i Ailffifo

EEolnEtrlE
t' o *
f; [[ fi Tilll l'
'I,?fJ

j;:1.l:

i.l!,i

"r i.:
ita ,
.'il"
a:.'.

l :,.
:'.,..
.. t'
tt,.r
E.'"
{,:;':
t
i.

v #ffiffiffi*ffi@lqffiffRlE

t
&
+.
rJ
*&
E-
 ALEPH"IGEOI'IEIRIE

ACT
2"

I I gr6om6lrie veclorielte/g6om6frie affine

G. GIRARq
C. THIERGE
Agr6g6s de
math6matiques

L'ensemble N des nombres entiers a

6t6 6tendu i des ,,nombres" cardinaux
transfin is, traditionnellement d6sign6s
par la lettre h6braique aleph diverse-
ment index€e. Aleph-z€ro repr6sente
ainsi le cardinal de N lui-m6me.
Aleph-un est le plus petit cardinal su-
p6rieur i Aleph-z6roet ainsi de suite.

Classiques Hachette, 79 Boulevard Saint-Germain, Parls

 ALEF,/GEOMETRTE

l! Geomelrie vecforial6/Geometrie afini

G. GIRARD
C. THIERCE

Editu ra didacticl li pdeetgM 49+3

-".Blrsce$t;
 I "-,
Traducercr din llmba frarcezf:'.,1r,
_DINU MOROIANU ."
IORGUT.ESCU :.
- ELISAETTA IORGUTESCU
-ANGELICA
- AFfr,oDtTA toRGULEscU "t1.,.r,,,t
ECATERINA YASILESCU
-

Rcdaetor: prof. RADL YAIENTIN

?: Tehnori&tor: HICOIAE *TAttAffi ,- :

f
*r

$
*L
g,

F
B
:i

t;
s
k
 45. BAZELE PLANULUI
VECTORIAL

5.1. Independ,enld. gi d,epend,en{d. liniard,.

5.2. Coordonatele unui oector tntr-o bazd.,
5.1. Interpretarea. pectoriald, a unui sistern ile d,ouii
ecu,alii de gradul I ca d,oud, neeunoscu,te,

5"1. TNDEPENDEilTA 9t DEPEI{DE}ITA

LIl{IARA

5.1.1. Combinalie liniari de vectori

ai planului vectorial
DEFINIIIE. Numim eomblnafio liniaril & n yoe.
+
tori ub at,...t tn Garo apar,tin planului
veetorial F, oriee element ils forma:
++
fifl1 * x2as* ... * frnan,

uni[o rr, t2,,,.., r, slnt n uumere roalo.

Observ[m cH oriee combinalie liniard de vectori ai
lui F este un vector al lui F.
DEFINITIA So zioe eL rl voetori;r,;r,..., z*,ai planului
1
vectorial P sint liniar inilependctt!,i ilaci,
orice egalitate:
++++
fir\*rrar*...{tnun:0,
in caa,o fr1, fi21.,.tu{? sint llilH,etro roele,
implicfl:
fil: frZ: .-. : frn:0.
+ + +
DEFINlTlA Se ziee z vectori ur, ur,.,., tr,, ai planului
cH,
2 veetorial F sint Iiniar ilopeniten{i ilac5, nu
sint liniar inilepenilenti, ailiefl ilacfl oxist5, z
numere tealo *r, fizr.,.t frtu lttJ- toate nule,
I astfol ca:
' + + + +
flflr * frzaz * ... * rnun: g.
OBSilRVATIE. Cele douil deffuri,tii preeederirte se aplicd
oricdrui spaliu vectorial -E pe R, inlelegindu-se c5. ele-
nrentele lui .E sint numite Qectori.
Aceste dou5. definilii se aplicS. de asemenea oricdrui
spaliu yectorial pe un alt corp decit R, de exempluunui
siraiiu vectorial pe corpul Q al numerelor ralionale; este
sirfibient sd. se inlocui.ased ex4nes'ia aijt,Ia.ere reale prin
nutlcre ra{ionale.

Se vor gdsi la exerci,ti,ile Nr.,$.1, 5.4,5.5 exernpleunde

&o€ste d,efhrilii se a,p,licf, altor spalii vec'toriale decit F.

5.1.3. Gond:i[ia ca un vector

si fie liniar independent
Fie i un vector nenul, care apar,,tine p[anului vecto'
rial F.
 r
Oriee egalitatel

*i:6,
unde s estc,un aum6r real, implied, lnf,rueit i nu ete
nul (Nr. 4.1.2):
g:0i
rezrilt[ c[ ? liniar independent, deci c{
este un vector
orise vector nenul a[ ]ui F este liniar independent.
Pe de altd parte, egalitatea:
It :6,
implic[ oE vectorul nul este linian dependent; din aeeasta
rezultd. c5. orice vector ial lui.f,; lini", independent, nu
este nul. Se poate deci enunla:

TEOREI#A. Poat*u eat utr yccto.r aI plaaului F eS $,$

liniar inilepenilent (respectiv ilepenilent), esto
neces&B qi sufieient 0a el sil fie nenul (res.
pectiv rul).

5.1.4. Gondilia ca doi vectori

sa f$e linfar itrdepeffienli .

Fie7, qi ;t doi -veetori Iiniar dependen,ti; existl atunci

douH. numere reale rlqi rr, dintre oare celpu,tin unul nu
este nul, astfel ci:

*i, + nir:d.
- Presupunem cd. frt na este nul; egalitatea precedent{
im,licd'
-- ,rl
"r- - i"z.
Dac[ ir.este nul,.atunci qi ;, este nul qi A, A apar{in
unei drepte vectoriale oarecare.
Dacd z-, nu este nul, ?. ap*rline dreptei veetoriale cere
admite pei', ea baz6.
 8

In toate cazurile, 4 qi ;, aparlin unei aceleiaqi drepte

vectoriale .d.

Reeiproc, fie7, qi ig aoi vectoricareaparlin unei ace-

leiaqi drepte vectoriale D.

Dac[ 7, este nul, egalitatea:

Li, * o A : A
dovedeqte c[ 7, qi i, sint liniar depenclen[i.
+
Dac[ u, nu este nul, z1 este o bazil a Iui D (Nr. 4.3.3),
exist{ deci un numdr real r astfel ci:
i, : ri, (Nr. 4.3.3);
egalitatea precedentfl, care se scrie de asemeneai

oi,*(-{)A:6,
'*
dovedeqte cd u, qi u, stnt liniar dependenli.
Se poate deci enunla:

TEOREMA Pentru ca iloi Yootori ai planului vsetorial

1 F s[ lie linlar ilepenilenfi, este neeosar qi
sutioient oa ei sf, apar{in6 acoleiagi
iilropte voctoriale.

CONSECINXA. fie i, qii, doi vectori ai planului

+
vectorial P; am demonstrat echivalen[a:

i, qi 4 srrrt liniar d,epenilengi

leiagi ilrep te (tectori.ale.
"-" A qiiraparlin nee-
Pe de alt[ parte, studiul fdcut la paragraful Nr. 4.3.1
dovedegte cd:
++
J, ur qi q aparlin aceleiagi ilreple oeetorialc <r+ ?r:
r' :
lril+4++
0 sau laz: 0 sau urt qi a, au aeeeasi directrie.
 s

Rezultd dilr aceasta urm5.toarea echivalenld:

++++++
u, qi u, sinL liniar dependenli € ?r : 0 sau uz : 0
sau ur gi a, au aceea;i d,irec{ie.
S-a vdzut ln cursul de algebr[ g.il /_gi B fiind doud
propozi,tii de negalii respeCtive A qi B:
. (/ € B) n 1i <=+,8).
Se poate deci scrie:
++++
u, ;i z, sint liniar independenyi e at:f 0 qi az * 0
qi i, .si i, ou direcgii d,istincte.
Echivalenla precedentd se poate enunla gi sub forma:

TEOREMA Pontru ea iloi yoctori al planului roctoriel

t
' P sil tie liniar inilopenilen{i, este neoosar qi
suticient ca nici unul ilin acegti iloi voctori
s5, nu fie nul gi ca ilirec{iilo lor s[ fie rlistinc-
te.

5.1.5. Bazete planului vectorial

DEFINIIIE. Numim baz[ a unui plan veetorial F orice
pereche (il .l=) ar vsctori ai hi F liniar
inilepenilen{i.
Rezultd din teorema 2, enunlatd Ia paragraful
Nr. 5.1.4, cd:

+ +
j este o bazil a lui F i+0lij+0gii,i
+ + ++
1,-, =* I
t au ilirecfti rlistincte

OBSERVATIE. Daed perechea t{, ll este o bazE a

lui F, perechea 1i 71 ..t. de asemenea o bazfl a tui F.
Vectorii 7 qi /ca"e au direclii distincte sint distinc!,i;
cele dou[ baze 1i,,i qi (i fr stnt deci distinere.
lo

EXERCtTI

Fie ipi /Ooi vectori ai lui ,F, li.niar ir*dependen{i. Cu

6.1.

"i+ aiti f;- a/sfnt liniar indep,endenli?

oe eondilie vectorii
(a, b, c, d sint numere reale).

5.2. O dreapti vectoriald D este un spaliu vectorial pe B.

1o Cu ce condilie un vector aI lui .d este vector liniar inde-
pe*ldeot?

2o Sd se demonstreze cd doi vectori distincti ai lui .d sint

Xiniat dependengi.
6.$. Mutrtimea B a numerelor reale este un spaliu vectorial
pe Q (exerciliul Nr. 4.18).
I' Sd se d.efineascd, pe'aeeastd mullime, n veetori liniar inde-
pendenIi.
2" S[ se demonstreze cd I qi 1/1 slnt liniar independenli.
8' Sd se demonstreze cd. L,l,/ 2, t/E sint liniar independenli.
4o Sd se demonstreze cil t,y'a+y'e,/2
independen!i.
-VZ sint }i*iar
6o Cu ce condifie L, al/n + b/7, "y'n + d,y'T sin| li-
niar"i independenli?
5.4. Se noteazd pria (a, D) ,rin element al lui R2; se reamin.
tegte c5. 82 este un spaliu vectorial pe R.
l" Cu ce coadilie (a, D) este un veetor liniar independent?

2o S5. se demonstreze cd vectorii Z: $, o) gl i: (0, 1)

slnt liniar independenli.
8o Si se dernonstreze c[ orice element al lui R2 poate fi pus
sub forma .i + oi qi c[ orice vector r{ t gQ apartrine ,}ui 82.
4o Sd se demonstreze c5. trei vectori ai lui R2 sint liniar de.
penden!i.
6.5. Fie .E mullimea aplicaliilor afine ale lui R, tn B. Se
delinegte pe E o adunare notatd t f g, astfel e5.:
Var€R (t * :
f (a) * s(c),
s) {a)
qi o tnmullire priotr-un numd.r real notat5. af, astfel cH:
Vs C B (oct) (z) : at (r).
 11

f 55. se demonstreze cH, inzestrati cu operaliile preeedente,

.E este un spaliu vectorial pe R.
2" Cu ce condilie o aplicalie afin5. f este un vector liniar inde-
pendent?
8o Cu ce condilie dou6 aplicalii afine t qi g sint doi vectori
liniarindependen!i?
40 Sd se demonstreze ci trei aplicalii afine t, g, h sint trei
vectpri lin-iar dependenli.
5.6. Fie E un spaliu veetor'ial pe E, 9i 7r,ir,...,in, n n"".
tori ai lui .8.

1" S[ se demonstreze cd dacd ir,ir,..., i, sint liniar indepen-

denli, orice submullime a lui [1, i, ,...,7r; este formatd din
vectori Iiniar independen!i.

2o Sd se demonstreze c5. dacd ir,ir,..., [, sint liniar depen-

denli, orice supra,mullime a lui lA, A,..., frr1 este forrnat[ din
vectori liniar depenilenli.

5,2. COORDONATETE U'NUI VECTOR

ixrn-o BAZA
5.2"1, Definifia coar.demtelor unui
v€G@ aI lui F in tn-o baz* a
lu,i P.

ffe fa7"1 o bazfl a planului vectoria] F qi i un vector

al lrri P.
O fiind un punct al planului d, f i, I, J qi ,4f imagi-
nile respeotive }n planul punctat (p', O) ale veetorilor
i, j" a (fig. t),; &YeIn:
+ + ----->
i: -_-rt
OI, i: -'>
AJ, a: OM.

Vectorii 7 qi 7 ne&rrind aceeaqi rlireclie, dreapta

care eon,tine pe M, qi a cdrei direclie este aceea a vec- Fig. I
t2

torului i tuiu dreapta OI ln .B; de aseinenea, dreapta

care conline pe M, qi a cirei direclie este aceea a yec-
torului i t*i" dreapta Ot ln.9; avem:

6trr:fr +fr.
Fie n abscisa punctului .R in reperul (O, E) qi
gl abscisa punctului ,S in reperul (O,
"I); oblinem:
+
.:?OR: uOI : rit-i
of: aOi : ai,
ceea ce implicd:

; :m : n;+ u7;
7.rt,u deci o combinapie liniard a vectorilor 7,i.
Presupunem c[ existd alte dou{ numere reale fr', y'
astfel c[:
i: *i + ai;
se poate atunci scrie:
?
si*Ai:n'i*U'i,
ceea ce implicd:
(r- x')i+ (a - u')7:d;
vectorii i 7 tiina liniar independen,ti, rezultd clin ega-
Iitatea precedentfl c[:
fi-fi':0 qi A-y,:0,
deci c[:
fi:fi,' qi y:A'.
Se poate enunla:
_+++
TEOREMA. Fio (i, 7) o bazf, a planului veetorial P;
pentru oriee vecto, 7 ."r. apar,tinc lui F,
existfi o poroehe (n, U) rlo numere reale gi
numai nno, astfel ca:

;:;i+ii.
 18

CoIe ilouil rumere & qi y slnt eoorilonatelo

voctoruluiT in baza G,7); * oste prima coor-
:+
ilonatil sau abseisa lai a, y esto a tloua coor.
ilonati sau orilonata lui i.

OBSERVATII. 1. Perechea (r, y) a coordonatelor unui

vector 7 irrtr-o bazl (i j1 este notat[ sub forma (J).

2. Aturrci cintl coordonatele vectorilor lui .F sint eele

relative Ia o baz{ (i, fi ,lui F, se zice c5. planul vec-
torial.F .rtu raportat la baza (t ,,T qi, in loc s5. se scrie:

fie un pectori d,e coorclonatu (il) t" baza (7,;j, ,. *..r"

nrai simplu, nici o confuzie nefiind posibilil:

un oector i
fie d,e coord,onate (;),
sau ingi:

T rie ; (;).

S. Coordonatele vectorului nul, in orice bazd a lui F,

sint (3).

4. Planul vectorial F fiirra raportat Ia o bazfl f;i ;],

fic;(r) qi 71;;1 doi vectori ai tui F; *.',e*'
i :i' ayi'4 ii : *'i+ ai * n : 6' ti a : tt'i
din aceasta rezulLi:
++
a*a'**$x' sau y*U'.
Se poate deci scrie:

a*u'+r*r' satr ?l+?.t'

t4

8.2.2. Garacterizarea planului veetorial

cu aiu,torul uneia din bazele sale
+++
Fie 1i l) o bazd a planului veotorial F; * demonstrat
ln paragraful precedent c{ orice t'ector 7 al lui F este
o combinatie liniarS. a vectorilo, i, i
Pe de altd parte, F tiira un spaliu vectorial Pe E,
,orice combinalie liniard a vectorilor i, j este un vector
al Iui F.
Se poate deci enun!a::

TEOREMA. Planul vectorial F este mul{imea eomhina'

liilor liniare ile iloi vectori i / ai unr:ia
ilin bazole sate f, ;]:

F: {i' ;:;i+a7, @, u) € R'}.

OBSERVATII. 1. Se exprimi de asemenea teorema
preoedentd, spun,indu-se c5. vectcnii iqi J'ai unei l-raze
++++
(i, "t) a lui P, genereazil pe P.

2. Considerim aplicalia f a lui.d in E2 care, Ia orice

++
vector u care aparline lui P, face s[-i corespundd pe-
reohea (r, il a coordonatelor lui 7 intr-o baze (i 7)
a lui P.
Aplicalia f este bijectivd cdci, fiind datd o pereche-
(r, a) a lui R2, existd un vector 7 al lui F qi numai
+
unul, vectornl ri* yj, a cirui imagine prin f este Pe-
rechea (*, y).

Firarea unei baze G,7l Iui F permite, deci, sd.

"
se defineasc[ o aplicatie bijectivfl a lui F pe R'z.
 t6

5.2.3. Dependen[a liniarir a trei veotori

aituiP
Fie u, a, u trei vectori ai planului vectorial P.
+ +
Presupunern cE vectorii u, u sint liniar dependenli;
exist6 atunci dota5 numere reale a, 6, dintre ear€ cel
putin unul nu este nul, astfel ca:
+++
'au * bi :0.
Egalitatea:
++++
aalba{Aw:0
dovedeqte ce i, i, z7 sint trei vectori liniar dependenli.

Presupunem acurn e5 vectorii stnt liniar inde-iri

penden,ti; perechea (i, i) este atunci o baz5. a lui F
qi, (i) fiind s6sr'fl6nnfe1e 1ui d ln bara (u, r-1, urr.*,
++
le : a1tr * pttt;

egaliiatea precedentd, care se scrie si:

0,

dovedeqte c[ cei trei vectori ;,;,6 sint liniar dependenli.

Se poate deci enunla:

TEOREMA. Troi Yectori oareeare ai planului veetorial

F slnt liniar ilependen{i.

CONSBCINTA. , fiind un tntreg strict mai mare ea

+ + + + + + +
3, fie uy ust ilsr..., uo, n vectori ai lui P;, vu tz, at,
fiind ]iniar dependenli exist[ trei numere reale rr, nzt fist
dintre care unul cel pulin nu este nul, astfel ca:
+++
ttar * rrts2 * *sur: Q'
 ro

cgalitatea:
+
npt * nzaz * nfla * 0ro+ O4 + ... + 0 i, : d
dovedeqte atunci cX ir, ir, ;r,,.,,i, sint liniar dependenli.

5.2.4. Dimensiunile planului vectorial F

DEFINIIIE. z fiinil un lntreg natural gi .E un spatiu
vectorial pe Rr se zice cil E esto ile iliindn-
sirure z ilaci, existfl cel putin z vectori ai
Iui .E liniar inileponilonli pi ilaef z f I vec.
tori oareeaie ai lui .E' siirt iiniar depbndenli.

,. E-ristii.cel p-u!,in doi vectori ai planului vectorial F

rrnlar lndependen{i, anume cei doi vectori ai unci baze
+
oarecare a lui P.

,. fu dq alt5._parte, trei vectori oarecare ai lui F sint

Jinrar dependenli (Nr. 8.9.8). Se poate deci scrie:
TEOREMA. Planul ve_ctorial- F este un spafiu veetorial
po ft ilo dimonsiuno 2.

5.2.5. Goordonatele sumei a doi vectori

Planul vectorial P fiind raportat Ia una din bazele
sale 1z?, fl, nr; .vectori ai rui F;
lfi) ,r;' (;',) doi
AYEIN:

v: fri * Uj,
+++'
y':a'i*A'j,
ceea ce implicd:
+ +
a{a':(r * r')i
a')i t * (a *
rezulti din aceasta cl coordonatele vectorului v*u'
sint

(;I;)
Se poate deci enun{a:
 t?

TEoREMA. (;) u, (;',)fiinit cooritonarele respeetivo a itoi

veotori 7 qi 7 lntr-o bazb a tui -d, veetorul

i +i' aro .ilrept eoorrlonate ln aeeeagi
bazx' fn * c'i '
"-"* ly u'J'*
5.2.6. Goordonatele produsului
unui vector printr-un numir reat
Planul vectorial F fiind raportat Ia una din. bazele

"" vector al tui F ,*i a un num[r

sale (i fr, ti, ;{;)
real; avem:
:
ai a,(ri* ?i) @*i + @yi; :
rezultd din egalitatea precedent{ cI coordonatele unui
vector oi iobr.rn G,fi ,bt(ffi).
Se poate deci enunla:

IEOREMA a fiind uu numfi,r real qi 7un veetor de eoor.

1 ito"^r,r(?,) tutr-o bazfl a lui F, coorilonatelo
vectorului ,7 in ,ee.ogi bazr rt"t, (ifi).
OBSERVATIE. Folosind teorema precedentfl ,si teo-
rcma enunlatE la paragraful Nr. 6.2.5. se demonsireazd
(Exerci,tiul nr. 5.10) cH, i ryi i, f.iiod doi vectori de
coordonate respective (f) u,
f), , qi a' dou[ numere
reale, vectorul oi4o,i' are drept coordonate (Z;Xi',;')

EXCQCtIil

5.?. se aa?[*fl) si i'[-;; . Sr se determine c pcntru ca

;:;,,
6.8. se aa r(-i) ,, i'l\?r).sr se determine r si y penrru
.ni:i'.
ls

E.e. se *;t-3) Efi'+?Ii?;). sa ," deterrnino * .q;is

pentru ,ni -i'..

5.10. Se du;{i) ,i;'l;',i. Care sint coorrlonatele vectorului
fr + "6', unde a gi a'sint doui numere reale date?
5.11. Care este dimensiunea spaliului vectorial constituit de
o dreaptd vcctoriald?
AJg. Car,e este di*,nensiunea lui B' considerat ca spaliu vee-
torial pe B (a se vedea exerciliul Nr. 6.4).

i,.13. Fie un triunghi ABC qi A', B', C'mijloacele Iaturilor

respective lB, C1, LC, A), lA, Bl.
1" Sd se demonstreze ci perechea \Ti,76 este o trazd a lui P.

Ed,fr,TF,,3C'?
8' Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Care slnt
coordonatele vectorilor fu, fr, ddz
6.14. Fie un paralelogram ABCD.

I- Sd se demonstreze cd perechea Wd, EBI este o bazd a lui P]

AE,iu, cE,6-ez
6.15. Fie un paralelogram ABCD de centru O.

10 S[ se demonstreze ci perechea Vi, Ih este o bazd a

lui.d.
----> +
20 Care sint, in baza \rlB, zlD), coordonatele vectorilor:

A, oH,&,iot
5.18. Fie un triunghi ABC gi A', D', C' mijloacele laiurilor
respective lB, CJ, LC, Al, lA, Bl. Se ia (Z?, fr1 baz5. a-
"n
 1$

+
planului vectorial P; care str,lt, ln aceastI bazE, eoordomatele vec-
-..->-.->----.->
toritor &.Cr;. C,A,, A,g,?

5.3. JHTERPRETAREA VECTORIATA

. A UruUr StSTEm DE DOUA EcUATll
DE GRADU!. I
ct D(}&ra mgcu.ltuogcuTE,

5.8.t. Determ,inant, Sntr-o hazi a fui F,

al umei perechl de vectori
DEFINITiE. i Si i fiinil iloi vectori ile coorilorate ros-
.. ln\ ln'\
pective Si [61trtr-obazd, (i,7) a lui P,
[iJ
+ +
ffi aI perechii (v, a')
so numeqto iloterminant
ln baza [, **t*n*inantul:
"7]

l? ?',1 : ab'
- tr'b.
l0 0l
OBSERV,ATII
1. Prima coloand a determinantului precedent este
formatd din coordonatele lui 7 in baza (i j qi a doua
coloanS. este format[ din coordonatele lui i in b^ru
(i, .i).
2. Determinantul perechii (7, i) in baza G, il
este:

l?r',
gl: a'b
'- ab' :- (ab'
- a"bl'

Determinanfii pereehitor (i, 7') qi (;', u*; in aceeaqi

bazfl a lui F sint, deci, dou[ nur,nere reale opuse.
 5.3.2. Condilia de dependenli liniari
a doi vectori ale cercr coordonate
se cunosc

Fie 7 7
aoi veetori ai planului vectorial F ,I. .n-
gi
ordonate respective inr-o baza [,i1 a lui d;
lt)* l1:)
not[rn prin Cdeterminantul perechii ti,i'l tn baza f,,fi:
d:ab'-a'b.
Dacd, cr:i doi veetori i qi 7 slnt liniar dependen{i,,
++
a ;i a apar[in atunci unei aceleiaqi drepto vectoriale l)
(Nr. 5.r.*).
lf Dacd i este nul, avemi a : b : 0, ceea ce im-
plic{ d : 0.

I Dacdi nu este nul, i este o bazd

++
aluiD si existd
un numdr real r astfel ca: u' : {?).
Vectorii egali i'qi ri au aceleagi coordonate; aYem
deci:
s':gg qi b':fibt
ceea ce implic5:
d, :
ab' - a'b : a(.r,b)
- (xa)b : O.
Determinantul unei perechi de vectori Iiniar dependcn{i
este deci nul.
Reciproc, presupunem ed d, : 0.

I Dacdi ,rt, nul,i gi 7' sint, evident, liniar tle-

pcndenIi.

I Dacdi nw estenulrunacel pulin dintre coordonatele

numlr r,
sale nu este nuld, de exemplu a ; existd atunci un
gi unul singur, astfel ca: a' : aa.
Cele doud egalitd,ti:
ab' - a'b :0 gi s' : ss implic6:
a(b' - rb) :0'
 2t

a- nefiind nul, rezultf, c[: b' - *b:0;

deci c{:
b' : rb.
Cele doufl egalitSli s' : ss qi b' : rD dovedesc c{:

i' : *i,
deci cd vectorii i qi i sint liniar dependenli.
Se poate..enun!a:

TEOREMA Pontru ca iloi veotori i pii's6 fis liniar

I ilopentle4{i, este nocosar gi sufieiont eailotor-
minantul peroehii (i, 7\, lntr.o bazf, oare-
care a lui F, sil fie nul.
CONSECINTA. .4 qi B fiind douf, propozi,tii de ne-
galii respective Z fi E, avem:
(,4 € B) (A *E).
Ap!icHry rez-ultatul precedent urm6toarelor douI pro-
pozi!ii echivalente:
++
A : a qi a' stnt liniar d.epenilenli;
B: d,eterntinantul perechi,i (i, i') este nul.
Din aceasta se deduce urmdtoarea echivalen{fl:
v' stnt liniar independen{i
a gi e d,etertninantul pere-
chii fi,i'! no este nul.
Se poate deci enunla:

TEOREMA Pentru ca iloi yeetori i ti i' s[ fie liniar

2 inilopenilenfi, esto necosar qi sufieient ca
iletorminantul perochii 6, i"l, lntr-o bazE,
oarocaro a lui F, s[ fio nenul.

