,; ( .

Vasile BBtNzlNESOU Ion M. POPESCU Felicia OOJJ.NEA..

Stere IANlJ� Dan IORDAOHE· Ion .BA.Orn· ...
Bucu.r· B. IONESCU Constantin ORISTESOU Oornel PODINl ·
Octavian S'J1lNlijILl Paul STERIAN
. · Ion OlPLlNUij

. CULEGERE
DE PROBLEME
.· .REZOLVATE·
pentru ·adrriiterea in invataffiintul sup�rior
Matematici-Fizici-Ohiinie

• · Probleme date la concursurHe

de. }tdmitere hi �vata:qtintul superior, 1984-1:987
� ,e Probleme propuse

en
�

. EDITURA
· �TIINTJFICA. �I ENCICLOPEDICA
Buemeijti, 1989
 · ::GOPERTA::I>E:;:GE0RG:&·-tt!u�iijtL

Fteda,.�tort: Ma�a �oft:tCEAN'-/_ . '(,Mat�maticii) :�

. - . :; ·_ Y.i::rgil SPU;�BER - (-Fi.zica)
. - · Carmen zcy�\�lRD!CL (Chi111ie)

Te���redactof:;�Olimpiu·'•
- - .�
.fiojl9: -,. :-
-- -. . -- . - .
 i

- · ~ -Lucrarea pe care o ·prezentam cuprinde subiecte1e -date la 'concursurile de

·-g_-~ilrottè:re in tn_vav~întul. superior,. din anii· 1984-1987, la probele .cle matematica,
- j:.fizioa- ~ ·chimie;·_ Toate problemele respective sint însotite de solutii, iridicâtii sau
<.'raspunsuri, acestea- fiind prezente inclùsiv pentru intrebarile sau subièctele cù ·
~pect teoretic. .
--~~=-. i: . - Pentru fiecare disciplina s-_a adaugat cite un breviar teoretic, precuni §Î
~e~uri de · probleme propuse de autori, majoritatea originale, ~i pentru care sint _
date...,..- dupa caz - soiuiii, .râspunsuri sau numai indicatii asupra modulüi de-
l'ezolvare. · , , ,-1-,

~: -~- . . Breviarele teoretice SÏI\tetizeaza principale1e· noifon.i, 1egi, teoréme ~i formule

:: ~~ Jitvalate 1~ §Ooalii, urmarind indeaproape -manualele· de liceu §Î programele an·ali~
? ~:/ti~e.pentru adinitere. Astfel, la matematica sint p_rezentate - în mod unitar, fa.ra
0

-:;{-:.-d.,e_monstratii - noiiupile esenii-ale §i-. teoremele qe baza · de â;lgebra, _geométrie, ·

J~JtjgQn_ofuetrie §Î analiza matematica, c.u exemple concrete de aplicare a acestora.
:: -\l?-à §!
fizica sînt d_at~ defini}iile mari~ilbr_ ~itaWor lo~ de ma~u~a, le~Ie, teore1:llele _
c:· r··F'formu~ele p:r;mc1pale dm mccamca, flZlca moleculara, electr101tate §I magnet1sm, .
.::-·/optfoa,: fizicii atomica §i ïîucleara, eu accent· pe explicarea §i intelegm-e'a febomenelo:ç
/_~ :fi#ce,- a semnificatiei fizice a marhni1or, precum §i pe aplicatiile tehnice ale. ace§.tora.
=-=-/ La chimie, odata eu prezentarea principalelor :aspecte teoretice de chimie·· anor-
ti:.~-~gʵlj9ii §Ï organica, s-a insistat pe aprofull.darea .aplica~iilor in realizarea reactiilor
·-::-:::ph.iiriice, in rezolvarea probleme~or de chimie. . .•
· -~::-.\. _. _ Pr~z~ntarea unor solutii co·mple\e ale unor ·probleme, precuni §r tratarea
~,~_::ip-tegrala a subiectelor teoretice s-a fa.eut in ideea ca este necesar ca orièe candidat
.-- ;-:la ~conctirsul de admitero în invatamintul superior sa §tie §Î euro sa-§i redacteze
_.,.->Jucr._arile, eu atît ~ai mult cu cit acestea trebuie realizate intr-un harem de- timp.
·\--.~faj mult, Ja un. concurs eu probe de matematica, · fizicâ sau chimie nu ·este sufi- .
_--ëiênt sa se urmareasca numai ohiinerea rezultatu1uî unei probleme, ci. conteaza
; :-Joârte mult . moduJ de prezentare logic, ordonat ~i justificat al raiionamentului,
- :~-.,;_pîri_à- la concluzi~le finale. De asemenea, chestiunile teoretice tr.ebuie sa· fie prezen~
~:~~ate afgumentat; CU explicafii, CU ,justifioarea semt:iificaiiilor~ CU Înterpretarile §Î _
- .~çu conch.tziile care se impun.
-~ ·.· ln _anii trecu\i, aH' mai a parut doua lucriiri similare, cu suhieètele ciate la
· t;ë9~cllfsurile de admitere organizate _pe plan centraJ. Acelea .se r~fèreau la anü ·
__c.>4978-~-:J979 §Î, respectiv, 1980-1983. Volumul de fata are un continut in întreghn~
)_ i#,;,û, pâstrindu .. se ·nurriai modul .de organizare a materialului, pe anii · de concurs,
:- ·:,_ÇJ]=-rE!spectarea structurii probelor pe discipline,. specializari, ·profiluri sau grupe de
·:. ,:=· :profiluri. ln, acest fel, orice elev sa~ ~bsolvent de li~u care· clore~te sa devina student
=-_-::,pr;nite_ sà realizeze o autoverificàre a cuno~tinieior s_ale, in ~ondiiii apropi~te de
.· <~·~-:::céle. _djn concurs. . , .
- -~~~- ,<:. - .-•Bineinièles, ·exista unele modificari în timp ale programelor analitice §Î citi-
·::::::=-tort1l tr~buie. sa se sit~eze in ·condJiiilo cerinielor din anii corespunzâtori de concurs,:
. _:~=-.9û!io~cîndu-se ca sînt valabile acele: manuale §i programe dupa carê ·au ·studiat, Jn
- J~":,· ·/:/~ - . . -
~\~)rfi-- - · 5-
. l _.
 ·---· ·,

timpul liceului, absolventü promotiei din anul in care se organizeaza conoursul de ·

admitere. · · · . _ ·
\ . Elaborarea celor mai muJte probleme este de fapt rodul activita\Ü a nume-
roase cadre didactice din . învatamîl)tul superior, care au con~ribuit la realizarea
portofoliului larg de probleme utilizat la seleciionarea ,ï redactarea c~lor pentru ·
probele de concurs. Solutiile apart.in, eu precâdere, autorilor prezentei lucrari, ca
~i problemele · pe care le-au propus, in conformitate eu manualele §Ï prpgramele
promoiiei de 1 absolventi din 1988.
· . Speram ca aceastâ lucrare va constitui un sprijin real pentru elevü din toate
clasele de liceu, eu deo~ebire pentru cei din,clasele terminlµe ,i pentrù àhsolv~niü
care se pregateso pèntru conoursul de admitere in înva.ta.mtntul superior. Exista
§Ï alte categorü de cititori interesati pentru. care .aprofundare'a cuno~tin\élol! .in
- domeniul ,matematioü, - fizicü -,i chimiei constituie -o preecupare permanenta. De
asemenea, lucr.area !J)Oate fi utila profesorilor de specialitate, in veder,ea ac.µunilar
complexe ,de prega.tire a elevilor pentru examenele de bacalaur.eat, pentru -olimpiade
§Ï pentru concnrsurile 1d~ admiter.e in lnvaiamtntul s~perior..

AtJTORII

ir

- .

'
\
 . \.

\ .

\_·

'MATEMATICA
> .

_\
 A. BREVIAR

§ 1. ALGEBRÀ.

1. IDENTITATI IMPORTANTE
Multe considera{ii de ·mat~m,atica _se refera la• numerele reale~ Presupunem·_
cunoscute proprietaWe de .calcul în muiiimea R ~ï in submul}imile_ sale N, Z, Q.
In unele consideratii se folosesc· ~i numerele· complexe (C = R X _R).
Pentru oricè a,. b E C avem:
(a± b) 2 = ~2 ± 2ab + b2 ; a2 - b2 =(a+ b) (a__;_ b);
(a± b) 3 = a3 ±-3a2b + 3ab 2 ± b3 ,
§Î, pentru orice intreg n -~ 1:

(fl + b)n =an+ C}ian-Ib + ... + c~~n-hbk + ... + bn;

sau ·echivalent: ,.
. n
· (a+ b)n ~ B
.k.,. 0
Tk+i, unde Tk+i = C~an-hb~ .

Daca a, b, C ErC atunçi:

(a + b + c)2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ca;
_ · -'a.
2

(a+ b + c) ===·a + b +e + 3(a + b.) (b + cl(e + a);

3 3 3 3

a +b +c
3
-
3
3abc. _ (a+ b + c) (a + b + c
3
....: ab ..:_ be - ca). 2 2 2 -

. , . 1 - xn+1
Pentru or1ce x E C, x =fo 1, avem: 1 + x + x + ... + xn = - - - . 2
· 1-x
Daca a, b, c, x, y, z E R, atunci: ..
(a2 + b2 + c2) (x2 + y2 + z2) '. ·(ax + by + cz) 2 + (bz- cy) 2 + ·(et- az) 2 + (ay- bx) 2•
. _ (id~ntitatea lui Lagrange) .
. .
De aici rezulta Ca:
(ax + by + cz) 2 ~ (a2 + b~ f c2) (x2 + y +z 2 2
) •. ·

"Mai general, . \

~ {Ë ar)({·xr)·
2
( f;~a1xi)
i=1 1=1 1=1
(inegalitatca lui Cauchy)
Reamintim ca (V)x E R, x 2• ~ b, §i ca daca x, y E R~ x 2 + y = 0, -
2

atunci x = y = O. _
Inegalitaiile anterioare nu âu loc ~i _pentru numere complexe.

.8

\ ·.
 . xf +-~ .(Xi+ X2) 2 :..::.. 2XïXs = S2 - 2P;
xi.+~= (xi+ X,2)3 · - 3xiX2(~1 + Xz)·= SJ - 3PS;
rl1 + . x 24 =. (x1 +· x22) 2 - 2x12~2,·
2

1 X1 _-'-X21 == V(xi ~ X2) 2 ··= V(x1 + X2) 2 - 4~1X2 = 2 -·4_P; vs

· f - 1 S .
-~+--=-
XJ p
X2
etc.
. -

-~-~ ln mod•similar, dacii x1 + X:r+·x3 · Su xé2 + x~3 + x~x1 = S 2, ~ix2x3·=-S3,

l atunci:
-- .
.xJ +-x~-+ ,-~ = S} - 2S2;
·:z:ï +xi+~·= 3S3 + S 1(Sf- 3S2);
>~- œi~ +:4~+ +~ri=
·

(X1X2 + X2x;+ X3X1) 2

_,; 2x1~2X3{X1 + X2 + X3) = SJ ~·2s1S3;
·-1- -.xa1 +· · -1 = Sa
-Ss
X1 _ Xa
e:tc.
' .
•~ . . .ln: general,: orice polinohl siII1etri~ P(x 1, x 2, ·••; X,ii) se p~te exprimà , poli-
no_mialin funciie de polinoaJl_lele sirnet:cice. f.un_dam~ntale: S1 == xi + x 2 + ... + x~;- . ..
S2 x1 x2 +x2x3 +~ ..
·+ x;_1 xn; .. :.; Sn= x1x 2 .,.. ~n· ,
_ · · ·· _Exemple. "1) Presupunem câ a, ,b, c E Z fÎ cil. sunia a.+ b + c este divizibila ; .
_èu :_6. Sa se arate ca numarul a 3 + b3 ·+ c~ tste. divizibil eu 6. · A~adar a + b c ~ 6k +
eu k E ·Z ~i rezulta ca a 3 + b3 + c3 . M6+ 3abc. Este suf1cient sa ôbserviim ,oiî ·.
unul din numer~Ie a, b, c este par, deci 3abc = M6.· · . .· _ .
. . · 2) si
se arate ca daca a, b, cEB # a + b + c = 1, 1atunci. 1a +-b +
2 2 2 V:â. . . cr~
· Folosim identitatea hri Lagrange :pentru x y = z = 1. r' .. -.=
2.. F:tJNCJII. ~I ECUAr°1LpE GRADUL l-9I II
_.. : F~c~é dt: gradul. I sînt de forma f: R: R, fix) = ax + b eu a, b constante·
. reale. $emmil lm f este constant·daca .§1 numru daca.a = O. Daêa a:/: 0, f(x)_ are
~. SeIJln contrar semnului lui a pentru x < - !!... §i acela§i.semn cu à pentru x>- !. . ·
. . ·~a · - a
· ·Functia f este strict orescatoare ~ à> 0 ~i strict descresc~toare ~ a< O•
. , . Functiile de.gradul Il stnt de forma f: R ~ R, f(x) = ax2 + bx· + ê cu a, b, c
_:constante reale ~i a -:/:. o: ·
~~dent,
f(x) ·.· .al(x +~)" - ~!,],
unde A = b2 - 4ac. Atunci:

= ~ ...... = ~ V2a '

2
f(x) ' 0 ... (x + ~.) _ x + .!.:
· di.
·•
.

~ x , . _· , .· ..;.,...b _.±a11 A
. 2a _- rta

' · t·un; re·zqyii

R eamm
9

., ··1e zui· v1,ete

·• :
2a :
•
I
.. • f

~ oa~ 12 2
• - _.;

!1:1 ·+- Xz:=. ~ b.; X1 ~X2 =:~. .

: a. · a '
9:.
 . Reamintim ci o ecuatie de gràdùi II eu solm,iile -«, (3 date _este
(x - «) {x - (3) = O, adica. -x2 - (« +·
(3)x + «(3 = O. De asemenea, remarcam ca
'e'cuatiile ax2
b
+ .
+ + +.
bx c = O §Ï a'x2 b'x 'c' = 0 au acelea§i solutii daea ~i numai
. .
daca ~ = - = c':_.
a' ~ b' . ,
0 functie f ca. mai sus este strict monotona · pe · fieeare. din intervalele t

(
-oo, - ba.,
]
2
·r
· ...__ ba, +oo
' ) . 'Daca ·a>
2
, :0, atunci · f. adroite
· un minim in

'punetul .- ~ §Î f(x) -;:;

2a
r(~ !!_) = -
· 2a ·
~
4a
pent:r~ oriee XER- Dàca a <0, atunei f'

. adroite ~ maxim in· pu~ctul - _.!!_ §Î {V)x E R, f(x) ~ f (- .!!_) = - ~-. ,,.
'.· • 2a 2a 4a
Graficul lui f este o · parabola · eu axa :paralela eu Oy, avînd vîrful
.V (- !!_ , - ~) . .
2a 4a
· Daca · ~ ~ 0, · atunci:

f(x) = a [( x + -2ab )2·+ ---

- ~] =·a·,,+",
4a 2

deci f(x) are semn constant {semnul lm a); daca ~ > 0, ~tunci ecuatia f(x) =-0
are râdacin.i realé §Ï distincte X1 < Xz fjÎ f(x) are semnul _lui a pe mtervalele
(i-oo, x 1) §Ï (x2 , oo) ~ semn contrar hti a pe intervalul (xi, ~ 2).
m:r:-~+;t . > 1 pentru_
. . . . . ~ q
· Ezemple. 1) Sa se afle parametrul. real m astfel tncît
·orice x E R. .Echiv:alent, (V)x E R, · .(m - 1)x2
5
+·x + ·1·> .o~ Condi'.t,iile ·sînt
m.- 1 >0, A. <0; rezulta m>,-
2) Sa se afle' m Q8/,fe1, tncU ecu.a#i,le W' +X+ m = 0, X 2 + mx + 1 -·o sa
aibii, cel pzi/ili o solu/,ié comùna. Fie « o .solutie eomuna; -deci a.2 + « + m = 0,
«2 + m« + 1 = O; prin soidere, (m - 1) (« - 1) = O. Pentru m = 1 cele doua
ecuayii au aceleruµ 'SOlU"µi; pentru ,œ-:- f se obpne m = -2. Valorile cerute stnt
m = 1, m = -2. -
3. REZOLVAREA UNOR SISTEME_ DE ECUATII ·
.
.
.

.
Prin solutie ·a unui sistem de forma:. -.

. '{ P{x, y)= ·O;

Q(x, y)= 0,
s~ tntelege orice pereche de numere din R (sau din C) verificind cele doua ecuaiïi.
.A~adar, multimea solU"pilor ·este o ·submu}time: a lui B x R ,(sau; eventual, C x C);
ecua~iile sau sjstemele ·de tip. polinomial se rezolva î~ câdrul complex.
1
a)• Fie un sistem de forma: · · ·

:, ·{· ai + by +- c = 0; . · ·
ri
~*
a11:t2 +· ai2 xy + a22y2 + b1 x + h2Y + c0 = O,
eu coefioienti 'l'eali sau oompléÔ§i. Se rezolvii prima ecu·atie in raport eu y (presu-
punind b #: 0); tnlocuind in ecuatia secunda, se obtine o ecua\ie de gradul II tu. ·x
care admite tn general solutüle :i:1~ z~ Determinind v'arorile Yu ?/2 corespunzatoâre,
solutiile sistemului vor fi (xi, .y1), (x2, y~)-

10
 ln mod simiPar se; r.ezolv.a sisteme de: for.m�:.
ax·+ by+ c = 0, ·P(x, y).= 0�
1
.
' ·
b) Fie un sistem omogen:

{ :::: ::::! ::: .· �.1

punind- y ..:_ tx, ecuatiile vor deveni x2P(t) = a3, x2Q(t) = b3 cu P, Q polinoanw
• •
I
� •

de grad eel mult doi._ S� ol>'t,ine o eoua�e in t (anume· a3Q(t) - b3P(t) ( 0) avind­
in general doua solu't,ii tu t2• 1nlocuind y = t1x intr-una din ecua�iile ini't,iale, se
ohiin dona ·solutii ale si�temului; alte doua se ohtm inlocuind y = t2x; Trebuie
I atenvie pe!ltru a nu_ se p!er�e, �fent�al so�utia X = m
c). S1stemele Eumet,r1ce p0Jmom1ale de . forma::
P(x, _y) -0;.
{. _ .. ·
Q(�,- '!j) = p, ):
/unde P(x, y) - P(y, x); Q(Xie y}· =·Q(.y,_ x) peat- ru orice x, y,. se rezolva notind
. · _ x + y::;:: u, xy = v, _transformindu-le in-s1steme de·forma P1 (u, v) = 0, Q1 (u, v) = 0•.
_ 1n . general,- polinoamele P-
u Q1 au f01�me mai simple decit P §i Q. Pentrµ orice
• solutie (u0, v0) se formeaza ecuatia de gradul doi z2 -:- u0z + v0 = 0 §i daoa .z1, .za 1
·sint solutiile ei, ·rezulta solutiile (zu .z2) � (.32, .z1 ):' al� sistemuluf initial.
· , d) Solu't,iile sistemelor de forma·: f(x, y, z}= O, g(x, y, z.) = 0, h(x,, y, z) = O,
· st.Q.t -triplete de numere reale (sau complexe). Daca primele d·oua ecua� stnti de
_ ,__ gradw I; atunci se: ,, scot" x �i y in func:t,ie ge � iar ecuatia a· treia. devine- o. eoua�.
·· · 1,ie in z. · u:n caz special il co_Iistituie sistemele -de forma: · \
{ x-ai _
-
Y•-aa -
_ �.
J
b1 ba ba
h(x, y, z) = 0,
egaUnd CU t rapoartele egale, rezulta X = al + tbi, y = a2 + tb2, Z = aa· -f- tba, 1Ji:.
'

ultima ecua-pe devine o ecua¥9 ii'!_ t. .._

Nu. disoutam aici sistemele · care, se iiezolva cu -,;artificii"...
4. NUMERE COMPLEXE I J

Orice z E C se sorie .sub forma z == a·+ bi �u a, b. reali (,,form·a algebrica")l .

remarc�m ea ega'lit�tea a doua numere complexe ravine la doua egalitati tn R:
a + bi = a' + b'i ..-►. a = a! ti b = b' (a, o, a', b' E R).
· , Adunarea, sc�derea, §i inmuiiirea numerelor complexe se fac dupa regulile
�bi§n.uite, adaugind' i2 :_ -1.' ReEJ.m�iim ea orice numar real x· se iden��ica prin
numarul complex x + Oi.- Cttul a•+ b� se oalcttleaza prin amplific·are cu conjiigatul
c.+ d1 ·
. • --a·+ bi = --------
(a+ bi)(c....:.
· di}· .,'
numitorulm:
C + di c& + tP.
.-
. ./ .
.
Conjugatul ·complex al unni n.nmar · comple'lC z = a 4,;-b-i. (a, b E R) este
Z = a - bi. Avem:. Z1. ± Z2 = Z1 ± z2; Z1Z2 = Z1 • z2;. Z1/Z2 = Z 1 /Z2 (pentru -Z2 :p _O).
In plus, z E C este real daea � numai·, daca z � z.
.,' \ ·oaca p este un polinom CU coefioien� reali, atlmrii P(.z) --: P(z). Se observif-
dtunci ea daca. a. + bi este. o radacina. a _lui P, aLUJlci. a,� bi este, de. ase���a,
· ·· · o·
i;adaoina. ,,
. u·

' --�·
 /'
. ~. ,

- Orice numar complex··-z= a+bl se:identifica prin:punotul .(a; b) x R._>':-,-. ER

Fixam un sistem ortogonal de axe x_Oy (fig. l\:I.A.1}. Mqdulul r-= 1 z I este bine>
determinat §Ï r ~- O. Daca z ~ 0, ·atunci r > 0 §Ï argumentul 6 --:-- arg z este-·
determinat pîna la un multiplu intreg de 21t; valoarea qin [O, 21t) a argumentului se. ~
nume§te déterminarea princ~pala. Oin rela"t,iile a · r c~s 8, b = r sin 0, rezultit: ;-.- _-:
z == a +-
bi = r cos 6 i r sin 6 = r( cos 6 i sin 6) .+ +
(,,forma trigonometrica") .
9, (z} .

{Ob) ---·-.~-~-- ... -- Z• a+bfJ2-{o,h)

1
1.
1

0 .• (a.O)
· ; .• t/b 2 +b2 :·cos8•.E
r sin8•.!!.
r
· Fig. 1\1.A.1
\ ,.
Exemnle.
r
Avem ·
.1 + •,i ·= v2 (..' cos
.
~
4
+_ - i sin. .2:..)
_-_1 ...:... i V3. = 4
~
. 2 ( cos
4 41t)· ·2· 2( · a.,.
3 + 1 sm 3 _, .· - ~ = cos T
7t' • • ·
1· sm
2
+
· ait). . ~1· 7 ·= 7(-cos··-o_ + 1· s~
· O) . :·-
· Pentru .orice z1, z2 E C _ayem I + z2 1~ I z 1 + 1 i2 1, 1 z z2 1 = 1 z 1 • 1 z2 1
Z1 1 1 • 1
§Î dacâ Z2 ~- 0, 1z /z21 _:__ 1z 1/ t z2 1- Dace. z
1 E C"-.{0}, atunci: .
1 · -_
1 , z2
arg Z1Z2 = arg' Z1 + arg Z2 mod 21t; arg(z1/~2) = arg Z1 ~ arg·z2 mod 21t. .
[Prin _ conventie, a = b mod 21t · înseamna · ca -exista k Z astfe't---tnoît E.
a.- b ~- 2k1t]. . ·- .
Un rezultat important il oonstituie formiila lui -MoiPre: pentru. orice ·oc E ·R,
nE z,:. - ·
_(cos ex+ i sin cx)n = cos n~cx + i-sin· n ~-.
Ecuatia binoma zn· = A eu A = r(cos 6 i sin• 0} · nenul adm~te n solutii - +
distincte, anume:
- = yz,r:
zk
(- 6 + 21m + 1. sm,
v r cos · n
. 6 + 21m)
_ n .- _ -

,. k' . 0, 1, ~ .. , n - 1; · .
ai9i IYreste radicalui-aritmetic, deci· uni_cul numiir-real ~i pozitiv u astfel inèît
itn = r. Numerele complexe · z0 , z1,· ••• ,Zn-1 sînt virfurile unui .poligon convex
regulât eu n _laturi, i.Q.scris în cercul ·eu centrul în origirie de- raza ]rr.
. E;emple .. 1) D~terminam :n _E: 'z ~stfe·l ,încît numaruJ complex_z ;- ~ G' :r .
sa fie real. Avem 1 + i . v2 (cos f + i sin i) ~i _· 1 - i = V2 fcos (:._ =) +_
.+ i sin f-= _; )J , deoi:
n ·+ • • n}·n ,
1 sm-:--- __;c.qs-_ + 1 sm-_-- ;
n1t • • n1t -
z =_· .( cos
·· 2
-
· -2 - -_ · -,_ 2 · - · 2
• . • nn · · n1t · .. ' . .· ',,~ .f
z. · este _real ,.._.. sm - 2- = O.,.._.. - 2- = k1r. ou k ·E Z • ~-----~- este par.-

12
 : _-. : ·2FCîte _ solufii ale ecua/iei-z1~ = -.i: 9-înt situate îri primul cadranJ Ecuatia .
~ i"''." _.\· (cos ~
3
__ scrie 2
" '.· i sin ~") are sOlutiilè: .
31t . 3
· - ~-+2/m .t + 2/m
·. 2 • • :2
zh = cos .+ 1 sm - - - r . t. -·~.
1981 ~988

·-: ·o ~--t~
-•;.L
19~7;:dintre acesteat sint·situa~e.'in ~_primul cadran cele pentru ·care.
•Jkrr,

, ·o < 2
• - • < .E. ~i . stnt tn numar de ·497_
1988 - 2 . · · .

5. INEGALITATl, INEèUATII
.· De la încnput. trebuie spus ca inegalitâ~ile se considera numai intre numer~
reale (~i nu complexe). Rearnintirn cii dacâ a, b E R, atunci:
a< b-. 'exista m > 0 astfel tncit a+ m -b;
a~ b,..... exista ·m ~ 0 -a,stfe_l incît a +.m - b. .
·... · _Deoarece incgalitatile trebuie mh1uite c~ atentie ~i -pun in·- difiGultate pe
oandida\i, reamintim pI'nprietatile lor· de bazâ: ·
1) Daëà a <b, atunci a.;_:b = -m, de.ci a-b <0 (trecorea· <lintr-un.:,=_-·
membru in a]tul ·eu sernn schirnbnt).. · ·
- 2) Dacà ·a< b! utunci ~a-> ---b• (intr-adev:ar, existà m·> 0 astfel h1èit
·i
a+ m = b, dec_i -b + m - --a, adicâ -b <' -a).
3) InegaJitaiile d.e aceJ~i sens se pot aduna membru eu membru:
a~.-~ b1, a2 .~ b2 => a1 + a2 ~ b1 +b 2•
• 1

4) Inegalitijtile· intre n~mere pozitive se pot _înmul~i:

0 ~ a 1 ~- bu - 0 ~ as ~ b2 => 0 ·~ a1à 2 ~ .b1b2•. · ·

Ineg~liUt,ile îptre numere poziti_ve se pot ~idica la piitrat iar c~lé. intre numere_
negative se fümuliesc in prèalabil eu -1 (eu scliimbarea semnului). _. ·
5) Pen~ru orice x, y E n; avem: ,.
+ Y 1~
1 xJ + 1Y 1; 1 X -·-y 1 ;,; 1 X 1 - 1Y I• -
1X
. Daca e: >_0, atu~oi relaiia I x- ~ 1 < e: este echiv~lenta_c~ . .:•..-t<x ;...:_a<·~,: -
. ,adica x E (a -. e:, a + e:); iar relaiia I x_· ;_ a 1· > e: este - è~hlvalenta eu -· .,,
. x E (- oo, a· - e:) U (a + e;, oo). · - ·
· Daca e: < 0, inegalitatea I x - a 1 < e: este falsa oricare ar fi x, a E R iar . /
. I x-:- a 1 > e: este adevâràta-oricare ·ar fi x,.a ER. · . .. ,
Semnul numerelor 7, Va -
V2, a 2 + 1(a E R) este . evident Dar .· · ,,+u..
sem.nul expresiei ~ - 1(x E R) nu este constant, depinztnd d~ -_x.· Rezolvarea: : _-
. inecuaiüJor re"ine la stabilirea. semnului anumitor expresii (adic&. la precizarea. _.-:
oazurilor c~nd expresiile respective au valori pozitive sau negative)~ In rezolvar~a-_. ·· '
inecuaWlor ~e -produc uneori gre§eli care pot fi evitate. · Astfel, o inegalitate- de · ...
-~:-~_ ~~rma : < _c-~ nu este echivalentà CU a< be ( corect:' : . ~ c, 0, a·~ be du~~ - . . < <?),
?\cum ~in ip~teza cii : ~~ este grerjit sa· ~e _deduca ad < be ( corect: : - ;. <O; _ ._
· ad~ be < ?~:: s~udünd ~i semnul numitorùhri). Es~,e util sa re_amintim ca ~~ul · > _:;_..
~-- .uhui _oit ·.;. J3B~e :acelru,i eu se~· p_~~dus~ui-_ab{deoareoè : ~ :-i b2 ~ or;
i3-, .
. . .

,·.
....
•·1
 (0 inecu~pe de forma 'Ef• >·o este eohivalenta eu- E,EaE3 > 0, dupa

cum .l!.L ~0 este eohivalenta ou E 1EaE4 ~ 0 p.uniµd însa conditia •E3"#=0, E4 i= 0).
EaE, . ·
2 . 2 :x3 9
Exemple. 1) Aflam xER astfel inott x 2 ~ - .• A§adar, x 2 - - ~O, ~ ~ O .
X xi . X
~ x(x3-2)~ 0 eu x=fo0 (era gre§it x3 ~ 2). Rezulta x(x- (x2 +x ty2 JY4) ~ 0 !Y2) +
~ trinomul de gradul 11 fiind pozitiv, rezulta z(x - f2) ~ 0 cù x =fo O. In
conoluzie; x E (0, }:1/2] ·• · ' . ·
2) Rezolvam inecuatia · ou 'parametrul ~eal mi= -1 : x -
1
~ m - • Trebuie
1
· x+1 m+1 ·
f~cuta totod_at_a disoutie dupa m. InecuaJja se sorie echi~alent:
x -1 _ m - 1 ~ O; (m + 1) (x - 1) - (m - 1) (x+ 1) ~ O
x +1 m + 1 (m +
1) (x 1) +
--.:: '.

adica · 2 x - 2m -~ O. l
+ 1) {x + 1)
(m . ·
Daca m + i > 0, atunoi inecua~ia este echivalenta. cu·(x - m) (x 1). ~ 0, +
x =I= -1 §Ï rezùlta x E (-1, m]. . .. . ..
+
Daca m 1 <0, ineouatia este echivalenta eu (x- m) (x 1) ~0, x # -1 +
~ rezulta x E (-oo, m]U (-1, oo). . , .
3) Ineçuatii1e exponeniiale, logaritniioe ~i ~rigonometrice au unele particu- _
laritati care tin de triielegerea de fond ~ functiilor respective. De exemplu; pentru.
a rezolva:

1
· \>
,se pune u = (l/2- 1)=~~~a~e:~=;_(: J/t~;~• 1)
deci -3 < ~ <-2. Dat' u ;;> 0, deci rezulta. (V] - 1)= < 2· §Ï logarit~d- în baza e,
9, rezulta u+u•. <6,

<
rezulta • x ln (.V2 -1) ln 2. 'finind cont ca in (V2-1) este- negativ, rezultii
X;;::,.. ln 2 . . . .
. ln (l/2 - 1) • - · · . ·
Este util sa reamfutim ~e .asemen~a citeva inegalitati clasice.
1°. lnegalitatea lui Cauchy: · pe:11tru ,orice ai, .•. , Cl.n, h1, ••• , bn E -R,

(t °'ïb~) ~ (t 4) .(t bf). ·

i-1
2

,-1 ,-1
2°. lnegalitatea mediilor: daca a, b, c E R+,, atunci
a! b ~ Vab; a+:+c ~ tr°abc,
,, mai general, ·pentru· orice numere reale pozitive. a 1, a 2,- ~-, an,
ai + as + .. •+ % ....._ 1"1/
fP
·
v a1a2 .••• lin.·
n
Acestea pot ,fi ap,icate fara demonstratie (alte inegalitaii mai putin cuno~cute
trebuie nu numai afirmate, ci §Î demonstrate l~ eventualele examene). '
-6~ RADICAL!, ,PUTERI, LOGARITMI
Fi xam: ~ in treg n ~-2. Daci n -este par ~i• a ~. 0, a1ninci se defin-ette1 r-adiéal~l -
am.tmetic Ira.= a11n oa fiind ùnicul numar real §Î pozitiv u astfel· 1ncit ù,n = a.
De.ca n· este par IJÏ a< 0, .àtunci Ira nu· exista (tn\cadrul numerelor reale). Pentru.
 t •

orioe impar fi, '4 E R, Jr'a este 'timoul .num.ar real

r,, U .(avind a.ceblfÎ S6Dll1 ou· a}
astteJ incit un= a. Reamintim oa: · · · . ·.

Ir'a" ={· a ·daoa n este impar,,

,1a 1 daoi n este par. _

Daca a -~ 0, b ~ 0, atunci îVa · Jr'b = 1".'ab ~ .pentrù. b ~ Q, J;Y a/?, .=

·. . (trëï)/(l(b). De ·asement:à, ïftya = mv'a ~,' .în particula~, )Ya2 . VI a·I
'( ~.ceasta œn ur:ma ,pen.tru ol'1.ce a E B). · . . · .
. Rèainintim de asemenea formula radicalilor dubli: daca A, B Sint numere
reale, atunci: ·

· VA±VB=VAt·0 .±VA~c, undeC=VA 2

-B

(presupunînd ca radicalii exista).

Exemplu. Ne propunem sa simplifioam exprt:sia:

.
.$=V x+ 2v x
. 1 + v'rc- 2Vx-1, x ~ 1.
.
Pentru-:primul. radical avem A= x~ B = 4(x-1), deci .C = V A 2 - l! =
=_Vx2 ·-4x.+4=V(x-2)2 = lx-·2_1• Atunci lfx+2Vx-i=.
= x +. ,j x - :l i +
V 2
yx -
, ; in mo d si*mil ar se
1X - 2 1 o
2
· preJucreaza., d. ~ ilea term-ea a1·

9i• oa atare: · _ _ _____,,....,. . ·

E = 2 Vx + 1 x -
. 2
2 1= {2 V x .
2
1 daoa x !'.> 2,
daoa t ~ .z < 2.
. Se putea rapona fJÎ astfel: ·:aé· Bb~va oa
E 2 =_X+ 2Vs-1 +x- 2 Vx + 2vxa-4(z-1)·= 2!1: + 2·1 :t_- 2'(
1
~i deoarece E ~ ·o, avem 2
E ;:= VE = V2x + 21 s - 21. ·
Prin oonvenli0a uil numar real a se nùme§te baza (de logarit~) daoa a î:> 0
~i a :f:: _1. ln ....acest eaz sa defin~§te, oricare ar fi ·2;-e R, B"Xponen/iala o,'fl: hl ·baz~ a.
Anume: ·
, a11 = à ·..• a daei z =nE /.
NA',
---=--
n or1
1 daoi:,; = 0,. .~ , 11

.1
an
daca: ~ = -n eu n EN*,

dace. x _:__ P E Q (q ~ 2 intreg).

g

(In cazul oind x E R'Q, a= s-e defiri~ 'OU :ajutornl no;iunii de. ~të.. De ~~mplu,
3Y"'i · . fun l 11 , :unde ~n · este un §Ïr de·· n~ere ravïonale convergent •eitre V 2.)
.n-+CID . .

Reamm1Jiin propriet~ile prinoip~e ale f~otiei exponen~ale ln baz~ a,

1-= a -+ &, .f{:c),= a»~ . f)

l:5
·;·
 1) aœ ;:> 0 ~entru orice ·x ER; ~e e?Ce~pl~,. _à.~1/8 =~>O.
2) f este :-injectiva (daca ax = a11, atunci x = y; -aceasta se felose~te • la ecuatii
exponentiale, care se ·redue astfel la· ecua-µile studiate anterior). Mentionam ciftlin
relapa ax = av rezultii tn general x = y sau a ~ 1; cazul a = 1 fusese exclus priu
conventia facuta asupra bazei a. · · ·. .
- _ . 3) Pentru orice x, y E .R,
- '
= a:.c/a11,
.

= a:c • a11,
-

ax+v . a,r;-y . a:w . (ax)t1.

4) Daca ·· a > 1, atunci functia expone:11tiala in . baza a este strict
crescatoare, deci

Daca O <: a <3 1, atunci

x 2 .._. a~, > ax•~ _- x~ <
Acèst fapt stii la baza rezolvarii inécuatiilor exponentiale. . ·· - .
Daca a> 1, atunci lim a:.c = oo, lim ·ax = 0 (se mai scrie simbolic aœ
. :\."-+CO ~-CO
= oo,
a- 00 . 0). Daca. 0 < a < 1, atunci lim a:c ~ 0, lim ax = oo. Daca P(x) =
x➔ co x➔ -oo

= lloXn tzixn-l + + .~. + an(ao ~· O)~ este· 0 func.iie polinomiala §Î a >' 1, .. atU:~ci
lira P(x)a:C - ·o §Î lim P(x)aX = +oo (daca ao ~ 0) ~ -oo (daca âo <. O); ·in
x-+~-co . . ~CO ' .

particular, lim P(x) 0

. O. ·
- ._ X➔OJ e:C
Fùnctia exponentiala
{.':R-+ (0, oo),. _f~x)
; .
= a% (a~ 0, a+ 1 fixat)'
este bijectivà §Î inversa ei este
,
1
:· (0, oo)-+ R, r- (-y) ='logaY~
1

Ega~tatea log4 x . r e~te echivale~t~ eu {x ~ 0, ar ~ x}.

ij.~pnem c~ num~rul ~oguv este def1mt daca .
_ U ~ 0, U ~ f, V ~ 0.
Proprieta:t,ile principàle ale Iogaritmilor sint urm~toarele: · -
.1) loga1 = 0, log4 a == 1 pentru orice a> 0, a -::/: 1.
. :,; -
+
- .

-~.2) logaXY = logax

.

log4 y §Ï loga - = log4 x - log4 y, pentru orice a ;:::> 0,

. . . . ~ y . . .
a :f 1; x >' 0; y> o.· :
3) Daca ex E R, atun_ci l~ga(XX) = ex 1og4 x pentru orice a:>- 0, a t: 1, a;:>- O;
de remarcat ca.:log~::...:.:. ~Joge'I:. mj' pentru orice · x -::/: O. ' 1

4) Schimbare~ bazei:- - ·-·

Jogax = logb~
. loir,a
pentru orice a, b strie~ pozitive ,i ~fer_ite de 1 ~ pentru orice a; > O.
• Reamintim notaiiile uzuale: :·log10 = 1g; log8 = ln. . • ·
. ... E xemp l u. logax = In.
-x; 1og. 7 . lg 7
· ln a
,
2 =-.
lg 2 . .
5) ·Daca ·a > 1, at~ci functJa h : (0, 00.)-+ R, h( x) = ·Jog4 x, este strict cres;.
cato·are (deci _x1 < x2 ~ Iog4 x1 < Jogaxs)- Iar- dace. 0 < a < '1, functia h estè.
strict descres@itoare~ Acest f apt este folosit la rëzolvarea inecuatiilor. logaritmi~i

16
 !.

· -: · Ex~j,le. 1)- Rezolvam inetnia~ia xtgx ~ 10. Condi~ia initiala .este .o~: ·_: ~-->
· I:,ogaritmind in haza 10, ~~~ouajia·d~vin_e 1gfr1g x) ~ lg _10 .= 1, _adica (lg _x)~ -~ 1, .
de :unde -.1 ~ lg x ~ 1 ~, in.fmaJ, ·x E [10 -, 10]. · ~ . . . . _·
_ 2f Fie a > 0, a :f.: 1 un parametru. Discritam ~i rezolvam. inecuàp.a~
,Jogxax ~ log~x +
1. Se recomanda . folosirea hazelor constante, deci treèem .
+.
în ·!>aza a: lQga(ax~- ~ Iogax 1. _Notind logax :::::. y, rezult~ 1 + y ~ y+ 1, de ùncie·
._ · _
1iE [~1,. O)U[1, oo).
logax
D-aca a> 1,:·atunci x
·: _ ·
E[ > y .
1) U(a, oo) ~i dacii O < a.:<1,.
•. . • 0 -.

_- I

atwici' x E (0, a]· U {1, :J. _

1. ANALIZA.- COMBINATORIE -
. . Pentru orice întrèg n ;;;i:= 1 nota.ni ln= {1, :2, .-.. , n}, care este .un prototip: al
-multim,ilor eu n elemente.Be nume,te permutar~ a multimii In orice aplioaiie hijec-
,tiva f: In-+ ln. Numarul Pn a}acestora ~ste n! :(prin conyeil't;ie, se pune de.-ase~ -
menea O! =
1). ·· -- · · ' .. · '- ,·· ·
Dac~ 1 ~. m ~ n, orice aplicatie injectiva lm -+ 1 n se n.u.me~te o aranjare' a.,
-.. ·numerelol_'·1, 2, ... ,_n luate cite m. Ntimarul A~ al lor este dat de.formula:'

"-.
A'Jf--·
(n - m)I
nL · = n(n -:-.· 1) •.. (n- ·,_· m +
·
1)•.
· · · · m factori

E~dent, P n = A:. · · · , . _ . ,
S~ nume,te comhinare a numerelor 1, 2, ... , n luate cite -m. (0 ~ m ~ n) ori~~ .
suhmultime a lui lm avind m elem_ente distincte. Numarul C~ al - aces.tora este ·
da.t de formula: ·• ·
. . Am · . ~(n -~;1) .:. (n-- m+ 1.) _ ni •
_"'?\ = ._. pn,m .= -.:..-~-------------
('1m.
1_ ·2 • ••• • m
- __ ml(n - ---,-,-----,-.eoo
m) 1

~-=_i;. C} = x, . C~·-= x(x_;_1) '.. C~ _·. x(x-1~ (x- 2) etb.--

i
'Reamintim de ·asemen~a forinulele: -
C:' = c::,-m . (0 ~ m ~ n); ~ = C~1 + c:i=}
.
(1 ~ m~ n- 1). .

O formula extrem de utila o constituie formula lui Newton a binomuhn :·_ :_. : _.
- -
:lx+ y)n-_- ,,in+ C!xn~îy +< •. + c~xn-mym_ + ... + c~xyn""'1 + yn,_
pentru o~ice x, y E C ~i-n ;;;i:: 1 Jntreg. Mai concis, e~ se s~rie suh forma: - · .· ·

(x + y)n = t,
k~O
T-:~
-
1, ~de T ~+1 = C~xn-kyk■- - ·;• •••••
·
Binëlhtelés,
. . . . 11.-·.
·.. (x- y)n, = rx+· ·c --y
· >J~~·-Li
" ·T. k+u = ·<- 1>.,,_ck-
. nX::n-11.,.,1,.
· lJ •
· ~ ··und e T k+i ,
.. : . • . k~O

.. Ret,inem .ca dezvoltarea_ hinomialii" (x + yjn admite n + 1 termeni, coeficientü> _·

_J,inomiali fiind·: 1, _-C}i, ..., C:, ....,.. q:-~ = ~, c: = 1. Suma .açestor ri<lefioien!i . -·.
· este 2n. ·· · ·
 _Exemple. f) Sa scrdesctnnpuna in.factori e:cpresia::
\ . . .
. · . '. 5·4 5·4·3 .
E = (x +
.
y) 5
- x5 - y5• Avem
.
q = 5, q =·.- = 10,
1·2
q = ---
1·2·3
= 10,
. I

· q = q = ·5, = 5x4y + ·10x8y2 + 10x2y3 + 5xy4 =

deci: E
= 5xy(x3 + '2:.r, 2y + 2xy 2 + y3 ) = 5xy(x. + y) (x2 + xy + iJ2). ·
·• 2) P~ntr;; ce n EN dc::.c1oltarea
Termenul general este:·
(fi+ ~r con/i~e termcni indepcndenJi de x?_
, · ,· -
·
1\+ 1 ·q1 <_(fx)n.:.1t (~ = r · n-h
C~ · ~"ïl- .21t =
• n-'7k
C!x_s__ ·(o ~ k ~- n).

.. m
T ermenu. . dep0l11 dent,1. d:e ~
• ce1.. care conim
smt . x 0 ., ·dec1. -n - 7k . ·O
·, ad.1ca" n
3
est,e divizihil cu 7. . 1 •

~ &. E!LEMENTE DE TEOR:1A .NUMERELOR

Cadrul numeric al teoriei numerelor H constituié multimea Z. Reamintim ca

se spune cü. ·a pste -divizibit eu b (a, b E Z. b :#:- 0) daca ë'xisU[ c E Z astfel incît
a = be. Se mai scrie a: b sau b 1a. nacu a este divizibil cu b ~i b este divizibil
eu c, atunci ~ este divizibil eu c (tran·zitivitate). Daca a este <iivi.zibil ca b ~i .i,
ieslfe ·diirizihil eu .a, munci b = ±a. i · · •
Daœ :a., li E Ji si ,b =/: ·O, atunci exista .si stnt unice numel'elle n:aturale ,q., r
_astfel tncît a = bq +r
~i 0 ~ r < b (teorema • împiirf irii · eu ·rest').. •e~plu., ne
pent.ru b = 2 rezultii ca orice a E N este ·de forma 2q sau 2q 1; similar, +
pentru h = 3 rez.ulta ca orjce n umar natur:al esta de forma .3q11 3f! 1 sau 3q + 2 +
etc. Ua numar întreg p.~ '2 se nume~te prim daca siagm-ele numere naturale'
divizeri ai sài sînt 1 ~i p. Se ~tie ca orice a E N se descompune in facf.Grj ,pri~
r T1,. 1 1 . .
a= Pi 1 ... Pk eu r- ~ . ,. . . . .
. · Daca a., b E ·N*, cel mai mare. 1fü1·iwr ·crnnu:n, al lor este :aoel ttnic d E N
astfel a; d,. b _: d ~i daca, d1 E N, a: d17 b : di, atunci d: dr In mod. dual se define~te
cel mai• mie multiplu comun_ m. 4vem m = a~b • D-aca ·dese(}'mp_unerile ln ~otori ·...
. r.k • b
. . stn.t a= p1·r, ... Pk 0) , at unm. d = p mtn(r1,
0 , si
pr1m1 ~1 = p 8t1 ... P1ish (
ri ~ 1.
~
81)
...
.. ; p:11n;{""ilc. ~l ·~ m = pF'-"'C(rj, .s.~•• .- p;:13.X(Tk, kt. Se poate ariita ca -exista u, 'li E Z
8

. astfel înclt d = -ua +-vb; in par-ticular1 daca a, b stnt. prime intre ele (ad,ica d = 1),
atunoi 1 = ua vb eu u, ·v E Z.+ ,
a
Dadë. a E-· Z, ori~e multipfa al lui :se n:oteam simboli~ Ma. Cot1f<>t'm iformulei
binoqnµui lui Newton rezulta ca (Ma +
b )n = Ma +
bn pentru · orice a, b E Z
fîÏ n ~ 1 natural. D.e exemplu, 1025 =
{M100 +
2)5 = M100 25 = 11.H00 +
32; +
in particular, ultiniele doua cifre ale lui 1025 sint 32. . ·
Un rezult_at clasic il constituie mica teorema a lu,i Fer~at: pen.tru orice
aE Z §Ï pentru orice p ~ 2 prim, aP - a este divizibil eu p. D~ exemplu, .311 - 3: H
~i 47 4: 7.
- . . . /
~ie q~ 2 un întreg lfixat, nnmit ad-hochazii.Jie numerafie. Numerele 'O, 11., ••• , q-1
sn numeso atunci cifre în baza q; notam multimea lor ou Cq = {0, 1, .~·., q - 1 }.
Oe ~plu., cifrele··binaire sînt C 2 = {O, 1.} iar ·oifrele ect~ C 8 = {011 i, •.. , 7}.
»~ca. :a E N. ~ ;a;, = ài .. qrr-1 a2 • qr~. + + .... +
.ap.,, :eu ai, ..... , a,, E C~ atuncà
· se scrie a = ai .:. ap (reprezentarea lui il 1n baza q).

li8
 l>.e• exemplu, pentFu q, = 2, a....:.. 22 ,i' b = 141- putem. scnie:-
a·= 24 + 23 -+ 2 -t 1 = 1 . 2~ + 1 . 23 +. 0 • 22 + 1 . 21 + 1 .. 2° = 11011 (baza. 2)';
~· = 2?+ 21l _+ 22 + 1 = 1.2 + 0-2 7 6
+0-2 + 0-2 + 1-2 + 1~2 + o._2+1 =
5 4 3 2

·= 10001101 fbaza· 2).

P~ntru q =8 avem: 141
. .
= 2-82 + 1-8+ 5 = 215
1. • • .
{baza 8).

9. PR:OGRESII
Reamintim .ca. un· §Îr a 1, a 2, ••• , an, ... de numer.e reale (sau 'complf:~xè) se
nume§te progresie a,:it"ietica de raiie r daca pen.tru orice n ~ 2, an = lln.-i r. +
·Bezulta Cln = tzi +
(n - 1)r. A determina o progresie revine la a, alla tii,- r. Nottnd
Sn =. ~1 ••• +. + . n- . · (ai +,an)n ,. pentr. u 0~1ce
an, rez ult...a S • " t
m reg n ~. 1 . ·
2
Progresia {in cadrul rèal) este· crescatoare- dac~ r ~ 0 §Ï. descrescatoare daca
.• r ~ O. Orice· termen este- medie aritmetica intre· termenuI precedent ~i cel urmator,
ceea ce justifica _denumirea. Trei nnmere a, b, c sint in progresie aritmetica · âacâ
t·
b = a è,: iar. patru ~uinere a, b, c, d. f o_rmeaza. o progresie aritmetica. daca ~i ~umai ·
b +d (
à+ C , c = -
daca.., b =
. --
' 2' .· 2
- con d'rtila
. a.
1 .
+ d = 'b. + c
• .
este' doar . necesara
•
. "').•· T re1.
numer.e necunoscute in progresie aritmetica se pot scrie ·a - ·a, a+ r iar patru, r;
a - 3r, a - r; a r, a+ 3r. + . · , . · _ . ·
Un ~ir {~)n~1 este o progresie geometrica deratie q ·daca a,;_1 • q· pèntru an=
orfue ri~ 2.. R:ezulta. -~r=aJ!ln-1 · ~i pentru q-:/= 1; Sn=tii
· .
+a,..-= aian· :-:- a:i.·--:- a-nq·---œ1•
· ·
+ ... q-1 g-1
(in cazul q = 1!, rezulta S'n = nai)· In particular, .
1 -1- q. + q2· + ... + qn =, qn+i - 1
pentrn q· :/: 1. 1.

, !l - 1
'1

. Daca -:f < q. < 1, at\IDCÏ. lim qn

n➔a>
= o,. deci fun
,- n ➔œ
a,. =0 f}i Ji~-
n-+oo
s~ =• ....!!!_.
1- q
·
-De· ~xemphz;: ·
....t...-1
":J.~ 7' + 1 + + -1 ·+· ...,. ·= 1··llill_ ("·. +
- . • •• -1.c... :.t, --
1, +·. - 1 + + ••• . -
1) = --.-·
1 · =. ·2' ~
· 2 2n
~ n-+co 2. ·4 - 2n 1
1-- .
2
\ .

_Trei numere a, b, c ·stnt în progresie. geometrica daca b2 = ac; trei numer~- ·

•necunoscute aflate tn p:rogresie geomeirica pot fi reprezentate astfel:' a, aq, aq2• ·
. · p-~ exemplu .tipfo d& progresie aritmetica ~e ohiine astfel: se considèrii. un_,.
m-terval [a, bJ, a < b, care se imparte in n. submtervale congruente, de lungime
b - -a. N. otind• x = a, x ·=.a +·. .k , ... ,. rezu1Ui Xn+i, =a-+
k · =-. . n.•--
b - a = b,
0 1
n . . . n •
deci {x0 , x17 •• ..,.- Zn} fo~meaza. o âimiune ee.hidistantë. a intervalufüi oo~siderati ·
. ·(progrèsie·. œitmetfu.a dei ra1ïe: h). ,. · ~, . . .
_ Sa oonsideram acum un interval de· lungime 1 cm:. Considerind progresia- geo:.. ·
m.etr-foa·. Olll tLi, = 1 ~i rape q' =,2:- {deci duhlind succesiv: lungimea: intervalului)~ ·
dupa 60. de. _pa~'~e- depa~esc· dimensi~e: univ.ers~ui- observabil; ~I orurui' di-8:ID-etnui ·
este-. inru.. mio~ deett 2601 om; in, mod Sllnllar, cons1der.1nd pr.ogres1a· geom.etriei ou.
=
~ 1, q_= ~ {hli;mniitatînd: succèsiy lungimea_ intervalului ini~ial)',, dupa·~ ·de·
p~i se ,,ooboara" sub dimensiunµe partiou1_elor eJementar.&.1! .
·.· . Exemple. 1) Sa se dete'rmin.è terrnenii c~muni aiprogresiilor 2, 5,: 3, 7, 11,..• · s; ... ;
. ln primul caz a 1 -:- 2, r = 3, deci am = a1 + (m -_ 11,· _-:- 3m - 1; pentru. cea de
a doua:· progresie, 'q 1 = 3 ~ï r = 4, deci b11 = b1.+ (n"-1)r · 4n - 1. Punem
eonditia llm = bn, deei 3m - 1 = 4n - 1, de unde rezulta ea m este divizibil eu 4,
adiea termenii comuni_ sint a4k =·12k...:..... 1, aaica_ 11, ·23, 35,' ... ·
2) Sa se ca!,culeze suma Sn= 1 + 11 + 111 + ... + 11 ... 1. Deci: .
n ori

Sn= 1~ (10 + 1) + (10~+ 10 + 1) + ... +. (10~-1 + 1on-2 + ... + 1)-

=(1 + 10 + ... + 10 1)+ (1 +.10 + ... + 10Ji...;2} + ... + (1+ 10}. + 1 =
11
-
' - .

= 10~ -_1 + 10n-l ;...1 +··.-.. + 10 1 + 10 - 1 = 2

.-

10 - 1 · 10 - 1 .. · 10 - 1 · 10 - 1 .
1on+l - 10 .
---- - n
= (1011 + 10n-1 + ... + 10) - n .9
=---------
1011+1. - 9it ...;.10
9 ,9 81·
r
10. POLINOAME ~I ECUATII AL(i-EBRICE

·un polinom -de-'gr~d n(~ .~ Ù ~u coeficien\i eomplec§Î es~ê · de forma:

P(X) = aoX + alxn-1 + ... + lln-1X + an,, ·eu
11
do:# o.
Se considera §Ï polinomul nul (avind to\i · eoeficientii nuli). Poline>amele d~ grad
zero sînt,; prin eonventie, constantele. A determina un polinom de grad n inseamna
a determin1;1 eei n+ 1 eoeficienii ai lui. .Multime\l (inelul). polinoamelor eu coe.fi".'
eienti complecçi se noteaza C[X]. In mod similar se definesc R[X] sau Z[XJ . ·
. . Daca P, Q E C[X], atunei exi~ta, ~ sin.t un.ice,-.p. olinoame C, R eu coef1cienii
complec~ astfel i:µeît P(X) .:_ C(X} · Q(X) +
R(X) .§Î {R = 0 sau gr R < gr Q}.
ln cazul cind Q(X) · . X......: a (a E C), rezulta _P(X) = (X - a)C(X) R, deci +
R == _P(a). Citul C(X) se poate obtine prin schema lui Horner. · · .
Un "numa.r a E C se nume§te radacîna a lui P daca P(a) = O; in acest caz,
restul împartirii lui P eu X - a este nul, deci P este divizibil eu X - a. .
Un polinom de grad n ~- 1 eu eoefic~ntii intr-un inel comutativ. A se nume~te
ireductibil daca el nu se poate descompune intr-un produs de polinoame de grad
strict mai mie dècît n. De exemplu, X 2 - 2 êste iredùetibil. in. i[X], iar X.+ 5,
. X2 +
4 sint ireduétibile in R[X]. Teore_Tf!,a fundamentala·a algebref, afirma ca orice
pé>linom din C[ X] de grad n ~- 1 adroite cel pùtin o rJdacina f!, E C. De aici rezulta
ea_ polinoamele ireductibile din C[X] sint exact cele de gradul 1. Polinoamele ire-
duotibile clin R[X] sint polinoamele de gra.dul. I ~i cele de gradul ·II care au I radâ-
-eini. corn plexe nereale (de forma ·a ± bi eu b 1= 0). : -· . .
+
Presupunem p E R[X], p = aoxn
teles, eu funciia reala P : R ·--+ R, P(x) = a0x1'-
al xn_;l
llixn-1 an,. ++ ... ++ ... +
a~ identificat, binéin-
,
Un numâr ex se nwne~te radaeina simpla pentru P daca Peste divizibil eu
X~ ex fiÎ P nu- este divizibil ~u (X - cx) 2 ; aceasta revine la faptul ca P(cx) -: 0,
P'(cx) :/,: o. Similar,-cx este radac4la dubla pentru p daca p este"divizibil CU, (X.;_ cx}2
dar nu eu (X - cx}3 ; eeea cè este eehivalent eu ·P(cx) - 0, P'(cx} = 0, P·"(cx) :f.: O.
Numarul CX este radacina multipla daea .P .este·divizibil CU (X - rx} 2, adioa_ P(cx) =
= P'(cx) = O. ln general, ex este radacina de ordin k(k ~- 1) dac~.. P(cx} = 0, P'(cx) =
. = _O, ••• , P<lr1>(cx) = O,P(k>(cx) =J: O. ln eele de mai sus, P(1i.) este derivata de ordin k "
. a functi~i reale polinomial~. P. · · ·

20
 · . ~ <·Se cunosc -relatiile luïViète tntte: ·rad-acinile unui polinom P(X) = -a0 xn:_+. -
-+~-aixn-l +·.-~. +an~1X+ O~-dinC[X],~ati-.~~~-0, ~i. radiicinile Xi, / •• ,-xn ~le-lut_f::.
·';1 • - - - \ • ·--
-
. .
. . . ·a
..$.1 = Xi + ••• + Xn =· ---- -~·;
ao.
·,
. a .
·Sn· _··x1 ••• Xnf : - (-1)n- -~ ..
Do

-.Pentru n .• 3,. P(~) . :, aaX + ~1X~- + a2X + a.a,, (ao -:/=. 0), 3
avem·:
S1 .;_ X1 + ·x2 + X3 :.:.._ ~-~; . S2 .. X1X2 + X1Xa + X2X3_
02
. j
~ . . ~-

Scriind. ca X1, X2, X3 sînt efectiv radacini~ _rezulta:

. .
a0xi + tiiXÎ +a~~+ q3 = O; a0~ + a1xi +. a2X2 + a 3 = O; .·
. a0~ + ·a1xl + a2x3-+ a3 = O;
- -: ·ad.unirid aceste ·relatii, se ohtine suma - xi ~ x-: în · funo\ie _de_ ooefioién{i.
lnm_ultind oû X, scriind ca x 1, x 2 , ~ 3 sînt râdacini pentru XP(X) ~i adunînd relatiilè
+ +
ohtinute, se obiine suma.xf + zj + ~ etc.~· - ·. . · ·
_ - Pentru n 4, P(X) = .a0 X 4 _+ ·a1 X 3 + a 2 X 2 + a3 X +. a4'a 0 =,!: .0), re1atiiledui
~Vièt_é .se pot scrie astfel: ·

. s1 -:-. (.t'i + X2l+ ci~+

.
·x4) = _;_; a1;
ao

S2 .
= (x1 + 3!2): {x3 + :ç4) +x1x 2 + x ·x
.. 3 .
4 == as;\-·
~

· -· . a3
. 83 = X1X2{X3 + X4). + X3X4'X1. - + X2)
. = -:- -ao i

_ Daca P es~e un poHnoriJ. <Jin R[X]- ~i · adroite radacina complexa «x + {,i-

de ordjn k, atunci .el admite f}Î radacina a: _;__ ~i {tot de ordin ·k). Daca P are· to\i
. coef~cieniii ra~ionali· ~i radacina a:+ V13 {eu :a;, {, raiiona]j ~i V13 irational) ,. atuiloi
P are ~i radacinà ln 'fine, reamintim qa daca P = a0 Xn + a1 Xn-1 + ...·+
«-V'3:
+ ~ 1 X + lin are toti coeficientii întregi(deci· P E Z[X]), atunci toate radacin_ile..
intregi .èventuale ale lui P sint ·printre •divîzorii te:rmenului liber a 71 ~ Daca. a0- f ·
.(se spune atunci ca Peste monic) ~i daca P nu are radacini-intregi, atunci el nu. are:
_. nici radacini ratioi:iale. _ ·
.·Exemple. 1) Sa se detenn~ne paramep:.uz. m E R daca polinoml!-l P( X) · __
_- X3+ 6X 2 +,m àdmitc radac~ni multiple.·naca ex E C este o 1>-stfel de ra.daoina; · ·
atunci P(«) = 0 fJÎ ·P'(«) = o,- adfoa cx 3 + 6cx2 + m = O., 3cx2 + 12«x = O; rezvJ.ta.
·' «1 = 0, c;leoi m1 ...:... ,0 §Î- da = .;_4, m·:a = ·-32..

-- - .:.~ ~ -. -
 2i)1 Pentru ee m E z, polinom:ut x.3· mX + +
2i adtnite riûi'li.cini întregi? R~da-
cinile intregi posibile. sînt. :f:1i,.±2~ Sariind eà -aeestea sint- efectiv d.dacini, s&
obiin trei. valori posibile ale lµi m.. . · ·'
3) Fie Xi, X2, X3 radacinilè polinomului P( X) = x2 · 2. CaJculam suina xs· + +
S 5 = xï +~ + ~- NotamSk = xt +~+X: (k ~ 1). Avem x 1 x2+ x3= -1, +
X1X2 +X1X3 +X2;l:3 = 0, X1X2X3.==:= -2\ deci s1 = -1, S2·= 1. Scriind ca X1, X2, X3
sint radacini §i adunînd rela}iile obtinute/ rezulta: . ·
+S3 S2+ 6 = 0, deoi S3 = -7. Apoi, Xi, X2, 'X3 sînt ~ radacini pentru
X4 + + + +
X3 2X, de unàe S 4 S 3 2S~ = 0, deci-S4 = -S3 - 2S1 = 9. Similar,
+ +
S 5 S4 2S 2 = 0, de unde S 5 -11. . . = .
4) Aflàm m E ·C dàeà · polinomuf X 3
X + +
m are radaeina x1 = 3 - i.
Este gre§it sa consideram ca x 2 ...:_ 3 + i (coeficienW polinomului nu sint reali).
Core~t este sa punem· con.diiia ca X1. este efectiv raieltàcina, deci (3 ' - i)3 3- +
- i + m = 0; se afla m §Î celelalte radacini se obiin imparyind polinomul eu
X-· 3 i. + · ·

