Sunteți pe pagina 1din 85

MIN 1 S T E R U LED U CAT 1 E 1 s 1 r N V A T A ...

, I N T U LUI,

Conf. dr.

P,iHAMBURG

Prof. dr.

P. MOCANU

Prof. dr.

N. NEGOESCU

( FUNCTU COMPlEXE )

II

BCU C 1 u j ··Napoca

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\l\\\\\\\\\\

MATER 2007 00227

EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA nUCURE TI - 191a2

/

M rlul a Iost analizat si aprohat de colectt vul catcdrei de analiza, algeb ra

1\11.ll' ' "t· de matematica ale Univel'sitiil·ii

~i gCQmctl' ie ~i de conducerea Facultat ii

.. Bnbe~-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Referent ~tiintifjc: Prof. dr. M. REGHI~

Prefala

1 n aceasta lucrare se trateaed capitoZele de junc,tii oompletce preoaeute in proqrasno analitica a cursului. de ancfliza matenwtica ce se preda studeniilor din anul doi cIe la jaculta,tile de matematica, reepecti» sec,tiile de maiematica ~i injormatica ale jctculta,tilor de ~tiin,tele natur'ii din inviip1mintul unioersitar. M anualul este de asemenea utiZ tuturor studentilor de La facu,zta,tile san sec,l'iile din invatamintuZ superior, care au preva.zute in proqrameie analitice de matema#ca unele capitole de junc,tii compteoie.

In ceie stupte capitole ale manualuhti sin: prezentate sub 0 forma accesibila ~i in acelasi t?:mp riguroasa nO,t'iunile, metodele ~i rezultatele [umdasnentole ale teoriei func,tiilor com/plexe, precuan ~i umele aplica,tii ale acestei teorii in diferite domenii ale ~tiin,tei ~i tehnicii.

Autorii s-au. straduit sa selecteze ~i sa sintetizeze int1'-un spaiiu. reetrin« elemeniele de ba.za ale uneia dintre cele mai ilezooitate discipline matematice, La care scoala roma.neasca de matematiod. a adu« importante conirib utii.

Redactarea capitolelor ~i poraqrafelor a fost faCLtta de catre auiorii aeestui man~tl),l dupu cum urmeaea : . Gap. I, Gap. II, § 5 (Gap. III) ~i § 2 (Oap. V) - N. Negoescu (Univ. "Al. I. Cuaa" Ia~i); §§ 1-4 (Gap. III), §§ 1,3 (Gap. V) ~i Gap. VII - P. Hamburg (Univ. Oraiova); Gap. IV ~i Gap. VI - P. Moeanu (Univ. "Babe~-BoZyai" Gluj-Napoca).

Redactor: Prof. VALENTI N RADU Tohnoredactor: PARASCHIVA GA$PAR Groflclon : ANCA PISLARU

§ 1.
§ 2.
§ 3.
§ 4.
§ 5.
-§ 6. Forma algebrica a numerelor complexe . . . . . . Operatia de conjugare. Modulul unui numar complex Argumentul unui numar complex . . . . . .

PIa nul complex .

Planul complex extin s ~i reprezen tarea lui sferica

7 8 \)

10 13 16

CUPRINS

CAPITOLUL I. Numere eomplexe Corpul llumereJor complexe

CAPITOLUL II. Funetf l olomorfe

§ 1. Notiunea de runctie cornplexa
§ 2. Limite ~i con tinuitate
§ 3. Drumuri in C
§ 4. Fun ct ii cornplexe derivabile de o variabila reala
-§ 5. Derivata unci tunctii complexe de 0 variabila complexa
~ § 6. Functii olomorfe
§ 7. Exernple de Iun cttl oJomorfe pe C (Iunct.ii intregi)
-§ 8. Functii omografice
§ 9. Funct ii rationale
§ 10. Apllcatl! multivoce
- § 11. Interpretarea geometrica a derivatei 20 21 21 25 26 30 33 35 38 39 40

CAPITOLUL III. Integrarea Iunettllor eomplexe

§ 1. Integrala cornplexa 46

§ 2. Teorema lui Cauchy 56

-- § 3. Formulele lui Cauchy 64

§ 4. Formulele lui Schwarz ~i Poisson 74

§ 5. Integrarea formelor difcrcn tlale de gradul intti 78

CAPITOLUL IV. ~irUl'i ~i serii de funettl olomorte

--§ 1. Simri de Iunctii olomorfe 89

- § 2. Ser ii de puteri 91

~§ 3. Analiticitatea Innctillor olomorte 95

§ 4. Zerourilc unei Iunct'ii olomorre, Teorema identitatli Iunctlilor

olomorfe

100 102 105

- § §

5. Teorema maximului modululni

6. Serii Laurent

5

__________________ ~-------~~----~--------~-~--~~~_._~~~._..~.~.~.~.--,I'-rr_~~--------~--------------------------------------------------------------

Ci\ I'ITO I.LJ I. V, '['11111"111111 r.,:I. 1 1111 II 1'1 II)!' § I, 'I' 'Ol'rllill '1'('~,ldlllll'i,I,,).i'

§ :.l, Catculul uuor lutegralc <lcfJllile ell ajutorul rezlduurtlor § 3, Studiul tuuctlltor meromurlc en ajutorul reztduurtlor

CAPITOLUL VI. Repreze ntarea e on lerma * 1. Mul pmi de Iun cti l olomorfe

§ 2, Functii univalente /-.. _ , .

§ 3. Problema reprezentarii ' conf'orrne

§ 4. Reprezentarea coulorma a 'dom eniilor simplu con exe. Teorema lui

Riemann

.....................

,

CAPITOLUL VII. P!'Clllllgirca allaliticii. § 1. Prclungirea anal i ticii

§ 2. Supraf ete riemanniene; INDEX

BIBLIOGRAFIE

117 121 13·1

139 143 14,6

148

153 160 164 167

CAPITOLUL I

NUMERE COMPlEXE

in acest capitol se reaminteste constructia nurnerelor complexe ca purochi ordonate de numere reale. Oum din punctul de vedere al analizei rnatematice planul este multimea perechilor ordonate de numere reale, uurnerelo complexe se identifioa cu punctele Pale unui plan euclidian

(ell metrica d : Rx R ->- R+ definita prin <l(PD P2) = V(x2-xy + (Y2-Yl)2, nude PI ~i P2 au coordonatele (Xl' YI) ~i (X2' Yz) respectiv), numit pZanul repreeentaii» al numerelor compleo:e sau. planul complex. Aceaste interpretare goometrica a numerelor complexe ajnta la formarea de modele intuitive ~i da sugestii pentru demonstrarea unor teoreme. In ultima parte a capitolului, se compactifica corpul C al numerelor complexe cu un numar ~i se arata ca planul complex extins este omeomorf cu sfera unit ate ~i se da interpretarea geometrica a, acestui omeomorfism. Mentionam ca in acest capitol introductiv se amintesc ~i se comenteaza rezultate cunoscute din cursurile de algebra ~i analiza. Se insista, in special asupra definitiei argumentului unui numar complex, fara, a folosi intuitia geomet,rica ~i asupra compactificarii planului complex. Pentru elementele de topologia planului complex se folosesc sisteme fundamentale de vecinajja~i formate din discuri centrate in puncte.

N otam cu N, Z, Q, R respectiv multimea numerelor naturale, inelul lntregilor, corpul numerelor rationale ~i corpul numerelor reale. Oonvenim sa notam cu N*, Z*, Q*, R* aceleasi rnultimi de numere care nu includ pe 0 ~i cu Q+, R+ multimea numerelor rationale pozitive (0 inclus) respectiv multimea numerelor reale pozitive (0 inclus) , Pentru operatii cu multdmi vom folosi notatiile uzuale Au B, A n B, A ""B, A x B pentru reuniune, intersectie, diferenta, produs cartesian al mulpimilor A ~i B. A x A se va nota cu A 2.

Mentdonam ca in acest capitol se urmareste, de asemenea, de a ,>e stabili unele notatii unitare ce Val' fi Iolosite in intregulmanual.

§ 1. CORPUl NUMERELOR COMPlEXE

1.1. Definitie. Fie R2 produsul cartezian al perechilor ordonate (x, y) de numere reale. Definim pe multimea R 2 operatiile de adunare si

7

.................. L-______________________ ---

111111111 (11'0 Will

1n ~,tdev!"Lr,

Prill dueilli~ie, multimea numerelor complexe C este multimea R2 dotata (HI (l,eOHLo operati! de adunare ~i inmu ltire. Prin urmare, prin C intelegem t.riplol.ul (1"1.2, +, .).

1.2. Propozitie, C este corp comutati», In adevar, din proprietatile (l])(I]'ai/iilor de adunare ~i inmultfre pentru numere reale rezulta imediat (',;~ operapiile introduse in C sint comutative, asociative, Intnulpirea este II iHt ributiva fat a de adunare ~i (0,0) ~i (1,0) sint elemente neutre pentru adllll[Lre ~i respectiv lnmultire, (-x, -V) este opusul Iui (x, y) pentru c~ (m, V) + (-x, -V) = (0, 0). Opusul elementulni Z = (x, V) se noteaza ell -z.

De asemenea, orice element Z E C~{(O, OJ} = C* are invers, pentru erL ecuatia (x, y) (xu VI) = (1,0) cu (x, y) of (0,0) este echivalenta cu sistemul compatibil in Xl ~i VI : XXI - VVl = 1, yXl + XYI = O. Deei, inversul lui Z= (x, y) E C* este (xu YI) = (X/(X2 + y2), -y/(x2 + V2)) E C*. Inversul

olementului z se noteaza cu __!_. 0

z

Evident, in C ~i C* se pot defini operatit inverse celor introduse in (1.1), care se numesc respectiv scadere ~i impart-ire.

Corpul comutativ C=(R2, +,.) se numeste corpui numerelor cornplexe ~i elementele lui se numese numere completce.

§ 2. FORMA ALGEBRICA A NUMERELOR COMPLEXE

1.3. Propozitie, Multimea Rx{O}={(x, 0); xER}cC dotata cu opera,tiile din C esie un subeorp al lui C ios: aplicat'ia cp : R -+ R X {O}, unde cp(x) = (x, 0), este un izomorfisrn de corp uri.

Evident cp este 0 bijectie care pastreaza operatiile :

Izomorfismul cp ne permite sa identiticam R X {O} cu Rasa ca pldolll considera R ca 0 submultime a corpului C si putem scrie.x in, 10GIII. perechii (x, 0). Aatfel numerele complexe (0,0), (1,0) (-1,0) se iden(,ific',i'l ell 0,1, -1 din R..

N OJ,llld cu i numarul complex (0,1) avem urmatoarea :

1.'1. Propozijie, Orice numar lJompZ~x ~=(x, ?f), se poate reprezenta in 'IIIod nni.o '~/I forma o: + iV, unde i», y E il, tal' 1 E C ~'l, 12 = -1.

11},\ PI'(lHilL x -I- iy se numeste forma algebrica a nnmarului complex (,1', ,II).

1.11. ()/)8(11"llo,fie. Defini,tiile adunarii ~i inrnul,tirii date in (1.2) nu /1'1'/11/, ill JIll'll/ill'll/II '1lMlru ca ele u/'meaza irnediat j'in£n~ ,cont ca C este corpul l'IIIIWllllill III 1111i/Wl/'olof' Z = IV + iV, (mae x, y E R ?'l, 12 = -1

8

§ 3. OPERATIA DE CONJUGARE. MODULUL UNUI NUMAR COMPLEX

1.6. Deflnitii. Daca z = x + iy este un numar complex, atunci oi, y, x-iy ~i (X2+y2)1/2 se numesc respectiv partea reala; partea imaginadi, conjugatul ~i modulu: lui z, ele se noteaza cu Be z, Im z, Z ~i I z I.

1. 7. Propozi!ie. Oricare ar fi n umerele cornplexe z, Zl' Z2 aoem urmdtoarele proprietati de baza:

1)

R 1 ( -)' I 1 -

ez=-;:;-z+z. S,l mz=~(z-z)

~ 2i'

2)

ZI + Zz = Zl + ZZ,ZlZ2 = ZlZ2 ~i Z = z, -I z I < Re z < 1 z I ~i -I z I <: Im z <: 1 z I, 1 zf = 1 z I,

3)

4)

12 -. 1 Z d v °

1 Z = ZZ ~l - = -- aca z ¥= .

z 1 Z 12

1 z 1 = 0 ¢> Z = 0, 1 ZlZ21 = 1 zlll ;"21, 1 ZI + z21 ,,;;; I Zl 1 + 1 z21.

5)

Demonstratie. 1) rezulta prin adunare ~i scadere a relatiilor x + iy = z ~i x - iV= z. Proprietatile 2), 3) ~i 4) se veritica imediat. Primele doua propozij.ii din 2) arata ca operatia de conjugarez -> Z este un izomorfism al lui C pe C, adica operatia de conjugate este un automorfism al lui C. Ultima proprietate din 2) exprima d\' operatia de conjugate este involutiva. Prima relatie din 5) rezulta din defin itia modnluhri. Pentru a demonstra relatia a dona folosim 4) ~i avem

Cum modulul este pozitiv, prin extragere a radacinii patrate se obtine relatia lit dona din 5). Deoarece Z:lZZ = Zl,J2 urmeaza zlzz + ZZZI = 2Re(zlzz) ~i avem

Observind ca Be (zlzz) <; 1 zlll zzl din prima formula 3) ~i extragind r~daci:na patrata, obtinem ultima inegalitate 5), numits, inegalitatea triunghiululi. 0

9

I.n. ()II.~III·'/ll/Ii(', MOII( iOII(I,111 ~'iI, III (,.,"pll 1111 f'H ild,I'(Jdll(\( uici 0 I'ola(,in do ord iu«, Priu ZI, Z .. c. C: I1II aro NOliN.

• ApljCtt~ia Z f-+ Z GRLO uu <MtlOlllOI·fi.tllll iuvulutiv (propozitia 1. 7) care ill va.l'i~"'!i~ po It, tn cazu: z e Il automorfismul se reduce la aplicatia idenI,i I :tLo.

U.O. Obserixuie. Se arata imediat ca primele dona relatii din 2) se t· \ I ill d h un numar fin it de terrneni san factori, Zl - Z2 = Zl - Z2 ~i (Zl/Z2) = = Zlf.:;~ pontru Z2 i= O. De asemenea ultimele doua relatii din 5) se extind 1:1,1111 1111 InaI' finit de factori san termeni.

Plocec11nd ca la demonstrarea formulei (1.8) obtinem

1.11.

~i inogalitatea

1.12.

JYIai amintim relatiile

] .1.3.

I Zl + z212 + I Zl - z212 = 2(1 Zl 12 + IZ212) (legea paralelogramului).

I Zl I = ill pentru Z2 i= 0 ~i I ~ez l.. <: I Z I <: I Rez I + I Imz I.

Z2 I z21 I Im z I

] .1,,1.

Formulele (1.13) rezulta din adunarea membru cu membru a formulelor (1.8) ~i (1.11). Relatiile (1.14) slnt imediate. Vom folosi des aceste inegalita~i.

§ 4. ARGUMENTUL UNUI NUMAR COMPLEX

Pentru a defini argumentul unui numar complex avem nevoie de (ldini~ii analitice ale sinusul~i ~i cosinusului ?ar~ ~a .nn apelez~ la intuitia geornetrica. Metoda adoptata Ioloseste proprietati simple ale rntegralelor

definite ~i ale eelor improprii, '

y

Oonsideram functia lmpara 0'. : R---7- Il definica prin: O'.(y) = 2 ( ~ .

, )1+P

o

AV11(d a'(y) = 2 0 > 0 pentru oriee y E H, functia 0'. este strict oresca- 1 + Y"

+00

~(" dt Iii d tV u ( )' t

I ()}\iI'C, deci injectiva. Integrala 1 + t2 Ull convergen a, im 0'. y es e

Y'" +00 o

I'illi(,l, ~i poziLiva. Vom nota cu 71: acest numar. Cum lim O'.(y) = - 71:, 0'.

y~-co

l'nali;l,(I<lIr.:~ 0 bijectie de la R la J-71:, +71: [. Fie ~ = 0'.-1: ] -71:,71:[ ---7- R ill vmf{\v oi. 0'. avind derivata nenuls ~ va fi ~i ea dorivabila.

10

1.10. f)IIYillilitl. NDI:111i1 (\11 I': I re, 1 7t I C; I'IIII(',(,ia d(II'jlldlll prill

I -I i~({))

(1(0) = -- -. hvidoll1, I c( 0) I = 1 ~i tn p.u'ticular e(O) = l. BU'Ilc(,ia

1- i~(O)

se prelungeste prin continuitate pe intervalul inchis [-71:, +71:J punind

c(±71:) = lim e( 8) = lim 1 --:- i~( 6) = lim 1 + iy = -1. Putem acum ex-

e .... ±rc ')-drr 1 - i~( 6) y~±oo 1 - iy

tinde definitia functiei e la R prin periodicitate :

1.17. e( 0 + 271:) = e( 6f:

2iW(8) 2i

In intervalul 8 E ] -71:, +71: r avem e'( 8) =

- (1-i~(8))2 a'(y) (1 -iy)2

= i 1 + y2 = i 1 + iy_ = i 1 + i~( 6) unde y = ~(8). Prin urmare:

(1- iy2) 1 - iy 1 - i~( 0)

1.18. e'( 8) = ie( 8), valabila pentru 8 E R~{(2k 1) 71:; lc E Z}. Functia e fiind continua pe [71: - 8, n + sJ ~i derivabila pe J 71: - S, 71: [U J 71:, 71:+ s[ putem aplica teorema lui Lagrange la dreapta ~i la sting-a lui 71: pentru functiile u =u( 8) ~i v =v( 8), partea reala ~i partea imaginara a functiei e.:

1.19.

e(n + 8) - e(71:) ~t(71: + s) - n(r.:) . v(71: + 8) - v(n)

--'----'----'-----'---' = + 1· =

lim y = O. Deci e'(n) = lim e'( 81) = -i.

~ ... ~ ..... 6

Analog, e'( -n) = -i. Prin urmare (1.18) e valabila ~i in 8 = itl'3n deci ~i pentru orice 8 E R.D

1.20. Propozitie. Euncpia f = a.e uncle a E C saiisjace ecuatia diferen,liala l' = if· Reciproc daca f: R -+ C ~i l' = if, at unci f(8) = f(O) ·e( 6). In particular f(O) = 1 implica i= e. Plmc,ticc e admite urnuitoarea teerema de adunare :

e(01 + 62) = e(@1)·e(62)·

Prima partie este evidenta. Daca t' = if, atunci ( ~ )' = e· ife--: f· ie = = O. Deci pentru orice El E R avem f( 6)/e( 6) = f(O)/e(O) = f(O). Formula de adunare rezulta de aici punind f( 6) = e( 61 + 6) : avind f' = if ~i f(O) = c( Ell) rezulta cl1 e(@l + 6)' e( (1) ·e( El). 0

1.21. Definitie, Numim cosinus respectiv Sinus, pe care Ie not am eu .IOF.! ~i sin partea reala respectiv imaginara a Iunctiei e, adica pentru orice o - R avem e( 6) = cos 8 + i sin 8. Separind par~ile reale ~j imaginar e in t'ol'lnul:a. (1.18) obtinem formulele de derivare (cos 8') = -sin 8, (sin e)' =

co' s.

1.22. Propozltie. Aplica,tia El H- cos 8 + i sin El este un omomorjis m (If, !,('l'lIlpului adit'iv R pe grupul maltiplicativ aZ numerelor complexe ~ CU, I ~ I I, nucleul acestui omomorjism (subgrnpul numerelcr El astje! ca O(),~ () -I-i sin @ = 1) este multimea tutU1'01' muliiplilor 1ntreg'i ai lui 2

11

~.rima parte rezulta d.in vpro~ozitia precedenta e (81 + 83) = e( 8l)e( 82), Ecuatia e( 8) = 1 este satlsfacuta pentru 8 = 2kIT, unde k E Z ceea ce

rezulta din observatia ca sin 6> ° pentru e E Jo, ~J ' cos 8 < ° pentru 2 '.

lIT 3IT [ . . [ 3IT [

E -,- ~l Sill 8 < ° pentru 8 E -, 2IT . Prin urmare e (8) #= 1

J 2 2 2

pentru 8 EJ 0,2IT[ ~i din cauza periodicitatii 6 = 27;; IT en k. E Z sint singurele numere care satisfac ecuatia cos e + i sin 6 = 1.

1.23. e( 61) = e( 62) ~61 - 62 = 2kIT(k E Z) conform ultimei relatii din

(1.20). '

~cum _put em defini argumentul. Daca ~= ~ + i"Y) cu 1(1 = 1, atunci ecuatia e(6)= ~ are 0 solutie unica in J -IT, IT]. In cazul ~ > 0, 'Q

"I) E [-1, 1J argumentul 8 al lui ~ este dat de 6 = 2 ( dt . Pentru ) 1 + t2

o

; < 0, 'Y) E [-1, 1J ecuatia e( 6) = ~ are solutia 6 + IT. In baza propozitiei

(1.22), putem da nrmatoarea definitie genera,la a argumentului. '

1.24. Definijie. Pentru orice numaj" complex z #= 0 orice solutie 8 a eouatiei cos 6 + i sin 6 = z/lz I se numeste arqument al numarului ~omp1lex z.

. v D.i~ de~initiev rezulta ca pentru z = 0 11U corespunde nici un argument ~l CCO .oncarm nnmar compl~x z E C* ii corespund °0 infinitate de argumente. Multdmea arga~entelor lui z E C* se noteaza CLl Arg z ~i se nnmeste ciaso arqumentelor lut z .. Argumentul trebuie inteles ea 0 aplicatie multivoca de la C'~. in P(R), adicaJArg: C*-+ P(R), uncle Al'g (C*) este 0 multime AcP(R) cu fiecare element de forma {8 + 2kIT; k E: Z}, 6 fixat din J- IT, IT].

• v 1.25. Definitie, Functia arg : C*-+ ] - IT, IT J care are ca valoare solutie UlllC~ 6 ~J -IT, nJ ~ ecuatiei e( 6) = zli·zi se numeste arquanentu: principal allU'~ z ~l se noteaza cu arg ,z (notat cu a)

Aplieatia multivoca Al'g (notata CLl A, nctapie preluata de Ia aplicatii mL~~tivoce ~~care :31 fi tolosita ~i in oontinuare in analiza complex a) se dcfineste prin relatia A1'g Z = [argc + 2kIT; k: E Z}, ceca ce se serie

1.26. Arg z == arg z(mod 2IT).

1.27. Obseroaue. Din formula (1.23) l}i prin verificari simple obtinem Arn (Zl"ZZ) =.Arg Zl + Al'{I Z2' Arg (zl/z2) = Arg Zl -- Al'g Z2' arg z = 0 -= ~ no z > 0 ~l Im z = 0, arg Z = 7t -= Be z < 0 :;;i Im z = o.

1.28. Observatie. Ecuatia din definitia Ct'.2't) ne permite sa dam 0 1'epl'(lZentare trigonometrica a oricarui numar complex z din C* prin formula

1.20. z=lzl (cos 6 +isin 6),unde 6E:Arg.z

1.30. Apl'ica!ie. Beuavia binorna z" = a (unde a f:. 0 este dat) este

(eili\rl1,lonj,H, ell I Ii! I = I a 11In ~i Arg z =_!_ Arg a = 2_ (arg a + 2kIT) ceca ce

n n

dol, II ,.\1) III (,i i tll)11l ploxo ,'<i" -I (~11/" (cos ~ (al'g a+2k7t) + i sin ~ (arg a+27cIT)) ,

n n

k I 0, II I. A,(l(laKj,H, "'pli(IJI,(,io pllll~l 111 evl(le,l~a cu" in (! .29), trebuie sa

II 111111 II () ( i\ ~'" ~ I 1I11 () HI 'g. ~.

1.31. ApZica,tie. Din ultima formula din (1.20), obtinem formulele cos( 61 + (2) = cos 61 cos 62- sin 81 sin 62, sin( 61 + 82) = sin 61 cos 82 + cos 81 sin 62,

1.32. Observa,tie. Din formulele (1.29) ~i (1.27) pentru Zl #= 0, Z2 1= 0, rozulta

1.33. ZlZ2 = I zlll z21 [cos( 61 + 82) + i sin( 61 + 62)], unde 61 E Arg Zl'

62 E Al'g z2:;;i zn = I z In (COS n8 + i sin n6), pentru z#= 0, 6 E Arg z ~i nor::: N.

Ca un caz particular 811 acestei ultime relatii obtinem formula lui Moivre :

1.34. (cosf + i sin6)" = cos n6 + i sin n6.

§ 5. PLANUL COMPLEX

1.35. Definltii. Conform definitiei (1.1) avem C = (H2; +,.) :;;1 prin urmare, orice numar complex z = (x, y) = x + iy este un element din R2, adica este un punct al spatiului aritmetic real bidimensional. Avind in vedere ca R2 se identifies cu spatiul euclidian bidimensional (planul euelidian), rntregul limbaj geometric relativ la R2 se transfera in mod natural asupra corpului C.

Putem vorbi deci despre planul C, despre punctul z E C :;;i despreo mn ltime de puncte (0 figura geometridi,) A c C. Astfel, multimea par~if~r, reale x = He z ale tuturor numerelor complexe se numeste axa reala, mu lt.imea parWor imaginate se numeste aoia imaginara. Multimile de puncte z pentru care Be z< 0, Be z > 0, Im z < 0, Im e:» ° se numesc respectiv semiplanul sting, - drept, inferior, superior al planului complex. Se mai introduc semiaxele reale, neg8Jtive si pozitive ~i semiaxeleimaginare, negative ~i positive. 0 dreapta are ecuatiaz = (l + ~ cu a E C, bE C* fixe ~i t pareurgind R' (trece prin a:;;i este paralela cu Obj. Ecuatia dreptei se scrie ~i in forma Im (z - a)/b = 0. Multimea {e EO C : Im (z - a)lb > O} se numeste, prin oonventie, semiplanul sting j ~i multimea {z E C; Im (z - a)lb<O} se numeste semiplanul drept.

Unghiul dintre dona drepte .e =a1 +b1t .~i z = az + D2t este definit ca ATg b21bu el depinde de ordinea in care sint date dreptele ~i are 0 infinitate de valori reale san trebuie interpretat ca un numar real modulo 2IT.

Notind cu 8=arg (OX, 0;) ~i folosind .asemanareatriunghimilor OP 111 ~OAZ, avem x = 1" eos B, y = r sin B, de unde z=r (cosf + + i sin 8). Oomparind cu definitia analitica a argumentului (dupa 1.23) ~i en formula (1.29), obtinem interpretarea geometrica pentru cos 6, sin 6, I z I ~i

arg z : cos 6 = OP, sin 8 = PM, I z I ~iarg z sint coordonatele polare ale numarului complex z (r ~i 6).

Beclorul ~tnghinla1' S'o( aI' 0(2) este prin definiijie mul~imea punctelor z i' Zo ('.n,fO Ratis'f:ac inegl1l1iLi:ttile 0:1 < arg (z-zo) < 0:2, Dezavantajul :Hg'11 1111111 j,1l ltd lui Ii! OKLo 011, m'o lin I-mU (10 ]a -IT la IT elud z traverseaza semi-

(Z)

Fig. J.35

________________________________ -L ~ 1.

axa real~ ~egativa. 1 Zl - z21 = V (Xl .-" (2)2 + (Y1 '- Y2)2 prin definitia, ~odululUl din (1.6) dar membrul doi m planul euclidian R2 reprezinta distanta d(zu Z2)· Pentru triunghiul cu virfurile in z z z avem inegali-

t t t.ri hi I' 1 • 1 1 l' 2, 3

a e~. ,!'l.ung l~ UI: Zl.- Z2 .<' Zl-Z2.1 ~ 1:2 - Z31 c~ interpretarea geo-

metnca . lung~ea u:r:er laturi este mal nuca san egala cu suma lungimilor celorlalte doua~atun. I~terpretarea geometrica a Iormulei (1.13) (Iegea paralelogr~m.nlUl) en~nta un :-ezultat geometric cunoscut, ca snma patratelor Iungimilor laturilor unui paralelogram este egala cu suma patratelor lungimilor diagonalelor.

1.36 .. Struetura metriea ~i topo~ogica a eorpului C

Multimea {z E C; I Z-Zo I < r} se numeste d1:SC centrat in",u de ra.za r ;» 0 ~i se note~z3:, cu U (zo) T) .. Convenim sa notam cu U(zo; r) multimea U (zo; r)""{zo} ~l sa 0 numim disc puncta; centrat in Zo de raza r. Multimea {z E G; 1'1 < Iz-zo 1 < T2} se numeste coroana ci1'culara centrata 'in z

de raze 1'1 ~i 1'2 ~i se n~teaza cu U(zo; ru 1'2)' .Se vede ca iu», ; 1') = U(20 ; 0, r)~ o submultime G a lui C se numeste deschtsa daca este vida sau in eaz contrar, oricare ar fi Zo E G exista un disc U(z . 1') c G. Eviddnt C si orice disc sint multimi deschise. 0 submultime 0 F a lui C se numeste inchisa daca este complementara unei multimi deschise. Deoarece C '=

~ c~, 0 . c~ urmeazac~ C. ~i 0 si!lt ~i inchise. Se demonstreaza simplu ca orrce reumune de mu ltimi desehise este deschisa orice intersectie finita, de multimi de~chise este desc~isa. Prin urmare, familia multimilordeschise este 0 topologie p.e ~! Ac~~sta t?pologi~ e~te indusa de metrica d(.zu Z2) = = 1 Z1 -z21. Mul.timile finite ~I :;nnlylmll.e F =. {z E C; 1 z- zel <, r} ~i F1>2 = {z E C; 1'1 < 1 z-zo 1 <, 1'z} smt inchise pentru ca complementarele lor sint deschise.

o submultime A a lui C se numesto ma1'ginita daca exista un disc U(O; 1') astfel incit A c U(O; r).

m st . un . .,. . . . FMultimea

[ZUZ2J={ZEC; Z=Z1 +t(Z~Zl)' tE[0,11l,. 0 submultime A a lui se nume~te conexa daca nu exist a niei 0 submultime a sa nevida dii'el'ita de A .care sa fi~ simultan de~eh~sa ~i. in?~isa in A considerata ca subspatiu al lui C~ Reunmnea a doua diseuri disjunctr, este 0 multime neeonexa. ,0 submultdme a lui C deschisa ~i conexa se nnmeste domeniu, Convenim .<:,~ domeniile s.a fie not~te cu D~ S~ vede ca ~,(z(J; 1') '~i [i(zo ; 1') sint d8,menii. Segmentele dm C nu smt domenn pentru ca nu sint deschise.

Fi~. 1.36 a

Fig. 1.3. II

14

nici un punct Zl E U(zo; 1') in raport cu care sa fie ~telat. U(~l; 1'1) U u U(Z2; 1'2) este domeniu stelat dar nu este convex. (FIgura 1.36).

Un punct Zo E C se nurneste p umc; aderent peniru. A c C daca pentru orice U(zo; T) avem U(zo; T) n A i= 0. Un punct Zo E C .se numeste de>

acumulare pentru A c C daca pentru orice U(zo; 1') avem U(zo ; .1') n A i= 0. •

Zo E C se numeste punct jTontieTa pentru A c C. daca pentru once U(zo; r) avem tu»; ;t·) n Ai=0 ~i U(zo; T) n _fA 7':0. Mult~mea ~unctelor ade,!'ente ale

lui A se numeste oderenu» sau tnchtderea lUI A ~l se noteaza cu A.' Multimea punetelor de acumulare ale multimii A se ~un:;e~te de_rivata, rn~tltimii A, si se noteaza cu A:", Multimea punctelor frontiers, ale l_UI 4: se numeste jTontie1'a rnultimii A ~i se noteaza cu aA. A vem A c dA, A =

= A u A' aA = A n cA. Se demonstreaza urrnatoarele teoreme e caraC-

te~ '1)0 multime Ace este marginita dac~ si numai dac~ or~ce sir (z'n) c A contine un subsir convergent; 2) 0 multime FcC eS.te mchlsa. daca si numai daca pentru orice sir (z,,) c F convergent avem Inn z" E F;

, n-+oo

3) A este inchisa daca I';\i numai daca A = A. Se vede imediat ca U(zo; 1') =

= U(zo; 1')={Z EC; I z-zo 1 <,r}, aU(zo; 1:) = {~EC ; I z - Zo I = ~}. 0 multiIll:e Ace se numeste compacta daca once sir (z,,) c A contine un subsir converaeut catre' un punct Zo EA. Se demonstreaza ca 0 mu ltime A c C este co~npacta daca ~i numai daca este ma!'ginita ~i lnchisa, im~gin.ile con tinue ale multimilor compacte (conexe) sint compacte( conexe) ~l once sir Cauchy din C' este convergent, ceeace arata ca C_ este spaliu met1'io

complet. .. '.

In cele ce urmeaza sint utile unele rezultate privind ih.stanJJJ, (nu

metrical de la A la B, d(A, B), definita.nrin d(A, B) = ini {d(a,b) ; a E A, bE B}. lV[ultimile A = {(x, 0); X E R} ~i B _ ''((x, eX); x E R} am IfZStITtj inehise I';\i disjuncte totusi d(A, B) = O. zE'A~d(z, A)=o·

1.37. Propozitie Daca ~ulpimea A este .compact~, B inchisa, A .~i. ~ neoule \9i A n B = 0, aiunc» d(A, B) > O. Fie functia f: C -+ R detinita prin fez) =d(z, B) care se vede usor ca es~e contill1;a. Deoarece A n J3 = 0 si Beste illehisa rezulta f(z) > 0 pentru once z E A (in caz eontrar z E B = B, contraztce ipoteza An B = 0). F'iindca A este compacta exista un punct zo, COnfOl;l1l teoremei lui Weierstrass, astfel incit f(zo) . ini{f(z); z E A} = = (l(A, B). Deci avem 0 < f(zo) = d(A, B).O

1.37.1. Daca G este deschisa ~i" K este un compact inclus in G, atunci. d(K, aG) > o. Se aplica proprietatea (1.37), nnde K este compact ~i aG

este inchisa. Evident d(K, cG) = d(K, aG) > o. 0 "

1.37.2. Daca G este deschisa ~i K este nn compact inclus in G, atunci eXlistii ~m nnmar jinit de discu1'i U(z,,; 1') cu r < d(K, aG) §i k E 1, n,:,

(bs{fel 'fncit U(Z70 1') c G ~i K c. U U(ZI( ; 1'). Alegind l' < d(K, aG), oricare ar 1

fi z EK, U(z, 1') c G ~i multimea discurilor {U(z, 1') ; Z E K} es~e 5' ac.op~rire. deschisa a lui K. Aplicind teorema lui Borel-Lebesgue rezulta ca eXlsta un,

~ n .

numal' finit de puncte Zj E K, j E ~n astfel incit U U(zJ; 1')::::> K.O

, 1

J) l() pUll.

1.38. Reprezenl:area ca vectori a numerelor complexe. Nu~arul comz poate fi repl'ezentat in planul complex prin ve~ornl_2z. Numar, t ~i veciior VOl' fi not:ilJte e11 aceea~i lit,era z. Daca OZI ~i OZz sint dife-

,

riti de vectorul nul din R2 = C, veetorii 'i"h reprezmta suma, diferenta,

produsul '~i citul lor, in figurile urmatoare : '

z

z,

Fig. 1.38 a

Z

Fig. 1,38 b

z

x

z,

Fig. 1.38 c

Fig. 1,38 d

Pentru a prezenta geometric produsul ~i citul numerelor ie; ~i z;, adica. Z1Z2 ~i z1/z2 , consideram punctele z astfel ca sa avem respeetiv urmatoarele asemanari. de triunghiuri: (0, 1, ZI) '" (0, Z2f z) ~i (0, I, Z1) '" "'" (0, z, za), unde triunghiurile sint indicate prln virfurile lor.

§ 6. PLANUL COMPLEX EXTINS ~I REPREZENTAREA LUI SFERICA

In diverse probleme de analiza complex a este necesara extinderea mult.imii C a numerelor eomplexe prin adaugareaunui numar impropriu notat cu 00. Prin defini~ieCoo = C u {oo} si ,00 e C.

Legatura numerelor din C cu elementul 00 se stabileste prin extinderea la acest element a operatiilor cu numere eomplexe punind a + 00 = = 00 + a=Oo ~i a·oo=oo·a=oo pentru aE Coo/{O}. Prin eonventie speciala (reteritoare Ill. operatia de impartire) vorn serie : alO = 00 pentru a E Coo "'-{O} ~i ajco = Opentru a E C. Este imposibil de a defini 00 - OOr 0.00, 0/0, 00/00. Deci in ee priveste structure algebrica ~ lui Coo se pos extinde operatiile algebrice din C, fara, a :l'i peste tot definite. Oonventia

1 00 1 = + 00 extinde modulul de Ill. C Ill. Coo. '

.1.39. ,Definilie. ~""ca .multime fiind identi~i_cat cu planul euclidian, multdmea Coo 0 VOIn UUInl planul complex eXlt~8. Pensru a lamuri eompotliarea punetului impropriu faia. de figu:!,ile &:eoJ;rietrice elementare (IO~-

venim ea sa eonsideram_pe_QQ_~c~ elemel!.t 311 oricarei dI~;Qte~<;!O-,-_!n 8@lmo __ QO~~l!_l!_lll)_artiD.~ nicLunlli~ nici unui semiplan._