5.3.3. Studiul mufiimii soluliilor ecualiei

++
fru+lu:w.
?
22

+++
u,'to fiind trei vectori dati, care apar,tin planului
tu,,

vectorial ?, considerdrn ecualia definitd prin rela!ia:

+++
rru{yu:w. (1)
Nrrmim solulie a ecualiei (t) orice pereche (n, u\ a
produsulwi _cartezian fiz care verificd relalia (1). NoiSm
prin J multimeaperechilor solu,lii ale ecualiei 1{;.
CAZUL I. ExaminHm mai intii cazul ; :; :6;
reiese, atunci, imediat cd:

A :i+.s - Br,
>+
a+0===>S-a.
CAZUL II. cind unul cel
Consider[m acum cazul
putin dintrecei doi vectorii,i este nenul, i de exemplu.
L. Dacd fi,i; este o bazd a t*i F,vectorii i qii
""
apar!,inuneiaceleiagi drepte vectoriale dqi vecto"ul 7,
care nu este nul, este o bazd a lui .d.

lfi Dacd i e ir__avem, pentru orice pereche (r, y)

care apar[ine ]ui It2:
i, + ai e rt, ceea ce implicl:
i, + fr,+6.
- Rezult[
din
cd relalia (1) nu este verificatd
R2, deci c5. S
de nici o pereche
- a.
fi DacAio ei, not$rn cu & qi & ccordonatele respeotive,
+
tn baza rr a dreptei rreetoriale D, ale vectorilor a Si u;
avem:

i' : fr, qi i, - tri;

rezu,lts ri -y yi - d,
e* egalitatea veeto+iale:
care se scrie de asemenea: (r + ynli: tr.,i.,
este echivalentfl eu ega]itatea: r { yh: k. (2)
 28

Mullimea "! es{e mul,timea perechilor (r, y)careveri-

fic5. egalitatea (2); avem deci:
s: {(ft - th, r), , € R}
+ +
2. Dac6. (u,, a) este o bazd a lui P, egaiitatea:
i, + ai: d d.*orstreazd cd r qi y sint respectiv
prima qi a doua,coordonatf, a veetorului d in haza ti,ij;
rozultS. c{ eeualia (1) are o pereche solu,tie, si nurnai
una, anume perechea coordonatelor vectoruluiil in baza
(a, v)'-

5.3.4. Interpretarea vectoriali a unui

sistem de doui ecuatii de gradul
intii cu doui necunoscute'
Sd considerdm sistemul de doud ecualii de gradul
intii cu do.ud necunoscute r, y definit prin
cele dou5.
rela,tii:

tlo*o'* *bA:c
+ b'y : c',
I
unde a, b, c, a,', D', c' stnt numere reale date.
Se numeqte soluyie a sistemului I orice pereche t*, y)
aparlinind produsului cartezian ltz ryi verificind cele
dbu[ relalii precedente ; notlmcu J mullimea pereehilor
solutii ale sistemului ,I.
Flanul vectorial .f,'fii*a raportat la una di'n bazele
+++++
sale (i,7), fie u, 1)r rt) vectorii de ooordonate respeotive
(2,), (1,), (2,)'
fr Qi y {iind doud numere reale, vectorul *i I fi
drept eoordonate (Nr. 5.2.6): ^ru

( ar*by )
\ a'* * b'A )'
rezult{ din aceasta c[, dacd {r, y) ,aparline lwi,S, avem:
+++
*a{ya:w (1)
 ::{

oeea ce doverieqle cd (r, y) aparline rnullimii ,S' a pere-

ch{lor solulii aie
Reciproct "rrr}iriji;.'
fie (r, g) o pereshe care aparline lui S';
vectorii i, + Ui qi6, slnt egali au aceleaqi coordo-
nate; avem deci: "^r"
a*{bu:s,
a'r * b'y : c',
ce.n ce dovede;te cd. (r, y) aparline lui ,S.
Mullimile,Spi ,S' slnt deci egaie; a rezol()a sistemul I
echivaleaz[ deci cu a rezoluq ecualia (l).
CONSECINTE. S[ relud.m concluziile studiului fdcut
la paragraful Nr. 5.3.3,.inlocuind fiecare condilie rela-
tivd Ia unul sau cloi din vectorii ;,;,6 printr-o condi-
!,ie echivalentS. cu privire Ia coordonatele acestor vec-
tori.
CAZUL l. w :
: 0@0, -- (t' : b : b' : 0.
u

16 :6 *-t x : s' - 0 ===+,S : R2.

JQ7z +d*=*c#0 sau c' + O-=+S : b.
CAZUL ll.; + d ru, i +6, de exemplu i +i *
ea=60saua'+0.
t. (;, i) nu este o baza a tui F *l|,uu,l:O.
ail * D1i aruupta vectorial[ care conline pe ri*'
*,1, i,l+ o '+s : o.
l, cl
a , e D+ i;, ;,1:0 ====*' ,S are o infinitate de
elemente.
z. (i,i) este o bazil a lui F o-'
ne un elemen[ qi numai unul.
o li,l,l* +
,S conli-

Se reg{seso astfel rezultatele enuntate in cursul de

algebrd, relative Ia mullimea a perechilor solulii ale
^S
sistemului I; se va reline in special cd:
uu,l+0<+ ,s conline un elementsi numai unnl singur.
IZ,
l:,2,1 : 6 *:- s este vidfl sau S conline o infinitate
lu o I

ele elemente.
 z6

UXEMPLE. I Sd. se d,iscute, intcrprettntlu-l rtectorial, sistem,ul:

ll**+my:nL
lma { A :2m,
unde e qi gr stnt necunoscutele ni m un numlr real dat, numit
paro,nzetru.

Planul vectorial F tiinA i"aportat la una din bazele safe fi;f,

tie'i, i, 6 cei trei vectori de coordonate rcsp ective ( X),ff ),GX) .
Se gtie c5. a rezolva sistemul I echivaleazir cu a rezolva ecuatia
definitS. prin:
+
*u + y0 :7s. (r)

cAzul, I. 17, fr este o bazd. a tui ? *lX Tl + o*

# nx;!0 Ci tru+1.
Ecuafia (1), deci sistemulf, irdmite atunci o pereche solufie,
Ei una singurd, anume perechea coordonalelor vectorului 6 ln
baza fi, fr.
CAZUL If.t7, fi nu este o bazd, a.lui Fer,?:0 sau
r'1,: l.

I Dacd, m:0, *u.*, ?: d, 7: j-;i d: 0; ecuatria (1)

se scrie atunci:
gi: 6'; ea admite o infinitate pereclri
"o'+ perechilor (r, 0), atunci cinddeI descriesolufii,
mul[imea
anume
multimea R,
a numerelor reale.

"ur*, 7: i: ?+ i
I Dacd, rn: ln 7 qi ? vectorii
aparlin atunci dreptei vectoriale fr conline pe ;*+ i
"aru
Determinanrut lui (ir,?y rn mza fi;*1 ."-
Il;l:r; acesr
determinant nefiind nul, 6 fi D; rezultE cI ecuatia (1), deci
sistemul f, nu admite solupie.
II. ^td se d,hcute, interprettnilu-l enctorial, sistemul:
UIm* + !:3
t o*3y:o,
unile a, y stnt necunoscutnln gi m gi n doi parameti.
rie fr i, il cei trei vectori de coordonate respective [fi
/t'l (3f ++ +
[sJ, t"J, intr'o bazd (f, j) a lui P.
 s6

A rezoloa sistemul fI echivaleazS, ea a rezoleta ecuatia definitfi

prin:
*i + fr:6. (2)

cAZUL r. i,,il este o bazd. a roi ?: * [:f llt' 0 e

: rr, +1,
,3
Ecualia (2) , o solulie qi nurnai una
deci sisternul II, admite
singtr,rd, anuroe perechea coordonatclor lui i n f,aro 1i, fi
a lui F.
7
C:\ZUL tt. fi,i1 nu este o baz[ a hi F *: i; avem

atunci:
+ t+ +
u:;i+j+0.
J

Fie 6 dreapta vectoriald care conline pe 7.

+ 11 rl
EreA e i3 "l :0 + n: 9 + ecualia (9), deci
lS rl
sistemulII, admite o infinitate de solulii.
Ai * 6 * nS9 + ecualia (2), deci sistemul II, nu'
admite solu!ie.

EXER€ITII

6.12.. se de ?[-?). s{ se determine a astfel ca i'[fiJru

aparlin5. dreptei vectoriale care congine pe i,
6.18. Acelagi exerciliu cu:
- ;ffi) ,;,tv?) ";[:],;{;)
a' 7[:f), ;'(}J ?[3), ;'[f].
"
u. ;[3), ;,tr] u" ;[iJ, i,
1il.
Fie 3 mullimea bazelor plamrlui vectorial F.
6.19.
pe & o relatie bin*n& & prin:
Se delineqte
G,) * 1i,f1 e determinantu,I tui f,i,1 i, rara 1i;-i
esLe pozitiv.
echivalen.tE.
I
1o Sd se demonstreze cd &. este o rela[ie de
 9o Sd se demonstreze ei mulfimea eit & I&. contine doud.
elemente qi numai dou5.,
Sd, se rezo-lpe gi sd, se discute, interpretind,u-7e c:ectorial, urmd-
toarele sistemez

6.20.{mn+Y*m:o 6-21.[mn+y:2m-t
lmo*nzylm*{:0. [r *mA:3m-2.
(
lg+ ! -z:o !u*+a:2a
6.22. 1a b 6.93.
l*+oA:!*a2.
lbr - ay :0.
L, qz :0
8.9{. { n + ay
lai-bu+b2--0.
6.sr. I lt - rnln * (* + 3)y: sm +r
-[2,(1 * lm * 6ly :
m)s m * 2-
5.e6. Se se rezolve rt:l.trr,+
;i
I)*+ a'rs:a
| *-s:'',
unde necunoscutele slnt i,i gi unde 7 qi 7 sint doi veclori da!i.
5.2?. SA se rezolve sistemul:

I r;+i:;
{l+l*++ f.28. Fie sistemul:
{,;*b;:;
!
[ -3, * 2U:a'. t ad + bG :;'
tro S[ se
,rezo]ve qi s:H se discute ,irtu*. Se va ardta c{,
aaceli, uu,f ".urt
+0, sistemul are o pereche solulie, gi nunrai una
singuid, daie de:

l" ;l
,:W lz,l,1
,
l, dl
U::----:-:-t
la b I

l"'b'l
+ I *t

l:'
u b

b'
A.bi - bi ' lo7l
qi l" :l : oi,
- - oi,
20 s5. SE rezolve gi s[ se discute:
(-++
J mz * y :o
l* +
[ *+m!:a'.
PROBIEME

6.29. Fie, in planul P, triunghiul ABC.

1o Sd se demonstreze c[ orice vector i al lui F se scrie ln
mod unic sub forma:

i: *fr + afr.
2o Orictrrui veclor 7 al lui F ii asociem imaginea M a lfii
ln planul punctat {P, A). Ce rela[ie trebuie sd verifice n Si g
pcntru ea:
a) M s6, aparlini, dreptei care contine pe / qi D?
b) 1l[ sd. aparlind dreptei care conline pe .4 gi C?
c) lll s6, aparlin{ dreptei care conline pe B gi C?
5.80. Numim matrice .4 cu doufl linii 9i dou[ coloane, orice
ablou cu doud linii qi dou[ coloane. Se noteazd:

o: (o, ')
" Se definegte egalitatea a doul matrici prin:
Ia:a'
(: il:(, ::)*l!=! .
ld: d'
Sc numegte determinant al unei matriee / qi se noteaztr
,rd,et. A" , dcterminantul:
l" bl : ait
- bc-
l" dl
Sc noteaz[ prin ?lt
mulfimea matricelor :{..
1" Si. se demonstrezc c[ apliealia t a lui c)[ ln R, definiti
prin:
V A e ctrc r(/) : det. .,4,
este surjectivtr.
2o Aplicatia I este injectivi?
8" Se defineqte pe ?/t o adunare prin:

ff il.{f, ',:,)-ff\! nf,f

Sd se dcmonstreze c[, pentru aceastd adunare, AIf este un
grup abelian.
 s9

4o Se defineqte lnmullirea p?ia:tl:un numlr real prin:

^f"',)- (1" ll)'

SE se demonstrezec{, inzestrat[ cu adunarbd !i cu inmul.tirea
printr-un num[r rcal, clll este un spafiu vectorialpe B.
6o Fie:

u,:
fi;), ":[:;),
*: [l ;]' '.: (3 :)
Sd se demonstreze cE Er, Er, 8", E, sint liniar independenti
6i genereaz5. pe cm.
 6. APLtCATil
LINIARE

6.1,. GeneralitcZli.
6.2. Forme liniare.
&.3. Oruotetii sectoriale.
8.4. Proiec{ii rtectoriale.

6,1. GEN'ERALITATI
,

6.X.1. Aplicalia lisriari a unui spatiu

vectorial E intr-un spatiu
veatorial l7
DEFINITIE. E gi. F fjirrd ilouf, gpa-fii _vectorialo _p0 ft,
se zice ci o aplica-tie f a lui E in .F' est6
liniard ilacfl f poseili urmfltoarele iloufl
proprietS,{i:

1.y; e E, yi e u rti +i): rtil + rtil.

2.y aG R, Vi e n \ai1 : at1iy.
Remarcdm cx tfi;, r1i1, r17 +i), r@i) sint vectori ai
spaliului vectorial Ir.
Propriotatea I exprimd. c{ imaginea, printr-o apli-
ca,tie liqiard, a sumei a doi vectorl este egald cu suma
imaginilor acestor doi vectori; pentru a se evita o
s-criere greoaie, folosim acelaqi semn,, * " pentru cele
doud adun[ri vectoriale definite pe .E gi p" .F,.
 SI

Proprietotc* g ,exprimd c* imaginea, printr-o aplir

ca!,ic liniari-, a produsului unui veitor printr-un n,rrirdr
real este egald cu produsul prin aeelnumir real al imagi-
nii vectorului considerat; lafel, si acolo folosim aceeigi
notalie pentru cele doud inmultiri ale unui vector priri-
fr-un num[r real, definite pe .E' gi pe J7.

.6.f.2. Consecinle
1. Fie E un spaliu vectorial pe R,, e aplicalia iden-
ticd a ]ui E.
7, qii fiind doi vectori ai Iui .8, avem:
+++
e(L, -1- a) : u* u : e(a) f e (u);

pe de altd parte,' a fiind un numdr real qi a-un vector

al lui .E', avern:

(oi) : it.: ae 1iy.

e
Rezult{ cH e esto o aplleafie liniari, a lui E in, E.
-lttt.9.fi" E qi F doud spatii vectoriale pe R" I^ aplicatia
E in ,1,'cars, oricirui vector al lui E,'fice ia_i
respundd yectorul nul dp, al lui F . a fiind, un numdr "o-

real ;ii,i S;;nd doi eectori ui lwi E, ob!,inern:

to (7 + i) : do : do * do - fo (i) + fo (fr;
t, 1ai1 - do :
a to 1i). od o :
Rezult{ cd fo esto o aplieaiie liniari a lai E ln tr,.
S: Fi.. f o. aplica!,ie a lui .E tn .F, d6 qi d6
vectorii nuli respectivi.Iinjqr*
ai lui E qi tr,.
Fentru orioe rurn5r real cr &vem:

f (rtd: af (dr;;
dac[ facem a : 0 in egalitatea precedentd, avem:

f ldry : fro.
Se poatc deci enun!,a:
82

tfOneUA. { qi ! fiinil.ilouil spa,tli veetorialo. pe _R:

imaginea printr-o aplica{ie liniarf,, a lui
E tn F a unui veetor nul al lui.E oste vocttt-
rul uul al lui .F,.
4. Fie t o aplicalie liniar[ a lui E in F; a, b qii,,i
fiind respectiv doud nurnere reale gi doi vectori ai lui E,
avem:
+++++
f(au *: t (aw) { f (Du1 : af(u) { &I (u).
ba)
Dacd facem a : ! qi D :
ob!inem
-L in egalitatea precedent[-
ti,*i1 :tl7l-tt7l;
dacd laoem 7, :iu in aceast[ ultimi egalitate, avem:

rt--rl--f(4.
Se poate deci scrie:

1(au * ba): at (u) * bfr(al

f (; - i) :
++
t Gl * t ti
f(-u):-t(u)

6.1.3. Aplicalie compusi

a doui apllcalii liniare
Fie B, F, G tuei spalii vectoriale pe B, I o aplicalie
liniard a lui .E in tr'qi g o aplicalie liniard a lui J' ln G.
Notdm prin h aplicalia compus{ g o f; reamintim cd
h este aplicalia lui E ln G, definitd prin:
+++
YueE h(a):s[f(r)].
++
1. Fie w qi a doi vectori oarecare ai lui .E'; avem:
tti+7):gftti+dt;
 BS

I gi S fiind doud aplicalii liniare, se obline:

++++
s tr(; + 6ll: s [r til + r6)] - s tr(;)l+ str(al.
Rezulti c[: h ti +il: h G) + h 6).
2. Fie a un numd.r real oarecare oi J on vector oare-
care al lui ,E; avem:
a 6l:
s [r toill;
I qi g fiind doui aplica,tii liniare, se obline:
+++
g [f (aa)] : g [af (a)] : ag [f (r)], r,
rezultd c{:
n Pi1 : atr (i).
Aplicalia h a lui E in F, care este astfel cS:
Vz e E,\4ae,E l"(a*r):h(r)f h(u),
Vae R,Yie E h1ai1 :oh(6,
liniarE; se poate deci enunla:
osto
IEOREMA. Aplieafia-corypuq! 3 iloutr, apticagii liniare
aste o apliealio liniar*.

6.1.4. Apllcalia reciproci

a unei aplicalii liniare bijective

..F.ie E,-.F doud spa,tii_vectoriale pe R,

a lui E pe F.
Liniard, bijeatiod,
;i I o apticali,e

-r
.,I!o1dm prin f apficayia reciproed a lui f ; reamintim
cd f-I este o aplicafie bijectird h tui .tr' pe E gi c{ avem
echivalenla: '
r'(;) :] * t G) :i:,
undeT€Eqii'er.
++
1. Fie u.' qi a' doi vectori oarecare ai lui .F, de imagini
respective; qi? prin aplicalia f-l1 avem:
r (;1
=; qi I{ 17; :7,
a - AleI - ceometrle voi. II
84

ceea ce implicfl:
I
fful:i'9i t('1:i"i
I fiind o aPlicalie liniar[' aYem:
i' +i':t (i) + r fi1 : t G + ii,
ceea ce imPiicfi:
i +i : t-' G' +i'1.
Rezultd cd:
r, (;, +i'):t-, (;') .u rr 1i').
2. Fie a un num[r real oarecare'
I fiind o aPlicalie liniar[, avem:
,i':at1i1 :t(ai),
ceea ce imPlicil:
a; : f-, (ri')i
rezultd cd:
1oi,\: at-r (u*).
1-,
Studiul pe care l-am ficut dornedegt'e c[ apliealia
t-r este liniarfi; se poate deci enunla:

IEOREMA. E qi F tiinil dgu! sp3{ii vect'orialo-E pepo S

F'
*i f o apiieatieliniarn UiSoetivl a lui
liiil.t[i tilipmcr f] qiui f ests o apliealie
E'
tilniari biiectiv[ a lui F Po

,DEtrlNlIlE. E qi F tiini[ Gouf,.spofiii vectoriale-p0.4:

*otprn. .n E esto irfomggt cu lP {oe[ oristl
n ofific"fio [niar6 bije-ctiv6 f .a lui F p'-F.'
f oite uir izomorfisn ilo spa{iu vectorial al
lui E Pe F.
OBSERVATIE. Fi,e f; uo i.zomarfism al lui E P9.f
f-r este a[unci un izomorfisrz al lui' F pe-E; rezultd.cd '.

a"ri f esLe izotnor,f'qicu F, F este izomorf.cu tr;. se zic'e

de asemenea c6' E F sint dou[ spalir' 0eciartale-,Lz,o'
nmrfe, fdr,f, s[ se precizsze care est'e rzomort cu oelalart'
EXEMPLU. Planul vectoriatr F riioa rapcrtat la o sar'11[S'
,se se demonstreae c6 apiica[ia I care flce ca oricirui vector r!
de coordonat.
[i1 ,rf"i corespund{ perechea la, A) aprodusului

oartezian B,, este un izomorfisnr, al hi F pe n2.

I Se stie cd. i qi Bs sint doui spalii vectoriale pe R, qi c&

apliealia f, delirril.d prin:
rtii+ ai : (u, yl,
este' bijectivd (Nr. 5.2.2).

a F;ei [iJu, f (;l)a"r r-ectori oarecare ai lui F; se qtie

(Nr. 5.2.5) cd vectorul? qi'arcdrept coordon"tu ([]flJ; ..ror-
ti cd.:
rF+?') :(o+ a',s*g'1.
Fe de alti parte, definilia adun[rii definitfi pe Bi implie6.:
to * s', Y + Y') : fr' gl * Ls', 9'l,,
deci cd:

t$ +?t: r Gl + rt?t.
! Fie a un nurnirr real pi? [;] r" vector al lui F; se gtie
(Nr. 5.2.6) c5. vectorul ai are drept coordonate (ffi); rezuha ca:

f Url : @x, ay).

Pe de, aItH parte, definigia produsului unei porechi a lui -Rr
printr-un nurnflrr real implici:
lax, agl : ala, !1,
deci cd:
I (a7) : or(e).
Sfiud.iul pc oare l-am ficut pernrite sd se alirme cf, I este' a
'aplicayie liniard, bijectietd, a lui FPe 82, deci c5. cele iloud spagii
e:ectoriale F gi j' sint izarwrfe.

, 18.15. futicalii tiniare ale lui F m i

Raportdm planul vectorial F lu ,ru din bazele sale
(i, i).
36

1. Fie f o aplicalie liniari a lui F in F qi i,i c"i

doi vectori, imagini respective prin f ale vectorilo* i f.
i: rGl qi i: rj't.
Aplicalia t fiind liniar[, aYem, pentru oricevector?
de coordonate [frj:

r1i1 : \; + fr) : tt"i + rdi) : "r(i + vrf) :

:fr+y6.
Se poate deci enunla:

fEOREMA. Planul vectorial i fiird raportat la una ilin

t hazele sale ti i qi t tiinil o aplica{ie liniarE
a hi F in F asttel ca:
+++
f(i): a qi f(j): D: &Yorl Pentru oriee
' yecto" 7 d* coordonate (fr) :
f(ri: *i + yi
OBSERVATIE. Rezult5. din teorema precedent[ cE
aplica,tia t este definit[ dacfl sint da,ti vectorii i: tlii
qi 7: tf); practic,? qi 7 ro, fi determinali de coor'
donatele lor in fur" f;,1;.
2. Reciproc, fiei qi 7 aoi vectori ai planului vectorial
F. Notx- prin f aplicalia lui F in .F, care face ca ori-
cH.rui vecto, 7, a" coordonate (fl), te-i corespundd vec-
torul:
rd): i+fr.
; (;),;' ff',) ni"a doi vectori ai lui F' qi r riind un
num5.r real, avem:
 OF

- (n + *')i + (a * a')i : t*i + yi) + (*,i + ail,

++++
I(I?,) : f [(),r) i * (t.y) i1 : Q.r) a* (^y) b -
: ), (ri + Ai) ; rezult{ ci:
++++
f (a * a') : f(a) * f(u').

t1i'71 : r't171,
++
deci cil aplicalia f este o aplicatie liniard a lui P in P.
Pe de alt[ parte, f este in aqa fel c[:
+
I(i):a qi 1(i):b'
Fie g o altd aplicalie liniard a lui.F in F astfel ca:
++
g(i):a qi sU):b;
+
pentru orice vector z de ccrordonate (fi), avem atUnci
(teorema 1):

s6):.i+fr.
Din aceasta rezulti cd:

IueP f(u):g(z),
deci c[ cele doud aplica,tii f qi g sint egale.
Se poate deci enunfa:

TEOREMA Plannl vectorial F tiird raportat Ia una ilin

2 bazele sale 1i*, ji, pontru orico porecho (i,il
ile vectori, existi, o apliealio liniar[ f a
hi F ln F, gt numai una, astfel c6:
+++
f1i;: o Ui f(l): a'
Imaginoa prin f a unui veetor i ilo eoordo.

""to
(;), este veetorul:

r(a: il+ai.
 88

EIEICTIE

6.1. Fie Fplanulvectorial.Ss se arate cd aplicatia t a lui F

ln F, definitfl prin:

vie i r(,y: i,,

unde o este un numdr real dat, este o aplicalie liniar{.
6.2. Fie ,F planul vcctorial raportat la una din bazele sale.
Fie I aplicalia lui F U?, cale fa,se oa,oricdrui vector? {il rr-,
corespundd vectorul? l:,flfrflr), ,nn. d, F, d', B' stnt nu-
mere reale date. S{ se demonstreze cH aplicalia t este liniar[.
6S. 1' SE se demenstreze ci aplicalia I a lui B ia Bs, dtrfi-
nit{ prin:
Vn€B l(c):(rr-2*1,
este o aplicatie tiniari a lui R in Rr.
Sd se demonstreze ci aceastf, aplicolie este injectivl gi nu
e surjectivd.
2o Mai general, si se demonstreze c[ aplicalia lui R in 8t,
definiti prin:
VoeB tlal:laa,brl,
unde a qi D sint do,ra{ numere reale date, este o aplicalie liniard
a Iui R ln R2.
6.4. Fie I o aplica{io liniar6 a lui -B ln -t'. Se *oteaz6 prin ll'
mullimea vectorilor lui "8, a clror iroagiae prin f este vectorul
nuf 6r' al lui -E:

.s:1i.ga; I{a: o'a}-

tr" SE s,o demimsttezo 15. lV eetc un subspaliu vtctorial al Iui -8.
3" S5, se demonshre echivalem(a:

I
inieetivi (=} ff: {d,a}.
o eplica!.it fiu,iari a hri fl ia F" lSe noteaze prin
6.'6. Fi+ !
I mullimea imaginilor vectorilor lui E prin l:

; r:ttGt;ievt.
1o Si se demonstrezt e{ I oste ua suhpaliu vectorial al lui l7.
 s
2P' I surjectiv* ++ n : .&-.
$6 se *euroutreae echivalnnla:
G.0. Fie E mul[imea spaliilor yectoriate pe S. 8e defineqte
pe 6 o relagie binar6. &, prin:
E S' F (9 E gi .E sint, izornorfe.
S[ se dernonsJrcze cd & este o rela[ie de echivalenlE.
6.?. Fie I o aplicalie liniard injectiv{ a Iui .8 ln .F.

lo.S5. se demonstreze cf,: f(a : dr..=o;: G.

2" S[ se demonstreze cd, daci?.
7, sint doi vectori liniar
gi
ind.ependenli ai luii .8, tdi) gi t$r1 sint doi'veutori liniar inde.
pendenli ai lui .O.
f o aplicalie liniar5. a lui .E in F. $i se deruEstrcxo
6.8. Fie
c5, dacd.i qiZ sint doi vecfi.ori lia,iar dependenfi ai lui E, f(ur]
Ei f(z,r) sint doi veetori liniar dependenli ai lui iI.
6.S. Fi,e F planul y@:torial +* g un *pa{iu vectoial glt E.
Se noteaz[ prin t un izomorfism al lui F pe -8. Fie (r?, j o faze
a lui F.
1o Sf, ae deremtrose ed 7 : td gr.ri: q-S d.oi vedori
Iiniar independenli ai lui .E. "i"t
9o S[
se demonstreze c[,
pentru orice vector al E, 7 \ti
existS. o pereche (a, p) de nuryrere reale, qi numai una, astfel ca:

i':'f,'+rt.
++
6.10. Planul vectorial ? tiina raportat Ia una din bazele sale
(i,.j), se noteaz[ prin t ap?icafia linieril a lui F in Fl aefinita
prm:
.++++
I t,I : , si ltr} : sj"
19 S5" se demonstreze c{ f este hijectivi.
f S[ se defineascd aplicatia reciproc5 t-r.
6.11. Aceleaqi chestiuni ea Ia exerci[iul Nr. 0.t0 penttu apli-
calia liniard f, definit5. prin:
++
f{,) :-, qi

G.19" Fie t aplicagia liaiarf, a lui .d in p] definitd prin:

r(i:-i ei rfi:-;:
{0

S5 se defineascd. tol. Si se deduc{ de aici c[ I este bijectiv{.