. 11. M~TRICI ~I DETERMINANTI

0 matrice eu m. Jiniï§i n co1oane (m ~ 1, n ~ 1) este de forma:

~~~ ~ m•;
1
A = (~ • ••• am ) = (ai;h~ i ai; E- R·.
l~j~n
t;n1 ll.m2 • • • amn , ·
M~imea acestor·matrici se noteaza' eu Mm;.n(R). Daca m - n &e obtm matricile
patrati~e de ordin n. Se pet consit:lera matFiei eu coeficien~i complec§i, întregi e_tc.
· Doua matrici AE Mm,n(R), BEMm,n~R}; A= (aiJ),; B = (btj) se consiçlèra,
prin conventie,. egale daeë. ait. = btJ pentru oriee 1 -~ i. ~. m, 1 ~ j ~ n.. Egali-
_tatca de matrfoi A= B revine la mn · egalitaii a·e numere reale. Pentru orice ~
À E R se definesc A+ B ~i ÀÂ eu propri~tatile cunoscute. Daca A E Mm,n(R),
BE Mn,p(R), deci numarul coloanelor lui 4- coincide eu numarul }.iniilor lui B,
atunci se define§te produsul C = A · B E Mm, p(R), C = (cïj), · unde 1
•

, n .

.
c0i E aub,"h;
= J=l 1 ~· i ~ m, 1 ~ k ~ p.

(Elementul. de pe linia i §Ï coloana k din matricea C se obtine facînd suma

produ.selor dintre elementele Iiniei i din A ~i coloanei k din B) .. Reamintim ca. în-
muiiirea matricilor este asociativa ~ distributiva in raport eu adunare·a, dar nu ~i•
_comutativa. De asemenea, daca A,. B, C sînt matrici §Î AB= AC (sau BA = CA),
nu rezulta B = C, chiar daca .A :/= O.. ·
Multimea M~(R) .a mat1.-icilor patratice de ordin n. eu coeficienti reali are o
· •

~
nori
·
structura de inel în care. matrice!1 On= diag(O,.... , 0) este elementul neutru ---
n ori

·
'

pen,tru adunare,. iar In1 = diag(1, ... , 1). este elemeritul neutru pentru inmul\ire.
Pentr.u d 1, ... dn E ·B am. nqtat: ,
• 1 · t

. (d1 0 .~. 0 )
diag_{di, •.., d,.) = matricea diagonalii '. ~ •• ~~ :·: -~. '.
. . o o .... d,f
22' ·.
 E:Z8Tilple. 1) ·Daeii A-, BE Mnffl, ~ AB= BA, atunei!
n . ,
(A+ B)n =E C~An-kBk = An+ C~An-IB + ... + c:-1A,Bn-1 + /3";
. k=O
An - Bit= (A·- B)(A~1 ~- An-~B.+.~.+A.Bn-2 +.Bn--i),
p_entru orice întreg n ~ 1. v~r.ifü~area se face. prin induc1;-~ dupa· n.
2) -Fie A: , G:) •, Detemninlim to_ate. IU~tricile X E M0 (R) astfel ln?tt

AX · XA. Punem X={: ~)~ rezultii:

AX ::;:=
·
1
(~+ 2z
2x+4z
, y+.2t)
2y+4t
§Î XA = (x.+ 2y · 2x+
. · . z+2t . 2z+4t
~y)··
At.unci x+ 2z = .x+ 2;y, y+ 2t = 2x
. . 2x + 37/
+
4y, 2x+ 4z = z+ 2t, 2y+ 4t = 2z+ 4t,
• .
de unde ·y . z, 2x_+ 3y = 2t, deci z = y, t = · · , eu x, y n~ere -rea1e
2
arbitrare.
·. , paca ~ = (a'.;_;) 1~;. ~n este o matrice piitratica, atunoi se define§Le deter-
mmantu1 e1: . . . ·

· det A ·. ~~ - ·:·.
1
~1.".j = :t(~1) au1
1
•·· anin'
lln,1. ••• ilnn. -
unde sum~ are ni termeni ~i se face dupij. toate permutarile (ii, ... in) ale nume-
reJor (1, ... , n) avind I inversiuni; fiecare termen este un produs den factori. Re~i-
nem ca A E Mn(R) §Î det A ·E B. .
Dàca A ·= (a) E M1(R}, atunci det A -~ a;
. . . .
iar .
daca A = (~- b) , atunci
C d

det A= J; !] = ad-/c; ln acest caz, daoil. detA = 0, atunci· A•· (a+d)I.,

Propnetaple principale ale ·determ.inaniilor -stnt urmatoarele: .
1) det A = det{4 T), AT fiind transpusa matricii patratice A~
2) Daca se schimba antre ele doua linii (iresp. doua ·coloan~), atunèf deter-
minantul i§i schimba semnuJ.. . ,
. 3) Daca o linie (sau o· coloana) are toate eJementele nule, atunci- determi-
nantul este nul; daca doua 1inii (sau coloane) stnt identice sau ,,proporµonale'4,
atuoci determinantul este nuL
· 4,) Daca o linie (sau coJoana) se tnmulte~tè cu un· numar real l., l. #: -0, atunèi
determm_ · antu~ se î~multe§te ou ).. D:ar tnmultind o linie (sau co1oana) eu un numar
neriul· ~ adunlnd 'la alta linie .(resp. coloan_a), atunci deterrp.inantul nu il}i modificii
vaJoarea. ·
5) Se cunoaste dezvoltarea ùnui determinant dupa ·o linie (sau coloana).
Aceasta permite câlculul deter~nF,Ior prin r.educerea succesiva la determinanti ·
de .. ordin mai mic._.
. In" oazul n = 3, ~i numai in acest caz, ·àre Joc. regula lui Sarrus.
6) Daca A, BE M,i{R), -atunni det(AB) = {det A)· (det B); dar, ln
gene:ral, d~t(A + B) /= det A.+ _?et B. ReJinem de asemenea ca _det Al'= (det A)1
pentru once intreg k ~ 1 '1 oa det(lA) = À~ det A pentru or1ce À ER.
 . -7) Un determinànt este i.iul dàca §i numai êHrcii 11na din· Iinii (resp. coloa~e)
este· combinaiie 1iniara a celorlalte, adica liniile (rèsp. ooloanelè) sînt liniar dépen- ·
dente ea: veetori in Rn. · · · ·
Daea A E Mm,n(R) este o matrice nenula; rang'ul lui A este acel numar unie
intreg p ~ 1 astfel .incît A sa 9:dri,t~ un minor nenul de ordin p · §Ï toti minorii
de ordin p + 1 sa fie nuli. Rangul lui A este numarul maxim dè linii liniar inde-
peridente (ea vectôri din Rn) sau numarul maxiµi:_de_coloane --liniar independente
. {oa vectori din Rm). . .. · · ·
. 0 matrice patratica A E Mn(R) se nume~te nesingulara daca det A ·.:::f:: 0 ;.
in acest caz, exista, §Ï este unica, o matrice B E. M n(R) astfel ineît AB . 1n
§Î BA = ln; matricea B se nume§te. inversa lu~ A §i.se noteaza B = A- 1• Se ~tie câ:

A_--l = de: A-(~-•~

·
r-~~~)- ,·
· Àtn •·· Ânn
·unde Au = (-1)i+iMi.i, unde MiJ este minoruLcorespunzînd-locului_ de pe linia
i §Ï coloana j din matricea A.
Exemple. 1) Calcùlam determinantul
-~
2 4 1 5
·1 3 -1 2
D=
2 2 0 3
3 -1 2 4
\
Schimbind intre ele primele doua coloane, .rezultii :: .. ·
'·
_,;,2:~ +
1 2 4 5
JJ =· -, 2 .1 3· -1
0 2 2 3
2 3 -1 4
Inmultind prima· coloana. ou -2. §i .adunind là a doua coloana, determinantul nu
· se ·modifi~a·: ·
~1 0 4,. - ·5
,D=-
•, 2 -:3 ,' 3 ~1
C

0 2. 2: ·3'
.2 -1· -1· .4
· Inpiul~md prin:a coloana, res~e~tiv, eu -4 ~i -5 ~i adunin~_. la coloanele a treia,
a patra, rezulta: · · . ·
1 ù 0 o. 11
.•

D= _ 2 -3 -5· ..:..:11
0 2 2 . '3
2 -~1 -9- -·6 .
Dezvoltind D dupa vrima linie, .rezulta: . -, ~- .
~3. -11 ' :·
D=_; 2 3
~1 . -6 ,

24
 . ~ !

Îm:riultind aici ·prima coloana_cù .~9 §Î apoi eu -6, adunînd la coloan~le a doue,Jï,_
. resp~otiv a _treià~ se, ohiin~:· · ·
_.

D-:---
~3
2
22
-16
7
-9 >
-:1 0 o.
_-Dezvoltînd D :dupa• Jinia a-treia,- refoltà:
..-._.' ........ 22 ·71 . . .
D= -(-1) 1-.1.B :_g J = ---;198 + ,112 = -86.
2) Dete:rminam rangul _matricü

.· 1 .. ·(}········;{_-i !_.)· . ; a, b 'E R.

_ _b - i i- b .
Mai întîi, se
observa ·ca det" 4 = (a~ 1)(1 - ab}. Daca -a #: 1 sau· ab #: 1, atlµl'ci- -\,
. det A :/= 0 §Î rang A= 3. Da,ca a=· f §f b = 1, atunci rang A = 1; iar daca a= 1 -··
-~i-b:'i# 1; atunei ~rang. A = 2· 1~i_ ûn determinant principal este cel indic~t punctàk~- _
. ..•
0

3) Determfaam inv'ersa matricü f (: !) eu «à '- be "F O §i· a matriOÜ .

'B _. 4
_(2 1o .1) · .... - - . ·.·
~2 _ .. In pr1mùl caz: A:-~ ... -.-.- . .. . ; 1n cazul sec.und_. .-
1 ( - d --b), ,
- . . 1 _ ... . . ad -be. -c . a
•
0 ,- +
5 • ' • ' • •

.avem:

det B
- .
= a6, Bu
O:. . -21· =·-10,/-·
=--,~5-- 14 -21 . · ~
B12· = - .0. _ ..1 = -4,
· · 1 ·
- . _:· -, 4
. -Bis_= - .
01·. = 20,._~2{
.. _-_. -. -. 11_-- -_..-_ 11·••. = 4, ' B22 =
12 11 .~-~'
.. _· 0 5 . _ _; 5 -1 .. 0 1 _
l
J •

8 23 ' = -.12· _11 =. -10.,

. .B . = 31
1 1--,_=
1 -
-2, B32 = .- 12 ·11 = .8,'
_ _0 5 . . . 0 -2 . 4 -2 _

Baa ·.1! 1
0 1=
.
-4, . . 1
dec1 /J- = - - B 1 B22 B32
. det B 2
1 (B 11 É21
Bat)- -
- B1i Bas B.
33 .
5· 1 1·
-= l /'

18
-
-·9
--
18

>- '1B6 ( - 104 4 -2) =

2
1

8
. 1
-- 9
-181 -92 .
_· 20 ...:...10 -4 ·
5 5 1
-,
9
--
· 18
--
9

. 12. SISTEMK_LINIARELDE ECUATII

Forma ·generala a· unui sistem liniar cà m ecuaW ,i -n necunosoute este:·

{~~1;; -~+.•.~-'.~S.~+:_~__:~··_.:_/'+.~~~ .. •~•_;bm,~ ..

llm1X1. am2X2 llmnXn -:--.

/,
 unde oij, b.i sint numere reale (sau complexe) daté. No,tmd
~
. .
\ . .

. A = (· ~'.' .·:: -~': . ) ·, B=:.··,-.X=:,

b1) . (xi)
Clm.1 ··· llmn
(. bm ' Xn
. .
sistemul anterior se scrie echivalent sub forma matrieiala: AX = B.
Daca m = n ~i det A #= 0, atunci matricea A adroite_ inversa. Din relat,ia
· AX = B, rezulta ea v.ectorul n-dimension~ X al necunoscutelor este unie deter-
minat. si X = A- 1 B; aceasta· este practic regula lui Cramer: xi = ~ , -1 ~ i ~ n, ·
• · · · det A
mule Âi este determinantul obt,inut din det A p_rin-înlocuirea c~Ioanei i eu coloana B
a lermenilor Iiberi.
In cazul general al siste~elor liniare eu m ecuat,ii ~i n necunoscute, se aplica
re~ula lui Rouché: se noteaza eu p rangul. matricii A ~i se fü-~eaza un determinant
t principal Âp-:- .Se calculeaza cei m - p determinant,i caracteristici, prin bordarea
lui Âp eu termeni Iiberi. Dac-a to~i determinan\ii caracteristici sint nuli sau ace§tia.
nu exista (adièa m· = p) 1, a1mnci sistemul est~ compatibil §i n - p necunoscute
ramîn nedetermin~te. ~ai precis, daca n = p, atunci ~istemul este compatibif
determinat; daca n - p = 1,. sistemul este eompatibil simplu neçleterminat, iar·
daca n - p = 2, atunci este compatibil dublu nedeterminat etc. Daca unul (cel
pu\in) din determinan\ii caracteristici este nenu1, atunci sistemul este imposibil
(inccrmpatibil). .Acesta e~te modul de aplicare a teoremei hri Rouehé (cài;e· se enunta
.' • 11. ... •

'-Succint astfei: un sistem liniar B

aux; = bi, 1 ~ i -~ m, este compatibil daca ~i
numai·· dacâ toti determinantii ~;~acteristici 'sint nuli).
t / •
,' · · ·- - . ' •

Ream}ntim de asemenea teorema lui Kroneeker-Capelli: un sistem. liniar- -

AX-= B este ·compatibil dacâ §Ï numai daca rang A= rang (A I B).
- .Un sistem ·liniar de forma• AX = 0 (eu A E Mm,n(C) §Î XE Mn, 1 (C) se
nuine~te omogen. Un astfel de·sistem are i:ntotdeauna soiuiia nrûa (numita §Î banald):.
. '

, X. ( O?: )}· n linii.

Se pune problema de a decide. daca sistemuf qdmite §Ï solutii nebanale. Daca m ,. n,.,
sistemul AX = 0, admite sohitii nebanale dacâ ~i riumui dacâ <let A = O. fo cazul
general, sistemul AX = 0 ar'e soiuiii nebanale daca ~i numai daca rang A < n;
. un.de n este numarul necunoscutelor (d!aca rang A = n, atunci X = 0). ·
Pentru un sistem liniar §Î omogen CU ·n - 1 ecuatii ~ (ri ~ 2) necunoscute:: n
' {. ~'.~~·- ~. :·.- -~- ~'.~~: ... ~:. . . . .
~n-1,1X1 + •·· + ~n-1,nXn . 0,
notînd CU Ô1, Â2, ... , Ân determinanW obtinuii ,,~tergind'~ coloaneie intii, a doua, ... ,.
a n-a ·din matricea A (presupu§Î nu toti nuli), rezulta:.
. . X1 _ _ _ Xa _ X3 _ ••• _ (-f)(nf-1) ·Xn,
A1 · · A2 Aa . . An:
~ sistemul are soluWie , 1 • t, - Â2 ~ t, ~--, .(-t)n.+llt,.n_ • t), eu t E R arbi~ar.

26
 Exemple. 1) Aflam paramétruil ,m· ·astfel ·1no1t ;aistemul-,
· f 2x+ y--,mz=-0·.;

\ 1;:+!t+ ~· !:
sa ad~ita soluiii nebanale; apoi rezolvam sistemul. Condifaa im;pusa ,e-ste.:
2 -1 -m
1 -2 d. r ·= \O,' .deoi .m ' 1.
'5 :5 -4
Din prjma ecuaf.ie irezulta y = z - '2x; mlo.c~d in celelalte doua ectiatii, se
+ + +
ohiine x - ·2z 4x z = 0~ ·5x 5.z' -. 10x - 4z = 0, deci :5x - .z = . (); rez.ulta
z ._:5x ~i y = .5x -- ~x -= 3x .~Lsolutiile .sistemului .sînt ,triplate,( x,;-:3~, .5~) ou ;X E O ·
ru-h1tr.ar.. . .
2) Discutam -§i ·r.ezolwam, aplicind .teouema lui Rouché, :si&bemul:

. ·{ 2x -t- 4y ï1- z +_.t= d;

, .!C + ,m_:y-.z . 2;.
·, 3$ -:y+.·3z+ .2t=,n,
uade :m .§i n slnt param.etri r.eali. Matrièea .sistemuhü -este
. .
T
2 1

2 2 1
_À='
.. 3 C 1
-·4
m -tl
,3
'1
O· •
2...

Daca 'à =i .1 m -1, ·+ .0, .aclica m:f- 5 .(.du_pa calculè), -~tunci ,rang A= ·3,:
3 -1 -3:
In acést ,oaz, .fixiînd .A ,Ca :de.terminant !Principal, se observa ,ca nu exista deter- .
.niinanti caraoteristici ~ sistemul este compa~ibil simplu nedeterminat.; ,el se ~crie:'

:{ :·2x + ·2y + ·z. = ·1 - t;. ·

X+ my - Z = '2; .
·-3~- Y+~=n-'2t, ·
1,i se rezolvii, de ex;emplu, eu-iregàla ~ui Cramer Jm 4= :5, .n ~i t :sint arbitrare).
U acâ 6. =
0, deci m ·= S, se. observa ·ca tofi d';'terminanFi. de •ardin il -111 ,e'l.'iirSB,'i
din matricea A _:slnt nuli, §Ï ca a'tïare;rang·Jl = 2. Al~gem ·ca ·determ'.in;an't iprine~pErl ·
· Âp = :12
j
1
21: . Avem atunui. :un -s~gnr determinant· caracter.i~~ic.:
5
2 :2 1.
\ ..
àc = 1 '5 ·2
1
= Sn.
3 -1 n
D ucii' n ~ 0, atunci sistemul este imposibil, iar daca n = 0 el este compatibil d,uhlu
nedet~miinat; hl acest ru.Itim 'Caz, 'pemltru il'eztldvare felosim nnmai ecua!t,ille prin-
·. .:.. , f 2x ++·2y. · ·12. +.:.... .z -
c1pale: .,
t; '
. :~ rezultii.: .x =
1 -:-- 7z ~ 5t
- -.s- - , JI=
3 ·+ 3; +1
- . 5.Y =
:c z, s
<eu z, t nedeterminati).

1 ••
 13. LEGI DE CO~POZITI~;: GRUPURI
Daca JJf este. o muiiime nevida~ se spune cape M est.~ definita o lege de com-
pozijie interna (echivalent, o operri-tie a/,gebricii.) · daca oricarei perechi · ordonate
(x, y) de elemente din l'4 -i se asr> ~ ,,zii un element bine determinat din M, adica
este definita o functie <p: M x M --+ }{l. Se noteaza x * y = .cp(x, y) §Ï se spune
ca operatia este notata eu eti~heta*. · · ·
De exemplu, adunarea ·§i bjmultirea sînt legi de compozitie interne pe R,
pe Z ~i la fel pe Mn(R) ~au pe R[X].
0 operatie ·:tc pè o multhne ..M se nume§te:·
-'·comutativa dàca pentru orice x, y E M,--x * y= y* x;
~ asociativa daça pentru orfoe ·x, Y,, z E 1'1, x * (y* z) = (x *'-Y)* z;
- èii· elemerit neutrù daca ·exista. e E. il! astfel incît x * e = x 9i e * x. = x
pentru orice x E .M. · . - · - · ·
0 suhmul\ime S c M se nume~te· stabila relativ ·la ope~ap.a_ *. pe. M daca
pentru ~rice zi, v E S rezulta .u * ·v E S. De exemplu, multimea numerelor întregi
pare '.este stabila rela~iv la adunàrea pe Z (deoarece suma a doua numere pare este
un numar par). . · . · . •
. 0 pereche (M, :1:) formàta dintr-o ·multime n~vida M ~i o operatiê algebrica
pe M se nume§te monoid daca operaJia este asoèiativa ~i adroite un eleinent neu~ru
e E .11J. Un monoid (M, *, e) se-nume~te grup" dacii pentru orice x E llr"existii
y E M astfel tncit x * y= e §Ï y* x = e ,(acest element y este unie, se nume§te
inversul lui x ~i s.e noteaza x""" 1 ); daca op·eraiia * esté in plus oomutativa; grupul se
. I .
nume§te comutativ (sau abelian). , · . •· . · · · .
· Daéa (G, *, e) e~te un grup, o submuiinne Hé G este subgrup daca, relativ
la operatia *, H este un grup; aeeasta revine là f aptul ca pentru orice · y E H,
_ xy- 1 apartine lui H .. De exemplu, Z este suhgrup al lui R relativ la adunare. ·
x, .
~ Daca (G~ *, e) §.i. (G', o, e.') sînt doua grupuri, atunci o func\ie f: G --+ G'
se nume§te morfism _de gr~puri daca pentru orice· x, y EG, ·rezulta f(x * y)=
= f(x) o f(y) (de aici se ob\ine ca f'(e) = e'). Dac~ in plus f ·este bijectiva, se spune
ca f este un izomorfi$m. ·noua grupuri se_ numesc i~omorfe daca intre ele poate
·fi definit un izomorfism .. Reiaiia de izo~orfism este o .-rela}ie de echiva~enta (refJe:
xivà; simetrica si tranzitiva). · · · ·
· ,Excmplé. 1) _(Ji2 (R), +, O~) ~ste un grup ab~lian; {M2(R), ·, 12) este un
monmd necomutatw care nu este. grup. - · . ·
2) (G, ·, 1) §Ï (R; +, 0), unde G.~ste intervalul (0, oo)~ sint grupuri. izomprfe,
deoarece exista izomorfismul {: \0, oo) ~ R~- f(x) = ln· x~ · ·.
_ 3) fie (G, •, ~) iin grup ast/'el înci,t'pmir.u orice x e Q, x 2 = e. Sa se arate.
cil, G este abelian ~i câ pentru orice f'uncJie f :.G _,, G, func/ia h : G -4 G, h(x) =
- f(x) · f(ax) (unde a E Ç, a_ :fo e este izn element fixat) nu este i_njecti~1 a. Mai întîi
sa observam ca pentru orice · x, y E G avem (xy) 2 = e, deci' xy · xy = e l}i
lnmuiiind la stînga · eu x ~i apoi cu y, · rezu1ta yxy .= x ~i · xy = yx. A~adar,
oper.aiia • (notata ~i prin simpla juxtapunere) este comutativii. Apoi sâ o~servàm
câ h(ax) = .f(ax) · f(a 2 x) = f(a:J?) · f(a;) = f(x) f(ax) = h(x).: Daca h ar fi injectiva,
atunci ar rezùlta ax -:- x, deci a = e, ceea ce este absurd.

14. INELE-$1 ·CORPURI

Sa· presupunem ca pe o m~liime nevida. ·A sint fixat;e doua operatii algebrice,
notate + §Î • (numi_te adunare .~i inmuiiire) ~i ca (A,.-+, 0) este un grupl abelian
iar (A, ~, 1) este un· monoid. Daca in plus in~ultirea este distributiva.-in raport
eu adunarea, atunci se spune ca A admite o structura d~ inel (pe scurt, A este un
t inel). · · ·

. 28
·(
• f-__·~.
 .-: l

_ _; .-: :lJn.-!n~i 4 se.nu!D:~~te.int~gru (s~v, rlo.1ffen(u de "integritate) daoa estè·:_èqiril}.tath~ - .

· · fi daca dm 1poteza ca x, .y E --A, xy- = 0 x #: O, rezulta y = O. : · : · . •· . ~
·_. D~cii A este uii:inel ,i-orio~element x E A, x ::I: o; adroite invers-rèlat~v la
înmult,ire, atunoi A se nume,te un çorp. Daca inmwiïrea este comutativa, inelul se
numè§t~ comutativ. Corpurile comùtative se !)laÎ numeso cîmpuri. · _ .
1.· Daoa A, µ. s~t _inele, a-tun.c(Qrfoe functie f: A~ B astfel 1nctt ·(v.)x, y E-A, .
--i- _. f(x + y,) = f(x) ·+f(y), 4(xy) .J(x)f(y) ~i f(1l~ 1 se nunie~te morfîsm de inele ·
· (in açe_st caz rezultà f (0) = 0). U.n -morfism hijectiv de inele este numit izomorfi,sm.
'Exemple. 1)-Z ~~ R[X] sînt.inele ~ chiar· domenii de integritate, dar-nu sint "-
oorpuri. M2(R,) este:~ inel n~Qomutativ. .· . _- · _
· _Daoà n ~-2 este uii·tntreg, -rieprim,_ at.vnci.Zn este un inel comutativ- care_n.u·:
' ' - . ~ ·. -- : ,_-. . ·· - . . . · · . . A A . A
1.Ste domeniu de integritate {qe exemplu, in Z6 ~vem 2 • 3 = 0). .
-· . 2) Q, R 1i"(f sfut corpuri ·comut~~ive~ La feI este Zp (p ~.; 2 'prim).
. 3) Fief: K ~ L un mo~isnÎ de corpuri comutativ~. Aratam ca f este i!}jeotiv
(deci K se poate ccmsidera ca.un subcorp al lm: L, deoarece este iz_omorf eu corpul
f(K)):- lntr-adev~r, ·dac~f(x) = f(y), atùnoi f(x_.:_ y) = O. Dacii' x - y #= _O,~ atunci
exist"if:Z E· !~ as~fel i11cit (te - y)z = 1, · deoi. f(x'-:-:- y) · f(z) = 1 §Î rezul~it O_ z:i:::· 1_";'. ·
deci x· - y= Q, adica x ;___y; _ · ·

§.2. GEOMETRIE PLANl

Anumite. entitat,i · g~ometricê se_ considera priinare ~ punotul, dreapi~, p_Ianul,
eu •ajutoru1 .• oarora se .co:Qstruiésc alte entit~ii c~. segmentale, semiplanele, 1µ1ghiu-
- rile etc. In cele' ce ~:meaza vom xeaminti citeya rezultate mai importante-· dê gêo-
métrie, care pot fi folosite f ara demonstratie,- -deoarece -sint teoremè ouprinse _în _•
m~uale_. Nu vom adopta punctul de vedere axiomatio, ci unu1, nefor.màltsuficien.t
pentr.u~ suêces·'Ja ·exameneie· de ad_mitere. ·
•• • • -~ • I • ' • • • • • •

1. ELEMENTE DE GEOMETRIA TRIUNGHIULUI

1
• _ Se. cunoso_ cazurile prùicipâl~ de congruentii a triunghiurilor (notate sugestiv
LUL, ULU, LLL)-. Evideniierea unor·triunghÎuri congruente in anumiteoonfigura~ .
geomet:rice reprezinta · o resUJ,'sa importanta pentru obiinerea unor proprietati .ale •
ace1or: configu_ratii -·~i ·pentru rezolvarea de· probleme.
Se cunoso de asèmenea •propriet~til~ _triunghiurilor isoscele. De exemplu,·
daci 1ntr-tµ1' triunglii~ ·ABC-·m.e_diaria - dintr-upu1 dill -vtrfriri ~ste •§i -înruifm:e, atu~oi -
triunghiu1 este isoscel. . . _. . ~ . .
- :Sa_ consideralh-'un triunghi _oareoarè ABC. Daca M este mijlocul laÏurii [AB].
iâr IV .este mijlocul -lui [AC],· atunci segmentul tJJfN] este paralel. cu lat~i_IfiCJ
§j are lurigimea égala. CU jumatatea din lung~mea lui [BC] (proprietatea liniei .mij- . ' -~- r
loêii). Aceasta se extindé la un ~'apez, unde. 'linia mijlocie este paralela bazele -/ - eu-
JJÎ. ate füngimea- egala eu semisuma Iungimilor bazelor. •-· - :_ . _ ,,-
Mediana d~ ·vîrfu1, A este segmentul care une~te A cu ~jlocu1 -A_' ~J{latùrii
-.. [BC]. Atragem ateritia•ca f;rebuie f_acuta distinciie·intre mediana ca segment[A.A"'],"
cli'.~aptiJ.;fiA' -~i mediana ca lungimea =m,ta: segrrientului respectiv ( aoest 111:cru..es.tè. _
-valabil ~i"pentru _alte linii in triunghi). Cele trei median~ ale triunghiului ABC ·stnt
éoncurente intr-un punct G (centrul .de greutate al triunghiului) situat pe · fiecare ·
. med,iana la. 4oua treimi de vîrf ,~i_ o ·treime·. d-e baza {în_-sensul ca 4G ·__ -::· m,n _-
'
~- - - 1 =
- . _---~-
GA' =½ma etc,}. ~ste util èle ~tiut moclu\} de càJC'ttl al Jraj ma 1n funô\;ie de hm-.

.fllB -
_'
-v
gimi:le :laturilor triunghiului: -,

'
f,8
-----,,
+ ë3
2 .·~
0
-a,'l.. .•
,:
•.
mL
~
- -v,-
_.

·
.
48 + c'
·2.
- etc. . -
- ibll
4
-

Este ·,utile. ~- urmatoaTea ·variante., °Cl.11IIOSCuta ·ca teoremà :medianei·::

' AB2 + ACZ =. 2AA'' + _!_2 BC. 2 2, .

. -care da sumapatratelor distanieior de la un punct 1a alte doua pu.note (v. fig. M.A.2).
= 90° cum ifÀè
Daca ~(Â)
90°), · ~tunci ma =:: (sau; se ~ai spune, më.sura unghiului
a §Ï r~ciproc daca in triunghiul. ABC mediana. dintr-un virf
e~ j,umatate a laturii pe care ,,cade'\ atunci triunghi_ul este dreptunghic. Acest
este de

fapL este des folosit in problerne. . . .

lnal#mea din vîrf.ul A aYtriunghiului ABC este segmentul [AA 1] asttie1 'incît
A.A1. .L BC. ~i A.,_ E TBC]. Inal\imilè [AA 1], [BBJ, [CC1] sînt ooncurente 'intr-un
punct H (riumit ortocentrul triunghiuhii). Se pot calcula diverse1e _elemente AH-,
JI A1 , AA 1 ek în functie de laturile_ (~i unghiurile) triunghiului. De exemplu:
-~ -~ . AB1 c_ ·
AB1 = c I cos AI; AHB1 _ ACB ~I AH ·. sin C = sin \è I cos 11 =?RI cos A 1-
,A '

8 A'
Fig. M.A.2 . ]rig..M.A.3 .
28
, .Apoi: S = V p(p - a)(p - b).(p - -c) (formula lui Heron) §Ï ha.
.
= a
·; in mod
2 2
:sinular, lib = s, hc
Î1
= C
S. (S - .cr(ABC) este aria triunghiului}; v:. ·.fig. M.A.3.
. . . - . . .

. Mediato'arcle unui tri~ghi ABC sînt concurente intr-un punc't {J ·car~ es'te•
egall dèJ>artat de punctele A, -B, C, dèci O ,este -ceJ.1lltnd carcului .cmc,umsoris trhin-
gh 1·n1Ul:
. 'OA . OiD
'h =
o·c = R . -Se §1,10
. Ca - R = a .·u- b .. C
. _ ' ~

.Remarcâm ca .daca triunghiul ABC .este.obtuzunghic, atunci punctele O -l}Î H

\ nu ~ai sint interioare triunghi~foi; iar daea m(BAC'') = 90°, atunci O es'te toc.mm
.-~nUloeul ipotenuzei {BC] ~i H == A. · · ·.
. Bisectoarele interioare ale unui trhmghi sint c0nmirente -lntr-un p.umct inte-
r1or 1 care .este .evident egal ,departat. de laturile triUQghi.ului, deci este œntr.ul
I

-cer~u1ui insoris trhmghiului. Raz a acestui cer.c este ·r = 8 ." Se ·observ~ ,ci
p
A A

m(BÎè) - tsoc - m(! + ~} = 90° +.~-~{Â).

"30
 ·1

. t"Ii t il . . . b. .• . AB BD
constitwe-teorema isP!:toarei interioare: - - = - :
ul.
Unre:&ultat m t 1:1 1 za
· . · · · _ · . AC DC ·
daca AD1 este hisectoarea exterioara -·(D1 E BC)~ atunci AB
. . . . AC
= »-
B'D'i.
C
De aicr
1
.. • BD\ lc:eau.r
•..J l";l ungtmll'
• ••
razulta·· BD
.= .AB ..J
,. uec1 ac
=--, .
ceea ce perm1te.ca
BD DC + AB·+ AC b+c . 1. · . ,

bisectoarei AD in functie de latur1 (aplicînd teorema cosinusulu1 în trhmghiul.

\
ABD); v. fig: M.A.4. .
- ' '

· .. . --~
· . ba~ -. ~

'o,·---
~
--.
;~ -

8 . 0
'

C
·
Fig--:M.A.4

Pentru a arata ca .doua drepte sînt paralele exista (dupa_ caz) '.doua modaliLati,
prïn'cipale: sau se observa unghiurile facute eu o anumitii. secan~a sau se apJica
reciproca teoremei lui Thal~s. Teorema lui Thales are doua variante: daca ME[A'B]~
N E [AC] ijÎ JIJN Il BC,, at~ci ·· ·

10. -AM "AN

-=--;
Jl,JB NC

20. A../ltl = ÀN = MN •
AB AC BC
ln· pl'Qb}eme,se folose~te•m_ult tehnica triunghiurilor asemenea.·Douiitriunghiùri
-ABC ~- A1 B1C1_se numesc as~enea d~câ fntre vîrfurBe lor se1 stahile§te o· hijuc~e,
.(de ~xemplu, _A i~ Ai, El➔ Bi, C 1~ C1 ) astfel ·incît ~ == Â1 , Ê sa B1 , ê · ê1
. AB . ·
§! - - =-- BC = -CA- . 1n pract·Ica
-'... nu t reb me·
· · veruicate
· ~: · toate. acest.e
· · ~
· GlilCI
A1B1. B1C1 C1A1 .
c:ondi}ii, aplicîndu-se ·cazurile ·de asemanare;. cel mai utilizat. este cazul UU {adica
..... A · A J\ ' . .
A · A1 , B sa B1). Celelalte 'doua cazuri sînt: cite un unghi congruent cuprins.
între · laturi corespunzato·are,-~ ;, laturi~e propol"{iionale. ·
Relatiile metnicé princip1ft1~tf-~1/\t~h;hl -~reptunghfo ABC (m(Â) , 90°)
sînt: ·
'AB 2 =BD•BC; AC2 - JfJC·B(! (ADJ_BC, !JE BC);·AD 2 . BD·CD
1

§1· AD
. = AB·. BGAC • Ad~·- 0 ... d- ·· ,} dou~"' 're1·a,u_
Uu.w · pr1_m~ e
t" se obime
· . teorema
. lui· p·_ilagora·:

AB2 +AC2 = BC2•

Exemple. 1) Fie A, B doua puncte distincte fixe, AB= a. Aflam Jocul
geometric al punctului M astfel încît MA 2 + MB 2 ..:._ k 2(k > 0 dat). Pentru aceasta
se aplicà teorema medianei·: notînd eu C mijlocul segmentului [AB], avem 'M A 2 !f-
+· 1"1B = 2JIIJC
2 2 ·+.! AB2 ,
2 ·
deci k2
·
= 2MC2 + a 0
2

2
• Atunci JJfC2 = 2 k2
· 4
..i.. a
2
•. Daca

2li4 - o?' >- GJ;,, atun.ci locml _cerut este cereul: de cen tru C. ~i ra:zêi : 1/ 2/c2 ..:-"a,2; : _ ·
__ .daca 2k~,.,._ ~ o; _- atunci loclli;Î este r.e<.ius fa punctul C ip daca 2k2
à2 - ~ < 0\:
atunoi locul cer-ut este multime!l ·vida.

\ ' .
:u.
. . . ./"...· _.. · ·.
· ._ · 2) Fie triunghiul: ABC eu m(BAC) =.60°, A' . mijlocul · laturii [BC] _,i
.BB1 J_ -AC, CC1 J_ AB.· Sa se· arale ca triunghiul. A' B1 C1 este echilateral. Este sufi-
cient._ sa -obs~rva~ cii.B1 A' = ~ BC (ca mèdfa~uï ln triunghiul BiBC) §i ·.la fel

. C1 A' = .!2 BC, deci. triunghiul-A', B 1C1 ~stè isoscel. -Ramtne,·

. sa. aratam
. ca el ar~ un
A

8 A' C
Ftg. 1\1.A.5
............... A ,/'-.... /\
unghi de 60° .. Dar m(BA'Ci) = 180° - 2m(B) §Î m(CA' B 1 ) .. 180° - 2m(C),
+
. . .,,,,.......,__ . A . . . . .· A A . . . A·
deci m(B1 A'C1 ) ' 189° - (180° - 2m(B) + 180° ~.2m(C)) = 2in(B) 2·m(C) -
· - 180° = 60°. ·0 alta solutie ,se ohtine ·ohservind ca cercul de diametru [ BC] ·trece .
prin B1 ~i C1 , m(ÂBÈ1) = 30°, deci m{B~:) = 60°; v. fig. M.A.5~

·2. CERCU~
Cercul fd.(O,. R) de centru O ~1 raza R(R >. 0) este muliimea punctelor JJf
(dintr-un plan suhtnteles fixat) _astfel incît OM = R~ Discul deschis este multimea
punctelor M. astfel incît OM < R. ·
.. ·

0
@ M

A'MB-m {~f "')

M
A
0
y.
/\ f~
_.C _ATy=m· .A:x:T)
2 . .

/·

'·
Masura intregului cerc este, prin ~onveniie, de 360° (arcul de 1° fiind a 360--a
parw dintr-un cerc, numarul· 360 fiind ales §Î pentru câ are mu~ti divizori). M~sura
-unui arc de cerc este· egala eu masura unghiului la _centru èorespunza.tor~ In .multe
.probleme se folosesc regulile de evaluare a maswii unghiurilor ale caror Iaturi inter-·•
secteaza un cetc dat,sau sint tangente la acesta. IA figura M.A.6 indicam. aceste
r.eguli. . · . . · · · · . :

32
 ·"'":-- - .

_J,-_

t.- · - · · !Fie @(0, R} un êerc ~i M un·punct fixat. Se nume~te putcre a ·punctului M

· - expresia p(MJ = OM3 - R~ {masurata in unitaii pâtratice, avînd dimensioaalitatea
· unei arii)~ Daca M e~te interior (resp. exterior) · cercului, atunci p( M) < 0 (resp.
f.{'.: p(.lJ1)'>'0). Punctele- de pe cerc sint exact cele avîhd puterea nula. •
- - ln probleme se folosette mult proprietatea puterii:
a) Daca. M este un punct interior, atunci pentru orice doua coarde- [PQ]
'i [~Q'] trectnd· prin M avem PM· MQ· = P' M • MQ' = R 2 - O.M 2 =:-. p(M).
,. h) Daca M est~ un punct eiterior, atunci pentru orice doua secante .MPQ
iL · · . ~i MP'Q' avem MP · MQ = MP' • MQ' = p(M) = OM 2 - R 2 : - MT'- (v. f1g~ M.A.7).
:"' Reamintim ca tangentele [AT1], [AT2] dintr-un punct A exterior la.un cerc
·,, @(0;_
,........_, R) slnt congruente ([AT1 )]=[AT2]) iar [OA este bisectoarea unghiului
.
~ 1'1AT2•
Daca A, B stnt puncte fixe, atunci locul geometric . al punctelor M astfel
~ '.,/',.... ,

incît m(AMBJ = 90° este cer~ul_ de diametru [AB]; daca m(AMB) =·oc, atunci
...... locul geometrfo.al lui M este alcatuit din reuniunea a doua arce de cerc simetrice
fatii de.. dreapta AB (arcele construite pe AB, capabile de unghiul «).

a
p'
p©.' ., Q, .
.

T
M

o.

b
Fig. ·M.A.7 , F~g. M.A.8
M ,
-
Exemple. 1) Fie un cerè fd.(O, R)-fi un diametru [AB]. Fixam doua puncte C
ii D pe,[AB] astfel încî!-O safie mijlocul lui [CD]. Daca lit este un pu net oarecare pe
·cerc. -~i dreptele· MC, MD retaie ceréul in P # Q, sa se arate ca raportul V CP· DQ .
~ . · CP2 +DQ8
este constant (v. fig. M.A.8).
Notam OC=OD=a.· Avem CP•CM=R 2 -a2 ~i QD·DM=R2 -a2
· · Rz a'l. R3 a3
· (proprietatea puterü). Atunci CP. ~ · , DQ = D~ §Ï raportul din ~mu~t
0
R" a ~
devine. V CM-2 --+ aDM8 • Estè
.
sufioient sa aplicam
--
teorema medianei .,Ri se ob+-ine:
y
·

.. CM2 + DM2 = 2!Jf02 + ; CD 2 = 2.R2 + 2~2•

. · · .2) Fie C un pul_lct lu_at pe un segrnept [AB]. Se. duc Sfm!,icercurile de diametre
[AC], [CB], de aceeafi parte a ·lui AB, ~ tangenta comuna [ TT']. Sa se arate cil
TC .L ·T'C' (v. fig. M.A.9).
Ducem tangenta comuna [Cl!] (U E: TT'): Atunci UC = UT, UC =..UT',
. 1 ~
--.- deci (CUfeste médiana in b:.CTT' §i avem CU== - TT'. Deci m(TC1"'l · 90°.
2

33 · -~
· •· a ~ cutegere de probleme pentru a4mitere~ _în învl14mtntul superior
:,, ..-

~--- - .
 3. PATRULATERE; POLIGOA~E. ARII.
Suma unghiurilor Ùnui poligod çonvex eu n(n ~ 3) laturi este 180°(n - 2).
lntr-un patrulater convèx ABCD suma unghiurilor este 360°. . , .
Reamintim ca un patrulater convex ABCD este paralelogram daca laturile
op use sint paralele; ace as ta este echivalent cu f !3-ptul ca o pereehe de latur~- op use
sint paralele ~i congruente, sau cu faptul ca diagonalele se taie in parii congruente
(ln general, diagonalele nu sint congruente.) Dreptunghiul este un paralelogram eu
un unghi d~ept; toate unghiurile rezulta drepte, iar diagonalele congruente. Rombul ....
este· paralelogramul eu toate Iaturile congruente; in acest eaz, diagonalele stnt
ortogonale §Î bisecteaza unghiurile romnului. Pentru a ara.ta ea un patrulater convex
ABCD este patrat trebuie aratat cii este un dreptunghi, eu toate laturile congruente
{sau eu diagonalele perpendiculare). -
Trapezul este un patrulater eu doua laturi opuse paralele ~i celelalte doua·
latùri opuse neparalele. . · ·
Un patrulater convex ABCD se nume~te inscriptibil daqa cercul ABC-trece
§Î prin D; raza cercului cireùmscris se calculeaza eu formula R = a · b • c aplicaUi
· . · 4S · .
de exemplu triunghiului ABC. Exista trei teoreme importante de caracterizare a
patrulaterelor inscriptibile. Un patrulater· eonvex ABCD este inscriptibil daca ~i
numai daca: ·
1. Doua unghiuri opuse sint suplementare; sau
. 2. Unghiul _facut de o Iatura cu o diagonala este congruent eu unghiul fa.eut
de cealalta diagonala eu latura op usa; sau .-
3. Produsul lungimilor diagonalelor este egal eu suma produsefor lungimilor
Jaturilor op use: - · ·
AC· BD = AB· CD +AD· BC (teorema lui Ptolemeu).
Un patrulater convex ABCD are proprietatea ca ln el se înscrie un uere daca
§Ï numai daca exista un punct interior egal departat de cele patru laturi sau, echi-
valen t., suma lungimilor a doua Jaturi opuse este egala eu lsuina Jungimilor celor-
lalte doua.laturi ripuse (AB+ 'CD= AD+· BC). - · . .
Pentru a arâta ca doua patrulatere sint asemenea trebuie aratat cii au unghiu-
rile congruente §Ï laturila corespunzatoare proporiionale. · ._
Aria unui d:reptunghi de dimensiuni a, b este a• b. Daca ABCD este un para-
lelogram ~i AA' .L DC(A' E DC), atunci a(ABCD) = DC _. AA'. Daca. AB~ a,

1/2J·
A a 78
.
. J)
"'•·-·
A'
.
Fig. M.A.10
-
. - .,
C

. ~

AD= b, m(ADA') = «, atunci a(ABCD) = ab sin oc (v: r·1g. MA

. .10). Se cunosc
f ormule]e pe~tru aria .unui triunghi ABC: :
S
= aha be sin A
2 = 2 =
v-·-;------:-~·--:-,,---
P(P -.a)(p - b)(p - c) •.

Pentru orice patrulater convex ABCD avind unghiul ascuiit diritre diagonale a,
aria este ·egalâ eu AC ~ BD sin 8.
2

34
: ' ~---
..
I -.

·Aria sector~1]ui de cerc AOB, ·CU OA = OB . R, n:i(ADÈ) _·. 6°, este~

. - 1 - 360°
~ dacü a;·este masura ungi1iuluL(oE ln.ra~iani, aceastu o.rie.este R:er (v. fig.M.A.11)~
Reamintim ca lungimea arcului
.
AB este egala CU ;rRff,
180°
= R: &r" Vom "utiliza
. ,.
frccvent .notaiia simpla 8 pentru 6-o ~au Or, serimificatia rezultînd din context
Reamintim cà pcntru un poligon convex regulat eu -n Jaturi (n ~ 3) inscris
. într-un ·cerc de razii R, Iatura §Î l)potcma au rcspectiv lungimile: ln = 2R sin i!..,
. n
,r
On= R COS-.
. n
.
Aria _poligonului este: Sn
-
= n • R 2 sin 2: .1'
cos~.
Il

I~ _cazul .n = 3 af triunghi_ulüi ec11ilat~ral, re~ulta 13 = R J/3, l¼. = ~; _

. pentru n = 4, 14 = R V :-2,
a4 = -,-,
•
. Rt/2 ·
- §I pentru n = 6 avem l6 = . R, a6 =---.
2
. RV3
Exemple. 1) Fic un cerc de dfometru [AB] =·2.R. Pe tangenta·în A la cerc se
consideril de o parte # de alla punctele P ~i Q astfel încît A P = a, AQ = b. Dreptele
·BP, BQ retaie cercul in P' # Q' respecti". Sa se arate ca patrulatcrul PP'Q'Q este
inscriptibil §~ sa se calculeze aria lui. Avem (v. fig. l\I.A.12):
............. ...--....
~, =
'<'
~

m(AP'B)
2
~ m(AQ'} = 180° - m(AQ'l
:l
= m(ll(f)
2
=
·
m(~Q')~
·

498
C

e .
. . AR- .1 ; .B
' '
. 0 ,. .

~ ··- 0 M - -
.1
Fig. M.A.11 i:ïg. 1\l..A.12 l•ig. l\1.A.1:l ·
.•
./'.... /'-,.. . . . ,
Atunci m(AQ(_J') + m(PP'fj') = 180°, deci patrulaterul PP'Q'Q este inscrip-
tibil. Apoi a(BP(J) = a(BA P) + c;(BAQ) = /la + llb = R(a + b). Triunghiul
B1''
BI?'Q' este evident asemenea eu BPQ, cu raportul de asemanare k . - - = .
. BQ .
4R2 (PP'O'Q) (BRQ) ·. (BP'Q')
= BPAB'J.
_. B(! = V Hf:. +·t1 V 4 Ji.'~ + b~ 2 ~
1•
G '- = a - G =
= a(BPQ) - k'J • a(BPQ) e::tc. · . . · . .
2) Se considcri1 u~ cerc de diametrll rAB] de lungime.. 2R. Fic C mijlocul semi-
ccrcu.lui superior. Sa se arate. cd dacà JI este. un· punct oarecnre .pc · semicercul
in[erior, atunci lit A+ M B = Vl il/C # sa se determine pozifia lui ill ~~tfel încît
in pàtrulaterut ACBJll. sil se_poata inscrie z~n ccrc (fig. l\lA ..13). ·
 Pentru aflarea solu~i~i, aplipinr teornma lui ?tolomeu in pa!rulaterul inscr!t
tibil ACB.M ~ .AC~ Bill +_
BC ·AM= AB· CJll, deci R B.M V2 ·
R V 2.· . .+
• AM - 2R • ç M. A poi condïiia ca in patrulaternl AC B.il'l sa se îns?~1e un cer_o ·
este AC +11/B = BC +
AM ~i rezulta AM= BM, deci M. este m~Jlocul sem1-
cèrcului inferior.

§ 3. ~RIGON()METR:IE
1. DEFINITIA FUNCTHLOR TRIGONOMETRICE
Sa consideram un unghi ascutit xOy de masura tx. Fie B un punct pe Qy §Î B' ·
proiectia lui B pe Ox (v. fig. M.-A.14). Raportul -~~ é~te independent de alegerea
lui B ~i depinde numai de unghiul tx; el se nume§te sinusul lui <X §Î se noteaza sin ex; in
. .1ar, cos .ex=--·,
mo d s1m1 OB' tg ex = --
BB' E .d ·. oo goo ·
@· . or1ce < ex< -., sm ex,
OH etc. ◄ v1 ent~ ·pentru
cos a, tg ex _sînt adime.nsionale
'
~i au valori pozitive. Direct, dirl definitie, se yede ca:
. .

sm 30° = cos 60°, = !.2 ,· sin 45° = cos 45° = Vf"

2
·,

sin 60°=COS .30°=-•

va
tg ex=--
sin or.
·ctgix=--=-
cos or. 1
, 2 ' . cos or. ' -sin or. tg or. '

1ar teorema lui Pitagora arata ca sin 2 tx +

cos2 oc. .• 1.
. Fie un triunghi-ABC dreptungnio in A. Pentru rezolvarea triunghiului (adica ·
determiriarea elementelor lui principale) este suficient, de exemplu, sa cunoa§-tem
ipotenuza [BC] ,ï un unghi ascuiit sau o cateta §Î un unghi ascutit. .
· Mi§ciirile de rota\ie ~i, in general, studiul fenomenelor periodice au impus
. necesitatea extinderii funciiilor trigonometrice la unghiuri oarecare. Pontru aceasta
s-a consideràt ccrcul trigonometric, care este un cerc de raza 1, eu centrut in · originea
unui 8Îstem ortogonal de coordonate xOy. Se fixeaza o.~origine de masura a arcelor,
anume punctul A(1, 0), o orientare pozitiva (in sens invers a-rcelor unui ceasornic)
§Ï se face conveniia ca unghiurile .care se consider~ sa aiha una din laturi OA. Pentru
. . . ,,-.......
, orice unghi ot exista un singur punct J1f pe cercul trigonometrio astfel incît m(AO M) =
= ex (fig. M.A.15 ). . ·

!/ ~ .
· M(coso<.sin.0<)

A(lO) x

Fig. M.A.Ht Fig. M.A.15

Prin definitie, cos oc.o= xM §Î sin ex·= YM, deci M(cos ô:, sin ix). Rezulta imediat
de aici semnele lui sin ex. §Î cos ex. pe diverse cadrane. Pentru ca functiile .trigono-
metrice sa devina funciii reale, unghiµrile se masoara in radiani; aturnfsînt definite
doua functii sin: R-+ R, cos: ·R--+ R -(cu domenhtl. strict de valori [-1, 1]),
care extind functiile, ·sin §Î cos definite anterJor doar. pentru unghiuri, ascut,ite

36
/
 - _« é to, ;)- Ele -Sint functii .periodi~e de perioada pripcipala 2,r, Se - definesc
. · tg ex = sin a. (cos ex :/: 0) ~1 ctg ex , c~s a. (sin a :/: 0). _ ✓-
. cos ex sm a.
. Reamintim ca
sin~-. cos(; - «), cos· a= sin (; -- a_), tg· oc= ctg (; - a) olc.

Se cunosc relatiile de ·reducere Ja primuJ cadran: daca ex este, in ca<lranu! Il

(adica n-
2
< 51-· < n) , atunci
' 1
·
•
· · ·

sin ex= sin (rc - ex), cos ex= - cos (1t - ex), . tg ex= - tg (rc -,-:ex);
daca ex este in cadranul III, atunci
sin ex= _; sin (ex - 1r), cos 0t = - c_os (ex~ 1r), tf ex= tg (ex-:- 1r),
iar daca ex este în cadtanti1 IV, ~tunci
sin «::;:: -sin (2rc - ex.), cos ex= cos (21r -. ex), tg ex=· -tg (2rc - ~).
De exèmp1u,
. 1500 =sm-=sm
sm· . 5r. . ( ' 51t) 1 2~ ' ( ,•• - 21t) .
r . : - - =-, cos-=-cos 1 t - - =---,
1
1
. . . 6 . . 6 . 2 3 3 2

- tlY ~,. =: - tg (2rc-'- 7i'C) = -1.

b 4 4
Deoa'rece
1 1 1
ctg x ::::;:-._-, shc x
, tg X
= --,
cos X
cosec x = ---
sin X

(pentru va1orile admisibile), rezulta di eseniiale sînt ,,sin", ,,cos", ~,tg".

Daca · ex este un unghi oarecare (a E lt), atunci exista un singur numar
rE [0, 2rc) astfel incit a - r este un _multipJu intreg de 2;r §Ï- avem
sin a= sin r, cos a.= cos r, tg ex= tg r;
13it' - 1 " 13it' . 7r 1 cos-=.
. 13r.
de exemp1u, pentru ex= -
j
, uam· r = -1t •
§I
•
sm ~ = sm-.= ,
2 2 '2 2 . 2
= cos.!:. = O.· ln mod -;,imilar, pentru ~ caJcula sin 11820°, luam r . restul
2 '
împaf1,irii lui 11820 CU 360, deci r = 300, §Î at~nci sin 11820° = sin 300°· .
.
=-Slil
. .(360° - 300°)
_ =--:--
Va . 0

.
2
Reamintim de asem_enea eu claca M (cos ex_, sin ex), nt.unci simetricu_l lui fata
.· de Ox va fi M'(oos ex, ,_ sin ex) çi acesta corespun<le unghiului - ex. Deci:
cos(- ex)= cos ex,- ·sin(-.œ)-= - sin oc, tg(- ex.)=-:- tg ex••

2. RELATII lNTRE VALORILE FUNCTIILOH TRIGONOMETRICE ·_

ALE ,ACELUIA~I UNGHI
-Pentru orice ex E R, cos2ex +
sin 2 cx = 1. De aici rezulta cü daca se cun~a§te
sin ex _ m,. atunci se pot determinà (pîna la semn) valorile celorlalte cinci functii
trigonometrice: .
m·
cos ex = ± V 1 ~ 11i 2, tg o:
.= ± v1__ - m2 etc.

3.7

·. ,/ ·:-
 1 .

-- - sin9 « • )
Daca se cunoa~te tg oc = m, atunci -
' . .
-
cos2 0t
= m 2, deci sin2oc = m 2{1 _- sm2oc ;
mz .
rezulta sin 2oc = --- , adica
; 1:+ ,n2
.• tO' (X
sm oc=± ~ ;
V1 + tg 2
œ
în mod simil-ar,
1
cos oc=±-;:===-
1/1 + lga «

3. FUNCTIILE SUMEI ~I_ DIFERENTEI DÈ UNGHIURI

Pentru orice x, y E ·R, •

1
,· sin(x + y)~ sin x · cos y+ sin y· cos x;
cos(x + y)= cos x · cos y - sin x · sin y.
lnlocuind y cu -y rezulta
sin(X - y}_= sin X• COS y - sin y· COS x;
cos(x - y)= cos x · cos y+ sin x • sin y.
Apoi,
sin (x + y) = sin x ·cosy + sin y· pos x _ tg X+ tg y
tg(x+ y)=
cos (x + y) cos x ·cosy - sin x · sin y 1 - tg x · tgy
. ·. tg X - tgy ·
tg(x - y)= - -----.
· 1 + tg x•lg y
4. TRANSFORMAREA SUMELOR IN PRODUSE ~I A PRODUSELOR
IN SUME . - _

Pen tru orice oc, ~ E R avem:

sin(a + ~) + sin(a - -~) =-? sin a cos ~;
sin(a + ~) :._ sin(oc - ~) = 2 sin ~ cos oc;
c_os(a+ ~) + ·cos(oc - ~) = 2 cos oc cos ~;
cos(a + ~) - cos(a: - ~) = --'-2 sin oc sin ~-
,,Citite" dé la stinga la dreapta §Î înlocuind oc +~ = x, oc_ - ~ = y, aceste formule
d~in -
sin x + sin y = 2 sin x +2 Y cos x -2 Y ,
sin x - sin y ~ ·2 sin x - Y cos x +2 Y ,
. 2 - ·

cos x + cos y =· 2 cos x + y cos ~

2
- Y.,
2

cos x - cos y
. :--·.
= - 2 sm t+Y· x-y
sm - - •
2 2

38 (

_/
/
 ,,Citind" formulele anterioare de la dreapta;Ia stînga ~ împ~J1ind cu 2, rezulta

sin ex cos~
. .
= .!.2 [sin(ex + ~) + sin(cx
.
- ~)],
. 1 .
cos ex cos~ =· [cos(ex + ~) + cos(ex - ~)], ·.
2
sin œsin~ = ..!.2 [cos(Œ - ~) - cos(Œ + ~)].
Adaugam formù1e1e:

tg y ± .tg y = sin (x ± 'If)

· ; ctg x
+. y) ,
+ ctg y = sin. (x sm
cos cos y X y Sin X

_pentru orice x, y admisibili.

5. FUNCTIILE UNGHIULUI _DUBLU, TRIPLU ~I SEMIUNGHIULUI

Pentru _orice· x E R,
-. _.-
sin 2x = 2 sin x cos x,
cos 2x = cos 2 x - .sin 2 x.
2
Apoi, tg 2x --:-- tg x (pentru cos x =f. 0, cos 2x # 0).
1 - tg 2 Xi .
De asemeiiea,
sin 3x =3 sin x _; 4 sin3 x,
cos 3x = 4 cos 3x - 3 cos x,
t 3 _ 3 tg 3
X - tg X
0
g X - . 1 - 3 tg2 X

Retinem doua for mule:

1 + cos Œ= (cos2 ~
. . . .2
+ sin, 2
«)·+
2 ·
(cos
.
2 ~
~
-
. · ·
sin 2 ~ )
2
=2 cos 2 ~ ;
· 2 ·

1 - cos ex. = 2 sin 2 ~

2·
,

pentru orice ix E R, de unde

• ex
sm 2 = ±' y1. -. cos ex
2 , cos ~ _ ±
.2 - .
y1 + cos 0t
2 . •
. . -. ,
Doua formule des utilizate sîrit urmatoarele:

2 tg=-
2
1 - t(J'2
° 2
=-
sin x = ---- ; cos x = ----
1 + tg 2
.3?..
2·
f
.
+ to!
0 .3?..
2

· ( valabile_ ·pentru c?s ; # 9) ·

\ 39
 . 6. ClTEVA ECUATII TRIGONOMETRICE

Ecua\ia sin x = 0 admité- o infinitate de soluW: x = krr (k E Z), care-

corespund tuturor unghiurilor _pentru care·ordonata punctului corespu.nzator de pe
cercur trigonometric este !1ula. ln mod similar, ec~atia cos x = 0 are: solutie gene-
,, rala·x· 2:+krccukEZ.
2
Ecuatia sin x = a, cu -1 ~ a ~ 1 se rezolva astfel: se alege ace a unica
solutie x 0 situata' în [ :__ ; , ; ] ~i rezulta

x = {-1)'t x 0 +krc, k E Z.

n'aca a_~ [-1, 1], ecuatia sin x = a nu admite solutii.

Eouatia cos x = a, -1 ~ à ~ 1 admite solutia generala:
.

x= ± x0 + 2/r:rr~ k E Z,

_ unde x 0 este acea unica solulie care apariine intervalului (0, rc]. Daca tg x = b
§Î b E R artltrar, notînd cu x 0 solu~ia din (- 2:, · ~), rezulta x = x 0 + k:rr
· . . 2 2 ·
eu le E Z; · · · . ·
. Exemple. 1) Din, ecua!ia cos 3x = - ..!.. ·, rezulta 3x = ·± 2 + 2krc,
1r deci
. 2 -· 3
21t 2/œ
te=±-+-,
. . 9 3 l
kE Z.
2) Ec~a\ia 4 sin 2x +
4 cos x = 5 se rezolva notind cps x = t; rezu(tii
4(1 .J t 2) + ~t = 5, deoi 4t2 -:- 4t + 1 = 0, de unde t = .!. . A§adàr, cos x = .!. §Ï
• · · 2 · ·2

x =. ± ~3 + 2/r:rr, k E z.
Ecuatia a sin x +
b cos x = c (a; b, c E R date) se' poate rezolva punînd
1 " . 1 lir1ca 2'
. " a·--+ 1 - ,.,_
b- -- li zat -
x
tg-= t; rezu ta ecuai1a age
2 1
- = c etc. T reb me. ana
1 +t 1 + t'I.
separat cazul cos ; = 0 oînd tg·; nu este definit. Ace~a~i ecuaiie poate fi rezolv:ata

int;oducînd un unghi auxiliar; anume, daca a:/= 0, · atunci se poate nota.!!..= tg q> _
- . . a
~i· ecuatia devine sin x +-tg q> co~ x = .!!... , de unde sin (x
a . .
+ q>) = .!:.:. cos c:p etc.
a _
Ecuatia a sin 2x +.b sin x cos· x + c cos 2x = 0 (a, b, ·c E R) se poate rezolva
astfel: presupunind cos x ·-:fo. 0, se _imparte ecuatia eu -cos2x ~i,- notîn_d tg x = t,
rezult.a at 2 bt + + c = 0 etc. Trebuie analizat ~eparat cazul cind cos x = 0; daca
a :,f. 0 se ohtine sin x. = 0, ceea ce nu con duce la solutii (deoarece sin 2 x + cos2 x = 1).
+
Ecuatia a sin 2 a.x b sin cxx cos cxX +
c cos2 cxx = d se poate rezolva in_locuind ·
d = d {sin œx2 +
cos cxx) ~i împariind cu cos 2cxx.
2

Ecuat1ile de forma f(sin x ± cos x, sin x cos x) = 0 se pot rezolva prin

substitutia sin x ± cos x = u, de unde 1 ± 2 sin x cos x = u~.
+
Exemple. 1) Rezolvam- ecualia 2 cos25x 3cos 5x sin 5:i: - 5 sin2 5x --:- 0;
daca cos 5x = 0, rezulta. §Î s!fi 5X = ô,' ceea ce nu este posibil. A§adar, cos 5x ,/: 0

40

-~
~ -~- -~::·.,:-
 .=-....

'fÎ putem impfu1i ecuaiia eu cos25x, punind tg 5x = t. Rezulta, 2 3t --- 5t_2 = O, . · +

de unde t 1 = 1, t 2 = - Atunci 5x ~ : !.
kn, k E Z §Î 5x = ~arctg : + pTC +
ou p·E Z. · . ·
2) _Aflam valorile lui mER pentru care écuatia sin x-cos x+2 sin x.cos x=m
admite cît mai multe solutii. Notam u.= sin x- cos x, deci u 2 . 1- 2 sinx cos x.
Ecuatia se scrie .u+1.;..;..u2 =m, deci u 2 -u+m-1=0. Deoarece u = sin x...- cos X=
= mi: z- llÎn(; - z) = V2 sin (z - :)•rezultii - V2-. Pi-oblema u-. vi.
se reduce la una · de algebra, anume aflarea valorilor lui m pentru càre ecuatia
. f(u) = u 2 - u +m.;.._ f = 0 admite ambele radacini situate.intre -V2 §Î. v2;
conditia este Il. ~ o, - Ui ; v2 -~
Uz ~ v2, 1 . f (V2) ~ 0 etc. .. .

7. FUNCTII T.iJUGONOMETRICE INVERSE

· Reamintim ca· daca f.: A ~ B este o functie bijectiva, atunci se poate consi-
~ dera inversa ei 1
r-
.: B ➔ A, care asociaza oricarui y E B acel unie x E A astfel
·tnoi-t f(x) = y.
Functia sin =l..:_ f, ;]-+°f-1, 1] este bijectiva §Î inversa ei este::

.
arcs1n . -l : [ - 1, 1] -+ [ -
-:- .sm
.
-7t , -
. 2 2
7t] ,
care_ asociaza oricarui x E (-::-1, 1] acel unie a E [- f, f] ru;~fel încît sin_«::::;: x.
Func~ia cos : [0, TC]-+ (-1, !] este bijectiva ~i inversa ·ei este arccos ~
= cos-1 : [-1,.1]-+ (0, 1t] ~i asôciaza oricarui.xE::(-1, 1] acel unie ~E[0,. n].astfel '
· ·incit cos ~ = x. "
ln mod similar, tg: {- ~, .::-) ~Reste bijectiva §Î tg-1 · arctg:R~ (- -~, ~)
· 2 2 . ' , 2 2
asoc'i~a oricarui ~ E R acel unio « E (- "i ' ; ) astrel încît tg œ = X. ln fine~ .
ctg 1 (0, TC) ~ R este bijectiva ~i arcctg = otg-1 : R ~ (0,- 7?}. .
· Exemple: 1) 'Avem: arcsin 0 = 0-; arccos Û= ; ; · arcsin (- !} -¾; =

arcoos (- .!.)2 ~ 2
:: , ·
a·
arctg (-1)
.
=- 2: ; arccos (-1)
4
= 1r •
'
arcsin ( -1) = - ~~
2
- 2) Pentru oriée x E [-1, 1] avem: Eircsin x
-
+ arccos x = ~.
2
lntr-adevar,'
.
sa notam arcsin X = «, arccos X =. ~; avem de aratat ca « + ~. , 2:. • Dar
2

«E(-_n,~·]• 2 2 .
~E[0, 1t],-x-'
.
sin·«, x=cos ~' deci sin«=sin(~
2
-~)eu ex
~ n -
2
~ cuprinse intre - ~
· · .· 2
§Î n .
2
Atunci « = 2:.2 ·- ~, deci « + ~ = 2::
2

ln: _mod similar se arata ca pentru ·oric~ x E R, arctg x + arcctg x = ~-.

. - . -·· 2
Rezulta de aici en eseniiale sint ,,arcsin" ~i ,,arctg", deoar~ce arecQs f(:c) ~
=; - arcsin f(x) (pentru -1 ~ f(x! ~ -~) §Î l~ fe] arcctg /(x) · u~t~ /(x). f-
41 -,,·
~,, -_ -
 8. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIA TRIUNGHIULUI

Fie un t;iunglù ABC. Pentru simpllficare, con~enim sa notain: m(Â) = A,

"' = B, m(C)
m(B) "' = C. Deoarece A B + +
C _:_ 1r, rezulta B C = 1r-:- A, deci +
. sin(B + C} = sin A, cos(B +
C) = -cos A §Ï alte relatii similare.. De aici,
tg(B + C) ~ -tg A, adica _tr ,B-+
0
tg C
•
_ ----=-tg
A ca ataré tg A +tg B+tgC
. =·
. · 1 - tg JJ • tg C .
· . B+C 1t A d .
= .. tg A · tg B • tg C. De asemenea, -2- =. -2 - -2 , ec1:

sin B +C = cos :!. · cos B +c = sin:!. • tg B +C = ctg A etc.

2 · ·2' . 2 · 2' 2 2

Un rezultat de baza il constituie teorema sinusurilor; în forma:

_a_ =-b- = _e__ = 2R= a +b +e ,

sin A sin B sin C sin A+ sin•n +sin C

ea se folose§te la rezolvarea triunghiurilor .. ln reJatii ,,mixte" urighiuri-laturi, inlo-

. cuind a= 2R .sin A, b = 2R sin B, c = 2R sin C, rezulta o relatie exclusiv
intre unghiuri. _ . .
Un alt rezultat de bazu il constituie teorema cosinusului; în forma: a2 = b2 +
+ c2 - 2bc cos A, ea permite calculul unei laturi a triunghiului cunoscînd. lungi-
mile a doua latud ~i masura unghiului cuprins între ele. P~ de alta parte, in forma:
b2 + 2 2
cos A = e - a_ ea permite calculul unghiurilor daèa se cunosc lungimile
2be
laturilor.
Retinem de. asemenea formulele:

Sm 2
· A = v(p -. b)
be
(i~.
'
A
cos ~- =
1/P(P -
V be
a)
,

S = G(ABC) = be sin A = 2R 2sin A sin B sin C :Îc.

2

"' a §Ï h = ha. Mai

, Exemple. 1) ~if se rezol(,e U!l, triunghi ABC, cunoscînd ·A,
· 1ntîi, sa observa.ra ca B + C = ~ - A §Î ctg B + ctg C _ !!:.. • Notind u = tg B,
. h

v = tg C, rezulta tg(B
·
+ C) = 1u -+ v = - U.V.
tg A §Î ~
· u
+ !v ~ !:.--. Se obiine un sistem
. h · ·
simetric in u, v etc.
2) ln- ce triunghi ABC are loc relafia , ha == V be-. cos~?
2
Folosi~ numai
2S sin A ..,
rcla\ii valabile în triunghiuri oarecarP.:. d eoarece 1
,ta= -
.
= be
---, rezulta
. a a
· be sin A=. Vïië • cos·A, adica Vbè · sin A = a cos A sau ·Vbc · 2 sin A cos~=· -
a. 2 - . ~ . 2 2
= dcos A • De aici se. obtine sin~= . va__be ; -adica v{P ..:.. b)be(p - e) =~ sau,
2 ' 2 2 2 V be
echivalent, a= V 4(p - b) (p - c). A~udar, a2 · (a+ c _;_ b)(a + b ~ c), deci
a2 == a2 _:_ (b - c) 2 §i, in final, b = c. ·

- · 42
 r
. .,·

. . . ~ l
3) Fie triunghiul ABC # U, N puncte pe latura [AB] astfel încît AC M Ez3 ·
./',... ./',... ./',... ·.
fr!CN == NCB. Presupunînd ca m(ACB) = 3oc ~i [BC] = 3[AC] sa se ca!culeze ·
.

ëSi

raportul CM in funcJie nu~ai de oc. Aplicind teorema sinusurilor in !::::.ABC, rèzulta

CN _

8 C
Fig. M.A.16

Sb
sin(B. + 3cc)
= _b_. , · deci ·3 sin B
sin B .
= sin(B
"
+ 3oc). Atunci 3 sin B = sin B cos 3oc
.
+1
3
·+ sin 3a cos· B ~i, impartin<l eu cos B, se obtine tg B
. · . ·
= sin oc -. Aplicam· apoi
3 - cos 3oc
teorema sinusurilor in triunghiul CMN_ (v. fig. M.A.16)_:
·cM
----·- CN
. , d em:
.
_sin(B + oc) . sin(B + 2oc)
CM sin(B + a.) sin B cos oc + sin a. cos 11 tg B cos oc + sin «
--=
CN sin/B + 2cc)
- sin B cos 2a. + sin 2cc cos B
- tg B cos 2a. + sin 2cc
p. inl ocmm
. tg B = sin 3cc
· 3 - cos 3cc

§ 4. GEOltlETRIE ÎN SPATID
I'

1. PUNCTE, DREPTE; PLANE; POZITII RELATIVE .

Notiunile primare ale geometriei in• spatiu sint: punctele, drept~le, · plan_ele.
Se cun8Pc proprieta.We care- exprima relatiile dintre ele. -
ff dreapta in spatiu d este bine determinata daoa se cunoso doua puncte
distincte ale ei sau dacà se cunoa~te un punct pe d ~i este indicat un vector nenul -
_eu suportul paralel 6u d- (numit ~i vector director) ; un plàn oc in spatiu poate_ fi
determinat daca se ounosc trei puncte neco]iniâ.re din oc sau un punct din oc _~i o
dreapta d c a care nu contine punctùl sau doua drepte· concurente din <X sàu. doua _
drepte· parafole-.distincte din <X. · .
- Doùa drepte in spatiu d1 , d 2 pot fi _coplan~re (deci parale!A sau eoncurente),
. dar pot fi §Î nec_oplanare, deci nesituate într-un acela§i plan.
0 dreaptif d §Ï un plan oc pot avea trei pozitii relative posibile: d c oc (conti-
nuta 11: <X), d ,,înteapa" planul intr-un punct A(adica d0.oc = {A}) sau .c!_ est.a
.p~ralela eu oc(dnoc = 0). -- . . _ ..
. · _Doua_pl~ne_ (X .§i ~ pot fi paralele (ocn~·-""'.""': 0), oonfundate (oc=~) sau 'pot ~-a ·
1e mtersecteze dupa o dreapta. _ · · , - ~

.43
 Troi p1ane distincte ex, ~, y se pot afla tn urmatoarele pozitii: « Il ~ Il y; a: Il ~
iar y intersecteazii
a, (3 dupa doua drepte ·paralele; « §Î f3 se interseoteaza dupa o
dreapta d ~i d înt,eapa y intr-un punct A (atunci cele· treï plane an: A ca unie
. punct comun); ex-, ~,~ y trec prin aceea~i dreapta ~i, in fine. an~ = d si d Il y
(~e spune atunci ca planele determinii o pri~ma). · #

2. PARA~ELISM lN SPATIU ·
-, Reamintim ca o dreapta d este paraJéJà en un plan ex daca d · n « = 0 ~i ca
doua plane a, ~ sînt paràJele dacii a n (3 = 0. Au loc ur.llliitoarele teoreme care se
aplicii·.des: ' .
/ - Daca o dreapta este paralela eu o dreapta dintr-un plan, atunoi este para-
Jela eu planul. · . _ ·
- ·Dacà dreapta d este paralela eu plan ul « ~i daca prin d este dus un plan (3,
atunci d este paralela en dreapta d 1 = a n ~ (v. fig~ M.A.17).
- Daca planele a ·§Î ~ sint paralele ~i y est.e un plan neparalel eu ex, atunci
dreptele y () a ~i. y n (3 sînt paralele (v. fig. f\'tA.18).
d
/3

d'
_1. - - - - -

Fig. l\I.A.17 Fig. M.A.:18

- Relaiia de paraleli~m între drepte ~i rela~ia ·do paralelism tntre plane sint
transitivP. ..
- Daca doua drepte concurente sînt paralele eu un plan oc, planul deter-
minat de e]e este paralel eu ex. ·
- Dacii dreptele di, d 2 sint concurente §Î d~, d; sint. conctirent& iar d1 Il d1,
dz Il di, atunci planele determinate de (di, d 2) §i respectiv (d1,. d~) sint paralele. __

t 3. UNGHIURÏ .IN SPATIU

Dacii doua drepte sint coplanare, situate in acela~i plan ex, atw10i unghiul lor
este, prin definit,ie, ung].ùul definit in geometria plana. ( din planul a). Dacar.jlreptele

d; .
----
Fig. M.A.19

d 1 1i••d 2 sint. necoplanare; atunoi se alege un· punct A .E d 1 · l)Ï se· duce prin A para-
lela dâ la d 2 ; ungh.iul dreptelor -di, d2 este unghiu\ faout- de dreptel& ooplanare-
d1 si da, notat c0z); v. 'fig. M~A.19"•. Evidént, cQ) este independent de
alegerea lui A. -, ·

44-
 .. ,._

~: ~~ _i . . :Fiind dàte .o dre·apt~ d §Î un plan oc, in cazul cînd i

este siU1at,a' in ex _sau
t1 Il oc, se considera cii unghiul intre d ~i oc ·est~ nul. Daca cr tnieapa planul ri. in:
?Unctul A, atunoi se alege un punct 1tf E d ~i se considèra proiectia M'a lui i1f pe oc;
priri dofinitie; (G) = JilAJÎ1' ·(independent dé .M). A~adar, unghiul unei drepto
eu :un plan este urighiul facut·de dreaptii eu proiec~ia ei pe plan. (v. fig. M.A.20)

d
A
A
/
/

. Fig. M.A.2Q lt,ig. M.A.21 '

/

Daca oc ~i ~ stnt doua plane par ale le, se co,nsidera ca ele fac unghiul nul. Dar
daca oc ·si fi se,Jntersecteaza dupa o dreapta d, atunci se f ormeaza un unghi dfod~u;
alegîni un pÙnct A E ci ~ ridicind perpendiculare pe d situate in ceJe doua plané
<X{ (i(Ax c <X, Ay.c ~ ~i Ax _.L. d, Ay _L d). miisura unghiului plari xAy este inde•
. . - ............ .

pendenta: de alegerea lui A §Î se nume~te masura· ungltiului diedru (oc, ~) (pentr~'.

precizare · se:.. poate. alege unghiul ascutit); v. fig~ M.A.21.
. '
4. PERPENDICULARITATE IN. SPAflU
1
. . ~

..
Doua: drèpte d1, ·d2 se numesc perpendiculare dacii m(d 1, d2)
. ............
= 90° (ele _ pot f!
o_oplanare.sau necoplanare); doua plane <X, ~ se numesc perpendiculare dacii. m(<X, ~) =
= 90?; adica. màsura ungliiuhii dicdru este cea. a unui unghi drept ..
0 dreapta d se spune· ca este _perper_zdicularilpe un plan or; daoii ea este. per-
pendiculara: pe orice dreap~a. continuta ÎIJ. ex.
Au lo<i urmiitoarele -teoreme- importante:.
__ Da.cil: o dreapta este perpef!dièulara pe doua drepte conourente conïinute.
· tntr-un plan, atunoi ea este perpendiculara pe-plan; . ,
-- Dacâo dreapta d este.-perpe.ndioulara pe un plan ex, atunci orice plan trectnd.
prin· d este perpendiculàr pe· ex.
0
·
- - Daca planele ex ljÏ ~ slnt perpendioulare;. orice dreapta. oontinutii-· tn_ ex ~
perpendiculara p_é « n ~ este• perpendicularji pe- (t ·.
· - Ooua _plane perpendiculare pe aoeeWJÎ _dreapta·· stnt paralele; · doua drepte-. ·
perpencliculare- pe· acel~i plan sint paralele.. ..
- · - Dacii o dreapta d nu este perpendioularif pe un· plan. cc,. atunoi exista.· un
plan unie,. oare: trece prin d ljÏ este" perpendicular pe~ cx (plànul proiectant: ~- lui d' ·
,pe, oc); · ·
;. . --.
· ~.. -- Teorenut ct!'tor· trei perpendiculare:· dacif o- dreapta d. estie- perpendicu1ara. ~
. pe WI .plan ex ~hlin ~unctul.A = d f}ex·~e-duoe·.o··perpendicularit.A:8'Pe·o· dreaptii d~-

45. ·

._ ~----
 corttinuta in cc, atunci pentru orice punct M E ·d, dreapta .MB este· perpen9icula~a . .-t
pe d1 (v. fig. M.A.22). Exista unele reciproce, de asemenea adevarate, care. trebwe
- demonstrate ad-hoc, pentru ca demonstra1ia este aproape imediata.
d

f Fig. M.A.22

Orice vector nenul per-pendicular pe un plan se mai nume~te un vector !lormal

la plan. Unghiul a doua planè este egal cu unghiul fâcut de doi vectori. normali la
acele plane; iar unghiul format de o dreapta §Î un plan este complementul unghiului
dintre dreapta ~i un vector normal la_ plan. -

5. PROIECTII .
/
Fie « un plan. . ..
· Daça A f}Î B sint_ doua puncte in spatiu §i 4', B' sînt proiectiile ortogonale
· ale lui A, B respectiv pê ex, atunci A' B' = AB• cos 8, unde 8 este urighiul fac ut
de'dreapta AB cu planul ex; a~adar, prin proiectie, segmentele nu î~i maresc Jungimea..
Daca d este o dreapta ~i A', B' sînt proiecWle punctelor A, B de pe d, ~tunci
A' B' = AB· cos 61 , vnde 61 este unghiul dintre dreptele d §Î AB.
Daca Teste un triunghi §Î T' este pr~iectia lui T pe planul oc, atunci a( T') =
= a( T) • cos 6, und!3 6 este masura unghiului dintre planul triunghiului T §Î
pl~nul ex. Acest rezultat se extinde-la poJigoane (§i chiar la muiiimi masurabile mai
• generale). ·

6. CORPU~I IN SPA TIU

Prisma. Aria laterala A a unei prisme oarecare este suma ariilor fetelor Iate-
rale. In cazul unei prisme regulate (in care baza este un poligon regulat §Î muchfa .
laterala este perpendiculara pe plariul bazei) avem A = perimetrul bazei x ·inal-
timea. . · . · · ·
/ Volumul unei prisme oarecare este V = aria bazei X 1niiltimea. .
. Cilindrul drept. Aria .laterala: .A = 'i,nRI §Î volumul: V = rrR 21 (R = ra.za
bazei, J = inaliimea). · . . .
Piramid~. Volumul piramidei: V=..!. aria ·bazei X 1naltimea~ In cazul
3 .·
unei piramide regulate (baza poligon regulat §Î vîrful piramidei se proi~cteaza_în
centrul bazei), ari_a lateral~ este: .
A -: ~ periiµeu:ul hazei X apotema piramidei,
a potema fiind: lnaltimea unei fete later ale coborîte din virful piramidei.
Conul circular drept. Aria laterala: A= nRG §Î volumul: V=..!. rrR 2I
• 3
(R = raza· bazei conului, I = inaliimea §Î G = ge.neratoarea conului).
46·

:::
 ; ·Trunchiul -de piramida. Volumul. = ~ inal\ime~ x (S + s +V&), .unde_
S = aria bazei mari iar s = aria hazei mici. Pentru un trunchi regulat, aria lateralii.__
p
€ste ~ apotema X ( P ·+ p), unde_ P = perimetrul hazei mari, iar = perimetrul ·
hazei mici .
. Trunchiul de con circular drept. Aria Iaterala: A = 1tG(R + r); Volumul =
_7: (R 2 + r + Rr); G. =·generatoarea_ trunchiului, J inaltimea, R
2
· raza bazei
mari ~i , = raza bazei mici a trunchiului. ·
Daca R = r se regasesc formul.ele .din cazul cilindrului circular drept, iar in
cazul r = 0, -formulele conului circular drept. · · -
Sfera; Sfera de centru O ~i raza. R este_ multumea punctelor M din spa~iu
astfel incit OM = R. Uneori prin sfera se intelege sfera plina (sau bila), adica mul-.
lime a acelor puncte M astf el încit O il:1 < R. .
· Aria sferei de raza R este:
.
A = 47tR .
2
, iar volumul sferei: V = .!."'-rrR 3 •
. 3
. Aria calotei sferice eu inal}imea J este 21tRJ, iar volumul calotei · (numita. ·si ·
segment sferic cl!, o baza) ~ste V = 1t:
C3R - J). · • ..

_ Aria zonei este 21tRI (I fiind distan\a dintre planele care o delimiteaza),
iar volumul se ob\ine scazind din volumul sferei volumul a doua calote.- . ·
· f\aza sferei înscrise intr-o- piràmida (in ipotéza ca exista o astfel de-sfera) este
r _: -3 V, unde V= volumul p,iramidei ~i At = aria totala. Demonstra\ia se obtinè
At , . · .
notind cu I centrul sferei înscrise si cu r raza sferei, scriind ca vol_umul V s'e.obtine
ca suma volumelor piramidelor a~ind J ca virf §Î feiele piramidei initiale ca haze.
3
Raza sferei circum,scrise unei piramide regulate este R= M , ·unde M -:---mu-·
- 21· ,
·hia laterala §; J =
inal~~mea piramidei (pentru demonstra\ie se considera punctul
-diametral opus vlrfulu1 piramid_ei §i se aplicii teorema catetei). ·
Pentru raza sferei înscrise ~i ·r.aza sferei circumscrise unui con circular drept, -
se pot aplfca formulele r = _§_ ,· R-:-- : din geometria plana. . ·
' p
Intr-un trunchi de con se poate inscrie o sfera daca §i numai da.di G = R 'r; +
fo acest caz, raza p a sferei va fi data de rela~ia- 4p 2 = (R +
r) 2 - (R - r) 2, deci
I = VRr. ·
§ 5. GEOl\lETRIE ANALITICA

1. GEOMETRIE PE O AXA.

· Se nume~te axa o dreapta pe_ care se fixeaza originea, unitatea de Înasura §i

un sens (mai sugestiv, se fixeaza punctele care corespund lui 0, 1 ~i respectiv +oo).
➔
Daca se considera
.
o axa de ·versor u, atunci oricarui punct M al axei i se asociaza.
~ ➔

:acel unie numar real xM· astfel incit O.M = xMu; numarul XM se nume~te abscisa
~ ·-- ___.,
foi Af. Dacà JJ;J, N sint doua puncte pe axa, atunci vectorul MN
➔ •
este dat de
.
MN=· .
=ON'- 0M ·. (XN - Xir)u.. Distanta intre M ,§Î N este lxM - XNI iar absoi13a.
.11tijlocului s~gmentului MN este~ (xM + XN ). ,
. -... 2

47
 Exemplu. Fie o axa Ox de versor ; §Ï A, B doua puncte fixate,·de ohscise a, b
pe_ axa. Sa se detennine coordonatele punctelor M 1 gi M2 de pe axa· ~are tmpart
-+ ~
segmentul [AB] in rapoarte k, -k, respectiP (k #= ± 1). A,adar, 'AM1 -= kM 1B,

A _ M1 B A!? X
. ··t
Fig. M.A.23
--+ _... . . .
AM2 = -kM2 B. (v. fig. M.A.23). Notin~ eu x 1 , x2 ab~cisele lui M 1 , M 2 respectiv, re-
zu lta... X1 - a = k(b - X1 ) ~l
-. X2 - a= - k(b - X2), dec1
. . X1
. a + kb S
- - - , X2 = - - - . . 8
a - kb
- ., · i+ït ~-k
spune cif A, B, Mu Ma formeazii o diviziurie armonica (sau ca M2 este conjugatu_l
annonic al lui Af1 faJa de A §Ï B ). lntre a, b, Xi, x2 exista o relatie independenta
·.., 0 .. 2 - 1
de k, anume: 2(ab + x 1x 2) = (a+ +
b)(x1 X2), Daca x1 = , atunc1 -: == -
{\
. :c1 a
+ -b .
2. PUNCTE ~I DIRECTII lN PLAN.

Se consider~ un reper in plan, determinat de un sistem ortogonal de axe -xOy,

➔ ➔

av~d o origina oomuna §Ï aceea'?i unitate de :tnasura; daca i ~i j sînt versorii axelor
Ox, Oy, pentru orice punct M (din plan) exista, s.i sint unice, doua numere reale
_... ➔ ➔

xM, YM astfel tncit OM = xMi+ YMi• Se spune cii'!tM are coordonatele carteziene
{xM, YM) relativ la reperul xOy ~ se stabiles,te astfel o corespondenta bijectiva între
punctele planului ~i muliimea R 2 (bijectia lui Descartes). --.
Daca M 1(x 1 , y1) §Î M2 (x2, y2), atunci_ distan/a dintre punctele M1 §i M 2 este
nu~iirul realnenegativ: ·
d(Mu M2) = V(x2 ...:_ xJ 2 + (Y2 - Y1) 2•
. ➔ .
A dao direcJie in plan revine la a'imdica un·versor 11 paraJel eu acea direc\ie.
~ ~ ➔

Dacii tJ face unghiul « eu versorul i al axei Ox, atunci « se nume~te panta directiei,

~
!J
0

·-
J -
V
·"

0 -
(X

i X

Fig. M.À.2{.

iar numaruI real m· _ tg« (in ipoteza cos« :f.:. 0) se· nume~te coeficf,entul unghiular
a! direc~iei; evi~ent,. tÎ = cos ff-Z + sin•cx{(fig. M.A.24): Se oonsidera ,,tangenta"
§~. nu . alt~ funoi1e tr1gonometr1ca deoarece pantele œ ~1 «-+ n determina ·aceeaei
d1rec}1e ~ ,,tangenta" este periodica de penoada princi:e_ala n. a

48
 -·
..Doua direcW de· coeficienti unghiu1ari m1, 7h 2 sî~t ·paralele (resp. perpendi--
culare) daca m 1 ,-m2 (resp. m 1m2 +
1 = <;)). Fiind date ·doua direcW -de_coefio~enti
unghiulari m 12 m 2, unghiul 8 a (loua drept~· avind aceste direclii satisface rela~a: -
- tgO-= ·ma - m1 _• ·
1 + mlm2
3. DREPTE lN PLAN
Retinem ca punctele au coordonate, direciiile au panta (sau coelicient unghiu-
- Jar); dreptele, ·cercurile, elipse1e ~i., in· genera1, ·curbele au ecuatii, iar regiuriile din
plan sint date prin inecuatii. Ecuatia unei figuri plane F este, in termeni sugestivi,
.dar nu foarte riguro§i, legatura (a]gebrica) Jntre·.coordonatele :x, y ale.. unui punct
M din plan relativ la un reper fürnt, care rezulta din conditia geometrica pusa ca M
sa aparpna figurii F. De exemph(, un.punct .M(x, y) apart,ine~axei (resp. Oy) daca
§i numai daca y = 0 (resp. X·= 0); -ecuatia· dreptèi trecînd prin origine ·eu coèfioi_en-
tul unghiu1ar m este JI = mx. Ecuaiia unei drepte oareearo eu .coeficientul unghiular
+
m este y-= .mx ex, intersectia acesteia ·eu axa Oy ·tiind ·punctuJ (0, ex),; in acest caz
sin1>- excluse drepte1e vei~tica1e, care au _ecu~iiile de forma: -X= x 0; eu x 0 E R.
Ecuatia'- genera1a a unei drepte este Ax +
By + C = 0 (eu A 2 B 2 #- 0); +
daca B #- 0 (adica ·dreapta nu èste verticala), rezulta ,n = - ~ .
. . B
Ecuatia dreptei trecînd _prin punctul 1'{0 (~0 , _-y0) eu coèficient unghiular .m
- este: y - .Yo = m(x - x 0 ), iar ecualia dreptei trecind .prin• punctele .1Jf1(x1, y 1},
· .M2( X2,- Y2) este:
y - y1 -= m(x -. ~1), unde m = -.X:a
Y -Y
2

- X1
1
(dacii x 1 #- x 2) §Ï - x = x1 (dacii
œ2 = x1}; tn mod unificat,

+B y+C
I=~
X2
;;, : = o.
·Y2
A intersecta doua drepte neparalele D 1 : A 1x
·1
.B1 y + +
C1 = 0, D 2 : A~~
2 2 :___ O·revine Ja a afla punctul :comun, adica. a afla punctul ale oarui
èoordonate verifica simultan amhe1e ecuatii. Dreptele D 1 ~i '.D 2 sint paralele
-(
-. SI
. t e) d aca.., si. numa1. d aca... -
.. d'1stmc A1- = •-
B1 ·#- -C1 •
' ' .. · A:a Ba - Ca
· · · Trei drepte de ecuaµi Aix + Biy + Ci == 0, · 1 ~ i ~ 3 sint concurente (s~u
· .paraJele între ele). daca ~i numai da.c~: _ ._ ·
À1 -:B1 .
A2 Ba Cl
~: =0.
1
A3 Ba
. Distanta de la ~ punct M o(Xo, .1/o) la O dreapta .D : Ax + By + C = 0 este:
d( Mo, D} == 1AXo + Byo + C 1•
· · VA 2 + 7P
Exemple 1) Se ~onsideral punctele A(1, 2):, B(4, 1). S,l se afle punctul de pe
. __ bisectoq,rea întîi a axelor egal departat .de-A §i.B. Un 1mnct. oarecare pe hisectoarea
~-- ,, ·- tntti are coordonatele -JJ1(À, À) . ~i _puncm condiiia ,en .d(A, .M) = d(B, Jltl), deci
+
'p. - 1)2 (À - ·2) 2 ·= (À - 4) 2 + (À - 1.)2 ~i '1•ezulta "J.. = :3, cleci Jlf(3, 3). 0 àlta
-, -_ metoda consta ln a intersecta· mediatoarea segmentului AB eu dreapta y= x.

49 ·

.- ....
 _.,.

· . 2J Fie A(2, 'O) §Î P un punct oarecare pe a~a Oy. Sa se afle ecua/ià locului geo-·
1JlCtr_ic al intersecfiei M dintre paralela prin P la Ox _eu perpendiculara în A p~ AP.
Fié P(O, À). Atunci coef~cientul unghiular ai dreptei AP .este m =~ =: = -~ -~ ~

!/
p ________ ":;;PM

,,,,,,
.. . /. -

/ .

A(2.0) X

Fig. l\LA.25
Ecua·pa perpendicularei in A pc. AP va fi: y- 0-= -!-_(x - 2). Trebuie deci
2
aflaUi ecuatia locului intersectiei dreptelor y
. . .
= À, y. = "),
(x _:_ 2), ceea ce· se
-0b\ine cl,iminînd À; se obtine y 2 = 2(x. - 2) §Î recunoa§tem ecuaiia unei parabole
{v. fig. M.A.25).

4. GERCUL,·lN PLAN
· --- Se sùbîu\elege fixat un reper ortogonâl xOy. Ecuatia cerculuf eu centrul
..M0 (x0 , y 0) ~i raza R > 0 este: (x - x 0 ) 2 +
(y - y 0 ) 2 = R 2 , ob\inll)du-~e din con-
<li\ià ca un punct curent lll(x, y) <lin plan sa àpartina cercului, adicii d(M 0 , .M) = R.
ln -particular, ecua~ia cercului @(0, R) este x 2 y 2 R2 ; semicercµl ·supe- + --=
rior este y= V R. 2 - x 2 - iar cel inferior' y= _:_ V li 2 - x 2..
+ +
Ecua~ia genera la a unui cerc este x 2 y 2 mx ny p = 0 eu m, n, p ER._ + +
Centr~l acestµi cerc are coordonatelè (-~,
. , · 2
-!!:..) §Ïrazaeste: R ="\/ma
. 2 . V +n
2

4 - .. 4
-p

(. in ipoteza ~a !!"~
4.
+ ± -.
4 -
p ~ o) .- .
1 ·. .
. . . .
Fiind date trei puncte necoliniare M1 {x1, y 1 ), M 2 (x 2, y 2), Ii1'a(x 3, y 3), ecuaiia
<:ercului circumscris triunghiului ,lf1M2 M3 ~ste . · .
x2+ y2 X y f
~ + Y? X1 Y1 1 = 0.
x; + ~ X2 Y2 1
xi + y) x3 · y3 1·
Exemple. 1) Ecuatia cereurilor tangente in origine la Oy se ob\ine observind
ca centrul nste sitûat pe Ox, de~i M 0 (À, 0) iar l'aza este I À 1; ~cuatia cautatii
va fi: (x - À) 2 + (y - 0) 2 - )..2 , adieu x 2 +
y 2 - 2°:Àx = O; in mod similar, ecuaiia
cercurilor t.angente în origine la Ox este:, x2 +
y2 ~ 2"J..y = O.
1

2) Cercul x 2
+ 2 +
y -..1:ix 4y - 1 -: 0 are centrul in (2, -2) ~i raza egalJ:'.
-OU 3. . . . . . · . -..
3) Ecuatia cercului de diametru M1ll'12, unde .M1(X1, Y1), .M2(X2, ?/2), est~:
(~ - X1)(X - X2) + (Y-Y1HY - Y2) = o. .-
; Ecuatia t_angentei là un cerç intr-un punct al cercului se ohtine prin dedublarea
eëa~atiei cerculuj. . , ..
---~··

Ecuatia corn un a celor doua tangente la cer~ul -x 2 .y2 = R~, para1e1e eu +

directia de coeficient unghiular m este: y= mx ± 1 !Jl 2• · . _ RV +
· ~
'un punct - oa:recare pe ·cercul x 2 2 +
y = R are coordonatele - (œ, ~), unde-
2

«2+ (32 ~ R 2 s,au, -echivalent,- coordonatelê (R cos t., R sin t), unde t E (0, 21r);
· pentru t = 0 se. obyine punctul (R, 0). ln mod similar, un punct oarecare pe èercu~
+
(x - x 0 )2 ·(y - y0 )2 = R 2 are coordonatele: x = x 0 R cos t.; y = y 0 + +
+ R sin t, cu t E (0, 21t). Aceste relatii se mai numesc ~i ecua/iile parametrice ale-
. cercu.lui _respectiv. .

5..CONICE JN ~LAN
Fie F, F' àoua puncte la distanta 2c (c .> 0). Se nume~te elipsa de f~care F,_F"
avîncl" §Î lungimea aœei mari 2a (a> c) muliimea punctelor M astfel 1ncît: .
d(M,. F) +
d(M, F') ~ 2a.
Alegind dreaptaFF' ca axaOx
a a ~rmediatoarea
" segmentului
__ [FF']
_ .caOy (fig. M.A.26),.
. ·.
ecu~iia. elipsei va fi_: :a + ~3 -:-: 1 :-- 0, unde b = Va 2
- c2 {ûeci b < a) . .. Daca.

. devine cerc; rapo~tul ~

b. = a, adica .F ~i F' coincid eu .0, elipsa a se •.:nume~te
- excen-.
tricitate ~i masoara ,,abaterea elipse_i de la cerc" (aces_t raport este nul cînd _elipsa ·
este un cerc).

Fig. M.A.26

Daca b > a, atunci focàre1e elipsei x

.
3

a2.
+~Yba 3
- 1 =. 0 sin-t situate pe a~a Oy-·
.
la distanta 2c, unde c · V b2 - a 2•
. aa
Presupunlnd ca \ocarele sînt pe axa Ox ~deci b <a),. dreptel~ x. =-; ~i
a .
a;=·_~ ·se ilµmeso directoàrele elipsei.
C . .
x2 y3 • . •
Un punct oarec~re de pe elipsa as--+ .b-;: - 1 = 0 are coordonatelè (a cos tr
·. b si_!l t), eut E [O, 2r.;). Tangenta intr"'.un punct M 0 (x 0 ,y0 ) de pe elipsa are ecuaiia!.
:rxo
aa
+ .J!..'!!~ - 1 = O (ohiinuta prin dedublare). · · ·
ba
3 3 -
Ecuaiia comuna a celor ·doua tangente la elipsa ~
. aa
+ Lba - 1 = 0, paralèJe -
·eu direetia de coeficient unghiular m este: y= mx ± Va-~--m-2_-:t-_tJ_~".iEste. remar-
_cabila proprietatea opticii a elipsei_, conform careia pentru_.orice p_unct Jlt/0 de pe
. ~ ' ' .
-~Iipsa, bisectoarea unghiului Fjf0F' este normal~ in M 0 la elipsa (~dica p~rpendi-
culara pe tangenta in M-0 la elipsa). AceasUi"proprfotate àre diverse utilizari ·prac-

51_:
 r .,... - . ~- •
. ,;.--_

tice. Reamintim ca una din ,œgile lui Kepler afirma ca, în__:mif}carea sa ln jurul
Soarclui, Piimîntul descri~ o elipsa avînd. Soarele într-unul din fo_care; acelqi
lucru are loc ·pentru mi~carea unui .satelit artificial in jürul Pamîntului. .
· Daca F(è, 0), P'(-c, 0) sînt doua punote fixe, hipcrbola de focare F, F' 1i.
lrmgimi aie àxelor a, b (c > a, b = V et. - a 2 ) esLe multimea pu[!ctelor .llf din
plan astfel incît: _
1 JJ!F - MF'ï = 2a~:
Daca MF _..: MF' = 2a se ob\ine ramura <lin atînga a hiperbolei. Directoarele
• · • . az • . b 1, · .. · ·
h1pcrbo]m sint x = ± --·-, 1ar. dreptele y:- - x, y= - - x smt asimptotele
• c a a
hiperholei. . · '
Daca 'a :.... b, se spune ca. l.iiperbola este cchilàtera. Daca se iau ca ax:e asimpto-
tele unei hiperbole echilatere; ecua\ia ac~steia va fi de. forma x1r= k(lc ER . dat) ..

·
Fiind data .o hiperboUi. ·(H) x3.-__8
~ - 1 = 0, hiperbola· - xs Y8 - 1 = 0 ·
a
9

b" as
+· b · .

se ·nume~te conjugata lui· H. .

' · · Un punct ~arecare pe hiperbol_a
~
~~Yb:
Q
-·1 = 0 are coordonatele M 0(a clt t,
/

b sh t) ,· reamintim ca sh t = !.q· (e'·-

.
e- 1) Ri• ch t = _!__2 (e' + e-•). Se obtine
, astrei
· ~i o · justifiëare a dénumirîi de ,,f~~ctii hiperbolioo". · ·...
Ecuatia tangentei într-un punct M0 (x0 , y0 ) al hiperbolei· xi3 - ya - 1 ~ 0 .
a bs
este:·. xx-o - 1!.!l.!. ~ 1 = 0; daca ·i m 1 > .!!..a , atunci exista· doua tangente la biper-
a2.. b'4 • · . ,
s z . .
bola ~ _ 1!... ._ 1 = 0, paralele -eu diroctia cle coefioient unghiular m,. ~i aoestea ·
-~) ~- --- :
au ecuatia comuna: :y/ = mx ±. a2mi - b.Z: . . V ·· ·
Fie·- F un pupot fixât ... ~i D o dreapta fücata astfel incit F é D. Se numeijte; ·
para1Jolii; de focar F si (lirectoare..,O multhùea pWlotolor M diiL plan· pentru care· ·
il(M; F) =_d(M, D). 'Alegînd ca axa perpendioulara_JlG ·din F pe D (G·E-D)_ '1··
. !

/
!I
D Il
M'f-
1
1
X
X

".." .
b°'·-
!J~-a~ .
Fig.· M.A:21 Fig. M.A.28-:" .

ca.~d.~Oy mediàtoarea,Iui_Fc;· ecuatia parabolei.va...fi:·y!· ·_·2px daoa.F(":, o).

Directoarea n. va·avea: eouatià· X--=_ J!.;,. Ecuatia.tangenteiJa_paraboia y!·= 2pMJ
2· ~ . .
fütr-un punot (Xô; y0') al ei7va-fü·yy0 =f'(~+ x 0) ~i"pentru o direot,ie: de·. coeffoient-c.

._
unghiularm exista o. sibgura tangén.taparalela-cu acea:-direct,ie, anume y
_ .
..!!.:;~
. 2m,.
=mx +

~ ·-~?-~- - .
 - ....... _. :.

/.

Pentru a- construi puncte pe parab()Ia se procedeaza astfel: se alege un ~punct M;

pe directoare ~i se duc paralela prin M' la Ox §ÎJÎlediàtoarea lui [M'F]. ·. . · ·
. Exemple .. 1) Pentru a reprezenta grfl!ic elipsa ~ + :; ~ 1 ~ 0, se c~nàide~~
d~eptunghiul def!~it ~l~ punctele A(a, ~), A'(_;_a, 0), B(O, b), B:(o,-· .~b) ~i.
ehpsa este ,,înscr1sa" m aces~ drept unghi. Pentru a reprezenta graf1c hiperbola
· :r!-·_ Y~ - 1 = 0, se considera dreptunghiul ei AA'BB', ca ~ai sus, .ale carei
21a · bs · · ·
diagonale sint tocmai asimptotele .hiperbolei, iar· ~' -A' sint virfurile hiperholei.·
(fig: M.A.27). . 1
_ • . .

2)- Ariitam ca pentrzi orice punct situat p~ directoarea unei parabole, tangentele, ·_
duse la parabolii sînt perpendicalare~ Fie A (- ·; , un punct oareoare de pe q)
- direotoarea paraholei y2 == 2px. Orice dreapta trecind prin A are ~cuapa de forma.
· y .:.... q = À { x +: );
punem condiiia ca ea sa fie tange~~a. la parahola, deoi inter-
sectia· eu parabola ,,sa se f aca in dqua puncte confun date"; aceasta revine Ja faptul
_ ca ecu_atia À(x [q+ + ~)r
= 2pa; are· radncini egale. Scriind cii  = 0 rezulta.
ca X verifica o ecuaiie de gradul II eu soiuiiile )\1 , ), 2 astfel îneît- ).1 • À2 = -1.
- Ele- corespund celor. doua tangente duse -din A là parabola, care se dovedeso a fi
perpendiculare. (v. fig. M .A.28).
· 3) Reamfotim, de asemcnea, propri~latea opticit a. paraholei: pentru, _oricé ·
punct M o1, unei paraboll} de focar F, raza,•ectoare # paralela prin },fla axa parabolei ...
f ormeazif un unghi a ciirei bisectoarc interiqarii este tocniai nqrm~la in M la· parab?là

Fig. M.A.29

(fig~· M.A.29). Aceasta: este folositii masiv ·in. tehnica: farurile de . automobil stnt
paraholoizi eu becul in focar; unele. captat(?are solare au fort1?-a parabolica pentru.
· ca·razele--solare paral~le eu axa sa fie concentrate dupa reflexie· in focar etc-.
' · Elip~ele, hiperbolele §Î parabolele- au .primit denum.irea comuna de conice,
deoareoe considertnd un con circul.ar drept §Ï sec\ionindu-1 eu diverse plane se obi.in
-tocinai' elipse, hipe~bole sau parabole•. · ·

§ ·.o. ANALIZA DIA.TE~ATICl

. - Analiza matematioa studiaza: in prinoip.al conceptul de limita. Derivat.a. unei
functii~intr-un punct ~i integrala uriei funcW pe- un interval sirit exemple· specifioe-
de~_ limite. Pentru a tntelege ac~ste conce~e- trebµie. inielese ,,retro" limitele de
fwfolii,)imitele de. ,ïruri, fPrurile de numere reale ~ -funciiile reale~ · ·

-~:.. --·-~·-_:..---·-
_- ~-:-:....:;..- - ~j •
-~-
- • - ~ ...
,-:~
 - - -· -- =.

1. $1RURI DE NUMERE REALE; --MARGINIRE, MONOTONIE

Analiza matematica elementara i§i lrage denumirea de la anali~a, adic~ st~- .

diu] functiilor realè de. o variabila reala f : D ~ R (D _c R ). Un caz special il consti-
tuie cazul §ÎruriJor de numere reale f: N ~ R; notind an= f(n) pentru n E N,
· acest §Îr se noteazii pe scurt (an)n;;;;io. - .
Un ~ir {On)n;;;;io de numere reale (reprezentat §Î astfel: a 0 , a1 , a2, ••• , On, ... ) se-
. nume§te mdrginit daca se pot indica doua numere ex, ~ E R independente de n
· astfel incît cc ~ an ~ (3 pèntru orice n ~ O. Aceasta este echivalent eu existenia
unui numa~ rea) il/> 0 astfel incit I O.n 1 ~ M pentru orice n ~ O.
E C!' · 1·
,. xemp l e. .,.1ru an _ -n- . . . . deoarece. _1!1n 1 = 1-n-
sin n , n ~ 1, es_t e margm1t sin n' 1=

1 sin n 1 ~ -.~
- --'-----'- 1 • n
1 pentru or1ce ~ 1. · • ·
11 11

.,.
', -- ·-.·
In mod similar, §irul lln = -n +1-1, · n ~ 0, este marginit
2 .
deoarece O ~ an ~ :t
a
pentru orice n ~ O. Dar §irul bn- = ~, n ~ 0, nu este marginit àeoarece-
. - n+1 ·
bn n - 1 pentru orice n = 0, 1, 2, 3, ... (de exemplu, b 1000 ~ 999 iar b10000 ~ 9999).
~
Un §Îr (tZn)n~o este morwton daèa diferen.ia Ân · an+i - CZn are ùn. semn
- constant incepind d~ la un anumit rang; daca ace~t se~n este ,,+" (resp. ,,-"),
. se spune ca §irul este morwton crcsçator (resp. monoton descrescator ). $irurile care
nu sînb monoton se numeso oscilante. · ·
2
Exempl~. 1) ~irul an = n +1 este monoton crescator, deoarece
~+• .
. 2n + 3
= -3n-+-7 - -2n-+-1 = 5
i> 0 pentru or1ce
· O.
an+i - an
3n + 4 (3n + 7) (3n + (t). •
n ~

2) $iru1 an = (-1 )" _!_ , n ~ 1, este oscilant, deoarece termenii sînt -1, _!_ •
. . n · 2
( -- + .!.) ~
1
- _!_, _!_, •··.
3 4 .
§Î an+i - an-:- (----i)n+l _ i_
· n +1
- (-1)1''~
n
= (-1)"+1
· n + 1• n
2
= (-1)n n + :1 ~u are semn constant. ·
ntn + 1) ·
2. "$IRURI CONVERGENTE; LIMITE DE $1RURI

_ · Pen tru intelegerea ~onceptelor de baza ale anali~ei este eseniiala inteleger~
,,tinderii la zero". lncepem c,u o · discu~ie euristica.""Ce inseamnii ca un v0lum
.V > 0 tin de la zero? Simtul fizic ne spune ca V nu este constant ,i ,,devine din ·
ce in ce mai mie". A trecut mult timp pîna ce s-a dat un sens matematic acestui
fapt de experien~a umana. Observam ca daca se considera. un euh de latura 1 cm:
~i dacü V tinde la zero, trebuie ca V< 1 (de la un ,,moment" dat); iar daca latura
este de 1 micron trebuie ca V < 1µ3 (începînd de la un ait ,,moment"). In _general,
pentru orice è > 0 trebuiè sa avem V< e: (incepind de la un ,,moment" ce dep_inde
de e:). Rationind similar, ~ebuie considerat ca o temperat~ra T tinde la iero _daca
pentru orice e: > 0, avem. 1 T 1 < e: (tncèpind de la un ,, moment" dat). Lipsa de
rigoare este legata· de faptul ca nu putem preciza· ce este acela moment. .
Doar in cazul ~irµrilor putem da o definiiie riguroasa. Reamintim ca distanta
jntre doua numere reale· a, b este d(a, b) = 1 a-~ J. Un ~ir de n umere real~ se
nume~te convergf!nt · catre a E R- daca d(an, a) .,;_-+,-0 cînd n .---+- oo, adica Vs-> 0
exista un rang N(e:) (acesta fiind ,,momentul") astfel incit d( an, a) <- e:, adica
lr_'!n - a 1 <.E: pentru o_rice n ~ N(e:).
•

54
 . Aceasta._înseamna. ca an'E (a - e, a+ e:) pentru oi:ice n ~ N(E), adica in
~far~ intervalul ui (a - e:, a + e:) se afla eventual doar termenii an,. eu. n < N(M,
adicâ un numar finit de termeni ai ~irului. • ..
O vecin~tate a unui punct a E Reste o muii ime'de numere reale care contine
-un interval deschis centrat în a. Veciniita~ile lui + oo (resp. -oo)·stnt muliimi care
~ontin intervale de- forma (b, oo) ~i respeotiv (- oo, .b), ou b E R.
· fleamintim oa un ~ir (an) ,~1 de numere re1le are limita a E R daca în orice
· vecinàta{e V a lui a slnt situati toii termenii ~irului incepînd de la un anumit rang
\_ . {rang care depii:ide_ de V); se scrie an-+ a sau _lim an = a. In acest caz,. orice
. 1~ 1 '.
sub~ir al lui (a11 ),1~ 0~ a~re · JimitB: a. ~irurile convergent~ si~t exact cele care au
limita finita. : , ·
~ · Pentr~{rezohTarea ~e eiercitii ~i probleme este_ importanta eu noa§terea lp'mii-
toareJor rezultate teoret1ce: . . · , ·. . \ _
. 1) Orièe §ir_ =convergen~ este marginit .. Orice §Îr margi'i1it admite un suh§ir
-convergen't~ . . -:: --. .. · · . · .
2) Orice §Îr marginit ~i monoton este convergent.
-3) Daca l an~ a 1 ~--bn (începî11d de la un' anumit rang N, adica pentru
. -0rice n ~ N) CU a E).t §Î daca:.bn atu~ci lln-+ a. .· - . -~_o,
• · 4) Daca f!,n ~ ·bn pentru· (?rie~ _n_··~ N'·(N natural fixat) §Ï :daca bn-+ +oo,
.atunci an'~ +
00; iar daca lln. ➔:-oo, ·atunci bn -+ -oo.

. i,)--Oaca lln -:-+_OO (sau daca..an~ -.oo), atu~cC·.!..-+

. . . . . , an
o. -
'6) D~ca §ÎrUl {an),,~o este marginit §Î bn ~ 0, atunci an • bn -+ o. .
. . 7) Daca sirul {lin) este marg,h1it §Î bn-+ +oo, Cn-+- -oo, atunci lZn + bn-+. +oo
+
~i Cln Cn ~ L oo. . • .
8) Daca §irurile '{an), (b~) au limita §Î an < b"' atunci pentru ~orjée n q: N,
lim an'~ lim bn. . ·.. . . ·.
-11➔00- 7l➔ 00 ,
9) Dacâ ~irurile (anJ, (b~) sint convergente, atuhci:

.,
-·. . Iim{a11
. 11➔ 00
± lriiY = lim
. n➔ ilo
an ±. lim bn; li:gi
11➔00 n➔00
anbn = .(lirri an) (lim bn);
n➔ co n➔co

[_ iar daca .. lim bn#O, atunci bn #: 0 pentru n ~ N §Î liman = (lim an)/(lim bn)·
· n➔co · ·· · . n➔co bn n➔ co 11➔ co .
.. 10) Daca I a 1 < 1, at.unci li~ àn == 0 §Î lim {1 +a+ ... +an)· _·_i_ .•.

+:r, -~ -~' 1,
.,,,..- n ..... 00 ~ n ➔ co 1- ~
. 11) $~ul a~ = (1 este monoton crescütor §Î ar~ toii termenü
-cuprin§i îhtr~ 2 §Î 3;•']im an= e {numarul lui ·Euler; e ~ 2,71828183). $irul
,. • ·,; n➔ oo ,"
.bn = .1. + ..-
1'
11
+ ... + 711 n -{e,. ~ 1, este
.
'
de asemenea convergent, eu l'1m1ta
. e.
.
12) Dacfi ,hiruri e (an)j (bn) . sînt C(2DVergente §Î lim an ~ 0, atunci:
'-'-'" n➔co
b . • • . I!mbn ..
lim lln n = (lim a 11Jn➔oo •
"1l➔ OO n➔ oo ,.
Exista u:aele op.eraW eu §Ïr-~ri oa~ ·cond uc _la· nedeterminari ~ , : , ·o · oo,

,oo _: oo, oo, 00°, 100 • De exemplu, faptul ca ~ este o-. nedeterminare rcvine..la
. . ... 0
· .aoee~ ca pentru orice a E R exista ~iruri an-+ O; bn-➔ 0 §Î an -+- a. ln ·caz'-ul 00°
bn
.se recomanda. formula:· lim uv = ellm v ln u, · iar ·in èazul 1co se scrie: ,u" -
., · · __
i_ V (U - 1)
= (1 + u-1t-i ·§Uim uv = ellmv(u-1)~

65.·
r. - ---·~_- ....-;_ ...

,_·_ x .. • ·t
sin-n. -+· O, deoarece ~irul a = sin n este mw·gm1
Exemple. 1) Avem - 11 ,
n .-
• --+
1ar 1 0•
n
: 2) Ara.taro ca sirul Xn =· (-f)n _n1 __,. 0, iar §Îrul Yn
·
= n + '1
(-1)n _ _ nu este
• n

convergent. l~tr-adevar, avem I Xn -

. . .
01 = .!n 'deci Xn~ 0; Apoi Y2n _; 1,: Y211+1-+ -1
fJÏ daea ~irul Yn ar tin de catre l, ar rezulta l = 1 §Ï l = - i simultan, ceea - ce ar
fi o contradictie. ·
3) Scrieih Xn"" Yn daca lim ~~ 1. · Astfel: (n +1 2) -.. (~ :_ 2); V n + 2-.. .
1 n➔ oo !ln . • ·

. ,_ V n + 7; n ~in.!.~
n·
1. Daéa P(n) = aonh + a111,k-l + ... + ll1t (ao =fa 0), atunci
.
P(n) ~ a0nk, iar daca

atunci Xn ,_ ao n~.
-~'- ho. -
: 4) Calculam L = lim n« (ty n + 1 - t?,'n -1). Avem: , ·
Tl"+CIO

. 2
œn = n«'(f n+i - }Yn-1) = n« .- . _·_(n+1) - (n-1) ------ ~ 2n« = .! n œ -a
· . +
t!/(n+1) 2 t1/'n2 - 1+ tv{n-1) 2 3/Yni 3

Avem L =· +oo d aca... ex > -32 , L = -32 d aca... œ = -32 s1.L

'
= O d aca. . « < -2 .
3

3. ·LIMITE DE FUNCTII ,

. exista un ~ir de punct~ din

.
n,
Fief : D _; R o func~ie reala §i œ E R u~ punct de acumu1are· pentru D (deci .
{«}, convergent catre ex). Se scrie .ca lim f(x) = l,
.
eu l E R, daca pentru orice vecinatate V a lui l' èxista o veciriatate U a lui œ
. X->« .

astfeJ inctt (V)x E D n U, x + «, sa avem f(x) E V. A~easta echivaleazii eu

faptul oa pentru Qrice ~i~ .x.n.-+ œ, Xn E D"-{ œ}, avem f(xn) -+ l.
Presupunem ë~noscuta definrt,ia lim itelor IateraJe ale lui f 1ntr-un punct
ex ER. Dace. f(« - 0) = l 8 · exista, atunci l 8 = Iim_ _!_J ; in mod similar,
· n➔cx,.
f(a ~. n :

ld _:_· lim.
. fl➔ CIO
f (« + .!)
n
. ln probleme se foloseso 1n prmçipal urmatoarele rezultate
. \

teoretioe: · ,- ·
1) D~ca lim f(x)
X-et
= l ~i ri. E R, atunci l8 · = ld
. -
= l; reciproo, daca l8 -~i ld existii
în punctul œ ~i sint egale, atuncï" lim f(x) =. l8 •
. . . :\.'-+Ot .

. . 2) Daca D coniine un interval do forma ( ..:._oo, b), eu a, b E R, -f}i daca exista

limf(-x) _;_L, atunci limf(x) =L; rezulta un mod de calcul al limitelor spre - oo:
Lt➔ OO · X➔-CIO

lim f(x) = lim f(-z) (punînd x -: -z).

œ➔ -oo :➔ +co

56
~-
·.~-- _,-:q-~-
 - 3) Se -cu~osc principalèle opèratii_ eu limite de·· functii; de .. exemplu; . daoa
exista ~i sînt finite Iim f(x) = 11 §i lim-g(.i) =:= 12, atunci Iim [f(x) + g(x}l = l1
· . X~ X-+« . ~
+ la.· ..

Daca· 11 · 12 = oo, atunci lim [f(x)

X~
+ g(x)] = oo, iar daca 11 ~ 12 = -oo, atunci
- lim [f(x)
X--+-1
+ gCt)] .= -_oo. .
ln schimb, · daca l1 = oo ~i 12 =
11 = -~;.
.
-oo (sau
. -
l2 = +oo), nu se poate spune nimic despre Hmita lim [f(x) + g(x)] §Î avemQ
- . :ç-w.c / . -
nedetermin·are de- tipul .oo..;;... oo, care trebuie studiata prin prelucrare èonvenabila
a f unciiei de sub limita. · ·
· ln mod similar se -considera celelalte ~cazuri de nedeterminare.
Reamintim~ de asemene~ èa daca. foegalitatea f(x) < g(x) are loc în toate-
. punctele _unei vecinatali U ale lui ex E R §Ï daca. exista lim f(x), lim g(x), atunc_i
· . - X~ X-t-œ

Iim f(x) ~ lim g(x); inegaJitatile se past~eaza pri~ trecere la limita (se transforma
1

X-+e· X-+«
in inegalitati de acela§i sens ~i eventual nu mai. ramin stricte).
4) Prezêntam ·acum o lista dè Îimite remarcabile.
a) Avem Hm f(x) = f(rx) pentru---orice func~ie f .elementara ~i pentru orice
X-4œ
punct ex interior dotneniului de ·definitie. ·

. b) lim (~ 0;~
. X➔ <X>
+ a 1x'r1 + ... ~ an) =· lim a xn = {
- . :t➔<X>
0
-00
00 daca _a 0 ·> 0,..
daca a0 ·< O•
,ï pen~ru a =I= 0,b =i= 0,
0 élaca n < m,
be,
daca n = m,
:: oo da:ca n > m.
}I•ffi sin X _ o· . 1·. Slll X
• sin X
C) ]lffi - · -
x➔O .T- .
=. 1, .x-+- -X- - , l f f i - - - = 0.
CIO X➔oo :i;

· ( . f )X . J_
d) lim
x-+o:>
t+- X
=e; lim (1+x)--c =e.
x➔O

. -ln (1 + x) 1'1 + xlr - 1

e) l1m - - - = 1-; _11m
. - - - = ln a (a
ax - 1
> O).-- ; 11m
. - --- = r (rER).
· x-+O X x➔O X x
x➔O

Pentru o limita lim f(x) care conduce la o nedeterminare de tip~l ~ se.

. X➔CX g(x) Q
reoomanda, _dupii caz, simplificarea eu x ..:..... ex. ·sau efectuarea schimbarii de -varif!:
b.füi x· - ex = y sau · àmpUficarea eu c_onjugata etc. ln . cazul ~ se reèomand~ _
- 00 .
eventual scoaterea unui factor comuQ. fortat. ln cazul 1 00 (adic_a u-. 1, · v-. oof se
recomanda formula: • l,,Q.,.~'/....
lim uv = ~1~ 1>. ·
ln cazurile 0°, oo~ se recomanda formula: lim uv = elim èv ln u) etc. Reamintim cii .
pentru calculele limitelor la ter ale in punctul ex E R ,se pot folosi §Îrurile ·ex -
• - -
.!._,
n :.
· œ + .! (n. ~ .1) _iar · o limita spre ~o,o _se calc~tleaza prin substit~ia x = ~z.,.
, .n ,

•:-7 !- 57 .

. ~ . - ..:.

. ~ .- - ~- ~
 . ~~•·.·

transforrriind-o -intr-o limita· spre +00; in acest caz; este util sa reamintim ca
pentru orice functie polinomial~- P(x) avem: ...
lim[P(x)+ e1tX] · 00 §Î lim P(x) = 0 (k > 0).
«➔oo · X➔ oo eh.X

De asemenea.
lim ln x = 0 §Ï iim [P(x) + In x] .= lim P(x).
x➔oo P(x) X➔«> x➔ -o

Pentru a ara.ta ca lim f(x) nu· exista, rste suf.icient sa indicam doua ~iruri
x->:x
x~ ~ a, x~ ~ a astfel incit lim f(x~) §Ï li_m f{x;i) sa nu existe sau sa existe dar
1t➔ OO 11➔ 00

sa nu fie egale. · _.
· Exemple. 1) Sa se afle a, b E R daca limita ,L = lim (ax
.:r->-OO
+ V 4x + bx) 2

.exista§i este egala eu -3. Se observa ca in mod necesar avem a> 0 (in cazul a~ 0
. limita este +00 ). Se ob}ine o nedeterminare de tipul 00 - oo §Î ifrem: ·
L =. lim a'J~~ - (4x2 .+. b=) X= -z lim _Ja2 - 4)~ ~-bz - =
x➔ -oo ax -V4.x2 + bx Z➔ OO -a.= - V4~ 3
-- b::
in mod necesar a 2
- 4 = 0 §Î se a~c~p-ta <loar a = 2. In final,
,. • · bz • bz b
L=hm ____ =hm ---=--.
%➔«>, -2.:: - V4z 2
- bz z➔-:.o z ( -z,., - ~/ , b)
•• - - -4
. . z

Deoarece L = -3, rezulta b = 12.

1
2) Sa se arate ca limita li~ cos - - nu existâ. Consideram functia
. x➔ l X - 1 '
f: R"- {1} ~ R, f(x) '
1
cos-.- - ·§i construim ~irurile. x;u x;, astfel încît f(x;,) = 1
· x-·1 _
'~
/(x~) = 0 pentru orice n E .N; anume: x;, = -1 +-1- , x;, = 1 +
/
1
§Î ·.
. . :lnn ~ + 2nr.
2
§Ï rezulta lim f(x~) :/: lim .f(x~).
- n-► oo n➔ co

3) Sa se calculeze L = ,lim (i1/ x3 + X

x-,+00"
V~2 + x). Scriem~ -

L · lim (11/ x3
x➔ oo. .
+x- x + x ::._ V x + x) = lim (i1/ x + ·x -
2
x➔ w
3
x) -+

; ·{ V x + x
+ .x➔«> 2 ) -
- hm iY
• :ts + :r. - xa 1·
+ x➔co V.x2-. ----x =
:r,2 -
c>
hm x -
· · .x➔00 (x3 + x) _-+-x iv / -+_x + :r,
2 3
:i,
2
1m
,, x + x2 + X

r:
, !~~ z' ly(~+-:. V(1 -f'-1,) _+ 1)- !~ _x_(_1_;-y-1-+-_f_)_ = 0 - : = ~-: ·.

4. CONTINUITATE

Consideram ù funciie reala f: D ~ R, I) c R §Î un punct a E D. Reamintim

ca f este continuaîn a daca pentru orice vecinatat~ V a luif'(a).exista o vecinatate U
a, lui a astfel încit pentru orice x E U n D sa i rezulte f (x) E V. Se spune ca f
este continu<i, pe D daca este cont~nua in orice punct din D._ Daca a este ;izolat
 {adica existii ~ vecinatàte U a lu'i a astfel incît Un •D = {a}), atuncif este,în mod
automat conti~ua in a. Daca a este punct de acumulare pentru D (cazul ce_l mai des
întîlnit), continuitatea lui fin punc;ul a este echivalenta cu faptul ca limita lim f(x)
x-+a ~

exista ~i este egala cu f(a),· sau eu faptul ca pentru orice §Î r Xn -+ a~ Xn E D, rezulta

f(xn) -+ f(a). ·· . - . ·
Sintetizam acum cîteva re.zultate teoretic.e.
1) Fie f: D-+ R ~i a~ E J> astfel încit sa existe 18 = f(a - 0) ~i ld = f(a 0). +
Functia f admite JirniU~ in a ~ l8 = Id; f este. continua in a.._. l 8 = ld = f(a).
In fjgura M.A.30 sînt indicat<~ sugestiv cîtcva situatii posibile. .

V Il !/ /
1
1 6p . f
~
-~
~6,- ~--. i1
'i;ïiJ ld .1 l --
0 0( .X 0 <X X. 0 _,
i
x·
l s- a l d :i- f (ex)
funclio nu are '\ si f nu èsfe funclio este
•limilti
-,_ in (X confinud IÎI {Y. ronlinvà pe D
a C . -b. C
Fig. M.A. 30

2) Orice functie elementara este ~ontinua in orice in.t~rvaI ctescbis c.oni~üt

1n domeniul de definitie. -:, .
3) Daca f' : D-+ li este continua într-un punct a E D care este punct de
acumulare §Î dacà f(a) > 0 (resp. f(a) < 0), at.unci exista o vecinàtate U a lui a
astfel incit f > 0 pe U, adicâ (V)x E U, f(x) > 0 (resp_. f < 0 pe U); aceasta se
mai nume~te proprietatea de iner/ie a functiilor continue. _ .
4) Daca f: [a, b]-+ R este continua, ·atµnci f este •marginitii' ~i i~i atinge
marginile. · . .
5). Daca cp : [a, b]-+ R este ~ functie continua ~i cp(a) • cp(b) < 0, atunci
exista cel putin è\ln punct c E (a, 'b) astfel_încît cp(c)...:. 0 (lema lzii Bolzano). ·
6) Daca J este un interval, orice func\ie- continua f-: 1 -+ R àre proprielatea
lui Darbozix, adi~â pentru orice x 1 < x 2 din J. §Î pentru orice· c situat intre f(x 1) ~
~i /(x 2) exista u situat între x 1 ~i x 2 astfel incît f'(u) = c [adica ecuatia f(x) = c
admite cel pu~in o_· solutie zi E (x1 , x2)]. Faptul · ca o funciie f : D -+ R, D c R
are proprietatea Darboux este echivalent eu faptul ca pentru orice interval J c D,
f(l) este un interval. .
7) Daca f, g : D -+ R sint continue pe D, atunci f + g, f - g, f · g, { 2, max.(/, g),
min({; g) sint · de asemenea continue pe D. _ .
. 8) ·Dacaf: D D 1 §ig~ D 1 -+ R sînt functii continue, atunci functia compusa
--j,

gof este continua pe D; ·dacà f: 1-+R este o funciie continua ·pe'un interval.~
strict monotona ~i J = f(l), atunci aplicatia f : J-+ J este füjectiva §Ï f'- 1 :J -+ l
este de asemenea continua ~i strict monotona. .· . .
9) Pentru a stabili semnul unei futctii continue f : J-+ R pe un interval /
se. poate proced a astfel: se detcrminii solu\iile ecuatiei f( x) = 0 situate in J; pe _
intervalul dintre doua solu\ii consecutive, semnul lui leste constant, conform Iemei ·
_lui Bolzano 5) (~i este suficient de afJat semnul într-un punct). ·, 1

. Pentru a Jn~elege_ mai bine sensu! unora din proprietaiile anterioare, ~a ,pr.e-
supbnem câ viteza unui automobil este o functie-continua v : J R, t -+ v(t) intr-un
--j,

interyaJ d.e· timp J. Proprietatea de inertie 3) arata ca daca v(t 0) > 0, adica
automohilul nu este in repaus la· un moment t 0 E I; el nu va fi in repaus in punctele
unei vecinatati a lui t0 • Proprietatea 4) arata ca daca J = [a, b] este compact,

· 59·
-~ ~·--... .

'·--
 --":--~~-.- .. ~·.:::_ - - - ~7-~.:.----~-

. àtunol exisÜi doua valbri Vm ~- V1i1 ale vitezei astfei incîÎvm -~· v(t) -~ VM pentru orice
t_ E_ J; in pl_us, exista rnomente in ./ in care sint atinse .efectiv viteza minima ~
viteza rnfixima. Proprietatea lui Darboux arata ca pentru orice t 1 , t 2 E J, 11 < t 2;
o data eu rnlori]e v(t 1 }, v(t 2}-este,atinsa orice valoâre intermediarii, adieu. pentrn orice
valoare v* situata intre v(t 1 ) §i 'l,(t 2} exista un moment _"t' E (t 1 , t2 ) as-tfel încît. viteza
la momentul -r sa fie toomai v*. ·
Exemple. 1) Sa se afle m E R dacd f uncfia f : -R ~ R,
· { ·x_ + m, .x ~· - 2 este e,ontinua
2
f1.x} = COS 7tX, X > - 2 ,
· "' pe lt. P e f''ieca_re
. d"in mterva
. l e1e ( -oo, - 2)· .

~ (-2, oo) func\ia f este eiement.ara, deci. este continua. RilJ!lîne de pus condi\ia
ca f sa fie continua in punctul « = _:.2. Dar l8 = f(-2 - 0) = lim (x2 m) = /1 m.,
. • ,"l"➔ -2
+ +
- · x<-2 --
ld = f(-2 + 0) = lim ;cos 1rx = co.s (-21t) = 1 §Î f(-2) = 4 +m. Func}ia f este
· X➔ -2
x>-2
continua·~ m.+ 4 =
1, adieu m = ~3.
2) Studiem semnul functiei f : (0, ·oo)-+ R, f(x) =· ( x 2 - 4x 3)(ln2x - ln x). +
Func\ia este elementara, deci este continua pe intcrvalul (0, oo). Ecuatia f(x) =-0
are soiuiiile. 1, .e, 3. Pe. intervalele .(0, 1), (i, e), (3 , oo)~ func\ia este pozitivâ,
iar pe (e, 3) este negativa. y

5. DERIVATE
. Fié/-: D ~> R o functie reala (D c R), x0 .un pu net de _acumulare pentru D,
apart,intnd lui D. · Reamintim ca f' are" derivata în x 0 d_aca exista limita:
lim f(x),- f(xo) = lim ~ (eve_ntual egala eu +oo sau -oo), numita deri~ata lui
·:c➔x~ x- :ro Ax➔O Ax ·
f în x 0 ~i notata {'(x0) sau df. (x0). D_aca aceasta limita in plus este finita,. atunci
dx · -•
se ·spune ca f este derivabilà în x 0 • : ;
- · Reamintim rezultatele teoretice mai des utilizate.
. - 1) · Daoi{f ~ste derivabila in· x0 , atunciJ este continu~- în x 0 {ded daca f nu
este continua într-1.in punct", ea nu este nici derivahila}. . · · ·
2) Fµnctia f -are der-ivatâ in x 0 daèa ~i numai dacii derivatele ei laterale
f; (x0) ~i t:i(x0) exista si slnt egale. _ ._ · .
3) o·aca f': (a, b)-+ R este continua ~i x~ E (a, b), à.lunci . f este derivabila
in x 0 daca ~i numai dacii graficul lui f admite tangcnta (neverticala) in x 0 ; in ac~st
caz, ecuatia tangentei respective la graficul y = f(x) in punctul (x0 , f(x0}) este
Y - f(xo} = f'(xo}(x -=- Xo): · ·
4) F~ra a mai da precizari, sa reamintim ~iteva reguli de derivare:
., .....
.c'=O; (u')'=r ur-1._u'; (Vü)~ = ;_; (f±g)' =f'±g';
. . 2 y. .
(fg)'=f'~+fg';(:r ="g-;rg•; (;r, - ~;
(ln u)' = -uu ; (au)'= au· u' • ln q;
.
(e«)' = eu· u';
-

(sin ~)'=(cos u) • u'; (cos u)' = ~(sin u) • u';

(tg u)'. = ~ ; (ctg u}' = - ~ ;
2 2
cos u· - sm u
(arcsin u)' = V u' ; ( arccos zi)' =- - V
2
tL'
2
.;
,_ 1- u 1- u

· (arotg u)' = 1 ·:.ua; -_

(u,,)' . . :. . u,, _. (v'ln zi + v ~).
60
 -.·' '.
_. _-,-_~~~-~--.J;· -

. 5) Peritru a·determina J1ùnete1e de extrem_ji intervalele de cref}tere sau des- -

crestere ale· unei funciii derïvabile, -se recomanda completarea tabloului de variatie
.--JolÔsind prima derivatii ;· pentru punctele de inflexiune ·§i interva1ele de convexitâte
l!lau concavitate·, SA utmzeaza derivata a doua. - . .
. . · 6) Teo1em.':l- )ui Rolle. _Daca f: [a, b] _,. R este o functie continua pe {a~--b],
.-derivabiliiJ~-~,·fJ.i;b) s,i ,n plua f(a) -:J(b), atunci e_xista ce] putin un p'unct ·c E (a, b)
asttel inc1t f te}:.-= O.
_7) Form_ùl_a C!~,e~ilor finite JLag~ange): Dacii f: [ll, b] ~ R este O ·runctie
_. oontinua pe [a, b] ~• der1vabda ·pe (a,-b}, atunc1 exista cel p·utin un punct ~ E (a, b)-
. astrel ·Jncît f(b) -f(ii) = (b - a)f'(c). . _
_ ~Dacii f' = O. pe un interval, atunci f -este constanta pe ace] interya1. · ApQi,
.
· daca f este· continua pe o vecinatate V a lui a ~i derivabilii in
f'(a) = lim t'(x); similat pentru derivate laterale. ·
{a}, atunci
.
V"
.x->a - . .
Farü a i_ntra tn cfetalii, reamintim existenia regulii lui l' Hôpital pentru cal-
·• Culul liinitelor (care treb~ie -aplicata o _dat~ eu prelucrar~a functiei de sub limita), ·
utilizarea .~irului lu.i Rolle· pentru a deci<le n umiiru 1 ~i poziiia soJuiiilor reo.le ale unor ·
. ecùatii, ca si po!>ihîlitatea demonstriirii unor inegalita/i, folosind tabloul de vai·iaii.e ale
unor' funct,{i convenabil alese. Vom ilustra aceste rezµltate- in exemp1e1e urmatoarè.
. . .. · • .!. . · , . x2 - sin~·.x
Exemple. i) Sa se calculeze L 1 = hr:n x ex ~'· L 2 = lim_ 4
. • Punîn·d
_ · .x➔O · x➔O X
x>O· -
1 . cY Hôp. . ('Y · .•
x = ··-., avem
.Y - . y➔ oo y · ·y->_co 1
L 1 =hm---:- = hm - -:- oo. Apo1: ,
·
. 2x - 2 sin x cos x · - . ·. 2 -1 cos2 x + :l siil 2 x
. 2 - 2 éo.s 2r -
-
L 2 = ]JIN.
.:H-0 -,4.rl
. = 1Ill). -
:c➔O . · •
,
12x2
= x➔O
1lffi ·
-12r
= J

- . 1 -. cos 2x . . 2 si il 2x . 4 cos 2.x 1 ·

= 11m - - - - = 11m - - - = 1101 . = -3 .
- ~-:+O f>x2 :c-}-0 12x .t->O 12 .
_2) Sà sè studieze . numaml solu/iilor reale ale ecua/iei x3 - 3 Jn ·x m ~-o; +
unde-in_ este un parametru real. Se· . considera funclia f: (0,oo)-+ R, f(x) =-x~ -.
~ 3 ln X+ m. Evi~ent, f'(x) = 3x2 .;._ ! ~i ecua\ia f'(x} = 0 admite O _singura
. • X - .

solutie realu, a~~me x = 1. Se alcatui-e§te t~bloul:

• x· 0 1, oo
f'(x) 0
/(x) -P.O 1 -f,:- m Ob

~irul Rolle ~ste §Ïrul finit de valori ~im f(x)

. . . . ~➔O
= oo, /(1)
,
= 1 + ni §Î 1im i(~)
x-~00
= ~r·
.
. . .x>O . . .
Daca m.+ 1 <0, atunci ecualîa are exact doua sôluiii reale x 1 E~.(O, 1) ~
:i-2 E _(1, oo);-daca 111. +
1 > 0 ecuaiia nu .ai·e -solutii reale; iar daca m ~ -_1,- ·
atunci x = Feste riidacina multipla (de fapt dubla, deoarece f"(1) -:/=: 0). ·. · · . .
,. - · 3J Sa sè arate ca pef!,tru orice x EjO_,.-i] avem ~g f ~ x. Pentru- aceastà. ·_s~ •. ·__-

·considera fw1m,fag: [o, ;]-+ Il, g(x} = x .- tg; . Evident, g'(x} • 1-

1
2 cos2 ~-
=
. 2·
COS X
~ 0 pentru 01·ice XE [o, 2:]. , 2 ·
At:µnci g este
y
monoton creso?itoare,
,.2 cos2 .=.
-- . . 2
·dooi/~nt.-u orice X€ [ O, ;] avem g(~) ~. ~~O)_ ..:.....o; adica X - tg;_ ~- o.
./.'

. - .~...~~
.\,·... _:,."'!♦• -

. _,,...,..- : . . : ,- --~
-... .=:.. -~-, ~ -
 6. REPREZENTAREA · Gllf\FICA. A FUNC'fIILOR

Fiind data o· functie reala f, etapele principale ale trasarü (oricum .. àproxima• .
tiv:e) a graficului lui f sînt urmatoarele: · · · · ·
a) Se determ.ina dÔmeniul maxim de definitie D, reprézentat ca reuniune
- de intervale; -· . ' · · · · ·· ·
b) .Se calculeaza· Ji~itele la capete §Î se determina asimptotele . graficului;

· rezolva ecuatia f'(x) · 0; · ·

c
c) Se calculeaza derivata lui f (in domeniul D 1 D de derivabilitat~) §Î se

d)· Se alcatuie~te tabloul de variaiie a· lui f care cuprinde semnele lui· f' pe
diverse intervale, completat eventual §Î eu studiul derivatei a doua.
é) Se traseaza graficul, adaugind eventualele · interseètii cu axele de.
,coordonate. · ·
Reamintim ca asimptotele v~rticale ale graficului lui -f sint ·acele drepte
Je= ex(ex E R) pentru care cel putin una din limitele· Iaterale {(ex ...:...oy, {(ex +0) ·este

± oo. De exemplu, functia· f(x)

.
1
= -.-
Sln
-
X
ad~1ite ·ca .asimptote.ver~ic.ale toate.drep:-
. . ·
tele x = krr (k E Z). Daca lim f(x) = L (finita), atunci dreapt3:·.y =~ este asi~ip-
totii orizontala spre +oo, iar daca lim .f(x) = L 1, atunci y
. x➔ -00
= L 1 este asimptotii_ ori-
z.ontalct spre -oo.
' . .
ln cazul cind exista. ~i sînt fi~ite m = lim f(x) , ~ n · li~ if(x) - ·mx),
· . , x➔ co X x➔oo .
<lreapta y , m x + +
n este asimptotii oblica spre oo; similar se· procedea~a pentru -
-oo .. Un grafic.. nu poate avea ·asimptote orizontala §i ohlica ,,de aceea§i parte".
Graficelè ·de functii permit· ,,vizualizarea corn portarii~' acelor . fun'ctii. Ele
-sint de asemenoa utilizàte în studiul unor·-ecuatii f(x) = ni; care revin la· deter-
miriarea absciselor punctelor de int~rsectie ale graficului ·y = f(x) cu drepte y = m
paralele C'1 Qx; de asemenea in studiul unor inecuatii f(x) ::::> m, ...l(x)' ~ m
. . etc. ~

1. PRIMITIVE ~I INTEGRALE NEDEFINITE

. Daca J este un interval ~if : J -+ R este o functie, reamintim ca prin primi-
tiv_ii a lui f pc l se iu~elege o functie F : 1 -+'R derivabiJà pe 1 astfel încît F' = f.

'
De· exemplu,
.

f: U-+ R, f(x) =- .x 2.
.

are primitiva:. .i?(x)·= =- 'pè R;

3
3 . •

Se ~tie ca orice funciie continua p0c un interv al admite· primitiva pe. acel
interval ~i_ ca dacii o funciie nu are pr9prietatea lui Darboux, ea nu adm~~e
primitivij. .
• · Daca ·o functie f ·: J_--+ R admite primitîva F pe J, atunci mul\i_mea ~tuturor
primitivelor lui f este F +
C (eu C :constantâ arbitrara, .privita ca o func~ie con-
-·
:stanta pe J); aceasta mul~ime ~ste numita i_ntegrala nedefinita ·a lui f §Î se noteazii
) {(x) dx. ,
Pentru calculul explicit al primitivelor, c~ea ce revine exprimarea lor prin la
functii. elementare (aceasta este posibil doar in anumite cazuri), sint -r:ecorriandate
urmatoarele metode principale: folosirea tab~oul~i de primitive, inte'grarea priµ
piir't,i ,i schimbarea de variabila. · · · .·

162 _
 Exemple. 1) Ca!Culiïm Hrx +cos 7 !li+ '" ~ 3)
:i; d:i: pe intervalul J . (3, 00 ).
Folosind direct tabloul de· primitiv~; rezul~atul e~te . ~
~+1 .
L4
sin·?x + ln IX - 3 I + C. + 7 .
..
-+1
3 .
2) Integra]ele nedefinite de forma
' '

-- ~ P{:i:) sin a.:i: d~, ~ P(:i:)_ cos a.:i:. d:i:,. ~ P(:i:) e"-' d:i:,

eu p functie polinomiala ~i ot conStB;nta ,reala, se ca]culeaza succ~siv prin patj,i, '

oMinîndu-se în membrul ·secund polirioame de grad mai mie. ·
. 11) Da.cil i>, Q' slnt f~c\ii polinomiale, integralele de forma~ ~i:/ d:i: se
numeso ra/ion.ale. Daca gr P ~ gr Q, atunci P = C · Q R eu gr R grQ, + <
. . ,Q . •· Q. J J Q(x)
r
deoi .!.. : C + .!!_; àtunci P(x) dx = f'C(x) dx + R(x) cix. Se pôate .de aceea ..
.,.. J Q(x). _
r
presupune de la inceput câ gr P < gr Q ~i se recomanda descompÙnerea în fraciii ·.
simple impusa de radacinile lui Q. Trebuie relinute cîteva integrale rationale: . .
ix -~- ex dx . l~ 1x ~ ex .1 +c; ~ .xs ~_'a. 2 dx =: arctg: +C (a.#- Oh \-
f 1
dx =_!_ ln 1~ ~ « 1+ C( ex
+ C;~ ----..__ ~ #- 0); ( .
· :
1
d;; = _ - 1
-
Jx 2
.- a.
9
2cx . ·x + a. ·. J(x - cx) 2 x - a.
f x + P dx = C ~ + 9 + p· - q dx -:- f (1 + p' - q) dx . x + (p - q)ln I x + q 1 +C;
Jx+q J x+q. J x+q ·
( ..L dx. ·, Jf x2 -:~.+ cxs dx = ~ ( x .+ ex + ~) dx· = .xB + cxx + cx ln .•1 x .- 3
. J x - a.· x-cx. · J x-cx 2 ·. · ,\
....... ex 1+ C; -dàca ~ =1:·o, atunci punind x - ex= ~t avem: .
( Ax + B + B ~ d~ = _!_( A~t + Acx + B dt= A ( _·_t___ .dt+ ..
dx · ( A(cx + ~t)
J(x - cx) 2 J (32( t2 + 1)
+ ~: · · (3 J t2 + 1 · . · ·J t2 + 1 ·
+ A« + B ( ~ = ~ ln (t 2 + 1) + Aa. + B arctg t + C §Î înlocuim.aici t = x-œ • ·
(3· ]t9 +1 2 · . .(3 · • · p

8. INTEGRALE DEFINITE ·
. · • Daca .f : [a, b] __. R, a <-b, este o functie marginita, atunci pentru · orice
diviziune b:,.: a = x 0 < x1 < x2 < ... < Xn ....:... b a intervalului [a, b] ~ipentru ·orice
puncte intermediare ~1 E [a, x 1), ~ 2 E [x1, ·x3), ••• , ~n E [Xn-h b] se poate forma
suma Riemann , ·
n
(I-A (f; ~i) =E f(~i)(xi ~ Xï-1).
. i=t ..

Reamintim ca, priri definiiie, f _este integrabila Riemann daca exista un numar real I
·{numit integrala luif pe interv_aJul con{pact[a~ b] §i notat J
. . '
= (b f(:x)_ dx
~
=(
J~~
f} ·
astfel încît .
_ S{e)
st
fie indeplinitii 1:1rinatoarea cond1tie: pentru orice e 0 ·exista ·
> 0 astfel încit orioare ar fi diviziunea 6 de norma oel mult 3(e) §Î <;>ricare ar
>
. · fi punctele ~i int~z:mediare
•. .
sa âvem -1. aA(f, ~i) - 11 < e.
. -

• 63
 . :._ .......- ·_

·oarn p sinteza -a_ principalelot rezu~tàtii tcoretice: •.

1) Funotiile-Jcontinuë,. funci,üle -monotone flÏ ·functiile continùe pe port;iuni
(definiJé pe un interval. compact) sînt integrabile. · ·
2) Liniaritatea intcgralei~·~ daca. f; g : [à; b]-:-+ R- sînt îunctii integrabi]e ~i
· ex, ~ E R .sint constante,. atunci'cxf +~geste integrabila f}Ï în ·plus:~-

.~: («f(x) + ~g(X)) dx ·. «}:f(x) dx + ~ ~: g(x). dx• .

3) lllonotonia integralei: daca. f: [à, b]-+ R este integrabilii ~i f ~ o· (adica:
. f(x) ~ 0 pentru· ori~e x E [a, b]), at~nci, r,(x) dx ~ o. Daca ,,- g: (a, bl-:n
slnt integrabile ~i f ~ g, atunci ~: f{x) llx ~- ~:g(_x)
-- dx. _·
4) · 4.ditivitatea integral.ei: daca f: [a, b]-+ R- este integrabila
atunci f este integrabila pe [a.; c] ,ï pe [c, b] ~i ÎQ plus:
,ï c E [a, b],

~:f(x) dx + ~: f(x) dx-=- ~:-,(x). dx {p~in con;entie, ·):f(x) dx · -o) .·

- 5) 1'eorema de medie: dacaf : [a, b]--.. R este continua, ~tunçi _exista cel ·putin
un ~unot ~ E {a, b) ~Uel î~1oît ~:,(x) dx = f(F,)(b - a.) .. ·
6) Pentru oalculul explicit· al. unor i~tegrale definite se· poateJolosi formula ·
- Leibniz:-Néwton: daca f: [a, b] ~ R este o functie continua, atunci: ·

= F(~) 1: _= F(b)_ -- F(a),

· ~:r{x) dx
. unde F este o primitivii" oarecare a lui f pe intervalul [a, b]..
7) In calcule aproximative,. se-- po.at~ · folosi•. definilia,. aproximînd integrala
eu o sumil Riemann corespunziitoare unèi diviziuni echidistante, ou o/ aiegere con-
venabila a pu~ctelor intermediare; de exemplu, noUnd h= b-:- .n .
a , putem considera
.
, diviziunea:·
Il.: a·= Xo <Xi= a +h
< Xz = a+·21t < .:.·< Xn·= a+ nh . b
~i _luam- ~l = Xo, ~2 = X1, ••• , çn = Xn-t· Atunoi xi - Xi_1 = h ~i suina Riemann . -.
n .
corespimzatoare este/ aA{/; ~i) = 1t B f(F,i), deci ·
· · . t=-1 ·

~: f(x) dx ~ b:" [f(a) +{(a+ h) +. . + f(a + (n -_i)k)J;

eu n. ~ i ales convenabil (de exemplu, n = 5, n. = 20 etc. în functie de preoizia
urmarit.ii). . . . ..
8) Dacii {, g : [a, b] .:+ R sînt functii derivabile_ ou derivatii continua~ atunoi:

~: f(x)g'(x) dx = f(x)g(x) t: -!: f'(x)g~:t) dx ·

{integrarea prin- part,i). _
9) Daca f : [a, b]-+ R este continua çi <p : [c, d]-+ [a, b] este. derivabila eu.
derivat!l continua ~i. daca_ cp(c) = f!,, cp(d) = b_; atunci:
. -
(b" (d
)a f(x) dx = Je f(cp{t)) • cp'(t) dt (~-a p~ ·x = cp(t)).

~4 .
 1.0) Daca cl>:[«, ~]-+[a, b] este strict monotona, derivabila eu derivata con:-
- tinua ~i daca ip(«) = a, cJ,(fi) = b ,(sau cl,(cx) . · b, ~{~)·. a);. ·atunci pent.ru · orice
· functie integrabilü. f: [a, b]-+ R, avem:
·'
~({3)
~ ll,(cc)
f(x) dx = ~13cc f(q,(t)) • tf/(t) dt.

H) Fie [-a, a] un interval simetric §Î f: [-a, a]-+ R o functie integrabila.

Daol f este para, atunci ~:~f(x) dx = 2 ~: f(~) dx, iar daca f este imparü, atunci

~~/(x) d·x = O.
f2) Daca f: R-+ R este o funciie periodica de perioadii T ~i integrabila pe ·
orice interval compact, atunci:

T ~T/2
~0
f(x) dx,=
. -T/2
f(x) dx
·
= ~a+T
a
f(x) dx,

pentru orice a E R;· a~adar, conteazü numai Iungimea 'l' a intervalull!i de integrare.
Exemple ..

f) ~: (x-f- sin~) dX = (-; ~ cos x) 1: : - coslt-0 + cos O = ~•+2.

1 · ---· ~- 1 · x=sin L ~r:/2 . ·
2)
~ -1
V 1. - 2
x dx _- 2
. · 0
V 1 _:_ x 2 dx = 2
0
V i -•. sin l • cos t
2 dt =.
=2 1tf2 cos2t dt = ~r./2 {1 +. cos 2t} dt =, ( t +' sin
-,-2tJ· lrr:/2
o
= -2 . 1t

~O O 2

ln gener~l, pentru integrale car~· con tin V a2 - x 2 se recomanda x ...::.. a sin t, iar
pentru Va 2 +x2 , x = a ~g_t.

9. APLICATII ALE INTEGRAi.ELOR DEFINITE

I /

Fie f : [a, b] ~ u .ofunctie continuà ~i pozitiva (eu graficul deasupra lui Ox).
·.: Se noteaza c·u r, subgraficul lui f, adica submulthnea lui R 2 cuprinsa intre axa Ox; ·
curba ·y= f(x) ~i dreptele X= a, X= b. Atimci:
. (b
1) Aria lui r, este ·A= JIJ f(x) dx;
2) Volumul corpului nascut prin _rotirea lui r, în jurul axei .Ox este
.tt ~6 f(x)2 dx;
.,œ .
. 3) Asimilind o placa materiala omogenacu multimea Pr, centrul de greutate
1
G
al ·placii_.are coordonatele: . . · ,· · . -

~: zf(x) dx
Xo= A. YG·. A
 Fo~m!-11ele a~terioare se extind Ja multim· plane care se reprèzinta ca reunfoni
r
de multmu de t1pul 1, folosind · aditiYitatea integra)ei. De exemplu, dacà
f, g :_ [a, b] -+ R sînt funciii continue, a tune~ aria m ultiniii plane (iintre graficele lor
(lim~tat~ de dreptele x · a, x = b) este A -=j: 1{(x) - g(x) 1 dx; v~ fig. M. .A.:31. ··

:! ., .
~
f' \,,.f{X)~
y,g(:z:)
:J

.,,...
,· 0
•,,.,_ ..;.........,,_

(1.1}

«:,
~ J • i
a b J;
~-
Fig. M.A.31 Fig. _l\f.A.32

Exemple. ,1) Calculani aria .A dintre curbele de ecuaW· y == sin x, y= ·COS x,

œE [O, n]. · Avem: ·

A =· (n I sin x - cos x I dx = (ni' (cos x -· sin x) ·dx + (n (sin x - cos x) dx etc.

· Jo . Jo ., , Jnw .
r. 2) Se co~sidera .placa omogena definita prin lJf = {(x, y) E B 2 10 ~ X ~.1,
O~ y ~ x 8
}. Aria Itû -M este A = (1 x3 dx -.!. §Î volumul olJtimit prin ·rotatia
Jo 4. . ·
lui M ln jurul axei Oz este V= 1r ~: z6 dz · ; •. Coordoll;tele cen~rului de greu-
tate aJ_ placii lf,J sînt x~ = 4 P x 4 dx = ~ · §Ï. YG = 2 ( 1 x6 dx = ! ; v. fig. M.A.32,
- · Jo · 5 · Jo 7 ·
· D'erivatele §i integralele au multe alte aplfoayff geometrice sau fizice.

. '
 f· •

•-. ···B. PROBLEME DATE LA CONCURSURILE DE ADMITERE-

.
îN.. îNvlTAl\IÏNTUL SUPERIOR . . .

ENUNîlJRI
1984

1. ÏNVl'flMîNTUL TEHNJC
«. PROFILUL: 'ELECTRIC, ENERGETIC, .MECANIC (numai specializarea
Aeronave), ~EOLOGIE {ingineri zi). _ · -

a. ALGEBRA $1 i mmNTE DE ANALIZA l\IATEMATICX'

I. 1°. Sa se rezol e ec_ua\iile: ..__

X - 5x4 + 3x33 + 11x22 - 6X "'7"' 4 = Q;
x .- 5.i:4 + 6:& + 2x - 12x + 8 = -0,
~tiind _ca ad~it radacipi èomu ne.
. 2°. Se· da~ matrice a:
-(1 1
A=~--~

·Sa se calouleze- rnatricea An, n fiind numar,hatural, ~ ~ 2.

· 3°. Fie j': E-+ R
.
definita
..
prin t

f(x) =. {~ :xcx)s '

·a., b, c -+ 0, fünd numer.e reale, ~ar E domeniul maxim de defini~ie-:-al lui f. Ce re1atii
satisfac a, b, c astfel incit graf_icul funciiei f sa admita ca asimptota dreapta
y= x -. 3? In acest caz sa se.stutlieze v{lria?a func~iei f §Î sa se reprezinte grafic.
4°. Fie (an)n~o un §ir de nurùère reale care verificii, pentru · oriee n, ~-o, .
re1atia: - .-
. 1 ...
an+l - an_= 10 On•
·,

-Sa se calculeze tin in ·runoiie de Go 9Ï sa sè afle Iim an.

__ .li~. sa
.
,
88_ èalculeze:,
: . .
~= ~ cos• X dx. . """'

b. GEOMETRIE PLÀNA-~I
.
ÎNr SPATIU
.
~I TRIGONOMETRIE.

_. ___ IL 1°. Fie ABÇ un triunghi ~i M E [AC]. Bisectoarele un~iurilor' AMB,

· Clll-B- intersecteaza Jaturile [AB], respe_ctiv [BC] in P, Q. Sa se arate cii dreapta
. _PQ este pai:alelii eu dreapta Al: d~ca s,i n.u1!1ai da?â ~1 este. mijlocu! se~~entului [AC]: ·
· · -- 2°. Fu~ 0 centrul cercuhu ctrcumscr1s unm trmngh1 ABC ~11 centrul cercull!l _
. inscris 1n acelW}i triunghi .. §_ii se C(llculeze lungimea sogmentului [01] in fun_c\~e 4e
_ l~gimile R _§i r aJ_e. razelor celor doua :cercuri. · · . ;,. .

~7-.'
 3°. Pe müchiile [AB], [BC], [l?D} ~i- [DA] âle t~traedrului r~gulat A BCD
se iau punct.ele Jll, N, P ~i resper.tiv 72, astfel inc1t sa avem [A.M] ·ea; [B.N] == --
:=[CP]== [DQ]. Notiim eu O mijlocul ~egmentului [NQ]. Sa se arate ca planul A/OP
este perpendicular pe dreapta .IVQ.
· ,1°. SiLse arate ca ·volumul trnnchiului de con circumscris unei sfere ~ste
Et.rfot mai mare decît 2 din vo1umul .sferèi.
- . i .
5°. Sa se discute ~i ~a se rezolve ·ecua\ia:
2 cos2 x - cos x = m 1, ni ER.. +
(¼. PROFILUL: "MECA NIC (fë'.ira specializarea AeronaCJe), CONSTRUGTl!~ -
GEODEZIE {ingincri zi).
a. ALCEUH.X. $1 ELEMJrnTrn DB .i\NALIZJ\. 'M.ATEl\IATICA
III. l°. Sa se studieze vafiutia functiei f: (0, oo)-+ R definita prin:
- . f(x)
-
= ln (x +.!.) +x~ + 1
· X x
2
-~i,

~i sa gP, 1·eprez~nte_ gra[ic. . .· .

2°. Sa se determme a astre} inc1t ecuatta:
2-a a - X œ-1
1- x 2 · /
x2 -1 =0
2-a-2x X +a x-2
sa admitii o rüducina dub1ii numa-r întreg.
1

3°. Sa ~e calfuleze: lim (sin x)~.

;\'->-1
0
4. s..,a se calculeze: ~1 ,ia:
--- --. , r ·
. -
+ 4}
+ ~ * 1 = O. Sa se calculeze An, n = 2, 3, 4, -
1) lx+ 1) (x:!
5°. Fie E o rë1dacina a ecuaiiei x!l
unde ..1 este- malricea: · •

l
1

C
2
A= 1 e: & • ·-')

. 1 e:2 & .
:r
I>. GEOl\IETRIB PLANA $1 1N ·SP.A'fl:r.J ~I TRIÇ:ONOMETUIE

IV•.1°. Bisectoar~.a Ùnghiului eu virful in. A al triunghiului ABC taie eercul

circumscris àcestuia in D. Sa se a'i•ate cli dacii laturile [AC] ~i. [AB] au lun~imiJè b.
•respectiv c, atunci -dista~1.1ta d dintre pun_ctele A ~i D vcrific~ inègal~tatea: ·
,_ d > .!. (b
2
+ c)..
2°. Sè èonsidera figura fol'mata din_ segme·ntul [AB] §Î un semicêr~ eu acest
diametru. Sa se determine dreptunghiul de .arie ·ma.."'<ima inscris in aceasta figm·a>
3°. Fie doua plane . perpèndicuJare p ~i q, iar A §Î B doua punc\e · pe inter-:-
. . . .,,,,,......,._ ~ ·n
sec\ia celor doua plane. Fie C E p ~ D E q asUel încît m(ABC) _= m(ADB) 2 • = -:.
Cunosctnd fongimile a ~i b· àle _segmentefor [AB.] s,i -respeotiv [BC], sa caloul~ze se
volumul sferei dcterminata de puncteie· A,· B, C, D. _ · _

68
.. ·· \

-~ -
 ·.- ~/

.. ~
0
• ·Se c~·n.sidera· un con 9.ircular ckept- circumsêris sferei de r~za r.. Unghiul
format de o genèratoare a conului ou înaltimeo. are masura x. Sa se oalcufoze aria,
laterala a conului in funè\ie de· r ~i x. Sa se determine x astfel înc!t ·arja. buzei ·
sa
, èonului lie egala CU aria sferei., . .· . '/ .
. 5°~ Sa se discute ~i sa ..se rezolye ecuatia: . .
'm(sin x _:- côs x)?...:... cos 4x,-:- 1 = O,
m fiind un parametru real.

,,. PROFILUL: METALURGIC, ARHITECTURA $1 SISTEMATIZARE,

· _MINE, CHIMIE (ingineri zi .§i sera], toate profilui'ile).: · · . ,- ·

a._ ALGEBRAf;;I ELE.MENTE DE ANALIZA MATE::\L\TICA

' V.. 1°, Se _çonsidoca sistemut:

. { X+ a_y +
âz. + ·Y-___ -+ 2z .==-0;O;.. Z

2x +~Y +az =O..

a) Pentru ce valori ale Iui .'ii' 1,istem!}l are soluiie unica?
b) $a se r-~zolve sistemul pentru à = 1. ·
2°. Sa se d~t-ermine parametrul real ·m· astf~l încit rcuatia:
x6 + x5 +3x4 +px +mx +1 = 0 2
·

sa admita ri'.i dacina i. ..

:·a Sa se studieze
0
• variafitr functiei f: (-1, ~)'-+ R de tinita -prin:'{(x) = 1
- ;_:

= x~..,,111 (x + 1). 1

Sii se calou1eze: lim ( ~ - arc tg x)

111
x.
· .:,.·➔oo 2
- . · ( V1 + -r.i
5°. Sa se calcuieze: J x ·· dx, x > O.
/

·-b~ GEOlIETRIE PLANA i;;I IN SPATW $1 .TH~GOXŒ.ŒTIUE /

''<
0
~
VI. l°. Fje ABC, DBC douii triunghiu~~i echilaterale, simetrièo-în·-raport eu_- ___
. ,::·

dreapta BC §Î P un pun~t pe cercu] de centru D ~i razii DB. Notiim eu a, b, c lun,. · -, ·.

gim.ile segmentelor [PA], [PB] §i, rcspectiv, [Pl']. Sa se arate ca: a~= b:! + c2•
2°. ln triunghiul ABC laturile [AB] ~i [AC] sînt congruente ~i au· 1U11gimea
1l,5. "dm, iar ))aza[BCJ are ]un~i_m_ea 3 èlm. Se_ considera pu~ctel~ ..iff ~ [_BC];
. E E [AC] astfèl ca [BJJ) == [.ltll] ~1 tME este h1sectoarea u_ngh1ùlm A.Ml. Sa ~e
,· calcu1eze <listant.a de là A la E. ......_,: - . ·
· 3°•. Distania AB de Ja 1nrnctul A 1!1 planul p e&te a. Din ptmctul A clùcem
oblicele AC,_ AD co.re fac eu planulp unghiurî de 45° -~i 30°, iar î'ntre ele un' unghi _.
d!·ept~(C, D E pJ~ Sa se afle distan~a do fa C- .la D ~i ària tptala a p.lramidei . •4BCJJ. _. __ .
>4°;. Siise afle volumul ~i aria lateràla aJe-conului ·circular drept tnsori~i. fntr~o
_ ~fera de razii r, §tiind cii raza bazei, inalt,imea §Î generatoarea conului au hingimile,
1
• -.in aceastà, ordine, in progresie aritmetica._ .
5° •. Punctele 11'1, N, P, Q ·au, respectiv, -afixele z.y = 5 Gi; ZN. 5i,j;i 1_1 + .

~Q:~ :-6 + i.
. .
S(_·-se verif'ic;e·
:
Ca
.
JlfN PQ:. e~te un patrat· ~i s~ se calcul,e~é:~-
.
-r;r•.- . ".
.. ·. ·. 4;.,

- - - ~;:~
·......._:.
"'..-·,._
··--::.. - . ' -
,·.::--:.,.~ -. -~ . :.. ~:
•.

-""
 2. îNVl'fAl\lîN'.J'UL UI\~RSITAR
ex•. PROFILUL MATElVIATICA (Specializarile: Matematica, înv~tamtnt de z1
· ~i"fara frecvenia; lnfonnaticd, Matcmatica-M-ecanica; invâfamint de zi §Î
seral). -

a .. ALOEDRA

VIl. l°. Fi/~ = (1 O) E ..il/2(Z). Sa se calculeze:..A'\ (n > 1).

, 1 1 · .
2°. Sa se rezolve sistemul de ecuatii: .
xy + X + y = 1.1;
{ -x y + y x = 30.
2 2

3°. Sa se determ1ne muiiimea:

A = {x E Z l af1 - 2~+ 1
3
.x +2 É z} .
4°. Pentru o:rice m, n E R, s~··considera func\ia f mn= R-+ R de~inita _prin:
.o.., .

· .r
lmn X
( ) =· { x_ -:Jft.1o pentru x ~· O;
. nx +"?.
'._,..--,
·pentru x >O.~ .:

Sa se detèrmine valori]e lui ,n- ~i n. pentru care fmn este functie:

a) surjectiva; b) injeotiva; ·c) bijectiva. · · .
5°. Determinavi elementele inversabile <lin inelul Z 12 ~i inversul fieqaruia.
b. ELEMENTE DE ANALIZ.A. MATEMATICA

r VIIl. 1°. Sa se arate cii daca ·cau)n;;;;i:1 este un §ir de numere reale, -convergent
catre un numar real, ·diferit de zero, atunci: ·
lim .an+1 = 1.

. . 2°. Sa se ~tudieze contin~tatea fup.ctiilor compuse go f ~if o g, u.nde 1: R-+ R,

g:R-+ R sint definite prin: . ·
. .· { .... 1 pentru x < 0;
f(xf = . · 0 pe.ntru· ~ = o_ ;

1 p~ntru x > O,
ti g( x) = x 2 .:... 4x + 4. · · · ·
, 3°. · Sa se reprezinte grafio functia f: R--+- R, definitii prin:

· { ··--==--
f(x) . . . -1
X
pentru x < 1 ;,
.x pentru ~ >,1.
4°. Sa se- calcul~ze:. (1 if 1 + V x dx.
. )o
5°. Sa se· arate ca oricare ar fi numerele naturale n >1 §Î p >1 are loo
·egalitat~a:
~: x"(1- z)P dx = ~: z1'(1 - x)" d:c•

.70

!
 c. GEOMETRIE PLANA ~I lN SPA'flU; TRIGONOMETRIE ~{ GEOMETRIE
ANALITICA

IX. 1°. Pe un oerc de diametru [AB]secbnsideru un punct C. Se.duce 'tan.gent_a

('t") la cerc în B ~i se consid~ra êercul (y), avînd centrul in A- fJÎ raza egaJa eu A B.
SèmidreaptajAC intersecteaza (y) in,D ~i ('t') înE. Sa se determine masura unghiu-
• ./"'.... l ~ ,,/',,.._ ~ •.

-lui BAC astfel incit: ABC == CBD == D Bi!.,'.

2°. Se considera1 un trapez ABCD'în care AB Il DC, ADJ_ DC §Ï di'agonalele
[AC], [BD] sint perpendiculare. Sa se calculeze- raport~l AC, §tiind oa .AB = k.
· - , · BD CD
3°. Sa se arate ca, in orice tetraedru, cele ~ase plane, determinate de cite ô .
muchie ~i mijlooul inu0hiei_ 9puse acesteia, au un punct comun.
4°. Sa se determine valorile x E R p_entru care: · ·

sin.2x- v2 cos(2x- ~) ~
. (!
;?!; 1.

5°. Se considera hiperbo]a (Il):

x2 - y2 = a2, . (a> 0),
raportata la un reper cartezian x0JJ, avînd foparele F, F'. Se ia un punct var_iàhil
· P E (H) astfel inctt triunghiul PFF' sa fie ascuiitunghic. Sa se determhe IoouJ..-,
- geoII\etrio al centrului de greutate al· triunghiului PFF' .
. '
. ~- PROFILUL ~IATEMATICA. (Specializarea · Matematica-Fizica, 3 ani, ·
inyà~amînt de zi).

ALGEBRA (èlaselc IX-X), GEO~I~TRIE P~N.A: ~I ÎN SPA'flU

~I TRIOONOMETRI~ .· . _

X. 1°. Lungimile a, b, c (a -:/= b =#= c t: ~) a .trei muchii ale Uilui paralelipiped

dreptung~ic sin~ radacinile ecuatiei: .
x3 ~ 10x2 +31x - 30 = O.
Sa se determine volumul, aria totala §Ï h~ngimea diagoJJalei paraleJipipedul~.
2°. Sa se rezolve ecuaiia: . . . I

Vx +2 + Vx-2= V3x- 2.
3°. Sa· se dcmonstreze ca daca:
_A +B +c =7t,
atunci:

sin A + sin B + sin C = 4 cos A2 cos B· .cos C: •

2 2

·- ·:4°. Fie ABC un .triunglü dreptunghic, _M §Î N mijloacele ôatetelor [AB] '1

[AC]. Se Îloteaza eu D proiec1fa punctului A pe ipotenuza[BC]. Sa se d~monstreze
ca MD .LND. . .

·.71
 3. ALTE PROFILURr

o:. PRO~ILUL PETROÏ~

a·. ALGEBRA ~I ELEMENTE DE ANALIZ)\: l\IA1,BM.A'fIC!,: ·"

OC!. l°. Sa se calculeze determinantul:

a +b
_b +c
C +a

a, b, c fiind numere reale.

2°. Sa se verifice ca ecuatia eu coeficienti îritregi:
. x3 + (2m - 5)x2 + (9 - 5,n)x + 2(m - 3) = 0-
admit.e o radacinü independenta: de m; cSa se rezolve ecua~ia~
3°. Fie1 f : R --+ R definita prin:
f(x) . 3x4 - 4mx3 ~·2nx2 + 24X + 24,
m f:Î n fiind numere reale. Sa ·se determine ,n fiÏ n astfel încit graficul functiei ·sa·
t.rnaéâ prin. punctul (-'1, 5) iar -in acest punct tangenta la grafic sa fie paralela
eu axa Ox. · 1:
4°. a) Sa :se calculeze: , , ,

l1m.
• xlln ~ :-c'J
.
+ 6, x ER.
n➔co :J?n
,
+ x2+lt
h) Fie f: R-+ R ùefinita prin:

f( X ) -- I:lffi afn - :t2 +_6. •

n-► oo x 2 n + :c + 4
3

Sii se gt.t1<linze Ynriu-\,ia functiei f *i ·sii se reprezinte grafic..

ü~. .:jü se ,calcµleze: -
- (~ dx -
J;-2cos-.x+3 •
' .

' b. GEŒ\IETnm PLAN..:\. $I ÎN ~PATIU f;,I 1'RIGONOMETRIE

XII., 1°. Pe laturile· unrii patruJafor ABCD, ca diametre, se descriu cercuri.

-Sa i:1n arate ca coarda comuna .cercurilor descrise pe'(AB] §Ï [BC] este paralela eu
coarda comuna cercurilor desçrise pe [AD] ~i [CD]. ·· · ·
2°. Pe un cerc eu centrul în O se considera doua puncte fixe A ~i B ~i doua
. . ............... ................. 7t- - -
. puncte mobile lJJ §Ï N astfel încW m(AOB) = m(llJON) = 2 . Sa se _afle locul
geometric al punctului de_ intorseciie a dreptelor AJJJ ~i BN_. .
3°. Fie parale1ipipedul clrcptunghic ABC'Dil'B'C'D' :in care AB--a,·
AD= b, AA' = c. Sa se afle aria pàtrulaterului care are vîrfurile fü mijloacele
muchiilor [AB], [BC], [A'D'] fiÏ [C'D']. . .
- 4". Sc eonsidorü o pframida patrulatera regulata §Î un euh astfel încît pà.tru \
dintre virforile cubului se aflii· în planul bazei pif.aroidei, iar celelalte patru vîrfuri

72

.....-~. __:
 ,.
·. se gàsesc · pe mucliiile laterale ale pzyamidei. Sii se calculeze lungimea muchiilor · ·
oubùlui, ~Uind ca laturile bazei piramidei au lungimea a §i iniil{imea piramidei·este l,.
5°. Sa se determine x astfel înctt: sin. x =·sin 3 =-.
2 '.

~- PROFILUL -ELECTRIC (subingineri seral).,

ALGEB.RÂ,: OEO.METH.IE PLAN!- ~I TRI GONmIETIUE
· XIlI. l°~ a} .Sa se arate ca ecuatia: ·
· · 8mx2 - · 2(m 2 2,n-:·+ 1}ar + + m:2--+ 1. = 0
are radacÏil.i reale, ciricare·ar fi m E {0J.. R' +
·. · - ~- Sa se rezolve ecuat.ia~ ·2
. )?l'---=------ ·-
-h} Sa se determine valorile l~i m astfei încit: x1
2 (Iog10 x) 2 - }1/Iog2 x _:_ 6 = O.
X1X2
xz -~ 4. ,

• Sa sè rezolve ecuatia: cos 2x -· 13 sin x ~ '7 = O.

0
~

- 1°.. Fie ABC un triunghi oarecare §Ï M mijlocul lui [BC]. Bisectoarea unghiu-
-lui AlJtlB taie pe [AB] în P §Î bisectoarea unghiului AJllC taie pe [AC]- in Q. ·
- -Sa se a.rate ca: ·
· a) PQ este paralela eu BC;
- ·. bJ 2RM·:- PQ, -
, _ (R_ fiin~ punètul unae. Alll t~ie pe PQ}.
. '

y. PROFILUL l\ŒTALURGIC (Specializarile: Furnale $i o/elarii, Turna- · .

/ torie §i De{ormari plastice §Î lratamente termice, subingineri sel'~]).
ALGEBRA, GEOMETRIE PLA~A ~I 'l'RIGONŒ\ŒTRIE
~._r>. Se da-ecuaiia:

ale Carei radacini sint X1 ~i ~- Sa se for~eze ecuaiia de gradul Il î~ y, eu radaeinile,.

+
- Y1 = Xi .! , Y2 = xa' ..!. :
Xa .· ·
+ Xi · ;
·- · · 2°. ·Primul termen al uneiprogresii geometrice este 5 §Î suma p1•imil9r patru'
. termeni este :75. Sa se determine progresia. · •· .
~Q. Sa s_e r~zolve ~i sa se discute eouaiia:

sin 2x +m sin x = 0, m ER.

~ . 4°: Intr-un hexâgon regulat Hi, sè, uneso mijloaccle laturilor oonsecutive ~i; ,
- _- se formeaza_ un· ngu hexagon H 2: Sa se de~ermine raportul ariilor celor doua hexa- ·
- goane: { Ar~a H1 ) • -
,·_ . , Ar1a.H2

8. PRO:fILUL CHIMIE (subingineri serai).

AL.OEBRit
._ XV. l°. Se,dii ecuatia:
. _ . (1 +~2 )x2 - (1 +m)x +m(1·- m) = 0, E B. m
·___ : .Si se.;determi:rie parametrul m--pentru ~are au Ioo_ inegalitatile·; ·
_. 1 · 1 +·· 1 ··+·. 1 · -
- ~- - -~ 0
X1 :ta
..

X1Za
.
~ : ·.7:f '-.__ -.
- ...,,; ~ ~ ~ _·_.
- -·-
 ~~. Sa S(3 arate ·ca:
-1 · 1 ·1
2v1+·1_V2 + av2+ 2Va + 4,v a+iaV4 +~ ..
. -+ __ 1 _ ._ = 1 _Vn+1
••• (n + 1} Vn + ,ql n + 1 . · n + ~-
; ~i sa se depionstreze prin induciie ca egalitatea este adevar~ta pentru oriê~ n E N
t... . _ 3°. Sa se rezolve ecuatia: 5Ig X - 3ig -'è- l = 31g X+ 1 - 51g x- 1.
4°. Fie: '

·œ, y, ZJ tE z. Sa se verifice ca: .

· A2 - (x +t).A + (xt - yz) 12 = 02
~i apoi sa se determine x, y; z, t astfel ca-A 2 = 12•

e:. PRùFILULTEHNOLOGIA ~I CHIMIA PRODUSELOR A.LIMENTARE

· -. ~LTEHN_ICA. PISCICOLA (Specializarea Tehnologia # chimia.produselor
-' . ·alimentare). · ·

. ALGEBRA. $1 TRI GONOMETRIR

iXVI. l°. Sa se rezolve i~ecuaiia:

lg 2 + lg(4X ~ 2 -P 9)"~ ~ + lg(2~ :- 2 - 1.)".
1

_·2°. Sa se rezolve sistemul:

·. - .. · 1log.X
· -Jog••w
c· .· 2;
a +_

.
log,.!lx
~-
+
log y·
. . a_
= .t
2
.
3°. Sa se aràte ca urmatoarele numele· sînt in progresié aritmetica:
_a_. . x + .a --1 . x2 +a- 1
x +1 ' 2x
.
' x(x + 1)· '
. .
eu x· -:t- ·_ 1 ~i a; #- 0 §Ï sa se determine valorile lui x, astfel incit ratia si(_apariina
intorvalului [1, 2), -pe.ntru a = 2. ·
4°. Sa se rezolve in C ecuatia:
. .
·( x
x-1~
+ ~ }3 + ( x_ + 2+ ~ + ~
x-1
~J' a:-L·
+ 1 ~ O.
..

_ 1~ • Sa s~ rezolve ecuatia:

J;În x + 2 cos2 x ..f-.-1

Slll
-· = 2,
X
(sin x :;l: _0) •.

~ .. .

-- ...
-~~·-·
-. ·,/
~ .- - .. , ' ~_.:; ··- -·~.:.:'- ~
 \ .

PROFILUL TEHNOLOGIA $1 CHIMIA PRODUSELOR-ALIME_NTAR~-

$1 TEH NIC.A PISCICOLÀ (Specializarile: .Tehnologii extractive tn ind_us;r~a .
alimentara, T ehnologia produselor alimentare de . origine animala, l'rforarit•
·panificaJie). · .
'
ALGE~RA ~I TRIGONOMETRIE

XVll. r·: Sa se arate ca numerele urmiUoare,

_,!__. m ,•. 2m....:3J
1.. - x ', .. x( 1-
- _ - ' -~
xf .' x( 1 - œ). ; '

eux:/= 0, x #= 1 §Ï m E:R, sînt in progresie aritmetica ~i sa se determine·x pentru .

-care.ntia este 3·§i m = - 7. ·
• 2°. Sa se determine valorile reàle ale lui x astfel încît:
1 3:c+1' 1
-<-.-<-.
3 gx+ 1 ~-•

3°. Sa s~ d~termine a E R astfel înoît eouati1ù

z4 - 4z3 +. 6z~ + az + 5 = 0
sii. admita ra~ac~a -z = 2 - i: Sa se rezolve eouatia.
4°. Sa se calculeze tg~ §tiind Cal .,..~- .
. 2 ' 'i~

sin ex+_ cos~= ;· p_entru ex E (o, ;) •

cp. PJtOFILUb FORESTIÈR (Speciafü;area Silvicultura· §li· exploatari (<r .,
restiere).

ALGEBRA
.!Xvm. ·1°. Sa se deter.mine a E R, pentru cai:~ exista x, y, z, t E R m~ ~op. ·
: nuli, astfel incit:

a; (11 ' 2)2 .+ y. (- 12' a -- 1)1 +z. (11

_,2°. Sil se determine ,d: Ac R, dacil.: A =· {x E R ij .,.2:;+ 1 < 2},
1
3°. Sa se rezolve -ecuatia: logx2(x 2) + + 2x) --4':' + _fogx(x2·
4°. Pe multimea R a numerelor reale definim legèa de conipozitie prinJ ..
:,; ~ y = :· (x +y' - ;y +
1), oricaFe ar fi x, _Y E R. Sa se _arate ca muiiimea-._ ·
R 1 = R ~ {1} este o parte stabila f ata de legea ~, iar R 1 eu operatra indus a este
un grup comutativ. . · . . _ · . . .
· 5°. Fie polinomul: f = X4 2X3:+ mX2 .+ nX +
p. Sa se determi~e · +
m, n, p E lt astfel ca {tmpat1it la X..;... -1 sa dea restul. -15, iar ecuatia f(x) = 0 . ·
sa. aiba o radacina egala Cl,l .......;.1 .-f:j. Pentru m, n, p determinati mai sus, sa se .
rezgJve e?uatiaf(x) = O. · · "" ·· _ · ·
 --.~, . ·/

~ j . · D
~. PROFILUL ECONOMIC (Specializiirile: Planificare; Cibernetica ècono-
micii). · ·

ALGI·:rm.1l ~I ELEMEXTE DE ANALÎ7u\ J.IATmi\TICA

XIX. 1°. Sa se discute §Ï sa se rezolve, în ·multimea nu~erelor real~, sistemul:

-1-··. x_, +_q,y

x + by
+a2zb z == r~a;b ~
+ 2 3
;

x +_cy + cz = c2 3
• .

2°. Sü se gaseasca · nnmerele a ~i b, ~tii~d ca polinomul aX4 bX3 se + +{

dividA prin X 2 - 2X +1. Pentru a ~i b asUel c~eterminu~i; sa se rezolve ecuaiia:
ax1 + bx3 + 1 = O. .
3°. Fie an·=. (n + i}~ . Sa se calçule~e:
. n{n+ 2) ·

lim Gn §Î lim bn, unde bn = a1a2 ••• an·

~
0
• Suse gaseas~a puncwie de cxtrem ale functiei f: (1, oo) ~ R dl)finita prin~
3x

f(x) = e- 4 V x3 + 1.

0°. Sii se calculeze: ~;. x cos x dx. : ·

PROFILUL ECONO:\HC {Specializarilo: ComcrJ, Eco1w1nia sarviciilor· dc

alime,tta/ie publicil). ·

ALGEDRA ~I ELEME'NTE DB ANALlZ.:\. MATE_l\IA'l'IC..:l

XX. l°. Se considera ecuàt.ia-: xi' 2x3 nzx;? 2x + +

1 ·- 1>. Sa se dete~- - + +
. I_:nine -,ii astfel încit · suma a dôùa radaoini sa. fie egal~ eu suma:.- celorlalte d~ua:
· }Jentru m astfel deter~inat., sa se rezolve ecuatia. , ._ - -' : ·
.·
0
-~ _._ s~_ .se calculeze: ~~~ (x + 1) e~IXI dx.
3~~ Sa se studieze
.
Yârh4ia. functiel f: (0~ èo)~ R definitii prin: /{;) = ln x
X
4

p si(se reprèzinte grafio.

· 4°. Sii se c·alculeze:

a, b, c_fiind i;.umere .reaie, astfel încit: a +b .+ c =O ..

5°. Slrse cafouleze deter.mjnantul:

~
a1 +b 1i ·a1i - bi · c1
~ a2 + b2i a2i - hz c2
_a3 +b 3i · a3i - b3 c3

76
\ ..

~. • • • -~"t:.". -~ _r
~ . -- -

·-

:ENUNTURI
1985
\"-.

\
1. ~l"flTlIUîNTUL TEHNIC ',

«. PROFILUL: ELECTRIC, .l\ŒCANIC; CONSTRYCTII (ingineri -zi).

. - 1 ·- .
a. ALGEBRA $I E~EMENTE DE ANALIZA 1\1ATEMA'l'ICA
· ·xxi. l°~- _Fie a, b numerê reale, fixatè,§i (an)n~t un ~ir a~tfe1 încît: à~ +a + .... · · 2
... + tin = an +hn, pentru orice intreg, n '~ 1. Sa se.arate ca ~irnl este_ o progresiè
2

aritmetica ~i sa se determine ratia acesteia. __ . _ . _ · · · _ · -1

2°~ Sa se arate ca daoa f :..R--> R este o functic polinomiala de grad ·n ~ -2;
at.unci· funç\ia g: B-+ R,. g{x) = f(x +2) - 2f(:x +
1) +f(x),_ este polinomiaN~
de grad n ...,.. 2~ Sa &e determine coeficienW polinomului f in cazul particul{lr: cin d-
g( x) .. _· 6x + 24, pentru orice x E B; f(O) = 5 ~i ((1) = 23.
3°. Se considera funct;iaf:(0,·oo) ➔ R dcfinitµ prin: ' __ ..
f{x). _:_ 2 ln :Ç. - 1.
·:if

Sa se_ calculeze -~aloare~

.
r(..!..
. eJ
), CU doua zecimale exacte §Î sa se dotermine n_umarul.
de solutii realè ale ecuatiei f(~) = m,, ·m fiind un parametru real. ·
· _- · 4°: Fie f:·R-+ R · o functie- continua ~i g: R ~ R, g(x) = cos f(x).'_· fü1_s~ ·
· arate·. cii: fünctia geste continua §Î ca daca g(x) = 1, pentru orice x E n, atunoif
este constantii. ··
· _5°. Sit-~e cal~_u1~ze:J:" x sin x ~x. ·.,. ~- ·

'- b. GEÔl\IETRIE PLi½~A ~I ÏN SPAî_lU ~I ~TUGONO:àŒ'!''RŒ

· ~ . , 1°~ Fie ABC un triunghi a~cutitunghic ~i A', B',, l'-' triunghiul sait . · _·
ortio (A', B', -C1·· pioioarele înaltimilo~•). Sa· se calculezo lungimilo. seg~1ent~lor ··
· [A' B], [A'C], [B' Al etc., .lungimile laturilor triunghiului ortie' ~ï rufa acest_µia, -An
. ftinoiie- de-: lungjmile laturilor · ~i masurile . u~ghlurilor""tr,ij!ngJ~iului. .. _
- · -2°; lntr-u:n cerc de centru O se duc· d1ame1.rele perpend1culare [AB] §I [CDJ
0 dreapta vario.bila prin B intersecteaza raza[0C] în N(N E (OC]) §i cercul în M~
_.Fie I ~i_· P punotele dé intersectie ale paralelei dusll prin N-l_a AB eu raza~(OL11]
1JÎ, réspeotiv; eu tangentaîn M la cerc. Sa-se araütca triunghiul ISHN'este isosoe1,
ca patrulaterul ONM P este un trapez isoscel ~i sa se determine- Joeuf gcometrfo ·aJ ··
punotulùi P oind N parèurge.i'aza [OC]. -.
- · 3-~. ~a ·se rezolve ecua-tta~- .
. '· v 1 +sin; 2X,..:__-V 1 -:- sin 2x·= 2 sin X.
· Ündé ~ E [~n, n].. - . . ,,,. . ..
,. 4°: D1ndu"."se. un euh .A B_CD A' B'C' D',- sa se·- afle •distan1a do la o .clio.gonal:a:~ .
_.a: cubiduf la o diagonalif a uneUete,- eu care -nu se intersecteaza, in functie c).e lùn-
gime~ a.. a uriei ·mucbii._ . .- ·, _ · . .
5°~:, 0'Î>ir8.l!1Îda p"atrul~terif- V {!BCD (èu baza. patl'atul ABCD· fJÎ_ ,~jrful f) ., ; :c ••
-Tegulati, are lungimea laturfi bazei a -~i -lungimile. muchiilor din V, a
, mijloç"!Jl unei. m~chH din V se-duce un·: plan perpen_dicular pe ·muchia opusâ· (oe,
Prh.1' v-~.
·:_· freoe:-tot.-pr~- Y), care determµiii-"o sectiune in piramida.. Sa se: èalculeze perimetr~l .
.· ~i aria-patru]âterului de se~iune,· prec~ vi·raportul volum.clor·celor. doua oorpufi·
:~1!1: ~r~ <!&~:4i~a}â_piramida.::,_,_:.' . · . . _ · : . _. . _- > ._ - ·.
.,-

,. ·-?f'.' :~' ?:
;· ...-. .
- . .,.-· .... __ - .

~-
 (1. PROFILUL: ELECTRIC, MECANIC, ·CONSTRUCîII (ingineri. seral) ..

a.· ALGEBRX ~I ELEMENTE DE ANALIZ1 MATEMATICA

-XXIII. l°. Se considera functia f: R ~ R definita prin:· f(x) :- mx. Sa _se

deter:rµine valorile parametrului real m in fieca:re. din situatiile urmatoare:
a) f este strict crescatoare;
b) fof=f.

2°. Sa se rezolve ecua\ia: (x 2 --2x) {ex, 2 - 1) = 0 JÎ ine~uatia:. ~-~~:- < O._

1
3°. Sa se afle constantel_e reale p ~i q daca matricea .A. = (~ ~ ~) satisface
, 1 0 1 .
reiaiia: A 3 = pA 2 + q • A.
4°. Fie funciia f: {ü, ;) -~ R definita· prin:

f(x) = .!. - étg2 x. Sa se determine f (~), eu doua zecimàle _exacte ~i sa se

~
calculeze.: lim f (x). ·
. '
:r-+O
X~ -

f"
6°. Se considera funciia f: (0, oo) ~ R definita prin·:
';

f (x) = 2x + ax ln x .
.•.

Sa se afle .. constanta reala a, daca f'(1) = 1 ~i, in -acest caz, sa se calculeze aria
. muiiimü margi.Iiite de curba y = f(x), axa Ox .~i drepteie x = 1, x = e.

b. GEOMETRIE PLAi~A ~I ÎN SPA'fIU $1 TRIGONOMETRIE

XXI\:. l°. lntr-un triunghi ABC, eu unghiurile .avind masura ceI mult 90° t
se considera inal}imea [AD] §i.diametrul [AE] al cercului c.ircumscris (D pe [BC]
tntre B ~i C, E pe cerc). Sa se arate ca:
/',... ~
a) m(ABC) = m(AEC);
.
b) AD ·§i-- 4E sînt egal înclinate
,' ',.
fata dè Iaturi, adica ~{ÉAD).
. /',... .
= ~(EA'C);
c) Daca bialtime·a §Î mediana prin A impart unghiul BAC1n trei part,i, avind
aceea§i masurl1, atunci ÉÀè este unghi drept. · · - .
2°. Sa se -verifice câ dacii intr-un patrtilater ABCD ,putem inscrie un cero
(pàtrulaterul este cirq_umscriptibil), atunci AB Cp = BC AD. ·utilizind acest + +
fapt, sa se arate_ ca aria unui trapez dreptunghic circumscriptibil estè .egala eu
produsul,,- lungimilor bazelor.
3°. Sa se rezol~?e ecuatia:

cos x(1
• "
Sin~ X
+ tg x)
_

'sin x(1
c'OS
2
·x
+ ctg x)
= v2.
4°. Se cons.idera pµiamida hexagon~la regulata V ABCDEF, éu V A = cm 10
çi fniil~imea ['VO], ·eu VO. = 8 cm (0 centrul hexag~nului de baza). ·Se cere aria
laterahl ~i màsura unghiuh~i diedru a doua fet,e later~Ie alaturate. · _,

78
 \
- . .

5°. Intr-un con circhlar drept, CU lungimea îna]timii h ~i mas'P'a unghiului.

de la virf al sect,iunii axiale·{sect,iune ce ~ontine axa VO, V vîrful, 0 centrul baz~ij
2cx, se duce un plan (P), para'lel-cu baza, prin centrul sferei inscrise in con. Sa se
calculeze, ·in funo't,ie de h ~i cx;'"aza R a cercului de baza, raza r a sferei in·scrise,
ràza p a cercului de ta:ngent,a a 1,ferei eu -conul ~i sa se determine °'· astfel ca planul
(P) sa imparta conul in doua corpuri cµ _volume egale. -

·2. 'INvlTl1IîNT VNIVERsrrA» .>.

«. PROFILUL MATEMATICA (Spe:l~lizarile: llfatematica, învat,amînt de zr
~i.farà frecv~nta; lnformatica, Matcmàtica-llfecanica, învl4amint de. zi "
- · ~i seral). ·

a.ALGEBRA

XXV. 1°. Sa se rezolve ecuatia: ~97 ~ x .+ V9 + x = 8.

2°. Sa se discute, dupa p~ametrii reali a, b §i c, compatihilitatea sistemtilµi
~i apoi sa se rezolve:
ax+<_ a+ 1)y._·+ (a-+ ~)_z =a+ 3;
{
bx + (b + 1)y + (b +·2)z ~ b_ + 3;
x· + cy + c z = c ~
2 3 ·

3°. Polinomul f(X) E Z[X] are tr~i radiicini întregi care dau .resturi distinc~ê _
- prin impai·t,ire la 3. Sa se arate c~, pentru 'Orice n E Z,J(n)_ este divizibil ctï. 3. .· !
. 4°. ·Fie a o rad~cina a ecuatiei x3 - x - 1 = O. Sa se gaseasca: un polinoin .. -
nenul; ~eu ·coeficien\i intregi, care sa admita riidacina. b = 2a2 : - a. ·
:· 5°. ln grupul S6 , 81
permutarilor de grad 5; sa ~e ~ezolve ecuaiia: ax _ xa,
unde: · · -
a= ( 1 2 3 .4 5·)·
2 3 1 5 4
Gas1li
J '
toate solutiile ecuatiei respective.

b. ELEMENTE DE ANALiZA MATEMATICA

XXVI; .1°. Fie a ~ x 0 ·doua nuµiere reale. ~irul (x~)n;;,.,:o es.te definit asUel:.
. 2a:rn-1 . . .. f. 1
Xn = . -~:m~are ar 1 n ~ •
. :rn-1" +a .

. Sa se studieze convergenia ~irului (xn),1;;;.i. ln cazul îh care- a >0 §Î Xo > 0;··

2°. Fie fun~a f : R --> Ji; data prip: · ,
-f(x) =
ma.x(sin x, À+ ~os x) pentru x E R, _ _ . .
unde este un parametru real. Sa 'se determine valorile· lui
À À peritru ~ca:re functia /-
este derivabila pe R. ·
3°. Sa 68.·.Cal(?ule~e: lim ("
.. «-+-~ -
+~)\
X -V X
 -..-4~~ Sa se r~rezinte grafic fun~ti~/:_ (0, 00) ~R d.ata_ prin:·
f{~l = V~
11 1
· péntrù·~; ~ o.
5°•. Sir se arate ca:
. (1 (1
2 Ve ~ Jo e~ <lx + )o e1-x• dx ~ ·1 + e~
\

_ c. GEOMETRIE PLANA, $I ÎN SPAîlU, TRIGONOMETRIE ijl

GEOMETRIE ANALI'l'ICA _ · .

-XXVIJ. 1°~ Fie .ABJJf un triunghi inscris in cercul @(0, r). Be noteaza eu
H punctul de intersectie al înaltimilor s,i eu G punctul de interseciie al medianelor
triunghiu1ui :AB.M. ~6ind ca ·puncte'le A ~i B ·sint fixe, iar punctul M este mobil
11e cercul @(Q, r), sa se determine locurile gèometrice descrise de punctele H §i G.
2°. Sii se arate ca, -pentru orice punct O care nu
este .situat in· planul triun-
gbiului ABC, avem: · · ·
/'... '/"..... /'.... ·,

rn{AOB) + m(AOC) > m(BOC).

3°. Un triunghi· are aria egala ou 1. Sa se arate ca, tn. acest · caz, ce1 putin
,doua din Jaturile triurighiu1ui àu lungimile mai _mari sau egale eu V2. .
4°. Sa se rezo1ve ecuatià: cosnx - sinnx~= 1, unde. n este unnumar·natm'al,
nenul.. ·
· · .5°. Sa ,se scrie ecuatia hiperbQlei raportata la axele sale, ~tiind ca trece prin
punctu1 dè coordonate (i; 0) §Î are ca· asimptote drep~ele de ecuatii: .
(d1) : 2x - y =·O; (d2) : 2x+ y= O. ,.
/
i
'3. PROFILUL MATEMATICA (Special1zarea Matematica-Fizica, - 3 ani,
inva1amînt do zi). _

.ALOEBRA (cla&'le IX-X), GEOMETRIE PLANÀ ~I ÎN SPATIU

. ~l 'fRIGONOMETRIE

!XXVfil r. Exista- terme.ni_ ·independenµ de x in dezvoltarea. binomulùi:

•, - - . 2 )1989
( .V ~ V X.+ iYa: . ?
Justificati raspunsul §Ï preciza\i ace~i termeni, ·tn caz éxistal ca
· 2°. 'Fie a~ 0 un num~· real. Sa se ara~e ca funotia· f: R ~ R definiia ·prin:

.
f(x) · af3 + ~.
a -
·
este bijectiva~ _ . .
-3°. Fie ABCD· un trapez CU ·baza mare [AB] .. Sa se arate ca biseotom·ele
unghiurilor 1ièJ5
§Ï 1.iù, se intersecteazi într-~ punct situat.. pe [AB] $lacti §Ï
numai dac.a are loc egalitatea: · . -·
(1) AB = AD BC. +
·· · Dacli este satisfaouta egalitatea (1) fi -trapézul ÀBCD este inscri1>Liliil, ·sa s&
calëuleze Jungimile diagonalelor - in funci1e de lungimile bazelor .trapezufot
 · · 4°. Sa sè arate .eii,-in orice triunghl.,411.C, ~vem:
2(sin B f. sin q) ~ 3 + 2· cos A.
Cilid ineg~lita.tea rèspeetiva ~evine egalitate?

·a. ALTE PROFILUIU

ex. ·pROFILUL ECONOMIC (Specializarea Economia industriel 6:>nstrucJÙlor.
§Ï transportu,♦ilot). - -- ··.
ALGEBRA ~I ELE~ENTE DE A~ÀLIZA :MATEMATICA

. :XXIX. l°.= ~Sa se ~e_!,er~i~~ n~me~le reale a, b, c. astfeJ focit ecua~'a x3- ax2-+ _.
+ bx -. c = 0 sa adm1ta radae1mle a, _b, .c... .. · . _ _ -:· _
.2°. Sifse afle.constantelereale a §I b ~tnnd ca po1momul .2 ..Y3 - .X2 aX+ b . +
+
. · admite radacina .x1 = 1 i; pentru vaJorile gasite, sa se determine ceJelalte rada-
cini x2, x3 ~i ·sa se ea1ouleze -suma xf +.x;. _ ._ + -~ . - .
1 · · ·-3°~ Se oonsidera .funcpaJ: R ~R definita prin: f(x) = 1n (1 Jsin x.1). +
Sa se ca1culeze:1im f(:r) ~i sa ·se arate eii limita lim f(x) nu éxisUl.. .~ .
· x~ ln x ~->oo ·
. -~>O ..
4°. Sü. se_ repyezinte grafio functia: .f: (0, 1)-+ R·, definita p1·in:

.f(x) = x ~ / x •
\/1-x
1>0 • Sa· se _càlculeze integrala: J = (2 dx '.
J1 ~+.r+ x+ 1
~. ·:PROFIJ.,UL ECONOMIC . (SpecializariJe :- Come.ri, Economia ser~iciilor dè
alimenta/ie publica fÎ turi.sm ).
,..___
ALGEBRA $1 ELEMENTE :DE .ANALIZA MATEM..lTlCA
- lXXX.. l°.- Se. considerii f~c1iîaf: [:--3, oo)-+ R definita pl'in:
- f(x} :~ .V:~r+ 3 ~, œ - 1. ·
Sa se rezolve:eoua\ia f(x)
'. . -. .- . . . .·
= 0 .;§i. inecuaiia Jog1 f(x,) ~- O...
. ' : "i· . - .
- 2°. S~·se determine cel maimie nUll}lr .~atural n pentru care: •
. , - .. 2n+l +-10 :101-
. - ... ·4:-·..
2n+ 2, ,50·
: 3°~ Se consi{lêra matricile:
.A_--_·. :..."(1a- _· --2-1 .;.....:_2_.)·
p -~ B = (1· a_ .
---.,21_ ~-.-2·_.·p - 4)·:
4 •
3 -~1· 1 . 3 _-1 ·1 - g ..
-.~ :Sa· se afle·n-qmerele reale p çi q astfel fucit.coole c}oua matrici sà ~ba·~cela1frâng; .
.· . . 4°. Sa se determine functia~·polinomiala f :: R·-+R, de _gi adullll, avfnd. oa-. - ·. 1

· ·puncte:de _exirèm local A{:t,-1) ~-Ji(O, ~). Apoi-sa se traseze graficùl hii.f.: · · ·
-- '· _ ,'· 5°. Sii se c_afou1eze: lim ( (2~ -- 3) • ~ dx.
0
· /_· ·
.: .. . -,~.J-n

..
_;. - ....- .----- ~ -... ·~ A -:=-J - •
---':'r
~
'
 PR_OFILUL ECONOMIC (Specializarea Co~labilitate §Ï economie agrara).

ALGEBRA. ijl ~LEMENTE DE ANALI~A MATEMATICA

XXXI. 1°. Sa se rezolve ecuatia: 4x + 2x+ 1 • 3x = 3 · gx.

2°. _Fie e = - ! V].
+i Sa se deter~ine toa~ t;iple.tele .(x, y, z) de
nume_re complexe_ ~are satisfac· simultan relatiile:
x + ey + e2.r; = 0, e2x + y + ez = 0, ex + e2y + ; = O.
•. .. (1 ✓t)
3°. Se co~~idera ~àtrice·a A =· - Î}. Sa se determine ·toate· matricile X ·
0
astfel înc1t A 2 • X ·= X • A 2 §Î sa se arato ca nu e ~dsta n~ci o matrice Y astfelincit:

A 2 •Y-Y·A 2 =
· (1 0)·
· 0 1 ·
4°. Sa se rezolve. ecuatia x3 - x 2 . - x + 1 ~ 0 · ~i sa se reprèzintè grafio
func~ia f: R-. R definita prin: f(x) = )Y x3 .:._ x 2 - x + 1, · fo_losind §Î derivata
à doua... · .
5°. Sa se calcul~ze inte~a-1~: 1 = (1
)o .
1-x dx. x~
~- PROFILUL GEODEZ.IE. (subingineri sera1) .

. ALÇlEBRA, GE9METRIE PLANA $I TRIGONOMETRIE

XXXIl. 1°. Sa se re~o1ve ecuatia: xtogxsCx-n = 8.

2°. Folosind metodn indu~\iei matematice, sa se demonstreze ca, pentru-
orice numdr riatural n, are Ioc egalitatea: ·
22 + 42 + 62. + ... .+ (2n) 2 = 2n.(n + 1)3 (2~ + 1) •
3°. Sa se arate ca într-un patru1ater convex, bisectoarele a .doua unghiuri
<}Onsecuthre formeaza. intre ele un unghi ega.I eu semisuma celorlalte .doua unghiuri
ale patrulaterului. . ·
4°. Fie ecuatia: 2(m +
1) cos 2x +
4m sin- x - 3m -1 = O. Sa sé · rezolV'e
ecuatia da~a §Ï sa se discute dupa ,~alorile parametrului m E ~'\..{-1}.

y. PROF~LUL FORESTIER (Specializarea Silvicûltura ~i exploatari fores-

tiere,· inhrineri zi ~i seral). · ..

ALGEBRA:

XX.XIlL 1°~ ·Fie ecuatia: . . ·

· 2~ix3 +•{2 - 7m)x2 - · (2 - 7m)x - _2m: = 0, m ER" {O}. 1

Sa se clisbute natl!ra §Ï semnele radacinilor ecuaiiei, dupa valorile .·para~etrului. m~

2°.- Sa· se rezolve. inecuaiïa·: logz(9 - 2:c) > 3-:- x. ·
3°~ Fie poiinomul: ·.
f :_ X 4
+ aX.+ b,:· a, b E Q.

....:.:••-•• .~ L
 Sa se :determine v'alorHe paràmet.rilor a ~ b pentru care f. are r·adaoina x 1 = f +V3 -
§Î apoi sa se rezolve ecuat.ia f = O. . · ·
, 4°. Sa se rezolYe sistemti1: · .
. 4x - y + z = 1; ·
{ x+y-z=-1;
2x..:... y+ .z = 1.
5°. Fie mu1iimea: .. _ .

M 2 .:._{M(x,y) 1111(:t,-y) =(x+t x J x, ~È Q}·

4
Y

. Sa se arate ca (i1f2 , +) este grup _abelian.

. ~- PROFILUL TE'ÂNOLOGIA $1 CHIMIA PRODUSELOR ALIMl~}N1'A.~E

~I TEHNICA PISCICOLA: (Speoializarea Tehnologia gi chimia produselor
. a/,imen_tare, su]?inginer~ seral): , . . ., ··

ÀLGED;RA

XXXIV. 1°. Sa se rezolve ecuatia:

, . x6 -9?+s' o.
_·. 2°~ .S·a se ,determine XE R pentru' carè: V1
+ X - V 1 ~ X = 1.
3 • Sa se rezolve inecµ.aiia: XV i: < Vx'C.
9 ' ~
4°. Fie ecüati~:
x3 + mx2 -·16x+ 48. · 0, m ER.
Sa se determine vaJoarea lui m ~i sa se rezolve-ecua1,ia, §tiind ca suma a doua rada-
cini ale. acesteia ~ste nula. .

-
ENUNTURI
1986 ·

1. L'4--Vl'fMiîNTUL TEJINIC

oc. PROFILUL: ELECTRIC, MECANIC, CONSTRUCTII ·

a. ALOEBRA ~r ELE~ŒNTE .DE ANALIZÀ. MATEM~1'1CA.

XXXV. 1°~ Sa se· rezolve în R ecuatia:
(]ogx6l" + (log~( : )f + log-vi¾) + lol?y.- x + : = 0.
· 2°. Sa se determine para,m~tru1. real .m §Î sa se rezolve in R ecu~iia: 2x3+;
·-+ nix~-+ 4x + 4 = 0, ~tii~p ca .are
()· radacirnl dublat : . . ·
3°, Sa se -ri~!culeze, pentru k EN, a E R, q. > 0~ a ~· 1, ·

lim..nk ( a{ ~ 1) ("' / n - \ ~ ,. / n + ! ~ J. -
n:+ro . - V. n · ·Vn + N
~----~ ·.•

...
. - -- "'._..,..

/
 4°. a) Sa se determine furic\ia polino~iala P(x) astrelincit funo\ia f ~ R -+ R,·
1
f(x) = { é 1.:,_ daca I x ,. < 1,
P(J;) daca I X-1 ~ 1,
1
sa fie ind~finit derivabila pe R.
h) Sa se reprezinté grafic functia:

t(..!.) daca I x.f > 1,

_g(~) = {. ,...! x_ ·1· .
..., daca I x 1 ~ 1.
3
5°. Sa se calculeze: ( 1 (x _:_ 1) (.P -· 2) (x - 3) 1 dx.
)1 . - I

b. GEOMETRIE Pt.ANA ijl ÎN SPA'.flU ~I TRIGONOMETRIE

, '

XXXVI. l°. Triunghiul MAB lnsoris in ccrcul @(0, r) are virfurile A ~i l!

fixe, iar vîr~ul .IJf variabil pe _cerc. Sa se· afle:
a) Locul geomctric descris de orto~entrul triunghiului JJfAB; .
. h) Locùl gaometric ··descris de · centrul de greutate al triunghiului Jf AB.
2°-. Fie [AA 11 A1 E [BC], bisectoarea unghiului Â, în triunghiul ABC.- Gercul ·
circumscris triunghiului AA 1B intersecteaza dreap~a Ac· a doua· oara in punctul. ·
.- NE [AC], iar cercul circumscris triunghiului AA 1C intersecteaza. dreapta AB a
doua oara in punctul ME [AB]. Sa se arate ca [BMT== [CN].
. .. 3°. Sa se di~cute -~i sa se rezolve ec.uaiia: · '
3nt sin 2x +
(rn - .1) cos 2x = ~'
unde m este un·. parametru ro'al.
4°~ Într-un con· circular drept se înscrie o sfera astfel înoît oorcul de tari~enta .
dintre ele ·este hflZ~ unui cilindèu inscris in sfera. Raportul dint1·e aria sferei fil aria
totala: a conului este : . S~se -~etermine raportul dintre volumul ~Hindrului ~i volu-
mul conului. .-- ,
· . . 5°. S~ se d~termine masura unghiurilor unui triungbi ABC ~tiind ca are loc
reia11a: · 8 sm A si:n B cos C + 1 = O. ·

{3. PROFILUL:- MECANIC, CONSTRUCTII, ARHITECTURi\.

$1 SIST~MATIZA.RE·, MINE, PETROL, GEOLOGŒ'.· _

a. A~GEDRA ~I ELEMENTE' DE ANALIZA MATEMA~~CA.

xxxvn. 1°. Sa se afle solutiile reale- ale sistemului: ~

:rlu· == yx; :yYxs _· x?J•.
·_ 2°. · Sa- se determ~e polinoamele de gradul al do,Uoa ou ·_coefioienti reali care :
verifica::· P(X3 ) = (P(X)) 3• _· · . _-

o · · . xn - (sin x) 11
3 • Sa se calculeze: lim. · .. , pentru n E N; n ~ 1.
· x-+-0 . :,;nt-- ' .·
 . 4°. Se considera, multimilè:.

/(={A=(: ~)IA~ M2(Q)} ~i 1.= {c.+dV°&I c, dE Q},

.. . a) Sa sé arate ca L este parte stabila a lui R in ra port eu operatfile de adunar.è · .
~i inmultire §Î 1( este parte stabila a lui M 2 (Q) în raport eu adunarea ~i inmuliirea-;-:---·
h) Sa se ara
te cii nl.Uliimile ~ §Î. ~ formeaza corpuri in rapQrt CU operaime
. induse. · '
c) Sa se stabileasca un izomorfism- de corptiri de la L la K.
5°. Se ~onsidera functia f : (0, · ;.) ->.-(0, ~ ),
. · f(x) = (~ (sin t 4 cos t) sin t dt.
Jo cos9 t ·
- Sa se ~alculeze integr~a §Ï sa se arate ca functi~ f este hijectiva.

b. GEOMETRIE PliANA f,l°ÎN_ SPA'f.IU ~I TRIGONOl\fÈTRIE

. llXVIll. 1°. Fie ABCD un.. paralelogram cu diagonalele [AC] §Î [BD].

a) Sa se arate .ca AC2 + BD 2 == 2(AB 2_·+ AD 2).
· - h) Presupunînd ca A.C2 • BD2 = AB' + A.D4, sa.· se calculeze iniisura unghiu~
lui obtuz al paralelogramului. · · . _ .· . :
2°. Doua cercuri de r~ze a, Tespectiv x, x > a, sînt tangente exterioare.
a} Sa se cal~uleze in ft;uiciie de a ~i x. lungimile laturilor triunghi~ûi ABC
format de cele tre1 tangente comun~ la _cele dQua cercuri. · · .
, h) Pastrind a fix sa_ se determine x astfel incit volumul corpului generat prin- · .
