CULEGERI

DE ·
PRQmEME
DE
MATEMATleA
SI
FIZicA

·SERlE

G. TITEICA
• •
,

PROBLEME
DE &EOMETRIE
 G. TITEICA
, ,

PROBLEME
DE GEOMETRIE
Ed itia
, a VI-a

Seria
culegeri de probleme de matematica ~i fizica

EDITURA TEHNICA
Bucure~ti
 Cartea contine circa 1 400 de probleme, cu indicatii
~i raspunsuri, grupate in doua categorii.
Prima categorie cuprinde probleme din geometria
studiata in ~coala medie, iar a doua - probleme cu un
nivel mai ridicat, din capitolele , TransYersale", ,Ra-
poarte anarmonice ~i armonice", ,Pol ~i polara ", ,ln-
ver~iune", ,Omografie ~i involutie" ~i ,Conice".
Lucrarea este adresata eleYilor, candidatilor la admitere
in invatamintul superior, studentilor din primul an ~i ca-
drelor didactice din invatamintul de cultura generala ~i
din invatamintul tehnic.
 PREFATA LA EDITIA A VI-a
' '

A.ceasta noua editte era de mull a$ieptata. Ea nu prezintu .-,chimbliri importante

faJii de editia precedenta. f.lu s-a adliugat $i nu s-a scos nici o fJroblema, in schimb
acolo unde s-a simlit nevoia s-au llimuril mai bine enunturile $i solufiile. La unele
probleme s-a introdus o a doua solutie pentru a lnflili$a un all punct de vedere. ln
acest fel se deschide un orizont mai larg in studierea unei probleme, ceea ce poate
duce uneori la descoperirea de proprieUili not ale unei figuri.

GH. D. SDIIONESCU

PREFATA LA EDrfiA A IV-a

in dorinta de a raspindi cit mai mult gustul pentru matematici, Gazeta

.~.1Jatemalicd $i-a propus, intre allele, $i publicarea de culegeri de probleme.
Prima czzlegere a apdrut in 1901 $i cuprinde probleme de aritmetica, geometrie,
algebra $i trigonometrie, {find intccmita de I. lonescu, G. TiJeica, A. G. Joa-
chimescu $i V. Cristescu. Mai tirziu s-a considerat eli. este mai bine ca cele patru
pdr/i sii se separe $i astfel au aparut in biblioteca Gazetei Matemalice patru cu-
legeri de probleme, revizuile $i cu un material mai bogat.
Culegerea de probleme de geometrie (separata) de G. Tileica, cuprinzind 1 111
probleme, s-a tiparit in 1929. FaJa de culegerea din 1901 - partea de geometrie -
s-au adaugat 319 probleme noi. Considerind partea de geometrie a culegerii din
1901 ca prima edilie, cartea aparuta in 1929 o consideram ca a doua edifie a cule-
gerii de probleme de geometrie.
De$i lucrul este cunoscut, vreau sa subliniez inca o data aici ca apariJia
acestor culegeri se datore$te numai dragostei celor de la Gazeta Matematica pentru
lineiet $i _dorintei lor ..de a-l ajuta, tiparind carJi in limba romana. Drepturile de
autor erau cedate Societdlii ,Gazeta 1\iatematicii".
ln mod special ,Culegerea de probleme de geometrie" ilustreaza conceptia
inaltii a lui G. Tileica despre datoriile omului de $iiinta fata de societate. Marele
geometru cu renume mondial nu a considerat ca o sciidere pentru el alcatuirea unei
culegeri de probleme de geometrie elementara; dealtfel a dat $i o culegere de probleme
pentru geometria analitica.
0 caracterislicii a culegerii de problerr.e de geometrie este ca ea cuprinde foarte
mull material adunat din revistele noastre (mat ales in edi/ia a doua revazuta de
regretatul N. Botea).
A treia editie a culegerii prezinta unele modificari importante fata de pri-
mele doua. Astfel, numiirul problemelor a fost sporit de la 1111 la 1414, deci s-au
adaugat 303 probleme noi. Aproape tot materialul nou adaugat a fost adunat din
revistele noastre mai vechi sau mai noi: Ga:eta Matematica (G.l\J. ), Revista Mate-
matica din Timi$oara ( R.M. T. ), Gazeta l\1atematica $i Fizica (G.!vl.F. Seria A
sau B), Revista 1\tlatematica $i Fizica ( R.l\l.F.), precum $i din subiectele date la

3
 concursurile Gazetei Matemalice (C.G.l.\-1. ), Olimpiade matemalice etc. M cnficr..ez
faptul cii mulle probleme au fost luate din ,Suplimentul cu exercifii" al Gazelei
Matematice, dar nu s-a indicat sursa.
0 modificare importantii s-a fii.cut $i in imparfirea materialului. ln primul
rind culegerea a fost impii.rfilii in doua parfi: partea intii cuprinde aproximativ
capitolele de geometrie ce se predau in invatamintul mediu, iar partea a doua, cu
un nivel mai ridicat, cuprinde capitolele , Transversale", ,Rapoarte anarmonice
~i armonice", ,Pol $i polara", ,Jnversiune", ,Omografie $i involufie" fi ,Conice".
S-au introdus capitole noi: ,Cercul" (lungimea $i aria lui, arcul de cere, sectorul de
cere) (XIV), ,Construcfii de expresii algebrice" (XV}, ,Proiecfii (XVII) $i
,Probleme diverse" (XXII); deccamdatii, fiecare din acestea are un numiir mic
de probleme. Alte capitole au fost divizate precum urmeazii: vechiul capitol , Un-
ghiuri $i triunghiuri" in douii capilole, capitolul ,Relafii metria" in doua capitole
~i capitolul ,Rapoarte anarmonice, pol $i polara, inversiune" in trei capitole. ln
felul acesta edifia a treia are 28 de capitole, fata de 20 cit cuprindea edifia a doua.
La unele capitole s-au introdus probleme mai simple pentru ca tinerii ince-
piitori sa giiseascii material mai accesibil, care sa-i incurajeze la rezolvarca problemP.lor
mai dificile. Sint totu$i capitole care prezintii greutiifi mai mari $i este bine ca citi-
torii sii fie prevenifi de la inceput asupra aceslui lucru . .~.Ye referim la capilolele V,
VI, IX, X, XI.
Ceea ce deosebe$te net edifia a tuia de cele precedente este introducerea fig uri-
lor (in numii.r de 397) la ,Riispunsuri $i indicafii". Acest lucru a fost considerat util
de catre Societatea de $tiinfe 1\tlatematice $i Fizice din Romdnia, care a inifiat re-
vizuirea $i retipiirirea culegerii. Trebuie sii araUim cii uneori enunful unei probleme
lasii posibilitatea mai multor cazuri de figuri. A colo unde a fost absolulii nevoie
s-au considerat toate cazurile, dar la cea mai mare parte din riispunsuri rationa-
mentul s-a fiicut pe o anumitii figura, urmind ca cititorul sii reia rationamentul
pentru all caz de figurii, ceea ce nu mai constitute o greutate. La unele probleme
s-au inlocuit cu totul solufiile din vechea editie, ca de exemplu la problemele 135
158, 342, 427 din partea intii, 1 155 din partea a r?oua etc. La alle probleme s-au
adaugat, pe lingii solufia exislenta, solufii noi, ca de e:remplu la problcmele 110,
232, 320, 327, 349, 351, 397, 453, 502, 505 etc.
La prezentarea edifiei a treia, restructuratii, am avut colaborarea pretioasii
a lui D. Flondor, lector la lnslitutul Politehnic Bucure$ti, care s-a ocupat cu redac-
tar.ea capitolelor, I, II, Ill, X, XI, XII, XIII, XVIII, XIX, XX, XXI,
XXVI, XXVII $i XXVIII. Aceasta nouii edifie- a patra- a culegerii de pro-
bleme de geometrie a fost necesara, deoarece cartea era cerulii. stiiruilor din toate
eolturile tiirii.
Din punct de vedere al continutului nu s-a introdus material nozz fata de edt-
tia a treia, s-a ciiutat numai sii se remedieze unele lipsuri. Ast(el, in afarii de corec-
tarea unor erori marunte, a fost necesar ca la unele probleme sii u introduca pre-
cizari fie in enunf, fie in solutie, pentru a le face mai clare. Tot in ace~t ucp c.u
fost ref acute citeva figuri.
Acum, cind edifia a patra a fost datii la tipar, s-au implinit 60 de ani de Ia
aparitia primei edifii a culegerii de Frobleme de [Jecmelrie, limp in care s-a veri-
ficat continuu utilitatea ideii marelui nostru geometru G. Tifeica de a veni in aju- (
torul tineretului prin alcatuirea acestei culegeri. Asldzi grija ;:.entru tinerel este
permanentti. $i constitute una dintre prcocupiirile imJorlanle ale forurilor conducii.-
toare ale partidului $i ale statu lui nost1 u. Una dintre dovezi o constitute $i multi-
mea de cii.rfi originale sau traduu in limba romanii, editate pentru a U$Ura studiul
ace lora care vor sa se instruiasca $i sa-!}i desavir§eua pregcili1 ea. Chiar $i aceasta
culeg ere este o marturie in acest sens: gieuttifile de tiparire de altadata au facut

4
ca primele trei edilii sa se succeadd la intervale de 2 8- 2'1 ani. La primele doua
edilii solutiile nu au putut fi insofite de figuri, cum ar fi fost normal intr-o culegere
de probleme de geometrie, din cauza costului mull prea mare. Acum, pentru ca tine-
reiul sa aibd la indeminii carlile care ii sint necesare, noua edilie urmeazd la numai
trei ani dupii cea precedentii.
Esle o datorie de onoare peniru cei tineri sii riispundd printr-o pregaiire te-
meinicii acum $i printr-o muncii neprecupelila mai tlrziu, in folosul patriei noastre
socialisle.
i 5. X II. 1961 GH. D. SIMIONESCU
Conf. Institutul Politehnie
Bucure~ti
 CUP.RINS

ENUNTURI
•
PARTEA iNTii

Cap. I. Unghiuri ......................................... . 7

Cap. II. Triunghiuri ....................................... . 9
Cap. III. Drepte paralele, paralelograme, patrulatere ......... . 11
Cap. IV. Cercul: arce, coarde, tangente ..................... . 15
Cap. V. Masura unghiurilor ................................. . 19
Cap. VI. Proprietati ale triunghiului in legatura cu cercul cir-
cu1nscris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Cap. VII. Translatie, simetrie, rota tie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Cap. VIII. Constructii grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Cap. IX. Segmente proportionale, figuri ase1nenea. . . . . . . . . . . . 46
Cap. X. Rela tii · metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Cap. XI. Relatii metrice in cere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Cap. XII. Poligoane regulate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Cap. XIII. Arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Cap. XIV. Cercul: lungimea ~i aria lui; arc de cere, sector "'87
Cap. XV. Constructii de expresii algebrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Cap. XVI. Plane, drepte, unghiuri triedn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Cap. XVII. Pro1ect•• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Cap. XVIII. Poliedre: proprietati .............................. 97
Cap. XIX. Poliedre: arii, volume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Cap. XX. Corpuri rotunde: proprietati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Cap. XXI. Corpuri rotunde: arii, volume.................... . . 108
Cap. XXII. Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

PARTEA A DOUA]
Cap. XXIII. Transversa]e ....................................... . 113
Cap. XXIV. Rapoarte anarmonice ~i armonice, fascicule 120
Cap. XXV. Pol ~i polara ..................................... . 126
Cap. XXVI. Inversiune ....................................... . 130
Cap. XXVII. Omografie, involutie 134
Cap. XXVIII.
. . .
S ec t IUnl COniCe ................................... . 138

RASPUNSURI ~I INDICA'fll
PARTEA INTll . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
PARTEA A DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
Bibliografie 380

6
 E N U N T, u R I
PARTEA l:KTII

Capitolul I

UNGBIURI

1. Trei semidrepte OA, OB, OC formeaza i~ 0 unghiuri egale

BOC, COA, ~40B. Sa se gaseasca valoarea comuna . a ~cestor
unghiuri, exprimata printr-o fractie de unghi drept. Sa se arate ca
prelungirea 0~4' a semidreptei OA imparte unghiul BOC in doua
parti egale. •
2. Sa se demonstreze ca bisectoarele a doua unghiuri adiacente
su plimen tare sint perpendiculare.
3. Sa se calculeze unghiul format de bisectoarele a doua
unghiuri adiacente oarecare. Ce se intimpla cind unghiurile adia-
cente sint contplementare sau suplimentare?
4. Sa se demonstreze ca bisectoarele a doua unghiuri opuse
la virf sint in· prelungire.
5. Sa se demonstreze ca bisectoarele celor patru unghiuri for-
mate de doua drepte concurente sint doua drepte perpendiculare.
6. Fie OA ', OB' perpendiculare pe OA, OB. Sa se ar~te ca
unghiurile AOB ~i A 'OB' sint egale sau suplimentare.
7. Fie OC bisectoarea unghiului AOB ~i OM o dreapta oare-
care. Sa se arate ca unghiul COM este semis urn a sau semidiferenta
unghiurilor AOM ~i BOM.
8. Doua unghiuri egale AOB ~i COD cu acela~i virf au o parte
comuna, unghiul COB. Sa se arate ca:
a) <}: AOC = <}: BOD;
b) bisectoarea unghiului BOC este ~i bisectoarea unghiului
AOD;
c) reciproc, daca unghiul BOG este interior unghiului AOD
~i daca <}: AOB = <}: COD, ele au aceea~i bisectoare.
9. Sa se demonstreze ca daca doua unghiuri egale AOB, A 'OB'
au laturile OA ~i OA' in prelungire iar OB ~i OB' sint de o parte
a,i de alta a dreptei AA ', at unci cele doua unghiuri sint opuse la
virf.

7
 10. Se considera un unghi drept XO Y; 0 ~Y este bisectoarea
unui unghi AOB, iar OY bisectoarea unui unghi COD. Sa se arate
ca unghiurile AOC ~i BOD sint suplimentare ( <1: BOD < 180°).
Ce se intimpla daca OA ~i OC se confunda ?
-11. Din punctul 0 se due semidreptele OA, OB, OC, OD in
ordinea indicata aici, astfel ca <1: AOB = <1: COD = ex. Sa se afle
unghiul forinat de bisectoarele unghiurilor AOC ~i BOD.
12. Se dau doua unghiuri adiacente <1: AOB = ex ~i <1: BOC = ~
~i se due trisectoarele lor (dreptele care impart fiecare unghi in
trei parti egale). Sa se calculeze unghiurile facute de fiecare trisec-
toare a unghiului AOB cu fiecare trisectoare a unghiului BOC.
Ca~ particular cind unghiurile adiacente sint suplitnentare.
~ 13. Se da un unghi xOy ~i o semidreapta (D), interioara
unghiului, trecind prin virful lui. Sa se demonstreze ca daca sime-
tricele dreptei (D) fata de cele doua laturi Ox, Oy sint in prelun-
gire, unghiul xOy este drept.
14. 0 raza de lumina SO este reflectata de o oglind'a p:ana
dupa directia OS'. Se rote~te a poi oglinda cu un unghi ex ~i fie
OS" raza reflectata. Sa se '~~arate sa unghiul razelor reflectate este
2 ex. (Proprietate folosita la construirea sextantului ~i a altor apa-
rate de fizica.)
15. Sa se arate ca daca. no tam cu no valoarea unui unghi in
grade sexagesimale ~i cu cg valoarea aceluia~i unghi in grade cen-
tesimale, formulele care permit trecerea de 1R un fel de unitati la
altul sint

16. Ci~i radiani are unghiul de 15° ? Dar unghiul de 34°22'38" ?

Dar unghiul de 42g ?
57t
17. Cite grade sexagesimale au unghiurile de 0,6 rad; - rad;
3
7t
-rad?
24
18. Sa se afle unghiul a carui masura in grade centesimale este
mai mare cu 8 de cit masura sa in grade sexagesimale.
19. Care sint unghiurile suplimentare a caror diferenta este un
unghi drept?
20. Care este unghiul al carui supliment este de n ori comple-
mentul sau?
Aplicatii: n = 4; n = 5.

8
 Capilolul II

TRIUNGHIURI

t;j). Sa se demonstreze ca intr-un triunghi isoscel mediaiiele,

bi~~arele, inal~imile, corespunzatoare laturilor egale, sint egale.
22. Pe latura Ox a unui unghi xOy se iau doua segmente OA,
OA'; pe Oy se iau segmentele OB, OB' egale respectiv cu OA, OA '.
Dreptele AB', BA' se intersecteaza in I. Sa se arate ca OJ este
bis~area unghiului xOy.
~ Fie A', B' simetricele punctelor A, Bin raport cu un punct 0,
adica 0 este mijlocul segmentelor AA ', BB'. Sa se demonstreze
-- --
cat/, A' B' sint egale.
Si se demonstreze ca daca A', B', C' sint simetricele vir-
furl r triunghiului ABC fa}a de punctul 0, triunghiul A' B'C' este
eg~u triunghiul ABC.
5 Sa se demonstreze ca daca A', B' sint simetricele puncte-
lor , B fa~a de dreapta xy, adica daca aceasta dreapta este P-er-
Jlendiculara pe segmentele AA ', BB', in mijloacele lor, atunci
A~A'B'. •.
6 · Sa se demonstreze ca simetricele a trei puncte in linie
draa ta, fa~a de un punct 0 sau fa~a de o dreapta xy, sint trei
puncte in linie dreapta ( aliniate ).
® Sa se demonstreze ca mediatoarele laturilor unui triunghi
(perpendicularele ridicate pe laturile triunghiului in mijloacele
lor "nt concurente.
8 Sa se demonstreze ca bisectoarele unghiurilor unui tri-
sint concurente.
29 Sa se demonstreze ca bisectoarele suplimentelor a doua
un uri ale unui triunghi ~i bisectoarea unghiului al treilea sint
-c~rente.
, Daca pe laturile unui triunghi echilateral ABC se iau, in
.ace a~i sens, lungimile AA = BB' = CC'' sa se demonstreze ca
I

triunghiul A' B' C' este echilateral. _

31. Daca pe laturile unui poligon regulat A 1 A 2 ••• An, adica
.avlnd laturile ~i unghiurile egale, se iau in acela~i sens lungimile
A 1 A~ = A 2 A~ =-== ••• =AnA~, si se demonstreze ca poligonul AiA~ ... A~
..este §i el regulat.
32. In doua triunghiuri ABC, A'B'C' avem

AB = A'B', <9:: A= <9:: A', AC< A'C'.

Sa se arate ca <9:: B < <9:: B'.

 ~ Fie AD cea mai lunga, BC cea mai scurta 1atura a patru-
laterului A BCD. Sa se arate ca
~ ABC > ~ ADC, ~ BCD > ~ BAD. .,
@ Dacii 0 este interior triunghiului ABC, sii se demonstreze
ca

lfC + CA + "AB <OA +OB+OC < BC + CA + .AB.

2
.CA,
:J.iirsa se demonstreze cii daca M, N, P se aflii pe laturile Be,
AB ale triunghiului ABC iar nu pe prelungiri, avem

_!_(BC
2 + CA + AB) <AM+ BN + CP < ~2 (BC + CA + .AB).
__

(,;. 0 inaltime a unui triunghi este mai mica decit semisvma

lat~ care pleaca din acela~i virf. Consecinta: sUHta inaltimilor
un~riunghi este mai mica decit perimetrul triunghiului.
~ Sa se demonstreze ca o mediana a unui triunghi este mai
mi~~decit semisuma laturilor care pleaca din acela~i virf.
~ Sa se demonstreze ca suma medianelor unui triunghi ~te
ma1 mica decit perimetrul triunghiului, dar este mai mare decit
~,atea lui.
In !:}~nghiul ABC, ~ A este egal cu <c B + ~ C. Sa se arate
ca C este indoitul medianei care pleaca din A.
~-)Se da unghiul xOy ~i o dreapta (D). Sa se gaseasca pe
(D~ punct egal departat de laturile unghiului. ..
\!!). Se da unghiul xOy ~i un punct P. Sa se duca prin ./! o
dreapta care sa intersecteze pe Ox ~i Oy in A §i B, astfel in cit
O~OB. ,
2. Se dau tre1 puncte A, B, C. Sa se duca prin C o dreapta
eg~ epartata de A ~i B. .
43) Sa se gaseasca pe o dreapta xy un punct M a~a ca suma
de~tarilor sale la doua puncte date A, B sa fie cea mai mica.
(44.1 Sa se gaseasca pc xy un punct M a~a ca diferenta depar-
tar'fr?r la doua puncte A, B sa fie cea mai mare.
(9. Se da un unghi xOy ~i in interiorul lui doua puncte oare-
car~ A, B. Sa se gaseasca un punct M pe Ox §i alt punct N pe
O~tfel ca drumul A MN B sa fie eel mai scurt posibil.
:--- \!SJ Sa se construiasca bisectoarea unui unghi al carui virf este
in~sibil.
~ Intr-un triunghi ABC ~vind toate unghiurile ascu~ite, iar
inaltimea AD egala cu baza BC, se construie~te pe CD ca latura

10
patratul CDEF ~i pe BD ca latura patratul BDGH. Sa se demon-
streze. ca drepturile BF ~i CH sint inaltimile (prelungite) triun-
ghiului ABC.

Capitolul I I I
..
DREPTE PARALELE. PARALELOGRAME.
PATRULATERE
Sa se demonstreze ca o paralela la baza unui triunghi isos-
meaza cu celelalte doua laturi un triunghi isoscel. "
Sa se demonstreze ca o paralela la una din laturila unui
tri ghi echilateral formeaza cu celelalte doua laturi un triunghi
ec~eral.
._t!Y Prin n1ijlocul M al unui segment AB, marginit de doua
drepte paralele, se duce un alt segment CD, marginit de acelea~i
dre~. Sa se arate ca M este ~i mijlocul lui CD. ,
\2!) Sa se demonstreze ca inaltimile unui triunghi se int~sec-
tea~intr-un punct (or1ocentru). ·
o2 Unghiurile opuse 'A ~i C a~ patrulaterului ABCD sint
drep e. Dreptele AD, CB si AB, CD se intersecteaza respectiv in E
~i E S3. se arate ca dreptele BD ~i EF sint perpendicula~.
~ Sa se demonstreze ·ca dreapta care une~te mijloacele B',
C'"afe" laturilor AC, AB ale rmui triunghi ABC este paralela cu
Iatu BC ~i egala cu jumatatea ei.
4 Sa se demonstreze ca in trilHlghiul ABC paralela dusa prin..
mij cui C' al lui A B tree~ prin mijlocul B' al laturii AC.
55 Pe prelungirile laturilor BC ~i CA ale triunghiului echi-
late 1 ABC luam punctele D ~i E astfel incit CD== AE == AB.
Dreapta DE intersecteaza pe AB in F. Sa se arate ca AF == ~ AB.
3
~Se ia un unghi xOy == ~' iar pe latura Ox un punct A. Se
de~, un arc de cere cu centrul in A astfel incit sa intersecteze
dreapta 0 y in doua puncte B, C. Fie B', C' proiectiile punctelor
B, C pe Ox. Sa se determine valoarea unghiului rx astfel ca sa avem
BB' == .AC' si CC' == AB'.
~Sa pralungesc medianele, BB', CC' ale triunghiului ABC
cu 'tJf!J,, == BB', C'C"-== CC'. Punctele A, B", C" sint in linie
dre~a (aliniate s'au coliniare). _
8 Sa se determine locul·mijlocului segmentului OAf, cind 0
este ix, i3:r M descrie o dreapta data xy.

11
 ~ Sa se demonstreze ca mijloacele laturilor unui patrulater
sing.irfurile unui paralelogram.
~ Sa se demonstreze ca intr-un patrulater segmentele care
unesc mijloacele laturilor opuse ~i mijloacele diagonalelor se inter-
secteaza in parti egale.
In ce ca~ paralelogramul din problema 59 este dreptunghi,
ro atrat?
Sa se demonstreze ca intr-un trapez dreapta care une~te
mijloacele laturilor neparalele este paralela cu bazele, trece prin
mijloacele diagonalelor, este egala cu semisuma bazelor ~i partea
cuprinsa intre diagonale este egala cu semidiferenta bazelor.
Sa se demonstreze ca mijlocul ipotenuzei unui triunghi
dr nghic este egal departat de cele trei virfuri ale triunghiuluL
Sa se demonstreze ca daca in triunghiul ABC avem
-1 A = unghi drept, -1 B = ~ unghi drept, atunci BC = 2AB.
3
65. Sa se construiasca numai cu rigla ~i com pasul unglij.urile
de 15°, 75°, 105°. ··
@Sa se demonstreze ca daca B 1 ,~C1 sint picioarele inaltimi-
lor BBI, CCI in triunghiul ;{Be §i A mijlocul laturii BC, f-atunci
I

tri~uhiul A B 1 C1 este isoscel.

1

67 Sa se demonstreze ca medianele unui triunghi se intersec-

tae intr-un punct ( centru de greutate ). '
{6s2, Doua echere dreptunghice egale ABC ~i A B C se a~aza
1 1 1

in ~tiile din fig. 16 de la ,Raspunsuri ~i indicatii". Sa se demon-

streze ca:
a) H Bl este inal~imea in triunghiul CCI B 1
; r,
:~ M A 1 este me diana in triunghiul CCI A 1 ;
~ LB' este bisectoare in triunghiul CB' C
1
•

69. Se dau trei drepte Ox, Oy, Oz. Pe Ox se da un punct A ..

Sa se a rate ca exi8 ta:
a) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca inal'fimi;
b) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca mediane ~
c) un triunghi cu un virf in A avind dreptele date ca bisectoare-
ale unghiurilor interioare sau exterioare;
d) un triunghi avind mijlocul unei laturi in A §i dreptele date-
ca l!erpendiculare pe mijloacele laturilor.
tro:l.Pe laturile AB ~i AC ale triunghiului ABC se construiesc ..
in ~a, patratele ABDE ~i ACFG, virfurile D ~i F fiind opuse·
lui A. Sa se arate ca:
"
® EG este perpendiculara pe mediana care pleaca din A ~».
este indoitul ei;

12
 ~ al patrulea virf I al paralelogramului, care are doua virfuri
lpuse in E ~i G ~i al treilea in A, este a7ezat pe inaltimea care
pleaca din A ;
~·c CD ~i BF, perpendiculare pe Bl, Cl ~i egale cu ele, se jnter-
sec e.a,za tot pe inaltimea din A.
71:'a se demonst~eze ca suma distan~elor unui punct oare-
care e pe baza unui triunghi isoscel Ia cele doua Iaturi este con-
stanta. Se va considera §i cazul cind punctul este situat pe pre-
lunj!!.~a bazei.
fi2. )sa se demonstreze ca suma distan~elor unui punct mobil
in fut{riorul unui triunghi echilateral la laturile acestui triunghi
es~nstanta.
· 73~ Sa se demonstreze ca picioarele perpendicularelor duse din
vir A al triunghiului ABC pe bisectoarele unghiurilor B ~i C
sin~atru puncte coliniare.
4. e da un segment de dreapta fix A B ~i un ~egment de
lun · e constanta MN = l care aluneca pe o dreapta (D). Sa se
determine pozitia segmentului MN de pe dreapta (D) astfel ca
dreptele AM si BN sa fie paralele. Discutie.
' , '
~Sa se demonstreze cii dacii un patrulater convex are douii
un ~· ri opuse egale, b.isectoarele celorlalte doua unghiuri sint
paralele ~i reciproc, daca bisectoarele a doua unghiuri opuse sint
paralele, celelalte doua unghiuri opuse sint egale.
76. Se da linia poligonala A BCD ~i se no~eaza cu B', C'
mijloacele segmentelor AC, BD. Fie (~a), (~c) paralelele duse JU:in
A ~i C la BB', iar (~b), (~a) paralelele duse prin B ~i D la CC'.
Sa se arate caM= (~a' ~b); N = (BB', CC'); P=(~c' ~a) sint
coliniare.
@Se d~ un triunghi drept;mghic ABC ~i fie Bx ~i Cy pre-
lungirile catetelor AB, AC.
a) Sa se arate ca ducind trisectoarele unghiurilor xBC ~i yC B
doua din ele sint perpendiculare §i doua paralele.
b) Trisectoarele paralele intersecteaza celelalte doua trisec-
to~n D si E. Sa se arate ca BCDE este un romb. ·
~ Pe l~turile opuse AB, CD ale unui paralelogram se con
struiesc in afara doua triunghiuri echilaterale AB M, CDP, iar pe
laturile opuse BC, DA se construiesc inauntru triunghiurile echi-
laterale BCN, DAQ. Sa se arate ca figura MNPQ este un ~­
lelogram ale carui laturi sint egale cu diagonalele paralE!~ra­
mului ABCD.

13
 79. B', C' fiind mijloacp.le laturilor AC, AB in triunghiul ABC,
luam de la B' spre C, B'D = AC'. Sa se arate ca perpendiculara
coborita din D pe bisectoarea interioara a unghiului A trece prin
m~ul laturii BC.
~ Sa se demonstreze ca bisectoarele interioare ale unghiu-
rilor unui paralelogram formeaza un dreptunghi ; diagonalele aces-
tuia sint paralele la laturile paralelogramului.
81. Se considera un punct M in planul paralelogramului
ABCD. Fie iV simetricul lui M fata de A, P simetricul lui N
fata de B ~i Q simetricul lui P fata de C.
a) Sa se arate ca dreapta MQ trece prin punctul D ~i ca D
este mijlocul segmentului MQ.
b) Unde trebuie sa se afle punctul M pentru ca MNQP sa
fie trapez?
® Fie AC diagonala mare a rombului ABCD ~i AI, A2, CI, c2
PfOiectiile punctelor A ~i C pe laturile opuse.
a) Sa se demonstreze ca dreptele AICI, A 2C2, AC ~i BD sint
concurente.
b) Sa se determine marimea unghiului A al rombului astfel ca
dreptele AICI ~i A 2C2 sa fie perpendiculare pe AD ~i AB.
83. Perpendicularele duse pe bisectoarele interioare Al,B I,
CI ale unui triunghi ABC, in punctul lor comun I, intersecteaza
laturile triunghiului: perpendiculara pe AI in(BI, r'I), perpendicu-
lara pe BI in (C2, A 2), perpendiculara pe Cl in (.<1 3 , B 3 ). Daca PI,
P 2, P 3 sint punctele comune dreptelor (BB3 , CC2), (CCI, AA 3 ),
(..4~4 , BB 1 ), atunci dreptele AP1 , !JP 2 , CP3 sint concurente.
84. In triunghiul ABC luam simetricele AI, BI, CI ale unui
rpun V1 fata de mijloacele A', B', C' ale laturilor. Sa se arate·
ca dreptele AA 1 , BB1 , CC1 sint concurente intr-un punc.t 0 2 ~i Ga,
daca G este centrul de greutate al triunghiului, a vern~= 2G0 2 •
85. Un patrulater convex ABCD are laturile AB = 8C =CD
~i <}:: BAD= 90°. Se noteaza ~ ABC= ex.
a) Sa se .arate ca daea patrulaterul indepline~te aceste co~­
ditii, atunci 60° < ex ~ 90°.
b) In cazul ex = 75° sa se construiascii patrulaterul numai cu
ri~i compasul. -
86. Se da o dreapta (D) ~i doua puncte A, B de o parte ~i
de a a ei. Se cere drumul eel mai scurt de Ia A la B, straba-
ti~ne-a lungul lui (D) o lungime data d.
87 In ce caz linia care une~te mijloacele Iaturilor neparalele
ale ui trapez trece prin punctul comun diagonalelor?

14
 88. Se rote~te triunghiul dreptunghic ABC in jurul virfului
unghiului drept A pina ce ipotenuza, in noua ei pozitie B'C', trece
prin extremitate~ catetei A B < AC. Sa se demonstreze ca, daca .AC'
in~eaza pe BC in D, avem ~ AJJB = 3 ~ C.
~ln triunghiul ABC, AA 1 este inaltimc, AA' bisectoare. Sa
se arate ca daca AB < AC, avem ~ A'AA 1 = (~ B- ~ C)/2.
~ Daca in triunghiul ABC avem BC = 2.\C, atunci mediana
AA este bisectoarea unghiului format de latura AB ~i de mediana
A A a triunghiului A' A C.
@) Laturile opuse AB, CD ale patrulaterului ABCD se intil-
nesc in E; AD, BC in F. Se iau pe prelungirile dreptelor ABE,
DCE, BCF, ADF, segmentele EH == AB, EK = CD, FL = BC,
--
F AI= DA. Sa se demonstreze ca figura H KLM este paralelogr{J.m.
92. Fie 0 un punct fix ~i (a) o dreapta datiL Dintr-un punct _4
- -
situ at pe (~) se duce AM egal cu AO ~i perpendicular pe OA. Se
cew.ul lui .1.W. cind A variaza pe dreapta data.
3. In patrulaterul ABCD virfurile A, B, C sint fixe, iar vir-
fu descrie o dreapta. Sa se gaseasca locul mijlocului segmen-
tul~N care une~te mijlocul lui AB cu mijlocul lui CD.
®Fie AA' o ceCJianii (adica o drea pta care une~te un virf
cu un punct al laturii opuse) in triunghiul ABC, I mijlocul ei.
Dreptele BI, CI intersecteaza laturill;} opuse in M ~i 1.V, iar drep-
tele paralele duse din A' la AC ~i AB intersecteaza pe BlJtl ~i C.l'l
in~i. Q. Sa se dem-onstreze ca figura M N PQ este un paralelogram.
95. Se da un triunghi ABC ~i A 1 B 1C1 triunghiul sau ortic.
Sa oemonstreze ca triunghiul format de paralelele duse prin mij-
loacele laturilor A 1 B 1 , B 1 C~, C1 A 1 respectiv la AB, BC, CA este
egal cu complementarul lui ABC (triunghiul format de mijloacele
laturilor lui ABC).

Capitolul IV

CERCUL: ARCE, COARDE,TANGENTE

{o;:'~:;:a se d~~onstreze cii ~aca. doua coarde egale ale unui cere
se ~ecteaza In M, atunc1 AM== CM, BM = DJJtl, punctele
A ~\. fiind de o parte ~i de alta a diametrului dus prin- JJtl. _
~Pe prelungirea unei coarde AB, in cercul {0) se ia BC
egal cu raza cercului ~i se duce diametrul COE, E fiind punctul pe
cere eel mai departat de C. Sa se arate ca ~ AOE = 3 -1:: A.CO.

15
 98. Sa se demonstreze ca cea mai mica coarda care trece
prin unctul M, interior cercului (0), este perpendiculara pe MO.
~ Coarda CD, paralela cu diametrul AB al cercului (0),_8!
pro1ecteaza in EF pe acest diametru. Sa se arate ca AE_= BF.
rt00. Sa se demonstreze ca tangentele duse la un cere,--· din
dou ncte egal departate de centru, sint egale.
I . Sa se demonstreze ca centrul unui cere tangent la laturile
un · hi se gase~te pe una din bisectoarele unghiului.
IOiJSa se demonstreze ca un trapez isoscel se poate inscrie
tot a intr-un cere.
'
_103.;Sa se demonstreze ca intr-un patrulater convex, circum-
scriSlrfiui cere, suma a doua laturi opuse este egala cu suma celor-
lalte_ J!oua. -
@l Sa se demonstreze cii dacii intre laturile triunghiului ABC
avem relatia AB + AC ,- 3BC, dreapta care une~te mijloacele latu-
ril~B ~i AC este tangenta cercului inscris in triunghiul ABC.
J~5~ Sa se afle locul mij loacelor coardelor paralele cu o direc-
tie 'dtrta, intr-un cere dat.
(100:', Sa se afle locul mijloacelor coardelor egale cu o coarda
d~tr-un cere dat.
(07~ Sa se afle locul centrelor ..cercurilor care tree prin doua
pun~ date.
(o8. ·Sa se afle locul centrelor cercurilor tar _;ente la un cere
dat.,:~-Hrtr-un punct dat al acelui cere.

(io9~ 1\A este un punct fix, P un punct mobil pe= cercul (0). Sa
se arte'locul mijlocului M al segmentului A ]J.
@Triunghiul_ isoscel OA~ are virful 0 ~n cent~ul unui cere
dat, Iar baza A B Intersecteaza cercul in C ~~ D. Sa se arate ca
AC = BD.
ri1iJ Doua cercuri (01 ) ~i (02 ) se intersecteaza in A. Pe primul
ce~am punctul B, pe al .doilea punctul C, la~a ca unghiul
BAC sa fie drept. Sa se afle locul mijlocului ipotenuzei BC
(fi2;- In triunghiul ABC, A,., B', C' sint mijloacele (segmentelor
AtJ-;-Bir, CH cuprinse intre v-irfuri ~i Ol'tocentru, iar At, Bt, cl
punctele diametral opuse virfurilor in cPrcul circun1scris. Sa se
arate ca A 1A', B 1 B', CtC' se intilnesc in centrul de greutate·
113. Cercul insc-~_in triunghiul ABC a tinge laturile in A', B',
C', iar cercurile exinscrise relative la unghiurile A, B, C le a tinge

16
 -
in AI, Bl, cl; A2, B2, c2; Aa, Ba, Ca. Sa se arate ca B' Bl =
==C'C1 =BC; C'C2 ==A'A 2 ==CA; A'A 3 =B'B3 =AB.
114. Acelea~i date ca in problema precedenta. Sa se exprime
segmentele AC', BA ', CB' ~i A 1A ', B 2 B', C3 C' in functie de laturi.
115. Un romb are <}:A = 45°. Se masoara pe inal~imea din B
a rombului, fa~a de latura AB, un segment BE== AB. Sa se arate
ca: a) AE = BD; b) C, D, E sint coliniare; c) fie B' piciorul inal-
timii BE; cercul BCE trece prin centrul cercului inscris in triun-
ghiul ABB'.
116. Dintr-un punct 0, luat pe ipotenuza BC a unui triunghi
dreptunghic isoscel ABC, ca centru, se descrie un cere care inter-
secteaza laturile BA, CA prelungite, dincolo de A, in M ~i N, iar
dincolo de B ~i C in M' ~i N'. Sa se arate ca MB + NA =
= 1J1'B + N'A si MA + NC = M'A + N'C.
Cii1) Sa se d~monstreze ca in doua cercuri concentrice coardele
cer~ exterior, tangente cercului interior, sint egale.
{118.jntr-un cere se due doua diametre perpendiculare AB ~i CD.
0 ~ta variabila ce trece prin C intersecteaza diametrul AB
(sau prelungirea lui) in JJI ~i cercul in N. Sa se afle locul geome-
tric al intersec~iei paralelei la CD, dusa prin M, cu tangenta la
ce~" N. ,_
I . rin unul din punctele comune a doua cercuri se duce o
drea paralela cu linia centrelor. Sa se arate ca segmentul de
pe aceasta dreapta, marginit de cele doua cercuri, este de doua
ori mai mare decit distanta , centrelor.
rin punctele comune A ~i B a doua cercuri (0) ~i (0')
se ua drepte paralele CAC', DBD', C ~i D fiind pe cercul
(0), iar C' ~i D' pe cercul (0'). Sa se arate ca lungimile CAC'
~i DBD' sint egale.
121. Prin unul din punctele comune A a doua cercuri (0), (0'),
se due doua drepte egal inclinate (dar nu paralele intre ele) pe
00', care intersecteaza cercurile in B, B' ~i C, C'. Sa se arate ca
BB' == G""C'.
122. Se dau doua cercuri. Prin punctele lor de intersectie se
due doua secante paralele, care formeaza un paralelogram cu
virfurile pe cele doua cercuri. Se cere locul geometric al mijloa-
celor laturilor acestui paralelogram ~i al punctului de intersectie
a diagonalelor lui, cind secantele, raminind paralele, tree necon-
te~n·trin punctele de intersec~ie a cercurilor date .
• Se deseriu cercuri pe laturile unui patrulater ABCD, ca
diame re. Sa se demonstreze ca coarda comuna cercurilor descrise

2 - Probleme de geometrie - c. 538 17

 pe A B ~i BC este paralela cu coarda com una cercurilor descrise
- -
p e _,.f;D, ~ i JJ A .
@.:· Intr-un triunghi ABC luam pe latura BC, de la B spre C,
lungimea B.~.4 1 = BA ~i de laC spre B lungimea CA 2 = CA. Sa se
arate ca cercul circumscris triunghiului AA 1 A 2 este concentric celui
inscris triunghiului ABC. Cun1 trebuie luate lungimile BA 1 = BA,
CA 2 = CA, pentru ca cercul circumscris triunghiului AA 1 A 2 sa
fie~centric celui exinscris unghiului A ?
25 S1 se afle locul virfurilor unghiurilor drepte ale caror
lat · sint tangente la un cere.
@ft Sa se afle locul"vlrfurilor unghiurilor de marime constanta
ale~"'or laturi sint tangente la un cere.
· 127 Se considera punctele jlf a~ a ca tangenta M T dusa la un
cere IX 0 sa aiba o lungime data: Pdn M se duce o dreapta ill P
inclinata pe MT cu un unghi dat. Sa se arate ca M P ramine tan-
genta la un cere.
128. Se dau doua drepte paralele (D), (D') ~i un punct fix .~.4
pe (D). Prin A se duce o dreapta variabila care intersecteaza pe
(D') in A'. In acest punct se ridica perpendiculara pe AA ', care
intersecteaza pe (D) in B. Se une~te B cu simetrictil A 1 al lui A
fa~a de A'. Sa se gaseasca locul proiec~iei M a punctului .~.4 pe
B~\nd AA' se rote~te in jurul lui A. .
1 9 Un segment de lungime constanta se mi~ca rezemindu-~i
extremita~ile pe doua drepte perpendiculare Ox ~i Oy. Sa· se afle
locul mijlocului M al segmentului.
130. Pe o dreapta (D) se da un punct fix A ~i altul mobil M.
Fie Bun alt punct fix exterior lui (D). Se ia simetrica dreaptei' M B
fata de (D) ~i simetrica aceleia~i :drepte M B fata de AB. Se cere
lo~nctului P comun acestor doua simetrice.
1 1. Si se demonstraze ca daca bisectoarele interioare ale unui
pa~r te~ convex sint concurente, patrulaterul poate fi circum-
scris unu1 cere.
132. Printr-un punct sa se duca o secanta, care sa determine
intr-un cere dat o coarda de lungime data l. Discu~ie.
133. Prin vlrfurile B, C ale unui triunghi ABC se duce un cere,
cara intersecteaza laturile AB, AC in IJ ~i E, a~a ca cercul ADE
sa fie egal cu cercul BCDE. Presupunind ca B ~i C sint fixe,
iar A mobil pe cercul ABC care trece prin B ~i C, se cere: a) locul
punctelor D ~i E; b) locul centrului cercului ADE; c) sa se arate
ca DE ramine tangenti la un cere.
13t. Se dau doua cercuri (0) ~i (C), al doilea trecind prin 0;
M este un punct mobil pe (C') iar A, B punctele comune cercuri-

18
lor.
. Dreptele
- M A, - M B intersecteaza cercul (0) in A' ~i B~._,_.
Sa .se
arate ca AA' = BB' ~i sa se gaseasca locul punctului P qgmun
dreptelor A' B' ~i MO, cind M descrie cercul (C). . ·
135. In doua puncte A, A' diametral op use intr-un cere ({]) se
due tangentele At, A't'. Pe diametrul paralf'l la aceste tangente
se ia un purict B. Dreapta A B intersecteaz<-t cercul a douA"' o·ara
in C. Tangenta in C la cere intersecteaza pe A 't' in D. 'Sa se
ara te ca:
a) figura ABDO este un paralelogram;.
b) patrulaterul OBCD este inscriptibil.

Capitolul V

MASURA UNGHIURILOR

~~sa. se demonstreze ca proiectiile unui punct Jlf al unui

cer~ laturile unui dreptunghi inscris in acel cere, sint astfel
incit una din ele este ortocentrul triunghiului format de celelalte
trei.
~ Intr-un cere se due doua coarde perpendiculare AB ~i CD ..
Fi~ un punct al cercului, situat pe arcul BD sau AC. Sa se
arate ca unghiurile A MD ~i B MC sint complementare.
Care este legatura dintre acelea~i unghiuri, daca 1lf se afla pe
arcul_ AD sau BC?
138. Se da un cere (0) ~i o coarda AD. Sa se duca prin pun_c-
- -
tul D o coarda DC care sa intilneasca diametrul 0 A in B, iar
c~~in C, astfel ca triunghiul ABC sa fie isoscel (AB == AC).
~Se da un cere (0) ~i un triunghi inscris .ABC. Se duce
- -
diametrul OA ~i inaltimea AD ~i se proiecteaza punctele B ~i C
pe acest diametru, in E ~i F. Dreptele DE ~i DF prelungite intil-
nesc pe AC_~i AB respectiv in G ~i H. Sa se demonstreze ca punc-
tel~ D, G, H sint conciclice (se afla pe acela~i cere).
Ql!V Sa se afle locul virfului unghiului drept ale carui laturi
tr(J::V)n doua puncte date A §i B. •
141 Sa se afle locurile geometrice descr:ise de ortocentrul H
al tr1unghiului ABC ~i de punctul I de intilnire al bisectoarelor,
cind latura BC este fixa, iar A descrie un cere ce trece prin punc-
tel~~i C.
14 Sa se afle locurile descrise de punctele de intllnire ale
bise oarelor exterioare, luate doua cite doua, cind triunghiul ABC
variaza in conditiile problemei precedente.

19
 (iii) Sii se afle 1ocul mijlocului M al unei coarde variabile
intr-un cere (0) ~i care trece printr-un punct fix A.
ri4n Se da un cere (0), un punct fix A ~i un unghi constant
M .n-fnscris. Sa se afle locul geometric al intersec~iei dreptei AN
cu~endiculara ridicata in punctul M pe dreapta AM.
~ Sa se afle locul simetricului M al unui punct fix A, de pe
dat (0), fa~a de un punct mobil P al acestui cere.
Sa da un cere (0) ~i un diametru A B. Dintr-un punct JJtf
p ercul (0), ca centru, se descrie un alt cere tangent la AB
in punctul T. Sa se arate ca tangentele duse din A ~i B la cercul
( 1Jf) sint paralele.
~ Sl se demonstreze ca o secanta care trece prin punctul
de~act a doua cercuri tangente determina ,Pe cele doua cercuri
arc~use egale in grade.
~8 Prin punctul de contact a doua cercuri tangente (Oh ((}')
se doua secante care intersecteaza pe (0) in B, C ~i pe (0') in
B', C'. S3. se arate ca BC ~i B'C' sint paralele.
tmlDoua cercuri (0) ~i (0') fiind tangente interior in A ~i
(~')'m1id o dreapta oarecare in plan, care intersecteaza cele_ d_oua
care uri raspectiv in punctele B, C ~i D, E, dreptele AD t§i_ JE
' t l inclinate pe bisectoarea unghiului BAC.
a se demonstreze ca inaJ~imea AA' ~i dreapta AO, care
e, e rful A al triunghiului ABC cu centrul cercului circum-
scris, sint egal inclinate pe bisectearea unghiulu1 A (sint ceCJiene
iz~e).
-. ie ABC un triunghi oarecare ~i AE. AF doua drepte
izog a e. Se proiecteaza virful B al triunghiului pe una din izogo-
nale, de exemplu pe AE, in B 1 ; fie a poi D 1 proiecvia picioJt(Ilti~· F
al celeilalte izogonale pe AC, iar A 1 proiec~ia lui A pe Be.· Sa se
arate ca pun_ctele A 1 , B 1 , D 1 sint coliniare.
~Se da un patrulater inscriptibil ABCD §i se' noteaza cu E
p~G} comun laturilor AD ~i BC. Perpendicularele in C §i D
respactiv pe C B ~i DA se inter3ecteaza in /. S3. se arate ca dreapta
E~· te perpendiculara pe AB. _. _
. Fie ABCD uri patrulat~ inscriptibil, A', C' pro.iec~iile
~ · or A ~i C pe diagonala BD ; B', D' proiec~iile virfurilor
B ~i D pe diagonala AC. Sa se demonstreze ca patrulaterul
A~' are laturile sale paralele cu laturile lui A BCD.
~ Prin punctele A ~i B comune cercurilor (0) ~i (0') se due
secantele CAC', DBD', care intersecteaza cercul (0) in C, D, iar
cercul (0') in C', D'. Sa se arate ca CD ~i C' D' sint paralele.

20
 ~ \Fie A, B punctele comune a doua cercuri. Prin A, se
d~ecanta care intersecteaza cercurile in C, D. Sa se demon-
streze ca arcele AC §i AD, din cele doua Ct'rcuri, a§ezate de aceea§i
parte a secantei, au, in grade, suma constanta: Sa se deduca de
aici ca unghiul CBD este constant §i egal cu suplimentul'Unghiu-
lu~·at de tangentele duse in A la cele doua cercuri.
. Sa se demonstreze ca diametrele AOC si AO'D a doua
cer . (0), (0') care se intersecteaza in A ~i B' intilnesC' -aceste
ce~·i.p C ~i D, care sint coliniare cu B.
~ 157. Se considera trei puncte A, B, [' coliniare §i un alt punct
exte · r M. Sa se demonstreze ca punctul 1J1 apartine cercului
cara trece prin centrele cercurilor BMC, CMA, AMB.
/@:> Trei cercuri (01 ), (0 2 ), (03 ) se intersecteaza doua cite doua
in trei puncte A, B, C situate pe o dreapta. Fie CD coarda com una
cercur~lor (0 2 ) ~i (03 ). Prin D se due doua drepte; una trece prin
intersec~ia ~1 a cercurilor (0 1 ), (03 ) ~i intersecteaza cercul (01 ) in
A', iar cealalta trece prin punctul 1V comun cercurilor (01 ), {02 )
~i intersecteaza cercul (0 1 ) in B'. Sa se demonstreze ca coardele
---
A~B', CD sint paralele.
"' Se considera trapezul isoscel avind baza mica DC egala
cu aturile neparalele DA, CB. Fie E intersectia bazei mari AB
cu diametrul cercului circumscris, corespunzator virfului D. Sa se
arate ca:
a) triunghiul A DE este isoscel;
b) daca se ia pe baza mare ~·11' = AE, dreapta CF intei'EEC-
te~-- ercul circumscris in punctul diametral opus lui A.
6(. Se da un triunghi dreptunghic ABC ~i fie Bx ~i Cy pre-
lun e catetelor A B, AC. Fie D punctul de intersectie al tri-
sectoarelor unghiurilor xBC ~i . yC B care sint perpend-iculare 1>.
Tangenta jn D la cercul ABC intersecteaza dreptele Ax ~i Ay in E
~i F S!i se arate ca D este mijlocul segmentului ~'}'.
/.~ Se da un cere (I) tangent interior unui cere (0), in punc-
ttin.- Prin I se duce un diametru perpendicular pe diametrul
comun, care intersetteaza cercul (f) in B, C, iar cercul {0) in D, E
(C ~i E de aceea~i parte a lui OA ). Dreapta AE intersecteaza
cercul (I) in F, iar dreapta AC intersecteaza cercul (0) in P; F I
si
, PO se intilnesc
- in G. Sa se arate ca IG = OA si , ca GD este
pa a cu OA.
162. Sa se arate ca daca laturile AB §i AD ale unui paralelo-
gra 1nvariabil tree prin doua puncte fixe P, Q, atunci diagonala
A C trece §i ea printr-un punct fix.
1> Vezi problema 77.

21
~~ 1 Un cere (0) este tangent laturilor unghiului xAy. Se
duce o tangenta variabila BC a~a ca cercul (0) sa ramina exinscris
triunghiului ABC. Sa se arate ca perimetrul triunghiului ABC
este constant ~i ca ~ BOG == const.
0 In triunghiul ABC,~ A == 90°. Se iau pe BC ~i AB doua
puncte M, lV a~a ca ~ BAM== ~ BCN. Sa se arate ca triunghiul
B este dreptunghic.
Prin vlrful A al patratului A BCD se duce o dreapta
ra care intersecteaza laturile BC §i CD in E §i F~iar dia-
gonala BD in G. Sa se arate ca CG este tangenta in C cercului CEF.
, ~Tangenta in B Ia cercul (0) circumscris triunghiului ABC
i~teaza pe AC in D. Cercul (01 ) circum3cris lui BCD inter-
secteaza pe A B in E. Sa se ara te ca:
a) triunghiul BDE este isoscel; J
b) cercul circumscris lui ACE este tangent dreptei DE ;
dreapta AO este perpendieulara pe DE.
Fie A B ~i A C respectiv o coarda ~i un diametru al ace-
lui , ere (0), M un punct pe AB, D piciorul perpen<ijeularei
lasate din 1lf pe AC ~i E una din intersectiile dreptei MD cu
cercul (0). Sa se demonstreze ca cercurile DCE ~i BE M sint
ta~ente.
168 Daea BBI §i CCI sint doua inaltimi in triunghiul ABC,
iar punetullor comun, sa se arate ca AHA' es' a treia inaltime.
>

1
169. Fie A B C triunghiul format de picioarele inaltimilor
I
1

triunghiului ABC (triunghiul ortic) ~i H punctul lor comun. Sa se

arate ca H, A, B, C sint centrale cercului inscris ~i al cercurilor
1
exins,crise triunghiului A Bl C'.
«r~~Fie 0 centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Sa
se ~ca dreptele AO, BO, CO sint respectiv perpendieulare pe
laturile Bl C', Cl A', .A' Bl ale triunghiului ortic (teo rem a lui
Nagel).
171. Fie Pun punct arbitrar pe latura BC a triunghiului ABC,
b ~i c proiecpile lui pe AC ~i AB. Fie AA', BB', CC' cele trei'
in3Jtimi care se intilnesc in H. Din B' ~i C' se due perpendicu-
lare pe A P, care intersecteaza pe AA in ~ ~i y. Sa se demonstreze
I

ca dreapta b~ es te. perpendiculara pe A B, iar cy pe A C.

172. Pe ina.l~imaa AA' a unui triunghi oarecare ABC se ia un
punct M, care se proiecteaza pe laturile AC ~i· AB respectiv in
N si
, P.
a) Sa se arate ca ~ BMC == ~ PA'N +~A.

22
 b) Sa se determine pozitia punctului JJ! astf~l ca ~ P A N
1
==
==~A.
c) Daca E §i F sint mijloacele segmentf lor MB ~i MC, sa se
afle ·locul geometric al punctului K de inter~ectie al perpendicu-
larelor duse din E §i F respectiv pe A B §i A F, cind M se mi§Ca
1
pe inaltimea AA •
d) Sa se arate ca distanta de la punctul K la latura BC este
jumatatea segmentului MH (H fiind ortocentrul).
173. Se da un cere fix (0) §i un cere variabil (0 1 ) care inter-
secteaza cercul (0) in doua puncte C §i D, fixe sau mobile. In
cercul (0') se ia o coarda A B paralela cu o directie data. Se due
coardele ACE, ADF, BCE ', BDF', puncte le E, ,F, E 1 , F 1 fiind
1
pe (0). Sa se gaseasca locul punctului comun drEptElor EF, E'F
~i al punctului comun dreptelor EE', FF •
1

~ Se dau doua drepte Ax, Ay ~i un punct 0. Un cere tre-

cind prin A ~i 0 intersecteaza laturile Ax, Ay in C §i D. Prin
0 se due doua cercuri, unul tangent in C la Ax, altul tangent
in D la Ay. Aceste cercuri se mai intersecteaza in E. Sa se arate
ca punctele C, D, E sint coliniare.
-+ 175. Intr-un triunghi ABC (AB < AC) se descrie din A ca
centru, cu AB ca raza, un cere care intersecteaza pe BC in ·D §i
pe AC in E. Cercul ADE intersecteaza din non pe BC in F. Sa
se arate ca AF este bisectoarea unghiului A.
176. Intr-un cere (0) avem un diametru fix A B ~i un punct P
mobil pe cere. Coarda PQ fiind dusa perpendicular pe A B, sa se
arate ca bisectoarele unghiului OPQ tree prin doua puncte fixe.
~In triunghiul ABC latura BC este fixa, iar A este mobil
pe~ul (0), ce trece prin B ~i C. Bisectoarele unghiului A
intersecteaza cercul in D· §i E, iar latura BC respectiv in G §i F.
Se cere locul intersec~iei dreptelor DF §i EG.
178. Fie A BCD un patrulater oarecare. N otan1 cu Af §i N
picioarele perpendicularelor coborite din D §i C pe dreptele para-
lele (~ 1 ) §i (~ 2 ) ce tree respectiv prin punotele A §i B. Sa se ga-
seasca locul geometric al mijlocului P al segmentului M N, _cind
dreptele (~ 1 ) §i (~ 2 ) se rotesc i.fl jurul punctelor A §i B.
179. Un triunghi AJ3C are punctele fixe B 1 §i C1 , picioarele
inaltimilor care pleaca din B ~i C, iar segmentul BC este de lun-
gime constanta. Sa se afle locul geometric al virfurilor A, B
§i c.

23
 180. Fie ABC un triunghi oarecare, 0 centrul cercului sau
circumscris, P un punct oarecare din plan ~i M mijlocul lui OP.
Transversalele unghiulare AP, BP, CP intersecteaza a doua oa~a
cercul (0) respectiv in punctele A 1 , B 1 , C1 , iar paralela dusa pr1n
0 la A P intersecteaza cercul AO P in A 2 • Analog gasim punctele
B 2 ~i C2 • Sa se arate ca:
a) triunghiurile A1 B 1 C1 ~i A 2 B 2C2 sint simetrice fata de punc-
tul M;
b) perechile de cercuri (BPC, B 20C2 ); (CPA, C20A 2 ); (APB,
A 20B2 ) sint concentrice.
181. Se da coarda AB in. cercul (0); fie M un punct oarecare
pe cere ~i C extremitatea dia:metrului perpendicular pe AB,
situata de aceea~i parte cu M. Pe AM luam AM' = BM. Sa se
arate ca triunghiul C M M' este isoscel. In ce caz este echilateral?
182. Pe coarda AB a unui cere se proiecteaza in Nun punct ~
al cercului, iar pe tangenta in M la cere se proiecteaza in a, b,
punctele A, B. Sa se arate ca cercul Nab este tangent la coarda
AB.
183. Fie A ~i B punctele de intersec~ie a doua cercuri. Prin
punctul A se duce o secanta variabila care intersecteaza cercurile
in C ~i D. Sa se arate ca dreapta PQ, care une~te proiec~iile punc-
tului B pe tangentele in C ~i D la cercurile date, ramine tan-
genta Ia cercul descris pe A B ca diametru.
184. Sa se demonstreze ca daca trei cercuri tree fiecare prin
cite un virf al triunghiului ABC ~i se intersecteaza doua cite doua
pe laturile acestui triunghi, ele tree toate trei prin acela~i punct.
185. Dintr-un punct fix P se due tangentele PM, P N la un
cere variabil care trece prin doua puncte date A ~i B. Sa se arate
ca cercul PMN, M ~i N fiind punctele de contact ale tangente·
lor, trece printr-un punct fix, diferit de P.
186. Pe cercul (0) se ia un punct A. 0 dreapta fixa ce trece
prin A inter3ecteaza din nou cercul in S. P fiind un punct fix ir
plan, se cere locul punctului M de intilnire a dreptei PS ct
cercul (0), cind centrul acestuia descrie o dreapta trecind prin A
187. Se da un cere (0), pe el un punct fix A si un alt puncj
fix P in planul cercului. Fie (~) o dreapta variahiia ce trece prir
P. Perpendiculara dusa din A pe (~) intersecteaza cercul (0) l
doua oara in M. Se cere locul simetricului punctului M fata d4
dreapta (~).
41'88. Din virful D al pat.ratului ABCD, cu DA ca raz·a, s
descrie in interiorul patratului arcul AC. Tot in interior se de
scrie, pe AD ca diametru, un semicerc. Se ia pe arcul AC UJ

24
punct arbitrar P care se proiecteaza in Q pe AB,_ iar PD intersec-
teaza semicercul in R. Sa se a rate ca PQ = P R.
189. Pe laturile unui triunghi ABC se construiesc, in afar a,
triunghiuri echilaterale. Sa se demonstreze cc\ centrele acestor tri-
unghiuri formeaza un triunghi echilateral.
190. Daca triunghiurile echilaterale din problema precedenta
sint A'BC, B'CA, C'AB, sa se arate ca AA', BB', ~CC' sint con-
curente.
191. Fie A un punct fix luat pe latura Ox a unghiului xOy.
Se duce un cere oareeare (C) tangent la Ox ~i Oy; fie D punctul
de contact cu Oy. Din A se duce la acest cere a doua tangenta
care il atinge in E. Sa se arate ca oricare ar fi cercul (C) dreapta
DE trece printr-un punet fix.
192. -Pe cereul (0) avem un punct fix A §i un punet mobil P.
~e cere locul punetului l~f unde bisectoarea unghiului POA inter-
secteaza cercul PO A.
193. Acela~i enun~ ca in problema precedenta, dar A nu este
pe cereul (0).
194. Unui cere (0) i se duce o tangenta A B marginita de alte
doua tangente paralele. Sa se arate ca u~ghiul AOB este drept.
195. Prin virfurile B, C ale ..triunghiului ABC se due doua
drepte paralele care intersecteaza cercul _4BC in D ~i E. Sa se
gaseasca locul punctului M de intilnire a dreptelor BD §i AE.
196. Sa se gaseasca loeul geometric al punctelor de intilnire
ale laturilor neparalele ale trapezelor isoscele inserise intr-un cere
dat care au ca diagonala o coarda dctta a cereului.
197. Trei cercuri egale, care au un punct comun H, se mai
'intersecteaza doua cite doua in punctele A, B, C. Sa se demon-
streze ca ~i cercul eireumscris triunghiului ABC este egal cu
~ercurile date 1).
198. Se da un cere (0), doua coarde concurente BC ~i B'C'
~i P intersee~ia lor, Q al doilea punct de intirsec~ie al cereurilor
PCC' ~i P B B', (0 1 ) ~i (02 ) eentrele lor. Sa se demonstreze ca
unghiul OQP este drept ~i ca.· 00 1 = 0 2 B.
199. Se da o dreapta OD pe care avem un punet fix 0 §i un
punct A in plan. Se duce prin A o secanta variabila care intil-

