PROPAGAREA UNDELOR

ACUSTICE IN AER LIBER

 CARACTERISTICILE FIZICE ALE CAMPULUI ACUSTIC
Vibratiile unui corp elastic aflat in miscare oscilatorie sub actiunea unei forte
exterioare se propaga in mediul elastic prin unde, sub forma de comprimari si
dilatari succesive ale mediului de propagare.
Particulele mediului nu se deplaseaza odata cu unda elastica, ci efectueaza o
miscare alternativa in jurul pozitiei lor de echilibru, mijlocind transferul miscarii
fara a lua insa parte la ea.
Fig.1. Propagarea undei acustice

Regiunea unui mediu elastic care se gaseste in stare de vibratie, fiind sediul
unor unde acustice, se numeste camp acustic. Daca regiunea amintita nu este
delimitata de vreo suprafata, fiind extinsa practic pana la infinit, atunci campul se
numeste camp acustic liber. Daca spatiul este delimitat de suprafete orizontale
si verticale pe toate directiile, campul se numeste camp acustic inchis.
Stratul in care particulele oscileaza in aceeasi faza (comprimare sau destindere)
se numeste frontul undei acustice.
 CARACTERISTICILE FIZICE ALE CAMPULUI ACUSTIC
Gazele, lichidele i solidele sunt medii care prezint proprieti de mas i de
elasticitate, deci pot transmite unde elastice. n lichide i gaze apar numai unde
longitudinale, pe cnd n solide pot sa apar att unde longitudinale ct i unde
transversale.
Dac particulele oscileaz n direcia de propagare a micrii, unda se va numi
longitudinal.
Fig. 2. Unde longitudinale

Dac oscilaia particulelor este perpendicular pe direcia de propagare, unda

se va numi transversal.
Fig. 3. Unde transversale

Undele acustice reprezint o form particular a undelor elastice, respectiv sunt

undele elastice pe un anumit domeniu (interval) de frecvene, numit domeniul
audibil, cuprins ntre 16 i 16.000 Hz.
 CARACTERISTICILE SURSELOR SONORE
In functie de modul in care o sursa radiaza in spatiu energia acustica poate fi
caracterizata prin:
Putere;
Directivitate;
Frecventa;
Mod de radiatie in timp.
Puterea acustica (p) reprezinta energia acustica totala radiata de sursa in
unitatea de timp si se masoara in wati.
Sursele sonore care radiaza energia acustica in mod uniform in toate directiile se
numesc omnidirectionale sau nedirectionale, iar cele care radiaza cea mai mare
parte de energie in anumite directii se numesc directionale.
Directivitatea unei surse depinde de raportul care exista intre lungimea de unda
a sunetului radiat si dimensiunea acesteia. Cu cat acest raport este mai mic cu
atat aceasta sursa devine mai directionala. Gradul de directivitate (Q) este
caracterizat prin factorul de directivitate care reprezinta raportul intre presiunea
acustica eficace masurata pe o anumita directie la o anumita distanta de sursa si
media presiunilor acustice eficace, masurata la aceeasi distanta,
corespunzatoare tuturor directiilor de propagare. In cazul unei surse
omnidirectionale: Q=1.
 CARACTERISTICILE SURSELOR SONORE
Fig.4. Proprietatile directionale ale unui difuzor. (sunetul devine mai directional odata cu
cresterea frecventei)

In functie de caracteristica de frecventa o sursa poate produce un sunet pur sau

unul complex.
Sunetul pur este produs de o vibratie armonica fiind caracterizat printr-o singura
frecventa.
Sunetul complex contine un anumit numar de sunete pure, ale caror frecvente pot
constitui sau nu o serie armonica.
Radiatia in timp a unei surse sonore poate fi continua sau discontinua
(intermitenta). Sunetele emise cu o durata foarte scurta se numesc impulsuri
sonore.
Durata in timp a unui sunet conditioneaza posibilitatile si mijloacele de masurare.
Daca valorile instantanee ale parametrilor unui zgomot pur pot fi determinate in
orice moment, procesul se numeste determinat, in caz contrar aleatoriu.
 PROPAGAREA SUNETULUI IN ATMOSFERA
Aerul, permite propagarea undelor acustice intrucat are proprietati de masa si
elastice.
Modul de propagare si raza de actiune a undelor sonore in aer liber sunt
influenate de trei categorii de efecte naturale: efectul distanei, efectele
atmosferice i efectele terenului i a vegetaiei.
Efectul distanei asupra propagrii undelor sonore n cmp liber
In conditii stationare, intensitatea
sunetului radiat de o sursa sonora
scade odata cu departarea,
datorita fenomenului de absorbtie
a energiei in aer, precum si
datorita distributiei energiei pe
suprafata unor sfere, cu raza din
ce in ce mai mare.
In atmosfera reala, datorita
absorbtiei energiei acustice in aer,
intensitatea sunetului scade
continuu pe masura departarii de
sursa.
Fig. 6. Scaderea intensitatii cu distanta
 PROPAGAREA SUNETULUI IN ATMOSFERA
Absorbtia sunetului in atmosfera linistita este determinata de:
vascozitatea si conductia termica a aerului;
absorbtia moleculara.
Neglijand absorbtia, atenuarea sonora intre doua puncte este:

L 20 lg d

Unde: d distanta pana la sursa

Se observa ca la fiecare dublare a distantei, nivelul sonor scade cu 6 dB.

Efectele atmosferice asupra propagrii undelor sonore n cmp liber

Efectul vntului
Viteza de propagare a zgomotului in atmosfera este egala cu suma vectoriala
dintre viteza sunetului in atmosfera imobila si viteza vantului.
Razele acustice care se propagara impotriva vantului sunt deviate in sus, ceea
ce serveste drept cauza a aparitiei zonei de tacere, in care nu poate sa
patrunda sunetul direct.
In cazul propagarii sunetului in directia vantului zona de tacere lipseste,
deoarece razele acustice sunt dirijate spre suprafata pamantului.
 PROPAGAREA SUNETULUI IN ATMOSFERA
Efectul temperaturii
In timpul zilei temperatura se micsoreaza de obicei o data cu altitudinea si se
produce refractia sunetului in sus.
Noaptea, in conditii linistite, in stratul atmosferic de langa sol se observa
adesea inversia de temperatura si razele acustice sunt dirijate in jos.

Fig.7.Propagarea sunetului in functie de

conditiile atmosferice:
a. In directia vantului (inversia temperaturii)
b. In directia opusa vantului (scaderea
temperaturii cu altitudinea)

Efectele terenului i al vegetaiei

Influenta plantatiilor verzi asupra nivelului zgomotului nu este mare si poate fi
neglijata in calcule
In situatia propagarii sunetului deasupra unui teritoriu acoperit cu zapada
acesta sufera o atenuare suplimentara (zapada are un coeficient de absorbtie
ridicat). Inversia de temperatura insa duce la devierea razelor sonore spre
suprafata pamantului si la compensarea acestei absorbtii.
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Nivelul de presiune acustic in benzi de octav continuu echivalent, in
direcia vantului, in poziia receptorului, LfT(DW), trebuie s fie calculat pentru
fiecare surs punctiform i sursele imagine ale acesteia i pentru cele opt benzi
de octav cu frecvenele centrale standard de la 63 Hz pan la 8 kHz, cu relaia:
LfT(DW) = Lw + Dc - A
Unde: Lw nivelul de putere acustic in benzi de octav, in dB, produs de
sursa acustic punctiform in raport cu o putere acustic de referin;
Dc corecia de directivitate, in dB, care descrie gradul in care nivelul de
presiune acustic continuu echivalent al sursei acustice punctiforme
difer, intr-o direcie precizat, de nivelul unei surse acustice punctiforme
omnidirecionale care produce un nivel de putere acustic Lw;
A atenuarea in benzi de octav, in dB, care se produce la propagarea de
la sursa acustic punctiform la receptor.
Atenuarea A se determin cu relaia: A = Adiv + Aatm + Asol + Aecran + Adif
Unde: Adiv atenuarea datorit divergenei geometrice
Aatm atenuarea datorit absorbiei atmosferice
Asol atenuarea datorit efectului solului
Aecran atenuarea datorit unui ecran
Adif atenuarea datorit altor efecte diferite.
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Nivelul de presiune acustic ponderat A continuu echivalent, in direcia
vantului, este obinut prin insumarea presiunilor statice medii ptratice, care
contribuie la fenomen, calculate pentru fiecare surs acustic punctiform,
pentru fiecare din sursele imagine ale acestora i pentru fiecare band de
octav:

n 8 0.1L fT (ij ) A f ( j )

L AT ( DW ) 10 lg 10

i 1 j 1

Unde: n numrul de i contribuii;

j indice care arat cele opt frecvene centrale ale benzilor de octav
standard;
Aj ponderarea A standard.

