ALGEBRA

PENTRU

CLASA VII SECUNDARA _ ITIINJIFICA

. DE.

OVIDIU N. TINO
Doctor tn Matematlci, Profesor la Sc. PolilehnicA din Tlm�oara
$1 Seminarul Pedarogic Unlversltar dJn Bucure$ti
MARIA CH. THEOHARI . VASILE I. B.ADULESCU
Profesoara la Uceui .Domnita lleana11 din Profesor la Uceul - .Aurel VJafcu• din
Bucure$ti. Posta Asistentl la Observatorul BUC1lre$tl. Post Asistent Ja Scoala P9H­
Astr-0nomlc din Bucure,tt . tthnicl din_ Bucure,tl

Carie aprohafd de On'or. ZV{lnisfer al lnsfruc{lunii Puhlice

in anul 1936

EDITIA I

EDJ TU RA ,,CU GETARE A"

P. C. OEOROESCU - Dl!LAPRAS
BUCURESTI, IV .;.... Strada Milta:Sari, 23

3Q)-2-936
 · ANA�IZA COMBINATORIE.
, lstorlc. Consideratiuni relative la cele ce urmeaza in capitolul
acesta s'au gasit � in antichitate. DupA Plutarch,Xenocrat (897-814
i. Hr.) ar fi calculat la 1002 bilioa);\8 (m.lliarde), numarul sllabelor
care se pot forma. din toate llterele alfabetului Gree ; iar Chrysipos
{282-209 i. Hr.) ar fi aratat ea din 10 axiome combinAndu-Ie se pot
face peste 1.000.000 adevaruri, pe cand Hiparc (secolul al doilea
i. Hr.) a dat pentru axiomele afirmative 103049 combi.natii de ade­
v!ruri ei 810952 combinatfuni din axiomele care neaga. Aceste
evalu!ri sunt insil prea mari �i nu se bazeaza pe formule �i prin­
cipii bine stab.ilite pentru aceste calcule ; probabil sunt facute
dupa ni�te reguli empirice, care s'au plerdnt.
Jnsa calcule exacte se gasesc totu�i in combinatiunile premise­
lor log!ce ale lui Aristotel, Euclid (825 i. Hr.) �i Pappus. (sec.
ID d. Hr).
. Combin!rl den elemente luate c&te. douA, au fost calculate de
n(n-1)
.Ammonius (250 d. Hr.) cu formula - -2-. LaArabulBhaskarafJi
mai ales, la Levi ben Gerson (1228-1884) se. giisesc aproape toate
proprlet4tile perniutarilor �i :.combin!rilor cunosc:ute azl.
Cu combin4rile ·se mat ocupa Luca Pacioli (1494), Tartaglia
(1500-1557), Cardano (1501_:,1576). La 1684 P. Herigone a dat
prima ora formula generals a oombln4rilor. Forma de azi �i des­
voltarea cuno�tlntelor in aceasta. parte a matematlcilor, se dato­
reijte inv!tatilor: Blaise Pascal (1628-1662), P. de Fermat (1601-
1665).- J. Bernouilli �i 1. Leibnitz (in Ars combinatoria din 1666).

Aranjarl.·
1. Sa consideram ------- .-�·-· ----�- ---------
un numar oarecare de obiecte, de
pllda, creioane de patru �ulori · diferite ; .roijii, albastre,
· - · ·
verzi iji plbene. -
Formim din aceste creioane gramezi, IuAndu-le cAte
doua, cAte trei, .ca.te,. patru, astfel ea. in fiecare gramacja
sa
:::;;;.
avem numai culori dife�.. Sa cautam cAte gramezi
putem · face de acest fel.
 - 219 -

o ecuatlune de grad ·mai mare ea" 2, este o iniijcare va.-

riata oarecare cu accelerapa variabila. ·
Oeducem · iuteala miijcarii iji_ acceier�1ia ea in cazul
• general, Iuand derivata intru� iji a doua .a spapului -in
. . :raport CU timpu]. Diagrams.
Dllf$carii va . ft reprezentarea _ /
gj:,;t.Jlq�,a po�o�ului d��1rna­
duf corespunzator. care 4e
·nneijte . spatiul ea functiune
..de· tiiu:p� . D.e exemplu : : .
. . Fie mjcicarea.
y '. -definita de . o · ,' · i·: · ' ✓:· ·
ecuati1:1nea miijca�li '... · _,,,, m
' : ·. ' s _:. ·t - 7t +12t .
,�
'.. I
3 2

Avem /
�t(t2-7t+12). t(t-8)(t-4) . I
(leci s =•O. pentrtt' t = 0,
· ' . Fig. 48�·
t=3, .t-4.
Vitesa miijcarii este: V \ 3t2�14t+12, iar accelerapa
1 = 6t-14 = 2(3t-7).