rotirea triunghiului ABC in jurul liniei centrelor sa aiba valo~ea Sn-as • -- · - ·
. 3 ,
3°. Se considera purictul JJf ·apariintnd interiorului unui·triedru-tridreptunghio- ..
de virf O. Sa se duca :grin lit[ un plan care sa intersecteze muchüle triedrului în -
1>unctele A, B, c· àstfel ca M sa fie ortocentrul triunghiului ABC.·
. , 4°. Sa se rezolve ecuaiia_: (sin X+ cos x) = tg X+ ctg X.
5°. Sa se demonstreze ca triunghiul · ABC in care are. }oc ··rela~ia:
v2
\
./
· 1 ctg
-
+ .
(2! - B)
4
= · 2 . este_ dreptunghic.
.1 - ctg C . ·
- .
y. PRO:flLUL: METALURGIE, __CHIMIE
a. ALGEBRA ~I. ELEMENTE DE ANALIZA MA'l'EMATICA.
XXXIX. 1°. Sa se determine numerele naturalo x ~i y astfel incît numerelê
~=}; c:.:.. 1, ~·sa fie. -in progresie âritmètica, iar numerele AJ, A~+i, A~tl sa fiè in .
progresie ·geometriéll: (A!-l}Î_ C! reprezinta numarul aranjamentelor §~ respeotiv, al:.
-eombinarilor den elemente luatè cîte k).
· 2°~ Sa se scri~ tabla înmultirii in inelul claselor de resturi modulo 7 si sa se
:~ete~mine cel mai mare dlvizor comun al polirio_amelor f ~i g din Z~X], Ûnde: .

f=
•·
X.4
A A
+ 6_X3 + 5X -t 3X + -~
2
,- A ~

§Ï g =· 3X2
•
+ 1.
JI\

3°. Se considera §irul C~n)n~:.-~efi.pit de relatiile: .

. _:df'f. -- .-
Xn+1· = --=---.,,-
1 +~h-·• z; ·, n E_ NJ_.1lr.o.
-
~.o.
~ .

--- ·.--_-:, __ -•
,.
•_"p°.
Sa se studieze convcrgenta ~irurilor (rn),i~o §Ï (nxn),.~ 0; da~a sint conv~gente, sa
se calculoze limitelo cr.for douü sïruri.
4°. Sü se calculez.e: '

• ( v--)
. . l1m 2 - tg x' ctg x
6111 X - CUS ~
.•
, -,t➔ 'i . ·._,.:. .. •,
.0°. Se ç~nsidera. fÜnc\iile f, g : R -+Jl; f(x) = -x arctg x, g(x) ~ 1~ (1 x2). +
- a) Sa se determine func\ia h(x) = max(f(x), g(x}), pentru .x E (0, 1].
b.)- Sa se calculeze aria mul\imii cuprinse intre -grafioole !unc~iilor f §Ï g ~i
dreptele x = 0, _x = 1. _ · _
b. GEOMETRlE PLANA $1 ÎN SPAîlU ~I TRIGONOMETRIE

XL .. l°. Fie doua· puncte fixe ~, B siLuate pe diametrul uuui semicerc si.
egal dl~piirtate de centru, 'iar M, N. dou,i _puncto variabile pe semfocrc ~stfel éa
,Ut Il BN. Sa se demonstreze ca produsul Ali· B.N este constant.
- , ,,,,,,......._
2°. ln triunghiul ABC, [AB]== [Aq ~i mtBA(.) = 80°. Fie M un punct
-- , .. · ~~ ....-.... .
in interiprul triunghiuluï ABC- astfel incît m(11f8C)_ = 30° ~i m(/JfCB) = 10°. Fie
/"...
N punctul de intersèctie al dreptei M B eu hisectoarna unghiului ·BAC. Sa se deter-
. /'-... /'-... -

mine m(EJ/C) ,ï m(A Ml'). _

3°. Sù se rezolve ecuatia: cos 2 x 3 sin x cos x 1 = O. + +
4°. Se dü un totraedru r«?gulnt A BCD. Sü ,sA ducc1 prin punctul A un plan
Jlaralel cu·-· dreapta · BI) astfol încit ce1e <loua corpuri in care acest plan .împarte
tetraodrul sà aiba volume e~ale. · ._ · . ·
· 6°. Sü .se arate ~a triu~ghiul ABÇ ln care are loc relatia: sin .B tg B = b~ ,
a•c
este ~reptunghic.

~- PROFILUL: ELECTIUC, ENERGETIC, MECANIC ·

. a. .ALOEDRA ~I ELEM~N'rE DE ANALIZA MATEMATICA

/'' XLI. 1°. Sa se determine ,•alorile parametrului real ,n astfe1 încit-rriatricea~

=-
2 ·<' ~ - 3) -
/ A
(1 x. -1 .
2
-X
m ..

sa fie inversabila pentru orice x E R. -

· 2°. Sa se ·afle v~lorilc parametrului real a pP.nfrn. r.are radaciniie: Xi, ~ 2, ·x3
a1e ecuatiei x3'- x - -a= 0 verifica inegalitnt.ea: :,f ~ xi ~ :if+ :il + + xt· +
1
3°. Se_ considera !unctiaf: R" {1, 2} -t- R, f(x) = 2 _· - • Sa se tleter•
• · • · ~ - 3z +2
mine·limita virului (C?n)u~o eu termenu_l gencra1: .

On -: n"- • B 11 1
~ f (1:) (n + 3). . .
· t, ... o k!

4°. Sii se cnlculcze parametrii reali à ~i b astfel încit graffoul func\iei f : R --t- R,
f(x) = ·tya:Jfl + bx ~~ _·admiti
2
, dreapta ·y = 2x -:-_ : ca asimptot~! /

86

' . . ~- ....
-
 · . 5°. ·sa se reprezinte grafic functia f: R-+ R, f(x) - (1 +
x)e-l:c-11 -~i sâ se,
,ealcu1eze aria iµultimii cuprinse între graficur functici {, axele de coordonatè -§i'.
<lreapta x = 2._ · · ·
b. GEOMETR,IE PLAN.\ ~I ÎN SPATIU ~I ~TRIGONOMETRIE

XLII. l°. Fie O punctu1 de intersec~ie' a diag·onalelor unui trapez. Sa se arato

-0a. dreapta determinata de punctul O. ~i d;J punctul de intersec~ie a Iaturifor·
~eparalele ale trapezului trece prin mijloacele hàzclor ~rapezului. . ·
2°. ln triunghiul ABC se considera punctele· lJ/ E [AC] ~iN E-[BCJ; Dreptele
.AN ~i BM se intersecteaza in punctul O. Sa se.determin·o nriile triungbiurilor. OJJIA~
1i C.1.lfN in func\ie de ariile Su S 2,_S3 ale triunghiurilorOlJ/A, OAB, ONB.
3°. Sa se rezolve ècuatia: cos3 x +- 4 sin x cos x...;..:. 2 sin 2. x::::;: 2. ,
4°. Se da un tetraedru' regulat ABCD eu _muchia de .Iungimo a. Se sectio--
neo.za tetraedrul eu un pl~n variabil paralel eu muchiile: op use UB] si[CD]. Sa se
det1'rmine aria maxima a· sectiuniior obtrnutr.. •
5°. Sa se. demonstrezf. ·ca ·suma distante1or unui punét variabil, din intcriorul
. .:UDui tctraedru rcgulat, la fetele tctraedru\1.1i este constanta.

·2. ÎNVA'flMÎNT UNIVERSITAR

«. PROFILUL MATEMATIC (Specializarile: llfatcmaticii, în,~ii.tiimlnt de zi

~i fura frecven\a; lnformaticii. lJilatematicil-i~fccanica, înYa~amînt de zi _§i . _
seral). .- . ·· - ,
-~
a. ALGEURA
· XLIII. l°. Se considera functiaf: It-+ R,f(x) = mx2 + (2ni. + 1)x·+2m -1~ · - /
:-Sa se .discute dupâ.paramelrul real-m natl!ra ~i semnul radaèiniloi' ~cuatiei f(x) · -0..
0

· . 2°. Se censidera f unc~ia f : N ~ N, f(n) _~ 3n + 1. !:>à se_ construiasca o

-func\ie g : N.-+ N astfel încît g of= 1N. Aratati ca, pcntru orice asemenèa functie g -·
.are IQC· ,af-irmatia: f o g #= 1N. . · . · . . . . · ·_ .
3°. ~a se 'di~_cute dup_a parametrii _reali a, b, c ~i &a ~e rezolvc sistemul: ..
X + ·Y + - z_ = 1_;
a_x:+ by + {a +b )z ...: c;
a2x + b2y + (a +b )z = cz.
{ 2 2

4°. Se d~fine~te pe muliimea Ra numerelol'. reale legea d~ èompozi~ie: x· * y:. -_ ·

·= .xy - ax-+ by. Sii se determine numerele reale a.§i b asLfel încit: (R, *) sa dcyinii :
11n monoid. Pentru fiecare din monoizii ·astfel · ob\inuti -·sa se determine elementele .
:im·ersabile. ·- · ~-
50. -Sil se demonstreze ca pentru orice numar n~tural n > 0 este acievar~t_a, -
~galit.atea: _-.. _ . .. . · ·" ._
+
1 2C~ 3(~ + + ... +
{n .;..... f)t: = 2~~ 1(n _2).+
b. ELEMENTE DE ANALIZ.\ -i\lATEMATICA.

n1v. 1°.
.- l
Sa se calculeze:
hm--+--+
1·
2 ln 2
n➔rx>
.
3 ln 3
...· +,---
1 _ _ .
..
1·- )
- ·n ln n
2°. Sa se arate ca, ·pentr_u orice numür natural le ~ 2, avem: •
1
-O<ln(ln,{k+ 1)) ~ln(lnk)<- -··.
· - . , kln k
 · · 3°. Sa se .cafouleze: \

lim (nm(i
~CO .x-M)
+ tg2 x +tg" (2x) + ... + tg• (nx)) ;,;,. )·
4°. Sa se reprèzinte grafic func\ia: f: li -'-+ R datü prin:
2
f(x) = _(x - 1) ar'csin "' / · 2 x
Vx +1
•

5°. Sa se calculeze:
. i
- lim {fb (x - a)n(b - ;)ndx)n dadi a < b.
n➔co ]a ·
c. GEOMETRIE PLANA ijI 1N SPA'flU, TRIGONOMETRIE .~I GEOMETRIE
ANALITICA.- ., · · .

XLV. 1° .. Se da ·cercul fd.(O, R) §Î se considera A E @.(0, R), BE @.(0, R)

astfel incit AB < 2R. Fie C punctul diametral opus lui B iar D punctul de inter-
sectiè al tange~telor in A §Î B la cercul dat. Dreptele AC §Î AO intersecteaza tan-:-
genta BD, respectiv, in E §Î F. Dreapta OB intersecteaza tangenta AD. in G. Sa _
se arate ca: _
a) D estè• 'mijlocul segmentului [EB]; .
b) Dreptel~ ,FC ti EG stnt perpendicularè.
_ 2°. Se considera 1n plan triunghiurile ABC cu vîrfurile B §Î C fixe §Î cu unghiul
.,,,,,,........ . , . .
. BAC de masura data. Care dintre aceste. triunghiuri. are perimetrul ,.maxim?
. . 8°. Se considerii piramida regulatii SABCD, CU v1rru1s·~i CU baza patraiul
ABCD. Fie O piciorul iniil\imii piramidei §Ï lJl mijlocul segmentului [SO]. Distan\a
punctului M la planul (ASB) este p, iar distania lui 111 la dreapt.a SA este q.
a).Sa se arate cap<: q < p V2. -
b) Sa. se determine volumul piramidei în func\ie ·de p ~i q.
4°. Se dau A §i B punotele distincte tn plan ~i C E (AB)~ Sa se gasea~ca locul
geometric .al punctelor M din plan eu proprletatea c~ cercul inscris iii triunghiul .
111AB este tangent dreptei AB in C. ·
- 5°. Sa se discutè §i sa se rezolve ecua\ia: .
àrcsin ax =· arccos bx, (a, b ~-R).

~- PROFILlID MATEMATICA (Specializarea JJfatematica-Fizic_a, 3 ·ani,

invatamînt .de zi). . · ,

ALGEBRA (clasele IX - X), GEOMETRIE PLANA ~i IN SPATIU

ijl TRIGONqMETRIE . . .

· !XLVI.. 1°. Sa se r~zolve sistemul:

/ -Vx+Y + 11/x=y = 6;
{. lY(x + y)S(x - y)2 = s.-
' · .j 0
Sa se rezolve eoua\ia: x3 +· + x + 1 = o; §tiind oa radacinilë
CZ$
2
·sale
x satisfao rela\iile: xf. + xf + .xg == -1 §Î xf + xt + ·x: = -4a _; f.
•

xt,- x2, 8
. ·8°. Se dau 1n spa~fü dreptele d §Ï d'. Sa se arate oa prin fiecare pµnct àl spa•
\iului trece o dreapta pe~pen~iculara pe d §Î d~. · - -: · ·

88 -1

;-. _.-_ ._._ ... ,.

__ .,,_.
 Il

'
'
4°._ Sa se _determine unghiurile t:riunghiùlui dreptungbië ale .carui laturi , ·.
formeaza o progresie aritmetica.. .

-a. ALTE PROFILURI

-«. PROFILUL GEODEZIE JSpecializ~rea Cadastrù funciar, subingineri

serali .•
ALGEBRA, GEOMETRIE PLANÀ S.I TRIGONOMETRIE
.!
XLVII. 1°. Sa se rezolve sistemul:
.(~):c-:v - .(.!)~-v =~
{ xy - ·x + y = 118.· 36 I
2 . · 3

2°. füi se scrie primii cinci terme~i ai unei progresii geometrice (a~) daca: ~ -,
· .{ ll5 - al= 15;~
~-~=& ~
3°. Sa se rezolvc ecua\ia:· siri 3x - cos_2x - sin x = O.
•1°. Tangentele in punctele ..4. ,ï B, la un cerc de centru 0, se intîlnesc într-un
punct C. Prin -A se duce paralela 1a BC care interseèteaza din nou cerm~l-in D, iar
dreapta CD intersecteaza a d()ua oara cercul in E. ln sfîr§it; AE int~rsecteaza pe
BC în F. .
1. Sa se arate ca:
.,,;,,,-...... ~
a). unghiurile CAE, B_CE au aceea§i masura;
.h) FC 2 =FE.- FA.
2. La ce distanta de·centrul O trebuie sa fie punctul C ca .patrulaterul ADBC •
sa fie romb? .. · . . · ··

(3. PROFILUL CHIMIE (subingineri seral).

ALGEBR.i\

/ .
Sa
XLVIII. 1~ •. se rezo1ve ecua~ia: (l/2 + var+ ('112 - V3t:;=·4.
2°. ·Sa se rezolve ecua:t,iile: .\
. x4 - 2x3 - X + 2 = Û;
{ x 4 - 4x 3 + 6x 2 - 5x + 2 . 0,
11tiiml ca au radiicini comune.
3°. -Fie:
. fm(X) = ni'x2 + 2(m-1)x + ni -1,. m'E R"{O} .
.· Sa'se deterrnin·e m· astfel incî~ fm{x) ~ 0 pentru orice· x ER.
4°. In corpul claselor de resturi modulo 11; sa se rezôlve sistemul:

2.x+iOy+. ,,.,z-J;
x. . . + 3z = 2;
1 ,,,,.... .. '.
- 1qx +· 2y + 2z = 1.
A. A A

....,.
.

,.·
 •
y: PROFILUL. FORESTIER (Specializarea Sil'1icuùura §Ï exploatari fores-
tiere, ingineri zi ~i seral).
. , · ·
:·. ALGEBRA

:XLIX. 1°. Sa se rezolve sistemul:

X + J/ + Z = 4;
x2 + y2 + z2 = 14--;
x3 + y3 + z3 = 34.
{
.
2°. FÔlosind metoda induct.iei
•. matematice, sa se. calculeze
. suma:
.... 1 1 , 1
-+-+
1 •, la • 7
... +-.-------
{3n-- 2}(3n + 1)
· 3°. a) Sa se detcrmine cel mai mare divizor comun al polinoarnelor:
X5 - 5X-i - 6~3 - 6X 2 - 7X -1_; 2X 4 -16X 3 23X 2 - 2.Y -1.~' +
b) Sa se rezolve ecuatia: 2x4 - 16x3 23x 2 - 2x - 1 = O. +
4°. Sa se rezolve ecua\ia: ·
logx f"4 + 3 logx(x t1/4) + 6 iog! fî = 5.
5°. a) Sii se arate ca, pe intervalul ( -1, 1), legea de compozitie: -
XTY- · ·x + Y , determina o structura de !!rup comutativ.
1 + :tY - ..., .
b) Sa se arate ca întte grupul multiplicativ al numerelqr reale pozitive ~i
grupul de la_ punctul a exista un izomodism f: (0, oo)-. ( -1, 1), de form;:
f(x)....:... mx - ~ unde m ER, care trebuie determinat corespunzator .. •
, x+ :J .

ENUNTURI
1987

_. . 1. ÏNVÀ'fillÏNTt;L· TEHNIC

«. PROFILUL: ELECTRIC, ENERGETIC, MECANIC, CONSTRUCTII

. a. ALGEBRA ~I ELEMENTE DE ANALIZÂ MATEMATICA.
L. 1°. Sa se determine · termenul care îl · con\ine- pe b2 din dezvoltarea
( Va - !Yïit, ~tiind ca -n este cel ma~ mare num~r natural ce verifica inecu~\ia:
log 1 n + Iognn ?,- O. _~
'3 a
2°. Fie sistemul:
X+ y+ Z = 1; '
{
ax_+ ~y+ y:.= 1;
Œ2X+ p2y + y2 = 1. 4:

· Sa se discute sistemul dupa valorile parametrilor reali cc, 13,,.ï ~i, in carnl ctnd este ~
. compatibil determinat, sa se rezolve. · .

90 ·
 3°. Sa. so determine un polinom f E R[X], de grad minim,,'astfel încit func\ia
-polinoi:niala asociatii sa aiba U:n maxim egal eu 6 pentru·x = 1 §i un minima-gal eu
2 pentru x = 3.__ - · .
4°. Fie a0 , a1 , ~--, a,i numcre reale astfel incit a 0 + a 1 + ·... + a,i-:-- O.· Sa se
-calculeze : _. · ·

lim ( ao
~00
lYn + a1 l7' n + 1 + ... + ah tyn + k). -

·cu1eze : -~2
ut:.o. Sav,· se ca1 cos., ,_2x c1.x
0 1 + COS X

b. GEOMETRIE PLAN.A, GEOl\IETRili1 ÎN SPATIU !$1 TRIGON_OMETRIE ·

· LI. 1°. Se noteazë. eu JJf, N §Ï P respectiv mijloacele laturilor [BC]; [CA] ,i

tAB] ale triunghiului_ oarecare ABC. Dreptole AJJtl, BN i,i CP in:t,ersecteaza cercul
circumscris ttiunghiùlui ABC respe6'tiv in Q-, S_ ~i T. Sa se demonstreze· inegali-
tatea: .
A.M
. MQ .
+ NBN+ CP~ g
S · PT • ~
' 1

2°. Latura [BC] a triunghiului ABC este fixa, iar vîrful A este mo~il astfel
tncît suma tg B +
tg C este_ aceea~i pcmtru orice pozitie a lui A. Sa se ·afle ·locul ~
geometrfo al ortocentrului triunghiului ABC. . • . · · ·
. . . . ~ ~
3°. Se considera tetraedrul ABCD în-care se cuno~o·: m(BACf...:.... ex, m(CAD)--:
~ . ' ·.

= ~ ~i m(DAB) = y. Sa se calculeze m~sura unghiului diedru format· de reiele ABC_ ·_

§Î ·ABD in func\ie de oc, [3, y. . .
. -. {'. 4°. Sa
, . se· determine x E (0, 1t] astfel inoît:
. . ,

· . cos• x + cos• 2x + cos• 3x = 1 §i . cos 2x E [-:- !. : ]·... ·

· 5°. Se da_ trh~ngliiul oarecare ABC ~i se· cèmsicI°era punc!,ul D E [BC] astfel
incit BC-= 3DC. Se noteaza eu E mijlocul medianei [CC']. Sa so arate oa .punctele
A, D. ~i E sînt coliniare. ·

~- PROFILUL: ELECTRIC, MEC_~NIC, CONSTRUCTII

a. ALGEBRA
.
~I ELEMENTE DEANALIZA MA.TEMATICA.

LII. 1°. Sa se arate ca pentru ·orice 1ntreg n ~ 2,,

4n (2n)f
n +1 < (n I)~ ~·
2°. $tiind ca radacinile X11 X2, X:: ale ecuatiei x 3 + x 2 a:r. + + b = 0; a, b E R,
stnt reale, sa se àrate.ca acestea sint egale claca_§i numai daca: · •...._ -•

Xa X3 X1

· Sa se -rezolve in ace_st caz ecuatia ·data §i° sa se determine a ~i b.

91
 3°. Fi~ A un inel astfel 1ncit -x6 = x,' pentru o:cice x E A. Sa se. arate ca
œ2 = x, Jlentru orice x E A •

. 4~. S~ l!e calouleze: ~(tg 2.,"~ l )¼'

5°. Se considera func\ia f : R ~ R,
(x ~ i)e-:c claca x E (-oo, 1),
f(x) = { ln:x · daca x E (1, oo) ...

Sa ~ ara te ca / are primitive §Î sa se. calculeze o primitiva a sa.

b. · GEOl\IÈ'fRIE PL.ANA f)I ÎN SPATIU :;;1 TRIGONOMETRIE

LID. 1°. Pe diametrol (AB) al cercului f2. se considera un punct fix D ~i

fie Mun punot mobil pe cerc. Perpendiculara in ll1 pe AID intersecteazii tangente1e
tn A ~i B la cerc respectiv 1n E ~i F. Sa se ara te ca nrodusul AE .•: BF nu depinde de
pozi\ia punctulùi M pe cerc: • · .
. 2°. Se dau punctele A §i _B de afixe a :...... 1 i §i respectiv- b =
. i
1 2i. + .,,,,,.,.......
Va+ + •

·Sa se determine afixele punctelor .M astfel încit m(BAM) = 45° §i AB= AM.
. 3°. Diagonala [Â.C'] a paraielipipedului dreptunghic -A-BCDA'B'C'D' . for-
mea.za -~u niuchiile [AB], [ADhi [AA'] respectiv unghiurile oc,~ §i y. Sa se arate ca:
·: .__1_+_1_+_1_ ~ 9.
cos 2 œ cos 2 (3 cos 2 y .
4°. ·S~. dau doua cercuri secante @1 §Ï @2 • Prin unul din punctele lor d_e inter-
sec\i6 se duce o dreapta variabilë. oare intersecteaza a doua oara cercurile e1 Hi @2
in M 1 ~i, respectiv, M 2 • -Sa se afle locul geometric al punctului JJf E (M 1.M2) astfel
incit l.fM 1 = 2MM2 • . '
5°. Se noteaza eu a, b ~i c, ari~ totala a unui con circular drept, vo_lumul conu-
luL,i respectiv aria sfer~i inscrise în ac.est con. Sa se demonstreze egalitatea:
a2 • c = 361tb 2• ·

.. y. PROFILUL: METALURGIE, CHH1IE, ARHITECTURA

. ' $1 SIST~MATIZARE, MINE, PETROL, GE_QLOGJ-E
- ~.. ~.-
a. ALO~BRA $1 ELEMENTE DE ANALIZ.A. MATEMATICA

·uv. 1°. Fie functia f: R ~ (1,' oo), f(x) = 4x 2x 1. Sa se arate ca f + +

este bijectivii, sa se determine g = ,~ §Î sa se calculeze g'(3).
2°. Sa se a_rate ca oricare ar fi a, b, c, E _z sistemul:
1 . -. . .
\ x ___ax + by ~ cz;
2
1 . .
- y
2
= ex + ay + bz;
.!. z = bx + cy + az,
2

admite mimai solu\ia x =y= z = O.

92
 -·.
-. 3°. Fie JJl = {A E _.i1J2(R) I' À 4 = E},
O unde ·'A este transpusa matricei -
·A, iar E = (~ ~). Sii se arate c1i: . .
a) Pentru orice A E Jll., det A = ±1;
b) Opera\ia de 1nmu1\ire ·a matricelor. determina pe Jll o struct_ura de grU;p.
0 ••- . .., • 11 1 . - ~ . . . 7e2
4 . f]tnnd ca ~irul (a11 )n~t, an=}:-, este convergent ~1 are bm1ta ·-- ,.
· k=1 /c2 . 6.

sa se arate ca ~irul ·(b1,)t1~1, b -

• • - n -
~
f=i (2/.: -
1
1)~
este convergent ~i
· ,· ·
,sa i se
calculeze limita. _
0°. Fie functia f: R,{1} ➔ R, f(x) . ln ( 1 + x ~ 1
_t · Sa :·se_ calcule~~
;.uia multirnii 1,marginite de. gmficul -functiei, cele dJua axe de coor<lonate
-
-tft
.
·
dreapta x = - .
' . 2' '

I>. GEO}JÉTRl~E PLANll ijl ÎN SPATIU $1 TRIGONmmTRIE

LV. 1°. Fie [AB] un diametru fix al cercului (2(0, r) ~i Al un .puncÏ mohil pe
cerc. Tapgenta in. J,/ Ja_ cero intersecteaza dreapta AB in N. Sa se_ aile locul
geomet_ric al cèrttrulüi cercului înscris in triunghiul ON ltl. · · ·e • • • _

2°. Se da triunghiul ABC in care tg A = 3 ~i tg B = 2. Sa se arate ca orto- ·

eentrul triunghiului coincicle eu mijlocul inal\imii [AA '].
3°. So considera piramida SABCD avi.nd ca- baza dreptunghiul ABCD cù-
-4B = 2a, BC = a ~i• a carei înal\ime este SD = 2a. .Sa se determine un_ punct
!' E (SB) astfel incît triu_nghiul A PC sa fie dreptungbic in P.
4°.- Se da functfa / : R-+ R, f(x) = cos-3x cos 5x - cos x, §Î se· cer·è ·sa . +
se ca1cu1eze
· .
f {-'").
2la
· .
- .· ..
o
• Fie O 6entru1 cercu1ui @ circum.scrjs triunghLu1ui oa~e.carè ABC.
0
T~ri-:
: genta in Bla f2, intersecteaûi dreapta AC in D. Cercul circumscris triunghiuJui Bl'D
~tersecteaza •a doun oara dreapta AB în E. Sa se ara te· ca: · · 1_·

· a) °l)reapta DE este tangenta cercuJui -circumscris triunghiul~ ACE;

b) .Dreptele AO §Î, DE sint perpeiidiculare.

3. P)\OFILUL MECAN IC

.-. a. ALGEBRA ijI EL:fi}llEN'fE DE ANAL_IZA J..IATEMA1'icx

LVI. 1°. Sa se rezolve sistemul:. ·

l C!x3 ·. 2~3 -.- . C!x4. 2 -4 < O; 1

l c:xs_. 2x-s_ - q:p . 2~ < o. 4

2°. Sa se ~rate ca ecuu\ia _x3 - x 2 - : ~.1 = 0 admite o singura ·1·adaèma x

..rea1a. Fie aceasta x 1• Sa se calculeze 1im (~: x:), unde x 2 :§i x3 si~1t co1ela1te._
: - ~ro
+
·doua radacini ale eéua1,iei date.
~ I'\ I'\ . .A

.. '· .· 3°~ .Sà se deter~nine a astfelincit po1inomul: 2X3 + (a+ 2)X +·1 E ZafX] sa_
ffo ireduçtibil peste Z3• ·\- . . ·· · · -

93 _.. ·- >
 4°. Fie f : R ~ B;

f(x) = { e .. ~.. i E (~f, O);

, .0 , XER'\.(-1,0).
Sa se studieze derivabilitatea furic\iei f ·pe R.
· 5°. Sa· se traseze grafirul funciiei f: R ~ R, f(x) = V·1 x 2 - 1 I - œ
~i sa se afle aria muJtimii marginite de graficul funciiei,. axa Ox ~i dreptele
1 ( ·,
X=-- X=-•
2 ' 2

b. GEOMETRIE PLANA ~I ÎN SPA'fIU ~I TRIGONOMETRIE

LVII. 1°.. În C'Prcul@ se tnscrie triunghiul ABC avind virful A fix, iar vîrfu-
ri1e B ~i C variabile pe cerc_ astfel încît AB2 +_AC 2 ·· k, unde k este un num~r pozi-
tiv dat. Sa se at"le locul geometric al mijlocului Jll al laturii [BC]. · _
2°. Sa se arate ca daca în triunghiùl ABC a!'e Ioc egalitatea BC = V2AC,.
atunci mediana[AA'] formeaza cu latura [BCJ un unghi congruent eu unghiul A.
3°~ Se considera o piràmida triunghiulara reguJata ABCD eu baza BCD. Pe
muchia [AB] se ia un punct lJ1 astfel încît AB= 4AM ~i se noteaza eu N mijlocul
muchiei [CD]. Sa se arate èii JI.IN trece prin mijlocul inaiiimii [AO] a. piramidei.
4°. Sa se demonstreze egalitatea:
cos -
27t
7
+. cos·-·
4~
7
+ cos-.
. füt
. 7
+ -1 = 0. ~

5° .. Doiia ·plane perpendiculare intersecteaza o sfera dupa cercurile de raze

a ~i b. Se cunoa§te distania c- de la centrul .sferei la. dreapta-de interseciie a ·planelor.
Sa se calculeze r~za sfer_ei în funciie de a, b, c. ·· .· · - ·. ,

2. îNVl'fll\lÏNT UNIVEUSITAR ·

oc. PROFILUL MATE\lATICA (Sp~cializarilet Af~tematica, invatanµQt 4e

zi ~i t'a.l'a frecvenia; .Jn.formaticii, 111atcma~ica-111ecanica, in vatamint de zi
§Ï seral) ..
a •. ALGEBRA

LVIII. l°. Sa se rezolYe sisternul:

l/3. x+ Y+Vx.-y= 6;
{ ax + Vi=°y= 11,
unde x, y ER.
. 2°. Sa se reprezinte in plan imaginile geometrice ale· numerelor complexe z.
.
care indeplmesc .condit1a: z~ -Fi
. . 1 --~- - .· 1 = 1. . . ·
z- - 31 .. ·. . . . .
- 3°. Sa se arate ca ·dacëî n ~i k sînt numere naturalé eu n ~ k. + 3, atunci
coeficieniii hinomiali: C~, C!+i, ~+ 2, C!+ 3, nu pot fi termenii · consecutivi ai µÎlei
progresii aritmetice.. · ·
· 4°. Sa se demonstreze eu po_Iinè>mul:· P(X) =(X"- 1)2 (X - 2) 2 + 1, nu
$_e poate descompun·e in prod:us de doua polinoame cu coeficien\1 numere intrègi~

9.4

•.. . ~_
 I -.. . -

5°. FieG multimea rii~~ricilor din M3(R) de forma:

a - b
1Jl0 ,b : . ( li a
__ b a
. '
.~ï avînd propriétateâ deHAia.b) -· 1. Sa Sé ~rate caG este un grup 1n râport 01Ùnmul-
tirea matricilor. ' . ' ' . '

b. ELE:MENTE DE ANALIZA MATElIATICA

LIX. l°. Fie (Xn)n~t · un ~ir de numere reale pozitive astfe1 înott
(n + 1)Xn+l-:- nXn < 0
pentru orice ,i ~ 1. Sa se arate ca ~irul (Xn)n~1 este convergènt §Î sa se ea1ouleze:
limita sa. · , · .- -- .
2~. Sa se repre.ûnte grafio ·ru,nc~ia f: D ➔ R definita prin
xz .!.
f(x) = ~ ex,
x+1
· unde D · este domeniul maxim de -dofinitie. ·· '
-3°.. Sa se aràte ca.- pe~tru orice a E (0, 1] exista n E N §i x E_ [ 0, f} astf~I
incît: sin 2? x +
cos2n x = a.
4°. Sa se arate eu pentru orice x ..~ 2. are foc inegalitatea:
~- - (x
'
+ 1) cos~-;- x cos~> 1.
'1

·z.+ 1.-,.
'
. · x
-fi,
5°. Sa -se calèuleze: C_ 2 arcsin~~x dx.
/. J-1 r' .
.l ..

c. GEOMETRIE PLANA ~I ÎN SPATIU, TRIGONOMETRIE ~I OEŒ\IETRIE .

A!~ALITIC.1. . ~ ·

LX. ·1°. Fie ·A î~ interior·u1-. cer·cultii @(à, R),A #= 0 ~i (BC) coarda ·ce trece _
prin A §Î este perpendicul.ara pe OA. Sa se arate ca pentru orice p~ct ME @(0, R)
. ~ ./'-... '

avem ·m(AJJJO): ~ m(ABO). .

2°. Fie [AB] .~i [CD] diametri perpendicuJari în cercuJ @(0; R) §Î ME {OA).
Dreapt-a·ClJf intersectea~a. iar cercul in N. Tangenta în N. la cerc·se intersecteaza
ou paralela prin lJf la CD în P.
· -. i) -Sa ·se ·arate ca patrulaterul OJJfN P este un tràpez isoscel.
ii) Sii se ~fle locul geometric ni punctului Q = ON n 111 P cînd lJ1J parcurge
segmentuJ (O:A). · _ . _. .
3°. Sa se arate ca pentru orice con èircu]ar drept raportul dintre aria sa totnli1
-ti aria. sferei. inscrise este ma~ mare sau egal eu 2. ·.
_ · 4°. $,e considera in plan doua drepte perpendiculare.· Sa s~ çietcrmine mulp-
mea. punct_e1or .lJl din plan .eu· proprietatea ca suma- distantelor lui M la dreptele
aate· este ega1ii cti suma inverse1or dista~telor lui 111 l~ cele doua drepte date~
. 5°_. Sa $e discute ~i. ~a se r_ezolve ecuatia: · ; :
·· . ·. mJ sin2"3x·.= sin 2_a;, m: ER, m > 0.

9_5 __
 -, .-_ .....

~- PROFILUL MATEM-ATICA. :(Speoiaµz~a · Matem~ica-Fizica,· 3 · ~ni

· învatamtnt de zi).
ALGEBRA (clascle .IX-X), GEOMETRIE ~LANÀ ~I IN SPATlU
~I T!H GONOMg'l'RIE · '.

LXI. 1°~ Sa se deterinin~ numerele n;turale distincte m,. p, n, q~ pentrù oare·

polinomul ~m xn- +. ~P + +
Xq e~t~ divizibil eu K.3 x2··t X + + ~-
20. · Exista termem mdependent1 ·de x în (lezvoltar?a bm_omulm

(il X tyxf + ,}~)1988 ? ·

Sa s·e scrie ace~ti termen_i in caz cil exista.

".
· 3°. -ln triunghiul ABC. (m(A) = 90°) se duce ina.l~imea [AD], DE (BC) EJÎ
se considera_F·E_(AD): Perpendiculara in F pe FC int'ersectèaza'pe AB inG. Para:.
lela prin A la FG intersecteaza pe BC in H. Sa _se arate ca patrulat.erul AGFH es~e
paralelogram. . · -
4°. Sa se rozolve ecuatia: arccos x = arctg x.·

3. ALTE PROFILURI.

o:: PROFILÙL: -FORESTIER (Specializarea Silc1ièultiira ~i exploa.tariforcs-

ticre, ingincri zi), TEHNOLOGIA $1 CHIMIA · PHODUSELOR ALI-
MEN'I:AH.E ~l TEHNIC~ PISCICOLA· (inginei·i zi ~i, dupa caz, serai).

ALGl{f,RA

LXII. 1°. .Sa se studieze ln raport eu ex E R~.. ~i

.. 211 ==
~- .!!.
o:x ;
-
sa se rezolve sistemul:

l
x"=y.,, . .
2°. Cum trehÙie a!ese numerele naturale m., n, p astfel i~cit polinomul
p= X 3m - X 311+t +
X 3P+2 sa_ fie divizibil. CU X 2 - X + 1. .
3°. Sa se determine permutarea c; E 8 7 dacii: .;:-. -

3 4 ~- 6 .7) 0
( 17 · 32 · .2 1 2 3 4 54. _65 .76.) . f-51 2 3 4 ·5 6
~)~
c; à(
1 6 5 4 3 1 2 7 \ 1 3 6 4 7
0 1
_4: • Fie matricea XE -lJ:fiN):

. -
X=(! 0
,~_1 U)~
O· ·1 0
~

..
.,...
..--

S~ se arate -ca matricile X, X 3, X~, .... formeaza un grup multiplicativ _.ahelian., : .~ · .

Ci~e elemente are acest grup?
_
!!O- F'1
_ t.t • e z1 = a
b'1 1. +1 - Z1 d
9 z2 . 1 + _.ii ~ua n_umere ~omplexe. Cum trebuie ales z1 .
astfel încît z1 - z'2 ~i z: sa--fie numererealc? .--. · ~

96·
 °'--
~- TôAT.E PROFILURlL ~ihé~(seral)~ ·. -. -
,1,,, r}]0/ - - . . . -,
ALOE_BRA, GEO.ME1'1{1E· PJÎ( . ,. ..,,)f'-'· :•. !,~IGONOM_F.'Î'RJR ·: ., '--::· · ·
--· -- ·:·-})/\\-\\}:<:·. \~Y\\\/:};'./;::_:·t
1
· - -- < 1
i
se rezol~n ec~tl)tttJti~:~}t:f-~;é: . '.... ..'·:···,
" LXIlI. 1°. Si(
< -, - 2·eus; _/J~l:f~~-·a/ sin ·4;;
· .. . . . - . .(•aJ~S:t+to-~~, :~ 21
. 2'\ Sii :se. rezolve 1ne~ua-t;1.a_: -,~:: / • _
- ~-. -- ~ - . .. ~ : --

64

·. -3ô.l' $~- ~_gàs~~soii: pa}~_-nUD).e~e:,tJ:ttreg4:eonseoµtive,· afa· fel-'inolt~oubÛI -celui

mai marP. së fiA egaJ eu suma puhtlrilor?~~Jorlalte .t_re_i.. -, •- . _. - ,
. . 4°. $a .se· arate: cà un triung~ ~~ ~-~pt.uµghlc~·dacà f}i· numai dacii are~ Joo
egaJitatea:_. sin 2 A 3 B -~·siii2 -C: ·. ·-.:~~ ,-sin
:-_ : · _ , • ·" _. · . · · · . :. _.-
Lm. 1°~ $à se r_ezolvè. ee,u_~iÏ,,_=· ~i~~_/+ 5.-~~~ 2x +-4 '· ·o~ .
·. 2°.· Sà _se rezolve inecuaiiâ:, .,_ ,_:
1 .· - - ·. : ... 2. ·. •, _ . , , ... - . · · '.
,. · - •5::-làga:.ç·
· ·: +··i+loga:r_.·
·- ·: -. <1·1;· ··..·O <.·a·<:
:·
1.-·
.-.-
: .
w.: ~~~ . ~-. .
3°. Sa se :r~zolve ec y~t,ia: . · · .,
.X ~ li 'è·
a -~ c b :, . ·. ·.
. . ==-0.
/J C X ._~_.,:;·,
.?-t,<'.a X .. :.

: ·4,0 ~ fn .ce fel de tdu~·ghi. ~1i'.ioc•·= eg-~litafi~;c•·.

- • . , --.. : =--= ~ ~- ..::. •.. • 1 f _ .._. • •. 1 : • .,; • .. : •

sin B
"-
+ CO~ S..
·. ·,.-:·c:,_-·r
~in:~ç + cos. C.
·.. /:·-- .- .,:-· - .. ·-.
.

y. PRoF_1LuL:. CHIMIE,· 'rEI-iNot0&1A' ··$.t :c1-11M1A Paoous&Loa

_ALIMENTARE ~I TEH-1\llG~ :PI~:CICOLA ·(subingi~eri sertu).
,·

Ai:GEBRA : .·--. ,:. •. ·• • • • ~ r •

..:
LXV. l°. fü~, se:·rezolve -ecuâ\ia:-_·· _,.:-.··
0
0 ~:
. •• :~ '

. . .. : - . . . ~-~·•:-: _-~.-· -

.·. ·. ,' logvxf"' +IX.,:. 2 ü'· lc:>g., (5x :'- G+s rx..:,. 2'1),
,2°. Sà' se afle matrièetr
. .- X ':daoif:. . ~ . ·.· C
..... . -
., .:,--

(: •!J:X:'x~(f··· ·tJ>ff .-!}

- ' .-
.r .. . .
- . ' ... ~ ..
. ..
,-.; . ...

.se detnonstreze : cii_: •.pentr~~ JV )1f ~- 3;. n EN, are ]oc. in_ègalltâ~~=:·. ~
•·. 2~ ~~ 2n:+ i .... ,; :. .-:: -~
1{ 1·• • .. • : · . _-. :· ' ~ - • ·- . ' ' •. :. ' . ; - • •• • '. • . .• • . ,. '.-'

\:·.-~·~•~~ s·a: ~ë:det~rmirie ·par'ti~etrul-:i:ea.J -tt.:,~ :•sâ,; se:' rezolva'•·ectû~pà: )rf,:--- ~$_~:-'il~·
,:~. ~+ 8 _ .0,, _ftiÏn,d•_c~ produsul a~ ~~•·rl4J<»iû<eafîe_ egal eu 2. -~ . . ,. ·:,: .
:;?~: :-.. r

.- !J!f.
j,~~<li'"t<>l!l.;~~w . ~ ... ~t11!1t!tli4~ ··
-~ - .
,,-._
,.
 3 PROFILUL ECONOMIC
ALGEBRA ijl ELEMENTE &E.

LXVL 1°. ·Sa.·se demonstreze e~~\g,,fgj:i; . · ·

. ~- . . 1a: + 2s_ + ~ + ~.. + n,f, ~.;'J{:.:l!Jn .:11. J-•· Ji E N~l
t1i
~·
sa se calculeze
. suma:
,. 1 + 2(1 f 2) + ~(1 + 2 + 3) + ... + n(1 + 2. +.3 + ... + n).
2°•.Sa ·se ~zo~ve .in corpul numerelor ;comp_lexe :si~~mul:
· .. { (z. t f ) (y. +. -f 15:.cy;.
9
(:t8 + f)(y + 1),==3zy.
1
)S.· ·

3°. Fie hl M2(B) egalitatea matrioiala: ·

(: :::r= (:: :,.

sa·se arate oii dacii au~' tza,-.a. sint _in .progresie àritmeti~, atunci b2 -h1 , b3 - h2,
b4 - b3 sint tot in progresie aritmetica. · . . · -· .

~ _f, z E [i, 21.

2
.. 4°. Fie fun~ia f: (1, 3]-+ R; f(z; _ ·1·. tt!- ~ 1
· _. • . · . (x 1~ ,
+ :c E (2,' 3].
. .
. X-'1
Sa se verifice dacii este aplicabila teo:ttema lui _Lagr~ge §i ·sa se determine puno~le; :,. _
a; = e, èorespunzatoare. , · ..;./: ·~. ::. ,__
· - 5°. Sa se giiseasca parametrul r~al cc astfel hloit' graficul functieî f; f (#~~7;,;(_:
==V.::=..__, .sa. aclmita. un _punot -·de inflexiune hl x . -1. Pentru
cr. - :rfJ ., • •· •. .
«~.!.sa
8 ,
~e-~..·:..-~:;:trI.:. i/;/·
,""'-•·•°"/,ëit·,."·.···
prezint~. _grafio funct~·a ob~imita i,i sa· se calculeze v~~umul corpului de ro~~iJJ(:'.\·'.·i
· determm.at def pentru ~ E [-1, O]. . . . . .. . - · \~;~j:{1>:-;:\:.·.
LXVII. l~.. Sa tJe. calculeze ~eter~nantul: . .,;;·.-',I~.:~:;1}\.
~:~ 4 l

:CS :CS Z1 •
1
:C3 X1 â:2

. '1iiind c~ X1, X2, Xâ sint .solÙ~e ·ecqaiiei ·zS - '5~ 4 ~- . o. ~--,+

. 2°. Fie ai, a2 , ••• , lln E ·R "- {0} termenü unei progresii aritmetioe, eu
r .:/= O. Sa. se ga~asèa suma: . __,...._ · ·

."" în fqnoiie de a17 r ,in. Sii se verifice trezultatul folosind inetoda inductiei- C"Ompl~'~'./î:(.NJWV,::,

s·. Si se-rezolvé•in C msr:z:,y. \6, . l!fl

0 fiind. oorpul numerelor compl~e. , ,\: \)â!!Vt··
- . .~: • . .. . . . . . . a:' - . .. ' ' . • . ,j':):{i};/(;\.fqf
. 4 • F1~ f~o1Ja ( : [~- 4J~ B., l(3:}:_~ T - ln ,tr~ ... $a se c~_cµI~ ar.ta ·:~1t,::;}:;i;w~,i
prafetei de .rota1ïe determµiata de ltmep.è:f. . ,,,·),,1f" ·'

118

. . .• . ·.. . . .;1 / · ·'·"·';;;;J;)diidlid!~~i:;Li~;;~,

 -:,·
. ,

5°. Sp. se reprezinte graffo fa.milia de fu1u~iüf :.D x R ~R~f(:i:, kl: _·~'V x+k,
., unde k .este un numar rea_l pozitiv, nega~iv sau nul. . . _.. · ~- ~ -.-: ~ -
î LXVID.. 1°. Fip ecuatia: - . ,
+ab=~ 1/[(a b)x "'- ab]2 - x2•
x2 --:- (a +_b)x , +
Cum trebuie ale~ parametrii reafi O ~ a < b ast(el lncit ecuatia sa aduiita radaoini
} reale? · · . . ·1
2°. Folosind metoda inducpei complete sa se ara.te ca daca x, y·~ O, atun•oi: .
, . .. (x +
y)n ~- 2n-t (xr&. yn), (V)n ~ N*. .. ) . +
3°•. Sa se rezolve eouatia m:atriciala: ·
.
·:· · . K-f_~f • i :_~)a _\;.(_
..
\-....:2 . -1
2
1
J
a.
0)•·
~2 ·- .
.; f .•··[ --œ,
4°• F.10 f.une.y-a . œ1·.-. n·,. 1~(, a;..=
.) · .~=+.
. . e:-= ., œ > 0. Sa" se af1e . aria
.
. . ~- ~
1
, 9Vp_rafe~ei- de ro~ati~,.:d~termin.at~ ·de f. .· . _· . . • . . · . · . .
-funcpa f : •-+
•. •. ~r. -~a ·se. .. studie,ze .contm~ttte~, .9ei;~v:abili~ate~ p ~ se r~prez~te _gr~i~
R,- ·
. .f max(~, ~, :.rfi},
·
.. z- ~ 0,.
. !<z;) •1~(f ·+ ic, ! ,:~}, :s ;::.O.

~--- - LXIX. l°. ~ii Se-rezolve 8Cua~a: [t~ t] . ; ~ sii se arate ,cii _solupile_ eil
. ~t ln pl'ogresie aritmEltioa (s-à. notat eu Toc] partea tntreaga a numarului real ex)._
. : :_ . ~- 2°.. Sa. se i:ezpJve, in ~eJul cJ~lor
.· . .cle
. festuri .modulo
. 6, sistem-µl: . ·:.
.:· . ,{ _ si.~- ,~;:r·~-~ ·..
. .. . . . :· ·;.. . . . '

- .·. •.. .
'1\ . 1...
+av
.-
, 42:
J\ .
=i
J\

· · 3°. Sa: se aratë ca polinomul: ·P'= X-,.n + P:...

X - 1, n e.·N*, este· div.i~ .
- .'~il c~X 2 -t X +
~)(X 2 - 1)~ , :· . · . · .. · . . . · , :_ .
.• . - { e~, . X < 0; . · .
. ·. - 4°. Fie funcp.a f :R-+.B,. f(~)
..
=· (>- J·= - ~ f\ unde a ER+- Sase studieze
'u,$. ,x:..---v-,
continuitatea E}i derivabilitl-tea , .funcpei
0 .
f lit punotul ::,; = O. Sii se calculeze:
:, ( ·_. x 2f(x) dx. ·
. J~o• .
- .. · -, 5°._ Sa se re~r~te grafic f(~) · _· V··= +·! ~ ap~i sii se _studieze _solu:pa ecua~~
_-; j(tE)_ = in, m·E B. . . .. ..

,. .. ;

1. '

,, ..·
-
 " .
.. __ __
-

-r

·.·;.

. ~, ..

. .
I. · l°. JUidacinile:.comurie ale celor: doua eouatü polino!:llîale vor fi radiicinile
·celu~ mai m~re divizor:co~un al polino,_amelor~ Nptam: ·. ., _ _
P(X) = -
X5 -
.
5X4
~~-
+6X
- . :
3
+ 2X2- -12X.+. 8;
- -

Q(X)_= X~.;..... 5~4 + 3X3+ 11.X2 -.- 6X - 4, .. · ·

,ï afl!m cei ~ai moie-divizor • ,
~otnun l)(Xf·prfo· alg<>ritmu] l_ui' Èuclid. Avem:·
- • - - ._ I ~ -

+ 3(~ ~ 3X_ ~ 2X + 4);

P(X} .. Q(X) •,1 2. \.
Q( X)~ c.xa ~ ax 2 .~.2~ +4fcx 2 - 2x-:- 1),
' 1 ~-

- \ ·, ~ ~ - .

4
deci_:J;)(X). _· X~ ~.3X~ - 2X_+ ~- :Ob't,inem apoi:
- _,-- - ·.--- ·:- :.- •

,'.
P(X):= (X3--:--_3X2 ,.~_2X
'_--.-----. ··:•\J;
+ 4)(X2 - ix ~ 2):
--~:-.-~~-:.···.... ·_-.. ..... _ .~ .. ----- -·,:,\.
·- 11
--() , l
~:

, . Aflam mai futii radaeûµle co:mune -ale -cèlor -do-ùi polinoatjie. _·Observam•. c.o. Dé-X.) - _·i_:.
are radacinâ ;i:1 == 1 ~; prin schema lui Horner, 9bliuem descompunereà: D( X) = ·
' .(X~ 1) (X2 ..,... 2X--- 4)_. Rezulta oa radi~inile oomune stnt ri= 1, Xa :P.1 + V5, .
X 3 - 1 ~ }/5.. Polino,mul P(X) :mai-are<ii radacinilè x4 =.1-+ i, ·X5 = 1-:- i; iar;·r.
polinomul. Q(X) mai are ~ radâ~inile X~ :;= 1
· - 2°• .ill.'}toda 1. Calcul.~m Az, A3 : - ·.
X5 - 1 - + V~, v2. - .
1·
A2 =
.
·(fo·· 1) ' = (1o: 3) -
2.
-1 2 -~ ·_~.A3
.

3
1_· 3 • r

-: •· ~>-- ~ 1 _-. .. o of f

. -· · · -(_f-· n+ 1 lm_+_· n),.: _.

An+l = An_• A_ = O. 1" .n + 1· · .
./ . _ . _ 0, 0 1 ·

Rezulta ca tln+i-:- tzn + n, (V) n ~ 1. Dèducem:

an = (ri ·--'-1) + tln-1 = (n -1) + (n ·- 2) + ctn-2 = ... =-
- ·. . ...
.. , ' . . . . - . .
. . . . . . -~ . ·. fn t)n .
-= (n ·- .1)+
.
(n -2) + ... + 2+ 1. + a = 1+_2+ ... +(n ..:-1) -:- - - : • ,
. -. ' . . ·.· . . , .· { . '2 .
1
i.,..;

100 ·
; ..
 -- - -
. ,.- ~·. .
' _:Deeic ··. .. ·, .·.c . . •

---
. ; ' . ....
... -- -.
~ ~

t - "\

· ·Metoda II.: Putem,-sori~ mat~ic~a A ~stfel:

··A=,(~~.~)+(~:--.~--·~)·
•• ✓ 001 000 ·
13.+B.·

Deoareoe matrioile 1 3 t1i B comuta ·1a ·i:nmuliire (adica / 3 B : BJ3 ) putem s.ori~: _
•
_. formula _(oàre se. demonstreaia prin inqµo\ie):
- • • - ' - ~ - - • J

• • C •. .; 7\ . . ff

A 11 =·Us+ B)n·=f:E•c~:-4t•Bk =E ~Bk. ·Dar

· ·_, .· . .î .·_k-0 . , · A...0
I

B•=(~ Hf,'~ GH}

deoi avèm:
An =·(:g.J3 + 9·B+ C~•.B = 2

O)··. ·,· .(0 1 0) _· l° :..:· ,· (O O1).· ·(·1· n (~- t)n) · '

•.. ·. "'-
2 .
o_·_ +_n. p. 0 f. :+ 0 o_. 0 = O_··. ·_ 1 ~(.n --:i)_ 11,.
1 .~.:
2
o ·o-··o · - , .: · ·o o- o O
,
0 1
,r.: A~imptota oblicà ·y
--. - _-- . - , . -
.. ·X -~.3 ~rè: m ~ .
=-i . '
~in=·
..
~a. ~yem: -._
. · _.;,m·=
. . , l'1m-:-···-·
f(x) .
· . 1n;n: ·
· a:r:8·· -·
. ·
· a
=-~ =1 1,
~«>· ic ~ . x-t,CX), (b + cx} 3
1:3.
(
è:leoi ci. =· c3. Apoi:

n __ Hm_[/(;) ~ 1xJ== li'În F. ,;s;;• ···· ~- x]. = ·_

·. x➔co · · ~co.[(b + cxJ 8 · . .
\

·:....ab~:r - ab'èx2 ~- ~•:i -_-· · . _ .- ;, · .· 1

=·-3 -=-'

.
=· lim. -_ . _- 3
x-+o:i c3x3 +-2c2br
,· ' ... --
-
+. 3cb
-
-x· + b8
. . : '-'
C . . .
11
~ . - -_ -:-

. . . ; . ' . . -: . ..

deci b:-·c. l~ ,ace~--~az fun~\~! se :~r~~-=-_f(x) . ··(x~-1}'3 ,i ~-. R\..{-.ëih;~v~~:

lim·/rx) _· +~ -~î ·Jim f(x) = -oo. Apoj:. ··
~co._-:-:;_:. ~,-·' .. -~-CO . .. . • . :·>.:-~. ~c:·.

li~ f(!t)
~ - 1 ·- __:>_,_
= -~ '1(--~-1
•
lim f(~) . +oo. · · ·
•-'•·.. · ; .. ·
.: __:.·
:r<-1 · . :r>-1

t -~- ·.
• __ ·._:-

i- - ~
 Graficul are asimpto"a verticalii x = 1 ~i asimptota obl~ca y = x - 3 (la amh~e
ramuri ±oo) . .Calcula~: f'(x),=i:. xa(x + 4). Rezultii tabloùl de variatie:
.- (:r:-+ t)' .. •

X -oo -4 -t 0
.t(x). + 0 - 0 +
256
(fx) -oo j(
27.
.~ ·---i---00
1+ 00 :·~, +oo
1
§i graficul .corespunz.ator (v. fig. M.B.1)~: , .

# Fig. M.B.1

4°.
. .
Se:ob1ine imediat:.di an+i. ==!.!tin,
·.10
deci
.
.(a.n)~.....:o
~
este o progresie- ·ge·· orne-
1

trica CU rana
r~
~.· Rezulta ~"~
g = 10 l
,.:__
ao·qn· =·ao·. 10 · · ·Atunci:
. .
·
-.(!.!Jn~
.{ +oo daca. llo > 0, ,
· Iidi
n➔00
an= 0
•.
-daca a0 = 0,
. -00 dacii ,a0) <,O.
\
·
5°. Ayem: ~n
x cos 2x ~x = ~"'·_ x· 1 + .cos
. . 2x _dx . . x dx + -12 ~"'_x cos
= -.12o.
~1t ' 2_ x dx =·
.0,. • .. o 2 0 .

=t ln+ ~ [x -:
4 0 2
si:.i 2x
2
ln _Jo(n
et
sin 2x-
2
cix] ·= r;4 + cos· 2:n 11r ·
8
r. .
,. ·
· ' ·
0
Il. 1°~ Teorèm~ bisectoarei ·;~ tri~nghiul .AMB
. · . ,
ne' da
·
relatia. AP
. r. BP
== AM ..
BM
· Teorema bisecto~ei in triunghi~l
,
BMC da rel~iia CQ
. ·BQ.
= ·cM (v. fig. M.B.2).
BM
Dreapta PQ este paraleH{ cu dreapta. AC daca §i n~mai ·daêa ,AP ~- CQ '(Thales).
· · . . ]!f BQ.

-102
 ~=
. .
Din reia'\illQ ~lltérioare tremita· ,ca · PQ ·este pamlelii ,eu AC daci 4i. iiumai ~ni ..
!!. ; .
~ adioo dacà •P ·-numai daœ -~A Ml . :(CM] .(:M ~jl~c~}~ [4f'.ll~-.... ·!f.__ ,_;; ';.' .. }/':'!:" •·. _:-:·.>
; '·
B

.r A~--""-~------
M C
: Fig. M.B.2

2°. ·Bisectoarele dih A Qi B intersecteaza cerèul circumscris triunghiùlui in

mij1ocul A"' ·al aroului BC, respectiv in mijloc~ B' al arêului AC. (v._ fig:·M.B.3). ·
Ducèm· ID ..L. .4B_; .in triunghiùl ~JD·avexn AI~ . 'A. Apoi; .
· sm-
2
./"o.. ~- ··- ~
m(.IBA') = mt4'~') ==mtBO:)·+ tn(A'v~ •

,/'-,...
6 .

·
.
,__
'

.
•
- .2

rn(BIA') ·....:_ m(_BA'L+. m(AJ!') = mlJJÇ) + m(AC) ·.•

. 2 .
'
•

·
- -·
• . : '·

.4
•

~ /',... ,' . . _.

Deai' JB.A' . BIA', .adica ~BIA' este isoscel. Teorema sinusurilor in tri:.
.-. ungbiuhAB!l' ;(}a.: ·1A' = BA!, ··:2R ~~ A • Puterea puhctului l fa\a de cercu1 t:i°èÜi '_- ··
. ' . . 2 . ' . ' ,_ . . - ' ..
e_gali~atéa-: ,:-AJ~'.] A' .. _R 2 . - 012 , ,dè .. un~e o~·\inem: 01~ '= R 2 - ;2-,rr .:.... Jt(R - .2r);

.~rA'· . D
Fig. M.B.3 Fig._ M.B.4
1 •• ' • '. •

.· r. ·Fie '4' -lu~gimea ,uneL muc;hii -a_i ;t,ijtr.à!edirului .JJÏ ~ê x _:_ AM. Triunghiurile
'AMQ- ,i-BMN. stnt·e.ongrilente:, debarecefA·MJ == [l;11YJ, {AQ] == [BM] \(de lungime
,1
t~-·x) m(MIAQ) = m(~.. ~-oo~·
R~z't'llti(['.MN] ~îMQ], de·ci triuilghi~ iMNQ
:1-oa.
 este=i~_scet·Atunc1 ob\inemNQ'.LOM.. J\n~Jog;triunghiu:rile,CPN ti-.DPQ.-sint-09_n.;_, ,
••• . . . • • • •c •· • • . • ·• • •• . • . • . • . • . ·; - ~ • , • .

. .gruente, deoaréèe '[CP] a[DQ], [CN]

·. _.,,,,,,......._ _·
é [DP] (de· ·I~gime
. . . ·
a~ '.if ~i<q1(,PCN)
. . ...
-~
-

. m(PDQ)-:- 60°. Rezulta [NP] ==.[QP],. deci triunghiul NPQ este _.isoscel.
Ob~inèm NQ ..LOP. Deoarece. NQ este ' p_erpendiculara pe .doua drepte · din
planul MOP. (OM ~i OP) .este perpendiculara: pe MOP.(v. fig·. M.B.4). ··
4°. Notind eu R 1 raza· mica a t~uq_chi~lrii- de ôon, eu R 2 - raza mare a trun-
chiului ·de con -§i cu R raza sferei, o sec\iune_ prin . figura aratii ·ca in fig. !Vf.B.5~

. R2 ... _ 'M-· ·. E . --8 ...

A '--~-...;.:::,-6-.:::::;;.....L..-- ...i_

Fig.·M.B.5

Avem [BM] _ [BN].~[A:-M] ea [AQJ (qe· ·.'lu~gimP-· _'R 2 ) ~i [C J>] ·sa [CNJ ES!
' [DP] ca [DQ] (clé lurigime R 1). Dticem CE~ AB ~i avem:.· BC = R2 + /~1,
BE · R 2 ...,:;. R 1 p CE= 2~/Teorema- lui J;>itagôra -~plic~tâ~ in triunghiul Ç~B
+
ne da rela\ia: (R2 - RJ 2 4R 2 ·. (R2 R 1) 2, adica R~ :-- R{R~.-Voluiµul sferei este· +
.
tmlll 1ar
V sr=.--, . vo
. 1umu.l trunc
- . . h·. 1 . d . ..
3 .
V
·
1'• 2R . ni
1u m _e· con eijte -tr con·=-.-. (~u.i
.- .
R2
1
R R ..)
.
2 1 .•
. _ . 3 .-
+. . +·...
-
. .- . .. , 3 . -~ . . . . . .
~neg~itatea .V:~~n ~ 2 Vst ___devin~·-=, R~ + !lf + ~2 ~ 1 > 3~2, adicif R~ + Rf +
+ R fl 2 1 i> 3Rd,lz., sau (R2 : - R1) 2 >-9_; évident.· ·. _
~ _ 5°~ Noi'~m · cos·x· =·y. ti .ecua\ia · devine·: · 2y 2 - y--' {m + ·1) · -_---0, eu.
~lu1,iile y 1,2 == 1 ±: V !,.; + 9 , ca~eslnt reale dacâ A = Sm + 9 ;;, o.Reiultill.

mE [- ·: ,. +oo). Pentrn ca ecua\ia ini\ia1a. sa ':aiba solu\if ir~buie ca y1 sau_

y 2 E[ -1, 1]. Discu\i~ se poate face prin mai multe met_ode. <.· ·· ·- ._

1J1etoda 1. Nota.m ·CU P(y).trinomul 2y 2 - y - (m -t 1). Apa_r. _mai_~ùlte':cazuri.

~· Caz.ul . ~~: A vem Yi, iÙ E [ -1, 1]. Folosin:d 1semnul trm~·µiului se }mpun
1
cond.i\iile : . ·· - . .

11 >,O; Sm +--9 > o_, -<

:'P(-1)~·o, 2 ~ m > O,
P(1) ~ 0, adica. -m :>.:
?
0, -

--:--1 ~ !11 ! Yt < .1, .

.(-
-l ~
. 1
T~ ~,
.

-104
 ·;;::._.-

. •· ... ,. --

. ~ : ~. - . -. -

· ~p ·s~!µJi_il~: -ri.. EJO_, _2]> D~ f~p~;-::. pentru ·. ni ;:--0 ·av~µi .. y_ 1 ,-Y'l. E·f-J,. 1]. ·
Deci pentru m E:: (0, 2] av.em _Y~ =· ~-V
1
~ \-E,·[~1, _1](y~---~ :y1) }}~ '.,~~i~ia, :m
C(J""' .. -V 1
:m + 9
are ,solujdile X . 21m. ± ar~CO• _..
1
v :m + 9 , k E z. . .• . __.,.
.n ~~-impun oonditiile:
.. -~-. Cazu~_._c. Ayehl ·yi-< ~1, Y2E [~1,
.

•t-_ll > 0,
,.P.(-:--1) ~ 0, ~-dica
_.,. ~(1) > 0, _
..
~ l m<.
8m+9 ;>.: 0,
~. ~
-m > 0,
0,
-,
.

: .....
de unde ·~ezultii m È 0. Celelalte c~zuri nu·. convin deoarece ambele riidacini · y1 :· .
__ y 2 E ['-1, 1]. ., . . ,.. - '":- . . ..."···.- .
Metoda~/1. Notam P(y) = ~y~ -- y -
· · . · . .
1) facem substituiia t = 1 - y.
· . . t +,Y
(m + 'i
- Obiinen>: trinomul ~- variabilà< ,: Q(t) ' · (2 - m)t~-:-- 2{m 3)t - m. Analizam, +
· separat ·cazulctnd o radacina este·--::-~. Avem: P(-1).-= 0, de~i2 - m 0, ~dica_· =
5
~-::m
,. .
- 2 §Î .y.1 , 1/ 2 .= '1·. . -~± •.; .·y
. 1
= -1,: 'il~-
..
. :!.2 E[-1;.'1].
.
Ob\inem clin . c_os ·x. •. ~.-2-1,.
· solupile x = 21'7t ± 'Tt', k E z~ Condi\ia y ·e (-1, ·1reste echivalenta eu tE[O, · bo).-.
· Cazul :à. Avem ti, t2 È.[O',
. ..,· Se. . impun condi\iile
oo). -
asupra trinomulµi in t: - ~ ,•

-m ._.,-
: _p ~ 0,. adic~ 2- m -~ 0, . ·!·;i,'
· ·· 2{m + 3) > 0,
· S -~·0,

:~r-.! ,'oj.
2-m. ·'I

.eu ~;~\iile ~ 'So~~Wl.e ~t aéel:a; ;, , ~±~s 1 ± VF ;.këZ,

. · Cazul b. Aven>: -~E [O, -ob),
~
~-< O.
-.•
Se :iD:1pun cond_i~iile: .

·t· -_-_

--
 -.
1 > o,_, ._-_ ::;{ _am
adfoa . +_9_·.~- _>- o,.
. ·- mi
. . .. ·p·<: . . !
O., - : :/.->- _.2;-:-" Ji-~. O; . . :--·

~u solu\üle mE[0,-2) •. Sco\ind pe m -Q éare ~piJè in:oa~ul a) ,i adaugjild pe m. .2

(ti:~~~t sep~r~t)~ -C?h~inem\n~E(0,_-2] ti-~o~upile ~--- \?,k-rt±.arc~os 1 ...;. V,im-Ri,, _'kEZ~
-tri èelelalie cazur_i ;nu .ob\inem solu}ii convenabile~: .. . , .

.~eJ/lik:· III, '.~uPii Q8 11in af)af, impïmeni confil@Ù 111:/ 1 ~~ ~~t

0

~A ~<O., -J <_ .y1. < 1,_. -:-1. ~ y~ <.1 _et(}~_ rezolvînd'fuecuat,ille irà\ionalé (adiê_a~cµ·
radiê,â'liJ.-~; ijpar. ·.se :ob\Ïil,è ·aeeea,ï.:disëulie pe· -oaiUiiÏ. :Deti prht ac~sta m~~4.a:
,ï
.. . . . .,.se
condijiile. carê .
imp~..._·sînt..mai
. . . . . _.·
'SÎ'mple{rezql:varea:
. . ,_ ·-,~-- .·. .' .
ineoualü.lôr irali_dnale
.·
.. .
..poai~ Jt .. .
·.. · --.~ .... ·. ,
. .

1 .·: • •.-
! .

~ifieil'i ~' da aoeea,' ac~~a. metodîi poate tii ~i complfoatii. de0Ît .celelalte doua '
metode prezentate anterior. . . ,
m. 1°. Avem: lim f(x.)
x-+O
= +oo ·§i lim f(x) = +oo.
~➔ 00
Grafieul. are o singura
.
:x:>C> .
4
asimptota ·cverticala)
, .
X = o. Apoi: f'(x)
· .
= :~x(xl
.+ r,.:x:9 -
+ 1} 1
i §Î f'(x) =0 pentru

.X ·_ i1·.~-~2. <èalculam·: t(x) . Ci - ~!~ ! :;x2 +: i). ;i f~~:JJ}=O pentru x' 1~

Tabloùl de varia~e este urma.tqr'11: · ·

X 0 ill/5-2· 1
f'(x) · o· + + +
· - r+oo
f(x) "!Il "t(-v' V 5- 2) )If In2 ~ +oo
f"(x) + + 0 'l:I.-

§Ï graficul (fig. M.B.6).

g

v,q~2 -. 1

Fig~ M.B.6
. . 1 .
2°. Notam CU P{x) deter~antul §Î il ~alculiim; astfel~, 'adunam coloana
a .doua la prima coloana •§Ï ob\inem:

P(x) =
2-x
1· Il, x" s .. :i:-11 1~
2-x x+a ·:c-2
Aduniim acum. coloana în~ti la co~ana atreia §i rezulta:

. P;:i;J 1~ f 1t '4 ;.a: ~ f= 1-. . 1 .· . s• , ~ x•- 2s~ +s + a:

· - 2- ~ x +a. 0 l 2 - x - :i; + a · ·.. . .
Ridaoina duhla. a lui_ P(x} se, afla printre· radacinile ltrl ,P'(x)· · 3x2 ~ 4x 1. +
Ob~~- xi'"""'."" 1,i ~ . : .~ ,Oin. enun\ rezultâ cii radac~na duhl! este x 1 ·== x1 == i
· fi
dm· condi\ia P{1) ~;O.·r8Zlilti ·4, r o... Ol>~ine111- (pen~ru. ~-- · .. O)' desc,Qmpun~ea
P(z).:... zfz ~ 1)1,.deoi::,; == i eate rid~o~i. dubla~/. , . . . .. , . ·

101
 ,

·39 ~ ·Caz·-de nedewrntûnia:re. de ,tipul· 1011~ Proc.edim.. ,a:stfel: . .. -\ .

- .,
· ~n,:~.sin·!:
2
-:, .'. _' -.is1n{~-·f}~{i+ fJ ..
lim. 2x __ ff · Jim (

= ex ➔. !:....2, ·. . - x ➔ ~ - . . '·
.·. . ·::--e a - - ·.
=-2 - !:...)
4
.
• e2
..Lo
=1..

4° •· Descompunem ~ lnt1i în fractii simple: . 1

= ~ + B:c + C.
. . · - :.• ·.· · ·-: -J~+,1) (zS_+~) =r+ 1 · . :z:9 + 4
. · t · : f .1 _- ... ~ : ·
Ohtmem: A = -5 , . B = - -5 ,. C = -5 . Atunm avem:
1 ~ ,.

- . 1 - 1(1, . d:c. ··.: ,~ !_ (1 ...cJ3: ~ _!_:(1 zd.1: , ··.i (1 ~ _ ..

. ·•'; · )o·fz·i;J-~1~ fr +-4)-:--- 5 J.o.x·+ -~ . sJo :r + 4 + 5 Jo r +-4. - . . ...... .
... l
· :5
ln_- 1 X
•.
+•., . r. 11'-Jo-·:' ~·..!..·in,(_t
• • -- • • . •
+4,: 11. ·:+ .!io •à~ctg. . -~2 ·1
1~. :, . . . . o
•• • •• , .. -~
·:2

•
.

... , '- . •. . ~ ,
1

0
•
. ,
• •
j_
10
.
(in .5 +, ~rctg. '12.Jl,.!-·
16

'·: ' _: : •. ·:·: e

>
·
i , ~· ..

ô0 • Deoarece x3 - 1 = (x - 1) (x 2 + x + 1) rezulta cë. e3 = 1. Avem: .· ./

.....
. .. -0 •.. ,, . . :
·:lV.1. Meto.à.a . Avem: m(DBCJ ... m
·1; ·_. ... ... . ·-· ./'...,_ •. ·. (iil;l .....in·lÂJ ·si .m(DCB)":::::
-! . ,
-'~- -.m,('-·iilJJ:.-"-
'7'". - =
.
. . • ·, • .• ••• · . _ : • • ,. l -2 ' .2• • • ; ,, , 2 . •, :· .
-·-(~ }' --.- .. . . •. . .. . . .. ~ . : . { . i - . .-. .
= m · 2 -.• TeoreIIl:8· smusunior tri· .6.~BD ne da: d = 2R .sm · B ~ 2 }; lai'. ·t~~ema ;
, ~~ , \ 4

'A·

:.-... . '('

D : ,,. .
·.. ,·
. _Fig. M.B.7
 tri~nghiul AB_C avenï:·'b = .2-R:·sin,B., c .·' 2R,_siri,,C, decf b 2R(~in'.B +•sin.C). . +~~=
InegaJitatea· di~ e~µnt se ;,crie echivalent a~tfél: . . · ·· · . -·- · '
. : . A.·-' . , A .. : : ' . . . .. -·
sin'(B+ 2) sin ) >sii{iJ+sin C, :w-u: ' '.. + (c + 2
:A+B+·c- JJ-C>. 2· • li+c
2- ...
sm:_ _. _ cos-.-· B-·c· R
. . sm·-··-cos--. ezulta:
· 2 . 2 ·. ;i - 2 . . . · 2· 0

· _co~-
B_:_--
2
C(i -.sm-.-
B+C) > O,.
_- -_
2
~ ' . . ~

care este.· 0 . in~galitate evidentâ, d~oareèe:, m

.
Jl 8 .~2 0 _)··.E
,.
{~ _· *·, ~.) --.-~-i
2. 2 · .'!
m( B; ).e {o, ..:.)· 0 : . . .. . .' ~ : ~

··...;..... -
Metoda II. Aplictnd- \eorerna IU:i Ptoiemeu_ patrulaterului insc~iptibil AJ3DC
ob\inem: AB· CD +AC· BD- ·Al)• BC :·sau a~ d·- .'-b:• BD+ c • CD. Dar
m(,BD)-= m(CD)~. 4eci [BD] ea.[CD] §Î atunci·putem scrie l'ela\ia anterioara sub
. . . .. ·_ . . . . .
.

. , --.
·.

_. . . . --:
. .

. . . .
.

.a ·_
forma: a•d
. . •...
= BD(b+ c). •
Ducem DE l
1. ·. . .
QC:-l}i ave~ [BE] ~[EC], ad.i~a.BE
•. . . ·:. . ·• • . • . . • .
- •
2 ..

Evident BD:_> B~. ·_ : . ~in r_~l~\ia -an~rioarii -~b\in~m: ,a~d >; (b + c}, adica
d > ~ ·(lr+ c).- Tintnd· ~~ma d~ ~aptul 1 ca trebùie ::demonstraJa .l}i· rela~ia_:1ui·
Ptolemeu (problenia din manuàl) cele. doua solu\ii stnt •êomp~a_bile ca lntindere•.
2°. Fie MN PQ un drep_turighi insèr.ip...tn semiceroul dat. Avem: ·oN = R cos«,
.PN = R sin œ, deci Mly = _~R cos__ «. Atunci aria lui !;IN PQ_ ·este: S: MN• PN == ,
= _2Ra sin. œcbs ix-=.:R2:sin 2«. Evident, aria iriâxima se ob\ine·pentru sin 2« = 1,
·-x·.
_a dlt.ièl . n. R.
_ ex =
ltl( ON = -RV·- 2 .= P,N. .§I.--·smax. = R_2· (v. . r·1g. "M.B·s·)
_ • . ...
4 . ez~ _<1:- 2
: . . 3°. Deoare~ CB..L' ÀB (dreapia de intèrs~c\ie a c:~lor (\ouii pl~ne) ftP l q
fezulta C~_..L q (v. fig. M.B.9). Din. teorema oelôr trèi perpe~_d_iculare rezultâ: .
,· . . . ~- .,,,,......._,· . .

CB·..Lq; BD'J.._.AD, •déci.CD ...LÀ:D. De_o~ece m(.tiBC-) =:~(ApÇ-t== t_~e~v.lta

Ad~
· M. 0
Fig. M:B:'8·
N ·B
"Fig. M.B.9
. Il.

ca puncteÎe B ,ï D se· àfüt pe sfera de diametru [AC]. Avem AC= Va 2

+j;2' ·'~i·.-
: :.•. · ·. ·., :- .: .. ·_. · "àla1 +b11 · , . • · ·. · · • , . i' ·· • • •· - · · ••
raza sferèi èste:-R = ·2 .~ Atunc1 ·volumul sfere1 esté: · .- · , .. •!"•···~ :
 . ~

4°. p seo\iunê· axiala prin figura ar:aµ,~astfel: ; _

! - - ' ~ - '

:· -v·

, ...
A

Avem :- VA =-.V]!- .. G, .è V --, Ït; AC,= :BC =:- R. In ·triunghiul · d~ptungh-it(~JfQD ·-

-.putem
.·_ - scr-1e:
' o·v·- r
- - = -.-- ; ~--o·· V'·+-
- . . ·h =--
. - At'unc1_ _ oc··· =·--- smr.· ·+ ·r-_ ==.·- r{1 +. .sinx}-
--.- · -·· _. ·. • -1-·-
·n ~
, ·· sm z · ' · : - z - · sin z. •
_triunghiul dreptunghi9 V BC: avein (v._fig. M:B.10)_: . ·
- -h:-t
R -:-:- g X = r(1 +_· :sin i) _ · .- ,;. · _ h' · -r(1
- . -,1 u- = COS
--r- = . .
+ sin :r) _
"!
COS Z - Slll:& :& • COS
X

Atunci- ària l~teralii ~ con~l-~i--~~t~:/~-4 1at -:--;~G-. -~, 1 +s_i~:x)a·~ Aria ·pazei·

conu!u{ es~ nR•, iar aria . sferQÏ es!;e

, ~~ica- (! + sin x) = 2
- · ·

4 cos2x.. J?èci
: -· :: ·: -· ,

4n1:t IÎ.ez'Ultii ,11cua~a: V/f

! + 2 sin· x ._+ sin2x = {l -· 4
c:~n .:)• ..
· sm z • cosMz

4-.rr",
sin 2x/ :"sau _
· 5 si~ 2i+ 2sin.,---~ ,3 . Ô. _.o~iinem: ~in' x:=· ...:.f (neaccep.tabiliî) ··,Csi~(r~'_.~.:>.'.,,
. . •· - 3
Rezulta x = axcsin ~.
. :5
0°. Avem·•· {sin x :..... cos x) 2 ·== sin 2x:
~i; cos -·4x +
1 ..::.:.:2; cos 2 2x _- · 2°('1 -
. ;
+~osa~ ~ 2 si_n x cos x -: 1 --/sin. 2~, __
si,xfi:~2x). · Ecua\ià -se ··scrie· echlvâlent::·:
.

m(1 - sin•2x)-:- 2(1 ~ sin~2x)·=0 sau (1:--=- sin 2x) (m-:- 2 ~ 2 sin 2x) = O. Rezulta-.
. :: 1 - sin 2;; = 0 ·el!· solu\iil~ x =:=, ( ~1')" ~-
. -_ . -
lm, k E Z, pentru _orice ,fm E x·.
- ·- _. 4_
+ 2 : · :. · ·
fJÏ m-2~2 sin2x--::0,de Jnde:;sjn 2x==·,m-_2;. Impu~Eµn condi\iile: ~1-~ m~
2
-~· 1,~ \-·
_ ·. .• _. :· . . 2. __ .. · ·- , . - . 2- _· .
adicii m_E [O, 4),. pentr.u care mai ~v~~ un__ rtn-4 dë solutii: 2x=( _:. f )_i.11rcsin m;. .:t.-(~, _. _
2
~
. . (-1)'
l E Z , a d10a x = - - arcsm
. m-- 2 ·z n- l
E .
z .. : --+.-,_ .-
.r : 2 • • 2 2 ~ ·
V-. 1°... a) .Si~teiiiui' -are solut-~~ - unica _~daça. determinantul
a ·1 _ 2 _-
 = ( a · ,1 , = 'o]i ...:... 'Ja + 6
.
2 2
.
â-."- ..
·,.: ..
!
este _nenu,1. -·Rezolv1nd ecu~\ia !1.~-- -:-7a.+.:~~ ·~:-0- avèm: ~: ·. ,. _
_ ~- - ~ - 6a + 6 = a(a -~-1) (a + 1) - 6(â -· 1) = (a ..,... 1) ~a + & -
1 6)!- ; .
. .de unde ·,al= 1, ,a2 = 2, CZs == -:-3. Decï'pentru aeR"f-'.-3, f, 2} ,sistexnw_ àre
· solu~i9 :unfol {{0, O; 0) deoar~ce e·~tè o~g~~). ·

.l.
 b) Pentru_ a = 1 matriceâ. ~isttnn'Ul'OÎ
A . · 1: ·_ 1. 1
(
f- 1 2)
_. 2 · 2 1

are r~~l 2, decia~ece de~rminantul .Â1 • 1!,:~ 1. -1 ;t O. Sistemul fiind omogen'

este compàtibil •(to\i determinan\ii ear.acteristici sint,. evident, nuli). Pentru rezol-
v~e renun\am la ~cua~ia·a treia (ecua\ie.secunciara) tjÎ scriem sistemul sub forma:
'.f y'+ ~z ·. -~.-x.;·,
l y+ z' = "'.""7X.

Sc~;Zînd ecua\iile ohiinem z ·=. 0 fJÎ a pot y . .:. . -x. Deci solu\iile sint: x = À; y = -À;
z ~- 0, (V)À E·R. - · ·. . .· ' . · · . · . ·· ,·
: .... 2°. ,A:vem:· i 2 • -·-1, i 8 .. -:-i, i4 .. ·.1,_. i 5 == i, i<6 --1. Inlocui~d ·in_ ecu~\~~- =
z = 1, ob\mem relat1a: (m + 1)1 = 0,, dec1 m = -1. . .·
· 3°. Av-em: 1
·

.x!:~ . +·
l. f( x_) =. ..li . _. f(_œ} = _;:
;oo,·:~ 1· . .(·1
x .-
ln{x
:c
+ 1)). =- + oo,,
1
1
x)-_1 · . • · . ·

deci x =··.;.....f este asimpt_ota verticalii •. Calculam:. .

. . ,m =. '.I!-· f_(:.t_~.
.1U11 - - _ . =
1;.1m ·(1· -;- Jnl:t
, +·1)) =. 1 . Apo1:
.
. .·. . x,-+00 :Z: · · ~00. ·X ·· '-· · ·

n = lim (f{x):...... x)) := liÎn '( ..::..1n(x + ·1}} =

~ :t-+CO· .
~oo;

. deci nu avein)isunptote orizontale fJÎ nici oblice. _Observiim ca f(O)

prima derivat~: ·· ·.' · · · ·
=o.. Calcrilâm
· . ·
. ·, , 1 . X . ,. . . . .. ·.

-~ ·..f (x) 1
= --. ~ .
- 1 ~ --.
· · , . :z: + 1 ,x + --1 '" ·
. . ' . . ·1 . : . . '.
Calculam IJÏ deriva:ta a doua: j.{x) ·= .. Tabloul de vai;-ia1,ie. este urmijtorul;.
. , . . .. . (x + 1)2 · · , ·

:, :,; ~ -. -1. -0 00

•·. •·• ~-'~) ·.· ••.· +: • ~ ~ + ~ + C .•

.· f"{$)
.
' '. . ' .,_. +: + ·+ ,; . +
s.i .graficul (v. fig. M.B.11).

r:·-~- .
l .
cl:

1
1
t
1
L . ~ •,
- ~
X
. ï·. ·-.:-••. t !
. f . ~- .. 1_• .'.-:' ;i' :•.! . .' •l .)

:.• ' Fig.; .IUMi

!. t ..
uro
 ' . .
4°. Avem;. cazul de., nefletèrminarè. .0°. ·Scriem astfél: \
. . 1 . . (ff )
7i . Jin\ lim ln (:.; - ~tg ~)ln x .lim ln Î-:- ·arctg .r
lim··( - -arotg x : . =e~ . =ex-+«> ln.:x: •
~CO 2 . · . ,

PentruJimita. de,Ja-ex.p.on~nt avem .caz.ul de1.ne.d,e.~minare. :-oo §Ï · aplicam :r~gula

. . 00 '
lui 1' Hôpital. Rezulta: 1

- +- 1
1
:r:'
- · ln (,; - arc tg :i:) · ,;. ..:.. ar~tg :,;
lim.- 2 ·. · · '° 2·
i':;ëlim·-----
.HiCO-' ln$ . fiGII-. 1,

2._. o. · 1-+:,;'J;;.;.,f~-··
1 +~ ~ 1· . . (1 + xB). t : . 1·· 1 - :if
== lim. - -
»i,CO
- - =· 1m
-...t' 7:
· == 1m - - =
·~CD · . .1, . X~ 1 + !f!! ...
-:--. 1.
CU.t; g:r:-- --,.-
.
- . 2· 1 +
:t2

Deci limita ini~ala èste e-~ = .!e .

-
0°!· Avem:

!=(tfi+xidx=f
j z · .. _
1
~-~_dx~.f.·.
J :1:V1 + r1 . · lx V1 + ~
'~+'\JV•__:1:_
+
dx=J+Vi+x
1 x2
2, .

· un.de: '·,' .., ....

~
!,•'' J :._ ( dx =·
d~-
xi = __.~- --~
:e~
~--
=_.
d(!)
·x =
.
\ . J :r:V 1 +
.
zt -
- . - ~,
l.. Vi +~
.
' V
. r
1 +1 1 ; 1/ 1
-f :r:'
+t ·,
't
•'

. -1n(V~+1+·!)+c.
• f' I, ·, '
ObFnem: I V1+:r:•-:-mV4?+ 1 +c. __.,
A

Fig. :M~B.12

· ·Vl. r. Fie;O 'interseo\ia lui [BCJ·cu [A1J.J· Umm .P· 'eu O (v. _fig~. M.B.12). -
Jlie i .~~-· Jaturil ln · tr!unghlW, éQl!ilateral .'~ùlè.. Àtll!loi ~A. =. 'i:.8
lll
 ·!Ji AD= 20A = zva~· T~oreq;i~a--mediân~i-,_:1n:·- tiiiunghiuL PBC ,n~- da_ re1atia:-
P02 = 2(-PB
.
2
+4PC2)_.. ~-P,
.
i~~- t~~~ema
. . .. .
me4ianei ·1n U-iunghiul PAD.
. : .·. ·... -
ne conduce
. • P02. 2(PAs + 12) ~ a~ n· . ·-_-1' . d- -..; · 1 _· .~ b+·
.1a re1a\1a . _ =
4 _, . m ce e . oua re a\~1 q vmem:
·.2(PB2 +)>c2y ....:.:12 : : 2JlA 2 '+·2z~ :-: 3z2,
deci adicii a2 = b2 .+ c2•
PB 2 + PC = PA 2 2
, .

2°. Avem: AM2= AB2 -BM 2 -130, deci·._AM = V 130° dfl?. (v:' fig. M.1;113).
DU! teorema- bisectoarei -ln triunghiul. AMè _ob~nem: · : -: !~ ,_ deci

AE AM , -~dica. AE ·. t/18if .• - Rezulta AE = H, 5 ·Vîao "dm.

AÈ+ EQ -. AM+ MC' 41,5 V130 + 1,5 t/130 + 1,5 .

.3°. Pr~.- ipotezii avem: rn(ÂCB) <4;0 , . m(A.DÈ) -··30° -~i m(CAD) = 90°.
, Duceni AE i. CD; cieoarece AB J.. ·p,~: din_ teor_ema- celo_r trei perpendicuiare re-
zulta BE J.. CD . {v ~ fig~ M~B.14). _ ln : triuhghiul _ABC . a~em: BC = A]!= a

.. A-

0 ·V

.. :-c ....
B· -M._-v C
!,4
Fig.. M~B.13 - . Fig. M.B.14 1:4"'ig._ M.B.15

· p AC= a Vï. ln triunghiul AB_D ~vem:.AD~= 2AB .•. 2a ;;i BD · aV~- In

triunghiul ACD rezulta: CD 2 . - AC 2 +;AD2 = 2a2 4a2 = + 6a 2 , deci en·· -aV[
.. ·_AE . AC•AD. ·.. aV2·.~ 2a:Vi '\ l t .. -gh
.. l B·E_. . · · B'~2
Ap01 = . = _ = --_..· n . r1:un m
·A.
- _ avem: =
CD.. av 6 S -
E.,

· ·~
~-: - • -··.rn·--:-: ,. a ,/-
=v -3
-
= ¾-• ·
• - av--,.8· · · ·· -- - · . .a . ·. ·.
= AE2 - A_B2 = - 9- , dem BE:- -W.- ;R~zuî~:a -~(ABC)= 2
- . ~
, a(ABI))
.
. . . - - ~:: ·-~·V].~ . - .
· · . =· ·v- ·
a(ACD) a2 2 ·§1 a(BCD) .,
. CD·BE·
2
.· = · -~ _2 t/3
· ·,· ·a2V2 ,
· . -- • . Atunci, · aria
2
total~·a pir~midei [ABCD] este:·s. = a(ABC) + -~(ÀBD) + ~(ACD) + à(BCD) ='
a' (1 + Vs + at1·2) -
= ·2 •

_·_ ·. 4°. q_ '30C~iune làxia~~ al'à_:t,a -~)n,_f~g. -~(~.15. Pin ipoteza rez:ulta :relavia:.
211: : :il+ G~·: D~n triùng~iul .)'BC_ -_~b\inem·t h2 , G2 - R~. = (G :+- R).(G ~ R).
Rézultlo relaµa: h~-= 2h(q ..:.:•R), •d_ëêi :-·h ·-. 2(G: - R). ~e.duoem ·-egalitatea

. 'i12

l .•. ·
- t
,-
4
· 4(G_>_ R)-= G+ R, ·deci G ~-~-. R_ §i h . · R ·.. Din triririghi;ul'. ;··oBC ._rezult:a':
.. . . .3 . 3 .. ,.., _ . -· . _ _. ,,

·_ oil• . CÊ;+oc~. deoi r• R•+ gl! ---f adiàR•+ 16: · . s7 . 0, de

• utldè 1{ . 24 "' r: .J>b\inem ap~i: G'= _8 ,r- §Ï h.. : 32 ;r: Voluniul co~ù1~' èsiù
.,; ,-~- '<,t;r
VcoJ) --~
3:·
~-=-~•-.-... --r · =
·--:~·-:'Ù1:3- ·s2
0
• 5H'4
. .625·.
S. ..· .
25
1tr3,·. iar. aria laterala este:-A1at
~"' .· ... · :_:: :_ - .., ·/; . ,_,,ë
= .1tRG. /=,:..
.•

.. · ,· - ,3, 3' · 252 ·-25 : .: :1p . _. '. . ·

- 24 _ ~ . 192
=1t--r .-.:.r
. 25 . 5
= . -1rr.
125
•, ..
.
2

-5°~ Avem: MN= '· Z11 ZN r =: 15·+ · j 1.= V26, NP== l·Zp - 'zivt- .- ~-
.7"

= 1 L~ 5i 1 = V26, _P(l= 1 zQ·..;...zp 1 ~ ts+i ·1 ~:V26 ~i. QM. 'JzM;_·zQl·_~~-

;=; I -~:1:+-su .-:- .-V26, deci ~li{-N:-:-. JJ P _ ' PQ = Q:M,: a~ica lJf)V_~Q,_.est,eJ~O'JA~:~,.
Ap9i:- MP 2 = 1Zp - ZM 12 = 1~4 --_'E~i-1 2 = 16 +:36 -~ 52 =; MN~_+:N_p~f' .
·. _./',... ·.
. - . . . - "·,.
- _· - . ·· ... . . . - ·. . . . __ -_--

deci ·m(MNP): ·= 90°; .adfoa.: MNPQ: este patrat (y'! fig. ·M.BJ6))-J>utem -sër.fü· -.
ZM . _5_ -+ 6i -, (5 + 6i) (6 _ i) ____ 36+81 i . --v· ._61 : : -~- -. .. • -- : - - _-_ - --- -~l_<:~-~- __
-- ·==-.-. = - - - - - =._ .. ·. = .· -:-'(cos 'P+ 1 sm<p), unde tg cp· = ~-i •. • .
_ .. z .·. . 6+1 36+1 ·~ - · ·87· · •_-_· _37 · : · , . . 36 - ~
0
a4io~ q,
··
armg :: .
· .31'
Rezùltii: V:: i V:: ( cos 'P (~ /œ
2
+ i iiJn. 'P \t}
-
· 1, .:~ .0, t, ~,. :3, -~J.ld~ · ~.-:- _arctg 36
_.

: ... !I
N
·1z) 1 .

VII. 1°. Cum ··

:A:----·:··(·._1
1
0), A_ ·_._:A_ ._-A __ · (1.-,·0).~•(1
2
1·· .--~, .·. · - •. ·1 1. 1
:0)-·_;_·(1_·. o)·_:_~- ..
1 _:- 2···1 ~ ' - ➔ t: -- ..

procedtnd prin ind~ctie matematica, ·sa. gase,~~

. An --(1 0)
(V..)· ·N.. .... _,
.•. -.

.. .:- f ~, : . ~ ·:e_.- ' n -~. ·~-

· n - ...
· 2°. ~istie_m~l ~at ~ste .si~~tr~c in ..!V ~i y. ·p:~în-d ·x
temul _rèspeot:~v la forma: ·
+y · s fj: :X"Y
•• •
= ·p;
• •
1 --

sifi· .
:
·.'

1
.

.- _-{ i+ s :'·-11_,
~

.
ps = 30, : .. ,
• • • 1 ' ' • -~-: •••

ri_ecunoscutele p_ §Î s fiind ~adacinil~· -e_~uatiè'ï': t 2 . - · 1:tt+: 30.-_ o·, â~i~I

. -_ (p, s) E {(5, 6), (6,_;5)}, deoi (x, y)·E {(2, 3), (3, 2), (1, 5), (5, · 1n. sint- solu\iiW -
- ·cantate~:: .. t . . ~ ;-_.
/

8 -::·.-
 3~. Observtnd al:.
E($\.=
·".
.!..,8~
S.
- 2
~+.1
u +· 1:s =·.!.(4x2 ·- 2x
S-·· · •.
-11 + 2~+1.
27
}·, deducem ca:

J
1

(1) E(~} E Z <=> (4x2 - ~x ~· 11 :1: ; + 2

E ./11.8 c;: ~' c~ .x E ~. Cum, tnsa,
2 1
' penir.u x E Z, avem~ 4x~ - 2x -11 E Z, rezulta . ca. E(x) E· ~ 'at~ci
2
numai ,i
atuoci cfud sint. lridéplinite eondipile (1) 9i (2} ". ·E Z. Pe de altii !)arte, (2')
2:r:+ 1 ·.
este a9eviiratë. dace. 9i numai dace. .
2x + 1 E (J)2'l = {±1,, ±3,: ±9, ±27}, adica.: ·
{3}. . s, E { -14,. -5; -2,, .-1, 0, 1~ 4,. 13},
de unde-~zulti.ei: A=· {--14~ -5, -2, -1,~o, ·f., 4, 13},. daci-- -8."lém' ta. vedere· ·
ca, pentru z- satisflcind (3), este tndepliriita. (1). ·· ' .
JYot.a. Cale~ul ·-waloriler lui Js\:)~ ou $ ~tistiicbld ·(3t~ ~ po~e realfza,. ehiar D:18.\.
s1mplu. daca avem.. in . vede,e.- ca: · · .
. · .· • · .
E(x)' = tz - t)'(:r: + 2J •
2%+ 1
.4° •. Pentru·.o fune~-f:. A_,;· B~ \in'em se·ama ei: .i
1;)1 : f este_s11:l'jeotiva <=> (V)y E B, eeua~à f{x)-~ y admite cel puiin· o solu- -
\ie x E A; · . . .. · · · · ::., ·.
P 2 : f este injective.«- (V)y E B, ecua\ia f(xl = y admite cel mult o solu\ie
.x E A. · · · . . . . ·
Notam: . Imf= {y E B l {3)x E A, astfel tncitf(x) = y}. In cazul problemei
considerate, fie: y E B. Sa studiem eeuà\ia: ·.
(1) fmn(X) = Y~ ·
i) Cautind solu\irx~ 0, ectia'\aa (1) se· r~duce la. x~m-=,y, deoi x.= y+meste
-solul,je.daca ~i,numai dacë..y +
m. ~--0;--ceea·:c.e:.este· echivalent eu.y E {-oo, ....;.m].'
Af}àdar, (V)y E (-oo, -,n], (il este ··veri,icata pentru. x = m· ~ 0, deci Y·+
( -:-oo, -m] C lm f mn•
ii) Cautind solu~ii x > 0, ecua~ia (1) se redue~ la: ·
·, '
. (2) nx+ m = y.
Daca n = 0~ aturi.ci (2) are solu\ii·nùinai pentru y= m.
Daca n #= . Y :n m. este solu\ie a' lui (2) atunci ~ numai
. O, i ==.. atunci cind
11-m>0.
n
Revenind la textul- problemei date, gasim:.
a) Tinem_ cont de P 1 ; in plus, din ·stu.diul fa.eut .in cazul i) ave'm ca
(V)y E ( -00~· -ni], (3)x = m+
y ER... C B astfel 1nclt fm:n.(:r.) y. .· · =
Aljadar, pentru ca f-sa fie surjectîvâ .este necesar. ~i suficient::ca._.p.entru oriœ, ·
+
y > -m, ecua\ia. nx m· = y·· sa'. aiba · o ·solu\ie pozitiva., adica. x. = 11 - ni
. . n
> O,
(V)y > -m. . . .. .
~aca n = 0, conform eu ii), avem: ..
·· lin fm"n = (-oo, ~mlU{in} cR :1i lm fm:,,.·::J: ~
deoi. f m-,; nu 'èstè surjec\i~a. . ,

114
 ·y-m ,· ·.·. ,. .
Pentru n < 0, potrivit aceluia~i ·:. caz · ij),
i
x = _n_._ este ;so~ti\Îe. da:oif ~--
numai daca ~- m ;:> 0~ adioa -~- < ,m; 1leoi;·..
n
lm fm': . . (~·OC?~ ~m]U(-œ,, m) = ( ~oo, 1 m 1) C: R ~i lm fmn ~ R,
prin '"!-}fmare'lmn nu.~ surj~cti~. '~alqgt pentru n > o; g~sim:
· -~. -·· . 1~ /mn.= ;( ~,' ~]U(~ ~),.
.
deei'(Trffl estë·surt~e~·;-c.i.ip. numJi atunci cînd foi f~ .. · :Ji', aài~ -rm ~
ce~a ce este_ echival~nt. CU m E ( -OC?, 0]. ln concluzie, f mn este 'SUfjectivi ipeDJtm .
m;
or1ce m E ( -oo, O] ~1 or1oe n E '(0, ~}. . · . · . . . . .
l>) In acord · eu cele ·ob~ute 1i'l ca-zû.1 i), Te~ulta uii · oricare ar. fi y ,~ -m,
exista O radacina ·X =y+ m < 0 a ecuat,iei (1). Tintnd ooi;it.:§Î de ii), gasi~-oa.dacii
n =-0, ·atunoi f mn nu este iJijec~vii, deqarece oricare ar .fi d6'1,li Œlumere:œade, pozitiwê't
. x1 =/; x 2 , avemfmo(x1) = fMio{aj =m.. .AJialog~ daca n < 0, atunci oricare ar fi
y < -· 1in 1. ~ -m, exista ~ · · sofü~ie . .negativii .Xi =;: y m §Î ·una pozitivii · +
.:,;2 ·: ·,Y~ m .~le eouatiei (1), adica:
,::•,;.·.. . -~ . . .

Pentru n > 0, tinlnd ~ont_ de P 2, rezulta ~a ecua\ia (1) are o solu~ie. pozitiva •
x ~ ·Y ~ m > 0 .daoa .1ft: ·•!liumai de.~ ·,y ·~ rm §Î '>o .s@iut,i~ nula ~au ~egativi
n . . .. ,
x =.y+ m atunci JJÎ numai a.tun:œ.,.cind y ~ -m. Pentru a im avea _(simulta..n) o 1,
. soluiie pozitiva.~i una nula sau :nega~i:v:a .este li\.80esar_f}i • sufioiént -ca ._;_m ~--l'il.,
a~iça m ~- O. Prin· :u~~e, f mr,; · es~e ixrject~ dàcii ffe. .. numai daca ni ·E {O,oo]
§i n '.É ·{0,èo)_ .,; · -·· · · . . . , . , ·.
.· ·ti;. f m~· ·e"Bte· ·bijèctiva: daoii --~ n~iti --daci este -sitrj~tliva Ji injeotid,, .àdièi
atunci 1i -n,umai atunci cind m _:_. f"7oo, :.()]f\IO, .coJ -;- -{Cl} •,ï ,,,, E ~O, ~. ·
-·SC. Tmtncl seama oii .,,n. E ~ este· inver.sahil ·daca fi mimai -dao.a .G.llll.Jlu~ê.
; , J\J\AA
(a, n) 1", gasim •cii .mul\imea ·.elenientelor iA:versabile ~in Z.12 este. U=·{1:,-5, ·1,-11 }.
• . . ·i'\
· Se verifica f~a düicultate oii (V)x E U, avem x•x =.1·, deci • •·· > •

. 1' . /\' . . ,?\ ..~ .=-A . , ·_.,,... . ..r,... . A

-c11:ri . 1; c5r 1 = s; -<1r1 = 7; .(1-1r1·= n.
Nota. Folosirea· pra~ietipi tteorem~i} respéotwe ~a .fi Jevitatii :,daei., ..,dé,
exemplu, s-ar fi procedat la scrierea. _oelor 144_.d:e alemep.te ale tabelei de ·1nmu1iire
tn Z 12, dar fa\ii de val~area niar~ ·a lui -~·(n ~ 1.2} ·aooa:st~ din · urma cale nu este
re.eomandata. ·· · .-. • . ,. - . ,
• • • ~ • • : a. • • - • •' : •• • • • • r • + •

. ' 'Vlll. 1°. i;nem· 'sëamà. œ:- .. . .. . .

,,P: ·nacii (~)neN ljÎ (bn)neN ~t ijiruri oori'verg:e:ate çi.daea funin 4=·'011B.1nmcÎ.
. n➔~

• ·liman·
·,irul
.
(an)·
bn
· neN
este -converg~nt · IJÏ ti'Ql
. n-+oo. ia ·. . lim-~n
'11,i. .• ~7 00
. " . !.- .,
· •
.
..
. ft,+QD

Fie bn = .Oin+to. ·,(V}n. E ·N, · A .èl'; 1. . Cum· (bn}~ este ·SWl§Îr ·. al· .firùlùi (~)~,
conve~gent, Fin i.p~teza, . .c~tre un ~umar- real, diferit de ·zero, a-vem:
. · · -. not
b
·n➔00
h =:lim -~ ._:.· l
'A . 1'H-CIO' . ..
+iO .··:· - •.

8* : l
. . .
. I
 iJÎ, aplich1d. propozitia amintità, gasim:.
. _ . b lim bn .l - ·
·nm
·n-+a>
Cln+J
-an ·
=· n➔
Jim -2!. _:.... ~ = - = 1
ao àn lim. an ·t •
1l➔ GO

· it' • (/ 0 g) (z) • f(g(z)) .•.·{· ~~ t! i~=~ >

. 1 daca -g(x)
~t 0,
= { ::~ : :' ~ ·
t~ {2}.

log -este continua pe,. f~oo, i) y (2; oo); fiind constanta· .(deci fwictie
-elementara).. Dar:·
lim(f c,g) (x) =·f =F·(log)~(2) _~·o;
X:-+2 . . .. . . ·/

deci fo_-g nu este oontinua.j.n__x ___ 2. .

· · .•_•_ ,· · :· :_ ··1 9 dacâ x <0; ·
(g~f)(x_) _[f(x)~2] 2 =·. ·_ 4_<:faca x . -.o,
· · -- - 1 dao& x > O•
.,. Cum (gof)(x) = 9, (V')x E f-00, 0), rezult~ ca gof este continua pe (-.oo,O). Analog,
g_o"f este ·continua. pe (0, oo), dar; î:~ x' .. 0, g of nu ~e·: n1ci macar_ limita
deoarece:
lim (g Of) {x) = 9 -~ 1 = lim- (g Of) (x),
~-o · x..:.o
x<O-. _: ;t>O ,

' deci nu este contin~ii. 1n ~unctul l'.8Bpectiv_. . - _

3°. Observb mai intîi ca restric~ia lui f la-intervalul Ù,oo·): a~e careprezen 2
tar~ grafica. o . sémidreapta :inchisa, •inc_lusa. in prima bisectoate. A§adar, -este sufi-
cient ~a studiem restrictia lqi f la inter-valu!. (-00, 1);·
n
InterSëC?lîa\ ·eu ··axele: Gr Ox = Gr n Oy = {O(Q, O)}. Cum · lim ./(x) .. _-oo,
rezulta. oa ( nµ a~niite asimptota orizontala ·1a ~~--
Din: . , _ · :' _. -.,:·· - _.
· lim f(z) · Um
•œ➔ -00 ·:, x-- 00
x-+- GO
~-~ 1; _lim (f(x) -~ _x) =· lim -2-
• :C➔~-.aJ % - 1
:ifl- %
= 1,
deduc~~- ca y== z .+ 1 este· asimptota oblica 1~ -;-oo. In plus: ·
. . . .. . . . . . • • . :rfa. "! '

.. . . . .-Jim f(x) = li~--··.-·.= -oo, :·

. ~l X➔ i X - t ' ' . , :,-
~<I, ';c_<l-
.deci dre~ptà de OO)la1i~ X -:- 1 es.te asimptota. verticala, la d~apta, pen~rµ f-:F,unctia .
/ este derivabili-.pe
:.
mte~valul (-00, 1)~- ~i avem: .. · .
. .· ·
. il 2
'· ;· .f (x) ··. -~x ~.1):: ' ·
pentru care se _constata, f~a düicult_a,~ ·ca: ·
.f'(x) > ù, •
(V)~ E (~-00, 0); --f'(O)'
• • ,~.• ' - ' .••• .•·..
=0-; f(x) -< 0,: (V-)x-.E (0, 1)..
- .,, .-• ' • ,.-. l.

Mai mult:
., 1 = l"1m
.,;C) :r:' -:b
---=:....;..oo.
~ X➔l t(:r: - 1.)~· . .
~•:~.·,. • _.·,..,... ~~l
- -- · ..

...
..
.
-
rc~>. ·:,. ..(z. - 2
~ :1) 3
_· < o, év>z.ê ·(--00,'. 1>;
._ ·_·. _ · _ < >ë . . .

Ta_hl~ul de v_ariatie a re~trictiefluif la intervalul (-oo_; 1). este:

: ~- '_ -~ -• - • - •• • .: -- • -: . . ' . . • ·•• - i . .

X . . '.• . 0 1- 2
·-1=:·. +-+ -~ iSltmt~D-
-:,'.
11(- 00, 1) 14 0
-f'k-:-- 00, 1> + + -,QJ -:--00 .- Blilfli!fj
f-" f~'- ~, 1)
. '
...,.,,,.. .....;..·
-- --- .· ■fi~----
(

ln figura M.B.17 este redata repr~ze,ntàrea; geometrioii a graficului.-· fun~ief}•

...
. -
-,

...

.:·__Fig_. .M.B.17:: .

. Nota. Cum .· -:-. ;_ - ••- ~< •• - -

. .

rezûlta ea graficul funop.ei f nu -tntUnette -asi_inptota oblica, fiin'd_ s_ituat· peete-

tot sub asimptota .respeétivë.. · __ ·_
. . .-4°. Notlnd f(x) .V
1 +Vx -~L,~u~-d. .;-1 + Vx = t, avem x . (t ~ f ).à.
wide t: [O, 1]--. (1, .2]; t(O) = 1,'t(1) _· -·2; în plus; dx = 2(t - 1) dt." Cum f: (0, 1] ~-
~ [1, 1 +
V2J ès~ continua~- -déoi integr.~ila,-àvem: · ·

. Joè.../1+ V% d:e V ,.- - ·

(' 'Vï
)1
· 2(:-·~;_ di • : (Ji é ~_è)- ·. · .
2
dt= s(j/:î + Î) ;
_15 . -
.,#> ·;

. . _-5°. Cohsiderlnd schimbare~, ~ci~~ variAJ>ila :: ; -. .' .

. • : - i" • : _· . _-. ·_ ·.•• :- - .• . . - -- .-

. _,~·"==·1~-x;;r.•lb:{0, 1).•~T0,•·1],•lf{O.) = 1,·.··ù(1l-==_·o; ·a-vein;~·crü·~·-~dx," deeh·~ -

~ .x"(1 ~. z)" 4z = - l ~t~ u)" • uP, ~ ~ f. (1 - z)• : ~/ dz. .· .• '.,

-,.... -

ri_,
 . , IX. l°.TBE fiind: tangetita lâ_èetoul h), ~ punotul 'JJ1 iar iABJm,;·a ceï-cului
-·. respectiv (v..fig. M.B.,18), rezulta m(ÂBÈ')·=.909... Dar, ·prin 'Îpoteza: -
~ /'- ~ .

(1) ABC e= CBD e. DBE, deci '-

, m(/ÎBC) ·. ·m(éÊÎ>) · m(D~- · · 309• · · ,-

' f.:.: ·. ,_· .. >··..,: ,....

-~--M.B.1~

Pe de ·alta. parte,' :ÂÈè este unghi insorÎSi intr-un . semfoerc, deoi m(AÊÈ) = 90°,.
·p.stfel ca, din triunghiul ·ABC; .gasim: . .. · · . ·

(2) . m(~C) = 180° - [m(ÂBè') + m(ACÈ)] ~ 60°.

Nota. . _Se poate ara.ta §Î' reciproca acestei propo~itii, adioa: ,,în conditiile din .
prohlema, (2)· implica (1)". lntr~adev.ar., daca. iïnem seama de (2),. cum [AD]=
E= .[AB] -{oa raze-·aJe aceluia'§i cerc), rezultà ca: triunghiul ABD este. echilateral,. ·
~ . .1.. .
. deoi: m(ABD) .:_ 60°. Apoi gasim, ,fara dincu1tate, ca: ·····
. m(1.&'J = ;30°;. m(êÎii>J == 3QP; rm(D13È)- = 30°,
, de unde rezulta (1) •.
' . ' : ~· ...-

m
f . A
Fig~ U..B.19
8
r .

2°. Construim DE II AC, E E A.8 (v. fig. M.B.i9J. Atnnoi. DE J_.DB §Ï,
apliclnd teorema catetei ln triunghiu~ -E1JB; gh'im: .. 'l · · • · ·

. {Jt' · ~' .. DE2..:_ &4 • E#;: .DB'-.= AB• BE..

Cum EACI). est,· pEP'alelogra~, rezul~:
. (2) / . , . .. · [DE] ~ [ÀC]; tEA·] ~ .[DC].
...
1181
 I

.
Dm (1)
. •
· .:.rRl ' (2) '
.
~aSlln, AC-2'' · DG·EB
: .- - ·= .AB.
·
d'. .... Alt-
a 1ca:: -
'ne' d .,
e un.de·'•
. BDr..' BB .' . ' Jj~ ,- AB '
AC .j J
-BD = Vk. .
. 3°. Fie M, N, P, Q, R, S mijlqacele muchlilor [AB], [BC], [CD], [AD], [A.Cj,
[BD] (v. fi~. M.B.20), respectiv; atunci:. · _
(1). · (.A_, B, P) n (C, D, M) - MP; (-11, C, Q) n (A., D, N) ~ NQ;
(B, D, R) n (A, C, S) = RS.
A

C
Fig. M~R20

.MN} ~ ·[ PQ] .fhnd linii mijlocû oor~uni~oare · l~turü · [AC], re~peetiv _in
triungluurile ABC §i ADC, rezulta: _MN Il A(II PQ; ana~9g: MQ ll·~D l('NP•..
A§adar,, MNPQ _este paralelogr~m, dec1:
. __ . (2) [M.P) n [NQJ= {O}; [MO].E=[OP], [NO}==[OQ]. __
·
. .
· ln mod,, similar.. se arata ca.'. RQSN este. paralelogram, avînd.. diagonaleie,fNQ]
· §Ï [RSJ;c:~rê; ~:tai&._in ~~jloow_diagonalei[N.~JPrin urma~e:: - • ··: . ·• ·
(3) [NQJ n [RS] =. {O}. .
ln: sf~t, din (1), (2) ~ {3) .ob-prrem:.
o·f= [MP]..n [NQ], n [RS}= (~, B, P) _n (M, C, D)_~ (B, C,, ~) n
n (A·, Dr N) n (B, .D,' R)' ,n (A, c; S).. ·1 ·
4°. Tinem seama cii irtecnatïa dat! :e~e eohivalentii eu:
/ëi . ' ~ ·- n:
sin 2x,..... v 2 eos-2~ cos-·-- V 2 sin 2x sin- ~ 1, de unde
' 1

, · · 4 · •' ,i -
;· .(i), - _··. -COS_~~ -f. . /
Pe -~e ·aita parte, potrivit defmiµeî functiei c~sinus, ·avem:
(2) .::...1 ~ cos 2z ~ if 1 (V)x ER. ·
Dirr:_' (1)_ §Î· (2) deducem· cos 2x = -1, 'de. unde:-
2x E Arccos(-:-:f)•=:{± ar~os(~1) +2k1t lk E ~},
deci

. ,.
 . 5°.. Hiperbolà. fiind :~hila:terala .(v. >.fig.M.B.21), .. focareie_ acesteia · -s~n~.
F(a v2, o)-, Ft-a v2, ~::~FI~
0)
lu at in seama urmatoarele -tre1 cazur1:
f
'ex ~ ·coordonatéle puriotului P E (H). -_Sint dè
·

.:~.9
•

.\ .

. ...

Fig. M.B.21. -

-.i) p~tru: ex< -a V~;, rezulta m{~)- ~ 90°; -

. . ·- ~---.
ii) pentru ~~a V°2, rezulta m(-PFFY ~ 90°;
. .iii> pentru cx,E--(- a V2, --~ v2 >. ~ . r~a, a] . rezultii. mcPFF> < 00° ~i
m(tfiF)< 90°.·· . - ·· ·. _ . .. . _ .. __ ' _ ··· _ ·.. ·
Prin -· urmare, .. tri~nghiul ·PFF' poate ~i- aséut,it~ghic numai in· cazul iii),
.•· . -. . . . _·_.. ·- ···-c··_~ ·. • ,
situaµe -m .care mai ,este necesar. ·sa studiem. m(FPF'), considertnd cii P e FF'.
' •m(@.-J < oo• ~ cos@, ,> o ~ Pr :;:';.;F'F' :> o~ ·

. -/~ 4«• ~ &• >o~ .. ~r~.,:,.. :. a~6)U(a~6 ·- +""r .

Atjadar, triunghiul PFF;_,. este~ ~cuti~unghi~ numai atunci: clnd _.,

·., ;_,. ~ E{--a_V2, -;-~. 4

~
6
). v(a(✓6 ., ~v2J·;.~ ~-0~
Fie, acum, G(z, y) centrul de . greutate: al triu~ghiului F PF'·. Cum G se ga~~te
pe mecliàna [OP], astfél tnctt: OG = ! , ·rezultà.:
- OP 3 ·_ ·
. . ' . . f3 . .
(1) · · x . · .!. ,. y · - , unde
. · 3 : 3. ·
= 42~- . . . -<~ #= 0). .
• i •• •

(2) . _a.2 ~ ~2 ·..

·Eliminind p~ametrii a._ ~i -~ tntrereiaiiile {1t§i (2), obtinem:
'. a
2 2 .a ·
(3) .X_...:.
··. . .
Y--
.
'=i:=-•
' 9

120

-,-·_:.
 . · A~adar, .ioc~l · geometric caut9:t ·.- 'està ·.fÔr.inat-. din / rituiiimea -~. p~ctelôr' ..:âflàte
· pe ai·cele hiperbolei de eouaiie (~) ~i ~le caror ~oordonate :x ~i y s~tiàfao · conditille: ,·
, . - _ ( avt--- ·av6) _ _ (.a'v·1 :av1)· .· ·. }- .
. . € ":· ~., _.-, .·-·6·-·:' ..y" :-6- ,· -y-_ ;_ y ~ .O._
:· : . fP . ·- --. - .
. :. ··x.1°. Met_oda-1. Fôlôsjrid· s~hemâ lui_ Ho~ner, ·gasim ca xi-·_: 2,: x~.-- ·_ a~ii.
. X3 ::::c·5:sînt solutiile ecùaW~i-d'~tè.· Formtilele: ·. ·_:: :· · .· ·: . - .·· ·. ._ - · _--.~<~ •
· : . '. _(1) .. °Y:== abc; .
i-•·
-: (2), . " · At ·_ ·2_(ah +_ac+ be);.. .·
··_. >:~(3); . . . t
~A,_ . ~2-f_f~-,_ c2~ .. - -r. ~•- - ..
mfrè. dau ·volumul;. aria t~ala •,i,_-r:eijReotiv;\):ungimea cijagonalei .(Jn.Japi, -fo~gi#iil~.
. diag9halelor 1>ai"~lelipipedtµµi;, d~ è~e_ .s~t-;in$a cong.ruente):: sint_. simetr:ice, ,n.·a,
li. _fji c; deci,: pe~_tru. a:- face o: aleger~, _p.ut~~: c9ns~dera.;- -· · ·
(~) ..
:..
îinîpd ·seama de '(4)"-t_n (1);_- (2) -~i (3), ohtin~m:: : + __, • • • • •

.-: .. _: · :· ' · · ·. · _ -V.= 30, · A-~. 62; il= Vas .

. ,·.. . - ·.·· . . .
· llletoda 11.. Avem in vedere ca:
x3 - 10x2 + 31.x .~ .;30 = a;3 •.~ 10x2 + 25!Ç + 6x - 30 =
.. x(x2 ·-: 10x.+ _25) ~ 5). +J>l (~ - 5}(;i;-:-_2) (X';-3),
+ 6(x -- 5l" (x ~_5) [x(x
prin ..urm~~)êcua~ia data est~'.ecihi~S:Ienta. ~O~=---- -~. ·. _. -: ... ·. . ..... --_.. .< '.. ' : . -:·/
· · .<~ ~-2> ex-~ ay_(; ~ 5) _··:_ o~ · · · .. ;·
do . unde solut~e x 1 = 2, 2 ·.· . x 3 ~i Xa . _- 5, r~iionàinentul_ èo'ntin~ind~-se éa Iâ.-.
·. m~toda anterioara. . . . . - . . . ..
·M:etod4 Ill. Scriind relatiile lui -. Viè_~e; - °'oresp~z~toare ec~aiiei date.· gasirif:
. ·1_a+ _b +.c = 10;
·- -~ J-,~+ ~c +be:--_ ·31.t,: _.
~ ··ab_c = ao;:•:-r-:_-': · ·... .-
.. §i, .coroparîndu-le ~u (1) - {3) (v·: ·Metod~:.l),.-gâsî~:.
.. :- v =·ao,. -- '.A= 2-:ai =:62,
.. .d ·.- V a + b ·+ c :V<a + b +~c)
2 2 2 : 2 ~ 2(ab+ a,c+bc): ··-v.as; .
a, b §i c·v_~~ificà \ ec.~ajià data, ohii~em sîstemul:
: ._·. · ···· ~ .:{: :g;:: :i~- : r ·
~letoda IV. Scr.iind ca

c3 - 10c2 + 31t :_ 39 =· O. .
ScaziQd, sµcoesiv 1 din. p_rima. eo~atie Re. cel_el~~te' _dQu~, _gasim:
· · · · : · a3 - . b3 - 10(a2 . ~ b2ty=31(a -- ~) ·= Ô; ·
a 3 -.c3,~ 10(à2 - _c2) 31(a ~ c) .. 0, _ · +
de .nnd~, _cwn a ~.:b.~i a.#=:.c, ob:tine~: .· ·_:i -'. ~-.
. ' . . . . ~2+ ab+~.b 2 .--:10(~:+ b) 31 ·o.; +
. _-a2 +ac+ c~--- 10(à-+ c)· + 31 =· 0: t
; . 121·.·
-._.;•

_.j-
 Fa~~~ dif~ta ~trè ultimele doua relayii,· avem!
b2 - c2 + a(h - c) - 10(b - (:) =0
sau, cuin b ::f:: c, ob.tinem: a;+ b +
c = 10. Acum, ideéa: de a folosi · relatiile· lui Viète
aproape oa se im.pune de la sine, mai aies daca la pasul urmat6r se are in vedere
·'r1dicarea la patrat a ultimei ..~galitati ob\in.ute, in scopul evaluarii sumei patratelor ·
..celo~ .trei .muchii alé _p~ralelipipèdului. . ... ' ·
Note~ 1. Metoda n( poatè cea .iµ.ai' -~cUéâta, este. mai}èlëgànta:,.~i· mai-·t-apida
dectt toate celelalte, ·deoarece: ·~vit.à ·attt .r~~olvurea ecuatrei, oit 9i. ·unele: œloule
numerice, càre nu sint neaparat necesare. Trebuie tnsl remarcat ·ca 1deea de -a folosi
. µietoda l!espectiv~ a par~ in mod natural la ·acei rezolvitori care _sup-µn . problema .
unei analize. globale .Ji, ~'.8,i ales~ totale (eom:ple~), _adiM la :aceia oàre intuiesC'
inainte de rezolvarea ecuatiei ca vor avea de aplioat formulele (1) ~- (3)~ Pentrû ·.
cei obi§nûiti eu rationàmente de tip liniar, 1n Jla§i mioi, en finalizarea fieoorei· et·ape :
·intermediare de lucru, primele doua metode se impµne~u de· 1a sine. . .
2.. 0 · formulare . echivalentii ·eu cea a proQlemei considerata, dar care ar fi
adus in prim plan. utilizarea M:etodei HI, es~e -µrmatoarea: ,,Sa se dètermine · voln~· ·
mul, aria to'talii §Ï lungime;a diagonalei .(diagonalelor} unui paralelipiped dr~pt~ ·
unghic, ~tiind ca lungimile a, b, c (a ::/=. b ::/= ·c + ·a) a trei-muchii ale acestuia sint
riidacinile ecuatiei: .- ~ ·
ar·- 10x + 3b- aG 2 ·. O."
. . 3. Cea de ~ patra metoda ,de rezolvare· ar fi putut fi s~gerata de. pr~blema
respec,tiva, in forma _data sau îri. ·for.m~·ari similare,. dar 1n èare s-ar fi-inlocuit text ul ·.
,,slnt radacinile ecuatiei" prin 02verifica écuatia".
2°. Metoda 'i:.. Ecu~tia data. are sens nÙmai daca:

..... ·{. X+ 2 . ~ ..0;

(1} · x.- 2 ~ O;
3x - 2· ~ 0,
adioa pentru x E [2, +oo). Observind- ca ainbii _membri ai ecuapei respective
stnt pozitivi ii ridicmd l_a patrà.~, obtinem.: ·{2)· 2 V x 2 - 4 = x - 2. 'Efectlrlnd o
noua ridicare la patrat - in . (2}, ai carei membri sin~ pozitivi -, gasim: (x -
- 2) (3x +
10) = 0, de unde x = 2, deoar.ece 3x 10 > 0, pentru -~ -E [2, ·+oc).· +
Metoda 11. Se pro·cedeazi ca antèrior·;pînii se ohtine relatia (2) ce. mai poate
fi scrisa sub f.Qrma: . . .. · ,__..,,. · .
.v x . 2:{~ l/ x + 2 -:- V x ~ 2) = 0,
de un.de x=2-E [2, +oo) p 2Vx+ 2= Vx-2," ultiina egalitate conducînd,
· ,,:de .exemplu,. pr.in. Jridic~ la :pàtrat (ambii. -meinbri fiin.cl pozitivi) la· valoarea:
,... · ' .-· \-~{,-,?
\'::,<:·• '... .
1. ·,·' \; ~'.!··,~ . '; .; r, -
.
:i;
,'
= --- fO._~ [2, +oo).
3 . .

A1adar, x =2
este ~ing~a ·valoare: care verµfoa' ecuatia ·data.
Metoda Ill. Se impllll. aoele8'Î -êmldi:pt (1) ca Ja metodele anterfoare, de wid~ .
rezulta ca X E [2, +co) .. ~am: {3)·$ +
2 ' - u2 ;' . X~ 2.= v 2• -:Cum .X-~ 2,
'l rezulta ca u §Î v2tr~buiè sfv.e)'ifice · coiuliJfüe: u_2 ~ 4;• v2 . ~ O. A~ci.,_.:~onaiia
2 0

-~ data se scrie ca: (4) u +·v . .-1( wl-+.

2v2, "iai'._°din (3), sca~ind intre ·ele· !~c~le :0ouii
egalitali, obtinem: (5) :u2 ...i.. v~ _:_ 4. ~entru -a afla solupile ecuàtiei date este
necesar sii rezolvam sistemùl_.:format din ecu~iille (4) ti (5). Ridicind la patrat

122 ·.
 \ . - - . . . . • • • 1

:· 1ir · (4), -gasim: v(v ~ 2w) . O,!' de>um.hn. " ~ .0 .sau, .· v. =. 2lP Pentrn ..i- ·~. 0 clin (5) _ •
rezulta. u2 = 4 ~i, dacë. \inem cont de aeeste :valoriin {~},.. ~tân~m. :~ = O., .Pentr.u ,.
· v = 2u, (5) devine: · · · · · ·' · · ,..
u - 4u • 4,
2 2 .
-egalitate imposibila deoar~è-.ri~->4. A11ad~, singura ~olu~ a_ ecuatieï' date·' ésie :t ·· 2.
·-Metoda IV: Se procedeaza oa anter1or,- pina · se. giise§te cii x E (2,. +ooJ.
Apoi, sé ime seam.a
.
ca. , eouatia
. .
data se
.
mai
.
scrie ca:
. - I
·· · ·'· ·
·vx+ 2+ V x-2 = + V {x 2>+ 2cz.. . ,;
2> sau·
(6) f + "1 .r;-:::i = "\ !f. + 2 • ~ 2 , . , X
· V~ V . :,;+2
-deoareée x + 2 ~ Ot pentr.u x ~ 2~· Notind: 0)"' lx _.-2 = ~, avem: (8).-0.< .. t.<1,
· . . · . ·. V x+2 ·
inegalitap care rezultë. imediat, deo~eoe x ~ 2. Pe de alta parte, tinind seama.de
(7) !!t. (6), glsim:1 • • , . l . ;
• •

· .. . +
· 1 t ·. _V 1 + 2t 2, • · .

-de' undè, riclicînd la patrat . (ambü memhri fiind pozithtj) §i,- efectuind ca:loulele,
-0biinem: t(t ..;_ 2) = o; deci t = 0 sau t---: 2.· Valoarea t =,2 nu satisfaoe (8), prin.
urmare-n;ù poate·-conduce.Ja: o solu~e-'a ecuayiei .date. Pentru t = o,_din (7.), ~
.x = 2, .aceastà. fiind unioa soluiie a ecuati_ei considerate. ·
1
·· · •

Metoàà .V. Ridicînd i la patrat ambü·: meml;>ri •ai ~cua-pei date §Î efectuînd. calçu~
lele,. obtinem: 2 Vx~ 4· . a::- 2, .car~· mai, poate f~ ·pusa ··§Î sub · 'forma:
1

V V +
x . 2 ( 2 x 2 - V x · 2) = 0, de unde x . 2 §Î -2 x_ 2 = x V + V -3;
Ridicînd la piitrat in .uhima egalitate ~-.efeotuind ca~culele, gasim· = - ~. 111.' ·x
sfîr~it, prin calcul direct se constata ca · x, = .2 verifiea. ecuatia dat~ in timp .ce
.x, ~ - 8 conduoe:
10
.
la O egali~te. imposibilij.
.-
Deoi smgura
. .
solu~ie.· a. 8CJiatiei :vespèc- .
tive este x == 2. ·
' ··
Note. 1. Prima metoda pare a fi oea mai naturala deoareoe folose§te
suocesiv·
doua ridicari la patrat. Trehuie observat însii oa, in general, ridicarea 111 pë.trat
.poate conduce la crè~t'erea gradului ecua~ei-oare se ohtine, ~apt oe _p0:a~ 8!v8.8:ï c~ .
.efect impôsibilitatea de a rezolva nbua .ecua~ie. Cre~tere·a graduluitëcuaFi!or : car&·
:Se ohtin P.rin ridioari la patrat p9ate.f~ atenuata daoa se pro.çed.eaza ca la M,t9da IL
2. ln cele mai. multe lucrari de ·speoialitate. nu se atrage atentia asùpra stu-
-dierii semnelor celor · doi memhri ai unei ecu~tii, tnaintea ·ridicarü la pltra~, acest
lucru fiind solicitat, aproape in 8t'Cl usivitate, numai în cazul inecua\iilor.: P.robabil
-ca se ar.e tn .vedere afirma't-ia:·;,orieare ar frnumerele A §i B, r~ale sàu complexe,
A = B implica· A2 = B 2 ". Tinînd tnsa seama oa ,,pentru A'. ~i B, numère reale
sau complexe, din A 2 = B 2 nu rézulta (ou ne<;esitate} A = B'\ putînd avea .A = B
sau A == -B, consideram ria trehuie analizàte doua situatü-distincte, OOII~en-p
fiind (?a procedeul de rezolvaré a e~a1illcm prin ridicare._ la .patrat poate introduce
riidiicinï straine: · · . · ·
a
. - impunînd. conditiUe de existe~ta ~cua.ti~i' date §Î asigurîndu..;ne oa ~ghli-
tatile -A= B §Î A 2 ·= B 2 sint echivalente (afirmatie adevarata atunci cind A §Ï. B_
au acela§i semn), avem asigurat oa solu~iile ohiinute printr-l1,ll calcul coreot sati;:;fac
ecuaiia data, .daca verificë. to_ate concliFile'jmpuse. Aija' a·m procedat la Metodele
1-IV. In asemeneà oazuri, verifioarea soluiiilor (astfel oh~inute) in ecnaFâ data este
facultativii, aceasta avirid · doar rolul de .cQntrol asupra corectitudinü calcùlµlui;
..· . ·... ~ nèimpunlnd .nfoi un ·fel de con~iiie asupra· ile cunoscutèlor, · se ef'ectw~aza
ca1oulel'e nimes'are· dupa·care se -verifica· tn ecuatia data toate valori:le·'ohpnute, in·
ved'erea eliminar~ radacinilor straine. ,n acest mod am procedat ~ oazul 'Metodei .v_.
1
 . ~ . ~ - , . . .

• . . 3°. Metodà 1.. Egalitatea,din ipoteza, iiind. sime~ric~Jn A, B ~i C, :o putem

scr1e,· pentru · a faoe o, alegere, ~~b forma: · .. . .._ . . .
A =1t..;._ B..;...·c
de unde:
. '
sin A .:.. sin (x- --- (B + C)] = sin (B + C).
Atunci:·· ·
. • . -~ t . .. • . . . . :. . .
sin A +sin·B + sinC = sin (B+ C) sin B-f, sin C + =
- 2sinB + c cos-B + c·+ 2. si~:JJ + C cos B-- C·=
.2 _ 2 - . 2 . 2
+ -_ cos-_--+oos--
·= 2. sm--.
. B + B- ·a c·l. c . c) _=
. . 2 :- _. _ 2 . 2 \ .

.•. + C B ·- C
"' B
-. --+-.- -+
B
-·c. ~ B-_ C
- -2-
.2 ~fu ~ - A • f~os 2 2 . - cos 2 · .. _
' 2 2 2
.
--=--: ·.4
_
. {n
sm - _.., -2 · cos B . .C A). -
- A
~ cos - ·= 4. cos -
B
cos ·2
-:-- cos
C ·
~,,
_ 2 .· . 2 . 2 . · 2 . . 2

de ~nde; repntnd din lan~ul de;:egalita1,t n~ai .tei'menü extremi, rezulta _egalitatôa
din en uni. . _ _'· : · . . . _ ___. . ·.
Met0da Il. Ega:litatea ce tre)>Uie-:dov~4ita·. este .eohivaJenta eu:
-. -.··A·- A+-' .. _.B. B+· ·.. ·c C
. 2 -sm- cos. -2 -.... -2 sm-
:· -. . ·2 - ·2
cos-'--
. 2.
2. Bln---
2.
COS·- -
· 2
,. A B . C
- ~cos-cos-cos-= O a d10a:
• .., ·
, 2 2 2 '
...._. :.,"· . A A . .·B (_- •. -B . A . C) · .
(-1). .· ~·H:· s1t1;-.cos-+ cos-_ sm-_· -co_s-_ cos~
· 2 2. 2. 2 _·2- 2·.
+

.·
+ cos· -C2. (.sm .-C
.· · · 2
.- cos ·A
-:- cos -·
.. 2
B} = O•
2
. • B . "' . A + c d . d
•. ·.. - A
Prin 1poteza:
-
- ---.B_-. .. C
+·:· : . + ·. _=n, .
-d-_eoI-:=
. . 2
-:-;_--· ,·. ~ une:
2 2 ·
• B '. A +é ' . A~. : .C ·.-._A •. C
-sm -
· -2 · ·
= cos-•---· = cos. - cos·-2 -.
2 · · - . ·' ,2 :
sm. ·_-. 2 sm -2,
-tJ•, analog :
·_,(.3) . •- â .
sm
A
- = oos - - - . cos .;,_ cos. -2 - sm
+'
B · .. - .-A: . B · · . -A .. ·. · B
...,- s10 - . -
. · .2 .., . ~-. 2 . - 2 · .2 ' '
Tinînd cont de {2) §i.;(3) in (~), obtinem:
A .- B B ·.C) . . A . O ,c
( cos -2 ;.,.- cos -2 Sin·2 - ..... sm -- cos - • sm__ --_ =- sau:
2 2 -2
-- · :A . ·. .( il
·[ cos _- s~n .- -
C )]: . • . A O -~ d. +
2 2 2 _· sin _2 =_ , a 10a:
(.':I:L_) .
· (
-
.
co_s -
A-. . 1t --. A) :. A O
---: sm--· • sm -· = _-
2· . 2 :2 . .'

aga.lita~~ ~are és~ ~dev_9!ata _· p~_ntr,~ __ orjce ·.'7aloare a Iûï"·. A, deoarece sin 1e_ ~- }. -:;::
A
=cos-..
,· \

124
 C . ;

_·,~sµiB-t ~jti.c i= ,2_sin _

••

0
:B. C
+·
2
B
CO~; . -;-:
·,
. 2·
a;: -- ; ;

·(n . . AJ - - A
, • •• • - •

• B
sm _-.----.
+C
= sin. > ~·2- .,._ •
-_ - =cos-_.
2 . : ·- · 2 . · 2
ega]itàieà- datf este::èchivalentii- eu: · ·
,. . •-'::·:.'.B+.c·.:B-.è ., A.·- JJ· C'
sin--A-+.·
· ·
2 -sm'--.
.2
- cos· - 2 .·
=-4.cos
.
.,.....:cos
2·
- c_os-:-,
·2·. 2·
sau:

1·
sin· A_:-~Qs:A_
2· 2
+.oos~.oos
·2
B - ? =· 2 cos A ·cos
2 .· · · 2
B éos
2
·c • • .
2 . ·
_U1thn~_- egali~ate. es.te ._adevarata>_ pentl'u. A. = ·n, · iar · -daca. A ·#:, n aèeasta , este · -
eohiveJentij,,çu:·: :'- . _ i- :. ·:-. B _· '.: • B _· · c _ · :·.: ;: · .-
0
~ y :B~''i_+co~~~-2c~s2- ~os 2 ,._sa~:
'· ~- ·. ~
, ·;. }- .. _- A
BID · -
+·BlD---:SlD
. -•· B - . ---
C . ·. B . - C
=COS-COB - ,
d"
a Ica.:
._. 2 2-· 2 ··· 2 . 2 .

siJfA·2 ·· -co~ ii_+~o-·, ulti~~-~~la.~e fürid·ad~vfu-ata, deoar~c~~- B +c·i= * _-A:

· · ·2· - · ' · · ·· 2-·.· 2 2 ~

• l!/ote. -1~ - Pentru. a ·arata oa relatia (4), de ~la metoda a doua, èste ,_ad~varati. ·
s-ar. fi putut proce.da 11i la o anali-za de e~zuri: · . _ ..
...:.. ·daca A = 0, atunci eg~litatea (4)_ ~stë veri ficata; ·· · ·- · . ·· _-:-
. -:_. daca. A ~ o.~-- atunci (4). esie e~hjvltle~ta 0~: ~os SÏ:Jl ~ .= 0: care ! - n:;
~8~. ~d~~ara~,P?ntr.u OJioe A_, dèo~eèe: cos ! .~ :siii ,r ; A·_. '
. . :2.~- Conditia -dit?- i:poteza: 1- j- B -f c:= n Ii u este ~-chivalenta ·. ou ï1firma.ti~(,
-,,A;•:Jî ~i-C .stnt:_unghi~r1: ale unUI tl'lwigh1",:oaz:in _oare,. ~vi~~nt, A,· B.:sau C 1p1.p~t '-:
lu·a valorile O ss.u 1t. · · · · ·. r ·

·: '4~; M eiodà 1. Cuin · M ·~ N stnt mijioaoele oatetélor. -[ AB] ti respectiv·

[-AC] (v~-fig~ M.B.22), rezultii ca [MlY] este linie inijlocie 111. ABC, • prin_ urmar~:-
_C

...

A ·.M._. 8 .
Fig. M.B.22

(1) M.Nlll~~c. Pe _de aita parte_; D fiind prc;>i~ë-µa (ortogonala} a lui-,A p-e .[BC], .
. deduo~ïn cii: (2) A·Dj_ Be.· Din (1) (2), rezulta: (3) AD ..L MN..- Fie O ·pûnotul
· de fo_terse~tié.. al. J_ui [4D.] ou [MN], adica [AD] ri [MJY] = {O}. Dili 8AD]!, cµm. -
,i
·. OM. -l(DB,-rezult~:--_-(4) AO ==· A.Jl!;·.· Dar (5)•"[44:fj e:i [MB] _$i; daca ·im~~ ·seama .;:· - ~
.· ·. -·:-___ ;.-. · '.' - OD · MB - - -·· · - --~ · , -<._ . · · -~:-:. . · ·_

)25.:
 de (5) in (4); obtinem: (6) [AO] ==[OD]. Din (3) §Ï (6). rfiWUltiii ~ M_N este mediat~:rea
segi;nentului [AD], prin urmare: (7} [MA] = [MD]. Aiiàlog1 b)sa· folosind -~ADC,
, gasim: (8) [NA]es[NDJ. îfnînd seam~ de P).§i (8),· prooum; ,ide faptul oa [MN]==
== [N M], re-zulta ci triunghiùrile .MAN ~i M DN' sint éorigruente (oazul L.L.L. ),-
prin urmare: M~ == ,ti;';'t, adilia 1m( ~ = 90~~ ,: ·
Metoda. Il. Cum AD ..L BC, D'. fiind proieetia tor1logonala); & lui A p& BC,. 1

rezultii ca ,6.ADB este dreptunghic. Pe de alta ·parte, prin ipoteza, M este ··mij-
locuJ lui [ AB]'~ prin ur-mare M ~~ centrul eercului oircumscris triungbiului AD B;
de tltlde_:. (9) [MA] ëa [MD], cà. raze ale cerculuLrespectiv. Analog,' dar folosind
,6.ADC~ gasim: {10) [NAl==[.lVD]. Din (9) ~ t10),, ini fapt rehqü ide&tice eu (7) §Î (~),
de la metoda anterjoara, .§Î y,µrlnd seaiµa ca [MN] Œl:3 [MNl. rezùlta ('oazul L.L.L.):
. .6.M_AN == ,6.MDN, · de unde- MAN
_e:il· M1iÏv, deoi m(M»Ïv) 90°.. · =
·Metoda III. Din faptul ca MNIIBC, ([MN]•tünd IWe· mijloci& tn !:iABÇ);,
·-·~ .,,,,,........_. . .. /",... ~
.. rezulti\-:-(11) AMN == AB,C, ca unghiuri oorespondente, _§i~ {12) N MD== MDB,
ca unghiuri alterne ïriterne. Pe -de ·altii. parte, trhingl;riul A-DB fünd dreptunghic, ·
gasim ca [MD] == EMB],; t;a_ r.aze- ale: eermùui, triungbiului respectiv, prin urmare·
. ."/"- ~ '• . .

~BMD ès~ isoscel, deci: (13) MBD == MDB. Din. (11),' (12} §Î (13), nb~inem:
(14) ·AMN N-1m.
"i= Analog, gasim: (15) ÂJvM == ltfND.· Tinînd seama .de (14)
. ~i (15),. precùm §i de
. faptul ca_,............_
[MN]e: [MN], rfnulti (cazul U.L.U.): â_MAN :2:t
.. · . . 6

~ ,6.MDN, prin urmare m(MDN) ~ 90°.. ·

Metoda. IV. Se .procedeaza ca .la Metoda II pina oînd se obt\n relatiile (9)
tjÎ (10). Apo_i sè iine . seama ca .. 11,MAN · este- dreptùnghic, prin urinare:
(16) MN 2 ~ AM2 + 4N2, _iar din (9) ~i (10) gasim: (17) MA= MD;, NA . ND.
Tinind cont de (17} in (16), obtin~m: llflP = MD»-+ NIYl, cèea c~ prob~az·a:
~aptul cii fl,MIJN este• ~ch-eptunghic in D~ · · · . · _· ·
Metotla V. Ohtinlnd, ea fa M-etoda l sau ca · la. cea. de~a doua,. ca [:MA)~ [MD]~
dèd~em ca 6AMJJ es.te is.oscel,. pria urm~r.e =·
/",.... ·/'... . .
MÀb aa WÀ~
. '
Analog,, se gase§te:
' ..
.-NAFJ == NDA. Afladar: .
. -'"' ~. ~- ~ . .,,;,......_· ...--.....
= m(MAD) + m(NAD)-= m.(MDA) + m(NDA) = m(MDN),
.

. 90° = m(llfAN)
...-.....
deci m(MDNl = 90°.
Metoda VI. Din motivele ariitate la metoda· a treia, au Ioc rela\i:iJe (13) ~i (14).·
Pe d~ alta p'arte, 6,.ABC fiind dreptunghîc, rez~a: m(AÊn)
. _,............_ ·. .,,,,,,-...._ _,............_ . . .,,,,,,........
m(N'é'J}) = 90°.·
'
'. .,,,,,,........
./
+
Atunci. m(MDN) = 180°--[m(MDB) + m(l\DC)] '180°-[m(MBD)+ m(NCD)] =
90° = 90°, deci m(
.= 180° ·_ = 90°. MDN.j·
Metoda
.
.VII. Motivind ca anterior cii M este centrul
,,,,,-........
~ .
cercului _oiroumscris.
.
,6.ADB, ·gasim: (18) m(AMD) =2
m(.~BD), primul, fiind unghi la oentru iar
. .,,,,,,........
celiilalt unghi inscris in cercul respeotiv.· Analog,. obtinem: (19) m(AND) =
.= 2 m(ÂC1)}. 1Tintnd-_seama de (18) §Î (19), preoum §Î de faptulot'î AN,ND. este.. uri
poligon eonw~, gasfui ·m(MDN} = ·a60° ~[m(N-::i1l) + m(A1Ïn}+ ·ni(.DN.À)l = ·
. ~- ,/' ... ' . -~- · .
.= 360~---9<t- 2[m(ABD) + m(ACD)J= 270°- 2 · 90~ . 90~, adica m(MDN) .J~0°. ·
.. . .
ll2S-
· · N<~le. · 1. La primele trei .metode:,. ideea oomuna este de. ~a ,arJta OQDCl'-Uell~
. triunghiurilor, MAN ,i MDN, de unde rezulta ooncluzia problemei. .
2. Teorema lui Pitagora este utilizati numai la Metodu IV. '
.a~ Proprietatea J?rivind inàcriptiJ:>~tai«:a unui ~iunghi dr~_ptunghic:· tn. ceroul
de diametru egal eu 1potenu_za itriunghiulw respect1v esle utibzatà la 'Metodele
II-:fY, VI ~ VII, la 'Metoda V àoeasta fiind opponaJa.

:er,~t: a~m
· ..

XI. 1<>. Aplic:\~:op:_·eti~~idl·et 811000SÎV:

·/ C - ,a -a - C -0 _ - · . . = 0.
c - b b - c O ·. ., c - b -b - c
· 2°. Eo~a\ia· se mai ·scrie·:
m(2x2 -- 5x + 2) +x3 -:- 5x2 + 9x - 6 = O.
Rad~cina independenta: de ni ·sa'tisface: _
2x - 5x + 2 == 0;
2
_
{ x3 ~ 5x2 9x - 6 + = O.
Prima _ecua\ie ar~ radabinile -~ ~i :- . Valoarea x = 2· satisfaoe 'IJÏ .:a doua ecua~ie ,t
-deci
.
aceàsta
.
.se mai scne:
. . .
·este r-adaoina .întreaga · independenta.
- m cautatii. Eoua\ia ini1iala
. : '
.de
(x -2)[x2 {2m -3)x -(m -3)] = 0, '+
avtnd radacinUe.:
'
. :-:2m-3±V4m2 -8m-3
X1 = 2; X2,3 = ' ,. .,2 . · •

· 3°. Punem condiliile: /( --:-1). = 5; /',(.-1) = 0, de. unde: 1 +4m, -2n·=5;

..;..3.~am+n.+6=0:::io·m=i; ~~o. - . _
_ _ { 0 pent:ru x E {-1, 1), · . .
- 4°. a) Avem lim z2n:= 1. - p~~t~u _:c E t--1, 1J,
1
·. _
· n-+c:o · . +00 pentru x E- { -:--00, ~1) ·U (1, 00) ..
Cu· a~easta obtinem:
' .

~ :i;ffl - :(4. + !> - :r:2 6

tr ' 1 1)
11m
n7"c:o :i;2n x2 fi + +
=-.--
-+ + # 'pen u xEor.\--, ;
~- a·+6
lim .- x ·. = 1 pentru x E {---1; 1};
n➔c:o :z:m+:rf+~
....,
. . ( ( :,:1
..:,;2'11- -+-.6·}' .
lim .xffl- :z:'
n➔ao: z2n +_
.
+6
:rt1.rf- 4
.
=·lim ·
_ n➔c:o ' :c2n(1
. .
:,;211- .
+- ~:,:1_-+,. ~
~1- = ..
:,;%Tl

. . .
.- .
1 pentru x E (-00, -1) U {1,. 00).

b) Aveni f : R -+ R,
· 1· -1 pentru x E (-00, -1],.
' '6
= 4 ~ #':
:ifl
f(x) pentru x E (-1, 1),
: · 1 pentru~ x E [1, oo).
f(-i) = f(x), dec'ï f este para ~i vom studia varia1ia doar pe [~, 00).
' ,, . ' ', ' '
- hitersec~ia
.
6µ axa abseiselor: ·Y: ·_ :_o· ~
. - . .. .
X
.
== . v63 E.. [0,- ·1)•...
- . . ...
Intersec\ia CU
..
axa ordonatelor: x
. . .
= 0 .~.. Y·= -2 ~ . .
Qrafiéul mi•, pr.ezint_a -a.sjmpto~~ -~- .- -
. . . - - - - - .• . -. .- ... , • • l . 1 -

20
. f'(x)
. -_
= { ~-:
. .,(t_ + ~ ) . pentr.u· _x_ E [0,
x_......2..2· '
i •• ,
1),: .
.

0 . -~pentru x E (1, ~)-

, 4 . . -
fe(1) =- lim f'(x) = ~ - ; (d{1) = limf'{x) = 0 ~i dèci f nu este· derivobilii
~1 - _ 5 _ · :x➔l
:c<l - :x:>1 ·. -
în x = 1, conform .coro_laruh~ teore~ei lui Lagrang~ ·
. f"(x)
·. = 1tt. + iO(Sz' -:·:,-·
2:i.:)
pentru. Z.E [o,··
.. .
1)~
· ,· .. · •. . o... · pr_.m_tru xe (1,.oo).

·~,o
f"(x) nu se anuleaza pe (0, 1).
Tabloul_ de_y~iatie peJO, oo) este urmatoruk
_1 ..
... -
/

f(x) 1 :•, 10 0

f"(x)
_j__ -----------~---------!.-_..;.
. J 0 .O·- ___
0 ____________

. .
· f(x) ..!2 . 1 . 1 1-

Grafièul func~iei este .prezentàt tn 'fig. M.~.23:

'··
-~---~-
- 1. 1.

. --1 0 x·

Fig: ~.B.23 __
,,

· 6°. qonsideram·_cp :[O, 11~ [o, ;] ; q>(t) · ':2 arotg t, t'(t) = ·1 : ~-.
- ff

·}2----== t 11
,i---+ 3 .--dt·= =
dx ~1 t . 2 . . 2 -- 1 2
d t =-arctg- ~1
o 2 cos z +~ 0 1- 1 + is _~ . o s + t= · Vs ·Vs o
2
· . · 1 4- i'4 .' . . · __ . ·
2 1·
= vsarotgvs·
128

✓-
 Fie M, N, ·P., ·Q _mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD] ~i [DAl_re:~~_ ::
1
.· ·~-_X.It ~
0
~_ -

p_ect~v (v.. fig.: M.B.24). Coarda comuna [BB'] a cei:curilor càre · aù diametrèle [AB} :
_· ~1 [:PC] este perpénd1cularâ pe linia centrelor, dec_i este perpendiculara -pe MN;__

.- . - '

\ .

Fig~ M.B.24

_ Ana-16g coarda comuna [DD'] cercurilor care au diametrele [DC] §Î [AD] e~te pe~-<-~ .
. pendiculara JJe · linia oentrelor celor çloua cerc-gr_i _care este ·PQ. Sa observam .ca :-
[MN] §l[PQ] sint liniïmijlocii_ i_n trhmghiurile ABC §Î A.DG; deci avem MN Il AC'.: _
§Î PQ II AC, deci MN II PQ._Rezulta c~BB' 11 DD'. Mai mult, punctele â, B' §i C· --~:
... ,/',....e ............... . - .
·" stnt coliniare deoarece avém m(AB' B) ~- m(BB/C) == 90°. ·Analog se- constata~ oiL~
D' este _pe diagonala [AC] . ._• · ·
- . 2°. Cazul i. N este_ pe cercul dat intre A -~i M, iar ·M intre B ~l- N··- <-- ·
(v. fig •. M.R25). In acest caz sa observam ca A BllfN este trapez isoscel eu latùrfüf--
. n~paralele congruente [AB] == .[MN]. Daca notam {~}-.= Ail:1 n BN avelll ·
m(~Y°= ·m(AB): m(MN) ... 90° ..Re~ul~a di·punntul. p apar\ine .ceycului ~~~­
diametru [A.BJ. fin~d cont ca P ~ste în -interiorul cercului, deducem ca locul 1ui P.=_~- :
este ~marc de_c.P:rç cHre se ohline _prinîntersec~ia discului deterininat de cercul ·. _-
.-dat. ~i cercul de _diametru [AB]. . ,, : ·

'.•- -

A M 8
Fig. _M.B.25 Fig. l\I.B.26
/ -

.Cazul 2. N-este pe cercul dat intrè B ~i]r/.Jn aces·t caz.rezulta AM:l(BN, __ -

deci. locul este 1 muliimea. vida 0. - · · _ __
: <- .. s~~- Sa obser~âm mai _infîi ca MNPQ,(vezi fig. M;B.26f e_ste un paralelogram"': __:_: :_-
lp:tr~adevar, l'tflY este linie· mijlocie în ·:triunghiul ABC, deci MN Il AÇ._ L~ ie~> --~

129.
· f} ~ c~eg~e,ie probleme-pentru=~chni~erea-in:invaitrm1ntu1·s~erior
·-
 avem PQ.IIA'è'. Dar ACII A'C' a§a.incit deducem MiVII PQ. Mai mult, MN= PQ ==
= Ac = A'C' • Folosind teorema lui Pitagora obtinem imediat: MN = PQ =
=·
2 .

t / ~ , MP = NQ
2

=: . •

V.4c 2 + ~+· b
'
2 2
, MQ
r
= Vb 2 + c2 ~i PN = V a 2+c2•
...............
Sa presupunem MN< PM §i sa notam {0}=MQnPN. Atunci « = m(MON)<90°
§Î avem!
1

.
cos°'=------ .
M0 2 + N02 -
MN2 . .
2MO·NO
'1 •

Prin calcul rezulta: cos oc· . .:. . rf!,. - • Aria par~elogramului MN PQ este:
. V (b2 + c21 (a2 +c:Z) · ·
· a[MNPQ]= .!.. MQ •·PN sin'°'=..!.
.. 2 ' . !l .
Va b + bc + 2 2 2 2
1
a2c2 •

4°. Notiim eu V vîrful piramidei, iar eu 0 ~i 0' centrele hazelor cubului, astfel.
. ca 0 este §Î centrul hazei piramidei date~ F.ie M mijlocul .unei laturi a patratului
piramidei ~~ N intersec\ia lui V M eu una. din laturile cuhului (v. fig. M.B.27).
V·

o'

, D M
Fig. M.B.2ï

Daca notam eu x lungimea laturii oobului inscris în piramida avem 00' = 2 O' N = x.
- =- . .
Din asemanarea triunghiurilor 6 Y0'N eu 6-V0M deducem: ,,._ x = .!. , de unde
. . h · a
2
ah
rez_ulta X=--•
a+ li
5°. Ecuatia se mai se.rie: 2 sin.~ cos 3-
• . 2 2 .
= sin 3 ~.
2
Avem imeùiat solut,ia
x :;== 2krr:, ,k E Z. Cel~lalte soiuiii sînt date de _ecua~ia:
2 cos -=-
2
= ·sin' 2 .3:.. , care este echivalenta eu ecuatia: ~os2
2 · · · •
=-+
2
2 cos x
2
- 1= Ô
care ne mai da solu\iile: .
x = 4krr. ± 2 arccos ( v2 - 1).
XIII. l°. a) Discriminantul ecuatiei este:
.. 4(?12 + 2m + 1) - 8m.(m 2 + 1) :- 4(m4 + 6m. ~m + 1) =
2 2
 - 4m3 2 -

= 4m . m
2"[ 2
- 4m:--..+ 6 -;; 4+ m
1] =.4m 2
2 [( m + m)1 - 4 m + ;) ~ 4] = ·
2 ( .

= 4m2 [ ( ~ + ;} - ·2r, deci ecua\ia are ·rada~ini reale.

130
 -·
+1 ~
2 1
,/h) Tu,legalitatea se e-xpr.i~i ·tn. funo~ie de m (m· ;6 O}- aatf~l (m > 4 care
.
2
. .
este· echiiV'a-lentâ eu (m - 1) ~- O. Deci fuegalitatea are loc pentru orîce m E {01}. ·
711-2_+ 1
R"
. ·2°:. ~otam ·1og2~,= y (x_. ~ 0); ~- o~aervam ca: lpgl,6;r;. = Eou.aiia d,e:vi~:: r.
2y2 r:r-~Y-6 = o.
Daca facem substitu\ia, ~- - 17'
y rezultia ecmatia · în z de gradul al •doifoai:
z2 _;_ 4 - 6 = 0, care ar~ radacinile z1 - . 3, · z2 = -2.. Reveni;nd ·1a substituti~le
. fiicute ·ob\in~m y 1 = 27· §Î y 2 = -8~ de· und·e rezulta ca radacinile ecua~iei date
sînt x 1 ·= 2 27 ~i x2 = 2-s. · · ' · ·
3°.; înlocttlnd ces2x =· 1 - 2'sin~-œ, rezulta ca ecuaiia data este echiva,lanta'
eu ecuaiia 2 sin~· x 13 sin x + +
6· = O. ·Rezulta sin· x = : §Î sin x = ~6·.
Ob~inelll: soiuiia ~eala ·x ...:... ·k1t + (-:1J)k+l : , k E Z.
· 4:0 ~ a) Apliclnd teorema bisect~arei rezulta: (1) AP = AM si (2) AQ =~- -
. ' -- BP BM ' CQ MC
Din ipota~à av~m BM = CM,. a~a tncit. (1) ~i (2) implicl:: (3) ; ; _ ;g , desi- ·

PQ·IIBC (v. fig .. M.B.2~). b) Oin Pt21iBC. d~ducem: (4) 1! -;; ~i (5} ~~ =·J~.
A

\ ..

8 M
~~- M.B.28 .

. Avtnd în :vedere ·ca BM :--:- CM <}.in (4) ~i (5) rezulta PR= QR, deci R:· estE)
- mijlocml lui [ PQ] .. Pe de alta parte~ M P ~i Ji!Q fiind bisectoarele a doua, unghiuri
adiacente, suplimentare, avem f' M .l. QM_. ln. triunghlul dreptunghic P MQ me- •
diana MR. satisface l'elatia 2·RM = PQ: · .
XJV. l°. Ecuaiia in necunoscuta y va avep. suma radacinilor:
Y1 + . Y2 = X1 + x2+ xi+ x2 . ...:._p -, l!.. , ...;_p ~1 + q) ~i- pr~dusul:
.. X1X11 . . q , t q . ·
~
Y1Y2 -
X X
l ,2
+ x_1_x -L
1
xf + xi _·
x1 x2 -
p
9
+q 2
-
9
2q +1 • '
1 9

Ecuaiia cautata este:

,. qy2+ p(1+ q)y.+'p 2+·q2 _-2q+ 1 = 0, unde q #: o..
' .
, 2°. Notînd c-q a primul termen ~i eu q ra\ia prognesiei rezulta ecuatia
a f1+q + + q2 q3) = 75, de unde ob\inem pentru a · 5, ecua\ia satisfâcuta ra\ia de
· 1- q Jqs + q2,-;;: 14. = O, care are soluiie reala q · . 2.. Celelalte doua soluti~ date de·
+
·. ., ecua\ia q2 +ei3q .7 = 0 sint complexe. Progres1a este 5, 10, 20, 40.
i
·
. ~

131
9*
 .. ·-3°. Ec:ua\ia ~e ;mai" série sin ~(2 cos~+ m) = Œ Jlezulta ca ecua\iaadmite
so~utia: x =~,-, kE Z ~1--~olu\ia x = 2k:rt ±: ar~C?S { __.:.; )-·:A._doua· solü\ie este reala
daca rn E [ ~2, 2]. In cazul m =0 solu\ia generala. à ecua\iei este { X= ·: ~ unde
~E In_ cazurile °,n -. ±1 solu\ia. generaJa este x = k1t, und_e ~ E z..
z.
4°. Fie A 1 A 2 A 3 A 4 A 5 A 6 hexagonul rezult'at avind laturile de lungime a ~i
.H2 = B 1B 2 B3 B 4B 5 B 6 hexagonul determinat de mijloaèelelaturilor"[A 1 A2]~ ••. , [AoA 1]
respecti'V. Sa nota.m eu O ce'ntrul cercului circumscris hexagonµlui dat. Observiiin
ca[O.Bï] (i .. t6) sirit àpotemele hexagonuh1i dat ~i au .Iungimea a'= h~ . Se
3
constata imediat ca hexagonul _H 2 are toate laturile ègale· eu apot_ema hexagonului
dat, H 1 ~i to~te unghiurile de 120°, deci este de ~semenea un hexagon regulat.
Raportul ariilo:r e~te piitratul raportului · de asema.nare, . deci este 3. .
. x·v • 10·• o·m ecuai1e
. . . avem.:
. - -x x 2= 1+ _m- . ; x.- •X. 2 = ml1- - -.m), . ·I necuatu
- ··1
+.. ·....

~
1 1
_ . 1· + m- _. . 1 + -m~ _. . ·
. • x 1 +x9+ 1 ·'!i · · - ·· -- •' · - m.2 + rn + 2'
se pot scr1e: -:-1 ~ __ ~-1.-Pentru mER'\_ {O, 1} ob\mem: -1 ~ · ~ O.
. . . x 1 xs . ,::.· ----~----- - ---'c:° ;: - .. -.. - . . _ m(1 - m) ..
Trinomul m2 +m+2 este pozitiv pentru orice m. real, a~a hicît inegalitatea a doua:
~ 0, are -loc daca trinomul m{ 1 - m) este negativ, deci ·_ peritru
2
2
"" + m +
m(1 -- m) _ . - -
~
2
m E (-.oo, 0) U (1, ~). Prima inegalitate: -1 m ·+ m +2, este echivalentâ
. . - ·m(1-m\ -
2
~u inegalitate~: (m +i) ;;i: O. Avem m
. m(1- m) _ -
+ 1.;;i:O §Î m(1 - m} > 0 pcritru- mE (0, 1).
Avem m +
1 ~ 0 ~i 11?,(1 _- m). < 0 pentru mE (-oo, ....;.:f]. In· concluzie ~ele doua
inègalitâ\i ~înt satisfâcute pentru m E ( ....,..oo, :-1].
2~. Pentru orice k E N*. avem:
1 _ (k + ~) [/k - kVTTt
(k + 1)V k+ kV le+ 1 - k{k_+ 1f -/r(k + -1) 3
-

(k + 1\ t/k-1,VTTt
.\ 1 1
k(k + 1) = Vk - V k + i
. lv(embrul stîng se -poate scrie: _ _ __ _ __
1 · _1 J· ( ï 1 ) ·, (. 1_ · · . 1 ·) . 1 - . _ · t/ n +.1
Sn- (1- V2 VT~ V"'a + + ... +
Vn-: V-n + ·1· ---- ·1- Vn + Ï-~ 1-.~+:1·-
pentru oricè n E N*. · · . _ - ·
· ,- Egalitatea se poate demonstra §Ï prin metoda induc\iei. Pentru n · 1 egaÜtatea se
scrie: . _ 1 _
2v1+1
v-2 = 1 - [/] ·, care estt- evidenta dacâ ra\i~nalizam münitoml
2 , • -
din memh!"1l stîng. Presu·punem ca egalitatea este adevaratü pentru un n oarecare
§Ï s-o demonstram pentru-n+ -f. ~vem:'. ··

2v 1 + 1 v·2 +·aV.·_2 +2·11 :J +-••· + (n+.1} Vn__+ n_·v n + 1 +

· 1-· - '1 . -· - 1
Sn+l =
+ ... + (n-+ 2)-V n + 1 +1 (n +·11 1/. n + 2 =Sn+
.
-1
. - (n + 21v n + ·J + .(11: + 1)
J/ + 2 • 11

S -1. __;_J( n_+ 1 + ~ __ !__: _ 1 · ~ i _ _1_--_

n+i - · ·· . · n +1 _ V n + 1 ·.. V n + 2 :-:-: Vn +2·
132
 0
-~ -: Ecuatia se mai-sc~ie~: pentru oriêe.-x E (O; ··oo) sub for.ma.:·
51~• X . . J .· •)\1• X :.:.:....·3 31(7 X .. i ' :"' J•• X
0 ~ 3 .• µ _., -.- . - ~ ,. , - 5 • 0 ô •

,oare este echivalenta. eu ectiav~a: l

{1+ :)51,x · (a+ :p•gx sau : . 51gx '-- ; .31gx;

1

Rezulta: ~{ ~J; x __. · (: r, de unde obtinem I_g .X = ~- -Solu~ia este x - 100. _·_
4°~A-~i~/-iit\redê1;e .éa i11mul~irea matri_cilor este asociativa, ecuatia sê mai
· scrie: · ·
A(A - (x+ t)/ 2) + (xt -yz)/2 = O.
Avem:
-.
A-:-· (x~ l) 12
.·.rx'
-.
?/)- -·(x + t
\i· . L ~-- - _O _ y)··.
-x
Pe de alta parte,
A ·(-.tz· .-x_Y) =· (-~z.._:. ·Y.)J-t.z __-xy).= (yz. ~ xt
. tJ \ 0
,
yz -
O .)
t; ·_. ·
= ·(yz ~ xt)l 2 = ~(xt - yz)1 2 ,

·car~ ne arata ca: ecualia este verificatij p_entru oricë l)umere reale -;;, . y_, ·~- -~i t•
., Ec_uir~i-~ A 2 = J2 este echivalentâ eu: · ·
x2 + y_z xy + yt) (1 0)
.( xz + tz yz-f t 2
/: Ô ·1- -'
ca1·0 ne ·c~lnduce. la. sistemul:
2
.- 1· x + yz --:- 1~
;!!'+_-•_ y_·_t ~•-0;
· a:z + tz. = 0; .
-
. . yz + 2 ....:. 1. ·
t

++t) = =o. 1;deci avem-

. . - - ..:. - . - . - - . -.

Scazînci ùltim& ecuatie <lin prima oll1ine~ écuaiia: (x - t)(x

; . x == ·t sau x = -t. Dac.à x = t sistemul sé reduce. la ecua\iile: x 2 yz xy. _ ~;
. . .
: ·xz = 0-' .care ne con
.
duce
. la matricile
- . .
:. ._.
. . .
· .·.- : --
-/

· Daca X'== -t sistemul ( :!: ) ·este _eehivalent CU ecU:a\ia .x 2 + yz = '.I:., Orice matrice .-.
--~
· ,ile forn1~ A = {: -~) ~.1/, zEZ a~e prO-
cure satisface c:nditia: x 2 +Yz-' 1,

= l •· Pen tru orice aE Z ,hlltriêea A = ( 1 ~ a +aal are pl"o~ri",

1
.. prietàtea A 2
etatea A 2 · . i 2~: _

·. 133
 • ✓~.

·"1:f
!XVI. ·1°. Faaem substit11~a y ~ 2~ obt,inem ecuatia: Ig 2 lg(g21
9) ~
~- + +
~ H-lg(y+1), car~·este echivalenta eu ecua\ia: lg : : ; ~lg 5, de uiid:é'în~~ua~i~:
2

ya + 9 ~ 5~ ya - 5y + 4 ~ 0
y +1 . ·. y + 1 _·
hl care y ~ O.. Rezulta y E [1, 4]. Revènind 1~ suhstitu\ie ob\jnem inecuaiiile:
1 ~ 2x-2 ~ 22,
_care ne da x E [2, 4J

.l
2°. Scriind to~i termenii din stîriga ecua\iilor în bazà a oh\inem sistemul:

logax

.!.2 log
-
+ .: logay =· : :
x + logay = .! . ·
4
2
\

Facem substibu\ia u = logax l}Î v = logaY• Ob\i:nem;

.2u+ 3;
V=
{ u+ 2v.= 5,
care are solu+ia
y
unica: .u = .!.3 ·; v '= 2.
3 Revenind
, la . suhstitutie,·_
y
obt,inem:

X= }Ya; y= Va7. ·.a2 11/a, unde a ;o.

3°. [~ ~erifica imediat ca termenul clin. mijloc este media aritmeticii a celor-
lal\i doi. Ra\ia. progresiei este: ·
x + a - 1i - ax + a - 1
r= - -2x-- - -. - a
- = -x2 -
X + 1
----.
2.x{.r + f)

Pentru. a = 2 rezu1ta., r (x - 1)2

= ------- . A vem de rezolvat sistemul de inecuaW:
2xlx + 1)

• 1 {x - 1)
+
~ 2x(i 1 ) ~
2
2, care are solutn.. 1e x E [-2. - t/5 • 3- 2t/3]
2 , ~ •

. 4°. Prin· substitutia z =· x

' x-1
+~ ob~inem: z3
.
+ z + z + 1 = 0,
2
eu · soluime
z1 = --:-1, z2 = i z3 === -i.· Revenind _la substitu\ie ob~inem: x1
§Î = 0; x 2 = 1;
X3 = -1. ·. .
o?. Deoàrece sin x ::p 0- avem:
sin 2x+ 2 sin x cos2 x+ 1 ;--2 sin x = 0,
care este. echivalenta eu ecuaiia:
{1 -- sin x) {1•
+ si:n x+' 2 sin x) = O.' 2
1
'

Rezultii sin :i; = 1 eu sol~tia zE ,{ 2kn: ± ; rk .E Z }·. Ecuatia 2 sin z+ sin z+ 1 2

0
nu are soluW reale.
XVII. 1°_. Se verificii imediat cii termenul din mijloc este media arit.metica
1
a cèlorlal\i doi termeni. Pentru m = -7 ratia este r = x + :-- ·
'à ' · • x(x - 1}

134
Din. conditia
7 •
r = 3 rezulta -ecu~: 3x2 -4x -7 = 0, CU solutüle: Z1 = -11
X2=3•

·. · -2°.- Suh~tituiia. y = a-~ condooe fa. ·linecua~iile: ..! ~ y 4- 1 ~ .!. , unde_ y> O.
,. a y +1 2 2

Se ob~ine: y E [ 1 + V2 , +{ ]; ~ E [l0g 1 + V2) , Iog

17
+{.17J] ·.
3 3
3( 3{

3. Ecua\_ia adroite §Î radacina z. = 2 + i, a~a înctt polinomùl µin sthigà eQua-

ti~i ~e divide .prin polino:µml z 4z + 5.. Prin impa.rtire directe. ohiinem ca rest .
2
-
.polinomul de gradul I, (a+ 4)z, car~ se ~nuleaza p~n-~ru a=. :-4· 'Ct.tul. tmp·ariirü
este z + 1, a~a inctt celelalte_dou~ soluin stnt ~ =
2 z = 3 1 ~1 4 _\1.
0
(

4°. Daca notam tg~ = t obpriem .ecuaiia: 6t 2

. ·2
- 5t + 1 = o, CU solutülei
1 , 1
ti_ = -; ; tz = 3•
XVIII. 19. Rolatiïa data se mai scrie:
X -2y+ Z ~t ·2x--y.+ :._3t ) 3z (0 0)• ~
( ,·x+y+z ·2x.+(a-1')y+2z+.at _=-o 0
Formam. sistemul:
X , 2y + Z - t = Q;
2x - y+ 3z - 3t . 0;
,x+ Y+ ·z+ -t=O; ·
1 x+ (a - i)y,+ 2z+_at = O.
Avem un s~s.tem liniar omogen care va adroite ~i solu\ii diferite de cea banala daca
d-0terminantul matricii ~oeîicienti1or este nul. Deci avem de rezolva~ ecua}ia:. ·

-21 .
' • 1 •

1 -2 1 -1 1 -s~ 0 __:_2
2 -1 3 ~3 2 .-3 î -5 -3 0
=Û~ 0 =Û<=-- -3 1 . ~5 =O·
1 1 1 1 1. 0 0
a-3 0 a-2
2 a-1 2. a 2 a-3 0 a--2--I
.....:3 -2 ·1
l a-3 a~ 2· =Ü~ a= O.

1~ 2 care conduce la
2
2°. Practic avem de rezolvat inecuatià: I r- x
x +x+11
2
'
sistemul de inecua\ii:

22
x : ; : 1 < 2; .
!. x2r-
+ x+1
2
X >-2.

Intrucit x 2 + x + 1 > 0,
.1
(V) x E ~, ra.mine de rezolvat:
·{ -3x -· 2 < 0,
4x 2 +X +i> 0
·
~X
.
?" - a'• ·
2
 -3°. Coµ di t,iile ~in t :
I ·x+ 2 >Ü,
•1· X.
· X =/=
2
+1,2x·>
·
Û. de vnde.x E (0, 1) U (1, oo).

X >0,
Ecuntia se mai scrie:
-.2..l gx·(-~.+ 2) + 1 + logx{x+ 2) =
_.':li;....-..:"··. .. . . ' . . ..
4 -~ ~
:l
logx.(x+ 2)
.
= _3 <=> l~gx (x+
. . ·.
2) = 2 ~.-· .
' .
<=> x 2 ·= i
- - .
+ ·2i-
de unde re~1nem x = 2,· unica soluti<~ a ,~cu:ltini <lute .
. ::1°. Demonsti ,"lm prin ·.n~ducnru la absur,l cü nl este parte stabila in ruport
1

eu·*· Fie x =f:: 1, ?/ =/= 1. Atlmit.em (;â x * ·y = L Deci:. · · •.

x + y -=- :ry. = + 1; ;i_·y - x -:·y+ 1 . 0; (x - iHY _:. 1) ·

.
0, imposibil.
Verif:cùm a~ociatiYitatea. operat~ei. _Fie x, y, :; E R 1 :

(x. y) .-z [~ (x + y - xy +1)] * z ... ~H (x+y - xy+Î)+ •-.

-_!_(xi¾-
::!
xy . - xyz + + 1] = ~r_!_
z) . :l 1 ~
(x + ~+ z-
. .
xy ~ xz ~ yz+:i:y~)+ -:l-l;
. 2 . . .

i• t
x • (y • ,Z) = x •[ ! ~ z - yz ~ J= ,: [; + f (y+ z - yz +
(y 1) 1)' -

_,> : x(y +z : yz + 1)+ 1J ·.· (x4< y)* z, ~i ~stÎel l~gea e asociativii.

. 1 _·· . _·. 1 - .. . · .. - . .
X*'y·=
2
(x+y ~-x~-t1)= :l·(y~x-:--y,1:+1)=y:~·x,

de ùndP ~v~m · c_omutativitatea oper~tiei.Fi«r e E ·n 1 eh-mient ul neutrn~ .Trelmie êa

pentru (V)x E nl sa ave~:
. . 1 . . . ;
:i * e =·_X=>
2
(x+ e ~ ex+.1) = x; e(i ;__ x) -: x· -1 ~i e :- -1.

Sa· aratam ca pentru (V)x E R1 existà x' E R1 CU X* x' = e.

Deei 2.. (x,+ x' -·xx' + 1) · -1, de unde x' ,_. x + - ca~e: este
3
in R.1 . În: c_on~
. 2 _x_.:_1
cluzie ·(R1 , *) este grup_. abeHan. '··
5°. Avind co_eficientii reali polinomul va admite ~i râdiiciîrn -1 -i, deci se -
va· _ divide eu x2 2x+ 2. Avem:_ +
·f = (X 2 + 2x + 2) [X + (m, ~ 2)1+ (n _- 2m + /i)X~-- JJ -
2
2m + 4~· ·
Forniam ·sisternul: .·
/(1) =· -1_v.r; . tm., -1- n + p .. · .-18
{
n - 2m 4 -::- 0; + => n = -4+ 2m - , de und(:! m · .:.-2, n =·---:--8, p . -R
p-2m.+4=0; _p=-4+2m
·Radacinile ecuatir:i.f(x)__ 0 sint. furnizate do: (.X 2 + 2~c + 2)(x 2 - 4) = O ~i deci:
X1 = -1 +
Î; X2 = -1 -;- i; X3 . _ 2; X4 :;::;:: -2: . ,_ . '. -

136

-· _. ~-.''-
 -
-. XIX. 1°. \Detérminantul.
. . .
mavricii ... coeficien tilor este :_
-. ~ . . ~

·1- a\ a 2
Â-=· 1 b · ·. b2 . (b ·-:-_a) (c ~ a) (c - b).
1 C c2 __

Cazul 1. a -la b #: c '# a. Sîstemul este c~mpatihil determinat, rezolvabil

CU regula lui Cramer.
,V
".,
aa a a2 a2 1 a
Avem: Di.X= ba b b2 = abc. b2 1 b = ,-a.bc(b - et) (c -- a) (b ...,.. c).
c2 1
T • • • •'

l.3 C c2 . c-
1 <i,3. ! a2 1 . -_ a3 a2
1 b b- = 0 b
. Ây a3 b2 - a2 _ = 3 2 3 -

, . . 1 ê3 c2 0 c3 - a3 c2 ..:... a2
Î . , ,· a2 -t.- a.b b2 · a+ b , . · - . · " +
•
~.(b _ }a') (c-a) à 2
'.T • '
+
ac+ c2 . . a+ c .--·(b -a)(~ -a) (b -c) ~ab,+ be+ qc).
. 0 • •

1 a a3
~z ·= 1 b b3 . (b - a.) (c - a) (c - b) {a+ b + c)~
i C c3 .-,

Deèi:. x- : .
ll·.r;_= abc;
 I .·
11
,'J.
= -~l!
Â
.. -(ab
. . ,
+be+ ~de); .
z = ~j
À
= a+·
•
b·+· c~
. •·

· Cazul 2. a :::::: b. =fo c. ~atr:icea · coeficie~tilor a,re ràngul 2 deoarece avem .

·_. .· . . ·.: · ·· l 1 . · a · a3
minorul :· i
1 :1· _c-b ~ O.. Singurul rrij~or_ ~-~racterfs~ic ~~te 11
. .· · · - · · - . 1
b
C
b3 ·
c3
- Q.
tl
Sistèm"Ql est~ deci co~patihil::s1mplu · ned~terminat _qu :necuno~cut~ · principale
. . - ·, ,, -f x + by = b3 --:- b2z;
x §i ·y; . necunoscut~ ~oundara,, z. s_e r.ezoly:=1 :_ x l + cy ·.:.- &.. '-- c z. . 2 Rezulta:-
- ,

·{ =. :_. ~.~ b/+ c .~ ) ; œ(b + c); . ' ..

.z = :«, ex E -R. _ .- _
Analog se
trateaza. cazurile a :/= b == C ~-: a. . C -la 'b~
"~. :- Cazùl 3. a·= b- ·.('in care sistemul ·se::re'duce la o ecu.a\ie, este deci compa:- ·
·tibil dublu nedeterminat eu solu}iile: · ,:,
x ·· a 3 - ~- - a 2~; _ ·.

{ Y:=«; .
z =· ~' «, ~ E R.
2°. Utilizirid algoritmul· de ·î]Jlpar\ire a d(!.u_a. polinoame. putem scrie: .
+
, aX4·+ bX3 1 = (X 2 -:...a..2:X·+•1)[a 2 -X2 +.(2a_+·b) X+ (3a+ 2~)1+•·-_
. +(4a+3b)X+:1-3a·-2b. .
. Pentrti divizi~Hitate punem. con.êU!iile: .. ' . .

. . ,t:~+ !~ .t . ,·
o; deurid0 a=:? §Î b '.J-
. ..-:.

;,-·.._
 Ecuatia devine
(x2 - 2x + 1):(3x 2 - 4x + 1) = 0,. .
CU
• •

radâcinile-:: x·r
1

= ' :it~ = ~ - .....X4 = 31.

""'S ""'."""' JI~ ! \

·. n2 (1 + .!_)s
o90 • Avem: 1-.1m an. . _n_ = 1 ;:
= 1·1m· _.;;...,_
· n.+co n~co 1.. + !)
112 (

bn = _2_!!1.• _a_2 • _4_s ••••• _ _ _n_a.- - • ~ f-_·

1 )_a •
1 • 3 2 · 4' 3 • 5 · (n ;_ 1)(n 1) nln + .+ ~) ·
Facind simplificarile corespunzatoare ob\inem·:
0#

2{n +1l
b11 = . , de unde· hm.
Ôn = 2.
n +2 n-+-oo o
' .
·. " -3x : -3.r
4°. f'(x) = -~e-4- t V x3+ 1+ e-4- · - -3~:. ·-· -:-·
· , ·-:- 2 Vr1 + 1
- 3.x:
3 ·e-,-
.=. - ~ V·r1 + 1 (x3 +1 - 2x2).
±Vs. '
r-/ .f'(x) ~ 0 ~ x3 -2x2 + 1 = 0 eu radacinile: x1 = 1; x 2 , 3 =
1
2
•

Din tabloul:

x, . lga'111fll
~!1''4fi- 1
. 1. +V5°
2 .+ 00

f'(x) RIBo + o .
. f(x) jmiirilllfl1(1)·
IIIBIIIA■
Jf
. rl 1+/ 5) ~ o. 2 .,_
1
· ob\i~e~ cà x ;= 1 ~ste punct de minim · iar x. = \Vs este punct de ma xim. ·. ·1
,..._ 6°. ptilizînd metoda intègrarii prin par\i avem:
·..,_

I' -.
1 7C if ff

· 2 xsm.x
(. . )' d x=xsmx
. ~2_smx
. d x=--
1t' 1..
~O , 0 O . 2

XX.. 1° .. Fie x-1 , x~, Xs, x4 radacinile ecua\iei. Utilizind rela\iile lui Viète ~v:ems
. .
x 1 +x2 +:r.,+x4 = -2; ' ·
{x1 + + +·
x 2H:z:a x4) x 1xa'+ ~x3 x 4 = 1_11,;
X1~{X3+ + + X4) X3X4{X1 'X2) = -·2;
f; '
X 1X2XaX4·=
Xi+ Xs = ~+ X4.

·{P1 =A,. ·1;

S = -1; .
· m =3;

:J:38
 œ1 fJÎ x 2 sint riidacinile ecua\i&i ~+ x + 1 = O. La fel ~·~ x 4• ln·concluzie: ..m _: a;
, ,. 1 . .u/:a . . 1 , ~ Va ·
tt1=~= -2+-2-.; ·~=·X4= -2--2-•
. .
'
2° .- Fie f: [ - 2, '5] -- R. f(x) = (x +
1) ·e- 1x-1. Func\ia f este- continua pe
[ - 2, 5l§i integrabila atit pe [ - 2,. O] oit :f}Ï pe [0, 5]. Ave_m: · : .

~:2 f(x) dx .. [ 2 f(œ) dx + ~: -,(_x) dx \ !~2 (x + 1)ex dx + J: ($ + _1)e~ d:c. ·.

Fiecare întegrala se calculeaza prin piir\i §Ï avem:

-:2 + [ ~ (x + i)e-:r + ( e~ dx]., = 2 +. ~ -:2.e:i ~·

5 0 5 5
(
J-2 f(x) dx = xe" j
. o Jo
:.1
~s

3°. Graficul riu intersecteaza axa Oy_, .iar intersec!,îa cu Ox ·este punctul de
· coordonate (1, -0) :_
lim f(x)
X~
= .
-oo; lim f(x)
X➔CO
= O.
x>O.
I •

Deci x = 0 este asimptota vertical~ la dreapta,iar y = ·o este asimptota orizontala. J

/ este continua §i derivabil~ pe (0, oo). - · !

f'(x) == f - ln :e ; f'(x) == 0 ~ x = e.
X
' ,,

- - 2+
f "( x ) ;_ . ln :r: ~. 2
, t'·"·( x ) -_ O- =>x-e.
.
- :ç8

Tabloul -de variat.ie

, este. urmatorul:
~ .
.

$ 0 1 e e2 +oo --..;

f'(x) + + + 0
f"(x) .
1 .,
0 + +· +
1 '2
. f(it)' :--oo ~o 7' \ -·e
~ -
ell
·~ 01. _ji

.x = e este punct de maxim.,

.X = e 2 este punct dè inflexiune.
_Gr:9-fic~ fun~iief -este prezén~ai in fig. M.B~29.

Fig.. M.B.29

•
 .. 4°~:' lntrucît C = -{a+ b} ;ra~ine~:de 6alèuiat~, .
. lim [a(
n-+c:o
V n+ a'- l/n -a.' -_b)+ b(V n+·b.-- Vn -·a. - b)]~
-·lim(a• ~+a~n~+lJ._+ b. --~z_b-~:f-a+b
n➔oo • Vn +.a.+ Vn - a -:--b ·_ · Vn +_b +[ln...;... a- b
]·=···- .
• _ . a(2à +b) · · . . _ -bla+ 2b)
= !,~ viï-f f+-~ +V1 __:,,if vn (V~+!-+-.-V~1 =~=;=hJ = o.
----=_

. . , . , .·.

5°. DeterniinantuI-se mai scrié: ·

i(a1 b1i) c1
(ti-+ bii +
a 2 +b 2i i(a2 +·b 2i) c2 =0,
{½ b31 .i(lla+ b3 i) +·
c3
deoarece coloanele prima ~i a doua sînt _proportion~le.
XXI. 1°. Prin ipoteziL avem rela\i_ilê: . ~ ,-
lli + a + ... +
2 fln-1 _a(n -1) 2 +~b(n ....... 1);
~
y
. '. .
al+
-.
ll2 + .. :+an= c_m 2 bn, +
-pentru orice n-~ 2. ~cazindu-le obt,inem: an --·a+b-+ 2a(n -1). Fiicînd n .' 1
in refat.ia datii prin ipoteza ob~inem:. a 1 =a+· b, deci an =.a 1 2a(n ...:._ 1}, ccea +
ce reprezintâ formula termenului general al unei_ -,progresii aritmetice eu prirnul
termen a 1 :-· a+
b ~i ratia r = 2ct. . c'

2°. Fie /(x) ·= an.'tn <Zn-1xn-l .an-2x"-2 + -+

a0, an -#- 0, o functie po- + ... +
linomiala de grad n. Atunci:. _ , _
· f(x+ 2) - + 2)n+ lln-i(X'+ 2t- + an-2tx+ 2)n._; +· ... +·a
On(X 1 2 _· -
+ cixn-12 + C~xn-222 + ... )+ lln-1(xn-1 + CL1xr~--22 + ... )+
0
. - lln(·.'tn
+ al1-2(x11 - + ... )+ ... +2 ·a0 = auxn + (2nan +
2 11 - + (2n(n -1)an + llti-1)x 1
.+ 2(n - i)an~1 + an~2)xn:- + ... + a0 am pus in eviden-~â coeficient,ii :terme-
;
nilor xn, xn:...i ~i xn- Analog, ·avem: 2• i . - . • .

f(a:+ 1) = a.ii(X+:1)n+ an-1(x+J)n-:- 1 + lln-~2(x+~1r:._ 2 + .. -.+ ao· ·•·

= cin(xn+ C~xn-1+ Cixn-2+ ... ) + lln'-1{xn-1+cL1xn-2+~--)+an-2(xn-2a+·.... )+
lln-1)x~_- + l
· n (n "'- 1)
+.... ! llo = lln xn+ (nan+
- . · ·· · -· · _ _- ; . . ·
2 - lln + (n -1)an-1 + . 1

· + tin-2} xn~2+ ._. + a Efectuind c_~,cu~ele ob\irié~-: · · 0•

g(x) =f(x+ 2)-2/(x+ 1)+f(x) = (lln ---2an+ an)xn+ .

+.(2nan+ an-1 -2nàn,--2ll11-1 +
a,~...:"i)xn--:l+ (2n(n -1)an+ 2(n -·1)a~~l +
- + ll11;...2 - n(n -1)an - 2(n -1)a~-1 - 2an...:.2+ lln-2)Xn.,..2 = + ...
+ ... , .
= n(n \ 1)an:if1 - ~ deci grad g(x)- n .- 2(a~:- :;!:" 0), adieu g(x) este polino-
rpialà de grad- n ·_ 2. ln cazul purticul{lr, n =·3, ."avein: f(x) = a8 x3 a2x2 + +
+ + + +
.+ tiix ;a0 , 2g_(x) - aa(x 2)3 a2(x 2) 2 2 a1(x 2) a0 -.2(àa(x +-t) 3 + + + +
+ + + + +
+ ll2( X+ 1) ll1( X 1) llo) ll3x3 ll2X ll1 X+ llo == 6(½X 8as 4€½ + + + +
+
+ 2a1+ ao - 2{aa +· aa+ al+ llo) (fu = Baax +: 6as 2a2 . ' 6x 24. Ob~_i-
+
·nem-: 6a3 = 6; .6a3 2a 2 = 24 ~i, din-:· condi\ille f(O) = 5, f(1)= )23, rezulta:
+ +
+ +
ao = 5,; aa a2 al+ .ào =··23. ·Rezul:ta::<a3 ~ ·1, à2 := 9, al - 8, ao = 5;
t(..!.). _· .;_ · 1 ~ 1 = ~ 3e2• - Deoarece:· 2,718 < e < 2,i183 obtinem
1
2
3°. Avem :
e · - , -.
. . . -e~ .
. _ ~ 22,~67-__<::_ ~ 3e · ~ 2
- 22,162;_. decif(.:.) ~ -...:... 22,16, eu douâ zecimale exacte.
1

140
.e
 P~p.tru a aetermina numarul de solutii reale ale ecua\iei f(x) = m, m E avem ·_ .n.,
'(în•·generalfaoua_metode. · -· - · . ~ · --
JJfetoda't (grafica). Ecuaiiaf(x) - m :este echival~nt,a eu sistemul-y J(x), y·= m,
deci __vom tr.asa. graficul func\iei f -§i tl vom . intersecta pe acesta:· eu · di·eptelè
de ecu_a.\ie y = ·m, m E R~ Avem: · ·- · ·
et) 2 .
. _2 ln 1· 2 lnx· 1·lffi = o·...-: _·
00
'1- . • -• .;._. 1
. llID .
X -
-. = ~00 . SI ' IIll - - -
X
x--:+0.: , :r:' . · . .• .X_➔CX> . . :r' X➔CO _2X . .
x->O_ _· _ _ .
R':'zulta x
.
== .0 a~imptot~
. .
verficalà ~i y ~ 0 asimpto\a orizop.tala.
-1 - . .
Evid~ntf(x) .--.--'():
- - -

·p~ntru 2Jn x '~ _1 . O, aclidi x' ~ e- -· - - Ve. C~lculam:

2

·_ f'(x) = ~i!_ ~ln x) §Ï f,"{x) _·= ~(a Jnx: - 4).

T~blô:ul de ·".'aria\ié este urmât.orul:

--·
xJ o ·e··v'.ë . 3
e -. +oo
· · ·/.'(x) J-_.-.-_-_---'-'--+=.-~-____,;_+_._----,-0_.- - - , - - - - - -
4

. f(x) : ., ~oo 1' 0 j, .•~. ·. '\.i _:_;-. '><

1
1 ·1
. ·,·. · 3e's
t"(x) :-:1 - 0 + + +;
Graficul funct,iei esté_ prezenta~ în :fig. M.B.30.
!J

Fig. M.B.SO -:
·· Din grafic rezulta urmato~rele èazuri:
. _ a) Daca .mE (-,~, 0], ec~aiïa· ârè o solu\ie· reala; . . -·
b) Daca .
_mE(ü,
.!-_.),
e2
ecua~ia --
doua solu\ii realè distincte; . ara.
- c) ~aca/ m = ·0~ , ·ecua~ia ru-e~-~ ~~1u\ie duhla • x = e;
·. ;/· •d~ t)aciL ~ E(: :2 , +00), ~c~atian U are. ~ohi}ii reale-~ _ .· __
:M~toda II _(eu §irul lui Rolle>,.-.. Se. _è011sidera f~~tia g(x)·" f(x) ~'!î; __ ·
. i .(-0,_-~oo)~ R.· §Î .;,,_ _E_; R, _parametr·u._ Cal~~~m: g'(x) · 'f(x) ~ _ '
41
~;n x) -·_._:~ ;-
_de . -~nde X·= ~e. Se scri~ §Ïrul lui R.oHe:. · · :-_ ·
_ ·xi Q. ·ff oo

..i<f~ ·1· -oo •.:~- .•- m_ - m

·Av~m: ..!.
es
-m.= 0 pentru m = _!.e2 ~i - m =·o pentru ·m = O. Apar mai multe'.
cazuri pe care le scrie•m in tabloul urmator:

~ 0 e
.,
.+~ Observaiii
'
~

E {-oo, 0]
m - -1...
1 + 0 radacina reala

-m E (o,J} - + '
- ;doua rada.ci-ni rea:Ie

1
m=-
e2 - I
- '0 - 0 radacinâ realà dubla

m E (e12' +oo) - - - nici o radâcina reala

4°. Functia g este continua· fiind compunerea · a doua fun_ctii continue

cos: n ~ R ~i_f:-R~-. R .. Daca g(x) = 1, (V)x E R,avem cos f(x) = 1, (V)x E R,
deci f (~) -r 2'1;~., ··undè kx E Z este ~ !nt~eg; ca,re. poate., de pinda de .x. Pre su- sa
' punem ca f mi èste constanta; atµnc1 exista -cel putm doua.puncte x, u;' E R astfel
încit f(x) = 2k:,cTC, f(x') = 2k"x, -n: CU~-:/= kx, 'Ckx~ 'k~ E Z). Functia (-fiinâ continua
are proprietatea Darboux, deci ia orice valoare cuprinsa între 2kx1t ~i 2kx, TC, absurd,
·deoarece fia il umai valori tnultipli 1ritregi de 21t. Rezulta ca f este constanta.
5°.· Aplicam, metoda de integrare prin parti §Î alegem:f(x} == x1 g'(x) = sîn x.
iRezulta f'(x) = 1 §i g(x~ = -cos x. Obtinem: · · , ..

~ · ~: x sin :i; dx = -x cos x r. + r. Cos x dx =- 2,r + sin x r. = - .21r•.

XXII. 1°. Folosim_notaiiile u-zuale BC ·== a, AC= b, AB= c etc. •(v. fig. ·
M.B.31).
A'

'

\ .

8
( Fig. M.B.31

ln triunghiul dreptunghic AA'B avem: BA'= AB cos B = c cos B. Analog

rezulta: A'C= b cos C, B' A == C cos A, B'C ='= a _OOS C, C'A- = Ô COS, A, C' B =
• 1 · - - ~ · /'-..: • ••• .
·= a cos B. Deoarece "tn(BB'C) = m(BC'C) == 90° rezultë. _ca. patrtilaterul BC'B'C
. ..· .. ./".... .,,-...__ -~

este insc:riptibil. Atunci 'AB'C'· = ABC (au acela§Î suplement, pe C' B'C). Triun-
ghiurile AB'C' ~i ABC sint asemenea avind ,unghiul A comun §i. A~' . A'1iè.
Rezulta B'C' ·-= __ Alf' =·-cm; .A, tleui B'C' =- a no1; A. Analog se ·arata ca patrula-
BC AB . · ·
terele ACÀ'C', ÀBA'B• sînt inscriptihile, de•unde rezulta ea &.BA'C' ,...,_, D,.ABC §i

/
 ~CA'B' _,·6ABC: D~ aici obtïnem, ca m~i
sµs, cf .A~C' = lJ co~ B. §Î· A'B';,
= c cos. C.
............... A
Pentru calculul ariei triunghiului ortie A''B'C' proceda~ asttel1: ave-m
-~ .,,, . ~
AB'C' ==B. ~i CB'A' E::: B, deei. in{A' B'C') = 7t - 2B. Atunci a(4'-B'C') ---
~ . . .
A'B' · B'C' sin (A'B'C') ac cos A cos C sin ·2B
= . 2 = 2
2°. Unim Peu O ~1 A eu P (v. fig.- M.B.32). Avem: ·

·o

./"",.... ~ -~ ~
-JN Jtf == ~ (co~ondent~) iµ OBM ëlï? OM;B. (Â~BM: este evi~eni isoscel). ·
Rezulta JNM'.-== 0MB, deci 6,.MJN ·este isosool. De aici o~inem LfN] ea [IMJ.
~ ~ ..
Apoi QIN e llf.l P (Q1rusa la v.irf), deci triunghjw.ile dre.ptunghice: QJN ti J Pfl' · ·
,' •' .· ............ .,,,.-.....,. ............ ~

sint congruente (eazul CU). Rezulta[OJ]à(lPhi ION a 1PM. Dar QJP == MJ,N-
(·:>pu.se la vir~ deci JOÈ> = ~ ' -de ~nde. _av~m JJfN Il OP, deci ONMP este. tra.:.
.
pe'z. Apoi., 10/f /OP 5:3
~-~
+ ~"""' ..
fPM+ IPO, deci ONMP este trapez isoscel. Ol>~i~en;i
· de aioi ca ·pN =o.µ=
raza = cons.bant, d~oi J> se afla pe paralela la diametrul
· OC dusii prin A, à.d1cij. pe tangenta in A, la cercul dat. Deoarece N parcurge raza.
f.OC] rezultii, evident, ca P parcurge segmentul [A.E] din t~genta in A. la cerc,
:unde E este ~ntersec\i~ tangentelor .in A ,ï C l_a. oeroul dat.
3°. Observ8;Il\ ca: 1 sin 2x == cos2x+ sin 2+ 2 sin x cos~ = (cos x ~+ +
.+ sin x) ~i- ca: i· - sin, 2'x :;:;:: cos2x
2 sin 2x - 2 $in x eos, x +
(cQs :,; · - sin x) 2• =
Atuncï ecuatia .,, sè scrie echivalent:
.. ·- \ _.

V (-éos x + sin x)2 - V (côs x - = 2 sin z,

sin :P) 2 · 1

deei l·QO& x+ sin x 1 ~ !.cos x ....:.. ~ x 1 = 2 sin x.

Studiem semnµl f~~cliilor éos ~+·sin x cos x - sin ~: §f
. ~ . sl;_ . an=
X
4
-~· ~
1C
ie

c_o_s_x..,..
1 -+-s-in_x_, _____\ -o-+--o~-_- ;· ·s X ~·sin x ---1r---;-+...----~
1
ll~t~lti\ eA~ur-He:

_a,\ 3; E [· ~"J'Ç'. : - 31r E . . d .

.. x -:-- sm
. x . cos ;& - s~ :c :;:;=; + . .
7 .. cua\l.a .ev1~e:
}
...,... eos
= 2 sÏI\ x; ~u - 2 sin X·R 2 sin~, adicii si:Q x = 0 ijÏ ~ = .... _~; ., .
b) x· E ·( ~ :;:- , ~ ; ) ·, Ecua\ia devine: _:_ cos x - ~in x - cos x+ sin ;ç ·
·= 2 sin x, sau cos x + sin x = ~, care nu_ are ·solvtii ia acest interval. .,
 -~)--i. E·_ --[~
. - .
1r ,·
4
1r:[]-__-.. Èéuatia devine: c. os
-~
x·+· sin· x. -. cos x + si:Q. x ·=

:i :}
1 • • -

= 2 ~i~ x, 83.u 2 s~ x'-_ 2 sin x, eu solu~iile (V):t E [ ~

__ d) x E (: •
3
:J- _Ecu~ti~ devine: cos x + sin x + cos. x - sin x =:= 2 sinx,
sau cos x - sin x =
0, care nu are solutii în ncest intervâl. _ · · -
_- e) x E_ ( 3: , 1e] ~ Ecuà\ia'.devin~: -cos ·x_ ~sin· x+ cos x -~in x·=
=2 sin x, sa~ - 2 sin x = ~- sin x, adieu sin x = 0 §Î . x = n. ln concluzie,
solutiile ecua\iei sînt:_x E[- :-il u_ {---1t, 1t}~
4°. Vom calcula distan~a între diagona la cubului B'D §Î diagonala unei
fe\e BC'. Ducem prin · B' paralela BE la· BC' (E E BC) (v. fig. M.B.33).
Deoarece BC'H BE rezulta _BC' llplanul B'DE. Atunci, distan.ta ceruta este dis-
tanta de la punctul B-(de ~xemplu) la planulB'DE.Vom calcula aceasta distanta k
exprimind volµmul piramidei BB'DE în doua moduri. Avem: BE= a (B'C'BE
paralelogram). ln triunghiul drept~ghic DCE calculam·r DE 2 ·= DC 2 CE2 ·= . +
+
= a 2 1·4a2 = 5a2 ,. deci DE =·aV5. In triunghiul BB'E · aveqi: B'E2 ._ a 2 +
+ a2 = 2a2 , deci B'E = aV2- Apoi BD_- aV2 §Î B'D 2 ::::::: BD 2 #B' 2 =3a2 , +
deci B'I! =:aV3. Deoarece DB' 2
.
+
B'E 2 ·= 5a2 . DE 2 , triunghiul ··DB'E .este
1 - 1 2 3 --
dreptunghic>CalcuHim:
. - - · ·
V~ VB'BDE
.
=. _c.;.
3
a(B'BE)-DC
- .-
= -':,~-~a :_2:..__.
3 2· - 6
Pe · de_
_ _ _· '. ·1 h aV:J·aV~ 1
ait.a parte -avem: V .-
3
a(B'DE)--h = 3 •. 2
• Egalind cele doua expresii
a· at/.6 ·
ale volumului aflam pe
· ·. V-6 = --.
h: h = -
.G .
5°. ~ie ilf mijlocul muchiei_ [VA] ~i MN PQ · patru]aterµl de sec,iune (planul
JJ1NPQ este perpeÀdicular pe CV); v. fig. M.B.34; Avem: · AC-.= aV2, deci
V

C ,·

A
.E
Fig._ M.B.33 . Fig. M.B.a,

triunghiul. VAC este echilateral. Ducem AE' J...CV; rez1:1lta: VO · . AE·== V A

cos 60° = at;1
6 (fig. M-~B.35). Deoarece MP J.. V~C~~zultii _MP Il AE; deci• [MP]

~ste Hnie•~mocie 1n ~VAE_~ -~t~ci

ai/6 . __ 1 ·G · · aVlî . .
MP =At. :-a(&~
-
.Av~~:_GE·=. ~ AE =
- - '1 RP- =;= "f ~ E = 7'z"i• : .
6

14·4.
 • .r

AnafogVP-½VE-~·:Apoi MR. MP-RP a~G. Cuffi QNIIBD

d. · QN ·• 'at/ 2 · Q.R 'R. N
- ·
avem_: BD= VO
QN VR
= 31 , e?1 - ._- 3- i,1 . = -ai/6-2. In trmng
. . hm
.. l dr .t-·
· ep

A
· Fig. :M.B.35.,
. . '

. ung·hi_c
. -
PRN ~-:-e_ zulta: ·NP•=
·
v -RP 2·
_ · + RN; __ . ·. ·~
v·
6
a
·J !t4 ·
2
+ 2:Jl)a~ = . aV:f!
. 12
= .Q. p;· ln

· trhmghiul dreptUilghic MRN reZlj}~iî: . MN .·. V MR2 +RN 2 -V :• +.!~ =

· == ·a~""i =;= QJ11. Atunci -p = 2_(JJ{N + FN) = -
perimetru~. lui ·Jl,[N PQ ~ste.:-
.= 2(_aV2
. - 3 +·,,·_av_. _11i_) = a(4V2 +V«>. A.
. 12 . ria 1,.
ut
~ Jtfli;Q· est e.. s _ .. MP :1/• QN~. ~_ ~ 3_.....- 2
v"a
_ _

6 1
. . . -· · . .· 1. . ·. ·. · · · .· · 1 a2 i/°3 nv2 . ·~tfj/o
Voluµml lut.· VAJNJ>Q este: V1 -.
3~ a(lJIJNPQ) •. VP = 3 · 12 --_·4"_= "14~ •.
Volùmul piramidei v1Bcn
este: -V_= a 2 • a~G -
· d . . V 1 . . . :_ 1 · 1 - d . V1 - , . 1 -' · ·· ·
! ~r 6
. Atunci: ~ =.;,;,.de.

un e ----------·=
.V - V
_-·2/i-·_--.1
= - ec1 - == - • -
l 23 ' V2 . ,_"23 _.: - .
: XXID. l°. a) Pentru ca f sa fie strict cresciit.oare trebuie sii fie 1ndeplinita
· condi\ia: (V)xi, · x 2 E ·R eu x 1 · < x 2 · sà âvem· f(x 1) < f{x2).- Ç>h~inein- mx1 <.nzxà ;
Ba:U: m(x2 - x~) > 0 oînd· x 2 ~ x1 > 0, deci m > 0, adica m E:(0,- ~). · _; . ·
.. b) Avem-:_ :(f of)(x}' =f(f(x}) =· m(mx) == 11J,2X. P~ntru /.o.f ~ f trebuie ca
·ca m2x ;- mx, (V)x E R, deci obtineni :,..m2 = m, de unde m = 0 sau m = 1. .·
- · 2°: Din. (x~: .;,:_;, 2x)-( ex~~<- 1>::: 0 ob-~inem: x 2 - 2x · 0, ·eu -solù\iile x1 -= 0,
.~2 :- _2, sau ex-:r -~.1 -:-. 0, ad,ica _ex~ 2 . e~, CU $Olutia _X3 =. 2. .In concluzie :ec.uatià
·are solufia simpl~ .x1 , =;0 ~i ·solu~ia dûbla x 2 : '-.x3 = 2. Pentru rezÔlvarea .fu.ecù- _
atiei. fà~em tahioul urmâtor: · -
x· ..;.;._00 ,0 ·2 +oo
ex-2 -f - ...;...
0 -:+· +
--- x2 ' __,. 2x
+ +- 0. .. 0 + +
ex-s _ 1 : .,. ..
$3 --2:r --- ...
J +- +
,✓• -

p -ôhtinein: ~ E ( -00, O.~~_:.-

~

_145
 . .
3°. Avem:,
0
1
0
~); A
2 ..
3
= (t 4
0
1
0
Din rela\ia A3 = pA 2
+ qA ob\inem:
CP
0
2p) +.C o·
(t4 0
0
2p
p
0
0
2p,
~-
q
q
0
Z)=
q
-1
0 ~}
deci: 2p +q= 4 ~i p -\- q = l. Rezulta solutia: p = 3, q = -2.
t(f) = ~ 1. Deoarece 3,141 <
. 4°. ~t\.yem.; 1
- 1t < ·3,1416, ob\inem 1,621 <
:<!: < 1,6212, deci t(r.) ~=:::{0,62, cù doua zecimale
7t;" 4
exacte. Pentru çalcul~l limi-
. . .
tni observàm cii a pare cazul de_ nedeterminare oo -oo. *i proceda~ astfel:
f(x) = _!._ _ c~s .1:
x2 srn:, x
2
-:-~-
x-
1-~~1/x
sm- x
=~
:i:-
-++ 1
sm· x
=sin_~~: x'!.
x- srn· x
+ 1.
. . sin x -- :r 2 · · · o
Avem:. hm f(x)
x-+<>
= 1 +hm ." .
x➔O • :r? sm· x
Am ajuns la cazul de nedeterminare - ~•
• 0
~>O x>O
aplicam regula lui l'I-lôpitàl .de patru ori:

.
. -
.
sin 2 :r - ;r,'J O
0
. · ~sin x cos :r - 2x . . .
'
sin 2x - 21: 0
()

l1m - - -2 -
.x->-0 x'- sin x .
= 11m _.,.------,----
x-+-0
1
2x sin x
= 11m + 2x2 sin x cos x
·
x-+<> x('l ..::... cos 2x) + :r!- sin ~x
-
x>O . r
Q

2(co~ 2x - 1) 0 • · ..;._ 4 sin 2.x ·

··= lim -----~---"----.------
.x--i-O 1 - cos 2..,; + 4f sin 2.r + 2:r2 eu~ :lx
11m =
:>-+'l fi sin 2.:r + 1~ x cos ix - ·4.r sin 2x
_
- 8 COS ~X . 8 1
=lim . .
~ 12.·cos 2; + 12 cos 2:z: - 2~ a. sin 2~ - Bxsin ~x -
·
cqs.~
-
=-= --.
24 3 s,
RezuJta lim f(x)
X➔~
=1 _ ,!
3
= ~.
3
.
·•
x>O ··
!

= 2+ a ln x+·àx.
· 6°. Calcularn: f'(x) a+ 2+ a.~ x. Pin
' .

:.= {'(1) =1
ob\inem: a+ 2 = 1, deei a = --1. Rezulta f(x) :;:= 2x - x. ln x ~i f'(x) = 1 - ln x.
Pe ~ntervalul [1, e] avrm urmatorul tablou de .varia\ie al funciiei
,,.., .
f:
. X 1 e
,.
[
. . (X} + +· + + 0
f(x} 2 · e

Rczultii ca f(x) .> 0 pe [1, e], deci a~iâ ~erutii esta:

A = i: ((~) dx = s: (2x - xln x) d~. - x• 1: -~: x ln x dx = e• - 1 .- J,

· '146
llnoe J = { x ln ~ dx. Int~gr~m pi-in piir\i: f{x)
9

l1 ~ . '
= ln ~' g'(x) = x, de ~nde f'(x). = \
1 . .
=; ~i g(x) = . Rezu)ta: 2 r

. J. = ~ }n X le _ ce .=_ dx = e
2
_ x3 .,e = e
2
~e
2
+ .!_ = e 2
+1•
2- .1 J1 2 2 . 4 1 · 2 4 4 4
. '

. . . •. t" ·t . A
Atunci aria ceru a es e:· = e• 2 ,
-
1
- --
e2 + 1 =- -
8e2 - 5
-.
. · 4 4

XXIV. 1°. Unim_E eu C" ,i ducem mediana AA'(A' E BC); v. fig. M.-B.36.

a) Avem: m(ÂÊè> = m (~). m (AÊè}. . .

' ./'-,.... 7t ,;,_.-...,.
_h) ·tn trjunghiul dreptunghic ADB avem: m(BAD) =2 ·_ m(ABC).

Avem: m(.â)
·
= m_(AEJ
· 2
= 2:;
1
in triunghi~l drep.tunghic ACE rezu]t}i:
.,,Y°',.._' 7t .· '~ 7t ./'-,.... ,,,,,,,,.......
m(CAE) :._
2 - m(AEC) = :2 - m(ABC} = m(BAD).
,,,,,,,,....... . ,,,,,,,,....... ./'-,.... /"",..;. .
• c) Deoar~ce m(BAD) = m(A'AC), rezulta m(A'AC) = m(EAC)·, deci dTep-
tele. AE .iji AA' oofocid. Rez;ulta ca diametrµl [AE] trece :pnin mijlocul A' al laturii

[BC]. D~cii AE .L BC rezultii m(ÎMÀ')

. .
= 0, imposibil (ëiici ~(DAÀ1 .· m(
. ~ 7t.
i))-
Rezulta ca [BC] .es!e diametru (adi~a A' _coïncide CU 0), deci m(BAC) =2~
.,
0

'·

A· M B E B..
Fig. M.:B.86 Fig. M.B.38

2°. Fie ·patrulaterul ÂBCD circumscriptihîl ~~ fie ·M, N, P, Q punctele de

tangènla ale laturilor -[AB], [BC], [CD], .[DA] la cerc (v. -fig.. M.B.37). Deoarece
tangentele duse clintr-un ·punct exterior là: un cerc.sînt congruente avém.: AM = AQ,
MB = BN, CP= CN, DP = DQ. Adunind ceJe patru relatii obtinem: ·(AM +
+ MB) (CP + +
PD~ = (BN CN) +(AQ +
DQ),. deci AB +CD= BC+ AD. +
Fi.,e aèum. ABCD un trapez · dreptunghic circuniscriptibil . (v. fig. M.B.38).'
Notrun: AB = B, CD = b, AD = CE = 1 ~i BC = .x. Avem: BE = B - b (clin
triunghiul dreptunghic BEC rezulta_: (B - ·b) 2 12 = x2• Efectu ind calcul~le obii- +
nem: B 2 b2 - 2Bb + +
12 = x 2• Din cele demonstrate anterior avein relatia:
B +
b = 1 + x, pe care o ridicam. la patrat: . B 2 b2 2Bb = 12 x2 21:c. + + + +
Scadem .clin·. aceasta relatie relatia ·anterioara §Î obtinem: 4Bb = Z12 21 x, sau +
· ,2Bb =' +
1(1 x), deoi 2Bb = l(,B +b),.adioa ariaiui.ABCD:-S = 1-J(B +b) . Bb.
. . 2

· 147_
101''
\'
.,.
 . ,3°_. Se impun· condt~iile_: cos ~--=1: 0, sin, ·x: ~ .0, · tg x -1: ·-1, ·ctg x #: ~-J,
- .· . . .. - . -- n ,. ·_ - - -.. - ·. :r. .
de unde rezulta x #= 2k:r. ± -, x #= kr., x :;f kii: - ~, cu k 6 Z. ·
2 4
. 'a · .
·1 n1ocwn sin x . - cos x . d . _-
tg x = ---- ~1 ctg x = --- ecuai1a evme:
_. cos x .- - sin x . -

- - - - = v· v--2,
' '
2 2 2 2
·2·- ,-c
SÎJl X .. · COS X
sau
SÎn X -
-
COS
=--
sin x + cos x .sin x + cos x sin x + cos x
adica sin·<~ CO~ x _- v2. · Putem _s~rie: . sin x - si_1;1 f; -,-~) v:2, =· deci .

.-
. . (x - -
2 sm r.) ·cos-=
4
r.
· 4
n). = 1· . R,ezu It a.... ca:... . . - = 2k
V-2, de un desm. ( x - -___
· - (.
$ -
1t
4
7t +·
_ ·

+ ; ,k E Z,_s&u_ inca: x_-=_ ~2k + ·1)r. - ¾, k E Z, solutii care ~u sînt a<lcept~-

bile, dat.orita conditiilor de existen~a impuse mai sus. Rezulta ca_ ecuatia data
nu are solut,i!~ . ·
4: • Ducem apotema [VM] (111 mijlocul iui AB) ~i AN _L VB, CN ..L VB.
0

- -• . ~ .

Unghiul .diedrn cautat ~ste ·unghiul ÂNC (v-;· fig. lVI.B.39). ·ln triunghiul ·drept-
unghic · FOA ·a,•èm: - OA 2 . =· YA'2 . - VO 2 = 100 - 64 =. 3(3",- _deci OA. =
_:_ 6 cm. Rezultâ AB OA =OB= 6 cm. Atunci A:M 3 cm,.·-deci V-M 2 = =
= VA - A1lJ = 100 .:_ 9 _91, de_ unde VM = J/91. Aria laterala este:
2
v- . . v- . . ·-. .
2
A . - . VM . AB . v· --
- z = 6 · o-tv~n> =i6•· . _ ,_ _-:- 3 · 6: 91- . -_ 18 91 cm2• Ap01: AC~ OA ·.- 3 =
2
-6 V3 CIIl_§i AB· VM ·VB·.Alv, de Ùnde·A·N = 'AB;;M ·= G·t 91 · ~- 3~~!'
''· , . /'.... .·
cm. Avem CN == AN. Notînd eu o: unghiul ANl', din teorema cosinu~ului in triun-
1\•c·, o_·h+·vmem:
g-h.111I •4· .1,· · +
. cos - ex= ANZ -. Nc2 -Ae2 = -". -:i9 . R ezu It"'a-
. - -. 2AN-·NC 91 ·
59 59
oc = arccos ( - ·_ )
91
= . 1t .-:-··:.
,
a~ccos
. 91
•

V
1/

A M 8 A 0 R
Fig. M.B.390
Fig. M.ll.l,._O

. ' 0° •. Ü,,sec\iune prin,.. figura,' arata ca in fig. M.B·:4o. ln 6 VOB Rv:.em:

t g 'oc = -R d' -.. R
, h. .
eci l AV:.EC ~- .
.= _.·. r 'd
_tg oc. n l...)._ • av eni: sm· o: ~ -----_, e un·ae r = 1h+sin'«
: _.
h · - · · · - · h- r sin rt-

ln L:::,.CEF avem: cos ex= _e:, - deci •p -= r cos cx = ·/isin «cos« __ ln ~.VCD
· ·. - r · . - • 1 ± sin a.
148

c:._•-·-
 - ....

avem:- -CJJ :__ (li --r) tg.a. VoiumuJ. conùlüt,mic <letermina~ de pianufJP). estêi 1-<~.
V =:: it··Cff(lz-r) - ï:(h-r)~t.g 2~~~/Vôlumùl conului este: V=' n.R2h - 7.J,qgll,c;·,
1 8 - ·. · . 3. · · ., ·
~
_ . · à ·- ,· 3·
s· .-
.• - .
Punînd --~o~ditia V =.2V1 ohiin~m":.lt3 h == to/2(/i - r). InlocuiQd~.:- - -
_ -~(h: .r) 3 , deci
pe r_.: ~b\incm :_ 1 -t sin o: = ir·2, )ieèi sin_ a _ - iY 2· - 1 §i 'or: = arcsin (!Y.2 - 1}'! ~ - ~
. XXV~ ·1°.· Ecuatia are sei:is zjuinai ·daca XE [-9, 97] .. Fie u = iY97-=: X ~- 0 ..
~i i• ,- , V~ t
X ~ o._ Atu~ci~-. _·:: - . . .·

:{ ll + V = .8 '•
.
- ·t V = 8 . . . ;,.·. U '• . . • · ·r
+u
. ,

u:i +v 2 . 106~ <:> . u4 2 ......;,. 16u - 42 = o.

Ulfirnàecuatie ·admiti~d- solut.ia:,U- , 3,- av~rr.i: .(u - 3)(li3 +3u 2 10ù·+14)° = O~._-- __ +
. c,~m . U, ~--o~ reiu~ta. z1;3 3u 2 10zz + +
14 > 0, deci singura solutie reâlt· + a

-.este u - 3, pl'Ïn 'urmare

x =.16 E f-9, ·97]. ·. .
- .

·. · . ·. :- ·(a · a+ 1 a+ 2) . ·· _.· -:·-

.. _· ·-2°._' ~atricea si~Je~ului fiîrid. A
.· · . ._. · · · ·
-=- ·b... _b + 1
_. 1 -- C _.·
li J 2 , ob}inelll det. A i
.1

. (a·~-b)(c -=--.1) 2 §Î -distingem trei cazuri:

i) Dacii a =I= b si c 1: ·J, atunci ,det A =I= 0, deci sistemul este · c-cmp~tîhH<
determinat; în plus:, · -.--- · _ . _ -_ . . · ~ . . .
L\.t = c('é--:-'.-1) 2 (a~
b); Av-= (h ~ a){c - 1J 2 (2c +1); L\A _ _(a -b)(~.;...;.1) 2 2)( __ (c+
p1·ir urm_are: x =
c; y = -:-(2r. 1); z·==:: c +
2 sînt solutnle s1stemulm_. . . ~- +
ii) Dacà a = b(atunci oricare ar fi c E R. ranguJ matrfoii A este· egalcu 2.·
· lntr-ad.eyàr, presupùnînd cii: rangul lui A ar ·ri mai. mie decH, 2, atunci ar trebu:L :-
. ca. a,c.·-:-- ~--:- 1 9~ = §r.
ac2 -p-~:-~ = 0, CU a :;l: 0; din prima egalitate . obtinem '~ ;
1
. C ~-- a+ · ' care fofocuita ,ÎIJ c~a :cie a ·doua conduce la 1 = 0, ceea· ce este· fàJs/
·. a . . .
Analog, se arata c·a rangul matricii extinsë a sistèmului este to~ 2. Pr:iri. urmare; ,-
. solutia_ sist.- mului sè gase~t.e· expri:mind doua din necunoscute în funcFe ·de cea. de
a_ t.reia;·exemplu: , . · · ·
_:i; '-.·
(a+ 1)c3. ~(a+ 3)c
. .
+ [a(~+ 2) - fa+ 1)c2]z •
,-
. .
a+ 1 ~ ac .

a+ 3 -_ ac3 - (a+ 2_..:. ac2)z · · : R·.·

y__. · . , eu zE .
· •: . . a + 1 - ac _ _ . .
• >

fü) -Dacii a =t= b -~i ~ 1,-- 'atunci dêt A == 0 §Ï rang A :.... :2," deoarecê· .. --- ··
-- \ ~ · b ·_ t} \- ~ o._ l\1i~ôrul. c~act~istic . ~ste .. nul, - de~i sistemul __este -com~atibH·
_t1edeterminat;sol_u!iil.e p'1,tînd avea forma:~ - t - 2; y= 3 -- 2t;·z = t, eut ER~
·
3° ~ Fie a, b ~i _c cèle trei radacini 1!1tregi ale lui f(X), ·astfel încît a.-:- 3p, - ·
b = 3q+:L~i_ c,. 3r_-i;:2;~1~_plus, f(X)'.-- , (X - a)(X-b)(X~:c)g(X), undég(X)EZ(X).
Fie :n ;6 ·z; pentru !I, = 3h, CU ch E z,_ _f(n.) = 3(/t - p) (n - b) (n. - c) g(n.-) 'este-~c7.· .·
1

divizibilcû 3; pentruji . 3h + 1:,· ·eu h~E. Z,.J(n) = 3(n ~ ~) (h - q) (TJ, __.:. c} g(n) :-- -
este-divizibil eu 3; pentru n = 3h+2, cüh EZ,f(n) = 3(n - a) (n - b) (h - r)g(n) ._ .
este·divizibil eu 3. Cum n afost unîntreg arbitrar ales, rezulta câ oricarea.r fin E :Z,.:~: ,- -
f(n.) este divizihil cu 3. ~ _ · · · · ·_, ·· ···
~ , - 4?; Cum. a este" 9 riidacina a eouatiei dat~, avem; (1) a 3 ~ a - L -_ ;0, ~i, -:prin-:
ipoteza: ,(2}2a2 ~~--a·. b~ Sumtp.d::priin_a egalitatè, înmuiiita eu 2, CU cea'· de· _a do,.ua-,
-~nrnuiiita eu _-a, ohtine.m, d~pa èf_(}çtuarea ca~çulelor: (3) à2 - 2a + ab -·.2 = O. .
1i;t·çontinuare·, ·.aduriiiid·pè·(2) cû(3)',:tnmuJ\ita CU --,.2, gasim: (4).a(3 -:2b) . _b_- 4. -_

_:_ i~

·-.
_: ·.. · ~-:..:~ ·_ . ;--:'·· -~~: - .
· 0.ar-3 - ·2b :i= -0. Lritr-zadevar, daca ad:mitem cii:3 - 2b = 0, atunci, din (2), .o~inem ·
24
a2 __ :
3
JJÏ, .daci tinem cont -de aceasta valQare in (1), gasim a2 =
2 8
, ultime- a:
Je doua egalit-ati ·tiind tnsij. incompatibile. Atun~i, clin :(4), avem a
. . . .
= 3-~
b-
4
, ;aloare

care tn1ocuit"ii in (2) conduce la egalitatea: b3 - 4b 2 + '9b -:- 11 = O. Prin urmare,

polinomul cautat este g(X} = X3 - 4X2 + 9X - 11. · ·
. 0
5. •·
Cons1dermd x
4

a
=,-(1ab2 C3 4
de
5)•, unde {a, b, c, d, e}={i, 2, 3, 4, 5},
. .
-
1 2 •3 4 5 ) . ( 1 2 3 · 4 •5 ) ax =
avem: xa = ( b c ~ · e d §1 CS$= - a(a) a(b) a(c) a(d) a(è) · • Dar
= xa, deci: a(a·) = b;. a(b) = c; a(c) = a; a(d) = e §Ï ·a(e) = d. Ultimele doua
egalita.ti arata c~ {d, e} = {4, q}, .fiind"de studi.at urmatoarele trei-caz~ri:
i) Daca a = 1, atunci a(1) . b; a(b}.- c §i- cr(c) = 1, deci b = 2. ,ï c · 3,
prin urmare gasim soiuiiile:

~
1
:= :( 1 .2
1 2 3
3· . 4 5
4 5 )'
,
X~=;( 11 2- 3
2· 3 4 5
4 5. -) • .
·
ii) Daca a = 2, atunci a(2) ='b, a(b) ·= c §Î a(c) =· 2, deci b -:--- 3 §Î c = 1,
prin urmare:
,· X
3
= ·( f 2·3 4 5) 1
.
X4 -
( 1 2 3 4 5) •
2 3 1 4 5 - 2 3 1· :5 4
. iH) Daca a= 3, atunoi a(3)' = b, a(b) =·C ~i a(c) = 3, ·deci b = 1 ,i c = 2, de
-unde: · ·
X•
5
=· ( f
1 2 3 4 5)
'3 1 2 4 5·
!XXVI. 1°. Sint de analizat ·doua cazuri:
") D aca... x
1 ~ a, atunc1. x.1. - a = a(:ro
----;.__---
- a)
~
0, a d"ICttx x ~ a ~1,
• •
prm •
m-
0 1
. Xo +a .
duc\ie matemati~, se arata ca Xn ~ a,. (V)n ~ ·1. lntr-adevar, presupunind ca
t .
x11_ 1 ~a,aun01Xn= 2aXn-1
. 2aXn-1
~--..;.._,.,-=a. Inpus,xn+i-Xn=-----<,
1 · - .xn(a - :en) 0
: :trn-1 +.a Xn-1 + :tn--1 · :en + a
(V)nEN, deoarece a-:-- Xn < .0 §Î Xn >·0, (V)n EN. Rezulta cii •§irul (xn)n~o este
margµiit inferior. §Ï descrescato~, ,deci 1 conver:gent. Notînd Qt = lim Xn ,§i ,treclnd
· · n➔co ·
2acx
a n ,r.e1+·
l a··,limi.t"t av1a de recurenya
,..+"' gas1m
.... "' « = ----,
ca: -de un·de ex = O sau ex = a. ·
œ+a ·
Cum ·Xn ~ a ~ 0, (V)n. E N, :rezul~a ca ex > 0, deci ex .· a, prin 'urmare lim Xn·= a.
, , . . n-+co
ii) Da~a O < x 0 < a, atunci x 1 - a = a(xo - a) < 0, deci x 1 < a; ·in plus,
.xo+a
2
x1 = axo > 0; atadar O < ; 1 -< a. Proceclind prin ·induciie se aratii, fara difi-.
~+-a .
, ca.., 0-.<
. oult at e, Xn
.<a,\
· IV) .N l · t· · ,:r,n(a - .x,;) 0 (v)
v nE . · n aces caz. Xn+i -.Xn =--------> , v nE ,
N
. . .xn+a. ·_ .
-deoarece a - ·Xn .> 0 ~i Xn > O. Prin urmare, ~i în acest .caz, FUl (xn)~o este con.
v~gent, fiind marginit ~i monoton (chlar strict monoton, fiind strict crescator).
Nottnd, =ljm aj~ §Î treè~d la limita 1n rela1i~ de recurénta, gasim -~= _
:n-no ·
2
·
a~-.
·~¼a
' .. 1

1:50
 4e unde ~· = 0 sau ~=a; dar ·~ =!, 0 deoarece. 0 < Xn < a, (V)n E,N ~i ··c~n)1g:o
estè swict cresoa.tor' deoi lim Xn = a. . .
. A~~dar, in oricare clin situaiü ~irul, consid_erat este convergent §i are limita a,
atunci cind a > 0 ~ x 0 > O•
. 2°. Observind oa funoiia f ·este periodioa, avînd perioada prinoipala 2;r,
conchidem ca este suficient sa studiem restrictia -Jui f la intervalul (0, 2n:].
Fie g: (0, 2TC) ➔ R, g(x) = À+ _oc>s x - sin x. Cum g'(x) = 0, atunoi · ~i - ·
numa1. atunc1
. . cin '3rc 7n}
' d x E { - , - , pent.ru x = -,
4
31'C . g -
,4
.= À - v2- ·r··
1m d .m1-
.
· 4
l3rc)4
.
·
~i_m global al ~ui g, iar pentru x. ·
7
,,,n, g" ( n} = + V2 fiind · maxim.
7
4
À global
al lui g, rezulta À - V2. ~ g(~) ~ À + V°2,
(V)x E (0, 21t]. §Ï sint de analizat
trei ca.iuri :
i) Da~a À ~ - J/2,
atunci g(x) ~ 0, deci À + cos x ~ sin.._x, (V)xE [O, 21e);
prin urmare f(x) = sin x, (V)x E (0, ?1t], f fiind evident derivabila peste tot.,.
ii) Daca À E(-·V2; V2), cum À-·V2 < 0 §Î À+ V2> 0, ·re;mlt.ii ca
ecuap.a g (x ) = ·0 are o ru:,:d"acma
• · t erva1u1 ( arc , 7 . p·~~ x 0 ~a""'d"'acma
• ., i n m
4
: ' respeo-
·
4
· n)
ti va; atunoi, pehtru x E ( :rc, x 0) ; g(x) < 0, deci f(x) = ~in $, iar · pentrq

~ 0, deci + cos x.
x E {~0 , ':) , g(x)
·
f(x) =. À

s1~ x d aca.., x E ( ar.

4 ,
Prin urm·aro:
Xo) ,
f(x) =
j À+ cos
,
X dàca X EJ Xo, Ï~"t),
d~ (nu este derivahila in x 0 •. lntr-ade;ar, cum· f;(x0) = cos x 0 ~i /~ (~0 ) --:- -sin x0 ,.
daoa ar avea loc egalitatea f;(x0) = /;($0), at.unci ar rezulta cos x 0 = - sin x 0 , adica, .
XoE -·3,; • -71'C} ceea
{ (t
.
4
ce este ·ra1
.
. s, ·deoarece. XoE
. ·.
· (~
31r, -71'C). • A §adar, tn acest caz,
'
•
4 , 4 ,
r.
· nu· ~ste; d~iv.ahila. .pe CO, 2n:]. · · :- , _ ' · · _ ..
iii) Daèa À > v2~ atunoi g( x) ;;?; 0, deci i cos x ~ sin x, (V)x E (0, ·21e], +
prin urmare I f(x) --:-- À +
cos x, (V)x E (0,. ~n], functia f fiind derivabila peste tot.
A~adar, f este derivabilii. pe R daca ~i numai daca
XE (-00, -:-V-2] U[V2, 00).
. x-Yx
3°•.. Cum lim x_+V~ = 1§i limV~.:.. = 0, rezultii. Ùm(1 + v-;;_)2 v-x· . ~-
2 2
• X➔a:> VXX -:- x-+a:> X -V X ' X➔ ~ X -V X . ·.

2r.1-;; ) li · '2 V~ p . . .
· Pe de al~a parle, fun _ •X = m - - - = 00. rm urmare:
.,, ~a:,
( x-V x X➔ oo 1 _: _!.=:
. v' X. . .

l51
 4°. Ecuaiia f(x) = 0, avînd sing.ura solutie p~- x = 1, rezulta ·ca _graficul lui f
intîlne§tè axaOx numai în pwict~l de coordonate (1, 0). Cum limf'(x) lim -l~- x =0,.
•.·
·
. . . . X➔ i
x<l
X➔ t
x<l
,1 X

~~
x)l
f(x) = Y.:':
x>l
~i . 0 ~i {(1) = 0, rezultii oUunct;ia f eSte continua ln punotul
_ · _ . _ _ .
x = 1, deci este ·contmua pe tot domeniul de definitie: Pe de_ alta parte:
·1·1m ,-(x) -=. lim: ·,.(x}--=-=r=oo;
- ln x ·
x-o
x>O
.x➔O Vx · .
-x>O
. f( x ) == ·1·1m ----==--.-
11m In· x . 0
,
· x➔ co x➔ ao Vx
deci dreapta _x _:_ 0 (adica axa Oy) _este asimptota verUcala, iar dreapta y =0
(adicii · axa O.~) este asimptota orizcmtalà. Cum . . _ ·
lim iJ!!l:-_1( 1\ ·= lim \ ln x \ iar
x➔ i x - 1 · x➔ l Vx (x :-- 1)
l.•_ m -
\ln x. \
-
_. . - ln x
= 1.x-i-l
un-----<~-_
.
= 11n1- ( - . --1 ) =· -·- 1._• ~i-
:\·-1 X - 1 1
X - x-:-1 X .
x<t .x<l· . · ::<l · · ·
. \ln x \ . . 1n x . 1 ·
lim---= 11m--- 1im:-- = 1,- -
=· x->1
!l·-t X - 1 x➔ l X - 1 :c ·.·
:-;>1 x)l x)1

rezulta ca funciia f nu este deri;vahila in x = 1, acest.a fiind un punct unghiular .aI· 1

graficului lui f'. Pentru orice x E (0, oo) ". {1}, funciiu f este· derivabilâ ~i cum

. . 1-·tr
- f(x) =
daca x E (0, 1], . . . .

_·!
ln· x d ... (i )
_ Vx ~Ca XE , 00 ,
1

avem:
2
In xV-:-~ daca x E (0, 1),
2x -~
f'(x) = -. . - ~
2 -lnx · ... ·
~ . dac~ XE (1, oo).·
2 :C ·

• Pentru x E (0,.1), f'(x) <

O. Peritru X ·E (1, oo), ecuatia f'(x) = o·_ are solùtia
x = semnul funciieif'-:fijnd <lat de cel al expresiei 2 - ln x; in acest caz:f(x) .> 0
e2 ,
da9a ·x E (1, 'e2 ) ~if'(x) < 0 daoa x E (e2 , co); in plus, f(e 2 ) : ~ este ·valo~rea func- ·
. . e
tiei in pwictul de maxim. ·Cum ·
,

. ·' . f"(x) =
1- 31
~.~ + dacâ
4~vx . x E (0, 1),
•
8

3 ln x - 8 d ., )
4x2Vx a~a XE ( 1, _oo ,

rezulta Ca f"(x) >.0, pentru ,x E (0, 1), deoarece inègalitatea -Sin;-~ 8 >0 .este
1
4:c X

echivalenta
,.
CU ln X < _!3 ' ;care
·,
este ad~varata. .pentru ca ln
. . . . . . . .
x<· 0; -p~ntru . . .·
X E (1, 00 ),

152
 . ,
ê;
~cuati~f"(x) ~ Cfare ·solutià x·.~ e 5"", decif"(x)< 0 d~ca x E (1, e3 ) ·§if"(x)> (Jdacii
·. - ~ :8.- . . - !3_ •. .. 8 . .. . . . . . ... ·.·. '.
X E:{e~, oo);: in. plus, f'(e 3 )"= _ _:;J este va]oarea ordon_àtei punctului de inflexiùne. -
·_ a/:r
Tabloul: variatiei -~u~ctiei
,·. 1.
t ·_e~te;- urmat-orul:

0 1 e2

. f'(x) ..
__
- !-----~-----''-'-----------
f(x) l
1
00 ·o o· 2
e
'x
-. '----..:_-------------""---a--
f·cx) / .0 + +
iar g~!)-licul aéesteia redat ·în rïi.' M'.B.41_~ _.
5°. Fie f : (0, 1) ➔ R,. /{x) = H·\;:t +e 1-x'. Atunci f'(x) . 2x(ë- et-xi)• ~î .
ecuaiia f.'(x) = o.~re solutiile X= 0 ~i x . . ·V}- . Semnul functi~ïf' fiind dat de ~el·:··
. al e_xpresiei ex• ~· et-x9, · rez.ulta . ca f'cxr ~ 0. daca" x E [ 0, ~ 2 ] §Î rcxr ~ -~. · ..
~0 ~aca XE r..~~,
1]. Pri1i_ur~are, fun~tiafestecrescatoar~· pe primul_ ~nter--.
2
val~§i_ descrescatoare pe cel del.ifdoilea;_i~ __Plus,f(~ j = 2 §Î f.(1) == ~-.· + ~- . Ve
+
A~ada.r.·2 'Ve·~ f(x) ~ 1 e, (V)xE [O, ·1] §Î, integrind aceasüi dubla egalitate' pe ..
intervalul respectiv, gàsim: · :· · · · ; · _.
' -_; (i 2-Ve d-x;~ ( 1 f(x) dx ~ (1 ('.1 ·+ e) dx, . .
...-Jo Jo · . Jo
de un,fe ·r~zulta :h:nediat· cerintà.din en uni-.:
m

11
· Fig. -1\L13)~1 - · Fig . .:\I,B.42

· XXVIl. 1°. Pentru a -det.êrmina ·1oèu1 · geometric al punctului- H, nota.m ·eu

A 1 ~i B 1 'picioarele· inii1timî1ot triunghiulùi, duse <lin vîrfurile A §Î, respectiv, B
.- . . . ... ·.• --~·-.

-(v. fig .. M.B.42)". Patru!aterul' .MA 1H BL ~ste· inscriptibil, deoarece m{4A 1 2W) - .
=
_/',...;

m(BB 1 JJ,I)
.- .
=
. . .
•-·_,

. .
C

:
~ -

-
90°;-prin urm{lre, m(AHB)....:.. 180°-:- m(AMB) = const; m(AlJfB)'
fiind c9nstanta .. Deci, ci_nd il!~parcurge 3rcu~ CmD c·@(O, r), H va parcurge. un_ arc
·.
•• _/',.., c·•~

· 153
.. -.-

~---
...::: ... ' ~
 *i
-
·da cerc, avinff capetele in A B l}i• fiind situat de acee~§i parte a dreptei AB ca §Î
JJJ, iar cind M parcurge arcul CnD c @(Q,· r), H va. parcurge tot un arc de cerc,
intr-o situaiie simibtra _celei anterioare eu excep\ia a doua puncte (simetricele
punctelor C §Ï D fa\a de AB care corespund cazurilor cind b:.AB M e.ste degenerat,
adica M A sau M = =
B). Se arata apoi, fara dificultate, ca arcele parcurse de H
apart,in aëeluia§i cero, simetrioul lui fd.(O, r), faradoua;:punote, 'fata de dreapta AB, oare
este însu§i locuhgeometric al lui Ji. Pentru a determina looul geometrio al lui G, con-
sidèram _mediana{MN] (NE AB, AN== BNhi construim GP II OM (P E NO). Cum
triunghiurile GN P §Î MNO sint asemen_ea, avind. valoarea raportului de asemanare
egala eu½, rezulta ca Peste fix (N §ÎO fiind fixe), iar PG = .!. lJfO = .!. r = const.
. ü ·a . a
Prin urmare, loc_ul geometric al punctului G este cercur de centru P §Î r.1za ,
r' = ~ r, adièa @(P, r'), fa.ra doua puncte, care ~orespund cazurilor cînd b:.ABM
3 . .
este degenerat, adi'ca M A saù M- B. . = =·
2°. Metoda J.' Fie ADJ_ (OBC) §Ï DE ..LOC, DF ..LOB (E E OC, F E 013);
•. v. f.ig. M.B.43. Conform teoremei celor trei perpendiculare, avem · ca AE ..LOC

\.

A
Fig .. M.B.43

§Î AF _LOB. Mai mult, triunghiurile ADE §Î AFD sint dreptunghice. Rezulta . .cii
..-.... AE ED ..-.... ·
tg(AOC) =-oE > OE = tg(DOC),. deoarece AE > ED (ca ipotenuza in tri un-
. ............. AF DF ...-....
ghiul dreptunghic ADE). Analog: tg (AOB) = OF > OF = tg (Dü_B). Func~ia
J tangenta 'fiind _crescatoare_ pe [o. ; ], rezttlta ~(AOC)> m(DOC). ~i ~(~B)>
~ .
de unde,. pri~ adunarea m~mbru eu membru a eelor doua inegalitati,
!::=> m(DO B),
............ ..-.... .
..-.... .......... ..-....
gasim: m(!10B) + m(AOC) > m(DOC) + m(DOB) = m(BOC), adica inegalitatea
~~~ .. . \
. . ' ..-....
Nota. ln aplicarea rationam~ntului facut s-a consid~rat ca D È Int(BOC), cazul
.. • ..-.... • 1

