Part I

ALGEBRA LINIARA
Teorie si aplicat ii
1 2. SPATII VECTORIALE
1.1 TEORIE
Vectorii studiati la zica se pot aduna (dupa regula paralelogramului, suma a
doi vectori este un vector) si se pot inmulti cu scalari (produsul dintre un numar
real si un vector este un vector); matricele studiate la matematica se pot aduna
(suma a doua matrice de un anumit tip este o matrice de acelasi tip) si se pot
inmulti cu scalari (produsul dintre un numar si o matrice este o matrice). Vom
studia aici structuri dotate cu doua operatii: o adunare si o inmultire cu scalari
, operatii supuse unor reguli simple, generalizand astfel cele doua exemple.
1. Denitia spatiului vectorial.
Daca (\, +) este un grup abelian, (1, +, ) este un corp comutativ (de
regula 1 = R, C,sau Z

, unde j este un numar prim), iar

1 \ ! \, (c, ) 7! c
este o operatie care verica axiomele:
c( +n) = c +cn,
(c +,) = c +,,
c(,) = (c,) si
1 = , (unde 1 este elementul neutru fata de inmultirea din 1),
pentru orice c, , 2 1 si pentru orice , n 2 \ spunem ca pe \ s-a denit
o structura de spatiu vectorial (sau liniar) peste corpul 1,sau ca \ este
spatiu vectorial (liniar) peste corpul 1; in acest caz
elementele grupului \ se numesc vectori ;
elementele corpului 1 se numesc scalari ;
spunem ca operatia de adunare a vectorilor este o operatie interna
(deoarece suma a doi vectori este un vector);
spunem ca operatia de inmultire a scalarilor cu vectori este o operatie
externa (adica pentru orice element c al corpului 1 si pentru orice
element al grupului \ s-a denit produsul c 2 \, sau, produsul
dintre un scalar si un vector este un vector);
1
id1817234 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com
in lipsa altor precizari notam cu 0 elementul neutru al grupului (\, +)
(adica vectorul nul ), cu simetricul (opusul) vectorului , cu 0
elementul neutru (scalarul nul ) al grupului (1, +), iar cu 1 elementul
neutru al grupului (1

, ), unde 1

:= 1 f0g ;
notatia \,1 indica faptul ca \ este spatiu liniar peste corpul 1;
cand 1 = R spunem ca \,1 este spatiu vectorial real, iar cand
1 = C spunem ca \,1 este spatiu vectorial complex;
un spatiu liniar format cu un singur vector (vectorul nul!) se numeste
spatiu trivial.
Proprietati. Fie \,1 un spatiu vectorial c 2 1 si 2 \. Atunci:
(a) 0 = 0 , adica produsul dintre scalarul nul si un vector oarecare este
vectorul nul;
(b) c0 = 0, adica produsul dintre un scalar oarecare si vectorul nul
vectorul nul;
(c) (1) = , adica produsul dintre scalarul 1 si vectorul este
opusul vectorului ;
(d) c = 0 ) c = 0 sau = 0.
2. Exemple de spatii vectoriale.
(a) Multimea vectorilor cu acelasi punct de aplicatie, notat O, din spatiul
zic S, adica \ =
n
!
O

2 S
o
, studiati la zica (unde adunarea
vectorilor este denita prin regula paralelogramului, inmultirea unui
vector
!
O cu un numar real ` este un vector
!
O1 care are lungimea
k
!
O1 k=j ` j k
!
O k, directia lui
!
O, sensul lui
!
O daca ` 0
si sens contrar cand ` < 0) este un spatiu liniar real; in acest caz
0 =
!
OO.
(b) Spatiul aritmetic R
n
,R , unde R
n
este multimea :-uplurilor de nu-
mere reale, i.e.: R
n
= fr = (r
1
, r
2
, ..., r
n
)j r
1
, r
2
, ..., r
n
2 Rg ;
(notatia cosacrata in Computer Science pentru :-uplul r 2 R
n
este
cea din R
n1
: ='
n,1
(R), deci vom scrie uneori si noi, prin abuz
de notatie, r = (r
1
, r
2
, ..., r
n
)
T
2 R
n1
),iar adunarea vectorilor si
inmultirea cu scalari sunt denite prin:
c(r
1
, r
2
, ..., r
n
) +,(j
1
, j
2
, ..., j
n
) = (cr
1
+,j
1
, cr
2
+,j
2
, ..., cr
n
+
,j
n
)
pentru orice (r
1
, r
2
, ..., r
n
), (j
1
, j
2
, ..., j
n
) 2 R
n
si pentru orice c, , 2
R. Mai general:
(c) Spatiul 1
n
,1, unde (1, +, ) este un corp comutativ; intr-adevar
1
n
= fr = (r
1
, r
2
, ..., r
n
)j r
1
, r
2
, ..., r
n
2 1g cu operatiile, interna
si externa, denite ca la spatiul aritmetic, adica
2
c(r
1
, r
2
, ..., r
n
) +,(j
1
, j
2
, ..., j
n
) = (cr
1
+,j
1
, cr
2
+,j
2
, ..., cr
n
+
,j
n
),
pentru orice (r
1
, r
2
, ..., r
n
), (j
1
, j
2
, ..., j
n
) 2 1
n
si orice c, , 2 1,
este un spatiu liniar peste corpul 1.
In particular, pentru corpul 1 = Z
2
= f0, 1g , obtinem spatiul vec-
torial al :-uplurilor de elemente din Z
2
- numite siruri de n biti (ori
'stringuri' de n biti) Z
n
2
=

/ = (/
1
, /
2
, ..., /
n
)j /
I
2 Z
2
, i = 1, :

;
suma sirurilor / = (/
1
, /
2
, ..., /
n
), c = (c
1
, c
2
, ..., c
n
) este sirul / + c =
(/
1
c
1
, /
2
c
2
, ..., /
n
c
n
),
unde "" este adunarea modulo 2 (operatia XOR intre biti): 01 =
1 0 = 0, 1 1 = 0 + 0 = 0,
iar sirul 0 = (0, 0, ..., 0) este vectorul nul; produsul scalarului c 2 Z
2
cu sirul / = (/
1
, /
2
, ..., /
n
) este
c/ = (c/
1
, c/
2
, ..., c/
n
),unde pe componente am folosit inmultirea
modulo 2 : 0 1 = 1 0 = 0 0 = 0 si 1 1 = 1.
(d) Daca este o multime, iar (1, +, ) este un corp comutativ, atunci
multimea F () =f) : ! 1j ) este functieg admite o structura de
spatiu vectorial peste 1 relativ la adunarea functiilor din F() (pen-
tru ), q 2 F() suma ) + q 2 F() este denita punctual prin
() + q)(r) = )(r) + q(r), 8r 2 ), respectiv, inmultirea cu scalari
(pentru ) 2 F() si c 2 1 produsul c) 2 F() se deneste prin
(c))(r) = c)(r), 8r 2 ).
In electronica se studiaza spatiul vectorial real al semnalelor in
timp continuu F(T ),R si spatiul vectorial complex al semnalelor in
timp continuu F(T ),C, unde T R este, de regula, un interval de
numere reale.
Daca impunem ca T Z atunci F(T ),R, respectiv F(T ),C este
spatiu vectorial real, respectiv, complex de semnale discrete.
(e) Daca este o multime de numere reale atunci multimea C

