==
BM JJ;JC, iar din enun~ AM2 = BM MC, deci trebuie ca
M N == A 111. Rezulta urmatoarea constructie:
se ia M arbitrar
,
pe BC i se prelunge~te cu MN =AM.. Locul lui Neste o paralela la BC care intersecteaza cercul in NI ~i N 2 Dreptele AN1
i AN2 intersecteaza pe BC in MI ~i M 2 care sint punctele cerute.
Deoarece arc BNI = arc CN2 , rezulta ~BANI = ~ CAN2 ; dreptele AMI ~i A 1J12 sint izogonale. b) Fie F mijlocul lui NIN2
Avem FM 2 =tf .ilfiA ~i FD =tf AE, deci triunghiul FM2D este egal
cu triunghiul AMIE, de unde M 1E = M 2D sau MID= M;E
(C.G.M. 1946). 621. Deoarece AMI ~i AM 2 sint izogonale, ca M 1
~i M 2 sa se confunde trebuie ca AM sa fie bisectoare. Alegem
virful A pe un .cere (0), a poi un punct N tot pe cere. Prin mijlocul M al lui A1V ducem o perpendiculara pe diametrul ON care
intersecteaza cercul, in B, C. Triunghiul ABC satisface enunyul..
2
247
Fig. 21-1
Fig. 213
TP2- AD2.
4
DarT llf = OP ~i T P
= 0 Jf,
avem ( 1) 40P!.- BCl = 4@ 1lf2 -AD 2 , 0 111-~i 0 P sint me diane in triunghiurile OBC ~i0"'4D. 40 Jll 2 =
= 2(0B!. + OC!.)- BC!.; 4~p1. == 2(0A 2 + OD 2 ) - AD:!.. In trod use
in (1), avem 0.4!. + OD!. = OB! +DC~.. Analog OA 2 + OD 2 = OC 2 +
OD!. ~i OB!. + OD!. = IJB!. + OC'-. Scazlnd ultimele trai egalitati una
din alta, cite doua., se deduce OA = OB = OC = OD. 1\.~adar, ABCD
trebuie sa fie inscriptibil. Pornind invers, daca patrulaterul este
inscriptibil, (d 1}, (d~}, '"(d3 } sint concurente. (G.M. 1946, 3). 623. Fie
BC =a; AB = AC =b. Puterea fa~a de cercuri ne da CB 1 =
in~it
aa-- - - a2
= - C M; BC1 =-BM; BC1 + CB 1 = - =const.(R.M.F.1953,4).
b
b
b
624. Puterea fata de cele doua cercuri este egala, deci Jll P"~- =
= MO'j,- r 2 sa'l;l M0 2 - MP 2 = r 2 0 perpendicular& pe OP.
625. Rezulta A B 2 + BC 2 + CA 2 = const dar cum BC este constant
AB2 + CA 2 =canst. B' fiind piciorul perpendicularei din B pe
AC ~i M proiectia lui H pe mediana AA 1 (fig. 214), avem
AMAA 1 = AC AB' = AAi- ~;
AAt '
4
AM _a
AC
248
AM= AA1-
a
= const, deci A 1 M este constant. Locullui 1.W este un cere
4AA 1
---cu centrul in A 1 626. Din M0 2 - R 2 -= MA 2 ; rezulta OM 2 - MA 2 = R 2 ; locul este o draa pta perpendiculara pe OA. 627. Din
Jl10 2 - R 2 = M0 12 - R 12 , rezulta M0 2 - MO':!. = R 2 - R 12 = const.
Locul este o dreapta perpendiculara pe linia centrelor 00 1 Aceasta
dreapta se nume~te axa radicald a cercurilor (0), (0 1 ). Daca
cercurile sint concentrice, axa radicala nu mai exista (este aruncata la infinit). 628. a) Fie D, E, F picioarele inal~imilor lui
ABC, L mijlocul lui AH, P al doilea punct comun cercurilor
(Oa) ~i (0). Cercul (Oa) tr2'?e evident prin D, (Ob) prin E ~i (0c)
prin F. Puterile lui H fa~a de cele trei cercuri sint egale ~i anume: HA HD = H B HE== HC HJ?. b) OA 1 -41=LH, deci OL intersec1
teaza pe A A. in 0 a . \xa radicala A P a cercurilor (Oa), (0) este perpendiculara pe linia l'entrelor OOa, deci AP l_A'H, dar A 1H
trece prin P. Rezulta ca P se afla pe cercul (L) de diametru
AH. Axele radicale A P, EF, BC ale cercurilor (0), (L) ~i
BCE'F, luate clte doua, se
intilnesc in centrul radical
o:, deci EF ~i A P se intilnesc pe BC. Rezulta ca a:,
~' y sint coliniare, deoarece
definesc axa de omologie a
triunghiurilor ABC ~i JJE.F
(G. M. F. seria A, 1955).
629. w fiind centrul unui
cere ce trece prin A ~i intersecteaza ortogonal cercul
0 ( R), rezulta Ow 2 - wA 2
= R 2 Locul este o dreapta
perpendiculard. pe OA. 630.
Fie M, N punctele unde
dreptele A B, A 1 B 1 intersecFig. 215
1
teaza pe (D) ~i . 0, 0
centrele cercurilor cautate, 0 ", 0"' centrele cercurilor de dia
metre AB, A B (fig. 215). Cereul de centru M cu raza cit tan1
gesta la (0 ") intersecteaza ortogonal cercurile (0), (0 ) , (0 ").
La fel cercul cu centrul in N cu raza cit tangenta la 0"'
1
1
intersecteaza ortogonal cercurile (0), (0 ) , (0" ). Aceste doua
cercuri fac parte dintr-un fascicul a carui axa radicala 'este
linia centre lor 00'. Construct,ie: se due cercurile ( M), ( N) cu
razele cit tangentele la cercurile (0 "), (0' 1 ' ) ~i se constru1
249
ie~te
axa radicala a acestor cercuri. Se construiesc mediatoarele segmentelor AB, A' B' care se intersecteaza cu axa radicala in centrele cercurilor. Pentru ca (0), (0') sa aibii secant a
com una (D) trehuie ca cercurile ( M) ~i (N) sa fie exterioare,
MN~
250
);
Fig. 218
vor trece prin w (G.l\1. vi). 639. Fie AOB diametrul primului
cere, (0), A 1 , B' punctele de in tersec~ie cu al do ilea. Avern 0 A 2 =
1
=0B 2 ==0A 1 OB 640. Fie A 1 punctul de intilnire al dreptelor
AO ~i B 1C1 (fig. 218), 0 1 mijlocul segmentului OD ~i 0 2 intersec~ia lui B 1 C1 cu perpendiculara dusa in A pe AD. Unghiul OA 1D
ste drept, A 1 se afla pe cercul de diametru OD, iar puterea punc-
251
ghiul DA0 2 fiind dreptunghic in .4, iar A 1 fiind piciorul perpendicularei coborite din virful unghiului drept pe ipotenuza, avem
AO~ = 0 2 A 1 02 D.(G.M. XXXII). 641. Fie A 1 piciorul medianei
din A. Puterea lui A 1 fat-ii de cercul ABC ne dii AA 1 A 1D =
A ..4 1 =
3 -
2" AG
3 -2
=4
AG
~;
. AG
3- ; inlocuind, avem 'IAG-GD
A 11J=GD-
~~
Be 2
; darAG 2 =
==
4-
252
tului 0 2 in raport cu ace~d cere este deci f..L = 0 2 A 1 02D. Triuntiei lui Ste\vart se gase~l(' be== MA 2 Jlll H MC. 649. Rela~ia din
enun~ va rezulta din triunghiurile dreptun~hice P BC, PCA, P BD,
P.AD. 650. FieE, F,G mijloaceleluiBC,AD~iAC. EGIIAB,GFII CD.
deci EG j_ GF'. Se va scrie rela~ia intre laturile triunghiului drep1 unghicEGF~isevaobserva ca AB 2EG, CD--=2FG. 651. Pe linga
nota~iile din solutia precedenta, fie H mijlocul lui A B, I al lui
CD. Din problema precedenta avem 4EF 2 ==AB 2 +CD'!. ~~ din
/'1
Fig. 219
Fig. 220
+ PB,
2(EF +
2
2Pl==PC+PD, AB==PA-PB, CD==PD-PC, deci
+1H 2 )==AC2 +BD 2 Alta solu1ie. Se aplica problema 556 parale1ogramului EHIF ~i se observa ca 2EH=AC, 2EI BD. 652.
(AC+BD) 2 -(AD+BC) 2=AC 2 +BD 2 -AD 2 - BC 2 +2(AC BD-AD BC)== 2(AC BD-AD BC); insa in virtu tea teoremei lui
Ptolomeu A C BD==A B CD+ AD BC. 653. Se a plica teo rem a lui
Ptolomeu patrulaterelor ACNB ~i ABDM (fig. 219); se ob~ine
BC AN=AC BN+AB CN, AD BJJ1 ==AM BD + AB 1lfD;
scazind se gase~te rela~ia ceruta . Daca N se afla pe arcul
BD, atunci in loc de BN se va pune-BN etc. 654. AM este bisectoare in triunghiul ACD ~i BM in triunghiul BCD (fig. 220). Se
~ine seama de raportul in care bisectoarea imparte latura opusa ~i
ob~ine A'D.
253
virtute a teoremei lui Ptolomeu (G.M. IV). 656. Se vor a plica cele
spuse la prob1ema 571 ~i se va deduce caR, R' fiind razele cercurilor
ABC, A' B' C', valoarea com una a expresiilor din enunt este
3(R 2 +R' 2 ) 657. Fie 0 1 , 0 2 , , 0 6 mijloacele laturilor AB, BC,
CD~ DA ~i ale diagonalelor AC, BD. Avem puterile P 1 , P 2 , ,P6
ale lui P in raport cu cele ~ase cercuri, avind segmentele precedente
ca diametre, precum ~i puterile P 13 , P 24 , P 56 in raport cu cercurile, avind pe 0 10 3 , 0 20 4 , 0 50 6 ca diametre. Se va observa ca figurile 0 10 20 30 4 , 0 10 50 30 6 ', 0 20 50 40 6 sint paralelograme, cu
acela~i punct de intilnire al diagonalelor; se va a plica aces tor
paralelograme problema 556. 658. Avem H0 2 -R 2 =HA HC=
=Hwi-r 2 ; Hwi=H0 2-R 2 +r 2 ~i se deduce Hw 1 Hw 2 =Hw3 =
=Hw4 (G.M. XXXIII). 659. Fie A, B doua puncte conjugate in
raport cu cercul (C). Cercul (AB) descris pe segmentul AB ca
diametru este ortogonal cu (C) ~i daca se considera cele doua
cercuri (A), (B) cu centrele in A,
B ~i ortogonale cu (C), a vern
trei cercuri (A), (B), (AB) ale caror centre sint coliniare si
, care
sint ortogonale cu un acela~i
cere. Ele a partin
, - deci aceluiasi
,
fascicul. Astfel A B 2 este egal cu
suma patratelor razelor cercurilor (A) ~i (B). Dar patratele acestor raze sint egale cu puterile
punctelor A,B in raport cu (C).
cr
660. ~ABD~D:.CAD (fig. 221).
Fig. 221
Deci DB.:DC=AB 2 :AC 2 si
, A 111
este simediana corespunzatoare
laturii BC. Fie ex ~i ~ punctele de intilnire ale dreptelor AD ~i CD cu
cerculABC. Avem~B~cx=~BAcx=~AC~=~AB~. Deci AcxiiB~,
apoi avem ~cx~C=~cxAC i deci ~cx~D=~ABD. Triunghiul
B~D este isoscel i D este mijlocul lui Acx (G.l\1. XXXI). 661.
Fie 0 1 , 0 2 (fig. 222) centrele cercurilor, R 1 , R 2 razele lor, T piciorul axei radicale pe linia centrelor 0 10 2 , M punctul dat, iar N 9i
P proiectiile lui pe linia centrelor i pe axa radicala. Avern p 1 -p 2 =
=M0r-MO~-Ri+If~=0 1 0 2 (N0 1 +1V0 2 )+R~-Ri.
Dar T fiind
pe axa radicala, TO~- TOi=m-Ri. Deci p 1 -p 2 = 0 20 1 (N0 1
+N02 )-020 1 (T0 1 + T0 2 )=20 20 1 NT=2020 1 A1P (G.M. VI). 662.
Fie 00', Lb, Lc distant a centre lor celor doua cercuri i distantele punctelor B ~i C la axa r~dicala a cercurilor considerate
/
254
(fig. 223). Dupa problema precedentii avein A' B A" B = 2 00' Lb,
A 'C A "C=2 00' Lc. Se impart aceste l'galita~i parte cu parte ~i
se observa ca ..4 1 B:A 1C=Lb:Lc. 663. Pcntru cercurile de centre
B, C ~i de raze Rb, Re enun\ul ne da C011di~ia BA 2 +-ffl=L..,A 2 +
-t- R~ care ne aratlt ca piciorul axei radiculP a celor douii cere uri
A
Fig. 223
Fig. 222
11'
Fig. 224
1*1
Fig. 225
255
4
Fig. 226
256
-Fig. 227
Fig. f28
17 -
Probleme de geometrie -
c. 538
257
A "B'=HA "=AA" ~i HH 2
p
Fig. i29
putere in raport cu
te: el se gase~te
677. S3 va observa
H B H B'==HC HC'.
258
cercul ABC ~i cu cercul celor n.oua puncpe axa lor radicala, care este M N P.
ca in patrulaterul inscriptibil BC' B'C ave~
678. 0 este centrul radical al celor trei
---
259
patru drapte date. 685. Fie A 1 B' C 1 triunghiul artie (fig. 231 ),
A 1 B 1 C1 triunghiul eomplementar, H ortoeentrul, a, b, c punetele
in care perpendicularele duse din I pe !A, IB, /C.intilnesc latu--rile opuse BC, CA, AB ~i ex,~' y mijloacele segmentelor Aa, Bb, Cc.
Dreapta lui Newton a patrulaterului format din laturile triunghiu-
Fig. 231
260
~ala
Fig. 233
261
QF BC, Ql PF luate doua cite doua; aceste axe se intilnesr in centrul lor radical H. 690. Se duce prin M o coarda MQ paraleHi
cu A P ~i se a plica teo rem a lui Ptolomeu patrulaterului A PQ JJtl
observind ca AQ ~PM, QM~ PB. 691. Din OA OP~R 2 ~OM 2 ,
deducemLOAM""' LOMP, deci <;:.OAM~<;:.01l1P. Daca M' este
simetricullui Min raport cu( L) avem L 0 P Jl!""' L M PM' ca avind
toate unghiurile egale. Deci MP: OP=MM': MP =2MN: MP
sau MP 2 : MN~20P .. canst. (G.M. XXXIII probl. 3576). 692. Se
va observa caLABD""'LADF, LACD""'LADE, deci A.D 2 ~
---.r- - --= ABAF=AC ..4E,A~': AB~AJ?~AC R':R~ ..4E AF: AB AF =
-AE AF:AD 2 693. Se duce prin A ~i B un cere care intersecteaza pe (0) inC, D. AB, CD se intilnesc in E, dinE se due tangentele EF, EG la (0). Avem EF2 ~EG 2 =EC ED~EA EB, deci
cercurile A BF, A BE raspund la problema. 694. Fie B' simetricullui
Bin raport cu (D). Se due prin B, B' cele doua cercuri (probl. 693)
tangente la cercul descris din A ca centru cu l ca raza. Fie M centrul
unuia din aceste cercuri. M raspunde la problema, caci AM trece
prin punctul K de contact al cercuri]or si A K ~ l ~ A ill +
+ M K AM+ M B. 695. Se va a plica problema precedentS.. Cel
mult doua solu~ii, care in realitate nu sint diferite intre ele. 696.