1) ,Problema piesei de 5 lei" gasita de G. Titeica intii experimental, la

un concurs al Gazetei Matematice pe cind desena cercuri pe o fcaie de hirtie
;eu o pie sa de 5 lei.

~~~. 25
ne~te pe OD in B. Cercul tangent in B dreptei OD ~i avind cen-
trul 0' pe OA intersecteaza secanta in alt punct C. Sa se demon-
streze ca tangenta in C dusa la cercul precedent trece printr-un
punct fix.
200. Se considera un punct M mobil pe latura Ox a unghiului
fix xOy ~i un alt punct fix N in acela~i plan. Fie P proiectia
punctului JJf pe Oy ~i Q proiectia punctului 0 pe dreapta JJf N.
Sa se arate ca dreapta PQ trece printr-un punct fix.
201. Fie A'-, B', C' simetricele virfurilor A, B, C ale unui tri-
unghi ABC in raport cu mijloacele laturilor BC, CA, AB. Sa se
arate ca cercurile A'BC, B'CA, C'AB tree prin acela~i punct ~i
sa se demonstreze apoi ca acest punct este ortocentrul triunghiu-
lui ABC.
202. Sa se afle locul proiectiei punctului de intilnire al inalti-
Inilor unui triunghi ABC, in care latura BC este fixa ~i A con-
stant, pe mediana ce pleaca din A.
203. Intr-un triunghi ABC se duce bisectoarea AA '. Cercurile
c~rcumscrise triunghiurilor ABA', ACA' intersecteaza laturile AC,
AB in M si , N. Sa se demonstreze ca B1V == CM.
204. Se dau patru puncte A, B, C, D nesituate pe un cere, din
care trei nu sint in linie dreapta. Un cere care trece prin trei din
aceste puncte contine in interior pe al patr11lea, sau il lasa in
afara. Din cele patru cercuri care se pot duce prin cite trei din
punctele A, B, C, D, cite lasa pe al patrulea in afara §i cite
ina~ntu? ·
'20 . Intr-un patrulater convex circumscris unui cere dat, cele
dou1l---t arde de contact ale laturilor opuse sint perpendiculare.
Sa se arate ca acest patrulater este inscriptibil.
-=-- 2@. lntr-un cere (0) se due doua diametre AB ~i CD. Se iau de
la A spre D ~i de la C spre B, respectiv arcele egale AM ~i C N.
Sa se a rate ca tangentele in punctele A, D, M, N se intersec-
teaz~ in patru puncte situate pe ac~ht~i cere.
\207\ Se considerii. patrulaterul inscriptibil ABCD. Fie A 1 , D 1
proi~le virfurilor A, D pe dreapta BC §i B 1 , C1 proiectiile vir-
-.urilor B, C pe dreapta AD. Sa se a rate ca:
a) patrulaterul A 1 B 1C1D 1 este inscriptibil;
b) centrele cercurilor ABC, BB 1 A 1 , CC1D 1 ~i A 1 B 1C1 formeaza
un paralelogram.
Fie, acum, A 1 , C1 proiec~iile virfurilor A, C pe diagonala
BD ~i B 1 , D 1 proiectiile virfurilor B, D pe diagonala AC. Sa
se arate ca cele doua proprieta~i se pastreaza cu aceea~i enun~are .
•
26
 208. Fie un patrulater inscriptibil, E intersectia perpendicu-
larei in A pe AD cu BC §i F intersec~ia pe~pendicularei in A pe
AB cu CD. Sa se arate ca EF trece prin centrul cercului c!rcum-
scris patrulaterului.
209. 1n patrulaterul inscriptibil ABCD, vlrful A este fix, vir-
furile B §i C descriu respectiv doua drepte tr'ecind prin A, iar
diagonala BD trece printr-un punct fix E. Sa se demonstreze ca
daca unghiul ABC este constant, dreapta ClJ trece printr-un
pu~clix.
21 A BCb fiind un patrulater inscriptibil, se duce un cere
care rece prin A §i B, un al do ilea prin B §i C, un al treilea prin
C §i D §i un al patrulea prin D §i A. Aceste patru cercuri se
intersecteaza succesiv in patru puncte L, M, N, P, afara de
A, B, C, D. Sa se demonstreze ca patrulaterul LMNP este in-
scriptibil.
211. Cercurile (BC) ~i (CB) care tree prin virfurile B ~i C ale
triunghiului ABC sint tangente respectiv la laturile A C ~i A B
(ccrcuri adjuncte). Ele intilnesc din nou laturile AB, AC in 1Jf1
~i J/ 2 • Sa se arate ca:
a) tangentele in M 1 ~i M 2 la cercu rile ( BC) ~i (CB) se inter-
secteaza intr-un punct M ai cercului A M 1 1iJ!l2 ;
b) tangentele in B §i C I a cercurile (BC) ~i (C B) se intersec-
teaza in Q pe cercul circumscris lui ABC.
212. Se da un triunghi echilateral ABC. Sa se gaseasca locul
punctelor M pentru care MA == 1J1B + .J;fC.
213. Se da patrulaterul ABCD §i prin D se duce o transversala
ce intersecteaza pe A B in P §i pe BC in Q. Se cere locul geome-
tric al lui M, al do ilea punct de intersec~ie al cercurilor A PD
§i DCQ.
214. Se da un cere (0) §i o dreapta (D) §i se considera toate
cercurile tangente la cercul (0) §i la dreapta (D). Sa se arate ca
dreapta care une§te punctele de contact cu (0) §i cu (D) trece prin-
tr-un punct fix.
215. Sa se duca un cere egal departat 1> de trei puncte date.
216. Sa se duca un cere egal departat de patru puncte date.
217. Se dau doua puncte fixe A ~i B §i pe dreapta A B un punct
variabil C. Un cere de centru 0 trece prin A ~i C, iar altul cu
centrul 0 1 trece prin B §i C. Cercurile (0) §i (0 1 ) se intersecteazii
a doua oara in punctul M. ~tiind ca centrele 0 §i 0 1 descriu res-
pectiv doua drepte fixe (d). §i (d 1 ), se cere:
a) locul punctului M;
1
) Daca A este un punct, (0) un cere ~i AO intersecteaza cercul in B, AB
este distanta de Ia A la cere.

27
 b) sa se arate ca secanta com una cercurilor (0) ~i (0 1 ) trece
printr-un punct fix.
218. Se da un unghi xAy ~i dintr-un punct 0 luat pe Ax, cu
O.A ca raza, se descrie un cere care intersectea~a pe Ay in H, iar
tangenta in B la acest cere intersecteaza pe Ax in C. Se cere locul
centrului cercului circumscris triunghiului ABC, cind 0 Yariaza
pe Ax.
219. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater complet ABCDEF,
cercurile circumscrise celor patru triunghiuri formate de laturile
patrulaterului (cercurile lui JJ1 iquel) se intilnesc intr-un pun.ct
(punctul lui Miquel).
220. Sa se demonstreze ca punctullui Miquel ~i centrele cercu-
rilor lui 1\1iquel sint cinci puncte conciclice.
221. Sa se demonstreze ca punctul lui Miquel Jlf, din proble-
mele precedente, se gase§te pe diagonala EF, c;laca patrulaterul
A BCD este inscriptibil.
222. Se da o dreapta (D) §i un punct A nesituat pe dreapta.
Prin .A ~i printr-un punct Af al dreptei (D) se duce un cere tan-
gent in M la (D). Se mai duce un alt cere tangent in A la A JJ1
~i avind centrul sau C pe (D). Se cere Iocul punctului al doilea
de intersectie al celor doua cercuri, cind Af descrie dreapta (D).
223. Prin virfurile .A ~i C ale unui triunghi ABC se due tan-
gentele AS ~i CS la cercul circumscris. Din S, intersectia aces___..__
tor
tangente, se due doua secante paralele respectiv cu laturile A B
~i BC, care intersecteaza cercul ~i laturile Bl/ §i A B respectiv
in M, N, P §i M', N', P'. Sa se demonstreze ca P §i P' sint
mijloacele coardelor JJ!JV ~i JJ1' N' §i sa se gaseasca locul punctelor
P §i P_' cind virfurile A §i C sint fixe, iar /-3 descrie cercul cir-
cu~s.
, 224. ie ABC un triunghi inscris in cercul (0) si A 1 , A 11 punc-
tele· e bisectoarele unghiului A intilnesc cercul '(0). Se noteaza
1 1
cu P §i Q proiectiile lui A pe A B §i A C §i cu P" §i Q pro-
1
II

iectiile lui A " pe A B ~i A c. Prin P 1 §i Q' se due paralele la· AA ,.,

care intilnesc pe BC in Bl ~i cl, iar prin p §i Q" se due para-
II

--intilnesc pe BC in B 2 si, C2 • Sa se arate ca

lele la -AA ", care
-
BC == BtCt == B2C2.
225. Se considera cele patru triunghiuri formate de patru drepte
dintr-un plan. Sa se arate ca fieca~e triunghi are unghiurile
egale cu unghiurile triunghiului format de centrele cercurilor
circumscrise celorlalte trei.
226. Se considera un patrulater complet ABCDEF. Fie K, L,
M, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA §i aie diagona-

28
lelor AC, BD al caror punct de intilnire este G. Sa se demonstreze
ca cercurile circumscrise triunghiurilor, £/( Jf, FLN §i GPQ au
--
un punct comun (E este punctul comun laturilor AB, CD iar F
al laturilor AD, BC).
227. Se considera patru drepte ~i cele palru cercuri circum-
scrise triunghiurilor formate de aceste pa tru dre pte. Prin fie care
punct de intilnire al acestor drepte se due diametrelP cercurilor care
tree prin acel punct. Sa se arate ca cele doisprezece diametre astfel
ob~inute se intilnesc trei cite trei in opt puncte situate pe un cere
care trece ~i prin punctul comun celor patru cercuri considerate.
228. Se considera patrulaterul A BCD ortodiagonal ( avind dia-
gonalele perpendiculare) ~i inscriptibil. Fie K, L, M, N proiec-
\iile punctului P in care se intilnesc diagonalele, pe laturile AB,
BC, CD ~i DA; K', L', M', N' mijloacele acestor laturi, iar 0
centrul cercului A BCD.
Sa se demonstreze ca:
a) dreptele PK, PL, PM, PN sint bisectoarele unghiurilor
patrulaterului J([;]~fN;
b) patrulaterul KLM Neste inscriptibil ~i circumscris unui cere
cu centrul P;
c) dreptele K M', M /(', LN', N L' tree prin punctul P ;
d) cercul KLMN trece ~i prin' punctele K', L', JU', N' (cercul
celor opt puncte ale patrulaterului ortodiagonal inscriptibil);
e) centrul w al cercului celor opt puncte se aflii la mijlocul
segn1entului OP.
229. Sa se demonstreze ca trei antiparalele cu laturile unui
triunghi, egale, inscrise in unghiurile acestui triunghi, determina
pe laturi ~ase puncte conciclice ( cercul lui Tucker).
230. Sa se demonstreze ca daca se circumscriu cercuri triun-
ghiurilor formate de fiecare latura a unui pentagon §i prelungirile
laturilor adiacente, cele cinci puncte de intilnire ale cercurilor
alaturate sint conciclice (pentagrama lui J.~fiquel).

Capitolul VI

PROPRIETATI ALE
:1
TRIUNGHIULUI iN LEGATURA
CU CERCUL CIRCUMSCRIS

-l- 231. Fie A 1 , B 1 , C1 intersectiile inal~imilor AA', BB', CC'

ale triunghiului ABC cu cercul circumscris (0). Sa se arate ca A 1 ,
B 1 , C1 sint simetricele ortocentrului H in raport cu laturile BC,

29
 CA, AB. Sa se de<;}uca a poi ca dreptele OA, OB, OC sint perpen-
di~Jda~ pe laturile B C
1 1
C' A', A B' ale triunghiului ortic.
, I

( ~?;'Sa se demonstreze ca intr-un triunghi Af!C, punctul H

de intilnire al inaltimilor, mijlocul M al laturii BC ~i punctul A 2
diametral opus lui A, in cercul circumscris, sint coliniare.
1 ~ 233. 0 fiind centrul cercului circumscris triunghiului ABC §i
pastrtnd acelea~i notatii ca in problema preceden~a, sa se arate
ca distanta OM este jumatatea distantei AH.
·r 234. Cu ajutorul proprietatii precedente sa se arate ca media-
nele unui triunghi sint concurente (dreapta OH se nume~te dreapta
lui Euler).
(235:'· Fie ABC un triunghi, A Bl, C picioarele inaltimilor,
I,
1

ca~/intilnesc in H; A", B", C" mijloacele laturilor; AI, Bl, cl

mijloacele segmentelor AH, BH, CH. Sa se demonstreze ca cele
noua puncte precedente sint conciclice ( cercul lui Euler sau cercul
cel~uii puncte). ·
., ( 236. ·:sa se demonstreze ca cercullui Euler al triunghiului ABC
tre'Ce-prin simetricele centrului cercului circumscris (0), fata de
laturile triunghiului A IBIG', format de mijloacele laturilor lui
.ABC (triunghi median sau complementar ).
237. Fie A 1 punctul unde simedianB: AK a unui triunghi oare-
care ABC intilne§te cercul circumscris triun_ghiului ~i A 2 , A 3
picioarele .bisectoarelor interioara ~i exterioara ale unghiului A.
Sa se demonstreze ca dreptele A 1A 2 ~i A 1A3 sir' dreptunghiulare.
( Simediana este simetrica n1edianei fat a de bisectoare, adica izo-
gonala medianei). ,
238. Fie B' ~i C' mijloacele laturilor A C ~i AB ale unui tri-
unghi ABC. Prin aceste puncte se due doua drepte B' P, C'Q para-
lele intre ele. Fie M punctul de intersectie a cercului ce trece
prin A §i B', tangent la B' P, cu cercul care trece prin A ~i C 1
,

tangent la C'Q. Sa se arate ca punctul M se gase~te pe cercul

A' B' C', A' fiind mij locul lui BC.
239. Sa se demonstreze reciproca teoremei precedente, adica:
111 fiind un punct al cercului A' Bl C tangentele in B' §i C' la
1
,

cercurile AMBl ~i A MC' sint paralele.

240. Inaltimea AA' a triunghiului ABC intilne~te din nou
cercul ciTcumscris in D. Sa se arate ca daca 0 este centrul cercului
circumscris triunghiului, simetricele dreptelor OB, OC, OD res-
pectiv in raport cu AB, AC, BC sint trci drepte paralele.
241. Fie ~ mijlocul segmentului ce une9Le virful A al triunghiu-
lui ABC cu ortocentrul sau; A', B', C' mijloacele laturilor triun-
ghiului. Fie de asemene~ D ~i E centrele cercurilor A~B~ §i A~C'.

30
Sa se arate ca DEC' B' este paralelogran1 ~~ ca B'D este paralel
cu (XA' ~i egal cu jumatatea lui.
242. Fie A', B', C' mij loacele Ia turilor triunghiului ABC. Se
proiecteaza virfurile B, C in B 1 , C1 pe o dreapta (D) care trece
prin A. Sa se demonstreze ca locul punctului de intilnire al drep-
telo.r B 1C' ~i C1 B', cind dreapta (D) se rote~\e in jurul lui A, este
cercul celor noua puncte al lui ABC.
§ Sii se demons~eze cii H fiind ortocen trul triunghiului
ABC, cercul BHC intilne~te pe AB in punctul M simetric cu .t1
fata de inaltimea v1rfului C.
t2'4i:"fie 'H ortocentrul triunghiului ABC, iarOa, Ob, Oc cen-
tr~r:curilor lui Carnot BHC, CHA, AHB. Sa se ar~te ca trivn-
ghiurile ABC, OaObOc sint egale, au acela~i cere al celor noua
puncte -~i aceea~i dreapta a lui Euler.
l245j Sa se demonstreze ca cercul circumscris triunghiului anti-
co¥mentar (triunghi format ducind prin fiecare virf al triun-
ghiului o paralela la latura opusa) al triunghiului ABC este tan-
gent la cercurile BHC, CH A, AH B din problema precedenta.
i 2-l6:~ Fie I centrul cercului inscris in triunghiul ABC ~i
A;Bie; triunghiul sau complementar. Sa se demonstreze ca cen-
trele cercurilor lui Euler ale triunghiurilor BIG, Cl A, AIB sint
situate pe bisectoarele triunghiului complementar A 1 B 1C1•
24 7. Fie A' B', C' punctele in care inaltimile triunghiului ~4 BC
intilnesc a doua oara cercul circumscris, At, BI, cl punctele dia-
metral opuse punctelor A', B', C', iar A 2 , B 2 , C2 respectiv inter-
sectiile perechilor de drepte (BB 1 , CC 1 ), (CC 1 , AA 1 ), (AA 1 , BB1 ).
Sa 'se arate ca 0 este centrul cercului lui Euler al triunghiului
A 2 B~~
l 248 ..: Fie A' mijlocul distantei AH dintre virful A al triunghiu-
lu~C ~i punctul H de intilnire al inaltimilor, A" mijlocul
lui BC si , 0 centrul cercului circumscris. Sa se demonstreze ca
A' A " trece prin mijlocul segmentului"" HO, adica este un diametru
al cercului celor noua puncte. _
ABC, <}:A = goo AC > AB. Un cere de
249. In triunghiul - .
centru A ~i de raza AC intersecteaza pe BC in C'. Sa se arate ca
in triunghiul ABC' centrul cercului celor noua puncte se
afla pe BC'.
250. In virfurile B, C ale unui triunghi dat ABC se ridica per-
pendiculare pe BC, care intersecteaza cercul circumscris in D
§i E. Fie P uil punct mobil pe cercul ABC, H ~i H' ortocentrele

31
triunghiurilor ABC ~i PDE. Se cere locul mijlocului segmentu-
lui HH'.
251. Sa se demonstreze ca simetricele inal~imilor unui triunghi
.·1BC, in raport cu trei drepte trecind prin virfurile respective ~i
avind aceea~i directie, se intilnesc intr-un punct al cercului cir-
cumscris triunghiului .4 BC.
252. Sa se demonstreze reciproca teoremei precedente, adica:
D fiind un punct al cercului circumscris triunghiului ABC ~i A',
B', C' picioarele · inaltimilor, sa se ara te ca bisectoarele unghiu-
rilor DAA ', DBB' ~i DCC' sint paralele.
253. Fie ABC un triunghi inscris intr-un cere (0), A' B' C' triun-
ghiul format ducind prin A, B, C ta~gente Ia cercul (0). Prin B'
~i C' se due paralele Ia BC; prima intersecteaza pe AB in y, a
doua pe AC in ~· Sa se arate ca punctele ~ ~i y se gasesc pe dia-
metrul cercului (0), perpendicular pe BC.
254. Fie (BC), (C B) cercurile ce tree prin virfurile B ~i C ale
triunghiuiui ABC ~i sint tangente respectiv la laturile AC, AB,
iar (CA), (AC) ~i (.,4B), (BA) cercurile analoge (cercurile ad-
juncte). Sa se arate ca cercurile (AB), (BC), (CA) tree prin acela~i
punct Q ( primul punct sau punctul retrograd al lui Brocard), iar
cercurile (BA), (CB), (AC) au de asemenea un punct comun 0'
( al do ilea punct sau punctul direct al lui Brocard ).
255. Sa se demonstreze ca cercurile adjuncte (BA), (CA) ~i
cercul BOC au un punct comun, 0 fiind cen1 . II cercului ciroum-
scris lui ABC.
256. 0 dreapta intersecteaza laturile unui triunghi ABC in
punctele A', B', C'. Paralelele duse din virfu rile triunghiltlui Ia
secanta intilnesc cercul circumscris in A", B ", C Sa se demon-
11
•

streze c.a dreptele A' A B' B C'C se intilnesc intr-un punct ill
11
, II, II

al cercului circumscris.
257. Dintr-un punct jlf al cercului circumscris unui triunghi
ABC se coboara perpendicularele MD, ME, MF pe BC, CA, A1J.
Sa se arate ca punctele D, E, F sint coliniare ( dreapta lui Si1nson
a punctului M in raport cu triunghiul ABC).
258. Fie M un punct pe cercul circumscris triunghiului A BL"'.
Sa se demonstreze ca proiectiile D, .£', F ale punctului A1, facute
in acela~i sens ~i sub acela§i unghi cp, pc laturile triunhghiului ABC,
se gasesc pe o dreapta. ( Dreapta lui Sinzson generalizatil, de unghi Cf>,
a punctului A1 in raport cu ABC). ~
259. Perpendiculara coho rita din A1, situ at pe cercul circun1-
scris triunghiului ABC, pe latura BC, intilne~te din nou crrcul

32
in M'. Sa sa detnonstreze c.l draa pta lui Simson DEF a punctului M
in raport cu ABC este paraleHi cu AM'.
260. 1ntr-un cere (0) se dau doua Qoarde AB ~i CD. Se proiec-
teaza un punct JJ1 al cercului pe dreptelP AB, AD, CB, CD
reRpectiv in punctele A', B', C', D'. Sa se demonstreze ca drep-
tele A'B' ~i C'D' se intilnesc pe clreapta BJJ, iar .A'C' ~i B'D'
pe dreapta AC.
261. Prin virfurile triunghiului ABC se due trei drepte para-
lele AA ', BB', CC'. Sa se demonstreze ca simetricele aces tor
drepte, respectiv fa~a de bisectoarele unghiurilor A, B. C ( iwgo-
nalele celor trei ceCJiene paralcle) se intilnesc intr-un punct al
cercului circumscris lui ABC ( izogonalul punctului de la infinit
al directiei cevienelor paralele ).
262. Sa se demonstreze reciproca precedentei, adica sa se
arate ca M fiind un punct al cercului circumscris triunghiului
.ABC, izogonalele cevienelor .r1ll1, B ll1, C M sint trei drepte
paralele.
263. Dreapta lui Simson DEF a unuj punct _JJ,f in raport cu
triunghiul ABC trece prin mijlocul lvr al segmentului ce une~te
pe M cu ortocentrul H al triunghiului. Sa se demonstreze ca
laturile ~i inaltimile corespunzatoare detern1ina pe aceasta dreaptii
trei segmente cu mijlocul in N.
264. Sa se arate ca daca proiec~iile D, E, F ale unui punct M
pc laturile BC, CA, AB ale unui triunghi ABC sint coliniare~
atunci ll1 se afla pe cercul circumscris triunghiului.
265. Sa se demonstreze ca dreptele lui Simson in raport ~u
triunghiul ABC, a doua puncte M ~i N, fac intre ele un unghi
egal cu acela a carui masura pe cercul circumscris lui ABC este
jumatatea arcului MN.
26G. Dreptele lui Simson ale extremitaplor unui diametru al
cercului circumscris triunghiulu"i ABC se intilnesc intr-un punct
al carcului lui Euler. Sa se demonstreze ca dreapta lui Simson
a acestui punct in raport cu triunghiul median A' B'C' allui J!BC
este paraL~l1 cu diametrul considerat.
237. SJ consid.er.l doua triunghiuri inscrise in acela~i cere (0)
~i un punct P mobil pe cercul (0). Sa se demonstreze ca dreptele
lui SimsQn ale punctului P in raport cu cele doua triunghiuri fac
intre ele un unghi constant.
268. P3 un cere (0) se iau patru puncte A, B, C, llf. Sa se
- - -
demonstraz3 ca cercurile descrise pe coardele A JJtl, Bill, ['~ A1 ca
cliametre se intHnesc doua cite doua in trei puncte coliniare (teo-
reJna lui s~dmon).

j - Prob!cn:c de gcomctrie - c. 538 33

 269. Pe coardele MA, M B, MC· ale cercului (0) se descriu seg-
mente de cere capabile de acela§i unghi cp. Cele §ase cercuri astfel
formate se intilnesc doua cite doua 'in §ase puncte care se gasesc
trei cite trei pe doua drepte.
270. Fie 0 centrul cercului Qircumscris triunghiului ABC §i
H ortocentrul lui, MN o coarda a cercului circumscris, perpendi-
culara pe BC in D; M', N' mijloacele lui H A1 §i H N; M 1 ~i N 1
intersectiile
, lui DM' si
'
DN' cu AC. Se cere sa se arate ca M M 1 §i
N N 1 sint paralele.
271. Trei drepte paralele cu o directie data §i trecind prin vir-
furile A, B, C ale triunghiului ABC intersecteaza cercul circum-
~scris in A', B', C'. Sa se arate ca perpendicularele duse din A',
B' §i C' pe BC, CA §i AB sint concurente §i ca proiectiile A 1 , B 1 ,
C1 ale punctelor A', B', C' pe acelea§i Ia turi sin t coliniare.
272. Trei drepte paralele, duse prin virfurile unui tr:unghi ABC,
intilnesc cercul circumscris in A II, B II, C ". Sa se demonst_reze ca
dreptele ce unesc un punct M al cercului circumscris cu punctele
A", B", C" intilnesc laturile BC, CA, AB in punctele A', B', C',
care se gasesc pe o dreapta paralela cu directia paralelelor duse
(teorema lui Aubert).
273. Sa se gaseasca dreptele lui Simson in raport cu triunghiuf
ABC ale urmatoarelor puncte:
a) virfurile triunghiului;
b) punctele diametral opuse virfurilor;
c) punctele de intersectie ale inaltimilor cu cercu1 circumscris;
d) picioarele bisectoarelor interioare pe cercul ABC;
e) picioarele bisectoarelor exterioare pe cercul ABC.
274. Se considera un triunghi ABC inscris intr-un cere de
centru 0. Fie M un punct pe cercul (0) ~i DEF dreapta lui Simson
a punctului M in raport cu ABC. Sa se arate ca unghiurile de
baza ale triunghiurilor isoscele OA M, OBM, OC M sint egale cu
unghiurile pe care dreapta DEF le face cu laturile triunghiului
ABC.
275. S.l se demonstreze ca dreapta lui Simson xy a unui
punct M de pe cercul circumscris triunghiului in raport cu un
triunghi este dreapta lui Simson a punctului M in raport cu o
infinitate de triunghiuri
- inscrise in acelaRi , cere.
276. S3. se gaseasc1 pe cercul circumscris unui triunghi ABC
un punct I a§a ca dreapta lui Simson a lui. 1 in raport cu triun-
ghiul ABC sa aiba o direct-ie data (D).
277. Pe cercul (0) circumscris triunghiului ABC, se iau doua
puncte B', C' ~i ·se cauta punctul A' a carui dreapta Simson in

34
raport cu ABC este perpendiculara pe h'C'. Sa se arate ca tri-
unghiurile ABC ~i A' BIC' (numite triunghiuri S) se bucura de
urmatoarele proprietati:
a) a vern, in rna rime ~i semn, rela~ia
arc AA'+ar~ BB'+arcCC'==O;
b) dreapta lui Simson a fiecarui virf al triunghiului A'E'C' in
raport cu ABC, este perpendiculara pe latura cpusa;
1 1
c) dreptele lui Simson ale virfurilor lui A B C in rarort cu
I

ABC' ~i ale virfurilor lui ABC in raport cu A' BIC' tr£c prin ace-
la~i punct care se aflii ]a mijlocul distantei N N' dintre ortocentrele
celor doua triunghiuri.
278. Fie (ABC, e<~y) ~i (ABC, e<'~'y') doua perechi de triun-
ghiuri S inscrise in acela~i cere. Sa se demonstreze ca triunghiurile
e<~y ~i e< ~ Y sint triungbiuri S unul fata de celalalt.
1 1

279. Sa se demonstreze ca dreapta lui Simson a unui punct JJ;J,

in raport cu triunghiurile ~X~y inscrise in acela~i cere cu triunghiul
ABC, fata de care sint triunghiuri S, pastreaza o direc1ie fixa.
280. Fie M ~i N punctele in care dreapta (D) intilne~te cercul
(0) circums.cris triunghiului ABC. Se proiecteaza virfurile triun-
1
ghiului ABC in A', Bl, C pe (D). Sa se demonstreze cii perpendicu-
1
larele coborite din A I, Bl, C respectiv pe laturile BC, CA, AB
tree prin acela~i punct w [ortopolul dreptei (D) in raport cu triun-
ghiul ABC], care se giise~te la intilnirea dreptelor lui Simson ale
punctelor M ~i N.
281. Fie M ~i N punctele in CB:re o dreaptii (D) intersecteaza
cercul circumscris triunghiului ABC, .iar A', B', C' proiectiile de
unghi cp ale virfurilor lui ABC pe (D). Sa se demonstreze ca proiec-
tantele de unghi ~- cp ale punctelor A', Bl, C fa cute in acela~i
1

sens, respectiv pe laturile BC, CA, AB, tree prin acela~i punct 1
[izopolul de unghi cp al dreptei (D) fata de . .4BC] care apartiLe
dreptelor lui Si:m <30n de unghi ~-. cp ale punctelor 1~1 ~i N in raport
cu ABC.
282. Se considerii intr-un plan un cere (0), un punct H ~i o
dreaptii (D), fixe. Se cere locul ortopolului dreptei (D) fata de
triunghiul ABC, variabil, care este inscris in cercul (0) ~i are punc-
tul H drept ortocentru.
283. Sa se determine locul ortopolului unei drepte fixe (D) fata
de triunghiul ABC, cind latura BC este fixa, iar unghiul A
constant.
284. 0 dreapta (D) intersecteazii cercul circumscris triunghiu-
lui ABC in 1J1 §i N. Se proiecteaza punctele B, C pe (D) in B',
C' iar M, N pe BC in M', N'. Ortopolul dreptei (D) fala de triun-

35
 ghiul ABC se gd.se~te pe cercul circumsc;ris patrulaterului
B'C' JJ1' N'. Sa se enunte ~i s3. se demonstreze o proprietate analoga
pentru izopol.
285. Se considerii doua triunghiuri A 1 B 1 C1 , A 2 B 2 C2 inscrise
in acela~i cere (0). Sa se -demonstreze ca dacJ. dreptele lui Simson
de unghi ? ale vlrfurilor primului triunghi fata de celalalt tree
printr-un punet, atunei dreptele lui Simson de unghi r.- 9 ale
celui de-al doilea triunghi fata de primul tree prin aeela~i punct.
286. Fie A.BCDEF un patrulater complet. Sa se arate ca urto-
centrele triunghiurilor formate de clte trei din laturile patrulate-
rului se gasesc pe o dreapta ( dreapta lui Aubert).
287. I fiind centrul cercului inscris in triunghiul ABC, .A.' mij-
locul arcului BC din cercul circumscris triunghiului, sa se arate
ca A'B = A'C = A'l.
288. Fie .ABCD un patrulater inscriptibil. Sa se demonstreze
ca centrele cercurilor inscrise in triunghiurile ABC, BCD, CDA,
DBA. sint virfurile unui dreptunghi.
289. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater inscriptibil per-
pendicularele coborite din mijlocul fiecarei laturi (sau a unei dia-
gonale) pe latura opusa (sau pe cealalta diagonal~) tree prin ace-
la~i punct ( anticentrul patrulaterului inscriptibil).
290. Sa se demonstreze c.l anticentrul unui patrulater inscrip-
tibil apartine:
a) dreptelor lui Simson ale virfurilor in raport cu triunghiurile
formate prin unirea virfurilor rJ.mase ale patru 1 terului;
b) cercurilor celor noua puncte ale celor patru triunghiuri for-
mate de cite trei virfuri ale patrulaterului.
291. Se considera un triunghi ABC ~i se duc(~__E_rin ortocen-
trul sau H o dreapta care intilne~te laturile AB ~i . 1C in punctele
M ~i N. Fie 0 punctul de intilnire al perpendicularelor ridicate
in M ~i N respectiv pe laturile AB ~i AC, iar P punctul de intil-
nire al dreptei AO cu cercul circumscris triunghiului ABC. Sa se
arate ca 0 este centrul cercului inscris in triunghiul AfNP ~i ca,
daca M N se rote~te in jurul lui H, dreptele P JJ1 ~i P N tree prin
cite un punct fix.
292. Sa se demonstreze ca paralelele duse din centrul I al
cercului inscris unui triunghi ABC Ia drrptele JJ;JA 1 , J11B 1 , JJ1G\
care unese un punct Mal cercului circt.nn:< ris cu }Junctele .A 1 , B 1
cb unde bisectoarele interioare sau exterioar•,"l intersecteaza cercul
circumscris, intilnesc laturile triunghiului in t rei puncLe coliniare.
293. Sa se demonstreze ca cele doua drepte, detern1inate in
problema precedenta, de bisectoarele interioar~ ~i exterioare cores-
punzatoare aceluia~i punct de pe cercul circtnnscris, sint paralele.

36
 291. Virfurile unui triunghi dreptunghic ABC impart cercul
circumscris in trei arce. Se due tangente Ia fiecare din aceste arce
astfe] ca lungimile acestora, cuprinse intrP prelungirile laturilor sa
aibt1 mijloacele in punctele de contact. sl~l se arate ca punctele de
contact sint v1rfurile unui tr~iunghi echilater[ll (teorema lui Pollock).
295. 0 dreapt5. oarecar2, care tr:ece prin ortocentrul H al tri-
unghiului ABC, intersecteaza laturile BC, CA, A B respectiv i-n A tn
Bll~ Cc. S:l se demonstreze ·ca daca fla, Jib, He sint simetricele lui H
in raport cu acelea§i laturi, dreptele H aAa, H ~Rb, HcCc sint con-
curente i nt r-un punct JJ1 al cercului circumscris ABC.
296. S 1 se demonstreze ca simP t :-icele unui diametru (d) a]
c~rcului (0) circumscris triunghiului ABC, in raport cu laturile
triunghiului complementar A 1 B 1 C1 , sint concurente in w, ortopo-
lul dreptei (d).
297. Fie a, b, c proiecpile virfurilor triunghiului ABC pe o
dreapt.£1·(~), iar (X,~' y simetricele punctelor a., b, c, in raport cu Iatu-
rile triunghiului complementar al lui ABC. Sa se demonstreze ca
centrul cercului circumscris triunghiului (X~'Y apartine cercului celor
noua puncte.
298. Sa se demonstreze ca ortopolul ? al unei drepte (d) in
raport cu triunghiul ABC apartine unuia din cercurile tritangente
triunghiului format de simetricele lui (d) in raport cu laturile tri-
unghiului complementar.

Capitolul VII

TRANSLATIE.
, SIMETRIE. ROTATIE
,

299. Sa se demonstreze ca daca prin fiecare punct M al unui

cere (0) se duce cite un segment 1J1.N de lungime constanta, intr-o
directie determinata ~i totdeauna in acela~i sens, locul lui N este
1
un alt cere (0 ).

300. Aceea~i problema ca n1ai sus in care se inlocuie~te cercu1

(0) cu o curba oarecara (C). Sa se arate ca locul geometric ~ste o
c:.Irba (C de aceea~i forma cu (C).
1
),

301. SJ. se demonstreze ca daca prin virfurile A, B, C a]e unui

triunghi se .due segmente paralele AA I == BBI == CC 1 in acela~i sens
~i daca H ~i H sint punctele de intil:fiire ale inaJtimilor triun-
1

ghiurilor ABC, A B C , atunci HHI este egal ~i paralel cu AA'.

1 1 1

302. Doua segmente egale AB, A B sint paralele~ insa sensu]

I
1

de }a A la B este contrar sensu lui de Ia A I la B 1 • Sa se gaseasca

centrul de rota tie care· aduce pe A in A ~i pe B in B
I
1
•

37
 303. Doua segmente egale AB, AIEl sint astfel situate ca AA 1
~i BBI sint paralele. Sa se gaseasca centrul de rota~ie care aduce
pe A in A' ~i pe B in B 1
•

30!. Doua segmente egale AB, ·A 1 Bl sint a~ezate oricum in

plan. Sa se gaseasca centrul de rota tie care aduce pe A in A 1 ~i
pe B in B 1 • Sa se arate ca daca patrulaterul ABB 1 A 1 este convex,
centrul de rota tie nu se poate gasi in. interiorul patrulaterului.
305. Sa se demonstreze ca daca doua coarde egale A B, CD ale
unui cere se intersecteaza in M, atunci AM== CM ~iBM== DAf.,
segmentele AM ~i C M fiind cele mai mici pe fie care coarda.
306. Sa se demonstreze ca doua figuri simetrice in raport cu
un punct se pot suprapune printr-o rotatie.
307. Sa se demonstreze ca doua figuri simetrice ale ynei figuri
date in raport cu doul centre de simetrie se pot suprapune prin-
tr-o transla tie.
,
308. Sa se demonstreze ca doua simetrii succesive in raport
cu doua drepte paralele se pot inlocui printr-o translatie.
309. Sa se demonstreze ca doua simetrii succesive in raport
cu doua drepte concurente se pot inlocui printr-o rofatie.
310. In general trecerea de la o figura (F) la o figura (F 1 ) prin
doua simetrii succesive nu este o opera~ie cornu tativa. Sa se
afle pentru ce unghi al axelor de simetrie operatia devine comu-
tativa.
311. Dou5. triunghiuri egale, dar orientate in sens vOntrar, pot
fi aduse sa coincida printr-o translatie, urmata de o simetrie? In
eite mod uri?
312. In ce caz simetricele unui punct M, in raporL cu laturile
triunghiului ABC, sint trei puncte coliniare?
313. Fie ABC un triunghi echilateral. Se rote~te o figura suc-
cesiv imprejurullui A, B, C, in acela~i sens, cu 60°. Sa se gaseasca
centrul rotatiei care aduce figura initiala sa coincida cu cea finala.
314. Se da un punct fix A ~i o dreapta xy. Se une~te A cu un
punct B al dreptei xy ~i se construie~te triunghiul echilateral
ABC. Sl ss afle locul lui C cind B se mi~ca pe xy.
Sa se studieze ~i cazul clnd dreapta xy se inlocuie~te cu un cere.
315. Se rote~te un patrat ABCD in jurul punctului A ~i fie
A B 1 C1 D,. noua pozitie, iar (X unghiul de rota tie. Se cere:
a) locul geometric al intersectiei dreptelor BB', DD' cind a.
variaza;
b) sa se arate ca dreptele BBI, CC' ~i DD' sint concurente.

38
 316. Triunghiul ABC, de marime Constanta, se mi§Ca in planul
sau, dreptele AB, AC trecind respectiv prin punctele fixe P §i Q.
Sa se demonstreze ca latura BC ramine tangenta Ia un cere.
317. Se dau trei drepte Ox, Oy §i (D). Sa se gaseasca pe Ox
un punct A §i pe Oy un punct B astfel ca dreapta (D) sa fie media-
toarea segmentului AB.
318. Sa se construiasca un triunghi isoscel cunoscind virful A
§i §tiind ca virfurile B, C se afla respectiv pe dreptele (D 1 ) §i (D 2 ),
iar baza B C este paralela cu directia data (d).
319. Intr-un cere se due doua coarde AB §i CD. Sa se gaseasca
pe cere un punct M astfel ea, MA ·§i M B intersectind pe CD,
in F §i G, segmentul FG sa aiba o lungime data.
320. Se da un punct fix P, doua drepte paralele (D 1 ) §i (D 2 )
§i o dreapta oarecare (D). Sa se duca prin P o dreal?ta care sa
intersecteze pe (D 1 ), (D 2 ) §i (D) in A, B §i C, astfel ca AB = PC.
321. Sa se construiasca un triunghi echilateral ABC care are
virful A dat, iar virfurile B §i c sa fie a§eZate:
a) pe doua drepte paralele date (D), (D');
b) pe o dreapta (D) §i un cere (w) date.
322. Sa se construiasca un triunghi echilateral care sa aiba
virfurile sale pe tl'ei drept paralele date sau pe trei cercuri con-
centrice.
323. Intr-un cere dat sa se inscrie un triunghi ABC cunoscind
mijloacele (X, ~' y ale arcelor BC, CA, AB.
324 Se dau doua cercuri §i doua puncte A §i B pe unul din
cercuri. Sa se gaseasca pe cercul ce trece prin A §i B un punct P
astfel ca, M §i N fiind intersectiile lui P A §i P B cu celalalt cere,
AfN sa aiba o lungime data.
325. Pe o dreapta data (D), sa se gaseasca un punct P astfel
ca distanta PA Ia o alta dreapta data (D') sa fie egala cu distanta
lui P Ia un punct fix 0 al dreptei (D). '
326. Aceea§i problema, inlocuindu-se dreapta (D') printr-un
cere de centru C si , raza R.
327. Se da o drea pta PQ ~i doua puncte A §i B de aceea~i
parte a acestei drepte. Sa se gaseasca pe PQ un punct I astfel ca
<9: BIQ = 2 <9: AI P.
328. Intr-un triunghi ABC, AC este impartita in segmentele
AD §i DC: Sa se gaseasca pe AB un punct P a§a ca segmentele
AD §i DC sa fie vazute din P sub unghiuri egale.
329. Fie ABCD un trapez dreptunghic, in care AB este latura
perpendiculara pe haze. Paralela dusa la baza prin intersectia I a

39
 diagona)elor trapezului intilne~te latura .AB in E. Sa se demon-
streze ca dreapta EI este bisectoarea unghiului CED.
330. Se dau doua cercuri (C) ~i (C ~i o dreapta (~). Sa se
1
)

duca o secanta comuna, paralela cu (~), care sa determine in cele

doua cercuri coarde egale.
331. Fie AB un segment de dreapta inYariabil, A Bl o noua
I

pozi~ie a acestui segment. Sa se arate ca printr-o ~ranslatie de-a

lungul directiei AB ~i prin doua rotatii efectuate respectiv in jurul
punctelor A ~i B, se poate duce segmentul AB in pozitia A B I
1
•

332. Pe laturile Ox ~i (Jy ale unui upghi se iau segmentele

OA ~i OB. Sa se detern1ine doua drepte perpendiculare (D 1 ) ~i
(D 2 ), trecind prin 0, astfel ca proiectiile lui O.A pe (D 1 ) ~i ale lui
OB pe (D 2 ) sa fie egale.
333. Doua puncte P ~i Q. fiind insemnate pe un biliard poli-
gonal XYZ U ... T de n laturi, se cere sa se deter1nine punctul At
al laturii XY catre care trebuie indreptata o hila ce se afla in
punctul P, pentru ca sa treaca prin Q, dupa ce se va reflecta pe
Iaturile succesive XY, YZ, Z U ...
334. Sa se demonstreze ca daca in planul unui triunghi echi-
lateral ABC se ia un punct I oarecare, cu cele trei segmente lA,
I B; IC se poate totdeauna forma un triunghi (D. Pompei).

Capito lui VI II

CONSTRUC'fll GRAFICE

335. Sa se duca la un cere o tangenta paralela cu o dreapta

data.
· 336. Sa se duca o secanta paralela cu o dreapta data, care
sa determine intr-un cere dat o coarda de lungime data.
'"" 337. Se da un cere ~i doua drepte paralele. Sa se construiusca
tangentele la cere care determina intre cele doua paralele un seg-
ment de lungime data l. Cite solutii sint?
~ 338. Sa se duca o tangenta la un cere (C), astfel in cit coarda
determinata pe ea de un aJt cere (C') sa fie egala cu o lungime
data. ·
, 339. Sa se construiasca un cere-- de centru dat 0 si
, intersectind
1
un cere (0 la extremitatile unui diametru.
)

~ 340. Sa se construiasca un cere de raza data R, tangent la

un cere (0), intr-un punct dat A.

40
 7
311. Sa se construiasca un cere de raza data R, tangent unei
drepte date ~i trecind printr-un punct dat A.
·· 342. Sa se construiasca un cere de raza daUi R, tangent la un
cere (0), de raza r ~i la o dreapta data· (D).
343. Sa se construiasca un cere de raza data r, tangent la doua
cercuri date (0) ~i (0').
-~ 344. Sa se construiasca un cere de raza R, tangent la doua
drepte date Ox, Oy.
- 345. Sa se construiasca un cere de raza data R care sa deter-
mine pe doua drepte date coarde de lungimi date.
346. Sa se gaseasca un punct din care sa se vada doua cercuri
date sub unghiuri drepte.
34 7. Sa se construiasca un cere care sa treaca printr-un punct
dat A ~i sa fie .tangent la o dreapta data (D), intr-un
punct B.
348. Sa se construiasca un cere care sa treaca printr-un punct
A ~i sa fie tangent la un cere (0), intr-un punct B.
349. Intr-un cere (0) se da o coarda AB ~i un punct C pe cere.
Sa se duca prin C o coarda care sa fie impar~ita in doua par\i
egale de AB.
350. Fiind date trei puncte A, B, C, care nu sint in linie
dreapta, sa se gaseasca cu compasul un punct D, a~a ca AD sa
fie egal ~i paralel cu BC.
351. Sa se construiasca un cere tangent la o dreapta (D), intr-un
punct dat A ~i la un cere (0).
352. Sa se construiasca un cere tangent la o dreapta data (D)
~i la un cere (0) intr-un punct A.
353. Sa se construiasca un cere, . .tangent I a un cere dat (0),
avind centrul pe o dreapta data (D) ~i trecind printr-un punct A
al acestei drepte.
354. Sa se construiasca un cere tangent la o dreapta data (D),
avind centrul pe o dreapta data (D') ~i trecind printr-un punct A
al acestei drepte.
355. Pe prelungirea diametrului AB al unui cere (0), sa se
gaseasca un punct a~a ca tangentele duse de la el la cere sa aiba
o lungime data.
356. Se da o dreapta (~) ~i doua puncte A, B. Sa se deter-
mine pe dreapta (~) un punct C astfel ca bisectoarea unghiului
format de clreapta (~) ~i CA sa treac5. prin B. Discu1ie.
357. Din virfurile unui triunghi ABC ca centre sa se descrie
cercuri tangente intre ele doua cite doua.

41
 358. Sa se construiasca trei cercuri egale, tangente intre e le
doua cite doua ~i tangente interior la un cere dat (0).
359. Sa se construiasca un triunghi dreptunghic cind se
cunoaste
, raza cercului inscris si
, inaltimea
, coho rita din virfu l
unghiului drept. Discutie.
360. Sa se construiasca un triunghi ABC, cunoscind picioarele
A', B', C' ale inaltimilor.
361. Sa se construiasca un triunghi ABC in care cunoa~tem
baza BC, unghiul A ~i AB + AC.
362:__§_a se construiasca un triunghi ABC in care cunoa~tem
latura BC, unghiul B ~i AB ± AC.
; 363. Sa se construiasca un triunghi ABC, cunoscind unghiu-
rile ~i perimetrul.
364. Se da o dreapta (D) ~i doua puncte fixe A, B. Sa se
a~eze pe dreapta (D) un segment JJJN de lungime data, astfel ca
dreptele AM ~i BN sa fie paralele. -
365. Fiind date trei puncte A, B, C care nu sint in linie dreapta
~i o dreapta arbitrara AD dusa prin A, sa se gaseasca pe AD un
punct E, a~a ca CE sa fie tangenta cercului ABE.
366. Sa se construiasca un segment, de lungime data l, care
sa aiba extremitatile pe doua drepte date (D 1 ) ~i (D 2 ) ~i sa fie
paralel cu o alta dreapta (Ll).
367. Se dau intr-un plan doua drepte (D) ~i (D'). Sa se a~eze
un cere (C) de raza data R, cu centrul pe dreapta (D) ~i un al
do ilea cere (C'), de raza R', cu centrul pe drea pta (D') astfel inci t
ele Sa fie tangente (interior sau exterior), iR r tangenta lor COffiUila
sa aiba 0 directie data (Ll). .
368. Sa se construiasca un triunghi ABC, avind un virf A
dat, celelalte doua virfuri p~. doua cercuri (0), (0') date ~i cunos-
cind punctul G de intersectie al medianelor.
369. Sa se construiasca un triunghi ABC, cunoscind punc-
tul G de intersectie al medianelor §i §tiind ca virful A §i picio-
rul M al medianei AG se gasesc pe un cere (0), iar virfurile B, c·
se gasesc pe doua cercuri date.
370. Printr-un punctA sa se duca o tangenta AT ~i o secant a
A Af N la un cere (0), astfel ca arc TM == arc JJtl N.
371. Sa se construiasca un paralelogram, cunoscind lungimea
unei laturi ~i unghiul diagonalelor. Se mai §tie ca latura de lun:
gime data se gase~te pe o dreapta data (Ll) §i ca celelalte doua·
virfuri ale paralelogramului sint situate pe doua cercuri (0), (0') ..
372. Se da un unghi drept xOy ~i pe latyra Ox se ia un punct.
fix A. Fie C centrul unui cere tangent in 0 la Oy, a~ezat in partea

42
opusa cu A fata de 0. Sa se determine pozipa unui punct N pe
Oy astfel ca perpendiculara dusa din N pe N A sa fie tangenta
Ia cercul (C).
373. Sa se inscrie intr-un cere (0) un triunghi, a~a ca doua din
laturile sale sa fie tangente Ia un al doilea cere (0'), a treia latura
avind o directie datiL
374. Sa se ' inscrie in cercul (0) un triunghi ABr:, astfel ca latu-
rile AB, A C sa treaca prin doua puncte date JJ,f §i .LY, iar unghiul B
sa aiba o marime cunoscu ta.
375. Sa se construiasca un triunghi ABC, ~tiind ca laturile
sale tree prin trai puncte date L, M, N, ca v1rfurile B, C se gasesc
pa un cere trec1nd prin M §i N ~i cunosc1nd marimea unghiu-
lui A.
376. Se dau doua cercuri concentrice si , se
. cere s.l se constru-
i.1sca un triunghi, ale carui unghiuri sint cunoscute §i care sa aiba
unul din v1rfuri pe un cere, iar celelalte doua pe al doilea cere.
377. Dintr3 to ate triunghiurile echilaterale, ale caror laturi
tr·ec prin puncte date A, B, C, sa se construiasca eel de perime-
tru maxim.
378. Sa da cercul (0) §i dreapta (Ll). Sa se construiasca numai
· cu echerul triunghiul echilateral ABC, care are v1rful A pe (d)
§i cu virfurila B, C pe cercul (0) tangent laturilor AB §i AC.
379. SJ. se insc;rie intr-un cere un patrulater, cind se cunoa§te
punctul de intersectie al diagonalelor ~i cele doua unghiuri pe
care le formeaz1 laturile opuse ale patrulaterului.
380. S1 se duca intr-un patrulater o transversala, pe care
laturile patrulaterului sa determine trei segmente. egale-.
381. Sa se construiasca un triunghi dreptunghic ABC cunos-
- -- --
cind ipote;1uza BC §i segmentul B'C determinat pe AC de bisec-
toarea unghiului B.
382. Sa se construiasca un triunghi dreptunghic, cind pe hirtie
sint insemnate picioarele inaltimii, bisectoarei §i medianei duse
din virful unghiului drept.
383. Sa se construiasca un trapez ABCD, cunoscindu-i la-
turile.
384. Sa se construiasca un trapez caruia i se cunosc bazele §i
diagonalele.
~ 385. Sa se construiasca un triunghi, cind se cunosc doua
laturi §i mediana care pleaca din virful lor comun.
386. Sa se construiadsca un triunghi cunoscind lungimea media-
nei ~i a inal~imii ce pornesc din A, cum §i raza cercului circum-
scris. Discutie.
,
 387. Sa se construiasca un triunghi cunoscindu-i medianele.
388. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind unghiul A,.
mediana AA si I , diferenta, AB-A C.
389. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura BC,
piciorul A al inaltimii AA ~i ~tiind ca ~ BA c = 2 ~ A Be.
I I

390. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura A B,

unghiul ABC ~i unghiul A A C, A fiind mij locul lui BC.
1 1

391. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind picioarele

A 1 , A 2 , A 3 ale inal~imii, bisectoarei ~i medianei duse din virful A
al triunghiului, cum ~i distan~a d de la virful A la orotcentrul H
al triunghiului.
392. Se dau dou~ cercuri (0), (0') situate de aceea~i parte a
unei drepte xy. Sa se determine pe xy un punct .:1 a~a ca AB
fiind o tangenta la (0), AB' la (0'), sa avem ~ xAB = ~ yAB'.
393. Sa se construiasca un triunghi ABC cunosclnd virfurile
B, C ~i centrul (i) al cercului celor noua puncte.
394. Sl se construiasca un triunghi ABC cunoscind centrul 0
al cercului circumscris, mijlocul uneia din laturi ~i mijlocul lui
.AH, H fiind ortocentrul triunghiului.
395. Sa se construiasca un piitrat ABCD cunoscincl un virf .t1
~i ~tiind ca extremita~ile diagonalei BD se gasesc pe doua drepte
paralele date.
396. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind diferenta
BD-DC a proiec~iilor laturilor AB, 1 C pe BC, inaltimea rela-
tiva la aceasta latura ~i diferenta ~ C- ~B.
397. Se da un cere (0) ~i un punct exterior. A. Sa se duca prin
A o dreapta care sa intersecteze cercul in doua puncte A1 ~i JV a~a
ca AM= MN.
398. Se dau doua cercuri concentrice ~i un punct A pe cercul
exterior. Sa se duca prin A o secanta care sa determine in cercul
exterior o roarda de trei ori mai mare decit coarda determinata
in cercul interior.
399. Se dau doua cercuri (0 1 ) ~i (0 2 ) ~i o dreapta (D). Sa se
gaseasca pe (0 1 ) un punct A ~i pe (0 2 ) un punct B, astfel ca
dreapta (D} sa fie mediatoarea segmentului AB. !

400. Sa se construiasca un trjunghi ABC cunoscind virful A,

punctul G de intilnire al medianelor ~i centrul (i) al cercului celor
noua puncte.

44
 401. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura a,
raza R a cercului circumscris ~i unghiul x pe care tangenta in
virful A, la cercul circumscris, il face cu dreapta lui Euler a tri-
unghiului.
-402. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind distanta d
dintre centrul 0 al cercului circumscris ~i orLocentrul H, raza R
a cercului circumscris ~i unul din unghiurile Lriunghiului.
403. Sa se construiasca up triunghi cunoscind mijlocul M al
laturii BC, mijlocul N al segmentului AH, marimea segmentu-
lui AH ~i unghiul C al triunghiului ABC.
404. Sa se construiasca un triunghi ABC, cunoscind mijloa-
cele a doua laturi ~i piciorul unei inaltimi.
405. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind virful A,
punctul de intilnire H a inaltimilor ~i dreapta lui Simson (Ll) a
mijloculuj 1.lJ al arcului BC.
406. Sa se inscrie intr-un dreptunghi dat A BCD un alt drept-
unghi care sa aiba un virf in punctul M dat pe latura AB.
407. Sa se construiasca un patrulater ABCD fiind date seg-
mentele care unesc mijloacele laturilor opuse, unghiul ~pe care-I
fac aceste segmente ~i doua laturi consecutive CB, CD.
408. Sa se construiasca un patrulater cunoscind mijloacele a
trei laturi ~i un segment paralel ~i. egal cu cea de a patra latura.
409. Sa se construiasca un patrulater cunoscind laturile ~i
segmentul care une~te mijloacele a doua laturi opuse.
410. Sa se construiasca un patrulater ABCD cunoscind unghiu-
rile ~i diagonalele.
411. Sa se circumscrie un patrat unui patrulater dat.
412. Sa se duca prin doua puncte A, B un cere tangent Ia
o dreapta xy.
413. Sa se construiasca un paralelogram A BCD cunoscind
doua virfuri opuse A, C ~i ~tiind ca celelalte doua virfuri se gasesc
pe un cere dat (0).
414. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind unghiul A
~i lungimile medianelor c·are pleaca din extremitatile laturii BC.
415. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind la turile
AB, AC ~i ~tiind ca ~ C = 2 <9: B.
416. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind laturile
AB, AC ~i ~tiind ca ~ C = 3 <9:: B.
417. Sa se construiasca un triunghi cunoscind inaltimea, bisec-
toarea ~i n1ediana care pleaca din A.

45
 418. Sa se construiasca un pentagon cunoscind mijloacele laturilnr~.
419. Sa se construiasca un poligon avind desenate in plan
perpendicularele ((X1 ), ((X 2 ), ••• , ((Xn) ridicate pe mijloacele laturilor.

Capitolu l IX

SEGMENTE PROPORTIONALE. . FIG URI .t\ SEMENEA

~

1 1 1
420. Dintr-un punct 0 se due secantele OAA OBB OCC , , , •••
1
care intersecteaza d oua drepte paralele in A, A B, Bl ; C, C ;
1
••••

Sa se arate ca OA :OA =0B:OB 1~= OC:OC' = ... ; AB:A B =

1 1 1

= BC:B'CI = ...
421. Se une~te un punct variabil AI al unei ·drepte (D) cu un
punct fix 0 ~i se ia pe OM un punct ..Y a~a ca ON:N_;w. = k. Se
cere locul descris de punctul N.
422. Sa se demonstreze ca daca in doua triunghiuri ABC,
..4 B C laturile BC, CA, AB sint paralele cu laturile B'C C -l',
1 1 1 1
,
1
..
1 1 1 1
A B atunci dreptele AA BB CC' se intersecteaza intr-un pun ct.
, , ,

423. Pe dreapta care une~te un punct fix A cu un punct ]J,

---
mobil pe un cere (0), se ia un punct M a~a ca A JJJ: JV! P = k. Sa
se determine locul lui M.
424. Un triunghi ABC este inscris intr-un cere; virfurile B, C
sint fixe, iar A mobil. Sa se determine locul punctului de intilnire
al medianelor.
1 1
425. In triunghiul ABC se duce o paralela B C la latura BC.
Sa se arate ca cercurile ABC ~i AB C sint tangente. 1 1

426. Fiind date doua puncte A. R pe o dreaptii, se ~tie ca exist a

doua puncte C, D care im'part pc· ~1B in rapo~tul ~at rn :n. In ce
raport este impartit AB de mijlocul 0 al lui CD? Punctul 0 se
afla intre A si , B sau· in afara ?
427. Se dau doua drepte paralele ~i un punct P intre ele. S;1
se duca prin P o dreapta care sa intersecteze paralelele in J/
~i 1V as a ca PM- P N sa fie egala cu o lungime data l.
€ Doua triunghiuri ABC, ABD au aceea~i bazi'i. Dintr-un
punc-t E al bazei A B se due paralele la· A C ~i AD care intilnesr
laturile BC ~i BD respectiv in F ~i G. Sa se demonstreze ca },(;
est~aralela cu CD. ·
429.)Fie D mijlocul lalurii BC a triunghiului ABC. Bisec-
toare1l' unghiului ABD intersecteaza pe A B in E, iar aceea a
unghiului ADC intersecteaza pe AC in F. Sa se arate ca EF este
paralela. cu BC. '

46
 430. Fiind date trei puncte necoliniare A, B, C ~i o dreapta (D),
sa se duca prin punctele date trei drepte paralele, care sa deter-
mine pe (D) doua segmente egale. Cite solu~ii sint?
431. Fie M ~i N doua puncte izotomice pe latura BC a triun-
ghiului ABC (puncte simetrice in raport cu mijlocul laturii BC).
-Paralelele duse prin M si , N la latura AC intersecteaza, _ Iatura
AB in M' ~i N', iar paralelele duse prin M ~i N Ia Iatura AB in-
tersecteaza latura A C in M" ~i N ". Se cere locul geometric al
intersectiei dreptelor M' M" ~i N' N" cind punctele A1 ~i N, rami-
nind izotomice, pozi~ia lor se schimba pe BC.
, ~Fie CD o coarda perpendiculara pe diametrul AB al unui
/ -
"'ce~e une~te un punct E al coardru CD cu A ~i B. Dreptele
.AE ~i BE intersecteaza cercul in F ~i G. Sa se arate ca in patrula-
terul CG_DF produsele laturilor opuse sint egale. _
433. Prin extremiUitile A ~i B ale segmentului AB se due
dreptele paralele Ax, By. 0 dreapta oarecare, ce trece printr-un
punct M al segmentului A B, intersecteaza pe Ax ~i By respectiv
in P ~i Q. Fie Q' simetricul lui Q fa~a de punctul B, iar N punc-
tul unde dreapta PQ' intilne~te dreapta A B. Sa se arate ca punc-
tele JJ! ~i N sint conjugate fata de A ~i B.
--
434. Se impart laturile CA, AB ale unui triunghi ABC, in
acela~i sens, in acela~i raport k, prin punctele M, N. Daca P este
un punct fix al planului, care este Iocul centrului de greutate al
triunghiului JJJ N P cind k variaza?
435. Fie C ~i D proiec~iile pe o dreapta data a doua puncte
Yariabile A ~i B, E proiectia intersec~iei 0 a dreptelor AD ~i BC.
A C si , BD raminind constante sa se demonstreze ca si , OE este
constanta.
436. Sa se determine ·pe diagonala AC a patrulaterului ABCD
un punct P astfel ca ducind paralelele PM ~i P N respectiv la BC
~i AD (M fiind pe AB ~i N pe CD), sa avem PM x AD=
= PN x BC.
437 ._ Se da un romb A BCD, avind lungimea laturii a. Prin
virful A se duce o secanta oarecare, care intersecteaza prelungi-
rile laturilor CB, CD respectiv in E ~i F. Sa se demonstreze ca
1 + 1 - 1
CE CF--;;.
Ce modificari trebuie ad use acestei relatii
, daca:
a) E se afla chiar pe latura BC;
h) F se afla pe CD?

47
 438. Se considera o retea plana de patrate, de latura a. Se
intreaba daca exista drepte din plan, care trecind prin virful unui
patrat sa nu mai intilneasca nici un alt virf al Yreunui patrat
din retea. De asemenea, daca reteaua este formata din triunghiuri
ec~h·lrale.
439. Printr-un punct D al bazei · BC a unui triunghi ABC se
due E!ptele DE, DF paralele la AB, AC. Prin A se duce o se-
canta care intersecteaza pe DE ~i DF in G ~i H. Sa se arate ca
B~·CG sint para-lele.
44 Fie 0 centrul cercului circumscris, H punctul de intilnire
al 1 a timilor, G punctul de intilnire al medianelor unui triunghi
ABC. Sa se arate ca 0, H, G sint coliniare (dreapta lui Euler)
, ca GH == 20G.
si
441. Acelea~i notatii ca in problema precedent&; 0 este cen- 1

1
trul cercului celor noua puncte. Sa se arate ca punctele 0, G, 0 H ,

formeaza o diviziune armonica.

442. Se considera un punct A1 in planul triunghiului ABC.
Dintr-un punct oarecare N de pe un cere situat in acela~i plan
cu triunghiul, se due drepte paralele cu laturile BC, CA, AB ~i cu
transveraalele unghiulare A Af, BM, C Jl;f, intersectind cercul in
punctela A 1 , B 1 , C1 ; A 2 , B 2 , C2 • Sa se arate ca dreptele A 1A 2 ,
B 1 B 2 , C1C2 au un punct comun.
~ Trei triunghiuri ABC, CDE, EFG au laturile AC, cE·, E.G
in prelungire, la turile A B, CD, EF paralele 9i BC, DE, EG de
asemenea paralele. Sa se arate ca pentru ca punctele B, D, F sa
fie coliniare, conditia necesara ~i sufieienta este de CD sa fie
--
media geometrica a laturilor ~ 1n ~i EF.
444. Fie M un punct oarec, t~'e pe il}altimea AA a triunghiu-1

lui ABC, iar H ortocentrul. Sa se demonstreze ca proiectiile seg-

mentului H Ai pe laturile AB, AC sint invers proportionale cu
aceJKaturi.
m~ Fie H ortocentrul unui triunghi, A
1
I' Bl, C picioarele
inalttnlilor ~i a, b, c proiectiile lui H pe B C C r1 A l3 Sa se
1 1 1 1 1 1
, , •

arate-.ca triunghiurile abc ~i ABC sint asen1enea.

®) Fie A proiec~ia virfului A pe ipotenuza triunghiului
1

dreptt{nghic ABC, B' ~i C' centrele cercurilor inscrise in triun-

ghiurile ABA' ~i ACA '. Sa se arate cii triunghiurile A.' B'C' ~i
ABC sint asemenea. f

447. Se considera un punct D in planul triunghiului ABC. Sa

se demonstreze ca triunglu"ul metaarnzonic A B' C' (forrriat prin
I

intilnirea cevienelor AD, BD, CD cu cercul ABC) 9i triunghiul

48
 podar A'' B" C'' (format de proiec~iil~ lui D pe laturile lui ABCt
ale punctului D in raport cu ABC sint asemenea~
448. Fie A', B', C' punctele ce impart laturile triunghiului
ABC in acela~i raport k ~i in acela~i sens. Fie a, b, c, mijloacele
laturilor triunghiului ABC ~i a', b', c' mijlo8cele laturilor triun-
ghiului A' B'C'. Sa se arate ca punctele b, c, a': r, a, b'; a, b, c' sint
coliniara ~i sa se ded uca de aici ca triunghiuriJI' A I B' C'' ABC au
acela~i punct de intilnire a 1nedianelor.
44:9. Punctele A', B', C' impart laturile All, BC, CA. ale
unui triunghi in acela~i raport a. Punctele A 1 , B 1 , C 1 impart seg-
-- -- --
nlentele A A', BB', CC' in ac~la~i raport ~- Sa se arate ca triun-
ghiurile ABC, A 1 B 1C1 au acela~i centru de greutate.
450. Pe Iaturile triunghiului ABC se construiesc trei triun-
ghiuri asemenea ~i cu aceea~i orientare in plan: BCa, CAb, ABc.
Sa se demonstreze ca triunghiurile ·ABC, abc au acela~i centru de
greutate.
451. Fie M 1 ~i M 2 doua puncte reciproce in triunghiul .A.BC;
.:! 1 B 1C1 triunghiul format de punctele in care A.L'J-11 , BA11 , C}l11
intilnesc laturile triunghiului dat; A 2 B 2 C2 triunghiul format de
punctele in care A A12 , BM2 , C M 2 intilnesc Iaturile triunghiului
1nedian. Sa se arate ca triunghiurile A 1 B 1C1 ~i A 2 B 2C2 sint omo-
tetice, centrul de omotetie fiind centrul de greutate al triunghiu-
lui ABC. (Doua puncte M 1 ~i M 2 se numesc rcciproce,, daca, unin-
du-le cu fiecare virf, dreptele ohtinute intersecteaza latura opusa in
puncte simetrice fata de mijlocul ei).
452. Sa se determine Iocul punctelor astfel ca raportul distan-
telor la doua puncte fixe sa fie constant.
453. Sa se construiasea un triunghi cunoscind baza, unghiul
de la, virf ~i raportul celorlalte doua laturi.
454. Sa se construiasca un triunghi cunoscind baza, bisectoarea
unghiului opus ~i raportul celorlalte doua laturi.
· 455. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind unghiul A,
raportul AC:AB == k ~i lungin1ea bisectoarei A.4'.
456. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind virful A,
punctul G de intilnire a medianelor ~i ortocentrul H.
457. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind ~4B, AC
~i raportul A }lf :BC == k, JJI fiind mijlocul lui BC.
458. Sa se const ruiasca un triunghi ABC cu r1oscind unghiul At
raportul AB:AC == k ~i lungimea medianei A JJ!l.
459. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura
BC == a, raportul AB:AC == k ~i una din inaltimi. Discutie.

4 - Probleme de geomctrie - c. 538 49

 460. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un paralelogram
DEFG avind virfurile D, E pe AB, AC, iar virfurile F, G pe BC
~i ~tiind ca este asemenea cu un paralelogram dat PQRS.
461. Sa se construiasca un paralelogram cind cunoa~tem rapor-
tul diagonalelor ~i distantelor unui virf Ia mijloacele laturik>r
opuse.
462. U n triunghi ABC are un vlrf fix in A, altul B mobil pe
o dreapta (D). Sa se afle locul virfului C, §tiind ca triunghiul ABC
ramine asemenea cu un triunghi dat.
463. Un triunghi ABC are virfurile, B, C pe doua drepte date
(D 1) §i (D 2 ), iar latura BC este paralela cu o dreapta data (a). Sa
se afle locul vlrfului A, ~tiind ca triunghiul ABC ramine ase-
menea cu un triunghi dat.
464:. Sa se afle locul geometric al mijloacelor distan~elor din-
tre picioarele perpendicularelor coborite din punctele unei drepte
date, pe alte doua drepte date.
465. Sa se demonstreze ca distantele de la un punct al media-
nei A 2J1 pina la laturile AB, AC sint in raport 1nvers cu aceste
laturi, iar raportul distantelor de Ia un punct al simedianei la
AB, AC este egal cu raportul acestor laturi.
466. Fiind dat un unghi xOy §i un punct A, sa se construiasca
un triunghi ABC avind un virf in A, celelalte doua pe Ox §i Oy
~i §tiind ca este asemenea cu un triunghi dat A' B'C'.
467. Printr-un punct datA sa se duca o dreapta care sa intersec-
teze laturile Ox, Oy ale unui unghi in B, C, a~a ca AB : AC = k.
468. Se dau trei drepte concurr•nte Ox, Oy, Oz §i un punct A
nesituat pe nici una din ele. S:l ::;e duca prin A o secanta, pe
care cele trei drepte sa determiue doua segmente egale.
469. Acelea~i date ca mai sus. Sa se duca prin A o secanta,
astfel ca cele trei drepte sa determine pe ea doua segmente care
sa fie intr-un raport dat m : n.
470. Pe latura AB a unui triunghi ABC se ia AD arbitrar,
- --
pe prelungirea lui BC se ia CE == AD. Sa se arate ca F fiind punc-
tul unde DE intilne~le latura AC, avem DF: FE = BC : AB.
471. Sa sa arate ca punctele A, B, C, D, care divid in acela§i
raport dreptele ca unasc vlrfurile a doua paralelograme A 1 B 1C1D 1
~i A 2 B 2 C2D 2 , sint virfurile unui paralelogram.
472. Fie A1 , B 1 , C1 , D 1 punctele care impart In raportul
m:n laturile AB, BC, CD, DA, ale patrulaterului ABCD; fie, de
asemenea M, N, P, Q, mijloac3le laturilor AB, BC, CD, DB ~i

50
ltf1 , N 1 , P 1 , Q1 mijloacele laturilor A 1 B 1 , siB 1 C1 , C1D 1 , D 1A 1 . Sa
se arate ca figurile M M 1 P P 1 ~i N N 1QQ 1 nt paralelograme.
473. Se da patrulaterul ABCD. Pc lalrile lui se construiesc
triunghiurile asemenea ~i cu aceea~i orien l ilre in plan AA 'B ~i
CC'D, cu virfurile in exterior, iar BE'C ~i JJD'A cu virfurile in
interior. Sa se demonstreze ca A B' C' D' este u n paralelogram.
I

474. Sa se construiasca un patrulater cunof:dnd lungimile dia-

gonalelor §i pozitia punctElor car 1m part la t urile in raportul
m: n.
475. 0 paralela Ia latura BC a unui triunghi ABC intersec-
teaza laturile AB, AC in D ~i E. Dreptele BE ~i CD se intilnesc
in F. Sa se arate ca AF trece prin mijlocul M al Iaturii BC.
476. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind Iungimile
inaltimilor rx, (3, y .
477. Fie ABCD un trapez inscris intr-un cere ~i AI un punct
oarecare pe cere. Sa se demonstreze c5. proiectiile A 1 , B 1 , C1 , D,
ale punctului M pe laturile neparalele ~i pe diagonalele trapezului
sint patru puncte conciclice.
478. Fie (a, a') ~i (b, b') perechile de laturi opuse ale unui
patrulater inscriptibil. Sa se a rate ca:
a) daca !!:._ = !!_ , a tunci punctul M de in tilnire a diagonalelor
a' b'
se afla Ja mijlocul uneia din acestea;
h) daca a este diametrul cercului circumscris, iar a' latura
patratului inscris in acest cere, atunci punctul M, care este Ia
mijlocul unei diagonale, se afla pe cealalta la doua treimi fata de
unul.,.,--,din virfuri .
(47~ Paralela dusa prin punctul de. intersectie 0 al diagona-
lehw-t(nui trapez intilne~te laturile neparalele in E ~i F. Sa se
arate ca 0 este mijlocul segmentului .E'J?.
480. Se da unghiul xOy ~i un punct fix A in planul lui. 0
dreapta variabila ce trece prin A intilne~te pe Ox ~i Oy respectiv
in M §i N. Perpendicularele in ~J ~i N pe M N intilnesc pe Oy
~i Ox in Q §i P. Se cere locul g€ometric al intersectiei dreptei F()
cu perpendiculara dusa din 0 pe M N.
~1. Fie ABC un triung!li,_ (L\) o dreapt~ a planului ~i a, b, r
pro1ec~iile virfurilor A, B, cpe (L\ ). Sa se demonstreze ca perpen-
1
diculare1e din a, b, c pe laturile BC, CA, AB sint concurente
(teorema ortopolului).
482. Se considera in acela~i plan un triunghi ABC ~i o
dreapta (L\). Cum trebuie al€se trei puncte A 1 , A 2 , A3 pe (L\)

51
pentl'u ca perpendicularele cobor1te din aceste puncte respePtiv
pe BC, CA, AB sa fie concurente?
483. Fie a, b, c proiec~iile virfurilor A, B, C ale unui triunghi
pe o dreapta (D) din acela~i plan. Prin a, b, c se due drepte res-
pectiv paralele cu laturile BC, CA, AB. Sa se arate ca triunghiul
.A'B'C' format de aceste drepte este egal cu triunghiul ABC.
484. Fiind date pe o dreapta (D) segmentele AB = BC, sa se
-duca printr-un punct i'Jil, numai cu rigla, o paralela la (D) ...
485. Fiind date doua drepte paralele (D) ~i (D'), sa se duca
;printr-un punct M, numai cu rigla, o paralela la (D) ~i (D').
486. Fiind dat pe o foaie de desen un paralelogram ABCD,
;sa se duca, numai cu. rigla, o paralela la o dreapta data, printr-un
punct dat.
487. Fiind dat un paralelogram ~i un segment de dreapta arbi-
trar A B, sa se gaseasca cu rigla pe A B un punct C, a~a ca
..4B-= BC. .
488. Pe o foaie de desen se da un patrat ABCD. Sa se con-
struiasca, numai cu rigla, perpendiculara dintr-un punct pe o
dreapta.
489. Pe o foaie . de desen se da un patrat ~i doua puncte 0, P.
Sa se determine, numai cu rigla,. punctul de intersec~ie al unei
drepte Px, dusa prin P, cu cercul de centru 0 ~i de raza 0 P, care
insa nu este construit.
490. Pe o foaie de de sen se a fla construit un triunghi cu
punctul de intilnire al inaltimilor ~i punctul de intilnire al Inedia-
nelor. Sa se gaseasca, numai cu rigln. centrul cercului circumscris
triunghiului.
491. Cunoscindu-se un paralelogram ~i segmentele egale ab ~i
a' b' a~ezate respectiv pe laturile Ox, Oy ale unghiului xO y, sa se
du~umai cu rigla, bisectoarea unghiului xOy. __
. 492. i Sa se demonstreze ca produsul' a doua laturi AB, AC ale
unui-tn'unghi ABC este egal, cu produsul diametrului cercului cir-
CUf!l.S.Qr~ prin inal~imea A !1. '.
(_493.)Fie P un punct pe cercuJlcircumscris unui triunghi ABC
~i L'-;-11, N proiectiile lui pe BC, C.A, AB. Sa se demonstreze cal
p A · p L = P B · PM = PC · P N-.
494. Sa se construiasca un triunghi ABC, cunoscind unghiul oc
- - --
pe care bisectoarea AD il face cu BC ~i sun1ele A B
--
+ BD ~i
A·C +CD.

52
 495. Sa se construiasca un triunghi- ARC in care bisectoarea
unghiului A trece prin centrul cercului celor noua puncte, cunos-
cind lungin1ile AB1 , AC 1 , determinate pe la(urile unghiului A
de cercul ce trece prin B, C ~i prin ortocen l rul triunghiului.
496. Sa se construiascli un patrat cunoscind_ un virf ~i ~tiind
ca alte doua se gasesc pe doua cercuri date. ·
497. Se da unghiul AOB ~i punctul P in int._, riorul lui. Sa se
duea prin P doua drepte sin1etrice fa~a de FO, astfel ca unind
intersecpile lor D ~i E cu AO ~i BO, DE sa aiba o directie data ..
498. Doua cercuri (0) ~i (0 sint tangente interior. Cum sint
1
)

situ ate cen trele de asemanare?

499. Fiind date doua segmente arbitrare AB, A Bl, sa se·I

gaseasca un punct 0 a~a ca triunghiurile AO B ~i A'0 Bl sa fie ase-

1

menea; .A, :1 I, pe de o parte, ~i B, Bl pe de alta parte, siht puncte·

omo]oage. _
(50oJ Fie ABCD un trapez dreptunghic in care AB este latura
pe~iculara pe haze. Paralela dusa la haze, prin intersectia I a
diagonalelor trapezului intilne~te latura AB in E. Sa se demon-
straze ca dreapta EI este hisectoarea unghiului CED.
501. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater complet cercurile
circumscrise triunghiului formate de cite trei laturi tree prin
acela~i punct (punctul lui Miquel).
502. Se considera toate cercurile tangente unei drepte xy,
intr-un punct A. Se cere locul punctelor de contact al tangentelor-
la aceste cercuri, paralele cu o alta dreapta data.
503. Sa se determine locul punctelor de contact al tangentelor-
paralele la o directie fixa, duse la cercurile tangente Ia doua drepte-
date Ox, Oy.
504. Intr-un triunghi ABC latura BC este fixa, iar unghiul A
1
constant. A Bl C fiind triunghiul ortic, se cere locul geometric a}
I

ortocentrului triunghiului A B C
1 1 1
•

505. In triunghiul dreptunghic ABC ipoteza BC este f1 ~a,.

iar virful A este variabil. Se prelunge~te BA cu AD = BA se
une~te mijlocul 1J1 al lui BC cu D, iar Jl!D intersecteaza pe Ac·
in N. Se cere locul lui N.
506. Fie u n triunghi ABC ~i D, E, F punctele de contact ale
laturilor cu cercul -inscris.- Pe laturile
-
BA si
,
CA ducem catre
virful A o lungime BP = CQ = BC. Paralelele duse prin E ~i F la
FD ~i ED se intersecteaza in D 1 . Sa se demonstreze ca D 1 se afla
pe dreapta PQ.

Sl
 507. 0 draapt1 variabila intersecteaza laturile unui unghi xOy
in A ~i B, a~a ca 0_4 : OB = k. Sa se arate ca AB ramine paralela
cu o dir2ctie , fixa.
508. Pa dreapta variabiL1 A B din problema precedenta se ia
un punct M, a~a ca AM: JJ1B = m. Se cere locul lui M.
50J. S3 dau doua puncte fixe A, B pe laturile Ox, Oy ale
unui unghi xO y ~i se iau pe Ox, Oy doua puncte variabile A', B,
astfel C3. sa avem A A' : BB' = k. Sa se afle locul· punctului I
-- -- --
care imparte segmantul A' B' in raportul dat I A' : I B' = m.
510. Se da un unghi xOy ~i doua puncte A, B fixe in inte-
riorul (sau exteriorul) unghiului, astfel ca distan~a de Ia A Ia Ox
sa fie egala cu distanta de la B Ia Oy. Fie M un punct variabil
pe bisectoarea unghiului xOy; lilA intersecteaza pe Ox in P, JfB
intersecteaza pe Oy in Q. Si se arate c5 dreapta PQ pastreaza o
directie fixa. Cum trebuie luate punctele A ~i B pentru ca pro-
prietatea sa se pastreze cind Jfr se mi~ca pe o dreapta oarecare
ce trece prin 0 ?
~Fi3 P un punct variabil pe bisectoarea unghiului ~a
unui triunghi ABC ~i L, M, N proiectiile lui pe BC, CA,. AB.
Jlf..V inter3ectaaz1 pa BC in X. Sl se arate ca D fiind mijlocul lui
- --
BC, raportul DL : DX este constant.
512. Sa se demonstreze ca daca A 1 , B 1 , C1 sint intersec~iile
bisectoarelor triunghiului ABC cu cercul sau circumscris ~i A 2 , B 2 ,
c2 punctele de contact ale laturilor cu cercul inscris, atunci drep-
tele A 1 A 2 , B 1 B 2 , C1C2 sint concurente.
~ 0 dreapta oarecare intilnr'. t~e laturile Ali, AC ale unui
triuiigtli ABC ~n D ~i E; paralel1 d usa prin A Ia DE intersecteaza
pe BE in F. Pe DE ~i AF se iau douii puncte G ~i H, a~ a ca
DG ·DE= AH · AF. Se duce BG, care intilne~te pe AF in I.
Sa se demonstreze ca DG 2 = AI · AH.
514. Se considera un punct P mobil pe cercul 0 §i un diame-
tru fix. A B. Car a este locul geometric al intersectiei M a drepte-
lo; KB si LP, K fiind un punct p3 AP astfel incit KA =m(const),
' .KP
iar L un punct fix al diametrului A B?
515. Fie c3rcurile (C) ~i (C') de centre 0 §i 0'. Se considera
cercul (C") ce trece prin 0 ~i 0'. Fie N ~iN' intersectiile drepte-
lor MO ~i MO' cu (C) §i (C'), M fiind un punct pe (C "). Sa se
arate ca P, intersec~ia cercurilor MOO', MNN', este fix, cind AI
descrie cercul (C ").

54
 516. Se considera doua cercuri cu centrele 0 ~i 0 1 care se inter-
secteaza in C §i D §i sint tangente Ia o dreapta (d), respectiv in
A §i B. Dreapta AD intersecteaza cercul (0 1 ) in E, iar BD inter-
secteaza cercul (0) in F. Dintr-un punct ourecare P, situat pe
dreapta (d) se duce o paralela Ia EF pe care se ia PG == OA ~i
PH == o,B. &a se demonstreze ca dreptele Ell ~i FG se intersec-
teaza pe dreapta (d).
517. Se da un triunghi ASB, o dreapta Sfl care intilne§te pe
AB in H 'i o paraleHi Ia AB, variabila, care intersecteaza pe AS
in A', pe SB in B'. Prin B se duce o secanta care intersecteaza
pe SH in C, pe SA in D ~i pe A' B' in P. Pe paralela la SH,
dusa pFin P, se ia un punct Q a~a ca PQ sa fie impartit de para-
lela SR la A B in raportul PH : llQ == H A : H B. Sa se demon-
stFeze ca dreapta QD imparte pe CA intr-un raport independent
de H §i de BC.
918. Sa se arate ca in problema precedenta locul lui Q, cind
BC variaza, A' B' §i H fiind fixe, este o paralela la BC.
619. Sa se demonstreze ca in problema 517 locul lui Q, cind
BC ~i A' B' ramin fixe, iar H variaza, este .o paralela la SA.
520. Sa se gaseasca locul lui Q din problema 517, cind BC
fji H sint fixe, iar A' B' variaza.
~1. Din extremitatea Af a unei raze mobile 0 M a unui cere (0)
se cohoara M N perpendiculara pe un diametru fix A B. Se ia a poi
pe OM punctul P, ca OP : AJ N == k. Se cere locul punctului P.
522. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un paralelogram
ADEF, ale. carui virfuri D, E, F sint pe laturile AB, AC, BC,
~t~ raportul laturilor este AD : AE = k.
8 e da un punct M pe diagonala AC a unui patrulater
oar are A BCD. Se duce M P paralela la A B §i intilnind latura
BC in P, MQ paralela Ia CD ~i intilnind pe AD in Q. Sa se
demonstreze ca
--
MP_+ ~ == 1.
AB CD
~ Intr-un paralelogram ABCD perpendiculara dusa pe latura
AB, pFin mijlocul sau 1, intersecteaza diagonalele BD, CA in
M §i N. Fie OH perpendiculara dusa din punctul 0 de intersec~ie
a diagonalelor pe AB. Sa se arate ca
1 1 2
-+-=-·
-
IM
- -
IN OH

55
 525. Fie ABCD un trapez cu bazele BC §i AD, iar punctul
0, comun diagonalelor. Paralela prin 0 la haze intersecteaza
laturile AB si
, CD in E si' F. Sa se demonstreze ca EF este
1
n1edia armonica a celor doua haze •
~ Diagonalele unui patrulater ABCD se intersecteaza Jn
punctul 0. Bisectoarea unghiului AOB intersecteaza laturile opuse
.A B §i CD respectiv in E §i F. Sa se ara te ca
1 1 + 1
OE OA OB
1
- 1 1
-===- -t- -===-
OF
OC OD
527. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un alt triunghi A IB' C 1
,

asemenea cu un triunghi dat A 1 B 1 C1 §i astfel ca virful A sa fie I

d.at pe BC.
528. Sa se inscrie intr-un triunghi ABC un triunghi ale carui
laturi sint p_aralele cu laturile unui triunghi dat mnp.
529. Sa se inscrie intr-un patrulater A BCD dat un patrulater
1 1
t(t b C d asemenea cu un alt patrulater oat A B C D
1 1 1 1 1
I •

530. Sa se construiasca un patrula~er ABCD in care cunoa~-

tem laturile BC §i CD, suma <9:: B +
<9:: D = (X a unghiurilor B
~i D §i rapoartele AB: AD= k, AC :AD= k
1
•

531. Prin mijlocul A I al laturii BC a unui triunghi ABC se

·duce o dreapta arbitrara care intersecteaza laturile AB, AC in
B Cl ~i p3.ralela la BC, dusa prin, A, in D'. Sa se arate ca
1
,
--
1
-
A Y :A C = DIBI: D C cu altf' u.vinte ca A', D sintc(RJ,jugate
1 1 1 1
,
1

ar1nonic in raport cu BIC'.

532. Prin punctele E ~iF situate pe laturile AB, AD ale para-
lelogramului A-BCD se due dreptele EG ~i FH paralele la .AD ~i
AB care se intilnesc in /. Sa se a rate ca dreptele BF, DE ~i CI
se intilnesc intr-un punct.
533. Laturile opuse AB ~i CD ale unui patrulater se intersec-
teaza in E, iar AD ~i BC in F. Sa se arate ca mijloacele diagona-
lelor AC, BD, EF sint coliniare (dreapta lui Newton).
534. Sa se arate ca laturile opuse ale unui hexagon inscris
intr-un cere se intersecteaza doua cite doua in trei puncte coli-
niare (teorema lui Pascal).
1 1'\umarul x estc media arn:.onicii a lui a ~i b cara
2 1 1
-==-+-·
x a b

56
 535. Sa se demonstreze ca diagonalele unui patrulater A BCD
circumscris unui cere ~i diagonalele patrulaterului EFGH, format
de~ctele de contact, tree prin acela~i pu11ct (Newton).
53 Sa se demonstreze ca daca se prelung,•sc laturile opuse
ale ui patrulater inscriptibil A BCD ~i se due bisectoarele celor
doua unghiuri astfel formate, punctul de intersPc~ie al acestor
doua drepte ~i mijloacele diagonalelor patrulaterului dat sint

~In patrulaterul ABCD se presupune cii diagonalele AC,

BD sint egale. Sa se demonstreze ca cercurile care tree prin punc-
tul I, comun diagonalelor, AC, BD, apoi prin punctele A ~i B,
pe de o parte, ~i C ~i D, pe de alta parte, se intilnesc inca intr-un
punct 0 care se proiecteaza pe laturile A B, CD in mijloacele lor
Af si lV. Sa se arate ca OJJ!l :ON== AB : CJJ.
538. Sa se gaseasca un punct Min planul unui triunghi ABC
a~a ca, A', B', C' fiind proiec~iile lui pe laturile BC, CA, AB,
sa avem
MA : JJ;JC' = MB: MA'
JlfC: MB'.=
539. SA da un triunghi ABC. Sa se determine pe laturile A B,
AC panctele P ~i Q, a~a incit
BP = PQ == QC.
540. Se dau doua drepte {D 1) ~i (D 2 ) ~i un punct fix A. Sa
se construiasca triunghiul ABC, cu virful B pe dreapta ( D1 ) ~i
virful C pe (D 2 ), cunoscind directia laturii BC ~i unghiul A.

Capitolul X

REL~.\TII
, METRICE

~In triunghiul dreptunghie ABC se inscrie un p3.trat

JllJ.V P(/. Virfurile M, N se afLi pe ipotenuza BC, iar P, Q-pe
lat~ AB, AC. Sa se ar·ate ca MlV 2 .== B1l1 · NC.
(~ S~a dreptunghiul ABCD. Perpendiculara din_:! pe
diagonala BD intersacteaza latura BC in F. Sa se ,arate ca _4B 2 =
=~·flC.
/ 543J 0 tangentii BC la un cere (0) de raza R, pe care il a tinge
in''--:4-; este marginita de doua tangente paralele ale aceluia~i
cere. Sa se demonstreze ca A B · A C = R 2 •

57
 544. Sa se demonstreze ca daca intr-un triunghi ABC media-
nele virfurilor B, C sint perpendiculare, exista rela~ia
.5BC 2 == AB 2 + AC2 •
545. (0), (0 sint doua cercuri tangente intre ele ~i tangente
1
)
1 1 1
la o'-dt'eapta AA in punctele A §i A Sa se arate ca, R, R fiind
•

ra~ cercurilor, avem AA == 4R · R

12 1
• ··-

54(). Un triunghi oarecare ABC are laturile AB == 13 m,

BC __, 21 m ~i inaltimea AD == 12 m. Se ridica perpendiculara
in A pe AB; aceasta intilne~te latura BC in E. Sa se afle
perimetrul triunghiului ACE.
1
5~ Sa se demonstreze ca daca proiectia D a virfului A al
,

triungh:iului ABC pe latura BC se face intre B ~i C ~i daca

AD 2 == BD · DC, atunci <}:: A == 90° .
.,.Qj8. Sa se demonstreze ca, daca proiectia D a virfului A pe
latura· BC a triunghiului ABC se face pe prelungirea lui Bp ~i
daca AD 2 == DB ·DC, atunci punctul H de intilnire a inal~i­
milor este simetricul lui A in raport cu BC.
1 1
549. Fie A piciorul inaltimii AA in triunghiul ABC, iar H
punctul comun inaltimilor. Sa se arate ca
·-- -- -- -
.HAl · A C == A H · AA
1 1 1
•

550. Se da o dreapta (D) ~i un punct fix A exterior dreptei (D).

Fie M un punct variabil pe dreapta (D), iar AN un segment de
lungime constanta, perpendicular pe AM. Sa se arate ca cercul
cu centrul in M ~i cu raza M N trece prin doua p!Jncte fixe .
.,,,/551. Se da un triunghi ABC ~i I r 1altimea ·AD. Se iau a poi seg-
mentele BE == DC ~i CF == BD perpendiculare respectiv pe A B
si AC.
· a) Sa se arate ca triunghiul AEF este isoscel.
b) Fie B' §i C proiectiile lui B §i C respectiv pe AE ~i JfP:
1

Sa se arate ca

~
2

=(AB) •
ACI AC
552. Fie D piciorul inul ~imii dusa din A in triunghiul ABC,
- - - !

iar E ~i F proiectiile lui D pe A B ~i A C. Sa se demonstreze ca

EF este egal cu semiperimetrul triunghiului ortic.
553. Se dau trei puncte A, B, C pe un cere (0) de raza R.
Sa se arate ca daca MA 2 == Ill B · MC, atunci ~i inversul sau M 1

58
[inCJerr;;ul M' al lui M in raport cu (0) este un punct de pe raza
:JM,"de aceea~i.parte a lui (0), astfel ca OM · -()-JJ1' = R 2] in raport
cu (0) satisfaee relatia M'A 2 = M' B · M'C.
554. Se· da un punct A pe cercul (0) ~i doua puncte inverse
B, C. Sa se arate ca daca M satisface relatia A1A 2 = M B · MC,
atunci §i inversul M' al punctului M satisface rela~ia M' A 2 =
= M'B · ~J'C.
555. Se dau trei puncte A, B, C pe un cere (0) ~i un alt punct
lt1 a~a ca Jl1A 2 = MB · MG"'. Tangenta in A intilne~te dreapta·
BC in 0'; fie M' inversul lui M in raport cu cercul (0') descris
din 0' ca centru cu 0' A ca raza. Sa se arate ca Ml A 2 = M' B · M'C.
""""- (@'sa se demonstreze ca in orice paralelogram A BCD sum a
patffifelor laturilor este egala cu suma patratelor diagonalelor.
~ 557. In orice patrulater ABCD suma patratelor laturilor este
egala cu suma patratelor diagonalelor, plus de patru ori patratul
segmentului care une~te mijloacele diagon~lelor (Euler).
~ Sa se demonstreze ca intr-un trapez oarecare ABCD
su!ntt-Patratelor diagonalelor este egala cu suma patratelor latu-
ril~aralele, plus de doua ori produsul bazelor.
-li~Fie ABC, DBC doua triunghiuri echilaterale, simetrice
in raport cu BC, P un punct pe cercul descris din D ca centru
cu DB ca raza. Sa sc arate ca PA, PB, PC sint laturile unui
triunghi dreptunghic.
560. Un patrulater ABCD are una din diagonalele sale BD
fixa, cealalta, AC, de lungime constanta se mi~ca paralel cu o
directie data. Sa se gaseasca locul virfurilor A, C ~tiind ca sum a
patratelor laturilor patrulaterului este constanta.
561. Fie A, B, C, D virfurile unui patrat ~i M, N, P, Q
-.mijloacele laturilor. Sa se demonstreze ca daca 0 este un punct
oarecare din plan, expresia
Eo.L4 2
- EoAt 2

ar~aloare aria patratului.

( 56~..-./Se considera patratul ABCD,
cercul (0) inscris in acest
pmaf §i un punct M mobil pe cercul (0). Sa se arate ca suma
S - MAi + MB + MC + MD2 2 2

este constanta §i sa se exprime cu ajutorul laturii patratului.

563. Daca suma a doua unghiuri opuse intr-un patrulater este
·de 90° §i daca notam, cu a, b, c,. d laturile parcurse in acela~i
sens, iar cu ~' ~, diagonalele, atunci exista rela~ia
a2c2 + b2d2 = ~2~'2.

59
 /
564. Daca se ia un punct mobil M pe ipotenuza unui triunghi
dreptunghi, sa se arate ca exista relatia ·
.:.11B 2 • A.C 2 + .!.11C 2
• AB2 = JJ1A·2 · BC 2 •
~ 565. Sa se demonstreze ca daca un triunghi echilateral are
. . Yirfurile pe trei drepte paralele, care au intre ele distan~ele a, b,
}atura triunghiului 8fe Ya}oarea ,

l = 2 v+ a2 ~b + b" .
566. Sa se demonstreze ca M fiind un punct oarecare pe baza
BC a unui triunghi ABC, intre B ~i C, avem rela(.ia lui Stewart:
AB 2 • :.lfC + .l4C2 • Jl!B ~ AM2 • BC + MB · JJJC · BC.
567. Sa se demonstreze ca diferenta pa tratelor laturilor A B ~
AC ale unl!i triunghi ABC este egala cu diferen~a patratelor
proiectiilor ~4 'B, A 'C pe BC.
568. Fie ex, ~ 1 trei puncte luate respectiv pe laturile BC,
--
CA, AB ale triunghiului ABC. Sa se demonstreze ca relatia
Bcx 2 - Ccx 2 + C~ 2
- .A~ 2 + Ay 2
- By 2 = 0
exprima condi~ia necesara ~i suficienta pentru ca perpendicularele
in ex, ~' 1 pe laturile pe care se gasesc sa treaca prin acela~i punc t.
569. Sa se demonstreze ca in t r-un triunghi inaltim i le sin t
concurente.
570. G fiind punctul de intilnir0 11l medianelor triunghiului
ABC, sa se arate ca .

3(GA 2 + GB + GC == BC + CA + AB
2 2
)
2 2 2
•

571. Sa se demonstreze ca G fiind punctul de intilnire a

medianelor triunghiului ABC ~i M un punct oarecare in plan,
a vern
1.../
J1A 2 + Jl1B 2 + MC:!. = 3MG 2 + GA + GB + GC 2 2 2
•

572. 0 fiind centrul cercului circumscris de raza R, G punc-

tul de intilnire al medianelor triunghiului ABC avind ca laturi
BC = a, CA- = b, A.B == c, sa se demonstreze ca
1 2
G0 2 == R 2 - - - (a +b +c 2 2
).
u
60
 573. H fiind punctul de intllnire a in~ltin1ilor din problema
precedentA, s& se arate c&
- ---
H02 == 9R 2 - (a 2 + b2 - : c'2).
574. Se dau trei triunghiuri A 1 B 1G\, .A 2 Bi ·}., A3 B3 C3 . Sa se
arate ca exista un pUilct .11, a~a incit

JJJA i + A1Bi + MCI == ft;J A~ + M B~ + ~'fiZ~~ = .11 :l~ -- jJBg + JllC~.

575. Fie 0 centrul unui patrat A BCD ~i 1lf un punct oarecare
in planul lui. Sa se arate ca

~116-1 4 + A1B 4 + MC 4 + JVJJJ 4

== 4Jlf0 4 + 8AB 2
• M0 2 + AB 4
•

Cind Jf se afla pe cercul inscris patratului, avem

JJ1A 4 + MB + 4
A1G"4 + AID
24R 4 • 4
=
576. Se considera doua triunghiuri ..-1 Bf;, .A., B' C' simetrice in
raport cu o draaptA. Sa se demonstreze ca 'perpendicularele coho-
rite din A', B', C' respectiv pe laturile BC, CA, .4B sint concu-
t•ente.
577. Se proiecteaza virfurile triunghiului .4 BC in punctele A',
B', C' pe o dreapta oarecare (Ll) din plan. Sa se demonstreze ca
perpendicularele coborite din .A', B', C' respectiv pe BC, CA, A B
sint concurente intr-un punct w [ortopolul dreptei (~) in raport
cu triunghiul ABC].
578. Sa se demonstreze ca daca perpendicularele coborite din J
vlrfurile triunghiului ABC pe laturile triunghiului A' B' C' sint l
concurente, atunci §i perpendicularele coborite din virfurile lui!
A' B'C' pe laturile lui ABC sint concurente (triunghiurile ABC!
si .A'B'C' se numesc ortologice).
, 579. Doua triunghiuri ABC, A'B'C' sint omologice (dreptele
..4 ..4 ', BB', CC' se intilnesc intr-un punct I, centrul de omologie).
Perpendicularele in A pe AB, AC intilnesc peA' B', A'C' respectiv
in A" Ab. A.nalog, perpJndicularele duse in B §i C pe dreptele
(BA, BC), (CB, CA) deter1nina pe (B'A', B'C'), (C'B', C'A') punc-
tele (Be, Ba), (Ca, Cb)· Sa se arate ca perpendicularele coborite
din ..4, B, C pe dreptele .AbAc, BcBa,- CaCb sint concurente.
580. Daca se convine sa se considere pozitive segmentele luate
pe laturile triunghiului ABC intr-un anumit sens §i negative cele
luate in sens contrar, sa se arate ca relatia din problema 568 se
poate pune sub forma
-a:~.. • BC + b~ · CA + cy · AB == 0.
a, b. c fiind mijl<?acele laturilor triunghiului.

61
 581. Se proiecteaza punctul F din planul triunghiului ABC pe
laturi in C(' ~' y. Cercul circumscris triunghiului C(~Y intersecteaza
din nou laturile lui ABC in (.( ~~, y Sa se arate ca perpendicu-
1
,
1
•

larele in (.( ~~, y pe laturile BC, CA, AB sint concurente.

1
,
1

582. Prin virful A al triunghiului ABC se due doua drepte

simetrice in raport cu bisectoarea unghiului A _(ceviene izogo-
nale) care intilnesc laturcr BC in M ~i N. Sa se arate ca
CJJ1· CN AC2
(teorema lui Steiner).
Bil· B-N
583. Sa se arate ca simediana AN (izogonala medianei AM)
a triunghiului ABC imparte pe BC in raportul.
NJj
NC
584:. Fie P ~i Q doua puncte situate pe cevienele izogonale
- -
A1W ~iAN, iar P', P" ~i 0', 0" proiectiila lor pe AB ~i AC.
Sa se arate ca
p pI • QQ I = p p II • QQ II •
585. Sa se arate ca daca rela~ia din problema precedentii este
satisfacuta, dreptele A P, BQ sint egal inc lin ate pe bisectoarea
unghiului A.
586. Fie M un punct oaracare in planul triunghiului ABC. Sa
se arate ca simetricele dreptelor AM, B M, C A1 in raport cu bisec-:
toarele unghiurilor A, B, C tree r :n acela~i punct N (inversul
sau izogona]ul punctului M).
587. Sa ae demonstreze ca sin1edianele unui triunghi ABC
tree prin acela~i punct /( (punctul -l·ui Lenloine ).
588. Sa se demonstreze ca distantele mutuale dintre izogona-
lele (paralele) cevienelor unui punct de pe cercul circumscris
unui triunghi sint egale respectiv cu segmentele determinate de
laturile triunghiului pe dreapta lui Simson a punctului considerat.
589. Locul mijloacelor antiparalelelor la latura BC a triun-
ghiului ABC este simediana A/(. Aceasta dreapta este de aseme-
nea locul punctelor prin care tree antiparalelele la laturile unghiu-
rilor B ~i C egale intre ele. Sa se deduca de aici ca antiparalelele
duse prin K intilnesc laturilr, triunghiului in ~ase puncte situate
pe un cere cu centrul in /( ( rel de-al do ilea cere al lui Lemoine).
l 590. S1 sa damonstraza eel daca se impart in acela~i raport
dreptele AK, BK, CK, c~ unesc vlrfurile triunghiului ABC cu

62
 punctul lui Lemoine K, antiparalelele duse prin punctele de divi-
ziune intilnesc laturile triunghiului in ~ase puncte conciclice.
591. Prin punctul lui Lemoine K al triunghiului ABC se due
1
,paralelele AbAc, BeBa, CaCb la laturi. Sa se arate ca P.unctele
\A 6 , Ac, Be, Ba, Ca, Cb se gasesc pe un cere cu centrul in mijlocul
I -

$egmentului OJ(, ce une~te centrul cercului circurn scris cu punctul

lui, Lemoine (primul cere al lui Le-moine).
-----
592. Se divid inal~imile AA 1 , BB', CC' ale triunghiului ABC
in parti proportionale, plecind de la virfuri espre laturi. Sa se
demonstreze ca proiec~iile punctelor de diviziune A II' B II' c" pe
cele doua laturi ce corespund inaltimii considerate sint ~a~e puncte
Ab, Ac, Be, Ba, Ca, Cb conciclice.
593. Se proiecteaza picioarele A 1 , B 1 , C 1 ,.ale inal~imilor triun-
ghiului ABC pe laturi, in punctele Ab, Ae, Be, Ba, Ca, Cb. Sa se
demonstreie ca aceste puncte sint concieliee ( cercul lui Taylor).
594. Fie A1 ~i M1 doua punete inverse in raport eu triun-
ghiul ABC iar X, Y, Z ; X 1 , Y 1 Z 1 , proiec~iile aces tor puncte pe
laturile triunghiului. Sa se arate ca aeeste ~ase puncte se afla pe
un cere cu centrul in mijloeul w al segmentului M M1 .
~ 595. Pastrind nota~iile problemei preeedente, sa se arate ca:
(_. __ a) daca din punctele X, Y, Z ea centre deseriem cercuri care
tree prin punctul JJ-11 , ele interseeteaza respectiv laturile BC, GlA ~
AB in punctele A 1 , A 2 , B 1 , B 2 , C1 , C2 care se afla pe un acela~i
cere cu cen trul in M;
b) daca din punetele X, Y, Z, ca centre, deseriem cercuri care
tree prin punctul M, ele intersecteaza laturile corespunzatoare
BC, CA, .HA in punctele A;, A~, B;, B~, C{, C~, care se afla pe
un acela~i cere cu centrul in A11 ~i egal cu precedentul.
596. I fiind centrul cereului inscris in triunghiul ABC, sa se
-<'demonstreze ca proiectia pe bis.ectoarea din A a unui punct arbi-
trar P al cercului BIG este eentrul cereului circumseris triun-
ghiului podar al punctului P, in raport cu triunghiul ABC.
597. Sa se demonstreze ea to ate triunghiurile dreptunghice
care au laturile in progresie aritmetica sint asemenea.
598. Se da un patrat ABCD. Pe laturile BC ~i CD se iau
respectiv punctele JJ,f ~i N, a~a ca unghiul M.~.41V sa fie de 45::..
Pe BC, in sensu! BC, se mai ia un punct P, a~a ca BM sa fie
egal cu CP. Sa se demonstreze ca

BP · JJN == .:1 B · L-yJJ.

63
 599. ~a se afle locul punctelor JJ a~a ca diferen~a patrate-
lor distantelor a rloua puncte date A' B, sa fie Constanta.
600. Se da un patrulater ABCD in care AB = CD. Se cere
locul punctului 1ll care satisface relatia
-- --
J/A.2+ JfB 2 = MC 2 + MD 2
•

601. Se da un patrulatt-~ convex ABCD. Sa se demonstreze

ca daca exista un singur punct pe una din diagonalele AC, BD,
care sa se bucure de proprietatea en produsul distantelor sale la
doua laturi opuse ale patrulaterului sa fie egal cu produsul dis-
tantelor la cele1alte laturi opuse, atunci 0r·iee punct luat pe una
din diagonale ~e bucura de aceea~i proprietate.
602. Triunghiurile ABC, A' B' C' au acela~i punct de intilnire
al medianelor G, iar 'A Bl, B' C C A tree prin C, A, B ~i inter-
I
1
,
1
I

secteaza laturile opuse inC", A", B". Sa se arate ca A", B", C"
---
impart in acela~i raport laturile BC, CA, A B.

Capitolul XI

RELATII
, 1\IETRICE
'
IN CERC I

603. Printr-un punct fix din planul unui cere se due doua
J
coarde, variabile, perpendiculare. Sa se den1onstreze ca sun1a
patratelor acestor coarde es1~; constanta.
604. Se dan doua cercuri concentrice. Printr-un punct Yaria-
bil de pe unul din cercuri ~r due doua coarde perpendiculare
in celalalt cere. Sa se dem ,nstreze ca suma patratelor acestor
coarde este constanta.
605. In i1~teriorul unui cere (0) de raza, R, se ia un punct P
prin care se due doua coarde perpendiculare AB, CD. S.1 se de-
monstreze relatia
,

AB·CD ~ 2(2R 2 -0P 2 ).

606. Fie A ~i B punctele de contact ale unei tangente conntnP
cercurilor (0) ~i (0 1 ). Din 0, 0 1 se due ON ~i 0 1 ~~l tangente res~
pectiv la (0 1 ) ~i (0). Sa se arate ca
OIA 2 - OB 2 = 01M2 - ON 2•
607. Sa se demonstreze ca daca doua cercuri sint tangent
exterioare, atunci tangenta lor comuna exteriora este media pro
portionala intre diametrele lor.

c4
 668. Sa se demonstreze ca daca un trapez isoscel este circum-
scris unui cere, atunci diametrul cercului este media proportio-
nala intre bazele trapezului.
609. Sa se demonstreze ca in doua cercuri ortogonale tan-
genta comuna este media proportionaHi intre distanta centrelor
~i coarda comuna ~i reciproc.
610. Unind un punct mobil A, luat pe un cere, cu doua puncte
fixe JJ,f §i N, egal departate de centru, a§ezate pe acela§i diametru
1 1
si ducind coardele AMB si ANC, sa se arate ca
I I MB2 NC2
+
= const.
611. Fie M un punct pe latura BC a unui triunghi ABC, MP
proiectia segmentului AM pe BC. Din A ca centru, cu AC ~i AM,
ca raze, se descriu arce de cere care intersecteaza pe B() in C'
~i Af • Presupunind AC <AM< AB, sa se flemonstreze relatiile:
1

- - -2 - - - - -2 -~ -----
AB2- ~4C = BC · BC'; AB - AM2 = BM · BM 1 ;

--· -~-

.
AM2-AC2=CM ·C'M.

612. Sa se demonstreze ca diferenta patratelor a doua laturi

A.B, AC ale unui triunghi este egala cu de doua ori produsul
-- -- --
laturii a treia prin proiectia M P a medianei AM pe BC.
• • I --

613. Sa se construiasca un triunghi ABC cunoscind latura BC,

piciorul A 1 al inaltimii AA 1 pe aceasta latura ~i ~tiind ca
~ BAG = 2~ ABC.
614. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater inscris intr-un
cere, produsul diagonalelor este egal cu suma produselor laturilor
opuse (teorema lui Ptolomeu).
615. Folosind problema 612, sa se afle locul punctelor M
a~ a ca diferen~a patratelor distantelor Ia doua puncte date ~-1, B
sa fie cons tan ta.
616. Se da o dreapta (D), doua puncte A ~i B nesituate pe
dreapta ~i un segment de lungime cunoscuta M N = l. Sa se a~eze
segmentul MiV pe dreapta (D) astfel ca sa fie vazut din A ~i B
sub unghiuri egale. Discu~ie.
617. Se da un cere (0) de raza R inscris intr-un unghi. Se
construiesc doua cercuri (0') ~i (0 ") tangente lui (0) §i laturi-
lor unghiului ~i doua cercuri (0 1 ) ~i (02 ) tangente la cercurile
(0') ~i (0), respectiv (0) ~i (0 "), ~i Ia una din laturile unghiului.

5 - Probleme de geometrie - c. 538 65

 a) Sa se demonstreze rela~ia

~r + ~r' = ~R,
r ~i r' fiind razele cercurilor (01 ) ~i (0 2 ).
h) Daca A 1 ~i A 2 sint punctele de tangen~a ale cercurilor (0 1 )
~i (0 2 ) cu latura unghiul~i, sa se demonstreze ca A 1A 2 = 2R.
618. Se da un segtnent de dreapta A B. P fiind un punct
oarecare de ne AB, se due de aceea~i parte a lui AB semicercu-
:rile care au respectiv ca diametre AP ~i PB. Se construie~te tan-
genta lor comuna MN.
a) Dreptele AM ~i BN se intersecteaza in /. Sa se afle locul
geometric al punctului /, cind punctul P se mi~ca pe AB.
h) Segmentul AB = a fiind dat, sii se determine printr-o con-
struc~ie grafica punctul P, astfel ca tangenta comuna JlliV sa
aiba o lungime data Z.
c) Ce rela~ie trahuie sa existe intre l ~i a pentru ca sa fie
posibila constructia? Care este valoarea maxima pe care o poate
ave a segmentul M iV?
619. Se dau dona cercuri de centre A si B. Rezele lor sint R
I

~i r, iar distanta dintre centrele lor este A B = d. Se duce cercul

de diametru CD, C .~i D fiind puncte de contact ale unei tan-
gente comune exterioare.
a) Sa se demonstreze ca daca cercurile sint exterioare, ~i
numai in acest caz, cercul de diametru CD intersecteaza linia cen-.
trelor in doua puncte. Care treh 11ie sa fie pozi~ia relativa a pri-
melor doua cercuri pentru ca r·ercul al treilea sa fie tangent la
Iinia centrelor?
b) Fie M ~i N punctele unde cercuf al treilea intersecteaza
pe A B. Sa se denionstreze ca
AM ·AN- R2·
- '
620. Se da un triunghi ABC avind ~ A > 90°.
a) Sa se construiasca pe latura BC punctele .IJI pentru care

AM2 = BM · MG'.
!

Sa se arate ca exisL:1 totdeauna doua solu~ii M 1 ~i M 2 , iC:tr

cevienele A 1111 ~i ..4M2 sint izogonale.
b) Fie D ~i E picioarele medianei ~~ inal~imii din virful .A..
Sa se demonstreze ca M 1D = M,;E.

66
 621. Fara a mai ~ine seam a de condilia <9:: A > goo, sa se con-
struiasca un triunghi ln care cele doua puncte M 1 §i ·M 2 din
problema precedenta sa fie confundate. Sa se demonstreze ca
intr-un astfel de triunghi:
a) b +c= a~2;
b) r, ha, r~~. stnt tn progresie geometrica. (Notatiile sint cele
dbisnuite.
,
622. Se da patrulaterul ABCD ~i se noteaza: E- (AB; CD);
F (AD; BC); I= (AC; BD). Fie (d 1 ) dreapta ortocentrelor
eel or patru triunghiuri formate de laturile patrulaterului A BCD
§i (d 2), (d3 ) dreptele analoge tn patrulaterele 1A.ED §i I AFB. Ce
conditie trehuie sa tndeplineasca patrulaterul A BCD pentru ca
dreptele (dl), {d2), {da) sa fie concurente?
623. Se da triunghiul isoscel ABC (A B == A C) · §i fie JJ1 un
~unct mobil pe BC. Cercurile AM B, A MC intersecteaza laturile
AC, AB a doua oara tn punctele B 1 , C1 • Sa se arate ca ~1.:ma
seg1nentelor BC1 §i CB1 este constanta.
624. Se da cercul (0) §i punctul exterior P. Fie rx un punct
n1obil pe cercul dat (0). Cercul (K) ce trece prin P §i rx inter-
secteaza a doua oara cercul (0) tn ~· Dreapta o:~ intersecteaza
tangenta in P 1a cercul (K) in punctul M. Sa se afle locul punc-
tului M.
625. Sa se afle locul geometric al proiectiei ortocentrului
unui triunghi ABC pe median a corespunzatoare virfului A, §tiind
ca punctele B ~i C sint fixe ~i ca suma patratelor medianelor
triunghiului este constanta.
626. Sa se afle locul punctului JJ.f a§a ca puter€a lui in raport
cu un cere (0) de raza R sa fie egala cu patratul distantti sale
la un- punct dat A.
, 627. Sa se afle locul punctelor M, care au puteri egale in
\raport cu doua cercuri date (0), (0') de raze R, R'.
628. Fie ABC un triunghi oarecare·, 0 ·centrul cercului cir-
cumscris. Pe medianele AA ', BB' CC' ca diametre se descriu
cercurile de centrf Oa, ob, Oc. Sa se dEmonstreze ca:
a) cercurile (Oa), (Ob), (Oc) au ca centru radical ortcc€ntrul
triunghidlui ABC;
b) axele radicale ale cercurilor (Oa, 0), (Ob, 0), (0 0 0) intil-
nesc laturile BC, CA., AB tn trei puncte coliniare.
629. Sa se afle locul geometric al centrelor cercurilor care
tree printr-un punet fix A §i sint ortogonale unui cere dat.
 630. Se dau doua perechi de puncte A, B ~i A', B' precum ~i
o dreapta (D). Sa se duca un cere prin A ~i B ~i alt cere prin
A', B', astfel incit secanta lor comuna sa fie dreapta (D).
Sa se discute conditiile de posibilitate ale problemei.
631. Se dau doua cercuri (0) ~i 0'). Sa se duca o secanta
com una cercurilor (0) ~i (0') care sa determine in aces tea coarde
egale §i a§ a fel ca secanta com una:
a) 'sa fie paralela cu o directie data (d);
b) sa treaca printr-un punct dat P.
Discutie.
'
632. Fie 0 punctul comun al diagonalelor unui patrulater
ortodiagonal ABCD ~i M, N, P, Q proiectiile lui 0 respectiv pe
AB, BC, CD, DA. Sa se demonstreze ca:
a) patrulaterul M N PQ este inscriptibil;
b) laturile opuse ale a cestui patrulater se intilnesc pe diago-
nalele patrulaterului ABCD.
633. Exista vreun punct care sa aiba puteri egale in raport
cu t~ei cercuri (0), (0'), (0")?
634. Se dau doua cercuri fixe cu centrele 0 1 ~i 0 2 , de raze res-
pectiv r 1 ~i r 2 • Sa se afle locul geometric al centrului 0 al unui
al treilea cere, de raza data r, astfel ca tangentele comune exte-
rioare, la perechile de cercuri (0), (01 ) ~i (0), (0 2 ) sa fie egale.
Ce conditie trebuie sa indeplineasca raza r a cercului (0) pentru
ca locul geometric de mai sr sa fie chiar mediatoarea segmen-
tului 0 102? '
635. Fiind date trei cercuri (01 ), (0 2 ), (03 ), de raze r 1 , r 2 , r 3 ,
sa se arate ca exista un cere (0) de raza r, astfel ca tangentele
lui comune cu cele trei cercuri (01 ), (02 ), (03 ) sa fie egale.
636. Sa se demonstreze ca centrul w al unui cere, care inter-
secteaza ortogonal 1 doua cercuri date (0), 0'), se gase~te pe axa
radicala a acelor cercuri. ·
637. Sa se demonstreze ca doua cere uri oarecare (C), ( C'),
care intersecteaza ortogonal doua cercuri date (0), (0'), au drept
axa radieala linia centrelor 00'.
638. Se dau doua cercuri fixe (0') §i (0 ") §i se eonsidera
toate cercurile (C) ortogonale lor. Sa se demonstreze ea axele
radicale ale cereurilor (C) cu un cere fix (0) oarecare tree printr-un
punct fix.

Unghiul a doua cercuri este unghiul tangentelor tntr-un punct comun.

1

Doua cercuri se numesc ortogonale ctnd se intersecteaza tn unghi drcpt.

68
 639. Sa se demonstreze ca daca avem doua cercuri ortogonale,
orice diametru al unuia din cercuri este impar~it armonic de
punctele lui de intersec~ie cu al doilea cere.
640. Fie 0 centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
Laturile A B, AC intilnesc a doua oara cercul BOG respectiv in
B 1 ~i C1 . Fie D punctul de intersec~ie al dreptelor BC ~i B 1C1 •
-- ......
,..~ .. -..-=....
-~ -·-
S.a se arate ca cercul descris pe OD ca diametru este ortogonal
cu cercul tangent in A dreptei AD ~i cu centrul pe B 1 C1 •
641. Fie G punctul de tntilnire a medianelor unui triunghi
ABC. Dreapta AG inttlne~te cercul ABC in D. Sa se demonstreze
ca avem relatiaI

9AG· GD = AB 2 + BC 2 + CA2.
642. Sa se determine locul centrelor cercurilor care inter-
secteaza doua cercuri date (0), (0') in cite doua puncte diametral
opuse.
643. Fie A un punct fix pe un cere (b), BC o coarda varia-
hila a~a ca A B 2 + A C2 = con st. Se cere locul mij locului _M al
-
coardei Al:J.
644. Sa se determine 1ocul punctelor M, a~a ca intre distanlele
.J1A, M B Ia doua puncte fixe A, B sa avern relalia

( e<, ~ fiind pozitive ).

845. Sa se determine locul punctelor M, a~ a ca
C(MA 2 - ~MB 2 = K 2•
646. Sa se determine locul punctelor A1 din planul triunghiului
.:4 BC, astfel ca sa avern
C(MA 2 --+ (.J.B M 2 -l..J'.../ .1.t!C2 -= K 2
~ I ~ I • '

oc, ~'
y, K fiind constante oarecare.
647. Se considera triunghiul ABC de laturi BC =a, CA = b,
AB = c. Se cere locullui M din planul sau, astfel ca
--
b.~.YB2 +-c.lJ1C
-- --
alJJA 2 = abc.
2
-

648. Sa se demonstreze ca produsul a doua laturi AB = c,

AC = b intr-un triunghi ABC este egal cu patratul bisectoarei
interioare a unghiului A, plus produsul segment.elor pe care aceasta
bisectoare le determina pe latura a treia BC - a.
649. Intr-un patrulater ABCD, laturile opuse AB, CD se
intilnesc tn P ~i sint perpendiculare. Sa se demonstreze ca suma

69
 patratelor celorlalte doua laturi este egala cu suma patratelor
diagonalelor.
630. Acelea~i date ca la problema precedenta. Sa se demon-
streze ca suma p1trat3lor calor doua laturi perpendiculare este
egala C>J da pa.tru ori patratul segmentului care une~te mij~oacele
celorlalte doua laturi.
651. Acelea~i date ca la problema 649. Sa se arate ca suma
patratelor diagonalelor este egala cu de doua ori suma patratelor
segmentelor cara unesc mijloacele laturilor opuse.
652. Acelea~i date ca la problema 649, patrulaterul ABCD
fiind inscris intr-un cere. Sa se demonstreze ca diferenta dintre
patratul sumei diagonalelor ~i patratul sumei celor doua laturi
opuse, care nu sint perpendiculare, este egala cu indoitul produ-
sului celorlalte doua laturi.
6;)3. Fie CD o coarda perpendicular& pe diametrul AB al unui
cere. Prin C ~i D se due coardele C M, D1V paralele. Se presu-
pune ca.~ coarda CM intilne~te cercul in M, pe arcul AD, iar A1V
il intiln3~te in N, pa arcul BC. Sa se demonstreze ca
AM+AJV IfM+liN
AC BC
631. Intr-un cere este inscris patrulaterul A.BCD. Fie M mij-
Iocul arJului CD ~i A', B' punctele unde dreptele A.ZJI ~i BM
intilnesc latura CD. Sl se arate ca exista relatia I

A' B' J.J'C X'D

AB Br' AD
635. lntr-un patrulater inscriptibil ABCD ale carui diagonale
sint prapendicular3, s3. se arate ca
(AB- AD) (CB- CD) = BD(2R- AC),
2R' fiind diam3trul cercului circumscris.
6313. DJul triunghiuri ecllilaterale ABC, A.' B'C' sint inscrise
in doua cere uri concentrice. Fie P 11n punct pe cercul ABC; P',
altul p3 C9rcul A' B'C'. Sa se demonstreze ca
---
' PA'i + PB' 2 P'A 2 + P'B 2 + P'C 2 •
+ PC' =
2

657. Se considera un patrulater A BCD ~i un punct P in pla-

nul sau. Sa se demonstreze ca sum a puterilor punctului Pin ra port
cu cercurile descrise pe cele patru laturi ~i pe cele doua diagonale
ca diametre este egala cu de doua ori suma puterilor P in raport
cu cercurile descris~ pe segmentele care unesc mijwacele laturilor
opuse ~i mijloacele diagonalelor.

70
 658. Se considera un patrulater ABCD inscris intr-un cere (0)
de raza R. Diagonalele AC §i BD se 1nt1lnesc In H. Pe aceste
diagonale, ca coarde, se descriu cercuri df· aceea~i raza r, (w1 ),
(w 2) simetrice 1n raport cu AC, (w3 ) ~i (w 4 ) ~imetrice in raport cu
BD. Sa se arate ca exista . doua cercuri cu ('entrul in H si, tan-
gente celor patru cercun.
l 659. Sa se arate ca patr~tul distantei d i ntre doua puncte
ibverse in raport cu un cere este ega! ·cu suma puterilor acestor
puncte 1n raport cu acela~i cere.
660. Fiind dat un triunghi ABC; sa notam cu D al doilea
punct de intersec~ie al cercurilor (CA) ~i (BA) ce trEe prin punc-