Pentru a satisface dezideratul de mai sus ~i a elueida conventiile de Ill. punctul (1.39), este de dorit S3. introducem un model geometric in care t,oate .p.JJ_~_plan~ e~~ins_sa aiba. r.~p!'~zenta~ti concrej;.i. Penlr~ aCJllitJW!lIU;_;QnSlde.mro..si,er.a . .R11lJill,,1&_§:2_a q,~I~Le.Qll..a.,~J.>{L!lLf.in~tiill_!!:.. e1!_ eli - dJ,an.-e_at.t;ur:_-t._y..:_t_lk:_._l.EiecaLULpnnct..P de_pe Sg Ii asociem 1ill..lllJ,.~1.'

~~~~Ja¥i51~~_. __ .. ,_. __ .__ "'=--"-_. -

'c- I ~---- .' j x + iy daea (x, y, u) ;'(0, 0, 1),

lAOj z = cD(x, y, u) = 1- u

) c.J:;1_", c, 00 d~ca (x, y, u) = (O, 0, 1).

\ ' q,,,, Q

1. 41.'-PrnpoiijIe:-- Dacanotain N_(l}+r[;:tttR-3r~~r-r-e.$_t.f_~r.§{Jt1'i('Jiq, la S2",{N} a aplicaJ-iei <D -definite prin egalitatea (lAO), at unci cD este un orrrerrrtix51'jf$m de'la S2",{N} la C

Demonstrapie. 1) Aplicatia este bijectiva. In adevar, cum u «( 1,

avem

Z = x + ~'!f_ => 1 z~1 x + iy , x - iy = x2 + y2 = _L=- u2._ = 1 +~

1 - u 1 - u 1 - u (1 ~ 11.)2 (1 _U)2 1 - It

de unde u = (I Z 12.,--1)/( Iz la+ 1) si 1 -11. = 2/( Iz 12 + 1). Deoarece z + Z = = 2xj(1 - u), z - z = 2iyl(1 - u), obtinem

( z + Z z - ,;Z 1 Zl2 - 1)

1.!2. cD-l(~) = (x, y, u) = 1 + 1 z 12' i(l + 1 z 12) , 1 + 1 z 12 pentru

oriee z EC

2) Apliqatia din propozitie este continua in orice punct so(xo, Yo, l~o)E E S2",{N} = 82, Daca Sot;:: 82 atunci

3) cD-I este continua pentru orice s-s Cpentru d. evident lim cp-l,Z)= = cI>-I(zo), ceca. ce r~?ulta din continuitatea functiilor de z ~i,z din formula (l.42). D

1.43, Prepozitie, Daca notam N'=(O, 0." -1) E R3 ~i <D1: S2",{N'}_".C (J dejinita de cI>1(X1, y, u) = a; - iy , atunci <1>1 este Un omeomorfism de 1 +ui

i« 82",{N'} i« C.

Demonstratia este similara eu cell. precedenta, unde N se mlocuieste eu N'.

1.44. I »terpretarea geometrica a omeomorjismelor '<I> ~i <1>1

Punctele N, P, z au respectiv urmatoarele coordonate : (0,0, 1), (w, Y., 1,1,), (xu Yu 0), unde N, P sint pe S~ ~i z in planul complex. Bcnatdile

dreptei NP stnt X = ~,= U -1. Intersectind drepta NP cu planul

(I 'I 14-1

________________________ • .___,IL I.. Q31 ~ ~·: ----- ....

U ° t' '""(T Y . Xl Y1 -1 di v I X

= , a unci 1'- = Xl) =Y1' §l avem-=-= ---, a ica Xl =-,-

xY a-I 1-u

. Y , +.x + iy D' t' 1 N P' (

~l Yl = -,--- sau z = Xl lY1 = . em punc e e , ~I Z = X +

1-u I-a

+ iy)/(l - ~t) sint coliniare ~i aplicatia cP este 0 proiectie centrala din

centrul N(O, 0;1), cum se vede din

,'1(0,0,1) 1?3 figura 1.44. Ea senilme~teproiec,tie

stereografica de centru N de 131 '82~{N} pe planul complex C. Aplicatia CP1 se interpreteaza geo'metric ca proiectia stereografica (:e centru N' de 131 82",{N'} pe planul complex C. Se vede ca pentru orice punct (x, y, a) E

N'(O,o,-l) E 82~{N, N'} avem ze' = 1.

Fig. 1.44 1.45. Topologizarea lui Coo.

La sistemele fundamentals de vecinatati formate din toate discurile centrate in orice z E C, adaugam un . sistem_fundamental de vecinata~i 311 punctului de 131 infinit format din {Cco~U(O; r), r>O} ={oo}u{zeC; IzI>r} carora le corespund pe 82 calote deschise centrate in N, generalizari ale discurilor din plan. Aeum

putem enunta : '

1.46. Propozitie, Aplicalia <D definita1.n (l.40) este un omeomorfism

de la S2 la ex>1. ~

1) Oontinuitatea aplicatiei <D in (0, 0,1) rezulta din faptul ca

1 <D(:1;, Y, u) I> r> 1 este echivalenta cu /: X + iy 12 = 1 + u > 1.2, adica

1-u 1-u

. r2 -1 ' -

<D(:r,y,u)1 >r>l<=:>u>---. Aceasta arata ca <D-1(Cco~U(0;r))= r2 + 1

= {(X, y, u) E 82; u > !_2 - I} adica <D-1(Oeo ~ U(O, r)) este 0 vecinatate r2 + 1 '

deschisa din 82 a punctului (0, 0, 1).

Oum Ceo ~ U(O, r) este desehisa, <D-1 duce multimi deschiae dintr-un sistem fundamental de vecinata~i ale punctului de 131 infinit in mulpimi desehise ale unui sistem fundamental de vecinata~i ale punctului (0, 0,1) E 82, Deci <D este continua pe 82,

2) <D-1 este continua ~i in z = 00, deoarece lim <D-1(z) =

<-.00

. (,z+z z-z IZI2-1),,' .,

= lun ---, , ~ , ,=(0,0, 1)=cp-1(00). EVIdent bicon-

z-s co 1 +'lzl2 i(l + Iz12') 1 +tzl2

tinuitatea in celelalte puncte este demonstrata in (1.41). D

1.47. Sfera 82 inzestrata cu omeomorfismele cP ~i CP1 se numeste sjera lui Riemann. Se poate arata ca proiectia steteografica duce cercurile do pe 82 care nu trec prin N (intersectia sferei 82 cu un plan care nu trece prin N) in cercuri din C ~i reciproc. De asemenea, proiectia stereografica aplic{L cercurile de pe 82 care trec prin N in drepte din planul complex e. tins (vezi (1.39)).

)..4- . Definim acum distants, intre punctele z ~i z' din Coo ca lungimea COlliL'(lci ,P.P' in R3, unde P ~i P' slut <D-1(z) ~i <l)-l(Z') Daca Pi», y, u) ~i

01

P'(~', JI', a') a!unci distan~a ace~sta, numita distun,ta cordaia intrepunctele z, z ~I notata cu dc(z, z) defmeste 0 aplicatie d : C xC__". [O?,J RI'

avem d ( ')2 ( ')2 ( , : , c co 00 ,'"' ~

e z'.z = X-X + y--y)~ + (u - a')2= 2 - 2(xx' + yy' + uu').

Folosind formulele (1.42) pentru ai, y u. si ai' y' a' obtin em d (", e ') _

21 z - z' [ , , , , , , , c ~'~ -

= (1 + 1 z 12)1/2(1 + [Z' [2)1/2 oricare ar fi z, e' E C ~i dc(z, 00) = 2

. . ( 1-L I " 12)1/2

orrcare ar fi z E C. De aici rezulta ca (Cco, de)este un spatiu metri~l de-

oarece de(z, z') = ° <=:> Z = z', de(z, z') = d (z' z) si d (z z')' ..- d ("'''''') -t

+ d (" '). Ii e, , e, """ e.v, w

c Z ,z oricare ar 'I z, z , Z" E Cco

Se poate arata ca topologia spatiului metric (0 d) . id

eea definitd 131 (1.45). ' eo e coiner e cu

1.49. Co~olar. 8pa,tiu2 .. metric (Ceo, de) este compact. _

, :r~ adevar, 82 c R 3 flln~ compacta (marginita si inchisa in R 3) si aplicatia ~.de 131 8~ pc c, vcontll1~a, urmoaza ca Coo este compact pentru ca apllcatiils continue pastreaza compactitatea.

1.50, Observa,tii. Se vede ca avem relatiile

de (_!_, 4) = de(z, z') si de (_!_, 00) = 2~1 - oricaro ar fi z, « E C.

Z Z . Z _ (1+/Z/2)1/2 .

<

Daca A esteo multime margin ita din C, adica A c U(O, R), ~tunci 2[ Z -Z' 1<

" d ( ,)..- 21 ' 1 . , 1 + R2

"'" c z, z """ z - z oricare 311' fi z, z' E A.

1.51. Pentru a studia 0 functie f intr-o vecinatate a punctului 00 Venn eonsidsra y=fo k un de k(z) =_!_.

z

OU.m k transforms 0 vecinatatea lui ° intr-una a lUI' 00 .

t 1 f 1 ' prm compor-

carea Ul a 00 vom intelege comportarea lui g in 0.

CAPITOLUL II

FUNCTII OLOMbRFE

§ 1. NOTIUNEA DE FUNCTIE COMPLEXA

2.1. Dad'!' A = [a, b] este ill2- interval ~eal atunc.i prin f: [a, bJ -4~C I inteleaem 0 functie care asociaza Iiecarui punct t din [a, b ~. un nu~nar complexsi numai unul f(t) = aCt) + i~(t) din ~. Ace,ste,. functl~?~mp ;xe de 0 vat'i~bila reala au Iost deja folosite in capltolul n~tll l~ .defmItra argumentului unui nnmal' complex. Oontinuit~~ea ~i denvabIhtat~a .lor, Slll~ echivalente cu cele ale perechi~ol'v d.e fllnctl~ re~le (a, ~) de va~rabll~~ala

t E [a, b l Exista iusa ~i propnetat1 car~ dlfera de cf.Ie ~~ la ~~Cyl~~ e 0 val'iabil~ reala. Functiile complexe continue de 0 vanablla reala 1~1 gasesc

ut.ilitatea lanotiunea de drum.. .

2.2. Daci A_ este 0 mu.ltime de numere complexe (A ~ ,C), atu:~lC! ' f : A -+ C reprezinta 0 Iunctie f .~efinita peu A c: C cu valori in C, adlCa o tunctie eomplexa de 0 Va1'lablla complexa. ., L, v Daea z este un element din A, atunci valoarea lui f m ~ .se noreaza cu fez) ~i functia se mai noteaza prin z f---7- fez). Valoarea Iunctiei com_plexe

in z se poate scrie

fez) = u(z) + iv(z),

unde u(z) si v(z) Slut numere reale ~i astfel.z f---7- u(z), =: v(z) sil2-t fUfc.ti~ reale. Numim u partea realif, a functiei f fl, v partea ~mag~nara a Ut

~i notam u = Be f, v = Im f. .

Deoarece z= x + iy, unde x ~I y sint numere reale, atunci putem

scrie

w = fez) = f(x + iy) = u(x, y) + iv(x, y),

considerlnd 11 ~i v ca functii de doua variabile reale v x ~i Y·. Fll~~:i ~~~ int(~l1?reteaza geometric ca 0 transformare punctuala a unei m ,

planul (z) 1U planul (w). , . . u . i' '. _

2 3 I~ellkt.t functille complexe de 0 variabils complexa .ex!sten~a

(lilri :lIt i' ,~o o In 11 l11irn deschisii, G este o ~on~i~iemaiI.eS~rlCt~va ~ec.~~ (\\llt l'(IIH/Li ~111 11'11 j'uHc'\iiile nomple "0 de 0 ya.l'labll~ real~; ea are Imphcatll

profunda in :proprietatile destructura alefunctiilor. Cercetarea consecintelor existentei: derivatei constituie tema centrala a analizei complexe.

2.4. Pentru o functie eomplexa derivabila pe 0 multime deschisa G c: C vom adopta denumirea de functie olomorfii pe G. Se va arata ca orice functie .olomorta pe un domeniu D este restrictia la D a unei functii analitice glob ale (vezi Capitolul VII).

§ 2. LIMITE $1 CONTINUITATE

f3.5. Delinitie. Se spune ca functia f: A -+ C(A c: C) .are Iimita l in punctul a, si Se scrie lim f(z) = I, daca ~i numai daca pentru orice e> 0

<->11

exista un numar '1J > 0 cu proprieta tea ca

Z E A, 0 < 1 z - a! < 'YJ => 1 f(z) - II < e.

, I

Exista variante obisnuite ale definitiei care eorespund cazului cind a san I este infinit. :tn cazul. complex sint mai putine variante de acest fel din cauza ca exieta un singur punct la infinit. Se mentin toate rezultatele privind Iimita unei sume, a unui produs san a unui cit eind numitorul este diferit de zero, ca la functii reale de 0 variabila reala.

Oonditia lim f(z) = I este echivalenta evident cu lim f(z) = l. Din

e-s a Z-+a

aeestea-urmeaza ca lim fez) = l este echivalenta cu lim Be f (z) =Re I

z-+a I:-+a '

r;;i lim Im f(z) = Im l,

z->a

2.6. 0 functie f : A -+ C se numeste continue in Zo E A c: C daca lim f(z) = f(Zb)~ Daca f este continua in to ate punctele lui A, atunci

Z--+Zo

spunem ca f este continua pe A.

Suma si produsul a doua functii continue sint continue, citul a doua functil continue este 0 f'unctie continua in Zo E A daca numitorul este diferit de zero in zoo

Continuitatea lui f este echivalenta cu continuitatea functiilor Be f . ~i Im f .. De asemenea continuitatea tunetiei f implies continuitatea functiei 1 f I, deoarece din formula (1.12), scrisa pentru fez) ~i f(zo) obtinem

llf(z)1 -If(zo)llo;;;; 1 f(z) - f(zo)I. ,. ,

. Limitele ~i continuitatca pentru Iunctii pot fi definite ~i prin ~iruri deoarece Care pro prieta tea ca fiecare punct are un sistem fundamental numarabil de vecinatatd format din diseuri centrate in acest punet.

§ 3. DRUMURI iN C

2.7. Definitii, Un drum ~n C este 0 aplicatie continua y a segmentului [O,IJ in C, Punctul yeO) se numeste punctul 'ini,tial al drumului iar y(l) so numeste pwnctul final sau punctul terminal al drumului, y([O,lJ), tmaginoa segmentului [0,1] prin y, se numeste 8uportul drumului y ~i se not IMIL en. {y}, unde {y} = {yet) E C : t €! [O,l]}.

Daca yeO) = y(l), spunem ca drumul Y este 1nchi8. Un drum In,cpis frecvent folosit este drumul circular Y def'init prin filt) --:-. ZQi :h.re:1{\irJ~i pe care n VOHl nota cu aU(zo; r). Vom nota cu f!fi (z1' zz) multimea tuturor drumurilor din C cu punctul initial Zl si punctul final Z2'

Un drum Y 1n G (G c C) se defines te in mod analog inlocuind C ]Jrin G.

Se numeste iietQr.1?:wJJj,!.,f}J!1~t:i~(in sens larg) a drumului Y1: [0,1 J .--0>. G in drumul Yz: [0,11--0> G 0 aplicatie continua co: S x T --0> G astfel ineib S = T = [0, 1J ~i cp(O; t)· Y1(t), ~(1, t) = Y2(t) 'pentru t E [0,1]. In acest caz, fiecare e E [O,lJ defineste un drum Ys: [O,lJ --0> G, adica y,(t) = = cpC~,t). Fie Y1 ~i Y2 doua drumuri din multimea drumurilor in G. Spunem oa drumul Y1 este omotop in sens larg cu drumul Y2 in G ~i scriem '(1 -b- '(2

daca exista 0 deformatie continua In G a lui Y1 In Y2' Relat.ia ,,~ " se numeste relatie de omoto12ie in. G (~n sens larg).

2.8. Propozitie. lJ&lg}ia de omot0l!.ie~n sens larg este 0 relr:.1i:J de echivale:nPL Ea este reflex'ya, deoarece daca Y es'te un arum din rJ, atuiici cp : S X T --0> G definita prin cp(s, t) = yet), este 0 deformatie continua a luiy in y.

Relatia de omotopie este simetrica intrucit daca Y1 si Y2 al)artin multimii drumurilor din G ~i cp este 0 deformatie continua a lui Yi in Y3 atunci CPI : S X 1~ --0> G definita prin CPI(S, t) = cp(l- s, t) este 0 deformatie continua a ltd Y21n YI'

Relatia de omotopie este tranzitiva deoarece, daca Y1' Y2' Y3 slut U'ei drumuri din multimea drumuri1OT'Cfin "G' iar CPI (respectiv CP2) este 0 deformatie continua a lui Y1 in Y2 (respectiv Y2 in Y3)' atunci aplioatia cP : S X T --0> G(S = T = [O,lJ) definita prin

c:o(s, t) = {CP1(2S, t) daca s E [0,1/2J,.

' CP2(2s -1, t) daca s E [1/2, 1J

este 0 defnrmatie continua a lui Y1 in Y3' 0

2.8.1. JVIultimea drumurilor Y din G care au extl:f3mitatile fixe Zl \~i Z2 (punctul initial ZI ~i punctul final Z2' evident ZllZ2 E G) se va nota cu f!fiG(Zl' zz)·

Daca Y11 Y2 E f!fiG(Zl' Z2)' atunci Y1(0) = "(2(0) = ZI ~i Yl(l) = '(2(1) = = Z2 si, prin derinitie, Y1 este omotol!. cu Y2 in G ~i notarn YI G Y2 daca exista

o deformatie continua cP a lui YI in Y2' definita in S X T cu valori in G astfel 7 incit S = T = [0, 1J, cu (p(O, t) = Yi(t), cp(l, t) = Y2 (t) pentru ° ~ t ~ 1 ~i cp(s, 0)=Y1(0)=Y2(0), cp(s, 1)=Y1(1)=Y2t1), altfel spus, pentruorice s E [0, 1J~ drumul Y. : [0, 1J --0> G are aceleasi extremita.ti ca drumurile YI ~i Y2'

Se arata ca ~i rolatia de omotopie "G " este relatie de' echivalente, (ca in propozitaa (2.8)).

2.9. Definitie. Daca Y1 E.!?) (Zl' Z2)' Y2 E f!fi (zz, Z3)' drumul notat en

Y1 U Y2 definit prin

(. ) (t) _ {Y1(2t) daca t E [0,1/2J,

Y1 u Y2 . - ~

Y2(2t -1) dae:..t tE [1/2, 1J,

se mt1'11t8I~te OMnpv,nerea drumului Y1 Ct~ drumul Y2' Evidenf Yl U Y2 E &9(Zll Z'3) i!lJl' "{2 U Y1 H,re seas nUITU1i aea punctul final ill] dr~nlUJ.ui '(2 coilleide ell

punctul initial al drumului Yl' Deei, in general, operatia "U" nu este

eomutativa ~i nici asociativa. '

?10: Jlelj~i~i~.aDaca Y1 E !'fi'(zl1 Z2)' Y2 E-!'fi'(Z2' Z3); .; ., Yn E ~(zn' zn+l)' atunci, prin definitie, Y1 U Y2.U ... U Yn.eRte- .. c;lrumul~y,"defil),!t prin yet) . = (y1U Y2 U ._ .. U YAc U ... u "(n)(t) = {Y"'+l(nt z, k),pentru tEi.[k/n, (lc+l)jnJ;'1

k E 0, n - I}. -.-.. ... - -- .--'-'-" -.----- --_.-.,,--, :_, ._ .. _".-_ .... --- .... -_ ,,/

2.11. Defini.t.w, s, Fie Y un drum ~i a = (to, ti, , tn) 0 diviziune a lui

[0,1]. Sistemul de drumuri (Y11 Y2' ... , Yn) se numeste descompunerea lui y asociata .diviztunii A, unde YI; - yo hI; ~i pentru fiecare k E 1, n, hAc : [0, 1J-+ --0> [t}:_l1 tAc] este omeomorfismulliniar erescator definit prin h,,(t) = t"-l + + t(t;; - t"-l)' Se vede ea {Yk} = (y 0 hlC)( [0, 1 J) = y( [tk-I, t,,;]).

2.~2. Lema. Daca Y este un drum 1n G ~i f 0 aplicaiie continua a seqmentuhtt [0,1] pe el1nsu~i, astfel fncU f(O) = O~i f(l) '--- 1 .atunci drumul 1'1 = yo f este omotop cu drumul y. Se vede ca cP : S X T --0> C, S = T = = [0, 1J definitii. .prin cp(8, t) = yet + s(f(t) - t)J este 0 deformatie

continua a lui yin Y1' 0 .

2.13, Prol!ozitie. Dacii Y este u,n drurn din G ~i (Yl' Y2' ... , Yn) este o descornpunere a lui y, atunci drumul Y este omotop 1n G cu. dru/mul. yIUY2U ... Uy".

Fie ° = to < t1 < : .. < tn = 1 diviziunea a- a lui [0, 1J care a generat descompunerea (Yl' Y2' ... , Yn). Notind cu h" omeomorfismul liniar crescator al segmentului [0,1] in [t"_l1 t,,] definit prin hk(t) = tl;_l + t(tk - h:-l) avem YI U Y2 U ... U ~o(hi U h2 U ... U hn). Notind cu h = hI U h2 U

U . - . U hn avem h(O)--==:: h1eO) = 0, h(l) - hn(l) = 1 ~i herO, 1J) = [0,1].

Aeadar h, este 0 a.plioapie continua a segmentului [0, 1J in el insusi ~i avern ca III (2.12), Y G yo h = Y1 U Y2 U ... UYn' 0

?14. Propozdtie, Daei Y1 E !'fi'G(zu Z2)' 1'2 E f!fiG(Z2' Z3)' Y3 E f!fiG(Zs' Z4) at1tnct avem (Y1 U Y2) u Y3G'Y111 (Y2 u Y3)' Fie h omeomorfismul erescator a.l segmentului [O,lJ pe [O,lJ definit prin h(t) = 2t pentru t E [0,1/4], h(t) = t+1/4 pentru t E [1/4, 1/2J, het) = (1 +t)/2 daca t E [1/2,1]. Se veri-

fica simplu relapiile -

2.15. Deiinitie. Daca Y E f!fiG(Zll Z2)' atunci notam cu Y- drumul definiu prin y-(t) y(I - t). Drumul Y- se numeste inversui. drumului y.

PropoziJie. Daca Y11 Y2 E"!'fi'G(Zl1 ~2) mi Y1 G' Y2; alunti:-y;= G Y2 ~ Daea. ffl este 0 deformatiecontinua de la Ylia '(2' atunci aplicatia cP- : S X T ~ G, (lefinita prin cp-(s, t) = cp(s, 1- t) este 0 detormatde continua a lui Y1 ill -a . Deci Y10Y2'. 0

2.16. Defiuitiq,_Pentru oriee 1'4 E G se noteaza prin ez drumul definit prin ez(t) = z. Evident e. E f!fiG(z, z). Un drum Y E !'fi'G(z, z) se nlJ!U.¥.§te

omotop cu zero in G daca Y 0 e. (y omotop eu un drum punctu~l z).· .

Propozitie. Pentruorioe Y E!'fi'G(Z, z) avem ezU Y G y. Daca f: [O,lJ-+

~ [0,1J este definita prin f(t) = {O daca t ~ [0, 1/2J, .. atunci f este 2t -1 daca t E [1/2, 1J,

Mutin'Ua. ~i avem e, U Y = yo f. Din (2.12) urmeaza e. U Y G y. 0

2.17. Propozitie. Daca Yl' Y2 E fl)(j (Zl' Z2) ~i Yl .. Y2' atunci drumul Yl U Y2" este omotop cu zero !n G;

{Yl (2ts) daca t E [0,1/2J

cp(s, t) = Y2 (2(1-t)s) daca t e [~ , 1 ]

este 0 deformatie continua. a drumului eZ1 in Yl U y;. Prin urmare Yl U '/'2- este omotop cu zero in G. 0

2.18. Printre drumurile !?C(Zl' Z2) se gaseste drumul dat de aplicatia t 1-+ Zl + t(Z2 - zi} al carui suport este segmentul [Zll Z2]' EI se numeste drumul linia» din !?C(zu Z2)' san drumul liniar de la zi la Z2' Un drum Y pentru care exista 0 descompunere fermata din drumuri liniarese numeste $:um rLoligonal. 0 multime A se numeste poligonal conexa daca oricare ar fi zi, Z2 E ][ exista un drum poligonal Y E P)(Zl' Z2} astfel incit {y} cA. .

2.19. Propozitie. O~niu D este ~naZ cQ.J,tex. Fie 'zf) un punct oareeare din D ~i sa notam cu Gz• multimea punctelor Z E D: astfel Inctt exista un drum poligonal Y in D incIus in£?(zQ1_ z). Multimea G" este deschisa ca.ei daca Z E G •• c D, exista Ut», r) ~ D. Dumul liniar Yi E ~(z,z'), pentru orice e' E Uts, 1')', este din Ute, 1') ~i Y U Yl este in D. Deei pentru orice Z E Gz• exista U(~, 1') c Gz., adica: Gli este multime deschfsa ~i nevida. Daca (z,,) c Gz• este convergent la zED, atunci pentru un anumit f> 0 exista n E N astfel incit z" E U(z, ~) c D. Daca notam cu y" drumul poligonal in D din-£?(zo, z,,) ~i 2u Y drumul liniar din !?C(z", z), atunci drumul 't« U Y este in D deci Z E Gl• ~i, prin urmare, Gl• este ~i inchtss in D. G •• fiind simultan deschisa si inohisa in- -domeniul D care este eonex, urmeaza G •• = D:-O

Aceeasi demonatratie a,rata ca orico domeniu D din C este conex prin drumuri sau aree.

2.20. Definili __ Un domepiu Q se nnme§te sim:eJu ~Q~daca oriee

drum inchis din D este"omotop eu zero in D. w. •

• 2.21. Propozitie. Dacd. D este un domeniu din fi: stelat in report cu unul din punctele sale, atunci D este sim1!lu conex.

Daca D este stelat in raport cu Zo E D, atunci pentru oriee drum ' y E ~])(zo, zo) consideram aplieatia rp: S X '1' -+ D, en S = T = [O,lJ definita. prin rp(s, t) = Zo + 8[y(t)-zoJ. Se vede ca 'P cste 0 deformatie continua. in D a drumului yin drumul ez.' Dad}, zED, atunci drumul inch is Y U A U A -...1 uncle A este drumulliniar de Ia Z la zo, este situat in D. Asadar Y este omotop en zero in D. 0

2.22. Definitie, Fie Yl ~i Y2 dons drumuri din C. Spunem ca "Yl este eehioalent Ctt Y2" daca exista un omeomorfism crescator h al intervalulu! [0,1] pe [0,1] astfel inc it Yz = yloh.

Evident ca. doua drumuri echivalente au acela~i suport. Reciproca aceB'tei afirma,~ii nn este insaadevarata. In adevar, drumurile Yl ~i Y2 definite prin Yll) = t ~i Y2(t) = t(2t - 1)2 sint doua drumuri din fl)(0,1) oa,l'O ~b'U (la, auport (lomun segmen'tul [0,1]. me nu sint, insa echivalente, dOOHll' ce hmo·tie, ·t t-,Io- t{2t - 1)2 nu eate bijectiva.

Se observa ca relatia definita mai sus este reflexiva, simetrica ~i tranzitiva, deei este 0 relatie de echivalenta, care va determina 0 impartire in clase a tuturor drumurilor din C.

Numin~gurba 0 clasa de drumuri eehivalente, iar prin suportul unei curbe vom in~suportul unui drum oarecare din aceasta olasa.

§ 4. FUNCTIl COMPLEXE DERIVABILE DE 0 VARIABILA REALA

Oazul unei functii complexe de 0 va.riab ila reala derivabila pe un interval [a, b], pe care l-am intilnit chiar din capitolul intii ~i de care avem nevo ie ~i mai tlrziu, se reduce la cazul real. Daca functia f : [a, b] ---+ C este

- ,. v -. • .' Ad' f'() l' f(t) - f(to)

def'inita prm f(t) = rx(t) + l~(t), atunci no tin prm to = an ,

. ht. t - to

dad Iimita exlsta, rezulta f'(t) = a'(t) + iW(t) pentu t E [a, b]. Existenta lui £' este echivalenta en existenta simultana a derivatelor a' ~i V Notatia complexa are nu numai avantaje formale.

. 2.23. Teorema. Daca f : [a, bJ -+ C este derivabila pe [a, bJ ~i f'(t) = ° peniric orice t E [a, b J (deTivabila la dreapta in a ~i derivab-ila la sUnga 1n b) atunci f este 0 constania pe [a, b].

In adevar, f'(t) = 0 <=> rx'(t) = Wet) = ° pentru orice t E [a, bJ, ceea ce implica aCt) = 01, ~(t) = c2 pentru oriee t E [a,b]. Deci f(t) = c1 + iC2 (0 constants complexa) pentru orice t E [a, b]. 0

2.24. Obsel'vatie.Te r cresterilo1' inite a lui La range nu este

a aTata entru to~te junc,tiile oom exe~ 12aria tla rea a. n a evar daca ~a ar fi-adevara,ta pentru (t) = t + It3 in intervalul [a,. bJ eu a < b atunci f(b)-f(a)=f'(c) (b-a) eu 0 E Ja, be, adica b2+ ib3-- a2-ia3=(2c + 3c2i) (b-a). Egalind partile reale ~i complexe obtinem b2 - a2 = 2c(b - a), b3 - a3 = = 3c2(b - a) san b + a = 20, a2 + ab + b2 = 3c2, de unde eliminind pe 0

(a + b)2 .

obtinem a2+ab+b2 = 3 -2- . sau (a-b)2=0, ceea ce conduce Ia a =b,

ce eontraziee ipoteza a-:b. 0

'I'otusi exista doua variante mai slabe pentru teorema cresterilor f'lnito a lui Lagrange date in teorema urmatoare :

2.25. Teorema. Daca [a, bJ este un interval din R ~i j 0 junotie compIe.va pe [a, bJ continua pe [a, bJ, derivabila pe J a, be, atunci exista uai pnnct C E J a, b[ ~-i un numar complex (J cu. I(J 1 :;s; 1 astjel fnc1t:

.1 ) 2)

If(b) - f(a) I :;s; If'(o)1 (b - a) ~i f{b) - f(a) = (jf'(c)(b - a).

Uo nsideram functia reala rp pe intervalul [a, bJ definita prin cp(t) = la(t) + '1- 'm~(t), unde l = Re[f(b) - f(aJJ, m = Im[f(b) - f(a)J,a = Be f, ~ = Imf. RVldent rp este continua pe [a, bJ ~i derivabila pe la, be. Aplicind teorema (\1'O~ tel'ilor finite, rezulta ea exista 0 E J a, b[, astfel ineit

2.25.1. rp(b) - cp(a) = (b - a) rp'(c).

JhlOJ'tl'()CC cp(b) -ep(a) =l[a(b) -a(a)] +m[~(b)-~(a)J, ia,r l =a(b)-a(a), 'iii, ~(f,)- ~(a), obvin ill rp(b)- cp(a) = [feb) - £(aW.lntl'ucit ep'(o) = Za'(c)+

+ mW(e), aplicind inegalitatea lui Schwarz deducem I !p/(e) i.;;;;; VZ2 + m2_ . V[ cx'(e)]2 + [W(e)]2 = I feb) - f(a) II f'(e) I. Deci

If(b) - f(a) 12 = !pCb) - !pea) = (b - a)!p'(e) ~ (b - a)lf(b) - f(a) II f'(e) 1,

de unde prin simplificare cu I feb) - f(a) I> 0 obtinem formula 1). In cazul feb) = f(a) formula 1) ramine valabila. Din formula 1) urmeazs;

If(b) - f(a)./_l_.;;;;; 1. f'(e) b- a

Sa notam numarul din membrul intii cu 1'. l' este real ~ 1. Atunci

feb) - f(a) 1 .1. " ,r,

f __ =1' (cos ,!,+1 sm ,!,).

f'(e) b- a

Daca no tam cu a numarul complex din membrul doi, obtinem feb) - f(a) =cr.f'(e)(b-a) cu -e complex si la/ =T~ 1. 0

Obseroatie. Pentru determinarea numerelor e din teorema (2.25) se

foloseste ecuatia (2.25.1). .

Determinarea numarului cr se obtine din relatia 2) din (2.25). Un calcul simplu pentru exemplul din (2.24). in cazul a = - 1, b = 1 da

.a, 1 (.. 1) . 2 " 3 213. V 21

e= 0:: V-' y' ± r- = d:V- +1 ~1 a=- Eb--1 cu lal = -- < 1.

3 13 3 7 7 7

Deci pentru f(t) = t2 + it3 si intervalul [ -l,lJ, formula 2) pentru cele doua _ valori ale lui e !}i cele dona valori respective pentru cr da identitatile

2'- (3 Ll_ 2V3 ')(_J~ 2 + ')2 .

1- 7- i:IJ -7 -1 o:J V3 1 .

§ 5. DERIVATA UNEI FUNCTII COMPlEXE DE 0 VARIABILA COMPlEXA

/

Pentru functia f: G -+ C, unde G este deschisa in C, notam Ref ~i 1m f cu u !}i v, deci f = u + IV. Daca z = x +iy E G, vom scrie fez) = = u(z) + iv(z), sau fez) = u(x, y) + iv(x, y). Funetia f poate fi privita ca

o functie complex a de doua variabile reale, sau ca 0 functie complexa de

o variabila complexa.

2.26. i!finitie. 0 functie complexa f: G -+ C, cu G deschisa in C, se numeste ~-diferentiabiUj, (sau diferentiabila in sensul analizei reale) in punctul Zo = Xo + iyo E G daca exista doua numere complexe Al ~i A2 !}i

o functie complexa~: G",{zo} -+ C astfel incit !~~z) = 0 s,i pentru mice ,

z = x + iy E G",{zo} sa avem ,,0' ..

2.26.1. fez) = f(zo) + AI(x - xo) + A2(y - Yo) + ~z) I z - ZO I.

Se observa imediat ca daca f este R-diferentiabila in Zo = Xo +iyo E G, atunci f are derivate partiale de ordinul intli in zo!}i ele sint egale respectiv cn

Se arata usor ca functia f este R-diferentiabila in Zo = Xo + iyo E (J daca s.i numai daca funetiile reale u s,i v sint diferentiabile in pnnctul

(xo, Yo)'

2.27. Definitie, 0 functie complexa f : G -+ C, cu G desehisa in C, se numeste derivabila in punctul Zo EO Gdaca functia z ~ [f(z)- f(zo)]/(z - zo), definita pe G",{zo}, are limita in C in punctul zo' Aceasts. limita, dac~ exist a, se numes,te derivata lui f in punctul Zo ~i se noteaza cu f'(zo)'

2.28. Definitie, 0 functie complexa f: G -+ C, eu G deschisa in C, se numeste dijerintiabila (san C-diferentiabila, sau inca diferentiabila in sensul analizei eomplexe) in punctul Zo E G daca exista un numar complex ex ~i 0 functie complexa fl pe G",{zo} astfel incit lim fI(z) = 0 s,i pentru orice

Z~Z:o

z = x+iy E G",{zo} sa avem ,/

2.29. fez) = f(zo) + cx.(z -'zo) + fI(z) (z - zo)'

2.29.1. Obseroapie. Se vede usor ca, luind :

1. fez) - f(zo) - AI(x - xo) -- .A2(y - Yo)

f1(z) = IZ-zo!

o '

daca z = zo, respectiv

, { f(z) - f(zo) _ cx

f,C~)= z-zo

o

se obtin definit.ii echivalente cu cele date in 2.26 si 2.28 de diferentiabilitate, astfel in'cit f1 sa fie continue in Zo si f1(zo) = O.

2,30. Propozitie (de caracterizare pentru functiile derivapile). ~ funeti~ :C : G -+ C, unde G este desehisa in C, este derivabila in Zo E G,' daea~i numa1.

daca f este diferentiabila in zo:

N ecesitatea: Daca f este derivabila in Zo E G s,i fie cx derivata lui f in ~o' N otam cu fl functia definita pe G prin

{ fez) -f(Zo)._ cx.

f1(z) = z - Zo .

. 0

pentru z '# zo,

pentru z = ZOo

f 'ovede ca fl este continua in zo, lim fl(Z) = 0 s,i satisface, pentru orice

.&'-"'0 \.

~ E a, relatia (2.29).

Suf1:eienta. Daca feste diferentiabila in Zo E G, atunci pentru orice \

'. . fez) - f(zo)

~ e G avem rela~ia(2.29), dill care obtinem .= cx.+£I(Z). Deoarece

z-zo .

lim £1,(z) = 0, urmeaza ca f este derivabila in Zo ~i avem If'(zo) = cx. 0

..... ,1) f

2.:n, Teorema lui Cauchy-Riemann (de caracterizare pentru unc-

t,iH denvabtle). 0 juno/'ie f = u .+ iv : G ~ C, unde G este desehi8a in C,

este ~er.iva~ila in ZO EG daca ~~ nurr:aidaca junctia complexa f este B-dijerenttab.tld. 'tn p un?tul Zo E G ~t dertvatele partiale ale junctiilor Teale u ~i v de vartabtlele x ~t Y 8ati8jac relatWe :

-ou OV .ou ov

2.32. - (zo) = - (zo) ~l - (Zo) = - - (z ).

~ ~ ~ ox 0

... N ecesitatea. Dac.a f este derivabila in Zo E G, atunci, conform propoZIttel (~.30), f es~e ~l~erentiabila in ZM adicaexista un numar <X- E C ~i o f~nc~l~ f1 C?ntill~a ~nzo eu f1(~O) = 0 astfel incit sa avem (2.29) sau, punind III eV:lden\i~ ca. f = ~ + 1;-, .IX = 1X1 + i1X2' f1 = 111 + iVl ~i z-zo = = x - Xo + ley - Yo) ~l egalind par~I1e reale ~i imaginate in (2.29), obtmem

2.33. u(z) = u(zo) + <X-1(X-XO)- a2(y-yO)+u1(z)(x-xO)-v1(z)(y-yo), 2.34. v(z) = v(zo) + C(2(X-XO)+1X1(Y-YO)+V1(Z)(X-XO)+U1(Z)(Y-Yo), unde al' a2 E B, f1 = U1 + i:1) u1? VI sint co~tinue in Zo eu ulzo) = vlzo) = 0, unde al' a2 E B, f1 = u1 + IVl' lim ul(z) = lim vl(z) = 0 ~i

fl(z) = [Ul(Z)(X ,- xo) _ v1(z) (y - Yo) JI z -zo 1 1 Z - Zo liz - Zo 1

respectiv,

f1(z) =[ vl(z)(x - xo) _ uI(z) (y - '!fo) J 1 Z - Z I

Iz-~I Iz-zol 0'

adica u ~i V sint B-diferen\iiabile in Zo din G.

Din relatiile (2.33) si (2.34) urmeaza ca u ~i v sint B-diferentiabile in

( .ou ou OV (.jv '

xo, Yo) ~l -~- (zo) = ccD - (zo) = - a2, - =. a2, - = al' din care re-

oai oy ox· oy

zulta conditiile (2.32). \

Sujicienta. Daca u siv sint R,diferentiabile in Zo E 'G si derivatele/ioi'·

partiale de ordinul intii satisfac relatiile (2.32), atun-ci e;istaiJu/(zo): , ax

au ov ov . .. r

-;- (zo), -;- (zo), - (Zo) ~l functiile UD Ul; VI' vjcu limitele zero in Z = Zo

uy aai oY . I /'

astfel incit pentru orice Z E G"",{zo} av em

OU au· .

u(z) = u(zo) + ox (zo)(x- xo) + oy (zo)(Y - Yo) + u, (x, y) 1 ~ - ZO I,

, ov ov;..

V (z) = v (zo) + -;- (zo) (x - xo) + - (zo)(y - Yo) + vI(x, y) I Z - ZO J.

uX oy

Inmultdnd relatia a doua cu i, tinind cant de relattile (2:32), obtdnem . 2.35. fez) = f(Zo)+[~ (zo)+i ov (Zo)](Z-Zo)+ CUleX, y)+ivl(x, y)]1 Z-ZoJ.

~ ~. Z-Z

• (z - Zo), unde u., VI sint continue in Zo ~i ul(zo) = v1(zo) = O. Prin urmare

f 't' f 'd f' 'tX • f·() ul(z),+ivl(z) "

unc, IJal e im i:IJ llrlll 1 Z =' , Iz ~ Zo 1 (I Z '- z If(z - z ) este

, • I Z - zo. I 0 'I V

un numar complex de modul I deci # O} are proprietatile ca fl are

lim I f11 (z) = O. I

1 - - .

Inlocuind x - xO' ~i Y - Yo eu - [(z - zo) + (z - zo)] . respectiv

2 .

~ [(~ - .0'0) - (z - zo)J in formula (2.35) urmeaza

~ ,

2.36. fez) = f(zo) +.J!. (zo)(z - zo) + f1(z)(z - zo) cu f1 continualn Zo

. ax

~i f1(zo) = O. Deci f este diferentiabila in Zo E G ~i prin propozitia (2.30) f este

derivabila in Zo ~i f'(zo) = :~ (zo)· 0

2.37. Ob8ervatie. Existenta derivatelor par tiale de .ordinul intii pentru functia f in punetul Zo este implic~t.a de diferentdabilita.tea £w:l.c- tiilor u = Be f ~i V = 1m f in ZoE G. EgalitaWe (2.32) se numese reZat1/de

Oauohy-Riemann.

2.38. Observatie. Din relatiile Oanehy-Riemann ' obtinem pentru Iunctia f derivabila in Zo E G,urmatoarele expresii pentru f'(zo), formal diferite:

au oV au . au ov

2.3 .. 8 ... 1. f'(zo) = -. - (zo) + i ~ (Z.O) = - ... (Zo) - 1-· (zo) ~- (zo) +

j ox oX oX oyy

. ov '~. ov . au of ' . of .

+ 1- (zo) = - (zo) - 1-- (zo) = - (zo) = - l-/Zo)'

ax, oy oy oxoy .

Pentru modulul derivatei avem urniatoarele einci expresii :

2.39. If' 12 =.( OU)2 + (OV)2 ., (~)~ J(_?~)2 = (OV-)2 + (O~)2 .

ox .. ox . ox oy oy oY'

( OV)2 ( OV)2 OU ov OU ov . . ... .

= + __ ' = __ ' __ .. _., toate derivatele ~l derivatele parti-

011 ox ax oy . oy ox ..

ale fiind considerate in punctul Zo E G. Ultima expresie arata ea I f'(zo) 12 oste jaeobianul functiilor u ~i v in raport eu x ~i y in ZOo

M l(M-" M )

2.40. Obseroaiie. Daea notam - (zo) = - -- (zo) - 1 - (zo) si

, " oz 2 ax oy

af 1 (Of Of)

-= (zo) = - - (zo) +j _- (zo) , se vede imediat ea relatiile Cauehy-

i;!z 2 ox· oY

Riemann sint'eehivalente cu relatia o~ (zo) = o. in adevar, aceasta ega-

. oz ,

I j , h' ~ OU () . oV ( .) + . [OU ( ) + . ov ()] o·

Itate este ec ivalenta eu -.- ~o + 1.-,. :zo 1 - Zo .~- .. - z(i =. ~l

. ax oX oY oy

o~alil1d paI'ti!e reale si imaginare cu zero obtmem echivalenta cu relatiile

. of

Hluchy-Rlemann. in acest caz avem f'(zo) = - (zo)· oz

2.41. Ob8ervajie. Se vede imediatea I . u - iv este derivabila in ~o 1$ G· daca ~i numai daea funetiile reale u ~i v definite pe multimeades-

ChJ.Rj;I, Gc::C stnt difereu~i.abilein Zo ~i satisfac condi~ia'~-·(;o) = O.

, " .. oz;' '

Q_----'

§ 6. FUNCTII OLOMORFE

2.44. Definitii. 0 functie c I v f

f este derivab 'la ~ fi ,omp exa se numesto oZommjii pe G daca.

1 in ieeare punct z din multimea d hi v G M I

tuturor functiilor olomorfe pe G se ~oteaza cu yt'(G) eSCL isa . u timea

o f u To .

A C d ~ncti.e eomplexa f se numeste olomorja pe 0 multime oarecare

fiecOlon~~:f;x~~t~.o multime deschisa G care include A astfel incit f sa.

? funetie olomorf~ pe C se numeste Junctie intreaq«. .

In baza acestor definitii urmeaza ca f t' . v

in puuctul Zo E C! daca existi1 un disc tu», ~ ~)~~t~:lci~~lil~~~ eS.te oZomorf~

Pf U~~o; r), deci f sa fie derivahila in fieca~e punct z din U(: .f~) °ifm_?r~.a P us (.zo\~ 0, ~o ?~ numeste un zero al Iui f (vezi (4.16)). 0' • aca m

.oJ .4.). Detlnljte, 0 functie reala u definita e G di

(Jl)ntilll~n (Uferent'iabila de o1'd'inul ~ntUpe G daca aPdJ 'j • .ldn ~ se numeste

• • < e, a tnLIJO erivate partiele

M

de ordinu1 intii continue pe G. Glasa functiilor continue difel'entiabile de ordinul int.ii pe G se noteasa cu 01(G).

o tunctie (lomp1exa u+iv se numeste corrtinuu diferentiabiH1 pe G

daea u ~i v sint de clasa 01 pe G.

Ingenera1 este difieil sa se verifice conditiile de diferentiabilitate

tntr-un punct Zo E G date in teorema (2.31). Luind in locul lor conditii mai l'estrictive, care sa, asigure diferentiabilitatea, putem enunta urmatoarea :

2.46. Propozitie• Dacau=Re f ~iv=lIn f s~nt continuu diferenfiabile (Ie ordinul ~nt~i pe un disc U(zo; r) cu Taza dricU de mica (u, VE01(U(ZO; r))) )9i deriv(ttele paTtiale ale 701' satisfac relatiiJe Oauchy-Riemann ~n punct~il zo, atunci, f este derivab'ila 'in punctul ZOo In adevar, continuitatea derivatelor partiale ale funetiilor u ~i v implica diferentiabilitatea lor in Zo ~i din teOl'ema (2.31) urmeaza ca f este derivabila in punctu1 ZOo 0

Pentru olomorfie pe 0 multime deschisa G avem :

2.47. Propozitie• Dacau=Re f, v=Im f E 01(G) ~i derivatele Lor lJarti- ale scttisjac 1'elatiiZe Oauchy-Riemann pe G, atuncif este olomorj(~ pe O. Evident propozitia (:ste tot 0 consecintae teol'emei (2.31).

Exemple. 1) Dacs u(x, y) = x2 - y2, v(x, y) = 2xy atunci OU = 2x,

ox

OU ov ov 2 A t.i

___ = -2y, _ = 2y, -- = x smt con mue pe C ~i satisfac relatii1e lui

oy ( O{J] oy

Cauchy-ll,ierna,nn, dcci x2 - y2 + 2ixy = (x + iy)2 este olomorfa pc C.

2) Relai;iilo Ca,uchy-Riemann sint c~mditii necesare de del'ivabilitate pentru funetia f dar nu sint sufieiente. In. adevar funetia Idefinita prin

.~

{_ _ xy + i - xy _ daca z =F 0,

£(z) = V x2 0+ y2 V x2 + y2

daca z = 0

este contiIma ~l m ~~ = 0, eum se vede usor trecind in coordonate polare x = T cos 0, y = r Si110, iar derivatele partiale ale lui u ~i v sint nule in z = 0, deei satisfac l'elatiile Cauchy-Riemann. Dar, cum se verifiea usor,

f t' t d ' bila A '0 t v t 1 f(z) - f(O) sin 0

nne ia nu esc errva lam z = pen ru ca raper u =

, z - 0 1 + itgS

depinde de S.

3) Conditiile de difereutiabilitate a funetiilor reale u ~i v sint necesarc \)

pentru derivabilitatea functiei f dar nu sint suficiente. tn adevar, daca

f(z) = z = x _ iy, ou = 1 = - ov a~a ca relatiile lui Cauchy-Riemann nu

ox . oy

sint satisfacute nicaieri ~i deci f nu este olomorfa pe C desi u ~i v sint

R - diferentia,bi1e.

2.48. Pl'opozitie. Daca D esteun domeniu din ~ ~i f E .'Yf(D), atnnyi

derivata junctiei f este nula peD daca ~i ny,mai daca f este constanta pe D.

.---~-- '!.

N ecesitatea. f'(z) = 0 pe D ~i fie Zo un punct oarecare din D, adica f'(zo) = 0; D fiind multime descl1isa urmeaza ca exista U(zo ;1') c D . Pentru orice punet Zl E U(zo; r) c D avem f'(Zl) = O. Din relatiile (2;38.1)

Oil ' ou '. 8v 8v

CLI'lDeaza ~ (Zl) = 0, - (Zl) = 0 ~l - (Zl) = 0, - (Zl) = O. Prin urmare

all)' ay,", a.v· ay

__________ ~ ~ .31~ ~,

u(;.vo~ Yo) = U~XI.' Yo) = U(XI' Yl) ~i v(xo, Yo) = v(xl1 Yo) = V(XU Xl) pentru orid f~ ~I_Y} satlsfa;c~d inegalitati!e / Xl -xo / < r/V'2, / YI - Yo / < r/V2. Delil / 1) = u(x!) YI)-y-lV(Xl1 Yl).=f(zo) pentru o!,ice Zl E U(zo; r). Fie Al = {z E C

(z~) ~ f(zo)}· DIll demonstratia antenoara urmeaza ca daca z E A atune eXlsta U(zo; r) cAll deci Al. este deschisa in D. Fie. z un sil dinlA con vergent la z E p. Deoarece f este continua pe D urmeaz& ca f(z )=cf(z )~f( ~ adlCa z E Au ~r:nl!-r~ar~ !~ este ~i inchisa in D ca spatiu. eOum 1 oF ~I, tl ~ste deschlsa. ~l l~chlS~ III D ~i D e.s~e conexa, urmeaza ca A~ = m

eei ~Z) - f(z-o) p~n.t1U once zED. SuflClenta este evidenta.O

--:.49 .. Prop0;lllie. 0 funejie eomplexa f E Yf'(D) unde D este '

:t~en;u dtn C, este eon8tantiJ, daca §i numa: daca eel putin una din funeti~r

e , m f, / f /, q,rg f este eon8tanta pe D. ' , t

d Fi;carevdin aceste conditi! este necesara pentruea f sa fie constanta ste::::.ce daca f este eonstanta pe D, atullciRef, Im I, /f/, arg f sint con~

Oonditiile sint suficiente Daca u(x y) - R' 'ef(z) t' .

, ,,' ,,' ,', - = . .0 pen Jru once z

,. D' . uU uU 0 r

am ,atunOl -. (z) = - (z) - 0 si f'() . U . ou

ox a' - .,1 Z = -. (z) - 1 -_ (z) =0 pentru mice

zED D' " Y., . ox oY

. m propozitia (2,,48) rezulta ca f este eonstanta pe D. Daca

( , .ov ov 0:)

V ;IJ, YJ = e pe D, atunei - (z) = -_ (z) = ° ~i f'(z) = ___: (z) + i ~ (z) = °

. .,. ox oY oY ox

~l aphcind din nou propozitia (2.48), f este oonstants pc D ~

Daca /f(z) /2 = 2( ) + 2( )". '.. A

U X, Y V x, yeste constant pe D, atunei derivind in

raport cu x ~'iy avem 2u au(z) + 2v av (z) = 0, 2u OU (z) + 2v ov (z) = 0'1

, . ox ox oY oY

1 .. ,F~lOsmd convenabil conditiile Oauchy-Riemann obtingm un '

1l1lal' ~l omogen . . , ,

ou. ov

u -_ (z) + v - (z) = °

ax ox '

ou ov

v -::- (z) - u -' (c) = O.

ox ax

Daca u 2 + v2 = 0 at . _ .

. ,unOl u - v = 0 ~l f = 0 este constantj; pe D. Daca

u2 + V2> 0, atunci sistemul admite solu.r,ia banala ~u (z) = ov (z) = 0

ox ox

pentru oriee z din D, adica f'(z) = OU (z) + i ov () ° A • •

-' . ox ~ Z = In once z dmD.

Oonform rezultatului .. (2.48) urmeaza ea f est~

constantapeD

v ..

Daea arg f = arc to"- - k atunci v 7 D v

• b - "0" - . IC. aca u = ° pe Dl., atune.I·.

I' U' ," U I,

11 = net este constant in D si d' . , . ,t ' .

comrtanta pe D. D v ~ 0" In. p:lIn~, pail e a~eesbeI propozitii, f este

, ,. " aea u oF ,atunci v - ku = 0 Sl functia ( - k _ .. ) f

P<H Ilea leala egala Cll zero pe D deei.( -k-') f t'. " v~. a:8 tlrmare, teste constanta pe D. b . . ~ es e constanta ~l, pnn

2.50. ConseChlf:e. Ot'ice functie olomorfa d"

,WeIll! l)l.n·tie~l l'oa,la constantll ~i p~M'Vea it~aginaf.: ~lfrtll~~:[l~~~ ~~~~s¥~T~i~

32

pe domeniu ~i niei invers. Oa un caz particular al acestei conseeinte avem ell, oriee functie olornorfa pe un domeniu nu poate ,Ii pur realasau pur imaginara decit cind fnnctia degenereaza intr-o constanta. In adevar, daca v = ° pe domeniu D; urmeaza ea ueste de asemenea constanta in domeniu. La fel, daea u = 0, atunci v este constanta pe D.

§ 7. EXEMPLE DE FUNCTII OLOMbRF~ PE C (FUNCTlIlNTREGI)

2.51. In aeest patagraf VOl' fi introduse acele funcfii elementare care sint olomorfe in intreg planul complex, adica functia polinomiala, f.nnetia exponentiala, functiile trigonometrice (sin ~i cos) ~i functiile trigonometriee hiperbolice (shs! ch), Veriticarea ca aceste functii sint olomorfe pe C se va face cu ajutorul propozrtiei (2.47).

2.52. lJ'unetia poZ'inorniala este 0 functie p: C -+ C definita prin Jl(z) = Co + c1z + C2:~2 + ... + cuzn, unde OJ E C, j E 0, n. Daca en * 0, atunei pohnomul peste de grad n. 0 constantadiferita de zero estepolinom de ~Ta,d 0. Oonstanta 0, considerata ca Iunctie polinomiala, dill motive formale, este privita ca polinom de grad ~ 00. Aplicind observatia (2.42.2) produsului z.z ... z, rezulta -ea (zu), = nzn-l. 0 functie polinomiala fiind o suma de functii derivabile pc C, va apartine elasei jp(C).

2.53. Func,tiazl--?- eX_C90s Y + i' sin Y), unde z = a: + iy, apartine ela8ci de fune,tii Yf(C), ~i are proprietatile principale ale functiei reale x I--?- eX.

Cum e cos y ~i eX sin Y sint continuu diferentiabile de ordinul intii po C ~i verifica relatnle Cauchy-Biemann, conform propozitiei !2.4 7), Ilozulta caa,ceasta functi» apartine lui Jf(t.;). In cazul Y'= ° functia noastra H() reduce la fUllCtia exponentiala reala ·ex• In punctul z = ° valoarea functiet Mnsiderate este 1. Aplicind formulele (2.38.1) obtinem f'(z) = eX cos Y +

+ ie" sin Y = fez). "

~l ,'i-X'(COS(YI + Y2)+ i sin.(.1h + Y2) = e1(cos YI + i sin Yl) eX2(cos Y2 t i sin Y2) "lIlIulta din teorema adunarii (1.200) pentru, fUl'lctia e I--?- cos e i sin e ~i luorema adunarii pentru functia exponentiala reala x I--?- e", Evident HI\lll~Hta functie, notata z I--?- ez sau z f-+ exp z, este 0 prelungire unica 010- 1I11wf:l (cf. 1.20) a functiei eX la tot planul complex (;. Deci

2.54. ez = eX (cos Y + i sin y), (ez)(n) = e",1 'IJentru n E N*, eO -:-1,

"Aj·'·., = eZl eZ2. "

Din (2.54) Iuind x. = 0 ~i inloeuind yell x, obt,inem formuh11Uf Euler 2.M. eix = cos X + i sin {lJ ~i

2.56. Re(e) = e cos y, Im(ez) = e sin y, / eZ,/= eX, ez -;- eZ, arg ez= IR :I/(:rnod 2rc), eZ * ° IJentru ea / e / = eX > 0.

2.57. eZ+21tl=ez,

11'III'j,rn CirL e21t! = 1. (2.57) exprima ca flmctia exponentiala esto periodica ,It, j)Ol:ioac1a 21ti."AeotlJst;a proprietate spune ca planul complex C se imparte '1Ij,I"O inJ:initaJt~e lLUluara,"bila de, benzi 13.,< - {z; X E R, 27crc <: Y -<= 2(k+1)rc} JllliJ'Hllole (I'll. Ox ~,i pelltru ol'iee Xo E R fiecare z" ='.To + i(yo + 2krc) E B/c

~~ ,

'Wil, {la, () = e",,,+lyo, Imd,('l 0 " 110 < 2rc.

1 II, ilO:!

;10

Din formula (2.55) ~i reprezentarea trigonometrica a complexe din (1.29) obtinem reprezerrtarea expo'nen:~iala a' unui complex z:,

2.58.

z= re", ,

, ,f

un de r=lzl ~i 8EArgz.

Din.formula lui Euler, serisa pentru x 1;1i -x, prin adunare 1;1i sdidere obtinem repreze:q.t\1re~ prin fu.Ilcl1'iile exponen~iale eiXs,i,!,\,-iX, a fune~iilo

trigonometriee eosimrs 1;1'i sinns,prin" " -: 'I

1" '. 1" '

cos x = -, (e'x +e-1X) sm x = -, (CU, - e-1X).

2' , ' '21 ' .

:' , I I ' I

, 2.60, IDefinitii. Functiile ~~ig,Q:n,Q~etrieecosinus$i sinus de variabil

complexa .e se,' definese prin relatiile : ----c-;-~, "" '

2.59.

2,61.

1 ,', "1 '

cos z = - (eiZ + e-iZ) sin z = _ (eiZ _ e-iZ)

2 ", ' 2i' ,

iI'\'

care seobtin din (2.59) i'\1locuindx cu z.

Se verifiea usor-ca aeeste functii srnt intregi 1;1i (cos z)' = - sin (sin zj' ' .cos e. De' asemenea ele 'sint 'periodice cu singurele perioade 2kr-

Se ob~iny~i:, '

2.62. cos ix = CR iJJ :1;1i sin ix =i sh ai,

unde en • $i sh reprezinta eosinusul $i sinusul hiperbolic ~i

2.~3. eiz = cos z + i sin z.

Din teorema de adunare avem : ei(zrt~2), = eiZ1e~Z2, e-i(Z1+Z,) -:-e-iZ1e-i.:HI 1;1i aplicind definitia, functiei exponentiale s,i adunind s,i seazind, obtmei formulele

eos(zl + Z2) = cos Zl cos Z2 - sin 'Zl sin Z21

sin(zl + Z2) = sin Zl cosc, + sin Z2 cos Zl' •

Seriind .cos Z = eos(x + iy) ~i sin Z = sin (x + iy) '1;1i aplieind aceste Iormul de adunare, avem:, I cos Z= cos x eh yf - i sin x eh y, sin Z --' sind; ch y + i cos x sh Y 1;1i

1 ", ,f 1 ' ".

/eOSz,12=_[ch.2y+cos2x],lsinzI2=-[eb,2y-eos2x]. l

2 ',', .' 2" '

Aceste ultime formule arata ea I cos z'I2 1;1i I sinz 12 sint aproximativ ega!

cu ~ e2iY1 pentru y suficient de mare. Deei cos Z 1;1i sin z pentru y ~

, , ,", I ' ,

nu sint, marginite. Aceasta esteo deosebire esen~iala ~n're funct,ii1e trigp nometrice reale eosinus ~i sinus, care sint' rnarginite, ~i functitle trigouo

metriee complexe definite in (2.61). ,

2.64. Definitii. Funetiile trigonometriee hiperboliee eh si sh : se deli

nese prin rela~iile' ch z~--lL' (~Z + e-Z)- ~i~ll-~-- -~r-{~~---;-:), ~b~i'nute inlo

I I \ 2 .:, I., ,:2 I r : •

euind x eu Z in definitia functiilor trigonometrice hiperbolice-reale, , Ele apartin elasei de fune~i~ .:ft"(C), sint peniediee de perioaaa 27ti .aceaF.:rta proprietate ~i (2.57), arata ca sh, eh ~i exp definite pe C se deosebes de cele re~~le IJrin :fap'tul aa siu1; perIodice de perioada ,2nL

34

Se demorrstreazatisor teofema dh aa:unar.e; eh2z -Sli~z' ' 1 etc.

2.65. 'Observ(ttii. 'FiUlc~iai exponenWLla. ll.u'arezerouri in C P,cn,tru ca eZ ¥:O p'el1tru brice ,z E C(formulele"2'.56). Polinoamele au un nurnar' 'Iinit de zerouri in C. Functfile trigOfiometriee (sin,eos)~i trigtmome~rice hiperbolice(sh, eh) au 0 illfinitate nurnarabiljf de zerouri. MuItimtle: zerourilor

sint respeoniv \' l<, ",,"

,I {kft; k"e'Z}, ' .1

~i, {kni'; ~~ Z}, ,{( k + ~) rei ;,kE z}

pentru funetiile sorise.In paranteze ~L definite i;a (2.61:)~i (2.64).

"<,

§ 8. FUNCTIIOMOGRAFICE

,

I, "

a~+bf

2.66. Funcpia w = , ad,;...,- bc¥: 0, a, b, c, dEC cu w(oor:~ ale

cz +-_d , ' , ' . ,

pentru q¥: 0" :w(oo) = co :pcn~ruc .0 ,1;1i w{ __ d/c) =cp, dilica c # 0, definita pe C':" e11 -valori' in 'Coo; se nurneste Jui1;qtie> orp,ograjica. Se vede (.J~, orice functie ombgrafieaare coericientai d; b, c, d' def'init! pina ~ la un j!~tetor ' constant complex diferit C.ue zero, Functia omograffca. este olornorfa ln C~{ - dlc} san in C daca c = '0. Punctul - die, In primul cai, ~i 00 in ocl de-al doilea, se numesc poli simpli pentru tunctia omografica, Deei 0 i!une~ie omogratica ?<llC un pol,simplu: -dlc dacs c ~ 0 san 00 dad c = o.

Functiile omografiee T: ~ J-> W cu w definit; in (2.66) cu matricele

lie tip (2,2) (a b),' se mai nu~esc tranSfO"rma;l,' ,rli~iare, liniar fractionare,

.c cl' " '

«lrculare, biliniare sau transformari Mobiud ~Moebius). Se vede ea multimea aeestor traniSf~rmar~ estegrup fa~a de '0pera~ia de compunere a rune'(,iilol' 1;1i ea fiecare tra~sfoJ;mate omografie!l, este un omeomorf'ism de la (:00 pe Coo. Deei transformdrile omogratice ronneaza un grup de automorfisme a lui Coo sau a sferei lui Riemann 82,

Cind c¥:O transformarea omogratica se serie in forma

" ' ' (b ,,', d) I,'·'!" ,;'(')v<:' 1:: ,le

a c-a o,'\.; ,

2.6'7. 'W= -'"- + ," , " ",,;' ""'_,I

C c2(z + (~/e) \ . , .

de unde rezulta €la transform area (2,.66) este compusa, din transformarile

fi "I. 1 i.n " d, , " 1 , " 7 t' k be - ad )

mnogra ICe part1cn are Zl':_ Z + -, Z2 =-, Z3 = iCZ2 = ,

., / ' -o> ' . -"'1" c2

W = Z3 + !!_ . Deci @i~'q~ trfLll;s,~9.l'~~ire omograticaeste compusa din trans-

c ' ; ,

!n,tii z' = 'Z + 0(, om'6tetii de raport '7e #: 0 '( compuncrea u:o;ei rot~~ii 1;1i a

II Hoi di]ata~ii, z' = I k I '.!!_,\~,)" ~i simet~'tii-i~ver~iNni de forma z':\"ljz (com-

, ,i I llel. I

punorea unci si~etrii' fa,~al~e,Oip 1;1i a unei inversiuni de pol 0 ~i de putere I),.

Dp;cit c. -;- 0, atu,l-w{I,,; 1 !!:'.Z +- ~ = ,!!_ '(Z +!_) si transtormarea

. . '. .. d' (i d . a " .'

lif!1ografic~ este con:ll:~pu,sa dintr-d "tl'alls1al~ie ~i 0 omotetie. "

2.68. Propozitie. Transform4rile omoqrafice due cercuri in sens laTg pe cercuri in sens larg (prin care fn sen» lWg .se inte1ege un; cere sau. Q dreapta, consideraui co. un cere ce trece prin punetul de la infinit). Cum ecnatia unui, cere este Azz + Bz + 13.z + 0 = 0 cu cA, 0 E,R Ijli BE C si inversa transformarif (2.66) este z = (dw - b)/( - cw + a) se obtine 0 ecuatie de aceeasi forma in wljli w cu coeficienti Au B1, 01 eu Au 01 E R Ijli B1 E C. 0

2.69. Daca Teste 0 transjormare 0!!l'!!J!!:5l1j£fb._a.i~i (TZ1' Tz2, Tz3,

r 0 Zl - Z2 . Z3 - Z2 .

Tz4) = (Z1' Z2' Z3' Z4)' unde (Z1' Z2' Z3' Z4) ---; ---- . ste biraportul

:2;'1 - Z4 Z3 - Z4

celor patru puncte Zl' Z2' Z3' Z4 E C Ijli ce unu gal eu 00, adica biraportul este invariant la transformarile omoqrajice. Verificarea se face' imediat observind ca 1'Z1 - 1'Z2 = (ad - bC)(Z1 - Z2)/(CZ1 + d)(ezz + d). 0

2.70. (Z1' zz, Z3' Z4) E R *'>,Z1' Z2' Z3' Z4 sint pe u.n. cere in sens largo v/' In adevar relatia arg (zl-z2)/(zl-z4)-arg (Z3-Z2)/(Z3-Z4) = 0 (mod 71:)' este adevarata daca arg (Z1 - Z2)/(Z1 - Z4) = 0 (mod 71:), adica Zu Z2' z4sint eoliniare Ijli arg (Z3-Z2)/(Z3-Z4) =@ (mod 71:), adica Z2' Z3' Z4 sint -co liniare, adica Zu Z2' Z3' Z4sint coliniare saa eind arg (.Zl - Z2)/(Z1 - Z4) of; 0 (mod 71:) eeea ee ar;1t:1 ea zlfz2' Z4 nu sint coliniare ai deei determina un cere Ijli eongruenta de Ia inceput se scriez2&lz4-ZZZ3Z4 = 0 (mod 71:), &a\! ZZZlZ4=,.

A -"'- A. A I\. A d' v

= Z2Z3Z4 (mod 71:). In acest caz Z2Z1Z4=Z2Z3Z4 sauz2z1z4 = Z2Z3Z4 + 71:, a ica

avem una din situatiile din figurile de ,mai jos;

r

Fig. 2.70 (a)

Fig., 2.70 (b)

2.71. Transjormarea omografica z*=ZO+R2/(Z-ZO) definel}te 0 inversiune a lui Z fata de cercul de raea R eentrai in. Zo ttrrnata de 0 simetrie faJa de dreapta y=lmzo.Sevede ea iz*-'--.zollz-zol=R2 Ijli (z*-zo)·(z-zo)eR. o constructie geometriea simpla da inversa lui z cind cunoastem pez.

Observam imediat ea daca z=;?:o, atunei z*=oo., i' De asemenea, produsul a doua inversiuni este. o transformare omograf'ica.

2.72. Propozitie. JJluZtimea transforrnarilor

. ~+b R

omoqrafice Z H- , ad-be=l, a, b, c, d «

ez+d

.~ este un subgrup al grupului transformarilor omografieedefinite in (2.6.6) I}i apliea serniplanul superior pe el insul}i. Evident se veritica ea multimea aeestor traarsformeri om6grafiee este grup care transform a axa reala pe ea insaljli Ijli reciproe daca axa reala este transformata 'in ea

FIg. 2.71 l.n.sa~i., coeficientii a, b, c, (.l sint detel'minaj,i"pina.

36

1I~ un factor, de un sistern de ecuatii liniare en coeficienti reali, care se oil tine scriind ea punetele eorespunzatoare prin transformarea omografiea

f.1i.nt reale pentru trei punete distinete Zll Z2' Z3 de peaxa -reals, "

Se vede usor ea transformarile considerate in aeeasta propositie transformasemiplanul superior y>.O pe el insusi. Este sufieient pentruaceasta

•• v v • f v, ai + b ae+ bd . ad- be

Ha, v erificam ea punctul Z =1 se trans orma III ---= -t I ,

ei + d c2 + d2 e2 + d2

.ai + bad-be

nnde 1m '--- = --- > O. 0

ci + d e2 + d2

2.73 .Propozitie. ~"ti ultirnea transformarilor omografiee care transforma discul u.nitate pe el insul}i este un subgrup al grupultti transjormariior omourafice ;9i ele au forma:

iO Z - Zo e R /

2.74 W = e---_-, E ,/zo < 1.

1- zoz

'en111sformarile omografice din propozitie trebuie satransforme cercul ~Z = 1 in cercul W\V = 1 si discul zz < 1 in discul ww < 1. Prima din ueeste conditu exprima ca avem (az + b) (iiz + b)= (cz + d) (cz + d) nricare ar fi z de modul L, eeea ee implica :

2.75. aa - eG = bb - .u ~i ah = cd:

. _._ (el(], - bb) (1- zz)

Avem iatunci 1 - \V\V = Ijli 1 - zz > 0 implica

Icz+dl2

- ww > 0, daca 1;\i numai cIaca 2.76. dcl - bh > O.

Itlega1i~atea (2.76) ~i prima relatie din (~.75) implica d =1= 0, a ",,0. Din

. . . e b -. v • '.

Clgalitatea a doua din (2.7;'5) avern -- --=- = A. Din aceasta egalitate ~l ad,

(lJ.76) UI'l11eaza I AI < 1. Tot din aceasta inegalitate Ijli prima din (2.75) I II 'meaza I a! = I d /. Deei

d ·z+l-.-

az+b a a Z - Z()

'W = -"--- = -- = e~6 __ ..-c.....

cz + d d 1 +); ~z 1 - zoz

d

chloa,l'eee / a I = / d I antreneaza aid = ei6 ~i Zo = - A d]a implica / Zo I = I A II d/a I = I A I <1 ~i Zo = -),_ dja = -),_ ei6 = - A a/d. 0

2.77. Clasificarea transjormarilor omoqrajice dupa punetele lor fixe r:j; ~, adica punetele care satisfae relatia (az + b)/(ez + d) = Z san

!I~U + (d -a) .Z - b = O. Punind in evidenta punetele fixe a. Ijli ~ (Cl. =1= ~)

1,1'Ilillsl'opnarea omograf'ica se serie

\V-Cl. Z-I:t..

2.78. --"--. ,= k ,

\V-~ z-f3

undo II; se determina scriind ea punetului Z = -d/c ii corespunde \V = :00, 11(1t1i Ii; = (e~ + d)/(cCl. + d). Dupa valorile lui k; transformarea, omografica I'll puncte fixe distincte se numeste : hvperbolioi cind k E R, eliptiea cind I,I c; ~i Iii: I = :I, loxodromic(l clmllc E ,C ~i 17c I =1= 1.

37

2.85. De1inilie. Multdmea. tuturor w cu eW=z pentru erice 'ZEC* dofine~te 0 aplicatie multivoca (multifunctie] ,Log: C* ---+ f!J(C) numita I~].llicatia logaritm"ica. Daea w.:_ u + iv ~i z =re>9;' r i= 0, atunci eu+iv ~ 1'13;6, 11(., unde rezulta ea u = In r ~i v = e + 2krr, lc E Z, adiea, Log z = {lnr +

1- i( 0 + 2kn) ; k E Z}. Deci, pentru orice z E l~* ,putem scrieLog z = I!:tl z I + l·iAl'gz. FieD = C~iZE C ;,Rez~O,Jmz='O}.,P,entruzE D ~i kEZ, vom lilll;a, logkz " In I z I + i (arg z -t- 2krr), unde arg ZE ]- rr,rrJ, iar functia log,,:.D -4 ese va numi iamura (sau determinare) uniforma, a aplicatiei mnltivoce Log. ]\lnctia logo se ndteaz'a Iqg ~i se nurneste ram-ara prilwipaZii

2.82. Propozitie. Pentru orice juno, tie ra,tionalii numq!l'ul , '1)1' t:". L' ' , "

" 1,1 tv lCay1el og. , "" , ' '.

este egal cu. numiirul polilor, fiecare zero sau ppl ~iind conaiderat ca zero Fie a ~i 0: doua numere eomplexe, eu ai=9. Punind a=~~i6, eEl -rr rr, n]

pol simplu de atitea ori cit !;ndica ordinul deimuitiplicitate ai, ~eroul~ii ~I 0: = 0:1 +, i0:2, definim a'" prin a'" = e'" L6ga ' {z"E C'" ,Z" ',' e"'lIn r-f!'.(6+2k1t)

respectiv ordinui polului. Nu:m:arul comun ,al zerourilor ,~i polilor din I l

, . 1 75'f • R() ( " I\I{COI)11 r+"'1(O-I.2k1t" k E Z}. Aplicatia. F: C* ---+ rJiJ(C), de",fini,taV priri F(z) = zrt,

se numeste ordinul functlei ratlOna e. ".l'lcuatta z = 0: ,0: ,,~-,,'n"',l. v iT

cOlnplex:r~) are nUimii~ul riidiicinilor 'egal CU 'ordinul junot'io1: ~ I! Coli, e$lie '0 aplica~ie multivoca,. ea expri.mi)1d)l-se pri.n' a,plipatia mu}-

2.79. Daea a: ~ ~ (puncte fixe confundate) transtormarea A""'" ...... ;~" se numeste par~bplica.ln acest caz w~' 0:=' kZ -:-~se soriel + ~'~ a:

W -;- ~. '.:z - I~' W - ~

_ . )~L'd., 'I k k~ll.' .. I, •• ,', o~+d.

,_ k +7c--,,-. sau. " ,=,-.-+--, '~1 avem.Iim k= hm'---

., z - ~ w - ~ z - ~ ~ - 0: (3-+'" fl-+Gt co:+d

c~+d_1 '

. I' k -1 I' Oa: + d ' c 20 D'" t f v'1

~1 1m -- --: nn --- = -,-- =-- . em rans orman e

r>-+Gt ~ - a: (3-+rt ~ - a: ca:+d'a + d

1 1" ,I'

grafice parabolice sint de forma -, --' = -' -'-'-,.' + 0', unde 0' ;, 2c/(a +

l w-o: Z - 0:

2.80. tn cazurile transformarilor omograf'ice hiperbolice ~i' J.V-",VUL.LV: mice, daca Ilc I < 1 avem

Tnz - 0: 7 Z - ,a: . m .

--- = leU -- atunei .1. "e, iterata

, TUz - ~ z - ~, ' . tinde uniform la a: cind n' ~ OQ; 0: Be numeste punctul fix attaoti1), ~i p~inctuZ fix repulsi» al transformarii omogratice, Daca ,I , I >1 ~i z i= valorile punctelor a: ~i ~ se schimba Jntre ele. In, cazul omografiee eliptice puaictele fixe a: ~i '~ se nume80-indiferente.

§ 9. FUNCTII RATIONALE

2.81. 0 functie rationals R : C ---+C este definita ea un cit de polinoamep ~i q care nu au factori comuni (deci fara Izerourieom

Evident R este 0 functi~ olomorfa pe C~{bH b2, ••• , b",'} unde ble, k ,f;: ~.~ sint zerourile din C ale polinomuluiq de hi numitor, numite poli ' , functia rationala. Derivate este data de (2 .. 42) pentru oricez E. C cu q(z)i= Daca luam H(b",) = 00, atunci R : C -4 Coo. 0 unitate mai mare se daca permitem variabilei z sa parcurga Coo, adica prelungind prin Imitate functia R in punctul 00 Iuind R(oo) = lim R(z). Aceasta

, "I ,/$-+00 I

nu determina ordinul de rnultiplieitate al zeroului san ordinul polului Luind R(l/z) = RI(z) atunci R(bO) = RI(O) ~i daca R1(0) = 0 san atunci ordinul de multiplicitate al zeroului sau ordinul polului rationale in 00 este ordinul de multiplicitate al zeroului sau ordinul pol functieirationale RI in O.

,! "

a:o i= 0, ~o i=0.

Numarul zerourilor ~i polilordin Coo ai functiei rationale. sintdati

In urmatorul tablou : .

- '" Ordinul Numarul Numiirul OrdiJ.1U~ Numarul
Numaru I " <
Cazuri zcrourilor zeroulul zerourllortn polilor in polului polilor in
I' 'i
in C 00 Coo C 00 Coo
"
I"
m> n' n m-n m m - m I
,
m=n n - n m - In.!;-'
"
n1. < n n - n m n-m n n-a: a~e acelasi numar de p~li ca functia R. D

" I " I '

2'183. ,Obs.ervati1:. 'FUl;lc~iife rationale au un numar finit de poli, ele

eonstitnie un caz particular al funotiilor meromorje pe C, care au numat wlnguZaritiiti polare (in care valoarea Iunctdei este 00). Exemple de functii meromorf'o pe C care au 0 infinitate de poli 'simpli sint date de funetdile 1.l:.igollometrice ,( cotg, tg si funetiile trigonometrice hiperboliee (etgh, fig-h) care au ca poli, zerourile indicate 131 funetiile date in (2.65). Evident toate functiile indicate aici sint derivabile in toate celelalte puncte diferlte de poli. (Vezi ~i (4.49); (4.54).)

Se stie ca orice functie rationala se poate roprezenta ca 0 suma a nnui polinom ~i 0 suma finita de functdi rationale simple, Iiecare cu un slngur pol.

2.84. 0 functie rationala de ordinul doi cu poli simpli, printr-o transformal'e omografiea care duce polii i,n 0 si , 00, ia forma z - w' = A:z'.-t-

", - " - - --,' 'v' - B

"I-B+O/z' sau w'-B=VAG(z'VA/VC+1jz'VA/C). Notind m en

, . 2 ~4.C

w ~i z'VA/O cu z, adica aplicind pentru w' ~i z' transformarile omografiee th~fil1ite de notatii, avem forma normala a functiei w in acest eaz, definita

cl0 relatia w' -~ (z + _!_), c~re reprezinta i1'ansformar~a lu·i ju7wwski.

2 z

§ 10. APlICATII Ml)LTIVOCE

vf ( ~;/)
I ~'(O)
I
I
I
I
I . f(Zo)
01 If
Fig. 2.89 b
\
v' (ViI )
~ ~
ft
f(Zol
0 u
Fig. 2.89 d tivoea Log. Pentru fieeare k E Z se poate defini in dorneniul D, considera mai sus, 0 ramura uniforma fl: = e",logk. Daca 0: = __!_ (n E N*), se poate n

'arata usor ca aplicatia multivoca F are in D n determinari distincte.

Multimea numerelor complexe w cu cos w = z defineste 0 aplica.ti multivoca Arc cos: C ---+ &I(C). Se verific::L usor ca Arc cos z = ;;;I:: iLog(z . + V ('Z2 - 1)· ~i ca fieeare determinare este unitorma pe domeniul C~ {z E C

IR I, 'f I i -z+i .

I ezl): 1, ill Z = OJ. La e avern Arc tge =, --Log--,-:--' Umfor

2 z + 1

mizarea determinarilor se face pe domeniul C'~{z E C; I Im z 1>1, Rez = O} 2.86. Pentru a verifica mai simplu olomorfia d eterrninarilor prin cipale ale acestor functii, avem nevoie de conditiile Cauchy-Riemann i coordonate polare. Daca w = f(z) = f(rei6) = 8(1', e) + it(r, e), atunci

, (mod 21t). ,Prin unghiul. dint:e doua drumuri netede ce pleaea din aoelass punct se mt~lege unghmi dmtre tangentele la cele doua drumuri in acest punct, t_...--'

..Devlinitie:. Aplicatia f : G---+C d~ clasa 01 se numeste traneformare ('oJ1jOlrna de '!!.tuna 8peta III Zo E G daca unghiul dintre doua drumuri netede oa:r~~~re y, y ce pl~~ca .: din Zo s~ pas~reaza pentru drumurile eorespunza!,l)(1I,C (uv YI' c~e pleaca dm ~(Zq). 'Iransformarea se numests direct sau. inoere oont,orma da?a ~e pastreaza}1 sensul unghiurilor sau, nu, AplieMia. f se nu-

'~le~te tran81.0:r.n~are, conformd de. speta doua da?a oric,e element" de arc .(1 dyl), (Ill: pu~etul ImtIa: m. Zo este cp,n.t,ractat sau dilatat in acelasi raport, adica. I (f o~) ,(0) 1= k,1 y (0) I, pentr~ .once drum neted y: [0,1] ---+ G, eu y(O) - 2-0", ~ umarul k se nttmests coefieient de deformare liniara in punctul zoo

6.£ Az

6.(8 + it) 6.( rei6)

A(8 + it) ei6 6.1'

daca e este constant,

A(8 + it)

----

daca r este constant.

o

x

y

Treeind la limita (A1' ---+ 0 sau A6 ---+ 0) obtinem f'(z) = e-iO(8;' + it;) = e~i6 (86 + ita), ceea ce conduce la relatiile Cauchy-Riemann 11'

t I ,It' . t' 1, P tIl + . n

nate po are: 8r=- 6, r=--86' en.r:u ogz= og r 10,

r l'

avem 8; = 1/1', t~ = 1, t; = 0, 86 = 0 ~i satisf'ace relatiile Oauchy-Hiel1UtIlJllj Din expresia lui f'(z) verif'icam usor ca (lnz)' = l/z. La fel se veI'i~ic'

olomorfia determinarilorpentru celelalte aplicatii multivoce. "

2.87. Definitia funetiilor elementare. Constantele, tunctia identitat' I(I(z) = z), Iunotia exponentials ~i functia logaritmica se numesc functi elemeniare [undameniale. Orice functie care se ohtine prin aplicatia de u numar finit de ori a operatiilor algebrice (adunare, inmultire, Impartir eu functii neidentic nule ~i extragerea radacinii) si a operatiei de com punere a Iunctiilor elementare fundamentale se numeste functie elementara Se vede imediat ca toate functiile studiate din punct de vedere al 010 morfiei sint functii elementarc.

~.

{~::2V INTERPRETAREA GEOMETRICA A 'DERIVATEI

2.88. Fie un drum y E ~G(zo, z), unde Zo ~i z apartin unei multi deschise G c C. Daca f este continua in G, atunci w = f 0 y detineste u drumv; in planul (w) care este imaginea drumului y inplanul (w) ~i apa tine multimii ~(f(zo), f(z»). Drumul y se numeste neted daea y E CI( [0, 1 .~i y'(t);6 0, pentru orice t E [0,1]. in aeest eaz exista un vector tangent 1 drumul y, in orice punet y(t), definit de y'(t). Daca cp este unghiul pe car aeost vector il bee cu sensul pozitiv al axei reale, atunei avem cp == al'g y:(t

....

Fig. 2.89a

y
(Z)
1&
~
0 x
Fig. 2.89c I (f 0 y)'(O) I = I f'(zo) II y'CO) I,' deducem ca f este contorma de speta a doua e,

lc = If'(zo)l· 0 ", . tn evid +~ f tu'

2 90 Observatii. 1) Demonstratta de rnai sus pune in eVI e.n~,a, f( u)

ca daci f' este derivabila inpunctul Zo ~ G ~i f'(zo) "1= 0, atunci-arg ~ z.o., reprezinta ttnghiul de rotatie al tangentei lao ur: dru~ ~ette~ ~e P1~f~~m~~n z prin transformarea f, iar If'(zo) I reprezmta eoeJtCten u "

liniara 'in acest punct. . ~ i' r i

2) Conditia f'(zo) "1= 0 in teorema (2.89) este ~ esen~Iala. .m adev~,

se poate arata: usor (considerind, de exeI?-I?l~, do~a ~az)e ~ezpor::~~e~z<il

origine) ca transformarea f: C -+ C, ~eflmta. prm (zl - ~ , ,

unzhiurile in punctul Zo = 0, unde derivata lu i f se anu ~za. . l

b 3) Este clar ca cele doua conf~rmita~i. implic~ existenta ~deflv~te f' in z eG. Este mai putin evident ~a numa~ u~a din Acele do~a .. con. or mitati °im lica existenta derivatei f' in zo, ohiar impunind con~*l~ nOI d regularitale. urmato~ui rezulta~t, datorat lui Kaimer (1928), permite sa se d

un raspuns la aceasta problema. ~

2 91 Propozitie. Daca funcfia compZexa f este de clasa C1 pe 0 mul time d~sch'isa Gc C: Zo e G ~i notiim. f~(zo) . (f 0 y)'(O)fy'(~), unde y es!e d U'i drum neted in G cu punctul initial zo, aiumc» f~(zo) descrie u;f cere em

variaza. Ace~t eerc,numit cercul lui Kasner, are centrul in oz (zo)

I :~ (zo) \.

Punind yet) ~' (XCt) + i~(t), avem

d(foy) =_!!!_ dCt. +~ d~, dy , doc + i d~, (dY )= doc -i d~ •. "

dt ax dt oy dt dt dt dt dt dt dt ~

A doc. d~ 'b+,'

Eliminmd - S1 -, 0 ymem

dt . dt

d(f 0 y) _ _!_ (~_ i y!.). dy +_!_ (_!!!_+ i~) ( dy ), san

dt - 2 ax oy dt 2 ax oy dt,

of of -,-

(f 0 y)'{t) = - y'(t) +~_ Y (t).

f}z oe

Punind t = 0 ~i notind tJi . arg y'(O) deducem

of ' 8f ( ) ~21<11 '

, I 2 92 f' (z ) = - (zo) + -_ Zo e , sau

• ., y 0 oz az

If' (z ) ...... ~!__ (zo) I = I·B~. (zo) I,

y 0 oz oz

<>rat~ c~ .. £' (~ ) descrie cereul lu~ Kasner. []

oeca Of! ,IN W ,_ YO,

". 2~,!99·,.:eropoziti~.Fie J 0 functiecomplexa' de elasa 01 pe,multimet3 ,deschis0)G. ~~. 1) Daoi f e8~e direct conforma in Z(j E G atu}wi -ea eete deriq,abilain",zo;' ,2) ;tJaca ,f este eonfo'nma de speta a doua in punct'Jll ZoE G, atunci f sau f este derivabila in Z00

IJ Pentruca arg f~(zo) = arg y{(O) - arg y'(O), Yl = f 0 y, sa fie inde-

pendent de y, trebuie ca f~(zo) sa fie constant. Din (2.92) deducem o~ (zo)=O,

'" ',," "~, , {}z

ceea eeim:pl,ica derivabilitatea lui f in Z00 2) I f~(zo)I,1 (f 0 ynO) II I y'CO)/! este constant orieare ar fi drumul neted ydin G, eu punctul ini~ial zo, daca san razaeercului lui Kasner este zero ~i in acest caz f este derivabila in zo,

sau centrul cercului lui Kasner este zero, adica ~: (zo) = 0, eeea c~ spune

ca 1 este derivabila in Z00 0 '

2.94. Deiinifie.Daca f E ;/I(G) ~i (f)'(z) "1= 0 in G atunci spunem ea f este antiolomorfa, anticonforma sau indirect conforma. .

2.95. Transformarea Z 1-+ W = ~ (z + ~ ). Profilul aripei de ~vion.

Pentru a studia aceasta transformare vom folosi eurbe de nivel, Punind

'6 1 ! 1 '6 • • 1 ( 1 )

z=re', avem -=-e-' ~l avem W=U+1V=- .r+- cos e-+-

, z r 2 r

+ J_ (r - _!_). ~i,n e, deci u ..... = _!_ (r + _!_) COl:! e, v = _!_ (r. "- _!_) sin e.

2 .' -r c ,2 r ' 2 ',' r '

, , ~. ,/' i! 'J

1) Daca z descrie eurba de nivel I z I = r, punctul W descrie elipsa

u: + v2 = 1, a = _!_ (r + _!_), b = _!_ (r - _!_) oJ::j~imita" prin eliminarea

a" b2 2 r 2 r

parametrului e din ecuatiile precedente. Cum c = V a2 _hi = 1, urmeaza c(~ focarele sint situate in punctele -1 ~i 1; oricare ar fi r. Deci cercurile eentrate in 0 sint transform ate intr-o familie de elipse omofocale, Pentru r = 1 elipaa se reduce la segmentul [-1, 1J parcurs de aoua ori in sensuri eontrare.

2) Luind curba de myel e = const, eliminaroa lui r, conduce la

2 :,' 2

~- - ~:- -__:_1, c = Va2 +b2 = 1. Deci drepteleprin originea planului

(Jos28 sm28 ','"

(c) se transtormaintr-o familie de hiperbole omofocale, eu focarele -1, si 1.

Funetia z + ~ fiind olomorfa in tot planui cxeeptind polii (0 ,~i (0) trans-

z '

I i,!

formarea pastreaza unghiul a doua curbe. Deoarece .dreptele e , const ~ oercurile I z·1 = r sint ortogonalevurmeaaa ca' hiperbolele celei de-a doua fumiliisint' ortogonale elipselor . primei familii.

w-1 (Z-1)2 z-1,' zz+1

3) Cum = -- avem Zl = -- Zz = zi, \v = , .

. W + 1 Z + 1 ' z + 1 ' - Z2 + 1

til planul (z) fie un cere Yl care trece prin punctele -1 ~i 1 ~i face unghiulc (1'1.1. a,x.a,o.'.V ialr Y2 un cere tangent Ia Yl inpunctul +1,avind,raiamai mare decit acereului Yl' In planul Zl omografia ZI = (z -1)/(z + 1) transform a

,f l'CUI'YI tndreapta yi prin 0 Iar eercul Y2 in y~ tangent in 0 la ri. Ttansformarea za ..:... z~ du.blea2;a toate unghiurile prin origiul ~i transtormj; y~

in Y~' parcursa de doua ori in sensuri contrare, eercul Y~ ~~te transform~ iny~' ell punct de intoarcere in 0; w = (zz + 1)/( - zz +1), fund oomografler semidreapta y~' se transtorms; in eereul Y~" -ce trece'priI1 punctele -1 ~'

.Y

(Z)

Fig. 2.95 a

Fig. 2.95 b

y!

(W)

I

\

\ ,

"-

Fig. 2.95 c

Fig. 2.95 d

(Z,.

1 si face unghiul 2tfi eu axa reala a planului w. Y~' este transtormata i Y~'; eu punct de intoareere in + L Y~" se numeste scheletul profilului ia Y~" este profihtl lui JUkowski aplicat la constructia aripilor de avion

2.96. Geometria lui Poincare esteo realieare a unni model euclidia a qeomeiriei. l'ui Lobacevski. Grupul transformarilor omografiee w= (az + b)/(cz + d) eu a, b, c, d, E R ~i ad-be = 1 transtorma semiplanu superior pe el insusi. Aeeste transfonp.ari due semieereurile centrate i punete de pe axa reala in semieereuri de acelasi tip ~i pastreaza unghiuril

deoarece w = (az + b) / (cz + d) este olomorfa, Cum v = y ad . be~i I~~I '

lez+dl2 \dz\

_ ad - be , adica dS1 = ds unde Y ~i Y1 sint drumuri, din (z) ~i (w

lez+dlz v y

corespunzatoare prin transformarea omografica considerata, avind ele

mentcle de arc ds ~i ds1• ds /y este Invariantul liniar al lui Poincare

Daca Ya este un drum din semiplanul superior, notam eu ( ds

) y

I J 1.,

drumului Ya' Grupul : transtormarilor oniografice care transform a semiplanul superior pe el insusi pastreaza astfel lungimile ~i unghiurile .. Ca drepte neeuclidiene se eonsidera semicercurile centrate pe Ox din semiplanul superior. Se ~Te~e . \3a dintr-un punct M exterior dreptei neeuclidiene (d) se pot duce 0 infinitate de paralele (cercuri care nu intilnesc (d)).

Dupa cum se constata din figura acest model are 0 dreapta l~ infinit se realizeaza pe un semiplan al planului complex ~i nu are nimic eomun cu planul cO.~'plex extins care contine intreg planul complex ~i un singur punet la infinit, Grupul transformarilor omografice considerate reprezinta grupul miscarilor (deplasarilor) in geometria <lui Lobacevski.

Fig. 2.96 a

F~g. 2.96 b

I

Dupa 0 anqli~a mai detaliata a acestui model, care nu constituie 0 preocupare a aeestui manual, introducindu-se un invariant superficial la

deplasari, tot al lui Poincare, se 'obt'in doua rezultate clasice : •

1) aria un'ui triunghi este egala cu excesulIui' 'It asupra sumei u'nghiurilor,

2) suma unghiurilor unui triunghi este mai mica decit 'It.

... Evident p~ntru aceasta trebuie sa se introduca conceptele destul de dificile de unghi, arie, cerc, rotatie.

"

If'

, (

,,'

, , , '

~ I ,

CAPITOLUL 111

'~"

INTEGRAREA FUNCTIILOR COMP1EXE

Dupa studiul derivatei, trecem 131 introducerea integralei unei Iunctii complexe de-a lungul unui drum. Proprietatile simple ale integralei complexe seamana cu cele ale integralei reale. Vom obtine de exemplu 0 teorema, de tipul formulei lui Newton-Leibniz. In continuare apar insa deosebiri substant;iale. Teorema lui Cauchy ~i formulele lui, Cauchy n~~u echivalent tndomentul real ~i atrag d:upa sine un lant; mtreg: de rezultate specifice funct;iilor complex~ care ara~a:'o)egatura mult mai profunda decit in, cazul real intre teoria derivatei §i cea a integralei. In' primul rind oonditda de derivabilitate a unei functii I)e un domeniu D simplu conex, se dovedeste ~ fi echivalenta'cu cea a existen'~ei uner'pri-' mitive (in cazul axei reale, a doua conditie e mult maf 'slaba). Inal doilea rind vom demonstra, folosind teoremel'e privind integralele complexe, teoreme pur diferent;iale, cum ar fi ceacare asigura ca orice tunctie olomorfa, deci derivabile pe 0 multime deschisa G e nelimitat derivabila san proprietateat ca orice Iunctie derivabila ~i marginita pe C este constanta.

Tot in acest capitol vom arata ca part;ile reala ~i imaginara ale unef

funetii olomorfe sint functii armonice.

In ultimul paragraf vom reformula notiunea de integrals complexif incadrind-o in teoria integrani formelor diferenyiale, Iimbaj deosebit de util in studiul integralelor Iunctiilor de mai multe variabile. .~ ,

§ 1. INTEGRALA COMPLEX,!.

In aeest paragraf introductiv vom defini integrala complex a ca u ' eaz particular al integralei Stieltjes-Riemann, ceea ce ne permite sapreluaTI;l un mare numar de rezultate din analiza reala.

Integrala complexa seamana cu integrala curbilinie; vomintegr:li o funcvie continua de-a lungul unui drum rectificabil oareeare. ' 3.1. Deiinilie. Fie [a, b] un segment real iar f 0 aplicatie a segmen'~ tului [a, b] in C ~i ,j),. = (to, tl, ••• , tn) 0 diviziune a segmentului [a, b]. vom

nata IIA,II == max {til - tJ/-l: 7HE. 1, n}. Prin varia/ia pc j),. a lui j, int;elegem

suma :

, n

V(f,Ll): ' ~ 1 f(t~) - f(tk-1) I

k=l '

di3;r ~arg.inea superioara ~acestor variatii, cind Ll pareurgemultimea tuturor

IVlZmm10r segmentului [a, b J se noteaza cu V(f [a bJ) '., t

oari ti ttl ~ l' f ' , si se numes ,e t,' ta,ta ouua a ~'t'" pe [a,.bJ '. Daca variatia totala e finiti1 (adica mill-

yl~ea ~uturor variatiilor pe diteritele di-

v~zr~lm e marginita), atunci fe cu vartat~e margin ita .. Daca y e un drum cu variatie marginita el se numeste drum reetifieabil §i variatia'lui totala e lunzimea drumului pe care 0 notam cu V(yt

, . Un eontur e 11n .drum rectificabil

Inehis.

, 3.2. Obseroatii, 1. in cazul unui

drum y (vezi figura 3.2) interpretarea 0(0)

ge01:ne~r~?a a yaria~iei pe d este lungimea

unei linii poligonale cu virfurile in y(tk)' Fig. 3.2.

2. Daca f = u + iv, atunei I U(tk) - U(tk-I) I } ~ I f(tk) - f(tk-I) I <;

<:: 1 IV(tk) - V(t]C-I)I

"'" u(_tk), - U(tk:-I) I + I v(tk) - V(tIe-I) 1 deci f e cu variatie marginita exact a~~nCl cm~ ". ~~ v ~int ~u :v:;triatie m~!ginita. Aceasta l~gatura dintre eond1V1a de margmire a variatiei l:;t functii complexe §i la functii reale, permite transpunere~ unor. teoreme din analiza reala la funetii complexe,

f 3. D!1ca if, g: ~a;.b] ~C. ~int eu varia vie marginita atunci-f, <Y ~i

(X + ~¥ smt cu variatie marglmta «(X, (3E C). '.' b

t !l~ a-cc-cb ; If· ~ste eu variatde marginita pe [a, bJ atunci sinumai

af. unci cu;td ~ e c~ v.~~l~Vie lIlarginita pe [a, e~ ~i [e, bJ. Proprietatea de a

1 cu VarIa~le marg~mt~ se transmite de la f .la I fl·' I '.

. 4. Once d:um poligonal e rectificabi1 si variatia ei totala este 1Ull~

g'lmea drumului. ' . , .' ii'

,_ 5. ~rice dru~ y poate f.i a~r~rx:im:;tt uniform cu drumuri poligonale. Intr-adevar, asoeiem Iieearei diviziuni Ll = (t t t ) a in terv 1 1 .

[0 1J dr I. '. 0' 17'" n a u ui

, un rum poligonal y. astfe1 incit pentru orice t E [t'· t J d f' .

L> ,.1;-1' k e imm

YA(t) __ tk- t t - t

L> -":::'-- •. y(tk-I) + k-ly(t/i;)

. tl; - tk-I tk - tk-I

Evid~nt avem y ~ (tk) = y(tk) adica I drumul poligonal yare vlrfurile pe { y} §l pentru orice ;E > 0 eX.ista un ¥J > 0 pentru care 11 Ll" < ¥J impliea I yW - Ya(t) I < .E O1'lCa1'e ar fIt E [O,lJ. tntr-adevar y fiiild uniform continua

pe [07,1 J va eXl~ta ¥J > 0 . as~fe1 incit It' - til 1 < ¥J sa implice I (t')- yet) 1 < E. FIe Ll 0 diviziune eu lid II < ¥J §i t E [tk-ll tic])' N~iind

tk - t . (j, _ t- t]C-l ' .

(Xli; = tk _ t~-I' ~l 1"& - vom avea (Xk + (3k ;-- 1 deci 1 yet) - y (t) 1 =

., tk - tk-1' . . . . ~

= I (lXk ~ ~k) y(t) - [1Xl( y(tk-I) + s, yUk)] I =.

:._ IIX~ (r(t) - 'y(~~-l) J + ~l(, E.y(t) - r(tl()} l <: IXI;. Ie; + ~'.t e;, =; e;

6. Fie (Yn; n EN) un sir de drumuri din multimea deschisa G ce converge uniform catre y, {y} c G iar f 0 aplicatie continua din G in C. Atunei sirul f 0 v« de drumuri converge uniform catre f 0 y. Intr-adevar fiind dat E> 0 alegem un I) > 0 astfel incit ii (y; I)) = u {U (y(t); I)): t E [O,1J} sa fie inclus in G. f fiind uniform continua pe multimea compacta U (y, I)), va exista un 1)1 > 0 mai mic decit I) ~i pentru care I z' - z" 1< 1)1 implica If(z') - f(z") I < E pentru orice e', z" E U (Y'; "1)).1 .Alegem un noE N cu proprietatea ca I yet) - y,,(t) I < "'1'1' pentru orice' t E [0, 1J ~i n;» no

~i atunci avem If(y(t)) - f(Yn(t)) I <:" E. ,

3.9. Integrala Stieltjes-Riemann a unei. Iunerii eomplexe de 0 variabila reala, Oonsideram mai intii douaaplicatii u, U ale se2:mentului

" • I I,_J 1,j

[a, bJc R in R ~i notam

1~ J : ..

e(u, U, A) = 1; u( T,,) • [U(h) ~ U(t"_l)] unde A eo

k=J mentului [a, bJ iar Tk E [h-l; td. Daca exista un numar real I astfel ca

pentru orice E> 0 sa existe Y) > 0 cu 'proprietatea ca IIAII < I) implica', I I - IT (u, U, A) I < E, atunci spunem ca u este integrabila in raport U pe [a, b J (in sens Stieltjes- Riemann) ~i ITotam'

b

'1 =(udU

~ 4) ,

"

l' ,

Sint cunoscute din analiza propli'ieta'tile acestei irrtegrale - vezi de exemplu [21J vol. II pag. 25-39). ' ,"

Fie acum 'f = u + iv ~i F = U + iV doua functii definite pe [a, bJ , cu valori in C. Yom spune ea f este int~grabila tn raport cu F pe [a, bJ (in sens Stieltjes-~ieIT,lann), da)ca u ~i v sint integ~abile atit in raport cu

U cit ~i cu V pe [a, 'bJ'$i notam " j',' "" ,

b h s ' b b

~ ~,dF = ~ ~"_dU ~ ~~, ~Vr+i i~ iI'dV + i ~ Y atr

__ . _.a ! I ' ~ _ 1'\ (J ~

3.4. Propozitie. Daci f e integrabila in raportcu F pe [a, b J, ~i asociem jieciirei di'viziuni A = (to) tIl ... , tn) a 8egmentuZui [0, 1] suma

n

0"(£, F, A) = 1; f(-t',,) tF (tk) - P(t'c-l)J, c

k= J

atunm pentru orice E> 0 putem ga8i ttl'!. 1) > 0 astfel 'incit \1 AI\ < Y) b

impZicel ~ f dF - 0" (f, F,~)!' < E.

tntr~adevar, O"(f, F, A) = O"(u, U, &) - O"(v, V,' A)+ i a (u, V;' A)t-'

+- i e (v, U, A), de unde se deduce usor atirmatia. .

Din proprietatile integralei reale Stieltjes- Riemann rezulta urma-. toarele proprietati ale integralelor complexe St'ieltjes-Riemann:'

. 3,;5. Propozit,ie. Fie f = u + iv, F = U + iV, fn, Fn aplicatii (lin. ~

[a, bJ en. C, lXI' 1X2' E C. •

Stnt valabile urmatoarele proprieti'iti: .

1) Daca f e integ.rabilii in raport cu P, atunci F e integrabila in'raport::

oof~ •

b b

~f dF ,+ ~ F df = feb) ·P(b) - f(a) .F(a)

a a

b" b b

~ (IX} . fl + 1X2fz) dP = 1X1 ~ fl dF + 'IXZ ~f2 dF

a "a

3) Daei f e coniinsui, P cu. variatie miirginita pe [a, bJ, aiunci f e'integrabila p e [a, b J in report cu. F.

4) Fi~ (fn; n E N) un ~if de functii continue care conv~rge uniform, pe [a, ?J catreJ, (Fn.; n E. N) un ~ir defunctii Ott variatie marginiUfcare con-· verge simplu. catre F tar ~1,rul V (F", [a, b J) e miirginit, atunci

,

I b' j b;

lim ( fn dPIc = ( fdl(

n~+oo ) )

k~+oo ~ ~ a

5) Daca f e contin1ta iar E derivabiZa"cu derivata continua,pe [a,bJ~;,"

atunci f e integrdbila in raport cu F $i '

• I>

~f dP = ~ f(t) F'(t) dt

" a

uauie integrala din dreapta este egaZa cu

b b

~ [u(t) U'(t) - v(t) V'(t)] ,dt +i~. [u(t) V'(t) + ,v (t) U' (t)] dt

. ' .

6) Daoi a < c < b ~i f' c integrabila in report eu. P atit p~ [a, dt ~i pe [c, bJ, atunci f e integrabilii, in report, cu P pe [a, bJ ~i .

b c b

~fdF=~fdP+~fdF



48'

, Te~remele demai sus pot fi demonstrate~i direct daea se \)U'..l~" ... u."<AI" \proprietatea de la (304), ea definitii integrabilitati! - (vezi [6] pag. 145 ,

~158). , ,,'

Sa al'atam aiei doar 0 ultima proprietate.

7) Daoi f e integrabila ~n report cu F pe [a, b], iar heste un ;morjism de la [a', b'] la [a, b], h (a') = a, h(b') = b, atunci f 0 he ;grabila in raport cu. F 0 h pe [a', b'] pi

b b'

)' ~ f dF = ~ (f~l;l) d (F~h)

" a'

Demonstraiie. Daea f = u + iv, F = U + iV, atunei f 0 h =

=(uoh) + i'(v ~h)~i F 0 h, = (U 0 h) + i (V 0 h) ~i vom arata ea

b' b

~ (u 0 h)d(U 0 h) = ~u dU. In mod analog rezulta ca

~ . ,

b' Ii

~ (u ,0 h) d (V 0 h) = ~ u d'tf etc.

a'

b

{Pie I , ~ u au §l ~:> o. Va e4i~ta un , "lJJ> 0 astfel inqit' sa. avem 1.1 -'

a

- cr (u, U, 6.) I < e de indata ce 116.11 < nl' h fiind un omeomorfism a ; lui [a', b'] ~i h (~') = a, h va fi strict creseatoare ~i uniform continua, -deei ex;ista un "IJ > 0 asttel ea I h(t~) - h(t"') I <"1)1 pentru oriee t', til E 'E [a, b] cu W:_t"/ < "I). Fie 6.' =,(t~, t~, t~, ... t~) 0 diviziune a lui [a', b',

116.' II <"I) si "~E [t~-1 ,t~]. N otind tic = h(t~), ,Tic = h( TZ) 6. = (to, tIl .. " 'va fi 0 diviziune a lui Ta, b] ~i 116.11<"1)1 iar a (u 0 h, U 0 h, 6.') -

_:_" -t (u o'h) (T~)[(tJ 0 h)(t~) .; (U ~h) (t~-S] , t U(TIc')[U (ti.;),-;-,U(tlH)]=

k=l " ' k=l' '" "

= cr (u, U, 6.), deci, I I - a (u 0 h, U 0 h, 6.') I = I I _ a (u, U, 6.) I < e. b

Prin urmare u 0 h e integrabila tIl: raport cu rr, h ~i ~ u dU=

b'

= ~ (u 0 h)d(U 0 h).

a'

Jntegrala Stieltjes-Biemann are in teoria noastra doar un 1'01 secun

-dar, fiind fdlosita pentru definirea integra,lei complexe, ~ ';

3.6. Integrala eomplexa. Fie Y un drum rectificabil din~r f o -eontinua pe suportul {y} al drumului, eu valori in C. Atunci f 0 Y

-continua pe TO,l], 'deci integrabila pe,.[O,l] in raport en y . .Aceasta

',grala Stieltjes-Rierriann 'se -numeste integrala complexa (san 1.ntp.nT'flUI ,Oauahy) a lui f de-a lungul drumului y §i notam

1

~ (f 0 y) dy =~ fC~) d~ = ~~'f'

o T l

4) DaM (Y11 Y2' ... , Yn) e 0 descompumere a lui Y atunc~,

:IDe exemplu sa ealculam I = ~ td ~, iU(O:I)

Drumul Y = au(o; 1) de integrate e circular (vezi (2.7» ~i yet) ,=.c = cos 2 ret + i si:t;J: 2re tare derivata veontinua y'(t) = 2 re i (cos 2ret .. +

1 ' I

4ri sin 2re t) ~i I , ~ (f 0 y) dy = 2 rei ~ (cos 2re t - i sin 2ret), (cos 2ret +

,. ,.. '0 I ' \,.

+ i ,in2'; t)\ii .. ~r~ di ~ 2ni. <;~~.t"').i~ .. S.'t.,'lt*u:

.. '0"

Putem defini integrala unei functii f ~i de-a lungul unei curbe. I" (vezi 2.2~ Fie I' 0 eurba din C, ~i presupunem ca I' e" :vectificabila,a,d~e~,. admite 0 reprezentare parametrica rectificabila Yl' (Se constata usor ca., in acest caz oriee reprezentare Y2 a ei este reetificabila), Daca f estecontinua pe {YJ, atunei prin 'integrala Zui,fde-a lungul c~rbei ~ intelege~ integrala lui f de-a lungullui Yl. DacaY2 e un alt element din I', atune}, exista un omenmorfism h crescator astfel Incit Y2 = Yl 0 h. Yl fiind cu variatie marginita, f 0 Y1 e integrabila dupa Yl pe [0, 1] ~i aplicazn (3.5.7) ;.,

.f 0 ZI' 0 ~' va ~,i~i j.ntegrabila .d~pa '!_1 0 h'~ia,die~ f 0 Y2 q.upa Y~~i~f= ~ .. , f

7'f''z,. 02. T. Tl

Prin urmare integrala nu depinde dereprezentarea parametrica aleaaa ~j"

o vom nota cur f. (\UL dJ-\~~'J.... ~U:'V\I._ ') \' ~ ~ k

~ \ ON'..U.~ u\.ti .... a.luAk

3.7. Proprietalile integralei complexe, Fie Y E f» (zu Z2) Yl E ~(Z2' Z3~':'

(lrumuri rectiji£odbiZ,e, g, f apUcaJii contin'l.tedin {y} in C,o:, ~EiC.':Atuncl>'

r (( ", "r ~f'J,;-t- 2-

1) ) exf 4- ~g = ex )f + ~) g c__. \::;{ '\A_ ':\,.\\1.-». r'~0

~y ~ Y ,ri-\,'1 "2- t:\_ \;_;-\.') " ' .. ~~~ c4 ~,

2) "f', _' f ' " "i" - I

t,)t ~ C)..Vo <l.c~ ~\"U~

-r: : 'I Y ,jj ',"::,i' (l~',l'" ,

[ ,

3) Dacd. f e continua ~i pe {Y1),atunc( .. t- r.\,(" , " 'tZ_1C 1;)c..C2-F:-)

~ f~ ~f + \! ~~w;::\~~t,,·\~~~;;,,~.~i~':'

,TUTI Y Tl

({" ,t," (l'

), ~=1)

Y Tic

5) Daca If(y(t» I

< ;M, pentru orice t E [0,1], atunci

r . ..'

1 ~ f 1.< M . V,( y)

Y r I •

" I II! I I

,I'

I I,,'

6) Daoi y e un. drum linia», at~tnci

I I

~ (= (Z2 - Zl)~ f[(1 - t) Zl + tz2] dt

Y o

.7) Dacd G eo mu1time de8chi8a din C, f: G ~vC e continua, (Yn: ':n eN) un $ir de drumuri 1'ectijicabile' cu 8uport in G ce converge uniform pe

[0,1] catre y, {y} c G, ?i mitltimea V (Yn) e marginita, atunci ~ f e un ?ir

Yn

,convergent de' numere com1!lexe ?i

I '"'If 1 I

,\~i~ (f =(f

n~co ) )

Y" Y

'. 8) Daoi y e un drum rectificabil din ~" (fn : n E N) un ?ir de aplicatii

,continue d'in {y} in C u!niform convergent pe l{ y} catre f, atunci '

lim (fn =( f

n-+~), )J

Y Y

9) Daca YI' e un drum Tectificabil d1~n C, pe hI}' atunci ~ f = ~f,

Yl echivalent cu Y2 ?i f conti-

Y, Y.

, 'I ~q_118t,rqtif}, Proprietatea 1) rezultadin (3'.5.2),.7) ~i 8) din (3.5.4),

A;;i (3.2.6). Proprietatea 9) s-a demonstrat Ia (3.6), iar 5) se deduce din (3.4)

,caci sumele integrale ale lui ~ f sint ktl f( Y(Tk» [yet,,) - y(t"-l)] ~i mo~ulu

Y

.aeestei sume e majorat de .ilL ~(y).

6) Dad yet) = (l-t).Zl + tz2, atunci y e derivabila ~i y'(t) = Z2 -zu

! ! ,

-deci ~ f = ~ (f 0 y)dy = (Z2 - ZI) • ~ f [(1 - t)Zl + tz2) dt. ~,~~ ~t't~

Y U 0 , ~

2), 3), 4) se demonstreaza pornind de la definitia operatiilor etec-

-tuate asupra drumurilor.' SUI~!1 int~grala a lui ~ f corespunzatoare lui

Yn

. ~ = (to, tI, ... , tn) este O"(f 0 y-, y-, ~) = ~ fey (1 - T,,» [y (1 - t,,) - k=!

- y(1 - h-1)]. , ,

. Notind t~ = 1 - tn-", T~ = 1- Tn-k+1' ~' =(t~, t~, ... , t~) va fi 0 noua -diviziune a lui [0,1] ~i T~ i:: [t~-l' t~] deci inlocuind n - k + 1 = m,

.52

obtinem

n

, O"(foy-, y-:, ~) , ~ f(y(-r;'-k+{» [y(t~-l() -y(t~-kH)] =

k=l

"

- ~ fey (T;n» [y{t;") - y(t:n-dJ =

m='!

q(f 0 y, y, ~')

~i II~II = II~' II. Prin urmare ~ f = -: ~f.

Y Y-

I 3) eun-caa partioulae al tormulei 14) "(alegind 'n= 2~i dhd:ziunea

I I l 'I

(0, ~, 1)) . .Ramine sa demonstram ca (y, ... ,Yn) fiind descornpunerea lui y dupa diviziunea ~ = (to, t11 ••• , tn) avem

tCf =,[f. ..

k=!~ ~

Ylc Y

Prin deffnitie (2.12) avem y" = yo hk' unde h, e un omeomorfism :a,l lui [0,1] pe [h-l1 t,.J, ~i descompunind integrala avem

1 II(

~ f = ~ (f 0 y) d y = ktl ~ (f » y) d y iar

Y 0 110_,

t" 1 ,. I

t, = ( (f 0 y) dy :_ ,( (f 0 y 0 hi d(y c! h,,)

) ) L.._j '- .... _J

1,,_, 0 't"1¢. r~

1

conform .(3.5 . .7) deci IT.: =.~ f 0 Yk d y" 'j f, deci ~ f = ktJ ~ f.

o Y" Y Y"

3.8. Ob8ervaf'ii ?i exempte. 1) Partea reala ~i cea imaginara a lui

~f poate fi calculata in Ielul urmator : " ,

Y ,

Daca f = u + iv, y = a + i~,

1 1

atunci ~f =~ (f 0 y) dy = ~ [n(a,~) d« -

Y, 0 0 I·

1

- vt«, ~) d~] + i ~ [ut«, b) d~ + v(a,~) d a]. '

o

Aceata dona integrale sint integrale Stieltjes-Biemann reale sau pot fi eonstd rate ~i ca integrale curbHinii de speya a doua, caci acestea

se ealeuleaza toemai ea integralele Stieltjes-Riemann

(~f = ~ eu d oc -'- v fl ~) + i ~: (ri d ~ 4- v doc)

y y y

• I. a) Pentru a gasi -o norespondenta complexa ~i' integralelor de speta intii putem considera sumeleintegrale

,:' I

_ tit _ " '

a(f 0 y,y,A) = ~ (f ~y) ("I;) Iy(tl;) - r(tk-1) I ,

k~l ' , , "

, .

~i limita lot 0 notam eu ~ f(~) I d~~ Daca,y are derivata'COntinua vom y

1

~ f (~)I d~1 ,\ ~f(Y (t)J y' CO! dt =

y, 0

1

-= ~ f(y(t» Voc/2 (t) + ~/2(t) dt = ~i'f d s ,

o y .

tocmai integrala eurbilinie de spete intii .

4) Ou ajutorul integralei introduse 131 3) putem da 0 noua de majorare care e uneori mai avantajoasa, decit (3.7.5) ~i anume,

1 aCf 0 y, y, A)I =.1 ~(f 0 y) ("I;) [y(tl;) - y(t'H)]1 ~ ~ ~ I (f 0 y) ("/0;) 1.1 y(tk) - y(tk-I)! =

= 0-(1 flo y, y, A)

exista un »> 0 astfel cal z' - z" I < '1) 'sa Implice] fez') - fez") I < e: • . Daca I z2-zil.l < '1), atunci I «l-t)Zl +tz2) -zll = I t I I Z2 - Zl I ~ IZ2-z11< '1), deci I f«l--:-t)Zl + tz2) -;- ,f(Zl) I < c, pentru orice t e [0,1], prin urmare

, , 1 • ' '

I~ .. J\Zl) I -'-- \ ~[f«l-t)Zl + tz2) -'f(Zl)] dtl < e:. ,

.r 0 I, I

; i

6) Din (3.7.5) rezulta imediat ca pentru un drum punctual y avem

~ f = O. ' .

'Y

7) Sa calcu!~am I = ~ f ~i sa-i aplicam formulel~ ~e~ajorare

y

(3.7;5)~i (3.8.'4) pentru yet) = l+t, fez) = z, Integrals 0 putem caleula

conform (3.6), ~i (3.5.5) prin ' .

'. .PJJ.~,W-Y<- ~ '1.

t 1 ,1'-- o

I. ~ f(yCt» y~(t»):lt = ~ ~1 + t) dt, = ~ .,Oum V(~)" 1 ~i M-,sup{ If(y(t}) I:

o 0

te[O,1]}=2, formula (3.7.5) neda~III~2, ~i II' ~lf(~)lld~l.

" ,I 'I I ,'~ ,I i ~, ,i1

=~ Va;2 + y2 ds,unde a; = 1_+t, r : 0, deci II ,~ (l.+.t) dt = ~ d,~oareee

'Y j~ ~ ; I 0" .J: I"

;:k= V~'2+,y;2g~."Pri~ urrnali~formula (3.&,4) ne"da,:dll ~,~,,~i avem

- " ,. "" ';" " '. " ' l·~.i "

chiar egalitate. (Aeest rezultat se datoreaza faptului ca f(yCt) ia valori

reale ~i pozttive 131 fel ca ~i y'{t).)· J , ",

8) Sa se calculeze(f, unde f(z) = _!_, iar y = Y1 U Y2 U Y3, unde v, ~i

I ) Izi

1'3 sint'drlurlu:ti liniar~ ce le~ga' ___: 3' de ~.~ respecii-~ 21 "de'~, iar Y2(t) = 2 [cos ~ (1 - t) + i sin ~(1 - t]. Functia f e continuapeC",,{O}, iarl{y}:e inelusa in aceasta multime, deci integrala exist~, caei y e un drum rectificabil si integrala va fi egala cu

114-12+ 13 =~ f+ ~ f+ ~ f. Oalculam II;

rezulta

I ~ f(~) d~ I ,;;;;; ~I f(~) II d~ I·

y .'1' 'Y

, l . -1',

5) Putem arata ca Integrals I = ~ f«(l-t)Zl + tz2)

o

dt tinde

"

, 1, I ..

f(:I) = ~ 'f(z~) dt~i \P:en~,I'U e: > ..

,j I \ \ ~ 0 ,I ~ • 1 ,I,' • ii, J: ~

f(Zl) , daea Zz tinde eatre ZI' Intr-adevar,

,I I .• ,,' '

, "

"

"

, " 'I

Yl Y. Y.

1

cu ajutorul'formulei Js = ~ f(;k(t))y~(trdt

o

I~i obtdnem II = - 1, 12 = 0 ~i Is =;

=4-1 de~i~f=O. ,I, /

Y

§ 2. TEOREMA LUI CAUCHY

'3.9. Definitie.'Daca'gEJlf (G) ~i'g'(?)'=f(z) jaentrU' ·brice"zE atunci spunem ca g e 0 primitiva a lui f pe G.

Ca ~i in analiza reala nu orice funetie f admite primitiva. ]\fai mult insa, dupa cum vom constata, nici rnaoar functiile continue nu admit toate primitive. Daca incercam sa transpunem pentru functii complexe constructia primitivei unei Iunctii rea1e continue f d,1ta de formula

x

g(x) = ~ f(t) dt,

a

. J " } I .

va trebui sa alegem un drum ce leaga un punct fix Zl cu un punct variahi] z printr-un drum rectificabil '(z. Pentru oa acesta sa, existe trebuie sa:admi-

tern ca G este un domeniu. .

Dar ~ f va depinde in general nu numai d~ Z ci ~i de 'dl1lml~l ales.

I y I \ I

, " .~ z ~ t 1 I' ". ,,,, \

Resultatul central al acestui paragraf e teorema lui Cauchy (3.16) - care

permite sa gasim conditii simple caresa-garanteze ca doua integ.ral~ ( f ~i

, , (\ i ~ "

Y1

~ f sa fie eg~,le. Prin aceasta vom putea arata ca pe un domeniu Ii

~ f = g('((l)) -'--- g('((O)),

Y

;"(2 • I' ,

conex olomorfia unei funetii im plica existenta primitivei.

Mai tntii eautam un criteriu pentru existenta primitivei.

3.10. Teorema de Iegatura dintre ,rimitiva ~i integ1~ala.

domeniu din C f: D -+ C 0 functie continua. Atunci; ,

a) lJaca ~ f = 0 pentru"orice contur '( din D atunci f 'admite 0' pt'i;.':

Y

mitiva pe D. b) Dadi f (J,dmite 0 primit'iva. g in D, atunci" pe.ntm orice dmim rect'i-:-'

ficabit'( din rD are Ioc formu.za llf,i N ewt01t-'Leibniz: . ,j I • ,',

iar daca '( e un contur

~ f ,0.

Y

~!\

Dem()rf~tra!ie., a) Daca ~ f = 0 pent;~ orice contur '( din D, fie z ,UUI

Y

punct variabil din D ~i Zl un punct fixat. D, fiind un domeniu, e pollgonak

eonex (2.19), deci exista 0 linie poligonala '(2 in D ce uneste Zl cu z ~i fie g(z) = ~f.,

:Sa aratam ca g~(zo) = f(zo) in oricezo ED. Pentru a caleula g(z) - g(zo) = = ~f - ~ f, alegem, s> 0 suficient de rriic pentru ca U(.~o; e ) c D ~i fie

Yz Yzo "

:z E U (zo is) iar '( c= '(2 U y- 'U '(~, unde y e drumul liniar de la Zo la z.

Atunci '( e .un contur si folosind

(3.7.3) ~i (3.7.2) avem '----..

, o = ~ f = ~'f +r- ~ f - ~ f, deci

y y z Yzo y

g(z) - g(zo) =

I .

= ~ f= (Z-.zo)~ f [(J - t)zo' -+,tz] at,

y 0

dupa (3.7.6) deci

Fig. 3.10

\ I I'

<r(N) 0'(",) ~ I , •

~ -b ~o. == f [(1 - t) Zo +tz] dt. Aceasta inte~rala are conform (3.8.f')

Z - 2:0 I

o

limita f(zo) cind z tinde 1a zo' deci g'(zo) exista ~i e egala cu" f(2'o)' .L--" . b) Fie g 0 primitiva a lui f ~i '( un drum poligonal dm p .. ~tum'l. ,exist:'), 0 diviziune D. = (to, t1, ••• , in) ee-l descompune in drumuri liniare ~I pe U,c-n t,,] '( va fi derivabila, ~_'inind cont dl aiei ,

[g(y(t))J' = g'(y (t)) . '('(t), avem

tic t"

( f CO"" ~ ( (f 0 '() d'( = i ( g'('((t)) '(' (t) dt =

J' I k=l ) 'k=l ) I •

Y . lk_1 tlc_l

tic

= ktl' ~ [g(y(t))J'

t"_l

, n .

lit = ~ [g ('((t,J) -g('((t"-I))] =

, k=l

Daca '( nu e 0 linie poligonala, exista, conform cu (3.2.5) un ~ir y n de drumuri poligonale in D ce converge uniform catre y, Yn(O) = '( (0),

y.,,(l) = '((1) ~i V('(n) ~ V('(): .

~ f -~ g ('(n(l)) - g('(n(O)) =giy(l)) ~ g('((O))

1\

Yn

56

~i trectnd la limit:'t conform (3.7.7), obtinem tormuln Newt( n-Leibnis.