Fie 0, 0' centrele celor doua cercuri. Se due dou_a diametre
AOB, A'O'B'. Dreapta AB' intersecteaza cercurile (0) ~i (0')
in D ~i C', iar dreapta BA' intersecteaza acelea~i cercuri in C
~i D'. Dreptele AC, A'C' se intersecteaza in M, iar BD ~i B'D'
se intersecteaza in N. MN este axa radicala ceruta (G.M. XI).
697. Se va observa ca OE+ED=OC+CB, deci OE- OC~ a-b.
Apoi OE : OC=OA : OE=(OA-OE): lOE-OC)=b : (a-b), deci
OE: b~OC: (a-b)= (a-b): (2b-a), OE b(a-b) : (2b-a), OC=
=(a-b) 2 : (2b-a), AB=2b 2 : (2b-a), AC=(a 2 +2b 2 -2ab): (2b-a).
698. Se proiecteaza 'D ln M ~iN pe BC ~i AE. Avem AD 2 ~AE 2 +
+ DE 2 2AEEN,BD 2 BC2+CD 2 2BC CM. semnul depinde de.
<;.C=<J.E. Se va observa ca MC: NE=DC: DE, deci DC BC
AD 2-DE AE BD 2=DC BC (AE 2 + DE 2 ) - (DE AEtBC2+
CD 2 )= const, relatie de forma e1 AD 2 -~ BD 2 = K 2 ; locullui
D~este un cere (probl. 582, 583). 699. Fie Oxj_Oy, pe Ox Juam OA =a
'
OC=c ~i pe Oy, OB~b. Ducem AD 1 IIBC, D 1 D 2j_BC, D 2D 3 IIBC,
'
D3 D4 j_BC etc.; D 1 , D 2 , D 3 , , Dn se gasesc alternativ pe Oy ~i
pe Ox. Se va observa ca b: C-OD~: a~ OD2:0D1=0Da: OD2= ... ,
deci OD 1=a(b: c), OD 2 = a(b : c) 2 , , OD~ = a(b : c)". 700. C~1
262
------
--
263
radicale ale cercurilor L, Af, N luate doua cite doua sint dreptele
Xx', .LY.'p ~i YZ. X'p, YZ tree prin x. Xx' va trece tot prin x ~i
deci prin S. In sfir~it din cercul Xpx'p' X' deducem S X Sx' =
= Sp Sp' = dublul produsului distan~elor de la centrul cercului
circumscris 0 ~i ortopolul S la dreapta T T'. 706. Din problema
precedenta se deduce ca cele patru puncte au puteri egale in
raport cu cercurile descrise pe diagonalele patrulaterului ca diametre. Deci ele se gasesc (probl. 683) pe axa radicala comuna celor
trei cercuri, dreapta pa care se afla ~i ortocentrele celor patru
triunghiuri (probl. 684).
XII. 707!' Se poate aplica problema 571. 708. Fie DP axa radicala a cercurilor cu centrele in M ~i N (fig. 234); DP _l MN,
-deci coincide in direc~ie cu AD. Avern AP AD=puterea lui A
fata de cercul ( M) ~i este A M 2 - AfD 2 Fie AO =a, atunci
AA12 =AD 2 =4a 2 DM 2 =DB 2 =l~=3a 2 , deci APAD = a 2 ~i cum
AD = 2a, rezulta A P = aj2, adica P este mij locullui AD. Rezulta
de aici construcpa care determina mijlocul unui segment numai cu
compasul. 709. Avem BC BD=R 2 ; BD-BC=R, deci l10 =BC,
l~ 0 =BD. 710. Fie AA 1 A 2 B, B.A 3 A 4 C patratele construite pe laturile consecutive AB, BC ale hexagonului. Triunghiul BA 2A 3 fiind
echilateral, rezulta ca virfurile
A 1., A 2 , A3 , , A 12 sint virfurile
unui dodecagon regulat. 71 I. Fie
Fig. 234
Fig. 235
A 1A 2 =l12 ~i A 1 A 8 =l~ 2 (fig. 235) ;.A 2 A 5 =l4 Seduce A 5 A~ II A 1A 2 Triunghiul A~A 6 A 5 fiind echilateral, rezulta AiA 6 = Z12 712. Se taie
banda dupa CD ~i AE (fig. 236, a), se desface nodul i banda ln-.
tinsa' da fig. 236, b. A.vem MN=N'P', N/J=RR', apoi
PQ . ~P'N' = Q'R', QR = NN', M1V' = PN', P'Q' = MM',
Q'R' ~QP. Se observa cit <}: MN'JV == <}: P'NN', <}: MNN' =
264
== ~ P' N' N,
<9: N' P P' == <}: QP' P, <}:
<}:PQQ'==~R'Q'Q, <}:PQ'Q~<;:.R'QQ'.
Deci
PQR'Q' sint romburi iar N' N P P', P' PQQ' trapeze isoscele.
N PQ' P' este paralelogram, flN' M P este isoscel, deci <}: N P N' =
=<9: 1V Jf N', !lN' N P== L N' M' Jlf. Deci Jf N' este bisectoarea
<9:: 1V J11 M', rezulta ca L M' M N' este isoseel. La turile pentagonului din
fig. 236, b sint egale. Fie <}: M' N N' == (/.. In tri unghiul M N N' a vern
5:.< . 180, (/..==36. Fiecare unghi al pentagonului este 3(/..= 108, deei
.este regulat (R.M.T. XIII. 2). 713. Fie ln i l'n Iaturile poligoanelor
inscrise ~i circun1scrise cu n laturi (fig. 237). Din triunghiul
4 2
2
-dreptunghic0A . 4 1 rezulta l~==
Rln
deei K == ~ = -./ R -z;_
~4R 2 -ln2 '
l'n
2R
:\plicind formula care da latura poligonului eu un numar dublu
de laturi: l 2 n ==
14R 2
z;: ="
l
deci
l 22
V V
265
AI
N'
P'
b
Fig. 236
Fig. 237
Fig. 238
N
Fig. 23g...
Fig. 240
--
"
c
Fig. 241
Fig. 242
o.
267
.-
A 6 A 8 ===
R; A 1 A 1 === 2R
~~
avem
2i8
AA 1
D'D 1
(a-b)/2
733.
h _ 2b ;
D'D 1
a-b
==
h(a-b) 2
2b
Laturiie:tri~nghiului
- ( b~c
r-
S: s
D'D
==
== h(a-b) ; S = ah.
2b
2ab: (a-b) 2
r-
.8
Fig. 243
Fig. 244
(CB'OA')=
~"
"
h"
I
A
738
0
0
0
1
.a
-(b-c)
,
CU 1Ul eXIDSCriS Ill ung IU
l1= 3 2 =
=
=
analog ohtinem
t~ ~it~, va~ori
.
duse In
" expres1e
. . d au~'2p (p-a )(p- b)~p-c), P== a+b+c
care Intro
2
Fig. 245
Fig. 246
B'
C'
Fig. 248
270
S
~ ae
- aria6 A 1 B 1 C1 == 2s( a 1 + ~ + ~) (R.l\1.F. 1952). 745. R 2
a
b
e
746. Se va observa ca aria 6 MBC: aria 6ABC==MA ":MA'etc.
i se va face sum a. 747. inal~imile intersecteaza cercul circum4.
Fig. 249
Fig. 250
scris in ~4 ", B", C" (fig. 249); avem BA' CA' AA' A'A" ==
= AA'HA' (probl. 231). Se va aplica apoi problema precedenta relativ la H. 748. 6 B 1FD ""' 6 BA 'C' (fig. 250),
~ A'BC = <t ACB = <t C, <1: B 1DC == <t B 1CD = <t C; BA.'Il
11 DB1 Se arata la fel BC' II FB 1 , iar FD II A'C' ca
271
perpendiculare pe diametrul OB. Avern B 1D = bf2, BA' = b raportul este 1/2. Rezulta (a'+ b'
c') R=2(DE+EF+FD)R=4S:
abc=4RS=(a'+b'+c') R 2 749. S=
= OA 1 (OA 1 A 1 B 1 ) ~ (OA 2
,
+A 2 B 2)= OAi +OA 1 A 1 B 1 +0A~
',
+OA 2 -~ (fig. 251). Pe de alta
'
----=~,-,JJ
//
tld-----~~~-ll-6,--LJ-_7
Fig. 251
avem
AB
BD
AC
BC
CE=
AD.
AB '
+ OA~ + 20A
A 2 B 2 = OP 2 (G.l\1.
XXX. 1). 750. a) Din asemanare
2
BC
AB___:!C, DE=DA+AE=
+CE+DE= (AB+AC)
BC
AC
}iB2
BC
AB '
B_C
'
BC
'
2
S= .!_ (BC+DE) h= _!. h(AB -tfiC2 +Be) =_!.h2_AB2+AC2+W =
2
2
BC
2
hBC
=h2 (AB 2 +AC 2 +BC2 )f4s; 4sS=h2 (AB 2 +BC 2 +CA 2 ). 751. Fie D,E
mij loacele coardelor A T, B T. Din triunghiurile dreptunghice 001 T,
00 2Tavem0D=r 2 :00 1 ;0E=r 2 :002;DT rr 1 :001 ; ET rr 2:002 ;
OOr r2 +rr; 00~=r 2 +r~. a) Patrulaterul iriscriptibil OD TE da
<[..ODE=~OTE ~i deci <r..00 2T, de unde AODE ""'~00 20 1 ,
raportul de asemanare fiind OD:00 2 =r 2 :001 002 DE:0 10 2
Rezulta DE == r 2 (r 1 + r 2 ) : 00 1 002. Raportul ariilor este
(ODE): (00 10 2 ) = OD 2 : 00~ = r4 : (00 1 00 2 ) 2 , deci (ODE) =
1
--=- r 5 (r1 +r 2 ) :(001 00 2 ) 2 Aria patrulaterului OD TE, com pus
2'
r2
00~
__!_ r 3
oar
~r3r 1 r 2 (r 1 +r 2 )~
2
:OOi 00~. Dar ( T AB)=4 (TED) ~i ohtinem e~presia din enunt.
b) <r.. TMN= !mas arc ~lllf+arc MT =<r..001 T;1afel<[.. TNJJ!l=
272
=<r.00 2 T,
r""-J
==:l
~i
B
Fig. 252
fig. 253
18 -
Problemc de geometrie -
c. 538
273
+ aria
fi BDC- aria 6 HDC- aria 6. COG= aria 6 ADC-aria HDC-aria 6BDC-aria COG= aria 6AHD+aria 6DOC+
+aria 6CBG (fig. 255). 761. Se proiecteaza A, C in A", C" pe Ox
/}
Xu
J.
I
I'
I
:::!>.
II.
.......
'i\
li \,,.
,,
jJ,
B
Fig. 254
ll
Fig. 255
1
Tfig. 256), AA ~i CC" se intilnesc D pe BB'; aria AA "C 11 C ACD, va trebui sa se
= aria AA 'C'C. Lasind la,o parte aria comuna
11
11
demonstreze ca aria ADC B' = aria ADC A sau aria !1ADB 1 =
1
= aria ~ADC ". 762. Fie A proiec~ia lui A pe C B (fig.,257). Din pa~
trulaterele inscriptibile A y BA '' A ~CA' se deduce ca A 'y II Brx,
A~~IICcx. Adaugind de o parte ~ide alta aria 6a.QB +aria 6cxPC
ca
va trebui sa se demonstreze
,
aria 6 cxBC =aria 6 ex By +a ria 6 cxC~~
transportind
ce se face
ceea
pe ~ ~i y in A'. 763. 1tR2 : 6.
764. Fie ha, hb, he inal~imile
cr:
11
C'' .8 .x
Fig. 256
Fig. 257
tind respectiv cu a, b, c
~i
(~ 2 )
~[EC d2 -
2
- EC(d 2 - . d1 )] = d1ECj2, care arata ca EC este constant. La fel
b) S=aria 6ABD+ aria6 BCD=[BDd1 +BD(d2 -d1 )]/2=d2BDf2
A
E
Fig. 258
Fig.259
275
11
Fig. 260
Fig. 261
781.Dreapta cautata intersecteaza pe BC in D (fig. 262), perpendicularainA pe AB' intersecteaza pe BC in D'; fie cu mijlocul lui DD',
M al lui BC. Daca triunghiurile ABB' ~i ACC' sint echivalente,
atunci ~i triunghiurile D' BB', D'CC' sint echivalente, deci
Fig. 262
BD' BB'=CD' CC' sau BD' BD=CD' CD; insa BD' BD=
=(Bcu+cuD) (Dcu-cuB) =cuA 2 -cuB 2 , CD' CD=cuC 2 -c,)A 2 , deci
2cuA 2 =cuB 2 +cuC 2 ~i d.eoarece cuB 2 +cuC 2 =2cuM 2 +2MB 2 , avem
cuA 2 -cuM 2 = M B 2 Deci cu se afla la intersectia lui BC cu o perpendiculara cunoscuta pe AM, de aici rezulta ~i D ~i D'. 782. Fie
AB=AC=b,BC~2a, AA'=h, lJB'=CC'=h', ll'=r,
ar+br=ah, decia: r=b: (h-r) =h: ,J(h-r) 2 -r 2=h: ~h(h-2r),de
aici a ~i b, bh' == 2ah, deci h'==2hr: (h-r), R=b 2 : (2h) =(h- r) 2 :
:[2(h-2r)], S=h 2r: ~h(h-2r). 783. Se va observa ca aria 6AB1.V:
:aria 6ABC=AN:AC, aria 6BCP: aria 6ABC=BP:AB. Se
vaarataapoi ca AN:AC==BP:AB din 6ANB~6CNE ~i
6APC ~ 6BPD (G.M. II). 784. Aria 6APC : aria 6ANB ==
=APAC: AN AB,AP: AB =b: (b +c), AC: AN= (b +c): c,
aria6ASC: aria6ASB=SC:SB, insa SCNA PB=SBNC PA,
de uncle SC : SB == b2 :c 2 Aria 6 NOC : aria6POB =ON OC:
:OP OB, insa ON: OB = NC: c, OC:OP = b : BP, aria 61VOC:
:aria ~POB=(b: c) (NC: BP), NC : BP = b2 :c 2 785. Fie Af
intre B ~i mijlocul D al laturii BC (fig. 263), atunci N se ga-se~te pe AC. Se va observa ca triunghiurile MNC ~i ACD sint echi. .
valente, deci NDIIAM. Construc~ie: se duce BEIIAC, CEIIAB~
AE intersec~eaza pe BC in D; se duce DNII AM, MN este dreapta
277
= ~
- aria t,.ACC"
','
''
''
'
Fig. 263
Fig. 264
278
.
aria
.
aria
OA 1
OBI
+ 2 ~' 0~: OB = 1 + 2---===.-,
-
OA
OB
decit
60AB =,
OJP) +
1 + 2(OA -t- -=-----
OAI)
4 (OB' -===. OA
OB
OB OA
1
Se va observa <!a OA : OA= aria 60BA I: aria 60AB, VB': OB =60Cl~:
[J
-----
II
A
Fig. 265
27C)
alte triunghiuri 0 lU N, care formeaza hexagonul regulat echivalent cu triunghiul AH K sau cu triunghiul ABC. Fie J proiectia
Jui 0 pe MJV, hexagonul se descompune in 12 triunghiuri egale cu
triunghiul 01111. Se ia pe OJ ~i OM, OR= OS= VoJ 0_"11. Vor
fi 12 triunghiuri isoscele ~i egale cu triunghiul ORS, care vor
forma dodecagonul regulat caut~t. 797. Fie ABo latura a dodecagonului. Coarda .r1C, perpendiculara in D pe OB, este latura
hexagonului. A.ria 60AB = OB .4D: 2 = R 2 : 4, deci aria ceruta
este 3R 2 798. Centrul de rDtatie se gase~te la int~rsectia perpendicularelor ridicate pe mijlocul segmentelor OA ~i BlJ, adica in
Yirful F al hexagonului (fig. 266). Arcul descris din F ca centru.
cu FA ca raza, intilne~te dreapta F B in G ~i dreapta F D in If.