tele .rl ~i (,"', A ~i B ~i stnt tangente respectiv la A B ~i A C. Sa se
arate ca AD este simediana unghiului A in triunghiul ABC ~i
ca simetricul punctului A in raport cu D este pe cercul circumscris
triunghiului ABC. .
661. Sa se arate ca diferenta puterilor unui punct in raport cu
doua cercuri date este egala cu de dou~ ori produsul distantei
centrelor celor doua cercuti prin distanta punctului dat la axa
radicala a cercurilor. ·
( 662. Daca A', A " sint punctele uncle un cere dus arbitrar prin
~·irful A al triunghiului ABC intersecteaza Iatura opusa, JJ;J punc-
tul uncle acelasi cere intersecteaza din nou cercul circumscris triun-
ghiului ABC,, iar A 1 punctul de intersectie al dreptelor A Jf ~i
BC, avem
A 1 B = A'B . A"B .
A 1C A'C A"C
Sa se deduca de aici teorema lui Steiner (problema 582).
663. Daca suma puterilor unui virf al unui triunghi, in raport
cu cercurile descrise din celelalte doua virfuri ca centre, este ace-
ea~i pentru cele trei virfuri ale triunghiului, centrul radical al
celor trei cercuri este acela§i, oricare ar fi cele trei cercuri. Sa se
arate ca acest centru :radical este simetricul ortocentrului in' raport
cu centrul cercului circumscris.
-- --
664. Se considera un triunghi ABC, cu medianele AA 1 , BBh
ee1 • Din fiecare virf, ca centru, se descrie un cere avind ca raza
latura opusa. Din fiecare mijloc A 1 , B 1 , C1 , ca centru, se descrie
un cere treeind prin virful opus. Sa se arate ca aceste doua sis-
teme de cercuri au acela~i centru radical. .
665. 0 fiind centrul cercului circumscris, I centrul cercului
inscris unui triunghi ABC, R §i r razele lor, sa se arate ca avern
rela~ia (lui Euler)
01 2 = R 2 - 2Rr.

71
 666. Se considera doua cercuri interioare de centre 0, I ~i de
raze R, r. Sa se arate ca daca a vern relatia
Of2 = R 2 - 2Rr,
atunci exista o infinitate de triunghiuri inscrise in cercul (0, R) §i
circumscrise cercului (I, r).
667. Se considera cele doua cercuri (0) §i (I) din problema pre-
cedenta, ABC un triunghi inscris in (0) §i circumscris lui (I),
X, Y, Z punctele de tangenta §i Ia, Ib, Ic centrele cercurilor exin-
scrise triunghiului ABC. Sa se arate ca centrul de asemanare S al
triunghiurilor omotetice XYZ ~i Ialblc ~i ortocentrul Hi al triun-
ghiului ~YZ sint fixe, cind triunghiul ABC variaza in condi~iile
problemei.
668. Se da un triunghi ABC. Fie 0 centrul cercului circum-
scris, I centrul cercului inscris ~i a. punctul de tangenta al acestuia
cu latura BC. Dreptele AO §i AI intersecteaza cercul circumscris
respectiv in A' §i A ". Sa se demonstreze ca dreptele A' I, A a. II

se intilnesc pe cercul circumscris.

669. Fie A', B', C' mijloacele laturilor BC, CA, AB ale triun-
ghiului ABC. Cercul descris pe AA' ca diametru intersecteaza
cercul ABC in A" §i fie B "; C" punctele analoge. Sa se arate ca
AA BB ", CC" intilnesc laturile opuse in trei puncte coliniare.
II,

670. Intr-un triunghi ABC cercurile descrise pe inaltimile AA;~

BB1 , CC1 ca diametre intersecteaza cercul circumscris in A 2 , B 2 , C2 ,
iar cercul (0') circumscris triunghiului A 1 B 1 C1 in A3 , B 3 , C3 • Sa se
arate ca dreptele ..4A 2 , A1A 3 : BB2 , B 1 B 3 ; CC 2 , C1C2 se intersec-
teaza in a., ~' y, care sint coli1 11are.
671. Fie A', B\ C' picioarele inal~imilor unui triunghi ABC,
B 1 ~i C1 proiec~iile punctelor r ~i C pe dreapta B'C', iar Ba, c.
proiec~iile punctelor B', C' pe latura BC. Sa se arate ca:
a) punctele Ba, Ca, B 1 , C1 se afla pe un cere (ra), al carui cen-
tru este mijlocul segmentului B 1 C1 ;
b) c'ercul (ra) impreuna cu cele doua anaolge au ca centru
radical centrul cercului circumscris triunghiului ABC;
c) cercurile descrise pe segmentele- A' B' §i A' C' ca diametre
sint tangente cercului (ra)·
672. Fie D, E, F punctele de contact ale cercului inscris in
triunghiul ABC respectiv cu laturile BC, CA ~i AB. Sa se arate
ca dreptele AD, BE, CF tree printr-un acela§i punct N' (punctul
lui Gergonne al triunghiului).
673. Sa se arate ca dreptele care unesc virfurile triunghiului
ortic A' B'C' al unui triunghi ABC cu punctele in care medianele
lui ABC intersecteaza a doua oara cercul lui Euler concura in izo-
gonalul punctului lui Gergonne al triunghiului ortic.

V2
\.'. 674. Sa se arate ca centrul I al cercului inscris intr-un triunghi
ABC este intersec~ia dreptelor care unesc mijloacele laturilor cu
mijloacele trasversalelor unghiulare AN, BN, CN ale punctului
1V al lui Gergonne.
675. Sa se arate ca perpendicularele duse din punctul lui Ger-
gonne N al triunghiului ABC, pe cele trei bisPctoare interioare, '
intilnesc laturile triunghiului in ~ase puncte situate pe un cere,
concentric cu cercul inscris (I) ( cercullui Adams).
676. Fie A 1 , B', C', picioarele inal~imilor triunghiului ABC;
M, J.V, P punctele uncle B'C', C' A', A' B' intersecteaza laturile
- ---
BC, CA, AB. Sa se demonstreze ca punctele M, N, P sint coh-
niare (axul ortic).
677. Fie AA ', BB 1 , CC' inal~imile unui triunghi ABC care se
intilnesc in H. Sa se demonstreze ca
--- ---- ---
HA · HA'
•
= HB· HB' = HC· HC 1 •
I
678. Sa se a rate ca cercurile, care admit inal~imile AA 1 , BB'
CC' ale triunghiului ABC drept coarde ~i intersecteaza ortogonal
cercul circumscris, au dreapta OH, care une§te centrul cercului
circumscris cu ortocentrul, ca axa radicala comuna.
679. Sa se deduca din problema precedenta ca tangentele in
virfurile unui triunghi, la cercul circumscris triunghiului, intil-
nesc laturile opuse in trei puncte coliniare.
680. Fie Pa, Pb, Pc picioarele cevienelor punctului P in raport
cu triunghiul ABC. Sa se a rate ca perpendicularele coborite din
ortocentrul H pe cevienele AP, BP, CP intilnesc cercurile descrise
respectiv pe segmentele APa, BPb, CPc ca diametre, in perechile
de puncte X, X'; Y, Y'; Z, Z 1 ce se gasesc pe acela~i cere cu
centrul in P.
681. Sa se arate ca perpendicularele coborite din ortocentrul
H al triunghiului ABC pe cevienele unui punct Q intilnesc res-
pectiv cercurile descrise pe laturile BC," CA, AB, ca diametre, in
perechile de puncte X, X'; Y, Y'; Z, Z 1 ce apar~in aceluia~i cere.
682. Ra, Rb, Rc fiind picioarele cevienelor unui punct R in tri-
---
unghiul ABC, sa se arate ca cercurile descrise pe segmentele ARa,
BRb, CRc, ca diametre, intilnesc respectiv cercurile descrise pe
laturile BC~ CA, AB ·ca diametre, in perechile de puncte X, X';
Y, }'"I ; Z, Z' situate pe un acela§i cere.
683. Sa se arate ca cercurile descrise pe cele trei diagonale
ale unui patrulater complet ca diametre, luate doua cite doua, au
aceeasi axa radicala.
'
73
 684. Sa se a rate ca pu nctele de intilnire ale inal~imilor celor
p~tru triunghiuri determinate de patru drepte in plan sint coli-
niare.
685. Fie 0 centrul cercului circun1scris triunghiului ABC, l
centrul cercului inscris ~i I 1 centrul cercului inscris in triunghiu}
complementar. Sa se demonstreze ca perpendicularele duse din I
pe I A, I B, IC intersecteaza respectiv laturile opuse ale triunghiu-
lui ABC in trei puncte situate pe o dreapta, care formeaza cu latu-
rile triunghiului un patulater, in care dreapta lui K e'vton este per-
pendiculara pe dreapta OI1 .
686. Sa se demonstreze ca cercul descris pe segn1entul
cuprins intre centrele S, S' de asemanare a doua cercuri (0), (0').,
ca diametru, are aceea~i axa radicala cu fiecare din aceste cercuri,
anume axa radicala a acestora.
687. Pe semicercul cu diametrul AB se inscrie patrulaterul
ABCD ~i se noteaza cuE, F, G mijloacele lui BC, CD, DA. Per-
pendiculara din E pe dreapta BF intersecteaza tangenta in B la
semi cere in P, iar perpendiculara din G pe dreapta AF intersec-
teaza tangenta in A Ia semicerc, in Q. Sa se demonstreze ca dreapta
PQ este paralela cu CD.
688. Doua cercuri egale (0), (0') se intilnesc in punctele A, B.
Un cere (C), tangent coard8i A B in punctul A, intersecteaza cele
doua cercuri in M ~i 1V. Sa se arate ca dreapta JJ1·v trece prin
mijlocul P al segmentului 00'.
I

689. Fie ABCD un dreptu11gh1 inscri~ intr-un cere (0), P un

punct pe cere, Q un Pl!nct pe I{)· ura CD. Se proiecteaza Q in E
~j F pe PA, PB. QE 1ntilne~b pe AD in G, QF pe BC 1n H. Sa
se arate ca GH trece .prin P.
690. Fie Jl mijlocul unui arc AB al unui cere, P un punct.
oarecare pe arcul A B; sa se arate ca
PA · PB + PA1 = 2
MA 2 •
691. Se da un cere cu centrul 0 ~i un punct exterior P. Polara
Jui P fata de cerc 1 intilne~te pe PO in A. Fie B mijlocul lui PA
~i d perpendiculara in B pe PO. Se considera un punct M mobil
pe cere, care se proiecteaza in]\/ pe ~- Sa se demonstreze ca rappr-
tul P M 2 : A1 N ramine constant cind 1ll se mi§ca pe cere.
1
Polara unui punct exterior, fata de un cere, este dreapta care une~te punc-
tele de contact ale tangenfelor duse din acel punct Ia cere.

74
 692. Cercul (0') de raza R' este tangent interior in A cercului (0)
de raza R. Coarda BC a cercului (0) atinge cercul (0') in D.AB, AC
intersecteaza cercul (0') in E, 1:?. Sa se demonstreze ca
AE ·AJ? R'
----=-·
AlJ 2 R
· 693. Sa se construiasca un cere care sa treaca pr1n doua
puncte A., B §i sa fie tangent unui cere (0)..
694. Si se gaseasca pe o dreapta (D) un punct M, a§~ ca
- __ I

sum a distan~elor M A, M B la doua puncte fixe, A, B sa fie data l

(Z > AB).
69.}. S1 se construiasca un triunghi ABC, cunoscind AB +
+ A C = l, latura BC ~i inal~imea AA '. . ,
696. Sa se construiasca, numai cu rigla, axa radicaHi a doua
cercuri care nu se intersecteaza. ; ,
697. Fie 0 mijlocul segmentului AB, C un punct intre 0 §i B.
Pe A. B, .4 C ca diametre se descriu doua semicercuri de aceea~i
parte al lui AB. Perpendiculara in 0 pe AB intersecteaza primul
semicerc in· D, pe .al doilea in E. Se da CB = a, DE= b. Sa se
gaseasca diametrele semicercurilor (a > b).
698. In pentagonul ABC,DE lungimile laturilor sint date,
virfurile .4, B fixe, iar unghiurile C §i E egale. Sa se gaseasca
locul Yirfului D:
699. Sa se construiasca expresia

x=a(~f·
700. Sa se cons truiasca doua cercuri, cunoscind triunghiul
ABC format din axa lor radicala BC, p tangenta interioa_ra CA
~i o tange'nta exterioara AB.
701. S_a se gaseasca centrul unui cere numai cu ajutorul ~om­
pasului.
702. Sii se construiasca pentagonul ABCDE, eel mai general,
care are laturile paralele cu diagonalele. ·
703. Pe laturile BC, CA ale unui triunghi ABC se iau lungi-
mile BB', CC' propor~ionale cu doua lungimi date. Sa se arate
ca mijlocul _lui B' C' descr1e o draa pta ~i ca cercurile circumscrise
triunghiurilor A B' C' au aceea~i axa radicala.
704:. In patrulaterul inscriptibil ABCD, perpendiculara dusa
din C pe AD intersecteaza perpendiculara d1:1sa din D pe BC in I,
iar perpendiculara din C pe A B intersecteaza perpendiculara dusa

~5
 din B pe CD in K. Sa se arate ca I J( trece prin intersec~ia H a clia-
gonalelor.
705. Daca P este un punct al unei drepte T T', al carei orto-
pol in raport cu un triunghi ABC din plan este S, sa se arate ca
puterea lui S in raport cu cercul circumscris triunghiului podar
XYZ al punctului P in raport cu ABC este constanta (teorema
lui Lemoine).
706. Sa se arate ca ortopolurile laturilor unui patrulater com-
plet, in raport cu triunghiurile formate din celelalte trei laturi ale
patrulaterului, sint coliniare.

Capitolul XII

POLIGOANE REGULATE
707. Se considera un triunghi echilateral ABC inscris intr-un
cere §i un punct M mobil pe cere. Sa se demonstreze ca
MA 2+ +
MB 2 MC 2 == const.
708. Se da hexagonul regulat ABCDEF. Cercul cu centrul in
- -
A, cu raza AD §i cercul cu centrul in D, cu raza BD, se intilnesc-
in M si , N. Cercurile cu centrele in M si , N cu razele JVJD si
, ND
se intersecteaza a doua oara in P. Sa se arate ca daca 0 este cen-
trul hexagonului, punctul P ;ste mijlocul segmentului AO. Sa se
deduca de aici construc~ia n1ijlocului distan~ei intre doua puncte
numai cu compasul (fara riglil!
709. Pe tangenta in A la un cere se ia AB egala cu raza. Sa
se due a din B o secanta BCD care sa intercepteze o coarda CD
egala cu AB, apoi sa se demonstreze ca .HC ~i BD sint egale cu
laturile decagoanelor regulate, convex §i stelat, inscrise in ace}
cere.
710. Pe laturile unui hexagon regulat se construiesc, in afara.
lui, patrate. Sa se arate ca vtrfurile acestor patrate, care nu sint.
~i ale hexagonului, sint virfurile unui dodecagon regulat.
711. Fie l12 §i l' 12 laturile dodecagonului regulat ~i ale dodeca-
gonului regulat stelat, ob~inut unind virfurile primului din 5 1n 5,
iar l 4 latura patratului, toate poligoanele fiind inscrise in acela~i
cere. Sa se arate ca l' 12 - l12 = l4.
712. Se face un nod dintr-o banda de hirtie, care are latimea
uniforma ~i se neteze§te bine hirtia. Sa se arate ca figura care se
obtine astfel este un pentagon regulat.
 'i13. Daca notam cu K raportul perimetrelor a doua poligoane
regulate, inscris §i circumscris, cu acela~i numar de laturi ~i cu
K' · raportul perimetrelor poligoanelor, inscris ~i circumscris, cu
un numar dublu de laturi, sa se demonstreze ca exista rela~ia

/(' = ~/( +1.

2
714. Fiind dat un cere de raza l, sa se calculeze latura poligo-
nului regulat inscris cu 24 de laturi.
715. Sa se demonstreze ca doua diagonale ale unui pentagon
regulat, care nu pleaca din acela~i virf, se intersecteaza in me die
si extrema ratie.
' 716. Sa se ' inscrie intr-un cere dat (0) un triunghi echilateral,
numai cu echerul.
717. Sa se demonstreze ca intr-un heptagon regulat ABCDEFG
ave1n
1 1 1 I
-=-+-·
AB AC AD
718. Fie A BCD un patrat cu centrul 0. Sa se arate ca centrele
cercurilor inscrise in cele opt triunghiuri .AOB, BOC, COD,
DO.A, ABC, BCD, CDA, DAB sint virfurile unui octogori regulat.
Sa se gaseasca latura b a acestui octogon in functie de latura
patratului dat.
719. Sa se. gaseasca, numai cu compasul, latura patratului
inscris intr-un cere dat (0).
720. Intr-un cere se iau coardele A B, BC respectiv egale cu
laturile triunghiului echilateral ~i ale hexagonului regulat, inscrise
in cere ~i se unesc mijloacele M ~i N ale arcelor AB, BC. Sa se
demonstreze ca portiunea din dreapta Af iV cuprinsa in unghiul
ABC este egala cu latura dodecagonului regulat inscris in cere.
721. Sa se demonstreze ca apotema pentagonului regulat este
egala cu semisuma razei cercului circumscris §i a laturii decago-
nului inscris in acel cere.
722. Sa se demonstreze ca coarda care subintinde un arc de
trei ori mai mare decit acela care corespunde laturii decagonului
inscris este egala cu sum a dintre raza cercului ~i latura decagonului.
723. Sa se demonstreze ca raza unui cere este medie geome-
triea intre laturile dodecagoanelor regulate inscrise in cere, con-
vex si stelat.
724. Sa se inscrie intr-un patrat A BCD, dat prin virfurile
sale, numai cu compasul, un tr!unghi echilateral, avind un virf
in A ~i celelalte doua !Jf, N pe BC sil"D

77
 725. Sa se demonstreze ca latura unui poligon convex cu 20
de laturi este egala cu 1J{?; inmul!it cu dif'erenta dintre latura d~ca­
gonului stelat, regulat §i aceea a pentagonului regulat, inscrise
in acelasi
, cere.
726. Se considera un poligon regulat cu un numar nepereche de
laturi, A 1 , A 2 ••• A 2n+t· Fie A' punctul diametral opus lui A2n+I pe
cercul (0) circumscris poligonului. Sa se arate ca intre lungimiJe
A'A 1 =a1 , A'A 2 = a 2 , ••• , A'An =an ~i· raza R a eercului (0)
avem relatia
'
a1 - a2 +a 3 - a4 + ... ± an = R.
727. Se unesc, din doua in doua, virfurile unui poligon P cu
2n laturi. Sa ~e arate ca poligonul Q cu n Jaturi, care se obtine,
este in acela§i' timp convex sau stelat ~i de aceea~i speta cu P.
728. Sa se calculeze succesiv cu o aproximatie de 0,001 m
raza §i apotema poligoanelor regulate cu 4~8, 16 laturi, avind toate
4 m ca perimetru. Se poate spune, fara a continua calcule Je, de
cite ori va trebui sa se dubleze numarul laturilor, pentru ca sa se
ob~ina o raza §i o apotema care sa difere intre ele cu rnai putin
de 0,001 m?

Capitolul XIII
'
1RII

729. Sa se arate ca in oric, triunghi 1nal~im ile sint invers

propor~ionale cu laturile pe ca1' sint perpendiculare.
730. Sa se arate ca aria S a unui triunghi dreptunghic ~ in
func~ie de lungimile mb, me ale medianelor corespunza toare ce lor
doua catete, este data de formula
'2
S =-~(4m
115
2
b
- m2c ) (4m2c - mb2 ).
L

731. In triunghiul dreptunghi ABC, ~ A = 90°, se duce iniil-

tinlea AD ~i se proiecteaza punctul D pe A B, A C in E ~i F. Se
noteaza DE = oc, DF == ~- Sa se arate ca aria S a triunghiului
ABC este data de forn1ula I

s = __.(oc2 + ~2)2
.;. ___ ;.. __;__
2oc~

78
 732. Fie a, b, S lungimile laturilor ~i aria unui paralelogram,
iar s aria dreptunghiului format din bisectoarele interioare ale
unghiurilor paralelogramului. Sa se demonstrPZe ca .
S 2ab
s (a- b) 2 •

733. Sa se ar~te ca patratul construit pe tangenta comuna a

cercurilor descrise pe catetele unui triunghi dreptunghic ca dia-
metre este echivalent cu triunghiul dat.
734. Sa se demonstreze ca a, b, c fiind laturile triunghiului
ABC, R raza cercului circumscris, S aria, a vern.
S =a· b · c: 4R.
73S. 2p fiind perimetrul unui triunghi ABC, r raza cercului
inscris, sa se arate ca
I
S = p · r.
736. Sa se arate ca in orice triunghi exista rela~ia

S = p' · R,
.p' fiind semiperimetrul triunghiului ortic.
737. ra' rb, rc fiind razele cercurilor exinscrise triunghiului
ABC, sa se arate ca
S = (P - a) ra = (p- b) r!J = (p- c) rc.
738. Pe laturile unui triunghi ca diametre se descriu cercuri.
Fie t 1 , t 2 , t3 tangentele lor comune, luate cite doua. Sa se arate ca
(a + b + c) t 1 • t 2 • t3 = 2S2 ,
.a, b, c fiind laturile, S aria triunghiului.
739. Sa se demonstreze ca in orice triunghi
ha + hq + he > 6r,
notatiile fiind cele obisnuite.
' '
740. Sa se demonstreze ca intre razele cercului inscris s1
, ale
·cercurilor exinscrise avem relatia
'
1 1 1 1
-+-+-=-·
r
741. Sa se demonstreze ca
'
,---
s = vrrarbrc.
79
 742. In triunghiurile ABC, A'B C' de arii S, S' avem <9:: A.= 1

= <9:: A sa se demonstreze ca
I ;

S: = AB. AC: A IB'. A C'.

sl
1

743. In triunghiurile ABC, A' B'C de arii S, S' avem ~ A. 1

+
+ <9:: A = 180° ; sa se demonstreze ca
I

S: sl = AB·AC: A B ·A C'. 1 1 1

744. Pe laturile a, b, c ale unui triunghi ABC se 1au segmen-

tele:
--- ---- ----
CAl= CA' = a 1 ; AB1 = AB
1
= b1 ; BC1 = BC' = c1 ,
uncle Ai, B 1 , C1 sint situate pe laturi in acela~i sens, iar A' Bl C'
pe prelungiri. Sa se demonstreze ca aria cuprinsa intre triunghiu-
rile A' BIG' ~i A 1 B 1C1 este data de expresia
'
2s(~+~+2),
a b c
uncle S este ara triunghiului ABC.
745. Fie AB, CD doua diametre perpendiculare ale unui cere (0)
de raza R. Din C ca centru, cu CA ca raza, se descrie arcul A.B.
Sa se calculeze aria cuprinsa intre acest care ~i arcul ADB.
746. FieAA BB CC' inal~imile unui triunghi ABC, A'', B",
1
,
1
,

C" proiec~iile unui punct M interior triunghiului pe laturile BC,

CA, AB. Sa se demonstreze di
MA MB" MC" II

-AA' +BBI - -+ -CC' = 1.

747. Fie H punctul de intilnire a inaltimilor A ..4 BB'~ CC' 1
,

ale triunghiului ABC; sa se demonstreze ca

BA'· CA 1
CB' · AB 1
AC' · BCI
---+ . = 1.
.
+
AA ' 2 BB' 2 CC' 2
748. Paralelele duse prin virfurile A, B, C Ia laturile opuse ale
1 1
unui triunghi intilnesc cercul circumscris triunghiului in A B ,
1 1
C'. Sa se arate ca rnediatoarele triunghiului A B C' tree prin
virfurile triunghiului ABC. Intre laturile acestor triunghiuri
exista relatia
'
abc = (a' + b' + C 1
) R 2•
749. Fie in plan doua puncte fixe 0, P ~i doua drepte {~ 1 )
§i (d 2 ) care tree prin 0. Din P ducem paralela la (d 1 ) ~i (d 2 ), care

10
intersecteaza respectiv pe (~ 2 ) §i (~ 1 ) in A 2 §i A 1 , iar picioarele
perpendicularelor din P pe (~ 1 ) §i ( ~ 2 ) sint respectiv B 1 §i B 2 • Sa
se demonstreze ca
S = OA 1 • OB1 + OA 2 • OB!.
este independenta de alegerea dreptelor (~ 1 ) ~i (~ 2 ).
750. Se da un triunghi ABC ~i se duce prin A o paralela Ia
BC, pe care se iau punctele D ~i E astfel ca <}: ~4 BD == <}: C §i
<9:: ACE== <}: B (triunghiurile ABD §i ACE exterioare lui ABC).
Sa se a rate ca: ·
a) AB + AC == VBC (BD + DE + EC);
b) notind cu S aria trapezului BDEC, cu s aria triunghiului
ABC §i cu h inaltimea ce pleaca din A in triunghiul ~4BC, avem
4Ss == h 2 (AB2 + BC + CA 2
)
2
).

751. Fie T punctul de tangenta a doua cercuri cu centrele 0 1

~i 0 2 ~i cu razele r 1 ~i r 2 • Un al treilea cere, cu centrul 0 pe tan-
genta com una a cercurilor (01 ) ~i (0 2 ) §i cu raza 0 T == r, intil-
ne~te din nou aceste cercuri respectiv in A ~i B. Se cere:
a) Sa se arate ca, daca cercurile date sint exterioare, aria triun-
ghiului A B T este data de expresia
S = 2r3 r 1r 2 (r1+r 2) •

(r 2 + r~) (r + r~)
2

Ce schimbare intervine daca cercurile sint tangente interior?

b) Dreapta AB intersecteaza din nou cercul (0 1 ) in M, iar
cercul (0 2 ) in N. Sa se arate ca triunghiul T J1N este asemenea
cu triunghiul 00 10 2 •
c) Sa se calculeze Iungimile coardelor Jvl T §i 1.V T in functie
de razele celor trei cercuri.
d) Sa se calculeze distanta de Ia punctul T Ia dreapta AB.
~ 752. Sa se arate ca suma distantelor unui punct interior unui
triunghi echilateral la Iaturile acestuia este constanta.
c_ 753. Sa se arate ca suma distantelor unui punct JJ interior
unui poligon regulat Ia laturile acestuia este constanta.
754. 0 paralela Ia latura BC a unui triunghi ABC intilne§te
Iatura AB in D, Iatura AC in E; dreptele BE §i CD se intersec-
teaza in F. Sa se demonstreze ca triunghiurile AFD §i _4FE sint
echivalente.
755. Sa se imparta un paralelogram in trei parti echivalente
prin drepte care pornesc dintr-un virf al lui.

6 - Probleme de geometrie - c. 538 81

 756. Prin punctul D luat pe baza BC a triunghiului ABC se
due dreptele DE ~i DF, paralele la AB ~i f1C ~i inte.rsec_tind aceste
laturi in E si F. Sa se demonstreze ca aria triunghiului AEF este
me die prop~rtionala intre ariile triunghiurilor BDF ~i CDE.
757. Fie M un punct arbitrar luat pe latura BC a paraleJo-
gramului ABCD, N un J!Unet luat pe AM. Sa se demonstreze ea
triunghiurile DMN ~i BCN sint echivalente.
758. Sa se demonstreze prin metoda ariilor auxiliare teorema
transversalelor (Menelaus) 1 ~i teorema segmentelor determinate pe
laturile unui triunghi de trei drepte concurente, care pleaca de la
virfuri (Ceva) 2 •
759. Se considera un paralelogram .!BCD ~i un punct exte-
rior 0, cuprins intre prelungirile laturilor AD ~i BC. DrepteJe
OA ~i CD, OB ~i CD, OB ~i AC se intilnesc respectiv in E, F ~i G.
Sa se demonstreze ca aria patrulaterului AEFG este ec~ivalenta
cu suma ariilor triunghiurilor BGC, CFO, DEO.
760. In interiorul unui trapez .-!BCD ale carui diagonale AC,
BD se intilnesc in 0, prin extremitatile bazei mici CD se due
doua drepte paralele care intilnesc baia mare in punctele E, F ~i
diagonalele BD, AC in G ~i H. Sa se demonstreze ca aria penta-
gonului EGOHF este egala cu suma ariilor triunghiurilor .tlH D,
DOC, CGB.
761. Pe hisectoarea unghiului drept xOy se iau trei puncte
A, B, C, a~a ca .AB = BC. Se proiecteaza A ~i C in A' ~i C' pe
Oy, iar in B se ridica o parpenrl1culara pe dreapta OB care intil-
ne~te pe ·ox in B'. Sa se demo, tStreze ca aria triunghiului A B' C
este echivalenta cu aria trapezului AA 'C'C.
762. Fie C<, ~' y centrele patr;l 1 ~Jor construite in afara pe _latu-
rile BC, CA, AB ale triunghiului ABC. Dreptele ex~, cxy intilnesc
latu~a BC in P §i Q. Sa se demonstreze ca
aria D.cxPQ = atia D.ByQ +
aria D.A.C~P.
763. Sa se calculeze aria limitata 'intr-un semicerc de doua
coarde paralele, prima egala cu latura exagonului, .11 doua cu aceea
a triunghiului echilateral. ,
764. Se da un triunghi ABC ~i un punct M in planul sau.
Dreptele AM, B M, C JJ1 intersecteaza laturile opuse in D, E, J-?.
Sa se demonstreze prin consideratii de arii ca
JJ1D ~-
I -
ME + AfF =
-
i.
AD BE CF
1 Vezi problema 1090.
2 Vezi problema 1097.

82
 765. Se descriu pe catetele AB, AC ale triunghiului dreptun-
ghic ABC doua semicercuri exterioare triunghiului. Sa se arate
ca aria cuprinsa intre aceste semicercuri ~i semicercul BAG este
echivalenta cu aria triunghiului ABC (Lunulele lui Hipocrat).
766. Din punctul de contact 0 a doua ce rcuri tangente egale
(A) ~i (B) ca centru, se descrie un cere tangf•nt cercurilor (A) ~i
(B); apoi intre cercul (0) astfel descris ~i cele doua cercuri (A), (B)
se inscriu alte doua cercuri (C) ~i (D). Sa se calculeze, in func~ie
de raza R a cercului (0), aria S !3. romhului ACED.
767. Un cere trece prin virful A al triunghiului ABC, atinge
in P latura BC ~i intilne~te laturile AB, AC in D ~i E: Sa se
demonstreze ca BC: DE= AB · AC: PA 2•
768. Sa se gaseasca distantele x, y, z ale unui punct M, inte-
rior unui triunghi ABC, la laturile BC, CA, AB, ~tiind ca ariile
triunghiurilor MBC, MCA, MAB sint proportionale cu trei numere
date ex, ~' y. 1
769. Se imparte un triunghi ABC in doua parti echivalentet
in trei moduri deosehite, prin dreJ!te paralele la laturile triun-
ghiului. Sa se gaseasca raportul dintre aria triunghiului abc for-
mat de aceste drepte ~i aria triunghiului dat.
770. Se iau pe laturile BC, CA, A B ale unui triunghi r1 BC
trei puncte A', B', C', a~ a ca

.AC': AB = BA': BC = CB': CA = 1n.

Sa se determine raportul ariilor triunghiurilor B' A C', C' BA ',

A' C B' Ia aria triunghiului ABC.
771. Acelea~i date ca in problema precedenta. Sa se gaseasca
aria triunghiului A' B'C'.
772. Pe Iaturile unui triunghi .ABC, ca haze, se construiesct
in afara, triunghiurile iso~cele BCA ', CAB', ABC', asemenea. Sa
se arate ca dreptele AA ', BB', CC' sint concurente.-
773. Virful A al unui triunghi ABC este fix, iar virfurile B
~i C se mi~ca pe · doua- drepte paralele (~ 1 ) ~i (~ 2 ). Fie D ~i E
intei·sectiile lui AC ~i AB respectiv cu (Ll 1 ) §i (d 2 ). Sa se demon-
streze ca daca aria triunghiului ABC esLe constanta, lungimile
BD ~i CE sint constante ~i reciproc.
774. Fie-a, b, c, 2p Iaturile ~i perimetrul unui triunghi ABC;
Ba, Ca punctele de contact cu BC ale celor doua cercuri exinscrise
care ating laturile AB §i AC; Cb, Ab §i Ac, Be punctele analoge

83
pe CA ~i AB. Sa se arate ca se poate construi un triunghi cu seg-
mentele Ba.Ca., CbAb, AcBc ca laturi ~i sa se gaseasca aria S a
acestui triunghi.
775. Fie a, b, c cele trei laturi ale triunghiului ABC (b > e).
Se imparte triunghiul in doua parti echivalente printr-o perpendi-
culara I K pe baza BC. Se cere sa se calculeze distanta C K la
piciorul acestei perpendiculare ~i sa se dea o constructie g~ometrica.
776. Sa se demonstreze pe figura ca aria octogonului regulat
inscris este medie proportionala intre aria patratului inscris ~i
aceea a patratului circumscris. ·
777. Se considera un sfert de cere AOB ~i un punct oarecare
P pe arcul AB. Tangenta in P la cere intersecteaza razele AO,
OB respectiv in S ~i T. Se duce PE perpendiculara pe OA ~i se
cere sa se arate ca aria triunghiului AOB este medie proportio-
nala a ariilor triunghiurilor SOT ~i OPE.
778. S3 da un triunghi dreptunghic ABC ~i inaltimea AD.
Se ia pe .A.D punctul lt1 a~ a ca AM = BC, pe CA punctul N a~ a
ca CN = AB, pe BA punctul P a~a ca BP = AC, pe ·J11A un punct
R a~ a ca JJtf R = AD. Se cere sa se gaseasca expresia ariei triun-
ghiului 1J1iVP in functie de laturile BC = a, CA = b, AB = c.
779. Acelea~i date ca in problema precedenta. Sa se demon-
streze ca aria triunghiului 1lfN P este indoitul ariei triunghiului
BCR.
780. Acelea~i date. In ce caz _1unctele ill, N, P, R sint coli-
niare?
781. Sa se duca prin virful A a 1 1nui triunghi ABC o dreapta
a~a ca proiectind virfurile B, C tn B', C' pe aceasta dreapta,
triunghiurile ABB', ACC' sa fie echivalente.
782. 1ntr-un triunghi isoscel ABC se da inaltimea principala
h ~i r·aza r a cercului inscris. Sa se gaseasca laturile, valoarea
comuna h' a celor doua inaltimi egale, raza R a cercului circum·-
scris si
, aria S. '
783. Prin virful B al triunghiului ABC se duce o paralela la
Iatura CA. Pe aceasta paralela se ia BD = BA. De asemenea, prin
C se duce o paralela la 73.4. 9i se ia CE = CA. Dreptele BE, CD
intilnesc laturile AC, .AI{ respectiv in N, P. Sa se demonstreze
ca triunghiurile ABN, BC P, pe de o parte, ~i AC P, BCN, pet de
alta parte, sint echivalentc.
784. Acelea~i date. Dreptele BN, C P se intilnesc in 0, iar
AO intersecteaza Iatura BC in S. Sa se demonstreze ca daca

84
AC = b, AB = c, avem aria 6APC: aria 6ANB = b : c,
aria L}.ASC: aria 6ASB = b2 :c 2 , aria 61VOC: aria 6POB = b3 :c3 •
785. Sa se duca cu echerul printr-un punct M al bazei BC a
unui triunghi ABC, o dreapta MN care sa-l imparta in doua par~i
echivalente.
786. lntr-un triunghi ABC se prelungesc laturile, care se
i,ntilnesc in fiecare virf, cu cite o lungime egaLl cu latura opusa.
Se cere aria hexagonului care se formeaza astfel.
787. Fie AD, AE doua drepte egal inclinate pe bisectoarea
unghiului ..4 al unui triunghi ABC, limitate la latura BC. Sa se
demonstreze ca

DB· DC AB2
__
----·
- - ,
EB ·EC · AC 2
788. Prin virful A al unui triunghi ABC se due doua drepte
Ax, Ay perpendiculare: Ax interioara triunghiului, Ay exterioara.
Sa se exprime aria triunghiului ABC cu ajutorul celor patru dis-
tante al~ virfurilor B, C la dreptele Ax, Ay.
789. Printr-un punct M interior cercului (0) se due doua
coarde A B, CD perpendiculare una pe alta. Cum trebuie sa se
duca aceste coarde pentru ca suma ariilor triunghiurilor MAC,
J.'Jtl BD sa fie cea mai mica posihila ?
790. Sa se determine 1ung1mea AP, luata pe tangenta in A la
un cere (0), a~a ca dreapta PO sa intilneasca cercul in B, unde
«ucind tangenta BC ~i marginind-o la tangenta AP, sa se formeze
patrulaterul OACB, echivalent triunghiului OAP.
791. lntr-un paralelogram se une~te mijlocul fiecarei laturi cu
extremita~ile laturii opuse. Sa se gaseasca raportul dintre aria
octogonului interior convex astfel format §i aceea a paralelogra-
III.ului dat.
792. In triunghiul ABC se dau trei drepte AA ', BB 1 , CC'
care se intilnesc intr-un punct 0. Se ia simetricul ex al lui A in
raport cu A', a poi simetricul ex' al lui A' in raport cu A ~i se fac
ope~ra~ii analoge cu B §i B', C ~i C • Sa se demonstreze ca
1

aria 1}. cx~y = 3 aria 6, ABC + 4 aria 6 A 1 B' C',

aria ~cx'~'y' = 6 aria 6ABC + aria 1
6A B C'. 1

793. Se da un patrat de latura a; se descrie un cere concen-

tric cu patratul, care determina pe laturile lui coarde egale cu
raza cercului. Sa se evalueze perimetrul §i aria octogonului format
de partea comuna celor doua figuri.

85
 79!. Sa se construiasca un triunghi echivalent cu un pentagon
ABCDE.
795. Sa se construiasca un patrat echivalent cu un pentagon
ABCDE..
796. Sa se construiasca dodecagonul regulat echivalent unui
triunghi dat.
797. Sa se gaseasca aria dodecagonului regulat inscris intr-un
cere de raza R.
798. Fie A, B, C, D, E, F virfurile consecutive ale unui hexagon
regulat inscris intr-un cere (0) de raza R, PQ o dreapta .care coin-
cide la inceput cu latura AB. Se cere sa se gaseasca punctul pl,a-
nului imprejurul caruia ar trehui sa se roteasca dreapta PQ
pentru a ad~ce punotul P din A in 0, id.r punctul Q din B in D.
Sa se calculeze l:!-POi aria descrisa de segmentul PQ in aceasta
miscare
, de rot:1 ti2.
, -
799. U n triunghi ABC are virful A fix, iar B §i C se mi§di pe
doua paralele astfel ca aria lui ramine COnstanta. Sa se arate ca
BC se rote§te in jurul unui punct fix.
870. Un trapez ABCD, cu bazele AD §i BC are aria constanta
~i virfurile A §i ·B fixe. Sa se gaseasca locul geometric al mij-
locului Iaturii CD, cind bazele se rotesc in jurul punctelor
A si, B.
801. Fie ABC un triunghi oarecare §i JJ1, N intersec~iile latu-
rii BC cu dreptele AM, A~V izogonale in rEfport cu unghiul B.4C.
Fie P intersec~ia dreptei _llV cu ,_.ercul ABC, Q §i R proiec~iile
lui P pe laturile AC ~i AB. S~t se demonstreze ca:
a) produsul AM · QR reprezin1 " indoitul ariei triunghiului
ABC;
h) _triunghiurile MCQ §i MBR sint echivalente.
l 802. Fiind date patru puncte A, B, A', B' intr-un plan orientat 1>
se cere locul punctului M, a~ a ca
aria D.MAB +aria D.MA'B' =aria D.MBA' +aria D.MB'A.
803. Sa se arate cu ajutorul problemei precedente ca intr-un
patrulater complet mijloacele diagonalelor sint coliniare.
11
804. Fie A 1A 2 B'C B 1 B 2C' A", C1C2A 'B" dreptunghiuri de
,

arie egala inscrise in tri unghiul ABC. Sa se arate ca:

a) perpendicularele ridicate pe mijloacele dreptelor A' A'',
B' B11
,C'C" sint concurente;
1)
Se convine sa se considerc aria triungaiului PQR pozitivA. sau .nega-
tivA., dopa cuJll, aleglnd un sens pJzitiv de parcurgere a perimetrului
triunghiului, un punct M il parcurgc in acest sens sau in sens contrar.
 b) perpendicularele ridicate pe mijloacele dreptelor A'C", B'A ",
C' B" sint concurente ;
c) perpendicularele ridicate pe mijloacele rlreptelor ..4 1A 2 , B 1 B 2 ,
clc2 sint concurente;
d) perpendicularele ridicate pe mijloacele Jr,·ptelor A 1C2 , B 1.A 2 ..
C1 B 2 sint concurente;
e) cele patru puncte obtinute mai sus sint ,·oliniare.

Capilolul XIV

CERCUL: LUNGil\IEA ~I ARI.~ LUI; ARC DE CERC,

SECTOR I,

805. Se da un segment de dreapta AB ~i pe el doua puncte

oarecare JJtl, N. Sa se arate ca suma lungimilor cercurilor cu dia-
metrii A A-1, Jl11V, 1VB este cit lungirne~ cercului cu diametrul
A. B. Sa se generalizeze pentru mai multe segmente pe aceea~i
dreapta.
Sa se enunte proprietatea corespunzatoare in cazul cind seg-
mentele formeaza o linie poligonala.
806. Sa se arate ca daca pe doua cercuri diferite se iau doua
arce de aceea~i lungime, atunci unghiurile Ia centru corespunza-
toare, in cele doua cercuri, sint invers proportionale cu razele
cercurilor.
807. Doua linii poligonale A 1 A 2..4 3 ••• An_ ~i B 1 B 2 B 3 ••• Bn au
laturile (A 1 A 2 , B 1 B 2 ); (A 2A 3 , B 2 B 3 ); ••• · proportionale. Pe
A 1A 2 §i B 1 B 2 se construiesc arce de cere avind la centru unghiuri
egale (~X), pe A 2A 3 §i B 2B 3 se construiesc de asemenea arce avind
la centru unghiuri egale (~) etc.' Sa se demonstreze ca raportul
perimetrelor po}igoanelor curbilinii A 1 A 2 ••• An ~i B 1 B 2 ••• Bn nu
depinde de unghiurile C<, ~' y ...
808. Daca trei cercuri sint doua cite doua tangente, care este
raportul intre suma lungimilor acestor cercuri ~i perimetrul triun-
ghiului format de centrele lor?
809. Daca p 12 este perimetrul dodecagonului regulat inscris
int~-un cere, sa se exprime lungimea cercului cu ajutorul lui p 12 •
810. Daca un acelasi , cere este inscris si , circumscris la doua
poligoane regulate cu acela~i numar de laturi, sa se arate ca lun'"
gimea sa este me die proportionala intre lungimea cercului circum-
scris poligonului exterior ~i lungimea cercului inscris in poligonul
interior.

17
 811. Daca doua cercuri sint tangente interior unui al treilea
cere ~i daca suma razelor lor este egala cu raza celui de-al treilea,
sa se arate ca arcul cuprins intre punctele de contact, pe cercul
mar~, este egal cu suma arcelor respective pe cercurile interioare,
cupr1nse intre punctul lor de intilnire eel mai apropiat de cercul
mare ~i punctele de contact cu cercul mare.
. 812. Sa se arate ca daca se descriu doua semicercuri egale pe
d1a~etrul unui semicerc dat ~i daca se inscrie un cere in spatiul
cuprtns intre cele trei semicercuri, diametrul acestui cere este in
raportul 2/3 fata de diametrul unuia din cercurile egale.
813. Sa se arate ca aria unui sector circular este echivalenta
cu aria unui triunghi care are lingimea arcului de cere al secto-
rului ca baza ~i raza ca inaltime.
814. In doua cercuri diferite, sa se arate ca doua sectoare
echivalente au unghiurile invers propor~ionale cu patratele razelor.
815. Trei cercuri egale sint astfel situate incit fiecare trece
prin centrele celorlalte doua. Sa se exprime, in func~ie de raza lor
comu~a R, aria triunghiului curhiliniu cuprins intre cele trei
cercur1.
816. Trei cercuri egale, de raza R, sint tangente doua cite doua
in A, B, C. Sa se afle aria triunghiului curbiliniu ABC.
817. Se dau trei cercuri (0), (01 ), (0 2 ), de raze R, R 1 , R 2 ~i
un sector de unghi C<, in cercul (0). Sa se determine in cercurile
(OJ) ~i (02 ) cite un sector, astfel ca suma unghiurilor lor sa fie
egala cu C<, iar suma ariilor ~~ fie egala cu aria sectorului dat in
cercul (0). Ce condi~ii trehu 1e sa satisfaca razele?
818. Fie C un punct pe drPapta AB, intre punctele A ~i B.
Pe AB, AC, CB se descriu l!micercuri situate de aceea~i parte
a dreptei AB. Sa se demonstreze ca aria cuprinsa intre aceste
semicercuri este echivalenta cu aria cercului descris pe CD ca
diametru, D fiind punctul unde perpendiculara in C, pe AB,
intilneste
, semicercul eel mare.
819. Se descriu semicercuri, in interior, pe fiecare latura a
unui patrat. Sa se calculeze aria celor patru frunze astfel formate.
820. Din fiecare virf al unui patrat se descriu arce de cere
cu raza cit latura. Se formeaza astfel un patrulater curhiliniu.
Sa se afle aria lui.
821. Sa se imparta o coroana circulara, cuprinsa intre doua
cercuri de raze r §i H, in trei coroane echivalente. Generalizare.
822. Extremitatile
, A, B ale unei coarde - de lungime constanta
-
aluneca pe un cere (0). Un punct C luat pe AB astfel incit AC = a,

88
CB = b, descrie un cere (0'). Sa se calculeze aria coroanei cuprinse
intre cele doua cercuri.
823. Se iau punctele B ~i D Ia egala distan~a de extremita-
~ile arcului unui cadran (sfert de cere) AOC ~i se due, pe OC,
perpendicularele BG ~i DH. Sa se demonstreze ca figura mixti-
Iinie BGHD este echivalenta cu sectorul OBJJ.
824. Se dau doua cercuri (0), (0') de raze H ~i R/3, tangente
exterioare in C. Se duce tangenta com una exterioara AA '. Sa
se calculeze aria triunghiului curhiliniu ACA '.
825. Se da un unghi xOy ~i un cere (C1 ), de raz~ R, tangent
laturilor acestui unghi. Se duce cercul (C2 ), tangen~ cercului (C1 )
§i Iaturilor unghiului, apoi (C3 ) tangent lui (C2) §i laturilor unghiu-
lui etc., razele aces tor cercuri fiind din ce in ce mai mici. Sa se
afle limita sumei ariilor tuturor cercurilor (C1 ), (C2 ), ••• , (Cn), cind
n creste
, indefinit.
l

Capitolul XV

CONSTRUCTIT DE EXPRESll ALGEBRICE

826. Fiind date segmentele a 1 , a 2 , aa, b1 , b2 , sa se constru-
iasca segmentul x dat de relatia x = a 1a 2 a 3 · Generalizare pentru
' b1b2

X=
a1a2 ... an .
b1b2 ... b1t-l
827. Fiind date trei segmente de lungime a, b, c, sa se deter-
mine segmentul x, ~tiind ca x = ab 2 jc 2 •
828. Care sint construc~iile grafice care dau media geometrica
a doua segmente a, b ? Sa se faca toate pe aceea~i figura ~i sa
se verifice rezultatele.
829. Sa se construiasca segmentul X dat de X = yabcd, unde
a, b, c, d sint patru segmente date.
830. Fiind date segmentele a, b, sa se gaseasca grafic seg-
ab
mentul x = ·
.Ja2- b2
Sa se construiascii grafic segmentul x din urmatoarele expresn
algebrice:
831. x =.Ja 2 + b2 + c2 • Generalizare. A.plica~ie Ia extrage-
rea radacinii patrate a unui numar.

89
 832. x = 1a4 - b4 .-
rr
833. X = a 4 + b4 •
834. ,X = a 4 + b4 - c4 •
835. Sa se gaseasca diferite metocle pentru constructia
, 1nediei
armonice a doua segmente a, b:
2 1 1
-=-+ -·
x a b /

836. Sa se construiasca segmentul x dat de relatia

1 1 1 1
-=-+-+-·
x a b r
Generalizare.
(Constructia poate servi la 1 determinarea, intr-un cir·euit
electric, a rezistentei echivalente a unor rezistente date, pube in
derivatie.)
837. Sa se determine segmentul x dat de relat ia
1 1 1 1
-=-+-+-·
x2 a2 b2 c2
Generalizare.
838. Sa se construiasca grafic doua segmente cind se cuno~c
suma ~i produsul lor sau diferenta ~i produsul lor.
839. Sa se rezolve grafic sistemul x 2 + y 2 = a 2 , xy = b 2 •
840. Sa se determine pe cale graf'ica radacinile ecuatiei bipa-
trate x 4 - 4a 2 x 2 - a4 = U ~i sa J discute conditiile de posibilit ate.

PLANE, DREFTE, UNGHIURI TRIEDRE

841. Printr-un punct M sa se d~ca o dreapta care sa intil-

neasca doua drepte (D), (D') date in spatiu. Sa se studieze dife:-
ritele ca.zuri care se pot prezenta.
842. Sa se arate ca se pot construi drepte care sa intilneasca
trei drepte date in spatiu.
843. Fiind date patru puncte, 'care nu sint situate in acela~i
plan, cite plane se pot duce care sa con~ina cite trei din aceste
puncte?
844. Dupa cite drepte se intersecteaza planele din problema
precedenta?
845. Sa se determine locul punctelor din spatiu egal depar-
tate de doua puncte date ~4 §i B.

90
 84G. SJ se determine locul punctelor din planul (P) egal depar-
tate de dona puncte A ~i B, nesituate in planul (P).
8!7. Sa se gaseasca pe o dreapta oarecare din spa~iu un punct
·egal departat de doua puncte date A ~i B.
8!8. Sa se determine locu] geometric al puiJctelor egal depar-
tate Je trei puncte A, B, C care nu sint colinictre.
849. Dacu patru puncte A, B, C, D nu sinL situate in ace-
j

Ja~i plan, sa se demonstreze ca exista un punct 0 egal departat

de ele.
850. Sa 88 gaseasca un punct intt·-un plan dat (P) egal depar-
tat de trei puncte date A, B, C care nu sint situate in planul (P)
si nici nu sint coliniare.
/1

851. Se da intr-un plan (P) o dreapta fixa AB ~i o dreapta

mobila (D), paralela cu AB. Se cere locul piciorului perpend,icu-
iarei cobor1te dintr-un punct dat 0, din spa~iu, pe dreapta (D).
852. 0 dreapta (D) se rote~te intr-un ~Ian (P) in jurul punc-
tului _4 situat pe (D). Se cere locul proiec~iei punctului dat 0,
din spa~iu, pe dreapta (D).
853. Un triunghi ABC dreptunghic -in A se rote~te ln jurul
unei ca tete A B. Care este locul virfului C?
854. Fiind date doua puncte A, B, de aceea~i parte a. unu1
.plan (P), sa se determine un punct ll1, pe planul dat, a~a ca
A ~1 -, .1l1B sa aiba cea mai mica valoare posibila.
855. Se da o dreapta (D) ~i doua puncte ~4, B, nesituate in
acela~i plan cu dreapta. Sa se gaseasca pe dreapta (D) un punct
M as, a ca sum a AM + M B sa aiba cea mai mica valoare.
856. Sa se determine locul punctelor din spa~iu egal depar-
tate de doua drepte paralele.
857. Sa se determine locul punctelor din spa~iu egal departate
de doua drepte concurente.
858. Sa se determine locul punctelor din spatiu egal departate
de trei drepte situate in acela~i plan, care nu sint concurente.
859. Se dau doua plane (P) ~i (Q), iar in planul (Q) trei drepte
neconcurente. Se cer punctele din planul (P) egal departate de
cele trei drepte. •
860. Trei plane se intilnesc, in general, intr-un singur punct.
~_: studieze cazurile care se mai pot prezenta.
~1. Doua drepte (D), (D') nu sint situate in acela~i plan. Sa
b~ duca o dreapta care sa le intilneasca ~i care sa fie paralela cu
o a treia dreapta data (~).
862. Se dau in spatiu o dreapta (~) ~i doua puncte oarecare
P §i Q. Se iau simetricele P' ale punctului P fa~a de fiecare

91
 punct al dreptei (~), apoi simetricele Q' ale fiecarui punct al drep-
tei (~) fa~a de Q. Sa se arate ca to ate punctele P' ~i Q' sint
situate in acela~i plan (R), paralel cu (~).
863. Se dau trei plane paralele (P), ( R), (Q) ~i punctele A, B
in planul (P), iar C, D in planul (Q). Dreptele AC, BC, BD, AD
intilnesc planul (R) in punctele E, F, G, H.
a) Sa se arate ca figura EFGH este un paralelogram. 1\" otind
cu d 1 ~i d2 distan~ele dintre planele ( P), ( R), respectiv (R), (Q),
ce rela~ie trebuie sa existe intre AB, CD, d1 ~i d2 pentru ca para-
lelogramul sa devina dreptunghi, romb, patrat?
b) Ce se intimpla cu paralelogramul EFGH, cind segmentele
AB ~i CD, raminind in planele respective, capata mi~cari de
translatie?
,
864. Se dau doua plane (P), (Q), o dreapta (D) nesituata in
aceste plane ~i un punct 0 in planul (P). Sa se a~eze un segment
AB, de lungime data, cu extren1ita~ile A ~i B respectiv in pla-
nele (P) ~i (Q), astfel ca sa fie paralel cu dreapta (D), iar A sa
fie la o distanta, data a de 0. Discutie. '
865. Se dau doua drepte (D) ~i (D') situate intr-un plan (P)
~i o a treia dreapta (~) paralela cu planul (P). Prin dreapta (~)
sa se duca un plan care sa intilneasca dreptele (D) ~i (D') in
punctele A ~i B astfel ca segmentul A B sa aiba o lungime data.
Sint cazuri in care problema nu este posibila? Sint cazuri in
care problema este nedeterminata?
866. Sa se construiasca 0 dreapta perpendiculara pe doua
drepte date (D) ~i (D') nesittldte in acela~i plan, pe care le intil-
ne~te (pergendiculara comuna celor doua drepte).
867. Sa se arate ca por~iu '.~a perpendicularei comune a doua
i

drepte (D) §i (D'), cuprinsa intre punctele ei de intersec~ie cu

acele drepte, este cea mai scurta distan~a intre un punct al drep-
tei (D) §i un punct al dreptei (D').
868. Fiind date punctele A, B, C, D, nesituate in acela§i
plan, se une§te A cu B, B cu C, C cu D, D cu A §i se formeaza
astfel un patrulater strlmb. Sa se arate ca mijloacele laturilor
sint virfurile unui paralelogram.
869. Jn ce caz se poate duce printr-o dreapta (D) un plan per-
pendicular pe o alta dreapta (D')?
870. Sa se demonstreze ca daca doua drepte (D) §i (D') sint
perpendiculare, fara Sfl fie situate in acela§i plan, perpendicularele
coborite din punctele dreptei (D) pe dreapta (D') formeaza un plan.
871. Se da un plan ( P) §i o dreapta (D) care intilne§te planul
in A, fara a fi perpendiculara pe el. Sa se duca prin A, in pia-
nul (P), o perpendiculara pe dreapta (D).

92
 872. Sa se demonstreze ca un plan paralel la doua laturi opuse
ale unui patrulater strimb determina pe celelalte doua seg-
mente proportionale.
873. Sa se duca printr-o dreapta data ( /J) un plan perpendi-
cular pe un plan dat (P).
874. Sa se determine locul puunctelor egal departate de doua
plane paralele.
875. Sa se determine locul punctelor egal departate de doua
plane oarecare.
876. Sa se arate ca perpendicularele coborite dintr-un punct
M pe fetele unui diedru fac un unghi egal sau suplimentar cu
unghiul plan al diedrului dat.
877. Un plan P intersecteaza laturile JlB, BC, CD, DA ale
unui patrulater strimb in L, M,. N, P. Sa se demonstreze ca
AL ·BM ·CN ·DP= BL ·Gil{ ·DN ·AP.
878. Sa se gaseasca locul geometric al dreptelor care tree prin-
tr-un punct 0 ~i care fac unghiuri egale cu dreptele Ox, Oy.
879. Sa se gaseasca locul geometric al dreptelor care tree
printr-un punct 0 ~i care fac unghiuri egale cu doua plane date
(P) ~i (P').
880. In planul (P) se dau cercul (0) ~i doua puncte A, B in
care se ridica perpendicularele (~) ~i (~ 1 ) pe planul (P). Pe
dreapta (~) se ia punctul C, iar pe dreapta (~ 1 ) punctul D, astfel
" · -==-
1nc1t A C = -m · S a. . se cons t ru1asca
. . , pe cercu I (0) un punc t M
BD n
astfel incit unghiurile sub care se vad din M segmentele AC ~i
BD sa fie egale. Discu~ie.
881. Se da un plan (P), o dreapta (D) cuprinsa in plan, un
punct A exterior planului ~i un unghi (X. Sa se determine pozi~ia
unui triunghi echilateral ABC care are latura BC cuprinsa in
ptanul (P) ~i paralela dreptei (D), iar latura ~4B face unghiul (X cu
planul (P).
882. Sa se determine locul punctelor egal departate de trei
plane care se intersecteaza dupa trei drepte paralele.
883. Sa se determine locul punctelor egal departate de fe~ele
unui triedru. •
884. Sa se gaseasca locul punctelor egal departate de trei
drepte paralele care nu sint situate in acela~i plan.
885. Sa se gaseasca locul punctelor egal departate de muchiile
unui triedru.

91
 886. Sa se arate ca figura simetrica a unui trjeJI'u, in raport.
cu un punct 0 din spatiu, este un triedru care are eJemente le sale
egale cu ale celui dat, dar nu i se suprapune.
887. Sa se arate ca figura simetrica a unui tr.iedru ~ in ra-port.
cu o dreapta, este un triedru egal cu eel dat.
888. Se une§te un punct .0 din spatiu cu virfurile A, B, C
al~ unui triunghi situat in planul (P). Un plan (Q) intersectcazii
muchiile OA, OB, OC in a, b, c. Sa se demonstr.eze ca be §i BC. ca ~i­
CA, ab ~i AB se intersecteaza in trei puncte A', B', C' colin are.
889. Sa se demonstreze cu ajutorul prol;>lEmei precedente urma-
toarea teo rem a de geometrie plana: daca dreptele care unesc vir-
furile A cu A', B cu B', C cu C' a doua triunghiuri ABC, A' B' C'
slrit concurente, atunci laturile (BC, B'C'); (CA, C'A'); (AB"
A' B') se intilnesc in trei puncte coliniare. (Triunghiurile ABC
~i A' B'C' se numesc omologice).
890. Sa se demonstreze ca cele trei plane duse prin muchiile
unui triedru, perpendicular pe fetele opuse, se intersecteaza dupii
o aceea§i dreapta.
891. Prin virful unui triedru se duce in planul fiecarei fete
cite o perpendiculara pe muchia opusa. Sa se demonstreze ca
cele trei perpendiculare sint situate in acela~i plan.
892. Sa se demonstreze ca daca un triedru are doua Ul1ghiuri
drepte, fetele opuse sint cadranti (unghiul unei fete este de 90°)
~i reciproc, daca doua fete sint cadranti, triedrul este bidreptun-
ghic. Intr-un asemenea triedru fata a treia masoara unghiu}
diedru opus ..
893. Se une~te un punc · J cu virfurile unui patrulater plan
ABCD. Cum trebuie sa se duca planul (P), a~a ca punctele a, b, c, d
de intersectie cu OA, OB, or fJD sa formeze un paralelogram?
894. Acelea§i date. Cum I ehuie ales· punctul 0 astfel ca figura
abed sa fie un dreptunghi?
895. Acelea~i date. Cum trebuie ales punctul 0 in spatiu pen-
tru ca figl)ra abed sa fie un romb ?
896. Acelea~i date. Cum trebuie ales punctul 0 in spatiu
pentru ca figura abed sa fie un patrat?
897. Se intersecteaza un triedru, cu virful in 0, printr-un plan
care ii).tilne~te muchiile A, B, C. Se ia un punct JJI in planul
triunghiului ABC prin care se due paralele la 1nuchiile OA, OB,
OC pina intilnesc fetele OBC, OCA, OA B respectiv in P, Q, R.
Notind OA =a, OB-= b, OC = c, MP == x, i11Q = y, MR _;_ z,
sa se gaseasca valoarea sumei

~+1_+Z·
a b c

94
 898. Se da un plan (P) ~i un punct 0 t•xterior planului. Fie A
picioru I perpendicularei dusa din 0 pe pht n, iar· B ~i C alte doua
puncta in acela~i plan. Fie un punct D p _. dreapta OA ~i E, F
proiec~iile lui D pe OB ~i OC. Sa se arate c.l:
a) patrulaterul BCFE~ este inscriptibil:
b) pentru ca triunghiul JJEF sa fie ecbilateral, /trebuie ca
- - OA OB
OB = OC' si
, =- - - ·
AB BC
899. Se intersecteaza un unghi triedru printr-un plan (P) care
intilne~te n1uchiile in punctele A, B, C. Sa se gHseasca locul punc-
tului de intilnire G al medianelor triunghiului ABC, cind planul
(P) se mi~ca, ~4 raminind fix.
900. Acelea~i date. Locul punctului G cind planul (P) variaza,
latura BC rd.min1nd fixa. 1
901. Un plan intersecteaza muchiile unui triedru tridrept-
unghic in A, B, C. Sa se demonstreze ca proiectia virfului 0 al tri-
edrului pe planul dat este ortocentrul H al triunghiului ABC.
902. Acelea~i date ca in problema precedenta. Sa se demon-
streze ca patratul ariei triunghiului ABC este egal cu sum a patra-
telor ariilor triunghiurilor OBC, OC A, OA B.
903. Fie A., B, C trei puncte respectiv pe muchiile Ox, Oy,
Oz ale unui triedru. Daca A.B trece printr-un punct fix I ~i BC
trece printr-un punct fix J, atunci AC trece printr-un punct fix K.
Punctele /, J, K s1nt coliniare.
90!. Doua drepte (~), ( ~'), nesituate in acela~i plan, sint
intersectate de un plan (P) in doua puncte, llf ~i M'. Care este
minimul segmentului M 1l1' cind planul (P) se mi§ca, raminind
paralel cu el insu~i?
905. Se. da un plan (P), o _dreapta (~) in acest plan ~i doua
puncte A, B exterioare planului. Se cere sa se gaseasca pe ( ~)
un punct X, astfel ca. dreptele ~-!X ~i B X sa fie egal inclinate
pe plan.
906. Fie (~) ~i (~') doua drepte perpendiculare in spatiu, AB
perpendiculara lor comuna. Se duce un segment CD de lungime
constanta, sprijinit cu extremitatile pe (~) ~i (~'). Se cere locul
geometric al centrului sferei circumscrise tetraedrului ABCD ~i
al n1ijloacelor sagmentelor ce unesc mijloacele muchiilor opuse
ale tetraedrului.
907. Se considera un patrulater strimb ABCD ~i un punct 0.
Sa se demonstreze ca planele du~e prin 0 -~i prin fiecare din latu-
rile patrulaterului intilnesc laturile opuse in puncte situate in
acela~i plan.

95
 908. Se considera un patrulater strimb ~i un plan (P). Sa se
arate ca planele duse prin fiecare din laturile patrulaterului ~i
prin punctele de intilnire ale planului (P) cu latura opusa tree
printr-un acela~i punct.
909. Se considera in planul ( P) un patrulater inscriptibil
A BCD ~i un punct 0 exterior planului. Sa se demonstreze ca
exista relatia
•

0A 2(BCD) + OC (ABD) = OB (ACD) + OD (CAB),

2 2 2

unde (BCD) este aria triunghiului BCD etc.

910. Fie ABC ~i A B C doua triunghiuri situate in doua plane
1 1 1

diferite (P) ~i (P Se presupune ca planele duse respectiv prin

1
).
1 1 1 1 1 1
A, B, C, perpendiculare pe B C C A A B se intersecteaza , , ,

dupa o dreapta (~). Sa se arate ca:

a) triunghiul A 1B 1C1 , proiectia triunghiului ABC pe planul
1 1 1
( P), este ortologic cu triunghiul A B C ;
1 1
b) orice triunghi ABC, care se bucura fata de triunghiul A B C'
de proprietatea presupusa, se poate ohtine cu ajutorul unui tri-
1
unghi ortologic oarecare al lui A' B' C ;

1 1 1
c) reciproc, planele duse prin A B C perpendiculare pe
BC, CA, AB se intersecteaza dupa o aceea~i dreapta (~ ). 1

Ga...- "tolul XVII

PROIECTII II

911. Sa se demonstreze Cct trei puncte coliniare au ca proiectii,

pe un plan, de asemenea trei puncte coliniare.
912. Trei puncte coliniare A, B, C se proiecteaza in a, b, e
pe planul ( P). ·sa. se demonstreze ca A B : BC = ab : be.
913. Trei puncte coliniare A, B, C se proiecteaza in a, b, e pe
' ----
o dreapta (~). Sa se demonstreze ca A B : BC = ab : be.
914. Se proiecteaza un triunghi oarecare ABC din spatiu
pe un plan ( P). Sa se demonstreze ca proiec~ia centrului de greu-
tate G al triunghiului ABC este centrul de greutate al triunghiu-
1 1 1
lui proiectat A B C • !

915. Sa se demonstreze ca daca o figura din spatiu se proiec-

teaza pe doua plane care se intilnesc (P, Q), dupa doua drepte
(D) ~i (D atunci figura din spatiu este o d~·eapta (~). Care este
1
),

cazul de exceptie ?

96
 916. Sa se demonstreze ca doua drepte paralele (D) §i (D')
au ca proiectii pe un plan (P), in general, doua drepte (d) §i (d')
paralele.
917. Doua plane (P) ~i (P') se intersecteRza dupa o dreapta
A B. Sa se demonstreze ca proiec~ia pe planul ( P) a unei drepte
CD, perpendiculare pe planul (P'), este o dreapta perpendiculara
pe AB.
918. Printr-o dreapta data (~) sa se duca un plan (P) pe care
proiectiil e a doua drepte date (D 1 ) ~i (D 2 ) sa fie paralele.
919. Se da un patrulater strlmb ABCD. Sa se arate ca se pot
gasi plane pe care patrulaterul dat sa se proiecteze dupa un para-
lelogram ..
920. Sa se demonstreze ca proiec~ia pe un plan (P) a unui
unghi drept AOB. in care latura AO este paralela cu planul (P),
este iara~i un unghi drept.
921. Sa se demonstreze ca daca proiftctia unui unghi drept
.AOB din spatiu, pe un plan (P), este iara~i un unghi drept aob,
atunci una din laturile OA, OB este paralela cu planul.
922~ Se proiecteaza pe un plan (P) un unghi drept AOB, ale
carui laturi nu sint paralele cu planul ( P). Sa se arate in ce caz
unghiul ohtinu t aob este ascutit §i in ce caz este obtuz.
923. Se considera doua drepte oarecare (Dt) §i (D 2 ) in spa~iu.
Sa se afle locul 'geometric al punctelor care se proiecteaza intr-un
punct dat 0 1 pe (D.) §i in alt punct dat 0 2 pe (D 2 ).
924. Sa se arate ca daca intr-un tetraedru ABCD muchiile
A.B ~i BD sint perpendiculare §i de asemenea AC §i CD sint per-
pendiculare, piciorul inaltimii din virful A se afla pe cercul
circumscris triunghiului BCD.
925. Sa .se determine un plan pe care· un triunghi oarecare
ABC se proiecteaza ortogonal dupa un triunghi echilateral. Sa
se construiasca.

Capitolul XVIII
POLIEDRE : PROPRIETATI
•

926. Sa se demonstreze ca intr-un paralelipiped diagonalele

se intilnesc in acela§i punct.
927. Sa se .demonstreze ca un segment, care trece prin centrul
0 al unui paralelipiped §i este marginit la doua fete opuse, este
impar~it in doua parti egale de 0. ·

'i - Probleme de geomctrie - c. 538 97

 928. Sa se demonstreze ca diagonalele unui paralelipiped
dreptunghic sin t egale.
929. Sa se demonstreze ca un paralelipiped cu diagonalele
egale este dreptunghic.
930. Sa se demonstreze ca intr-un paralelipiped dreptunghic
patratul unei diagonale este egal cu suma patratelor celor trei
dimensiuni ale sale.
931. Sa se demonstreze ca planele perpendiculare pe muchiile
unui tetraedru, duse prin mijloacele lor, se. intilnesc intr-un punct.
932. Sa se demonstreze ca perpendicularele ridicate pe fetele
unui tetraedru, in centrale cercurilor circumscrise acelor fe·~e, se
intilnesc in acela~i punct.
933. Sa se demonstreze ca dreptele, care unesc mijloacele
muchiilor opuse ale unui tetraedru, se intilnesc intr-un punct G.
934. s~ se demonstreze ca dreptele l)' care unesc virfurile unui
tetraedru A BCD cu punctele de intilnire ale medianelor fetelor
opuse, se intilnesc in acela~i punct G.
935. Sa se demonstreze ca punctul G din problema precedenta
este a'cela~i cu eel din problema 933.
936. Se ridica intr-un punct al bazei unei piramide regulate
o perpendiculara care intilne~te fetele laterale, sau prelungirile
lor, intr-un numar oarecare de puncte. Sa se demonstreze ca suma
distan~elor acestor puncte la piciorul perpendicularei este Con-
stanta.
937. Sa se demonstre -cl ca planele bisectoare ale diedrelor
interioare ale unui tetraedru se intilnesc intr-un punct.
938. Sa se arate cum poate ob~ine un tetraedru ABCD,
avind muchiile opuse AB ~i CD, AC ~i BD egale.
939. Sa se arate cum se poate obtine un tetraedru ABCD, avind
muchiile opuse AB ~i CD, AC ~i BD, AD ~i BC egale.
940. Sa se arate cum se poate ob~ine un tetraedru in care
doua muchii opuse sint perpendiculare ..
941. Sa se demonstreze ca daca un tetraedru are doua perechi
de muchii opuse perpendiculare ~i muchiile care compun a treia
pereche sint perpendiculare. ·
942. Sa se demonstreze cA. intr-un tetraedru ABCD cu muchiile
opuse perpendiculare 2), perpendicularele coborite din virfuri pe
fe~ele opuse, adica 1nal~imile tetraedrului, se intilnesc in acela~i
pun ct.
1> Aceste drepte se numesc :cnedianele tctraedrului.
2> Un astfel de tetraedru se nume~te ortogonal.

98
 943. In ce caz perpendicularele ridicate pe fe~ele BCD, CAD,
ABD, ABC ale unui tetraedru ABCD, in punctele de intilnire A',
Bl, C', D ale inal~imilor, se intilnesc in ac:ela~i punct?
1

944. Sa se demonstreze ca intr-un tetraeJru ortogonal suma

patratelor muchiilor opuse este aceea§i pentru toate perechile de
muchii opuse.
l 945. Sa se demonstreze ca perpendicularele comune ale muchi-
ilor opuse intr-un tetraedru ortogonal se intilnesc in punctul comun
inaltimilor tetraedrului. _
946. Sa se demonstreze ca intr-un tetraedru ortogonal ABCD
suma diedrelor ~i a unghiurilor ce fac muchiile cu fe~ele, este egala
qu 12 unghiuri drepte.
947. Sa se demonstreze ca daca intr-un tetraedru ABCD ariile
fe~elor sint egale, atunci fiecare muchie este egala cu muchia
opusa. .
948. Se da in spatiu un punct 0 §i un cere de centru w pe care
se gasesc virfurile A, B, C, D, ale unui patrulater convex. Sa se
demonstreze relatia
,
--
AB · BD ·AD · OC 2 -1- BC ·CD · BD · OA 2 =
= AB · BC · AC · OD 2 + AC ·CD ·AD · OB 2 •
949. Sa se demonstreze teorema lui Ptolomeu, relativa la un
patrulater inscriptibil, cu ajutorul prohlemei precedente.
950. Sa se demonstreze cu ajutorul relatiei din problema 948
ca intr-un patrulater inscriptibil raportul diagonalelor este egal
cu _rap!>rtul dintre sumele produselor laturilor care pleaca din
extremita~ile fiecarei diagonale.
951. Fie· A B C D punctele de intilnire ale inal~imilor
1
,
1
,
1
,
1

triunghiurilor BCD, CDA, ADB, ABC care sint fetele tetraedrului

A BCD. Sa se demonstreze ca planele care proiecteaza dreptele
AA BB CC DD pe fe~ele BCD, CDA, ADB, ABC se intil-
1
,
1
,
1
,
1

nesc in acela~i punct.

952. Se considera. un tetraedru OABC ale carui muchii sint
prelungite indefinit ~i un plan variabil (P), paralel cu fa~a ABC ~i
taind muchiile OA, OB, OC in A B C Fie ct, ~, y mijloacele 1
,
1
,
1
•

laturilor BC, CA, AB. Sa se arate ca printre toate planele (P)

exista unul (P 1 ), a~ a ca dreptele A ct, Bl ~' C y sa fie paralele.
1 1

953. Acelea~i date. Sa' se arate ca pentru un plan (P) diferit

de (P 1 ), dreptele A ct, B~~, Cly se inttlnesc in punctul M.
1

954. Acelea~i date. Sa se gaseasca locul geometric al punc-

tului M, cind planul variaza.

99
 955. Fie SABCD o piramida avind drept baza un drept-
unghi ABCD. Se proiecteaza A, Din ~4', D' pe n1uchiile SC, SB.
Sa se demonstreze ca triunghiurile SBC, SA' D' sint asemenea.
956. Fie G punctul de intilnire a medianelor unui tetraedru
ABCD. Se considera sfera care trece prin A ~i este tangenta in
G planului BGC. Sa se demonstreze ca, E fiind punctul unde DG
intilne~te din nou aceasta sfera, avem

-- -- --
AG2 = DG · GE.

957. Sa se demonstreze ca planul bisector al unui diedru.

intr-un tetraedru, imparte muchia opusa in segmente proportio-
nale cu ariile fetelor
, adiacente.
958. Daca suma fetelor
, fiecarui triedru dintr-un tetraedru
ABCD este egala cu doua unghiuri. drepte, atunci muchiile opuse
sint egale doua cite doua.
959. Se iau pe muchiile AD, BD, AC, BC ale unui tetraedru
regulat ABCD punctele E, F, G, H. In ce caz figura EFGH este
un patrat? _
960. Fie SABC un tetraedru, · M, ]\l. P. Q punctele de intilnire
a me diane lor triunghiurilor ABC, S BC, SC A, SA B. Prin ac ~ste
puncte se ridica perpendiculare pe fetele corespunzatoare ~i se iau
pe ele lungimile MS 1 , iVA 1 , PB 1 , QC1 , a~a ca

MS 1 : aria 6ABC = iVA 1 ,ria 6SBC = PB1 : aria 6SC~4 =

= QC1 : ~'"ia 6SAB.

Sa se arate ca medianele tetraedrelor SABC ~i S1.:-1 1 B'lC1 se intil-

nesc in acela~i punct.
961. "Sa se demonstreze ca, intr-un tetraedru, patratul unei
mediane este egal cu .a treia parte din suma patraLelor muchiilor
care pleaca din acela~i virf cu mediana, mai putin a noua parte
din_ suma patratelor celorlalte muchii.
962. Sa se demonstreze ca intr-un tetraedru suma patratelor
medianelor este egala cu 4/9 din suma patratelor muchiilor.
963. Sa se demonstreze ca patratul distantei dintre mijloacele
a doua muchii qpuse ale unui tetraedru este egaHi cu a patra parte
a diferentei dintre suma patratelor muchiilor neconsiderate ~i din-
tre suma patratelor celor doua muchii considerate.
964. Sa se demonstreze ca suma patratelor distantelor dintre
mijloacele muchiilor opuse, luate doua cite doua, este egala cu a
patra parte din suma patratelor muchiilor tetraedrului.

100
 965. Se da diagonala unui cub. 'Sa se gaseasca printr-o con-
structie plana latura cubului.
966. Sa se intersecteze cu un plan un diPdru, a~a fel ca inter-
sectiile lui cu cele doua fete ale diedrului ~ii formeze un unghi
drep t.
967. Se considera un tetraedru SABC. D1ndu~se baza ABC,
se. cere sa se determine virful S astfel ca triunghiurile SAB, SBC,
SCA sa fie echivalente.

Capitolul XIX

POLIEDRE: ARII, VOLUME

968. ~tiincl ca cele trei dimensiuni a, 1 b, c ale unui paraleli-

piped dreptunghic sint proportibnale cu trei numere date e<, ~' y
~i cunoscind volumul V al paralelipipedului, sa se determine
dimensiunile a, b, c.
969. Sa se calculeze aria totala S a unui paralelipiped drept-
unghic, cunoscind diagonala d §i suma s a celor trei dimensiuni
a, b, c. ·
970. Sa se calculeze volumul piramidei OABC, care se ob~ine
luind segmentele OA == a, OB == b, OC == c pe muchiile unui
triedru tridreptunghi.
971. Sa se gaseasca volumul unei prisme drepte, a carei baza
este un hexagon regulat de latura a ~i a carei inaltime este egala
cu b.
972. Sa se calculeze volumul V, aria laterala s ~i aria to tala S
a unei piramide regulate, avind ca baza un hexagon regulat de
latura a si
, inaltimea
, b.
973. Sa se calculeze volumul V ~i aria to tala .S a unei pira-
mide regulate a carei baza este un hexagon regulat cu latura a ~i
a carei muchie este egala cu 2a.
974. Sa se calculeze volumul tetraedrului regulat a carui
muchie este egala cu a.
975. Se dau trei drepte paralele xx', yy', zz', nesituate in
acela~i plan. Se ia pe prima dreapta un segment AB de lungime
data ~i pe celelalte doua cite un punct C, D. Sa se demonstreze
ca volumul tetraedrului A BCD este independent de p<;>zi~ia seg-
mentului A B pe xx' ~i de aceea a punctelor C ~i D pe yy' §i zz'.
976. 0 prisma oblica ABCDA' B'C'D' are ca baza un trapez
ABCD. Sa se demonstreze ca volumul sau este egal cu prod usul

'1'01
 semisumei fete lor paralele ADD' A', BCC' B' prin distanta dintre
planele acelor fete.
977. 0 piramida are baza un patrat, iar fetele laterale triun-
ghiuri echilaterale. Sa se gaseasca latura bazei cunoscind volu-
mul V.
978. In piramida triunghiulara OABC, muchiile OA, OB, OC
sint perpendiculare doua cite doua. Presupunind ca se dau lungi-
mile OA = a, OB = b, OC = c, sa se gaseasca aria triunghiului
ABC; precum ~i distanta de la virful 0 la fa~a ABC.
979. Se da piramida triuQ.ghiulara SABC, a~a ca SA = 'SB =
= SC = a, ~ ASB = 60°; ~ ASC = goo; ~ BSC = 120°. Sa
se calculeze:
a) laturile triunghiului de baza ABC;
b) aria to tala a piramidei ;
c) volumul piramidei.
980. Bazele unui trunchi d'e piramida fiind B ~i b, sa se cal-
culeze aria sectiunii facute printr-un plan paralel cu bazele ~i egal
departate de ele.
981. Fie a, b, c, laturile unui triu-nghi ABC. Sa se calculeze
volumul V al piramidei SABC, ~tiind ca -1 BSC = ~ CSA ==
== ~ ASB = 90°.
982. Fie un tetraedru V ABC caruia ii desfacem fetele laterale
I

.~i le a~ezam prin rotatie pe planul ?azei ABC, form1nd triunghiu-

rile BCVa, ACVb, AB v·,. Sa se arate ca perpendicularale duse din
Va, Vb, Vc respectiv 1\e BC. r:'A, AB sint concurente. Folosind
ac';'ea~i metoda, sa se arate ' "'a inaltimile unui triunghi oarecare
sint concurente.
983. Sa se demonstreze cc'"i ~ '-'1na distan~elor unui punct varia-
hi!, din interiorul unui tetraedru regulat, la fe~ele tetrae-
drului este constanta.
'984. Se da un hexagon regulat A a' Bb'Cc' cu latura a. Se
ridica in a', b', c', pe planul hexagonului, perpendiculare pe care
se iau lungimile a' A' = b' B' = c' C' = h, ~i se due dreptele .11 A',
A'B, BB', B'C, CC', C'A. Sa se evalueze volumul solidului defi-
nit de constructia indicata.
I

985. Acelea~i date. Sa se calculeze h, a§a ca toate fe~ele soli-

dului sa fie triunghiuri echilaterale ~i sa se determine volumul
solidului in acest caz.
986. Un romh ABCD, ale carui diagonale sint AC = 2a,
BD = a, este baza unei prisme drepte nelimitate. Pe muchiile
acestei prisme se iau in acela§i sens AA' = 3a, BB' = 4a, CC' = a.
Sa. se ?alculeze volumul cuprins intre planul A' B' C' ~i baza
pr1sme1.

d.02
 987. Acelea~i date. Sa se gaseasca . aria to tala a solidului.
988. Pe un triunghi ABC ca hazel sc construie~te o prism a
dreapta indefinita. Se mt1rgine~te aceasta prisma intre doua plane
paralele care intersecteaza muchiile prismei dupa segmente egale
cu h. Sa se gaseasca aria laterala a prismei nbtinute.
989. Muchiile unei piran1 ide regulate S.! BCD cu baza un
p~trat ABCD sint intersectate de un plan, pcu·nlel cu baza, in
A', B', C', D'. Sa se gaseasca disLanta planului de Y1rful S, pen-
tru ca solidul sa fie tm par~it in doua parti echiv alente.
Se cunoa§te AB = a, SA = m.
990. Sa se demonstreze ca volumul unui tetraedru ABCD este
echivalent cu a ~asea parte din volumul unei prisme a carei haza
.este un paralelogra~avind laturile egale ~i paralele cu doua
muchii opuse A B ~i CD ale tetraedrului ~i a carei inaltime este
egala cu cea mai scurta distanta dintre cele doua muchii.
991. Se dau doua segmente AB, CD 1de lungimi cunoscute,
pe doua drepte nesituate in acela~i plan. Sa se demonstreze ca
Yolumul tetraedrului ABCD nu depinde de pozi~ia segmentelor
pe dreptele date.
992. Fie AB cea mai scurta distanta intre doua muchii opuse
ale unui tetraedru; C, D, E, F mijloacele celorlalte muchii. Sa se
demonstreze ca volumul tetraedrului este egal cu douaj treimi din
produsul lungimii AB prin aria paralelogramului CDEF.
993. Fie tetraedrul ABCD ~i a,· b, c~ d lungimile inaltimilor
duse din virfurile A, B, C, D; fie 0 un punct oarecare in interiorul
tetraedrului, e<, ~' y, ~ distantele punctului 0 la fetele BCD, CDA,
. DBA, ABC. Sa se demonstreze relatia
~ y ~
-+-+-+-=
a
C(

b c d
1.

994. Pe muchiile SA, SB, SC ale tetraedrului SA BC se iau

punctele A', B', C'. Sa se dem onstreze ca
vol. SABC : vol. SA' B'C' = SA · SB · SC :SA' · SB' · SC'.
995. Se da o piramida dreapta SABCD cu haza ABCD
un dreptunghi. Un plan oarecf.'.re intersecteaza aceasta piramida in
A I' B'' C'' D'. Sa se dem onstreze ca
1 1 1 1
--+
SA' SC'
=
SB'
+--
SD'
99().. Fie SABC un tetraedr~ in care muchiile opuse sint egale
doua cite doua. Sa se gaseasca volumul acestui tetraedru, cuncs-
cind BC = a, CA = b, AB = c.

10.3
 997. Se da un tetraedru regulat ABCD. Se duce prin A un
plan paralel la BD. Sa se determine pozitia acestui plan, a~a ca
tetraedrul sa fie impar~it in doua parti echivalente.
998. Dintr-un cub cu latura egala cu a, se scot opt tetra-
edre, obtinute in modul urmator: fiecare din ele are ca virf
unul din vi.rfurile cubului ~i ca. baza sec~iunea facuta in cub prin
mijlocul fiecareia din muchiile care pleaca din virful considerat.
Sa se calculeze volumul V si , aria S a solidului care ramine.
999. ~e da o prisma dreapta de inaltime h care are drept
haze doua hexagoane ·regulate, cu latura a. Printr-un punct I,
luat pe. dreapta care une~te centrele bazelor ~i situat la distanta
b de una din ele, se duce un plan paralel cu bazele, care imparte
prisma in alte prisme. Sa se afle volumele acesto'r doua p'risme.
1030. Se dau doua poligoane convexe oarecare, situate in
plane paralele. Se unesc virfurile acestor poligoane astfel incit
fe~ele laterale sa fie plane.., iar solidul obtinut (un prismatoid) sa
fie convex. Sa se demonstreze ca b, b' fiind ariile bazelor, b " aria
poligonului obtinut facind in solid o s·ectiune paralela cu bazele
~i egal departata de ele, h distan~a intre cele doua haze, volumul
solidului are ca expresie

V= h(b + b' + 4b") .

6
1001. Un solid are forma ·unui acoperi~ de casa; baza este un
dreptunghi ABCD, o 1nuchiP EF este paralela cu 4D ~i BC. Sa
se evalueze volumul soliduhu, cunoscind dimensiunile .£4 B = 1n,
BC = n ale dreptunghiului, 1' F -= k ~i distant a com una h a punc-
telor E ~iF la planul ABC/.'. .
1002. 0 gramada de nisip are drept haze doua dreptunghiuri,
situate in plane paralele. S~ se gaseasca volumul gramezii, cunos-
ctnd dimensiunile A, B ale hazei mari, a, b ale hazei mici ~i dis-
, h dintre cele dona haze.
tanta ·
1003. Intr-o gramada de nisip se cunosc dimensiunile, a, b
ale hazei mici, distan~a h dintre cele doua haze ~i se mai ~tie ca
fe~ele laterale sint inclinate cu 30° pe planul hazei mari. Sa se
gaseasca volumul gramezii.
1004. Fie b aria hazei unei piramide, h inaltimea, b' aria
sectiunii fa cute printr-un plan parale] cu baza, la o distanta def

virf egala cu a treia parte a inal~imii. Sa se demonstreze ca volu-

mul piramidei este dat de formula
v= h( b + 3b I) •
4

104
 1005. F.ie h inal~imea. unei piramide. b' aria unei sec~iuni
facute printr-un plan paralel cu baza, dus la o distan~a egala cu
doua
. treimi din inaltime.
, Sa se demonstrezP ca volumul pirami-
de1 este dat de formula
3hb'
v~ .
4
1006. Fie b aria uneia din bazel.e unui trunchi de piramida,
h inaltimea, b' aria unei sec~iuni facute printr-un plan paralel cu
bazele, la o distan~a de baza b egala cu doua treimi din tnaltime.
Sa se demonstreze ca volumul trunchiului de piramida este dat de
formula
v= h(b + 3b') .
4
1
1007. Fie b aria uneia din hazele unui prismatoid, h inaltimea,
b' aria unei sectiuni facute printr-un plan paralel cu bazele la o
distanta egala cu doua treimi din inaltime. Sa se demonstreze ca
volun1ul prismatoidului are drept expresie
v~ h(b + 3b').
4

Capitolul XX

CORPURI ROTUNDE
'
: PROPRIETlTI
,

1008. Sa se determine locul intersec~iei a doua plane perpen-

dicufare care tree prin doua_ drepte paralele.
1009. Sa se demonstreze ca trei drepte paralele, nesituate· in
acela~i plan, sint generatoarele unui singur cilindru de rota~ie.
1010. Sa se demonstreze ca trei drepte, care pleaca dintr-un
punct 0 ~i care nu sint situate in acela~i plan, pot fi privite ca
generatoarele a patru conuri de rota~ie.
1011. Sa se gaseasca un punct M, departat de doua puncte
A, B cu lungimile date MA =a, MB = b, ~i de un plan cu lun-
g1n1ea c. .
1012. Sa se duca prin punctul 0 al dr~ptei Ox o dreapta care
sa intilneasca o dreapta oarecare (D), data in spa~iu, ~i sa faca
cu Ox unghiul e<.
1013. Sa se afle locul virfurilor unghiurilor drepte ale caror
laturi tree prin doua puncte date A, B.

105
 1014. Sa se demonstreze ca planul, care trece printr-o tan-
genta a bazei unui con ~i prin generatoarea punctului de contact,
nu are comun cu conul decit punctele situate pe acea generatoare.
1015. Daca un con este tangent unei sfere de-a lungul unui
cere, planul tangent la sfera intr-un punct al cercului de contact
este tangent conului.
1016. Sa se construiasca o ·sfera de raza data, tangenta la trei
plane date.
1017. Printr-un punct Jf din spa~iu se due doua drepte care
intilnesc o sfera de centru 0 ~i de raza R in A, B ~i C, D. Sa se
den1onstreze ca
MA · 1~B = MC· MD= 1~10 2 - R 2•
1018. Sa se determine locul punctelor M a~a ca suma patra-
telor distan~elor la doua puncte fixe A' B sa fie COnstanta.
1019. Sa se determine locul punctelor M a~a ca diferenta patra-
telor distan~elor la doua puncte fixe A' B sa fie COnstanta.
1020. Sa se determine locul punctelor care au puteri egale in
raport cu trei sfere date.
1021. Sa se demonstrezr ca exista un singur punct care sa
aiba puteri egale in raport cu patru sfere date.
1022. Sa se determine locul centrelor cercurilor determinate
pe o sfera (0) de planele care tree printr-o dreapta data (D).
1023. Sa se determine locul centre lor cercurilor determinate
pe o sfera (0) de planele car tree printr-un punct A.
1024. Fiind date doua sfere (0), (0'), se due razele mobile OAi,
--
0' 1J1', paralele ~i in acela~i SP n, Sa se demonstreze ca M JJJ' trece
printr-un punct fix S.
1025. Fiind date doua sfere (0), (0'), se due razele OM,
0' M1 paralele, insa indreptate in sensuri contrare. Sa se arate
ca M !d' trece printr-un punct fix S'.
1026. Sa se gaseasca locul centrelor sferelor care intersecteaza
doua sfere date (0), (0') de raze R, R', dupa cercuri mari.
1027. Care este condi~ia ca doua cercuri date in spatiu sa
apar~ina unei aceleia~i sfere?
1028. Un hexaed ru oarecare are cele §ase fete ale sale com-
puse din patrulatere inscriptibile. Sa se demonstreze ca se poate
circumscrie o sfera ac<'stui hexaedru.
1029. Fie A, B duuii puncte ~i (C) un cere, situate pe o sfera de
centru (0). Un plan mobil dus prin A ~i B intersecteaza cercul
(C) in A', B'. Sa se den1 onstreze ca punctele A, B, A', B' sint
situate pe un cere ~i ca planul cercului mare, care trece prin A' ~i
B', se rote~te in jurul unui diametru al sft~rei (0).
1030. Fie M un punc t mobil pe cercul de baza al unui con
oblic cu virful in S. Se ia pe generatoarea S .'J1 un punct m, a~ a
ca SM · S1n == k 2• Sa se demonstreze ca m duscrie un cere.
1031. Sa se den1onstreze ca daca un con jntra lntr-o sfera
printr-un cere, iese prin alt cere.
1032. Se invirte~te un triedru tridreplunghic in jurul virfului
sau S. Muchiile acestu,i triedru intersecteaza din nou o sfera data,
(0), care trece prin S, in A, B, C. Sa se demonstreze ca planul
ABC trece printr-un punct fix.
1033. Sa se demonstreze ca daca 1ntr-un triunghi sferic ABC
·avem AB == AC, unghiurile B, C sint egale.
1034. Sa se demonstreze ca arcul de cere mare, care une~te
virful unui triunghi sferic isoscel, cu Ini)locul bazei, este per-
pendicular pe baza.
1035. Fie A, B, C, D virfurile unui patrulater sferic, L, M, l'l,
L', A1', iV' mijloacele arcelor BC, CA, riB, AD, BD, CD. Sa se
demonstreze ca arcele de cercuri mari LL', JJJ Jf', N N' se intil-
nesc in ace]a~i punct.
1036. Intr-un triunghi sferic ABC, baza BC este fixa iar
virful A n1obil asa , ca arc AB + arc AC == un semicerc mare.
Se cere locul lui A.
1037. Un patrulater sferic ABCD este inscriptibil. Su se
demonstreze ca suma a doua unghillri opuse este egala cu suma
celorlalte doua.
1038. Intr-un triunghi sferic ABC baza BC este fixa, iar virful
A n1ohil a~a ca ~ B + ~ C - ~ '"4 == 2k. Se cere locul vir-
fului ~4.
1039. Planele duse printr-un punct 1.ll, perpendiculare pe
muchiile unui triedru, S, intilnesc aceste muchii in A, B, C. Sa se
construiasca o sfera, trecind prin A, B ~i C, astfel ca planul triun-
ghiului A' B'C', format de celelalte puncte de intersec~ie ale ei cu
muchiile triedrului sa treaca prin M. Sa sG gaseasca locul punc-
telor princi}Jale ale triunghiului A' B'C', cind M descrie dreapta SM.
1040. Printr-un punct S al unei sfere se due eoardele SA, Sl:J,
SC perpendiculare d(,ua cite doua. Sa se caute, cind triedrul se
rote~te in jurul lui S, locul: a) al cercului circl1mscris; b) al punc-
tului de intilnire al inal~imilor; c) al centrului cercului celor noua
puncte; d) al cercului celor nona puncte, din triunghiul ABC.
1041. Se dau trei sfere. Care este locul virfului comun a trei
conuri circumscrise sferelor, avind acela~i unghi la virf?

107
 Capitolul XX I

CORPURI ROTUNDE: ARII, VOLUME

1042. Intr-o sfera cu raza R si cu centrul 0 se inscrie un con

'
drept, de inal~ime 3Rj2. Sa se determine un plan paralel la baza
conului, intersectind sfera ~i conul dupa doua cercuri, ale caror
arii sa difere cu ita 2 •
1043. Fiind date doua sfere (0), (0'), cu razele R ~i R', tan-
gente exterioare in punctul C, ~i conul circumscris, sa se evalueze
aria laterala S a trunchiului de con care are ca haze cercurile de
contact ale conului cu sferele.
1044. Acelea~i date. In ce caz aria S este maxima, razele R
~i R' fiind variabile, daca suma lor R + R' este constant a?
1045. Se cunoa~te aria laterala 2itS ~i lungimea generatoarei
2a, ale unui trunchi de con ~i se ~tie ca generatoarele fac unghiuri
de 60° cu baza mare. ~a se gaseasca razele R, r ale bazelor.
1046. Se sapa o groapa in forma de con circular drept, cu
virful in jos, de raza R ~i adtncime h. Pamintul scos se a~aza in
jurul gropii in forma inelara, avind sec~iunea un triunghi isos-
cel cu baza 2a si ,
inaltimea
'
i. Sa se stabileasca relatia
'
ce exista
intre R, a, h ~i i. (Nu se va lua in considerare afinarea pamintului
dupa sapatura.)
1047. Se da o piramida triunghiulara. Sa se demonstreze ca

1 1
-=-- + 1-+-+-,
1 1
R h1 h2 ~ h4

unde R este raza sferei inscrise in piramida, iar ht, h<:., h3 , h~ sint
distantele de la virful piramidei la fetele opuse.
1048. Sa se gaseasca volumul V, prod us de un triunghi 4 BC
care se rote~te in jurul tineia din laturile sale, in functie de BC =
- -
= a, CA = b, A·B = c.
1049. Sa se exprime volumul din problema precedenta cu
ajutorul.ariei S a lui ABC §i lungimii cercului descris, in rotire,
de. punctul de intilnire G al medianelor.
1050. Se rote~te un triunghi ABC, succesiv, in jurul celor trei
laturi ale sale. Care din volumele produse este mai mare?
1051. Se rote~te un triunghi ABC in jurul tangentei in A la
cercul circumscris. Sa se exprime aria nascuta de BC cu ajutorul
Jat.urilor a, b, c ale triunghiului.

108
 1052. Acelea~i date. Sa se gaseasca volumul nascut de 6ABC.
1053. Se da un patrulater ABCD, in care ~ BAD== 90°,
AB == AD == a, BC == CD == BD. Sa se calculeze volumul nascut
din rota~ia patrulaterului in jurul laturii A B.
1054. Se considera un patrat ABCD cu latura a. Se duce dia-
gonala AC. 0 paralela la latura BC intilne~te dreptele AB, AC, CD
respectiv in L, M, N.
' a) Sa se determine pozi~ia acestei paralele, astfel ca rotind
patratul in jurul laturii CD, volumul nascut prin rotirea triun-
ghiului ALAI sa fie egal cu volumul nascut prin rotirea triunghiu-
lui MNC.
b) .Aceea~i problema c1nd se inlocuie~te diagona.Ia AC cu
sfertul de cere, cuprins in patrat, cu centrul in D ~i de raza a.
1055. Se rote~te hexagonul regulat ABCDEF de latura a in
jurul laturii .A B. Sa cer volumele pro.duse de patrulaterele A BCF
, CDEF.
si
1056. Se considera o sfera ~i un punct F fix. Prin punctul F
se due trei plane variabile, care sint doua cite doua perpendiculare.
Sa se demonstreze ca suma ariilor celor trei cercuri de sec-
tiune, prin cele trei plane de mai sus, este constanta.
1057. Sa se demonstreze ca sum a ariilor pe care le de term ina
un plan paralel cu un altul, pe care sint a~ezate trei ·sfere de raze
diferite, este maxima atunci cind planul trece prin centrul de
greutate al triunghiului ale carui virfuri sint centrele celor trei
sfere. Discutie.
,
1058. Un trunchi de con este circumscris unei sfere. Sa se
arate ca raportul ariilor acestor corpuri este egal cu raportul
volumelor lor (pentru trunchiul de con se va lua aria totala).
1059. Un plan intersecteaza o sfera dupa un cere, caruia i se
circumscrie un hexagon regulat. Sa se gaseasca raza R a sferei,
cunoscind latura a a hexagonului ~i raportul k > 1 al ariilor
zonelor determinate de planul dat pe sfera.
1060. Sa se demonstreze ca aria totala a cilindrului circum-
scris unei sfere este medie proportionala intre aria sferei ~i aria
totala a conului echilateral 1) circumscris. Sa se arate ca aceeasi ,
relatie subzista intre volume.
·' . -
1061. Un punct C, luat pe un semicerc descris pe AB ca dia-
metru, imparte semicercul in doua arce ADC, CEB. Sa se arate
ca raportul volumelor nascute de segmentele circulare ADCA ~i
CE BC · este egal cu acela al patratelor zonelor prod use de arcele
ADC,, CEB, cind figura se rote~te in jurul dreptei AB.

1, Con echilateral este un con circular drept avind generatoarea cit dia-
metrul bazei. ·

109
 1062. Acelea~i date. Se da un punct H pe A.tJ. Sa se deter-
mine punctul (,. ., pe se:rnicerc, a~a ca raportul volumelor nas'cutB
de segmentela ADCA, CEBC sa fie egal cu AH: HB.
1063. Un triunghi ABC se rote~te in jurul bisectoarei unghiu-
lui AA'; sa se demonstreze ca
aria AB: aria AC = vol. ABA': vol. ACA' = Al:J2 : AC 2•
1064:. In ce punct i'rf al unui sen1icerc rle diametru AB trebuie
sa se duca tangenta A' M B', limitata la tangentele in A ~i B ale
semicercului, pentru ca rotind figura in jurul lui AB, volumul
nascut de por~iunea pl1.nului cuprins3 intre A.A ', A' M ~i arcul
l11A ~i volumul nascut de portiunea cuprinsa intre BC', B' M ~i
arcul JJI B, sa fie in raportul a·· : b: ?
. 1065.-Doua cercuri egale (0), (0') sint tangente exterioare
in C. Se duce tangenta extctioara u)lnuna AA '. Sa se demonstreze
ca- rotind figura in jurul lui 00'' volumul nascut de triunghiul
rectiliniu ACA' este indoiLul voll!~ului ne.scut de triunghiul mixti-
liniu ACA'. ,
1066. Sa se calculeze baza 2x ~i · valoarea com una y a laturi-
lor egale ale unui triunghi isoscel, cunoscind aria a 2 a triunghiului
~i aria totala rr:b 2 a conului, ohtinut rotind triunghiul in jurul
inalLimii sale.
'
1067. Care trebuie sa fie inaltimea x a unui con a carui raza
a bazei este R, pentru (·:t volumu1 ' sau sa fie echivalent cu al sfe-
rei avind jniJ.l~imea (; r-ept r,. ametru?
1068..A.celeasi date. Care t!Ste volun1ul interior sferei ~i exte-
rior conului ? '
1069. Un triunghi dreptu. ~hie liBC, in care se cunoa§te
ipotenuza BG" = a, rotindu-se snccesiv in jurul catetelor AB, AC,
da na~tere la volume al caror raport este dat egal cu mfn. Sa se
gaseasca catetele AB ~i AC.
1070. Acelea~i date. Sa se gaseascii raza unei sfere a carei arie
este echivalenta cu a solidului nascut prin · rotirea triunghiului
ABC in jurul lui JJC.
1071. Fie h distaiJ ~.a dinLre bazele u~ui segment sferic, r raza
sec~iunii facute ·in sftr·a printr-un plan egal departat de ba71ele
segmentului. Sa se dernonstreze ca volumul segmentului este dat
de expresia

.110
 1072. Se considera toate sferele care Lrec printr-un cere dat.
Sa se demonstreze ca dnua plane, egal dep:'lrtate de planul cercu-
lui, determina in sferele pe care le intersecL8aza segmente avind
acela~i volum.
1073. Sa se demonstreze ca o sfera de razi."i R, descrisa dintr-un
punct al unei sfere S ca centru, determina pe aceasta sfera o
zona, a carei arie este aceea~i, oricare ar f'i sfera S.
1074. lntr-un triunghi sferic ABC, de arie constanta, baza BC
este fixa ; sa se gaseasca Iocul vlrfulu i A.
1075. Se prelungesc laturile DA, AB, BC, CD ale unui paLru-
later sferic, respectiv dincolo de A, de B, de C, de D. Se descrie
din. A ca pol un arc de cere mare, marginit la prelungirea lui
DA ~i latura AB ~i se fac operatii analoge in B, C, D. Sa se arate
ca cele patru triunghiuri sferice, ohtinute prin constructia
precedenta, adaugate patrulaterului primitiv, dau o arie echi-
valenta cu jumatatea ariei sferei. 1
1076. Se da un poliedru convex, avind M muchii, F fe~e ~i V
virfuri. Sa se demonstreze formula lui Euler:
M- V == F- 2.
1077. Sa se gaseasci su1na unghiurilor tuturor poligoanelor
care formeaza fe~ele unui poliedru, cunoscind numai numarul
virfurilor poliedrului.
1078. Se construie~te un poliedru _oarecare, avind fetele com-
puse numai din pa.trulatere, ~i doua categorii de virfuri; unele
din care pleaca trei muchii, altele din cara pleaca patru muchii.
Sa se arate ca, oricare ar fi poliedrul, numarul vlrfurilor din care
pleaca trei muchii este totdeauna egal cu opt.
1079. Sa se demonstreze ca daca inaltimea nnui con circum-
scris unei sfere este indoitul diametrului 2R al acestei sfere, atunci
aria totala a conului este indoitul ar1e1 sferei si volumul conului
I

este indoitul volumului sferei.

Capitolul XXII
PROBLEME DIVERSE

1080. Se da unghiul xOy. Pe Iaturile Ox, Oy se iau respectiv

punctele A ~i B astfel ca OA +
OB == c, lungime constanta datiL
Se cere locul centrului cercului circumscris triunghiului OAB.
1081. Pe doua drcpte fixe, care ~p intilnesc in punctul 0, se
- -
iau respectiv punctele A ~i B, astfel incit OA +
OB == const·

111
 Se descriu cercurile cu centrele in A ~i B, avind ca raze res-
pectiv lungimile OB ~i OA. Se cer locurile geometrice descrise
de punctele M ~i N de intersectie ale celor doua cercuri.
1082. Fie ABC un triunghi oarecare, cu toate unghiurile ascu-
tite ~i H ortocentrul sau. Pe directiile inaltimilor, in sens opus
fata de virfurile triunghiului, se iau segmentele H A' = BC;
-------
HB' = CA; HC' = AB (A' este pe AH etc.). Sa se arate ca:
a) .laturile triunghiului A' B'C' sint egale cu dublul mediane-
lor trit1nghiului ABC;
b) aria triunghiului A' B' C' este de trei ori aria triunghiu-
lui ABC;
c) dreptele A'H, B'H, C'H tree prin mij loacele laturilor
~-=-
B' C' C' A A B' .
I I

d) ' laturile '

' triunghiului A' B'C' sint perpendiculare pe media-
nele triunghiului ABC.
Ce modificare trebuie adusa enun~ului, daca unul din unghiuri
(de exemplu <9:: A)' este obtuz?
1083. a) Ce condi~ii trebuie sa indeplineasca doua triunghiuri
A.BC ~i A'B'C' pentru ca patrulaterele ABA'B', BCB'C', C;lC'A'
sa fie inscri ptibile ?
b) Fiind dat un triunghi ABC, s~ se arate cum poate fi con-
strui t un triunghi A' B' C' indeplinind condi~iile de mai sus.
1084. Sa se construiasca un triunghi, cunoscind mijlocul JJ!I al
laturii BC, virful A ~i punctul A' de tangenta al cercului inscris
in triunghi cu latura -BC.
1085. Sa se construiasca un triunghi cunoscind mijlocul JJJ al
- -
laturii BC, mijlocul N al segr1l .1tului AH ~i punctul A' de tan-
genta al cercului 'inscris cu latura BC.
1086. Sa se construiasca doua cercuri de raze date R ~i r,
astfel ca distan~a dintre centrele. lor sa fie egala cu coarda lor
com una.
1087. Se dau in spa~iu trei puncte A, B, C ~i un plan ( P). Sa
se gaseasca un punct 0, situat in planul (P), astfel ca sa fie virful
unui con de rotatie, cu axa perpendiculara pe plan ~i care sa
trea6a prin A, B, C.
1088. Fiind dat un triunghi ABC cu toate unghiurile ascutite,
sa se demonstreze ca se poate gasi in spatiu un pun'ct 0' astfel
incit triedrul OABC sci fie tridreptunghic.
1089. Se da un tetraPdru oarecare .ABCD ~i un plan (P). Sa
se construiasca o piramida triunghiulara regulata 0 1J1 N P, cu
virful 0 in planul.(P), echivalenta cu tetraedrul ABCD.
 PARTEA A DOCA

•
Capitolul XXIII

TRANSVERSALE
\

1090. l) transversal& intersecteaza laturile BC, CA, AB ale

unu i triunghi ABC' in A I' B'' C'. Sa se demonstreze ca

4. B B'
I
· -·=·= =
c C' A I
1 (teorema lni Menelaus).
A'C B'A C'B
1091. Sa se demonstreze ca tangentele Ia cercul circumscris
triunghiului ABC in virfurile A, B, C intilnesc laturile opuse in
trei puncte T1 , T 2 , T3 coliniare.
1092. Fie AT 1 , BT2 , CT3 tangentele in A, B, C la cercul cir-
cumscris triunghiului ABC, T 1 , T 2 , T3 fiind punctele unde aceste
tangente intersecteaza pe BC, CA, AB. Se considera aceste tan-
gente ca pozitive, daca intilnesc Iaturile in directiile BC, CA, AB
~i negative, daca le intilnesc in sensul contrar. Sa se arate ca avem
totdeauna
1 1 1
=+=+=====
.AT1 BT2 CT3
= 0.

1093. Sa se arate ca picioarele a do:ua bisectoare interioare ~i

piciorul bisectoarei exterioare al celui de-al treilea unghi sint
trei puncte coliniare.
1094. Sa se demonstreze ca in triunghiul dreptunghic ABC,
punctele in care cercul exinscris unghiului B atinge ipotenuza
BC ~i cateta CA sint coliniare cu punctul in care cercul inscris
triunghiului a tinge ca teta A B.
1095. Printr-un punct 0 se duce o secanta arbitrara care intil-
ne§te Iaturile unui triunghi ABC in A', B', C'. Se iau simetricele
.41, BI, cl ale punctelor A', B', C' in raport cu punctul dat 0.
Sa se demonstreze ca dreptele AA 1 , BB1 , CC1 sint concurente.

S -- Probleme de gcometrie - c. 538 113

 1096. Se da unghiul drept xOy. Pe Iatura Oy se dau punc-
tele fixe A, B, iar pe Ox se ia un punct M variabil. Fie P, Q pro-
iectiile virfului 0 pe dreptele -~fA ~i JJ! B. Sa se arate ca dreapta
PQ trece printr-un punct fix. _
1097. Se unesc virfurile A, B, C ale unui triunghi cu un punct
.o din plan. Dreptele AO, BO, CO intilnesc laturile BC, CA, AB
respectiv in punctele A I' B'' C' ; sa se detnonstreze ca
------
A'B B'C C'A ...
===·===·== = - 1 (teorema luL CeCJa).
A'C B'A C'B
1098. 0 transversala intilne~te laturile triunghiului ABC in
A', B', C'. Fie A 1 , B 1 , C1 conjugatele armonice ale lui A', B', C'
in raport cu B ~i C, C ~i A, A ~i B. Sa se demonstreze ca drep-
tele AA 1 , BB1 , CC1 se intilnesc intr-un punct.
1099. Sa se demonstreze ca daca intr-un triunghi ABC se
·duce prin mijlocul E allaturii AC o paralela la bisectoarea unghiu-
lui B, aceasta paralela intilne~te laturile _4B, BC in doua puncte
F, G, a~a ca A'F = CG.
1100. Sa se demonstreze ca dreptele, ce unesc virfurile unui
triunghi ABC cu punctele de tangenta a:, ~' y ale cercului inscris
cu laturile opuse, tree prin acela~i punct N (punctullui Gergonne).
1101. Sa considera un punct P in planul triunghiului ABC ~i
fia ..4 '. B', C' picioarel~ cevienelor punctului P, iar A 11
B ", ·c
,
11

respectiv simetricela punctelo"' A', B', C' in raport cu mijloacele

laturilor pe care se gasesc. Sa cl arate ca cevienele AA ", BB '', CC"
tree prin acela~i punct Q (reciprocul sau izotomicul punctului P).
1102. Fie A', B', C', punc: ~.le de tangenta ale cercurilor (I a),
(!b), (!(,) exinscrise triunghiului ABC, respectiv :cu laturile BC,
CA, A B. Sa se arate ca cevienele AA ', B B', CC' tree prin acela~i
punct N' (punctul lui Nagel al triunghiului).
110a. Fie A' punctul de tangenta al unui cere inscris sau exin-
scris triunghiului ABC, cu latura BC, iar A" punctul diametral
opus lui A' in acest cere. Sa se arate ca AA ", BB ", CC" sint con-
curente, B ~i C fiind analogele lui A ".
11 11
· '
110!. Se dau doua axe dreptunghiulare Ox, Oy ~i un punct A
a~eza t pe bisectoarea u nghiului drep t. Fie A 1 ~i A 2 _proiec~iile ~lui
A raspectiv pe Ox ~i Oy, iar ill ~i N punctele in care o dreapta
variabila, ce trece prin _4, intilne~te acelea~i axe. Sa se arate ca
dreptele M.A 2 , N A 1 ~i perpJndiculara din 0 pe M N sint concurente.
1105. Un cere intilne~te Iaturile BC, CA, AB ale unui
triunghi ABC in punctelr eX, ft'·; ~, ~, ; y, y'. Sa se demonstreze

114
ca daca cevienele A eX, B~, Cy sint conGuren Le, atunci §i cevienele
A<X', B~', Cy' sint concurente. ,
1106. Fie I punctul comun dreptelor car.) unesc virfurile unui
triunghi ABC, cu punctele eX, ~' y, unde c. ~·rcul inscris a tinge
laturile opuse (punctul lui Gergonne ). Su se demonstreze ca

1107. Dreptele care unesc virfurile A, B, C ale unui triunghi

cu un punct 0 din plan intilnesc laturile opuse respectiv in cr., ~' y.
Sa se demonstreze relatia (lui \Tan Aubel)
• I

OA = ~;1 + yA.
OrJ. ~C yB
1108. Se considera intr-un plan trei cercuri ae centre 0 1 , 0 2 , 0 3
~i de raze R 1 , R 2 , R 3 • Fie S 1 , S~, centrele de asemanare directa ~i
inversa a cercurilor (0 2 ) §i (0 3 ), S 2 §i S~ ~le cercurilor (03 ), (0 1 ),
iar S3 , S~ ale cercurilor (0 1 ), (0 2 ). Sa se demonstreze ca:
a) punctele S 17 8 2 , S3 sint coliniare (D' Alembert);
b) grupurile de puncte (S~, S~, 8 3 ), (S~, S2 , S~), (S11 S~, S~,
sin t co liniare ;
c) dreptele 0 1 S~, 0 2 S~, 03 S~ sint concurente;
d) grupurile de drepte (0 1 S~, 0 2S 2 , O~S3 ), · (0 1S1 , 0 2 S~, 0 3S3 ),
(01 8 1 , 0 28 2 , 03 S~) sint concurente.
1109. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater complet mij-
loacele diagonalelor sint coliniare.
1110. Sa se demonstreze ca daca drt-ptele AA ', BB', CC' care
unesc virfurile triunghiurilor ABC, A' B'C' se intilnesc intr-un
punct 0, laturile BC §i B'C', CA ~i C'A', AB §i A'B' se intil-
nesc in trei puncte rJ., ~' y coliniare (triunghiuri omologice).
1111. Sa se demonstre~e ca daca punctele eX, ~' y, unde se
intilnesc Iaturile BC ~i B' C', CA ~i C' A', A B ~i A' B' ale triun-
ghiurilor ABC §i A I B' C'' sint coliniare' dreptele A . 4 I ' BB'' cc~
sint concurente (Desargues).
1112. Fie eX~ ~' y trei puncte arbitrare luate respectiv pe latu-
rile BC, CA, AB ale unui triunghi .A.BC, iar A', B', C~ mijloacele
acestor laturi. DreptelercXB'," cXC' intilnesc laturile AB, AC in
C\ B", iar dreapta B"C" intersecteaza pe BC in A 1 • Plec1nd
de la punctele ~ ~i y, se vor obtine prin constructii analoge punc-
tele Bl, c1, situate pe Ac ~i A.B. Sa se demonstreze ca daca eX, ~' y
sint coliniare, sau daca AcX, B~, Cy sint concurente, atunci punc-
tele A 1 , B 1 , C1 sint coliniare.

115-
 1113. Fie P un punct oarecare in planul unui triunghi ABC.
Dreptele AP, BP, CP intersecteaza laturile BC, CA, AB in a, b, c.
Sa se demonstreze ca dreptele ce unesc mijloacele laturilor BC,
CA, ~4B cu mijloacele segmentelor be, ca, ab sint concurente.
111~. Prin piciorul H al inaltimii AH a t~iunghiului ABC se
due perpendicularele HD, HE pe laturile AB, AC ~i paralelele HF,
HG la acelea~i laturi (D, G pe AB; E, F pe AC). Sa se arate ca
dreptele DE, GF se intilnesc intr-un punct pe BC.
1115. 0 transversal& intersecteaza laturile unui triunghi ABC
in punctele a:, ~' y. Dreptele AtX, B~, Cy formeaza un triunghi
A 1B 1C1 • Sa se arate ca dreptele AA 1 , BB1 , CC1 sint concurente.
1116. Fie (F1 ) ~i (F2 ) doua figuri on1otetice, cu centrul de omo-
tetie in 0 3 ; (F1 ) ~i (F3 ) de asemenea omotetice, cu centrul de omo-
tetie in 0 2 • Se ~tie ca (F2 ) ~i (F3 ) sint omotetice; fie 0 1 centrul
lor de omotetie. Sa se demonstreze ca 0 1 , 0 2 , 0 3 sint coliniare.
1117. Doua transversale (~), (~') intersecteaza laturile BC,
CA, AB ale unui triunghi in punctele (M, M'), (N, N'), (P, P').
Sa se demonstreze ca dreptele N P', PM', M N' intilnesc laturile
BC, C~4, AB in trei puncte M", N", P" coliniare.
1118. Fie abc un triunghi inscris in triunghiul ABC. Dreptele
ce unesc punctele A, B, C cu mijloacele laturilor triunghiului abc
intilnesc laturile triunghiului in a:, ~' y. Sa se gaseasca conditia
ca aceste trei puncte sa fie coliniare. Sa se deduca apoi ca AtX,
B~, c. r sint concurente, daca _~ , Bb, Cc sint concurente.
1119. Fie ABC un triunghi ~i A', B', C' punctele ce impart
laturile BC, CA-, AB iD raportul : n, adica astfel ca BA' : A'C =
= ClJ' : B'A = AC' : C'B = nt: n. Fie de asemenea A 1 , B 1 , C 1
intersectiile dreptelor (BB', CC'), (CC', AA'), (AA', BB'); se due
prin A 1 , B 1 , C1 paralele respectiv cu AA', BB', CC'. Aceste para-
lele intersecteaza pe BC, CA, AB in A", ·B", C". Sa se demon:-
streze ca-
-- --
BA
I= CA ", AC' = BC ", CB' = AB ".

1120. Dreptele AA ', BB', CC' din problema precedenta se

intersecteaza formind triunghiul A 1 B 1C1• Sri se arate ca t~un·ghju-
rile ABC, A 1 B 1 C1 au acela~i punct de intilnire al medianelor.
1121. Se dau un triunghi ~i o dreapta, pe care sint notate trei
puncte. Sa se a~eze dreapta pe triunghi astfel ca ea sa intersecteze
laturile triunghiului in punctele notate.

116
 1122. Sa se construiasca numai cu rigla o dreapta care sa
treaca printr-un punct M ~i prin inter;..;ectia a doua drepte (D),
1
(D care nu se intilnesc in cadrul foii de desen.
),

1123. Sa se duca cu rigla, printr-un punct dat M, o paralela

la doua drepte paralele date.
1124. Dreptele (D), (~), pe de o parte, ~i (D (~ ), pe de alta 1
),
1

P!lrte, se intilnesc in A ~i A in cadrul foii de desen, iar drep-

1
,

tele (D), (D pe de o parte ~i (~), ( ~~),pede alta, nu se intil-

1
),

nesc pe foaie. Sa se construiasca dreapta care trece prin punc-

tul de intersectie a dreptelor (D), (D ~i prin acela a dreptelor
1
)

(~), (~ ), (admitind ca aceasta dreapta are o portiune pe foaia

1

de desen).
1125. Sa se demonstreze ca, daca se prelungesc laturile opuse
~-!B ~i DE, BC ~i EF, CD ~i FA ale unui hexagon ABCDEF
inscris intr-un cere, punctele lor· de intersectie G, H, I sint
coliniare. ;
1126. Fie un pentagon ABCDE inscris inir-un cere ~i fie l,
intersectia tangentei in A cu latura CD, a: intersectia dreptelor
.AB, DE, iar ~ intersectia dreptelor BC, AE. Sa se demonstreze
ca punctele a:, ~' ,, sint coliniare.
1127. Se considera un patrulater ABCD inscris intr-un cere.
Sa se a rate ca:
a) tangentele in C ~i D intilnesc respectiv dreptele AD, BC,
in y, ~' iar dreapta ~Y trece · prin intersectia a: a dreptelor
.AB, CD;
b) a ~i c fiind ce lelalte virfuri ale patrulaterului complet for-
mat de A, B, C, D, diagonala ac trece prin punctul de intilnire
b al tangentelor in B ~i D ~i prin punctul de intilnire d al tan-
gentelor in A ~i C.
1128. Sa se demonstreze ca daca. doua triunghiuri ABC,
A B C inscrise intr-un cere, sint omologice ~i daca se ia un punct
1 1 1
,

I pe cere, punctele de intilnire eX, ~' y ale dreptelor BC ~i I A

1
,

CA ~i I B AB ~i IC se gasesc pe aceea~i dreapta, ce trece prin

1
,
1

centrul de omologie D (Aubert).

1129. Se da un triunghi ABC inscris intr-un cere (0). 0 dreapta
(D) intersecteaza laturile triunghiului in A~ B C Se une~te
1 1
, •

un punct I al dreptei (D) cu virfurile A, B, C. Dreptele IA, IB,

IC intersecteaza cercul (0) in A", B", C". Sa se arate ca AlA",
B B ", C C" se intersecteaza intr-un punct de pe cercul (0).
1 1

1130. Intr-un triunghi oarecare ABC, fie A 1 , B 1 , C1 ~i A 2 , B 2 ,

C2 picioarele inaltimilor ~~ medianelor. Se considera intersectiile

117
 M = =
(.~4 1 B 2 , A 2B 1 ), N _ (B1C2, B 2 C1), P (C1A2, C2A1). Sa
se demonstreze ca punctele jJ1, N, P se afla pe dreapta lui Euler
a triunghiului.
1131. Intr-un triunghi ABC se proiecteazii picioarele A', B', C'
ale inaltimilor pe laturile adiacente. ·Se ob~in trei perechi de puncte
eX §i eX', ~ §i ~', y ~i y'. Sa se demonstrez.e ca dreptele cXcX', ~~,, yy'
intilnesc laturile BC, CA, AB ia trei puncte A 1 , B 1 , C1 coliniare.
1132. Fie A I' B'' c" picioarele inaltimilor triunghiului ABC.
Se noteaza cu A~, A~ proiectiile lui .L4' pe BB' ~i CC'; B~, B~ ~i
C~, C~ sint punctele analoge. Sa . se arate ca A~A~, B~B~,C~C/,
intilnesc laturile triunghiului in trei puncte coliniare.
1133. Fie B' §i C' centrele cercurilor ce tree prin A, B ~i
A, C ~i sint tangente in B ~i C la latura BC a triunghiului ABC.
Sa se arate ca tangenta in ..4 la cercul circumscris §i B'C' se inter-
sectea;Z~l pe BC. ·
113-1. Fie et, ~' y trei puncte luaLe pe laturile BC, CA, AB ale
triunghiului ABC. Ducam prin A simetrica dreptei Acx, in raport
cu bisectoarea unghiului A, car a intilne~te pe BC in a.' §i fie ~', y'
punctele analoge. Sa se a rate ca:
a) daca punctele a., ~' y sint coliniare, atunci ~i punctele a.',
~', y' sint coliniare;
b) daca ureptele Aet, B,3, Cy sint concurente, at unci ~i drep-
tele AcX', B~', Cy' sint concurente.
1135. Se considera u rt punc+ Jf pe cercul (0) circumscris tri-
unghiului ABC. Sa se demon~ vreze ca proiectiile A', B', ~C' ale