Care este aplicagia ei reciproc[ l-1?

f o aplicalie liniard a lui .Fin F, 7Ci idoi vectori

6.18. Fie
nenuli ai lui F qi a qi b doul numere reale distincte.
Sd. se demonstreze ci, dac5. tfil : ;, Di t(A : D?, cei doi
++
veetori a gi u sint liniar independenli.

6.14. Fie f aplicatia liniari a lui P* tn F, Aetinit[ prin:

I (;i :? - 7 qi rf1 :7+ f.
S[ se demonstreze cd nu existi un veetor Tncnul si un num[r
real tr astfel ca:
+
f^-i(u) : Iu.

6.16. Fie t aplicalia liniard a lui ? in ?, definitl prin:

rdi:f+fi qi r(i:-;;
Care este mulfimea vectorilor i, nenuli, astfel ca vectorii 7
qi f(fr sA fie liniar dependenli?

6.2. FORME LIT{IARE

tB.2.t. Formi liniari delinita
pe un spallu vestorial

SH considerdm mullimea B a numerelor reale qi cele

6srrl oilra-tii, adunarea gi tnmullirea, definite pd B.
Inzestrati i:u operalia de aduiare, B este un g/ruP
comatatio.
Pe de sl[d parte, lnmu\irea are urmdtoarele proprie-
rHli:
!a€8, !r€8, Vy€B a(n+Ul:an+aY.
Va€f,,, VleB, V#€E (a*b)u:ax*ba.
[a€tr, V&eB, VoeB a(bu):(ablr.
VreB lfr:o.
 ,4L

Din aceasta rozult[ cI adunarerr qi inmul[irea, defi-

nite pe mullirnea B a numerelor reale, conferi acestei
mullimi structura d,e spaliu vectorial pe fr.
.Aiiina un spaliu rrectoiial pe R, se'pot deci considera
aplica,tiile liniare ale lui E in B.
DEFINIIIE. ,E' tiinil un spa{iu vectorial Po [, numiln
formd. liniard, ilefinit6 po E oriee apliealie
liniarf, a lui E ln spaliul vectorial R.

6.2,2. Exemple de forme liniare

1. Fie E un spaliu vectorial pe B.; se vede imediat
cd aplicalia f, a lui E ln B, definitfl prin:

VieE f,(7;:s,
este o formf,liniarfl definitil Pe E.
2. ConsiderH.m aplicalia f a lui B2 ln B, definitd
prin:
[ (r, Y) e B2 t(r, A) : a * 2U.
I pie (r, y) qi (r', y') douil elemente ale lui S2;
suma lor este:
(r, y) * (r', y'): (r * n', Y * U'),
gi avem:
f(r,y):*{2,y1
f(fr', Y'l : n' * 2i' ;
t(r + n', A * U'): (* * l.,'l * 2(A * U'1.
Rezultd e{: )

r(r * *, , *:r'lr; * ,a'l -

;i ; ,?,:,:'
deci c[:
fL@, yl * (r', A')7 : t(r, y) * l(*', A'\.
I Fie a un num5r real qi (r, A) un element al lui
8,2; produsul perechii (r, y) prin a este:
a(r, U): (ar, ay),
 .P

ti &vem:
f(a,Y):s*2V,
I\at, aYl: as * ZaU"
Rezultd din aecasta of,:
l(px, ayN: a(s * zfl: et{,t, U),
deti cfi: I[a{r, U}} : alfn- yN.
Apl,icalia f a lui Rr inIt,, definitl prin f(r. ul :
a o* 2y, esLe deci o formd liniard a6tinite'pa f,,'r.

6.2.3, Studiul formelor tiniare definite

pe pl*aflI voc{orial F.

S[ raportHrn planul veetorial F Iu ,n" clin bazele

-+ -!
sale (i, j).
I. Fie f o formd .liniaril definitil pe 4 a qi B doud
numere reale, imagini respective prin f ate ve'ctorilor
, iIJ:
*-Id) qi p:rLrl.
Aplicafi* f fiind liniard, avefit, pentru orice vector 7
de coordona
"(;),
r(7) r(rl, + r@1 :
- \fr+ ih::afi*FU. sr(D + ar(fi:
Se poate dooi enun{a:
IEOREMA Planul vectorial F tiinl raportlt I* rma in
I trr"h sah tt,,Igf f fiind o form{ tiniarE
iletinf,ffi SG F, *e*fol m:

qi): oc qi r(i): g
&vsm pcntru cries vof{or idu ooor{amato
(;1,
(il: nr -l- 0u. n
 49

2. Reciproc, fie a qi p dou{ numere reale.

Notdm prin f aplica,tia lui ? in E, care face ca ori-
ef,rui veetor? de coardonate, oorespundi num5.-
rul real:
{?} "",
tG): nr*9y.
l-'\
,l;), -a'\fi,) tiina doi vectori ai lui P si r
-l-\
fiind
ur rrum5r real, avem:
++'++
{ u'): f[(r * n')i * (Y * g'H1:
t'(a
: a(r * n') * 9@ + y'l: (*,n * 9y) * (ur' +.\y'l
f(i.u1 : f[(Irii * (r'Y]t]: q(M] * S{}Y) :
+++

: ),(qr + pA).
Din aceasta rezult[ cd:
:t++
f(u { a'): t(u) * l(u'),
t11,71 : i;fi1,
deci aplica,tia t este o aplica!,ie liniard a lui F ir, fi,
adicd o torm6 liniarf, definit{ pe F.
Pe de a}f,d. parte, t este astfel e{:

Id): a..L*8.0:a gi t(i)-{r'0+0.1 -F:

Fie g o alt{ formi liniar{ definitH pe F qi astfel ca:
++
g{i}:G qi e#):9;
avem atunci, pentru orice vcctor? al lui F, de eoordo-

""" ffi) (teorema t):

g(u):ur**ei
rezulte eH:
+
V?l8 P f{a):8(a},
deci eele d*uE aplicalii f; qi g sint egalo.
Se poate deci enunla:
 44

IEOREMA Planul vectorial ^f,tiine raportat la una din

2 bazele sah (tf, pentru orir* p.roehe (e, g)
de numere realo,-oxist[ o foimfl tiniiie'i
ilofinitf, po P, gi numai uqa, astfel ca:
fd) : o( qi f(i : g;

imaginea prin f a unui vector i ile eoordo-

(;)este numrrul reat:
"".
' f(u)'- nn + PY'

EXERCTII

6.16. Fie D-o dreapt[ vectorialfl,To bazf, a lui .d gi t o apli-

calie liniar[ a lui i in B.
Sd se demonstreze ci exist[ un numdr real a, gi unul singur,
astfel c5. pentru orice vector Jal lui .d, de abscisd o in Uaza i
aYem:

t1i7 : "a.
6.17. Se considerd aplicalia f a lui B in B, definitS. prin
lla) : as, unde a este un numlr real dat.
Io Str se demonstreze ci aplicalia f este liniard.
2'Se se demonstreze c[:
a :;t 0 <=5 t bijectivd.'
0o So cousiderd aplicaliile lui R ln B, definite prin:
Va€It t1(r):2xTl;
Vc€B irlc): l*l;
Vo€E fr(*):62;
Sint aceste aplicafii liniare?
{o Sd se demonstreze cd, pentru orice aplicalie liniarl t a Iui
B in B, exist6. un numdr real a, gi unul iingui, astfel cd:
Ve€E t(r):a*.
6.18. Planul vectorial 7 este raportat la una din bazele sale
f;, jf. ni" i.{;:j ,, vecror nenur al rui }.
 46

$e cdnsiderS. aplicatia f a lui ? fn B, care face ca oricdrui

vector /se-i corespund[ determinantul perechii 1fr, ui tn lara

i?, ii.
lo S[ se demonstreze cd f este o aplicatie liniard surjectiv[ a

lui ? pe B.

8o S[ se determine mul$imea vectorilbr ri astfel cn f('-{: o.

Dste aplicalia f injectivd?
6.10. Fie a qi B douf numere reale constante.
Sd se demonstreze e[ aplicafia t a lui B! ln B, definitd prin:
\a, gl - d.n + By, este o forml liniarfi definitf, pe n2. '

6.3. OilIOTETII VEGTORIALE

(8.3.1. Omotetla planului voctorial

- I fiinil un numflr real nenul, numim

DEFINITIE.
tio Yoctoriel5, rle raport ),, aplicafia h
onrote'
a
++
lui P ln P, ilefinitil Prin:
fr.F tGl:ri.
CONSECINTE

L. Fie h omotetia pectoriald' d,e raport 7.; i, i fiinA

++
doi vectori ai lui P qi a fiind un num5.r real, avem!
h(;+ i) : r(;+ i1 : ti * r'.i: util + util;
h@;): L(aul: {V,a)u:(a}')u: a(}'u1 : ah(u);

rezultfl din aceasta cI h ests o aplicafle liniari' a lui F

in .d
2. Fie h omotetia d,e raport I : I ; pentru orice vec-
tor u al lui P, avem:

h(u):lu:a'i
 43
ite ratrort 1 ests aplicalia
t4' rozultf, eil omotetia Yeotorial6
P'
iitontied o e plauului reetorial
3. Fie h omotetia de raport
I : -t i pentru arloc
p,ecwri 'al twi F,
Av
"'tn**t
n(d-(-lfi:-;'
Onwtctiawctoriald'ileraport-L'ca'retamca
orirl*nu; t ector i al ltt'i i sit-i
eoresytwnil'd' si'rr,'etricail
ou voctmul qul'
Fig. I sd.a-i, nutnit'd' simotris iu raport
este
tn planul purctat
4. Fie M ai M'imaginile nespect'ive
al lui? qiatransformatului
e, O\ ale unui vector 7
*Uo ;' ,r, omotetia
vectoriald de raport )r (fig' 1);
avem:
fri :; ;i ffi' :i' : fr;
rezult' cezffi' :frtr|'
ornotetia punctual{
deci c[' este trqnslorrnatul lui ily' tn
I."."ntt" O qi de raPort )"
"ilf

6.3.2. APlice[ia Gornpue,i

a doue omotetii vectoriale
d"'S,".1f.'-'Jil
hr !i
resp€culve
.
A1 il
1: {" flr 421
liilSiiil' ;#* JS:*'"
h : hzdhr;
-
pentru orice vector i, t"*t aparline planului vectorial P'

avem:
h(a : hr[h16)] : hr(]J) :
(i's' ]'rfi'
)'2(]'1;) :
ceea ce dovedeqte ci h este
omotetia vectorialfl de raport
i, rri se Poate deci enunla:
TEOBEM-['. h, gi h, Iiinil
ilouil omotetii vectorialo ile
i'
ui1i.lr'*tt1i;"Ylffi
'rpg"'T6
Pusl h -"*p?tio'
\'h, este otr
-rle
raPort \}'n'
 47

OBSEfiVAT{E. *ezutrtd tli* teorema precodenti c[

aplica.tia compusS. hr"h, este ornotetia vectoriald. de
raport ),, trr, deci c[:
hzohr : hrftr.

6.3,3. Apltcafia reciproci

a unGi olaotetii YGctoriala
Fie h omoteeia vo{tsrialH de raport }.
i fiinC un vector aX ptranului vectorial F; pentru ca un
vector i at }ui F sf, fie ast,fel ea:
hO) : G: fr,
1, nefiind nul, este necesar qi suficient ca

; : L;,.
I
Rezulti din aeeasta ed, pentru orice veetor 7 al lui
+++
P, exist[ un vector u al lui P, gi ntrmai unul, anume
voctoru]li', asttet e* n4i1 :i'iomotetia vect*rial[ h
1'
eete deci hijectiv5. qi aplicalia sa recigroo{ h-1, care
este definitd prin:
+++a+
\a'eP h-'(u'):i,r',
este omotetia vectoriald de raport
f *
S€ poete deei enun!a:'

TEOREMA. Oriee omotetie veetorial5, h ile raport I

aoanl orto biioutir& qi apliea{ia m rwiproefi
I
h-r osto omotetia veetorial5, ile raport .
^
OBSBRVATIE. In definilia unei omotetii vectoriale
de rapant I, i-am irnpus tui l, eondilia f f 0; aplicatia
ho, relai.ivd la L: 0, este definiti prin:
+++++
Vu€P ho(u):0u:0;
 48

evident, nu este bijecrivi qi nu admire

i":ii!i it]ic1l1e,
o apltcalle reciprocd.

6.3,4. Grupul omotetiilor vectoriale

Not5m prin l/
multrimea omotetiilor.planului vecto-

1t"14 qi considerflm legea de-compozilie a aplicafiilor,

car-e face ca orioflrei peiechi (hr, hl) di: omotetii i,ecto]
riale sil-i corespundd- aplicatial".fi,.
Aplicalia compus{ a.doutr omoiet'ii vectoriale fiind o
omotetie vectoriald,(nr.
-6.8.3), Iegea de compozilie -a
aplic.aliilor este o lege-interni aejinite pe H'. - ' -
.. $3im (Algebr5, nr. a.S.a; c[ aceastd legt este asocia-
f,lva:
V hr € H, Y h, e H, V ha € l/ (h3"h2)oh, :
: h3o(hrohr),
Ei am demonstrat (nr. 6.3.2) cd este qi comutativd:
Vhr e II, Vh'. e H h2o[, : h.ohr.
Pe de alt5 parte, aplicatia identicd o a planului vec-
torial F, aparl,ine Iui I/ (Nr. 6.3.1); ea este deci slemont
noutru pcntru legea considerat{:
VheE hoo:ooh:h.
In sfirqit, studiul facut Ia paragraful Nr. 6.8.8 permite
si_ se afirmc c{:
vh e //, ! h-r e I/ hoh-r : h-roh : e,
deci c[ orice element ar lui H are un simetric relativ
la legea de cornpozitie a aplica,tiilor. S, loati- d;;i
enunla:

TEOREMA. tury? ile compozifie a aplieagiilor eonferl

mul,timii ,I/ a ombtetiilor pliuului yecto.
rial F structura ile grup eomutativ.
OBSERVATIE. Teorema precedentd ar fi falsfl dac{
am considera aplicalia ho, definit{ prin V i e F
hod) :6, ." o omotetie; intr-adevdr, h, care nu este
 40

bijectivd, nu admite simetric relativ la legea de com.

pozilie a aplicaliilor.
APLICATIE. Planul vectorial F tiirra raportat Ia
una din bazele sale,,fie h omotetia vectorialil de raport
i, ; [;] ," vector at tui F qi 7 (fr:,) transformatul
siu prin h. S[ se exprime r' Qi A' in func]ie de o Si
de y.

7 fiir,a transformatul lui ? p.in omotetia vectorialil

de raport I, qvem:
;,:h6):r.i;
vectorii ?' qi Li au coordonatele respective (;') qi
lIu i
[iyJ; "u* aceqti vectori sint egali, rezultd c6:
fr' : )r,fi

A' :ltr.
EXERCTIil

6.90.Fie loaplicalie liniari.aluiP tnPqi h o omotetie

vectoriali a lui 7.
S[ se demonstreze cd:
toh:hol.
6.21. SA se demonstreze c[ orice dreaptfl vectoriall este inva.
riant[ printr-o omotetie vectoriald.
6.99. Sn se determine omotetiile vectoriale h, astfel. ca
hoh :
o, e fiind aplicatia. identici a planului vectorial F.
6.28. Se se demonstreze c{ transformatele printr-o omotetie
vectoriali. a doi vectori liniar dependenli (respeetiv independenti)
ai lui Fslnt doi vectori liniar dependenli (respectiv independenti)
ai lui F.
6.24. Planul vectorial F cste raportat la una din bazele sate
tr?, fr. f'lo taplicalia liniard a lui F tn F; aetinitaprin f(ji- af,
\rt: bi gi g apticalia liniari. a lui F tn F, aetiniti prin
s[i: r; g1fi * d;b, b, c, il sint patru numera reale nenule).
60

Sd sc dernonstrese ecbivalea{a:
got este o omotetie a s!- Ss.
&25. Fie h, Ei ho dou5. ornotetii veetoria.le, de rapoalte respec-
tire ir, Ei ?rr;.aplieagia h a lul Fm F, deliaiffi,prin;
+++
VUGP h(u):h'(u) f hr(u)'
este o omotetie?

6.4, PROIECTII. VEGTORIALE

6.4.1. Fleieclia v'ectorflali pe o dreapti

ucetoriale D,naalet
cu o dreaptit vectoriah A
Fie .d qi I doue drepte vectoriale distincte; avem:
6 n [: {d}

Fie o bazf, a lui .d, /o baz5 a lui i; vectorii f

f
gi 7, care sint nenuli qi de direelii distinete, sint astfel
cH (i i) este o baz5, a planului vectorial F trt 6.1.5).
".
Rezulti cH, pentru orice vecto" 7.""" apar[ine lui 4
exist[ o pereche (*, Vl de numere reale, astfel c[:
++
tr:fii*Ai.
Vedorii ai *ri yi eparlin respectiv dreptetor veetoriale
^d qi I; orice vector i atr Iui
F poate deei fi scris ca
eum5. de doi vectori, unul aparlinind lui .d, celilalt
Iai [:
+ + + + -:]> + + + -+
!u € P, )a'e D, I u" c A; r:s'* u".

Presupuner* ed existfl doi vectori *i ...i /i er*e

alli
*parlin respectiv drcptelor vectoriale .d qi E qi astfel
e*: i:&' 1&';
 8l

aYem i' +i" :6' +6",

atunci:
ceea ce implied: ;'
-6' :6" -?.
Vectorul i'
- 6', diferen.t5 ,de doi vectori ai lui 6,
este un vector at Iui .E; la fel, vectorul7"
-7 upuo-
tine lui f. Crr* acersti doi vectori sint egali qi cum
singurul vector comun lui d;i deste vectorul nul, ob!i-
+++
re$l: ?r' gt' :0 qi u" at't : $, oesa oe implir{:
- -
11' :79' qi t)" : 7p". Se poate deci enun!,a:

TEOREMA. D qi I riird doui rlropte yectorielo rlistincte

alo planului voctorial F, pentru orice vee-
+
tor u care apar{ino lui P exist6 o perocho
17, i"l te vettori, pi uumai una, asttol
eilz
++++++
a'e D qi u"€A qi !:n'*1)".
Ss spuao ci, r'ectorul 7' este proieclia lui
+++
a pa D paraleli cu An

DEFINIIIE. D qi I fiinil iloufl ilrepte vectoriale ilistincte

ale planului voctorial F, numim proioelie
yoctorial5, a lui F pe Dparalel eu I apliea-
tia care faco ea oricirui vector 7 al lut ,F,
sil-i corespuntil proieefia t" 7 pu D paraleli
c.. I.
OBSERVATII
++
1. Fie p proiee!,ia yectorialfl a lui P pe D paralelE
cu A; avem:
++
P(i):i'*i'ed qi a
- u'€A.
5l

Z. i qi i fiira douH. drepte vectoriale distinete, nu-

mim proieclie a unei drepte vectoriale D, p" D paralel
cu i aplicalia lui 4 i" .d, face ca oricdrui vec-
"ar.
tor 7 al lui d1 sd-i corespundH, proiec!,ia t" i' pu -D
paralel
",i.'

6.*.2. Prcieclia punctualir 9i prtleclia

Yectoriali
Fie D si A doud {repte ale planului P concurente
ln O.
,4 gi B fiind douH. puncte ale lui P, lie A' Ei B'
proieir-tiile lor respective pe D paralele cu direclia hri
h, gi..A' qi Bn proiecliile lor iespectivepe A paralele
cu direc,tia lui D (fig. 2).

Fig. 2

Fie C punctul de intersec!,ie al dreptei care con-tine

pe ,4, gi e paraleld cu D gi al dreptei eare con.tine
pe B qi e paraleld cu A;
avem:
.+ _> '
-+
A'B' : AC qi A"Bo -> : C4
 6g

rezultfl c[:
--> --+ --'>--+ '----)'
AB:AC+CB:A'B'+A'tB".
Pe de alti parte, 5 qi I fiind cele dou5. drepte vec-
toriale, asociate respectiv lui D qi A, avem:
--+ ..-->+
A,B, a, D qi A"B" E L.

Vectorul A'6' este deci proiectia vectorutui ,{E p" d

paralel d. $e poate fleci enunfa:
",
TEOREMA. Fie D gi A rtou[ itrepte eoncurento, d qi f
eele iloufi ilropte yeetoriale asoeiate respectiv
lui D gi A.
A qi B fiinil iloufl puncte de proiecfiirespec-
tiia A' Ei B'Jf D paralolo cu ilirocfia Iui
A, voctorul A'B' este proiocfia voetorului
AB pe D paralelfl eu A.

6.4.3. Liniaritatea proiecfiei vectoriale

Fie .D qi i dou{ drepte vectoriale distincte, p proiec-
lia vectoriald a planului F pe D paralelfl I. ",
+++
i fiind o baz[ a lui D Qi "l o bazd a lui A, vectorii
+
i qi j sint nenuli qi direcliile lor sint distincte; pere-
chea 1a?, /1 ..t. deci o bazd a planului vectorial F.

Pentru orice vecto, i d. coordonate (f) in baza (;, fr,

avem:

i:i+ii, *7art, yie'i;

rezulti ci:

V@) - ni,
E4

Fie I un numir real, 7 doi vectori ai lui F,

7 qi
de coordonate respective' G) qi 6) in baza ti",i; avem:

p(i
+++
+i') :pt(r * *')ij (y * y')il: @ + n')i :
: ni * *'i;
p(r..i) : p[(rr)i+ (:tr)i]: 1i.r;i: i'1r71'

Din aceasta rezultfl cH,:

pti +i'):P6) + P6'),

p(fr) : rp6),

€eea ce dovedeqte cil aplicalia p a }ui i n b e$c

IiniarE.
Se poate deci enunla:

TEOREMA. D qi f, liind ilou[ ilrepte veetorialo ilistincte,

proieefia vectoriall a planulul F pt 'd p"'"'
lslfl cui este o aplieafio liniar{' a Ui Fm 'd'

0BSERVATII + + ?
1. Proieclia vectoriall a lui i.p9.q p113]:l :l,A
..tu o aplicitrie surjectivd qi n-u injeetivd ; demonstralra
-rlrti,ii"r"Itat est'e ptopui5 Ia eierciiiul nr' 0'2G'
2. D qi i tiina doud drepte vectoriale distincte, fie
p, proiecliajectorialfl a unei drepte vectoriale fi'p"i
paralel cu A. +-
Rezultd din teorema precedentS' c5', dacS' u' u' stnt
doi vectori ai lui D, qi )' un nurn*r real,' avem:
++
Pr(i * u') : Pr(z) * Pr(u')'
Pr(ra: lprd),
ceea ce dovedeste c[ pt este o aplicalie liniarH a lui D'
h .d.
 ob

EXmCrilr

6.26. Fie D gi A dou5. drepte vectoriale distincte gi p pro,iectia

vectorial[ a planului vectorial F p" 6 paralel cu i.
1'S5. se demonstreze cd p este surjectiv[ 9i nu e injectivH.

2o Care este mullimea vectorilor lui P invarianti prin p?

6.27. Fie D'gi d doud drepte veetoriale distincte qi p proiec-

tia veeterialf, a planului ycetcriel ,F p, 6 paralel cu i.
"d, fiina o dreapti vectoriali. a lui .{ se propune sd se'studieze
imaginea prin p a mullimii vectorilor lui Dr:
6, : E;
a,) atunci cincl
E) atunei cmd 6, ;a E. Sa se demonstr eze c6. ln acest caz
restriclia lui p Ia 6, este o aplicaiie bijectivipra lui 6', pu fr
Si se defineascd pr-r.
6.28. Fiea*9i f,doue drepte vectoriale distincte gi p proiec-
lia vectoriald. a planului vectorial F pu i paralel cu i.-
1o S5. se demonstreze cd: pop : p.

2" Planul veetorial? fiira raportat la o bazd (i i, o aplicalie

liniarS. a tui F ln F este definiti prin:
r17i: oia a/ qi tiit: ai i+
Sd se determine toate aplicafiile liniare ale lui ,F in pl ,asttet
ca lof : t.

PROBI.EME

6.29. Fie t aptiea{ia liniari a lui F in F, efiniH prin:

+++++
l(r) :r+i Pi IU) :3r-i.
1" S5. se demonstreze c5. f este bijectivd qi s5. se defineascf, f-r.
P S[ se demonslreze c[, inenul qi un
dacd. exist5. un veetor
numfu real c, asttrel ea tF):it, pentru sriae numir real l,
vectorul ;' : fr esto astfel .I tG? : fr',
66

Bo Si se demonstreze.c[, dacd existi Tnenut, astfel ca t(.fr =

: ,7, ln mod necesar a : 2 sau a - -2.
""u*
4o Str se determine vectorii 7 astfel ca;
rfr1 : zi.
6o SE. se determine vectorii ? astfel ca:

r6t: -zi.
6.80. Fie t aplicalia liniard a lui F in F, aetinit[ prin:
'+++
l(i):aiipj,
tol: f
+ ai
1" Fie u+vectorul de coordonat" [f). SEse calculeze coordo-
\gt
natele lui ffi).
2o S[ se demonstreze cI:

t6I)+oa"+fbijectivd'
So S{ se demonstreze echivalenfa:

I
injectivl <+ (t(71 : o" * ;L Tt.
Sd se deducd de aici ci:

I injecriv{ _",* (fr I) + o.

4o S[ se demonstreze echivalenla:

t iniectivd <=+ (t(ii, rfi1 este o baz5 a lui F.

S[ se deducS. de aici cd:
r injecrivd _=* (frI)+0.
6o Str se demonstreze cL:
I injectivi <.!> t surjectivf, e t bijectivfl.
Pentru a trata aceast[ problemH, se vor fo]osirezultatele rela-
tiye larezolvarea unui sistem de doul ecualii cu dou{ necunoscute.
6.81. Fie I aplicatia liniarl a lui ? in F, aetiniti. prin:
r(,-) :*i+fr si {i:rt-4i.
+

1o Este aplica{ia t bijectivl?

 67

r rie ff nftffi*-$Fqt"'As..f *rai$F-q$6thry" t(fi':S

Str se demonstreze ci ff este.o dreaptE vectoriall Dr.
tl tt. r mullimea veciqilor q? *arnoi..cfna 7 Osse*ieie F.
SI se demonstreze c[ f este o dreaptl tgeCIriq$.d*, .-,;r .
4o sd. se demonstreze ce 0.6 i;* p't' gt c{ orlce veetor
/al lui P se scrie ln mod unic,sgb for.6a:
ri{..

;:;r+?r, 7t e f. si i,efr,-
Care este aPlicalia l?

k..

I
i

U6
iz APLtcATlt AFIHE
ALE PI.ANULUI
VECTORIAL
irrt EL itrtsUgl

7.1. Translalii ale planulai aectorial.

7.2. Drcnte af ine ale planului rtcctorial'
7.8. Apiicalii afine ale planului-()ectorial tn el insu;i.
?.4. Iliulliriti con()em ale planului vectorial.