1\ria ceru Ui es te marginita de A B, de arcul BD descris din F
ca centru, cu FB, ca raza, de DO ~i de arcul OGA.. .Avem
aria .ABDOGA= aria BGHD = ~rR 2 : 3. 799. Fie d distanta dintre
paralele, S aria triunghiului ~i I intersectia paralelei duse prin
A la cele doua paralele date, cu BC. Se observa ca d AI= 2S ~i
deci I este fix (G.~1. XXI). 800. a) Se ~rata ca aria trapezului este
2SAB.u ( M mij locul lui DC), deci M descrie o paralela la A B.
b) S2 ia triunghiul ABN echivalent cu trapezul. N descrie o paralela
la A B, deci ~i Jlf mij locul lui AN descrie o paralela la A B.
8~1. a) Fie A 1 ~i S picioarele perpendicularelor duse din A ~i P pe
Jatura BC ~i D intersectia dreptei
.A Jlf cu cercul ABC. Dreapta lui
Simson RSQ a punctului P este perpendiculara pe AM (probl. 269) .
.\vern <tMAA 1 =<t RSB= <tRPB.
F
C
Triunghiurile dreptunghice A/..4 . 4 1 ~i
BP R sint deci
asemenea si
avem
--,
AA 1 : AM= PR: PB. Se demonstreaza apoi prin egalitati de unghiuri ca ~i triunghiurile P RQ ~i P BC
Fig. 266
sint asemenea. Se deduce QR : BC
==PR: PB. Deci, avem ~i BC AA 1 ==
. A JJ,f QR. b) Pa tru ~a terul AQ M R avind diagonalele sale perpend1culare, rezulta ca arHl sa este echivalenta cu a triunghiului .4BC,
caci este egala cu AM- QR: 2. Se scade de o parte ~i de alta par~
tea comuna AQMB ~i se gase~te ca ariile MCQ ~i AfBR siot echivalente (G.M. XXVIII). 802. Avem aria ABA'B'= aria ~MAB+
aria ~MBA'+ aria ~1.lfA'B' +aria ~MB~A . si
, relatia
, data se
280
poate scrie aria L MAE+ aria L M1 1 B' ===(aria ABA' B')/2: Fie a
1
mijlocul lui AA' ~i ~ mijlocul lui BJJ Avem aria L:J..AB ===
== aria L aBA ', aria L a.r1 B = aria L 'l. B ...-1 ~i aduni nd parte cu
,parte, se poate deduce ca ex apar~ine locului. De asemenea ~i ~ este
un punct allocului. Din aria L exAB+ aria,6. 7-A 'B' ===(aria ABA' B')/2
deducem aria L MAE+ aria L MA 1 B'== ariaLexAB+ aria LaA' B'
sau aria LMAB- aria LexAB+-ariaLNl.r1'B'-aria6,aA'B'==0.
Dar aria L MAE = aria La AI A + aria L 'l.A B + aria LaB M;
aria L M A' B' === aria L aM A'+ aria L exA 'B' + aria L exB 1 111. Re.zulta ariaL exlJf A+ aria L exB At + aria L oc.LJ1.A '+aria L C<B' jJ === 0.
Triunghiurile exB M, exB' 1J1 avlnd aceea~i baza exlJIJ, pentru a ave a
suma ariilor nula este necesar ca exM sa treaca prin mijlocul ~ al lui
BB'; ex fiind mijlocullui .AA', suma aria Lex~MA. +aria LexilfA'
-ste nula. Locul cautat este deci dreapta ex~. 803. Fie C ~i C 1 Pl..\nctele
.de in tilnire a dreptelor A B, A' B 1 ~i a dreptelor A B 1 , BA ', iar
y mijlocul lui CC'. Pentru a dovedi ca "'( aparpne _dreptei o:~,
va fi suficient sa dovedim cay apar~ine locului problemei precedente.
Avem aria LyAB === aria LCyA + aria_ LCAB + aria LCB. r
1
-~ i aria A y A' B === aria L Cy A' + aria L C A' B' -+- aria L. C B' y ;
adunind parte cu parte ~i observind ca aria LCAB, aria L.CA. 1 B'
sint nule, ob~inem (1) aria LyAB +aria Ly~4'B' ===aria ~C . rA +
+aria LCBy + aria LCyA. 1 + aria6,CV B 1 y. De asen1enea, adunind parte cu parte egalitatile aria 6 y B.4 1 === aria L C' ..rB
+ aria L C' BA' + aria L C' A'y ~i aria L ..rB 1.A === aria L C'y B'
+aria LC'B 1 A + aria LC'Ay, obtinenl (2) aria LyBA.'
1
+aria LyB'A ==-aria LC'yB + aria LC A.'y+ aria LC 1 yB' +
+aria LC 1 Ay. Dar aria LCyA ==aria LC'_4y, aria LCBy ===
== aria 6,-C~ B,
aria L Cy A' === aria .6 C 1 ..cl 'y,
aria L C B 1 y ===
== aria L C'yB' ~i din (1) ~i (2) deducem ariaL_yAB ariaL ..rA.' B'===
== ariaLyBA' + aria LyB'A., ceea ce trebuie demonstrat. Dreapta
~~Y este de asemenea locul punctelor Jl!l astfel ca sa avem una
-din - egalitatile aria L 1J1BC + aria L JJJB'C' == aria L lJt!CB' -!
+aria LMC'B; aria L 1J1CA +aria LMC'A == aria Lil1A.C +
+ aria L MA'C. 804. a) Fie S 1 aria constanta a celor trei dreptun_ghiuri ~i S dublul ariei triunghiului ABC, A 11 piciorul inaltimii din
A. Avern k == S 1 : S === C" A 1 C" B" : AA 11 BC == C" B AC" :
: AB 2 == C" A C" B : AB2 Deci C" A C" B == kAB 2 ~i analog
c~AC'B == kAB 2 C1 A==C"B,segmenteleA'.A", B'B". C 1 C"
.au mijloacele lor in mijloacele segmentelor BC, CA, AB. Cele
trei drepte sint concurente in 0, centrul cercului circumscris. b) Fie
1
+
+
+
281
Fig. 267
Fig. 268
282
808. 1t. 809. _!_7tp 12 2 + ../3. 810. Fie A B latura poligonului in-
6
scris ~i A.' B' a celui circumscris (fig. 268) ; r raza cercului inscris
poligonului interior, R raza cercului circumscris celui exterior, p
raia cercului dat. Avem R == OA', p =VA, r = apotema poligonului cu latura AB. LOAB"-JLOA'B', de unde p
811. Fie 0 (fig. 269) centrul cercului exterior, 0 1 ~i 0 2 ale cercu-
=fliT::
Fig . .-270
Fig. 269
+R
(!!. +
r )
1
lungimea arcu lUI.. 814 Avern- R 21 ex 1
2
= -1
2
R22 ex 2 ,
dec1
l fiind
ex1 : ex 2
(1t-
m)
283
semicercuri este
7:
(nl
+ n)
2 -
~ m2
TC
n2 =
~ mn = ~ CD 2 _
4
I
Fig. 271
Fig. 272
~i
1"
5
7t R 2
6
12
Aria ~MAN se calculeaza observind ca inaltimea
din' A este
,
1 a
jumatate din latura dodecagonului convex, deci A 2 = - - X.
2 2
7t;
X ( J6
2
este :
c;
cere~
5
-1) De aici rezultii aria cerutii care este a 2 ( 1+1:3+ ;) ..
821. Patratele razelor date, impreuna cu razele cercurilor inter-mediare, t~:ebuie sa formeze o progresie aritmetica. Daca -r ~i R"
sint razele cercurilor date, ratia progresiei este k= ( R 2 - r 2 )/3.
In general k = (R 2- r 2 )jn. 822. nab. Se scrie puterea punctului C
fata de cere, data de coarda AB ~i apoi de diametrul care trece-:
284
1Jrin C. 823. Figura mixtilinie BGHD ~i sectorul au ca parte comuna segementul inchis
de coarda BD, deci trebuie aratat ca tra,pezul BGHD ~i triunghiul OBD sint echiva:
~ente (fig. 273). Fie E mijlocul coardei BlJ.
Se mi~ca virful 0 paralel cu BD pina vine
fn 0 1 pe paralela prin E la BG; 00 1 ~i
()
OE stnt bisectoarele unghiurilor drepte, deci
Fig. 273
0 1 ~i E sint simetrice fa~a de OC. Triunghiul OBD este echivalent cu triunghiul
-OlBD, iar acesta cu BGHD. 824 . Se duce 0 1 KII AA 1 , care
1
intilne~te in K pe OA. Avem 00 = 2 OK, deci -tAOC = 60
{probl.
ra~ia
co
1
~1tRi(1+k 2 +k4 + ... )=1tRi 1-k2
~i
Notind cu C1
~i
C2 cen-
...
... sumar, ca... R2
OC2 = d- Rt - R2 = k , d e un d e se d ef acuta
- =-=R1
OCI
d
d- R 1 S
R (d
R 1) 2
d uce k =
s1 = 1t 1
d
R1
4d
XV. 826. Se construie~te intii segmentul y = a2a3 /b 2 ca al patrulea propor~ional (fig. 27 4); a poi se construie~te x = a1 yfb 1 .Analog
Bn,e
A
Fig. 275
285
pentru cazul general, se incepe cu Yn- 1 ==an_ 1anfbn-t etc. 827. Se poate
proceda ca la problema precedenta, construind intti y = ab fc
(fig. 275), apoi x == .byfc. Altfel. Se construie~te triunghiul dreptunghic ABC, cu catetele AC == b, )lB = c ~i inaltimea AD, apoi se
aaza segmentul B'D' = a cuB' pe- AB, D' pe AD i B'D' II BC;
B'D' prelungit intersecteaza pe AC, in C', astfel ca D'C'= x~:828.
Se pot folosi teorema inaltimii sau a catetei din triunghiul dreptunghic sau puterea punctului fata de cere. Toate constructiile se pot
face pe acela~i desen, ca in fig. 276. Pentru verificare trebuie ca
DC= DC' == DC". 829. Se construiete y = ~ab == OE (fig. 277)
z = ~cd ==OF, apoi x == ~yz ==OM~ 830. Se construiete dintr-un
(
E~-.
c
a
b
0
l
Fig. 276
Fig. 277
c
~"
01
Fig. 278
.b
,.-
Fig. 279
~---=--
Seg-
V+
mentele y = a2 +b 2 + ab..J2 i z = a 2 b2 - ab..J2-se pot construi din triunghiul cu laturile a, b i unghiul cuprins intre ele de
135 ~i din triunghiul cu acelea~i laturi, dar cu unghiul de 45o
r+
'.
M I
b
Fig. 281
.0
c;
b
Fig. 282
Fig. 283
287
1
1
1 .
.
h.IU I drep tung h.1c
.
83 ,..t. se cons t ru1e~te
1ntu- = - + -- d1n
tr1ung
y2 a2 b2
A
Fig. 284
+- ;
Fig. 285
dia geometrica a celor doua segmente. Dian1etrul care trece prin A'
-intersecteaza cercul in M ~i N. A JJ1 ~i AN sint segmentele cerute.
839. Trebui~ construit triunghiul dreptunghic cu catetele x, y, cunoscind lungimea a a ipotenuzei ~i aria b2 /2 (fig. 285 ). Se ~tie ca
xy=ah=b 2 , h fiind inaltimea, deci se poate construi h AF din
triunghiul dreptunghic cu ipotenuza .r1 B = a i cateta AE = b ; F
proiectia lui E pe A B. A poi se duce la distanta h = AF paralela
la AB pina intersecteaza. cercul de diametru AB inC; AC = x ~~
BC = y. 84:0. Problema se reduce la precedenta, deoarece notind
CU X 1 , X 2 radacinile, aVf'lTI X~ + X~ = 4a 2 , X 1 X2 = a 2
. YV
. I. 841. Planele determinate de JJ1 cu dreapta (D) ~i de M
cu (D') se intersecteaza dupa o dreapta (~), care intersecteaza pe
(D) ~i- (D'). Daca (D) ~i (D'), nu sint situate in acelai plan, se poate
intimpla ca (~) sa fie paraJela cu (D) sau (D'), nu insa cu amindoua. Daca (D) i (D') sint si luate in acela~i plan ~i se intilnesc in A
288
~i
Fig. 286
Fig. 287
Probleme de geometric -
c. 538
289
culare, deci C ill _I_AQ. Locul este o dreapta. 852. Fie 6l proiec1,.ia
lui 0 p~ (P), M proiec~ia lui 0 pe (D) (fig. 289). (!:>J;f _1_(1)),
locul lui ill este carcul descris pe A(t) ca diametru, in planul (P).
8.)3. Un cere situat in planul perpendicular pe AB, in . .4. 854. Fie
B' sim3tricullui Bin raport cu{P); AM+MB=A.M+iliB' va fi
cea mai mica, atunci cind ;1, M, B' vor fi coliniare. 855. s(~ duce
prin B un plan (P)j_(D) care intersecteaza dreapta in 0. In P se
dascrie un cere avind 0 ca centru ~i trecind prin B. Planul Q
determinat de A ~i D intersecteaza acest cere in B' i B". A iii+
J.l!B-.~.4.1"rf+1~B'=AM+MB". Problema s-a redus la probl 43.