~~~ ~'_ ~ 51 ~

3.11. Ob8~r.va#i. 1)' Daeag e 0 "pl!imitiva .a lui, f, atunci.g 40 e. evident alta primitivi; pentru oriee c E C. Daca f e definita pe un domeniu.l oriee primitiva e de aceasta forma in" virtutea proprietatdi ca singurelej functii eu derivata identic nula pe un domeniu' sint conatantele, '

2) Integrala rlu! f 'pe un eontur nu depinde'l de punctul .de pornire. Prin a,¢easta formulate intelegem' urmatoarele : y fiind un contur ~i y(O)' = = y(l) = zo, ,alegem un punet oareeare al dru-: mului ZI = y(t,]_). Atunci diviziuni.i(O, tl, 1) i:i

eorespunde deseompunerea h\, 12)~i.~ f = ~ ~ ~

y ')"1 l

+~f. ,ftu:~ci, Y= Y2 U Yl ·va fi un, alt contur eu aceeasi imagi~e, 4a1';

y(~; ~ 'i(~) ~Zdi~ f ~ ~f. r:

y I

Fig. 3.11.2

1

3) Funetia f(z) =--- desi e continua ~i derivabila in D"::::;;;,'

I Z -Zo ~ I'f

= C""{zo} nu admite primitiva in D, deoarece

i,

1=

unde

, "

hi

.1 ~l "2 . 2 t' ,. . ~1 '

'. _ . 'It.' '/,1' e ,tr . ,

I --, eltl' = 2,'id dt = 2'1ti.

r e2rrrt

, 0' 0" ..

I, ,

diferit de zero.

In schimb pentru orice m i~treg d~ferit de 1, Imic~ia f(z') = __ 1 _ _;;,.

I " . ," ~ "

•• < , ...

. ·t· v ( ) 1 d .. ~ d~ 0

are prIllll Iva : g z = em = .

, (1 - m)(z ..,- zo)m-l , (~ ,~ Zo)m

, ' , 'y ~'

4) Vom cauta sa gasim eonditll care sa asigure existenta ptimitivei.~' conform teoremei primitivei, problema e echivalenta cu condltia anular~~4 integralei pe oricercontur. Vom cauta' 'teoreme care sa asigure anularell integralei pe anumite ~oHturu+'i, l I '.,. . . ,\

5) Definim dr1J,~nu.l triunghjJ,tlar i:q. feInl urmator : J;laca ZUZ2,Z3 EO ~i 1.1, 1.2, 1.3 sint drumurile Iiniare din Zz in Z3' din Z3 in Zl' respectiv q.in, zl in Z2' atunci prin O(Zll Z2' Z3) intelegem- drumul 1.3 U (AI l:.I 1.2), iar pri'ta T =T(ZI' Z2' Z3) multimee ~azl-+bz2 +cza:a,b, CE~;, a +b+c<l}.,

Se verifica u~or ca T e format'din puhcteie ihterioare triunghiutui, jar Y = o(zJ) Z2' Z3) ca drum poligonal e un drum rectificabil, iar V( y) e pol'i:r.netrul triunghiului.

58

3.12. Teorema lui Cauchy p~ntru tri~nghiuri~'Fie i~;Z2' z3tfei'(pun}cte' r~ecoHnia1'e, T = T (Zll Z2' Zg), Y = ;) (ZD Z~, z~), iar f 0 funcjie olomorfa pe T ~ioontinua pel :P. Atunct '.1,' 1, •

~'! ' '\: J r,·I, ,I' -'i'I") I '::',,;l')'~: f

Demo'fts.tr(fjic, (Gqursat)., l),Eie ZPl, zi1), Z~l) E.T ~i sa" arM:)l"m cap~ntru

'Yl = O(rt~\' z~11'i~~i)j,ave1Ji Jl; ~f' b, Fiep:i'in absur~ iI, f 0 ~i ne It,, =

, 11 '. . "

== V(y;) perimeti'ul triunghhihii Ti =T(ztl);"Z~), z11». Sa pnesupunem ca 'am

gasit drumurile trinnghiulare Yle = o(z1"), ~~lc), zge» ~i domehiile ~\=T(zile),'Z~Ie), z~~»)

de perimetru' lie __:_ 21-1< • l1.astfel ca Tr => :::>i1\ =>, •• ,,' :iD ':1\, Iar modulut lui lie __:_

~ f e ma:,i. mare ca 41-10• 1111 ~i vrem sa-l Vic

constrnim pe YTc+1'"

Fie b1 = 2-1 (Z~k) +- z~Ie»), b2-,== 2-1(Z~Ic) + zf(», b3 = 2-1(zgC) +zi"») mijloacele laturilonsi, formam y' = a(zf() , flo, 1;;2)' y" ,O(b3)Z~kl b1),y'i" = ;)(bs, bll

b·) yIV - "'(:i- '.,.,(k), b) . A .hil~n"';' ('f,.'

2 , . ~ ,~Hl' "-',,3 '~:t I 2· ,.i;":X';~'~""", :~.i,':, J ;~. 1

,'1' lJ.'it,t,' • i \,Yk >

., ~ f +~,' f +,' ..• ~ .. f + ~ f, deei '

'1" '1''' -: ..IV

y

! Ii

, , )

if.,

~i cerpu_~in nIn).! diii termeril.i din areapt~ va fi mai mare ca 4-1 I l" I

I I, \ ,I,"'.

N otam acesj arum trimlghiular hll Y"+1' \ interiornl c;UT. ":1 ,(.~,f, '. 11H1:

~ '_ J' \.i' .~

, - ~ I,-

, 'Yk+~:"i ::' !

Perimetrul triunghiului, li)+{,est.e egal c1Jll2-1. h, deei l"~l = ,Z,l-(k+1l';·h'1. f. Ie =>

l' . I 4 1 '11 I 41 (11'1) II '. ,< ."

:;, 1(+1, lar 1ii+1;;;" -. k ;;;;. -; 11· .

Am o~~iJ1l.ut·un sirde t,r~Uljl.ghi.uri ~,L~,rliUl~i~ile T1=> T2=> ... :::> Tn=> ... tdnt pat~icompac,te nevide deei. ,,{) {tli" :'n E N*} e nevida.'Fie Zo U'I~ . eiement' al acestei intersectli. ,ClJ.lillZo El ~;f e difere:b.~iabila' in Zo ,~i"

l,

undelX este nnla ~i continua, in zo, prin urmare

Dar ~ d~ = ~ ~ d~ = 0 - vez i (3.11.3) cazul

Y" ""

respectiv m = - 1 - ~i alegem E = li2·1 III > O. Va exista 1) > 0 astfel Cfu

Iz-zo \< 'f) sa,Jmpiice IIX(Z) I < E ~i exista nE N* pentru care 1,,=21-n 11 < < Y). Atunei '1',. c: U(zo; 'I)) caei pentru orice ~ ~ Tn are loc I ~ - Zo I .;;; < 1" < 1), deci I OI.(~)(~ - .80) I <E'I~ - ZO!, < E·l" si aplicind (3.7.5) avem I

41-"1111< l~fl=l~ IX(~)(~-Zo) d~1 < E·l" V(Yn) = E.l!=:::.41-n li=41-nIId

Y11, Yn

~i am ajuns la 0 oontradictie ; avem deci II = O.

2) Alegem acum trei siruri a~1i\ a~n), a~n) din T ce converg Z2' respectiv Z3' ~i fie Yn = o(at'), a~"), a~"l Din etapa 1)

rezulta ~ f = 0 ~i conform (3.7.7), avem

Yn

( f = lim ( f = O. D

) n~oo)

v 'n

3.13. Teol'ema de !'~9M1JJ'ii dintrc ()IQmm·n!~ ~i primitiva._ Fie D us» domeniu. stelat in zo, iar ell, ... ,el" drepte ce tree prin zo, d reuniunea lor. Daoi f: D -? C e contin1ta pe D fli derivabila pe D~d atttnci f admite p1'imiti'va pe D.

Demonstraiie. Fie Yz drumul liniar de Ia Zo Ia z. Suportul lui este

inclus in D, deci g definitade-gts) = ~ f da~a Z =1= Zo ~i g(zo) = 0, aplica D'

Yz

in C. Sa aratam ca g e 0 primitiva a lui f.

1) Fie Zl E D~d~i r1=d(zll(C~D) U d). Avem r1 E R+ ~i considerarn z E U(ZI; 1'1)~ Aplicind teorema lui Cauchy drumului Y =

o (zo, z, Zl) = Ye, U Y U Y;, avem o=.~ ~ +

Yz•

+~r-~f adicag(z)-g(Zl) = ~f~i Y e dru-

I Y ~ . Y

mul liriiar de la z la Zll de unde deducenu

Fig. 3.13 ca in demonstratia (3.10), a) ca g'(zl)=f(Zl)"

2) Daca ZzE (D n el)~{zo}, atunci e.,« die pentru un k ~i alegem 1'2= =d(zz, (C/D) U (d~dk)) si pentru z E U(Z2; r2) putem rapiona ca la 1), dcoarcce f e olomorfa in 1.'(zo, z, zz) ~i continua in T(zo, z, zz)·

60

3) Maiavem de aratat ca g'(zo) = f(zo). Avem g(zo) = 0 ~i conform

1

eu (3.7.6), avem g(z) = (z-zo) ( f«l - t) z + tzo) dt, deci g(z) -g(zo) ,

) z - Zo

o

1

= ~ f«l - t) z + tzo) dt ~i aceasta tinde catre f(zo) cind z tinde eatre Zo" o

(vezi 3.8.5).

3.14. Obseroaiie. 1) Daca f e continua pe domeniul D stelat in Zo ~i e derivabila pe D cu exceptia unui nurnar finit de puncte, a.tunci unir~du-le (JU Zo obtinem dreptele elll ..• , d; ~i din (3.13), deducem ca fare prirnitiva pe D. In particular, pe un domeniu stelat orice Iunctie olomorfa admiteprimitiva.

2) Oonditia de derivabilitate e aparent foarte. restrictiva pentru a asigura existenta primitivei. Yom vedea insa mai jos in (3.20), ca ea, 1\ necesara deoarece in cazul funetiilor complexe 0 functie nederivabila nu poate avea primitiva.

3) Fie f(z) = sin(z -. 'i) Z pentru Z E C~{O, i} ~i f(O) = f(i) = 1. Atunci (z - l)Z

'I' e derivabila pe C ~{O, i] ". ~i continua in C deoarece lim f(z)

:;~i

= lim f(z) =1

%-+0

I'rin urmare f admite primitiva in tot planul,

4) 'Feol'ema (3.13) se bazeaea- pe teorenra lui 'Oauchy aplieata la rlrumuri triunghiulare. Teorema lui Cauchy este insa valabili; pentru eontururi mult mai generale si constituie un rezultat central al teoriei func(mOl' de 0 variabila complexa. l\fajoritatea teoremelor ce urmeaza sillt conKtlcin~e directe sau indirecte ale teoremei lui Cauchy.

3.15. Teorema lui Caucby. Daoi f e olO1norja pe m~tlt'imea desehisa G~ 'htr Y e un eontur omotop cu zero in G, atunei

Demonstratie. Oum integrala din f pe un drum punctual e 'egala. cu ~t\I'O, e suficient sa aratam ca daca Yo ~i Yl sint doua contururi din G, omo-

lope in G, atunei ~ f = ~ f

. Yo "(1

1) Fie "cp':"'8x 'T ~G deformatia lui Yo in Y1' K = cp(Sx T) ~i = d(K, i3G). Avind E> 0 ~i cp fiind uniform continua pe S xT, eXist~ un '1»0 astfel incit Is'-s"l < 1) ~i It'-t"l< 1) sa implice Icp(8', t)-

- cp(s", t") I < _:_ ~i alegem 0 diviziune A = (to, til ... , tn) a segmentului

2 ,

" ' " "..', ,j"", f

'.[0,1] de no~ma mai mica decit~. Vom nota s, = t]" Zj,,. , cp(Sj, tic) ~iD}'k_:_ = U(zu,; e:}:'.Avem Dj,k ,c I! ~i"din <f(S' 0) = rp(s, 1) r~zulta ca Zj,O = ~j;n

-deci 'D],o = D} n - , I ,I, I 'I ' \ I' , , '

" ~ J

" t ..

~.- .

'tl

Fig. 3.15

2) Vom alege contu~urile 1/\0"1' Al, ••• ,")..,; astfel 'c~ I iAb I'S'a .. Coillcida c

;i'01'Yi<;,u').n §i psntru' orice j e: O,n "':::'-1" kE'l;-n~i tE'.[:tk!_'l,',tkl~sa ave, 'Aj(t)'E 1Jj'.k.:n D{;.'l,k iar An(t) E,Dn,/,· in acest seop alegem:~0=Y6' An = Y~ iarD~1:tt~tl }- EO ±, 11,-'1 inloeuim pe~ jet} ;', cp ('sj, t), care-s-at' .putea sa nu f] reailifiQabil, printr-un drum poligonal ,A)'""7j(Ylj).l,ldefinitaJa (3.2~Q,) •. A~{tk) e[Jrl definitie egala cu'zj.k iar Aj e un ,contur. Pentru ,t ,6£ [t";'li t'IJ'~l J=,O sa'

J "'n, 'avem/zp,;,'/' Aj(t) f, / cp(sJ' h) ...c:.. ~(s), l)./' <' "~': <,.e: ~i',pcntru j =

, ) 'or ,-, .:,J, ~ \". :: ",. ."

/Zl,h; - A?(t)/ ': / cp(su tic) -; cr(so,t)1 < ~'" < e, deci

AO(t) E D O,k n D1,/( iar ·A,.(t) E Dn,k' 'Dl1C~;I\~:',:L,fh-:-l!I$i t E '[t/(-l1 tk]atuhdi",Aj(t) ap,ar~inelsegmentillui

uneste ij,l(_~ de ij:'{~ deci !I ,:" ,,','1", ' f," '" I "

! Zj./( - Aj(t) I ,;;;;; / Zj,l( - Zj,l;-l! ' / <:p(s}, tk) -<:peg}, il(~~) / <;

<-i < e:,~i./z1+l,1<- J'j't)'/J~,/;j;~I;;'C;~i;J,l' -+ /z~,!S{_:_"Aj(t)/ -c,

I', ,. I ,If I

3) Pentru,s demo~stra ~ f . ~,~ e suficient a al'ata c~ ,pentru oricej E 1, n avern '~ f1, ~f. Fiej;1o, ~~Y07c E"O, n-l. f~~ a~~ite pe discul n.;

Aj_l Aj ..

o primitiva (vezi ,(3.14.1)) pe care 0 notarn cu gj,Ie' Cum Df,O = Dj,n convenim sa alegem gj,O = gj,n' .Intersectiiile Dj,k-l n Dj,Tc sint oonvexe, deci conexe, ia;J? r.func~iagj~"-l ~ gi,/: aYlnd derivata nula; peaceasta i:m:ter,-

sectie, va fi constanta : gj,k-l - gj,k = Cj,k ~i aceasta pentru orice j E O,n"

tic

7c E 1, n. Pentru a calcula ( f = i; ((f 0 Aj) dx,; tinem cont ca I,it) Iiind

~ k~l)

,Aj tk_1', I' "'

in Dj,Tc eind t E [tk-l1 tTc], putem folosi formula lui Newton - Leibniz ~ii obtinem

I I

I, \ f, ' ~ [g},k(ilj(t,,)) !_ gj:,,(Aj(tl;-l)]

~' k=l

n I '~j" I ( ~, 'I ';,

\' I : ' ... ' • Ii ~\ I ' I , I

de gj,O = gj,n,' obtinem j f -Aj,

'r

~.'inind cont de' definitia constantelor cj.7,~i

"

<=:E C;j,k' La aeelasi rezultat ne conduce ~i k~ 1

'I,'

"1

tic

~ f = ~1 ~

"J-l tJi_l

E [h-1, tl(], j E"l, n. Deci ~ f = ~ to

Aj_l Aj

Din teorema lui Cauchy putem deduce eiteva consecinte imediate, Din (3110) ,~i(3.15), se obtine 0 nona teorema de legatura intre 01.0-

rnorfie ~i primitiva : I I

S.16. Corolar. Pe un domeniu. 8implu coneai orice june/i.e OlO1n01ja

admite primitiva~ 0 ' , ' "

.A doua consecin~a ne asigura independenta unor integrale fatade

drumul de integrare. .

3.17. Corolar, Doea f e ,olomorfa muliimeo. desclii8a' G, iar Yo, Yl 81)nt Iloua drumuri rectifieabile omotope in G, atunci:

" '

Pentru demonstratie e suficient sa aplicam lui lyo U Yl teorema.

(:Uo). 0

63,

Corolarul (.3.17) ne arata cum putem construi 0 primitiva pentr '0 functie olomorfa f pe un domeniu simplu conex D. Alegem un Zo E 'fix ~i un zED variabil ~i le unim cu un drum rectificabil oarecare Y

Num~rul g(z) = ~ f nu depinde de drumul ales ~i g va fi, conform -

s

isbl1atiei de la (3.10), 0 primitiva a lu~ ~. Se mai noteaza ~ f = ~ f

'0

-=----

§ 3. FORMULELE LUI CAUCHY

In paragraful de fata vom folosi teorema lui Oauchy pentru a adinc <studiul functiilor olomorfe obtinind citeva noi rezultate fundamental {lea mai importanta e teorema. formulelor lui Cauchy, care are un aspee -dublu. Pe de 0 parte, se constata ca orice functie olomorfa e nelimitat deri vabila, pe de alta parte, ne permite sa detorminam valorile unei functl olomorfe intr-un disc, cunoscindu-je pe cele de pe frontiera. Dinaceast -teorema vorn deduce un sir de noi proprietati iar pe urma 0 vom extind 1a drumuri care nu sint circulare.

Ca ~i in cazul integralelor reale, vom intilni cazuri in care integral -complexa depinde de un parametru, Fie y un drum reetificabil cu suportu I{ = {y}, G 0 multime deschisa din C iar goa plicatie continua din G x

''in C. Atunci pentru orice _z E G Integrala ~g(Z' o d~ are sens.

, y

3.1S. Propozitie. Daca g : G X K ~ C e continua, atunci 11: G~

~defin'ita de h(z) = ~ g(z, ~) d~ este continua, iar daca g~(z,~) eansui ~i

,continua pe Gx ;, atunci h este OlOm01ja in G ~i h'(z) = ~ g~(z,~) d~.

, y

Demonstmiie. 1) Fie g continua ~i Zo E G. Alegem r > 0 astfel incl ;U(zo; r) c: G si fie E > 0 dat. g fiind uniform continua pc V(zo;' r) X J{ v -exista un 'I) astfel ca I z - Zo I < 'lJ . sa implice I g (z, ~) - g(zo, ~) I

< V~.;)- ~i atunci I h(z) - h(zo) 1< E5• ,

2) Daca ~i g~(z,~) e continua iar Zo ED, formam gl: a- x J( ~ astfel :

1 g(z,~) - g(zo, ~)

gl (z,~) = z - Zo

g~(zo, ~),

Se arata usor ca gl e continua pe. G X K: .~iC0nf;rm etapei 1) \1 acestei domonstratii hl(Z) = ~ gl(Z, ~) d~ defineste 0 functie continua hI: G ~ C,

y ,

rleci h1(zo) = lim h1(z). Dar

Deci h e derivabila in Zo SI' h'() ('(~) d; 0'

'. Zo = j g.zo,'" c".

y

De exemplu, daca cp : J( ~ C e o functie continua si notam g(z Y) =

'Pm. ' " "i ,'"

0:::: -- atunei pe G = C""J( functia h(z) = ( '. 'P(~) ~ d~ va fi olomorfa si

~-z "j " j ~'-z ,,'

• • ,y

pnn inductie se ,arata ca h va fi nelimitat derivabila ~i

0ce~t .caz particu.la! ~ster lema privind integrate de tip OauchJi. De remarcat

(lIt aaci 'P este definits, pe iar pe camp emen u Ul J(.

@,? _£~:..~a. ' Form~del~l~!"¢~~l:,lt.~t!.l,_,iIis«ll.:_~4J7~~: ~_,;

• ~ ...sfl:tJ~WlJ&Jl .. p..f .• Jlnp ;, x: a~",f!l.9.J.!J:.?fJl..:P./z"",Qf~"i..r,11Th?12t j~ n~lt,mii?ir (Ol(~~tjva7ib.1.~f!:..,J!.!.}}J~Q"i,:rJ",f:!':" ,p ~?'~~!:"'22!?'~ .. f£:;,JlJ,E,Q~;xL{!]jj,1.,_1J_alaJil~_.lor1!l1ilerelUi

UiUiC y. ", " ----,

""""''''''''''''~WMi.'W.'''''''~ '"

I I

~"'-~~~'.~-"."'-~!~"""d)/.~jjjI,.""_.U\I'zy1"

k' ~ 'f(~) ::::J-'"

f(k\Z) = _'-. --k- d~, unde kEN. .

2m (~-z) +1

. . 'IlU(zoir) ", ' .

I. ,- u,. ~ ~~ ... ~~~"~"--~--"""""" . 'IOq~

'- Demonstratie. 1) VerWcam mai intli fo~mula lui Oauchy pentru 1:; , O.

Avind 0:;;;;; Iz-czo I <i r, n E N, alegem r; E Rastfel ca sa avem I z-z I <i

~ r" < r. Avem pentru Yn = aU(zo ;'rn) .' ,,'~,' . 0

Imirna integl'aLa are dupa formula (3.11.3), valoarea 2~i, iar des pre ponulIllrru~ ar~tam ott e ega,la eu O. Elementul ~ e U(''(:C/; r) fUnd 'fixat consideram

______ M' A~ ~ ~~~~~~oo~ __ ~~ __

~ variabil pe U(zo; r) ~i construim funetia :

t_f(~)' - f(z) g(~) = ~ - z

f'(z)

daca ~ E U(zo; r)~{z}

daca ~ = z

. . ~ , . )"{z} i co~tinua in domeniul convex, deci stela~

care e denvablla in U(zo ,r ". d~ ~ t a (3 13) 0 primitiva si atunci

U(zo; r). Prin urmare, g admite upa eorenu . ,

~ g(~) d~ = O.

'Yn

Dar, g(Yn (t») = ( f(~) - f(z)

~ ~ - z

p'entru orice t E [O,lJ prin

y,,(t) - z d~ = 0 ~i

2__ ( f(~) d~ = f(z) 27ti ~ ~ - z

I

r < r ce binde catre r, Yn va tinc1e uniform Alegind un ~ir", ,

= aU(zo;r) ~i se aplica (3.7.7),

f(z) = ~ ( f(~) 2nl ~ .~ ~ z

8U('O,T)

f· ..

2) Din formula precedenta putem deduce, aplicind lema

~ - (~ d~ e

de tip Cauchy (3.18), pentru r.p = f, ca h(z) - ) ~ '_ z '

'Y '. : (k)'

C" { } si nelimitat derivabila, iar derivata ei de ordin k este h (z)

pe ,,'[ . ,"

it (_ f(~) d~. Dar conform punctulu.i 1) al demonstratiei, pe tu»; ;r)

}g _ Z)k+1' • '

'Y 1 '

c C ~ flY} avern f(z) = --. h(z) de un de rezulta formulele lui 27t1

~i derivabilitatea nelil11ita~a a lui f pe U(zo; r). 0 .'

v ~ SIn z c1 7c E Z E util sa transcriem integrala su

Sa calculam lie = --k- Z; . , " ,

. z

8U(O:1) ", '

sin Zi'v c , C ( sin ~ d~. Pentru Ie ~ 0; ,f (z) = -' -. - e olol11on::~ m

forma, I", = ~ ~k. , , Zl,

W(O,,)

dect aplicam teorema lui Cauchy; ~i, II; = O. Daea 1,713 .> 0 numitorul se anuleaza ~i vom aplica (de la dreapta spre stinga) formulele lui:.Cauehy

aleginc1f,(z)= sinz,z, ' O>!iaveml~,= ( d~ f(,~)\. (k'--1)!2'rcif(k-1l(O).

'( ) , (~ -" 0) . ,<,

, 8U(O:I) "

Dar pentru k impar j<k-1)(Z) = d3sin z ~i lk = 0 ; pentru k = 4n + 2, 14n+2 =

= (4n+ 1)! 2ni, pentru k: = 4n, 14n I -(4n-1)! 2ni. ','

In privinta Iegaturii dintre olomorfie ~i existenta.;ftil11itivei, am eonstatat la (3.16), ei.'L pe domenii simplu eonexe olo:tn~:. implies existents primitivei. Reeiproca e valabila chiar pentru orice domeniu.

, , /

~C;.7 3.20. Tehrema, (Morera). Dadi /) functie eomple{))ii' admite prirnitivii

pe 0 mUltirne de8chi8a G, atunci ea:e olomorfa p~ G. . -

Intr-adevar, daea g ~ 0 primitiMa a lui t ~i Zo E G, atunci alegind r :» 0 astfel incit_sa avem U(zo; r) c G, g va fi olomorfa pe U = Uh; r) ~i continua pe U, deci conform teoremei (3.19), g e nelimitat derivabila pe U, deci tn particular exista g"(zo) care insa coincide en f:Czo)' Deci f e

olomorfa pe G.O' ,. ' I '

o alta importanta problema a teoriei 'functiilor olomorfe este de a determina: diferitecategorii: He aubmultimi rule tiner'multimi deschise G pe care functia fiind derivabila sa atraga dupa sine olomorfia ei pe G. In acest scop vom spune despre 0 multime de drepte ,ca e local fin ita pe G, daca orice punct Zo E G admite 0 vecinatate ce intersecteaza doar un numar finit de drepte din multime. De exemplu, multimea dreptelor de ecuatie

()) = _!_, n E N* e local finita in U(l; 1) dar nu e l~cal finita in U(O; 1).

n

3.21. Propozitie. Daca (i e 0 mul!ime de8chi8a si d e reunir~a unei mult1~mi de arepte local finite in G, iar f e 0 functie complexC'i continua pe

G ?i derivqbila pe G~d, atunci ea e olomorfa'pe G. '

Intr-adevar, pentru orice Zo E G putem alege r ;» 0 astfel Cal U('zd; r) sa fie inclusa in G ~i sa nu contina decit un numar finit de drepte, ce trec prin ZOo Teorema (3.13) ne asigul'a existenta unei primitive a lui' f pe

U(.zo; r) iar de aici rezulta derivabilitatea in Zo (vezi 3.20). ' ..

Yom rezolva acum problema de a "uniformiza" intr-un anumit sens o aplicatie multivoca.

Sa consideram spre exemplu aplicatia multivoca Log definita in capitolul dol, 'Sa presupunem ca z ia valori de la 1 la 2 prin valori reale, Atunci e usor de ya,zut'ca putem alege pentru fiecare z una din valorile lui

, Log z (de exemplu cea reala,) astfel ca aplicatia univoca astfel obtinuta sa. fie continua. Dar daca pornim de Ia valoarea 27ti pentru z = l'~i adaugam valorilor reale precedente alese 27ti obtinem 0 nona functie continua. Acestea VOl' fi ramuri ale logaritmului complex. Mai general: Fie D c;:, C, A: D_,.9(C) 0 aplicatie eomplexa multivoca, iar G 0 parte deschisa dinD. Vom spune ca functia f: G -+ Ceo. ramura uniforma, a .lui, A, I. daca f e olomorfa ~i pentru orice z E G,. avem fez) E ,A(.$).

tit Daca A e aplicatia inversa a unei functii g: Dl _,. D ~i f: G -+ C 0 ramura a lui A, atunci f e injectiva, deci admite ca inversa restricpia lui

~ la f(G). .

Demonstram existenta unor ramuri uniforrne ~i chiar. unicitatea lor, daci1 'e fixeaza 0 valoare initiala (asemanator problemei Cauchy la ecuatii u:ifel'err(iiale), pentru aplicatia multivoea Log. Pentru a u~'Urainsa aplicarea oi, 0. vOln enUJ),1ia directi pentru 0. :t:LmClvle compusa Log 0 g, ~i peu'tru n·X,

~------------ .. ,------------

,,' II 3.22. Teol'emaramurilol' un:ifo.rme. P'1:e D un domeniu 8irnpl1t cone» din C,g 0 junctie 0 lomorjape])ce n'tj, 'iavaloarea 0 ; ZI un punct din Ir-iar , wll W2, ,~~ C numere pentru cqre W1.E Log g(Z,I) , W2E[g(ZI)]a. :1tu,nq_i exi8ta exact ctteo junctie fl,f2 E .1f(D) ci8tjel ca fl sii fie 0 ramura umforma pentru aplicatia multivocd Log og §i f1(ZI) = WI' iar f2 pentru. ga ~~ f2(ZI) = W2; ,

In plu8 fi(z) = g'(~,/f~(z) E QI;[g(Z)J",-I.g'(Z). '

, g(z) " . '.. . '

Demonsiraiie. ,1) Fieh(z) =:!::" g'(z) ;.' 'Ouing(z) i= O,h esfe olomorfa pe

',g(z) , . . ' . I

domeniul D §i aplicind teorema (3.~6), vae~ista . 0 primitiva 1 a lui

h pe D §i . .

[ e!(z) ]' = [l'(z) .g{z) - g'(z)]eI(Z)~:_ [g'(z),!-g'(Z)] ·e!(z) = 0

g(i} g2(Z) , " g2(Z)

, ' ," .

Deci el(z), = c.g(~).Expone:ntiala nu ia valoarea 0, deci c i= o. Sa, alegem constanta k E C astfel in~it fl de,2- ±L~§- in2,eplineas~a c~nd*~ f1(ZI) = WI' adica k = WI ~ l(ZI)' Atunci fl E .1f(D) e ramura uniforma : cautata, deoarece .

e!,(z)=e1(z).ek = 'e!(Z).eW'.e-1(Z,) = c.g(z).·g(ZI) = g(z) §i c .g(ZI)

". . g'(z) ,

f1(z) E Log g(z). Avem f~(z) = l'(z) , _--

• " t g(z) ,

Daca fl E .1f(D) ar fi 0 alta ramura ~niforma cu proprietatea f!(ZI) = Cf' wl,~tunci g(~) = e7~(z) = ef,(z), deei ef,(~)-:,(Z) = 1 §i deri:v~nd: [fi(z) - -fi(z)J:e~(Z)-fl(') ~ 0, de unde rezulta fi(z) . fi(z). Avind f1(ZI) = f1(ZI) , ,

. deducem £1 = fl' .

2) Fie acum WzE C un.numar pentru care W2E [g(~I)]'" = e",Logg(z,)

alegem :w1 E ):Jog g(ZI) astfel incit sa' avem W2 ve"'w, deci putem c<?ns dupa 1) 0 Iunctie fl olomorfa in D astfel incit. sa avem WI = fl(~I) §l fj(z)

E Logg(z) pentru orice zED. Definim f2(z)= e",f,(z)(z ED). Atunci f2 E .1f(D ' §i f2 (Z)E e'" Logg(z) = [g(z)]'" pentru orice zED, f~(ZI) = e",f,(Z,) = e"'w, = w'

...• I. g'(z)·' ) [g(z)j'" '. "( )["( )J"'-l

iar f'(z) = Ql;fi(z)e",f,(Z) = o:: __ eClf,(z)E exg(z)-. -- =QI;.g Z gz .

2 ~ ~).

£2 E .1f(D); f2(z) E eClLogg(z) §(f~(ZI) , W2, atunci h = £2: 'f2E .7t'(D) ~i

, . '

= lea 2k(.) ,1t.i I _:_. e-!!2k(.jTi , unde -b = Im 0::, 'k(z) EZ. Deei k(z) = - 2brc Iiind continua e constanta, pri:purmare he constant. Cum h(ZI)=1 rezulta

f . f t1 " , ' "

Il = Formulele lui Ca~ch'y date la (3.19) sint valabile nu. numai ~n"-'1',m' drumuri circulare, dar pentru generalizarea lor avem nevoie de

de index al unui drum. . ' , , i

(3.23. _!!:J,@xul unui. dru'I!!,~1I!t3 de .J!!LPll:qgt ... ~QQ.nsii:l~ram( doua con ruri: Y (t) = e21tit ~i Y2(t) = e41t1t• Oind t parcurge mtervalul [0, ,)'l(t) ocole§te pe cerc odat111 originea., Y2(t) de doua ori. Daca vom

~ntegl'al~' ~ ~, pentru fup.c~'ii f ce n,au pri1;nitiy~ ,~~p~eqi~'ea'11,W~te fi

'Y ,,' ,

tanta:Dtl exemplu, ~di yl:lt, ~i ~g~la cu:;,l,rci pentru primul conttrr, Iar pentru

'(,

al doilea cu 4'7ii.

Daea incercam ,insa sa dam 0 definitie preeisa ,notiunii, de cite ori oc~le~te c?nturu1 YP'Q.nctul Zo E C, vom constata ca nu eusor a gasi 0 caraeterizare riguroasa pentru acest numar. Ori fara aceasta nu putem calcula

~ d~ . ~ f(~)

_, sau mal gen~ral d~. Pentru a ecoli aceasta piedeea, vom

~ Zo ' ~ - Zo .'

V '(

folosi tocmai prima integral a pentru a defini numarul de rotatii ca

pe urma sa 0 put em folosi la calcularea celei de-a doua integrale. .,

~ie Y un ~rum rvectifica,?il din C (nu neaparat inchis) ~i Zo E C",,{y}.

Prin tndexul lut y_fa._/!!. de _zo! intelegem numarul'"

I,I"n( z -~(L~'

\~ _y, _0) def_2rci)'~ -zo

'(

. in. teorema care urmeaza vom enumera prineipalele proprietati ale

lndexului. in ea vom folosi urmatoarea notiune : '

v 0 aplicatie f a multimii deschise G in C se spune a fi local constanta daca e constanta ll.e fie~~re compovne_nta c?nex~va lui G .. E evident ca pentrt aceasta e necesar §I suflClent ca f sa fIe denvabila pe G §I derivata sa fie nula..

,

3.2~. Teorema inilexului. Fie Y un drum rectificabildin C :

a) Daca drumul Y2 e omotop cu Yl in C""{zo}, atunci n(YllzO) =[n(Y2'zO)' ' ~

b) Daca Y = Yl U Y2' aiu?'Wi n(y, zo) = n(Yll zo) 4- n(Y2' zo)· L---

c) n(y-,zo) =-'-n(y,zo)

Fie acum Y 'un contur din r

d) Dneii. Zo E C"'{Y}, aiunci n(y, zo) e un numar intreg. t....---

e) Fun~ctia j(:c) = n(y,.i). e local constanta peC",,{y}. ~'

f) Daca Y = ilU(zo ; r) ~t z E U(zo; r), atunci n(y, z) ='1. t_---

g) {.~{y} are exact 0 componenta n(miirginita. Daca Zo i( apar/ine aces-

to'ia atunm n(y, zo) = o. .

h) Multimea {z E C: n(y, z) :f O} e. miirginita.