punctului 1lf pe laturile BC, C:t .1! B sint coliniare (dreapta lui
Simson).
1136. Sa se demonstreze ca pe dreapta lui Simson a punetului
in care simediana intilne~te carcul circumscris triunghiului, laturile
trinnghiului determina doua segmente egale.
1137. Se · considera doua puhcte 0, 0' in planul triunghiului
ABC. Sa se demonstreze ca dreptele care unesc virfurile 11, B, C
respectiv cu punctele de intilnire a dreptelor OB ~i O'C, OC ~i
O'A, OA ~i 0' B sint concurente.
1138. Prin centrul I al cercului inscris in triunghiul .ABC se
due perpendicularele ID, IE, IF pe Iaturi ~i pe prelungirile aces-
tara se iau catre exteri' n· lungimile egale Da Eb = Fe. Sa se
demonstreze ca dreptele Aa, Bb, Cc slnt concurente (Kariya).
1139. Pe razele OA ', 0 B' ~i OC', care unesc centrul cercului
inscris unui triunghi ABC cu punctele de contact, se iau segmen-

118
tele OrJ. == 0~ == ·Oy. Sa se arate ca centrele cercurilor AO~, BO~,
COy sint coliniare.
1140. Fie ABC, A 1 B 1 C1 doua triun~hiuri inscrise in cercul
(0); A', Bl, C mijloacele laturilor BC, -i~, JiB. Sa se arate ca
1

daca AA 1 , BB1 , CC 1 sint concurente sau intilnesc laturile triun-

ghiului AJ3C in trei puncte coliniare, cen it·~, le cercurilor circum-
1
scrise triunghiurilor OAlA', OBIB oclc' sint coliniare. , '
l 1141. Se considera doua triunghiuri A Be~ A' B' C'. Fie rJ., ~' y
1 1
punctele de intilnire ale dreptelor A A BB', CC respectiv cu ,

BC, CA, A B, iar rJ. 1 , ~', Y 1 puncte le de in tilnire ale dreptelor BC'
§i B'C', CA §i C'A', AB ~i A'B'. Sa se arate ca. daca punctele
rJ., ~' y sint coliniare, atunci dreptele A' rJ., B'~, C' y sint concurente.
1142. Fie ABC ~i A' B C' doua triunghiuri echilatere de ace-
1

.Ja~i centru, cu virfurile notate in · acela~i sens de rota tie. Sa se

arate ca triunghiurile sint de trei ori omologice ~~ anume in
ordinele
ABC, . ABC . ABC 1
(D. Barbilian) .
1
A C'B' ' C' B' A I ' B'C'A I

1143. Se da un triunghi ABC inscris intr-un cere (0) 9i o

transversal& (~) care intilne~te laturile BC, CA, AB respectiv in
punctele rJ., ~' y situate in exteriorul cercului. Se considera cercu-
rile ce au ca centre punctele rJ., ~' ~, ~i sint ortogonale cu cercul
(0); aceste cercuri intilnesc laturile HC, CA, A B respectiY in
punctele (al, a2), (bl, b2), (cl, c2), (-~1, bl. cl fiind exterioure cer-
cului (0), iar a2 • b2 , c2 interioar.e acestui cere. Sa se demon-
s treze ca:
a) grupurile de puncte (a 1 , b1 , c 1 )~ (a 1 , b2, c2), (a 2 , b1 , c2 ), (a 2 • b2, c1}·
sint coliniare;
b) grupurile de drepte (Aa 2 , Bb 2 , Cc 2 ), (Aa 2 , Bb 1 , Cc 1 ), (Aa 1 ,~
Bb 2 , Cc 1), (Aa 1 , Bb 1 , Cc 2 ) sint concurente.
1144. Sa se demonstreze ca daca paralelele duse prin virfu-
1 1
rile triunghiului ABC la laturile triunghiului A' B C sint concu-
rente intr-un punct P, atunci ~i paralelele duse prin virfurile lui
1
A', B', C' la laturile lui ABC se intilnesc intr-un punct P
1
(triunghiurilc ABC, A' B' C se numesc 1netapiu·alele sau ·parale-
logice).
1145. Se considera doua triunghiuri ABC, A' B C' in acela~~ 1

plan. Sa se demonstreze ca daca proiectantele de acela~i unghi cp

1 1
ale virfurilor lui ABC pe laturile lui A B C' sint concurente,.
at unci ~i proiectantele de unghi 7t- q; ale virfurilor lui A B' C' 1

pe laturile lui ABC sint concurente (triunghiurilc ABC, A'B'C'

se numesc izologice).

119··
 1146. Fiind date doua triunghiuri ABC, A' B'C' in acela~i plan,
sa se arate ca daca paralelele duse prin A, B, C', la laturile B'C',
C' .A.', . .4 'B' intilnesc laturile opuse in trei puncte coliniare a:, ~' y,
atunci ~i paralelele duse prin A', B', C' respectiv la BC, CA, AB
intilnesc laturile opuse B'C', C'A', A'B' in trei puncte coliniare
a',~', y' (triunghinrile ABC, A'B'C' se numesc izoliniare).
1147. I fiind centrul cercului inscris in triunghiul ABC, o
dreapta ce trece prin,J intersecteaza cercurile BIG, CIA, AlB
r2spectiv in AI, BI, CI. Sa se demonstreze ca:
a) proiec~iile A~, B~, c;_ ale punctelor A 1 , BI, CI pe laturile
BC, CA, AB sint coliniare;
b) tangentele in AI, BI, CI· respectiv .Ia cercurile BIC, CIA,
AlB formeaza un triunghi omologic cu ABC.
1148. Doua drepte trecind prin centrul cercului I, in triun-
ghiul ABC, intilnesc cercurile BIG, Cl A, AI Bin punctele ..4I, A 2 ;·
Bu B2; CI, C2. Sa se demonstreze ca dreptele A1A2, BIB2, CIC2
formeaza un triunghi on1ologic cu ABC.
1149. Sa se demonstreze ca o dreapta (d) dusa arbitrar prin-
tr-un punct oarecare P, din planul triunghiului ABC intersec-
teaza cercurile B PC, CPA, A P B respectiv in punctele P 1 , P 2 , P 3 ,
al_e caror proiectii de unghi eX, pe· laturile triunghiului, sint coli-
niare.
1150. Intr-un patrulater ABCD, punctele B ~i C sint fixe,
iar A, D ~i intersec~ia I a di~gonalelor descriu trei drepte parale le
intre ele. Se cere:
a) sa se arate ca lat ara AD trece printr-un punct fix;
b) locul geometric al inte JC~iei dreptelor AB ~i CD.
1151. Unei sfere ii este circumscris un patrulater strimb.
Sa se demonstreze ca punctele le tangenta se afla intr-un plan.

,Capitolul XXIV
RAPOARTE ANARMONICE ~I ARMONICE,
FASCICULE
1152. Sa se demonstreze ca daca p este valoarea raportului
anarmonic '(ABCD), format de patru puncte coliniare A, B, C, D,
celelalte cinci rapoarte distincte formate de acelea~i puncte (ACED),
(ADBC), (ABDC), (ACDB), (ADCB) au respectiv valorile
1- p; p-1. 1 1 . p
p 1 - p ' .P - 1
' p
1153. Sa se demonsLreze ca daca intr-o diviziune armonica
(ABCD) avem A.B == A C -J2, atunci A C =ED. I

i20
 1154. Sa se demonstreze ca patru punete A, B, C, D coliniare,
care satisfac relatiile
,
- - - - - ,_
~4B == CD, ;1(' == A 11 v2
formeaza o diviziune armonica.
1155. Avind o diviziune armonica (A JJr:D), in care 0 este
mijlocul lui AB, exista
. relatia
,
-- --
DG"·DO = DB·lJA.
Sa se dedupa apoi cii
OLJ B1J2 AJJ 2
- - ::c - - - · = -- .
OC BC'!. AC2
I

1156. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare ~i fie AJ, iV mif-

1oacele segmentelor A B ~i CD. Sa se a rate c~ relat.ia M 1V2= M A 2 +
+ J.VC 2
reprezinta conditia necesara ~i suticienta pentru ca divi-
ziunea (ABCD) sa fie armonica.
1157. Pc o dreapta (d) se dau patru puncte A, B, A', B' ~i
se cere sa se gaseasca pe aceasta dreapta doua puncte P ~i Q
.care sa imparta armonrc segmentele AB ~i A B'. I

1158. Fie 0 un punct luat in planul unui patrulater com plet

ABCDEF (AB, CD sa intersecteaza in E, ..4D ~i BC in F). Drep-
tele 0~4, OC intilnesc laturile BC, CD in ~, ~ ~i OC intilne~te latu-
rile A B, AD in rx', ~'. Sa se demonstreze ca dreptele rxrx', ~~' se
intilnesc pe EF.
1159. Fiind date doua drepte Ox, Oy ~i un punct P in plan,
daca se duce o secanta variabila PM N care intersecteaza pe Ox
in 1J;f ~i pe Oy in N ~i daca se ia Q conjugatul armonic al lui P
in raport cu M ~iN, sa se arate ca locul punctului Q este o dreapta
care trece prin 0 (polara lui P in raport cu unghiul x 0 y).
1160. Daca prin punctul P se due transversalele P MN ~i
P Jf' lV' care intersecteaza pe Ox in M ~i M', pe Oy in N ~i lV',
sa se a rate ca dreptele . .Y N' ~i M' N se intilnesc in Q pe polara
lui P in raport cu unghiul xOy. •
1161. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater complet doua
diagonale impart armonic pe a treia.
1162. Se qa triunghiul ABC ~i o paralela {d) Ia BC. Unim
punctul M, mobil pe (~), cu B ~i C; dreptele MC ~i il!B inter-
secteaza laturile AB ~i ~4C respectiv in N ~i P. Se cere' locul
geometric al intersectiei dreptelor AM ~i N P.
1163. Se considera un cere ~i o dreapta (d) perpendiculara pe
diametrul AB al cercului, in punctul I. Fie M un punct variabil
pe cere ; dreptele .il-IA ~i M B intilnesc pe (d) respectiv in P ~i Q.

121
Dreapta AQ intilne~te cercul in 1V. Sa se afle locul proiectiei H
a punctului A pe M 1.V.
1164. Polarele unui punct in raport cu cele trei unghiuri ale
uuni triunghi ABC intilnesc laturile opuse in trei puncte coli-
niare. Sa se arate ca punctul de intilnire a doua polare este coli-
niar cu al treilea virf al triunghiului ~i cu punctul considerat.
1165. Dindu-se doua cercuri ortogonale (0) ~i (0'), daca un
diametru al unuia din cercuri intilne~te pe celalalt, sa se arate
ca atunci punctele de intersec~ie formeaza o diviziune armonica.
1166. Se dau doua cercuri ortogonalc (C) ~i (C'), cu centrele
0 §i 0', care se intersecteaza in A §i B. Prin 0 se duce o dreapta
care intersectea.za cercul (C) in Jl! §i 1.V §i cercul (C') in P ~i Q
[Nin interiorul cercului (C'), Pin interiorul cercului (C)]. Perpendi-
culara din 0' pe M N intilne~te cercul (C') in punctele E ~i F.
a) Sa se demonstreze ca dreapta care une~te un capat al dia-
metrului Eft' cu un cap at al diametrului M N trece sau prin A
sau prin B.
b) Fie T unul din punctele in care cercul de diametru PQ
intersecteaza cercuJ (C). Sa se demoPstrezP egalitatea de unghiuri
.
~ MTP = -9:: PT1V = ~ NTQ.
1167. 0 dreapta (d) intilne§te laturile triunghiului ABC in
punctele ex, ~' y. 0 fiind un punct in plan, dreptele AO, BO, CO
intilnesc pe (d) in rx', ~~, y Sa se demonstreze relatia
1
•

--;-;:t
rxl"" -B I
"'( yrx
'

-
- · - - ·- - = 1.
I~ I I A
(X
'
y ,J (X 'Y I""

1168. Cercul inscris in triu 11ghiul ABC a tinge laturfl BC in D.

Printr-un punct A' al laturii BC se duce tangenta .:-1 '(/. ln cere, rx
fiind punctul de contact. Dreapta Arx intilne§te pe HC in D Sa 1
•

se demonstreze relatia J

DB D B 1
A 1 B2
--·-----
DC D'C
1
1169. Fie A', B C' 'picioarele cevienelor unui punct Pin
,

raport cu triunghiul ABC. Tangentele, diferite de laturi, cluse pJ'in

A', B', C', la cercul inscris, il intilnesc in ex, ~' y. Sa se demon-
streze ca cevienele Arx, B~, Cy sint concurente.
1170. Se da un fascicul armonic P(ABCD), punctele A, B, C, D
fiind pe o dreapta care inter~ecteaza fasciculul in ordinea A, C, B
§i D. Se ia un punct M pe raza P D ~i se une~te cu punctele C

122
~i B; razele exterioare PA ~i P D ramin fixe, iar cele interioare
PC si, P B variaza.
Fie PC1 ~i P B 1 una din noile pozi~ii ale r:1zelor PC ~i P B; ele
intersecteaza pe 1l1C ~i M B in punctele N ~i R. Sa se arate ca
dreapta .lVR trece prin A.
1171. Se unesc extremitatile A si B ale unui diametru al cer-
cului (0) cu doua puncte C ~i D de, pe, acest cere. Se duce prin 0
o transversala oarecare care intersecteaza dreptele AC, BD, BC
§i AB respectiv in punctele E, F, G, H. Sa se demonstreze ca
fiecare din segmentele EF §i GH se vede din punctele C §i D sub
unghiuri egale.
. 1172. Se da un patrulater A BCD ~i se noteaza cu 0, E, F
intersectiile diagonalelor ~i ale perachilor de laturi opuse. Sa se
demonstreze ca triunghiul complementar al triunghiului OEF este
omologic cu fiecare din cele patru triunghiuri ce se ohtin din patru-
laterul 1!BCD, Hisind cite un virf la o part~.
1173. Cercul care trece prin cele trei puncte de intersec~ie ale
diagonalelor unui patrulater complet este ortogonal cercurilor de-
scrise pe cele trei diagonale ca diametre. Sa se deduca de aici ca
aceste trei cercuri au aceeasi axa radicala.
'
1174. Sa se demonstreze ca daca dreptele AA', BB', CC',
care, unesc virfurile triunghiurilor .ABC, A' B'C', se .intilnesc
intr-un punct 0, laturile BC §i B'C', C~-1 ~i C'A', AB §i A'B' se
intilnesc in trei puncte ex, p, y coliniare. ·
. Reciproc, daca punctele ex, ~' y sint coliniare, drepteleAr1 ',
BB', CC' se intilnesc in acela~i punct (triunghiuri o1nologice ).
1175. Se considera un triunghi ABC ~i o transversal& ex~y care
intilne~te pe BC in ex, pe C. 4 in ~' pe AB in y. Dreptele B~ ~i
Cy se intersecteaza in A', Cy ~i A('~. in B', A ex ~i B~ in C'. Sa ..se
demonstreze ca dreptele _4' ex, B'~, C'y se intilnesc intr-un punct.
1176. Pe latura BC a triunghiului ABC ca diametru se descrie
un cere care intersecteaza in A1 ~i A 2 ina.l~imea AA ', punctul A 1
fiind de aceea§i parte cu A fa~a de BC. Fie B 1 , B 2 ; C1 , C2 punc-
tele ana loge cu A 1 , A 2 • Sa se ara te ca:
a) intersectiile I, K, L ale perechilor de drepte (B 1C1 , B 2C2 )
(C1A 1 , C2A 2 ), (A 1 Bh A 2 B 2 ) se gasesc respectiv pe BC, CA, AB;
b) punctele I, K, L sin t coliniare:
c) intersec~iile M, N, P alel perechilor de drepte (B1 C2 ,
C1 B 2 ), {C1 A 2 , C2 A1 ), (A 1 B 2 , B 1 A 2 ) se gasesc respectiv pe BC,
CA, AB;
d) dreptele AM, BN, C P sint concurente.

12.3
 1177. Sa se demonstreze ca dreptele care unesc, doua cite
doua, virfurile a doua triunghiuri omologice cu un triunghi ABC
~i circumscrise acestuia, formeaza un triunghi omologic cu ABC.
1178. Sa se demonstreze ca daca un hexagon este inscris intr-un
cere, laturile opuse AB ~i DE, BC ~i EF, CD ~i FA se intilnesc
in trei puncte ex, ~' y coliniare (teo rem a lui Pascal).
1179. Fie AA', BB' doua diametre ale cercului (0), iar C ~i D
doua puncte pe cere. Dreptele AD, BC se intersecteaza in 1Jf,.
A'C ~i B'D in N. Sa se demonstreze ca punctele M, N, 0 sint
coliniare.
1180. Sa se demonstreze ca in orice triunghi ABC, dreapta
B'C' care une~te picioarele inaltimilor BB' §i CC', dreapta B "C"
care une~te picioarele bisectoarelor BB" §i CC" ~i dreapta B 1C1
care une~te punctele de contact B 1 , C1 ale cercului inscris, cu
la tu rile A C, A B se in tilnesc in acela~i punct.
1181. Se considera un cere (0) ~i o dreapta fixa x' x tangenta
la cere in C. Se une~te 0 cu un punct M pe tangenta x' x. 0 M
intersecteaza cercul in punctul .~.V situ at intre 0 ~i M. Fia P conju-
gatul armonic al lui 0 in raport cu M ~i N, Q proiectia lui P pe
x' x. Sa se a rate ca dreapta NQ trece printr-un punct fix, cind lJ!f
variaza pe x' x.
1182. Se considera dotta cercuri ortogonale (C), (C'), lJ n dia-
metru DD' al cercului (C) intilne~te pe (C') in doua puncte A, B,
care se unesc cu un punct oarecare M al cercului (C). Fie E ~i F
punctele de in tersectie ale cerrului (C) cu M A §i M B. Sa se de-
monstreze ca A B §i EF sint ,erpendiculare.
l

1183. Se dau doua dreptr O.r. Oy; pe Ox se iau doua puncte

mobile A, B, a§a ca OA =OR. pe Oy alte doua puncte fixe C, D.
Se cere locul punctului M de intilnire a dreptelor AC, BD.
1184. Se intersecteaza un patrulater complet ABCDEF prin-
tr-o transversala care intilne§te cele trei diagonale AC, BD. EF
in M, N, P. Fie M' conjugatul armonic allui Min raport cu A ~i
C, N' allui N in raport cu B ~i D, P' allui Pin raport cu E ~i ~­
Sa se a rate ca M', N', P' sint coliniare.
1185. Se dau doua puncte oarecare 0, P in planul unui tri-
unghi ABC. Se ridica in 0, pe OP, perpendiculara (d), care intil-
ne~te laturile BC, C.·t, AB in A', B', C'. Dreptele PA', RB',
PC' intilnesc in ex, ~' y perpendiculare1e duse in 0 pe OA, OB.,
OC. Sa se demonstreze (·a punctele· CY., ~' y sint coliniare.
1186. Se considera un patrulater complet ABCDEF. Fie I
punctul de intilnire a diagonalelor AC, BD; dreapta IE intersec-
teaza laturile DA, BC in M §i N. Dreptele MB, MC intilnesc

124
diagonalele AC, BD in ~X, ~; N D, N A intilnesc acelea~i diagonale
In C( , fJ..'
A I
tJ •
S'"'a se demonstreze ca... C(, tJ'
(.). ~~. F ; ex , .j ~1 F ; ex., tJ ~1 E ; a ,
I (.' • (.(I • I

13 ~i E sint cite trei puncte coliniare.

1187. Acelea~i date ca 1n problema .Prer·edenta. Sa se de-
monstreze ca dreptele M B ~i iVA, MC ~i 1.\' D se intilnesc pe
tlreapta IF.
l

1188. Aceleasi ' date. Dreapta IF. intilneste , lalurile AB, CD in

M' ~i 1.V'. Sa se a rate· ca a tit dreptele Mill', BD, ,.'VN' cit si drep-·
tele 1.lJ' JV, AC, M1V' se intilnesc in eite u_n punct pe EF.
1189. Fie B 1 , C1 mijloacele laturilor AC, .AB ale triunghiului
ABC, Pun punct oarecare pe latura BC. Dreptele P B 1 , PC1 intil-
nesc pe AB, AC in B 2 ~i C2 • Sa se demonstreze ca B 2C2 este para-
lela Ia AP ~i ca intersecteaza pe BC intr-un punct Q, a~a ca
- - -- --
QC: QB = PC'I. ~ p1J2.
l
1190. Se considera o dreapta (d) in planul unui triunghi ABC
~i un punct 0 pe (d). Sa se demonstreze ca simetricele dreptelor
OA, OB, OC in raport cu (d) intilnesc respectiv laturile BC, CA,
A B in punctele A~, B', C' coliniare.
1191. Se dau doua drepte (d), (d'), trei puncte A, B, C pe
(d) ~i trei puncte A', B', C' pe (a'), Fie <X, ~' y punctele de
intilnire ale dreptelor BC' ~i C B', C A' ~i A C' , A B' ~i B . .4'. Sa
se arate ca ex., ~' y sint coliniare.
1192. Fie 0 un punct in planul triunghiului ABC, iar ex., ~' y
punctele in care laturile acestuia sint intilnite Je o transversala
(Ll). Sa se demonstreze ca: •
a) perpendicularele duse prin 0 la Ocx., 0~, Oy intilnesc pe (d)
respectiv in punctele ex.', ~'·, y', astfel ca dreptele Ax', B~', Cy'
sint concurente;
b) 0' fiind proiectia lui 0 pe (~), perpendicularele in 0' pe
0' A, 0' B, O'C intilnesc respectiv pe 0(/.., 0~, Oy in punctele a, b, c
coliniare.
1193. Se considera in acela~i plan doua triunghiuri .ABC,
A B' C' ~i un punct M. Sa se demonstreze ca daca dreptele JYI A',
1

MB', 1UC' intilnesc respectiv laturile BC, CA, AB in punctele

ex., ~' ~, coliniare, atunci ~i dreptele M A, M B, MC intilnesc res-
pectiv laturile B' C', C' A ;1 'B_ in punctele ex.', ~~, "'( coliniare.
1
,
1 1

1194. Se corlsidera cinci cercuri (Ot), (0 2 ), (03 ), ((1)), ((1) in 1

)

acela~i plan. Fie T triunghiul format de axele radicale (d 1 ), (d 2 ),

(~3 ) ale cercului ((1)) ~i cercurilor (01 ), (0 2 ), (03 ), iar T' triun-
ghiul format de axele radicale (dt), (d2), (d3) ale cercului ((1)')
~i cercurile (01 ), (0 2 ), (03 ). Sa se demonstreze ca triunghiurile
T, T' sint omologice.

125
 1195. Daca virfurile At, .A.~; A 3 ale unui triu'nghi variabil se
deplaseaza respectiv pe trei drepte fixe (D 1 ), (D 2 ),~ (D3 ) ce tree
prin acela~i punct w ~i daca doua laturi AtA 2 , A 2 A 3 tree prin cite
un' punct fix Ot 2 , 0'2 3 , atunci a treia latura A 3 At trece printr-un
punct rix Oat, ce se afla pe dreapta 0 120 23 •
1196. Se considera pe un cere ~ase puncte oarecare A, a, B,
b, C, c. Sa se demonstreze ca dreptele lui Pascal ale hexagoa-
nelor inscrise AaBbCc, AbBcCa, AcBaCb se intilnesc in acela~i
pun ct.
1197. Se considera patru cercuri (Ot) (02 ), (03 ), (04 ) cu cen-
trele coliniare ~i care au un punct comun P, hesituat pe linia cen-
trelor. 0 dreapta (~} ce trece prin P intersecteaza din nou cercu-
rile in punctele A, B, C, D. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi
dreapta (~), raportul anarn1onic (ABCD) ram1ne constant.
1198. Se considera patru sfere (0 1), (0 2 ), (03 ), (0 4 ) cu centrele
coliniare ~i care au un punct comun P exterior liniei centrelor.
0 dreapta (d) ce trece prin P intersecteaza din nou sferele in
punctele A, B, C, D. Sa se dem onstreze ca, oricare ar fi dreapta
(Ll), raportul anarmonic (ABCD) ramine constant.
1199. Sa se demonstreze ca raportul anarmonic al fasciculului
format de patru plane care tree printr-o dreapUi oarecare (d) ~i
prin virfurile A, B, C, D ale unui tetraedru este egal cu raportul
anarmonic al celor pa tru p uncte de intersectie oc, ~' y, o ale dreptei
(d) cu fetele tetraedrului, respectiv opuse virfurilor A, B, C, D.

Capitolul XXV

POL ,"Jl
, POLARA

1200.. Fiind dat un triunghi care are un unghi obtuz, sa se

demonstreze ca exista un cere astfel ca fiecare latura este polara
virfului opus fata de acest cere. ( Triunghiul se nume~te conjugat
fata de cere).
1201. Se considera un cere de centru 0 ~i de raza R ~i un
punct A fix, in acela§i plan. Sa se determine locu 1 geometric al
punctului (J), centrul cercului circumscris triunghiului ABC, con-
jugat fata de cercu l (0).
1202. Prin virfurile unui triunghi ABC se due tangente la f

cercul circumscris. TangPntele in B, C se intilnesc in P; fie D punc-

tul de intersectie a dreptei AC cu o paralela dusa prin B la tan-
genta in A. Sa se demonstr·~ze ca dreapta care une~te v1rful A c~
mijlocul M_~ al segmentuJui BD · trece prin P.

126
 1203. Pe diametrul AB al unui cere 0 se ia 0Jl1 =ON. Se
unesc punctele M, N, 0 cu un punct oarecare P al cercului, prin
drepte care intersecteaza din nou cercul in Jf', lr', 0'. Sa se 'demon-
streze ca M' N', tangenta in .0' ~i diametru 1 A B se intllnesc in
acela~i punct.
1201. Sa se demonstreze ca intr-un triunghi ABC simediana
virfului A trece prin punctul de intersec~ie a tangentelor in B
§i C Ia cercul circumscris triunghiului.
1205. Pe un cere se dau trei puncte A, B, C ~i mij loacele
A', B', C' ale arcelor BC, CA, AB. Tangentele in A ~i A' Ia
cere se intilnesc in A 17 cele din B ~i B' in B 1 , cele din C ~i C'
in C1 • Sa se demonstreze ca punctele A 1 , B 1 , Cl sint coliniare.
· 1206. Sa se construiasca un triunghi cunoscind pozi~ia unu1
virf, pozi~ia piciorului bisectoarei corespunza.toare ~i ~tiind ca
celelalte doua virfuri sint pe un cere dat.
1207. Sa se construiasca un triuughi Aile, cunoscind virful A,
mijlocul M al lui BC, lungime.a lui BC, precum ~i direc~ia bisec-
toarei ce pleaca din A.
1208. Sa se inscrie intr-un cere dat un patrulater, cunoscind
doua puncte prin care tree doua laturi opuse ~i punctul de intilnire
al celorlalte doua.
12il9. Fie ABC un triunghi dat, 0 9 cantrul cercului celor noua
puncte, Ta, Tb, Tc inter3ecpile tangentelor in A, B, C Ia cercul
{0) circumscris triunghiului ABC, cu laturile BC, CA, AB. Sa
se ar.ate ca polarele punctelor A, B, C in raport cu cercul (0 9 ), tree
prin Ta, Tb, Tc. Sa se deduca apoi ca daca a;, ~' y sint· polii
laturilor BC, CA, AB in raport cu cercul (0 9 ), atunci Acx, Bcx, Cy
sint concurante.
1210. Fie abc triunghiul ob~inut ducind prin virfurile triun-
ghiului .4 BC tangente Ia cercul circumscris lui. Din 0 se due
paralele la BC, CA, AB, ce intersecteaza tangenta intr-un punct
M, al cercului (0), in ex, ~' y. Sa se demonstreze ca:
a) draptele acx, b~, cy sint concurente intr-un punct S;
b) daca douii virfuri ale triunghiului ABC sint fixe, S descrie
o dreapta.
1211. Sa da un cere (C) ~i doua puncte fixe in plan, A, B. Prin
A se duce o secantii care lntilne~te cercul (C) in punctele M ~i N;
dreptele BM, BN intersectea'Za cercul in M', N'. Sa se demon-
st.raze c3. draapta LVI' N' trece · printr-un pun(ft fix, cind secanta
AMN variaza.
1212. Un cere tangent laturii Be· a triunghiului ABC in mijlo-
cul sau 111 ~i trecind prin virful A, intilne~te laturile AB, AC in

127
 B', C'. Fie T, T' punctele de intilnire ale laturii BC cu dreapta
B'C' ~i tangenta in A a cercului AB'C'. Sa se demonstreze ca
Till= MT'.
1213. Sa se demonstreze ca doua triunghiuri polar reciproce 1)
in raport cu un cere sint omologice.
1214. Se considera o dreapta (d) perpendiculara pe linia cen-
trelor cercurilor (0) ~i (0') ~i un punct P variabil pe (~). Se cere
locul punctului Q comun polarelor lui P in raport cu (0) ~i (0').
1215. Sa se determine locul punctelor astfel ca polarele in
raport cu trei cercuri date sa fie concurente.
1216. Diagonalele AB, CD ale patrulaterului armonic ABCD2 }
sint drepte conjugate 3> in raport cu cercul circumscris.
1217. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater armonic a vern
relatia
'
CA JJ.4
---
CB DB
1218. H fiind punctul de intilnire al diagonalelor AB. CD ale
unui patrulater armonic, sa se denionstreze ·relatiile

~=(~~r=(:r :=(~r=(:r
1219. Fie I, J mijloacele coardelor AB 1 CD care sfnt diago-
nalele unui patrulater armonic ABCD. Sa se demonstreze ca:
a) dreptele IC, ID sint sirnntrice in raport cu AB, iar JA, J B
sint sjmetrice in raport cu C u ;
b) avem relatiile
1A 2 = IB 2 = lC·llJ: JC 2 = JD 2 = JA · JB;
c) 1: CID = 21: CAD;~ AJD = 2 ~ ACB;

d)~
-
=(~~-r=(:r
---
~=(~r=e~~r
e) JA + JB = IC + ID.
1220. Sa se demonstreze ca daca supunem pe unul din douu
triunghiuri ortologice unei transla~ii, a~a ca centrele lor de orto-
f
1
Doua triunghiuri se lliimesc polar reciproc cind laturile unuia sint polarele
>
virfurilor celuilalt.
> Patrulaterul ABCD in':lcris in cercul (0) se nume~te armonic, cind pen-
2

tru un punct A1 al cercului (0) fasciculul M(ABCD) este armonic.

3
> Doua drepte se numesc conjugate in raport cu un cere atunci dnd una din
ele trece prin polul celeilalte.

128
Iogie sa coincida, atunci triunghiurile orlologice devin polar reci-
proce fa~a de un cere cu centrul in centrul comun de ortologie.
1221. Fiind dat un triunghi ABC §i Ull punct 0 in planul sau,
sa se demonstreze ca perpendicularele duse din 0 pe dreptele OA,
OB, OC intilnesc respectiv laturile BC, C'A, AB in punctele
ex, ~' y coliniare.
1222. Sa se demonstreze ca daca un hexag<:>n este circumscris
unhi cere, dreptele care unesc virfurile opuse tree prin acela~i
punct (teorema lui Brianchon).
1223. Sa se demonstreze ca intr-un patrulater circumscris unui
cere, dreptele care unesc punctele de contact ale laturilor opuse
tree prin punctul de intilnire a diagonalelor.
1224. Se considera triunghiul ABC circumscris unui cere de
centru 0 ~i o tangenta T Ia acest cere. Sa se demonstreze ca per-
pendicularele duse din 0 pe dreptele OA, OB, OC intilnesc tan-
genta T in punctele A 1 , B 1 , C1 , astfel ca dreptele AA 1 , BB1 ,
eel sint concurente. I
1225. Se considera doua grupuri de· cite trei drepte concu-
rente Ia, fb, Ic ~i l'a', f'b', I'c' ~i fie cx 1 , ~ 1 , y 1 ~i cx 2 , ~ 2 , y 2 res-
pectiv intersec~iile perechilor de drepte (lb, l'c'), (lc, f'a'),
(fa, f'b'), (fc, f'b'), (fa, l'c'), (lb, l'a'). Sa se demonstreze ca
dreptele cx. 1cx 2 , ~ 1 ~ 2 , y 1y 2 sint concurente.
1226. Se dau trei drepte (a), (b), \c), p~ralele cu dreapta (D),
trei drepte (a'), (b'), (c') paralele cu o alta dreapta (D') ~i fie
cx 1 , ~ 1 , y 1 , cx. 2 , ~ 2 , y 2 respectiv intersec~iile perechilor de drepte (b, c'),
(c, a') (a, b'), (c, b'), (a, c'), (b, a'). Sa se demonstreze ca drep-
tele cx 1cx. 2 , ~ 1 ~ 2 , y 1y 2 sint concurente.
1227. Cu cinci drepte luate cite patru se pot forma cinci
patrulatere complete. Sa se demonstreze ca cele cinci ·drepte ale
lui Newton ale aces tor patrulatere tree prin acela~i pun ct.
1228. Se dau doua drepte paralele (D) ~i (D') ~i un triunghi
ABC. Sa se gaseasca pe (D) un punct P, a§ a ca dreptele P A,
P B, PC sa intersecteze dreapta (D') in trei puncte a, b, c, astfel
incit ab = be.
1229. Se dau doua drepte paralele xx', yy' §i un cere (0).
Dintr-un punct M mobil pe xx' se due tangentele la cere care
intilnesc dreapta yy' in A §i B. Sa se demonstreze ca dreapta
M P, care une§te punctul M cu m1jlocul Pal segmentului A B., trece
printr-un punct. fix.
1230. Fie ABCD un patrulater inscris intr-un cere (0). Latu-
rile AB, CD se intilnesc in E, AD §i BC in F, iar diagonalele
AC §i BD in G. Sa se demonstreze ca triunghiul EFG este conju-
gat in raport cu cercul (0).

9 - Probleme de geometrie - c. 538 '129

 1231. Se considera doua cercuri ortogonale (0), (0') ~i un
punct P pe cercul (0). Dreptele PO §i PO' intersecteaza cercul
(0) in A ~i B, iar AB intilne§te cercul (0') in C ~i D. Sa se
demonstreze ca tangentele in C ~i D la cercul (0') se intilnesc
in P.
1232. Fie E centrul unui cere (C) ce trece prin doua puncte
fixe A ~i B. Polara unui punct fix P in raport cu cercul (C)
intersecteaza dreapta E P in M. Sa se arate ca perpendiculara
pe MP, dusa prin mijlocul sau, intersecteaza pe AB intr-un
pun ct fix, cind cercul (C) v ariaza.
1233. Pe bisectoarea unghiului A a triunghiului ABC se iau
doua puncte oarecara _lJf ~i N. Sa se arats ca:
a) proiectiile lui A pe BM, BN, C M, CN sint pe un cere (r);
b) polarele lui A fata de cercurile (r) tree prin intersectia D
a laturii BC cu bisectoarea exterioara a unghiului A ;
c) cercurile (r) sint ortogonale cercului descris pe AD ca
diametru.
1234:. Se dau o sfera (0) §i un plan (P). Un plan variabil (1t)
trece printr-un punct M al lui ( P) ·§i intersecteaza sfera dupa un
cere (C). Se cere locul centrului sferei circumscrise conului care
are cercul (C) ca baza §i centrul sferei (0) ca. virf: a) cind M este
fix; b) cind M este mobil in planul ( P).
1235. Se dau o sfera; un cere (A) situat pe aceasta sfera ~i un
punct B in spatiu. Prin punctul B se duce un plan variabil ( P)
care intersecteaza sfera dupa un cere (C).
a) Cum trebuie ales planu 1 pentru ca cercurile (A) ~i (C) sa
fie tangente ?
b) Care este locul polului planului ( P) in acest caz?
1236. Se dau o sfera ~i dour1 ~..~ercuri (A) ~i (A') pe aceasta sfera.
Sa se gaseasca locul po1ilor planelor ( P) care intersecteaza sfera
dupa cercuri (C) tangente cercurilor date (A) ~i (A').

Capitolul XXVI

INVERSIUNE

1237. Fie A, B doua puncte fixe pe un cere (0). Se iau pe oerc

-- -
doua puncte mobile M, N, a~a ca AM= BN. Se cere locul punc-
tului de intersectie a dreptelor AM §i BN.
1238. Se une~te un punct oarecare M cu virfurile triunghiu-
lui ABC. Sa se arate ca perpendicularele coborite din punctul de

130
intilnire H al inaltimilor, pe dreptele M.A, MB, MC, intilnesc
laturile BC, CA, AB in trei puncte A 1 , B 1 , C 1 , situate pe o dreapta
(D) perpendiculara pe MH.
1 239. Sa se demonstreze ca perpendicularele coborite din vir-
furile unui triunghi pe dreptele, ce unesc ortocentruJ cu mijloa-
cele laturilor, intilnesc ·laturile in trei puncte ~ituate pe o dreapta
perpendicu]ara pe dreapta lui Euler.
'1240. Cercurile (0) ~i (0') sint inverse in raport cu cercul (w).
Sa se arate ca inversul cercului descris pe segmentul cuprins intre
centrele de asemanare ale cercurilor (0) ~i (0'), ca diametru, este
axa radicala a acelor cercuri. ·
1241. Sa se demonstreze teoremele lui Ptolomeu prin inver-
SlUne.
124:2. Se considera patru puncte 0, A, B, C pe un cere. Sa
se demonstreze ca cercurile descrise pe OA, OB, OC ca diametre
se intilnesc din nou, doua cite doua, in trei puncte coliniare
1
(Salmon).
1243. Se considera un triunghi ABC inscris intr-un cere (0).
Fie A', B', C' simetricele punctelor A, B, C in raport cu punctul
11 11
0, A ", B C simetricele punctelor A, B, C respectiv in raport
,

cu mediatoarele laturilor opuse. Sa se demonstreze ca:

a) cercurile 0 A' A 0 B' B
11
,
11
OC' C" au un al do ilea punct
,

comun I;
b) daca latura BC este fixa iar unghiul A constant, locul lui I
este un cere.·
1244. Se consid-era un hexagon A'BCDEF inscris intr-un cere
de centru 0. Sa se demonstreze ca cele 'trei cercuri, care tree prin
0 ~i prin mijloacele a doua laturi opuse, au un al doilea punct
comun.
1245. Trei cercuri au un punct comun 0 ~i se intilnesc din
nou, doua cite doua, in alte trei puncte A, B, C. Perpendicu-
larele duse prin 0 pe coardele OA, OB, OC intilnesc respectiv
cercurile OBC, OCA, OAB in punctele a, (3, y. Sa se arate ca
punctele 0, a, ~' y se gasesc pe un acela§i cere.
1246. Se considera un cere (0) ~i doua cercuri (0'), (0 ") tan-
gente cercului (0) care se intilnesc in A ~i B. Un cere variabil
(w) tangent la (0') ~i (0 ") intersecteaza pe (0) in M ~i f../. Se
cere locul centrului cercului circumscris triunghiului AMN.
1247. Se considera un cere (0), o dreapta (d) ~i un punct D
in interiorul cercului. Se cere locul geometric al ortocentrului H
al triunghiului ABC care are virfurile B ~i C pe cercul (0), virful
A pe dreapta {d) ~i in care D este piciorul inal~imii coborite din
A pe Be.

131
 1248. Se considera to ate triunghiurile ABC care au acela~i
virf A ~i acela~i punct de intilnire I a bisectoarelor. Fie fa, Ib, Ic
centrele cercurilor exinscrise. Cercul I 1b 1c intersecteaza in M
median a triunghiului I BC care pleaca din /, a poi cercul I BC
intilne~te in N mediana eare pleaca din I a triunghiului I Iblc.
Sa se demonstreze ca to ate cercurile I JJ! i\' au aceeasi
, a-:xa radicala.
12!9. Sl se demonstreze ca cercul celor noua puncte al unui
triunghi este tangent cercurilor inscris ~ i exinscrise (Feuerbach).
1250. Fie I centrul cercului inscris intr-un triunghi ABC. Sa
se demonstreze ca cercul tangent cercurilor circumscrise triun-
ghiurilor BCI, CAl, ABI este tangent cercului circumscris tri-
unghiului lalblr, format de centrele cercurilor exinscrise.
1251. Fie (r) cercul tangent interior cercurilor exinscrise (r tl),
(rb), (rc) ale triunghiului ABC ~i fie (wa), (wb), (we)· cercurile tan-
gente exterior la doua din cercurile (ra), (rb), (rc) ~i interior Ia
al treilea. Sa se demonstre~e ca daDa_ (r') este cercul tangent inte-
rior Ia (wa), (wb), (we), cercurile (r) ~i (r') sint tangente.
1252. Se considera un triunghi ABC ~i un punct fix P pe
Jatura BC. Cercul A PC intersecteaza din nou latura A B intr-un
punct D. Sa se arate ca daca BC se rote~te in jurul lui P, cercul
BPD ramine tangent unui cere fix.
1253. Se considera un patrulater convex A BCD ale carui dia-
gonale se intilnesc in L. Cercurile ABL §i CDL se intilnesc in L
~i M, cercurile ADL ~i BCL in L ~i N. Dreapta LM intilne~te
din nou cercurile ADL ~i BC r in P §i Q respectiv, iar LN cercu-
rile .4BL §i CDL respectiv 111 R ~i S. Se cere:
a) sa se arate ce devine f;~ura printr-o inversiune avind
polul in L;
b) sa se deduca apoi ca L1Jf §i LN sint conjugate armonic fa~a
de diagonalele AC ~i BD ;
c) sa se arate ca avem

- - _-_ - - 1 - --
MA · RB = MB · RA = - · A.B· J.'JtJR
2

~~ patru grupe de relatii analoge.

1254. Se considera un triunghi oarecare ABC. Se cere:
a) sa se arate ca linia centrelor cercurilor ce tree printr-un
punct fix M de pe BC ~i sint tangente in B §i C Ia AB, AC trece
printr-un punct fix N, cind punctul A se mi§ca pe o dreapta (~);

132
 b) sa se a rate ca JJl N ramine paralela: cu ea insa~i, cind 1.lf
se mi~ca pe BC;
c) sa se gaseasca locul celui de-al dui1ea punct ccmun celor
doua cercuri.
1255. Se dau cercurile (0 1 ), (0 2 ), (03 ), care tree prin doua
puncte / 1 §i / 2 • 0 secanta dusa prin 11 intersecteaza cercurile in
Ai, A 2 , A 3 • Se cere locul lui A 4 , conjugatu] a1monic al lui A3 in
raport cu A 1 ~i A 2 •
1256. Se dau trei puncte coliniare A, B, C ~i se considera
toate cercurile (0) ce tree prin punctele B §i C. Se cere sa se
gaseasca: .
a) locul punctului de contact T al unuia din cercurile (0) cu
un cere (0 1 ) , tangent in A la BC ~i tangent cercului (0);
b) locul intersectiilor dreptelor .A T ~i B T respectiv cu cercu-
rile corespunzatoare din familiile (0) §i (q 1 ).
1257. Punctele A, B, C nefiind coliniare, prin A §i B, pe
de o parte, A §i C, pe de alta pa,rte, se due doua cercuri ortogo-
nale care se mai intersecteaza in P. Care este locul lui P?
1258. Se considera toate sferele care tree prin virfurile unui
triunghi ABC §i toate conurile circumscrise corespunzatoare, ce
au virfurile intr-un punct fix D al laturii BA. Se cere locul cercu-
rilor de contact si , locul centrelor acestor cercuri.
1259. Se dau trei puncte A, B, C §i se iau inversele lor A 1 , B 1 ,
C' in raport cu un pol de inversiune M. Se cere locul punctului
M, pentru ca triunghiul A 1 B 1C1 sa fie isoscel sau echilateral.
1260. Se da o sfera (S) §i doua puncte A, B. Se considera
sferele (I:) trecind prin punc_tele A, B §i tangente la (S). Se cere
locul punctului M de contact intre (I:) §i (S).
1261. Se considera doua plane (P), (Q) care ~u sip.t perpendi-
oulare, un punct C §i o sfera (I:) care trece prin punctul C, este
tangenta in JJf planului (P) §i are centrul w in planul (Q).
Se cere:
a) locul lui M;
b) sa se arate ca locul punctului w este o elipsa (E), situata
in planul (Q) ;
c) sa se arate ca conul care are ca virf punctul C §i curba direc-
toare (E) este de rotatie. ,
1262. Sa · se demonstreze ca daca 9 ~fe~a este. tangenta la
trei sfere fixe (S1 ), (S 2 ), {S3 ), locul punctului de contact 'pe fiecare
din ele se compune din cercuri (teorerri'a ·lui Dupuis). ·

133
 Capitolul XX VII

OMOGR.AFIE, INVOLU'fiE

1263. Se dau doua perechi de puncte A, B ~i A B', precum

1
,

~i o dreapta (D). Sa se duca un cere prin A, B ~i alt cere prin

A 1 , B', astfel in cit secanta lor com una sa fie dreapta (D). Sa se
discute conditiile de posibilitate ale problemei.
1264:. Se considera intr-un plan doua drepte (L), (L ~i un 1
)

punct P. 0 secant5. dusa prin P intilne~te pe (L) ~i (L in 1n ~in~'.

1
)

Sa se arate ca m ~i m 1 descriu pe (L), (L 1 ) diviziuni omogra-

fice, sa se gaseasca rela~ia omografica ce le leaga ~i sa se caute
punctele limita.
1265. Se considera un cere ~i doua tangente fixe la acest
cere (L) ~i (L 1 ) ; o tangenta variabila la cere intilne~te pe (L), (L 1 )
in punctele m, m 1 • Sa se demonstreze ca punctele m, n~' descriu
pe (L), (L diviziuni omografice ~i sa se afle punctele lim ita.
1
)

1266. Un unghi de marime rx se rote~te in jurul virfului sau,

0, fix. M ~i N fiind punctele unde laturile lui intersecteaza o
dreapta din plan, iar I ~i .! picioarele oblicelor duse prin 0 ~i
inclinate de unghiul (/.. pe acea dreapta, sa se demonstreze ca pro-
dusul iN· J M este constant.
1267. Se considera intr-un plan o dreapta (L) ~i doua puncte
A ~i B nesituate pe dreapta. Un cere oarecare trecind prin A ~i B
intilne~te pe (L) in doua puncte m, m Punctele n~, n~ sint puncte
1 1
•

omoloage a doua diviziuni in involutie. Se cer punctele duble ~i

punctul central.
1268. Se considera intr-un plan doua drapte (D), (L) ~i un
cere tangent dreptei (L). Printr qn punct variabil A, luat pe (D),
se due tangente la cere, care 1ntilnesc pe (L) in punctele m, 1n 1
•

Sa se arate ca punctele m, m' descriu pe (L) diviziuni in involu-

tie §i sa se gaseasca punctul central ~i punctele duble.
1269. Fie (d) o dreapta paralela cu baza BC a triunghiului
isoscel ABC. Se considera un punct M variabil pe {d). Dreptele
BM, C M intilnesc respectiv pe AC, AB in punctele N. ~i P. Daca
se iau ca sensuri pozitive ale segmentelor BP §i C N, respectiv
- -
BA ~I CA, sa se demonstreze ca

1 + 1
= const.
BP CN
1270. Se dau intr-un plan un cere (C) ~i o dreapta (/..,). Se ia
pe aceasta dreapta·.un punct oarecare m, se considera polara {d)
a acestui pun.et in raport cu cercul ~i se ia punctul m 1 , unde se
lntilnesc (L) ~i {d). Sa se arate ca daca m descrie dreapta (L), punc-
tele m, m' descriu divizuni in involutie pe (L ). Sa se determine
punctul central ~i punctele duble. ·
1271. Fie P un punct variabil pe cercul circumscris unui tri-
unghi echilateral OAB. Dreptele BP, AP intilnesc pe OA, OB
respectiv in M, N. Sa se demonstreze relatia
' '

AM· BN == OA 2•
1272. Se iau trei puncte o, o', a pe un cere ~i se duce tan-
genta (L) in punctul a. M fiind un punct variabil pe cere, oM,
o' M intilnesc dreapta (L) in punctele m §i m'. Sa se demon-
streze ca •

1 1
--=const.
am am'

1273. Fie L o dreapta paralela cu latura BC a triunghiului

ABC, circumscris cercului (/). 0 tangenta variabila Ia acest cere
intilne~te pe AB, AC in a, a'. 0 fiind punctul de tangen~a al
laturii BC cu cercul, dreptele Oa, Oa' intilnesc pe (L) in m ~i m'.
Sa se demonstreze ca marimea segmentului mm' este Constanta.
1274. Se dau doua axe dreptunghiulare orientate Ox, Oy, un
punct A pe Ox ~i un cere tang~nt la Oy in punctul 0. Prin A se
duce o dreapta oarecare care intilne~te cercul in B, B'; tangen-
tele in aceste puncte intersecteaza pe Oy in punctele M, M'. Sa
se demonstreze ca produsul 0 M . 0 M' are 0 valoare Constanta.
1275. Fie A, A' doua puncte conjugate armonic in raport c~
doua puncte B~ B' ~i fie a, b mijloacele segmentelor AA' ~~ .tJ.fJ'.
Sa se demonstreze ca conjugatul armonic al Iu i a in raport ,qu
B, B' coincide cu conjugatul armonic al lui b in raport cu A, A'
~i acest punct este punctul central al involu~iei definite prip
perechile de puncte (A, A'), (B, B').
1276. Se dau doua cercuri (C) ~i (C') tangente la o aceea~i
dreapta (~). Tangentele duse printr-un punct P la (C) intilnesc
pe (d) in punctele m, m' ~i prin aceste puncte se due tangente
cercului (C') care se intilnesc in punctul P'. Sa se demonstreze
ca daca punct~l P descrie o dreapta (D) ~i punctul P' descrie o
dreapta (D').
1277. Se considera un cere (I) inscris in triunghiul ABC. 0
tangenta oarecare la cere intilne~te laturile BC, CA, A B respectiv
in a, b, c, ~i fie a', b', c' izotomicele punctelor a, ·b, c. Sa se de-
monstreze ca punctele a', b', c' se gasesc pe o dreapta care se
rote~te in jurul punctului lui Nagel, cind tangenta abc variaza.
 1278. Sa se demonstreze ca daca laturile unui patrulater com-
plet sint tangente unui cere, dreapta lui Ne\vton trece prin centrul
rercului.
1279. Polarele unui punct JJ;f, in raport cu unghiurile A, B, C
ale unui triunghi A Be, intilnesc laturile opuse in trei puncte
(X, ~' 1. coliniare. Sa se demonstreze ca daca punctul M descrie cercul
circumscris triunghiului, dreapta (X~y trece prin punctullui Lemoine
al triunghiului.
1280. Printr-un punct I ales arbitrar pe latura AB a triun-
ghiului ABO se due paralele Ia OA, OB care intilnesc respectiv
dreptele OB, OA in M, M 1 • Sa se gaseasca locul ortocentrului H
a] triunghiului 0 M M'.
1281. Se considera un triunghi echilateral ABC ~i fie (y) cercul
inscris, iar (ya), (yt~), cercurile exinscrise in unghiurile A, B. 0 tan-
geata oarecare la (y) intilne~te pe eA, eB in punctele a, b; din
punctul a se duce cercului (yt~) tangenta diferita de CA, iar din
punctul b se duce cercului (ya) tangenta diferita de CB. Sa se
arate ca aceste tangente se intilnesc intr-un punct m, situat pe a
patr:1 tangenta {T), com una cercurilor (ya), (yb)·
1282. Fie A Be un triunghi inscris in cercul de centru 0 ~i
MN un diametru al acestui cere, care intilne~te laturile BC, CA,
AB respetiv in punctele A', B', e 1 • Se iau simetricele A 1 , Bit
cl ale punctelor A I' B'' e'' in raport cu punctul 0. Sa se demon-
streze ca dreptele AA 1 , BB1 , eC1 tree prin acela~i punct situat
pe cercul (0).
1283. Se dau cinci punctt 1ixe A, B, C, P, Q pe un cere §i
se une§te un punct M variabil pe cere cu punctele P §i Q. Dreapta
M P intilne§te pe AB in punct1 p, iar dreapta MQ intilne§te pe
AC in punctele q. Sa se arate ca dreaptapq trece printr-un punct fix.
1284. 0 transversala (~) intersecteaza laturile BC, eA, AB
ale unui triunghi ABC respectiv in punctele oc, ~' y; fie A 1 , B 1 , C'
sime_tricele punctelor A, B, C in raport cu un punct 0 situ at pe (~).
a) Sa se demonstreze ca dreptele A I Cl, B'~, C 1 y tree printr-un
punct M.
b) Sa se gaseasca locul geometric al punctului M, cind punc-
tul 0 se deplaseaza pe transversala fixa t A).
1285. Sa se demonstreze ca daca prin virful comun 0 a dopa
fascicule de drepte in involu~ie se duce un cere, dreptele ce unesc
pul)ctele, situate pe cere, a doua raze omoloage tree printr-un
pt!nct fix (teo rem a lui Fregier).
1286. Fie P un punct situat pe latura BC a unui triunghi ABC.
0 secanta arbitrara dusa prin P intilne§te cercul circumscris tri-

t86
unghiului in punctele N, N'. Dreptele AN, AN' intersecteaza
latura BC in punctele M, M'. Sa se demonstreze ca daca secanta se
rote~te in jurul lui P, cercul circumscris triunghiului AM M' trece
printr-un punct fix diferit de A.
1287. 0 secanta oarecare intilne§te perechile de laturi opuse
ale unui patrulater complet in trei perechi de puncte in involu~ie
( Desargues). Sa se demonstreze ca daca se une~te un punct 0 cu
perechile -de virfuri opuse ale unui patrulater complet, se ob~in trei
peJJechi de drepte care sint in involu~ie.
1288. Sa se demonstreze daca un patrulater complet este
inscris intr-un cere, o secanta oarecare intilne§te perechile de laturi
opuse ~i cerculin patru perechi de puncte, care sint omoloage intr-o
involu~ie (teorema lui Desargues).
Daca un patrulater complet este circumscris unui cere; drep-
tele, care unesc un punct oarecare 0 cu perechile de virfuri opuse
~i tmngentele duse din 0 la cere, formeaza patru perechi de drepte
care sint raze omoloage a doua fascicule iq involutie.
1289. Se considera un triunghi ABC ~i o dreapta {d) care intil-
ne~te laturile BC, CA, AB in punctele a, b, c. Se iau pe {d) trei
puncte a', b', c'. Sa se demonstreze ca condi~ia necesara ~i sufi-
cienta pentru ca dreptele A a', Bb', Cc' sa fie concurente este ca
perechile de puncte (a, a'), (b, b'), (c, c') sa fie in involu~ie.
1290. Se considera un triunghi ABC. Printr-un punct oarecare
P din plan se due dreptele PrJ., P~, Py, Pa', P~', Py', respectiv
paralele cu BC, CA, AB, A a', Bb', Cc'. Condi~ia necesara §i sufi-
cienta ca dreptele A a', Bb', Cc' sa fie concurente este ca pere-
.chile de drepte (PrJ., P(l..'), (P(3, P~'), (Py, Py') sa fie in invo-
lu~ie. Sa se deduca teorema triunghiurilor metaparalele.
1291. Se considera un punct 0 in planul unui triunghi ABC.
Un cere oarecare (w), care trece prin 0, intilne~te cercurile OBC,
OCA, OAB respectiv in punctele A', B', C'; dreptele OA', OB',
OC' intilnesc laturile BC, CA, AB respectiv in punctele a, b, c,
iar dreptele OA, OB, OC intersecteaza cercul (w} in punctele
A 1 , B 1 , C1 • Sa se demonstreze ca:
a) punctele a, b, c sint coliniare;
b) dreptele A 1A', B 1 B', C1C' sint concurente.
1292. Se considera un triunghi ABC inscris intr-un cere (0)
~i o dreapta {d) care intilne~te laturile BC, CA, AB respectiv tn
punctele a, b, c. Se iau pe (d) doua puncte p, q, conjugate in raport
~u cercul ~i fie a', b', c' conjugate armonice ale punctelor a, b, c
in raport cu punctele p, q. Sa se demonstreze ca dreptele A a', Bb',
Cc' tree prin acela§i punct situat pe cercul (0).
1293. Se considera un triunghi ABC inscris intr-un cere (0)
~~ o dreapta {d) care intilne~te laturile BC, CA, AB respectiv in

137
 punctele A 1 , B 17 C1 • D fiind un punct pe cercul (0), dreptele DAe 1
DB1 , DC1 intilnesc din nou cercul in punctele A 2 , B 2 , C2 • Sa se
arate ca dreptele AA 2 , BB2 , CC2 se intilnesc intr-un punct M,
situat pe dreapta (d).
1294. Se dau trei drepte in spatiu (D), (L), (L'), astfel ca doua
oarecare sa nu fie situate in acela~i plan. Prin dreapta (D) se duce
un plan oarecare, ce intilne~te pe (L), (L') in punctele m, m'. Sa
se arate ca m, m' descriu pe (L), (L') diviziuni omografice ~i sa
se gaseasca relatia omografica ce le leaga.

Capitolul XXVIII

SECTIUNI CONICE
~

1295. Sa se demonstreze ca suma distantelor unui punct la

focarele unei elipse este mai mica sau mai mare de cit ax a mare,
dupa cum punctul este interior sau exterior elipsei.
1296. Sa se demonstreze ca diferen~a distan~elor unui punct la
focarele unei hiperbole este mai mare sau mai mica decit axa trans-
versa dupa cum punctul este interior sau exterior curbei.
1297. Sa se demonstreze ca departarea unui punct la focarul
unei parabole este mai mica sau mai mare decit departarea acelui
punct la directoare, dupa cum punctul este interior sau exterior
parabolei.
1298. Care este cea rna· ~curta ~i cea mai lunga distan~a, de
la centrul unei elipse la un punct al curbei? •
1299. Sa se demonstreze r-- doua elipse, care au axele n1ari
egale ~i care au un focar con1un, nu se pot intersecta decit in doua
puncte.
1300. Sa se determine locul centrelor cercurilor tangente la
doua cercuri date.
1301. Se considera familia de cercuri tangente dreptei AB in
punctul fix C. Prin punctele fixe A ~i B se due tangente la aceste
cercuri. Se cere locul punctului de intilnire a acestor tangente.
1302. Se se determine locul punctelor egal departate de un
cere (0) ~i de o dreapta (d).
1303. Sa se determine locul punctelor astfel ca suma sau (dife-
renta distan~elor Ia u n punct fix ~i Ia o drea pta fixa sa fie o con-
stante.
1304. Sa se detern1 ine locul centrului cercului inscris intr-un
sector circular AOB, in care una din raze OA este fixa, iar cea-
lalta, OB, mobila.

138
 1305. Se da u n cere (0) ~i o tangeta fixa (d) la acest cere.
Intr-un punct variabil M al cercului se duce tangenta care inter-
secteaza tangenta fixa (d) in N. Se cere locul geometric al inter-
sectiei perpendicularei in N pe (d) cu raza OM a cercului.
1306. Fie ABCD un trapez isoscel. Se ('ere locul punctului E,
unde se intilnesc laturile neparalele CB ~i f) A, cind A este fix,
iar B se mi~ca pe cercul cu centrul in punctul fix C ~i cu raza ~·B.
1307. Sa se demonstreze ca coarda comun1l. a doua parabole,
avind aceea~i directoare, este mediatoarea segmentului care une~te
cele doua focare.
1308. Fie lll un punct mobil pe o parabola. Tangenta in M
intersecteaza tangenta la virf in P. Paralela din M la axa para-
bolei intersecteaza o perpendiculara· fixa pe axa, in N. Sa se arate
ca lv p trece printr-un punct fix.
1309. Sa se demonstreze ca punctele de intilnire a doua para-
bole, care au acela~i focar, se gasesc pe bisec~oarele unghiului for-
mat de cele doua directoare ale parabolelor.
1310. ·sa. se demonstreze ca:
0 tangenta la o elipsa face unghiuri egale cu razele vectoare
ale punctului de contact.
0 tangenta la o hiperbola este bisectoarea unghiului format de
razele vectoare ale punctului de contact.
1311. Sa se demonstreze ca o tangenta la o parabola face
unghiuri egale cu raza vectoare a punctului de contact ~i cu para-
lela la axa, dusa prin acest punct.
1312. Sa se demonstreze ca o elipsa ~i o hiperbola, care au ace-
lea~i focare, se intersecteaza in unghi drept.
1313. Sa se demonstreze ca doua parabole, care au acela~i focar
~i axele indreptate in sens contrar, se intersecteaza in unghi drept.
1314. Sa se demonstreze ca locul simetricului cp al focarului F
al unei elipse (sau hiperbole), in raport cu tangentele, este un cere
descris din celalalt focar F' ca centru, cu lungimea 2a a axei mari
(sau axei transversale) ca raza.
1315. Sa se demonstreze ca locul proiec~iilor focarelor pe tan-
gentele la o elipsa {sau hiperbola) este cercul (principal) descris
pe axa mare (sau axa transversala) ca diametru.
1316. Locul simetricului cp al focarului F al unei parabole, in
raport cu tangentele, este (d), · directoarea parabolei.
L0cul proiec~iilor focarului F al unei parabole, pe tangentele
e1, este tangenta la virf.
l317. Sa se arate ca intr-o parabola:
a)· punctul de intilnire a tangentei intr-un punct M cu axa ~~
proiec~ia lui M pe axa sint simetrice in raport cu virful parabolei;
b) subnormala este constanta.

139
 1318. Fie F focarul unei parabole, M un punct mobil pe ea
§i _4 un punct fix pe axa de simetrie. Sa se gaseasca locul geo-
metric al intersec~iei dreptei MF cu paralela dusa prin A la ten-
genta in M.
1319. AB §i AC fiind doua drepte perpendiculare, se duce o
dreapta oarecare A R ~i paralela fixa CR Ia A B; a poi se ia pe A R
un punct M, astfel ca departarea sa MQ Ia A B sa fie egala cu
CR. Se cere locul punctului M.
1320. Sa se demonstreze ca hiperbola are ca asimptote per-
pendicul~rele Ox, Oy coborite din centrul 0 pe tangentele FH',
FH, duse printr-unul din focare la cercul director, relativ la cela-
Ialt focar F'.
1321. Sa se demonstreze ca perpendiculara coborita din foca-
rul unei parabole, pe o tangenta la curba, este medie proportio-
nala intre raza vectoare a punctului de contact ~i jumatatea para-
metrului p. .
1322. Se duce din mijlocul semiaxei OB' o paralela la axa
mare AA' a unei elipse. Aceasta paralela intersecteaza elipsa in
punctele M §i N. Sa se arate ca tangenta in M este paralela
eoardei BN.
1323. Sa se arate ca tangenta intr-un punct la o parabola
intilne§te directoarea §i coarda dusa prin focar, perpendiculara pe
axa, in puncte egal departate de focar.
1324. Daca proiec~ia P a unui punct M al unei parabole. pe
axa, este mijlocul subnormalei QN a unui punct M', atunci
departarea lui M la axa ef'~ egala cu norm ala punctului M'.
1325. Sa se duca o tangenta, printr-un punct dat, . la elipsa
sau la hiperbola.
1326. Sa se duca la elipsa sau la hiperbola o tangenta para-
lela cu o dreapta data. .
1327. Sa se duca la parabola o tangenta:
a) printr-un punct dat;
b) paralela cu o dreapta data.
1328. Sa se determine punctele de intersec~ie a unei drepte
(D) cu o elipsa (sau hiperbola) cunoscind focarele F, F' §I axa
mare AA' (respectiv axa transversala).
1329. Cunoscind focarul F §i directoarea unei parabole, sa se
determine punctele sale de tnttlnire cu o dreapta (D). ·
1330. Tangentele PM, PM', duse la elipsa sau hi perbola prin-
tr-un punct exterior P, fac unghiuri egale cu dreptele PF, PF'
ce unesc pe P cu focarele (Ponoelet). Sa se demonstreze ca drep-
tele PF, PF' sint respectiv bisectoarele unghiurilor MF JJf',
MF' M', M §i M' fiind punctele de contact.
 1331. Tangentele PM, PM' duse dintr-un punct exterior P
Ia o parabola fac unghiuri egale cu dreapta care une~te acest punct
cu focarul ~i cu paralela dusa la axa prin punctul P. Sa se demon-
streze ca dreapta care une~te punctul P cu focarul este bisectoa-
rea unghiului format de razele vectoare ale punctelor de con-
tact M, M'.
1332. Pe doua tangente PM, PM' la o elipsa sau hiperboJa de
. -- ---
focare F, F', se iau lungimile PQ, PQ' respectiv egale cu PF, PF'.
Sa se demonstreze ca QQ' este egal cu axa mare a elipsei sau cu
axa transversala a hiperbolei.
1333. Tangenta intr-un punct M, variabil pe cercul de centru
0 ~i raza R, intilne~te o dreapta fixa (D) in punctul N. Bisectoa--
rele unghiurilor formate de aceasta tangenta cu dreapta (D) intil-
nesc diametrul MO in punctele P ~i Q. Sa se arate ca punctele P
~i Q descriu doua parabole omofocale, tangente in P ~i Q bisec-
toarelor N P ~i NQ.
1334. Sa se determine locul centrelor elipselor ale caror axe
mari au aceea~i lungime, care au un focar comun ~i sint tangente
unei drepte date.
- 1335. Sa se determine centrul unei elipse cind se cunosc un
focar F, un punct al elipsei .M ~i lungimile axelor.
1336. Sa se demonstreze ca produsul distan~elor· focarelor une1
co nice r( elipsa sau hi perbola) la o tangenta este constant.
~337 .. Se cere locul virfurilor unghiurilor drepte circumscrise
u ne1 con1ce.
_1338. Sa se demonstreze ca daca extremita~ile] unui segment
A B, de lungime constanta, aluneca pe doua drepte perpendiculare
Ox ~i Oy, un punct M oarecare al acestui segment descrie o elipsa
ale carei axe sint indreptate dupa Ox ~i Oy ~i au ca lungimi 2a,
2b, dublul distan~elor MA, MB, de la punct la extremitatile seg-
mentului.
1339. Daca extremita~ile unui segment AB, de lungime con-
stanta, aluneca pe doua drepte fixe oaracare Ox ~i Oy, sa se arate
ca un punct oarecare M, legat invariabil de AB in planul axelor,
descrie o elipsa.
1340. Conicele pot fi definite ca locul punctelor astfel ca rapor-
tul distan~elor lor la un punct, numit, focar, ~i la o dreapta,
numita directoare, sa fie constant. Sa se demonstreze ca acest
raport (excentricitate), egal cu cfa, este mai mic ca unitatea la elipsa,
mai mare ca unitatea la hiperbola ~i egal cu unitatea la parabola.
1341. Sa se demonstreze ca dreapta F I care une~te~un focar
al unei co nice cu punctul unde o coarda oarecare jlf N intilne~te

141
directoarea corespunzatoare lui F, este bisectoarea unghiului raze-
lor vectoare F AJ ~i F N, sau a suplimentului acestui unghi, dupa
cum punctele M ~i 1V apar~in la doua ramuri diferite sau unei ace-
leiasi ramuri.
l342. Sa se demonstreze ca, daca dintr-un punct I al direc-
toarei se due tangente IT, IT' la o conica, coarda de contact
T T' trece prin focarul F corespunzator ~i este perpendiculara pe
dreapta IF.
1343. Se dau doua conice bitangente in A ~i B. Sa se arate
ca polarele unui punct oarecare din plan, in raport cu cele doua
conice, se intilnesc pe dreapta AB.
1.S44. Fie d un diametru al cercului (0} circumscris triunghiu-
lui ABC ~i fie Pa, Pb, Pc parabolele tangente dreptei (d) cu foca-
rele in virfurile A, B, C ~i axele poralele respectiv cu laturile
opuse BC, CA, AB. Sa se demonstreze ca:
a) directoarele celor trei parabole se intilnesc intr-un punct 1l1
al cercului circumscris ; -
b) polarele punctului M in raport cu cele trei parabole sint
concurente.
1345. Se considera un triunghi ABC. 0 dreapta dusa prin
mijlocul M al laturii BC intersecteaza laturile AB, AC respectiv
in P ~i Q. Sa se demonstreze ca conicele, tangente in P ~i Q res-
pectiv la laturile AB ~j AC, intersecteaza latura BC in doua
puncte izotomice.
1346. Sa se demon::,treze (l1. curba polar reciproca a unui cere
(C) de centru C, in raport ( Ll un cere director (0), este o conica
cu focarul in 0 ~i avind ca clirectoare corespunzatoare, polara ( Ll)
a punctu}ui C in raport CU CtJI vl.d (0}, iar Ca excentricitate, rapor-
tu} d/r dintre distan~a centrelor OC ~i raza cercului (C).
1347. Dintr-un punctA se due tangentele AM, A jlf' la o conica,
se ia punctul N unde dreapta M M' intilne~te una din dir~c­
toare {d) ~i se noteaza cu F focarul corespunzator acestei direc-
toare. Sa se a rate ca:
a) dreptele FA, F N sint perpendiculare;
b) FA este o bisectoare a unghiului MF M'.
1348. Se considera pe o conica, avind ca focar punctul F ~i
ca directoare corespunzatoare dreapta {d), doua puncte vari~bile
M, M', astfel ca unghiul ascu~it format de F M, F M' sa fie con-
stant. Sa se demonstreze ca:
a) infa~uratoarea dreptei M M' se compune din doua conice
avind ca focar punctul F ~i ca directoare corespunzatoare
dreapta {d);

142
 b) locul punctului de intilnire a tangentelor in punctele M, M'
se compune din doua conice, avind ca for'ar punctul F ~i ca direc-
toare corespunzatoare, pe {d).
1349. Sa se demonstreze ca locul punctelor din care se pot
duce une 1 para bole doua tangente, facind i ntre ele un un!Zhi con-
sta_nt, este o hiperbola, avind acela~i focar ~i aceea~i directoare
ca parabola.
1350. Se considera un triunghi ABC circumscris unei para-
bole de focar F. Sa se a rate ca:
a) perpendicularele coborite din A, B, C respectiv pe dreptele
FA, F B, FC se intilnesc intr-un punct I;
b) cercul circumscris triunghiului ABC trece prin F.
1351. Sa se demonstreze ca daca un triunghi T este circl1m-
scris unei parabole, punctul de intilnire a inal~imilor se gase~te
pe directoare (Steiner).
1352. Sa se demonstreze ca daca prin f0carul F al unei conice
se duce o secanta variabila ce intilne~te conica in punctele m, n,
valoarea absolu ta a cantitatii
,
1 1
Fm Fn
este constanta.
1353. Focarele unei conice inscrise intr-un triunghi sint puncte
inverse in raport cu triunghiul. Sa se deduca de aici ca focarul unei
parabol.e inscrisa intr-un triunghi se gase~te pe cercul cir-
cumscris.
1354:. Sa se demonstreze ca unghiul sub care se vede, din
focarul unei conice, por~iunea de tangenta cuprinsa intre do~a
tangente fixe, este constant.
1355. Fie H ortocentrul triunghiului ABC, irrscris intr-un cere
(0) ~i At mijlocul lui AH. Mediana AA intersecteaza a doua oara
I

cercul (0) in A 2 , iar dreptele A' At, OA 2 se intilnesc in M. Locul

lui .~.11., cind BC este fixa iar unghiul A constant, este o elipsa.
1356. Prin focarul F al unei para):>ole se duce o perpendicu-
lara (d) pe axa parabolei; Fie P proiec~ia pe (d) a unui pu_!l~ M,
mobil pe parabola, ~i N, tin punct luat pe MF, astfel ca JV M =
= Jf P. Sa se arate ca P N trece printr-un punct fix.
1357. Fie M un punct pe o parabola cu focarul F, A;/t pro-
iec~ia lui A~f pe directoarea parabolei, iar M 2 proiec~ia lui M 1 pe
raza vectoare F J1. Se cere locul lui M" cind ill descrie parabola.
1358. Se considera in acela~i plan un punct F ~i o dreapta (D).
Se cere infa~urarea mediatoarei segmentului care une~te pe F
cu un punct ce descrie dreapta (D).

143
 1359. Se da o conica (r) ~i doua drepte fD) ~i (d). Tangentele
duse din punctul M, variabil pe (D), intersecteaza dreapta (.~)
in P ~i Q. Se cere locul geometric al intersec~iei tangentelor, difP-
rite de PM ~i QM, duse din P ~i Q la conica (r).
1360. Se dau doua cercuri oarecare. Sa se arate ca secantele
pe care cele doua cercuri determina segmente egale sint tangente
unei parabole.
1361. Un dreptunghi ABCD variaza raminind inscris intr-un
cere, iar una din laturile sale trece printr-un punct fix. Sa se
arate ca latura opusa trece de asemenea printr-un punct fix, iar
celelalte doua laturi infa~oara o elipsa sau o hiperbola, dupa cum
punctul fix se afla in interiorul sau in exteriorul cercului.
1362. Sa se arate ca laturile unui triunghi dreptunghic ~i sime-
tricele bisectoarelor unghiului drept in raport cu centrul cercu-
lui circumscris sint cinci tangente ale ._unei aceleia~i parabole.
· 1363. Pe o foaie de hirtie se deseneaza o dreapta (D) ~i un
punct fix F. Se indoaie hirtia ih toate modurile posibile a~a ca
F sa vina pe (D). Care este infa~urata liniei de indoitura?
1364. Sa se demonstreze ca ortopolul cp al unui diametru (d)
al cercului (0), circumscris triunghiului ABC, este focarul unei
parabole inscrise in triunghiul median A 1 B 1C1 ~i avind ca direc-
toare pe (d).
1365. Sa se demonstreze ca punctul lui Feuerbach cp al unui
triunghi ABC este focarul unei parabole inscrise in triunghiul
median A 1B 1C1 ~i avind ca directoare dreapta 01 care une~te cen-
trele cercurilqr circumscris· ~i J.scris in triunghiul ABC.
1366. Sa se demonstre~e ca triunghiurile median A 1 B 1C1 ~i
ortic A' B' C' ale unui triunghi BC- sint circumscrise unei ace-
Ieia~i parabole, avind ca direct(lare dreapta OH' care une~te orto-
centrele celor doua triunghiuri.
1367. Se considera doua triunghiuri ABC, A' B' C' inscrise
intr-un cere (0) ~i un punct F pe cere. Se cere locul geometric
al punctului de intilnire a directoarelor parabolelor inscrise in
triunghiurile ABC ~i A' B'C' ~i avind. plJnctul F ca focar, cind
F descrie cercul (0).
1368. Sa se demonstreze ca daca o parabola este conjugata
in raport cu un triunghi, focarul parabolei se gase~te pe cercu}
c~lor nou_a puncte ~i directoarea trece prin centrul cercului
Cireumscris.
1369. Se considera doua diviziuni asemenea descrise pe doua
drepte (L), (L'), al caror punct de intilnire 0 nu coincide cu omo-
logul sau.: Sa se demonstreze ca dreapta care une~te doua punc te
omoloage oarecare m, m' infa~oara o parabola tangenta drepte lor

144
 1
(L), (L ), punctele de contact fiind omoloagele p, q 1 ale punc-
tului 0.
1370. Sa se demonstreze ca locul virfului M al unui triunghi
MFFI, care are o latura fixa FF' si ale carei laturi MF si MF 1
I I

au ca me die geometrica median a virfului M, este o hiperbola

echilatera ale carei focare sint F, F 1 •
1371. A ~i A fiind doua puncte fixe, sa se demonstreze ca
I

locul punctului M din plan, astfel ca diferenta unghiurilor MAA 1

~i MA A sa fie egala cu un unghi drept, este o hiperbola echila-
1

tera, avind segmentul A A 1 ca ax a transversa.

1372. Se considera o hiperbola echilatera H avind virfurile
A, A 1 ~i cercul (0) descris pe AA" ca diametru. Sa se arate ca
aceste doua curbe sint omologice, avipd centrul de omologie in
A 1 ~i axa de omologie, tangenta com una AL in A.
1373. Sa se deduca din problema preded_enta un mijloc simplu
pentcru a gasi intersectia unei drepte (d) cu o hiperbola echilatera
H, ale carei_ virfuri sint cunoscute.
1374. Se dau doua puncte A, B ale unei hiperbole ~i se con-
sidera segmentul A B ca diagonala unui paralelogram ale carui
laturi sint para)ele cu asimptotele. Sa se demonstreze ca a doua
diagonala trece prin centrul curbei.
1375. Sa se demonstreze ca locul centrelor hiperbolelor, care
tree prin doua puncte date A, B ~i ale caror direc~ii asimptotice
sint date, este a doua diagonala a paralelogramului, ce are ca
prima diagonala pe A B ~i ale carui laturi sint paralele cu direc-
tiile
, asimptotice. .
1376. 0 dreapta oarecare intilne~te 9 hiperbola in punctele
A, B ~i asimptotele in punctele C, D. Sa se arate ca segmentele
AB, CD au acela§i mijloc.
1377. Sa se arate ca tangenta la o hiperbola intilne~te asimp-
totele in doua puncte simetrice in raport cu punctul de contact.
1378. Fie A, B punctele de contact ale tangentelor · duse din-
tr-un punct P la o parabola. Sa se arate ca dreapta se une§te punc-
tul P cu 1nij locul I al lui A B este paralela cu axa curbei.
1379. Sa se demonstreze ca locul centreior hiperbolelor echi-
latere, circumscrise unui triunghi, este cercul celor noua puncte.
1380. Sa se demonstreze ca o hiperbola echilatera, circum-
scrisa unui triunghi ABC, trece prin ortocentru~
1381. Sa se demonstreze ca daca un triunghi dreptunghic este
inscris intr-o hiperbola echilatera, tangenta in virful unghiului
drept este perpendiculara pe ipotenuza.

I0 - Probleme de geometrie - c. 538 145

 1382. Fie M ~i N intersectiile unei hiperbole echilatere cu
doua drepte mobile ce tree printr-un punct P al ei. Sa se demon-
streze ca, daca dreptele considerate sint egal inclinate pe asimp-
totele hiperbolei, a.tunci dreapta MN este un diametru al hiper-
bolei.
1383. Sa se demonstreze ca locul centrelor hiperbolelor echi-
latere, conjugate in raport cu un triunghi, este cercul circumscris
triunghiului.
1384. Sa se demonstreze ca dreptele AB ~i AC, care unesc
doua puncte fixe B ~i C ale unei hiperbole echilatere cu un pun~!
A variabil pe curba, determina pe o asimptota X un segment cb
de lungime constanta.
1385. Sa se demonstreze ca fiecare asimptota a unei hiper-
bole echilatere este o dreapta a lui Simson pentru orice triunghi
inscris in aceasta curba.
1386. Sa se demonstreze ca inversele punctelor unui diame-
tru (d) al cercului (0), circumscris unui triunghi ABC, in raport
cu acest triunghi, se gasesc pe o hiperbola echilatera, avind ca
centru ortopolul cp al diametrului ~i ca asim ptote dreptele lui Sim-
son ale punctelor M, N, unde (d) intersecteaza cercul (0).
1387. Care· este infa~uratoarea dreptei ce une~te polii unei
drepte ce trece printr-un punct fix in raport cu doua conice fixe
din plan?
1388. Se cere locul geometric al intersectiei unei drepte (D),
ce trece irintr-un punct fix, cu diametrul conjugat directiei (D)
fata de o parabola data.
1389. Tangenta intr-un · punct Jll al unei parabole intersec-
teaza directoarea acestei parabolB in N. F fiind focarul parabolei,
sa se afle locul geometric al interSI ~iei dreptei MF cu paralela
dusa prin N la axa parabolei.
1390. Pe o dreapta (JJ) se dau doua puncte fixe A ~i B ~i
un punct mobil M. Pe perpendiculara ridicata in M pe (D) se
-- - -
iau segmentele constante M P ~i MQ. Se cere locul geometric al
intersectiei dreptelor AP ~i BQ.
1391. Fie (C 1 ) ~i (C2 ) parabolele care sint tangente in ..4 unei
drepte date ~i care tree prin doua puncte date B ~i C. Intersec-
~iile P 1 ~i P 2 ale paralelelor duse prin A la axele celor doua para-
bole, cu dreapta BC, sint doua puncte simetrice fata de punctul
de intersectie M al dreptei BC cu tangenta data. Sa se demon-~
streze ca distanta de la punctul M Ia P 1 este medie proportionala
intre distantele
, lui M la B si , C.
1392. Fie M 1 ~i M 2 doua puncte situate pe o conica. Dreapta
M 1 M 2 , tangenta in M 1 ~i tangenta in M 2 , intersecteaza tangenta

!46
intr-un punct 0 al conicei in punclPle T, T 1 , T 2 • Sa se arate ca
diviziunea 0 T T 1 T 2 este armonica.
1393. Sa se demonstreze ca prod tlSUl distantelor unui punct
oarecare al unei hi per bole la asim jJ tote este constant.
1394. Sa se demonstreze ca o tangenta oarecare la hiperbola
formeaza, cu asimptotele, un triunghi de aria constanta.
1395. Sa se demonstreze ca infa~ura Loarea dreptelor care fac
cu doua drepte fixe Ox, Oy un triunghi de arie constanta se com-
pune din doua hiperbole conjugate, avind ca asim ptote cele doua
drepte fixe.
1396. 0 dreapta (Ll) intilne~te o hiperbola (H) intr-un punct M
~i asimptotele Ox, Oy in punctele P, P • Sa se arate ca daca dreapta
1

( Ll) se mi~ca paralel cu ea insa~i, produsul M P · .AfP' piistreaza o

valoare constanta.
1397. Se considera o dreapta care intersecteaza o hi perbola
echilatera, de centru 0, in doua puncte M, M ~i asimptotele
1

sale in P, P 1 • Fie I mijlcicul segmentelor MM 1 , PP 1 , iar A,A'

punctele de intilnire a diametrului 01 cu hiperbola. Sa se
arate ca dreapta 1M este tangenta cercului MAA 1 •
1398. Sa se demonstreze ca un cere care trece prin doua
puncte A, A 1 , diametrul opuse pe o hiperbola echilatera, intersec-
teaza aceasta curba in doua puncte ce sint extremita~ile unui dia-
metru al cercului care pastreaza, c1nd cercul variaza, o aceea~i
direc~ie perpendicu lara pe tangentele in A ~i A la hiperbola.
1

1399. Sa se demonstreze ca hiperbola echilatera poate fi con-

si<.lerata ca locul punctelor .lJf, astfel ca diferen~a unghiurilor A
~i A din triunghiul M AA sa fie Constanta, A ~i A fiind extre-
I I- I

mitatile unui diametru al curbei.

'
1400. Se considera doua puncte fixe A, A' pe o parabola, o
dreapta {d) paralela cu axa ~i un punct oarecare 0, in plan. M fiind
un punct variabil pe parabola, sa se demonstreze ca paralelele
duse prin 0 la AM, A 1 1lf intilnesc pe {d) in punctele P, P 1 , astfel
ca segmentul P P 1 _are o valoare constanta.
1401. Sa se construiasca axele unei elipse cind se cunosc doua
diametre conjugate MON, M'ON 1 in marime ~i pozitie.
1402. Se da o conica (C), un punct P ~i o dreapta {d). Prin
P se duce o secanta variabila care intilne~te conica (C) in punc-
tele a, b ~i dreapta (d) in punctul c. Se cere locul geometric al
punctului m, conjugat armonic cu c in raport cu a ~i b.
1403. Se considera conicele care au ca focare doua puncte
date F, F 1 (co nice omofocale); aces tor conice se due tangente
paralele cu o direc~ie (D). Se cere locul punctelor de contact.

147
 1404. Sa se arate ca conicele unui fascicul punctuaP> deter-
mina o involu~ie pe o dreapta oarecare (D) (Desargues- Sturm).
Sa se deduca de aici propozi~iile lui Pappus:
a) cele trei perechi de puncte, unde o dreapta oarecare inter-
secteaza laturile opuse ale unui patrulater, se corespund intr-o
involu1ie;
b) conicele circumscrise unui patrulater divid armonic cele
trei diagonale.
1405. Sa se demonstreze teorema lui Pascal cu ajutorul pro-
blemei precedente.
1406. Sa se d~monstreze ca, daca un triung~i ABC este inscris
intr-o conica (r) ~i circumscris altei conice (r'), exista o infini-
tate de triunghiuri care se bucura de aceea~i proprietate (teorema
inchiderii a lui Poncelet).
1407. Sa se demonstreze ca tangentele duse dintr-un punct
P conicelor unui fascicul tangen1ial 2> descriu fascicule in invo-
lu~ie, ale caror raze duble sint tangentele duse prin P conicelor
fascfculului ce tree prin acest punct (Plucker).
1408. Sa se demonstreze ca polarele unui punct fix P, in
raport cu conicele unui fascicul punctual, tree printr-un punct fix.
1409. Sa se demonstreze ca locul centrelor conicelor unui fas-
cicul tangen1ial este dreapta lui Newton a patrulaterului circum-
scris c~mun, care trece prin mijloacele diagonalelor.
1410. Sa se demonstreze ca locul centrelor conicelor unui
fascicul punctual este o conicf' (conica eel or noua puncte ).
1411. Sa se arate ca cercurile ortoptice ale conicelor unui
fascicul tangen1ial tree prin dou.., puncte fixe.
Sa se deduca de aici ca cercurile descrise pe cele trei diago-
nale ale unui patrulater .au aceea~i axa radicala.
14i2. Toate conicele care tree prin punctele comune a doua
hiperbole echilatere sint hiperbole echilatere.
Sa se deduca de aici ca hiperbolele echilatere circumscrise unui
triunghi tree prin ortocentru ~i, reciproc, conicele care tree prin
virfurile unui triunghi ~i prin ortocentru sint hiperbole echilatere.
1413. Sa se demonstreze ca daca ABC este ·un triunghi iQscris
intr-o conica de centru D ~i daca P este un punct oarecare al aces-
tei conice, paralelele duse dreptelor AP, BP, CP prin punctul [),
1> Se tntelege prin fasciculul punctual totalitatea conicelor care tree prin
patru puncte date.
2 > Se tntelege prin fasciculul tangential totalitatea conicelor tnscrise intr-un

pa tru Ia ter.

148
tntilnesc laturile triunghiului complen1entar A'B' C', al lui ABC,
in trei puncte A 1 , B 1 , C1 coliniare.
1414. Se da uri unghi xOy, o dreapta fixa {d) ~i un punct fix
A pe Ox. Pe (~) se ia un punct variabil M. Dreapta AM inter-
secteaza pe Oy in punctul N; prin N se duce o dreapta de incli-
nare a pe Ox ~i fie H punctul de intilnire a acestei drepte cu 0 M.
Sa se gaseasca:
a) locul punctului H cind a este constant; sa se arate ca este
o hi perbola ;
b) infa§uratoarea asimptotelor acestor hiperbole, cind a
variaza.
 RlSPUNSURI e1 INDICA'fll
PARTEA 1NT1I

I. 1. 4J3. Se va arata ca. suplimentele u~ghi~rilor ~~ 'OB ~i

A'OC sint egale. 2. Unghi_ul b~sectoarelor este J_um~tate d~n suma
unghiurilor date. 3. Ungh1ul b1sectoarelor este JUmatate din suma
unghiurilor date. ln cazurile cerute: 45o ~i goo (: §i ; radiani)).
4. Fie OC ~i OC' bisecto'arale. unghiurilor jAOB ~i A 'OB'. Unghiu-
rile AOB si BOA' sint suphmentare. Se arata ca GOA' si
· A 'OC' sint suplimentare, deci OC
B' A' ~i OC' sint in prelungire. 5. Unul
\ I dintre unghiuri este suplimentar
1
\
\ / celor doua unghinri adiacente , deci
A1 r--t 8 bisectoarea lui este perpendiculara
\ I pe bisectoarele acestora, care sint,
0 prir urmare, in prelungire. 6. Fie
I \ unt, n~ul AO B ascu~it (fig. 1). Per-
/~ pendirnlarele pe laturi pot forma
1 \ unghtLd ascu~it A'OB' sau obtuz
1 \. A "UB'. Pentru A'OB': din doua
A" B" unghiuri egale (AOJ.'; BOB') se
Fig. 1 scade acela~i unghi. Pentru A "0 B':
este suplimentar cu A'OB'. Se va
considera ~i cazul unghiului obtuz (A 10B). 7. In ambele cazuri
(0 M interioara sau exterioara unghiului) se exprima unghiurile
AOM ~i BOM cu ajutorul unghiului COM, apoi se aduna sau se
scad ~ceste unghiuri. 8. a) Din doua unghiuri egale se scade ace-·
Ia~i unghi. b) La unghiuri egale formate de bisectoarele unghiu-
lui BOG se adauga unghiuri egale c) Procedeu .asemanator.
9. Unghiurile AOB' §i A'OB' sint suplimentare, rezulta ca unghiul
AOB este suplimentul unghiului A'OB, laturile OB ~i OB' sint
in prelungire ~i cele doua unghiuri sint opuse la virf. 10. a) <t AOB
~i ~ COD (fig. 2, a) nu au o parte comuna: ~ AOC = goo- ( X -

150
- ~;
<}:: BOD == goo ct + +
~' deci <}:: AOC ~ BOD == 180°. +
b) Daca <}:: AOB §i <}::COD (fig. 2, b) au o parte comuna, ~ AOC =
== ct +
~-goo; ~ BOD== goo+ ct ~ > 180°, deci <}:: BOD- +
- ~ .AOC==180°. In cazul in care se considera ~BOD care
nu con tine pe OA ~i OC, at unci <}::BOD == 270°-ct- ~ ~i <}::BOD +
+ ~ AOC== 180°. Daca OA ~i OC se confunda, OB ~i OD sint in
pralungire.
0

[)

B b
Fig. 2
/) c
8
c Oz
/
/

Fig. 3 Fig. 4

ex+~
11. Din fig. 3 avem ~ AOE = <1: DOF; <1: EOF =
2
== <1: AOD - <}:: AOE - ~ DOF == 2ct +~- ex - ~ = ex.
12. Din fig. 4 avem ~ D 10D 4 =
= 2(ex + ~) . _x DOD = 2ex + ~ .'
3 7"'f-- 1 3 3
ex+ 2~
~ D 20D 4 == ; <1: D 20D3 == .Y
3 ~/------~~~~~--
= ot+ (3 • Caz particular: ::€>-DPD4 = :'
3
== 120o ; ~ D 10D3 == 60° + ex . Fig. 5
3
1'3. Unghiul format de cele doua drepte simetrice este dublul
unghiului xOy 14. Avern (fig. 5) ~ SOy== <}:: S'Ox ~ 6, iar dupa

151
rotire ~ SOy' = ~ S"Ox' in care exprimind unghiurile cu ajutorul
lui 6 ~i al unghiului ex, se obine ~ S'OS" = 2ex. 15. 360° ... 400g;
no cg . 16 7:
_ de unde rezulta formulele respective. · ;
360° - 400g ' 12
0,6; 0,6594. 17. 34°22'38 n; 300°; 7°30'. 18. ~ n°- n°=-=8 ;n°= 72°.
1

,
3
19. 135° si 45° ( 7: si Tt in radiani) · 20. Notam cu ex
4 4
I
unghiul.~ 8u-
A
B A

8' C B'
B (!'
Fig. 6 Fig. 7

plimentul sau va fi Tt-ex, iar complementul 1\, -ex; r:-oc.=

2
2 7t • _1, - 7t -60° · _,... - 3 r: -67°30'
n- . -
-n
_ 7t
( --ex ) •.ex , n-.Y., ex--- , n-o, oc.- - .
2 , n-1 2 3 8
II. 21. Daca B', C' sint picioarele medianelor pe AC = AB
se a rata ca triunghiurile A BB', A CG""' sint egale. La fel pentru
inal~imi ~i bisectoare ..22. Se de1 Jnstreaza pe rind cu triunghiu-
rile OAB', OBA', apo1 fAA', IBB' ~i in sfir§it OAf, OBI si:at
egale. 23. Triunghiurile OAB, OA' -.-., sint egale. 24. Rezulta din
cea precedenta. 25. Daca A 1 este mijlocul lui AA' (fig. 6) a~ezat
pe xy, triunghiurile ABA 1 , A' B'A 1 sint egale.
A 26. Daca A, B, C sint punctele date, A'B'C'
simetricele lor, avem ~ABB'=<r..A'B'B si
c ~ CBB' = ~ C'B'B. 27. Punctul comun 'a
doua perpendiculare este. egal departat de
toate virfurile, deci este ~i pe a treia perpe•-
diculara. 28. Punctul comun a doua bisec-
toare este egal departat de toate laturile, deci
se gase~te ~i pe o a treia bisectoare. 29.Aceea~i
Fig. s metoda ca in problema precedentS.. 30. Tri-
unghiurile A'BB', B'CC', C'AA' sint egale.
31. Triunghiurile AiA 2 A~, A~A 3 A~, ... , AnA 1Ai sint egale. 32. In
fig. 7 luam pe latura A 'C', A 'C" = AC. Triunghiurile A' B'C '',

152
ABC sint egale. 33. Pentru <}:: B><r.. D ducem BD (fig. 8). Avem rela-
~iile <}::ABD><;:.ADB;. <[..DBC><;:.BJJC; adunind, rezulta <[.. B>
><}:D. Pentru <;:.C><;:.A, ducem AC. 34. Avem BC<OB+OC<
<]AB+AC ~i alte doua analoge. 35. Aven1 AM-JJ!IB<AM <AB+
+MB ~i AC-1l1C <AM <AC+MC ~i prin adunare deducem
AB+AC-BC <AJJ!l< AB+"BC+AC. Daca scriem si relatiile
2 2 I I

.analoge pentru BC ~i CP, deducem inegalita~ile cerute. 36. 0 inal-

~ime este mai mica decit fiecare latura care pleaca din acela~i virf.
37. Prelungind mediana AM in triunghiul ABC cu AD =AM, avem
triunghiurile AC M §i BMD egale §i AD<AB+AD. 38. Rezulta din
problemele anterioare. 39. Ducem AM a~a ca <;:.BAM=~ B,
.<feci <}::CAM=<}:: C. 40. Luam punctele comune dreptei (D) cu
bisectoarele unghiului. 41. Ducem din P perpendiculare pe bisec-
toarele unghiului. 42. Doua solu~ii: paralela Ia A B; dreapta care
une§te pe C cu mijlocul lui AB. 43. Daca 64 ~i B sint de parti
·diferite fa~a de xy, M este punctul unde AB intersecteaza pe xy,
J;>aca sint de aceea§i parte, luam simetricul B' al lui B fa~a
de xy ~i am revenit Ia cazul precedent. 44. Daca A ~i B sint de
:aceea~i parte fa~a de xy, M este punctul comun dintre AB ~i xy
'(un caz de imposibilitate). Daca A ~i B sint de par~i diferite,
luam simetricul unuia din ele fa~a de xy. 45. In fig. 9 se iau sime-
tricele lui A fa~a de Ox §i al lui B fa~a de Oy. Dreapta A' B'
intersecteaza pe Ox ~i Oy in M §i N. Orice alta pozi~ie da pentru
8'
A

II
0 F
X

8 /)
c
Fig. 9 Fig. 10

A'MNB' o linie frinta. Trebuie ca A'B' sa taie laturile unghiu-

lui §i nu prelungirile lor. (R.M.F. 1953). 46. Ducem o dreapta
arbitrara care intersecteaza laturile unghiului in B §i C. Bi-
sectoarele unghiurilor formate se intersecteaza in doua puncte
pe bisectoarea unghiului. Dupa felul cum am dus dreapta, avem

153
 o bisectoare sau pe cealalta. Altfel. Se due dreptc paralele cu latu-
rile unghiului egal departate de ele, astfel ca sa formeze un unghi
cu virful accesibil ~i interior unghiului dat. Bisectoarea acestui
unghi este ~i bisectoarea unghiului dat. 47. In fig. 10 triun-
ghiurile ACD ~i BFC sint egale, deci -4: ACD == ~ BFC;
E

B o-----o---~lJ . X
c 8' C' '4
Fig. 11 Fig. 12

~ DAC = ~ FCA, de unde rezulta BF ...L AC. La fel se arata

- -
ca CH _I AB.
I I I.. 48. U nghiurile de la baza triunghiului format sint egale
cu ale triunghiului dat. 49. Consecinta a problemei precedente.
50. Triunghiurile }J1AC, MBD sint egale. 51. Paralelele duse prin
virfurile triunghiului la laturile opuse formeaza un triunghi care
are mij loacele laturilor in virfurile triunghiului dat. Problema se
reduce Ia problema 27. 52. Revine Ia concurenta inal~imilor unui
triunghi. 53. Prelungim B' C' cu C' D == B'C'. Triunghiurile A' B' C',
BC'D sint egale, deci BCB'D este paralelogram. 54. Ducem
prin C o para lela la A B pina intPrsecteaza in D paralela Ia BC,
dusa prin C'. Se formeaza un dralelogram ~i doua triunghiuri
I

egale. 55. In fig. 11 CHI! AB. AvPnl CH = B: ~i AF= c: =

BF ; rezulta AB == 3 BF si deci .AB == 3AJ?. 56. In fi!!. 12

4 ; 4 I '-'

avem <9:: BAB'== x; ~CBA== ct+x. Triunghiurile ABB' ~i ACC'

fiind egale, ~ACC'==x ~i ~ CAC'==9D-x. Rezulta ~ BAC=90-2x.
In triunghilll isoscel ABC avem 2(tX+x)+90°-2x= 180°; IX== 45°.
57. Triunghiurile egale AB'B" ~i BB'C, AC'C" ~i BC'C arata
ca AB" ~i AC" sint paralele la B'C'. Altfel, din problema 52
rezulta ca AB" ~i AC" sint paralele Ia B'C'. 58. 0 este pe xy,
locul este dreapta xy. Daca 0 nu este pe xy, locul este o dreapta
paralela Ia xy, dusa prin mijlocul distanvei dintre 0 ~i xy.
59. Dreapta care une~te mij loacele laturilor adiacente este paralela
cu o diagon&la a patrulaterului. 60. Din problema precedenta
rezulta ca segmentele care unesc mijloacele laturilor opuse sint
diagonalele unui paralelogran1. Pe de alLii parte, mijloacele diago-

154
nalelor patrulaterului ABCD (fig. 13) ~i mijloacele a doua laturi
opuse sint ~i ele virfurile unui parFdelogram. 61. Dreptunghi,
daca diagonalele patrulaterului sint pP rpendiculare. Romb, daca
diagonalele sint egale. Patrat, daca diag·onalele sint egale ~i per-
pendiculare . 62. In fig. 14, M ~i N sin L Ia mijlocul diagonalelor
c

o-------A.o.,----~8 A ~-----~8
Fig. 13 Fig. 14

(cf. 54) EM = NF = DC , MF= A B_; adunind ~i sciizind, obtinem

2 2
EF ~i Jl1N. 63. M este mijlocul ipotenuzei BC, Nmijlocullaturii AC,
M N II A B, deci M N este perpendiculara pe mij locullui A C, M A =
= M C = M B. 64:. Daca Af este mij locul lui BC, triunghiul A B 1~1
este echilateral. 65. Constructia este data in fig. 15. a) Se constru-
!1 A 8
8
E

c
B,
A'
a b
Fig. 15

ieste OB bisectoarea' unghiului drept" xOy ~i triunghiurile echi-

laterale OCA, OA'C (fig. 15, a); ~ AOB= 15°, ~ B 10A' = 75o
~i ~ A'OB = 105°. b) Se construie~te triunghiul dreptunghic ABC,
avind AB = CB (fig. 15, b). Se ia CD= CA ~i se duce Cl j_ AD.
2

155
66. In triunghiurile dreptunghice- BB 1C, BC 1C, A" este mijlncul
ipotenuzei comune. 67. Fie G punctul com un medianelor lJ JJ',
CCI ~i B", C" mijloacele segmentelor BG, CG. Figura B C'B"C" 1

este un paralelogram, deci G este la a treia parte a n1edianelor

1 1
BB CC plecind de la baza. Se deduce de aici ca mcdiana AA
' ' I

trece ~i ea prin G. 68. In fig. 16 avem: a) -4:CBA+<;. B C A = 90°,. 1 1 1

c c c
C' ......... L
I ' ......
I .......
I -....... ..............
~----..,['

A BA'
a b c
Fig. 16

1
deci B'C este perpendiculara pe BC. B este ortocentrul triun-
1

ghiului CC B. h) Triunghiurile A BA ~i C B C sint isoscele ~}

1 1 1 1

au unghiul de la virf acela~i, deci ~CA M=<}::AA'B=<9= A'CM,

1

deci A M este me diana in triunghiul CA C'. c) -4: CBl A==<}:: A'A B

1 1 1
+
+ -4: ABC. Mai aven1 <}:: C B' .4 == <}::A Bl B 1
<}::A Bl C rezulta + 1 1
;

-4: CB A = -4: C B _4; LB este bisectoare (R.M.F. 1952). 69. a)·

1 1 1 1

Se une~te A cu punctele unde cercul descris pe OA ca diametru

intersecteaza dreptele Oy, Oz. Excep~ie cind Oy ~i Oz sint per-
pendiculare. b) Luam simetricu] 1i A fa~a de 0 ~i ducem prin e~
paralelele la Oy ~i Oz; punctele comune cu Oz ~i Oy sint C ~i B.
c) Se duce prin A perpendicularn pe Ox care intersecteaza pe
Oy ~i Oz in B' ~i C'. Perpendiculara din Bl pe Oz intersecteaza
pe Ox in A Picioarele ina.l~imilor triunghiului A' B'C' sint vir-
1
•

furile triunghiului cautat. d) In triunghiul oonstruit Ia punctut,

a) se due prin virfuri paralele Ia laturile opuse. 70. ·In fig. 17:
a) Pe prelungirea lui BA dincolo de A l~am AE = AE == AB. 1

Unind C cu E', segmentul CE este paralel cu mediana din A ~i.

1

este ega! cu indoitul ei. Triunghiurile AE' C ~i AEG se pot suprapune

printr-o rota~ie de 90~. ih) Daca M este mijlocul lui EG, M,.
al lui E'C, atunci din a) rezulta ca AM este perpendiculara pe·
- - -- f

AM' care este paralela cu BC. c) Triunghiurile ADC §i E Bl

sint egale ~i au doua perechi de laturi perpendiculare ; in tri-·
unghiul BIC inal~imile sint concurente. 71. Din punctul mobil se-
duce perpendiculara pe ina.l~imea coborita dintr-o extremitate a
bazei. Se arata ca distan~ele punctului Ia laturi sint egale cu

156
 8 At C
Fig. 17

lui AB ~i este paralela Ia BC. Din dreptunghiul ..4C1 CC2 re1ese

.a.ceea~i proprietate. 74. In fig .. 19, prin B ducem (D 1 ) II (D) ~i
Auam de o parte ~i cealalta a lui B segmente egale cu l. Daca AB II
II (D), avem imposibilitate, afara de cazul A'B = l cind avem
A A
I
I
~.....:.;~-~~~--...,Cz
I
I
~------------~c (lJ)
Fig. 18 Fig. 19

-oricite solutii. 75. Fie ~.A. = ~ C (fig. 20). In triunghiurile ABF

.si CBE a;rem ~ A = <;:C ~i ~ B 1 = ~ B 2 , deci ~ CEB =
, ~ AF B, ~ D 1 = <;: F. Reciproca se demonstreaza u~or. 76.
1J1.ACP este trapez ~i BB' trece prin mijlocullui Jl1P, ftt!BDP este
trapez ~i CC' trece prin mijlocul lui M P. Deci iV este mijl<?cul~
MP. (G.M.). 77. In fig. 21, BD, BE; CD, CE sint trisectoaroele
unghiurilor xBC; yCB. ~ xBC= 180o- <;:B, ~yCB = ~80-

157
- <}:: C = goo + ~ B, ex =
60° - <}:: B ; ~ = 30° + <9: B ; ex + ~ = goo.
3 3
·- - -
2ex +2~= 180°, deci BDIICE, BEj_CD ~i OB=OE;OC=
= OD, deci BCED este romh. 78. Triunghiurile BMlV, BAG sint
egale, de asemenea ~i CN P, BCD. 79. Ducem din B perpendiculara
pe ~isectoarea care intersecteaza AC in B ". Se arata ca D este Ia
A

A
Fig. 20 Fig. 21

mijlocul lui B "C. 80. Daca ABCD este paralelogramul dat, hisec-
toarele din A ~i B, cal"e se intersecteaza in A', sint perpendicu-
lare, la fel cele din C ~i D, care se intersecteaza ·in C', ~i a~ a mai
departe. Daca unim A' cu mii 1 ~~cul lui AB, C' cu mijlocullui CD,

,_Q __
II -
I f) --- {.'
I ._._
I 'N - - ._
I P.----- -------.--~p

I
1
I /
,~A-----~-"'8~
///1 ' ---
-- --
---

IV r:--- ',
1/ -~ I
I
', I
"'c'
Fig. 22

gh~inem dreptele AD II BC, deci sint in prelungire. 81. a) Din

fig. 22 rezulta NQ = 2BC ~i NQ II BC; NQ = 2AD ~i cum A este
mijlocul lui MN, D este mijlocul lui MQ; h) MP ~i NQ nu pot

158
 ---
fi paralele intre ele. Pentru ca MN II PQ, M ~e va afla pe dreapta
AC', C' simetricul lui C fa~a de B. 82. a) AA 1CC 1 , AC2CA 2 sint
dreptunghiuri (fig. 23), A 1C1 ~i A 2 C2 tree prin mijlocul lui AC.
b) ~ A == 60°. (288 R.M.T. 923). 83. Observam ca (fig. 24) I B 1 =
= 1C1 , 1C2 == I A 2 , I A3 == IB 3 , deci B3 C2 I! BC. Punctul P 1 este
l

A
'
' ' '
/":,A,
"'I
I
o---~F----<1 0

Ba;;._-~----~-----.....c
'"'.? Az
Fig. 23 Fig. 24

situat pe mediana din A. Dreptele AP 1 , BP 2 , CP3 se intersecteaza

in centrul de greutate G al triunghiului ..84. Observam ca G este
centrul de greutate al triunghiurilor A01A 1 , B0 1B 1 , C0 1C1
(fig. 25 ). 85. a) Pe una din laturile unghiului drept BAD se
A

s, B, d A d 82
I
I
I
8
A' (OJ

Fig. 25 Fig. 26

ia A B = a si din B ca centru se descrie u n cere cu raza a. Se

I

alege pe cere un punct C ~i se descrie din C un al doilea cere cu

aceea~i raza care intersecteaza a doua latura a unghiului drept

159
 in D ~i D'. Patrulaterul se reduce Ia triunghiul echilateral ABC
sau Ia triunghiul dreptunghic A BD', daca D se confunda cu A,
cind IX = 60°. Deci trebuie ca IX > 60°. Pozitia limita a lui C se
I

ob~ine cind al do ilea cere este tangent Ia AD ; A BCD este patrat,

deci IX ~ 90°. b) Trebuie construit cu rigla ~i com pasul unghiul
c

8~------~--~--~c
A' A1
Fig· 27 Fig. 28

de 75° (R.lVI.F. 1952). 86. In fig. 26, AB 1 II (D), AB1 = AB2 = a.

Drumul AA 'B' B raspunde Ia problema. Plecind de Ia B 2 , ob~i­
nem o alta solutie. A.legem dintre ele pe aceea care ne da drumu}
eel mai scurt. Daca (D) trece prin mijlocul lui AB, cele doua
solutii nu se deosebesc ca lungime a drumului, ci ca sens. Daca
punctele A ~i B ar fi de aceea~i parte a dreptei (D), luam sime-
tricul lui A fa~a de (D) ~i revenim la cazul precedent. 87. Pro-
blema 62 arata ca trapezul, in ~cest caz, este un paralelograin~
88. Unghiul ABD este exterior t ~unghiului BDC'. 89. ~ A'AA 1 =
= <T;/ - ~ BAA 1, iar ~ BAA 1 - = 1 ~ drept - ~ B ~i ~ ..4 ==
= 2 ~ = drepte -(~ B +~
C). 90. B' este mijlocul lui ..4C
(fig. 27). Observam ca A'B' IIAB ~i A 1B' IIAA'. In triunghi~)
isoscel AA'C, avem ~ A'AA 1 = ~AA'B'. 91. Ducem DO II AB
~i BO II AD (fig. 28). Din triunghiurile egale Elf K, DOC, pe de
o parte, FLM, BOG, pe de alta parte, se deduce ca CO este egala
~i paralela cu H K ~i LM. ·92. Se ia pozitia particulara . .4 0 ~
(fig. 29) ~ OA 0 P == 45°, A 0 N = PA = N M; deci ~ MA 0 1V =
= 45° = const. M va descrie dreapta A 0 M. La fel simetrica ei
fa~a de OP. (R.M.F. III 1952). 93. Locul lui N este o dreapta
paralela cu cea data (probl. 58). M fiind fix, mijlocul lui Jttl N
descrie ~i el o paralela Ia dreapta data. 94. AA' este diagonala
unui paralelogram, iar M P ~i NQ care tree prin mijlocul ei sint,

160
impartite in par~i egale. 95. D, E, F sint mijloacele laturilor
triunghiului ortic (fig. 30), A' B' C' triun ghiul obtinut ca in enun~,
G, L mijloacele lui BA 1 , A 1C; H, ]~{ mijloacele lui BC1 §i CB 1•
- - 1--
.Avem DF = HG = -A 1C1 ; <;:FDB' == --1: HGB; <;: DFB' =
2-
= :.:}: BHG. Rezulta egalitatea triunghiurilor DFB' §i BHG, deci
A

(A)

0'
Fig. 29. Fig. 30

DB' = BG = _.!_ BA 1 ; analog, DC' = LC = _.!_ A 1C, deci B'C' =

2 2
1- ·-
=-BC. La fel pentru C'A' §i A'B' (R.l\~f.T.V.)
2 .
IV. 96. Triunghiurile ACB, ACD sint egale, deci triunghiu1
.A .il!C este isoscel. 97. --1: AOE este exterior triunghiului AOC, iar
triunghiurile AOB ~i BOG sint isoscele. 98. Ducem coarda A 111 B ..l
l_ J!O ~i coarda C MD~ Distanta ON la C MD este mai mica decit
0).11, deci .4B <CD. 99. Fie 0' proiectia lui 0 pe CD. Avem
CO' = 0' D = EO = OJ?. 100. Ducind raze la punctele de contact,
se formeaza triunghiuri dreptunghice egale. A ltfel. 0 rota tie in
jurul centrului aduce unul din puncte, cu tangentele duse din el,
peste celalalt §i tang~ntele corespunzatoare. 101. Centrul este egal
departat de laturile unghiului. 102. In trapezul ABCD centrul 0
al cercului ABC Sf! afla pe mediatoarea bazei AB. D fiind sime-
tricul lui C fata de aceasta mediatoare, care este si diametru, se
afla pe cere. lOS. Daca A BCD este patrulaterul circuinscris (fig. 31)r
segmentele a care pleaca din A, marginite la punctele de contact,
sint egale; de asemenea segmentele b care pleaca din B; c §i d
cele din C si D. Aven1 AB +
CD = A.D + BC = a b c d~+ + +
104. Se baz~aza pe reciproca teoremei prec~dente. Fie E, F mijloa-
cele lui A.B, AC~ Avem EF +
BC == EB +
FC = 3 BC/2, deci

ll - Probleme de geometrie - c. 538 161

BCF este circumscris unui cere. 105. Diametrul perpendicular pe
ace a directie.
, 106. Un cere concentric cu eel dat. 107. Mediatoarea
segmentului determinat de acele puncte. 108. Dreapta care trece
prin punctul dat ~i prin centrul cercului. Cititorul va desparti,
pe aceasta dreapta, portiunea care coresptinde cercurilor tangente

A a

'
c A

B
•
Fig. 31 Fig. 32

exterior, de aceea care corespunde cercurilor tangente interior sau

cuprind in interior cercul dat. Centrul cercului dat nu face, pro-
priu-zis, parte din loc. 109. Un cere cu centrul in 1nijlocul lui .40
~i cu raza pa jumatate cit a cercului dat (fig. 32). 110. Proiectia
cantrului pe AB este mijlocul acestei laturi ~i a coardei CD. 111.
Perpendicularele coborite din Ot ~i 0 2 pe AB ~i AC tree prin mij-
locul ipotenuzei, al carui loc e~ cercul descris pe 0 10 2 ca dia-
metru. 112. Figura A 1 BfJC este paralelogram (fig. 33). Mijlocul A 2
al laturii BC este mijlocul segmen Lului A 1H. In triunghiul AA 1H
avem medianele :AA 2 , A 1 A' §illO concurente, de unde rezultu
solu~ia. 113. Observam ca B' B 1 = ABt - AB' = ~- AC' ==
= C'Ct (fig. 3l). P~ da alt3. parte avem B'B1 = B'C CB 1 =·+
=CA' +CAt; C'C1 =C'B-+BC1 BA'+BA1 ,deunde CA'-
- BA 1 == BA' - CA 1• Dar sum a aces tor cantitati egale este nula,
deci fiecarJ este nuHi, :de unde CA' == BAt, BA' == CA 1 • Rezulta
B'Bt == C'C 1 == BC. 114. Notind cu a, b, c laturile triunghiului
~i cu 2p perimetrul, avem AC' = p - a, ... ; AlA I == I b - c I r, •..
115. a) -1:· A BE = 45°, triunghiurile isoscele A BD ~i A BE sint
egale. ':b) · Inaltimile din 1~ ~i D ale triunghiurilor isoscele sint
egale, deci DE II AB. c) Fie 0 centrul cercului inscris in ABB';
el se afla pe AC, mediatoarea lui BD, deci IB == ID ==IE.

1·62
Rezulta --1: BEl== --1: I BE == 22°30', d( ('i El II BD, adiea --1: CIE =
= 90°. Triunghiurile C BE ~i CIE s1nt dreptunghiee, inserise in
cereul eu diametrul (''E (concursul de mat., 1950 R.M .F.). 116.
Proiectam pe 0 in P ~i Q pe AB ~i AC. Din MP == M'P; NQ =
= N'Q, deducem M'A - Jl1A == 2AJ)~ N'A- NA = 2AQ;
~l1B- A1' B == 2BP; NC --- N'Ll- == 2CQ ~i observam ca AQ =
= BP ~i AP == CQ. 117. Ca egal departate de centru. 118. Fie P
punctul al carui loc se cauta (fig. 35). Triunghiurile OM N ~i P MN
sint egale, deci M P = ON = const. Locul este tangenta in D la
cere. 119. Se proiecteaza centrele pe dreapta dusa. 120. Proieetam
centrele pe cele doua drepte. Distantele dintre proiectii, pe una ~i
pe eealalta, sint egale ~i egale fieeaBe cu jumatatea segmentului
corespunzator. 121. Aceea~i demonstratie ca in problema prece-
denta. A ltfel. Ducem prin al doilea punct comun A' al cercurilor,
paralela DD' la BB'. Din simetria figurii fata de linia centrelcr
avem DD' = CC', iar din problema precedenta DD' = BB'. 122.
Fie ~MN ~i PQ cele doua secante [M, P pe·cercul (01 ), N, Q, pe
(0 2 )] (fig. 36). Mijloacele coardelor M P ~i .1\ Q- d€E-Criu cere uri con-
centrice cu (0 1 ) ~i (0 2 ) [ M P = NQ A B coarda. cern una lui (0 1 )
~i (0 2 )]. E, F fiind mijloacele lui M N · ~i PQ, a vern EF II M P,
deei ABFE este trapez isoscel; mijlocul lui· BF .es~e ~i proieetia
mijloeului lui 0 10 2 , deci centrul cercului circumscris lui A BFE
este mijlocul w al lui 0 10 2 • E ~i F se mi~ca pe cercul (w). Inter-
sectia diagonalelor se aflii la mijlocul lui EF; locul este un cere
concentric cu (w) (R.M.T.V.). 123. Coardele comune sint per-
pendiculare pe liniile eentrelor, iar acestea sint paralele cu dia-
gonala AC. 124. Triunghiurile BAA 1 , CAA 2 (fig. 37) sint isoscele,
deei mediatoarele laturilor AA 1 , AA-2 din triunghiul A A 1 A 2 sint
bisectoare in triunghiul dat. Se iau BA 1 ~i CA 2 in se11:suri opuse.
125. Un cere concentric cu eel dat. 126. Un cere concentric, cu
eel da t. 127. Depiirtarea punetului 0 la M p ramine COnstanta
(fig. 38). 128. In triunghiul isoseel ABA 1 inaJ~imea AM este egala
cu eea din A 1 , care este constanta.· S~u se ia P simetrieul lui A
fata de D'. Triunghiurile APA 1 ~i AMA 1 sint egale, ~eci AM ·
== AP == eonst. 129. OM este jumatate din AB, deci locul este
un cere. 130. Observam ca in triunghiul B M P (fig. 39) dreptele
.:lfA ~i A B sint biseetoarele exterioare ale unghiurilor din M ~i B,
deci PA este bisectoarea interioara din P. Dueem bisectoarea
<}: MBP pina intersecteaza pe JJ1~4 in A 1 ; P ..4 1 este bisectoarea

163
 A

I
I
I
I
I /
,.,"""
/

Fig. 34
Fig. 33

Fig. 36
Fig. 35

B Fig. 38
Fig. 37.
exterioara in P. Locul lui P este cercnl descris pe AA 1 ca dia-
metru. 131.· Punctul comun este egal defHtrtat de laturi. 132. Daca
r este raza cercului d~t (fig. 40), trebui0 ca l ~ 2r. In cazul l =
= 2r, singura solu~ie e~te diametrul cerculu i, care trece prin punc-
tul dat. Daca l < 2r, atunci coardele de lungime l ramin tangente
N
'

N'
Fig. 39 Fig. 40
•
-dnui cere concentric celui dat. Obtinem dreapta cautata, ducind
din punctul dat tangente la cercul concentric. Doua solu~ii, una
sau nici una, dupa a~ezarea punctului dat fata de acest cere. 133~
Cercurile BCED ~i ADE fiind egale (fig. 41), arcele DE sint egale,.

Fig. 41 Fig. 42

deci <): D BE == --1: DCE == <): A ~i de aici --1: BDC == 2~ A ..

Se deduce ca cercul BCED este fix ~i anun1e trece prin 0. Locul
punctelor D ~i E este gasit. Coarda DA' Jn cercul BCDE este de
lungime constanta, deci infa~oara un cere concentric, iar centrul
cercului ADE fiind simetricul centrului cercului BCDE, fa~a de
DE, descrie ~i el un cere concentric. Se va arata ca proprieta~ile
se men~in ~i in cazurile cind D 1E se afla pe prelungirile lui AB,
..4 C sau unul pe o latura ~i al do ilea pe prelungirea celeilalte.
134. MO este bisectoarea unghiului A ]JfB, deci AA' == BB' ca
coarde egal departate de centru. Figura AB' BA' este un trapez.

16S
isosc?-1, deci locul lui P este A B. Mai precis, daca M apartine
arcului AB exterior cercului (0), locul este segmentul AB; daca
M S3 afla pe arcul AB interior lui (0), locul este restul dreptei AB.
135. OD este bisectoarea unghiului GOA (fig. 42), care fiind exte-
1

rior triunghiului AOC are valoarea 2-1: GAO. Rezulta ~ GAO =

= <}: D:JA deci dAOB = d0A D, avind ~i AO == OA'. OBDA'
1
,
1

esta dr~ptunghi ~i se deduce imediat ca ABDO este paralelogram.

Din BC II OD ~i BO==DA -DC rezulta ca OBCD este trapez isoscel.
I

V. 136. ABCD dreptunghiul inscris (fig. 43), ~i N, P proiec-

ll 11 R

Fig. 43 Fig. 14
tiila lui M pe AD ~i BC, iar Q, R proiectiile pe AB ~i CD. ln
dr~ptunghiul MNDR avem -1: MRN == <}: MDN ~i analog
<}: MQP =-1: MBP. Insa <}: MDA == -1: MBA ==_!_mas. arc AM.
2
Unghiurile din B sint complementare, deci <}: M RN ~i
<}: MQP sint complementare. Rl\l este ina.l~ime, iar N ortocentrul
lui PQR (R.M.T. XV). 137. Fie 1 p3 arcul BD. Avem -1: AMD +
+ <9:: B MC == _!_ (mas. arc AD +
1nas. arc BC) == goo, deoarece
2
--
unghiul drept format de coardele AB, CD este masurat prin semi-
suma acelora~i arce. Daca M este pe arcul AD, atunci -1: A MD -
- <9:: BMC=90°. 138. Fie E diametral opus lui A. Avern -1: ABC=
= -1: DBE; <9:: ACB = <9::
DEB = _!_ mas. arc AD. Daca tri-
2
unghiul ABC este isoscel, rezulta ca ~i triunghiul DBE este isoscel.
Construc~ia: cercul cu raza D~, intersecteaza din nou pe AE in !3,
iar DB intersecteaza cercul in C. Daca l 4 este latura patratului
inscris, atunci B este interior cercului, exterior sau se confunda
cu ~ dupa cum AD ~ 14 • Alta constructie: se ia C1 pe cere astfel
ca DC'= DE, apoi AC == AC'; se une~te C cu D ~i se ohtine B.
(R.M.T. 1923). 139. Patrulaterul inscriptibil ABDE (fig. 44)
(<9:: ADB == -1: AEB == 90°) da <9:: EAB == -1: EDC. Patrula-

166
terul inscriptihil ADFC da <9:: CAF == <1: CDF. Adunind ega-
lita1)le, avem --1: A = <;:.GDC +
<9:: CDF' = <}: GDC <}: BDH,+
deci <}: GDH == 180°- <9:: A. (R.M.1,.V.). 140. Cercul descris pe
AB ca diametru. 141. Unghiul BHC estn suplimentul <9:: A, iar
unghiul Bl C este de asemenea constant ( 00° +-}: ~)· Locurile
se ·com pun din cercuri care tree prin B §i C; locul lui H este sime-
tricul cercului ABC fa~a de latura BC. 142. Daca fa, Ib, Ic sint
cele trei puncte, locullui I a este identic cu locul lui I din problema
precedenta. Cu ujutorul problemei 2g se arata ca ~i unghiurileBJbC
~i BlcC sint conRtante. 143. Cercul descris pe AO ca diametru, daca A
este interior sau pe cercul dat. Daca A este exterior, locul este un arc
de cere cuprins intre tangentele duse din A la cercul (0). 144. Fie
A' diametral opus lui A pe cercul (0) ~i P punctul al carui loc
se cere (fig. 45 ). Jll P trece necontenit prin
A', iar --1: JJ1PA =goo- --1: MAN==
= consi. Segmentul AA' se vede din P
fie sub unghiul 90°- --1: MAN, fie sub
unghiul suplimentar. Locul este un cere
intreg. 145. Daca A 1 este simetricul lui A
fa~a de punctul diametral opus lui, locul
este cercul descris pe A A 1 , ca diametru.
146. Daca A L" ~i BD sin t tangentele la
cercul ( M), .A Nl ~i B ]Jf sint bisectoarele
unghiurilor CAT ~i DBT, unghiurile Fig. 45
1llA T ~i MBT sint complementare, deci
unghiurile CAT ~i DBT sint suplimentare ~i AC II BD. 147. Se
duce tangenta comuna in punctul de contact ~i se observa unghiu-
rile egale. 148. In virtutea problemei precedente avem unghiuri
alterne interne egale. 149. Dreptele AB, AC intilnesc cercul (0')
in B', C'. Cu ajutorul problemei precedente se arata ca B' C' II
~l {d) ~i deci arcele B'D, C'E sint egale (G.M. XXX). 150. Dreapta
AO intilneste din nou cercul circumscris in D. --1: ABC= <9:: ADC,
avind aceea~i masura, deci §i complementele lor --1: BAA ~i <9:: DAC
I

sint egale. A ltii solutie. A 1 este punctul de intilnire al dreptei AO

cu latura BC; cercul AA 'A 1 este tangent cercului (0) ~i sin tern· in
cazul problemei precedente. 151. Patrulaterele ABB 1A 1 ~i AA 1FD 1
(fig. 46) sint inscriptihile, deci --1: BA 1 B 1 == --1: BAB 1 ~i <}:FA 1D 1 =
== <9:: F AD 1 ; unghiurile opuse la virf in A 1 sint egale ~i dreptele
A 1 B 1 , A 1D 1 in prelungire (R.M.T. XIII). 152. Deoarece ABCD
este inscriptibil (fig. 47), avem <}:ABC== --tEDC, prin urmare
<}: ABC+ --1: CD!== goo. Dar in patrulaterul inscriptibil EDIC
avem <}: CD! == <}: CEI ~i deci --1: ABC + <}: CEI = goo.

167
153. In patrulaterul dat ~ .ABD == ~ ACD ca avind aceea~i
1 1
masura (fig. 48). In patrulaterul inscriptibil ABA B a vern
~ ABD == ~ CB'A'. Rezulta ca --1: CB'A' == --1: ACD, deci
A B IICD etc.- 154. Avem ~ ACD == --1: .ABD', ~ AC D' ==
1 1 1

=<J:.ABD (fig. 49), deci --tACD ~i <;:AC'D sint unghiuri interne

1

de aceea~i parte, suplimentare; cititorul va studia ~i cazul cind

secantele se intersecteaza in interiorul unui cere. 155. Sa luam
o alta pozitie C' AD' a secantei. Avern in grade, arc CC == arc DD',
1

caci corespund la unghiuri egale, deci suma a·rcelor nu s-a

1
schimbat trecind de la CD la C'D Unghiul CBD este constant
•

caci unghiurile CBA, ABD se n1asoara_ cu jumatati de arce a caror

A E

Fig. 46 Fig. 47

suma este Constanta. Sa presupunem ca c vine in A' atunci D

vine in D 1 . Unghiul constant CBD este egal cu unghiul ABD 1 •
Ducind tangenta la cercul _4BD 1 , se vede ca --1: ABD 1 este egal cu
guplimentul unghiului format de+ 'ngenta ~ide AD 1 • 156.-tABC=

V'ig. 48 Fig. 49

= <;:. ABD == goo. 157. J)aca 0 1 , 0 2 , 0 3 sint. centrele celor trei

cercuri, se va arata cu aj u torul celor doua probleme precendente
ca <;:. 0 2 M03 este egal sau suplimentar cu ~ 0 20 10 3 • 158. A este