S5S. U n plan parp3ndicular pe planul dreptelor date ~i intersectindu-1 d:1pa o paralela egal departaLa de ele. 857. Planele perpendicular3 pa planul dreptelor ~i trecind prin bisectoarele unghiului form 1t de cele doua drepte. 8;)8. Fie I, 117 1 2 , / 3 centrele cercului in3cris ~i ale calor exinscrise triunghiului format de cele trei
drepte date. Locul este1 alcatuit din patru drepte ce tree prin
I, 1 1 , / 2 , / 3 ~i sint parp3ndiculare pe planul dreptelor date. 859. Patru
puncte rezultate din intersec~ia planului (P) cu cele patru drepte
din problam3. precedanta. 860. Trei plane paralele. Doua plane
paralale 9i al treilea intersectindu-le dupa doua drepte paralele.
Doua plan3 care se intersecteaza dupa o dreapta (d), al treilea
Fjg. 288
Fig. 289
FG
EF CE
d2
BF
d1
(fig. 290). Avern -==- =
~~ - -
AB
(;'.A - d1
d2
CD - BC - d1 +d2
Paralelogramul devine dreptunghi daca 1F j_}G, adica A B j_ CD ~i
. rom b dacuX-F = FG
dev1ne
b&U
.A iJ = -dl
C'D
d2
ca sa"' dev1na
. "' pa"'l ra t , t re-
\ ---,.a.
~
I \
(P)
I I
Fig. 290
864. Cind B se mica in planul (Q) locul lui A este alcatuit din doua
plane (R1 ), (R2 ) paralele cu (Q), c:ue intersecteazu planul (P)
dupa doua drepte (d 1 ), (d 2 ) (fig. 291 ). Aces tea interseeteaza
cercul cu centrul 0 i raza a, construit in planul (P) in punctele A, .A 1 , A 2 , A3 Para1elele prin aceste puncte la (D) dau solu~iile AB, A 1 B 1 etc. (in figura doua solutii). Daca (L\ 1 ), (L\~) nu
intersecteaza cercul, nu avem nici o solutie. Putm avea patru sc~
lu~ii, trei, doua, una sau nici cna. 865. Orice plan care trfCe prin
(d) intersecteaza planul (P) dup~i o dreapta paralela cu (Ll). Problema revine Ia construc~ia, in planul (P), a unui segment AB, de
lungime data i paralel cu o direc~je data (probl. 366). Doua solu~ii. Daca (D) II(D') i Iungin1ea AB este mai mica decit distanta
dintre ele, problema este imposibila; daca AB este mai mare ca
aceasta distanta, o infinitate de solupi sau nici una. 866. Fie
OA II (D), OA' ii(D'), OB j_AOA '. Se duce (~) 1;0B i intilnind pe (D)
1
~i (D'). (~) este dreapta l:'eruta. Aluz construc1ie. Se duce prin (D )
un plan (P 1 ) il (D) (fig. 292), se proiecteaza (D) pe (P 1 ) in (lJ ") care
intersecteaza pe (D') in A 1 Se duce A 1 A j_ (P 1 ) care intersecteaza
pe (D) in A. AA' este dreapta ceruta. 867. Notatiile din solutia
problemei precedente. Fie .i.J1 un punct pe (D), M 1 un punct pe (D 1 )
1.lf" proiec~ia lui M pe (P JJ1-;_tl ;, = AA
MM 868. Demonstra1
).
I<
..
291
~ie
Fig. 292
Fig. 293
(._,J
..
Fig. 29-1
Ic
Fig. 295
29)
2'14
+- +
.8
./)
Fig. 296
Fig. 297
OD
Fig. 298
Fig. 299
caM poate fi ales oriunde vrem pe fa~a BOC, caci nu avm decit sa
luam simetricul N allui 0 in raport cu M i sa ducem prin N doua
paralele la OB i OC, care intilnesc aceste drepte in B ~i C. M va
fi mijlocul lui BC. Pe de alta parte, AG = 2A M : 3, locul lui G
este deci un plan paralel cu fata BOC i trecind printr-un punct 1-l
295
pe OA,
a~ a
mi~ca
pe mu-
== _!_
296
Br~. intersecteaza pe CD in N,
).
297
).
).
298
Fig. 300
Fig. 302
Fig. 301
Fig. 303
Fig. 304
C'
Fig. :)05
Fig. 305
300
~i 0 Jl' A' sint egale. !128. Paralelogr<:unul care are doua diagouale
/),
ll
\\
A~---~I
lJ'
A'
...._,
..... ...._ \
.....
8
Fig. 308
Fig. 309
t- :\. (:
:::..-::_;:
./.}
Fig. 311
-~-
~:-t'..
~,-:;.-:;;.7 D
./
c
Fig. 312
.302
perpendiculara pe planul BCl.J. Se va observa ca A' este punctul de intilnire al in~J~imilor triunghiului BCD. Planul dus prin
AB perpendicular pe CD intersecteazf1. pe CD in E. AE este
o ina.l~ime a triunghiului ACD, BE u inal~ime a triunghiului
BCD. Fie B punctul de intiluire a ina.l~irnilor triunghiului ACD .
.BB _l_1iCD. Dreptele A A ~i BB fiind in ABE se intilnesc.
Doua inaltimi oarecare ale tctraedrului of't.ogonal se intilnesc ~i,
deoarece nu pot fi contiuu Le to ate 1n aceht~i plan, tree to ate prin
acela~i punct. 943. Fie If punctul comun perpendicularelor.
Planul A Ii B' este perpendicular pe CD ~i il intersecteaza
in E a~a incit B.1'E, AB E stnt 1na.l~imi ale fe~elor BCD,
AC D. Rezulta ca r1BE _LCD, deci AB _LCD. Aadar, H exista in
caznl tetraedrului ortogonal. 944. Se va ohserva ca, in paralelipipedul construit, ducind prin fiecare muchie un plan paralel cu
muchia opusa, accste doua muchii opuse sint diagonalele a doua
romburi egale, deci suma patratelor lor este egala cu de patru ori
patratullaturii ro1nbului. Se va observa ca laturile tuturor romburilor care constituie fe~ele paralelipipedului sint egale. 945. Se
due ABE l_CD, CDF _LAB, cu punctele E ~i F pe CD ~i AB.
Dreapta EF este perpendiculara comuna lui AB ~i CD. Insa AA
BB sint in ABE, CC' ~i DD in CD.L'l ~i deoarece inaltimile se
antilnesc, punctul lor comun trebuie sa fie pe intersec~ia EF a
rplanelor ABE ~i CDF. 94G. Seduce ABE j_CD, CDF_I AB. Masura diedrului AB== <;:.CDF, masura diedrului CD== <;:.AEB. Unghiurile muchiei AB cu ACD ~i BCD sint <;:.BAE ~i <;:.ABE.
Unghiurile muchiei CD cu 1-iBC ~i ABD sint <;:.DCF ~i <;:.CDF.
Deci pentru AB ~i CD avem patru un~hiuri drepte. 947. Se duce
AA _l_BD, CC j_BD. Fie 1l1 mijlocullui AC, M allui A C Se
va observa ca AA'==CC deci -~1 A == M'C ~ide aici Milf'_LAC .
.Deoarece A', C' sint proiectiile lui A ~i C, M' va fi proiectia lui
J1, deci M M' _l_BD. A~adar Jf,f M' este perpendiculara com una
muchiilor AC i BD. Din cauza simetriei ~i deoarece perpendiculara comuna a doua drepte este unica, M' este mijlocul lui BD,
deci AB == CD. 948. I fiind punctul comun diagonalelor, se aplica
relatia lui Ste\vart (probl. 566) triunghiurilorOAC, OBD; 01 2 AC
==OA 2 IC+OC 2 lA-lA IC AC; 01 2 BD-OB2 ID+OD 2 1B-1B ID BD. De aici 0 ..4 2 IC BD+OC 2 fA BD==OB 2 ID. AC+
+OD 2 1B AC. Se va observa ca aria ~BCD : aria AABD==
=lC:lA BC CD:AB AD; aria ll.ABC: aria AACD=lB:lD==
== AB
AD DC, deci Tc: BC CD== TA : AB AD=
1
."
..
.=
.IJC:
lC fA: VABBCCDDA =
vor tr2bui sa fie mai intii intr-un plan paralel cu 1lB ~i CD.,
altfel EF ~i GH s-ar intersecta pe ..4B, EG ~i FH pe CD. Deci
EFJI~HJIAB;EGJJFHIICD.deunde~1E EG LlG,EF ED=
==FD, caci <[.DAC== <[.ADB==60~ lnsa Ac == EF, deci E, F, G, H
trebuie sa se gaseasca la 111 ij loace le m u chiilor respective.
960. M N PQ ~i SA BC au acela~i punct
s
de intilnire a medianelor.
Se observa ca aria .l~4 BC : aria ~1V PQ ==
== aria 6. SBC : aria 6. J!.PQ =
==~ariaSCA:aria6, MNQ=aria 6SAB:
:aria 6 A1JVP==9:1, apoi rle aici ca
J1Sl1U Jl11 == ~-J.VNl == PBl. p pl ==
=QC1 QQ1 ; A1AI1 , NN 1 , PP 1 ~i QQ 1
fiind inaltimile tetraedrului :..t.l1'lPQ.
Se proiecteaza S 1 A 1 B 1 pe il/J.YP, se
Fig. 31;j
arata ca triunghiul Sab obtinut are acela~i punct de lntilnire a medianelor ca
JJ1NP (G.::\I. III ~i lv-). 961. Fie A 1 A 2 A.~A. 4 tetraedrul, G1 punctultle
intilnire a 1nedianelor fetei A. 2.1 3A4 JJ n1ijiocul muchiei A 3 A 4
\'om pune AiA~ == d;~;, vom aplica relatia lui Ste\Yart triunghiul.ui A 1 A 2 .Jltl ~i se va deduce A 1G1 c.t ajutorul lui d 12 , ....1. 1 !1/ ~i A 2 !1l.
lnlocuind meclianele A 1 1J/ ~i A 2 Jf cu Yalorile din .:l 1 .A 3 A4 ~i A 2 A 3 A 4 ,
se deduce teorema (G.~I. I.). 962. Rezulta din problen1a precedenta. 963. Fie J1 mijlocul lui ..4 3..4_1 JJ' al lui A 1.L! 2 Draapta
Jf' -~1 este o me diana a triunghiului A 1 J/A ~ 964. Rezulta din problema precedenta. 965. Se construie~te un triunghi echilateral avind ca inaltime diagonala cubului. J umatatea laturii acestui
triunghi este latura cubului. 966. Fie (P) ~i (P') cele doua fete ~i xy
intersectia lor. Prin punctul A de pe _yy se duce A B in planu I ( P)
~i a poi planul (Q) _LAB. Intersectia plane lor (P), (Q) cu r1B forlneaza un unghi drept (G.~1. ~I\~). 967. Se observa ca planele bisectoare ale diedrelor SA, SB~ SC tree prin mijloacele muchiilor
BC, CA, A.B (probl. 366) ~.i se intersecteaza dupa o dreaptii ce
trec2 prin G, punctul de intilnire a n1edianelor triunghiului L1BC.
Planele tangente lao sfera oarecare de centru G, duse prin BC, C.A,
A.B, se intersecteaza inS. Pr8blema estc nedeterminata (G.:\1. \ 7 11) .
..\.! _\.. 968. a :rf.==b: ~=c =~~= f!T : f Ct.~~' 9U9. Se va observa ca
d 2 =a 2 +b 2 +c 2 (probl. 930) S=s 2 -rf2. 970. abc: 6. 971. 3a 2b./3: 2.
972. v =a 2 b v3 :2, s == 3rt v'3a 2 - , 46 2 : 2.
s == 3a (-v3a 2 -t-4b 2 +
- a ,IJ) : 2. 973. V ==3a 2 :2, S == 3a 2 ' :3 (1 -: ,;o) : 2. 974. a 3 v'2: 12.
975. :\ria triunghiului _-l BC este inclependenta de pozitia lui C
l
~0
Probleme de geometric -
c. 53S
305
care are acelasi volum cu prism a data. 977. 3V-.12. 978. Fie CC'
inal~imea fetei ABC (fig. 315). In triunghiul dreptunghi OAB
a vern AB= .Ja 2 +b 2 i OC' AB=ab, de unde OC'
A'
./ a~:b
2 , iar
f)
Fig. 314
Fig. 315
C7 [,'
a2b2+b2c:::+c2a2
a2b2
-- 2 2
. Aria
=
+
=c
CC'
vern
a
COG'
din triunghiul
a2 + b2
a2+b2
.
abc
.
.
.
~ a_2_b_2+--b-2c_2_+_c-2a-2
. D1n expres1a volumulu1 a vern V = - =
~ABC=
.
OO'
=--aria~A
.J3, CA=a../2.
= a ( 1+ .J2+"3).
2
BC ; 00'
-B =a,BC=
979 .a)A
= 1 2 2 abc
'a b +b 2c2+c 2a 2
Triunghiul ABC este dreptunghic. b) S =
c) V = aa.J2. 980. Fie A o latura a bazei B,
12
.806
perpendiculara pe BC, deci Va, V', .t1' sint aliniate. La fel celelalte ~i concura in V'. Analog ara tam ca inal~imile unui triunghi
sint concurente, considertnd un tetraedru cu toate fe~ele egale
( echifacial), caruia desfacindu-i fe~ele laterale, obtinem tri\1nghiul
VaVbVc, unde A, B, C sint mijloacele laturilor. Dreptele VaA'V',
VbB'V' i VcC'V' sint tnal~imile triungbiului VaVbVc i prelungite
sint i ale triunghiului ABC. De asemenea din orice triunghi se
poa te forma un tetraedru cu
toate fe~ele egale cu triunv
ghiul sau Inedian (R.M.F.
1951, I). 983. Fie A 1 A 2 A 3 A4
/ l{;
tetraedrul, 0 punctul variabil care unit cu virfurile
~etraedrului da patru piramide. Fie h1 ,h2 ,h3 ,h4 inaltim ile duse din 0 respecti v
16
pe fe~ele A 2 A 3 A 4 , A 3 A 4 At,
A 4 A 1 A 2 , A 1 A 2 A 3 ; Sfiind aria
unei fete
te, si h inaltmea
'
traedrului, avem Sh=Sh 1 +
+ Sh2 Sh3 Sh4 , deci
h 1 +h2 +h3 + h4 =h = const.
984. Se due perpendicularele
A.a=Bb=Cc=h pe planul
Fig. 316
hexagonului. Se formeaza: o
pris1na. Volumul cautat V se ohtine scazind din volumuJ prjsmei
~ase piramide triunghiulare egale. V = h aria A a' Bb Cc'- 2h aria ABa'=a 2 h -13. 985. h2 =AA 12 -a 2 , insaAA'=AB-a l3,
h= a.J2, V ==a3 ,16. 986. A C, BD se intersecteaza in 0; fie I n1ij locu}
lui .fl'C' Of (AA'+CC'):2==2a, insa BB'==4a, deci B'l trece
prin D. PlanulA B'C' trece prin D. Volumul == vol. ABCA 'B'C' +
+ vol. A DCA'C'==2a3 987. Se va observa ca <1:DC' A'== ~C'A B' =
= 90. Aria totala ==a 2 (1 + 3"'2+4~5). 988. Fie BC== a, CA=b,.