Dem?n8tr.a.tie. a) rezult~vdin (3.17), b) din (3.7.3)~i' c) din' (3.7.2). d) FIe y un contur, adiea un drum rectificabil §i inchis, iar z un ele-

numt fix din C",,{y}. Pentru a calculal ~ in lipsa unei functii primitive

J~-z '

y

1,0 C",,{z} , vom descompune.integrala intr-o suma de Integrals pe drumuri

Otlprin~e in domenii simplu conexe ce nu eontin pe z, in care _!__ ca functie

4c, ~ aa:n~te p:imitiv~. Fie e:" 'd(z, (y }". ~ a exista ~ > 0 asitl :a It' - t" I < , • 'fJ sa implice I y(t ) - y(t ) I < e: 1;1 fie .6. = (to, t1, ••• , t;) 0 diviziune a 1(1U [0,1] cu ·114 i I < 'fJ iar Z,k = y(tlc). Atunci y[tk' tude U(Z1c; e;) ~i fie

'(1' •.• , Yn) descompunerea lui y dupa .6.. Vom avea {Yk} C U (Z1c-l; r::) ~i

.n(y,z)=~j~=~~(__iL I,

2m J ~ -'Z /,_1 2rcI' J .~ - Z I. j

'( ."i,,' (I I

A.ft

.Aceste integrale le vom ealcula din aproape in apro3:'pe ... ,.AlegemzQ =;= '= y(O) ~i un Wo E Log (zo - z) . Aplieind teorema ramurei ulllf~rme pentru,

g(~)==~-z, exista foE.tf(U(~o;e:» astfel ca f~(~)~ ~-z ,. fo(~)e,1 'E Log(~-z} ~i fo(zo) = WOo Alegem ramura un~forma . fl.E .JIf( U (Zl; c) ~ lui Log (~"":"'z) astfel ca sa avem fl(Zi) , ,fO(Zl) ~l a~a mal departe. Atunei,

Dar fnm ~i fo(~) sint ramuri unitorme ale lui. Lo~(~-z) deci fn(zo) ~!, fo(zo) E Log(zo - z), prin urmare ,fn(zo) - fo(zo) = 2k7tl unde k E Z. AtunCl\ n(y, z) = k E Z

e) Fie j(z) = ~(~ ~i ZE C""{y}. j e derivabila -lema (3.181

2m ) ~ - Z !

Y . .'

pentru tp(~) =1 - si j'(z) =2~i ~. (~~~Z)2 •

y

Dar g(~) = 1 ad mite 0 primitiva ~n ~E C""{z}, deci j'(z~\= 0

(~- Z)2 constanta pe orice eomponenta a lui C",,{y}.

f) Daca y = au (zo; r),. atunci n(y,.zo) = 1- (vezi (~.11.3» - dec

n(y, z) = 1 conform punctului e) pentru orice z E U(zo; r). ,

g) {y}fiind compacta,exista r>O astfel ca \y}cU(O;r),.dee C""V(O ; r) c C~{ y} v~i exi~a 0 comp0n.enta cOIlcexa Go a lui C""{)'} care ~nel.u de multimea conexa C"'-U(O' r). Celelalte cornponente vor fi atu~l dIS juncte fata de C"" U(O ; r), ~dica sint marginite, fiind inelu~e in U(O; r)

Pentru aarata ea j IGo = 0, consideram in Go un srr (zn: n EN" ee tinde spre 00. j(zn) e constant. Dar,

1 'I( d~ \ V(y) si'Iim V(y) = 0

0< Ij(zn) I = ~ ) ~_ Zn < IZnl - r ' n->CX> IZnl -r

y

deci'pentru ZoE Go arbitrar, j(zo) = lim j(zn) = O. Deei j IGo = O.

. n-+CO

h) rezulta. din g) deoar~ce in componenta _ne:tna.rginita

este 0 iar celelalte componente smt toate incluse in U(O, r). 0 '.

Fie de exemplu Zll Z2' z3trei puncte necoliniare 1din Cd~ E u»; Z2'Z"

~i Y =IO(Zll Z2' Zil) (vezi (3.11.5» . Atunci, n(y, z) = 27ti ~.~ -z se calc~

It! .... . y

leaza. descompunind in trei integra~e p~ drumuri liniare ~i obtine n(y, z) = 1. Un rezultat analog se obtine ~l pentru un ~I'um y = y! U Y2 U U Y3 U y, unde Yt sini) drumun lmiare ce parcurg laturile consecuttve al

_-

unui patrulater iar z un punct interior. Daea Zo e exterior, atit la triunghi cit ~i la patrulater obtinem conform punctului g) n(y, zo> = O.

3,.25~ Teorema, (Formulele lui Caueny pentru eontururi, oareeare.] Dodi f .e 0 junc!ie olomorja pe mUljimea deschisa G' atunci ea e neUmitat derivabila pe G *i oricarear jicmtturuly, omotop cu zero ~n G ~i ZE G",,{y}, vom avea:

pentru orice kEN.

1:ntr-~deva.r, i e nelimitat derivabila in orice 'zo din G, caci alegind rt>O astfel incitU(~o;'t)cG, putem aplica (3.19). Formula din. enunt aedemonstreaza exact ca Ia (3.19), ~i anumeymai intii k = 0 pentru care avem i

_l_(.·f(~) d~ ~ _1_( f(~) --,- f(z) d~+ f(~) (.~ ..

27ti ) ~. - z 27ti) ~ - Z .. 27ti ) ~ _,.. z,

y yy'

Ultima integrala e egala. cu 27ti·n(y,z) iar penultima e egala. cuzero deoarece e egala. cu ~g, unde

y

1 f(~) --:- f(z) g(~) = ~ - z

. f'(z) " daca ~ = z

d aca .: ~ E 'i""{z}

g e evident derivabila pe G"" {z}~i continua. in G, deci conform (3.21) ea e ol omorfa in G. Din g E §t'(G) deducem aplicind teorei, 't lui Cauchy

ca. ~ g=O . Am ' demonstrat formula lui Cauchy pentru eonturul y s.i k' O.

y , .

Oazul general rezulta de aici folosind lema (3.18).0 Vom dedu~e acum clteva importante consecinte teoreti~eale formulelor lui Cauchy.

3.26. Propozilie.Daca f = u + iv e 0 junctie olomorfii pe muliimea deschisa G, atunci u ?i v au derivate partiale continue de orice ordin 8i stnt

funcjii armonioe. >

A vind f' = u~ + iv; = v~ - iu~ s.i f' derivabila, rezulta ca. u~, v~ .sint continue in G ~i aplicind tcorema lui Cauchy-Riemann lui 1:. vor exista derivatele partiale de ordin doi s.i asa mai departe, Din u; = v' obtinem, derivind dupa x ca. u~~ = v~~ iardinu~:...... -v~, deriV:indd:up~ 11 obtinem '1i~~= ~v~~ . Aplieind teorema lui Schwarz avera u~~ + u;~ =.,0 ~i analog v~~ -+ v~~ = O. 0 functie u : G ~ R care are derivate partiale de o~'~inul doi continue ~i verifica. aceasta ecuatie se numeste jurioj1:e arm,onwa.D

\

3.27 .Observatii. 1) Daca f. .. u + iv. e, olomorfa, atunci :.u ~i .v. nu numai ca sint functii armoniee de doua variabile, dar sint ll3g~te tntre ele I de conditiile lui Cauchy-Riemann. Doua astfel de functii armonice se

numese 'conjugate. ' , ' " ,

Daea invers, se dau doua functii u, v de doua variabile, .diferentdahile pe mnltimea deachisa G, care verifica, conditiile Cauchy-Riemann, atrrnci, u + iv va fi olomorfa pe G, deei u ~i v vor admite derivate partiale de orice ordin si vor fi armonice.

2) Daca se da numai 0 singur~ functie u : D ~ R pe domeniul i simpt« cone» D ~i cautam conditiile in care exista 0 alta functie v astfel oa u +- iv, sa fie olomorfa pe D, atunei evident, e neeesar ea u sa fie, armoniea, Sa. ari'i.tam ca aceasta e ~i suficient.

Intr-adevar, considerind functia f = ii + iv, unde ii ='Ii:, v -:- -u~ f va fi definita pe D iar u '~i v au derivate partiale continue, de'

,. tl'lO . -,' II II -,.' -I' II' II _ ',NI "Pninu <-~r.~m~

In 11 ~l U .. =s u .... = -UI/V=Vy ,~l Uy=U .. y=Uy .. - -v... rm, urmare

lui Cauchy-Riemann ne asigura ca f e olomorfa in D, iar din (3.16) H:lL'U~Ii~,(. ca f admite 0 primitiva in D': fie f =u + i;' 0 pnmttiva a lui f . .a.u'u..lJ,"~,'. u~ = v; si u; == -v:. Cum ins~ f' = u::+ IV: = f = u; =- iu~, rezulta U::=u: ~i u~=u;, adica, u=u + c, deci f=u +iv=f - o, e 0 .l.U,UV'VH:> olomorfa pe 'o: v e 0 funcfie armonica conjugata functiei date u.

3) Fiind data functia armoniea u in D simplu conex, exista 0 olomorfa f = u +- iv pe D. Pentru a ~etermina pe v procedam asa :

dv = v: d : + v~ dy = -u~ dx + u: dy

~i expresia din dreapta e ( diterentiala totala in D, ~i putem integra pe un drum oarecare din D. De exemplu daea D = C pornim de la {xo, Yo) ~i pe vertieala mergem pina 131 (xo, y), apoi pe orizontala pina la (x, y) :



x Y

v(x, y) - v(xo, Yo) = - ~ u~(tt!o, y) dx + ~ u:(x, y) dy

Yo

vom avea:

de unde v(x, y) e eg8Ja cu expresia din partes dreapta plus 0

De exerr plu, laca u = In (x2 + y2), aceasta e o' functie al~UllIU"'_ in C",,{O} care ip,sa. desi e domeniu, nu e simplu conex. (Sc, poate nu exista niei c Junette olomorfa f = u + iv pe C",,{O}). D = {x +- iy E C: 1; > O} un domeniu simplu eonex in care u e

\ 'y Y

vex, y) - v(xo, Yo) = 2 arctg - - 2 arctg __!..

,. x ~

deci vex, y) = 2 arctg y + O.lntr-adevar, ' f(x + iy) = In (.x2'-47 y2) x

"* 2 arctg .JL +- Oe' 0 fune~ie olomorfa pe D ~i anume

, I ,x ' "

forma a, aplica~iei,' 'multivoce 2 Log.. , '., .' . "

• 4) Fie f Qlomorfi:i. in G, ZO E G ~l f (zo) #0. AtunCl dm (2;39), '

, I'

I , • J(u; v)

o " 1 f'(~o) 12 = U~3 + V~2 = u~v~ - u~v~ == _:"_:'--'_' 8(11), y)

Iacobianul transforniarif'fiind nenul ~i derivatele partiale continue din teoria transformarilor regulate rezulta -(vezi '[21]'pag. 648) - cae~ista o veoinatate Va lui Zo ~i unaU a lui f(zo) = Wo intre care f stabileste un omeomorfism. Fie f-l: U ~ V aplica~ia inversa. f-1 e derivabila in w deoareee fiind bieontinua z ~ Zo oe echivalent cu w ~ Wo ~i z =ft Zo impli~~

W J. deci li f-l(W) - f-l(wo) li z - Zo 1

r Wo, eCl m = lID = _

.,w",wo W - Wo ...... W - Wo lim f(z) -.,- f(zo)

z - Zo

1 ", 1

=_.-.' ,Deei (f-l)'(wo) =_ .. ~:-.

f'(zo) , f'(zo)

. Din ~ceasta proprietate. se poate deduce de exemplu existenta unei In_,verse umvoce pentru functia w = eZ in vecinatatea fiecarui zo, daea se da perechea zo, Wo astfel ca Wo =ez" deoarece (eZ)' = eZ mi Sf" anuleaza. La (3.22), noi am aratat insa mai mult : existenta inversei (adiea a unei ramuri

uniforme a lui Log) pe un domeniu dat. '

~ 3.28. ~ropozilie. (Inegalitalile lui Cauehy.)' Daco, j:e olomorjo, pe G ~ :::> U(zo ; r) ~t M = sup {If(z) I : Z E U(zo; r)}, atunci pentru. orice n E N aoem :

Avem doar sa. majoram formulele IU,i Cauchy

"

'rf(")(zo}I=~'I'. ( . f(~) d~l~ :nl N 2r1l: . nINo. 0

o 21t' i . ) . (~- zo)n+l I ,211: rn+1 . " rn '

, il u (z. ;.)

, 0 eonsecint:~, imediata a acestei inegalita~i este

3.~9. ~ Te.o~e~a lui ~io~ville: Daco,~ 0 june/ie f e intreaga (dec';; 'olomorfa pe C) ~t ma1'gtntta, aiumci e tdentw egala cu 0 constanta.

Intr-adevar, I f'(zo) I OS;;;; 11 va fi adevar,ata pentru orice Zo E C §i

r '

r E R+ - undeM = sup {I f(z) I : z E C} - deci dind lui r valori binzind catre + 00 ohfinem If'(zo) I = 0, adica f' = O. Dar atunei f = e.EJ

3.30. Ob~ervatii. 1). 'I'eorema lui Liouville este caracteriatica funcWlot, complexe, E:iista functii reale nelimitat derivabile, marginite, care

nu sint constante, ca de exemplu, f(x) = sin a: 0 •••

., 2) Rezu~tatele obtinute in studiul functiilor complexe pot fi aplicate ~l in alte c~pltole ale n:at~maticii. Vom da aici 0 prima ~i foarte simpla demonstratie a teoremei fundamentale a algebrei,

. La algebra,se demonstreaza, ca. orice polinom cu coeficienti complec~l de grad n ~ 1 are eel mult n radacini. Teorema fundamentala afirma ca exi~ta cel pu~ino radacina. De aici; eu ajutorul teoremei lui :Bezout 8e d~d~~e u~or c~ :polinomuJ are exact n radacini. Teorema, de~i curent foloslta 1Il algebra, nu admlte 0 demonstra~ie simpla care sa foloseasca

metode algebrice. '

,"2.,,,*.2- .31. Teoremu iundamentaIa a u 1gebrei. Oriee polinom P(z) = a + +a1z+ ... +a'nzn, Cll ax: E C, an =ft 0 ~i n :> 1, are eel p,uJin 0 radflein4 t1~ C.

Demonstrajie. HSa pre,supunem prin absurd ca ar.exista un,polinom de grad. n ;;;.1 ce nu are nici 0 radacina . Atunni

1

fez) =--

.. ' 'P(z}

este intreaga §i lim fez) = O. Prin urmare exista r ;» 0 astfel ca z > r

_,-+OO

implice If(z) I :< 1.DarM =sup{lf(z)l:z:< r} e finita,deoarecef(U(O;

e compacta . .A vern I fez) 1:< M + I' pentru orice z E C: Aplicind teorema

Liou~ille,f(z) =9,pentru;orice Z,E C, adica. P(z) = ~ §i P ar fi de grad 0

contrar ipotezei. 0 '

§ 4. FORMUL~LE LUI SCHWARZ ~I POISSON

. i " .1. i, ~

.J '

Sa constdersm 0 funetie olomorfa pe U(zo; r) §i continua pe U(zo'; r).

Formula lui Cauchy (pentru k = 0) nee permite sa deducem valorile lui in orice z E U(zo; r) cu ajutorul valorilor f(~) luate pe frontiera \H<'\O" .... (~ E au (zo; r». Formula lui Poisson ne va arata ca un rezultat similar valabil pentru orice funetde armonica. Atunoi insa - ~in:ind cont ca nn'1"""''''._ reala a unei functii olomorfe e 0 functie armonica u §i aceasta de1~erJmiJna.!I. functia f, con~orm cu (3:27.2') facind abstractie de.o constantaimaginara _ funetia f se poate determina in U(zo; r) daca cunoastem valorile par¢i reale pe aU(zo;' r). Aceasta legatura. este data de formula lui Sch Pentru simplificare vom alege Zo = O.

3.32. Propezltie (Fdrmula lui Poisson}, Fie u 0 junc!ie armonico, mUljime.a desch~so, G care incll,f,de U(O; R)" far ,z = re~6 E U(O; R). Atunei:

21t

1 ~' R2 - r2 . .,

u(reHI} = _', _ u(Relt) , , , dt

, . 21'. R2 - 2Rr cos(t - 6). + r2 ;

o '

.. ~-'

Demonetraiie. Exista :un e> 0 astfel incit D = U(O; R f e) c

p fiin.d u,tl domeniu simplu conex, exi,sta 0 functie f olomorfa pe D a parte TeaIaSa fie u~i pentru.aceasta avem ,notil,ld.y = oU(O; R) ,

Oum y( -i) '= Re21U';, ~"( "t") = 27tiRe21ti't,' folosind substltJltiai 27t"t"

.()b~lnem . ,

I.

(3.3~)

R2 R2. ' '

Oonsideram acum punctul z* =-_-=- eta (num'it inv~rsulilli z>fa~a;

z r '

de eereul oU(O; RȤi avind I z* I> R functia g(~) ~ f(~) e olomorfa

, '. ~'- z*

in U(O; R), deci

_1_ ( f(~) , d~ = 0 adica 27ti ) ~ - z* , '

y

2n

1 ~ f(Relt) relt

o =~2' It R 16 dt pe care scazind-o din (3.33) 'obtdnem

7tl,re- e .• ,

o .

21t

f(reI6) =~ ( f(Relt) elt [ . R ,_ r ] dt =

21' ) Re't - re'o reit -tRel6

(I

2n

1 ~ R2 - r2

= - f(Relt) -=--------- dt

, 21' R2 - 2Rr cos(t - 6) + r2

o

e21~ + e211 ' "

deoareee ' = e!(1-,6) + e - !(t _, e) = 2c' os' (t _, , . Il)

el(6+1) , " v.

Frac~ia din ultima integrala fiind reala egalind parWe reale intre ele

obtinem formula din enunt. 0 '

1n particular pentru 1" 0, obtinem

21t 1

u(O) = :1' ~ u(Reit) dt=~U(Re21t1't) d't'

o 0

ca:c ex:prima ca v~loarea functiei armoniee in centrul cercului e medie aritmetiea a valorilor Iuate pe cerc.

3.35 .. ~ropozilie (Formula lu!_Schwarz). Daco, f e olomorjo,pe rnultimea desch'tsa G, care wclude pe U(O; R), f = u + iv Z E U(O' R) far

y = oU(O; R), at unci "

. fez) =~(u(~) ~ +zd~ + iv(O)

, , 2m ) ~ - z ~

(3.34)

y

De:nonstralie. Cautam intii 0 formula care sa determine pe v in functie de~ valo;Ile luate de u,Pe {y}. :tn acest scop adunam formulele pe care Ie-am

scazut ill demonstratia precedenta. .

12~7t ,i

=-' f(Relt) [1 + i

2n "

o

2Rr sill( e ~'t)·j. ' ] ..

. " ". . dt

R2 - 2Rrcos(6~- t) +r2, .

"II~ ........ ""';"'--I

~i egala.m· parWe )maginare.:

" r;\, ,

'I" 1

2n 2",

v(ra'6) _2_ ... ( veReit) .. dt + 2_ (ll(Relt)

2n ) 2n )

o 0

2Rr sin( 6 -:- t)

. . '" dt

R2 - 2R'r cos(6 - t) + r2

, H

Dar prima integrala este, conform C11 (3;34), egala cu v (0), deoarece ~i v e 0 tunctie armonica. Deci finind cont ~i de, formula lui Poisson obtin em:

'j "

2", .

. 0) 1 ~ (R It) R2 + 2ir R sine e -. t) - r2 dt

= IV( +- u e . . =

2n £2 - 2Rr cos( e - t) + r2

o '. . J \ •

2", .

1 ~ . R2 -. r2 + Rr[e'(O- t) - e-1(0-t)]

= iv(O) + - uCReit) .' dt =

2n R~+ _r2 - ~r[ei(6.-t) + e-i(6-t)]

, 0

2n

1 ~ Relt -1- reiO .

= iv(O) + -.- u(Reit). ' dt. .Dar z = reill

2n Reit - reia

o

',):

deci revenind la variabila -r = _t_ obtinem- 2n

1 ,

1 ~. . Rei~'f: + z .

fez) =iv(O) + - .... - u(Re2"'i'f:) . ' 2m d-r

2ni Re'2"''f: - z

o

~i tinind cont ca y( -r) = Re2",1'f: deci y'( -r)'= 2'ni, , re~ulta

, .' .> '.' yeT) ,.... .

.·A

• ,1':.

1 ').

f( )_. {O)+_l_~ (' ()\.,Y(1") +z Y'('dd

z - IV. . U Y 1" I" . . , , 't"

. 2ni y( 1") - Z y( 1")

o

~i atunci,.

3.36. Observajii. 1) Formula lui Poisson are o mare importanta in rezolvarea ecuatiilor cuderivate parti'ale de ordinul doi, de exemplu, i, gasirea solutiei la problema lui Dirichlet de a gasi 0 functie armonica u po

U(O; R) care pe frontieraoU(O; R) ia valori date. .

2) In mod analog, se poate 'foloai formula .lui ,fSchwar~ la a gasi 0 functie oloniorfa ,f in ,U(O,,; ~). ,C'\lnoscindvri,lorile pa.r~ii ei' reale pe frontier 8i

diacului. '/

, . ~.37. Val?~~\~~;\lP,f;~~~~pp.!iiitn~e~$.:.CauC1bY'.i;~eveni~ pe s.cu~t asupra

lemei integralei de tIP Oauc4M :ca.18),:ij11ey un drum rectificabil ~l <p : {y}-.

-? C 0 functie continua. Atunci h(z) = (<p(~) d~ defineste 0 functie

"'I r J~- z . '

\ ~.~I~I( I I ' ~y' ':»: .... I, j

olomor,~aJ?~ j~{y,}I' ,Dac~ llfsa Zo E {y },~tu.nqinici ma~,ll.r lim h(~) nu, exist,a.

. . , . f' . i :r-+J'

in general. Dat"se poate defini 0 alta limita care exista pentr~ unele functii. 1:11 acest se£s ,:pres~pu,nem ca ~xista .. ~n e,o > 0 su~~ci~I?-t ~e mic pe~tr}l, c~ a U(zo; e) sa lnteIlseeteze {y} mdal!la' puncte pentrrU' orice e E R pepthl care 0 < e';;;; ~O' Daca Zo = y(to),'- evident to E] 0,1 [-, nota'fr\: Cll tl ~!tl (e;) .acea valoare :h <,.to pentru care y(tt>:E9JJ(Zo; s) ~i cu t2 , = t2( e) valoarea h> to pentri; care ,Y.(til) E iH7(zo,·/ii))·' Dacae~is.t,a

" ~,

, '

,11

atunci aceasta ~e numeste yaloarea .pI:incipa,l~ }q,sens Oallcl),J:: a integralei

,~i se notea,za. cu < j , , :- . ,',! ,

: .

, "

', ~.p. '~ .. ~ Cp(~)Zd d~

., y

\ • ''I'

. tx'tcazuI' eind y e un drum liniarpe axa reala ~i tp ia pe {y} valori reale, obtinem 0 integrala reali'i improprie. De exemplu, sa

+'3

calculam v.p. ~ d: . -2

r

.~ <

j I' \ I' ,:1",

i'i

,._J ...

Fig. 3.37

-e 3

Oalculam : ~ ~ +~ d::r=lnl_el -'lnl:~21 +ln3 ~'ln e=ln : ' deei,

-,2 s "

a:; ., \ .. ~ j • ~ J

v .... ~,d:,ln : .

~ -2 r

3.38. Vom daaici 0 ultima aplicatie a teoremei luiOauehy -(vezi (3.15)) - de care ne vom folosi in capitolul urmator. "

Fie f 0 funcjie olomorfa in coroana circular/i,' U = {fEC : r' <' I z-zo 1< <r"} ~i YI(t) = Zo + rIe2",lt, Y2(t) = Zo + r2e2"'lt doua cercur! concentrice din

U, (adica 1" < rl < r2 < r"). Atunci ~ f = ~ f

. 'h Y. .

De fapt, YI ~i Y2 nu sint omotope in U dar drumul YI = Y U YI U Y-

unde yet) =;: Zo + r2 .t. ur, .~ rJ.) va,fi omotop cu Y2 in, p, deci , . "

, .' .' .',' , ' ,

j, I ~

'I ; . ,I

" .,( r § 5. INTEGRAREAFORMELOR DiFERENTIAt'E

, DE GRADUL INTH

, .: ~

Am definit in § 1 integrala complexa. Am 'c:: u + iv'e continua' ~i r= x + iy rectificabiH£,

constatat ca daca f =

at~nei ~"~~~" este ~gal~

Y

eu SJd~; - vdy +t~; !~dU + vda;i"; ~p~x +, gdY, nnde p= ,f, q ,n.

'.,' , , ',1"', J" y ,

. Pornind de \ Ia ~ceasta expresie, prezontam in acest paragraf 0 noua metoda pentru construirea integralei functiilor. complexe.

Rezultatele prezentate sint referitoare 13, integrala complexa, teo-, I rema lui Cauchy ~i fqrniula integrala a lui Cauchy. Pe llnga versiunea 01110- topica a teoremei lui Cauchy, la sfir~itqJ capitolului este expusa 0 demonstratde, datorata lui Dixon (1971), a versiunii globale a teoremei lui Cauchy.

" '~3.39. D'efinilie~ 0 formadiferentia;ia de gradul' intH pe G este 0 expresie de forma co , pdx + qdy, unde coefieientii p ~i q sint fUlictii (cu valori reale sau eomplexe) continue pe G.

, '

3.400. Daca y este un drum de clasa 01(y E Ol( [O,lJ)) ~i co este 0 '

forma diferenti~la de gradul i~tii in G,' prin definitie, ~ co ~ste d,ata de

y

formula,

3.41.

1

,~ W = ~ y*( w),

y G

unde y*( (0,)) este forma diferentiala f(t)dt cu

',."

f(t) =,p(O(t), ~(t»O('(t) + q(O((.t), ~(t» W(t)

unde O((t) = Rey(t), ~(t) = Im y(t) ~i membrul doi al formulei (3.41) este integrala (in sens Cauchy-Riemann) a unei functii continue peintervalul compact [O,lJ.

Definitia integralei data cu formula (3.41) cu y de cla~a 01, autre,neaza proprietatile :

1) ~ 0(( (0,) -, 0( ~ (0,), u~~eO( E C,

"I." Y y

y

= ~ ( (,) daca '( Yl' '(2' . : ., '(n) este 0 descompun~re a drumului y'.

k=l) ,

Yk

3.42. Definitle, ESe spune ca drumul y in G este de clasa 01 pe por~iuni daca existi1 0 deseompuuere (Yll Yz, ... , y,,) a drumului y eu proprie-

,.

tate ca orice Yk(k E 1;n) estedeelasa 01• in acesteaa vom defini !integrala

de-a lwngul lui y prin formula, ' , '. ,i" J , " , " ,

3.43

unde rnembrul doi are sens. , " ' .

Evident aceasta definitifl a integralei coincid~~ ,cl,l .:cea ':pi·eced,e:p.t~ data' prin formula (3.41) cind y este un drum de cl&~a 91, Ill, balja formulei

(3.41.3). .

3.44. 'Propozitie. D'efiMtia dal4, prin fOl'm~la (3.431 nu depinde de oleqerea. desc0?np'u11,erii (Y1:..'12' '.:.' Y'~) .a.drt~~ulu'l, y: D~ca (Yll Y2':· .,' Y ... ~ este un sisteni de drumuri asoeiat d.iviziunii a = (to; tIl ... '. ttl) a .lllt~ry~ lului [0 1 J (2 15) si (y' y' ... y') un alt sistem de drumuri asoCla, t 'divi-

Z• "1·,· "~,, - ('t; t" F) 12a~aceiuia:si "interval [O,lJ astfel tnett yl1 sa fie

lun 1 'U - 0, 1, ••• , p. . ~ •

de clasa 01(l E 1, p). Fie a" diviziunea intervalului, [O,lJ ?,bt,lllutall din toate punctele diviziunilor a ~iA'. N oua descoI?p~nere (Y1' .•• , Y q ) • at drumului Y asociata diviziunii a" este de, acelasi tIP cu dJscompunenl.e (Yll Y2' ... , Yn) ~i (y~, y~, ... , Y;), adica oriee y;.' este de clasa 01• Este eVI-

dent ca, i~ ,su~a kt ~,wregr~Piq.q", terlIleniiip.douaworluri conv,en~b~le

. ,. "" Yk <~ ~ • ,- 1·',1 I ".', ~\.:j :,"

vomobtine ~a r (0,) _:_ i: r eo .i ( (0,), ceea l ce justifica de~ini~ia' da~a. 0

) k=l) k=l)

Fie g E O:(D) (con;;nuu dife;~ntiabila d~, or~inul intii, adi?a g are derivate partiale de ordinul intii continue pe D) ~l <0 = dg, atunci avem :

3.45. Propozitie. Daea Y este un drum de clasa 01 pe portiuni atune

~dg=g (y(I)) ~'g(y(O)). ' ,'" 1

Y Demonstratie. Este suficient de a demonstra-propositia cind Y este de clasa 01 caci 'cazul general prin divizarea segmentului [0,1] se reduce la acest caz particuJar. A vern' prin definitie '

1 1 1

j ~ ~g = ~ y*(dg) =~ d(y*(g)) = ~ ~(g o,y). ,

Y 0 0

I'

cum goy: [O,lJ -+ D rezulta ca,n I goy esteo.e clasa" 01, :~L,av~JP

dh --;,h'(t), ~t ~i d~ci, , I

1

SClg = ~ h"'(t) dt "h(1) - h(O) = g(y(l,) ., g(y(O)) O·

yO, I

Se vede ca daca (0,) = dg cu ~ de clasa q\integ~~'ala ~ (0,)' nu depinde de drum

, T

~i depindc nnmai de punctul irti~ial yeO) ~i punctul final y(1) al drumului y,

,'"

. Daca consideramin locul segmentului·· [O,lJ segmentul [a,' bJ,,;

egalitatea din propozi~iI1G3.45) se' scrie '

~dg=g(Y(Q) -·g(Y(a».

y

De aici rezulta ca daca dg este identic nula in D, atunei furictia g este con'stahta ,in' 1)" deoarece integrala din membrul in~ii este 0 ~i g(y(a» =

·,Jg{yj(b» pentru orice yea) ~ty(b) din D. ' " ," '"J

" , I

'. "\' ,;3..:4? :Qefinilie. )!-'iin,d, dat~ 0 +(}rma djferen~iala .(t) intr-un domeniu ' D,' daca exista p functie g~ ,eyeD) astfeI incit dg = (t),atupc,i g se numeste pr~fJ1iti'l)aa formei ~if€!r(Yht1al~,{t), ~ar .6) se ;n1tnie~,te fQrrn,a~ifere'f!'J.iala ex~cta

m,.D .... ',.1', 1""'" , '

,_ Obser!Vlflii .. 1:) Daea eo . pdz + q~Yl rel,atia dg = co esteeehivalentacu

~ J r

, " \''i it

t: og' og

, - =p,,-- =q"

" . . ox < . oy " "

"

, 2) Daca gl este 0 alta primitiva pentru forma diferentiala exaeta (t),

atunci gl = g + c, unde o este 0 eonstanta arbitrara. Evident dg = dg1 = = co implica d(gl - g) = 0, de unde urmeaza eoncluzia.

3) Dacaico esteforma diferen~ia,la exacta pi D ~i g oprimitiva a sa

avem

. ~ '(t),= g(~(b»: -g(y(a??

y

pentru orice drum y de clasa 01 din. D. Daea y este un eontur de elas,a 01pe portiuni, atunei~ (t) , o.

. 'y

'4) Daea~{t) . 0 pentru o~ic~eOlltur'Y de ,0Jasa Q~I,d~'D, atunci (t)

y. '

admite 0 primitiva pe D. In adevar, fie g(x, y) valoarea comuns a inte-

gralelor ,~Uj pe drumurile 'eu punetul .initdal (xO)' Yo) ~i punctul final (x, y)

y , .

dinD. Atunci pe orice drum ell punet initial (x, 'y) ~i punct final (x + h, y) , ~i doci pe drumul liniar cu aceleasi extremitati avem g(x + h, y} - '

x+h

_ g(x, y) = ~ p(~; y) d~ cu I hi =1= 0 ~i suficient de mic pentru ea(x+h, y)ED,

x

obtinem

g(x + h, y) - g(x, y) h

, . x+h .

= ~, ~ ~(~, y) ~~.

I \:t' i " 'I, ~ , t I

Deoareee peste continua ,In D urmeaza eaog (x" y) = p(x, y). ox

La fel se demonstreaza ca' - og, (x, y) = q(x, y)., Conform observapiei-J) oy

observatia 4) este demonstrata. 0 i . ,

. 5) ~.ac.a. 4 " C* forma qiferen~iala ~ = dz!z nu este exa~ta I}i deei nu are pnnptlya., Pentru a arata aeest lueru este .suficierrt sa aratam ca

~ :z =1= 0; unde-v =' a U(O,l): In adevar ': ' .' , , ., '-

y

, , ". T ., ' " • , I < • ~ ~:.'

yet) =e27t1t, t E [O,lJ, y'(t) = 2nie2TtH dt deci .

'. , I ".1

~dZ. ~~.'" ",

~, ., = 2ni dt = 2ni ,<I O.

z ~ I

YO'

6) Se vede" 03.

I' dz'. dx + idy xdx+ ydy . xdy ~ yda;

," ~' 'x + iy '. X2 + y2 . + 1 :rJ2 + y2

; \.

este o forma diferen~iaia complexi; ~i cum ~,'~z = 2niurmeaza" .

,y

,] ' .

unde y = a U(O; 1).

: .. 3.;:47., DefiniliI;, t;;lj .. ~IH!.l~H:lv ea 0 form~, (liferentiala t» = pdx, + qdy definita pe 0, este wchtsa daca pentru once punct Zo E G 'exista un disc ce~~r:~t in z2' U (zo ; ~), ~n car~ (t)vadmite 0 primitiva,' adica co admite primitiva loea:_l,a. 0 !orma dlfe!'en~lala (t) =p~x + qdy definita pe a se numeste local exacta daca dco = 0 III 0, unde, prm definitie, pentrn p, qE 01(0),

,

. (oq' OP)

dco = ,--- - - dx dy.

ox,, oy"

, I.

3.48.Propozilie. 0 forma diferenti."Za eo este irwhisa daca si nurnai daca peniru. oriee Xo E 0 existaun disc deschisU(zo; r) ;::) 0 dsijel I£ncl£t

~ co = 0 pentl'u =: y = a(zl' Z2' Z3), unde Zll Z2' Z3 E U(zo; r).

Rezulta din (3.46). J

3.49. Propozipie.: Daca co este de aZasa Olin (/, at unci 'co este'-'£nchisa

daca ~i numai daca esie local eaiactii-pe O. , '

Daca co este inchisa, atunci din (3.46.4) rezulta ca.: faptul ell. co are

. 't' x 1 IX }' , ,og og

pruni IV~~ oca a. g este ec uvalent cu - = P I}i - = q in orice

ox oy

02g

(x, y) E U(ZO; r), Zo E G.Oum p ~i q sint cu derivate continue, ~-=- =, oyox

W, incb:isa este sehivalenta cu op = oq sau, in

oy oX

o.p o2g 'oq

=~-" ,

oy oxoy ox

sfiqit, cu dco = 0.0

, 3:50. P1'imitiva unei forme inohtse co de-.a lungul drumului y : [O,l]-+Gi se numeste 0 functie f E O[O,lJ astfel incit pentru orice to E [O,lJ exista' It. = (to - li, to + h), U(y(to); r) ~i 0 primitiva g a lui co in U{y(to); ~)' astfel incit (g 0 y) (t) = f(t) pentru orice t E (to-h, to+h) n [0,1]. , ",

3.51. Teorema. Daca co este 0 forma diferentia1a inchisa co = pdx + + qdy'in G ~i y un drum continuu in G, at unci exista 0 primitiva f a formei co de-a lung~tllui y care este unica pina la 0 constanta aditiva. :

U nicitatea primitivei formei inchise w, Fie f:1. ~i f2 doua primitive', Daca to E [O,lJ exist a un disc deschis a (y (to) ; r) in care avem doua primitive gl ~i g2 ale lui co astfel incit (gl° y) (t) = fl(t), (g2 0 y) (t) = f2(t) pentru orice t E (to- h, to + h). Oum g2 - gl = C unneaza f2-fl continua ~i local constanta pe [0,1] deci constanta pe [0,1]. ,

Existenta, primitivei f a formei inchise co de-a lungul lui y. Prin dofinitde tiecare punet to este continut intr-un interval deschis (relati'Vl la [O,lJ ) in care exist a 0 primitiva. Deoarece [0, 1J este compact el poate fi acoperit de un numar finit de astfel de intervale deschise Ik• .Aranja.m aceste intervale pe care Ie ranumerotam intr-o ordine In 12, ••• , In astfe

k-l

incit Ilc n (U Ij) "" 0. Prin ipoteza, avem 0 primitiva flc in ITc• In 12 nIl'

j=l

£2-fl este constanta dnpa teorema de ,unicitate demonstrata . .Adaugin '.

la f2 0 constanta putem aranja ca f2=f1 pe 12 nIl' Atunei g2 definita pro

(t) {f1(t) daca tEll t ., . ~ A I I

g2 = es e 0 primitiva ill 1 U 2'

f2(t) daca t E 12

In 13 n (II U 12), f3 - g2 este eonstanta ; a,daugind lui f3 0 constant, pu tem face ca ,f3 = g2 in 13 n (II U 12) ~i atunci g3 definita prin

'( ) {g9(t) daca t E II U 12 t . iti ~ I I I

g3 t = ~ v ese 0 prnni Iva pe 1 U 2 U 3'

f3(t) daca t E 13

Din aproape in aproape Yom ajunge ca III In n (II U 12 U ••• U In-l fn-gn-1 este constanta . Atunci adaugind lui fn 0 constauta putem face c fn = gn-l in In n (II U 12 U .•• U In-I) ~i atunci g" dofinita prin gn(t)

{gn-1(t) daca tEI1uI2u .. , UIn-1 t . iti ~ 01J

-:- este pnml Iva pe [, . 0

fn(t) daca t E In

3.52. Definitia ~ co pentru un drum continuu y. Daca y este un dru Y

de clasa 01 pe porviuni, adica exist a sistemul de drumuri (YD Y2, " •• , y

a80ciat diviziunii Ll = (to, tl, ... , tn) atunci 8,-a definit

82

Daca f este 0 primitiva: de-a lun~l lui Y, avem ~ eo = f(tH1) - f(tS, '

Yk de unde prin adunare avem

dupa formula (3.46.3.)

~ ~ = f(l) .. f(O).

Y

.A.ceas'ta formula conduce Ia urmato~r~a:

3.54. Definitie. Se numeste int 0" If' .

w pe drumul continuu dif ' ' egra a ormei diferentiale inchise

w de-a'Iungul lui y. Y I eren~:;L f(l) -f(O~, unde f este 0 prim~tiva a formei

Se vede ca intezral ( deni d

b a) w nu epm e de alegerea primitivei f de-a lun-

Y

gul drumului y.

Noua def~n~~~e generalizeaza definipiile din (3A1)~i (3.43).

3.55. Definitie, Fie cP' S X T -+ Gr·' .

unghi [a, b] X [a' 'b'] in m~ltim d·;:' ~p Gca~,.e continua a unui drspt-

~e n:,:~e~te primitiva a [ormei in~~is:S: J~a ~ ~l c:> 0 .forma inchi~a in G. tl_nua in dreptunghi ~i care satisfaeeco d·ta <_!plt?atta CP,? functie f condin dreptunghi exist a. un dreptunghi ~ l,la ea ~r,lCar~ ar f1 pun~tul (0", -r) a( cp( (1, -r) ; r) c ,G in care. t.(O",:). c~n rat m (0", -r) ~l un disc

g( cp(s t» _ f(s t) A .' g es e o iprtmitdva. 10cala a lui" w asHel ca

, -.., ill once punct (s t) E D

i ,. (0", ,.).

3.56. Teorema. Exista intotdeauna .. . ~'

dupa aplicatia cp ~i ea esteunica pfna i« 0 co~ pnm:_tttVf!'. ~ formei inchise co

Demonstratie.A 1 A , ' stfjtnta adtttva. '

derind doua diVizi~niU:n~g pC~:Ud~mon[strt~Jla teoremei luiO.auchy consiT = [a', b'] cu punctele tk, urmeaza ,. a, i cu punctele Sj, ~l alta pentru

3.53.

cp([Sj,.SjH)] X [.tl(, tk+1J)c aikcG

, , '

unde ajl( este un disc in care exista " 'to v .'

Sa fixam k. Deoarece a ~ 0 pnmi Iva g~k ~ l~l W (co fiind lnclifsa).

adauga fieearei g 0 C t j'tk.0 :1+1, k nu este Vida ~I este eonexa se poate

a a jk ". ons an a astfel ca g siO" v.. V A

1,'e n ~ 1+1, l.;; se obtine 0 functie f (s t) tf1kl 'A qJ+l, '" sa COl_nCld~ In

n-l sa avem ' k, as e tncit pentru once J E 0,

fl(s, t) = gjl((CP(s, t» daca t E [tk; tk+lJ. .

A.stfel f,c(s, t) este continua in d t O"h" 1 .. ' . .,

lnitiva a lui co du a _ A rep ung 1U _Ca, b] X [tic' h+1) ~i este 0 pri-

fk este definita: pinlla ~k cons~a~ad~~~;_lU~g~fl prJcedent. Fiecare functie ca fk(s, t) = fk+1(St) pentru t _ t "l tlva .. fuegm. const~nte aditive astfel

, ," , - k+1' a unCI ,,1tc~la f defmita prin

f(8, t) = fk(S' t) cind t E [tk' tk+1J, k EO', m-i,

(lSte 0 fllnc~ie continua care efDte . "to ~ . A •

(ln1;!.a cpo Uni i1iatea acestei Hmit~ pnmi lva a ~or~eI m~hlse w dupa apli-

It<litivtt a (J,(itnonF.ltreaz~ ca ~nicitaVte f dt~p~t~PI!C~~la, cp pma la 0 constanta

, Jea prIml lvel (Ie-a lungul unui. drum y.O

l' I"~" 3;57. .Teorema • .Daca Yi ~i Y2 sint doua,drUmur,i ,din:G omotope ~ eo = ~ co oricare ar fi [ormo ,inchisa eo i~ G.

Yl y.'

Demonstraiie. Fie cp: S X T ~ G unde -s = T = [O,lJ 0

continua a drun'tului Y1 in Y2 cu aceleasi extremita~i :,' " ,"" . I

Y1(0) = Y2(0) = Zl si Y1(1) = Y2(1) = z2.Evident, din definitia

primitive dupa cp, avem ' ,"

~ co = f(O,l) - f(O,O) ~i ~ w=f(l,l) - f(l,O).

~. ~

f este constanta pe t= ° ~i t= 1 pentru c~ g(cp (s, 0)) =f(~"O) pentru. s E [O,lJ ~i g( cp(s, 1)) = f(s, 1) pentru o,rice s E.[O,lJ. Prin urmare f(O,O)

= 'f(l,O),f(O,l) = f(l,h. Deci ~ co , ~ co, 0' , ' ,

~ Y. .

Ultimarelatie, daca notam Y1 U y27 =y"druminchis dinG, se enun]

in forma: _

3.58. Daca Y este un drum inchis omotop cu zero in G ~i w este

forma diferenyiala inchisa, atunci ~ w =~. ' ' . I,

Y'

De asemenea, daca f.e.tt'(G) ~iy este un drum in G, ~ezulta

, , , , ~ of .

fez) de = fez) dx + if(z) dy este forma hichisa in G pentru ca - = 1

"" " . ",', , , oy

(rel~tia lui Oauehy-Riemann), adica ,dw,= O~iw =f(z)dz este lnchisa.

, 3.59. Teorema lui/Cauchy. Daca feJt'(G) ~i yeste un drum

omotop cu zero in G, atunci ~ fez) de , 0: y 3.60. Generalizarea teoremei lui Cauchy pentru disc. Daca

atunci

." ,

( (( of (, - ". (( of d d'

) fez) de = 2i)) oz dx dy f}i ) fez) dz<- 21)) oz xy,

y D , Y,' _ 'D '

unde 15 = U(zo ; r) f}i Y =, au,(zo ; r).

Demonstrapie. Din definitia . derivatei formale of! oz ,

" _!_ [~, + i~] =~[, o,a ',_ oV + i ('OU, + OV)'] '~i f(z)dz ,

2 oX oy ,2 «e» oy oy . oX " A ' '

_ vdy + i (vde + udy). Aplicind formula lUI Stokes III plan ( scrisa cu ajutorul formelor diferentiale

( ! ~ I

I I I I

I ,

avem

j '.I

'. ! 1

....

tnmultin:drelayi~ja! rloua ,c11 i f}i adunind obtinem

i!

,',

,"

r.<

I

s 1.,1, I "\ I \

,~f(Z):~Z=~t~~ :~ ~f~J!:,

y , D, '

,:',

La fel s~ d~~olilstre~za: f~r.~nu)a' '3, 4p~~: in, 'eI~un~~ o. '. 0),:

3:61. Observa,tie. Daea f E Jft'(D), atunci prima formula din (3.60) devine teoremalui Cauchy pentru cerc.

Daca f E Jt'(15), atunci fon'rnila ado~a ain (3.60) afirma ca ~f(Z) dz = 0,

~ cind yeste aU(zo; r). Y

~' ' 3.62~ GenetaHzarea f~rniulei i"n, "t,e"gr, a,le 'a' tn, i C,H,'itchy p,! entru disc'. Daca Z EDe G, fE 01(G) ~l D= U(zo; r)i, y= aU(zfi;r),'atunci "

,

J ,I, fez) =~.c~d~-_!_~( o~ m d~d"l) ~i

I \, 2m ) ~ r: Z . "It J) o~ ~ - Z

\~ y D

fez) = .. ~(f(~)d~ _l_(( ~(t) d,~d"f) ,i

2m) ~ - z "It )) o~ ~ - Z

"Y D ;

un~e {Y}t- ad!?' Aceste formu,lp se nU"ne8C fo.rmu~fZ~,i'll:~eg,r~le al!!. ,lui ,POrfJ,-

pe~u pen ru ~c. . '

__ . Demonstratie.:tn baza formulelor din (3.60) avem

• ,,' " "!,

unde ~=~+i"l), t=~-i"l) f}i Dr_:D'ngEC;·I~-zl>r}eD f}i Y1 = = aU(z; r) ..

Trecind la Iimita pentru r ~ ° ~i aplicindfoJ'mula inteerala a lui

Cauchy in cazul n(y~zrli obtinem ,,' . l:>

: \ f(z)=, \L " ( f(~) , d~ _ ~.(( o:'{~) 'd~d"l)

2"1t~J ~.-;-z, "It ))o~ ~ - z

. 'Y ,"/)l

tn mod analog se obtine for~ula a doua. 0

3.63. Oaz p~rtioula1". Daca f E: .Tf(D), atunci ~ = ° 0-

prima tormuUt se obptne formula'integrallll. a lui Oau~hy.

in Djf}i din

...,;.M •

3.64. ObserlJ)atie. Formula lui Oauehyi~pli?a' :eorerna~ lni ~a~e~y.

Fie z E G §i:'~'¢ {r}~ unde y este un drum.jnehis dill G., Sa consldera~ functia f definita prin relatia f(w) = (w_- z) few). Aplicind formula lui

, 1 ~ 1 ~ few) _ , "