() =f) : ! Rj ) este functie conti

inzestrata cu operatiile de adunare a functiilor, respectiv, de inmul-
tire a acestora cu numere reale (adica operatiile F(),R) este spatiu
vectorial peste R.
(f) Multimea M
n,n
(1), unde (1, +, ) este un corp comutativ, devine
un spatiu liniar relativ la operatiile de adunare a matricelor (opera-
tia interna) si de inmultire a acestora cu elemente din 1 (operatia
externa).
(g) Fie 2 M
n,n
(1), unde (1, +, ) este un corp comutativ. Multimea
n||() a solutiilor sistemului liniar si omogen r = 0 (cu coecienti
din corpul 1) furnizeza spatiul n||(),1 cu operatiile din spatiul
1
n1
,1.
3. Subspatii vectoriale.
3
Asa cum s-a analizat la grupuri notiunea de subgrup, la inele notiunea de
subinel, ori la corpuri notiunea de subcorp - si aici, in cazul spatiilor vec-
toriale, ne punem problema: in ce conditii o submultime o a unui spatiu
liniar \,1, este, la randul ei, un spatiu vectorial relativ la restrictiile op-
eratiillor, interna, respectiv, externa; daca acest lucru se intampla spunem
ca o este subspatiu vectorial (liniar) al spatiului \ ; indicam faptul ca o
este subspatiu vectorial al spatiului \ prin notatia o \.
Exemplul 2.e. arata ca multimea functiilor continue pe multimea ,
privita ca submultime in F() este spatiu vectorial relativ la operatiile
din spatiul F(),R, deci, cu notatia introdusa, avem C

() F().
Exemplul 2.g. arata ca, in spatiul 1
n1
,1, avem n||() 1
n1
;
n||() se numeste subspatiul nul al matricei , iar ecuatiile sistemului
r = 0 se numesc ecuatiile subspatiului n||().
Propozitie. Fie o o submultime nevida din spatiul \,1. Urmatoarele
armatii sunt echivalente:
(a) o \ ;
(b) pentru orice vectori n, 2 o si pentru orice scalar c 2 1 avem
n + 2 o si cn 2 o;
(c) 8n, 2 o si 8c, , 2 1 ) cn +, 2 o.
Exercitiul 1. Sa vericam ca o =

(a, /, c) =

a /
0 c

j a, /, c 2 R, a + 2/ = c

M
2,2
(R). Folosim propozitia de mai sus (punctul c). Consideram doi vec-
tori arbitrari (a, /, c), (a
0
, /
0
, c
0
) 2 o si doi scalari arbitrari c, , 2 R. In
combinatia liniara c(a, /, c)+,(a
0
, /
0
, c
0
) = (ca, c/, cc)+(,a
0
, ,/
0
, ,c
0
) =
(ca + ,a
0
, c/ + ,/
0
, cc + ,c
0
)avem, conform ipotezei, cc + ,c
0
= c(a +
2/) + ,(a
0
+ 2/
0
) = ca + ,a
0
+ 2(c/ + ,/
0
), ceea ce indica faptul ca
c(a, /, c) + ,(a
0
, /
0
, c
0
) 2 o. Prin urmare o este subspatiu vectorial
al spatiului M
2,2
(R),R.
Exemple de subspatii vectoriale.
(a) Daca 0 este vectorul nul din spatiul \,1 atunci f0g \ ; subspatiul
f0g se numeste subspatiul nul al spatiului \ . De asemenea \ \.
Subspatiile f0g :iV:c:n:c:csubspatii triviale a|c :jatin|ni V.l::n/:jatinSdi)critdc:n/:jatii|
Subspatiul o de la Exercitiul 1. este un subspatiu propriu al sptiului M
2,2
(R),R.
(b) Daca o = f
1
,
2
, ...,
n
g \, unde \ este spatiu vectorial peste corpul 1, mul-
timea tuturor combinatiilor liniare ale vectorilor din o notata :ja:(o) este un
subspatiu vectorial al spatiului \ (deci :ja:(o) \ ) numit subspatiul generat
de sistemul de vectori o. Daca :ja:(o) = \, atunci o se numeste sistem de
generatori pentru spatiul \ .
(c) Fie l si \ doua subspatii vectoriale ale spatiului \,1. Atunci:
i. l \ \ \ ;
4
ii. l + \ := fn +n j n 2 l, n 2 \g \. Subspatiul l + \ se
numeste suma subspatiilor l si \.
iii. Daca suma subspatiilor l si \ are proprietatea:
8 2 l +\ 9!n 2 l si 9! n 2 \ astfel incat = n +n
atunci notam suma l + \ := l \ si o numim suma directa
a subspatiilor l si \. Daca \ = l \ spunem ca l si \
sunt subspatii suplementare. (Simbolul 9! este o prescutare a
sintagmei 'exista si este unic(a)'). Mai general:
iv. Daca l
1
, l
2
, ..., l
n
\, atunci suma subspatiilor l
1
+l
2
+... +
l
n
:= l \ ; daca, in plus,
8 2 l 9!n
I
2 l
I
, i = 1, : astfel incat = n
1
+n
2
+... +n
n
sub-
spatiul l se numeste suma directa a subspatiilor l
1
, l
2
, ..., l
n
si scriem l = l
1
l
2
... l
n
:= .
n

I=1
l
I
.
Exercitiul 2. Fie (a, /, c) 2 o, unde o este subspatiul de la Exercitiul 1.
Deoarece (a, /, c) = (a, /, a + 2/) = a(1, 0, 1) + /(0, 1, 2) rezulta ca
o = :ja:((1, 0, 1), (0, 1, 2)). Tehnica de obtinere a unui sistem de gen-
eratori pentru subspatiul o- numita parametrizare (am utilizat legatura
dintre parametrii a, / si scalarul c = a + 2/) va folosita adesea in cele
ce urmeaza.
Mai mult, observam ca o = :ja:((1, 0, 1)) + :ja:((0, 1, 2)), iar daca
(a, /, c) 2 :ja:((1, 0, 1))+:ja:((0, 1, 2)) atunci (a, 0, a) 2 :ja:((1, 0, 1)),
respectiv (0, /, 2/) 2 :ja:((0, 1, 2)) sunt unicele matrice din :ja:((1, 0, 1))
respectiv :ja:((0, 1, 2)) pentru care (a, /, c) = (a, 0, a)+(0, /, 2/).In
consecinta o este suma directa a subspatiilor :ja:((1, 0, 1)) si :ja:((0, 1, 2)).
De fapt avem :ja:((1, 0, 1))\:ja:((0, 1, 2)) =