AB=c; aria=h(a-i-b+c). 989. Fie h inaltimea piramidei, x
distanta cautata, aria A B'C'D'x== aria .ABCDh:2,.
~
+-
Vm2 _ a2
~J
.-J ..
C, D, E, F mijloacele muchiilor JJQ, Q1V, NP-, P.~.lf, AB perpendicular& pe J.lf N i PQo Se construie~ te pe baza i}/ J.'r P ~i pe inuchia
PQ prisma triunghiulara JJ1YPQJJ1 1V1 o \rolumul Jlf1VPQ.~.~/1 N 1 =
= 3 vol. jlf1VPQ== . 4B
.
aria ~l!.L,~J/1 .:.\-:-1 : 2, vol. 1J!J1.VPQ == AB X
x aria MN AI1 N 1 :6== 2A.B aria CDEF:3 (GoM.Io)o 993. Fie S 1 , S2 ,
S3 ,S4 ariile fe~elor BCD~ CD~!, DAB, ~-lBCo Avem 3V==S1a==S2b=
3V
3V
3V
3V
==Sac=S4 d, de unde S 1 ==-, S 2 ==~,S3 ==-, S4 ==-, dar3V ==
a
b
c
cl
= S 1 (X+S2 ~+S3y+S4 ~, uncle i.nlocuind S 1 , S2 , S3 , S4 obtinem
rela~ia cerutao 994. Fie CD, (}'D' inaltimile piramidelor CS.AB,
C'SA'B'o 1\.vem vol. S_4BC: vol. SA'B'C'==aria'LSABoCJJ:
:aria L SA' B' oC"D', insa aria 6. S_! B: aria L SA' B' =SA. oSB:SA.
SB'; CD:C'D'==SC:SC'. 995. S8 va observa ca vol. SB'D'C' -:
+vol. S.A'B'D==vol. S.-l'G..,'D'-; vol. S~-1'B'C' ~i ca vol. SB'D'C':
:-8B'oSD'SC'=vol. S_-l'B'D' : SA.'oSB'oSD'== vol. SA'C'D':
:SA' oSC' SD' ==vol. S..4 'B' C': SA' S B' SC'; se inlocuiesc vulumel3 prin cantita~ile proporponale ~i se simplifica. 996. Se due
dreptele E.AFff BC,FBDlJ CA, DCEfl ~4B, se observa, ca <;:..DSE ==
== <[.ESF== <;:.FSD=90, vol. SDEF == 4 vol. SABC, vol. SDEF ==
==SDSESF:6; vol.SABC == , 12 ~(b"-+c2 -a2) (c2 +a2 -b"-) (a2 +b 2 -c2 ):12 .
. 997. Planul intersecteaza pe CB ~i CD in E ~iF. \ra trebui
ca CEF ~iEBDF sa fie echivalente. CE:CB 1:J2. 998. FieAJ,N,P
--'111-
--~
0
------
8-.~.~1-~/ A...\"
--
308
Fig. 318
Fig. 317
~I
/}
Fig~
319
Fig. 320
problema. 1010. Se va observa ca exista patru drepte egal departate, de cele date (probl. 885); acestea sint axele celor patru conuri
de rotatie. 1011. Punctul 1lf se gase~te luind intersec~ia sferelor de
centre A, B ~i raze a, b cu planele paralele cu ( P) ~i departate de
ele cu c (fig. 318). 1012. Se duce o tlreapta oarecare OA, care sa
faca cu Ox unghiul ex (fig. 319). Rotind pe OA in jurul lui Ox, se
3Q9
ob~ine
310
F"f"
311
ale triunghiului A' B'C' descriu drepte trecind prin virful triedrului (G.l\f. IX). 1040. Fie G ~i H punctele de intilnire a medianelor ~i a in~J~in1ilor; w centrul cercului circumscris, A' ,B', C' mijloacele laturilor. G este fix (probl. 1032). a) Locul lui w este sfera
descrisa pa OG ca diametru. b) Locul lui H este sfera descrisa pe
SG ca dia1netru. c) w' fiind centi~ul cercului celor noua puncte,
se observa ca H w' =ww' ~i deci locul lui w' este sfera descrisa pe
O'G, ca diametru, 0' fiind mijlocul lui OS. d) Se va observa ca
unghiurile SA'O, SB'O, SC'O sint drepte ~i deci locul cercului
celor noua puncte este sfera descrisa pe SO ca diametru (G.M.
VIII). 1041. In cazul a doua sfere locul virfurilor conurilor din
enunt este sfera, care are ca diametru segmentul de dreupta cuprins intre centrale de asemanare a celor doua sfere. Se deduce c~
locul cerut este un cere (G.:\I. . XIII).
.
XXI. 1042. Planul ceru~ trece prin intersectia conului dat cu
2
2
Q sfera de centru 0 ~i de raza 'i R -a Doua solutii, una sau nici
una, dupa cum ..J R 2 -a:!. >R/2 sau ..J R 2 -a 2 < Rj2, sau dupa cum
a 2 <3R 2 j4 sau a 2 >3R 2 j4. 104:3. Se duce prin 00' un plan ce intersecteaza sferele dupa doua cercuri tangente inC (fig. 321). Fie A,A'
A
punctele de con tact ale u~i tan.---....,.,.__
gente comune, .l'rf mijlocul lui
A'
':x I\ - - - \ \ :1 ..4'. S=47r.MC 2 , caci At/C ==
, .// \1\y /.:.c~ \ '
= .&-1-.:1 = Jl1_r._4', ins a ..x 0 :.lfO' =
I/
--;...
2
o~"'-- ---1'---~o'
=90, l'r'IC ==RR', deci S==
\
C 1\
\
==4nRR'.1044 .. CindR==R', atunci
'\
/ ',, \
S=4nR 2 ==aria fiecarei sfere (0) s,i
/
' ,,/
(0'). 104:5. R=(S+a 2 ):(2a), r =
=(S-a 2 ): (2a). 1046. Pamintul
scos este jumatate dintr-o coroana
Fig. 321
cilindrica de raze R si R+2a si
inal~imea i. Rela~ia este 6ai x (R+a)=R 2h. 104:7. ,Unind ce~
trul 0 al sferei cu virfurile piramidei ~i noUnd cu S 1 , S2 , S3 , S 4
/li)
-.
S1
S ~~
~i
S1 h1 _
:3
= V sau
S2 h2 _ S3 h3 _ S4 h-1 _ _
1 SR
sau
3
3
3
3
312
f)
o-,....,
r:l
~l
.f)
Fig. 322
V2
+V
r; ,
"3
de uncle
X=
ob~inute
in E', D' pe CF. \'ol. ABCF==vol. F'C'CF-2 ,-ol. .:-1EF'F . 57ta3 :4,
vol. CDEF=vol. ABDE- vol. ..1BD'E'
2 (vol. AEFF'3
- vol. AE'FF') = 137ta : 4. 1056. r 1 , r 2 , r 3 fiind razele celor
trei cercuri, suma ariilor este 1t(ri+r~+r;). Se aplica problema
603. 1057. OI, 0 2 , 0 3 centrele, RI, R 2 , R 3 razele celor trei
sfere ~i h distan~a intre plane. N otam cu r 1 , r 2 , r 3 razele cercu-
313
+ +
0
= 37th(2d-h).
+ +
.....___~
Fig. 323
Fig. 324
pt~
',
314
= ~
1th1 +
315
~(suma
XXII. 1080. Fie C punetul unde cercul . .40B intersecteaza bisectoarea unghiului xOy, A. 1 i B 1 proiectiile lui t; pe Ox i Oy. Triunghiurile egale CA. 1 A, CB1 B ne dau A 1 A = BB1 , deci 0..-1 1 +
+ OB1 -:-- OA + OB = c, de 'unde OA 1 cj2, iar punctul C este fix.
Locul cautat este mediatoarea segmentului OC (R. M. F. 1954).
1081. Fie k valoarea constanta a
sumei celor doua segmente. ~uam
pe Ox i Oy, 01.) = OQ = k (fig.
325 ). P i Q apartin locului.
Construim paralelogramul OB Jf_4 ;
1lf apartine locului deoarece 111 B
MA == OA
OB =k. Triunghiul
-JlfAP este isoscel, caci ill_4=0P- OA = AP, deci
<}: 1l!PA =
-+---!J.--~---.....;:g...-.x
p
!!'
2
Dar in
t.riunghiul
_!.
QPO=
POQ
avem
316
12
Fig. 326
I ;
).
317
J18
II
radicala, deci in general exista doua puncte comune 0 ~i 0'. Condipile ca ce rcurile sa sc intersecteze sint: A a Oa + Bb Ob ~
~ Cc Oc, BbOb -1- Cc Oc ~ A a Oa; Cc Oc +A a Oa ~ Bb Ob
(G.M. XLIV). 1088. Fie "'4A', BB', CC' ina.l~imile ~i H ortocentr~1l
triunghiului (fig. 329). Ducem cercul cu diametrul AA ', perpendicular pe planul ABC ~i ridicam in H perpendiculara pe plan,
pin1 intersect~aza cercul tn 0 ~i 0'. Avem IiO'!. HA HA', procedin'l Ja fel pentru ina.l~imea BB', gasim llOr =HBlfB'; dar
Fig. 328
Fig. 32:J
PARTEA A DOUA
)[X/I I. 1090. Sa duce ~4a IIBb liCe IlA 'B'C', care intilnesc o
dreapta arbitrara (D) in a, b, c; transversala intersecteaza pe (D)
in m. Aven1 evident (mb : 1nc) (me : ma) (ma : nlb)= 1. ln.sa
mb: me= A'B: A'C etc. 1091. Avem T 1 A : T 1 B == .-1C: A.B,
T 1C : T 1 A = AC : _4B, deci T 1 C : T 1 B = AC 2 :AB2 ~i se aplica
teorema raciproca a transversalelor. 1092. Fie BC == a < CA =
== b < AB = c; atunci A. T 1 , CT3 sint pozitive, BT 2 negativa. Se
observa ca T1B:c 2 = TlC:b 2 == a:(c 2 -b 2) ~i deoarece TIA. : TlB =
== b:c, rezulta 1: T1 A.=(c 2 -b 2) : (abc). 1093. Fie ABC triunghiul,
D' piciorul bisectoarei exterioare din A ,E ,F picioarele biA
sectoarelor interioare din B,C.
A, Avem D'B: D'C = _:.tB: AC;
EC: EA = - BC: BA; FA:
-:FB = - CA : CB, care se
inmul~e~c ~i se observa ca relatia
lui Menelaus este satis,
facuta. 1094. Fie 111, .lV puncFig. 330
tele de tangenta a cercului exinscris unghiului B cu BC ,C A ,
P punctul de contact al cer~ului inscris cu AB. Avern J/ B == p,
jJC=NC==AP==p-a, 1Y~4=p-c, BP==p-b, de unde (.J!B:MC) x
X (NC :N_4) (PA :PB) = [ p(p- a)] :[(p- b) (p -c)]== 1 in orice
triunghi dreptunghic .1905. AA 1 ~i BB1 se intersecteaza in 0 1
(fig. 330). Va trebui sa se arate ca 0 1 , C1 , C sint coliniare. Se Ya aplica teo rem a transversale lor triunghiului A B'C' intersectat de
transversala CBA' ~i lui A..-! 1 C' inters2ctat de BB 10 1 Se va deduce
prin inmultire ~i inlncuiri de segmente egale (0 1 A :01..-1 1 ) (G\ . 4 1 :
:C1 B') (CB':CA)=1, deci 0 1 , C1 , C s1nt coliniare.1096. Triunghiu 1
A JJ1 B intersectat de transversala PQ (fig. 331 )~ care intilne~te pe
320
!I
B
A'
11
.X
Fig. 332
"
Fig. 331
21 -
Pre~leae
tie geometrie -
c. 538
821
(J
Fig. 333
Fig. 334
Ca.
p-c
etc., care inlocuite in relaCB
a
tia precedenta ne dau rela!ia din enunt. 1107. Triunghiul ACa. intersectat de transversala BO~ i triunghiul A Ba. intersectat de COy
ne. dau relatiile (~A :~C) (BC:Ba.) (Oa.:OA) == 1 i (yA :yB) X
x (CB:C~) (Oa.:OA) = 1. Deducem ~A :~C + yA :yB OA(Ba. +
a.C) :Oa. BC = OA :Oa.. 1108. In triunghiul 0 10 20 3 avem
S 10 2 :S10 3 == R 2 :R3 i S~0 2 : S~03 == - R 2 :R8 1109. Fie ABCDEP
patrulaterul (fig. :334), L, M, N mijloacele diagonalelor AC, BD,
EF, iar G, H, K mijloacele segmentelor BE, EC, CB. Trebuie sa
aratam ca (MG:MJ() (LK:Lli) (NH:NG) = 1. Se observa ca segmentele care intra in aceasta rela~ie sint jumata~ile segmentelor determinate de transver~ala ADF pe laturile triunghiului BCE. 1110~
Se considera triunghiurile OBC, OCA, OAB intersectate respectiv
de transversalele a.B 1C', ~C' A 1 , y A 1 B 1 (fig. 335) i se deduce
(a.B:a.Cj (~C:~A) (yA :yB) = 1. 1111. Fie 0 punctul comun drep--
--
522
II,
---- --
tl ~-----
...... .............. Ll
......
...... ......
.......
cc
Fig. 335
Fig. 336
Fig. 337
II,
Fig. 339
a', b', e' intersec~iile dreptelor be, ea, ab cu BC, CA, AB. Triunghinrile Bea', Cba' intersectate de transversala Am(X dau ((XC :rxa') x
X (ma': mb) (Ab: AC) = 1 i ((Xa': (XB) (AB: Ae) (me: ma') =-: 1.
Inmultind aceste relatii, se obtine ((XC:(XB) (AB:AC) (Ab:Ae)=1.
Inmultind aceasta rela~ie cu celelalte doua analoge, se obtine
(dB: aC) (bC: bA) (eA: eB) ((XB: (XC)(~C: ~A) (yA: ..rB) ~ 1.
1119. Din triunghiul AC'C intersectat de transversala BB' se dedulce ca A 1C:A 1C'=m(m+n):n 2 ~i deci A 1C':Cr' m(m+n):(m 2
mn
n 2 ). La fel se gase~te ca B 1C :CC' = n(m+ n): (m 2
mn
n2) i deci B 1C:A 1C = n: m CA':CA" = CA':BA'.
Rezulta ca A'B = A"C (G.M. XX). 1120. Deoarece B 1 C:A. 1 C =
=C1 A :B 1A=A 1 B:C1 B=n:m (probl. 1119), rezulta (probl. 448) ca
triunghiurile ABC, A 1 B 1C 1 au acelai punct de intilnire a medianelor. 1121. Fie ABC triunghiul i A' B'C' transversala. Triuaghiul
AB'C' intersectat de transversala A'BC da (A'C': A'B') (CB':
:CA) (BA : BC') = 1, de uncle BC' : CB' = k = const. Ducind BI =tf C' B' ~i dreapta Cl care intersecteaza pe A B in
P, se observa ca BC' : CB' = B'l : B'C = AP : ..4C = k.
DeciAP, kAC(G.M.XII).