Cauchy obtinem - f(w)dw=-, -. " . dw==f(z)n(y,z)=O. 0

'.27ti 2m w - z

y y

11

3.65. Reuniunea forma:Ia y = m1Yl U ••• u.m"y" = 8 m,,'{k, unde Yt

., " di Z" se numeste lant. Daea fiecare I

~~~ ~::~~'lin ,~ s;~ne:~ae~e est~\aI,1i ~P;. G~ ~pune~ ca 'l<!npU:l, ~ste inehis

daca el este 0 reuniune finita; dadrumuri l,nchlse. Prm defmly~e :.'

I " /' ,\, \ ,1,\., . ,

Daca y =U m"y" este lan~ inchisatnnci 4l!1ex11,llu,~ Y c~'pri:v;ire ia un punct Zo care nu ~ste pe.lant se define~te ca rnai inainte,

i .

, '1\ 1 ~. 1 '

'1, ·n(y, zo)', -'- .. '. de-

. \ . 2m z - zo.

y

Daca Yl'§i Y2 sint doua lanturi inchise in; G, atunci a,vem n(Yl U y~, zo)= n(Yl1 zo)'+ n(yz, zo)· Spunem ca Yl este omologcu Yz in 'G§i scdem 'II ~. Yz daea n(yu zo) = ~(Y2';Z~) pentruf'iecare Zo ¢ G.

.; " 'A G . .' : '-' 0 daca n(y, z ) = 0 pentru

Spunem ca y este omplog en 0 '!,1~ ,~l scriem y G c . .' °

fiecare Zo ¢ G.

~ \~ I I I

Fig., 3.65, I I

. Ememplu. Fie y curba din figura (3.65)~i G",{:zu zz, Z3} deschisa din C

a~unc'i Ya Yi 4' 2Y2+ 2Ya §i ~f = ~f + 2 ~ f ,+ 2'~, f 'J?e~~~u. or!ce .funGf~e

, 1 L tt \ 1"1 "'(3 "'fa "' H /',

f E Jft'(G)'1 . , ..,'

Dam aeum versiuneaglobala ' a teoremei lui Cauchy pentru .Ianturi inchise, unde drumurile inchise sintdin 01 sau din 01 peportiuni. , '

3.66. Teorema lui Cauchy. Deed. y este .un lant inehis intr-o multime

de8eMsa Q, y esteomolog elL 0 in G*i f_E keG)" atu~~:;;,. ,:~ ~\ .' O.

, t',' , • '..... ' 'Y ro' r

I)emonstralia lui Dixon a teoremei lui Cauchy inlocuieste considemviile topelogice cu unele rezultate de analiza. Pentru 'demonstratie sint neeesare versiunea omotopica a teoremei lui Cauchy, formula lui Cauchy pentru' cere, teorema lui Liouville, care-au ,fost demonstrate anterior, §i observatia (3.64).

Demonetratia este data in urmatoarele etape : 1) F~~ fnnctia g definita pe G X G prin

. r

1 f(\V) - f(z)

g(z, w) = w - z f'(z)

daca w# z,

daca W=Z.

,I I : " .

2) g este eont'inua pe G X G. Deoarece f E: ..#(G),esteevidentca geste

,continu~ pentru punetele z :;;i;w diferite, Dac~,z = 'Y ' ~o, atunei '

W. : ...

g(z, w) -'g·Gzo, zo) = _1_ .. ([f'(~) - f'(zo)Jd~

w-z) 'j

I" , ;' t '

pentru (z, w) intr-o vecinatate.a, lui (z01!~o).,Integrala poate fi luata pe segmentul [z, w]. Evaluind membrul doi; vedem ca, l/w -,IZ ·se simplifica .ou Iungimea segmentului ~i expresia de sub semnul' integral tinde 1a IOprin continuitatea lui f', dud ~z, w)-+ (zo, zo).Deei g~ estecontiliua.' .. ' J

3) g(z,w) =g(w, z), deci func~ia g este slmetrica pe G X o.

4:) Definim functia h peC astfel .. ,

, ~ Cg(Z, w) dw 'daca z E:'G,

2m) ,

'j I Y I r

h(z) = ~( f(w) dw daca z ¢ G. 2m )w-'z

y ,

5) Fumctia h s -*'(C), adiciJ, este 1ntreaga. .In adevar pentru a al'ata d'l. h este olomorfa pe () este suficient sa al'atam 'ca ell, este dlotnol1fa; ill. punctele frontierei aG ~i in punctele lui {y}.

.:11 I·

Ja)FiezoEoGliAtun.ci:zo f{y} ~i fiindca lantul y este iRehis, exista un,disc. U(zo ;,~),;1,stfe.1 .~(\it U(,yO; e) fl. {y} •. ,Wdar . U(~(); e) neG =1= <D" adlcil: U(zo; e) cdn~ine punctev z:· care n,ll siitt. in G: ~~ deoareee vn(y, z) ~ste continua pentru z E y urmeaza ,n(y, zo)= 0 ,~l deci ca cele doua. mt~gI~l~" exprimind h dupa cum if E a sau z ¢ a, sint egale cu aceeasi expresre

~ ~"f«(,:) .dw p~~tiu Z'~ U(~o; e) . .Ac~astadeJ:llonstreaza .~~ h este."olQ'- "

2m ) w z . '., " "

Y \ i, I~' " '~ , ", ' .' ,", I. i .,

morfa in fiecarf1 pu~c;t din; ga' ,.' ' " .. ,," . v

b) Din uniforma continuitate ~ lui g pe compaste din a ~ l! urmveaza caih este continua. Pentru a arata ca 11 este olomorfa, este sufieientsade-

m~ns~r.a~ ca~t~~un "~nume <lisp, centratin ~o',' .integrala .. ~. h = .Q,

,,' "1'1

unde' {Yl}oT'~i Teste un tritmglli oarecare. Dar avem pentru z ¢ {y}i}i; zE a

~h(Z) de ~ 2~ n ~g(z,\v)dw J dz' . '2~lmg(W' z)dz] dw ~

"(1 "(1 "( , .' "( "(1

= 2~i'~ [~g(z, w) dZ] dw,

"( "(1

deoareee g este simetrica ~i Z 1-+ g(z, wf este olomorfa, obtinem valoareaO. Deci heste.olomorfa pe C (h,E ;#'(C)).

6) h este marginita in C. Sa' presupunem ea z E Ext U(O, R) ell'

snficient de mare. Atunci ( f(z) dw= f(Z).(_l_dW ~9. Deci,

)w-z )w-z .

T ~.

Z ¢ a, atunci ( few) dw este marginita pentru ca f(w) este

) w-z

pentru WE {y} '~i z veste, marginita inferior d~ ~~tre' di~tan~~ din~re. { (careeste eompactar ui complement~l mll~~lmll deschise <?" '1?~e~z E.

"i z esteinterior unui disc mare, ~tU.?Cl func~Ia;: g(~,.,w) este ma,rgmlta

continua) . .Aceasta demonstreaza ca h ttste marg~lta peC:" . ,

7) Deoareee b. E $(C) ~i marginita pe C, prm teore~a 1m, J_jlOU'

h este constant~. Din definitia lui h prin relatia h(z) =~,C few): dW

. 2m )w-z

. "(

z ¢ a, atunei urmel1za ca )1(z) --»- ,0 cind z ¢ a ~i z --»- 00. Prin

h(~) = 0 pentru mice z E C. '

8) .Aemn folosind definitia lui h pentru z E a ~i faptulca h = "

urmeaza formula lui Cauchy , .

1 .~. f(w) , :

- --dw=f(z)n(y,z),

2ni w-z

y

~i l'l:in (3.64Y a:cef.t&~a impliea ,te~~ema lui Oauchy, ad.ica ~ f = O. 0

• '(I ' 'I.', Y

1. ,I

:i '5

($IRURI $1 SERII DE FUNCTII OLOMORF:Et:J

;' .

.. Rezultatele 'fundamplltale obti~ute, iIi'. capitolul p~~eede~t V0r. fi aplieate ,n aees~. capitol, lastllr.tjJ.~ e&mpol·tarii uU:or' ~iruri l;Ii s~rii de fune~ii q16fu.~rfe, eu, .. s'sop'ul i~e.iv'aIuj~n,·p'r9Iit}e!~~,ilor ,.,esen»ia,l~i a~e.:Il,(i:~~V~iiv ~e fUJ?C~H~ olomorfa, DUHl:!'.~\'l ~~, ya ~~a,tjt Pl:li ,~ul~nnea trw) e~~e .m;C~Hsa, l~ raport ell conyer~entaumforma p~wmpacte,s~ VOl' Studla s~rple de put,erl, care VOl' permite definirea. fune~iqor, anaF~i~~. Vh rezulta~ centi:arV-i:i.,.)f staPWrea eehivalentei intre nOfiunile de ~,eTiv~1>Hi~:;lJt.e. ~i a,Ila!itie~~ate;.,~entru functdile c,omple~E( deo variabila eompl,e:x;a,.ceea c~arata ,caeste,posifiila. eonstruirea teoriei furi()~iil0,r olomorfe porn.i:ud,.de !1;lI definif,(3a lor .. ca fl,lllCyii ,

dezvoltabile in serli de puteri. . . '" \,; " ':," .

, Tot in aeestcapitol se vor introduce seriile Lallrent~ care v:.or permite studiul comportarii unei funetii olomorfe in jurul unui punctosingulan izolat, in strinsa legatura cu clasifi'eareapu.ncte,lo;v, si:tl:guJare izoL:;lJt,e,se va

defini notiunea de functie meroIIlorf~.,· . I I

, J

§ 1. ~IRURI DE FUNCTII GtOMORFE

'.' \

Fie G 0 multime deschisa din C ~i (fn) = (fn ; n E N) un ~ir de fane W

eomplexe definite pe, G. . , '

X 4.1. Definitie, Spunem ca!}irul (fn) esteunifo~,Q:l1{J)ff!..{J!2.nt .p-LC!!m:._ l!.J!QJ!Z. in G eatre f daca oricare ar fi compactul K c a, ~irul restrictdilor

(fl' I~) este uniform convergenf catre,f IK,. " s. " .» '

N ot;h:ruea de.convesgenta unifprma pe compactea.sinului (fn), ei'Jit:V~i.if, care este mai tare decit convergenta simpla (punctuala), dar mai slaba decit I convergenta uniforma in a, inseamna pa, orieare ar fi e> 0 ~i oricare ar fi compaetul KeG, exista un : numar p6zitiv no =n~('e:, K) astfel ineit

1. _,' :..", r

Oonform critetiuluiIui Cauchy, ~Itlul (fJ.) c'ouverge '{rniform pe compacte in G dacit ~i numa; daca orica:re ~r £i e; > 0 ~i oricare ar .fi compaetul

KeG, exista un no (s, K» 0 astfel ineit

n, m ;» no, Z E K ~ I fn(z) - fm(z) I < s.

Deoarece, conform propozitiei (1.37.2) orice compact K inelus in G poate fi acoperit cu un numar finit de discuri Uk, astfel inelt n, c: Gt

k E 1, n, rezulta ca un sir de functdi converge uniform pe eompacte in G daca ~i numai daea el converge uniform pe orice disc compact inclus in G. In cazul etnd D este un disc, convergenta uniforms pe .oompgete in D este asigurata daoa sirul de functii converge uniform pe orice disc compact inelus in D ~i concentric cu D. :I'n adevar, fie D = U(zo; R) t;i fie K un compact inclus in D. _!)eoareceK ~i aD sin_!;_ disjuncte, rezulta d = = d(K, aD) > 0, deci U(zo; R - d) c D ~i K c U(zo ; R-d).

,/" 4.2. Teorenti!. Ddcll, juncfiil&f~ : G -'>- C, n ,E N, 8int continue pe mulfimea deschisa G ~i ~{rul (fn) este uniform convergent pe compacte in G catre " f, at unci funcfia f este continua pe G. ' Demonstrapie. Fie Zo un punct oaI_{jcare din G. Deoareee Zo este interior,exista un r> 0 astfelincit K = U(zo ;T) c D. '~Hrul (fn) fiind uniform convergent pe K, limita sa f va fi continua pe X, decisi in punctul ZOo 0,

Aceasta teorema nearata ca s:pa~hil ce(G) al func~ii1or continue pe G este inchi:sin raport cu topologia definita de convergenta uniforms pe eompacte. De ,aCeapta, proprietate se bueura ~i spatiul ;'f(G). Pentru a. 1 arata aceat'lucru, avem nevoie de urmatoarea : ,

fZ- 4.3} Lema lui ~ eierstr~§.s. D~ca (fn) este ~n ~ir ,de, funcfii olomor!ei pe D = U (zo; R), coniinue pe 1), care convergeumform pe cercul aD, atlJ,1Wt : ,

, (a) (fn) converge uniform pe compacte in J), catre 0 Juncfie f. '

(b) f E ;'f(D). '

(c) Oricare ar fi kEN, ~irul (f~» converge uniform pe compacte in , D catre f(k).

Demonstratie. 1) Limita sirului (fn) pe cercul aD este 0 funetie g eontinua pe aD. Notind 'Y = ~U (zo; R), func~ia f definita prin

fez) = -' _1_. ( g(~) d~, ZE D,

2m J ~ - Z

y

va fi olomorfa pe D, conform lemei (3.18), ~i

2) Ra,mine sa aratam ca (f~») converge uniform pe compaete in D, catre 'f<1:), pentru orice kEN. Aplieind lui f,,'formulele lui Cauchy, avem

ZE D"

deei

!. '

I,

, I

.LU"LQJ.UJ sa aratamca ~irul{f~"))converge uniform.pe dtsctll)eornpa~1J "0·,,·".0· .... ar fi r < R. Fie d = R - r ~i s un numaa' pozitiv arbitrar. no astfel tncit

e:dk+1

Rk;!,

de: unde dedueem

k f' - 2~Re:dk+l

n > no, Z E U(zo, r) = I f~)(z) - f(k)(Z) I ~ _. 'k = e:,

, 27t d +lRk !

ceea ee arata caf};,) cQ"l:nrerge uniform catre ,f(k)pe D;(zo, r), oricare ar fi

r <R, cleci f~) converge uniform pe compaote in D catre f(~) .. ;D .

X 4.4: Teor~.IIla ,luL We~erstrass~ Daca. fi,rul (£.n) de funcfii olomorje pe rriutti"!,,ea desch,'isaG converge uniform. pe ''c~tnpf!'c~e in, 0, catre funcfif!; J,

atunci : '.

(a) f E Yf(G).

(b) fjirul (f~» converge uniform pe compnote in,G clUre f(k), oricare ar Ii kE N.

Demonstrapie. 1) Fie Zo ~ Dales arbit!:._ar. Vom arata ca f este derivaoila in'.zo. Alegirtdun R> 0 astfel.: inclt U(zo; R) c a; cereul au (zo; R) este un compact inclus in G,pe care ~irul (fn) converge uniform. ApliciIl'~ lema (4.3), deducem ca f este olomorfa in U(zo; R), cleci este derivabila in ZOo 2) D~ea U(zo ;r)_est,e un disc .COUlJ?~~t inclus in G., atunci se ~oate alege R > r astfel ca Jl(zo; R) c G ~l aplicind lema (4.3), deducem ca " f(~~ cOllvergy uniform pe.U(zo; r), deei eonverg,e uniforLB:iPe,compac~e in G.D

§ 2,. SERII,. DE PUlERI

Printr-o eerie de funcfii complexe pe multimea . deschisa Gee' inte-

legem 0 slIm a formala, ," , ,

I ,

00

~ fn = ~ fn = fo --17 fI + ... + f" --17 ••• ,

,,~O

care se mai serie

00 ,1 , " . \

~ f~(:z) = fo(Z) . + fI(Z) -+-' ••• + fn(z) +.' .. ,

n=O '

unde, pentru fieeare n E N, fn: Gn 4-C ~i Gn~ G~ Sumele cpactiale S .. === = fo +' f1 + ... + f" sint functdi 8n: G ~ C,.

" Seria~fn este .eonvergenta, uniform' eonvergentia sau' 'uniform convergenta.pe compacts in.H, dupa cum sirul, (8n) este convergent, uniform convergent , sau uniform convergent pe compaete in G.Limita S : a ~ ea sirului (S(I) senumeste suana seriei d~ Juncfii .~~ vom ~crie

j~ \ I

.'

, ,

, ."

In acest caz avem, pentrn oricez E G,egalitatea

0,

co

S(z) , Il f,,(z) .

.. =0

Conform criteriului lui Cauchy, eonvergenta uniform a a seriei de funetii ~fn pe 0 multdme E c G inseamna ca oricare ar fi e > 0 exista un no = no (e) ,> 0, astfel ineit

Folosind criteriul comparatiei pentru seriile c¥ termeni positivi,

se obtine imediaturmatorul "

*' 4:5. Criteriu de convergentauniforma'(Wei~rstras~). J)aca er.r;ista () serie eonvel'genta de numere pozitive~un ,'?iun no astfel incit

, I

atunei seria :E fn esie~niforrn eonvergenta pe E. Ea este ~i absolut convergenta~

co . .

adica pentru orice z E E seria ~ 1 f,,(z) 1 este conoerqenia. 0

.. =0

IIi cazul cind functiile fn sint olomorfe in G,aplicind teorema (4.4),

deducem :" ' I

4.6. Teorema lui Weierstrass pentru serii de' funetll olomorfe. Daca seria I; f" de functii olomorfe in G este uniform eonvergenta pe compaete in G, atunei e uma ei S = ~ fn este 0 funcJie olomorfa in G, iar seria I f~) converge uniform pe compaete in G, si.are suma S(kl; pentr« orice k.E N. 0

I<"' Seriil " sau ta loriene) sintun caz particular, dar eel mai

important in teoria funetii or analitice, de serii de functii, in care pentru orice n E N, f" : C --'>- C se defineste prin fn(z) = an(z- zo)n, unde Zo ~i an sint numere complexe date. 0 serie de puteri se va scrie deci sub forma

00

~ a,,(z - zo)" = ao + a1(z - zo) + ... + a,,(z- zo)" 4- ...

.. =0

Se mai spune ca aceasta serie de puteri este dezvoltata in jurul lui zo, iar numerele a" se numesc coeficientii seriei de puteri.

Doua serii de puteri ~ an(z:-zo)n ~i 1;bn(z-Z1)n se spune ell, slnt egale daca zo= zl~i an = On pentrn orice n E N.

co

4.7. Teorema lui Abel. jj)aea seria de puteri t an(z-zo)n este conoer-

»=0

genta pentru Z = ZI i= zo, at unci ea va fi absotu; eonvergenta pentru orice z, care verifiea inegalitatea I z - Zo 1 < IZI - zol.

Demonstraiie. Sa nobam r = Iz-zo 1 ~r 1'1--' 1 ZI -'- zo·1 Deoarece seria I an(zl _zo)n este convergenta, rezulta ca exista un no astfel incit, pentru

or ice n >no, sa a,iba loc Inegalitatea 1 an Ir~ <1, adica 1 an I<~' Sa conrf

12

sid~ram ,seriaI Ian r rn."Pentru,orice n >;no avem.] an 11,11< ( ; r· Daca

'. "'" 1

r<r: seria geometriea ~ (~r este :con;ergenta ~i aplioind ol'iteriul

comparatiei, deducem ca seria ~ I an 1 rn este convergenta deci seria !; a .. (z-zo)" este absolut convergenta, pentru orice z astfel tn it I~-~o 1=

=r<1'1=Izl-zol·0 .

-~-

--1\ 4.8. Teorema diseului Cle eo~vergenta {Cauchy-I·IlulmuUl,(I). ]Jie

00 "

data seria de p uteri ~ an(z-zo)n ~i so, notam cu R numa1'ul defir~it do formula

n=O

(lui Oauchy-Hadamard)

numit raza de convergenta aseriei. Aiunci :

(a) In discul U(zo; R) (numit dise de convergenta) seria OOWI) 1'(Je absolut ~i )fnifort!!:, pe compocte;

(b) l'n C"'U(zo; R) seria diverge.

(e) Suma S a seriei este olomorfa ~n U(zo; R).

co .

(d) Seria derivata ~ nan(z-zo),,-1 are raea de convergen;tii R $i susn«

n=l '

adica

co ,

S'(z) = ~ nan(z - zo)n-1, z E U(zo; R).

n=l

n

Demonstraiie. 1) Sa notam L = lim V I an I (vezi [20 J) ~i r = I z - Zo I

n n "-00

Deoarece VI an Irn = r VI an I, aplicind seriei ~ la" I Tn eriteriul radacrnii, dedueem ca aceasta serie converge pentru rL < 1 ~i diverge pentru 1'L> 1·

Sa presupunem ca L =f. ° si L =f. +00. Pentru Iz - Zo I = r < R= ~ , adica r L < 1, seria b a,,(z-zo)" este absolut convergenta, Pentru I z-zo 1 = = r > R seria de puteri este divergenta. :tn adevar, daca ar exista un punet Zll IZI-Z0 I> R, astfel ea seria ~an(Zl - ZO)n sa fie convergenta, atunci, conform teoremei (4.7), seria t Ian 11''' ar fi convergent a pentru orice r < IZI - ZO I . .A.legind un r asa ca R< r«; I ZI":_ZO I, deducem ca seria

!; 1 an 1 r" ar fi convergent a pentru un r > ~, ceea ce este eontradictoriu.:

. L.

Deci_ seril'l1 este absolut convergent a in U(zo; R) ~i este div~rgentru in C",U(zo; R). Daca L= 0, atunci rL < 1 pentru orice 1', deci seria converge absolut pentru oriee z E C. In acest caz R = + 00, iar discul de eonvergenta este intreg planul C. Daca L = +00, atunei rL > 1 pentru orice r i= 0, deci seria diverge pentru orice z E C"'{zo}' Daca z = Zo este evident ca seria converge ~i are snma' a~. In acest caz R = 0, iar discul de convergenta se

reduce Ia {zo}.· , , . ,

. 2) Sa aratam ca seria de puteri converge uniform pe compacte in diseul U(rJo; .n). Fie Rt.l < R. Pentru orice z E U(zo; R1) avem I all(z-zo)" I ~

.;;;;; I an I~. Deoarece seria~ I anIRLeste ,Gonv!3rgenta,.aplicind (_!.5), te~ulta ca seria '- 'de \;-puteri-- converge' uniform pe discul' U(zo ;R1), oricare ar fi Rl < R. De aici rezulta ca seria de puteri con uniform pe eompaete in U(zo; R).

3) : N otind cu R' rasa de convergentaa seriei deriva~!;I nal'(z

ea coincide cu raza de eonvergenta a seriei i,)~;(~¥z _zo}n

\, '00 ' .. ,.-- , .. ,' "c" ' ,nT,l'"""",;,:~::..'o'~+'",,,, -

" - zo)\~ nqn(z - zo)n-l\ deci va fi data de: (vezi [20])

\~=1\ oj

n" n 1

= lim Vn lim VI a" I = lim, VI an I = -R '

n-+oo 8-+00 n-to::>

deci R' = R.

4) Faptul ca suma seriei derivate este S' rezulta imediat. din i'nr,,,,,,,,ni (4.6), Deducem asttel ca 0 serie de puteri se deriveaza, derivind-o cu termen, suma seriei derivate fiind egala cu derivata sumei seriei.

*' 4.9. Obs.ervatii. 1) Se arata usor ca daca exista limita lim I an+! I =

,,"'00 I a" I,

"

atunei l = L = limVI a" I (vezi [7], pag. 40), deci in aeest eaz raza de

n-+oo

vergenta a seriei de puteri va fi data de

R=lim --~. ""'00 I an+! I

2) Derivind termenii seriei de k ori ~i aplieind teorema (4.6), dedu

00

S('C)(Z)= S Canez - zo)"JiI:) ~i SUC)(zo) = k !a".

,,=0 '

adica

3) Discul de convergenta U(zo; R) nu' 'coincide in mod obligat cu multdmea de convergenta a seriei de puteri, deoareee teorema (4.8) precizeaza natura seriei pecercul de convergenta au (zo ; .' R).

00 OP, ,I

4) Dindu-se doua serii de puteri ~ a,,(z-zo)" ~iEbn(z'- ?o)n,

, ,,=0 ",.=0 '" '

nim sel'ia s uma, respectiv seria produs a acestor doua serii, prinse~~i~de

00 00

, ~ (nIl +b,,)C~I-zo)n, respectiv. I;c,,(z-zo)n\, unde o, = aob" + d1l},,":1+

.... 0 Ii" ", -,I ,,_0 I ,I! ,I I I J

... + a 'b. Daca R esteeea mai micadintl\'eraze~e'de,ccmver\ge1iti~"ale celor doua s~rii, iar S, respectiv IT'; sint sumele lor, se verifica u~or\ca'\'~"~)' '*',

00 00. I

+ T(z) = ~ (a" + bn)(z-zo)" ~i S(z) T(z) = ~ cn(z~zo)", pentrir oI'we,'Z~e

n=O n=O I'

E U(zo; R). Daca bo = o ~i b ; = 0 pentru orice n E N* atunei T(z) = c

00

~i avem cS (z) = E ca,,(z - zo)n.

,.=0 '

00

*. 5) Serio geometrica ~" z" are raza de convergenta B = 1 sideoarece

n~O

pentru I z I < 1, avem

1 - zn+l 1

lim (1 + z + ... + zn) = lim =---

n ... oo ' n ... OO 1 - z 1 - Z

deducem

1 00

--- = ~ z", pentru or ice z E U{O; 1).

1 - z n=O

00 co

"*' 4.10. Teorema identitaf.ii coeficientilor. F.i_e ~ an(z_zo)n ?i b b,,(z-

, +~'JX:) n=O n~O

- zo)n doua serii de puieri, avind raeele deconvergenta mai ntari ca r> 0 Sumele lor S, respectio T, vor fi definite in U (zo; T). Daca exista 0 multim~ E c U(zo; r) astfel indt Zo E E' ?i S(z) = T(z), pentru orice z E E, aiusu» cele doua, seriistn: egale, adica an = b; pentru orice n E N.

00,

Demonstrapie. Formind seria ~ (an-bn)(z-zo)", ea are suma S -T,

n=O

care se anuleaza pe E. Presupunind ca cele doua seriinu sint egale, exista un eel mai mic indice k; pentru care ak =1= bk. Atunci, pentru orice z E E U(zo; r), avem

00

S(z) - T(z) = ~ (an - bn)(z _:_ zo)n = (Z - ZO)k [ak - bk+ ~ (ak+n -

n=O 11=1

Fie (zm) un ~ir astfel ca zm E E, zm =1= zO ~i lima, = ZOo Deoarece S(zm) = T(zm),

m ... oo

dedueem 'P(zm) =0. Functie, P'fiindsuma unei serii de puteri iu [urul lui Zo cu raza-de eonvergenta stIict pozitiva va fi continua in zO' deci P(zo) = = ak, - b" - lim P(zm) , 0, adiea ak'· , bk, contrar ipotezei, Rezu~ta ca

m~'OO .i,,<j

cele doua serii sint in mod necesar egale. 0

§ 3. ANALITICITATEA FUNCTIILOR OLOMORFE

Pentru functiile olomorfepe un disc are loc urmatoarea teorema de repl'eZenta1'0 globaUI. prin serif die puteri.

~.,4.11. Teorema iIezvoltarii in serie Taylor. Daca f, este 0 junc,t-ie 010- ~'Orja 'pe CliscuZ D = U(zo ; r), at unci eeista . 0 .serie de p uteri , . ,

00

~al1;(Z"TZO)"'!CU raza de. convergenta R;;;;:·r, astjel indt·

11=0

" .'

00

fez) = ~ an(z - zo)n.

n=O

. ,

pentru. orice z E -D. Ooejicientit seriei (numiti coeji'Cientii Taylor in p unciul. zo) sin: drLli de:

unde y= ~U(zo; p) ~i 0 < p < r.

Demonstratie. Conform Iormulelor lui Oauchy (3.19),

orice p E ] O,r[, '

fin)(zo) =_1_( f(~) d~,

n! 2Td ) (~- zo)1Hl

y'

I ;\'1

deci integrala nu depinde de.p. Fie zED ~i alegem p astfel incit ro = I z-zo I < p < r. Apelind din nou la formula lui Cauchy, avem

f(z)" _.1_ ~ f(~)

, ,q~.

27ti ~ -. z

y

Dar

1 ~-z

1

-~-----~----

~ - Zo - (z - zo)

1

1

~: - zoo .1 __ z - Zo ~ - Zo

Deoarece pentru ~ E {y} avem' I fn(~) I' ~(!rL.)" .unde fn(~) = ( z-:?o)n"

,', . p . , ,~'-zo "

iar seria ~ ( :0' r ~ste conver~enta; aplicind criteriul (4,5)', d~duc~td ca

00

seria de functii continue t f,,(~) este uniform convergenta pe {y}

11=0

seria :

I ~ ",

",' 1"11 ,- f(~) 'Il'r" ,'U d' '·i.\,

care, conform cu (4.9.J)'" are suma --,_. '. nt~grlll tern'len

~-Z

obtinem : J

• ~ . 1 .l ' , 1. 1".1"

r __!LQ_. ~ ( f(~) (z - zo)n d~,

) ~-z n=O) (~ - zo)n+l I c

cu' termon,

, n.

y

y

I ~ 1 I 00 ~ ;', t, I ,< \' I) ,j' !

de unde deducem fez) = ~ an(z _zo)n, unde

11=0

,r'

Seria fiind convergenta In U(zo; r) raza ei de convergenta va Ii .eel putin egala, cu r. 'IT nicitatea '~c~s'tei -serii' reztllta imediat: 'din teorMfia :(4.10).0

I I, "\'J •. 1,., ',p. ,1\ !J ,t' ~'i ·}'~L , . J I ;:;,r, ~

Din teoremele (4.8), (4.10) ~i (4.11), dedncem

4.12. Teorema, Fie D = U(.~o ;r) ~i A multimea iuiuror ~irurilor

00 l ~,{ 1 , ');.

(an) a8...tjel ~ndt(8er1:a 1; an(z,~zo)n Sa fie cr;Jnvergenta pentru =: ,~E D.

. n=O.. I , 1

Exista 0 aplieapie ~tnica, bijectiva ~i liniara L : £(D) -+ A, cu proprietatea

, 00

ea daca f E yt'(D) ~'i I~(f) =,t(an) at1.lnci# f(z)I' ''.Ear:(z',~ zd)"!!\P:en{n{ oriee

)"i; '1<.. 't I I 101 I I' . "/ \'1·~ n~'d' If. '~i! 1'~T}.fl..

".~ I.' 'i ; I" -", ,I I "f(1') (z ), \ ,I , , 1

ZED. (Joejicientii an 'sint dati 'de an = 0 -. 0

I'i ; ~ J (r I r , ,'I fl .1 I i L' . -n. ! L ( }.

4.;13. Definitie. Fie' eFd ib:ul~ifne' deschisa;\'dfri t::'~i fie f: (!J- +C.

Vom spune ca functia f este dezvoltabila i'n eerie tayloriana in jurul lui

, !, '\"1~ 'I ' 00

ZoE G dad, exista,u,h 'disc U(zo"; r) c (;t, 11':> O"~i 0 serie. de'pnteri ~ an(z-zo)"

00 "=0

convergenta in U(zo; r), astfel Incit f(z)= '.E. an(z-zo)n, pentru Z E. U(zo; r).

Da;c:J: acea:s'taare le>c peittru orlee z~ J'Gi~%:ile:tri"'Ca fe~te 'Y1riaItt'ic__a1_p.Jdl~_ ~ 4.14.' Teol'ema analitiehatii funetiilo~ ol~morfe. 0 'j~r;;btiki f:'(iJji~it~ pe mul,timea aeschisa G este olomorja pe G daca ~i numai daca ea este analitica

pe G., I ' " "_I 1

Demonetraiie. 1) 'Fie f olomorfa pe G ~i Zo uri' punet arbit~ar din G.

Exista un 1'.> 0 astfel incH U(zo; r) c G. Aplicind, teorema (4.11) pentru resttic~ia lui f la U(zo; t), deducem caf estede;z;:V'o16ahila, ilil serie ~ayJ,(\)i1iar]1a in jurul lui Zo. Cum Zo este arbitrar, Fczulta ca f este a:nalitica p~ G. .' "

·,,1,' '2) :ba\ca: Teste 'ana~itica p,e 'G /~~ -\!-a"fi d~z.fohabh~in §oet-fel £aylbriana in jurul oricarui punct:~oEG sideci coincide cu .sU1pa aeestei serii Re un

~ise"6entr~t ,i~ zo", gonfornu1~~~eIA~i) aj,spuitli' ~e ,t~nv~~~~rita':~}r9H~: fJ v,a

fl olomotfa III zoo Cu'ml z~ leste arlhtrar, ~rezulta c'a f )estJeblomoTfi'pe G'~ 0

I,' 'I: 'J 1"1 !q{~tjl 4 \l{'lt;'1 'I,I I J(I, ~:df',I":~: '~JI~' ~ ,r,~ j I "I "\\,1-' j;I.~,

Remarcarn faptul ca t(iorema (4;JII)'este 0 teorema de repi'ezentare

globala a unei functii olomorfe pe un disc, pe cind teorema (4.14) este 0 teorema de 1'epre,~(jnt«re 19qald a unei fun.~Fi olomorfe pe 0 multime deschisa

oarecar I

_____ D,& ~ __ jL~7-~a~.~OO~~ " __

97

1 .~-- = ~ zn, pentru z E U(O; 1), .

1 - z ,,~O

00

Inloeuind z cu -z, se ob~ine ~

Derivlnd aceste serii,' se obtin dezvoltarile,

1 '00

._-- = ~ (-l)"-lzn-I, Z E U(O; 1).

(1 + Z)2 n~l

,. ". 2y"Pefithi a !6b'tine,'dezvoltaril~ irl"serie \de"puteri:aIe co's"z~sin z'h~' folosi&' di;fbri:nule~e'(eiyn) , ez,: (cosz)@;) ,,'dosz',. cos Z ,

= - sin z etc. ~i avem" , 'I ,/"') 'II' 0'"., I

1,"lli,"~'\ .~ , 11, \, i~,\,',. 1'~';~, ~ '1 .f,r1' ,l~\".

, 00 I,Zn '. t , ! '(,\ ~ ',' Z2n 00 , ",.272-+1

~z = I;'-' u., ;eos ,Z= I; (_I)n_;_ __ • I I' sin z '=<~ (_l)n_.c:_" -~'-'-:'--

n=O n! "n=O (2n)! ' ,,=0 .(2n + I)!

l' \ ~ J 4- ' ;. I " ,\ "

aceste dezyol,tariav;ind ioe pentru orieee E C.

Aceste formule" p(Jt', servi drept definitii ale functiilor respectiv urmind atunci sa se demonstreze ca au 1~c.:elatHle.(2,:~4),~i (~;-,~~) .. ; 3) Daca f(z) = log (1 +,z) este ramura uniforma in U(O; 1) Log (1 +\ z)" ja&tf~\i qa ,f(Q) ,= 1, 8~ HP,;\jiIW d~zyol"~~:'fea =, I ~' It~

, I. H u' til lh,,~, ~ \ '\ h-l, !,h l' t ,I; . (II II I J I nt

I:' ~ 00 "zn

, ;h!'1 I log (1,+ e) = Ii (_1)1';,1_._, ,"" z E,U!(O,;]il)., /" ',\

~ ,,=1 n

'1'1' H j, 'I

. 14J DAapa. (X este un fjlwnar, ;complex. ~,i fCy') " (I, T Z)IX e~te ,!1~e3j J.QJLHU~"'. umfdrma m U(O,; 1) pentru care f(O) = l,se obtme dezvoltarea,

• . • I ') ~ ,. . ~ ~"! 1'1, I .f' , l' _~" t ~-.~ . ~ ',' ~ ~ ,

(1 + Z)IX = 1 ', t' 'cx(cx~i) . ': . '(cx-n+1) z", z E

dl:~ "'~i_ji; \ "h" n~l ~ " n~ '1< J)~ p'

i ,,), ),j"" fJ , i' i

,iUllui1J:11, :":Il~'l'rn'lila;' ,&Ii;'iei" bi~omiale., " ,e': \ ,j

, ,d' )r,,;'[tf '.... I 01';', !; "",1'1 ,,, ,I P'(z) I" ",' L

I !.I 5) Fi,e f 0 f.lf:qg~i,e r~ti.p¥ala, ~q~c~J(z)1 \QH;' ,,~n4~' nresuounem

c~ po~inq~~~le P'~tQ' ,sint ir~~U:ct\i~i1~ p~~~~ C:. ~~e\zk:' k l~"x.; .m,,: :~~t?a,rile polinomului Q. Functia,~ va ~i olo)1lorfa, p~ domeniu] D ,C'\'{Zll'" ,Zm}' D'aca Zo ED, :functia f se dezvolta in seri{tay16riani in jurul lui Zo :

'" t t. . ,. I! f., ' . ~ ~. I

, I

, I

I' II' j I.

P(z) 00

f(z) = -'--'- = I; a,,(z -'- zo)"

Q(z) ,,-0

Ooefioientil 'a,:!se'p';t d~t~~mi~a puni~d"z,':~ 'zJ '--'._ 7i,"s~rhria1a:po'i .

, I' 1 ~/d ... ~ ( . j ,

1 'r", <' "'", ' ." '

h" '-, I~ ce : ,

~(Zo + h) . Q(zo + h)'~ anh1i

n=O

,'j I,' '1 ,r hi. ;1\ !". I ~;~'" )

~i eg~J~nd, 'C£lefi,ciei1~il a.ce~Q~a~i pu'teri 31~'T~i,'~ 'idii]., ,?,* r- ~o~~emp*Lient~~ afl~reaJ raz~1~~e'~9~yergen~~\ a ~er1eI d~ ~,~.ll~1fSf se "P9,~~~t:~Rl,~e~i f,o~~~~fl; 1111,1 Oauchy'-Uallamaru (teorema 4.8), dar aJcea;sta' duce, "m general, la' ca;lcule complioate, Sa observam iIisa ca aceast~ rl1i11, \\3ste ({g3;Ja;;cuif:razgL~1disc'lihlfi maxim eentrat"'iil,zij '~i'continut in D~' auica esteeg~Ht'c'il~'distant:t de 131 Zo Is eelmai- apropii'(t\ dintre-punctele z,,;: :D';(iei dacaQ'\Rll este 6' constanta, adica f nu se reduce 131 un polinom, raza de e~mV'ergen~aa seriei de mail sus este totdeauna ,un,. numar .finit.ln -parniculara ohiar, daca. .polinoamele P ~i Q au coeficient] reali, iar Q nu se .airrtleaza pe ax:a reala, seria

. ' , ~ , ~ " " ,,! , ". , . t J. .-':,

l."";P(x) .. _:,_, a ,'_L a 'x _jJ,I' +'.I'a 'x' n _h' , ,

t . - 0 TIT· ._. n' II···

Q(x) '~,- \t~:t ',~ q~ HI,

I ' v ), :

" -

va avea un interV,'~~, de, convergenta finilt ] ~ R, 11: [, unde l!r, = J a 19 a f~in,d radacina eea mai Japropiata de origineapolinOtllului :Q. A~ase' explica,

de exemplu, de' de de'zv01tarea' ., 1

I.

f

\' "1 __ 1 __ . _ _,2, .. 4 _ " ,

I -,1 :11 +, x - '.. . '! ",I " ,

,'~,,4 .. ~ 1 + ~.2~, . ~- ":"-:"""'-;:;-'jj7,:- :::-~;~'":";,, (, i-'

este valabila numai in intervaJulJ-l, l[.1:nacest caz, ecuatiar'I 7'-IZ2' '0 are raa.;)i,<;l.inile ,i :~il,i,;-i \~i deci rftza de converg"ei~~a asseriei l;-,z~ cf"Z4 - •••

este ,egl'j,tacu :l; ;,' t,11 r ;t ,\ 'I(',,~ " t 'I " .' ".. ,J ~' ',' s\'

i 1,1 ~.;,6) ;gehiViqJ!}I!l~a:JU.l.tre d'erivabilitate:l(o!eJ,luo)'fie:)" ~ilanaliticitate,ulfl:uare 10c"ipen,t);l!J.,fn:p.cWle reale de Vr~ria"bi1areali1.,Il1i'acest caz",eXiista,:ehiar fun(l',~ii nelimitat derivabile pe 0 mnltime deschisa din.B. dar!9ate':fiu sint allaliti:ce,· adica\,nn se pot dezvolta in )3er,ie de, puteri tfn jurul or~~~rl;lip1i'nct;~ldorne-

niuluj de de#ni.~ie, 'Astfel functia f: )1 ~ R\,definit~ prin)r~1 'I ,"" '!,,'

.; ,_t. I I,.

{ e-Xi

f(x) =

, 0

x>O x<O'

" J. I

, '-~

are derivate de orice ordjn in fiecare punct din R(ihcHlsiv 'd; = 0,' nnde f(n)(o) -'- O,pentrnoriee n E .N), dar nli se poate de?;YoUa,inserie d(\puteri' in"juful origiriH,:pehtru~a:i iricaz contr3;r\' S't:ima :~c~sfeis~rii "ar n'llll'Ht'injir- lin inte,rval"icentratl in',origirie,rcJ'~e,a':ce' mi' est,e"Pbsi'}jil.'l,;~JI ",J' I 'I'"" ,:; I, ,'t,

\' \ Pel1trn'a,:face mai :sugest.iva~difer~n~a; esenviaHvaintte cazuPC<jrlrpll'lx ~i<{~ll,eal,. ~~ _lI,o,tam cu ~k{G)",%"OO(G), .s4.~G,) .clasa ,func~itlqr,' ~q~ple:X;«;l eu derivate continue' pin1;l" 131 ordinul k E .N*, nelimitat derivabiie, respectiv analitice pe 0 multime desohiaa Gc (: ~i cu D(G), Ok(G), Ooo(G); ,A (G) clasa funcyiil6t reale derivabile,' cu derivate continue pina 131 ordinulj; E .N*; nelimitat derivabile, respectiv analitice pe 0 multime deschisa, G ,c R. In cazul co.n.l.plEl. av'ern lIf(Gr = (e'l(G) = ... = (&00 (G) '=~(~), 'pe ,cind iu cazul l' nl ILn, 11)0 hichlZiL1,nile stI'ic'tie »(G)~ (il(G):;) I.' .. :;) OOQ(G)::J A(G).

§ 4. ZERQURILE UNEI FUNCTIl OLOMORFE. TEOREMA

. , IDENTITATII

FUNCTIILOR OLOMORFE

4.16. Definitie. Functia f fiind olomorfa pe multimea deschisf G c C, un punct:X E G se nnmeste zero allu i f d~c~ f(a) = O."p~~a exist,~ un n E N* astfel incit f(a) = f'(a) = '" = f(n~l)(a) = 0 ~I f(n)(a) '1= 0, atunci a se nnmeste un zero mult{plu de ordinul n al Iunctiei f. paca n = 1, a se numeste un zero s-irnplu.'" [ ~ 'k j.l'7. 'Propoziti-: .. Daca a e'sie ~er~ multipluA deA ordinul n al functie'i f E Yf:(~), atUf!,Ci,6Xi$ta, 0 jnncp_ie(g EYf7J;v, astjeltnG.1;t g({l~ '1=0 f/' f(z) =

= (z - a)n g(z), pentru orice z E ()~~ "

, Demonstratie. 'Vom'defini functia g pe' G prin g(z) = (z~a)~n f(z)r.

'. f!!') (a). ' ... -,'-,,--.

pentru ZE G"", {a} ~I g(a) =--,--' EVIdent ca g 'esteolomorfa pe n.

G""{a}. Pe de alta parte, exista un 1'> 0, astfel Z E Uta ; r)c G sa aiba loc deF?ltarea

{n+l(a) ] .

+ (z-a)+ ... "

(n -+ I)!

, . f(n) (a)

De aiei rezulta ca lim g(z) . , lim [(z-atn f(.z)] = _-- = g(a),

z-e a z--?a 1't!

arata ca g este continua in a, deci pe G. Aplicind (3.21), rezulta ca g este

olomorfa pe G.O, I , I "', " •

Vom nota en A - A (f) = {a E G; f( a) = O} mnltimea zerourilor ~u~' f E Yf(G). Daca a E A, ~ste p~si~i~ ca f(n~(~) ° pen~ru o~lC~ n EN, ~(hca, a sa nu: aiba tin ordin de multiplieitate flmt. V om arat~ c,a, 111 cazul cmd G este un domeniu acest lueru se poate intimpla 'nnmai cindfunctia f este-

. , I

identic nula, Mai I precis av-em " I, " ' ,

4.18. Teorema.IPie'D unfdom,eniu dinC, fEYf(D) ~i :4. m~ltime(J), ze1'ourilor lui f. Sa notam B='{aE D; f(n)(a)= 0, n EN}. Atunl!t'l.trmatoarel

ajirmatii, sint eehsoalenie

(a) f == °
(b) BnD'I=0
(c) A' n D =/0" <. ,I , I I Demonetraiie. 1) ~s~e'evident ,ca 'a) implica'at~t (b) cit .$i (c). 2) Sro. aratam c~ (b~ i~plica (~I)~ ,~ent:ru~ ~eeastai~om ar~ta ca mulpl~ea B_' es~' atit jinchlSa CIt ~\ deschisa m D. Intr-adevar. daca a E B ex~st.a U(a, 1')

, 00

cDr> (j astfel ea pentru oriee z E U (a; 1'), fez) =t an(z---;a)n . Dedarece·

l' 'I (r I ! r \ ~ 'n=O \

fen) (a) ,~ \ ". t· '.

= = ° pentnr. orice n EN rezulta ca fez) = Open rn Orl(l,e

an. \, ' )', ".,'

zEU(a'1'n) 'deci U(a' 1')c 13 c'eea ce ~rata,'caa esteinte,rior, de unde o.educern " ," . , h' ... ~ D f' B' n 1 c~ ,n (;ls'lie ~~oschisa in D. Pontru a, al'a,ta ca B ~ste mc lsa ~n , Ie ae

~i (zm) un sir de puncte din B, care are limita a. Deoareee derivatele lui f sint continue in a, rezulta ea lim f(U) (zm) =f(u)(a) = 0, pentru orice n EN,

m-+OO

deei .. a E B., .... D. eoareee D este multime conexa, iar B '# 0, din. (1.36? deducem ea II, .l3_, deci f este identic n1!!ik13) Ramine sa mai aratam ca (c) implica (b) . .Fie a E A' n D. Pe baza eontinuitatii lui f rezulta f(a) = 0. Yom arata ea a E B. Daea nu" ar fi asa, ar exista un eel mai mic ne N*, ,astfel ea f(n)(a)#O, adiea a ar Ii un zero deordinulnallui f. Dinpropozitda (4.17) rezulta ea exista g E Yf(D), _g(a) '1= 0, astfel ca f(z)=(z-a)n g(z), pentru zED. Deoareee a E A', exista un ~ir (a,r.) de puncte din A, am '1= a, care are limita a. Deoarece f(am)=O ~i am -a '1= 0, deducem g(am) = 0. Pe baza eontinuita~ii lui g in punctul a, deducem g(a) =lim g(am)= 0, ceea ce este

\ m~OO

eontradictoriu. Rezulta ea a E. B ~i deei B n D '1= 0. 0

Din teorema (4.18) rezulta imediat urmatoarele proprietati importante -ale functiilor olomorfe pe un domeniu.

4t-.. 4.19. Teorema zerourilor uneiIunetii olomorfe. Dooi junc/ia f olomorja pe domeniul D nu. este identic nula ~i a E D este un zero al lui f, atunci: (a) exista un r > ° astjel ca Uia.; r) c D si j(z) '1= 0, peniru. Z E ti (a; r); (b) a are un. ordii: de multiplicita.te jinit, deci exista n E N* ~i g E Yf(D), g(a) '1= 0, astjel incft fez) = (z-at g(z), pentru zED.

In adevar, daca afirmatia (a) nu ar avea loc, atunci punctul a ar fi punct de aeumulare de zerouri deci A' n D '1= 0 ~i conform teoremei (4.18) functia f ar fi identic nula. Afirmatia (b) rezulta imediat din propoaitia (4.17). 0

Aceasta teorema ne spune ea zerourile unei funetii olomorfe neidentie nule pe un domeniu D Slllt puncte ieolate in D. Rezulta ea funetia fare in D un numar finit san eel mult 0 infinitate numarabila de zerouri, in acest din urma eaz ele acumulindn-se in mod obligatoriu pe frontiera lui D.

Jk: 4.20. Teorema idelltitatii func!.iilor olomol'fe. Douii june/ii f ~i g olomorje pe un domeniu D sint egale daca?i numai daca este verijicata una dintre condiiiile

(a) multimea {z ED; fez) = g(z)} are puncte de acumulare in D. (b) exista un punct ae D astjel incit f(n)(a)=g(n)(a) peniru. orice n EN. Se aplica teorema (4.18), la functia f-g. 0

Formulele lui Cauchy ne aratau ca valorile luate de 0 functie olomorfa pe un cere determinau univoe valorile ei in interior. Teorema (4.20)spune ea estesuficient sa eunoastem valorile unei functi! olomorfe doar pe 0 submultime care are eel putin un punct de acumulare in domeniul de 010- morfie, pentrn ca functia sa fie complet determinata.

'*4.21. Corolar. Multimea Yf(D) 'jormeaza un domeniu de=inteqritate,

Intr-adevar, daea f, gE Yf(D) ~i f·g::::O, iar f ~ 0, atunci multimea A = A (f) a zerourilor lui f va fi formata din puncte izolate; pentru a avea fez) g(z) = ° in D, va trebui ca g(z) = Ope multhnea D",,-,A, care are punete deacumulare in D, deci g :::: 0. 0

*"432. Prineipiul prelungirii olomorfe. Fie !.. 0 junctie olom~1'ja 1!!' domeniul D. Sa p1'esupunem ca exista n1i dorneniu D-::J D ~i 0 junctie f E Yf(D) astjel incit flD = f. Atunci junctia, f; nurnUa prelungirea olomo~1a a lui f la 15, e8te unic(l.

tntJ:·nclc'Vi'I,r, daca,'ih E ;y'('(J5) ~i f;: ID = f, atunci tiD II D ~i deoarece D al'epllll(ll,( d( Il«I/llltluh1ll' in V, llonfol'rn 1jcorem,ei (4 .. 20) l:()zuH(~11 -T. D

I ~. (

§ 5. TEOREMA -MAXIMULUI MODULULUI

, r, 'I! "1 I <," ,

, . i ~'fC~) " .

f(zo) =_-'-.' d~, unde y =IJU(zo,jr).

210 ~-zo ,.

),),\ 1,

y

,DedareeeY(t) =zo+ re2Tdt~t E [O,lJ, eaIqulind integral~,\:Ybt,inem

. ,- j

1

f(zo) = ~ f(y (i)) dz;

o .,' •

I..

.1 _

Din ipoteza deducem

, 1 .

! I f(zo) 1<, ~ I f(y(t») I di~ I f{zo) I,

, ~ (I. ~ ,.I • i

".I

deci

\ '

1

).[If(Zo)i,,-1 f(y(t;)J]dt . o. ,

Deoareee funetia de sub, i:t1tegrala este nenegath'a ~i C'ent'inl'l'a, integrala nu poate fi nula decit daca] f(y(t»I , "If (zo)I,'pentru'lorice t« [,0,1]', Cum I ac~asta are loc pentru ?rice r E ];0, R [, deducem c~1 f(z) I-=='/' f(zo) I,', pentru ' I' orice ZE U(zo j R)i Deoarece I I] este constant pe disoul U{z(j j R)I, conform' propoz itiei (2.49), deducern ca f este 0 constanta peacest disc ~iap'lieifid .

teorema (4.20), rezulta ca, f este 0 constanta.pe D. G3 ,.~ '; ,fl.

Menti,onam ca)u teoremele (4,18).., (4.23) cerill;ta ca D.sudie un do-

;mep.iu este, esentiala; . ' : . ' .. ' ,.':~~'" ," f ' :i

~ 4:24. Cc:!.rolal'. Dacei f este olo1J?'orja 1!P un, domeniu. margin;it D '$i este

continua pe D, at1tnci.( f , .: t, '

max I f(z) I = maxlf(z) I.

,'ED , ~Ei].l?,

l' t \;, ~ :

_ Functia f fiind' continua'pe 'n i~i atinge maximul intr-un P".!lllct ZoE D. Daca f este constanta, I f(zo) I este maxim in orice punct Zo ED. In caz oontraa, .nu putem avea Zo E D, conform teoremei maximului modulului, ' deci Zo E fJD. 0

Jf 4.25. Corolar. Daca junc!ia f, olomorfa pe domen.iul. D, nil arezeriJur~ in D ~i I f I i;'ii atinge minimuZ intr-un punc: din D, atunci f este 0 constantii in D.

Se aplica teorema (4.23) functi~i -}, care este olomorfa pe D. 0 .. k 4.26. Lema lui Schwarz. Docd f este 0 j1lnctie olomorja pe discuZ U

= U(O; 1) ~i 'l'er~ficii conaitiile f(O) = 0 si. If(z) I < 1, pentru. orice, z E U, atunoi I f(z) I < I z I oricare ar ji Z E U ~i I f'(O) I ~ 1. Docii I f(zo) I = I Zo I, peniru. un amumi: Zo E U, sea I f'(O) I = 1, atunci existc'i un numar complex

o, I cj ~= 1, astfeZ 'tneil £(,0') = ce, penirs: orice ZE U. ,

Demonstraiie. 1) Vom defini functia g:. U -+ C prin g(z) = f(z) ,

z

pentru z f= 0 ~i g(O) = f'(O). Functia g este continua pe U ~i olomorfa pe , disenl punctat ti. Din (3.21), fezulta: gE J(f'(lJ). Fie J'E]O, 1 [. Conform

eorolarului (4.24), a~em I g(z)I<__!_, pentru 'orice Z E U(O'; r).Facindper

r

sa tinda la 1, obtinem I g(z) I <;, 1, pentru orice z E U. De aici rezulta I £(z) I~

, < Iz /, pentru Z E U ~i f no)/. _: I g(O) I ~ 1. 2) Daca exista Zo E n astfel incit I f(zo)! = I·zo I, san daca I f'(0) I = 1, rezulta ca i g I i~i atinge valoarea maximaintr-un punct din U si conform teoremei (4.23), g este 0 constanta c. Deo'arecetrg(zo)I = l'(respectiv I g(O) I ' 1),dep.ucem I c] , 1.

,Din g(z) = C se obtine f(z) = cz, pentru orice Z E U. 0 .

'\_ Aceasta lema are urmatoarea interpretare geometrica ; Daea f E £ UfO = 0 ,i f U ,e. Ua;tunci f U O' r e U 0 . T entru orice 1'<:: 0,1 [, iar eO'alitatea f U 0 . r .. = U . r ntru un r E 0.1 are _~aca ~~numal aca f(z) = cz, unde I c I = 1.

, Lema lui Schwarz se -poare usor generaliza In cazul. cind-f E, E£(U(Z~ ; r) ~i I f(z)-f(zo) I <R, pentru orice ZE U(~o j T). Intr-:;tdevi},r, consi-

derind functia g(~) = -} [f(z) - f(zo)], unde z = Zo + 1'~, avem g E E £(U), g(O) nO ~i I g(~) 1'<':::: 1, pentru orice ~ E U. Din (4.26) deducem imediat

R <-, r

cazul de egalitate avind loe daca ~i numai daca f este de forma fez) =

R .

~ f(zo) + C-. ,(z.". ztj), unde Ic/ .' 1.", b ' "

, l' -

Interpretarea, geometrica a acestui rezultat este urrnatoarea : Daea f E £( U(z.o j r) ~i f( U(zo '; 'T» e U(f(zo); R), atunci pent!,u oriee rl E

E JO, r ] are loc incluziunea f(U(zo j rl»e U(f(zo); RI), unde-!~=~!_, ega-

, R. r- .

litatea pentru un rl E JO, r [ avind loc "daca $i numai daca f are forma de mai S'tIEI.

,'t.!J7. f('NH'omi'l. 'Ij1'ie f 0 jMnctie olomorjii ne'identic ?w,la pe d'isml,z compMJt V'(Ojl'uh "'I'l:f("f'/'ll~ (JMuUti'iZe :f(O) = f(O) = .. , = f(1H)(O) =0, n;;,J.

.. ---------------------------------------------------------~---------------------------------------------~------------------~-----

Daca pentru Zo E a U(O, ro),avem, ,

, 1 ~ ',I

'I " I, \'

I J'(zo) I = max I f (z) I

Izi <;. ° .1

atunci

""1" •

. " , 'll

. ,

zQf'(zo) if(zo)

---, m '

"

(a)"

, <,"

(b)

und« m este real ~i m'~' In'. ,'., , I

Demonstratie. 1) Daca Zo ." roeiOo,8oE[0,2k[ ~i notam. f(z)=R(8) eilIl(6)~ pentru z . ro eiO, 8 E [0,~'1t[, atunci, derivind in raport. eu , 8, obtinem

4.28.

.' ,L !,! Jo ; .,,' • I : .....

Deoarece f nu este identic nula, iar ,80 este un punet de maxim pentru

R(8), avem R(80»0 ~i R'(_80,)" ' O,,(l,e.ei .

"

~ " ',\ I

I '\

\ "

.' )

J ~ •

unde m esteun numar real. Pentru a arata 'cam ~ 'n, sa conslderab;t,func~ia.

g:U ~,c definita' prin g(O) '0' ~i "

I 11_

care este olomorfa pe U. Din corolarul,(.4.24) deducem

,

1 g(z) I,.;;; max I f(zoz) \. 1,

Izi =1 I f(zo) zn -1 _

~ " . ; ,',! ::1, .'i'/ .t I,. I'i": ' ,.d. ;'.

')'.;'

pentru orice Z E U . .Aplicind lerna lu:i Schwarz, deducem Ig(z) I ~'I z'l, 'deei'

~ \ I '. ~'i \'.'

, f(zor), ", ... : .

\, \1 He, .L' •. ' ~'\r1&., ;1. Ij ~ ~,

1'1"1 ~ f(Zb~I'1 ,'. \\. /'.' \ "'I II

I

I t ~ .r " I •

Pf ,d,e alt~p~r~e, ~P!1~t.~m scrie

" ' r :"', ,\ t f ~ ,I ;

") r/ .. \ , 'j

'. \)'

'1' ,

f(zor) .:_ f(zd~ (r - 1) f(zo)

",'

Deoarece'' 'f11,cstel real; deducem

, ~ "\,'

" ~ ( , .' . . .

. '''~~'='lr~[(l-"-Rej: ~~::r) J 1 ~r r~'~i~11~r:- = n.

:1 ~!~~u a demonstra inegalitatea (b), vomq.~ri~.~ in raport cu 8 in (4.28)

, '.

, '

. [ zf'(z) (

,L 1.

.. d fez) ,,+'.

Z;;;i: ) - (. 7~(i~~rJ~

,: I,

<1>"(8) -i[ R"(8) _(R'(8))2].

,', R(8). R(e).

\ ,- ':)\ I ! ' : 1

Deoarece 80 es~e pun~t de maxim avem R"(80)";;; o. Punind 8 .- .... 80 in

formula de mal sus ~l folosind (a), deducem " " I

, t I ,\

1m [Zo f"{zo)·'.' " i. "]. ", :- '. ".' », R'.'(8.)

f'(zo) +l;-;m. ' <I>;'(8o)-i .. 0.

. . ". .' 1. ~'(8)

..... 0

.;:.

. \

.,.

,; '.~.,'

Egaliird parWe .imaginare, o,b'~inem

".'.,i'"m',[ne_Zof"(Zo) +.l'~-_"'m·J~"·- R"(80) ~d,'

.." ...', d', f'(zo),. . ,.~'·'i . -':I~( (0) .

de unde deducem (b). D ..." I' .

. ' Men~i~nam c~teorema (4.2'7), constituie in present un

Instrument III StUdlUI geometric al functiilor analitice.

important

.. ,

"I""

d . I,' P~int;r:-9, serie Laurent)~ jurul 'l~i;o E' C ill~el~iein; oserle q.~, .fUIle~ij

e forma , "r ',,' 1. '!j • '\ ' '

.' I ' • ,\ '. \' _f',

,~' ;t Ii', I jf.i I ( "I ~'I

.' ~': anfz ...L'zo)n = ... ' +' ,!,a_n Lf'~ .. '+ ~-]+:,

n_ - 00 (z - zo)n Z - Zo

r t, I",! , I I:. ~, t' j I .' It; I '~,L Ijj' I,; j

,II )\ + ao,.+ ... '+ a!l{z ,- Zo)",'+ , •. ',1'1

, II

"

unde an sint numere eomplexe, care se numesc coeficientii seriei Laurent. Daca an = 0 pentru orice n < 0, atunci seria Laurent se reduce la 0 serie de puteri. Mai observam ca pentru n < 0 funotia. f,,(z)= a,,(z - zo)" este olomorfa in C~{zo}, dar nu in C.

00

Seria t a_n(z- zo)-" se nume§t~ partea principala, iar seria de puteri

8=1 '

00 "

I; an(z-,zo)" se numeste partea tayloriana a seriei Laurent. Vom spune ca.

,,=0

seria Laurent converge (simplu san uniform) pe Q multime Ec: C",,{zo} daca atit partea principala cit ~i partea tayloriana. converg (simplu san uniform) pe E. In acest caz, daca pentru z E E, 7t(z) este suma par~ii principale, iar T(z) este suma parW tayloriene, suma S(z) aseciei Laurent va fi definlta prin

S(z)= 11' a,,(z'-zo)"=7t(z)+T(z)," ZEE. fJ=-?,

~' 4.29. Teorema coroanei de convergenta. Fie, data seria

00

t a,,(z - zo)". Sa notam

H= - 00

"

~ , lim VI a_n I ~i

'1

1 __ ", __

R' = limYI a" I·

n-+co.

n~oo

Dae;;' r < R, atunei , , ,

(a) In coroana circulara1T(zo; r, R), numita coroana de eonvergenla, seria Laurent converge absoiu; ~,i uniform pe compocte.

(b) Serio diverae in co C"" U (zo; r, ' R),~

(c) Suma S(z) = ~ a,,(z - zo)" este 0 j1tnejie olomdrja. pe

1Z=-OO

U(zo; r, R).

Demonstraiie. Partea tayloriana a seriei Laurent are diseul de convergen~a U(zo; R) unde converge absolut ~i uniform pe compacte, iar suma ei este 0 funetde olornorfa. Partea principala se poate scrie sub forma.

00 1 '.,

I; a_"w", unde w = ----. Dar aeeasta este 0 serie de, puterj avind

H= l' Z - Zo , I ' ' l' , I

discul de convergenta U ( 0; :,), und'e converge absol~t ~i uni~o~m p~

compacte ~i suma ei este, olomorfa. Deoarece I w ] < _:!_ inseamna

, r

1 z - zo I > r, rezulta ca partea principala converge absolut sijiniform pe eompacte In vdomenlul e~ U (Zo ;r), unde sums ei este olomorfa, Irrtersectda celor doua domenii, in care cele doua parti ale seriei Laurent converg simultan,_este chiar coroana U(zo; r, R). Faptul ca seria Laurent diverge in C"" U (zo ; r, R) rezulta imediat din teorema diseulu.i de con-

vergenta. 0 I

Daca. R < r, atunci coroana circularaeste vida. ~i seria Laurent este dtvergenta in intreg planul C. Daca 1l = r,putem avea puncte de eon-

ver~ent~"i,nUlnai pc cereqli) U (zo; r).' Maj observam ca. U(z . 0 R) _ = U(zo; 1l), U(zo; r, +00). . C""U(zo;' ~2 ~i bc~o'; 0 ±OO)' fO, C~{N\-}

4 30 Teorema'd t't ~ .. '" "'0 •

'. 00 I en latII coeiicielltilor seriel Laurent. Daca doua

serii Laurent ~ a (z - ",)11 Ri ;; b ( )n A' •

k.i " "'0'" ::.c..l ' "Z-Xo vn. jurul lUt z au sumele

n=-oo 0

:f:ltpe 0 coroana U(.<:o; r, R) eu. '0=<';< R, at"unei an= »; petltru orice

I I I I

lJemonstratie.

N,otind C,,= an - ~,,: seria Laurent, t c,,(z-zot, are r, R), ca ~i seria obtinutapri:q. iml1ul~;e~llOcu (.;:_ zot"-l.

'i' !,

suma nula. in tu», ; Mica,

co

k~ ~oo ek(z - Z?~k-"~l ", 0, pentru Z E U(zo ;r, R).

, y

deci an = bm pentru orice n E Z. 0

" , P~ntru functiile oIomorfe pe 0 coroana circulara are loc

teorema de reprezentare globals' priri serii'Laui'ent. urmatoarea..

-lE-' .F~4.31 .. Teorema dezvolUil'ii in se. rie Laurent. Daca funetia f est l

morJ(~ peeoroana D = U (z·· r R) 0,,;: R ." e 0 on E Z, '" 0 , . , ,:' "'" r ~ , atunq~ notind, p&ntru orice

4.32.

usuie y-- au (z6; p), r < p <R, seri« Lanrent :E a;,(z- zo)" va aoeao eo-

droanaltde convel'geit.tii ce include pe JJ ~i suma e/~i;:cide cu. f ad1'ca~

ezvo area ' , ' are loo

00

,£(z) = I ~ a,,(z - zo)", ZE D. ':\

n= ·-00

. Demonstratie, Observam mai llltii ca i (4 3 . ~ " ,,'

l]~tegralallUdepillde de pales 'in intervalul J~' R[ 2~,. cOllf~m. cu (3.38),: ~l r' astfel incit r ~r" < /z-z / <;, <::R O. f : t. " _ ~e Z E ~l alegem r'

• ~ . f(t:) _ fO( ) . on orm eu (3.21), functia g defi-

mta pe D prin g(~) __., z " '

- -(_ fZ pentr~ ~ E D",,{z} §i g(z) , f'(z), este 010-

rnorf~ 1)0 D ~i flotilld y' = a u(zo; r') ~i " a U( ,,'

• y = ~o; r ), din (3.38)~,

----~tDA,~--~-------- ~ JL ~ __ --------------~------ 1~ _

deducem ~ g = ~ g. Deoarece ~ ¢ U(zo ; rtf) ~i Iii EO i U(z~ ; r'), avem

y' "("

( _ _j_L_ = 0 ~i C._ d~ . = 27ti.

) ~-z J-~-z

"(" y.'

Obtinem astfel

( g . " ( ____:.f(~=-,-') d:~. = ( g = ~

) )~~z ) )

x" x" y' y'

deci

fez) = _1_. ( f(O d~ __ 1_. (

27tl ) ~ - Z 27tl )

y' y"

f(~)

~-z

Aceasta formula este 0 extindere a fo_rmulei lui Cauchy in eazul unei .

coroane circulare. ' .

Calculind prima in:tegrala ca la punetul (4.11), obymem

4.33.

a = _1_( f(~) d.~', n~O.

n 27ti)(~ -zo)n+l

y' -

Pentru a caleulacea de adoua integrala, vom ~ine seama ca pentru ~E{ y"} avem I ~-zol=r"<ro = Iz - zol· Deoarece

1 111

---- -------- - -------;;-~-_;z--

~ _ z z - Zo - (~ - zo) z ~ Zo 1 _ ,,-0

z -zo

folosind formula seriei geometrice, deducem ca pentru ~ E {y"} seria ~ f(~) (~ - zo)m-l

m=l (z~ - zo)m

f(~). Integrindtermen cu termen, converge uniform ~i are suma -

~-z

deducem

__ 1 \

. 27ti J

y"

00

I; a_m(z - zo)-m.

m,w!, I

1

~ ·an(z - zo)",

n...l.. -60 I I I I

, ,

f'

n< O.

;. 'I

; 'I

!' L " ~

, \.

00

Ob,Fnem .~s~fel .~e~.Yo.l~are~, f~~! = :~='~oOa~(z:-~,o)n, ~x:nde ?P~f~~~~nt.~b~n sint

q_a~i de (".Io;3:?)lf P~p-tf1~ n ~O ~i (4.3;1:)'I;l?entrll ,~,:< 9. Deoarece-funcpia, ~l'-4f(~)(~~z~)~nJ.l este olbmdrfl1 pe D, rezulta ea, pentru orice ,nEZ, coefi-

cient~11~1t,S~'P9at~ \3,alcula:~uAlfn:P~I~, (1,i_~2) .. O ",II .i;', "', ".I J

DIll teoremele (4.29), (4.30) ~l (4.31) ded,ucem.., ' .

4.35. Teorema. Fie D = U(zo;r, R},: 0 .s;;;r<R~i- fie A: 'mul/imea:

. 00

$irurilor (an; n E Z) astfel i1!cit seria Laurent ,~. an(z -:- zo)n sa con~earga

, ,_,,' , ," L. 1 _ I tJ' ':n~ ""-00 1 ; i I I.' \ _~.

pentr1t orice zED: Exista 0 aplicatie' unica, bijectiva ~i liniara L :£(D) .....

1'1,.1 "\1"" '~,I ~,.g I"!, lv'", 'oJ \': ,;, 'f, <Jill:~_ ,of., ~': \') ~~t" lf~;'11 I;LJq~;';-;' ':;

..... A, cu proprietatea, ca daca L(f) = Jan), atunoi f(z). " ,~,. fJn(z~zo)n,

~ 'f-" Il ; 'I) 1 ~"i I "L,ti-:b.~Jbo ~l\,._(" 'j

pentru oriee zED. Goeficientii a; 'sint dati de formula (4.32). D

i.;' I I ~,I_ : " \ \ 1, .. , ) f 1 i 1 j'

I !'. ~ 1·' I ., '\.:' j f

If ! {'t'l, I'l [\1:1\'+ 'f;. I \.1.'"

§ 7. PUNCTE SINGULAR~i

J 1,'

o problema, irnfp'ortanta 'i1if'lteoria,:fun:c~iil0'r analitice' este IstudililJ: comportarii unei' functdi olomorfe: pe ufih'doiIieniu"in J~TUI U1'llii.puncp aparVii;liit;i.Q_, ':l'l!oIl(_tierei agest:di domenitr. Ca;zulC)el mausimpiu 'este rodela; cinCi. punctul respectiv este iz 0 lat. t I .", ', ,".1' ',". II' ,·1, '/,',1,

4.36. Definitie. Fiind data 0 functie f olomorfa pe multJimea.deschisa ,6 ee, un punct Zo ~ C se numeste punct singular izolat 311 functiei fdaca Zo ¢ G, dar exista 0' \i;ecinaiate puhetataa lili z:~ inclusa in G, adiea existit

un R -> 0 astfel Incit U(zo; R) eG.

Evident ca daca Zo este punct singular izolat, el apa'rtJinefrontierei 'iu G ~i G u {zo} ~ste 0 multime des~hisa" ila~ (l_aca 6:, es~e un domeniu,

,G u {zo}. est~ <l'e: 'asem~nea:tIJl .domeniu. ,__.. ...., Ji., . '

4.37'; Derhiitie~Punctul singular fzolat, z{)al functiei, f,E Yf(G) se zid~

,ca este eliminq,bil daca f se poate prelungi olomorf in iJ = G u {zo}, adica daca exista T E.:ft(G-) astfel incit f/G=f. Punctele multimii deolomorfie G im]ilrelJ-I~a."qu .,PuHI,3~flle; si1jlg:qlare~lin1~I1-ab:ile se numesc puv,e,te. regulare

ale funcVi'ei.' f. . ,: . ... [ i

1~4.38v' ~")l'Opo~ifie. ,~unc.t1t~ s~ngyJGrr .,~.o'val)u~PJi~~>,.'f E JIt'(cG) est~:.el~miJ-

.n:ab~l daoa $~ numa: daca eXt.8ta ltmtta'ftntta Iim, f(~):' . .'. '.

,'1 \' , \,', "\ 1 ~l~;'" \ ,'\~' ,,~, ,~r,' !t.t~'"ri!-,:to 'i", ''-( ,,"),1;,c I Ii, ',',~ .. t· ,\

.' . :,' 1:,n~r-a~~v~p;,I;1~ca yomr"defini f(zo.), I lim; ,f~zt,~Ff IG = j, Jun(*~ ,f

•. ". __ ' " '%~::O! :", "

va fi'cout!nua 'pe'G ~i olomorfape G ~iConform' CU (3.21) ea va fi olomorfa

- • ' .'. j', " .' , ,.") ".' f\

pelG. 'O'J .. ~(_ -: ! ~"l ,.. ).,' 1-' 1·\ (f "; " ,.,.. '. ,\,11.\ "I"

1J l1ebri#fj)i::ftnota ftot_,cu f. functia a~Velli.prelungita: I1uni:d.d. ",f(zb)I =

= 'liwf{z}· ',\ ~ . l' '.1· ,. ,.,',. t,(\~' "\ I ;, II

,~->J~Propozitia"',d1'.3;8) fie' ~p~h~ ~~' ';6enhu' ca', ~Jf~ticti~oiorho~f:i s~ pOata fii"pr~lll, gita olbfuotf'intt~uti riuItdt vsi~gaiat''izblat'' gst.Vst\f1c'teht "ea/nea sai'\p{)'at~ fi pl'elungital~prrll5: bontinll'itlltt'e in '~ice~W pUli~~I.' ,,' 11',11 ,.' ,'"I .

:.'1

~

I

sin Z fi 'tV '

1(Y 4,39, ExempZ,e, i) Fune~ia f(z), -z-- est~ de mI,a ~l A

pe C",{O}, iar Zo " 0 este eliminabil deoarece putem definl functia f m

. I' sin z '(' )' I - cos 0 - 1

orisine prin f(O) = 1m --- = SIn z .=0 - -,

b , z->(J z" \ ,¢' I" " ,,' I, ' -e • .'

M:~i'gerieial, daca f este 0 functie olomorfa pe G ~i ZoE G" £une~la

'(') __:1f(Z)'i,J(Zo), ", definita plmtr~iE d\{ZQ1, es~,eof0inorf~peG'\{t~}:

g ~" - '1' ,'I' I' (~lf,~' ~"') 1 ,\' ," tJ, r.;ltr~ 'I I ' • .,,'

si J z est/un ~unet ~ingul~r elirriinabWp'en~fu g, deo~,rbee'p~~e~~efiriit

• 0 f(z) _ f(z, )';' ,,1",' i,' b,

of' (z \ ' "t ~ ; ~ H 411

g(zo), , ,lim, \;' - ,~ OJ~

a-s '0 z ---' z 0 , -. " I

" '2) Funct'i~' - f(z) ='_l_·,~'d.efi~ita ~i olo~~rf~ p'e c",{,q} , ar~ in z,o , ,0'

Z, 1\' I -~

uupunct siJt~I'ar ne'eiiFin~?iL Observam c~ in~cest ~a~ :i~ ,f(z), = 00, ,

deci exista limita, dar nu este finita, , , ' , c 'f!

. " ::1:" ') .1\, 1 1·,! , ,\ , ' , ! , " "I~

3) li'une~i~ f(z) . sin--, definita ~i olomorfa pe C",,{O}, are in zo=O

un punct singular neeliminahil, ~e,Ilyi~~a,rp ~a in. aeest caz nu exista, limita

I ' f in punctul z = 0, ,{::-, '., ,.

UI 0 tV " . f t.ii 010

Instrumentulprincipal pentru, studh~l comp?r ~ru u_nel unct r ,

morfe in jurul unuipunct singular IzoJatll,90~s~ltm~ s~f'la Lauren~, FIe f E J"((q) ,~{ zo_,u,J;l punct singu~au izolat,a: £~npIeI_f ~~ fie R >0 ~stfel ca UCzo; R) c G: • .Din teorema (4,~12' rezul~a'ea in U(z?, I R) hmc~la f se

dezvolta in serie Laurent, adlCa "

J1

I.'

I.

4,.40.

r I I J I' '\! I

, I . fez) =

unde

"I"

I, " , ,

41 1 ( f(O .' d~ y "~U(zo; r),

4, . a" = 2ni i) (~_' zo),,+1 '

! I

[ ; J " 1 ~

Coefieientul a_il= --,- 'fg) d~ se numeste 1'eziduul £uJ?c~i~i 2m

O<r<R.

• I Y I

punctul Zo ~i se notea~~ a_~ = Re,z(f, zo)· , , , ' "

.Mt 4.42, Propozltie. Un punct s~ngttl~r ~zola~ Zo al.funvcp~~~}E~),G), este Z' '11, b 'z daca si numai daoi partea pnnmpal([ a dezvoltarn tn S~l ~e Lau-

e mH af'/, t" f" fin J'urul 11ti '" este nula adica a" = 0 pentr:u once n<O.

rent a unc, ~et ., NO,?' . ,. , ,_

Demonstratie, 1) Daca Zo este punct sinlLular ehmmabll ~l f este ~re:

I ' lomorfav a lui f la G u '{zo}, atunci f a, re od,ezvoltare taylonana unglrea 0 . - ' . ,'. 3 \

U Z • R)cG, Deoareee f coincide eu f in U(zo;vR)'vdm teorema (4: 0" i(~ 'd( °t'it'"a~+ii coeficien~ilor seriei Laur'ent) rez~lta ca dezvoltarea (4.40)

," 1 en y " -.j 'L t (4 40) s

' , ell dezvoltarea tayloriana a 1m £, deC! seni:lJ aur~n ", e

co~nelde]a P"'l"t'e'" sa ta"trloriana 2) Daea seria (4.40) are numal parte taylo-

l'e(tl.lCQ .. (.", "J f, • J,' ,.' ,

riana, suma a:cestei serii de puteri va £i olomorfa pe F(zo';'RJ ~i egala cu f pe U(zo; R), deci f se poate prelungi olomorf in zo,!' adicaz~ este

eliminabil. 0 _ ,

De aici rezulta ca daca Zo este un punct regular alfunctiei f E £(G), dezvoltaroa, Laurent a lui f intr-un disc punctat centrat, ~n Zo ~stfl., 0 serie

tayloriarii1.' ",' ' .. 1' "" "

N onunea fie zero ise poate extind« ~iJin ,cazulpullctelor' regulate, ~i anume vom intelege prin zero al functiei f E £(G.) orice punet reftular al lui

f p'eh~ru care 1t~o) /'lim f(z) = O.'Toate;pi'(h)rieta~il~ ierofiriIor furictlildr

o~o)nQH~, puse inev'i4~rita in parag~afur4, se pas'tr0aza $i in!. acest caz.

~ 4.4'3'., CI'i'ter'iul lui 'Cauclry-Riemaririi, de elimimtbilitate~· Iln. punct sing1tlar izolat Zo al unei funcpii f E £(G) este eliminabil daca fi n1tmaidaca

exista 0 vecinatate pun,ctata a lui Zo ·in care f este -marginita, '

De)jionstrdjie. l).,Daca zo' este punct slngulareliminabil ~i if este pre-

1 _ _ .....

lungjreaolomorfaa lui,f,~legind unr,,>:.9,a:stf~1 9f1 U(zo;,r) c G" £,;vaJi

marginita pe cOlllpiactul, lJ(zo ; r)"j deci: pe, I Uczo ; r), -unde coincide, i!?U i~' 2), Sa, pI'esnimllem 'oa exiS't~ 'un: R, > O~i ]I.! > O'astfel,M 'u'(zo;.Jt) G G ~i /f(z) I~ M,'pent¥\t oricez~E U (z~; 'RJ, Drn formiila ei:41) rei~lti1 cape:ntru' orice ~ ~ JO;R[ ~~, orice,n E,Z"alj. loc Jll;egalitat~le '" !

M lanl'~ -'-,

I 1'''

Facin:d r ~'O, re~ulta ca pentru "orice n' < 0 avem a" ')O"~i conform cu

(4,42); punctul-e, este eliminabil. [jli ; '. ,"',

..¥-4.4~. COl'o!ar:pa~oa zO',e8!e un pumct singului, ~zol~t nedi-min~bil p:e'!!tr~t f E J"f.(G), atu'nm ex_~~tq -un flr· (z,,), znE G cu f lim, z; ,.IZQ) 'a~t:fel ~nVtt

. .~j , ,,'~' I '~";' ',~ ~! 'l, '", 1" ,,;V:~tf' ~ I·.~ ,i"1 ~' H; t.'i

h~ f(~n) ,I ,;1 "G\?' Cl 'I'" I ;, i 1.:.,'" I'

n400

A.cest eorolar ne permite sa dam urmatoarea elasifieare a punctelor

eingulane i,Z01ate neeliminabile, ' . I "" .'~': V J

4.45. Definitle. Un_:Q!Lnct.....s.lggllL3:.,r iZ9!~~ ,zo al functiei f E :Y((G) se numeste pol. daca exista lim £(Z) . 00 ; el se(llilin~$te pit/tim'singular ese1u;tal

-,----- -._--, f- _ :-+Zo _, --_._-- .... _.___,,!.__:_._,.

i~'ol::tt daea f'nu~an~iJ.i~!t.a_iri zoo . " ':"i\ ""~ ,

~~"'<"----4--~-T"~--r-:-r"""'" ...,...-~ ....... " t, f f . .":,,.,

~~. pa_e~ zo,est~' iu). pol al fu:6.q~iei f .atun~i,,'fl se poaM, J?,r;~~1;I,~gf(,,\h Zo definind f(zo) = 00, In aeest fel functla f devine Coo L, coutinua III punc-

tul Zo (adica continua in topologia lui C,;,). . II, .. !:

O"earacterizare mai complet~ a polilor £ste data de 1]rmj:j,tqarea

'4.4'6'. T~oreina'. iJ~ctt;io,e8te "u!ft'1)'nnot,:sin§u~ai 'i:Jdl'atl ,aZ'jundti; f E

E £(G) . atunci urmatoarele !''a'f'irma, tit! st1it echiv'dZ;mte, ,. ";," ',I '" 1"', ",

, j ~"l ' J,., I '.J, f ,J J , 'I I P' i ,(,

. .(a) Z I?ste u?t' pol;' 'I ., .,' '" '.'

, , '1'\,' 0". " , "" .;. "i l' ,

(b) zo-c8te,un punct regular l"lir an~tme, un zero;pentru,.-, . '

; ~ \ ~ ~ !, I' 'J f _. r f /.

I' (e~ Existiif un n E N* ttnic a8tfel incitl intr~un' disc punctat central in

Zo sa aibii loc, de,~voltarea 14 ' 'f ' 'I

'.47.

, (d). Ea;18ta y,nn£\JS,'i' lun.ic ~i 10' fl1/!J;,Gti~ unioa,glE ,ff((} U'~~o}) ,

,1ncit g(ZO),i?7' 0 ~i n I Ii "C I' 'p , '

4.,48. f(z) '. (z-zo)-n g(z), pentru orice ZE G.

! t ,(.J ' :, I" . '\"-;j'i Us II, !' , l' I 1 ~,' ';

DeiYion8tiati~. 'i)' (a:y ~ (b). Deoarece' lim' fez) " '60, e~tsta' r

Z~Zo .' "

astfel !incitlU;(zo';',r):ciIG '$'i If(z}19!1,:p~n:trn' orice zEI!!U(z91; r). De

1,1. t , ~'1'1,~t,\\ ','\ I f li'i 'I I.:, ,,'If 1'" i \ ,'i, : ! ,I' .,', f ~\'\. j :1. -, (~.i \

rezulta ca funeti::': h --:-'-- este olomorfa, pe U(zo; r)~l 11I(z) 1< 1"p

{ i', ' ;:,: . "~: J' , ,"j!, ,~, l. f .~ 1'~ , ,! '~' I, I '~, ': ,~) 1 '," '~

oTice cZ E" U,(zo; 1:Y. OOI;i,fQPll q~it~rillJuj, (4.4,3),p'\1;pCtu~tP ,~Me .,","P, .J.'.;L,' 'M""'1i'lii!l Jlell~ru ~,,,d~Qi·reg~Jaf;;!~t ra!~J qR~ar u;q;2ieroaljull:J?~ 4!1Qar:,e9~ }~r;: I

'("\"\0 \E.'(z). ",1'" 1',," '\, ,,'\'1

o ", I, I <I. I "', c",_> . +,1" I" ~" I,.' L "

,_ 2)" ,bj); *", (c)i~it~h,prE(lu~gire~,ot~1110r~a ~ ~uiTli~ ~\scilJ_l.v(zolF).

Evfdent'c~ h nueste iide'ntic~nnila in ae'est 'disc ~i' deci zb e~te 'un ' zero" al! h.ti"h 't'avind,': un' I ordin de multiplieitate birie id!eterminat' n E N'it I3xista Ji:Ei$(tJ(Zo l,r:)I)a.,s\IJfelba 111lzo) ¥. Q !~irt~{~k';_:_~~l}'~RiQ)~.Bi~Z;;);), . .' ori<?~r, Z, eU ,($0; r).,Sel p.oatj~' ~~lfger';J; ,q" as~feI XQ.Cl:,~, l,h1(r1q#:\P, ,

Z E U(zo; r), deci fUilC~ia';gl! f:l!~"va fi 6Ibin~rfa p~ iU(ZO; rj \~i!)gl(ZO) ,#"

, .. hI

1 \".

Deoarece h coincide cu-·-' in U(zo,;,r),'Tom

, f·,

pentru orice Z·E U(zo; r). Func~ia gl admite 0 dezvoltare tayloriana in)

JVi ,Zo:"ip~,care",o scriem /~u9 for;~a,:g~,(z) ",Iq",nt a-n+;t:(~-Zio)+ ',' h , a_.-"- gl(ZO) =!- Q. Re~ultit ca in U(zo; J;)' 'fllncNa f ]V'a avea, '

i(4:4~,l._Q'!licitatea' ll!li n rezMta din ,(.4;,30). " '" ,,\ , !., y.

.;--,,---3),{c) ~Ad). Sardefinim ,g(z) ==, (?,_zo)n f(zv, pentliU\Z,E CJ;, ~1g:(Zo) ,=a-n- Din (3.21) dedncem ca g este olomorfa pe G 0 {zo}, iar £.(z). ',' _ zotn g(z), pentru e E G. Unicitatea lui n ~i g se deduceu~or'dm

"g(zo)=!-,Q'.:: ,,1"'1" ".'lii.'1 ; "I, ',L "

4) (d) ~ (a). Deoareee lim g(z) =~g(zo); #,0;:1 :din

',.' t' ~, ', ,:1 - r • '~'I' ,\I" l,: :i7lo" " : :'" .. I,' , i ::- ': 1 f.' 1;

Ili,rnf(z), "'P?r:",,cle,R~zQ~~~:e-qp,p().lial Il_li f, D_, '

'->'0 4.49. Ob8ervatii. 1') Numarul n pus in, eyiq~,1f!l~~,}Pi' ~eorem~ !

se nnmeste ordinulpoluluizo.Tot din, aceasta teote~~ deduceip_ c~

'lln'pol"d~b'Min1:t]1 it pentfuf di;tca si'ntbnai'daica leI este'ull zer(jlid~

.. 1; '"' ' • ~!,' .1 \i ." 'i ')'!.:,1,6n. ' ~,~_! "·I.j~.,ltn <~.,' '1;" ,1'11,'1 , " ':1, ·i·,f

ordin pentru-· . 'i" ,~:-, i' ,

I ':.' ~.')' I Partea piih~i~~I~.1 ~:'\<1eic{rdl.taiiii 'i"aui'eiit :~4;~4. 1,.);~~r.e~ri~umar

. '" ','.' -1'1 1. ·'\~l'!:.' ",-\ 'I','i,' 1',.' '," ;")' "",';' j\.).,-, ":,,"~,,,",,.~.l{,., .. } •.. t_r'I!.,,,I::, ~1·~'.t

de termeni, iar aceast~;,pr8w~~tat~,;cfl':t:'~~t~llf~ea\~~ ~olH;,\~.,I,.' ,

3) I?ac~ zov este ~~. plinctsmgularesen~~al,.J~oIf:\taJ)p::~ l,,: partea principala a serrei Laurent (4.40) are 0 tnftnttate de terment, exista 0 infinitate de' coeficien~inenu,1icu-, indice':negatiy .,'€lo'l1tt@rliIl!d'·,nAl""Yln',ll.I(4.46), acea~ta proIJrietate. caracterizeaza punctele sil;lguJ~re .. e sel1tia.

'lizolate!,Dee'i,dac~ zlJ'esteilIri;'piUnct 'E\i:hgularliZJoilat"aUllnc~iei.f,'.\'lhva nabil, pol sau singular esen~iaI, dupa cum partea;,pri:tr(i\ip'al;l,l'a . rent (4.40) este nuIa, are un nU:rnar fiuH de termeI;li sau' 0 infinitate de men~. ~ste imp.ollta:p.t(lldelsubliniatc~.i:p_,aceasta"clasificar:e Il pu;rv:~,t~lor gulare lzolate se consid'er~L dezveltarea J..Ji'.l.tlre:nt(intr~un: di8opunotat centra

inzo'~L;J1U dezvoltarea Lau,reut . .intr-O',coFoanfi, ,iV; (Zeo ; r,R), , cu 0 < r < R'" De" ~x'~rilplU, dad," f(z)'"",\ 1 . . , deslcompu~ind in fraetiisim-

, ,'" I lz(l - .$') (z -':":'2) ., :,

plei~i ;utiliz~ll~' s~:r;i~.! g.eonilitrica, se..deduce u.~or. Ga dezvoltarea Laurent, ;:),,funC~Iel f. W, ,cp;r;oana U(q; 1, 2) este p_ata de

, ! '11 I ,',II ,i"

1 1 1 1 z zn

J(zL= ..... ,-+ -, +' ... + -+--+-: +,,--, + .~. + . +

zn Z2 2z 4 8 2n+2

... ,