7.1. Translafii ale planului vectorial

7.1.1. Translalia lui F in F

DEFINITIE. Ttiind un vector al planului vcctorial F,

numim transla{ie vectorialfl tls voctor A
aplica,tia t a lui F m F, detinitil Prin:
++++
VueP t(u):o*a'
CONSECINTE
1. Translalia vectorial{ de vector nul este aplicafia
itlenticS. e a planului vectorial F.
2. Fie M qi M' doud puncte, imagini respective in
planul punctat (P, O) ale unui vector 7 al lui F qi a
 69

transformatului s{u u' in transla,tia vectorialfl de vec'

tor a (fig. t); avem:
+ _r.> +++
OM --a Si OM ':1s':v+ei
din aceasta rezu[t6 c{:
---+
r[M
deci cd. punctul M' transformatul punctului
este M in Fig. t
translayia punctuald. de vector,'' 1lX*. 3.3.1).
3. Fie * o transla,tie de veetor Tnenul; avem':
++++
t(0) : 0 * a: a * 0;

regutrtd eil t, ,eare transformS. veetorul nul al lu'i F

lntr-un vector nenul, nu este o aplicalie ]iniar{ a lui
FinF.

7.1.2. Aplicalia compusa'

a doui tranelafiii
Fie t, qi t, douil trans{a,tii vectsriale de vectori res-
++
pectivi a, qi a, qi fie t aplicalia compusi:
t:tz otr.
Pentru orice vector T, ."*" apar,tine planului vectorial
P, avem:
+++++++
t(t:) : tr[t(u)] : tJa * at) : @ t ar) * az: a *
+ (a *i,),
ceea ce dovedeqte e[ t este translalia vectorial[ de
++
vector at * az.
Se poate deci enunla:

fEOnEt{i. t. qi t, tilnd ilou5, t*ansla,fii veetoriale ilo

vottori rospoctivi ,irgi&, apliea{ia compus[
$oj
t, o t, este transla,tia veetorialfl rlo veetor
++
at * az.
OBSERVATIE. Rezultfl din teorema precedenti cd
t, otn eqte transla,tia vectoriald de vector r'r+7r; aao-
narea vectorialil fiind comutativI, arrem:
trotr:trotz.

7.1.3. Aplicalia reciproce

a unei translalii vectoriale
Fie t
o translalie vectorial[ de vector 7.
7 tiina un vecior al planului vectorial F, pentru
ca un vector 7 al lui F sd fie astfel c[:

t1i1 : |',
este necesar si suficient ca:
i-1.-i:i,
adic5:
+++++
11 :11r-a:a,+l-d).
Rezult5. c{, pentru orice vector 7 il lui F, existd
un vector i al lui F, qi unul singur (vectorul i' + (-iD,
astfel ca t1i1 :l'.
Transla,tia vectorialf, t este deci bijectivd ; apliea,tia
sa reoiprocS. t-1, care este definit[ prin:
+;
\{ a' eP t-1 (u') : a' * (- a),

este transla[ia vectoriald de vector

Se poate deci enunla:
-7.

frcREMA. Ories translafie vectorial5, t ile veetor 7

' esto bijectivE gi aplicalia sa reeiproefi, t.l
este transla$ia veetorialfl ilo vecto,
-i.
 61

7,1,4. Grupul translaliilor vectoriale

Notdm prin ? mulf,irnea translaliilor planului vecto-
rial F.
Aplicalia compusd a dou[ translalii fiind o translalie,
rezult{ din aceasta c5. compunerea aplicaliilor este o
lege de compozi,tie iutorq6 definit{ pe mulgimea I.
Aceastil lege este asociativil (Algebr{, Nr. 4.6.3):
vtr€ T,YtzaT,Yta e r (t3otr)otr:tao(trotr)l
ea este comutativd (Nr. 7.f .2):

Vtr € 7, Vtu € 7, trot, : trotz.

Pe rie altH. parte, aplicalia identicd o a planului vec'
torial F aparjine lui 7 (Nr. 7.1.1)1 ea este deci element
neutru pentru legea consideratf,:
Vt€ 7 toe:eot:t;
tn sfirqit, studiul f{cut la paragraful Nr.7.1..3, permite
SA se afirme c5.:

VtGf, It-1 ef; tot-l :t-1ot:or

deci c[ orice element, al Iui 7 posedfl un simetric re]ativ
la legea de compozilie a aplicaliilor.
Se poate deci enunla:

TEOREMA. Legea de eompozifio a aplicafiilor eonter[

mulfimii ? a translafiilor planului Yocto.
rinl F struetura ilo grup eomutatiY.

APLICATIB. Planul veciorial F tiina raportat Ia

una din bazele sale, fie t translalia vectoriald de vector
ri.7ffJ lui F qi
"" vector al
716;. transrorma-
4;i1
tul s{u prin t. Se se exprime #' qi A' tn func,tie
derqidey.
7 tiira transformatul lui i in transla,tia vectoriald t,
aYem:

i, : tf,;1 :i +i;
&

vectorii v' qi a * 7 ao drept, coordonate respective (;;)

sr {XtEh aceqti veesori. {iind egali, rczu}td.din aeeasta
ed:
g':g*c)
U':U*9.

EXEnCIIt*

?.1. Fio 6,&'t o nrereche de vecteri. Sd se demonstreze cd

existd o translatie vectoriald t, gi numai una, astfel ca;

ttt:7.
7.2. t". Fie t, gi t, dou6 transla$ii veetoriale de vee[ori respec-
tivi 7, ql a'r. SA se demonstre,ze ci existi o translalie vectori-
ald t, gi numai una, astfel ca ti : t o tr.
S5. se exprime veetorul acestei translalii.

2o. Aceeagi chestiune, cu t, : t, o t.

?.8. Fie T' mullimea transla!,iilor vectoriale t al cEror
vector 7 aparline unei drepte vectoriale i.
S5. se demonstreze cd compuneree apliealiilo,r coeferd lui ?,
structura.de grup comutativ.

7.4. Se definegto s$E!& & d.oed aplicagii I qi g ale lui F fn F

qi se noteazi prin I { g aplica}ia }ui F tu F definitd prin:

vTeF (t + e)(i : rtit + sti).

Suma a doud. trauslatii vectoriale este o transla!.ie rectori*I{ ?

?.5. Se defineqte produsu Iunei aplicalii t a tui F in F prin-

tr-ua nurnEr real 1 qi notiru pri* }t aplicalie hi F U F, *r-
finiLd prin:
++
VaCP (:tt){a) : i.t(a}.
Produsul unei trauala$ii vectoriale printr-un num{r real este
o translalie vectori*[6 ?
 G'

7.2. Orente afino ale ilarruhi vsctodal

7.2.1. Dre4ti afinl a Dtranuhi vodorial

planului veeto'
DEFINIIIE. Se zice ci' o submul{iee a
rial F esto o ilroapti atinfi ilaef,-
prln
aesastl
iuhmultime oste tfrnstormeis' .tr'anr
hlie v6ctorirl6, a unei ilropt0 Yectorralo '
hi F.
Dreapta afinfl, transformatil a dreptei vectori'ale
6
mullimea'
tn translalia vectorial[ de vector a, este deci
notat[ rt +i, definitd Prin:

CONSECINTE

1. Fie dreaptfl afind; avem: d e'd'

i + io*=rtf7;deci: ctta
ceimPlicf,:o*a
ir=a*;r
tt

++
vieo a{.0:a,
++ +
ceea ce implic[: D f 0: D.
Orice dreaPt[ vectorial[ este o dreaPt[ afin{.

3. Fie fi +i o dreaptl afin{; [tiinA o bazi a dreptei

vectoriale 66+ 0';, "rr.*,
'+-++++
fi:Se f; o:lu, reB),
c€es. ce implicfl:
i +i : 1i' ei; i' : ti+i,, G Bl.
 Fie 6
dreapta,vectoriald'asociatH unei drepte D' a
planului P qi D a 7 dreapta afinil, transformata drep-
tui 6, in translalia vecto;iald de vecto* 7. S. qtie c6
+
imaginea lui D ln planul punctat (P, O, este dreapta A
care conline pe O qi e paralel[ cu D (Nr. 4.3.2).
Fie A' imaginea in planul punctat (P,O) alui 6 + 7
(fig. 2).

Fig. 2

A' este mul,timea imaginilor vectorilor lui Df o,

adicd mullimea definiti prin:

L,' : lM' e P; 6fr' : ffi +i, .rlr' e A|,

sau inc{ prin:
L':lM'€Pi ffi:i, MeAl.
Rezultd din aceasta cd A' mullimea transformatfl
este
a lui A prin translafia punctuald de vector fr deci cd
A' este o droaptd. paraleld ou A (Nr. 8.8.8);
se poate deci enunfa:

IEOREMA tmaglneo intnun plan punotot lP, O) a,

I *.i ilrepte aline 6 + i a lui F osto o
iilreaptl a lui Prparolel[ cu imeginea ilrcptoi
yectorirh D.
 6;

fie un.plan punctat (P, O) f ; l' o drcapbri

Reciproc,
oareoare a lui P (fig.3); fie A dreapla carc conlinepe O
gi e paralel{ eu A' ;i ,4 un punct al lui A'.
[, iiirra dreapta vectoria][ asociat[ lui A, imaginca
ln planul punc[at (P, O) a drcp[ci afine i + Oi cste
dreapta care conline pc -,{ ;i c paralclt-t eu A, deci
dreqpl,s .6'.
Pe.de altfl parter dacri douir drcplc afine au ca imagine
dreapta A', aceste doul dreple alinc sinL cvident egale.
Se poate deci enun[,a:

IEOREMA Orico drcaptir, a planului P csle irnaginea,

2 intr-utr ltlan puttctilt \P, O), a ttut"ti drolllo
afino a lui F;! numai a unoia.

7.2,3. Drepte afine egale

++++
Fie D,
* ar ii D, * az doufl drepte aline egale, A'
imaginea lor comund ln planul punctat (p, O), Ar $i
A, imaginile respective in planul punctat (P, O) ale
drOptelor vectoriale rt, qi 6, (fig. zr1.
Cele doud drepte A, qi Ar, care con!,in punctul O ;i
care sint paralele cu dreapta Al, sint egalc; rezultd cri
Dt si D* care au aeccasi imagine, sint egale.
Po de alt[ parte, vcctorul 7r, .o.. apar!,ine lui
,i:

D, * au aparline de asemenca lui D, * azi existri deci

un vector d, al lui dr, astfel .o, 7, :i, *ir, ceea
oe dovede;te cl f,. : il - i,, deci cA o, 7, apar,tinc
.A
- ---'--
dreptei .dr. 47.
Se poate dcci serie: A7
+++++ ++
Dr*%-Dz*as+Dr:,Dz,si "Gt
- a, e Dy lrig. rr

5 - Alefo
- Geometrie vol. II
 00

A; Reciproe, fie D + i'. qi D a 7, aoua drepteafineast-

fel cf,: ,:

ir- irefi. :

Ai qi Al, imagini respective in planul punc-

Dreptele

Fig. 5 tat (P, O) ale dreptelor afine "d + 7, ei .d 4 7r, '*tnt

paralele cu dreapta A, imaginea lui D (fig. 5). tT ,,
imaginea in planul punctat (p, O) a vectorului 7*.
'*

ir-i,e D + Gr-i,) *i, € 61ir*

+ at e ,p,* ,a2 a" Ar q 4i; ,.,. .,

cele doud drepte Al qi Ai, care conlin pe .4r qi care

sint paralele ou A, stnt deei egale;'de aioi rezultf, e{
rt +i, qi , + 6r, c^r" au aceeaqi imagine, slnt egale.
Putem rezuma, in final, studiul precedent prin ecJriva-
len!a:
+
Dr*ar* Dz*az* Dr:Dr $i dr-aze

OBSERVATII

L. Echivalenla precedent{ implicd:

$r4ir*rtr* i,+ fir* Dr r*.. ir-ir* rt,

.se
Egalitatea i +ir: rt + 7, to permite sd
2.
afirme cgalitatea vectorilor d',qi 6.
 7.2,4. Vcctor director al unei drepte
afine

Fie D, + 7r qi fi, * irdoud drepte afine; s-a demon-

strat ln paragraful Nr. 7.2.3 ci egalitatea acestor doui
drepte afine implio{ egalitat'ea seler dsuf, drepta sgcts-
riale .d, Ei A.
Se poate deci enanla:

IEOIEMA. Orieo ilroaptH, atinl, este transformata prin

tTanSl{io. voctotiald a nrrsi {yntg.voetgrlale,
gi numai uneia, numiti, direclie a'ilreptei
atine consiilom,te.

DEFINITIE. Numim voctor ilireetor al uttei ilropto afine

ito iliree,tio d, orice vec(or irhazil, a itroptei
vsctoria,fu .d;

7.2,6, Detemrinafiea unei drepte afine

++
Fi+'O **o dreaptfr afiail; un fiiud un veetor aI lui
d+ t sxistE un vestor J; aparline Iui
"*"*
astfel 4
o{:
+++
uo: uo * ai
rezult[ c{:
* rrr'r
,u-d € D,
+ + :, + +
deci c[ dreptele afine D * zo $i D 1- a stnt, egale
(Nr. ?.3.S).
,. ,:"i* .,.: ;,,, ;;1; :1 .; : , , t:. r-+ , +
Fie r un vector director aI dreptei afine "& f a,
adic{ o bazd a dreptei veetoriale .d; (Nr. ?.2.1*
oo*seein:fa $!': "rru*
++++++++
D * a: D +zo : {u € P;' o :Bo * tnr t €El.
 G8

Rezultd de aicj. cir o dreanl,ri QtinI .este dcterminatd

u2 prin unul diir vectorii s[i gi irrihtr'unul' diri
-:,
vettorii'sii
directori.

--r'-- $e poate deci enun[a

--"-'
TEOREMA. Existfi o ilrooptil afinI, qi numai una' 0&r0
confino un 't'oetor I qi eero arlmito un'l'cctor

Iri3. 6
lr, nonul, cn Yoct0r tliroctor. j

, [ie. uu, qi ur doi. vecl,ori dist'incli; se poatc scrie :

+++
un: ur
- 0(u, - u6),

i,:io+r(A-41;" ".

rezult,[ de aici cn {, qi i, aparlin'dreptei afine care

con[ine pe uo ;i care admite vectot'ul nenul ur- oo
ca vector dircctor.
Pb db'alid fiart'b, dUe;U'dbuil di'eiite''afine oor4in iec'
torii 7^,.i i.,, imagirrilc lor in planul punctat (P, O),
crre rirt dorie ar"epte care conlin punctele distincte
Jllo qi Mr, imagini respective ale vectorilor distincli io
qi i,, sint, egale; rezultd cf, cele doud drepte afine con-
sideratc sint cgale.
Se poate deci enunla:

IEOREMA. Exist[ o ilrcaptfi, atinir,, 9i numai una,

cnro cottf,irro doi voetori itistirrcli ai plarrului
voetorial. ,
,

7.2.6, lntersectia a doui drepte afine

+++a+
Fie D, * a. gi Dr* a, douil drePtc afine, de imagini
respective.Ai gi Ai in planul punctat, (P, O). ExistS.
trdi cazuri, gi numai treil
 6D

1.Al:A; atunci:

6, *ir: rt, *i*

++
ceca ce implicd: D1= D2,
2. Ai qi Ai sint strict paralele (fig. 6); avem ln acest

rt4 + iS n @, qi,1 :.a.

Fig. 7
Pe de alt[ parte, imaginile lui 4 qi 4 h planul
punctat (P, O) slnt dou{ drepte care conlirt pe O si'slnt
respectiy.paralele cu Ai ;i A;, deci egalc; rezult[
D1 : Dr.
3. Ai ;i Ai stnt concurente intr-un punct A (lig. 7);
aycm atunoi:

t4 + frl n t4 +i,): ldil.

Pe de altfi parte, imaginileA, gi A, ale ]ui d, qi .d'r, fn
planul punctat (P, O), ltfrt doui drepte care con[in pe
Q qi sint respectiv paralele cu Ai qi Ai; deci concurente
n O; din aceasta rezult{ cI:

D.O Dr:{0},
desi c6:
++
D, * Dr.

DE FtNtltA,. So zicq e[ ilouir dropto atine-slnt paralole

1 ilae[ ilirbc{iilo lbr sint ogale.
.:r.i:: . .;l {jl

DEFTNtTTA Se zioe cH doufl ilropte atine slnt eon.

,." _curyryto' Qe,[ -qlo nu slnt
. .paralelo,
, rlgei daofl .{irociiile lor sint-distinote"
rm

RezultI din aceste defia'igi'i gi din studiul caro h-a

precedat:

br: Dz e D1* at ql D, ! a2 lnralole

+ + ...:> + rt
@ -bL * at: D, ! ap sau (o, + al) n (Da *
-yt,"1 :a
++
b, * b, * * h gi Ds * @B cououreuto
++
D,
<=+ (D, * ai n (Dr + nz, == tul.

OBSERVATtrE. Ia tabloul preodmt se ptt p*'eiaa

concluziile relative la eaztll frr*' 4;'tt qt'ie, tntt"'a-
dev[r (Nr. 7.2.3) c5.:

rtr+ir- -Iir{ a,r*> Dr: Dz Ei ar - are Dv

++++?+

rtr+ir*rtr*ir,*- 6r* rt, tuo7. -ir* fi*

Rezult[ din. aceasta c5.:

,++
"Dl .P* * q
+ aLL Sl *-*+-+$+ ler$ailo
frr: D, qt ci - *E € O*€ D.r * cr -
: Dz* ttP

'br:
++=SAU=
D, $t d, - *,++*, D, e (D1 f
*oJl (Dr*arl:fr

7.2.rT. rice .

a unci
r,;,,.
drcnt€', afine
.:: .. ,!.,.
l. -i,..',;1, ' ,l ,:r,ii.l'1".,1i'..,i I

:Consiiler{ra e fuga$til aftnil deEnffi printr-und din

vuctorii sfli io qi printr'tmul din vectorii s6i directori a;
 ?T

++
D fiind &eapta vectorialf, care conline pe u, drenpt*
afin[ consiileratH. poate fi notatd 6 + 4, gi avem:
,++++.++
D*ao -{u e Pla:ta{ uu r€B}. (1)

Fie t aplicalia lui B in 5'+ i* definitd prin:

vr€R l(4: ti+irl

rczultd din egalitatea (1) cf, f esto surjectivd; ss spune
c[ I este o ropreaontaro psramotri6f, a dreptei afirre
6 + ir c,ariabila reald. t este numitd, parametru al
reprezontf,di paf*metriee.
RaportS.m planul vectorial F l* orr" din bazele sale
d,7lr ri. (;), (i),W',) coordonatelerespective ale vec-
torilor u, ut, uo.
Egalitatea vectorialf, :

i:fr+io
se traduce analitic, adio{ cu ajutorul coordonatelor
veetorilor { /, 7r, prin:

l*:td+ro (2)
lu:tb*yoi
din acsasta rezult[ cd:

; {;} e i + il, ""* i, e a;il i|{ffyr (3)

Egalit{lilc (2) qi (B} stnt oeuaglt parauotrioc in baza

+++1
(r, j) alr dreptei afine O * tlo-
EXERCTIil

?.6. Fie 6 o dreapt[ vectoriali ryi 7 un vector.

Si se demonstrezc cd:

6 +i: fr*;en.
?.?. S[ se demonstreze c[, pentru ca o dreapti alin5' sI iie o
dreaptd vectoriall, este necesar qi sufici,ent ca. vectorul nul s[
aparlin5. acestei drepte afine.
?.8. Se se demonstreze p[, pentru ca doui drepte afine s[ fie
egale, este necesar gi suficient ca imaginile lor in planuf punctat
(e, o1 sa fie egale.
+
?.9. Fie D * a o dreaptfl afinl, astfel ot'-o'ert.

lo.Suma a doi vectori ai lui b +*o aparline fui 6 +?f

2". Adunarea vectorialir conler[ lui D 1- a structura de grup ?

?.10. Fie 6 +i o dreapt[ afinir, astfel el,-i €. b-

Produsul unui vector al lui 6 +7 printr-utr num[r rcal apar'
line lui i +i't
?.11. Planul vectorial F tiina raportat la o baz{ 1i Ji, se se
dernonstreze cd mullimea .8, de1initS. prin:

E : {u'ei;i :(, + zf+ (2, + sfi , e R},

estc o clreaptl afin6. SI se eonstruiasci imaginea sa in planul
purrctat (P, O).
?.19. Se sc demonstreze ci mul[imea transformatl a unei drcpte
afine, intr-o transtalio vcctorialfl, estc o dreaptf, afinf, paralell,
cu prima.
ln ce caz aceste dou[ drepte afine stnt egale?
?.18. S[ se demonstreze ci mullimea transformat[ a unei
drcpte afine lntr:o omotetie vcctorialS. este o drcaptl aTinir par,alcll
cu prima. In ce caz accste douil. drepte afinc sint egalc ?
?.14. Fie un triunghi ABC. Se raporteazl planul vectorial
F I* b"r" dr;?cf .Sn'sc scie ocur,tiil. paramctrice alc drcptci
afinc a c5.rei imagine in planul pqnctat tP., Al qste drpapta BC.
 ZB

'?r15. Se considsri relafia binar[, eis{:de parBl6l|sm, uotat'il//,

,i:.+
definit[ ln mullimea dreptelor aline ale planului veotoria P prin3
++++
a\ l'l(D' +'a'1"4 D : D'.
('D *
S[ se demonstreze ci rcla{ia de paralelism este o rela{ie de
echivalent{.
i.

7.3. APL|GATII AFINE

ALE PLANULUI
!';,
VEGTOBUIk*, ,,, i*

iru ,:fL :ipgg;; i ,'

''-,.:.
7.g:.1. Aplicalie afindr a lui P in P
.DEFINIIIE*, Sorspune eL" o,,apliaatio f ,a planului yeeto-
" ' ' rial:F'm,et fiisriii 'oste
atinx,; ilae6 ea esto
de forma:
t : tolr
': ::'
.1.;+;
unile t esto o translalio Vectorial[ gi I o
aplicalie liniarf a lui P in P,
L
a fiind vectorul translaliei vectoriale f,. pentru orice
lui P, avcrn:.
vector ?r, carc apar[,ine

i. . ,. ,. f(u),: l(u) t a., , : .. i.

Presupunem c[ exist{ o alt[ aplicalie' liriiar{ l' 'qi .o
alb[ translalie vectorial5. t', de vector 7', astfel cil:
f : t'ol'. ,,*.,,. :'
.r..r;::i :t. ,,." ;.1
;if*...',,. .r'
Pentru orice vector u, care apar[ine lui P, ayem:
,;;'):l-,. +. -. +.*" "t' "
l(u)* a-l'(a) *a'; 'r+'

I li !' fiind doui q,pliqagii, lin[.ary, yec{orii I !O) 5si

t'16; sint nuli; rezultf, {in acepsta o[, dacl r* i, i:.d

in egalitatea precedentl, se obline:
i ,: i,,
t4

csee ce dovodeqte cd cele doufl translalii vectoriale t

qi t'slnt ryrle.
Pentru orics ve*tc* i **"* aparline lui i avem deci:

Ifi; : 1'1fr1,

ceea ce dovedegte cd cele doud aplica{ii liniarc I qi l'

siht egale.
Se poate deci enunf,a:

'..
IEOREMA. thioo aplloatrie afin[ f a hiF ln Fse,serio
intr.uu mod M *u& forsa:,, ,

t: tolr
,uailot ci I sht *aspe*t,i1r s, tfsfi sletio: rrocto.
. :

. rial6 gi o aBlieatie tiniari, * Iui. F in F.

t crt$ translagta-voctorlrlE asool*til,' IuI I
Qi I es&e opli*r$ia, Iinisr['srociati lui f.
OBSERVATTI

l. Orice translatie veetoriald t este o aplicatie afind,

a cdrei aplica{ie liniar{ asociatd este apliialia'identicA
a lui F gi a ciroi translalie vectorialil asociat{ este t.
2.,Oriee _apfica!,ie liniard I este o apliealie afind, a
cdrei transla.tie vectorial{ asociaH, estc traas}a}i* de
vector nul qi a c{rei aplicalie liniar[ asociatfl ,.cste l.
S. Apliqatla jdentic5. e a lui F *rtn aplicalia afind a
of,rei apllealle liniari asociatd este o qi a c{rei translalie
voctorial* asoeiat{ cste o.

7.9.2. Aplica!5a compuai

a doil$ aplicalii afinG
Fie fr: trol, gi 1z: \,o lr, doud aplicalii afine ale
planului vectorial F in eI lnsuqi; *otdxr prin t upli*a!,ia
compusd:
f: fa ofr.
 85

+*
or $i'{a fiind vectorii respectivi ai transla.tiilor'reeto-
riale t, qi tr, avem pentru orice ves[or i care apar,tine
lui P:
++
f(u): frlfr(u]l :lr[fr(u),] * es:.Ir[L(ui * ar] + *a;
aplicalia l, fiind liniurd., oblinem:

t('*) : l' ll'(i)l * l'(i') * i"

adicd":
++
f{u} = (lroln)(tt} * lr(ar) * ar.
Aplicalia lro lr, compu.sa celor doud aplica,tii liniare
este o aplicapie Iiniard (Nr. S.f .3); rezult[ din aceasta
cfl f este aplicalia afin{ a lui F m Fa csrei optfccyfb
liniard, asoiiatd,6ste lro l, qi a cdrei ,raas:tagie veetoriatd
asociatd, este d,ceea. de oeetor L&rl + 7r. Su poate deci
enunla:

IEOREMA. Aplieo.tia eompusi a ilou[ aplica{ii afine

esto o aplicatie alinf,.

7.3.3. Aplicali* reciproci

a unei aplicalii afine tliectlve
Fie f : tal a aplicalic afiad, bijectivd. a planului veo-
+
torial P in P, a clrei aplicalie liniarfl asociat{ este I
qi * c{rei trarrslalie veetorials asocfat$ este translafia t
de vector /.
Fie a' un vector al lui P; t fiind bijectivd, exist[ un
vector d al lui.ft qi uaul singur, astfel c1:
++++
a' * a: f(@) : l(w't * a,

deci astfel ,rri': l(d);

rezutrt{ din .aeeasta e* *pl,ieafia liniar{ I este bijectivd.
Se poate deci enunlar
N6

TEOREMA Ilactr, o aplica{ie atin5, este bijcetivil, apli-

1 ca$ia sa liniar[ asocietf, este do asomenca,
bijoctiv[.

Fiei' un vector al lui F; f fiind bijectivd, existd un

vector 7 al ]ui F, qi numai unul, astfel ea:
;' : 16r: rtil + 7,
deci ca:
16):i'-i,
Fr fiind aplica{,ia reciproc{ a lui l, avem:

l-r 116)l : I-' d' *il;

;:
pe de alt5 parte, se qtie c[ aplica[ia l-1 este liniarl
(Nr. 6.1.4); rezultfl ci:
i: l_1 th + r, (_;).
f este deci definitS prin:
Aplicatia reciprocd I-1 a lui
+++++
! u' € P f-r (q') : ii- F (u') *'t-t ( a).; '
f-1 este deci aplica,tia afin[ a cdrei aplicalie liniar5
asociatd este l-1 Si a c[rei translalie vectoria]d asociatd
este translalia de vector I'r 1-fi1r'
sr,p9$9.4e9i 9ny1$:, , .

TEOREMA Apliealia reciproefi, a unei aplicalii alino

2 bijective este o aplica.tie afinfl.
OBSERVATIE. Aplicalia reoiproc5. a unei aplicalii
bijective fiind bijectivfl (Algebr[, Nr. 4.2.4), aplica,tia
reeiproc{ a unei aplica,tii afinebijective este o aplica,tie
afind bijectivd.