1122. Printr-un punct arbitrar 0 se due trei drepte
(fig. 340): prima intersecteaza pe CD) ~i (D') in A i A',
a doua in B i B', a treia
intersecteaza pe .illA i M A'
in C si
, C'. BC si
, B'C' se
intilnesc in L. LM este dreapta cau tata, caci ABC i
A' B'C' sint omologice.
+
+
+
+
+
+
325
t;r,
\
A
\
\
\
\\ t;
\
t2
/"\
Fig. 342
II
II
626
r'
A'
.II'
Fig. 344
327
opuse virfu~ilor prin care tree, iar abc, a'b' c' triunghiurile pedale
ale punctelor 0, 0'. Dreptele A (X, Bb, Cc' sint concurente, deci
(aB:-;G) (bC:bA) (c'A :c'B)= - 1. Analog obtinem alte doua
relatii, pe care inmul~indu-le
b
b'
parte cu parte ~i ~inind seam a
.4~-----p--~--;...--~c ca grupurile de drepte (Aa, B~,
Cc), (A a', Bb', Cc') sint concurente, deducem ((XB:(XC) X
X ( ~C: ~A) (y A : y B) = - 1 ~ i
Acx, B~, Cy sint concurente.
1138. Fie (X, ~' y punctele unde
dreptele Aa, Bb, Cc intilnesc
laturile BC, CA, AB (fig. 346).
Paralela dusa prin a Ia BC
8
Fig. 345
intilne~te laturile AB, AC in
B 1 , C1 ~i fie C2 , A 2 , A 3 , B 3
punctele analoge. Segmentele A 2b, A 3c sint simetrice in raport cu
bisectoarea unghiului A, deci A 2b =A 3 c ~i an:alog B 3c B 1a; C1a =
= C2b. Apoi observam ca (XB"Jt.C aB 1 :aC1 ; ~C:~A bCz:bA 2 ;
yA :yB=cA 3 :cB3 ~i facem produsul parte cu parte, tinind se~a
A2
''
I
'
Fig. 346
," ---
...,--- ......... ,
........
'
\.
'\
I
I
.\
Fig. 347
Fig. 348.
rotire a.=<9: AOA '=<9= BOB' =<9= COG' =<9= BDB' etc. (fig. 347). Rezulta AA'=BB'=CC'. Latura BC este intersectata de B'C', C'A',
A'B' respectiv inD, E, F; CA este intersectata de C'A', A'B', B'C'
in G, H, I, iar AB este intersectata deA'B', B'C', C'A' in J, K, L.
Pentru a arata ca ABC ~i A 'C' B' sint omo.logice, trebuie demonstrat caD, H, L sint coliniare. Se va demonstra intii ca triunghiurie
ALG, BFJ, CID sint egale, deci AG BJ CD ~i AL=BF=Cl.
329
=-V
a.B:rxC. 1144. Paralelele duse prin punctele A', B', c~
(fig. 349) respectiv la BC, CA, AB intilnesc laturile corespunzaft
.. A
c~
1i
Fig. 349
Fig. 350
to are ale triunghiului A' B'C' in a.', ~', y' ~i fie a., ~' y triunghiuD
pedal al lui P in raport cu ABC. Observam ca 6 a.' 11 'B' ~ 6 a.C P
si ~rx'A'C'
~a.BP. Se deduce a.'A':a.C=a.P:a.'B', a.' A': Ba. .
=a.P:C'rx'; deci a.' B1 :a.'C'=a.C:a.B. 1145. Generalizarea pre-
cedentei. Solutie analoga. Un caz. particular il constituie triunghiurile ortologice (probl. 578). 1146. Fie A' 1 B' 1 C' 1 triunghiul format de dreptele Arx, B~, Cy, iar A 1 B 1C 1
triunghiuD
format de A' Cl.', B'~', C'y'. Avem 6 A' B' rx' ~ 6 CB~a. ~i 6 C' a.' 4. '~
~ 6 C~a.B. Scriind re1atiile de asemanare, ohtinem a.' B': a.'C' ~
= a.B~ ~a.B:a.C~ r.~.C (G.M. XXV). 1147. a) Fie / 1 , / 2 , 13 centrele cercurilor exinscrise (fig. 350). Dreptele 11 A 1 , 12 B 1 , 13 C1 sint paralele~
{"'11-.J
330
\.
331
const i E este fix. b) Fie M i.atersec~ia (AB, CD) At!I intersecteaza pe BC in F, conjugatul lui E fata de B ~i C, deci F este fix.
Scriind rela~ia lui Menelaus pentru triunghiul ABC, intersectat de
transversala MIF, se gase~te ca raportul MA :MB ~ const, deci
M descrie o paralela la (Ll 1 ) (R.M.T. XIV). 1151. Fie ABCD patrulaterul strimb, M,N,P,Q punctele de tangenta. Avern AM= AQ;
BM BN, CN~CP, DP-DQ. Rela~ia lui Menelaus pentru spatiu (probl. 877) se verifica tinind seam a de egalitatile de m ai sus
i de semnele segmentelor, deci M,N,P,Q se afla in acelai plan ..
XXIV. 1152. Se demonstreaza relatia
,, lui Euler AB CD+AC
DB+AD BC~O. De aicise deduce (ABCD)+(ACBD)=1. Apoi se
observa ca (ABCD) (ABDC)=1. 1153. Avem AC:AD==-BC:
:BD, de unde AC:(AB+BD)=-(BA+AC):BD ~i se ~ine seama_
data. 1154. Se va deduce din relatiile
date AD: AB ==
de relatia
,
,
=~2+1; CB:CD~i-~2. 1155. Se stie ca O fiind mijlocul lui
-- - ,
--AB, avem OB 2 ~0C OD, din care scazind OD 2 deducem (OB+
+OD)(OB-OD)=OD(OC-OD), dar OB~-OA, deci OB +
+ OD ~ OD - OA ~ AD; OB- OD ~ DB etc. Rela~ia devine
AD DB==OD DC si
seama de semne. Asemanator se arata ca.
, se tine
,
AC CB OC CD i prin impartire se deduce i515:0C BD 2 : BC 2
=AD 2 :AC2 (G. M. XIII). 1156. MA'l~MN2 -NC 2 =(MN +
+NC)(MN-NC)=MCMD. 1157. Fie I mijlocul lui PQ. Avem
1P 2 ==1A IB==lA' IB' i I are puteri egale fa~a de doua cercurb
oarecare trecind unul prin A ~i B"t
altul prin A' i B'. Deci I sea'
afla la intersectia
axei radicale
,
a acestor cercuri cu (Ll), iar
P i Q se afla la intersectia cu.
{d) a cercului cu centrul I, ortogonal celor doua cercuri. Problema nu este intotdeauna posibila. 1158. Se observa ca
(BCrxF)=(EC~D),deci rx'(BCaF) =
=~'(EC~D), insa aceste fascicule
8
C' au raza a'C~' comuna (fig. 352).
Fig. 352
1159. Fasciculul O(P J11QN) este
armonic, OP, OM, OiV sint fixe,
deci 0(! este o dreapta fixa. A&eastu dreapta se nume te polarn lui
P ln raport cu unghiul xOy. 1160. Fie P 1 conjugatul armonic al lui
P tn raport cu M ~iN, P~ in raport cu M' 'iN'. P 1 'i P~ ae giseac
132
Fig. 353
Fig. 354
.8'
Fig. 355
Fig. 356
334
plemen tar al lui OEF (fig. 358) ; H, G intersectiile diagonaleior A B ~i BD cu EF. Se ~tie ca H ~i G sint conjugate fata de
E ~i F. Fie M- (AD, OE); N _ (AB, OF); p- (AB, F 0
Q- (AD, E 0 R (BD, J? E Din patrulaterul completOMANEF
se deduce ca diagonala M N trece prin G, conjugatul lui H fat a
de E ~i F, deci M, 1.V, G
sint coliniare. In patrulaterul complet EFN1J10G se
()bserva ca P, Q, R sint
mij loacelor celor trei diagonale, deci sint coliniare.
Dar P, Q, R sint intersec\iile laturilor triunghiurilor
A BD, 0 E F rezulta ca ele
sint omologice in ordinea
(0 E F ADB). Analog pentru celelalte (G. M. XL VI).
1173. Fie ABCDEF patrulaterul complet, (0 1),
(02 ), (03 ) cercurile descrise
Fig. 358
pe diagonalele A C, BD, EF
ca diametre, G, H, 0 intersectiile diagonalelor, (0 4 ) cercul circumscris triunghiului GHO. Diagonalele a~estui patrulater impartindu-se ar1nonic (probl. 1161),
rezulta ca (0 4 ) este ortogonal lui (01 ), (0 2 ), (03 ). Pentru ca 0 1 , 0 2 ,
0 3 sint c~liniare {probl. 533 i 1109) ~i pentru ca axele radicale
ale cercurilor (0 1 ), (0 2 ), (03 ) sint concurente in 0 4 , rezulta ca cercurile (0 1 ), (0 2 ), (03 ) au aceeasi axa radicala ce trece prin 0 4 ~i este
perpendiculara pe 0 10 20 3 (G. M. XI). 1174. Fie D, D punctele unde laturile AB ~i A B intilnesc dreapta OCC Fasciculul
O(AByD) intersectat de secantele AB, A B' da (AByD)=(A'B yD')
~i deci C(A ByD)=C'(A B yD'). Aceste fascicule au o raza com una,
deci celelalte se intilnesc doua cite doua in trei puncte coliniare.
Reciproc, din C(AByD)=C'(A B yD deducem (BAyD)==(B A yD
1175. Prima metoda. Se observa ca fasciculele cx(C BA ~),
~(A C' B'y) sint armonice ~i au raza cx~y com una. A doua metoda.
Triunghiurile cx~C, A B'C' sint omologice. 1176. Fie H punctul
de intilnire a inaltimilor. Se observa ca C' H este
bisectoarea
unghiului A 1C'A 2 ~i deci (AiiA 1 A 2 )==(BHB 1B 2 )==(CHC1C2 )=-1.
a) ~i c) rezulta din aceste egalitati. b) Triunghiurile
ABC,
A 1 B 1C1 sint omologice i deci I, K, L sint coliniare. d) Din patrulaterul complet B 2C2 B 1C1 I M se deduce ca (I MCB) = - 1 ~i
deci AM, BN, CP sint concurente (G. M. XIII). 1177. Fie A B C
A" B "C" triunghiuri circumscrise triunghiului ABC ~i omologice
1
);
);
).
):
335
cu acesta (fig. 359), centrele de omologie fiind 111 ~i "" (triunghiurile A' B' C', A "B "C" se numesc triunghiuri antipedale ale punctelor M ~iN in raport cu ABC). Avem (AA 1 Jl1A')=(AA 2 1VA ") =-1,
notind cu A 1 , A 2 punctele de intilnire a laturii BC cu dreptele
.
AA ', AA ". Dreapta A'A"
intilneste deci latura BC
A'
intr-un punct al dreptei 1J1 N.
1178. Avem B(ACDE) =
=F(ACDE). Primul fascicul intersectat de secanta
DE si al doilea intersectat de
CD ' dau {rxGDE)=(yCDH),
~nde G este interseqtia dreptelor DE ~i BC, iar H a
dreptelor CD ~i FE. Divizi~
~~:::;:::~~~~~~t~;;~::...
unile
anarmonice :egale
avind punctul D comun,
A"
IJ
dreptele rxy, CG ~i EH sint
Fig. 359
concurente, adica ~ se afla
pe rxy. 1179. Prinla metoda.
Fie C', D'. diametral opuse lui C, D. Se va observa caC(D_4 'C' B)=
= D(D' ACB') deoarece au unghiuri egale, deci C(DA 'C' B) =
=D(CB'D'A) care au raza CD comuna. A doua metoda. Se aplica
teorema lui Pascal hexagonului AA 'CBB'D. 1180. Fie I centrul cercului inscris (fig. 360); se va observa ca (B "AB 1 B') ==
= J3iiiJ 1 AB':B"B'AB1=1B1 "~~AB' : BB' AB1 ; (C"AC 1C')=
=C"C1 AC': C"C'AC 1 = 1C1 AC': CC'AC 1 ; se va deduce
(B"AB 1 B')=(C"AC 1C'), caci AB':BB'=AC'CC'. 1181. Se observa ca co este paralela
A
cu raza PQ a fasciculului Q ( AfiV PO) ;
NQ trece, prin urmare,
prin simetricul C' a}.
lui C in raport cu 0.
1182. Punctele D, D',.
A, B formeaza o diviziune armonica {proc
8
blema 1167) ~i deoaFig. :360
rece MD j_ MD', ace~
tea sint bisectoarele
unghiului A MB; D ~i D' sint, prin ur1nare, mijloac~le celor doua
arce determinate in cercul (C) de coarda E .F.~ll83. Seduce ME IIQx,
care intersecteaza pe Oy in E. M(ODEC) este armonic. Locul
...J
C'''
Fig. 361
Fig. 362
sint omologice, deci rt, ~' F sint coliniare; analog pentru rt', (3', F.
Din patrulaterul complet ABI MDE se vede ca Ert, ED sint conjugate armonic in raport cu EI ~i EB; din ABNICE, E~' ~i ED
sint conjugate in raport cu EI ~i EB. DeciErt iE~' sint confundate.
Acela~i lucru pentru ~rt'E. 1187. MB ~i NA, MC ~i ND se intilnesc pe polara lui E in raport cu FA ~i FB (probl. 1160). 1188.
Patrulaterele complete ABCDEF, AM'I MEF, INCN'EF au
diagonala a treia EF comuna ~i diagonalele AC, AI, IC pe o aceea~i
dreapta; diagonalele M M', BD, NN' tree prin conjugatul armonic
al punctului comun diagonalelor AC ~i EF, in raport cu E ~i F.
1189. B 1C1 intilne~te pe B 2C2 ~i pe AP in M ~i N (fig. 362). In
patrulaterul complet PC 1 AB 1 B 2C2 mijloacele diagonalelor C1 Blt
AP ~i C2 B 2 sint coliniare, deciM este mijlocullui B 2 C2 ;P(C 1 NB 1 M)
este armonic, deci B 2 C2 IIPA. A JJ-1 intersecteaza pe BC in R, a~ a
2~
c. 531
8:37
ca PQ
Fig. 364
338
==(B'y'D'A') ~i deci M(ADyB)=C'(lJ'~r' D'A') ~i in aceste doua fascicule razele omoloage Afy ~i C' D' se <onfundu. 1194. (Ll 2 ), (Ll3 )
Fig. 3CG
339
deduce ca dreptele DE ~i D'E', EF ~i E'F', FD ~i F'D' se intilnesc in trei puncte coliniare. 1197. Simetricul P' al lui P (fig. 366)
fata de linia centrelor apartine de asemenea celor patru cercuri.