Nivelul de presiune acustic ponderat A mediu pe termen lung LAT(LT) se

calculeaz cu relaia:
L AT ( LT ) L AT ( LW ) Cmet

Unde: Cmet corecia meteorologic.

 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Divergena geometric

Divergena geometric se refer la imprtierea sferic in camp liber de la o surs

acustic punctiform, care determin o atenuare, in dB, egal cu:
Adiv [20 lg( d / d 0 ) 11]

Unde: d distana de la surs la receptor, in m

d0 distana de referin (= 1m).

Absorbia atmosferic

Atenuarea datorit absorbiei atmosferice, in dB, in timpul propagrii pe o distan

d, in m, se determin cu relaia:
Aatm d / 1000

Unde: este coeficientul de atenuare atmosferic, in dB/km, la frecvena

central, pentru fiecare band de octav.
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Efectul solului

In principal, atenuarea datorit solului este rezultatul sunetului reflectat de

suprafaa solului care interfer cu sunetul care se propag direct de la surs la
receptor. Curbura cii de propagare indreptat in jos (in direcia vantului) face
ca aceast atenuare s fie determinat in principal de suprafeele solului din
apropierea sursei i din apropierea receptorului.
In cazul in care intereseaz numai nivelul de presiune acustic ponderat A in
poziia receptorului, si propagarea sunetului se produce deasupra unui sol poros
sau a unui sol mixt care este in majoritate poros, iar sunetul nu este un ton pur,
atenuarea se poate calcula cu relaia:

Asol = 4.8 - (2hm/d)[17+ (300/d)] 0

Unde: hm inlimea medie fa de sol a cii de propagare, in m

hm = F/d
F aria proieciei distanei surs receptor pe sol
d distana de la surs la receptor, in m.
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Ecranare

Pentru calculul atenurii realizate de un ecran se vor utiliza urmtoarele relaii:

pentru difractie la marginea de sus, se va utiliza expresia:
Aecran Dz Asol 0
pentru difractie n jurul unei margini verticale, se va utiliza expresia:
Aecran Dz 0
unde: Asol atenuarea datorit solului n absena ecranului;
Dz atenuarea datorit ecranului pentru fiecare band de octav.
C
Dz 10 lg 3 2 C 3 zK met

unde: lungimea de und a sunetului la frecvena central standard a
benzii de octava, n m;
z diferena dintre lungimile cilor sunetului difractat i direct calculate
pentru:
o singur difracie:
z d ss d sr a 2
2

1/ 2
d

pentru difracie dubl:

z d ss d sr e a 2
2

1/ 2
d
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Unde: dss distana de la surs la (prima) margine de difracie, n m;
dsr distana de la (a doua) margine de difracie la receptor, n m;
a componenta distanei, paralel cu marginea ecranului dintre surs i
receptor, n m.
Kmet factorul de corecie pentru efectele meteorologice:

pentru z > 0:
K met exp 1 / 2000 d ss d sr d / 2 z
pentru z 0: K met 1

C2 = 20 include efectul reflexiilor pe sol;

C2 = 40 dac reflexiile pe sol sunt luate n considerare separat prin surse
imaginare.
C3 =1 penntru o singur difracie;

C3 1 5 / e / 1 / 3 5 / e , pentru difractie dubl.
2 2

e distana dintre cele dou margini de difracie n cazul difraciei duble.

 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Atenuarea datorit altor efecte (spaii cu cldiri de locuit, vegetaie, spaii
industriale).
Atenuarea datorit propagrii zgomotului prin vegetaia deas este mic i se
poate determina conform urmtorului tabel:
Tab.1. Atenuarea n band de octav a zgomotului datorit propagrii prin
vegetaie deas, la o distan df

n cazul atenurii date de spaiile industriale o estimare a acestei valori se poate

face utilizand valorile din tabelul 2:
Tab.2. Coeficientul de atenuare al zgomotului intr-o banda de octava in timpul
propagarii prin instalatiile din spatii industriale
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Valoarea aproximativ a atenuarii data de locuinte, Alocuinte poate fi estimat
cu ajutorul urmtoarei relaii:
Alocu int e Alocu int e,1 Alocu int e , 2
Unde:
Alocu int e,1 0.1Bd b

B densitatea cldirilor de-a lungul cii de propagare, dat de aria total

plan a caselor mprit la aria totala a terenului (inclusiv cel acoperit de
case);
db lungimea cii de propagare, n m, care cuprinde o poriune din
apropierea sursei d1 i o poriune din apropierea receptorului d2.