· Dlagraµia\. �i11carll este · o. curbi; (fig. 48) corespunzatoare ta-

blotJlni· valortlor· Iui t §f · s ·· :

. 7 t/18. 1+v1s. 4 +O)

. 8
t Q 8 · 21
H s
s' .+ + 0 0 +
s 0 cre§te -M descr. 0 descr. m 0 0)

Dlagrama iutelii este o parabola. care are un mfuim in ptinctu

- . . . .
(t = 27 , v =- 81 ) §1. tale ax� t. in punctele in care spattui- �ste
maxim _§i minim (------).
Dlagrama accelerattei . este linia c:lr.e�pta AG care trece prin
. pun9ie1e (O, -14), ( �-' o) (-----�-). ·
 - 294-

este· vitesa de antrenament ,· vitesa punctului M in :ra­

port cu sist. Il este. vitesa absoluti:l.
InsemnAnd aceste trei vitese respectiv-cu Vr, Ve, Va
avem relatiunea fundamen.tala a miijcarii relative :
Va =
Vr + Ve . _ {1)
Daca ceie doua directtuni de �care nu sunt indrep­
tate pe aceqt traectorie rectillna, relathinea ·(1) ne
spune ea mi�carea rezultata are .vitesa egala cu rezul- .
tanta viteselor celor doua �ijoari, · adica are ea_ marime,
directte · iji sens, diagonals paralelo�amului construit pe
iuteme Vr iji Va.
- Eemplu. Un ea.la.tor A pe un vas pe Dunare stand pe
loc, se deplaseaza fats, de tarm cu iuteala v1 a vasului.
Dace. calatorul se mlijca pe vapor cu iuteala v; vitesa ,-
Iui fats, de un punct -fix al tarmului este ·
V = V +V
1 2 •
Dace. calatorul se . deplaseaza in sens opus ID.Iijcarn
vaporului,
· iuteaia sa fate. de· punctul fix al tarmului -este
· v' =
v1 -v2 (v1>v2).

· _ Exeroltll -
· Si se faci diagramele mifJcilrllor date prln · ecuathmile.
1. S=SP. ·--'....__ . 2.- S=2tL-St. 3. S=-t2+2t.
.
4. S=-:-8t2-f-4 5._ 8= 1 ta-5. 6. s-StL-t. ..
2
7. · s__:__+�2t+s 8. s=-2t45t:-1..
9. · Din doui · Iocalititi A 111 B dep!rtate . en· 25 .km una de alta
pleaci doi. tirani 8pre un al trellea loc · C, situat dincolo de -B.
Cel din B face 81 12 _ km · pe ori, eel din. A cite -.4 km pe -ori 11i
- ajunge -pe eel dinW tocmai in C. L� ce distanti 88 aili C de - B
lji dnpi cat timp 8e ajung unul- pe altul.
10. Si se studleze mi�carea nniformi a dona mobile pe o linie
dreaptii - pe care e flxat un 88n8 pozitiv lji o origini 0, fiecar�
av&nd • -mfljcs.rea definiti re8pestiv prln ecuapunile : s=a-Fvt,
s'-a'+v"t,- -ciuta.nd condl«-unlle 'de intalnire ale mobilelor, dupe.
diferltele valori ale lui a, a' v, v'.
11. SA 88 giiseascA :inomentele cAnd · cele dona- �atitoare ale
unui ·ceas _se suprapun- in timp de 24 ore. SA se afle lji unghiul
pozitiunilor lor fat! de pozfttunea initial! (ora· 12)�
 -295-
12. Daci s'ar mi�ca acul orelor unui �eas cu iuteala corespun­
zatoare insi in sens contrar cu arit4torul mlnutelor, la ce mo­
menta IJi in ce loc s'ar inWni cele doui arititoare, considerAnd
ea moment initial 1Ji spapu inipal cAnd . cele doul aritatoare · se
aDi la 12.
18. Un mobll se afli la momentul t=O la 148 cm de origins spa­
pllor 1Jl are o Iuteali constanta de 24 cm pe secunda. La c� dis­
tanta de Qrlglna se gas�ijte mobilul dup� 12 !3ecw;ide in cele.' dQua
. c�zurl, mobilul se afla la t=O Ja dreapta orlglnii IJi la sta.nga eL
14; Un mobll se afla la un moment t, la 150 m de origin,\ l}i dupii
15 secunde la 175.m distanta. Car� este iuteala mobilului fJi cu cate
sf!cunde in urma. a fQst in origin!?. Care este ecuatta �carli? Ce
rezultat avem daca in pr.µnul moment mobllul se afli. la 150 m Ja
.sta.nga origlnii?
15. In cat timp ·ar ajunge la pamAnt o piatra aruncata dintr'un
balon sltuat" la 600 m inaltime dad. nu- ar · f1 rezlstenta · - aerulu �i
cu ce iuteali ajUilge jos?
16. De la ce iniltfme a cazut un corp daci ajunge la pmnAnt cu
iuteala de 98 m ? (R. 490 m). ··
17. Cu ce luteala sa arunciim vertical in sus o minge ea .sii. se
lntoarcli la punctul de pl�care dupi 6 seounde? La ce Jnilttme
s'a urcat mlngea ? .
18. Un· aeroplan de bQJ!lbardament lanseazi dela inaltiJAa de .
900 m bombe asupra unor fortiilcatli inamice. Daca. nu µnem
seama ·de mfljoare� aeroplanului l}i de rezist�nta aerului in cat timp
ajunge proeotllul la pAniAnt IJi cu ce vitesi?
19. ijtiind- ci soarele ·are un diametru aparent de ·s2' 1Ji luna·are
diametrul de 83', ea :orl§carea aparenta. a soarelui este 2·112' pe ori
tar a lunei SS' fJi cl la ora 7 dimmeata centrul lunel se ·afla la 100,
spre risarlt de soare, centrele celor doui astre flind pe llnia depla�
sArii lor dlurine, si se afle urmitoarele condittunl ale eclipsei totale
ce a avut Joe in acea zi : momentul oAnd centrul lunei coincidea
· aparent cu centru"i soarelui, cAnd a iilceput ecllpsa ijl cAnd a luat
sfAr1;1lt? .