cînd D œ Int(BOC)
..-.... fiind
. ..-....
evident deoarec~ masura proieciiei 1:1nuia dintre qele

.
doua unghiuri AOC ~i AOB este mai mare decit m(BOC).
_, . ..-.... ·-~
Metoda Il. Daca m(AOC) !::=> m(BOC), problema este rezolvata. Sa analizë.m ce se
,,,....,._ ..-..... . -~
.
...........,.,

. .
.
- .

intîmpla. daca m(AOC) < m(BOC). Atunci exista un punct DE Int(BOC) astfel
~ . .......... ()

incît ·OD = OA §Î m(AOC) = m(COD). Planul (ADC) intersecteaza semidr.eapta

154
 [OB in punotul B'. Re:iul~a oa triunghi.urile· OCD: §Ï _OAC.1s-îni congruente-;. deoi
· LCA] =lCD]. In triunghiul .ACB' avem AC.+ AB' > CB' =CD+ DB',· deci
AB' >DB'.
'
ln triunghiurile 40B' §i DO,-....
,,........_._
'
~J;'.!l [ODJ= [OA], [OB'] latura comuna
. . ............ .
· fÎ AB'
" > DB'.. A§adar, m(AOB') > m(DOB'), priii urmare: ~(liOC)
,-.... ...........
+ m(A0BJ;>
.
r> m(ÇOD) + I!l(DOB) = f!l(BOC),
' .'

de.~i to.cmai inega~itatea cerùta.

· $ • Fie ABC un triunghi pêntru care a[ABC] = 1. Prin reducere la absurd,
0

presupunem ca ~ista doua. laturi, fie acestea AB §Î AC,, avînd. lungimile &tri-et
mai mici decit Atunci: V~ ·
...........
f = a[ABC] = AB · ÀC · sin(BAC) ~ AB· AC < i/2· · V2 i.
· 2· 2· 2
adica 1 < 1, fapt imposibil, prin urmare cel puiin doua laturi ale trhmghiuluj ras~
_. pectiv au -lungimile mai mari sau egale cri V2.. · .·
·~. 4°. P~ntr~ n =,-1, eo~atia data devine cos x- si_n x . = 1, _de unde cosfx +
+ :)= ~2 , adica x +.: ~ ± =+ 2~, kE z:. echivalent eu xE {2kn- I k E Z}
- .U { 2"1r- ;1kEZ}· • .
Pentru n ~ 2, sint de analizat doua cazuri:
i) D~oa n = 2p,_pEN*, ecua~ia devine- cos2P x - sin2Px = 1. Pe de. alti,
par~ O~cos2P x~1 ,1 --:-1~- si~2P x~~, deci cos2P x - si_nw_ x~1,. (V).xE_R,
.daei si numai daca x.E{k1t LkEZ}.
1
,1
egalitatea av.ind loc atunc1 numa1~atunc1 cind ·cos2P a;= 1' ~1 sm2P x = 0, ad1ca:
•

ji} Daca n ~ 2p .+
1, ecua~ia data.,_ dev~e: (1) cos 2P+ 1 a; - sin2P+ 1 a;= 1:.
Pe de altll parte, oricare ar fi xE R'\_{ 1;'1 k EZ}, avem:
'1 1 co_s 2P+ix j. == 1 cos ~+.1 .1 ~ 1: cos x 12 = cos:? Xi·.

deci_ cos 2P+l x. <.~s 2 x; analog, gasim ·.-sin21>+1 x < sin 2 x. Cum
COS 2P+l X - sin2P-+l X< C98 2X
•
+ SÎD2 X = f, \ 1,

rezultll cii ori~are ·ar fi x ER\. {': 1k E Z }nu satisface (1 ), Obsmrvind cl!, 31 = 0.
•
§I x =. -3rr ver1·r·10a. . (1) , dar x=-- ~1 x = 1t 7t • ' .
nu, cum cos 2:i>+1 x - sm
• 2P+l •
x. este per1-
. 2 2
0diea, ·avind. perioada p11incipalii 2n-, nezulta e~ :v E {2k1t' I kEi} U { :1t +
+. 2"1< 1k-;,,Z} s'.nt soluW ale ecuatiei (1).

6°: ·Ecuaiia hiperbolei raportata la axele sale este (H):

.
~
a
- ~
b
1 -:-: 'Ü.,
eu •a·> O. Cum punctul de. coordonate '(1, O)' apar~ine hiperbol~i f H), trebuie sa aiba
' . 1 0 · ; · · .
Ioc egalitatea-
. as
- -b2 = 1, .deci a= 1, deoarepe a>
.
O. Pe de alta parte, dreptele

(d 1 ) ~i (d 2) sint asimpt~te la hiperbola, d~ci : = 2, adicii b = 2, deoar.ece a= 1..

Prin ur:111are, hip~rbola (H) a~e ecuaiia ~ 2
- y2 _;_ 4 = O. -.

155
 adica
- !crnsO.,..k) _:~
Th+l =_CfosoX4 .• '2ft.. (x) - 3' .

term_enii respectivi fiind-independenti de x atunci ~i numai a~~nci _cind

3 k
~ {1989 - k) ~
3 = 0,
. de unde k · 1377, valoare care_ tndepline~te conditiile ëerute asupra lui k. A~adar,
în dezvoltarea _considerata, exista un singur ter men independent. de x, anume -T1378 ,
a cârui valoare este . · ·· · · · .
. T 1378 -- c1311 • 21a11
11)S9 •

·2°. Fie x
1, x 2 E R, x 1 < x~.' Atunci xf < xl ~~,- cum a> 0, avem:
ffx1} - xf + _;!.
a.·
< -~ +
·
xa
a·
- . f(x2),

adica:

prif!. urmare funct1a f este strict crescatoare~ deci inJectiva. Fie · acum Y-È R: · ·
sa ·aratam ca exista x E R, ~stfe1 încit sa avem y _ t(x). Aeest · fapt
este imediat, tleoarece ecuaiia x3 + x
a
= y êste o ecua1,Je
- --
algebrica
-
(polinomiala),
eu _cQet'icienii reali ~i de gr.ad impar (trei); prin - urmare ·-admite cel · 1m~in
o ra.dacinà realii, numârul rado.cinilor complexe fiind -'- i.n cazul prohlemei .date -
egal eu doi. A~dar, t'unctia leste sw·jectiva. Fiind injectivâ ~i surjectivâ, rezultà câ
· f este bijectivâ. · . ·. · ·· · __ . : . -
Observa/ie . .ln condiiiile utilizarii ·unor elemente de· Analiza matematica, pr-oblema
respectiva putea fi'rezolvaUi dupa cm~ urmeazâ. Fun"ctiaf este contin'ua ~i deriva-
hila pe R, fiind o t'unciie poJinomjaJiL Cuoi
. f'(x) = ax2 +:.!_ >
. (l
0,

rezulta ca f este strict crescatoare pe R, deci (strict) monotona; fiind ~i continua;·

rezuitâ ca este bijectiva deoarece lim t(x) = -oo - ~i lim l(x) .- +oo. -.
x~-~ X~~
. . . . .,,,,,,......._ ~

· 3° •. Fie 1ft punctul de interseciie aJ bisectoarelor unghiurilor Bl'D ~i ADC.

. Atunci JYI es~e·ègal departat de Jaturile [BCJ,-[CD] §Ï, respectiv;-[AD]; notam k eu
distartta respéctiva. Pe de alta parte: • · .· ' ·
·(*) O'i---1BCD) = Ci(ADM) G(;.UDC) 0 ü-rnc) + +.
atunci ~i null).ai atun'ci_cind Lvl se afla pe [4B]; în caz contrar, egalitatea_ (1) fiir!d
evident inloèuitii de o inega!itate. Dar (*) se mai ~crie ca:
h · (AB + CD) ' AD · h + CD · h + BC • h •·
·2 2 -2 . 2 ·
. - - ,,

èare este E3chiva1enta eu relatia.(1) <lin enunt. .· ._ -

N ~ta. PenLru ob~inerea egalitatii (1) din enunt s-ar fi putut proceda prin a arata
ca daca M se aflii pe [AB],· ut.un ci. triun~hiurile MAD ~i B-1lfC sînt isoscele dè unde
se ob~inea, fâra dificu!tate, reJalia · respectiva. · ·

156 ·

_;-
 -- - .

· Pent.rtf_calouluLh1ngimii diagcinalelor, se.·are.in vedere ca din' propri••tatea:de)ns-

' -ériptibilitaie atrapeztilui ABCD, r~zulta: ca aoesta este .isosceL de unde gasim va-
Ioarea a V:î, _unde cu a am notat juniatat_~ din hmg_imea lui [A BJ. ·
4°. Cum A _'1t - (B + C), rezulta co·s A= ._cos(B +l'). Pc· de alta parte:___ : ·"

. B · _. ·c . _•- -B + C - B - C
- . Slll
.
+· sm
·
• = 2Slll
- 2
. . cos
.· -.
--- ;
·2

deci inegalitate~ din enunt est_e ,adevàrata atunci ~i. humai atunci cînd:
~ .. B -1- C . · - _· - B + C
.4 ·s1n.:. B-~ C + i ~.O,
___ - 4 sm - - - cos -------
. - 2 · -,2 2

adièa- daca ~i . !}umai daca:

/

2- .s1n +-
.. . -R - C - cos B.._ . .,. _ -C ) 2 + SIIl
. 1 -B -- -C .O,
.,· ,. f --. 2 .. 2 : . . , _ 2
~

· ·ultima fiind adevaratâ deoarece .toii ternJenii <lin s~1ma respectiva sint. nen~~gatjvi.
Pe~truA = ~~ §Î 1:1 = C = :· -~- inegalit~tea_. din enun\ este satisiâcutâ eu egalitate.
XXXIX. 1°. Utilizind relaiiile lui Viète ·avel!l: !

· _{ a + b + c = a;· -- { b + c = 0; -
: _ ab .+_be_ + 'ac . b; ç;> b(c -:- 1.~ -- O;
: . abc - c, . . . c(ab - 1) - O.
Rezolvind acest sistem ohiinem:

a-:- ·-1; { a ER;

{
b = -1; _sa~ b ____:_Q;
C = 1; c~·o .
. _ : . 2ô. Polinomul. are coefioienti rea,li, ad
mite ~i radacina x 2 = 1 - i, deèi se va
. <livide eu [x - (i +
1)J[x -.(1. ...,.... i)] = xz -,.· ~x +. 2._ Utilizînd algortitmul împ~ar-:
t,irii a 'doua polinoame ohiinem: · ·· - ·

·2X 3 - X2 f aX + b ==.(2X + 3)(.& 2 -. 2X + 2) +·(a+ 2)X + b - 6;·

Pen½'µ. ,t aye~ restu]O trebuie ca a = :- 2 §i b · 6. I,;. aceste co nditii : x3 = - ·: §1

_xt_ + x: +x: = (1 +i) + 4

(1 ----i)•+(--- !)' = (2i) 2 + (-2i) 2 +
+ s-i·16
__ 8 + s-1 ~ _
16
47 •·. .
16

o. . Avem: 1·1m
00 f( x.=
) ln_ 1 =0; l~1m·---=
. ·t O -~1ec11m.--=
: d . 1· -f(x) 0.
•-c➔ O x-+O ln x _ x.;....>0 ln .x
x> 0 x> 0 x> O

l?entru x,. _; ~~ ~oo, {( Zn) - In(1 + 1sin/~ /)nu are li~itli,deciJ!.'!! f( x) nu _exist_ii: _•_ ·_

- .

--
 4°. Fum.ct,.ia. nu este nici para~ niei impara. Graficul nu· intersecteaza. axele:
lim f('x)· = 0-; lim f(x) = +oo.
»-+-0 - · x-+t
x>O x<l
X = 1 asimptota, verticala.
, f'(x) = ..!_ •.
. 2
x(3. -
(1 - x) 2
2x) ~
.
V!-- X
X.
' lim
.x-o
x>O
f'(x).'= O.

Tabloul de vària\ie este urmijtor~l:

X , 0 1
f'(x) ---10-.-+-·1·-
f(x) 0 l'- oo ~
Graficul functiei este prezentat in fig. M.B.44. ·

X
\.

Fig. M.B.44

50 .•. A vem: - - - 1- - - _ 1 __ ~ + Bx + c .
+ x + x + 1 (x + 1)(x2 + t):
2
. x3 + 1.
;t x 2 + 1.
Ê fectuînd calcul~le ohtinem: A =· ..!., ; B = - .! ,· C = .!. . Deci:
• 2 2 . 2

I = _!_ ( 2 -
~ J1 x
1
+1
-dx - 2- (
2 ]1
2
x ~ dx
1
x 2 +·1 •
= ..!..in (x+
2 .
1) j
2

1
-
+1
~ C --~~-dx
4
2

J1. x
2
+ ·
\ +..,...21 11+x2·
~2
-dx- = -21 + 3 - -1 ln (1 · x
ln --
2 4
2
)
2
1 +. -.
1.
1 arctg x 1 =
2 1
2

1
.= ln v9--
· _,._ ·-+ -1arctg 2
10 .8
1t'

. ~ .

'• . XXX. l°. Avem de rezolvat ecuatia: V i+3 = X +·1. Punlnd-. conditia
x ~ -1 putem ridica· ambii membri la patrat. Ob\inem: x 3 = x 2 2x 1 <:=> + + +
ç;. x
2
+
x - 2 = 0 eu solu1iile: x1 = -2; x 2 = 1. Refinem deci ~ = 1. Pent.ru.
. ïf \ •• -..L.,,"i..
1:
log 1 'f(x) ~ 0 = log1 punem condi~iile: f(x) > O; f(x) ;ai:. 1. Ra.mine de rezolvat
• • • .
/(fx) ~ 1, adica: V x+ 3 ~ x+ 2. Evident convine (V)x, x E [-3, -2], .Cautâm
solutii. x > -2·. Av~m: -- ·
~+ 3 ;;,. x•+ 4x+ 4-x•+ 3x+.1 '- 0 => x È [ - 3
;
115 • - 3
t 115]-
Retinem. tn acest caz . X E [ -.2, -
3
1v~ ]·. 'Sol~~ia in°ec~atiei este deci
x E [ ~3, -3 ~ V-5 ]- .
· -2°. Inegalitatea se mai scrie: 100 • 2n 500 < 101 • 2n 292 <::> 2n '> 298. + +
Ti nind cont de faptul
.
1 câ 28 = 256 ~1 29 ·= 512
. rezulta .valoarea câutatâ
..'
n .= 9.

158
 3°~ Deoarece toate coloanele matricü A se regiisesc in B avem rang· A ~
E; rang-B ~ 3.
1 ~2 -2 ,
det A:...... 3 1 p" = 21- 5p.
3 -1 ·1
Daca.,. ' p = 21
21
=3
Da~a p =I=
5
,

·atundrang A ' -2,întrucit /

atunci rang A . rang B
.

i -?,1 . '
pentru (\/)q E R.

este un minor nenul al lui A. Pentru a avea Ji

. -5 ;

rang B = 2 punem condi\ia: ·

1 -2 4
3 1 4 = 0, de unde q = -44 .
3 -~ . 9 - 7 /
. I . t .
l n conc uz1e ma r!C e au ace a§i rang. pen t ru
il I . . p 21 R u
= 521 ,. q = i".
=I=
5 ,q E sau p
4°. Fie f(x) · ai3 4-- bx2 + ex+ d. Trebuie ca:
/'(1.) ·-.. 0;
f(1) _1; .<=>
l3a+ 2b+ c= O;
• a+ b+ c+ d.= 1; <=>
la= 4;
b_ -6;· §Î f(x) = 4x3-:-- 6x 2 + 3_
c = 0; c = 0; .
1.f'(0) =.0-;
f(Oj _:_ 3;
.
d = 3; • .
·
d =i .
f(O)
.
= -3; lim f(x)
~-~
= -00;· lim f(x)
~~
= +oo.
f este
continua ~ derivabila p~ R:
._ f'(xt =·12z(x '""'."" 1); f'(x) =0 => x 1 =0; x 2 = 1.
Putem forma. §irul lui Rollè pentru a rezolya ecua\ia f(_x) = 0:
X .
f(x)
0
3
1-00
-oo
1
1
. +oo
+oo
Rezultii cif exista" o singura radacfoa a ecuatiei f(x) = 0 §i avem x 0 E-(-00., O}.
lntrucît f(-1) = -7, averri x0 E (.-1, 0). .
. _l'(x) =, 24x - 12. f"(x) . ..:_ 0 => x = ~ ..
Tabloul de variaµe este urmatorul:
f
X -oo -1 0 1
2
f'(x)· ++ +
1 - - - - - ' - - " - - - - - - -0- '-- - - - - - - -0' - - - - - - . - - +++
(f"x) ,_ _ _ _ _..;.___ _ _ o__ +_· +__ _+_
.f(x) -00
fl -7 ?- 0 ,If 3 ~ 2 ''x 1
Graficul funciiei este prezentat in. fig. M.B.45.
g
t B(O.J)

, __

_"7'7 0 •.•

,· •.",•.,, ..
Fig._ M.B.(t~

- .".,. .
-,,-:.-:.
•.. _
158
 -r,0 • Utilizînd .metoda integrarii prin pa_r\i putem_ s~rie:
o . - - -.- · · · ·10 •·· · - ~o ··•' · 2_n + 5
ln = {2x - 3) (e:lYdx = (2x - 3) ex ·__ -~. 2 ex dx = --~_n--. - 5.
~-n .
" " . -- - -n
.
-11
.-
c

Fie f : R _. n., g(x) = 2

x +5
eX
- 5. Pén:tru calculul limg(x) utilizâm regula.
· . X->.oo
lui 1'llôpital ~i avem: ·
.
lim.g(x} · 2x + 5 =
= -. 5 +· ··1·1m-_-x- - 2
5·+ l"un-;=·· 5
- •
x-.'lO · x-+oo e · x-,.oo ~

· Deci pentru orice ~ir (Xn)néN .C ~,- cu Xn -+ oo\. â vem lim g(xn) ·..:..... ..:..5. Alegem Xn -
· · .- , .tl➔ CXl

= n(V)n EN.
· ·
Obt;inem:Hm ln= limg(n) =
n➔oo n➔oo
~5. ·

• XXXI. 1°. împiir\ind amhii membri aî ecua\Wi eu 9" 'F O aVem: H-t" +
+2( :r .a. r . Fief! y,'y -~ ?· Rezolviim y 2
+. 2y - 3 . 0 §i se obt;ine y~__ 1,

y2 · -3. Ret~nem (!f _1, de ~de x = o._- _

· :~ 2°. Sistem~J este liniar omog~~ -§Î adroite solu\ie banala:· · x __ · y= z _O •.
Càut_am §i alte:.~olu\ii. Observaw câ e: este rn,da~inii'cubica a unitaW ~i deci:
·É 2 + e: + 1 - ..o; e: 3 ~ 1 CU e: =I= L
Determinantùl. - matricii .,. coeficientilor
,· , este: . .

1 e: e:2 -1+e:+e:2 ~+e:+e:2 1+'_e:+ e2

e2 - 1 è - e2 1 e: . = o.
e: e:2 1 e: e:2 1
Sistemul ad mite deci ~i ~oluiii diferite de cea banala. Rangul matricii coeficienriJ01·
tlSte-,.. Aveni necunoscuta principala x ~i-_necunoscute secùndare y §Î z. _· _·
Ob\inem soluti~: x = --e:cx. - e2~; '!t·· ex; z . ~; <i, ~ E C. · ·
3°. A2
.
•.
-
(L
0 . 1 : -_
2
).~ .Fie
-
X= (x Y)··t
z . ·.

: -.2x =--XA_- 2
A ~
~ (x_ .Z. y+ t)_= (X x+ _t·y). '
..1-_,_ d' d. { = X+ z x;+' y; ~ .. .
. :.
........
. z . -. t . y
. z;
.+.
. -

. •
.e
. .,.
un e . y +. t -..··
t + ,. -. t~--:-
x_

•
-

>
.

Deci ·1 : -~~- f}Î matrièile. ciiutate:.au ~orrna X= (ox y), CU x, yER

·X
y ER, - .
.
, Pentru ~ do~a cerinta apr·oble~ei consideram, la fel Y= z . - . . (x yt)._·

_·A 2 Y -:--AY 2 _
' ' /
· (f 0)f · <=>(x+:z
-0 _ . Z _
Y+
t
t).....:. (x
. \Z . Z
x. + y)-(1
+~ Û
0)1 -
~i deci {·; _ - ; ; . 0; contr_adic\.ie. Deci nu exista matrici Y eu propriet.utea cerutii.
-z=i.,

160

' -:::..-:..:.. : -.- -~·..

 • 1
' .

4°. x8 - x2 ...:: x+ 1 == 0 <=> {x - i)(x21 ~ ~) ==·0, x1 = z 9 =.1, Xs = -1.

Funcii~ nu ~ste nici;para ~ici iniparà. lntersec\iile ou O:,; slnt punctele de coordon_a~
(1, 0) tl'(-1, 0). Inter4ec,\1a cuOy e~te (0, 1). . · · . ·
; 3

lim.: /(x) :a lim x v· 1 - ..!. - ..!...+

:i;'
..!... = •I ·
,z'

xv-~ -.! ~ ..!.+-

«-+CO • ~CD X

1
, fün f(x)·= lim =.--OQ.
s---ae , ,11;'--co · . :2: .&If . :ri'
Graficul nu prezinta asimptote verticale sau orizontale.
,Cautam àsimpto~ oblice la ~-~oo ~ la de ~ipul y = mx +00 + n:
m = lim f(:r) == 1;.
·J'1m ( Vt~/3------ ) l'1m . ~-· 31
:rfl - x9 - z·+ 1 - x'
n .=· :a:-+-ao x3 - · zS - . x+ 1 - x . = x-+-a. Cl ,.
~(:r-x8-.1:+1)8 + :,;zl-zl-z+1+z2'
-:-

==hm--
. ·
-~ (-1 - ! + _~ )_ _ _ _. _ =--.
. 1
s-_-o, :,fi
'
[V( 1 ~ .!. - _[ +•....!..)' + i I 1. ..:..: .! - ....!.. 4- .!. + 1]
~ ~ :if . V X . :x:9 :i'
3

,Doci ·y= x - : este asimpt'otl oblica la -oo. Analog se arata ~ aceastii dreaptii
,.. este. asimptotà ~ la oo. f + é continuÀ pe R. ··
'(
f x) ·= C1 sx· + 1 -
. •
.· f
, D..001 . d er1va
nu este . bilxu in x = 1 Rl. x ==· - 1•
· · ~ I:,; 97
t} (:,; -f 1)0 .' -, '

f'(~) = Û => X.= - -~ •

rc X
>
= - 21 Pt~ -
s . x+ 1
1) 4 (:,; + 1)!.
Tab)oul de varia't-ie este urmltorul: •
X ;_00 - 1 t 0 f 00
-a
/'(x) + + + +aoj+«> +0 - -oo!CD + + +
f"(x) + + + . 1 -·
, f(a:) -00 l' 0 l' ~ 'x 1 · 'x 0 ,l' +oo_
-3-
GrnficuJ func\iei este prezentat ln fig. M.B.46. '-
• '.o;s

!J . ' . ,.
i. :s,Xi~/
,\""
. "J ,,
/
/ - .\'
/... .
~
/2

161

I
. ;-
 _, . . ,.. ~

o 0
• Utilizind metoda integrarii prin. par1,i a-v:em:

' 1 ~1 e t-x dx = -1 + (- e (1 =· .e.

1 = -xei-:c
XXDI- 1°. Ecùaiia are
l +-sens
0 - 0

pentru X. E (1, 00) fi avem: log~2( X

1~)
0

- 1) = log:c8, .
care este echivalenta cu:}.!.Jo.g:c(x - 1)
l 2_i ~:
= log% 8,1 •
de unde rezu1ta sol~1'ia x
•
= 65.
2°. PeJ.1tru n = ·1 ~galitatea este evidenta.. Presupunem ca este adevarata
pentru n = p ~i sa demonstram aa este adevaratà pentru·n = p 1 (p E N). Avem;. +
22 +. 42 +... + (2p)2+ (2p + 2)2 - + t~·,2_;, + i).+ (2p + 2)1 =
2p(p
_ 2p(p + 1) (2p + 1) + 3(2p + 2) 2 _ 2(p + 1) (2p1 + 7p + 6) _ 2(p 4- 1) (p +-2) (2p + 3)
·- a - 'a - 3 •

0
Fig. M.B.~7.

A. A
3°. Fie P intersec\ia bisectoarelor · unghlurilor A §Î ·n ale patru1ateru1ui
ABCD. Astfel avem:

. m(ÂP.B) = 180° - ! m(Â) - ! m(B)' = 3600

- m{f) - m(B) (v. fig. M.B.47). ~-}
.
Dacë. 't,inem seama
,,......_ f · A-
ca
f
"
m(A) +.m(B)
1\-, .
A
+ m(C) + m(D) = 360~
A A
deduoem, ca:
_m(APB) _ 2 m(C) +2 m(.D,).
4°. Tinind seama de formula cos 2x = 1 - 2 sin2 x ecua\ia devine: '
4(m+ 1) sin 2 x - 4m1sin x+ m -1 = O.
Discriminantul ecua\iei este: Â = 16m2 - 16(m
4m ± ,_
1){,n - 1) = 16; prin urmare +
avem: sm• -
x=- - - , care ne. con.d uce la sm
8(m + 1)
. x ·= -1 cu so lutia,
.
· 2 •
(1) x = k +. (..;..f)l·.:!,
6
k E Z, independenta de m.
;
·, · m ~ ~1, care are solu~ii-reale daca sînt satisfacute
1
Mai avem: sin x = ·2tm
m-
+ 1) ~ .
inegalita\ile: ---1 ~ m-:- 1 . ~ 1, m #:- .-1; acestea sînt "satisfacute pentru
2(m +1) _ . ·
m E (-oo, -3] U (-1, oo). ln conc.luzie, dacii m E (-3, -1] avem nu~ai
solu\iile (il. Dace. m E (-00,. 7 3] U (-1, oo) avem solu\iile (1) §Ï solu~iile:
~ = 1r:rc+ (-f)l'i arcsin[ m-
1
]; k E Z.
· 2(m + 1)
162
' •·
 I

xxxm:.
1°.- Ecuat,ia se
.mai scrie: 2m(~ ~-1-) (2 - 7m)(œ - 1) z 0, . + =
(2 -- 7m) a:] == 0, ·de 1].Ilde +
x =1 2mx2 ,i
m E R, {O}, -adicà {x .- '1)[2m(x2 +.a;·+ 1)
+ +
(2 - 5m)z 2m = O, m E R"\. {O}. Discriminantul ultimei
ecuaµi fiind Il. 51. (2 - 5m)2 - 16m2 =. (2 ~ 9m)(2 - m), rezulta ca ·
·1 · 9 pentru m ··. .!. ~1 m = 2, · Â > 0 · pentru m~ (...:.~, U (2 ,
. 9 . , .
~i , .!)
9. .
00)
.

· Il. < 0 pentru m E ( !, 2) . Pa ~e- alta parte, suma rada~inilor. ~cuaiiei respec--
: -. . . l I 2 - fün • . d ul p .d . 0
t1ve. de gradu I este S
.
= 2m
. . 1ar pro_ us
·
= -2 --
2m
5m .
-, aca m =fi ;·

S > 0 P <; ô dacà m E ( ~~,. 0) U (: , oo), S < Ô. ~i

§Ï P i> 0 daca mE (0, ~)
§Ï S = P. = p daca m = .!5 . Prin urmare, · ecuaiia data
. ,
are o radaoina egala
.
eu 1. iar pentru celelalte doua rezultatele stnt conforme ~u cele indioate ln tabelul
urma.tor: , · ·

~ ~ s p _Natura §i semnele. radacinilor eouaµei~

+
2mx2 (2 ~ 5m)x+ 2m = O,
m ER'\.. {0}.
m<O .+ + Râdacini (reale), de semne contrare, cea
mai mare in modul fiind strict .pozitiva.
- ~
m=O 111111 WJli~ ~cua_t;ia nu este definitë. (prin ipoteza,
1\1!811 fil .iiJ~la m :/: 0). .
0 Radacini reale, distincte, (ambele} strjot·
2 '
<m<-
9 1 - + negative.
2
m=- 0 ·+ Radacini reale, egale, strict negative. ·
9
2 .. ·-· 2
-<m<-
9 5 + Ridacini complexe.
2 '
m=- 0 0 ·~·
Ambele radacini egale cu zero.
5
. Radacini (reale) de· semne contr.a~e, cea
m>-25 .+ ·+ mai mare in mod ul fiind strict· pozitiva..

2°. Tinem seam~ ·ca: log2 (9 - ~ x) > 3 - 3: «> _lpg2 (9 - 2x) ~ Iog2 23-x @-
~ 9 - 2= > 23 • z-x'<=> 22% - 9 •_2:c-+:- ~ r< 0 §Ï punînd y = 2= > 0, gasim inecua~ia:
+
y,. ..:.. 9y 8 < 0, .care este- ï1devarata· -atunci · ~i m1mai atunci ctnd. y E (1, 8).
frin urµiare, iriecuatia data este ver.ificatii de acele vaJori ale lui x E R ·pent:ru care
2x E (1, 8).,. adica pentru x E 10, 'S), care verifica f;Î condi\ia S - 2x i> o.
.. .3°. Dac~ ·xi = 1 + va
este' ràdacina a lui /, atunci §Î x, = 1 _;_ este va
riidaeina a aceluia,i polinom, prin urmare:
, {' (1·+ V]) = (1 + V]) 4 + a {1 + V])+<·b . ,O;
f (1 - V3) = (1 - Va)'+ a (1 - Vâ) + b = o.
de unde a = -16 fJÏ b = -12. Admi\înd CJl radacini · pe x1 fJÏ x 2, polinomul
dat se divide prin (X ........ x.1)(X:-xJ, adica prin X 2 -2X-2, deci f poate fi pus
sub forma: f (X2 -2X-2)(X2+2X+6); prin urmare· x3 -1 - i Vs ~ x 4 ·. =
+
· · = ~1 i V5 sînt celelalte doua radacini ale lÛi•.•

11* ,,. 1
 •I

i. . ,

4°. 4dunind membru eu membru pri~ele sau ultimele· doua ecua~ü ale- siste-
mului, ob\inem :i = O. Pentru x = 0, t<?ate ecuatiile sistemului shlt de forma:
-y+ z = 1; y= z - 1, :& E B. A.fadar, sistemul este verifioat de vàlorile
(0, t -1, t), unde t E B.
· 6°. Not.am mai intti faptul. ea (Q, +
j este grup abelian. Fie M(x, y):
P(p, · q) E M 2 ; atunc~

M(x )+ P(p ) ==(x+y

. , y 'q
)+·(p+q 4q )
~q_ p - q
-y te
ls.y
-y .
=-

=((x+p)+(y+q)_· 4(y+q) . )eM

-(y+ (x+ (y+
q) a, p) -- q)
deci opera\ia ,,+"
este bine definitl pe M 1 • Fie acum M(~, y), P(p, g), S(u, v) E JJ.f 2;
atunci este u~or· de aratat ca:
· [M(x, y) +
P(p, q)] +
S(u, v) = ·M(x, y) [P(p, q)' +
S(u, v}], deoarece +
(x+ p) + u = x+ (p u) §i + q) (y+ +
v =y+ (q+ v). ln continuare, severi:. .
· fioo fara dificultate ca O (0, 0) este elementul neutru, iar M'(-x, -y) este simetricul
lui M(x, y). Deci (M1 , +) este grup. Ramtne sa ara.tain cà grupul 'respectiv estt~ 9i
abelian. Evidep.t, M(x, y)+ Pw, q) = P(p, q) +
M(x, y), deoarecé X+ p =p.,..,- X
~i yt q=q +
y, deJnonstrai1a fünd•- coinpleta. . .
Nota. Observa\ia facuta la tnceput, precum ca (Q, +)
este grup al;>elian este osp.n-·
, \iala in tot cursul demonstra\iei .. Fara indoiala ca prjn semnul am marcat ope- ,,+"
, ra\ii distincte de adunare - tntr-un caz pentru numere rationale, in altul pentru
matrici - dar ~redem ca nu exista periool de confuzie, ~ota\iile intrebuint,ate fiind
suficient de clare, de altfel uzitate §Î in manualele ~olare.
XXXIV. l°. Notînd y= x6, ecuatia .devine y'l - 9y 8 = 0, ale carei riida- +
cini sint y1 = 1 f}i y2 = 8. Prin urmare, solutiile ecuatiei date slnt: x 1 = 1, x2 ~ oc, 0-·.

ct3 = ëi;.z4 =
2,. :c5 = 2« §Î ·xe = 2i, ~de ex~« slnt radacinile oubioe ale unitatii:.
_ -t
{ ex- .· 2·
+ w·a - _ _._1 - 2 His).
'Œ- . '

· 2°. D. in condrf,iile 1 +
:c ~ 0 f}Ï i - x ~ 0, gasim ca ecuatia are sens numai ·
· pentru x E (-1, 1.].·Pe de altà _p~: ·,____ -....-- .
V .1 +'x - V f - x > o~ V 1 + x > Vi- x~ x
..
> 10.
Pentru z E (0, . 1] ridieam la patrat ambii m~mbri ai ecuatiei date !}i gi1sim
2 V 1 - x2 = 1 sau, printr-o noua ridicare la patrat, 4(i-xZ)=1, de unde x 11 = ~~-,
. ' 4
adicli x = V? ~ (0, 1] ~ ·x =- V; 'œ co·; .1].. Pentru z E [ -1, O], ayem
V 1+z - V 1 - z ~ 0, deci egalitB:too din ecuat,ia dati nu poate avea loc.
Prin urmare, singura. solupe a ecu8:tiei respective este x =. V; .
3°. Inecuatia respectiva are sens numai daca x > 0; in plus, valoarea x =-" 1
nu. satisface -inegalitatea strict.a. Sint- de analizat doua cazuri:
. , ; i) Pentru x E (0, 1)~ logaritmînd; avem: ·
o;Y"i <V?~
.
Vx log~ z > x log~
.
vx·~ V°x > =..-. x >
. ,' 2
xZ
'
~ 4x - :ç2 > O ~
* x E (0, 1);

.-.;
r - -- _. .- ..,..·

ii) Pentru x > 1, gii.sim:

~lx< Vx,:~ Vx
.
< -=~· x
2
2 - 43: > O.» XE {4, 00).
ln concluzie, inec~atia data esie verificatâ de toate v·aloI"ile· z E (0, f) U ·__
U (4, +oo).
4°. Soriind relaiiile lntre radaoinile ~i oo_eficieniii eouaiiei ·respeotive (re~a~iile
· lui Viète), la care adàugam condiiia din ipoteza, avem: ·
1
.
1:z: +x
+
+x = -m; '\
1
+ = -16;
(X1
2
X2)X3
3
X1Z,
· Z1XaXs = 48;
~+~=~ . .
de unde: ·a:,= -m; x 1z 9 ~ 16; z 1x~ = 48; .z1 z2 = O. Radifoinile ecuapei riu +
pot fi nule (fapt evident, pentru cl z~ nu o ver~A), dooi :z:a= xi:riza ·= ~ = -3,
' · X1X11 -16 . .
prin urmare m-:- a. Din +~ = 0
ti X1~ = -~6 gàsim oa 2:1, ~ E {-4, 4}
!z:1
eu Xi =--xâ- A~adar solu~~e ecuatiei date sint ·eiementele muiiimii {-4, -3, 4f
XXXV. 1°~ Se impun conditiile: x > ·o, x ri: 1 ~i apoi JJe transforma toti
logarit~ in baza 6. Nottn·d u_ := Iog6 x · avem:
- t
JogG-
(.!.) = l__1 , = log x = û; · lo&x 6 =· loge
log 1
-G z
:i:_
8 _t-
a:
= .!. ;
_ u
o~- .
6 '
1
log,-
]og' (i-) = log. j-;6 = -log
t
y~ 6
_2_ = .:.. ;
x u 8
r •
iogy-6 X = loglog,v-
8
a:
6
=_ 2U. •
1

. .
Ecuatia. data devine:
.
u~ + .!..u + 2 (u. + !.)
· u
+_!4 .= 0, care ·este o ecuaiie rooiprool..
2
·

Se face substitutja u + ..!. = t ~ ob~inem ·4~ + Bt- - 5 = 0, de uncle t = .! · §Î 1

, u · 2
R l . +·u + I
t2 = - - . - ezu ta ecua:,.1 e: u - = - ·ou so .u,.u nerea e ~1· u
. 5 1 1 -. +.. 1 . + - = - - eu
i 5
2 . u 2 - u 2
so l utu"}e u =
. - 2, u = .:____
1 QM. . . = -1 . 1·og :i. = __
1 .uvmem: 1og x= - 2 , dec1.x
2
t :,
6 1 f}l 6
2 . 36 . · 2
deci .;,. J
= 6 , ~ e eoluti-i acœptabil"'
.
· ·
2°. Metoda I. Scriem relatiile lui Viète: + ~ + X3 = - -2 , X1X2 + ~1X3. +. X1
m

+ x~ , 2, x 1~ -2 ~i
3 .= adiiugam oondi\ïa x 1 = ,x9• Rezulta sistemul: 2x1 +
+:ta=-~,
. ' 2
xi+ 2x1x 3 = 2, ·zî~ = -2.. Din ultima ecuatie avem: x 1 x3
.
= _ _!.-
~

• ~i·, tnl~uind in · a doua ecuatie ·olitii\em: xf - .1-

, .
= 2, deci
X,. . ,
zï - 2x1 -:-- 4 = •O.
_. . Singura solutie reala a eouatiei' obtinute este x 1 = 2 (se p.oate ,plica Horner).
Rezulta: ,x2 = 2, x 3 = -. -1. ~1• m = - 7'
.
. 2 . . .
M<todµ Jj, Notam P(x) z~:~ 2:t1 mx 2 4x +
4 ~i ex radacina duhla. Se im.puri, + +
condiliilo: P(cx) =
0, ''P'(«) = 0, P"(iX) -:;: O. Rezulta: 2~ mcx2 4çc 4 .=- 0, + + +
ti«2 _+ '2ma. + 4 = 0, 12a + 2m. 1'= O. Eliminlnd pe m intre primele doua relatii:
1·ezultà: a.8 - 2:t - 4 =~= û. de undè « = 2 etc. · "

:, 165

'.'. ·l
._,--;
 · 3°. Notind eu an termenul general al §irului dat ~ ampiificind eu conjugata
ultim.ei paranteze avem:
n-1 n+1· , (1 )
. ·( ¼ ·1) •. -=----=,-----==-
lln = n"' a -
n n +2
-
nk an - 1
- - - ~ -==.,.-........,=~ -
_--2

. \
Vn ~- 1 +V: t ! -~
1
n(n + 2) Vn.~ +V:!! 1

.an-1 -2
=--
1
n
. yn-1.+Vn.+1 ·
· n n+ 2
1 .
, n
·
.
Deoarece 11m
n➔ co l ,-.-.--
n - 1+
2
V+ n 1
=,- 1· ~1· li m_ a. __,.
. n➔ œ . ~
1
.
= ln a, rezu lt"'a Cu.x li man=
'n➔ IX)
~ n n+~ n ·
= (-ln a) .· lim nk-2 • Pentru k = 0, 1, 2 avem: lim On =0; pentru k=3 avem:
·. n n +2 · n-•co ·
lima,. = -ln a, iar ·pentru k ~ 4 rezulta: lim an= -oo daca a> 1, ~au
Tl➔00 ' n➔co

"lira ~ = +oo daca a < L

4°. a) Functiaf este indefinit derivabila pe intervalele (-oo, -1), (-1, 1),
(1, oo) oa restriciie• de funcW elementare. Trebuie ca f sa fie indet'init, derivabilii ~i
în punctele ±1. Sa impunem mai întii conditia ca f ·~a fie c<_mtinuà in x ~ 1.
. 1 . .

Avom: {(1 - 0) = lim. e ~ = 0 ~i

x--+1
{(1 + 0) = lim P(x) ~ X➔l
P(1) = /'(1).
1
Otiinem
x~l ·x>l
conditia P(1) = O. Analog rezulta P( _: 1) = O.. Apoi ayem:

f'(x)
.
= { ·
7'
2x
la..2 _ 1 )2 &
~~ ~ 1 d
aca
v · f f
x - < 1,
· _ P'(x) daca t x 1 > 1.
Cum f' trebuie sa existe §Ï sa fie continua in punctele ±1, rezulLü condit,iile:
1 .
2
f'(i'- 0) = Iim ~ x ex-=ï = 0 = {'(1 + 0) = P'(1);
,:➔1 (z2 - 1)
. x<1
anak>g aYem P' (--1) .= o. Presupunein. ca avem:

f!hl(x) . { Rh(x) e": 1 · da'cii I x 1 < 1,

p(h)(x) · .· daca I x 1 > 1,
wide RA(x) este o func'(iie. rationala ln x. A.twwi 1·ezulta:

(Î .f!Hll(x) = 1[Ri(x) - (x:l ~ 1)2 llk. (:i:)] er': 1

. daCa_· r X' < 1,
• . p{kH) ( x) . · , . . daca I x 1 > 1,

deci ~h+i(~) = Ric(x) - (x/~ ~-}ll Rk(:r.) este t.ot o functfo rationula ln x, adica orice
qerivata are forma indicata mai sus. lmpun~m conditiile ca /<">(x) sa existe ~i .sa
fie -eontin ua 1n punctele ± 1 :
1
fCk}(f- 0) · lim Rh(x)ex'-_ 1
' X➔ l
= 0 =f<h>(i +O) = PCT1l(1);
.
. x<l.

166
1- .··.·.-,- •. - , __ _. -

-~-

analog avem ,P{h>(-f) = O. ln concluzi& am ohtinut condiFi}e pc,t>(±i) = 0, j

(V)k E N... Presupunem ·P #:. 0 §i fie n = w-ad P §i an #:. 0 primul coefioient al lui
P(x). Avem: P<n>(!i"} = n!an il= O, contradic'J;i8 eu conditia pcn>(±i) = O. Rezulta_.

p =0 §Ï. funcpa: f(x) = l~•~1 dacii I x Id, . .

· · 0 dacii' f .z 1 ~ ·1,
este indefinit derivabila pe R. ·_:--::& --,
,.... . , 1 . ·>'

. b) Daca
. 1·)x 1> 1, atunci -
l11 < 1,·. ·, (1 .!.-1 = e\-:t'.
deci f -) = e.x•
_;!_
Obt;~em
• ~ % ~ :,:
functia: --. . ~,

g(x).-' { el:·~ da~ii ! x 1> 1, • ;, t ,,- .·;><

x2 - 1 daea f x 1 ~ 1... {;,.
··Deoarece g(-x) = g(x) (g fllilClie para), graficul :este. simet~ic .rata de axa Oy~ ·
Avem·:
:c.• .
.Iim g(x} = Iim ·è1 - :x• = e-1 - · _!.,
:lH-+c:o »++co 8

deci
. ,
y=..!.e. este asimptota orizontala la +co (deci §i la -oo}~ _Calculimu
. . . . .

g'(x) = 1·· 11 ~"wi• e' _:~z; dacii I x 1 > 1,

'2x · daca I x 1 < i.
Rezulta tabloul de variatie:
X. -oo -1 0 1· .+oo
g'(x) -L. ol-2 0 + +?fo + + +
,... -
g(x) 1/e 0- ':i& ~1 ~- 0 ;< 1/e
§i graficul din fig. M~B.48.