punctul comun cercurilor (0 1 ) ~i (0 2 ), B al lui (0 1) cu (03 ), iar C
al lui (02 ) ~i (03) (fig. 50). Secantele D M..4 ~i CBA duse prin
1

168
Jtf f?-'i B de term ina in cercurile (01 ) ~i (03 ) coardele paralele AA'
~i (-..D (probl. 154). Analog, secantele D ..\'B', CAB duse prin 1V
~i A comune lui (0 1) §i (0 2 ) determina in cele doua cercuri coardele
paralele BB' ~i CD. 1\lta solutie se poate da folosind n1asura
unghiurilor, dar relatiile dintre unghiuri se ~chimba dupa diferite
cazuri de figura (G. l\1. XXXII). 159. a) Fie D' diametral opus
lui D; a vern arc AD'._ arc. CD' Insa -1: ADD' = _!_ m.as. arc .A.D',
2
iar <9: A. ED == _!_(mas. arc D' B
2
+ mas. arc AD) ==_!_mas.
2
arc CD'.
---
l,riunghiul ADE este, isoscel. b) AE ==AD= DC; figura
-- ---
EFC D este paralelogfan1, deci CF II DD', adica CF .l AC.
N .----- A._ _

Fig. 50 Fig. 51
Altii solutie. a) Avem --tB~4C == --tCAD ~i DEl_AC, deci DAE
este isoscel ~i ADCE este romb. b) CFjJDE deoarece DE trece
prin mijloacele laturilor AC, AF. 160. Avem -1: EDB = <;:.DCB
~i --tFDC = --tDBC, ca masurate prin arce egale (fig. 51). Fie
B' ~i C' punctele unde trisectoarele diferite de BD ~i CD inter-
secteaza pe EF. Deoarece -1: BDE +
<}: DBB' == <}: DCB -:
+ -1: DBC = goo, rezulta ca BB' ~i CC' sint perpendiculare pe
EF, iar DE == 2DB' ~i DF == 2DC'. Insa· D este proieetia mij-
locului lui BC, deci mijlocul lui B'C' ~i, prin urmare, allui EF.
161. <9:: lAC= 45° == --tOAP, deci OP l_OA (fig. 52). Ducind
tangenta in A, arcele AF ~i AE au aceea~i masura, deci IF II OE.
Rezulta ca OE.JG este paralelogram, deci GI == OE == OA ; GO =
== IE== 1n: deci GD IIOA. 162. Unghiul A fiind constant", punc-
tul A. des erie un ~rc de cere, care trece prin P ~i Q. Dreapta A C
intersecteaza acest cere intr-un punct fix R. 163. Perimetrul este
sum a distantelor de la A la punctele de contact cu 0 ale latu-
rilor Ax ~i Ay. <}: BOG = goo - ~ <}: A. i64. Patrulaterul

169
AC lJfN este inscriptibil, deci ~ B.lJJ.N = <}: A = goo. 165. Din
triunghiurile egale GAB, GCB se deduce ca ~GAB= <;:.GCB =
=<r.CFE. 166. a) .Avem <[_BED= <;:.BCA = <r.DBE (fig. 53).
b) Cea de-a doua proprietate rezulta din egalita~ile <}:BED =
= <;:.EBD = ~ECD. c) Daca l11 este proiec~ia lui 0 pe A.B
E
A

Fig. 52 Fig 53
- -
OA cu DE, observam ca <;:. AED = <}: BCA. =
~i lV intersec~ia lui
==~ MOA = <r.EAN; unghiurile AED ~i EAN fiind com-
goo-
plementare, AO_l_DE. 167. Fie ET tangenta in E la cercul DCE.
Observam ca ~DCE=<r. TED ~i <;:.DCE=<r.ABE. Deci ~ ..4BE =
A

B L-~~~~------~C
A' p
Fig. 54 Fig. 55

==<;:.TED, de unde E Teste tangenta ~i la cercul BE M. 168. Patru-

laterele AB'HC', BC'l3'C sint inscriptihile, deci ~ CAA' ==
=~B'C'H ==~B'C'C -=<'f_B'BC. In triunghiurile AA'C, BB'C
avem doua unghiuri egale, deci §i ~ AA 'C ==~ BB'C = goo.
169. Din patrulaterele inscriptibile A' BC'H, A'CB'H se deduce
~ HA'C' = -:1: HBC', <;:. JJA'B' = <;:. HCB'. Se va mai observa
ca <[_HBC' = <;:.HCB' ca aYind acela~i complement. 170. Patru-

170
laterul BC' B'C este inscriptibil, deci -1: AB'C' = -1: B, apoi
-1: B'AO = -1: A'AB (probl. 150). Triunghiul BAA' fiind drept-
unghic, rezulUi ca §i -1: A B' C' + -1: B' AO = goo, deci AO j_ B' C'.
171. Observam ca -1: C'y . 4' + -1: C'cA I= <1: A P.1' + -1: AcA I (fig. 54)
~i cum patrulaterul AcA P este inscriptibil, tot astfel va fi ~i
1

1
C'cA.'-y. Rezulta ca ~Acy =~C'A H =-1:ABII §i dreptele BB',
cy sint paralele (G. M. XXIX). 172. a) Patrulaterele inscriptibile
MPBA', MNl}A' (fig. 55) dau -1:BMA' =<1:Bl)A' §i-1:CMA' =
= -1: C N A'. Deoarece unghiurile din parte a a doua a egalitatilor
sint exterioare triunghiurilor A PA' ~i ANA 1 , adunind egalitatile,
ohtinem <r.BMC = <J.A +-1:PA'N. b) Trebuie ca ~BMC =
=2-1: A.=-1: BOC, 0 fiind centrul cercului circumscris triunghiului
A·Bc, deoarece ultimul este unghi la centru cuprinzind acela~i arcBC
ca ~i ~A. Punctul M se afla la intersec~ia arcului de cere BOC
cu inal~imea A A'. c) Fie D punctul diametral opus lui A pe cercul
..4BC. Unghiurile ABD §i ACD fiind drepte, MPBD §i 1lfNCD
sint trapeze dreptunghice. Perpendicularele din E ~i F pe A B
- --
§i .4C se intilnesc la mijlocul lui MD. Locul este mediatoarea
lui BC. d) HD trece prin mijlocul A 1 al lui BC. In triunghiul
D.J!H, KA 1 une§te mijloacele laturilor (Olimpiada matematica
1954, R.M.F.VI). 173. Din probl. 154 rezulta ca EF', E'F sint
paralele la A B, deci cele doua puncte descriu acela§i loc: diame-
trul cercului (0) perpendicular pe direc~ia data. 174. Dreptele Ax,
Ay tangente cercurilor §i patrulaterul ACOD inscriptibil ne dau
<): OEC =-1:0Cx =~ADO §i -1:0ED=<1:0Dy=~ACO. Rezulta
<;:OEC +~OED =-1:ADO +-1:AC0=180°. 175. Fie M simetricul
lui E fa~a de A. Dreptele B M §i AF sint paralele (probl. 154).
B Al fiind perpendicular& pe BE va fi §i AF l_ BE, deci va imparti
unghiul A in doua par~i egale. 176. Daca R este diametral opus
lui P, QR IIAB, deci bisectoarele tree prin extremita~ile diame-
trului perpendicular pe A B. 177. DE este diametrul cercului (0),
perpendicular pe BC, DG §i FG sint inal~imi in triunghiul DEF,
iar EG va fi a treia inal~ime. Daca L este piciorul ei, unghiul
DLE este drept §i locul este chiar cercul (0) (G. M. XXX). 178.
Daca notam cu E §i F mijloacele laturilor AB §i CD (fig. 56),
atunci paralela prin E la (d 1 ), (d 2 ) ~i perpendiculara prin F pe
(Ll 1 ), (d 2 ) tree prin P, iar <r.EPF = goo. Locul este cercul de dia-
metru EF. (G.M.F.VI, seria B). 179. Patrulaterul BCB 1C 1 este
inscriptibil, iar BC este diametrul cercului, deci locul lui B §i C
este chiar acest cere. Daca notam cu H ortocentrul, ~ B 1HC 1 are
... ~ 1 arc B 1 C1
ca masura- 2 (arc BC + arc B 1C 1 ) = 90° + 2 = cons t .

171
Locul lui A este un .arc de cere ce trece prin B 1 ~i C1 (R.lVI.T. \·. ).
180. a) Se observa ca -t A 10A 2 == 1: AA 10 == 1: OAA 1 • Deoa-
rece OA 2 1!AP, figura OAPA 2 este trapez isoscel ~i ~ APA 2 ==
== -t OAP == -tAA 10. Rezulta ca OA 1 PA 2 este paralelogram 7
deci A 1 , A 2 sint simetrice fata de J11. b) Segmentele paralele BP
~i OB 2 au aceea~i mediatoare ..Acela~i lucru il putem spune despre
CP ~i OC 2• Intersectia w a acestor doua drepte este centrul comun
al cercurilor BPC ~i B 20C2 (G. 1\tl. XXXII). 181. Se arata ca triun-
ghiurile A C 111' §i BC JJ1 sint egale. Se deduce ca ~i 1: JltlC Jl' =
r
D

Fig. 56 Fig. 57

== 1: AC B, deci triunghiurile C M JJJ' §i CAB sint in acela~i tin1p

echilaterale. 182. Patrulaterele ·LVA a, M N Bb sint inscriptibile.
Din ele avem 1: ANa==1:AlJla,·~i 1:Jl1bN=1:MBN dar. in
cercul dat, avem <9:: iW BN ==<9:: A Jla, deci 1: ANa == 1: Jllbi'r~
183. Fie M punctul al doilea de intersectie al secantei CD cu
cercul de diametru A B ~i T intersectia tangentelor in C ~i D 1~
cercurile respective (fig. 57). Avern -t ABD ==1: AD T ~i 1: ABC==
==<;:ACT, de unde 1:CBD + ~ T = 180°. Patrulaterul PBQT
fiind ~i el inscriptibil, rezulta 1: P BQ ==1: C BD, deci 1: C B P ==
==<;:DBQ. Patrulaterele inscriptibile BMCP, BMQD ne dau
<9::CJJJP == 1: CBP; 1:QMD == ~ QBD, de unde 1: C1l1P ==
==1:QMD; punctele P, M, Q sint co]iniare. Apoi 1: il1BD ==
==1:QMD+1:QDM ca avind acela§i supliment 1: MQD. Deducem
1:QMD==1: MBA, deci PQ este tangenta in M la cercul de diame-
tru AB (G. M. XXXIV). 184. Cercurile care tree prin B ~i C se inter-
secteaza in A' pe BC ~i inca in I; ele intersecteaza laturile A B
~i AC in C' ~i B'. Se va observa ca patrulaterul AB'IC' este
inscriptibil. 185. Centrul cercului descrie o dreapt~. Punctul fix
este proiectia _lui P pe aceasta dreapta. 186. Fie N diametrul opus

1i2
lui A. (fig. 58). Avem ~ PMA ==~SMA== ~SNA ==goo-
- -1: SAN == con st. Locul este cercul din care face parte arcul
Ail1P capabil de unghiul AiVS == const. (R.M.T.IV). 187. NoUim
cu .LV simetricul lui M fata de (d); luan1 B diametral opus lui
A pe cercul dat ~i C simetricul lui B fatu de P (fig. 59). Avem
~ B..lfA. =goo, deci Bilfll(d); rezulta ClV: (d). Locul este cer-
cul cu diametrul AC. El trece prin punctul de intersec~ie al cer-
culdi (0) cu dreapta BPC (G. M. LII). 188. 'friunghiurile APQ,

...... --- p
/
/
I
I
I
I
\
A~-~-~~~-

Fig. 58 Fig. 59

~4PR sint egale. Se va observa in special ca ~QAR == 2<r.QAP.

189. Cercurile circumscrise triun~iu rilor echilaterale (cercurile
lui Toricelli) se intersecteaza intr-un punct 0 (centru izogon).
a~3 c1 ~ BOC==~ COA ==~ A.OB== 120°. Dreptele care unesc centrele
for1neaza unghiuri de 60°. 190. Avem ~AOB+~BOA'== 120°-;

Fig. 60 Fig. 61 \

+ 60° = 180°. 191. Fie F punctul uncle DE intersecteaza pe OC,

G unde AE intersecteaza pe Oy (fig. 60). F este proiectia lui A.
pe OC, deci fix caci<;:.GAx-:-~GOx+~OGA==2(~DOC+~ODF)==
== 2~ DFC, deci ~EAC == ~EFC ~i, prin urmare, patrulaterul
ACE F este inscriptibil. 192. Unghiul .lJfAO este drept, deci locul
este perpendiculara din .4 pe AO. 193. Fie B punctul unde 0.-1

173
intersecteaza cercul (0) (fig. 61). Triunghiurile MOP, MOB sint
egale, deci MA = J11P = MB. Locul este mediatoarea lui AB.
Fie C punctul diametral opus lui B. Locul punctului M', unde
bisectoarea unghiului POC intersecteaza cercul POA, este media-
toarea lui AC. 194. Unghiurile OAB, OBA sint complementare
c~ jumata~i de unghiuri sup limen tare. 195. Se arata ca <r. AM B
este egal cu 1: B sau suplimentarul sau. Locul este cercul tan-

Fig. 62 Fig. 63

gent in B la BC ~i car.e trece prin A. 196. AD, BC sint bazele, I

--
punctul de intilnire a laturilor neparalele :AB, DC. Avern 1: AID=
= 180° - 2 1: ADC = 180° - <r. AOC, 0 fiind centrul cercului.
Patrulaterul I AOC este inscriptibil. Locul_ este arcul AIC din
cercul AOC (G. M. XXXI) 1 97. Fie 0 1 , 0 2 , 0 3 centrele cercurilor
(fig. 62), A, B, C punctele comune lui (0 2 , 0 3 ), (03 , 0 1 ); (0 1 , 0 2 );
D, E, F intersec~iile perechilor de drepte (AH, BC) ; ( BH, CA) ;
(Cli, A B). Punctele 0 1 ~i 0 2 sint simetricele lui 0 3 fa~a de m ij loa-
cele segmentelor HB ~i HC, deci 0 10 2 11AB, 0 10 2 = AB. Deoa-
rece H C _L 0 10 2 , rezulta~ CH _LA B. Deducem ca H este ortocen-
trul triunghiului ABC ~i centrul cercului circumscris lui 0 10 20 3
a carui raza este 0 1H; mai deducem cii triunghiurile ABC ~i
0 10 20 3 sint egale, deci centrul circumscris lui ABC este egal
cu eel circumscris lui 0 10 203 ~i deci egal cu cercurile
date. 198. Fie D piciorul perpendicularei din 0 2 pe B'C' ~i E
intersectia lui 0 2 P cu CC' (fig. 63). Avern<[_ B' BP = ~ <r. B'0 21:' =
= <r.D0 2 P, in cercul (0 2 ) ~i -tB'BP = 1: PC'C in cercul (0).
Triunghiurile 0 2 PD ~i C' PE au unghiurile opuse la virf egale
~i unghiurile din 0 2 ~i C' egale, deci 1: PEC' = 1: PD0 2 =
= 90°. Rezulta 0 2 P 11001 • La fel se arata ca 0 1 P 11002 , deci
174
002P0 1 este paralelogram; OQ0 10 2 este trapez isoscel (din ega-
litati evidente de triunghiuri). De aici rezulta ce se cere in enunt
(R.M.T. IV). 199. Fie P intersectia tangentei in C la cercul (0') cu
a doua tangenta dusa prin 0 la acela~i cere (fig. 64). Se observa
ca -1: PO'O == ~ -1: CO' B==-1: PCA. §i deci patrulaterul PCO'A este in-
2
scriptibil. Peste punctul fix. 200.-1: PQ0==-1: P J10==const. Dreapta
PQ intersecteaza intr-un punct fix cercul descris peON ca diametru.
201. Se due cercurile A' BC, AB'C
care se intersecteaza in H. Se observa C
ca -1: AH B == 180° - -1: C §i deci cer-
cul ..4BC' trece tot prin H. Pentru a de-
monstra ca Ii este ortocentru se observa
ca -1: B' H c == -1: A I H c == -1: c ~i deci
in triunghiul HA 'B', HC _LA' B'.(Cercu-
rile considerate BHC, CHA, AHB
se numesc cercurile lui Carnot). 202.
B
Fie A' simetricul lui A in raport cu
64
nlij locullui BC. Se va observa ca H A I Fig.
este un diametru al cercului BCA' ~i deci locul proiectiei lui H
pe mediana AA' este simetricul cercului ~4BC in raport cu BC
(cercul lui Carnot, G. M. VIII). 203. Se va arata ca triunghiurile
A.' B1.V ~i A 'C M sint egale. Pentru aceasta se va observa cain cercu-
rile A.BA', ACA', coardele BA', A'M pe de o parte ~i CA.',
A '1V pe de alta parte, sint egale. In sfir~it din pa trulaterele
.AA.'BM, AA'CN se deduce -1:CA'.t1! == -1:BA'1V. 204. Sint doua
cazuri: punctele formeaza un patrulater convex sau nu. in primul
caz, daca -1:DCB > 180°- -1:D.AB, cercul DAB contine pe C ~i
cercul BCD peA; deoarece nu putem avea decit -1:-ADC < 180°-
-
1
-1:ABC, cercul ABC lasa pe D, ADC pe B in afara. in acest
caz avem cite doua cercuri de fiecare speta. In al doilea caz, fie D
interior triunghiului ABC; at unci numai cercul ABC con tine pe
D; celelalte cercuri lasa pun~tele corespunzatoare in afara. 205.
Fie E, F punctele de contact ale laturilor opuse 1-iB, CD; G, H
ale laturilor AD, BC. Avem EF _I GH. Se va observa ca
~ ~ 1 1
n1as. -1: .A. +mas.<}: C ==-(arc EHG- arcEG)
2
+-2
(arc FEH-

- arc F H) = cere - (arc EG + arc · F H) == _!_

cere. 206. Fie P
2
intersectia tangentelor in A ~i JJJ, iar S intersectia tangentelor
in D ~i N. Patrulaterele A PO M ~i SDOlV fiind inscriptibile, a vern
+ +
< P -1: AOM == -t S -t D01V == 180°. Din egalitat-ile arcelor
175
 rezulta ~ AOill = ~ NOC = ~ S ~i deci ~ P
~4 .Lll ~i ClV + <;:_ S=
=180°. 207. a) Se observa ca patrulaterele AA 1 BB 1 ~i CC;.DD 1
sint inscriptibile· (fig. 65). Se arata ca unghiurile opuse ale patru-
laterului A 1 B 1C1D 1 sint suplimentare. b) l\1ediatoarea segmentului
.A.B con~ine doua centre 0 1 , 0 2 , iar mediatoarea lui C1D 1 • alte
doua centre 0 3 , 0 4 • Se arata ca AB I!C1D 1 ~i se continua a~tfel.

1 J. 65

208. Dreptele AF, AE intilnesc cercul in M ~i N, iar dreapta EF

intilne~te cercul in P ~i R. Se va arata ca figura DPNR este un
dreptunghi. Diagonala PR sau EF trece prin mijlocul lui DlV, iar
punctele D ~i N sint diametral opuse pe cere (G. M. XXXII).
209. Punctul D descrie un cere (0) ce trece prin A ~i E. Ob-
servam ca ~EDC = 180° - ~ BDC = 180° - ~ BAC = const,
deci .DC intersecteaza cercul (0) intr-un punct fix. 210. Patrulaterele
.A.BLP, BC ML, CD1V M ~i DAPN fiind inscriptibile, avem~DJV .Zlf +
--!- ~BLM = (180° - <J_DCM) + (180° - <;:BCM) = 360~ -
- ~ DC B; analog <):: DN P + <;: BLP = 360° - ~BAD ~i adu-
nind parte cu parte aceste doua egalitati, obtinem <;: P 1r Jl +
+~ PLM = ~DCB -+-~DAB= 180°. 211. a) Fie 0 1 , 0 2 cen-
trele cercurilor (BC) ~i (CB) (fig. 66). Observam ca ~ A M 2 ill =
= ~ 0 1C0 2 , iar ~ A J11 M = ~ 0 1B0 2• Din triunghiurile egale
0 1C0 2 ~i 0 1 B0 2 deducem ~ 0 1C0 2 = <;: 0 1B0 2 • Deci <;: AM2 1l1 =
= ~ AM1 M ~i patrulaterul AM1 .Llf2 1J,f este inscriptibil. b) Se va

176
a rata ca A ~i Q sint simetrice fata de n1ediatoarea laturii BC' ( G.l\tf.
XXXI). 212. Fie Dun punct in interiol'ul triunghiului, a~a ca AD=
= C fr/ ~i ca <1: BAD = 1: BC JJ. Se dPduce ca triunghiul BDM
M A f.l· 0

Fig. 66 Fig. 67

este echilateral ~i pentru ca A JJ = A.D -~ D Jl punctul D se

gase~te pe _4 M. Locul lui ~~ este arcul BC. 213. Locul este cercul
A. BC (fig. 67). Demonstra~ia depinde de figura. In orice caz, din
patrulaterele inscriptibile MDA. P, Jl1DQC se deduce ca patrula-
(!J,)

Fig. 68 Fig. 69

terul illABC este ~i el inscriptibil. 214. Fie A. B dia1netrul cercului

(0) perpendicular pe D; C punctul de contact cu (0), C' punctul
de contact cu (D) al un~i cere din problen1a,--- T punctul unde tan-
- _,
genta com una intersecteaza pe (D). _-\venl TC == TC', deci CC
este paralela cu bisectoarea exterioara a unghiului C TC', sau

12 - Probleme de gcometrie - c. 538 177

 este bisectoarea exterioara a unghiului format de C T cu perpen-
diculara coborita din C pe A B. Deci CC' trece prin A sau B. 215.
Toate cercurile concentrice cu eel care trece prin punctele date ras-
pund la problema. 216. Se pot duce patru cercuri. lata unul: prin
B, C, D se duce un cere de centru 0, OA intersecteaza cercul in
E, F este mijlocullui AE; cercul de centru 0 ~i raza OF raspunde
la problema. Daca punctel~ date se afla pe un cere, cercurile con-
centrice cu el sint solu~ii ale problemei. 217. a) Fie A 1 ~i B 1 sime-
tricele punctelor A ~i B, respectiv fa~a de dreptele (d) ~i (d 1 ),
iar D intersec~ia dreptelor AA 1 , BB 1 (fig. 68). Patrulaterele
ACMA 1 ~i BCMB1 sint inscriptibile. Deci 1: A 1 MC = 180° -·
-1: CAA 1 , iar 1:B1 MC = 180o -1:CBB1 , astfel ca 1:A 1 MB 1 =
+
=1: CAA 1 1:CBB1 = 180° -1:A 1DB1 ~i M se afla pe cercul
circumscris triunghiului A 1 B 1D. b) Fie N punctul in care secanta
comuna cercurilor (0) ~i (0 1 ) intersecteaza a doua oara cercul
..4 1 B 1D. Avem <f. B 1DN = 1: B 1 MN =1: B 1 BC. DN este deci para-
lela cu A B ~i cum D este fix, N va fi fix. Daca C este exterior
segmentului ..4B, se va rationa pe
figura corespunzatoare (G.M.
XXXIII). 218. Demonstratia de-
pinde de natura unghiului xAy
~i de situatia lui 0 pe Ax. \Tom
da indica~ii pentru cazul cind
~ xAy < 45° ~i 0 este chiar pe
Ax, nu pe prelungire (fig. 69).
Fie I centrul cercului A13C. Se
va observa ca IO este mediatoa-
rea lui _4B. Se va deduce prin
masura de unghiuri ca ~ AIO =
= 1: ACB, 1: AOI = 1: ABC,
deci 1: BAC sau 1: yAx =
= 1: xAI. Prin urmare I descrie
simetrica lui Ay in raport cu Ax.
Fig. 70 219. Cercurile BCE, ABF se in-
tersecteaza in M (fig. 70). Se va
cbserva ca ~ CE'.~f = ~ CBM = 1: FAM, · deci ~i cercul
ADE trece prin ill; de asemenea 1: MDF = ~ BE Jlt =
= 1: MCF, deci ~i cercul CDF trece prin M. 220. Se va
arata ca cele patru cercuri (fig. 70), luate in grupe de cite
trei, satisfac condi~iile problemei 157. 221. Se va observa c:'i
-1: CME = 1: ABC ~i 1: CMF = ~ .ADC. 222. Fie 0 centrul pri-
mului cere, P al doilea punct de intersec~ie, A' proiectia lui ..4 pe

178
D, M' diametral opus lui M in (0). Punctele C, A, M' sint coli-
niare; a poi deoarece AA' II M M1 , CO trece prin mijlocul lui AA';
trece insa ~i prin mijlocul lui AP, deci A'PIICO_LAP. Locul
este cercul descris pe AA' ca diametru (G. M. Ill). 223. Se va
- ---
observa ca patrulaterul OPAS este inscriptibil, deci OP _LSP.
Locul lui P §i al lui P' este cercul descris pe OS ca diametru
(G. l\1. X\1 111). 224. Dreptele P' B 1 ~i Q'C 1 intilnesc tangenta in A'
Ia cercul (0), in D ~i E (fig. 71). Patrulaterul DA' BP' este inscrip-
tibil, deoarece ~ BP' B 1 == -1: BA 'D == _!_ -1: A, deci ~ BA 'D +
2
+ -1.-: BP' D == 180°. De asemenea EA 'Q'C este inscriptibil, Rezulta
BJj _L BC ; CE _L BC, iar triunghiurile dreptunghice BD B 1 ~i
CEC 1 sint egale. Deci BB 1 == CC1 • Demonstra~ie analoga p~ntru
B 2 C~ 2 (G. M. XXX). 225 .. Fie 0 1 , 0 2 , 0 3 centrele cercurilor circum-
scrise triunghiurilor A BE, CAD, CEF. Aceste cercuri au un punct
comun 1J1 (probl. 219). Se observa ca ~ 0 10 20 3 == ~ A ME==
== ~ DBF etc. (G.l\11. VIII). 226. Fie R al doilea punct comun al
cercurilor KLQ, /(N P (fig. 72); se arata ca toate cercurile din enunt,
cum ~i cercurile LMP, ~~1NQ tree prin R (G.M. III). 227. Cele
patru cercuri se intilnesc intr-un punct <U (probl. 219). Cele patru

Fig. i1 Fig. 72

centre ale acestor cercuri sint patru puncte unde se intilnesc cite
trei diametre; .aceste patru centre se gasesc cu <U pe un cere ( Q)
(probl. 220). Pe fiecare din cele patru cercuri exista cite un punct
unde se intilnesc trei diametre ~i aceste patru puncte se gasesc
pe ( Q) (G.l\1. \.'. ). 228. a) Din pat•·ulaterele inscriptibile CLP JJrJ

179
D1l1PN~i ABCD (fig. 73), deducen1 ~ LCP == ~L.:1JP; ~NDP==
=~NMP; <r.LCP == ~1VDP. Deci ~LMP == ~ NMP ~i se
vede ca prima proprietate se n1entine ~i cind diagonalele nu sint
perpendiculare. b) A.vern <9:: 1V M L == <r. AD B + <9: _4 CB ==
0 A

Fig. 73 Fig. 74

=mas. arc AB . .A.poi <;:.1VKL ==mas. arc DC ~i deci ~ N.~.l1L +

+ ~ NKL = 180°. c) ~ JJf'PC = <9: M'CP == ~ DBA ==
== ·<r. A P K ~i punctele M', P, K sint coliniare. d) S-a vazut Ia b)
ca <r. MNK = mas. arc BC = 2 ~ BDC = ~ P M'C. Deci
<;:. M N K = ~ K M' M ~i punctele JJ1, M', N, K sin t conciclice.
e) Punctul <U trebuie sa se gaseasca la intersectia mediatoarelor
coardelor K'K, L'L, M'1~f ~i 1V'1\r (G.M. XXXI). 229. Fie BaCa
antiparalela inscrisa in unghj : A ; CbAb, AcBc dreptele analoge
(fig. 74). Grupurile de puncte (B, C, Ba, Ca) (C, A, Cb, Ab), (A, B,
Ac, Be) sint prin construe-
tie conciclice. Patrulaterele
AbAcBccb, BcBaCaAc, cacb
AbBa sint trapeze isoscele.
Proprietatea ceruta rezulta
imediat din acestea. 230.
Fie ABCDE pentagonul
(fig. 75); ABF, BCG, CDH,
DEI, EAK cele cinci tri-
K unghiuri; L, AI, N, P, Q
punctele de in tilnire ~le
cercurilor circumscrise tri-
unghiurilor de mai sus.
Cercurile circumscrise triun-
ghiurilor ABF, BCG, FCI
Fig. 75 din patrulaterul complet

180
A. BCIGF tree prin punctullui Mique], L (prohl. 210). De asemenea
cercurile circumscrise triunghiurilor CIJH, ED/, FCI din patru-
]aterul complet CDEFIH tree prin pun('lul N. Deci cercul circum-
scris triunghiului FCI trece prin L ~iN. C1·rcurile ABF, FCI ~i LNQ
au un punct comun L. Dreapta FA! trecind prin punctul de inter-
sectie F a primelor doua cercuri, rezulta (~a daca unim punctele
A ~i I cu intersectiile Q ~i N ale aces tor dou i1 cercuri cu al treilea,
dreptele QA §i IN, prelungite, se intilnesc 1ntr-un punct R al cercului
LlVQ. Daca se consid.era acum punctele Q, N, E, situate pe laturile
triunghiului .ARI, cercurile QRJV, lVEI, QEA tree printr-un acela~i
punct (probl. 189) care este P, cercurile NEI, QEA f'iind identice cu
__ a,- A

c,

Fig. 76 Fig. 77

cercurile DEI, AEK. Deci punctele Q, L, P, N sint concielice.

_-\nalog se arata ca ~i M apartine cercului pe care se gas-esc cele
patru puncte.
vI. 231. Se observa ca <r. H BC = <r. .A lAC= <;:. AIBC (fig. 76);
deci HAl = A'A·I· Rezulta ca BICI II Blcl, . ~i OAj_BICh
1
deoarece A este mijlocul arcului B 1C1 • 232. A este picio-
rul inaltimii ~i .A 1 intersectia lui AA cu cercul ABC (fig. 77). Se
1

observa ca A 2 A 1 IIBC ~i ca A 1A 2 = 2MA 1

Altfel: BA 2 II CCI
•

~i CA 2 IIBB
1
deci BHCA 2 este paralelogram; HA 2 trece prin M.
,

233. Se va observa ca in triunghiul A 2 AH, OA 2 = OA ~i 1J1A 2 =

= MH. 234. Se va observa ca A 1ll intersecteaza pe OHlin G; E ~iF
sint mijloacele segmentelor AG, HG. Triunghiurile EFG ~i GOM
sint egale, deci GH = 20G; G fiind fix, medianele sint concurente
in G. 235. Fie 0 centrul cercului circumscris. Daca se une~te punc-
tul H cu un punct mobil M pe cercul (0), locul mijlocului seg-
mentului MH este un cere (probl. 109), avind centrul 0 1 la mij-
locu1 lui OH ~i raza egala cu jumatatea razei lui (0). A, B, C fiind
p.e cercul (0), mijloacele A 1 , B 1 , C1 ale segmentelor AH, BH,t- CH
sint pe cercul (0 1
Mijloacele segmentelor cuprinse intre H ~i
).

181
punctele dimetral opuse lui A, B, C, adica A", B ", C" (probl. 231)
sint ~i ele pe (0'). Mijloacele distantelor de la H la punctele unde
AH, BH, CH intersecteaza cercul (0), adica . 4', B', C' (probl. 231)
sint ~i ele pe (0'). 236. Se arata ca 0 este ortocentrul triunghiului
F

E
Fig. 78 Fig. 79

median A' B'C'. 237. E si , F fiind intersectiile

, bisectoarelor inte-
rioara ~i exterioara cu cercul circumscris, M mijlocul lui BC,
iar N ~i N 1 intersectiile lui AM ~i A 1 M cu acela~i cere (fig. 78),
avem A 1NII BC; AN1 il BC ~i ~ AA 1F == -t F ..4 1N 1 • In triun-
ghiul AA 1 M cele trei hisectoare A 1F, AE ~i MB sint concurente
in A 2 • Dar in triunghiul A 3EF, AE ~i A 3 M sint inaltimi, deci
FA 1 este a treia inaltime, de unde A 1 A 2 j_A 1 A3 • 238. P fiind inter-
sec~ia lui B' P cu AB ~i Q intersectia lui C'Q cu AC, sa presu-
punem ca M este deasupra 1 i B'C' (fig. 79). Avern <}: A J"Jil B' ==
== 180° - ~ AB'P; ~ A .JIG' == 180° - ~ AC'Q == 180° -
- ~ APB'. Daci ~ C' MB' == 360°- (-t AMB' + -t AAJC') ==
== 180°- ~ A == 180°- ~ C'A' B' (G.M.VI). 239. Se observa ca
-t C' MB' == 180°- ~ A == ~ AB' P'+ ~ AC'Q, P ~i Q fiind
intersec~iile tangentelor in B' ~i C' la cercurile AMB' ~i A MC'
cu AB ~i AC. Dar 180°- ~ A == ~ AC'Q + -t AQC', deci
~ AB' P == ~ AQC'. 240. Fie 0 0 simetricul lui A fata de AB,
Oc simetricul lui 0 fa~a de AC. OB00 A ~i OCOcA sint romburi,
deci BOb II COc II OA. Notam cu E intersectia (OD, BC). Sime-
trica lui OD este EH IIOA. 241. Razele B'D ~i C'E sint egale
ca fiind jumatiitile razelor cercurilor AHC ~i AH B care sint egale.
Se vede u~or ca DE = C' B' ~i deci DEC'B' este paralelogra.m.
Fie N si M miJ"loacele lui DE si B'C'. Avern BD == M1V A'(l .
, ' 2
*
24:2. Fie A 1 punctul al carui loc se cere. Triunghiurile ABB1 ,
ACC1 sint draptunghice, deci triunghiurile AB1C', AC1B' sint
isoscele. Se deduce ca <}: C' A 1 B' = 1: C' A' B' == ~ C' A B'.

182
243. Se va ohserva ca ~ AjJH = ~ BCH = ~ BAH (G.M. XV).
244. Punctele Oa, Ob, Oc sint simetricele centrului cercului circum-
scris 0 in raport cu laturile lui ABC. Perechile de puncte (A, Oa),
(B, Ob), (C, Oc) sint simetrice in raport cti mijlocul w al segmeu-
tului OH, care se ~tie ca este centrul cerculu i lui Euler (prohl. 235 ).
~~ triunghiul OaObOc, 0 este ortcentru, inr H centrul cercului
circumscris. 245. Fie _4 'B' C' triunghiul an l icomplementar al lui
.4BC. Se arata ca H este centrul cercului circumscris lui A' B'C' si
'
ca A', B', C' sint diametral opuse lui H jn cercurile lui Carnot
corespunzatoare. 246. Fie 0 1 centrul cercului circumscris lui
BI C, H 1 ortocentrul aceluia~i triunghi ~i I 1 intersectia bisec-
toarelor exterioare din B ~i C ale triunghiului ABC (fig. 80).
Punctele A, I, / 1 sint coliniare, iar 0 1 este intersectia medi-
atoarelor lui BI, Cl, adica mijlocullui /I 1 • Pe de alta parte,
I H 1 = 201 A 1 , iar bisectoaraa din A 1 a triunghiului com-
plementar este paralela cu AI. Cum centrul cercului lui Euler
1
w al triunghiului BIG este la - 0 1 H 1,
2
el se afla pe bisectoarea din A J.

a lui A 1 B 1 Cr• 247. Triunghiul A'AA 1

este dreptunghic in A, deci AA 1 1_ AA'
--
~i AA 1 II BC. Rezulta ca A 2 B 2C2 este
anticomplementarul lui ABC, iar
cercul (0) este cercul lui Euler al
sau (G.M. XXXII). 248. Dreptele HA I

~i OA" sint egale ~i paralele (probl.

233), deci A'HA"O este paralelogram.
249. Fie H ortocentrullui ABC'. Se va
observa ca inaltimea , AH este tan-
genta cercului ABC' ~i ca-t ABC=
= -t H BC. Deci H fiind sin1etricul
lui A in raport cu BC ~i centrul
cercului ABC' fiind pe paralela din Fig. so
..4 la BC, centrul cercului celor noua
puncte se va gasi pe BC (prohl. 248). 250. Se va observa
ca figura BCED este un dreptunghi. AHCE, BDH' P ~i
AH PH' sint paralelograme. Mijlocul lui H H' este mijlocul lui
A P. Locul este un cere. 251. AA ', CC' sint cele doua inaltimi
(fig. 81). Simetricele lor in raport cu dreptele paralele AM, CL se
intersecteaza in D. Fie I intersectia lui AM cu CD. A vern~ ADC=
= -t Dl M- ~DAM= 180°- (-t LCC' ~ MAA') = 180°- +
- (-tLCA- 90°+--tA)- (-t MAC- goo+ -tC) = -tB. Deci

183
D se gase~te pe cercul circumscris triunghiului ABC (G.~LX) 252.
Demonstratia depinde de figura. Pentru un punct D situat in inte-
riorul unghiului C pe arcul A.B, fie I -~i J doua puncte ale bisec-
,4

0
Fig. 81 Fig. S2
toarei unghiului D .A..A' ~i bisectoarei unghiului DB B' . Aven1
<;:.lAB= <;:.D;A' - (90=> - <;:.B) = -t DAB - ~goa - -t B);

~ ..4BJ =goo- (-t A ~: ~ < DBB') = goo - (-t _4 + -t DBA.).

Se observa ca -tlAB- <;:..4BJ =-tC + -tA +-t B- 180° = 0.
253. Se observa ca <.
4 "'o' B' = -t ABC = -t CAB' = -t Cy B' =
= ~yCB. Deci yBC este isoscel (G.M. VI). 254. Punctul Q
este definit de relatii1r~ unghiulare <}: QAB = ~ QBC -
A"

Fig. 83 Fig. 8-l

== -t QCA~ iar Q' de relatiile ~Q'BA = ~Q'AC = -t O.'CB
(fig. 82). 255. Fie· J~1 eel de-al doilea punct- comun cercurilor
(BA), (CA). Se arata ca -t BMC = 2 ~A. 256. Fie M punctul
in care se in tilnesc dreptele _4 'A ", B' B" (fig. 83). Arcele BA /',
AB "a:sint egale, coardele _4B, A." B" de asemenea egale. Se deduce
ca ~ A" MB" =~ACE, deci JJJ se afla pe cercul ABC. 257. Va
trebui sa se demonstreze ca ~ DFB = ~ AFE (fig. 84). Se va ob-
serva cain patrulaterele inscriptibile MDBF ~i MAEF, <j:.DFB =
= ~DMB, ~AFE = <}:A.ME; apoi ca ~ DMB == ~ AME,
184
rezulta din <r. DME = <;:. BMA = 180"'- ~C. 258. Generaliza-
rea precedentei; solutie analoga. 259. ~\vern ~BAM' = ~ B J.l1 M'
~i <[..BAlD= ~BFD. Deci <[BAM'= 1:_BFD ~i AM' este para-
1 1
lela cu DEF. 260. A B este dreapta lui Simson a punctului jf
1
fata de triunghiul A BD, iar C D' este clr·eapta lui Simson fata
de triunghiul CBD. A.mbele drepte tree J> rin proiectia lui JJ1 pe
BD. Aceea~i demonstratie pentru A 'C' ~i B' D 261. Solutia I. Fie
1
•

D,l Jf (fig. 85) punctele unde bisectoarea unghiului A ~i izogo-

A A~---

8'

]}
Fig. 85 Fig. 86
1
nala dreptei AA taie a doua oara cercul circumscris . Avern
arc BA' =arc Jl1C, iar din paralelismul dreptelor A_4', BB', CC'
rezulta arc BA' =arc B A, arc A C =arc AC Se deduce oa1 1 1
•

<[ CBM = <[ ABB <[ BCM = ~ACC' ~i BJJ1, C1lf sint izogo-
1
,
1 1
nalele lui B B f(C So lutia I I. Fie 1lf punctul de intilnire a
, • •
1
izogonalei cevienei AA fata de unghiul A, cu cercul circumscris
,

(fig. 85 ). Din problema precedenta se deduce ca dreapta lui Simson

a lui M este perpendiculara pe AA I, deci ~i pe paralelele la aceasta,
BB ~i CC Se deduce ca perechile de drepte (BJJ1, BB (CM, CC
1 1
•
1
),
1
)

sint izogonale respectiv fata de unghiurile B ~i C. 262. Solutia I. Se

face rationamentul
. in sens invers ca la solutia
, I. Solutia
, I I. Din
problema 259 se deduce_ ca dreapta lui Simson a lui .lW in raport
cu ..4 BC este perpendicular& pe rind pe izogonalele celor trei
drepte .A. llf, B jltf, C M. 263. Inaltimea AH intpne~te lat.ura BC in
A' ~i cercul ABC in A 1 , iar parpendiculara J1D din Af pe BC inter-
secteaza cercul circumscris in M'. Dreptele jf. .4 1 ~i BC se intilnesc
in P. Perechile de drepte (PH, PA 1 ) ~i (_4.LV1 AfA 1 ) sint egal incli-
1
,
1
nate pe BC. Dreapta DEF este paralela cu A _!Jtf (probl. 259), deci
~i cu H P. Ea trace prin mijlocullui JJ;f P, deoarece t~iunghiul MDP
este dreptunghic, deci trece prin mijlocullui JJr!H. Se observa apoi
ca triunghiul A IND este isoscel. 264. Se va arata <;:. B j}fA= <J. D ME
~i egal sau suplimentar cu unghiul C. 265. Perpendicularele din

185
 ..11 §iN pe llC intilnesc din nou cercul circumscris in M' §iN' (fig.86).
Din problema 259 se dedu·ce ca unghiul dreptelor lui Simson ale punc-
telor M ~iN este egal cu <;:_M'AN'. Dar arc MN=arc M'N'. 266.
Fie M §i N extremitatile diametrului, H ortocentrul, m ~i n mijloa-
cele segmentelor MH, NH. Prima proprietate rezulta din faptul
ca dreptele Simson ale punctelor M ~i N sint perpendiculare
(probl. 265) ~i tree prin m ~i n (probl. 263), iar mn este un dia-
metru al cercului lui Euler. Pentru cea de-a doua parte se va arata
ca izogonalele cevienelor punctului considerat, fata de triunghiul~
median, sint perpendiculare pe diametrul mn (probl. 261, 262) ..
267. Solutia I. Fie M, N punctele unde perpendicularele din P pe
BC, B' C' taie din nou cercul. <;:_ M P N este egal sau su plimen tar
cu unghiul dreptelor BC, B' C', deci constant. Dreptele lui
Simson in raport cu cele doua triunghiuri sint paralele cu AM ~i
.A' N, deci fac un unghi a carui masura este (arc AA' + a reM N)/2=
= con st. So lutia I I. Fie ABC, A' B' C' cele doua triunghiuri.
Dreptele Simson ale punctului P fac intre ele un unghi egal sau
suplimentar cu unghiul facut de izogonalele AP, A' P in raport cu
unghiurile A ~i A', pe care sint perpendiculare (probl. 261, 262).
Se arata apoi ca acest unghi este constant. 268. Se arata ca punc-
tele de intilnire ale celor trei cercuri sint proiectiile punctului J.1f
pe laturile lui ABC (fig. 87) ~i se tine seama de teorema lui

Fig. 87 Fig. 88

Simson (probl. 257). 269. Generalizarea precedentei. Solutie ana-

loga, cu ajutorul problemei 258. 270. Se va observa ca dreptele
DM' §i DN' sint dreptele lui Simson ale punctelor M §i N in
raport cu triunghiul ABC (probl. 263). Deci M M1 ~i M N 1 sint
perpendiculare pe AC (G.M.X.). 271. Fie I intersectia (A'A 1 ;

:!86
C'C1 ). Se va ohserva ca <;:.A'IC' =<;:.ABC. Rezu-lta ca <;:.A'IC' +
+ <;:.A' CC' = 180°. Deci I se gase§te pe cercul ABC. Se poate
tU~or a rata ca B' 1 l_ A C. A 1 B 1C1 formeaz1 dreapta lui Simson a
punctului I in raport cu triunghiul ABC. 272. Reciproca problemei
:256. Se a rata ca MA ', M B' MC' fac acela~i unghi respectiv cu
BC, CA, AB. Prima parte razulta deci din teo ria lui Simson
generalizata (probl. 258). Urmeaza ca patrulaterul MCA' B' este
inscriptibil. Daci <;:.A' B' C' = <;:.A' M C sau <;:.A "M C = <;:. 4. "A C
;~i A' B'C' este paralela cu AA" (v. fig. 83). 273. a) Inaltimile.
b) Laturile. c) Parpandicularale duse prin picioarele inaltimilor pe
di9.metrele cercului circumscris care tree prin v1rfurile corespunza-
to are. d) Dreptele care tree prin mij loacele laturilor respective
~i sint perpendiculara pe bisectoare. e) Dreptele cara tree prin
mijloacele laturilor respective ~i sint paralele cu hisectoarele inte-
~rioare. 274. Perpendiculara din M pe BC -intilne§te din nou cercul

{0) in M'. 0 h3erviim c 1 <;:. 0 A lJ1 == 90° - _!_ <;:. AO M = goo -

2
- <;:.AM'1J1 =goo- <;:.EDM == <;:.BDE. 275. Luam un punct
E pe xy. Ducem dreapta AEC j_ ME (A ~i C pe cere). Pe MC
·ca diametru construim un cere, care intersecteaza pe xy in E ~iF .
.cF intersecteaza cercul in- B. xy este dreapta lui Simson a punc-
tu lui M fat a de ABC. A ltfel. Se duce o coarda oarecare BC.
Perpendiculara din M pe BC taie cercul in N ~i paralela din N
'la xy taie din nou cercul in A. Triunghiul este ABC. 0 infinitate
de solutii. 276. Se duce AA' II(D), A' fiind pe cercul circumscris
(fig. 88). Extremitatea coardei ce trece prin A' ~i este perpendi-
·-culara pe BC este punctul cautat. 277. a) Perpendiculara din A
pe B' C' intilne~te cercul in oc (fig. 8g) ; ocA' j_ BC (probl. 27 6)
·~i <;:.AocA' = <;:.(BC, B'C') care demonstreaza relatia ceruta.
b) Daca se cauta punctul a carui dreapta Simson este perpendi-
·Culara pe A'C', se gase~te punctul B', din cauza relatiei demon-
.strate mai .sus. c) l, m, n, mijloacele segmentelor HA', HB', HC'
Dreptele Simson ale punctelor A', B', C' fata de triunghiul ABC
sint inaltimile triunghiului lmn. Intre triunghiurile ABC, A' B'C'
.exist a 'reciprocitate din cauza primei relatii ( G.M.XX). 278. Din
relatiile arc Aoc + arc B~ + arc Cy = 0, arc Aoc' + arc B~' +
+arcCy' = 0 dequcam arc ocx' +arc~~, +arc yy' = 0 (G.M. XX).
279! Fie (~) dreapta care impreuna cu M formeaza un triunghi S,
din familia triunghiului ABC. Dreapta lui Simson este perpendi-..
culara pe (~) oricare ar fi triunghiul (G.M. XX). 280. Fie M 1 punc-
.tul in care perpendiculara din M pe BC intilneste , cercul
. (0),

187
R punctul de intilnire a dreptei A .:1 1 'cu cercul (0), iar R 1 proiect ia
lui R pe Jl1 M 1 (fig. 90). Din egalitatile <[_ MA 1 R = goo =
= -t 1J1R1 R1 se deduce ca patrulaterul Jl1R 1 A 1 R este inscriptibil.
Deci -tA R 1 1Jt/1 = <J_4'Rilf. Dar -1:: MRA = -t Mil11..-1 ~i deci
R 1A 1 I! A _M1 • Cum dreapta lui Simson a punctului M este de ase-

Fig. 89 Fig. 90

menea paralela cu A .!11 1 (probl. 259), ea. va intersecta perpendicu-

lara din A pe BC intr-un punct w astfel ca wA = ~R 1 , <X fiind
1

proiectia lui M pe BC. In mod analog se va arata ca dreapta lui

Simson a punctului jV trece prin acela~i punct w. Odata den1on-
stratia de mai sus fal'uta, se va putea deduce din principiul de
continuitate al lui Poncelet va teorema ortopolului subzista ~i
in cazul cind dreapta (D) nu intilne~te cercul circumscris in puncte
reale. Dealtfel se vor da in capitolele urmatoare ~i alte demon-
stratii pentru aceasta remarcabila proprietate gasita de J. Xeu-
berg. Altfel. Fie P punctul a carui dreapta Simson este perpen-
diculara pe (D). Triunghiurile ABC, M N P sint triunghiuri S
(probl. 277). Punctele A', B', C' se gasesc pe dreptele lui Simsqn
ale punctelor A, B,.C in raport cu triunghiul MN P. A~estea sint
perpendicularele pe laturile BC, CA, AB ~i sint concurente. 281.
Generalizarea precedentei; solu~ie analoga cu prima solutie data mai
inainte. 282. Fie M, 1V punctele in care dreapta (D) intilne~te cercul
(0). Dreptele lui Simson ale acestor puncte formeaza intre
ele un unghi constant (probl. 265) ~i tree prin mijloacele seg~en-
telor, MH, NH fixe (probl.263). Locul este un cere. 283. Dreapta (D)
intilneste
, cercul circun1 scris in M si, N si , fie H ortocentrul.
Dreptele lui Simson ale punctelor jlf, N formeaza intre ele un unghi
constant (probl. 265) ~i tree prin proiectiile punctelor M, N pe
BC, fixe. A ltfel. Fie w ortopolul, iar B', C' proiectiile punctelor
188
B, C pe (D). Punctele B', C' sint fixe, iAr <j:.B'wC' egal cu supli-
mentul unghiului A, deci constant. In rnod analog se arata ca
~i locul izopolului este un cere (G.M. X XIX). 284. Proprietatea
rezulta din identitatea celor doua locuri u·asite in cele doua solu-
tii date problemei precedente. A ltfel. I>:tt rulaterul format din
pu nctele B', C', M', N' este in-
scriptibil (probl. 207). Se dove-
de~te egalit&tea unghiurilor B' wC'
~i B' --l1'C' (G. M. XXXI). In cazul
general al izopolului avem proprie-
tatea: se proiecteaza B ~i C sub
unghiul cp pe (D) in B' ~i C',
iar Jf ~i N sub unghiul 1t - cp
pe BC in 111', N' (fig. 91 ). Izopolul
de unghi cp al dreptei (D) fata de
ABC ~i punctele B', C', M', N' sint
cinci puncte conciclice. 285. Fie
cx1, ~ 1 , y 1 izopolii de unghi 7 t - 9 fo)
ale laturilor lui A 1 B 1C1 fata de
A 2B 2 C2, iar cx 2 , ~ 2 , y 2 izopolii de Fig. 91
unghi cp ale laturilor lui A 2B 2C2 fata
de _41Blc1. Se proiecteaza A2, B2, c2 sub unghiul TC- so pe B1C1
in _4 ', B', C', iar punctele B 1 , C1 sub unghiul cp pe lat~rile B 2C2 ,
C2 A 2 , A 2 B 2 in Ba, Ca, Bb, Cb, Be, Cc. Fie (Oaa), (Oab), (Oac) cercurile care
tree raspectiv prin punctele (B', C', Ba, Ca), (C',A';Bb,Cb),('A',B',Bc,
Cc)· .-\ceste cercuri tree prin cx 1 (probl. 384). De asemenea punctul ~ 1
apartine cercurilor analoge (Oba), (Obb), (Obc), punctul y 1 apartine
cercurilor (Oca), (Oc.b), (Occ), punctul cx 2 este comun cercurilor (Oaa),
(Oba), (Oca), ~ 2 cercurilor (Oab), (Obb), (Ocb), iar y 2 este comun cercu-
rilor (Oac), (Obc), (Occ). Daca punctele cx 1, ~ 1 , y 1 se confunda intr-un
punct w, de asemenea cx 2 , ~ 2 , y 2 vor fi confundate cu acesta. 286.
Cercurile circumscrise celor patru triunghiuri tree prin punctul
lui ~-fiquel, M (probl. 219) (fig. 92). Proiectiile lui M pe cele
patru drepte sint coliniare ca formind dreptele lui Simson ale
punctului M in raport cu cele patru triunghiuri. Ortocentrele celor
patru triunghiuri se gasesc pe o dreapta paralela cu dreapta lui
Simson a punctului M, dusa prin simetricul lui M in raport
cu dreapta lui Simson (probl. 263). 287. Prelungind bisectoarea
BI, se va arata prin masura de unghiuri ca triunghiul A' BI este
isoscel. 288. Fie /, J centrele cercurilor inscrise in triunghiurile
ABC ~i ABD, E mijlocul arcului AB; avem EI == EJ == EA ==
= EB (probl. 287), deci I J este pe·rpendiculara pe dreapta care
189
une~te pe E cu mijlocul arcului CD. Se va mai observa ca ultima
dreapta este perpendiculara pe cea care une~te mijloacele arcelor
BC ~i AD. 289. Fie <X, ~' .y, ~' ~' v mijloacele laturilor ~i dia-
gonalelor AB, BC, CD, DA, AC, BD, G, punct~l comun bime-
dianelor <XY ~i ~~' A intersectia diagonalelor AC, BD iar 0 centrul
cercului circumscris (fig. 93). Fie K simetricul punctului 0 fata
E

fJ

A~.~-----~-__;::::.o-----'---------9

Fig. 92 Fig. 93

de G. Figura <X~Y~ este paralelogram (probl. 59), deci <XG == Gy:

Patrulaterul <XOyK este paralelogram, deci <XK II Oy j_ CD ~i
yK IIO<X_LAB. Analog se arata ca ~i celelalte perpendiculare trec-
prin anticentrul K. Se poate arata u~or ca punctul K este orto-
centrul lui A.~v. 290. Past1.1.nd notatiile din problema precedenta,
f1e H 4 , H., llc, Hd ortocentrele triunghiurilor BCD, CDA, DAB,
ABC. Avem AHb == BHa = 20·r
(probl. 233). Dar AHb II BH a' deci
ABHall, este paralelogram. AHa,
BHb se intersecteaza in parti egale
intr-u11 punct K. Analog se arata ca
-- ~

c, CHc, DHd au de asemenea mijlocul

inK ~i a poise arata identitatea intre
acest punct ~i punctul K din pro-
blema precedenta. 291. Fie B 1 ~i
C1 intersectiile dreptelor B.H, CH
cu cercul ABC (fig. 94). B 1 N inter-
secteaza pe AO in P 1 • AYem
~ NHBI == ~ HNO == <r. HBIPI =
== ~ P 1 AB. Deci P 1 se gase~te pe
Fig. 94 cercul ABB1 , adica se confunda

190
oeu P. La fel se arata ca C1 M
trece prin P. 0 este centrul If
/I
cercului inscris in triunghiulM N P II
{G.~L XVI). 292. Fie D, E, F (fig. I I
95) punctele in care paralelele din I I I
I I
la dreptele MA 1 MB 1 , MC 1 , intil- I I
nesc respectiv laturile BC, CA, A B I I
I
~i P punctul uncle bisectoarea AI
I
intersecteaza cercul AEF. P se afla I
I
pe mediatoarea segmentului EF ~i
avem <;:.ElF==<;:. B 1 MC 1 =goo-
- __!__ <;:. .4, iar <;. E PF == 180° -
2
- <}:: A. DeciP este centrul
cercului circumscris triunghiului N
ElF. In cercul AEJ? avem
<r.. AFE = <}::APE, iar in cercul
IEF avem <;:.APE=2<}::AIE.
Deci <;:.AFE == 2 <;:.AlE ~i ana-
log <}:: BFD == 2 <;:. BID. Dar·
<;:.DIE == 90° + __!__ <}:: C ==<;:.AIB. A1
2 Fig. 95
H.ezulta ca <;:.AlE = <}:: BID ~i
deci <;:. AFE = <;:. BFD. Fie A 2 , B 2 , C2 punctele in care bisec-
toarele exterioare triunghiului ABC intersecteaza cercul circum-
scris, iar D 1 , E 1 , F 1 , punctele in care paralelele duse prin I la
jfA 2 , Jlf B 2 , MC 2 intersecteaza respectiv laturile BC, CA, AB.
An~log ca mai sus se arata ca punctele D 1 , E 1 , F 1 sint co-
liniare, iar centrul cercului circumscris triunghiului IE 1F 1
este punctul P 1 , unde bisectoarea AI intersecteaza cercul AE 1F 1
(G. M. XXXII). 293. Avem <;:. AF1E 1 = <}:: AP1E 1 = 180o-
- 2 <}:: P 11E 1 == 2<;:.AIE 1 - 180°. DarunghiulE/E 1 este drept, deci
<}:: _4F1E 1 == 2 <;:.AlE. S-a aratat insa (probl. 292) ca <;:. AFE =
== 2 <;:.AlE, deci <;:. AFE = <;:. AF1E 1 • 294. Fie unghiul drept in
.4 (fig. 96), iar 0, G, D puncte ale arcelor BC, CA, AB astfel
alese ca MlV, H L, EF fiind tangentele in aceste puncte sa avern
OiJf ==ON, GH == GL, DE= DF. In triunghiul dreptunghic
A.EF, AD este mediana. Deci A.D ==DE== DF ~i <;:.DAF =
== <;:. DFA.. Dar 2 mas. ~ DAF == mas. arc DB, iar 2 mas.<;:. DFA==
2
= mas. (arc AD - arc DB) ~i arc AD ==-arc ADB. Analog
3

191
aratam ca arc ~4G == -~- arc AGC. Deci arc AD + arc AG =
3
== arc DAG == ~arc BAC == 120°. De asemenea triunghiul clreptun-
3
ghic M AiV da -1: JJAO == <9: .A JJ;fO. Deci 2 arc BO == arc ACO ~i

Fig. 96

cum 2 arc BD == arc AD~ arc OBD == arc BO

1
+arc BD == 120°.
295. Fie JJ1 punctul a carui dreapta Simson (T ) este paralela cu
secanta data ( T) (fig. 97) a carei constructie se cunoa~te (probl.
276). Daca ma, mb, 1nc sint simetricele punctului 111 in raport cu latu-
rile lui ABC, ele se gasesc pe dreapta ( T), caci ( T 1 ) trece prin mij-
locul lui J~!H. Dreapta maA a trecind prin H, sin1etrica sa in
raport cu BC, care este dreapta AJAa, trece prin Ha. 296. Fie
da~ db, de punctele de intilnirP ale diametrului (d) cu laturile
lui A 1 B 1C1 , Oa, Ob, Oc simetricele
lui 0 in raport cu laturile acestui
triunghi, A 1 B 1 C 1 triunghiul ortic,
H ortocentrul, 0 9 centrul cercul\li
Euler. 0 este ortocentrullui A 1 B 1 C1
~i deci Oada, Obdb, Ocdc sint con-
curente intr-un punct cu al cer-
cului (09 ) ~i si1netricele a 1 , b1 , c1
ale lui cu in raport cu laturile lui
A 1 B 1C1 se gasesc pe (d). (probl. 295).
Punctele A I ~i 0 a sint diametral
opuse in cercul (09 ). Deci cuA 1 j_ cuOa
~i simetricele acestor drepte in ra-
port cu B 1C1 vor fi de asemenea
Fig. 97 perpendiculare, adica a 1 va fi pro-

192
iectia lui A pe (d). Proiec\ia lui a 1 pe BC trece prin (J) (G.M.
XXXIII). 297~ Fie (d) diametrul cercului circumscris (0) paralel
cu (d) §i celelalte notatii ale problemei prPcedente. Punctele a, A,
a 1 sint coliniare. Simetricele ex, A', w ale itcestor ,puncte in raport
cu B 1 C1 sint de asemenea coliniare §i avem wcx = aa 1 distan~a
dintre (d) ~i (d). cu este centrul cercului a~·(· 298. Notatiile. celor
doua probleme precedente, ({) punctul in (·are perpendiculara
acx pe BC intersecteaza a doua oara cercul o:~y. Avem ~ cucpcx =
== ~ cucxcp == ~ a 1acx, deci wcp II aa 1 l_ (~) ~i cp este ortopolul
dreptei (~) (G.M. XXXIII).
VI I. 299. (0') se ohtine din (0) printr-o translatie egala §i
para lela cu M N. 300. Generalizarea problemei precedente. Curbele
(C) ~i (C') pot fi ad use sa coincida printr-o translatie egala ~i para-
lela eu MN, deci sint egale. 301. Triunghiul A' B'C' se ohtine
din ABC printr-o translatie. 302. Cele doua s_t:!'gmente -formeaza un
paralelogram ; diagonalele A A', BB' se intilnesc in 0. Acesta este
centrul in jurul caruia o rota tie de 180° aduce pe A in A' §i B
in B' 30~. Segmentele pot fi paralele sau nu. In primul caz
centrul de rot~1ie se afla Ia infinit ~i rotatia devine o translatie;
in al doilea caz rentrul de rotatie se afla in punctul de intersec-
tie a dreptelor AB, A' B' 304. Centrul de rota1ie-o se afla in
punctul de intersectie a mediatoarelor segmentelor AA ', BB'.
Trebuie dovedit ca ~ AOA' :- ~ BOB', ceea ce rezulta din ega-
litatea triunghiurilor OA B, OA 'B'. Daca A BB' A' este convex,
iar M, N sint mijloacele lui AA', BB', se Vfl observa ca ~MOA +
+ ~ AOB +~BON=~ MOA' + ~ A'OB' + <;_B'ON ~i daca
0 ar fi in interior, ar rezulta AA' IIBB', dar atunci centrul de
rotatie este situat in afara, la intersectia dreptelor AB, A' B'.
305. Fie E mijlocul arcului AC. Avem arc_EA == arc EC §i
arc ED== arc EB. Punctele A, C ~i B, D sint simetrice fata de dia-
metrul OE, deci dreptele AB, CD sint ~i ele simetrice ~i se inter-
secteaza- pe axa de simetrie OE. Alta solutie a se vedea la pro-
blema 96. 306~ Se vor lua doua segmente simetrice ~i se va observa
ca centrul de simetrie este centrul de rotatie ; unghiul de rotatie
este de 180°. 307. Fie P un punct al figurii date; Jl(., b1' simetri-

308. Fie JJJ, N doua puncte ale figurii ini~iale, M', N' simetricele
lor in raport cu prima axa, JJ-1 ", N" simetricele lui JU', N' in
-
cele sale in raport cu 0 ~i 0'. Aven1 JJJ jJ1' !!00' ~i Jvl J;J' == 200'.

raport cu a doua ax a. 1ll M" ~i 1V1V" sint perpendiculare pe cele

dona axe, deci au directie fixa , a poi Jf Jf" = 1Y1V" = 2cl (d fiind
distanta dintre cele doua axe). ·neci Jll ".l\/" ·se ohtine din MN
printr-o translatie. 309. Fie~ M' simetricul lui M in raport cu prima

13 - Probleme de geometrie - c. 538 193

 1
axa, llf" al lui M in raport cu a doua axa. 0 fiind intersectia
axelor, avem OJI.f =OM"; <9: MOM"= 2ex (ex unghiul celor doua
axe). 310. Fie M simetricul lui M in raport cu prima axa,
1

M" simetricul lui 111 in raport cu a doua; N simetricul lui M

1 1

in raport cu a doua axa, N"

A simetricul lui N' in r.aport
........
~\
\
................
........ _
cu prima. De la M Ia M" se
B trece printr-o rotatie de unghi
: ' ~':J'B, 1
I \ /A' 2ex, iar de la llf la 1V ' printr-o
\ / .11
--~- -bC, rota tie de unghi 2( 7t- ex). CaJJ..i"
I I
, ~i 1V" sa coincida trebu ie ca
8
2( 7t-cx) == 2~, adica ( X = 7t/2,
deci axele de simetrie perpen-
C' diculare. 311. Se aduce ..4 'B'C'
Fig. 98 cu virful A' in A p rin trans-
latia definita de A A (fig. 98).
I

Triunghiurile devin simetrice fata de bisectoarea unghiului

format de doua laturi omoloage ce pleaca din A. Mai. general
fie P ~i P doua puncte omoloage ale celor doua triunghiuri.
1

Translatia ·definita de P P aduce pe P' in P ~i A Bl C in

1 1

-y
Fig. 100

A 1 B 1C1 • Aceste dou;-\ triunghiuri sint simetrice fata de o axa

care trece prin P perpendiculara pe A A 1 • 0 infinitate de moduri.
312. In cazul cind proiectiile punctului pe laturile triunghiu-
lui sint coliniare, deci c-ind M este situat pe cercul ~1BC (teo-
rema lui Simson); atunci dreapta care une~te simetricele lui ill

194
trece prin ortocentrul triunghiului ABC. 313. Fie M un punct
al figurii considerate, ftf 1 , M 2 , M 3 pozitiile sale succesive (fig. 99).
Se considera ca se rote~ te tot patrula V· r·ul M ABC ~i se observa
ca dupa cele trei rotatii punctul B revi11P Ia pozi~ia ini~iala, deci
B este centrul eerut. Deoarece rotat.ia in jurul lui B este 180°,
A

Fig. 101 Fig. 102

figura finala este simetrica figurii ini~iale in raport cu B. 314.

Oricare ar fi B pe xy (fig. 100), se poate trece de la B la C prin-
tr-o rota~ie de 60° in jurul lui A'· deci locul lui C este transfor-
mata lui xy prin aceasta rota~ie, adica o dreapta. Acela~i ra~iona­
ment cind dreapta xy se inlocuie~te cu un· cere. 315. a) Triunghiu-
rile egale A BB', ADD' (fig. 101) p.ot f1 privite ca rezultind unul
din celal.alt printr-o rota~ie de goo. de uncle rezulta ca BB' _l DD'.
Deoarece B, D sint fixe, locu] este cercul circumscris lui A BCD.
b) Din masura unghiurilor a vern <9: MCA == ~ MDA, iar
din triunghiurile isoscele ACC' §i- ADD', avind unghiurile din .A
egale, rezulta <9: C'CA == <9: D'DA, deci M se afla pe CC'. 316.
In mi§carea sa, virful A descrie un arc de cere (0) care trece prin
P §i Q (fig. 102). lnaltimea AD a. triunghiului ABC intilne~te
cercul (0) intr-un punct fix /. Fie J punctul diametral opus lui
I pe cercul (0). J este pe de o parte fix, pe de alta parte dis-
tan~a lui la BC este egala cu. AD care ramine constanta in mi~­
carea triunghiului ABC; deci BC este tangenta la cercul de cen-
tru J ~i _raza AD." 317. Simetrica lui Oy fa~a de (D) intilne~te
pe Ox in A. Punctul B se afla ducind perpendiculara din .A pe
(D). 318. Problema se reduce la precedenta: trebuie construita
baza BC, cu B pe (D 1 ) ~i C pe (D 2 ), iar mijlocul lui BC pe

195
perpendiculara dusa din ..4 pe {A) (fig. 103). 319. Se translateaza
J?G pina cind F vine in A. G va veni intr-un punct cunoscut H.
~ BGH = ~ A1Jf B = const, deci G este determinat. 320. Presu-
punem punctul P exterior spa~iului cuprins intre {D 1 ) ~i {D 2 ) ~i
de partea dreptei (Dt), iar 0 intersec~ia. lui (D) cu (D1 ) (fig. 104).

Fig. 103 Fig. 104

Se translateaza PC pina cind C vine in 0 ~i se translateaza AB

pina cind A vine in 0. P vine intr-un punct E, locul lui E este
simetrica dreptei {D 2 )~ in raport cu (D 1}. Fie I centrul paralelo-
gramului PEOC; locul lui I este o dreapta paralela cu (D 1 ) ~i
locul lui C es te si1netrica locului lui E, in raport cu aceasta
dreapta. A.ltfel. C' un ·punct pe (D) ~i P' simetricul lui P fa~a

ex
Fig. 10.) Fig. 106

de C'. Locul lui P', ci nd C' descrie dreapta (D) este o paralela
(~) la (D). Dreptele (lJ), (A) ~i {D 1 ), {D 2 ) formeaz~ un paralelo-
gram cu un virf in 0. Diagonala care trece prin virful 0 al acestui
paralelogram da directia secantei cautate. 321. a) Rotim dreapta

196
(D') cu 60° 1n jurul lui A 1n sensul ales·; intersectia transformatei
cu dreapta (D) da un virf al triungliiului, deci mafimea laturii.
Sint doua solutii. b) Acela§i rationamen t. 1n an1bele cazuri pre-
supunein problema rezolvata pentru ;1 urmari rationamentul.
322. Daca se fixeaza virful .A pe una din paralele, problema se
reduce la precedenta. Exista o infinitate (dubla) de solutii care se
deduc unele din altele prin translatii paralrle cu dreptele date.
In' cazul cercurilor concentrice se fixeaza A, de exemplu pe cercul
exterior (fig. 105), apoi se rote§te de 60°, in jurul lui .A, cercul
eel n1ai mic; centrul lui ajunge pe cerGul mare. In aceasta noua
pozi~ie el intersecteaza cercul mijlociu in C ~i C 1 , care rotite
invers de 60° n~ dau pe B ~i B 1 . Doua solutii, una sau nici una
pentru fiecare punct A . . 323. Punctul A, dupa o rota tie in jurul
lui y, ex ~i ~ revine la ·pozitia initiala (fig. 106), pe cind un punct
D oarecare al cercului vine 1ntr-un punct D 1 , simetric eli D in
raport cu diametrul ce trece prin A. Altfel. Notam aB = cxC =
=
--
x, ~C =~A= y; yA +yB=z, de unde: y+z=~y;
-.. -..
-
--
z+x = y(X; x + y =ex~ ~i x
.
+ y -: z = 180°. Rezulta .x =
= 180° - ~Y· Constructia: y' este diametral opus lui ·r ~i para-
lela din ~ la y' (X taie din nou cercul in B etc. 324. Fie 0 c~ntrul
cercului ce trece prin JJ;f ~i .ZV. Se rote~te figura in jurul lui 0 pina
ce ill vine in 1.V. Unghiul de rotatie JJ!JOJ.V este cunoEcut. A vine
intr-un punct cunoscut A 1 • Se obserYa ca unghiul forn1at de
dreapta PIll, cu pozitia ei rotita A 1 1V~ este egal cu unghiul de
rotatie, de uncle rezulta ~ B1VA 1 = <9: JJ.10N ±-1= .1lfP1V, dupa
diferitele cazuri de figura; deci N •
este detern1inat. 325. 0 si , A sint
simetrice in raport cu bisectoarea
unghiulu i 0 PA. P este deci la
intersectia bisectoarelor unghiului
format de (D') cu perpendiculara a
in 0 pe. dreapta (D). 326. Se ia pe
(D), OB = R, a~a ca triunghiul
-P BC sa fie isoscel. P este la inter-
sectia lui (D) cu mediatoarea lui BC." Fig. 107
Doua solutii. 327. A 1 este simetl'icul
lui A i:p raport cu PQ (fig. 107). A 11 este hisectoarea ~ BIQ. Cercul
cu centrul Al ~i raza AlB intersecteaza pe PQ in c. Perpendiculara
din A 1 pe BC intersecteaza pe PQ in /. 832. Fie lE simetricul
lui C in raport cu D §i F simetricul lui C in raport cu DP. F se
gase~te la intersectia lui AB cu arcul descris pe CE ca diametru.

197
 P este la intersectia lui· ~B cu mediatoarea lui C~F'. Altfel. PD
trebuie sa fie bisectoare. Fie D' conjugatul lui D fata de A, C.
Cercul de diametru DD' taie pe .AB in P, P'. Doua solutii, una
sau nici una. Se va considera ~i D la mijlocul lui AC. 329. Con-
struim figura simetrica cu cea din enunt, in raport cu latura AB.

A, .

Fig. 108 Fig. 109

Fie C', D', I' simetricele punctelor C, D ~i I in raport cu ..4B.

Figura CDD'C' este un trapez isoscel ~i diagonalele sale tree
prin E (G.M. XXIX). 330. Se da cercului (C') o translatie para-
lela cu ( ~) pin a vine in (C ") astfel ca linia centre lor sa fie per-
pendiculara pe (~). Daca (C) ~i (C ") sint secant~, atunci secanta
comuna este cea cautata (G .. ~I. XXVIII). 331. Fie l lungimea
segmentului AB (fig. 108). Cu l ca raza ~i din B' (sau A') ca
centru, descriem un cere care in tersecteaza directia A B in A 1 ~i A 2 •
Dam o mi~care de transla~ie lui AB pina ce A vine in .A 1 (sau A 2 )
~i B in B 1 (sau B 2 ). Rotim segmentul in jurul lui .A 1 pin a ce B 1
coincide cu B'. Rotim dir. nou in jurul lui B' pina ce ..-1 1 vine
in A'. 332. Presupunem problema rezolvata; fie . t ', B' proiec-
tiile lui A ~i B respectiv pe (D 1 ) ~i (D 2 ) (fig. 109). Luam B'..4 1 =
= AA'. Triunghiurile dreplunghice OA'A, OB'A 1 sint egale
~i,se ohtin unul din nltul printr-o rotatie de 90° ...4' este situat
pe cercul de diametru OA; B' pe cprcul de diametru OB, deci
B' se ohtine rotind d•· 90° cercul de diametru OA. Dreptele
OB' ~i perpendiculara P" ea, OA', sin-t cele cautate. 333. Fie P 1
simetricul lui P in raport cu XY, P 2 simetricul lui P 1 in raport
cu XZ, Pn punctul ce sP ob\ine continuind aceste constructii

198
(fig. 110). Dreapta PnC determina, prin intersectie cu ultima
latura, punctul uncle hila va lovi aceasta latura. Se urmeaza dru-
mul invers, plecind de la acest punct ~i ~e gase~te punctul 1J1.
334. Se da triunghiului BIC o rota tie de ()1 () in jurul punctului C
(fig. 111); punctul B vine in A, iar I in /', deci Al' = BI.

\
/
/ \
/
/ \
/

/
/ ........ \
oe:.---------- ---------~~~
/

1!
Fig. 110 Fig. 111

'friunghiul I CI' este -echilateral, deci I I' = I C. Cu cele trei

lungimi s-a construit astfel triunghiul I AI' (Bul. Sc. Politeh-
nice, 1937).
VI I I. 335. Se duce dian1etrul perpendicular pe dreapta data;
extremitatile lui sint punctele de contact al tangentelor cautate.
336. Toate coardele de aceea~i lungime cu cea data ramin tan-
gente unui cere concentric cu eel dat. Problema se reduce la a
duce tangentele, paralele cu dreapta data, la cercul concentric.
A ltfel. Fie 0 centrul cercului
dat ~i 0' proiec~ia lui pe dreap- 8
ta data. Se a~aza pe dreapta
data un segment egal cu coarda
data, cu mijlocul in 0', a poi
se due paralelele la 00' prin
extremitatile acestui segment.
337. Fie A un punct pe una
din paralele (fig. 112). Cercul
cu centrul in A, de raza l, in-
tersecteaza a doua paralela in Fig. 112
B ~i B'. Se due tangentele
la cere paralele cu AB, a poi cu A-B=-':--; patru solutii, douasau nici una.
338. Lungimea data trebuie sa fie mai mica decit diametrullui (C').
Coardele lui (C') avind lungimea data sint tangente la un cere
(C ") concentric cu (C'). Se vor duce tangentele comune la (t.)
~i (C "). 339. Se duce in (0') diametrui ·AB perpendicular pe 00'·.

199
Cerct:~erut are centrul in 0 ~i raza OA = OB. 340. Se ia pe
OA, ~4B = A.B' = R. Cercurile de centre B, B' ~i raza R ras-
pund la problema. 341. Centrul unui cere cautat se va gasi la
intersec~ia cercului de raza R, cu centrul ln A, cu paralela la
dreapta data, Ia distan~a R. Cel mult doua solutii.
, 342. Centrul

(~l

Fig. 113 Fig. 114

unuia din cercurile cerute se gase~te ...la intersecti,a cercurilor avind

centrul in 0 ~i ca raze sum a ~i diferenta raze lor R, r, cu para-
lelele la (D), departate de ea cu R. Cel mult opt solu~ii. 343.
Fie R, R' razele cercurilor (0), (0') (fig. 113). Se descriu din
0, ca centru, cercuri avind ca raze suma ~i diferenta lui R ~i
r, a poi din 0' altele avind ca raze sum a ~i diferen~a lui R', r.
Orice punct comun al acestor cercuri este centrul unui cere care
' raspunde la problema. Cel mult opt solu-
tii. 344. Centrul unui cere cautat este
'
unul din punctele de i~tersectie ale pa-
ralelelor la Ox ~i Oy, la distanta R de
ele; Patru solu~ii. Centrele gasite sint pe_
bisectoarele unghiului xOy. 345. Se ia pe
(D 1 ) una din lungimi l1 (fig. 114) ~i se
construiesc triunghiurile isoscele sime-
trice care au baza l 1 ~i laturile egale R.
Fig. 115 Fie M si , M' virfurile celor doua triun-
ghiuri. Se ia pe (D 2 ) cealalta lungime
~ si se construiesc triu nghiuri isosce1e cu l2 ca baza ~i R laturile
egale. Fie N, N' v1rfutile lor. Paralelele prin M, M' la (D 1 ) . ~i
paralelele prin N, N' Ia (D 2 ) determina prin intersectiile lor
centrele c,ercurilor cautate; patru solutii. 346. Locul virfurilor
unghiurilor drepte, ale caror laturi sint tangente unu1 cere

200
dat este un cere concentric (probl. 125). Punctele cerute se
gasesc Ia intersec~ia a doua cercuri. Cel mult doua solu~ii. 347.
Centrul se afla la intersectia perpendicu Ia rei duse in B pe dreapta
·{D) cu mediatoarea lui A B. 348. Cen~ru 1 se gase~te Ia intersec~ia
dreptei OB cu mediatoarea lui AB. 349. Fie M mijlocul lui CD,
-1 OMC = 90° (fi~ 115). M se gase~te la intersec~ia lui AB cu
.cercul descris pe OC ca diametru. Cel mult doua solu~ii. Altfel.
Locul simetricelor lui C fa~a de punctele dreptei AB este o para-
lela Ia AB, care intersecteaza cercul in eel mult doua puncte D, D'.
350. Se descriu cercuri: din A ca centru, · cu BC ca raza, din C
~a centru, cu AB ca raza. 351. Fie r raza ccrcului dat (fig. 116)
T punctul de tangen~a cu cercul, (1) centrul cercului cerut. Tri-
unghiul (l)T A este isoscel, deci daca se ia AB = r, perpendicular
pe (D), triunghiul (l)OB este de asemenea isoscel. De aici construc-
~ia: se ia pe perpendiculara in A Ia (D), AB = AB' = r. Prin
mijloacele lui OB, OB' se ridica perpendiculare care intersecteaza
pe AB in (1), (1)'. 'Doua solu~ii. Altfel. AT intersecteaza cercul
in C §i OC II (l)A. Deci perpendiculara din 0 pe (D) intersec-
w'
I
I
I
I
I
I

I
I
- I
I
~--1
I
I
-
I
I /
I /
//
//8
\ / I
/ I
I (t1)

Fig. 117

teaza cercul in C, C'. AC ~i AC' determina pe cere punctele de

-contact, T, T'. 352. Tangenta i-n A Ia (0) intersecteaza pe (D)
in T. Centrele cercurilor cerute se afla Ia intersectiile lui OA cu
bisectoarele unghiurilor-- formate de T A cu D T. 353.' Se ia pe (D),
AB = AB' = raza lui (0). Prin mijloacele segmentelor CB ~i CB'

~01
 se ridica peq)endiculare care intersecteaza dreapta (D) in 0, 0';
acestea sint centrele cercurilor cerute. 354. Perpendiculara in A
pe (D') intersecteaza dreapta (D) in B. Bisectoarele unghiului
format de (D) cu AB intiJnesc pe (D') in centrele cautate. 355.
Pe tangenta in B se ia BC egal cu lungimea data, apoi pe OB, se
ia O.lVI = OC. M este punctul cautat. 356. So duce cercul cu cen-
trul in B, tangent la dreapta (Ll) (fig. 117), apoi tangentele din A
la acest cere. Ele intersecteaza pe (Ll) in C ~i C' .. Doua solutii.
Daca .£4 ~i B s1nt de o parte ~i de alta a lui ( ~), constructia este
asemanatoare cu cea precedenta. 357. Se construie9te cercul inscris
(1). Centrul acestuia este punctul comun bisectoarelor. Punctele
D, E, F de contact cu laturile sint punctele de tangenta ale ce~cu­
rilor cautate, intre ele. 358. Se costruie~te un triunghi echilateral
ABC inscris in (0). Unul din cercuri va avea centrul pe OA, va
---
trece prin .£4 ~i va fi tangent mediatoarelor laturilor A B, A (,T
(probl. 354). 359. Fie AA' inaltimea din unghiul drept, I centrul
inscris, D, E, F punctele de tangenta cu laturile. lEAF este patrat.
Paralela prin I la ipotenuza intersecteaza pe AA' in ltf. In triun-
ghiul AMI cunoa~tem ipotenuza AI ~i cateta A Jv!, deci se poate
construi. Se construie~te a poi patratul in care AI este diagonala;
laturile care pleaca din ..4 sint pe laturile triunghiului. 360. Se
due bisectoarele exterioare ale triunghiului A' B'C'. 361. Se pre-
lunga9te BA cu AD = AC (fig. 118). In triunghiul BDC aYem
LJ
1'
~
I \
I \
I \
I
I -\
, I \

>l>" \
t/ ~c B
'I 1'-....

Fig. 118 Fig. 119

BD = AB + AC, -1: BDC = ~ <}:: A. Din constructia lui BDC

se' deduce constructia lui ABC. 362. Aceea~i metoda ca in pro-

blema precedenta. 363. Construim triunghiul AM N avind ~11V
egal cu perimetrul dat, <}: M = <[. B, <r. N =<[.£(fig. 119). Me-
2 2

202
-diatoarale lui AM ~i.11 N intersecteaza pe .lfN in B ~i C'. ABC este
triunghiul cautat. 364.- Pe o paralela In (D) dusa prin A, se ia
A C == AC' == jj N. Dreapta BC interse,·teaza pe (D) in N, iar---
- --
-paralela din A la BC 1n M. M N este pozitia cautata. Analog
pentru C'.t'365. -4: f3EC == -4: BAD (fig. 120) deci E este inter-

Fig. 120 Fig. 121

sectia cu AD a arcului capabil de <9:: BAD descris pe BC. 36ft
58 ia un punct M pe una din drepte {D 1 ), (fig. 121); prin AI -se
<luce o paralela la (Ll), pe care se ia MN == M N' == l. Se a plica
segmentelor M N, MN' cite o translatie pina ce N ~i N' vin pe
{D 2 ). Se ohtin doua solutii AB, A 1 B~ simetrice fata de punctul
comun lui, (D 1 ) cu {D 2 ). 367. Distanta centrelor CC' este suma
{diferenta) celor doua raze (fig. 122) iar CC' _L ( Ll), deci de direct ia
A-

Fig. 122 Fig. 123

cunoscuta. Problema se reduce la precedenta (R.M.F. I"V). 368.
Se prelunge~te AG cu G M = ~ AG (fig. 123). Se ia sime tricul 0"

aJ lui 0 in raport cu ill ~i' fie B unul din punctele comune cercurilor
(0) ~i (0 "). B JJ1 intersecteaza pe (0') in C a~ a ca l3 111 == 1l1C ·ABC
'
203
 este triunghiul cerut. Cel mult doua solu~ii (G.M. lV). 369. Jle
OG se ia GO' = _!_
2 OG. Locul lui J.l1 este cercul de centru 0' si
,
raza ~ 2 OA.- asa
, ca M este determinat. Problen1a se reduce la cea
precedenta _)G.M. \-~II). 370. Fie B intersec~ia paralelei duse din
.rlla NT, cu MT. Se observa ca triunghiurile M1.VT, MAB, TAB,
O.A B sint isoscele. Punctul B este la interse(~tia cercului de centru
'
o· si, raza OA cu cercul de centru A si, raza A 'J'. M este la inter-
sec~ia lui B T cu cercul (G.~1. XI\'). 371. Fie (X unghiul diago-
nalelor, 2l lungimea laturii date (fig. 124). Se aplica lui (0') doua.

Fig. 12--1 Fig. 125

translatii paralele cu (Ll) ~i egale cu 2l ,~i se ob~in doua cercuri

(0~), (O;) care intersecteaza pe (0) ln patru puncte. ,Fie A unul din
ele. Se va gasi pe (0') un punct B a~a ca AB = 2l ~i paralel cu
(Ll). Punctul E comun diagonalelor este pe o paralela la (~) ~i
AB, egal departat de ele -f1i pe un arc de .cere, capabil de (X, descris
pe AB. Cel mult opt solu~ii (G.M.V). 372. Fie T punctul de
tangenta astfel ca NT j_ NA (fig. 125). Avem CT II AN, deci
-t ANC = ~ NCT, dar ~ NCT = ~ NCA ~i triunghiul ANC
· este isoscel. Altfel. Ducem CD ..L AN; trinnghiurile AJVO ~i C.AD
sint egale avlnd unghiul A comun, ·CD = TN= 1\'0. De aici
rezulta constructia lui N (Concursul de mat. 1953 R.M.F.). 373 ..
Se duce diametrul MOM' perpendicular pe directia data (fig. 126).
Se une~te M cu 0', MO' intersecteaza pe (0) in A. Din A se due
cele doua tangente Ia (0'), care intersecteaza pe (0) in B, C.
Triunghiul ABC raspunde la problema. Cel mult doua solu~ii.
374. Construim cercul concentric cu eel d.at, la care trebuie sa fie·
tangentS. Iatura AC, unghiul B fiind cunoscut. Din N ducem tan-
genta N AC ~i unim pe C cu M. 375. Masura unghiului A este~

204
egala cu semisuma (semidiferen~a) arcelor MN ~i BC (fig. 127)
Unghiul A fiind cunoscut, putem determina cu cere concentric cu
eel dat, la care latura BC ·este tangenta-. Construc~ia urmeaza de
la sine. 376. Presupunem problema rezolvata, ABC triunghiul
cerut, Ape cercul interior, B §i C pe eel exterior. AB intilne~te
cerc~l exterior in D. Unghiul B fiind cunoscut, se va cunoa~te

Fig. 126 Fig. 127

- -
lungimea coardei CD. Pe CD se va descrie un segment capabil de
.
suplimentul unghiului A. Intersectia acestuia cu cercul interior
ne da virful A. Doua solutii. 377. Se descriu. pe laturile triunghiu-
lui A.BC arce de cere capabile de 60°. Virfurile triunghiurilor
€Chilaterale circumscrise lui ABC se gasesc pe aceste cercuri. Pro-
blema se reduce la propozi~ia urmatoare: secanta de lungime
n1axin1a care trece prin punctul comun a doua cercuri este paralela
cu linia centrelor. 378. Fie P proiectia lui (0) pe (Ll) §i M, N
mijloacele segmentelor' OP, OA. Se va obserYa ca N se~gase~te pe
cercul (0) ~i ca MN j_ OP. Constructia: se gase~te mijlocul lui
OP, a poi seduce !vi iV j_ OP care determina peN. Restul urmeaza
de la sine (G.~I. XIII). 379. Fie E intersectia lui AB cu CD §i
J? intersectia lui BC cu AlJ; (X = -4: AED; ~ = -4: AFB. Se va
observa ca -4: BCD = goo + + ~ ; -4: ABC= goo-
(X (X- ~ •

2 2
Cunoscind unghiurile patrulaterului, vom duce doua cercuri concen-
trice cu cercul dat, a~a ca tangentele duse la aceste cercuri sa subin-
tinda in cercul dat unghiurile goo + +~
(X si goo- (X - ~ • Tan-
2 ' 2
gentele duse din punctul de intersectie al diagonalelor, la aceste
cercuri, detern1ina patrulaterul (G.~L XVIII). 380. Fie A BCD

205
 patrulaterul -dat (fig. 128), E, F intersectiile Iaturilor AB, CD
~~ BC, AD. Dreptele ce unesc E ~i F cu mijloacele lui "Al)
~i AB se intersecteaza in 0. Paralela dusa prin 0 la AD inter-
secteaza pe C1J in H, iar paralela dusa prin 0 la A B intersecteaza
pe BC in I, HI este transversala ceruta (G.M. XIX)~
E

/
/
/
-------- - ........
.......
"' "' \,.

'
,.,.. .

Fig. 128 Fig. 129

381. S2 construie~te triunghiul BCD in care~ C == 90°, CD== B'C ..
Se descrie din C ca centru, cu raza CD un arc de cere care inter-
secteaza pe BD in B', se coboara di11, B o perpendiculara B . 4
pe B'C, ABC este triunghiul cerut. 382. Presupunem problema
rezolvata ; no tam cu D, I, M (fig. 129) picioarele inaltimii, bisec-
toarei ~i medianei. Observam ca inal~imea ~i mediana sint izogonale,.
deci cercul cu centrul I ~i raza I D este tangent la aceste drepte.
Constructia: se duce perpen-
diculara in D pe DIM, iar
' din M tangenta la cereul cu
' '' centrul I ~i raza 1D, pin a
''' intersecteaza perpendiculara
' in A. Cercul cu centrul ltf si
,
raza M A determina pe B ~i
Fig. 130 C (Concurs de matematiqa
R.M.F. 1940). 383. A B II
II CD; prin B se duce BE II AD. Se construie~te triunghiul BEC
ale carui laturi se cunosc ~i se deduce trapezul. 384. Fie bazele
.AB ~i CD, diagonalele .1 C, BD (fig. 130). Se prelunge~.te A-B
cu BE=- DC. BECD esle paralelogram_, deci CE == DB. Se con-
struie~te triunghiul AEC, a poi trapezul rezulta. 385. Fie ABC tri-
unghiul, A llf mediana. S.e prelunge~te AM cu inca o data lun-

206
gimea ei, pin a in A'. ABA' C este paralelogram. Triunghiul A B.A'
se poate construi; rezulta triunghiul .~1 BC. 386. Fie AJJ inal-
tin1ea, AM mediana (fig. 131). Tri'unghiul ADM se poate
construi. Cercul de razii data R, cu cent I'Ul in A intersecteaza

........ ____ __...

A'
fo'ig. 131 Fig. 132

perpendiculara in M pe MD in 0 1 ~i 0 2 , care sint centrele cer-

curilor circumscrise, deci sint posibile doua solu\ii. Conditii:
R ~ DJ1; R > 0 1 M, daca R > 0 2 M- sint doua solutii. 387~
Fie ABC triunghiul cautat. Daca se aplica o translatie laturii BC,
a~ a ca C sa vina in A, B vine in D, AC BD este un paralelogram.
Ss prelunge~te BA cu ..4E = AB; in triunghiul CDE laturile CE,
DE ~i CD sint indoitul medianelor lui ABC, care pleaca r2spectiv
-din A, B, C. Din triunghiul CDE se deduce triunghiul ABC. 388.
D este punctul pe :4B a~a ca AD AC; I mijlocul lui CD. Tri-
unghiul AA 'I se poate construi, deoarece se cunosc laturile
A A' A' I = Ali- AC si _,..AI A':_ 180°- ~A · Din triunghiul AA 'I
' 2 ,-;... 2
se deduce triunghiulABC(G.l\LIX). 389. FieOcentrul cerculuiABC,
I mijlocul coardei BC ~~ E mijlocul arcului BC; paralela dusa prin I
la AE intersecteaza pe AA' in P. BC = AE = PI ~i CO _L. AE'. Con-
. --- ---
structia: se ridica in A' 1) perpendiculara pe BC pe care se ia 1 P =
== BC. Perpendiculara din C pe I P intilne~te perpendiculara in I pe
BC in 0 (G.l\1. 'Till). 390. Se va observa cii.!>relungind BA ~i luind
AD = BA, <9:: DCA este cunoscut (G.lVI. XII). 391. Fie A' mijlocul
arcului BC ~i I mijlocul lui AA' (fig. 132). I se gase~te la inter-

207
 sec~ia perpendicularei ridicata- pe mij locul Jui A 1A3 cu cercul de-
scris pe OA 2 ca diametru (G.M. XIX). 392. Fie (0 ") simetricul cercu-
lui (0') in raport cu xy. Punctele cautate sint la intersec~ia cu xy a
tangentelor comune ~ercurilor (0) ~i (0 "). 393. Fie M mijlocul lui
BC; cercul cu centrul w ~i cu raza wM este cercul celor noua
puncte. El intersecteaza pe BC in N, piciorul inaltimii pe BC.
Cercul circumscris lui ABC trece prin B, C ~i are raza egala cu
2wM, deci se poate construi. Intersectia lui cu perpendiculara in 1V
pe BC ne da virful A. 394. Fie D mijlocul laturii, L mijlocul lui
AH (fig. 133). Avem doua cazuri, dupa cum D este situat pe
A
N,
N~
/ , ,, I ------
-"0'
"(. I1 '\' ,' , \
.L..--- ----
1 .... \
~ __ -.......
"'n--- \ \

--
-- ---
J.- ~-
I
\
I
I
0 ', \
'\
,,
A

Fig. 133 Fig. 134

AB (AC) sau pe BC. Cazul I. D este situ at pe AB. Avern DL If

-
II BH ~i DL == "21 --
BH = OE. (E mijlocul lui AC.) ODLE este
-

paralelogram, deci E ~ste determinat. Perpendicularele in D pe

OD ~i 1n E pe OE ne dau punctul A, apoi cercul cu raza OA ne
da pe B, C. ·Cazul I I. D' pe BC. OD' LA este -paralelogram, deci
se ia LA = OD' pe paralela la OD' prin L ~i se detern1 ina .A
(R.M.T. VI). 395. Se duce din A perpendiculara EAF pe cele doua
drepte paralele. Se demonstreaza ca triunghiurile .t BE, AFD
sint egale, deci EB = AF, FD = AE; B, D sint deter-
minate. 396. Se ia simetrica AC' a lui AC in rapor·t cu .AD.
f

<1: BAG= ~ C- <;. B, BC' = BD- DC. 'friunghiul .ABC' se

poate construi, caci cunoa~tem BC', -t BAC' ~i AD. Din triun-
ghiul ABC' se deduce tr·iunghiul .r1 BC. 397. Fie iV' diametral
. - - !

opus lui N in (0) (fig. 1:34); avem N' .1V == .lV'.A. Construc~ie:
se descrie din A ca centru, cu diametrul lui (0) ca raza, un cere
care intersecteaza pe (0) in doua puncte; fie N' unul din ele, 1.V
diametralul sau in (0). A 1V este dreapta ceruta. Cel mult doua

208
solu~ii . .Altfel. Cind M descrie cercul (0), simetricul lui A fa~a
de M descrie un cere. cu centrul in 0', astfel ca AO' = 2AO. Con-
structie: din simetricul 0' allui A fata de 0 se descrie lin cere
J J

cu raza cit diametrul lui (0) ~i se detern1ina direct N. 398.

Secanta dusa prin A intersecteaza cercul int.-~rior in M, N ~i
cal exterior in P. Avem evitlent AM= N P si deoarece A P =
• • J

= 3M N trebuie ca AM == M'N. Problema se reduce la cea prece-

denta. 399. SimetriDul (Oi) al cercului (0 1) fa~a de (D) intersec-
teaza pe (02 ) in B ~i B' (fig. 135). Simetricele lui B ~i B' sint A
~i ..·1' pe cercul {01 ). Solutiile sint AB ~i A' B'. Daca (0 1 ) ~i (0 2 )
nu se intersecteaza, nu sint solu~ii; daca s1nt tangente, o solu-
tie. 400. Prelun 0aim AG cu GM
'.
= ~
2
AG. Cercul descris din (I)

cu wM ca raza este cercul celor noua puncte. Fie N mij locul. lui
AM, B'C' coarda din cercul precedent, perpendicularS. in N pe
wN. B' ~i C' sint mijloacele laturilor AC ~i AB. 401. Fie 0 cen-
A C'

Fig. 135 Fig. 136

trul cercului circumscris (fig. 136), H ortocentrul, w centrul cer-

cului lui Euler, M mijlocul Iaturii BC, T intersectia tangentei
in A Ia cercul (0) cu dreapta OH. Putem de term ina lungimea 0 M
inscriind intr-un cere de raza R o coarda egala cu a ~i ducind o
perpendiculara din centrul cercului pe ea. D Se mai ~tie ca AH =
= 20 lt1 (probl. 233). · Constructie: des~riem un cere de raza R in
care ducem o raza oarecare OA. Pe aceasta raza drept cateta con-
struim triunghiul OA T dreptunghic in A ~i in care ~ 0 T A = (X.
Din A ca centru, cu ~o raza egala cu AH descriem un cere care
intersecteaza pe 0 T in 11 ~i H 1 . Pe paralela din 0 ]a AH luan1 o

209
 - 1-
lungime 0 Af = -- AH. Perpendiculara din fi;J pe 0 iff intilne~te
2
cer0ul in B si C. ·noua solutii (G.:\1. XXXI). 402. Fie A unghiul
cunoscut. Co~struim un cere' cu centrul intr-un punct 0 ~i cu raza
R. Luam pe cercul (0) un arc BC, capabil de unghiul cunoscut .A.
Ortocentrul H se gase7te pe
cercu I concentric de raza d
cum ~i pe cercul de raza R
care trece prin B, C (probl.
201 ). Perpendiculara din H
pe BC intilne~te ccrcul 0
in virful- A al triunghiului
cerut. Putem avea doua,
una sau nici o solu~ie (G.M.
XXIX). 403. Picioarele B',
C' ale inaltimilor
'
din B si,
C sint situate pe cercul de
Fig. 137 diametru AH ~i pe cercul
lui Euler de diametru M 1V
(fig. 137). Patrulaterul BC B'C' este inscriptibil, centrul cercului
fiind ~~; razulta -4: A C' B' = -4: C. Constructie: cercul cu centrul JV
'
~i raza AH/2 intersecteaza cercul de diametru MN in B', C'. Se
ia -4: B'C' A = -4: C; latura unghiului intersecteaza cercul (lV) in A,
D
A
--- -- ----
-- ---
A

--- --
Fig. 138 Fig. 139

iar cercul cu centrul 1ll ~i raza iJJB', in B. Diametrul BA!C deter-

mina punctul G'. 40!. Fie M mijlocul laturii BC, N al laturii [';1
(fig. 138). Sint doua cazut'i, dupa cum se da piciorul C' al inal~imii
din C, sau unul din celelnlte douiL a) Fie date M, N, C'. Prin C'
se duce o paralela la M.V, care este taiata de cercul lui Euler
(MNC') in P, mijlocul luj .lB. Cunoscind triunghiul median, se

210
poate construi triunghiul ABC. b)" Fie date M, IV_, B'. Cercul lui
Euler M N B' are centrul w. Simetricul M' HI lui M fata de w este
'
mijlocullui A H, iar simetricul lui B' fat-a de 'l1w este C'. Perpen-
dicularele din B' pe N B' ~i din (~' pe M iV sin t inaltimile care
de term ina pe H. M'H este a Lreia inal~iine. Res! ul constructiei este
evident. 405. Fie I mijlocul lui B(f, JJ punctul (·omun lui AH ~i
(~J, E mijlocul lui AH. (~) trece prin 1 ~i prin 1 mijlocui lui
1
"',
- -
JV H (probl. 263). Din triunghiurile egale JJFH, All F avem 1 Jlll =
-- -- -- --
= HD, a poi· 0 fiind centrul cercului circumscris, OJ = A~,= EH
(probl. 233), deci JE = OA =OM= ED. Constructie: din E. ca
centru cu,ED ca raza se intersecteaza (~)in_!_!._ se duce 10 U AH't
AO II IE ~i BIC _I AH; din 0 ca centru, cu OA ca raza, se descrie
un cere care intersecteaza pe BIC in B, C. Constructia este posi-
-- - - - -
hila daca OJ < I M sau EH < EIJ sau AH ~i AD de aceea~i parte
a lui (.:1). 406. Se ia pe latura C lJ, CN = AM. M N este o dia-
gonala a dreptunghiului cautat. C~rcul de diame tru M N da cele-
lalte virfuri ca 1ntersectie
, cu BC ~i , AJJ. Doua solutii.
' Daca AB>
> Bf", se duce diametrul PQ II A B ~i rezulta conditia PQ =
= MN ~ AB. 407. Se va construi un paralelogram BDEF, avind
drept diagonale dublul segmentelor date (fig. 139), aceste diago-
nale facind intre ele unghiul a . .A. poi pe BD ca baza se construie~te
in interiorul paralelogramului un triunghi BCD, avind laturile
C B, CD date. Se da o translatie a laturii FC pina ce F vine in B;
C vine in A. ABCD este patrulaterul cerut. 408. Mijloacele E,
F, G, Hale laturilor patrulaterului ABCD sint virfurile unui para-
lelogram care se poate construi ~i se afla mijlocul fl al laturii AD
a carei marime ~i directie o cunoa~tem. 409. Fie ABCD patrulate-
rul cautat, E, F, G, H mijloacele laturilor, iar I ~i J mijloacele
diagonalelor AC, BD. Se eunosc laturile ~i segmentul EG. Se con-
struia~te paralelogramul EIGJ caruia i se cunosc laturi1e ~i diago-
nala EG. Se construie~te a poi paralelogramul HI JF ale carui laturi
sint de asemenea cunoscute. Patrulaterul se poate construi caci
8 e cunosc .mij loacele lat.urilor ca ~i marimile ~i directiile lor.
410. Ss considera problema- rezolvatfi. Pe o diagonuala BD se
descrie arcul BAD capabil de ·unghiul A ~i in partea opusa, arcul
BCD capabil de unghiul C. Cercul B.AD intersecLeaza latu-
rile BC, CD in E ~iF. Se duce tang2nta JlfA1V. Unghiurile J.11AE
~i N.AF, raspactiv egale cu unghiurile .A BE, A DF sint cunoscute.
Se cunosc deci ~i coardele EF, .AE, AF. Constructie: cu ajutorul

211
diagonalei BD ~.i unghiului A se construie~te cercul BAD, cu
centrul 0. Intr-un punct A' se duce tangenta MA 'N ~i a poi se
1etermina coarda EF cu ajutorul unghiurilor cunoscute JJJA 'E ~i
lV.A 'F. Pe coarda EF se descrie
arcul de cere capabil de unghiul
C. ·Din A' ca centru cu lungimea
celei de a doua diagonale ca raza,
se intersecteaza acest cere in C '.
Patrulaterul invariabil A 'EC'F
se rote~te in jurul lui 0 pina cind
C' ajunge in C pe arcul de cere
BCD, iar A' intr-o noua pozitie
A.. Patrulaterul cautat este
A BCD. Cel mult doua solutii.
'
411. Fie ABCD patrulaterul (fig.
140). Virful E este situat pe cer-
cul de diametru .tB,
iar virful G
Fig. 140 pe cercul de diametru CD. Dreap-
ta MN care une~te mijloacele ar-
celor AB si , CD interioare este o
diagonala a patratului. Ea intersecteaza primul cere in E ~i al
do ilea in G. 412. Se va presupun'e problema rezolvata. Fie A, B
punctele date, C punf'tul de contact cu xy, A' simetricul lui .A
in raport cu xy ~i I punctul unde AB intersecteaza pe xy. Se va
observa ca <9:: BCA' = ~ BCA + 2 ~ ACl= ~BCI + ~ CBI =
= 180°- <9:: CI B == unghi cunoscu t. A~ a dar C se afla Ia in tersectia
cu xy a celor doua arce capabile de .180°-~ BIG descrise pe
BA '. 413. Fie M mijlocul lui AC; se ridica in M coarda B .~.11D_I
_I OM. 414. Medianele BB', CC' se intersecteaza in G ·(fig. 141);
fie AI II CC' care intersecteaza pe BB' in I; I A = 2GC' = ~ CC',
3
'
I I

Fig. 141 Fig. 142

212
BG == GI. Constructie: se ia median a BB' pe care se construie~te
arcul de cere capabil de unghiul A, se prelunge~te BB' cu B I = 1

--1 • 2 -- .
== BB J3; d1n I ca centru, cu - CC ca razil, se descr1e un cero
1

3
care intersecteaza pe eel dintii in A. Se deduce U§Or triunghiul
ABc·. 410. Pe ~mijlocul lui All se ridicii o perpendiculara, care
intersecteaza in D cercul de centru A, cu raza A(: ~i care este inter-
1
seetat din nou inC de BD. 416. Se ia pe AB, .AC AC (fig. 142),
1 1
din C ca centru, cu C B ca raza, se descrie un cere; din A ca
centru, cu A C ca raza, se descrie un al doilea cere, care intersec-
teaza pe eel dintii in C. 417. Fie AI inaltirnea (fig. 143); in I se
ridica perpendiculara xy pe Al. Din A ca centru, cu hisectoarea
1
ca raza, se jntersecteaza xy in A ; tot din A cu median a ca raza
se intersecteaza xy in M, a~ a ca A sa fie situ at intre I ~i M.
1

1
Simetrica lui AI in raport cu AA intersecteaza perpendiculara
1
pe xy in AI, in punctul 0, iar AA o intersecteaza in N. Din 0
ca centru, cu OA = ON ca raza, se intersecteaza xy in B ~i C..
418. Fie F, G, H, K, L mijloacele laturilor AB, BC, CD, DE, E.4
ale pentagonului cerut (fig. 144), I mijlocul diagonalei AD. FGH I
formeaza un paralelogram care se poate construi. Apoi cu ajutorul
n1ijloacelor I, L, K se poate con.strui triunghiul ADE. Se deduc
u~or, apoi, punctele B ~i C. 419. Sa luam un punct P ~i sa con-
struim simetricul P 1 allui Pin raport cu CJ:1 , simetricul P 2 allui P 1
A

N C
Fig. 143 Fig. 144

in raport cu a: 2 ~i sa continuam aceasta constructie pina la punctul

Pn simetric in raport cu a:n. In mod analog plecind de la un punct
Q se ajunge la Qn. Intersectia n1ediatoarelor segmentelor P Pn;

213
QQn este un virf A. Prin simetrii succesive in raport cu n1edia-
toarele a 1 , -a 2 , ••• ,an, se deduc celelalte virfuri A 1 , A 2 , ••• ,An-n
I ..X. 42a. Sa va aplicg_ fiecaruia din triunghiurile formate teo-
rema paralelei la una din laturi. 421. 0 dreapta paralela cu (D).
422. AA ', BB' se intilnesc in 0; OC intersecteaza pe B'C' in r: ~~-;
B'C :BC OB' :OB==A 'B' :A B == B'C' :Be, deci C' ~i C" se
II

-confunda. ~23. Prin M se duce MO' II OP, 0' pe OA este fix, Q'
este constant (fig. 145 ). Lor.ul este un cere. 424. Se Yor ap lie a

Fig. 145 Fig. 146

~ele constatate in problema precedenta. Fie M mijlocul lui BC, 0'

pe MO a~ a ca 00' == 2MO'. Locul este un cere de centru 0'.
425. Fie E, F mij loacele lui A B, A C, a poi G, H mij loacele lui
AB', AC' (fig. 146). Ce!ltrul 0 al cercului ABC se afla 13. inter-
sectia mediatoarelor lui AB, AC. 1\'lediatoarea lui AB' intersec-
, - ---1-1---
teaza pe OA in 0', astfel ca AO' :AO == -A B': -- A B = r1 B': A_ B.
2 2
La fel mediatoarea lui A C' intersecteaza pe 0 A in 0 a~ a ea
II

AO ":AO == AC' : AC. Dar· . 'l11 : AB == AC'- :AC, deci 0' si , 0" ::;e
-- -- ----
confunda. 426. Daca CA_:CB = DA:DB == m:n, atunci OA :VB:_
== 1n 2:n 2. 0 este situat pe prelungirea lui AB. 427. Sitnetricul
N' al lui N fata de P descrie o paralela (~) Ia cele doua drrpte
date (fig. 147). Pe dreapLa lui M se fixeaza virful compasului in (J
~i cu cercul de raza l sa intersecteaza ( ~) in doua pu ncte A, A'.
Se due a poi prin P paralelele Ia OA ~i OA '. 428. Se va .demonstra
ca BF:BC == 8G:IJ/) care rezulta din triunghiurile ABC ~i
A BD, in care El?, .f._'G sint paralele Ia cite una din laturi. 4:29. Din
proprietatile bisectoarei se deduce AE :E B == AF:FC. · 430. In
triunghiul ABC se du('e mediana unui virf ~i paralelele ~a ea prin

214
celelalte doua virfuri. Trei solutii. 431. Din paralelismul dreptelor
_1C ~i M M', AB ~i N N" !fig. 148)~educem_ .1M' :A B =Me: BC,
A1V":AC. BN:BC. Dar MC=BN, deci A .li':AB=AN":AC ~i
dreapta J1.' N" este paralela cu BC. Analog, araLim ca N' M II BC.
II

Locul cautat este median a laturii BC (G. M. X ~XIX). 432. Se va

observa ca FE ~i GE sint bisectoare in triunghiu rile FCD ~i GCD,
deci FC:f?D=GC:GD. 433. fl.A"111P~~ !l.BMQ, dP('i A1A:A1B =
= AP:BQ; ~NAP~!l.LVBQ', deci NA:NB AJJ:HQ', de unde

A
N

(] 11
Fig. 147 Fig. 148

.i~1A:Jl1B=NA:NB
- (fig. 149). 434. Paralela prin N la AC inter-
secteaza pe BC in D. DM II AB (teorema lui Thales). Fie E inter-
sectia diagonalP.lor in paralelogramul AND M. Locul lui E este o
paralela (~) la BC (probl. 421 ). Centrul de greutate G al triun-

Fig. 149 Fig. 150

ghiului PNM este pe PE astfel ca PG:GE = 2. Locul lui G este

-o paralela (~') la (~), deci la BC (R.M.T.III). 435. AC ==a~,
BD = b; din triunghiuri asemenea se d3duce OE == ab: (a+ b).

215
436. Din enunt avem PJJJ:BC=PN:AD, dar Plll:BC=AP:AC
~i PiV:AD=CP:AC. P este mijlocul lui AC. 437. In triunghiul
CEF paralelele la laturi, AB ~~ AD, ne dau a: CF =· EA: EF;
a:EC = AR:EF. Adunind, ohtinem relatia din enunt. In cele-
lalte cazuri: a) 1 :CF are semnul - ; b) 1 :CE are semnul -
(Concursul de matem. 1951 R. M. F.). 438. Fie ABCD unul din
patrate ~i M pe BC. Daca segmerrtele AB ~i MB sint comensura-
hile, BM:AB este rational, m:n. In patratul AB1C1D 1 in care
AB;: = n·AB, latura B 1C1 este intersectata in M 1 , astfel ca
B 1 M 1 = n·BM == rn·AB, deci A .ill trece prin virful altui patrat.
Ca acest lucru sa nu se intimple trebuie ca B M : AB sa fie iratio-
nal, deci B M ~i A B incomensurabile. Rationainent analog pen-
tru triunghiurile echilaterale. 439. I fiind punctul de intersectie al
dreptelor BH ~i AC, avem AG:GH ==FD:DH=AC:CI.- 440. Se
une~te A cu mijlocul A'- al lui BC, AA' intersecteaza pe OR
~OG A ~i deoarece AH = 2 OA
1 1 1 1
in G' (fig. 150), !l.AHG I".J

(probl. 233), rezulta A 1G' == AG 1 j2, adica G1 este in G, a poi HG =

= 2 OG. 441. OH:OG=0 H:0 G = 3. 442. Triunghiul A 1 B 1C1
1 1

este asemenea cu ABC. Izogonalele dreptelor AM, BM, CM se

1 1
intilnesc intr-un punct M (probl. 586). Perechile de drepte (A M ,

A1 A 2 ), (BM 1 , B 1 B 2 ), (C M 1 , C1 C2 ) sint omoloage in cele doua

triunghiuri asemenea. Pereqhile de drepte (AM, A 1A 2 ), (BM,
B 1 B 2 ), (C M, C1C2 ) sint omoloage in cele doua triunghiuri asetnenea.
443. Cele trei triunghiuri din enunf sint asemenea, deci AB:DC =
=BC:DE=AC:CE; apo1 ~BCD==~DEF (fig. 151). Daca
A
If

9 ~~~~~----~~
A'
Fig. 151 Fig. 152

B, D, F sint coliniare, atunci ~ CBD==~EDF ~i fl. BCD ""!l.DEF,

de uncle BC:DE==CD:EF. Compar1nd ~irurile de rapoarte,
rezulta AB:DC===DC :EF. 444. Fie Bl, C' picioarele ina.ltirnilor
din B, C, iar N, P proiec~iile lui M pe AC, AB. Deoarece BCB C
1 1

este inscriptihil, rezulta ca ~AC B =~C~i!l.AB C ro-.;fl. ..4.BC (au

1 1 1 1

216
~i AB':AB==AC':AC. In baza teoremei lui
<9::_,! comun), deci
Thales avem NB':B'A==MH:HA=PC 1 :C'A. Primul si , ultimul
raport de aici, inmul~ite respectiv cu cele din egalitatea precedenta,
dau NB':AB==PC':AC. 445. Fie 0 centrul cercului ABC. Se
~tie caOA l_ B'C' (prohl. 231). Avem <;:.baH=<;:.llC'B'==<9=HAB =
1

=<r. BAO. Deci ab Jl AB (G.M. XII). 446. Din Hsemanarea triun-

ghiurilor A B' A', A C' C (fig. 152), pe de o parte, ~i a triunghiurilor
1
AA'C, ABC, pe de alta parte, deducem A'B':A'C'=AA : A'C =
== AB: ..4C (G.M. X). 447. Patrulaterele DA "BC", DA "CB",
ABA'B', ACA'C' (fig. 153) sint inscriptibile. Deci <9=DA"B"==
A A

8 c
Fig. 153 Fig. 154

=<r. DCB "=<:;:. C'CA=<r. C'A 'A si~DA "C = <:;:. DBC' "==<9= B' BA==
11
, 11
==<r. B' A' A. Dar <:;:. DA "C "+<1: DA B "=<r. B 11 A "C ", iar<;:. B A A+
1 1

+<9:: C' A' A =<r. B' A 'C'. Deci <;:. B "A "C "=<r. B'C' A'. 448. Fie A 1 ,
B 1 , C1 punctele ce impart in raportul k laturile triunghiului ABC
dar in sens contrar puiftelor A 1 , B', C1 (fig. 154). Se observa
ca B'A 1 IIAB ~i C'A 1 ITAC.Deci a' se afla la mijloculluiAA1 ;
b, c, a' sint in linie dreapta. Pentru a arata ca triunghiurile ABC,
A' B'fl' au acela~i punct de intilnire a medianelor, se noteaza
cu G intersec~ia dreptelor A'a , Bb ~i deoarece BA' = CA 1 =
1

=2a'b, vom avea siGA'=2Ga

,
1
siGB
, 2Gb. 449. Avern' A 1A=cx ·A 1A 1 ;
A'A 1 = .4 1A: ~· Din A'A 1 = -4 A 1 +A 1A, A'B=A1B-A 1A' se
1

deduce A 1A :A 1 B=cx~: (cx+~+1) ~i din rela~iile analoge dedu-

cem AiA:A 1B = B 1B:B1C = C1 C:C1A. Se aplica apoi prohema
precedenta (G.M. XXVIII). 450. Sa presupunem punctele a, b, c
oarecare §i fie G, G', G 11 , G 111 centrele de greutate ale triunghiuri-
lor ABC, aBC, abC, abc, iar A', B 1 , C' mijloacele laturilor lui
ABC. Punctele G, G' divid medianele AA', aA' in acela~i raport

217
2: 1. Deci GG' II A a ~i Aa = 3GG'. Se deduce deci G "' din G con-
struind linia frinta GG'G "G "', ale carei laturi sint paralele cu Aar
Bb, Cc ~i egale cu a treia parte a lor. Punctele G ~i G "' vor
coincide cind Aa, Bb, Cc vor fi egale ~i deci paralele cu laturile
unui aceluia~i triunghi. In cazul problemei, Ac, Ba, Cb indepli-
nesc condi~ia ceruta ~i triunghiurile ABC, abc au acela~i centru de
greutate. 451. Fie M, N, P mijloacele laturilor lJC, CA, AlJ
(fig. 155) ; a 2 , ~ 2 , y 2 punctele unde acelea~i laturi sint intersectate
de A M 2 , BM 2 , C M 2 , G fiind centrul de greutate. Fie G' punGtul unde
1- 1·-
A1 ..42 intersecteaza mediana BN. A vern A 2 N === - a 2C= -- BA 1 ,
2 2
deoarece prin enun~ BA 1 = a 2 C. Din triunghiu.rile asemenea A 2 NG,.
~i A 1 BG' rezultii G' N = ~ G' B, deci G' se conf~ndii cu G. La fel se

arata ~a B 1 B 2 , C1 C2 tree prin- G. Apoi GA 1 : GA 2 =GB 1 : GB 2 = 2

deci A 2 B 2 II A 1 B 1 . Analog pentru celelalte laturi; triunghiurile sint
omotetice, cu centrul de omotetie G (G.M. LIV). 452. Fie A, B punc-
tele date, k raportul constant. Luam intre A ~i B un punct C ~
a~a ca CA: CB = k, apoi pe prelungi~a lui BC un punct 0 a~a

Fig. 155

--
ca OC:OB = k. Locul cauiat este cercul descris din 0 ca centru
cu OC ca raza. Fie P un punct pe acest cere, Q punctul unde OP
intersecteaza cercul des~ris din 0 cu raza OB. Se va observa (ca
OC :OB=CA: CB = (0( CA): (OB-CB) = AO:OC== k, deci
1
--

OA :OC=OC :0B==01J :OQ;PAIIQC·PA: PB== PA:QC== k.

453. Metoda intersectiei locurilor geometrice. Pe baza BC se de-

218
scrie arcul capabil de unghiul dat (fig. 156, a). Intersectia acestuia
•CU locul punctelor M a~a ca M B: MC == raportul dat, da al treilea
virf. Altfel: se construie~te unghiul A ~i, P~' laturi, A B 1 , At\ in
raportu] dat (fig. 156, b) BC II B 1C1 , deci ii cunoa~tem directia. Fie
M pe A B1 ; se ia M N == BC dat ~i M N 1111 1( \ , a poise transla-
.teaza M1.V pina cind N ajunge in C pe AC1 • 454. Se poate cunoa~te

a
i
A
oi
I
c ·; I I

I
I
,./
(., ~'

Fig. 156 Fig. 157

piciorul M al bisectoarei; deci virful este Ia intersectia cercului

-descris din M. ca centru cu bisectoa:rea ca raza, cu locul punctelor
pentru care raportul distantelor la extremitatile bazei este dat.
455. Se construie~te un triunghi oarecare ADE care sa satisfaca
primele doua conditii. Pe bisectoarea unghiului DAE se ia AA' ~i
-p_rin A' se duce BC II DE. 456. Se prelunge~te AG cu GM == AGj2.
Paralela la AH, dusa prin M, intersecteaza pe HG in 0. Din 0,
·cu OA ca raza, se descrie un cere care intersecteaza perpendiculara
in M pe OM in B ~i C (G. M. IV). 457.Pentru caAM:MB==2k,
rezultii ca locul lui M este un cere (0) descris pe PQ ca diame-
·tru, P ~i C fiind punctele ce divid pe AB in raportul 2k (fig. '157).
Locul lui C este un cere (0'), omotetic cu (0), centrul de omotetie
fiind in B, iar raportul de omotetie 2. Intersectia cercului (0') cu
-cercul de centru A ~i raza AC este punctul C. 458. Se constru-
'ie~te unghiul A, pe laturile caruia se iau ~' AC1 , a~a ca
AB1 :AC1 == k. Se une~te A cu mijlocul lui B 1 C1 ~i pe aceasta

219
 dreapta se ia A.LW dat, apoi se duce BC II B 1 C1 • 459. Se iau punc-
tele D ~i D' care impart pe BC in raportul k ~i se construie~te
cercul (w) cu diametrul DD a) Daca inal~in1ea data este AA
1
•
1
,_

1
atunci _paralela Ia BC la distanta AA intersecteaza cercul (w) in
doua puncte .A, ~4 1 • Triunghiurile sint ABC, A 1BC, daca A ..4 '<DD' /2,.
1
Putem avea doua solutii, una sau nici una. b) Daca se da BB ,.

se construie~te triunghiul dreptunghic BC B 1

C B' intersecteaza ;

cer~ul ( w) in doua puncte A, A 1 . Discutia dupa cum C este interior-

s au exterior cercului (w). 460. Se construie~te pe PQ ca baza un
1 1
triunghi A' PQ asemenea cu eel dat. Drep tele A P, .A. Q intilnesc pe
·RS in Bl ~i C'. Se ia pe AB un punct D, a~a ca ~4D: DB= A' P:PB"
't'
I
I
I
I
A
c
A
(02)
0 c
Fig. 158 Fig. 159

. -
etc. 461. Fie ABCD paralelogramul cerut, M ~i N mijloacele latu-
rilor BC ~i CD. Prin C se duce o paralela la BD care intersec-
teaza pe AM §iAN in M' ~i N' .. In triunghiul AM' 1V' se cunoa§te
AM', AN' §i AC: M'N' = ~ AC: BD (probl. 457) (G.M. XII).
462. Fie AB'C' o a doua pozi~ie a triunghiului. 'llABB' ""~ACC"
(fig. 158). Se va deduce ca C'C face cu (D) un unghi egal cu <9:: BAG.
Daca se ia o a treia pozitie A B 11 C 11 ~i se demonstreaza acela§i
11
lucru pentru C "C, rezulta ca C, C', C sint coliniare. Locul este o
dreapta. 463. Fie 0 punctul comun lui~{D 1 ) ~i {D 2 ), ~·1BC o pozi~ie,.
A' B'C' alta pozitie a triunghiului (fig. 159). Avem A'B': AB =
=B'C':BC=OB':OB, deci ~OABI"'.J~OA'B' ~i -tAOB=
= <9:: A'OB'; 0, A, A' sint coliniare. Locul este o dreaptu ce trace·
prin 0. 464. Fie ABC triunghiul format de cele trei drepte, M
variabil pe BC ~i N, P proiectiile lui M pe AC ~i AB, jar 0

220
mijlocul.lui N P (fig. 160). Patrulaterul AN M P este inscriptibil.
Deci daca A" este proiec~ia lui A. pe BC, patrulaterul ANA' Peste
~i el inscrip tibil ~i deci tri unghiul A' N P sau triunghiul A' PO
ramin8 asemenea cu el insu~i. Aplicind problema 462, deducem ca
1ocul iui 0 este o dreapta (G.M. XI). 465. Raportul distan~lor de
J:-t un punct P al medianei, Ia laturi, este egal cu raportul d~stan-
velor de Ia ~f la laturi. Se due prin M perpendiculare pe AB ~i
Ac; apoi paralele )A a~lea~i laturi ~i se formeaza triunghiuri
dreptunghice asemenea. Se ~a apoi pe AB segmehtul ..4C' = .AC

Fig. 160 Fig. 161

~i pe ~-1C, AB' == AB. Simediana lui ABC este mediana in AB'C'.

466. Se ia B 1 mobil pe O:c, pe AB1 se construie~te un triunghi
asemenea cu 4 'B' C', virful al treilea C1 al a cestui triunghi descrie
o dreapta care intilne9te pe Oy in C. dABC '""dA' B'C' are
virful pe Ox. 467. Se une9te A cu un punct M mobil pe Ox, se ia
pe ~4 M un punct N a§a ca ~1 L11: A1Y == k. Locullui Neste o para-
lela la Ox, care intersecteaza pe Oy in C. 468. Fie O,y intre Ox
~i Oz (fig. 161). Se ia un punct ltf pe Oy §i se due paralele Ia Ox
~i Oz pina intersecteaza pP- 0::. ~i Ox in Q ~i P. In paralelogramul
OQ M P, PQ este impiirtita in doua par~i egale de Oy. Se duce prin
A o paraleHi Ia PQ. 469. Fie E fix pe Ox ~i M mobil pe Oy
(fig. 162) ~ se ia in prelunglrra luiE.lJti un punct .LVa§a caEM: MN =
== m: n. Locul lui .~.V este o dreapta care intersecteaza pe 0::- in
F. Se due€ prin A o paralela la EJ?. .\Iet-oda se poate folosi §i
Ia problema precedenta. 470. Se ·duce DG II AC, G fiind pe BC.
Avem DF: FE = GC: CE = GC:.4D = BC: BA. 471. Fie_,..,------, M si 1.\'"
punctele care impart in raportul dat segmentele A 2D 1 ~i B 2C1 • Se
va observa ca BlV # AM §i ClV =tf DlJf, deci AB =tf 4~/N =tf DC

221
 (G.l\1.XIII). Se va observa ca M, M 1 , N ~i P, P 1 , Q (fig. 163)·
sint coliniare (probl. 448). 473. Se va arata ca perechile de triun-
ghiuri (.ABC, A'BB'), (CDA, C'DD') sint asemenea ~i se va deduce
0

ca dreptele A. B'' C' D' sint paralele. Analog se va arata ca dreptele

I

B'C', D'.A.' sint paralele (G.M. XXXIII). 474. Fie A 1 , B 1 , C1 , D 1

punctele care impart laturile AB, BC~ CD, f5A in raportul nz: n.
Seduce B 1 A' II ~4C, A' fiind pe AB. \ 7om avea B 1A' = 1nAC: (nz+n~

Fig. 162 Fig. 163

~i D 1 A' = nBD : (m+n). Deci ~4' este determinat (G.~I. XXI)_

475. Fie 1V punctul unde AF intilne~te pe DE. --Din ~DNF ,.._,
"-J ~C .lJfF ~i ~ENF "-J ~B MF se scoate B JJI : MC ElV : DN; din
~AD1V"-J ~ABM ~i ~AEN "-J ~AC M se scoate BM:MC=D1V :EiV,
deci ]Jf este mijlocul lui BC. 476. Fie a, b, c laturile necunoscute
Avem ax= b~ = cy. Se ia un punctA ~i un cere (0) (fig 164). Se-
duc prin .A trei segmente A ./Jf, AN, AP, raspectiv egale cu ex, ~' Y-

c e
r-====::--
'I '
T\I
A ~I~~~=r==v
Fig. 161 Fig. 165

222
Celelalte segmente, ;1C 1 , AA 1 , AB 1 vor fi propor~ionale cu laturile
.a, b, c. Constructia ca in figura, ABC este triunghiul cautat.
477. Fie A 1 , B 1 , E, F, C 1 , D 1 proiec~iib punctului M pe laturile
AD, BC, CD, AB ~i diagonalele AC, BD. Punctele A 11 C1 , E se
.afla pe dr~apta lui Simson a punctului M in raport cu triunghiul
AC D, iar punctele C1 , D 1 , E se afla pe dreapt::\ lui Simson a lui M
in raport cu triunghiul BCD. Punctele JJl, 1~-., F sint coliniare.
j -

Cercul de diametru A !Jl trece prin punctele .1 1 , F, C1 iar cercul

.de di3.metru Bill trece prin punctele B 1 , F, /J 1 • In aceste doua
cercuri avern ~'C 1 ·EA 1 =EF-EM ~i ED 1 ·EB1 E'F· EM. Deci
EC 1 ·EA 1 = EJJ~-EB 1 ~i punctele .A 1 , B 1 , C1 , D 1 sint conciclice
{G.l\1. XXXI). 478. a) Fie E intersec~ia diagonalelor. Avem
.AEAB r-...~ ~ECD ~i ~EAD r-...~ ~EBC, de unde deducem a: a' =
= EA :ED ~i b: b' = EA: EB. Rapoartele fiind egale, EB =ED.
b) In acest caz a: a'= 2R: R ~2 = ~2. Deducem EB ·: EC = -J2 ~i
~EC :ED= -J2, deci EB = ~2 EC; ED = ECj-J2, din care rezulta
EB=2ED (R.l\1. T. Ill). 479. Fie BC ~i AD bazele trapezului.
- - -- -- - -- BE - ---- CF
AvPm EO:AD=BE: BAsiEO=AD· -.LafelO.F'=AD· - ·
. BA CD-
Deoarece BE : BA CF:CD, re-
A
zulta OE =OF. 480. Fie H proiec-
tia lui 0 pe MN (fig. 165). 0 ~i A
fiind fixe, locul lui H este cercul
de diametru OA. Locul cerut este
\~
.simetricul acestuia in raport cu 0. \
481. Sa dam triunghiului ABC o fJcr----.::::.....~---r-~.,___
miscare
•
de translatie
•
de marime
A a, in direc~ia A a, pin a ce A vine ~
\
in a (fig. 166). Triunghiul ABC \
devineaB 1 C1 (omotetice intre ele). \
\
Fie b' ~i c' intersectiile cu aC1 , \
aB 1 ale perpendicularelor din b ~i \
\
c pe AC ~i AB, iar P intersectia \
lor. Patrulaterele inscriptihile
Blbcc', C 1bcb' dau
---
ab · ac = c,
= ac' · aB 1 ~i ab ·ac ab' ·aC1 , de Fig. 166
unde aC 1 ·ab' =aB1 • ac' ~i deci pa-
trulaterul B 1C 1b' c' este inscriptihil. Cum b' c' aP este ~i el inscripti-
bil, rezulta ca Pal_ B 1 C 1 ~i deci Pal_ BC. Punctul Peste ortopolul
dreptei (~) in raport cu triunghiul ABC (prohl. 280). Demonstratia

223
de mai sus se aplica cuvint cu cuvint pentru cazul izopolului
(probl. 281 ). 482. Se due perpen.dicularele din A 1 , A 2 , A 3 pe (~).
Dintr-un punct M luat pe perpendiculara in ..4 1 se due paralelele
lJfN ~i jlfP, la AB ~i AC, N ~i P fiind pe perpendicularele
in A 2 ~i .A 3 pe ( ~). Potrivit teoremei ortopolului (probl. 481 ),
aplicata dreptei (Ll) fa~a de triunghiul MN P, se vede ca JVP tre-
buie ~sa fie paralela cu BC. Cum ~Jl!N P "'~ABC trebuie ca
MN: .JB = NP: BC = Pil1: ~ sau notlnd cu a, b c, proiectiile
punctelor A, B, C pe (~),be: A 2 A 3 =ca: A 3 A 1 =ab: .A 1 A 2 , condifie
necesara ~i suficienta. 483. Fie ~ ~i y punctele in care proiectan-
tele Bb ~i Cc intilnesc latura B' C', iar e< punctul de intilnire al
dreptelor Aa, ~i BC (fig. 167). Avem ~y = BC. Ramine sa
dovedim ca ~C' = yB', _pentru ca sa avem BC=B'C'. Triunghiu-
rile b~C', ycB' sint respectiv asemenea cu triunghiurile Ae<C,
BAq.. Deci ~C': ~6 e<C: Ae< §i yB': yc = e<B: _4e<. Dar e<B:e<C
= ab : ac = ~b : yc ~i deci yB' = ~C' (G.M.XX). 484. Se duce
prin B o dreapta arb_itrara (fig. 168) care intilne~te pe C M in
E, pe AM in F. CF Intersecteaza pe AE in 1'{. .ZV Jf este para-
lela ceruta. 485. Se iau punctele A, B pe (D) (fig. 16~); AM, BM
intilnesc pe (D') in E ~i F. BE ~i AF se intersecteaza in 0, MO
intilne~te pe (D) §i (D') in G §i H.
AH si , GF se intilnesc in N.
M N este parale la ceruta, caci
NF: JV'G = HF: .4G = HF:GB =

'A'
Fig. 167 Fig. 168

= MF: 1WB. 486. Diu~unalele A C, BJJ se intilnesc in 0. Drep~ele

AD, BC intilnesc dreapta data (L\) in a ~i b, iar paralela la AD
dusa cu rigla prin 0 (probl. 485) intersecteaza pe (~) in c;
ac == cb. Deci se poate d tree prin punct ul dat, nun1ai cu rigla, o
para1eHi la (Ll) (probl. 4R'J: ). 487. Printr-un punct oarecare M se

224
 duce rJ paralela la AB ~i se ia un punct l\T pe ea. Se poate gasj
1nijlocul P al lui MN. AM ~i BP se intersecteaza in 0, inr ON
iutersecteaza pe A B in punctul cautat C. 488. Presupunen1 ca Jlf
nu se afla pe dreapta. Se pot duce numai cu rigla dreptele J11 . .V !: A B,
JfPll AC, N §i P fiind pe (~), apoi ~VQII BD; PRli.AD.
1.VQ §i P R se intilnesc in 0; I'v!O este perpendiculara cau tata,
caci in triunghiul MNP, 1.VQ, PR sint doua inaltimi, J10 este
{l ,4
r

.4 {J (lJ) 8 8
Fig. 169 Fig. 170

a treia. Daca M este pe (~)

se va duce o paralela oarecare la (il)
~i apoi din M o perpendiculara pe ea. 489. Se construie~te pe PO
punctul P', a~ a ca PO = 0 P'. Din P' se duce o perpendiculara
pe Px; piciorul Q al acestei perpendiculare este punctul cautat.
490. Fie G punctul de intilnire al medianelor, H al inaltimilor triuP-
ghiului ABC, iar A', B', C' mijloacele laturilor [(fig. 170). B' C'
intersecteaza inaltimea AA 1 , in D, iar DG intersecteaza pe ]j[,~
in E. Dreapta ce une§te pe A' cu F, intersectia lui B'C' cu AE.
este· J:lerpendiculara pe lJ' C', caci BE = CA 1 • Centrul cercului
ABC este intersectia lui HG cu A 'F (G.M. IX). 491. Prin a, b
se due paralele Ia Oy (probl. 486) ~i prin a', "b' se due paralelele
la Ox, ~e formeaza rombul (l~y~. Paralelele duse prin 0 la diago-
n::tlele rombului sint bisectoarele unghiului xOy (probl. 484).
((j.M.XVII). 492. Fie A" dian1etra1 opus lui A. Se va observa ca
~AA'C "-J~ABA". 493. ~Se va anlica problema precedenta triun-
ghiurilor PBC, PCA, fA B. 494. Pe prelungirea lui BC se ia BB'=
= BA, CC' = CA, iar prin B' ~i C' se due paralelele la BA §i
CA, care se intilnesc in A' pe bisectoarea DA. Se observa ca A
· este centrul cercului inscris in triunghiul A' B' C'. A' este intersec-
tia lui DA cu cercul descris pe DD' ca_ diametru, D' fiind conju-
gatul armonic al lui D in raport cu B'C' (G.M. VIII). 495. !Fie
<0 centrul cercului celor noua puncte, 0 centrul cercului c1rcum-

15 - Probleme de geometrie - c. 538 225

scris, E, F mij loacele coardei ~i arcului BC; A <0 fiind bisectoarea
unghiului OAH, triun&!hiul OAH este isoscel, H fiind punctul de