7.3.4. Grupul aplicaliilor afine biiective

Fie ,4 mul,timea'aplicariilor atiue bijectivo ale planu-
lui vectorial F pe el insuqi.
I gi g fiind doud aplicalii afine bijective aplica[,ia
compusfl gof este bijectivil (Algebri, Nr.,4.3); pe ,de
 77

alt5. parte, gof este o aplicalie afin[ (Nr. 7.3.8); din

aceasta rezult,d cd:
!Ie.4, Vge,4 gof e:{;
compunerea aplica,tiilor cste deci o lege internd. definitd
pc
- /.
Aceast5. lege este asoeiatir'tr, (AIgehrin, Nr. 4.5.8):
Vf €,4, Vg€-4,!he .4(hog) of :ho(gof)-
Aplicalia identicii o a lui F aparq,ine }ui ,{ ,1i esLe
eloment noutru pentru legea considerat,ir:
Vt€r{ foo:oof :f.
Pe de altfl parte, rezult5., din studiul flcut la para-
graful Nr. ?:8.3, c{:
yf e.4, 3I-te ,'t; [-1 o f -f o[-r:0,
deci cd orice element allui ,4 posedI un simctric pentru
legea de compozilie a aplicaliilor.
Se poate deci enunla:

IEOREMA. Logea ile contpozi$ie a apliet{illor conferir

*rr'lttn ti aptiehliit'o* afini trijeetive ale plrt'
nuhii vectorial po el iusuqi o structurl ilo
grup.

OBSERVATIE. Grupul aplicaliilor afine bijective ale

+
lui P pe P nu este comutatir'; demonstra!,ia acestui
rezultai face obiectul exerciliului Nr. 7.31.

APLICAI,'IE. Planul vectorial Festeraportatla una din bazcle

fui d i. Fie t aplieafia afind a lui F tn F, a clrei aplicalie
liniari asociat[ I este definitf, prin:

tf) :fi-i, rfr-r :-b--+d

qi a clrei translalie vectoriali asociatf t esle trans]atia de vector
+
a:2i _ j.
1o. Fie? (fi) un vector al lui i qi 7 (r;) transformatul slu
prin aplicatia l. Si se exprime *' $i g' in funclie de r qi y.
29. S[ se demonstreze cf, I este bijectivd. Si se delineasci
aplicafia reciprocS. l-1 a lui f.
78

1o. {vomi
?--rd) :lGr +? -rii+vl?i +i-ar[i-l+crdi +i
ceea ce imPlicl:
+
*'i+
+ o (ri- zi + Y t-ri+ ai +27-i:
yi: ,1

\3a 5s +
- g)7+ (-24 * aY - tii'
Rezult[ din aceasta cE:
s':la-5Y*2,
g':-?r+49-L'
2o.Fie i' (i;lun vector at lui ?; pentru ca un vectorTl;1
Fsi fie astfel ca t@ :7, este neeesar 9i sulicient cape-
al lui
a sistemului:
rechea (c, y) a coo*Conatelor lui? s[ fie solulie
[*':3t-5Y12
1y':-2a*4Y-L.
de.dotr[ ecua[ii de gradul I
sistemul precedeot este un sistem
poate fi scris:
cu doud necunoscute r, y care
fBa-5g:a'-2 (t)
l-"*4Y:g'+t'
sistemului este D: acestde-
Dererminanrul lj;il:2;
o solutie'
adniite 9i numai
terminant nefiind nul, sistemut 1f)
una.
al lui F' existl
Rezultfl din acesta ctr, pentru oriee vector?'
astfel ca t1fr - ;7, deci c[
un vector ? al lui F, 9i numai unul,
oPlicr,tie altnl f
-'' blleetivl
este
dli"4i;reciproci ll a aplicatiei
I este aplicafia
T'lT".tt
vectorul d al lui P
oricdrui vector 7' al lui F, sl-i corespuodl
St eoateletini.:'
(care existl 9i este unic), astfel ca t(i1 -7
lui u';
exprimlnd coordonatele tui? m funcfie-de
coordonatele
s[ se rezolve sistemul (1):
;;;i;;trtta, este sulicient
t'-2-51"ol
, :l;'71-
4a' * - 3 - 2a' I t r'' Lr,
22 -
Lu'
 ?o

, R-tnr$h din Impuble poecodento eil :Id pste aplioafia atini a

oErei eplicalie liniar{ asociat{ l'
ests definittr prin:

qi a c[rei trauslalio vectoriatfi. asociat{ este translafia de vector

3:' I
-i'-Tr' =

Eltt€rilr

P fiind raportat la una din bazele sale

?.1O. Planul vectorial
ii ,T, *u co*sider[ apliealialalui FtnF"catefacccaoricimi vee-
tlor t{;}sd-i corespundavectoruli{fr) astrel ca:
&':&-g*{; g':la-2Y-3.
1o.SE se demonstreze c{, f este o aplica[ie afini.BEse deii-
neasci aplicatia liniarl I gi transla[ia t asociate lui I.
9o. Si se demonstreze c5. t este bijectivi. Sf, se determine
t-l exprimind, lnfunctio decoordonatele c' qi y' ale unui vectori
aI lui S, coor{onatels , u:r:::*"i 7, astfel oa:

z - Fr {ol.
8o. Si se'-ldetermine multirnea vectorilor: i] I asffel ca: tp1
?.1?. Aceleaqichestiuni clnd: a' : 5n * 2g * 8; y' -2a { 2y.
?.18. Aeeleaqi chestiuni clnd:

,'-Lq- + z;
g
f-r
u':Y* +TY'
4.

?.19. Fie t definitS. prin: o' : y + l; U' : t - l.

1o. S[ se demonstreze c[ I este o aplicalie afin[ astfel ctr:

V t, (f"I) (o)
EO

f. S{ se demonstreze clf este bijectivtrr S[se defineasc{ l-t.

,::
?.20. 1o. Slse dernonstrezc c[, in planul vectorial .d raportat
la baza 1[ ji, existl o aplicalic afind f, gi numai una, a clrei-
translalie asocie,t[ esteeeade vector,
fel c5.:
[;;) gi ea(e este tn aqa
rA:; rfi -7+i
2o. S5. se determine mullimca aplica.tiilor afine care transformd
pe? ip 7ti pu j rol +7.
8o. Sf, se demonstreze ci aplicaliile liniare asociate apticellilor
af ine ale_ mullimii def inite la punctul 2o dau toate aceeapi imagine
a vectorului j- i
?.21. Planul vectori,al, ?,este.raporlat la una din bazele lui
p*, Ji. nie f, aplicalia afind biject,ivd a lui F pu F {exercifiul
Nr. ?.16) care face ca, oricdrui vector? corespundd vec-
t fr),ru.,
torur at;l)r "'*' "";,: ,"1

_ ?r* r;
a
lt:B*-2y-3.
Fie fq aplica[ia afin[, bijectiv..[ , a lui ,F p,e rt (exerciliul
Nr. ?.1g) eare face ca, oricIrui vector 7 sA-i corespund5. vec-
[fr],

nz: A * 1;,
gr_a_1.
lo.Fie il;i) transformatut prinf.otl al lui i[fiJ. se ,,
exprime a' gi g' lii funclie de o gi y.
2". Fie i) (frll) t""nrr"rmatul prin f, o f, al lut ? (;1. sH se ex-
prime a" ;i y" lo, func[ie de * Ei gr.

8". Se.se deduqir din eele dou5. chestiun!, pyegedente,cd:

, trolrftlrofr,. ,.

4o. Grupul aplicaliilor afine bijective al lui F pe 7 este

cclrutativ? '-i '!.r
 81

ale planului vectorial'

1: I I'ig.
7.4.1: Beglnent Vettoriil
..,
S

:.'r . a'
.'!l* -+, -. +
Fie i qi 6 doi vectori Uistincfi'ai planullii vectorial P,
rle inagini'respbetive.a i!i' F,.in qiany!
:' :'nunctat (p, Ol
(tig.8).
Pentru ca imagine a M ao'nri'vcltor 7' al' Iui F sd
aparlin{ segmentului lA, Bl, estc necesar qi suficient
abscisa t a punctulrti trf in reperul (A, B) ai d-aeplei
"a
AB sd. fie in asa fel ca:
0(t5.1,
-'+ --'->l
adicd si aYem: All[ : tAD, t € [0, t]. . :

Pe de altfl parte:

DEFINIIIE. i tli-i fiinit iloi veetori ai planului vecto'

; "' , rial F, ** noteaz[ '(o, ii qi Bo nuuiogte

, lor'7ai lui F, asttel cf,: ? :' (, * t); + ii,

atunei eintl numlrul real I dosario intervalul
inehis [0, 1]:

G,il: 17e F;i: (t,

- t); + t;, , € [0, {]}
 *8

Remarcflm cJ:
+++++++e
fa, a7: {u € P iu: (tr
=,ti}q *rlau
* g,Sr:t$ ,"a-{af .

_, -Sj:q:{...are
a
permrte sf, se_pr,.Eoe$g1
aef i*itriU, ulqi sqgarea t e ecto-
rzal enunle:

TEoRE|+A, i qii tiiqi[ dol vei*ori ni pknuhi,

wcto-
rial F, de imagini rcspoetivo / gi Ji tn BIa-
nul Sunet*t \P, OJ, im*ginoo lu aowt [Ian
puroht * cugmoatului vestorio.l ti, $i
sogmontul [A, 87. "stu

7.4.2,6n*cin!e
l. Fie la, bl un Begment vectorial, [,{, B] imaginea
sa in planul punctat, (P, O); imaginea segmentului
li,il in planul punctat (P, O) este [.B, .4] qi egeli-
tatea:
lC, 8l: [.B, /]
implicd:

[o, ]J : lb, al
Se zice cd, vectorii o gi & slnt extremitdlile segrn+atului
++
vectorial fa, b1.

2. Fie rt,
astfel cf,:
fi * fr.', i,l doufl segmente vectoriale

, i' e ti,Zl qi ?' e &, h. ,;

A, 8, A', B'fiind imaginile respective in planul
puuotat (P, Ol alevectorilor?, i,i,, E, (fig. g) avem:
A' C lA, 6] '.;i Br € [,4, B],
eeea ce implics:
lA', B'7 c [.4, BJ;
rezultd cd:
++
Fig. I fa', b'lc La, bI.
 8E

Se poate deci eerie:

7 e li, it qi D" e til ilt {i',6'Jcli,7)

=
?,*.t. JUlu[ime convexi a planului
vectorial
DEFINITIE. Se zice e[ o submul{ime E a planului vte-
' torfal' F'.sto''eonvex{, itgcH, orieo scgment
veetorial oere are ea cxtremitifi tloi voetori
ai lui .E'este inclus in .E:
I ++
lEeouroxfle! aGE, V&€E fa,b]c Ei
-

Rczultfi din aceasti. definilie qi din consecinla 2 a

paragrafului Nr. 7.4.2 c[ oriee degmont veetorial esto
GOnVOX.
E o subrnullime a planului vectoria}
Jl{ai general, f.ie
P qi "F imaginea Iui.E in planul punetat {P, O}, adied
mullimea punctelor planului P, imagini in (P, O) ale
vectorilor lui .8.
Dacf, "O este convexH, fie -4 qi B douH puncte ale lui
F, imagini respective in (P, O) ale vectorilor i qi-i
ai lui -E; avem:
+ +
la, b)c E,

lA, B)c F.
F este deci o submultime convexd. a planului P
(Nr. 1.s.3).
Reciproc, dac{ .F este o subrnul,time convex[ a planu-
Iui P, fie 7 qi 7 aoi vectori ai }ui ,E de iroqini res-
pective A $ B in (P, O); A qi B slnt doud puncte ale

lA, Blc F,
ceea ce imPlicd
fi,i1. n.
 84

,E este o submultime convexd a planului vectorial F.

Se poate deci clunta:

TEOREMi. Pentru ca o submul$imo a planului vccto-

F s[ fio convexfl, esto necesar si sufi-
, rial
eient ea -imaginea sa in tl"";t- lior*trt
(P, O) si, fie convoxI,.

7.4,4. Exernplg de mullimi eonvexe

Se arat[ imediat c5. planul vectorial F este o rnul.

lirno convexfl.
S-a vdzut cd orioe segment vectorial esto eoRvex.
O dreaptd afinfl a planului vectorial .d ur" ca imaEine
t1 planul punctat (P_, O) o dreaptfl,a planului P; o]ic
dreaptd a planului P fiind o submul,time convexl'q pla-
nului P, rezultfl cd oriee ilreaptl, aflni, a planului F
este o submulfime oonvexl, a lui F.
Fie .F, o submultime convexd a planului P; O fiind un
punct al planului?, notdrn prin.dsubm"ili"iou piffinl
vectorial .d, definitd, prin:

a:1iefi; ;:dil, M eFl;

[n.a.qinea
lui .E.ln plalu! punctat (p, O) este evident F;
F I'iind convexd, rezultd ci .0 este convexd.
De exemplu, Pr fiind un semiplan dcschis de fron-
tjeLa.D_ qi O un punct, al lui P 1iig. 10), mullimea E
definitfl prin:
a:SeF; ;:ort, Map,l
este o submullime convexd a planului vectorial F.

OBSERVATIE
Mullimea vidd este o submullime convexl a planului
vectorial f i {gmolstrarea acestui rezultat este propusi
Irig. 10 Ia exerciliul Nr. 7.24.
 7.t*.5. lnterseclia a douri mullinri
convexe
Fie B, gi E, doud mullimi convexe ale planului vecto-
rial F qi fie ,E : Et (\ E, int,erseclia.lor.
Dac5. "E este vidd, .E este convexil.
Dac[.8 nu estevid[, considerim o pereclre 17, 71 care
aparline produsului cartezian Z2; fiecare din cei doi
vectori 7, D'apartine lui .Br1 cum -8, este convex5,, seg-
+
mentul la, bf este inclus ln .8 .
De asemenea, segmentul 12,i1 inclus in Er;
"ste
rezultfl din aceasta cd segmentul fi' 71 este inclus in
E : Et fr Er,, deci c{ -O este o mul!'ime convexd '
Se poate deci enunla:

TEOREMA. Intorsec$ia a ilouf, mul{imi eonYexo ale pla'

nului vectorial F oste o mul,time conYcxl-t
a lui F.
OBSERVATIE. Teorema precedentd se extinde ime-
diat la cazul'unui num{r tiirit, de mullimi convexe ale
planului vectorial:

EyEzrEsr...r.Bnconvexe +
Yexe * ErfiErn -.'
Erflfzfl "'n'8,, convexl' I r

7.4.6, Transforinatul iihui segment

vectorial printr'o aplicalie afinir
Fie o aplicayie afind' a planului veotorial .d in et
t
insugi, de aplica,tie liniard asociat[ ,l qi de translalie
vectorial{ asociatd., translalia cle vector io,
++
a gi b fiind doi vectori ai l,ui p, mullimea transfor-
matfi prin aplica,tia f a .segrnentului fi, f,] este rnulli-
88

.++4',++
,'': f(r);'atunci 6ihd , desmie pe la,'bl,
mea vect6rilor
adic{ multimea vector.ilor: .,; '; - i;: , :
+++
, p,' : q{t - iF * ,&1,,

atunci cind nuruHrul real f descrie intervalul [0, 11.

Avem:
;, _ t[({ _ ,fi + ti7+ 4;
aplicalia I fiind liniard, rezultH c{:
++++
u' : (t - t)l(a) + rI(D) * uo : (1
- r) (I{a) f un) f
+ (tO) + 7o),
eeea cs implicf,:

a' :
t) l.(a) + ,I(D).
(L
-
Mul,timea transformatl prin f a segmentului ti, il
+++
a' : (L
- t) fla) + ,f(D)
atunci cind I desmie intervalul [0, 1], adic5. mullimea
vectorilor segmentului veetorial tftil, frl:.
Se poate deci enunla:

TEOREMA Mulfimea transibrmatil, printr-o aplte*fie

l afin[ t a planului vectorial F to et lnsugi,
a unui sogment vectorial t7, 7l este sogmen-
,, tul voctorial ttGl, tt7)1.

CONSECINTf fi" E p,submullime co.rrvexH. a pla-

nului vectorial P qi E' mullimea transformatd a lui -E
intr-o aplieagie afind t a tui -F m F.
++
a' gi D' fiind doi vectori ai lui E', exist5 cel pulin
doivectoriT qi7 ailui-t, astfelca:tG):7' qi{A :r".
Teorema preeodenti perarite sd so afirme cil mulfimea
traneformat{ prin t a segmentului ta', 3i uotu segmerrtu}
 8?

+++4+d
la', b'lipo dealt{ partc, [o, D] fiind inclus in.8, [c', &']
esto inolue ln .6', coea.oe dovedagto, ail E ostooonrexf,.
Se poate deoi enunta:
TEOREMA Mul{tmoo trousformstd, a unsi submu$imi
7' eosroxs r lui.f,, printr* apliealie allntr, a
plenului veetorial P ln sl lnsuqi, osto o
su&mulfimo eonvex5, n hi E,

APLICATIIT. Planul vestorial F este raport*t, ;q uns din

baaele sale (i, i t o, 1,, c f iin<I trei numere realc d,ate, f ie .E submul'

limea lui 7; delinitr prin:

*c>o]'
':td[)tac*b!
S{ se demonstreze. c6, n este convex{.
Daci .E este vid[, I este convexd.

Daci E nu esre vide, rie?o{f"J u,i (il1} doi veerori ai lui.E;

aYem:
aasgbyrf cy0 qi a4*bh*c>0.
7[il
uil riina un vector al segmentului vectorial tio, 4,]
exist[ un
numir real care aparllae iatervalului [0, lJ, asUel ca:
7* 1r - rF" + frr;
rezultd. din aceasta ca Tare coordonatele:
t: ll- t)oa$ tab y- (l - t)yr* tyr.
Num{rul roal o* + ]y + a se poate atunei scrie: i
ot(l -,)ro +,orl + &t(1 * t)yo + tyl,J* c -
* (t - r) {aos * &ys * al } tlaa, * }yr * o}.
Unul din cele doufl numere pozitive sau nule r, I * I este
strict poz.itiv; cele douf, nurnerc aas I hy, { c Si ar, * bh I c
sint stlict poritivo; averr doei:
a* { by * c = (t - r) (oru+ bgn + c) + r(a*r * &yr * ci } O,

ccea ce dovedegte cI 7 aparline lui .E'.

Rezultl din aceasta ctrr
+ + + -t
V c'o € .E', ! a, €E [:.'0, r'r] f E,
der.li c[ .E este o submullime convextr a lui F.
88

EXEnCTIll,

?.22. Planul vectorial F tiina raportat la o bazd d

'" 1-i, . tt"
-. .i.

.E.pufiimea ve!iorilor?[;]astfel ca, o -< q><1 i 01( s ( 1.

S5. se demonstreze c5. .E'este convexd.
' *t. .,:.' + +
?.28. Planul.vectorial P raportqt la o bazi (r, j).
lste
1o. 8, fiind mullimea vectorifo* ?(i)astfel c[ a ] sr ( 0, sd
s9 demonstreze
.ci E, este convexl. .

2o, .E fiindmullimea vectorilor?[fJ,asttet 2* g + 1 > 0,

cva
-
sd se demonstreze c[ .E', este convex[.

fiind mullimea vectoritor ?(o) astfel cd z f y ( 0 gi

8o. .8,
2t - g + I > 0, sL se demonstreze cd E, este convexd.
?.24. Se se dca definilia unei mullirni neconvexe a planului
vectorial F. Multrimea vidf, satisface condigia precedentd? Sd
se"deducd de aici ci mullimea vidd este' convexd.
?.25. Planul vectorial F tiina raportat Ia o baz[ tiji fie
E mullimea vectorilor r(i).1'1r.1
",r'- ,
lrl*lul<r.
S5. se demonstreze be ,B este cirnvexd.
?.26. Planul vectorial F tiinO raportat la o bazd I j, fi.
.E mullimea vcctorilor?(fJ ca: sup (lcl, lyl) < t.
"rtr"t
Sd se demonstreze ci b dste conve"e.
{sup (l lu l, I y l} desemneazir pe cel mai mare dintre numercle
lclqilyl).
PROBLEME

7.2?. Planul vectorial F tiinO rapbrtat la una diri b',aeele lale

ti fr, fi. -E mutlimea vcctorilor ?(i'l
\u )
ai lui F, carc se scriu sub
Iorma:
+++
a:dlyj, aeZ, g eZ.
10. Sd se demonstrezi c5, peritru adunarea lcctorial5, ,E esto
un grup comutativ:'
 9". Fie ?' mul[imea transla!iilor vectoriale t al cilror vectoi a
apargine lui E.
S[ se demonstreze cA,' Pentru compunerea aplicaliilor, ?'
este un grup comutativ.

?.28. Fie 9? relalia binarS. definit[ pu F x F prin:

(i,i1 n (i',i'l <+ existi o translafie vectorial{ t, astfel er:
+
' u' : tlu) gi a'': tlu).
1o. Sd se demonstreze c[:
i+
G,i)'nir',i1 e7, +? =i +7.
2o. Sd se demonstreze c{ relatia (P este o relalie de echivalenlI-
8". Fie lM, N) Ei (M',.U') imaginile in planul punctat,(P, O)

a doud. perechi t7, 7t gi G',-r').Sd se demonstreze. ci:

,n G'
G,i) ,i) e
(M, N) * (M' , N';1

(- este semnul de echipolenld a bipunctclor.)

?.2g. Planul vectorial F este raportat ta o raza (i ii.

Si se determine mullimea transformatd a dreptei afine carb
confine pe 7 qi care admite ca vector director vectorul 2f- i;
af ln translalia vectorialS. de vector l;
0,) tn omotetia vecioriali do raport -2.

?.80. Planul vecl.orial F este raportat Ia o bazn

[r-, Jj.
1". Sd. se scrie ecualiile parametrice ale dreptei afine care,
conline vectorul oi aomite vectorul [-?J ." vector director.
Il)
2o. S[ se scrie ccualiile parametrice ale dreptei afinecare con-

line vect,rrul [f,] ti.*t" admite vectorul

fl) ." vector director.

8". SI se studicze inl.crsecfia cclor doui drcpte afincprecedente.

?.31. Planul vectorial este raportat la o Uazn fi j.
1o. SL se scrie ecualiile parametricealedreptei afine care ccn-

line vectorii -iqi i

go. Sd sd scrie ecualiile parametrice ale dreptciafineeare con-

lino vectorur i+7 qi care admitb vecl,orul l- -! jca vcctor

dircctor.
8.". S[ qe studieze intersec!ia celor douir drepte afinepreceilente,
7.119. 10. Fie rb rL, ur, gr patru numcrc rcale.
 s
SI se verilice egalitatea:
k7+ si) k3
sll + :
lrrrr* lrryJ, * (r.s. - a$)2.
Sd se deduc{ de aici implicafia:

,?+ yt<r I
qi .-=+ lrrr, * yrye l( t.
,3+ v3<r J[
29. Planul vectorial Ffiind raportatla o bazi
strez* c{ mullimea definit{ prin;
fi fr, se se demon-

E - $(;\ or * v'(rl
este connex{

7.83. Studiut analitie al intersecyiei a d,oud, d,repre afine.

Planul vectorial 7 este raportat la una din baeele sate (i.lT.

Fie D, 1?i dreapta afinr care eonline vectorul?, (il) ut .".,
admite vectorul at;J ca vector direetor.
Fie 6, a?, dreapta afinl care conline vecrorut ir{;:}qi care

admite vectorul ;r([il * vector direaton

1". Sd se scrie ecualiile parametrice ln baza

douii drepte afinc:
ii, ji ale cetor

b, +i, qi 7t, qir.

Sd se arate ci natura intersecliei celor douL drepte atine 7. _p ri
+
gi Dz * u, se poate deduce din studiul sistemului de doul ecualii
de gradul .I cu dou5. necunoscute t, gi rr:

{[ oU,
6rrr
- a2tr: s, - s,
- bztz - lls - llr
2o. Sd se rezolve qi s{ se discute sistemul precedent gi sd se
regdseasc6 copcluaiilo rolative la intersectia,a dou6 drepte aline
enunlate la paragraful Nr. 2.2.6.

7.84.Fie t:toloapticalie afinfl atui] mF,* c*rei

aptioafio. ]iniar{ asooiatfr^. este, I qi a e{cur tmnsle.tie ve0torlal6
asociath t are ca vector pe a. ,.,
 1o. Sd se demonstreze ci ica[igg: lot este o aplica[ie
-hm ffitpiry&s#{F uftralit-.

2o. In ce caz avem: tot *,.fuirffiE il1 'a'"]-t ff "r.f

"isd'' r qstr** ir
In ce caz avem: lo*#'?d$*
8". Planul vectorial F este raportat la- o bazd (il ii li I este
aplicafia liuiard definiti prin:
" ri?) : i+i rii: z,-.

Avem tol:.
- lpt tn cazurile ,urmitoare:
r'!:\ r,=: :r :"ri:,' -i.v'
"\r::,r':'r,,-lilil\l:::...-
; : -il+jr ?'=?-:fr E=;?+7t f,- +f- fi ",,r'.
;

&##tAffiS,qxtrt &*J$ffi.&Y&*$.$.ffi ":i"i4fii:.'-jri;1,? - E .&

,;i;;;e$rii; #3W

.5E"9 i'*$*r Fv,f*

$trl; i'"1,1,f m *; *g e*:Bs.***$ i{j,;

! .i.:'rtr!rrr!.r r:i, .{,rrr t!.'f Xi1,*:rli.lti.r, .,,.:.r .r,.,,:ii., ,r. *,f lfp,itiE*{}
'i !r.t*'lt" il iui li 'l?iiiifir*:ii, {t '}i}: i} i::i, r,:i i': ,.i
: i:ilr-rlr'll 'ti+ 'eir'"i

::r i;::ie i l.;r ii'ui;r'1:.:

t J.tr,.{{,ti.; .. .r};!, j

I il'ri, 1.:,', ,;. i: i.;i :,,,i,.,.11'' ;;;i.1r.r{{},,.1 .i .:l-i.

i,,1,,,' r'lt;r1lt , l{'tI' - i :r,1,+}i ' .' -:ii,, '

, r:i1r,,r,:.,.r:! i q,i

,. . i.i r?
 0z

A 8. DILATANILE PLANULUI
VECTORIAL

8.1. Grupul elilatdrilor planului eectorial.

8.2: Subgrupuri ale grnpului d,ilatd,rilor.
8.8. Caracterizarca unei dilatdri.

8.1. GRUPUL DILATARILOR PLANI.IIT'T

YEGTORIAL

8.1.1. Dilatarea planului vectorial

DEFINIIIE. Se spuno ei aplica$ia t a planului vectorial i
ln ol
insuqi este o rlilataro a lui F dacl t
sste de torma:
I : tohr
unile h gi t slnt o omotetie, respectiv o trans-

tafie a planului voctorial .F.

Fie l, raportul omotetiei vectoriale h qi ;' vectorul

translaliei vectoriale t; pentru orice vector i apar,tinind
lui F, avem:
't
t(i)*r-i+i.
 9B

8,1.2. Gonsecinfe
Fie f: toh o dilatare a planului vectorial F; h este
o omotetie vectoriald de raport I gi t o translalie vects-
rialfl d"e'vecto, i'.
1. Omotetia vectorialf, h este o aplicalie liniarH a
++
lui F in F (nr. 6.8.f ) I rezultS. de aici c[ dilatarea f
este o aplicalie afin6 a lui F in F 1rr.. 7.&.1).