0 =

0 0
0 0

, condi-
tie care asigura faptul ca :ja:((1, 0, 1)) si :ja:((0, 1, 2)) sunt subspatii
suplementare pentru spatiul vectorial o. In general are loc:
Propozitie. Fie l
1
, l
2
, ..., l
n
subspatii vectoriale ale spatiului \,1.Urmatoarele
armatii sunt echivalente:
(a) l
1
+l
2
+... +l
n
= l
1
l
2
... l
n
;
(b) l
I
\ (l
1
+l
2
+...l
I1
+l
I+1
+... +l
n
= f0g , pentru i = 1, :.
4. Dependenta si independenta liniara.
Denitie. Fie \,1 un spatiu vectorial.
(a) Vectorii
1
,
2
, ...,
n
2 \ sunt liniar dependenti daca exista n scalari
c
1
, c
2
, ..., c
n
2 1 , nu toti nuli, astfel incat
c
1

1
+c
2

2
+... +c
n

n
= 0; ()
5
mai spunem ca multimea f
1
,
2
, ...,
n
g este un sistem de vectori
liniar dependenti ( uneori -sistem liniar dependent), iar relatia ()
este o relatie de dependenta liniara (pentru vectorii
1
,
2
, ...,
n
);
daca, de exemplu am determinat scalarii c
1
, c
2
, ..., c
n
, cu c
1
6= 0,
care satisfac relatia () atunci
1
= c
1
1
(c
2

2
+... +c
n

n
) este, de
asemenea o relatie de dependenta liniara;
(b) vectorii
1
,
2
, ...,
n
sunt liniar independenti daca nu sunt liniar de-
pendenti, i.e.
c
1

1
+ c
2

2
+ ... + c
n

n
= 0, c
1
, c
2
, ..., c
n
2 1 ) c
1
= c
2
= ... =
c
n
= 0;
(o combinatie liniara a vectorilor
1
,
2
, ...,
n
este vectorul nul daca si
numai daca toti scalarii c
1
, c
2
, ..., c
n
sunt nuli); mai spunem, in acest
caz, ca f
1
,
2
, ...,
n
g este un sistem de vectori liniar independenti
(sau sistem liniar independent).
Altfel spus: consideram in spatiul \,1 ecuatia () de necunoscute
c
1
, c
2
, ..., c
n
2 1.
Daca ecuatia admite solutii nebanale, atunci f
1
,
2
, ...,
n
g este
un sistem de vectori liniar dependenti.
Daca ecuatia admite doar solutia banala, atunci f
1
,
2
, ...,
n
g
este un sistem de vectori liniar independenti.
Observatie. Orice sistem de vectori care contine vectorul nul este un
sistem liniar dependent.
Exercitiul 3. Fie
1
= (1, 1, 2),
2
= (1, 2, 1),
3
= (2, 3, c) trei vec-
tori din spatiul vectorial R
3
,R, unde c este un numar real. Sa analizam
dependenta/independenta sistemului o = f
1
,
2
,
3
g . Conform denitiei,
consideram, in R
3
,R, ecuatia
r
1
+j
2
+.
3
= 0, (1)
unde 0 = (0, 0, 0) si necunoscutele sunt scalarii r, j, . 2 R; trebuie sa aam
daca ecuatia are doar solutia banala r = j = . = 0 (ceea ce indica liniar
independenta vectorilor
1
,
2
,
3
) sau are mai multe solutii- (dependenta
liniara a sistemului o = f
1
,
2
,
3
g). Deoarece
(1) , (r, r, 2r) + (j, 2j, j) + (2., 3., c.) = (0, 0, 0) ,
, (r +j + 2., r 2j + 3., 2r j +c.) = (0, 0, 0)
rezulta ca relatia (1) este echivalenta cu sistemul liniar omogen:
r +j + 2. = 0
r 2j + 3. = 0 (2)
2r j +c. = 0;
conform teoriei sistemelor liniare si omogene, problema noastra este acum
sa determinam rangul matricei sistemului:
6
:=
0
@
1 1 2
1 2 3
2 1 c
1
A
,
matrice care se obtine prin concatenarea coloanelor
T
1
,
T
2
,
T
3
. Avem doua
posibilitati:
daca rangul este 3, sistemul este compatibil determinat, i.e. unica
solutie (solutia banala) este r = j = . = 0, caz in care o este un
sistem de vectori liniar independent;
daca rangul este mai mic decat 3 sistemul admite si solutii nebanale,
deci o este un sistem de vectori liniar dependent, iar o relatie de
dependenta liniara se poate determina cu ajutorul matricei scara re-
duse.
Cu transformarile elementare pe linii 1
1
+1
2
! 1
2
si 1
1
1
2
+1
3
! 1
3
obtinem

0
@
1 1 2
0 3 1
0 0 c 5
1
A
;
matricea obtinuta are forma scara, furnizeaza rangul (ra:q() =numarul
pivotilor) si, implicit, transeaza natura sistemului o :
daca c 6= 5 atunci ra:q() = 3, deci o este liniar independent;
daca c = 5 atunci ra:q() = 2, deci o este liniar dependent; in
acest caz, continuand cu transformarile elementare
1
3
1
2
! 1
2
apoi
cu 1
2
+1
1
! 1
1
obtinem forma scara redusa a matricei

0
@
1 1 2
0 1
1
3
0 0 0
1
A

0
@
1 0
7
3
0 1
1
3
0 0 0
1
A
;
observam ca a treia coloana se poate exprima ca o combinatie liniara a
coloanelor care contin pivotii:
0
@
7
3

1
3
0
1
A
=
7
3
0
@
1
0
0
1
A

1
3
0
@
0
1
0
1
A
;
observam ca si in matricea coloana a III-a se poate exprima ca o com-
binatie liniara a primelor doua coloane folosind de asemenea coecientii
7
3
,respectiv
1
3
:
0
@
2
3
5
1
A
=
7
3
0
@
1
1
2
1
A