intilnire al inaltimilor AA', BB', CC'. Rezulta ca 20E =OF ~i
r= - - - -
deci ~A= 60°. Se mai ~tie ca 2AB' = AC1 ~i 2rAC' = AB1
(probl. 243). Construc~ia rezulta de la sine. 496. Fie ABCD patratul
cautat ~i A punctul dat (fig. 171). Cazul I. Virfurile B, D se
gasesc pe doua cercuri (0) ~i (0'). In A- se ridica o perpendiculara
A<O pe OA, pe care se ia A<0 = AO. Se observa ca D<O = OB etc.
Cazul II. B ~i C se gasesc pe doua cercuri (0), (0 "). In 0 se ridica
o perpendiculara pe OA, pe care se ia 0<0' = OA. Se va observa
ca triunghiurile OAB, <0'AC sint asemenea ~i raportul de asema-
nare este constant. Problema poate fi privita ~i astfel: Cazul I.
B vine in D dupa o rota~ie de 90°, deci se rote~te cercul (0) de 90°
pina vine in (<0) ~i intersecteaza pe (0') in D, D' (doua solu~ii).
Cazul I I. Se rote~te cercul (0) de 45° pina vine in (0 1 ) , a poi se
transforma prin asemanare pina vine in (<0'); A<0': A01 == ..J2
(G.M.VIII). 497. Fie M ~i N intersec~iile paralelei duse prin P
la DE, cu OA ~i BO, iar G ~i I simetricele lui E ~i N in raport
cu OP. Se va observa ca DPII MI ~i apoi ca NLII PE, L fiind
simetricul lui M in raport cu PO (G.M. XV). Alta solufie. Fie H
intersec~ia lui OP cu DE ~i Q intersec~ia lui PD cu paralela dusa
oO'

Fig. 171

prin N la OA. PH este bisectoare in triunghiul PDE, deci

~HE
HE PE
- = - ; insa == - - = -PQ- · Rezulta~ PE == PQ. Se constru-
P1V
HD PD HD MP PD
ie~te deci triunghiul isoscel PEQ cu virful P dat, bazaEQ II OP avind
extremita~ile pe OB, NQ (problema 318). 498. Centrul exterior de

226
asemanare este confundat in punctul de contact, centrul interior
este situat intre centrele cercurilor. 49H. AB, A'B' se intllnesc
in 111 (fig. 172); patrulaterele OMAA, OJ1BB' sint inscriptibile.
De aici rezulta construc~ia. Altf'el: AA', JJB' se intilnesc in N;
patrulaterele ON A' B', ON A B sint inscrip1 ibile. 500. 6 AID "-J
"-Jl6.BIC, deci AD: BC lJJ : iB= AE: J:H. Rezulta ca triun-
ghiurile dreptunghice AED ~i EBC sint asemenea, deci au unghiu-
rile corespunzatoare egale. Dar ~ ADE =<[_DEI ~i <;:. BCE =
= <;:. CEI, prin urmare, EI este bisectoare (v. ~~ probl. 329). 501.
Fie patrulaterul ABCD, iar 0 punctul dublu (probl. 499) al
figurilor asemenea care au pere-
chile de puncte (A, D) ~i (B, C)

xP A
Fig. 172 Fig. 173

ca puncte omoloage. Avem 6.AOB I"JtJ.DOC ~i se deduce

6.AOD"-J 6. BOC. Deci 0 este de asemenea polul dublu al figuri-
lor asemenea care au ca puncte omoloage grupurile (A, B ) ~i (C, D)
~i in mod analog 0 este polul dublu al figurilor asemenea ce au
pe (A, C) ~i (B, D) ca puncte omoloage. 502. Se considera doua
din cercuri (0) ~i (0') (fig. 173), punctele de contact M, M' ~i
diametralele lor opuse N, N' care sint ~i ele puncte de contact.
6.AOM"-J6.AO' M', deci A, M, M' sint coliniare; A, N, N', de ase-
menea. Locul se com pune din doua drepte perpendiculare ce~ tree
prin A. A ltfel. Tangenta in M la cercul 0 intersecteaza pe xy in
P; patrulaterulOM PA este inscriptibil, deci <;:.OAM= !.~AP M=
2
= const. De asemenea OAiV. 503. Locul se compune din patru
drepte care tree prin 0. 504. Fie H' ortocentrul lui AB'C', 0
centrul cercului circumscris lui ABC, M mijlocul laturii BC.
Avem AH' : AH = AB': AB = const. Dar AH=20M, deci AH'=
= const si, OH' = OA - AH' = const. Un cere concentric ·cu
cercul circumscris (G.M. XX). 505. In triunghiul BCD, CA ~i

227
DJJ;J sint n1ediane, deci CN = ~CA. Locul lui N este un cere
3
(fig. 174). Altfel. Locul lui D este un cere cu centrul C. ln triun-
ghiul BCD, CA, D1J1 sint mediane, deci MN = MD/3. Locul lui
N este un cere. 506. Presupunem ca D' este intersec~ia lui PQ cu
paralela prin E la FD (fig. 175). Triunghiurile isoscele DBF ~i
CBP au bazele paralele, deci FP =DC= CE~ Analog BD =
=QE·= BF. Avem FD: PC= BD: BC QE : QC ED': PC Pri-
mul §i ultimul raport dau DF ED'. Prin enunt FD=ED 1 , de~1
ED' =~'D 1 ~i avind aceea~i direc~ie, D' se confunda cu D 1 ( G.l\11.
XXX). 507. Fie A' B' o a doua pozi~ie a dreptei. OA.: OB = OA':
: OB' = k, deci A' B' II AB. 508. Fie M' pozi~ia lui M cind dreapta
vine in A' B'. M M' trece prin 0. Locul este o dreapta ce trece
prin·o. 509. Fie M pe AB asa ca Jl!A: .~fB=lA': IB'=m (fig. 176).
, I

Se duce ,MPll BB'; B'Pll BM; A'Qil AM; MQII A~4. Ave_m
MA: MB = OA': PB' =fA': IB', deci P, I, Q sint lcoliniare.
Dreptele jlf P, Jlf(! sint fixe, MQ: M P =AA': BB' = k, deci PQ
ramine paralela cu o direc~ie fixa, iar I descrie o dreapta care
trece prin M. 510. Paralelele duse prin A la Ox ~i p rin B la Oy se
intersecteaza pe bisectoare in E (fig. 177). Avern 1~1 A: M P =
= JJ1E: MO= JJ1B: MQ, deei PQ II AB. Fie (~) o dreapta care
trece prin 0 ~i M pe aceaEta dreapta. Ca proprietatea sa se men-
~ina trebuie ca raportul distantelor lui A ~i B, respectiv la Ox
~i Oy, sa fie egal cu raportul distan~elor lui JJJ la Ox ~i Oy, acesta
uin urma fiind constant. 511. Se duce BE II MN, intilnind pe AP
in E (fig. 178); JJE intersecteaza pe MN in F. Se va ohserva ca.
DE ll"AC, deci EF1.V B este un trape~ isoscel ~i prin urmare puric-
tele B, L, E, P, F, N sint toate pe un cere. De aici rezulta ca
6DFL"'6DBE, deci DL:DF=DE:DB, apoi DB:DX DE:DF'
~i inmultind, parte cu parte, DL:DX = DE 2 : DB 2 =const. 512.
CA 2 =CB 2 , deci A 2 B 2 _LCC 1 • Unghiul facut de A 1 B 1 ·cu CC 1 are ca
masura (arc CB 1 +arc 'A 1 B+arc BC 1 )/2 =180°/2=90°. Rezulta
A 1 B 1 ll A 2 B 2 • Triunghiurile A 1 B 1C 1 ~i A 2 B 2C 2 sint omotetice ~i deci
A 1A::!. B 1 B 2 , C 1C2 sint concurente in centrul de omotetie. Cercurile
A1B1C1 ~i A 2 B 2C2 au evident acela~i centru de omotetie <0; acesta
se afla, deci, pe dreapta OJ astfel ca w/: wO r:R (R.M.T.).
513. Se va observa ca pe linga relatia data exista ~i relati a DG;
iDE = AI: AF. 514. Paralela prin P la B K intersecteaza pt A B

228
0

c
\ /
~--/
Fig. 174 Fig. 175

Fig. 176 Fig. 177

x{
Fig .• 178
in Q (fig. 179), astfel incit KA: KP = BA: BQ = m, deci Q
este fix. Apoi LM: LP = LB: LQ const, deci M descrie un cere
cu centrul pe OL (probl. 421) (R.M.T. IV). 515. Se va observa
ca .6.0NP"" 60' 1V' P, deci PO: PO' = R: R' (fig. 180). Rezulta
ca P este intersec~ia cercului (C ") cu cercul descris pe SS' ca dia-

Fig. 179 Fig. 180

metru, S ~i S' fiind centrele de asemanare ale celor doua cercuri

date (G.M.XIII). 516. Ducem prin F paralela la EB, care inter-
secteaza pe (Ll) in L (fig. 181). Fie I intersectia lui EF cu (~) ~i
Pun punct pe (Ll) de partea opusa lui A fata de B. Avern <;:.EBP=
= <;:_EDB=<f_ADF=<}:.FAL, dar <;:_EBP=<;:_FLA, deci triunghiul
FAL este isoscel. Rezulta, deoarece FLII EB, IF: IE FL: EB=
•

Fig. 181

= FA: ~B. Dar 6 AOF "" ~ B01E ca avtnd unghiurile de

Ia baza complementare cu <j:.FAL ~i <;:_EBM, deci FA: EB=UA:
: 0 1 B. Se deduce IF: IE -OA: 0 1 B. Fie K intersec~ia lui FG cu
(~) ~i K' a lu1 EH cu (Ll). A vern PG: IF= PK: IK 'i PH: IE=
= PK': IK. Deoarece PG=OA, PH= 0 1 B, primele doua rapoarte

230 '
sint egale, deci J>J{-== FK' (G.M.XXX). 517. Se duce · BN11 SH
care intersecteaza pe SA in N, SMII AB care intersecteaza pe
BC in M ~i pe BN in L (fig. 182). Paralela la SH dusa prin P
intersecteaza pe MN in Q, caci PR: RQ= BL: LN= SA : S1V-==
-== HA: HB. Din 6MDS""' 6ADB §i 6.1JBN ~ 6DCS se va
deduce ca MN II AC. Deoarece QM: QN =-= MP : PB-== SB' :
: B' B, rezulta ca Q imparte pe MN (deci QJJ pe AC) intr-un raport
A

N
Fig. 182
-
independent de H ~i BC. 518. N este fix, M mobil pe SM, Q
descrie o paralela la AB care intersecteaza pe SN in T a~a ca
ST: TN-== SB': B'B. 519. M este fix, N mobil pe~SA. Q descrie
o paralela la SA, care intersecteaza pe MD in U a~ a ca M U :
: UD SB': B'B. 520. M, N fixe; Q descrie MNIIAC. 521. Se
duce in p 0 perpendiculara pe 0 p' care mtersecteaza diametrul
perpendicular pe AB in C. Avem 60PC "'-' 60MN; OP: MN-==
-== OC : 0 M -== k, deci C este fix. Locul este un cere descris pe OC
ca diametru. 522. Se va observa ca CF: F B-== k · AC: AB, deci
punctul F este determinat pe BC. A ltfel. Din enun~ rezulta ca
DE are directie
, fixa. Seduce D'E' astfel ca AD' : AE' -== k si, fie M
mijlocul lui D;E'. AM taie pe BC in F. 523. Avem CM: CA-==
-== il1P : AB ~i AM: AC-== MQ: CD. Se aduna parte cu parte.
524. Avem HO: IN-== AH: AI; HO: IM-== fiB: IB (fig. 183).
Adunam, tinind seama ca AI IB ~i AH+H.B 21A. (G.M.XXVI).
525. EO : BC -== AE : AB; EO : AD -== EB : BA. Adunind parte
cu parte ~i inmul~ind cu 2, se ob~ine rela~ia ceruta. 526. Notam

231
 .tlO = a; OB = b; OC = c; OD = d (fig. 184). Paralelele prin
A §i D la EF intersecteaza respectiv pe BD §i A C in G ~i H.

EO
Din triunghiul BA G ~i paralela Eo , d e d ucem
AG
= b +b a ' 1ar
. d.
In

LCHD si paralela OF, FO c , de unde _OF = c(b_+a) DH.

, DH c +d OE b(d-~c) AG

OF cd(b +a)
Dar Dli : AG = OD : OG = d : a, deci - - = --- care se
OE ab(d +c)
poate scrie sub forma din enunt. 527. Se desorie pe A 1 ( \ un arc
capabil de unghiul B, pe .At B 1 un are capabil de unghiul C. Va tre-
bui sa se duca o dreapta B ''A 1C II, marginit.a la cele doua segmente,
--- - -
a~a ca B''A. 1 : A 1C = IJA': A'C. Pentru aceasta se une§te A 1 cu
11

un punct Jl! mobil pe primul. segment ~i pe prelungirea lui _lJfA 1 se ia

A 1 N == . 4 1 1J1· BA' : A 'C. Locullui Neste un cere care intersecteaza
cercul al doilea in C 11 ; prelungirea lui C "A 1 ne da pe primul arc
pe B 11 • B ''C1 §i C 11 B 1 se intersecteaza in A". Luind pe AC un punct
B , a~ a caG"'B' : B' A == C 11 B 1 : B 1A 11 ~i pe AB un punct C', a~ a ca
1

A C': C' B == A c1 : c 1 B
II II' obtinem triunghiul cau tat A B C'. I
1

Altfel. Fie B un punct pe AC ~i ~A 1 B "C" "'-' 6.A 1 B 1 C1 . Cind B II

11

descrie dreapta AC, C 11 descrie o dreapta (Ll) (probl. 462) care inter:

fl I B c
Fig. 183 Fig. 184

secteaza pe A B in C', virfu I triunghiului cau tat. 528. Se duce

ln triunghiul ABC paralela n' p' Ia latura np. Din punctele de
lntllnire n'~ip' cu CA, AB se due paralele respectiv cu mp, mn,

232
care se intilnesc in m'. Dreapta Am' intilne~te pe- BC in M, unul
din virfurile triunghiului MNP cautat. 529. ~e intrebuinteaza
metoda inversa. Se pleaca de la patrulaterul A' B' C' D' ~i i se cir-
cumscrie un patrulater A 1 B 1C 1D 1 asemenea cu ABCD. Se constru-
ie~te mai intii 6.A 1 B 1 D 1 ~6.ABD. 530. Se construie~te pe AD, in
afara, 6.ADE ~ 6 ABC. Triunghiul CDE se poate construi, caci
-cunba~tem CD, DE=== BC ·AD :AB==BC: k ~i <;:_ CDE ==a. Pe de
alta parte, din AC :AD=== k' ~i AC : AE = AB : AD== k, se vecle
ca A se giise~te la intersectia a doua cercuri care se pot cunstrui.
In sfir~it, in triunghiul ABC cunoa~tem AC, BC ~i ~ B === a-~ D .
.531. Rezulta din 6.A'C'C~~AC'D', ~A'B'B~6B'AD' ~i BA'==
== A 'C. 532. BF ~i DE se intersecteaza in J, DE ~i FH in K;
prin J se .duce o paralela la A l) care intersecteazii pe FH in L,
pe CD in 1ll ~i pe AB in N.
Aven1 CG: CJJ =BE: BiV== I
--
== - -
1-~,J( : J~,L = lJ K : JJJ ==

= 3/L : J11 == JG: T.7. 533 .

.Se due prin B, D paralele
la .,-tJJ si A B care se intilnesc
in G (fig. 185). EH II AD;
F'H II AB. DG inLersecteaza
pe EH in /, BG pe FH. in
J(. Dupa probl3ma prece-
denta, C, G, fl sint colini-
ara, mij loacele segmentelor
AC, 1G, AH sint deci coli-
niare. Mij locuJ lui AG este
si al lui BD, mij locul lui K
M este si, al · lYi EF. . 534. Fig. 185
Fie hexagonul A BCDEF ~i
H, I, K raspectiv intersectiile perechilor de drepte (AB, DE); (BC,
EF); (CD, FA) (fig. 186). SJ. presupunem ca clreptele AI, ..4H,
DI, DH sint fixe ~i consideram cun cere variabil trecind prin A f?i
D. Punctele de intersec~ie B, C, E, F ale acestui cere cu drepteJe
fixe se mi~ca pe aceste drepte. Dreptele BE, EF, BC pas~reaza
directii fixe. Triunghiurile BE K ~i CFK au laturile de directii
fixe. Locul punctului K este pe de o parte o dreapta care trece prin
J ~i, pe de alta parte, o dreaptii care trece prin H, deci este dreapta
1 H. 535. Fie 0 intersec~ia dreptelor AC §i HF, iar 0' intersectia

233
 dreptelor AC si
, EG (fig. 187). Triunghiurile AOH, CFO -au- doua
unghiuri egale ~i doua unghiuri suplimentare. Deci AH: CF
== AO : CO. Analog ob~inem AE : CG AO' : CO'. Dar AH = AE
, CF = CG. Deci 0 si
si , 0' se confunda. 536. Fie E intersectia
, latu-
rilor AB, CD; F intersectia laturilor BC, AD; M, N mijloacele·
diagonalelor AC, BD. Bisectoarea unghiului E intilne§te laturile·
BC,- AD in G, H, iar bisectoarea unghiului F intilne§te laturile

'-I
I'
c

\
\
\
\
\
\ .
\
\
\
\
A
Fig. 186 Fig. 187

CD, .AB in I ~i J. Figura CHI J este un romb. Bisectoarea F J d&

AJ: BJ = AF: BF; iar triunghiurile asemenea AFC, BFD...,dau
AF: BF =.AC : BD, deci AJ: BJ = AC: CD. Analog bise~toa­
rea EH ~i triunghiurile asemenea AEC, DEB sau AH : DH == AE:
:DE= AC: BD. Rezulta ca AJ: BJ = AH: DH §i deci HlllBD.
Analog HI II AC. Dreapta BM tntilne~te pe GJ in mijlocul sau K,
iar D M intilne~te pe IH in mijlocul sau L. Dreapta LK trece deci
prin punctul 0, centrul rombului, in care se intllnesc cele doua
bisectoare. Cum LK II BD, punctul 0 apartine medianei MN a
triunghiului B 1ll D. 537. Se va observa ca triunghiurile AOC, BOD
sint egale, d2ci OA == OB §i OC = OD. Se va observa apoi ca
<tO A B=.;J:OI B=180°-<:f.OID=<;:.OCD. Deci triunghiurile OlJIIA
~i 01VC sint asemen.3a. 538. Se va observa ca triunghiurile MAC',
MBA' §i MCB' sint asemenea, deci <;:. llJAB =<:f. MBC =<;:. MCA"'
Se deduce ca 1J1 se afla la intersectia cercului dus prin A §i tangent
la BC in B, cu cercul dus prin B §i tangent la C A tn C. 539. Se
va presupune problema rezolvaUi. Se duce PRll AC; CRll PQ·

234
(fig. 188). BR intersecteaza pe AC in 5'. Seduce ST II PQ care inter-
secteaza pe BC in T. Avern BP = PR, deci BA =AS. Apoi din
BR: BS = CR: ST = PR: AS ~i din CR = PR se deduce AS=

A
-a.-- -- --
s ------
1

B
Fig. 188

= ST. In sfir§it, se observa ca CP II T A. De aici rezulta construc~ia.

540. Fie A' B'C' un triunghi care are B' pe (D 1 ), C' pe (D 2 ) §i direc~ia
laturii B'C' fixa (fig. 189). Daca triunghiul se deplaseaza raminind
asemenea cu el insu~i, 8
7
A' descrie o drea pta ce
trece prin 0, intersec~ia
lui (D 1 ) cu (D 2 ) (probl.
463). Pentru ca A' B'C'
sa fie asemenea cu tri-
unghiul cerut ABC, tre- (O':))
buie ca A' sa se afle pe c
dreapta OA. De aici re- Fig. 189
zulta constructia:
, ducem
B' C' paralela cu direc~ia data, B' pe (D 1 ) §i C' pe (D 2 ), a poi
construim arcele de cere capabile de unghiul dat A ; acestea
intersecteaza OA in A' ~i A". Se duce ABII A'B' §i ACII A'C'.
Triunghiul ABC este o solu~ie. A doua solu~ie AB1C1 se
ob~ine ducind AB 1 II A" B'; AC1 II A "C'. In cazul cind (D 1 ) §i
(D 2 ) sint paralele, locu] lui A' este o paralela Ia: (D 1 ) ~i (D 2 ), iar
triunghiurile ABC §i AB 1C1 au laturile ce tree prin A in prelun-
gire (R.M.F. Ill).
X. 541. Din 6BMP ~ 6QNC. 542. Din 6BEF ~ 6BCD,
E intersec~ia lui BD cu AF, rezulta BF· BC ==BE· BD == AB 2•
543. Se va observa ca triunghiul OBC este dreptunghic. 544. BC 2 =
= BG 2 +CG2• Se exprima BG din triunghiul BGC' ~i· CG din triun-
ghiul CGB (fig. 190). Tinind seama de proprietatea medianelor
rezulta rela~ia ceruta. 545. Fie C punctul de contact al cercurilor, D
punctul unde tangenta in C intersecteaza pe AA '. Se observa ca

235
JJA =DC= DA', <:JODO' == 90°, deci DC 2 =R·R'. 546. Din triun-
ghiul A BE se gase~te CE 64/5 m, C fiind intre B ~i E, a poi din
A DE se gase~te AE = 156f5m. Perimetrul este 64 m. 547. Se observa

c' (Ol

8
Fig.:.190 Fig. 191

ca 6ABD~6ACD, deci <}:A=~ B+~ C ~i din ~A+~ B+<;:. C=

= 180°, rezulta ~A= goo. 548. Se va observa ca AD este tangen ta
cercului circumscris lui ABC ~i ca simetricul lui H in raport cu
BC este situ at pe cercul circumscris (probl. 231 ). 549. A A' intilne~te
A

B ,o
Fig. 192

cercul circumscris'triunghiului ABC in D. Avem BA' ·A'C = AA' •

·A'D, dar A'D=A'H (probl. 231). 550. Seduce din A perpendicu-
lara pe (D) care intersecteaza tn P cercul cu centru in M (fig. 191) ..
Avem OP 2==MP 2-0M 2 =:--=AM2
- - - - - -

+
AN2 - OM 2 = OA 2
- - ----1-...

AN2 =
-

+ -

= const. P este deci fix. De asemenea ~i P'. 551. a) Din triun-

ghiurile dreptunghice ABE ~i ACF (fig. 192), rezulta AE 2 = AB2 +
+BE 2, AF2=AC2 +FC 2• Se inlocuiesc AB 2 ~i A(,'' 2 din triunghiurile
A BD ~i ADC ~i se ob~ine AE == AF. b) Din acelea~i triunghiuri se
ob~iQe AB'=AB2 /AE, AC' AC 2/AF. 552. Fie EF antiparalela cu

236
BC, deci 6AEF~6ABC; EF (AF· BC)/i!B. Din ~ADC avem
- -2 - -2
- 2 -- - AD 2 - .lD ·BC 4S 2
AD ==AF ·A(,''; AF= , deei EF== = - - ; dar
AC All· BC· CA abc

abc=4RS, deci EF= ~ =p' (probl. 735). A ltii solutie. Fie B' ~i C'
pictoarele ina.l~imilor din B, C ~i E', F' simetricele lui D fa~a deE ~i
Jf'. Deoarece B' J?' este simetrica cu B' J), rezul Ui ca B'F' B'JJ ~i
·<[F' B'F-<;:. DB'C== <;:.A B'C', deci C' B' ~i B'F' sint in prelungire.
La fel se arata ca C'E' =C' D ~i ca C'E' ~i C' B' sint in prelungire.
Rezulta EF ==E'F'/2== (C' D +C' B' + B'JJ) /2 = p'. 51i3. Se observa ca
O.Jf: OA == OA :OM'== AM: Ail1' = BM: BM' == CM: CM1 ,
de unde -~fA 2 : M' A 2 == 1.'Vl B · MC : M' B · il!'C. 554. Se observa
ca OM· 01J1'=0B · OC = A0 2• Se deduce de aici OM: OA =
== OA. : 0 M' == il1A : il1'A sau OM: OlJ!l' =-= MA 2 : M'.A 2 ; a poi
OJ! : OC = OB :OM'= JJ;JB : ll!J'G\ 0_11: OB == OC :OM' MC:
; M'B, de unde OM :OM'== Jl1B · J.1IC: Jl'B' · .~.W'C. == MA 2 :
: Ai' . 4 2 • 555. Triunghiurile O'AB, O'AC fiind .1semenea, avem
- - -
0' A 2 == 0' B · O'C. Deci punctele B ~i C slnt inverse in raport cu
cercul cu centrul in 0 ~i trecind prin A. Problema se reduce la cea
precedenta. 556. AB1 =BA 1 (fig. 193); A.C 2 ==AB 2 +BC2-2BC·BA,
BD 2 == AB 2 + +'
AD 2 2AD · AB1 • De uncle, prin adunare, rezulta
proprietatea. 557. Fie E, F mijloacele diagonalelor AC, BD.
Se va aplica teorema medianei triungh1urilor ABC, ADC, BED.
Daca EF==O, gasim rela~ia din problema 556. 558. Se aplica ra~io­
namentele din problema precedenta, ~inind seama ca segmentul
care une~te mijloacele diagonalelor este egal cu semidiferen~a haze-
lor. 559. Se a plica teo rem a medianei triunghiurilor P BC ~i PAD
lfig. 194). Va rezulta PA 2 == P B 2 + PC 2 • 560. Fie Jvl ~i N mijloa-
cele diagonalelor (fig. 195). Dupa J...~·oble111a 557, AB 2 +BC 2 +CD2+
+
+D . 12 --BD 2 + AC2 4MN2 , deci MN == const. M fiind fix,
N descrie un cere. Fie MO II AC, OA II ilf1V, MO'II AC, CO'IJ 1l1N.
.() si
, 0' sint deci fixe. OA == O'C == MN. A si , C descriu cercuri
.egale. 561. Se aplica relatia medianei in cele _patru triunghiuri for-
mate de 0 cu virfurile piitratului, din care rezulta expresia ceruta .
.562. Se aplica problema precedenta. EMA 2 = EMR 2 + a 2 , dar
"EMR 2 se exprima din triunghiurile MNQ ~i MRP (fig. 196) ~i
este 2a 2• 563. Pe latura DC a patrulaterului se construie~te un
triunghi DCE asemenea cu DAB (fig. 197). <;:.A+<;:. C=90°. Egal~

237
 'I At c /}

Fig. 193 Fig. 194

Fig. 195 Fig. 196

8
Fig. 197 Fig. 198
unghiului A in DCE sa aiba virful in C. Din asemanarea triunghiu-
- - - c8'- c
rilor rezulta DE: o1=CE: a=c: d, DE=-, CE ==-a. Triunghiu-
d d
rile DAC ~i DBE sint asemenea: BE : 8 = 3' :d. BE== oo'jd. Tri-
+
unghiul BC~, fiind dreptunghic, BE 2 BC2 CE 2 , in care inlocuind
BE, ~i CE, rezulta relatia din enunt. 564. Fie 1~ proiec~ia lui JlJ pe

AC. ~\vern AM 2 =AE 2 +ME 2, iardin 6_CME~.6.CBJ1, 1l1E = jJJC,

AB BC
ME -"Me· AB. la fel AE = liM, AE = 13M· AC. Inlocuind in
BC ' AC BC BC
rela~ia de mai sus pe AE ~i ME, rezulta rela~ia din enun~. 565. Fie
ABC triunghiul echilateral (fig. 198), A 1, C 1 proiec~iile virfurilor
A, C pe paralela ce trece prin B §i c~~ proiec~ia lui C pe paralela dusa
prin A. Aplicam teorema lui Pitagora triunghiurilor ACC ", AA 'B,
1
BCC ~i ~inem seam a ca AC" = A 1C' = A 1B +
BC 1. Dupa ra~iona­
lizarea rela~iei gasite, ob~inem expresia din enun~. 566. Aplicind teo-
rema lui Pitagora generalizata triunghiurilor ABM, AC M (fig 199),
.avem AB 2 AM2+MB 2+2MB·DM, AC2 =AM2+MC 2- 2MC·
4
DM, D piciorul inal~imii din A. Inmul~im prima rela~ie cu AfC, a
doua cu MB §i adunind, ob~inem rela~ia ceruta-. 567. Se egaleaza va-
lorile patratului catetei AA 1 din triun-
ghiurile dreptunghice AA 1B, AA 1C.568. A
Daca cele trei perpendiculare se intil-
nesc intr-un punct P, avem Ba. 2-Ca. 2==
=PB 2-CP 2 .. (prob1. 567) §i inca doua
rela~ii analoge. Adunind, ob~inem rela~ia
ceruta, care este deci necesara. Sa con-
sideram reciproca. Cunoa§tem rela~ia 8 11 0 c
probelmei ~i vrem sa dovedim concu- Fig. 199
ren~a celor trei perpendiculare. Sa pre-
supunem ca ele nu sint concurente. Fie P punctul de intilnire al per-
pendicularelor in a. ~i ~ iar y 1 proiec~ia lui P pe A B. Vom ave a Ba. 2 -
-Ca.2+C~2-A~2+Ay'2-By12=0 §i cum Ba. 2 -Ca. 2 +C~ 2 -A~ +
2

1 1
+Ay 2-By 2=0, deducem Ay 12-By 12==Ay 2-By 2 sau (Ay -By )·
• (Ay 1+By 1)=(Ay-By) ·(Ay+By). Segmentele luate pe laturile tri-
unghiului intr-un sens fiind_considerate pozitive, iar celelalte, luate in
.sens contrar, negative, vom avea Ay'-By' Ayl +rl B=AB, Ay' +
-+By 1=AB+2By1, Ay-By AB, Ay+By AB+2By. Deducem

239
By==- By' si punctele y, y' se confunda. 569. Cu ajutorul problemei
precedent~ se arata ca rala~ia.este}ndeplinita, ~, ~' y fiind picioarcle
ina.l~imilor triunghiului ABC. 570. Se va observa ca AB 2 +A C =
1

= 2AA ' 2 + 2A 'B2 = ~ GA 2 +_!_ BC2, A' fiind mijlocul lui JJ(~.
2 2
Din formula precedenta si din alte doua analoge se- deduce cea
din enunt. 571. Fie A' ,mijlocullui BC, 111 B 2 + 111C 2 == 211t'.A 2 +
+21JJ' B2 ; se va aplica rela~ia lui Ste\\·art triunghiului iliA A' ~i
punctului G, A1.A' 2 ·GA+ MA 2 ·G'A== MG2 · AA' +GA ·GA' · Ar1', de
unde 2iJ1A ' 2 + MA 2 ==3AiG 2 + ~ GA 2 • lnlocuind pe 2Jf..4 ' 2 in prirna
2
-2 -2 - 2 - 3- 1-
formula, se deduce Jl1A +MB +MC =3JI,1G 2 + - GA. 2
2
+ -llC 2 , pe
2
care scriind-o ~i pentru virfurile B, C, adunind ~i tininrl seamc.. de
rela~ia din prob~ema 566, se va ob~ine relatia ceruta. 572. In rela~ia
precedenta se va pune 0 in locul lui M, observind ca OA OB
ut_,'= ll ~i tinem seam a de problema 639. 573. Se Ya observa ca
HV=3&u (probl. 440). 574. Fie G1 , G2 , G3 , punctele de intilnire
a medianelor triunghiurilor A 1 B 1 C1 , A 2 B 2 C2 • Dupa problema
571 avrm .!JJA i+ A1Bi+ MCr-3MGr+Ki etc. JJtl este deci definit
de Jl1&i+ Kf Ll10~+ K~= .JiG~+ Kf. M se gase~te la intersec~ia a
doua drepte perpendiculare pe G1G2 ~i G1G3 (G.l\1. ~I I 1). 5?5.
A.plic1nd teo rem a medianei triunghiurilor MAC, .~.11 BD se deduce
+ +
JJA 4 At1B 4 Jl1(.;'4 + M D 4 ==8M0 4 +8M0 2 • AB 2 +
8A0 4 - 2(Jl!JA 2 •
· MC 2 + MBl. · MJJ 2 ). Fie E ~i F proiec~iile lui M pe .t1C ~i BIJ.
A. vern Ml:J 2 ==- M0 2 +0A 2 -2AO ·EO; MC 2 == M0 2 +A0 2 +2A0-E,,O.
Deci MA 2 • 1l1C 2 == (M0 2 +A0 2 ) 2 -4A0 2 • E0 2~i analog JlJB'1. · 111D 2 =
+
= (M02 A02 ) 2 - 4A02 ·f,02 ; MA 2 • MC 2 +MB 2 • MJJ 2 == 2A104 +
+2AU... Inlocuind in prima rela~ie, se obtine relatia cautata (G.M.
VI I). 576. Fie ~, ~ ,y proiectiile punctelor A', B', C' pe laturile
BC, c.~T, AB (fig. 200). Avem B~ 2 -C~ 2 ==-BA' 2 -CA_'_2 ~i doua
rela~ii analoge care se aduna. Proprietatea rezulta din problenHt
569, observind 'ca .AB'==-BA', BC'==CB', CA'==-AC'. 577. Fie
~, ~' y proiec~iile punctelor A', B', C' respectiv pe B{', CA, AB·
Avem B~ 2 == A'B 2 - ..4'a~ A'B' 2 +
BB' 2 - A~ .A.nalog ~vem
c~ 2 ==A 'C' 2 + CC' 2 - A ~ 2 si
, deci B~ - c~
I
2 2
.A B' 2 - A 'C' 2
I +
+ BB' 2 -CC' 2• Se aplicJ problema 568. 578. Fie ~, ~' ..(, ~', ~', ..r''
proiectiile punctelor A, B, C, A', B', C', raspectiv pe dreptele
B'C', C'A', A'B', BC, CA, AB. Trabuie dovedit ca daca avem

240
 1
relatia B cx 2- C'cx 2 +C ~ - A
1
+A Y~- B 1y 2=0, avem §i Bcx 12 -
2 1
~2
1

-Cr:t.12 + C~ 12
-A~ + Ay 12 -
12
By' 2 = 0. Se va arata ca primele
parti ale celor doua egalitati stnt l gale cu Bl A-2 - C A 2 + 1

+ C1B 2 - A 1B 2 +A 1C2 - B 1C2• 579. Perpendicularele

1 1
coborite
1
din I pe BC, CA, A B intilnesc respectiv .15 C , C' A , A' B 1 in
T 1 , T 2 , T3 • Triunghiurile ABC, T1 T 2 T3 sint prin constructie
ottologice (probl. 578), iar dreptele AbA ~' B,Ba, CaCb sint

4'
Fig. 200 Fig. 201

paralele cu laturile triunghiului T 1 T 2T 3 • 580. Bcx 2- Ccx 2 =(Bcx+

+Ccx) ·(Bcx- Ccx), dar Br:t.- Ccx =Bcx +r:t.C- BC, Bcx+Ccx=-(r:t.B+
+ cxC) =-2cxa =2acx. Deci Bcx 2 -Ccx 2 =2aCY. BC (fig. 201). 581. Fie
r:t. 1 , ~ 1 , y 1 mijloacele segmentelor r:t.cx 1, ~~~, YY 1; a, b, c mijloacele
laturilor BC, CA, AB. Avem acx 1 · BC b~ 1 • CA +
cy1 • AB = 0 +
(probl. 580). caci perpendicularele in r:t. 1 , ~ 1 , y 1 pe laturi se intil-
nesc in centrul cercului r:t..~y §i prin ipotcza acx · BC b~ ·CA + +
+ Cy · A B = 0. Scad em parte cu parte §i obtinEm aa. • BC
1
+
+b~~·CA +cyl ·AB=O. 582. Se duce CQrAB, BPIIAC;
P fiind pe AM iar Q pe AN. Din a~{manar€a triunghiuri-
lor BMP, AA-1C; ABN, 1\.CQ; ABP, ACQ se dEduce rela~ia
ceruta. 583. Se aplica teorEma pr€C€denta. 584. Triunghiurile
APP', AQQ"; APP", A~Q~ (fig. 202) fiind asf.menea: PP':QQ"=
= AP: AQ = PP 11 :QQ 1 sau 1-'P'· {;_Q 1 = PP"· f.;_Q". 585. Se
obserYa ca patrulaterele A P' p p AQ QQ" sint inscriptibile ~i
II'
1

ca triunghiurile P P P ", QQ Q sint asemenea. 586. Simetricele

1 1 11

dreptelor AM, B M ~e inters£.cteaza in N. Se proi€Ct£.aza JJ1 §i

N i n M l' Jltl ' M " 1 si
11

,
N 1 N N pe laturile BC CA A B Dupa
' '
II
111

' ' .
problema 579 avem MM"·NN"= JI.1M"'·NN" 1=MM 1·NN 1. Re-

16 - Probleme de geometrie - c. 538 241

 zulta, dupa problema 580, ca CLV ~i C lJf sint egal inclinate pe bisec-
toarea unghiului C. 587. Se va a plica problema precedenta, consi-
derind dreptele AM, B M, C M ca n1ediane. 588. Fie P un punct al
cercului circumscris triunghiului ABC (fig. 203), Q, R, S respectiv
proiecpile acestui punct pe laturile CA, AB, BC. Izogonalele cevie-
nelor punctului P sint paralele (probl. 262). Fie AD izogonala ce-
1
vienei A P iar B proiectia
-1---
lui B pe AD. Triunghiurile asemenea
QSP, ABP ne dau QS: SP =AB: PB, iar triunghiurile asemenea
ABBI ~i BPS ne dau BBI: SP = AB : PB. Deducem BB = QS 1

(G.M. XXIX). 589. Locul mijloacelor paralelelor la baza BC este

A A R

II 1'1 A7 N C
Fig. 202 Fig. 203

mediana AG. Printr-o rotatie in jurul bisectoarei se deduce· prima

propozitie enuntata. Fie S punctul in care AK intilne~te latura BC,
iar MSN, SE, SD antiparalelele Ia laturile corespunzatoare unghiu-
rilor A, B, C duse prin S. Triunghiurile DSM, ESN sint isoscele.
Deci SD = S 1ll, SE = SN. Dar S M = SN. 590. Fie A 1 , B 1 , C1 punc-
tele de diviziune astfel ca AA 1 :AK =BBI:BK =CC 1 : CK; KbKK(J,
KaKK~ antiparalelele la laturile AB, AC duse prin K; AkC Bl&,
1

A~B~C~ paralelele duse prin B', C la cele dintii. Avern AkBk:K(JKb =

1

= BB 1 : BK ~i .A1C~: -K~K~ = CC 1 : CK. Dar K(JKb = /(~K~ (probl.

589). Deci §i AI&BI& = A1cC~ ~i antiparalelele duse prin A 1 , B', C
1

fiind egale, ele intilnesc laturile in puncte conciclice (probl. 229).

591. Figura ABcKCb este un paralelogram. Dreptele BcCb §i AK
se impart 1n par~i egale. Deci (probl. 584, 585) dreptele BcCb,
·CaAc, AbBa sint antiparalele egale ~i cele ~ase puncte sint con-
-ciclice (probl. 229). A poi avem AO l_ BcCb. Perpendiculara pe
mijlocul lui BeG\ trece prin mijlocul lui 0/(. 592. Se va arata
<Ca antiparalelele AbA c' BcBa, C(JCb (fig. 204) sint egale (probl. 229).
Fie M punctul diametral opus lui C in cercul circumscris triunghiu-
lui ABC. Patrulaterele inscriptibile A JJ1 BC, CCaC "Cb sint. asemenea,

242
caci sint compuse din triunghiuri dreptunghice, respectiv aseme-
nea CAM, CC "Ca ~i CB 1J1, CC "Cb in care unghiurile din C sint res-
pectiv egale, in5J~imea GH ~i diametrul CO fiind izogonale. Deci
CaCb :CC ,- AB:C lW. r1B:(2ll), R
fiind raza cercului ABC. Analog
B~Ba: BB "=AC:(2R). Dina semii-
narea triunghiurilor ABB', ACC'
deducem AB ·CC' ==- AC ·BB'. Se
deduce BcBa = CaC~." 593. Se de-
duce din problema precedenta cind
.perechile de puncte (A', A "),
(B', B"), (C', C") se confunda.
594. Dreptele A A1, 44 M 1 sint res-
pectiv perpendiculare pe Y 1Z 1 ,
YZ. Patrulaterul YZY 1Z 1 este
inscris intr-un cere cu centrul in w.
595. Ohservam ca MAi=X.lV1 2 +
+XAi=X.ll1 2 ·+-XMr ~i teorema Fig. 20 4
medianei aplicata triunghiului
XMM 1 ne da XM 2 +XMr=2_X_w_2 +
2 (M.lV1 1 : 2) 2• Deci MAi =
+
= 2Xw 2 .llJ Afr:2 = const (G.M. XXXIII). 596. Fie P 1 simetri-
cullui Pin raport cu bisectoarea AI. Punctele P ~i P 1 sint puncte
inverse in triunghiul ABC, caci P 1 este situat pe cercul BIG ~i
<1:: P BI = <1:: P 1 BI ~i <1:: PC!_ <1,: P 1Cl. Se va ~ine a poi seam a
de problema 589 (G.M. XXXI). ·597. Fie a+r, a, a-r cele trei
laturi. Teorema lui Pitagora da (a+r) 2 = a 2 + (a-r) 2• Laturile
5 3
s1nt
A
a, a, a. El e s1nt propor~Iona Ie cu a 1e tr1ung
A • . h.1u Iu1. cu 1a-
4 4
turile 5, 4, 3. (G. M. XXIX). 598. Fie R intersec~ia dreptelor AN ~i
DB, A.D~4R~6.AJV!C caci au unghiurile egale. Deci CM: DR=
=AC: ..4D-. -Se arata a poi ca triunghiurile DRN ~i BDP au unghiu-
rile egale ~i sint de~j asemenea. Rezulta BP:DR DR:DN. Dedu-
cem DR·AC=C1J1·AD DN·BP, caci AC BD (G. M. XXXII).
59.9. Fie 0 mijlocul lui A.B, N proiec~ia lui M pe AB. Aplicind teo-
rem a lui Pitagora generalizata triunghiurilor AMO, BMO, se dedu-
- -~ -- -- -- K2
ce MA 2 -MB 2 = 2AB·LV0=K 2 ; NO= , deci NO=const.
2AB
-- I
Locul este perpendiculara ridicuta in punctul fix N peA B. 600. Fie
P ~i Q mijloacele segmentelor egale AB, CD (fig. 205) ..Aplicind
teorema medianei triunghiurilor 1lf.A B ~i A1CD ~i, ~inind seama de

243
condi~ia din enunh se deduce ca JJf P MQ, deci Iocul es~e media-
toarea segmentului PQ. 601. Fie M, JJJ' doua puncte luate pe A C ~i
E, E'; F, F'; G, G'; H, H' proiectiile lor p·e AB, BC, C~i DA. Avem
evident ME: MH=1J!f'E 1 : M'H'si MF: MG- M~F': Jl1'G'sideci
' '--~
daca ~ME: 1J1H=MF: MG, atunci ~i M'E': At'H'=M'F': lJ!I'G'.
Observam ca proprietatea are loe ~i pentru punctul de intilnire a
diagonalelor; se deduce ca proprietatea are loc ~i pentru punctcle
celeilalte diagonale (G.M. XIII). 602. Fie A 1 , B 1 , C1 ; A~, B~, Ci
mijloacele laturilor_ triunghiurilor ABC, A' B'C' (fig. 206). Se va
observa ca C~B~ IIB'C' ~i deci B~, C~, A~ sint pe aceea~i dreapta.
Ducem ~4'MIIAA" (.lJ:f pe IiC) ~i B'NIIBB" (N pe AC). Se va
observa ca. AN=B"C si '
BA "=CM si '
se deduce ca BA II: CA=
= MC : A "C = A 'C: B'C = A
==B"C: NC = CB": ·AB''
(G.~L XIV).

Fig. 205

.)(/. 603. Fie A B, CD cele doua coarde (fig. 207), 0 centrul

cercului, R raza, M ~i N mijloacele coardelor, iar P intersectia lor.
Avem .lJ1A 2 =0A 2 -0M2 , 1VC2 OC 2 -0N2 ; de aici rezulta JJJ.A 2 +
+NC 2 =2R 2 -0P 2 ; AB 2 +CD 2 =4(2R 2 -0P 2 ). 604. Se folose~te
problema precedenta, unde p ramine }a distan~a COnstanta de 0.
605. In problema 603 s-a demonstrat ca AB 2 +CD 2 =4(2R 2 -0P 2 ),
- --· 1--
dar AB ·CD~ - (AB 2
2
+ -CD 2
),
--
deci AB ·CD~ 2(2R 2 -
-
OP 2 ).

606. Din triunghiurile dreptunghice ON0 1 , 0 1 MO avem 0 1 M 2 =

=00i-R 2 ; iar din triunghiurile OAB, 0 1 BA, 0 1A 2 =AB2 +.ffl;
OB 2 =AB 2 + R 2• Din aces tea rezulta 0 1A 2 - OB 2 = 0 1 M 2 -0N2 ~
607. d 2 =4R 1 R 2 ; d2 =D 1 • 1J 2 • 608. Se reduce la 607. 609. Fie (0),
(01 ) cele doua cercuri de raze R ~i R 1 (fig. 208), iar T T1 tangenta
- - - AB -
comuna; TTi =0C 2 =.2RRH dar RR 1 =001 • - - etc. 610. OM=
2
244
 - ---- --- 1
==0N==d (fig. 209). MAo Jt!B == R 2 -q 2 ==NA o NC. Avem +
MB 2
+. _1_- ·Din tr·iunghiurileOAM~iOANavem AM2=
2 2
MA + NA
lvC2 ( R -d~)"'· 2

= A0 2 + OM + 2MO·OP; 2
AN2 = ON 2 + .10 2 - 2NO·OP. Adu-
1 1
nat;n ultimele egalitati: A M2 +A1V 2 =2(R 2 ·td 2), deci + .=
' .l1B2 1VC 2
=-2(R +d~) =canst. 611 . p r1mu
2
. 1 arc Intersecteaza
. '"' pe AB In R s1. Q A

(R2-d2)2 ·
(fig. 210); AB 2 -AC 2 = (AB- AC) · (AB AC) = BR · BQ = +
= BC BC In acela~i mod pentru celelalte douao 612. In. formula
0
1
•

..4lJ 2 -AC 2 = BC ·BC' 'din prob1ema precedenta se va observa ca

in ('azul de fa~a BC =21J1. P. Din aceea~i formula se pot deduce
1

teoremele relative Ia patratul laturii care se opune unui unghi

ascu~it sau obtuz, inlocuind pe BC prin BC ±2CP, dupa cum <f. C
1

este obtuz sau ascu~it. 613. Fie D piciorul bisectoarei AJJ, AD

=DB, fie Jl;J rnijlocullaturii AB, JJM l_AB. Se va observa ca din
L_BMD~L.BAA , rezulta BA 2 =2BA ·BD ~i ca din L.CAD~
1 1

1
"-'L.CAB, AC 2 =CB·CD,' deci AB 1 : AC 2 =2BA ·BD: CB·CD
=(2BA CB) · (BlJ:C"D); insa BD;CD AB:AC, se ob~ine deci
1
:

A.B: .. 1C=2BA :DB= con st. Punctul A se gase~te la intersec~ia

I

1
perpendicularei in A pe BC cu cercul, loc al punctelor P, a§ a ca
PB: PC='2BA CB. 614. Fie ABCD patrulaterul (fig. 211);
1
:

A C = o, BD = o Ducem, in triunghiul A BD, AE a§ a ca

1
,

<f_DAE=<f_BAC; !2.ABC~IlADE; L.ABE~AADCo Deducem

b: ED= AC:d, a:AC BE: c, ac=-.AC·BE, ba=AC·ED; adu-
nind, ac+bd= o·o 615. Problema 612 arata ca proiec~ia lui M
1
•

peA B este un punct fix. Locul este deci o dreapta perpendiculara

pe AB. 616. ABJJJN este patrulater inscriptibil. Fie' P intersec~1a
dreptelor AB, MN. Avem PM ·PN PA ·PB=K (canst) ~i
PlJ1-PN:_-z (dat). Problema revine Ia probl. 838 (R.M.F. 1950).
1
617. Fie a, b razele cercurilor (0 (0") (fig. 212), A,B,C,D,E punc- ),
1
tele de contact ale cercurilor (0 (01 ), (0), (02 ), (0 ") cu o latura a ),

unghiului. Avem AC=AB+BC, CE CD+DE sau 2.Jai+2~Rr=

=2../aR, 2Jbr 1
+
2../ Rr = 2~bR, de unde .J Rr = ,ta, (fR- Ji.), 1

.J Rr = .Jb (.J R- ~r 1 )o Inmul~ind ultimelej rela~ii ~i ~inind

1

seam a ca Jab = R, ob~inem ../-;: -Jr = .JR. (R.M.F. 1952, 2). + 1

245
Fig. 207 Fig. 208

Fig. 209 Fig. 210

--

Fig. 211 Fig. 212

618. Q mijlocul lui M.lV. a) MPN este triunghi dreptunghic, iar
MPNI dreptunghi. Locul lui I este semicercul de diametru AB.
b) Q se afla pe tangenta com una in P, deci este diagonal a drept-
ungbiului ~i trece prin I. Se intersecteaza semicercul de diametru
AB cu o paralela la A B, la distan~a l. c) l ~ a/2. 619. Fie 0 mijlocul'
luiClJ,OP_LAB,OQ_LCD, P ~i Q fiind pe AB, AEIICD, E
pel BD. Triunghiurile OPQ ~i ABE sint asemenea ~i deoarece OQ =
= (R + r), rezu 1ta"'OP = R d+ r . CD . I nsa'"' R +
1
2 d r < 1, dec1
.,. AB
2
intersecteaza cercul (0). Pentru ca (0) sa fie tangent la AB trebuie
ca OP =_!_CD, deci d = R + r, iar (A), (B) tangente. b) Puterile
. 2
lui A §i B fata de 0. 620. a) Ducem cercul circumscris §i pre-
lungim AM pina intersecteaza cercul in N. Avern A lJ!l · 1J1N ==
BM · JJ;JC, iar din enun~ AM2 = BM · MC, deci trebuie ca
M N == A 111. Rezulta urmatoarea constructie:
, se ia M arbitrar
pe BC §i se prelunge~te cu MN =AM.. Locul lui Neste o para-
lela la BC care intersecteaza cercul in NI ~i N 2 • Dreptele AN1
§i AN2 intersecteaza pe BC in MI ~i M 2 care sint punctele cerute.
Deoarece arc BNI = arc CN2 , rezulta ~BANI = ~ CAN2 ; drep-
tele AMI ~i A 1J12 sint izogonale. b) Fie F mijlocul lui NIN2 •
Avem FM 2 =tf .ilfiA ~i FD =tf AE, deci triunghiul FM2D este egal
cu triunghiul AMIE, de unde M 1E = M 2D sau MID= M;E
(C.G.M. 1946). 621. Deoarece AMI ~i AM 2 sint izogonale, ca M 1
~i M 2 sa se confunde trebuie ca AM sa fie bisectoare. Alegem
virful A pe un .cere (0), a poi un punct N tot pe cere. Prin mijlo-
cul M al lui A1V ducem o perpendiculara pe diametrul ON care
intersecteaza cercul, in B, C. Triunghiul ABC satisface enunyul..
2
a) Relatia lui Ste\vart da A M 2 == be, dar A M2 = B M. MC= a bc ,
' 2 (b+c) 2
8 28
de unde rezultii relayia ceru tii. b) Avern r= §_ = / ; ha = ;
p a( 2+1) a
8
ra = S / · Se verificii imediat cii h!= rra(C.G.l\1.1946).
p-a a( 2-1)
622. Dreapta ortocentrelor unui patrulater complet este axa radicala
a cercurilor descrise pe diagonalele patrulaterului ca diametre.
Notind cu Quv cercul descris pe segmentul UV ca di3.metru,
atunci (dt) este axa radicala a cercurilor Qac ~i Qbd' analog (il 2 )
a cercurilor Qaa §i Qbc' (d~) a cercurilor Qab, ilea· Daca T este

247
punctul comun dreptelor (d 1 ), (d 2 ), (d3 ), el.are puterea egala fata de
fiecare din perechile de cercuri. Se ~tie ca dreptele care unesc
mijloacele laturilor opuse ~i mijloacele diagonalelor sint concurente
intr-un punct G. Fie 0 simetricullui T fata de G lfig. 213). Scriind ca

Fig. 213 Fig. 21-1

TP2- AD2.
4
DarT llf = OP ~i T P = 0 Jf, in~itavem ( 1) 40P!.- BCl = 4@ 1lf2 -
-AD 2 , 0 111-~i 0 P sint me diane in triunghiurile OBC ~i0"'4D. 40 Jll 2 =
= 2(0B!. + OC!.)- BC!.; 4~p1. == 2(0A 2 + OD 2 ) - AD:!.. In trod use
in (1), avem 0.4!. + OD!. = OB! +DC~.. Analog OA 2 + OD 2 = OC 2 +
OD!. ~i OB!. + OD!. = IJB!. + OC'-. Scazlnd ultimele trai egalitati una
din alta, cite doua., se deduce OA = OB = OC = OD. 1\.~adar, ABCD
trebuie sa fie inscriptibil. Pornind invers, daca patrulaterul este
inscriptibil, (d 1}, (d~}, '"(d3 } sint concurente. (G.M. 1946, 3). 623. Fie
BC =a; AB = AC =b. Puterea fa~a de cercuri ne da CB 1 =
a- - a-- - - - a2
= - C M; BC1 =-BM; BC1 + CB 1 = - =const.(R.M.F.1953,4).
b b b
624. Puterea fata de cele doua cercuri este egala, deci Jll P"~- =
= MO'j,- r 2 sa'l;l M0 2 - MP 2 = r 2 • 0 perpendicular& pe OP.
625. Rezulta A B 2 + BC 2 + CA 2 = const dar cum BC este constant
AB2 + CA 2 =canst. B' fiind piciorul perpendicularei din B pe
AC ~i M proiectia lui H pe mediana AA 1 (fig. 214), avem
AM _a •AM·AA 1 = AC· AB' = AAi- ~; AM= AA1-
AC AAt '· 4

248
 2
a = const, deci A 1 M este constant. Locullui 1.W este un cere
4AA 1
-- -- --
cu centrul in A 1 • 626. Din M0 2 - R 2 -= MA 2 ; rezulta OM 2 -
- MA 2 = R 2 ; locul este o draa pta perpendiculara pe OA. 627. Din
Jl10 2 - R 2 = M0 12 - R 12 , rezulta M0 2 - MO':!. = R 2 - R 12 = const.
Locul este o dreapta perpendiculara pe linia centrelor 00 1 • Aceasta
dreapta se nume~te axa radicald a cercurilor (0), (0 1 ). Daca
cercurile sint concentrice, axa radicala nu mai exista (este arun-
cata la infinit). 628. a) Fie D, E, F picioarele inal~imilor lui
ABC, L mijlocul lui AH, P al doilea punct comun cercurilor
(Oa) ~i (0). Cercul (Oa) tr2'?e evident prin D, (Ob) prin E ~i (0c)
prin F. Puterile lui H fa~a de cele trei cercuri sint egale ~i anu-
m·e: HA ·HD = H B ·HE== HC ·HJ?. b) OA 1 -41=LH, deci OL intersec-
1
teaza pe A A. in 0 a· . \xa radicala A P a cercurilor (Oa), (0) este per-
pendiculara pe linia l'entrelor OOa, deci AP l_A'H, dar A 1H
trece prin P. Rezulta ca P se afla pe cercul (L) de diametru
AH. Axele radicale A P, EF, BC ale cercurilor (0), (L) ~i
BCE'F, luate clte doua, se
intilnesc in centrul radical
o:, deci EF ~i A P se intil-
nesc pe BC. Rezulta ca a:,
~' y sint coliniare, deoarece
definesc axa de omologie a
triunghiurilor ABC ~i JJE.F
(G. M. F. seria A, 1955).
629. w fiind centrul unui
cere ce trece prin A ~i in-
tersecteaza ortogonal cercul
0 ( R), rezulta Ow 2 - wA 2
= R 2• Locul este o dreapta
perpendiculard. pe OA. 630.
Fie M, N punctele unde
dreptele A B, A 1 B 1 intersec- Fig. 215
teaza pe · (D) ~i . 0, 0
1

centrele cercurilor cautate, 0 ", 0"' centrele cercurilor de dia·

metre AB, A B (fig. 215). Cereul de centru M cu raza cit tan-
1 1

1
gesta la (0 ") intersecteaza ortogonal cercurile (0), (0 ) , (0 ").
La fel cercul cu centrul in N cu raza cit tangenta la 0"'
1 1
intersecteaza ortogonal cercurile (0), (0 ) , (0" ). Aceste doua
cercuri fac parte dintr-un fascicul a carui axa radicala 'este
linia centre lor 00'. Construct,ie: se due cercurile ( M), ( N) cu
razele cit tangentele la cercurile (0 "), (0' 1 ' ) ~i se constru-

249
 ie~te axa radicala a acestor cercuri. Se construiesc media-
toarele segmentelor AB, A' B' care se intersecteaza cu axa radi-
cala in centrele cercurilor.· Pentru ca (0), (0') sa aibii secant a
com una (D) trehuie ca cercurile ( M) ~i (N) sa fie exterioare,
adica MN~ VAM·BM+ VA'N·B'N. 631. J1mijloculluiBC
sau AD, se afla pe ax a
radieala (fig. 216). Daca
cu este mijlocul distan~ei
centrelor, cuM j_ABCD;
de aici rezulta constructia
in ambele cazuri. Alta '
solutie. Presupunem pro-
blema rezolvata. Dam
Fig. 216 cercului (0') o translatie
pina cind centrul vine
in cu, astfel ca Ow sa fie perpendiculara pe secanta. cu se afla
pe cercul de diametru 00'. Pe de alta parte scriind puterea lui P
fa~a de (0) ~i cu: Pw 2 -r' 2 =P0 2 -r 2 , deci Pw 2 =P0 2 +r' 2-r 2 .Punc-
tu1 cu se afla la intersectia cercului de raza Pw cu cercul de diame-
tru 00'. (G. M. XX\TJJI). 632. a) Se arata ca unghiurile opuse
sint sup limen tare. b) Cercurile
OMBN, OPDQ ~i MNPQ, luate cite
doua, au ca axe radicale pe JJtJ.!.V ,_
PQ ~i AC, deci se intilnesc in
centrul radical. La fel pentru cele-
lalte. 633. Fie ( 6.) axa radicala a
cercurilor (0'), (0 ") ; ( 6. ') aceea a
7:. cercurilor (0), (0 ") ; ( 6. ") a cercu-
'2 rilor (0), (0'). Daca centrele 0, 0',
0" sint coliniare ~i daca ( 6.), ( 6. '),.
(d ") se confunda intr-o singura
dreapta, adica cercurile au, cite doua,.
F" aceea~i axa radicala, atunci toate
217
Ig. punctele acestei axe au pu teri egale
in raport cu cele trei cercuri; daca 0, 0', 0" sint coliniare, ins a (~),
(~'), (~ ") nu se confunda, atunci nu exista nici un punct (la distanta
finita) care sa aiba puteri egale in raport cu (0), (0') , (0 ''). 1n
sfir~it, dacii 0, 0', 0" nu sint coliniare, atunci (6.') ~i (6. ") se intil-
nesc intr-un punct C care are puteri egale in raport cu (0), (0'),
(0 "), deci se gase~te ~i pe ( .6. ). In cazul acesta exista, deci, un sin-
gur punct C care sa rasp1tnda la problema. In el se intilnesc cele
trei axe radicale ( 6. ), ( 6. '), ( 6. "). Punctul C se nume~te centrulradical
al celor trei cercuri. 634. Fie T T 1 ~i T' T 2 tangentele comune (fig.217)

250
TT 1 = Tl T 2 ; TTr == OOr- (r 1 -r) 2 ~i T' T~ == 00~ - (r 2 - r) 2 ,
deci OOr- 00~ == (r 1-r) 2 - (r 2 -r) 2 = const. Locul lui 0 este o
dreapta. Pentru ca locul sa fie chiar mediatoarea~ trebuie ca 00 1 =
= 00 2 , adica (r 1 -r) 2 -{r 2 -r) 2 ==0; r 1 -r:_____::±(r2 -r), de unde
r =. r 1 ~r 2 , prin enunt r =I r (IC.\LF.1954). 63:). Se deduce din pro-
1 2

blema precedenta. Centrul cercului O(r) este situat la intersectia

celor doua locuri geometrice corespunzatoare cercurilor (01), (0 2 ) §i
(Ot), (03 ). 636. Fie A un punct comun lui (w) ~i (0), A' lui (w) ~i
(0 1 ). Tangenta in A Ia (0) fiind perpendiculara pe tangenta in A Ia
( w) este tocmai raza wA, me asen1enea wA 1 este tangenta in A 1
la (0 insa wA wA ca raze, deci w are aceea~i putere in raport
1
);
1

cu (0) ~i (0 1 ). 637. Se va observa ca 0 §i 0 1 au acelea~i puteri

in raport cu (C) ~i (C'). Cercurile (C) ~i (C 1 ) se intersecteaza, deci,
pe 00 1 in doua puncte L, L 1 (punctele limita ale lui Poncelet).
638. Fie (C'), (C ") doua cercuri (C). Aceste cercuri au ca axa radi-
cala dreapta 0'0" (problema precedenUi). Cercurile (0), (C 1 ), (C ")
au ca centru radical un punct w pe 0'0 ". Lasind cercul (C 1 ) fix
~i pe (C") facindu-1 sa varieze, axele radicale ale cercurilor (0), (C)

Fig. 218

vor trece prin w (G.l\1. ·vi). 639. Fie AOB diametrul primului
cere, (0), A 1 , B' punctele de in tersec~ie cu al do ilea. Avern 0 A 2 =
1
=0B 2 ==0A 1 • OB • 640. Fie A 1 punctul de intilnire al dreptelor
AO ~i B 1C1 (fig. 218), 0 1 mijlocul segmentului OD ~i 0 2 inter-
sec~ia lui B 1 C1 cu perpendiculara dusa in A pe AD. Unghiul OA 1D
€ste drept, A 1 se afla pe cercul de diametru OD, iar puterea punc-

251
 ghiul DA0 2 fiind dreptunghic in .4, iar A 1 fiind piciorul perpen-
dicularei coborite din virful unghiului drept pe ipotenuza, avem
AO~ = 0 2 A 1 ·02 D.(G.M. XXXII). 641. Fie A 1 piciorul medianei

din A. Puterea lui A 1 fat-ii de cercul ABC ne dii AA 1 ·A 1D = ~;

- 3 - . - - AG 3- -
A ..4 1 = 2" AG ~~ A 11J=GD- ; inlocuind, avem 'IAG-GD
2 ==
3 -2 Be 2 4-
=4 AG + 4
; darAG 2 = g
AAi. Tin1nd seama de teorema me-
dianei, se ajunge la relatia din enun~. 642. Fie w centrul unui cere care
intersecteaza cercurile (0), (0') de raze R, R' la e·xtremita~ile cite
unui diametru, w0 2 + R 2 =w0' 2 + R' 2 ; w0 2 -w0' 2 R' 2 -R 2 • Locul
este o dreapta. 643. Se va aplica teorema medianei ~i se va deduce
ca MA 2 - M0 2 canst. Locul este o dreapta. 644. Fie 0 un punct
--
intre -'!_Ji B, a~~ ca OA :OB ~:ex, s~plica rela~ia lui Ste\Yart
MA 2 -0B+MB 2 ·AO=M0 2 ·AB+OA ·OB·AB; insa OA = AB x
X ~:(ex+~), Off AB ·ex : (ex+~); inlocuind, se deduce ex· Jl1A 2 +
+~. MB 2 =k 2 =(ex+~) M0 2 +AB · ex~ 2 :(ex+~), de uncle rezulta ca OJJI
este constant. Locul este un cere. 645. Solutia este analoga cu cea
precedenta, 0 insa va fi situat pe prelungire ~i rela~ia lui Ste\vart va
fi modificata in consecinta. , Locul este un cere. 646. Pe Be se ia
punetul N astfel ca NB:Ne y:~ ~i pe AN se ia punctul 0 astfe)
ca OA :ON=(~+y) :ex. Aplicind relatia lui Ste\vart triunghiului
M Be ~i punctului N ~i a poi triunghiului MAN ~~ punctului 0,
avem rela~iile ~MB 2 +yMe 2 =(~+y) MN 2 + ~y Be 2 : (~ + y);
etMA 2 +(~ +y)MN 2 =(ex+ ~+ y) M0 2 +cx(~+y)AN 2 : (ex+~+ y).
Adunind ~i ~inind seama de enun~, se gase~te ca locul lui JJ;J este un
cere eu eentrul in 0 (G.W. XVII). 647. Fie D piciorul bisectoare1
unghiulu~.A pP latu"a Be. Rel~tia lui Stewartne da bMB 2 + cMC2=
=(b+c)MD 2 +a 2bc:(b+c) ~i rela~ia problemei da (b+c).lllD 2 .+
+a 2bc:(b+c)-aMA 2 abc. Sa luam pe prelungirea bisectoarei
AD punctul 0 (centrul cer"'ului exinscris in unghiul A) astfel ca
OlJ:OA a:(b+c). Deducem (b+c)MD 2 -aMA 2 =(h+c-a)M0 2 -
- AD 2(b+c)a:(b+c-a) ~irelatia de mai sus devine (b+c-a)M0 2 -~
-.A.D 2 {b+c) a: (b+c-a)+a 2bc:(b+c)=abc. Locul lui JJ;J este un
cere cu centrul in 0. 648. In rela~ia lui Stewart, presupunem
ca M esie piciorul bise('toarei. Se va observa ca MB:c= M(':b =
=a :(b+c), inlocuind de aici pe M B, Me in primul membru a] rela-

252
tului 0 2 in raport cu ace~d cere este deci f..L = 0 2 A 1 ·02D. Triun-
+
tiei lui Ste\vart se gase~l(' be== MA 2 Jlll H · MC. 649. Rela~ia din
enun~ va rezulta din triunghiurile dreptun~hice P BC, PCA, P BD,
P.AD. 650. FieE, F,G mijloaceleluiBC,AD~iAC. EGIIAB,GFII CD.
deci EG j_ GF'. Se va scrie rela~ia intre laturile triunghiului drep1 -
unghicEGF~isevaobserva ca AB 2EG, CD--=2FG. 651. Pe linga
l -

nota~iile din solutia precedenta, fie H mijlocul lui A B, I al lui

CD. Din problema precedenta avem 4EF 2 ==AB 2 +CD'!. ~~ din
/'1

Fig. 219 Fig. 220

!::::. PIH se deduce IH 2 ==PH 2 +Pl 2• Se observa ca 2PH==PA + PB,
2Pl==PC+PD, AB==PA-PB, CD==PD-PC, deci 2(EF +
2

+1H 2 )==AC2 +BD 2• Alta solu1ie. Se aplica problema 556 parale-

1ogramului EHIF ~i se observa ca 2EH=AC, 2EI BD. 652.
(AC+BD) 2 -(AD+BC) 2=AC 2 +BD 2 -AD 2 - BC 2 +2(AC · BD-
-AD · BC)== 2(AC · BD-AD · BC); insa· in virtu tea teoremei lui
Ptolomeu A C · BD==A B ·CD+ AD· BC. 653. Se a plica teo rem a lui
Ptolomeu patrulaterelor ACNB ~i ABDM (fig. 219); se ob~ine
BC · AN=AC · BN+AB · CN, AD· BJJ1 ==AM· BD + AB · 1lfD;
scazind se gase~te rela~ia ceruta . Daca N se afla pe arcul
BD, atunci in loc de BN se va pune-BN etc. 654. AM este bisec-
toare in triunghiul ACD ~i BM in triunghiul BCD (fig. 220). Se
~ine seama de raportul in care bisectoarea imparte latura opusa ~i

se ob~ine A'D.
ffc = A'c.JFjj insaA'C=A'B'+B'C·B'D==
AD BC AC·BD ' '
=A'B'+A'D. Se face produsul, se scoateA'B' factor comun ~i se
tine seama de teorema lui PtolomP.ll in patrulaterul dat (R.M.T.).
u55. Fie 0 punctul comun diagonalelor; avem AB · BC-2R ·BO,
AD· DC 2R ·DO (probl. 492) ~i AB · DC+BC ·AD ·~ AC · BD in

253
 virtute a teoremei lui Ptolomeu (G.M. IV). 656. Se vor a plica cele
spuse la prob1ema 571 ~i se va deduce caR, R' fiind razele cercurilor
ABC, A' B' C', valoarea com una a expresiilor din enunt este
3(R 2 +R' 2 ) 657. Fie 0 1 , 0 2 , ••• , 0 6 mijloacele laturilor AB, BC,
CD~ DA ~i ale diagonalelor AC, BD. Avem puterile P 1 , P 2 , ••• ,P6
ale lui P in raport cu cele ~ase cercuri, avind segmentele precedente
ca diametre, precum ~i puterile P 13 , P 24 , P 56 in raport cu cercu-
rile, avind pe 0 10 3 , 0 20 4 , 0 50 6 ca diametre. Se va observa ca fi-
gurile 0 10 20 30 4 , 0 10 50 30 6 ', 0 20 50 40 6 sint paralelograme, cu
acela~i punct de intilnire al diagonalelor; se va a plica aces tor
paralelograme problema 556. 658. Avem H0 2 -R 2 =HA ·HC=
=Hwi-r 2 ; Hwi=H0 2-R 2 +r 2 ~i se deduce Hw 1 Hw 2 =Hw3 =
=Hw4 (G.M. XXXIII). 659. Fie A, B doua puncte conjugate in
raport cu cercul (C). Cercul (AB) descris pe segmentul AB ca
diametru este ortogonal cu (C) ~i daca se considera cele doua
cercuri (A), (B) cu centrele in A,
B ~i ortogonale cu (C), a vern
trei cercuri (A), (B), (AB) ale ca-
ror centre sint coliniare si, care
sint ortogonale cu un acela~i
/
cere. Ele a partin
, - deci aceluiasi
,
fascicul. Astfel A B 2 este egal cu
suma patratelor razelor cercuri-
lor (A) ~i (B). Dar patratele aces-
tor raze sint egale cu puterile
punctelor A,B in raport cu (C).
cr 660. ~ABD~D:.CAD (fig. 221).
Fig. 221 Deci DB.:DC=AB 2 :AC 2 si , A 111
este simediana corespunzatoare ·
laturii BC. Fie ex ~i ~ punctele de intilnire ale dreptelor AD ~i CD cu
cerculABC. Avem~B~cx=~BAcx=~AC~=~AB~. Deci AcxiiB~,
apoi avem ~cx~C=~cxAC §i deci ~cx~D=~ABD. Triunghiul
B~D este isoscel §i D este mijlocul lui Acx (G.l\1. XXXI). 661.
Fie 0 1 , 0 2 (fig. 222) centrele cercurilor, R 1 , R 2 razele lor, T pi-
ciorul axei radicale pe linia centrelor 0 10 2 , M punctul dat, iar N 9i
P proiectiile lui pe linia centrelor §i pe axa radicala. Avern p 1 -p 2 =
=M0r-MO~-Ri+If~=0 1 0 2 (N0 1 +1V0 2 )+R~-Ri. Dar T fiind
pe axa radicala, TO~- TOi=m-Ri. Deci p 1 -p 2 = 0 20 1 (N0 1 +
+N02 )-020 1 (T0 1 + T0 2 )=20 20 1 ·NT=2020 1 ·A1P (G.M. VI). 662.
Fie 00', Lb, Lc distant a centre lor celor doua cercuri §i distan-
tele punctelor B ~i C la axa r~dicala a cercurilor considerate

254
(fig. 223). Dupa problema precedentii avein A' B ·A" B = 2 ·00' ·Lb,
A 'C ·A "C=2 ·00' ·Lc. Se impart aceste l'galita~i parte cu parte ~i
se observa ca ..4 1 B:A 1C=Lb:Lc. 663. Pcntru cercurile de centre
B, C ~i de raze Rb, Re enun\ul ne da C011di~ia BA 2 +-ffl=L..,A 2 +
-t- R~ care ne aratlt ca piciorul axei radiculP a celor douii cere uri
A

Fig. 222 Fig. 223

pe latura BC este izotomicul piciorului inaltimii coborite din
virful A (G.M. XXX). 664. Fie D (fig. 224) simetricul virfului A in
raport cu mediatoarea laturii BC ~i D' simetricul l~i D in raport
cu BC, iar EE' FF' dreptele analoge cu DD' in raport cu laturile
CA, AB. Cercurile (A, a), (B, b), (C, c) au ca axe radicale doua
cite doua, dreptele DD', EE', FF' care se intilnesc in punctul R,
simetricul ortocentrului in raport cu centrul cercului circumscris.
-- --
Cercul (A 1 , m11 ) trece ~i el prin D ~i D', deoarece AA 1 =D . .4 1 =
=D'A 1• Deci cercurile (B, b), (C, c), {A 1 , ma) au ca axa radicala
.coarda comuna DD' ~i R va avea puteri egale in raport cu aceste
~ercuri (G.M. XXVIII). 665. Fie D proiectia lui I pe AC (fig. 225),

11'

-
1*1
Fig. 224 Fig. 225

255
 J/ n1ijlorul arcului BC, ill' punctul diametral opus in
cercul (0). j.AJD,__,JJJJJ1'C, deci A1:1J11J1' ID: JJ1C; insa MM' ==
=2R, lD=r, J11C-11J1 (probl. 287), deci Al·"i !ll=R 2-01 2 2Rr.
666. Luam un punctA pe (0) ~i ducem tangentele .AB, A C la (1).
Dreptele Bl, C1 intilnesc cercul (0) in B', C'. Fie A 1 diametral
opusul lui A in (0) ~i JJi punctul dP tangenta al latui'ii AB cu (1).
Apoi !lBJlJJ,__,fiAB'A 1 • Deci Bl·B'A==2Rr ~i cum Bl·lB'=
=R 2 -01 2 =2Rr, rezulta B'l==B'.A. Analog C'l==C'A. Deci B'C'
este perpendiculnra pe mijlocullui AI. A. vem<;:.B'C'.-1==<;:.B 1 C'l==
=~ B'C'C. <;:. B' BC=<;:. B' BA, BC este tangenta cercului (1).
667. Centrul cercului ...YYZ este I (fig. 226), ~€ntrul cercului lalblc

4
Fig. 226

este J, situat pe_Ol ~i astfel ca OJ=Ol. Deci S este pe OJ §iSI:SJ

=r:(2R). S este deci fix. Deoarece H~ §i I sint ortocPnt.rele triunghiu-·
rilor XYZ, I~~,lblc, H, se afla pe Sf, adica pe OJ §i Stfi:Sl r:(2R).
H, este fix. De asemenea centrul de greu tate Gi al lui X YZ est~
fix, caci se afla pe OJ §i GtH.r=G,I. 668. 6. A 1 AI~ 6. A "I a (fig. 227),
1
caci<;:.A "la.=<;:.A "AA 1 §i din probl. 665,~.2R=AA ·la.=R 2 -0l 2 =
= !A ·!A". Dar· AA : lA "=fA :/a.. Deci <;:. A.A 11 = <;:. AA "a.
(G.M. VI I). 669. A 1 fiind piciorul inal~imii §i a. intersec~ia lui AA"
cu BC, se observa ca a. are puteri egale fa\a de cercul ABC ~i cercul
A 1 B 1 C 1 • Deci a. §i analogele lui se gasesc pe axa radica1a a cercu-
rilor ABC, A'B 1 C 1 • 670. Fie w1 , w2 , w3 centrele celor trei cercuri

256
(fig. 228), ex este centrul radical al cercur·ilor (0), (0'), (w 1 ); a, ~' y
se gasesc pe axa radicala a cercurilor (0), (0') (G.M.). 671. In pa-
trulaterele inscriptibile B 1C'CaB ~i C 1C'( aC avem <9: CaB 1C' =
1

=<9: CaBC', <9: CaC 1C'=<9: CaCC', deci <9: C(/ B 1C' + <9: CaC1 C'=90°
~i f:a se afla pe cercul descris pe B 1G\ ca dian1etru. De asemenea
Ba se afla pe acest cere (probl. 207). Fie (r,) cercul lui Taylor
(probl. 593) care trece prin Ba, Ca ~i analogele lor. Axa radicala
a cercurilor (r,), (rb) este AC, iar a cercurilor (rt), (rc) este AB.
Deci axa radicala a cercurilor (rb), (rc) este perpendiculara dusa
din A pe linia centrelor, care este paralela cu ·B'C'. Aceasta
dreapta trece (probl. 231) ft ;
prin centrul 0 al cercului r
circumscris (G.l\I. XXII).
672. Se considera un cere
(r) concentric cu cercul

-Fig. 227 Fig. f28

inscris, care intersecteaza laturile ce pleaca din virfurile A, B, C,

respectiv in perechile de puncte (A 1 , A 2 ), (B1 , B 2 ), {C1 , C2 ) ~i fie
(Oa), (Ob), (Oc) cercurile tangente la laturile lui ABC in perechile
de puncte (A 1 , A 2 ), (B 1 , B 2 ), (L\, C2 ). AYEm A 1 B 2 = A 2C1 ca coarde
egal departate de centru ~i AD 1 = AA 2 • Rezulta ca AB2 = AC1
~i deci A apar~ine axei radicale a cercurilor (Ob), (Oc)· De asemenea
D apartine acestei axe, caci DB 1 = DC2 • Dreptele AD, BE, CF
concura in centrul radical al cercurilor (Oa), (Ob), (Oc) (G.l\1. XXXI).
673. Fie A 1 , B 1 , C1 mijloacele laturilor, A'', B", C", A 2 , B 2 , C2
celelalte puncte ale inaltimilor ~i medianelor situate pe cercul
lui Euler, H 1 , H 2 , H 3 proiec~iile ortocentrului pe laturile lui
_4' B'C'. LlA 1 B'A" ~A'H 2 H, de0arece <9:: C'A'A "==<9:A "A'B' ~i
I".J

~A "A'B'=<9:A "A 1 B'. Rezulta A "B: HH 2 ==.A "A 1 : HA'. Dar

17 - Probleme de geometrie - c. 538 257

A "B'=HA "=AA" ~i HH 2 HH 1 , deci AA ":HH 1 =A "A 1 :HA' ~i
~AA "A 1 t'J~HH 1 A'. Rezuita<tHA'H 1 ==~AA 1 A "=~A 2 A'A" ~i
dreptele A'H 1 ~i A'A 2 sint izogonale in unghiul B'A'C'. (G.M.XXX)
674. Fie I a centrul cercului exinscris in unghiul A, A 1 mijlocul
laturii BC, D ~i E respectiv proiec~iile punctelor I ~i Ia pe la-
tura BC, iar D' diametral opusul lui D in cercul (/). Virful A
este centrul de asemanare al cercurilor (/) ~i (la)· Deci punctele
A, D', E sint coliniare. Dreapta A 1 / este paralela cu ED' ~i deci
trece prin mijlocul lui AD (G.M. XXXIII). 675. Perpendiculara
in N pe AI intilne~te laturile AB, AC in Ae, Ab. Fie Be, Ba,
Ca, Cb punctele analoge iar D, E, F punctele de contact ale latu-
rilor lui ABC- cu cercul
... ~ ~ - inscris. Avern NCbll DE, N Be II DF, deci
BCCbi!EF ~i ECb = FBe. 676. Fie Al, Bi, cl mijloacele laturi-
lor triunghiului ABC (fig. 229). Punctele A', B', C', A 1 , B 1 , C1
N sint situate pe cercul celor noua
puncte, deci MA' · MA 1 = MB·
--
· MC. Patrulaterul BCB'C' este
inscriptibil, deci M fl' · MC' ==
-- --
=MB·MC; punctul Mare aceea~i

p
Fig. i29

putere in raport cu cercul ABC ~i cu cercul celor n.oua punc-

te: el se gase~te pe axa lor radicala, care este M N P.
677. S3 va observa ca in patrulaterul inscriptibil BC' B'C ave~
H B ·H B'==HC ·HC'. 678. 0 este centrul radical al celor trei

258
 cercuri, dar .dupa problema precedenta HA · HA'=HB· HB' =
= HC · HC'. Deci OH este. axa radicala com una. 679:. In problema
precedenta, centrul cercului care trece prin A A' ~i este ortogonal'c~:c­
cului (0) se gase~te la intersec~ia tangentei in A la cercul (0) ou
pet>pendiculara dusa prin mijlocul lui A 11 '. Cele trei cercuri
avind aceea~i axa radicala, rezulta ca centre]e lor sint coliniare
(probl. 633). Insa centrele s!nt mijloacele tangr>ntelor A Ta, BTb,
G"Tc, TCL, Tb, Tc, fiind intersectiile tangentelor cu laturile opuse.
Daca T~ este intersectia lui TaTe eu AC, se va arata ca Tb, T'b
coincid, tinind seam a de probl. 533. 680. Fie A 1,B,C., triunghiul
artie (fig. 230). Avern H X· H X'= H A · H A., ~i din probl. 677
deducem HX·HX'=HY·HY'=HZ·"HZ'.Se mai observa ca
cevienele lui P sint,.. mediatoarele segmentelor' XX', YY', ZZ;.
-- -- -- -- --~ ---
681. Coardele XX', BB, dau in cercul ABC: HX· HX'-HB·llB,.
.
~i se deduce H X· H X'= HY · HY'=HZ · HZ'.l\1ediatoarele coarde-
-- ---- ----
lor XX', YY', ZZ' tree respectiv prin mijloacele laturilor BC, CA,
A B, cen trele celor trei cercuri cpnstruite ~i sin t paralele cu drep-
tele AQ, BQ, CQ. Deci centrul cercului se afla in Q' complEmen-
tarul lui Q (omologul lui Q considerat ca facind parte din triun-
ghiul ABC, in triunghiul median). 682. H are aceea~i putere fata
de cercurile considerate. Axele radicale X X', Y Y', ZZ' tree,
deci, prin H ~i avem H X· H X'= HY · HY' =HZ· HZ': Aceste axe
sint respectiv perpendiculare pe liniile centrelor cercurilor cores-
punzatoare. Ele concura in complementarul R' al lui R ~i sint
respectiv mediatoarele coardelor XX', YY', ZZ'. R' este cen-
trul cercului XX' YY'ZZ'. 683. Cele patru laturi ale patrulate-
•
rului, prelungite, formeaza patru triunghiuri. Se ia unul din ele
se observa ca cele trei cercuri din problema tree prin picioarele
inaltimilor acestui triunghi ~i se a rata ca pu terile punctului de
intilnire a irialtimilor in raport cu cele trei cercuri sint egale.
Prin urmare, exista patru puncte, corespunzatoare celor patru
/

triunghiuri, care. au aceea~i putere in raport cu cele .trei cercuri.

Nu se poate deci (probl. 633) decit ca cercurile sa aiba centrele
lor coliniare, ceea ce ~tim deja (probl. 533) §i in acela§i timp sa
aiba doua cite doua aceeasi , axa radicala. 684. Rezulta din solutia ,
precedenta: dreapta in chestiune este axa radicala a cercurilor
descrise pe diagonalele patrulaterului complet format din cele

259
patru drapte date. 685. Fie A 1 B' C 1 triunghiul artie (fig. 231 ),
A 1 B 1 C1 triunghiul eomplementar, H ortoeentrul, a, b, c punetele
in care perpendicularele duse din I pe !A, IB, /C.intilnesc latu-
---
rile opuse BC, CA, AB ~i ex,~' y mijloacele segmentelor Aa, Bb, Cc.
Dreapta lui Newton a patrulaterului format din laturile triunghiu-

Fig. 231

lui ~i de dreapta abc este dreapta_ ex~y. Sa consideram eereurile

(ex), (~), (y) deserise pe Aa, Bb, Cc ca diametre. Aeeste cereuri au
ca axa radicala eomuna dreapta IH. Deci dreptele I H §i ex~y stnt
perpendieulare. HI 11011 , caci tree prin punete ~naloge in trilJn-
ghiurile omotetice ABC, A 1 B 1 C1 (G.M. XXXII). 686. Prima
metoda. Se presupune ca cercurile nu sint interioare. Fie AA'
o tangenta com una care trece prin S, T proiectia lui 8 1 pe AA '.
0, 0 1 , S, 8 1 formeaza o diviziune armonica, deci A, A 1 , T, S este o
diviziune armonica. Mijloeul w al lui AA 1 este situat pe axa radi-

260
~ala §i deoarece wA 2 = w T · wS, teoren1a este demonstrata. A doua
metoda. Fie COD II C'O' D'. CC', DD' se intersecteaza in S; CD',
C'D inS'. Se considera patrulaterul complet CC'DD' SS' avind ca
·diagonale CD, C' D', SS' §i se
a plica problen1a 683. 687. Se
prelunge§te EF pina inter-
secteaza latura AD in j~f (fig.
232); de asemenea se prelun-
ge§te GF pina intersecteaza pe
BC tn N. Deoarece EF II BD Q
~i GF II A C, unghiurile G111E.
~i GNE sint drepte, iar EG ..111V A o.-----c,__---GI~-~--~
inscriptibil, centrul cercului ~ 0 0
fiind mijlocuJ w al segmentu- Fig. 232
lui EG. Sa cautam axa radicala a cercurilor (0) §i (w). Pentru aceasta
cautam centrul radical al cercurilor (w), (0) ~i (0 1 ) de diametru OB.
Axa radicala a cercurilor (w) ~i {0 1 ) care au punctul E comun,
se obtine ducind din E perpendiculara pe w0 1 sau pe BF, CJJ0 1 IIB F.
Intersectia tangentei in B la (0) cu perpendiculara din E pe BE
-este centrul radical P, deci apartine axei radicale a cercurilor
(0) §i (w). La fel se a rata ca Q apartine aceleia~i axe radicale.
PQ este axa radicala a cercurilor (0) ~i (w) ~i este perpendiculara
pe OF. Deoarece PQ _L OF, rezulta ca PQ II CD (R.l\LT. b. V).
·688. Dreapta PM intilne~te cercurile (C), (0') inN', N, iar cercul (0)
din nou in L. Avem PlJII · PN'= PA 2 , dar PM· PL PA · PB
= PA 2 , deci PM· PN'=PM· PL. Apoi PL PN ~i PN=PN',
.<.feci N ~i N' se confunda. 689. Se proiecteaza Q in I pe PG (fig. 233)

6'

Fig. 233

'i se observa ca in patrulaterele inscriptibile IQPE ~i IGQD aYem

<;.EPG=~ IQG= ~ IDG, deci I este pe cercul ABCD. Rezulta
·ca BC, QF §i GP sint axele radicale ale cercurilor ABCD,
261
 QF BC, Ql PF luate doua cite doua; aceste axe se intilnesr in cen-
trul lor radical H. 690. Se duce prin M o coarda MQ paraleHi
cu A P ~i se a plica teo rem a lui Ptolomeu patrulaterului A PQ JJtl
observind ca AQ ~PM, QM~ PB. 691. Din OA · OP~R 2 ~OM 2 ,
deducemLOAM""' LOMP, deci <;:.OAM~<;:.01l1P. Daca M' este
simetricullui Min raport cu( L) avem L 0 P Jl!""' L M PM' ca avind
toate unghiurile egale. Deci MP: OP=MM': MP =2MN: MP
sau MP 2 :· MN~20P .. canst. (G.M. XXXIII probl. 3576). 692. Se
va observa caLABD""'LADF, LACD""'LADE, deci A.D 2 ~
- •---.r- - - --- 1 ------ --
= AB·AF=AC · ..4E,A~': AB~AJ?~AC R':R~ ..4E ·AF: AB · AF =
-AE · AF:AD 2• 693. Se duce prin A ~i B un cere care inter-
secteaza pe (0) inC, D. AB, CD se intilnesc in E, dinE se due tan-
gentele EF, EG la (0). Avem EF2 ~EG 2 =EC · ED~EA · EB, deci
cercurile A BF, A BE raspund la problema. 694. Fie B' simetricullui
Bin raport cu (D). Se due prin B, B' cele doua cercuri (probl. 693)
tangente la cercul descris din A ca centru cu l ca raza. Fie M centrul
unuia din aceste cercuri. M raspund·e la problema, caci AM trece
- -
prin punctul K de contact al cercuri]or si A K ~ l ~ A ill +
+ M K AM+ M B. 695. Se va a plica problema precedentS.. Cel
mult doua solu~ii, care in realitate nu sint diferite intre ele. 696.
Fie 0, 0' centrele celor doua cercuri. Se due dou_a diametre
AOB, A'O'B'. Dreapta AB' intersecteaza cercurile (0) ~i (0')
in D ~i C', iar dreapta BA' intersecteaza acelea~i cercuri in C
~i D'. Dreptele AC, A'C' se intersecteaza in M, iar BD ~i B'D'
se intersecteaza in N. MN este axa radicala ceruta (G.M. XI).
697. Se va observa ca OE+ED=OC+CB, deci OE- OC~ a-b.
Apoi OE : OC=OA : OE=(OA-OE): lOE-OC)=b : (a-b), deci
OE: b~OC: (a-b)= (a-b): (2b-a), OE b(a-b) : (2b-a), OC=
=(a-b) 2 : (2b-a), AB=2b 2 : (2b-a), AC=(a 2 +2b 2 -2ab): (2b-a).
698. Se proiecteaza 'D ln M ~iN pe BC ~i AE. Avem AD 2 ~AE 2 +
+ DE 2 ± 2AE·EN,BD 2 BC2+CD 2 ±2BC· CM. semnul depinde de.
<;.C=<J.E. Se va observa ca MC: NE=DC: DE, deci DC· BC·
· AD 2-DE · AE · BD 2=DC · BC (AE 2 + DE 2 ) - (DE· AEtBC2+
+ CD 2 )= const, relatie de forma e1· AD 2 -~ • BD 2 = K 2 ; locullui
D~este un cere (probl. 582, 583). 699. Fie Oxj_Oy, pe Ox Juam OA =a
- -
OC=c ~i pe Oy, OB~b. Ducem AD 1 IIBC, D 1 D 2j_BC, D 2D 3 IIBC,
'
'
D3 D4 j_BC etc.; D 1 , D 2 , D 3 , ••• , Dn se gasesc alternativ pe Oy ~i
pe Ox. Se va observa ca b: C-OD~: a~ OD2:0D1=0Da: OD2= ... ,
deci OD 1=a(b: c), OD 2 = a(b : c) 2 , ••• , OD~ = a(b : c)". 700. C~-

262
trele 0, 0' ale cercurilor se gasesc pe bisectoarele Ax, A y ale
unghiului BAG. Se va observa ca punctul/, uncle se intilnesc per-
pendicularele ridicate in B §i C pe AB §i AC, este mijlocul lui
00'. Din 1 se duce o perpendiculara pe BC care intersecteaza
pe Ax, Ay in 0 §i 0'. 701. Dintr-un punct P, Iuat pe un cere,
ca centru, se descrie un arc arbitrar, care intersecteaza -cercul
in A, B. Din A §i B ca centre se descriu arce care sa treaca prin
P ·si
, care se intersecteaza in C. Din C ca cf'ntru si , cu CP ca raza
se duce un arc, care intilne§te primul arc construit in E §i F.
Arcele descrise din E ~i F ca centre §i treclnd prin P, se intersec-
teaza in centrul cautat 0 (G.M. IV). 702. Diagonalele AD, BE
se intilnPsc in F, AD ~iCE ln G. Se va observa ca.·· ..4G =BC FD.
Apoi din AD:J?D = EB:FB = AG:FA se deduce FD 2 =AD ·AF =
= BC 2 • A§.adar se iau arbitrar diagonaleJe; laturile se gasesc im-
partind diagonalele corespunzatoare in medie §i extrema ratie.
*
703. Se ia BC 1 CC' §i se observa ca BB':BC1 =const. E, mijlocul--
lui B'C 1 , descrie o dreapta. M, mijlocullui B'C/', descrie o dreapta
paralela cu BE. P este intersectia cercurilor AB'C', ABC. Se ob-
serva ca triunghiurile BB' P, CC' P stnt asemenea, P B: PC =
= const §i deci P este fix. Cercurile AB'C' au deci aceea§i axa
radicala, dreapta AP (G.M. XIX). 704. Fie C1 §i C2 proiectiile
lui C pe AD §i pe AB, iar B 1 §i D 1 proiec~iile lui B pe CD §i a
lui D pe BC. Din relatiile HB·HD=HA ·HC, KC·KC 2 .KB1 ·/(B,
IC ·1C1 =1D ·ID. se deduce ca H, I, K sint pe axa radicala a cercu-
rilor descrise pe ..1-C §i l:JlJ ca diametre (G.M. XVIII). 705. Per-
pendiculara cohorita din A pe TT' o intilne§te in p §i intilne§te
din nou cercul ABC in R. Fie R' proiectia lui R pe BC. Construim
p~ II RB, py II RC, astfel ca figurile A~py, ABRC sint cmotetice.
Ducem AX' II BC, XPX' j_BC. Fie x"punctul de intilnire a drEp-
telor YZ §i ~Y· Deoarece R este pe cercul ABC, p se afla pe cer:-
cul A ~Y· Deci <}:pyx=<}:py~=<}:pA ~=<}:pAZ. Punctele A, }r, p, Z,
P, X' gas1ndu-se pe cercul de diametru AP, se deduce ca patrula-
terul Y xpy este inscriptibil. ~pxy=p Yy= 180°-~p Y A =<}:pX'A,
deci pxX' este o dreapta. Fie D punctul de intilnire a dr€ pt€ lo•·
Xx §; pS; Dp:XX'-px:xX' . raportul distantelor de la p ~i
A la ~Y = raportul distantelor de la R §i A la' BC §i egal t u
RR': X X'. Deci Dp= RR' = pS §i D coincide cu S (probl. 2tU).
A' fiind picioru I inaltimii din A, fie p' punctul de intilnire al d r£ p-
tei pS cu cercul AA'p. Patrulaterul Xpp' X' fiind un trapez iscs-
cel este inscriptibil. Sa notam cercuriJe XYZ, XX'pp', A YpZ~ ..{\',
respectiv qu L, M, N §i fie x' in.tersec~ia cercurilor L §i M. Axlle

263
radicale ale cercurilor L, Af, N luate doua cite doua sint dreptele
Xx', .LY.'p ~i YZ. X'p, YZ tree prin x. Xx' va trece tot prin x ~i
deci prin S. In sfir~it din cercul Xpx'p' X' deducem S X ·Sx' =
= Sp ·Sp' = dublul produsului distan~elor de la centrul cercului
circumscris 0 ~i ortopolul S la dreapta T T'. 706. Din problema
precedenta se deduce ca cele patru puncte au puteri egale in
raport cu cercurile descrise pe diagonalele patrulaterului ca diame-
tre. Deci ele se gasesc (probl. 683) pe axa radicala comuna celor
trei cercuri, dreapta pa care se afla ~i ortocentrele celor patru
triunghiuri (probl. 684).
XII. 707!' Se poate aplica problema 571. 708. Fie DP axa ra-
dicala a cercurilor cu centrele in M ~i N (fig. 234); DP _l MN,
--
deci coincide in direc~ie cu AD. Avern AP ·AD=puterea lui A
fata de cercul ( M) ~i este A M 2 - AfD 2• Fie AO =·a, atunci
AA12 =AD 2 =4a 2 • DM 2 =DB 2 =l~=3a 2 , deci AP·AD = a 2 ~i cum
AD = 2a, rezulta A P = aj2, adica P este mij locullui AD. Rezulta
de aici construcpa care determina mijlocul unui segment numai cu
compasul. 709. Avem BC ·BD=R 2 ; BD-BC=R, deci l10 =BC,
l~ 0 =BD. 710. Fie AA 1 A 2 B, B.A 3 A 4 C patratele construite pe latu-
rile consecutive AB, BC ale hexagonului. Triunghiul BA 2A 3 fiind
echilateral, rezulta ca virfurile
A 1., A 2 , A3 , ••• , A 12 sint virfurile
unui dodecagon regulat. 71 I. Fie

Fig. 234 Fig. 235

A 1A 2 =l12 ~i A 1 A 8 =l~ 2 (fig. 235) ;.A 2 A 5 =l4 • Seduce A 5 A~ II A 1A 2• Tri-

unghiul A~A 6 A 5 fiind echilateral, rezulta AiA 6 = Z12 • 712. Se taie
banda dupa CD ~i AE (fig. 236, a), se desface nodul §i banda ln-.
tinsa' da fig. 236, b. A.vem MN=N'P', N/J=RR', apoi
PQ . ~P'N' = Q'R', QR = NN', M1V' = PN', P'Q' = MM',
Q'R' ~QP. Se observa cit <}: MN'JV == <}: P'NN', <}: MNN' =

264
== ~ P' N' N, <9: N' P P' == <}: QP' P, <}: N' P' P = <}: QP P',
<}:PQQ'==~R'Q'Q, <}:PQ'Q~<;:.R'QQ'. Deci MNP'N', N'PQP',
PQR'Q' sint romburi iar N' N P P', P' PQQ' trapeze isoscele.
N PQ' P' este paralelogram, flN' M P este isoscel, deci <}: N P N' =
=<9: 1V Jf N', !lN' N P== L N' M' Jlf. Deci Jf N' este bisectoarea
<9:: 1V J11 M', rezulta ca L M' M N' este isoseel. La turile pentagonului din
fig. 236, b sint egale. Fie <}: M' N N' == (/.. In tri unghiul M N N' a vern
5:.< . 180°, (/..==36°. Fiecare unghi al pentagonului este 3(/..= 108°, deei
.este regulat (R.M.T. XIII. 2). 713. Fie ln §i l'n Iaturile poligoanelor
inscrise ~i circun1scrise cu n laturi (fig. 237). Din triunghiul
-dreptunghic0A . 4 1 rezulta l~== deei K == ~ = -./ R -z;_
2 4 2
Rln
~4R 2 -ln2 ' l'n 2R
:·\plicind formula care da latura poligonului eu un numar dublu
de laturi: l 2 n == VR(2R- ~ 4R 2 -~) ,obtinem l~,= .j :;:l'#.,.' deci
14R 2
K' = z;: ="
l l 22
2; " ._ Inlocuind aici pe l211 , rezultii u~or relatia din
Bnun~. 714. Pornind de la hexagon se va aplica de doua ori for-
tntila care da latura unui poligon eu un numar indoit de laturi-.

V V
Se va giisi 2- 2 +./3. 710. Fie ABCDE pentagonul, BD, CE
·cele doua diagonale, care se interseeteaza in F (fig. 238). Se duee
FG II CD care interseeteaza pe BC in G. Se va observa ca BC=
==GF==FD, BF==BC. Din BF:BD==BG:BC se deduce BF:BD =
==FD:BF. 716. Prima metoda. Se due doua diametre perpen-
·diculare, MN, AP(fig. 239),.apoiOD_l_PN~ BDCII MN. Triunghiul
ABC este eehilateral eaei BC trece prin mijlocul lui OP. A doua
,nwtoda. Se duce diametrul A P. Pe - 0P -ca baza se eonstruieste
-- ~
·un triunghi oarecare QOP. Se due ORIIQP, PRifQO, QR treee
prin mijlocul I al lui OP, BIG 1.. OP. ABC este triunghiul
cerut. 717. Se aplica teorema lui Ptolomeu patrulaterului ACDE;
~4D-CE==AC·DE+CD·AE, insa CE==AC, DE== CD= AB,
AE ==AD, deci AD·AC==AB(AC+AD), care este sub alta forma
.relatia eeruta. 718. Bisectoarea unghiului BAO intilne~te pe a
.unghiului AOB in 0 1 ~i pe OB in 0 2 • Se va observa ca <;:.0010 2 =
==<}:00 20 1• Vom avea in jurul lui 0 opt triunghiuri isoscele egale
V
.cu triunghiul 00 10 2 • b== 002 2 =-.J2. Insa 00 2 :0A==02 B:AB=
== OB:(OA + AB) ~i deoareee OA == OlJ =a .J2j2, 002 =
=::= a (2-.J2} J2, b==a (2 -.J2) ' /2. 719. Incepind dintr-un punctA al
3 2

265
 B

AI p
/
/
/
/
/
/
/

N' P'
b
Fig. 236

Fig. 237 Fig. 238

N
Fig. 23g... Fig. 240
 --
cercului (0), se iau punctele B, C, D pe cere, a~a ca AB === BC =
=CD= OA (fig. 240). D este diametral opus lui A. Din A ca
centru cu A C ca raza §i din D cu D.H ca rnza se descriu doua arce
care se intretaie in E. 0~, este latura ratratului inscris in
(0),_ caci OE 2 ===DE 2 -0D 2 , insa DE===BD == latura triunghiului
ec~ilateral ===OA · .J3, deci OE ===0..4 · .J2. 720. Af N intersecteaza
pe AB in P, pe BC in R (fig. 241). Din masura unghiurilor se
"·

·c
Fig. 241 Fig. 242

deduce ca -1: ABC=90°, <;. BRP===~ BPR===45°. Fie Q mijlocul

lui PR, I al lui BN; BQJ...PR, BQ RQ QP, IQ IN===IB,
insa <;..INQ===<;.IQN=30°, deci ~IQB=== 60°, IB IQ BQ §i
P R=BN; dar BN este latura dodecagonului, deci ~i P R (G.M. II).
721. Fie AB latura pentagonului inscris in cercul (0), A' diametral
opus lui A, BC latura decagonului, C este pe arcul BA '. OC in-
tersecteaza pe BA' in ~E. Fie I mijlocul lui AB. Se va observa
ca Ol=.!_A'B === __!_ (BE+EA') === __!_ (BC+OA'). 722. Fie AB,
2 2 2
BC, CD t~:ei laturi consecutive ale unui decagon inscris in cercul
- -
de centru o. CO se intersecteaza cu AD in M. Triunghiurile
CDM ~i MAO fiind isosc~le, rezulta AD===AO+CD. 723. Fie A 1 ,
A 2 , A3 , .A 4 , A 5 , A 6 , A 7 , A 8 , A 9 , A 1 o-, A 11 , A 12 virfurile dodecago-
nului regulat convex, inscris in cercul de raza 0A 1 • Cum dintre
numerele inferioare lui 12 numai 5 ~i 7 sint prime cu 12, iar
7 + 5 =~ 12, rai.ese ca avem numai un dodecagon regulat stelat cu
Iatura A 1 A 6 • Fie I intersecpa dreptelor A 1 A 7 ~i A 6 A 8 • In triun-
ghiul dreptunghic A 1 A 6 A 1 inal~imea este A 6 1 ~i A 1 A 6 : A 6 1 =

267
 === A 1A 7 : A 6 A 7 sau A 1 A 6 • A 6 A 1 === A 6 1 · A 1 A 1 • Daca R este raza
.- 1 1
cercului, atunc1 A 61 === A 6 A 8 === R; A 1 A 1 === 2R ~~ avem
2 2
.4 1A 6 • A 6 A 1 === R 2 (G.M. XXIX). 724. Se descrie din B ca centru
un cere de raza BA===BC (fig. 242), din C cu CA ca raza un cere
care sa intersecteze pe primul in A ~i E ; E se gase~te pe A B ~i
AB === BE; din E ~i A ca centre cu EA ca raza se descriu doua
arce, care se intersecteaza in F. Din C cu CF ca raza se descrie-
un cere, pe care se iaFG GH H M===CF. M este pe BC. Din A
cu ... AM ca raza se descrie un arc care intersecteaza ultimul cere
in M ~i N. AMN este triunghiul ceru t. Va fi destul sa se ara te
ca AM MN. Se va pune AB BC a, ..4M 2 ===aa.+MB 2 ===a 2 +
+(a-CM) 2 , CM===CF===BF-a===a.J3- a, AM2 === 4a 2 {2- ~3)~
MN-;.===2C M 2 ===4a 2(2- -J3). 725. Fie AB latura decagonului stelat,.
.4C a pentagonului. Daca D este mijlocul arcului BC, BD === DC
este latura poligonului cu 20 laturi. Se ia pe A B, A E == A[" ;
AD fiind perpendiculara pe mijlocul lui CE, DE== DC === BD~
.q: ABD===45°===-t BED, deci .q: BDE===90°, BD -J2==BE == AB-
-AC. 726. Se va nota latura poligonului cu a, diagonala A 2n+t A 2 ===
===A 1 A 3 ===A 2 A 5 === ... ===d. Aplicind teorema lui Ptolomeu patru-
laterelor A 2nA 2n+ 1 A 1 A ', A 2n+ 1 A 1 A 2 A ', A 1 A 2 A 3 A ', A 2 A 3 A 4 A ', ..•
... , An_ 2 An_ 1A 1 A' ~i An_ 1AnA'An+l' gasim d·R===aa 1 , da 1 =
==a(2R+a 2 ), da 2 =a (a 1 +aa), da3 ===a (a 2 +a4 ) , ••• , dan- 1 ==a (an_ 2 +
+an) ~i dan=a(an_ 1 -an) ~i deci d(R-a 1 +a 2 -~+ ... =F an_ 1 ±
±an)==a(a1 -2R-a 2 +a 1 +aa-a 2 -a 4 + ... ± an- 2 ±an =F an_ 1 =Fan)',
deci (d+2a)(R-a 1 +a 2 -aa+ ... ±an)===O. 727. Fie ex unghiu)
sub care se vede din centru latura lui P, 2cx va fi relativ Ia Q.
Daca P_ este convex, 2ncx===360°, deci n ·2cx===360°, ceea ce arata ca Q
este convex. Daca P este stelat de spe~a p, atunci 2ncx===p · 360°,.
p ~i 2n fiind prime intre ele. Atunci n ·2cx== p · 360°, p ~i n vor-
fi prime intre ·ele, deci Q va fi stelat de spe~a p. 72~. Se vor-
aplica formulele al == (a + r)/2, r1 == .Jalr, observind ca pentru
patrat latura este de 1m, deci apotema a== 0,5 m, raza r===-J2j2 m .
=== 0,707 m. s~ va gasi pentru octogon al===0,603 m, rt===0,653 lit
~i pentru poligonul cu 16 laturi a 2 ===0,628 m, r 2 ===0,640 m. Fie ak,.
rk apotema ~i raza poligonului cu 4 ·2k laturi, unde trebuie sa ne-
oprim, ca sa avem Rk- ak<0,001 m. Deoarece rk-ak < (r1 -
-a 1 ): 41c-J <(r-a): 4t, va fi de ajuns ca (r-a) :4k===0,207 m: 4k <

2i8
 , 0,001 m sau 4k > 207, este de aj uns a se lua k == 4. Vom
putea sa ne oprim la poligonul cu 4 ·2 4 == 64 laturi.
JYI I I. 729. 2S == a ·ha==b ·hb== c ·he. 730. Se inlocuiesc in
S == bc/2 catetele b, c in functie de mb, me. 731. Din triunghiurile
ADB, ADC (fig. 243), deducem h 2 =c~, h2 ==br:t.., de unde c == h 2 /~;
b == h2 jr:t.., iar din triunghiul ADE, h2 =a 2 + ~ 2 • 732. Fie A, B, C, D
~i A', B', C', D' virfurile paralelogramului ~i dreptunghiului in
acela~i sens. A'C'IIBC, B'D'ffAB (probl. 78). Diagonalele
A'C', B'D' sint egale cu a-b; a> b, A 1 ~i D sint picioarele perpen-
d~cularelor din A ~i D' respectiv pe BC ~i A 'C'; 0 fiind intersectia
dJagonalelor, avem ~ABA 1 "'~D'OD 17
AA 1 b ; h _ 2b ; D'D == h(a-b) ; S = ah.
1
D'D 1 (a-b)/2 D'D 1 a-b 2b
h(a-b) 2
s == , S: s == 2ab: (a-b) 2•

r-
2b

Laturiie:tri~nghiului fiind a, b, c: OID 2 =010 2 -0D 2 = (;

r-
733.

- ( b~c T 1 t2 (fig. 244). 734. 2Rha=bc (probl. 92), 2Raha=abc.

.8
Fig. 243 Fig. 244

735. Fie I centrul ceroului inscris, aria ~ABC== aria ~ BC I +

+aria ~CAI+aria 6ABI. 736. Fie A'B'C' triunghiui ortic ai
triunghiuiui ABC (fig. 245), 0 centrui cercuiui circumscris triun-
ghiuiui ABC. Fie a', b', c' Iaturiie triunghiuiui ortic. Avern
OA. _L B'C'. Atunci aria patruiateruiui ortodiagonai AC'OB' ==
OA. B'C' = 1 R · a I ; ana Iog arn""Ie: (BA'OC') = 1 Rb' ;
2 2 2
269
(CB'OA')= ~ Rc'. Adunind, avem S=p'R. 737. Aria /':,ABC=.
= ariaLCAla= + ariaLABla-ariaLBCla, Ia fiind centrul cer-
~"
2 2
· · " h"
CU 1Ul eXIDSCriS Ill ung IU I A • 738 2 0 0 2
• l1= 3 2 - 0 1
2
2
= .a -(b-c)
4
,
=
= (a+b-c~a-b+c) (fig. 246). ln mod analog ohtinem t~ ~it~, va~ori
.
care Intro duse In . . d au~'2p (p-a )(p- b)~p-c), P== a+b+c •
" expres1e
2
A

Fig. 245 Fig. 246

739. a+b+c>2a; p >a. Aria triurtghiului S= aha = pr; ha -=

2
2pr
= --· , ha > 2r, analog hb>2r; hc>2r; adunind inegaliUi~ile,
a
avem ha+hb+hc> 6r (R. M. T. 1924). 740. Se va aplica probl.
A B'

C'

Fig. 248

270
735 ~i 737. 741. Din S=~p(p-a)(p-b)(p-e) ~i probl. 735 ~i 737.
742. Se ia pe AB ~i AC, AB1 =A'B', AC1 =A'C' {fig. 247) ~i se
observa ca aria ~ABC: aria 6 AB1C ==· AB:AB1 ; aria 6 AB1 C:
:hria~AB 1 C 1 == AC:AC1 • 743. Se ia pe AB~ AB1 A' B' ~i pe prelun-
girea lui CA, AC1 =A'C' ~i se observa ca aria6ABC: aria6ABC1 =
= AC:AC1 ; aria 6ABC 1 : aria 6AB 1 C 1 =~l B:AB1• 744. Daca in
ddua triunghiuri doua unghiuri sint egale sau suplimentare, rapor-
tul ariilor celor doua triungl!.iuri este egal cu raportul produselor
laturilor ce formeaza aceste unghiuri. Astfel avem (fig. 248)
aria~ AB1C1 b1{e-e1 ) aria ~CA 1 B 1 a (b-b 1 ) aria6BC1 A1
= ' = 1 ; =
S be S ab S
e (a-a ) D aria6AB'C" b (e+e 1 ) aria~CA'B'
= 1 - 1 . e asemenea = 1 , =
ae S be S
= a1(b+b 1 ) SI• aria 6 BC' A' = C1(a+at) . De d ucem: aria· Ll"A'B'C' -
ae · S ~ ae

- aria6 A 1 B 1 C1 == 2s( a 1 + ~ + ~) (R.l\1.F. 1952). 745. R 2•

a b e
746. Se va observa ca aria 6 MBC: aria 6ABC==MA ":MA'etc.
§i se va face sum a. 747. inal~imile intersecteaza cercul circum-
4.

Fig. 249 Fig. 250

scris in ~4 ", B", C" (fig. 249); avem BA' · CA' AA' ·A'A" ==
= AA'··HA' (probl. 231). Se va aplica apoi problema prece-
denta relativ la ·H. 748. 6 B 1FD ""' 6 BA 'C' (fig. 250),
~ A'BC = <t ACB = <t C, <1: B 1DC == <t B 1CD = <t C; BA.'Il
11 DB1• Se arata la fel BC' II FB 1 , iar FD II A'C' ca
271
perpendiculare pe diametrul OB. Avern B 1D = bf2, BA' = b rapor-
tul este 1/2. Rezulta (a'+ b' +
c') R=2(DE+EF+FD)R=4S:
abc=4RS=(a'+b'+c') R 2• 749. S=
+
= OA 1 (OA 1 A 1 B 1 ) ~ (OA 2 + +
, +A 2 B 2)= OAi +OA 1 ·A 1 B 1 +0A~ +
', +OA 2 -~ (fig. 251). Pe de alta
'
----=~,-,JJ parte, A2B2 - FA; =_OAt; OA2 x
// I AlBl PAl OA2
tld-----~~~-ll-6,--LJ-_7 X A2B2=0A 1 • A 1 B 1 ,deci S= OAr+

Fig. 251
+ OA~ + 20A A 2 B 2 = OP 2 (G.l\1.
2•
XXX. 1). 750. a) Din asemanare
avem AB BD AD. AC = AE = CE. BD= AB·AC.
BC AC AB ' BC AC AB ' B_C '
2
CE= AB___:!C, DE=DA+AE= }iB2 + AC2 = AB +AC2- BD+
BC BC BC BC '
+CE+DE= (AB+AC)
BC
2
V
sau AB+AC= BC(BD+CE+DE)·b)
2
S= .!_ (BC+DE) h= _!. h(AB -tfiC2 +Be) =_!.h2_AB2+AC2+W =
2 2 BC 2 h·BC
=h2 (AB 2 +AC 2 +BC2 )f4s; 4sS=h2 (AB 2 +BC 2 +CA 2 ). 751. Fie D,E
mij loacele coardelor A T, B T. Din triunghiurile dreptunghice 001 T,
00 2Tavem0D=r 2 :00 1 ;0E=r 2 :002;DT rr 1 :001 ; ET rr 2:002 ;
OOr r2 +rr; 00~=r 2 +r~. a) Patrulaterul iriscriptibil OD TE da
<[..ODE=~OTE ~i deci · <r..00 2T, de unde AODE ""'~00 20 1 ,
raportul de asemanare fiind OD:00 2 =r 2 :001 ·002 DE:0 10 2 •
Rezulta DE == r 2 (r 1 + r 2 ) : 00 1 • 002. Raportul ariilor este
(ODE): (00 10 2 ) = OD 2 : 00~ = r4 : (00 1 • 00 2 ) 2 , deci (ODE) =
1 ---
=- r 5 (r1 +r 2 ) :(001 • 00 2 ) 2• Aria patrulaterului OD TE, com pus
2'
din doua triunghiuri dreptunghice, este (OD TE) = __!_ r 3 ( r
1
+
2 oar
+ r2 )· Deducem (TED) =(ODTE)-(ODE)= ~r3r 1 r 2 (r 1 +r 2 )~
00~ 2
:OOi ·00~. Dar ( T AB)=4 (TED) ~i ohtinem e~presia din enunt.
b) <r.. TMN= !mas arc ~lllf+arc MT =<r..001 T;1afel<[.. TNJJ!l=
. 2 2

272
=<r.00 2 T, deci ~T ;tiN""' ~00102 • c) ~ATN ~OT0 2 , de r""-J

unde deducem T i"f=2r 1r 2 : 001 ; analog pentru T M. d) Distan~a

de la T la A B se poate calcula sau din asemanarea lui T M N ~i
0010 2 pornind de la raportul inaltimilor, sau dih TAB caruia ii
cunoa~tem aria ~i baza AB==2DE. Ohtinem d=2rr 1r 2 : 00 1 • 00 2
(R.~LF. II). 752. Caz particular al problemt>i 746. AA = BBI =
1

1
CC 753. Se va descompune poligonul in triunghiuri avind un
==:l •

virf in _lf ~i ca haze laturile poligonului. Suma este 2S: a, S fiind

Rria, a latura poligonului. 754. AF trece prin rnijlocul laturii DE
(probL 475), deci triunghiurile AFD ~i AFE au baza comuna
~i iniiJtin1ile egale. 755. Se iau C M =BCf3 (fig. 252),CN =CD/3
756. Se Ya observa ca AF: BF = CE: AE si , ca aria 6AFE:
: aria6BFD = A.F: BF, aria 6CDE: aria 6AEF = CE: AE. 757.
·se duce P1VQ II AD (fig. 253), care~intersecteaza pe AB in P, pe
A n A ~

B c
Fig. 252 fig. 253

CD in Q. Se va observa, transportind virful N in P, ca NAD

este ju1natate din paralelogramul APQD, A MD jumatate din
ABCD, deci MND este jumatatea lui BCQP, intocmai ca BCN.
1 1 1
758. Fie A B C transversala triunghiului ABC. Avern aria
6AB C aria 6BC A = AC C B BC' · C A ', aria 6 BC'A
1 1
:
1 1 1
•
1 1
:
1 1
:

:aria 6CA' B'=BA' · A'C': CA AB aria 6CA' B': aria 6AB'C'= 1

•
1
,

1 1 1 1
= CB B A' :A IB' : B C Fie AA ', BB', CC dreptele concurente
1
• •

in 0. Avern aria ~GOA': aria ~BOA'= -CA BA aria 6BOC': 1

:
1
,

:aria 6AOC = -BC': AC aria 6AOB': aria ~COB'= -ABI:

1 1
,

: CB. Insa aria 6COA' : aria 6AOC· = OC · OA I : OA · oc~, ...

759. Se va adauga de o parte ~i de alta sum a: aria 6 CFG +
+ aria 6 ADE (fig. 254); va trebui deci sa se demonstreze ca
aria 6ACD =~ria 6BOC +aria 6AOD. Se duce OPIIAD pina
ce intilne~te pe CD in P ~i se va observa ca 60AD este echi-
valent cu 6APD, 60BC cu 6BPC. 760. Aria pentagonEGOHF=
+aria patrulaterECDF-aria 6HDC-aria 6COG==aria 6ADC+

18 - Problemc de geometrie - c. 538 273

+ aria fi BDC- aria 6 HDC- aria 6. COG= aria 6 ADC-
-aria HDC-aria 6BDC-aria COG= aria 6AHD+aria 6DOC+
+aria 6CBG (fig. 255). 761. Se proiecteaza A, C in A", C" pe Ox

/} D C·

J.
i
Xu :::!>.
I

'i\
I .......
li \,,. ,,
L
0 II.
I'
~
jJ,

A F E ll
B c
Fig. 254 Fig. 255

Tfig. 256), AA ~i CC" se intilnesc D pe BB'; aria AA "C 11 C -

1

= aria AA 'C'C. Lasind la,o parte aria comuna ACD, va trebui sa se

demonstreze ca aria ADC B' = aria ADC A sau aria !1ADB 1 =
11 11

= aria ~ADC ". 762. Fie A proiec~ia lui A pe C B (fig.,257). Din pa~
1

trulaterele inscriptibile A y BA '' A ~CA' se deduce ca A 'y II Brx,

A~~IICcx. Adaugind de o parte ~ide alta aria 6a.QB +aria 6cxPC
va trebui sa se demonstreze
, ca
aria 6 cxBC =aria 6 ex By +a ria 6 cxC~~
ceea ce se face transportind
pe ~ ~i y in A'. 763. 1tR2 : 6.
764. Fie ha, hb, he inal~imile

cr:

0 4 11
C'' .8 .x
Fig. 256 Fig. 257

triunghiului ABC ~~ Ma, Mb, Me distan~ele de la M la

BC, CA, AB. Ave~~a: Ma =AD: MD ~i alte doua rela~ii
~liJ ME M = h MF . I
analogc. Ma = ha· AD ' Mb = hb BE ' c c CF n-

274
tind respectiv cu a, b, c ~i adu:r;tind, rezulta relatia din enunt.
765. Fie BC=a CA=b,AB=c·,~b 2 +~c 2 =~a 2 Hisind
' 2 2 2 '
lao parte ariile comune, rezulta teorema. 7t.i6. S=2R : 3. 7"67. Se va
2

observa ca aria 6,ABC: aria 6APC = BC : PC, aria 6APC:

---- -
:aria6ADP=AP,PC:.AD·DP (probl. 744); aria.6ADP:
: aria6ADE DP · PA: DE ·EA,aria6ADE: aria6ABC=AD ·AE:
:ifB·AC ~isevainmulti. 768.FieBC a,C A=b,AB=c,aria 6ABC=
=S; ax:rx=by :~=cz: y=2S: (rx+~+y) (x, 1J, z se. numesc coordo-
nate triliniare normale absolute ale punctului M, iar rx, ~' y
, ----
coordonate baricentrice ale lui M).. 769. Fie mnll BC, pqll CA,
rsiiAB; q, r pe BC; n, s pe CA; m, p pe AB; aria 6. ABC=
= 2 aria 6Amn=2 aria 6,Crs=2 aria6 Bpq, decirY~:R=Bq=Cr,mb=
=cn=Br Cq. Aria 6Bpq: aria 6,ABC=1:2=Bq 2 :BC2 ,bc mn-
-n~b-cn 3Bq-2BC (3- ~ '\/2) · BC: ~ (~2- 1) 2 .BC: {2,
aria ~abc: ~ria 6.ABC=(,J2-'1) :2 (G.M.I). 770. Aria 6 B'AC' :
:aria 6 ABC= m(1-m)=aria 6. C' BA' :aria 6 ABC= aria 6 A 'C B':
:aria ~ABC. 771. Aria 6A' B'C'=(3m2-3m+1) · aria 6ABC.
772. Se observa ca aria6ABB': aria6ACC'=AB ·AB' :AC ·AC' 1.
---
All', BB', CC' intilnesc laturile BC, CA, AB in A 1 , B 1 , C1 •
Aria 6BAA': aria 6CAA'=-BA 1 :CA 1 , se va deduce BA 1 • CB1 x
x AC1 = -CA 1 • BC1 • AB1• 773. Fie S aria constanta a tri-
unghiului ABC, d1 , d2 distantele punctului fix A la. dreptele (~ 1 ),
(~ 2 ) (fig. 258). a) S =aria 6.AEC- aria 6BEC= ~[EC · d2 -
2
- EC(d 2 - . d1 )] = d1ECj2, care arata ca EC este constant. La fel
b) S=aria 6ABD+ aria6 BCD=[BD·d1 +BD(d2 -d1 )]/2=d2·BDf2
A

E c
Fig. 258 Fig.259

275
care arata ca BD este constant. Reciproc, daca EC ~i BD
sint constante, din a) ~i b) rezulta ca S este constant (R.M.T.
1935). 774. BaCa=rx=b+c, CbAb=~=c+a, AcBc=y=a+b, rx<~+
+y, rx+~+y=4p, S= .../2p(2p-rx)(2p-~)(2p-y)= .J2pabc. 775. A'
fiind proiectia lui 4 pe BC (fig. 259), perpendiculara I K se va gasi
in triunghiul AA'C, caci b >c. Va trebui ca. a·AA'=2CK·IK,
IK:AA' = CK.:CA', CK= Va·CA':2, c2=a 2 +b 2 -2a·CA', deci
CK == ,Ja2 +b 2 -c:f2. Construc~ie: se descrie pe CA' ca diametru un
semicerc, perperidicuhira pe mijlocul lui ~ BC il intilne~te in M,
C JJ!I == CK. 776. Fie AB latura patratului inscris in cercul (0),
(fig. 260)~ C mijlocul arcului AB. OC intersecteaza pe AB in D,
iar tangenta in A la cere in E. Triunghiurile OAC, OAD, OAE sint
fiecare a opta parte din octogon, din patratul inscris ~i din eel
circumscris. Aria 60AC : aria 60AD == OC : OD, aria 60AC:
:aria 60AE OC:OE, (aria 60AC) 2 :aria 60AD · aria 60AE=
=0C2 :0D·OE-OA 2 :0D·OE=1. 777. FieF piciorul perpen-
dicularei din P pe OB. Din triunghiurile dreptunghice OPS ~i OPT,
avem OP 2=0E -as-; OP 2=0F-OT. Facind produsul egalitatilor
OP4 =R4 = OE·OF·OS·OT == (2 aria 60EP) · (2 aria 6SOT).
778. Se construie~te dreptunghiul p
CABS (fig. 261) ~i se duce bisec-
toarea AE a unghiului A, mar-
ginita in E la MS.\ Se va observa

A
E

11
Fig. 260 Fig. 261

ca AS==BC=AM, AE_LSM, BP==SB, AP AN, Neste pe SP,

SP_LSM, aria 6Mf./P=NP·ES==AN·AP=(b-c) 2 (G.M. II).
1 -- -- 1
779 Aria 6BCR == -- BC·DR =-(b-. c) 2 • 780. Cind b=c.
. 2 2

276
781.Dreapta cautata intersecteaza pe BC in D (fig. 262), perpendicu-
larainA pe AB' intersecteaza pe BC in D'·; fie cu mijlocul lui DD',
M al lui BC. Daca triunghiurile ABB' ~i ACC' sint echivalente,
atunci ~i triunghiurile D' BB', D'CC' sint echivalente, deci

Fig. 262

BD' · BB'=CD' · CC' sau BD' · BD=CD' ·CD; insa BD' · BD=
=(Bcu+cuD) · (Dcu-cuB) =cuA 2 -cuB 2 , CD'· CD=cuC 2 -c,)A 2 , deci
2cuA 2 =cuB 2 +cuC 2 ~i d.eoarece cuB 2 +cuC 2 =2cuM 2 +2MB 2 , avem
cuA 2 -cuM 2 = M B 2• Deci cu se afla la intersectia lui BC cu o per-
pendiculara cunoscuta pe AM, de aici rezulta ~i D ~i D'. 782. Fie
AB=AC=b,BC~2a, AA'=h, lJB'=CC'=h', ll'=r,
ar+br=ah, decia: r=b: (h-r) =h: ,J(h-r) 2 -r 2=h: ~h(h-2r),de
aici a ~i b, bh' == 2ah, deci h'==2hr: (h-r), R=b 2 : (2h) =(h- r) 2 :
:[2(h-2r)], S=h 2r: ~h(h-2r). 783. Se va observa ca aria 6AB1.V:
:aria 6ABC=AN:AC, aria 6BCP: aria 6ABC=BP:AB. Se
vaarataapoi ca AN:AC==BP:AB din 6ANB~6CNE ~i
6APC ~ 6BPD (G.M. II). 784. Aria 6APC : aria 6ANB ==
=AP·AC: AN· AB,AP: AB =b: (b +c), AC: AN= (b +c): c,
aria6ASC: aria6ASB=SC:SB, insa SC·NA · PB=SB·NC · PA,
de uncle SC : SB == b2 :c 2 • Aria 6 NOC : aria6POB =ON ·OC:
:OP · OB, insa ON: OB = NC: c, OC:OP = b : BP, aria 61VOC:
:aria ~POB=(b: c) (NC: BP), NC : BP = b2 :c 2• 785. Fie Af
intre B ~i mijlocul D al laturii BC (fig. 263), atunci N se ga--
se~te pe AC. Se va observa ca triunghiurile MNC ~i ACD sint echi. .
valente, deci NDIIAM. Construc~ie: se duce BEIIAC, CEIIAB~
AE intersec~eaza pe BC in D; se duce DNII AM, MN este dreapta

277
cautata. 786. Fie AB' == AC" == BC ==a, BC' == BA" = CA == b,
CA'=CE"=AB=c, S= aria 6ABC, S1 = aria A'A "C'C"B'B".
S 1 =aria 6AB'C" + aria6AA. 'A"+ aria 6 BC' A"+ aria 6 BB' B" +
+aria 6CA'B" +aria 6CC'C" - 2S, insa aria 6AB'C":
:a 2 ==aria 6AA'A": (b + c) 2 == S: be, deci aria 6AB'C" +
+aria 6AA'A "=S[a 2 +(b + c) 2] : be, S 1 == S[(a 2 + b2 + c2 ) (a+
+b+c)+ 4abc]: abc. 787. ·Aria6BAD: aria 6EAC=BD:
: EC == AB · AD : AE · AC, aria 6DAC :aria 6 BAE = DC :
: BE == (AD· AC) : (AB · AE) ~i se inmul~e~te. 788.- Fie B', C'
proiec~iile lui B, C pe Ax, B", C'~ pe Ay. BB'= b, BB" == b',
CC' = c, CC" == c'. Aria 6ABC== aria BB"C"C- aria 6ABB"-
- aria t,.ACC" = ~ (bc'+cb'). 789. Aria t,.llfAC+ ariat,.MBD=

=(.LWA·AJC+MB·JvlD):2, insa MB·MA-MC·lJIID== const,

deci li1A·1W.C· .lWB·lJfD = const, aria 6111AC +aria 6MBD
este minima cind MA · MC = MB · MD, se deduoe JJ1A =
---
~ = Jl1D, MB = MC, coardele fac cite un unghi de 45° ou Oj_liJ.
790. Aria ~OAC == aria ~OBC, va trehu·i deci ca AP = 2AC,
insa OP :OA = CP : CA = 3, caci OC este bisectoarea exterioara a
unghiului r10P, deci OP = 3R, R fiind raza OA; AP=2R,J2.
791. Fie JJf, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA ale
. paralelogramului dat, ale carui
.A diagonale se' intilnesc in 0 (fig.
264). Medianele C M, AN ale tri-
unghiului ABC se intilnesc in B'

l'
I
I
I
B I
',' I
I
I

'' I
I
'' I
'
E
Fig. 263 Fig. 264

pe mediana OB. Vom ave a a poi cite un virf al octogonului pe OA in

A', pe OC in C', pe OD in D'. Dreptele AN, BQ se intersecteaza
tn M' la mijlocul lui OM. Vom avea apoi N' la mijlocul lui ON, \

278
P la mijlocul lui OP, Q la mijlocul lui OQ. Octogonul ~ste­
1 1

1 1
A I M B N'C P D Q Se va observa ca Rl'ia OA I MJ : aria 60A 2J1=
1 1 1 1
•

= OA' · 0 .~11 OA · 0 M = 1 : 6, deci nctogonul este a ~asea.

1
:

parte din paralelogram. 792. Aria 60(/.~j: aria 60AB = OCl·O~:

- - - - OA 1 OBI
: OA · OB, insa Orx: OA = 1 + 2 ~' 0~: OB = 1 + 2---===.-,
- -
decit
OA OB
1
·.
aria 60Cl~:
.
aria 60AB =, 1 + 2(OA -t- -=-----
4 (OB' ·-===-
OAI) · OJP) +
. OA OB OB OA
Se va observa <!a OA : OA= aria 60BA I: aria 60AB, VB': OB =-
1

·C
----- II

[J E I A
Fig. 265

= aria 60AB 1 : aria 60AB, OA 1 • OB 1 : OA · OB = aria 60A 1 B"::

:aria 60AB, deci aria 60Cl~ =aria 60AB+ 2 (aria 60BA 1
+
+ aria 60AB 1 ) +
4 aria 60A 1 B 1 , analog pentru O~y, Oyel-
Cale analoga pentru a doua relatie. 793. Perimetrul este-
2a .J3( 7t +
6) : 9, aria este a2 ( 1t +
3 .J3) : 9. 794. Paralela BB 1 la-
diagonala A C1 , paralela EEl la diagonala r1D intersecteaza pea
CD in B 1 , E 1 • ABIEI este triunghiul cautat. 795. Se duce BFII CA,.
DGII CE, intilnind pe AE in F ~i G (fig. 265). Triunghiul FCG este·
echivalent cu pentagonul. Fie I mijlocul lui FG. Se duce ,CH II FG,.
FH j_ CH; pe prelungirea lui GF se ia F K = FH. Se descrie pe·
I K ca diametru un semicerc, care intersecteaza pe F H in L ; F L
este latura patratului cautat, caci FL 2 = IF· KF = IF· FH =
= aria 6FCG. 796. Se va transforma triunghiul dat intr-un tri:--
---
unghi echilateral echivalent. Seduce §DIIAC ~i AD a~a ca ~DAC=
= 60°; se ia pe AD ~i AC, AH = AK = AC · AD. Se va tra~s­ V
forma triunghiul echilateral AH K intr-un hexagon regulat ecllli-va-
lent: fie 0 centrul triunghiului echilateral AH K__, I proiectia lrt:Ii 0 :pe·
HK; se ia pe OH §i OI, OM=ON= VoH·Ol, se ob~ine triun-
ghiul 0 M N· care este echilateral ~i echivalent cu triunghiul. OH1..
Plecind de la tri.unghiuri analoge cu triunghiul OH I,. se gasese·

27C)
alte triunghiuri 0 lU N, care formeaza hexagonul regulat echiva-
lent cu triunghiul AH K sau cu triunghiul ABC. Fie J proiectia
Jui 0 pe MJV, hexagonul se descompune in 12 triunghiuri egale cu
triunghiul 01111. Se ia pe OJ ~i OM, OR= OS= VoJ ·0_"11. Vor
fi 12 triunghiuri isoscele ~i egale cu triunghiul ORS, care vor
forma dodecagonul regulat caut~t. 797. Fie ABo latura a dodeca-
gonului. Coarda .r1C, perpendiculara in D pe OB, este latura
hexagonului. A.ria 60AB = OB · .£4D: 2 = R 2 : 4, deci aria ceruta
este 3R 2 • 798. Centrul de rDtatie ·se gase~te la int~rsectia perpen-
dicularelor ridicate pe mijlocul segmentelor OA ~i BlJ, adica in
Yirful F al hexagonului (fig. 266). Arcul descris din F ca centru.
cu FA ca raza, intilne~te dreapta F B in G ~i dreapta F D in If.
1\ria ceru Ui es te marginita de A B, de arcul BD descris din F
ca centru, cu FB, ca raza, de DO ~i de arcul OGA.. .Avem
aria .ABDOGA= aria BGHD = ~rR 2 : 3. 799. Fie d distanta dintre
paralele, S aria triunghiului ~i · I intersectia paralelei duse prin
A la cele doua paralele date, cu BC. Se observa ca d · AI= 2S ~i
deci I este fix (G.~1. XXI). 800. a) Se ~rata ca aria trapezului este
2SAB.u ( M mij locul lui DC), deci M descrie o paralela la A B.
b) S2 ia triunghiul ABN echivalent cu trapezul. N descrie o paralela
la A B, deci ~i Jlf mij locul lui AN descrie o paralela la A B.
8~1. a) Fie A 1 ~i S picioarele perpendicularelor duse din A ~i P pe
Jatura BC ~i D intersectia dreptei
.A Jlf cu cercul ABC. Dreapta lui
Simson RSQ a punctului P este per-
pendiculara pe AM (probl. 269) .
.\vern <tMAA 1 =<t RSB= <tRPB.
F C Triunghiurile dreptunghice A/..4 . 4 1 ~i
BP R sint deci
-- --
asemenea si ,
av·em
AA 1 : AM= PR: PB. Se demon-
streaza apoi prin egalitati de un-
ghiuri ca ~i triunghiurile P RQ ~i P BC
Fig. 266 sint asemenea. Se deduce QR : BC
==PR: PB. Deci, avem ~i BC ·AA 1 ==
. A JJ,f • QR. b) Pa tru ~a terul AQ M R avind diagonalele sale perpen-
d1culare, rezulta ca arHl sa este echivalenta cu a triunghiului .£4BC,
caci este egala cu AM-· QR: 2. Se scade de o parte ~i de alta par~
tea comuna AQMB ~i se gase~te ca ariile MCQ ~i AfBR siot echi-
valente (G.M. XXVIII). 802. Avem aria ABA'B'= aria ~MAB+
+ aria ~MBA'+ aria ~1.lfA'B' +aria ~MB~A . si , relatia
, data se

280
 ·poate scrie aria L MAE+ aria L M£1 1 B' ===(aria ABA' B')/2: Fie a
·mijlocul lui AA' ~i ~ mijlocul lui BJJ • Avem aria L:J..AB ===
1

== aria L aBA ', aria L a.r1 B = aria L 'l. B ...-1 ~i aduni nd parte cu
1 1 1

,parte, se poate deduce ca ex apar~ine locului. De asemenea ~i ~ este

un punct allocului. Din aria L exAB+ aria,6. 7-A 'B' ===(aria ABA' B')/2
deducem aria L MAE+ aria L MA 1 B'== ariaLexAB+ aria LaA' B'
sau aria LMAB-· aria LexAB+-ariaLNl.r1'B'-aria6,aA'B'==0.
Dar aria L MAE = aria La AI A + aria L 'l.A B + aria LaB M;
aria L M A' B' === aria L aM A'+ aria L exA 'B' + aria L exB 1 111. Re-
.zulta ariaL exlJf A+ aria L exB At + aria L oc.LJ1.A '+aria L C<B' jJ === 0.
Triunghiurile exB M, exB' 1J1 avlnd aceea~i baza exlJIJ, pentru a ave a
suma ariilor nula este necesar ca exM sa treaca prin mijlocul ~ al lui
BB'; ex fiind mijlocullui .AA', suma aria Lex~MA. +aria LexilfA'
-€ste nula. Locul cautat este deci dreapta ex~. 803. Fie C ~i C 1 Pl..\nctele
.de in tilnire a dreptelor A B, A' B 1 ~i a dreptelor A B 1 , BA ', iar
y mijlocul lui CC'. Pentru a dovedi ca "'( aparpne _dreptei o:~,
va fi suficient sa dovedim cay apar~ine locului problemei precedente.
Avem aria LyAB === aria LCyA + aria_ LCAB + aria LCB. r
-~ i aria A y A' B === aria L Cy A' + aria L C A' B' -+- aria L. C B' y ;
1

adunind parte cu parte ~i observind ca aria LCAB, aria L.CA. 1 B'

·sint nule, ob~inem (1) aria LyAB +aria Ly~4'B' ===aria ~C . rA +
+aria LCBy + aria LCyA. 1 + aria6,CV B 1 y. De asen1enea, adu-
·nind parte cu parte egalitatile aria 6 y B.4 1 === aria L C' ..rB +
+ aria L C' BA' + aria L C' A'y ~i aria L ..rB 1.A === aria L C'y B' +
+aria LC'B 1 A + aria LC'Ay, obtinenl (2) aria LyBA.' +
+aria LyB'A ==-aria LC'yB + aria LC A.'y+ aria LC 1 yB' +
1

+aria LC 1 Ay. Dar aria LCyA ==aria LC'_4y, aria LCBy ===
== aria 6,-C~ B, aria L Cy A' === aria .6 C 1 ..cl 'y, aria L C B 1 y ===
+
== aria L C'yB' ~i din (1) ~i (2) deducem ariaL_yAB ariaL ..rA.' B'===
== ariaLyBA' + aria LyB'A., ceea ce trebuie demonstrat. Dreapta
/

~~Y este de asemenea locul punctelor Jl!l astfel ca sa avem una

-din - egalitatile aria L 1J1BC + aria L JJJB'C' == aria L lJt!CB' -!
• +aria LMC'B; aria L 1J1CA +aria LMC'A == aria Lil1A.C +
+ aria L MA'C. 804. a) Fie S 1 aria constanta a celor trei dreptun-
_ghiuri ~i S dublul ariei triunghiului ABC, A 11 piciorul inaltimii din
A. Avern k == S 1 : S === C" A 1 • C" B" : AA 11 • BC == C" B · AC" :
: AB 2 == C" A· C" B : AB2• Deci C" A · C" B == kAB 2 ~i analog
c~A·C'B == kAB 2• C1 A==C"B,segmenteleA'.A", B'B". C 1 C"
.au mijloacele lor in mijloacele segmentelor BC, CA, AB. Cele
trei drepte sint concurente in 0, centrul cercului circumscris. b) Fie

281
 0 1 , 0 2 , 0 3 · centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor AC' B ",
BA'C", CB'A ". Triunghiurile ABC, 0 10 20 3 sint omotetice ~i au
centrul de omotetie in 0. Pentru a arata aceasta se va dovedi mai
intii ca dreptele C' B "' A c "' B' A " sint paralele cu laturile BC' c A'
I

AB. Rezulta ca perpendicularele pe mijloacele segn1entelor

A'C ", B' A ", C' .lJ" tree prin ortocen trul triunghiului 0 10 20 3 • c) Fie
Ma intersectia dreptelor A "C', A' B"; 1.Wb, Me puncte analoge.
Triunghiurile ABC, Ma.~.lfbMc sint omotetice, centrul de o1notetie
fiind centrul lor de greutate comun G. Dreptele B' C ", AfbAJ c se
intersecteaza in parti egale ~i cele trei perpendiculare de la punctul
c) sint mediatoarele triunghiului MaMbMc ~i tree prin centrul cer-
cului sau circumscris. d) Fie / 1 punctul~ de intilnire a dreptelor
C' B 2 , B "C, punct situat pe AH, iar PI mijlocul segmentului
A/1 ; 12 , 13 , P 2 , P 3 puncte analoge. Triunghiurile ABC, P 1 P 2 P 3
sint arnotetice ~i au centrul de omot.etie in H. Perpendicularele pe
mijloacele segmentului A 1C2 , BIA 2 , C1 B 2 tree prin virfurile
PI, P 2 , P 3 ~i se intilnesc in omologul centrului cercului celor noua
puncte in raport cu PIP 2 P3 • e) Cele patru puncte se gasesc pe
dreapta lui Euler a triunghiului ABC (G.M.XXXIII).
X/V.805. 1tAM+1tMN+1tNB. 1t(AM+MN+NB) . . . A.B.
Analog pentru cazul general. In cazul unei linii poligonale: sum a
lungimilor cercurilor descrise pe laturi ca diametre este egala cu
lungimea cercului care ar avea perimetrul ca diametru. 8H6. Fie ex ~i
(3 unghiurile la centru, in radiani; lungimile arcelor sint r 1 cx ~i r 2 ~
§i fiind egale, rezulta proprietatea. 807. Fie 0 1 , 0 2 , ••• centrele
cercurilor care au pe
AJ AIA!-7 A 2A 3 , ••• drept coar-
de ~i (1)1 , (1) 2 , ••• centre-
le cercurilor care au pe

Fig. 267 Fig. 268

BIB2 , B 2 B 3 , ••• drept coarde (fig. 267). Triunghiurile isoscele A 10 1 A 2 ,

BI(l)1 B 2 sint asemenea, avind acela~i unghi «; analog pentru cele-
lalte perechi; rezulta pentru razele celor doua serii de cercuri

282
R 1 : r 1 == R 2 : r 2 == ... == Rn : r n· Amp lificind Q.U ex, ~' ... ~i facind
suma .numaratorilor pe suma numitoril()r, se ob~ine proprietatea.
V
808. 1t. 809. _!_7tp 12 2 + ../3. 810. Fie A B latura poligonului in-
6
scris ~i A.' B' a celui circumscris (fig. 268) ;· r raza cercului inscris
poligonului interior, R raza cercului circumscris celui exterior, p
raia cercului dat. Avem R == OA', p =VA, r = apotema poli-
gonului cu latura AB. LOAB"-JLOA'B', de unde p =fliT::
811. Fie 0 (fig. 269) centrul cercului exterior, 0 1 ~i 0 2 ale cercu-

Fig. 269 Fig . .-270

rilor tangente interior, A punctul de intersec~ie mai apropiat

de cercul mare, C, 1J punctele de tangenta pe cercul mare. Se
va observa ca 00 1A0 2 este paralelogram, de unde rezulta
<}:COD==<}: C0 1A=<9= A02 D. 812. Fie 0 centrul semicercului mare,
0 1 ~i 0 2 ale semicercurllor egale, <U al cercului tangent celor
trei cercuri (fig. 270). Din triunghiul dreptunghic <U00 1 deducem,
notind cu R raza cercului mB:re ~i r a cercului mic, (R- r) 2 +
+R
4
2
= (!!. +
2
r )
2
, de unde r == R · 813. Daca ex este unghiul la-
3

centru, in radiani, aria sectorului este A == _!_ R 2ex = _!_ Rl, l fiind
2 2
1
lungimea arcu lUI.. 814 • Avern- R 21 ex 1 = -1 R22 ex 2 , dec1· ex1 : ex 2 =
2 2

~
2

== .ffl : Rf. 815. (1t- ,J3). 816. R 2 ( ,J3- ; ) · 817. Fie (3, yun-
ghiurile celor doua sectoare ~i R 1 , R 2 razele cercurilor. Presupunem
R 1 '> R 2 ; rezulta din conditiile enuntului ~==ex{R 2 - :(Ri-m) m)
§i y =ex (R'f-R ): (.Ri-R'i). Trebuie ca R 2 <R<R1 • 818. Notam
2

AC= m, CB = n, deci AB==m+n ~i CD 2=mn. Aria cuprinsa intra

283
semicercuri este 7: (nl + n) 2 - ~ m2 - TC n2 = ~ mn = ~ CD 2 _
8 8 8 4 4

819. a2 ( ; - 1) · Se va observa cii aria celor patru semicercuri.

este egala cu aria patratului plus

aria celor patru frunze (fig. 271 ).
820. Aria se com pune din aria pa-
tratului rectiliniu A1NPQ (fig.272)

I
Fig. 271 Fig. 272

~i din patru segmente de cere. ABCD este p.atratul dat, cu.;

centrul 0, iar E mijlocullui AD. Avem MN =OM .J2, iar din tri--
unghiul OAJJf, .AM 2 =OA 2 +0M 2 -20Al·OE, adica0M 2 -a ·OM-
~-
1"
-a~= 0, de unde JiN =a 6 2 =latura dodecagonului stelat ..
? ,-

5 5
Rezulta -1: MAN= 150° = 7t; 7t R 2 •
aria sectorului este A 1 =
6 12
Aria ~MAN se calculeaza observind ca inaltimea
, din' A este·
1 a
jumatate din latura dodecagonului convex, deci A 2 = - · - X.
2 2
X ( J6 + ~) · _!_2 · !!__2 ( f6-,J2) = _!_4 a 2• Aria unui segment de cere~

este :
2
c; 5
-1) · De aici rezultii aria cerutii care este a 2 ( 1+1:3+ ;) ..
821. Patratele razelor date, impreuna cu razele cercurilor inter--
mediare, t~:ebuie sa formeze o progresie aritmetica. Daca -r ~i R"
sint razele cercurilor date, ratia progresiei este k= ( R 2 - r 2 )/3.
In general k = (R 2- r 2 )jn. 822. nab. Se scrie puterea punctului C
fata de cere, data de coarda AB ~i apoi de diametrul care trece-:

284
1Jrin C. 823. Figura mixtilinie BGHD ~i sec-
torul au ca parte comuna segementul inchis