:'ir
. .~ f!
--------- _._, _______ _'IJ=ë

Fig. M.B.~8
 . \.

· 5°. Pe intervalul,[1, 3] avem: :,; - 1 ;;.: 0 ~ x - 3 ~: ff, deoi:

. l(x _ i) (x _ 2 )(x _ )! ={ (x -1. 1) (x - 2)(x·- 3) daca x ~ (1, 2],
3
. . -(x - 1) (x -· 2) (x - 3) dacâ x E (2, 3J.
Rezultii:

1 = ~: 1 (x - 1) (x-:-- ~Hx ....:. 3) 1 dx =

\

_ ~: (x - 1)·(x - 2) (x :-- 3) dx - ~: (x - 1) (x - 2) (x-:- 3) dx . .

O P!'Îmitiva a funct;iei (x - 1) (x·- 2) (3l;- 3) = x3 - 6x3 + 11x - 6 este.

=- ·-
4

4
2x3
H 21
+-2 .
. ·
x - 6x. Faclnd calculele obimem: I = _:..
1
' 2 . .
· •·
X'.XXVI. ·1°. a) Fie [AA:'], [BB'] tnaltimi tn triunghiul MAB ~i H = AA' n BB'
ortocentrul (A' E MB,· B' E MA). A ·treia înaltime [MM'] (M' E AB) trece
prin H fjÎ taie cercul'''@(O,r) in pun.ctul M 1• Unim A eu M 1 (v. fig. M.B.49).
. ~. (M,BJ .
Avem: m(M1AB)=m -:- =m(M'lf1B). Dar m(M'MB) =
~ . ~ ,r ,.
--:-ni(B)=m(A:_AB),
.,,.,-.....

2
· deci M'µJ
E:i À!AB. Deoarece · [AM'] este latura comuna, triunghim:ile drept-
unghice HAM' ~i ~ 1AM' sint congruente,' deci [HM~] 5:9 [M' M 1]. Rezulta ca H
· este eimetricul lui M 1 fa1a de dreapta AB. Cind M parcurge cei·cul fd.(O, r) (fara:
,, punctelé A. ~i B ctnd 6,llfAB este degenerat), punctul 11.f1 pa·rcurge cercul @(0, r)
far_a punctele C ~i D. Ç!~m simetricul unui cerc fata de o droapta este evident
· tot un cero, rezulta ca !f 'parcurge cercul simetric fata -de A[! al cercului e(O, r)
far A dç>Uayuncte C' ~i D'.
M

Fig. M.B.49 Fig. M.B.50

b) Fie C mijlocul .lui [AB] ~i ducem GD II OM (GE [MC] este centrul --

de greutate· al triunghiului MAB,. iar DE [OC]); v.. fig. M.B.50. Rer~ulta: ·
-·
CD ·= -CG == -
.CO
GD 1
- == - , de un
CM OM
. de avem: punot u1
3
estè f"1x = -1. ~1 D . .
(cD 3
co) .
GD= .!oM
3
=!_'
3
deci locul geometric al punotului G este ceroul •'@(D,
.
!:..J
3
fa.ra ,·
dou'l pimcte A', 1!' (punctele de intersectie ale ~rcului @(~, ;) eu dreapta AB,
care corespund cazurilor de degenerare ale triunghiului MAB cind M este in A
sau. B)· · ·
168
 . .

. 2". M~ I. · Avem: m(ÉÂA 1), m (~) = m( ~ ) ~ m(é.Û1) =

= m ( ~ ) = m (~). Dar ..11.AA",.- tA)--1 ~. cum, ln ~oel~ ~•la· aroe con-
_gruente corespund coarde -0ongruente, rezultà "[BA 1] es [A 1N] fjÏ [A 1M]-a;; [CA 1]; •

v. fig. 'M.B.51: Deoarece pe.trulaterul ~BAi!v este inscripÜbil rezulta fi;c ea -fÀè.;
dt}oarece· ACA 1M este ·inscri_ptibil r~zultl MÂ;"B à ÎJÀè. Atunci: fi;c eà tfi;B
~i ~BA 1M ,
~ ~N A 1C, deo1 [BM] &:1 [CN].
1

·A1.
. ·Fig. M.B.51
. Mewda Il. Puterea punctului C fa~ de cercul ABA 1 este: CA 1 • CB = CN • CA.
Puterea punctului B fa~ de ce~ul ACA1 este: BA 1 • BC = BiJ,f. BA. Teorema··_
t....!---to
u.mt,\; are1
. tn tri.unghiuI ABC- d. u:
x
-
cA c::s -cA1
- _ sau -
c.4 a:: -BA • s·cnem
. prime
.. le . :
AB BA 1 CA 1 BA 1 ·

d ouii reJatu•• sub ,orma:

I
-CA CB
c::i: - , -
BA a::.: -
CB •
Tintn' d
seama. de a tte1a
' . rel at1e
.
CA1 CN BA1 BM - ·
· .-rezulu
r • ,-
CB·
\ltl: -
CN
CB
= -]JM , ·d001• [BM]
. ,
· [C'l\11.
El JI' J• .
.

. a~. Notam tg x .. t, x ri:. (2k + 1),2:; kE z. Deoareee sin 2x = 2tg %- ,

· -~ . -. 2 1 + t,rlz
-oos 2~. = + f - tg'~ ·rezulia eouajia: m.t1 - 6mt + 2 - m = 0, eu solutfile t 1 ,s =
' f tgl:c ' .
· · . Sm ± V~ma - 2
m • Daca ,;,: E {-=~, 0) lJ (1/5, co) sol~ile stnt re~~e fJÎ avenr: ·
x = ktt + arotg t1, 2, kE Z. Pentru m == 0 ln ecuatia inip.alli se obiine cos 2z = -1, ·
adiœ :,; = (2k + i) .!. ," k E Z.
. 2
4°. 0 sec1.iune axialà prin figura arat~ astfel:
V

A , C. R-
Fig~ M.B 752

161.
. '
l •
- ~ :
 Metoda. I • .Axia sîerei ests- ~ ; · aria totall a conului . este. 1tR(R G). +
Avem: r = R tg·cx, G, _R__ ·Conditia a.in· enun\ devine: .R'ig2œ == .!.,
cos 2œ . B(R + ....l!.__~ 9
i · eos~J
'.s~u 16 cos22a: - 7 cos 2« + 1 = 0, de· unde rezulti cos 2ot ==·- sau cos 2« =
1
2
·
--01 .
Se observa ca avem:
x = r sin 2« ·= R tg ex sin 2cx = 2.8 sin2cx; y, =-·r co.s 2« .. .ll. tg.ex cos 2œ..
/

.• V _ 2 2 __ 8 R3sin 5cxcos 2œ • V _ 1 R2 R t. 2 _ 2rr.R3 sin« cos~·

A p01. cil - 7tX Y - 1t ---- ~ con - - 7t •-. g. CX--.-.- • . •
· cos a. · 3 3 cos 2«

Ob+_·
rmem.. -
f'cn 1.2coss 2œ sin~ Pen+-.. ,t>os· 2 ...'... 1 . se ob+1·ne
- == - - -2 - - • 14·1,& " ex - - r -Ven
- ·= -1 , 1ar
•
Vcon cos œ 2 V con 4 ·
· 1· b+:• Ven • 16 :
. · pentru cos 2ex
- . _
= -5 se o yme - -
. VCOD
= .-.
125
.
Metoda Il. Condiiia <lin enun~ deviné -R(R + G) = 9r 1
2• . Avem rela~iile2
.!_ ~ 6 - ~ = h ...... r; h2 = G2 - na, und~ h este inaltimea conului. Se deduoe
R h G · . · ·
+
ecuatia: _mRa - 'JRG G2 = 0 eu soJu~ile_ G = 2R ~ G = SR. Apoi avem:
. ., 6r"h P tr G 2R . b .
-y = -31 = -,. ·, de . un de ob+.,.1nem.· -Yai- =--.
R h G
en u =
~
·V cil-. =---.
seo ime -
Ycon
1
RG8 . Ycoa i
. .G R · b+: Ven
1ar pentru
,.
== 5 ·
se o 1me - -
Vcon
= --.
125
16

5°. Avem: sin A si~B=i (cos(A~B)-cos(A+B)) ~i cos(A+B)=-cosC.

, 2 , ' 1

Relatïa data .devine: 4cos C 4cos(A - B)eos C 2

+
1 = O. Se impune condiiia +
 -~ 0, adica cos2 (A - B) ~ 1, deoi cos(A - B) = ±1. Dacâ cos(A - B) = 1,
atunci A:._ B. Rezulta: 4cos2C + 4oo~C +1 ..= 0 1 de unde A= É i ~ ~i C= 2i-c,
6 3
Relaiia cos(A - B) = -1 nu este posibila tntr-un tri unghi. Men\ionrun ci
- re1aµa _4 cos2 C 4 cos(A -. B) cos C +
1 ~ 0 se putea scrie echivalent: +
+
[2 cos C +·cos(A - B)J2 sin 2(A -:- B). = O., eare,, este eohivaJentà c~ doua
r~latii: sin(A - B) = 0 §Î 2 cos C cos(A - ~) = 0 etc; se obtine astfe1 0 altJi + 1

varianta de rezolv are. · _ • ·~

.· ·. XXXVll. 1°. Se impun conditiile: ·x > O,' y> O. - Logaritmind, de exemplu,
in baza,e, rezulta sistemul: x ~ :r; ln.y, Vy.ln
ln y= y ln x. Dµi prima ecuaFe V~
avem: ln y= ~Y ln x ~ inloouind in ec~aiia a doua, se obtine Vx. ~Y ln x=y ln x, .
adica (V xy....;.. 1) ln x = O. Daoâ ln :r;,= 0 rezulta. :c = 1, oare conduce la y= 1.
Daoa ln :&:1=0 (adica x=fo 1), atunoi,avem V""iy- 1 = 0, deoi y=.!..
:c
lnloouind in
prima ecua~ie se· obtine xVx +
1 = 0, çare nu are solutii reale (x>O) .. ln oonoluzie,
singura solu~e a sistemului este~ s; = 1, y= 1.
2°. Polinoamele au forma: P{X) = aX2 bX +c, eu a_-:p O. Egalitatea, din +
enunt devine: (aX 2 bX c)3 ~ + + ax~ +
bX3 -t ·c. · Identifioind coefioièntü foi
X , X · etc., rezulta. b = 0, c ==- 0 9i a== ±1~ deci P(X) = X 2 sa~ P(X) == -X 3•
6 5

tVO
•
. .
'. .\ "

30., Averii·égalitatea: . zn~{sin z)":.__(x-sin x) {xn-1 +:z:n-- 2 • sin x+ ... +1rin1t.~z)

~ limita _d~ enunt se poàte scrie astf~l:
]im ~:n-1_ +
,.

+ + sinn-1
i

1
Jim X
n - Sln f )n. = fun
( ·• X - Sm· X-~ X
n~
,
s· ~n X ., • .. . X .
~ . xn+2 . · =-+0 · . afS · ~o · xn-1 .

- .-x + ..•:. + (si°i. x)n- J·-

.[i·+ sin 1
. sin x •.' lim
-.....:. lim x.~ - r• li.·m x - . sin .x.., ·
. ~ x3 . :o->0 :C . X : . ·. :x:-+-0 :,;fJ

deo~e~è lim sin z = 1. Limita ramasa de calculat are o nedeterminare de ,

x-+-0 X .

tipul ~ §Î aplicam regula lui !'Hôpital de doua ori:

0
...
0 0
0 1·.
lim x - sm x
·
=6 lim 1- .cos x = _ iim sm ~ = _1 lim ~
.
= _1 .
~ ~ . ~o 3x2 ' 8- :x:➔O 2x , 6 x-+-0 x . f> •.

. Deci lim xn - (sin x)n = !: •

x-+O . a;n+2 ' 6 /
4°. a) Fie. .x = c + d Vs,
x' \ c' d' V5EL, deci, c, d, c', d' E Q. Atünci +
x+·x'=(c+c')+(d+d')V5EL (caci _c+c', d+d'EQ) §Ï. x-.x'=(cc'+Sdd'}+ ·
+(cd'+ c'd) V5 E ·L (caoi cc'·+ 5dd', cd'+ c'd E Q). Deci L este parte riabila
a lui R.
·deci
.
hi
rapffl où adun~èa §Ï 1mnulyirea. Fie
·
5
:),
5(b+
EK;,
(a++a'
A.=(:·.
b'))
A' (t ;1 ,
a, b, a', "b' E Q;. Atunoi; A+~'= b a+, a' E K, caoi a.+ a';. bi
aa' 5bb' 5(ab' a'b)) · ··· . + , · , +
+
1, b' E Q §Ï A: A'= ( ab' +
a'b aa/' Sb~', E K, oac~ ·aa' 5bb', ab' +·•_'iE; Q. + + ·
Deci K este parte stal>ila a hri M 2(Q) tn raport eu adunarea §i inmuJµrea matricilor. ·
b) Adunarea pe L. este asociativa deoarece adunarea pe R este asociàtiva.
Elementul ne~tru la ad un are este O= 0 0 • E L. 0pusul elemèntuTui oarecar~ · + V5 \.

:C= c+ d V5EL ·ésté.elementul .-X= -c-d V5EL- Deoarece adunarea este

comutativa pe L (adunarea este comutativa pe R), rezulta ca L este grup abelian -
fata de adunare. lnmulprea pe L esté asociat~va dèoareoe tnmultirea pe R este
.asooiativa. Elementul neutru la inmultire este 1 =:! 1 + 0-V5 EL, dem L este
monoid fata de înmultire. Apoi, inmultirea este distributiva fat,a-de adunare pe·L.
deoarece aceea~i proprietate are 1oc pe R. Rezultii ca L este un inel. In sfœ,ït, fie '.
(V)x =. c+ dVS° EL, x :f.: O. Atunci c2-:-- 5d~·.1: O; httr-adevar, daca c2- 5d3 = O
§Î d :f.: 0, rezult~_-,!_ = 5, ·de ~de V5 =
. . à2
EQ, contradic'~ie; rezulta d = 0- ~- - ,~-t d . ' ·-?
apoi. c = Ô, deci ·~:== 0, contradiQ~e. .Âtunci-31
• , .
c
C2 -5cfl
_ à. .
cr-5d' •
e· L tji"-
.
0
-. . . , . ·. ...., (c+dVs)(c.;...d-1/5) di .. . ~ . J •--....u;_ .
avem: z .~$ == :c~·;i; = c'l _ 5ds ·= 1, a ca a; are mvers a .u.unMLF-'1:1·,
IRezulta oa. L este corp (chiar corp _comutativ). Adunarea· pe If este·· asoeiativa,
deoareoe adunarea pe M2(Q) este asociativa. Elementul neutru la adunare este -
___matrioea .0=
0 0 (0 5-.0)
E·K. Op~ul efenientului A.= b a. E K este e1emën-
· (a 5b)
-a 5(-b)) · ·, . ·
. t~ -A = ( -b , ,a E /Ç. Déoareee ~dunarea este oomutativa pe K_(ad~area,-
matricilor pe M-2(Q) este oomutativa), reztilta cl K ~ste ~P abelîa.n ·•fa11 dë_ :-
" .

1
. ·,
 : • j

, adunare. Inmuijirea pe K este asooiativa deoarece inmultirea matricilor din M (Q) 2

0
este asocio.tiva. Elementul neutru la lnm~ire este J• = {~ \ ) E K, deci K
este monoid fata de lnmultire. Apoi, înmul1,iréa est~ distributivà fa-µ de adunaro
. pe K_ d~oarece aceea~ Jrfretate are_loo pe Ms,(Q). Re_zultii ca !( este ~ inel.
In sfir,it, fie (V)A = (b ,a) E K, A ,f, O. Atunoi det A · . a• - 5b" '/,· 0 (altfel,
ca mai sus, rezulta. a == 0 ~i b = 0, deci A_ = O, contradic1,ie ). Rezultà ca A este
inversabila ·~i àvem: ·

~. 511- .
5
2
· : ( as a ~ ~i: )
A-l - . .- K
·. - . -b. a :::: '
- . af. - 5bS a2. - 5bS
. ~

A: A- 1 = A- 1 • A =· l 2• Atunci K este col'p (cb.iar comutativ).

o) Definim f: L-t- K prin: "

f(a+W5)=(: ~), (V)~=a+W5EL.

(J

Aplica~a f este injectiva. lntr-adevar, fie x, x' E L ·eu. f(x) = f{x'). Daoii
1 _ .
z =a+ b V 5, x' =a'+ b'V 5 1 atunoi avem: f(x)= b
· _ (a 5b)
a
(a'b' ·.5b'a' ) =f(x'),.
:s

deci a = a' ~i b = b', adica x = x'. Aplica\ia f este surject~va; tntr-adeviir,

5
(V)A = (: :) E .M avem x' · a+ bV5 EL astfel lnolt f(x) == A.· RezuM
ci .f este bijeèt~va. ;\poi, (V)x, x' E L ~vem: ·
~=a'+ b V5; x' =a'+ b' v.5;. ;+ x' = (a+ a')'+ (b+ b') Vf>;
··x•x' . (aa' + 5bb') +(ab'+ t:i'b) Vs ~i atunci:.
f(x+ x') . (b
a+ a'
+ ·b' 5{ba++a'b')) = f(x) + f(x'); .
"' ., (aa' + 5bb' 5(ab' + a'b)) . · ··, .
(~x-x) = ab'+ a'h aa' + 5bb' = f(x) •f(x ),
deci f este izomorfism de corpuri.
5°. Avem: ·
(x(~-1· + sin
f(x) .
.Jo cost
c~t
t)dt-= tg x -·x + ln(cos x),
· ·.
pentru x·E ·(o, .!.) . De~arece f(x) :;:: - - . · - 1 + sin_~ = tg X+ t~ x, -rezulta
1 2
2 cos~: ., cos":
f'(x) ~ 0, pentru x E (o, ;), dooi f este ·strict~ c~atoare ti, prin ·urmarc,
injectiva. Apoi, deoar.ece f e,te œntin-ua pe {0, ;) ,ï, ·deoarèce ~~ f(x) = 0,
x>O
iïm f(x)
n
= +~, confo~m . proprieta\ji lui Darboux, rezulta
.
ca f: (o, 1tl_:....., (0, oo):
2J .
:c-+ 'i . . . . . ·. i •. • • • .

:c~<·!!.. 1 -
a
.. ·e3te ,~.. ~urjcctiva, deci f este .bijectivii.
 ,,···,

: ''
, ·.: ·XXXVIIL 1°. Fie « unghiul obtuz al ·paralélogramului p ~ unghiul siu ascu\it .
(v. fur. M.B.53)~ Teorema cosinueului ne da rela~üle: · .

AC2= AD2 + DC2 ___; 2AD-DC COB (X

BD2 = ADe+ AB2- 2AD•ABcos· ~.

Fig. M.B.53

Dooareœ cos « = :_cos ~' priri adunarea.celor doua rela\ii ob\inem: AC2 + BD 2
=
= 2(AB2 +_AD2 ). Prin inmul~irea ·rela\ülor ânterioare se ob\ine: .. .

AC2 •· BD8 = (AB2+ AD9 ) 2 . - 4A.D2-AB2cosz«.

lnlocuind AC2 • BD2 = AB4 + AD4 se ob~in_e: cos2<x =- i' d~i cos ~ = - -~
(œ obtuz), de unde œ ~ 3"
4 .
'2°. Ducem ·01N' li-AN. Teorema _lui _Pitagora. _hl triunghiul 0 10 2N' ne d·a .·
(v. fig. M.Jl.54): .
01N' 2 = (a+ x) 2 .....:. (x - a) 3 =, 4ax,' deci 01N' = 2 Vax-

Fig. M.B.M

Avem: BM =BD= BN, deci .BC = 2BD =MN== 2 Vâx. Apoi A010,.N' , v ·

~ ÂABD, deci j- a =- z + ~, de und~ rezulta: AB ~ (z + a)!/az .= AÇ~ Corpul

1
Vâz - - AB · ·
.
_ _ .-r,
.
·
f
z., - a
-
_
X
·
generat prin rotatie este un: con ce are volumul v = a1tBD .._AD=
2
· ax•. 3
.--~=-- (deOjlrece AD = AlJ'I -
.x-a
2 BD.2). Co~di~ia din enu~\ devine
.1
~
~-a.
= 4a, eu
so)uµa x = 2a. .. ,
. · 3°. Fie ABC planuJ perpendicular pe OM, ce trece prin M. 1. Avem: ,
OA.,Lplan~I OBC, de~i BCJ..OA (v. fig~ M.B.55). Fio A'=AMnBC. Deoarece

173

, ! •
 -·:::.~· ._

- . 0 .
BC ..L OM rezulta cii BC este perpendicul~a.pe planul OAA'. Prin urmare AA' J_
j_ BC, adicl°[A.M] este îniilt,imea din A în. triunghiul ABC.· Analog, OB j_ planul
OAC, deci AC f·~OB. Fie B' = BMnAC. Deoarece AC l_OM rezultii cii AC este
- perpendiculara pe planul OBB'. Prin ur:tnare BB' ..LAC, deci [BM] esté inalt,imea
din B in t.r~unghiul ABC. Atunci M este ortocentrul triunghiului ABC. ·

.f!.i,

Fig. M.B.55

. w
4°. lmpu.neni condi}iile: oos x ri: 0, sin ·x'rl: O, deci x #: k - , eu k E z.
. d t g x =· -
In1(?Cum Sin :c • t.
- ~ c g x = -.,
COS :C . SID
-_- , ecua)'1a
cos :,;
•
+.· d evme:
.
. . x + cos x)
(sm
~
. 2
v-2=
1

. :C1COS Notam sin x + co.s $ = t

= 81D :i;
•
,
ip, prin ridicare
·
ia patrat, o~e~:. ·
•

sin ~ èosx ~ : Jt2 - 1t· Rezulta ecua\ia t3 - t ·_ ·v2 . 0, ou unica sofu1ie-

realii 1 = 1/2. Deoi si~ x-1,- ooe x = V2 liau sin x '+ sin (;-·x) = Vî, de

•
unde ob\inem: 2 . sin .!. cos
. ~ ?.• •
(x' -_ 2=-) = 02, adica cos (x - 2:.) = 1,
: 4 . '
eu solu\iile
x = 2kTC· + 2:.
4 .
, k E Z (toate acceptahile).

5~. Deoarece ctg

. •
(2:. -
· 4
B) =. ctg B + , rela\ia data devine: 1 +: ctg B + 1 =
1
ctg B - 1 . . ctg B - 1
/
2
·
==·
1 - ctg C
saù ctg B ctg · C = 1, deci cos(B+ C)
.
= O.. Rezulta B + C. = ~,
2
· deci triunghiul este dreptunghfo tn A. ·

XXXIX. 1°. Impun~~ conditiile: x, y E N, x ~ y+ 1. Aplicind formli~ele:

C~ = kl(nn~ k)I , A:= ;n ~\li ,
din ipotezele· problemei rezclta eietemul: ·

.,:2..
. _·
(i~1)1 ·
y l(:c.;... y - 1) J~.
= (z-1)1 •
(y - ~) l(:t - y) J
+
yl(z - y) 1
.xi )2 .xi (z41)1
~{(:,: - y' - ~)I ==: (a:.;.,. y) 1·~ (= - y}I "..

Dupa sim~lifioari sistem'ï11 de~e: ~ == 3y; (a: - y) 2 == z 1. Obt,inem e~aii!1: +

4y2 - 3y - 1 = 0, eu solu\iile y 1 = 1, y 2 = - .!. Convine doar y== i fi rèzùlta
z= 3.
. . {t

17~
 1 . . . . . .
r, 2°. Ta.bla inmultirii fa Înclul cfoselol' d_e rcsturi modulo 1 .~te ua•~dt()area::
A A A A A A A
0 1 2 3 4 5 6
...... A I\ A A A
0"
1\ ~

0 0 0 0 0 0, 0
I\ ." A ;\ h
""6
0 ~
1" 2 3 ·4 5
. 1\

2
1\
0
A
2
1\
/i. "'
6 1
1\ A
3
1\

-~
1\
"3 /\ A ,.A . - 1\ A

·3 0"' 6 2 0 1 4
,.. A
,... ... A 1\ A
4 "'
0 4 1 5 •)
~ 6 :3
\·

... ..,,;
3"
A 1\ A
5 0" 5 1"" 6 4 2

4"
A A A A A

6 0
A

6 5 3 2 ""1

Pentru nflarea celui mai mare divizor. comun în inrlu1 Zi X] se utilizeazà a]go-
"
ritrnul lui Euclid. lmpar~it:n polinomul
. .

f la poµnomuJ 5g = .X + 5" 2 §Ï a•yem:

= X2 + 5
A A 'A ' A A
f = {.X 2 + 5) {X2 + 6X) + • 1
(X +-3). Acum impartim· polinomul 5g
.
ln
!Ji obtinem: · X 2 + 5-.= {X+ 3) (X+ 4). R~zult.a. ca col ·mai
'A " , A 1\ .
_rcstul X+ 3 . . . . ,, . ,/\· .
mnre
. divizer comun al polinoamelor _f-~i g este polinomul X+ 3r
3°. Avem: x 0 > O_; presupunem ~n> 0 §,i ~tunci rezulta cà ra+r...:. : :·,T"'
· · . ., . -. 1 + nx112
>O,
dcci ':tn >8, (V)n E N. Apoi; pentru orice n ~ 1, avcm:
~·
Xn,{-1 - Xn.=----- -
~
Xn - - < 0,
= -.-n~
2 + n.i·i 1 + nx!

deci Xn+J < Xn, adic~ ~irul (xn}~~, .este n1onoton descr~sciitor. Deoarece O < Xn~ a-0
peavu n ~ O, ,
rezulti cii. ~ùl .(x,i) este-
·§i. margiriit, dech. convergent. Fie
-

_:r:,,
l = Hm'. Xn• Scriind rela\ia de rccu;ei1\a sub tprmn;' X.n+J = ,1 Il: ., ~i·-I trednd la
n➔ao- 1 , ·\;, ·4 r!
' lin;üt,a ·•~~~ l = ·O. Notam 'Un = '~Z..t deci. 1/Ô = 0,, y 1 ~ .1. 1 ~ i 0 tfi y 2 = 2.~:! ==
2:i:1· . 1 p . . ... . .. · 1 ( ' 2). A . ' .
--.,.,.:.& ~ • resupunem ca Yn ~- .n :;.; .
+
vem re1atia: Yn.,_ == - _, . r. •
1. . , , ,,~Il
' + ·:r1 , . • · •
1
!li +_ n
1,.•. ~ .. d"m.'~~
{Ou,JDU11a. . -•-ti~ Z.iiH = i +.:r11
. ,i x;;·.. • lnlocmr1-,c
prm . ·1 .rn
.
-- !lrt.
-·, .
%11 4-1 ,a---
·11,,... }'. .
_ n . +J
n
Rezul\i ~tunci câ:
· "'n+J _ "'.::. (2 -
~ .;a. 11! + n ~ n} . ~..,.,
11nJ CYn ~ n
f•
A- •
u.t:eJ. 1/il\+1, ._
~ A
JI., :a
di.Je(;a fi a à( .. "
f .IM\
4'·'Y .~n .;i, 2. ,

t15
 'i

Calculam diferen~:
. 2
_ _ (n + ·1)1/n _ Y _ Yn (1 - .y,.) . ., . 0
Yn+1 Yii - . n - 2 ~ '
Yn + n
2
Jo+ n
deci çirul (iln)n~2 este ~ nioq.oton erescator; atunci rezulta (Yn) convergent. Fie
. . . . t· -~~ . d n . 1· d
l1 = hm Yn• Deoarece Yn = nxa =~\~--::-.\il eoareoe Yn-=
n-.ao · · · Zn+1 '·k..~_
ap mm 7·., 4

Stolz-Cesàro, avem :.

~=
1 li . 1·.
myn=lm
(n + 1) - n
1
=1m-=-•
• 1 1
n-+oo n-+oo _t_ _ .!_ . n-+<io Yn li

Deci lf =:= 1, de unde ~ = 1 {evident Z1 ~ 0).

4°. Avem o nedeterminare· de forma 1co. Prin urmare, putem. scrie:
t
fun (2 - tg x V ctg x) sinx. - cos :c ='
~ ... ,r.
tg,: Yëti:t

~.
t 1-
=
.
lim (1
;: '
+ (1 - tg x
.
V ctg i})1 -tgx Vcig.r slnx :- cou _

lim t - tg ~ Yëiii'i' 11m ! t-tge.xctg.1:

:-+-
ff sin:-eos: ~ ~ <stn :c - cos .x> (t + t« x Yêti"i)
= e _t =e 4
llm (OOs :r - sin .x) .
· n cos~(sln.1:-cos:r)(t+tgxfctgx) -V"i
= e«➔ 4 · · = e~.

5°._ a)· Notam: u(x) = f(x) --:-·i(x), x E (0, 1] ~i calculam:·

' '. % 2x9
u'(x) = arctg ~ -- 1 + 311 ; . u"(x) = (i + r)a. ~ 0, pentru x E [0,_ 1].
'
Rezulta ca' u' es:t,e crescatoare pe interva~ul [O, 1] ~i; cum u"(O) = 0, u'(x) -~ 0,
pentru x E [0; "1]. ·Rezulta ca u este cres·catoare pe intervalul [0, 1] ~i, cum. ·
u(O) = 0, ~zuita· u(x) ~ O, pentru x E (0,. 1J. ln concluzie, avem:
-h(x) = f(x) = x arctg z pentru x E [0, 1).

b) Deoarece f(z} ~ g(x) pentru .x E [0, l], · rezulta' ca aria cArutâ este:
1
,S =( (f(x) - g(x))dx. Avem:
Jo .
~/(x) dx c::.: arctg .x _..;.. ;· + : arctg x ~@ (calculata prin integrare prin par~i)

~i ~ g(x) .dx = x ln. (1 +x 2

) .:_ 2x + 2 ~rctg x + t2 (oalculata, de asemenea, prin
integrare prin par\,i). Efectulnd calculele Qbt.,inem: S = -~-!! - .'!:.. - ln 2.
•
.
 1 ~

'. !XL. 1°. Complètlm semiceroul dat la un cerc ~i fie M', respectiv N', pimetèle .
ln carel~reptele AM, respectiv BN, taje din nou ~rcul (v. fig. ·M.B.56): Duœ~.
0 P ..L MM' lji. OQ ..L N N'; 0 P 9Ï OQ stnt 1n prelungire deoarece MM' DN N' . .
. .
·- ,
~vem: /:::.AOP es ~BOQ deoarece stnt drept~ghice, [AO] ea [OB]~ .A.OP EJ"110Q.
~- ""
(opuee la virf). Rezulta [OP]a[OQ] p [AP]."=_.[BQ]. Atunci [MM'}aa[NN'.] oe.
fiind coarde egal departate de centr_\il cercului: Rezulta M P = NQ = PM'; tïntnd
seama ~i de rela~ia A P = BQ obiinem BN = NQ - BQ =·PM' - A.P = AM'.
Puterea p~nctului A fa't,a de cerc este: AM-AM'= R 2 -OA 2 • Ob\inem:
AM-BN :_ R 2 - OA 2 = conet♦- • ; •~ •

2°. D_eoareee triunghiul ABC este isoscel bisectoarea [AD] este ~i media-
toare. Unim N cu·c ~ M cu A (v. fig. M.BA>7). Avem [BN] Eml[NC] (deoareoe ·
•
A A

N-

,
D

8 o· C.• C
Fi~. M.B.56 Fig. M.B.61 • Fig. M.B.58

N E [AD] mediatoarea lui BC). Rezulta: m(§'Èè) = m(NCÈ) == 30°, de unde.

................ ~ ~ . .,,,-...._, ...............
· m(BNC-) = 120°. Avem: m(AÇB) = f?ü°, m(MCJV) = m(!JCN) ~ m(MCB)
. ~ . .,,,;,,--..... .,,,-...._ . =
- 30° - 10° = 20° 1p m(ACN):..... m(ACB) - m(NCB)' = 50° - 30°. = 29°, _
deci . m( AfCiv) = m(ÂcN) = /'....
20°. Apoi m(NÀè.) = ·40~, deci m(
.
fNè) = 180° - .
·
- (40° +
20°) = 120° = m(MNC) •. Deoarece triunghiurile MNC f}Ï ANC ~u
p latura [NC]' ooinuna, ·re~ulta lMNC e 6AN_C. Atuµci [AC] es [MC];
.. ~ ................
adica ~ACM _este isoecel. Deoareoe m(ACM-), = 40°, ob\inem m(4MC) = 70_0 •
. 1 + cos 2x
~ d· .
30 •· l n1ocum sin 2a: •
sm x cos x = -- ~1 ~s 2x = . · ; d x, d
, ecua\ia atu , e-
2 2
vine: cos 2x + 3 sin 2x + 3 = O.. Deoarece x =. (2k + 1) ~, k
2 .
E . Z, nu . eint : , ·
solu\Ü ~le ecuatiei putem face substitu1,ia tg x :__. t (x ri:: (2k
•
+ 1} n,
2.
kEZ) ,ï in-·
.
1 - t3
· . cos 2 x .= --, 2t 1n
• 2 x =--.si . d e mai. sus. Ob tmem·eoua\1a:.
. . .
locwm sm ecua\1a
- 1 + f' 1 + ,- · .· .
1
- f
i+P 14,-
+ ~+3 =·0 sau t
.
+·at+
2 = 0, CU soluiiile
2
a
t1 = -1, t2
.
= :._2~
:R~zulta tg x = -1 eu solu\iile x =·k-rr. - : , k E Z , rp tg x = -2 ~u solu\iil~
x = l1t
- arctg 2, l E Z, toate aoceptabile. , · ·
4°. Planul cerut va taia planul BCD dùpa o dreapta· MN paralel~ eu BD
(deoarece este paralel eu BD); v. fig. M.B.58. ·Dace. notam cu h lungimea
. . i 1
·tnaitimii din vtdul A, avem: V AMCN = -d(MCN)•h 9i V ABcD·= - a(BCD)•h.
3 . 3 •

:17.7
.\
12 .
 Impun!nd oondi\ia din enuni VAMGN = .!. ' obtinem rela\ia: a(MC1Y1 = ~. Dar
. · . · VABOD 2 . a{BCD) 2
l;).MCN,...., ~BCD, · deci putem scrie·:
. · . ·
alMCN)
a(BCD}
=·(c~)s.
C.a ·
· Rezulta (OMJ
CB
9
== .!..,
2
deoi CM · .~~ = CB V2 . Cunosc1nd lungimea segmentului {CM], afliim punctul M,
' apoi ducem~!alela 1! BD prin M fÎ fie N interse~~ia ac~steia eu CD. Planul AMN
este planul ciiutat.
5°. Din teorema sinusurilor 1n triunghiul ABC avem: , a= 2R sin A,
b == 2R sin B, ~ = 2R sin C. lnlocuind 1n rela~ia data re~ulta.: ·
. B . 1B
sin B . ~ = __s1_n__
cos B sin A sin C
·sau sin 2B(cos B..:. sin A sin C) = O. Dar sin B =p O tntr-un triunghi, deci
cos B = sin A SJ.Il C. Avem cos B = cos (1t - (A+ C)) ::::m -cos (A+ C.), de
unde rezulta rela\ia: cos( A C) + +
sin A sin C = 0 sau _cos A • cos Ç = O. Atunci
co.s A= 0 §Î _A= ; sau ·cos ·C . 0 ~i C .. ; , déci ~ABC este dreptunghic
in A sau in C.
XLI. 1°. Matricea A va fi inversabila. daca det A =p 0, (V)x ER. Avem:
de\ A= (1 - m)x2+ 2x+ 3 - 2m. Conditia de mai sus exprima faptul ca
.trinomul · ob\inut nu are riidacini reale, deci 11 < O. -Rezulta inegalitatea:
1 - (1 - m) (3 - 2m) < 0, eu solu\iile ·m E (-oo, U (2, oo). · ·. i)
+
2•. Soriem réiaiiile lui Viète: x 1 + x 2 x3 = O; x1x2 + x1 x3 + !l1:aX3 = -1,
= a, dar nu calculam direct expresiile din inegalitatea; data de problema,
x 1 x 2x 3
deoarece slnt 'ca1cule prea oomplicate.· Procedam astfel: notam S,i == -~ +:d.f xf, +
(V)k ;?; 1. Avem: · · ·
~=~+~+~=0~~=4+~+~=
=·(X1 + Xz + Xa) 2 - 2(X1X~ + X1X3 + X2X3) = 2. .·
_ Apoî' scriem ci x1 , x 2, x3 strit radacini ale ecua~iei date lj:i avem rela~Ie: xf = x-1 a, +
+ +
~=x2 a, xl=x3 a. Inmul\im aceste relaiii respeetiv cu xt-3, :r;~3~ 3 (k ~3) x:-
fJÏ .aduntndu-le, ob\inem: S" = Sk-2+ a-S1i-8• Din aceasta rela~ie ob~inem recursiv
sumele: S 3 = S 1 +
3a = 3a, S 4 = S 2 aS1 = 2, S 5 = S 3 + a-S2 =3a+2a=5a, +
S 8 c:::: S-4 +
a•S3 = 3a2 +
2. Se obp.ne inecua~a: 3a2 +
a ~ 5a, · ou.· solu\iile
.a E (-oe, :J ~ [1, 00).
3°. Pentru a calcula ~ r derivatele d& orice ordinale functiei date descom:.
punem- frae~i~ ra~iônàla în frac\i~ simple·: , ' . -- . '

.z' - :3: + 2 = X~ 2 + :c B f ' (V):1;_E B'\.{~, 2}-

/

Ob\inem: 1 =(A+ B~-A-2B, deci_A+ B==?O ,ï -A.-2B=d• .Rezulta:

A =-1, B ==· -1, deci avem deacompunerea: f(:»)
1 f -
Rezulta: ==----.
a:-2 %-1

· f'(:c) ~ r~· ~-~1•,+ ($ ~ il", J...:._i) [i., ~ t)• - (s ~ 11i];

1 · 1 ]
/"{~) _(-1)22,1 (.r _. }1 -
2 (x --iJ)! , (V~. 6 R'\.,Jt~ 2}•

. 178
 -=·f
.-ï_ "'""~·

t ' . ·• V • :,•-.~~ .

Pres~punem oa avemi, ?'Y'~-v~:~~~""

>·~-·:f . . . .
> • ,:" ·•;,,~

1 1
1
f(AJ(~) = (-1)7'kl [ .
(.x-2)k+1
-
(x-1)k+l
-] , (V)x ER" {1, 2}.
·
. ' .
Derivind inca o data, obtinem:
1
f(Hl)(x)·= (-1)"-l-l(k+ 1)![. - - -1- ] , (V)xE R~{1~ 2},
,, . (:ii-2)k+2 lo.--1-)1'+2 · _
oeQa cê arata ca formula de mai. sus este oorecta. Atunci:
_!_ f(k)(n· + a) = (- _1-)A+ 1 - ( - _1_Jk+ l •
kl . n +2 _n + 1
,,r
., - . -1 1 • l d.
. .
Notam: u =, --;
n+2
V= - - - - - , ~1
n+1
§Iru m enunt .se scr1e:
· • ~

an
n
== n2 ( ~ ~ ) · · ( 1 _ un+1
uh+l - LJ vA+l = n 2 u -: - - - -
1 -
v -: - - - •
vn+i)
., =0 A=O 1 - U 1 - V .

lnlocuind pe u l}Î_ v c,u ex~resiile lor, obt,inem:

·_ ll-n
.
~ n2 [ - -1 · . f -(-;-h-t' + _ t . t -
n+2 ,1 + ~ n+1
r--;ht']
1 +_1_
=
·
- n+2 n+1

·
=
. (n
.n
+2) (n + 3)
2
[1 + (-1)n+l
· · · . {n + 2)n
+ (-i)n.
1
.
n + 3. 1
n. + 1 (n + t)n
]•

Atunc~ ·lim lln_ ~ 1~

40. Avem: m = lim

:t➔ GO
_f_(x_)
X
= lim _fY_a_r_+_b_:rfJ_ - lim
x-+GO X .~ X➔ oo
-
Va+!!...= X .
ty'a. Rezulta
•

ty'a = 2, d~ci a _. B. .A:poi_:

n = Hm [f(x)
x➔m
-· m$] =_lim (l;1/8x3
x➔=
+ bx 2 - 2x) =·
r (8x3 + bxl) - 8x3
= ;.~ Vtsx=i + b:i:2) + 2x Clsr + b:r!' + b = 2 2

2
bx b
= lim ---_-_-_-_-_--:__-------- = t2.
-" . -[ V(s+ :r + Vs+:+ ~J 2

R~ulta :!.
H
= ~ .!_8 , . deoi b == -4.
.
· Ob~am
.
_oa ~
araficul func+-r1ei are , aceeam
r
.
asimptoti ip la -oo,. deoi
.
a fost Jmficient de studiat oazul :c -+ 00 (sau
!
$ -+ -00);
_.,
5°. Explioittnd m~dulhl putem sorie ! . . · . ..

. . f(z).
.
={
.
~! !::: ::: :: :z:ti. . ..., ,
c<,·:, -·, ,'.:/ .; ''\"

-12'-

;t
 .-· I

lim 4 z
1
Deoarece lim f(x)
x-i-oo ,
= .x-+<o e~ 1
:_ 0 ti lim f(x)
x-+-oo
= 0, ~zulta ca y= 0 est~ asimp-
·
tota ·orizontala la ambele ramuri. Calculam:
, ' - { (x +
2)e.X-l daca XE (-oo, 1),
f (x) - -xe1-x da~a X E (1, oo).
Tabloul de varia\ie este urmatorul:

X
f'(x)
i-00 - -
-2
0 +
~1
+
0
+ 3
1
l-1
+oo
f(x) · 0 ~ -1/ea ~ ~ 2 0
GraficÙI este urmatorul:
y
I

1 •

Fig. M.B.59

· Aria cèruta este:

·'
A=~: (1+ x)e..-1 d:z: + fi (1 + x)el-~ dx · 1+ (3 - :} = 4 - : •
. XLII. 1°. Fie J punctul de intersec\ie al laturilor neparalele ale t~pezului,
- P ~ Q interseo\ia dreptei 01 eu bazele. Duoem ï;iin O garalela EF la bazele tra,..
. ~ezului (v. fig. M.B.60). Avem egalita\ile: EO == _!. == ~ a:s 2!.., deél EO =OF.
AB DA CB AB
I

D ·a C ·o-----L-----~c
.N
Fig. M.B.60, Fig. M.B.61

A_vem, fie asemenea, egalita\ile: !~ == ~~ == ~; , de unde rezulta: A P = PB

(de~rece EO = OF),. adica Reste,mijlocul
·
lui [AB]. Apoi av.am:
·
EO ==!!!-
DQIQQC
== OF •·
deci DQ = QC, adica Q ·este mijlocul lui [CD].

triunghiurile, AOB ,i
2°. Notam a 1 = aria OMN ,i a 2 =. aria CMN (v. fig. M.B.61). Deoarece
QON au aceea§i tnal\ime clin B, iar triunghiurile .AOM

180

~ ... -,
-
~ .
-r --·-
·,. ·-'--

'0,
!JI· o· MN· au aceea,p·· ·inx't.·
wy1me d.m M , oh•-· ., ·1e: · -82 ·= -Ao
,.mem ega1·1ta\1 = -81 , .d001·· -
· S3 ON - cri
S1 ·Sa ·
,
-a1 =· .-----
Ss
: Deearece- tri~ghiurile-
.
ABN fJÏ ANC au aceeal}i lnal~ime din A, iar
.
1

triunghiurile ,MBN l}i MNC au aceeati inàl\ime din M, ob\inefi!. egalitat,ile:

S2 + Sa = -BN = -'----
Ss + -G1 R ezu}tXu Ss - ai Ss + Gt
----~ = --=--;.__:,
d e un d e ob•-·
,.mem în ··
S1 + a + cr
1 8 NC 0'2 S1 +a 1 cr0
final:
S1SalS1 + S..,)(Ss + Sa) \ 1

Sa( Si - S1~:i)

· 3°. Ecua\ia se scrie echiv_àlent:

.
cos 3x +4 sin% cos x - 2 sin 2 x = 2 (cos2 x + sin 2
x) sau
/ 4 sin x -· 4 sin x_ cos x
2
+ cos 3 x .:._ 0,
de unde ·rezultà: (2 sin :& - cos x)3 = O. Ob\inem: 2 sin x - cos x = 0, deci .
· . tg x =..!..(cos x #, 0, ciici altfel obµnem ,ï sin x = 0~ contradic~ie); Rezultii
2 , .
1 • •
= krr + arctg -2
• • .l

solu\iile: x , k E Z.
1 •

. 4°. Fie M,. N, P, Q intersec\iile planului de sec\iune 1t eu muchiile [AC],

[AD], [BD], [BC] fi fie _E mijlocul muchiei [CD]. Deoarooe AB fi 1e, rezulta AB, nMQ
-,i AB HNP, dec1 MQ Il NP (v. fig. M.B.62). ~Deoarece CD II n, rezulta. CD OMN
.,p CD· Il QP, deci 1!J.N Il QP. Rezultà ca patrulater~ AlN PQ este un paralelogran;i.

B 0

. C
Fig. M.B.62

Avem: CD ..L AE tj(CD _L BE (tetraedrul ABCD este regulat), deoi CD ..L planul
ABE de
unde rezulta ca-CD _L. AB. Atunci patrulaterul MNPQ este un drept-:-
unghi. Fie PQ = x. Deoarooe f::JJPQ es~ echilateral rez~ta BQ= x ti CQ==a~x,
deci MQ = a - :z: (b.CMQ. este echilateral). Atunc1 PQ) = r.(a - z). a(Jt!f
Maximul ariei este atins pentru z = ; ,ï al.'ia · maxima ,este : . · . -
5°. F'ie V volumul tetraedrului ~i S aria unei fe1,e. Daèa. h este - inal\imea .:
tetr~edrului ~i di, <4, C½t_ d4 stnt distan~ele ·Ia fe1,e, atun~i avem:
V_ S·di +·S·d, + S·d,,, + S·d• ~ S·h •
.· 3 3 3 3 3

· Rez.ulta: d 1 + d + ds + d
2 4 = Il.. = const. ·
181
 u
XIJil. 1°. PeJ'}tru m :;l= 0 d.iscriminantnl ecuatiei f(x) = 0 est~:·/::,.= ....:.4in2 -+
-+ 4m + 1. Hadàcinile discriminantului· sint m1, = 2
1 2
-=F
2
V . Suma S ~ prodnsul P
a l ra"'d..,acm1
. ·1or ecua~ie1
. . . /( x ) 2m + 1 respcct1v
= ·0 sint S •=es±---, ., P = 2m - 1 (m=/:> 0) •
, m m
Natura ~i semnuJ ràdâcinilor r_ezulta din urmatorul tabel:

m Semnul l 5emnul l'Semnul 1 Natura radacinilor

lui a lui P . lui S
1
•
'.m 'E (-oo, '1 - 2V-ï) 1
,
- + + Nu avem radacini reale
~

1-V2
m= 2
0 + •'
+ X1 = X2 >0
.
o) .
1

m E ( 1 -V2
2 , + + ·+ 'Xi =l=•'X2, Xi'> 0, X2 r::> 'O

Ecua\ia se reduce. la o ecua\ie de ~adul I CU· radacina

m=0 x=1
'' .,

~ ~, X1· < Ô, 3:~ i>tf ,.

m E {o, ~} + - -
•,
Xi, X2
: · 1X-1 L~xa - .
1
m=-
2 - + 0 - , X1 =0, X2 <Û

m. E ( 21 • 1 +2l/2 )-
+ + ..
-- X1, X2 ER, X1 < 0, X2 <Û
.
m= 1+V2
2
0 + - x1 = X2 < Û

m E ( ~ +2V2, + oo) - + - 'Nu avem radacini reale

2°. Func\,ia g : N -,'.+ N iisface-,;;;ndi\ia tan'+

1) = n. Ecua\ia 3n f · :11 · +
ne conduce la considerarea func~iei ~ : N --+ N, g(n) = ~ 1] pentru n ;;:,:_ 1 ~i - [n
g(O) = O. Astfel avem (go f){n) = g(3n + 1) -= [ an +3t - 1
] . ~' deci fwioµa-. g
·. satisface proprie~tea ceruta. Sa aràtiim acum oii orioe functie g : 'N ~ N ·_èu ·
proprietatea g of = 1N satisface ~i proprietatea f o g :;l= 1N. Procèdam prin reducerè
la absurd. Daea f O g = ·1N ·'1i clin faptul ca. g Of= 1N rezulta ftinc~a· ' 'èstê ca
inversabila, deci bijectiva, ceea, ce este absurd, deoarece f nu este surjectiva (nu-
+
- merele de ·forma 3n §i 3n 2 nu sint in imaginea ÎUDCF8Î f}. . •• ♦ •

3°. Sa consideram ·determinantul: · ·

1 1 1 1 0
A=a b'a+b=a b = ab(a - b)."'
a2 b! ·a 2 + b2 a2 b2
-~1aa·

/""'
...
··· .. :~...
 , .

Aveni mai multe oazuri. Cazu~ 1. a: /:

b.- ab ~-- 0, a.vem un sh,tem compatibil deter-
minat ale càrui soluiii sint dite de regula Cramer: · _
a(b - c){a - b -· c) (b - c)(a - b .- c)
X = -â3:
Il
= ------:...:-----
ab(a -. b) .
= ----------
b(a - b)
: \
,lly b(c - a)lb - c - a) (b - c)(a - b - c)
.y=-. =
Il . . ab(a - b) ,
= b(a - b}
;
llZ (b - a)(c.- a)(c - b) (b - c) (c ~ a}
z =- Il .
= --'-'----------
ab(a - b) ·
= --------.
ab

Cazul 2.· a= b =fa O. Matricea co~ficienWor ne~unoscutelor este:.

. l1
A= a a1 1 )' •
2a
. a2 a2 2a2 ·

Avem minorul ! ;a 1·= a

1 'F 0 ljÎ rang A = ~- Minorul car~cteristic este: ,

.!_
ai .t,U, ci
a2 _ 2aa c2
j-- a1
a2
_oa . c
q,2
_o .a . = .a{c - . a) 11
es _ a2 a c
· 1 +· 1= ac(c -
a .
a).
·
.Dad. c ~ Q ,i c ·#:- a sistemul ~ste · incompatibil. Pentru c = 0 sist.emul de.vine:
x+y+z:--1; '. { x-+·y+ z=1; { x= «;
ax + ay + 2az · 0; .. <=> x + y + 2z =_O; => y = 2 _::_ «·; Ç' E B.·
' { 2
a x +à2y + 2a2z = 0; x + y + 2z = 0; . z = -1;
Pentru c = a sistemul devine':

X + 1/ + Z = 1; . . {· X + y + Z = 1; { X = a;
+
ax + ay 2az -:- a; ,<=> x + y + 2z = 1; => y --: 1 - «; a: E R.
{
a2 x+ +a2y 2a2z = a2 ; x+y + 2z = 1; z = 0
Ç ~ul 3. a = b = 0 av~ rang A = 1. Pentru c =I= 0 sistemul este imposibp.
Daca c = 0 sistemul este compatibil, dublu nedeter]1llilat §Î avem x = 1 - a: - ~'
y = ex, z ...:.. ~, unde a, ~ E R. ·
· Cazul 4. à-~ 0, b =I= O. R~ngul matricii coeficienWor necunoscut~lor este ·
rang A = ~'
.
deoarece aven\. m,t~orul
: 11 11b = b ~' O. .
Minorul caracteristjo est~_:
'
O

I .
i:. ;1=1!.
.
·:.]=bc(c-b);
· : i~
Daca c :/= 0 tic =fa. b sistemul ~te incompatibil. Pentru c = 0 siste~ül,,i,ste· oompa-
tibil ~i simplu nedeterminat avtnd ·SOlu\ia x = b - a:,' ·z = a:,' unde
0
, Y.= .!!.. -
6
. a: 'f=R. Pentru c =-b rezulta. de asemenea un sistem ~compatibil ljÎ simplu nedeter"'.
mmat.
Cazul S. a· #a 0, b =·0. Disou\ia este analoagii cazului 3.

183
 ......
. ~- [ .

4°. ,Trebuie-~ determinam a ~i b astM inctt Iegea de·colbpoziiie sa· fie asocia-
tiva l;i sa admit.a element neutru. Prin calcul ohtiném: . .
(x •y)~:.= (xy - az + ~y) 111:& = xyz - ~ - axz + by:. + a x - 2
ahy+ bz
ti _tn mod analog:
x * (y $ z.) , xy:r. - axy + bxy + byz - ax - aby + b2s.
Legea de co~pozi~ie este asociati.và d~cii avem:
1

- (a +:b)xz + a(a + 1)x + b(1 --b)z = 0

pentru orice x, y, ·z E R. Pentru x -_ 0 ,i z oarecare ohiinem condi~~ necesarii
b(1 - b)-= O. Pentru x = 1 '"ti z = 0 obiinem condi~ia neoesara a{a 1) ·O.· +
ln sfir~t, avem ~i condi~ia neoesara a+
b = O. Cele ,trei oondi~ii ob~inute stnt ,ï
cQndi\ii suficiente. dupa cum se vede imediat. Sistemul: ·
a+ b = O;
{ a(a + 1) . O;
b(1-b) =0;
are solutiile (0, 0) ~i (...:.. f, 1 ). In èazul a =. 0 ,i b == 0 legeâ ·este x • y = xy eu
elementul neutru e = 1. Or-ice numar real nenul es~ inversabil. Dacii a= -1.'1i
b = 1, legea de oompozitie este x ·• y = xy + x + y. Elementul neutru satisface
ecuatia. xe + x .+ e = ~'. deci e == 0, · tn acest caz orice . element din multimea
~{-1} este mversabil. · .
5°. Mewda J. Avem descompunerea: S,. = (1 + On'+ ~ + ... C:) + +
+. ~ + 2Ci + ... + nC:), care se mai scrie: $a= (1 + f)n s; = ~ + S~. +
unde/ s~ = c~ + 20n + +
ne:~ Daca tinem seama de formula
900 = ~k. c:
putem scrie: S~ = nC: +
(n - i)C~ +
(n - 2)~ + ... + ~- Rezulta: 2S~ =
+
= n(~ ~ + ... + C:) sau 28; = n ~ 2B, deci S~ = n • 2rr.-1 a~a ineit: Sn. --
+
= .2" n • 2n-1 = (n + '2)2n-1 •
Metoda Il. Consideriim identitatea:
, x(i
.
+ x)n = x(i + C~l; + Onx ,+ -~· + C:xn), 2
(y}x E R.
· Prin derivare obtinem ·:
(1 + x)n + ·nx(f + x)n-t = 1 + 2C~x + Jq~ + ... + (n + 1)C:xn.
Inlocuind x =1 r~zulta;
/.
· .2n + n·· ~ 1 = 1 + 2C~ + ... + (n + 1)C: = Sn,
. deci S" = (~ + 2)2n-1 .
XLIV. l°. Folosin·~ inegaliUitile ~e la punc~ul 2° avem:,
0 < In ln 3 - ln .Jn 2 < _ i_·. •
'- . 2 ln 2 '

✓.} ,0 < ln ln 4 ·- ln. ~ 3. < 'i ~\

n ln 3

. . 1
0 <
·
1n 4t(n + 1) - ln 1n n < - -..
nlnn.

184
\ j
1

/'
 Prin adunare ·o_b~inem:

~ = _-_,_ + _ 1 _ + ... +·_ i_ > ln ln(n +·· 1) _.- ln Jn 2.

2 ln :a · 31.n 3 n mn .

P.rin urmare avem:

. lim tZn ~ lim{ln ln(n + 1) - 1n ln 2) - +oo,

deci lim Cln ~ +oo.

2°. Pentru orioe numAr tntreg k ~ 2 putem considera funciiaf: (le, k + 1]-+ R, ·
--
. j'(x)' = ln ln x. (teorema lui Lagrange), deci exista c E (k,· k 1) astfet 1ncît T
·
f(k +· 1) -:-.f(k) = f'(c). Astfel ohiinem: In ln(k
1
+
1) ~ ln ln k:... - - . Pè ..de
· · cln c .
. nlta parte avem: k ln k < c In c < (k + 1) ln(k + 1), o·are ne conduoe la inega- · -
litaiiJe:

0 .<: .1 < ln In(k + 1) ~ In ln k .< - 1

-.
(k+1)lnik+1) · kln/r
..
3°. Se observa ca sîntem m cazul de nedeterminare 1011 • Putem scrie:
' 1·
lln =
-~o
lim (1 + tg2x + tg22x + ... + tgznx) n~.x: = 2

tg'x + ... + t,,rnz

= lir~ (c1+ ,tg2x + .tg22x +... + tg nx) 2 tg•.1: +-~ + wnx]. nix■
x-o
- tgtr+ ... + tgt~
= lini e-----nai.. - - .
x.:..e

Pe, du alta parte avem: ·1

- .
·r·1m. (-t.g .x + 22 -tg8-2x + + a tg& - - (1' + 22 +· ... + n 2) -- ~-------------
n(n + 1)(2,i + 1) •
2
nz)-
.F•(I X'I. ~r- -· n - ne:,;9 .6 . ~
1

Hnzultii:
r
+ i) (2n + i)
n(n t
On = e--&n!-- lim ~ = e T = tyë.
n-oo

4°. Functia nu este pa:ra ~i nici .iinpara. Intersectia eu axe1e ne da functele

(0, 0), (1, O).· Avem imediat: lim f(x)"== -oo; lim f(x) = +oo. Functia se mai
~~CO . ~CO . .

poate scrie. astfel:

(x - 1). arcsin -.z pentru x < 0,

v:i2 + 1
. ((X) = pent.ru X= 0,
vm
Û

(X - 1) arcsin pentru X > 0.

.185
 . ' ,
,...•.-
'-. )

Se _vede imediat ca f este continua pe R:

f(0) = f(1); lim f(x)

x➔+CIO
= +oo; :Ho-~
lim f(x) = -oo

1
· - -1-(arcsin.~·+(x.-1)- ---] pentrux<0,
,x +1
2
f'(x = . va?+ 1_
) · •

. 2
X
arcsm· ----=~
x-1
Vx +1
2
+ x-+1
- ·
pentru x > O.

.
f;(O) = ~
lim f'(x} =
-
1~ { 4(0)
.
= lim f'(x) =. ~1,
.x➔ O

·,
~<O ~>O
.,
deci f nu este derivabila in x = O. Derivînd functia f'(x) .pentru x E R"\. {O},
ob~em: ·

. 1 2
(x9
(x
++f)a)
1
pentru x .< 0,
f"(x) =. 2(x+ 1)
pentru x > O.
(r + 1)2

Evident ca f'(x) > 0 pentru x E (-oo, 0) U (1, +oo). Avind f(O) =.f(1), f"(x) > .0
pentru x E (0, 1] §i apliclnd. teorenia lui Rolle se obtine oa exista un punot unie
x 0 E '(O, 1) pentru care f'(x 0 ) = O•.Graficul nu àre asimptote vertieale sau orizon-
tale. Cautam. asimptote oblice de tipul; Y·= n. mx +
m ·. lim f(x) = lim x - i arcsin. x
=-·
7C' •

~co · X x➔co X ·· , V a,9. + 1 2

n = lim rf(x) :_ 2:. x] = lim [ - arcsin

l:H-tO t. 2 ~tO .
v-· + 1 +.
X
:r:
__
2
X ( arcsin
.
V ..x
XM +1
- ~)l =
2

• X TC
arcsm - - - - -
=-~+lim i/r+1 2
2 x➔co 1
' :x;

Aplichld regula lui L'Hôpital -obiinein::

1
,

n - ~ !:.. + lim x3 + 1 =- .!:. - 1.

2 ~CIO f 2
r
·Decf asimptota ohlica la +oo este 'dreapta d& e~uatie (d~): y= ; ~x - 1 - f.
Prin calèu~e similare se obtine asimptota ohlica la -oo de ecua~ie (d2): y·= ; x +
-+ f-2:..
' 2

186

\ .
 1:....-.-

.· Tahloul. de varia't,îe ~l funciiei este mmatoruI:

-1 0 1 +co
1t n:
4
+ 1 -1 + 4 + +
·O
7t
+ + + +
2
?- ' ' 0 ;t 0 +oo
Graficur functiei este prezentat in fig. 'M.B.63.
•

J
1'.,ig. M.B.63
-
li 0
• Consideram cp: [a;,,. b; al-+ [a, b], 9(t) = a1b- t, cp'(t) = --1.
,a-b .
ln= (-2-(b ~
h-a 2
a._ t)n(b- a+ t)"(-1) dt.
2
-2-

. b-a
cu no t ai1a c = - - avem:
2

Integriim prin par'{;i pentru a stabili o relntie de recurenia între termenii ~irului
= (c2 - t 2)n, v'(t) = 1 §Ï u'(t) = -2~t(c2 - t 2)n-i, v(t) = t. · Atunci:
(J71 )r~~1. Fie: u(t)

.in. == 2t(&...:.... t2)n iclo + 4n (CJo t (c2 -2 t2 )n-1 -dt ·. -4n r_c (c2
· ., Jo
- (l - c2) (c2 ~ t2)n-1 dt=

1n -- -- 2n·- c2/n...1 sau I n = 2n. 2n - a )2 1·n-i.

· ( -.b--. pentru n. ~ 2. ·I nd epend ent d e
:: · · 2n 1• + . +t 2
187
 ··<

~· ·aceastii rela~e avem:. 11

re~U~ .
. t (x - a)(b-:- x) ~:i; • (b ~ aJ•, a~a lnclt pentru ,i ;;, .2
' .
l
n .
=
2n +1
2n (b -2 a)2 I n-t
=
2n
2n
+1
(~)2.
2
2(n -
2n - 1
(b .2.;. a)2· J _ = ... = t)
n
2
·
1.
t

= 2n (b-:- a)2 2{n - 1) (b - aJ'•2 ... 2·2 (!!..-=-!!.)2 · I 1

=
2n+1 2 2n-1 2 2-2+1 2
= 2n-1,. (2. ~ ... A). (b. - a )an--2 lb - a) 3 = (b - ar'n+ • ni
1

5·7 ... ·(2n+t). 2 6 ·2n ·3·5 ... (2n+1)

Deci J = (b - a)271 +1 • (n I)~ ·

n . (2n + 1) 1

Avem de ealeulat lim J'J11• Netim x = (nW' 2') avem:

n-+œ n 12n + 1) l
fun .T-n+1 = lim [(n + 1) rr. (2n + 1l 1= lim (n. + 1)
2 1
11->Go :rn n➔a:, (2n + 3) 1 (nl) 2
-'IM-co (~n +·2) l2n + 3) =-·
l1

· vvv
Deci. ~go
bm -· 1
Xn = - . p utem scr1e:
·
. . 4

n➔oo
lim ]r111 · = lim !Y(b - a)2 n+ 1 Xn
• n-+e
= Jim
n-+<0
[(b - a/+ f.. 1Jtx.J =lb...:.. ai • ~
.

XL~. l°. a) Sa observam ca EA ..L AB ~i AD = BD. Atunci m(BAD) -:-

= m(ÂB.D) = 90° ~ m(ÂÊÈ). Mai avem m(D~) = 90° :__ m(BAD), a~ tncît
"' r~zulta m(.l)~) :- m(ÂED). Deci 6AED este isoscel eu ÀD . DE. Prin ~rmare'
AD = BD = DE ~i astfel D este mijlocul h.1i [$B] (v. fig. M.B.64).

Fig. 1\1.D.M Fi6 . M... 65

. b) Triunghiurile dreptunghice AOG ~i BOF sint congruente avind [AO]s;a{BO]

çi un· unghi comun. Rezulta (OF] œa (OG] W}a lncît triunghiurile AOB ~ FOG sînt
isosoele ~ au un unghi ~9mun. Deducêm ca slnt triunghiuri ase~enea, ceea œ
implica AB IIFG. Deoarece AC J_ AB rezulta IJÎ AC J... FG. ln triunghiul CFG
avem EC _L. FG tp !JB J_ CG, deci E este ortocentru. Rezulta EG J... FC.
2°. Metcda I. Oin ipot&La rezulta ca A descrie un arc capabil de unghiul dnt
cr. = m(Â) in fiecare din semiplaneJe determinate de dreapta BC .. ln fi~ra l\Ù:l.(:i;j

188
 ( • .1
~ .. ~·•·.;

. -~ am de~nat arcul descris de A 1n unul din oele doua sem.iplane. Fie A o poziiîe a
virfului variabil §Î J) pe· dreapta AB astfel 1ncît .AC= AD ~i A E [BD] . .Rezultl
. /'..
ca m("BDC)
.
....:. !:. ,
2
deci punctul D descrie un arc capabil de unghiul ~ oonstruit
. 2
pe BC. Perimetrul triunghiului ABC este maxim cînd,BD =AB+ A.C are valoa-
rea maxima, deci clnd BD .devfne .. diametru. Fie D' punctul diametral opus lui B
in al doilea cero_ §i A' intersectia primului cerc eu BD'. Avem BC ..L CD' ~i A'C =
= A'D'. Rezulti imediat ca A' estè mijlocul lui [BD']. Prin urmare avem BA'·=
= A'C care ne spune ca perimetrul este, maxim ctnd tr1unghiul dat este isoscet
Triunghiul oare se poate obtine analog in semiplanul opus este congruent eu BA'C.
Metoda IJ. Din teorema s\nusurilor in triunghiul ABC avem: L •= BC +
+ AC + AB = 2R(sin « +
sin B +
sin C), in. care R este raza cercului pe oare · ....
variazii A. Dooi Lare valoarea maxima cînd sin B + sin·c ~ valoarea maxima
oou 2 sin B + C cos B - C are valoarea maxima. Deoarec~ B
2 2
+
C == 1t - « rezulti
·
.. ~ ; B+ x Prin d cos
· ·B
\Jtt sm C ·
- - = cos -·œ este o constante1. urmare L este max1m
· e
C!D -- -
C
are
2 2 . 2
valoarea maximA; ceea oe se realizeaza pentru B ..s C,. deci 1n cazul triunghiului
isoscel inscris ln cercul d~terminat mai sus.
3°.· a) Fie M mijlocul inaltimii [SO] ~i P, respectiv, Q proieotiile lui M pe
(SAB) ~ SA (v. fig. M.B.66). Triunghiul MPQ este· dreptunghic in P, deoarece
s
...

Fig. M.B.66

:Af p este p~endicularii pe planul SAB, a~1,t înctt M P < MQ, deoi P < q. Fie E
intersectia lw SP eu· AB. Avem b,.SM P _, D,.~EO, ~e unde: .
(1) ~ §!!!. Din t.riunghiul .,.dr~ptunghic SOE rezulta:
OE = ~·E ,- . •

, ~E = , / h2 + a8 = ..!. V 41i2 + a'. ·.

. V 4_ 2 - . -·.

Av!nd in vedere câ SM= :ip E0 = ;dm (1) rezultli: (2) P . MP =· 2 v:::.+---...

Din asemânarea triunghiurilor SMQ ~ S{!~ 4eduçem: (3) _g = MQ = 2 v 2~"+,ii;
COD!parind (2) l}Ï (3) rezultli '1. > P Vï•
189
 \
· 'b) Pentru ca.lculu1 voiumnlui in funcpe de p ~i q este neoesar sa determinihn c--

din sistemul format de ecuatiile (2) ,i (3)-pe a ~i h in funo-µe de p ~i q. Prin impà.r-

tire avem: -
·. q V,,_4h~1-+-a~1 · qs 4h1 + aa . .
-p =-=====
V2hs.+ a
sau -
Pa
=2ha+
--- a,.
.
"I

de unde: (4) ------

.
P'
99 - Pa
. as
=1+ - . Rezulta
. 2h2
2h2 = a!(2paqs -- p')
q?.
~i prin înlocuire in (3),
1
op-µnem q = hV 2P -:-
9~ , de unde (5) h = 2
~q • Tinînd se~a de (4),
· . 2p · . V 2r - g'
8 92
rezulta (6) a 2 = F' • Volumul piramidei este V:= ..!. a2h. . Inlocuind 1,, ~i a2
. 91 - p'2' 3
16 313
din (5) ~i {6) obtinem: V
. •
= P
3(q2 - p:!)(2i• :-13)
•
.
4°. · Presupunem ca C nu este mijlocul lui [AB] ,ï notam eu E, respeotiv~ F
punctele de tangenta ale cercului inscris eu A ..M ~i BM. Avem: ME= MF,
EA =' AC ~ BC = BF, a~a înclt ob~nem (v. fig.' M.B.~7): .
1MA - lJtIB 1 = 1 AC - BC 1 = const.
.M

A C B
Fig. 1\f.R67

Rezulta ca locul lui M este o hiperbola eu focarele in punctele A ~i B. In cazul

· particular cînd C ,este mijlocul segmentului [ABJ, 11'1 desorie mediatoarea lui [AB]
din care se scoate punctul C. · ·
5°. Avem: arcsi~: (-1, 1] ➔ [ - -.1r,
2
:2:.];
2
arccos :[ .:._f, 1] ➔ [O,, 1t].
Putem avea solutii numai daca 0 ~ aa: ~ 1 ~i 0 '~ bx <·1. Se observa ca pentru
ab < 0 nu avem sotu~ii. Analizam situatia ab ~O. Pentru a = 0 ecua~ia arccos bx=O
. ne da bx = 1. Daca b = 0 nu avem soluiii, iar pentru h 'F 0 ayem solutia :c = .!. •
. b
Pentru b. = 0 ecua+ia
y
devine arcsin
.
ax = ~,
2 de \ ~nde ax =1 eu solutie
• ·. nurri~i
daca a ·#- 0 §Î deci x = ..!.a • Studiem cazul ab ~ 0 eu a > 0 §Î b > O. Condiiiile
se mai soriu:

190
T-~--:--~--- --. -· - ··,_
{ - -,:{ J·'

Întruo1t avem arosiri ax ~ arccos b:z: hi [ 0, ; j, iar fùn~1ia sin este bijectivii p·e acest
interval, ecua~ia este eohivalenta ou sin (arcsin a:c). =·sin (arccos bx}, de unde.:
ax = V1 - b2x 2 §Ï deci x~ =
. ' .
1
a2+b2
•

1
!Repnem doar
. a; = vas+ ,
bl.
oare satisface restrictiile (• ). · Printr-un rationament
. . .
similar obtinem -pentru ~azul a < 0, b < 0 1;olutia x = ·- 1 _ •
• '# V•a2+b2 - - - ~
-

XLVI. i 0 • Avem restric~ia X y > o. Notam + V X +y= t, ~ X - y= z,

. . { t + z= 6; / . ·
t > O. S1stemul. devme: t I z I -= S. Rezolvam eouap.a: 1z 1(6-z)=8 <:;i. z l ,g J-
- 6 tz 1+8=0. · ·
· - Cazul 1. z > O. A.vem z2 -- 6z + 8 = 0, de unde z1 = 2, .z 2 = 4' p de aièi•
__./____
t1 = 4, respec_tiv, t 2 . - 2. ln continua.ra rezolvam doua sisteme:

:(1') {
. v'
~
'!J . 4,
X -
.

:z: + y = 2; §Î 2) ,·{ X + y ·4;

. v' X - y _ 2.
r =
(1) conduce la {
x+ y-= 4; de unde x = 34, -' y = -30.
_x-y=64,. ~ ·
X+ '!J = 16• ·
{2) se mai scrie { - ' deci x = 10, y = 6.
- x-y= 4' - "
Ca.ml 2. · z < O. Avem -.z 2 2
+
6z + 8 = 0, z - 6z ·- 8 = 0 ou r!dlcinilè ·
z1 == 3 -V 17, za = 3 + V 17. Reprieni doar z1 =3 - V 17 <0 §i deci t=3+ V-TI:
Ramine de rezolvat: -

{ ~y--:z:a:+ y=· 3 + t/Î7 ; ~ { :z: ~ y = 26 + 6 t/Î72._ si { x = 103 - -19 V 1i;

- y. ~.. a - V 1.1. y = 180 _;. 44 V 11, , y = - n + 25V 11.
_:i; -
.

· Deoi solupile sistemului stnt:

:,; = 34; { z = 10; { x_-103 ~ f9 V17;
{
''Jj=-30,- y=6, y=-77+25Vî7..
· 2°. x 1 , :t27 :ca fiind radaoini ale ecuatiei avem
xf + aa;f + Xi+ 1 = 0 ·;
(*.)
{ ~ + ~ +·x2 +.1 = o·;
·xg + axi + X 3 + 1 = O.
Relatiile 1ntre ràda~ini ~ coefioienti s1nt:·
x1 +· x 2 + x3 = :._a;
~- X1X2-f X1$a + ~X3 = 1;
X1X2X3 = _;_f.

Sum!nd reiaime (*) obtinem: .

+
zi + œl ,a:-: :...... - a(4 + ~- + + +
-zi) - (x1 :i:2 x 8)-3 = - Qf(x1 +· Xs ,+ ·x:JS--
- 2{x1z2 +·x1x3 X2~~)] +
a - 3 = - a 3 + 3a - 3.,+
 lnmu}tind
.
rela'\iÜle· (:ci) eu x1, ~, . z 3 §Î sumtnd, avem:
respectiv
.
.
--
. .
xf + ~ + x1 = -a(xt + ~ + xi) - (xf + z:· + ~) - (à:1 + + Xs) =
X2

=a- (a 3
- ·2) + a = -a + 2a + 2. 2

VQm determina a din relatiile: ·

-a3 + 3a - 3 = -1; · 1a 3a + 2 = 0;
3
-
{ -az + 2a + 2 = 4a ·_ 1, ~ a + ·2a - 3 = 0,
2

CU solu~ia oomuna a = 1. Ecuatia data este deci: :Ir + xa + X 1 = o; de -Uil~8 +

(X:+ 1) (x3 +
1} = 0, CU radacinile: X1 = -1; Xs = i, X3 = -i.
3°. Fie A punctul din spatiu. Notam eu A1 respectiv A 2 proiec\iile lui A pe .
d §Ï d'. Exista un plan unie ex ce _contine AA 1 §Î este perpendioular pe d f}i un plan
' unie [3 ce contine AA 2 §Ï este perpendicular pe d'. Planele ex §i ~ se intersecteazii
-dupa o dreapta À ce contine pe A §i este perpendiculara attt pe d cit fJÏ pe d' .
Planele d. •,ï (3 avind punctul comun A nu pot fi paralele. ·
' ·. . ,..
4°. Consideram triunghiulABC,oum{A) = 90° .fJÎ AC= b; BC = a, AB-:- c.
Presupunem AB< AC. Avem a+ c = 2b ·§Î aplicind teorema sinusurilor:
a + a· sin ·c = 2a sin B, de unde 1 + sin C = 2 sin B. Tinind cont de faptul cii
B + C = :t_, avem sin C = cos B. Rezulta ca avem: 1 + cos B~ 2 sin B <==>
2. . . . . .

~1 + 2 cos 9
! - 1 = 4 sin~ cos~·· Unghiul Ê fünd unghi ascutit, rezulta
1
. cos -B
2
=2 . -B
sm
2.
~
. tg-
B
2
= -12 . Rezuïl' tX~ B =2 arctg- ~1. C
2
=. -.t2 - 2 arotg -1 .
2

XLVII.. 1°. Notînd t = (.!)%-1}

2
>- o, 1 •
prima ecuatie ·a sistemului dat se se.rie:
•

65
t - .! = ; ~hivalenta ·eu 36t 2 - 65t - 36. · 0, de unde t1 :;= .! > 0 §Ï
t 36 ' 4
t, . - ¾· < O, cea cj.e a doua v:aloare a lui t nefiind acceptatil... Oin {¾),,..:,,-= ! ,
gasim x - y -·2, prin urmare ·rezolvarea problemei respective ravine la aflarea
solutiei sistemului: x - y== 2; xy - x +y= 118. Aduntnd _cele doua ecuatii,
gasim xy · 120. Dar x = y +
2, dooi (y + 2)y =· 1.20, de unde y 1 = -12 §i
. Ya..:.... 10; coresrunza.tor, obtinem X1 = -10 ~i Xi= 12, prin urmare (xt y) E {-10,
-12), (12, 10) constituie solutiile sistemului dat; . . .
2°. Tinem seama ca a,.= a 1qn-1, (V)n ~ 2, unde a 1 este primu:l termën al
· ·pro~esiei ~ometrice, iar · q ratia acesteia. Atunci: as = a1q4; a, = a1q3; aa = aiq· 1

~i s1stemul dat se mai scrie: · -

a1,r - -~1 = 15; ~ { a1 (q4 - 1) = 15;
{ atifJ - a q = 6, a1q(q3 - 1) = 6,
1

ultima egalitate confirmtnd c~ a1 -:p 0 §Î q è {-1, 0, 1}; împartind membru eu

08 + 1
membru ceIe doua.. ecuayu
+.·· a Ie u1t1mu
. Iw. s1stem, o...,ymem:
M'
----- = -15 . echiva"' 1 •

• . fJ 6
lenta · eu 6q2 __,.. 15q + 6 = O, de wide q1 =: 'iÏ q2 -:-- 2. Pentru q1 = ~ , · gasim
15
ai =- -f6 (deoarece, de exemplu, a 1 = • q -1
) , deci. primü cinci termeni ai .pro-
. .
gresiei geometrice respective vor -16; à 2 = -8; as= -4; a4 = -,-2; fi: a 1 =
as.= -1. Pentru q2 = 2, avem ai= 1 §i, corespunzator: a 1 = 1; ~ = 2; ~ = 4;
ll4 = 8; a0 = 16. .

192

·- , ~ .
 . 3°. Tinînd seama ca sin 3x - sin x =
2 sin x. cos· 2x, e1;maiia.. se scrie:
. ~ siri x cos 2x ~ cos 2x = 0, de unde cos· 2x = 0 s~u 2 sin x -1 = O, adica
~ É { /r:rc ± f jk E Z Jsau x E { (-:-1 )k f ·+ krc / it E Z } ; prin _urmare solutiile
ecuatfui sint valorilè x E { k~ ±: 1k É Z } U { (-1 )k ; ~ kic I k E. Z } • . i

· -, 4°. 1. a) Cum CB Il AD ~i DC este secanta acestora (v. fig. 1\1.B.6~), rezu]t~

./.'.................. ~' ~-
ADC ==· ~CD (ca alterne interne), deci m(ADE) = m(BC.I!.'), deoarece E ~ CD.
t

()

D 1

Fig. M.B.68·

Pe de altii parte; unghiul ADE-este.inscris ~i în cercul considerat, iar unghiu1 CAE

·este formai de coarda(AE] §i tangenta CA Ja ac~Ja~i cerc; prin urmare, m(AM)...:.
= m (~) = m(CAÈ'), egalitatea ce"rutâ fiind imediatii din egalitaiile pe c'are le-am '·
oh\inut.
1. b} Qin asemanarea triunghiurilor CAF ~i ECF (avînd un unghi comun ,i
_alte- d oua,., . congruente ), avem:
- AC = -CF = -FA , 1ar
---· · d:m u It:ima
· e!!a1·1tate ·rezu Jt"a
- EC EP · C/.t' . ....
cea din enuni. ~
2~ Daca ADBC este romb, atunci CD' este bisectoarea. _unghiului ACB,.
trece prin O §Î AÇ == AD, prin urmare tri'unghiurile DAE ~i CAO sint congruente
fiind dreptunghi~e (~(DAÈ) = m(êAo) = 90°), avînd Jaturile [AC] ~i [AD]
_/',... ~
congruent.e ~i unghiurile ADE §i ACU de. asemenea congruente. Rezultii ca Ad)BC
este romb · daca distania· OC este ega1a cu diametrul cercului conside_rat.
. .
XLVID. 1°. Tinem seama cà 2 - V3 = (2 -V:i! (2 ! Vâ) - +1V â' ~i
. ___. , 2+va 2
ecuatia devine: (J/2 + V3 r+ ( V2 +Va
· . )X = 4,
-
1
adicii:

(V 2+ va)2x - 4 (V2+. vaY +·1 = o.

;,... Punînd t = 2+ (V var
>0, ob\inem ~cua\ia t2 - 4t+ 1.= 0, care admit~
solu\iile_,_!L_ 2 +
V3 ~i t2 = 2 - Va.
Revenind la sub~_t-~~ _ facuta, gasim
(li 2 + var . 2 + va, de u~de x = 2; analog, din (li 2 + V3Y = 2 ·- Vâ,.
~193
· 18 -°CuJegere_ de'p~?hleme pentru admiterea in fnvâtâmîntul supcrlor
 obtinem (2 + V3) 2
X

= 2 4
\ra ,•

8
adica (2 + Va)
:,c
2+
1
= .1, de.
. 2
.

unde ~ + .f . 0,
deci x = -~. .
. 2~. Consideram prima ecua\ie §Î \inem seama ca: .
x' - 2·x8-x+2_=0-»x(x8 - 1)-2(x8-1) =Û-»(x-1)(x - 2)(x2 .+ x+ 1) =Û.
Prin urmare, solu~iile acesteia sint:
-- 2 -1+iVa. -t·-iVï
X1 = 1; Xz _- ; X3 = 2 X4 = 2 - .•

Cum x 1 = 1 ~i x 2 = _2 vërifica ~i cèa de a doua ecua\ie, tnseamnà cii membr_ul

din stinga al acesteia se divide cu x 2 ~ 3x _+ 2 ~i giisim. cë. aceasta se mai sorié:
(x 2 - 3x+ 2) (x 2 _:_ x+ 1) = 0,
.
d e un d e ob \mP.~ . ·111 d ; 1·t··
~1 ce e a te oua so uvn x 6 =
i+il,ls ~1.· x = i-iVa(dd
e use d.m _
2 6 2
x 2 -x+1=O).
3° •. Din conditiile A' 6a: (m - 1)2 - m(m - 1) = -m + 1 ~ 0 fiÏ m > 0 gasim
m E [1, +oo).
.1\.

4°. Scazînd primâ ecuatie a sistemului din ultima tnmul~ita cu 5, ✓ ob~inem

A
4x
A
+ 9.z = 1, iar din aceasta scadem cea de a doua ecua\ie
A.

A.
1\ .

.A.
'

:
tn-muliita cu 4, gbim
.
.1\ .

.
8.z = 4, = ~-· Tintnd· cont de valoarea gasita ln cea de a doua ecuaiie a::.
de unde z
A. A, /\ .

avem x + 7 -:- 2, de .unde x = 6, ~i inlocuind, de exemplu, ambele va-

~

sistemului
. . A .1\

lori in cea de
- A . A
.a treia ecua\ie ob\inem-y
.·
= 3.-A~dar·, sol~\ia cautata ~ste: x -, 6;
y= 3; z = 6.
· -. XIJX. 1°. Ridictnd la piitrat ambii membri _ai primei ecua~ii ~i iïnind cont
ca suma patratelor necunoscutelor este egala. eu 14 (conform ecuatiei a doua), ôbp-
Iiem: (1) 1 xy + +
xz yz = 1. Apoi, ridicind-la cÙh ambii membri ai primei·eoua\ii
~i \inind seama ca. suma cuburilor necunoscutefor este egala ou 34 (vezi- ecua\ia ·a
t:reia), gasim-: : · ~
,, · ·,, (2) x y + xy + x z + y z + xz
2 2 2 2 2 yz 2 2xyz = 10. ~ · + +
Pe de alta part~, 1nm~Iiind membru ou membru primele do~a ecua~ii, avem_~ ·
· (3)- x3 xy 2 + xz 2 + x 2 y +·
y:>+ yz 2 + i 2z_+ y.2z z3 = 56. + +
î~ind cont de eouaiia a :treia a sistemulùi- in (3), ob~inem:
(4)- xy 2 + xz~+ x~y yz 2 x 2z y 2z = 22, + + +
~i factnd diferenia dintre (4) §Î (2), gasim: (5) xyz··= -6. A~adar, sistemu1 dat este ·
. ·echivalent eu urmatorul:
x+y+z=4;
{
xy + xz + ·yz = 1 ;
xyz =. -6,
ale carui soluiii sînt solutiile ecuaiiei ata§ate: (6) u3 - 4u 2 u 6.= O. Dar (6) + +
se mai scrie: (u - 2) (u 2 - 2u - 3)- == 0, de unde u1 = 2, u 2 = -1, u3 = 3. Cum,., _
sistemul dat - ca de altfel §Î cel echival~nt cu acestà - este simetric in. x, y_~i z, . .
-rezulta cà solu\iilec,tnt ·x, y, z E {-1, 2, 3}, eu x :P_ y #: z #: x, adica: -
(x, y, :i) E {(-1, 2, 3), (-1, 3, 2), (2, -1, 3), (3, -1, 2), (2, 3, -:-1), (3,. 2, -1)} . , .

194 · -..
 - • ~
·-;
1
-
-~ ·:{" -. _, - -

t .
2°. CumS1 =1•4
- = -,
4
Sa= S1
· 1 f
+-{
4.7
= - +- = ,_,
1
4
·1 -
4.7
2
-7
S3·=Sa+
.
-:::s
7•10
·

=-:-
2
7
+ --1
7•10
3
= -10
. ..
,:a.m.d., sa arë.tam -ca: Sk - - - , (V) k E N, 1 ~ k ~ n;
.
..
.
--
Sk.+1
k . .
·
1
· Presupuntnd ca Sn-1 = "- ,. sa dovèdim ca Sn (·. n· . Intr-adevar.: :~.-
. -. _. . Sn-2 - Sn+1
_n - 1
. .
. S n-= S
.
n-1+
·
1
-------=---+
(3n - 2) {3,t)+ 1} 3n - 2 : (Sn -
1
·
2} (3n 4 t)
= an n+ 1· ,.
' . . ! . .
· ceea ce completeazA demonstra\ia.
Nota. Daca fu enun\ nu s-ar fi cerut, în mod expres, oa solutia sa fie data. ,.folosind
induc\ia matematicâ", atunci s-ar fi pu_~ut proceda ,ï astfel: · · .
1 ' A B -- . _ 1 . · t: ·
-----
(31r-:~)(8k+1}
=---+
3/c-2
- -,
3k+1 ·
(V)k EN, 1 ~ k~ n, de unde A·= - ft B = -- •
· . . _.. 3_ · 3.
1 1 1
Pr. in u;mare: l8k - 2) (3ft + 1) = 3(3k - 2} 3(3/t + 1) '
(V) "k E "J.,, 1 ~e k. ~e ,r,.
"
\
Dind lui k valorile 1, 2, ... , n ~i sumtnd rezultatele gasinü
1 - 1 1 .
-=---;
~~4 . 3 3.4
1 1 1
-=---;
4•7; 3.4 3.7
, ................. .
t 1 1
+ 1) + 1)
1
/ (8n - 2) (Sn 3(3n-:- 2) 3(3n
" · 1 · . . n
~ {3k - 2) (3k + 1) = 3n,,. 1 • ./ .

, 3°. a)- Obseryam ·mai tnUi 'ca: -1 este o radacina a primului poli~om, ·dooi
. 1mpiir~indu-l pe aéesta Ja _1 ayem: · . ·. X+
X5 - 5X4 -,6X3 - 6X 2 - 7X -1 ={X+, 1) (X' - 6X3 ._ 6X ~ 1).
✓
Pe de _alta parte : ,,,
x~.:.... 6X 3
'- 6X -1 = (X 4 - 1) -'6X(X2 + 1) = (X 2 + 1)(X 3 - 6X -:-1),
deci: ·
X6 - 5X4 - 6X3 - 6X2 - 7X - 1 = (X + 1)(X + 1)(X 2 2
- 6X - 1).
Dar :-1, i--f}i -i nu.stnt radacini pentru cel de al doilea polinom.- lmpartindu-1 pe ·
acesta la X 2 - 6X - 1, gasim ca: . · .
2X4 - 16X3 + 23X 2 -·2X - 1 = (X 2 · - 6X - 1)(2X2 ~ 4X +-1).
Prin urmare, c.m.m.d.c. cautat este polinoînul X 2 - 6X - 1.
Noti Alta re~_olvare este data de algoritmul lui Euclid.
b) Tinem seama ca •ecua\ia s~ mai scrie sub forma:
·. · (x2 - 6x - 1)(2x2 - 4x 1) = O, +
(v. pet." a), deci x 2 - 6~ -1 = 0, ~ae unde X1 . 3- v10, Xa = 3 + Vîô ti
2 -:- V2 · ._ 2 + V2 ,
2x ,,·- 4x 2
+ 1 = 0~ ·
de. und~ Xa -
_
. 2 , x, -:-- 2 • ·

195

. .~ --~ . .
 4°. Ecua\ia are sens numai daca x > 0' ~i x #-1. Punind y-= logxJ7'î, ecuatia
se· mai scrie: y+ 3 3y + +
6y2 = 5, adica 3y 2 2y - 1 = 0, de unde y 1 = .:...1. +
.
§Î" y 2 = _!. • ·Pentru y= -1, avem logx
3
= -1, adica logx ty'4
.
!Yi
= logx. .!X .
~ 3 . '
. 1 . 4-î ,
de un_de x = v4
u- , dec1 x =· · . Pentru y
1
= -a , avem logx v 4
/
13/-
= -a1 , prin
1 1
a s
urmare x = 4 , de unde x = 4.
5°. a) Pentru a arata ca legea respectiva este bine definita, sa observam mai
intîi ca din -1 < x < 1 ~i -1 < y < 1 rezulta -:-1 < xy < 1, deci O < 1 xy < 2, +
, pentru ceea ce ne· intereseaza fiind important ca O < 1 xy. Presupuntnd prin +
absurd ca x + Y ;;;►, 1 pentru· x,
1 + xy
E (-1, 1), gasim: x yy }if, 1 xy <=> + +
<=> (x - 1)(1 - y) ;;?; 0 <=> sau x ;;;►, 1 §i y ~ 1 sau x ~ 1 ~i y ;;?; 1, oricare din cele
doua alternative nefiind admise, cleoarece x, y E (-:-1, 1). Analog, dac~ pentru
x, y E (-1, 4.) presupunem ca ~+Y ~ -1, cuin 0 < 1 -+ xy, aj~ngem la
· 1 + xy · .
·concluzia ca sau x ~ 1 ~i y ;;;►, 1· sau x ;?; -1 §Î y ~ -1, nici ~na <lin var·iantele
respective ne.putînd fi acceptatâ. A§adar legea de compozi\ie T este bine definitu
pe intervalul (-1, 1). Ca legea de compozitie T determina pe (-1, 1) o structura
de grup abeltan se verifica imediat. Intr-adeviir:
x+ y +z
i) (xTy)Tz = x +y TZ = 1 + xy - x + 11 + z-+ xyz -
1 + xy j + X + y •z 1 + X1/ + XZ + Y~
~ + xy
y+z
x+---
.=
x(1 + yz) + (y+ z) = - - -1 +-- yz
- xT(yTz), (V)x, y, zE(-1, 1);
(1 + yz) + x{y + z) 1+x· y+z
1 + yz
"")
n xT 0 = -X+--= 0
X=. +-X - = 0 Tx, (V)x E (-1, 1);
- -0' -
· 1+x·O . 1+o•x
.. ~ · - x+x' ~ ·
m) xTx
-
= 0 <=> - - - = 0 <=> x = -x;
1 + xx' _
acela§i rezultat ohtinem §Ï din x'Tx =.0~ deci simetricul lui. X este x' = -x!
(V)x E (-,1, 1);
'
iv) ·xTy = x + y == y +.x :-- 'yTx, (V)x, y E (-1, 1).
· 1 + xy: 1 + yx .
Nota. Evident, daca s-ar fi verificat condi\ia iv) 1nainte de ii) §Î iii) atunci in acestea
ar fi. fost suficient sa folosim numai cite o condi\ie (de exemplu: xTy . . .:. ·O ~i
xTx' = 0 pentru a gasi elementul neutru ~i, respectiv, simetricu1), farii a mai fi
fost necesar sa probàm §Î valabilitatea egalita\ilor 0Tx = 0, respectiv x'Tx = O.
b) Fie p,·q E (0, oo); atunci f(p), f(q) E {-1, 1) §Î, din condi\ia /(p. q) =
= f(p)' Tf(q), gasim:
2mpq 4 (m - 1 )(p + q) - 2 mpq - 1
-----------------
{m + 1) xy + (1 - m) (p + q) + 2
2
= pq + 1 .
egalitate ce are loc pentru orice p, q E (0, oo) atunci ~i numai ~tunci cînd m = 1. In
acest caz, f : (0, oo) -t- (-1, 1), dat de f(x) ~ x -
1
este izo~orfismul cautat,
. X+ 1 - · ...,
fapt ·care se verifica ù§Or.
0

0 196
 . ...:..~'-

. L. 1°. Se impun conditiile: n > 0, n =I= 3. Trecind -logaritmii in baza 3 obti-

• •.
.nem mecuatia: IJogan)(2 - Jogan)
--------------'-
•
> ·o, eu umca
.
• .- soutien-_
I .
. ]og3'l -
8 T
. ermenu1 genera
1
.- I d'
· m
' . I

dezvoltarea binomului dat este

. - . .
T1i+1
.
= c: (Va)8-k( -
.
1'1b )k, deci avem .!!.3 = 2, ...
adica· k = 6. Termenul cerut este cgab 2 = 28ab2 • . • . . T7 =
2° •.Determinantul sistemului_ est~ Il=(~ - «)(y - «)(y - -~). Daca a :/: 0
sistemul ·este compatihil determinat §Î solu\ia (unica) în acest caz · se ohtine u~ur: .
_ I~ - 1)(y - 1) • ""'- (œ - 1)(y - i) . . _ (a. - 1)(~ - 1)
X - --=-----'--'-"---"-- , y - , Z - -----•
(~ - cx)(y - œ) '- (œ - ~)(y - P) (ex - y)(~ - y)

Daca « = ~ #= y apàr doua caz~ri: pentru « = 1 sau y = 1 sistemul ~ste co~pat.ibil

nedeterminat, iar pentru ri. ::/: 1 ~i y =I= 1 sistemul est"e inconipatibil (rezultif calcul_ind,
de exemplu, determinan\ii caracteristici). Analog se discuta cazurile <X:__ •r =I= ,~ ~i
~ = y ':/= 0t. ln cazul <X = ~ = y a par doua situa~ii: pentru <X = 1 sistemul este com-
patihil nedeterminat, iar pentru ex =fa 1 sistemul este incompatibil.
- 3°. M et6da 1. Deoarece functiile polinomiale de grad ~ 2 n,11 au extreme
distincte,.rezulta grad f ~ 3. Vom arata_ câ pentru grad f = 3 probléma are solutie•
(deci gradul minim va fi 3). Fief= axa·+ bX2 + cX + d, a =fa 0, a, b, c, d Ë· U. Se
_impun condi\iile: f'(1) = 0, {'(3) = 0, f('l) = 6, /(3) = 2 §Î · rezulta ecualiile:
3a + 2b + c = 0, 27 a + 6b + c = 0, a + b + c + d = 6, 27 a + 9b 3c + d_ ~ 2. +
Ob\inem: a= 1, b = -G, c = U_, d = 2. deci /' = X 3 . - 6X 2 9X 2. Studiimt,. + +
de ·exemplu, semnul derivatei rezulta ca f satisface condi\iile cerute.
Metoda II. Deoarecc f' are radacinile distincte 1 §I 3 §Î are grad minim consick•r·iim
. f' = «(X - 1)(X ~ 3). Atunci / = ; _X 3 , 2«X 2 + 3ocX + ~- Impunfod· condi\,iile
{(1) = 6, /(3) = 2; rezulta ex= 3, ~ = 2, deci f = X 3 - 6X 2 9X 2 §i semnul + +
derivatei arata ca f satisface con4iiiile cerute.
4°. Folosinc;l rela\ia data termenul general al §Îrului se scrie sub forma: ·

·a1 ( ty n +_1 - tyn) + a2 ( lYn + 2 ~ l½i) + ... + ak ( )Yn + k - }':l;) •

Deoarece
.
1'1n + j - }!Yn = .p'
(n
....
+ J} + 2
,/
nln
-. . - e,'
+J) + tL
2
,j = 1, 2, ... , k, rezulta
.
ca
limita §Îrului este : _·

lim al
n~s
(IYnTI - !Yn) + ... + a,, or n + k - l½ï)
.
=0 (k fixat).
.
o0
• Putem scrie:
(rc/2 cos 2x · dx = (ni~. 2 cos x - 1 2
dix = (n/2-. 2 cos2 x - .2 +1 dx =
Jo ~ + cos .x · Jo 1 + cos x 1o 1 + cos x -

+ \n/ -dx- = [2(sin x -

2
= 2
~0
n/2
(cos x - 1) dx
· ·
x) + tg-;;-x] 101~12
: =
2 cos2 .!!... , -
. 0 2 . .

= 2 (1 - 2:.)
2
+ tg ~4 = 3 - 7t".

Integrala <lata se putea calcula fii eu ajuLorul substitu~iei tg :

. ~ -= l, dar calculele -
.

erau mai cornplicate.

197
 ' ...- ' ~ .,. . --~ -~ -~- -- -

- - .

_ LI. 1•. -Folosind puterea ·punçtelor. M, N, P· fa\a de cerc {sau . asemanari de -

triunghiuri) obi~em rela~iile {v. fig; M.~_.69): ·_ · ·

AM.- MQ--=
..
B(!A ·,
-4
BN. NS
..
=. ACG
4
,· CP. PT . ABI.
. 1 4 .

Puteni scrie:
AM BN CP _ À ~ .• · BN' - - CP'! ==
4
(A.M9 BN2 CP'I.).
MQ+ NS+_PT_- AM·MQ_ BN·NS +_èP·PT + B~ + ACS + AB 2

~~ttnd BC = a,'Aè = b, A_B = c, din teorema me~ian_ei avem:

__ AMZ = 2{b + c') - a
8
BN 2 = 2(a + ê) - b ·cps = 2(a
1
·;
1 2
;
1
+b 2
) _ c2.
• 4 , 4 , 4

Re:zulta:- AM·+ .B_N c_P = 2 (~ + ~) + 2 (c2 + b2 )-t- 2 (a' + c!).~ 3.

+ PT 1 2 2 2 9
.. . · _ MQ NS . a b b c c' a . · _ . . .

.,.
' : .
·Deoarece~-
b1
+ a•-
-
~
c'
2, .:....1
.b
+- > 2, ~r +-
a~1. c9 .·
~-2 rezulta: ,___
.,, AM BN
+-- CP . .
+-·- ~ 9.
ai bll . b C2 a . 2 . ' . MQ . NS PT

. ll I. ]/[

-. B C
JI' j'· . m'
Q . -·
Fig. M.B.69 Fig. M.B.70

2°. Vom presupune ca virful A se ana in semiplanul ~tiperior determin~t de

dreapta'BC. Cazul semiplanului inferior sè tl_'ateaza anaJog (evîdent A nu apm,ine
dreptei BC, caci ABC nu ~r .fi triunghi). Din_ ipoteza tg B tg- C _;_k= const +
rezulta ca m{Ê). =I= "i ,ï m(ê)_ -# "i-, deci vîrful- A nu apa_r\ine dreptefor d 1 §i d 2
perpendiculare în B, respectiv C pe BC. Observam ca valoarea. constaritei k -nu
poate fi zero. Intr-adevar, k = O.. implica tg .B
- ·
tg C = 0, deci sin ('B + C) = O; + • cos B cos C .
rezulta sin ( B +
C) = 0, adica B C n1r, n E Z, imposibil. lmpariim planul in + =
~ase zone ca ln fig. M.B.70. Daca A se_ afla 1n zonele 1 §Î I', atunèi unghiu:-
= tg B + tg
1\ /\ . •
rile B ~ C sînt ascu\ite, deci- k C > o. Dàèa A se afla in cZOna n,
' "' '
atunci unghiul B este obtùz ~i unghiul C este ascu\it, deci tg B < 0 §Î tg C > O.
Dar tg B = -tg(1t - B) ~ tg(1t - B) > è, deoàrece 1t - B este tg unghi
,i1 t - B > C, ca unghi exterior' al triunghîului ABC. Rezulta k = tg B
. -tg{1t - B) tgC <0 . +
ascu\it
tg C = +
.' 198
 , - f·
_ ..... :...· __

· . Analog, dace. A se afla in zo~ele Il', III, III' rezulta k < O. Fie acum À 1n zona I,
I\ •

· deci k > 0-~i presupunem ca llnghiul A este·a_scu\it(daca A-este 9btuz ra~ionamentul

. .,,,-..._ .,,,-..._
11u se ~chimbii). · Din fig. M~B:71 rezulta- ca _ unghiurile. A'HC ti ABC sint
. ~ .,,,,,,,,....... '/'..
congruente avind acela~i complement (pe A 'CH). Analog, unghiurile A'JJ B ~i AC B
. ·.....-..... .

sînt congruente 8:Yînd acela~i complemèut (pe A' BH). Ob\inem rela\iile:.
A'C A'B · . - A'C + A'B.
tg -B =- -,
A_'H
tg C = .-
-
-,
A'H
dec1 tg B + tg·-C = - - --
A'H . .
m: - - •
A'H
BC

R~zuJta ca tg B +C. tg k: · ~o~st _· dacii ~i _nu~ai -dacii A.' H -. ~~ = consf.

Atunci locul geometrid al lui H este reù:niunèa a do'4a segmente paralele la drPapt.a
BC, la distan\a BC de BC, c~prinse între dreptele d 1 ~i d 2 , situate tn zonele. I ~il'
k . - -
(A in semiplanul inferior se trateaza la fol)·. Fie-acum A in zona II, dP-ci le <0 (tg B <0
. ·1i tg C > •0). Cazurile A in zonele li', III ~i III' se fac analog... Din 1
fig. M.B.72

A' C

8 . A'. C H
Fig. M.B.ii Fig. M.B.72

. ~ ~
rezulta. cu unghiurile A' HC ~i A BA' sînt congruente, avtnd a~e'la§i complement ·
~ .....-..... ~ ~; -
(pe HAC'), ~i, analog, unghiurile A'HB ~i ACB sint congruente avind acela~i com- ·
· : ./'-... A'C A'll .
plement (pe A'AC). Obtinem relatiile: tg (1t - B) - -tg.B = A'II', tg C = A'H '.
1
· . A'C- A'B' JJC .
deci tg B· +tg C. = - --
AW
-- = - -
AY
- . Rezulta
·
ca tg +
B . tgC·= k = const
da.oa ~i numai dace. Â'll= BC . con;t (-k; 0): Atunci locul geo~etriç al· lui
-k ..
H tn a_cést caz (k < 0) este reuniunea a ·patru semidreptè paralele la dreapta· BC,
la distanta ~~ de JJC, &ituate in cele patru z~i:ie II, Il', III ~i IH,:· .

199
...._
 -~~. Vom trata .cazul <X,~' y E(o, ;) . Cel~lalte cazuri se. rezo~va asemanator.
FiP .B' E AB, AB' - l ~i ducem B'C' _L 1lB, B'D' _L AB (C' E .AC, D' E ,tlD).-
. ~- ,
.i\lunci unghiul diedru cerut este C' B'D' =x ("- fig. M.B.73) •
. ln tr·iunghiurile dreptunghice AB'C' ~i AB'D' avem: ·
1
l_; AD'=-·- - ; B'C' _:_ l tg a;; B'D'
.AC'= __ = l tg y.
cos 0t cos y

lr. . tl'iunghiul AC'D' avem: C'D' 2 = AC' 2 AD'~-- 2AC' · AD,' cos~' iar tn +
t1·iunghiul B'C'D' avem: C'D' 2 = B'C' 2 B'D''!. - 2B'C' • B'D' cos x. Rezuftâ: +
~ +~_ + l'!._ tg~ y -
2
2
z cos '3 = l 2 tg 2 ci 2l 2 tg crtg y cos x,
cos- 0t cos- y cos 0t cos y .

de unde cos x = cos ~ - cos oc. cos Y

sin œ-sin y

,,,

C B F D
Fig . .M.B.73 Fig. 1\1.B.7~

x +
1
4°. Folosind formula cos 2 x = + cos 2x ecuat.ia devine: 1
- + cos 2
~ 2
·+ cos
.
2 2x + 1 + cos Gx =
. 2
1, sau cos 2x ~ cos 6x +. 2 cos2 2x = O. Deo-arece
cos 2x +cos 6x = 2 cos 4x cos 2x se _ohtine ecuatia,: cos.2x(cos 4x + cos 2x) = 0,
spu cos 2x(2 cos 2 2x + cos 2x ·- 1) = O._ Rezulta cos 2_x = 0, cos 2x = .!.2 sau·
•.
cos 2x _ -1. Tinind seama de concli~iile ~ E [0, 1t] ~i cos 2x E [- ~ , : ] , rezulta _
, lutn:.1e x E { -1t , . -1t , -!ht , -51t } .
so
' 6 4 4 6 .

5°. Avem fig. M.B.74. Metoda !. Fie F mijlocul segmentuluî [BDl C'F este
]inie mijlocie in triunghiul ABD, deci C'Jl Il AD. Deoarece D este mijlocul lui [FC]
r.czulta DE linie mijlocie in .triunghiul CC'F, deèi DE Il C'F. Din unicitatea paralelei
dusü printr-un punct la o dreapta rezulta ca punctele A, E, D sint coliniare.
Jlletoda Il. Se ap!ica reciproca teoremei lui Menelaus pentru triunghiul BC'C ~i
AB EC' DC AB EC' .DG
1mndelo-1t, E, D. Avem: - - = 2, - -
AC' · -1!.'C
= 1, --
DB
= -21 , dem
·.
.
- ·. - . -
AC' EC DB
= 1
§Î atunci puneteln A, E, D sînt coliniare. ,,

200
~ '\. '
 \

_LU. 1°. Folosim metoda induct,.iP.i matematir Pentru n - 2 avem inegalitàtea 1

'.

x p ., . . .
< -41- ·, care este ev1'd enth.- d
1
(21i) ! •
-163 (2 ,ra
4n ·
1·esupunem ca mega11tatea - - < --.,. este a e-
n +1 (n !)· · .
· ' .PH1 (2+ ?) f . -
varata; sa demonstram· ca inegalitatea-•-- < n - · este adevaratii. Beoarece
n +2 ((n + 1} !) 3 •
. (2n + 2) ! +
------- = _,;_~----~-------1) · 2(n + 1)
(2n) 1 (2n t r· . t ..; "t"' ., 4 . 2(2n + ·J)
es e su 1c1en sa ara am ca - - < ---- •
({n + 1) !) 2 (n 1) 2 (n + 1) n +2
2
(n + 1 )! ' ·

adica 2n2 + 4n + 2 < 2n 2 + 5n + 2, ceea ce este evident.

2°. Se observa ca :daca x 1 = x 2 = x 3 , atunci il= 0 ·(unde À este determi-
. nan~ul dat ). Reçip1·oc, cafoulînd  se. ob\ine: · ·
 = xï+xt+xi- 3x1X2X3 = (x1+ X2+x3)(xf+x~+xi - X1X2 - XzX3- X1X3) = ,,,
= -(xf+ xi+ x: - x 1x 2 - x 2x3 - x1:t3 ), deoarece x1 + x 2 + x3 · -1.
Condi~ia  = 0 revine la xr+ x~+ :r: = X1X2+ XzX3+.,X1X3, lnmu}tincl eu 2
ultima egalitate §Ï trecînd to\i termenii în membrul sti~g o]?\inem:
xf - 2X1X2 + Xi+ xf - 2x1X3 + ri+ Xi - 2XzX3 + X~ = 0,
(x
sau 1 - x 2 ) 2 +·(x1 - 3)
2
2 - x + (x x 3) 2 = 0, de unde rezulta x 1 = x2 = x 3 . na~a ·
riidacinile sint egale rezulta x·1 = x x;
2 = = - ~ (deoarece x 1
3
+ x+ 2 x 3 =·-1),

. de unde obtinem: ~ · x 1i 2 + ;1.·2 x3 + x1 x 3 = .!. si b =· -x1x 2x 3 = ~.

' . . 3 ' . '27
3°. Pentru orice x E .1t avem 1.& = x. D.c.oarece A este inel -x E A ~i an~m:
(-x) 6 = -x; dar (-x) 6 = x 6 = x, de unde rezulta .x. = _:_x, adici'i x+. x = 0
(sau 2x = 0). Deoarece A este inel 1 x E A §Î atunci avem: (1 x)~ = 1 x, + + +
deci 1+ 6x+ 15x2 + 20x3 +
15x4 6x5 + x6 = 1 + x. Dar x6 = x ~i fü: ~ o, +
20x3 = 0, 6x5 =·o, 15x2 = x 2 , 15x4 = :t4 (din 2x = 0), de unde ·rezulta èa: x:1 +
+ x 2 . _ 0, adica x4 = -x 2 = x 2• Atunci putem scrie: •
x = x.0 = x4 ., x2 = x2 • x2 = x4 = x2 pent,ru orice . ~ E A.
O
'4° .. Limita este de ti pul oo • Putem se rie:
ln tg_:
ff~__ )
t r (
2x+I
.-
11m (tg - ,rx
- )x = ex~"!,. x •
x-.oo 2x +1 )

. · ln ( tg rcx )
Pentru calcuhîl limitei l = !~~ ·~ + 1
.fo1osim regula lui l'Hôpital (rnzitl ; )
~i ob\inem:
. Jn (tg -~.!-)
l ~ lim 1 2
-1: +1 = lim----,.___1t___,,--...---
X ➔ CO
+ 1) 2 cos _7::!._ s i n ~ -
~-➔ oo (2x
- 2.x +1 2x +1
Putem scrie:
,
(2x + 1) 2
l = 21t • lim -'-------'- , .
X,....CIO . -i~x
S111 --
2x +1
201
 _.- -:.-.

aplicînd_din pou régula· lui l'Hôpital ( c~zul ·¾) ob\inem: ' ,,,
'·. . /
-2
l =-= 2n · Hm - - - - - - -
• X➔ CIO 21tX
= O.
n(2x+ 1) • cos - .· -
. ~z + 1
Atunci · limita iilitialli este e1 = e0 = 1.
· 5°. Pe inter~alele (-oo, 1), ("1, oo) restric~iile lu1 / ~int continue ca restric~ii
de funct,i_i elementare. Fwc\ia f' es~e continua in punctul x .= 1, deoarece limitele
· sale ·1aterale hl aoest puaat shlt egale eu f(1) = O. Rezulta câ f este continmr pe R,
deci adroite primitive pe--B. Integrlnd prin par\i, re·zulta ca primitive le lui/ pe inter-
valul (-oo, 1) au forma -xe-~ +
C1 • Cu substitu\ia q,(x) = ln x, rezulta imediat ca .
primitivele l~i/pe inter~alul _(1, oo)- ~u for~a·: ln 3 x+ c~· ~tun~i primitivele
lui f pe R au forma-: .
· {-xe-x + C1, ~ E (-oo, 1);
F(x) ._. _!_ lna x_·+-C
' 3 .. 2,.
x E [1, ~)-

Deoarece F este continua in x = 1 · ob\inem - .!e + C1 - . C2 , · deci primitivele

lui / pe. R au forma:· .
-xe-~+ C, · X E (-po,_ 1);
F(x) = 1 1
{ ln 3
3 x+ C --;-, XE [1, oo),

(am n9tat cl == C). Se verifica imediat ca/F'(1) = f(1f = o. · /'"',...

Llll. 1~. Pa~rulaterul
.,,,,,,......._. .
A.DME este
.
inscriptibil
.·· /'...
deç,arece
/'...
m(DAE) +
.+ m(EMD) = 90° + ~0° = 180°. Rezulta ça unghiurile AED ~i A MD sint' congrli•
/

ente .(v. fig. M.B.75). Analog avem ca patrulaterul DBF M este inscriptibil. Rezulta
.,,,,,,........ ~ /'...
ca unghiurile DF B ~i DMB stnt congruente. Unghiul A MB este drept ca fiind
. , /'.._·............... . . .

înscris lntr-UIJ. semicerc. Atunci unghiurile AED §Ï F DB s1nt congruente, deci tri-
·:unghiurile dreptunghice AED ~i BDF .sînt asemenea. Re·zulta:
AE AD ·
-= - .deci AE · BF =AD. BD= const.
·BD BF'

F . Ul 2 (z2_J
~M
-~-- - __ :_ B{b)
1 1
A 5-.....1:'11:---..,___ _---ao 8 _ji!J) :
0 1 1 •
1 M1 (z,)
0 X

Fig. ·kB.75 Fig. M.B.76

· 2°:Evidentproblemaare doua solut,ii (,r.fig. M.B.76). Avein: AB~ lb,-

- a 1 = 2. Fie .z = x +
yi • afix.ul punctului M. Cpndi~ia AB = AM devine
2 = 1z - a I sau (x - 1) 2 (y
. +
- 1) 2 = 4. Aplictnd tèorema
. cosinusului ln ·tri-

·; 102

-- -- ...
::.· :-~--
. - ·,.
· unghiul AB M: B M2 = A M 2 -t A B 2 ..:_ 2A M · AB cos_ 45°, tn condi\iile problemei,
rezultii: {x - V 3 .:_ 1) 2 + (y~ 2) 2 = s· - 4 v:2.
Obiinem sistemul de ecuaW:.
+(y:_ 1)2 = 4; ·
. (x-'- 1) 2
. { (x - 1) V 3 + <Y - ·i) = 2 V2,
cu soJuiiilè: _;z: 1
va+ "---
= 1 + --:.-, V\ï Y1
V°2-V6
= 1 + --:.-,'-- -t+ V6 ...:.v2
Xa- 2

. 1
. +2 V 6 · , dem.
+ v'°2· d .., . M M d r· . - . .. .
y2 = ~vem _oua puncte 1, 3 _ e a 1xe z1 = Zr+ ~11,

respectiv ~ = x + Ysi. 2

3°. Notiim: AB== a, AD =-lJ;.AA' = c ~i AC'= d (v. fig. M.B.77). A.;èm:

COS CX = -a , COS A = -b , -COS y = -·r. ; a. t,\IIlCl:. .
.
d ~ â d ·

. _1 __ .+ _1_ + _1_. = d'A (.!. + _!_ + .!) .

cos2 « cos 9 ~ cos11 y _ · a 11 b8 c" '
Dar d2 = a2 + b2 + cl, deci:

_1_•+ _1_ + -~ = (a + o') +:(b + c2)-+ (c' + a + a.9 2 11

)
cos 2
cos ~
at cos y bs ~ 9
c b a8
dl- . 11
. ·
8 11 8

Folosind. de trei ori i:negalitatea ~vid~nta x 3 +-; ~ 2, rezul_ta i~~galitatea cerutl.

/
/
1 ,,,.,,,
}Ç----
:1" 0
/
A 8
Fig. M.B.77 Fig. M.B.78

· 4°. M etoda 1. Fie A ~ B pùnctele de iµtersectie ale cercurilor @. 1 ~i @2 ~i d uccm

· prih A o dreaptii variabila oe.re taie a doua-oarii èercurila ~ 1 , {2 8 in J/ 1• raspttçtiv M 3.
Ducem prin B o dreapta fixa ta (do exemplu porpendiculara p,} A B) oare taie a
doua oara cercurile f21, ~8 în
punoteJ.e_ fixe D1, respeotiv D2 (V. îig. M.B. 78). Fie
·: Jltl E ( M 1 M 2) astfel tnctt MM 1 = 2M M 2 ~i fie E E (D 1D 2 ) astfol incît E D1 = 2E D,.;
• punctul E este atunci fix. Deo!).roce patrulaterul A.M 1D 1B ostè insoriptihil rezulta
ca _AM):-) 1 .== .ABD Deoarece patrulat~ul AM D!B este inscriptib_il rezulta ce.
2 .' 2

ÂBD2 §i. fM;JJZ sînt su~le~entare. Atunoi AÎi;bl ,i A"ii°;Dz sint ·suplementar·e,
deci M 1n;11 MiD,.. Deoarece .!-f~!......:... 2 = EDx ~zulti ea MEIi M,;) Atunoi. 8•
· _ · MMs EDs
A~~ A1.i;b,. (unghiuri oorespenlente), «leci ÂBÈ ~i ÂMÈ, sint 1.upleménta.re.. -
Rezulta c~ patrulaterul ABEM este insoriptiWl~:ti, euro A, B Ji .E stnvfixe; M apar.-
iine cerouJui ciroumscris triunghiului fix· ~ BE-.: Reoipr~c·, fie M un punct pe oeroul ·

203'"
 , -~ .

circumscris tri~nghiului ABE. Dre~pta A1 A taie ilin nou cercurile @1 ~i @2 în M1 ,

. res1>ectiv 1'1 2• Oin demonstraiia anterioara. ~tim ca Ill 1D 1 Il M 2-D 2 • · Deoarëce patru-
laterul MABE este inscriptihil rezulta ca A~ este suplementar eu
............... . ~ ~ ~
'ABÈ;
.
dar
A BE este suplementar eu AM2 D2, deci A llfE ==1 AM2 D 2, adicii ME II M 2D2• Cum
ED 1
= 2 rezulta Mllfi = 2, adica M este punct al locului geometric. In concluzie,
ED3 • MMs . .
locul geometric al lui M este cerc~l circumscris ~riunghiului fix ABE.
.M e.toda 11. Fie'A punctul de interseciie al cercurHor @1 §Ï @2 ·prin care duoem secanta ·
lll 1 M 2 • Fie.Or, 0 2 centrele celor doua cercuri ~i fie CE {010 2 ) astfel încit 0 1C =
= 202C. Fie 0~, o;, P picioarele perpendicularelor din 0 1, 0 2,. respectiv C pe M 1 M 2
~i fie ME (M1 M 2) astfel incît M·M 1 = 2MM2• Notam0~A = x §î0;A· = y. Avem:
AM=M M -J.r.l fty - 2x · AP = 0'P
u A =-C----s1
1 - 0'A · 2Y - x d · AP = -
1 = - - - , em
1 AM
.
1 1 3 ' . 3 2 .
Atunci CP este înaiiime §Ï mediana în triunghiul-ACM, deci triunghiul AC1Jf este
isoscel. Rezulta CM = CA = const. Deoarece punctul C. este fix rezulta ca M apar-
.tine cercului de centru C §Ï raza AC. R~ciproc, daca M apartine cercului de ce_ntru
_c i:;i raza AC, triunghiul ACM rezulta isoscel, deci P este mijlocul segmentului
[AJll]. Tinînd seama de faptul caO~ este mijlocul segmentului[MiAJ ~o; este mijlo-
cul segmentuluf[AM 2] rezulta (camai sus).ca M 1 M = 2Mllf 2 , deci M este punct al
Jocului geometric.

Fig. M.B.79 Fig. M.B.80

5°. kvem fig. M.B.80. Cu notat_iile din figura putem scrie: a= 1rR(R +G);
b= --- ; C = 41tr2• D"m
nR2h .,
asemanare d e t rmng
. h'mr1. avem re Iatia:
. -r =- -,
h --r
3 - , . - · R I G
deci r = ___!!!!:_
R+G
• Calculînd, obtinem: a2c · . 41t3 R.4lt 2
I . . .
= 361tb 2•
.

LIV. l°. Functiile exponentiale x -+ 2x, x-+ 4x sînt st~ict crescatoare deoarece
au baza supraunitara;. rezulta ca funciia f este strict cresoatoare, deci injectiva.
'Avem: lim f(x) = 1 ·§Î lim f{x) =oo; funciia f fiind continua are proprietatea lui
:t➔ -oo :X➔ 00 · . . ' : "

Darboux, deci este surj"ectiva. Pentru calculul functiei inverse consideram ecuaiia
4x + 2x +
1 = Y,.Y E (1, oo). Notam 2x = t i> 0 ~i ob\inem: t 2 {1- y)= o· + t+
. . I . . b'Iw
ou umca so u11e accepta 1 a t = - i -f- 1/t,.y,_ 3 R
. •
It"
ezu u 2x = -t + V 4Y - 3 d •
. , em2 2

funcli~ inversa este g(y)-:- log2 (li~ - J, y E 1

(1, oo). Dupa calcule se obtine
1 1
g' (3) = -3 ln1 -2 • Dar ~i direct, g' (3)
· _
= ·.-
f'(O)
- =
ln~+ ln 2. ,,..

- 204
 2°.· Consideram sistemul liniar §Î omogen:

(a - :) X + ~y * CZ = 0;
.ex+- (a- 21) y+bz=O;
bx + cy + (a - ~ ) z = O.
Sistemul are nm:na\ _solutia banala _(x = y = z = b) daca §Ï numai <laca determi- .
nantul l1 al sistemului este nenul_. Notînd a - .!. = a', obtinem:· ·
. . . 2 ..

 = a' 3 +b +c 3 3
- 3a;bc =(a'+ b + c)(a' 2 + b2 +c 2
- a'b - a'è - bé) =
= a' -f 2b·+- c ~ (2a;2 + 2b. + 2c2 2 - 2a'b - 2a'c - 2bc) =

=a'+ b+ c.
2.
[(a' - b)~
. .
+ (a' - c)2 + (i'...,.. c)2].
Atunci, avem:  = 0 daca §Î ·numal daca a'+ b + c = 0 sau a'= b = c (adica ·
a' - b = a'·_ c = b - c. = 0). Deoarece, b, c E Z; in ambele situaiii, ar rezulta
a' · a:4-.!. E Z, ceea c~.·contrazice a E Z. Deci 11 'F O §Î sistemul adroite numài
.·~---2 .. .. 1

solu\ia ba~ala x. = y = z = O.
3°. Ueoarece tA.A= E rezulta: det(fA-A)= det(E)=·1, deci det tA. det A= 1. ·
Dar det tA = det A, de unde (det A) 2 = 1, deci det A=± 1. Vom verifica axio-.
mele gruptùui. Avem: '(AB) (AB)= tBtAAB = tBB = E pentru orice A, B eM,
, deci Mes~ parte stabila a lui M2(R) in raport eu înmultirea matricilor. Se cunoa,te
oa înmul~irea matricilor este asociativa. Apoi E E M este (evident) ·elementul
neutru la înmultire. Daca A E 111, din proprietatea tA · A = E, rezulta A- 1 - tA.
Reîàtia A • A-1 = E se mai poate scrie t(A- 1) • A- 1 = E, deci ..4- 1 E, M. ln con-
cluzie .l',f are o structura de gr~p faia de inmul}ire.
4° .. Avem relatia:

02n =
1
1z t 21 + 3 + ··· + (2n 1-
2
1
2
·
1) 2 + (2n)
1
2 =
(11 -+ + ··· + (2n, :-- 1) +
2
1
.32
1
2
)

. •.+ (1.·2 + 41 + ... +

9 8
1 ·)
(2n) 2 = bn + ~1 (1~ + 21 +.,.... + .1) b 1·
n = n + ~ «n-
2
·
3

Rezulta bn
.
= a2n - .!.4 an, _deci §Îrul (bn) este convergent. Atunci

. · 1 1·
· li m bn
n➔00
= llffi
n➔ oo
ll2n - - IID an
4 n➔ 00
= -rt26 - -14 . -rt26 = --i38 .
5°. Deoarece
lx-11
·
1
> 0 rezulta ca. · f(x) = + ix-11
ln. (1
·
-1 ) > O. ~tunci
aria ceruta este: A == f
12

)o
' ln (1 + ·1
Ix - 11
) dx = ( ln (1 + _
)o
12
'
1
1 - x
.) dx =

=. 1/2
ln 2-- -X dx = ~J/2 ln (·2 - x) dx - ~1/2 ln .(1 - x) dx. -
~0 J. - X O 0

205

/ I
 ln'legrlnd prin pâz1i, rezulta ca o. primitiva a functiei ln (a - œ) . este
· (x .;._ a) ln {~ - x) - x pentru x < a. In acest-caz ~yem:

-
·
A c::: [(x -· 2) ln (2 - x) -
·
xJ}o112 ~· [(x -- 1) ln (1 - 111
x.) -.:~ x] f
g
= .!2 Jn_!_3 •

. .
-
LV. .l°. Fie [CD] diametrùl perpendicular pe diametrul. [AB]. Presupwt8111
oà M apaJ1ine arcùhri' BC (fiira capetele B ~i C cînd triurighiul OMN,nu exiat.tll);
.,,,,,,,,...... . . . . ~- ·_
.

v .. fig.-. M.B.81. Deoareoo. m(OMN).= 90°, rezuita ca m(OMJ). = 45°.Triungàiurile

.,,,,,.........
OMI_ FJÏOBJ sînt congruente debarece 01 este'comuna, OM = OB (ca raze) §i MOI =
= fioi. Âtunci m(6ÈJ) = 45° §Î, cum O ~i B stnt fixe, rezulta sa I apaJ1foe seg--
/-'-... ~
mentufüi (BC) .. Mai_ precis, deoar ece m(BOM) E (0,90°), avem m(BOI) E (0, 45°),
deci J apart,ine segmentului deschis (BJ0 ), unde 10 este mijlocul segmentului [BC].
Reciproc, fie JE (B/0 ) s~gment deschis. Atunci · m(ÉÔJ) E (0, 45°),. Conatruim
u~ghiùl BO M ou m(ÊO.M) = 2m(B01) E (0, 90°), deci M. apartine arc~l~ deschis

.
(BC). Tangenta fu M la.cerc taie dreapta AB in N. Triùnghi~ile OJIJ ~i OBI
. . . .,,,-...... sint
~

• - congruente deoarece 01 estè comuna, OM == OB (ca raze) §i m(MO/) = m(JJ{)l).

Atunci rez~lta ca m(QM)) ~ m(OBI) = 45° = ! m(ÔMN.}, d~ci MI este bisecteare·a
unghiulùi ÔMN. Ohtine~ ca 1 este centrul.cercului inscris tn triwighiul O.il.{N~(fi~d
la intersec)ia bisectoarelor Ml §Î QI), deci J este pu.net al locuJui geQmetric. Datorita
si~etriei figurii (AB §Î CD sint axe de simetrie) .,rezultà ca, atunci olnd M apart,ine
celorlalte t~eî aroe deschise (AC), (AD) ,ï (BD), -punctul I _·deserie trei segments
desohise si(uate pe segmentele (AC), (AD)· §Î (BD). ln coneluzie, locul geometrio
descris de J este format din patru jumataii (segmente deschise) din laturile patra•
tului ACBD. .

/J B A'. _C:
Fig. M_.B.81 Fig. M.B.82 1

·
2°. Folosind formula tg (A+ B)
.
= tg A+ t(J' 0
B·
rezulta:
· 1-tgAtgB .
A 7r
tgC = -tg (A +.B) = 1,- deci m(~') . 4 ·

Deo!_rece m(JlÊÀ') __: ~, rezulta 53'BA'. Dar t,g B HA' 2, deci AA' =·!~: · =:
;z: 2BA' = _2HA', adica H este mijloc1;1l foal\imii [AA']; v. fig. M.B.82. ,

206
 • -r -

.· •

3°. Avem fig. M.B.83. Din triunghiuri dreptunghfoe ohtinem imediat:· __

.AC~ v~na+BC2 = a Vs; SB= vsn 2 + BD2 = 3a~ SA. aV5;SC=2~v·2•.·
./',... ·vs
Rezulta cos (ASB) = -y,
/"'-.... _ 2 r2 •
cos (C..SB). ,
1 .
Notind'SP.= x ~i aplicind teorema _
.
71
cosinusului in triunghiurile SAP ~i SCP ohiinem:
' +x
A P :i_·- -- 5a.2 1..b. x 2 - - ax . c·p2 - 8 2
10 - , ., - a - 16
2 .
-- ax
.
· 3 . _· 3
Triunghiul APC este dreptunghic in P daca ~i numai daca AC 2 = AP 2 +.CP 2 ~ .
· lnlocuind segmentele calculate, rezultii ec:uatià 3x2 - .13ax 12a2 = 0, cu soiuiià
. ., . 4a
+
accep t a b 11a x = - ..
-- 3 .
'.....

C
... -

Â
Fig. M:B.83 Fig. M.B.'8'1
\

4°. . Folosind formùla cos a +cos~ = 2 c o s2~. cos a: -C) f3 ,

rezulta f(x) __:_
~ 2 cos 4x • cos x - cos x = co;_x(2 cos 4x -, 1).' Pentru cos; >' 0 puteni scrie·.
cos x. =
1 + cos 2z
,
. ..
dem avem: f(x)
•
= V1 + 2cos 2-; (2 cos 4x - 1), pentru cos:,;
✓
> O. -

V
2

. .
Avem: cos ( 4- 2: )
. 1r ( ) ·.
= cos i-'= ~ ~i cos ~ -;. = cos-~ =
1
. . ·2
+ ~os .::.6
=
V:_6
t
>-"~ .
2
-~

Rezulta
.
t(~) = ·v
·2lt . .
4
2V'2
1
+ ~ 6_+ V 2 {va - 1) .

-5°. a)· Patrulaterul :BCED este hiscri-ptihil. Rezultâ mtD"'ÊB) = m(.i&) tJÎ
m(D~) = m(DC$). BI) fiind tangenta la cercul_ circumscr.is triunghiului ABC·
avem: m(D B.E) -~, = m( BC A)/'..... = m ("j( .b AC. b"
2 s~ o serva ca este 1sectoarea ung h.rqlm.

"ÉèJ;:J, Rezult8. · m(DEÈ) = m(~) . m (~), cieci DR este tangentfl cer~ului•

circumscris triunghiului 'ACE (v. fig. M.B.84)~ . - ' .
, . ~

. b) Fia F intersec~ia dreptelor AO ~i DE. Oin ipoteza avem m(DBO) = ; •

,,,,,,,,,,...... ,,,,,,,,,...... .. ~

Din punotul a) re_~u1tâ m(l!OB) = 2m(BCA) _m(BCE). Cum_ unghiw;ile BDE §Ï

207;

..• ·>
-.:::-=-·.-:...:. •:._ ·•-· -
 . 1, =-
j . -.
....... . ·

.BCE sînt suplementare obtinem:

. . ~ '1r·
In(.FDÈ) + m(.FÔÈ) = 1t, deoi m(.DFO) =
=. "1t - m(DBO)
.
= -·
2 .
LYI. 1°. ImJmnem conditiile: x E N; x ;a,; 3, x ~ 4, x ;a,; 5, deci x E {5, 6,
7, ... }. Inecua~iile date se scriu echivalent sub forma:
· x3 -?x-4 '(2C! - xC!) < O; ~-2:\.~o (x•C! - 2C~) < O.
Deoarece x > 0 §Î 2x> O.pentru orice x ER, rezulta: 2C!- xC!:< O; xC~ - 2C! < O.
lnJocuind ·, · •-• ·. ,
C! ·= x(x - 1) (.v - 2), C! = x(x. - 1) fx - 2} (x .- a) , . C! = x(x - 1) lx - 2) (,x - 3) (x- 4)
. 6 2'J: ,· 120 _
~i \inind seama de condi\ii, rezulta inecua\iile: - x 2 + 3x + 8 < 0: x 2 - 4x - 10 < 0,
eu unioa soluiie x = 5 (x E N!). · ·
. 2°. lntroducem functia f(x) = x3 - x 2 - x - 1, x ER si caloulam: f'(x) =
= 3x2 - 2x - 1. Ecua~ia I'(x) = 0 admite soiuiiile -1/3 1.. Folosind ~irul ii
lui Rolle, rezulta ca ecuatia admite o singura riidacina-reaJa x 1~ situatii in intervalul
(1, oo), deci x 1 > 1. Ce·Ielalte soluiii vor fi complex _conj ugate §Î se scriu sub forma
trigonometrica: x 2 3 ·= r (cos ex ± i sin ex). Fol osind formula lui OMohTe obtinem:
t •

x2 + x; = 2f" cos ncx.: Dar x 1x 2x3 = 1, de unde x 1r 2 = 1, decïr2. = _!_ < 1. Atunci
· 0< r< 1, de~i rn-+ 0 pentru n -+oo. Rezultu jrn cos n~l = r 11 j cot~ocl ~ r'\ deci:
lim {~ + x~) = 2-lim (rn cos ncx) = O. · ·
n➔ oo 11,,+oo
A A .1\ I

. 3°• .Avem: Z 3 = {O, 1, 2}.· Un polinom de gradul al treilea f E Za[X] este ire-
duotibil peste Z 3 daca ~i numai daca f nu adroite ~adacini in Z 3• Pentru polinomul
.1\ " .1\ _ A . .1\ A .1\ A A A .
dat f = 2X3 +(a+ 2) X+ 1 a\rem: f(O) . 1 :/; O; /(1) = a+ 2 §Î {(2) = 2-a.
A A A .A
+ 2 =fa
.1\ /\
Impunem conditiile ·2 • a :fo O §Î a 0, deci a :/; 0 §Î. a :fo 1; 1•ezult~ soJutia .
.1\
a= 2.
. 4°. Pe interva1e1e (-:oo, -1), (-1, 0) (0, oo) funciia f' es.te derivabila fiind
elementara pe fiecare din ele. Rap1ine de ·studiat derivabilitatea in punctele x = -1
1 .
§Î x =; O. Deoarece f(-1) = 0, lim (f(x~ =0 §Î lim f(x) = .lim e·'·~+ ;\: = 0, rezul.
·x➔ -1 X➔ -1 X➔ -1
· · x<-1 x>-1 · A">-1
ta cii f este continua in x = -1. Analog avem: f(O) = f(O - 0) = f(O 0) = Ot +
deci f este continua ~i in x = O. Rezulta f continua pe R. Avem·: f'(x) = {>', pentru
1 1
x E {-oo, -1) U (0, oo) §Î l1(x)
• .
=- ~-:!:_!__ e-~2 +x .. pentru XE(-1, 0). A,•em:
(z2 + ,x)S 1
. . . .
li~· f'(x) = O §i lim f'(x) = lim (-
2
~ + \ ex + x). = 0,
2
deci f este derivab_ila
x➔-1 • x➔-1 x-►-1 lx- + x) , ·
x<-t x>-t ~->-1
în x = -1. Analog rezulta f derivabila §Ï in x = 0, ·deci !
f este derivabila pe R.
5°. Avem: ' ·
Vx 2
- 1 - x, XE (-oo, · .:..1);
f(x) = V1 - x2 - x, x .E _r ....:..1, 11;

1Vx 2 -1-x, x E (1, ex:>) •

. 208
Limitele la capete sînt urmatoarele:
-Jim, f(x),
110-+-«> •
= lim
cic➔ -œ
(V x 2 - 1- x) =+oo; 1im f(x)-:- Jim
x➔ +co ~œ
(V x 2 - 1- x) ==
I = ]jm ~f =Û
~':+<0 V :r2 - 1 + X .

llèzu1ta: y= 0 asimptota orizontalii spre +oo ~i, dupa ,.mlcu1e, y= -2x asimptota
ob.lica ispre -OC?· Derivata întli are forma: . . . - .

V :-r/- 1 - 1, XE (-00-, -1);

f'(x) = - V1 x- ·wl
- - 1, ~ E (-1, i);
\
V X - ·1, x E (1, oo).
:&-1-
Funcµa f este continua pe R §Î derivabiliL pe R'. {-.1, 1}; puncbele x = -1 -,i
,c= 1- sint punète ·de întoarcere. Graficul intersecteaza axa Ox în punctul x = ~ 2 ~·
fi axa Oy in punctul y = 1. Rezulta tab1oul de variatie: ' e
V2 V2 --:~ ·,

--
'f'(x)
-oo

-oo
!
+oo +
..
- -.,-
.0
0 " -.
- -oo
1 +oo
+oo + +
f(x) oo \t 1 71 0
Avem graficul din fig. lH.B.85. · Aria ceruta este:

.,,..-··
;'

Fig. M.B.85 Fig. l\f.B.86

A=
1,2
f(x) dx =
~1,2 . . ·
(V(1- x 2 - x) dx = -6
7r va
+-,.-•
~ -1~ -1~ ~

LVIl. J. 0
• Avem fig. M.B.86. Teorema mediaiiei da:
AJl.12 = 2(ABs + AC2) - IJCa-.
4
2
ln 6,0MB-avem:0Af 2 =0B 2- BA'l RezÙltaAM 2 -0Af2 =
2• AB +2 AC2 -OB2 =
~ .·. -
~ .2~ .- R 2 = const. Deoarece A ·§i O sînt fixe §Ï A.1Jtl2 - OM2 = const,
.
rezulta {vezi

.,'
209

:- '
 ...:;__~ --- -

manualul) ca~ locul geometric al lui M este o dre'àpta perpendiculara pe, OA. ln
-cazul prohlemei de fatrt locul geometric este_~oar.segment.ul din acea dr~apta situat
· in iilteriorul cer_culur sau multimea vida ( dacii dr_eapta nu taie cercul). ·
. ,_ .2°. Not.am: AB= c; AC= b; BC = b V2. Avem: c~s A= AB'+ A<J! - Bc:9.
· . -2AB,AC
,J -
-uec1 cos"
• 1
= <!- - bt.
"2bc :
1n t.rmng
. h'rn 1· ,4 11t 'l.' avem: cos (.'1._
f""A'l'
î) =
AA~+ A'CS -
tAA'-A 'C
Aca •,
~ . +· AC;!)
2

·
.
Dm -
teorema .me d'rnne1. rezu 1·ta:· A A'"- = -2(AB
~. 4
- JJ<.:2
--- -- = .c'!.2 . Obyi· nem:

~ • b" .. ~ "' •
.coi (AA'C) = (; _;;c = cos A, de. unde rezultii AA'Ç ~ A (v. fig. M.B.87).
·3°. Avem fig. M.B.88. Consideram triunghitil ABN in care BO= WN.
Ducem OPII MN (P E AB). Deoarece BO - BP . 2, rezulta BP = 2PM, deci
ON P1U ·
M este 1miilocul. lui AP (.BM = : A~, de unde PM= :·AB= ~M). Atunci, in
triungh"iul AO P, MS este liniè mijloéie, deci MN trece prin mijlocul S al înal~i-
mii [A0]. . - · . .
- 4°. \'om inmul\i egalitateà data eu 2 sin~ # 0, deéi vom obtine egalitatea
' ' . ' 7 .
-echivalenta:
. Tt 2Tt
2 sm.,.- cos ...:..-
i 7
+ 2 sm. -7 cos.--+
4tt
7
2· .
'1t .
sm -
7
Tt . 61t .
cos.-= -sm-.
7
; Tt '

7
·Folosind formula· 2 sin x cos y= siq (x + y)+ sin (x --~y), obtinem:

(
. · , 31t
sin -
7
- sm_ -
.
· 7
,t. )
+, (
sm -
' ••.