care are partea principala fermata dintr-o infinitate de termeni, de~il punetul Zo = 0 este un pol simplu, .al functiei f, care in U(C); 1). -are dezvoltarea

,

"~I'

f(z) , _'_!__._:_ ~ _ _:_ ' ... _ (1 _ 1:' :') I t

2z 4 . . .t : 2n+2 ,z~ f

'f. 't

. !I'

4.50. Propozjpie, l)aca 'zo este un .. ,punct8ingular e8entializolat al' funopiei f Eff(G), atunci el este punct 8ingular esential izolat saupunct de'

,,', ,., •.. II l' J '

acumulare d~ p'ol'i pentr~ -.

,. f .

",,' lrlt~~adev:'l:t~ dac~ z~ nu este punct de acumulare de zerouri ~ie 'ini f,. atunei ,e;x:ist~ un r 7> 0, aatfel jncit U(zo; r) c G~i .f(z) #: 0, pentru oniee-

'~/~Jj(10 ; r). ~~z:u1t~ c~ ~ este:.'610morfaln 'UCzo ;' 'f), d,eei~o este singular-

: ""'U'L' "". "1' ,,' ", f . '.'\".'" .: .'''_' ':", , ", ,'1 ' , 1,1., I"

.~z.~latPelittFu.,~, ; el\l'lupoate,H'~liminal!il sanpol pelitl'u'-f" deoareee ar-

,\ !.', .

fi eliminabil 'sam pol pentru f. Deci Zo este eseIi~ial Izolat pentru 1

" I' / '" , , . ,''':, i f

,nacfi,!~o' este un punct deaeumulare de zerouei ale lui, f) atunci, 'deoa-

Il'rc~rceste,?'er()uri siut pol! pentrui ,,'rezul'ta ca Zo esteuu-punot de'

- , la d I' 1

acamu are epo ipentru -'- .. 0

f

, De 'exemp1u' punctul z; '= 0

" , 0

" ", 'I' 1 '

pellt~UI I fune~ia f(z) i -::-.' 1 1,IS'ln-"

este un punct de'acumu'lare de:polr

" 'I (' I" \

, care este olomorfa pe domeniul c~

z

<, { k~; k E Z} .

acumuleaza in origrne,

4.?1. Ob8ervatie. Prop.o?,i~ia. (4.50) pune in eviden~a un nou tip de, pu~ct s!ngp.la;t:', care ,:Q.U mal. este lzolat, anume este'punot de acu.mulare de P?l1J. Corolarul (4.43) este evident valabil ~i in cazul 'unui astfel de punct,

smgu1ar. ..

... 1 ,I' ~_,p,~im~ inf0.rm~Vi,e privh;ldl ?Ompolltarea u,nei fhnetii, Clldmorfei1i:nI ..

'UUlli'ul u,ntu pUllet Ismgtt!ar esen~ralllz/)lates1je'da;ta;lde, ' , I "I·h ,If " '

~ 1

.rn adevar, punctele z" = - sint poli simpli, care se

.. let:

-'0. tal

,

fez) = aD +,a1z + .~.+ a"z" -f.' .. ,ZE C~

)k- ii.52 .. Te~)l'ema lui Casol'uti-Weierstrass., Daca Zo este un pwnct, sin", !JuZa,r. esenJwl izouu al.JuncJiei f E .YC' (6), atunci oricare ar fi WoE Coo exisia '·7tn ?'tr (zn), Zn E 6 ca lim e; = ZOl astfel inctt lim f(.z;.) = Woo

tt_CO n-+OO !

Demon8tratie. Daca Wo = 06, concluzia teoremei rezuita din corolarul (4.44). Dac~ wo;:= C, conform propoz itdei (4.50), punctul Zo este punct singular esential izolat sau punct de acumulare de poli pentru functia

1 ' , ' . ,

g = -f'-, - ~i din (4.44) ~i (4.51), deducem - ca existaun sir (zn), Z;" f; G,

-~ ,

cu lim ;O.i" = zo, astfel ca lim g(z,,) = 00, "adica lim f(z,.) = wo. 0

"--00 ,I I,n-4CO 1 i ff---+c::o 1

..!.. 1

De ex emplu , sa consideram functia f(z'):_ eZ.=l+ --- +

, 1 !z

care este olomorfa pe. C"'-{O}. Punctul zo=O este singular esential izolat, -deoareee parte prineipala a seriei Laurent. in veeinatatea punctata

, 1

'C",-{O} are 0 infinitate de termeni. Daca Wo = 00, putem lua s; = - n

avem lim f(zn)-"-- limen = 00; daca Wo = 0, putem ,. Iua Zn = ""- 2_ ~i

,f n-t 00 " 'j , n-+ 00 ':. /,' \ \ ' ,~ , I) ,',\ 1'f" I

avem lim f(zn) = lim e-n = o. Daca Wo E C"'-{O}, ecuatda f.(z) = woare,

n-+oo n-+oo ' . I, I "; "

1

.radacinile Zn = , care se aeumuleaza

In /wo / + i(arg wo+ 2n7t") '.

Rezulta ca, oricare anfi Wo E C"'-{O}, funetia f ehiar ia valoarea ';Wo in .o~ice vecinat~t~ a punetului ,0. Acest rezultat este de fapf un caz pat\!- 'ticular al unei celebre teoreme, datorata lui Pica,rd, care afirma ca in orice ~V§2inatate a unui P21nct .singular e8entiaZ i;;;r:;;r;;~ 1£1:I.e£ functii olornorle;·. -a,cea8ta functie ia Grice valo,are finita, exc§ptind eel rnult, Q 8illJl!:!:}:jL.l,alQa]"e,.

?!:!:!:.rnita valoare exceptionala.' '

.4.53 .. Comportarea la 00 a unei functi1: olomorfe. ,F,ie f E Y((6.) ~i sa presupunem ca exista un R > 0 astfel incit {z E C; / Z / > R} c 6. Vom spune in aeesbeaz ca punctul 00 este un punct 8ingiular izolat alluif. Pentru a,

etudia comportarea functiei f la 00, :vom considera functiag(z)= f ( ~ }'" '

'care este olomorfa pe U ( 0; ~), deci zo=O va fi un punct singular izolat' pentru g. Vom spune ca 00 este eliminabil, pol de ordinul n, respectiv punct singular, esential izolat al functisi f, dupa cum 0 este eliminabil, pol de ordinul n, respectiv punct singular esential izolat al functiei g.

De exemplu, fie f 0 functie intreaga (adica olomorfa pe C), avind:

,dezvoitarea' 'I,

.Deoarece

() f '( 1 )' + a1 _b_ ,', an ' ' C"- '{

gz· = . - =ao -+ ... +-+ ... , 'ZE "O},

, Z Z zn ,

;ca:re este 0 dezvoitare Laurent a funetiei g lntr-o veeinatate punctata a 11m 0, deducem ca punctul 00 este eliminabil, pol de ordinu.ln san esentdal

izolat-al lui f, dupa cum functia. iritreaga f este 0 constanta, un polinom de gradul n san nu se reduce la un po1inom (in acest ultim . caz functia f

se mai numeste tran8cendenta intreaga). . .

" Este posibil ea punctul 00 sa fie punct deacumulare de poli. De exemplu, funetia fez) = ctgz are polii Zlc = k7t",k E Z, care se aeumuleaaa la ,00.

\. "

'r I

4:54. Definilie. 'Fie,a 0 multime deschisa din C ,(sau Coo). Vomspune c~ f este 0 functie meromorja pe G daca exista '0 multime E cG astfel iIlei~ f E Yt'(iJ."",E), iar E este fermata din ~~~_§ig_~Iare eliminabile sau poli pentru funetia f. N otind cu 6 multimea puncteloi;--regulare-~Ccu B

iruitimea-polilor'ain G, avem G = 6 u B. _

Evident ca 6 este 0 multime deschisa ~i este un .domeniu d,aca 6 este un domeniu. Multimea Beste formata din puncte izolate, deci are un numar finit san 0 infinitate .nnmarabils; de punete, care nu se pot aeumula

in G'Din definitie rezul~~ imeaiat ca '~ 'funcFe ~iste mer~morfa p~ It! daca ~i numai daca. orieare ar fi Zo E G, exista up. disc punetat.centrat in, Zo, inclus in i§.,. in carefunotia se poate dezvolta intr-o serie Laurent cu partea principalli formata dintr-un numar finit de termeni . .Aceasta parte prtneipala, este Rula daca ~i numatdaca Zo E 6. Oa ~i in cazul functiilor olomorte(teorema (4.14»), remaream earacterul ~l reprezentarii unci runctii meromorre pe 0 multime deschisa oarool);te, prin serii Laurent.

Yom nota cu JIt(G) multimea Iunctiilor meromorfe pe G. Daca f E JIt(G), atunci f se poate prelungi in oriee punct Zo E G prin f(zo) = = lim f(z). Funcpia f: G ~ Coo este Coo - continua, ~i fE .YC'(6). Uneori se,

Z4Z0

noteaza tot cu f runctia astfel prelungita. '

~ 4.5.5. ExernpZe. 1) Orice functie olomorfa pe G este ~i meromorfa, .. ,

adica .1t'(G) C A/(G). In acest eaz B = 0 ~i G = 6 .

. ' 2) Orice Iunctie rationala este meromorta pc Coo.

3) Funetia ctg z este meromorfa pe C, avind polii Zlc = k7t", k E Z ;:

~.!l.:tul._go esteEunet de_~ular.e...d Ii d . nctia ctg nu i

meromorfa pe Coo.

-----.---- 1

4) .Funetia tg- este meromorfa pe Coo "'-{O} , deoarececo este un

z

, . 2

punct regular, iar punctele .'<ilc = --- srnt poli, care se aeumuleazg (2k+1)7t"

in origine. ~

4.5.5. Propozitie, J.1[u1timea JIt(G) este un CM'P comuiati»,

Intr-adevar, daca f, g E AI(6), funotia fg nu poate avea in G decit,

puncte regulare san poli, ca ~i __!_. 0

g

4.56. Propozitie. 0 func!ie este meromorfo. pe Coo daca ~i nUma'i daciii ca eete 0 junajic rationaZ(L

1151

< s ,

I~" r.,~,

, ,I,

Demonstra/ie, 1) Daea f este ra~ionala, ea este meromorfa pe j, .eonform eu (2.83). 2) Daca f este meromorfa pe Coo, 'ea areun numar de poli, pentru ea ineaz eontrar, aravea un punet deacumulare de -care nu ar fi niei punct regular niei pol al lui f. Sa presupunem ca ~ Db un punet regular ~i fie B = {bu b2, ••• , bn} mnltimea polilor lui f. In polului b" tunctia f se dezvolta in serie Laurent f(z) = "Ie(z)+ T,.(z "Ie este partea principala, iar Tie este partea tayloriana a seriei. i-'A'n1-,T'"

n .

functia g = f - ~ "Ie punctele ble sint.singularita~i izolate elimina

k=l ". , u I"! .r

-deoarece dezvoltarea lui g in jurul Iui bk va fi tayloriana. Deoarece punctele

din Coo ~B sint regulare pentru g, rezulta ca prelungirea ii a-lui g 131 Coo va , ',fi olomorfa pe C (intreaga). Deoarece 00 este unpunct regular, din (~.53,)

'~ n

;rezulta ca g va fi o eonstanta, deei sig, de unde deducem ca f=g + E' ','

, I I : , , I "H=ll. '.!I'j

va fi 0 runctie rationala, Daca 00 este un pol.al lui f, iar a-un punet '

.definind h(z) =f (~ - + d) ,func#a h va fi rneromorfa pe ,Coo' ia~ 00 va ,ii, .un punct regular al lui h, deci h va fi 0 functie ra~ionala. Dar :£(z) = ,h ( z ~ a ) va fi tot 0 functie ra~ion\1la. Q

. 'Aceasta propozipie ne arata ca daca vrem 'sa cuprindem 0 c~asa ::fune~ii meromorfe mai 'putin banala decit cea a functiflor 'ra~ionale," trebui Sa apelam la functii. al caror domeniu de meromorfie sa difere de Coo ',' -Olasa cea,mai importanta este cea a functdilor meromorfe pe C, care se mai"

uumesc,pe seurt, tunctii meromorje. .

~ ':

I'

.~, I' ,~

... I

"

I:~ r

: I'e A P IT 0 L ul v



" JEORIA'REZI'DUURILOR

j. I ' Ii

~upa p~ezeri.tarea in capitoiele precedents. ale ceior mal importante rezultate teoretice privind funotille olomorte, vomda in acest capitol mai intii 0 propoaitie centrala a teoriei integralelor eomplexe : teorema reziduurilor dfn care vomdeduce in conttnuare aplicatii, Unele din eleprivesc calcularea unor integrale reale (proprii-si improprii), altele ,contribui'e la rezolvarea unei probleme de baz,a" ale algebrei: determinarea numarului de radacinhile unei ecua~ii intr-un ddmeniu dat. Vom folosi insa teorema reziduurilor ~i pentru aprofundareatstudiului functiilor mer'bmorfe.

,§ 1. TEOREMA REZIDUURltOR

,~ ,

Numeroase teoreme anterioare pot fifolosite la calcularea unor integrale complexe de-a lungul unui contur cum ar titeorema, lui Cauchy sautormulele IuiOauehy, 'I'eorema reaiduurilor.le generalizefl!z,a, permitind caleulareaIntegralei dintr-o 'func~ie ;olomo;rra (~i in eazul eind i~ "interiorul" conturului dupa care integram se afla~i puncte singulare izolate

ale func~ieif, :,,".' , , ' , \ . . . . . ,

In formularea acesteia ne folosim de notiunea de reziduu ,al unei functii introdusin capitohrl precedent, cea de index al unui drum inraport cu un punct introdus la (3.23) ~i sume de forma S =.~ h(z). Daca h(z) ia

, , ~EG.

valoare nenulanumai pentruun numar; fi:hit, de valori Zk E G, atunci suma S va ¥ prin definitde sumaacestora ~i spunem ca S e 0 suma jirtita.

~ 5.1. Teorema rezid.uUl:V~~. F,ie f f)Junc/ie olo'ft!orfa pe mulpimea deschisa G, S mul/imea pumctetor ei singuldre iiolaie,G = GuS iary un

contur din G omotop cu zero in G. Atunci suma t\).... t... t )~O)3 \ ~ ~ __.

'~' .h~~6

.' zn \ .t"

, ~'t l~ \~.) ., ~~ \ ~l~)

'"Go ,\ "

Ii' n(y, z) Rez (f; z) e finita ~i

'EG .

"116

'~ ,5.3. Caleularea reziduululIntr-un'poll a) Daca'zo .eun 'pol deordin k

pentru :f, atunci ' ,II > '

':-,; .r, ',I ,r' \'<. },'

~ "

, <'C") :1- a_n + + 0,,:-1 + ""'+ +' 2,L

, ',J.'Z, •• ",-" -, - ••• -'- ao ,aiz ,a~;1;;T;",,'

\') '\' .... ,_" 'Zn ., 'z \' . \

/,

Demonstratie. Fie T = [0,1], iar tp deformareadin iJ a lui yin,' constant yO' . Atunei K = ~ (T x T)va fi 0 parte' compacta din G,

aceasta din urmao parte deschisa din C. N otinde' ~ d(K, C"'- G),

timea D - u {rz_ (z; e): Z E K} va fi marginita deci Kl = 15 si K c Dc_I{l C G . .Avind·cp(T xT,)c D, Y si 't« sint omotope ~i in fl n S efinita, caei i~ eaz eontrar ar admite un punct de acumulare in contrar definitiei lui G.

, "

Fie Dn S == {bl, _, ", bn} ~i sa notam eu re~(z) partea principala a

"

"'" S1!!,,~~~." F,unctia g = f - k~1 ret

o,p,;J1elu~gi!,~;,<j)Io~norfa gIla D ~i conform teoremei lUi Caiichy avem

Rez (f; zo) = 1 lim [(.z-zO'?f(Z)Jk-l)

(k- I)! %_"Z.,' .,"', ,',' ,,'j , '

I(

', ,

,i

(g , ,egi I (g~ , O,deei (f ~ (

) ,") ) , , ,) k=1 )

Y i ' . y ',,' 1, to , .1,,,(;' j', .+ 'Y ~

'JI:: : 'Xl;',~~Ui~:;;k ',~alc~jam':Ire~un&~:'relt(~)

''-,. ':; I, ,: !'J J I ,:.",.) lj l, !, ,./ I

, ( \ ' ,Y,',..;, ":

, " ,OP "'a't" :' ,',,'1

, r 'I J Fi~..o5,.t. " i, i I =, E '" -:" .;Serjafii:nd uniform

,'" ,', ,.",k'" '\ ,', I i''1';:;"I(!?i'~~A:r I, '

genta pe orice parte compacta'dinC",-{bk} deci si pe ] y} putem integra term

, ~ dz : 1 f t' 1 d"

cu termen iar ,," " O_pe1,1,tru OJ;l<;lB_;11fiY lj.n~,la ,a rm

(z- b;;)": ", '"., "L ',d I (z -b~r

y -, ~ I '. . -, ~'C-""~'. l

priqlitiya ~i C,-~", :;2ire i ~(y,qk)'ldeeJ f=2re i 1;, nCr, bk). neZ(,f;

; , ) z,,-lh I"" ','\ I ,J, 'k=I, '.

. , " . ' , . ,~ n 1 ,! .• , , ,,' . ',/' ,,, I,' L, ~ ~ 't.. ',.' , ''''. ,0:.. '" ,! :' '," '." , \ ,r

Pentrn a demcnstrateorenie, nrai' ttebuie sa aratalll ca'pentru oriee ZoE'

",,(Din S) dvem nty, Zo). Rez' (f ;zo)'_ 0:, ,:..; ,!,' " " '

Intr-adevai', daca, pentru Zo E G",(D II S) avemHez If ; Zo) # Q, a ,

1 '~d~ 1 \ d~ 0 v "'h'()')

Zo E S, deci Zo 1: D ~i ri '( y ,Zo,) .:_ :--' t: "--' '= '-_-,-.-' ---, ' cam', ~

, ,',' '2re l, ~ - Zo ' ,2it 1 . ~ - zO' >!

, ,', ,',., Y,' y. ;

= -' .i ', olomorfa in D unde y ~i~o'sint o~otope. Prin urmare

~-zo.' ' '" " I , ",

,J " 'J

Z ~~o' c) in cazulunui.punct singular!esenti.al rezdduul se poate afla numai din d,~zvoltare~,,:iJi serie pa~l'ent. Intr-un.punet: regular ,rezdiduul /'este '0,

•. )d)" ~aca Z(9'i i??ve un punct si?gt').lar izolatal func~i~lf, ::.tdip-a ,.t,este olomorfi; lntr-o v:ecmatate punctata U(O; r, + 00) a Iui 00, atunei f se poate dezvolta aici in serie Laurent

.-~ . l: \ I •.. _, ~ , ,.' i ' .. ~

i (~= 2~ i t .. ?~'(~, i).lt~l~f ;,~')

J tEG'

Y

, J ': '

:V.om'defini siaici reziduul lui finob';sia~unie itl. a~a~elinat';'teorema sa, ramina valabiI~, avind irrvedere ca in m1zul unui punct singular propriu zO' E C -dapa f e olomorfa in U(zo ;0, rl.)l~i Yo' -. aUEio; ro) cu 0 <ro <~rb

atuuci (yezi,(~ .. 2){2~ i-~ f = llez (!, zo)· ~a calciU~am d~q~!~iP~ntr_u: inte-

• 'Yo IFf', j ,J! _ ,. ;

grala lui f de-a lungul unui -drum din domeniul punctat de olomorfie, ce are fata de coindexul C Fie deei Yi- aV(O;'r2) eu r«: i2 ~iy: ' yt ~i sa,

1 ~ 1 '~[' +00 J' 1 +00 ~'" ,

calculam --. f = --. ~ an ~n d~ = --", ~ ,an ~n d~, din,

' 2re 1 , ,2re I n=-oo ' 2re 1 "=-00 : ~

. ' y.. '.'.' "( .' J' .1 I { ,1_f'V'I,.\ .1.,,: ,I;, "f ~:.,.;t I ::' ( ;;,;;·!.o':;.f~

eauza convergentei unitormea seriet I .. aurent pe {y} ~l ca ~ila (5.1) tot!

termenii s~1:lt"p:u~i cU!3xqepti~hti n I "~ 1 f;lidincauza,o'rienitarii/sch,jm~a:i7e

a lui y. ave~ ~(f ~ a-I. Prin urmare vom hef,u'illez'(f; Oo(~M-'a_I.

, , .: f.~,l ~'" ,,' ,i" '. ",' ,':: / " "

, Utilitatea-acestei definitii reiese din urmatoarea teorema :

! 5.4. Teo~en'lii. Pie j 'olomorja ,in D 'C\t;;; z/' .. ':, zn} ';i notfim

, .. +1

~"+l = 00. Atunci ~ Rez (f; z~) = 0., I 'I "'II "

"-1' I,

, 5.2. Observatie. Cind y e .un .drum-cireular tl'iupghiular sau ",,,,Lun.o.u. cular, (y = YI U Y2 unde YI e drnmul Iiniar din z~ :_ r'in ZO' + r, iar

, = Zo + rei7tt), atunei ~ f " ~re,i ·ktl Rez (f_; b~) unde btl ... , bn sint

Y , "

singulare ale lui f, interioare drumului y. I

118

, I

Ii

.: .Demonstrasie. Eie Yl =!lau.{Oj!r:l) unde r1:>lma~ {lz{1 .•. 1 znl}. cind (5.2) avem-1-. ( f = :E Rez{f, Zk), iar dupa«5.3), d), ~(f

27t 1) k=1 27t 1 )

Y,

. :,,+1

=-Rez (f, 00). Deci, ~ Rez (f, Zk)= O. k=1

Importanta practica a reziduului in 00 consta in posibilitatea simplifica calculul unor integrale pe un contur. Daca f e olomorfa in ",{zii Z2' ••• ,z,;)} ~i se cere sa se calculeze integrala lui f de-alungul contur Y a carut index este 1 fa~a de majoritatea punctelor: U~~', ''"'''''~~~ ex., Zl' ••• , Zm, iar fa~a de rest este 0, atunei teorema reziduurilor .va oermm

m n+l J

calcularea ei, daea.se determina suma t R~z (f, Zk)' Df1ca ~~ Rez

J:=1 , " , 1=111+1 "

mai usor de c;lculat atunci se simplifiea m~~oda deoarece ~ , f ' Y

,,+1

= - 2iJ ,I; Rez (f, z~) ;und~ zn+l = 00.

ko;=m+1 . ". ';,.'

5.5~ Exemple. 1) I = ( Z + 2 'dz u~de 'Y , a'; (0; 3) se VWL'VU.LQa!LJ,

, ) Z(Z2 + 4)2 . "1"-'-'- '

.. • ,Ir . , ,,_, t ' ,'" ' . .1",:,' '),~ ~ il ~ ~ ,\. t'" "

,conform!,(5.2),'a~a': I, = 27t'ii {Rez' (f,O) +R~z (f; 2 i) + 'Hez ,(f, '.- 2iD'

'Punctele singulare ale functiei fez)':' . PI, +: )2,1 smt 0,2i,' f._' 2j . .Ace§

• 'i.i \ ' .. 'Y f' 'Z(Z2. '+ 4~' .", . , , ' ,".

sint poli, 0 fiind de ordin intii. A.plicam (5.3) b) pe~tru g(;) =z ~"2

, . (Z2 -H:4)2 :

h(z) =z, deci Bez(f, 0)'= g(O) = 1.:.. In z = 2i .avem un poI"d'e

h'(O) 8' ,

d,l?~ ,~i R~zl(f; fi) __: ;Li.rr?Hf''"''72i)2 fez)]' = -," ,. ~3!~.'2i' ~, ," 4nalog ,&~ ,V,a!.LVU'.LVaJ'L<'

. z->2'

'I'" ~ I ~ _.;..::r.+"':" ,I "(:'1' -2-·_.:'_2-l-·)·

Rez (f,. - 2,i) =' ,Ii deci 1 = 27ti _' _' + "', 'I' ,~, '11 " O.

32 ,8 32

I Acest. rezulta't se obtine mai usor dlit (5.4); dezvoltind'pe f(~) v (0; 2, + 00) avem:

Z(;~4)2~ 'Z~2'[1+~l]'; =(~ +!)(l ~":2+ ~6'~··:r

t. Z2 , , ' ,

" 4 I ' . ' '16 8 2 1

deoarece _ <: 1. Prill urmare, fez) = ... - - - _ + _ + _ "

• " Z2 " , , " s " Z7" Z6 Z5 Z4,

Rez (t, 00) = 0, 'de unde 'Rez (f, 0) + nez',I'(f, 2i) + Hez (f, - 2i) ,:

= - Rez (f, 00) = 0 si I = 0., 1

2) II = (Z2 sin 2_ dz se 'calculeaza dezvoltind in jurul originii '- :'

) z ,

IlU(O.l), ' '('1'" l' ",

S(f)={0},-pef(z).A.vem,:f(z),=z.2 _. --- + .. ".) , ... D~I!_Z_-3'

",," I ' 'z ,.13 !'Z3 r-v

1 + . R (f 0) 1. I' ,7t i .,'

- -- Z ~I ez , = - - lar 1 = -'- _' .

3! z ' 3! 3

§ 2. CALCULUL UNOR INTEGRA~E DEFINITE, C,U AJUTORUL

,', " REZIDUURILOR ,. ,.

'I'eorema reziduurilor.isi gase~te aplieatie nu numai in calculul unor integtale din functii complexe de variabila complexaydar ~i 0 serie de integrale definite ale unor.runctii reale de variabila reala pot fi calculate aplicind aceeasi 'teot~m:'li unor' fuhct1i olomorte alese convsnabil. Precizamcahu exi~ta: 0, m~toda. gen,eI;~la pe:q~~'l~, ca,lc1fh;J,~f i?-tegr:at.e~or. ,defiJ;lite reale .cu metoda reziduurilor. Vom considera numai citeva tipurt clasice (I-VIII) ~i vom indica pentru fiecare din, eleprocedeul practic de a reduce calculul

mtegralelor'definite reale 'la calculul unor reziduuri.· ," "

211: \ • ! f ',

'~,5.6., ~ipull,' V:al~area 'Il/I,wi integrale ~e forma I '. ~R(Sin dJ,cos,x)~X,

. 0 .

wnde (u, v) f-+ R(-u, v) este 0 junc!ie ra!ionalii realii (eoeficientii polinoamelor de la numaratorul ~i numitorul functiei R sint reali) ce nu .. are poli

pe c'elrc1fl~;2 + V'2 ",. 1, este data de formula I' •

2rc

,c R(sin X,I CO&x) dx • 27tI;;' Rez (g, z)

) IZJ<1

o

, i 1 ( Z - Z-l Z + Z-l )

unde functia g este detinita prin r~la.~ia g(z) -:- - R . ., ,

, ,'", ,- , Z 21 2 '

si suma din membruldoi se refera la to~i polii din discul Iz 1 < 1 pentru functia g.

Demonstrapie. Fie Y' drumul inchis .. definit prin . yet) = e21;tit, , t .. f;:" [0,1],.

atunei, aplicind teoremare;iduurilor pentru int~grala,~ g avem: ,~g(Z) dz =

, I ( I I ,. ::. I ,1 ';' Y. l' ,I"{_,;I !: \ ,.

=,27t i ~ RezJ~'llzl <1). Fe dealtapart~ ~g(Z) ~z=;~(?oY)Y'dt=

Y 0

1 1 .

. "( e-2ltitR ('e2itit ~,e-21"it e2rcit + e-2ltit ) 2~i~;~itdt ' '27ti(R('e2ftit_:_,_e~21tit

, ) 2i' 2 . ) 2 i '

o , 0 '

'~ ~

e2lti~+ie-21Jil:') at= iT JiJ( ei"i,-,,:e:";x ; ,'eL~ + e-i'!', ')'d~ " i (R(sinx,'co's"x)'dx,

2 ) 21 2 ).

"!. I " (. \\1 ,'O,i)-: /.,:d" :11\ 1,,\ \ -, \ I \ 0 ~l" I \, 1,1,'

dupa ce am 'notat27tt eu x.,Egalinqcele ·dolila, v~loriob~inute p,e-'\lti;u

~ g,oblinem formula caut.ta. ~ i . '"' ,,,," '

~ 2rc " ' 2lt,

Tipul II' I~l)=~R(SinX' cosx) cosmxdx ~i IF'=~ R (sin x, cos x) sin mxdx

unde R este 0 °func~ie ra~it)nala \ cti"" :pro~rietatea enuh~at.a la integrale d tip'Ul I ~i m E N*, se iIlt.egreEliz~ la fel ca cele de

.. ,(

lalll

tip I calculind; 'incele'd'~ua ~od~i:i, ,:'int~g~~lel~'[ g~ ~i~'g2' und~ gl ~i

! ~.Iun~ ,

. oJ

Y Y

, 1 ( e. - Z-1 Z + Z-l) z"!'

sintjfuncWl~definitepri~ .. I:e.lafiile'gl(z)='~.·~· RI· ;: ,'. ,', ~--'-----;-t.1

I r r'o .," ~L .; , ,$ ;'rilt' ''''fl,l I $, 11 .\.,I~i I 12 -,', 2

.1 I '(' r)~ ~'.iR .. (.'.1:1' '.'.-';' .Z .. '.;'.l.";'.'Z,".+!Z-.l,) ... '. ,z. m' -.,';Z,' -, .m.: ,'. r , '." e ..• It .... I dl..• .... I.' " N" h.' I

~'lg2F -:-'!-:-~" """"';":""1"" '2'",(;),. ~1 i(1~S,~ fun:",jU:., ~nc IS.,

, " "Z" . , ";on ,." .. '. , ":':'1 .. '.' ,

p1iin ~(t) " '~27ti't:;'tt~'LQJ]car'Ei a~'~~}~a tsup'd# QefqU,luilitate'l i(~~ht;at

d f "''11)./') ,Il l-~'i'~('l I ",: /,jl ,I 1", ""."~'" I .. , .. , '.'

\ e,ra~a, ~I" '1,:1 'II II -£~,i 'i"· ... ,' ';'),1 ,:~,~ H U'ld",1 J ~.~ <, ,'I' j\ n

Aceste illtegrale. dau coeficie.f-!.~ii ' .. Fourder, IP,~ntrn ''>'lI-,.4'\j',J,U_1

X ~ R (sin x, cos x).

'Pe.ntru cadculul integralelor de tipurile IT'- YIII estenecesar.sa eiteva definitii ~i' sa precizam unele leme, drumuri ~i procedee ce VOl'

utiliza~e. t : " I' • ",', , .r: I' _ ,I' '!. r

l'b. 7 :nefiI~ltii. ' Da~a: f : n '~l ~ ~ este 'cpnti~:q'~ ~i" exi~t~, 'li~ (,f( ~'},

r_,._oo )

-1

+00

spunem ca ~ f(x) dx este("'c?~perffenta ~nl8en8 (Jauchy, 1imita

, -00

.' +00 +00

valoa_1'eapr'incipala P~UChy a 'int~gralei ~ f(x) dx. ~ ,f(X) dx ' se~J .... 'u. -.L.LHJ>;

.' } y 1 I r .t ,'- • -06 ! ~ -00 \ J ;',}

o '.

convergenta dacar'~exista lim I (f€,v) ,dX'~i!lim (£(x) dx. in'aeest'ca;z,

1'1~OO ) '2--700 )

It ,I ; '" .. ' .... [ ,;,,-,1'1 \ ,;~:o' ,\' I "', ".,3

+eo , ' '0 "',

definitie,·.( f (x) dx '''lim C.f(X) dx + lim f. f(x) dx. Evident,

) fl~o:r) I r2~oo )

j: ,I, -nCO J -. I> l' - r1 "~ ~. r ' ! 0 '" ,,\~",. "

gen~a integradei implica con'vergen~a la aceeasi 'valoare in sonsul

. .

Oauchy. Inv~pn~ ~'lteJade;ar~t. De exemplu ~2XdX = x2.j ~. : Ope

L -. .

'. '

~2XdX=1-;-T~ -, ~~ ar~ 1i~ita., cind rl·~i 1'2 tin~.:.la +,;CX;>, iii,mo~ ~.u'L"~'O.L'U'<:'LLV.':lI

-'1 : \"" Ci,:' / r _ , >

. 5.S.Lema. ~ie f ,c(mtinua insecto1'uZ i~~pld8 8'0[(\' e~J{vezi (.1.35» iar,

df1l!ln1,cl di'n-acest 8(!dtdr defi~it deYr(ti),J ;r2ei[Ol+t(6.-e')l~ .. };',. !I, , «'I'"

• I

: ", ;. .t r ,

A) Daca lim .<!f(z) = 0 atunci li~ ( 'f = O.

!'--tOO" 1-J1 + 00 )

Yr

,.'

B) I!aca lim .?f(z) =,0 at~nci lim (f= O.

.~o ._0 J

I 1 ,I I Yr

, .

C)' Da?ii/ 61 . -0,,'02 """~i lirnz1..JP f(~.) =,P'~~u~ci:

f ' 1 , P "'%-+00 J(" J. !

,

, lliille f(z)~dldz' ", b.

I r ,.r-+co .;J, 1 _J,' t ",'~ . I

Yr

,'f..)'Daoa'f e8te olbm81'ja 'in 8ectorul"B/Ie~,6~J\{O},'

'/Un pol8'impZu 1!,ent1'u f,atun~i !~~f = (62 - (1) iNez '(f, 0).,

«: .

f .. ) f," ~~ J I~ tar.. z=o este

, Yr

A) ~i B) rezulta din inegalitateal~~ I ';;;;.M(l').1' (02 - (1) unde

, '. '~Yr

JJI(1') = sup, { If(y, .(t» 1 ; -t E'[O,lJ}. In conditiile de la C) -avem y:, (1') =

7t -

~, "

nit.!:. ", 'D ': I ~ r ~P

= r i -- e p sil'lrin substitu1;ia. t ~ .~1~ t obtinem £(.z) 'ei•P dZ.:;;'i: f(1' .

P '. '" , G n'"'''' -' '~

. Yr' 0

, '. '. r- I" P ,

.e'") eifP(cospt+isinpt) ire it I dt..;; ~ If(1'elt) le~"PSinpt

o

,ii' P

rdt .;;;; T JJ1 (1') ~ e~rPsinPt ~t= o

ft/2

r (p sin cp 2 [n ]

= 2 P JJ1(1') ~e-,"il1<p d.cp. Cum 1 ~ -;- ~ -;-ci~d ,qn 0'-2.' urmeaza

(' -rPsincp d ,_,.. ftC _r1J~rp ct' '~- ~~ '1'1 0 ~ ,~- . \'~-I r '''. is I

) e .. ,~ cp .... ) Q cp = 2rP e , . 1t "":',,:;l:fP :. ~eCl) .:EJ:z) ~. 'dz ::;:;:

o ' " 1),'2" -: 'Yr" '

..;; '."'lIM(1'l_ .... 0 oill(l l' --+ 00 • 1,

p1'P-l

Pentru demO!1.i:jtJ'UJ,!,'i;'l~ 1 In in) seriem dezvoltarea Laurent in jurul lui z = 0 care este, in ipol,o?' 1 date, f(z) = a_l/z+aO + a1z + ... + auzu+

+ ... Deoarece ~ rJII (1 0 111ml l' -+ 0 pentru n E-N~' 'urm:eaza.

Yr

lim;(f=(~ ,-0 )

'\ Yr

lI(i1. (f:, 0) i (02, ~ .01)' O},

'''''1':~~JI

Ob8eT1Ja~i(}. Lemele A • n I' 1111 II l~hlJ!Ji.le daca se face> 0' translatie a originii inp~-llh~punct Ottl'Ol IWII Hli ,,1I111l111ui. 'ornplex.lHl).ecu.hoscuta.lema

a lui J ordan. se o'btin,~ din 1(111 m ( I) I 1111 III tin 1"1 = 1. ,.

5.9. Drumurile inchis i'll I III i'M i' , Yo, folosite pentru ealeulul integralelor d~ tipurile n V I ,I 11111 I'I\1Jlorl,1ll'~le din figurile 5 .. 9.

'tcel'lte dru~uri 'au ~ H 0111111111111'1 Il\'ldlllll'll: d e:xen:;tplu: drurll~llYl

definitl ".,'hl, i'L(t) = { ..... r + 4. r' cltw I'!" 111,1/1 I

r e21'11(1 1/~1111"'lftl ''" 11/' ,II

.Y

se desco~p'une iI!- ~~m~. drumnri Ar ~i y". MICa. Yl = Ar'U Y r' unde ~r drumul liniar definif prm Ar(t)= -r+2rt, Yr.este drumul definit prin Y (t)

= reTtlt cu t E [0,1]. r

Se arata usor ca dmmurile Yl -eYG ,sint omotope eu zero in C. observatiei }5.2) teorema reziduurilor' se 'serm in fieeare eaz (k E

( f = 21tit Rez (f, bj), unde ,pu b~, . , ., q'l' s~ntpunetele singulareal« I

) J~l

'{1&

.Y

(z)

(Z)

, .. -r 0, r x
Fig. 5.9 a Fgi. 5.9 b
Y y1 (Z,
(z) I
i ,
V
:_[_~.
, ,
-r ,-13 r Pit r >(
13 ¥
Fig. 5.9c Figi 5.9 d
,Y iz) x

Ts

Fig. 5.9 e , Fig. '5.9 f

intericare firumului i~h1!is Yl;' ~~ident' drumul fL diA ~G v~ fi ~onvenab ale1s pentru ca sa 'nu treaea prin puncte singulare ale Iunctiei de u_L<'Q .... LW~

astfel ineit aportul sau hV i~tegrala sa fie zero~ adic~ ~ f + ,~ f. --;- o.

!,! ,,,,,H,,' l i 1.1 ~_

__ -,!In

,,5,10. Procedeul general de, calcul al integralelor reale de' tipurile:

;+co

II - VIII. Dupa ce se cerc~teaza convergenta integralelor ~ f(;;) dX"

-,CO

CO b ,

~ f(x)dx, ~ f(x) dx etc. printr-un criteriu care difera de la un tip d~ inte-

D a

grale la altul, se parcurg urmatoarele patru etape :

1) Se alege tunctia de integrat ~i se afla punctele ei singulare ;

2) Se alege un contur.de integrare ~i se calculsaza reziduurile relative' la punctele singulare interioare conturului ales;

3) Se aplica teorema reziduurilor pentru conturul ales, descompus convenabil in drumnrimai simple in care sa figureze drumuri-pentru care sa se..poata apliea una din lemele .A-D,

4) Se treee .la limita pentru r ~ 00 si eventual ~i pentrn s -+.0 .. .Astfel se obtdn rezultatele generale pentru calculul integralelor considerate, adica caleulul lor se reduce la calculul unor reziduuri, care numai in cazul unei functii date se pot calcula,

5.11. Tipul'II}!'Daca R este 0 junctie rationala realaR = p/q, unde p ~i 'q sint polinoame de grad n respectio m, q nu are eerouri pe aoia reali'i ~i

+00

lim z R. (z) = 0 (n :;;;;; m ~ 2), atunei ( R (x) dx = 21ti ~ Rez (R, z)

I<I-co ), Irnz>D -co

(factorul lui21ti din membrul doi se citeste "suma reziduurilor fnnetiei R reteritoare la to~i polii din semiplanul superior").

Demon8tratte. Se considera functia g definita prin g(z) = 'R(z) ~i conturul de integrare Yl din (5.9) luind r suticient de marecatott polii func~iei R din semiplanul superior sa intre in interiorul conturului rr.. Se aplica teorema rezidnunilor descompunind Yl cum este dat in ,(5.9) ~i

atune! I, " " , ,

r

,~g ,'~~(~),dX . ~ R(z),dz,~ 21tiIm~Dnez(R,\z) .

Yl - T 'tr

r +00

~~ecind la lim'ita pentru ~, ~ 00, ~ ~ ~ R(x) dx (pentru ~a integrala con-

-T -co

verge' in se~sul general 'prdn cniteriul in O(~' ~i ~ R(z )dx·~ 0 prin lema.A9 se:

'(r

ootine rezultatul ennntat. 0 'I

. Ob8erv~tiel."Daca in cond,'i:tJiile'i,inpuse, alegern drumul Y2 din ,5.9)

obtinem ".1 " I, I I I ; I

+co

( R(x) dx = -21ti ~ Rez (R., z).

IHf' ; ), 'c 'Irn~~D I

-co

, I

Integrala se calculeaza prin una din cele doua tormule care permite un

ealcul :mni l'Htpid al reziduurilor din membrul doi, '! I!. ' II

"Dill

, 5.12. ,Tipu1 III. Dae,ii R este '0 functi'e rat'ienalii realii fie forma vl m~dep ~i q sint polinoame, q nu are zerouri pe aoia realii ~i lim R (x) =

jzj_oo' '.

+00 +00

(n<, m -1) atunci ( R(x) ei" dx converge ~i ( R(x) eix dx -~ 27ti 1; Rez (g,.

) j Imz>O

-00 ~F

,u,nd'e g esle definita' prin g(z) = R(zWz. ! I"i "

Demonstraiie. Pentru ~, 7J > 0

: "f "" ",j

1) I' 1) , ..1), I"

'~R(x)efX dXI_:_'~' R(x)~osx dx + i~:R,(x)' si;nx ~x:,"

~ t; ~ " - ~ 1; .! (t ! \('.

.Aplicind t~oremaa doua a medici (forma lui Wei:~rstrass)d,in.,calcull]ll dntegral (pentru ~, 'I) suficient de mari, pentru ea R sa fi;e monotonal1jl' ,intervalnl [~, 'I) J) integralelor reale din membrnl al' doilea) exista ~l' ~2 E

.j~, 'IJ [ astfel : incit . ,

"111

~ ,'I;, ., 1)'

~R{X) ,e:~ ,,~q;\'I' ~~(~) ~ ,cosxdx1i' Ii (~)\~\dO~~d, If'+'

l;;!, ., I; 1;, '

,~ ,

1;.

+i[[R(~)~

_ , !;

1)

.. !:' ( . J-

sinxtlx + R ('IJ) j sinxd,1) .

1;,

f '1 t ~ ~, ' 1 ~ " t ',<,'.

.Integralele din membrul al doilea Sl)1t margi~ite in modul. de 2 .. In adevar, pentru prima in~egr.alaav,ern , ' " , ' '" 'I " "

";' ", ,

~r\\l'ec'j' I~ 'cos,ida: / < 2."'

'I;

1;, [1;1

'S eosxdx = sinx'i .= Sfn'~l ~ sinl

I; I;

" ',' , ,I

La fel se verifica rezultatul enuntat pentru 'celelalte integrale. Pe

alta parte, R( ~), R('I))tind monoton la zero pentru ~, 7J ~ 00. Rezulta cw

= 0 ,

~R(X) ei" dx converge. L,a fel se arata ca '~, R(x)eiX d.n converg~ ~~,.p~'iJ?

o -00

+00 c

.urmare ' ~ ,R( x) eixdx"esi;e convergenta. Pet;J.trucaJeul~laeestei integrale se

-00

I' ! ,f'

utilizeaza functla g data in enunt, seapUca teorema I'· i .

,(~e~~o~punind Yl tll cele ,.'~oua. d~u,mur~! in(Uca~e in (5.9) '~is,el trt?ce '~11 limita, pentru r~'oo, aplieindu-se lema C (cazul n=l) . Asttel se"u~l?,;t;"l,n

proprietatile din enunt. 0 .

I +00 ~

Pentru caiculul i~teg'~'alelor' ~ R(x) e-i~ d~ I se procedeaza

-00

'folosind conturul Y2 din 5.9. I •

"Qf;J,serva,tie. Daca, E(z) = p(zj/zq (z), unde..q .nu are zerourl..pe a~,a

00 r

~ [p(X) Y(,. XX») e-'·"]. ,dxX_

reala ~it lim R(z) = 0, atunci --' - e i - .•

jzl~oo, ,q(x)

I. r ~ f, 0

27t i [_~ __ P,(O) + 1; Rez (H., Z)].

. 2 q(O) , Im ac-O "

. Dem01:~8tvaPie. Se considere, func~ia;g defin~ta prin g(z) = p(.~) eiz /q(z),.

I drumul Y3 din (5.9) ~i se aplica teorema reziduurilor eu deseompunerea, evidenta a lui Y3' .Ave~1J,

= 27ti 1; Rez (g., z).

, t ¥ ;,Imz>O '~'

,J I

,~ .

," ~ _! j.. \ t . iP· " . j I" :'\, " :; .r '. ,;, I 1", 'r '\ I. /~' ~\ \, I . J ,., •

Integrala a doua tinde lac zero, prin lema B); 'iiltegralaa patn1 tinde,

la 1i:i Rez (g, 0:)/. 'Ti;i ]l{'O)!q((i)) p,rin lema-D). Schim.hintl x in -xSnintegrab intiia ~i trecind Ii limita penti,u E ~ 0 ~i r ~ 00, obtinem rezulta.tul

enuntat. D '," " i' ,#) ." J. I " . '" , ,,"

. " Consecin,tii. '])aca in plus, polinoamele p'si q din o}j~h~atie .slut. funcFi del X2 ~i p(x2)/q(X2),i = ~ obtinem .valoarea_ ,integ('afet z7i!i ,Poissprli'

;. , 1ft

, I

00

~ Sin, x d _.!!__

. x- _.

'x'" J 2

o '

a- 1

.I,'(lene'ralizare. 1)aea f : este NwrQITwrfa pc .C, are~ U11: YUmar' 'flnit, de, poli care nu sint pe axa reala" exista 0 constanta K asa ca Jf,(z) / < K Izi

pentru toate numerele Z .GU /z / suficient de mare ~i a > 0, atunci '

+00

[£(x), ~iax'dx ' 27ti1; Rez (g, z)',

I) . Imt>OI ,

-'00 \: ! I I,

('I, .J, 1 "'I. , 't, ..

Demonatnatie, so f~ce ca lal primul tip' III, unde g este de£inita prin g(z) = =f(z) eiaz si se ia contueul Yl din (5.9). Integralele din memhrul intii se numese tran8for.miiri Fourier, Proeedeul general folosit da evaluarile lor.

"'. ' • t f, 001" 00 r

5.13. TiI)~lIV.Int~grai~l~'l~i Fl'e,~nel:~ OOS x2 dx='~sinX?dX =}V~-

o , 0

"Sa consideram flil!p.c~ia g : z -+ eiz' care estein £(C)~i sa alegem con-

\ T ,

turul Y 4 dill (5.9) cu rp = : . .A tun~i ~ ei:' dx ;t- ~, ei•• dz + ~ ei•• {Ix = 0 ..

o Yr ~

It ~ 00, obtinem

'Deowreee~ g ~ 0 cind r 400 prin Ie~a iC)penttu p , 2 ~i urumuJ

Y,

. \ .re

.-

'},r cu punetele Zl ~i Z2 egale cu A ~i 0 este definit prin A,(t) = - te 4, facind ,

00 00 _ 00

~ eit' dw" " ~.e-t' e i~ dt I' V; (1 + i) ~ e--t" dt.'

o 0 I 0 l )

~ ~

,~upa cum se ~tie ~ e-x' dx = ~~ ~i urmeaza ~ (cos X2 + i sin X2) dx "

o 0 f

,= V; (1 + i') V2;., ceea ce'da, prin egalarea portflor reale ~i a celor Imagimare, rezultatul enuntat. 0 Aplicind acelasi procedeu se pot calcula integrale reale aJtJHl)'.U.U. rteorema reziduurilor funcpiilor Z ~ R(z) eiz, unde R este fune~ie

: ,I '" J.' (f".1 I

;reali1 eu n-~ ~ p -,.2,y' Y4 cu rp = ~, ~i a1:te eonditii ev,jde~te.

, " I, 'I \ 2p I· I.: 1 " ,

Pentru 0 aplicatie multivoea F : C ~ [JJ (C), teorema rezidutrrilor ~pliea oric!1r~i ramuriuniforme ale aeestei a;plicatii F, pentru orice con 'inch is 'y in care func!iamultiforma F este funetie uniform a ~i .nu are: " Anteriorul acestui contur deeit poli sau puncte singulare esentiale izolate. ,

Ca aplieatii dam procedee de calcul pentru integralele de

-V-VIII. I ';

5.14. Tipul V. Daoi R este 0 junctie r,ationala reala de forma p -uniie p ~i q sint polinoame, q nu are zerouri pe eemiaoia reala

co 00

'1!I~z R(Z)"H- 0: (n~,m~~), at.,;tnci~ R({E)d~. converge~i ~ R(x~dx

:" I I '\_;._£_~~ i·.._._· ... - --.--~- - "".~~--- f"~"-'~ _", •• -

= .: 't R~z (g, e), unde g este Junctif, g(z) 'p(z) log z.

'EC* q(z)

Convergenta integralei este asigurata cu conditia '!t~ m-2 .. L"'VFt.·~~ -Y 5 din (5.9) cu r suficien t de maresi €.suJicient de mic ' ~i parourgind trei etape de calcul din (5.10) obtinem

, E

( p(~? log aL dx + ,,(' ,P, (z,)_: log, e' dz + ~ P,:,JX)'j' [tog' x.+2~i] ,dx:

'J q(x) ',1'.,' J,q(z~ "" I ~ q(x)", "'.:

$ ',', ,I' ~r~I'," ; ,I '/ i .r '. I

_ C p(zL~ogz d~ = (,p(z) log z dz = 21ti ~ Bez(g, z).

, J q(z):I' ~ q(z), ',' .. zeC* i « "~I

Yo' Yr

Deoarece ' jzg' (z) Iy r ~ r ~l' (log y + e) -* () clild r: ~ 00, r

nrmeaza

~ ~o ciudr ., 00 prin lema A.

Y,

. i

1)eoarece I~g (Z)IYE~ €M2 [log € + OJ ~O cind ,« ~ 0, urmeazl1·e~. ~ ~ 0 pentru e ~ 0 prin lema R).

Ye

Aplicind etapa a patra a caleulului unei integrale, mentionata in (tUO) ~i simplificind prin 21d obtinem rezultatul din enurit pentru ramura aplieatiei multivoce (funetdei multiforme) I. .. og data de log z = log jz j +

+ Wcu e EfO,21t]. [],., '.

b

Ob8en)atie importanta. Calculul integralelor (_..pl~)_ d.», nnde q nu

, ) q(.v)

a

are zerouri pe intervalul [a, b] se reduce la calculul integralelor de tipul Y prin schimbarea de variabila data de functia omogratica

x == (bt + a)/(t + 1).

00

13.15. Tipul VI.

forma ~'R,(a;) log » elm cu o

rationala reala fara

Calculul integralelor de

conditiile ca n,,;;;m-2 (lim z R(z) = 0) ~i R 0 functie

" I'I-~

poli pe semiaxa reala pozttiva. ,

Conditia n~m-;-2 asigura.eonvergenta integralei. Se :;tlege functia g

definita prin g(z) = R(z) (log Z)2 ~i drumul y? din (5.9). Jntegralele ~ ~i,

Y,

~ tind la zero cind r tinde catre 00 ~i € catre 0 din lemele A) ~i R). Cind.,

YE

argumentul lui z este 27t, avem log z = log jz I +27ti. Se obtine

~ ~

S R(x) (log X)2 d.v - ~ R(x) [log x + 27ti)2 dX=27ti.~~Rez (g, z)

o 0

sau separind partea reala de eea imaginara avem egahtatile :

oo

~, R(x) log x dx = - ~ Be Ie~* Bez (g, -n ~i

o '

00 ,

(R(x) dx = - ~- 1m [1; il~z (g, z)]. 0

) 27t zE(l* -,' o

• 00

5.16, TipuJ VII. Sa consideram integralelc de f~rma J= ( R(x){_L:r,

) xC1. ,'i

t, ' .: . : , I,j I-!" 0 \·f,y."" i

unde ~6] 0,1 [~i R este 0 funetie rationa\a Eeala p /q, p ~i qnoji~lPifq1e, ,Qli n~ m-l (lim R.(~) = 0) ~i q nil arezerourl pe, seamiaxa llefliHt, po,~i~iX~"

,

lI~a •• O.,_~ __

Luind g definita pe C* prin g (z) = R(.z)/z~, conturul de integrare Y5 din (5.9) 'deseompus eonvenabil ~i apllcind teorema reziduurilor, avem i

r

( _R(~l de = ( R(z) de _ C _ R(z) d.z + (1 _ e-2IXni) C R(x) dx

) z<X J z<X ) z~ ) xrx

Y6 __ . Y, . Y E. e

= 27ti I;ltez (g, z) deoarece, eind argumentul lui z' este egal cu 2n z<X =

'E:C*

= e2clni xrx. Cum ~'~i ~ ~ ° cind r ~·oo ~i e -~ 0' prin [lemele A) ~i ,B)"

or, or.

, 7teatni

urmeaza (1-e-2""';) 1= 27ti ~ Rez (g, z), sau I = ---; -- l:: Rez (g,z).

.EC* SIn CX7t 'ECJ*

Proptzilie. Daca a¢ Z, f '8ste olorrwrfo, pe C cu exceptia unui

finit de poli care nu se afUj, pe axa reali'i pozitivo" atunci, '

co

~ dx e-ani ,

f(x)x" -- ~ - -, .--~ Rez (g, Z),

x sin aa: rEe*

o

unde ri este definito, prin g(z) = f(z) za-l. Demonstratia seda ca la tipul VII. Integralele de acest tip se numese transformari M eU,in privite ca funetii ,

de a : se noteaza Mf in punctul a E C"", Z. "

in rest damunele intormatii referitoare la integralele de tipul VII :

co

I'(z) = ~ e-I tz .i!/_ definit~ pe semiplanul drept defineste 0 transformare '

o \ I I

Mellin. Scriem dtlt din cauza ca aeeasta expresie este invaelanta la "trans- ' laW multiplicative", adica pentru orice funetde care este absolut inte-'

co

grabila pentru t E JO, 00 [ ~i a un numar pozitiv,' avem ~ f( at) _ d: o

co

= ~ f(t)~t. Inloenind t cu nt in formula care defineste tunctia o

n E N*, obtinem

co

~. =) ~-"I t8 ~t pentru Re(s) > 0.

Sumind dupa n obtinem in membrul intti functia zeta a lui Riemann de variabile eomplexa s.

In legatura cu aeeleasi integrale improprii dam urmatoarea :

Definilie. Daca f este continua pe [0, 00 [, exista, constantele A ~i B ' astfel Incit /f(t) / ..;;; AeBt pentru ioti't suficient de mari, atunci Lf (z) = ,

co

~ ~ Itt) e-v dt es te olomorfil intr-un semiplan Re. > a. {~ a; Lf. (z) con- .

'Verge} = 0'0 se numeste absciea de convergento, a integralei ~i Lf este 010- morfa pe Be z > 0'0 ~i Integrala converge absolut pe Bez > 0'0'+ E pentru orlce t> O. Functia Lf se numeste tratt8formata Laplace a j'tffl:,ctiei f.

'I

b

5.17. Tipul VIII, Sa consideramintegrala I _' ( p{xt dx, 'a'

, Jq~)~-~~-~

a

unde p ~i q sint polinoame, q nu are zerouri pe segmental [a, b],cx,

~ > ° cu cx + ~ = 1.

Proeedind ca in cazul precedent, alegind runctis g definita pe C"", "",[a, b] prin g(z) = R(z)/(z-a)rx(b-z)a, conturul de integrare Y6 din (5.9)

desoompus convenabil, cum ~ = - ~ '~i' ~ , '~' ~i ~ ~ ° prin lemele B)

I" 1"-' y.(a) y.(b) y,

~i A), tinind cont ca ramura functiei se schimba eind se lnconjoara unul din punctele a sau b ~i proeedind ca la tipul precedent avem rezultatul

final: '

tt el%ni ,

I = -~. ~_ ( ~Rez (g, z). 0

SIn CX7t 'Ec{a,b}

5.18. Alte aplicatii ale teoremei1·eziduurilor.

1 ~ ei8'

1) Sa se calculeze =z:': lim _:_~ de.unde y,= Yl U Y2 U Y3 CU Yl (t) =

27tI ,-co Z

orr

= ---: r + t (r -1), Y2(t) = ei(l+l)"", Ya(t) = 1 + t (r- 1), t e [Q,IJ ~i8E R.

, Solutie. Suportul drumului Yr areformarlinfigura (5.18.1). Pentru

-1 1 r 1 1

f', _ o. ( ~~dz = ( dx + ( i7t e~(I,+I) dt + (~x_ = ( dx +i 7tr dt +

, , ) z ) x ) e1(I+l) ,) X ) X J

or, -, -1 1 0

,

+ ~ dx.. 1 I' '~dZ 1

,_, ~ 7tl ~I -'"': Iql -_ = -,-',-.

, X 2m ,-+co Z 2

i or,

Pentru a caleula limita din enunt pentru21,L> 0, compunem drumul Yr cIi Yr.definit de Yr(t) = renit, tE [0,1]. Drumul Y == Yr U Yr este un drum inchis ell suportul {"n. Aplicind teorema reziduurilor ~i observind ca Rez (g,O) =

= [~~] = l,obtinem Ceis• de +

, 1 >=0 ) Z

or,

+ ,r" ei .. dz =27ti ultima integrala,

) z !

.Y

IZ)

Y,

r

I I /

_"'Tr

x

conform lemei C), tinde la zero eind r

t',- d I . 'f' 't . d . 1 I' ~ eis"'d 1 m e a III In",l ~I eCI-: un _ Z=

" 27tI ,-+co Z "

or,

,Fig. 5.18.1

pentru s :» 0. ,

Oa ~I Ia integralele de tipul III pentru 8<0 trebuie sa eompunem "(; CU, Yr definit de Yr(t) = rel(l+l)n pe t E [0,1]. Deoareee funcpta e' .. /z nu

I I

1(8) . f 0 dae:a 8< 0, 70
1 daca 8 - 0, ,~ log (-2ieL. sin x) dx = O.
2 0
1 daca 8>0.0 are puncte singulare in domeninl marginit de drumul inchia 1 = '(; u '(~, urmeazj; din teorema lui Cauchy'ca( eiszdz "'o,deci-~-: lim ( _eiS"_ dz=~.

, ) Z 27tlY-00 ) Z

T P

Prin urmare, limita din enunt este 0 func~ie reala f : R -t {O, Ij2,1} definita prin

sau

OlJ8erva!ie. Se vede imediat ca tunctia sign: R -t {-I, 0, 1} 1 . ~ eisz

neste prin sign 8 = -1+ -:- lim -. de

, 7tl '-00 Z

T,

sign

8 = __!~ lir,n [( e!SI dz _ ( e-isz dZ], .

27ti "-1:6 ) Z ) Z ' ,

T,

~ 70

E~'el:ci#tt: Sase calouleze.Integrala ~ log (sin x) dx.

o

funcVia Z 1->-, (1- e~iz) = -2iei' sin e, Egalitatea se vcrifica imediat folosind.; formula lui Euler pentru sin e. Dinegalitatea l-e2i• =1-e-2y(cos 2x+ + i sin 2x) rezulta ca aceasta functie cste reala ~i negativi; pentru x = = lett, y :;;;; 0 (k E Z). In domeniul obtinut prin exoluderea acestor semidrepte log (l-c2i.) este uniforlila ~i olomorfa. Aplicam teorema lui Cauchy (caz particular al teoreIhei rezidutrrilor) dreptunghiului din figura (5.18.2).,

Integraiele ~ log (1- e2i.) dz =

Tl

= - ~ log(l - e2iz) dz pentru cae~i'

T,

este periodica de perioada ~.

1 ~ log (1_e2i.) de 1 :;;;; 7t log (1 +

T.

+ e-411 + 2-211) -t 0 cind Yi -t

-t 00 (XE [0, 27tJ). Pentrn a aplica ' lema B) drurnurilor ,(.(0) ~i '(. (it) trebuie !'la aratam ca lim zf(.z) = 0

Izl-oo

lim (z-7t) fez) =0. Vom demonstra

1'1_70 • '

'I 11 _J_ e21'1

prima relatfe. Peutru aceasta conslderam l,z~1' log -I-;f--' +

iarg(1-e21')\:;;;; IZI{IOg 1-2il + log Izl+ ;}deoareceI1~e2bl-t

(Z)

Fig. 5.18.2

-+ 1(1-e2iz)z~01 = 2ie2;' I.~o= 2. Evident pentru a, demonstra ca Iz I If(z) l-t 0 cind e -t 0 trebuie sa arata;m ca e log e -> ° cind e -t O. Aplicind regula lui

l'Hopital pentru log e] _!_ avem lim e log e = lim 1/ e: =lim( - e) = O.

e .-0 ._0 - 1/ e:2 ._0

I'n aeelasi fel se aplica lema B) pentru '(.(7t). 'I'reeind la limita pentru E: -> 0 ~i YJ -t 00, obtinem

Daea alegem log ej;· = Lx, partea imaginara se afla intre 0 si 7t. Deci pentru .a obtine ramura principala cu 0 parte imaginara intre - 7t ~i 7t,

trebuie sa alegem log ( ~ i) = - .2'~ i. Ecuatia poate fi 'sctisa in forma

2

7t re re 1t'

~ log 2 drc-]- ~ log (- i) dx + ~ i xdx + ~ log sin x dx = 0 sau

o o' 0 0

70

- ~- i. tt + i~~- + ( loz sin x dx = O. De aid urmeaza

2 2) '"

o

7t log 2

70

~ logs in ()J d a; = - 7t' log 2. De asernenea o

270

avem ~ log sin> 2x dm . o

70/2 70

4 ~ log sin'' 2t)J dw = '1 ~ log sin; dx = -47t log 2.

'0 0 I,

3) Apl'ioa4'ia 'teot'(mud'i reeiduurilor la sumarea unor serii. Sa SiC calcu-

+00 '1

leze sum a seriei 1; '2 unde a E C ~i a 1= Z. Se considera func~ia

,, __ 00 (a+n)

Z 1-+ f(.z) = __ _l_ __ . OUI:II. SO vede f E .1t'(C '" { - a)}) ~i z = - a estc pol

. (a +Z)2

de ordin doi. Luiud (ll' p't drumul '('" inch is cu suportul patratul eu

Virfurile( n +- ~ )<n=:::1: 1 ~L L) ~iaplid.lld teorenia rcziduurilor~ (:~~~ dx=

= 2 7t i ( ~ ,.~_l_"2 + Uez (g, (/1)) , und· g este definita prin zl-+g (z) = k=-II (a+z)

=7tctg,7tZ l' deoarecec'tg7t'~-olj.(( 'l'CO,) 1 (rc~·17w)[,.-cosec2(-7ta)+ ... ]

(a+k)2 ,

~i deci rez iduul functiei z H> g (~) l' IlLI,1 V llil PlLlLOLt'd Ri = -a este egal cu -

, ~ . R' '( " ) [ I. I rei WI ,~ ] 1 01 A d

,_ 7t cosec"c('7t ~l ez g, Ie = -- _, - -.--. oservm'

I > (a -I ~)U 'It' fli!?~~ .... /, ((,t·.p1;)2

oa ( ..:. 0 (l11I(t 'n -t 00, atunct f' '1 , W (l08 1I2a7t. I

) " .. -00 ((t I It)U

T,l

____ ~ ~u. h,~ 11

§ 3. STUDIUL FUNCTIILOR MEROMORFE CU AJUTORUL REZIDUURILOR

Dintre aplicat.iile teoremei reziduurilor vom prezentaaici unele prieta~i ale funetdilor meromorfe.

5.19. Definitie, Fie f 0 funotie meromorfa pe multimea G ~i Zo Vom spune ea fez) ediviz'ibaa cu (z_zo)n daca exista r E R~ ~i g E.Yf( U(zo;

pentru care fez) = g(z) (z_zo)n oricare ar fi z E tJ (zo, r). Prin ordimll f in Zo - notat cu 6 (f, zo) - intelegem eel mai mare numar intreg n pen care fez) e divizibil prin (z-zo)". Daca Dc G ~i ~ 6( f. z)e 0 Burna fini

1 niP""- rED

atunei aceasta se noteaza cu 6 (I, D) ~i e ordinull1li f pe D.

5.20. Exernple. 1)' Fie fez) = sin2z ~i ,Zo = 0, atunei 6(f,0) deoarece definind

{ • 2

sm z v

- , ---- daea, Z #- 0,

g(z) = Z2

Idaca z = 0

avem g E JI'f(C) ~i pentru orice z EC",{O} avem fez) = g(z) ·Z2 dar f e divizibila prin z3 caciin caz contrar din fez) = gl (z)·z3am deduce g.Ie) , 2

= sm z Intr-o vecinatate punetata Z E tJ (0, r). Dar lim gl(Z) nu e

z3' ~

deci gl nu va fi olomorfa in niei un U (Oi r).

2) M . 1 d v ~yo cl~ Orel\'nM,l '\'\, ) 1 ti . f . d

ar genera, aca zol e un punct regular a fune ,leI ~l

in serie Taylor obtinem fez) = (z_zo)n ,(an +,an+l(z-ZO)+' .. ) ~i adiea fCzo) = ... = f(n-l)(zo) = 0, £(n)(zo) #- 0 atunei 6(f, zo) = n.

Definitia ordinului tntr-un punct generalizeaza notiunea de de multiplicitate al radaeinii unui polinont intilnita in liceu.

,3) Daca Zo e un pol de ordin n, atunci

pentru orice Z E U(zo, r) ~i a.; #- 0, Atunci f(z)=(z-zo),-n g(z)unde g(z) , = a_n + a_,,+l (z-zo) + ' . , Deei fez) e divizibila prin (z-'-zo)-n ~i -n e mai mare putere eu aceasta proprietate. Prin urmare 6(f, zo) = -no

4) Daca Zo e un punct regular, dar £(zo) #- 0, atunci 6(f,2'0)

5) Din 2), 3) si 4) rezulta ea ordinul luif in Zo este n, atunci ~i atunei cind intr-o vecinatate punetata a lui Zo avem fez) = (z_zo)n (an + a,,+1 (z-zo) +, .. ) unde seria are 0 raza de eonvergenta pozittva ~i an #-

6) P(z) fiind un polinom de grad n rezulta 6(P, C) , n ~i aceasta

prietate e echivalenta cu teorema ~undamentala, a algebrei.

7)Din .5) se deduce u~orea6 (tg, zo) = 6 (f"zoH-O(g, 2'0); 6 (f: g, zo) =O(f, zo)-6 (g, zo), iar daca 6(f, D) ~i 6(g, D) eXiBlja, atunei O( f· g, nj Burna lor, jar 0 (1: : g, D) e egala cu diferenta lor,

,

8) 0(£, ,}J) = ~ ,Off, z) este diterenta dintre numaru~ N, de ~ero'Uri ~i

'ED

numarul P al polilorfunotie! f in D, dad se numara fiecare zero t'esp~'ctiv

pol de atitea orr; ,~i't ~ :ordinul lor de multip1icitat.e.' In mod ,analbg ~ z . e (f', z) - daca' e 0 s:uma finita - reprezinta diferenta dintre suma,

lED ,', "

zeronrilor ~i sumapolilor eu oonventia de mai sus.

-cY 5,21: Teorema lui CUltchy privind zerourile si polii. Fie f 0 funct£e m,p.\~()n:i::il ','f'tfl, :p'(/ 'mu~limed de8ohi8a G, neideniio nula, g 0 fumctie olomorfa pe G, y un CfJntur "oin~top au zero in -0 ce nu trece prin. nici un eero .~au pol

a1 lui f. Atunci suma .

~ g(z) . 0 (f, c) . n (y, z) e finita ~( .EG

,\, ,~

1, ~' f'

-, -:' g-- = ~g(z).O . .(f,z). n(y,z)

21tl f rEG .

y "

f'

Demonstraiie. Functia h. = g . -- e meromorfa in 0 ~i mnltimea

f

S = S(h) a punctelor ei singulare izolate coincide cu Au 13 unde A mul~imea zerourilor lui f, B multimea polilor lui f. Daea G = a",s atunei he olomorfa pe multimea deschisa G ~i putem apliea teorema rezidunrilor deoarece y e un eontur din G:

~ f'

g --;--- ,..:_( h == 21ti "1;_ Rez (h, zt· n(y, z)

f) rEG

y, Y

~i aceasta SUma e finita. Reziduul lui h difera de 0 numai in punctele din S. Fiezo E A u 13, deei k -- 6 (f, zo) :f:- O. fez) fiind divizibila eu (z - zoo)" va exista ovecinatate desohisa V a lui Zo ~i fl E.Jff'(V) astfel incit pentru

orice z E V sa avem fi(Z) = (Z-ZO)k. f1(z) ~i - f1(zo) #- o. .Atunei £'(z) = = k(~_ZO)k-lfl(Z) + (z-zo)"f~(z) ~i

h(z) = g(z). £'(z) = ~~g(z) + g(z)· f~(z)

. . . fez) z - Zo f1(z)

Ultimul termen fiihd olomorf int.r-un disc U(zo; r), reziduul lui h in Zo va fi k· g(zo), deci

~ f' .

g - = 21ti ~ g(z) ·6(f, z)·n (y, z)

.f rEG

Y

'~i aceasta Burna e finita·.D

Particularizdnd teorema pentru un contur circular ~i alegind g = 1,

5.22. Corolar. Fie f 0 functie meromorfa pe G neidentic nula iar D = = U(zo ;_r) un disc a carei fronUera nu conJine zerouri ~i poli ai lui D c G. Atunoi,

1 ~ f'

- ,- =0 (f"D).

21t'i' . f r

8D

1 ~ f'

lew) = --: --

21tl f-w y

5.23. Observatie. 1) Corolarul precedent ne permite sa calculam eU ajutorul unei integrale ordinul lui f in D. A.cest rezul~~t e de ma~e import;1ll~a in algebra, deoarece pent~uv 0 fr:n~JI~ ?lomo,rfa . a~~st ordl,n repr~zinta numarul zerourilor lui f (adioa al radaclmlo~ ecua~lel f = 0). 1'e?rema lui Bouche ne va furniza 0 alta metoda utiia pentru determmarea

zerourilor.

2) Daca WoE C, atunci 6(f - ~ 9' D) pentru 0 A functie . o!omor~a f reprezinta nnmarul radacinilor ecua~leI fez) - wO.= ? III D, a~lCa nUJ:nar~~ pnnetelor Zo in care are loc f(zo) = W 0 cu conven~la ca Zo trebuie c~msHlera,t cu ponderea k daca f'(zo) = ... = f(k-l)(ZO) = 0 s,i f(k)(ZO) ;1= O. DIll eorolar

1 ~ f' ,

rezulta ca (} (f- wo, U (zo; r)) = -2 . '-f --.

1tl -Wo .

IlU 5.24. Teorema variatiei argumentului. Eie f 0 junctie meromorja ~e

G $i neconstomui, y un druJ!i' din 71, nete~ pe porti11:ni $i care "nu tr~ce p1"';~ nioi un pol al lui f iar y = f oy. Definim. j~lncf,w l: ~{ y} ~ C astjel.

In oceste condif,ii aoem : a) lew) = nCr, w)

b) Daca r eun drum inchis, 1 e local constanta, eu valori

c) Daea D = U (zo; r), y = aD, Jj c G atunci L(w) = nCr, w) = = 6 (J - w, D).

(1)

Demonstratie. a)Putem presupune ca .y ~r.e ~er}vata, continua. Atunci S,l y, CUi functie eompusa, are derivata' continua pe [0,1] s,i r' (t) = f'(y (t)) y' (t) s,i r va fi rectificabila. Prin urmare n <1', w) are sens pentru

orice w E G = ~{r}s,i

" 1 ~ d~

n(y,w)=-. --=

21t1 ~-w

" y

Fig. 5.24

1

1 ( r'(t)

= - 21ti ) y(t)- w

_ 0

1

1 ~ f'(y(t))· y' (t) dt = dt=- -

21ti f(y(t)) - w

o

f'(~) d~ = _1_ ( _L = L (w)

f(~) - w 21ti ) f-w

y

= :1ti ~

y

Din egalitatea a) proprietatea b) r~;.ulta folosind teorema, indexului, iat' c) din corolarul precedent, sau dm (0.23.2). 0

'5.25.0bservatii. 1) Punctul c) al teoremei variatiei argumentului ne arata ca ordinul functie! meromorfa f-w pe un disc D este egal cu numarnl de cite ori imaginea prin fa drumului circular (ce parcurge frontiera discului) ocoleste punctul w.

2) Considerind acum valoarea WE G = C",,{y} variabila, numarul polilor fiind constant, teorema variatiei argnmentului are urmatoarea inter-

pretare geometsica : pina w nu parases,te 0 componenta conexa a lui G, numarul punctelor din D ale carol' imagine prin f este w ramine constant si se deplaseaza continuu (fiecare punct Zo E D cu f(zo) = w fiind eonsiderat cu ponderea ordinului saul. Cind w traverseaza fy} s,i trece in alta oomponenta, acest numar se poate sehimba , s,i anume 0 valoare Zo E D se apropie de cere s,i parases,te D san invers, un nou ZI ¢ D cu f(ZI) = w (san mai multe) se apropie de cere s,i in momentul traversarii de catre w

a lui {.y} punetul ZI jntra in D. ,

~) Daca 0 valoare Wo E G e luata de f de n ori in D, atunci exista un disc' D= U (wo; r) astfel ca orice valoare WI ED sa fie luata in D tot de noN. Functiile reale nu indeplinesc 0 asifel de proprietate. De exemplu, functia'f(x) = X2 ia valoarea w = 0 in "doua" puncte eonfundate din II (deci punctul x = 0 e de pondere 2) proprietatea Indeplinita pentru W» 0, dar valorile w < 0 nu sint luate pe R. In sehimb func~ia eomplexa f(z) =- Z2 ia inC orice valoare WE.C in dona puncte,

'~·5.26. Teorema lui Houche, Daca f,gsint olomorje inG,D = U(zo;r) l~i Dc G ~i pentru orice ~ EO D avem I g(~)'1 < I f(~) I atunoi

8(f, D) = 6 (f + g, D)

Demonstratie. Din inegalitatea din enunt rezulta ca f nu se anuleaza

" ,

- ~

pe {y} cz I) - unde y = aD - deci h = -~- va fi meromorfa in eompo-

f .

nenta conexa DI a lui G ce include pe D ~i (} (f + g, D) - 6 (f, D) =

= (} ( f+ g , D)= 6 (1+ h, D) (vezi(5.20.7)). Saarat~m ca6 (h+ 1, D) , O.

f '"",

Apliclnd teorema varia,~iei argumentului avem 6(h + 1, D) = n(.y, -1) , unde .y . hoy. Dar 1 r (t) 1 < 1, adica {.y} c U (0; 1) deci F = C"" U(O ;1) c

c C"" {.y}. F fiind nemarginita s,i eonexa, va fi inclusa- in componenta nemarginita a multimii C "" {.y} unde conform teoremei indexnlui valoarea indexului e zero. Dar -IE F, deci n (y, - 1) = o. D

5.27. Aplieat.ii .. 1) Vom determina numarul radacinilor ~cua~iei Z4 - 9z + 1 = 0 in coroana cireulara U(O; 1, 3) = U (0; 3)""U (0; 1). In U(O; 1) numarul radacinilor se poate determina aplicind teorema lui Rouehe functiilor f(z) = -9z, g(z) = Z4 + 1. Daca ~ E au (0 ; 1) atunci

I~I = 1,deci 1~4 1)1 < 1r.14---1-1<2 < 9 = 1~9~1. Prin urmare fare acelasi numar de radacinl ca f + g in U (0; 1), adica 1. eu_!!! pe au (0; 1), If (~) I > Ig(~) I, ecuatia nu are radacini pe cere, deci s,i in U (0; 1) avem 0 radacina. In U(O; 3) alegem alta deseompunere : f(z) = z4, g(z) = -9z+1 s,i pentru ~EaU(0;3) avem 1-9~+11<91~1+1<28<81= 1~14. Ecuatia are in' U(O; 3) tot atitea radacinica f, adica 4, iar in coroana eirculara numarul rad~cinilor va fi trei,

Jd;: 2) r['oot'erna lui l~ouch ne permite'sa dam 0 noua ~i foarte simpla demolltlt'I'HI~i() ~l, teol' !Dei flHlliar:nontJalo a algebl'ei. m.e P(z) = a,. z .. +

+ an_lZn-1 + ",' + aM an i= ,0, f(z) = anzn ,g(z) = I1n_1Zn-l + ... + ao· Atunci lim g(~) = 0 sipentru' un r suficient de mare ~ E au (0; r). impliea

f( , . .,' " "I,

%_00 Z) j.

(g(O I < If(~) I ~i f avir:_d n radacini ll: I! . . U (0; r) l'ezulta 'n , ' (:) (f, V) = (:) (P, V), deci P are III U (0; r),n radaCllll. Q,

Oricefunctieolomorfa f pe mul.timea descaisa G fiind continua co~traimaO'inea unei multfmi deschise va fi deschisa, Dar printr-o funcvH~ contin~a imaainea unei multimi doschise in general nu e desc4isa. La e functie f -:- c "'de exemplu san pentru f(z) = Iz I imaginea lui, 'u(O ; r) nu

eNieschisa in C.' ~ 5.28. Teorema de invarianHi a domeniuhu. Dacii f e oiomoria ~i

1U1Cf)nstanta pe dome~iul V, atnnci 'oriqq,re ar Ji 0 snbmnZtime deschisa G => imaginea ei f(G)vafi desehisa in C. I

Demonstraiie. Fie WoE f(G). Existe ZoE G~i rl E U+ pentru ca.re f(zo) = Wo ~i 15'<7 G unde V. Tf. (zo;, 1'1) Functi.,::t f,- Wo avind I zero~rlle izolate va exista un rE R+ mal nuc declt 1\ asttel incrt y = oU(zo; r) sa nu treaca'prin nici un zero" adica WoE C",{y}undey = £0 y ~i putem aplica teoreina variatiei arglimel,ltuIui: I(w) = (:)(f-w, U (zo; r)) "este local constanta. Avind I(wo}>O ,va existaroER+pentrn care :v,EU(woiro! implica e (f-w, U (iii; r)) = (:) (f - wo, U (zo'; r)) > 0 ceca ce lllseamna ca. WE f( U(zo ; r)) c f(G). Deci f(G) e deschisa.,

5.29. Observat~i. 1) Delwmirea teQremei e j1:lstificata de c~)llst,atar~a ca daca G e un domeniu atunci ~i f(9) va fi domenru deoarece orice functl'~ continua transform a 0 multime' conexa intr-o muitime oonexa.

2) Daca f e olomorfa 'pe 0 multime deschisa Gl, atunci conditia de neoonstanta" trebuie inlocuita cu "neconstanta local" adic3, pe fiecare ~omponenta ~i atunci imaginea oricarei parti deschise G din G1 va avea

imaginea deschisa. ' A

3) In studiul topologic al funetiilor analitice un rpl. important 11

joaca notiunea de transformareinterio.ara introd~sa d~ S. v Stoll~w. 0 tran~: formare f: V -4 C definita pe domeniul V este interioara daca transfOFml}J orice parte deschisa intr-o multime deschisa ~i oricare ar fi w ~ f(V), ~ontraimagines f-1 (w) nu contine nici 0 SubmliloHime compacta ~l eone.xa (~ontinuu) formata din mai multo puncte. 0 teorema func1amentala a lUI Stollow .afirma ca orice transform are interioaraeste omeomorfa cu 0 runcue 010,

rnorfa neconstanta.,' . "

L

'j'

, J ,~, ,

, '

vr 4 , ,

I '

CAPI TO i. UL 'V.I:

.'/ ' "J

"IV J'

~ i:!ltr~'cit oriee functie complex a se identi'fida cu 0 transform ate puncI;ua~a v m planul con:pl~x, a~p~ctl11 geo~etri«? i~ .iiiiiul acestor fnncW :,apata 0 lluportanta deosebita. In capitolul doi am vazut ca 0 functie olomorfa cu derivata nenula se identifica @JiIaQ transform are conforma de ~lasa 01• Aeeasta proprietate geometrica letnarcabiHi,prezinta un mare mteres in aplieatiile teoriei funetiilor complexe in variate domenii ale

~tiintelor na.tni-ii.' '

, »: 0 ,functie'univalentru (olomorfaei ihjectiva) se va'identifica"cu 0 reprezentare oontorma a domeniului de+defirdtde pe domeniul imaaine. ~eiul,tatul central al acestui capitol va fi demonstrarea existentei ;nei reprezentari 'eonforrne intre dona domenii simplu conexe (teorema lui Rlen~fI;~~n). In aces.~ scop , vomavea ney-oie ,d~ anumite rezultate privind m~ltlmlle de funotii olomorfe, precum ~l de unele proprietati ale 'functiilor univalente, Ou aceastaoeaaie vom prezenta ~i un criteriu simplu de' uni-

valenta, care are numeroase aplicapii. .

§ 1. MULTIMI DE Fu~itTII OLOMORFE

Pina aeum am studiat indeosebi proprietatile unei functii olomorfe pe.o m_?-ltime .deschis~ G. ?e data aceasta ne intereseaza 'si, punem in eVldent~ a~umlte proprtetati ale unor mnlpimi de funotii olomorfe, concepute ca multimi de puncte dm spatiul functional :Yf'(G).

, I J?ti.p~, enm am _v:iznt,' in virtutea tteoremei- lui Weierstrass, spatiul vectorral;M'(G), ca.' ~l spatiul mai larg t'(J(G) , se in~estreazacu structura topologies definita de eonvergenta 'uniforma pe compacte.Desi ne VOl' interesa ln i,nod deosebit pal'ti1e lui :Yf'(G), definitiile ~ar~ urrneaza se retera, la oazul mai general al partilor lui t'(J(G).

6.1. Definijie. 0 multime f7 c t'(J(G) se spune ca este ech'ioontinua 'in pt~nctul Zo E G, daoa orieare ar fi e> 0, eXls~a un I') = 'f)(e;), astfel incit

I

~ - G, Iz-zo I < 1't f e fF~ If(.~) - f;(~o) I < It.

Multimea ff se numeste echicontinua daca ea este eehicontinua in fiecare , punct din G.

Daca ff se reduce la 0 singura functie f, aceasta detinitie coincide cu cea de continuitate a lui f in punctul Zoo Daca ff este formata din mai multe func~ii, este important sa subliniem ca numarul "Y) este acelasi pentru to ate functiile din ff.

, 6.2. Propozitie. Daoi mulpimea ff c qj(G) este echicontinua ~i ~irul (fn), fn E ff, conve';ge punctual pe 0 multime E c G, densa inG, catre i, atunci ~in{,l (fn) converge uniform pe compacte in G catre f ~i f E qj(G).

Demonstratie. 1) Vom presupunemaiintiicaE=G.adica ~irul.(fn) converge punctual pe G. Fie Zo E G ~i e > O. Din ipoteza rezulta ca eXlsta

un r > 0, astfel incit U(zo; r) c G ~i If(z} - fn(zo) 1 < ~, pentru orice

..." 3

Z E U(zo; r) ~i orice n EN. Trecind la limita in aceasta inegalitate, deducem

If(z) - f(zo) 1 .:;;; ~, ~are ne arata ca f este continua in zo,.Deoarece sirul 3

e: (fn) converge in Zo catre f, exista un no> 0, astfel ,incitlfn(zo) - f(zo) 1 < -,

" 3

pentru n >no. Dednoem ca pentru z E U (zo; T) ~i n > no avem

ceea ce arata ca sirul converge uniform pe U(zo; r). Fie K un Q9mpact inclus.in G. Deoarece orieare .ar fi Zo E Kexista un disc compact U(zo; T), r > 0, pe care sirul (fn) converge uniform, iar K poate fi acoperit cu un numar finit dintre aceste diseuri, rezulta usor ca (fn) converge uniform pe K. catre f. 2) in cazul general, fie Zo E G ~i e: > O. Exist~ un T> 0 astfel

incit' U(:o; r) c G ~i Ifn(z)~fn(zo) 1 < ; , pentru orice Z E U(zo; T) ~i n EN. Deoarece E este densa in G, exista; un punct Zt'E En U(zo; 1'), iar sirul (fn) fiind convergent in Zu exista un no> 0 astfel ca

deci

Ifm(zo) - fn(zo) I.:;;; Ifm(7o) -fm(Zl) 1+ Ifm(Zl)-fn(Zl) I + Ifn(Zl) - fn(zo) I < s,

pentru orice m, n :» no, ceea ce ,f1rata ca sirul : (fn) converge punctual pe G ~i din prima eta:pa a demonstratiei rezulta ca el converge uniform pe compacte in G, iar lirriita sa este continua. 0

6.3. Definitie, 0 multime ff c qj(G) se spune ca este marginita daca oricare ar fi compactul KeG exista un JJf -= M(K) > 0, astfel incit

ZEK,fEF= If(z)l.:;;; M.

(Conform observatiei de la (4.1), este suficient ca aceasta proprietate t.IJibil, 10e pe:ntl'U orice disc compact indus ill G.)

, ~:m;r(3arn_ .c~ numa:ul M ~ste acelasi pentru toate fuIl~MIl" 11111' mUltim~a;$'~OPOZ{lf~I~·fDE ?;;a} emstult1/fl~ea. ~t:: £'(G) este ma1'.ginie4 lj'uH.,4 'f

, .. -." - ~ . e margt1H a.

Demonstrat~e. Fie U(z . r) r > 0 di '.

G.. V . l' R 0, , -, un ISC compact arb),h'ar UJIIlu. til

" . ?m a ege un ,? r asttel ca U(zo; R)cG. Daca fE ff i ~ ,.,

apliclnd ,formul;t lUI Cauchy, avem '. ,~ ("I,

f'("') 1 ~ f(~), '

~ = ;-:-. -()" )2- d~, unde y = 3U (zo; r).

Mm ~-z' ,

. ' y ,

~eoarec~ {y}. es!e un compact inclus 'in G,' di~ ipote~a 're~uJ1,1L (II I' hll" > 0 astfel Innit If(~) I .:;;; ltI pentru orice ~ E {y} §i orice fE P, -11(1(11

If'(z) l.:;;;_!- ]{ 2nR = JJf =M'

2n (R-r)2 ,(R-r)2 ,

p~ntr~ ~ri~e z E ~\Zo; r) ~~ fE.?, de unde rezulta ca ff este m~I'Hllllj r I ti .~. ropoztpe, Daca ff c: .7(G) este marginita atunci !F .. "',, ,'."

con tnua, " ~

o Demonst1'atie:zIfie Zo E G__ ~i. "> 0 ast_01 incit U (zo ; r) c G. 1 )IIIItII'tlflll

fn ~orDl cu .(6tA);I,f:#' este mal.'gllllta, iar U(zo; r) este un c()lupa I, "II""~

, va eXIS' 'a .1t > 0 asttel incit ,

~ E V (zo ; r), f E ff ~ If'(O I .:;;; 111.

pl ..

e de alta parte, dad Z E U(zo; T), integrind de-a lung'ul drumulu] )1.,1,11'

de la Zo Ia e, avem '1-

"

f(z) - f(zo) = ~ fJ ) d~,

·0

de unde deducem I f(z) f()' ---- M I I .

. -. - Zo I "'" J IZ - zo, pentru once Z E U(z . r) ¥I