de coarda BD, deci trebuie aratat ca tra-
,pezul BGHD ~i triunghiul OBD sint echiva:
~ente (fig. 273). Fie E mijlocul coardei BlJ.
Se mi~ca virful 0 paralel cu BD pina vine
fn 0 1 pe paralela prin E la BG; 00 1 ~i ()
OE stnt bisectoarele unghiurilor drepte, deci
0 1 ~i E sint simetrice fa~a de OC. Triun- Fig. 273
ghiul OBD este echivalent cu triunghiul
--
OlBD, iar acesta cu BGHD. 824 . Se duce 0 1 KII AA 1 , care
intilne~te in K pe OA. Avem 00 = 2 OK, deci -tAOC = 60°
1

{probl. 74), aria A00 A = 4R 2 • J3: 9," deci aria ~A CA =

1 1 1

== R 2(24 .J3-117t): 54. 825. Razele formeaza o progresie cu

ra~ia R 2 = k < 1. Ariile vor forma tot o progresie nelimitata,
RI
co
.a carei sumas sepoatescrie S=EA,=7!(Ri+m+R~+ ... )=
n=l

~1tRi(1+k 2 +k4 + ... )=1tRi· 1-k2

1
· Notind cu C1 ~i C2 cen-
trele primelor- dona- cercuri ~i OC1 = d se va observa, pe o figura
...
f acuta... sumar, ca... R2 OC2 = d- Rt - R2 = k , d e un d e se d e-
- =-=-
R1 OCI d
d uce k =
d- R 1 • S R (d
s1 = 1t 1
+
R 1) 2
·
+
d R1 • 4d
XV. 826. Se construie~te intii segmentul y = a2a3 /b 2 ca al patru-
lea propor~ional (fig. 27 4); a poi se construie~te x = a1 yfb 1 • .Analog
Bn,e •

Fig. 275

285
pentru cazul general, se incepe cu Yn- 1 ==an_ 1anfbn-t etc. 827. Se poate
proceda ca la problema precedenta, construind intti y = ab fc
(fig. 275), apoi x == .byfc. Altfel. Se construie~te triunghiul dreptun-
ghic ABC, cu catetele AC == b, )lB = c ~i inaltime·a AD, apoi se
a§aza segmentul B'D' = a cuB' pe- AB, D' pe AD §i B'D' II BC;
B'D' prelungit intersecteaza pe AC, in C', astfel ca D'C'= x~:828.
Se pot folosi teorema inaltimii sau a catetei din triunghiul dreptun-
ghic sau puterea punctului fata de cere. Toate constructiile se pot
face pe acela~i desen, ca in fig. 276. Pentru verificare trebuie ca
DC= DC' == DC". 829. Se construie§te y = ~ab == OE (fig. 277)
z = ~cd ==OF, apoi x == ~yz ==OM~ 830. Se construie§te dintr-un
(

E~-.
c
a b
0

Fig. 276 Fig. 277

triunghi dreptunghic c == .Ja 2 -b 2 , apoi x== abfc ca al patrulea
proportional. 831. Cu aju torul triunghiurilor dreptunghice (fig. 278)
se_construie§te y == '\fa 2 + b2 , apoi x · ~y 2 +c 2 • Daca se ia a==b=
= c... == 1, se obtine radacina patrata a oricarui numar natural.
,t:

c
~" .b
,.-

0 01 A
Fig. 278 Fig. 279
r
832. Se scrie X = (a 2 +- b~) (a 2 - b2 ) §i se pune a2 b2 = y2- §i
a 2 - b2= z2 ; y ~i z se determina din triunghiurile dreptunghice
+
ABC, ABD (fig. 279). Apoi se4• _ _ _ _..;.___..._ _
1
construie§te x = y 2 z2 = ,Jyz = AF.
~---=--

833. Se poate scrie ~ == V{a2 +b 2 +ab,J2) (a 2+b 2 - ab,J2). Seg-

286
 V V+
mentele y = a2 +b 2 + ab..J2 §i z = a 2 b2 - ab..J2-se pot con-
strui din triunghiul cu laturile a, b §i unghiul cuprins intre ele de
135° ~i din triunghiul cu acelea~i laturi, dar cu unghiul de 45o
(fig. 280); a poi x = ..Jyz = VAE · AC = A1 834. Se construie~te
1

r+ r
'.

intii .1f = a4 b4 , apoi X= y 4 - C4•

835'. Solutia I. Se ia pe odreapta OA a,
OB= b, in acela~i sens. Fie I mijlocul
Jui A B (fig. 281, a); cercurile de diame-
tre 0 I~ i A B se in tersecteaza in C, care
sc proiecteaza pe OAB tn M. OM
este s2gmentul cerut:- Solutia II. Ace-
iea~i nota~ii. Sa construie~te conjuga-
tul lui 0 fa~a de A ~i B ca in proble-
ma 4'33. Solutia Ill. Se construie~te D
un tr·apgz oaracare cu bazele a, b Fig. 280
{fig. 28~, b). Segmentul EF care trece
prin in tersec~ia diagonalelor, paralel cu bazele, marginit la laturile
a

A M I b
a b
Fig. 281
neparalele, raspunde la problema (probl. 525). 836. Se construie~te
un trapez cu o baza A-D = a, iar pe baza cealalta BC = b se
poarUi segmentele BC1 = c etc. (fig. 282). Construc~ia cain figura.
A c; .0

b
Fig. 282 Fig. 283

287
83 ,..t. se cons t ru1e~te
1 1 1 .
. A
1ntu- = - + -- d1n
A • .
tr1ung h.IU I drep tung h.1c·
y2 a2 b2
cu catetele AB = a, BC = b, in care y = BD este ina.l~ime.&
. 283) ; apo1. se repeta construc~1a pentru - 1 = - 1
(f Ig. >J •
+- ;1 x= B- F.
x2 y2 c2
838. Se construie~te un cere cu diametrul A B cit sum a data, a poi se
duee o paralela la dian1etru, la distanta egala cu n1edia geometrica a-
segmentelor (fig. 284) ; aceasta·
intersecteaza cercul in C si , C'.
Proiectia D a lui C pe A B ne-
b
cUi AD =-a, DB = b segmentele
cautate. Pentru cazul al doilea se
A [} 8 construieste un cere cu diametrul·
,
T T' cit diferenta data, a poi pe
tangenta in T se poarta T A me-

Fig. 284 Fig. 285

dia geometrica a celor doua segmente. Dian1etrul care trece prin A'
--
intersecteaza cercul in M ~i N. A JJ1 ~i AN sint segmentele cerute.
839. Trebui~ construit triunghiul dreptunghic cu catetele x, y, cu-
noscind lungimea a a ipotenuzei ~i aria b2 /2 (fig. 285 ). Se ~tie ca·
xy=ah=b 2 , h fiind inaltimea, deci se poate construi h AF din
triunghiul dreptunghic cu ipotenuza .r1 B = a §i cateta AE = b ; F ·
proiectia lui E pe A B. A poi se duce la distanta h = AF paralela
la AB pina intersecteaza. cercul de diametru AB inC; AC = x ~~
BC = y. 84:0. Problema se reduce la precedenta, deoarece notind
CU X 1 , X 2 radacinile, aVf'lTI X~ + X~ = 4a 2 , X 1 X2 = a 2•
. I. 841. Planele determinate de JJ1 cu dreapta (D) ~i de M
. YV
cu (D') se intersecteaza dupa o dreapta (~), care intersecteaza pe
(D) ~i- (D'). Daca (D) ~i (D'), nu sint situate in acela§i plan, se poate·
intimpla ca (~) sa fie paraJela cu (D) sau (D'), nu insa cu amin-
doua. Daca (D) §i (D') sint si luate in acela~i plan ~i se intilnesc in A

288
~idaca JJf nu este in planullor, .illA este dreapta ceruta; daca Jf se
afla in planul dreptelor, orice dreapta care trece prin M intersec-
teaza pe (D) ~i (D'). Daca (D) II(D') ~i Jf nu est~ in planul lor, nu
exista nici o dreapta care sa le intilneasca [paralela la (D) ~i (D')
dusa prin JJf se poate privi ca intilnindu-le la infinit]. A ltfel:
{D) ~i M determina un plan care este intersectat de (D') in punc..
tul _4 (fig. 286). JJ1..4 este dreapta cautata. 842. Se ia un punct

Fig. 286 Fig. 287

oarecare pe una din ele ; prin el se poate duce o dreaptu care sa

intilneasca pe celelalte doua. Se pot u~or studia cazurile: c1nd cele
trei drepte se intilnesc intr-un punct, fara a fi in acela~i plan,
cind nu sint situate in acela~i plan, cind doua din drepte sint para-
lele, cind cele trei drepte sint paralele, fara ca toate trei sa fie tn
acela~i plan. 843. 4 plane. 844. Dupa 6 drepte. 845. Planul perpen-
dicular pe AB prin mijlocul sau C (planul mediator), caci daca
JI este un punct al planului, MC l_ AB. 846. 0 dreajrta: intersectia
lui (P) cu planul mediator al lui _4B. 847. Punctul cautat este
la intersectia dreptei date cu planul mediator al lui .4B (fig. 287) .
8!8. Fie 0 centrul cercului ABC; locul este perpendiculara in 0
pe planul ABC. 849. Punctele egal departate de B, C, D se gasesc
pe o dreapta ( ~), perpendiculara pe planul BCD ; punctele ega}
departate de A ~i B se gasesc pe planul mediator (P) al lui AB
[(P)l_-A.B trec1nd prin n1ijlocul sau]. (P) ~i (d) se intilnesc in 0,
eaci daca ar fi paralele, .AB ar fi in planul BCD, contrar ipotezei . .
850. Punctul cautat se afla lu intersectia planului (P) cu dreapta
loc geometric al punctelor egal departate de A, B, C (pro hi. 848)'.
5§1. Fia C proiectia lui 0 pe (P), Jll proiectia lui 0 pe o dreapta
(D) (fig. 288); C 1l! j_ (D) in virtute a teoremei celor trei perpendi-

!9 - Probleme de geometric - c. 538 289

culare, deci C ill _I_AQ. Locul este o dreapta. 852. Fie 6l proiec1,.ia
lui 0 p~ (P), M proiec~ia lui 0 pe (D) (fig. 289). (!:>J;f _1_(1)),
locul lui ill este carcul descris pe A(t) ca diametru, in planul (P).
8.)3. Un cere situat in planul perpendicular pe AB, in . .4. 854. Fie
B' sim3tricullui Bin raport cu{P); AM+MB=A.M+iliB' va fi
cea mai mica, atunci cind ;1, M, B' vor fi coliniare. 855. s(~ duce
prin B un plan (P)j_(D) care intersecteaza dreapta in 0. In P se
dascrie un cere avind 0 ca centru ~i trecind prin B. Planul Q
determinat de A ~i D intersecteaza acest cere in B' §i B". A iii+
+ J.l!B-.~.4.1"rf+1~B'=AM+MB". Problema s-a redus la probl 43.
S5S. U n plan parp3ndicular pe planul dreptelor date ~i intersec-
tindu-1 d:1pa o paralela egal departaLa de ele. 857. Planele per-
pendicular3 pa planul dreptelor ~i trecind prin bisectoarele unghiu-
lui form 1t de cele doua drepte. 8;)8. Fie I, 117 1 2 , / 3 centrele cer-
cului in3cris ~i ale calor exinscrise triunghiului format de cele trei
drepte date. Locul este1 alcatuit din patru drepte ce tree prin
I, 1 1 , / 2 , / 3 ~i sint parp3ndiculare pe planul dreptelor date. 859. Patru
puncte rezultate din intersec~ia planului (P) cu cele patru drepte
din problam3. precedanta. 860. Trei plane paralele. Doua plane
paralale 9i al treilea intersectindu-le dupa doua drepte paralele.
Doua plan3 care se intersecteaza dupa o dreapta (d), al treilea
0 0

Fjg. 288 Fig. 289

paralel cu (a); atunci cele trei plane formeazii ceea ce se nume~te

o suprafata prism2tica. Trei plane care tree printr-o aceea~j
dreapta. 861. Se duce prin (D) ~i (D') cite un plan paralel cu ( ~)
care se intersecteaza dupa dreapta cautata. 862. In planul dev. ~r­
minat de P ~i (.~) punctele P' descriu o dreapta (D) II(~). tn
planul determinat de Q ~i (a) punctele Q' descriu dreapta (D 1 )
siinetrica cu (~) fa~a de Q. Deoarece (D) ~i (D 1 ) sint paralele
cu (~), rezulta (D) II(D 1); ele determina un plan (R) paralel cu (A).
853. a) Planele ABC ~i ABD t~aiate de (P) ~i (R) dau EFIIAB
~i H'J. ll A B, deci EF IlliG. Planele CAD ~i CBD taiate de (R) §i
(Q) dau a~~m1nator FG II EH, deci figura EFGH este paralelogram
 EF CE d2 • FG BF d1
(fig. 290). Avern -==- = - ~~ - - - ·- ·
AB (;'.A - d1 d2 +
CD - BC - d1 +d2
Paralelogramul devine dreptunghi daca 1F j_}G, adica A B j_ CD ~i
. rom b dacuX£-F = FG
dev1ne b&U .A iJ = -dl · ca sa"' dev1na
. "' pa"'l ra t , t re-
C'D d2
buie sa lndeplineasca ~i conili\ia d~ dreptnnghi §i rr:1 de rem h. b)
Paralelogran1uJ se mi~ca 1n planul (R) rcmin1nd egal ('U el insu§i.
A~
~ \ ---,.a.
I \ I I
(P)

Fig. 290

864. Cind B se mi§ca in planul (Q) locul lui A este alcatuit din doua
plane (R1 ), (R2 ) paralele cu (Q), c:u·e intersecteazu planul (P)
dupa doua drepte (d 1 ), (d 2 ) (fig. 291 ). Aces tea interseeteaza
cercul cu centrul 0 §i raza a, construit in planul (P) in punc-
tele A, .A 1 , A 2 , A3 • Para1elele prin aceste puncte la (D) dau solu-
~iile AB, A 1 B 1 etc. (in figura doua solutii). Daca (L\ 1 ), (L\~) nu
intersecteaza cercul, nu avem nici o solutie. Put£m avea patru sc~­
lu~ii, trei, doua, una sau nici cna. 865. Orice plan care trf·Ce prin
(d) intersecteaza planul (P) dup~i o dreapta paralela cu (Ll). Pro-
blema revine Ia construc~ia, in planul (P), a unui segment AB, de
lungime data §i paralel cu o direc~je data (probl. 366). Doua so-
lu~ii. Daca (D) II(D') §i Iungin1ea AB este mai mica decit distanta
dintre ele, problema este· imposibila; daca AB este mai mare ca
aceasta distanta, o infinitate de solu·pi sau nici una. 866. Fie
OA II (D), OA' ii(D'), OB j_AOA '. Se duce (~) 1;0B §i intilnind pe (D)
~i (D'). (~) este dreapta l:'eruta. Aluz construc1ie. Se duce prin (D )
1

un plan (P 1 ) il (D) ·(fig. 292), se proiecteaza (D) pe (P 1 ) in (lJ ") care

intersecteaza pe (D') in A 1 • Se duce A 1 A j_ (P 1 ) care intersecteaza
pe (D) in A. AA' este dreapta ceruta. 867. Notatiile din solutia
problemei precedente. Fie .i.J1 un punct pe (D), M 1 un punct pe (D 1 )
1.lf" proiec~ia lui M pe (P JJ1-;_tl ;, = AA
1
). MM 868. Demonstra-
I< ..
1
•

291
~ie analog1 cu cea de la probl 59. 869. Fi3 (P) planul perpendicular
pe (D') dus prin (D), intersectind pe (D') in A. Se duce Ax II (D):
.t1x va fi con~inuta in (P). Insa (P) j_ (D'), deci (D') j_ Ax §i
(D') j_ (D) . ..t\.~adar, trebuie ca (D) ~i (D') sa fie perpendiculare.
870. Fie jlf un punct pe (D), .A. proiec~ia lui pe (D'). Se va arata
ca A este fix, adica este acela~i oricare ar fi M pe (D), observind
ca planul dnt3rminat de iliA. ~i (D) este perpendicular pe (D').
A 11 (!J)

Fig. 292 Fig. 293

S7t. Prima solntie. Se va observa ca toate perpendicularele ridicate

~n A p3 (D) ~e gasesc intr-un plan (Q)j_(D) (fig. 293). Planele
{ P) ~i (Q) se intersecteaza dupa dreapta ceruta. A cloua solu(ie.
Fie .1/ un punct al dreptei (D) ~i N proiec~ia lui pc planul (P).
5e duce A B ..l AN, in planul (P); aceasta este dreapta ceruta,
.caci A B Pste iJerpendiculara pe planul A iVIN, deci pe (D). 872.
Fie .A BCD p::ttrulaterul, planul (P) II AB ~i CD intersecteaza
pe AC in 11'1. pe BD in iV. Se due prin AB ~i CD plane paralele
~u (P) ~i se aplira teorema relativa Ia dreptele .AC, BD, intersectate
de trei plane paralele, .deci AM: MC = BN: ND. Altfel. Se mai
noteaz1 cu J( ~i L intersectiile dreptelor AD ~i BC cu planul (P);
--
a,Tem 111.'<!1 CD, LNII CD, JJL II AB, KNII AB, deci A1lf: J1C ===
:= BL : LC === BN: ND. 873. Printr-un punct ill pe (D) se duce
tl!A j_(P). Planul cerut este determinat de M .4 ~i (D). 874. Uri plan
paralel ~i egal departat de ele. 875. Planele bisectoare ale celor patru
diedre formate de planele date. 876. Fie A ~i B proiectiile lui Jl1
pe fetele diedrului. Planul AJJ;J Beste perpendicular pa fe~e, deci pe
muchia diadrului, pe care o intersecteaza in C. Se va observa ca
<J_ACB este unghi-al plan, apoi ca M.Aj_C~i1, jl1Bj_CB, deci
<f.. A 2l1B+<J= AC.ll === 180°, daca JJ1 este situat in interiorul diedrului
dat sau in diedrul opus la Yirf; <;:.A111B === <t . 4CB, daca Jv! este
situ at fn unul diri died re]e alatura te. 877. Se proiecteaza A, B, C, D
in .A', B, C', D' pe planul (P). AL: BL A . 4': BB' etc. 878.
Doua plane perpendieu J[1re pe planul xOy ~i trccind prin bisectoa-
rele unghiului xOy. 87!1. Dreptele cautate fac ung4iuri egale cu
OA j_(P) ~i OA' j_(P'). Lucul se con1pune din doua plane perpendi-

292
culare pe planul AOA' ~i treclnd prin bisectoarele unghiului AOA '~
Planul .riO..!' fiind perpendicular pe inten;ec~ia planelor (P) ~i (P'),
planele care constituie locul sint parale cu aceasta dreapta. 880,
p,~esupunem problema rezolvata. Triunghiurile dreptunghice· JJ!AC,
J1DB (fig. 294) sint asemenea, avlnd un unghi ascu~it egal, deci
Jf. 4 : MB = AC: BD = m: n. Deci 1J1 se afla la inter~ectia
cal'0ului dat, cu carcullor g~on1.;tric al punctnlor pentru care Af11:
: 1l1B = 1n: n. Cel n1ult douJ solu~ii (G.I\1. LIII). 881. Se duce
~40 ..l (P) ~i A ..1f, astfel ca ~O.t!.~l== 90°-:~, deci ~O.ilfA=oc
(fig. 295). 'foate oblicele cara fac unghiul ~( cu vlanul (P) sint egale
I

(._•,J Ic A

.. Fig. 29-1 Fig. 295

cu A Af ~i au picioarele pe cercul cu centrul 0 ~i raza 0 M. Deci BC

== A.ilf este cunoscuta. Problema se reduce la a inscrie in cercul (0)
o coarda de lungime data, paralela cu dreapta (D) (probl. 336) ..
Trebuie ca BC < 20B. In pozi~ia limita cind BC = diametrul cer-
cului, ~X == 60°. Deci ca problema sa aiba solu~ie trebuie ca oc < 60°.·
882. Fie ( P) un plan perpendicular pe int.ersectiile planelor date,.
care le intersecteaza dupa un triunghi ABC. Locul cerut se compune
din perpendicularele pe planul (P) duse in centrul cercului inscris ~i
in centrele cercurilor exinscrise. 883. Se va nrata ca cele trei plane
bisectoare ale diedrelor interioare se intersecteaza dupa o dreapta
care este 0 parte a locului ; a poi ca planele bisectoare a uoua
diedre exterioare ~i planul bisector al diedrului al treilea tree iara~i
printr-o dreapta a locului. Locul se compune din patru drepte.
884. Se duce un plan perpendicular pe cele trei drepte, care le-
intersecteaza in A, B, C. Perpendiculara pe planul ABC', in centruJ
cercului circumscris triunghiului ABC, este locul cerut. 885. Locul
se compune din patru drepte, intersectii ale planelor duse prin
bisectoarele fiecarei fe~e a triedrului §.i perpendiculare pe acele-
fete. 886. Fie S virful triedrului dat ~i A, B, C trei puncte pe cele
trei muchii, S', A', B', C' simetricele lor in raport cu 0. SA S'A',
SB = S'B', SC = S'C', BC==B'C', C:1=C'A', AB A'B'. A~adar

29)
 elam ~at2.la sint egale. Sl presupunem un obsf;rvator I cu c:t.pul in S
~i cu picioarale in planul ABC ~i ob3ervatorul simetric /' cu capul
in S' ~i cu picio.1rala p3 A' B'C'. Daca pentru I un punct care
descrie conturul ABC da la A la B, apoi la C merge de I a stinga
spre draap ta, de exemplu, panctul simatric care descrie c0nturul
A' B'C' va marge, pantru /', da la dreapta spre stinga. 887. Aceea~i
cale ca in _problem1 precadanta. Triedrele se pot suprapune. 888.
44 'B'C' e3te interaec~ia planelJr (P) ~i (Q). 889. Fie ABC, .cl 1 B 1C1
doua triunghiuri intr-un plan; AA 1 , BBL7 CC1 se intilnesc in 0'.
SJ une~te un punct crl din sp1~iu cu A 1 , B u C1 ~i 0'. Fie 0 un punct
arbitrar pa (J)f)'. OA intersecteaz:l pe ()).4 1 in a, OB intersecteaza
pa (J)B~ in b, OC intars~cteazi pa (J)C 1 in c. Dreptele BC, B 1C1• be
se intilnasc in punctul da intersec~ie A' al planelor OBC, (J)B 1C1
~i ABC, caci sint draptale de intarsec~ie ale acestor plane, doua
c1te doua. In acela~i mod ob~in31n B' ~i C'; insa din problema pre-
cedent9. A', B', C' sint coliniare. 890. Fie S virful, SA, SB, SC
In!Ichiile triedrului. Planele du3e prin SB ~i SC perpendicular pe
ASC, ASB se intera3cteaza dup1 dreapta Sl. Sa ducem un plan
parpendicul1r pa Sf, cara intersecteaza muchiile triedrului ln
A., B, C ~i pa Sf in/. SBI_LABC ~i SB/_LASC, deci SB/_LA.C
~i Blj_ AC; da a3aman3a Cl_LAB, prin urmare, All_ BC ~i
SAl j_ B )C. 8~1. Fie S virful, SA, SB, SC muchiile triedrului. Fie
SA' _LSA ~i situata in planul CSB. Ca sa ob~inem dreapta S . 4' se
proi9Jt3az1 SA in S,1" p3 CSB ~i se duce in acest plan SA' _LSA"
(pr,.b!. 871), daci SA' l_ASA" ~i SA' _LSI din problema preccdenta.
C9l81alte doni drepte analoge cu SA' sint §i ele perpendiculare pe
Sl. 812. Fia OABC triedrul in care AOC_LAOB, BOC_LAOB.
R9zult3. OC j_ AOB, deci OC' _LOA; OC _LOB. Reciproca se demon-
streaza u1or. <;. AOB este unghiul plan al diedrului cu muchia OC.
893. L9.turile opuse AB, CD se inter3ecteaza in E, AD ~i BC in F.
Planul C3rUt trabaie sa fie paralel cu planul OEP. 89!. Va trebni
ca <;. EOF= 90°, deci 0 trebuie luat pe sfera descrisa pe EF c~
diametru. 8~;}. AC ~i BD intersecteaza pe EP in G ~i H. 0 tre-
huie l u 1t pe sf era dascrisa pa GH ca diametru. 896. 0 trebuie
luat p3 carcul da intersec~ie al sferelor descrise pe EF ~i GH ca
diametra. 8)7. Or3pLQle AM, B M, C M intersecteaza laturile opusH
respectiv in D, E, F (fig. 2go). Din asemanarea triunghiurilor A.DO,
BEO, CFO ca MDP, MEQ, MFR, rezulUi MP: OA = MD: AD,
M:j: OB == lifE: BE, MR : OC MF: CF. Adunind ~i ~inind
i.l!D y
seam a ca + ME MF 1 (probl. 764), ob~1nem
+ = . X
-+- +
AD BE CF a b

2'14
 0

.8 ./)
Fig. 296 Fig. 297

OD :OF= OiJ : OA (Olimp. matematica 1954, R.M.F.). 899.

Fie 0 virful triedrului, JU mijlocullui BC (fig. 298). Se va obEerva

Fig. 298 Fig. 299

caM poate fi ales oriunde vrem pe fa~a BOC, caci nu av€m decit sa
luam simetricul N allui 0 in raport cu M §i sa ducem prin N doua
paralele la OB §i OC, care intilnesc aceste drepte in B ~i C. M va
fi mijlocul lui BC. Pe de alta parte, AG = 2A M : 3, locul lui G
este deci un plan paralel cu fata BOC §i trecind printr-un punct 1-l

295
pe OA, a~ a ca . .-!. fJ. == 2. .40 : 3. 900. Jlf este fix, .A se mi~ca pe mu-
chia OA, JJIG == _!_
}J!f.A.. Locul este o dreapta paralela cu 0 . 4,
3
trecind printr-un punct oc pe AfO, a~a ca Jlfoc= Af0/3. 901. Se duce
OA' l_BC, OB' l_CA, OC'_I _4B, A' fiind pe BC etc. In virtutea
teoren1ei celor trei perpendiculare AA', BB', CC' sint inaltimile
triunghiului ABC. Planele OAA', OBB', OCC' sint perpendiculare
pe _4BC, deci OH_l_ABC. 902. Seduce OY'l_BC; avem A0' 2 ==
= A'A·A'H,deunde! BC 2 ·0A' 2 =(~ A'A· BC)·)C·4.'H·Bc)
sau (aria ~OBC) 2 == (aria ~ABC)· (aria ~BHC), deci (aria~OBC) 2 +
+ (aria ~OC.4) 2 + (aria ~OA.B) 2 == (aria ~ABC)· [(aria~BHC)+
+(aria ~CH ..4)+ (aria ~AHB)]== (aria dABC) 2 • 903. Dreapta IJ
intersecteaza pe AC inK (fig. 299). Ducem BL II I J, L pe AC. Ave1n
KI: LB ==AI: AB; KJ: LB == CJ: CB, de unde /(J: KJ =
=(AI· CB): (AB · CJ). Ducem IE II OA ~i JFIIOC, E ~iF pe OB.
Inlocuind in egalitatea de rnai sus segmentele proportionale, obti-
nem /(/: KJ OE: OF== const, deci K este fix (G.M.F. 1952). 904.
Fie ..4A', BB' doua pozitii determinate ale dreptei },f M'. Se duce
Ab, ..4n~ egale ~i paralele respective cu BB' ~i MM'. Se va observa ca
AA', Ab, Anz de o parte,(~'), B'b, M'm de alta, slnt situate in cite
un plan, deci A.', b ~i m sint coliniare. Cind M M' variaza, m se mi~ca
pe A 'b ; M M' va fi minim cind m este piciorul perpendicularci din A
pe ..4 'b. In cazul particular clnd AA' = BB', atunci ~1 ~i !Jf' pen-
tru minim sint mijloacele segn1entelor AB, A' B'. 905. Fie a, b
proiectiile punctelor A, B pe plan. Se observa ca aX : bX = A a :
: Bb == const, X este situ at la intersectia cercului descris pe M M' ca
diametru, cu (~), M §i M' fiind punctele ce impart pe ab in raportul
Aa: Bb (G.M.IX). 906. Din teorema celor trei perpendiculare re-
zulta ca ADl_(d) ~i CBl_(~'). Centrul sf~rei circun1scrise tetra-
- -
edrului ABCD este la mijlocullui CD. Pentru ca CJJ este constant,
- .
rezulta ca AO este constant si deci locul lui 0 este intersectia
de centru A ~i raza AO cu planul perpendicularelor pe AB, prin
-'
sferei

mijloqul sau. Locul celuilalt punct este tot un cere (G.M.X.). 907.
Fie L, M, N, P pu11ctele unde planele OCD, ODA, OAB, OBC in-
ttlnesc respectiv laturile AB, B(!, CD, DA. Dreapta .A.O intilne~te
planul BCD in punctul oc, drcapta ["0 intilne~tc planul J.4BD
in y, Cr~. intersecteaza pe BD in punctul Q. A, y ~i Q sint coliniare,
ca situate pe intersectia planelor ABD ~i OAC. DreaptaDy intersec-
teaza pe AB tn punctul L, dreapta By intersecteaza pe AD in P,

296
Br~. intersecteaza pe CD in N, iar Doc intersecteaza pe BC in
.1ll. Dreptele AQ, BP, DL concurente in triHnghiul ABD ~i drep-
telr BN, CQ, DM, concurente in tdunghiul BCD, dau (probl. 758)
LA·P.D·QB=-LB·PA ·QD ~i NL~lJ1lB·QlJ=-ND·JllC·
-·(JE{ lnmultind acestr egalit{l.ti, membru cu membru, obtinenl
LA· MB · NC · PD = LiJ-. AJC-. J.VD · PA 9i proprietatea rezulta
.din reciproca problemei 877. 908. Fie L, Af, N, Q punctele de intil-
nire ale planului (P) cu laturile AB, BC, CD, DA ale patrulateruluj
.strin1b ABCD. Avern (probl. 877) AL · BM · C1V · DQ = BL · CJlt·
· lJN · AQ. Fie 0 punctul comun planelor LCD, MDA, Nr1B. Pia-
nul dus prin 0 ~i dreapta BC intersecteaza latura DA in punclul
.f;!' ~i dupa problema precedenta AL · B !vi· CIV · DQI == BL · (}~JJ.
. Dl\/ · AQ'. S3 deduce ca Ql coincide cu Q ~i deci planul QBC trece
prin 0. 909. Fie I punctul comun diagonalelor AC, BD. Relatia lui
St~'Nart aplicata punctelor coliniare A, I, C, a poi B, I, D cu punctul
,0 exterior da OA 2 ·1C-01 2 ·AC+OC2·Al-IC·AC·A.l ~i
,OB2 • ID- 01 2 • BD+ 01J 2 • Bl= ID· BD· BI. Eliminind pe OJt. .
.obtinem 0 ..4 2 • IC· BD
'
+ OC 2 • .AI· BD- OB 2 • ID · AC- VD'l·
· Bf· ~4C=AC · BD (AI· IC- BI · ID) = 0, patrulaterul fiind
insc:iptibil. Se va arata ca BD · IC, BD · _j}," AC-. I B, AC:- ID sint
propor~ionale cu ariile din enunt. 910. Dreapta (~) este perpendicu-
Jara pe planul (P ~i il intersecteaza intr-un punct Jl!f1 • Dreptele
1
)

~4 1 .1ll 1 , B 1 jJ;f1 , C1 Af 1 sint respectiv perpendiculare pe B' C', C' A',

.~4 B • Fie 1V1 eel de-al doilea centru de ortologie al triunghiurilor
1 1

AlBIC1:, A' BICI' iar A2, B2, c2, 1V2 proiectiile punctelor A I' Bl' C'' i\"'"1
1pe planul ( P). Triunghiurile ABC, r1 2 B 2 C 2 sint ortologice, cu cen-
trul de ortologie in N 2 (G.~I.XX\illl) .
..\.VII. 911. Fie . .4, B, C coliniare, a, b, e, proiectiile pe planul
,(P) . ..4a IIBb liCe; Aa, Bb, Cc sint intr-un plan (P), iar a, b, e sint
912. A a IIBb liCe. 913. Planele care
1
la intersectia lui (P) cu (P ).

proiecteaza pe A, B, C pe (~) sint paralele. Altfel. Fie (P) un plan

.dus prin (~) (fig. 300); se proiecteaza A, B, C in A ,B',C' pe acest
1

,plan. In virtutea teoremei celor trei perpendiculare, proiectiile

lui A', B 1 , C 1 pe (~) sint tocmai a, b, c. lnsa L!B: BC = A 1 B':
: B 1 C 1 = ab :be. 914. Fie D, E, F mijloacele laturilor triunghiului
..4BC (fig~301). Din problema 912 rezulta ca proiectia lui D pe
·planul (P) este mijlocul D' al lui B'C'. Deci medianele lui ~4BC
:se proiecteaza tot ca mediane ale lui A 1 BICI. 915. Figura din

297
 spatiu este intersectia planelor care tree prin (D) ~i (D ~i sint
1
)

perpendiculare respectiv pe (P) §i (Q), deci o dreapta (fig. :J02).

Caz de exceptie cind (D) ~i (D se intilnesc pe muchia comuna
1
)

a lui (P) ~i (Q) ~i sint ambele perpendiculare pe aceasta muchie;

atunci figura din spatiu poate fi orice figura plana, cuprinsa in
planul (D, D 916. Planele Dd, D d sint paralele, deci (d) ll(d
1
).
1 1 1
).

Daca (D)l_(P) ~i (D 1 )_L(P), atunci proiectiile sint doua puncte .

1
Daca planul dreptelor (D) §i (D este perpendicular pe (P), atune}
)

proiectia este o singura dreapta. 917. Se va observa ca planul care

proiecteaza dreapta CD pe (P) este perpendicular pe (P) ~i pe (P 1 )
(fig. 303). 918. Printr-un punctA oarecare al spatiului se due para-
lele la (D 1 ) ~i (D 2 ) (fig. 304); acestea determina un plan (Q) paraJeJ
cu {D 1 ) ~i cu (D 2 ). Planul cautat este planul dus prin (Ll) perpen-
dicular pe (Q). 919. Se duce prin AB un plan paralel cu CD ~i
prin BC un plan paralel cu AD (fig. 305); aceste doua plane se
intersecteaza dupa o dreapta BX. Orice plan pe_rpendicular pe B.J.Y.
raspunde problemei, deoarece laturile opuse se proiecteaza ca
laturi paralele. Fie ltf, J.V mijloacele laturilor DA, DC ~i I, J
mijloa.cele diagonalelor DB, AC. Planele Ml J ~i Nl J sint para-
lele cu ABX ~i CBX, deci BX Ill J; orice plan de proiectie trebuie
sa fie perpendicular pe 1 J. Alta solutie. Pentru ca patrulaterul
A BCD sa se proiecteze ca paralelogram trebuie ca mijloacele J.lf ~i
N ale diagonalelor AC ~i BD sa coincida in proiectie, deci planul
de proiectie sa fie perpendicular pe M N. 920. Fie aob proiectia pe
(P), AO II ao (fig. 306). AO l_ OB, AO l_ Oo, deci AO l_ BOo;
ao l_ BOo, prin urmare, ao l_ob. 921. Se va presupune ca Ofl nu
este paralela cu ob ~iva trebui sa se arate caOA l_oa. Se va presupune
contrariul §i fie OA 1 J IOa. Deoarece oa l_ob, oa l_Oo, rezulta oa l_Oob,
1 1 1
OA l_Oob; 0A l_OB. Insa OBl_OA, 0Bl_OA deci OBl_Ooa, ,

de unde OB II ob, ceea ce este contrar ipotezei. OA 1 §i OA se confunda.

922. OA ~i OB inttlnesc planul in A' ~i B 1 • Seduce prin 0 planul per-
pendicular pe OB 1 , care iBtersecteaza pe (P) dupa dreapta A I x. Fie
['' proiec~ia lui B 1 pe A 1 x. Punctul o, proiec~ia lui 0, se gase§te p~
1 1
B'C Sa presupunem ca OB se confunda cu OB §i nu cu prelungirea
•

lui B 0. DacaOAeste tocmaiOA atunci~aob= ~A 0B> <}:.A C B

1 1
,
1 1 1 1
,

deci <[.aob >90~. Daca OA este prelungirea lui A 0, atunci 1

<;:.aob<90°. Situatii]e se pot rezuma astfel: se duce prin 0 un plan

(P 1 ) paralel cu (JJ); daca laturile OA, OB sint de aceea~i parte a
planului (P 1 ) , unghiul drept se proiecteaza ca unghi obtuz, daca
OA, OB sint de o parte ~ide alta a lui (P), unghiul drept se proiec-
teaza ca unghi ascutiL. 923. 0 dreapta: intersec~ia planelor perpen-
diculare pe (D 1 ) ~i (1J 2 ) respecLiv in 0 1 ~i 0 2 • Aoeasta dreapta este
perpendiculara ~i pe (1J 1 ) ~i pe (D 2 ), deci paralela cu perpendiculara
lor com una. 924. Deoarece <9=ABD=90° ~i <}:ACD=90°, punc-

298
 Fig. 300

Fig. 301 Fig. 302

Fig. 303 Fig. 304

C'

Fig. :)05 Fig. 305

 tele B, C se gasesc pe sfera cu (iiametrul .AD (fig. 307); aceasta
este intersectata de planul BCD dupa un cere. Daca E este picir.ru1
inaltimii din .A, atunci -1: ~·!ED== 90°, deci E se afla pe sf era de
diametru AD ~i in planul BCD~ udica pe cercul BCD {Olimpia,la
maten1atica 1954. G.M.F. seria B).
925. Fie D,E,F mijloacele laturilor lui
,4
ABC; BB 17 CC 1 inaltimile. Intii sa ~ra­
sim un plan pe care ABC se proiec-
teaza ca triunghi isoscel, ~4 'B' C'. Du-
cern prin AC un plan (P) arbitrar ~i
,...--4.......~......4r----J~~-----y fie 1~1 proiectia lui B pe ( P). Or ice
plan perpendicular pe E J.l1 raspunde

I problemei, caci daca 111' este proiectia

lui llf pe acel plan, atunci B' ll1' este
n1ediana si in8Jtime, deci B'A'==B'c~'.
Fig. 307 Trecem la' problema
'
din cnunt. Tre bu i~
gasit un plan pe care ABC sa se pro-
iecteze in A' B' C', isoscel ~i cu baza ""4 'C' ~i cu baza ~4 'B', deci
echilateral. Fie J.V proiectia lui C pe un plan (Q) ce trece prin A B.
Ar trebui gasit un plan ( R) perpendicular deodata ~i pe E ill ~i
pe FAT, deci trebuie ca E JJf If F.LV. Cind ( P) se rote~te in jurul h1i
A.C, locul lui Af este cercul cu diamelrul BB1 perpendicular
pe ~4C, iar EM este o genera to are a conulqi (E) cu baza acest
cere ~i virful E. Analog gasin1 conul (F) cu virful in F ~i cu baza
cercul cu diametrul CC 1 perpendicular pe AB. Cautam genera-
toarele paralele in cele doua conuri. Pentru aceasta dam lui (F)
o translatie pina cind F vine in E., Generatoarele comune celor
doua conuri cu virful E dau directia E ill cantata. Conurile
(E) ~i (F), intersectate cu un plan ce 'trece prin BC ~i este per-
pendicular pe ABC, dau ca sectiuni elipse cu axa mare BG..,.
Prin translatia lui (F) una din elipse vine cu virful in D, deci
are cu elipsa lui (E) doua puncte comune. Se gasesc deci doui\
directii E 11Jf F N simetrice fat a de planul ABC.
~YVIII. 926. Fie ABCD, A'B'C'D' cele doua paralelograme de
bazii. Avem diagonalele AC', BD', CA', DB'. Sa luam diagonalele
..4C' ~i BD' care sint diagonalele paralelogramului ABC'D';
BD' trece prin mijlocul 0 al lui AC'. Celelalte diagonale tree ~i
ele prin mijlocul lui AC'. Punctul 0 care este mijlocul diago~a­
lelor este centrul paralelipipedului. 927. Fie Af ~i llf' extre-
mitatile segmeri.tului, A un v~rf al fetei pe care se gase§te IJf,
A' vtrful diagonal opus lui A tn paralelipiped. Triunghiurile 0 M A

300
 I

~i 0 Jl' A' sint egale. !128. Paralelogr<:unul care are doua diagouale
oarecare ~le paralelipipedului ca diagonale este un dreptunghi.
929. Cons1derlnd paralelograme care conpn cite doua diagonale,
se va deduce ca orice_ muchie a paralelipipedului este perpendicu-
lar;t pe doua fete opuse. 930. Fie A Bt .A' B' C'D' cele doua 1

/),

A
A' lJ'

\
\
\
\ ll
I
\\
A~---~- D
I ...._, \
I ..... ...._ \
.....
8 c
Fig. 308 Fig. 309

clt·2ptunghiuri de baza, CA' o diagonala (fig. 308). CA' 2 =AA' 2 +

+AC 2 = . -tA' 2 +.A.B2 +BC2 = . 4r1' 2 +AB 2 + .4D 2• 931. 'Intr-adevar,
exista un punct egal departat de cele patru virfuri ale tetraedrului
(probl. 849) (fig. 309). 932. Aceste perpendiculare sint intersectii
al~ planelor din problema precedenta. 933. Se va observa ca
dourl. oarecar~ din aceste drepte sint diagonalele unui paralelogram
( p l'ohl. 868), deci una tree a prin mij locu l
celeilalte. 93-1. Fie JJf mijlocul muchiei A
L~1J. 1 ~i J punctele comune n1edianelor
fetelu~~ BCD ~i ACD (fig. 310). l\1edia-
nel2 AI si , BJ ale tetraedrului se in-
tilnt>sc in G. Avem !G.:GA.=JG:GB
= 11: A B = 1111 : M B= 1ll J : Jvl.-! = 1 : 3.
_-\.scular doua mediane oarecare ale te- J
tr~ellrului se intilnesc si deoarece nu
se poate sa fie toate i~ acela~i plan.
elcJ au un punct comun G, care im-
parte fiecare mediana in raportul
n
1:3. 935. Draa pta 1Jt!G trece prin mij- 0

locul .:11' al muchiei AB (probl. 475). Fig. 310

936. Fie A B o muchie a bazei, Jl
punctul luat pe baza, A.' punctul unde perpendiculara in 111 pe
baza intersecteaza fata l::l.terala care trece prin .liB, A 1 proiectia
lui Jf pe AB. Punen1 :1111' = a, .!ll..-1 1 = e<:. Facem aceea~1

301
 opera tie cu to ate muchiile bazei §i insemnam cu b §i ~' c §i "( , ...
cantita~i analoge cu a ~i ex. Triunghiurile analoge cu M A' A 1 sin t.
asemenea, deci a: ex = b : ~= c : y = ... = (a + b + c + ... ) : (oc +
+ ~+y+ ... ). Daca se ia un alt punct M' pe baza §i se inseamna cu
a' §i ex', b' §i ~', c' §i y', ... cantita~ile corespunzatoare, avem a:ex ==
= a' :ex', etc., (a+b+c+ ... ): (ex+ ~+Y + ... )=(a'+ b' + c' + ... ) :
: (ex'+~'+y'+ ... ), insa oc+~+y+ ... =ex'+~' + y + ... (probl. 753)~
prin urmare, a+b+c+ ... = a'+b'+c'+ ... 937. Se vor lua cele
trei plane bisectoare relative la muchiile care formeaza o fata a
tetraedrului; aceste plane se intilnesc intr-un punct 1 ega} de par-
tat de toate fetele tetraedrului, deci I se va gasi ~i pe celelalte
ulane bisectoar~. 938. Prin fiecare muchie a tetraedrului se duce
~ite un plan par aiel cu muchia opusa. Se formeaza astfel un para-
lelipiped in care muchiile tetraedrului sint diagonalele fetelor
paralelipipedului. Se va observa ca numai fe~ele care au muchiile
AD §i BC ca diagonale sint paralelograme, celelalte. sint drept-
unghiuri. Se vede imediat cum se poate deduce din or1ce paraleli-
piped drept un tetraedru cu doua perechi de muchii OPuse, egale.
9~9. Paralelipipedu~ ?in solu~ia prece~e~ta este dreptungbic
(f1g. 311 ). 940. Se ontine dint;r-un paraleliPlped in care doua fete
opuse sint romburi. 941. Un paralelipiped care are doua perechi de
fe~e opuse compuse din romburi are §i a treia pereehe compusa din
romburi. Problema propusa rezulta din aceast?i observare §i din
problema precedenta. Solutie directd. Fie AB j_ CD, BC _L .AJJ.
Seduce AEl_CD, AFl_BC (fig. 312). Rezulta CDj_planul ABE,
A

I \
8 :::..-::_-
;:
-
t- :\. -
(:
-~-
~:-t'..
-·A-'- --- 'f·
\
~,-:;.-:;;.7 D
./

./.} c
Fig. 311 Fig. 312

BC_L planul .ADF, deci daca AA'=(.ABE, ADF), atunci AA'l

1.. plan BCD §i AA'l_BD. Dar CA' j_BD, deci BDj_plan ACA' ~j
BD l_AC. 942. Se va ob~3rva ca prin J.4B, AC, AD se pot duce
plane perpendiculare pe CD, BD, BC (probl. 869), (fig. 312).
Aceste plane se inter~ec teaza dupa o dreapta AA' (probl. 890)

.302
 perpendiculara pe planul BCl.J. Se va observa ca A' este punc-
tul de intilnire al in~J~imilor triunghiului BCD. Planul dus prin
AB perpendicular pe CD intersecteazf1. pe CD in E. AE este
·o ina.l~ime a triunghiului ACD, BE u inal~ime a triunghiului
BCD. Fie B punctul de intiluire a ina.l~irnilor triunghiului ACD .
1

.BB _l_1iCD. Dreptele A A ~i BB fiind in ABE se intilnesc.

1 1 1

Doua inaltimi oarecare ale tctraedrului of't.ogonal se intilnesc ~i,

deoarece nu pot fi contiuu Le to ate 1n aceht~i plan, tree to ate prin
acela~i punct. 943. Fie If punctul comun perpendicularelor.
Planul A Ii B' este perpendicular pe CD ~i il intersecteaza
1

in E a~a incit B.1'E, AB E stnt 1na.l~imi ale fe~elor BCD,

1

AC D. Rezulta ca r1BE _LCD, deci AB _LCD. A§adar, H exista in

caznl tetraedrului ortogonal. 944. Se va ohserva ca, in paralelipi-
pedul construit, ducind prin fiecare muchie un plan paralel cu
muchia opusa, accste doua muchii opuse sint diagonalele a doua
romburi egale, deci suma patratelor lor este egala cu de patru ori
patratullaturii ro1nbului. Se va observa ca laturile tuturor rombu-
rilor care constituie fe~ele paralelipipedului sint egale. 945. Se
due ABE l_CD, CDF _LAB, cu punctele E ~i F pe CD ~i AB.
Dreapta EF este perpendiculara comuna lui AB ~i CD. Insa AA 1
,

BB sint in ABE, CC' ~i DD in CD.L'l ~i deoarece inaltimile se

1 1

antilnesc, punctul lor comun trebuie sa fie pe intersec~ia EF a

rplanelor ABE ~i CDF. 94G. Seduce ABE j_CD, CDF_I AB. Masu-
·ra diedrului AB== <;:.CDF, masura diedrului CD== <;:.AEB. Un-
ghiurile muchiei AB cu ACD ~i BCD sint <;:.BAE ~i <;:.ABE.
Unghiurile muchiei CD cu 1-iBC ~i ABD sint <;:.DCF ~i <;:.CDF.
Deci pentru AB ~i CD avem patru un~hiuri drepte. 947. Se duce
1 1 1 1
AA _l_BD, CC j_BD. Fie 1l1 mijlocullui AC, M allui A C Se
1
."

1
..
1
va observa ca AA'==CC deci -~1 A == M'C ~ide aici Milf'_LAC .
.Deoarece A', C' sint proiectiile lui A ~i C, M' va fi proiectia lui
J1, deci M M' _l_BD. A~adar Jf,f M' este perpendiculara com una
muchiilor AC §i BD. Din cauza simetriei ~i deoarece perpendicu-
lara comuna a doua drepte este unica, M' este mijlocul lui BD,
deci AB == CD. 948. I fiind punctul comun diagonalelor, se aplica
relatia lui Ste\vart (probl. 566) triunghiurilorOAC, OBD; 01 2 ·AC
==OA 2 ·IC+OC 2 ·lA-lA ·IC ·AC; 01 2 ·BD-OB2 ·ID+OD 2 ·1B-
-1B ·ID ·BD. De aici 0 ..4 2 ·IC ·BD+OC 2 ·fA ·BD==OB 2 ·ID. AC+
+OD 2 ·1B ·AC. Se va observa ca aria ~BCD : aria AABD==
=lC:lA BC ·CD:AB ·AD; aria ll.ABC: aria AACD=lB:lD==
== AB .IJC: AD ·DC, deci Tc: BC ·CD== TA : AB ·AD=
.= v lC ·fA: VAB·BC·CD·DA = v IB-ID: VAB·BC·CD. D ..4 ==

303
 =ID: A.D·CD JB:.AB·BC(v.~iprobl. 903).949.Sevapresupune
ca 0 Yine in unul din virfurile patrulaterului ~i se va simplifica.
950. Se va presupune ca 0 se gase~te pe perpendiculara ridicata
in w, centrul cercului .A. BCD, pe planul acestui cere. Se va deduce
- - -- - - -- - - - -
..-!C: BD = (AB · .4D+CB·CD):(BA ·BC+DA ·DC). A~ceasta se
numeste a doua teo rem a a lui Ptolomeu. 951. Fie 0 centrul cercului
'
circumscris, G' punctul de intilnire a 1nedianelor triunghiului
BCD. Fie AI proiectia lui A pe BCD, ill' mijlocul lui A'A 1 ~i
G1 un punct pe G'A 1 , a~a ca G'GI == G\ ..4 1 /3. Se va observa ca 0' ~
GI ~i A1' sint coliniare ~i ca G1 este mijlocullui 0' JJ1'. Perpendicu-
larele ridicate pe fetele tetraedrului in punctele analoge cu 0'
se intilnesc intr-un punet 0 (probl. 932), cele ridieate in punctele
analoge cu GI se intilnese in punetul G eomun medianelor tetra-
edrului. Punetul M' ~i eele analoge sint proiectiile simetricului
Jl allui 0 in raport cu G pe fetele tetraedrului. Prin JJJ tree cele
patru plane din enunt. 952. PI intilne~te prelungirile muchiilor
_-10, BO, CO, in A~, B~, C~, a~a ca OA~ = OA/2; OB~ = 0Bj2;
oc~ == OC/2. 953. A' ex. B'~ se intersecteaza in Jl1; .ill..4 I: Mex ==
= . .4 'B'·-
. excr, 1nsa ~ A'C'·
" . . A'B'·. ~I-'= .• -
exy,d ~t . 711A'·M-
_ . _ ex=...4'C'·-
./ :__exy.
Dreptele A' 0>:, C'y se intersecteaza in JJ1'; Jlf' A' : M' ex =A' C' ::x~· ==
== JJA: Mex-, deei AI ~i 1f1' coineid. 954. Punctul Af se gase§te in
planele OAex, OB~, OCy, deei pe dreapta care une~te punetuJ
0 cu punetul eomun medianelor A~, B~, Cy. 955. Diagonalele
A.C, BD sc intersecteaza in 0. Avem 0.4=0C=OA'=0B=01J=
=OD'. Fie 0' proiectia lui 0 pe fata SBC. Avern 0' B=O'C==O' .4 '=
=0' JJ'. Patrulaterul BC A' D' este deci inseriptibil. 956. Plann 1
..4GD interseeteaza sfera dupa un cere (r). Tangenta in G la (f)
este intersee~ia planului GBC eu AGD, adiea dreapta care une~te
peG cu mijloeul Af allui BC ~i care treee prin mijlocul Jf' al lui
AD (probl. 935). Sc va duce DFI: M'G; F fiind pe AG, se va obser·va
ca AG=GF, <;:.DF.~1 == <9: 1lf'G..4 == <;:.DE..-1, deci ~1G ·GF = AG·~=
=-=DG·GE. 9;)7. fie SABC tetraedrul (fig. 313). Planul bisector
al diedrulu i A 13 in terseeteaza pe SC in D. Se proiecteaza S ~i
C in f! ~i F _pe plar~u 1 hisect~r in If ~i /\. pe .A B. <9: SHE= 1:. C KF,
deei SH:Cf(=SE':Cl.-~Sf):CJJ, caci E, D, F sint coliniare. Asaclar
'
a1·ia~S.AB : aria~C . ·113=SH-:Cli===SlJ:ClJ. 9:18. Se rotesc fetele ,
BCA, BDA, CDr1 in jurul muchiilor BC, BD, CD plna C8 .cl
Yine in planul BCD in punetele.E, F, G. Se Ya arata cfi, B, c, D sint
mijloacele laturilor triunghiului EFG. 9u9. Punetele E, F, G, H

.?-04
vor tr2bui sa fie mai intii intr-un plan paralel cu 1lB ~i CD.,
altfel EF ~i GH s-ar intersecta pe ..4B, EG ~i FH pe CD. Deci
EFJI~HJIAB;EGJJFHIICD.deunde~·1E EG LlG,EF ED=
==FD, caci <[.DAC== <[.ADB==60°~ lnsa A·c == EF, deci E, F, G, H
trebuie sa se gaseasca la 111 ij loace le m u chiilor respective.
960. M N PQ ~i SA BC au acela~i punct
de intilnire a medianelor.
l
Se ob- s
serva ca aria .l~4 BC : aria ~1V PQ ==
== aria 6. SBC : aria 6. J!.PQ =
==~ariaSCA:aria6, MNQ=aria 6SAB:
:aria 6 A1JVP==9:1, apoi rle aici ca
J1Sl·1U Jl11 == ~-J.VNl == PBl. p pl ==
=QC1 ·QQ1 ; A1AI1 , NN 1 , PP 1 ~i QQ 1
fiind inaltimile tetraedrului :..t.l1'lPQ.
Se proiecteaza S 1 A 1 B 1 pe il/J.YP, se Fig. 31;j
arata ca triunghiul Sab obtinut are ace-
la~i punct de lntilnire a medianelor ca
JJ1NP (G.::\I. III ~i lv-). 961. Fie A 1 A 2 A.~A. 4 tetr·aedrul, G1 punctultle
intilnire a 1nedianelor fetei A. 2.·1 3A4 • JJ n1ijiocul muchiei A 3 A 4 •
\'om pune AiA~ == d;~;, vom aplica relatia lui Ste\Yart triunghiu-
l.ui A 1 A 2 .Jltl ~i se va deduce A 1G1 c·.t ajutorul lui d 12 , ....1. 1 !1/ ~i A 2 !1l.
lnlocuind meclianele A 1 1J/ ~i A 2 Jf cu Yalor·ile din .:l 1 .A 3 A4 ~i A 2 A 3 A 4 ,
se deduce teorema (G.~I. I.). 962. Rezulta din problen1a prece-
denta. 963. Fie J1 mijlocul lui ..4 3..4_1 • JJ' al lui A 1.L! 2 • Draapta
Jf' -~1 este o me diana a triunghiului A 1 J/A ~· 964. Rezulta din pro-
blema precedenta. 965. Se construie~te un triunghi echilateral a-
vind ca inaltime diagonala cubului. J umatatea laturii acestui
triunghi este latura cubului. 966. Fie (P) ~i (P') cele doua fete ~i x·y
intersectia lor. Prin punctul A de pe _yy se duce A B in planu I ( P)
~i a poi planul (Q) _LAB. Intersectia plane lor (P), (Q) cu r1B for-
lneaza un unghi drept (G.~1. ~I\~). 967. Se observa ca planele bi-
sectoare ale diedrelor SA, SB~ SC tree prin mijloacele muchiilor
BC, CA, A.B (probl. 366) ~.i se intersecteaza dupa o dreaptii ce
trec2 prin G, punctul de intilnire a n1edianelor triunghiului L1BC.
Planele tangente lao sfera oarecare de centru G, duse prin BC, C.A,
A.B, se intersecteaza inS. Pr8blema estc nedeterminata (G.:\1. \ 7 11) .
..\.! _\.. 968. a :rf.==b: ~=c =~~= f!T : f Ct.~~'· 9U9. Se va observa ca
d 2 =a 2 +b 2 +c 2 (probl. 930) S=s 2 -rf2. 970. abc: 6. 971. 3a 2b··./3: 2.
972. v =a 2 b v3 :2, s == 3rt v'3a 2 - , 46 2 : 2. s == 3a (-v3a 2 -t-4b 2 +
-· a ,IJ) : 2. 973. V ==3a 2 :2, S == 3a 2 ' :3 (1 -: ,;o) : 2. 974. a 3 v'2: 12.
975. :\ria triunghiului _-l BC este inclependenta de pozitia lui C

~0 - Probleme de geometric - c. 53S 305

pe y' y §i de a segmentului A B pe x' x. Distan~a lui D la planul
dreptelor x' x, y' y nu se schimba cind D variaza pe z' z. 976.
Fie I, I' mijloacele laturilor CD, C'D' (fig. 314). Se duce prin
I I' un plan paralel cu AA 'BB' §i se formeaza un paralelipiped
V
care are acelasi volum cu prism a data. 977. 3V-.12. 978. Fie CC'
inal~imea fetei ABC (fig. 315). In triunghiul dreptunghi OAB
a vern AB= .Ja 2 +b 2 §i OC' · AB=ab, de unde OC' ./ a~:b 2 , iar
A'

f)

I
Fig. 315
Fig. 314 C7 [,'
-- 2 2 a2b2 a2b2+b2c:::+c2a2
din triunghiul COG' a vern CC'
.
=c + a2+b2
=
a2 + b2
. Aria
~ a_2_b_2+--b-2c_2_+_c-2a-2 . . . abc
~ABC= . D1n expres1a volumulu1 a vern V = - =
2 6
OO'
=--·aria~A
. BC ; 00'= 1 2· 2 abc • 979 .a)A -
-B =a,BC=
3 'a b +b 2c2+c 2a 2
• a .J3, CA=a../2. Triunghiul ABC este dreptunghic. b) S =
2
= a ( 1+ .J2+"3). c) V = aa.J2. 980. Fie A o latura a bazei B,
2 12
alatura corespunzatoare a bazeib,--8 aria cautata. S:B=(A +a)2:4A 2
S:b==(A +a) 2:( 4a 2), ~ S :(A +a) = .J B:(2A)=( ~ B +~) :[2(A +a)],
ileci S==(m +
.Jb) 2:4. 981. Fie SA==cx, SB=~, SC=y, V =~X~y:6,
insa ~X= ~(b 2 +c 2 -a 2 ) :2, etc. 982. In tetraedrul V ABC duce~1
inal~imea VV' ~i VA', VB', VC' tnal~imile fe~elor laterale
(fig. 316). V' A', V' B', V' C' sint perpendiculare respective pe BC,
CA, AB. Planele VV'A', VV'B', VV'C' stnt perpendiculare pe pia-
nul ABC. Desfaoind ~i rotind fe~ele laterale, dreapta V aA' ram1ne

.806
perpendiculara pe BC, deci Va, V', .t1' sint aliniate. La fel· cele-
lalte ~i concura in V'. Analog ara tam ca inal~imile unui triunghi
sint concurente, considertnd un tetraedru cu toate fe~ele egale
( echifacial), caruia desfacindu-i fe~ele laterale, obtinem tri\1nghiul
VaVbVc, unde A, B, C sint mijloacele laturilor. Dreptele VaA'V',
VbB'V' §i VcC'V' sint tnal~imile triungbiului VaVbVc §i prelungite
sint §i ale triunghiului ABC. De asemenea din orice triunghi se
poa te forma un tetraedru cu
toate fe~ele egale cu triun- v
ghiul sau Inedian (R.M.F.
1951, I). 983. Fie A 1 A 2 A 3 A4 / l{;
tetraedrul, 0 punctul va-
riabil care unit cu virfurile
~etraedrului da patru pira-
mide. Fie h1 ,h2 ,h3 ,h4 inalti-
m ile duse din 0 respecti v 16
pe fe~ele A 2 A 3 A 4 , A 3 A 4 At,
A 4 A 1 A 2 , A 1 A 2 A 3 ; Sfiind aria
unei fete , si h inaltmea ' te-
traedrului, avem Sh=Sh 1 +
~

+ +-
+ Sh2 Sh3 Sh4 , deci
h 1 +h2 +h3 + h4 =h = const.
984. Se due perpendicularele
A.a=Bb=Cc=h pe planul Fig. 316
hexagonului. Se formeaza: o
pris1na. Volumul cautat V se ohtine scazind din volumuJ prjsmei
~ase piramide triunghiulare egale. V = h · aria A a' Bb Cc'- 1

- 2h aria ABa'=a 2 h -13. 985. h2 =AA 12 -a 2 , insaAA'=AB-a l3, 4

h= a.J2, V ==a3 ,16. 986. A C, BD se intersecteaza in 0; fie I n1ij locu}

lui .fl'C' ·Of (AA'+CC'):2==2a, insa BB'==4a, deci B'l trece·
prin D. PlanulA B'C' trece prin D. Volumul == vol. ABCA 'B'C' +
1

+ vol. A DCA'C'==2a3 • 987. Se va observa ca <1:DC' A'== ~C'A B' = 1

= 90°. Aria totala ==a 2 (1 + 3"'2+4~5). 988. Fie BC== a, CA=b,.

AB=c; aria=h(a-i-b+c). 989. Fie h inaltimea piramidei, x
1
distanta cautata, aria A B'C'D'·x== aria .ABCD·h:2,.
2
aria A' B'C D':ariaABCD=x :h2 , x==hf4:2==f4 ·
1
Vm2 _ a2 2
.• ~J
.-J ..

990. Seduce CE II AD, AE If CD. Atunci vol. ABCD= vol. EBDA==

=vol. DBEA==aria EBA X a treia parte din distanta lui D Ia
planul E BA, adica a treia parte din cea mai scurta distanta dintre
AB ~i CD. Aria ABE este jumatatea paralelogramului din enun~.
991. RPzulta din problema precedentiL 992. Fie . .~1N PQ tetraedrul,.

307
 C, D, E, F mijloacele muchiilor JJQ, Q1V, NP-, P.~.lf, AB perpen-
dicular& pe J.lf N §i PQo Se construie~ te pe baza i}/ J.'r P ~i pe inuchia
PQ prisma triunghiulara JJ1YPQJJ1 1V1 o \rolumul Jlf1VPQ.~.~/1 N 1 =
= 3 vol. jlf1VPQ== . 4B. aria ~l!.L,~J/1 .:.\-:-1 : 2, vol. 1J!J1.VPQ == AB X
x aria MN AI1 N 1 :6== 2A.B aria CDEF:3 (GoM.Io)o 993. Fie S 1 , S2 ,
S3 ,S4 ariile fe~elor BCD~ CD~!, DAB, ~-lBCo Avem 3V==S1a==S2b=
3V 3V 3V 3V
==Sac=S4 d, de unde S 1 ==-, S 2 ==~,S3 ==-, S4 ==-, dar3V ==
a b c cl
= S 1 (X+S2 ~+S3y+S4 ~, uncle i.nlocuind S 1 , S2 , S3 , S4 obtinem
rela~ia cerutao 994. Fie CD, (}'D' inaltimile piramidelor CS.AB,
C'SA'B'o 1\.vem vol. S_4BC: vol. SA'B'C'==aria'LSABoCJJ:
:aria L SA' B' oC"D', insa aria 6. S_! B: aria L SA' B' =SA. oSB:SA. ·
·SB'; CD:C'D'==SC:SC'. 995. S8 va observa ca vol. SB'D'C' -:
+vol. S.A'B'D==vol. S.-l'G..,'D'-; vol. S~-1'B'C' ~i ca vol. SB'D'C':
:-8B'oSD'·SC'=vol. S_-l'B'D' : SA.'oSB'oSD'== vol. SA'C'D':
--'111- --~

:SA' oSC' · SD' ==vol. S..4 'B' C': SA' S B' · SC'; se inlocuiesc vulu-
0

mel3 prin cantita~ile proporponale ~i se simplifica. 996. Se due

dreptele E.AFff BC,FBDlJ CA, DCEfl ~4B, se observa, ca <;:..DSE ==
== <[.ESF== <;:.FSD=90°, vol. SDEF == 4 vol. SABC, vol. SDEF ==
==SD·SE·SF:6; vol.SABC == , 12 ~(b"-+c2 -a2) (c2 +a2 -b"-) (a2 +b 2 -c2 ):12 .
. 997. Planul intersecteaza pe CB ~i CD in E ~iF. \ra trebui
ca CEF ~iEBDF sa fie echivalente. CE:CB 1:J2. 998. FieAJ,N,P
------ 8--
mijloacele muchiilor AB, A.C, A.D ale cubului, V ==a 3 -- .~.~1-~/· A...\"·
6
.fijj == 5a :6; S = (3 ~ ,i:3) ·a 2• 999.3a 2b~3:2 ~i 3a 2(h- b)~3:2.
3

1000. Se une~te un punct oar2care 0 al sectiunii b" cu t~ate virfurile

solidului. A vern o alta piran1ida cu baza b, o alta cu baza b'; volu-
mele lor sint bh:6, b'h:6. Fie 0.~.4BC o piramida avind tlrept baza
o fa~ii laterala ABC, .A. est~ pe baza b, BC pe baza b'. Sectiu-
nea b" intersecteaza pe . .-1 B, ..4C ln D, E. A.vern vol. OA BC == 4 vol.
OADE == 4 vol. AODE==4h aria .6.0DE:6.Facind sun1a piramide-
lor care corespund fe~elor laterale, se gase§te 4b "h:G. 1001. Se va
aplica formula volumului prismatoidului din problen1a preeedenta
in care b = aria A BCD = 1nn, b' == aria EF==O; b "==Jn(n+IL) :4;
voln!llul = [hmo(2n Lk)]:G. 1002. \·ol. ==h [ ..·tB+ab+(~i-~a)(B+
-i-b)] : 6, r~zulta din forn1ula pris1natoillului. 1003. Fie mnltf1V q
fa~a lateralci a grarpPzii, nzn pe baza n1ica, Jl!1\r pe baza mare.
Fie p un punct pe mn. ]:J proiecpa lui pe 1J1N, Q proiectia lui p
pe bazu mare. Pp = 2h. PQ== h,'3. Rezult:l de aici ca dimensiunile
bazei mari sint a+2h,'o. b-: 2h ,'3. \rolumul deci, dupa formula

308
prismatoidului, este h[ab+(a+b)h,'3+4h 2 ]. 1004. Se va ob-
serva cab' =b :9 ~i ca, inlocuind, regasim formula cunoscuta. 1005.
Fie b aria bazei, b':b=4:9. 1006. Se ia un punct 0 pe a doua
baza ~i se une~te cu virfurile triunghiului. Avem piramida cu
virful in 0 ~i cu baza b, careia i se aplica crle spuse la probl. 1004;
apoi piran1ide cu virful in 0 ~i aYind ca baze fetele laterale ale
trunchiului, se vor lua drept virfuri punctP ale bazei b ~i se va
aplica problema precedenta. Facincl SUina, SP ob~ine formula cau-

Fig. 317 Fig. 318

tat a. 1007. Se ia un punct 0 p,") a doua baza ~i se rationeaza ca in

problen1a precedenta.
~YX. 1008. Un cilindru drcpt a carui baza este cercul descris
pe o perpendiculara comuna cclor doua drepte ca diametru si si-
- J

tuat intr-un plan perpendicular pe planul lor. 1009. Un plan per-

pendicular pe dreptele date le intersecteaza in A, B, C (fig. 317).
Cilindrul drept ca.re are ca baza cercul ABC raspunde singur la

~I

/}
Fig~ 319 Fig. 320

problema. 1010. Se va observa ca exista patru drepte egal depar-

tate, de cele date (probl. 885); acestea sint axele celor patru conuri
de rotatie. 1011. Punctul 1lf se gase~te luind intersec~ia sferelor de
centre A, B ~i raze a, b cu planele paralele cu ( P) ~i departate de
ele cu c (fig. 318). 1012. Se duce o tlreapta oarecare OA, care sa
faca cu Ox unghiul ex (fig. 319). Rotind pe OA in jurul lui Ox, se

3Q9
ob~ine un con (C). Dreapta cautata este la intersectia conului (C)
cu planul determinat de punctul 0 ~i dreapta (D). Doua solu~ii,
una sau nici una. 1013. 0 sfera de diametru AB. 1014. Daca ar
.avea un alt punct comun, ar avea in comun generatoarea care trece
prin acel punct; deci tangenta bazei ar 1ntilni baza intr-un punct
diferit de eel de contact. Planul din enun~ se zice tangent la con.
1015. .t\cel plan con~ine generatoarea conului trace prin punctul
de contact. 1016. Prima metoda. Centrul unei sfere care raspunde
la problema este una din intersec~iile celor patru drepte egal
departate de cele trei plane (probl. 883) cu cele doua plane para-
lele l::t unul din planele date ~i departate de el cu raza data.
A dou:r, metoda. Centrul unei sfere cerute este una din intersectiile
'
celor ~ase plane paralele cu cele date ~i departate de ele cu raza
data. Opt solu~ii. 1017. Fie (l) ~i r centrul '9i raza sectiunii sferei
cu planul dreptelor. JJ1.f1· MB- MC ·MD J.~i(l) 2 - r 2 = M0 2 -0w 2 -
- r 2 = Jli0 2 -R2 • Expresia 1.H0 2 -R 2 se nume~te puterea pllnctului
ill in raport cu sfera (0). 1018. O.sfera cu centrul in mijlocullui AB
1019. Un plan perpendicular pe dreapta AB (fig. 320). Acest plan
se nume~te planul radical al sferelor. 1020. 0 dreapta perpendicula-
ra pe planul centrelor care se nun1e~te axa radicala a celor trei
sfere date. 1021. Este intersectia plane]or radicale ale sferelor luate
doua cite· doua, sau a axelor radicale ale sferelor luate cite trei.
Punctul acesta se nume~te centrul radical al sferelor. 1022. Fie .~.4.
proiec~ia lui 0 pe (D). Locul este o parte din cercul descris pe OA ca
diametru in planul dus prin 0 perpendicular pe (D), partea din
.n.ces t cere interioara sferei date. 1023. Por~iunea interioar-1 a sfe-
rei (0), din sfera. descrisa pe OA ca diametru. 1024. Se va arata ca
pu!ICtul S, unde M M' intersecteaza pe 00', imparte segmentul 00'
intr-un raport constant. 1025 ..Ca in problema precedenta; S 9i S'
ge numesc centrele de asemanare ale sferelor date. 102t). Fie <t)
centrul uneia din sferele mobile. Se va observa ca patratul razei
+ +
aces tei sfere este 6)0 2 R 2 sau w0' 2 R 2 , deci (1)0 2 - cu0' 2- R' 2 - ·
- R 2• Locul este un plan (probl. 1019). 1027. Linia centrelor
trebuie sa fie perpendiculara pe intersec~ia (D) a planelor cercurilor
~i un singur punct de pe aceasta intersec~ie sa aiba puteri egale tn
raport cu cele dou3 cercuri, sau, ceea ce este acela9i lucru, toate
punctele dreptei (D) sa aiba puteri egale in raport cu cele doua
cercuri. Se vede imediat ca aceste condiLii , sint necesare. Pentru a se
arata ca sint suficien te, se va observa ca perpendicularele de pe
planele cercurilor tn cen trele lor se intilnesc 1n virtu tea condi~iilor,
intr-un punct 0. Sfera Je centru 0 ~i care trece printr-unul din
cercuri, sau trece 9i prin c~lalalt, sau intersecteaza planul lor dupa
un c~~rc concentrie. Aeest ultim caz este imposibil, caci ar exista un

310
 punct care sa aiba puteri egale 1n raport cu doua cercuri concentrice.
Se va mai observa ca daca cercurile intersecteaza dreapta (D), ele
vor fi pe o sfera, daca au acelea§i puncte de intersec~ie. 1028. ~e
iau doua fe\e alaturate §i se arata ca axista o sfera care trece pr1n
cele ~ase virfuri ale lor. Se va observa apoi ca doua din fe~ele ramase
au cite trei virfuri pe sf'era, deci §i pe al patrulea. 1029. Planul
dus prin A B intersecteaza sfera (0) dupa un cere care trece prin
AlBA' B'. Dreptele AB, A' B' se intersecteaza in S care este fix,
caci este punctul unde A B intersecteaza planul cercului (C). Pia-
nul OA 'B' se rote§te in jurullui OS. 1030. Fie ft1 1 punctul diametral
opus lui M in cercul de baza. Pe prelungirile lui S JJ;J ~i S M1
se ia SM' = Sm 1 §i SMi = Sm §i se arata apo1 ca punctele lJii, ill'
descriu o curba situata tntr-un plan paralel cu planul bazei, deci
·un cere. Curba descrisa de M' §i cea descrisa de m f'iind simetrice
in raport cu S, locul cautat este un cere. 1031. Fie M un punct
mobil pe cercul de intrare, S virful conului. ~ M intersecteaza sfera
in 1n, S M · Sm const, deci m descrie un cere (probl. 1030). 1032.
Fie H punctul de intilnire a inal~imilor, G acela a medianelor, w
cen trul cercului circumscris triunghiului ABC, A', B', C' mij loa-
cele laturilor lui ABC. Se va arata cu ajutorul teoremei celor
trei perpendiculare ca H este proiec~ia lui S pe ABC, cu este pro-
iec~ia lui 0. Se va observa ca OA j_ BSC, deci OA' liSA §i OB' II
I

IISB, OC' I!SC; a§adar, planele ASA'; BSB', CSC', deci ~i

dreapta SG, tree prin 0. Insa SG:GO=HG:Gcu=2, deci G este fix.
1033. Se duce arcul de cere mare care trece prin A §i prin mijlocul
- F"f"•

M al lui BC. Triunghiurile sferice ABI'rl, AC At! sint egale. 1034.

Rezulta din egalitatea triunghiurilor ABM, AC M din problema
precedenta. 1035. Fie [l, m, n, l',~m', n' mijloacele coardelor EC,
CA, AB, AD, BD, CD. Se va demonstra ca ll', m1n, nn· se intil-
nesc intr-un punct. 1036. Fie· B' diametral opus lui B in sfera,
arQ_AC=arc AB'. Locul lui A este cercul mare perpendicular pe
CB' in mijlocul sau. 1037. Fie P unul din polii cercului ABC.D.
r\rcele P A, P B, PC, P D sint egale §i des part fie care unghj al
patrulaterului in cite doua. Suma a doua unghiuri opuse se con1-
pune din patru unghiuri egale cu cele patru unghiuri care con1 pun
suma celorlalte doua unghiuri opuse. 1038. Se due arcele BP~ CP,
a§a ca sa faca cu BC acela§i unghi k. Se arata a poi ca arc PA =
= arc P B= arc PC. Locul se compune deci din doua cercuri avind
ca poli cele doua pozi~ii ale punctului P §i trecind prin B ~i C.
1039. Sfera descrisa pe S M ca diametru trere prin A ,B ,C. Planu I
dus prin M perpendicular pe SAl este antiparalel cu planul ABC,
caci este paralel cu planul tangent in s la sfera. Planul A B' C'
I

raminind mereu perpendicular pe S 1J!J, to ate punctele principale

311
ale triunghiului A' B'C' descriu drepte trecind prin virful trie-
drului (G.l\f. IX). 1040. Fie G ~i H punctele de intilnire a mediane-
lor ~i a in~J~in1ilor; w centrul cercului circumscris, A' ,B', C' mij-
loacele laturilor. G este fix (probl. 1032). a) Locul lui w este sfera
descrisa pa OG ca diametru. b) Locul lui H este sfera descrisa pe
SG ca dia1netru. c) w' fiind centi~ul cercului celor noua puncte,
se observa ca H w' =ww' ~i deci locul lui w' este sfera descrisa pe
O'G, ca diametru, 0' fiind mijlocul lui OS. d) Se va observa ca
unghiurile SA'O, SB'O, SC'O sint drepte ~i deci locul cercului
celor noua puncte este sfera descrisa pe SO ca diametru (G.M.
VIII). 1041. In cazul a doua sfere locul virfurilor conurilor din
enunt este sfera, care are ca diametru segmentul de dreupta cu-
prins intre centrale de asemanare a celor doua sfere. Se deduce c~
locul cerut este un cere (G.:\I. . XIII). .
XXI. 1042. Planul ceru~ trece prin intersectia conului dat cu
Q sfera de centru 0 ~i de raza 'i R -a • Doua solutii, una sau nici
2 2

una, dupa cum ..J R 2 -a:!. >R/2 sau ..J R 2 -a 2 < Rj2, sau dupa cum
a 2 <3R 2 j4 sau a 2 >3R 2 j4. 104:3. Se duce prin 00' un plan ce inter-
secteaza sferele dupa doua cercuri tangente inC (fig. 321). Fie A,A'
A - punctele de con tact ale u~i tan-
.---....,.,.__ gente comune, .l'rf mijlocul lui
A'
':x I\ - - - \ \ :1 ..4'. S=47r.MC 2 , caci At/C ==
I/
/li)
, .// \1\y /.:.c~ \ ' = .&-1-.:1 = Jl1_r._4', ins a ..x 0 :.lfO' =
--;...
o~"'-- ---1'---~o' 2
=90°, l'r'IC ==R·R', deci S==
\ C 1\ \ ==4nRR'.1044 .. CindR==R', atunci
'\
' ,,/
/ -.
/ ',, \ S=4nR 2 ==aria fiecarei sfere (0) s,i
(0'). 104:5. R=(S+a 2 ):(2a), r =
=(S-a 2 ): (2a). 1046. Pamintul
Fig. 321 scos este jumatate dintr-o coroana
cilindrica de raze R si R+2a si
inal~imea i. Rela~ia este 6ai x (R+a)=R 2h. 104:7. ,Unind ce~­
trul 0 al sferei cu virfurile piramidei ~i noUnd cu S 1 , S2 , S3 , S 4
ariile fetelor pi1·amidei date, ave_m ! R(S 1 +S2 +S3 -: S 4 ) = V sau
1 S R __ r,T • d T,- _ S1 • h1 _ S2 • h2 _ S3 • h3 _ S4 • h-1 _ _
1 SR
- • - r ar r - - - - - sau
3 ' :3 3 3 3 3
S1 = S ~~ ~i alte trei r>galitiiti analoge. Adunind cele patru egali,-
ta~i ~i impar~ind cu R, ob~inem rela~ia din enun~. 1048. In jurullui
BC, V =27tS ·ha:3, in car'-• S este aria triunghiului, ha inaltimea din
A, V=41tp(p-a)(p-b)(p-c):(3a). 1049. Fie A' proiec~ia luiG peBC.

312
GA'=ha: 3. V=21tGA'·S. 1050. Dupa probl. 1048, V=21tSha:3,
deci eel mai mare volum se obtine rotind triunghiul in jurullaturii
pe care cade ina.l~imea cea mai mare, sau, deoarece ah4 = bhb=
=chc=2S, in jurul laturii celei mai mici. 1051. Pentru a gasi
razele bazelor trunchiului de con nascut din BC, se duce 1naltimea
din A ~i se observa ca se formeaza doua trjunghiuri asemen'ea cu
triunghiurile formate de perpendicularele coborit~ din B ~i C
pe Jtangenta cu laturile AB ~i AC. Se gase~tc 2ttS(b 2 +c 2 ):(bc), in
care S este aria triunghiului; daca <}:..4.=90°, atunci aria descrisa
de BC este ita 2 • 1052. 47tS2 (b 2 +c 2 ) :(3abc) care se reduce la nabc :3
daca-9: A =90°. 1053. Fie C' proiec~ia lui C pe A iJ. Vol. ABCD =
==Yol. AC'CD-vol. BC'C. Se observa ca AC' = C'C caci~CL-1C' =
=45°, .AC =a( ~2 + .J6) :2, se ob~ine descompunind pe AC in doua
p-arp prin intersec~iJ. cu BD; deci AC' = C'C == a ( 1 + .J3): 2.
\'"cd. AC'CD=1ta 3 (11+7.J3): 12, vol. A.BC'C = r.a~(1-~,13): 12,
vcd .•4 BCD= 7ra~(5+3~3) :6. 1054. a) Fie VI' V 2 , V3 volume!~ ob~inu-
8 e 8 ~

L ~~~~.llo..,;.·~ .~~-~-+ ·~~'lo'~\~~

L o-,....,
'•' ~

r:l ~l

A f) A .f)
a b
Fig. 322

te prin rotatia triunghiurilor ALM, J!.YC ~i a trapezului A JV!J.VD

(fig. 322, a). Notiim DN = x. Din enunt VI== V 2 sau adaugind
pe Va, obtinem VI+ Va = v2 + Va. Dar vl Va = ita 2 x ~i +
V2 +V 3 = r;· ,"3
de uncle X= ~. b) Fie TT"1 , lr2 , W3 volumele
ob~inute pr}n rotatia triunghiurilor curbilinii .A.LM, Jl!A.VC ~i a
trapezului curbiliniu AMND ~i DiV = x (fig. 322,b). Avem W 1 +
+lV3 == lf"2 + W 3 • Dar l¥I + l'l-'3 = na 2 x ~i l'V2 + lV3 = 27ta3 /3,
deci x== 2aj3. 1055. F, C se proiecteaza in F', C' pe .A B; E, D
in E', D' pe CF. \'ol. ABCF==vol. F'C'CF-2 ,-ol. .:-1EF'F . 57ta3 :4,
vol. CDEF=vol. ABDE- vol. ..1BD'E' 2 (vol. AEFF'- +
- vol. AE'FF') = 137ta : 4. 1056. r 1 , r 2 , r 3 fiind razele celor
3

trei cercuri, suma ariilor este 1t(ri+r~+r;). Se aplica problema

603. 1057. OI, 0 2 , 0 3 centrele, RI, R 2 , R 3 razele celor trei
sfere ~i h distan~a intre plane. N otam cu r 1 , r 2 , r 3 razele cercu-

313
rilor de sectiune in cele trei sfere: ri=h(2R 1 -h); r~=h(2R 2 -h);
+ +
ri=h(2R3 -h). Aria== 1t(ri+r~+ri) == ~h [2(R 1 ll 2 R3 ) - 3h].
Distanta centrului de greutate la planul dat, d R 1 +~ 2 +Ra ,A=
I 0
= 37th(2d-h). Notam d-h· m, atunci A=3n(d -7n 2); m=O 2

ave1n maxim, deci h=d. 1058. Fie R, r razele bazelor trunchiului

de con ~i p raza sferei, AB generatoarea 9i E punctul de contact cu
sfera. Centrele bazelor sint 0' si
, 0 ". Avern AE=.AO" = r si , BE==
=BO'=R. Din 6AOB rezulta DE 2 =.AE -E'B sau p2 =Rr. 1\ria
trunchiului de con 8 1 == nG(R r) + + +
1tR2 ii.r 2 = 27t (R 2 -l- r 2 +
+Rr), deoarece G=R+r. Aria sferei S=4np 2=4nRr. Volumele
2p1t 2 2
47tp3 S 2Rr V
V 1 =-·(R +r +Rr)·V= .Deci-= - ·-=
3 ' 3 S1 R"-+r 2 -: Rr' V 1
2p 2 2Rr .
= ------ = . 1059. Se duce d1arnetrul .~1B perpen-
R2-'t-r2+Rr R 2+r 2+Rr
dicular in C pe planul dat; fie D un punct pe cercul inscris hexa-
gonului, DC 2=3a 2 :4=AC ·CB, insa AC:CB=k, AC=a.J3k: 2,
BC ==a ···./3:2 .Jk, dtci l~=a {3(1+k) :(4 ,.J'k).l060. Fie R raza sferei.
~\ria cilindrului == 61tR 2 , volumul== 2nR3 • Aria cercului = 9nl-i. 2 ,
volumul conului=37tR~~. 1061. Fie C' proiectia lui C pe .tl B.
Vol.ADC.tl = 1tAC2 ·AC' :6; vel.CEBC= 1tBC 2 ·BC' :G, zo11a .ADC=
=n:AC 2 , zona CEB=1tCB 2 , insaAC':BC'= . .4C 2 :Bc~. 1062. Fie ill

.....___~

Fig. 323 Fig. 324

pt~ sernicerc, a~ a ce1 If/If j_ A B, C' piciorul bisectoarei unghiului AMB

atunci CC' j_AB. 1063. Fie B', C' proiec~iile lui A' pe AB, AC;
B..._,C 1 ale lui B,[' peA A '(fig.323). A vern vol.A BA '=ariaAB ·A' b': 3,
1
vol. ACA' =ar·ia AGl·A'l.:l':3; insa A'B'=A'G ', apoi aria AB-
=- ·;tAB ·BB1 , aria }f[·=-=;:AC ·_4C1 ,BB1 :CC1=BA':A 'C AB: AC.
..,_
1064. Fie Jf' proiectia lui fl.J pe AB, 0 mijlocullui AB,~ 1 allui AM.
--

314
Avem6AA '/.~£l:lf_. 1~11', deci AA'·M M' =A 2Jl1:2=(AM' 2 +Jl1M' 2 ):2.
Servindu -ne de ace a:; ta ralatie se arata ca vol. AA 'M = nA M'· AA ' 2 : 3
~i in acala~i mod c~ vol. BB' M=rrBM':BB' 2 :3. Se va observa
~a. .AA':BB'= MA ':MB' M'A :M' B, deci AM'3 :M' B 3 = a 3 :~ ,
3

A 1l1' ·ill' B a :b. 1065. Fie R raza celor doua cercuri. Volumul
nascut din triunghiul rectiliniu ACA' = 47tR 1 :3, volumul nascut
din. triunghiul mixtiliniu ACA'=27tR;:3. 1056. x=.Jb 4 -a4 :(bJ2),
y=(a4 f,b 4 ) :[b .J2(b 4 -a4 )]; va trebui ca b > a. 1067. x= R .J2.
1068. Se duce un plan prin ina.l~imea SH a conului (fig. 324).
Avem generatoarele SA, SB intersectate de cercul descris pe SH
ca diametru in A', B'. A' B' intersecteaza pe SH in C. Volumui
-cautat=7tSA' 2 ·SC:6, insa SA':SA SC:SH ~i SA' 2 =SC·SH,
<leci SA'= 2R ·..J3 :3, SC = 2R.fi :3, volumul 4rrR 1 ~2 :27. 1069. A B=
=an: .J1n2 +n2, AC am:.Jm 2 +n2.1070.a.Jmn(m+n):[21 (m2 +n2) 3}
1071. Se §tie cii V = ~ 1th1 + ~ 7th(r 2 +r' 2 ),r ~ir'fiind razele bazelor.
Se va arata ca ·r2 +r' 2 =2p 2 -h2/2. 1072. Dupa formula din problema
precedenta, volumul segmentului nu depinde de raza sferei. 1073.
Aria zonei este 1tR 2 ; nu depinde de raza sferei S. 1074.-t A +<9: B +
+-t C-180° = const = k. Fie B', C' diametral opuse lui B ~i
C. ln triunghiul sferic AB'C', <r.. B' = 180°- -t B, -t C' =
= 180° - -t C, deci <r.. B' + <r.. C' - -t A = 180°-k= const. Locul
lui A se cotnpune deci din doua cercuri ce tree prin B' ~i c· (probl.
1038). 1075..Aria ABCD =A + B + C + D - 4 drepte, ar!d
triu nghiului sferic din A= 2 drepte-A, deci aria A BCD+ aria ce-
ior Li triunghiuri sferice=4 drepte, adica este echivalenta cu 4 tri-
unghiuri tridreptunghice=jurnatatea sferei. 1076. Dintr-un punct
0 interior poliedrului, ca centru, se descrie o sfera con~inuta in
poliedru. Unind punctul 0 cu un punct N, mobil pe fe~ele poliedru-
lui, punctul N', unde raza ON int~rsecteaza sfera, descrie intreaga
sfera. Unei fete a poliedrului ii corespunde un poligon sf'eric,
unui virf al poliedrului ii cor2spunde un virf al unui poligon .
sferic. 1ntreaga sfer1 este acoparita ~i numai o singura data de
poligoane sferice. Sa scriem ca aria sferei este echivalenta cu
sum a ariilor tuturJr poligoanelor precadente. Yom avea opt unghiuri
dr0pte, c1.r3 cora3pund sferai = ~[suma unghiurilor- (n- 2) ·2
unghiuri dr3pta], ~ in33J.mna ca trebuie sa luam expresia din
paranteza relativ la fiecar3 poligon sfe.ric ~i sa fac8m suma, n este
num~rul v1rfurilor poligonului sferic ce S3 va considera. Vom des-
compune pe L in trai par~i: ~(suma unghiurilor), ~n·2 unghiuri
drepte ~i ~ 4 unghiuri drepte. Se observam ca in jurul unui ·v1rf
de poligon sferic suma unghiurilor este patru unghiuri drepte, dec,i

315
~(suma unghiurilor) = V · 4 unghiuri drepte. Se va ohserYa a poi ca
numarul virfurilor unui poligon sferic este egal cu accl~ nllaturilor,
se deduce I:n ·2 unghiuri drepte= }11·4 unghiuri drepte, caci o laturJ
se prezinta de doua ori. In fine ~4 unghiuri drepte == J? • 4 un-
ghiuri drepte. Deci 8 unghiuri drepte = (V +
F - JYJ) • 4 ungb.iuri
drepte, de unde se deduce formula din problema. 1077. P.Lceasta sun1a
este ~(n-2) · 2unghiuri drepte, ~ referindu-se la toate fetele, n fiind
numarul virfu·rilor acelei fe~e. Printr-un rationament analog cu eel
din problema precedenta se gase~te ( JJ!-F) ·4 unghiuri drepte sau,
( V-2) ·4 unghiuri drepte. 1078. Fie V3 , V4 numarul virfurilor din care
+
pleaca respectiv 3 §i 4 muchii. Avern V = V3 V4 , jlf=(4 V 4 +3V.3 ) :2,
F==(4V4 +3V3):4, caci din unele virfuri pleaca 3 fete, din altele 4,
insa fiecare fata este considerata de patru ori, caci are patru virfuri.
Aplicind formula lui Euler, se gase~te V3 = 8, iar V 4 dispare.
1079. Raza bazei conului este R ..J2. Aria to tala a conului= ni-1/2 x
X ;~RJ2+2nR 2 =2 ·4rcR 2 • \Tolumul conului este R ·27tR 2 = 2. ;:R3•
4 4
3 3
XXII. 1080. Fie C punetul unde cercul . .40B intersecteaza bisec-
toarea unghiului xOy, A. 1 §i B 1 proiectiile lui t; pe Ox §i Oy. Tri-
unghiurile egale CA. 1 A, CB1 B ne dau A 1 A = BB1 , deci 0..-1 1 +
+ OB1 -:-- OA + OB = c, de 'unde OA 1 cj2, iar punctul C este fix.
Locul cautat este mediatoarea segmentului OC (R. M. F. 1954).
1081. Fie k valoarea constanta a
sumei celor doua segmente. ~uam
- -
pe Ox §i Oy, 01.) = OQ = k (fig.
325 ). P §i Q apartin locului.
Construim paralelogramul OB Jf_4 ;
1lf apartine locului deoarece 111 B +
+ MA == OA +OB =k. Triunghiul
--
JlfAP este isoscel, caci ill_4=0P-
-+---!J.--~---.....;:g...-.x - OA = AP, deci <}: 1l!PA =
p 1
= - (180°- ({)), unde rp=<}: AOB.
!!' 2
Dar in t.riunghiul POQ avem
~ QPO= _!.(180°- cp), deci punc-
Fig. 325 2
tele P, M, Q sint coliniare. Locul
lui 111 este dreapta PQ. Se va arafa
ca daca A se afla pe prelungirea Ox, deci O..t1 negativ, B este situat
in afara lui OQ, iar JU pe prelungirea lui PQ. Fie N al doilea
punct de intersec~ie a celor douii cercuri ; el este simetricul lui M

316
fa\a de ..-lB. Din egalitatea triunghiurilor OA.1Y, OBiV rezulta ca
p:l~rulaterul OAB1V este inscriptibil. Se deduce ca patrulaterul
OPQlV este inscriptibil, deci locul lui JY este cercul OPQ. Alta
sa!n;ie, pentru locul lui N. Fie I intersec~ia perpendicularelor
in P ~i Q pe Ox ~i Oy. PI ~i Ql sint tangente la cercurile (A) ~i (B)
~i cl~oarece I P == IQ, I se afla pe axa radicala a lor, deci I M ·IN ==
==! P 2 ==const. Locullui Neste inversa drept~i PQ fa~a de polul I
~i puterea 1 P 2 , deci un cere (G.M. XXXIX). 1082. a) Fie a, b, c
laturile BC, CA, AB. Avern B C =b 2 +c'.!.- -2bc cos-t B'HC' = 1 12

=6.!+c 2 +2bc cos A =2(b 2 +c 2 )-a 2 =4nl;. b) Fiecare din triun-

1 1 1
ghiurile HB C HC A HA B este echivalent cu ABC. c) Din
,
1
,
1 1

ec hivalen~a triunghiurilor A' H C ~i .~!'II Bl rezulta ca B ~i C' 1 1

sint egal departate de A H, deci A H trace prin mijlocullui BIG'. 1 1

d) Fie M mijlocul lui BC ~iN simetricul lui A fa~a de M. Triun-

ghiurile HB C ~i CAiV sint egale ca avind laturile respectiv egale;
1 1

1
dar A.Cj_HBI; CNj_llC', deci AM_I B C Daca A este obtuz, 1
•

atunci HA. trebuie luat in sensul HA (G~M.F. 1955, seria A).

1

1 1 1 1
1083. Patrul9.terele ABA B BCB C', CAC A' fiind inscriptibile, ,

rezulta ca axele radicale ale acestor cercuri, luate cite doua, se

Fig. 326

intilnesc in centrul radical cu (fig. 326) ; insa axele radicale sint

BB CC ~i AA ~i atunci cele doua triunghiuri ABC, A B C
1
,
1 1 1 1 1

~int omologice, cu centrul de omologie in (U. Considerlnd ~i cercu-

ril~.l circumscrise (0) ~i (0 ale lui ABC ~i A B C AC ~i A C 1 1 1 1 1
) , I ,

Ali ~i A B BC ~i B' C se in tilnesc pe ax a radicala a cercurilor

1 1
,
1

(0) ~i (0') care este axa de omologie a celor doua triunghiuri.

1 1
Punctele A, A B, B C, C sint anti om oloage pe cele rloua
I ; ;

cercuri, deci (U este centrul de asemanare al lui (0) ~i (0 b) 1

).
1
Fiincl dat .4BC, ducem un cere (0 arbitrar, determinam centrul )

de asemanare cu ~i ducem dreptele (UA, (UB, (UC. A. cestea intersec-

teaza pe (0 in ~ase puncte dintre care trei sint on1oloagele lui
1
)

A~ B, C ~i trei antion1oloagele lor. Ultimele trei formeaza tri-

1
unghiul A B' C (G.l\1. XL IX). 1084. Fie A. " sin1etricul lui ""4' fata
1

317
 de M (fig. 327). AA " in tersecteaza mediatoareR ]aturii BC intr-un
punct E astfel ca IE liBC. Intr-adevar, dacii D este picioru l inal-
t·imii, avem A'.llf MA" = (b- c)/2, DM = (b 2 -c 2 ):(2a),DA "=
b2 -c 2 1 p -- --
= +-·(b-e)==- (b-c).RezultaA "Af:A "D==a:(2p)=E M:h,
2a 2 a
de uncle Elvi = ah:(2p) = S: p = r. Constructia: se duce MA',
a poi ME j_ AlA' ~i se ia simetricu}
,-;
A al lui .t1 r fata de At. AA in-
II II
'
tersecteaza pe ME in E; paralela
prin E la BC intersecteaza per-
pendiculara in A' pe A'1ll in/,
centrul cercului in~cris. Se due apoi
tangentele din .t1 la cere (R.l\1.F.
1953). 1085. Se duce flD j_ JJ1~4';
--------~t~.~~~----------~
aceasta este directia , inaltimii.
'
1
17 A /'1 A." _A,f J.V este d iametrul cercului eel or
Fig. 327 noua puncte, care se poate eonstrui.
Cercu l1nscris se construieste ca fiind
tangent cercului lui Euler (teorema lui Fcuerbach) ~i tangent
dreptei .ll1A' in A' (probl. 351). Paralela prin I la A' M inter-
secteaza perpendiculara in Af pe MA' in J. fje A" simetricul lui A"
fata de Jlf. A" J intersecteaza pe ND i11 A, iar tangentele din A
Ia cercul (/) determina punctele B ~i C. A. se Yedea problema prece-
denta (G. M. F. 1954, seria B). 1086. Pe cercul (0) de raza R se ia
un punct fix A ~i o coarda AM (fig. 328). Sa luam ON j_A Jl1, astfe}
ca ON= -AM si ~
sa cautam locul lui N. Se observa ca ON se obtine'
dind lui AM o trasla~ie de marime ~i directie AO, a poi o rota tie
de 90° in jurullui 0. ~ezulta ca locul lui N se obtine din cercul (0),
dindu-i o transla~ie Ow = AO ~i a poi o rota tie de 90°, deci este un
cere egal cu (0), cu centrul in w'. Acest cere 1ntilne~te cercul cu
centrul in A, de raza data r in 0' ~i 0~, care sint centrele cercu-
rilor de raza r, ce raspund la problema, deci doua solutii. Daca pro-
bleina se trateaza algebric, se ajunge la ecuatia 2i4 -2( R 2 +r 2 )x 2 +
+(R 2-r 2 ) 2 -= 0; construc~ia grafica de mai sus rezolva, -deci,
aceasta ecuatie de gradul al patrulea. 1087. Fie a, b, c proiec~iile
lui A, B, C pe planul (P) . .J\.xa conului fiind perpendicularS. pe
plan, trebuie ca unghiurile facute de OA, OB, OC cu planul s~
fie egale, deci triunghiurile OaA, ObB, OcC sint asemenea. Se
deduce Oa:Ob Aa:f3b; Ob:Oc Bb:Cc; Oc:Oa Cc:Aa. Punctul
0 se afla deci la intersec~ia a trei cercuri, care au aceea~i axa

J18
radicala, deci in general exista doua puncte comune 0 ~i 0'. Con-
dipile ca ce rcurile sa sc intersecteze sint: A a ·Oa + Bb ·Ob ~
~ Cc ·Oc, Bb·Ob -1- Cc · Oc ~ A a ·Oa; Cc ·Oc +A a ·Oa ~ Bb · Ob
(G.M. XLIV). 1088. Fie "'4A', BB', CC' ina.l~imile ~i H ortocentr~1l
triunghiului (fig. 329). Ducem cercul cu diametrul AA ', perpen-
dicular· pe planul ABC ~i ridicam in H perpendiculara pe plan,
pin·1 intersect~aza cercul tn 0 ~i 0'. Avem IiO'!. HA ·HA', proce-
din'l Ja fel pentru ina.l~imea BB', gasim llOr =HB·lfB'; dar

Fig. 328 Fig. 32:J

H~4 ·llA'=fiB·HB', deci 0 1 se confunda cu 0. Cele trei cercuri,

perp:~ndiculare pe planul ABC, cu diametrele A . 4', BB', CC', au
dou1 puncte comune 0, 0' simetrice fa~a de planul ABC. Rezultci
OAl_OBC, OBj_OCA, OCj_OAB, deci 0 este punctul cautat; de
as~menea sin1etricul sau 0'. 1089. Se va demonstra intii ca daca o
muchie a unui tetraedru aluneca pe dreapta pe care se gase~te, volu-
nlul tetraedrului ramine acela~i. Deci, mi~cam, de exemplu, muchia
AB, pina cind A vine in planul (P), in 0. B vine in E. Am obtinut
tetraedrul OECD echivalent cu eel dat. Construim un triunghi echi-
lateral MiV P echivalent cu ECD, lucru cunoscut din geometria pla-
na, apoi a~ezam acest triunghi cu centrul in proiec~ia 0' a lui 0
pe planul ECD. Se poate proceda la fel cu oricare n1uchie.
 PARTEA A DOUA

)[X/I I. 1090. Sa duce ~4a IIBb liCe IlA 'B'C', care intilnesc o
dreapta arbitrara (D) in a, b, c; transversala intersecteaza pe (D)
in m. Aven1 evident (mb : 1nc) · (me : ma) · (ma : nlb)= 1. ln.sa
mb: me= A'B: A'C etc. 1091. Avem T 1 A : T 1 B == .-1C: A.B,
T 1C : T 1 A = AC : _4B, deci T 1 C : T 1 B = AC 2 :AB2 ~i se aplica
teorema raciproca a transversalelor. 1092. Fie BC == a < CA =
== b < AB = c; atunci A. T 1 , CT3 sint pozitive, BT 2 negativa. Se
observa ca T1B:c 2 = TlC:b 2 == a:(c 2 -b 2) ~i deoarece TIA. : TlB =
== b:c, rezulta 1: T1 A.=(c 2 -b 2) : (abc). 1093.• Fie ABC triunghiul,
D' piciorul bisectoarei exte-
A
rioare din A ,E ,F picioarele bi-
sectoarelor interioare din B,C.
A, Avem D'B: D'C = _:.tB: AC;
EC: EA = - BC: BA; FA:
- - --
:FB = - CA : CB, care se
inmul~e~c ~i se observa ca re-
latia
, lui Menelaus este satis-
Fig. 330 facuta. 1094. Fie 111, .lV punc-
tele de tangenta a cercului ex-
inscris unghiului B cu BC ,C A ,
P punctul de contact al cer~ului inscris cu AB. Avern J/ B == p,
jJC=NC==AP==p-a, 1Y~4=p-c, BP==p-b, de unde (.J!B:MC) x
X (NC :N_4) · (PA :PB) = [ p(p- a)] :[(p- b) (p -c)]== 1 in orice
triunghi dreptunghic .1905. AA 1 ~i BB1 se intersecteaza in 0 1
(fig. 330). Va trebui sa se arate ca 0 1 , C1 , C sint coliniare. Se Ya a-
plica teo rem a transversale lor triunghiului A B'C' intersectat de
transversala CBA' ~i lui A..-! 1 C' inters2ctat de BB 10 1 • Se va deduce
prin inmultire ~i inlncuiri de segmente egale (0 1 A :01..-1 1 ) • (G\ . 4 1 :
:C1 B') · (CB':CA)=1, deci 0 1 , C1 , C s1nt coliniare.1096. Triunghiu 1
A JJ1 B intersectat de transversala PQ (fig. 331 )~ care intilne~te pe

320
AB in R 1 da (RA : RB) · (QB: QM) ·(PM: PA) = 1, dar- din
triunghiurile dreptunghice OMB, OMA avem QB:QM=OB 2 :0M 2
~i PM: PA = OM2 : OA 2 • lnlocuind aceste rapoarte, ob~inem
RA :RB OA 2 :0B2 =const, deci R este fix. 1097. Triunghiul
AA'C intersectat de transversala BOB' da (BA':BC):(B'C: B'A) x
i

A
!I
B

A'

11 .X
Fig. 331 Fig. 332
"
X (OA :OA ') -= 1, iar triunghiul AA 'B intersectat de COC' da
(CA' : CB) ·(C'll:C'A) ·(OA :OA') = 1. lmpartin parte cu parte,
observind c~ BC = - CB. 1098. ·Avem (fig. 332) (A'B:A'C) x
x(B'C:B'A) ·(C'A:C'B) = 1, insa ~4.'B:A'C = --A 1 B:A 1 C etc.,
deci (A 1 B:A 1 C) ·(B1C:B1 A) ·(C1 A :C1 B) = - 1. 1099. Se aplica
teorema transversalelor triunghiului ABC, intersectat deFGE ~i se
observa ca EA = - EC §i FB=GB, deci FA=-GC-CG. 1100.
Avern A~ Ay; By Ba.; Ca. C~ ~i relatia lui Ceva este verificata.
1101. Avem _4 "B=A'C, B"C=B'A, C"A=C'B, A "C = A'B,
B"A=B'C, C"B=C'A ~i se aplica teorema lui Ceva, tinind seama
de semne. 1102. Caz particular al problemei precedente. Cevienele
A A', BB', CC' sint izotomicele cevienelor punctului lui Gergonne
(:pr•bl. 1100). 1103. Fie I centrul cercului inscris ~i a. proiectia lui
pe BC, /a centrul cercului exinscris relativ la virful A. a.A" care
une§te doua puncte omoloage ale cercurilor I a, I trece prin A, care
este centrul de omotetie al acestor cercuri. Dar AC(, B~ c,, sint
concurente (probl. 1100) (G. ~1. XVI). 1104. 1n triunghiul drept-
unghic OMN trebuie sa avem (A 1 .lJ1 : A 10) · (A 20 : A 2 N) x
x (DN : D M) = - 1, unde D este piciorul perpendicularei din 0
pe MN. Insa 0A 1 = OA 2 , iar din ~AA 1 M~~AA 2 N, deducem

21 - Pre~leae tie geometrie - c. 538 821

A 1 M: A 2 A=AM: AN= 0111: ON §i AA 1 : NAz =AM: AN =
=OM:ON, ~are prin inmul!ire dau A 1 M:NA 2 =0M 2 :0N2 ;
, DN:DM = ON2 :0M 2 • 'lnlocuind in relatia
in sfirsit , luiCeva, aceasta
se verifica. 1105. Avern A~ · A~~ == A y · A y 1 §i doua relatii
analoage, pe care le inmul!im parte cu parte (fig. 333).
1106. Teo rem a lui l\1enelaus aplicata triunghiului A Ba., intersectat
de transversala Cly, da (Ia.:! A) ·(CB:Ca.) · (yA :yB) == 1 §i alte
doua asemanatoare, ohtinute P"in permutari circulare. Cele trei ega-
lita!i inmultite, !inind seama ca (rJwB:a.C) ·(~C:~A) ·(yA: yB) =-1,
conduc la relatia (/a. : lA) · (1~ : I B) : (ly : !C) == -{Ca.: CB) X
A

(J E
Fig. 333 Fig. 334

-- -- Ca. p-c
X (A~:AC) · (By:BA). Insa -====- = etc., care inlocuite in rela-
CB a
tia precedenta ne dau rela!ia din enunt. 1107. Triunghiul ACa. in-
tersectat de transversala BO~ §i triunghiul A Ba. intersectat de COy
ne. dau relatiile (~A :~C) ·(BC:Ba.) · (Oa.:OA) == 1 §i (yA :yB) X
x (CB:C~) ·(Oa.:OA) = 1. Deducem ~A :~C + yA :yB OA(Ba. +
+ a.C) :Oa. ·BC = OA :Oa.. 1108. In triunghiul 0 10 20 3 avem
S 10 2 :S10 3 == R 2 :R3 §i S~0 2 : S~03 == - R 2 :R8 • 1109. Fie ABCDEP
patrulaterul (fig. :334), L, M, N mijloacele diagonalelor AC, BD,
EF, iar G, H, K mijloacele segmentelor BE, EC, CB. Trebuie sa
aratam ca (MG:MJ() ·(LK:Lli) ·(NH:NG) = 1. Se observa ca seg-
mentele care intra in aceasta rela~ie sint jumata~ile segmentelor de-
terminate de transver~ala ADF pe laturile triunghiului BCE. 1110~
Se considera triunghiurile OBC, OCA, OAB intersectate respectiv
de transversalele a.B 1C', ~C' A 1 , • y A 1 B 1 (fig. 335) §i se deduce
(a.B:a.Cj ·(~C:~A) ·(yA :yB) = 1. 1111. Fie 0 punctul comun drep-

522
telor BB', CC'. Se va a plica teo rem a precedenta triunghiurilor
yBB' ~i (jCC'. Triunghiurile ABC, A' B'C', carora lise aplica pro-
prietatea precedenta ~i cea de fa~a se zic omologice,Oestecentrul de
omologie, ex(jy ax a de omologie. In cazul particular, cind A' B' C' este
inscris in ABC (este triunghiul pedal al lui 0), ex~y se nume~te
jJ polara triliniara a lui 0 in raport
cu ABC. 1 112. Din triunghiul
ABC intersectat de transver-
salele A 1C "11 exB'C exC' B"
II,
11
,

(fig. 336), se deduce ca

tl ~----
-- ---- --
...... .............. Ll
......
...... ......
.......

cc
Fig. 335 Fig. 336

exC2 :a.B2 =A 1 C:A 1 B ~i la fel ~A 2 :~C 2 ==B1 A: B 1 C; yB 2 :yA 2 =

= C1 B : C1A ~i deci (A 1 B : A 1 C) · (B 1C : B 1A) · (C 1A : C1 B) ==
='"(exB · ~C · yA) 2 : (exC · ~A · yB) 2 (G.M. XIII). 1113. Fie ex, ~' y
mijloacele segmentelor be, ca, ab ~i A', B, C' mijloacele laturilor
BC, CA, A B (fig. 337). Se observa ca A' ex, B'~, C'y tree prin
A 1 , B 1 , C1 , mijloacele segmentelor PA, PB, PC (probl. 539) §i deci
triunghiurile A 1 B 1 C1 , A' B'C' sint omotetice cu ABC, iar AA ', BB',
CC' sint concurente. 1114. Fie M, M' punctele uncle DE, CF in-
tersecteaza pe BC. Triunghiul ABC intersectat de transversalele
DE ~i GF da rapoartele MB: MC = M'B: M'C == HB 2 : HC 2 ,
deci M ~i M' se confunda. 1115. Fie ex', ~', y' punctele uncle AA 1 ,
BB 1 , CC1 intersecteaza laturile BC, CA, AB. Relatia lui 1\lenelaus
aplicata triunghiului ABC intersectat de transversala ex~y ~i rela~ia
lui Ceva aplicata aceluia~i triunghi pentru cevienele lui A 1 arata
ca ex ~i ex' sint conjugate fata de B §i C. Analog pentru ~ ~i ~,
fata de C, A ~i y, y' fat a de A, B. A poi se a plica proble:tna 1098.
1116. Fie A 1 B 1 un segment al figurii (F1 ), A 2 B 2 omoteticul sau in
(F2 ) §i A 3 B 3 in (F3 ) (fig. 338). Triunghiurile A 10203 , B 10 20 3 in-
tersectate de transversalele A 2 A 3 C, B 2 B 3 C' dau C03 : C0 2 ==

323
= (A 3 A 1 :-A 30;) · (A 20 3 : A 2 A 1 ) ~i C'03 :if'75; =(B3 B 1 :B30 2 ) • (lfJJs:
:B2 B 1 ). Dar A 3 A 1 :A 30 2 =B3 B 1 :B30 2 ~i A 20 3 :A2A 1 = B 20 3 :B 2 B 17
~

Fig. 337

deci C ~i C' coincid ~i se confunda cu 0 1 • 1117. Triunghiul ARC,

intersectat de N P', PM', M N'(fig. 339) ne da, notind cu M N ,P • II,
11

intersectiile acestorsecante cu BC, CA, AB, rela~iile (M"B:JJ1"C)X

1
X (l\ C :NA)·(P' A :P' B)== 1 ;- (P "C :P·" A)· (PA :P B)· (lJtl' B:M'C)=1;

Fig. 339

(1V A :N"B) ·(MB:MC) ·(N'C:N'A)= 1. ~ Inmul~ind aceste rela~ii

11

~i ~inind seama de rela~iile date de transversalele MNP, M'N' P',

gasim ca rela~ia lui Menelaus este satisfacuta de pu:actele M ",
N'', P ". 1118. Fie m, n, p mijloacele segmenteior be, ca, ab ti

824
a', b', e' intersec~iile dreptelor be, ea, ab cu BC, CA, AB. Triun-
ghinrile Bea', Cba' intersectate de transversala Am(X dau ((XC :rxa') x
X (ma': mb) · (Ab: AC) = 1 §i ((Xa': (XB) · (AB: Ae) ·(me: ma') =-: 1.
Inmultind aceste relatii, se obtine ((XC:(XB) ·(AB:AC) ·(Ab:Ae)=1.
Inmultind aceasta rela~ie cu celelalte doua analoge, se obtine
(dB: aC) · (bC: bA) · (eA: eB) · ((XB: (XC)·(~C: ~A)· (yA: ..rB) ~ 1.
1119. Din triunghiul AC'C intersectat de transversala BB' se de-
dulce ca A 1C:A 1C'=m(m+n):n 2 ~i deci A 1C':Cr' m(m+n):(m 2 +
+ mn + n 2 ). La fel se gase~te ca B 1C :CC' = n(m+ n): (m 2 +
+ mn + n2) §i deci B 1C:A 1C = n: m CA':CA" = CA':BA'.
Rezulta ca A'B = A"C (G.M. XX). 1120. Deoarece B 1 C:A. 1 C =
=C1 A :B 1A=A 1 B:C1 B=n:m (probl. 1119), ·rezulta (probl. 448) ca
triunghiurile ABC, A 1 B 1C 1 au acela§i punct de intilnire a media-
nelor. 1121. Fie ABC triunghiul §i A' B'C' transversala. Triuaghiul
AB'C' intersectat de transversala A'BC da (A'C': A'B') · (CB':
:CA) · (BA : BC') = 1, de uncle BC' : CB' = k = const. Du-
cind BI =tf C' B' ~i dreapta Cl care intersecteaza pe A B in
P, se observa ca BC' : CB' = B'l : B'C = AP : ..4C = k.
DeciAP, k·AC(G.M.XII).
1122. Printr-un punct arbi-
trar 0 se· due trei drepte
(fig. 340): prima intersectea-
za pe CD) ~i (D') in A §i A',
a doua in B §i B', a treia
intersecteaza pe .illA §i M A'
in C si , C'. BC si , B'C' se
intilnesc in L. LM este drea-
pta cau tata, caci ABC §i
A' B'C' sint omologice. ·

325
 Alta solutie. Prin M se due doua drepte arbitrare EF ~i GH,
care taie pe (D) in E ~i G ~i pe (D') in F ~i H; se construie~te punc-
tul P = (EH, FG). Din P se duce alta dreapta care taie pe (D)
si (D') respectiv in I ~i K. Fie N = (EK, HI). Punctele M ~iN se
gasesc pe polara lui P fata de unghiul [(D), (D')], deci M N trece
prin intersectia celor doua drepte. 1123. Aceea~i constructie ca in
problema pr~cedenta. 112!. Pe AA 1 se ia un punct 0 (fig. 341)
1
prin care se due doua drepte: prima intersecteaza pe (D), (D ) in
B, B', pe (Ll), (Ll') in E ~i E'; a doua intersecteaza pe (D), (D )
1

c
t;r, A
\ \
\ \
\ \
\\ t;
\ /"\
t2

Fig. 342

in F, F', pe (Ll), (Ll') inC, C'; BC ~i B'C' se intilnesc ht L; EF ~i

E'F' se intilnesc in M. LM este dreapta cautata, caci triunghiurile
ABC, A'B'C', pe de o parte, AEF ~i A'E'F', pe de alta parte,
sint omologice. 1125. Se aplica teorema transversalelor triunghiu-
lui ohtinut prelungind dreptele AB, CD, EF, relativ la secantele
BC, DE ~i FA. Aceasta se nume~te teorema lui Pascal. 1126. Se
obtine
, din teorema lui Pascal cind doua virfuri alaturate ale hexa-
gonului sint confundate. 1127. Caz particular al teoremei lui
Pascal (fig. 342). 1128. Se aplica teorema lui Pascal (probl. 1125)
hexagoanelor IA 1 ABCC 1 , IB'BCAA 1 , IC'CABB'. Cele trci drepte
ale lui Pascal corespunzatoare sint a.Dy, ~Da. ~i yD~. 1129. Fie M
11
intersectia lui AA cu cercul (0). Se aplica teorema lui Pascal
(probl. 1125) hexagonului B BCAA M ~i se deduce ca MB" trece
II II

prin B'. La fel se arata ca ~i MC" trece prin C1 (G. M. VII). 1130. Teo-
rema lui Pascal aplicatii hexagonului A 1 B 2C 1 A 2 B 1C 2 (fig. 343),
inscris in cercul celor noua puncte, arata ca M, N, P sint coliniare.
A 1 , B', C 1 fiind pu nctele euleriene ale inal~imilor, teo rem a lui
Pascal aplicata hexagonului AlB2B' BlA2A arata ca punctul M~ I

centrul 0 9 al cercului lui Euler ~i ortocentrul H sint coliniare (G.M.

XXXII). 1131. Din triunghiul ABC intersectat de A 1a. 1 a. (fig. 344)
se deduce A 1 B:A 1C=A 'B 2 :A 'C 2 ~i alte doua rela~ii analoge. Se~

626
va ~ine seama pe urma ca AA', BB', CC' se intilnesc intr-un punct.
A ltd solutie. Punctele fX, (X', ~' ~', y, Y se gasesc pe cercul lui
1

Taylor allui ABC (probl. 593) ~i se a plica teo rem a lui Pascal hexa-
gonului format de aceste puncte. 1132. Fie H intersectia inaltimilor.
1 1
Se va observa cain cercul A HC B puncLul A' areca dreapta a lui
Simson tn raport cu triunghiul BC'H, dreapta A~A~. Deci, A~A~
trece prin proiectiile lui A pe AB ~iAC. Se va a plica a poi problema
1

r' A' .II'

Fig. 344

precedenta (G.M. VII). 1133. Fie (X intersectia dreptelor B'C ~i 1

BC, iar 0 centrul cercului ABC. Se observa cu (XB:(XC BB' :CC'.

Dar BB' : CO= AB : AC ~i AO : CC' == AB:AC. Deci (XB:(XC =
= AB2 : AC2 , ceea ce arata ca A(X este tangenta la cercul (0)
(probl. 1091) (G.M.XI). 1134. Se pleaca de la relatia (XC ·rx'C: (XB X
x rx B == ACi:AB 2 (probl. 582) ~i cele doua analoge. Se inmul-
1

lesc parte cu parte, tinind seama de ipoteze. Cele doua puncte

de concuren~a se numesc puncte inCJerse sau izogonale. 1135. Fie
ex, (j, y intersectiile dreptei MO cu laturile lui ABC. In trillnghiu1
MBC cevienele MO ~i MA 1 sint izogonale, deci :xB ·A' B:rJ.C ·A 'C==
=MB2 :MC2 • Inmultim parte cu parte aceasta relatie cu cele doua
analoge. 1136. Fie P un punct al cercului circumscris triunghiu-
lui ABC §i Q, R, S proiectiile sale pe laturile BC, CA, AB. Triun-
ghiul ARS intersectat de transversala BC ne da (QS:QR)·(CR:CA) x
x (BA :BS) == 1 sau QS: QR == (AC · BS): (AB · CR). _Triunghiurile
dreptunghice PBS f?i PCR fiind asemenea, avem BS:CR==PS:PR,
deci QS:QR==(AC·PS):(AB·PR). Daca punem conditia ca
QS==QR, atunci ohtinem PS:PR==AB:AC, care este proprieta-
tea caracteristica a simedianei (G.M. XXVIII). 1137. Fie fX, ~' y
(fig. 345) cele trei puncte uncle cele trei ceviene intilnesc laturile

327
opuse virfu~ilor prin care tree, iar abc, a'b' c' triunghiurile pedale
ale punctelor 0, 0'. Dreptele A (X, Bb, Cc' sint concurente, · deci
(aB:-;G) ·(bC:bA) · (c'A :c'B)= - 1. Analog obtinem alte doua
relatii, pe care inmul~indu-le
b b' parte cu parte ~i ~inind seam a
.4~-----p--~--;...--~c ca grupurile de drepte (Aa, B~,
Cc), (A a', Bb', Cc') sint con-
curente, deducem ((XB:(XC) X
X ( ~C: ~A) · (y A : y B) = - 1 ~ i
Acx, B~, Cy sint concurente.
1138. Fie (X, ~' y punctele unde
dreptele Aa, Bb, Cc intilnesc
laturile BC, CA, AB (fig. 346).
8 Paralela dusa prin a Ia BC
Fig. 345 intilne~te laturile AB, AC in
B 1 , C1 ~i fie C2 , A 2 , A 3 , B 3
punctele analoge. Segmentele A 2b, A 3c sint simetrice in raport cu
bisectoarea unghiului A, deci A 2b =A 3 c ~i an:alog B 3c B 1a; C1a =
= C2b. Apoi observam ca (XB"Jt.C aB 1 :aC1 ; ~C:~A bCz:bA 2 ;
yA :yB=cA 3 :cB3 ~i facem produsul parte cu parte, tinind se~a
A2
''
I '
I

Fig. 346

de semn. 1139. Fie A 1 intersec~ia perpendicularei in A pe AO cu

perpendiculara in (X p·e O(X, B 1 ~i C1 punctele analoge. Se observa
ca daca A 1 , B 1 , C 1 sint coliniare, ~i centrele cercurilor din enun~
sint coliniare. Triunghiul format de AA 1 , BB 1 , CC1 are ca virfuri
Oa, Ob, Oc centrele cercurilor exinscrise triunghiului ABC. Triun-
ghiul A~B~C~, format de cxA 1 , ~B 1 , yC1 , este omotetic cu ABC,
centrul de omotetie fiind 0. Triunghiurile OaObOc, A~BiC~ sint
omologice ~i deci A 1 , B 1 , C 1 sint coliniare (G. M. XI). 1140. Fie

~28
 T 1 , T 2 , T3 punctele unde _tangentele in A 17 -B1 , C1 intersecteaza
pe BC, CA, A B ~i A 2 , B 2 , C2 in~ersec~iile lui AA 1 , BB 1 , CC1 cu
BC, CA, AB, iar D, E proiec~iile punctelor B, C pe AA 1• Se ob-
~.serva ca AB ·A 1 B = 2R ·BD ~i AC ·A 1C == 2R ·CE (probl. 492) ~i
<leci A 1 B:.L4 1C=AC ·A 2 B:A.B ·..4;G. Dar T1 B: T 1C = (A 1B:A 1C) 2,
deci T;tf:T;c=AC 2 ·A 2 B 2 ·AB 2 ·A 2 C~. Rezulta astfel ca( T 1 B: T 1C) X
x ~ T 2C : T 2A) · ( T3 A : 't3 B) = (A 2B 2 : A 2C2) • (B 2C2 : B 2A 2) x
X (C 2A 2 :C 2 B2 )=+1. Deci T 1 , T 2 , T3 sint coliniare ~i atunci ~i
·Centrele cercurilor 0 .:1 1A', OB1 B', OC1C', care sint mijloacele lui
0 T1 , 0 T 2 , 0 T3 , sint coliniare (G. M. XVI). 1141. Fie a, b, c virfu-
rile triunghiului format de dreptele 1AA ', BB', CC'. Triunghiul
aB~C' intersectat de transversala BCa.' da rela~ia (a.' B':a.'C') X
X(CC':Ca)·(Ba:BB')=1. Inmul~ind pa.rte cu parte aceasta ega-
iitate cu celelalte doua analoge, ce se ob~in prin permutari circu-
lare ~i observind ca triunghiurile ABC, abc sint omologice, dedu-
cem (a.'B':a.'C') ·(~'C':~'A') ·(y'A':y'B')= -1. 1142. Unghiul de

...,--- ......... ,
," ---
........

I
/ ' \.
'\
\
I \
I \
I r
.\ I
I
I
/
/

Fig. 347 Fig. 348.

rotire a.=<9: AOA '=<9= BOB' =<9= COG' =<9= BDB' etc. (fig. 347). Re-
zulta AA'=BB'=CC'. Latura BC este intersectata de B'C', C'A',
A'B' respectiv inD, E, F; CA este intersectata de C'A', A'B', B'C'
in G, H, I, iar AB este intersectata deA'B', B'C', C'A' in J, K, L.
Pentru a arata ca ABC ~i A 'C' B' sint omo.logice, trebuie demon-
strat caD, H, L sint coliniare. Se va demonstra intii ca triunghiurie
ALG, BFJ, CID sint egale, deci AG BJ CD ~i AL=BF=Cl.

329
 Apoi trebuie sa avem relatia lui Menelaus (DB:DC) ·(HC:HA) X
x (LA :LB)= 1. lnRa ABC intersectat rle A' B' da (F B:FC) x.
x(HC:HA)·(JA:JB)=1, de unde HC:HA (FC·JB):(FB·JA) ..
Introducind in relatia de mai sus ~i tinind seama de segmen-
tele egale, aceasta se verifica. Rationament asemanator pentru
omologjile in celelalte ordine indicate. 1143. Avem (fig. 348)
a.a~=a.B·a.C ~i a1 B=a 1rx+a.B= V a.B ·a.C+~= Va.E(V rxC +Va.B)~i
a1C= Va.c(V a.B+ Va.C ), decia 1 B 1 :a1C= Va.B:a.C ~ianalog a2 B:a 2C=
=-V a.B:rxC. 1144. Paralelele duse prin punctele A', B', c~
(fig. 349) respectiv la BC, CA, AB intilnesc laturile corespunza-
ft

.. A

c~

1i
Fig. 349 Fig. 350

to are ale triunghiului A' B'C' in a.', ~', y' ~i fie a., ~' y triunghiuD
pedal al lui P in raport cu ABC. Observam ca 6 a.' 11 'B' ~ 6 a.C P
si ~rx'A'C'
I
~a.BP. Se deduce a.'A':a.C=a.P:a.'B', a.' A': Ba. .
{"'11-.J
•

=a.P:C'rx'; deci a.' B1 :a.'C'=a.C:a.B. 1145. Generalizarea pre-·

cedentei. Solutie analoga. Un caz. particular il constituie tri-
unghiurile ortologice (probl. 578). 1146. Fie A' 1 B' 1 C' 1 triun-
ghiul format de dreptele Arx, B~, Cy, iar A 1 B 1C 1 triunghiuD
format de A' Cl.', B'~', C'y'. Avem 6 A' B' rx' ~ 6 CB~a. ~i 6 C' a.' 4. '~·
~ 6 C~a.B. Scriind re1atiile de asemanare, ohtinem a.' B': a.'C' ~
= a.B~ ~a.B:a.C~ ·r.~.C (G.M. XXV). 1147. a) Fie / 1 , / 2 , 13 centrele cer-
curilor exinscrise (fig. 350). Dreptele 11 A 1 , 12 B 1 , 13 C1 sint paralele~

330
deci izogonalele lor in raport cu unghiurile lui I 1 I 2 I 3 sint concurente
intr-un punct 1lf al cercului I 1 I 2I 3 (probl. 261). Punctul M consi-
derat ca facind parte din triunghiul I 112 l 3 are ca omoloage in
triunghiurile asemenea BCI 1 , CA1 2 , AB/3 respectiv punctele
A1 , JJL, C 1• Fie M1 , M 2 , M3 proiectiile lui jf pe laturile lui I 1 I 2 I 3 •
1\Gc~tc punctc- se gasesc (probl. 257) pe dreapta lui Simson a punc-
tu lu.i JJ!l. Din asPmanarea triunghiurilor 11 BC, I 1I 2 / 3 deducem
Jll 1 1 2 :Al 1 /3 ==.A~B:A~C~ punctele M 1 ~i A~ fiind omoloage. Facind
produsul parte cu parte dintre aceasta egaJitate ~i cele doua
analoge ~i ~inind sean1a de teorema lui MeneJaus, deducem ca
punctele A~, B~, C~ sin t coliniare. b) Se va observa ca daca M~,
M~, lJIJ~ sint punctele in care tangenta in M la cercul I 1/ 2 I 3
intilne~te latu rile a cestui triu nghi, iar A
1 1 1
B C sint punctele
, ,

in care tangentele in A 1 , B 1 , C1 la cercurile BIG, CIA, AlB

intilnesc laturile lui ABC, punctele A 1 ~i }JI~ considerate ca
facind parte din triunghiurile asemenea 11 BC ~i I 1I 213 sint puncte
omoloage ~i se va continua ca.
mai sus. 1148. Generalizarea ulti- 11
mei proprietati a problemei pre-
cedente. ln locul tangentei in M
se va considera dreapta ill N care,
une~te doua puncte ale cercului
I 1 I 213 (G. M. XXXI). 1149. Fie
A 1 , B 1 , C1 punctele in care
dreapta (d) intersecteaza laturile
triunghiului ~i fie A B', C punc-
1
,
1

tele unde laturile triunghiului

1
ABC sint intilnite de dreapta (d )

care trece prin P ~i face unghiul ex ll \.

cu dreapta (d). Proiec~iile de

unghi ex ale punctelor P 1 , P 2 , P3 Fig. 351
pe dreptele BC, CA, AB sint
punctele A ", B ", C ", unde aceste laturi intersecteaza din no.u cercu-
1 1 1
rile PP 1 A PP 2 B', PP3C Avem relatia A 1 B:A 1C=(A B·A"B):
, •

:(A'C ·_4 "C) (probl. 662). Facem produsul, parte cu parte, a ace~tei
egalitati cu cele doua analoge. 1150. Fie(~) dreapta pe care se mi~ca
I ~i (~ 1 ) II (~ 2 ) II(~) dreptele pe care se mi~ca respectiv A ~i D'
(fig. 351). Un astfel de patrulater se obtine luind I arbitrar pe (~);A
~i D rezulta din intersectia lui CI ~i BI cu {~ 1 ) ~i (~ 2 ). a) Triunghiul
BIG intersectat de ADE (E pe BC) ne da (EB:EC) ·(AC:AI) x
x(DI:DB)==.1, insa din cauza paralelismului dreptelor (~), (~ 1 ),
(~ 2 ) rapoartele AC:AI §i Dl:DB simt constante, deci EB:~C =

331
 ~ const §i E este fix. b) Fie M i.atersec~ia (AB, CD) ·At!I intersec-
teaza pe BC in F, conjugatul lui E fata de B ~i C, deci F este fix.
Scriind rela~ia lui Menelaus pentru triunghiul ABC, intersectat de
transversala MIF, se gase~te ca raportul MA :MB ~ const, deci
M descrie o paralela la (Ll 1 ) (R.M.T. XIV). 1151. Fie ABCD patru-
laterul strimb, M,N,P,Q punctele de tangenta. Avern AM= AQ;
BM BN, CN~CP, DP-DQ. Rela~ia lui Menelaus pentru spa-
tiu (probl. 877) se verifica tinind seam a de egalitatile de m ai sus
§i de semnele segmentelor, deci M,N,P,Q se afla in acela§i plan ..
XXIV. 1152. Se demonstreaza relatia ,, lui Euler AB ·CD+AC ·
·DB+AD ·BC~O. De aicise deduce (ABCD)+(ACBD)=1. Apoi se
observa ca (ABCD) ·(ABDC)=1. 1153. Avem AC:AD==-BC:
:BD, de unde AC:(AB+BD)=-(BA+AC):BD ~i se ~ine seama_
de relatia
, data. 1154. Se va deduce din relatiile , date AD: AB ==
=~2+1; CB:CD~i-~2. 1155. Se stie ca ·O fiind mijlocul lui
- - -·- - - , -- --
AB, avem OB 2 ~0C ·OD, din care scazind OD 2 deducem (OB+
+OD)(OB-OD)=OD(OC-OD), dar OB~-OA, deci OB +
+ OD ~ OD - OA ~ AD; OB- OD ~ DB etc. Rela~ia devine
AD ·DB==OD ·DC si , se tine
, seama de semne. Asemanator se arata ca.
AC ·CB OC ·CD §i prin impartire se deduce i515:0C BD 2 : BC 2
=AD 2 :AC2 (G. M. XIII). 1156. MA'l~MN2 -NC 2 =(MN +
+NC)(MN-NC)=MC·MD. 1157. Fie I mijlocul lui PQ. Avem
1P 2 ==1A ·IB==lA' ·IB' §i I are puteri egale fa~a de doua cercurb
oarecare trecind unul prin A ~i B"t·
a' altul prin A' §i B'. Deci I se-
afla la intersectia
, axei radicale·
a acestor cercuri cu (Ll), iar·
P §i Q se afla la intersectia cu.
{d) a cercului cu centrul I, orto-
gonal celor doua cercuri. Pro-
blema nu este intotdeauna po-
sibila. 1158. Se observa ca
(BCrxF)=(EC~D),deci rx'(BCaF) =
=~'(EC~D), insa aceste fascicule·
8 C' au raza a'C~' comuna (fig. 352).
Fig. 352 1159. Fasciculul O(P J11QN) este
armonic, OP, OM, OiV sint fixe,
deci 0(! este o dreapta fixa. A&eastu dreapta se nume§ te polarn lui
P ln raport cu unghiul xOy. 1160. Fie P 1 conjugatul armonic al lui
P tn raport cu M ~iN, P~ in raport cu M' 'iN'. P 1 'i P~ ae giseac·

132
pe po1ara lui P in raport cu xOy ~i se rna i gasesc pe polara lui P
in raport cu unghiul MQN, deci OP 1QP~ este polara lui P in
raport cu xOy. 1161. In patrtilaterul complet ABCDEF (fig. 353),
AC ~i BD se intilnesc in L, AC §i EF in M, BD ~i EF in N;
LM este polara lui N in raport cu BAD, dcci M, N sint conju-
gat~ armonic in raport cu E ~i F etc. 1162. Fie E ~i F intersec-
E
p

Fig. 353 Fig. 354

~iiledreptei AM cu PN ~i BC. Avem (AM~'F)=-1, dar M fiind

pe paralela (Ll), FA: F M const, deci EA: EM const ~i E de-
scrie o paralela la (Ll). 1163. In triunghiul APQ punctul B este
ortocentru (fig. 354). Punctele P, B, iV sint coliniare. Punctul
.8'

Fig. 355 Fig. 356

C unde se intilnesc AB ~i Jl11.V este conjugatul lui I in raport cu

A ~i B (probl. 1161). C este fix, iar H se afla pe cercul descris pe
AC ca diametru. 1164. Fie AA', BB', C.C' polarele lui M in
raport cu A, B, C (fig. 355). Me· intersecteaza pe AB in C~ ~i
fie M' conjugatul armonic al lui M in raport cu C §i C~. Se va

333
observa ca AM' ~i BM' sint polarele lui ftf in raport cu A ~i B,
deci doua polare se intersecteaza pe MC. Din patrulaterul M' BCA
se vede ca diagonalele 1J1'C ~i A' B' intersecteaza AB armonic
in C~ ~i C'. Se deduce imediat ca CC' este polara lui M in raport
cu C. 1165. Fie .A, B intersectia diametrului ce trece prin 0 cu
cercul (0) ~i C, D cu cercul (0'), iar T, T' intersectiile celor doua
cercuri. Avern OT 2 ==0G" ·OD·, dar OT==OA -OB, deci OB 2
==OC ·OD, ~i C, D sint conjugate fata de A, B. 1166. a) Fasci-
culul A ( M N PQ) (fig. 356) este armonic iar <}: .lJ1A LV= 90°, deci
AM, AN sint bisectoarele unghiului PAQ, deci AN trece prin F.
Analog BN trece prin E. b) Cercul de diametru PQ este evident
ortogonal cu cercul (0). Rezulta ca fasciculul . T( M N PQ) este
armonic ~i T M, TN sint bisectoarele unghiului drept P TQ, de
unde <}:MTP=<}:PTN==<}:NTQ=45°. 1167. Fasciculul A(CBarx)
intersectat de secantele (Ll) ~i BC ne da (~ycl'ex)==(CBaex) sau
(ex'(3 ·exy) :(ex'y ·~(3)==(aC ·exB) :(aB ·exC). Inmultind parte cu parte
aceasta egalitate ~i cele doua analoge ~i tinind seama de teorema
transversalelor (probl. 1090) ~i teorema cevienelor concurente
(probl. 1097), se deduce relatia ceruta. 1168. Dreapta A' ex intilne~te
laturile AB, AC respectiv in C', B; (fig. 357). 0 tangenta varia-
hila T la cere intilne~te tangentele
fixe BC, CA, AB, A' ex in punctele
c' a, b, c, ex' §i raportul anarmonic
~ (b, c, a,ex') este constant. Deci(bcaex')=
==.(CBDA'). Fasciculul A(CBA'D')
intersectat de transversalele B' C'
~i BC da (B'C'A'ex)== (CBA'D').
Deci (CBDA') == (CBA'D') care
echivaleaza .
cu relatia' cau tata.
1169. Se inmultesc, parte cu parte,
relatia din problema precedenta ~i
celelalte douu analoge. Se tine sea-
.lJ rna de reciproca teoremei lui Ceva
Fig. 357 ~i de problema 1097. 1170. Avem
M(AB1C1D)== Jl;f( ABCD) ==P( BACD).
Cele doua fascicule au raza P MD comuna, deci celelalte puncte
de intersectii ale razelor omoloage sint coliniare (G.M. XIX).
1171. Diametrul EF intersecteaza cercul in 1lf si , N. Avem
C(MEFN)==D(JlfEFN)=D(NEF JJ1), dar unghiurile perechilor de
raze (CM, CN), (DN, DM) ~i (CM, CE), (DN, DF) shit respectiv
egale, deci fascicu lele stnt superposabile. Rezulta <}: (CE, CF)=
=<}: (DF, DE) (G. M. XXI). 1172. Fie O'E'F' triunghiul com-

334
plemen tar al lui OEF (fig. 358) ; H, G intersectiile diagonale-
ior A B ~i BD cu EF. Se ~tie ca H ~i G sint conjugate fata de
E ~i F. Fie M- (AD, OE); N _ (AB, OF); p- (AB, F 0 1 1
);

Q- (AD, E 0 R (BD, J? E Din patrulaterul completOMANEF

1 1
);
1 1
).

se deduce ca diagonala M N trece prin G, conjugatul lui H fat a

de ·E ~i F, deci M, 1.V, G
sint coliniare. In patrulate-
rul complet EFN1J10G se
()bserva ca P, Q, R sint
mij loacelor celor trei diago-
nale, deci sint coliniare.
Dar P, Q, R sint intersec-
\iile laturilor triunghiurilor
1 1 1
A BD, 0 E F rezulta ca ele ;

sint omologice in ordinea

1 1 1
(0 E F ADB). Analog pen-
;

tru celelalte (G. M. XL VI).

1173. Fie ABCDEF pa-
trulaterul complet, (0 1),
(02 ), (03 ) cercurile descrise
Fig. 358
pe diagonalele A C, BD, EF
ca diametre, G, H, 0 inter-
sectiile diagonalelor, (0 4 ) cercul circumscris triunghiului GHO. Dia-
gonalele a~estui patrulater impartindu-se ar1nonic (probl. 1161),
rezulta ca (0 4 ) este ortogonal lui (01 ), (0 2 ), (03 ). Pentru ca 0 1 , 0 2 ,
0 3 sint c~liniare {probl. 533 §i 1109) ~i pentru ca axele radicale
ale cercurilor (0 1 ), (0 2 ), (03 ) sint concurente in 0 4 , rezulta ca cercu-
rile (0 1 ), (0 2 ), (03 ) au aceeasi axa radicala ce trece prin 0 4 ~i este
perpendiculara pe 0 10 20 3 (G. M. XI). 1174. Fie D, D punc- 1

tele unde laturile AB ~i A B intilnesc dreapta OCC Fasciculul

1 1 1
•
1 1
O(AByD) intersectat de secantele AB, A B' da (AByD)=(A'B yD')
~i deci C(A ByD)=C'(A B yD'). Aceste fascicule au o raza com una,
1 1

deci celelalte se intilnesc doua cite doua in trei puncte coliniare.

1 1 1 1 1
Reciproc, din C(AByD)=C'(A B yD deducem (BAyD)==(B A yD 1
) ):

1175. Prima metoda. Se observa ca fasciculele cx(C BA ~), 1 1

~(A C' B'y) sint armonice ~i au raza cx~y com una. A doua metoda.
1

Triunghiurile cx~C, A B'C' sint omologice. 1176. Fie H punctul

1

de intilnire a inaltimilor. Se observa ca C' H este bisectoarea

unghiului A 1C'A 2 ~i deci (AiiA 1 A 2 )==(BHB 1B 2 )==(CHC1C2 )=-1.
a) ~i c) rezulta din aceste egalitati. b) Triunghiurile ABC,
A 1 B 1C1 sint omologice §i deci I, K, L sint coliniare. d) Din patru-
laterul complet B 2C2 B 1C1 I M se deduce ca (I MCB) = - 1 ~i
1 1 1
deci AM, BN, CP sint concurente (G. M. XIII). 1177. Fie A B C ,

A" B "C" triunghiuri circumscrise triunghiului ABC ~i omologice