Ducem tangentele Pt 1 , Pt 2 , 'Pt3 , Pt4 cercurilor date. Fasciculele
P'(ABCD) ~i P(t 1t2 t3 t4 ) au acela~i raport anarmonic deoarece unghiurile razelor omoloage sint egaA
le. Intr-adevar,-c9: P P' A=<}: t 1 P A,
<}: P P' B = <}: t 2 P B, (je unde
-c9: A P' B = <}: t 2 Pt 1 'etc. Ins a al
doilea fascicul este fix, 8eci are
raport anarmonic constant. Se va
observa in plus 'Ca P(t 1t 2t 3 t4 ) =
=P(010 20 30 4 ), deoarece unul se
ob~ine din celalalt printr-o rotire
.II
de 90. 1198. Fie P' simetricullui
P fata de linia centre lor; el apar~ine celorpatru sfere. Planul determinat de PP' siPABCDintersec,
teaza sferele dupa cercurileP P' A,
C
PP'B, PP'C, PP'D .e centre
Fig. 367
w1 , w 2 , w3 , w 4 , proiec~iile lui
0 1 , 0 2 , 0 3 , 0 4 pe aceste plan.
Dupa problema precedenta avem
P'(ABCD) = P(w 1 w2 w3 w4 ), dar (w 1 w2 w3 w4 ) = (0 10 20 30 4 ), deci
P'(ABCD) = P(0 10 20 30 4 ) = const. 1199. Fie E, F intersec~iile lui
Brx, A~ cu muchia CD (fig. 367). Planele (d)A, (~)B, (A)C, (A)D
intersecteaza muchia CD respectiv in F, E, C, D, deci (~)(ABCD)=
=(FECD). Pe de alta parte, raportul anarmonic (rx~y~) este egal cu
acela al planelor ABa., AB~, ABy, AB~, iar acestea intersecteaza
dreapta CD respectiv in E, F, D, C. Deci (rx~y8) = (EFDC) =
r = (FECD), de unde (d)(ABCD) = (rx~y~).
XXV. 1200. H fiind ortocentrul triunghiului ABC ~i A', B', C'
picioarele inal~imilor, avem. HA HA' HB HB' =HC HC' (problema 677) ~i aceste produse sint pozitive. Cercul cu centrul in H ~i
~u patratul razei egal cu valoarea comuna a acestor produse. 1201.
Fie (d) polara lui A, B un punct pe {d), C conjugatul lui B in
raport cu 0, rx ~i ~ mijloacele laturilor BC, CA (fig. 368). Triunghiurile ABO, rx~w au laturile paralele; ele sint omotetice, raportul de omotetie fiind -2. Deci 2a.w OA. Fie A' punctul de intilnire a dreptelor (d) ~i OA ~i sa ducem wE _LOA. Avem rxw=A'E
~i deci 2A'E=OA. Punctul E este fix i locullui w este e dreapta
(D) _LOA. 1202. Tangenta in A ~i AM intilnesc pe BC in .E iF;
A(EBFC) este armonic, deci diviziunea (EBFC) este arme:nica,
.340
11
Fig. 368
Fig. 369
11
341
Fig. 372
M
Fig. 373
Fig. 374
'
B'C'). Punctele a:, b, C', B' au ca polare dreptele AA 1 , AC', AB, AC.
Deci (ctbC 1 A 1 ) == A(A 'C' BC) sau intersectind fasciculul cu A 1 C 1 ,
(a:bl;' B')=(~aC A'). Dreptele ct~, ab, A' B' sint concurente ~i astfe)
a, ~' y sint coliniare. 1214. 0 P, 0' P se intilnesc cu polarele lui
Pin raport cu (0), (0') in punctele M, M' i avem OM 0P==R2 ;
0' M 1 0' P==R' 2 (fig. 374). Cercul de diametru PQ- este ortogona1
cu (0) ~i (0'). Centrul sau 0 1 descrie axa radicala (D) a cercurilor (0) ~i (0'). Deci Q descrie o dreapta simetrica cu (d) in raport cu (D). 1215. Fie M un punct al locului, M' punctul de intilnire a polarelor. Cercul descris pe M M' ca diametru este ortogonal celor trei cercuri, deci este fix. Acesta este locul punctelor M
~i M'. 1216. Fie P punctul comun al tangentelor in A ~i B la cere
(fig. 375). Fasciculele A(P BCD), B(PACD) sint armonice ~i au o.
raza com una. Se deduce ca P se afla pe dreapta CD. 1217. Fie Q
polul dreptei CD (fig. 375). Cercul cu centrul in Q ~i care treceprin C, D este ortogonal cu cercul in care este inscris patrulaterul ~i intilne~te pe AB in E ~i F, conjugate armonic cu puncteleA, B. Cercul (Q) este locul geometric (probl. 452) al punctelor JJ1 ,.
astfel ca MA:MB==EA:EB FA:FB. Deci CA : CB=DA: DB.
1218. Va trehui sa dovedim ca CD este simediana (prohl. 583) in
triunghiurile CAB, DAB, iar AB este simedianii in triunghiurileACD, BCD (fig. 375). Fie P polul coardei AB fata de cercul circumscris. Diametrul cercului ce trece prin P intilne~te cercul in E,.
1
34J.
F, iar pe AB in /. ~ACF=<f_FCB i punctele I, P stnt conjugate armonic cu E, F. Fascuculul C(EFI P) este armonic i cum
CE j_ CF,
aceste
drepte
sint
bisectoarele unghiului I C P. Deci
1:. ICF = ~ FCP, care arata ca
CD este simediana in triunghiul
CAB. 1219. a)6,CA/
6,CDB i
~AD! 6 CDB (fig. 375 ).
Deci
D 6.ACII"J6,DAI i ~AlC=~AlD.
f".J
f".J
b)
Din
triunghiurile asemenea
ACI, DAI deducem 1A 2 =1CID.
c) Din~ClB=~CAD i ~DIB==
=~CAD rezulta ~ CID=2~ CAD.
p
d) H fiind punctul comun diagonalelor AB, CD, IH este hisectoarea unghiului CI D i deci I C : I D
/}
=HC : HD. e) Dreptele CI ~i AJ
Fig. 375
intilnesc din nou cercul in D' si
,
B'. Avem ID = ID', JB = JB' i
AB' CD'. 1220. Fie A 1 B 1 C1 noua pozi~ie a lui A' B'C' dupa translatia 0'0 (fig. 376). Insemnam cu (a, b, c), (a 1 , b1 , c1 ) respecA
tiv proiec~iile punctului 0
pe laturile triunghiurilor
ABC, A 1 B 1C1 Patrulaterele aA 1b1 B,b 1 BcC 1 ,cC1 a1 A,
Fig. 376
Fig. 377
a1 AbB1 , bB-1c1C, c1CaA 1 slnt inscriptihile, deoarece au cit~oua unghiuri opuse drepte. Rezulta Oa OA 1 = Ob 1 'OB = Oc OC 1 =
=0a 1 OA=Ob OB 1 =0c1 OC k 2 ; acestea arata ca A, B, C i
144
32
Jl
Fig. -379
Fig. 378
345
B
Fig. 380
Fig. 381
toarea lui MP (fig. 381). Cercul cu centrul R ~i raza RM determina punctele P ~i M conjugate armonic fa~a de (C), pe diametrul EP, deci cele doua cercuri sint ortogonale. Dar cercurile care
intersecteaza ortogonal fasciculul de cercuri (C) au centrele pe
axa radicala A B a cercurilor (C) ~i formeaza un fascicul punctual,.
deci numai unul trece prin P, adica R este fix. (G.M.XXIX). A se
vedea ~i alte solu~ii G.M. XXXI). 1233. a) Fie E, F, G, H proiec~iile
lui A respectiv pe B M, C M, BN, C N (fig. 382) ; P, Q proiec~iile
lui A pe MD ~i N D ; A' piciorul hisectoarei din A a triunghiului
ABC. Avern
M(BC.A'D) = N(BCA'D) = - 1 == A(EFDP) ==
== A(GHDQ), deoarece ultimele doua fascicule au razele perpendi-
346
'
Fig. 382
iui w fa~a de cercul (1), deci L se afla pe cercul I. Atnnci perpendiceulara prin L pe wA trece prin D (G. M. Llll). 1234. Fie N centrul
t.Sferei circwnscfise
conului considerat si
.
, S virful conului circumscris sferei de-a lungul cercului (C). Se observa ca S este polul planului (1t) ~i ca Neste mijlocullui OS. Rezulta ca daca M este fix,
1ocul lui N este un plan paralel cu planul polar al lui M. Cind M
.descrie planul (P), S descrie tot spatiul ~i N la fel. Se va observa
insa ca N nu poate fi in interiorul sferei (G.M. XIV). 1235. a) M
fiind un punct pe cercul (A), iar MT tangenta in acest punct, (P)
.este planul determinat de punctul B ~i dreapta MT. b) Fie ct ~i ~
polii plane lor cercurilor (A) ~i (C). Conurile cu virfurile in ct, y
9i avind ca haze respectiv (A) ~i (C) sint circumscrise sferei in
toate punctele acestor cercuri. Punctele ct, M, y sint coliniare.
Punctul y se gase~te in planul polar (1t) al punctului B in raport
CU sfera pe co nul cu vi rful in ct ~i avind cercul (A) ca baza.
Locul lui y este deci intersectia lor: o conica. 1236. Se intersecteaza sfera cu un plan (R) dus prin centru ~i perpendicular pe
drearta (D), intersectia planelor (Q), (Q') in care se gasesc cercurile \A), (A'). Planul (R) intersecteaza sfera dupa un cere mare (r)
~i planele (Q), (Q') dupa diametrele ab, a'b' ale cercurilor (A), (A').
Fie S intersec~ia dreptelor aa' ~i bb', iar S' ntersec~ia dreptelor
347
serii, unele sint tangente conului (S, .A), altele sint tangente conului (S', A'). Din problema precedenta se deduce ca locul cautat se
compune din doua conice.
XXV I. 1237. Daca plecind din A ~i B, M ~iN sint luate pe cere
in sensuri contrare, locul este evident mediatoarea lui A B. Daca
sint luate in acela~i sens, fie P punctul comun dreptelor AM, N B,
Q al dreptelor A B ~i M N. PQ trece prin 0 iar P ~i Q sint conjugate
armonic in raport cu punctele de intersectie a dreptei PQ cu
cercul, deci 0 P OQ == R 2 , R fiind raza cercului (0). Locullui P este
deci un cere care trece prin 0 ~i care se oh~ine prin inversiune
din dreapta AB (prohl. 196). 1238. A', B', C' picioarele/ inaltimilor, A", B", C" proiec~iile lui H pe MA, MB, MC. Din patrulaterul inscriptihil AA "A'A 1 ~i cele analoge se deduce HA ": H;t 1 =
=HA HA'=HB HB'==H B" H B 1 ==HC HC' ==HC" HC 1 (prohl.
677); A", B", C" se gasesc pe cercul descris pe MH ca diametru,
deci A 1 , B 1 , C1 se gasesc pe o dreapta ohtinuta din acest cere prin
inversiune in raport cu H ca pol. 1239. Se deduce printr-o inversiune in raport- cu cercul conjugat (prohl. 1200), ohservind ca
proiec~iile ortocentrului pe median~ a par~in unui cere avind ca
diametru segmentul ce unete ortocentrul cu centrul de greutate.
1240. w este unul din centrele de asemanare. Fie A i A' punctele
de contact ale cercurilor (0) ~i (0') cu una din tangentele con1une
duse prin w, B ~i B' punctele unde aceeai tangenta intilne~te
axa radicala, de o parte, ~i cercul descris pe segmentul centrelor de
asemanare, de alta parte. Trehuie sa se demonstreze ca wB wB' =
== wA wA ', ceea ce se face ohservind ca centrele 0, 0' i centrele de
asemanare formeaza o diviziune armonica, deci ~i wA B' A' este o
diviziune armonica, wB' == 2wA wA' : (wA
wA '), insa B este
la mijlocullui AA '. 1241. Fie patrulaterul convex ABCD inscris in
cercul (0). Se face o inversiune luind ca pol punctul A ~i ca n1odul
un numar pozitiv arhitrar f.... Cercul se transforma intr-o dreapta.
Fie b, c, d inversele puncte]or B, C, D. Avem bd == bC Cd ~i cum
bd== f...BD:ABAJJ, be== f...BC:ABAC, cd== "ACJJ:AC;AD, se
deduce AC BD==AB CD+AD BC (prima teo rem a a lui Ptolomeu). Aplicarn relatia lui Stewart punctelor coliniare b, c, d ~i punctului A. Avern Ab 2 cd+Ac 2 db+Ad2 bc+cd db be 0, unde cd
841
849
Insa
350
M'A'
lt1A
k
IJ.11 LA
etc.
!352
AB:AC. Cind triunghiul A'B'C' este echilateral, locul lui Jlf este
un cere. 1260. Se transforma figura prin inversiune, luind ca po~
punctul . 4 ~i ca modul puterea punctului A in raport cu sfera (S) ;
aceasta se transforma in ea insa~i. (~) s1~ transforma intr-un plan
trecind prin B', inversul lui B, ~i tangent sferei (S) in punctul ll1',
inversul lui llf. Locul lui A1' este un cer('. deci locul lui Jll va fi
cercul ce se obtine printr-o inversiune din acesta. 1261. a) Sfera
(~) trece printr-un al do ilea punct fix C', sirnPtric cu C in rapo1t cu
planul (Q). Punctele C i C' trabuie .,sa fie dR aceea~i parte a planului (P). CC' intersecteaza planul (P) in J. A. vern 1M 2 IC IC'
~i locul lui Jv/ este un cere (r) cu centrul in I. b) Raza wM, fiind
perpendicular& pe planu_l ( P), este o generatoare a cilindrului
de rota tie, care are ca baza cercul (r) ~i generatoarele perpendiculare pe ( P). Deci locul lui w este elipsa (E), sectiunea cilindrului prin planul (Q). c) Se transforma figura prin inversiune,
luind ca pol puncful C ~i ca modul CC'"'; sferele (~) se transforma
in plane (1t), trecind prin punctul C', iar planul (P) intr-o sfera(S),
trecind prin punctul C. Pl~nele (1t) sin t tangente conului de rota tie
( U) cu virful in C' ~i circumscris sferei (S). Planul tangent ( T) in
C la o sfera (~) este paralel cu planul (1t) corespunzator; el va fi
deci tangent unui con (V) de rota tie, paralel cu conu~ ( U). Deci
~i raza Cw.J_ ( T) apar.tine unui con de rota tie. 1262. Daca centrele 0 1 , 0 2 , 0 3 ale sferelor (S 1 ), ( 8 2 ), ( S3 ) nu sin t coliniare, se
poate face o inversiune, astfel ca sferele transformate sa aiba
centrele coliniare. Sectiunile sferelor prin planul centrelor 0 1 , 0 2 , 0 3
sint trei cercuri mari (C1), (C 2 ), (C3 ) ~i polul de inversiune trebuie
sa se gaseasca pe cercul ortogonal acestor cercuri. Problen1a s-a
red us deci la studierea cazului cind sferele fixe (S~), ( S~), (S~) au
centrele lor 0~, 0~, 0~ pe o dreapta (D). Se considera o sfera
variabila (S') de centru 0', tangenta aces tor sfere respectiv in
punctele a 1 , a 2 , a3 Dreptele 0'0~, 0'0~, 0'0~ tree, prin punctele a 1 , a 2 , aa ~i sint in acela~i plan, care intersecteaza cele trei
sfere dupa cercurile mari (C~), (C~), (C~), iar pe (S') dupa cercul
mare (C') tangent in a 1 , a 2 , a3 celor trei cercuri. Rotind sfera (S)
in jurul dreptei (D), ea va ramine tangenta sferelor date, iar punctele (l 1 , a 2 , a3 vor descrie cercuri in plane perpendiculare pe (D).