~~~~r~: ru 'G~~a ce implicf echicontinuitatea lui ff in zo, care a f~Ht 11,11'14

Din (6.2) ~i (6.5)" deducem imediat urmatornl

=6.6. Corolar. Daca rnu1timea ff' c .7(G) este rnarginita iar iru/' (f,) ~r~r(f c)onverge punct?,;al pe 0 submulpime a lui G, care este de~sa i1i G aw:,r". n converge umJorm pe compacte in GO'

6.7. Definitle. 0 multime ff qj(G)' ~ .

daca oricare ar ii si I ( )' = c. ~ se spune ca este relaiio 001nP(Jo'"

. . ,ru fn' fn E :#' , eXlsta un subsir (fn ) al sau care conVcrgfl

u,niform pe compacte in G. k

st !n ca~ul. spa~~ilo~ ~ucli~ie~e, conform teoremei lui B0Izano-W()J~J'.

P ~a~s't mul~lml.ledmargmlt~ coinoid cu cele relativ compacte. Aceast~ )n'n rreta e se extin e la spa~lUl .7It'(G).

6.~. Teorema lui ~Ion~e~ Pentru ca 0 muitim« ff c :Yf(O) sii fie relat'I:1'

compacta eS(fJ; nec~saT ~t 8UJwwnt ca. ea so, fie rnarginita. .

Der;!,on8t:~tt~.,~ 1) Sa .presupunem ca fFeste relativ compacta. Da'I\ ea.nu ar fJ ma~1?n;tlta, ar eXl~ta un compact KeG cu pl'opl'ieta,i;ea ca )en1~1'1I orlce n N )i lAV~ f.,. E .fF ~l Z" E Ji asi;fel incit 1£,,(,0',,) I> n. Din ~iJ'ul I(ffJ ~(!

poate extrage un sub~ir(f,,~),eare convel'g~uniJormpe.<tomp~ctein,!G catre o funcFe fE.Y't (G). 'In parbiculac,' sirul CI'nk'IIl) converge unifbrrri ca~re f IK, de unde deducem ca e.xist~un i tco > 0 astiel .ip.cit 'link (-?'\'k') --: f(r'1k) I < 1, pentnl' orice k> leo: ¥~nc~ia f fii:q4 marginita r~ K,,:a exista un )1 > 0 asW.l1 inoit If (z) I ~ M pentru orice ;"fE K, m particular !f(,Z"k) I ~M ~i deducem If"i;(znk) 1< 1 +M, pentru k ;» leo, ceea ce contrazice,inegalitatea If" (zn ) I > nk, care are loc pentru orice k E .. N ,. 2) Sa presupunem ca iF este m~rgi~ita ~i fie S' = (f;,; n E N*) un ~iroarecare de f?-nc~ii din iF . Fie E: v = {.~17 Z2' .•• } 0 rnnltirne numarabila ~e puncte din vG,. care est~ .dens~ in G (de exemplu mnltimea punctelor din G, care au partI1e reale ~1 rmagr-

nare numere rationale). f?irul.de ]lumere complexe " " I , 1 >I

este evident marg'init~t cQnform teoremei lui Bolzano-Weierstrass, din el se poate extrage un subsir convergent

'f?irul de' mncti! E1 _:_ (fl1' £211.1!., fn1 ... )', este extras dill" S ?.i ,~onverge in Zl" P1;oceqind ca maisus, din ~1 .se ~oate ,ext~ag: un,_ subsir }2 = (fu,'

f f f ) care eonverae In Zl SIZ2' Continuind m acelasi mod, se

22, 3""", n9, •• , , "',. .'

const;uieste inductiv un ~ir (En) de subtiruri a,1 (' 111 iE, unde En = (flll £22' ...

... , fn,., f:+1,n, ... ) este extras din Enc_) ~i conv~rge in punotele ej , Z2.' ••. ,.zn' Se constata usor ca sirul diagonal (f"il) este extras 'dm orrce ~l~ En, deci el converge pe E. AJ?lic~nd pOJ;qlax:~J (6.6), .<1odllcem c~ ,,~cest, ~lr .eonverge uniform pe compacte in G. 0

6.9.' Exemple 1) :Fie G ~i G1 1 ulV,ni deschise din~, iar .G1ma!ginita.

Atunci ff = {f E .Y't(G) ; f(G:) ~ '; ,e~j.0 n;}arginita, deci va fl re1atlv com-

pacta.

2) Fie U= U({)::) ~i $'.' {fEYt(U); If(z)i~ 1 IJ;T' ZE u}.

. , J ", I' ". "1"

Aceasta multime uu .,-·~e vida.deoareoe, de exemplu, gEiF, undegt«) =.11'+_.

, f ' Z

iF este maro-inita. , deoarece pentru orice r E [0,1 [aven~ ,

b " I 1 '

_ . ", , ' 1,

ZE U (0; r), fE ff => If(z)l~ --I .. 'l-r

,l , "' ~ I . 'I

Oonform teoremei iui Mimtel $" e~te relativcorhpacta.. , .. ,

3) Daca f E Yt(G) ~i iF = {f+c; C.E C} atunci iF lfUeste marginita,

deci nu este relativ compaota. ," . , I ,'" '. I 'I " ',. .'

In cazul ~ind multimea deschisa G este si. conexa (un .domeniu]

are loc urmatoarea prqprfeta~e m;:1itar,e decit cea din {6 ... 6,1.\ , \,

6.10. Teorema 'Jui Vitali •. Daca D esie. 'lJ;n domeniu din C,?i (fn)· este un $ir rnarginit, careqonvergepunctua,l pe 0 8ttbmultirne E c D; .c,!,Te are cel l)u{in 1tn ]J'unct de acumulare in Dr, "at(lJ/nG'i ?irul (f,,~ .converge t~mfo1'm p6

oompaote in D. .

-_ Demonstraiie. Din (6.6) rezulta ca este suficient sa aratam ca sirul (f,,1 converge punetualpe D. Daca nu. ar fi"a~ia, ar exista, lln punct ZoE 'JJ astfel incit ~irul de numere complexe (fn(zo)) sa fie divergent. Deoareee acest sir este marginit, rezulta ca e1 va avea eel putin dona puncte limita distincte w 0 ~i w17 deci VOl' exista doua subsiruri (fnI (zo)) ~i (fn2(Zo)) care vor converge catre Wo, respectiv WI' Aplicind teorema lui Mentel, din fiecare dinzre sirurile (f,,1)1 respectiv (fn2-), se poate extrage cite 'un subsir uniform convergent pe compacte catre f, respectiv g, care vorfi in .Y't(D).Deoarece aceste ~iruri sint extrase din siru l (fn), care converge pe E, rezulta f IE= g IE. Deoareee E are puncte de acumulare in D" din teorema identdtatii funetiilor olomorte 1'ezulta f = g. Da,1' aceasta contrazice taptul ea f(zo)' = w 0 *

:f. Wi'= g(zo)· 0 . , . ,

§ 2. FUNCTII UNiVALENTE

! '~

6.11. Definitie, 0 functie olomorfa ~i injectiva pe un domeni1!l,D di~ C se numeste ~tnivalenta pe D. Vom nota cu Yt u(D) multimea fnnctiilor

nnivalente pel). ,'I .

, . N otiunea defunctie nnivalenta, care ocupa un Ioe 'central in teo ria

geometrica a functiilor eomplexe, se poate generaliza in mod natural intro(ilnc!ndu -s~ . notiunea, .de functie rnultdvalenta: de un orddn m, pri~ aceasta .intelegind 0 functie olornorfa pe D, Caire ia orice valoare a sa in celrnult ni puncte distincte din D si exista eel putin o=valoare lua,ta in exact m puncte distincte. Astfel runctia Z 1--7- Z2 este multivalentz; de 01'-

dinul q doi, sau pe scurt, bivalenta pe C. .

. 6.13. 1jJ:cemple. 1) Oriee functieomogl1afica este univalenta pe

C",{zo}, unde Zo este polul funetiei. .

, 2) Functia f(z) = Z 2 'este univalenta pe U = U (0; 1), iar

, (l+'z) . .

«o, , C"-.,[+, + 00 [. Fnjectivitatea ~'~ a.rata u~oi" jar din f(eiO) =

( 1 0 )'. 2 ,0 E R, dedueem f(au.)= [' __!_, + 00 [ u {00}

, 2 cos- , . 4. .'

2

. B) Prin eompunerea a doua Iunctii univalente se obtine tot 0 functie

univalenta. '. ' .

4) Functia f(z) = log 1-~ este univalenta pe U = U(O' 1) si

l+z . I' , , "

J) =f( U)= ,{ WEe; -- Ti:. <Tm w-e ~}, .(prin 'l(:)Q'aritm se 'intele;~ ~cea ra-

2 '2 c:» , 0

mura uniforma pe ~ ={~EC'; Be ~ > O} eu log 1 = 0). In adevir functia

1-'" '

g(z) = __ ."'_ este univalenta pe US! f!'( U) =1= .~, iar functia .h( Y) = 100' ~'

l+z ' ~ " ,,, 0 '"

este u~ivalenta .pe ~ ~i h(~) = D, d,e unde~ezulta ca f = hog este' uni-

valent~1 pe U ~l f( U) = D. .'

~ 6:13. Teorema. Daca fE .Y'tu(D), atltnci f:(z) =1=0 pent'rtl,orice ZE D.

, .De'nw?/,,~t'f"t;tie. Sa preSUp1.1llem ci:L exista un puncl~ Zo E D 3,stj'eJ en,

f (zo)· O. 0111 a.ce~lf3ta conditie ~j IUliva.lenta lui. :t, l'fl7J1J11;11 n,~or ou, :c ~i f'

i \

nu pot fi constante, deei conform teoremei zeronrilor funcFilor olomorte: . (4.19), exista un r :» 0 astfel incit U(zo; r),c D ~i sa avera f'(z) =1= 0 pentru

orice z E U(zo ;r) ~i fez) =1= f(zo) pentru oriee z E G = [j U (zo; r). Deoarece functia continuaf~f(zo) nuse anuleaza pe compactul 0, avem thin If(z)-

. zEC

-4(zo) I . m:» o. Pe baza continuitatii lui f in zo, putem alege up. Zl E

E U(zo; r), suficient de apropiat de zo, astfel incit If (Zl) -f(zo) I < m, deci If(Zl)~f(zo)1 < I f(z)-f(zo)l, pentru orice ZEC. Dinteorema lui Bouche reaulta ca functiile f ~ f(zo) si f - f(zl) = f - f(zo) + [f(zo) ~ f(Zl)J au acelasi ordia.tn U(zo; r). Deoarece f'(zo) = 0, ordinul lui f--:-f(zo) este eel putin doi, ca ~i ordinul lui f-f(zJ. Oondit.ia f'(Zl) =1= 0 arata ca Zl esteun zero simpln al lui f-f(Zl). Rezulta ca in U(zo; r) va exista eel put in un alt zero Z2 al lui f-f(Zl) diferit de Zu deci f(Z2) = f(Zl)' unde Z2 =1= Zu ceea ce contrazice ' inj ectivitatea lui f. 0

Din (6.13) ~i (2.88) rezulta ca daca fEYf .. (D)transformarea f este! conforrna pe D. .

6.14. Obseroaiie. Reciproea teoremei (6.13), nu este , in general, valabila, dupa cum arata exemplul dat de functia z ~ ez, care nu este univalenta pe C, desi derivata sa nu se anuleaza in niei un punct din C. Este interesant de remarcat ca pentru functiile reale derivahile neanularea derivatei pe un interval este 0 conditio suficienta de injectivitate, dar nu este necesara, dupa cum arata exemplul XI-+X3 (x E R). Aceasta deosebire esentdala dintre cazul real ~i eel complex se explica prin faptul ca pentru functiile complexe nu are Ioc teorema de mediealui Lagrange, in schimb este valabila 0 anumita reciproea a acestei teoreme, fenomen pus in evidenta de D. Pompeiu ~i exprimat de propozitda care nrrneaza,

6.1.5. Propozitie. Dacii f E Yf(D) ~i Zo E D, atunci' in brice disc U(zo; r) c D exista eel pU!in doua' 'puatete distincte Zl ~i Z2 astj'el i1wUf(Zl)-f(Z2) =

= f' (zo) (Zl ~Z2). .

Demonstratie. 1) Fie £'(zo) = o. Daca f' == 0, rezultatul este banal. in eaz contrar,' atit f cit ~i f' nu sint constante ~i repetind demonstratia teoremei (6.13), dedueem exiatenta a doua punete distinete Zll Z2 E U (zo; r) astfel ca f(Zl) -f(Z2) = O. 2) Daca £'(.zo) =1= 0, se conaidera functia. g(z) = = f(z) ~f' (zo) z, zED, pentru care g' (zo) = 0, deci exista Zll Z2 E U (zo; r), Zl =1= ,Z2' astfel ca g(Zl) = g(Z2)' ceea ce implica ,t(zl)-f(Z2) = f'(zo) (Zl-Z2)·O .

Conditia f'(z) =1= 0 in D, care dupa cum am V;1zUt, este neoesara dar nu suficienta pentru unlvalenta unei functii fEYf(D), este insa 0 conditie suficienta pentru a asigura proprietatea de univalenta locala a functiei f, conform observatiei (3.27.4). 0 conditie suficienta de univalenta a nnei functii olomorfe, pe un domeniu, care este des aplicata datorita simplitatii

ei, este data de unnatoarea .

*6.16. Teorema, Daea f este 0 fnnctie olomorfa pe un dorneniu sirnpln cone» D ~i exisia 0 functie ge Yf u(D) astfel incit g(D) este un dorw3n'l>u convex

si Re f'(z) > 0, pentru orice zED, at-unci f este univalentii pe D.

. o"(z)

Dernonstra!ie. Fie 6.= g(D). Deoarece g este"univalenta, exist~, functia inversa g-I, care este olomorfa pe domeniul convex 6.. Rezulta. ca funetia h = fog-1 este olomorfa pe 6. ~i avem

J?a.ca WI si wa siul) IHLfloIJ( d.lstincte din A, integrind de-a-Iungnl drumulni Iiniar de la WI Jill wy, IIII'll u,I" suportul in domeniul convex A, obtinem

decj I.

WI 1

)1(w2) - h(w1) ~ hi (w) dw = (W2-W1) ~ h' [wcH(W2-,W1)] dt,

Wt 0

de' \i:p.d~ l'cl:iuH~ tm dhLt ea h este'iujeetii~ pe A ~i deducem ca f = h 0 ()Y este unival uta p D, 0 . b

\~~~.1? Corolar. Dacct peste nh dorneniu convex ~i f E Yf(D) astfet

, .... :~i~n(j~t He :f'(z),1> 0, ,pe'Y!t1'1J, ,prwe zED, atnnoi f este 'univalenta pe D. D '

, 6.18. I Corolar. ,Daoa U = '0(0; 1) ~i fE o7f(U) astj'd incit Be[(1-z2)

f,(z)] > 0, peniru-oriae z E U, atumci f este nnivalenta.

lntr-adevik, conform cu (3.22), fie g acea raIQ.ura uniforma pe U,

careverifica eg(Z) = ~I+:, ZE V ~i g(O)' = o. Din exempluI' (6.12A) resulta,

ea g E .tfu(UJ ~i g( U) este un domenin convex. Deoareee Ref'(z) __

-, , '.'!~

',"', g C")

~~e [(1"-z2) ~'(z).J> 0 din (~.:;L6), deducemT s o7f(U). 0 '" .

. Ca 0 aplicatie a .. acestui eriteriu de univalenta, vom demonstra. un~valenta unor functii olomorfe reprezentabile prin inteo'ralede .tip:

POlsson-SchwaiI'z.' , b

6.19: l)l'Opozjl;~e. Daca [utiepia o~ntinua :;iv neconstanta cp: [0,27':] ""* R e~te crescatoa:e pe M~te~valnl ~O, 7':] ?~ de8cresc?-t?a__1'e p,e 'intervalul [7':, 27':) ~t U - U(O, 1), aucnc« [unctia f: U ""* C clej1,mta prin

"

ZIT . .

~ eit + z

f(z) = " cp(t) dt, z E U,

ell - z

o

t . l Iv

ee e untva enta pe U.

Demonstrctie. Din propozitia ~3.18), relativa la integralele ce depiud de un parametru, se, deduce lWO~ qa. f este olo~orfa _pe U ~i

' .. , i

271:

f'(z) = 2 ( . eit cp(t) dt, z E U.

, ) (et~ Z)2

o

Folosind proprietatea (3.5.1) a integralei Stieltjes-Riemann, putem serie'

ZIT 2

f'(z) = 2i( _9.-, ( it 1 ) cp{t) dt = ilf l:(t) .12IT - (~J.0_J =t

I J dt e -z e ~ z 10 j elt-z

o . . 0

271: ~

~~ elt-1

=i' 2i di~(t)

'(1 )' ( It' )' T •

-z e -z

o

f'( ')

Reh' (w) = Be _z_ > 0, pentru w = g(z) E A.

g'(z)

1

De aici d educem

~Re[(z2 _ l)f'(z)]= He [i r (z + l:t (1,:-' eit)dcp (t)-] =

2 ) e.,-",

, 0

271:

= - ~

o

Deoarece sin t> 0, pentru te [0 7t] si sin t < 0, pentru t E [rt,2rt], din condiFa impusa functiei cp, rez~lta !mediat R~[(Z2_~) f'(z)]>O, pentru ZE U. Din (6.18) deducem ca -f, deci f este univalenta pe U.~

Cu privire 131 sirurile de func~ii univalente, are loc urmatoarea pro-

prietate ',. v' ' .. .

er6.20. Teore a lui Jurwitz. Daca ~tr'U1 (fn) de f1HWt~~ umvalente Pve

domeniul D converge uniform pe compacte in D catre 0 functte f neconstanta,

atncnei f E Yfu(D). v v

Demonstratie. Din teorema lui Weierstrass (4.4) rezulte ca f E Yf(D).

Sa presupunem ' ca f nu este inj ectiva, adica exista ZD Z2 ED, ZI . of- Z2' astfel , : At f( ) - fez ) - w Deoarece f nu este constanta, conform teoremel InCI ZI - 2 - o· 9)' tV > 0 astfel ca

zerourilor functiilor olomorfe _(4.1 , eXIS a un T . '

U(z ; r)u 'lJ (Z2; 'r)eD, U(ZI; r)n U(Z2; r) = 0 ~i pentru orl~e ZE 0IU 92' unde 01=au (Zl; r), 02=a U(z2;r),saavem f(z)-woof-O. FIe m'=z~l~.

If(z)-wol .> O. Deoarece ~irul (fn) converge uniform pe eompacte, exista

no> 0 astfel ca .

n>no, ZEOIU02=lf,,(z) - f(z)l<m.

Deci pentru n ;» no ~i z E 01 U O2 avem Ifn(z) =- fez) I < If (z) - Wo I ~ aplicind teorema lui Rouche (5.26) deduce~ ca pentru n > no ave v

O(f-w U(z, r)) = O(f - Wo U(Zk; r)), k E 1, 2, deci fn - Wo se anuleaza

0' k , ' n , . ., ., t, 1 i f 0

in ambele discuri, ceea ce contraztce injectivitatee ui n : .

§ 3. PROBLEMA REPREZENTARII CONFORME

Am vazut ca imagines unui domeniu DeC pri?~r-o funcFe 010- morfa neconstanta este tot un domeniu Ll = feD). I?avca in plu~ f (~), of- 0 in D atunci aceasta tiransformare este conforma, adica ?onserva, marunea si se~sul unghiurilor, dupa cum s-a vazut 131 (2.89~. Reclpro~, Ol'l~ t~an:~ formare conforma (de clasa 01) pe I? este 0 functie olomorfa c~ , el'lv~ a nenula pe D «propozi~ia (2.93)). D,lll aeest ~otlV, p~terr: consl~era ca 0

transformare conforma este 0 nmctie olomorfa cu_derlvata nenu a. . ,

Daca f este univalenta pe D, atunci ea roalizeaza un, ollleor~lOrflsm intre D ~i Ll = feD), iar tra,nsfor~ar~a inv ersa f-1 este U:~ll~~:enta"pe ~. Pe de alta parte, conform teoremei (6.13), transform area f este conforma"

(\tiJ ~i r-1,.

6.~1. Defipilii. Fi\l'ld datedomeniile D, ~i Ll din C, ofunc~ie f'E.]'t' u(D) astfel ca f(D) = A se numeste repreeentare conformii (san izomorfism conform) a domoniului D pe domeniul A. Domeniile D ~i Ll se zic conform echivalente daca exista 0 reprezentare conform a a lui D pe Ll. In acest eaz transformarea inversa va fi 0 reprezentare eonforma a lui Ll pe D. Oreprezentare conforma a lui D pe el insnsi se numeste, auiomorjism. conform 311 lui D. Multimea automorfismelor conforms ale lui IJ formeaza, evident, un grup de transtormari, care se numeste grupul conform 311 lui D, pe care

il vom nota A (':D). ' . ,

Problema d'irecta a reprezentarii oonforme consta in a gasi imaginea unui domeniu D, daca se da fE .l't',,(D). Pentru unele Iunetii elementare o astfel de problema a fost rezolvatl1 in oapitolul doi,

o problema mai grea, dar foarte importanta in aplicatii, este cea inoers«, care este propriu-zis problema repreeenuirii conforme : fiind date doua domenii D ~i A din C, sa se gaseasca 0 reprezentare conforms.' a lui D pe Ll, adica sa se gaseasca f E Yfu(D) astfel Jncit f(D) = Ll.

Desigur, ca prima intrebare care se pune este cea a eaiisteniei unei astfel de reprezt:;nta,ri.,Sa observam ca. daca D este un domeniu simplu eonexsi f este univalenta pe D, din faptul ca f este un omeomorfism rezulta imediat ca ~i A = f(D) este un domeniu simplu conex. In adevar, daca y este un drum inchis din A, atunci f-1 0 y este un drum inch is . din D, care va fi omotop cu zero in D, iar daca cp este 0 deformatie continua. a lui f-1 0 y in punctul Zo E D, atunci f 0 cp va fio deformatie continua a lui y in punctul f(zo) E A, <feci y va fi omotop cu zero in Ll. De aici deducem ea un domeniu simplu conex nu se poate reprezenta conform decit tot pc un domeniu simplu conex. Astfel un disc nu poate fi reprezentat conform pe 0 coroana circulara.

6.22. Propozltie, Daoi fo este a repreeentareconforma a lui J) pe A, atunci m1tlt'irnea tuturor reprezenuirilor conforme ale lui D pe A este

{f; f ,.(jJ 0 fo, cp E A (Ll)). '

In adevar, daca f este 0 asttel de reprezentare, atunci cp = f 6 fOI E E A (A). Invers, daca cP E A(A), atnnci f = cp 0 fo este 0 reprezentare conforma a lui D pe A. 0

6.23. Propozitle. Orice reprezentare conforrna f: D ~ A induce un izomorfism de grup f* :A(D) ~A(A) definit de f* (cp) = fo cpo £'-1, pentru

orice cP E A(D). ,

In adevar, daca cp EA(D), se verifica imediat ca f*(cp)EA(A). Daca tjJ E A (Ll), atunci f-1 0 ~ 0 f E A (D). Pe de alta parte avem f-1 0 CPl 0 f = = £-10 CP2 0 f => <:PI = CP2' deci aplieatia f*' este bijectiva. Mai avem f*(<:Pl)0 f* (CP2)= (fo CPl0 f-l) 0 (f 0 CP20 f-l) = f 0 (CPl 0 cpz) 0 f-1 = f* (CPl 0 CPz), deci f:!; este izomorfism de grup. 0

In ceea ce urmeaza vom nota cu U = U (0,1) ~i il nnmim discul unitate al planului complex.

6.24. Teorema. Grupul conform A( U) al discului unitate este subgrupul transformarilor omografice cP de forma

, z -'a

cp(z) = e<6---_-, 6E R, a e U.

, 1 - az

- \

Demonstratie. ,1) Orice transformare -omcararica cP de forma de mai

sus estc un automorfism conform allui (J, dupa, cum, $-a, v:\!,zut 1a (2.73).

'~I~·-------------"

2) EIe f E A (U) ~i sanotam f(o) :..:_ W d. Sa consideram : func~ia g ~= unde cp E A( U) este definita de

, ' '\V.- Wo

. cp(w)= _" WE U.

,i I-woW,

Deoarece g(o) == 0 ~i Ig(z) 1·-:< 1, pentruz E U, aplicind IemaIuiBehwara, deducem Ig(z) I~ /z I, pentru orice z E U, Pe de alta parte,'"func~ia invers3i g-l= f-10 cp-1 Indeplineste, ~i eat, eonditiiledemei lui Sehwarz ~i av em Ig-l(W)I~ [w], pentruorice we U. Punind w .. g(z), deducem Izl'~ Ig(zH. Din cele doua inegalita~i deducem Ig(zH = I zl ,z E U. Aceaata egalitate Iiind.valabila numai. cind g(z) ,= ei6 z, e En" dedueem ca If(z) = cp,-l (e" z).

Pnnind Ii = ..'....: ~i6\V 0' ()b~inem f(z) = eia z - ~ '.i 0

., l-uz'

'I r ., ,\ " ,

§ 4. RE~fREz:ENTA~EA C,ONFORMA, APQME~!I~()R SIIy1RLU,CONEX~" , ! . TEOREMA lWI, RIEMANN " .,...'.

... ' Dnpa cum am observat, undomehiu simpfii cone}=',ni}_ poat~ fi,c~nform echivalerttdecif tot eu un domeniu.simplu eonex. In ceea .ce urrr\_eazi't~ ne vom limitru numai la astfel de domenii,' 'dintre care vom dis tinge dou'a domenii "standard", anume planul C~i'discul'unitate U.' Se poatearata'

I, \ 1 r. . . 1

usor, considorind de exemplu functia f: U -+ C, defin1ta de fez)·; '1 _' ~'I'

'. '"l,-Iz/

z E U, ca C~iU sint: omeomojfe. In ~cJ;l,i~b ar~'fl~? l~_rJtatQar~a., I '",

6.25. Propozitie. Domeniile C ~i U nu sint ,conform echivalente.i In adevac, daca 311' exista f E £' u(C) ~if(C ).U; fudc~ia' far fiintreaga ~i margi1:1ita; conform teoremei lui Liouville ea s-ar- reduce .Ia 0 c6nstanta, ceea ce nu este posibil. D '. ,l!

De aici rezulta r;a, daca, nero sa reprezentamconjorm: nn ' domeniu

simplu conex D pe U, va trebuisa presupunem D ¥(:.' , ,.,

:inainte de a demonstra teorema tundamentala privind existenta unei astfel de reprezenta'rl, vom preciza multimea. tuturor reprezerrtarilor conforme ale unui domeniu simplu eonex.pe fl. Anume din '(6.22) ~i (6.24),; deducem imediat urmatoarea

6.26. Propozltie. Baea D este un domeniu simpZtf,' cone» din C~i' fo : D -+ U este 0 repreeeniare eonfonna a lui D pe U\ atunci mu~pimea tuttlro!/j repreeentarilor conforme ale lui D pe U este formuta din to(ile furwtiile

f: D -+ U, care sint definite in D prin ' " "

e E R, a E U. D

De aici rezulta ca mul~imea reprezentarilor conforme ale lui D pe TJ formeaza 0 familie de func~ii 'q.niYalente pe D depinzind de trei parametri reali. Vom putea deci dispune de ace~tiparametri pentru a determina. o anumita J:leprezent(:l;I'e conf@rma, care sa verifiae auutnite C'ondivii supli-

rnentare, Astfal in aeeasta familie exista o singura fu,ncfie f, care V'er:Wca conditiile f(zo) = O,,~i f.'(zo) > 0, unde z'o este, un punet fix at din D.Intradevar, prima conditie il determina pe a. fo(zo), iar a doua ,cQp.d~~ie" care se poate scrie arg f'(zo) = 0, ne da imediat e '-arg f~(zo).

6.27. Teorema lui Hieinann. 'Orice domeniu simplu COnf3X b din C,D =1= C, este conforrn ecliioalen: eu. discul uniuue U.

l Demonstrapie. 1) Sa, fixam un punct z,o E b ~i fie

~ f ~. , '

Vom arata mai intii ca multimea fF nu este vida. Deoareee D =1= C, putem alege un punct a E C~D. Conform teoremei ramnrilor uniforme (3.22), exista 0 functH~ g E .?If(D) astfel ca [g(z)Y = z-a, zED. Daca zl, 'Z2 ED $i\ ~~~~)=±g(Z2)' a~unci [g(Zl)]2-= (g(Z'2)]2 deci Z(= z,1l:,.:t!1partil3ular.rezulta ca g E .JIf u('EJ) , Deoareee g(D) este un domeniu, eXlsta r> Q astfel ca U l(g(.ZO); r).'C:: g(D).Sa: aratam· ea U (-g{zo); r) n g(D)=0. In ad evaI', in caz contrar, ar exista un Zl ED astfel-tncit Ig (Zl) + g(zo) I' < 'r, care inseamna ca -g(Zl) E U (g(zo) ; r) c g(D), deci va exista un Z2 E D astfel incit g(Zl) = -g(Z2)' ceea ce implica Zi -::-. Z2, deci g(Zl) = 0 adica Zl = a,

" ,. r

ceea ce nu este posibihResulta ca functia gi = este univalenta

, g + g(zo)

pe D ~i gl(D)c U. Alegind 'P E ..t1(U) astfel incit CP[gl(ZO)J = 0, ~i notind g2 = cp 0 gIl deducem ca g2 este univalenta pe D, g2(ZO) = 0 ~i g2(D) c U,

deci g 2 E fF. " ".

2) Sa atasam fiecarei fU11C~ii f E ff numarul strict poz itiv If'(zo) I.

Deoarece acest numar reprezinta coeficientul de deform are liniara in punctul Zo prin transformarea I, 11e putem a~tept:y ca pentrn func~ia cautata fo E ff, pentru care fo(D)= U (adica domeniul fo(D)este, eel mai "intins"), Ifb(.zo) I sa aiba valoarea maxima. Fie atunci 111 = sup {If'(zo) [, f E 3""}. Din definitia lui fF rezulta ca ,aceal')ta mnltime este marginita, iar din (6.4) rezulta ca si ff' ={f' ; f E ff} estemarginita ~i deducem ca 0 < M < < + 00. Din definitia lui M rezulta ca oricare 311' fi n E N* exista fn E ff astfel inc it

ill -. __!_, < If~(zo) I ~ M,

n

deci lim If~(zo) I = M. Deoarece multimea ff este marginita, conform teo-

I: n~oo ,j ,,' ,I

rerriei lui Montel, ea este relativ compacta, deci din sirul (f,,) se poate extrage

un'sub~ir(f~'k) unitorm ccrrvergent pe compacte catre fOE·JIf(D). Inparti-

cular,« fo (zo) = lim fnk(zo) = O. Conform teoremei lui Weierstrass, sirul

"'-400

{f~k) 'converge' uniforinpe· eompacte catre f~. "De aici rezulta ca

J.l! = lim I, f~k(ZO) I = If~ (zo) I. Functia fo nn, poate fi 0 constar;ta:, deoa,rece,

k-+oo ,I \ I

in caz contrar, din fo(zo) = 0 311' rezulta ca este identic nula, .ceea ce intra in contradictie cu If~(zo) I = M> O. Deoarece func~iil~ fnk sint univalente, ,dini teorema¥:lui Hurwitz dedu:c~m?a fo E :If ",(D). ~e de al~a parte, avem .Ifnk(z) / < 1, p~ntru orice zED ~~ orICe 1;; E N . Trecmd 131 hrrnta:, obvinem Jfo(z) I ~ 1. Deoal'ece fo nu este conRtant~, conform teor moi rna imUhli

·L ..... _

modnlului, egalitatea nu poate avea locpenteuniei un punet din D, deci avem Ifo (z) I < 1, pentru oricez E D, adica fo(D} c U. Din cele de mai

sus, rezulta ca"fo E :7 ~i ,I

6.28.

3) Ramine Sa aratam ca fo(D) = U. Presupunind ca nu, ~r fi asa, ar exista un 0( E U",fo (D) ~i alegind tjJ E A(U) definita prin

, w-O("

tjJ(w) = _, WE U,

I-O(w

deducem ca functia olomorfa tjJ 0 fo nu se .anuleaaa in D ~i conform cu (3.22), va existao functie h olomorfa pe D astfel incit h2= tjJ 0 fo. Deoarece (1jI 0 fo) (D)c U, dedueem h(D)c U. Este usor de verificat ca h s ;Jit'u(D). De asemenea avem lh (zo) 12 = I-O(i= 10(1 ~i 2h (zo) h'(zo)=~'[fo(zo)]fO(zo)= =~'(O) f~(zo) = (1-10(12) f~(zo), deci

Fie X E A(U) definita prin:

() w - h(zo) U

XW = ,WE •

I-h(zo)W

Functia f = X 0 h este univalenta pe D, f(D) c U ~i f(zo) =0, deci f E ff. Pe de alta . parte, avem

de unde obtinem

Deoarece 1+ 10( I > 2V~, deducem If' (zo) I> M, ceea ce contrazice (6.28). Aceaata eontradictie ne arata ca fo (D) = U ~i teorema este complet demonstrata.Tl

--- 6.29. Corolar. Daca D este un domeniu simplu coneai din C, D =F C ~i Zo ED, atunci exista 0 functie unica f E ;Jit'u(D), normaui cu. cond*ile f(zo) = 0, f' (zo) = 1, care repreeinui conform domeniul D pe un. disc cu cenirul in origine. Raza acestui disc se numeste raza conforma a domeniului. D in punctul zoo

Demonstratie. Fie fo reprezentarea conforma a lui D pe U, care verifica oonditiile fo(zo) = 0, f~(zo) > O. Dupa cum am vazut, aeeasta repre-

zentare este unica. N otind R = _1_ functia f = Rfo va reprezenta. f&(zo)

no

c?nf6rm dor:le~iu'l.l! p.,..e U(O; Il) ~i va verifica conditiile ,f(zo) = D, f'(zo)=L Pentru~,~rata un~c~~ate~ functiei fi sa presupune~ ca ar.e~~sta fl E .Yfu(D), normata eu conditiile fl(zo) = 0, f1(zo) = 1, care reprezmta conform do-

me~iul D pe un disc U(O '; Rl). A.tunci functia f2 = ~ fl va reprezenta eonfonrn domeniul D pe discul unitate U si f (z ) =1 0 f' (z A > O. Pe

J, • 'tVt'" . ' 2 0 , 2, 01

oaza umci apn unei astfel de reprezentar! dedueem f. - f adica

1,_ I. . 1 , 1 ' , ' , ~. q' ,

-R fl - fo, (~eCl':'-- = fo(zo) = --, de unde deducem Rl = R Sl fl = Rf =

1 R1 R ' " 0

== f. CJ

, O .aha consecinta imediata a teoremei lui Riemann pune in evidenta o propr~etate de minim a maximulu! modulului. Fie D un domeniu simplu conex din C, D =F C, care contine originea ~i fie ff = {f; f E.Yf(D) f(O) = 0 f' (0) = I}. A.ceasta multime nu este vida, deoareee contine functia identitat~ f(z) == e. Definim pe ff aplicatia (functionala) M: ff' -+ [0, +00] prin

M(f) = sup If (c)], fE ff.

zED

6.30. Corolar. Marginea inferioara a ftlnctionalei M este egala cu ~aza .conforma R a dome'!iu__lni Din origine ~i. este atinsa peniru. functia unic(t 1'1 E .Yf u(D), care represinui conform domeniul D pe discul U(O, R), adica

M(fl) = R = min M(f).

fE9'

• v Dern?nstratie .. Fie f~, fo(O) = 0, f~(O) > 0, reprezentarea conforms, U~ll?a a h~l D :pe dl.sculv ulllt~te U ~i fie g = fo1. Sa obsevam ca pentru a gasi margmea inferioara a lUI M(f) in clasa ff, este suficient sa. ne limitam Ia acele funcnii din ff pentru care M(f) este un numar finit. Vom nota

g; 0 = {f; f E ff? JVl( f) < + 00 }. Fie f E ffo ~i sa eonsideram functia h = _1 __

, M(f)

fog, care,este olomorfa p~ p ~i verifica condiniila h(O) = 0 si Ih(w) 1< 1, . pentru once WE U. Aplioind lema lui Schwarz, deducem Ih'(O) 1:0;;; 1,

adica M(f) ~ -~ = R. Egalitatea are loc numai pentru functia hew) =

f~( 0) , r .

= c~, [c] = 1, adica numai in cazul cind lVJ(f) cw = f[g(w)], WE U. PU~lIld w = fo(z), zED, deducem fez) = cRfo (z). Deoarece f'(O) = 1, ob~ll1e;n f = fl = R.~o, care. reprezinta conform domeniul D pe U (0; R).O

. 6::31.. Obeeroatii; 1) Din teorema lui Riemann rezuIta ca oricare doua

domenii simpln conexe din C, diferite de C, sint conform eehivalente. De aici rezulta,?flJ, in. raport cu aceasts; relatie (de conformitate), multimea tuturor domeniilor simplu conexe din C se imparte in doua clase de echivalenta : una din clase este fermata numai din C, iar in cealalta clasa intra. toate domeniile simplu conexe diferite de C.

2) Daca D este un domeniu simplu conex din C, diferit de C zrupul conform .A(D) este izomorf cu A(U), in virtutea propozitiei (6.23)' toate grupurile conforme ale domeniilor simplu conexe din C,' diferite d~

C, sint izomorfe. i

3) Grupul conform A(e) este format din multimea tral.l, fOl'm(Ll'il()l' f: C -+ C, unde fez) = as + b, ('1, b e C, a r:P 0, in n.doval', orico 'Gl'o,ns'l'ol'.