Alocu int e, 2 10 lg 1 p / 100

p - procentul lungimii faadelor fa de lungimea totala a drumului sau a cii
ferate din vecinatate i este 90%.
 ATENUAREA SUNETULUI PROPAGAT IN AER LIBER.
METODA GENERALA DE CALCUL
Valoarea, n decibeli a coreciei meteorologice Cmet, se poate calcula
cu relaiile:

Cmet 0 , dac d p 10hs hr

C met C 0 1 10hs hr / d p , dac d p 10hs hr

Unde: hs nlimea sursei, n metri;

hr nlimea receptorului, n metri;
dp proiecia pe planul orizontal al solului a distanei dintre
surs i receptor, n metri;
C0 factor care depinde de statisticile meteorolorgice
locale pentru vitez i direcia vntului, precum i de
gradienii de temperatur, n decibeli.

Valoarea lui C0 poate fi estimat printr-o analiz a statisticilor

meteorologice locale.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Proiectarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice se realizeaz
n scopul asigurrii respectrii exigenei de protecie a cldirilor la aciunea
zgomotelor i a vibraiilor.

Rezultate optime se obin n situaia n care msurile de protecie acustic se

adopt concomitent pe ntregul parcurs: surs de zgomot mediu de propagare
spaiu de recepie (unitate protejat).

Msuri de protecie la surse

Msurile de protecie fonic adoptate la surs trebuie s conduc la obinerea

unei puteri acustice radiate minime, respectiv la un nivel de zgomot minim n
imediata apropiere a sursei.
mpotriva zgomotului aerian provenit de la surse situate n interiorul sau
exteriorul unitilor funcionale ce se protejeaz se prevd urmtoarele msuri:

selectarea corespunztoare a sursei i reglementarea utilizrii ei, n scopul

diminurii nivelului de zgomot produs de surse (prin alegerea unor echipamente
ct mai silenioase) i reducerii caracterului semnificativ al zgomotului produs de
surse (prin implementarea unor programe concrete de utilizare a surselor);

aplicarea unor sisteme locale de protecie acustic de tipul carcaselor

fonoizolatoare i al ecranelor de protecie acustic.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Carcasele fonoizolatoare
Carcasele fonoizolatoare sunt elemente constructive spaiale care au ca scop
atenuarea transmiterii zgomotului produs de o surs n mediul nconjurtor,
prin acoperirea total a acesteia.
Carcasele pot fi amplasate fata de surse astfel:
In afara limitelor campului acustica apropiat corespunzator sursei;
In interiorul limitelor campului acustic apropiat corespunzator sursei.
Fig. 8. Stabilirea campului acustic apropiat sursei.
Aparalelipipedul de aproximatie
al utilajului real de dimensiuni
L,l,h
B emisfera de aproximatie a
limitei campului acustic
apropiat
r=max(L,2h)
L cea mai mare dimensiuni a
dreptunghiului de baza
H inaltimea paralelipipedului de
aproximatie a utilajului real
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Efectul carcaselor fonoizolatoare pentru reducerea nivelului de zgomot se
exprim prin relaia:
L f L f L f
c 1 2
[dB]

Unde: L1(f) - este nivelul de zgomot n punctul respectiv, fr prezena

carcasei, n dB;
L2(f) - nivelul de zgomot n punctul respectiv, dup carcasare, n dB.
Reducerea nivelului de zgomot se poate realiza prin msurri acustice in
situ sau n laborator i prin calcul.
Relaia orientativ pentru calculul valorii Lc(f), dup normativul C 125-
2005, este:
Lc f = R f - 10 lg
S [dB]
Ai f

Unde: R(f) - este indicele de atenuare acustic corespunztor structurii

panourilor constituente ale carcasrii, n dB;
S - suprafaa interioar a carcasei, n m2;
Ai(f) - suprafaa echivalent de absorbie acustic interioar a
carcasei, n m2UA.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Ecrane de protectie acustica
Ecranele de protectie acustica sunt alcatuiri plane sau spatiale din panouri sau
alte elemenete constructive care mascheaza partial sursa de zgomot fata de
punctele de receptie considerate. Dimensiunea minima a unui ecran de protectie
acustica, trebuie sa indeplineasca relatia:
340
l
f0 Fig.9. Zone de umbra acustica

Unde: f0 frecventa cea mai

joasa a domeniului in care
ecranul trebuie sa produca
atenuari ale zgomotului
produs de sursa