1
3
0
@
1
2
1
1
A
,
3
=
7
3

1

1
3

2
,
adica am obtinut o relatie de dependenta liniara a vectorilor dati.
Tehnica utilizata in acest exercitiu este aplicabila in 1
n
,1 :
7
Criteriul practic de dependenta in 1
n
,1. Vectorii
1
,
2
, ...,
n
2 1
n
sunt liniar dependenti daca si numai daca rangul matricei = (
T
1
j
T
2
j ... j
T
n
) 6=
:; mai mult, deoarece transformarile elementare pe linie conserva rangul
si relatiile de dependenta liniara, daca o
.
este forma scara redusa a ma-
tricei , atunci:
daca numarul de pivoti din o
.
coincide cu numarul de vectori, :,
atunci vectorii sunt liniar independenti;
daca numarul r de pivoti din matricea o
.
este diferit de numarul
vectorilor (adica r 6= :), atunci vectorii
1
,
2
, ...,
n
sunt liniar de-
pendenti; in cazul in care vectorul nul nu este printre vectorii dati,
atunci
(a) pozitiile pivotilor sunt (1, ,
1
) , (2, ,
2
) , ..., (r, ,
:
) ;
(b) vectorii

1
,

2
, ...,

sunt liniar indepedenti;

(c) ceilalti vectori sunt combinatii liniare ale vectorilor
1
,
2
, ...,

,combinatii
care se citesc din coloanele matricei o
.
; de exemplu, daca in
matricea o
.
avem coloana o
:
= (c
1
, ..., c
:
, 0, ..., 0)
T
(cu , , 2
f,
1
, ..., ,
:
g), atunci

= c
1

1
+c
2

2
+... +c
:

.
Exercitiul 4. Fie
1
= (1, 1, 2, 1),
2
= (1, 2, 1, 2),
3
= (1, 1, 0, 0),
4
=
(0, 1, 1, 0) ,
5
= (0, 0, 1, 1) vectori in spatiul vectorial R
4
,R.
(a) Sa se arate ca ' = f
1
,
2
,
3
,
4
,
5
g este sistem de vectori liniar
dependenti.
(b) Sa se determine numarul maxim : de vectori liniar independenti din
multimea ' si sa se indice o submultime '
n
' de : astfel de
vectori.
(c) Este '
n
unica submultime de : vectori liniar independenti din '?
(d) Sa se exprime vectorii din ''
n
ca si combinatii liniare ale vecto-
rilor din '
n
.Sunt unice aceste exprimari?
Rezolvare. Folosim criteriul practic. Pentru aceasta formam matricea
prin concatenarea matricelor coloana corespunzatoare vectorilor dati
urmand sa o aducem la forma scara redusa; pentru ca urmarim sa obtinem
o matrice superior triunghiulara, vom concatena vectorii dati intr-o ordine
care ne usureaza prelucrarea prin transformari elementare. De exemplu
formam matricea
= (
T
3
j
T
4
j
T
5
j
T
1
j
T
2
) =
0
B
B
@
1 0 0 1 1
1 1 0 1 2
0 1 1 2 1
0 0 1 1 2
1
C
C
A
.
(a) Deoarece rangul matricei este mai mic decat 5 rezulta ca ' =
f
1
,
2
,
3
,
4
,
5
g este sistem de vectori liniar dependenti.
8
(b) Pentru a determina numarul : aducem la forma scara redusa;
obtinem

0
B
B
@
1 0 0 0 1
0 1 0 0 3
0 0 1 0 2
0 0 0 1 0
1
C
C
A
.
Forma scara redusa are 4 pivoti, deci rangul matricei este 4, iar
: = 4. Pivotii se gasesc pe primele patru coloane, prin urmare am
obtinut submultimea maximala de vectori liniar independenti '
4
=
f
3
,
4
,
5
,
1
g .
(c) De exemplu, matricea (
T
2
j
T
4
j
T
5
j
T
1
) =
0
B
B
@
1 0 0 1
2 1 0 1
1 1 1 2
2 0 1 1
1
C
C
A

0
B
B
@
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
1
C
C
A
are, de asemenea, rangul egal cu 4; rezulta ca si submultimea f
1
,
2
,
4
,
5
g 6=
'
4
are patru vectori liniar independenti.
(d) Deoarece in forma scara redusa coloana a cincea se poate exprima
in functie de celelalte coloane:
0
B
B
@
1
3
2
0
1
C
C
A
= 1
0
B
B
@
1
0
0
0
1
C
C
A
+ 3
0
B
B
@
0
1
0
0
1
C
C
A
2
0
B
B
@
0
0
1
0
1
C
C
A
+0
0
B
B
@
0
0
0
1
1
C
C
A
obtinem, corespunzator, exprimarea ultimei coloane
din matricea in functie de primele partru coloane, deci
2
=
3
+
3
4
2
5
. Exprimarea lui
2
este unica; intr-adevar daca
2
= c
3
+
,
4
+
5
+c
1
, (cu c, ,, , c 2 R) urmeaza ca c
3
+,
4
+
5
+c
1
=

3
+3
4
2
5
, sau echivalent, (c1)
3
+(,3)
4
+(+2)
5
+c
1
= 0;
dar vectorii
1
,
3
,
4
,
5
sunt liniar independenti si, in consecinta
scalarii care intervin in combinatie sunt toti nuli, adica c = 1, , =
3, = 2 si c = 0.
5. Baze. Caracterizari.
Denitie.Un sistem ordonat de vectori 1 = fc
1
, c
2
, ..., c
n
g \ este o
baza pentru spatiul \,1 daca
(a) sistemul 1 este liniar independent;
(b) 1 este sistem de generatori (i.e. :ja:(o) = \ ).
Exemple.
(a) In spatiul aritmetic R
n
,Rmultimea f(1, 0, 0, ..., 0) , (0, 1, 0, ..., 0), ..., (0, 0, 0, ..., 0, 1)g
este o baza numita baza canonica.
9
(b) Mai general, in spatiul 1
n
,1 multimea f(1, 0, 0, ..., 0) , (0, 1, 0, ..., 0), ..., (0, 0, 0, ..., 0, 1)g
este o baza numita baza canonica (ca de obicei, 1 este elementul neu-
tru al grupului abelian (1

= 1 f0g , ).
(c) In spatiul M
n,n
(1),1 multimea 1 =

c
I
j i = 1, :, , = 1, :

unde
c
11
=
0
B
B
@
1 0 ... 0
0 0 ... 0
...
0 0 ... 0
1
C
C
A
, c
12
=
0
B
B
@
0 1 ... 0
0 0 ... 0
...
0 0 ... 0
1
C
C
A
, ..., c
1n
=
0
B
B
@
0 0 ... 1
0 0 ... 0
...
0 0 ... 0
1
C
C
A
,
c
21
=
0
B
B
@
0 0 ... 0
1 0 ... 0
...
0 0 ... 0
1
C
C
A
, ..., c
2n
=
0
B
B
@
0 0 ... 0
0 0 ... 1
...
0 0 ... 0
1
C
C
A
, ..., c
nn
=
0
B
B
@
0 0 ... 0
0 0 ... 0
...
0 0 ... 1
1
C
C
A
este o baza numita baza canonica
(d) In spatiul R
n
[r],R multimea