.
51t'
7
• 3Tt )
.- sm -
'-- 7"
+ ( sm. 'Jrr:-7. - sm -
• 5n- )
7
- - sin ~ , adioii:
7 .
• Tt • n' '
-sm- = -sm-.
7 7
A

A' C C
Fig. M. B.87 Fig. M.B.8.8 Fig. M.B.89

6°. Fie 0 c.entrul sferei, 0~ l}Î 0 2 centrele cer~urilor de raze a, respectiv b ~i M

picieruJ perpen dicularei d usa <lin O · p·e dreapta de interseciie a celor doua plane
(v. fig. M.B.89). Notam: 00 1 = x, 00 2 = y iÎ fie R r_aza sferei; avero. OM .= c. pin
triunghiuri dreptu,nghice rezulta relat,iile:· x 2 y 2 = c2 ; x 2 a2 . R 2 ; y 2 + b2 = + +
-: R 2 • Adunînd ultimele doua rela~ii ~i tinîn.cf seama de prima rela~ie, r.ezulta:
2RZ = a'-- + b2 + c 2, deci R
.
= Vaa + ~h + é4. 2

210
 ,._ '\---•
-- ·'

LVIII. l°. Sistemul este echivalent eu:

V3x··+ y= 3x -11;
(
. V x-y = 17 - 3x,
~i condi}iile de existen~a sint: 3x + y ~ 0, x - y ~ 0, 3x ~ 11, 17 ·~ 3x. Rezulta.
, .,. t re h we
. sa... avem
- ind. ep l'1mte 11
. con d'r~n. ·1e -- 17 . y ~ x. p rm
· r1di-
·
ca ~ x ~ -'- , - 3 x ~
. · - - ' 3 · 3·
care la patrat, sistemul devine:
3x +y= 9x2 - 66x 121; +
{ x - y = 289 - 102x 9_x~: +
Eliminînd necunoscùta y ob~inem ~cua\ia: 9x - 86x 2
205 0) care ne da solu- + =
iiiie x 1 = 5 §Ï x2 : - 'i t. Ambele solu\ii satisfac c~ndi\iiJe de existen\a. Peut.ru_ Hcu-
9

no~cuta y ob\inêm: y 1 = 1 ~i y2 = --~, care· satisfac condi\iÙe de e~istenta ..

Rezulta ·ca sistemul are doua solut,ii: (5, 1)
__ , .
;i ( 41
9
, - ~~).
9 ·
2°. Trebuie sa avem I z2 · - i 1 = 1 z2 - 3i I eu c<mclitia zl.-:;, 3ï. Punem
+
z = x yi §Ï ohtinem:
1(x 2 _-y 2 ) + (2xy - 1)i 1 · 1 (x 2 - y 2 ) + (2xy -~ 3)i 1,
care este o rela~ie echivnlenta eu condiiia-:
(x 2 - y 2 ) 2 +
{2xy -. 1) 2 = (x~ - y 2 )2 (2xy - 3) 2 • ,. +
Reducind termenii asemeneà rezultii ca z .:_ x yi satisface conditia xy = 1 +
care ne spune ca imaginea geometrica a lui zeste o hiperbola echilatera. Sa aratain
cii relatia de conditie z2 =I= 3i este satis'facuta pe punctele hiperbolei xy = 1. Intr-ade-
var, avem z2 = _x2 -:- y 2 + 2(xy)i §Î pentru punctele hiperbolei rezultii: .,
z2 = x 2 - y 2 2i, deci z 2 =/=· 3i. +
3°. Avem simultan condi~ii1e:
2C!+i = C! + C!~ 2 ;_ <=>
{ 2c~+ 2 = c!+i-+ c~+ 3 ;
. 2n 1 = 11. 1 + n 1-
(k + 1)1 (n - 'k - 1} 1 kl {n· - k) 1 (k + 2) 1(n - k - 2) 1
<=>
, 2n! _ n! + ___ ni __ _
1 (k + 2). 1(n - k - 2) ! (k + 1) ! (n - k - 1) 1 , ik + 3) 1(n - k - J) 1
2 . ·= < _ 1 + 1
--»
(k + 1) .(n - k - 1) (n· - k} (n - k - 1}
.
(/c + 1} (/c + 2)
. 2 _· 1 + ·- 1
1+(k 2)(n - k - 2) -_ln - k- 2) {n - k-1) (k + 2) (le+ 3)
2(n - k)(k .2) + = (k + 1)(k +2) + (n - k)(n - k - 1)
~ f 2(n - k - 1)(-k + 3) = (k + 1)(/ç + 3) + (n ·- k-1) (n_ - k - 2) «>
n + 4k 2
4nk - 5n +:Bk+ 2 = 0;
2

l
-

_ <=> n _+ 4k 2 4nk - 9n + 16k+ 14 = O.

2 .-

·Prin scadere rezulta 4n - Bk _,_· 12 -. 0, de und\ obtinem n = 2k + 3. ln1qcuind - .

in ultima ecùa\ie §Î red:uctnd termeriii asem~nea r~zulLa k = ··-2, ceea ce este exclus .
prin ipoteza.
,.,.·
. 211
.:·'14*
· .. . _..\i,,_ -_ .!
 _,,,.

'
4°. Polinoamele din descompunere.vor fi de· grad ,';3: 1. Polinomul P(x) fiind
-strict pozitiv nu are rad acini reale, a§a încit nu putem avP.a f actori · de gradul I.
l\fai ràmîne de analizat descompunerea de forma: P(x)....:... (x 2 + ax + b) (x 2 + cx+d)_.
Prin id ntificarea coeficien\ilor rezulta: · .
1
a+ C = 6;
ac+b_+d=13; _
be+ ad= 12;
bd= 5. 1
Sa aratum ca acest sistem nu are solutii in Z. Din ultima relatie deducem ca avem
posihilitij.\ile: (b, d) = (1, 5); (b, d) = (5, 1); (b, d) = (-1, -5) ·~i (b, d) = (-5, -1).
Rezulta di b + d = 6 sau b + d = -6. Din primele doua rela\ii rezulta cii tre~uie .
sa avem: . .
a+"~ = 6·' sau {a+ ·
c = 6· ·
'
{ac = 7; · · ac = 19.
Deducem ca numerele a §Ï c sint s9iu\iile ecuaiiei t2 - 6t' + 7 = 0 sau t 2 - 6t +
+ 19 = O. Prima ecua\ie are discriminantul  1 = 8, iar a doua  2 = -40. Rez.ulta
ca nu avem solutii in Z. -
• 5°. Consideram do~a matrici M(!l- 1 , b1) §Î M(a 2 , b2) din M 3 (R). Prin inmul~ire
ob\inem o matrice de aceea§i forma: M(a 1 , b1 )" • JJ1(a 2 , b2 ) = 111(a3 ; b3 ), in care
a 3 = a 1a 2 + 2b 1b2 §i b3 = a 1b2 + b1~ + b1b2 • Mai mult, avem: ·
det [M(a 1 , b1) • .M(a2 , b2)] = det M(a1 , b1). det M(~, b2) ~ 1.
Deci Geste o mul\ime stab_ila in ra port eu opera\ia de inmul\ire a matricilor. Se obser-.
va cifmatri~ea unitatè {3 =· M(1, 0) apar\ine muliimii G. Prin calcul direct ob~inem:
b2 b2 - ab b2 - ab)
a
2
-
M*(a, b) = b2 ~ ab a2 - b2 b2 - ab ·- M(a2 - b2 , b2 - ab),
( 2
b - ab b2 - ab a2 - b2
deci RYem M*.(a, b) E G. Matricea inversa este .M-1 (a, b) :;= Jlf(a 2 - b2 , b2 - ab),
dP.c•i .1J1-1 (a, b) E G. In concluzie (G, •) este.un grtip. Se mai observa ca inmul\irea
. este comutativa, deci avem un 'grup abelian. . •
LIX. l°. Pentru orice n ~ 1 avem: Xn+i < _n_.- Xn < Xn, de unde rezul-
. • n +1
ta ca §Îrul este strict descrescator. Deci Xn E (0,- X 1l, (V)n ~ 1. ~irtll fiind
monoton §Î marginit este convergent. Pu·tem scrie:
n -2x-
X . n -1 X
· · n<-- n-1
1 X
< -.n- n-2 < ... <-n t·
n ·
Aplicind criteriul majorarii avem: lim Xn _: O. ·
- · n ➔oo
2°. Domeniul maxim de definitie este .D = (-oo, -1) U (-1, 0) U (0, +oo).
ObserYam ca f ,nu este nici para ~i nici impara. Graficul fun.c\iei n:1: ïqtersecteaza
a-xPle.
liin f(x) = -oo; lim· f(x) = +oo;
l>;➔ -<Xl x➔ +oo

lim• f(x) = -oo; lim f(x) = +oo. -

X➔ -1 . x➔ -1
x<-1 tt>-11 ,o

lim f(x) = O; lim f(x) = lim x ex° ~

2
lim {et= +oo •
., X➔O • x-+O x-+O t ➔ +oo ,_
x<O x>O x>o
(unde am notat t = :· , x > 0 J. Asimptotele verticale sînt date de ecuaiiile...
X= -1, X= 0~
212·

- ~:.. ·~
 Pentru determinarea asimptotelor oblice avem:
1
·m 1·1m f(x)
= . X➔-00 - :i1 - e-x -- 1·,
=· ·1·1m - -
.X - X➔-«> x(x +-- 1)
1
·..!..
·( x2 } x2e·t-x2 - x
n= lim --ex-x. =1im - - - - - •
x➔-co x +1 x➔ -co x' +1
Dac a substituim x = ~t (t < 0) obtinem:
. • -
. e'-1--t . _et-f-t . ef-1
n = l1 m - - - - = 11m - - - - = 11m - - = O.
t➔O (f + t)t t➔O j t➔O ·t
t<O t<O t<O
tn cQncluzie y= x este asimptotica la -oo. Analog se arata ca y= x este asimpto- ~-
tica la +oo. Pentru calculul dedvatelor avem: -
t .
'( x ) _ 2x(x+ 1) - x2 x1 x1 ex7 (xi~ :e - 1)
1
--e = -----.
11·
f - ---
lx+1) 2
e -
~+1 (x+·l) 2
· pr1me1
Radiicimle · · der1vate
· sînt_: x1 =· - V~+
2
1 , x2 = i/"î-:
-2 1
1
_ f"( ). =
X
(2x + 1) (x + 1)
-
2
2{x
-
lx+ 1) 4
+
1) (x2 + x -1)
e
f _ (x(x++x1)- r 1) e½= (x2xi{x++1) f)!~ x •
2
2

Ecuaiia f"(x) = 0 ~u are solu\ii în D. Avem tabloul de 'varia\ie:

X -00
_·vs+ 1 -1 0
V5·-t
4-oo
2 2
+ o. - - g
-01 +~ ~
+ - - ++
--oo ;,< a ~ -oo +oo ~ 6 ;,<+oo
- - - - + + ++

_,

1 / 0 ~
1/
1
1 11
f
I/ 1

.~/,Al·t
I; 1

Fig._ M.B.9"0
'
 /
\ -.,

a·. Facem .nota\ia t = sin 2; -~i observam ca pe~tru m·ice X E [o, f] a~~m
t E [O, 1]. Consideram func\ia f: [O, 1] .:....+ R, f(t) = en + (1 -;-- t)" cnre este derivabilâ
. f'(t) = ntn-i + n(1-t)n-i.. Ecua\ia f'(t) .= 0 are solu\ia
. si t = _!_. ~e inter;_alul
• ·avem , 2 .
[o, f )~vemf'(t) <0,deciJes~edescrescatoare,iarpeinterv~lul (¼, 1Jave11~f'(t)~O,
~eci f este crescatoare. Punctul t . ¼esie ~~ pu~ct de minim ~i :~avem l(t) ~r(¾}

./\ sau f(t) _~ z!.i , (V)t E [0, 1]. A.ver~ f(O) = ((1) ·= 1, deci f(t) E (0, 1] pe.ntru

\/ _t È [O, 1]. Daca a E (0, 1] exista n E N astfel incit ~.:ï

2 < a (pute~ lua n > 1 +
·+ iog{; )J-· -Deoa~ece f este continua pe [0, 1] rezu1Ui cii exista t0 _E [O, 1] astfel

~
,, iil~it f(to) = a.
astfel lnctt sin 2x~
Flmc~ia sin 2 : [ 0,

= t 0 ._ Prin urmare, (V)a e

f] ~ (_~, 1] este bijectiv~, a~a ca exista :Eo E [o,
(0, 1] exisUi x E [ 0, %] ~i n E N astfel
~-r
· -incit sin 211
x + cos2n x = a.
4°. Consi<leram func\iaf : (2, +oo) ~ R, f(t) · t cos~ eare este continua pe
- l
[x, x + 1] cp; +oo)- ~j· derivabila pe (x, x + 1).
Aplictnd t,~qrema lui· Lagrange
rezultâ cii exista c E (x, x +
1) astfel tnc1t sa ave~: f(x + 1) - f(x) = t(c) sau
f(x + 1) - f(x) = cos ~ ~ ~~ ~ , unde c depinde .de x. Problema revine la a·
c_ c _c
dovedi ca péntru t_ > ~ avem cos !:+~ .sin ~ > 1. Aceasta inegalitate este echi-
t ' . t - .
valenta eu inegalitatea:. ·__
. 2 °Tt • 7t 7t 2 . 2 .7t 2
- sm - cos -
t 2t 2t
> .
. 2t, .
: 7t
sm - eau tg --
2~
< -7tt '
t ·:::>- •

Co. nsfderam func\i.ag :.(2, +·oo),g(t} =tg~-~. Avemg'(l) =

. .
.
. 2l t
~t 2
(1 -----)<
.
2

tOS2 -
1t
O,
. ' ,; . . 2,
Tt 1t • .• 'Tt . 1'C ' -
t !> 2. Pentru t =2 avem tg-<-, dec1 g(l)
4 2 '
< 0 sau tg-<---
2, t
pentru t > 2.
5°. Facem e schimbare de variabilü x =.cp(t) = sin t,

<p •·• [ - ~
2'
--~J-t·[-1 ._V:i], m'(l) =
4 '. 2 •
COS t.·
. . -

t f-.-· dt =
. .

1 -== --~--2 dt -_
-ni'- t ços t ~-1t/4 ·J )'
~-n/2 Slll l · -n/2 510-1

-·-t t l.:.n/4
= --· · sin -rc/2
· ~-n/4 --dt=
+ 1
-JC/2 sin t
- ---== +- -
2V 2 · 2
_ ___;__dt=
~-1t/4 · (~os t)'
-n/2 1 - cos' t
1t 1t

,r 1 ' 1 - cos t ,,-rr/

,r 1 2 - t/2
4 '1t - 7î

= 2-:- 2 V2 + 2 1n :-1+-cqs, -1t12 = 2 - 2 V 2 + 2 Jn 2+ Vi.

LX. 1°. Metoda I. Sa notaro e {0!, ~) cer~ul in care [OB] ~ste diarlletr~l, deci
1

èu cerytrul_ ln miil(!o_ul lui [OB] ~i de ta1_a : • Cercurilc ~(0, R) vi. 121(01, -~ sint tan-. J
214 \
 _\ .
. . :·--,•- . . .,,,..

géiitêinterioare eu punc.tuh:fe tangen\a tn B (distan\a dintre centre fiind ·egala eu·

dif.~~e.nJa rar.elor). Re.wltii ca.M este in exter_iorul cer~ul~i @i(o, ~){!_-fig: M.B. ~1),-
Presupunem ca M este de aceea~i parte_ CU B fa\a de dreapta OA. Atunoi avém
~ t. - . .....-..... - .
_I_ll(OJJfA) ~ 2 m(OA}=m'(OBA), un:<leOA __este arcul care nu-1 con\inepc, B. Avem
egalitate ciud M coincide eu B. Dacii M este de aceea~i parte eu C fa\a àe OA, ra\io-
. ./".... - .. ~

namentu~ se repeta '1 se are in vedere ca m(OBA) = m(OCA).- · ·

Fig. M.B.91 Fig. M.B.92

/"... /"...
MetiJda II. Unghiuri1e 4BO ~i AMO stnt ascu\ite deo~rece au cîte o Iaturâ (1 BO,
respectiv, 1 MO) diametru ·in cercul · da't. Fie P proieeiia lui O p~ AM. Avem.
(v. fig. M.B.92): sin (ÂÊà) ...:..
- .
o: ~i sin _(ÂMD)
./'.
= o:. Din triunghiul ~reptunghic
_.,, ..._- .
- - OPA av~m'OP ~ OA. Rezu]t_a ca sin(AMO) ~ sin(ABO). Funciia sin este drès-
catoare pe . [ 0,,:], deei avem m(ÂMD) ~- m(ÀBO). · ,
- .,............: r' .,,;,-...._

· 2°.-•i) PatrulaterulOMN Peste inscriptibil deoarece m(OM P) = m(ON P) = 90°.

. ~ '/'-... ~
Rezulta cii avem m(MNO) = m(MPO). Din ipoteza MP Il CO, deci IJJ.(NMP) =
= -~(NCÔ).
.
Din triÙnghiul isosceJ ONG reiulta n~(Jvêo)
. /"... /",..
= m(triib}. ln conse-
.

cin~a, ob\inem m(N JI P) = m( M PO). Prin urmare N 111 Il PO, ceea ce arat~ ca
01,JN Peste un trapez inscriptihil §·Î deci un trapez isoscel. · ·
ii)' Deoareoo OMN P · este trapez isosèel, diagonalele sale s1nt congruente, dëci
MP ::;=ON= R. Rezulta ca punetul ,p apar\ine tangentei 1n D la cercùl fl.(O, R),
pe care o notam eu d. Din trape~ul isoscel O!JNP m6i reiiulta ca QO = QP. Prin
· urmare Q este un purict variabil egal tlepartat de un punct fh: 0 ljÏ o dreaptaiixa d ·
· (v; fig. M.B.93). Rezulta ca punctul Q se afla pe pârabola r de focar O fi direotoà.re
,/",... . .

dreapta d. Pe de alta pa1:te, punctul Q este ln interiorul unghiului AOD, fiiBd situat
pe (ON). Rezulta ca ·punctul Q apartine aroului de parabole. r din interiorul unghiu-
~·-
,,,,,,......__ .
1~ AOD, avind capeteleJn A ~i mijlocul I1:1i{OD]. Capetele arcului nu apar\~ loc1:1hµ

215
C

.- ·)--
 ' ' ' . - ~. ' •.

·deoarece (ON] este in interiorul unghiului AOD. Fie Q un punct al acestui arc ,i N
· inLei·sectia lui OQ eu cercul @.(0, R). Se noteaza eu 111 ~i P inte1·seciia paralelei pt-in
' Q l~ CD eu AO, rèspectiv d. Observam ca 1'1Q == NQ, QO = QP, deci !:::.OlilQ ==
- 6QN P care ne ara ta cii NP ..L NO. Prin ul'mare Q apat·tine locului ciiutat.' fn
. . .:. .-- . , ~
r
concluzie locul geometric este arcul pà.rabolei cuprins între A §Î mijlocul lui (OD]
'

C -V.

A
p D
• • Fig . .M.B.93 Fig. 1\1.B.94

3°. Aria totaJa a conului este 1rR(R + G), unde Reste raza cercului de baza. ·
ti Geste lungimea generatoarei. Aria sferei de raza reste 41tr 2 • Vîrful V al conului
se proiecteaza in centrul O al cercului de haza eu diametrul [AB]. Centrul sferei
înscrise / este situat pe înal\imea [ VO], iar proiec\ia lui J pe VA este C. Din asema-
-narea triunghiuri1or
0
VICsi·VOA re~ulta imediat (v. fig. M.B.94): _r___ = V 2 ~ : . ,
' G- R G - 113
de unde obtinem r = ;(G -:- ~! . In_egalitatea de dem_onstrat se scrie: 1t R( R + G) ~ 2.
- , G~ - R 2 _ 4nr2
lnlocuind va1o~rea lui r de mai sus rezulta: (R + G)2 ~ 2, care este echivalénta eu·_
-- · -'"- 4R(G - R) .
i11egalitatea evidenta: (G- 3R) 2 ~O.. Avem egalitate 4aca ~i numaî daca G = 3R.
_4°. Cele doua drepte perpendiculare ne dau un reper cartezian in pla~ in
ra port ·eu care punctul Jl'l are coordonatele (x, y). Distan\ele lui llf la cele doua axe
~nt I x 1 ~i I y I a.fia inc!t -avem rela\ia métrica: 1 x 1 + 1y, ~ = 1: 1+ 1: 1
, (x # 0,
y ·=fa 0). Aceasta ralatie .metrica ~ste echivalenta ~u I x 1 • 1 y 1 = 1. Rezulta ca
-, punctul Jl/(x, y) satisface ecua\ia xy = 1 sau ecua\ia xy =. -1. Prin urmare locul
_geometric al punctului 111 este format din doua hiperbole echilaterale reprezentate
in fig. M.B.95.
6°. lnlocuim sin 3x = 3 sin x - 4 sin3 x în ecua\ia data ~i ob\inem: m2(3sin x ...,_
- 4 sin3 x) 2 = sin2x, sau sin 2x[m2 (3 - 4 sin 2x) 2 -1) = O. Observam•ca: (1) x = k"Tt,
k E Z, este o ··solutie a · ec,ua\iei date.-· Cele1alte solu\ii sînt date de ecua\iile:
(3) m(3·- 4 sin 2 x) = 1; (4) m(3 - 4 sip 2 x} · ~1, unde m > O. Ecua\ia (3) este
1
echivalenta eu ecuatia (3') sin 2x = am - , 1n > O. Peiltru m = 2. ob\inem solu-
r 4m · 3 ,.

216
 ' \

• J

-1,ia _(1). Ecuatia (3')-~re s?l~~ii reale daca m ~ ~. Pentru m, < ~- (3') nu are solu\ii_
rea)e. ~eci, mai ob\inem soluW diferite de (1):

(5) x = (-f)h arcsin "'I /am - 1 + krè;

. V l,.m ..

(6) x = (-1)k+l arcsin ( yam 4

: 1) + krc, unde ni>:: 0

Fig. M:B.95

~in ecua\ia (4) rezulta: (4') sin 2 x - ami+ 1 • Aceasta ecua\ie are sofo\ii reale da9a
- 1m
0 ~ am+
4m
1
~ 1~ Prin ipoteza
__ .
m > ô,- asa #
incit prima inegalitate este satisfacuta.

A doua inegalit.ate are loc pentru m ~ :1. Pentru ni= 1 ob\inem: (7) x = k-tc + .!:.2 .-
• ' ~
-P.entru m >1 rezulta solutiile:

(8) x = (~1)h arcsin "\ /am+ 1 + krt;

. V l,.m •

(9) ✓ x --:. ( ....:...f)k+l.arcsiii "\ / 3m + 1 + krt.

V - r.m
ln concluzie, pentru m E_ fo, ~] ave·m solu\ia_ (1), ·-pentru ,n E (; ; 1) avem s~]"Q-
ime = 1 solu~iile sînt date de (1), (5), (6)
(1), (5) ~i (6). Pentru m §Ï (7). Pentru ·
m > 1 solutii1e sînt date de (1), (5), (6),' (8) ~i (9).
LXI. 1°. Presupunem ca avern ordinea m > n > p :> q, a~a încît polinomul · :
dat se✓ seriez {(X)= Xq(Xa + Xb + xc + 1), unde a= m - q, b = n -q,.
c = p - q, · sînt numere naturale ~ 1. Polinomul X 3 + X 2 + 1 are radacina X+
X1 = -1. Prin împartire eu X + 1 rezulta citul X 2 + 1 eu radacinile imaginare
· X 2 = i E}Î X3 = -i. Pentru a determina a, b ~i c punem condi\ia ca f(X) sa fie divi-
zibil eu X3 + X 2 + X + 1. Prin urmare trebuie sa avem: f(-1) = 0, f(i) = 0,
/(-i) ~ O. Conditia. (-1)° (-1)b t +
(-1f + 1 = 0 este sa~isfiicutii. d~ca din

•. 217 _
I.

·.
 .·_· . ..- __t .
..__::. 1

.- ... -

cele trei numere naturale (a, b, c), doua· sint im_pare §Î unul este par. Notam
+ +
a= 2a' 1, b · .· 2b' 1 ~i c = 2c', deci f(X) se sorie: f(Xf= Xq(X 20 '+1 X 2b'+1 + +
+ X 2c' +
1'). Polinomul f(Xj admite radiicina i daca avem: (-1)0 'i (-1)h~i-+ +
+ ("-f)c' +
1 = O. Rezulta ca trebuie sa avem c'. impar, iar a' §Î b' de ;Pa.ri-
+
ta\i diferite. Luam a' = 2k 1, b' = 2l §i c' = 2r 1. Polinomul devine: +
f(X} = 'Xq(X~+s + X 41 +1 +
x•r+B +'1). ln concluzie: m.= fJ 4k 3, n = q + + +
_+4l +
1, p = q +..4r +
2, und~ q, Je, l, r sint numere naturale. Mai observiim
ca m;· n, p §i· q pot fi e umere naturale care tmpar~ite la 4 sa dea resturi diferit~
între ele.
2°. Avem: form~a termemilui general: T h+I = q 9ss<L1988~kbk, unde k este natu-
--- 6 . . 1
ral, k ~ 1988 ~i avem: a= Vx Jrx.2 = x 8 ; b= - ;;· = -2x - 3 . Rèzulta ca
· • · . · 5(1988 - k) Ir
exponentul lui x·din termenul general este de forma: ~ - - , . care se
,, 6 3 ·
aI_lùleaza pentru k = 14~0; ob\inem termenul T 1 m. = CU~ · 21420 •
3°. Prin ipoteza. CF este perpendiculara pe FG §i AH este paralela eu FG. ,
, Rezulta ca Cf este perpendiculara pe _AH. Sa consideram acum triunghiul AC Il in·
care f AD] este 1n!l1,im.e ~i" CF J_ AH. RezulUi oa punctul F este ortocentrul tri-
ungbiului l:CH (v. fig. M.B.96). Atûnci Hf este perpendiculara pe 4,C (din ooncu~

B H D c-
Fi~- M.B.96

ren\a inal\imilor). Pe de alta parte AB J_ AC. Rezulta ca JiF §i AB sint parahde.

In concluzie, patrulaterul AGFH are laturile paralele doua cite doua, ·de·c~ este pa_ra-.
lelogram. ·
4° .. Avem arccos :(-1, +tJ-->[0, 1r] §i-arctg
· •
:R-->{-~•
2
2:.).
2
RezulUica
ecua\ia are sens pe domeniul D = [-1; +1]. Sa observam di imaginea lui D prin
arctg este[-..'.:,
·
~i avem~[O, 1t]
4
2:]
4
2:, = n[- .!.] [o 2:].
Mai observam ce.:·
4 4 '4 , . ·

arccos : r~~;,
1] ~ [ o, : ] ,~i arctg : [~-2; ·1] ~ (ix -i-], -~u
0, 0t 0 = arct.g -stnt V;;
. f:unc\ii bijective. Sa notam 0t ::;:: arctg x. Ecua\ia devine· cos œ = x §Î mai : ayem
t g 0t· ::;::= x. Dm
· · f ormu
· la •f un d amenta l"'a cos 20t • 2 a = 1 • s1·
~m dm si 11-°'
· t.g-oc = -· +
. . • . . cos ot
_deducem ca x satisface ecua\ia x2 +x 4 - 1, din care re\iném radacina pcziti~a

Xo =Vv-\-
V1 '-- > 1 1.
1

.
. Mai trebuie ariitat cii
t/5 - 1
X~ E [V;, 1]. Este eVident cii ~vem
·
2 2 ~l 2 < f.·

218
\

-..-i
 ./:,_ .. ~- - "~ ·-

- Lm.. 1°:--cum
IX > 0,. logaritmtnd ln baza e, prima ecua\ie a sist~mulw
x ln ·2
• - . ·.--
se mru s~e ca: ,_ = .!....'' ln œ, 'de un· de: (1) -r,;91 = -.
y x
ln -œ > 0 , d eoarece x ::/= O .1)1·
· y ln 2
y ::/= 0, iar ln 2 Rezulta. ln œ > 0, deci « > 1.. -Pe de alta p.àrte: (2) x 2 · = yœ,
> O.
~i, ticlnd cont de ace~sta egalitate în (1.), ohiinein: (3) yr,.-a = ~-. -Daca a:= 2,
. · ln 2 .
-atunci (3) elite verifioata pentru orice yË-R-'\.J0}, iar d.in (2) gasim ca :,; = y sau·
.. - - . 1

~ = -y. Daca œ E (i-, 2) U (2, +oo), din (3) rezulta: y ln oc)« -'-S fi
= ( ln din (2)
- 2
IX

ob}inem.: x = ± -
· (Jn«)B(œ-2) .
ln!
/ 2°. Cum .xs + 1 = (X+ i)(X 2 - X+ 1), rezulta ca p este divizibil CU
.X2 - X+ 1 daca ~i numai daca eate divizibil CU X - ~i X - w, unde (J)

ei>3 = _;1 _:_ 6i3, CU :p -1 ::/= 6). Pe de alta p~rte: p = (X3)m-X(X3)n+X 2(X3 )P
Cl)

· ~i, daca. t,inem seama cii P(CJl) 6: 0 (sau P(ùi) = 0), gasim: (-1)m.:.... 6>(-1)n +
+ CJl (-1)P -
2
0, egalitate satisfaouta atunci otnd m, n ~i p au simultan aceea§i
paritate, eu alte cuvinte atW1ci otnd m, n ~i p slnt pari sau atwici cind m, n ~i p.
- slnt impari. ,_ _ . . · .
3°.· Cum

(. G
2 3 4 5 6
3 2 1 6 5 ~r =(! 2 3 4 5 6
3 2 7 6 5 1
7r-. SI ·

G.·~ 23 4 5 6
1 4- 5 ~r =e 2 3 4 ·5
0 1 5 6 7 4
6 7) ...
, gas1m:
-

•=(! 2 3 4 5
6
2 3 4 5 6
3 2 7 6 5 .1 - 5 1 3 6 4 7
7H ~Jo
0(1
. 2
2 3 4 5 6.
3 1 5 6 7 ~)=(! 2 3 4 5 6
'.2 6 7 1 3 ~)-
"--

.f
. :4:0 • Cum
--
0 0 00 0
1_ 0)
X 2 =X•.X=
- 0 1. 0
. - -1 0 0
gig 0 0
1 0
!J (! 0
0
0 1 ..
0 0 '
::-~

0 0 1 0 0. 0 1 1 0 0

. (0 t 0 0 0
0)~ =
x3 . x.x2= ~ .g
- 1 0
1
0
0
g)- x•
1 '
0
=(~
. 0 0 0
i 0
0 1 I,

t. •. ..

rezultl!·, fara difi.cultate, ca matricîle respective for·meaza un grup ciclic CU pa.tru

elem·e_nte .. · · . · ·· . - .
ë0 • T•nem seama ca
1 - a bi + {t. - a+ bi) (1 + a + bi) 1 - a8 - b'J +
·2bi
· z; 2 . 1 +
a - bi ~ (1 a) 2 + +b 3 = +
-(-1 a)9 b2+
·219

/·
 deci
· • b. . 1 ~ a9 b9 + 2bi
a+
--
!li - Z2 : - 1 -
· (1
.
+ a) e
+ ba .=
-= a[(1 + a) 2 + b2] + a2 + b2 -1 +·(a2+ b2 -1 + 2a)bi ER
_ (1 + a) + bi 2

claca §Ï n~mài daca Im(z1 -z2)=0, adica: (1) (a2 +b2 -1+2a)b=0. Analog, ~um
. .
. 2 _ ·{1 - a 2 - b2) 2 - 4b2 + 4(1 - a2 - b2 )bi
Zi - . [(1 + a)2 + b2]2 -

a:vem ca z~ ER daca §Ï numai daca (2) (a2 b2 - 1)b = 0~ Cum (l) ~i (2) trebuie +
sa fie indeplinite simultan, rezulta ca: da_ca b' = 0, atµnci condi~ijle respective si~t
. satisfacute, iar z1 __:_ a, (V)aE R; daca b :f:0, atunci, din (2), avem (3) a 2 + b2 - i =0
~i, daca \inem seama de (3) in (1), ob\inem a= 0 1 valoare care, înlocuita in (3),
· . conduce la b = ±1; prin urmare z1 --: i sau z1 = :-i.
LXllfa. 1°. Cum
cos6x - sin6 x . (cos2x) 3 - (sin 2x) 3 ·=
= (cos2x _..: sin 2x) (cos4 x + sin2x co~2x + sin4 x) •=
2
· 2x + cos2x) 2 -
= [(sin sin 2x cos 2x]~os 2x = [1 - (sin
· -;'x) ] cos 2x,
4
. '
2
-(sin 2x) ·] · •
~cuatia. data se mai scrie:, 2 [ 1 - co!, 2x :-- 2 sin 2x cos 2x, de unde:
4
a) cos 2x = 0, adicii: 2x
·
= lm + ~2 , (V)k E+ -~4 1k E z'}. , sau Z, deci x E { k1t
2
2
( sin 2x) + 4 SÏil 2i - 4 = o. Dar ( i) se
2
h) 1 - {sin x) =. sin 2;, echivalenÜi
. ~ . .
eu: (1)
.
2

mai scrie ca: (sin 2x) 2 + 4 sin 2x + 4 f- 8 = 0, adica: (2 + sin 2x) 2 _:_ 8 = 0, de unde:
2 +sin 2x . ±2 v2, putînd f~ acceptata numai situa\ià (2) sin 2x = - 2 -+: 2 V2,
deoarece sin 2x E [ -1, 1], ecua\ia (2) fiind verificata pentru 2x = 1'-"TC + .
o + ( -1)" arcsin (-2 + 2V2), (V)k E Z, c.eea ce reYine la: :i; E. {.!!..ît 2
+
+ (-;)h arcs~n (-2 + 2Vï) 1k E Z}. A§adar, ecua\ia data este verifièata pentru
x E U { /m + .! , ~7t + (-i)k•arcsîn (_:2 + 2v2)} ..
eZ
·1t 2 4 2 2 ·

2°~ Inecuaiia data se mai scrie sub forma: (¾r1œ+io-:c' <(!f, echiv·a-
lenta eu:· ·
(1). · -6.x + 10 ~ x3 > 3~ deoare·ce O< .!' <
~
1. Dar (1) se ri1ai
~
scrie:
x3 + 6x--7< 0, sau (x3 -1) +6(x-1) <0, adica: (x-1)[(x + 1) -F-6] < O, 2
x+
aceasta avînd loc daca §Î numai daca x < 1, deoarece x 2 x 1 > 0, (V)x ER. + +
· 3°. Notind n, n 1, n 2 §Î n + + +
3 (n E Z). cele patru· pumere intregi con-
secutive, conditia din enùn\· revine la: (n + 3) 3 = n 3 + (n + 1)3 + (n + 2)3, lle
unde,. èfectuînd ca1culele, gasim: n3 -6n - 9 = 0, àdicâ: n 3 - 27 - 6n 18 = O, +
SUU (n - 3) (n,
2
3n + +
3) = 0, deci Tt = 3, deoarece n 2 + 3 > 0, (V)n E z. 3n +
ln .consecinta, numerele cautate sîn_t: 3, 4, 5 §Ï 6. . ·

220
 0

4°. Meniinind notatiile din em'm\, din conditia A B C = 1t, rezulta., + +

A = 1t - (B + CJ, deci (1} sin A = sin(B + C}. Pe de altii parte, egalitatea dis
eu uni s.e ·mai scrie sub forma: · · .
sin 2A = 1 - sin 2B +1- sin2C sau (2) sin 2A = cos2B + cos2e.
Tinind seama de (1) in (2) §Ï efectuîn~ çalculele, gasim:
sin 2B cos2C -t cos2B sin 2C + 2 sin B cos B sin C cos C = cos 2 B + cos C,
2

ecbivalenta eu : .
(l - sin2 B)cos2C + (1 - sin 2C)cos2 ~ - 2 sin B cos B sin C cos C = 0,
de ·unde: /

cos2 B co~ 2C - sin B cos B s1n C cos C = 0,

adica:
(cos B cos C-:- sin B sin C)cos B cos C = 0
·sau (3} cos(B + C)cos B cos C =-0. Dar (3} este adevaratii daca. ~i numai daca
sau B = -2° sau C -.- -f sau B + C =
. 7t 7t /
-27t...; ( •
ad1ca A
...
= 27t) , deo~rece A, B,
. "' "' §1
"'
C
·-~ sint unghiurile· triunghiului .t:1 BC.

LXIV. 1°. Cum cos 2x =: cos 2 x - sin 2 x = 1 - 2 sin 2x, ecuatîa datii ·se mai
· scrie sub formà: (1) sin 4 x....: 10 sin 2x +
9 = O. Notind t = sin 2x, t E (0, 1],
+
ecuaiia (1} devine: ·i2 - 10t 9 = 0, de unde ti, 2 =.5 ± V 25 - 9, singura valoare
acceptatii fiind' t = 1. Corespunzator, avem: sin 2x = 1, deci sin x-:- ±1, adica:
-
. 2°. ]:acem mai 1ntîi observatia ca inecua\ia data àre sens numai pentru
~ œ !> O; in'plus este necesar calogax -=/= 5 ~i logax -::/: -1, adica x -::/: a 5 ~i x =/= a-1 •.
Notincl logax = t, inecua+ia respectiva devine: - - + - - < 1, echivalenta eu:
1 2
r · 5-t 1+t ·

H - t - 1 < 0 'sau t2 - 5t + 6 <0

(~ - t}, (1 + t) (5 - t) (1 + t) ~

de unde,, fo]osind taMoul:

2 -.
t 00 -i 3 5
t .....:. 5t + 6 .
2
+ + + + 0 + + + +
0
5-t + + + + + + + + + 0 L..

1+t 0 + + + + + + + + +
,a - 5t +6 ·o + 1 .
1 +
0
15 - t)(1 + ~}

gasim ca t E (-oo, -1)U(2, 3)U(5, +oo). Prin urmare, cum 0 <a< 1, din
t.< -Ti, rezultâ log0 x < ...:..1, acÜca logax <log!·, d~ci x > i.; din 2 < t <3,
a a
gasim a8 < x < a 2 ; din t :>-5, obiinem x ~ a~. A§àdar: x E (0, a 5 )U (a3 ,a 2)U (a-1 , oo) ..

221

/
 ·-
- ~- \ ·~. ~ .
"' -

. · 3°.- Pentru caloulu.l determ.inantului respectiv; pe oare.11 notam -o.;;_ D, voin

+
,ï
aduna mai întAi liniile a doua, a treia a patra la prima linie·, apoi vom da 1n factor
pe œ + b c+ x, dupa care voin scadea, succesiv, prima coloana din celelalte
·trei. A.ijadar ;. · · ·· · .,

X a b C 1. 1 1 1
-b
i
D= b
a X
C
C
X
b
a
:__(a+ b + C +x) a
b
X
C
C·
.X a -
C b a X C b a X

1 ·o 0 0
a x-a c-a b-- a
=(a+ b + c + x)
b c-b x-b a-b -
,: C b -- C a-c x-c
x-a c-a 'b -- a
= ·(a + b + c + x) C -b x-b a -b
b -:- C a-c ~ _,. C

-· ln continuare, Yom aduna linia a· doua la prima, pe a treia la a doua ~i prima

la c~a de-a treia, ast!~l eu ob\inem:
x-a-b+c· x-a-b+c 0
D = (a + b + c + x) 0 x+a-b-c x + a. - b - c •.
x~a+b-:-c 0 x-a+b-c
de· unde' dînd factori comuni pe i'iecare iinie, ga"sim:
. 1 1 ·o
D = (a + b + c + x) (x - a~ b + c) (x + -a - b :..._ c) (x - a+ b - è) -0 1 1 ·
- 1 0 1
Cum ultimul determinant este diferit de. zero (are-- valoarea 2), rezulta: pa ..
D = 0-atunci ~i numai atunci cind! x.= --a - b - c, sau _ x =a+ b - c, sau
+ +
x = ;....a b c~ sau x = a - b c. +·
: 4°~ Ecua~ia data se mai scri'e sub forma: (1) sin B - sin C = cos·C ·- cos B.
Tran·stormînd diferen\ele tn produse, (1) devine: .-
·:. . B-C B+C . B-C. B+C d ·
sm - - . cos--.·- = sin - - sm - - , e unde:
2 2 2 2

a) sin B; c = 0, adica B = C, ceea ce este aèievarat pentru· triunghiurile

isoscèle; . .
. . n + c B + c d . ., n
b).·• SIi?- - - = cos-- ; ·a 1ca ~ = + c n ( . x B"' • c"
2 2 4 am \mut cont eu §1 . s~t
unghiuri ale unui triunghi), deci B+
C= ; , ceea ce este adeyarat ~n triunghiurile
dreptunghice. ·
- L,J'V. l°. Din condi\iile: ·
....,-'
,
~ >0, X~ f; ..
. { x+lx-21>0;· -
._ 5x·-·6+.5 IX.. -.. 21 >0,
--
222 ---
.- ~ .• .......
' gasim ca-ecuatia are sens numai- pentril a: E (0, 1) U (1, oo). Procedind la: schim-
Jlarea de hazii, noua haza fiind x, avem: ,.
logy-(x +· 1X-~21) = _log,(xlogx
+ \;-- 211 = 2 l;g,(x + 1x - 2 Il,
:c x
astfel caecuatia data devine:
2 logx(x + 1 x_ -~21):::; logx(5x - 6 + 5 1 x - 21),
echivalenta eu:
' · · ·( 1) ·(-x ' +
I
j X - 21) 2 = 5x . - 6 + 5 1X - 2 1,.
eu x > O, x =F .1. Pentru x E (0, 1) Ü (1, 2), ecuatia (1) se m~i scrie ca:
(x + 2 - x) 2 = 5x - 6 + .5(2 - x),
adicii 4 = 4, ceea ce est-e ade.varat, pentru orice x din donieniul considerat. P~ntru
· x ~ 2, ecuatia (1) ia forma: .
_(x + x - 2) 2 = 5x - 6 5(x - 2), +
adica: . .
4~2 - Sx + 4 = 10x - 16, sau 2x 2 -:- 9x + 10 = 0, de unde.

=
9
± V.si
4 -
80
deci x·= 2 si x2 = ~2 ·
r
. . X1,2. , 1 ,

A,adar, solu~iile ?cua~iei date slnt valorile: x·E (0, 1)Ü(1, 2]U {¾
2°: Fie X=(: !)· Àtunci ec~aiia devine:
(: !)(: !)-(: !)(! -!) = G _ .f)1 , a ~ca: d' " .

(2x + z + w) (x +
2y -x + y)·= {1 1), ·.~au
y
\ ·x + 2z- _. y+ 2w _ + ·w -z + z 1 -1 · w
x-y+z_~ x+y+w)=(1 1 de unde sistemul:
(x+z-~ y+z+w 1 -1 ), .
x...:..y+z = 1;

_")

pentru care gasim solu~ia: ·x

x+y+w= 1;
x+z-w= 1;
y+z + W= -1, != 57 , · y= - 51 , z = - 53 _, w = - 5f . A§a.dar::

-5 - -5
7 1 )'
X . -

/'
(
- : -½
este soluiia caut~ta a ecuatiei date.
3°. Vom .proceda prin inductie comp]eta. Pentru· n = 3, inegalit~tea este
adevarata deoarecê: 8 = 23 > 2-3 + 1 = 7. Presupunem. ca inegalitatea ~eruta
are loc pentru un n natura1, n ~ 3, ~rbitrar ales, dar, fixat. Atunci, ·sa aratam
+
ca are loc §Ï inegalit.atea: 2n+1 > 2(n 1) + 1, adica: 2n+1 :::>- 2n + 3. Cum
Fti 2n+1__= 2.2n > 2(2n + 1) = 4n + 2 = 2n + 2 + 2n > 2n + 3, deoarece 2n ~3,
'(V)n E N*'-J1: ·2}, rezulta ca inegalitatea diri '?nunt este adevarata peµtru
orice n natural, ~ ~ 3.

223 !·_

,.
i -
 . .:t ·-

4°; Oin· rela\iile lui Vièté, .scrise p'entru eoua\ia: data, avem2
X1 + X2 +_X3 . 3;
(1) X1X2 -t' (X1 + X2)X3 = a; _
{
-XiX2X3_= -8,
,mde eu x 1 , x 2 ~i x 3 am notat radacinile ecua\1ei respective. Presupunem, pentru
n face o alegere, ca: (2) x1x 2 = 2; atunci, <lin ultima ecuat,ie a s~sternului (1), gasim:
(::l)- x 3 = --4, valoare ~are, înlocuita ÎI\ prima e~ua\ie, conduce la: (4) x 1 x 2 = 7. +
Tinind. seama ·de (2), (3) ~i (4) in cea de a doua ecua\ie a lui (1), ob\.irrnm a= -26.
Pe de alti parte, ecua\ia ata~atâ sistemu]ui format de ecuat,iile (2) ~i (4) este de
forma: z2 - 7z 2 = o, d e un d e: z , = 1 ± V49 - . 8 , prm
+ •
urmare: x ="---7 + t/ (i
12 -. •
2 1 2

x2 =
7 -
~--, V41 x3 =-4 stnt ~o·1 ut,u . . t e aIe ecuay1e1-
· ·1e cauta +. . .date.

LXVI. 1°. ·Se procedeaza prin induc\ie matematica (compléta). Pent..ru n = 1,

ob\inem: 13 1
··=·[
1 2
W+ ) ] , ceea ce este ·adevarat. Pre~upunînd ca egalitatea din
2 . .
-enun\ este ver1!)cata pentru un n E N*, arbitrar ales, dar fixat., sii ariltam ca: ·
(1) 1"+ 2•+ .. ::+ n•+ (n+ 1)' . ['n + l);n + 2) l' ·
r.
Potrivit ipoteze1 de -induc\ie: ._
(2) _f3 + 2• +: ... +n• = [ n(n ; !1

pentru- un n fixat. Tinind seama de (2) in (1), ob\inem: ~

r
[ n(n ;1) + (n + 1)3 = [ (n + 1)2(n + 21 y. . . .
<}flre se yerifièa, fal'a dificultate, prin c!11cul direct, cii esté adevurata. Cum n a fost ·
nles arbitra,·, rezulta .-:- potrivit induc\iei complete - ca egalitatea din e·nunt
est.e ~deviira._ta pentru orice n E N*. Pentru suma cerùta, tinem senma ca_:
1+ 2(1+ 2)+ 3(1+2+ 3) + ... + n(1+ 2+ 3+· ... + n) =
= 1 . ~ + 2 . ·2 · 3 + 3 . 3 • ~ + .:. + n . n (n + 1) =
2 · 2 2 . · 2

= 2-[t 2(1 + 1) + 22(2 + 1) + ... + n (n + 1)] -_· 2

2 . -

:_:..!.[(13
. 2
+ 23 + ... + n3 )·+ (1~ + 22 + ... + n 2)] =
• I

= _! [ 11
2
(11. + 1) + 2
n{n + ·1) (2n + 1)] = n(n + 1) (n. + 2) (3n + 1).
. 2 , lt 6 2ft

· 2°. Observam mai întîi ca x == 0, y = 0.nu este solutie a sistemnlui respectiv.

Presupunind x ~ 0, y ~ 0 ~i impartind f,iecare ecua\ie a sistemului eu produsul xy,
ace.sta devine : ·

0 (x+ :+_ z)(y+ :+2) =15;

(1)
1( x + : l(y + : ) = 'a. _
224 •
 J

.. .
- ·
Punind: (2) · u· == z
- .
+ --,. 1
t:&
TJ = y 4-,
y •
f .
a:vema dm (1):
.

(~+2}(v+ Zr= 15; · ;·~ . . : { u+ V=-4;..

{ _ uv "= 3 ad1ca. (3) . uv =a.
·. . , : . . ' . .. -· .
- .

Ecmttia ata~ata lui (3) este: z2 ~ 4z

. . . : - -

3 · 0, care are solu\iile z1 = 3 §Î z2 ~ 1~)' + - - . . _- - .- . . .

,!
'"Siste~ul (3)·este simetric in u ~i v;'iar daca iïneni cotit -~i de (2), a:vem: -· : '

x_,_+_ -_ : _ _ _= _ 3; _ saU'.•!.,, x_+ :__ = 1;

4~ unde gasim ~
· y+L=1,
. -··. y
y+~=3,
.

. _y_ .

± ii/1
\

!
1
-~~,.J = . 2 ;

. 3 ..q/""ft
. y_ 3,4 = - 2. •

N0 ti n d .. A _ {_ a- t/5 a + Vs } . B = { 1 - i Va 1 + i Va }
· - . 2 • ' ·2 • ' 2 ·' · 2 '
rezulta ca perechile ·(x, y)· E (A >< B) U (B X A) sint solu}iile cautate ·aie siste-
mului considerat. ·
3°,,. Egalitatea matricjllla <lin c_n~ni 'este. echi~~leI;J.ta ~u sistemul: _. ~. ~- ,-!

ai+ a'?.à3 = b1 ;
(i)

Numorele a 1 , . a 2 = a1 r, lla = ·a1 ·2r §Ï a4 · a +

l
. a2aa
+
... _a1a 2 _ a2a4 '_= b2;
· lltlla·+ ll:Ja4 = ba;·
+ a~.= b
3r sint · in · pi·ogrJsie
aritmetica, a 1 fiiiid ·primul iter~en, iar· r ra\Îa" acestuia. Atunci, din · (1),. gasini!:
:+
4• -

+
.: - ~ .~ - .

+
·, · :· b2 - b1 = 2a1r r 2 ; b3 - b2 = 2a1r 3r2 ; ~4-b3 = 2a 1r
2
5r2 , - + +
car~, ·.ô:vident, sirit ln progresie · aritmetica, ace~sta avînd ra't,ia 2r ! .

4° ., Funciia f. èste o~ntinuli pe int~rvalele [1; 2] _~i (2, 3], pe fiecare ijintre'
acestea. fiind compuneri de ·funcW elementar~. ln .plus: '- _: -: -
lim f(x) . lim ( 25 x _.:..::
X➔2 . X-+2 r'- + 1
1) .·g:· f(2) · ~i - - ·· ..
.x<2 x<2 ·.

li~ f(x}. = lim ~x + 1)2 = 9,

~2 X➔ 2 :X:-1
x>2 x>2
deci l este continua pe [1, 3]. Pe. de ait.a parte:
25_!_-=L - ~adi_x E (1, 2.);
. (::r:2+ 1)2'
f'(x) - ~3 ·daca X _ 2; J

- " x2 - 2x - 3
daca x 'E (2, 3),
. (x - 1) 2
•
-deci f este derivabiHi
.
pe (1, :3). ln
.
èonsecinta,
,
functiei
,
f 1i este aplicabila
2
teorema.
l_ui Lagrange ~i avem: pentru x É (1, 2), gasim 8 -
23
· 50 ~- ci ,. de unde.
· · 2 ( c} + 1 )2 '

15 - Culegere de probleme pentru admlterea ln lnvA\limlntul_.superlor

 .J

~3 ± V 1100
Vct - 86c} + 107 ~ O, deoi cf ' ..--=-----
7
fi, •cum <: 1 E (1, 2), rer.ulta ca, m'
~ces~ caz, singura valo81'e acce~~atii este c1 . ,/~
3
- ~ 1100 ; pentru xE (2, 3), •
" · 8 - 23 = 2 ~ (es_
.gas1m - a- , de unde 11 c22 -:- ·22Cz - .5. = 0 , d ec1. c1 11 . ±Vm
- 2est)'
2 11
~, cum c9 E (2, 3), rezultii ca, in acest ·caz, .singura 'valoare acceptata este
; 11 + 4VIT
C2 = 11 . •
6°. Din condi1,ia ex - x3 ~ 0, deducem ca f: (-oo, IY;) --+ R. Cum
f .'(x). -- - 2oc + xa f"(x) - -3x1 +
8« :rfJ ,
2(œ - ~)s/2 , . - 4(œ ;._ :rfJ)o/2 ·'

din· condi\ia f" 1 -1)

'
= o, gasim ex=..!..
8
Pentru .ex = .!, func\ia f: (-oo, .!)--+R-
8 · 2
este definitii prin: f(x) = V;" .. Peniru :,; = 0, giisim f(OJ = 0, deci graficul
. 8-:rfJ • .
lui f trece prin originea sistemului de coordon~te. Cum ·
lim f(x} _· O; lim f(x) = -oo,
IH--œ 1
,______ «42
. « <· 21
! , .

rezultii ca. y= 0 este asimptota orizontala (spre -00). fJÎ, re~pectiv, x =: este

asimptota .verticalit Din f'!x) = 0, -ob1,inem :c = - iar din ("(;) = 0 gasim V! ,

a: _ O_ fJÎ x =. -1._ Rezultatele ~t sintetj_zate in tabl~ul urmator: ·
. a: -00. -1 --V! 0 -
1
2

+ 1"•
•
f'(x) · ~ 0
2112 2010.3-112 .
f(x) · 0 ;< -3- ;< ~ 0 ~ -~fi~;~
f"(x) + +
Graficul este· prezentat in fig. M.B.97.
0 0 111~•
9

•
-'V{'

:Fig. M.B.97

226
 Volumul cautat este dat de.
· ~o · ~.o ~ · 1r -)-. - · 3:t' -~o .a~.
V= 1r · ·
-1 .
F(x) dx =s 1t
-1
- - - d x =-:- ·
_!_ _ :r;8 3 -1 _! _ ~
. dx =- 1r
~
3 -1 :r;8 _ _!
da; =
. 8 . · 8 8

==--~[in Ix3 - 3
0
.!.8_ j ] -1. = - 2!.;{1n
3
.!.8 -- ln!.)=
8
- .?! 1n.!. =
·3 9
2
1r
3
ln a:
j

LXVII. 1°. N0tind eu i:,,. determinantul ce trebuie caloulat, avem, dezvoltind,

de exemp)u, dupa regula triunghiului:
 = xfx2x 3 + x 1x 2xJ + x 1xlx3 - xf ..:... ;tf :. . . . ~f =
{1)
= X1X2X3(X1 + X2 + X3) - (rj + ~ + xi).
, Apoi, 1-inem seama, pe de ~ parte, ca:
.· ' .
·. { x1 + ~+-xs = l; ·
(2) X.1X2 +
X1Xs ~Xs + = 5j
~1X2Xs =
-2,
iar_, pe de alta, ca:
:4 + zj ~ x: = (x} + ~ + xl) 2 2(xixi + ~~ + xtx!) = -
3
( ) = (xf+x~+xJ) 2-2.(X1X2+.i1Xst X2X:J) 2+4X1X2X,(X~+ X2 + X3),
iar ._: .''?t~
(4) . .xf + xi + .xf = (Xi + 'xa + X3) 2 - 2(X1X24 X1~ 4 X2X3}.
Tinînd cont de (2),-~ .(4) in (3), obiinem: ·(5) xf + ~ + œ:· = 23! Acum, tinînd
seama de (2) §i, (5) 1n· (1), gasim: Â = -25~ . .
um - - - = . ( + ) = ··(a - ~--) , . (V
1 1 1 1
2°• C,..
·
1
ahak+l
. )k
4k -c>k r
r k . ak+l -
=. 1, 2, ...
· , n- 1', un d~
. .·
r;i=·O este ra\ia p~ogresiei aritmetice respective, ,ï ak=a1+(k-1)r, (V}k=1, 2, ... , n,
avem:

. -·-+-+·•··
· 1
a1aa
1
a aa
+--=-
1
<Zn-i<ln
8
1[1
-- a .+. (n1 -
r· a 1 ·. 1 1)r
]
- -+n-1
=ai(czt -(n.-- -1)-
r]

Sii verificam~ prin metoda induc\iei complete, valabilitatea ivzulta tului

obtinut. Pentru n ·= 1 nu se pune problema verificarii, neputînd fi vorba
nici de progi:esie ar~tmeticii ti nici· ·d~ suma respectiva; pentru n = 2, gasun:
~ = ·;, . 1 ,'ceèa ce este adevarat~ Presupunem ca, pentru un kE {2, ... , n-1},
a 1a2 a 1 (a 1 •+ r) - . . ·
arbitrar ales, dar fixat, n natural ~ n > 3, avem: ·
1 . 1 h-1
~ 1aa + ··· +. ak-l ah = ai[ai + (k--: 1 )r] •
· Sa aratam cm atunci: este adevaràta ,i ,egalitatea 1-·
··~+
aa
a1
... +··1 + f ·
aà_1a,. _ "A"k+l - ai_ta1
k
+ kr) • :-.:·· .

·-~27
15*
 "'-
lntr-adevar 2

~ + ... +
·a1as
1
.ak-lak "
+ ak ak+l
1 . ·= J
a a 1
:·(k f
-:-
) ]
.1 r
+ [a +· (k. - 1
1) )(
1 r a1 + kr)
· ._
_· 1 ·· .• ·( k - 1 + · 1 ) =. i . h[4i +(k ;_ 1)r] _ ·. k
c.i 1 + (/c - 1)r a a1 + 1er a1 +1 (k- 1)r_ · a 1 (a1 +
kr) a 1 (a 1 + kr)
·ceea ce. compieteazii. ciemonstra~ia, oon_cluz!a ra\ionamèritului fii:rid evidentâ.
·3°. Sistemul dat. se mai scrie suh f orina: .
xy(x+y(=6; · ·. · · _•. · ·.
{ x 2y 2(x + y)(~ 2 + y 2 - xy) , 36~ .·
1 •

de undé, tinînd cont de prima ecua~ie in cea de a doua §i efectuind calculele, avem:
xy(x·+ Yr. 6;· . .· .
{ xy[(x +y) 2 ...:.... 3xy] = 6,·
prin :irmare, cqntinutnd. -în mod as~miinatoi, gasim-: ·
xy(x +y)= 6; · deci (1) _· { ~(x + Y_) , 6;
{ 2(x +
y) - x 2y 2 = 2, · (xy) 3 + 2xy - 12 = O.
Din cea de-a doua ecua1ie a sistemului (1) gasim ca: xy · 2 · sau xy __:
= -1 ± i V5, valori cai;e, int~oduse in prima ecua\ie, conduc la: x y = 3 +
sà.u, respectiv ,. x +y.-:- ..:_1 ::i;: Sistemul_:. i,V~-
(2)
· xy = 2;
conduce la solu}iile;. (3)
{
y= 3, x+
Apoi, se poate pro~eda în mod· ·~nalog eu sisterriele:
(4>. · {'x1r ··. -1 + iV_5; ~ _· (S). { xy = -_1-= i l(s;-=-
x +y = -1 - 1 V~, -~ + y = -1 + fV o.
Pentru ·aflarea· valorîlor x §Î y care satisf~c sistemele (4) ~i, respectiv, (5) se
\ poate •iïn•e seama ca: · ,
(6) , x2 - x2 - xy + xy = 0«--·x2 - x(x + y) +·xy = o~
+ -y) + xy--~-=
. (x + !i \:4 Q•
1
2
<;:;,, x-- X
(
2 . 4 .

Considerind
.
gasim:
.
x . = a+ bi, a, b E. R §Î tinînd. seama succesiv de (4) §Î. (5) in .(6)

t. ~1. + .·2 , . . __._ ~

. -1 + iJ/5 .~ ' .
2
it/5 . J' .
(7.) (a respect1v: 1

. · 1.- ïi/s) ïVs prm. .- urmare· ..

2
( a+ b1 + ·. · ·2
.
(8) =' -·-.
:! . ' •

(9) . .,. ± w; ~5 •6 . = z ± w §Î,

x3 , 4, , . ~.z coresp.unziit?r:
' . . -,✓- u-
1 .(10) ' - (z ± '"').
Ya,4, = w' Ys,a = - (3:;,., .± w'
) unde ,.,. ,r.,::;::
1 +2iv 5
'
w -_ v2·5 (.1 ·..L
' •)
t.
. . \ ·.

Perechile (xi, Yi), eu i ,= i, 6, date de (3), (9) ~i · (10) c~nstituie solu\iile dïs-
tincte ale sistemuhii dat spre ·re-zolvare.

· 228
 ·4°. Ayem:
A . (4 f(x) V 1 + [f'(x)]. 2 dx· = 21t J1( 4 ·(· ;a2 -
21t )1 ln t'x) V1 + (x - ~)
. 4x.
2
' dx =
= 21t (
4
(x
J 2
1
2
- .!. ln
4
x) (x +. 4x
~) dx 1 15
, 1: [ '. -:-
2 .:
8 ln 2 ·_.!.(ln 2)2].
la

5°. Vom reD1arca mai ~ntii ~a oricare ar fi k E R, D = [-k,.+oo); f(x) =.0

pentru x = -k §Î, pentru k ~0, avem f(0) = O. ln plus:. lfm f(x) = 0 §Î lim f(x) =oo.
. . . X➔h X➔ <X>
. :r>k .
Asimptote oblice nu existii ( ~ ·= lim · f(a:J.
x➔oo ·~
=oo). .. ·
Cum f;(x, k)
• ·
= 5
2v x
4
~:::. /cx,
k + .
:(V)x > ~k, avem, pent1:u c~zul ~n . car~ ~ >-_0 :· f;(- ,:\ == 0; /;(O; k) - 0..·_ k)
.. ·
An,log, cum f;(x, _k) .=
· 15x2+ 24./cx
·
+ 8K1 • · · ·
, (V)x > -k, avem:
· ·
. - 4(~ + k) 812

.J:s:.r( --2k(6 '.""'."" i/6) k) ~J) k)- k

~ . 15 , ,-
1
1x . . :i,+ i/6). , ~ 0 pentru < 0~
pen t ru _,c > .0·, ·r(-2k(6
Rezult_atele ohtinute s1nt céntralizate in . tahlourile urmâtoare:
a) pentru k > 0: ·
4k -2k('6 - 1/6)
X
1~~1~;
-k .+oo· --5 ·Jfj 0
. --fl~~-==--1---~----'-------'-------
W'..ï~~

f;(x, _k) -~~fm· + o· o+ + +

f(x, k)
~~;;=§.~----'--~---,--

11-k _
le"'''
16J..2-V*
25 ~-\(
8&'(7 - 2V6)
. 75
V k(3 + 2j/6)
15
)t 0 7' +oo
1
.. , .r.ilflR/
k) ,Ill!~. _
/;(x,_ 0 +- + + + +
M pentru k = 0:
_X ·o _+oo
'~~~­
~1:W.ill~A
-,---•~fffil~,,~=--,----------------___;------
f z(X, 0) f:V~~ -l- -1- + + +·
f'(x,. 0)_ 11,--
0------,,-----_.-?----,lf-------;;<------,-.-+-oo

·.
(:s:(X, O_)
~~-~::,--:1---,,-----+--------''----
~~Il' + +' + + i"

c) pentru · k < 0:
. .:..:..2k(6.+ V:ë)
15 +ôo
--l~li~,
' ~~1-~~-----"-------
f:c(x, k) ~~~

f( x /c). ~~.~ ._k

._ ' ~~
+
Jf
+·
SJ.-2 (7
·
+ 2!/6)
_75
.+
"l /
V
+ ..
k(3.:.... 2t/~6)
1s .
7'
.·
+·. ·
00
,

. ~~œ1·.
/;(x, k) ~œ~ 0 +
. i
+
229
Graficele sint, respe~tiv, cele din fig. -M.B.98, a - fig. M.B. 98, c~

k >0

a
C
k<O

· 2k(.i+$) X

.. X 15

Fig. M.B.98, a, b, c

LXVIII. l°. Observam mai intîi ca pentru à= 0, ecua\ia devine: x 2 - bx =

= - V{b 2 - 1)x2 ,,-avind solutiile reale: x = 0; x = b - 2
-1, 0ricare ar fi Vb
bE((-oo, -1] U[i, +oo)) n (0, +oo) =[1, +oo). ln continuare, cum a+ b > 0,
-din cbnditia: [(a +b)x - ab] 2 - ~ 2 = x 2 [(a +
b) 2 - 1].- 2ab(a b)x a2 b2 > 0, + +
rezultâ ca este necesar ca: ·
ab
(1) x<::--- sau ab·
x>--- ., + b -'-·"l:>
dacaa ..- O ~
. 1 ab
- - - < x <·-.ab
·--
a+b+1 a+b-1. a+b-1. a+b-+1
+
daca a b - 1 < O. Pe de alta parte, din condi\ia x - (a+ b)x ab < 0, 2
+
rezulta: (~) a < x- < b. Acum, ridicînd la patrat ambii membri ai ecuatiei date ·spre
rezolv~e, gasim:
[x 2 - (a+ b)x+ ab] 2 = [(a+ b)x - ab] 2 - x 2 ,. de unp.e:
{[x2 - (a+ b)x + ab]+[(a + b)x - ab]}· {[x2 - (a+ b)x + ab]-[(a + b)x-ab]}= -x2 ,
prin. urmare: · ··
x 2 [x 2 -'- 2(a -l1 ~)·x + 2ab + 1] . 0, eu solu\iile:
a;l = X2 = O; x3 ,4 ..:__ (a+ b) ± Va-+-b-
22 -
-1,

230
 •,

valori clin care trebuie selectate cele care satisfac ecuatia initiala. Pentru'
· œ· · 0, ecua~ia data conduce la ab = 0, ilµ' (prin i~otezi) 0 tt < b; prin i
urmare a= 0, situ~\ie in care b ~ ~ (vezi mai sus). In contiimare., rem~cam
ca:. x3, 4 ER<=> a 2 + b2 - 1 .~ O. Dar: a 2 b2 - 1 = (a + b) 2 - 2ab .:.... 1 = +
=(a+ b + 1)(a + b -1) - 2ab ~O, daca i,i ·numai daca a+ b-1 ~-
2
ab ~O,
. · . a+b+t
. wroarece O :is;; a< b §i, evident, a +.b + 1 > O. Cum cazul a= 0 a. fost analizat,
ramine sa ne ocupam .de situaiia cind a > 0, deci cind a+ b - 1 > O. fn acest \

caz trebui~ v~rificate, cor,espunzator,' condi\iile (1) §Î (2). Averri deci:. ·

a +a > 0.
2
a_ ab
a+b+t - a +b+f ?

b~ , ab · =. ~(b - t) ~ 0 daca b ~ 1;
a +b- 1 · a + "b - 1 ·

X3 - b · a +V a 2 +b1 2 - 1 > 0; ·
V a-., +. b.
2

x4 - b = a - - 1 =· ·t - b. . _ < 0 pen t ru. b. > 1 ;

+ ,/
2 .

. a j)r a + b2. - 1 .
2

- 2
> O;
2
ab
"à -
.
---
a+ b - 1
=, ------;:---------;--'-:'-----====-:=
lb - 1) (a. ..:... 1)
(a+ b ~ 1) [(a+ b - 1) + h(b - 11 + (a+ b - 1) Va + b 1:] 2 2
-

. 1
. ' .

·x4 - a= b +.Va - +a b
2

2 2
- 1
> o pentru
. -
o < a < 1.
ln consecin\a, daca O :is;; a_< 1 §Î b ;►, 1 sau O :is;; a :is;; 1 rp b > 1, atunci ecua\ia
data adroite radacini reale.
2°. Pentru n = 1, inegalitatea -devine: (x
cuta prin egalitate. _Presupunem ca: ·. ·
y) :is;; (x
,
y}, care este satisfa-
.,
+ +
(1) (x + y~ :is;; 2n-1 (xn + yn} pentru. un .h, EN*, arbitrar ales," dar fixat.
Sa demonstram c~:
(2) (x + y)n+l ~ ~n~xn+l + yn+l). •
Cum x, y > 0, rézultâ x + y > 0 ,i,. inmul~ind ambii membri din (1) eu ·x_ + y,
avem:
(3.) (x + y}n:l ~ 2n-l(a;n + yn) (x + y). . . ·
Atunci~ notind· · E(x, y} = (x +
y)n+ 1 - 2n(xn+1 + yn+I), ~i, \inind c~nt de (3)
~i (1), gasim: ·
E(x, y} ~ 2n-i (xn +
yn) (x + y) - 2n (xn+i + yn+i) =. 2n-1 (xyn + xn-y -
- xn+i - yn+l) = 2n-1-lx" (y - x) + y'' (x - y)] = 2n-1 (x - y) (yn - xn) =
= -211-l(x _ y)2(xn-1 + xn-2y + ... + xyn-2 yn-1} ~ 0, .(V)x, y > O ~i nEN*, +
ceea c,~ completeaza demonstra~ia. · ·
3°. Notind · ·
-3
A=· 1
( -2
i . -_~).,
-1 3
cum det A= 1.:/:: 0, gasim: .
.

A- 1
✓

= (1
·1 -12
- 9 -6 •, deci:
-s)· .
. \i -11 ·_-7

x .· BA-1 = lo 3 -33
7
-22)·
·4
231· ,··
 4°. Prin càlcul "direct_, gasim:

A _21t ~~a f(x). V 1 + [f'(x)] 2

d~ = 21t~~«

J ' . ~ (a (e2ax +:--e..:2ax + 2) dx·=·2: ( e~:xx _

0: Jo . • a. c . 2 -c• ·
_;;_ e~2ax
, 2 .
+ 2x)
'
!a
0
. _.5'_ (e2a•,:_ e-2a•
. 2«2 ·
+ 4~2).
. .

5°. Cm_n x2 ~ 0 ~ X ~i x2 ~o ~ x3, pentru oricè· X~ 0, rezulta ca ~ax{x, x 2, x 3) =

= x , (v)x ~ O. Fie acum g, h: (O,oo)--. R, date· de: g(x) = ex - x - 1; h(:c) =.
2

= x +• 1 - _!,_ •. Cum g' (x)

X
= ex - 1 > 0, (v)=» > 0, rezulta ca func\ia g este strict

crestatoare pe (0, oo), deci x +1 < ex, (v)x > O. Analog, din h'(x) :::;:: · ~ +
+ ~ > 0, .-,;• .
(v)x > 0, rezulta ca :h .este strict cresta~oare pe (0, oo). ln plus,

lim lt(x)
.X ➔ (I J
= -~, .
lim: h(x) · : oo §i cum . h este continua (§i stict monotonii)
X➔ 00
I 1
x)O ·

· pe · (0, oo), rezulta ca ecua\ia h(x) =0 admite o singnra rijdacina in in.terva~ul

· 1 . - 1 , V5
respectiv. Oin ecu~\ia: 1 + -x = x ·, gasim solu~iilo - ~ , singura care con vine

fiind x 0 =.z ~1 t t/5 . Prin urmare:

x2 · daca X E (-oo; Oh. ' 1

f(x) = 1+x daca .XE (o, -· t ~5 ]; 1

1 . d 1 -f- t/5
;-· · aca x E
V

l
( -'

~ , oo)•
Deoarece f
este comp_unere de funciü·elementare, proble~a continu_iUi\ii §Î cea a
derivabÜitâ\ii s~ pu~e numai în- punc~efo de abscise O ~i ~
1
t/ 5 . _Cum t
lim f(x) = lim x = ·o = /(0)
2
-:1=· lim f(x) ·= liri1 (1 + x) -. 1, §Ï
..x~ x~ \ x➔O x➔O · ·
ir<O x<O x>O ' x>O
0

lim
-1 + Ys"
f(T) = lim· _ (1
-1 +Vo
+ x) = ·1 \i/5
.
=t(-
·
1
ti/ 5
)=.
f>+- X➔
2 2

it< -1+Vs «< -t +Y-î

2 2

1 2 2 (-1 - t/5) 1 + t/5

Je:= lim
·-1 + Ys
f(x)= Hm
~1 +Y--6
-= -1 +t/ 5
= :i; 1-5
- 2
t
X➔ X➔
2 2

«> -1 + V5 x> -1+[ir

2 2

232 \
 re_z~lta c~ f este:continua pe R"-..{2}. Pe,de alta p~rte:
•1ïm : f'(:c) .= . Iim 1 = 1 ~.1
· -1 + Vs .. : .·-1 + Vi'
«➔ · 2 x➔ ·_ 2

· -1+V5 ,;..;.1+Vê;-
«< 2 l< · 2

·Jim- f'(x):= Hm1 -=-· {-:~) =-

· -1
X-+--2--,.
+ V5
x->
- 1 +,2 Va
-1+V5 · -1+t5·
x> 2 • x> 2

5
deci (;·ste· ~er~vabila num_ai. ·pe R'\{~, - t -~ ll. }: Trasarea grafic~lui lui,.f 813
face imediat tinînd seama ca acesta se compmie dintr-un arc de parabola (y.:- .r::), .
unsegment: ~e di'èO:ptii (y= 1 +.x) ~i Un arc. de l1iperbol~ echilaterii (y= !J;
~~stâ este ·repreze~tat in fig. M.B.99. ,.
'

./

,,, .

-2 ·-1 0 -1+{5 .f 2
~
f'ig: M. D.99 ·

LXIX. 1°. F~e n E Z astfel încit· (1) [ x+ ''] = n. T~.nind seama ca: 7
[«]~ « <[«]+ 1, din (1) ·ob\µiem: (2) 3n - 2 ~ x < 3n + 1. Pe <le. alta parte-:
(3) :.....- n, -.deci: (3) x . 2n.· Tinlnd çont ,~e {3)_ ti:i (2), gasim.: 3n ~2~ 2n <l. ·
< 3n + 1, inegalitati ce sint satisfacute n~mai pontru n E {0,· 1, 2}. Prin urmar~ 1

X .E {O, 2, 4} ~ punînd: X1 = O;_ X2 =·2; X3 = 4, acestea formeazii O progrcùiie

~tmetica.fx2 =. zi ! _xa), eu_ pri~ul ter!'Ilen zero ~i eu ratia 2 sa;, eventual, c~ ·
.prim'ul termen 4 IJÎ ra\ia, -2~ .....
r ,

·_2~3
 2° ..... Prima ecu_a\ie se scrie. echivalent: ;- x + 2y = 3,Il. Il.
deci x __.: 2y -:- 3 .,1,
A A,•

. " A
tnlocuind în cea de-a doua, rezulta:
. 8y - 12 + 3yA = 1. 11.
Asadar,
,. . 5y
11.
= 1, "
de unde
•

I\ Il. A A /\

y = 5. In plus, x = ~y - 3 :::;= 7 = 1. Prin.. urmare, unica solu\ie a sistemului dat

,1\ /\

este: x = 1, y = 5.
3°. Se verificii imediat, prin càlcul direct, ca: P(1) .:_ 0, P(-1) = 0, deci P
este divizibil eu X2 - 1. P~ de alta parte:
X 4 n + X3 - J!. :__ 1 -. X (Xtn-_1 -1)±JX3 -1) _:_ X [X< 4- 1 >( 4n-1 +:•· + 1 ),_ 1] +
- ·, +
(X3 - 1) \!,[~~4 +· 1 ).
-- ~
~,-~+ . . ' -- --
_JJ±J_~~>----1)J - -------- ----;4

u1tima ex;presie ob\inuta devenind zero pentru val~rile lui X cgalé eu racliicinile
eubice ale unitaW (radâcinile ecua\iei x3 - 1 = 0). A§adar, P este ·divizibil 'eu
X2 +.X+ 1, ceea ce completeaza demonstra\ia. _ .
4°.. Cum lim f(x~ = Jim e0 ~ . 1 = /(0). §Î lim f(x) = lim (~)~- · 1, rezulta
. X~ • .:r➔O x➔O ;r➔O ·,
x<0 . x"<O ' x>O , .x>0, .
ca f este continua pe R. Gum· r
.f'(O)
s , = 1·1m -
eax-- -
1
=a .
§1
x_.0 X ·
x<0,
, (a )X 1 ex In.(ax) - 1
{d(O) = lim · x . - = lim - - - - - = -oo,
X~ X x-+0 X
x>0 x>0

rezult,~ ca f nu este derivabila in X= o.

Nota.. Pentru x <0 §Î x > 0 eontinuitatea ~i derivabilitatea lui f sînt asigurate
prin ac~ea câ aceasta este data prin compuneri de func~ii elementare.
o 2 = ~o-a x 2e~ dx• = -(x
1 · ·2
e'fx) lo - o
-2 ) . xeax dx =. · ·
. )-a x f(x) dx_
.a -a a -a

= -ae-a _:. .-2 [ -1 1

a a
(xeax) lo
-a
- -1
a
~o
-a
e0 .x_ dx l=
=- .
ae-as. - -e-a•
2 +-;2 [ -1 (eax) 10 ] = - 2
·ae-as - ~e-a• + ·2- - 2'
-e7""a• =
· a a a -a a a3 a3
, 1 r· . . .4
= --.
aaea 2ea• - 2 - 2a2 - a ]·

~0; x + 2 =1-0, gasim ·cë. f: (-oo, -'2) Urs; oo) ~ R

5
5~. Din condi\iile: xx+2
-
. ,
f(x) = 0, pentru x = 5. Cum lim f(x) = 1 = lim f(x), rezulta ca y = 1 este
X➔ - CIO x➔ +CQ
.
asimptota orizontala (la +oo ~i -oc). In plus, lim f(x)
. .

X➔ -2
= +oo, deci x = -2
x<-2
este. asimptot~ verticala. Pe ~e alta parte:
7 ~
f'(x) = -------- > 0, ~)x E (":-oo, -2) U (5, +oo), ,,, • ·
2{x + 2) 1 "\ / S X -
V x+2
 . 1

deci f este strict crescatpare. M~i rouit: 1im ..f'(x}.= +oo. '041 studiui derivatei
X➔5 •
x>5
a doua se_gase~te ca:
f"(x) >0 daca x < -2;
f"(x) < ,0, daca x > 5.
Rezultatele sînt sintetiz,ate in tabloul urmator:
X -oo -2 5 +oo
{'(x) +. + fl~flfl~~fl~ll~ ~ ~ , -1* ; - - - - - -+
00
-
- . . . . .+
.----:-
f(x} 1 l' +00 lili~ ~~ ~fl~~flfü ;,t 1
f",(x) + + ·· IAIAtl ~.Blilf~~~:,::.,::,.■
=-·.,--1- - - - - -

iar graficul estecel <lin fig. M·.B.100. P~tru· studiul soluiiei ecua.tiei f(x) · ni~
m E R~ Pste. sufirient sa observani ca y = m reprezintâ ecua\ia urieï drepte para le le
eu axa Ox ·~i~. evident: daca m E (-00, 0) U {1}, ecuat,ia. nu admite: snlutii

Fig. M.B.10O
(~~apta. respectivii neintersec~d graf~cul fu~ciie~ repre.zentate);. daea m = 0, l
atunci x =· 5 (soluVe unica); daca. m.E (0, 1) U (1, oo), ecua\ia · adrtûte · solutia
~ica_ ·~ > ~- sau ~ < -2~ dup,a. cum m E. (9, ·1J sau, · respe~tiv, mE (1, oo).
Anume, x = 5 + 2 m ..2

1 - m,2

---

-2~5 1
 C. PROBLEME· ·PROPUSE · ··

ENUNTURI
. .
1. ALGEBRA ' . ·

. 1°. Fie ecua\iile: x 2 + ax+ b = 0, x + ex+ d = 0,. a, b, c, d E

2
C. Daca Œ
~i (, sint râdacinile· primei ecua\ii, iar y -~i a s~t radâcin_ile 1 celej. de a doua ecua\ii,
sâ se calculeze in fùnciie de coeficien\i expre;,sia: E = (ci- y}(f3 -y)(Œ - 8){f3- 8).
2°. Sa se arate câ polinomul P(X) =· sin cp -· X sin ncp xn
sin (n - 1)cp, +
<p: E (0, 1t), èste divizibil cu polinomul X 2 - 2X cos cp +· 1. _ · ·
3°. Daca notam eu Ek, k ~ 0, 1, .... n - 1, radiicinile de ordin n ale unitafii,
sa se arate ca are loc egalitatea: {Ei ;_ 2E0 cos cp +
1)(e:f - 2e: 1 cos cp+1) ... (e:!_1-
- 2e:n_1 cos cp +1)=2(1- cos ncp), unde cp E[O, 21t].
4°. Fie u, v E C astfel •incit I' u 1- < 1 ~i I v 1 - 1. Fie w = v ~ z -_ u •
· ·· · 1 - u ·z
Sa se arate ca I w 1 ~ 1 dacii ~i numài daca I z 1 ~ 1. · ..
6°. Fie p 1 , p 2 , ••• , Pn numere naturale diferite, eu Pk ~ 2, pen~ru orice
k = 1, 2, ·... , n. Sa se arate cà: .

-.. (1- 1
2 J.
P1
(1 -. -;-J ... (1 - ~) > !.
P2 Pn .
i 1 1
2 3
6°. Fie matricea A = 0 1 · .!. Sa. se arate c~ An, n ~. 1, are forma
2
0 0 .1 ',-
1 Cln · bn) · .
( 0 1 On , ~i. sa se detertnine Cln, bn.
,0. 0 1 · . .
· 7°. Daca matricile A, BÊMn(R) au ·proprietatea ·ca.exi~ta le ~i z'E N* astfel
incit .41t = 0, B1 = 0 ~i AB= BA, atunci exis~ii" n _È N* astfel incît (A+ B)"' = O.
8°. Fie x, y numere reale èare satisfac condi}ia x y > 1. Sa .se arate ca ·-' +
1
x2+ y2
.
>-·
2 .
9°. Fie x, y, .z 11:umere realè .. Sa se arate aa: .x2 y2 z2 ~ + + xy + yz + xz.
Daca,· tn plus, x + +
~ z = 1, sa se .arate ca: x 2
y2 z2 ~ ~ + + ~
10~. Fie déterminantul de ordinul n:
tX + f3 (X~ 0 0 0 0
1 Œ+~ (X~ 0 0 0
0 1 a Œ~ ...
a-'-
1 • 0 0
Â~-=
. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .·; ...... . . . . . . . . . .
O· 0 O. 0 ... 1 a+f3
0 0 0 0 ... 0 · 1

''236
 \
·.
\'
Sa se ar~te ca ·pentru n > 3 avem relatia,: Ân =(cc·+.~)~~ ·-·ex~.-~.-
. Sa se. dedu~a formu1a_: An=ccn+«~-1 '3+~n-2t3 2 +··:.+~~1t:-:1 +~n, pentr.u.n~f.•.
· ·. U 0 • S~ se'. :gàsèàsca. }J.Umerele ~ ~- 2·. ~ }{·;?--o_· ·a~tfet !ttclt__ 13xpr~si~.:
- · 2y ,
:i
-Y +--·
.z-2
- -- -8··
X
. :· · . - ..... · ·
+ 5, sa aiba valoarea
.•
--.".. _· ·_, · ~- _ · ._ ; .. _..
~ruma.
..
,.... ·.· .... _·. . •:
. . ·- .'
, :a'°·
12~. Sa ·se gaseasca :minimul expresiei: x 2 2 2 ; x; ·y,· z E R', ·ttiinêl ca :·+-y. :+-z
. are _loc rela~ia: ax +·.by.+ z-====-e,-tr,_:b;- .-c.E- R._ ··· :- : . . · · •:
· ·13°. Sa. se gase~sca, in .IP;ùl~mea nu~erelor natural•f,. solutüle ecuatiei.:_
x2 y·2 + +·
2xy ;__: mx ~ my ~- m, ...,:.;.:-1. = ·O ,- '. unde ·m E ~ ·este da.t. __ _:
-.. · .':- 14°. · Sa se• arate. oa smgura funct,ie: f: R -+ R ·care .satisface proprie~atéa;.- :
'f{x)f(y) = xf(y) +
yf(x_) - xy, pentru orice x, y E R; este-· ftmctia f(x) ~ :x; ~
. 15.0 • Sa se ~ate èa pe;ntru· orice numar natural k :;6.0, exiata numere:natu-
rale x ~i y, nenule, care sa verific~ urmatoarele ecuatü:
x3 +
y 3 = 9.kxy; (9k -:- 2x)y~ =.-(18k x)x 2• +
16\ _Notind x 1 , x 2, x3 ,_ ~ 4 r~d~~in~le .ecuat,iei eu coafioienii_i reali: ~ + ,ax3 +
+ bi +·ex: + ·d · ' ·0, sa. se· ·derilonstrez~ relatià: · ·.
2
-· . - _. .... _. _· .
. ·. ·cx1 +. 1>;{~ +~){xi+_ 1)~(Xl 1) = cd - c)~ '+)1 ~ ~ d) 2• . ' . ·. ' + +
.. i._1r. .Sa ~-:ar.ate_ca ec1:1aiia:· r+ .px~-~ q2 . _ 0, are -o rac~acina reala_ po.~iti-va
§1 numa1 una {p, q E R; q :/;: 0). :
18° . ..$a se rezolve ecuaiia: ·.{X+ 1),(x + 2) (X+ 3) (.x + 6) = 3x2 • · .
19°; Sa se calcufeze suma: · . , .

(x+ :r+ (X•+ !f+ . . +(~"+~,{ ._·

20°. Pe:i{tru _ce nume~e ~eale m, n a_vem:
.x2 :+· y2 + ·_mx· +:~y
1
+1 > (J pentfu. orfoe x, _·y È R?:.
21°. $a se: ~~ate ca. : • • • ~- • .

· f:...L+
10 2
;H_t·+: ..
3 . · • '. - ·
1
+_· __- · --··_..;..;.Q.'105. 1·<0'006.
1. 0003 · ' · .'- . · ' - '

22°. Sa se ·rezolve:
. •- a). ecuaµa (x2 --:-.x ~ 2)~ + (2:c + 1)4 = (x2 + x:-:- '1-)4 ; · ·.-
. , b) inecuaµa ·(x2 ~ x:-- 2) 2 ~ .{-x2 ~ x·7 2) (x :- 1) ~ 2(x ..... ·f)~.
23°. · Sa ~e determ.ine valoa~a minima a expresiei .a tgn x + ctg". x, ~n~. ·
_. a.~:·~,1\est_e: ~o~$t~nt, :~:E-N_~i· x·~ària~~-' in intervalul 1
{?',_;)·· . _ . _
. -.. ·24ô~ ·.Fie·/<
. - ...
a-~ b- <-V· 2.: S4 ·se àrati ca:.· -1 · -t/ai7i >-~.
-·.,· --_· . . .- ·. ·-1. Vb!' 1
' .··: . .
·b'•'.-·.
.
..
.
2~0 -.·sa .se determine x E[O, 21t].·verifictnd 'simultari: ·2-;+3
V2 -t .
+6-2~ -·33>0- 1
•

~J COS X >2 .
~ 26°.: Si(se rezolv~· i~etùa~ia: Vx· ...a.: ·ty X -~-1: ~- f. ·. . - . . . . - ..
·..27°-. Sa sé arate ca nu exista ·un polinem PEIJ{X] as.tfel încit P(x) ~ s~n·x.
pèiitrù:•oriêe··x E'_(O;·t). · · · ·-. · · · · · ; · .. · . · · -:,· . ·
· . -28°. sa·· se reiolve ·ecuavia:- x6 +·xa 3~+ ·2x3 3xJ 'mx n·= 0 + + + +
(m, :n·Ei Rh 11tiind ca idmite o- radacl:na ·x1 -:...:.. -i. · · _ ,
·-.29~.,'.Daca ,A, --B E-Mn(ll,) ~· matricea'..Jn -~, ABAB· este inversabila,. ·sa ·se·
aràtè :cà'. matricea. J,; ~ BABA este ·-de 'asem-enea in.ver~bilâ. . . . · •· ' . •
+. 2).X .+ p. +.1)Xi + {3~+ 2)X + 1, ,
· . · · :_ . . :A: '. · A · ·. "A- ' ' . _. , : . ·A-< . · .. ·A . I'\ · . A
.~9°. Fie po~omul: f == (3À2 + 5À 3

eu. coeficientîi
' . ·'
fu_ Z 13. ~. Sa
.
se determine
- . "'gradùl luj f ir:t. fun·ctie·. de
. . . . - -
À
. . Z13
E -
~i-sa se .

determine radicînile lui f pentru À =·O, •

. . 237 '-
- ..~ -. -
 I
/

2. GEOMETRIE .
31.0 • Fie ABCD mi .trapez eu hazele."[.ÀBJ° ~ (Ç...P]!.iar·o int~rseo\ia diagona-
le!or. Notam ariilè triung~~or OAB, OA,p, OCD, OBC respectiv eu S1 , S2 , S3 , S4•
Sa se arate ca. au loc rela\iile: S 2 = S 4 ,. S 2 = SiS3 •
32°. Sa se rezo_lve ecuat,ia: arcoos x+
arccos· (1 ~ x) = arccos (-x).
33°. Fie M, A, B, C situ,te tn aoeasta ord'ine · pe -qn cerc· de centru O.
. ..---.... ,/'o.... ~ .
Numerele a·= m(MOA), b = m(MOB), c = m(MOC) . satisfac rela\iile: cos a +
+cos b + cos c _. 0-; sin. a+ ~in b + sin c=O. Sa. se arat_e c~ A, B, C sint vtrfurile
unui triunghi e~hilateral. . · ·
. 34°. Sa arate ca daca 7 sin a= 3 sin (a·+ b), · cos! #: -0, cos ~a+" -1= O
· 2 .. 2. , '
. . . 2a 4 b & t . "b • • .
atunc1 2 tg-....;.,_-= g- §1 reo1proc.
. - 2 2
35°. Pe laturile · unui triunghi ABC se construiesc trei triunghiuri isoscele
asemenea APB([AP] ==[PB]), AQC([AQ] es [QCJ) l}i 'J!RC([BR eï [~C]), prini.ele
doua afltndu-se tn exteriol'ul triunghiului ABC, iar al treilea fünd a1ezat de aceea§i
parte a dreptei BC ca -~- triunghiul ABC. Sa se arate ca APRQ este pa-ralelogram.
,.._ "'
36°. Sa se arate ca dacl triunghiurile ABC, A'B'C' verifioa rela.\iile A= A'
·. a9 be • ·• • . ·
~1 -
· a'2
= b'c'
"7'-" , atunc1 trmnghiurile sint aseroenea.
· .· -.
37°. Sa se· rezolve ineèua\ia: 1 +cos 2x + sin -x < 2 cos ~2 •
.2. ..
38°. Sa se arate ca în orice triunghi CU unghiurile. ascu\ite · exista relatia
S = p 1 • R, unde S este aria triunghiului, Il. este- raza ceroului circuinscris1 iar p 1
este _semiperimetrul triungltjului ortie (format de picioarele tni}t,imilor).
39°. Sa se afie locul geometrio al cen:trefor éerc~ilor ëarè taie doua cercuri
exterioare date, de centre 0 1 IJÏ 0 2 , dupa diametre. .
. 40°. Si se rezolve ecua\ia cosnx - sinnx = 1, unde n E N*.
41°. In triunghiul ABC sé noteaza a = BC fJÏ ka inàl~mea oorespunzatoare
din A eto."Presupunem ca a E> b. Sa se arate câ: a+ ha-~ b h1,,. In oe: ca,z avem
~galitate, tn ipoteza a ~ b? · ·
+ ·
· 42°. Se dau doua cero~i, de- centre 0 1 ~i Oa, oare se taie 1n pnnctele À. B.
Fie C ,i D punctele diametral opuse •lui A in cele doua cercuri. Tangenta la cercul
,ï
0~ dusa prin A taie din nou cercul 0 2 _in M, iar tangenta la cercul 0 2 dusa. prin ·A
taie din nou cercul 0 1 in N. Prelungim segmentul [AB] eu un segment [BP] astfel
inc1t B sa fie mijlocul segmentului [API- Sa se.- 8.l'ate ca·:. .
a) Punctele C, B fJÏ D stnt (?Ôliniare. ·
b) Patrulaterul AMPN este inscriptihil.
· 43°. Fie ABCD un patnùatel" inscriptibil 1i fie E intersoo~a d~telor AB,
CD, iar F intersecpa dreptelor BC, AD. Biseotoarea_ interioara a unghiului AFB
taie laturile [AB], [CD] _fn P, respectiv M; iar bisectoarea int~rioara a unghiuhri
AED taie laturile; [AD}, [BClln Q, respectiv N. Sa. se arate ca. MNPQ este roinb.
· 44~. a) Prin muchia [CD] a tetraedrului oar~eare ABCD se duce plap.ul 'TC 1
paralel eu muehia opusii [A~l,. iar prin muehia [BD]. se d~ce planul TC~ paralel eu
muchia opusa [AC]. Sa, se arate ci drep.pta ce ooe~ mijlocul M-al mucbiei (BC}
eu mij)ooul N al muohiei [AD] este· paralelii eu plane!~ TC' ~ TC_". ·
b) Se. duce· un plan oareoare ~. perpendicular _pe dreapta ~e intersect,ie a
planelor 'TC1 'i 'TC 11• sa·se arate ea proieotfile A', B', c~,-·u
ale'punctelor A, B, C, D
pe planul 'TC sin\ v1rfurile unui paralelogrem. . · · ,

23,8
 · · 45°. Fie A BCD ùn tetraedrtt. Presupunem ea perpendioulara AB dusa clin A
. p.e fa\a BCD se interseoteaza ou perpendioulara BF dusa din B "Pe fata ACD
într-un .punot G. Sa. se arate ca perpendiculara CR dusa din C pe fats, ABD
;i perpendiculara DL dusa clin D pe fa\a ABC se interseoteaza într-un punct ·M.
46°. Sa se· arate ·ca intr-un triunghi ABC avem:
A
a(60° - m(A)) +·b(60° - m(.B))
A
+ e(60° - m(C))
A
.0
tlaca ~i numai .daca triunghiul este eohilateral.
47°. Un dreptunghi variâhil MN PQ are· virfurile situate pe laturile unui
triunghi ABC. Sa se arate c_a looul geometrfo al punctului de interseoµe al diago:.
aalelor dreptunghiului MN PQ este reuniw;tea a trei segmente daca ABC e.s~e
triunghi asou~itunghio ~i un segment daoa ABC este un ·tri~ghi obtuzµnghic.
_ 48°. Fie S un numar real pozitiv ti a: E (0, 180). Sa se 4emonstreze oa in
- ' I\ ' ·.
mul\imea triunghiurilor ABC astfel ca a[ABC] ~ S ti m(A) = «, triunghiul :·de
perimetru minim este triunghiul isoscel ~u AB =i. !A.C. . · . · .• '
49<\ Fie A ùn punct in planul c;eroului @.(0-, R). Sa se gaseasca pu;n.otel~ M
. . ............... .

situate pe çercul fJ(O, R) astfel lncit masura unghiului OMA sa fie maxima sau
minima. . . .
· 00°. Sa se arate oa daca un poligon convex cu n · ~ 4 laturi are patru unghiuri
1

àrépte·,. atunoi poligonul este un dreptunghi. # - •

01°. Sa se demonstreze ca un triunghi ABC este dreptunghic isoscel daca p

numai daca avem: cos A cos B +sin A sin B sin C-= 1. .
.52°. Sa se demonstreze ca pentru orice· patrulater oonvex ABCD avem:

.
sin A + sin B + +
s.in C sin D ~ 4 sin A+ B + C + D; in· ce caz are loo egalitatea? '
4
· •53°. Sa se arate -cii ecuatia: i·+ 1cos x 1 ~ cos2x = tg2x+ otg2x,
nu are
· solu\ii reale. · · · .
54°. Sa se demonstreze ca intr-un tl'iunghioarecare ABC avem inegalitateàl
cos A .eos
••
B cos
•
~ -8 ; ctnd· are· lo o semnu1 d e egalit.a t e ?
C a::::: ·
2 1
sin A stn Bsm ·C15
27 • · ·
55°. Lungimile laturilor unui triunghi notate eu a, b, c stnt hi progresie
aritmetfoa. Sa .se· arate ca: . ·
i} sin A, .sin B, sin C . sint in progresie 1lritmetica;
1

.; . } - 1 , - 1 • -1 stn t in progi:es1e
11 . •
· ar1··t·met·ica.
"
ha hb hc .
(ha: hb; k~- reprezinta lungimile ~aiiimilor).
A I\
56°. In triunghiul isoscel ABC avem m{B) = m(C) =' 15° §Î perimetrul
'îp · 4 + V6 + V2 . Sa se deterniine làturile ~i aria triunghiului. .· ·
'. 57°. Cércurile @1 (01, R 1 ) ~i @2(0 2, R 2) se intersecteaza 1n punotele A §Î B.
Notam cu T1 §Î" T 2 punctele de tangenta ale oerourilor @u respectiv @2 ou ·una din
tangentele comune. Fie P punctul de interseotie al dreptel6r .op2 iJÎ AB. $a se
salculez.e lungimile Iaturilor triunghiului PT1 T 2 1n funoiie de razele cerourilor
fjÏ. distanta clintre centre d = 0 10 2•
• 58°. Sa se demonstreze ca suma patratelor distantelor la vtrfuri ale unui punct
situat pe o mediana a unui triunghi este -minima cînd punotul este cen.trul de_.
greutate aJ triunghiului. , · . · . · ·
, 59°. ln triunghiul oareoare ABC se noteaza eu A'' ~i B' inters~o\iile oer9ului
. eircumsoris triunghiului: cu bisectoarele unghiurilor BAC, respectiv ,ABC. ·Nottnd
GU 1 centrul ceroului inscris triunghiul ABC, sa_se arate cii raza ceroului oirèum.sor,is
1Jriunghiului' IA',B' este· egala ou raza cercului ·circumscris triunghiului ABC.:
- 66°. Sa• se ·oa1ouleze lungimile diagon~lêlor unui patrulater inscriptibit tn
fiuncti~ de 'lungimea laturilor sàle~ · . · ·

·239 -
 /
/
. .
61°:.: Sà se calcul~ze. :unghiurile unui trap~zin func~ie de IW1giinile l~liurilor
sale.
·. · · 62°. Se considera muljiinea trhmghiurilor ABC. ·in· plan care au doua. virfuri
·~+
fixe, i~r expre·sia b2 c2 _;.. a2 ru,e o vàloare constanta. Sa ·se -determine locul geo-.
metric· descris de al treilea vtrt · · ·
. 63°. Fie ABCD un d1t_eptunghi §Î_ 0 intersectia diagonalelor. Un . punct
ME (BD) se proiecteaza pe AB §i AD in pu1.1ctele E respectiv F. Sa se arate ca,
peut.ru orice lvJ E (BD), MC este.perpendiculara pe EF daca ~i numai dac'a drept- ,
unghiul este patrat. . .·
:- 64°. Fie _ABC.un triunghl §Î O un punct in planul sau. Sa se gaseasca punc-
tele M· E [AB ~i NE [AC ·astfel-tncit MN II BC §i OM = ON. _ · ·
65°._.Fie A un punct èxterfor plfill:ului 1t ~i P un punct fixat in planul -1t~
Sa se afle locul geom.,trjc al proiec~iilor purtctulùi A pe toate clreptole din planul r:
, care trec · prin- punot\}} P.. _ -
., 6_6°. Fie _A ~i B d?ua :,:>unete de :aceea§i p~rte -aplanului 1t astfel în~ît notî1!~
eu A, respectiv B' prmectnle lor pe- planul 1t sa avem A_A·'. = k · BB' (k > 0). Sa
s_e gaseasca loc1d.geometric al .puncte,o~ M clin planul 1t astfel incit sa avem-
.,,,,,,,.,...... . ,;,,-...;.: ·- -· . .

m(AMA') = m(BMB').
· 67°. Se considera in spatiu doua drepte, d ~i-d' par-alele eu un plan TC ~i. la .
distanta:·egala de acest plan. in ipoteza ca· planul * separa cele doua drepte, sa se
gaseasca locul geometric al pûnotelor clin plàilul n: care stnt èentrele sferelor tan-
gente celor doua drepte d §Î d'. ·· · .
68°. Sa se determine un plàn_"care intersecteaza o sf.era 8(0, .R);" astfel inc.tt
<liferen~a ariilor celor doua oalote sferice determinate sa fie ega).a · cu aria cerc ului
de intersec1ie a planului eu s!era. . .·
69°. Se considéra un cerc t!.(O; R) ~i o coarda [AB] de hingime R. Sa se .calcu-
leze latura .patratului inscris in segin~~tul ,,mie" de cer.o. · · .
70°. Fie un patrulater convex ABCD circumscris unui cerc.. Se notoaza
cu M, N, P, Q punctele d~ tangente. eu lat_urile.. [AB],1BC], [CD], [DA] respectiv.
+
Sa se arate oa: AB +CD= BC: AD ~i ca dteptele MP, NQ trec prin
0 = Acn BD. · .. .
71°. Doua, oercuri de raze R(r se intersecteaza 1n A, A' jar BC este o tan-
g~nta comuna exterioara, de· acee.a~i parte eu A' raia 1de linia centrelor. ;Sa su 9al-
culeze raza cercului ABC. · · ..
\ 72°. Sa sè arate cà pentru orièe à1, a2 , ••• , an E R (n ~ 2) -avem:
sin a 1 sin a 2 ••• sin u.n + cos a 1 cos a 2 ... cos an ~ 1.

73°. Sa '. se arate oa pentru or~oe x E- R are -lqc: ~ ~ sin2x 4'" 3 sin x· cos x +
+ 5 cos x ~ !!2 .
2 Generalizare.
,
- -
74°. Fie -·o piramida [V 4BCD], P un punct in planuJ V AD ~i Q un . punct
tn planul V /JC. Sa se construiascij. punctul de interseciie al dreptei PQ eu
planul V BD. · .
. , 75°. F!e un sistem -~M,ogon~l xOy ~ PEOx, fJ E Oy astfel incit OP-+ OQ==a,
constant. Fie· R vtrful opus ·Iw O tn. dreptunghml OPRQ~ · Sa -se ·cerceteze tlacâ
perpendiculara dîn R pe ·PQ ·trece sau nu printr..;un punct fix.;
. 76°•. Se considera. cerc.~i "@:.x2 +y2 -x-,..y_:._2=0 ~ï°dre11pta D: x+y~1.=0.
Sa se determine. ecua1ia c~rcurilor y astfel ca D sa fie axa radicale. pentr\l e: ~i · y
~ sa se determine locul · geometrio al 'centrelor 11oestor oercuri. ·

240
 \
3. ...A.NAJjZl MATEMATICl

77°. Sa se arat.e en ~irul eu ter_menul. general ..an

: . ·- · ·
= ~ .c;n,
. 22n
n ~ 1, este
.- -
co.n-
vergen:t ~i sà _i _se pa1et_.l~e~e îirnit,a.· _. · ,_ -.._ · ·
78°. Sii se arat.e câ _lim sin
1'1➔ 00
h Vn + 1) = O. 2

. 79°. Fie ~jrül (dn)n,?:!:1 _definit prjp·: cz 1 .-.·· a, an+i·-= rJ.an + f3,. pentru n ~ 1, .
unde I rJ. 1 < 1. Sa se deteri:niné an §i sa se calculeze Hm an. _· , _- ·.
n-+00
80°. Sa se arate ca:
. Cl C2 . . Cn . )
!~ ( 2n ~ 1 + 2n ~ 2 + ·--~ + 2n ln = i.
81°. Fie §Îrul (a11 ) 11 ~ definit prin:. a0 = 1, an+i = sin a,i, pentr~ n ~ û.
Sa se calculeze lim gn. _ _ _ ·. ·
n➔00

· 82°. Fie (x11 )11~1 un ~ir ~e nu~ere reale èu proprietataa Iim ~n = O. Sa se

·. . . 2 · 2 .
oalculeze :· lim xn • sm x-n •
n ➔ 00 xi .:... sin 2 Xn
83°. Fie functia f: [O, 1] -+ R,
. - 1 . 2 . .1 d . (0 1]
f 2x sm - - - cùs -:; aca x E , . . ,
. f(~) -. -·1· . :i? .. x_ ~ .
· . . _' . 0 - · daca ~X =· o.
Sa se· araf:_e ··ëijf are pri~itive ~i cO: f nu este integrabila pf interv~lul'[O, 1]. ·
1

84°• ·F.10 f [ 1: . 1 1'dt, -:· S"a se arate.ca... f es~

1 R , .fi(.) . j:ia _·.?OS,...... t. _.mono- '.. -
. : - , oo) -+ x =;
, ~ - 1/rc · t t. . ·
_ton a ~i sa·: se determine lim f (n ), . n ;?; 1. 1 • · ·
n➔ co

80°. Fie .In. . {e (ln x)'!l dx, n.

.,1
EN. Sa se ~ate ca !prul. (/n)~o .este ~onoton
.. . .
~i. marginit,. sa. -se . gase~scii o rèlatie ·de recurenta tri tre 1n §Ï I n-i ( n: ·~ -1) .ti sii se
calculeze lim / ri· . · · · · · · · -· .1 ·

86°; Se considera - func+ia f. : D -+ R, f(~)

v
= z
i+.xelx-11
, unde D c B.~ .
a) Sa se af~e D maxim §i sa se ara~ _ça graficul lui f are o asin:iptQ.ta .verti-
. ·cal~ x = x 0 , c~ x~ E { ~ : , 0) •. ·
b) Sa se traseze gra!icul. ·
87°. Sa -se oalculeze: (:m dz •
Jo 3 + cos z .
1
88°. Sa se calculeze: lim ( 1
X~
+ x2ex)
. .
1 :- cos x •

89°~ Sa se· calculeze: -.~: ln(x + Vx 2

- 1) dx.

16
 90°. Sa se oalouleze: lim sin:a.rccos x), unde n E N*.
X➔1 1 - :,;I -
· x<l .
91°. Se éonsideri. func~ia f: R--+ R definita prin: f(x) = r2x V dt . •
Jx t• + l + 1 2

Sa se arate ca f este derivabila pe R ~i sa i se calculeze derivata.

92°. Fie f: R--+ R, f(x.) = lim Sa se determine condi\iile
axen:r + bx8 + c.
enx+ 1 n➔oo
pe care trebuie sa le îndeplineasca. . parametrii reali a, b ~i c astfel lnoît f
s.a admità primitive. . ·
93°. Se oonsidera funciia f: R--+ R. definita prin:
1
, . \

. { e~ ·cos -1 , x :;:. 0
f(x) = :i:. .
·. . «,, X= O.·
Sa se determine oc E R astfel lncît f sa admita primitive.
arcsln .!.
94°. Pentru n · > 2 definim §Îrul lln = 8
1
n -
1
• Sa se ealculeze lim
·. n➔a:1
an.'
n 1
e - cos-
n

1)5°. Sa se· calculeze. lim (n+i ln {1

n.➔oo Jn.
+ 1si: x 1) dz.
'96°. Sa se traseze graficul functiei ' : R --+ R, f(x) ..:__
. .
lim .+ z8 + e~
a➔c:o 1
X •

97°. Sa se studieze §Îrul (xn)n~ d~finit prin x 0 E {O, 1) ~ Xn = Xn-1-xLi

pentru orice n > 1~ ·.
··98°. S'ii -se ,ealo'lrl1'ze lim (x - ~)s ; n E Z. · .
· x-+n sin 9 (mt)
. 99°. Fie f: [O, 1]--+ R o func\fo continua astfel încit f(O) = f(1f ~i pentru
orice x E (0, 1), f(x) > f(0)'. Sa se arate ca pentru. orice k E (0, 1), graficul lui f.
are o coarda paralelii eu O:,; de lungime k. · . . .. .
100°. ·Care este aria maxima a unui trapez avind trei laturi de masura 1 cm?
101°. Sa se determine À... E R astfel înoît cea mai mica valoar-e a lui
+
f(x) ....:.. x3 ÀX 2 - 1 pe intervalul [O, 1] sa coinoida eu cea mai mare valoare a lui
f(x) )?8 {1, ai . .
102°. Sa se calculeze valoarea cea mai mare Mn· a func~iei f: R--+ R,
f (x) = sinnx èos ~ (n E N §Î n ~ 2) §Î s~ se det~rmine .lira Mn •. V n, 1 •
· · n ➔ oo
+
103°. Sa se calculeze lim n2 (IY-a - n+Va) ; a ::::> 0 dat. ·
n➔ao

104°. Sa se determine functiile derivabile f: (0, oo) --+ R astfel inclt pentru
orico a:> 0, a: + ~: f(t) dt = (a:'+ 1) f(a:).
105°. Sa se calculeze: I. = ~:Jt I arcsin (si~ x) 1 dx.
106°•. Daca mi> ni> O, -.sa se arate ca: mn ln~<
n
m~ + mn - 2n.2•

242
 . / ~1 ~ .
.✓ 107°. Fie ln ~ 0 xn .~ V 1 - x dx, - nEN. Sa se calculeae 10 ; 11 ~ :raportul
1 .
_n_ pentru n -~ 1. Sa se arate ca:
ln-1 .. 1

2n+1 • ·n !
ln=------
. - a · 5 • 7 •.• (2n + 3)
108°. Sa se oalculeze: lim (
2
1X -
21 + k dx.
. . h.➔<X> J-2 2 -- 1X - k 1
-100°. Sa se ~rate oa: en > 1te.
110°. Sa se oa~ouleze: -! = ~: min ( ~, si~ ~x) dx.

111°. Fie f: (0, 1) ~ [(l~ b] · o functi~ continua astf~l înclt ~ f(x} d:x = 'O.
SB se arate cll: ~: ftx)• dx .;; ._ab,

, ·~. ,·.

·,· .

. '~; ; t . (• •• · .. ':.
, , ,... ., , ;: • , : , · ._ i. ! • , : I • ~ ~ ~; •• ·: ' • . : f ~ •• t ~ j ,. • • ' ·, • •
 '
REZOLVÀRI
. '
' .

l°. Notam:· P(X) = X 2 aX + +

b, Q(X) = cXx/ + d. itunci putem
scrie E = (a:--:- y)(cx - 8) • (~ :-- y)(~ - ~) = Q(«) · Q(f3) = (<l:2 + ca; .d) · (~ 2 +
+ +
+ +c~ d)- · cx2~ 3 + coé~(cx d(cx2 + ~) + ·+ ~ +
2
) cd(à + ~). c2cx~ d 2 • Dar- + +
+
ex ~ = ·-a, ex~= b, deci E devine: ·
2 +
E = b - a,bc da -.2bd - ·acd
2 c2b +,d2 =· b2 - ·2bd +d2+ +
+ a(ad-·dc- ab+ be)+ b(a2 - 2ac+ c2) = (b .:_d)2 + a(d - b)(a - c) + ~(a - c) 2•
2°. Polinomul O(X) = xz - 2X cos <p + 1 are radacinile x 1 , 2 '= cos cp ±
± i sin cp. Calculam P(x1 ) = .(cos <p +
i sin <p)n sin cp - (cos cp + i sin <p) sin- ncp +
+ sin(n - 1)q, = (co~ rnp+ i sin n<p) sin cp - (cos <p + i sin.cp)sin ncp+ sin(n ~ 1)<p =
= cos ncp sin cp - cos <p sin ncp +
sin (n - 1) <p + i sin ncp sin cp - i sin <p si_n ncp =
+
= -sin(n - i)<p_ sin(n - 1)<p = O. · Deoarece polinomul P(X) are coeficienii
reaJi, rezulta ca avem ~i P(x 2 ) =·0 ,(caci x 2 = œ1 ). Atunci P(.X) se <livide eu
(X - ,'V1)(X - X2) - Q(X).
. 3°. _Fie Q(X} = X 2 - 2X cos q> + 1 ti P(X) == xn - 1. Polinomul Q(X)
are radifoinilè x 1 , 2 = cos <p ± i sin q> ~ se poate descompune asUel: Q( X) =
= (X - x1}(X :_ x 2)_. Atunci (el ..:.. 2&k cos cp + 1) = (ek - x 1){e:k - x 2) §Î avem:
- (~ - 2e:0 cos <p + 1)(4 - 2e:1 cos cp + 1) ... (~1 - 2&n_1 cos <p 1) = +
= (eo - ,X1)(e:o - X2}{e:1 - X1He:1--;- X2) ... (En.-1 - X1)(en.-1 - X2) =
== (X1 - e:0HX1 - e:1) ••• (x1 ...:.- e:n-1) • (x2-'- e:o)(~ - e:1} •·· (x2 - e:n-1) ,
= P(x 1 ) • P(x2 ) = [(cos cp fi _sin cp)n - 1] · [(cos cp-:.- i ~in cp)n ~ 1] ..:...
= [(cos n<p - 1) + i sin, <pJ · [(cos n<p - 1) - i sin rnp] = (cos ncp - 1)2 sfn2 nq> == +
--: 2(1- cos nq>).

4°.,Ave~: Jwl = lv I · lz-_ul =_Jz·-_ul. (deoarece jvl=i). Fieu=q.+bi;

. ~---,,..,,.. 11- U•Z 1 11- U•.z\. ,
atunci I u 1 = V a 3 + b2 < 1 ~i ü = a - bi. Fie z = x + yi, atunci · z - u -:--
= (~ - a)+ (y -b)i ~i I z - u 1- · V(x - a} 2 + (y - b)2• Apoi 1 - ü · z =
+
= (1 - ax - by) (bx - ay)i, 'deoi:
·1 L- il,• z 1·= V(1-- ~x - by) 2 + (bx - ay)2•
Rezulta ca I w I ~ 1 daca ~i nuniai daca I z - u 12 ~ 11 -/1 · z 12, adica:
(x. - a) 2 + (y
. .- b) 2 ~ (1 ~ ax - by) 2 + (bx. ,_ ay) 2 • _

. Aceastà re_latie es~elechivalenta eu: (a -·1}(x .+y2 - 1) ~ 0, deci eu

2
+b 2 2

re1a11a x2 +y 2 ~ 1, ~d1ca eu I z 1 ~ 1. -
5°•. Re~umerottnd, eventual;. n~erele putem p!esupune ca avem: 2. ~ p 1 <
< p 2 ••• < p,,, (deoarece ele stnt d1fer1te).
, ..,_ , Deoarece f1ecare Pk este numar natural
-. ~--• .... .... \ ........ .
,

244
 +
rnzulta: in·egalita:\ii-le: p 2 > p 1 1 > 3; :Ps ~ p 2 f ~ 4; ... ;:pn ~ Pn-t 1 ;;; n 1. + +
Deci: aveni:: Ph;~ k+
1'; k~ 1, 2, ~ . ·., n. · At11nci rezulta· succesiv ine- à.lita~He:·
p'fr. ;/ (~ + 1) de 2
,.; oodé_ :i<~:- lk.; ~)ll ;_/ap<;>t '~ p~ ~ - (k"! 1f!; _·deci. J ~ ;l ~·
~ ·1 - 1
:-Obtinëin înegalitàtea:·- · '·. ~ - \
· - (k + 1) 2
- _ _

. (1 -¼){1 - ;i) ···f1 ~ F1~)~ (1 __: 2~)(1 ~ 3~) --• (1 ~ (n; i)•F
Membru] drepi aHnegalitatii ·de ma.i sus poate fi calculat astfel:
8
-- ( 1
· -_, -
1_ )- ( 1 -_1-) ... ·(1-
· . · _1 _. ··) -_ 2~
---1.3-- 2-1 ... (n + _1.)2 --- 1. =·. ,
.2 2
.
. . ~
•. 32
(n
.
+ 1) 2
. .
-
_2:1 -
' 3 .
- - ,
. (n
'
+ 1r ..
1·-3 2·4 3·5 ·. Ck-·1)(k+tf· n(n-4-2) ·.;_ n+.2
=. 22 -·~·~-··· -k'4 '. (n+1)~ - 2(n.+1)

Deoar~ce n + "2 > i ob+-ineni •inegali.tatea ceruta. in enunt_.. .

2(n +1) 2 ' Y ·
6°~ Pentru n = 1 avem, intr-ade_v_âr, câ:
,1
•Al= 0 ·. 1
a1 . b1)
al ; .
. (0 0 1 .

uride. a, = ! §i i, 1 = :. . P~esùpunem C8. A~. . {i ·. ! .;)

. .
§i calculiîm: ·· •

.·
.A'!? = An ._ A.~
. .· .·
(1 a.;,_
0, 1..
0. 0
~1 ;
2
i· .\ (: 4n: .: bn:n ::
2
!) ;_
0 1 0 0 1 ..
deci . ~i An+i are. forma cautata, unde:
. .
=On+!., 2
bn+i = bn +-an+~ ..
, · -2· 3 .
~+i

Din. rela~iile --lli· == _! , "llnH = an +...!.- ~. re~ulUi cii .~ul ·can>n~ este - 0 progresie
. . , .: :• ~·- . 2. • . 1 ~ . '· :, 1.. . . ·. . . .
al'itmetica eu' primul termen : ~i r~~ia r ~-;-. Ohtinem_ ~t~ci. ~a: an= a 1 +
2
n - 1 n · n
+ (n-. 1). r =-+-- =.-, (V) n~-1. Rezulta formula: bn+i = bn+ ,....._+ -.
· · 1. '1·
2 2 ,2 . ·. · fi· 3
Ser iem reJatiile:

.... ...... .....

-• ~ - •'~

n-1 1
bn = b -\---+- •
n--1
:. · 4 · 3

• l . d-~-·x ...... -Ob~~

1?1 e a ·umuu. · r-Dem • n-
.b _ 1+2 + .._:_+ (n -
{l _ .
1) +_.!!..3 = (n - ·1)n
Cl 8 _
+_ ~-=·"'-~n+
3
5) •,
__ . 2i · ; .

245 ...
 ' iin
ipoteza AB ...:.. .BA: rezulti prin ind®w.e .matematici ca. ~~ .; ./}8 =
'l0
. . {1~ .; -41, pentru ~rièe m,, ~s .~ N. Atunci se arata. (ev. entual to~ -prin ·induc1,ie)
ca are l formula bmemulu1 lm Newton: (A 1nn =An+ C!An 1B Bll. + + ... +
Prin ip teza avem A"=O §Ï B'=O- Alegem n=k+ 1. fJÎ- aplicam formula de m~i sus:
0

(A+Br _. An+c!An-1B~ ... +c~Ak.; -Bl+ C~HA~-1~+1+/••· + Bn = o,·.

deoarece Ali = Ah+l = ~-- = An = 0 ~i Bl = Bl+l = ... = ~ = o.
8°. Avem: 2(x~ 'If) = (xf: y2) +
(x2 y 2} ~· xa y2 + + + + + 2xy, · deci
2(x + y ) ~ (x
2 2 2
+
y) _,,> 1, ~dica x2 +y~> : . Alta metoda. No~a:m X = u + 'li,
y=u-v (deci 2u ~ i). .Atun~-x2 +y2 =(u+v)2 +(u - v)2 = 2u~+2v 2 ~2u!> ~-
. ' . . . . ' -
- . 9°. Inegalîtatea cerutà este echivalentà succesiv eu urmatoarele .inegali ta ti:
2 (x2 y2 + + .z.2) ~ 2(xy yz xz), sau (x2+ y 2 - 2xy) +(x2 z2 - 2xz) + + + +
+ +
(y2 +z2.:...... 2yz).~O, adica (x - y) 2 (x. - z) 2 (y 1 ,z) 2 ~0, care este evidenta. +
Ridicind la patrat relatia x+ y+ z=1 §Î folosind inegalitatea_anterioara, obtinem:
. . '
+
1 = x2 y 2 +:r+2(xy yz +zx) < (x2 + y 2 +z2) 2(xa y2 z2 ), + + + +
deci 1 _< 3(x2 + y +z
2 2
), adica x 2 + y .+ z 2 2
~ :· •.

10°. Dezvolttnd. determin.antuT àn dupa prima linie ohiinem:

à+~ (X~ • 0 ... 0
1 (X~ O ••• 0
1 (X +. ~ ·IX~ ••• Û
- ~ 0 œ+~ œ~ ·O
................ •............
1
0 0 0 1 a:+~
0 0 0 ..• œ-f:-~
= {a:+ ~)àn...1 - Cl~.; An-2i
(am dezvoltat- al doileà• determinant dupa prima co:oana). Pentru n = f . obtinem
â. 1 = ex +
~ §Î pentr.u n = 2 avem:  2 = fa: +· ~) 2 ...:. a:~= œ2 ~
deoi formula d~ta se verifica. -Pres~punem formula adevarata ptna la n - 1 §Î
W\ · + +.
si o demonstrim. p pe.n-~u n. Av.em:
1
Ân . . {ex + ~),Ân.-i - «~Ân-2 •= (ex + ~). {œ"""l + IXn-2~ + .·.. + IX~n-2 + ~n-1) _:
__ a:~( IXn-2 + <Xn-3~- + ... +ex~n-3 + ~n-2j. = IXn ·+ rin-i~ + ... + IX~n~· + W'.
1 . • .

11°. Expresia sè niai poate scrie sub forma:.

(i) _ . .=: -i-~ + 4t,x· ~ 21, +1~
Y x-2 X

Sa observàm cà oricare din primii trei termeni este striçt pozitiv ip produsul lor
éste constant. Aplicînd inegalita'.tea mediilor:·a +b +c ~ 3f;Y abc, unde· a, b ~i c.
sînt numere strict pozitive, deducem ca su.ma primilor trei termeni este ·minima
atunoi cînd: ·
:z: _ 2y _ 4(x - 2) •
-; · - x· - 2 - . ·X ., ,

Egalînd eu k i:>- 0 fiecare .din' aceste rapoarte, obtinem: _x = ky, 2y = k(x......: 2),
4(x - 2)=kx §Ï înmul~ind aceste relatii, rezultà k 3 = 8, deci k = 2. Rezulta ca
minimal expresiei se·
o~ine pria r~olv&Pea- sistemului x :=. 21A ·2ty = 2tz- - -2}!,
' 4(x -- 2) l b 2~,. care ne àa solu1ia: a;= 4, ·y= 2. ·

246:
 12°. lnlocuim z = c - ax - b:y iri f (x, Yr z) = ~2 + y + z2 fÏ ob1inem:
2

F(x, y) = (a3 + 1)x2 + 2àbxy + (b 2 + .1)y2 - 2c(ax + by) + et.

Pr.in transformari sucoesiv e, avem:
1 . . .
F(x, y) ·= --[(a
2
2
1)2 x 2 2a{a2
a +1 + + + 1) (by .- c)x] + (b +_ 1)y
·
2 2
- 2bcy + c2· =
= -2 1 -.[(a2 + 1)x + a(hy _.:· c)]2 -
a + 1 ·· .
a:a(by - c},
· a2 +1
+. (b + 1)y~--' 2bcy + c2 =
2

1 . 1 ·
=- - [(a2 + 1)x + a(by - c)]2 + -.a-. -+ 1 [(a2 + b- 2 +. 1)y2 - 2bcy ,+ c2].
a +1 2

Ultima· paranteza se poate scrie: ·

' {a2 + b2 + 1)y~ ·_ 2bcy + c2 = (a2 + /J2 + 1) {Y-;- b~ J'2 + c9(as + 1) •

. . a2 + b- + 1 a" + -b1 + 1
ln ·final, ohtinem: I •

F(x, y)=-1-[(a2+.1)x+a(by-c)]2+ a1! +b2+ 1-(y..:.... be . }2 + cl. •

. a2 + 1 _. . a~~ 1 a
2
+ b1 +.1 a2 + b:s + 1
Aceasta funotie are :valoarea minima cînd ceie doua. paranteze se ·anuleaza, deoi .
. pentru valorile- lµi x §Î y care _sint ~oluiïî1e sistemului.: . ·
.. '
2
'

~. {(a +1)x+a(~y-c)=0;
be .
y -2 - - - o.
a +lr+1 ·
· ac - be c,
Se oht.ine:
· X-----·
-:- a=+ b'J. + 1' y-----·
- a=+ Ir+ 1·'
Z-= - -2 - - ln
a +b ~
2 + .,- minimul expresiei
cl
eslc -2 - - -.
· a
2
+b +1 . .
13°. Sa consider~m ecuatia data in variabila x, eu parametrii y ,i m. Atunoi
discriminantul ecuatiei•. este À = -(m -t- 2) 2 • Se obtin so~utJile: x = m ..:.... y 1 §Î +
x = -y - 1. (a doua nu este_numar natural). RE~zulta· ca ecua~ia are solu~ii numere
naturale: X1,. = m - k +
1 §I Yk. = k, unde k E {~, 1, 2, ... , m 1}. +
. 14~. Se verifioa imediat ca f(x) = x satisface relatia data~ Sa defl'.lODStrë.m oa
este unica. Sa presupunem camai exista o func*e ,g : R ~ R èare satisface rela~ia:
(1) g(x)g{y) = -x g (y) + y g{x)- xy
.~i f #:- g ceea oe inseamna ~a exista _x0 ER astfel încit g( x0 ) #:- x0 • lnlocuim ~ = y = x 0
tn ·rela~iile satisfacute de f 1}Ï g. Prin· scadere obtinem: (f(x0)-;_ g(x0 )) (f(x0).+ ·
+ g(x0 } - 2x0) = O. Inlocuind f(x 0 ) = x 0 , oJ;>iinem g(x0 ) = x 0 , ceea oe eontrazioe
presupunerea facuta . · . ._ .
· . 15°. Facem substitutia y= tx in G~le doua ecuat,ii ~ieliminam neounoseuta x.'.
Se obtine·: t5 ...;.:_ 4t 3 +
t2 - t - 2 =O.· Se observa ca-t 1 = 2 ·es te o solutie a, ecua~iei
si avem descompunerea: .(t - 2)·(.t' 2t 8 t + + +
1) = O. A vind -in vedere oii. x -~i y
~int numere intregi, t trebuie sa fie rational pozitiv;. Radaoinile intregi ale eoua~iei
t4 + + +
2t3 t 1 = 0 sint printre divizorii termem;ùui liber, deci aventud ±1, ceéa
ce nu se verifica. Ecuatia t 4 + 2t 3 + t +
.1 nu·· admite nici solu~ii ra~ionale. Deoi
singura solu\ie :.aoceptabila p·entru .t este t = 2. 1nlocuind y == 2x in prima .eouatie,
_ · dupa ~implifièare ob~inem x = 2k. ln concl~ie, pentru orice k natural, x . 2k ~
· y . l;Jr, verifica cele doua ecua \iÎ. . - . ·1 · ·. ·. · · ·

24?

••
 ..~
16°. Consideram identitatea:
x 4 + ax3 + bx2 +ex -1- d = (x - xJ (x ~ ~2) ~x -: x3 ) (x - x4 ). ,

Inlocuind x -eu i §Ï eu -i, ohiinem:

_(i - x1) (i - · x2 ) (i - x3 ) (i - x4 ) = 1 _:_ a1 - b ci d; + +
(t + x1 ) (i+ x2 ) (i-+ x3 ) (i + x4 ) = 1 +-ai~ b -ci+ d.
·tnmuitin d ace_ste douà relaiii, ohiinem relatia ceruta.
17°. Fie x 1 ; x 2 §Î :x3 ràdë.cinile ecuatiei date. Scriem relatiil~. lui Viète:
(1) X1 + X:3 + X3 -:-_ -p;
{2) X1X2 + X1X3 + X2X3 = 0;

{3) X~X2X3 = rj2.

' ,
Ecuaiia fiind de gradul III, ap_ar doua ·cazuri: Cazul 1. 0 radacinë. reala x 1 ~i domi
radâcini corn plexe x 2 ~i x 3 , complex conjugate, adica x 3 = :f 2• Rezulta din (3) c,1
x1 este pozitiva deoarece x2x3 = X2~2 > O. ~ . .
' Ca'zul. 2. Toate radacinile stnt reale. Din (3) rezu1ta· ca una din radacini m;te
pozitiva, de exeniplu X1 > o. Daca am avea §Ï X2 ?" 0 rezulta clin(3) ca ~i Xa :.:" o.
Nu •putem avea toate ra.dacinile strict pozitive din i.auza rela~iei (2). Deci ~i tn uenst.
.caz avem o singura _radacina pozitiva. Se poate aplica de ase~enea ~ir.ul .lui Rolle.
· 18°. Membru] st1ng se· scrie: · · '
[(x + 1) (x + 6)][(x + 2) (x + 3)] ·== (x2
•
+ 7x + ,
6) (x2
•
+ 5x + 6).I

Daca facem substitu~ia x 2

+
6 = y ob~inem ecuai~a: (y +·7.x) (y + 5x) = ;{:r.
2•

Din substitulie rezul~ify > 0, iar din ecuaiie avem x ·::/:. O. Împariind eu x 2 ~i notiml
y= tx, rezulta ecuatia: (t + 7) (t + 5) = 3, al~ carei solutii stnt: t 1 = -~ ~i
. t 2 =i= -8. ReveniJ)d Iasubstituiie, pentru t 1 _ -4, ohiinem ecuaii.a: x 2 +4x+fk 0,
±:
care are soiuiiiie·complexe: x 1 , 2 = -2 iV2, ~i pèntru t2 :_ -8, rezultâ ecua\,ia:_
x2 + Sx + 6 = 0, eu sol utiile: x3 , 4 = -4 ±· Vlô.
19°. Suma se poate scrie:

_F(x) -'- (x" +x4 + ... + x"")+ (~ + :, + ... + ~) + ~n.

F~ecare parantezl este. suma unei progresii ge~:metrfoe eu raii~ x 2 l}Ï_respectiv ·--\-.
. • X

Se ob1ine în final: ·
F(x) = (.zSn+s + 1) (rn - 1) + 2n.·
l:r:2 - i)x21l
20°. PriviQ.d trinomul. de gradul iI.a ln • x, rezulta: . m.~ - . 4y2 -.:. 4ny ...:.. 4 ~ . O
pentru orice y, àdioa y 2 + ny + 1 ~.: . ~ O; in concluzie,. m 2 + ,~2 -~ 4.

21°. A vem,·evi'detn. , - - - < - <---pen·ru

1 1 1 t 2 d:·1ca_,:_·_
. k. ~·,a ... 1 .
once
k(k + 1) lr3· · k(k - 1) . · . k

._
1
-·--<
h+1
-1c21 < 1
-·-
. k-1·
- .....1k . s·crnn
.
.. d acest_e meg
. alitat1
.., . pentru k =· 10, 11
.
- , 12·, .... ,. l 000
.·
.
. d d 1· ul . S . 1 . 1 -. 1 . . - 1 1
~1a untn u-e,rez taoasuma =-+-·-+
3 2
... +--sat1sface:----<
9
. - · 11 . 10
' 1000 -. • 10 . 100'1
<.!_ _ _1._, adica ~ < S <
991
<S , deci 0,099<S<Ô,111 (facînd efeutiv
9 .rnoo . 10010 · 9000 . • . . , ....
tmpà..11irea). Aceasta este echi-yalent~ eu I S, - 0,105 1 <; 0,006. ·

248

f
 . :'. ~.2°~·,a:rNotiini u . 'X ~ .x. ~ 2,-"_ir = 2x + 1. ~i. ~cuatia. devine ~4·-+·v4 ..:..
2

. · .(ù + v) ~.déci 4u v + füi v + ·4~v ·= 0, adica·2ùv(2u +3uv+2~ =O>Rezulta:

4 3 2 2 3 2 2)
. . . · .· · : · •· . -· • ·· _ ··• ,1 .1 · ·. :. :;._ 3 + ï-V1 .· - .·.
s~u ù,_, ._O, .cl~_c1._x1; 2, X2 = -1; sa~y- Ç; ~em X3 . ~ 2.; sa~ U= . -2 . ~ e~c~
b) x ..:..... 1 este sqluiie. Putem presupune x ::f:. ) ~i impa riixn inecuaiia ·ou. (x - 1)~,
. "2' ·. . 2 ' .
noÜrid ;u = X - ~ - . ; ,rezulta u 2 ;..:_ u - 2 ;;;i: 0 etc. . . . . . . . . . . ·. . . _,.
~-t . . .
23°._ Daca produsul ûv este constant, suma u + v este minim~ .d~ca u = v.·

tg 2nx =:
In cazul problomei, rezulta (punind u -: a tgnx, v = · ctgnx) a tgnx =· ctgnx, deci ·
.:Jezul~a. t~nf ·_. :c/§i minimul cerut ,este 2V:;ï.. · ._.· _ -' · ·.
24°~ Peoarece fl 2 -: 1 ;;;i: 0, :~ 2 : : 1~ 6 ~i 1 - Va2 ~ 1 >0, .1- Vb 2
- 1_? 0,
putem ri4ica la pâtrat. _Inegalitatea devine: . " · ·· ··
· • a2 - · 2 t/ai ~ 1 · a9
----.---- > - , .
b.2 -:- :2 Vb2 ;..... .1 ba

adi·(~~ b2
lr1,~ 2 -
<
v·é .:1 a 2 V &2 - · 1. Ridicîhd inca O data la patrat, a~·em de. arat~t cii"
b4 < a4 b2 . - a4 , adicii a~L 2 (l 2 ..:_··a 2 ) <·h4 ~ a4 • _Simplificind- èu b2 - a2 > 0,"
avnm +
de aratat ca · a2b2 · < a2 b2 : adica .!_ + ~ > 1, ceea · ce . este eviden~,
a2 b2
d(~oarece a 2 ·< 2; b;· < 2/ <jeci !_
a~
+ .!_
b'!.
> .!') + !.'> = ·1.
. . 25°~ .rnn prima inecuaiie· St+ 3t,- 33 >·0;· d~d (pun1i1d· 2; = t); rezultii
t > . -~ 3 d . d · . I ~. .
3, acl1ca x >--.. m cea e a oua,· rezu t.a x E
ln
In 2
, ..;_·
1t n· . '
U 7
· (·- 1t ,. 2·n] -.~. .
·
[o . J
4 4 ·
. ·1·Jeoarece -;
r: < 1 ln3-
<--:-~ 2. < -7rr·, rezu.lt"'a x, E (71t
- , 2]
ïC.
.
. 'i ln2- . 4- - 4
26°. Deci x ;;;i: O. Notam (Y x - 1 = t, deci x = t 3 1 ~i inecuatia <Je.vine +
V't +
· J,lïa + 1 - t ;;;i: 1, adiea · 3 1 ;;;i: t 3 1. Deoarece x ;;;i: 0, rezulta t ~ -1, deci +
1+ 1 ;;;i: 0 ~i putem·ridica la ·patrat: t +.1 ~ t 2 +2t+ 1, t 3 - t 2 - 2t ;;;i: 0, adioa
+
t.(l - 2) (t 1) ;;:::: O. A~adar: sau t ~- 0, a9-ica x ~ 1; sau t ;;;i: 2; ·deci x ~ 9. ln
-r:nal, x E [0, 1JU{9, oo). -~ ·
. 27°. Daca P ·ar fi de grad· n, atunci derivtnd den+ 1 ori, s-ar obtine o contra-
. dic:tie. Aùfel: funciia ;'tsin" este periodica, ia.r polinoamele· n econstante sint neperio-
d.icn; deci P ar fi constànt, adica ,,sin" constanta, absurd.
· 28°. Rezulta ~2 ·= i. Polinomu1 din membru! intii se divide eu X 2 + 1~ Soriind
ci'i rcstul este_ polinomul nul, ·rezulta, dupa calcule, m -:- 1, n --.: 1.. iar cîtul
X 4 + X 3 + 2.X 2 + X+ 1 = X 2 (X 2 + X+ 1)+ X 2 + X+ 1 = (X 2 1)(X 2 + X +1). +
.. l ~
l .{f!'l,U_ taca 1, -1° ~ i nt ra
V ~-vdw . . d hl
• . in. 1
aCIIll U 8 ~1-_ _ p US X5, 6 =
• • - 1+i
_: _ .
va
2
_·29° •.. F1e ü 1nyersa.lùi In-ABAB::.t!(ln-ABAB)=In· ~i (In-ABAB)U In-,
deci u·- UA/3.1_1B ."ln· . _s~ notiiI? : Y= In+ BUABA. Dupa c~lcuJe,
Un + BUABA) Un-_ BABA) = In+ BUABA - BABA - B(fABABABA =
·= ln +·BUABA -~ BABA 7"7 _B(U -~,l~)ABA _ In+ BUABA - BABA;_;_.
~:-- BUABA+ BABA= ln; a§adar V(ln - _BABA)= lm deci V este inversa_ ltii
!n - BABA. . . '· . . . . " .. ·.
- . "' "' "' "' .... "' "' "'
-_ . 30°.-:~Eèuatia 3À2 + 5À+ 2 = 0 se scrie (3À+ 2)(À+ 1) .= O. Deo.arece Z 13
-

9 "' "' "' . . "' .,,., .. '·

i!st,ti co~p, rezul~a ca nu-·_are divizori a1 lui z_ero, deci 3À + 2 = 0 sau
. ·.,., ,,,...._ . .
1 = 0, de
.,,;-... .
À+. ,,.,.
l)IHfo À =8 sau À = 12. Pentru À =;12, polinoinul f are gradul I ~i pentr'1 À= 8,
. A .· "' "' . •. A ,A "'

are i:,~â.âûl. _II. 'Ecua~ia · devine: (X 2

,-: 1) (2X + 1) = O. Se ohiin :fiid_aoinile 5, 6, ~t
·"2°49

- ~-~,. r
 31°. Triunghiurile ABD-~i .A.BC au aceeru,i arie, av1nd baza comuna [AB]
~ inal\imilè corespunza.toare congruente, deci a.(ABD a(A- BC) ·(v. fig. M.C.1). 1
) =
=
Rezulta S 2 a(ABD) - S1 _:_ a(ABC) - S1 S,1. Der:nrece triunghiurile AOB =
· si AOD au aceeasi inal+-ime dm A, rezulta relatia: s,
, • • .y ' · ' •.• S2
= OB . Deoarece triung.hiotile
QD
8
~ · BOC si · DOC au aceea~i inaltime din C./ ·r· ezulta relatia:
' . " · ~ . . ' '$3
• = OB • ·
OD
Obtinern:
•
s1
Sa
-"". ,. d ec1.. s·s.
- = s4· Ss
1 s =
s".-s . s2
2 4 = 2• ~

32°. Impunem conditîile: -.1 ~ x ~ 1,. -1 ~- 1 - x ~ 1, ...:....1 < -x -~ 1;

rezulta x E [O, 1]. Notam: arceos,x = u, ~c cos(1 - x)-:- v ~i arccos.(-x) = w.
Deoarece xE[0, 1]~ 1 - x ET0, 1], re~ùlta u §Î v E [o, iar w E [f, r.} ;J,
Avem: \~os. u = x, cos v = 1 - x -~i cos-w = -x. Apoi: sin u =+V 1 - cos2 ù =
= 1 - x2, sin v = + V 1 - cos2v = V 1 ,,_ {1-; x)2 = l/2x - x2• Ecuatia <lin
enunt se scrie sub forma: .u + v = w~ Aplicînd funciia cosinus, rezulta:
cos(u + v) = eos w sau cos u cos u - sin u sin v = cos -w, adica x(1 - x) -
~ Vi - xz. V2x - x 2 = .:_d;_ Putem scrie: · '·
~-----.· ------ --- . 1
2x- x2 - V 1 - x:►-.v2x - x2 =0 sau V2x - x2 -(V~x-x2 -V1 - x 2) = o
t ·• • ' ~

(deoarece xE[0, 1]). Ohtinem ecua1iile: V2x - x 2 ; 0, eu· soluWle x 1 = 0 ~i

. ~2 = 2 e [O, 1] §Î- v2x -
X 2 ·. v1-:- :,;2., _de unde. 2x - x 2 . 1- x 2,. CU solu~ia

x3 = .!. . fo eoncluzie, solùtiile ecua}iei date sînt_ : x = 0; x = _! •

· 2 2

A
M
B· X

C
.Fig. M:C.1 Fig. M.C.2

33°. Vom folosi in rezolvarea prohlemei numere complexe- sub .forma trigono-
metrioa §Î alegem OM drept axa O;i; (v. 'fig~ M.C.2). Punctelor A, B, C le corespund
0

numerele complexe: . z1 = r (cos a+ i sin a), z2 - · r-{eos b + i sin b), respectiv,

z3 = r (cos. c + i sin c)~ . Relatiile din enun~ sînt · echivalente cu relaiia:
Zi + Z2 T z3 - · 0, care se poa~e scrie sub forma z2 + z3 = -z1 • Dar z2 + z3 cores- .
punde virfului D al paralelogramului OBDC construit pe [O Bhi [OC]i iar -z1
corespunde punctului diametral opus lui A pe cerc. Rezulta ca J) apar\ine éèrcului
de centruD ~i este diametral opus lui. A. Rezulta OB ==·OD = B.D =OC= r,
·deci ~OBD este echilater~I Atunci m(.ijÔD) = 60°, deci m ( ~ ) = 120°,
~ ~ ...-.. ......-....
.,...........__ .
m(AOC) = 120° ~i m(BOC) = ~20°. ~ezulta: m(BAC) = m( ~c) = 60°, m(ACB) =
"/",...
tl 60°, m(AB.(:.) ,· 60°, d~ci A,· B, C sint ¾irfurile .unui triunghi echilateriµ.