Eficacitatea ecranelor de
protectie acustica se
manifesta prin zone de
umbra acustica creata de
acestea.
Zona de umbra acustica se
determina ducand raze din
centrul geometric O al
dreptunghiului de baza al
paralelipipedului ce
aproximeaza utilajul real.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Reducerea nivelului de zgomot Les(f) prin msurri in situ, conform
prevederilor din STAS 7150, este:
Les f = L0s f - Ls f
Unde: L0s f - este nivelul de zgomot n punctul respectiv, fr prezena
ecranului, n dB;
L s f - este nivelul de zgomot n punctul respectiv, dup introducerea
ecranului, n dB.
Prin calcul, reducerea nivelului de zgomot Les(f) exprimat n procente din
indicele de atenuare sonor R(f) asociat
structurii ecranului, se determin prin
utilizarea urmtoarei diagrame n funcie
de raportul h/.
h este nlimea ecranului deasupra
planului ce cuprinde punctele
caracteristice emisie-recepie;
lungimea de und, n m;
c viteza de propagare a sunetului n aer;
f frecvena sunetului, n Hz.
Fig.10. Reducerea nivelului de zgomot
Les(f)prin amplasarea unui ecran in campul
apropiat unei surse
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Msuri de protecie n cadrul cilor de propagare
Msurile de protecie, adoptate de-a lungul cilor de propagare aerian a
zgomotului, trebuie s asigure respectarea urmtoarei relaii:
Lef f Lnec f

Lnec f Ls f Ladm f
Unde: Ladm nivelul de zgomot admisibil prevzut n reglementrile tehnice n
vigoare, stabilit n funcie de tipul activitilor care se desfoar n unitile
funcionale protejate; poate fi exprimat de o curb de zgomot Cz sau de un
nivel global de zgomot, n dB(A);
Ls(f) nivelul de zgomot la limita cmpului acustic apropiat.

4 r 2
Ls f LPS f 10 lg 2
r0

Unde: LPS nivelul de putere acustic a sursei, n dB;

r raza emisferei de aproximare a cmpului acustic apropiat, n m;
r0 distana de 1m, msurat din centrul sursei, la care se fac msurtorile
pentru;
Lef (f) reducerea efectiv de nivel a zgomotului care se obine de-a
lungul cilor de propagare, n funcie de distana dintre surs i spaiul de
recepie i de msurile de izolare acustic adoptate.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Reducerea Lef(f), se poate realiza prin msurri acustice in situ sau n
laborator i prin calcul.

n situaia n care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la

spaiul de recepie, nu exist msuri de izolare acustic, reducerea
Lef(f), se poate determina prin calcul, astfel:

pentru un cmp acustic difuz (caracterizat prin uniformitate de nivel de

zgomot n fiecare punct al spaiului)
Lef(f) = 0
pentru un cmp acustic liber (n care propagarea sunetului emis de surs se
face fr a fi influenat de suprafaa elementelor delimitatoare ale spaiului):
[dB]
r1
L ef f klg
r
unde: r1 distana de la surs la un punct din interiorul spaiului de recepie,
n m;
r raza emisferei de aproximare a cmpului acustic apropiat, n m;
k caracteristica de directivitate a sursei (k = 0, pentru unde plane; k =
10, pentru unde cilindrice, k = 20, pentru unde sferice)

pentru un cmp acustic intermediar (avnd caracteristici situate ntre cele ale
cmpului difuz i cel liber), valoarea Lef(f) se calculeaz conform
graficului:
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Fig. 11. Atenuarea nivelului de zgomot al sursei in functie de
distanta si de aria echivalenta de absorbtie a incaperii
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
In cazul n care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la
spaiul de recepie, se amplaseaz elemente de construcie, ntr-un plan
de nchidere,reducerea Lef(f) se poate determina astfel:
In situaia utilizrii elementelor de nchidere complet a cilor de propagare,
calculul reducerii Lef(f), n funcie de natura cmpului acustic, se face
astfel:
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic difuz ctre un cmp
acustic difuz, situaie corespunztoare propagrii ntre ncperi de dimensiuni
reduse i netratate acustic, se utilizeaz urmtoarea relaie:

Lef f R f 10 lg
S
A f
[dB]

Unde: R(f) indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de

nchidere complet a cii de propagare, n dB;
S aria elementului de nchidere complet a cii de propagare, n m2;
A(f) aria echivalent de absorbie acustic corespunztoare spaiului de
recepie, n m2.
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic difuz ctre un cmp
acustic liber, situaie corespunztoare propagrii din interiorul unor ncperi
netratate acustic ctre exterior, se utilizeaz urmtoarea relaie:

r distana de la elementul de nchidere complet a cii de propagare la punctul de

recepie, n m.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
i) pentru r 0,4 S Lef f R f 6 [dB]