+I I "I

mare de aeeast!t forma,l'lste, evident, 0 reprezentare conforma a 1uLC pe C. " Invers, fie.1 E ,A CC) ~l pentru r >, 0. allpi.~r~r, ales 1'& consideram veqin\ita;tea v= Coo ""U(O; r) a pugetllh:6,00. Deoarece f-1(lJ (Q;~ r)e,ste !9o}llp;:!;cta, .. rezultacaW=Coo ""f-1(U(O; r) este 0 veeinatate a lui 00, iardinf(W n C)c c V dedueem ea lim f(z)=oo, deci 00 este un-pol pentru funet;ia intr~a;ga f

z-s o»

~i conform cu (4.53), f este un polinom. Daea gradul sau ar fi nrai mare ea 1" atunci, conform .teoremei fundamentale a algebrei, f' aravea eel putin un zero in C, in contradictie cu (6.13). Rezulta ea ~(z) = az +'b

cu 'a' # O. I " • ' .. ,.. , " ,

5) Teorema lui Riemann, care are un caracter Ioarte general, se refera .la eoiistenia unei repr~z~ntari conforme.fr~t>lema con8tru.irif. efeetive a unei astfel de reprezentari se poate rezolva pe,nt~'u anumite clase de

domenii, prin elaborarea unor metodespeeiale. ' .:": ,." "I ~

5) '~eprezent~Hea conformastabil~~te, o corespo;ndl:{n~a iu;tre punot.ele adbtiil! ' domenii. 'Problema bbrespb:iidentei irith~ punctele frop.tiera ale acestor domenii prin reprezentarea DOnfornia respective; e~te mai dWeilu,. Pentru aceastase pot eonsulta [6J, [7] ~i [24].

I

II'

I ..

", " \,

I ,

\\ 11

,]

) ,

, i,·

I· '

,.

"

J"

,',\ '

C A, PIT OL iH V II"

'. I PRELUNGIREAANAUTICA

) I, \ I \"! ~ ,L I 1

, ,,' ..

, ,

t, '

'0 Prelungirea }unei functii :fl. 'I E -4 F este 0 alta functie f1: El -4 F a~t£el ca E Sa fie inclu~aill E1'~i £i I.E = f. Balta f apar~ilitl ulJh.ei cUl!s'e de ,~llAGtii liniare, c<;l.p;tinuesan de, elasa (3u,,) ise cauta- prelnngiri' de aceeasi clasa, Evident, restrictia lui fl, la E e unica, in sehimb prelungirea nu eunio determinata de supr~r:q.ul~~ea Er,.1:p.; cazul funetjilor elomoefe, prelungirea, daea exista. este unica. Vom exploate. .1n".eele ere:, iIrmeaza aeest fapt fundamental. .in mod natu:r;a,L apare problema grusirii unui domeniu maxim de olomorfe. Vom constata ea acest lucru in general nu e posibil; deoarece prelungirea realizata pe drumuri diferite poate da intr-un punct z valori diferite pentru Iunctie . Atnnci putem adopta dona solu~ii. Sau renuntam la notiunea obi~nui'ta de fun.<hie (ttipletul (G, C, f) ~i consideram o '"functie globala" formats dintr-o mnltime de fUll(;.tii olomorfe, sau consideram 0 noua functie (X, C, I) unde f: X -4 C, dar X nu eo submultime a ,planului complex cio nOll}~' multime, dotata eu o st:ructura Speclf1Ia ~i'

e~r,!:l~.:ya, purta numele d.e. suprafata, ,riCl;nanniana,'· , "

"'f' <,'J I I":,:

,"

,I

§ 1. PRELUNGIREA ANAUTICA

In acest capitol vom considera multenea .Yf' 'a tuturor functiilor 010- morfe definite pe domenii ~i vom folosi notatia (f, D) E' yt> in loc de fE' :Yf'(D).,. 7.1. Definitie, Daca (fl' D1), (f2' Dz)E.1f, G = Dl n ])2 i= (3 ~i fl 1 G =' f21 G atunci spunem ca cele doua funecii slnt in P elungirc analitica

airecta '(sau pe scurt prelungire directa), '

Daca in plus Dl c ])2 atunci spunem ca (£2' ])2) e 0 prdungire olo-.

'marfa a lui (f11 D1). " -

Din teorema identitaW- rezulta ea preulungirea directa e uniea in, sensul ea daca (g2' ])2) si (£2' D2) sint in prelungire directs cu (fl' D1) atunci £2 = g2' Hela~ia de prelungire directa: desi reflexiva ~'i sihletriea nueste 0, relat;ie de echjvalenta, deoarece daea (f2' D2) prelungeste direct pe (f1, D1), iar (£3' D3) pe (f2' D2) domeniile £)1 ~i D3 pot iti disjuncte sau chiar cin<l intersecpia Ior e nevida ea in figura 7.1 fl ~i: fs potVsa nu c()ilJcid~ aici, I ntrn a realiza i:n.fa~uratoaJ'.ea tranzitiv(~ a acestei l'ela'~ii proc di'tnl tLll'Lf 1:

Doua fLlllCyii clomorte (f, D), ('C~.D.) eo spun l'ti fi in :J)1'(JZ'U11,g'lro anCliliti(tti"

________________ u ••

«pe seurt in prelungire) daoa exista funotiile (f", b,,) (k.« 0, n) astfel ineit " 15::1 avem (f, D) = (fa, Do), (f*, D*) = (f,., Dn) iar (f"-ll D"_I) si (f,,, D,,) sa tIie in prelungire dirccta pentru orice k E 1, n. Familia «f", Dk) : k E 0, n-j se nun:~~te lan! d~ prelungire. Relatiay

de a fi in prelungire e 0 relatie de eehivalenta in Jlt'. 0 clasa de echivalenta f e for~ata deei din toate funetiile olo~ morfo (g, E) ce prelungese un (1', D) dat ~i se numeste junctie analiticii globalii.

D Oum (g', E) va prelnngi in acest caz pe

, (f", D) aceasta nona elasa se noteaza.ou

{I . f' :o;i' se numesto derivata junctiei globale f.

2/ Daca (fl' DI) ~i (£2' D2) sint In prelungire direeta, pntem defini 0 prelungire olomorfa comuna : (f, Dl u Do)

definita prin £(z) = f1(z) daca z E= DI ~i

Fig, 7.1 f(z) = f2(Z) pentru z E D2• Daea ins a

V" • functiile date sint doar in prelungire

l~ceasvta .. inlocuire nu mal e in general posibila (vezi cazul ilustrat in [Igura). J?lll: aeest motiv folosim notiunea de funetie globala ca omultime

«Io funotfi ~l nu 0 functie obtinuta prin "contopire". '

Dam doua eai de construire a prelungirilor.

7.2. Prelunqire printr-o eeuatie Iunetionala

Sa consideram functia 'I' a lill' Gauss '

00

r(z) , ~ e-t tH dt

o

aindc Z E C, iar t 0 variabila reala. Se ~tie din analiza ca aceasta Intearala e convergcnta, cind z E R+. Se poate arata ca ea ramine convergenta !pe~tru~rleezE.c~entr:U,c~reRe?>O, deci I' e definita pe Do= {x+ + 'iY E C: » ;» 0 J ~l verifioa relatia r(z + 1) = z- I'(c), sau mai general I' (z+ n) = z(z + 1) '" (z + n,-I).r(~) pentru z E Do, adiea

I'(c) = r(z + n)

,z(z+l) ... (z+n~l)

tnsa I' (z + n) e olomorta pentru oriee Z E En = {x + iy E C : ,deci formula

I'(e + n)

fn(z) = -----'- '---

z(.z+ 1) ... (z+n-1)

, '

-detineste pe.I, nu numai pe Do ei peB = E "'{O -1 -2 -n+l1

, incid . ..' n n "', , , .•• , J'

~.l ~~1 comer e .cu ~ :pe Do, cleci valoarea fn(z) nu poate sa depinda de n.

Luind pe n ~ N suficient. ,de mare, putem ealcula valoarea prelungirii '010-

"mode pe once Z E, D, = C "",{O, -;:-11, ,12, ... } " ,

7 .:3: J),reh~ngil'ea prin serii Taylor a fost 'elaborata de Weierstrass;

,ea e'mal Iabortoasa, dar e universala. ' \

',:l' I':l,~i~ (,f,i In ?t,funcFeg• olomo:r:~!. ,~!i"E;\~, ~ii ,;, \, u~: J:lr~ R~ P9r.f1~~pe din zoo Dezyoltam f mtr-o sene Taylonana IP. Jurul lUI zo: So(Z). Aeeasta, va

c0ll:viCf~g~ .4tYr,-lln, d~s,9 ,Do, ' U(zo; 1'0)' . Alegem tl E,]O, L] ~sf,fel· fa y[0,t1]c:DQ *1 notind e, = y(tl), dezvoltam pe Sj in [urul Iui Z1 : obtinem Q se,r,i\~,(h~e puteri '$l(Z)" \ ~onv:erg,e?1~.a,}ni,d~S,CU~ DI = rJ (Zl ;111),., Oontinu~ ;l,ce~t'~rocedeu: daGa Sn(z) e definit.Intr-tindisc D; '. U('f!,-,i rnL unde zn'F = y(t,,), alegem~n+l E (t",I,Jastfel ~a y[tn,_ tn+lJ c D; ~l dezvoltampe S .. m seriedeputeriirCjururpunCtuluiz~+1 y(tn~'I)' obtinind Sn+l'(z) conv'ergenta.

in Dn+l'= U (zn+1;1'n+l)' G-eneralizam acest procedeu.· ,I ?

Ideea drumului y care- "conduce" prelungirea e utila ~i 0 transpunem pentru 0 prelungire analitica oarecare.

'Yr..ii. Oompletarei'la'definifia (7.1) Vom spune ca (f*, D*) e 0 prelungire a lui (f, D) de-a lungul drumului y, daca exista un lanttde prelungire

((fk"P./~): k/E O~n) si o diviziune ~ = (to, tl, ..• , tn) a lui[O, 1] pentru care y[h-l/(tdcDk pentru ke 1" n ~i y (O)-EPo' Vom' nota pey (t,:>. cu ZJ;'

., ' .

• •

Fig. 7.4

~ I I, ,00 I

I 7.5. Ex,emple. 1) Consideram suma 81 (z) a seriei de pn teri ~ Z2n care

.. =0

converge in Dl , U(O; 1) ~i 0 prelungire ~e-a lungul lui Yl(t) = 2t. Dezvol-

tind' pe '81 'in jurul Iui Yl ( : ) = ~ obtinemo serie Taylor cu raza de eonver-

genVa R2 = - ~ : deei U (~ , ~) c U(O, 1) ~i nu obtinem 0 prelungir~, eteetiva.,~',Nici t = ! nu da rezultate. De-a lungul lui Yl nu reusim Sa iesim din D1•

Fie¥2(t) = Al U ("-2 U A3.) unde AI' e drunml Iiniar din () in'i, A2 din i in 2 + i, A'3 din 2 + i in 2. Dezvoltam in, [urul Iui ZI = ,Y2(~) =; ~i

obpinem 0 serie convergenta in U ( ,~ . ~ Vl) apoi trecem la Z2,=Y2 ( ! ) = i, Z3 = Y2 (~ )=I+i, Z4=Y2( !) =2+i, Z5 = Y2(1) =' 2. Obtin~~ astfel o seri~ 85(z) = ~ an(z-2)neonvergenta in U (2, i) ~i 85 (z) = ~. (8l,D~'),

,,=0 1-z

poate fi prelungit de-a lungul oricarui drum ce evita punctele 1 ~i -Ii

valoarea functi~i prelungite e in orice .z ~ C~{ -1, 1}~gal~ cu 1,

.. l'-z2

In acest caz (817 D1) are un domeniu maxirn de olomorfie :.Do, =C~{ -1,+1}

si" 0 .. p'relungire olomorf~ maxima f: D~(\~'(!;jvf(z) " ~_. _1_. FtUlcVia

II I' i ~ '. '. \. , .1 _ Z2

globallt f e fOt'maM din toate J:18stricville lui f la dementi Dc .Do. "

·2) 'Porniin de la (fo, D:o)un~e Do. {X+jYE C:' ic ;» O} iar fo e 0 ramura

I ~ , ,I , ~"', ," I ,I • ,

_ _ __ -:arg·t '

-uniforma a lui V z: fo(z) = V Iz I e2 • Prelungim de-a lungul unui drum l' ce

. '..' . in .

, _.' r . ~(13t+3) ,

porneste din Do, occleste originea si revine in Zo: y(t) =, e 8 • Valorile functiei'prelungite slut de semn opus celorale lui fo. Cu serii de puteri procedeulmerge mai Ient. Putem alege lantul'deiJ;lielung'ireastfel: Dl = {ZE

,E C"'{~} :~<arg z~rr'sau-7t < arglz <J,,-,-Jt,}",D2 '. '{Z;EC~{O}:' ~'7t<

, ·4, i I',' I ; ';, 2" , ' I'

< . ii" , I, ,

7t } _- -;- arg z _ ' ' ·i 'j

< arg e <-. ,f1(z) =VI2:1.e2" .daea Z=(!J -t...iY,EDl siy~O; in-schimb

') • 1 .

, J.J. ';' ,'i _' i I r,

;, . _ -;-(arg H2rt) _ -;(arg .+27t)

pentru y < 0 avem fj(z) =Vlzle2 iar f2(Z) , Vlzl'e2, pentru orice Z E' D2• Functis, globala f determinata de (f,IJ) e generaM de'aplicatia

multivooa VZ-. _,

3) Fie f(.z) - Inizi + i arg z considerata pe mulj.imea D = {x + +: iy E C': » ;» O} (I.este 0 ramnra unifoqna a. aplica:tiei multivoce Log).

Putem prelungi (f, D) de-a lungul drumultii y(t) - . e27tit ~iobtinem functia (f*, D~) undeD; ,--,:,]), f*(.z) = In Iz I -t- i (arg Z + 2rr).'Printr-o noua 'prelungire a lui (f*; D) de-a Iungul aceluiasi drum l' ajungem la (f**, D) unde f**(z) = f*(z) +- 2n:i s.a.m.d.

Daca pornind de la (f, D) prelungim de-a lungul lui 1'- obtinem

(,f-, D) unde f-'(z)= f(z)- 2rrL Prill urmare in' acest caz exista '0 infinitate -de functfi (fn' D) distincte definite pe acelasi D ~i ,p,are apartin fll:p.ctiei .glob ale f definita de aplicatia multivoca 'Log. S~ vedeusor ca si invers, orice Tamura uniform a a lui Log apartine ~ui f. fe' gene!ata deci de

aplieatia rnultivooa IJog. ' ..

'l=) Da;ca (f,.p)~i (f*I,P*) sint ip p~·elungit.e anal,itica ~i ((~",D,,):

: k E 0, n) e un Ian], de prelungire, atunqi exist~ un drum y de-a lungul -caruia s-a realizat prelungirea. Iritr-adevar G'r = D"-1 n Die fiind nevida .alegem cite un eloment Zk~l E Gk. Dar Zk~l,'Zk' 'apartirrind lui o, va ex'ist'a un drum poligonal ric in Die ce Ie uneste, Atunci drumul y = 1'1 U .•. U y"

va indeplini conditiile din definitia (7.'1). Drumul poligonal l' nu e insa unic in acest sen8~i~1 putemalege intr-llli mod particular ~i anume ca toate 'virfurile drumului sa fie riu,mere complexerationale (de forma ql + qz i

"ell Ch,Q2EQ). Intl'-adevar'fie e:=d({1'}; C",u{D,,: /vEl, n}). Atunci U ({1'IC}" e:)c Die, deci modifiClnd viriul'i1ezk,1 ale lui 1'1c fara a ie~i din U( {1'Ic}, e:) Ie put em inlocui cu virfuti rationale, ~i drumul poligonal modi;fica1J 1" va avea vlrful'ile rationale ,)i va raniine drum de pl'elungire.

7.6., Germeni cte f1tncfii anaZitice. Sa eonsideram 0 functieglobala X,

De~i e generata de 0 functie (orieare din elemehtele ei (f, D )ea uti este in ,geI,leral 0' functiB, qeoal'ece nu lntotd~auna . :r;ea'izeaza .0 cor8spondt;nta univod1. Sa consideram doua elemente (f1' ])1)' ' (f2' D2) E 'f pentru care exista zoED'lnDz' Din exen~plele (7.5,2) ~,i (7.5;3) s~ y.e~e,ca,se poate

intimpla ca f1(zo) sa fie diferita de f2(zo)' In alte exemple apar situatii In care de~i f1(zo)=f2(zo) dar in nici 0 vecinatate U(zo"r) inclusa in Dl n D2 cele doua functii nu coincid . Vom spune in acest caz ca fl ~i f2 coincid "intimplator"

'in zoo Sa notam ell Dr reunirea tuturor mulvimilor D pentru care exista ,',(f, D)e f. Df se nume~te su,portuZ functiei g~obale ,date. Daca alegem l,n ."zo din su:port,f ata~eaza lui Zo in general mai multe valori prin interIl4nediu.l el@llJ.eniielor ei. Deci suportul, nn co;cespunde ca mulfirne de defi-

".A

ni~ie ci fiecare element Zo E D, trebuie luat in mai multe exemplare si anume consideram toate elementele (f, D)E f/-.pentru care Zo E D ~i Zo va trebui luat in atitea exemplars cite functii (f', D) E .f VOl' luavalori diferite in Zo sau doar Inttmplator egale. in acest sens vom inlooui .punetele lui D, cu "ol;>iecte" (f, z) asezate "deasupra'l punctulni z ~i care- se numese germe'fIJi de funo1ie anaZitipa. Astfel,1 care realiza initial 0 aplieatie multivoca pe suportul ei .devine ° functie. I I

! ;;I~, Acestprocedeu seamana cu .cel prin care se trece ,de la o .functde neirijectiva fil JJ) -<If, la alta 1,:'E, -+Ttinjectiva unde 1't e gra'ficul lui f; aplicatia f(x) = (x, f(x) este evident injectiva, In' cazul nostru iusa niu:lt;imea Dc este cea care so Inlocuieste eli 0' noua-rnult.ime care devine multtmea de definit.iea hii I~i' anume suprafata riemanniana Xc a lui f ~i

a ca'1'ei elemente sint germeni. " .

, Fie J't'(zo) = {(f, D) E J't' : ZoE D}. Introducem in J't'(zo) 0 relatie de eehivalenta : (ff"D1) ~Z.(f2' D2) atuaci.si numai atunci cind.existar E,R+ a~;tfel ca D = U, (zo ; r' c Dl n D2 ~i £i ID ::-- 121 D .. Clasele de, eehivalente in care se descompune J't'(zo) se numesc germerii de junc1ii anaZitice. (sau p.e seurt germeni) peste zoo X", fiind aplieatia canonica, X'a (f,D) este g.er.t;nen~l peste.a, ,q_~:J;l" ca~e fac:e:l?,arte (:E,j, 1?)~~ e .f9r,mat, di~ toate J~nstiile olomorfe pe un domeniuoe contine pe zo, ~l coincid.cu f pe CIte 0 vecmatate a l~i zoo V p~ not:;t ,a;ce~t ~lelJlent 8u (f, zo). zo. este proieetia lui (f"zo) si notam Zo = PI' (f, zo). Multimee, tuturor.germenilor'(I, z) 0 vom nota cu X.

, Dac~ (fo, z,o)~'X, ge;menul are 0 valoare bine defi~ita in zo, d~o~~eee

alegind (fD D1), (f2' D2) E (fo' zo) avem f1(zo) = f2(zo)' Aoestnumar complex

~ ooloarea germenului (fo, zo). ' 'I

, [ntroducem' in X, 0 relatie deveehivalenta. Spunem ca (f, z), ef*;z*) din X siut in prelungire analitica .de-alnngnl unui drum 1', daca1'(O) ,'. z, rGit) = z* §i existadoua functii olomorte (f, D) E_(f, ~). (f*, D*) E (f*, z*,) astfel ca (f*, Doli) safieoprelungireanal~tiea a lui (f, IJ) <;le~a~lungullui1"

1 Atunci existaun.Ian] deprelllngire.((fic' Die)': k E ,0, n}.eu (fo,' Do) --:= (f, D), (f*, D*) =.=: (fn' Dn). Acest lant "realizeaza". prelungirea. Doi germeni sint in preZungire analitioa," daca exista un, drum 1', de-a lungul ~aruia unul, sa fie prelungirea celuilalt,

Rela~ia de ru fi: in prelungire- analitica este () relatie de echivalenta in X. Yom nota cu X(f;.)ciasa de echivalentadin care face parte '(f,z).

o astfel de clasa se llume~te supraja1a riemanniana. ,.,' .' ,

7.7. 0 bservatii. 1)' Germenii Wild clase de echi-valenta doi germeni peste acela~£ pnnct Zo slnt fie egali, fie disjuncti.

Dar gernienii (f1) Zl) ~i (f2) Z2)CU' 211 #- Z2, nu sin~ egali dar pot avea elemente comune. Daca (f, D) t; (fl' ZI) n (f2' Z2) atunci' (fi~'Zl) ~i (f2,2'21 sint iu,prelungire analitica: Mai get:ra1, fie (f" z) ~.i(f*,' z*(doi gerrneni in

p'relungi:i'e analitica ia'f ((f", D,,) i k EO~) lantul de functii oiomorfe Ce realizeaza prelungirea de-a lungul drumului l' ~i fie Zk = 1'(t,,). At'a~ind lui z~' germenul (f",z,c) = xz"(f,,, p,,} - (vezi figura' 7.4) - obtinem un "lant" de gel'meni (fo, zo),' .. , (flc-ll Zk-l)' (flc' z,,) ... (f", zn) cu 'proprietatea

(ft, DIt) E (£"-11 Z"-I) n (f", z,J.· .

2) Putem alege dinfiecare germen 0 functie olomorfa reprezentativa. tntr-adevar, daca (£1' D1), (£2' D2) E (f, zo) at;unci fi ~i f2 VOl' aiv,ea aceea~i

dezvoitare t~yloriana in jurul lui Zo :'f~ a,,(z- zo)". Atunci,:(s, U(zo; R)

~-o .

e-un element particular ("ta:ylorian" ) 'din germenul (f,zo "'und'e'R'e rruza de convergenta a seriei iar 8 suma-ei, R 'se nume~te raza deeonvergents; a; germenului ,~i germenul eunivoe determinat de sirul denumere complexe

(zo, ,ao, '~, .' .. "an, .. ,,:) , ", " ;1,., " I _

, 7,:8: Germenii unei junetiianalitie'e,globale. Atit d functie globala I cit ~i un germ en (f; z) eo mnltime de funcTii olombrte, Doua"elemente (fHDI), (f2' Dz) din aeelasi germen (f, z), sint to,tdea'tmainprelungire.'

Rrin urmare, orice germene inelus intr-o funetie globala I. Dbi germeni sint inclusi in aceeasi funetie glob ala, atunei ~i numaiatunCi cindsint in prelungire analitiea. Prin urmare multimea .tuturor, germenilor Inclusi in ~ formeaza 0 s~:praf~t~ riemannh:~']:la pe.careo vom nota: eu IXf # aplicaV,Ia f. - Xf e o bijectie lll~re,multlffiea functdjlor.globalr, ~i ceaa.supra-

fetelor riemanniene. Putem atasa acum lui I 0 funetief : Xf- C, astfel : pentnu oriee (fo,zo) i:= Xf valoarea f(fo,zo) va fi prin d'~finitie valoarea germenului (vezi (7.6» adiea alegem . {fI' DI) E (fo,zo) atbitl'ltr~i f(fo, Zo] ::_ = fI(zo)' Astfel i-am atasat fi.eearei functii glob ale 1'0 functie definita pe

suprafata riemanniana Xf' ,

Fie I 0 fune~ie globala ~i (f;"z)'e I ~ialegem un 'drum y din C cu yeO) = 'z.

Daea germenul poate fi preluhgit de-alungu'l Iui v; obtiliem un alt germen inclus in I, deci un alt pUIiet al suprafetei 'riemartniene 'Xc. '

In,eaz eontrar s~ urmarim ce 'iillpiedica 'realizarea prelungirii. .Pie y un drum de-a lungul caruia (fo,zQ) nu se poate prelungi ~i notam eu Yt drumnl y pareursnumai pina lato, adicaYt (tJ = y (t.to)' Multiriiea aeelp;

. 0 , ' ' ,

valori to E [O,lJ pentru care (fo, zo) poate fi prelungit de-alungullui y,.

e de forma [0, t*[e1j. ° < t*. Intr-adevar, 9-aca putem prelungi dUI!a y,. atunei fie (f, z) germenul obtinut, Evident, z = y,.(l) = yeio)' Daca (f, D) e 0 funetieolomorfa din germenul (f, z), atunei e:xista un e E R+ astfel incit pentru t E [to, to + e: [saavem yet) E D ~i atunci (f', z) poate fi prelungit pe portiunea dintre to~i t de pe drumul y, deci (foi zo) poate fi prelungit pe y pina la t.

Deei pe y se poate prelungi pina la oriee t E [0, t*[ dar pina la t* nu mai e posibil - (vezi ~i exemplul (7.5.1». Vom spune in acest caz ell, z* = y (t*) este un punet singular al funetiei gl(Jbale f daea se porne~te de la germenul (fo,zo) de-a lungull,ui y. Trebuie,subliniat ca dindu-se un punet z* E C nu se poate pune intrebarea daea pUlletul este sau. nu singular pentru f deoareee singularitatea depinde ~i de drumul y ~i ,de germenul de pornire (fo, zo) eu (zo= y(O», z* poate fi singular pe un drum" iar pe altul nu.

Vom urmari ,aeum problema unieitaTii, germenilor obTinuTi dintr-un germen dat pri:q prelungire. Vom cOllstata ea aeeasta unicitate e asigurata daca se prelunge~te de-a lung'll I unui drum dat (v:ezi (7 .9) ~j (7.13» ~i ' chiar daea avem dona drumuri de prelungire dar aeestea sint omotope lutr-un anum it domeniu.

7.9.' Teorema unieitafii prelungirii. Pentru un germ en (fo, zo) ~i un drum dat y din C exista eel mult un germen (f*, z*) prelungire It lui (fo, zo)

de-a lungul lui y. .' ,

A, A 'A. A

Demonstratie. Fie (fo, Do), (fll DI), ... Jfn) Dn), ~i (fQ,DQ), •• '.' (f:, D~)

doua lanTuri Ce ,realizeaza cite 0 pr~lungire a lui (fo, zo)de-a lqngul lui "( pilla la germepF ,(f*, z*) respectiv (f*, z*) ~;i s~ presup1;t,nem, Prin abs'!!fd,

ca (f"" z"') r;f (f"" z",). ' ., , "

II~vind y[tk-lltk,] s,D'e! definim pentru oric@tE[t"_l,tk)eleIhentul (ft) yUY) = xY(t)(fk, Dk) ~i in mod analog pentru diviziunea.corespunzatoaae

.celun f'ae al doilea lan~ yEllc_Ii, 4] e Dk' si pentru t E Ctk-l!"td" d'efinim (t y(tj) I" "xl(t~(fk' Dkl. Avem (fo, yeO»~ '(fo, ·ytO» :_ (fa,. ,zo), (ill y(l», ' =(f},'z*)¥= (f*, z*) =(fll y(l» si din' fl' IG~ . fk-11 Gk unde G~=D~_I n Dkrezulta

,ea,[t,".:1(t» Ji (t, 'yet»~ sint univoe definite. :N;'()tarr:, Mo =.{tE [0,:]: (fo",y(t,) = (ftl yet.»}. Ml.---;- ~O,lJ~~o. Avem ~ E. Mo, llO' MI. ~l vom.ar\l;t~ ca:!,:;tfol,~i Mll sint deschise In. [O,lJ un contradietae cu eonexitatea acestui

interval. . .

" "

Pentru oriee to E [O,lJ exista le, j astfel ca toE [tk-lltkJ n [,ti-l,tj].

r ~ie ,to E Mo, adiea(fto' y(to))= (ft., Iy(t~». Dupa (7.~),'funeviile (fk1 DI;) t;li (fj,1:>-)eoineid intt-~ v'ecinat~te D a lui y(to), deci va exista e ER + astfel ca l)(~nt~u t E' ]to ~ e, to + e ['n '[o,lJ sa avemy(t) E D ~i atunci (ftl y(t» =

!(.t; yet»~, adica J to - e, to + e [n [O,ne' Mo.' Mo e desehis." A

"!,:,;' Daea toEM~, atunei (ft., y(to»¥= (fto' y(to)~dl;diea (fk' Dk~ ~i (fi' Dj) nu eomeid in nici 0 v ecinatate a lui zo=y(to). Zerourile lui fA: ~ £i fiind izolate, ~~:exista0veeinatate punctata V"'{zo} a lui Z~llillclusa inDk nDj in care fk(z) ¥=fj(z)~i daca t e Jto' -Ie; to + e [ n [O,lJ Imphca y(t)E V,'vom avea (tt! y(t» ¥= (ftl y (t», M1 @ de,sqhisa. ,

7.10. Corolar, Fie (f, D) 0 junetie olomorja,zo, ZIE I), (f, zo) =

" ,~zo (f, 1», y 1fn,drum din Dee lea(la Zo de Zl'. A!unci (f, a), poate ji pre-

lungit if,upay la un gerrnen, (fI' ZI)' ~'/, acesta coincide eu )0(%1 (f, D).

Intr-adevar, (f, D) singura formeaza un lanT de prelungire a lui )('0 (f, D) Ia x'1 (f, D).

7.11. Corolar, (Poincare). Fie (fo, zo) um. germ en ~i ZI um. punet oarecare al planului C. Multit:neagermen'ilor peste ZI ce sint in prelungire eu (fo, zo)

e eel mult numarabila. '

, ,Demo~8tratie. De-a lungul unui drum y ce leaga yeO) = Zo de y(l) = '= zb prelungirea e unica. Daca insa (fA:, Dk).: k.e 0, n) e lantul de prelung-il'e .ce re~~i"zeaza, aeeasta pr~lungire putem treee cum am eonstatat la (7.5.4), la un alt dru,rn polig-onal YI eu virfurile diferite de yeO) ~i ,y(l) raTionale de-a lungul, earuia obtinem aeeea~i prelun,gire ea d1l.pa y.

Deei~ oriee prelungire poate fi realizata prin drumuri poligonaie cu virfurHe intermediare rationale. MulTimea acestpra e numarabila.

7.12. ])omenii de prelungire. Am vazut la (7.10), eadaea (f, fl) E' E {f,.z)'atunei oriear,e,ar fi drumlll y din D ce porne~te din z, '(f, z) poate fi prelungit de-a lunguTlui y. Sa cbnsideram aeuni funcTia(fo, Do) din exem" phil (7.5.2) si eonstruim germenul (f, 1) = Xl (f, D) format din toate funetine olcllhorfe (f1) DI) pentru care 1 E DI ~iintT-o 'veeinatate a lui 1"fI

I ..!.arg Z I. I

coineideeu fo(z) = ViZT e2.Notind cu D peC~{O}, oricare ar fi drumui ,y din D ell yeO). = 1,germenul (f, '1) poate fi prelungit de-a lungul luiy:

Totusi ,acest domeniu D nu e domeDiu de olomorfiepentru niei un element

al g~rmenului dat. " ,I,

Fie (fo, zo) E X un germen oarecare. Printr-un domeniu deprelung'l:re pentru (fo, zo) intelege~l,ln domeniu D d,in C astfel :ca Zo E D ~~ pentru oriee drum y_, din De,e pqrlle~te din Zo ,;germ'en:q.l poate q ~)relungit d.e-a,

lungul lui 'y. I' I;

\

De exemplu, oricare ar fi (fo"Do) E (fo, zo), Do este domeniu de prelun-

~ire (vezi 7.10). L '

l)aca Yo, Yl sint dona drumuri dintr-un domeniu de prelungire, cu acelasi punct final, prelungirile de-a lungul lor VOl' fi posibile, dar rezultatele pot fi diferite. In acest sens avem insa urmatorul reznltat funda- I mental.

7.13. Teorema monodromiei. Dacd D e un domeniu. de prelu,ngire pentru gerrnenul (fo, zo) ~i Yo, Y1 sint doua drumuri omotope £n D, Yo{O) = = Yl (0) = zo, atttnci gerrnenii ob,tinu/i p11in prelungire de-a lungu.l celor ' doua drurnuri s'int egali.

Demonstraiie. 1) l!~ie q): [0,1 J2-+ D deformatia lui Yo in 1'1' N otind Ys(t) = cp et, s), vom arata ca pentru orice S E [O,lJ E\xista E E: 1\+ astfel ca pentru orice S'E: [O,lJ CU 18-,s'l < E, prelungirile lui (fo, zo) . dupa Y. ~i I, Ys' dauaeelasi rezultat. Fie (fo, Do), (fl' D1), ••• , (fn' Dn) lantul ce prelungeste de-a lungullui Y. pe (fo, zo) ~i ° = to < t, < ... < tn = 1 diviziunea corespunzatoare. Notam Y)1e = d (y.,[tk-l1 tic],) Die» ~i Y) = min {Y}k': k EI, n}. Avind 'Y)E: R+ ~i q) fiind uniform continua va exista E E: Rt astfel ca IS-8'1 < < E sa implice 1 <pet, 8)- q) (t, s:) I < Y) adica d(ysCt), Ys,(t}) <2 Y)1c pentru

t E: [tk-ll tlcJ de unde rezulta. ca Ys'(t) E: DIe~i l~nyul.dat de funetii eo prelungire ~i de-a lungul Ini. C(s' ~i din cauza unicitatii prelungirii,pe Y8 ~i Y8 ,

obtinem aceeasi prelungire. I

2) Sa presupunem prin absurd ca prelungirile de-a lungul lui Yo ~i Yl dan rezultate diferite ~i fie JJ! 0 multimss, acelor valori 8 E: [0,1 J pentru care prelungirea dupa Y8 coincide eu eea de-a lungtil lui Yo, 1ar JYI1 = = [O,lJ""'JJ!o. Proprietatea demonstrataIa 1) arata ca 1111 ~i JJ!o smt deschise in [O,lJ ~i 0 E: JJ!0, 1 E:M1, deci [O,lJ nu ar fi eonexa

§ 2.SUPRAFETE RI'EMANNrENE

7.14. Am definit relatii de prelungire 31nalitica b doua niv ele : in multim ea z" a tuturor functiilor olomorfe (f, TJ) 'nude clasele de eehivalenta Slut functiile analitice globale ~i 1::L nivelul germenilor unde elasele de eehivalente defineau suprafetele riemanniene, Cele dona notiuni erau in mod natural legate intre ele: oricarei functii globalo f i-am 'atasat biunivoc 0

suprafata riemanniana Xf • .

Spre deosebire de relatia. de prelungire care contopeste functiile olomorfe respectiv germenii in~r-o unitate organica mare, avind 1'01 de globaliz3,re, relatia '" z. folosita la definirea germenilor'are un rol de localizare concentrind efectul unei funcW olomorfe in jurul unu~1 punct ~les zoo

Trebuie subliniat insa ca noyiunea dat~ pina aici ca supraf&ta rjemanniana este inca incompleta. Intr-adevar, pentru a puteaanaliza eomportarea functiei f : X, -4 C (continuitate, derivabilitate etc.) e neeesar a inzestra mulyimea X, cu 0 structura topologica ~i de varietalte diferentiabila, ~i ele impreuna formeaza suprafaya riemanniana.

Oum X, e 0 clasa de genneni, e util sa ata~am fiecarui (f,D) E: .!It' 0 multimede germeni astfel: Dr = {xz(f, D): Z E: D}. Daca, (f, D) apartinelui

f atunci DtcX1 • .

7.15. Propozitie. (Topologia suprajefei riernanniene). Fie f 0 junctie analitica globala. JJ!ul/'irnea 't' forrnata din reuniri de rnul/irni d'in .familia (!J = {Dt : (f, D) E f} jorrneaz(~ 0 topologie de spa/in Hausdorff 'in XI

Don(llvltl'l~file. 1) Conform definitiei (7.11) (f, z) E: Xf ar~ lOll IIlt,illl!' si nnmal l~tlllllni tnd (f, z) c f adica exista (f,. I!) E f cu Z E: ]) ~~ -e;(i, I}~

. (f, z), ndhtl't U {DrE.?D} = X,. Deci Xf ~l III mod banal ~l 1111» 1\/111

lui 't'. '

. 2) ])1\ 'n, G-l, G2 E: -r atunci G1 = U {Bi : i E: I}, G2• ~ {-!3i: / 1)1

CU 131, JJjet!# prin urmare Gi n G2= u {Bj n e.. ('1" J~E. X· , Pen~tru H WL'ttul1 011 G1 n G2 E: 't', adica G1 n. G2 e o,reulllre de mu1tlmi .dill {!g e sufi i nt ~i, a,rata ea pentru orice Btl l!J E: .?D. ~l (f, z) E:, e., n !!1_ eXls~n, B& f!4 !1HL£el 'inoit (f, z) E: B c Bj n ts; Fle deCl u, = Dr, BJ -:-.D7 unde (f ""') (,~ ~) E i. Cum (f z) E: D, n D-f, avem Z E: D n iJ ~1 (f, ]i) '"

, ;;:.0, , .u , ,.. 1_" .... I ",

'" ~Cf,!lJ) dcci exista D = ULz; r) astfel ~a f] D . f I D ~i notind cu f aceasta

res'trio\ii vom avea (f, z) E: D; c Dr n Di '. Dec~ G1 n vG2 E -r,

. 3) Din delinitia lui -r rezulta imediat ca i~I Gt E: -r implica

u {Gl : i E I} E: 't': .'

4) Sa aratam ca spayiul verifica axiom a lui Hausdorff. Eie (f1' Z:l)'

(f2' Z2) clemente distincte din Xr•

a) Daca Zl 1= Z2 si E = I zl-z21 alegem cite un ~lement arbitral' din eei dO,i germeni (fll DI) E: (f1' Zl)' (f2' D__'!J E (f2' Z.2)._~vmUd Zl ~f~ 1/(f~

va oxista Ell E2 E nt astfel ca. E1 + '::2 : E ~l D,. . (z~, ~ _ k

E1,2) ~i notind h: = flc I D" vom avea (fk' .D,,) E:, (f", Zit) ~l din D1 n .D2 = 0 rezulta

I

""'i

.Am gasit doulL vecinatayi disjuncte pentru germen~i ~l~~i. .

I 6) Daca Zl = Z2! atunci (f1, ,ZI) ~i (f2' Z2) VOl' fi disjuncte - (7~7.1)-.

Alegem (fie, .Dlol E: (h, z,,); va exista_E: E: _!It astfel ca D = U~ZlA; E~cD.2 n D: li1i notind flc = fk Ii) vom avea (f", D) E: (f", Zk)' Atunei ms~ (D)f, ~1 (15)f, sint vecinata~2 disJu~cte ale germeni~or _(fll ZI) respee~lV "': (fE Z2~ deoarece din (f, z) E: (Dh, n (.D)f, ar rezulta (f,,~.J?) E:v (f, z), deci (fllD) ~~

(f D) coincid pe vecinatatea lui zED. Atunci, msa, (fll D) = (f2' D) ~l

2' f di t'

germenii dayi n-ar i lSJunC;l. , .,' ." v" • r

Structura topologiea din .r, permite de~mll'ea .eo~~mUlta~ll unea ap ~catii F : XI -4 C. Pentru a putea vorbi de diferentiabilitate a,::_em nevol~ insa de 0 structure suplimentara pe suprafata ,pemanmana;. Aceasta structura va fi realizata prin transportarea structurn de, corp dm C pe XI. Acest transport e reaiizat cu ajuto,rul o~era;~iei ~~ pr?l~etl~ rr : XI - C? dar vorn avea nevoie ~i de inversa el. Pro1eeyIa nefllnd m]ectlva, va trebul

sa folosim 0 restrictie de a ei.

7.16. P.ropozitie. Fie (XI, 't') 0 81Lprajata l'ie'Yr!annjana $i (~, D) _E:.-f.

Restrictia proiecfiei la rnulfirnea Dr e un orn:eo1norj'tsrn wtre Dr $t D. Pnn tlrmare (X. , 't') e local cornpact $i conex pnn al'ce.

Dernorl;stratie. 1) Evident, fiec~rui Z E: D ii corespu::de ~x~ct un ,ger~~n (f, z) E: Dr al carui proieeyie e z, dee1 p= pr l_Dr es~e 0 b1Jecyl~ ~ntre ~r~l D.

2) P e continua. Fie G 0 parte desc~llsa dm D_, de~l ~1 III C. O~~I1?O~ nentele ei VOl' fi domenii: G = u {D 1 : J E .. O decl PI' 1 G . U. {Ill . .1(.1 • jd}. Dl1l' p,t"l.Dj e desehisa in X, , deoaJI'cee no.tindou f, res~rlc'~UII 1m f 111 Di, twon (fi' Dj)E XI ~ipr-lD.1= (D,)t,E f!4.Pnn urlUal' Ill' 10e T.

3) P e desehisa, E ~ufie~entsa a!:atamca,da:e~ B Ega, atunei pr(B n n Dr) e euclidian deschis. FIe B = Dr ~i Zl E pr(Dr n Vf)' Vaexista deci

(fH Zl') E Dj n Df; da~ atunei ZIE D 'n D ~i pentru un D =-'= U (z . r )

bil vr D ~ ,,- " " l' 1

convena 1, vom avea c D n D iar f I D = f I D. N otind en f aceasta

restri~TieAvOIn avea in mod evident x~ (f, D)=' x;- (f, D) = y.~ (f~ D) pentrn

~ric~,z~D. Acest, ge~~en :(4 z) apartine deci atlt lui Dr cit ~i JuiDj ~i atunci zE,pr (D! n Dr) deClD e mclus'in aceasta proiecpie ceeace'demonstreaza

ell, pr (Dt n Dr) e deschisa.' " , ,',

.. ~) l\f.r;_ltimea D e loca~ compacta in 'topologia planuI~i complex, deei ~l D, e local compact, prm urmare mtregul spatiu (Xi, T) de asem'enL

5) ~~e (f'A z), (f*, z*) :dou!!!, elemente arbibrare ale suprafetei riemanniens -"Yr' Ele fund m prelungirs, va exista un lant de prelungire ((f", ,D,,) : k E

~ 0, r: ~ un ,drum y si o.div~ziune ~ = (to, t1 ... tn) pentru care t E [h-1,h] Imph?a yell (::~ n,,,: .C?nslde~al11 acum descompunerea (YH ... , Yr,) a drumuI.lll '( dupa, Ulviziunea ~. V:om avea {YI,,} cD/" Y1 (0) = c, Yn(l) = z"'. Proiectia .fund un .om~omorflsm intre (D")f" ~i Die, YI.;= pl'~] 0 '(Ie va fi

nn drum din (D/e)f" ,Sl eXlsta drumul :;> =i u u 'Y~ eu {y-} r-=: v -(O)~'

(f ) - ( ) ". TIl • • • n ~ ·..:1'0 Y ---

= ,z, y 1 = (f*_:Zi*) ~l X, e conex prin arce. Operatia detreeere de hi 'II,; din

plan la drumul "(Ie d~ I?e suprafata riemanniana (mai precis pe raml{ra ei

(D/cllft se numeste "ndicare". '

y 7 .l~. ,Obse1·va!ii. .1) .In teoria varieJatilor diferentiabile printr-o harta: se m~ele¥e 0 aplicati« omeomorfa a nnei par~i deschise G dintr-un s:patl~ tOPOIO~I~ (X, T) p~ 0 parte c1es?hisa din planul complex, iar 0 mnltune ,gg = {Gi • ~ E I} de hartl cu propl'letatea U {Gi: i E I} = X se numeste I

atlas. '. I , . .',

" . ,Ap,iic~~ia PI'. define:~te dupa cum am v~znt un atlas pe suprafata nemanmana Xf ~l f!IJ = {Dt: (f, D) E fye multimea, hartiloI'.'

.2) Din (7.11) deducem ca 6 suprafata, ri'einanni~na are eel mult 0

multimo numarabilg de "foi" adica elementecu aeeeasi proieetis, ,

3), Se ~pt defini ~~ suprafete l'iemanniene compaete adaugi~d spatiilor construite dm germem elementeimpropr.ii: poli, puncte de. ramificatie. A 34) Suprafetelo ri~mallniene pot fi intuite' ~,i ca .suprafete 'f;cufund~te III R . F'iecarui Z E C 11 suprapunem vertical atitea puncte cite clemente

distincte se obtdn peste z prin prelunzire ~i leg-am ill'tre ele aeeste puncte ~are s~n~ in "eontiiiu,are" in sensu) t~pologiel. La exem;plnl. (7.5.2), vom aJunge l~ .suprafata dm fIgura, obtinuta 'prin talerea de-alungul semidreptei OA'a dona, .~xemplaJ:'e dili C",,{O} ~i lipirea muehlllor,opuse. Dreapta OA e in R3 comnna, darpe snprafata :riemanniana

7 17 4 ace~te, pun,c\e tre?~ie eonside~ate d~lblu.

Fig. . . 7.i$. ]iu,nctn pe ~uprajafanema-

nni(!,na. Daca Xf e suprafata riemanniana a functiei globale f,' atunei aeesteiu, i-am ~tas~.t of~metie 'i,: X -+, f IDxi:::;ta ,~\ a,Ite ft\11CW complex,e definitepe sUp'Fafata ~ietil::lamd~l1aXf .~Uli'e~~ I1La~a de e~ ernplu unei alte funeTii globale 9 0 fune1iie din X, in C da l~, ea

162

indeplineste urmatoarea conditie r e:xJi.sta ,0. aplicatie cont~na 0': Xr -+ Xg care conserva proiectiile, adica pentru orice (f, z) E XI sa avem PI' O'(f, z) = z. In acest caz spunem ell, f e suoordonat lui 9 §i ata§am lui 9 urma-

toarea functie g~ : XI -+ C defini~a de g~ = 900'. In acest eaz VOl' exista si f~neTiile i+ 9f , f"gldin XI' in C,. .'. "A , .' I' • ~

De exemplu, f e subordonata .0rlCaI'eI funotii globale ,l?tre&,1 ,h (a~lCa h admite un element (h,.C)§iatuncl h e for~at ~Ill restrIqtllle Iui h la ~lferitele domenii din .C). Intr-adeY:3;1!, Xh vafi evident omeomorf cu planul

C §i daca .. il identificam ohian eu ·C, atunei cr" iW va fi functia de sup8r-

donare. Deei 0' e unic determinata. . ,

Fie acum f. func~ia globala generata de aplicatia multivoca Log ~i

9 cea generata de Vi.f e subordonata lui. 9 dar 0' poate fi al~s A in dona feluri. Pie (f,z) E f, prin urmare z =I: 0 91 yaloarea germenului III Z este In I Z I + i (arg z + ·2k7t). Atunei O'(f, z) va fl de exemplu acel germ en (g, z)



pe1ntru care valoarea lui (g, z) in z este VI~I ~2·arg. daeak e par. Daoa lc

V- '2 (argz + 2Tr) •

e impar alegem germenul en valoar~a I z I· e , ," . (Sau ~,~v~rs)' .

Functia glot>ala generata de V; e subordonata eelei generate de, v,;,

I " (J., '~ . ') I . if" ~ 1 J 3, j; '( ,

dar nu e subordonata functiei glob ale generata de Vz.- ,

Pie acum X 0 suprafitVa riemanniana, iar F 0 aplieaFe oarecare, definita pe X eli val01'Hn C. a astfel de functie se spune a fi. wr~aliti({a .daea pentruorice (f,'Z)EX 9i oriee (f,D)E (f, z) funet.ia E.o p-l :D7 C e derivabila in z (am notat eu p'restrietia proiectiei la Dr) -, Se vede imediat ell, F fiind analitiea e ~i continua, iar daca X e suprafata riemanniana a unei tunctii 'intregi,atnnei F eanalitica daca ~i numaidaca ~ o.fu!;letie .. intreaga.

Se verifici'i usor ell, dacft f e subordonata lui 9 atunci 91 e o.,funetie

analitica pe XI . . I '

II

d'

'I" t

I , J ~ j

/1',

, J

,1 ,I i '1',

I'

l'

aplicl!Jie IOCl:!1 constanta .3.23.

apli~atie logaritrrii~a, .. .2.85.

argumentul fiiIui'nJ~~r.cOI).1p~ . . ,',"

'ph~x' ' .. ' .. ' ' .. U6: 1.25~

atia's' . .. :{Y7. 1.

automo;rfism conform

.6.21.

, 1

blraportul apatru.numere ~ .2.69

'c

calcularearezlduulul lntr-un pol '5.3. cercullui Kasner .2.92.

coeflcientit Laurent. coetlcientli Taylor comportarea la 00 .

'. ;.4.29. .4.11

) .4.53.

compunerea a doiiii drumnrl .2.9

conform echivalente (domenh) .6.21. conjugatul unui 'numar coin-'

plex . . . .' J.. .1.6~

coritur' .: 3.1.

convergenta In sens Cauchy .. 5'.7. convengenta unif~rma pe com-

pacte .4.1.

coroana circulara .1.36.

coroana de convergenta .4.29.

eorp valuat . . . .. . .1.9.

crtteriu de convergenta unitorma. 4.5. criteriullui Cauchy-Riemann

de eliminabilitate

curba

deformatlc continua diferentiala exterloara

disc .

disc de convergenta

discul unitate . . . distanta cordala . . distanta tntre doud multlmi dlvizibllltate

domeniu

domeniu convex

domenlu simplu conex domenlu de prelunglre dorneniu stelat

'"

.4.43. .2.22

D

.2.7. .3.39. . 1.36. .4.8. .6.24. .1.48. . 1.36. .5.19. .1.36. .1.36. .2.20. . 7.12. .10.36"

,';!

"drUM .

drumurt .eehtvalente

f I, drnmuri';omo.top"e ,'S .': drum poltgonal '.'. .

1.,1;'2;7. . L,2i22. •. ' .2;7L' .'i',!. ~2.18.~

drumrectlffcabil. ;., ."., :, 'drhm:triunghiular:

~~,,_~:i I". ;},'~3oi 1.1 ;i,i( lJ3.11.5.

-;

" I

E

',.

:6.1 •.

:F

fotn:lii difererrtliiiii' c' .3.39.

forma diferentialaexactii .3.~6.

fci~mii :dif~rential:i iric~isii .3.47~

,f01'mii';Uf~r~nliaJii;\~cal;e~.~~~., 3 • .47. .IormuleleIul Cauchy '. ,0' I' •• 3.25.

• . I 1 " _t:{. .1 I _. I.) '. ,l ,r I ' "

formulele. lur;·Ca,~cl1Y pentru

! l disc ,.....' '.'. :' '. .3.19.

Iorrnula lui ,Ca,ucbY-B;ada~arli 4.8.

formula lul Poisson " .3.32:

"! ,f . I' ,"

formlfla. lui Schwarz .. ",,' :. " , 3,.S!>. Iormulele Integrale ale Iu i Porn-

peiu ' , .:' . ':' .. ~' ".3.,62.

functle analitica . . .'. .4.13;.

tunctte analiticii globala .7.11

Iunctie armonicii .3.26.

.3.27.1 .2.28.

Iunctle armonicii conjugata Iunctle derivabilii ,

Iunctie dilerentlabila . ,. .2.26, 2.45~

Iunctie dezvoltahila in serie

Taylor .....

.4.13.

Iunctie elementara . .2.87.

functie exponentiala .2.53.

tunctle globala ',' .7.1.

functie generata de 0 aplicatie

rnultivoca " .' . . . .7.5 .

Iunctle Intreaga , .2.44, 4.53.

Iunctle local constantii .3.23, 7.18.

Iunctle olomorfa tunctte ra tionala tunctle subordonatii Iunctle trigonometrica runctte trigonometrtca

bolica , • • • . functle unlvalenta

.2.44. .4.56. .7.18. .2.61.

hiper.2.64 •

• ,6~11.

"'j

',I

, I I s: ,I J I' I I

G

, flmctH analltlce 7.6;

I \ I ale "tcorcmei ltti

j,) ,

, (f."J ,

.3.60. ~6.21'.

II

f,',H: ,'"

i-. ,t

hal',.

, .~ \,

index',' . . . . . . .,3.23.

ineg;litiitije 'lui Cauchy , .3.28 ..

ineg~litatea hiunghiuluil • ~.8.

t,.', I' I c. I', '.t'

integrala ,complexa ..... .3.6.

r\ ~" ' ( - I'-l

integrala pe un drum de clasaC ,3AO.

inte~l'ale de tip C;l.I~chY' .'.: ..' .3.i8. integralelelui Fresnel ""., ."5'.12. integralele lui Poisson. 1\1,' '.1 .5'.12. integral~"Stieltjes-Rieh1an'I(' . 3.'3. Inversul unui drum"] '. .2.14.' izomorfismconforll.. '.' . 6.21.

rIll',

L

I" •

.3.65, .3.65. .7.1.

lant : . lnn turi Inchise omolouge lant de prelunglre

Iegea paralelogramului. .1.13. lema integralelor de tip' Cauchy .3.18.

lema lui Jordan . . .5.8.

lema lui Schwarz . lema lui weierstrass limita unei Iunctii

.4.26. .4.3. .2.5.

,M.

marginita .

modelul lui Poincare' '. .'

.6.3.

. 2.96. "

modulul unui numar complex .1.6. multirne compacta .... "': .,1:'36', multime conexa ......1:36. multime echi~6ntj'nuii de functii'6:1. multime de Iunctil .... .6.1.

multime marginita

multime margin ita de Iunetit multime relativ compacta

Iunctit

. 1.36. .6.3. de

. .6.7.

N

numar complex

...• 1.1.

o

.,~ ..

",I

omotop cu zero ordinul unei Iunctii meromorte

Intr-undomeniu ·'.5.i'

ordinul unui pol . ordlnul Ul~,ui punct ordinul unui zero .

1',

, '

partea imagln ara

partea principala partea r~~l~

parte a taylorlana

planul complex . 1.35.

planul complex extins ... 139.

pol '~,"""'" .4~45. Poisson:S~hwarz . . . . . . .4.19.

prelungire analitl ca af un ctiilor?: 1 ~ prelunglre dlrecta .. ' ... '.7.1. prehmgire de-a lungul unui .7.4,.

")

,,' "

drum ., .

prelunglre l!' getmenilor prelnngircnlomorta

.7~,6'\"·1 '

.4.22,7.1..

.3:9.

,1 l

primitiva unei forme diferen- ""'~iI

tiale ,. ,: . ~·~·1q,"ii,,'1 I"J'~'j,~

primitiva unei forme tnchise de-a I III

lungul ul1~i drum ....' .3.50. principiul prelungtril olomorte 4.22: problema reprezentarii conforme 6.21. ,

proiectia unui germen " :7.6: '

prolectla stereograf'lca .':. ,I 'l>~4

punet deacumulare de poli . '·4,·'srJ""II" \

punct ellminahil ' . 1.1~:31.' 'fl

punet csential .. : ~ ,. "~::~4~~5.' ,

primitlva

.1.36. .2.80. ~,I'1 ~2.80 .

'J-l ;1

punct final

punct fix atractiv

punct fix lndiferent punct fix repulsiv punct initial

punct izolat

punctul de la infinit punct regular

punct singular al Iunctiel globale

PUi1Ct singular izola t '

.2.80.

.1.36. .1.36. .1.39. .4.37.' .

.7.8 • .4.37.

,

ramura l.iniforma raza contorma

.3.21. .0.20 •

d'azi\ de convergen~ii

Tazii de coqvergentii a unui

gerrnen .7.72. ,"

relatlv c~rnpa~fii " ~!"'" ,S:?'

relatifle l,ui'CauchY-Rienian'nr" .2.32. ' Telatiile lui CauchY-Riemann' in

coordona'te po]are I 'J') '8' 6 ~ ! (IT '~i

j ,~ ••

'relatia de oinologie ," '.3.65. " "

'relatia de omotopie .2.7.

'reprezentarea conforn:'{~ .6.21.

repl'ezentarea ttigonome'tricii a

, r

numerelor cornplex e ".1.29.1

'l"eziduu ...., !4.41:

.ridicar'e~ unui drum

~ .. : ..

.4.8.

,.7.16.

s

,I

'sector uti'gb'iular . .seria bhlom'ialii

•. I ,\, 'I i"~ II I

-scru de f un,.clii' .

-seria geometrica '.

'scria Laurent ' serli de puteri

serii "Taylor \ I ' .!r .4~1 i.

-sfera IulRlemann ,,1 '1" 4.1;'

1 ••• t ,

-spatin metric cornplet , :, . L36~1'

.suportul unei Iunctif glob~le . ~7:6.'

-suprafat~ riemannian a ...7.6. ),"

.sirurt de functii OIO'l!\Ol!fc'lI/"'" ,'\4 '1" 'f

! I',' nOH'I' . ,:,' 'I, j,If

JI.ll

I'

"

T"

r '. '(':ll,'I!)

"'d"'l ill ~, l J j

'tcorcma 9naliticitiitii funcpilor •

olornorte . , . .' . . . '. .4.14.'

., ;. ri jl n ,il,'" I~)I,

teorerna coroanei de convergenta 4.,29'1'

'l:eorerna ,de Invariantn a dome- ,~, 'I

niului' ': i' , . . . . . , .5.28:'

'teorema de legatura dintre pri- '

mitiva ~i integralii . ,",.3.iO.

"- , (

'teorema dez voltnrti in serie

r 'L t., 1 I

Taylor/",<,',: . , .' . A.n.",

rteorema .di,scului, de con VeT-

v I' I f.r ~qH

genta , , . . , . .'1,8.

, J J ,: '. b I ~! ) I!

teorema Iundamentalj a alge-

brei , ,:1 I I' 'd

, . . . , . ,. '" .3.31., 5.27.,2.

~eorema identitati! coefieien-

tllor .,....,., .4',19.,.4.30;

,teorcma Identtta Pi Iunctlilor

i'II

I:

'"

olornorfe

.4.20.

'I

teorema Indcxului d' .,3.21. ' ,

teorerna lui Abel ; . ,', . , . .4.7. teorerna !u} Casoratt- Weierstra~s 4.52: ) teorema Iui Cauchy '" ,3.15: ' tcorema lui Cauchy pentru tri-

uughluri . , . '.1" •••• 3.12.

.teorema lui Cauchy-Hielllann 2,30.

tedrtiiha lui-Hurwitz .6.20. ~."

teorema lui Liouville .3.29.

teorcma lui Montel .'. ,6.8.

teorerna lui" Morera .. . 3.20.

teorellla·ll-!l~oincare " .7.11.

teorema luJRiemann '. J .16 2W

".1 ", .o, J •

teorema Iui Rouche ., , .5.26.

teorellla}uj,Vitali ,,; i . ,6.10.

teorema lui Weierstrass " . , .4.i'" 'r teorerna maximului l11od~iuh;i 4.:t~. I" teorema monodnomiat ,Ii.,. 7 ~13. 1,"'1

I • , f ~ I { I t I . I

teorema rarnurilor unifo'nne 3 ')2 ,'~

11 I ',r 1'1" ,. J.;..... r

teorema r1,t;zidunr1Ior .,. .,5.1. "'r'

"'.. • 111' I ['J

teorerna untcitatll prelungtril., ' 7.9.

teorema variatie! argumentului' 5.24. teorerna zerourilor Iunctiilor

olornorfe . , , .... , . .4.19. topologia sfpra~etei riemanniene7.14., 7.1~. transformarl conforms , . . .2.88. transforin'area IU,i' JUk'owski .'" .2.84. transformarllvlellin" ",. ,5.16.

'f }f

, 'I

,1

I.

. "

I L.lj

I rrir 'll

U

'ILl'! I,

j :1'[ 11

') I

. . .r,. .-,,'d:i 1;'J1P,

unghinl dintre doua drepte . .1.36.

',. . ( , ! • .~', l I

"

valoarea principala a unci in tc-

grale ..... .3.37.

11'-11

valoarea Plinci~alii Cauchy .. ~.7.

valoarea unui gerrncn .7.6.

• Y,I' \ j.

varia tia J]/I!,~ di,vizinpe .3il"

varlatia totala .,...: ,3.1.

. " .':\~ (t':'

versiunea globalii a teoremei lui

. ".,,1_J " I (re If 1,\,',1. ,') I, itl,

Cauchy ",," '" I" )1",.\,3.,6?)(",

),;ero

/ ,

. I' •.

.2.44.~4..;la., 4.42.

-: .... \.

, I

\'

" ,

, ;

BIB L lOG R A FI E

, ,I

''\l'

1. A It I for s L. V. : Complex Anaujsis. Me Gra'~-Hil1 New YOI'k 'lllllil

2. A n g h e I u t it T h.: Curs de teoria [unciiilor de variabilii,colli/lIII,I'('j. Itlll tura-

tcrm lca , Bucurest.i, 1957, I

3. Be h 11 k e H. - So m mer F.: :rheo~Je\der'anq_lylisclzen FIIIIllllllltill ainu' komplexen. Vereinderlichcll. Springer Verlag, Berlln,;~995

4. Ben k 0 I: Funciii complexe. Teoria dijereniiolii, Univ~l'sitnL('1l rltn Bra-

so v, 1974 ','

5. B i e be r b a c h 1.: Analyiische Forlselhin,q, Springer Verlag, hel'lill, J065

6. Bob 0 e N.: Fu nciii complexe. Editura didactlca si pedilf(OI.!I(:N, Uucu-' rest i, 1969

7. C ill u gar e a 11 uGh. : Elemente de t eoria [unciiilor de 0 vari<tlJlll'l (tOlllfllexa., Ed itura didacticii si pedagogica, Bucnrcsti, '1963

8. Car tan H.: Tlieorie elemeniaire des [octions analut.iques d'IPl0 till fI'llsieurs., variables complexes, Hermann, Paris, 1961

9. Con way J. B.: Functions of, one I complexe oariable, Spl'll1~cJ' Verlag",

Berlin, 197:1

10. Cos tin esc II 0.: Elmemenie de iopoloqie qener alii, Ed iturn 'tChnlcii, Blleu~· rest i, 1969

11. Die II don n e J.: Foundations of Modern. .na/ysis, ACI1i1t'I1Jic Press, New.' York, 1960

12. E 111 a !l 11 e I D.: Lectiuni de teori a [unctiilor, Ed itura S 't'iRul Romanesc., B ucnresti, 1924

13. E v g r a f 0 v M. A. (~i a.) : Sbornic zadaci po ieorii aruiltticcsctuli funefU, Izd. Nauka, Moscova, 1972

14. G h e 0 r g h inN., Pre cup an u T. : Analiza maternaUcr1. Editura dldll('tiea ~i nedagogtca, Bucuresti, 1979

15. H a 111 b 1I r g P.: Lniroduccre til topoloqia qenerola, H,cp"ografia Univel:All~!ll' Craiova, 1971

16. Hurwitz A., C-o u ran 'lB.,.: VorlesUll!lell abc!' allgemeine Funktlons» theorie und elliptische Funkticnen, sljr-ingei' Verlag, J' crl!n, 1\JG4

17. K e s s l e r P.: Curs de motemaiici sUlperioare, Port ea a I I=a Analiza CO/llIIINIUtl,

Reprografia Un iversttatti C~~tf?:va" 19V6 , I J

18. Lan g S.: Complex Analysis; Addison - Wesley, Heading, 1977

19. Mar k u ~ e vic i A. 1.: Teoria iannt iiiccschiii [unciii, Izcl. TI'Il11Il{(\~11I1!1

Iii. Moscova, 1950

1 '~ 1-', ' ' I ' ,

20, M II Y . r 0 c t a .J Teoria tuM/iilof

, {I(;r r 1(. •

T'!c111 lIt'lt "endemici, Bu curestl, J9~L

,

l',Jde '10 "'DariabiM

21. M.E. I. : Analiza matemaiicar oot, I, II, Editura didactlca ~i pedagogicii, Bucurestl, 1980

22. M 0 can uGh., S t 0 ian G h.,' V i ~ in esc u E. : Teoria [uncti ilor de 0 uariabila complexa. Culeqere de probleme, Editllr~ didacticii ~i pedagogicii Bucuresti, 1970'

23. Neg 0 esc uGh. : Funciii complexe, Lif6grafia Universitatii Ia'~i, 1983'

24. J\,r 0 c ~ n 'u P.: Funelii complexe, dt~grafia Unlversltatit Cluj, 19n

'25. Pre c up a n u A.: Analiza maiemaiicii. Funciii reule, Editura didactlca

~i pedagogica, Bucuresti, 1975 ,

26. S t 0 i low S.: Teoria [unciiilor de 0, ooriabiia complexa, vol. I, II, Edltura Academiei, Bucuresti, 1954-58

27. S Z 0 kef a 1 vi - Nag y B. : Komplex fLig,g!Jellytan, Tankonyv klad o, Buda-

pest, 1972 ! 1 !\ ~ EJ,- 'j ,

28. V 0 I k 0 vis k i i L. 1., L u n t G. r L, A r a in a nov i c i 1. G. : Sbornic z aduci po leorii functii complexnoqo }J~remeIlOgo, Izdat. Fiziko~illatema-

tices~oi, Ilteruturt, Moscova,,: \ ~9,?1 ,;j

~\, \ ' ~Il" "~ V' I, '

,I'

""I

! .. f, (

('

,I

I'

',1" I· ,\

I '.fl I

,I

"

"11' f' 1; ! J'

I,

'. l

1 (

"

I,'

I '

Plan editmii Nr. 9057

r J I" r ~ \

Coli de t,j.parl;'10,50\

BUll de ttpa r : 'septembI'ie 1982

I I Ie .•

C.6Q3 - 1. P. ;,_INf'OR~nA" St'1'. Brezoianu Nr. 23-25

r Bucu1'e~t1