1, r, r
2
, ..., r
n

este o baza numita

baza canonica.
Exercitiul 5. La Exercitiul 1. am vazut ca o =

(a, /, c) =

a /
0 c

j a, /, c 2 R, a + 2/ = c

este un subspatiu vectorial al spatiului M

2,2
(R),R; la La Exercitiul 2. am
constatat (folosind tehnica parametrizarii) ca vectorii (1, 0, 1) =

1 0
0 1

si (0, 1, 2) =

0 1
0 2

genereaza spatiul o. Deoarece :ja:((1, 0, 1)) \

:ja:((0, 1, 2)) =

0 0
0 0

, rezulta ca cei doi vectori sunt liniar inde-

pendenti. In consecinta multimea f(1, 0, 1), (0, 1, 2)g este o baza pentru
spatiul o.
Propozitie. Fie \,1 un spatiu vectorial si 1 = fc
1
, c
2
, ..., c
n
g \ o
baza a sa.
(a) Orice vector 2 \ se exprima in mod unic ca o combinatie liniara
a vectorilor (ordonati, dupa indicii 1, 2, ...) din baza, i.e. exista si
sunt unici scalarii r
1
, r
2
, ..., r
n
2 1 astfel incat = r
1
c
1
+ r
2
c
2
+
... +r
n
c
n
;scalarii r
1
, r
2
, ..., r
n
se numesc coordonatele vectorului in
baza 1.
(b) Orice alta baza a spatiului \,1 are acelasi numar de vectori; nu-
marul vectorilor dintr-o baza a spatiului \,1 se numeste dimensi-
unea spatiului; vom scrie dim(\ ) = :.
Exista spatii care contin un numar innit de vectori liniar independenti
(e.g. spatiul real al tuturor polinoamelor cu coecienti reali). Obiectul
Algebrei liniare este studiul spatiilor nit dimensionale.
Exemple. Tinand cont de bazele canonice prezentate mai sus rezulta ca:
(a) dimensiunea spatiului R
n
,R este :;
10
(b) dimensiunea spatiului 1
n
,1 este :;
(c) dimensiunea spatiului M
n,n
(1),1 este ::;
(d) dimensiunea spatiului R
n
[r],R este : + 1.
La Exercitiul 5. am aratat de fapt ca dim(o) = 2.
Teorema. Fie \,1 un spatiu vectorial si 1 = fc
1
, c
2
, ..., c
n
g \ un
sistem de vectori. Urmatoarele armatii sunt echivalente:
(a) sistemul 1 este o baza pentru spatiul \,1;
(b) 1 este un sistem maximal de vectori liniar independenti, adica sis-
temul fc
1
, c
2
, ..., c
n
, ng este liniar dependent, oricare ar vectorul
n 2 \ ;
(c) oricare ar un vector 2 \ el se exprima in mod unic ca o combi-
natie liniara a vectorilor din sistemul 1.
1.2 PROBLEME
1. Aratati ca intr-un spatiu vectorial:
(a) exista un singur vector nul;
(b) oricare vector are un unic vector opus.
2. In spatiul vectorial R
3
,R se dau vectorii n = (1, 2, 1), = (1, 1, 1), n =
(0, 9, 8).
(a) Scrieti baza canonica a spatiului R
3
,R.
(b) Exprimati vectorii dati in baza canonica.
(c) Determinati coordonatele vectorilor dati in baza canonica.
(d) Determinati vectorul e = 3 + 5n n; stabiliti daca urmatoarele
sisteme de vectori sunt baze pentru spatil \ :
i. fn, , ng ;
ii. fn, , n, e g ;
iii. fn, , e g ;
iv. f0, n, e g ;
v. f, n, e g .
3. Sa se arate ca multimea matricelor cu elemente din corpul 1 i.e. M
n,n
(1)
este un spatiu vectorial peste corpul 1, fata de operatia (interna) de
adunare a matricelor, respectiv, fata de operatia (externa) de inmultire
a matricelor cu scalari.
4. Vericati ca in spatiul vectorial \,1 :
11
(a) 0 = 0, pentru orice 2 \ adica produsul scalarului 0 cu vectorul
nul este vectorul nul;
(b) c0 = 0, pentru orice c 2 1, adica produsul scalarului c cu vectorul
nul este vectorul nul;
(c) (1) = pentru orice 2 \, adica produsul dintre scalarul 1 si
vectorul este opusul vectorului ;
(d) daca c 2 1, 2 \ si c = 0, atunci c = 0 sau = 0.
5. Sa se arate ca urmatoarele multimi se pot inzestra cu structura de spatiu
liniar peste corpul numerelor reale:
(a) f(a, 0, / +c, a +/ +c)j a, /, c 2 Rg
(b) f(a, c, / +c +d, a +/ + c +d)j a, /, cd 2 Rg .
6. In spatiul R
31
,Rconsideram vectorii
1
= (9, 0, 1)
T
,
2
= (2, 2, 1)
T
,
3
=
(0, 2, 1)
T
,
4
= (1, 1, 1)
T
.
(a) Sa se scrie combinatia liniara =
1
+ 2(13, 0, 1)
T
+
2

3
+
4
.
(b) Sa se determine coordonatele vectorilor considerati in baza canonica.
(c) Sa se determine rangul matricei = (
1
j
2
j
3
j
4
).
(d) Sunt vectorii considerati liniar independenti?
(e) Sa se determine cel mai mare : 4 pentru care multimea

I
: i = 1, :

este liniar independenta.