,250

-!,
 1
)

.·s4°~ Rela~a: 7 sin ·a= 3 sin {a+ 'b)·~e sorie {sucoesiv) eohivalent: 4 sin-a·· ..
.= 3 (-sm
. (a+ . u1 ) -' sm
•
·a) sau
: · . a.= S sm-
4 sm 2a + b A . 2 ..
. b cos---. + b -- -b ) ==
poi: · sin ----- t2a
, · . . · 2 2 2 , 2
· 3 sin.! ~os + b sau 2 sin 2a + b cos.!~ 2cos + b sin.!. =
2a 2a 3 sin!..oos 2a +1, •.
, :2 2 2 ·2 ·2 2 2 2
2a + b 2a + b. D 2a + b J. O
d. ec1 2 sm - - cos - = sm - cos - - • · eoarece cos - =I= O, oos -
. . b S . b. b
- .r • ·
2

ultinia relatie poate fi impariita la

• ·+· ... +-.b =· 5 t g---.
. 2a-.
.2 2 .

CO~- :
2

• cos
2
a:
.

b
2 2.

~i obtinem r~là\ia echivalfenti

. . /

cu, cea· rmfia 1a:', 2 tg-· b

. 2 2
~ ~ ~-/"...·.
.
35°. Unim R eu P
...,-..... .,,,,,,,.......
~ cu·Q. Deoarece ABP
.,,,,,,,....... 'I\ .
= RBC, rezulta ABP
''
+ ABR ==
e: ABR + RBC, deci PBR == B. Din asemanarea triunghiurilor APB ~i BRC
obt~em: BP
,. BR
= AB sau BP
BC AB
= BR (v. fig. M.C.3). Din cazul II de asemanare, re-
BG ..
~ ~
zulta ca ~p BR,..._, ~ABC. Analog, deoarece QCA· == RCB, rezulta QCA
1
-.......-.... .,,,,,,,....... ............... A
1

. .
/".... /""....
+ ACRE=
ëa ACR + RCB, deci QCR .a C. Din asemanarea triunghiurilor A.QG §Î BRC,
obt.mem: QG
- = AC
- sau - = -RG . o·m cazul II de asemanare
· QG. " . ult~a ca...
rez
. . RG · BG AC BG .
L:::,.QCR,....,, !:::,.ACB. Atunciavem: 6.P BR-,- 6QRC. Dar BR== RC, deci 6P BR =1
ë=: 6QRC. Rezulta PB== RQ ~i PR== CQ. Dar, PB== :AP ~i CQ == AQ, deci
A P == RQ §Î AQ :=: PR, adiça APRQ teste. paralelogram.
A

'C
Fig. M.C.3

36°. Din teQrema. sinusurilo_r în triunghiul ABC avem: a=· 2R sin A, ,b = -

= 2R sin B, c = 2R sin C. _Din teorema sinustirilor in triunghiul A' B'C' avem::
a'= 2R' sin A', b' = 2R' sin B'; c' = 2R' sin C'. lnlocuind in reiaiia data ti tinînd
.... "' ", ... . sin B sin C . ... . . . , • ,
s~ama ca A == A rezulta relat1a:
• . B' sin
sm · B sm C = sm B . sm C .
. c~ = 1, ad1ca sm
Apoi a~em: cos (B- C) - cos (B C) = cos (B' - C') - cos (B' C'). · Dar + +
'B +
C = B' +
C' = 180 - A, deci ohtïnem: cos (B - C) = cos (B' - C'). Re-
zuJta B - C = B' - C' satiB- C = C' _:B'.. îinind seamacii B C = B' C' + +
obtinem: B = B', ~ C = C' sau B = C' ~i B' = C. ln ambele situalii triunghiurile
ABC §Ï A'B'C' rezulta asemenea. ·
37°. Putem scrie inegalitatea astfel:
2 cos2-=
2
- 1- sin x - cos 2x >0 sau (cos x - sin x) - (cos2 x -- sin~ x)
.
> 0,
deci (cos x - sin x) (1 - cos x - sin x) > O. Inecuaiia obiinutë. este echivalenti
eu doua sisteme de inecuatii:
- ·{ cos x - sin x i> 0 · { cos x - sin x < 0 .
/ (I} ·· sau_ . (Il) · ·
1 - cos· x - sin .z ï> 0 1 - cos x - sin x <! O.

251
 ·i

· Vom r~zolva-mai 1ntii ec~atiile cos x. - sin:x · · · .o ~i _1-:- qos.~ 7 SÎl). x ·. ,0.. :Avem:
cos x - siti.i: 0 sau-. tg X:. . ~'. deci x == ; t krc,:kE Apoi 1_ - cos x ~ sin x = Ô + z.
· . · · ··•(1t' ~ x ) == 1··a
_sau_smx+sm , ec1··2·sm 4n··cos ( ,x-- 4n'\;= 1, a d1oacos
. .: x·~ 41t') = Vi
(·· _2 -·
2
' •
Obtmem:. x - ~
. ,
. ·.'

. .
1t'

4
= .
2kic
·
±--4 sau x =
1t' .
2krc
•

. : 4
7t'
±-4 +...;..., k
7t'
E Z. Vom stud1a semnul
·
. •.

,
!unc~iilor, co~ .f. ,--: siµ x,·. resp:ectiv t .- cos x ~ sin x pe,intervaluL [O, 21t] ~i apoi
·vom .iïne seama ·de periodicitatea funciiilor sin §Î cos. A vem:
·sn

~I -4 7t'
0 -4 2ït
.

+ 0 0.-. +
·7t'
i ·O: 21t
2

.1 -~ cos· x - sin· x 0 0 + + 0

ln hltervalul to, 21t] pentru sistemul (I) avein· solu.~iile:

. ,

... x E ([0, :J 5
U( : , 21t J) n (; , 21t) , _deci . x Er: , 21t) , .·
I_n interv_alul [O, 21t] pentru sistemul (II) avem solutiile:

(1t, ~) n(o, .::.J ~ (.1t' ,2:), (2: •.1t') u( 5

5
· - x E_ Rezulta ca x E 7t', 21t)-.
· 4 4 2 '• 2 · 4 2 4

Tintnd seama de periodicitate obiiriem, _in final, soiuiiile inecua\iej:

x E U ((2:4 + 2k:rc, ~2 +
keZ
2/m) U-(
·
5
i't
4
.+ 2k7t, 21t + 2k1t)) •
.

.J

8 A'.
Fig., M.C.t1

38~. Fie A'~ B', C' picioarele · ina.Jf-hriilor

y .·
tr1ungh.IllIm· A BC. Deonrr.ce
~ - ...............
m(BB'C~(CC'~ 90°, patrulate~ul BCB'~' este i~~c~iptibil (v. fig. ~I.C.,',)'.
Rezulta AB'C' == ABC,deci 6~B'C' ,_ 6ABC (u_nghiul A est~ comun). In 6.'1 If H' ·
.
avem.
· AB' -
- C
A. o·
cos . m asemanare avem:- =
., · AB' B;C' . . .
-.- = ·
cos A .deci B'C' =acon A
·
. · :. · .· AB BC . ' · . :; .
 ,Analogf _:rezulta 'A~B' A,.C, -= b cos B. · Atunoi putem scrie:: P1 · R ·= ·
= c cos C,
.
.
~ R (a:êos 4
2. . .
+ a' cos B;+ ~ cos C)." Oin t~Ç>rema sinu~u~ilor av~m: a> . 2~ sin A_, -
. .. ·. . . ' .
b. = 2R sin'.B c = 2R sin C, ·deci obtinem: · .,,, , . . · .· · ·.
JÎ, Il, ·· + 2 SÎJl B cos B + 2'sin C ~os C) - ~ (2 sin A-cos A
;:dsih .,:1 cos A J
· ,+ sin'2B + siri2C) ~J2Sin_À oos A+ 2sin (B + C) cos (B-: C)) ..'...
+
,= ~ (2sht,icosA 2sinA c~S(B_;_ Ç)) . R2 ~iil_A (cos(B- C) ~ cos(B+cn
./:. ·· ; . : = be sin_ A == S.
_ · (2R sin B) (2R sin è) sin ..él
== 2R2 ._:sm A sm B s~~-C - .
· 2- · · · · . · · ,
2

.... ·:.39°. Fie·M un punct al locÙlui ge~i~etric ~i fie_[AB], [CD] diametrele t__n cèro~:
rile Di, 0 2 d_etermipat~ de cercutcu .çentrulJn M. ~1e r 1 , r? razele oelor doua- ce~cur!
date ~rd..:.... op 2. Deoarece [ABJ este coard~)n cer~ul M ~1_0 1A = O1B -:T1, rezult!
cii MO 1 J_ AB (v. {ig. M.C.5): _Atunèi_ M A 2 ~ MOf Tl• Deoare_oe [Cf] ests ~oarda +
. tn ceroul M si ·O 2C- = O2D .::_·-r2,"· rezùlta_ o~ MO 2 CD. Atunc1 MC. = .lt~02 +ri.
. . . . ?·, . . . . . ·. . +
' 'i.

... Fig . .M.C.5

Dar [MAf~-Dwci dë~i--.MOf+ri =·MO~+ri. RezulUi MOf - MOj ~ri- r~. '
= const. p,ûc~m MN J_ Op2· ~i aplioam teorema lui Pitagora generalizata in·
triunghiul 1JtOp2• _Obtinem: MOf '· MOI+ d2 - '24:.O2N, de unde.: ..

MO} + d3
02N -_ MOI - 2d = d3 +·2d
rf - ri = const.
. .
R~zultà ca ;punctw Neste fix, d~ci M se «na pe perpendiculara in N peO~O~. Reci~ .
.pr~o, fie M .pe perpendioulara ~- 1V {)_8 OP2 ( unde 02N ... <12. + ~ ri) . Aplioind ;i
teor~m{l lui. Pitagora. gè~eralizata. in: 4M0 10 2 obtin~m: MOf-- 'M9i·= Ti~ rr. , .
Ducem AB J_ 0 1.lf.! (4, BE oerculuiOJ ,1 CD J_ 0 2M (C, D ·E oeroulm -02). Avem:
+
MA 2 .= -MOf rf IJÎ M C2 :=. MOI +,1. Dm _relap.a anterioara. rezulta 2"11 A 2 == M C2 ,
deoi MA_=::: MC.;.. MB ea MD. A,tunci ceroul çu centrul in M d~ razii[MA] taie
cercuri_l~ 0 1 ~i 0 2 dupa diametre~e[AB], l'espeotiv [CD], adica M este putiet. al looului
geometric. -· ·
.. :·~~- J\ezolv~m separat caiurile. ~ = 1 ~i n =-2: Pentru n -:- 1 ecu_a-~fa devine~
~os X·- sin i - 1 _sau ~in ( ~ ...:_
2
x) -~. sin:x. _··1, adica sin (x - .2:.J·
4
. :__. V22 , c~
~olujiilè: ·x . ~
• .- ---4
·+ (-1)k+ ~4 + k:rc;·k E Z,· deci ·x· ·= 2ln:, l E .z
1
·
sau x = .'.4m - 2:.,
. · ·· · 2
s E ·Z. · Perltrù · n· ·· 2 ecua~ia devine: cos x- sin x:- 1 sau cos 2x = 1, deci
2 2

2x = 2'/r$ ~i x = kir, k E z. Fie .aéum. n ~ 3. _Inloouind sin 2 x + cos~ x = 1 o})~i-

. pe~: .~o~n: x,- ~m.n_ x = cos2 x+ ~in2 x sau cos2 x(.cosn-2 $ ;__ 1) = sin' x(1 +sinn-2 x).

253 .
Dar sin2 x(i + .sinn~ a:) ~ O, iar cas2 a; (cos-n-2 x - fJ < 0, dooi ~galita~ea este
posibila numai in oaz~ ~ind amb~le e~p~esii stnt nule. Oh}m~m s1stemul:
eos'2 x{oosn--1 x - 1) = O §1 sm1 x(1 + smn--2 x) = 0, oare este ech1yalent eu patru
sisteme:
. { cos x = O.. . (li J cos x, = O ·( ) { sin a: ~ O ; (IV { cosn-il :t - 1 == O~
1 111
~ ) sin- x = b•
1
) } 1 + sinn-2 x = 0 cosn--2 x - 1 = O' ) sinn-11 .:e + 1 = 0
Deoarece cos2.x + sin2 x = 1 sistem~l {I) este imposibil. ln oazul sistemului UV);·
· rozulta ·1.cos xi = 1 §Î 1sin xi = 1, imposihil {deoareoe sin 2 x cos2 x = 1). Pentru +
rezolvarea sistemelor (Il) §Ï (IIIJ consideram separat oazurile n par §Ï n im.par.
Fie n = 2m; atllllci 1 + sinn-2 z > 0, deci sistemul (Il) este imposibil: ia_r din
sistèmul (III) o~tinem: sin x.= 0, cos x = ±1, deoi x = lr:rr, k E z. Fie n =
= 2m + 1; din -sist,emul' {li), ohFDem: cos x = 0, sin x == -1, deci x = 2k1è - ; ,
k E Z,.iar din-
sistemul (III), ohiinem: sin x = 0, cos ·x = ·1, deci x =-2krt, k E Z.
. ~

ln coneluzie, pentru orice n impar ecuatia are solu\iile': x = 2k1t, ~ = 2kn: - -;: •
CU k E .z., iar pentru orice 11, par ecuatia are solutiile: X = lr:rr, ..k E· z. .
41°. Fie A', B' picioare1e inal~imilor ha, respectiv h,,. ln trh;mghiul AA'C
avem: ha= b sin C, far in triunghiul BB'C avem: hb = a sin C .{v. fig.·M.C.6). ln-
Pgalit.atea a+ +
ha ~ b hb se scrie echivalent: a+
b sin C ~ b q. sin C sau tJ:ica: +
_a - b - (sin C) (a - b) ~ 0, adica {a - b) (l ·- sin C) ~ .0, carè este evidenta.
Deoarece a > b, egalitatea are loc doar in cazul 1 - sin C = 0, deci sin C = 1,
A , . • \
adica m(C) = 90° {triunghiul ABC este dreptunghic in C).
A

B A' p
F~. M.C.6 Fig. M.C.7

42°. a) Avem m(ÂBè) · m( ~ )' = 9()• ,i m(ABD) = m( ~) = 90°, deci

m(ÂÊè)·+· m(ÂB.D) .= 180°, adica C, B, D sînt coliniare (v. fig. M.C.7) .
.b) Mecliatoarea lui [AN] '0ste · diametrul' perpendicular pe, ,coarda [AN] tn
c~rcul 0,1 ; fie E interse~ia inediatoarei lui [AN] eu CD. Deoarece 01,_E J_ AN ~i
DA .J_ AN, :rezult-ë.,O1E Il AD, adicë. 0 1E este Unie mijlocie îp. triunghiul ACD, deci
E este mijlocul luifCD]. Apoi O;E este linie mijlocie in_ triunghiul ACD, ·deci
0~11 AC, de unde rezulta ce. 0~ _J_ AM (AC J_ AM), adicaO.fi este ~ediatoarea
lui [AM]. Avem: EA ~ EN, EA == EM -~i EA == EP (deoarece CD es~e media-
toarea segmentului [AP]}. Rezulta ca punctele A, M, P, N sint egal departate de
E, deçi se ana pe un cerc de centru E ~i raza [AE] . .
/1\ A A al'\ A, A
43°. Avem: m{F)=180°-m(C+D) ~i m(E)=180°-m(B+C). Fie O intersec-
\ia' bisectoarelor u~ghiurilor ÂFÈ §Î fin (v. fig;, M.C.8). Atunci OQÀ =:ê,+ ~ '
(unghi exf.erior triunghiului EAQ), deci m{ÔQA)= 9o• + m ( ~} - m ( !J· Apoi

254
 . ,1\ "' ""' ;'\

m(JÏÔQJ = 1so ·-m{~}- m(ÔQÀJ = 180° -oo•+ m(c!DF oo•~ m (~}+

0

A A A
+. m (!!..}.
2
~ m {B +
2.
D}·· = 90°. In. triunghiut
'
E M P, EV este- biseetoa..re ~i ina.l~ime.,
.
deci trhmghiul E M Peste isoscel. Rez~ta ÈO mediana, deci OP = OM. lntriiunghinl
FQN, FO este biseotaare ~ inalµme,. deci triungb.iul FQN este isoscel. Rezulta. FO
mediana, deci ON = OQ. In concluzie,. MN PQ este paralelogram .eu diagon!!lele_ ·
perpencliculare, deci este romb. ' ·

E A

C. D
Fig. M.C.8

C
·Fig. M.C.9 , Fig. M.C.10-

- 44°. a)· Fie P mijlocul 1ui [ACl ,i Q mijlocul lui [CDJ. ln ôABC, M P este .
linie mijloèie, ·dect M P II A,B; rèzulta- M P·II rt' {v:...fig. M.C~9J.... In. !:::..AC'D,. PN est~
linie mi.jlocie, deci PNU CD; rezulta PN l11t'. .Atunci planul MPN este paraleJ eu
1t", deci MNft,r'. Analog, ln b.ACD, NQ este linie mijlocie, deci NQIIAC: rezulta
NQU1t". ln.b.BCD, MQ este linie m.ijlocie, deci MQIIBD; rezulta 1Jr/Qll1ta.
Atunei planul MQN este paralel eu planul ,r", deci MNltTC". ·
· · b) Fie ddreapta de intersec\ieaplanelor1t' §i TC". Deoarece MN 1l 1t.' fJÎ MN li TC 11 ,
reznlta MN IJ .d,. deci MN ..L 1t. Rèzultij ca punctele, M §Î N se proieeteaza pe pJan\J,l ,r
în aèela\'i punct O (v. fig. M.C.10). Dreapta BC se proiecteaza 4upa. o dreaptii, deci ,
B~, O, C' sint coliniare, far dreapta AD se proiecteaza tot dupa o dreapta, deci A',
0 2 D' stnt l}ηe1e-CQ!liniare. ln trape-zul BCC' B', MO este linie mijloeietdeei B'O = OC'.
··tn trapezul ADD'A',, NO este linie~mij,tooie, ·deci A'O = OD'. Rezulta ca A'B'D'C'
este ~ ·paralelogralll, deoareèe diagonalelé se taie in parii egale.

255
 . 40°. D~~ptele concur.en~e ÀE, BF determinaun.plan (ABG), taie.:muchi~ c.are
. [CD] !ntr-un punct H (v. ,fig. M.Ç.11) .. Deoar~ce AE .L (BCD) ~i AE c (AEH),
-rezul~a (ABH) -½ (BCD). Cum· Bl4 J_ (ACD) ~1 BF c (ABH.), .i:ezultii (A BH) J...
J... _(AC~)-_ Atunc1 avem CD.J...·(~BH); rezult~ CD J:.:A~. Fie Hl (1 E AB) ··a
tram î~al~1me -in ~ABH. Atun~1 AB J... Hl ~1 AB.J... CD~ i~plicà AB ..L(.CDI).
Rezulta (ABD) -1.. (CDI), ~.ec1 CM c (CDI). · Ana1og (ABC) J_ (CDT), rleci
DL c (CDI). Re·zuJta ca CN §1 DL se .intersecteaza intr-un punct M (ortocentrul
· 6CDJ). · ·· ·· · -
46°. Într-un triunghi ABC avem: (a·_ b) .(m(Â) - m(B)) ~··O; (h- c) (m(~) _:
/\ /\ . "/\ . .
- m(C)) ~ O; (c - a) (m(C) - m(A)) ~ O. Prin aduUl1re oh\inem: .
/\ - . A • /\ /\ A ./\ /\
2[am(A)
/\
+ ~m(B) +· cm(C)] - + m(C)) + b(in(A) + m(C)) +- c(m(.4)) +
[a(m(B)
. /\ /\ A •. A
+ m(Bl)]~ o. r1nind sea~1a_ca m'(A) .+ m(B) + m(C) = 18_0°, deducem: am(A) +
+ ~m(B) .f- cm_(.C) ~ ~OS a.+ b+ c). _Avem egalitate. daca ~i nu mai daca prime le
tr~I relarn deym egahtat1. Deducem ca avem egalita.te dacâ ~i ·numai rlacà triun-
ghml este ech1latcral. : · - ·. ·... _ . · ,
. ·~
A

'

lJ

C
8 MO F A' N C
Fig. M.C.11 Fig. M.C.'12

47°. Cazul 1. Fie.-6ABC un triunghi. §Ï MNPQ·un _dreptunghi inscris astfel

ca M ~i;N sînt pe [BC], P E [AC] ~i Q E[AB]. Metlian~ [AA'l intersecteaza· (QP]
in E. (v. fig. M.C.12). Este. e~ident ca E este mijlocul lui[Q P] .. Daca F este proiectia . '
· lui E pe Be; atUnci mijloculVal segmentului[EF] este exact intèrsècti~ diâgo;11alelor
dreptunghiului MN PQ. Notînd cu .D pi~iorul iniil\imii din A, constatiim ca OA'
intersecteaza [AD] in mijlocul L. Rezulta ca O este un punct care.apart,ine segmen-
tulùi[A'L] .. Invers, daca O este un punct al segmentului [A'L] se cons'truie§te u~or
un dreptunghi. inscris in triunghiul ABC -eu intersectia diagonalelor 1n O (niai intii
se con:struie§te segm~ntul [ÈF], unde F e1?te proiec~ia lui Ope BC). In mod ~na log,
putem consiq.era. cireptunghiurile care ~u cite o ta:tura ,,a~ezata" ·pe celela\~e; la_turi
ale triunghiului ABC ,i àstfelob\ineni ca_mul\imea centrelor-tuturor ~rep~urighiµrilor
este re:uniunea a trei segmènte. . . . . .
Obserc,dtie~ Ce~e trei _segmente sint . ceviene. concurente in .·triunghiul .. median
A' B!C' format de mijloacele laturilor triunghiului dat. Ca .sii ·vedficam aoeastii
proprietate este éuficient sa observam ca punctul L imparte segmentul [-1:rC'-] · in
acelati raport h;t care D 1mparte latura [BC]. .· · · ·
i
. . '' " •
Cazul 2. Consideram cl b;.ABC este obtuzunghic avtnd m(A) :=::- 90°'. In acest.
1
caz avem .dreptunghiuriînscrise avtnd laturile pè [BC], dar nu putém avea .drept·-
unghiuri cu'doua virfuri pe [AC] saù p~ [AB]. · · .- · · · : · 1

256.
 -18°. Folosind inegalitatea mediilor· ~i teorema cosinusului deducem: ·;
a+ b + c = Vb + c 2 2
- 2bccos«+ b + è = V(b - c) 2 + 2bc(1 - cos ·ex)'+ b+ c~
~ V2bc(1-:- cos a)+ '2Vbc. _.. .
Jtezulta di perimetrul este minim cînd avem egalitate, cee~ ce are loc pentru b. ._c,
2s- = .cons t·. ·
d eoarece bc .= -
sin a. ·.
~
• 49°.-Presupunem ca A E int f2.(0, R). Fie ME @.(0, R) ~i ex= m(0MA)~
Notam eu Q al doilea punct de intersectie dintre 1'tf A ~i cercul dat, iar f' punctul dia- . ·
metral_ opus lui l',f în @.(0, R). Atunci · ave. m cos ex= MQ • Functia cos este descres-
MP · '
catoare p& intervalul [ 0, ; ] . · Deci ex va fi maxim ci~d MQ _are valoarea minima.
Observam _ca MA ·QA ne dâ puterea punctului A, deci produsul segmentelor [MA]
~i [QA] este constant; AtUQci suina JJIQ = ~A+ AQ este i:ninima cînd AM . · AQ,
adici\ in cazul ca OA i. MQ. Valoarea minima a lui ex este zaro ~i se obiine cînd M
este unul din punctele ·de int_ersectiie, al drepte_i.OA eu cercul @.(0, R). Daca A este
pe cerc sau in exteriorul cercului dat, extremele lui ex se ob\in considerînd intersecWle
lùi OA eu cercul. ·
50°. :Fie A 1A 2 ; •• An un poligon convex eu n laturi ~ n ;:i:: 4. Atunci suma unghiu- '
. rilor exterioare·p_oligonului este 360°. Deci avem m(A 1 m(A2 ) )·+
m(An) =· + ... +
== :360°,.undè m(Âk) pentr~ k E {1,... , n} reprczinta masura unghiului exterior in
virfül À.k. Prinipote_za avom.patru unghiuriexterioarè•drepte. Daca n > 4, ar rezulta
ca celelalte unghiuri exterioare slnt nu)e, ceea ce este absurd. Deci n = 4 ~i poligonul •
este un dreptunghi. · ·
51\ Avem cos A cos B+ sin A sin-B ~ 1, ia~ prin utilizarea rela~iei date
rezulta cos A cosB +
sin A sin B ~ cos A cos B sin A sin B sin C = .1 (deoa-+
·rece 0 ~ sin C ~ 1). Prin- urmare obiinem: cos A cos B sin A sirt B = 1 .sau +
cos(A-B) = 1, de unde A = B, deci. tr~unghiul este isoscel. Mai ohiinem:
.
sin 2 A(sin C - 1) = 0, care ipiplica m(C)
~

=
90°. Invers, daca triunghiul ABC
este dreptunghic rezülUi imediàt cii' relaiia este. satisfacuta. ·
. · 52°. Din formula sinA + .sin B = 2sin- A+2. B cos A -2 B rezulta: sin A +
+.sin B ~ 2 sin A~ B , a~a încit membru! s~îng al inegalit.atii. se pn~\te scrie:

E = sin A+ sin B
.
+ si1~ C + sin D ~ ,2 sin _A_+___.l...._
:!-
1
+ :l sin _c_·+_n_
't
~
· ,.
~ ~1
.
Stn
A + IJ :+- C -'--
.
f) .
•
!t

A . A A A
· Avem rgalitnte rlaca si r'lumni daeii A == 13 '==- C ';iiii;;' D, deci in cazul eind ABC D este·
dreptunghL · · · - · .
5:1°. Diu (l-~:r - d~;r:f ~ 0, ,·ewlta-: (1) tg:!.r + d-g 2.r ~ 2. PC' de ait[, p~1i-te,.
avom: 1.2) 1 + l !:os :r l <:1.:s 2:1: :::; 1 + 1 = 2. H1fiult,1 ci.Ï cll'ice solu~ie a. ecuittiei
trehl_IÎ<! sà s ,tisfodi sinndt.a11 ( l) -~i (2) ru $t~mrrnl ng<ü, l,wgalilaLl'a ( .J) d<~Yir•w ega-.
litate pent1~u x · ~ + k-;;, k E.'Z. care ·nu ~at.isface îns:i a dnua PgaJit.at<.l <lin (2).
·f • .

64°. Dacu t1:iung-lùd este ohtuzunghie eu unghiul obt.uz A ,n-Pr:r <'«'.:,; .-1 < 0,
cos B > O. oos C > O. <hiei 11tPg~l1tateë1 ••SU! t,·in,d 8.tt il-!J'twul;L Da\'.Ü lriunghiul
este dreptunghie, de i1s1;\~11enea inegnlitatea 1·sl,e sat.i~fâe.:uU-1 deùarnce im~mbml
stîng se anuleazfi. ln cn:r.ul · unui triunghi ascut-it.uilghic to~i factorii din expresie

257'.
n- cut~gere de probleme pentn, admitere~ in lnv4tâ;rriintul supe~lor
 . \

s1nt pozitivi, ~,a.incit put~m ~plicE>: {rtegaJitatea ~~diilôr. ~.a . obseryain cë. membrul
din stî~ga se poate· scrie sub forma: ~ · ·· · · · · · ·
.( cos A ) ( .cos B ) ( . cos C ) 1

sin B si.n C • · sin• A sin C • sin ,A siii B

§Î sa verificam di suma ce:lor trei factori este Ô constants.. Iritr-adevar,
.
expresia:.
+ . cos·B .+
/

E == · cos A cosc·:
·si~ B sin C sin A sin C ~in A sin B
se mai poate scrie sub -_for.ma:
. E · .l. sin 2A + +
sin 211_ sin 20 •
2 · sin A sin B sin C

Pe de alta ·parte, .,sin 2A +

+ sin 2B sin. 2C - 4 sin A sin B sin C, deci E = 2.
Reaminti~- inegalitatea mediilor: 3{Yxyz ~ x + y + z, in care x > 0, y >0, z > O.
. d cos A . cos B · . -cos C 4.- • ·. . . ·
· l n1ocu1n x =•. . , y = . .A· .. , z.~ .. . . . m mega11tatea med1-
. sm B sm C sin sin 0 sm A sin B · .
ilor~ ob\inem i~egalitatea .ceruta. Avem egalitate daca ·~i ilUmai daca x = y = z.
IRezulta imediat ca egalitatea are loc tn cazul. triunghiuhif echilateral.
, . 55°. i} R~zulta din teorei:na. &in~surllor. .
·.ii) Notînd. CU S aria triunghiului avem 2S =
aha·· = bhb = chc. _Din rela\ia
2b = a + c deduc~m: 4.S = 28 +·28 • . . ' . ·. . · ..
, . - hb ha· . hc •
56°. Fie x lungimeahazei ~i y lungimea pomuna a laturilor congruente. Avem
, imediat x = 2y cos 15° ~i astfèl ohti~en:1 reiaiia: . ·
2y + 2y ~os 15° = 4·+ VB +
0

v2.
~os 15•=V1+~sao>=V2+2,. ~ V2I'. c0~
Deducem y ·_ 2,.de'ci_:AB-. AC , 2 ~i BC _ V6 + L/2. Aria triunghiului este:
. a[ABC] = .!. y 2sin 150° = ..!. • 4. !. = 1.
· 2 . 2 2

Fig. :M.C.13

. 57°. Sa notam x ~ 0 1 P §Î y = 0 2 P. Punctul P are puteri egale fat,a de· ce1e

doua cercuri (v. fig. M.C.13), ·a§a incit rezulta relatia: .
. (R1 + x) (R1 -- x) = (R2 + .Y) (R2 - y).
îinind seama ce. x y + = d, deducem u~or, din aceste doua relatii:

X=
d3.+Rl-m
2d
_tP+~-Rr·
y. - - - 2 d - - •.

258
 .··,· \ .•

Ïù\potêza ca: B1 ;> .R2, sa :notam eu· T in:tersectia l~i OP2 èu T1 T2·_ Fie Q proiectia _.
· lui T1· p~
· ob\ih~m:
op2:Folosind asemanarea triunghiurilor
-
dreptunghice T0 1 ,-T1 §i T0 2
·
Tz _
OlT ----
· R_id . O T - ·R2d
- - §1" 2. = - - - -
.- -_ R1 - R( R1 .:... Ra ✓

: Mai -rezulta.:._-_- 'I

. .
- a , ,
_ 0 1T1 _:__ R1(R1 -
0 1Q ~ Ra)
0 T - . d· •
1

FolosÎJ).d teorema· lui Pitagora generalizàta in· triunghiul P0 1 T 1 ob\inem:

T.1
-pi?_ _ ( d2 + R}-:R~ ) 2 +--R2 _ (cl3
:- 2d - -_1
+ffl. - R~) (R1 _,. R2)R1
d2 - .•

' Anal~g së calculea~a :,T~P. Din trapezul dreptunghic 01 T1 T ~02 se calcul~aza U§Or
T1T2., . . -
· 58°. ·Fie P un -punct situat pe mediana [AD] a tri-ungbJului ABC ~i AD = m,
PA\= x,' PD= m-- x. Din formula lungimii medianei rezulta: _PB2 PC2 = +
- _- :2(m ;_:._ x) 2 +aa, uilde _am--notat BC = a. Avem de gasit ·minimul expresiei:
. . 2 .. . ' . .
. . . as
PA 2
.
+ PB + PC 2 2
= x2
.
+- 2(m
.
- x) 2 + -2 ,.
.Care este un trinom--·de gr~dul II în variabila X. Rezulta' ca minimui:se ·realizea;i
2
pentru_ x = -; , deci:èînd P este centrul de_ gr~utate ~l triunghiului. .
. ~ 1 . . --
- 59° •. Avem~ A'A_B' = 2 _ (A B), a§a incit aplicînd teorema sinusurilor în +
-- triun.ghiljl AA' B'_ de~ucem: (1)-A' B' _ 2R sin : (A+ B), ~nde R este raza
cercului cirèumscris triunghi~lui_ ABC (v. fig. M.C.14). Pe de alta parte, avem
, Â!JÈ' = 180° ~ ! (A -+ B). Aplicind ·tè~rema sinusurilor în triung~iul -J A'B', ·.
. : . ............... . .. 1 .
deducem A' B' = -2R' sin A'1 B' sau (2) A' B' = 2R' sin, 2 (A + B). Comparinçl ·
·. (1) cp (2), ob\inem R = R'.

·8
A;
Fig.M.C.H-

. ·- 60°. Fie ABcn· u~ patrulat~r ins?•riptibiI.· Patrulater~re. ce! pu\i~ _ùn

unghi àscu\it, daca nu este dreptu~ghi. Presupunem ca m(BAD) < 90°. Fie B' -
. pr~ieciia ~ûi B p~ AD 1iÏ. B" proiec\ia · sa pe CD. Prin· ipoteza' facuta B' E[A.P] ~i ·
~--- - - . .......-...... - __ - /'-.... ·-,
. -B_~ E[DC] :dèoarece m(BAD) < 90° ~i ·m(BCD) >0 avînd in vedere ca ABCD_

~59
- . - .

. -
 t

este inscriptibil. Aplicînd teorema lui Pitagora generalizata in triu~ghitÎr~le ABD

ti BCD ob~inem (v. fig. M.C.15): · · . . ·. · · · .
(1) +
BD 2 = a2. d2 - 2 d. AB';
. (2) BD 2 = b2 +·c 2 + 2c: CB";
_(am notat. ~~ ··a,b,c §Ï d l~rigimea latur~lor [AB], [EC], [Cp], .[DA] respectiv). Din
asemanarea triunS?hiurilor .ABB' si BèB" deducem AB
. ..., ~ . . CB"
= .!.!:.. • - Inmultim (1) cu
b '
cb §Î (2) cu _d~, apoi le. ad:unam. Re~ulta: BD 2 _:_. (ab.+ c~)!ac + bd) • La fel se
·ad+ be
' ob\ine A C2•

lJ

'Fig .. M.C.1_5 Fig. M.C.16 , · ·

61°. Fie ABCD un trapez unde. AB II CD. Notam· a =··AB,· "6·= CD,
c = BC, d = ~D. Aplicînd teorema ~osinus~rilor .in triunghiurile ABC §Î
D BC L obtinem: · . .
(1) a2 ,+
d 2 - 2ad cos A= c2 + b2 - 2bc cos C.
· ln mod analog ob\~nem: .
(2) +
a2 c2 - 2a~ cos B = b2 ·+ d 2 ...:... 2bd cos D.
Pe de alta parte avem,: cos C = - bos B §Î cos D = _;. cos A, a~a încît (1) §Î (2)
ne dau sisterrml: -,
2ad_cos A + 2bc cos B . a . + ·d ~ b - c2;
2 2 2
3
( ) { 2bd cos A +
2ac cos B = a2 + c2 ....:... b2 - d2 •
E;liminam cos B din (3) §Î obtinem:
2d(a 2 - b2 ) cos A = (a+ b).[(a - Q) 2 (d c) {d _;. c)], + +
(a - b)2 + (d + c) (d - c) t
de un de· cos A = . . e c.
, • · 2d(a - b) .. .
62~ Consideram cazul cînd se dau virfurile B' si C. Atunci rezulta ca latura
[BC] are lu:ngimea a = BC cohstanta §Î in conseci~\a b2 + c2 este o constanta.
. d" . . 2 b2 + c2 . a2 d d ..,
D m teorema. me iane1, ma= - - - - - , e ucem ca ma -este·. o constanta.
. 2 4 ·
Avînd în vede~e ca piciorul medianei din A este un punct fix (mijlocul lui [BC])
deducem câ A descrie un cerc eu c~ntrul în mijlocul lui [BCJ §Î raia egala eu ma.
Daoa ma este jumatate din lll!lgimea,laturii [BC],. unghiul din A este drept. In
acest caz se .exclud din locul geometric punctele B §Ï C care apar\in cercului.
Sa consideram acum cazul cind se dau vîrfurile A. ~i. C. Atunci avem deter-
minata latura [AC] de lungime b~ Din ipoteza r~zulta ca ·c2 - a 2 este o constanta.
ln acest caz, vîrful B dèscrie o dreapta.
63<\ 1Alegînd, in particular; M = 0 rezulta.. OC ..L. EF ·daca OC ·_1_ BD_ (de-
oarece EF Il BD), deci ABCD este un patrat (v. fig.· M.C.16). ·~Reciprôc, daca

260 1
AB_CD este un patrat, fie f; intersec\ia diagonalelor dreptunghiului ·AEMF. Re-
zulta eii OG II MC-~ OG --:- .! MC = .!. AM = .!. EF, deci' punctul O se afla pe
2 , 2 . 2· ·· ·· .

ca:.cul circ~sCris dreptunghiului AEMF. Dl\r m(ÉAD) . m ( ~) fi n';(ÔAF) =,

_m T (oi) , deci EO
- = ·oF.
- Rezulta OG J_ EF, prin urmar~ MC . _L EF:
A·

·Mo.-------ci------
p N
Fig. M.C.17 Fig. M.C.18 .
• 1
, 64-0 • Fie P mijlocul lui [MN]. Rezulta ca punctul {D} = BC n AP este
mijlocul lui [BC]. Din ipote·za rezulta ca OP este mediatoarea lui [MN], ~§~ încît
OP _L BC (v. fig. M.C.17). Rezulta ca P este interseciia lui AD eu per-pendi-
culara din O pe · BC. Punctele M §r' N sînt interséc\iile eu laturile [AB] §i [AC]
ale paralelei prin Pla BC. In cazul ca P este determinat. avem soluiie unica ..
Dacà .triunghiul ABC este isoscel (AB = AC) punctul P nu este determinat da.ca
0 E AD (orice paralela ]a BC da o soh1iie) iar daca OeAD, nu avem solu~ie. .
65°. Daca Peste proiec~ia .Jui A pe planul 1t, locul geon:ietric este "exact punc- ·
tul P. Presupunem ca. proiectia lui A pe planul este un~unct B =fa P. Fie d o dreapta
fu 1t care trecé prin P ~, M proiec\ia lui A pe d. Aplicînd teorema celor trei per-
pendiculare tleducem ca BM J..:. PM. Punctele B §i P fiind fixe,. deducem ca Af
descrie cercul de diametru [PB]. . . . .
66°. D1:µ asemanarea triunghiurilor AMA' si BMB' rezulta MA'= k. Bisec- •
' . . · · · ' MB'. ·
toarea unghiului A' MB' inter·secteaza [A'B'] in punctul P iar .bisectoarea exte-
•
noar«X
acest u~. ung
. h"1 m . . .. A 'B' ·în P' . Avem : A,
. t ersecteaza p A, P' k p t I
B' P = B'P' = . un_c ~ ~
. . ~ . .
P ~i P' sînt fixe §Ïm{PMP') . · 90°. Deducem ca Jocul este cercul de diametru
[PP']; v. fig. M.C.18. •'
A M. - d
.\
\
·\
.
\ N __ dt
, . _;...---«:,,o
----:::~~---+-- -d
----
. p\ ,. ' N' 1

Fig. M.C.19. ..._

..
 ;_.. ·

67°. ferpendicùlara·. comuna A.,t' (A: E d, ;l' E.d') intersecteàza planul°·'Jl:

in punctul f (v. fig.:M:C.19). Proiec\iile (d 1) .§i {di} ale dreptelor (d) §Î (d') pe planul
r. se intersecteaza in P. Fie M §Î M' punctele de ~angen\ii ale sferei de centru 0 E,71:
eu (d)·,·respectiv .(d_'); Notarri eu N ~i N' proiec\iile· lui Ope (d 1), respectiv (di).
Avem OM = OM' daca §Î numai daca ON=== ON' (din · congruen\a triunghiurilor
. ~
OMN ~i OM'N'). Rezulta ca_O este situat pe hisectoarea~unghiùlui NPN'. Dedu-
. cem di locul càutat este format din hisectoarele unghiurilor. determinate ~e drep-
tele (d 1) ~i (d~). Dacà d Il d', dreptele ·(d 1) §Î (d~) sii.it de asemenea paralele §Î in
acest caz locnl ~ste o dreapta -<lin 1t paralela eu (d 1) §Ï ( d-~) avind distan\ele egale
. la aceste drepte.

. l<'ig. M.C.1~

_68° . .Fie x dtstaD:\a de la centrul sferei la, planul ·de 'sec\iune_ Raza ·c~rcului n..
de intersec\ie aplanului 'it CU sfèra J(Q, R) esté r ~ VR 2 - x2 •• Diferen\a ariilor
+
celor doua ealote sferice este -21tR(R x) - 2r:R(R _- x), îar aria cer.cului _este
'1t(R 2 - x2 ). Rèzulta- ca x satisfaèe ecua\ia: 41tRx = 1t(R2 - x2 )~ Solu\ia: reala:
acceptahila êste: _:i == R( V~ -
2). · • · ··
. 69°: Fie MNPQ patratuherut §Î MN ~ :x(P, Q pe coarda A.B). Fie S mij- ·
1ocuUui.1lJN ~i T mijlocul lui PQ._ Se consî~era· ,6-0SN, in care OS= ST+ OT =
=X+ R~:Î. -~criind cii ON 2
=0S2 +SN•, rezultii cii R 2 = (x_+ R~:i f +-: etc.
70°. Avem: AB+C.D -(AM+MB)+._(CP+-DP)=(AQ+BN)+(DQ+
+ C.N) = (AQ + DQ) + (BN +CN) - \ AJ?_+ BC. -_ F1e apoi É = AC n MP ·~i
m(ÂMP)= a. Atunci avem in(AlPC)
.
= 'it ~ rJ. ~i AE
EC
= ~M.
PC
1n··acela§i rapori AC
·.
·taie 1YQ, deci AC, ..M P, NQ stnt concurente etc.
. . ~ . ~
71° •. Fie 0 1 ; 0 2 centrele, 0 10 2 = a §Î_ 0~A0 2 =·o:. Atunci m_(BAC) = ; .
.Ducem 0 2 M Il BC, ME 0 1 B, deci BC - 0 2M = ~/ a - (Il --- Oin 6AO;o 2 ,2
r) 2•
R2 + r 2 - a 2 • · .., BC - ·
cos a.= - - - - §1 raza ceruta este - - - ~1 dupa calcule, este egala eu H.r.
v ·-

· 2Rr . œ · •
2sm-
2·
72° ! Se verifica mai intii _prin jnduc\ie ca:
a 1 sin a 2 ''.' sin an 1 + 1 cos a1 cos a 2 ... co·s: Un
1 si~- 1~ 1,
· pentru n ~ 2. Pasul de induc\ie ~st~ îmediat, caci:
+ 1cos a1 ... cos an cos On+i 1 = 1 sin Cli •.• sin an 1 ~
· ... 1 sin a 1 .. ."sin an sin a11 +1 1
~ l sin ll-n+il + 1cos a 1 ... cos a~ 1 • 1cos lln+ 1 1~ 1sin a 1 ... sin On 1+ 1cos a 1 ... cos a:11 1~ 1;
- , n•= 2, se· considera diver~e cazuri, care . conduc la cos (a1
iar pentru . .
± a2 ) ~ _1

262
 -~---·
' .
. sau .~cos(.~1 ±-~) <-1, inegalita\i evidënte. Deoar~ce x ~ 1:X 1 , p~ntrt1 :oricè a:
real, rèzulta : . · · · .. · ·
sin. a 1 .sin a2 •• ~ sin 0 11 + cos a; cm; a2 .•• cos· On ~ 1 sin a1 ••• sin an +
+
cos (l 1 ••• cos an I .~· l sin a 1 ••• sin Uni T I cos, a1 ••• cos a-ni ~ 1.
73°. · Scriem ..!.i = .!.:.-! (sin••2x. + ·cos2x) ·. ~i · prima-
, o .
inegalitate devine·:
x +6 sin x cos x +
C. •

+ cos x~ 2 sin x+6·sin x cos x.+10 cos x, adica sin

·sin 2x 2 2 2 2

+ 9 bos d: ~ 0, deci (sin x + 3 cos'._ x) ;> O. Similar, !.! = (sin x + cos x) etc.
2 11
.
2
. . ~ 2 .
2 2

0 g~ne.ra1izare· este sii determinam.margjnile .lui f(x) = a sin x + b sin x c.os x + ·' ·_ - 2

+ c cos x P.tc.
2 . · . _
· 74°. Fie P' _·yp n AD, Q' = VQn BC. ·P,ane1e· VBD.f) VP'Q' se inter-
-secteaza dupa dreapta V L, unde L = BD n P'Q'. Punct.ul cerùt este intersectia
lui PQ. CU VL. . . . . . . ... . . .· .
75°~ Fie P(1·, 0), Q(O, p.)° çi À+ (J. a (prcsupunem i > o,.µ > 0); m,pQ = I
= - ~ , deci eoÙa\ia perpe.ndicularei din R
. À.
PQ va fi y - µ == ;. (x - l)t ·
•, . :·
pè . ' . µ . . ..
adica (fl - À}(y -.a+ À) = l(x - À) sâu, echivalent, + (>- - a)y - 2a'}. + · ,.x
+ a2 ~ O. Da~â .· {x0 , y 0) este punctuL tïx, . rezulUi cà pentru orice )\ E R, •
' )\x~ + ·{l : a.)y 0 ~ 2aÀ + a 2 = 0, adic,1 ·)..(_x0 + '!io - 2a) a2 - ay 0 = 0, de unde :: +
x~+ '!lo -.2a -0 ~i a2 - o.y0 = 0 ==- x 0 __:_ a, Yo-:- a. ·
· 76°. Cercul y are ecuatia de. forma· x 2 + y 2 +ma~+ n.y + p = O. '.Axa
.radicala se /ob\ine prin scaderea ecuatiilor. lui @. ~i y, deci are ecuatia
(m + 1)x + (n + 1)y+ p +-2 = 0 eu m,,n, p E R. · Conditia . sa: coincida. eu l}
m + ·1 n + ·1 ·. . p -1- 2 , l • ' •.. ·· · • · 3 1) : · t• · ""
.I
est e - -.- =,--·-._·=·-~-, _l ec1 n = m, p = -m -:- . ec1 ecuny1a co~una _~·
2 2
cerc-urilor y va fi ;c2 +
iJ.2 + mx my--. m - 3 = 0; contrele :lor au coordonatele +
x =-:- _2
m m.in ·
, y·= - ~J s t s1t~ate pe d t a y=· x.
reap
2
77°~ Avem:
- ·1 (2nH: · t?n) 1 .1 · 2 · 3 · 4 ... !2n - 1) · 'ln _' f .• ~ · 5 ... f2n - 1))
lln =- . - = - - - 1,2
2i~ ,tin! . · ~
·= 11 •,, (2 · 4 • 6 ... :u,):: -2 ~ 4 ••• in ·
. \ .
·· • a~ ~n 4 1 ; • . · . . .., · . · . .
~tunc1 ---.1 = c, . < 1. dect a71+1 <•an, ad1ca (0_11 ) este descrescator. Rczulta ··
On .n + 2 ; . . _ . ., . .
0_ < an.-~ a1 _- ~ , _1 deci _(an) este ~iirginit. Atunci ~irul (an) este converge,nt. . .·
Putèm scrie: ·

a.n =
·V1•Va Va,•V~ 1/5•(/7 -
2 • 4 · •· 6
v~-v~,
•••. .2n - · '.:l. · ·•
V~
Zn

V1 ~ V1 ·in · ~lfi · . V 2n - a · V1,,· - 1 . _. • · _

Dr1r 2
< 1, - -4--_- < 1, ... , . 2n _ 2 < 1 (deoarece media ~eome-
trica e_st~ mai mi~a decit media aritmeticâ); deci ob\inem:
. V2n - 1 . cum -1m
an < --'--- 1· V~n--
.. . . -i = .o· , rezu1·ta"' 1·1m an = o·.
· 2n 11➔00 ~n n➔co

78.0 • Avem:
. . .

Sin(ïtV n2 + 1)-:- sin (r. Vn + 1 - 2 ,;n+ 1tn) = C-i)n sin r.(Vn 2 +1-n):--:-'.'
.
.. (-ùn'. :si;_(r.
.-.. .
112

V ns + 1
-!:_ 1 -;,iJ . (-1)~ sin.Vr,,t +".+. . Dar v·,,2 '+" +
,, . . . '.l n ·J n
-+ Q,. d~ci

• lim sin (1t,I/ n 2 + _1) -:-- O. · <,;:

fl➔ Q) - .
 79°. lnmul~ind rela\iile: a2 · - ·«a+~' a3 - = «a2 + ~' ... , a~ = cxa-n-2 + ~'
On = (XQn-i +
(3 respectiv, eu (Xn-2~ «n-a , ... ,/ ex, 1 ob\inem:
1

= «n-la + «n-2(3;
«n-2a2
o:n-aa3 = «n-2a 2 + «n-a(3;

«lln-1 = 2
(X lln-~ + a~;
lln = <Xtzn_1 + ~- .
Adunind cele (n - 1) rela-\ii obtinute §Ï reducînd termenii, rezulta:
1 _ a.n-t
. On = a . «n-J, +_ .(3(1 + + ... +
<X_. C(.n-2) = a. cxn-:1 + (3 • - --
1- œ

Deoarece 1 ~ 1 < 1, avem lim = 0, 1

cxn-i deci·lim On -~-.
. 11➔ co_ n➔oo · 1 - a.

80°. Pentru orice k =' 1, 2, ... , n avem dubla inegalitate:

\ ,•.

1 1. 1 .
- -~-
2n + n
-~
2n + k
'---•
2n +1 ·-....

Re.zulta inegalita\l}e·m

ent~ + c2n + ... + en,n ~ _c..1 enn_ r.2 + ... + c"•n

1

n_ + + __ 1
~ Cn.+ •n
•
_
2n + n ~ 2n + 1 • ·• ' 2n + n ~ 2n +· 1

2n-1 2n -1
Notind §irul dat eu an, avem: --.- ~ an ~ -·--·
2~+ n 2n + 1
Dar,

1-~
lim
1l➔C0
--=-
2n
ztl + n
=
1 , ;!n
lim - - - =.1.
n7_èc. + _!!:_
1
2n

1- ..!..
,ï lim --=--
2n 1
n➔co 2n + 1 n➔co,
:!n
= lim - - - = 1, deci lim an= 1.
+ _!__ n-►C0
1
2n

81°. Avem: llo ='1 E (o, ;) , deoi al= sin Oo E (0, 1) c (o, ;) .. Pre-
supunem ca an E (o, ;). §Î attmci rezulta an+l = sin lln E (0, 1) c (o, i), deci

O<an<,.:, (V)n~O, adica (an) esté· marginit. P~~tru'orice xE(O, ;) av.em

sin x < a:, ...déci 0 11 +1 = sin an < an, adica §Ïrul (an) este descres.cator. Rezulta (an)
convergent ~i fie l =·lim an· Trecind la limita in reJaiia a11 +1 = sin a,i ohiïnem:
. • n➔ oo

l = sin l. Dar ecuaiia l = sin l are singura solutie l = 0, deci lim an ~ O.

264
 '. \ ..

82°. Cci~~ideram fu~c~i~ -ajutato~re./ :-(·· - ~ , o) U (o, ~)-+ R, f(~) = ,: si~~x

· · . \' ·· 2 2 srn .- 2 x
~i, calculiim lim f(x)., Aplicînd l'Hôpital
~➔O . .
de doua ori ~ezulta:
. ,

. 'f( ). . ·a!'•sin x ,o . 2 2 2
l1m x = 11m ---.---- 2
= 11m 2xsin x+2x_
.
sinxcosx
-
x.:.+o · .x-+-0 :x?- - sin x x-+o 2x - 2 sin x cos x
0

__ li"m .._ sin 2 x + x 2 sin 2.-r

2x_______ =O =
1. 2 sin x + 4x sin 2x + 2x cos 2x
1m _ _2 _ _ _ _ _.;____ 2
__
x-+O 2x ;_ sin 2x x->O 2 - ~ cos 2x · 1

+ 2 • · -x - • COS X + - 1 • -_x9- • COS 'l-J = ·

• ' 1
2 2
. sin .:r+2xsin2x+.1:
= lJffi .
cos2x = 1.lffi (1
- ~
x-+<>
'
2sin
.
2
x . x➔O 2 sin x 2 sin 2 x .... .
= .!. + 2 + .!. = 3 (deoarece lim -.x_ == 1_ l.
2 2 . X~ Slll X 1
AJegtrid in particular §Ïrùl xn·-+ 0, rezulta ca_:

:r2 sin 2 Xn · ~ sin 2 xn

n . .. -+ 3, deoi lim . . . .. = 3.
x; - sin- Xn n➔ca x~ - sm- xn

83 • 0 b servam. ca.. ( x2 sm--;

0 • . ;__
1 )'. = 2x. _sm 1 - -2 cos -1 , pentru x #= O. Daca
. X- . :i:2· X :z;2

f are .primitive, atunci primitivele sale ~u forma:

1.
. .x2 sin-:- + C1 - daca x E (0, 1],
· F(x) = · :r?-
t
: C2 . . dacâ X-= 0,
deoi pentru x:;{:0 _avem într-adevar :F'(xj
ln punctul ~ = 0 (fiind derivabiliiJ,_ deci ~a . f(x). Func~ia F trebùio s,1 rh~ contin:ua ·.
F(x) , C2• par O .;; x21 sin~,._ x2,.
deci Jim F(x)
. x->0 -
= C1 • Se ohline condi~ia C1 = C2 -:- C §Ï F are forma:
x>O

F(x) ={
x2 .sin ~
·. r
+C daca -x E (0, 1],

. C .
. daca X= O.

Avem:
2 • 1 ,.
X Sill-
• F(x) - F(O}
i1m------ = 1-.1 m - -:,;2·
- = ]"
1m x sin-=. , •
• · 1 0
x-+-0 x·- 0 x➔O x X➔O :if"
x>o . x>O x>O

deci · exista F'{O) §Î avem F'{O) = f(O) = O. Rezulta ca f are primitive p_e [O, 1]
§Î :~ceétiea au.-f<:>rma -indicatâ miü sus. Funo~iàf .nu .este intégrabila pe [O, 1] deoa..: ·

266
:)
 f rece nu este margnn·;·ta ·p·~-~-[o; 1]. Intr-adevar,. alegind · §h-ul. Xn .· V . 1 . ➔ 0,
. ___ . ·. . . ·· (2n + 1)11:
i Xn E (0, 1), obtinem: f(xn) -:- 2 V (2n + 1)1t· ➔ -too, · deci f nu este· marginita
ipe [0, 1]. _. . .' ·. ·_. . .. '
84°. Avem: f'(x.) =.I cos t I·_!_. ~ 0, [pentru
. X ~ .
x E.·
.
[.!, oo), ·deèi
1t
functia . f

:este crescatoare. Pentru tE

. . _
[l , ~] , avèm· .!. E [ ~. , 1t] , deci Icos..! 1-- c;s .! •
1t 11: .t 2 t :· t
;Obtinem: · ·

-~' .
f(x) - (·-c cos.!(-~Jdt=sin.!·1x =sin.! __ daca
J1/n t t'J _ t 1/n X
xE:[~• :]· •• ••

• .. . 2 ..
Pentru x >-
1t
obtmem: ·
.
1

,
•
f(x) = ~- 2/n
1/n
1 ·(• - -1 Jdt
cos --- 23
t - t
·~ ·( cos -1t ) . -t1 ·dt· =. 1.~. sm• ~1t lx2/n =.· 2 -
+.·~x1/r:
: 2 • ·
· -1
s1i:i
x

{ deoarece Jc~s ~ j = cos : , pentru t > !). Pentru n ~ 1 rèzulta: f(n) = 2 - sin :
~i lim f(n) = 2.-
n➔ Q!:I • , . . . . . , •

85°. ·Pehtru x E [l, e] avem: ()~ in x~ 1, deci 0~ (ln x)n~ 1, (V)n E N.·
RezÙltii cil.: 0,;; ~: (ln x )n dx,;; ~: dx, deci O,;;] n,;; e _:__ 1, adicii §irul ' (Ini._:. 0 . este

marg~nit. Deoarece (ln x)n~ (l? x)n-1, ,:_rezulta ca ~:-(In x)n

j deci J,,;,~ Jn-1, adica §Îrul (ln)n~O este déscresc~tor. R~zulta (ln}n~O convergent• ~i
di~~: (ln x)n-1 dx,

{fiel= liin ln. Calculamln prin par}i" alegind: f(x)

n➔ oo .
==·
.
On x)n, . g'(x)-:-
,
J. ,Rezulta
l r (x,) = n (In x)n-l i. _!_ §Ï g(x)
X
= x, deci aven1:

In= x(ln x)n 1: - n ~: (ln xin-1dx =e- nln-e.1,

'pentru n~1. Impartind la n, rela\ia de recurenta se scrie· astfel: i.1n · ~ ~ ln-1 •·

n n
_Trecînd la limita (n-+ oo) ob~iném: 0 • l = b- l, deci._.l = lim ln= O.
~CX),

86°. Avem:
. ·1+ : ,; . ·1 xe1-x
1 daca x E (-oo,. 1) n D,
f(x) =
1
X.
+ a;eX-1 daca a; E [1, O?) n D.

Pentru XE [1, ~); 1 +· xex-- 1 > 0, deci [1, oo) n D = (1, oo). Pentru XE(-oo, 1)
vom arlita cil. 1 + ze;-": se lll\uleazii lntr-un singur pun~t x 0 .E "(--,- ~ , o),
266
• ... ._·-. ·,
 - •_ll·c -

_Con~jaer~~ fl:}ijctia'. ajutato{lre g(~) ... l + x~l-xlx: (~~~:)).'~i ·"apli~~~~~ir~-

Rolle~_---Avem: g'(x)=e 1-x-_xe1 .x.=(1_-x)e 1 x:>-o, de01 avem tabe1ul: -·-_:_
E Iuil
•.•· --~:-
_X .-oo --·21 0 1 ,;•
"i

.· g(x.) ·-oo ;< ~( e Vë

- -1.) 1 ;< -2
2.

+
rezulta ca g(~) sè ~Ùleaza într-\.m singur p~ct ;oE(- ! ,oJ ., Deci D : lt'\ ~x0}_
§Î, in p1us, _avem: . · .
fün f(x) :._ ~ =
X➔Xo • -::-'0
+ oo, lim f(x) - . ~ = -ex;>;·
X➔Xo +0
x<x0 . _- ·. .· . x>x0

rezu~ta _ca x -_ x 0 este asi:mptota verticala. pentru f.

h) Avem:: ,
Jim f(x) ·== 0, lim f(x) = O,
x➔ -00 . x➔+co
. . -
deci y = 0 este: as-imptota. orizonta1a la- ~bele ramuri. Ca1cu1am: .
1
.-_--_. . -1 (1.___++af?.p.l-x_,,_--· daca (-oo, 1)_-"{.xo}, ·. r
. a;el-xra . . XE
. . . _
-
f 1
(x) -
:-- f - :x?-ex-1 ·
· ·
... ·
-
·
. - -.. - ~

- - · daca x E (1; +oo). - -.--\

(1_ + xe»-1)'- . ·

Tablou1 de v~iaiie_ este urmatorul:

0 ' 1 +oo·
+ + + 1/2 -1 0 •
1 -œ 'l' 0 1j2 Ü .L

Gr'affoul este incficat in fig. M.C.20.

li

. . (1.- 1-)
2

.
Fig -M.C.20
1
.: • /'I
· 267:
- :-
-
.

--
-..•.
 0

-
87°. Se. hnpune schimbarea de variabifa t =tg-=., dar aceasta nu este
. - . 2 .
definita pentru x = 1t. De . aceea vom calcula· inai intii primitivele functiei
pe intervalul [O, 21t]. Procedam astfel: consideram f: [O, 1t) ~ R,
1
f(x) =
3 +.cos x . . ·
f(x) = ·1 §Î fie cp: [0, oo) ~ (0, 1r), <p(t) = 2 arctg t (adica· x = 2 arctg t, ·
. 3 + COS X · . · .

t =tg-=-). Ave~ cp'(t) = ~ > 0 ~i cp bijectiva. Calcùlam ·funciia:

2 2 . t +1 . .
((f o cp) • cp')(t) = h(t) -
1 •. - 2
- .-
1
- ,· care are primitivele (pe .(0, oo)):
a+1-t' 1+t9 t2+2 ·
1 +t 3

H(t) =
V2
1
_ arctg
V2
i_ + C. 1• Atun~i f(x)' =
. 3 + cos x
1
are pe (0, 1t) primitivele:
tg-=-
(H o cp- 1 ) (x) =. ,;..J2 arctg V.; + C
V .-
1• · A:r:i,alog, rezulta ca f(x) = ·
3+
1
COS X
are pe
.1
tg~
('r.:; 21t] primit~ve]e de forma: / arc.tg V·~ + C 2• Atunci primitivele lui f(x) pe
2
(0, 21rl (care exista, deoarece f este continua pe [O; 21t]) au forma: .
tg-=-
1
- arctg·
V.. 2
v-2 + C2
1 daca X E (0, 1t),

F(x) . C3 , dàca X= 1t:;

tg.=.
,/-
V 2
1
arctg v- + C 2
2
·
.
2 da_ca x E (1t, 21r].

· Deoarece F estè continua in x· = i, rezolta ca:

..
. I_im F(x) = ~ + C1 = C3 · = lim F(x)\ = -· V,. - + C2,
. · ·x➔,-; • 2V 2 · · x➔,-; 2 ·2
~,-; ~,-;

. deci, noun'd cl =C, obtinem: C3

•
= 2 V,. -2 +c., C2= .-:-
V 2
+ C. · Atunci:
XI
tg- .

. v- + C
1 2
v2
--=- arctg
2
daca X E- [O, 1t),

F(x) = V,._ + C 'daca X= 1t,·.

2 2
tg-=-
2
V
1 ·
.r arctg
2
i/-
V 2
+-r.2 + C ·daca x E (1t, •21t].

Se verifièii ap.oi ca F'(1t) = : = f(1t:). Aplicînd formula Leibniz-Newton, opiinem:

c2n . dx =·F(21t) _ F(0) =· n_ = 1rV2 ~

Jo _3 .+ cos x . . ,. . V2 2

268
·,
 88°.· Avem. cazul de ne_detèrnrinare 1 00
• Putem scriel
l 1 ~~
lim (1 + X2eX)1 -. ~US X..::__ lim (1 +_X2eX)X CX •1 -
1
COS X =
~➔O x➔O

Jlm x' 'exo .lim ·( (i)9 . 2ét)

.x➔O 2 sln1 =. !\."➔O sin1 =.
=e a =e 2 . = e2,
:,;

2
deoarece lim - -, · 1.
x➔O ., .X
sm-
. 2.
89°. Integram prin paryi alegin~: f(x) = ln (X+ V x 2 - . 1 ), t(x) = f, deci.
1
f'(x)
'
= v-
x2-1
-· §i g(x) =. X. . ohiinem:
.

I =(
3
ln ( X +V x 2 - 1) dx = X ln (X+ V x2 - 1) ls --:, (3 ·_x_ dx .
J2 ·- - . 2 J2 V:,;2 - 1
= a in (3 +•2 V2) ~ 21n (2 +Va)~ ·v x ~ 1 la = 1n <3 +_ 211!>a2 - 2v2 +va. 2

· , 2 (2 + V 3) .

90°. AplicalD: !'Hôpital:

· O -1-
0 cos(n arc cos :,;) • _ .n .
lim sin (n arc cos:,;}·= lim r/1- x2 =
X➔l V1 - :z:3 a:➔1 ~2.x
x<l a:<1
2 v 1 _ r,
. n' cos (n arc cos x)
=. 1lffi --.a-------'-
x➔l. ·:,;
= n.
x<1
1
. '
91°. Deoarece g(t)
. - .
= Vt4 + t2 + 1 .~ste_~. _definita ~i
· continua pe R, are primiti_ve
. .•
pe n; Fie F(t) o primitive. a· sa. Atunci; avem: f(x) ' F(2x) - F(x), deci f este
. derivahila pe ·R §Î: • ·
. 2 .
f'(x) = 2F'(2x) -,F'(x) =·2g(2x)·- g(x) = V _4 V 1. •
· . .
16x + 4x2 + 1 x4 + x2 + 1 .
· {0 · pentru X < 0,
92°. -Tinînd cont de faptul ca lim en~= 1 pentrp x = 0, ohtinem~
:n➔oo +oo . pentru X> 0,
bx2 + c ,pentru x < 0,
· f(x) = c/2 'pentru x = 0,
~ , ax pentru x > O.
0 primitiva F: R -i- R .a lui faré forma:
bx3
1
3 + ~~ + k1 pen~ru x ~ 0,
~(x) = . x8
! a-
2
+ kz pentru x > 0, ·

269
)
 cri k 1, k2 consta~te reale. Din- ~ontinuit_atea lui F 91)ii~~m ·k1 ~ ka = k. Deoi_ avem.
forma: · · ~· · · -· · - - · - _- _ ~ , -· · . -

-F(x)=
· 1b: + ex
1
+ k., pentru x ~ 0,
a; + k
•
2
~- :p~ntru X > O.
Evident: F' 1(-~, 0) U (0, oo J . f 1-(-~, 0) U (0, oo). Studiem derivahilitatea
lui F in ~ =.0:
F;(O) = iim F(x) - F(O) = lim b-.é3 + ex + k - h = c,
x➔O x-0 x➔O x
x<O x<O
ax8
• -+k-k
'(O) _ 1.
F" -1m
F(x) ~ FlO) _
. ,- m
li- 2 ·O
=·.
· · . X➔O :t-0 \ -~ :z;._
. x>O x)O
I. F e derivahila pe R pentru c = 0, §i in acest caz, avem F'(O) = f(0) = O. In
concluzie, f admite primitive pentru a, b E R ~i c = O. _ · .
93°. Consideram funotia g : R -+ R,
2x ex sin.!.+ x2 ex sin.!, - :x; =I= O.
g(X) = X X ·
{
· · 0, X= 0.
· Evident g este continua ~i adtnite primitive. Fie G :·R-+ R o primitiva 'pentru g.
. . .0 primitiva a .functiei f este F : R -+ R de forma:
-_: ·{G.(x) - x2 ex sin.!+ Ci _pentru :,; =I= 0,
F(x) = ; . x
,;_. C2 _ pentru x = O.
r Avem: F' 1 (---:-00, 0) u (0,-oo) = fl (-oo; 0) u (0, oo). Punînd ponditia de con-
tinuitate. pentru G · in x
moment avem:
=0 oh~inem: G(0) +. C1 = C 2 • Fie C1 =
-1
ln . aèest c:
· ·1G(x)'-.·-x 2
e~ sin.!.+ C pentru- x #: 0,
. .
F(x)
•
=
G(0) +C
x
· :
·
pentru x
.
= O.
. . 1 . .
G(x} ~ x2 eXsin .-:. +C- G(O)- c·
F'(O) == lim x
X ➔ oo X

·. -lim [ G(x) -
X ➔O X
G(O} - x ex sin.!] = g(0) = 0.
X .

Pentru ca F sa fie primitiva a lui f pe R este neoesar ca F'(O) ~ f(O), de unde se

obtine cz = O. · ·
1
• . arcsfn X .;_' 1 . .
0
94°. Fie g : (0, oo)-+ R~ g(x) = ex_ cos x ·, ; avem:
1
•. • earcsin X ~ 1 0rcs•1n· Vi S .
Juil g(x)
x40.
= x➔O
hm · .
arcsm x
;
.. ex - cos x
x = -x➔O
lim -: x = 1.
~x+sm x
x>o -~ x>o x>o

27~
Ir, ••

/ ·.

·-_-_ . _- .·
 _-_.- ,-

r -.. . ~ . .. . . . . . . . .
. Am--ll.tilizat·
. .
·faptur
. . t➔ O
ca
lim et'"'."'t 1 =·-1
·
~i regùia.;lui }'Hôpital. :Deci pentru ori~e RÎl'·
"I
' 1 .
Zn-> 0, Xn > 0, avem• lilll n➔00
g(xn) = ,L Luind.
·
Xn =.-, .Qbtinem.: _
n
1
an = g_(xn)
. _
.~Ï· deoi lim.- .an = lim·g (-_ )
· n➔ oo. n➔oo n
= 1~
- ·
/ +
95°. Pentru .orice. t >0 :ivem ln( 1 t) ~,t, a§a cum se verificii'imediat. Notam·
a11 -- :_ ~. d'ec1·• o· .~-
~n+11n· '(1 +... . 1 sin. :c 1)--d x, .' .~.: : : ~n+1 1 si·n.
: : : . .an , X Id ~ -~nf-1 71 d.X-:-
. X .::::: -+
-.1n·.n -1•
n · ·.• :c · · ·· n :c. · . n X · -,.n ~

· Aplicind lama cle~telui, rez~l~a lim.

. ' ..- . 1l➔00
an _. =. . ~- . .
· . . . '
.. 96°. Daoa x >0 este f~xat, àtunci f(x)_ -. 0 (deoarece eax-. oo pentru a-:-+oo)•.
Daca x =· 0, atunci f(0) = o. Iar dàoa x< 0~ f(x) = _:c_1 . .A§adar, · . .
+x
._ ·

>
_ . .
-. ='{_x_
f(x) +. 1
· .

:t3.' '.
x<o··
~-
1

0 , X > 0~
Graficul este ind!cat in. fig. M.C.21.
.!/

-1 d

(-1,-J)
Fig.·M.C.21
·•

97°. Deoarece Xn - Xn-î-· -xt.1 . ~ 0, rezulta ca.,. Xn-~ Xn-i pentru orice '
n > 1; deci ,irul esté monoton descrescator. Apoi, prin inauc\ie . se vède·. ca ·
0 ~ Xn:.-s:;; 1 pentru _orice n_ > ~- ~irul este monoton §Î marginit deci convergent.
Fie l ..=:di~ Xn• Aiunci clin rela\ia ini\iala pentru n ~ oo, se ob~ine l:...... l ~ l2,
~00 . . . .

deci l :;= O. _ . _ .J- . - •· ·•

98°. Folosind regu1a -lui !'Hôpital, limita este egala ou:

_1
·;-m 2(x - n) 1 . . :c - n . 1 1
.u..u. - - - - - - - - - - - -
~n 2 sin 'Ir~· cos
· 11m - - =
'Jr:C • 7r·
, .- - -
Tr_COS n1r ~n sin 'Jr~ 7rCOS n~ 'JrCOS
= -1 ,
rin . 'ré4
deoarece cos nn = (-1)" §i cos2nn = 1. . .
99°. Se _c·o~~idera funciia _g :(0,1 - k] ~-R, g(x):= f(x+.k) - f(x).: J\.yè_m;
g(0) ·= f(k} - f(O) -~ 0_ §i g(1 - k) -f(1) -:- f(1 --k) = f(O) - f(1 _;_ k) ~ O. Deo·a.:
· reée geste continua; _exi_sta. u0 E [0,1 - kl a.stfel 1ncit g(u 0) = 0, adica f(u 0 k} = +
· =f(u0J~ Deci punctele de pe grafièul lui/ de· abscise u0 , · ù 0 k au aceea~i ordoriata +
,ï determina o coa~da · de lungime k. ..
100°. Fie x· lungimea inal~imi-i trapezului (ln mod necesar. isoscel). , Atunoi
+
lungimea bazéi mlll'i và fi 1 2 V 1 - :X2 §i a~ia trapezului:
S(x) -. x(1 + v1 ~ ;x; J, 0 <X< 1. 2

-.•. d x S'( >

Scr~m _Cu X ..:_
o, rezu Ita., X===.
va .§1·-max
T . - s .aVa
=-·-4-·
.

-21-i:·
 ~
2
101°. f'(x)-:- 3x2 + 2~x, e~uaiia f'(x) . 0 are soluWle: Xi ' O; ,X2 = ;.
Apar 'ma:i multe cazuri: · '
- presuP,unem )~ ;?; 0, deci tabloul de varia\ie al lui f va fi:
. '
I
. .
00
X Û f 3
f'(x) ·. 0 +· + + ·+ + +
f(x). · -1 JI ·l JI 26+9À 00

Condi\ia din. enun\- devine:. -:-f.= 26+ 9À, deci À= ~3, imp.osi~il;
- presupunem O < .- ~ À ~ 1 => ~ _.! ~ À.< 0 .§i ·tabloul devine: ·
· 3 2
2:A_
X 0 1 3 00
3

f'(x) 0 0 + + + + +
f(x) -1 ~ t(- 2;) JI À JI 26+9À ·JI

p co~di\ia f (- 23:A) = 26 "!" 9_À nu poate a~ea lop; . _

2
- daca" 1 < - - À ~ ·3 rezu. lt"a - -9 ~ À < -, -3 s1• m A
acest caz:
· . 3 2 2 •
2À
X 0 1 ..:1 .
3 00

f'(x) 0 - 0 .+ ·+ + ¼
f(x) -1 ~ À ~ ,(,_ 2t) ! 26+ 9À JI 00

'
Condi~ia.din enun\ est~ À= max(À, 26
,
+ ·9), de unde
•
À ~ 26 + 9À si
, •
À~ - ~.
4
. 9 · 13
Asadar. --~À~--.
• 2 4;
;_ .in f:mei, presupunem
.
.
- -2:A
3
t::> 3 , .deci.
:
À . < - -29 R.1
r
' t abloul d ~ var1at1e
. . d evme:
r
. !.

2À
X 0 1 3 --3
00

.
f(x)
f(x)
0
-1 ~ À ~ 26_+9À
0
~
+ +)'t +
00
'
~ •..
0

IJÏ condi\ia impusa este À . À,. deci este. indeplinita.: In conclµzie, À~ -

. . . . ' ~

-. 102°. f'(x) = n siµn+ix = sinn-ix cos 2x -

cos2x - si~~x). Funciia f sinn--1x(n
fiind periodica de perioadii 21t, putem presupune ca x E [01 21t]. Rezultii ca
ecua\ia f'(x) = 0 are solu\iile 0, 1t, 21t, arctg 1t+ arctg 1t-:- arctg Vn, Vn, Vn,.
21t - arctg Vn §Ï tabloul' de variatia al lui. f va fi: ·• · . .
x· o· arctg Vn 1t - arctg Vn 1r 1t ·+ ~rctg Vn 21t ~ ~rctg Vn 2rr
f'(x) 0 .+ · 0 - 0 +0- 0 + Q. 0
f(x) 0 J't ~ 7' -~ 7' · ~ 0

272
 •
Avem:. shi{arctgV~ , ~ ; cos(~rctgVn) =· -~-' deci f'(arctg.Vn) =
· · · V1 + n . V-1 + n
= (-'(iï )\ _
· V1+n
_ . Apoi /(1t) . 0 §i f.(~1t ~ arctg
[/1+n
1
.
Vn) = f (àrctg Vn) · ln
.,
· M n· = _.;;.;....____
conciu·z1e, (t/-;i")n . L'1m1'ta ce~u
· t"a est e:
. (Vt+n)n+l . ,·

l = . (V-n
hm·
n➔co +
)n = . •V(+ : )n =--=·
--.
-Il 1 V
hm
n➔c.o •
-1-
1
1
~

- · _· ( 1 1 ) Pacînd x = ~ , ~a rezulta:
103°. l = lim n 2 an - an+l • n
n➔ oo

:JI!
- 1
_x_ ax ln a - ax + 1 • ln a · - - -
. ax _ 4 x + ~ r~ôp. • . (x 1 )a +
l=hm----
x-+O ·:J!-
= -hm
x-+O 2.x
-

X
-.- 1
4X_4x+l. - - -
·= ln a • lim _ . (x 1)
2
+ _

2 X➔O X

. « X

rfo a - ax+l. f ... ln~+ 2ax+1. 1-

= Jn a ~ lim · (x + 1 )4 (x '.J)a + ~ ln à {ln a-ln a+,2)=1n a.
2,·o;-:t-0 :1 ·2 . ·

104° .- Derivtnd. re1a\ia data, rezulta: ·

. 1 + f(x) = 1 ·f(x) + (x + 1)f'(x),
deci f'(x)
..
- 1 -!l · §Î f(x) . - ln(x+
=·x+ -
i)+ C~. .Facind
\.
in relatia iniiiala. x =.0, rezulta
. ,
0 + 0 = 1-f(0), ,deci /(0) = O. Atunci C = 0 ~i, în con~Iuzie, f(x) = ln(x + 1):
- }05°. Trasînd graficul lui <p(x) = arcsin {sin x), .care este funciie periodicâ
de perioada.21t, se observa iII1;ediat ca: ·. ·

m" -
t ln -m < -
1060 • E ch··1va1en·, + mn
-- - 2na
- = -mri + 1 - -2nm . Notam
... m = x,' ~
dec1·.
n mn
+
11

œ > 1. Avem de aratat .cii daca, x

.
> {, atunci ln x <x 1- .!. .
~
Din tabloul de

varia~iè al Il.ri cp(x) = ln x- x - 1 +; p~ntru x > 1, rezultâ <p'(x) .< 0, deci <p
este strict descresciitoare pe (1, ·oo); deoarece cp(1) = 0, rezulta cp(x) < 0 pentru
a; > 1, ceea ce trebuia aràtat.

273
18 /.

i.
 107~.-/0 · (1 Vt- x_ d~ =--~, facind · schi~barea:· V1- x - t. ~p~_i,.
. Jo ., 3
.11 = -4 . Avem:
15 .
- x · n · . ~-+1 dx
· t .
ln· ..·. x~
· ~1
o
v·
1 - x_dx
' ' · ,
= ~1o xn- V1 1-x
. d. X_=;.
·
~1
o
_(x - X ) V.1 - x •
---· . .

fotegrind prin. parii; rezulta:

. ,. ,--,,-- .
If!,= 2 ~:-[nxn-i _ (n+ ~)xn] ~ 1 ·~ X dx==-~nln-1 - 2(n+ 1)1n.

I
A§adar, _n_ 2n - . Scriind aceasta rela\ie pentru 1, 2, 3, ... , n
:= - - §Ï · d
~mul\m
..
ln-1 ·
.
2n
· ··
+3 ·· 2n 2(n •.;... 1) 2. • 2 2 • 1
relatule ob+mute rezulta: In= - - - • --.:..---- ... - .-·1 0 •
' .· Y • 2n +3 2n +1 . 7 5 .
. ·.t08°. Deoarece xE[-2, 2] §Î k~oo, rezulta. l:x~21=2,-x §Ï
1 x - k 1 = k .;...... x. Atunci:
{
J-2
2
-~ -
2 -
X
k +_
+ ,, d~ ----: (2 -(-1
X . J-2
+. . {t . . ) d-x ·. (-X+
. · · 2 - /r + X -
4 ln (x + 2 -:-- k))f -2 =
.
2

= -4 + _4 ln(k--. 4) ~ ~ ln_k
·§i limita ceruta. este egala eu -4.
109°. Avem ex> 1 x pentru, x + :f:: 0 (verificai'e imediata) §Î facem
n- - · . .!:-1 n- ~ 1 1t ri:
.x = -e - 1. Rezulta: ee >- ::;> ee . - >-, _deci e0 >n· §Î eri:_>x6 •
e .e e
Alta metoda consta în studiul vari~tiëi func\ieif(x) = e In X - x.
lio0 .: Studiind varia\ia func\iei cp(_x) ~ X - sin se constata ca pentru n-; '
·• ti; E [O, 1] avem x ~ sin ~x.
. 2
§Î pe~tru· x E[1, 2), x ~ sin 1tx.
2.
Atun'ci:

.1 = (1 x dx·+·( sin
2
r.x dx =.!. +·~.
Jo ·k 2 2 . ·n-

1110.. A§adar, pentru orice·. x é [O,

1]- avem· a ~ f(x) ~ b, d~ci [f(x} - aF
•[f(x) - b] ~ 0, adica f;(x) - (a+-~)f(x)+ ab~ O. lntegrind pe interyaluL,,
{0, i), rezulta: . . .
/ .

. f1/2(x) dx....:... (a+··b) (1 f(x) dx+ (1 ab dx ~ O; _._ -

- )o Jo Jo
· adica. ( f2(x) dx
Jo
1
+ ab ,~ 0,. deo~rece
·
P f(x) :·dx....:. 0 priidpoteza. -
Jo . .
.•.:::plJli(;A.::-.:: . ~.

·-
.· ... -;.

-~
···-
 A. BREVIAR·

. Fizica este ~tiinta naturii care studiaza structura materiei (particulele de

substanta ~i cim purile fizicc), proprietaiiie genP-rale ~i legile de mi~care (rnecanic.,'e,
termice,' electromagnetice, atomice, nudeare etc.) ale materiei, precum ~i. transfor-
marile reci proce ale acestor forme de m:~care. •
, Fizi(;a clasica utili~eazii, cloua cpncepie fundamentale, particula ~i u.nda,
studiind fenomene care pot fi' interpr~tf}.te corpuscular sau ondnlatoriu. · Fizica
èuantica stu.diaza procesc~ care. pot fi interpretate fie c<wpu:scular; fie ondulatoriu,
fara a dovedi ca in reaI;tat_~ a~'em dè~a face eu ~particule sau eu mule, deoareGe,
prin nakra lucrnilor, nu se rot àeterm:na simultan toate proprictatile care sînt
distincte pentru o particulâ sau pentru o v.ndâ, d.upa cum este cazul.
Fiecare forma generala de mi~care· este reprezentata printr-un model, care
~e realizeazâ printr-un ~ir nel:m:tat 9e aprox·matii sucqesive in _cach~td metodei de
-cercetare ~tiinpica ut:lizata. Unui model' acceptat pentru o formü generala de
mi~cnre a materiei îi corespund relatii osentiale, necesare ~i ·reprod,•.ctibile intre
mari mile fizice, ca urmaré a ohservatiilor experimentale,. relatii care exprimate
matematic conRtituie Iegile domeniului considerat.
ln afarâ de legi, în ·fiz:ca aYertl relatii- de definitie ~i te9reme, acestea din urma
fiind ded~•.:::.e din legi f:i d in rel atri ln dP, def:niti1:. 1

rorm~-1 mat.nmat.icu a leg;ior: Ùzicii ro~îne independentii în-raport eu. divers ele
~onventii introtkse în _:-:cop;,d tnébt.:.rar~i marimilor care inter~.r:n in ·acesto legi
(invarianta legilor f_izicP. fatu. de oi"ce schimbare a t1.nitat,ilor de masn·a) .
. Sîmbolurile cupr:n::;e in fnrmdelè matemat:ce,: car"e e.xyrhna legile fizice,
reprèz:nt:1. observabile fizice (mfü•imi fizice). Orice observabila fizicâ exprima o
·propr;etate fiziea! ce poate fi ma! intensa sau mai pu~in intensa, mai mare san mai
m:cn. A masura o obscrvabila. fizica înseamna a stabili de cite ori se cu.prinde in ea
o ait.à murime de acèea~i naturii, aceasta din urma purtînd numele de unitatéa
mar:mii resi:ective.
Formula matematica a unei legi~ in care intra numai .marimi, difera de for-
mula fizica core:;punzatoarr., care ~u.prinde nuinai valori mast1.rate ale observabile-
1or fizieB, printr-un cot~ficicnt parazit. ·Eliminarea coeficient,u.lui parazit 4in formu-
Jele fizice facH_ca nùmârul unit.arJor care pot fi definite arbitrar sa sçada foarte mult.
Arnmenea unitat,i, a caror m,1rime se alege arbitrar, se numesc unitati- fundamen.:.
tale. Toate celelaJt.e unitati de masura, a caror marime nu e_ste arbitrara ~i este
det'inirn eu ajutor-:.J unitatilor fundamentale (~i/sau · a unor unita\i derivate), se
numesc' unitàti derivate. · . ·.
9
. Dupa n~tu'ra i ro'arimea. unitaiilor fundamen~ale, se pot alcatui ·diverse
. sist-Pme coerente de unitn~i. ln- moment,ul de faia se utllizeazn Sistemul In,terna-
tional de UniWti, avind siinbolul SI, sistem adoptat la A 11-a Conferinta Generala
de I\·iusuri -~i Gre'Ll;tâti, tinuta la Paris în octombrie 1960. Acest sistem se bazeaza
pe urmatoarele ·-~apte unit.a~i fundamentale: ·

276
 · 1°.·_ Metrul (unitate de lungime, avind simholul [m]), defi~it ca Iungimea ega.Ia
eu 1 p50 763,73 lungimi de unda. -in vid ale radia\iei care coresp:unde-tranziiiei intrè
nivelelè de energie 2p 10 ,i 5d5 ale atomului de kripton-86.
. _ 2°. Kilogramul (unitate de masa, avind simbolul [kg]}, definit ca fi,ind 'înasa
egala eu .. masa prototipului international al kilogramului. · • . .
3°. Secunda (unitate de timp, avind · simbolul [s]} reprezinta durata a
9192_631 770 perioade ale radia~iei care corespunde tranziyiei tntre cele doua
nivele de energie ·hiperfine· àle starü. fundament~le a atomului de cesiu-133. ·
4°. Amp(!rul (unitate de intell'sitate a curentului electric, avtnd simbolul [AJ},
definita ca fiind intensitatea ·unui curent electric constan~, care merit;inut in· doua
conductoare paralele rectilinii, eu lungimea infinita §Î eu sectiunea circularii :q.egli-
jabila, ·a§ezate in vid la o d_istania de _1 m unul de altul, a} produce tntre, aceste
' :conductoare o for\a de 2 • 10-7 newtoni pe ·o. lungime de 1 m. •
•· 5~. I<!elvinul (unitatea de temperatu,a terniodinamicë., avin_d simbolul [K]},
; definit ca fiind fractiuneà (~73,16Y-:1 .din temperatura termodinamioë. a punctului •
triplu al apei. • · ·· ·
6°. Candela (unitatea de inte!}sitate luminoasa, avtnd simbolul [cd]), .c~re
reprezinta intensitatea lq.minoa~a, in direc\ia normalei, a unei suprafeye cu arfa ·
(600 ooor1 métri patra~i a unui corp negru la temperatura de solidificare a pla-
tinai la presiunea de 101 325 newtoni pe metru patrat. '
7°. Molul (unitatea de cantitate de substania, avind simbolul [mol]), definit
ca fiind cantit~tea de substan\a a unui sistem care coniine entita\i el~mentare ci~i •
ato,mi exista în 0,012 kg de carbon-12. . . .

1: l\lECANICl
•
:a~· Mecanica clasica. este ramura fizicii care studiaza schimbarea tn .timp a
pozi\iei relàtive a corpurilor, precum §Ï interac\iunile dintre c@rpuri care influen-
\eaza .. aceastii mi§care. _
Mecanièa clasica newtoniana (mecanica clasica_ nerelativista}, elaborata, în
principal q.e Isaac Newton (1642:._1727), descrie mi§carea entitaWor1 > n_umité
puncte materiale (particule), concepute ca obiecte macroscopice, facind ipoteza.ca
_vitezele relatiye ale acestora sint mici_ in compara\ie cu viteza c a luminii.
· Mi§carea unui corp se studiaza alegind totdeauna µn alt corp, numit corp de
referinia, la care se ·raporteaza in fiecare ·moment poziiia corpului studiat .. Pozi~ia
corpului! studia~ la diferite momentè nec.esita o rigla §Î un \ceasornic .. Astfel; corpul
de referin\~, impreuna eu rigla pentru determinarea poziiiei corpurilor studiate.
·(sistemùl de axe trirec~angulaire, de exeinplu, in spaiiul lui Euclid) §i cu ceasornicul
pentru indicarea momentului, constituie un sistem de referinta (sauf pe scurt,. ·
.referen\ial}. .
Curba descrisa de un mobil (punctul material, caracteri~at numai prfo masa
sa, adica, avind dimensiuni neglijabile raia de distantele sale pîna la corpurile
inconjuratoare) in timpul mif}carii sale se nume§te traiectorie. Traiectoria poate fi:
. - rectiliµie, ·cind pentru a- descrie mi§carea mobilului ·trebuie sa cuiloa~tem
pozi\ia mobilului in. fieoare moment ·pe aceasta traiectorie, adicë., coordonata sa x
îrl func\ie· de timpul t_, x = f(t};
- curbilinie, tn plan sau in spaiiu, in cazul mi§c•arii curbilinii in .plan mi§carea
corpului fiind determinata de poua func}ii x == f1(t) §Î y~f2(t}, iar in cazùl mi§carii
curbilinii in spa\iu mi§carea corpului fiind descrisa de trei ecuaW, x = f1(t},
· y = f 9(t} §Î z ~. / 3 (t).
~
··
1) Entitate = ceea ce. exisUl.
 Depep~en!ele de timp ale _coordonat~lor- po.~rt~ nulriele de· eèµ.a\ii cinematice-
. ale mi§carii. P~ptru a·preciz·a mai simplu po•zi\ia.unui mobil seîntroduce véotorul
, de pozi\ie al mobilului, care ~e~te originea. referen\1alului eu purictul de pe traiec-
torie undè.. se. afla · c~rpul.a carui mi§care o studiem•. Atunci lll;ϧcarea este descrisa · 1
➔ -+ . . . .. ·. ➔ .
de r . r(t), iar .;t(t), y_(t) §i z(t) sint componentele lui r(t). ·vectorùl viteza se defi-
•• . . ➔ d-; . . . ~. . . ' -. . ·. ➔ lü . 6.--;
ne§te.ca ·fund v =---.~hm -.- , 1ar vectorul accelerat1e prm p, = - =.Inn - ._
. . -.: dt .At~O /).t, . >. dt .At➔O .6.t
_Mi_~.caril~ m1ui punct ·~.aterial se ·pot clasifica. astfe~:

' -+ ·. -+. . ➔
uniforrila · (a - O, v .- const, r = const .-_ t)
rect1-.
./
..,. .. . /accelerata (a >0)
➔

.linie . . uniform (a = const, v = const • t; \ . -+

Mi~carea / ; ";.ariat{ · ·, . -; = r(t)) . înèetinita (a< 0)
punct~ui , .. ..
... ro~t.er1al neuniform~ (a= a(t))

. •·" \ · . /iformii {; = d,,,1-; 1= const, : ~ 0)

~u~bi-, .. -+ ..,. * .... ,.
· hme ·neuni- (a.= a(t),-·. v = v(t), r = r(t))
forma ✓

· ., b. _Mec~nica clasica nerelativjsta se bazea_za pe urmatoarele · prinèipii:

.~r «. Principi'!}l inertiei: ,,Un punct material 1,i men\ine starea de repaus sau
d~ mi§care rectilinie uniforma, daca a.supra sa nu ac\ioneaza alte corpuri care sa-i
sèhinilie stàrea respectivii". _ . · .
- . ~~ Prinéipiu:l fundamental a~ dinamicii (legea ac\iunii): ,,Experien\ele efec~
tuate eu tot. fe_lul .de corpuri, aflate· in cele mai variate stari de mi§care, carora li
s--au aplicat' diferite forte, .arata ca vec~orul for\a este pr~por}ional CU produsul
. . . . ➔ ➔

· dintre- masa ~i vectorul acceleratie, F = ma". .

Prhicipalele tipuri de forfe iiitilnitè in mecanica clasica nerelativista .sint:
➔ . . . -+
..:... Greutatea Ga unui corp de masa m. într.-un çimp gravitic de accelera\i~ g:
➔ ➔

.G_ =mg..
- For\a dé frecare de alunecàre, Fr, orientata in sensul opus mi§caru §Ï
propor\ionala eu for\a de apasare norin:aUi exercitata pe .suprafa\a de contact,
coeficientul d~ propor\ionalitate . fiind coeficientul de ·frecare de alunecare, µ.:
Fr-:--µN • .
- For\a. elastica Fe, propor\ionalii CU valoarea deforma\iei §Î orientata '.in
sens opus cre~terii deforma\iei:
. ...... '

· Fe= -kx. . ,
Un exemplu de f or\a. elastica e~te for\a care- a pare intr-un resort de o~l ·
su pus· unei ~eformari (intindere s9:u ·cômprimare) .

.. . _278
 - De asèmenea,. in. ca·zul legii deformarilor- elastice (legea J«i Hooke)~ _se arati
di ·alungirea rel~tiva," M = e, este proportionala eu efortul unitar, •a~ _F., .
, . lo· . • So
1
é: = E. a,

· - E fiind modulul ·de el~sticitate longitudinal, F forta cleformatoare, 6.l alu·ngirEfa-

0
.absoluta, l0 lungimea i_niJia.lfi ._a firului · cilindric, iar, S0 sec\iunea transversa.la a
firului. Daca notam CU ·k .· .. -li.'So.constanta·de ela.sticitate a firului, legea.lo.i Hooke
. . lo . . . .
.se poa te scrie sub forma
F ~.k:i;
_ - .Forta iner\fala de tip centrifug, ac~ionind in_ <lirectia ~i sensul _razei v:ec- -
··toare (ln raport eu centru1 circumferinteiparcùrse), asupra unui cqrp a!lat in IÙ.Χ-·
care de rofa\ie:. . . . - ; . · •· - -. · · . ·
- :. • mt-2 · · ' · ➔ · · ➔'
Fi:.r = - r = moov = .mCJl
2
r, Fer · in:CJl2r,
unde ,~ este ·masa corpului, '" ~i ·v .sint vitezele unghiulara ~i, respectiv, :liriiara a,le ·
mi~carii de rotatie~ iar r este raza circumferin~ei parc.urse. ·_ _
- ·Fort,a iner~iala de tip centripet, ac\ionînd pe directia· for\ei iner\ia:le. de:
. ~ip cent-rifug, _dar in sens contrar acesteia, :~dica
➔ . ➔

.
. Fcp =- .
mCJl2r. :,..;-•

- _Forta gra,.-jta\ipnala dintre: doua corpuri. çu masele m1 ,i m2 ,-considerate·

-punctiforme fa\a- de distan\a dintre ele, situatë la o 'distania r unul fata altul,- de
a carei expr·esie este ~

1.mde·· If.= .6,673-/ 10-~1 - N ~ m 2 ,~ kg-2 este o :constanta universala~ ,Se :observ~ cif.
f_orta gravità\ionala este o foria de atrac!ie care ac\ioneaza de-a lungul 1iniei' ce
·µne§te .corpuril~. -/\ceasta exprim~. _lege_a. ~~rac\iei u~iversal~. . _ _
. y. Principiul ac~iunilor recipt·oce ~ ,,Da-èa llll corp' exercita àsupra ~ltui corp
.... . _. .. ... • . - -- . -+- . # •

·for\~ F 12 , atunci cel de-al doilea ·corp-exercita asupra primului corp f~rta F 21 , egala
. . - ➔ ➔ ➔ ,
-~i de ·sens contrai-eu: F 12;:-de.ci F 12 = -,- F 21", ,s.t:tu ,,ac\iunile reciproce ~ doua corpuri
.sint totdeauna egale. ca marime §Î di.rijate în. sensu~i opuse". · · · . .- . - · .. ·
-8.. Principiul suprapunerii for\elor: .- ,,D~~a mai :r:nulte forte ac}ioneaza ln;
.acela~i timp ~supra unui punct materiàl, ,fiecare for\a' product3 proprià · sa_ accele-.
· ·raiie, independent de prezen\a celorlalte forle, acceleraiia rezultanta:.Jiind su.ma
-v~çtoriala a a_cceleraliilor individuale"., . adica . . ., . .
➔ . ~· . ➔

=B
4

. _R Ji\ => ~na _·

., . , . ·.;
m E a,.
- .. i

- e. Princi_piul_ r~lativita\ii in_ mecanica dasica newtoniana: ,,L_egile mecanicii

-sint _acelea~i ·in toàte sisteniele de referin\a inertiale". Invariant:a legilor mècanièii :
fata de ~isteme~e .1de referinta. jnertiale este asigurata de transformari~e ~\ri Galileo ,
Galiléi.· Dfu:du~se doua si stem~ de referinfa in~rtiale S ~i S', S' mi~oîndu-%e ëµ .vi(eza ·.
:.constanta.v fàta de S, v fiind paralela atit eu axa Ox, cit EJÎ eu axa O' x' (fighra F:A.1),>.
- . . . . • ➔ ·:, . ... ·, . ·' '
intre coordonatel~~spa1io-temporale.
.
r f}Î t, faia.-de S, ale unui eveniment,-:~i.
- . coordo" . \

-_- --~-·
 natele spa\io-'temp~rale -;, §i t', faia de S', ale aceluiaf}i eveniment, exis.~a rela.\iile
lui Galileo Galile-i: · , .·
➔. ➔ . ➔ ➔ ➔' ➔

r. ~• + vt', r:=r-vt,
{
{
t = t' t = t,
y

y' r,t în(SJ

(SJ
(S'J '
H { r-,t' in· (S 1}

x'
:X ...

, .
Fig-. F.A.t
I

sau, in coordonate carteziene,

·1 + Vt', x: =

l
X. X X - Vt,

y =Y' y = y,
1

z ~ z', z' = z,
t = t', . t' = t.
Toate celela]te rezultate ale mecani~ii newtoniene se deduc din aceste prin-
cipii ca teoreme.
. ' . ➔ .
· c. In cazu_l mi§ciirii rectilinii uniforme a unui punct material (F = 0), · l:lvem:
➔
a= 0, v
➔ ➔
= v0 ,
➔
r ~.r0
•➔
+ v(t -
➔
t0 ),
' . ➔

i~ fiind momentµ! iniiial al .mi§carii la care vectorul de pozi\ie este r0 • In cazul

, mi§ciirii dupa directia Ox, avem: · · , · · ·
a= 0, v = v0 ; x = x0 + v(t ....:.. t0).
- Pentrù mi§carea uniform variata:
➔ ➔ ➔ ➔ ➔ ➔ ➔ ➔ 1-+ .
a= a0 , ~ = ~o+ a(t - t0), r = r 0 + v0 (t - t 0} + 2 a(t - t 0 ) 2•
Daca mi~carea are loc dupa axa Ox, atunci:
. '
,a I
ao, -p.= v0 + a(t - t 0), x = x0 + v (t - 0 t0)_ + ·12 a(t - t0) 2•
. .· Eliminhid timpul t intre expresiile vitezei Ji coorcionatei -se obµne formula
)ui -Galilei: · -- - ·- __
v2 = v5+·2a(x - x 0 ).

280
 ...·

- Pentr~ mi~careà corpurilor ·sub ·ac\iunea greuta\ii, aleglnd ixa Qy. orie~- .
tata vertical în sus, avem: · . . · · . ·
a= ± g (+ g in cazul caderii corpurilor l}i -g in c·azul aruncarii pe verticala· a
. acestorà),
. . • 1
V = v0 ± g(t - t 0), y
. .
= Yo + V0(t - t0) ± -2 g(t - t0 ) 2 •
. ➔ .
_- fn cazul IDΧcarii unui cqrp· aruncat CU O viteza .ini\iala care formeaza Vo
.un ~ngJ1i a 0 cu orizontal~, tràiectoria va fi cuprinsa intr-un plan v:ertica1 con~inînd
➔ ➔ ➔ • .·
forta G · mg ~i viteza v0 §Î se descompune in doua•.mi~cari: una ·in direciia. orizon- ·
tala dupa· axa Ox ~i alta in, clirec~ia vertica]a dupa axa Oy. ·
. d. Ill m~~carea circulara uniforma traiectoria punctului material este un cerc
~i pentru unghiul la centru, format de raza vectoare a mobilului cu ràza de referinta,
. pentru viteza liniara ~i pentru accelera~ia oentripeta ale mobilului av,em, respectiv,
urmatoarele expresii: · . ·_ · . . · . . .
21rR .· v3 R
e· = Oo
.
+ (i)(l - to), V = RCJl = --·
T
== 21tRv,
·
an = - =
R
(i)V -
•
CJl 2 R = ·
41t2
·
-
TJ
•.

. ➔

,La virajul unui tren l~ ourbe, for\a centripeta F c, produsa de §Îne · (asupra
. . \ ' . ➔ '
carora se exercita actiunea ro~ilor), sé compune eu greutatea G a trenului pentru. a·
➔ .
da rezultanta R. 'Daca unghiul de îmbinare al postamentuluî l}Înel<:>r este
Fe mv3 /R .,;
tg«=-=--=-,
.G mg .gR
rezultanta cade perpend icular pe drum· ~i ~inele vor fi egal solicitate. "
_e. Pentru mi§carea oscilatorîe, ecuaiïa elongaliei este: ·
x = A sin {CJll q> 0)., +
Viteza de mi~care_ a punctul~i ma~erial care efectueaza o mi~care oscilatorie
este
V = (i)A cos {CJll + q> 0 ),

acceleratia fiind
= _.:. ô>2 A sin ((i)t + q> 0) = - (i) 2x.'
a
Faza mi~carii oscilator:iî este 'cp = CJll_ .+ <po, CU fa~a initiala ((>o ~i perioad~:
T...:..... 21r = _!_.
Cd V

Perioada oscilatorui'ui liniar armonic depiqde de masa m, ~i de constanta.:. ::_

elastica k, T .= 21t V~·, iar pentru pendulul gravit-ational, de _lungime l, .·
-- T . 21r V 1 • . k .. ·. . . . . :

f. ·scriÎ~d Iegea atractiei universale· pentru un corp de masil m.: aflat la supra-
fata Pamintului, care are raza Rp ~i tinind seama ca aceasta este data de legea a ·
d oua a mecamcu,. . . d"m mg = k -mMp lt.. , . .
2- , rezu a:
Rp .

g =. k M: •
Rp
.M P fiind masa Pamintului.
4
-~ _ Intensitptea .. clmjlului .. gra~ta~on.al . ptodus
d1stania r dê centrul-Pamintulm este:
.'!e
sursa , gravificli, -J>limliit la

·. T(r) = k ltf; • .. ·:-~ .. ·.

r-
Cind un sâtelit desèrie o mi~care circularii în j.ûrul Pamîntului, in fiecare punct
al traîectoriei, direct,ia · vectorului viteza · v este perpendiculara pe direciia inten-
-~~tà,W cîmpului gravit~tio~al .r~di~J:
.mv~- .. · · · ·
.·• -·-. ·.....: mr(r), V ,._ Vrr(r).
,., . .

Daca satelitul se afJa la distània r = Rp +.h de centruL-Piimîntuiuï; iar-

.. aYem g. _ g0, at unc1. r· · -· .~(r')
p en t ru ·h = O .,
·
---_k· ·. -.. ·..tlrfp___ , r 0 -- g0(R) --- k. JI_
- (_R +h? · . ·' . ~l 2

§i rezulta: .
2
R
- g(r) = g 0
- .. (R
.
+Ji)a si• · v_ =. R:"" / . go . •
~ _V R + ~
g. Lucrul mecani~ ai:"unei for~e constante a carei direciie f9rmeaza un unghi __oc ~
eu direc~ia. dep~asurii, êl, este d.at de e~pre~ia: · : . _
. . - L = F{l cos ~ -· Î? ·~ d...

lnc_azul ~oi:}ëi _de·g_r~uta~e, L = mgh;_pentru·_o ~or}a ~J~stica, L , _-} kx2

etc ....
Prm. der·1mt,1e,
. . puterea este P ~-:-L •
. ~

Energia ci~etica· a _un-Üi p~nct m~teriai es!e É/ = ! mti 2·, iar variaiia energiei
0inetice a- unui punct materi~l, care se deplaseaza-în raport. eu un sistem de refe-
:ripia inerii~l,
es_te eg~la _cu,l~crul mecanic efectuat de forfn r.ezultanta car_e. aciio-
ne·aza 'àsupra puil,ctului material ii1 timpul a~estei varia}ii
L1- 2 = E:: ~ Èc = _i.·2 mi·~
. 2 2 VÏ .trl
. :-. _!_
.. l

· Principalelo expresii ale energiei poteniiale întî1nite in mecanica · clasica

nerelativiste corespurid: ··- _
. --:-. en~rg~ei pote~tiale a un ui corp de· masa m, aflat int.r-un pîmp gravific
de acceforaiié const-anta g §Ï situat intr-un punct de coordonata. h (<lupa o axa
:avînd direct,ia accelera-t;iei g, dar sensu! opus. acest.eia): ·
Ep _mgli,.
· - · energi~i. pot~ntiale corespùnzato-are ~noi defo;ma}ii longitudinal~ x (alun-
._ gire sau comprimàr.e}' a 'tlnui resort de constanta· e]asticii k: ·· · .'
Ep = !!._:! 'x2 •.
,Enei'.gia 'D;lecanica a UJ\UÎ punct mate~ial_ aflat _într-un cimp de forte conser-
•:vatiy. este: ·
E -.-Ep + Ec: .
.Energia mec amca, E = Ec +
Ep, a unui sistem ~zolat. in care ac~ioneaza
forie conscrvaliYe. este constanta, adica energia: mccanicâ a uriui sistem izolat.
se conserva:

.282 •
 ,i -_

' .

. ·_ De .e~ampfo]tn ·cazul riiΧC~ii ifsêii~tôrii armonice,

E·=Ep+·Ec =i kx2 +1.~v2 ~-··_!__kA 2 (sin2 <i>t+cos2 c.>t} . •i. kA. 2•.
. . . · 2 . 2_.: . . 2 . . 2

ln cazul unui sistem de pun~t~ ma:t~iale, energia cinetica sistemuhtl este_ : a

· Egala ou.. suµia: energiilor cinetice ale. tutur.or punctelor din. sisteni ..· _: . _· ·...
-✓ n- .1 .
E-:-2 mivf.
• • .·

. Ec ..
i=l

. lntre doua :s~ari date, 1~ momentele.tt~i t 2; i"arialia energiei cinetioe a unµÎ_:·:

sistem de puncte materiale este egala -eu suma luc_rurilôr mecanice ale tuturoi:; · ·
f~rtel?r, atit iïiterioa~e cit §Î exterioare, care ac\ioneaza asupra punctelor mEJ,t~riale -. ·
.dm ,-s1steme,. · ~dica :_ - · · · · · ·
Ec 2 .-- Ec 1 = Lint. + Lext.•
h. Produsul ïl = F m~t so rn~ine§te impulsul- for.iei,
Pmtit · - tip => Fm(i2. - t 1 ). = P2 _:_ p1 = mv2 - mv1,
adica: ,;v
ariai1a impulsului punctul~i material este egala. CU impulsul fortei àpli.;.
-cate punctului material" (teorema hnpu~sului pentru puncttil material). -~
·Impulsu1 fort elor externé àsupra unui sistem de puncte materiale este egal · ·
-0u variaiia ÎJ?pu,s_ului total al sistemµl:u~: · _ -
· :Pmat = ÂË',·
unde
(
P ~- m1,v1 + :;p~v2 ,
+ == P1+ ,,. + -~- · +-~-· .- ~

Expresia·,P~At == 6.P se _poate :franscrie sub forma cunoscuta· a legii- a élou~ . -

a mecanicii: · -< · · · · • -:s_. >-

-
· Fm,= -
AP
At
.
sau ,F
....i
= -dP·
dt
.
. Daca P - 0, àtunci (.P)r = (.P)ï, adicà, daca rezultant_a forieior externe. ~~té
· l)ermanent zer_è> sau daca sistemul ·fiz~c este izolat (nu. interactioneaza eu meditil · · .
~xterior), iinpu1sul total ·se conserva .(ramine constant). ·~ .'. . 0
• ' • •• :- • •• · :

· · Impulsul tot~l al unui sistem fizic .este egal cu produsul dintre· masa totâla
a sistemului si viteza centrului de masa:
- I . •
· - • . . • ( -

unde
mvcM = P, ....
: _

. . • 1n cazul ciocnirii plastice (total inelastice) a doua particule, de exêmpl~, o· ·

· . parte din energia cinetica · a_ corpurilor se transforma in alte forme ~e energi~ (iri_
special, ·prin intermediul ca.ldurii}: - · · -
- -

·AE. (v·· · _ .,, )2 ~ · .!_ m .,;2

Q = ,--. L.1 1··
--= -.. J'!l1m2
..L 1 "2 - .• r"r,
w 2 m1 ·•. ms .:.
unde ·t'~ esteviteza relativa (a· p_artic.ulèi 1 fa\a de particula 2) ~i mr este masa redu.sa .
cind se considera mi§carea unéi ··pâ~ticule fa\a ~e centrul ~e masa.'.

,::_ .... . - . \_ -
 Pentru ciocnirea perfect elastica uriidimensionala a doua parti~ule, ecua~ia
de_ conservare a energiei ~i ecuaiia de conservare a impulsului permit sa se
ca1culeze vitezel e· celor ~oua corpuri dupa ciocnire:
, _ · miv1 + ln!V9 _ V v' _ 2 miv1 + ln!Vs ·_ V
V1 - 2 · 1, 2 - · . 2•
· mi + ma _ . . mi + m2
1. Momentul un'ei fort,e Fin ra port eu un punet; numit pol, este definita prin:

M =. F X F, I.MI- = M = rF sin
. . \
«, ·
r fiind veetorul de po.zi~ie_al for~ei fata èle pol. · .
Momentul unei forte F în,raport eu o axa este egal eu produsul dintre. compo-
nenta transversala F 1. a foriei §Ï bra~ul ei b pîna la axa, în planul perpendic_ular pe
axa:'
M~ = ± bFJ..
:Momentului _cinetic al unui punet material in ra port eu un pol este, prin
defini}ie:
L= 1 x p = r x mv,
'f fiind veetorul de poz2ie al corpului de masa m:
M. = r X F = ~ cînd Ât ~ 0, adiea M. = dl (teorema · momentului
: Ât . · dt
cinetic).
Pentru M = 0, dL
dt
=0 sau (L)r = (L)i. Prin urmare,
,
daea
.
momentul
r-èzultant al fotj;elôr externe în raport eu' un· pol sau in raport eu·. o axa este per-
manent nul, atunci momentul cinetic total al sistemuJui; in ~aport eu aeel pol sau
CU acea ~a, Se conserva. . .
j. Un corp rigid se afla în m.i,eare de translatie, daea oriee dreapta Iegata de
· corp î§i pastreaza orientarea (se mI§Ca paralel eu ea insa~i): ·
· Corpul rigid se afla in mi§care de rotaiie, daeii, toate punctele sale_ descriu
cereuri ale earor centre sînt ·situate pe 9 dreapta perpendieuJara pe planul eercu~
riJor descrise, dreapta 'numita axa de rota\ie. 1
_ ••

Toate punctele eorpului rigid in .rotatie au aceea§Î viteza unghiulara:

, Âa.
6) =-•·
Ât

Vitezele liniare ale diferitelor punete ale_ rigiduI~; de razii vectoare i\, sînt:
vi = ùi X 'fi.
Dacu w cre§te sau sc.ade ·in timp, mi§earea çle rotaiie a rigidului este neuni-
formii, acceJeratia unghiulara 'fiind: 1 • -- •

ÂCJ>
e:=-·
Ât -
(.
· Tinînd se.ama de ex·presïa momentului de inertie al rigidului faFi de axa de
rotatie considerata, - - . _
n
1 = Emirf,
t=l

energia cinetiea totala a soliduJui afl~t în mi§c~~e de ;ota-~ie eu viteza unghiulara

constanta este: ·
~ 1 .2 2 1 ;~ 2 11 2
• E ctot =.LJ 7" mir,ù) = 7 ~ LJ m,ti ;::=- w •
1=:l2 2 i=l -" 2 .

\ .·
 Dacà solidul rigid se afla"_inmi~care c;le· transÏ~iie ~ de r9taiie, energia ~inetioa
. a acestuia este: ·
E'c - -msv2+··112
_1.
"T"" 6>'
. 2 · · 2
m; fiind masa solidului: ·
"lntlle momentu] M. al f~rt,elor, in raimrt eu axa de rotaiie §Ï acceleratia un-
ghiulara ë:, imprimata de fortele ·. exterioare unui rigid care se poate roti in j urul
unei axe fixe, exista reiaiia:
Kt·= le.
Pentru M , 0, lë, = I ~w = llw2 - wi) ....:..· L2 - Li - 0. adica momentui
Jl.t Jl.t ' - . Jl.t - .'.
cinet,ic L sè conser.va.
, k. Rezultanta fortelor care actioneaza asupra tinui sistem. se obtine pri_n.
operatia de compunere a .foJ:1elor.
· fü~zultanta a doua forte paralele §Î de acela§i sens, aplicate aceluia§i solid;
~ste o forta paralela ~i de acela§i sens eu componentele §Ï are modulul egal ou sum~
, . modulel'or componentelor. Punctul de ap1icaiie .al rezultantei imparte ·segmentul
de dreapta èare une§te punctele de ap1icatie ·ale componentelor in doua segmente
invers proporiionale eu modulele fortelor componente. .
· In cazul fort,elor paralele s,i de sens opus, forta rezu]tanta are direciia foriel or-·
componente §Î sensul for\ei celei mai mari; rnodu]ul fortei rezultante este egal eu
di f'erenia . module)or forielor componente, iar _punctuJ de aplica~ic al rezultantei
se aflii pe dreapta care une~te pun_ctele de aplicaiie ale compon,entelor fiind situat,
de p_artea f oriei celei mai mari.

.f'1g F.A.2

Momentùl unui cupiu de for1e in raport eu un punct oarecare O din spa~h1t

(fig. F.A.2) este:
M= F1 x· 1\ + F2 x F2 = (1\ - f2) x F, _. ro x P, ·
deoarece F' 1 = -- F2 ~i r1 - F2 = f 0•
-
1. EchiJibruJ · unui pllllct material liber este realizat dacii,
R = E J\ = o. ,
11
 ,_ .

n - .
R"="F-=0
L.J i
•i=l

'11
M == B·Mi_ o.
. · t=l ·

Coordonàtele centrului de greutate pentru un sistem format din n puncte

materiale sî~t date de expresiile:

m. Presforiea este O. observabila" fizica egala CU raportul. dintre marimea for:-

,. 1,ei P, ca~e apare normâl §Î uniform. pe o-_suprafata ~i _ar~a S, a acestei suprafe~e.:
F
p=-.
. s
Diferentà :de presiune _dintre doua puncte dintr~un _flüid in echilibru, aflate
1a distant"a h, este: ·
P2- P1 = pgh,
p fiind densitatea .fluidului,. iar g acceleraiia gravitàtional!i. .
Daca la nivelul (2) presiunea .este p, iar nivelul (1) coïncide eu supraf ata
Jibera a fl~1idului, atunci: ·
p.= H + pgh,
R fiind presiunea atmosfèrica.
Presiunea hidrostatica este independerita de forma vasului in care se ~fla
lichidul .§i este aceea§Î in ·toate punctele affate la aceea§i··adîncime. hi lichid.
Presiunea exercitata pe o supra.fata oarecare- a unui lichid aflat in repaus se
trans,nite in toate directiile ~i eu aceea§i intensitate fa tot lichidul cît ~i la pe_retii
·vasului" care""l con~ina (]egea lui Pascal). fo .ca~ul. unei prese hidrau]_ice
1

_·· ·F. si
F 1 .-:- 2-,
s,
.S1 ~i s 2 · fiin<l ariile suprafete}or pe care se exercita fortele F 1 §Î, respectiv, F 2 •
, Un corp cufundat într-un fluid în ropaus este irripins eu o _foria verticala ··
de jos in sus, egala ou greutatea volumului de fluid de~Iocuit de corp (legea lui
Arhimede). · · ._ . .
Ca~titatea de fluid care strabate' o anumitu arie in unitatea de timp repreziµta
,d_ebitul de flui~ prin acea arie. Rel~tia: · . . · / · • ·
· Q1 = Q2 ~ S1v1 =S2v2,
·se nume~te ecuatia de continuitate, S 1 fiind sec}iunea transversala a conductei in
··punctele in care vîteza fluidului este v1 , iar S 2 ·sectiune·a transversaUi a conductei
in puncteJe hi. care viteza fluiduJui este v2• . . ·
In cazul curgerii sta}ionare a unui fluid ideal, de-a lunguI liniei de curent
.se resirncto: Iegea lui Bernoulli: ·
··P1 + .!. p.v~
:l .
+. ·pgz1
. . .
+P2 + .!.2 pi·t + pgzz.,
· :286

-, - ,-
 .-,:.:- ...

. ln cazui p~tl~ular ctnd tubul de. c~rent _ést~ practic orizop.tal sav ~i~-d ener...
gi~: po~n)j~~- este. .n~glijàbila,. _se obt_ine: : : .
. ·p +~ pv 2 = constant, -sau p1 + !- pvL= P2 + ~ pvt.
2 , . . 2

__ .· F~l'.i~ de~reûs~enia Ia.înaintarè 1/fÎ~id~, la viteze: pen~ru. ~ar~.fu.ja.ia: mo~i~_

ltilui se pro duce o zona de suprapre!iune, ia:r în spatele mobilulm o zp~êl .de ~epre-
. si une, este· data. de reiaiia: ·
. 1 · ...
.F =_;. CSnvz,
.· .2 •.

C fiind o constanta aèlimensionà.la car~ depind ·de forma corpului, Saria s~p~afetei 1

obtinuta prin prqiectarea corpului pe un plan perpendicular pe vectorul vite_za

· (conturul aparent), p densitatea fluidului, ~ar v viteza mohilului. - · • ,- ·
· /- n. Oscilatorul lini~r armonic este un .punct matorial care se mi§oa rêctiliriiu,
. sub. aciill1:ea: ·unei forte d~ forll:la: · ·
-- 'F=_.:.kx, '_
,:descriind O ffil§Care oscilat~rie armODiCaa ·carei lege are forma: _
~ a. = ·A sin <Jlt •
. .·Vitez~_mϧC~ii OSCilatnrif _8.I'n'lf nice·est'e·
-, = ~l- cos <Jl.(,
iar accelerà~ia:

F=···
Intre frecventa v, perioada T §Î ·pulsa~ià (J) marimi caracteristice misoarff -
. oscilatorii, e~ista .reiaime: _ · . · . · . _
(J) = -:T = 2. 7t'V.
. 21:

·,Energia:pot~ntiala a oscilat9rul_ui arnip~ic este

. .

.Ep == .! kx 2
· 2
=. ..!.2 kA 2 sin 2 CJlt
·. .. '
iar cea· cinetica ·
E -=
C
!.2 m.v 2 =:.!..2. m<Jl 2A 2 cos2 <Jlt = ..!. k.-t 2 cos2 CJlt ;l '

unde· . ~·. - .
k = ,nCJl2.
·, Energip totala a oscÙator.uÏui lini·a~ a;riionic este: un invariant-:
· · ·. · 1 ·_ . . ·.1 ; ·
E= Ep +· Ec =-2 kA
'-
2
=--mCJl 2A 2 = 21t2 v2A 2m.
..· 2 ,

· .°-:· Comp~nî~d doua oscilaiii y{ = à1 si~ (<Jlt + cp1 ) §Î y 2 =_a2 sin (<Jlt + qi2),.
se obime _oscila}1â:
y= à sin (<Jlt + cp),
unde

: .·§i
cp = arc tg ai sfo cp{ +· a2 sin <p2 •
. a 1 cos q>1_:t- a 2 cos cp2

.- :.· -

,.: "r ~~-

._..:
.- Pent.ru âcp = 2k!C, · a ·= a 1 +
a 2, oscilatiile fiind în fazit ..
- Pm1lr11 Âq> = (2k + 1)1r, a= a 1 - a2, oscila'ime fiind în opoziiie de fazit
- Pentru Âcp = (2k + 1) ~.,
1 1
a= (aj. +
aU¼, oscilaime fiind in cvadratura.
.
p. Pri11 unda inieiegem fen.omenul de transmitere a unei perturba-fii într-un
m~diu mat.~riaJ. Int_re lungimea de undâ À, viteza. de faza v1 ~i perioada· T · a undei
-ex1st.â rela~1a: · ·
À
'l'r=-.
- T r •

- Pentru undele transversale· care se propagii intr-o coarda vibranta, avem:

v, =.
. V
uride .Tm este tensh.u~ea ,la care este solicitata _coarda, iar µ este masa unitatii de
7'm
-,
~

]ungimo a corzii. .
- Pentru undele longitudinale, viteza .de propagare este data de expresia:

V=
.
·vE·, -,
p

unde E este modului' de elasticitate, iar p densitate,a ,mediului în care .are )oc pro-
pagarea~ . · . ·· · ~ · . ·
. Daca- E este energia emisa de sursa în timpul t, atunoi ·puterea emisa de sursa
{fluxul de energie· emis) este: ·
E
p = - = -,.,
t
Intensitatea undei ~a fi:
p
l=-.-,
A
À fiind ària suprafetei perpendioulara pe: directia de propagare prm care se face
transferul de energie.
Ecuat,ia unei unde plane este:

u = A sin 21t ( ; - ~ J= A sin ( 6>~ - 6> v~ ) . A sin 6> (t - ; ).

ln cazul reflexiei ~i refraciiei, avem urmatoarele_ teoreme:
- planul de incidenta, cel. de reflexie §Ï cel de refractie ooin\}id;
. /\ ....
- unghiul de inciden~a este egal eu unghiul de reflexie, i = r;
..... . .
- -sin i., = r , une1e r es t e .ung
- -i = -Vi =-:-- · I11·u l d e re f racy1e,
t· v1 v1· t eza ·unele1· 1n
21 8 1
A t•o A,,
!-:Î Il l'e • •

:mBdiul ('1 ), iar v., dteza undei eu mediul (2).

Cî,ul dnuâ Unde,' !!, = A 1 sin :l.: ( f,- x;) ~1 y, ' A, sin 21r (; .:... :) •
.interferz'i. amplit udiriea midei rPzultante este:
·A!!= Af + A~+ 2.tl 1 A 2 cos 8-cp . Ai+ Ài + 2A 1A2 cos 2
[ ; (x2 -·x1 )].
2 2
Ast.fel1 pontru
A
~ (x2 - x1) = 2k1r, A = A 1 + 42, iar I?entru ~ (x2·
A
- x 1) -

-=. (2k+ l)r., A = A1 - A2•

:288
 . -. I

. $uiwt~liar·l~r:~ij.ioar~Iè_prppri~t~li,car~6teristice: ... _ . _..- '• . ;

~ ·tn~ltime; determinata de trecveii\a tnaxinia a undëi sonore_; : .~: ~ . . ,
: . ~ i~tens.itaJe~ :~udl~~vij (tari~_:su~etul~.),/1{velul de întensitaf~-- -~~J?Qrii, L, -
·pentru. un ~unet de mtens1tate_ ·1, f!md·L - Jg....;..; ·. ·. · · ·· ·..·.. . -. . . · · . -
. · .. • .. · ... _.,, .·. -: .: . ·. ~ .. :- .. .•-~-- la. 1 . . . • . ,·-_ . ~ ..
. -~·-tînibrul, detetrri~nat ·de. n'll.iaru.r ar,q1opicélo,r -care înso~~sc· · s:up.etµt'fµ~da,.
< men'ial ..§i'ni-v:eh,il lo{ F1e,-i_nte~~itat~: .sonof~.; ··
. I • .
· · · ··
-~
··
·V.

2.. FlZiêI°' MÔLECULAR.l 'iji. CÀLDlJlt!~ ~-r:ÊRlU ÔDIXA.ïui~i-~. :_;- ~

... ·a. LegeJ ·prop.<;>rµilor d·efinii~ (,,La>fô~mru-~a unui .co;p __ dat~- :el~~e~{el.è ·s~ · .
. çm:nbiri~ totdeaùiiaJµtre ele iIJ.tr-~ rap.Oft_·.de rri~sa riguros .const~tf').· .§i ~gea ··
prqpqJ:1iilQrjpulf;ipl!3 :(,,Çînd -doQii .~~emerit_~ pot lorma mai mul~i. compù§i; atunci ·
· -~ànJita.We dintr~un:efouient ca~e ~e.co_mliina.cu:.u.na §Î_aceea§i cantitate din::célalalt
el~~1èi;lt _sè·ana· Litr~ùp~raport·J·n:~reg. dé iiumere .întregi -~ .mici"). au._o ··ç:9n,t1;ibutJe·-
esentjàla là dezvoltarea conceptièi_ ,privind ex1st_eri.tà m9leculelor -~i .. à_toinilor; Con..
cep~ia );tI'ucturii di~continue a:- substah'Ç~i. s-a irripu& prin conturarea ipotez.~i à.t~rno~ .
:rp9le·c1.dara a._.substa.htei, dator~ta.l~gH lui Avoga,dro:.,,Volum~. egale.de g~z~. dife-
i:ïtè,. aflate in. acelèa~f conditii · de ter;nperatura ~i preshine, au acela~i numar · de
moleoule".· · ·,. · · · ·, · : · . · · -
· . Mi~carea termica ·constituie · o· stare · permanenta a moleculelor _oriêlrui corp·;
•. indiferent de starea lui de· agregare. · . . · ; · . · · . - .'. ·•· · · ·. ·
.Pentru a exprima ·J1!asa atom.ilor- sau !l ·mol~çu'lelor, pe ctt posiliil,. eu ajutorul -
num~relor intregi, s,-a definit unitatea.. atomica .de masà (u) ca. fiind egalrF .cu· a
· 12-a_ part~ din. m~~à 'atomica. a izotopùlµi1JC :·· · : · . · · ··
1 u ,· ·. 1,66 -10"""'~ kg.
Ca;q.~ftate~de·sl!b~ta:n\a a carei masa, ~xprimatâin gram~, este n:u:111efi0èegala ·
. Cll)Ilas~.·molecaj~-F.~fr~Iatiya. a. s\ib~tf.l,ni~i claté ··se.· nµine§te mol. . :>·:·} .·~ ·.· .
•. . · · Intre masai $o)ar~-- a u.p:or. substani~, _.n:umarù.l lui Avogadro, -NA :~i masa
_. ajl~oluta m,-a:iu~~t@iei;:exista
- . - . ,, relaiia:.·"
·,
,_ •- :· . . · •
.
· .
· ·.
' ·
-(J,: .:_ N:Ani, :
Û~d~- N.~:
(nu~~ur:Ju(Avog~drof :repre~tii:_.ritimarul. de molecule :.d.intr~un. nioJ -
dé subst:µiWL,~stfèl,. ~~nsidertnd. ~ite uii _U19l-din substan\e- difetit~-J1) §i (2), .de
niase · molare· P.1--§i, r.esp~ctiv, µ2, ale caror molecule a_u masele abs<;>lu~e .nit,: r.~spec-
tiv )ii2, atuncv . · . . · ~-- . _.. . . . . . . . -; _- ·.
. - ·- • . , .. 12m1 :. . . .
fJ.i . · N A 1 mi 11J,r1 ,. me · . · 1n1 ·
-.= - ~ - = - . - ;=--·=-. =>NA, =NA.•.
·. ·-µz·.'·· NA. ma·· mr,. 12m2 cms ·
(.
,,1nc· '

Numarul lui .A.vogadro ·N..A .are v~lo~~a:_ .

N k = (6,022169 ± 0,000040), 10~ molec~le •
; . . . m~
1

.· . Experimen.taf ·. s:a stabilit · ca, ..independ~nt.-_. de natura g~zului, .in· c~mdi4ü 1

-

normale ( T. - 27~,15 K ~i p =. 1 at,m)~ yolumul unui mol are valoarea ·

. ' • . . . . . . 1·· . ~ . . . . . m:i• -

.-: ... •.·Vµ. _- _22,42-.

· · · · ·, - mol
·.· :22,42•:iO-~---.
· · _, - . -mol
. . . •.
.~ _
. .. Prin_ f~norriert..·t~rmiè ·irttelègeni o~ic.~ fenhfuen. fizic l~gat de mi.§qâr~·ac~~plet
:~dezôrdonat~ care se ~anifestà la nivelut·molecu.Jar. ·ca 'exemple dè }en9m~ne ter.. .
mice ayem. :· varia\ia
~ . .
_prop1;ie~aWor -fïzice àle substan\ei la incàlzirea
- .
~àu)a
-.
:racire4
. . .
..
. . -289·
19 -~ Culcg~e · de problé~e _pmtr~ admiterea ln lnv~tàmintul .superlor
 ei; .schimbul de caldura din\re corpurile incalzite diferit; transforma~ea ciildurii
in lucru ,mecanic; transformarea lucrului mecanic îp caldura; trecerea _uimi corp
djntr-o stare de ·agregare in alta, §.a. · . . . ··
Fenomenele termice sint studiate cu ajutorul: ·termodinamicii, · teoriei cine-
tico,.mo1ecu1are §i fizicii statistice. . -· · · , . . -
b. Termodinamica studiaza fenomenele termfoe folosind marimi. care pot'·fi
ma.surate direct (presiune,. volumul §.a.) sau care pot fi calculate eu ajutorul altor
niarimi- ce pot fi· stabilite pe cale e~perimentalii. Te'rmodinamica nu \ine i:;eama de
structura .intima, â.tomo-moleculara a corpurilor• .Astfel, conclu_ziile termodinamicii
fiind independènte de. reprezentarile pe care noi l~ a:vein. eu privire la str\}ctura
corpurilbr, ·au o valoàre incontestabila. ·
In termodinamicii a:vem ca -nothmi d_e baza.·:, sistem termodinamic,· starea
sistemului termodinamfo, paranietri de stare, starea de ·echilibru termodinamic,
proces terro.odinamic (transformare ·de stare), procese reversibile §Ï ireversibile §.a.
· · De!.initia lucrùlui mecanic este cunoscuta din mecanica. In cazul · în care
o for\a F provoacii o varia\ie a volumului sistemului format dintr-un gaz care ·se
·afla· intr".'un ·corp de pompîi eu -piston de su_pr11fa\a_ S, lucrul mecanic efectuat este_:
. L~ = Pe (Vi - Vr) = .-p6 ÂV,. ·. .
~de .Pe =
s
Vi ~~luinul i'ni\ial ai'. gazului,
F este prèsiunea ext~rna,
' :-
iar Vr volumul
.
final al gazuluL Prin _conven\ie, lucrril · mecanic primit de sistem din exterior se
considera ·negativ,. iar lucrul mecanic L cedat de sistem e:,çteriorului -~e considera
pozitiy, adica: · ·
· L = -L = PeÂv·'
8 p8 (Vr -- Vi).·
. fo cazul ·unei transforma.ri reversibile avem
Lrev.
i➔i = Li➔{+
rev. L(➔i
rev~ = J:'71(Vf - V)+
i P(V
· i - f -:-- 'o'
v·)
hl cazul unui ciclu iilchie. Pentru o trànsformare ireversibila:; L!i~ # L!-:/.
In general,' luérul mecanic depinde de transformare .. ln cazùl a· doua trans-
f9rmari, i --.. A·--..· f §Î i --.. B _:. f, avem: · V➔A➔f ::fa v➔B➔f;, .
Energia interna a unui sistem terniodinamic, U11 este suma dintre energiile
1
cinetice ale mϧc.arii termice, energiile potentfale ·determiiiate de fortele intermole- ·
cularè ~i énergiile poten\iale in cîmpùrile de -for\e exterioare ale tuturor moleculelor
din .care este format sistemul. Un· sistem 'termodinamic putind avea o mi~care me-:-
caiiica de ansamhlu, caracterizata de ·energia cinetica Ec ~i energia po~eniiaHi Ep,.,
· are energia totala: · . · . ··
Et = U + Ec + Ep.
• 1

.Daca sistemul termodinamic este in stare de repaus meca:rîic, Et = U.

In cazul unei transformari adîabatice (sistemtil nu schimba ·energie eu exte-
riorul decît prin intermediul 'lucrului. mecanic), lucrul mecanic §Î energia interna
respecta rel~!ia: · · . · .
, __ ÂU+!falc_ o;
cind ~U> 0, LABC < 0 §Ï invers... ,. ,
. lntr-o transformarè oarecare (cind sistemul schimba · energie eu ext~riorul
i;iu numai prjn intermediul lucrului mec~nic), se ,introduce marimea·:
Q-ABC _:_ À u. + LABC'
Q#JC purtind_ numele de caldura, marim~ cà.!e depinde de transforma;e. .
· Este de remarcat faptul .ca. energia interna este o ma.rime de stare, pe cind
atit lucrul meèa,nic cît §Î caldura sint marim.i care se refera la, o transformare a I

~istemului. · · ·

290
 , I '. ' . - . . • • ; •

. . . .l;)aca·lntr-o "transfor~are para:pietrH·externi ai. sistemului fizic-sint me~Vriuti .

-cdnstan~i, avem: · · · ·
. . QABC == Â.U = Uc - u.A.
- Admi\înd principiul - tran~ivita\ii: echilihrului' termic, ~i folosind faptuL ça
,energia i~terna este o marime de sta.re se poàte .démonstra cil pentru determ.inarea
.:starii d~· echiJibru termodinamic :este necesara_ o sing1.1ra vari~ila in plus, pe linga ·
. parameîrii 'de pozi\ie ai sistemului, -aceasta fiind tempera.tura empirica a sistejnului. _
Astfel, daca a 1,. l½,.-··:, tin·stnt. peara:rµ~trii exte~ni,, atunci:
U = U(t, a1 , ~ ' •.•• , Cln),
.aceasta fiind ecua\ia calories._ de s~~e. Deo.arece temperatura· t ~i paramet:rii exteriii
,a1 ,- a 2 ~ : •• , an determina starea unui sistem, p_arametrii de for.ia vor 'fi: · · ·
· · . · ·A".= A_1t(l½., a2, •--~ llnf, .
-ace~t~a. fiin-d :ecuaiùi~,•·termice d~ St.are. Ecuafüle de ~tare. pentru u~ g~z, ·vor fi:
.. ·.. ':, . '' .. u __ li(t(Y) ~ip . p(t, V).·· ' ' ' ·, . ·, . .
. , ~-~ Expresia. ~~tem~t~cii 11ntre p~ram~Jrii de st~re ai gazulu.i J?erf,ect, ~ffo.i
intr.-o stal_'e de echihbr-µ, se nume~te. etma.iia ,Clapeyroii-~endeleev ~1 ar_e forma:
. pV·. ·m RT= vRT, ·
j µ
. ·v = ~fiind numarul de ]J).Oli, iar R = 8,3143 J •mo1-1. ~1 const'anta univer:..
µ. ' . ·.- . . ·. . . . . ' .,· .
•:sala a gazelor.
Acea~ta reiaiie mai .poarta ~i denumirea de ecuaiia ternµca de stare
- .a gazului perfeét~ ·,
. (Notind CU. p = ~ = ...El!:_· depsitatea gazului la O presiwie §Ï tempe;atura
. V ·RT-
oarecare ti eu =- p0 PrP- densitatea gazului aflat tn conditü normale de tempera- ·
... _ ·: RTo . . · .
turâ ;§i presiune, avem:. . . _-P. T .
P = Po--•-•
Po Ta-·
· Oin eclia1,ia termica dE, stare a1 ·gazµ~ui perfect ob\inem:
·_ - ,,legea" ~oyle-Mariotte sau legea trànsformarii izoterme ·
•• 1
. pV.=:piV1
.
= .... _=
. . =
PnVn . \
const.;
.

1
,,lege'a" Gay;.LÜssac sau leg(ea; ti-ansformarii izobare
-

.
V= .V0 (1 +oct)= V [•1+
_ . . . _
· . _ <t--· 273,15)]
1
. 273,15 , _0
..
. V 0cxT
-sau
V . '
.
-·-=-
T .'.
const,-;
, - ,,Iegea" ·1ui Charles sau legea transformarii izocore 1,
p = Po(1 + ~T) = Po
_
[1+ · 1
. -(1~:_
27~,15 · .
273,15)] = p~T

.f!., · ·const.
1
T -

Gradui. centrigrad (graduI: Celsius) 1Ii scar.a gazului perfect are valo~r~a -
1
~ ~ ; Pn • Temperatura gazului,. aflat intr;.o st~e. 1n oare 'are presiune~ p se expri-

·mà prin rela iïa .