335
cu acesta (fig. 359), centrele de omologie fiind 111 ~i "" (triunghiu-
rile A' B' C', A "B "C" se numesc triunghiuri antipedale ale puncte-
lor M ~iN in raport cu ABC). Avem (AA 1 Jl1A')=(AA 2 1VA ") =-1,
notind cu A 1 , A 2 punctele de intilnire a laturii BC cu dreptele
. AA ', AA ". Dreapta A'A"
intilneste deci latura BC
A' ~

intr-un punct al dreptei 1J1 N.

1178. Avem B(ACDE) =
=F(ACDE). Primul fasci-
cul intersectat de secanta
DE si al doilea intersectat de
CD ' dau {rxGDE)=(yCDH),
~nde G este interseqtia drep-
telor DE ~i BC, iar H a
dreptelor CD ~i FE. Divizi-
~~:::;:::~~~~~~t~;;~::... unile anarmonice :egale
...J C''' avind punctul D comun,
IJ A" dreptele rxy, CG ~i EH sint
Fig. 359 concurente, adica ~ se afla
pe rxy. 1179. Prinla metoda.
Fie C', D'. diametral opuse lui C, D. Se va observa ca·C(D_4 'C' B)=
= D(D' ACB') deoarece au unghiuri egale, deci C(DA 'C' B) =
=D(CB'D'A) care au raza CD comuna. A doua metoda. Se aplica
teorema lui Pascal hexagonului AA 'CBB'D. 1180. Fie I cen-
trul cercului inscris (fig. 360); se va observa ca (B "AB 1 B') ==
= J3iiiJ 1 ·AB':B"B'·AB1=1B1 ·"~~AB' : BB' · AB1 ; (C"AC 1C')=
=C"C1 ·AC': C"C'·AC 1 = 1C1 ·AC': CC'·AC 1 ; se va deduce
(B"AB 1 B')=(C"AC 1C'), caci AB':BB'=AC'·CC'. 1181. Se obser-
va ca co este paralela
A cu raza PQ a fas-
ciculului Q ( AfiV PO) ;
NQ trece, prin urmare,
prin simetricul C' a}.
lui C in raport cu 0.
1182. Punctele D, D',.
A, B formeaza o di-
viziune armonica {pro-
8 c blema 1167) ~i deoa-
Fig. :360 rece MD j_ MD', ace~­
tea sint bisectoarele
unghiului A MB; D ~i D' sint, prin ur1nare, mijloac~le celor doua
arce determinate in cercul (C) de coarda E .F.~ll83. Seduce ME IIQx,
care intersecteaza pe Oy in E. M(ODEC) este armonic. Locul
 este o paralela Ia Ox. 1184. Diagonalele AC, BD intersecteaza pe
EF inS, T (fig. 361), conjugate armonic in raport cu E ~iF; dia-
gonalele BD, EF intersecteaza pe AC in R, S conjugate in raport
cu A ~i C. Fie /, K, L mijloacele diagonalelor AC, BD, EF. Avem
IM·I1l1' = IA 2 IR·IS, deci SM:JJ1'R IS:JM' ~i RM-:1J1'S ==
.== JR: IM' ~i de aici il1S·M'S:MR·llf'R = IS:l,R. Se gasesc
alte doua egalitati plecind de la N ~i P. Inmultindu-le §i tinind
seam a ca I, K, L sint coliniare (probl. 1109), rezulta ca ~i ftf',
JV', P' sint coliniare. 1185. Se va observa ca O(rt~yP)==O(ABCA')
ca avind acelea~i unghiuri; O(ABC A ')=A(OBCA ')== P(()_C' B'1 ').
==P(A'B'C'O), deci O(rt~yP)=P(A'B'C'O). 1186. Tr1unghiur1le
A I D, B 1l1C avind virfurile pe trei drepte care se intilnesc in E,

Fig. 361 Fig. 362

sint omologice, deci rt, ~' F sint coliniare; analog pentru rt', (3', F.
Din patrulaterul complet ABI MDE se vede ca Ert, ED sint con-
jugate armonic in raport cu EI ~i EB; din ABNICE, E~' ~i ED
sint conjugate in raport cu EI ~i EB. DeciErt §iE~' sint confundate.
Acela~i lucru pentru ~rt'E. 1187. MB ~i NA, MC ~i ND se intil-
nesc pe polara lui E in raport cu FA ~i FB (probl. 1160). 1188.
Patrulaterele complete ABCDEF, AM'I MEF, INCN'EF au
diagonala a treia EF comuna ~i diagonalele AC, AI, IC pe o aceea~i
dreapta; diagonalele M M', BD, NN' tree prin conjugatul armonic
al punctului comun diagonalelor AC ~i EF, in raport cu E ~i F.
1189. B 1C1 intilne~te pe B 2C2 ~i pe AP in M ~i N (fig. 362). In
patrulaterul complet PC 1 AB 1 B 2C2 mijloacele diagonalelor C1 Blt
AP ~i C2 B 2 sin·t coliniare, deciM este mijlocullui B 2 C2 ;P(C 1 NB 1 M)
este armonic, deci B 2 C2 IIPA. A JJ-1 intersecteaza pe BC in R, a~ a

2~ - Preitleme lle geometrie - c. 531 8:37

ca PQ QR. Deoarece A(C1NB 1 M) este armonic, rezulta (BPCR)=
== - 1, deci QC : QB == PC2 : PB 2 1 (probl.
1
426). 1190. Avem
O(A BB C) = Q(AB 1 BC 1 ) , caci
A aceste fascicule sint simetrice
in raport cu (d) (fig. 363).
D fiind punctul de intilnire a
dreptelor OB ~i AC, avem
O(A 1 BB 1 C1 ) = O(AB 1DC)
= B1 (1!B1 1DC) 1
= B.,(CDB A) sau
O(A BB C 1 ) =B(CDB 1 A). Aceste
doua fascicule au raza OB
comuna. 1191. Intersectam fas-
ciculul C1 (A 1 ABC) cu secantele
CA 1 , CB 1 • Ohtinem (A ~DC)=
1

= (B Er:~.C), de unde B(A ~DC)=

1 1

=A(B Er:~.C) ~i aceste fascicule

1
Fig. 363
au raza ABC comuna. 1192. Fie
E intersectia dreptelor B~~ ~i AC, iar F intersectia dreptelor 0 B
1

§i AC (fig. 364, a). Fasciculul B(~AEC) intersectat de dreptele

A

I
Fig. 364
AC ~i {~) da (~EAr7)=(~y~ r:~.)=(~'r:~.~y)=0(~ r:~.~y) = O(~r:~.~~'y').
1 1

Dreptele A\l. 1 , B~~, G\r' sint deci concurente. b) O'(Oabc) =

338
==O'(~AFC)==B(~AFC)==(~yO'rt)==(O'er:~y)==O(O'rt~y) (fig. 3G4, b}.
1193. Fie D ~i E punctele de intilnire a dreptei JJJC cu AB ~i
ct~y ~i D' intersec~ia dreptelor MC' ~i A' B'. Fasciculul C(A 1J1yrt)
intersectat de dreptele AB ~i ct~ da (A !JyB)==(~Eyrt)== M(~Eyrt)=
==(B'y'D'A') ~i deci M(ADyB)=C'(lJ'~r' D'A') ~i in aceste doua fas-
cicule razele omoloage Afy ~i C' D' se <·onfundu. 1194. (Ll 2 ), (Ll3 )
·se intilnesc in centrul radical
al cercurilor (02 ) , (03 ), (w),
punct situat pe axa radicala a
cercurilor (0 2 ) ~i (03 ). Dreptele
(~ 2 ) ~i (Ll3 ) se intilnesc pe aceea~i -a.·.::::..__.......::.--+---+--r-::~-:::::~.A;
axa radicala. (:entrul de omolo-
gie este centrul radical al cercu-
rilor (0 1 ), (0 2 ), (03 ). 1195. Consi-
deram doua pozi~ii ale triunghiu-
lui variabil: A 1A 2A 3 ~i A~A~A~
(fig. 365). Dreptele A 3 A 1 , A~ Ai. se
intilnesc (probl. 1110 ~i 1174)
intr-un punct 0 31 situat pe dreap-
ta 0 120 23 • Lasind pe A 1A 2A 3 fix
~i facind pe A~A~A~ sa varieze, se Fig. 3G~.
vede ca A~A~ trece prin acela~i
punrt .0 31 • 1196. Fie D, D', E, E', F, F' respectiv intersectiile ,
perechilor de drepte (Aa, bC), (Bb, cA), (Be, aA), (Ca, bB), (Cb,rB),

Fig. 3CG

(Ac, aC). Trebuie sa se demonstrez~ ca triunghiurile DEF, D'E'F'

sint omologice. Aplicind teor2ma lui Pascal hexagonului AcBbCa, se

339
 deduce ca dreptele DE ~i D'E', EF ~i E'F', FD ~i F'D' se intil-
nesc in trei puncte coliniare. 1197. Simetricul P' al lui P (fig. 366)
fata de linia centrelor apartine de asemenea celor patru cercuri.
Ducem tangentele Pt 1 , Pt 2 , 'Pt3 , Pt4 cercurilor date. Fasciculele
P'(ABCD) ~i P(t 1t2 t3 t4 ) au acela~i raport anarmonic deoarece un-
ghiurile razelor omoloage sint ega-
A le. Intr-adevar,-c9: P P' A=<}: t 1 P A,
<}: P P' B = <}: t 2 P B, (je unde
-c9: A P' B = <}: t 2 Pt 1 'etc. Ins a al
doilea fascicul este fix, 8eci are
raport anarmonic constant. Se va
observa in plus 'Ca P(t 1t 2t 3 t4 ) =
=P(010 20 30 4 ), deoarece unul se
ob~ine din celalalt printr-o rotire
.II de 90°. 1198. Fie P' simetricullui
P fata de linia centre lor; el apar-
~ine celorpatru sfere. Planul deter-
minat de PP' siPABCDintersec-
,
teaza sferele dupa cercurileP P' A,
C PP'B, PP'C, PP'D .e centre
Fig. 367 w1 , w 2 , w3 , w 4 , proiec~iile lui
0 1 , 0 2 , 0 3 , 0 4 pe aceste plan.
Dupa problema precedenta avem
P'(ABCD) = P(w 1 w2 w3 w4 ), dar (w 1 w2 w3 w4 ) = (0 10 20 30 4 ), deci
P'(ABCD) = P(0 10 20 30 4 ) = const. 1199. Fie E, F intersec~iile lui
Brx, A~ cu muchia CD (fig. 367). Planele (d)A, (~)B, (A)C, (A)D
intersecteaza muchia CD respectiv in F, E, C, D, deci (~)(ABCD)=
=(FECD). Pe de alta parte, raportul anarmonic (rx~y~) este egal cu
acela al planelor ABa., AB~, ABy, AB~, iar acestea intersecteaza
dreapta CD respectiv in E, F, D, C. Deci (rx~y8) = (EFDC) =
r = (FECD), de unde (d)(ABCD) = (rx~y~).
XXV. 1200. H fiind ortocentrul triunghiului ABC ~i A', B', C'
picioarele inal~imilor, avem. HA · HA' HB ·HB' =HC ·HC' (pro-
blema 677) ~i aceste produse sint pozitive. Cercul cu centrul in H ~i
~u patratul razei egal cu valoarea comuna a acestor produse. 1201.
Fie (d) polara lui A, B un punct pe {d), C conjugatul lui B in
raport cu 0, rx ~i ~ mijloacele laturilor BC, CA (fig. 368). Triun-
ghiurile ABO, rx~w au laturile paralele; ele sint omotetice, rapor-
tul de omotetie fiind -2. Deci 2a.w OA. Fie A' punctul de intil-
nire a dreptelor (d) ~i OA ~i sa ducem wE _LOA. Avem rxw=A'E
~i deci 2A'E=OA. Punctul E este fix §i locullui w este e dreapta
(D) _LOA. 1202. Tangenta in A ~i AM intilnesc pe BC in .E §iF;
A(EBFC) este armonic, deci diviziunea (EBFC) este arme:nica,

.340
pr'in urmare, AF este polara lui E ~i trece prin P. 1203. M 11Y 1 ~i
1
tangenta in 0 se intilnesc in I (fig. 369); se duce coarda
0'0" l_AB, care intersecteaza pe M 1 .i.V 1 in C. Se va ohserva ca
fasciculul P(O "M 0 N este armonic, caci AB II PO da MO=ON.
1 1 1
)
11

Fasciculul 0 C M I N este ~i el armonic, deoarece are unghiurile

1 1 1
( )

Fig. 368 Fig. 369

sale egale cu ale celui precedent. Po lara lui I este deci 0 CO ~i I se

1 11

gaseste pe diametrul AB 1_0 10 ". 1204. Fie AN simediana, AT

tang~nta in A ( T pe BC) la cercul (0) circumscris lui ABC, Pinter-
sectia tangentelor in B ~i C. Mediana imparte in parti egale pa-
ralelele la- BC, iar simediana AN antiparalelele la BC marginite la
AB, AC. 0 antiparalela este perpendiculara pe OA, deci paralela
cu A T. Deoarece o paralela la A T este im partita in parti egale
de AB, AN, AC, fasciculul A( TNBC)1 este armonic ~i polara lui T
trece prin polul P al dreptei BC. 1205. Se orherva ca AA 1 , BB',.
CC 1 se intersecteaza intr-un Q
punct, deci polii lor sint A
1
coliniari. 1206. Fie A picio-
rvl hisectoarei date, A " pi-
ciorul celeilalte hisectoare ;
el se va gasi pe polara lui A 1
iri raport cu cercul dat ~i B 9'-----:-~-6-:---+-----~
pe perpendiculara in A pe
AA 1 • A 1 Au determina pe
cere virfurileB ~i ·c(G.:~d. VI).
1207. Fie A 1 ~i AN picioa- Fig. 370
rele bisectoarelor ce pleaca
din A ~i P polul dreptei AA " fata de cercul cu centrtll M ~i raza
J1 B (fig. 370). Se v a observa ca <t p A M = 90°' deoarece daca
I

Q=(M~, AA"), atunJi MP·MQ=MA ·MA" ~i~MP ..LAA". A~ este

1

341
intersectia cercului descris pe Pill ca diametru cu AA 1 (G.~1. IX).
1208. Fie Af ~i N punctele date pe AB ~i CD, iar P intersectia
<lreptelor AD, BC; PN intersecteaza pe AB in A1 1 ~i polara lui P
1n raport cu cercuJ, in Q. Se va observa ca M 1 este cunoscut ra
fiind conjugatul ar1nonic allui Nin raportcu PQ (G.1'1I..VIII).l20~.
Fie A 11 mij locul lui AH, A 1 proiectia lui A pe BC ~i .A 1 mij locu 1
lui BC (fig. 371). Se ~tie ca A 1 A 11 l_A Ta ~i deci A" este ortocen-
trul triunghiului AA 1 Ta. Rezulta ca polara lui A in raport cu cercul
(09 ) trece prin Ta. Dreapta Act este polara lui Ta in raport cu (09 ) ~i
cum Ta, Tb, Tc sint coliniare (probl. 1091), Act, B~, Cy sint con-
1
~urente (G.M.XVI). 1210. Fie A proiectia luiM pe BC, B , C analo-
1 1

gele lui A 1 • Deoarece A 1 , B 1 ,

C 1 sint coliniare (probl. 2'57),
rezulta ca polarele ler a;J.,
b~, cy concura in polul drep-
tei lui Simson in raport cu
cercul (0). Daca doua din
virfuri sint fixe, dreapta lui
Simson a lui At! trece printr-
un punct fix ~i deci locul lui
S este o dreapta(G.~1.XX I).
1211. M 1 N 1 intersecteaza pe
Fig. 371 AB in D ~i pe ;1MN in I
(fig. 372). Polara lui B in
rapvr·t eu cercul dat este aceea~i cu polara lui Bin raport cu un-
ghiul illl 1ll 1 ; ea interaecteaza pe AB in E. D este conju-

./

M
Fig. 372 Fig. 373

gatul armonic al lui A in raport cu E ~i B, deci este fix. 1212.

Ducem tangen ta TA 1 cercului A B 1C 1 ~i fie I punctul de la
infinit pe dreapta BC (fig. 373). Avem A(BC MI)==-1. Deoarece

842
coarda B' C' a cercului A B 1 C' trece prin polul T al coardei A 1 M,
punctele B', C', M, A' formeaza un grup armonic pe cercul AB'C~
~i proiectindu-le din punctul A pe dreapta BC, avem A(BC MA )==
1

==-1. Rezulta ca dreptele AI, AA' coincid ~i deci AA' IIBC, iar
AA 1 TT' este un trapez isoscel. 1213. Fie ABC, A'B'C' cele doua
triunghiuri, iar ct, ~' y, a, b, respectiv punctele de intilnire a
dreptelor (BC, B'C'), (CA, C' A'), (A B, A' B'), (AB, C' A'), (AB,

Fig. 374

'
B'C'). Punctele a:, b, C', B' au ca polare dreptele AA 1 , AC', AB, AC.
Deci (ctbC 1 A 1 ) == A(A 'C' BC) sau intersectind fasciculul cu A 1 C 1 ,
1
(a:bl;' B')=(~aC A'). Dreptele ct~, ab, A' B' sint concurente ~i astfe)
a, ~' y sint coliniare. 1214. 0 P, 0' P se intilnesc cu polarele lui
Pin raport cu (0), (0') in punctele M, M' §i avem OM ·0P==R2 ;
0' M 1 ··0' P==R' 2 (fig. 374). Cercul de diametru PQ- este ortogona1
cu (0) ~i (0'). Centrul sau 0 1 descrie axa radicala (D) a cercu-
rilor (0) ~i (0'). Deci Q descrie o dreapta simetrica cu (d) in ra-
port cu (D). 1215. Fie M un punct al locului, M' punctul de intil-
nire a polarelor. Cercul descris pe M M' ca diametru este ortogo-
nal celor trei cercuri, deci este fix. Acesta este locul punctelor M
~i M'. 1216. Fie P punctul comun al tangentelor in A ~i B la cere
(fig. 375). Fasciculele A(P BCD), B(PACD) sint armonice ~i au o.
raza com una. Se deduce ca P se afla pe dreapta CD. 1217. Fie Q
polul dreptei CD (fig. 375). Cercul cu centrul in Q ~i care trece-
prin C, D este ortogonal cu cercul in care este inscris patrulate-
rul ~i intilne~te pe AB in E ~i F, conjugate armonic cu punctele-
A, B. Cercul (Q) este locul geometric (probl. 452) al punctelor JJ1 ,.
astfel ca MA:MB==EA:EB FA:FB. Deci CA : CB=DA: DB.
1218. Va trehui sa dovedim ca CD este simediana (prohl. 583) in
triunghiurile CAB, DAB, iar AB este simedianii in triunghiurile-
ACD, BCD (fig. 375). Fie P polul coardei AB fata de cercul cir-
cumscris. Diametrul cercului ce trece prin P intilne~te cercul in E,.

34J.
F, iar pe AB in /. ~ACF=<f_FCB §i punctele I, P stnt conju-
gate armonic cu E, F. Fascuculul C(EFI P) este armonic §i cum
CE j_ CF, aceste drepte sint
bisectoarele unghiului I C P. Deci
1:. ICF = ~ FCP, care arata ca
CD este simediana in triunghiul
CAB. 1219. a)6,CA/ 6,CDB §i
f".J

~AD! 6 CDB (fig. 375 ).

f".J Deci
D 6.ACII"J6,DAI §i ~AlC=~AlD.
b) Din triunghiurile asemenea
ACI, DAI deducem 1A 2 =1C·ID.
c) Din~ClB=~CAD §i ~DIB==
=~CAD rezulta ~ CID=2~ CAD.
p
d) H fiind punctul comun diago-
nalelor AB, CD, IH este hisectoa-
rea unghiului CI D §i deci I C : I D
/}
=HC : HD. e) Dreptele CI ~i AJ
Fig. 375 intilnesc din nou cercul in D' si ,
B'. Avem ID = ID', JB = JB' §i
AB' CD'. 1220. Fie A 1 B 1 C1 noua pozi~ie a lui A' B'C' dupa trans-
latia 0'0 (fig. 376). Insemnam cu (a, b, c), (a 1 , b1 , c1 ) respec-
A tiv proiec~iile punctului 0
pe laturile triunghiurilor
ABC, A 1 B 1C1 • Patrulate-
rele aA 1b1 B,b 1 BcC 1 ,cC1 a1 A,

Fig. 376 Fig. 377

a1 AbB1 , bB-1c1C, c1CaA 1 slnt inscriptihile, deoarece au cit~oua un-

ghiuri opuse drepte. Rezulta Oa · OA 1 = Ob 1 'OB = Oc · OC 1 =
=0a 1 • OA=Ob · OB 1 =0c1 ·OC k 2 ; acestea arata ca A, B, C §i

144
A 1 , B 1 , C1 sint polii laturilor B 1C1 , C1A 1 , A 1 B 1 ; BC, CA·,
.AB fata de cercul (0, k), adica ABC, A 1 B 1 C1 sint polar reciproce
fa1,a de acest cere (G.M. XXII). 1221. Fie I punctul de intilnire a
dreptelor OA ~i BC. Avem O(B!Ca)=-O(~a.yl)-==O(yl~a.) ~i deci
A(B!Ca.)==O(yl~a.). Aceste fascicule au razele AI, Of confundate.
A lla solutie. Se considera un triunghi A 1 B1 C1 . Inaltimile
a cestui triunghi A 1 A~, B~B~, C1C' 1 sint concurente. Se transform a
figura prin polare reciproce, luind un cere director cu centrul in 0.
1222. Se transforma· prin polare reciproce v~orema lui Pascal (fig.
377). 1223. Caz particular al teoremei lui Brianchon. 1224. Fie a,
b, c punctele de contact ale laturilor lui ABC cu cercul (0), M punc-
tu I de tangenta a dreptei T cu cercul, a., ~' y proiectiile lui M pe
be, ca, ab. Punctele a., ~' y stnt coliniare (probl. 257). Transfor-
tnind aceasta proprietate prin polare reciproce fata de cercul direc-
tQr (0), obtinenl teorema ceruta (G.M. XXIII). 1225. Transformata
prin polare reciproce a teoremei din prohl. 1191 (fig. 378). 1226. Se
32

Jl
Fig. 378 Fig. -379

-deduce din problema precedenta cind punctele I, I' sint la infinit

respectiv in directiile (D), (D'). 1227. Fie (A), (d') doua din cele
cinci drepte; aces tea sint intilnite in A, A', B, B', C, C' de cele-
lalte -trei. Vom considera patrulaterele complete (d, d', BB',
.CC'); (d, d', CC', AA'); (d, d', AA', BB'). Fie a 1 , a. 2 , ~ 1 , ~ 2 , y 1 ,
y 2 respectiv mijloacele segmentelor BC', CB', CA ', AC', AB',
BA '. Din problema precedenta deducem ca dreptele a 1 a. 2 , ~ 1 ~ 2 ,
y 1y 2 se intilnesc intr-un punct. 1228. BC intilne~te pe (D) in E
{fig. 379). Fie F conjugatul armonic al lui C in raport cu E ~i
B; AF intersecteaza pe (D) in punctul cautat P. 1229. Se va oh-
serva ca dreptele M P ~i M x sint conjugate armonic in raport cu
tangentele MA, M B. Se va deduce de aici ca M P trece prin polul
/

345
dreptei xx' in raport cu cercul (0). 1230. Se vede imediat ca FG este
polara lui E in raport cu unghiul AFB (fig. 380) (prohl. 1160), deci
~i in raport cu cercul ~i ca EG este polara lui F. Punctul G, inter-
sec~ia polarelor lui E ~iF, este polullui EF. 1231. P ~i B sint con-
jugate armonice in raport cu punctele de intersec~ie a diametrului
PO' cu cercul (0'). Polara lui Pin raport cu (0') trece deci prin B ~i
deoarece PO' l_CD, CD este polara lui P. Alta metoda. Se trans-
forma figura prin inversiune in raport cu P ca pol. Problema se re-
duce la urmatoarea: se da o dreapta (Ll) ~i un punct P; fie A proiec-
tia lui P pe (Ll). Dintr-un punct B al dreptei (Ll) ca centru se descrie
un cere (0'), care este intilnit de cercul PAB in punctele C ~i D ..
Sa se demonstreze ca PC ~i P D sint tangente cercului (0'). Insa
aceasta este evident. 1232. Fie R intersectia dreptei AB cu media-
£

Fig. 380 Fig. 381

toarea lui MP (fig. 381). Cercul cu centrul R ~i raza RM deter-

mina punctele P ~i M conjugate armonic fa~a de (C), pe diame-
trul EP, deci cele doua cercuri sint ortogonale. Dar cercurile care
intersecteaza ortogonal fasciculul de cercuri (C) au centrele pe
axa radicala A B a cercurilor (C) ~i formeaza un fascicul punctual,.
deci numai unul trece prin P, adica R este fix. (G.M.XXIX). A se
vedea ~i alte solu~ii G.M. XXXI). 1233. a) Fie E, F, G, H proiec~iile
lui A respectiv pe B M, C M, BN, C N (fig. 382) ; P, Q proiec~iile
lui A pe MD ~i N D ; A' piciorul hisectoarei din A a triunghiului
ABC. Avern M(BC.A'D) = N(BCA'D) = - 1 == A(EFDP) ==
== A(GHDQ), deoarece ultimele doua fascicule au razele perpendi-
culare pe razelP omoloage ale primelor doua. Polul dreptei A P fa~~
de cercul AE A11 se afla pe AD ~i se ob~ine ducind din centrul 0 per-
1
'

pendiculara pe A P, deci paralela la M PD. Rezulta ca polul cau tat

este mijlocul I al lui AD. La fel se a~ata ca polul dreptei AQ fa~a de

346
,cercul AG1.VH este tot/. Deducem IE ·iF== JG · IH = IA 2 , deci
,punctele E, F, G, H sint conciclice ~i c) cercurile (r) sint ortogo-
nale cercului descris pe AD ca diametru. b) Fie w centrul cercului
(r). Po lara lui ..4 fa~a de west~ perpend icnlara pe Aw ~i intersecteaza
pe Aw in L. Avern wL ·wA == p2 , p fiind r~az.a cercului (r) ~i deoarece
t(r) este ortogonal cercului (f) de diametru AD, wL :wA este puterea
A

Fig. 382

iui w fa~a de cercul (1), deci L se afla pe cercul I. Atnnci perpendi-

ceulara prin L pe wA trece prin D (G. M. Llll). 1234. Fie N centrul
t.Sferei circwnscfise
. conului considerat si
, S virful conului circum-
scris sferei de-a lungul cercului (C). Se observa ca S este polul pla-
nului (1t) ~i ca Neste mijlocullui OS. Rezulta ca daca M este fix,
1ocul lui N este un plan paralel cu planul polar al lui M. Cind M
.descrie planul (P), S descrie tot spatiul ~i N la fel. Se va observa
·insa ca N nu poate fi in interiorul sferei (G.M. XIV). 1235. a) M
fiind un punct pe cercul (A), iar MT tangenta in acest punct, (P)
.este planul determinat de punctul B ~i dreapta MT. b) Fie ct ~i ~
polii plane lor cercurilor (A) ~i (C). Conurile cu virfurile in ct, y
9i avind ca haze respectiv (A) ~i (C) sint circumscrise sferei in
toate punctele acestor cercuri. Punctele ct, M, y sint coliniare.
Punctul y se gase~te in planul polar (1t) al punctului B in raport
·CU sfera pe co nul cu vi rful in ct ~i avind cercul (A) ca baza.
Locul lui y este deci intersectia lor: o conica. 1236. Se intersec-
teaza sfera cu un plan (R) dus prin centru ~i perpendicular pe
drearta (D), intersectia planelor (Q), (Q') in care se gasesc cercu-
·rile \A), (A'). Planul (R) intersecteaza sfera dupa un cere mare (r)
·~i planele (Q), (Q') dupa diametrele ab, a'b' ale cercurilor (A), (A').
Fie S intersec~ia ·dreptelor aa' ~i bb', iar S' ntersec~ia dreptelor

347
ab ~i a'b'. Cercurile (A), (A') se gasesc pe doua conuri, unul cu
virful in S, iar altul cu virful in S'. Planele (P) formeaza doua
serii, unele sint tangente conului (S, .A), altele sint tangente conu-
lui (S', A'). Din problema precedenta se deduce ca locul cautat se
compune din doua conice.
XXV I. 1237. Daca plecind din A ~i B, M ~iN sint luate pe cere
in sensuri contrare, locul este evident mediatoarea lui A B. Daca
sint luate in acela~i sens, fie P punctul comun dreptelor AM, N B,
Q al dreptelor A B ~i M N. PQ trece prin 0 iar P ~i Q sint conjugate
armonic in raport cu punctele de intersectie a dreptei PQ cu
cercul, deci 0 P · OQ == R 2 , R fiind raza cercului (0). Locullui P este
deci un cere care trece prin 0 ~i care se oh~ine prin inversiune
din dreapta AB (prohl. 196). 1238. A', B', C' picioarele/ inalti-
milor, A", B", C" proiec~iile lui H pe MA, MB, MC. Din patrula-
terul inscriptihil AA "A'A 1 ~i cele analoge se deduce HA ": H;t 1 =
=HA ·HA'=HB ·HB'==H B" ·H B 1 ==HC ·HC' ==HC" · HC 1 (prohl.
677); A", B", C" se gasesc pe cercul descris pe MH ca diametru,
deci A 1 , B 1 , C1 se gasesc pe o dreapta ohtinuta din acest cere prin
inversiune in raport cu H ca pol. 1239. Se deduce printr-o inver-
siune in raport- cu cercul conjugat (prohl. 1200), ohservind ca
proiec~iile ortocentrului pe median~ a par~in unui cere avind ca
diametru segmentul ce une§te ortocentrul cu centrul de greutate.
1240. w este unul din centrele de asemanare. Fie A §i A' punctele
de contact ale cercurilor (0) ~i (0') cu una din tangentele con1une
duse prin w, B ~i B' punctele unde aceea§i tangenta intilne~te
axa radicala, de o parte, ~i cercul descris pe segmentul centrelor de
asemanare, de alta parte. Trehuie sa se demonstreze ca wB ·wB' =
== wA ·wA ', ceea ce se face ohservind ca centrele 0, 0' §i centrele de
asemanare formeaza o diviziune armonica, deci ~i wA B' A' este o
diviziune armonica, wB' == 2wA · wA' : (wA +
wA '), insa B este
la mijlocullui AA '. 1241. Fie patrulaterul convex ABCD inscris in
cercul (0). Se face o inversiune luind ca pol punctul A ~i ca n1odul
un numar pozitiv arhitrar f.... Cercul se transforma intr-o dreapta.
Fie b, c, d inversele puncte]or B, C, D. Avem bd == bC Cd ~i cum +
bd== f...·BD:AB·AJJ, be== f...·BC:AB·AC, cd== "A·CJJ:AC;AD, se
deduce AC ·BD==AB ·CD+AD ·BC (prima teo rem a a lui Ptolo-
meu). Aplicarn relatia lui Stewart punctelor coliniare b, c, d ~i punc-
tului A. Avern Ab 2 ·cd+Ac 2 ·db+Ad2 ·bc+cd ·db ·be 0, unde cd
==cd, db==-db, IJc be, Ab 2 =f... 2 :AB 2 , Ac 2 ==f... 2 :AC 2 , Ad 2 = f...~~AJJ2 ..
Facind tnlocniril0 de mai sus, ob~inem AC: BD== (AB. AD +
+CB ·CD) : (BA ·l1C+DA ·DC) (a doua teorema a lui Ptolomeu) ..
\
841
 1242. Se face o inversiune luind ca pol punctul 0. Problema se
reduce Ia dernonstrarea proprieta~ii: daca perpendicularele coho-
rite din tr-un punct 0 pe laturile tri unghiului a' b' c' le in tilnesc in
trei puncte coliniare, atunci 0 apar~ine cercului a'b'c' (prohl. 257).
1213. Se transforma figura printr-r1 inversiune, luind ca pol
punctul 0 iar ca modul OA ~. Cele trr·i cercuri se transforma in
in{iltimile triunghiului ABC. I este inversul ortocentrului H. Locul
lui fl este cercul lui Carnot (C) (probl. 141). Locul lui I va fi
inversul lui (C). 124:4. Sa transforma figura prin inversiune, luind
pe 0 ca pol ~i patratul razei cercului (0) ca modul; a, b, c, d, e,(
fiinu mijloacele laturilor lui ABCDEF; inversele lor formeaza un
hexagon a'b'c'd'e'f' circumscris cercului (0). lnversele celor trei
eercuri sint dreptele a'd', b'e', c'f', care sint concurente, dupa
. teorema lui Brianchon (prohl. 1222). 1245. Transform am figura
prin inversiune luind pe 0 ca pol; cercurile date se transforma in
d repte formind un · triunghi A' B' C' ale carui virfuri sin t inversele
punctelor A, B, C. Perpendicularele duse din 0 pe coardele OA,
OB, OC se transforma in ele insele; ele sint perpendiculare pe
0~4', OB', OC' ~i se intilnesc respectiv pe laturile B'C', C'A', A'B',
in punctele a.', ~', y' coliniare·
(probl. 1221). 1246. Transformam
I
'
figura prin inversiune luind pe A --~
ca pol. Cercurile (0') ~i (0 ") se \
transiorma in dreptele (D'), (D "),
iar cercurile (0), (w) in cercurile A
(0 1 ), ( w1 ), tangente Ia -(D') ~i (D ").
Cercurile (01 ), ( w1 ) se intilnesc
in 1~1 1 , N 1 ~i dreapta M 1 N 1 este
transformata cercului A MN. Locul
cautat este o dreapta (d) perpen- 0)
diculara pe M 1 N 1 ~i paralela cu
hisectoarea unghiului format de Fig. 383
dreptele -(D'), (D "). 1247. Se ~tie
ca ortocentrul unui triunghi ~i punctul in care o inal~ime intersec-
teaza cercul circumscris sint simetrice in raport cu piciorul inaltimii
(probl. 231 ). H' fiind intersectia lui AD cu cercul ABC (fig. 383),
atunci DH' = Dli. Puterea lui D fata , de tercul ABC da DH' ·DA=
==DH ·DA =DB ·DC puterea lui D fa~a de cercul (0)= const.
DH ·DA=const arata ca H descrie figura invers~ dreptei (d),
deci un cere ce trece prin D ~i al carui diametru, dus prin acest
punct, este perpendicular pe (d) (R.M.F.1. 1954). 1248. Se trans-
forma figura prin inversiune Iuind I ca pol ~i fA ·ll(I,=IB ·lib
=lC ·lei (probl. 677) ca putere de inversiune. Cercurile I IIJ!c ~i

849
I BC devin dreptele CB ~i Tblc. Cercul I JJ!J N devine dreapta DE'
care une~te mijloacele lui BC ~i Iblc. In patrulaterul complet.
/BlaClblc, DE trece prin mijlocul w al diagonalei II a. Cercul I ftfN
trece prin punctele fixe I ~i P. 1249. Fie /, Ia, Ib, Ic centrele
cerculuiinscris ~i cercurilor exinscrise. I I a intilne~te latura BC in A'.
Fie A 1 , ct 1 , ct' proiec~iile lui A, I, Ia pe CB, M mijlocul acestei
laturi. Diviziunea (AIA'la) este armonica, deci ~i (A 1ctA'ct') este
armonica. Se va duce prin A' o a doua tangenta com una cercuri·
lor(!) ~i (Ia) care le atinge in D ~i D'. MD intilne~te pe I in E,.
MD' pe I a in E'. Deci -~1A 1 • MA 1 = .:'J1ct2 JliD ·ME Mct' 2• Se face
inversiunea in raport cu M ca pol ~i cu Mct 2 ca putere. Cerculi
celor noua puncte devine o dreapta care trece prin A' ~i este
paralela cu tangenta in M la cercul celor noua puncte sau tangenta-
in A la cercul circumscris, adica este tocmai DA 'D'. Cercul celor·
noua puncte a tinge deci cercul (I) in E ~i cercul (Ia) in E'. Punctele
de tangen~a se numesc punctele lui Feuerbach. 1250. Se transforma
prin inversiune, luind ca pol I ~i ca putere fA· 1/a = IB·llb
= IC ·lie. Problema se reduce la precedenta. 1251. lnversiunea, al·
carei centru este centrul radical P al cercurilor exinscrise si , a carei
putere este aceea a punctului Pin raport cu aceste cercuri, le trans-
forma pe acestea in ele insele, inlocuie~te cercul celor noua puncte
(0 9) prin cercul (r), laturile triunghiului prin cercurile ( wa), ( wb),.
(we) ~i cercul inscris (I) prin cercul ( r'). Cercurile (09 ), (I) fiind
tangehte (probl. 1249), ~i cercurile (r), (r') vor fi tangente. 1252 ..
Se observa ca <}: BPD= ~ BAC=const. Transformam figura prin
inversiune luind pe P ca pol. A B se transform a intr-un cere fix
care intersecteaza pe PB ~i PD in B' §i D'. Pentru ca dreapta B'D 1 .
este tangenta la un cere fix, cercul BDP este tangent la un cere
fix (G. M. IX). 1253. a) Notam punctele figurii transformate cu
accente. Dreptele care tree prin L se transforma in ele inse§i,.
cercurile in drepte, iar laturile patrulaterului in cercuri ce tree
prin L. Cercurile A"BL, DCL (fig. 384, a) devin dreptele A' B',
C'D 1 §i se intersecteaza in M' (fig. 384, b). Cercurile BCL, ADL
devin dreptele B'C', A'D' ~i se intersecteaza inN': b) In patru-
laterul complet J.4 1 B'C' D' M' N', dreptele LM', LN' sint conjugate
fa~a de A'C', B'D', deci Llt1, LN sint conjugate fa~a de diago-
nalele lui ABCJJ. c) Di_~aptul ca M' ~i R' sint conjugate fa~ii
M'A
I ll' AI

de A' ~i B', re.zultu ca ,adica A1'A'·R'B' M'B'·R'A 1 ..

M'B' R'B'
k
Insa M'A' = lt1A etc. Inlocuind, gasim M.A ·RB =
IJ.11 LA

350
a
=MB·RA. De asemenea, se arata ca M'A'·R'B' = A'B'·MR/2
sau 2M'A' · Rli'=Rlf' · M'R', scriind 2M' A'· R'B' = (M'A'-
- M' B') · ( M' B' +B' R'). Se dezvolta ~i se grupeaza termenii. In-
Iocuind pe Jf'A', R' B' etc., in functie de M A, RB etc., se obtine a
doua parte a egalitatii. 1254. Se observa ca P fiind' punctul de in-
tilnire a celor doua cercuri, patrulaterul ABPC este inscriptibil..
Fie A' intersectia lui M P cu acest cere. Cind A descrie dreapta (~),
se observa ca A' descrie dreapta (~ 1 ), simetrica dreptei (~) fata
de perpendiculara ridicata pe mijlocul lui JJG". Rezulta ca locul
lui P este inversul dreptei (Ll 1 ), .llf fiind polul ~i M B · ll1 C fiind
puterea de inversiune. Linia centrelor cercurilor din enunt trece·
prin N, centrul cercului care este locullui (P ~i deci trece printr-un
punct fix. Se va observa ca M N j_ (~ 1 ) G.M. IX). 1255. Se trans-
forma figura prin inversiune luind pe I 1 ca pol: cercurile (0 1 ), (0 2 ),.
(03 ) se transforma in dreptele (D 1 ), (D 2 ), (D 3 ), trecind prin acela~i
punct, I transformatul lui I 2 • A~, transformatul lui A 4 , descri'e o
dreapta (D 4 ) a~ a ca fasciculul (D 1D 2D 3D 4 ) sa fie armonic. Se deduce
ca A 4 descrie un cere trecind prin I 1 ~i I 2 (G.M.XIII). 1256. a) Fie p·
intersectia tangentei in T la cercul (0) cu BC. Se observa ca
PT 2 = PA 2 = (PA-AB)(PA + AC). Rezulta ca PA = PT =
= AB ·AC:(AB+AC), ceea ce arata ca Peste fix ~i ca locullui T
este cercul de centru P ~i raza PA. b) Fie A' ~i B' intersectiile lui
AT ~i B1' cu cercurile (0) ~i (0'). Relatiile AT·AA'=AB·AC ~i
BB'·BT=BA 2 aratacaA'descrie inversul cercului (r), polul de
inversiune fiind A, iar B' descrie un cere, inversul cercului (r), polul
de inversiune fiind B (G.M.XVI). 1257. Se transform a figura prin
inversiune luind pe A ca pol ; locul lui P' ,inversul lui P, este un
cere (0') descris pe B'C' ca· diametru ~i deci locul lui P este
cercul (0), inversul lui (0'). Se va ohserva ca acest cere este tan-
gent razelor IB, IC, I fiind centrul cercului ABC (G.M. XXI) .
1258. Locul cercurilor este sfera de centru D si raza R 2=1JA ·DB.
Fie S centrul unei sfere si 0 centrul cercului ' considerat. Se
observa ca DO ·DS=D T 2 =const, b T fiind lungimea -tangentei
duse din 1J la sfera S. Observind ca locul lui S este o dreapta
(Ll), deducem ca locul lui 0 este un cere, inversul dreptei (n)
situat in planul determinat de D ~i (d) (G.M.XVIII). 1259. f.. fiind
modulul de tra11sformare, avem A'B' = jt..j AB:A1A · MB, A'C' =
= 11..1 AC:MA ·MC. Relatia A'B' = A'C' se poate inlocui prin
MB:M€ = AB:AC ~i deci locullui M este sfera, loc al punctelor,
astfel ca raportul d istan~elor la punctele B ~i C sa fie egal cu

!352
AB:AC. Cind triunghiul A'B'C' este echilateral, locul lui Jlf este
un cere. 1260. Se transforma figura prin inversiune, luind ca po~
punctul . 4 ~i ca modul puterea punctului A in raport cu sfera (S) ;·
aceasta se transforma in ea insa~i. (~) s1~ transforma intr-un plan
trecind prin B', inversul lui B, ~i tangent sferei (S) in punctul ll1',
inversul lui llf. Locul lui A1' este un cer('. deci locul lui Jll va fi
cercul ce se obtine printr-o inversiune din acesta. 1261. a) Sfera
(~) trece printr-un al do ilea punct fix C', sirnPtric cu C in rapo1·t cu
planul (Q). Punctele C §i C' trabuie .,sa fie dR aceea~i parte a pla-
nului (P). CC' intersecteaza planul (P) in J. A. vern 1M 2 IC ·IC'
~i locul lui Jv/ este un ·cere (r) cu centrul in I. b) Raza wM, fiind
perpendicular& pe planu_l ( P), este o generatoare a cilindrului
de rota tie, care are· ca baza cercul (r) ~i generatoarele perpen-
diculare pe ( P). Deci locul lui w este elipsa (E), sectiunea cilin-
drului prin planul (Q). c) Se transforma figura prin inversiune,
luind ca pol puncful C ~i ca modul CC'"'; sferele (~) se transforma
in plane (1t), trecind prin punctul C', iar planul (P) intr-o sfera(S),
trecind prin punctul C. Pl~nele (1t) sin t tangente conului de rota tie
( U) cu virful in C' ~i circumscris sferei (S). Planul tangent ( T) in
C la o sfera (~) este paralel cu planul (1t) corespunzator; el va fi
deci tangent unui con (V) de rota tie, paralel cu conu~ ( U). Deci
~i raza Cw.J_ ( T) apar.tine unui con de rota tie. 1262. Daca cen-
trele 0 1 , 0 2 , 0 3 ale sferelor (S 1 ), ( 8 2 ), ( S3 ) nu sin t coliniare, se
poate face o inversiune, astfel ca sferele transformate sa aiba
centrele coliniare. Sectiunile sferelor prin planul centrelor 0 1 , 0 2 , 0 3
sint trei cercuri mari (C1), (C 2 ), (C3 ) ~i polul de inversiune trebuie
sa se gaseasca pe cercul ortogonal acestor cercuri. Problen1a s-a
red us deci la studierea cazului cind sferele fixe (S~), ( S~), (S~) au
centrele lor 0~, 0~, 0~ pe o dreapta (D). Se considera o sfera
variabila (S') de centru 0', tangenta aces tor sfere respectiv in
punctele a 1 , a 2 , a3 • Dreptele 0'0~, 0'0~, 0'0~ tree, prin punc-
tele a 1 , a 2 , aa ~i sint in acela~i plan, care intersecteaza cele trei
sfere dupa cercurile mari (C~), (C~), (C~), iar pe (S') dupa cercul
mare (C') tangent in a 1 , a 2 , a3 celor trei cercuri. Rotind sfera (S)
in jurul dreptei (D), ea va ramine tangenta sferelor date, iar punc-
tele (l 1 , a 2 , a3 vor descrie cercuri in plane perpendiculare pe (D).
Locul punctelor de contact ale sferei (S') cu una oarecare din sferele
(S~), (S~), (S~) se compune din patru cercuri.
XXV II. 1263. Dreptele AB, A'B' intersecteaza pe (D) in ·JJ
~i N. Fie P un punct oarecare pe (D). Cercul ABP intersecteaza
din nou pe (D) in Q, iar cercul A' B'Q o intersecteaza in R.
Corespondenta intre .P ~i R este biunivoca. P ~i R descriu divi-
ziuni on1ografice de aceea~i baza. (D) va fi coarda comuna celor
doua cercuri, daca in afard. de Q vo_r avea inca un punct comun,

23 - Probleme de geometrie - c. 538 353

 adica daca P ~i R coincid. In a~est caz P ~i R sint punctele comune
celor doua d.iviziuni, deci doua solutii. Pentru relatia omografica,
no tam M N == a, jJ1 P == x; jJ1 R == x', cu nz, n lungimile tangen-
telor din Af ~i LV respectiv la cercurile ce tree prin (A, B) ~i (A', B').
A.vem MP~· JIQ == MA · jJ1B =-= nz 2 , NQ·NR == .~.VA'·NB' == n 2 ,
inlocuind pe JlfQ ~i lVQ in Jl1Q+Q.~.Y==a, deducem axx'--(a 2 -n 2 )x-
-m2x' +am 2 == 0. Pentru punctele duble x == x'. Discrimi-
nantul ecua tiei trebuie sa fie ~ 0, decj (a+ n~+ n )(-a+ nz + n) x
X (a-m+n)(a+nz-n) ~ 0, adica triunghiul cu laturile a, m, n sa nu
:Se poata forma, deci a~ m+ n. 1264. Unui punct m ii corespunde
un singur punct m' ~i reciproc; Legatura ·intre aceste puncte este
algebrica. 0 fiind intersectia dreptelor (L), (L'), sa notam Om x,
Om'==x'. Paralelele duse prin P la (L'), (L) intilnesc respectiv
draptele (L), (L') in punctele i,j'. In triunghiul mPi avem 1nO:mi
Om':iP, care se poate scrie xx'-bx-ax' == 0, unde am pus
Oi = a, iP == b; i ~ij' sint punctele limita, caci corespund punctelor
de la infinit ale ·celor doua diviziuni. Deci im:j'm' == const.
1265. Corespondenta este biunivoca. Pentru punctele limita duce1n
tang2ntele paralele la cele doua tangente fixe. 1266. Punctele Jl/
~i .~.V descriu pe dreapta diviziuni omografice.. I ~i J sint punctele
limita (G.l\1. XXI\1). 1267. Unui punct m ii corespunde punctul
n~' iar lui 1n' ii corespunde acela~i punct m. Abscisele punctelor
m, 1n' sint legate algebric. Punctul centr::tl o este intersectia
dreptelor (L) ~i AB. Avern rnn ·o1n' == oA ·oB == const. Punctele
duble a, b_ sint date de oa 2 == ob 2 == oA ~oB. Se gasesc luind inter-
sectia dreptei (L) cu cercul de centru o, ortogonal cu unul din
cercurile fasciculului. 1268. Punctul central fiind omologul
punctului de la infinit, vom duce la cere o tangenta paralela cu
{L), vom lua punctul B de intilnire cu (D) ~i vom duce tan-
genta Bo la cere, care va intilni pe (L) in punctul central o.
Dreapta (D) intilne~te cercul in doua puncte, ex, ~- Tangentele
in aceste puncte intilnesc pe (L) in punctele duble a,, b; o este
mijlocul segmentului ab. 1269. Punctele N ~i P descriu pe AC
~i .4B diviziuni omografice. Daca punem CN == x, BP == x',
vom avea intre x ~i x' o rela~ie omografica de forma cxxx' +
+ ~y + yx' ~ ~ = 0. Aceasta rela~ie trebuie sa fie simetrica, deci
.iB == y. Cind .1.l/ se departeaza Ia infinit pe (Ll), relatia este verificata
de x == x' == CJ, deci ~ == 0. Deducem (1:x)+(1:x')==-cx: ~==const.
1270. Punctul c(~ntral se afla pe diametrul perpendicular pe (L),
iar punctele dub1e se gasesc la intersec~ia dreptei (L) cu cercul.
1271. Punctele JU, N desciu pe OA, OB diviziuni omografice care

.354
au punctele A ~i B ca puncte limiUi. Deci A iVl· .HN = k. Pentru a
gasi pe k, facem pe p sa vina in pu l!Ctul 0. 1272. Punctele m, m'
descriu pe (L) ca baza diviziuni omografice. Daca punem an~== x,
arn' = x', trebuie sa avem o relatie (nnograficii de forma Axx' +
+Bx+Cx' -~D = 0. 1\bscisele puncU·lor duble sint radacinile
ecuatiei Ax 2 + (B -!- C)x -t- D = 0. l)unctele dublc fiind con-
fundate cu a, aceast:l eeuape trehuie ~:t admita radacina dubla
xj = Q. Deci B --1- C =-= 0 ~i D = 0; reh1 t ia intre x ~i x' devine
Axx'+B(x-x')=O sau (1 : x)-(1: x') --=A: B =canst. 1273.
Punctele m ~i n~' descriu diviziuni omograJice pe baza (L). Punc-
tele duble se gasesc la infinit. 1274. Punctele jvf, M' descriu pe
Oy diviziuni in involutie. 0 este punctul central. Se gase§te
pentru constanta valoarea k=aR 2 : (a- 2R), unde s-a pus OA =a.
1275. Cercurile de diametre AA', BB' sint ortogonale (probl. 1165)
~i ·axa lor radicala (Ll) este polara punctului a in raport cu cercul
de diametru BB' ~i polara punctului b in raport cu cercul de dia-
metru A.A '. (d) intilne~te linia centrelor ip. 0 ~i OA · OA' =
=OB ·OB'. 1276. Punctele m, nl' descriu pe (Ll) diviziuni in invo-
lutie (probl. 1268). Proprietatea rezulta din reciproca problemei
1268. 1277. Fie ex, ~' y punctele de tangen~a ale cercului cu laturile,
iar ex', ~', y' izoton1icele lor (probl. 1101 ). Punctele a', b' descriu pe
CB, CA diviziuni omografice. In punctul C se intilnesc doua
puncte omoloage; deci a'b' trece printr-un punct fix. Se deter-
mina acest punct dind pozitii particulare tangentei; daca se con-
funda cu latura BC, atunci dreapta a'b' devine ceviana Aex'.
1278. Fie ABC un triunghi circumscris cercului (0). 0 tangenta
la (0) intilne~te laturile AB, AC in D ~i E. Fie m, m' mijloacele
diagonalelor CD, EB ale patrulaterului format de dreptele AB,
BC, CA, DEl iar I mijlocul lui BC. Sa ducem prin I dreptele
I x liBA, I y IICA. Cind tangenta DE variaza, punctele m, m' de-
scriu diviziuni omografice pe dreptele I x, I y. Cind DE coincide
cu BC, punctele m ~i m' coincid cu I, deci dreapta m, m' trece
printr-un punct fix. Dind pozitii particulare tangentei DE, gasim
ca punctul fix este centrul cercului (0). 1279. Cind punctul M
descrie cercul circumscris, punctele ~' y descriu pe AC ~i AB
diviziuni omografice. Deoarece in punctul A se confunda doua
puncte omoloage, dreapta ~Y trece printr-un punct fix. In pozitii
particul~re ale punctului M, dreapta ex~y se confunda cu sime-
dianele (probl. 583, 587). 1280. Cind punctuv I se mi~ca pe AB,
punctele M, M' descriu divi~iuni asemenea pe OA, OB. Dreptele
MH, M'H au directii fixe. ·Locul lui H este o dreapta. 1281. Fie
a', b' punctele unde tangentele dus~ din a, b cercurilor [(ra), (yb)

355
 intilnesc pe ( T). Cind tangenta ab variaza, a ~i b descriu pe ["'.A.
C B d iviziuni on1ografice, a ~i a' descriu pe A C ~i ( T) d iviziuni
omografice, iar b ~i b' descriu diviziuni omografice pe BC"' ~i ( T).
Deci a' ~i b' descriu diviziuni omografice pe ( T). Facind pe ab sa
coincida pe rind cu tangentele AC, BC, AB, se ob~in pe dreapta ( T)
puncte duble. Deoarece exista trei puncte duble pe ( T), toate
punctele vor fi duble ~i punctele a', b' sint confundate. 1282. Fie w
punctul de\intilnire a dreptei BB 1 cu cercul, iar C~ intersectia
dreptelor MN ~i wC. Cind punctul A se :rp.i~ca pe cere, AB ~i AC
descriu pe MN diviziuni omografice, ce au puncte duble pe M
~i N; deci (MNC'B')==(MNB 1 C~) sau C'M·B'N:C'N·B'M ==
== B 1 M · C~N-:B 1 N · C~1~1 ~i cum B' ~i B 1 sint simetrice in raport
cu 0, avem B'N:B'M==B 1 M:B 1N ~i se deduce ca punctele C' ~i
c~ sint simetrice in raport cu 0, adica cl ~i c~ sint confundate.
1283. Cind punctul llf se mi~ca pe cere, M P ~i MQ sint raze
omoloage a doua fascicule omografice de virfuri P ~i Q, deci
punctele p, q descriu pe AB ~i AC diviziuni omografice. Cind
M vine in A, punctele p ~i q coincid cu A ~i deci dreapta pq trece
printr-un punct fix. Luind pozi~ii particulare, gasim ca acest punct
este intersec~ia dreptelor BQ ~i C P. 1284. a) Triunghiurile
ABC, A'B'C' sint simetrice jn raport cu 0. Dreapta (Ll) intil-
ne~te laturile B' C', C' A', A' B' in punctele rx', ~', y' simetrice
cu rx, ~' y in raport cu 0. Deci (rx'~'yrx) == (rx~y'rx') == (rx'y'~o-:. ) ~i
C'(rx'~'yet)==B'(rx'y'~et). Se deduce ca punctele A', llf, rx sint coli-
niare, M fiind punctul comun dreptelor C'y, B'~. b) Cind 0 se.
mi~ca pe ( Ll), dreptele ~B', yC' sint razele omoloage a doua fasci-
cule omografice de virfuri ~' y ~i avind doua raze omoloage con-
fundate dupa ~Y· Locul lui M este o dreapta. 1285. Fie (OA, OA '),
(OB, OB') doua perechi de raze omoloage, care intilnesc cercul in
punctele (a, a'), (b, b') ~i fie P intersec~ia dreptelor aa' ~i bb'.
0 secanta dusa prin P intilne~te cercul in m, m'. Aceste puncte
unite cu 0 dau razele 0 M, 0 M', care fac parte din involu~ia de-
~rminata de cele doua pere~hi de drepte. 1286. Ducem AH II BC;
H pe ·cere. Dreapta H P intilne~te din nou cercul in K iar drep-
tele AK, BC se intersecteaza in 0. Dupa teorema lui Fregier punc-
tele M, M' descriu pe BC diviziuni in involutie. Punctele B, C
sint o prereche de puncte omoloage a acestor diviziuni, iar 0 este
punctul central. Avem deci OM·OM'==OB·OC ~i cum OB·OC
==OA ·OK, rezulta ca OM·OM' OA ·OK ~i punctele M, M', A, K
se gasesc pe un cere. 1287. Fie P, Q, R, S virfurile care determina
patrulaterul complet; laturile opuse sint (PQ, RS), (PR, QS),
(PS, QR). 0 dreapta (d) lntilne~te aceste drepte respectiv in punc-
tele (a, a'), (b, b'), (c, c'). Fie I intersec~ia dreptelor PI} §i QS.

B56
 Avern Q( P Rib)= S( P, Rib) §i inte.rsectind aceste fascicule cu dreapta
(Ll), ob~inem (ac'b'b) = (ca'b'b) sau (ar;'b'b) =(a' ebb') §i punctele
(a, a'), (b, b'), (c, c') sint in involu~iP. Transformind prin dualitate
prima proprietate, ob~inem pe cea de-a doua. 1288. Pastram nota~
viile problemei precerlente. Punctele P, Q, R, S se gasesc pe un
cere (0). Fie (m, m') punctele in care (~) il).tilne§te cercul. Avem
R(PQmm')=S(PQmn2'). Aceste fascicuJe intersectate de trans-
versala (Ll) dau (bc'n~m')=(cb'n~m') §i cum (cb'mm')=(b'cm'm), se
deduce (bc'nzm')=(b'cm'm) §i perechile de puncte (b, b'), (c, c'),
(1n, 1n') sint in involu~ie. Daca se transforma prima proprietate
prin polare reciproce, luind cercul (0) ca cere director, se
ob~ine ultin1a proprietate. 1289. Presupunem ca punctele (a, a'),
(b, b'), (c, c') sint in involutie. Fie D pun9tul de intilnire a drep-
telor .Aa' §i Bb', iar c1 intersec~ia dreptelor (Ll) §i CD. Teorema
.lui Desargues aplicata patrulaterului ABCD intersectat de (Ll)
arata ca punctele (a, a'), (b, b'), (c, c1 ) sint in involu~ie. Deci c'
~i c1 se confunda. 1290. Fie a, b, c, a', b', c' punctele unde o dreapta
(Ll) intilne§te respectiv dreptele BC, CA, AB, Aa', Bb', Cc'.
Pentru ca dreptele A a', Bb', Cc' sa fie concurente este necesar
§i suficient (probl. 1289) ca perechile de puncte (a, a'); (b, b'), (c, c')
sa fie in involutie sau ca perechile de drepte (Pa, Pa'), (Pb, Pb'),
( Pc, Pc') sa fie in involu~ie: Cind ( Ll) este dreapta de la infinit, se
obtine proprietatea enuntului. 1291. a) Fie (y) cercul circumscris
lui .ABC; a este centrul radical al cercurilor (y), (w) §i OBC, deci
se afla pe axa radicala a cercurilor (w), (y). b) I_n patrulaterul com-
plet format de laturile triunghiului ABC §i de dreapta (abc),
virfurile opuse sint (A, a) (B, b), (C, c); deci (probl. 1287) pere-
chile de drepte (OA, Oa), (OB, Ob), (OC, Oc) sint raze omoloage
a doua fascicule in involu~ie. Dreptele A:..A ', B 1 B', C1C' sint
concurente dupa teorema lui Fregier (probl. 1285). 1292. Fie d, d'
punctele de intilnire a cercului §i a dreptei (Ll). Perechile de
puncte (a, a'), (b, b'), (c, c') (d, d') sint puncte omoloage a doua
diviziuni in involutie, admitind ca puncte duhle punctele p, q.
Dreapta Aa' intersecteaza cercul in M, iar dreptele MB, MC
intilnesc pe (Ll) respectiv in punctele b1 , c1 . Teorema lui Desar-
gues (probl. 1288) aplicata patrulaterului ABC M arata ca punctele
(a, a'), (b, b1 ), ( c, c1 ), ( d, d') sint puncte omoloage a doua diviziuni in
involutie. Se deduce ca b1 , c1 coincid cub', c'. 1293.·Triunghiul ABC
§i dreapta (~) formeaza un patrulater complet, in care virfurile
opuse sin~ (A, A 1 ), (B, B 1 ), (C, C1 ). Deci (probl. 1287) perechile
de drepte (DA, DA 1 ), (DB, DB1 ), (DC, DC1 ) sint in involutie §i
dupa teorema lui Fregier (probl. 1285) dreptele AA 2 , BB2 , CC 2
sint concurente. Cind D se deplaseaza pe cere, dreptele AA 2 , -BB2
sint raze omoloage a doua fascicule omografice, avind ca virfuri

357
 punctele A ~i B ~i avind doua raze omoloage con fun date dupa A B.
Deci locul lui Nl, intersectia dreptelor AA 2 , BB2 , este o dreapta.
Cind D se afla in A, B, C, punctul M vine respectiv in A 1 , B 1 , C1 •
1294. Unui punct m ii corespunde un singlil' punct 1n' ~i reciproc.
Prin fiecare .din dreptele date (D), (L), (L') se due plane paralele cu
celelalte doua. Se obtin §ase plane care formeaza un paralelipiped
abedefgh in care (D), (L), (L') sint trei muchii ce n-au o extremi-
tate comuna. Un plan oarecare trecind prin (D) intilne§te planele
paralele abed, efgh dupa paralelele am, epm', m fiind pe (L), p pe
gh §i 1n' pe (L'); pm II (D). Avem m'g:m'f gp:{e sau em : cd =
+
= gm' : (fg gm') §i daca punem em = x, cd = ex, gm' = x',
fg = ~' deducem xx' + ~x - cxx' = 0.
XXV I I I. 1295. Fie Nun punct interior elipsei de foca.re_ F, F';
F'Nintersecteaza elipsain M. Avern NF<N M+MF~i NF+NF' <2
+
< MF MF' = 2a, 2a fiind axa elipsei. Solu~ie a.naloga pentru N
exterior. 1296. Procedeu analog ca la problema precedenta. 1297.
Fie N interior, N 1 proiec~ia lui pe directoare §i M punctul unde
N 1 N intersecteaza parabola de focar F. Avern NF <;. N M + MF sau
NF< NN1 , pentru ca MF = MN1 • 1298. Fie M un punct pe curba.
Teorema medianei aplicata triunghiului MFF' ne da MF 2 + MF' 2 =
=20M 2 +20F2 • Dar MF+MF' = 2a = const. OF OF' = c =
= const. Deci 0 M 2 = 2a 2 -c 2- . MF · MF'. Sum a fa.ctorilor fiind
constanta, produsul MF · MF' este maxim cind factorii sint egali
MF= Jl1F'. Extremita~ile axe lor raspund problemei. 1299. Fie
F, F', F 1 focarele elipselor ~i Jl{ unul din punctele lor con1une. Din
MF + MF' = Jl1F + J.7JIF1 se deduce MF' = MF1 ~i M se gase~te
pe mediatoarea segmentului F' F 1 care intersecteaza numai in doua
puncte una oarecare din elipse. 1300.
Elipsa sau hiperbola cu focarele in
centrele celor doua cercuri. 1301.
Elipsa sau hiperbola cu focarele in
A §i B, dupa cum C este intre A
§i f3 sa.u pe prelungirea lui A B. 1302.
0 parabola avtnd ca focar centrul 0,
(1) N
Fig Jl)5
iar ca directoare o dreapta paralela
cu (d) §i departata de {d) cu o lun-
Q'Ime egala cu raz t cercului (0). 1303. Parabole avind focarul in
nunctul dat ~i directoarea paralela cu dreapta. data.l304. Fie w punc-
tul al carui loc il cautam:~i 6>' proiec~ia lui pe OA. Avem 6>0+6>w' =

358
 =0A=const. Problema se reduce la precedenta. 1305. Fie P
·punctul al carui loc se cere (fig. 385); A punctul de tangenta a lui
·.(fl) cu cercul (0). Din egalita.tea de unghiuri ~NOA= ~NOM=
= ~ONP, rezulta ca triunghiul OJ.\'P este isoscel. P fiind egal
~epartat de o dreapta fixa (Ll) ~i de un punct fix 0, descrie o para-
bola. 1306. Avem EC-EB EC-~""1 CB const. 0 hiperbola
-cu focarele in A §i C cu axa transversa egala cu BC. 1307. Fie M
un punet comun al celor doua parabole, JJI 1 proiectia sa pe direc-
toarea com una. F 1 §i F 2 fiind oele doua fucare, a vern 1VIF1 = Jf M 1
-~i M Af1 = MF2 • Deci MF1 MF 2 , ~i M :se afla pe mediatoarea
segmentului F 1F 2 • 1308. FieF focarul ~i Q punctul unde F P inter-
sectea,za directoarea. Se ~tie ca F ~= PQ ~i MQ este paralela cu
a.xa. Fie E intersec~ia dreptei N P cu axa. F NQE este paralelogram,
-deci EF = QN ~i E este fix. 1309. Fie M un punct comun paraho-
lelor, F focarul comun, iar M 1 , M 2 proiec~iile lui M pe cele doua
directoare. Din MF M M 1 ~i MF MM 2 , rezulta JY! M 1 _11M2 •
1310. Sa consideram doua puncte vecine ll1, M' pe elipsa de centru 0
t}i de foe are F, F'. Luam pe F' M o lungime J?' D F' JJJ' ~i pe F jlf o
lungime FC = F M'; MD= MC. Fie G un punct pe secanta M Af'
~i GJ ll M'D, GH II M'C, I ~i H fiind respectiv pe MF' ~i A!F.
Patrulaterele GH Jfi ~i M'C MD sint asemenea, deci Ml = A1H.
Dreptele GH ~i GI sint p9rpendicu1are pe bisectoarele unghiurilor
la virf, ale triunghiurilor isoscele CF llf', DF' 1l!'. Cind punctul JJ1'
se apropie de M, secanta . M }lf' are ca lim ita tangenta in ~~1 ~i la
limita GH j_ MF, GI _l_ MF'. 1311. Fie M, M' doua puncte vecine
pe parabola, cp ~i cp' proiec~iile lor pe directoare. Luam pe F .11 o
lungin1e FC = F Jl1' ~i pe q> J;J o lungime cpE = cp' M' ; JJ!!C Jl!E.
Fie Gun punct pe jlf M' ~i GI ll.ilf'C, GfliiJf'E, I ~i H fiind respectiY
pe F M ~i cpM. Patrulaterele C M'E Jvl, JGH JJ!. sint asen1enea, deci
Ml = 1lfH; GH _L Mcp, iar Gl este perpendiculara pe bisectoarea
unghiului din F al triunghiului isoscel M'FC. Cind lJ!' se apropie
de A1, M M' devine tangenta la parabola ~i triunghiurile G1.11H,
GM I devin egale. 1312. Fie M un punct de intersectie. Cele doua
tangente in M sint bisectoarele unghiului F MF' (probl. 1310).
1313. Fie M un punct comun parabolelor ~i (~) paralela dusa prin
1lf la axa comuna a parabolelor. Cele doua tangente in :llf sint
bisectoarele unghiului format de (Ll) cu MF (probl. 1311) 1314.
Fie M un punct pe elipsa, cp simetricul lui F in raport cu tangenta
in M, iar K intersec~ia tangentei cu dreapta Fcp. MF = Jlf cp
~i deci MF' + +
M cp MF' MF = 2a.Locul lui cp este cercul direc-

359
tor cu centrul in F' ~i de raza 2a. 1315. FieF, F' focarele unei elipse
de centru 0, /( proiectia lui F pe o tangenta ~i cp simetricul lui F
- -
in raport cu K. Avern F' cp= 20K= 2a. 1316. Fie K proiectia lui F
pe tangenta !n M la parabola, iar cp simetricullui Fin raport cu K;
JIF=1l1cp ~i McpJ_(d). 1317. a) Fie P proiectia lui M 'pe axa
(fig. 386), T punctul comun tangentei in M ~i axei, A virful parabo-
lei, F focarul, N piciorul normalei in M pe axa. F este mijlocul ipo-

Fig. ;386 Fig. 387

tenuzei triung.hiului dreptunghic T Jl1N; deci triunghiul .J.llFT'

este isoscel. Proiectia lui F pe tangenta M T se gase~te pe tangenta
in virf (probl. 1316) care este perpendiculara pe axii. b) Fie cp
proiectia lui M pe directoare. Figura M cpFN este un paralelogram
~i ?F= lt1N; deci llMP1.V= !lcpLF, L fiind punctul d-e intilnire
- - --
a directoarei ~i axei. Rezulta PN= LF= p. 1318. Paralela prin
J/ la axa intersecteaza directoarea in 1V (fig. 387); tangenta in M
intersecteaza axa in L. Fie P punctul al carui loc se cere. Din~ LJlfF
= <f. LMN= ~ lt1LF, rezulta ca triunghiul FLlt1 este isoscel, deci
si FA P este isoscel. Locul este cercul cu centrul 1n F si raza l~A.
' '
1319. Din asemanarea triunghiurilor dreptunghice ACR, A .~.lJQ de-
-- - - -
ducem MQ 2 = AC · AQ. Locul lui M- este ,o parabola, avind ca axa
pe ~!B ~i virful in A. 1320. Fie M un pun·ct pe hiperhola; lt1F' in-
tersecteaza cercul principal 1n .cp. Fie K proiectia lui F pe tan-
genta K T in M: K T l_Fcp. Cind M se departeaza la infinit, a vern
cpF' II KT ~i deci 9F' l_KF etc. 1321. Fie M un punct pe parabola,
cp proiec1ia focarului F pe tangenta in M, iar A virful para-
holei. Proprietatea ceruta rezulta din asemanarea triunghiurilor
AFcp, llfcpF. 1322. ln triunghiul BMN (fig. 388), BQ este D1edia-
na, iar 0 centrul de greutate; deci MO este mediana ~i trece

360
prin mijlocul lui BN. Rezulta ca BN este paralela cu diametrul
conjugat lui 0 1J1 ~i deci paralela cu t angenta in ·M. 1323. Fie 9
proiec~i~ lui F pe tangenta in M, ~f\r punctul uncle aceasta tan-
genta este intilnita de directoare,
iar P punctul de intilnire a tan- 8
gentei cu paralela dusa prin F Ia
directoare. cp se afla (probl. 1316)
l -

pe tangenta in virf. Deci N ~ -=

== Pr:p ~i triunghiul NE P este
isosce l. 1324. A fiind virful para-
holei, avern jfP 2 == 2p · A P ==
= 2~(--lQ+ QP) = 2p(AQ+~)
{probl. 1317), iar M N2== M'Q2+
1

+~==2pAQ+p 2 ; deci MP== p

== iJJI 1V. 1325. Daca punctul dat Fig. 388
M este pe curba, se due bisec-
toarele unghiului F MF 1 • Fie P un punct exterior, iar cp inter-
.-sectia cercului director cu centrul in F cu cercul de centru P ~i de
1
,

raza PJ?. Perpendiculara in P pe Fcp -este tangenta cautata: Alta

.solutie numai pentru elipsa. a) M este pe elipsa. Perpendiculara din
M pe ~xa mare intilne~te cercul principal (omografic) in 1J11 . Tan-
genta in ..l11 la cere intersecteaza axa in T. MT este tangenta ceruta.
b) Punctul P exterior elipsei. Fie B, B' extremitatile axei mici ~i
B 1 , B~ punctele comune axei mici ~i cercului omografic. P B inter-
secteaza pe AA in K, iar perpendiculara din P pe AA' ~i dreapta
1

B 11( se intilnesc in R. Tangentele din R la cercul principal intil-

nesc pe .AA in T1 , T2 , iar cercul in N 1 , iV2 • Dreptele PT 1 , PT 2
1

sint t~ngentele cautate, iar punctele de contact se gasesc pe proiec-

1
tantele punctelor N 1 , N 2 pe AA 1326. Fie cp intersectia cercuhii
•

directo_r de centru F' cu perpendiculara in F pe dreapta rlata. Tan-

genta cautata este perpendiculara pe mijlocul lui Fcp. Prohlema
nu este intotdeauna posibila la hiperbola. Alta solutie pentru elipsa.
Notatiile problemei precedente. 0 paralela OD cu dreapta dusa
prin centru, intilne~te dreapta BK, oargcare, in N, iar KB 1 intil-
ne~te perpendiculara inN pe AA in 1V1• Tangenta la cercul omogra-
1

fic, paralela cu ON1 , intersecteaza pe AA 1 in Tl, T 1 m' II ON1 este

tangenta ceruta. Punctul de contact se afla pe perpendiculara
din M pe AA 1327. Procedeu analog ca pentru elipsa (prima
1
•

solutie), inlocuindu-se cercul director cu directoarea. 1328. Centrele

cercurilor ce tree prin punctul M, prin simetr~cul cp al focarului F
in raport cu (D) ~i sint tangente cercului director, cu centrul in F'.

361
 Alta solutie pentru elipsii. Fie A, A', B, B' extremitatile axe lor·
· elipsei, B 1 , B~ punctele unde axa mica a elipsei intilne~te cercul
01nografic, L punctul uncle (D) intllne~te pe .AA ', K un punct pe
. .·L.--1 '. BJ( intersecteaza pe (D) in C. Perpendiculara in C pe AA'
intersecteaza pe J(A 1 in C1 . LC 1 intersecteaza cercul omografic
in .iJ!/1 , 1lf2 iar punctele cautate se gasesc pe perpendicularele coho-
rite din 1}/1 , 1Jf2 pe .:-1A'. 1329. Fie cp sin1etricul lui Fin raport cu
(D). Centrele cercurilor ce tree prin F ~i cp ~i sint tangente directoa-
rei (probl. 412). 1330. Fie cp, cp' simetPicele punctelor F, F'., respectiv
in raport cu PM, P1lf'. Triunghiurile PFcr/, PJ·?'cp sint egale, caci,
au toate laturile egale; deci <;:.EPry' --:- <;:.F' Pep din care deducem
<;:.illPF - ~ ftf' PF'. Din triunghiurile egale de n1ai sus deducem
<;:. PFcp' = <;:. PcpF'; dar <;:. P9F' = <;:. PF M, deci <;:. PF~' =
= <9:: P F Jlf. 1331 ..... Aceasta proprietate care se poate demonstra ~i
direct, se deduce din problema precedenta, observind ca parabola_
este limita unei elipse Ia care un focar se departeaza pe axala infinit.
1332. Fie F 1 simetricul lui F in raport cu PM. Avem F'F~_ 2a.
~i trinnghiurile PQQ' ~i PF1F' sint egale, deoarece au PQ' = PF',
PF1 = PQ ~i <;:.QPO' = <;:.F1 PF'. 1333. Duce1n dreptele (D 1).
~i (D 2 ) paralele cu (D) ~i la distan~a R de ea (fig. 389); P ~i Q~
fiind pe bisectoare, P P 1 =PM ~i QQ 1 = QM; scazind ~i respectiv
adaugind R Ia ambii membri, obtinem P P 2 = PO ~i QO = QQ 2 •
P descrie o parabola cu focarul in 0 ~i directoarea (D 1 ) iar Q o,
parabola cu focarul 0 ~i directoarea (D 2). Tangenta la parabola
fiind bisectoarea unghiului format de dreapta ce une~te punctul1
cu focarul ~i perpendiculara din punct pe directoare, gasim ca tan-
gentele in P ~i Q sint respectiv P N ~i QN (G.M.F. 3. 1954). 1334:.
Fie F focarul iix, F 1 simetricullui F' in raport cu tangenta data
se gase~te pe cercul director (C) cu centrul in F. Locullui F' va fi-
cercul (C') simetric cu (C) in raport.-
cu dreapta data (~), iar locul centru-
lui 0, mij locul lui F F', va fi deci.
un cere. 1335. Se determina lungi-
mea FF' =2c, dintr-un triunghi drept-
unghic, deoarece a 2 = b2 + c2 • F' se-
afla la intersectia cercului cu cen-
trul in F ~i de 'raza 2c cu cerc"~Jl cu
centrul in M §i de raza (2a - MF).
1336. Fie ( T), ( T') doua tangentet
paralele la o elipsa, in punctele M, M',
simetrice in raport cu centrul 0;
Fig. 389 K, K' proiec~iile lui F pe cele doua

362
 tangente, L, L' proiec~iile lui F' pe tangente. /(_ ~i I(' apar~in
cercului omografic. Deci F K · l/f{' = const === b2 • Dar F K' ===
= F'L. Deci F /( · F'L == b2• 1337. fie Pun punct; ( T), (.T 1 ) tangen-
tele duse prin P Ja elipsa de focare F, F'; cp, ~ 1 simetricele lui F ln
raport cu tangentele ( T), ( T1). Deci unghiul format de ( T), ( T1 )
es..te drept, -1:: cpFr.p 1 = 90°, P este mijlocul ipotenuzei cpcp 1 in
triunghiul dreptunghic cpFcp 1• Triung·hiul c.lreptuhghic F' Pep da
l PF' 2 + Fr.p 2 PF'"'+ P11' 2 ==11'' cp 2 4a 2 • Deci (probl. 644) locul lui P
este un cere ( cercul lui Monge sau cercul ortoptic) cu centrul in
centrul curbei. Raza acestui cere este ~a"' + b2 , pentru ca virfu-
rile dreptunghiului construit pe axe apar~in evident locului. In
cazul hiperbolei cercul lui Monge are raza .Ja 2 - b2 • 1n cazul para-
bolei cercul lui Monge se reduce la directoare. 1338. Fie· P proiec-
~ia lui Af pe Ox. M P ~i paralela dusa prin 0 la AB se intilnesc
in 1V. ~ BPM ~ ~OPN.. Deci -MP: NP BM: ON sau MP ==
=== ~a 1VP. Locul lui N este un ce~c cu centrul in (0). Deci locul
.
lui ]J este o elipsa avind cercul loc al lui 1V ca cere principal.
1339. Sa consideran1 o pozi~ie particulara a lui AB ~i cercul ABO.
Cind A B variaza,_ acest cere trece in totdeauna prin 0. Fie D ~i E
extr2mita~ile diametrului ce trece prin M. Locul lui D este o
dreapta OX, iar locul lui E o dreapta OY _LOX. Problema se
reduce la precedenta, caci DE este constant ~i aluneca pe doua
·drepte perpendiculare. 1340. Fie (D) o dreapta perpendicular&
pe axa mare a elipsei ~i departata de centru cu OE = a 2 : c, lJI/
un punct al elipsei, P proiec~ia lui M pe (D), N intersectia dreptei
F' !.VI cu cercul director (F'), iar I punctul uncle tangenta i_n 1V
la cere intilne~te pe (D). Se observa ca directoarea (D) este axa
raclicala a cercului (F') ~i a punctului F; deci IN 1Jt..., ~i <9:: M N I=
I

= -1:: .1.J1FI. Unghiul MFI va fi drept ~i punctele N, F, P situate

pe cercul descris pe MI ca diametru. Deci <;:NPM= <;:.NFM=
= .q: MNF. Triunghiurile N MP ~i NF'F au toate unghiurile egale
~i vom- avea propor~ia MN: MP === FF': .1.VF' sau _MF: MP ===
=== 2c:(2a) = c: a etc. 1.341. Fie P ~i Qproiec~iile punctelor M ~iN pe
directoarea (D); I M: IN == 1J1 P: 1VQ =F M: F N. Deci I este _picio-
rul bisectoarei interioare sau exterioare a unghiului MFN situ at
pe JV!N. 1342. Se deduce din problema precedenta cind punctele
-Jl!J ~i N se confunda. 1343. Fie M un punct oarecare din plan,
P intersectia tangentelor in A ~i B la cele doua conice, deci polul
dreptei AB fata de cele doua conice (fig. 390). Dreapta PM
intersecteaza pe AB in Q, conjugatul lui Q f~ta de A ~i B este
N, iar P N este polara lui Q fata de ambele co nice. Rezulta ca N

363
 este polul lui M P fa~a de ambele co nice (intersec~ia polarelor
lui P §i Q). At unci polarele oricarui punct de pe M P fa~a de cele
doua con,ice tree prin N. Deci polarele lui Jlf fa~a de cele doua
conice se intilnesc pe AB in conjugatul lui Q fa~a de ..4 §i B.
1344. a) Fie A 1 , Bl, C 1 proiec~iile punctelor A, B, C pe (d), iar
A1 , B 1 , C1 respectiv simetricele punctelor A, B, C, in raport cu
1 1 1
p· A B C Punctele A B', C' se
, , • I,

gasesc pe tangentele la virfurile pa-

rabolelor, iar AI, Bl, cl pe directoare.
Dar A 1 , B 1 , C1 se gasesc §i pe cercul
circun1scris. Se folose§te apoi pro-
blenla 271. b) Polarele punctului A1
fat a de parabolele (Pa), (Pb), (Pc) sint
(probl. 1342) perpendicularele duse
in A, B, C pe dreptele MA, MB,
1l1C (G . l\tL XXXII). 1345. P MQ
este polara lui A fa~a de conica,
deci polara lui Jf trece prin ~4. N e
mai trebuie un punct. Conjugatul
Fig. 390
lui M fa~a de P §i Q se afla pe polara
lui M fata , de conica si , fata
' de un-
ghiul PAQ; dar conjugata medianei A Af fa~a de unghiul .tl este
paralela cu BC. Rezulta ca polara lui M fa~a de conica este paraleHi
prin A Ia BC. Fie i~l oo punctul de la infinit al polarei (deci §i al
lui BC). Po lara lui ivl oo fa~a de conic a trece prin pol, deci prin JVJ,
dar trece §i prin centrul conicei cu, este deci cuM. Acesta fiind dia-
metru, JJ1 este mijlocul coardei §i cum este §i mijlocul lui BC,
capetele coardei sint izotomice fa~a de BC (G.M.F. 1950. 8). 1346.
Fie A un punct al cercului (C), AT' tangent~ in acest punct, M
polul lui AT h_1 raport cu cercul director. P proiec~ia lui 111 pe
(d). Vom avea OM: OC M P: CA sau OM: .~.liJ. P= d: r §i lorullui
M este conica enun~ata. Reciproca este imeuiata. 1347. Trans-
formind pro prietatea prin pol are reciproce, ajungem la propozi~ia:
daca dintr-un punct a se due tangentele an1, am' la u n cere (C),
dreapta mm' este perpendiculara pe Ca §i c9: a1nn~' = <9:: anl' nL 1348.
1,ransformind figura prin polare reciproce, ob~inem propozi~ia: se
considera pe un cere doua puncte variabile m, 1n', astfel ca unghiul
ascu~it format de tangentele in aceste puncte sa fie constant;
a) locul punctului de intilnire a acestor tangente se compune din
doua cercuri concentrice cu cercul dat; b) infa§uratoarea dreptei
1
1nm se compune din doua cercuri concentrice cu cercul dat.
1349. 0 transform a t·e prin polare reciproce ne conduce la propo-
zi~ia: se considera u r1 punct fix F pe un cere (C) §i se considera

364
doua puncte variabile M, M' pe cere, astfel ca dreptele F M, F M'
sa formeze un unghi constant ex; infa§uratoarea dreptei M M' este
un cere (C') concentric cu (C). In particular cind ex = 90°, hi per-
bola se reduce la directoarea parabolei. 1350. a) 0 transformare
prin polare reciproce ne conduce la teorema lui Simson (probL
257 ~i 1135). b) Cercul de diametru 1-~'/ trece prin A, B, C. 1351.
Prima solutie. Focarul F se gase§te (probl. 1350) pe cercul circum-
scris. Simetricele lui F in raport cu laturile triunghiului se gasesc
pe o dreapta care este chiar directoarea parabolei (prohl. 1316)
§i care trece prin ortocentru (probl. 295 ). A doua solu{ie. Se trans-
forma figura prin polare reciproce, luind pe F ca centru al cercului
director. Parabolei ii corespunde un cere (C) trecind prin punctul F;
triunghiului dat ii corespunde un triunghi abc, inscris in cere,
iar ortocentrului ii corespunde o dreapta care se ohtine astfel:
se due prin punctul F perpendiculare pe dreptele Fa, Fb, Fe care
intilnesc respectiv laturile be, ca, ab in punctele ex, ~' y, coliniare
(probl. 1221 ). Trebuie dovedit ca dreapta ex~y trece prin centrul
C al cercului (C). Fex intil~e§te cercul in punctul a' diametral opus
lui a; b', c' punctele analoge. Teorema lui Pascal aplicata hexa-
gonului Fa' acbb' F a rata ca punctele ex, C, ~ sint coliniare. A tre ia
solu{ie. Fie (A), (B), (C) laturile triunghiului circumscris, (A'),
(C'), tangentele perpendiculare respectiv pe (A), (C) §i fie (Ll)
dreapta de la infinit tangenta parabolei. Se aplica teorema lui
Brianchon hexagonului circumscris ale carui laturi se succed
in crdinea {A), (B), (C), (C'), (Ll), (A'). Dreapta ce une§te punctul
(A,B) cu punctul (C', Ll), aceea ce une§te punctele (B, C), (Ll, A')
~ i dreapta care une~ te punctele (C, C') ~i (A, A') sint concurente.
Dar primele drepte sint doua inal~imi ale triunghiului dat, ia~
a treia este directoarea parabolei, caci trece (probl. 1337) prin
punctele de intilnire a doua tangente perpendiculare .oarecare.
1352. Se transforma figura prin polare reciproce luind ca cere
director un cere oarecare cu centrul in F. Conica se transforma
intr-un cere (C) (probl. 1347), iar punctelor m, n le corespund
tangentele ll1', N' la cere, perpendiculare pe secanta Omn §i ·care
o intilnesc pe aceasta in punctele m', n'. Avern Fm · Fm' =
= Fn ·Fn' = R 2 , R fiind raza cercului director. Se deduce Fnl =
=R2 :Fm', 1 :Fn. R 2 :Fn'. Deci 11 :Fm-1: Fn I= I(Fm'-Fn') :R2 j=
= n'm':R2 =2r:R2 , r fiind raza cercului (C). 1353. Fie F, F'
focarele conicei inscrise in triunghiul ABC. Avem (probl. 1330)
~ BAF=~ CAF' etc. (prohl. 586). In cazul parabolei, un focar
fiind situat la infinit, inversul sau (probl. 256) se gase§te pe cercul
circumscris. 1354. Se deduce cu ajutorul ultimei parti a pro-
blemei 1330. 1355. ~ MA'A 2 =~0AA 2 =~0A 2A §i triunghiu1

865
 A1_4 2 A este isoscel. Deci MA'+A10=A1A 2 +MO R. 0 elipsa
cu focarele in A' ~i 0 ~i cu axa mare egala cu raza cercului (0) (G.M.
XX\r). 1356. Se observa ca FlY p=const. Fie cu punctul uncle PN
intersecteaza axa. Avern Fcu=FiV=p; deci cu este fix (G.l\1.XXIV).
1357. Fie F 1 proiec~ia lui F pe A1J.ll1 • Triunghiul M A11F este isos-
cel ~i avem M 1F 1 = M 2F=p. Locul este un cere cu centrul in F
(G.J\ti. XXVII). 1358. Fie F 1 un punct al dreptei (D), I mijlocul
segmentului FF1 , (Ll) perpendiculara pe mijlocul ·lui FF 1 , F'
proiec~ia lui F pe (D), N intersec~ia dreptei FF' cu (Ll), iar Jlf
simetricul lui N in raport cu I. Figura F MF 1 N e$te un romb.
Rezulta ca MF 1 = il1F ~i MF1 j_ (D). Deci l'rl se afla pe o para-
bola (P) care are punctul F ca focar ~i pe (D) ca directoare.
Deoarece pe (Ll) exista un singur punct Af, ea va fi tangenta la
parabola (G.M. XXIX). 1359. Fie I punctul al carui loc se cere,
N intersectia lui MI cu (A) (fig. 391), P', Q' intersec~iile lui PI
~i QI cu Q M ~i PM. Patrulaterul MQ' I P' este circumscris conicei
date ~i se ~tie (teorema lui Brianchon) ca dreptele care unesc
punctele de contact ale laturilor opuse tree prin intersec~ia dia-
gonalelor. Fie cu acest punct; deoarece se afla pe polarele lui P
~i Q, cu este polul dreptei (Ll), a poi din patrulaterul JJ1Q' 1 P' PQ
rezulta ca (MicuN)=-1. Deoarece M ~i 1.V descriu doua drepte
fixe, iar cu este fix, I descrie a patra raza a fasciculului armonic
A(MlcuN), A fiind punctul comun lui (D) ~i (Ll) (G.~1. 1947, 4).
1360. Prin ipoteza AB=CD (fig. 392). Fie ll1 mijlocul lui BC,
adica MB = ll1C; urmeaza ca MA =MD ~i deci MA ·AlB·=
= MC · MD. 111 se gase~te
pe axa radicala a celor
doua cercuri. Din trapezul
0 1 M 1 M 20 2 rezulta ca per-
pendiculara in JJJ pe AD
g' trece prin 0, mij locul dis-
tantei centrelor, adica prin-
tr-un punct fix. Deci toate
secantele ABCD se obtin
ducind perpendiculare in ' M
AL------=--~---......:=~11 pe raza variabila OM. Ele
infa~oara o parabola care.
Fig. 391 admite axa radicala ca tan-
genta in virf ~i 0 ca focar.
Pozi~ii particulare sint cele patru tangente comune. Se poate pune
problema ~i in modul urmat.or. Sa se arate ca cele patru tangente
a doua cercuri impreuna cu axa radicaHi sint tangente unei para-

J366
hole. Se adauga c.lreapta de la infiuit a planului §i se aplica teorema
corelativa a lui Pascal. 1361. Din cauza simetriei latura opusa
trece printr-un punct fix, simetrif'ul lui P fatii de 0. Fie Q sime- 1

tricu I lui Q fa~~ de B (fig. 393). J)Q DB 2R: MQ MQ deci

1 1
,

MP+J~1Q==MP+MQ =2R. Locul lui M este elipsa care are P

1

~i Q ca focare ~i diametrul-ca axa m~•re. Q va descrie cercul direc-

tor' al focarului P, iar AB este perpendiculara pe QQ 1 in mijlocul
sau. J)eci M este punctul d~ contact. 1362. Fie AOB un triunghi
dreplunghic in 0, C mijlocul lui AB, 0' simetricul lui 0 in raport
Q'
A

Fig. 392 Fig. 393

cu C ~i A', B' extremita~ile diametrului perpendicular pe A B,

al cercului circumscris (C). 0 ~4' ~i 0 B sint simetricele bisec-
1 1 1

toarelor in raport cu (C). Invers, laturile OA ~i OB sint simetri-

1 1 1
cele bisectoarelor unghiului A 0 B in raport cu (C). Paralela din
0 la BC mai intersecteazii cercul in F. Tangenta in 0 la cercul (C)
~i paralela OF, fiind izogonale in raport cu OA ~i OB, urmeaza
-ca dreapta lui Simson a punctului F in raport cu triunghiul OAB
este paralela cu diametrul OCO'. Rezulta ca directoarea parabolei
{it), inscrisa in triunghiul OAB ~i avind focarul in F, coincide cu
diametrul OCO'. Parabola (it) este deci tangenta ~i diametrului
A CB', fiindca tangentele la o parabola duse dintr-un punct al
1

directoarei sint perpendiculare. Dreapta FO' fiind paralela cu

1
A B', rezulta analog cii parabola (1t'), inscrisa in triunghiul
0 1 ..4 1 B' §i avind focarul in F, este de asemenea tangenta diametru-
lui A B. Dar parabolele (1t) §i (it') coincid, fiindca au acela~i focar
F ~i au doua tangente comune - diametrele A B ~i A' B'. Aceasta
demonstreaza proppzi~ia enun~ata (G.M. 1947, 7). 1363. Indoim
hirtia a§a ca F sa vina intr-un punct F 1 de pe (D) §i fie (~) linia
de indoiturii ~i I intersec~ia ei cu FF1 , care este perpendiculara pe
(~). Avern FI=F1 I. FieF' proiec~ia lui F pe (D) §i IV intersectia
lui FF' cu (~), iar M pe (~), simetric cu N fata de I. Figura
F MF1 N este un romb, caci are diagonalele perpendiculare in mij-

367
 locul lor. Rezulta ca JJ1F= Jl1J? 1 §i MF1 11 F NF' este perpendicu-
lara pe (D). Deci M este pe parabola cu focarul F §i directoarea
(D). Se deduce ca parabola nu mai are pe (Ll) alt punct afara de
!l1. (Ll) este deci tangenta la parabola in M §i, prin urmare, para-
bola este infa§uratoarea dreptelor (Ll) (G.M. 1923.2). 1364. Dreapta
lui Simson a lui cp in raport cu triunghiul A 1 B 1C1 este tangenta
in virf a unei parabole cu focarul in cp §i inscrisa in triunghiul
A 1 B 1 C1 (probl. 1316). Dreapta (d) trece prin ortocentrul 0 al
triunghiului A 1 B 1 C1 (probl. 1351) §i este paralela cu dreapta lui
Simson a lui cp (probl. 266). 1365. Punctul lui Feuerbach apartine
(probl. 1249) cercului celor noua puncte A 1 B 1 C1 §i cercului inscris,
(1). Dupa problema precedenta este suficient sa se arate ca cp este
ortopolul dreptei 01. Se §tie ca cp este ortopolul unei drepte (Ll}
trecind prin 0 (probl. 266), cp avin4 puteri egale fa~a de cercurile
A. 1 B 1C 1 §i (/), rezulta din teorema lui Lemoine (probl. 705) ca
(Ll) trece §i prin I. 1366. cp, ortopolul dreptei OH' in raport cu
ABC, este focarul unei parabole tnscrise in A 1 B 1 C1 §i a carei
directoare (probl. 1364) trece prin 0 §i este paralela cu dreapta
lui Simson a lui cp in raport cu A 1 B 1 C1 . Tot cp este focarul unei
parabole inscrise in A' B' C' ~i a carei directoare este paralela cu
dreapta lui Simson a lui cp in raport cu ·A' B' C' §i trece prin H'.
Se va arata ca dreptele lui Simson ale lui cp in raport cu A 1 B 1 C1
~i A' B'C' sint paralele (G.M. XXXIV). 1367. H ~i' H' fiind orto-
centrele celor doua triu~ghiuri, iar M un punct al locului, unghiul
H MH' este constant (probl. 267). Locul este un cere. 1368. Fie
A 1 B 1 C1 triunghiul median al triunghiului ABC. Deoarece BC este
polar a lui A, B 1C1 este tangenta la parabola. Restul rezulta din
problema 1351. 1369. Prima solutie. Fie h punctul diametral opus
lui o in cercul omm'; mh, m' h avind direc~ii fixe, locul punctului h
este o dreapta (D) care intilne§te cercul in al doilea punct F, fix.
Exista o parabola de focar F §i tangenta dreptelor (L), (L'), tan-
genta la virf a acestei parabole fiind dreapta (Ll) ce une§te proiec-
tiile lui F pe cele doua tangente (L), (L'). F fiind pe cercul omm',
proiec~ia lui pe mm' este de asemenea pe (d) (probl. 257) ~i mm'
este tangentS. la parabola. A doua solutie. Fie (a, a'), (b, b') doua
perechi de puncte omoloage. Exista o parabola tangenta dreptelor
(L), (L'), aa', bb'." Focarul sau este punctul lui Miquel (probl.
219) al patrulaterului format· de aceste drepte ~i tangenta la virf
trece prin proiec~iile focarului pe cele patru tangente. 0 tangenta
oarecare la parabola tntilne§te pe (L), (L') in punctele (J., f.l', care
descriu pe (L), (L') diviziuni asemenea, caci punctele de la infinit
ale celor doua d.iviziuni se corespund. Aceste noi diviziuni au
doua perechi de puncte omoloage comune cu diviziunile date
(a, a') ~i (b, b'). Deci ele coincid §i mm' este tangenta parabolei.

668
 1370. Fie 0 mijlocul 1uiFF1 • Avem succesiv (MF' - MF) 2
= MF' 2 + MF 2-2MF · MF'==20Jl1 2+20F2-20M 2=20F2• Riper-
bola intilne~teaxaFF'invirfurileA,A 1 ,astfelca OF OF' OA.J2=
=0A'.J2. 1371. Fie P proiec~ia lui !rl pe AA 1 , iar 0 mijlocul
luiAA' · 6A' MPro...~ 6 MAP. DeciP i~l 2 =PA · PA'=OP 2 -0A 2 • Daca
luam pe AA' punctele F, F', astfel ca OF=OF' =a/2, unde s-a
jnotat AA'==20A=2a, se deduce MF'-,MF 2a. 1372. Dreapta
AM intilne~te pe AL in fl.. §i cercul (0), in m. Din problema pre-
cedenta deducem <t MAA -~ MA 1 A=90°. Dar <t mAA'
1
+
+~ MA A==90°. Deci ~ MAA'+~mAA ==180o ~i dreptele AM
1 1

~i Am sint simetrice in raport cu AA • Rezulta (A'!J..mM) ==-1.

1

1373. Fie BB' diametrul perpendicular pe AA 1 in cercul (0)

descris pe AA 1 ca diametru ~i AL tangenta in A la cere. Dreapta
de la infinit, considerata ca facind parte din aceea~i figura cu H,
are ca omoloaga pe BB 1 • (Ll) intersecteaza pe AL in /. Paralela
din A' la (Ll) intilne~te pe BB' in K. Dreapta Kl, care este trans-
-formata (Ll') a lui (Ll), intilne~te cercul in punctele m, m', iar
dreptele A'm, A'm1 intersecteaza pe (Ll) in M, M', punctele cau-
tate. 1374. Prima solutie. Asimptotele (Ll), (Ll') sint tangente
hiperbolei in punctele E, F, de la infinit. Fie CD a doua diago-
naHi a paralelogramului, AD, BC fiind paralele cu (Ll) ~i AC,
BD cu (~'). Se va aplica teorema lui Pascal hexagonului inscris,
ale carui laturi sint succesiv AE sau AD (1), tangenta in E sau
asimptota (L\) (2), EB sau BC (3), BF sau BD (4), tangenta in F
sau asimptota (~') (5), FA sau AC (6). Punctele de intilnire ale
perechilor de drepte (1,4), (2,5), (3,6) sint coliniare, adica CD
trece prin 0. A doua solutie. Dreapta AB intersecteaza dreapta
de la infinit EF in punctul P .. Polara punctului P trece prin
intersectia C a dreptelor AF ~i BE, prin intersectia D a dreptelor
AE, BF ~i prin intersectia 0 a tangentelor in E, F la conica.
1375. Consecinta a precedentei. 1376. Prima solutie. Paralela
dusa prin punctul A Ia asimptota (Ll') intiln~~te asimptota (Ll)
in H, iar paralela dusa prin B la (~) intilne~te pe (Ll') in punctul
K. Fie E, F punctele de la infinit pe dreptele (Ll), (Ll'). Se
aplica teorema lui Pascal hexagonului inscris ale carui laturi
sint succesiv AF sau AH (1), tangenta in F sau tll') (2), dreapta
EF sau dreapt~ de la infinit (3), tangenta in E sau (Ll) (4), EB
sau BK (5), BA t6). Rezulta ca HK!JAB ~i KH==BD==CA.
A doua solutie. Dreapta data intilne~te dreapta de la infinit in
pu.nctul P. Polara lui P trece prin punctul de intilnire 0 a tan-
geHtelor (Ll), (Ll') in E ~i F, prin conjugatul armonic JJ1 al lui P
ln raport cu E ~i F ~i prin conjugatul armonic IV al lui P in

}69
 raport eu ~4 ~i B. Dar 0 ill este de asemenea polara lui P in raport.
cu unghiul EOJt_,, deci intersecteaza pe G'D intr-un punct N,.
conjugat armonic al lui P in raport cu C ~i D. A treia solutic.
Unim centrul 0 cu mijlocul I al coardei Al:J ~i ducem 01\il AB;
OK ~i 01 sint doua diametre conjugate. Deci OK, OJ sint conjugate
armonic in raport cu asimptotele. Se deduce ca I este mij!ocul
lu( C.D. 1377. Caz particular al problemei precedente. 1378. /)ri1na
solutie. Fie C punctul de tangen~a al dreptei de la infinit cu para-
. bola. Se a plica teorema lui Brianchon triunghiului format de tan-
gentele in A, B, C la parabola. A doua solutie. Se aplica teorema
lui Pascal triunghiului inscris ABC. 1379. Se considera q hi per-
bola echilatera de centru 0 ~i sa luam pentru fixarea ideilor doua
puncte A, B pe o ramura· ~i un punct C pe cealalta. Fie .A 1 B'c'·
triunghiul median allui ABC. Va fi suficient sa aratam ca patru-
1 1
laterul OA 'B' C este inscriptibil. OA este diametrul conjugat al
direc~iei BC. Deci bisectoarele unghiurilor formate de aceste
drepte sint paralele cu asimptotele ~i se deduce cu u~urin~a
~A 0B'+<9=A'C'B'=180°. 1380. Fie 0 centrul curbei, C1 picio-
1

rul inaltimii
, virfului C, D al do ilea punct
- de intilnire a inaltimii.
,
cu hiperhola, M mij locul segmentului CD, E ~i F punctele .de la
infinit ale hiperbolei situate pe asim ptotele perpendiculare OE ?"
OF. Prima metoda. Cercul lui Euler trece prin punctele C', C 1
~i 0 dupa problema precedenta. Patrulaterul OC 1 C Jlf fiind in-
1

scriptibil, 1Y. apar~ine si el cercului §i D este ortocentrul. A doua

metoda. Se aplica teorefna lui Pascal hexagonului inscris ale caru1
virfuri sint succesiv A, B, C, D, E, F. Se observa ca BE j_ AF,
DE II BE ~i EF este dreapta de la infinit. Dreptele AB §i lJE se
intilnesc in I, BC §i EF in J, la infinit pe BC, CD ~i FA in K,
ortocentrul triunghiului AID. Punctele I, J, K sint coliniare, adica
I K II BC §i deci AD j_ BC. 1381. Caz particular al problemei prece-
dente. Alta solufie. Se considera un unghi drept, variabil, avind
virful A intr-un punct fix al curbei ~i ale carui laturi intilne}o;C
curba in punctele M, N. Dreapta MN trece printr-un punCL fix
(punctul lui Fregier) situat pe normala in punctul A. In cazul
particular cind AM, AN devin paralele cu asimptotele, dreapta
1l1 N devine dreapta de I a infinit ~i deci punctul lui Fregier este
punctul de la infinit al Qormalei in A, iar dreapta 1l1N va fi
mereu paralela Gti norm ala sau perpendiculara pe tangenta AT.
1382. Se considera o conica oarecare, un punctA pe ea ~i o dreapta
(~). Ducem prin .~1 coardele AM fji AM' egal inclinate pe (L\).
Ele formeaza doua fascicule in involu~ie. Dupa teorema lui F1•egier·
dreapta M ftf' trece printr-un punct fix cp 1 • Razele unite ale invo-.
Ju~iei sint coardele A 11 ~i AC, respectiv paralele ~i perpendiculare·
pe (d). Coardele M M corespunzatoare acestor directii ~int tan-
1

670
gente la conica in B §i C. La intersec~ia acestor tangente se afla
punctul cp 1 • Se observa ca coarda BC trece prin punctul cp al lui
Fregier, corespunzator involu~iei descrie de un unghi drept cu
virful in A. Pentru o hiperbola echilatera ~i (~) o asimptota a ei,
cazul problemei propuse, dreapta BC este la infinit, deci cp 1 este
polul dreptei de la infinit, adica centru I conicei. Coarda M A1' este
un diametru al hiperbolei (G.M.F. 1952. 10). 1383. Sa consideram
triunghiul ABC conjugat cu hi perbola de centru 0. BC fiind
polara lui ..4, dreapta OA este diametrul conjugat al direc~iei BC.
0 asim ptota a hipe'rbolei face unghiuri egale cu dreptele OA, BC
ca ~i cu dreptele OB, CA. Se deduce ca unghiul dreptelor OA,
OB este egal cu unghiul dreptelor CA, CB. 1384. Fie c', b' in-
tersec~ijle celor doua drepte cu cealalta asimptota ( Y), C' mijlocul
segmen tel or cc' §i A B, B' mij locul segmentelor bb' si A C. Proiec-
tind pe asimptota (X), putem scrie pr.B'O+pr.OC' = pr. B'C'
sau b0:2+0c:2=pr.CB:2 sau be pr. CB. Alta solutie. Se
poate arata ca proprietatea este adevarata pentru o hiperboHi
oarecare. 0 dreapta oarecare (~) intilne~te hiperbola in punctele
P, P' ~i dreptele AB, AC in Q, Q'. Q ~i Q' descriu pe (~) divi-
ziuni omografice de aceea§i baza, avind ca puncte duble punc-
tele P ~i P'. Cind (~) se confunda cu asimptota (X), punctele
P ~i P' se gasesc la infinit. 1385. Proprietatea rezulta din pro-
blema precedenta §i din problema 263. 1386. Fie P un punct varia-
bil pe (d). Izogonalele cevienelor BC, C P descriu fascicule omo-
grafice cu virfurile in B §i C. Intersectia lor descrie deci o conica.
Luindu-se inversele punctelor de intilnire a laturilor cu dreapta
(d), se ob~in ca puncte ale locului virfurile. Inversele punctelor
M, lV sint la infinit in directiile dreptelor lui Simson ale acestor
puncte. Inversul lui 0 este ortocentrul H etc. 1387. (C1 ) §i (C2)
conicele, A punctul fix, {~ 1 ) §i (~ 2 ) polarele lui A fa~a de
(C 1 ) §i {C2 ). Unui punct M pe (~ 1 ) ii corespunde o polara ce trece
prin A careia ii corespunde un singur pol .N pe (~ 2 ), deci M ~i N
descriu diviziuni omografice pe (Ll1 ) §i (~ 2 ). M N infa§oara o co-
nica tangenta la (~ 1 ) §i {~ 2 ). Cind M~oo, polara este diametrul
conicei (C1 ), care trece prin A ; acestuia ii corespunde N 0 • Cind
N-+ oo, avem analog M 0 polul diametrulu i conicei (C2 ) trecind prin
A. Jl 0 ~i N 0 sint punctele de contact ale conicei Io·c cu (~ 1 ) §i (~ 2 ).
1388. 0 dreapta (D) intersecteaza parabola in M §i M'; N mij-
locul lui JJJ M' este punctul al carui loc se cere F oo punctul la
infinit pe axa parabolei. Avern doua fascicule:, unul eli virful in
punctul fix A, al do ilea cu virful in F oo· Locul cautat este o co-
nica ce trece prin A §i F oo· Dreapta AFoo considerata in primul
fascicul (A) are ca raza omoloaga dreapta de la infinit care este

:371
tangenta la conica, deci conica este o parabola, cu axa para-
le]a cu axa parabolei date. Dreapta AFco considerata in al doi-
lea fascicul (Fco) are ca raza omoloaga coarda in care A este
mij locul ei ; aceasta este tangenta Ia parabola loc. Parabola trece
prin . A', proiectia lui A pe axa parabolei date. Axa parabolei
loc trece prin mijlocul lui AA '. Indica~iile sint date pentru A,
interior parabolei. Pentru A exterior se aplica principiul conti-
nuita~ii. 1389. Fie 0 virful parabolei (fig. 394). Axa parabolei este

(L1)

I
Fig. 394

intersectata de directoarea ( ~) ~i de tangenta in M respectiv in D

'i L'. L este proiec~ia lui M pe axa, P punctul al carui loc se cere,M'
proiec~ia lui M pe (Ll), Q intersec~ia tangentei MN cu tangenta
in virf. Ave~ MF MM', deci <;:.FMQ==<r..QMM'==<f. ML'F.
Triunghiul F ML' este isoscel, deci OL OL', de unde LF == DL'.
Rezulta ca MN P este isoscel. Fie ME inaltimea , din M. Avern
t:::.DJ.VL'=t:::.LEF, deciEFJIMN~iEP=PF. Se deducecaNFeste
inaltimea din N. Problema se reduce la urmatoarea: se da un
punct fix F ~i o dreapta fixa (~); se ia N arbitrar pe (~) ~i se
cere locul intersec~iei perpendicularelor duse din N pe (~) ~i in
F pe F N. Se formeaza doua fascicule omografice, unul cu virful
in F ~i altul cu virful la infinit in direc~ia axei DF, deci locul
cerut este o conica. Cind N coincide cu D, P vine in F, apoi
cind N~ oo, P~ oo in direc~ia axei OF. Curba este simetrica fata
de aceasta axa ~i, av1nd un singur punct la infinit, este o parabola.

372
Pentru determinarea ei se va lua de o parte ~i alta a lui F, FF' ==
==FD'=k ~i fie N' proiec~ia lui D' pe NP. Se determina k astfel
ca PF' PN' si se gaseste k= ~ FD= p p fiind parametrul
, , 4 4'
parabolei date. 1390. Perpendicularele in A ~i B sint intilnite de
paralelele duse prin Q ~i P la AB, respectiv in E ~i C (fig 395).
A P ~i BQ formeaza fascicule omografice, deci I descrie o conica-
Cind M~oo, AP §i BQ se confunda cu AB, deci AB face parte
din loc. Conica se descompune in AB ~i inca o dreapta; cum C §i
E apartin locului, locul este dreapta CE. 1391. Consideram fas-
ciculul de conice ce tree prin B, C ~i sint tan.gente in A dreptei
date (Ll) (fig 396). Punctele de
in tersectie
, ale co nice lor din fas-
cicul determina pe orice dreapta
deci ~i pe dreapta de I a infinit
doua diviziuni in involutie. Punc-
tele duble ale invohitiei •
sint

.A
Fig. 395 Fig. 396

punctele de contact ale conicelor tangente dreptei de la infinit

~i sint date de directiile axelor .parabolelor fasciculului. Celelalte
perechi de puncte ale involutiei sin~ conjugate fata de punctele
duble, deci punc~ele de Ia infinit ale conicelor degenerate(~, BC),
(AB, AC) ~in fascicul sint conjugate fata de punctele duble.
Rezulta ca, daca ducem A X II BC, fasciculele A(P1P2M X) ~i
.~.4{P 1 P 2 BC) sint armonice. In primul fascicul AXIl BC, deci M
este mijlocullui P 1 P 2 • Din al doilea fascicul deducem (P1 P 2 BC)=
=-1 ~i cum M este mijlocul lui P 1 P 2 ,_avem MPi==MB · MC.
(G.M.F. 1951,11). 1392. Folosim teorema: daca o conica inter-
secteaza laturile AB, BC, CA ale unui triunghi in punctele
(e, e'), (a, a'), (b, b'), intre segmentele determinate de conica pe
laturile triunghiului avem relatia cunoscuta:
Ac·R lfa.Ba' Cfi.f5i = 1 . (1)
Ab · Ab' Be· Be' Ca · Ca' '

373
 N fiind intersectia tangentelor in lt1 1 ~i JJ 2 , conica va fi tangenta
triunghiului NT 1 T 2 • Relatia devine
. N lt1 2 T;Q T 1At/1 ) 2
( N JJft • T21112 • TtO = 1
sau
1V lU 2 • _!_20 . 1\ JtJ1 = _ 1 , (2)
- '
N Jlf 1 T Jvl
2 T 0
2 1
• I

se ia semnul -, deoarece 1J;J 1 , 0, M 2 sfnt interioare laturilor triun-

ghiului. Aplicind teo rem a lui Menelaus triunghiului N·T 1 T 2 inter-
sectat de transversala M 2 ll1 1 T, ohtinem
T;J' . _!_ 1 k/1 • Jlf2 1V
-1. (3)
~

TT 1 1JI/ 1 N T 2 M2
Impar~ind (2) cu (3), avem
TO TT 1 T 20 •
2
= 1 sau --
'
T 10 T2 T TT
2 TT
1

deci diviziunea 0 T T1 T 2 este armonica (G.lVI.F.I. 1952). 1393.

Fie M un punct variabil pe o hiperbola care are asimptotele Ox,
Oy; P, P' punctele de intilnire a paralelelor duse prin M la
Ox, Oy respectiv cu Oy, Ox; Q, Q' proiectiile lui JJ;J pe Oy, Ox;
A, A,. punctele de Ia infinit ale hiperbolei, situate pe Ox, Oy. Cind
M se mi~ca, dreptele MA, MA' sint raze omoloage a doua fasci-
cu]e omografice, avind ca centre pe A §i A'; deci aceste raze in-
tilnesc pe Oy, Ox in punctele P, P', care sint puncte omoloage a
doua diviziuni omografice. Punctele limita sint confundate cu
punctul 0. Deci OP·OP'=k. Dar MQ k 1 ·MP ~i MQ'=k 2 ·MP'
~i se deduce MQ -'MQ' =Const. 1394. Tangenta in punctul Ill la
hi perbola intilne,te asimptotele Ox, Oy in punctele P, Q. Aceste
puncte descriu pe Ox, Oy diviziuni omografice, avind punctele
Jimita confundate cu punctul 0. Deci OP·OQ · c2 • Fie P', Q' punc-
tele de intilnire· ale unei tangente fixe la hiperbola cu Ox, Oy, S
aria ~OPQ, S' aria llOP!Q'. Avern (probl 742) S:S' = OP ·0(/:
:OP'OQ'=c 2 :c 2 == 1. Deci S = S'. 1395. Fie (~) ~- ~·eapta
o~recare ce intilrw~te pe Ox, Oy in P §i Q astfel ca OP ·OQ = c2 •
Aria ~OPQ este cor1stanta. Hiperbolele conjugate H, H' care au ca
asimptote pe Ox, lJy §i a caror distanta focala este egala cu 2c,
sint hine determinalt-~, caci virfurile dreptunghiului construit pe
axele lor sint punctele de intilnire ale asimptotelor cu cercul de cen-

374
tru 0 ~i raza c. In afara de asimptota Oy se pot duce prin Q la hiper-
bolele (H), (H') respectiv ·tall!.(entele QPb QP 2 ; P 1 ~i P 2 sint
pe Ox. Dupa teorema prece<IPnta avem OP ·0Q=OP2 ·OQ== c2 •
Se deduce 0 P=OP 1 ==0 P 2 ~i det i P coincide 9u u nu I din pu nc-
tele P 1 , P 2 , adica dreapta Pft Pste tangenta la (H) sau (H').
139ft Fie M' al doilea punct de int ilnire a hiperbolei (H) si drep-
tei (~). Par~lele duse prin Af, JJJ' Ia Ox intilnesc diametrul (D)
paralel cu (~) in punctele m, m'. Cind (Ll) se deplaseaza paraleJ
cu (D), punctele m, m' descriu pe (D) diviziuni in involutie, al
caror punct central este centrul 0 al hiperbolei. Deci Om ·Om' k.
Dar Ont P Jlif, Om'==P ./Jtl'= MP' (probl 1376). Deci PM ·MP' k
sau ill P · JU P' = -k Se poate deduce ca k este egal in valoare
absolu ta cu patratul semidiametrului (D) ~i este negativ daca dia-
nletrul (D) este transvers ·~i pozitiv daca acest diametru este ne-
transvers. 1397. Dupa problema precedenta OA 2 =MP·MP' ==
==(IP-IM)(IP+IM)=IP 2 -IM~==l0 2 -1M 2 sau lM 2 =01 2 -
-0.-t=!=fA ·lA'. 1398. Fie M un punct pe hiperbola, M1 diametral
opusullui Jltl in cercul MAA '. Dupa problema precedenta hiperbpla
echilatera este locul geometric al punctelor M de contact al unui
cere variabil, trecind prin punctele fixe A ~i A' cu tangentele para-
lele cu o directie fixa. Deci ~i M1 apartine hiperbolei. Tangentele
in Jl ~i ~ll 1 la cere sint paralele cu tangentele in A ~i A' la hi per-
bola. 1399. Se pastreaza notatiile celor doua probleme precedente.
Avem <}: 1l1AA'-<9: MA'A==-1: MAA'-<}:AMI =<}:MIA= const.
1400. P ~i P' descriu pe baza comuna (~) diviziuni omografice
in care punctele duble sint confundate la infinit. 1401. Prima
solu{ie. Se construie~te pe cele doua diametre conjugate paralelo-
gramul RR' SS'. ROS ~i R'OS' sint de asemenea doua diametre
conjugate. .Axele curbei sint tazele omoloage perpendiculare ale
fasciculelor involutive formate de diametrele conjugate. Se duce un
arc de cere de centru w ~i trecind ·prin punctul 0. Fie m, 1n',.
r, r' punctele unde acest cere intilne~te diametrele 0 1J1, 0 ill',
0 R, 0 R'. Dreptele 1nm', rr' se intilnesc in punctul i, iar dreapta
wi intilne~te cercul in punctele u, u'. Axele elipsei sint dreptele
Ou, Ou'. Pentru a gasi marimea axe lor se considera punctele
T, T' unde tangenta in M intilne~te pe Ou, Ou'. I ~i /' fiind pro-
iectiile lui M pe Ou, Ou', jumatatea axei Ou este VOf · 0 T, iar
jumatatea axei Ou' este Vol' ·01''. Alta constructie rezulta
din teoremele lui Apollonius. Din punctul Jt;J se coboara~erpe_?_­
diGulara pe diametrul Atl'N' ~i se ia pe aceasta MK = OM'=O;.Y'.
Pe OK drept diametru se descrie un cere, se une~te M cu centrul

o7s
I al acestui cere ~i se iau p ~i q intersectiile acestei drepte cu
cercul. Directiile axelor sint Op §i Oq, iar lungimile lor sint
~gale cu lt1p, Mq. 1402. Fie Q polul dreptei (~), d punctul de
intilnire a dreptei (~) cu PQ, iar e polul dreptei PQ. Qm este
polara punctului c. Dreptele Pnl, Qm sint raze omoloage a doua
fascicule omografice cu virfurile in P §i Q. Locul este o conica
ce trece prin punctele P ~i Q, p'rin punctele de intilnire a conicei
cu dreapta (~) §i prin punctele de contact ale tangentelol' duse
din P la conica. Tangentele in P §i Q sint dreptele Pe, Qe, omo-
loagele razei PQ, considerate ca facind parte din unul din fascicule.
Cind dreapta· PQ este tangenta in e la conica (C), conica loc se
reduce lao dreapta, caci PQ, considerata ca facind parte dintr-unul
din fascicule, este propria sa omoloaga in raport cu celalalt.
1403. M fiind un punct al locului, dreptele F M, F' M sint raze
omoloage a doua fascicule omografice, caci direc~iile acestei
drepte sint simetrice in raport cu direc~ia fixa (D). Locul este o
hiperbola echilatera trecind prin F, F', tangentele in aceste puncte
fiind paralele cu direc~ia simetrica a lui (D) in raport cu F F',
centrul fiind mijlocul lui l"'F', iar asimptotele una perpendiculara
~i alta paralela cu (D). 1404. Fie patru puncte fixe a, b, c, d ~i un
punct 1n pe (D). Prin a, b, c, d, m se poate duce o singura conica ce
intersecteaza pe (D) intr-un al do ilea punct m'. Reciproc, daca
plecam de la m', ajungem la m. Cele trei perechi de laturi opuse
ale patrulaterului format de cele patru puncte sint trei conice
degenerat~ ale fasciculului. De aici rezulta imediat proprietatea
(a). Cind (D) este una din cele trei diagonale ale patrulaterului,
extremita~ile acestei diagonale sint puncte duble ale involutiei,
determinate pe aceasta dreapta de conicele fasciculului, ~i se deduce
propozitia (b). 1405. Fie 1, 2, 8, 4, 5, 6 §ase puncte ale unei co-
nice, a punctului de intilnire a dreptelor (12), (45), b intersec~ia
dreptelor (23), (56), iar c intersec~ia dreptelor (34), (61). Fie oc, ~
punctele de intilnire a dreptei ab cu conica, iar p punctul unde
se intilne~te ab en diagonala (25). Laturile (16), (25) ale patrula-
terului (1256) intersecteaza dr~apta ab in doua puncte omoloage
ale involutiei determinate de perechile de puncte (a, b) §i {oc, ~).
Acela~i lucru se poate spune de laturile (34) ~i (25) ale patrula-
terului (2345). Dreptele (16) ~i (34) tree amindoua prin omologul
punctului p in aceasta involu~ie. Ele se intersecteaza «:reci intr-un
punct pe ab. 1406. Sa consideram doua triunghiuri ABC, DEF'
inscrise intr-o con ica (r) ~i sa aratam ca ele sint circumscrise unei
alte conice (r'). Fie P intersectia dreptelor AB ~i DE, Q inter-
sec~ia dreptelor BC ~i EF, R intersectia dreptelor CD ~i FA

376
Punctele P, Q, R sint coliniare uupa teo rem a lui Pascal. Deci
dreptele AF, CD ~i PQ sint roncurente intr-un punct R ~i
teorema lui Brianchon demonstreaza propozi~ia. 1407. Proprietate
duala a teoremei lui Desargues ~i Sturm (probl 1404). 1408.
Fie (C), (C1) doua co nice oarecare aJP fascicului, Q intersectia pola-
relor lui P in raport cu (C), (C1 ), (ro) alta conica oareca~e a fas-
ciculului. Dreapta PQ intilne~te conicele (C), (C1), {r) in punctele
(a, a'), (a 1 , aa, (m, m'). Aceste puncte definesc o involutie (probl.
1404). P ~i Q fiind conjugate cu perechile de puncte (a, a') ~i (a 1 , ai),
sint punctele duble ale involu~iei ~i deci conjugate ~i in raport
cu m, m'. 1409. Pro prietatea duala a problemei precedente este
urmatoarea: locul polilor unei drepte fixe (~), in raport cu
conicele unui fascicul tangential, este o dreapta (D). Cind (~) este
dreapta de la infinit, polul ei in raport cu o conica este centrul
acesteia. Conicele degenerate ale fasciculului se compun din cele
trei perechi de virfuri opuse. Mij loacele diagonalelor apar~in deci
locului. 1410. Fie A, B, C, D cele patru· puncte comune tuturor
conicelor fasciculului, iar (~) o dreapta in plan. Sa cautam Iocul
polilor dreptei (~) in raport cu aceste conice. Fie P ~i Q inter-
sectiile dreptei (Ll) cu Iaturile opuse. AB ~i CD, P' ~i Q' conju-
gatele armonice ale punctelor P, Q, respectiv in raport cu A ~i B,
C ~i D, iar M polul dreptei (.d) in raport cu o conica (r) a fasci-
culului. Dreptele P' M ~i Q' M sint .pol~rele punctelor P, Q in
raport cu {r). Dreptele P' M, Q' M sint raze omoloage a doua fas-
cicule omografice cu centrele ~n punctele fixe P' ~i Q'. Locul este
in general o conica, circumscrisa triunghiului diagonal al patru-
laterului format de cele patru puncte ~i trecind prin conjugatele
armonice ale punctelor de intilnire a dreptei (~) cu Iaturile, in
raport cu virfurile patrulaterului, situate pe acelea~i laturi. In
cazul cind (~) este dreapta de la infinit. locul este o conica ce
trece prin mijloacele laturilor ~i prin punctele diagonale ale patru-
Iaterului. 1411. Sa con~iaeram punctele comune:cercurilor ortoptice
a doua co nice (C) ~i (C') ; din aceste puncte se vad (C) ~i (C') sub
unghiuri drepte. Involutia tangentelor duse din fiecare din aceste
puncte co nice lor fasciculului tangential determinat de (C) ~i {C')
(probl. 1407) cuprinde ·deci doua perechi de raze omoloage. perpen-
diculare; ea se compune deci din drepte perpendiculare ~i propo-
Zitia este demonstrata. Intre conicele fasciculului exista trei conice
d~generate, compuse din cite o pereche de virfuri opuse ale patru-"
Iaterului complet circumscris, comun.1412. Fie I ~i Jpunctele circu-
lare, iar (a, a'), (b, b'), (m, m') punctele de la infinit ale celor doua
hiperbole date ~i a-Ie unei conice din fasciculul punctual deter-

377
n1inat de ele. I ~i J fiind conjugate ar1nonic in raport cu perechile
de puncte (a, a') ~i (b, b'), vor fi conjugate armonic in raport cu
(1n, 1n'), CaCi COnicele unui fascicu} punctual determina 0 inYolutie
pe dreapta de la infinit (probl. 1404). Conicele degenerate ale fas-
ciculului vor trebui sa fie drepte perpendiculare, adica coardele
comune a doua hiperbole echilatere sint doua cite doua perpendi-
culare. 1413. Se observa ca dreptele AD, BD, .CD impart in ra-
poarte egale laturile BC ~i C' B 1 , CA. ~i A 1 C', AB ~i B'.A 1 ale
triunghiurilor ABC, A 1 B 1 C 1 ; punctele A 0 , E 0 , C 0 , unde intilnesc
dreptele C' B 1 , ...4 1C 1 , B' A 1 , sint virfurile unui triunghi omologic
cu triunghiul A 1 B 1C', sau punctele de contact ale laturilor acestui
triunghi cu o conica inscrisa (w). Cind punctul P se mi~ca pe
conica (y), punctele B 1 , C1 descriu diviziuni omografice pe dreptele
A C , A 1 B' ~i coincid cu punctele C' ~i B 1 , A 1 ~i C 0 , B 0 ~i A 1 , cind
1 1

punctul P este diametral opus punctelor A, B, C pe conic a (y).

Dreapta B 1 C1 este deci tangenta conicei ( w) ~i acela~i lucru se
poate spune de dreptele C 1A 1 ~i A 1 B 1 ; cele trei puncte sint deci
coliniare. 1414. a) Fie P proiec~ia sub unghiul ~ a lui N pe Ox
(fig 397). Punctul H se afla Ia intersec~ia dreptelor 0 JW. ~i IV P,

-- .X

Fig. 397

care pot fi considerate ca raze corespunzatoare a doua fascicule

omografice: unul cu virful in 0, altul cu virful in (!X), punctul
de Ia infinit dat de directia ~- Rezulta ca H descrie o conica ce-
, I

trece prin 0 ~ i prin (~), Adi~a 0 hiperbola a carei directie asim p-

totica face cu Ox unghiul (X. Particularizind pe M, rezulta ca
punctul C:::: ( ~' Oy) §i punctul D, unde paralela prin ..4 la N P
intersecteaza pe (~), apar~in locului. Dreapta Ox este tangenta
in 0 la hiperbola. Sa consideram acum pe O(!X) apartinind fasci-
culului cu virful in 0. Ea intilne~te pe (~) in M1 , iar A M1 iMter-

&78
.sectcaza pe Oy in N 1 • Dreapta N 1 P 1 inclinata cu unghiul (X pe
Ox este asimptota. Pentru a gasi cealalta asimptota ducem dreapta
ANoocare intersecteaza pe (~)in Jf 2 (AM 2 IIOY). Prin Q1 simetricul
lui P 1 fa~a de 0 se duce o parah-da la OM2 , care este a doua
asim ptota. b) Punctul M 2 nu depinde de !X, deci asimptota Q1 6l
se deplaseaza paralel cu ea insa~i cind (X variaza. lnfa~uratoarea
:Se reduce la un punct la infinit. Punctele N 1 ~i (!X) descriu divi-
ziuni omografice cu bazele pe Oy ~i pe dreapta de la infinit. In-
fa~uratoarea asimptotei N 1 P 1 este deci o conica tangenta acestor
<loua drepte, adica o par~boli\ (G.M.1947,8).

BmiJOG:ltAFIE

E. Rouchc cl Ch. de Comberousse. Traitc de geometric (2 vol.). Paris, Gauthier-

Villars, 1922. ·
C. Guichard. Traite de geometric (2 Yol.).
J. lladamard. Le~ons de geometric elementaire (2 vol.). A. Colin, 1931-
1932.
Tr. Lalescu. La geometrie du triangle. Paris, Vuibcrt, 1937.
Jon Ionescu. l\laxime ~i minime geometrice. Bibliote(·a Societatii de ~tiinte
::\latematicc ~i Fizice din R.P.R., nr. 11, Bucure~ti, Editura tehnidi, 1955.
,0. Sacler. Despre conice ~i altc cur be. Biblioteca Societatii de -~tiinte Mate-
mat ice ~i Fizice din R.P.R., nr. 10. Bucure~ti, Editura tehnica, 1955.
E. Lemoine. Les lieux geometriques en mathematiques speciales .
..Cil. l\1icbel: Complements de geometrie moderne. Paris, Vuibert, 1926.
E. Duporq. Premiers principes de geometric moderne. Paris, Gauthier-Villars,
.F.G.J.11. Exercices de geometric.
G. Papelier. Exercices de geom~trie moderne. Paris, Vuibert, 1927.
I. I. Alexandrov. Probleme de constructii geometrice. Bucure~ti, Editura
tehnidi, 1951 .
Jp.lius Petersen. Methodes et theories pour Ia resolution des problemes de
constructions • geometriques. Paris, Gauthier-Villars, 1931.
 ERATA

Pag. Rindul In Ioc de Se va citi

35 14 de sus ... ex'{3'y ... 1(.!1

·:·CXtJY····
I
~
-46 3 de jos ... unghiului A BD ... ... unghiului ADB ...
50 1 de jos
--
AB, BC, CD, DB ~i AB, BC, CD, DA ~i
51 9 de jos ... ipoteza BC ... ... ipotenuza BC ...
51 10 de jos ... triunghiului A' B'C'. . .. triunghiului A B'C'.
54 if de sus ... puncte variabile A', B, . .. puncte variabile A', "B'.
62 13 de sus ... ~i 0', 0" .. . ... ~i Q', Q" ...
63 15 de jos ... X, Y, Z, .. . ··· X1, Yt• Zt, ···
94 6 de jos ... muchiile A, B, C . . .. muchiile in A, B, C.
96 19 de sus ... pnn. A'B'C' ... ... prin A', B', C' ...
118 10 de sus c~ c~ ... Ca, c; ...
124 15 de jos
--
... OA = OB, ... . .. OA = AB, ...
153 ':J de sus ... BC ~i ... . .. BN- ~i ...
162 2 de jos Fie 0 ... . Fie I ...
182 9 de jos . . . simetricul lui A ... ... simetricul lui 0 ...
197 17 de sus ... yA + yB = ... . .. yA = yB = ...
197 1 de jos ... cu arcul ... . .. cu cercul ...
243 8 de jos BP:DR=DR:DN. BP :DR -rDlJ:DN...
253 1 de sus Tot rindul la pagina 252 sus
I

296 ':J de sus ... Se duce OY' j_ ••• ... Se duce OA' ~ ... •..
302 v de sus = ex' + {3' + y + ... = ex~ + {3' + y' + .. .

lngrijitor ~qipe: Conf. dr. Gh. Simionescu

Redactor: Valentina Crefu

- Tehnoredactor: Elena Geru

Bun de tipar: 10. 11. 1981, ~olidetipar: 23,75,
C.Z. 513 (076) ·'
Tiparul executat sub comanda
Nr. 538 ~a· '
Intreprinderea· poligr,ficA
,13 Decembrie 1918·~
str. Grigore Alexaqdr\;scu nr. 89-97
Bucure$t1,
Republica mictali~tir& RomanJa
lei 13

EDITURl TEHMICA