2. Se qtie'cfl orice ap]liealie dfin6 f a lui F in F se

scrie intr-un singur fel sub forma f : to l, unde t's,i I
sint o translalie vectorial5, respectiv o aplicalie liniari
din ? in F 1nr. ?.S.1)1 rezult{ de aici enunlu} urmS'tor: '\
11

IEOREMA. Orico ililataro t a planului vectorial F ss

serie intr-un singur tel sub Iorma:

f : tohr
unile t gi h sint o transla{'ie vectorialtr,, res'
pectiv o omotetio vectorialfl.
t sste translatia voctorialir, asociatd, lui t
qi h osto omotetia veetorialfl asociati lui I.

Vectorul a al lui t este pectorul ililatdrii t: toh.

Numlrul real nenul ),, raportul lui h, este raportu,l
dilatririi I : toh. Vom putea nota dilatareaderaporl, )r
+
qi de vcctor a:
f1r' 71'
Avem:
(6:,ld+;:6+;:;.'
3. Dilatarea f de raport'I qi de \reetor" riul estb astfel
ca: .i
++++++
. !u F P . I(u) = Ig * 0 =, Iui ,: ":,i,:. r.
f(I, A) estb: do0i'otnotetia vebtbrial[ de rriport ],.
,s4

t1.l_i:. ;, ri,:.,.j; I :u
4. Dilatarea f de raport I qi.de vector ? est€ 'astfel
ca:
..'+++++++
., Vu eP t(z): l'tt*a-1)+a'i
+
l(1,, al este deci translalia vectorialE.de vmter *.
' 5. Dilatai.ea f lde raport I gi tle vector 6' este astfel
c&:
++++++
VzCP f(o):l'u*0:u.
f(t; O'l este deci aplio*$ia identic{ o a plaaului ve.to-
+.
rial P.

8.1.3. Aplicalia compusi a doui dilattri

Si
considerdm douH. dilat{ri ale planului vectorial
P : fr, de raport ),, gi de vector ar, Ei fz de raport I, qi
+
de vector arl s[ notdm cu I aplica]ia compus{:
f : tr o,f..
'.+
Fontru o,rice voc*or u *p*r$inind lui P, avem:
++++
f(u) : fr[f.(u)] : ]rfr(u) * azi
oum p€ de alt{ p*rte;
'+.+
fr(u):},ra{ar,
rezultd:
+ + + ir ' + + +
f(u) : rr(),ru * or) cz, :
{ },.rar* c*n,
* (rsrr)u

ceea ce dovedeqt* c5 aplicagia t c lui 3 m ? estu dila.

tarea do raport f"lrr qr de ves"tor ),ro1 { cp.
Putem deci enunla:
TEOREMA. .frplie*fia eompusf, a doui, ililatlri alo pla-
*ahi r*rqt*lid P *tt.e '* dihtea s IEi 8.
 s6

OBSERVATIE. Aplicalia froI, o$e dilatarea de'ra-

PTt \k ti dlvect3r r1A + a'r; tlacil cei dol vet],ori
lrw1 ,$,,flg:[i ],.ro, * sr s,trut distine{i, &vem:
(t'of;) (0) + (ttofi) (G),

ceea ce arat{ c{:

r'&qtit,,& {r'

8.1.4. Aplicalia reciproci a unei dilatiri

Fief o dilatare a planului vectorial F, d" r&port

numdrul real nenul I gi de vestor 7. ,

'+
a-' fiind un vector,din P, pentru ca un --ectqri tlin F
sd fie astfel incit:
++++
.: $':f(u):\a*at
este necesar qi suficient ea: ,
.: i
++
Iu:11'-9,
adic{:
.+ l,-+, ? l+, l+
l):--lV
AAA -Al:*'U'--4.

, Pentru orioe vector i' aio ?, ,existf, deci un vecto.l i

din i, qi nurnai unul (vectorul
{;' - +/), as!,fel incit:
\h:i'. : ,

RezultH de aici c[ dilatarea t este bijeql;w6 i aplicalia

sa reciprocfl t-l este definit[ prin:
.| .) + t+ ,t'+
Yo'eP i-r(u'):*a'-*e,
.

1t
ceea ce dovedeqte cf, f-r este dilatarea planuluivectorial F

de raport
{ li ae vector - +;. :
96

Putem deci enunla:

TEOREMi, Orico ililataro f a' planului vectorial F

esto hiioctivf, qi aplica{ia sa reciproe[ 1-1
oste o. itrilatare u lui ?.

8.!.5. Grupul dilatirrilor planului

Yectorial F
Sti not[m cu D multimea dilatdrilor planului vecto'
rial .f,
Anlicatia comnus5. a dou5. dilatlri fiind o dilatare
(nr.'8.1.i), rerrit[ c5. compunerea aplica.tiilor este o
lege internd definitd pe mullimea D:
yteD, Vg€D gofeD.
Aceastd. lege este asociatir'[ (Algebr[, nr. 4.5.3):
Vf e D, Vg € D, Vh € D (hog)of : ho(Sof).
Aplicalia idcntic{ o a planului vectorial. F aparline
Iui D Ei'esbe deci element neutru pentru legea consi-
derat{:
Vt€D too-eof :f.
In sftrqit, studiul fflcut in paragraful nr. 8.1.4 implic[:
Vf € D, 1f-r 5 D; f-t of : f'of-l : or
deci c[ orice element din D posedir un simetric pentru
legea de compozi,tie a apliea!,iilor delinit{ pe D.
Putem enun{a:

IEOREMA. Legea tle eompozifie a aplieafiilor eonferir

mri4im ii di iatiriioi; p lanuiui v6sto rial struc-
tura ile grup.

Observalia fdcut{ la paragraful nr. 8. 1. 3 dovedegte cd

grupul ililatfirilor ptariului vcetorial F nu e$te eomutativ.
APLICATIE. Planul vectorial F este raportat la una din bazele
sate fi fr. nie t dilatarea de raport l, de vector ? (ff) ; rie? 1;;
un vector din F qi i' (;:) transformatul sdu prin dilatarea l. S5'

se exprime *' qi g' in funclie de c qi de y.

7 riinO transformatul lui 7 prin dilatarea t, avem:
+
a': llul:\ula.
Pe de altil parte, vectoriiTgiLil a'au drept coordonate in
raza fi ;j respectiv:

[;;)"(il I;)'
acegti doi vectori fiind egali, rezultd cd:
I
{*':},x*a,
Iv':]v*9.

EXERCTIil

8.1. Fie f, o dilatare de vector i Ci f, o dilatare de vector 7r-

S[ se demonstreze cil, daca I qi ;, sint liniar intlependenli,.

avem:
frolrt'frotr.
8.2. Fie t: toh dilatarea de raport I 9i rle vcctor 7. Fie
g aplicalia hot. S[ se demonstreze c6. g este o dilatare. SE. se cle-
termine raportul qi vectorul acestei dilatiri.
8.8. Fie t dilatarca de raport -2 9i de vector i
1" Sd se demonstreze ed, pentru orice numir real ). nenul,
existd o dilatare g de raport tr, qi numai una, astfel incit:
$of : Ieg.
Care este vectorul acestei dilatdri?

2" Se d[ un vector il U*irte o dilatare h de vector 6" astfel

ca:
hof:toh?
7 - Alfo - Geometrie vol. II
98

8.4. Fie lr(\, i.) qi tr14, 7r) iloui dilat{ri. Imaginea unui
++
vectori prin i, este u1; prin f2 aceastd imagine este zr. Se numoqte
suma dilitdrilor tr qi tr, gi se noteaz[ cu f, 1 ts, aplicalia pentru
care imaginea lui ? este 7, + 7r.
f In ce caz aplicalia tr. * f, este o dilatare?
2o In cazul in care l, * f, este o dilatare, s5 i se determine
raportul qi vectorul.
+
8.6. Fie f(tr,-a) o dilatare ln care transformatul lui u este u.

Fie pr, un numdr real nenul; aplicalia care-l transforme pe 7 ln

p? este notat[ g,f.

1o S[ se demonstreze c[ p,t este o dilatare.

2o S5. se cletermine raportul qi vectorul lui p t.

8.6. Fie 1(r, A o dilatare. Fie M, M' M' imaginile ln planul

punctat lP, Ol respectiv ale vectorilo* i, li, fr +i.
Si se demonstreze c5. existl o omotetie punctual[ h, c[reia i
se va determina centrul qi raportul, qi o translalie punctuald t,
c5.reia i se va determina vectorul, astfel lnclt:
754'
- t(M1), M1 : h(Ml.
S5. se deduci de aici ci: M' : ltoh) (M).
Fie tr(lr, 7J $i L(lr, 7r1 aoua dilat6ri.
8.?.
Fie? vectorul lui .dale cfuui transformiri prin fr, I, respectiv,
+;
sint c'1 qi uz.
SE se demonstreze ci se trece de la 7, la { printr-o dilatare
clreia i determina raportul qi vectorul.
se va
8.8. Se se demonstreze ctr, dac5. ). qi X'slnt dou[ numere rea]e

Ei 7 qi 7 doi vectori astfel lnclt,:

+ + + +
S?, tru * a: )"a { a'.,

atunci: ;:;' qi ). : l,'.

Sd se deducfl de aici c[ o dilatare se scrie lntr-un singur fel
sub forma [: toh, unde t qi h slnt respectivo transla]ie vecto.
riald gi o omotetie vectorial[.
8.9. SI se determine dilatdrile f(1,, 7) astfel tnctt:
tof : s.
 00

(e desemneazH aplicalia identicd a lui ? pe eI lnsugi.)

f(f, ;i este astfel

8.10. SA se demonstreze cdn dacHo dilatare
tncit fol: t, atunci f este aplicalia identicd a lui F pe el
insugi.
8.11. Planul vectorial F este raportat
Ia o laze fi j-i.
Fie .E multimea dilatdrilor care transformi. pe ifn 7.
1" S5. se demonstreze cd., ), f iind un numlr real dat nonul, existi
o dilatare de raport 1, qi numai una, aparlitrtnd lui Z.
2" 7 fiind un vector din F, existd, o dilatare de vector o'*prr-
linlnd lui "B? SE se discute.

8.12. Fie f(1, A o dilatare din F, astfel incit

1o S5. se demonstreze ed existd.
^+r.
un vector {, gi numai unul,
astfel lnctt ft?.l :7..
9" Sd se deducfl de aici cI, pentru orice vector iavind ca
transformat prin t pe e,, avem:
+++
u'-uo:).(u- ao\.
3' O-fiind un punct al planului p, fie g aplicagia lui p in p
care, oricS.rui punct M d,ia p, face s[_i coreipundd. punctul
M,
+
astfel incit OfuI' : I.(OM).
-
s5. se demonstreze c[ g este o omotetie punctuard. sH. se deter-
mine centrul gi raportul lui g.

8.2. SUBGRUPURI ALE GRUPULUI

DITATARTLOR

8.2.!. Subgrupuri ale unui grup

DEFlNltlE. Se spune cE, o submulfimo neviilf, f/ a unui
grup G este un subsru'p al lui G Aoce feeeu
ile cornpozilie in_tern5, itefinitfl pe C c"f?.t
lui l/ struciura ile grup.

E)ilMPfE I. Mullimea Z a lntregilor este un subgrup al

-
grupului aditiv B al numerelor realo
lAlgebr6, nr. f.f.iy.'
7+
100

II. I\fullimea Q* a numerelor ra$ionale nenule este un subgrup

al grupului multiplicativ R* al numerelor reale nenule (Algebr[,
nr.6.2.3).
III. Mullimea puterilor lntregi ale unui numdr real nenul
este un subgrup al grupului multiplicativ R* (Algebr5, nr. 6'6'6).

8.2.2, Garacterizarea subgrupurilor

grupului dilatnrilor Planului
vectorial
Fie D' un subgrup al grupului D al dilatdrilor planului
vectorial F; D' posedd urmdtoarele trei propriet5li:
l. D' nu este vid{.
2. Aplica.tia compusd. a dou5. aplicalii din D' este o
aplicalie din D':
Vf €D', Vg€ D'goteD'.
3. Orice apliea,tie din D- este bijectiv[ qi aplica,tia
sa reciproci-apar{,ine lui D':
Vf e D' f-l e D'.
Reciproc, fie D' o submullime a lui D care posedl
proprietdtile l, 2, 3 Precedente.
' tiin pr6prietatea 2 iezultd cd. compunerea aplica!,iilor
este o lese internd definitd Pe D' .
AceastX lege este asociativ'd:
V f e D',. Yg € D', Yh e D' (h o S)of : ho(gof).
D' nefiind vid[ conline cel pu]in un element f, care
este o aplicat,ie bijectiv[ a lui F pe ], qi a cdrei apli-
calie reCiproc[ fJl-aparline lui D'. Rezultd de aici cd
aplicalia I11 o fr, egal[ cu aplicalia identici -e a lui P,
aparline lui D'; aplicalia e, care este astfel incit:
Vf €D'foe:eoI:f,
este elemental neatra pentru legea de compunere a apli-
caliilor definit[ pe D'. In sfirqit, din proprietatea 3
rezulti c{:
! I e D', 3 f-1 € D'; f-1 of : tot-1 : o,
oeea oe dovedeqte c5. orice elernent din D' po-sed{- r11
simetric pentru'legea de compu[ere a aplica,tiilor defi-
nit5. pe D'.
Legea de compunere a aplicdiilor confer{, deci, mul-
timii- D' structura de grup; D' este deci un subgrup
itt toi A.
Putem deci enunla:

- -
TEOREMA. Fentru ca o submul,time D' ! Erulului D
al ttilatirilor planulni Yoctorial sil fis un
, subgrup at lui D, esto neces&r qi suficient
cr -D' i* aiUn urmiltoarelo trei propriotl[i:
l. D' nu este viilir.
2. Aplicatia compusi a iloui aplicalii ilin
Dr est6 o aplica,tio din D'.
3. Aplicatia reciproc[ a oricirei apticatii
ilin Di aparfine lui D'.
OBSERIATII. l. In teorema precedentd,-.proprie-
tatea t. poat'e fi inlocuitil prin proprietatea l', urm5,-
toare:
Aplicagia id,enticd e a lai F aparYine.
. lui D'-
2
j Teoi"ema precedentf,.- s e apllc{ oric{re-i . su}eu.llimi
G' a unui grup G de aplicalii ale unei mulgimi -E in ea
ins{gi.
In particular, mulgimea fI a omotetiilor planului
vectorial F este un subgrup al grupului L al aplicaliilor
liniare bijective din F pe F; la fel, mulgimea D a dila-
t{rilor planului vectorial F este un subgrup al gru'
pului aplica,tiilor afine bijective a lui F p. F.

8"2.3. Subgrupuri remarcabile

ale gruPuhli dilatirilor
1. Bste evident c5. D qi {e} sflnl doud. subgrapuri ale
'lui D.
2. S-a demonstrat, f5ril a utiliza teorema din paragra-
fu1 precedent (nr. 6.3.4), o5. legea de compunere a apli-
108

caliilor conferd, mul,tirnii "I/ a omotetiilor vectoriale

structura de grup comutativl I/ fiind o submullime a
lui D, rezult{ cd ff este un subgrup eomutatly al tui D.
3. S-a demonstrat (nr. 7.1.4) od legea de compunere
a aplicaliilor conferd mul,timii 7 a translaliilor vecto-
riale structura de grup comutativ; ? fiind o submul,time
a lui D, ? este uu subgrup comutativ aI lul D.
4. Fie D' mullimea dilatdrilor planului vectorial F,
al cdror raport I aparline lui Q*, mul,timea numerelor
ra,tionale nenule, qi 'al cdror vector 7 aparline unei
+
drepte veotoriale A.
! Rezultd imediat cd" D'nu este vidH.

! Fie fr de raport I, qi de vector i, Ci f, de raport

tr, qi de vector or, doud. dilatdri ale lui D'; se qtie c[
frof, este o dilatare de raport trrl, qi de vector
Numdrul XrIr, produsul a doui numere. ra,tionale^ir*ir.
ne-
nule, est,e un numir ralional nenul.
++
Vectorul \at * a, combinalie Iiniard a doi vectori
din spagiul vectorial i, lui i.
apar,tine
Rezult{ de aici c{ frof, aparline lui D'.
@ Fie f, de raport r gi de vector a', o dilatare a lui
D'1 se gtie o5, f este bijectivd gi cil aplicalia sa reciprocf,
t-r este o dilatare de raport
'
1 si de vector - !;.
I
^'
Numdrul {, ir,rru*.rl unui numd.r ra,tional nenul,
L'
este un numdr ralional nenul.
Vectorul
-+;, combinalie liniarS, a unui vectordin
spa,tiul vectorial i, aparline tui i.
Rezultfl de aici cd, t-1 aparline lui D'.
Mullimea D', care posedH. proprietdlile L, 2 qi 3 ale
teoremei enunlate Ia paragraful nr. 8.2.2, este deci un
subgrup al lui D.
GXERCtTil

8.18. Fie t,-, j bazfl a tui F. Sf notd.m cu "O mullimea veo-

torilorT[[J astfel "lncit:
r€Q, yCq.
(Q este multimea numerelor rafionale.)
Fie D mulfimea dilatdrilor f al cdror raport ). este un nurndr
ralional nenul gi al cdror vector Taparline lui E.
D' este un subgrup al lui D?

8.14. Aceeagi lntrebare ctnd .E esto mu$imea vectoritor i ($)

astfel lnclt:
oeL 9i VeZ.
8.16. Fie t?,li , baz5. a planului vectorial F. Se noteazd. cu
D'mullimea dilatfirilor al c[ror raport este {1 sau *l qi al cfuor
vector e,ste un vector de torma #+ gr] unCe:
aeZ 9i yeZ.
D' este un subgrup al lui D?
8.16. Mullimea dilatdrilor astfel lnclt tot : e este un subgrup
al lui D?

8.17. Fie D' mullimea dilatf,rilor de raport ),, astfel lncitr

leQ+* rafional striot pozitiv), qi al ceror yector aparline
(1,
unei drepte vectoriale f,.
D'este un subgrup al lui D?

8.3. GARAGTERIZAREA UilEI DIIATARI

8.3.1. Transfornrata unei drepte afine

printr-o dilatare
+++
Fie D * vo dreapta afin{ a planului vectorial P de
+++
direclie D gi conlintnd vectorul ao; u fiind un vector
104

d.irector aI dreptei afine .6

+
*io, adicf, o bazf, a dreptei
vectoriale D, avem:

rt+io:ii e F; ; : t;+ 4,, c Bl.

*,...
Fie f o dilatare de raport r. gi de vector a.
Transformata dreptei afine D $ i, prin dilatarea f
este mullimea vectorilor:
+++
ut:\a*a,
ctnd i deserie rt +i* adicd, mu&imea veciorilor:

]' : rlti+ i.l +i:,(fi) + ^i. + 7,

cind variabila real{ I descrie mullimea It, a numerelor
reale.
Numf,rul real 1,, raportul dilatdrii f, nu este nul;
vectorul ir, brr^ dreptei vectoriale D, ,,, este nul;
rezultfi de aici cd vectorul rJ nu este nul, deci cd
transformata lui "d -p io pri" t este drgapta a{in[
continind vectorul rL + 7: tti.l qi admilind vecto-
rul # ca vector director.
Direc.tia acestei drepte afine este dreapta vectoriald
++
conlinind pe ),lz, deci dreapta vectoriald D; ea poate
finotardrD+rt7.l.
Putern enunta:

TEOREMA, Transformata unci ilrepto afino -d +iop

planului voctorial F printr'o ililataro t a lui
F esto ilreapta atinf, .d + ttiol.
OIISBRVATII. 1. Se qtie c[ dou[ drepte afine care au
direclic sint paralele (nr. 7.9.6).
aceea.,qi

Transformata unci drcptc afine din planul vectorial

+
P printr-o dilatarc a lui P estc deci o dreapt{ afin{
paralclii cu prima.
 Fie i + ttra dreapta afinfl, transformata dreptei
E.
afine 5- * uo Prin dilatarea l'
+
Dacd: f(uo)€ Dlas,
atunci: i +i, qi D + tlil 6i1f' e$ale'

8.3.2. Garacterizaiea omotetiilor

'Yectoriale

Fie h o omotetie a. planului vectorial

F; h posedi uim[-
toarele dqud ProPrietdli:

1. h(0) :0.
2. Transformata prin h a unei drepte afine din P
este o dreaptd afini paralelS' cu rytma'
Reciproc,' fieh o aplica['ie a lui F in F avind proprie-
t5!,ile I Ei 2 Precedente'
Transformata prin h a unei drepte vectoriale
6 este
o dreapt,i afin5. paralel{+cu '0, deci admilind 'd ca di-
+
reclie $i con[inind h(0) : 0; aceast,[ dreaPtd
afind,

care poate fi notatf, .d + d, nu' este

alta declt dreapta
vectoriald ^D-
.Orice ilreaptd eectoriald' este d'eci invariantd',
prin apli'
calia h. +
Daci h este aplicalia identicf, din F' h e$te omotetih
vectorialfl de raport {, dao{ nu exist[ cel
pulin un
vector 7 nenul, astfel incit:
'+
h(al S a; t

D]
pe de altfl partq hfi) aparline dreptei vectoriale
'care'conf,ine pe o' ceea oe 'dovedeEte c[ exist5' un numdr
real i. difcrit- de I qi astfcl incit:
h(n) =' 7'a.
 10G

++
Fie u un vector care nu aparline lui Dr; din proprie-
tatea 2 rezultd cd vectorut h(;) este interseclia dreptei
++
vectoriale D, care conline pe u qi a dreptei afine care
conline pe f(a qi este paralelfl cu dreapta afin{ care
con.tine pe 7 qi pe 7.
Sd notflm at A, A', M1 M! (fig. 1) imaginile in planu]
punctat (P, O) ale vectorilor, respectiv,i,hfi1,i, nG);
imaginile dreptelor vectoriale 7, qi D, sint, respectiv,
Fis. , dreptele OA qi OM; p:uur.ctll M', imaginea lui hfr), este
punctul de intersecliC al dreptei OM-qi al dreptei care
colline pe A' qi este paralelfi cu dreapta AM.-
Din teorema lui Thales rezult{ cd:
dffi _M
m oA'
de-ci cH abscisele punctelor A' qi M' respectiv ln repe-
rele (O, d) gi (O, .tl[) stnt egale; abscisa lui -d' fiind l,
aceea a lui 14' eBte de asemenea I, qi avem:

ffi' : ^dfr,
ceea ce dovedeqte cH:

hd): ri.
Inlocuind pu 7 .,
un vector care nu aparline lui 61,
se demonstreazfi ss, pentru orice vecto, 7."r" aparline
hi Dr, avem:
u(7) : #.
Pentru orice vector i al planului vectorial F, *o.*
deci:
++
h(u) : 12,
gi numdrul real ), nu este nul, c{ci atunci mul.timea
transformatd a oricdrei drepte afine din F ar fi mulli-
-.* 16'; gi nu o dreaptd afind din F.
 10?

Aplicalia h este deci o omotetie a planului vecto'

rial P qi se poate enun-ta:
TEOREMA. Psntru co o aplicalie h a planului vectorial
.F U .t lnsuqi s[ fie o omotetie vectorialfl,
ssto necesar qi sufieient ea h sl aibf, urmf,-
toarele ilouE proPriotil,ti:

1. h(d') : d.
' 2. Transtormata prin ft a unei ilrepto atino
din F osto e ilreaptii afini ilin F put"'
lel6 eu prima.

8.3.3. Garacterizarea dilatirrilor planulali

vectorial
S-a demonstrat la paragraful nr. 8.8.1 cf,, dacd f este
o dilatare a planului vectorial F, mullimea transfor-
matfl prin f a unei drepte afine din ] este o dreapt5.
afinfl din F paralelfl cu prirna.
Reciproc, fie f o aplica.tie a lui F i" F avind pro-
prietatea precedent{.
Tfiioaveotorul egal cu f(d),s[ considerdm aplicalia:
h : tof,
unde t este transla,tia vectorialfl de vector - a.
Aplicalia h este astfel lncit:

h(d') : r(o*l
- 7: d;

cum t qi t transformil orice dreaptl afin{ din -p- iott-o

+
dreapt[ afin[ din P, paralelf, cu prima, aceeagi proprie-
tate o are qi h. Rezultd de aici c{ h este o omotetie vec-
torial{ (nr. 8.3.2).
Pe de alti parte, egalitatea h : tot implic{:
t-1oh : t-1o(t ot) : (t-lot) of : e o f : f.
r03

t-l, aplicalia reciprocd a translaliei vectoriale t de vector

translalia vectorial5 de vcctor a; h eite o
-a, este vectorialf,;
omotetio aplicalia f : t-ro h, este deoi o
dilatare a planului vectorial P.
Putem deci enunla:

TEOREMA. Pentru ca o apliea$io t a planului Yoetorial

F m et hsugi s[, fie o ililataro a lui F,
este neeesar ryi suficient ea transtormate
prin f a oriefuoi ilrepto afine ilin P s[ fie
o ilroaptd'afind din F paralel5, eu prima-

EXEnCrlI

8.18. Fie o dilatare f(1, ;i.

1o Sd se demonstreze c{, pentru oriee pereche de vectori (7, ii
avem:

ItTr - tfir : ^G'-

a.
2o Fie f o aplicalie ain F in F, astfel cd existl un numSr real ]n

nenrrl, verifielnd proprietatea urm[toare: V(7, h firl - t(d :

++
- )r(u
- zt).
S{ se Almonstreze c[ I este o dilatare de rapori ]".

8.19. Fie I o aplicalie din F m F asffel lnclt:

1o imaginea prin I a oricHrei drepte afine din P*'este o dreaptl

alin6 din F, paraleld la prima;

2o oricare ar fi7, vectorul fiil - iaparline unei drepte vecto-
riale date 6. Sa tu demonstreze ci I este o lranslalie vectorial[
a Iui P.
8.20. Fie t o aplicalie a lui P in P astlel Incit,:
1o imaginea prin I a oric[rei drepte afine din F este o dreaptl
afinfl din Fparalel[ cu prima; ] 'i
, 2o pentru orice vectorrinenul,t(z[apar{ine drepteivectoriale 5
care conlino p. il Se se demonstreze c{ f este o omotetie vec-

toriald din F.

1' Sd se determine, in -fl dreptele afine invariante

8.21.
prin translalia vectorial[ t de vector 7 G+il.
gosdsedelerminedrepteleafineinvarianteprintr.oomotetie
vecloria]d de raport 1(I + 1).

30 s5. se determine dreptele afine invariante printr-odilatare t

de raport 1(), + 1) 9i de vector it i" +il.

PROBTEME

8.21!. Planul 7 este raportat la o baze (f, jf,,

Fic t dilatarea de raport I si de vector 7 (6). u,. ;[;i
""
vcctor <lin .il qi ?' (ffI) t."nrror*atul s[u prin dilatarea t.
1o S5. se exprimo { Si y' ln funclie de c 9i y.
2o Si se deduci c[ aplicalia f este bijectivtr.
8o Fie I-t aplicatia reciproe5. a lui f. Fie?'[fii)un"..tot

oin y'ut i[;) translormatul sdu prin I-r.