Locul punctelor de contact ale sferei (S') cu una oarecare din sferele
(S~), (S~), (S~) se compune din patru cercuri.
XXV II. 1263. Dreptele AB, A'B' intersecteaza pe (D) in JJ
~i N. Fie P un punct oarecare pe (D). Cercul ABP intersecteaza
din nou pe (D) in Q, iar cercul A' B'Q o intersecteaza in R.
Corespondenta intre .P ~i R este biunivoca. P ~i R descriu diviziuni on1ografice de aceea~i baza. (D) va fi coarda comuna celor
doua cercuri, daca in afard. de Q vo_r avea inca un punct comun,
23 -
Probleme de geometrie -
c. 538
353
.354
355
358
359
tor cu centrul in F' ~i de raza 2a. 1315. FieF, F' focarele unei elipse
de centru 0, /( proiectia lui F pe o tangenta ~i cp simetricul lui F
- in raport cu K. Avern F' cp= 20K= 2a. 1316. Fie K proiectia lui F
pe tangenta !n M la parabola, iar cp simetricullui Fin raport cu K;
JIF=1l1cp ~i McpJ_(d). 1317. a) Fie P proiectia lui M 'pe axa
(fig. 386), T punctul comun tangentei in M ~i axei, A virful parabolei, F focarul, N piciorul normalei in M pe axa. F este mijlocul ipo-
Fig. ;386
Fig. 387
360
361
Alta solutie pentru elipsii. Fie A, A', B, B' extremitatile axe lor
elipsei, B 1 , B~ punctele unde axa mica a elipsei intilne~te cercul
01nografic, L punctul uncle (D) intllne~te pe .AA ', K un punct pe
. .L.--1 '. BJ( intersecteaza pe (D) in C. Perpendiculara in C pe AA'
intersecteaza pe J(A 1 in C1 . LC 1 intersecteaza cercul omografic
in .iJ!/1 , 1lf2 iar punctele cautate se gasesc pe perpendicularele cohorite din 1}/1 , 1Jf2 pe .:-1A'. 1329. Fie cp sin1etricul lui Fin raport cu
(D). Centrele cercurilor ce tree prin F ~i cp ~i sint tangente directoarei (probl. 412). 1330. Fie cp, cp' simetPicele punctelor F, F'., respectiv
in raport cu PM, P1lf'. Triunghiurile PFcr/, PJ?'cp sint egale, caci,
au toate laturile egale; deci <;:.EPry' --:- <;:.F' Pep din care deducem
<;:.illPF - ~ ftf' PF'. Din triunghiurile egale de n1ai sus deducem
<;:. PFcp' = <;:. PcpF'; dar <;:. P9F' = <;:. PF M, deci <;:. PF~' =
= <9:: P F Jlf. 1331 ..... Aceasta proprietate care se poate demonstra ~i
direct, se deduce din problema precedenta, observind ca parabola_
este limita unei elipse Ia care un focar se departeaza pe axala infinit.
1332. Fie F 1 simetricul lui F in raport cu PM. Avem F'F~_ 2a.
~i trinnghiurile PQQ' ~i PF1F' sint egale, deoarece au PQ' = PF',
PF1 = PQ ~i <;:.QPO' = <;:.F1 PF'. 1333. Duce1n dreptele (D 1).
~i (D 2 ) paralele cu (D) ~i la distan~a R de ea (fig. 389); P ~i Q~
fiind pe bisectoare, P P 1 =PM ~i QQ 1 = QM; scazind ~i respectiv
adaugind R Ia ambii membri, obtinem P P 2 = PO ~i QO = QQ 2
P descrie o parabola cu focarul in 0 ~i directoarea (D 1 ) iar Q o,
parabola cu focarul 0 ~i directoarea (D 2). Tangenta la parabola
fiind bisectoarea unghiului format de dreapta ce une~te punctul1
cu focarul ~i perpendiculara din punct pe directoare, gasim ca tangentele in P ~i Q sint respectiv P N ~i QN (G.M.F. 3. 1954). 1334:.
Fie F focarul iix, F 1 simetricullui F' in raport cu tangenta data
se gase~te pe cercul director (C) cu centrul in F. Locullui F' va ficercul (C') simetric cu (C) in raport.cu dreapta data (~), iar locul centrului 0, mij locul lui F F', va fi deci.
un cere. 1335. Se determina lungimea FF' =2c, dintr-un triunghi dreptunghic, deoarece a 2 = b2 + c2 F' seafla la intersectia cercului cu centrul in F ~i de 'raza 2c cu cerc"~Jl cu
centrul in M i de raza (2a - MF).
1336. Fie ( T), ( T') doua tangentet
paralele la o elipsa, in punctele M, M',
simetrice in raport cu centrul 0;
K, K' proiec~iile lui F pe cele doua
Fig. 389
362
~a 1VP.
ce~c
363
364
I,
865
Q'
A
Fig. 392
Fig. 393
367
locul lor. Rezulta ca JJ1F= Jl1J? 1 i MF1 11 F NF' este perpendiculara pe (D). Deci M este pe parabola cu focarul F i directoarea
(D). Se deduce ca parabola nu mai are pe (Ll) alt punct afara de
!l1. (Ll) este deci tangenta la parabola in M i, prin urmare, parabola este infauratoarea dreptelor (Ll) (G.M. 1923.2). 1364. Dreapta
lui Simson a lui cp in raport cu triunghiul A 1 B 1C1 este tangenta
in virf a unei parabole cu focarul in cp i inscrisa in triunghiul
A 1 B 1 C1 (probl. 1316). Dreapta (d) trece prin ortocentrul 0 al
triunghiului A 1 B 1 C1 (probl. 1351) i este paralela cu dreapta lui
Simson a lui cp (probl. 266). 1365. Punctul lui Feuerbach apartine
(probl. 1249) cercului celor noua puncte A 1 B 1 C1 i cercului inscris,
(1). Dupa problema precedenta este suficient sa se arate ca cp este
ortopolul dreptei 01. Se tie ca cp este ortopolul unei drepte (Ll}
trecind prin 0 (probl. 266), cp avin4 puteri egale fa~a de cercurile
A. 1 B 1C 1 i (/), rezulta din teorema lui Lemoine (probl. 705) ca
(Ll) trece i prin I. 1366. cp, ortopolul dreptei OH' in raport cu
ABC, este focarul unei parabole tnscrise in A 1 B 1 C1 i a carei
directoare (probl. 1364) trece prin 0 i este paralela cu dreapta
lui Simson a lui cp in raport cu A 1 B 1 C1 . Tot cp este focarul unei
parabole inscrise in A' B' C' ~i a carei directoare este paralela cu
dreapta lui Simson a lui cp in raport cu A' B' C' i trece prin H'.
Se va arata ca dreptele lui Simson ale lui cp in raport cu A 1 B 1 C1
~i A' B'C' sint paralele (G.M. XXXIV). 1367. H ~i' H' fiind ortocentrele celor doua triu~ghiuri, iar M un punct al locului, unghiul
H MH' este constant (probl. 267). Locul este un cere. 1368. Fie
A 1 B 1 C1 triunghiul median al triunghiului ABC. Deoarece BC este
polar a lui A, B 1C1 este tangenta la parabola. Restul rezulta din
problema 1351. 1369. Prima solutie. Fie h punctul diametral opus
lui o in cercul omm'; mh, m' h avind direc~ii fixe, locul punctului h
este o dreapta (D) care intilnete cercul in al doilea punct F, fix.
Exista o parabola de focar F i tangenta dreptelor (L), (L'), tangenta la virf a acestei parabole fiind dreapta (Ll) ce unete proiectiile lui F pe cele doua tangente (L), (L'). F fiind pe cercul omm',
proiec~ia lui pe mm' este de asemenea pe (d) (probl. 257) ~i mm'
este tangentS. la parabola. A doua solutie. Fie (a, a'), (b, b') doua
perechi de puncte omoloage. Exista o parabola tangenta dreptelor
(L), (L'), aa', bb'." Focarul sau este punctul lui Miquel (probl.
219) al patrulaterului format de aceste drepte ~i tangenta la virf
trece prin proiec~iile focarului pe cele patru tangente. 0 tangenta
oarecare la parabola tntilnete pe (L), (L') in punctele (J., f.l', care
descriu pe (L), (L') diviziuni asemenea, caci punctele de la infinit
ale celor doua d.iviziuni se corespund. Aceste noi diviziuni au
doua perechi de puncte omoloage comune cu diviziunile date
(a, a') ~i (b, b'). Deci ele coincid i mm' este tangenta parabolei.
668
670
tangenta la conica, deci conica este o parabola, cu axa parale]a cu axa parabolei date. Dreapta AFco considerata in al doilea fascicul (Fco) are ca raza omoloaga coarda in care A este
mij locul ei ; aceasta este tangenta Ia parabola loc. Parabola trece
prin . A', proiectia lui A pe axa parabolei date. Axa parabolei
loc trece prin mijlocul lui AA '. Indica~iile sint date pentru A,
interior parabolei. Pentru A exterior se aplica principiul continuita~ii. 1389. Fie 0 virful parabolei (fig. 394). Axa parabolei este
(L1)
I
Fig. 394
ca PF'
.A
Fig. 395
Fig. 396
. N lt1 2
T;Q T 1At/1 )
( N JJft T21112 TtO
= 1
sau
1V lU 2
N Jlf 1
_!_20 . 1\ JtJ1 = _ 1 ,
'
T Jvl
T 0
2
(2)
se ia semnul -, deoarece 1J;J 1 , 0, M 2 sfnt interioare laturilor triunghiului. Aplicind teo rem a lui Menelaus triunghiului NT 1 T 2 intersectat de transversala M 2 ll1 1 T, ohtinem
Jlf2 1V
-1.
TT 1
Impar~ind (2)
1JI/ 1 N
cu (3), avem
TO
TT 1
2
T 10
T2 T
(3)
T 2 M2
1 sau
T 20
--
TT
2
TT
1
'
tru 0 ~i raza c. In afara de asimptota Oy se pot duce prin Q la hiperbolele (H), (H') respectiv tall!.(entele QPb QP 2 ; P 1 ~i P 2 sint
pe Ox. Dupa teorema prece<IPnta avem OP 0Q=OP2 OQ== c2
Se deduce 0 P=OP 1 ==0 P 2 ~i det i P coincide 9u u nu I din pu nctele P 1 , P 2 , adica dreapta Pft Pste tangenta la (H) sau (H').
139ft Fie M' al doilea punct de int ilnire a hiperbolei (H) si dreptei (~). Par~lele duse prin Af, JJJ' Ia Ox intilnesc diametrul (D)
paralel cu (~) in punctele m, m'. Cind (Ll) se deplaseaza paraleJ
cu (D), punctele m, m' descriu pe (D) diviziuni in involutie, al
caror punct central este centrul 0 al hiperbolei. Deci Om Om' k.
Dar Ont P Jlif, Om'==P ./Jtl'= MP' (probl 1376). Deci PM MP' k
sau ill P JU P' = -k Se poate deduce ca k este egal in valoare
absolu ta cu patratul semidiametrului (D) ~i este negativ daca dianletrul (D) este transvers ~i pozitiv daca acest diametru este netransvers. 1397. Dupa problema precedenta OA 2 =MPMP' ==
==(IP-IM)(IP+IM)=IP 2 -IM~==l0 2 -1M 2 sau lM 2 =01 2 -0.-t=!=fA lA'. 1398. Fie M un punct pe hiperbola, M1 diametral
opusullui Jltl in cercul MAA '. Dupa problema precedenta hiperbpla
echilatera este locul geometric al punctelor M de contact al unui
cere variabil, trecind prin punctele fixe A ~i A' cu tangentele paralele cu o directie fixa. Deci ~i M1 apartine hiperbolei. Tangentele
in Jl ~i ~ll 1 la cere sint paralele cu tangentele in A ~i A' la hi perbola. 1399. Se pastreaza notatiile celor doua probleme precedente.
Avem <}: 1l1AA'-<9: MA'A==-1: MAA'-<}:AMI =<}:MIA= const.
1400. P ~i P' descriu pe baza comuna (~) diviziuni omografice
in care punctele duble sint confundate la infinit. 1401. Prima
solu{ie. Se construie~te pe cele doua diametre conjugate paralelogramul RR' SS'. ROS ~i R'OS' sint de asemenea doua diametre
conjugate. .Axele curbei sint tazele omoloage perpendiculare ale
fasciculelor involutive formate de diametrele conjugate. Se duce un
arc de cere de centru w ~i trecind prin punctul 0. Fie m, 1n',.
r, r' punctele unde acest cere intilne~te diametrele 0 1J1, 0 ill',
0 R, 0 R'. Dreptele 1nm', rr' se intilnesc in punctul i, iar dreapta
wi intilne~te cercul in punctele u, u'. Axele elipsei sint dreptele
Ou, Ou'. Pentru a gasi marimea axe lor se considera punctele
T, T' unde tangenta in M intilne~te pe Ou, Ou'. I ~i /' fiind proiectiile lui M pe Ou, Ou', jumatatea axei Ou este
VOf 0 T, iar
o7s
--
.X
Fig. 397
&78
BmiJOG:ltAFIE
E. Rouchc cl Ch. de Comberousse. Traitc de geometric (2 vol.). Paris, GauthierVillars, 1922.
ERATA
Pag.
35
-46
14 de sus
50
51
51
54
62
63
1 de jos
3 de jos
96
118
9 de jos
10 de jos
if de sus
13 de sus
15 de jos
6 de jos
19 de sus
10 de sus
124
15 de jos
153
162
':J de sus
94
182
197
197
243
253
296
302
In
Rindul
2 de jos
9 de jos
17 de sus
1 de jos
Se va citi
Ioc de
:CXtJY
~
... unghiului ADB ...
1(.!1
--
c~ c~
...
-... OA = OB,
...
X1, Yt Zt,
. .. muchiile in A, B, C.
... prin A', B', C' ...
Ca, c; ...
. .. OA
... BC ~i ...
Fie 0 ...
. . . simetricul lui A ...
... yA + yB = ...
... cu arcul ...
AB, ...
. .. BN- ~i ...
. Fie I ...
... simetricul lui 0 ...
. .. yA
= yB = ...
. .. cu cercul ...
8 de jos
BP:DR=DR:DN.
1 de sus
':J de sus ... Se duce OY' j_
v de sus = ex' + {3' + y + ...
BP :DR -rDlJ:DN...
Tot rindul la pagina 252 sus
... Se duce OA' ~ ...
..
= ex~ + {3' + y' + .. .
I
Intreprinderea poligr,ficA
,13 Decembrie 1918~
str. Grigore Alexaqdr\;scu nr. 89-97
Bucure$t1,
Republica mictali~tir& RomanJa
lei 13
EDITURl TEHMICA