(f) Sa se determine multimea tuturor combinatiilor liniare a vectorilor
i.
1
,
2
,
3
,
4
.
ii.
1
,
2
, ...,
n
.
7. Sa se arate ca vectorii notati
1
,
2
, ...formeaza o baza intr{un spatiu ar-
itmetic -precizati spatiul- apoi determinati coordonatele vectorului in
baza respectiva:
(a)
1
= (1, 1, 1),
2
= (1, 1, 2),
3
= (1, 2, 3); = (6, 9, 14).
(b)
1
= (2, 1, 3),
2
= (3, 2, 5),
3
= (1, 1, 1); = (6, 2, 7).
(c)
1
= (1, 2, 1, 2, ),
2
= (2, 3, 0, 1),
3
= (1, 2, 1, 4),
4
= (1, 3, 1, 1);
= (7, 14, 1, 2).
Raspunsuri. a. 1, 2, 3; b. 1, 1, 1; c. 0, 2, 1, 2.
8. Sa se arate ca vectorii notati
1
,
2
, ..., respectiv
0
1
,
0
2
, ..., formeaza baze
intr-un spatiu aritmetic; exprimati vectorii
1
,
2
, ... in cele doua baze.
(a) f
1
= (1, 2, 1),
2
= (2, 3, 3),
3
= (3, 7, 1)g ;
0
1
= (3, 1, 4),
0
2
= (5, 2, 1),
0
3
=
(1, 1, 6).
12
(b)
1
= (1, 1, 1, 1),
2
= (1, 2, 1, 1),
3
= (1, 1, 2, 1),
4
= (1, 3, 2, 3);
0
1
=
(1, 0, 3, 3),
0
2
= (2, 3. 5, 4),
0
3
= (2, 2, 5, 4),
0
4
= (2, 2, 5, 4).
Raspunsuri.
(a)
1
= 27
0
1
71
0
2
41
0
3
,
2
= 9
0
1
+20
0
2
+9
0
3
,
3
= 4
0
1
+12
0
2
+8
0
3
;
(b)
1
= 2
0
1
+
0
3

0
4
,
2
= 3
0
1
+
0
2
2
0
3
+
0
4
,
3
=
0
1
2
0
2
+
0
3

0
4
,

4
=
0
1

0
2
+
0
3

0
4
.
9. Sa se determine ` 2 R astfel incat vectorul v sa se poata exprima ca o
combinatie liniara a celorlalti vectori dati:
(a) = (7, 2, `) ,
1
= (2, 3, 5),
2
= (3, 7, 8),
3
= (1, 6, 1);
(b) = (9, 12, `) ,
1
= (3, 4, 2),
2
= (6, 8, 7).
Raspunsuri. a. ` = 15; b. ` 2 R.
10. * Fie \,1 un spatiu liniar de dimensiune :. Se stie ca, in general, intr-un
asemenea spatiu exista mai multe baze.
(a) Sa se arate ca pentru 1 = R sau 1 = C spatiuli \ are o innitate
de baze.
(b) Sa se dea cate un exemplu de spatiu care are exact 0, 1, 2, 3,respectiv
4 baze.
11. Determinati dimensiunile urmatoarelor spatii vectoriale:
(a) f(0, 0, 0)g
(b)

(a, a, a, a)
T

a 2 R

(c)

(a, 0, / +c, a +/ +c)
T

a, /, c 2 R

(d)

(a, c, / +c +d, a +/ +c +d)
T

a, /, c, d 2 R

.
(e) f(0, a +c, c +d, a +/ +c +d)j a, /, cd 2 Rg .
Raspusuri. a. 0; b. 1; c. 2; d. 4; d. 3.
12. Sa se determine matricea de trecere de la baza de la baza 1 la baza 10 si
inversa ei unde:
(a) 1 = f(1, 2, 1), (2, 3, 3), (3, 7, 1)g , 10 = f(3, 1, 4), (5, 2, 1), (1, 1, 6)g ;
(b) 10 = f(1, 1, 1, 1), (1, 2, 1, 1), (1, 1, 2, 1), (1, 3, 2, 3)g , 1 = f(1, 0, 3, 3), (2, 3. 5, 4), (2, 2, 5, 4), (
13. Sa se stabileasca dimensiunea spatiului R
n
[r],R (spatiul functiilor poli-
nomiale de grad mai mic sau egal cu :), sa se determine coordonatele
vectorilor 1, (ra), (ra)
2
, ... ,(ra)
n
in baza canonica apoi sa se scrie
matricele de trecere dintre cele doua baze.
13
14. Sa se arate ca in spatiul R
3
[r],R sistemul de vectori
(a) 1 =

1, 2r, 2r
2
, 2r
3

este o baza, iar coordonatele vectorului r +r

2
sunt (0, 1,2, 1,2, 0);
(b) 1
0
=

1 +r, 1 r, r +r
2
, r +r
3

este o baza, iar coordonatele vec-

torului r +r
2
sunt (0, 0, 1, 0).
15. * Sa se arate ca urmatorul sistem de vectori (in ce spatiu poate consid-
erat?) este liniar independent: f1, cos r, sinr, cos 2r, sin2r, ..., cos :r, sin:rg .
16. Stabiliti care dintre urmatoarele multimi de vectori este subspatiu al unui
spatiu vectorial real adecvat:
(a) vectorii unui spatiu liniar n dimensional care au coordonatele numere
intregi;
(b) vectorii cu acelasi punct de aplicatie, O, din spatiul zic:
i. care au varfurile pe axele de coordonate;
ii. care au varfurile pe o dreapta data;
iii. ale caror varfuri nu sunt pe o dreapta data;
iv. care au varfurile in primul cadran;
(c) vectorii din R
n
,R ale caror coordonate verica ecuatia: r
1
+ r
2
+
... +r
n
= 0;
(d) vectorii din R
n
,R ale caror coordonate verica ecuatia: r
1
+ r
2
+
... +r
n
= 1;
(e) vectorii din R
n
,R care sunt combinatii liniare ai unor vectori dati.
Raspunsuri. a. nu; b.i. nu; b.ii. da, daca si numai daca dreapta trece prin
origine; b.iii. nu; b.iv.nu; c.da; d. nu, e. da.
17. Enumerati toate subspatiile spatiului vectorilor (cu punctul de aplicatie
O) din spatiul zic.
Raspuns. Tot spatiul; multimea vectorilor dintr-un plan care trece prin
origine; multimea vectorilor de pe o dreapta care trece prin origine; mul-
timea formata din vectorul nul.
18. Descrieti subspatiile generate de vectorii indicati (precizand spatiul real
in care se lucreaza) si stabiliti dimensiunea lor:
(a) 1;
(b) (1, 1), (2, 2);
(c) (1, 2), (2, 1);
(d) (10, 0, 10), (21, 1, 1), (11, 1, 11).
Raspunsuri. a. R, 1 b. f(c, c) j c 2 Rg , 1 c. R
2
, 2; d. f(10c + 21,, ,, , 10c) j c, , 2 Rg , 2.
14
19. Fie M
n,n
(1),1. Aratati ca multimea matricelor diagonala formeaza un
subspatiu liniar; care este dimensiunea acestuia?
20. In spatiul functiilor reale peste corpul R analizati dimensiunea subspatiu-
lui generat de vectorii
(a) sinr;
(b) sinr, sin
2
r;
(c) sinr, sin
2
r, ..., sin
n
r.
21. Determinati cate o baza pentru:
(a) subspatiul