S[ se exprime o qi y tn funclie de *t qi y'.
S{ se deducd cd I-1 este o dilatare. Si se determine raportul;1
vectorul lui t-r.
8.23. Planul veetorial Feste raportat Ia o !"ia ti fr' fit t,
dilatarea vectorialfl de raport )., qi de vector 7, qi fie f, dila-
[[')
tarea de raport l, d (6').
qi de vector
rte? din fl f,t;:) transformatul lui / ,rtn t1,
ff)un vector
qi ?' [f) transtormatul lui d prin t,.
1o 36. se.exprime or 9i Ur in funclie de r 9i y,'apoi x''q'i Y'
gn funclie de r, gi grr. S5. se deducd o expresie a lui c' qi y' in func-
lie de c Ai y.
2o S5. se demonstreze., pe baza rezultatelor de la punctul. l",
cd t, o f, este o dilatare al cdrei raport ;qi vector se vor determina'
 110

8.94. Fie t o aplica|ie din F tn F qi G muttimea dilatdritor g

ale lui F astfel tnclt:
$ol:169.
1o S[ se demonstreze ce e e G.
(Se noteazfl cu e aplicatia identicd a lui F.1
9" Sd se demonstreze cd:
u'=:l----*r,oBr€G.
EzGcJ
8o Sd se demonstreze c[:
8€G+g-reG.
Si se deducfl de aici c{ G este un subgrup al grupului dilatl-
rilor lui F.
4o In cazul in care f este^dilatarea de raport _2 qi
s[ se defineasc[ mullimea G (a se vedea exercifiul nr. g.S).
de vector f
-- ",
Iie € mul{imea- translaliilor punctuale ale planului p
qi. ?
^8..25.
multimea omotetiilor punctuale ate p; mullimea
e U % este numitd mulfimca omotetiilorfianutui
translalii.
1' Notlnd cu f o aplicalie a lui p tn p, sE se demonstreze
echivalerr!a urmdtoare :

I € eU t existi un num[r ), nenul astfel lnclt,

9/ <=+ nentru orice bipunct lA, I)) avind ca trans-
|
I format prin t pe (A,, B,)
9" SE se deduci, din
^ur* fr,: iln.
l."tl:l1ra l" clopera[iacompunerea apli.
cagiilor
.confer5.
mullimii €!? struetur" Ou gr.,p. S6 se demon-
slrezc c[ acest gTup nu este comutativ.
8o Sd se demonstreze ci @ este un subgrup
comutativ al lui
e U 9t; ?, este gi el un subgrup al lui etjef?

:lo Fie t
un element al Iui e[t?, 7 un vector din F, lA, B)
un bipunct reprezentant al lui I avind ca trr
lA', B'l.S{ se demonstreze c{ vectorul
dent de reprezentantul (A, B) al lui 7.
;, : #:11i:ffi:
6o !-ie h aplicatia din F tn F definita prin:

vie? uiil:7,
 111
, ..]

i" tiioa vectorul definit la lntrebarea 4"'

Vonr spune
SI se detronstieze c6'h oste o omotetie vectoriald'I allui €l-f9l'
h esl,e omotetia vecioriala asociatd elementului
ce
se demonstrcze c5' omotetia vectoriald
asociatl oricdrei
B' Sd.
a lui ?'
transla[ii a lui € (-] 9f este aplicafia identic[
a lui €[-l9feste
?o S[ se demonstreze c[ raportul unei omotetii
asociate'
egal cu raportul omotetiei vectoriale
8o Fie t, qi t, doui elemente ale lui €[-J9(' de omotetii ve9t3
pi hr. Sa;; demonstrezeli omotetia vectorialS'
riale asociate h,
asociatE lui trot, este hrohr'
 A 9. GEOMETRIE
ANALITICA PLANA

_ 9.1. C,torrlanale tn plan.

9.2. Studiu anqlitic al drcptei.
0.3.,lplicagie la re;oluarea sistcntelor d,e ecualii
inectm{ii dc gradul tntii cu d,oati nccunos(ttte.

9.1" GOORDONATE IN PI.AII

9.1.1. Reper cartezian

DEFINITIE. So numoqte roper eartezian al planului p

orico triplet (O,7,/;, unile O oste un punct
al planului p gi G, /) o bazil a planului
veetorial F.

Punctul O este originea reperului, iar pereehe" (iji

este baza asociat{ reperului.
Axa definitl de punctul O gi vectorul ? este pr.ima
ax5.a reperului sau axa abseisolor; afra definitd, de
punctul O qi vectorul / este a doua axd a reperului sau
axa orilonatelor.
Reperul (O,i,j) este reprezentat grafic, a$a cum indjcd
figura 1; pe aceast{ figur{, / qi "f sht imaginile ln pla-
nul punctat (P, O) respectiv ale vectorilor 7qi j qi
Fig. I il'fr, A'y desemneazi respectiv dreptele O/, OJ.
 9.1.2. Goordonatele unui Punct
intr-un reper
Fie (O, i il "" reper cartezian al planului P.
DEtlNlIlE. Se numo;te poreche d.e coorilonato ale unul

. Bultct.Jlf al'planului P in roperul (O, i,_..>

il
pereeh,ea il: eoorilonate a veetorului OM
ln baza G,-il voetorial F.
^planului
Ca qi pentru un vector, perechea de coordonate ale
unui punct lll este notatd sub forma (l) t, avem eclti-
valenla:
M atedrept coordr"ate ff) in reperul (o , 7, fi*O fr:
:ri*Aj
cste prima coordonatd a Iui .4f, sau abscisa lui
este a doua coordonati lui M, sau ordonata
a

0BSERVATII.
1. Coordonatele i1 vdperul (O,;, y=1 al" originii O

a reperutui
"* [3). oricflrui punct l]/ al planului P
2. Cind coordonatele
sint relative la un reper (O, i].fl, *e spune cil planul P
este raportat la reperul \O,;i qi in loc sil scriem:
fii un punct M d,e coord,onate \;fr|ftt reperul' to,i,!.1
se sbrie mai simplu, atunci cind nici o confuzie nu va
fi posibill in oeei ce priveqte repe,rul considerlr.t':l
fie un punct M d,e coord,onorc (n),
sau gi mai simplu:
fie un punct * (;).
9.1.3, Biieclia Planului P
i ' ps produsul car{ezian "B,' :

Planul P fiindraportat la unul din reperele sale {9', i,.i,l

fie t aplica!,ia din P in produsul cartezian Il2 cat'e'
114

oricdrui punut .f,4 aparlinind lui P, face s[-i corespundd.

perechea (u, y) a coordonatelor lui Jy'.
Fie (r,'y) un element al lui B';; fiind vectorul astfel
lncit:
;:;r+ij,
qi M fiind purictul lui P astfel c{ , Ofr:7, coo.rlora-
tele lui M sint eviaent
{f).
Dacil M'este un alt punbt al planului P de coordonate
[''1. r.r**t
la t'
-+
- oM" OM
ceea ce implicH cd punctele M qi M' sint egale.
Rezultd din cele de mai sus cd existd un singur punct'
.ilf al nlanului P admitind o pereche dat[ din R2 ca
perechL de coordonate, deci cd aplica,tia t este bijectiv[.
Putem flssi enun,ta:

TEoREMA. 10,i,*il fiini[ s1 reper al planului P, apli-

"earc,
i:a-[ia orielrui punct .]I al Iui P,
fade s5,-i eorospunill porech,ea ile coorilonate

. ale lui ,14 ln reperul (O,ifr,este o biiocfio

din P Pe Proilusul cartezian R,2.

OBSERVATIE. Din teorema precedentd rezultd cd.:

*,$i)- MrSj * no: nt qr Uo: Uu

*,(;,)* M,(;l) "=* no * s, Uo * ar.

9.1.4. Goordonatele unui vector definit

printr-unul din reprezcntanlii sii
Planul P fiind raportat la unul din rePerele sale
@,l,i),fie -r?/o qi r7lr doud puncte din P, de coordonate
respectiv (fi:) ut
ffi
 F-> +
OMo: xoi * yoj,
OMr:
-->++
\i * Ai,
ceea ce implic{:
.+ --> +
MoM,
-+ - OMt - OMo: (*t - noli * (yr
- Ao)i.
Rezultd de aici c[ coordonatele vecto rtilai ffi,
(+
n
o\
baza (r, j) sint -
lr:,_ril,
putem deci enunfa:

TEOREMA. Mo Fi Mr liinil rloufi puncts ale planului P

rle eooritonate, rospectiv(;:) u, ("') r"t--*

ropcr (O, i.fi

al lui P, eoorilonatele vccto-
rnlrui MoMr ln baza (i, jl a planului vooto-
riar F -ffi (;i:;:)
9.!.5,Goordonatele miilocului
unui segment
Planul P fiind raportat la unul din reperele sale
\O,7,7t, fie Mo qi M, dou{ puncte ale lui P de coordo-
nare respe*" (;:) u,
ffJ.
,r" [i) coordonatele punctului .I, mijlocul segmentului
lMo, Mrh avemt
-_*
MoI
--_+
IML,
=
ceea ce implici:
&-fro:tL*fr'
U-?!o:Ar-Ui
nezultil c[: :

a:L(rofal),
v:+@o*vr).
8+
r

t16:

Pul,em deci enunta:

TEOREMA. Abscisa (respeetiv orilonata) miilocrrlui unui
sogmont gsto semisuma abseiselor (respeetiv
a 6rdonaidtor) extremit[$ilor sale.

9.1.6. Schimbare de reper

Fie {o,1,j) Ei (o', ii, j'\ doae' repere ale planului P;
,t. lui O' in reperul (O, i J, ([] Uf
ff:) """*r"r.,e
{T) "ooraor"t.t.
in bara [, fr respectiv ale vectori-
lor il qi i.
PROBLEMA. Sa se erprime coord,onatele (fi,), m "nt-
rul .(O' ,7 ,71, ale unui pu.nct M al planului P in' funegie

de coord,onatele sale (il * relterul P,;,fr'

Avem:
OflI : ,si *
->+->+ Vj qi OO' : roi'* ltoi,
ceea ce implicd:
--+ +
--->
oltl _ oo, : (n _ ro)i * (a _ yo)j.
Pe de altfl parte, din egalitilile:
++++:_-?+
7: "1+
p7 qi j':yi + sj ei o'M: n'i'+ U'i',
rezrrltl c[:
+
* U'fii * 8J) :
---'a> +
O'\fu : n'(*i { 9r) (or' * 'tY')i +
+ (9*'+ 8y'f.
-">
Cum O'M : ---:>
OM - OO', rezultir:
ll o*' * \!/' : r - fro'
IB''+8Y':a-uo
0 , j) f iind o bazi a planului
++
vectorial F, determinantul
perechii (l', i') in baza (i, j) este diferit de zero:

l[]l*o'
 tit
ot', acest, determinant nu este altul decit determinhntul
sistemului I unde (fr', A'l este perechea'solufiel acest
ristem admite deci o pqreche sblulie, gi numai una:
*
*, _}lx - sol - \@ E.o)

' n8-Pv
.., o(v * vo\ - 0(r -. ,o)
ti:'
" eE-Pr
. Este inutil s[ $tim pe de rost, formulele ,precedente;
ln fiecare caz particular, se apliefl metoda expusfl caro
conduce la aceste forrnule.

EXEMPLE. I. Notatiile fiind aseleaqi ca qi lnainte, s[ se

exprime .a'qi V',ln funcfie rit, 6 Ui tle y ln cazul tn pare: i':i

+ + ----> -.--'l :> +
si f :7. Egalitatea a'il:
OM oo' se scrie: o'd * { y'j -
'+
- tc - aoli * lg - Adj, ceea ee imPlici:

II. SI se exprime s' Si g', ln funclie de c qi y, ln cazul to

earc a'este,punctul de coordonate (;?) tt reperul (o, i i li
++++:+
unde:r": d*jqij":d-j.
Determinantul perechii (f, n in baza 1[;ieste:
,l
I
1
I -1 1I
|
: -r'
acest ileterminant neliind nul, rezulti ca (7, /) este o bazl a

planului vectorial F. :

-.->_->..-.>
Egalitatea 0'XI : OII - OO' se scYiel
4+++-t
- j) : ti * Yi a 2i -,i,
c'{t + i) * Y'li
adicl: . l*' + y'f + l*' - a'\f: (c 1 z)ia lv -.trt,
:t!2'.,'
rezurt[ !*'tYl 'i
"i, la'-g':!-1.
{18

Rezolvareasistemului precedent, unde r,, gr, slnt necunoscutele,

conduce Ia formulele ceutate:

n,:+(r*y*r)
v':*@-y*31
EXERCTII

e.1. se dau punctet' ,(;), ,[i]. se se derermi-

ne ), pentru ca cele trei puncte "[3),
A, B, fuI s{ fie coliniare.
9.2. Acelaqi exerciliu c:r:
1.. ,[_i),
"[l),
,(l).
s.. a[:l); r[|); ar(]].
c.B. se trau puncrere,r(-i), a[i); c(*t),
"(il.
S[ se determine ], pentru ca vectorii ffi qi Ci sd. apartin5
aceleiagi drepte vectoriale.
e.4. se dau punctele, ,(l)'
"[-l).
Care slnt coordonatele punctuluiM,astfel tncit: 6il :iAt
e.6. se dau punctele, ,[_l)' r[]); c(-).
SI se calculeze coordonatele punctelot D,M,P,Q, definite prin:
--+--++3+
CD:46. Af,T:_.BCi
fr: _ie,eE +&:t.
9.6. In cazurile urmfltoare, sf, se calculeze coordonatele punc-
fului -n4, astfelca: W: k,
MB
f. 1[?), ,[-l), k:2.
zo., [-l), "t_i), rr: -3.
' k:ttT
" (*g), "[-l),
GP.

dd punctul ,.
9.?. Se
[i:). Sii se calcuteze coordonatelo
(l) *r. punctului M', simetricul lui lU [l] raport cu Mo.
"
 110

0.8. Se dau doui puncte A gi B gi se considerl punctul G

delinit prin:
--'> .)
UGA*$cB:tr
-'>
(0.+B+0).
Sd se determine coordonatele punctului G in cazurile urmf,-
toare:

*., [-5), r(--l), d- 2, e : -3.

o. r[3], " : -2, p - E.
' y.
"[l),
A(l), a : B, e : a.
"[-7),
. 0.0. to se dau puncrele: e(fl); r(-l),r[]J.
S[ se calculeze ] pentru ca punctele A,B,M sd fie coliniare.
2" SI se calculeze coordonatele punctului .rI4' definit prin
fuT
:: -:.
frA
MA M'B
g.10. Fie un reper (O, [",T; considerlm noul reper lO,"i,i'l
astlel lncit:
+ 7* tl +
i,:Tjiij,:TJ.
Care slnt, ln noul reper, coordonatele punctelor:
,[-g), 4(f), c[_[)r
.9.11. Fie un triunghi O.48. Se noteazd eu .l mijlocul lui [.4, B].
Un prim reper este (O, &, &\run al doilea reper este lI , i?., id).
Si se scrie formulele de schimbare de reper.

g.ls. Intr-un reper 1o,*i,-/1, se dau punctele e (l)or

"[-l).
Se considerd un al lepeq JO,7,7l 0",
doil-ea i: o*,a,,| -fi1.
Si se scrie ;formulele de schimbare de reper.
0.1'J. Acelaqi exercitiu ca precedentul cu:
, (3) ,
"[-l).
g.14. Fie un reper (O,?,i gi un reper l2,,i,,j"). Su dau, in
reperul 1O,i, j:
,'[;:J, i (fi),7G").
F

120

Si se calculeze, in reperul (O.' , i' , ;'), coordonatele vectgrilor

,qlJ.
S5. se deducfl expresiile.lui t' gi gl ln funclie de r qi y.

9.2. STUDIU AilALITIG AL DREPTEI

9.2.1. Ecualia calteziani a unei drepte

Fie D o dra?pt[ aplanului P (fig. 2).
Si ne amintim lnri- a.1,31 c[ un ructor ilireetor al lui D
este un eector nenul a eflrei direclie este aceea a't)reptei D,

(ff)
t)

Fig. 2

Qi,c{,. dag[, /{o, gst€ ,u$ punc,t al fui D qi u lutl qector

d,ti,rector al lui D, avem:

M e.D <,= !lt:,€ fi,; '.XI,M - ttr..

DacH un punct JlT al pkiirirlui P apar,tine dreptei D,
exist6 un numdr real t antfel cai
---+ t!,"
{o{ .: ,:. ,:
+
ceea ce dovede;te ci{ vectorii Mon'I gi a sint Lniar de-
penden!i.
 ,-._>+
.'Reciproer;.fie rl4'un p'unct astfel {-> ineit MoM qi as5-
fie liniar dependenfi; MoM qi n aparlin atunci aceleiaqi
drepte vectoriale qi rinefiind nul este o bazf, a acestei
dreirte vectoriale; rezultd de aici ci existfl un numdr
real l, astfel ineit XIoXi: tr, deci cX rI4 apar.tine dreP-
tei D.
Putem deci scrie:

MeDelloilI gi i sint liniar ilopouilen{i

Fie (O,, il 7l ," reper al planului ,,(;:) gs6rflsnxtele

ln acest reper ale punctului Mrqi(t) coorclonatele ia

bar, (i .li ate vectorului i; eohivalenla de mai sus ne

pt.*ii" ii afirmam c[, peniru ca un punct' M de coor'
donate (l) -t lui D, este necesar:gi'sufieient
3*!in{
ca vectorii W qi 7 s[ fie liniar dependenli, adic[ 'f,tr
ca rleteiminantul perechii Wfr,7; i,, bn," (I, /) s[ rie t:;
nul {nr. 5.3.2); avem deci:

Sil remarcdi.r cd egalit"te" lfi --frll : ose scrieqi:

br - aE - bco * aAr: 0i
ea este deci dc forma:
en+9A+1:0.
ecua,tie cartezianfl a unoi ilrepte
' SeDnunregto
DEFINITIE.
orieo rolafio:
en+9y*Y:0,
verificati ilo eoorilonatefe lfr) are
earo oste
unui punct M da,chr.qi numai ilac[, acest'
Punct aPar,tine Iui D.
Din aceasti definitie qi din studiul carc aprcccdaL-o,
*u^it,i-.n- o .rout,l"'carlezianf, a drerrtei D, care con-
 line pe *,(l:l qi care admire vectorul;lt)^ vector
director, este:
*-fro rl:0.
U-aa Dl
oBSERVATTT.
l. O ecualie carteziand a unei drepte D este evident
legatd de reperul la care este raportat planul P; de_ci,
atunci clnd se d[ o ecualie cartezian[ trebuie si se dea
qi reperul la care aceast[ ecualie se refer5..
2. Pentru orice numir real Ic nenul, cele trei egalitdli:
an + py.* y: 0, k(un * 9y * T) : 0,

4@,
k' * gy * Y) : o

slnt echivalente.
Rezultfl c[, dacfl o,fr+gy *y:0este o ecua,tie
carteziand. aunei drepte D, orice ecualie oblinutd inmul-
.tind sau tmp{rlind cei doi membri ai sli printr-un numdr
ieal nenul este tot o ecualie cartezianS. a dreptei D.

9.2,2. Mullime definiti printr'o relalie

' o,n*PY*T:0
Fie (d, ? ii planuiui P; sil notdm cu D
"" reperMala cdror pereche
mul[imea plnctelor de coordonate
(fi) t" reperul (o,i,fr verificil rela,tia:
d*+Plt*Y:0, (l)
unde a, p, 1 sint trei numere reale.

EI Sil presupunem cil oc:9 :0; ln acest caz este

evlilent c{, dabf, 1 nu este nul, relalia (1) nu poate fi
verificat{, deci cd. D este vid[, qi c5. dac5. 1 este nul,
relalia (1) este verificatfl de perechea de coordonate a
oric{rui punct P, deci cd. D : P.

r
 E S{ presupunem acum -c6, cel pulin unul din cele
doEt nuriere a-, p nu este nul, ceea Ce implioH:
"'*9'*0-
Perechea
[-*Tp,, - ;fr;) veriricfl atuncirela-
[ia (t), ceea ce dovedeqte c{ punctul de coordonate
/- oY\
- apar!,ine lui D, deci c[ D nu este vidd-
| " i, I
\- "' * u"7
Fie ?ro punct aI lui D; avem:
ff;) ""
d"fio*9Ao*T:0'
Geea ce implicf,:
q"r*9a *T:0<+ (un* 9Y*v)-
-* FUo * y) :0,
(aro
deci e5,: an +By* y: 0++a(r* ro)* 9@'Yo) :Ol
rezult{ cd,: D : {m(;); 6@ - oo) * 9@ - u,,\ ': Al''
S[ notlm eu ilvectorul nenul ale cH.rui eoordonate sint'
(-f)t "**,tatea:
c"(n-ro)*9(Y-Uo):0
exprim{ c{ determinantul:
*-0o-B I

!-ao " I

este nul, deei cd vectorii ffi gii slnt liniar itepenilenyi.

Mul,timea D este deci mullimea punctelor J}/, astfel lnclt
-----> +
veetorii MoM qi u slnt liniar ilepenilengi, adicd dreapta
care oonlin e pe Msgi care admite vectorul i ca vector
director.
Putem deci enunta:

TEOREMA. Orico rela$i o ar ! 9y * f : 0, unile % g; ^f

sint troi numere realo astfol lncit cel pu{in
nnul ilin colo i[ou5, numero a, B nu este nul,
osto, lntr-ur repor al planului P, o ecualio
r

1S4

Garteziand e uroi ilropte D ilin,acost plan.

Un.vscior.ilirector al drsptei D esto voctoruf
de cooriton"*. (-l)

OBSERVATIE. Planul'P fiind raportat Ia un reper

(O,i,i),ln loc s5. scriem: f.ie D d,reapta ari,nd, ca ecualie
carteziand, q*,* 9y * y'- 0 in reperul (O,;, i, oop
scrie mai simplu : f ie d,reapta D d,e ecua{ie dfi + Py * Y:0.

APLICATIE. Planul P fiind raportat la un reper (O, i Ji, sI

se construiasci dreptelc D1, D2, Dr'de ecualii carteziene respectiv:

?al2Y -6:0, a-lY:9, V*2:0 (fig.3).

A,('l

Fig. 3

Pentru a construi o dreapt[, este sulicient sd. construim doufl

din punctele sale. Dreapta D, confine cele douS-puncte de inter-
secfie ale lui D, cu suporturile,axelor de coordonate:

",tA) qi ,,[3) .
 Dreapta D, con[ine punctele:
,(3) ei ,,[?].
Dreapta D, conline punctele:
,, [-3) qi u,(-?l'

9.2.3. Ecuafia calteziani a unei drepte

definitir prin doui din punctele ei
Planul P fiind raportat la reperul Q,;, fi, fie
*,(;:l Ei M,{};} ur"u puncte distincte, qi D dreapta
bare con-tine pe IlI, ;i pe M, (fig. A).

Fis. 4

-_+, _ -)+
Vectorul MoM* ile cirui coordonate tn baza (i, "y)
sffi este un vector director al dreptei D.
{;r,_;:)
Rezult[ c[ o ecualie cartezianfl a drepteiJ, care con-
line pe Mo Qi care admite vectorul MoM, ca voctor
director, este:
fr-fro frt-fro
i:0,
A-Uo Ut-Ao I

adicf,:
1136-Uo)*U@r- ro) - noAt*nt1o:0.
r"

APLICATIE. Planul P fiind raportat Ia un reper 1O, fji, fie

e(ff; un punct al axei absciseror ti r(!) un punct al axei ordo-
natelor (fig. 5).
Se presupune ci punctele / pi B sint distincte de originea
O a reperului, deci cd numerele a gi & nu sint nule,
O ecualie cartezianl a dreptei AB, care conline pe a[fi) li
care admite vectorul frl-||ca vector director, este

l;* " -; l: o'

Fig. 5
adicd:
bt{ay-ab:9.
Nici unul din numerele a, b neliind nule, produsul cD nu este
nul. lmpdrlind cei doi membri ai ecualiei precedente prin ob,
se obline:

Aceastd ecualie earteziani a dreptei AB se reline ugor gi poate

fi memoratd ln aceastd, form6.

9.2.4 - Ecuap-i carteziene

ale unor drepte palticulare
P_ este raportat la un reper tO,i 71.
Planul
I. Fie D o dreaptd paraleld cu suportul alei ordona-
telor; un vector director al dreptei D este vectorul i[l],
 127

*r(fr:lfiind un puncr aI lui D, o ecua,rie carteziand,

a lui D este:
l*_*o ol_0.
adicd:
lr-r, r t

fr-fio:Q.
Reciproc,fie D o dreaptd de ecualie cartezianf,
# - fio:0; un vector director al dreptei D este vec-
torul de coordonate (?) ("r. g.2.2), adic{ vectorul j.
Rezultil d.e aci ci dreapta D este paralel5 cu suportirl
axei ordonatelor.
Se poate deci enun,ta:

IEOREMA Pentru ca o ilreaptfl s5, fio paralelfi cu supor-

1 tul axei orilonatelor, este nocosar gi suficient
ca ea s[ aib[ o eeua,tie cartozianf ilo tormal
$-fio:Q.
OBSF]RVATIE. O ecualie cartezianS. a suportului
axei ordonatelor este ir : 0.
2. Un studiu analog conduce la urmdtorul rezultat:
fEOREMA Pentru ca o dreaptil sl fie paraleli, eu supor-
2 tul axei absciselor, este neeesar qi suficiont
ca ea sf, aibfl o ecua$ie cartoziand de forma:
U - Ao:0'
OBSERVATIE. O ecualie cartezian5. a suportului
axei absciseldr este y : 0-.'
3. Fie D o dreapte de ecuatie cartezianS.:
dn+gA*Y:0;
pentlu ca punctul O, originea reperului, s[ aparlinil
lui D,- este necesar qi suficient ca perechea de cooido-

""" (3) ale lui O sd verifice rela,tia precedenti, deci

ca 1: S.
Se poate deci enunla:

IEOREMA Fentru ca o ilreaptH, si conginil originea

3 roperului, esto noeesar qi suticiont ca ea
si aibfl o ocua,tie carteziani de forma:
ar{By:Q.'t
Fr

128

, 4. Eie D o dreaptil de ecuatie cartezianfi:

en+9Y*Y:0.
DacS D nu este paraleld cu suportul axei ordonatelor,
B este nul; rezultf, din aceasta c[ ecuatia precedenti
nu
se poate scrie:

y--u"*t'
aceastf, ecualie carteziand a dreptei D este de forma:

g:rnfr+p.
Reciproc, fie D o dreapti de ecualie carteziand:

A:tnfi+pi
un vector director aI dreptei D este vectorul (,1,)
(nr. 9.1,2), ceea ce dovedeqte ci D nu este paralell cu
suportul axei ordonatelor.
Se poate deci enun.ta:

TEOREMA. Pentru ca o ilreaptf, s[ nu fio palalelfl cu

axa orilonatolor, esto noeesar 6i suficient ca
oa sd aibE, o ocua,tie eartezidnfl ds forma:
a:mfr+p.
oBSBRVATTI.

I. FieDodreaptldeecualie cartezian[ U : mfr * p;

numS.rul real m estenumit coeficientdirector aI dreptei
D I numdrul p, care este ordonata punctului de inter-
sec.tie al dreptei D qi al suportului axei ordonatelor,
este numit ordonat[ la origine a ]ui D.