Unde: R(f) indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de

nchidere complet a cii de propagare, corectat n funcie de transmisiile
indirecte, prin legturile cu elementele adiacente, n dB;
S aria elementului de nchidere complet a cii de propagare, n m2.
ii) pentru 0,4 S r 1,5 S
interpolare liniar ntre valorile obinute la punctele i) i iii)
iii) pentru r 1,5 S 4S r
Lef f R f 10 lg OH
S [dB]
Unde: r, S, R(f) - au semnificaia din relaiile de mai sus;
S r - aria sectorului sferic de raz r limitat de unghiul solid la centru
, care reprezint frontul de und provenit de la surs, n m2;
O H - caracteristica de abatere de la radiaia uniform n spaiu liber,
n dB.
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic liber ctre un cmp
acustic difuz, situaie corespunztoare propagrii din exteriorul cldirii ctre
ncperi netratate acustic, se utilizeaz urmtoarea relaie:
r1 4S cos
Lef f k lg R f 10 lg
r A f
Unde: unghiul de inciden al sunetului pe planul elementului de construcie
considerat;
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic intermediar ctre un cmp
acustic intermediar, situaie corespunztoare transmisiei ntre ncperi tratate
acustic, se utilizeaz urmtoarea relaie:

Lef f L1 f , r1 R f 10 lg L2 f , r2
S
A2 f
[dB]

Unde: L1 f , r1 L 2 f , r2 - reduceri ale nivelului de zgomot ce se determin

conform figurii 11(dB)
R(f), S, A2(f) au semnificaia din relaiile de mai sus.
n situaia utilizrii elementelor de construcie de nchidere parial a cilor de
propagare, calculul reducerii Lef(f), se face astfel:
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic difuz la un cmp acustic
difuz, se utilizeaz urmtoarea relaie:
A2 f S no
Lef f 10 lg 0 ,1 R f
10 S ip S no

Unde: Sip aria elementului de nchidere parial a cii de propagare, n m2;
Sno aria zonei neobturate din planul elementului de nchidere parial, n m2;
R(f) indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de nchidere
parial, n dB;
A2(f) aria echivalent de absorbie acustic n spaiul ce se protejeaz,
calculat fr a se lua n considerare zona neobturat, n m2.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
o pentru transmiterea zgomotului de la un cmp acustic liber la un cmp acustic
liber, pentru elemente de inchidere partiala, de tip ecrane, de lungime practic
infinita, caracterizate de indici de atenuare R(f)15 dB, reducerea Lef(f), se
poate determina conform graficului din figura 12:
o Fig.12. Diagrama pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot prin ecrane de
lungime practic infinita

Msurile de protecie n spaiul de recepie, se realizeaz prin prevederea n

cadrul acestuia a unor suprafee sau corpuri destinate disiprii energiei
acustice a undelor incidente.
Reducerea nivelului de zgomot ca urmare a prevederii unor tratamente
fonoabsorbante se poate determina prin msurri acustice in situ i prin
calcul.
 MSURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
Prin calcul, reducerea nivelului de zgomot, LA, ca urmare a aplicrii unor
tratamente fonoabsorbante n interiorul spaiului de recepie, se determin astfel:
pentru ncperile n care se obine un cmp acustic difuz, reducerea nivelului
de zgomot se poate efectua conform prevederilor din Ghidul privind
performanele specifice materialelor i alctuirilor de construcii Cerina de
calitate Protecia la zgomot;
pentru ncperile caracterizate prin aciunea unei singure surse de zgomot de
dimensiuni mari, reducerea LA se determin n funcie de distana de la
surs i de suprafaa echivalent de absorbie corespunztoare ncperii,
utiliznd diagrama din figura 10;
pentru ncperile de dimensiuni mari, caracterizate prin aciunea mai multor
surse de zgomot de dimensiuni relativ mari, reducerea nivelului de zgomot se
calculeaz conform metodologiei prezentat n Normativul P 121-1989.
n prezent, se utilizeaz cu predilecie urmtoarele tipuri de tratamente
fonoabsorbante:
plci (saltele) din materiale poroase;
membrane vibrante;
structuri fonoabsorbante mixte (alctuite din plci poroase i membrane
vibrante);
structuri rezonatoare fonoabsorbante.