ar
2
+/r + c

a +/ = c

al spatiului R
3
[r],R ;
(b) subspatiul matricelor de tip 2 2:

a /
0 c

a, /, c 2 R

(vericati,
in prealabil ca este subspatiu);
(c) subspatiul matricelor din M
n,n
(R) care au primele doua coloane
nule.
22. Determinati cate o baza pentru subspatiile polinoamelor j 2 R
3
[r],R
avand proprietatea:
(a) j(1) = 0;
(b) j(1) = 0 si j(2) = 0;
(c) j(1) = 0, j(2) = 0 si j(3) = 0;
(d) j(0) = 0, j(1) = 0, j(2) = 0 si j(3) = 0.
23. Fie =
0
B
B
@
1 1 1 1 1 1
1 2 3 4 5 6
2 3 4 5 6 7
2 4 6 8 10 12
1
C
C
A
. Sa se determine cate o baza pentru :
(a) spatiul generat de liniile sale;
(b) spatiul generat de coloanele sale;
(c) n||().
Raspusuri. De exemplu:
(a)

1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6

(b)
2
6
6
4
0
B
B
@
1
1
2
2
1
C
C
A
,
0
B
B
@
1
2
3
4
1
C
C
A
3
7
7
5
15
(c)
2
6
6
6
6
6
6
4
0
B
B
B
B
B
B
@
1
2
1
0
0
0
1
C
C
C
C
C
C
A
,
0
B
B
B
B
B
B
@
2
3
0
1
0
0
1
C
C
C
C
C
C
A
,
0
B
B
B
B
B
B
@
3
4
0
0
1
0
1
C
C
C
C
C
C
A
,
0
B
B
B
B
B
B
@
4
5
0
0
0
1
1
C
C
C
C
C
C
A
3
7
7
7
7
7
7
5
.
24. Fie \ multimea matricelor de tip 4 4 a caror matrice scara redusa are
ultima linie nula. Este \ un subspatiu in M
4,4
(R)?
25. Fie \,1 un spatiu vectorial , l si \ doua subspatii , iar 1
I
= fn
1
, n
2
, ...n
|
g ,
respectiv 1
\
= f
1
,
2
, ...
l
g baze ale acestora.
(a) Sa se arate ca multimea l \ \ este subspatiu al sptiului \.
(b) Sa se arate ca multimea l + \ := fn + j n 2 l, 2 \ g este sub-
spatiu al spatiului \.
(c) Sa se arate ca daca l \ si / = |, atunci l = \ .
(d) * Determinati dimensiunea subspatiului l+\ si indicati o procedura
concreta de obtinere a unei baze.
Indicatie. O baza pentru l+\ este formata dintr-o submultime maximala
de vectori liniari independenti ai multimii fn
1
, n
2
, ...n
|
,
1
,
2
, ...
l
g .
26. *Determinati cate o baza pentru suma, respectiv intersectia subspatiilor
generate de multimile de vectori
1
, ...,
n
si
0
1
, ...,
0
n
:
(a)
1
= (1, 2, 1),
2
= (1, 1, 1),
3
= (1, 3, 3);
0
1
= (2, 3, 1),
0
2
=
(1, 2, 2),
0
3
= (1, 1, 3).
(b)
1
= (1, 1, 0, 0),
2
= (0, 1, 1, 0),
3
= (0, 0, 1, 1);
0
1
= (1, 0, 1, 0),
0
2
=
(0, 2, 1, 1),
0
3
= (1, 2, 1, 2).
Raspusuri. a. de exemplu, pentru suma f
1
,
2
,
0
1
g , iar pentru intersectie
fg , unde = 2
1
+
2
=
0
1
+
0
3
= (3, 5, 1). b. de exemplu, pentru suma
f
1
,
2
,
3
,
0
1
g , iar pentru intersectie f
00
1
,
00
2
g , unde
00
1
=
1
+
2
+
3
=

0
1
+
0
2
= (1, 2, 2, 1) si
00
2
= 2
1
+ 2
3
=
0
1
+
0
3
.
2 APLICATII LINIARE
2.1 PROBLEME PROPUSE
1. Care dintre urmatoarele functii sunt aplicatii liniare?
(a) ) : R ! R, )(r) = ar, unde a 2 R;
(b) ) : R ! R, )(r) = ar
2
, unde a 2 R;
(c) ) : R ! R, )(r) = a, unde a 2 R;
16
(d) ) : R ! R, )(r) = ar +/, unde a, / 2 R;
(e) ) : R
2
! R, )(r, j) = r j;
(f) ) : R
2
! R, )(r, j) = r
2
j
2
;
(g) ) : R
2
! R, )(r, j) = r j + 1;
(h) ) : R
2
! R, )(r, j) = ar +/j + c,unde, a, /, c 2 R;
(i) ) : R ! R
2
, )(r) = (r, 2r);
(j) ) : R ! R
2
, )(r) = (r
4
, 2r);
(k) ) : R ! R
2
, )(r) = (ar +/, cr +d), unde a, /, c, d 2 R;
(l) ) : R
2
! R
3
, )(r, j) = (r, j, a +j), unde a 2 R.
Raspuns. a., b. pentru a = 0; c. pentru a = 0; d. pentru / = 0; h. pentru
c = 0; i.; k. pentru / = d = 0; l. pentru a = 0.
2. Fie ) : R
2
! R
3
, )(r, j) = (rj, j, 2r+j). Sa se arate ca aceasta functie
este aplicatie liniara, apoi sa se determine nucleul si imaginea sa.
Raspuns. f(0, 0)g ; f(a +/, /, 2a +/) j a, / 2 Rg .
3. Fie ) : R
3
! R
3
, )(r, j, .) = (r j, j ., . r). Sa se determine
dimensiunile nucleului si imaginii sale.
Raspuns. 1, respectiv 2.
4. Fie ) : R
3
! M
2,3
(R), )(r, j, .) =

r r r
r j .

.
(a) Sa se arate ca aplicatia denita este liniara.
(b) Sa se determine o baza a imaginii aplicatiei ).
(c) Sa se calculeze dimensiunea nucleului acestei aplicatii.
(d) Sa se scrie matricea aplicatiei in bazele canonice.
(e) In baza canonica din R
3
,R interschimbam primii doi vectori, iar
in baza canonica din M
2,3
(R) inlocuim al doilea vector cu suma
primilor doi. Care este matricea aplicatiei f in noile baze?
Raspuns. b.