2. Fie m $ p dou[ numere reale; reprezentarea grafici

lntr-un reper (O, i j-) lui P a funeliei afins f a lui
R, in R,, definitd prin:"t !r e E f(r;): mn + p, este
dreapta pentru care o ecualie car.tezian{ in reperul
lO, i, j) este: g - Imfi * p (a se vedea Algebra, fasci-
cula II, nr. 12.2.8).
 9.2.6. Condilh de Paralelism
a doui drePte
Planul P fiind raportat la un reper (O,i,i), fie D qi
D' doud drepte de-ecua{,ii carteziene respective:
o,n+$Y*t:0 qi d-'n+9'A* Y':0;
un vector director al dreptei D este vectorul ; (-l) '
qi un vector director al dreptei D' este vectorul ;'(-*',)-

Pentru ca dreptele D si D' sil fie paralelc este negesar

qi suficient ca vectorii i qi i' s{ aibd aceeasi direclie,
ileci ca ei si apar,tin{ unei aceleaqi drepte vectorialen
deci ca ei sd fie liniar dependenli.
Pe de alt[ parte, pentru ca Jqi 7 s{ tie liniar depgt:
den,ti, este ndcesar q1 suficient ca determinantulperechii
(i, i') ln baza tI ,,1 .U fie nul, d.eci ca:
l-p
I a -pll:0.
a'l
cum cei doi determinanli -fl;l 'i1t egali,
156:1tt [-9
: 0 poate fi inlocuitd n-," 1frfi;l : ,"
l-x -l;l
condilia
Din aceasta rezultd c5.:

lo,,o' "- lfr [,]:, I

Observa-tiq. A
B fiind doud propozilii de negalii
C!
respective .A qi B, se stie c[:_
(A<.+Bl=:+A+fi;
de aici rezultd urmfltoarea echivalen-td logic{:

EXERCTTil

9.16. Sd se scrie o ecualie a dreptei oare eonline punctul,4

7,
t[-l],
qi a cdrei direclie e$te aceea a vectorului
j,
ln urmdtoarele cazurii.
,(-?), i(?],
"[3
I -Aleto- Geometrie vol. II
E

,[-?), ;(-i), ,(l), ;[l);

(:!)' ;[11;
'(-lJ'
;(?i'
9.1.6. Se se Ecrie o ecualie a dreptei care conline cele doud
puncte A qi B lrr cazurile urmdtoare:
,tB), r(!); a[-iJ, r[--l);
a[]1, r[-[J,
9.17. Se dau punctele:
"(*?), "(-e).
a(i); c(*i).
"[3)'
1o. S5. se verifice cd aceste trei puncte nu sint eoliniare.

LC, A), lA, BI ale triunghiului ABC.

8o. SL se scriei ecualiile medianelor triunghiului ,48C. Sh se
verifibe. ci aceste. trei drepte sintr concurente.
9.1$. Fie ar I by { c :
0 o ecuafie a unei drepte D gi un
punct, .ll4 tu se scrie o ecuatie a dreptei D', simetrica dreptei
[i;J.
D in raport at M.
9.19. Un triunghi are ca virfuri:
d111, al_tr), {_l).
mijlocului B' al laturii fA,Cf.
1o. Sd se calculeze coordonatele
2'. SLse scrie-o.ecualie a dreptei. care confine pe B'9i este
paralelE. cu l.B, Cl'- Sffse calculezg ooordonat'ele punctului de inter-
secfie C'' al acestei: drepte cu dreapta /B: S[ se verifice cl C'
esfe mijlocul lui [,4, B].
0.20. Se dau dreptele:
4r-3y-6:0;
4.-
sY+c-b:ui
a-4Y-18:6.
Si se calculeze coordonatele celor trei virfuri ale triunghiului
'ale cirui laturi sint incluse ln cele trei drepte date.
0.21. Se considerd dreapta D-a cdrei ecualie este de exemplu: '

lzm-l)Y-2r-m-2:0,
unde zz .este un Parametru.
1". Pentru ce valoare a lui nr dreapta D- este paraleld cu dreap' '
la g'Oy?
dreapta de ecualie:
4y-a-5:0?
tf. S[
se demonstreze cd, atunci clnd m variaz5, dreptele D171 '

contin un punct fix /, ale cflrui coordonate se vor preciza.

4". Fie f aplicalia care face ca, oricdrui numf,r reaf ,fl, se-i ,

corespund[ dreapta De, aate conline pe.I. Se noteazS. prin O mul,ti- '

mea dreptelor care'conlin pe /. Aplica{ia I a lui ft ln g este: .

surjectivS? injectivi? bijectiv5?

0.22. Se dau dreptele:
D 3s*g-7:0;'
D'a*3y- 4:0;
A 3c*Y{l:0i
A'c-9-!-:0.
Punctul de interseclie al'dreptelor D gi D' este .24, acela aL
dreptelor A gi A' este B. S[ se scrie o ecua]ie a dreptei ,48.
9.28. f. Un triunghi are ca virfuri:

't3)' 'r;)' '[:l)'

S[ se scrie ecualiile dreptelor AB, BC, CA.
2o. S[ se calculeze coordonatele mijloacelor laturilor triun- ,
ghiului ABC. Se se scrie ecualiile medianelor triunghiului. S5. ser
verifice.cS. aceste trei mediane sint eoncurente.
0.24. Acelaqi exerci{iu cu:

ro. o(il, ,t-?) , {?).

zo. ,[_l), ,t_3), ,[*l).
9.25. Se se calculeze coordonatele. vtrfurilor triunghiului r

ale cdrui latur.i sint incluse in dreptele:

1o.c*!:ll, a-2y:$, 3y-fu:75.
t. a *2y l'l,. : 0, 2a!39 - 4: 0, a- g +1 :0.
9.26. Se se scrie ecualiite dreptelor care con-tin segmentele r
diagonale ale paralelogramului ABCD, gtiind c[:
f. O ecualie a dreptei ,4.B este a: ai

8'. O ecualie a dleptei CD este o: a'i

4". O ecualie a dreptei AD este ?J : b'.

9*
182

9.2?. Se se spunH, dupH valorile lui za qi p, dacd dreptele D

gi D' sint strict paralele, egale sau secante:
D:,c*mg{7:0i
D,:la*y*p:0.
9.28. SA se determine o pentru ca cele trei drepte:

n+2y-L:0, 2*l29-4:0, ttb+g-5:0

sd aibd o interseclie vidd, nevitt[.

9.3. APLICATIE LA REZOLVAREA

SISTEMELOR DE ECUATII
sr DE INECUATII DE GRADUL !
CU DOUA roECUNOSCUTE

9.3.1. Sistem de doudr ecuatii

de gradul I cu doui neoumoscute
ConsiderH.m sistemul de doufl ecua!,ii de gradul I cu
doud, neounoscute a, y, def.init de cele doud relalii:

r Io**ba:ct
I a'r * b'y : c',
tn card unul cel pu.tin din cele doud numere a, b este,nenul,
Ia fel unul cel pulin din oele dou5. numere a' qi 6' este
nenul.
Planul P fiind raportat Ia unul din reperele sale, fie
D qi D'cele dou[ drepte de ecualii respective:
ar { by - e:0 qi a'n + b'A - c' :0.
Dao[ un punct, M aparline intersectiei Q n D!r. a
dreptelor D-Ei D', perechea coordonatelor sale verific5
cele doud reial;ii al^e sistemului 1, deci este solu,tie a
sistemului I.
Reciprocn dac{ o pereche de numere reale este solulie
a sistehului I, ea este perechea coordonatelor unui putc-t
care aparline' lui D s) D' , deci intersec,tiei D n D' -
 188

fi D gi D' slnt concurente, adiad (nr. 9.2'6)

Dacd,
dac6, gi numai a*.d, uu,l+ o, sistemul are o pe-
1fi,
reche solu,tie, qi numai una anume perechea coordona-
telor punoiuluf de interseclie al dreptelor D Ei D'.
Pentru a determina grafic aceastd pereche solu,tiq
este de ajuns s5. se coirstruiascd. cele dou[ drepte D
si D'.
@ Dacd,D Si D' s-tnt paralele, adicd (Nr. 9.2.5) dacf,,
qi Tu-ai aa"e,
lZ,f;,l+
O, exists. doufl posibilitd,ti:

D : D'; sistemul I are o infinitate de perechi

Lo.
solulii, anume mullimea perechilor coordonatelor punc-
telor dreptei D,
2". D (1 D' : Ai sistemul nu are tn aoest caz nici
o pereche solufie.

EXEMPLU. S[ se interpreteze geometric gi s5' se discute

sistemul:

I \m * t)r, | 2mY :2
t '+ mY:2ttu-l'
Sd se rezolve grafic ln cazul m : *2,

Sd raport[m planul P Ia unul din reperele sale (O, i ]; fo

orioe valoare a parametrului rz, corespund doufl drepte D^$ D'n,,
de ecuatii respective:

ln.1- lla +.2rny- 2 : 0 qi a + mA - 2m *1 : 0.

Intr-adevflr, fiecaro dintre relaliile precedente este de forma
ut * 9g + T : 0 qi oricare ar fi rr, unul cel pu$in dintre cele
douil numere a gi P nu este nul.

Mullimea perechilor solufii corespunzdtoare valorii fti a para-

metrului este deci mullimea perechilor de coordonate ale punctelor
de interseclie ale dreptelor D6 Si D;.

t. D7.qi /)-concurente <+ l*nl'nl+Q 6p;&1 si

n*0; sistenrul admite atunci opereche solulie gi numai una.
 18t

Pentru a determina grafic aceastd pereche solutle ln cazul

rn : 2, s{ construim cele doui drepte Drgi D'r, de ecualii respec-
tive:
3rl4y-2:0 qi tl2y -3-0 (fig.0).

-i
I
i)
a
1

l?) 0'2

D2

Fig. 6

' Dreapta D, este construit[ cu punctele de coordonat" (+)t'

[-?1 u, dreapta 2 cu punctele de coordonat. (+) , t3)'

Se citesc pe grafic coordonatele (;l) ale punctului ,4.,

intersectia dreptelor D, qi Dr. Solulia sistemului este deci pe-

rechea (;,f).
2. Dm ll D*+l*I n'Xl : a e m: ,o sau m : L.
J Dacf, m:0, cele doui drepte Do qi D[, au respectiv ca
ecua[ii:
o-2:0 qi a{7:0;
aceste doul. drepte stnt strict paralelc. Rezulti din aceasta c{"
pentru rn : 0, sistemul nu are nici o pereche solu[ie.
I Daod rt: L, cele doud drepte D, qi D{ au respectiv ecua-
tiile:
2a!2Y-2:0 Si t*g-1:0i
. a doua din aceste doud ecualii se obline tnmullind cei doi membri
' ai primei ecualii cu ; rezulta ce J21 : D, , deci c[ pentru m - I
|
 186

sistemul admite o infinitate de perechi solulii, anume mullimea

perechilor care verificd relalia r + g * t : 0.

9.3.2. Semnul unul polinom de gradul l.

cu doui variabile
Fie p(u' U) : a* * 9A * y un polinom de gradul I
cu doui varialile r $ U, astfel ca cel pulin unul dintre
cele dou{ numere reale s, B este nenul.
- Planul.P fiind raportat la un repe r Qij),fie D dreapta
de er:ua,tie;
d.n+pa *T:0,
qi ,If. (i$, M, [.i,',) doui prrncte ale ptanutui P care nu

,(f)

0 ti,

Fig. 7.9

Fentru ca un punct M({) sd apar,tinil segmentului

lMo, Mrl, este necesar qi suficient ca vectorul ffi s[
aparlinfl segmeutului vectorial lOfro, Ofr1 6r.7.ag;
se poate deci scrie:
-___> __> ,+
M e fMr, Mr]+ OM e lOMo, OMrl <:>
e;1, e [0, 1.] ; &: (1
- ,'1Ofuo I tOfrrl
186

traducind aruulitic, adicd cu ajutorul coordonatelor, ega-

litatea vectoriald:
----+ -----+ '---->
oM:(1 -t)OMo+\OML,
se otr,tine:
ln:(L-t)no*try
M elMo, Mrle l, c [o, rj,
1r: (1 _ t)ao* tyr.
Rezultd din aceasta cd mullimea f"Mo, Mr7 fi D este
vidd dacI, si numai dacd, ecua,tia:
cr[(l- tlro* trrT+ 9l(1 - t)Uo*tyrl+ y:0, (1)
unde t este necunoscuta, nu admite solulie care apar,tine
intervalului [0, t].
Sd studiem ecuatia (t); ea poate fi scrisd qi astfel:
tf(uro * u,*J] v)t-
;;;:;:,a'*
punind:
po: p(no, A) :
* FAo * y Si pr :
anq
:
: P(nr, U) afrt * 9y, * y,
ecua!,ia devine: (p, - pr\t: po.
Cele doud puncte M, $i M, neaparlinind dreptei D,
nici unul dintre cele dou{ nurnere,po Ei 4 nu este nul.
fu Dac[p, : pu ecua!,ia devine At : po; evident, ea
nu are solu[ie; ohservflm ci numerele po 0i pr, care sint
egale, au atunci acelaqi semn.
!E DacS.po t' p. ecualia are o solutie si numai una:
t:- Pn .
Po* Pr
Cflut{m sri. vedem care este oondi!,ia ca aceast5 solulie
sf, nu apar,tini intervalului [0, 1]; pentru ca un numdr
I si nu apar,tind intervalului [0, L], este necesar gi sufi-
cient ca I(I - 1) > 0; trehuie
deci sd avem: Po (- -Zt- - f ) = O.
Po-Pr \Po-Pr ,
Condi,tia precedentd, care se scrie de asemenea:
---J-r= > 0, este echivalentd cv popr > 0, eeea ce se
(po pr)'
-
poate traduce prin: po Qi .pr stni d,e acelugi sernn.
 Din acest studiu rezultd ci:

lMo, Mr) fi D : a e Po qi P, au acolaqi somn

lMn, Mt7 O D + a e Po qi p, au somno iliferito

Pe de alt{ px11s, se qtie (nr' 2'4'2) c4 condi,tia--

lfrr-, forI n' b : b exprimS, c[ punctel" .{o-q'^ trt
ip*"!i" 'aceluiaqi semiplan desch-is de frontierd D; se
llllo, ML7!.D.+a. ?*'
sii; h. as"*ur"" c{ c6ndiliaaparlin
irrimf, c[ punctele Mo, M, nu acelura;l semlplan
frontieril D.
--n.r"ftidede
deschis'
aici c{ fiecare s,emiplan deschis de frontierH'
a p""i" ?i a.ii"it .n *rt1i*"a punctelor M$) pentru
care p(r, A) arc un semn dat.
Se poate deci enunla:

IEOREMA. Planul P fiinil raportat la unul clin reperole

salo, fio D ilreapta ile eaua{io qn + Py * T--
: 0-qi Pr, Prcote tlou5, sbmiplane deschiso
de frontiorf,, D. Avem:

Pr: lM ([),* + py *y >ol

$r
p,:l*([);en+ps+r<o]
silu
Pr:{*(;); qn+By*y<o}
qi
Pz: M l{;), ". * Sy * y > o}.
OBSERVATIE
Este suficientd o incercare pentru a preciza semnul
care caracterizeazil un semiplan dat.
EXEMPLU.' plx, y\ : - 3* - 2y + 0.
se consruieste (rig'
;l lxT? u':u"','*'1"'
aceastd dreapti conline punctele a (fr) lt
"[3].
Pentru perechea {0,0) a coordonatelor originii reperului, avem:
p(0, 0) : * 6; din aceasta rezultE cA:
188

1o pentru orice punct *l;)" semiplanului deschis de fron-

tierd. D, care con[ine pe 0:
-la-2y*6)0;

-3a*29+0<0

-3a-29+6 >0

Fig. 8.9

2o pentru orice punct *{il" semiplanului deschis de

tierf, D, care nu conline
!Il,rr+ 6 < o.

9.3.3. Sistem de doudr inecualii

de gradul I eu doui neeunoscute
Considerdm sistemul de douf, inecualii de gradul I
cu doufl necunoscutE fr, U, definit de cele dou[ relalii:
lo*+bY!c70,
lo'r*b'y*c'(0,
und.e unul cel pulin dintre cele dou[ numere a, D nu este
nul, precurn qi unul cel pulin dintre cele dou[ numere
a', b' nu este nul.
Numim solulie a sistemului precedent -orice - perech.e
(r, g) de numere reale care verifice cele doud inecualii
ale sistemului.
Raportim planul P Ia unul din reperele sale.
Fie D dreapta de ecua,tie ar I by * c :0 $i fr
semiplanul d,eichis de frontier[ D, mullime a punctelor
-&1l.zl astfel ca:
lvl
ar*bU*c>O. i
 189

Fie D' dreapta de ecualie a'r * b'A- ! c' : 0 qi fr'

semiplanul minis de frontierd D', mul,time a punotelor
f'J "'tr"t "",
a'r * b'A +
c' '-( 0.
Se observd. imediat c5. mulfimea perechilor solulii
ale sistemului'este mul-timea perechilor de coordonate
ale punctelor care aparlin Iui P, n P1'.
OBSERVATIE.Rezultatul precedent, se generalizeazil
f[r5. dificultate la un sistem format do un numS'r {inrt'
de inecua-tii de gradul I cu doui necunoscute.

EXEMPLU. (*-2a-4>0 (1)

t,+ s-1(0. (z)

Raportf,m planul P la un reper (O, i ;i tfg. st.

Fig. 9.9

Trasflm dreapt'a D, de ecualie a - 2g - &: 0; mullimea

punctelor M(fi) asttel * - 2g - L > 0 este semiplanul cleschis
"i
P. de frontie.A D c"*e nu conline punctul O, originea reperului'
Tras[m dreapta D',de ecualie r*Y- l:0i mr1,J[iqul
punctelor M(f) asttef ci * + I - I :( 0 este semiplanul
Pr' d. frontiir[ D' care conline punctul O' ".tnehis

Rezultadinaceastacamutlim.aperechi}orsoluliiale.siste.
mului este mullimea perechilor de coordonate ale punctelor JU
oare aparfin tui r, I ri'
 140

EXERCTTt!

0.20. Se dau dreptele:

9+!-t:o;
--vt !+! -t:o;
ot b a" b'

"."+#y-r:o'
1o. Cu ce conditie slnt paralele?
2o. Cu ce condilie sint concurente?
0.80. Se dau dreptele:
0+ayfa2:0;
r+by+b2:0.
1". Cu ce condilie sint ele concurente?
2o. S[ se calculeze ln acest caz coordonatele punctului lor do
inters6ctie.
,F

Sf, se rezolve, sd se discute qi sI se interpreteze grafic urm[-

toarele sisteme:
9.8I. [ (7 t tnlx+ (2 m)s :,t - 2m
-
1 (t + mla * (5m * z)y : t - 6m.
s.s2.J3-s+m(r+zsl:o
| - z* + 2s + 5 t m(\n, - y - 2) : 0.
9.88. [ (2rn | l)x + lm
- r,)a -- 2
lr4y:m.
*
S[ se rezolve gralic urmltoarele sistcme:
9.81.J zls-r20 9.86. IBzf 2s-5<0
lzr-4<0. lr-zg+t>0.
0.86.
I a- ytZ)0 g.s?.
I a+2s- I <o
l5r+2y-t0>0 lr*-Es{3>0
t3r- e-6<0. I r+2ytE>0.
0.88.I a-s>6 9.8e.
,*-y>0 Irr-Ls]-z>o
c-5s+4>0
| c-5:9. I
lzy- Izr+3gr-6<0.
O.40. (c
- 2) (" y
+ - 8) (za
- s - Ll > 0.
($e vor numerota regiunile limitate de dreptele ale ciror ecuatii
slnL oblinute anu'lind fiecare din factorii din primul membru gi,
lntr-un tablou, se va studia semnul produsului.)
'
9.41. ay@ * y * rl lx - v - 2l > o.
9.42. l*' + g' ll, - 4rryz < 0,
*
 9.48. Se dau punctele:
, [?), ,[l), ,[-l)
S[ de inecua$ii verificat de perechile coordo'
se scrie sistemul
nate ale punctelor regiuniilimitat{ de dreptele care conlin laturile
triunghiului gi care conlin centrul de greutate al triunghiului-
9.44. Acelagi exercifiu ca cel precedent cu:
,[6),r[3], ,ti).
9.46. Fie punctele:

(i), u[6J,'( -?J' (-l)'

S5.
' "
c6. ABCD este un paralelogram de centru O.
se verifice
S[ se scrie sistemul de inecuafii pe care-l verific[ coordonatele
punctelor regiunii limitatd de dreptele eare continlaturileparale'
logramului gi eare conlin punctul O.
9.46. Pentru co valori ale lui a mulfimea solutiilor siste'
mului urmHtor este vidi?

I ::i'.i
l**zs-a<0.
9.4?. Acelaqi exerciliu ca precedentul cu sistemul:
{zr- s-r>0
I ,+ E-2<o
I
I ,+2y-a)0.
DROBTEME

0.48. Se dau punctele:,

" olr{)," (ror), r(,.'J, (k\.
"
unde o, b, c, d, slnt numere reale date.
1". S5. se calculeze coordonatele: mijlocului E al lui fA, C),
mijlocului.F al tui lB, D7, mijlocului If al lui lA, Bf, mijlocului
f al lui lB, Cf, mijlocului ,/ al lui lC, D) qi mijlocului ff al
lui[.4, D].
2". S{ se deducf, de aici cd segmentele lE, F), LH, Jf qi [f , fi]
au acelaqi mijloc. Si se enunle rezultatul oblinut.
0.49. Se dau punctele:
A(fr), u{ail, ,(hl, o(il,u1'), u{i,), *$J,"(o\.
1". Si se scrie o ecuatie a dreptei Glf qi o ecuafie a droptei
DE.
t{L.
2o. Sd. se calculeze coordonatele punctului lor de inters eclie. M. .

8". Sd se demonstreze c[ punctele O, M, F slnt"colineare. (O

cste. originea reperului la care este raportat planul P.)
' 0.60. Se dau punctele:

M (t), n{g), qlou), *'11'), ,' (3'), q,(?,j.

1". Sd se scrie ecualiile dreptelor P'Q, PQ' qi MM'. Si se
demonstreze cH. ele sint: paralele sau. concurente. .

2". Se dd un numf,r real u S 0. Ce relalii trebuiesdavem intre

a,, b, a,' qi D' pentru ca dreptele P'Q, PQ' gi MM' s6. aib[ aceeaqi
direclie cu vectorul flirl,
8'. se demonstreze'ci, pentru.z dat, mijlocullui
Sd. lM, M'f..
apar$ine unei drepte fixe ce se va preciza.
9.51. Fie .E' mullimea punctelor ale c5ror coordonate (fi) sint
perechile solulii ale sistemului:

I ,'o
lr"+3y-6<0
l2*- s+2>0.
1o. Fie Mrqi M, dou[ puncte care apartin lui E.-Sd se demon-
streze implica!ia:
, € I0,11 )
I ----> +
M, eE > :> M
I
eE. (UM : (t -
-->
t)OMr+ toMzl.
IVzeE l
2o. Sd se deduc5. de aiei ed -E este convexil.
9.52. Fie P planul raportat la un reper (O,i,i; x'o qi g,y
slnt suporturile, respectiv al axei absciselor qi al axei ordonatelor. .
Oricdrui punch .ll1 al lui P facem s*-i corespundi proieclia, sa
I pe r'a paralel cu direclia llui g'y, apoi punctul M' definit de .

---> --->
ItuI!: - IM. Fietaplicalialui PinPdefinitiprin l(M) : M,.
1". SI se calculeze coordonatele (r', g'l ale lui Jlat, in funclie .

ds. coordonatele (c, y) ale lui M.

Aplicatia t este bijectiv5?
2". Sd se demonstreze cd imaginea prin f a unei drepte D este ,

o dreaptS. D'. Se va preciza D' in cele trei cazuri:

D paraleltr at y'Oy;
D paralel{ an a'Oa;
D oarecare.
8P. Care sint imaginile prin f : a dou5. drepte paralele, a dou{ ,
drepte concurcnte?
 ' 148

4". se reia chestiunile 2" 9i 8o atunci cind punctul M' este '
Sd.

definit prin fil' : klfu, /t fiind un numdr real dat' diferit de 0' '
9.5S. Se dau punctele:

,ll), a16); r (i),

Fie M punctul dreptei ./..B definit prtn:
"uA + \as: o.
{c Si g slnt numere date astfel ca cE + p + 0.)
lo. Sd. se scrie o ecuatie a dreptei MP.
2o. Care este mul[imea punctelor P astfel ca dreapta MP sd'
aibi o directie dat[, de coeficient unghiular rz?
9.64. Planul este raportat la un reper (O,; ii.
1'. D qi A fiind doud. drepte de ecualii cartezieoe respective:
2x*3Y-6:0 Ci 2a-Bg:0'
s[ se calculeze cootdonatele punctului de interseclie .4 al dreptelor
DsiA.
2o. Oricdrui numdr.real rn, facem sH-i eorespuntld dreapta no'
tate-.Dm, de ecualie carteziand:
2r{39-6+ml2a-39) :0.
Sd se demonstreze ch, oricare at fi m, punctul .4 aparline lui
Dm,

8.. Sd se demolstreze cfi, pentru orice punct *" (;"r) care nu

apar[ine lui A, exist[ un numdr rz, qi numai unul astfel ei M,
aparfine l:ui Dyn. SI, se exprime nr'in funclie de co-9i gtg.
4". S5. se deducd'din chestiunea 8o, c5. mullimea dreptelor Dp,.
atunci cind rn descrie pe B, este egali cu mullimea dreptelor care-
conlin pe z4 qi stnt diferite de A.
 Toblo de mqterli
Drefofii
5
Bozele plonului 1. Indep_enden-td qi dependenld. liniard 5
A vectoriol 2. Coordonatele unui vector intr-o
baz[.. Lt,
3. Interpretarea vectoriald aunuisis-
tem de douil ecualii de gradul I
cu dou5. necunoscute..... t9
Probleme 28
6
A Aplicofil 7. GeneralitS!i 30
liniare 2. Forme liniare 40
, Omotetii vec"r"oriale 45
4. Proiectii vectorialc 50
Problein e 55
7
A Aplicolii oflne t. Transla-tii ale planului vectorial 59
ole pfonului o Drepte afine ale planului vectorial 63
vectorlal o. Aplicalii afine ale planului vec-
in el insugl torial in el insusi .... 73
4,. Mullimi convexe'ale planului vec-
torial 8{
Probleme 88
8
IA
Dilotdrile t. Grupul dilatdrilor planului vecto-
plonului rial .. 92
vectoriql 2. Subgrupuri ale grupului dilatlri-
lor 99
3. Caracterizarea unei dilat[ri .... r03
Probleme i09
9
A Geometrio 1. Coordonate in plan . ,1,L2
onqllticii 2. Studiu analitic al dreptei L2A
plondi 3. Aplica.tia la rezolyarea sistemelor
de ecua-tii qi inecualii de gradul I
cu doud necunoscute ...... 132
Probleme LLL

Nr. colilor de tipar : 9

Tiraj : 40 120 exemplare
Combinatul Poligrafic
,,CASA SCTNTEII"
Bucuregti
- R.S.R.
Com. nr. 2O 29016757 B
 Vol. l-lV Lei 15,85

.4

. ::tl

.t.
.';'
. . :.f:r
r1:i,,..
;,i1_1i

,1;'.";.
' ..'f.

-:,j

,llr'
a

ii:r*{f: r.:r,' ::
-:il:'i'::alji*

. ,..:],!fi
- &:,
' '' j
:.
rl
.
.: ..:
' .l'({
i. .,
..:

.tt^
.:;;;;-irrJ:.:.:;