1 1 1
1 0 0

0 0 0
0 1 0

0 0 0
0 0 1

; c. 0; d. [)] =
0
B
B
B
B
B
B
@
1 0 0
1 0 0
1 0 0
1 0 0
0 1 0
0 0 1
1
C
C
C
C
C
C
A
;
e. [)]
1
0
1
1
0
2
= 1
(1,2)
(1)[)]1
(1,2)
=
0
B
B
B
B
B
B
@
0 1 0
0 2 0
0 1 0
0 1 0
1 0 0
0 0 1
1
C
C
C
C
C
C
A
.
17
5. Fie ) : \ ! \ o aplicatie liniara. Sa se arate ca:
(a) ker ) \ ;
(b) 1:) \;
(c) )(l) 1:) pentru orice l \.
6. ) : R ! R, )(r) = ar, unde a 2 R. Sa se determine constanta a astfel
incat functia ) sa e izomorsm.
Raspuns. a 2 R.
7. Este aplicatia ) : R
2
! R
2
, )(r, j) = (r j, r + j) un izomorsm de
spatii liniare?
Raspuns. Da, deoarece dimensiunea nucleului este 0.
8. Sa se determine constantele a, /, c, d 2 R astfel incat aplicatia liniara ) :
R ! R
2
, )(r) = (ar +/, cr +d)
(a) sa e izomorsm;
(b) sa aiba, in bazele canonice, matricea

1
13

.
Raspuns. a. a, /, c, d 2 ?. b. a = 1, / = 0, c = 13, d = 0.
9. Sa se determine constantele a, /, c, d 2 R astfel incat aplicatia liniara ) :
R
4
! M
2,2
(R), )(r, j, ., t) =

ar /j
c. dt

(a) sa e izomorsm;
(b) sa aiba, in bazele canonice, matricea
0
B
B
@
1 0 0 0
0 2 0 0
0 0 3 0
0 0 0 4
1
C
C
A
.
Raspuns. a. ad 6= /c; b. a = 1, / = 2, c = 3, d = 4.
10. Sa se determine constantele a, /, c, d 2 R astfel incat aplicatia liniara ) :
R
2
! R
2
, )(r, j) = (ar + /j, cr + dj) sa e izomorsm, apoi sa se
determine matricea acestei aplicatii in baza canonica.
Raspuns. ad 6= /c;

a /
c d

.
11. Aratati ca exista un singur operator liniar al spatiului real tridimensional
care asigura urmatoarele transformari (vectorii sunt dati prin coordo-
natele lor intr-o anumita baza): (2, 3, 5) 7! (1, 1, 1) , (0, 1, 2) 7! (1, 1, 1) ,
(1, 0, 0) 7! (2, 1, 2) ; determinati matricea operatorului in baza in care sunt
date coordonatele vectorilor.
Raspuns.
0
@
2 11 6
1 7 4
2 1 0
1
A
18
12. Sa se determine dimensiunea spatiului L(R, R),R.
13. Sa se determine dimensiunea spatiului L(R
2
, R),R.
14. Se stie ca o aplicatie liniara intre spatiile vectoriale R
2
[r],R si R
3
[r],R
realizeaza transformarile: 1 7! 1 +r, r 7! 1 + 2r, r
2
7! 1 +r
3
.
(a) In ce se transforma vectorul 1 13r + 23r
2
?
(b) Care este matricea acestei aplicatii in bazele canonice?
(c) Determinati dimensiunea imaginii.
15. Fie 1 =
8
<
:
c
1
=
0
@
1
0
0
1
A
, c
2
=
0
@
1
1
0
1
A
, c
3
=
0
@
1
0
1
1
A
9
=
;
si 1
0
=

c
0
1
=

2
1

, c
0
2
=

1
1

baze in R
3
,R, respectiv R
2
,R, iar ) 2 L(R
3
, R
2
) astfel incat )(c
1
) =
c
0
1
c
0
2
, )(c
2
) = c
0
2
, )(c
3
) = c
0
1
+c
0
2
.
(a) Sa se scrie matricea aplicatiei ) in perechea de bazele 1, 10.
(b) Sa se determine )(c
1
c
2
+c
3
).
(c) Sa se calculeze dimensiunea nucleului aplicatiei ).
(d) Sa se scrie matricea aplicatiei in bazele canonice.
(e) * Sa se determine un subspatiu l al spatiului R
3
,R pentru care
restrictia ) j
I
sa e izomorsm.
16. Fie \,1 si \,1 doua spatii vectoriale. Sa se arate ca spatiile date sunt
izomorfe daca si numai daca ele au aceasi dimensiune.
17. Fie : 2 N

. Sa se determine : 2 N pentru care exista ) 2 L(R

n
, R
n
[r])
a carei matrice in bazele canonice este matricea unitate.
18. Demonstrati ca operatorul de derivare
J
Jr
: R
n
[r] ! R
n
[r] este liniar.
Determinati matricea acestuia in:
(a) baza canonica f1, r, ...r
n
g ;
(b) baza
n
1,
ro
1!
,
(ro)
2
2!
, ...,
(ro)

n!
o
, unde a este un numar real.
19. Operatorul liniar ) are, in baza 1 = fc
1
, c
2
, ..., c
n
g matricea [)]
1
. Ce
transformari va suferi aceasta matrice daca interschimbam vectorii c
I
si
c

?
20. Un operator liniar are matricea
0
B
B
@
1 2 0 1
3 0 1 2
2 5 3 1
1 2 1 3
1
C
C
A
in baza fc
1
, c
2
, c
3
, c
4
g .
Sa se determine matricea operatorului in baza:
19
(a) fc
1
, c
3
, c
2
, c
4
g ;
(b) fc
1
, c
1
+c
2
, c
1
+c
2
+c
3
, c
1
+c
2
+c
3
+c
4
g .
Raspunsuri. a.
0
B
B
@
1 0 2 1
2 3 5 1
3 1 0 2
1 1 2 3
1
C
C
A
. b.
0
B
B
@
2 0 1 0
1 4 8 7
1 4 6 4
1 3 4 7
1
C
C
A
.
21. Matricea operatorului ) : R
2
! R
2
in baza 1 = fc
1
= (1, 2), c
2
= (2, 3)g
este

3 5
4 3

, iar matricea operatorului q : R

2
! R in baza 1
0
= fc
0
1
=
(3, 1), c
0
2
= (4, 2)g este

4 6
6 9

. Sa se determine matricea operatorului

) +q in baza 1
0
.
Raspuns.

44 44

59
2
25

.
22. Matricea operatorului ) : R
2
! R
2
in baza 1 = fc
1
= (3, 7), c
2
=
(1, 2)g este

2 1
5 3

, iar matricea operatorului q : R

2
! R in baza
1
0
= fc
0
1
= (6, 7), c
0
2
= (5, 6)g este

1 3
2 7

. Sa se determine matricea
operatorului ) q in baza canonica.
Raspuns.

109 93
34 29

.
3
20