1 . .
· i . P--_Po 100°C.
·'Pico - Po

29.l:
l9*
 l
/

,·_ ln
se.ara detemp~r~ttµ>~)._gaiuluf p_erf~ot,t~mperatlira-z~o abEJolut (~~Iripe~,
ratura la-câre presiu~ea ··ga:zulùi devine ·egala··cm zero) èste ·egala CU -273,15°C~
~eoarece pentru .P.= 01 . t · _ ~- 100Po ël}Ï~ din ec~a\ia i~i. ~harles; Pioô ~ ilo · .. · 100rl~
.· . · .. .
~
-• . 1· C
Pioo--Po
• : •
·..•
- ·_ .
• \ •
. . Po
adica t =. - -ot = ~273,j5°C~ ..
Energia interna a gazului perfeèt este ·func\ie nu mai de tempe:ootura,
U = U(T).. ·. .. - : -
_ d." ln studiul fenomenelor ter~ce intervin ·. corpuri macroscopice ~nate in_
repaus, a caror,eriergie mecanica nu se modüica. ln asemenea procese .se modificii.
numai energia interna._ _- _ . _ · · _. · _. _ · __ _ _- . -~ _
. · Primul principiu al termodinamicii ile aratii cum variaza . energia interna a
unui sistem ce interactioaeaza- niecâ.nic sau 'terinic eu mediùl erlerior: · .
,,Varia\ia e_nergiei interne 'a unuf s~stent ttmnodina~c in cursul unui proces, 1

in care sisteinul nu ·sclpmbii substan\a: CU e_xteriorul, este ega'Ia. CU diferen\a dintre :-

(cantitatea de) caldur.a primita §Î lu,èrul "JI_:tecaniè. efectuat de ~istem în cursul res-
. pectivului proces~· U2 -:- Uj_ _ llU = Qp - Ler'\ · · . · . .
· •·. . J?rimul prixièipfü al termodin~mic_ii poarta 'mim•eie ·~i de _principiul imposibili-
ta\ii_ reàlizarii uiiui . perpetuum:. mobile_ de· -spela·-1 ·"(ina~ina··càrè· sa •produca· Iucru
inecanfo fa.ra ca· sa consume· energie_ ·di)"! exterior):, déoaî·éce: - .. .
:~ daca Q.= 0, avem Ll!f = -{U 2 --U1 ), adica, in cazul in care un sistem
terµio~inamic nu prim.eJte caldura din exterio~, èl ·poate efectua, lucru 'mecantc
~supra corpurilor. dm jur num~.i. pe sêama mic~orarii ,energiei interne; _ . ~ - . ·. .
· . .:.,;.. daca ·U2 -- U1 = 0 (sistem.\tl ~fectueaza o trânsformare ciclica),: atüncï.
Let - Qp, adica sisteinul ter'modinamic _poate efectua lucru mêcanio _fatr~o tràns-
fornia:re ciclica. numai pe seama caldurii -pr~te din extèrior.- _: · ·
• -· Parâmetru1 Îizic definit · prin _expresia c - AQ ~ tn care 11-T este varia\ia
- - - · 'm·AT · ·
a
tempe~aturii te~modiJ!amice (sàu • temperaturü in scara. Celsius) int~-un anumit
proces termodinamic, in care o can~itate de _substa'Q\a de,Jlia$a _m prime§te (canti-
tatea de} caldura âQ, se -nume§~~ êaldura·~pe~~fica.a ,substaniei, pentru pr·ocesul_
termodinamic considerat .... · . , . · · /
Miirimea· C =
.
.! . AT;-
.!L. p~arta D:Uillele de, c,aidur.ii inolarë. ,i: este caldu~a- nece-
V . ·. . . 1 ·.,·. • • , • •••
0
\ •

_ sara pe:ntru a cre§te (in.ic§ora) .temperatui:a unui. kiloq19l dintr-o substan\a -eu,~.
-. ~grad. lntre caldura molara §i (}a_]~ura:s~~~i(ica av~m reiaiia: _· _ . ·.
C. .! ~ ~ _- µ .!. . ~ = µc.
· - rn A.T : _'· · m · AT· ·
µ

. . Relaiiile lui Robert Mayer dintre caldurile molare Ja. presiune c·onst~nta,-
Cp, §Î la. volum constant, Cv, respectiv diritre caldurile specifice cp ~i"çv, au formele.:
. - ' .- . .
.Cp _ Cv+ R;
- respeètiv ·
·. - _-· R
Cp --:
,•
Cy +. -µ •
· . P_ri~cipiuJ ·intii al termodh;u~.micii: _permit_e atit ·_transfor~area integrala ·a _
lucrulu~ mecanic 1n caldura: cit· ~~- a caldûr.ii 1n ·Iuc·ru mecanic. Experien\a arata ca
~ste posibila transformarea fotegrala. a l11cr1µui mecanic in ciildura; in sa nu §Ï trans-
formarea integralâ a caldurii iri lucrti i;neèanic, adica·:
I
➔ .➔

L.-:Q·tiQ ~L.·

. 292
. -

--..:::....--·~·- :"
 ) .
1 .- .·-·:

\,,>,~, -_: Pent~u ·_a-·e~p~Îlp.8:" Î mposibHitat~a ·tr~nsfor~arii. integrale ~ -caldtiril în 1Ùàr~ --:
0

--méëariicr (imposibilitatea:-- unui perp·etuum ~o)lile de speia :a_' II-·a) _se .!ormuleaza -
principiul ·~l doilea .al termôdinàmici~: ·_ ' · , _ - . - .· · - <. .-
· - ~. ,,Varia\ià entropiei sistemului térmè>dinamio, ; dS, iptr-un -prooes elemen.ta1-:": .
(c~a~te~izat de variat}i1 ,:infinit mici" (di_fereniiale) ale pàrametrilor)· este egàJa cû · :.
rap"t>:rtµl..dintre (cantitatea de) çaldura dQ primitif de,sistem·~i temperaturà-T Ia>:-'~:--:~
'-cru-e ~prime~e_ caldura-respectiva"., adica:: · - _,,,::- _
- . : dS=dQ~
·T
_ ,il.anda~entul ·Ùnui mot9r termic;· care func~ioneaza .c·iclic într~ -temp~ratu;;. - _ · -
tur.ile 'J\ (temp(!ratu,ra sûrsei calde) ~i"-1'2 . (t~mperatura sursei reci), este inaJ mie > _
~u c~l mult egai eu randamentul T;c =. Ti -_Ta al motorului ·oare . f~oiione~za - __ -__ _
. •· Ti . - .
intre· _acelea§Î temperaturi dupa un ciclu ·Carnot reversibil ·f9rmat din doua-tra:ns- · .- ·
· -formari izoterm~, .la temperaturile ·T1, respeotîv -T2,-. ti doua transformari 8:d.iaba:... -
tiêe~, rev~tsïhile): ._ _ · --
·_ Lcrr.qtuat, ~ Q1 - Qa ·Ti"-'- Ta .
~ - -~-. - . ~_"lie=----
.. , Qprlmlt': · Q1 · ., Ti .
. ·. :~~il-~- ~Q~- este::.c$iitaiea .deca,ldura ·.ced~t~. sursei rèci, in coriditiile prJmirii cfo la· .
.- _·sur~â. ciilda· â_ èâritita\ii 'de caldurâ' Ql (formularea Carnot ~ ..prinéipiului al ll::lea
- al termodinamièii). . · ·\ . · _·.· ·. -. -· , - . ._
• _ La expresia .oantitativa a· celui· de-al doilea prin.cipiu al termodinamicii- s-à:~ _
-~}uns ·pornind· de la ~è~ival-en\a' form~lârilor acèluia~i pr~Iicip~u, date ·de W.· Thom-. ". .-
_:·son '(;,Irttr-:Q·tr~sformare 'ciclica~ monotoerma sistemul nu poate. ceda lucr\l nie~ànic -.
.· fri-.'éxterior. Pac.ii trànsformarea. çiclica ·monoterma este -~ :ireversibila,. athij:çi
siste~~tpr:ime§tè luçi:u IJle.,éanic -di:h.. exter~or") -~i d~ R .. Clausi1!s (,,~\l .ef?te\pô,sipil~_ .,_ f",
· o transformare care sa a1pa ca rezultat trecerea de la sme a caldurn de là un corp ~. . ,
.·oµ•·O te~peratur~ data la un eorp èu temperatura "mai ridicàta"). ~ . : . ·.
· · -: Expresiile . eou~tiilor parametrilor "d~ stàre, ale lucrului .mecani~ ef~c~uat · -<
Ler ' : ~:~:pd V ~i (~~ntit~\~i-de) cald~a Q~, prîmita :de_ uri. gaz ideal, cp;e-sp~nzik ', .
_toare ·_p;~n"cipal(319~ ·.tjpuri -ide - transformar_i particulare. _ale acesteia, intre :stiirîlé ..
ini1ialà (1} §i firtaliL (2) -~înt, :ï11;dicate ln .. tabelul 1. · · · ·
. - . . . . ·' .-. · . . . Tabelul -1

· _· -Tipul tra:ns- . E +· · ·1
_ ,_ a"fo:rniârii ,_. . CUav1a_parametr1 Ol' Ler ~--· ,-_·
· , -· de stare
-. ,partièulate
- . -:__ ~ Il

1
.IzoierinA. 1 V1 = p 8V2 = const. •.· In X!
'
f, ,legea". Boy_le-Mariotte\ RT1 :y ,
1
--·v··1 -·-v·-· . _· A_U +.!UT2 ..:r~)-·=·
= - = const. '.
2
Izoba.ra -
-i +-_vR(T2
2. . . . _ . _
' Ti • Te . = - --:--T ) = . : - - 1
l,,legea" Gay-Lussac) 2 1
= vp~p(T2....:... T 1 )

Ïzocora 0 :- -.

·,,l\d~ticii.. : p y-Y_= const., -_ ,

. "''· unde-y = ep .
_ Cy _1
- ~-- -

·/
.' '· .
 . · e. P~inoipiile de funo\ionare' ale ma§inil9r .,i ID:oto_a~elor. -termio~ se bazea.za .
pe oiclurile<Carnot; Otto~ Diesel §.a. ~le caror rançlam~nte sint date· de. e:x;pr.esiile:
..
L T1 Ts · f ' '{

1Jc=-=
. . 01 .
-

. T~-
=
1. 1 .
1Jo = 1 - -&Y--1
·-.,

· } unde e: = ; : este ra~or~ul de compresîe al mot~rului;

.
1JD = 1 -· y&~
. pY -1
p -1)
, 1(
.
,1 . .,_

.
unde e: . _Y!. 'i p
. V4
= V
Va
3
sint rapoartele de comp~esie.
-. · ·.
· f. Teorja chwtico-moleculara stu"diaza. proc~sele termice ctt $i proprietaiile
cor.purilor macroscopic~ folosind_ ipoteza ca · orice corp macroscopic (indiferent de
_starea de agregare in care se afla) este format_ dintr-un numar fqarte mare de atoini
sau molecule, mi~carea acestora supunindu-se legilor mecanicii .olasice.
. • Formula fundamentala a. teoriei cinetico·-moleèulare a. gazelor· ne ar.ata ca
presiunea p, la .cé.re se aflâ un gaz ideal, se pdate e:rprima prin una din expresiile·: ·
. . \ . '. '. . .•;~·
2 ,.._, nomu2 .....
P= î" noEc tr = _-3- nokB '{, -:
~'
u~de Ec tr este· energia cinetica de transla.\ie a mole~ulelor, ~ vitiza piitratica
~edie a moleculelor, 7'·temperatura-termodinamica a gazu1ui, n0 numarul de mole-
cule- de gaz din unitatea de ·"volum, ia.r kiJ = _.!l_ · constanta lui Boltzmann.
1 .. . h.
Viteza -patra\ica me~e a molec~elor are 'expresiU~:

=v
...
3knT 3RT y,aBT
VT .
V ~ mNA = -IL- • ._
1

• Pentr~a un mol d~ gaz ideal, energia inte_rna a g~zulut este:

. ~ . '
.· . · 8 8
U=NAei=NA-:-knT-:--:-
2 . . . '
RT:
2
1 . • .

Tempèratura unui gaz ide'al este o miisura a intensita~ii mi~carii _termic_e a .

moleculelor din care este const_ituit: ·
· 2 'm'J.
a · 2 = ~T,
energia cineticii medie a unei molecule ·in mi~carea de. transla~ie, fiind ·

' f
E·i -- ";;s
2 - ~2~kBT:.
Lungimeà drumului liber mediu pareurs de moleoulele unui gaz este data de
expres iile: . · · · .
À= 1 = kBT ,
t/2noa i/2ap
unde n 0 este numa.rul de molecule din ~itat'ea de vomni, ·far· a = 41tr2 (r- ·fiind raza
moleculara efectiva) este sec\iunea efic-ace de impra§tiere pentru ciocnirile molecula-
molecula. · . · · · · - .
 . g. ·Para.metru} fizic' d~fhiit pi-in •èxpresie q = ·!l, undë Q,_este ·cantitat.ea de
. . . .· m .
caldurij degajatë. prin ardere.a unei cantit~ti de combustihil de masa_m, ss··nume§te
putere. calorificii a comhlistihilului. ·, .. . . ,
Ecua~ia · calorimetricà are forma · ·
Qi = Qp.,
Q1 fii~d caldura· cedata d_e corpul _mai cald ~i Q2 caldura primita de cel mai .rece. ~
Aceasta ecuaiie st;à la haza masµrarii çaldurii §i ,a- caldurii. specifice. . ·. · .
. h. Lichidele stnt sistem~. fizice. care au volum propriti•, fünd •practic' incom..
- presihile~ c_urg ~i nu au forma proprie. · , · _'
Coeficientul de, dilatare termica .in v,olum al lichidelor are expresia:
. . AV . V - V0
y---=· .
V0 At V0 At
I~ vecinatatea ·.t~~péra'tÙrii 0°C,. avèm:
. V= V0(1 yt). +
, La o temperatura nu prea indepartatii <;le 0°C, pentru· ·uens1tatea lichidului
rezultà:

· P· · 1' (1 m+ yt). =__.f!!._,

'. 1 + yt
0

Po fiind densitatea lichidului la 0°C... . . ·. . . . .

· lntre coeficientul de dilatare a lichidului, y, coeficientnl de dilata.ra aparenta
a liohidului; 'Ya = AVa §Î~ coeficientul' de dilatare volumica a: vasului, y,, exist~
·' •· V0 At . · . . . , .• 1 •• • .

::reia~ia::
Y== Ys+ Ya•
. . Luêrul meoanic efectuat asupra mo1ecu1e'101' din Iichid care ·vih tn stratu.1: su-
perficiaI; tmpotri'Va fortei rezultante, este dat de expresia · '. .
L =-a!iS,
a fiind coeficientu.1 de tensîune s-µpérficialë. a liohidului 1n contact eu vaporii saï ti
. âS v~iaiia. . suprafe\ei stratului superficial. . . · ' . . .
lnaJ.iimea la .care urca (pentru lichidele care uda pereW vasului) sau èoboara f
(pentru lichid~le care nu uda pere\ii vasului) un lichid _intr-un vas éapilar esté data.
de expresia: · · . ·
\•

.
·. h
.
=~
_rpg
(,,legea" iui Jurin),
·.,.
'
unde r este:·raza vasului' ca•pi~ar, p densitatea lichidului ~i g accelèraiia gravita}io-
nala." . . . , · ·
i. Solidele sint sisteme'fizice care au forma proprie ~i volùm propriu. • -.
. · Variaime .eu temperatura -ale _lungimij., ariei unei sec\iuhi ~i, respectiv, vol:u- i
mului unui .corp, c~d temperatùra se schimba în intervalul [t0 ; t0 +
Ât], sînt 4ate ·:
-de èxpresiilé: . . .
!il . lct+At> - l0 == t1.·l0 Ât,. -_
âA -= A et +'no ,--- À o ~ ~·A Olit,..
' ÂV.~ Vct+At)- Vo=r•Volit,
·un.de l 0 ; A~ fÎ V 0 reprezinta lungimea, arià seciiunii ~i, respectiv, volumul corpului
.la temperatura t0 , iar ex, (3 ~i y s~t èo~~icientii ID;edii, peiltru intervalul [t0 , t0 ~tl +
.295
 de dflatare. lini~r~, d'e. _dilatare de suprafata: ~i, resp~ct1y, de ·dilatare de volum.
P.-•ntru solide izotrope, ~ ~-2«, iar y rv 3«. -· .
a
· For\a care provoaca o alurtgire tinêi finre solide~ de arie S (a sect~unii trans-
versale) ~i de moclul de_ elasticitate E, egala clCèea. d_êterminatif··de dilatarea ter- .
· mi~â, prhi. cre~terea eu_ ~ T a temperaturii,- este datà de éxpresia ·
F= ESaAT.
j. Lièhefierea gazelor constituie treè~_re~ .dhi faziî" de·.gaz·fu fazi lic;hida, spà-
. · 1mo .io.termoleculare. -~ic§orindu-se _eu citevà · ord irie ~e. marime, caldura latenta
.-specificâ _de lîchefiere ·1a temperatura cori.s~~~ta· fiind: ·.
. Q·
À1= - ,
. -m.

unde .Q este cantitatea 4e cald~ra tra;nsfer.a~a ma.sei.. m de substan\a.

. . Vaporizarea a~e loc in vid sauîn
atmosfera gawasa fJÎ'copstitue.transformare~
unui lichid i.n gaz._yapori_zareh în vo_lum nelimitat se poate fé:!ce numai la suprafa\a
. fü·hidului (evaporarea). sàu ·ln.toata:' masa lichidumi. (fierberea). Càldura latentâ
' ... •
specifica de vt.îporizare are e:xpJ·esia:
. ·.. . . . . · .. __ :." - Q·
- Ài,=-,
- -11J,
. . . . " .
fii11d R_ n:asur.a_a·va~ia\Î~i .en·ergi~i.i~te;r.i:ie.éle:1egiituraa ino~ec_ui~lor,·fara ca sist~~
mul ~a-~1 sch~mbe ~1 temperatura. _·-. , . · ·_ , . . · _-
Viteza dè .eva;porare (vaporizar_e~ la suprafata) este dat~·-de ex·pre~ia:
_ N S(pm
v -. ~ .P1) · , _
. -H. ,

unde m
este o constante. care d~pinde ·de unjtaiile ~e miisura alese fi de •viteza·
gazului -in contact eu lichidul, _Ji _este presiunêa atmosferei de deasupra lichidului,
S aria suprafe~ei- .de evaporare, Pm J)t'esiimea. vaporilor lichidului, la temperatura
mediului, iar p 1 prèsiùnea vaporilor in atmJ•s1era am,bianta, la temperatura mediului.
Condensarea est~. fenomenul f~zic invers _vaporizarii. .
.· Topirea este proce_sul -de trecére. ·a substant~i, la O temperatura bine deter-
n1inata, din starea solidij. în starea lichida. -Procesul de trecere .a substan\ei din
st.;.trea lichida in·· starea solida, la o temper~~yra 0bine determinatâ, ··se nume1:te soli-
·.dd'icare sau crista:lizare .. Caldura latenta specifica de solidificare este ·
. . : . .· '·.· ·.. _·. -Q. - '. ·. · ' . -. -. . · '
- Àf _:_ .:,._ •.
. m,
. ·. .. '

-Pi'ocesul de trecore a subs"tan\elor ·din starêa solida :direct in st~rëa gazoasa.

se nume~te ~ubliroare, iar proceslil."invers de_-trecere a .su_bstanielor dinstareà gazoasa
in .starea solida se numef}te d~st.iblim~re.. . . - -. ..
. Daca ·se transcriû diagramele d:e faza pentru cele trei pèr~éhi pè ttansformari
~aporizare §i coridensare,·"topire ~i so~i~ifc~re fjj :sublimai:e fji desublimare, .punctul ·-
in
- _. apê11;\inînd ·celor trei d1agràme, reprezinta :~tarea liiiic'a' càre se,.aflâ, in èchilibru:,
toate cele trei faze _(solida, lichida f]Ï gazoasa) ·ale substa:n\ei.-·Parametrii Pt §Î Ti,.
- cai·e caracterizeaza acest punct, vatiaza cu -tiatura substan\ei, dar sint ficf}i pentru
o substan\a d_ata; Acest punct· po~rtii num~le _de plinct triplu al substantei.
Tn cazul 'substan\elor carè au malmult de trei faze (suhstantele polimorfe,
-cristale diferite, ~tabile in anu~ite condiµ~),. diagra~a sta.ril~r·prezinta mai multe
puncte triple. · · · · ·

.,296
 -- ~ ·'. /-._• ··.. _
' ~ - ;_
• _I - '- - .-· -~

·:_·" _, _:_·a/11'.tEmmblœATE \
- .• - •_ i •• .·,
- .. -;.·

>·F~nom~nèle ·electrice fi magnetice · au ·la i?aza ·e_xis~en\a: sarcinii .-:ëlectrfo~.. -. 0

. Sar~a electricii are urmatoare1e piopr_ietii~i: este de doua feluri (pozit'iva ~i _negtt-..-. ·
i~':a), se coµserva (pentru ·un si stem izol.at·.din punçt de vedere. electrict suma alge.:., .::
- prfoa ·a. sarcinilor ·e]~êtrice ale ·corpurilor din sistem râmtné constanta), este :o obset-, ·. ·: ·_ .. .ï .
. . va:biJa. fizica di~contimia (o sarcina el~ctricli oarecare este egala:cu produsul _dintl'·e,~ ·
. uri. :nfünar intreg · ·§.i sarcinâ elementnrii e rv 1,6 · 10-.1~ ·CL ~i · este . invariantâ •(nu: ..
depindé de si~temuJ de ref_~rinVi iiwrlial · din: care -~ facè ·observarea). · · · · ,, ·
· si. Cl!D,pul el~ctrostatic este produs d~ sarcini electrice ~ repàus. - ~
0 ~arcinii electricâ punctiformif q1 , situatif într.-un mediu izotrop· ~i omogen,
de çon.stanta diel~ctr1ca (permitivitate) e: éxercita asupra altei sarcini P!1ll,Ctifotme'·
qû'aflata iritr~un p_~èt de. ·razii v~ctoare r·tnraport eu qn- for~a eleéîrostaticaJfig.. · _
. F ;A~3) :· ·. · . . -. . .
F ' q1 'l\. r_
,(nter
{legéa Îui Coul~mb ).
\ .. .. · ·
,.._ .-

:.·-

-·· -- :· ~

Fig.·F.A.S
. . . . \

' :· . .·Perin'i:tivitatijk inedi~,lui, -~;. sè exprima funciié tde 'per•mitivitatea -vidnlui/so,

·. ~i>de pet~itjvit~t~~:r~ativ~ ·a mediului, e:r, prin.:relaiia: . . . . . , .. ., .. ,_ ·_· .
. . . . ·. . . . ~ . : .

·~:.. ···;· ::_: ·, ·. ''. ' ·'. .· . e: = e:~~1'•. . . . ·.(.

. . .... :_ . . ·• . ... . :· ., ·. . . . . ·.
< .·.,,A.çeast~ forin~ 'a_ exist~ntei mat~ri~i clin jur~l ·corpuril?r., eleçtrizat~,:: càr~tSff:~ .
.maD:1festa. pr1'.[\ actmm asupra corpurilor· .. cu snrcma electtma, se nume~t~ cîmp· --
eleQtric. _~ohsiderfud un corp punctual cù 'sarci~a elect:rica Q, cîmpul .electtic dit).· ·
. jurul acéstuhh~à exércita-Mupra.unui corp_de pri;>ha care are sarcina q §Î èste ·a§cz~~: · ~ -~- -.._._.,,,,..
:'8la-;.distan\a1, fotJa
·- ,-. · .. .
. .
· ..··_r_!}j_
.. · · ·..· . . . •. . . .
.. ... :_.·
.· .. · .,• ·
-_-,..,_
i_:t~-···_.
F-. a'.
4.m:r
·':

raportul F .= ~ nede°t~inztnd- ~e. qorpul de· .prob~, éi numai de sarcin·a :Q. ~i .,

. -~- .c

· ·• . q .·{tx-er . . · · ~
d~- pozi\tà-·punctului ·dm cîmpul genet_at de aceasta. Acest cimp.electric ~~e cai·ac- -
· ·terizat. printr-.o marim~ vectoriala E, Iiumita intensitate a cîmpùlui elëctriè _în ·
punottil _respectiv, data .de e~présia . ., · 1 -
:_ D,
E=-·
1
.'. . . Astfel~, intênsitatea cimpului el_ect~ic generat de un ·corp punctiforiri,• ~~ sàr-·. · .·. _-
.. ëina. Q~ la distanta r,, va:· avea expresia: · · ·
.~ .Ë - . Q 1'
:. ··-:- 4iter3 · -~

. ·~--~9~1\:.
l
 .#... _;~ . '
... ~ DHeren ta de, potentfal electrio dintre, doua _puncte,• s.àu• ten~uneœ electrica U·
_; dintre. acele puilcte este" o ma.rime fizioa egala c~_ raportul dintre lucrul meoanio efeo- ·
tuat de cîmp la deplasarea unui corp incarcat între cele do~a puncte ·§Î sarcina elec-
-trica a corp_ului:, · - , .. ·; ·
Ù = VM._ Viv .
.
_:__!:_) =·..f_. \
.. •
~·(_!_.
. 4ne: rAI . . rN .q .

. ,Alegînd punctul de referinta pÏna la care se façe depl_asarep., la infinit (rN ➔oo ), · ·
atupci VN =·0 §i' potentiâl1ri punctul M va fi: j . •• : · .• •

. Q .
.•
,,
,
f
..
.
_
VM
_.
= __-,.-.-·.
~ne:rM
· . 'ln c·azul. unui cîmp electric uniform (Ë = consta:nt); .forta eleo.trioë. ce ·actio-
neaza asupra cprpului eu sarcina q pe o ·aistanta d este constanta, F == qE, iar ten-·.
siunea electrica va fi:·
u~ ~- gEd=Ed.
.
q g .
, . · Pentru d1fèrenta de potential dintre armaturile unui ~ond'èns~tor, .neglijahila
fata de ace_ea care po8:te provoca fenomene ireversi}?ile de po~arizare a dielectri- ·
1 'cului dintre arm&turi, raportul dihtre sarcina electricii à unei armaturi §Î diferenta
~ de potential'dintre armaturi, ·pentru valori constante ale potentialelor conducto·- ,
. rilor tnvecinati es_te constant .§r numit ·capacitate
.
electrica a condensàtorului; .

C=
. g_~
ù
. ln cazul unui condensator cu armaturi plane, ale caror dimensiuni sint 'mult
, mai mari decit distan~a d. dintre ele (condensâior ·,,plan"), intensitatèa cimpului
electriè .dintre·· armaturi este constanta' §Î d~ta. de expres~~· E...:... ~,. capacitatea
/ éo~densatorului fiind
. .
d .= eS
d
= eoerS ·,
.d · .
undé U. este tensiu:n~a dintre' armat-uri,· iar
. - . ·· . . · ;..· , ·
s, e;. sint permitivitatea . absoluta, permitiyi;tatea relativa a dielectricului
§Î e 0
dintre armaturi ~i, respectiv, permitivitatea vidului. . . . .'
. Gruparea 'a ·n coBdensatori legaii ~n serie conduce la o capacitate echiva-
i~nta, Ce, data de expr~sia:
" 1 n: 1"' ·
--B-,-
ce -i=t_. Ci .
. -·· . I 41'
iar. gruparea a n conderisatori legati tn_ pé.ralel co~duce' la o capacitate éëhiva-
lentà:
n·
ce= E ci.
· t=l

· .Energia cbnpului efoctric• dintre ariniiturile unui condensàtor de capao1tate C,

incarcat-la o diferenia de poten~ial U, a~e e~presia: · . · .
W =..!. CU2 •
. 2

ln cazûl .unui oo~4ensator, plan, avem~

1 el E. 2:.12 .. 1 . SdE2 . e E V
W
.
=-.-
2 d . .
U,, =~e:
2 , ,,
·= -
2
2
..
'

. - V fiincl volumul dintre armatur.Üe ·cé>ndensatorului.

,\

igs_
 ,., • • •• ' j • • • ~

· b ..Prin ·definitie, intensitatea, curentµlui eleotrio -este o mari:rnè care. exprim,

t·IID.p. electi:ica
sar9Înt\ . ce- strabate -secihmea :transver&ala a oîrouitului in unitatea d&• •.
. 1
. • •

. . ' Q'
1 =-·
' t

· Existen1a curentului electrio s~ manifesta prin efectul termic (ourentul elec•

tric 'încalze§te condùctorii prin care trece'), efeatuL chimie (la ti'ecèrea ·curentului
1 electric printr-o soluiie de· electrolit, la electrodul negativ se depJune o anumita
cantfta~e ·de. substania.) .s,i efectul magn~tic .(aparitia un:ui cimp magnetio in j.urul ,
· ùriui conductor., .cind .acesta este strabiitut d~ un curent electric). ,· · · :
. _ · :Ôaca E. este tensiunea ~lectromoto_are a ,.unei surse, u ciidere_â' ·d, tensi:t.µ10 7 1

pe·s~_sa; iar U tensiunea la b_orne (cad_erea,de tens~~e pe circuitul exterior sursei),

atunc1: ' · . · · ·· .
.. · E-~:u+·u. :t
· . Legea lui orun:·· n_~ arata_ ca R . ~-, ra~o_rtul ~ eviqentiind o proprietate .a
. fieearui conductor carè poarta numele de rezisten~a electrica -s.i pentru un conduo- ,
tor ;cilindrfo. de hmgime l §Î seoihme _trans':ersalii -S, ea ~è exprimd prin: . 1,
. . R . z
= p s'
. .
~de p este rezi~ti~tatea electrica .a con~uctorului. Pentru o variatie de· .temper · .
ratura nu prea mare, rezistivitatea electrica depindede temperatura., duparexpresia: ,
· p= Po(f- œt); ,
+ . I 1

Po fµnd_· rezistivitatea electrioa 1~ ieniperatura 0°C,. p rezistivitatea eleotrici la ~1

teh:tpér~tura t°C, iar œ cQefici~ntul:q.e temperatura. al rezistivita.W.
· · ~têgealùi Ohm pentru un cirouit spnplu ~st~:
. E . 't
]=---.-,.
R+r
unde r este rèiistenya ·interioari a: sursei de tensiune eleotromot'oar~ E, iar R este
· ·rezfstenta rezistorului exterior sursei. • , · ·
lntr.:o re~ea eleotricâ _sînt valàbile ùrmiito'arele doua legi: (tepr.em.e) ale lui,.
Kirchhoff.: : . . .. . . .
· · . . . .• .
a
. . - Suma algebrioa -intensitayilor cureniilor intr-un nod al Ùnei retele eleo..
trice· este nula: ·. .. · . . ·
B
·K
IK = 0 (prima:,,lege" .à lui Kirchhoff)/numarul ecuatülor sorise fiind egal
. .
eu n· - 1- ·en = numarul de nodùri al~ reielei); .
. - Sum_a caderilor de tensiune pe difer.itele componen'te ale unui ,,ochi" àl '
unei retele-electrièe. este· egalâ eu suma~algebrica a tensiunilor eleotromôtoare ale
g~neratoarelor eleçtrice in aces~ ochi: · .· · ~
·. ~ (Rk + T1i)ik ="EBj (a doua ,,lege'' a lui 'Kirchhoff), nu.ma.ru] ecuàWior '.
• k . . j . . •
~crise ·fiind egal eu l - n + .1 (l = numarul çle laturi a,ctive ale retelei).
Rezistenia eohivalenta ~. a unei ·_grupari de n r~zistoare (de rezistente R 1, · ; ...
R 2, •••• , Rn) legate: '

1 ;
1

:,. 1 •• :''\.'

( .
 .·,' .• -

· 0
· ·'" -·~x1iresi~-legÙ luiOhin/pentru un circuit e1actrfo i~ehis;-alim~ntat.;de o. b.at~- ·,
. rie de n generatoare .iderltice {ayind fi~care tensiunea eleotromotoaJ'.e· e· ti rezi~tenia
. interna r) _]e~ate: . . . . .
1°. în · serie. este 1 == ne.
R+nr
2°. tn paralel este· I ~--- e ·
R+..!:.
·n

J fiind intensitatea·· cu~entului electric debit.at în circliitul'-exterior,. cie · r~;istenta R.

. Energia electrica transform_ata de ç'onsumator.în intervalul de timp t se·po_até
- - scr1e sub forma ·· · · ·· ·
. w =· u.:Wr sau w = uAalt,
unde UAB este caderea de tensiun~ . pe -0onsumator. Daca consumatorul este un
rezistor R, atunci:
. 2 .
·_w = uAB
~t _sau· w·_ ·= 12.Rt. · . . ....
~

Puterea electrica dezvoltata de un generatqr electrfo cie tensiune electro-

motoar.e E, care alim.enteaza, : s.ub tensiunea 1/ la borne, un circuit eleotric inchis: ·
· . ,. 1°. pentrU: un circuit întreg este P, = El, ·
·· ' 2°. pentru oirouitul exterior este P = Ubl, _. . .. . .
. . . . . . - . ~-. .
3°. _pentru un ~onsumator de. rezistenta :fl_ este- PR ·. Ubla · ~= 12R,.
· unde J, l"à -~~ 'Ub stnt _int~ns~tatil~ c~entilor ~eJ>itati de gener3:tor in ~ircuitul exte-.
rior, respeot1v in re~stor fl tepS1uµea eleotr1ca la horneie .rez1storulm. _.
· · ·M_àsa dé .subsianlii~ d~~~~if la cat?d'!1. unüi vo1tnietru •. tn:r:.un :proce_s de ,
elèctroliza, in cursul carwa 1on11 respecti~e1 substan)e _transp~rt~ s~cma _q este

t (Iegea
. 1m. F arad ay a. .eleotro1·1ze1),.
.
1 .A 1
m ·= - -
~ q
·F n · · F
= - . -An 7
.1.
. · · · ·, . ·
... unde A si-n sjnt masa atouiica· §Î, re~pectiv, valenta substantei, iar F= tlNA==-
rv 9,648670(54) • 1!)4 C •. moI- 1 este. constanttit:Faraday: (e ·. BaJ;Ciria: eleim3ntarâ,
.))iÀ·= null!arul 1~ Avogadro). · ·· .· . ·. .. · . ..
. . .et Cimpul magnetic este· o forma à. materiei, care se manifesta prin .actiunea
asupra: ,,àcului" magnetic · saa asùpra. conductoarelor · parClJ!Se ·de, curent electric.
. ·ohservabila fi;ica inductie a unui èîmp .magnetic (inductia ·iµagrietioâ), B,
este definita. prin ·forta exercitata de ace_st chnp magn etic: · · : : . - . ...: ·
. 1°. asupra·· unui elenient' di al unui conductor .pareurs de un oureni eiectric .-
de_ intensitate J. · . . · . . . .: ·. · :
•, · d.F ·= ldl x Jj (e~présia foI1ei.Laplaoe), . · . . •
' . . 1
~· ~ 0 .

1
' 2°.. sau asqpra unei sarci.µi electrice punctiforme q~ 1n InΧCare CU .viteza. ij
'rata dè :cimpul magn~tfo· . . · · ·1 • : • . : • • .· · ~

: .
,' ·..... :P ~ . qfJ X B.
.
' ~
(expresià fôJiei Lorentz). '
..~ ,. . . . . \ . ' . . . '

. ln ·cazul unui mediu•!izotrop, parametrul fizic definit prin expresia.:

. µ· = .!!.. (=! µoµ,), .
H •.
unde B este inductia màgnetioa corespunz~toare unui otmp · m,agn.etjo. de jntensi- .
tate H, se nume~te perrn.eabilit~t?a (totale.)_ absolutà, oôrespunzatoare. intensita}ii .·

1 .
 . •ÎI a clmplilui Dlagnetic (µ 0 , · 4,C , 10"7 !}ëste perme~bilitâtea magnet1bli aJ>~~Iuti{ ·•.·
. a vi<fo.lui, iar µr este permeabilitatea relativa, ·corespunz~toare intensita\ji H-..a ,_.,._~:~:
oimpului magnetic. · . · .· . . : : >_, -~:--.-<- _· -:
0

· , · .·· -· · .. . . ·.
. > _ ,· ·: .. · Flu,çul u~ui dmp magnetic µniforni (de induc\ie .B. co_nstanti( sp~ti~~:,e:p.> -~_:: ___ · in.
-_ yâlo_are;~direc~ie_:,i 'sens), printr-o sv.pr~ata l: _este. definit priil expresia·:·-_ ':··- >-- ·---·_,_·:_:.·_:
. ._ ,_ - . _ _(· :. _-:- .·.. .4>. · .B- • =
-S: BS cos ·(B, 8),- ·..• . .· ·- ~: . -

. unde S este. arja orientata (in direcii~ i'.j.ormala pe. direcjia Iluxului) à ·sup;afet~Ct;; ..
.• _. In functie 'de ·forma geometriéa a con4uctorului strabatut de un c,ur:e~t. eleotr~<L ·
·<le in:tensitate-J,· avçm urmatoarele -principale expresii particulare ale·intensitatïF:. _
· · cimpult~i magi:ietiç: . . ._ · · ·>--:,
- . __:- 1°. intr-ûn puilrt situat la dfs~anta d ,fata de un conduotor rectiliniu, filiform- :,
si., infinit · ' · · ,· - ·· ·=-=: 0

. # - ' l - _.· ~: .

. 1·
. ; ~ ·_ H= -·, -
. 2ffd

. ~-: '2°~ ·1n ·centrul uneï' spire circulare de raza r,

' ' .
. ·_. a· _.~1
-, '. - .r . .

3° .:-jn interiorulunui -·s9lenoiddrept de·lungi-me ·mult mai-maré.-decît• d~ei;~:::,-·

- _.si.unile _sèc\iu~ii transv~rsalé, · '.~ · · : · . . · · · · .· · -· -:.-_. · ::,~·:}i~'.,.,·I.: -
. ; Nl
·.\
..H· =NI
- =n, I ( n=-,
· l · . ·_· ·. - . l .,1 _·

.1ir!ld~ :N.8iJ sfot ·_ riumar:ul de· ~pire ,~i, respectiv, lùngimèa, solel}ojdulµi,,,4ir~c\.fa~jt_:~&.:··:_-~-:
-sêr;isùl-.iniensitîjtiJ ,~1mpufüi .magnetic füncl date_ tri to·ate ·cazurile de ~egul~b#j:,ghiiF;\-=:t:' •-
_lui âr~p~-Jfii-:F::A.4)~ · · · ·.. ·· · · · ,._. · - · ·'
. I B·;,,:,. ·
... : .- ·Î . • _·. I
~:=•_'.
··\- __,.n, .· . - · ~ - ..
. ·. ' ,·
·_. .:.·
' .....
·o·.~:~'.!.
c..·· ~ . . .
1·:
.·. .J.· . . :. ,/ ' ' •· . . ' ·..

Fig. F.A.4

:_ Forta 'electromagnetica, exerci~ata · de" ri~ condtwtor . ré~tilinfu pareurs ~de:· ~--- _.-
curentuJ.·de ii:i,terisitate 1 1 ac:;up~aun_ei pori~uµi de lungirrie l dintr-uJ:!·altconduct<}r > ~, ,,
r:ectilinju piu·cu.rs de_cure.ntul de i~te·ns~tatel 2·,- depil).de direct proportional d~ intem~ . . · · ·
-. _. sità}~Je cm·en~i1è_r prin ccle d_oua cpnduptoar-tt de lungime l §Î invers proport,iona~· de .
. distant~ dintre conduc~~are: · · ·
~

F ~ µoµ;T1ls l' é'

12 -
. .
_rr,.. .
,, .· •

: . ~ ._ . · cu:-ajÙtQr1~]- ~c~~tei èxpr~sii-sè defirtè~t~ àm.per~h~~ fiind intensitat~h:\rrlui:.·L · -

·cur~rit. eJectrîp constant, .carè ·stabile~te priri. douifdondP.ctoare rectiJinii,~par}tleI1f,.:·· .-
_- ·: ~:fàii.~tê -lùiîgi, sitüate 1n vid la '.dfatan\a 'd(1 in un_u.l de altul/tntre care ·se ·ex9fèitâ-'-_ -, .
· .:9for\â_,de_.2:;_:10:-, N-.·pe fiecare-metru,de_.lu.ngime. · -· .· · ,: · .. ··. :• ,: _:.,;·,,~ ;:_,,t·,.. ~:' . _
q.. Studiindu-se tni~carea un1,1i electrcm. çare intr~ intr-un cinip_ eléc~iç,-Y:_ni:"._: ~": :·- _ ,
·.-= _:~::
.forJft, intre armatµrile . unui con dè1îsaJor ~fan ( °où vit~za ·vo nor1_1üil~·a1a :~iniHe~-d~- '_:. =c-: .r·-.

_,
 .cimp, deviatia _electronului, y, éste direct. Pf?p'61tionala eu' tensiunea U dintre, ,
· armaturi: . , ·
eE eU
y·=--2,X2 =-·-2,
· . 2mvo 2mdvo
axa Ox.fiind paralela· eu v0• ,. ·. · · . ·. . ·
In cazul in care o particula, de masa m ~i de sareina q, intra tntr-.un cimp
magnetic de iµduct,ie .B, viteza partieulei v fiind norma:la la liniile de eîmp, ·traiec-
toria partieulei va fi u~ éerc à carùi raza se ealeulèa~a din egalarea expresiei fort,ei
Lorentz eu expresia fq~ei_ centripete, r~zulttnd: · ·
'mv
r= -·
. qB.
. Vitèza unghiulara. 6> a particulei §Î freeventa v a mi§ca.rii circulare 1n cîmp
magnetic vor fi- date de expresiile: · · · ·
\ v qB <i> qB .
6>=-=-, V=-=--•
r ,m .. 27t' 2r.m ·
.... e. ·Variaiia fluxului u,nui cîmp ~agnetic 1.prin suprafata de_limitata ·de eonturu1
închis (C) produce o tensiune. electromotoare de ,,inductie electromagnetica'\ .data
de legea lui Faraday':
' e = - lim Aq, = - dq, ,
At-+<» At dt ·
unde âcf> este v~riaiia fluxului magnetic prin suprafata delimitata. de conturul (C),.
pe d~~ta ât. Tensiunea electromotoàre indusa într-o bobina ou N spire este de N
ori mai mare deeît cea indusa într-o spira: 1

\ d~
e=-N-.
dt• ·
1

0 Actiunea fortei Lorentz· asupra electronilor lib~ri dintr-:un conduotor_, ,,des-

chis", aflat în mi~care fa.ta de un cîmp magnetic, determina de ~semenea (de r~gula).
, aparitia unor tensiuni electromotoare induse in conductor. Tensiun~a electro~o-
toare indusa intr-un conductor liniar, de lungime l, perpendicular pe inductia B a · •
unui cîmp magnetic uniform ti pe viteza .fi de· deplasare a conductorului, este data
. de expresia: · · ' ·
e = Blv sin or:,
I
~nde qc este unghiul dintre viteza fi de 'deplasare a ~onductorulu~ ti induciia Ë a
. oîmpului_ magnetic (fig. F.A.5). . , . · . · ;.
11"

Fig. F.A.5
·· · PJntru-va~ori, .ale, intensitatii. curentului electric într-un 'conductor .(fn parti--
oular solenoid), mici in rapdrt eu cele care provoaca fenomene ireversibile ~e mag- ·
n~tizare, rap~r\ul diµtre flhxul magnetic ,(1)(/), pro dus .P .rin suprafa~a · delimitata
de· condu<itor, ·~i intensitatea J a ace~tui ên~rent, ·· L = <I>(J) , est~ constant 5.i sa .
. _, . . .. · , .:, .. ... . :. :,, ... , . . . ,. l ...... .
IlllJP.8§t~ _i~d11ctar.J~ .. ,. c_on4µct~rql~i .(spJ~ijo~1u.liaj)., . :.

3Q~;-,
 . . .. · Variàtia fiuxului.magootic• propJiiu este· ·<I>. = LÂI §i, tintnd se~a de legéa
inâuciiei eleotromagneti~e, tensiunea electromotoare autoindusa este: . ·
1 • ... . 1!<1> c)l , _•
.,.. 1
·e=-1m-=-L-.
Jlt➔O . ll.t dt
·Expresia inductantei unui sole~oid ,,drept", de lungime ·l, · mult mai mare'
decit clim~nsiùnile secthmii sale transv,ersale, este: ·
··JV2S
L=µ-,
' l
unde µ-. este p~rmeabilitatea absoluta a miezului solenoidului, iar S §Î N: s~t aria
seciiunü transversale ~i, respeotiv, numar.ul de spire al ·(infa§urarii} solenoidului.
. · ln cazul cuplajului induotiv a doua cirouite elèotrice, tensiunile electrômQto'.a:te
iriduse in acestea. se ··pot scrie: . . · ·· . .\ · .. . __ .
. . L Ill,. . .L ·!!11
. _e1 = - ~ ~, ea = - m Tt·
' ùnde L~ = i 12 . L 21 este coefioientul de inductie mutuàla, care depinde numai de ·
mediu §Î. de geometria celor doua, ciro~te. ·. ·. : .· . · ✓-
Energia c1mpului magnetic, produs de ~ ~urent electric de intensitate 11
se exprima prin: · · · · , .__
. Wm 1 LJZ.
' ~-- -
. 2
·f. Curentii .electriQi produ~i dé t~n~iuni electromotoare care depind sinusoidal
de timp se numeso ourenti alternativi sinusoidali. . · . · , 1
Expresia in:tensitafii ourentului eleot~io ,,debitat" de un generato~ de oli1'ent
. :. · .alternativ, de tensiune la borne u(t) = U sin CJSt, intr-un -· . ~
.1°) circuit :Rie serie este
i(t) = 1 sin {<i>t + <p8}' = · :'f! sin (~i + ·q;a),·
.. . . "\Jlf +(Lo,~ d.,)" ·
2°) oitctiit. RLC derivatie este
' I
-' j(t) _. i'sin {6>t
' ' .·' + <pi,) · U -l-f~
v, R 3
+
.
L-_-
lLCI>
1 ~ C6>)a sin {6>t + .<pp),·
· onde U ~i I sint. amplitudinile tensiunii la borne ~i, respectiv, intensitatü curentultii:
· .ciebitat;· Z = u ~ XL= L6>, Xe = -·1- §Ï R. sint impedanta circuittilui, reactanta
· . I ·· CCI>
bobinei_ de ï~d,:tictan1a L, reaotanta coµde_Iisatoruluî de cap~cit~te C (~oate· .~entr~
' ·. un curent· alterna~fr d~ freov_en1ïa f = ~) ~; respectiv~ rezistenta ~ezisto~~~, iar
1 -.
.
cp8 =. arotg:---R1 ( -CCI> - L6>·) ~i <pp
.
= arotg R '(C6> ~ -··1- )
. , . LC1>.
. .
sînt defazajele intensitaiii curentului debitat in raport eu tensiunea la borne, in
cazul circuitului RLC serie, respectîv deriva1ie. ' - . ,
. ·ln èazul in' oare freoventa tensiuiili alternative la borne devine· egala, CU
ç___ ~
1
l l-- 2n V_LO (freoven+-a
. r de rezonan+aY
a. oircuitului), âmplitudinea
. .
intensitiatü
, . • .

303
 · ~~entuÏ~i _q~bitat in: ci~~uîtul .RI;,C itÏllge; pentru 9 v_àloare .datil à tensiunii •la ·
·borne, m.ârimea·:- ·- · ._ . · . - . - · __ -. •·- _.. -= _--
1 ' '
,.,, ,
10) maxim~, tri··cazul éircuitului serie, - ~-
i ) minima, ·in caz~l cjrcui~1:1h1.i -deriva~ie.
0
Raportul · · - · ·
-Q-•(!h),
· U
: __ -( Uc)
U
._ · ù> :::;: ù>o -_ ù> -
·= CJ>oL =
ù>o - . R .
1 ·,·
RC
CJ>0

care a.rata de ·cfte ~~i este mai mare, la.rezonan\a, tensiunea la hornele l>obinei sau
con,densatorului -decit tensiunea generatorului, se nume,te factor de supratensiune
sau factor de calitate al ·circuitului. · . - .
_ Daca tensiuneà: l~- bor.nele· unui circuit de curent àlternativ sinusoidai este
· u = Um .sin._ ù>t, iar intensitatea curentului prin circuit -este i · .lm sin (<a>t ..;.. ,>,
putere-.instanta11:ee a circûitului va fi ,.
~
1
Umlm - U~lm - (2 ").
.P = UZ.
. . =. -2,
- COS mT - -2- COS- - blt· - mT ,
• . .

q>fünd defazajul dintre ,.u· §Î i~ · · _ .,

Valoar~a ··me die a: p_uterii_ unui _circuit d~ curent al~ernati~ hi.tr"'.o perioada
este: . . . . r
P · •·.!_ (T pdt. =
Jo ·
j_2 Umim.•cos· q> __· . lJI ~os:<1>,-. · -~- · - .: . ;
, T
. · · .
aceasta: pù.rtînd nu~ele de putere activa a ~ircùitului de.curent alternativ. Factorul
cos q> poartâ numele qe factor de putere_. Produsul S ·= ·U1 se nùme~te putere apa-
renta ·( =· ènergia transferatâ in unitatea de timp clrèuitùlui--de ca\re sursa de ali-
mentare). Putereà activij. este utilizatii de_ consumator, iar cealalta parte din puterea.
aparenta, Pr· · -U~I = Ul sin cp, .poarta-numele de -putère reactiva/ :aceasta fiind
riecesara _pentru produ_cerea cimpu1~i magnetic ,i a cim pului ·electt-ic. -
, Intre puterile aparentai activa ,i
reactiva _exista r.elatiile: _
+
'p2 P:' 'S 2 ,"P,,_= Ptgq>, ScbSq>, Pr= Ssin:cp .. p:·
· Intre ten_siunile de-Jinie Uz, respectiv de faz~. u,,· cure.n\ii: de linie I, ~'ï- de
faza Ir, §Î putere exista, pentru montajele de curent trifazat, r~la\iile: .

J
,_

u p-
·.

Tipul montajului I \

1 1
În :stea ;
Va'd, 1;. .,
. Vâ Uzit cos cp = 3Utlf cos ip
t~ ·tri unghi lJr V"a·1, \

_,
- , , -

. _- _ · g. T~nsl~n·é~- Ù la hornelé unui di~am se_ exprima prin rezisten\~le ra rot~ru- ·

lui ~i-ri a. ip.fa§urârii electromagne\ilor inductorului, ip.tensitati}e curenWo:ç electrici
, I p'rin consùm_ator, Ir prin rotor, 16 prin infa,urarea electromagneVlor inductoru-·
- _lui, §i t.e:µsiunea, electromotoare E = KN(J)v produsa. de dinam: (un<le RJ _est.P · un
_coeficient specific din,amùlui, N numarul -de spire. al rotorului, <I> fluxul magnet_ic
·• produs de.i~ductor, iar v. frecv~n\a rota\iilor rotorului): , ,
. . U = E -_(r.'+ ri)J. : - . (in. cazul dinamului se~ie),
_-U = E - rlr = Rtf0 · • (în cazul ~inamu~:ui §Unt). _ _
:. Pentru utilizarea ma~inii de cur~nt_continuu c_a motor, la horneie sale. t'rebuie
+
aplicata._ten~huièa _l! =:: Ec ri, ~de Ec este tensiun:ea interi~arâ ma~inii electrice.
i · · · -ln cazûl transfofn;iatoarelor uzuale- (eu. pierderi. ~ioi: U
2 ~ e2 , .Pï ~ -P2 ) in
sal'cina ,{cir,cuitul secu~~ar: iriehis p,rintr-un corisu~ator), intre tensiunile_ U1, U 2,
· •.. jo4
 .\
.. ,

--:xntensîta"til~ curen\ilor li,_I2 §i nµmerele de spire .N1,N2, corespunzit~are îjlf&§UI'.8.-

rilor primarului, respectiv· secundarµlu~, exista relati~le: · . .1 -

U1 .. 12 N1
. -- -~ ·ua = Jl.·: ' N,·. -
__ ·b. Dispozitivel.e .electroni~é se: élasifica, ·dupJ mediul in care -are loc _condu~\ia.
electrica, in: tuburi eleètronice·cu vid,;tuburi electronice .eu gaz §Î dispoziti:ve sémi~
conductoare. . · . _ __ -. ·. . . . . . -. ·: ·
tn .cazu1 diodei, în regiuneâ de sarcina spaiiala, care core~ptinde •fun·ctfonarii. - .
obi~nuite a diod~lor ,' variatia intens_itatii curentului anodic J A eu tensiunea anodica. ~
UÀ este bine_ f).pr"Ç>ximatii" d~ formula lui--~angniui_r·.(legea 3/2)-: · - •J •
:, • • • C • : • •. . 8/2 ;_ • •· . • •. • ·.•
i ·, •
:JA==K.UA,
- -iji. . care
d dconstanta M, rtumitâ·
1 •
: pérv.êant_ a, \ depinde d~ geometria • •,_,
sistemu1ui
.• - •
. .• -_ ·
· cato -a.no .· . . _ . _- . . :· : _ _ _ .. .. . _ · __ _: _ · _..
. . . Param_fjtrii triodei; caie:~·dêt~r~in~. _ca,Ji~a~ile §i ftmct1ile/stn't.f' .·. ·_ :
-- panta S . - ·_
.! . · . ·
AlAl ·_..const
~UG
· ·_. ,'
-11/A f.iind'.. cr~§terea -~tensiti~~--- -~urentulµi
UA= · - ·
·-. · anodic, corespu~~atoare cre§te~ii.11.Ua.f!.. tensi~ii de grila, pentru o tensiune anodica: ·
constante.; · · · _ _- ·. _ ·\ ·
4
. . ._ facforul de amplificarè; (J,-. _AU ·-, . . · ;' 11uA· îüiid varia.tia ten- .
· ·. ·· -.AUa MA= const . . ..
siunii anQq.ic.e,· iar. '1Ua-.variatif!..-.tensiunii de grfül; _.
·. ·_ ·. ~ reziste~t~ ~t-er~a; AUA 1 ··. _. ,_. ·.-· . _. · -R: _ :_·:
• ' , • · : 1 AJA UG ... const .
- :Ecua\ia interna··a· tubului electronfo este SRi = µ.: · , _ · . . . _ _ - •.:· ·.
-'. . · Amplificarea unui etaj àmplifîcator c'u triode. poat~· fi ·,exprimata _fo ·fu~c'}ie: ·:
id.e factorul de amplificare
·rezistorului- de sarcina: ·_ · · ·
ar·
triodei, de rezistenifl interna §i de .;rezistenta· RA a · .
· -. ·
, . · . --~ka.. µRA µ ..
. , A. - :~---~g--~•- ·_Ri·+ 'Ri ~ 1. + Ri• .<· -~ .·
RA ·- _ ·'

-:::.· ._.· ln semi~o~du~toare· p~icipa :1a\;on,duo\i~:doua felqri de purtaiori de s;ucin~

~ mobili.: el~-~tro_nii (n,egàt_i\:if§i gol~ri1e (pozitivi) .. _ .. . · .,, .. · .: : .: -:·.: • . ..
· :~-_c- __P~nJrii se!l}ÎCÇ)l].ductori~_.intr_ms~c.i, co~centra1i~int,rinse~a; 'fi-~st~;; 71:~. }i 0 _·.p 0 ! ,
uilde n 0 .§1 p 0 sint concentra}1iJe dè electrom, respecbv de. gohm se;nucoµductorul, m
pu1· la echilibru .termic. , _- <'. · -,· :- ___ ~ . ..· . . · .. _. . :_.. ··: ._ .-· . ·•· .
. . ;Semico_nd:uctorff 01:1.impur.itii\i° se· tmpart. in. semicond uctori. ~~trfose.ci'_ de -~i p
, n tneg~1tiv) .§Î. de tip· p .. Condu,~~ivitatea . se_micon,ductorului este- dat_;a.'.de expre~i~;-
. ·. ' . . ,.::.a . ~(pµ~+ _nµn),. < . ', ·..:
.·und_e µp. §Ï _µn sint. rnobilitatü~ _golurilor ~i.,,.r~spectiv., electropiJor; p. fiin~ ·. CQil_<?f3;Iltr~,:- .
-tJa d~- goluri, -iar n con·c~ntr~\ia.~df:èleè~roriL · ., . . . - .. . :_·· •.· . · :.•.·. .
.. _. ·-h. In câzu(unu.i ci~cu.it Ôscilant, lege·a.·çon~~rvarii energiei electromagri~tiée
sè: •. ~xprima ' .prin: . . 2 .. . . .' . _·.. . .. . . .
.
:_ - .
. . .
'.
.!2 . qC +·.!.2 Li2-
·
_;_ W c1ing. == const.
· · · .
·1n circuitul oscilant, reactâ'ntainductiva::XL-este intotdeauna egala eu reactan-
- \a c~pacitiva X0 : · ·
.-_ .. ,1 . : 1 ·
6)oL · ·- ----·===> c.>o = -= •
· _ _.6>_oC · · VLC "r

·_- ·305 '..

'L _. ·. :
:. "1 ~--: . ,.:c, -
 l.
Perioada oscila\iilor lib~re ale cjrcuitului oscilant ·va ·ri:
T0 = 2n V LC.
Fa~torul de calitate, Q_, al circui~ului osc~lant, e·ste:
Q=(LCJ>)
. · R ~=
. (1)0
=(-1·)
RCCa> <,>=<,>o
.
i. Viteza de propagare a unde]or electromagnetice in vid este
1
C=--=,
Vsollo .
· iar viteza de pr9pagare a undelor 'eJectromagnetice intr-Üil -~ediu omoge~ -es~e
1 C ( \ .

·v = V E(L '== Virµr •

. · Valorile inst~mtanee ale intensita\ii cimpului electriè E ~i in_duciiei· magnetice
B ale undei electromagnetice, intr-un punct a\tind coordonata y pe direp\ia de pro-
pagare, au expresiile: . _ · ·
· E =E 0 sin[~(~--~)],
B= Eo_ sin[2~(i_-
.V T .
1!)] .. A

Densitatea volu~ica m~die (in timp) a energiei ,electromagnetice, pentru

mediile. omogene··§i'.iz~trope, are expresia.: .
rn 1 , E2+ -1 .BO•
f'Y = - ,e: 0
2
.). · 2 2µ

'!
4. OPTICl
')

Optica studiazi ~tel'ac\iunil~ undelor e1ect·r~magnetic~' eu ele insë.§i çi eu

"Su'bstan\a in domeniul infraro§u; vizibil ~i ultraviolet. · '
Fenomeriele fizice explicate \inind seama de natura ondu~atorie a· lum1nii
-conduc la optica ondulatorie, iar cele explicate pe baza naturii corpusculare a lumi-
nii conduc la optica fotonica (corpùscular'a). Optièa geometrica opereaza eu ràze
(fas~icul~ foarte inguste) de lumina, fiind -~ caz ,partièular al opticii ondula-
torii, cind À-+ O. . · .
a. Fenqrnene·Je de propagare sint explicate pe baza principiului lui Huygens.
Coinciden\a diritre valoarea vitezei de propagare a luminii; detèrminatii experi-:- (

. mental de Fizeau, ~i cea a vitezei undei electromagnetice în'vid, èafoulata de Maxwell

·dupa formula c = V: .' a condus la ipoteza haturii -electr~magnetice a lum~nü.
0
Ipot~za naturii ·electrtmagnetice a luminii a· permis explicarea, 1n· cadr'q.l teoriei
dasice, a fenomenelor fizice de interferen~a, difrac\ie, reflexie §Ï-·refrac\ie, rèfJexie
· ,-~i ahsorb\ie §Î dispersie · §Ï absorh\ie. · . . . .. · . •
Re1aiia lui Ma:x;well care da legatura dintre indicele de refra~tie §Î permitivi- · ·
tatea electrica §Ï permeabilitatea magiletica relàtive: ·

n = !!.. = , I e:µ = ~ -
v V eoµo ·.
este in cémcoraan\a eu experi~n}a §Î in domeniul optic, daca se \ine seama de disper-
sia i lm:p.inii. · ,

306
l ,
 - Pentru a:fi. explicate.fe~omen~Ie fizic~ in éàre intervin~ interac:t,iunea lt!.niinii
eu mo]ecu]e, atomi, elertroni, este necesara teoria cuantica a lu~inii, la originea
acesteia 'gasindu-se ipoteza lui .Max _Planck (1900), ca lumina este eniisa sûb forma
de cuant~ de energie luniirioasa sau fotoni~ §i ipotezà lui Albert Einstein eu· privire-
la no\iunea· ·de foton: . · · .
·· : b. Masuratorile efectuate asupra '.radià\iilor .electromagnetice· din <;lome1µ1.lt >

optic (infrarq,u, vizibil §Î _ult,raviolet) fac -obiectul fotometriei. •. · · . ·. · .

. Caracterizarea lùminii din pµn-ètu_l d·e ved.ère al ene~giei transportate de .undele-
luminoase se face cu ajutorul rilarimilm; energetice, iar din punctul de vederè al
perceperii .acesteià de catre ochi Iu~ina este C'aracterizata prin ·marimile_fotometrice. ,
.- Energi~ W care strabate o sec~iune a unµi con tn virful caruia se afla o
SU'I'Sa s, fu u~itate~ _de timp;se_:imme~te flux de ene;rgie ra-dianta: • •.·. . I

, JV: .. .·,··
cI>e
:.
= -[W].
i . . . ·.
•
~ Intensitatea energètica â unei surse ·punctif~rme se défine§te ca .fluxuJ. · de-
radiatie emis tn unitatea de unghi solid, I 6 · A ~e ; unde ÂÜ = ~ ; âÀ fiind.
. 1 ~ ~
aria: calotei sferice, iar r raza sferei.
: _: · - Iluminarea· (iradiere~) energetic~ a ·unei supràfe:t,e ·elementare este raportur · I'.

dintre fluxul de radia{ie care_ ~ad.e norma~- p_e ._acea sta ~i ar~a su pr~fe\ei elèine~tare:: .

saù ,:
,Ee •:.
'
:e [_~ . \
m~2],

E
. 6
Ie
_ .:.2 ,
. t'
respec IV
E';, .-:- ·Ee ~?S oc· ,= _
1 cos a;, . . ,_
2
r \ T;

cind.fasciculÙl de lumina cade füclirtat pe ,suprafa\a, axa conulÙi for~înd unghiul de'
eu riormala
1
la· supri:J.fata (fig. F.A...6). . · , : , '
. .
, . ·· · ,·
S. '1

Fig. F.A.6.
•.
- Sensi~iHtatea spe·ctr.ala. .r.elativa _a c;>chi~lui este data de expresia
. V.= ._0~0 ,.
~e -- .
cI>e, fiind fluxul .constant de energi_e al radia~ei-~u hingimea ~e unda À= 550 nm
la•care a pare ce.a mai puternica se~za\i~ .v:ï~uaJa. _ ,\
• :-.; • . '·lt. ♦• • • ' t . • ~ .. • - . j - • • •
 .. -::....·
,-

r-·

~ Fluxul luminos, \iil1ncJ seama de sensi~~litate,. speotrala a ochiului, este,

. . ~-

. · 4> = kV<l>e, , -
k fijnd o consta~ta car~ poarla numele de eèhiva1erit fotometric al radia\iei.
. . . ----IntensitateaJuminoasa a unei sursé_pttnctiforme este· fluxuHum.inos emis ·
in unitatea de unghi solid: . . .- .
.M) - -
-: ~-- .
l=---,
. -A.Q ·

s.ceasta fiind ma.rime~ .furid.amerit~la a fotometriei, a car~(UI1itate de ma sura este ...

candela (cd), care este ~Lunit,ate fundamentala in SI -'(candela este int.ensitatea, .
1
lumino~sa in dir~c~ia .~ormala, a unei suprafeVi eu aria ·de ~- m 2 ~- ,unui corp .
negru la temperatlll'a de solidifi_oare a platinei f}i la presiunea del,01325 • 105 N • :m.2).
· -:- Fluxul luriµnof _emis_ -de o sursa în. toate -direcµile, eu aceea,i .intensi-
tate, este: · ·
<I> = 41T:I,
·, lumenul (lm), riind fluX;ul luminos emis într-un unghi s91id egal ou un ~teraclian
.de catre unjzvor .punctiform avînd intensitatea de 1 cd (adica; 1 lm= 1 cd •. 1 sr). ·
:...:. .Iluminarea .este fl'uxul 1umfüos ce cad~ nor:rnal p-é u.nitatea de· aria. - · '
E . . A<J> =.!.,
: M' r2_

unitatea acesteia fiiri.d hpml (lx), luxul fiind ilUJllina.re_a unei suprafete de ·1 m3
-._ care prime§te un fluxl~minos de 1 lm uniform-·repartizat pe aceasta suprafaia ,
,(1 lx = 1 lm/~2). _, ·. • . _· _ _
é. Interferen\a ·luminiireprezinta suprapurterea: in: '.ate1a~i l<>c a -doua saü mai
multe oscila\ii luminoasè, rezultatul ob\inut aprec~nd~:..se dupa intensitatea lumi.~ . -..
· noasa in punctul respectiv~ · ·

.
Jr-.1ffJ
r-J '

J • E = E 0 sin wt .fiind interisita,teacîmpului ~~eétric al uildei .luminoase.

· - __ . . ~stfel, dac! înt!::un p_!_n:,.ct P din spayiti -se... ·s~prapun doùa -µnde h1minoase
E 1 §Î E 2 , .avem E·= ~·. 1'_+ E.·.2 -.ijÎ _
- I_ - •
_ . . - .
. . ., '
. .,......__ .
.
. _, . ---._/. .· _,._, .........__... ,

2
1 = ~ _:_ (Ë1+Ë2) =_E~~Ë:+2E
1:Ë2 =11 +. 12 2Ë1 ~Ë2 , +
deosebmd cazurile:
__,,
«) Ë 1 -E2 = 0, adica I = ·1i-+ Isr
...
----
~) E1 -Ë2 ·#= _o, adica _i :1- 11 + 12 ,-
.
<;ondi\ia nec~sara §Î ~uficienJa. pentru ca. do~a unde- lùminoas~ sa interfere într-un .
,··· . . . -~--
, anumit loc din :·spa\iu f,ijnd:E- 1 • E 2 :;ft0. . .
. - .·

· Considerind douf sürse de lumina, ·p11 ti 8 2 , punctiforine, care emit radiatii

· tle aceea,i - frecvenia: · ·· . . ' ·· · ·· ·
,. >
:.Ei -. E 0.sin:(mt+ .cp1},·:i · · · -: .. .. ·
E2 _: 'E~ sin (c~>i+ ·~~), ' ,; -· .' . '·
,· :: :
308 ._
 (·: .. - ,._ :·

' ./
=' /

- ~ - .
Il :. '2E cos
o
q>~
- • -2
~ cpa si~{èJlt
· .. ..
+ CP.i +2 q,s) '
. <-> = .6>1 = _<i> 2 ti l1cp = <p1 - <p2 = cons~arit in. timp, facind .part~ din conclitiile --
- de· interferen\a.
X

.
·

·-·-·~

..... -

.,. '
: ~ .-" ,

1
· Fig_. FX7

.:_ ln· dazul unui ·dispo~itiv Young {fig: F~A.7}° avem:

' - ·_.· --- ·._;. .. ' . i .. .
--·'- l(P) ·_ {E1fE2)2=:4El~.o~2;r(r2,~--ri}'
. _.
·un.de· "
.-\
..E ' • 2~(t~-_-·
=. E oBm- . . 7'1') ~l--.· E-._==.- .-E_oSlil-
• 21t(.l - -
rs). ..
. T C - . . -T C
. .. -~- ~

- -.-.-: . - •. ... . À. _._ - '·. _. . ---: . ' .

._: -:: ._:, -~eI3:~r:u-ri_~ r1 .= 2k°i", u;n.d~ !c--:-.0, ±1, ±2, ... , J ~ lmu:~ iar pentru __
:-~2 ;_ 71 == (~li+ 1)1. 'I =lmln• "ni$tan_iadhitre ~oua maxi~e (sa~ douà.mihime)•--
. ' 2 ; .. '' ' . .
C~nsecùtivè sè IlUIDe~e· interfranja §i ~e ·n.ote&za CÙ i.: .
• 1. ·w. .. (.
··• ·, ' l,·=
__ · Xk+l
_. .. ':7-·Xk-~----
· · ·_ ·, ·. _2l- .·

- _. . ·.:..,.; ln càzul -un~i.1ame' ~~~-1~Üpràfe\e :plaii-paralele, de grosime: d ijÎ incli.c~ .~d~ _: -• .

·refrac1,ie n., Adirerèn\a :de drum; din,tre ra_za; reflectatif pe fata de intrare ai lam~i' iji _
rà~â carÈ} ·patrunde in laJllla, este reflectata pe supriafa\a de ie~ire 1~i revine- in. r~giunea ·
.din' raia: ,supraf~~ei de. intrare, ·este:· '_ · · :, , · · .·_ : .
.
3 = 2nd.C()S.r
.
•;
- . . .,.. ·.·.·À
. 1
+-·2 ~ .
.
.
1.
• . A . ·_.,. . . . . ·;,.., A. . A A . ,
_-_.._·_ r fiind unghiul de .refractie (n sin:r ._ , siri i)~ ·Pentr.u-i =0 avem r = Q §Ï:-:·
.. - ·, - ..- ' . . . ; :,· .. :. ·. -. . ·• ._::À: .- ; . . ..

t:> 2nf+,:~~-·-._ 1
·,,;a ..
.I

-.- ::
 . \

_:_ ln cazul unei pene optice, eîrid .doua suprafe\e piâne ce d~limiteaza la~-
subiire formeaza un unghi mic-între ele (fig. F.A.8) in.terfranja este data de relat,1a:
• À.
t=-··
2an

/ \

Fig. F.A.8'

d. Difrac\ia lumîn~i consta in esen\a din ,,c:icolirea" _de -catre lumina a

obs~acolelor, ·1n -anumite ·condi\ii îndeplinite de lÙ"ngimea de unda a radiaµei
luminoase ~i dimensiunile obstacolelor. · .
ln cazul ret,elei de difrac\ie {sistem de fante inguste, rectilinii; egale, paralele.,
· echidistante Ji--foar~e apropiate una- de, alta), aviQ,d - n triisaturi pe unitatea de -
lungîme
L
(n ,N)
,i distan\a l = !::.. = .!_ îi;ltre doua triis,aturi succesive, maximele.
N n , -
èie difrac\ie se obt,in pentru . --- - · ' · -- ··
. h
' ,

,l(sin i ± sin «) = _kÀ,

A .
i fiind unghiul de incideri\a, « unghiul sùb care- se difracta m;idele, iar k ordinul de
difract,ie. · .· •_ .:. · ·: - · ·
h ,
Pentru i . 0, avem ,
J sin«...:..- kl.

.,i, pe11tru _unghiuri de d~f~ac\ie ~ici, tg_«~ siri «, n punctul ~- in care se = ~- ;

va forma maximul de ordinul k se 'va ana. la distanta X ' f tg (X°·= I sin i ~ fk1-.n.
JI,. -dec1. : _ · . . · . .
· '
I . •

À-=_!_·,.·
;kfn -
f fiind distant,a focala a lentilei. _ _ ._ _ ..
. e. L~ suprala,ta de_ separare a doua medii transparente au loc ~enomenele ,de
reflexie a luminii '(intoarcerea in mediul din care a v~nit a undei luniinoà.~e, atunci
cind, intilne~te suprafa~a de-_ separare ·a_ celor doua medii) §Î de- refrac\ie a luminii
(trecerea lu~inii in mediul al doilea schimbindu-~i direc\ia de propagare}, care se·
Sllpun urmiitoarelor ,,legi". · _ . · . ·
:;::- Unda incidenta, nQrmala la suprafa\a in punctul de incidenia, ùnda reflec- ·
.,tata ~i und a ref ractatii ·sê gasesc in âcela~i plan. · - . . ·
. ;\. . ~ h
- Unghiul .de :reflexie,_ r, este nu:m'eric egal· eu· unghiul de inciden\a, i, -
. h A
adica. i = r.
• t:- A I

- ~ · ~ , re -fiind unghiul de refrac\ie, n1 indicele clè refrac\ie al

• -". n1
SlD re . , , , .
_primului mediu, iar n 2 indicele · de reff ac\ie âl celui de-al doilea mediu.
1.

Cind lumi11a trece dii:itr-un ·!Ilediu optic · ~ai~ dens într-al~ul mai pu~in dens,
. J\ . .,. . .
{n2 < n1}, exista ununghi.minim de inci«;f.en\a, l, de ia car~ raza refractata
nu· mai
trece in cel de:-al doilea mediu, avînd loc fenomenul de·reflexie totala. Unghiul limita
A ·" . ,,.. 7t . • ""' n
i =.l, ,pentru ·r = ;... , are valoarea sin l =·2..
ni
. f. Indfoele de refractie al unui mediu .~ste ··

-~=!..
. V
~
.. ·
'
1 • : • \ • •• • • • •• • •

'.Fenomenul de variatie a indicelui de refractie CU ll}ngimea de unga se ~ume~tè.

-disper.sie. Astfel, avem dhmersie normala (n cre~t~ eu scaderea lui i,) ~i clispersie
an·omalà (n scade cu descres,terea l_µi À). ·
Unghiul de devia\ie 8 (tinghiul dintre clirec\ia_ ra~ei incidente ti dirèc\ia razei
:e:°;l~rgente) intr-o prisi;na. are val,oarea: · ··

+ i' - (r + r') + i' -

A A ,1\ A A ,1\ J\

8= i _ ( A,
I\ .. . ·, . .
A fiÎ!1d. un~h.i'.ul refringent :al prismei .. Unghiul de devia~ie m,inima,. 8m, -corespunçi.e
. . . ,.._ A A ,À . . . . . . . . . _,. .

Ja i _:. i' ~i. r .· ·r.'-, adica: "' ·

A A.
am.= 2i -A~
. " "'
T~înd seama de f~ptul cii sin i = n.sin r, avem:
.

·1 • . • •

. .- ' A "
·.A+ 8m .
sm---· --.·
: 2
~ = ----"-- •
. A
sin~
2

g. Da~a pe ·supr~faia unui corp cade un fascicul paralel de raze, de inte~sitate

.-,I0, experienta arat; ca iptènsitatea 1 a undei plane sufera o mic§orare dupa legea:
. . • • ,· 1 ' . ' . •
·,
I = Ioe~kd,
unde d este grosimea ·stratului de substania strai>atutii ~i k este. coeficienttil de
· absorbiie care, in general; depinde de lµngi~ea de unda.' • · .
h. In general, .ititerac\~unea a doua fascicule de lumina poate fi pusa ~ evi,.
·den ta printr:..o in~galitate·, a intensitaiii fascfoulelor, o· modificare a .direci~ei. de pro-
pagare, o modifièare a speotrelor lor sau-o combinatie a acestora. Acea caraçteristfoa
a luminii la care oc~iul ni?- este sensibil, <:{ar pentru care exista elemente o~tfoe se!}si- ·
bile, este ounoscutii suh numele de stare de polarizare. Cînd ne fixam atentja asupra
-unui punct particufar ,al_fasciculului undéi;, locul geometric al-virfului vectorului
int~nsitate cimp electric·E ôonstituie o masura a polarizarii. ·
Lumin~ în care vectorul intensitate.· cimp êlectric E vihreaza haotic in toate
direc~iile. posibile intr-urr plan, perpendièular pe direc\ia de propag!re se· nume§te .
'Juminii n·aturalii. I.;u·mina in care vectorul intensitate çimp electric S are o singura
di_re~i.e de oscila\.ie se nume~e luni.iria lini~r. polarizata. Cînd extre~tatea vectorù- .-
lui E descrie un· cerc,. &vem lumina polarizata circular, iar cînd aescrie o elipsa,
avem lumina polarizata eliptic. · · · · '
• I .. . !
311
 :: .......

. . .. ·,·: . J ' ' . • -. - ,'· _-- - - - .- . -- • - - - ' .. •

Una dintre mêtodele 'de ob1foere _a·luniinii polarizat"e o constituie polarrzarea

prin reflexie. ·Exista uv unghi _de -ïncidenta i8 , numitunghi Brewst_er1 pentrµ care
lùmina. reflectata este total ·polEir:~zata, fijnd expri~at prin · · ·,: · · · · · ·
I\ .
. . .. nz
tgz.B = -.
n1 ..

i. Optica geotne~rica folose~te no~iunea de raza (fascicul fQarte îngust) de.

lumina _definita ca ·direGiia de-a 1ungul careia se ·propag-a h111iina, considerindu-se
. ca intr-un mediu-omogen §Î ~zo_trop lumina se propaga tn.linie dreapta. De asemenea; · ·
se respectçi Jfrirwipiul ind·epen~enteHascicülelor.de_lumiria ~i principiùl_ reyersibilitâ~ii
· drumului razelor de lumina. · · · · . · · :
· , · · ·spat,iul·optic est~ _hripartit;în dou~ iegi_uni; ~pâ~_iul obi~t (r~gfonelîn care
·se gâse§te obiectuini ·spaiiul imagine (regiunea in :care se afla.•·ïm~gipeâ) ..
. Supfafatà care ·separa doua' ·medii transparente eu _indici. dé_ i:-efractie difea·iii
·se nume~té dioptru. ln cazul_ unui dfoptru sferic avèin urmatoaréfo re.latii funda..:
mentale: · · · · · · ·
,· . ns n1 ~ n2 - n1 ·
·- . X2· - • .X~ ~ R '
numita r~la~ia punctelor co-03ugate (x1 fiirld distantà de la vîrful.d_i_opt:r_hlui.-Jà ~ma-
gine, x 2 dist~nta de la virful dioptI;-ului l_a obiect, iar R raza dioptrulûi), · care mai
poàte avea forma: ·· ·
fa + f,.= i,
~~ Xi

t/'fiind distants. focaUi ·obiect, ia~ f2. distân~~- foéala ·im~ihe.--

A doua _reiaiie d~ _exprésia maririi liniare- ~: . · 1
:,

-_,~ . ~ n1 •.
· .. Xi na
In cazul oglif!zilor -s~erice, punlndu-se ._condi~ia formala n2
. = -n1, avem
1 '.+ 1. _ .2
:i:2 .xi - R •

_.sau,_ deoar~ce f1 . '2 =l == ~ ,. rezulta ',

. ·1 1 1
_': x~ + it =-,._,
iar· marnnea li'niara 'este _--~- :== ..._ ~.: 1 • • • _: .
1

; ·.·· Pcntru·.fasciçuJele _luminoas:~are strabat· o Ientili ·subti~.e (de -g~osi~e- negJi-

. -~ jabiJa in ·ra port cµ raze~e de curbura R 1 §Î R 2 '•ale suprafe~elot) ~i care:forrneazâ eu
,-· axa 1 opticâ a- lentilei ,{ dir~c\i~ trecind pr~n cehtrele de curQurif alè {celo_r. doua supr·a•
· fet.e ale lentilei). ùnghiuri neglijabi1e f~\~:-de .. u.n .racli8.!1 (fascicuJe: par~iale) · avem
formula fundamentalâ _a l~mtilelor sub\iri . - ·. . . · :_ · . · .. _ .
. .
•1 f
:--_
x2
---. ,1-.
.x
= C

(n ~ 1) -:-- - -··. ·• ..
·
•

. R1 . ·. Ra ,
(• 1 •)· , • .
1

· , i~ c~rè x 1, x 2, R1 rµ R 2 se miis·o_arii·Joiosind ca origine centruJ opti~ a1· ]e~tilei.. (Prin

conv~qtie, ele sînt ·pozitive dacâ ·se afla in dreapta lentilei §Ï. negative daca ·se· aflâ
1n ~linga· ei.) . . .· . . . . . _. . .• . : .· ·-: ; .· . '
"'" . - '

312. ... .
 ........
. -- -~ ~-

-rolosin.d definitia· distânféi-fqo_ale -d~ta'. ~e-

:-· ; •. ' . .' ~ . 1 . - '

·. •····. •. . . .· • .·· .· .·. . _ . ,_- (n ~• 1) ( ; 1 ~-:!J ·'-

:formula fundamentà1a ·a le~tilelor. sulitiri de-vin~

:1 1 1 · . .,
. ,.. .
-Xs -. - = -f X1
=.C,
.
C purtind numele -.de putère~ optÎca ·sau · corivergerit~ lènt~lei.
Convergen~a unui sistem ,{bloc) .·optic format din lentile suhtiri alipite· ·este
egal~. eu suma _convergentelor l~ntilelor coD1ponente:
. . - 1l

.i. -
. :

, -·
::_·
_, -
_-C-
= -f = L..i"· -.1fi •.
. 1_ ""-·-

1=1 '. 1 ;

- . _ ln .cele··prezentate s-~u faèut· rumµi.ite: prest~puneri cà.: existenia fasciculelo_r'.~ .

·_de lumina paraxialë, a unei iuiagini s~igmatic_e;_ coresporidenta · unei. imagini planè
:~i: perpendiculare pe Î:\XUl optic' peiltru u11 obiect mie plan ~i :perpe11dic•ular pe ax~ . ~- ·:
, nedeformare~ imaginiî.fatii' de 'obieot, aoela~iindice do refrac~ie· pentr'u toàte radiâ:-
ime (mediu nedispersiv sau_ IumiilJ monocromatiëa). Nelnd~plinirea acestor condiiii ·
<·-
duce la- ~numit~ ;imperfeotiuni ·-prezentate de sistemele .optice,, .· numite. a:Sm.·a.~ii.
E:xisfa doua clase dt::aberaW: âhe1•atii ·.ge(?m~trice §Î aberatii cr'omatice~ .-> · ' - ·
Un instrument optic este· ûn ansarriblu de lentile; oglinzi ·~i diafragm.e -eu
• ajutorul caruia se obtin imagin~ .ale diferitelo_r.o~iecte .. Un instrumè'nt·optic se caraë~
. 'terizeaza prin marire; put~re, grosisment §Î putel"ea separatoare. Exista ..do~a .mari · _
clase _de instrumente·: instrum~nte care dau imagini r~ale (aparatul fü~pgrafie, _· ·.
ap~rat~l ~-~ p_roiectie) §Î instru~~nt~ oare dau_ imagjni virtuale (lupa, microsoop·ul .·
optm, luneta, telescopul). . , · · · _ -· · ·· = • · •· -

.- .' _ j~ Experiênta lui _Fizeau, e.xp~rienia Michelson~Morley ~i 1experien~a lui Kauf-

màim au juc_at un rol hotaritor în·elaborarea teoriei rela~ivitaiii restrinse de ciitre
Albert Einstein; care are la baza. urma~oârele postula te: · _. · . ·- . . .. · .
, : ~·Fenôn1e~ele_ fizioe se désfa§àara identfo in toatè sisteqiele, dE~ -r~ferint~t.
in er_!fale; dâ:ca.)ionditiile initi~lê. sin.t -identice. (formµl~rea legilor··fizicii. esté ~cè.e·a~. :_
in toate sistemele de refe~inta inertiiale). • · _ · · _ ",_
· · ·, - ·Viteza. Juminii in vid are. aceea§i va]oare in toate sistemele de ~fèrinta iner•/
tiale,~)n toate~dir~cJiile.. · - . ·: · _ - .< •· . · .· ·. - .. 0
• • •• -:- .- __ ••

._· <D.e asemenea, se yine· seama de faptul ca simultanejtatea a· doua :~venirrienie i· -

dfo locu:ri.diferite este relativa ... , , . -. . ' · . . · · ' - · - .·· ·· ·: ·
. - 'lntre· coordonatele apat10-temporalè (3:~. y; z, t} ~l~ unui ·evenimentε _sistemul
de ref~rinia iner"tiial S ~i co~rdonatele spati<?,tèmporale (x', y', z', alè àceluiaip,· n-
èY~n.inient fn sistemul do referint~- inertial S' -:-" s~ mi~cindu-se eu viteza constantâ_
-=-
.v ux •v fata de S ~i: Ox •fiind p8.raJela cuO' x' ~ exista relêitiile de transformarë --
ale. lui Lorentz: · - · · r' - -o__ • .. •

· x' = .x.:'- vt : : :- _:_;- ·. ~~--f:__vt~_ , ·

·V~-~~:- . '
-· _ .· Vi-: _·
y'~- - y, u= y',
,
. z' .· ·-,z, ~ = z', '.:. . ,.,~
·,- .. __ -, ·v.
: _1,. . .
~ . . t -,- -;;- X , t' + v.. x'-·
t'- = ~ ,.· '. t '.•
1/ ; .~ i,2··-,_-- ' ' . • c-
t
·. v.1·~ -~ ,·-. V1 ~ ~ .
.. -

' ._·.: ..
.I

1· -
 . Consecinlele cinematice ale 1transformarilor Lorentz constau iQ. existenta unor · ,
rela}ii intrè lungimea cinematica {miisurata in sistemul obsérvat?rului) ~i lungimea
proprie (masurata in siste.mul in care se afla obiect:ul de. studiat), l!,,.l = 1!,,.'l~-v ·.1 - -~ ,
· lntre' ·timppl cinematic
. ,
§Î _tiinpul
' .
propriu, At = V~ ~
1 ' V
a,teOremei compunerii
.
. . -c2 1 • . •

vitezelor in mecanica relativista:, · _. '

. , Ux - V
Uz·=-.- - ,
1 ·_ llx~
c2

= u:,· v 1 - ,v21c ,
2
lly
f.J... llr.V
• ·r c2

1 ,
Uz. = Uz
___ t•2 /c2
I/ 1 -._..._.._,
1 - u.'C1t
. c2 .'
. . ~oua co_ncep\ie despre ~pa~iu ~i timp, in conformitate CÙ t.eoria ,:~lativit.atîi
•rAstrinse a lui Einstein, implicâ o schimbare fundamentala si in dinam1ca. Astfel~
lagea fundamentala ~ dinamicii capata forni'a: · ·
r .
1=F·
dt '
masa unm corp in mi§care dppinde _de ·viteza. ~a:
m = _t_mo__
·. va•.

. .
V
.
1--.
·. c2
. .
••.•iar.,energia--cinetic.ii ·a unei particulé :de mas~ de repaus m.0 este data de expr~si_a_:.
Ec =W - ll'0, . -

unde W = mc2 este energia totala a particulei, iar W O = in 0c2 este energia de, repaus·
a particulei. ·. · · ·'
Variaiiei l!,,.,n. a masei îi corespunde totdeauna o variaii~ de energie, AW; d~ta
de 1·elaiia: . "· ' ·'
. l!,,.W = c âm.
2 J

5. FIZICl ATOlUICl ~I NUCLE~\.RA.

F~nomenele fizice in care se manifesta aspectul corpuscular al luminii, cuanti-
ficarea in .sistemele materiale·, radiatia termica ~i fenomenele fizice in care se mani-
festa aspectul ondu]atoriu al microparticulelo~ constituie originea teoriei cu~ntice,
fiind fenomene fizice, descoperite ,a fine]e secolu)ui al XJX.:Iea ~i in primul piitrar al
secoh.dui al XX~lea, care nu a;u putut fi 'explicate ·pe baza. fizicii ·clasice. , .
, a. EfectuJ fotoelectric exterh este emisi_a d~ electrozi, de ~a tre un corp aflat sub
aciiunea raµia~iilor electromagneti~e. Ex-pevimental se const~tâ ca: ..:.._ inte.nsitatea
curent.ùlui •fotbelecU·ic de saturaiie este direçt proportiànala eu fluxul ::radiatiilor
electromagnetice incidente, cfnd frec,•enia este. constantâ~ --:- energia cinética" a

,,
• t '
:. • . •. , . ,,.- . I , . '

.fôto.ele~troil:ilor: emi§i· ère~te.liniàr .ou fr.ecvent~ ~adiatiUor electromagnetice ~i: nu·

,depind~ de fJuxul ac~stora §Ï ,-'- ;IDtensitatea curentului fotoeleotric- esté diferita ·
de zero nu.mai daca frecventa :radiatiei incidente este mai mare sau cel putin eg~la
eu
o valoare minima.. Aces~e rezultate experimentale pot fi explicate eu ajutorul'
.
ecua:tiei lui Einstein: . · ', · · · · ' · ·
' ' '. '
~

1 . '
hv-= L
' '.
+ -m
2
v 6
2
,

h~ fiind ene_rgia fotonu1ui c_edata electronului_, L lucrul me~anic de extraciie fl.l elec-
tr~nului clin. ~orp. (~nergia de. e~traciie); iar ·; m, 0v2 energia cineticii a f~toeJeotro-
nului extras. . . -
, Efectul Comptori consta 1n éiocnirea foton-èlectron, fotonul cedind riumai.. o
parte di~ energia sa electronului-. Aceasta f&ce ca lungimea de UI!dii À a radiaiièi'.
1mpra~tiate, faia de lûngimea de undij À 0 a radja\iei incidente, sa fie data de expresia
- . .
À= À 0 +Il.À--:- 1\0 2A sin 2 ~ ,
' .
+ 2

.A = ~-fiind fongimeà
· · ' ITl-nC .
de unda Compton, iar 6 unghiuJ sub care e~te l~pra~tiata
. · ·
radiatia · incident a. . .
Energia cineticii a. electronului de recul este
.. 28
2A Stn,-
E _ •hc , .2
· c- Ào. ~ + 2Asin1 ~ •
. 2

iar; unghiul. sµb eare este· difuzat: electronul -và fi

0
ctg.-
· cp = arctg - -2- •
1+ A
Âo
1. - . i • 1 •

Aiµbele ·efeète_, efectul fotoeJect-ric ~i efectul Compton, au fost explicate admi-

·=t;irtd natma· .corpuscui'ara a ra~ia\ièi ·electromagnetice, particulà miroita foton .
. avî~d ·energià .& _ "hv, mas~ de repaus. mo = 0, ni.asa de mi§Cal'~ m = .~, vitezà
. 1 l ·hv h : - . ·• . l . ., 0 . ,
-v = c, 1mpu su p = - = ---: ~1 s~rcma e ectrica q = .
~ C À 1

b. Electronul ·constitùènt al oricarui atoni estu particula CU cea mai mica

-sarcina elect;ica e = -1,6-10-19 C,. masa de ηepaus m 0 ~ 9,1 • 10-31-. kg §Ï eu eu
.sarcina ~pecifica .!!... _:_ :_1,76-10 C~kg-1 •
11
. m .· . .
· · c. Ideea lui de Broglie eu privire Ja proprieta\ile ondulatorii a]e -microparticule-
lor a condus la presupunerea. existe~\ei _fenomenelor·fizipe _in care se manifesta as-
pectul ondulatoriu àl microparticulelor. Conform lui de Broglie, unei particule de
-en~rgie E §Î impuls p i se. poat~ a~ocia. o undâ av1nd frecventa v = E ~j l~ngimea
• y • • • • . h
. 'd..,a ·). === - ~
1, li
• E xperienta
. . 1\J.I. D. av1sson
. . t eza
~1. Germer con f'1rma"' . 1po . lu.1.
d. e un - --:-
. · p mv. · ·
de Broglie, fünd v~rificata .relatia,
2d sin e· = nÀ, n . · 1, 2, 3, ... ,

·315
 ) . - . .~ ~~

. und~·d.este dist~i~ int~r_plahara (distan\a 'dinire"plane cristalografice),,'.·a -~unghiu]

.de: imprâ§ttere a eleétro~ilor-}~e re\eaua: plana. cristaliila ti_ : :- _· >_. . : · -
·À = .h ·. . : h = . _: · .k .•
_ p -· V2mE ·V-2emeU

- -_ · d .. Interpretalea statistica ~ dualismul~r' unda-corpuscul inliitura contradièfiil~

care ~par dacâ se piistreazii_noti~nea de stare., p_entru.un sistem_fizic; data de· fizica
clasicii. -
- . Sistemele .fizfoe cuantice ·sint ·guvernate de reiàime.- de incertitudine ale lui .
Heisenberg: -- .
11
ÂX• ÂPx ~ - ,
. 2

-~ li
ÂY·~Pu ~ -,
~ 2

~Z•ÂPr·~ : •,

e_. În c.âzul atomului_ de hidrogen avem · formula Jùi Balmer ·gene1;alizatij.

pentru _seriile spectralè: ·
,. ., -=- -1=·.·R (12
V -.- 2
1) ;
. À _· n1 n2

~de R este· constanta lui Rydberg, n1 ~ 1, -2", 3~ ... , n~ toi intreg, dar· _n 2 > n-1;.
12
· Estiinarea ra.zei unui atom, ra. = '(_ 4~ M ) ' , M fiind - m.asa unui kÙojnol,
.- . TPNA .
. ·_p densitatea corpu\ui considerat, iar NA numar.ul lui Avogadro, a è6nâus_ la o valoare
_de -(1:72) • 10-10 m. - ._· . ·. . _ . . ·
Exp~rienta lui Rutherford a aratat. ca raza 1:1ucleulÙi atotq.i~ ·este de ordinul
a (10-14 - 10:-15) m. _! · . • - •

-. _ _Modelltl_ pJanetar a~ ato~ului, ii~ind seama _cie postulate_le lui ~o4r (a.· sta~ile
-Jegate ale atomuluî sint stari sta}ionare;h. la- trecereà.dintr-_o stare':st~iionara, m,
· ~.a:Ita stâre sta\ionar~, -n, atomii absorb sau elll.Ît radia\ie e'lé-ctr9magneticaj. carei
.-:- _·fr_ec!~jl~~ este' Vm~··_.· _ ~-:(Em ~ ~n)}§i'de_ GOn_diiiade ~u_antificare ~7tf · --~À-n_;·.'-
. a condus· 1a expresia razei pririlei orbite_ 1Boh~: · . . . ·. _· . . -
. a .
r.1. ._ e:ol, a == -0,, 529·.:10-~o
. . .m
n,m0e , -· ·
_:_ ~i la éxpresi_~ ene~giei · totale cuantifièàte a electromilui. in atotni!I: de .. hidrogen.
·'moe4 1
En= ---- .. ·--2-,-
. . . 8/,," . e:o na
'\

n .fiind_ m~maruJ. ·cuantic principal. _Pentru constanta . Rydberg s~a ob~inut :

4 ,
R =· m!\ = f,097373-10 7 m-~.
8/re:o
. Pentrti un-.atom hidrogenoid, energia totaJa
/ . .
cuàntificata a .. electro~nilui este:
E n= . Rz2 -t .:
. - . . na

.:~16 '\.. ---

 . '. i .

··:; _tallloul periopic. al ~lem~n~elor .. p_qat~ _,·fi: e?{pUè~i çu aju~orul_ nûmer.~9t:;!:'-,

·. ---~a~ticé· -(n~niarui·: ~uantié principaj /~ _· 1;_ .2, :••. ; ~11;marul· cu_~ntic -~rh~till~ -~--- _
1

_l _.0, .1,_2, ~:.,; n ;_· 1, -numarul èuantio magrietiô. m = 0,: ±1, .. ~, ±-l,~·nuuiairi.]_ :· .-
e~~tio ~e sp~ s =. ± : ) §Ï. pr~ci~~~ de ex9luziune .al 'ui Pauli, numarhl D:l~p1\f }
:~e electro~i eu acela-~i n_um~ cù_~ti~-- prmci1:1~l _fii11d: _ _ · " · - -.- · -
,i..;...1 · 1

E 2{2l + 1) = 2n
. L=O
2
•

·eJN~cl~\tl este format dfu ·z-:p~otoAi 'i (A-i} neutroni, A fiind numt~i d~ ·
masa, iar Z numarul at_c,mio. · · · . ·• ._ · -. · -:_
.: $tabilitatea·nucleelor ·atqmi~~ e-ste..àsigurati de energia de lègatur_a (e.~rgia
~eèes~ra pentru a desface un nucJeu i;olat,, 1n ;repaus, 1n nucleqni izola~Hn: repfius:}::.
--..
- • .
+
--wlcg. =="[Z_~-- .(A_;_: Z)njn ~- M(A, Z)] c2 , : ·-- ',:
-.. -~- .. : -~--~ ·-- •.--1.··_·:·
- _
', -~_ - ,-· ._· . ·•·, ---~-- · .. ,·_·.·.~· · .
.llllde M(A,, _Z} este masa nucleului de _num~r de masa A ~i de numar atomi~:z.;:
. Masa atomica este data_ .d_e -~xpr?sia: . - "" ·' -
M (A Z)' ~-M(A Z)·_ +zm -
- . .a . ' .. - - - , _ - _e
.!c3 weleclronî
. _leg. , ·
';-.:-::_·t

unde wr~;~troni - 15,73-V/8 [eV] •.

Deoarece ~asa atomica:
. se p:<>ate d~termina experimental,
. -.
avem:
' . .• '

. W1eg. = [ZmÉI +·(A_...-ZJmn- Ma (A,_ Z)] é2•

-Raza µnui :hucleÙ ~tonric .este~dat.a-de expresia~

. · .R · R 0A 118. - (1,20:±~0,01) ~ 10-1SAt/s [m].
f. Proc~sui pr~ ,care doua p~rticule ·sau sist~ine de particule interac\iorieaz~~ -: '·- - ·_.
prin for\e. nucleare, ansamblul" desfa.cindu-se 1n maL_ multe particule_ (nucle~)_·::~·. ·
poarta numele de reactie nucleai:a.:_ - · · · ·-

. .
.·\z·+Axx-~
Za
Ay·Y.+ Abb.
Zy zb -~X . . . f .
1
' - •-: ,Î~geàcon_servarii enérgiei într-o r;e~c\i~· riucle~-ra conduce la energia et~ reac~i'}'; -~-- ·-
. . --Q ·_:. 17b +<EY Ea E,x. . - - -.
..,... Pc- . . ·c ~ . C -:- C '

unde· Ec si11,t e~er~ile cinetice ·ale. compon~nWor. Daca Q > 0, reactia- se nume§t~ - -. -· .,
exoenergetica, iar- daca Q < 0, reactia ~e nume.~te endoenergetica .. · . - · . - · - : , __
_ Daca·se-~ineseai:na §Î_ delegeaconservarii impulsului, în sistemul laboratorul~i•-- ·:-· <~~--
âvind Ef = 0, se noate ohiine o legatura între energi~ de reac\ie, Q, §Î, caracteris--_• " :- ·
. ticile particulei b, -exprimata prin relatia: · -
. . _- . . .-. ---~ '1· .
. Q = (1 + mb) Eb ~ -(1_-•~- -)~.Êb ._:. ../2m" ma mb ~~:. COS, 8-
mx c - ·my .c my ·' -
fj fiind unghiùl suh care este impra§tiata parti~ula b faia de direciia··ae depl11sa~ë,:
a particulei ·a. .· · : _· _ - ' , ·- ·:-- ,
- g. Legea d.ezintegrilrii radioactiv_e este· exprimata prin rela~ia: ·-
t
·· N==Ne--;·
;· . 0 '
. /- _.

-:>. - è .
 . . ,I . .

.unde N estè.nùmarul de sistem,.e in stare ex:citatii' 1a momentul t, N 0 ·ilùmarul' de

sisteme in·stare exoitata la momentul initial.(t0 =:= 0), far-reste via\a medie a si~t~-
mului; ..!. = À poarta numele de co:µstanta radioaotiva sau prob~bilit.atea de dezin- ,
~ . '

iegrare .tn unitate de timp: T112 . ln/ se nume§~e timp de înjumata\ire. ·

Legea de atenuare a fotonilor y se.exprima prµi:
l(x) = l{O)e-µx ,
:X fiind grdsiriiea stratului de substan\a strabatuta de fascicul, J(O) intensit~tea fasci-·
-cul4lui la intrarea fu strat,ïar J(x) intensitatea fasciéulului la i_e,irea din strat~
h. Partic:ulele elementare pot sa interàc\ioneze, cunoscindu-se trei tipuri ·ae · ·1
interac\iuni eleme~tare: · intera:c~iun;Ï nuclearè, foteractiunr electromagnetice ,ï
faterac\iuni ·slà.be~ Aceste interac~iuni satisfac légea de c_onserv~re impuls-energre,
legea de' conservare a momentului cirietic ~i legea de conservare ·a sarcinii electrice'
~i b~rionice. Interàc~iunile tari_ mai satisfac legea ·de cpnservarè a strànie;ta~ii etc.

'1

,./
 . B. PROBLEME -DATE. -LA CONCUBSURILE -· , .
.....
. DÉ .A.DMITERE
.' . IN ÎNVlTlMîNTUL-
·• SUPERIORI
. -,,· . ' . ' ' ~ .

I
-ENUNTURI - ~ -

.1984 · ·

1. ,
ÎNV.lTltiîNTlJL
..
;· - ,.. •,'.
TEHNlo· ..

.. . . . .· . . ./ . . _. ' - . ' .. . : . .
r ·«. PROFILURILE: MECANIC, .·.: ELECTRIC, . ENERGETIC, MJNE,.
PETRÔL, _MET4LUllQ-1E, CONSTRUCTII, GEODEZlE, . TF;HNQLQ_..; ·- -
i_ I GIA $1 CHIMIA TEXT~LELOR, TEHNOLOGIA $1 CHify.HA J?R,ODU-·
SELOtl. ALIMENTARE,. FOR;E$TJER ·(specializarea INDUSTRIALI:-
ZARE.A LEMNULUI), GEO.LOGIE
··:-~ :I.1°. I)oua:corpuri cu.masele !17,; = 1 kg ~i m 2 • _ 0,5 kg shit -~runcàte vertical,
' îzj sµ~, din acela~i Joc de pe .suprafa1~ P_amîptulqi, ou vitezele. ini~iale i101 = -65 m· s-1
~' :r~spectiv, Vo2 =1oo·m•s-1 , Ia.momentele t~ .· .o ~i t2 = lit. 1n condiime in .car,e
·corpurile se cioonesc plastic în ·ae~, sa se determine: a) vi~eza initialâ. a c_orpuJui .
format prin cîocnire, . daca· At· = 7 s; h J cre~terea. temperaturii ·celor doua~
corpuri in· ~:çna ci9cnirii (tn coijdipile de la punct.ul a), daca înai~tea cioènirü :
·co!purile au a.cee_a~ï teinp~ratura, iar cal_d Qr_· ~ lo:r s:pecifica . -a_ë€ea~.i v_!11o_ ~re~· .. are ·
c = 1 500 J. kg-1• l{_-l; c) mterval.:ul de I valor1 ale Iw Ât pentru Mre ·~1ocnire.a se- ·
.,procfuce... la · q .Jna.Iiim~ . .k ~, 180. Ill : fa.1,a, d~ supraJat,a Pamîntulu.i... ,Se V.a · 1ua
- g ::;::: 1.0 .m ~ s-2. . . . -. .. . . ,. ,. . . . . i • • ·_ ; • • • • : • • - - . ••

. _'®'. b cantitate.de.heliu ocup~ yol4mul V1 . - 21~ la presiuiieap 1 105 :N ~m-~ · ~ · =

§Ï temperatur(l T 1 = 280- K. Qazul· es.te -comprimat adiahatic pina la vôlt?-1nul
V2 : V1 /8:§iapoi destins izotêrrn p1nJ. oînd presjunea sa.devinep 3 = i;5 p-1 • -O-az:uJ·
la
revin~. Ja starea- initia 1- .Pri~t:r.-o .transformare ~ep:r:ez.entat~ î.p.. coordonatèle Pr: lf
priij segp:ip,~tul de dreapta care une§te :punctele reprezeI1tînd starile 3: fJÎ 1. Cunoscîndi
. cald.ura·molara la.. presiune const'anta _à hel~ului C.rJ =· ~R (unde'R :es'te constan~a ~ni-•
. : ._,. .. . ...... ; .· . : .· : 2. . ' .. · . . . 1

·_.· vers.ala•_:a gaz~lor)~_ ~a ~e.âeter.inine.: a) exponentul adiahatic. ~l helfuhi~_,_ precum .9i·

te,nperatura ~i voluinul ,sau în starea. 3; h) Jucrul rµedanic:_§i caldura. schimhate· de•
gaz eu exteriortil în procesul 3--+ 1; c) randamentul motorului t~rmic-,care àr fürië-
tiona du.pa cfohil peversihil co11siderat. ·_Se. dau: lg 2 · 0,301 §Î lg,3 = ·0,477 ..
._. . 3°. .I)oua condensatoare -ou .capac~t.aWe- C1 ==. 100 µF _~i C2 ~~250 'µF _au -~ite:
o arm,atura 11:nite între ele-printr-un fir leg~t la pimtnt, celelalte arm~!uri.fiind incar-
c~te CU sarcinile,ql :-. 5. 10-:-3 C ~i, respe"c~iv;,q2-:-:- ~3 .• 10-3 C. Se leaga-aeestê·arma--
. turi printr~un ~olenoid~_ Se -cere.: · a} tensiunea el~ctrica dintre armatµrile fiecarui
'conden~ator, dupa stahili:tea1 ~chilihrul!li1,, elec_trostatic. · · · . )'-----
-· .. · · Dupa stâbilirea eohilibrului; la· 1>.ornele solenoidului se· conecteaza o su'rsa dè
tensiune· alternativa. ~tiind oa _rezol)àn~a cireuituhii LC cons_iderat se· ob~ine: •.pentru
-freèvenia. v0 ==d59 .Hz a tensiunii al~ernative, M se determine: h) inductanta-sole-
. _noidufoi ~i intensitatea e(ectiva à curentului dehitat.pe circuit de sursa eu tensiunea
alt_ernatîva U'= 14,1 sin 3-140 .t (V), daca - în acest caz ~ rezistenta eleot:r:ica' a ·,
_so}enoidului este neglijabila; c) valoareà. maxima- a vitezej de transport- a eleêt:ro-
, ni}or Iiheri în conductorul sqlenoidului, îll' conditii~e pµnçtului h, dacâ 1aria ·sectiu.nii
conductorului solenoidului este A·= -0,µ mm2,' im- conc'entraiia electroniJor liheri
din conductor este n =.1029 ·eleçtro~ liheri/m3 • Se da sarcina electrica elenientara
· e·= 1,6 · 10~1~ C. -·
'.
,_/.
. a:19-.
 .. 4°•. Sa ·se. de_dùçif:_~ a{teoréma: ':'atiatiei'..èri~rgiei :cinetice a: ·p~n~tului materiaJ; . ·
h) vitèzâ t.érinica~a moleoulèlp1\un~Ii-gaz idéal,pornind de la formula fundamentali-: ·
a te<lriei :cinetico-molèoular~ a,,gazelor; c) :tensiunea eleotromotoare .indusa tntr-un
çonduétor· reotilintu: ~are. se deplaseaza eu viteza _constanta într.:un cimp magne_tic
uniform. _ · · . · . · · .
· · .·. 5°. Sa se sorie, indicînd semnifioaiiile marimilor fizice-oare iotervin_: a) Iegea
faL- Bernriulfr; ·b) vàriat;ia densiïa~ii unui .oo'rp solid ou. t~mperatura;- o) e xpresia
inductantei·unei bobine. . . . ..
. . ·. _·n.·· 1°. ·Un corp ·cumasa~ = 10 kg uroit pe un plan înclinat ou u·nghiul 6 .. 30°,
- -s.uh ac\iunea ùnei for.\é F -:- 100 N, orientata odzontal, care se aplica corpu]ui din
-momentul in care acesta se .aflâ in repaus, la baza planufüi înclinat.. ~tiind ca in
-cea de_-a d9u,a:S<:t~~d~ ~mi~o_iiJ:.ÎÎ corpu! :parcurgè distan~ad•--:- 3 m,.~~ ~e ~alculeze:
· -â) ·-:acc~ler~_~1a-~I§_ca_ru cprpuiu! ; ~) ·_co~f1c1en~ ul -~e-freoare. h~tr~. corp ~1 plan_Je) Iucrul
mecan~~ .ef~ctuat de fort,a F ,pma cînd corpul ~Junge..la înalt1mea h = _10 m. Se va
lu~ _g ·:.' 10 :rri.~2 • ·. _ . . - .
:. · 20:. Uouà :vase :eu volumele .V 1 ·-:- _1.0-3 m3 ~i V 2 = 3 · 10-3, rn.3 .stnt. puse in
-cnmuriica~ie_printr-un·tub de vplum 11eglijabil. Vasele contin.heliu .la: temperatura
T = :300 K ~i presiunea p "'"'.""" 1500 N/m2 • ·Gazul din vasul 1 este incalzit pina cind
0

·. temp~ratur~ sa: se dubleaza,. !âra ·c·a àceast~ ~a afecteze :te~p~ratù~a ~azului_ din y

Sa
vasül4. ~e_cruculeze:_ a) m~sato\ala,de gaz dm cele doua v~se; presl'unea_gazu- b'
~urc11n v~se-_tfupë. înëalzire; c) raportul _(.\intre vi_tezelëtermice alen10Jeculelor gazuJui.
-. -<lin' ç~le d~-~~-vas~t··1n st~rèa-îinala.
· · ·.
dàu: ~asa··molari1 a heli'1lui ~A kg·
· ·. · · ·
s~· · ·
µ. , kmol
~i c~1Ïsfajit,a. univêr_s~a a gazelor perfe(?t~ R . .8 310 k - ; ~: K·. .Se negÎijeaza . dila-
. . mo .
tarèà ~àsuhfr 1.. · _ . . .
·_ ..3°.·~rfouii' sfere metalice, idèntice, ·de dimensiùQi foarte mibi. ,i mase egalé··
m= ·..::_ 3-· 10-5 kg, sint ·atîrnate de doua fire izolatoare, inextensipile, avtnd fiecare lun~
- gimea. L ·· _- 1'1 cm, _distru,'l\a dmtre punotele (aflate\ la aoeea~i inaJ~ime) in. care sin t
fixate celelalte oapete ale firelor fiind d . 2 cm: In situatia in care firele stnt verti-
•cate·,- sferel~ slnt iµcarcàte eu, sa_rcini eleotrice egale .,i de a~ela§i semn. Dupà aceasta,
. sferele ~e depla:seàZa·~i rjmtn îneohilibru cind tensiune~ din fire devine· T = 6~.10-4N.
~sa se cafoulëie:. a}· sarcina electrica, de pe fiecare sfera; b} lucrul mecànic efectuat
. ·d~ fo.vt;êle e!ectri~e "pentru a aduc_e sfe~el~ ~d~n. :eozi\ià .initiala in ce~ fina~a; .c) ~tiind
-di- .o ,sferà 1dent!cà .eu c~le eçms1derate, 1m~1al neînoarcata-.eleotr1c, este adusa .. in
·<-·ontact_ pe ·rîrid; ·sepal'at, ~mJiecare ·dintre. oele doua• sfere incarcate: electric, · sa se
determfüe •ce part'e _din sa:rcina. electrica ini1iala pastreazii -fiecare sfera-. ·Se dau: ·
: ~' 1- . /9 :-)0~ ·J'f • fil2 jC2:'_-~i
~r.so
·--10 m/s2• · .
- . .·
i:. -
.
·
. • .
- --- · :;4°. sa-·se,ded~ca expresiQè: a).aoceleratiei oentr,ipete; b) efortului unitar exer..
- · .-cital dë: ô ·bàrii înc_alzita §Î ·fixata 1~apete; c) fot1ei Lore.Qtz· càre actioneazii asupra
-e1ectrooilor; 'întv-un··chnp magnetic uniform.. · · . . ·! ·

·. -~5°~ ~SifseJormùleze: a)- priricipiile I,·U§i IH ale ril.ecanicii newtoniene; b) prin.:

dpiu1 · al doilea. al termodinamicii; - c) legil~. lui °Kirchhoff pentr'-1 · retele eleotrice...
.-. ' . --,.._in~ 1°. Se considera, sistemut din figura F.B. L· $Liind cii m.asele corpurilor•
1-§i 2~int,egale (ni 1 =m2 ·= 1.kg), i~r firuJ oare le une~te --- treclnd peste· sèripetel~ S
. - -. - ~- -: ...~
_ ~ . - . . .

. . . . ~- ~ .

· ~ .. -
-~.·
Fig.·F.B.1

:.-32_0
. -__ .-.
 mobil, fit-a· fr~care·_~ este '__inex:tensibit·sa. se determine: a) acceleratia _s_i_stem~µ.i : , .
tn ahs~nta frec~ilor; b).acc~leI'a}i~ ~i_sten.nµl!-i.tn·.ça_~ul ~n.care coefic~n~ii de~ fre?ru:~,
·. ~tnt µ. 1 : __ :µ 2 .::;::0,1; 5}) CBJ"U1a_dU1tr.e ce>rpur1 trebme sa 1 se-ada'!lge·omasa.supl~-:-·
ment~·a.. §Ï ,care _est_e .v~loarea: acestej m~se pentru ca sistemul _~a fie, in .
~èhi.libi_~,
sau sa-se mΧt8 uniforID: (rezqlva.re attt in ·c9ncli~iile .punctului -a, 'oit ,un:: POQ~iviµ~_
punctului b). Se va lua g = 9,8 m/s2• . · · __
· · · _2°. Un calorimetru eu capacitatea calorica C = 110 J /K con~ine m 1 = 0,5 kg ·· ·
apa_ la temperatura t 1 = 30 :c. Se introduçe tn o~lorime_tru o cantit~t.e de gheaia Ja
t 2 = -10 °C, eu masam 2 =·0,2 kg. Sa se· determine: a) temperatura fma1a a ameste-
cului §Î masa de gheaia ca_res.e topè~te_-; b) caldura nèèesara pentru aducerea ameste-·
cµlui §Î càlorim.etrului la· t; __:.. 100 °C §Î Vl!porizaréa înti·egii cantita~i rezultatè _de
9-pa·; c) randame~tul motorului terniic care ar f1.µ1cV~na dupa un ciclu Carnot rever- ·
sibil, eu gaz perfect, intre temperaturile t, ti t 2• S.e ·dau caldurile specifi~e ale ghetü
c0 = 2100-J- ti apei Ca · 4189-J- ip c~durile latente de topire a gheiii
kg.• K -: ·.· · kg_. K _ · . -· -·
:Ai = 334 .!.! , respectiv de -vaporizare · a àpei -~ -· 2 250 kJ •
kg . . . _. kg
3°. -Un consumator format din 100 becuri identice o baie de èiectroliza, · ~
§Î
ooneotate toate ln paralel, este racordat la un generator de curent continuu eu
tensiune~ electromotoare E = 144 V §Ï rezistenia _interna r = 0,22 n, prin c'on- _
ductoare de ·rezistivitate p = 1;75 •.- 10-s n·• m. - ~tiind ca generatorul debite~a un-::
curent de i:µtensitate 1 =·60 A, lungiinea.fiecarui conductor.d = 325· m,. tens'iuri~a: . ,-,_.
electrica. la constimator Uc = 120 V, iar int.ensitatea cùrentrilui in baie 1 6 ·..:.:... JQ:-A,:
sa se determine: a) tensiunea la bornele gener:atorului §Î aria-sectiunii confü~.ctorilor •
de alimentare; b) intensitatea curèntului electric prin fiecare bec ~i putere8; disip~ta. ·
tntr-un bec; c) durata in care. baia -de .electroliza produoe o cantitate c:le 16 g o';i.g~ii!.--_ -
S~ da echivaleiltul eleotrochimic al oxigenului K = 0,0829 mg/C. - . : . _ -~-
·40. Sa se scrie, indicînd semnif.ica~iile marimi~or fizice ca~e intervin: aµ eouat1a.
, undei plane;.-b) ecuatia Clapeyroli-Mendeleev; c) legea induc~iei electromagne~ice.,.
_ _ li0 • SJ '~e c:le<;Iuca expresiile:. a) elongatie~, vfiezei ~i acceleratiei · oscilatorului_
. liniararmonic; b) luèrului memµiio 1ntr-o tr~sformare adiabatica a·unui gaz per;..
feotf o). ~ndrictantei: uilei bobin·e. . /. · . ._ · · . :' -• ,.. __ .·•_.,,
.. IV.1°. ·De tatanul unui asoensor ·este legat un dinamometrû, prevazut, 111: · _
. parte a de jos -eu un soripete oaré. s~ poate i:oti liber. Peste scripete este treou·f ùq ~ir
inextei:isibil,. la _çapetele' èfu-uia sîpt)egate doua corpuri eu masele m. 1 · 0,1 kg-.:~i.
- m8-=-0,2 kg; Nèglijînd freoa.rile; s~ _se 9etermi~e: a) accoleraiia sistell).ului_ de· c6rpuri-. -
· cî:nd ascensorul'este 1~ repaus; q;) fo~ia in~ièata de dinainometru·cfod.:ascen~orul
· ~ste in repaus; c) acoel~ràiia mi~qarii asoe:hsorului ~i acoelèraiia sistemului de ôbrpuri _
. in cazùl tn care_ dinamometrul inqic~ forta F = 2 N. Se va lua accelerati_a gr~y.jta-··
ijonala g ...:... 9,f3,.'m/s3 ; : . .. . . . _. ·, • · · _ _ · _ • _ · ·- .

2°. Un corp de_ pompa avind volum'ul V = 30 i contine' N' = 3,01- . 1023 ·md~e:::
cule· de ·-azot~·: la temper~tura t == 27 °C. Temperatura gazuhù ·este- ma:rit~- ;"Cu
At= 100 °C, printr--o transformare izobara. Sa se determine: a) pre~iunea azotului; _
volui:nul-ôcupat de acesta dupa incalzirea izobara §Î lucrul mecanic ef~ctùat de'.~·giJz: ·
in cursùl procesului izobl;ll'; b) viteza media_ pâtratioa. a moleculelor azotului iR
starea ihiyiala.; c) densitatea· înitiala a -azotului. Se ·dau: masa molara "11..azotului ·
µ=28__!9L-, constanta gazelor perfeo~e·R=·8 310 k ,J §Ï numar~ lui Avogadro·
· · kmol · - mol • K ·
NA · . 6102 ~ 1020 molecule • · ·
!- kmol
3°. S~ consider~ deplasarea uniforma, ou viteza v = 1 E!., a wiui con_duct.9.r
~ -. . . . . . .· ·. . . . . . . . ; s . . .. . . -..
A'"B, tn contact
.
ou conductorü AC §Î BD, qezaii intr-un acelqi
. . .
.plan· orizont~,)a
. . ·. . ···.·-...
. -

,
21 - Culegere dé probleme pentru admiterea !n !nvAIA~tul saper!or
 distan\ad = 0,4 m unul dè celalalt (v. fig. F.B.2). lntre puncœle C fi D ·se {jonecleaza
o ~ursa d~ ~nsiun~ eleotri~a, tn~r~gul _circuit fiind Jntrodus intr-un ·oîmp magnetic
umform de mduot1e B or1entata vertical,· de valoare· B = 2 T. Utilizind datele · '
inscrise in figura, sa se determine: a) tensiunea electromotoare indusa in conductorul
AB; b) intensitatea ourentului eleotric care strabnte circuitul 1n oondi1iile tp. care

RAc=O
A .. 0.B_--
1
{

--- V

RAB=0,08.0.
r f:2V
8 ~= 0,12.n
D
R80 =0
\
Fig. F.B.2
·\
çonductorul AB se miçoa cu viteza indioata; o) puterea necesarii pentru lnvinge.rea
fo~ej r-ezistente care face ca mi!}oarea conductorului AB sa decurga eu viteza con- \
stanta indicata. . ' · .
4°. Sa se· scrie expresille: a) energillor çinetica, potentiala 1JÎ totalii ale unui
osoilator liniar armonic; b) energiei interne a· unui gaz ideal; c) for~ei de. inter-
actiune dintre doua conduotoar~ paralele, parom-se de ouren1i electrici, indicînd
se:mnifioatille. fizice ale marimilor care intervin.
•Sa
5°~ se defineasoa: a) coeficientul de frecare.la aluneoare; b) caldura m9lara;
c) eohivalentul e1~otrochimic, indicînd semnifioaiiile marimilor fizice care i..."lt~rvin:
V.1°. Un corp eu masa m •= 1 kg, legat de uni resort elastio; efectueaza o
2
m.i~care oscilatorie ârmonioa CU, amplitudinea A= ~ m, tmergia totala a ~scilato-
rûhrl fiind E = '4 J. Sa se determine: ,a) pùlsatia IDΧCârii oscilatorii; h)"elongatia §Ï..
viteza corpului in motnentele in care energia sa cinetica Ec este egala .eu onergia ·
potrn~ia1a Ep; c) foyt;a ~lastica datorata rèsortului, 1n momentele in care Ec = Ep• _
· 2°. 0 cantitate de gaz ideal se afla intr-:o inointa de volum V.1 = 1 ·m3 , sub
presiunea p1 = 6 · 103 N/mt Daca: gazul se 1ncalze§te suh volum constânt, pina
cind temperatura lui ore§te, ou li T = -T2 - T1 = ,120 K, presiunea gazului •cre§te
eu 30% fata de.presiunea initialap 1 • Sa se determine: a) temperatura initiala T1 a
gazului; b) numarul- de moleoule de gaz ~n inointa; c) caldura primita de gaz ~n
cµrsul inoalzirii iz~oore considerate. Se dau: .exponentul acliab_atic al gazului. y·=· !
p co~stanta lui Boltzmann k _1,38 • 1()23 !·. · ·
3°. Un ion pozitiv se mi§Ca CU ~teza V= 2·. 106 ~ intr-wi oîmp magnetic
s
uniform· de induc~ie B = 0,4 T, viteza ionului fiind perpencliculara pe direC'\iia indue-.·
tiei magnetice
. .
B. Sa se determine: a) saroina speoifica .!L
m
a .ionului, §tiind
.
ca.~aza
traiectoriei acestuia 1n cimpul magn_etic indioat este R = 10,4 cm!; b) tjmpùl ·in
care ionul efectueazii o rota1ie. oompletii 1n cimpul .magnetiè; c). tensiunea electrica
· sub câ.re·a fost acoelerat ionul pentru a cape.ta viteza v, daca Ià. tnceputul accelerarii
ionul, se afla. 1n repaus. ' ·· · · ·

a22· /
~-
 t"

: .:~~- Si .s~ ~!ll'ie,_ indiotn4 _semnifioa~I~ 1!1-~or fizice. care intervin: à) Iegea •\
mI§.Carn re~t~ um!orm var1ate; b) expres1a randamentului unei maljÎni termice
care funat;ioneaza dupa un ciolu- Carnot (reversibil); a) legile lui Kirchhoff.
~ 5°:_ ~a se en1!nte: a) teore~a v~i!l~ei anergie~ cine~ice a punctului material;
h) prmc1p1ul al dodea al termoclinanucu in- formularile lw W. Thomson ,p. R. Clau-
sius; o) legea Faraday a induotiei eleotrom&oonetice. · · _ .
\
- .~- PROFILURILE:• CHIMIE, ~CANO-CH-IMIO
VL1°. 0 masa de aer m este tncalzita izob~ eu ll.T · 100 K, -absorbind o
-cantitate de· caldura.Q.....: 8 310 J. Se cer: a) masa de aer m; b) lucrul meoanio
-efe_çtuàt; c) variatia energiei interne. Se cunosc: màsa molara .a aerului
·µ. = 29 kg/kmol; oonstanta gazelor R = 8 310 J/kmol-_ K; caldura molari -Ia volum
constant Cv = 5R/2:
-- .2°.- Diferent;a de temperaturii dintre sursa. calda ~i cea rece,, într-o ma~ina ter-
mica care functioneaza dup_a un eiclu Carnot, este -ll.T = 420 K, iar randamentul
· ·ei este - "t} · 0,6. La ·tnceputul destinderü izoterme gazul oc-µpii un volum
V1 = 1,66".- 10-2 ms la presiunea p 1 = 1,4-105 N/m2• ~tiind cii raportul de compresie
'· izotermii~éste V3 / V4 = 2, se cer: a)'temperatura sursei reci T 2 ; b) numiirul de -kilo.-
·moli dë gaz' din ma~ina; c) concentraµa n 2 de molecule la sfiriptul destinderii izo-
terme. Se dau~: C0Ji\stanta gazelor R = 8:,310 .{/kmol • K; cçmstanta lui Boltzmann'
k = 1,4•10-23 J//K. . ,, . _
situnta la distan\a a:~ 2 m de un paravan ·v:ertical P ,i
3°. 0 sursa luminoasa punctiforma . S av1nd intensitatea J = 100 cd este
la distanieie b 7" 2 m ,i
C = 3 •m ,de. oglinzile pla9e ,Jt ~i {!1 perpe~dicuhiro una pe cealalta. _(v. fig_.· F.B.3).

C S a
- -- - - - - - , - - - - - - - A
1
t
1
lb
1
l
-r
»»~)/;;»»;;»»»»
~ ,

Fig. F.B.3
0

Se cer: al fluxul luminos emis de sursa Sin mod· egal in toate direciiile; b) iluminare~
û1 punctuLA de pe paravanul P; c) la distan~ de 0,6 m de sursa S fji avind drept
aX:a opticil directia SA- se atàza. o lentila biconvexa (R1 = R 2 ) a~ind indieele de
refrac\ie ~ = 1,6, astfel incit imaginea sw-sei S 'se formeaza 1n punctul A. Se cerè
raza-ile curbùra a fe\elor lentilei. Se da: 201•6 ~ 90. - ··
· 4°. Sa se scrie; îndiclnd ~i: semnificatia simbolurilor care a par: a) formul~
fundamentala a teoriei cinetico-mo1ecu1are ~ gazelor;lh) condiµile de .maxi~ ~t de
mi:nim de interferèn~a; c )· inte1·franja in·. cazaj. unei pene optice. · _ -_
· 5°. Sii se enunte·: 1. a) ce este un sistem telescopic (afocal); b) principiuLÙ
al termodina:miaü. 2. Sa se deduoa. rela\iile care ne dau fœarele unui dioptru sfe,ric'•.
"Vll.1°. lntr-un cilindru. eu pist.on- mobil se gaseso 0,1 kmoli de aer. Volumul ·
ocupat de gaz la temperatura- t1 = 27 °C este V 1 = 0,5 m3 • Aerul absoarbe. izohar
o _cantitate de caldurii Qp ~i. se dilàta pîna cînd volumul sau devine Ys = 0,55· ms.
'Sè cer: a} lucrul mecanic efectuat de gaz; b) caldura Qp absorbita; c) varia}ia ener;.
giei interne a gazului.

,3~3
21*
 . Se dau: constanta _·ga_zelor ideale ·R = 8 3W J/kmol-.K: 9i caldura_ molara
C,, = 1R/2. . .
. · 2°. 0 lentîlii plan-convexe., din sticla are •füdicele de refraçiie n =· 1,5 ~i
raza de cùrhura R = 20 cm.. Se cer: a) distan\a· focàlil §Î convergen~a l~ntile(;
· b) pozi\ia,marimea ~inatura imaginii unui obiec~ inalt de10 min ~i'situat' la 20 cm
de lep.tila; c) care va fi distan\a foc_ala a lenUlei ctnd aceasta este cufundatii tn apa
(na = 4/3)? · · J ·
. .3°. 0 cantitate v == 0,5 kmoli de gaz idealefectueazë. un ciclu Carnot (rever-
sibil) eu un randament '1) = 0,6. ~tiind •ca diferen~a dintre temperaturile gazului
pe cele doua: izôterme este ll.T = 420 K, se oer: a) temperaturiJe gazuJui in cursu.l
celor doua transformari izoterme; b) lucrul mecanic in cûrsul :destinderii izoterme,
L12, daca raportul- volumelor in starile finalii, respectiv ini\ia-Ia, este V2/V1 = 2;
c) energia cinetica medie .de· transla\ie a moleculelor pe izoterma corespunzatoare
temperaturii T 2 • . · ·
:_ Se -dau: constànta .universalii a gazelor ideale . R = 8 310 J/kmol~K, con••
. stanta luï Boltzmann k = 1,4-10-2-3 J /K, ln 2 ....:.. 0,693. _
: 4°.··Sa se defineascii: a) masa molecùlara relativa; bJ fiuxul luminos; c) ener--
gia interna a unui sistem terinodinamic. . · . · .
. · 5°.· Sa se scrie, indictnd ~i semnifica\ia·simholurilor care apar: a) rel~\ia rela-
tivista dintre masa ~i ·vite.za; b) expresia int~rfranjei oare se ob\ine eu un dispozi~iv
Young; c)- rela\ia lui- Robert Mayer tntre oaldurile··molare C 11 ~i Cv ale ·gazului ·
p~fu~ 1 • •

y. tNV.A.îAMlNTUL DE SUBINGINERI (3 ani)..;... toate profilurile; · ·

·SPECIALIZARILE DIN lNVÀTAMINTU:I-, PEDAGOGIC DE •
CHIMIE-FIZICA (3 ani) ~l. MATEMATICÂ-~IZICA ·(3 ani)
vm.1°. Pe un dise care se rote§te_ tn plan orizontal CU turatia de 120 r.otatii
pe minut, se a~aza un corp de dimensiuni mici, ou masà. de 3 •10-2 kg. Coeficientul .
de frecare la alunecare al corpului pe dise fiind 0,4, sa se af]e: a) la ce distan:tfi
max\ma de centrul discului. trebuie a~ezat corpul, pentru ca acesta sa nu alunece;
b) ·mafimea, direc\ia ~i sensul momentului oinetic al corpului fa~a de oentrul _discù-
lui, cind oorpul este a~ezat l~ distan~a 2 .. 10- 2 m fa\a de centru; c) marimea momen- 1
tului for~ei de greutate a corpului fa~a de ~entrul discului, in condiiiile de la punctw b.
2°. Un catod incandescent situat intr-o incinta vidata, emite un fascioul de
electroni. Electronii, ·avînd viteza ·ini"t,iala neglijabila, stnt .accelera\i la o tensiurle
U = 1000 V, aplicata ·între oatod ~i un anod situat la distan-t,a d = 10-2 m fa\a de
cat,pd. Sa se afle: a) viteza electronilor· la anoçl; b) .dupa oit timp de 'la emisie -un
· electron.va ajunge la anod; c) numarulde electroni care soseso. pe secunda. la anod,
dac'ii intre oatod §Î anod trece ùn curent au intensitàtea I = 1,6. m.A. Se considera
masa electronului m=9,1 • 10-s1 kg, iar sarcina electrioa elementara e = 1,6. 10-19 C.
3°. Sa se iirateze urmatoarele subiecte :. a) cuplul de for\e; b) oscilatorul armo-
, me· liniar·; o) interac\iunea magnetica a ouren\ilor eleotrici liniari. · ·
,. 4°. Sa' se scrie, indictndu-se §Î semnifioa\ià marim.ifor oare intervin: a) eouat,ia
. undeî plane; b) legea: induc\iei eleotromagnetioe; c) pu'terea activa, reaotiva. §Î apa-
renta a. unui circuit de curent alternativ. ,
• IX.1°. Asupra unui oorp ·eu masa m = 2 kg, care se deplaseaza. pe un plan
orizonta-l eu vitez~ inî\iaHi v 0 = 4 m/s, se aplicii o -fo~a orizontala ·p.= 8 N, in
sensul deplasarii corpuluL Coeficientul de frecare ·dintre corp §Î plan este µ. = 0,2.
Dupa. ce for\a F a efectuat lucrul mecanic :L = ·18 J, ac\iunea sa inoeteaza. Sa se
afle: ·a) accelera\ia ··oorpului ~i timp~l dupa oare inoetèaza ao-t,iunea for\ei; b) spa_...
\iul tot~I pareurs de corp pîna la op rire; c) grafioele dependen\éi ·de timp a vitezei
oorpului §i a spa\iului pareurs, de la.1nceputµl aplicarii for~i ti pfua.la oprire. Se
considera g ~ 10 m/s2 §Ï ooordonata ini\iala nula.

324
 -'
· 2°. ·La ~ornele unui circuit serie de cur~rrt ·alternativ alcatÜit dintr-un rezis-
tor· Ôti ·rezïsten\è.. R. . 350 '!l, O· bobina: de iiiductari\a L . ~ .H. §Î un condensator
·. . . . .· • . ' 7t' . 1

.CU ca~aci.tateà
•.··. .
·c = .! ·. 10-
. ~ '
4 F, se ·.apliéatensiunea
..
,a1ternativa u = 240 sin.100 nt (V).
~a se. deterrnine: a) expresia intensita\ii instantanee a curentului din ,circuit;
b). puterile activa, reactiva §Î aparenta; c) frecven\a curentului alternativ pentru
care are_ loc rezonanta §Ï intensitatea curentului la rezonania. ._
· 3°. Sa-se enun~ §Î s~ se scrie, indictµd semnifica\ia_marimilor care intervin:
a) _legea atrac\iei _universale; b) legea lui ~ooke; c) legea ]ui Ohni pentru un cir- .,
cuit" eleètric simplu. ' _ \
· 4°. Sa se. de~ucli: a) expresia randamentului untii plan incli]l:at; b) ecuatia
de contînuitate in cazul curgerii staWmare a lichi,delor; c) capacitatea unei bate-
rü de condensatori lega\i in paralel. __ ·· · . ·
.. · x.1°. Un ascens.Qr are masa de 8_80 kg, iar cablul siiu_ de. actionare arè ~un-
gim_ea ini\iala de 25 m §Î masa. pe unitatea de lungime de 0,8 kg/m. ·A.ccelera~ia
mifcarii la pornirea ascensorului in sus este 2 m/s2• Efortul unitar admisibil 1n
c_a~lu~este de 108 N/m2, iar modulul sau de ela'Sticitate este 2-1011 N/m 2.. Sa se ·
-af.le:. a} f orta de tract,iunè suportata àe cablu la inceputul urcarii; b) sec\iunea
cabhilui pentru a nu se deP.a§i efortul unitar adÎni~ibil; c) alungiréa absoluta a
cahiului datdrata· for\ei de trac\iune aplicata la pornire. · _ ·
_ 2°. Un circuit. serie/RLC cuprinde un rezisto~ care are R =,4 n, o ·bobinâ-
de iriductàn\a L = 6,37 mH ~i un condensator de ·capacitate C = 159 µF ~i este
alitnentat de la o sursa eu tensiunea. efectiva U = 120 .V ~i frécvert\a v = 200 Hz.
Sa se afle: a) int~msitatea efecti_va a cureritului în ciréuit §Ï tensiunile maxime la
bornele rezistorului; bobiriei §i condensatorului; b) tangenta ·unghiului de d~fa:
zaj dintre curent §Î tensiune la hQrnele. circuitului; c) frecventa. de rezonanta a
èircuitului. ·· · _· · · . · ·
se
· " :3° .. ·S~ . trateze ur~atoare~e subiect~: a) forta ?en~ripe~a ~i fort8: c~~ri-
fuga; b) diterenta de · presmne dmtre doua puncte dm mter10rul unm hchid;
c) electroliza §Î legile ei. -· · · ·.
. 4°. Sa se scrie, indiclndu-se ~i semnifica~ia marimilor care int~rvin: a) eou-
atia lui Bernoulli; b)- legile lui Kirchhoff; c) expresia foriei Lorentz. ..
. XL1°. Uncorp cu·ma·sa m, =·15 kg este pus tri IDÏfJcare pe O suprafata' or~zon-.
tala sub aciiunea unei forte F- = 50 N, a careidirec\ie face eu orizontala un unghi

. L:.
. ex = 30° (v. fig. F.B.4). Actiunea for\ei dureaza /l.t = 4 secun<fe. Considerind coefi-

=nl»»=i::;;m,
Fig; F.B:4 .

cientul de frecare µ = 0,1, s~· ·se afle: a) f9ria de "frecare·;__h) âcceleratia ·corpului_;
_c) hicruL-riîecânfo efèctuat de for\a F (se consid_era g = 1_0 m/s2). .
' 2°. Un galvanome_tru çu_rezisten\a·int~r_io~ra de 9,5 n
poate mas-ura·: curen\i
pîna la, 50 mA~ Scala ap1:1-ratului poseda.50,:diviz;iu~t Sa se d~termine: a) rezistenw
~un~ului. pentrl.i a putea ~asura. curen\1 pina laJ A; b) te~smne__a la boynele g~lva- ·
nomêtruh1i clnd ncul se· afla la -Jurpa.tatea scale1; c) ce rez1sten\a t:çebme ·conectata
ti1 ,8erie· .eu gaivanometru1, pentru ·a ob\ine un voltm~tru capabil ·sa maso~e teii·
· siooi ·pinif Ia aer V? ·- · · · · · -

32~
 .. 3°. Sa se trateze urmatoarele subiecte: a) oompunerea for\elor paralele de
acela~i ·sens; b) energia qscilatorului armonic; c) mi~carea purtatorilor de . s~rcinâ
electrica in .èimp magnetic uniform .
. 4°. Sii se scrie, indicînd . ijÏ semnifica\ia fizica a m_arimilor · care . intèrvin:
a) expresiile 'perioadelor, oscilatorului liniar armonic ~i a pendu~ului gravila~ional;
b) expresia fluxului magnetic; c) legea lui Ohm pentru un circuit RLC serie in
curent alternativ. .
XIl.1°. ln doua puncte A §Ï B aflate la distanta. d = 26 km se gasesc la
acela~i moment doua ma§ini M 1 §Î M 2• Ma~ina M 1 are o mi~care rectilinie unifor.r:n
accelerata, eu viteza ini\iala v 0 = 14,4 km/ora '§i se deplaseàza din A cat~e B.
l\fa§ina M 2 are o mi§care·rectilinie ·uniforme. ~i se deplaseaza, din B catre A. 111
momentul întilnirii, cele doua ma§ini au acaea§i viteza, iar raportul dintre spatiile
parcurse ~e M1 §i, respectiv, M2 este. k .- : . Se cer: a)• ~ccelera~a ma§inii M~
~i viteza ma§inii M 2 ; b) càre e·ste distant·a ëlintre ma~ini dupa t = 10 s de la intîl-
nire; c) expresiile perioadelor de oscila\ie ale unor pendule gravit.a\ionale âe a~e-
ea~i lungime, care s-ar afla în fiecarc, nia~ina.
2°. 0 bateri·e cu tensiunea electromcitoare · E = 24 V este conectata la un
re.zistor avind rezisten1a R = 4 O. Cunoscind intensitatea curentului prin· circuit
J = 5 A, sâ se afle: a) câderea de tensiune pe sursâ; b) puterea dezvoltata de
sursv. §Ï puterea disipata sub forma de cii~durâ în rezistor; c) induc\ia cimpului
·magnètic produs_ de unul dintre firele de legiiturâ ale circuitului, considerat prac-
1.ic infinit lung, la· distan\a r = 1 ~m fa\â de fir. Sc, considera µ = 41t•_104 N/A2 .' •.
3° ~ Se cer: a) condi\ia de echilibru a unui punct material supus la legaturi.;
•b) definirea fenomenelor de difractie ~i de interferen\a a undelor; c) defini}ia
ampcr1:1lui.
. ·4°. Sa se deduca: a) conservarea energiei mecanice· în mi§carea .de cadere
liberâ; b) expr~sia inductantei unei bobine; c) expresia t.e.m. induse într-un con-
ductl9r. re~tiliniu depl~~at eu vitezâ constantii, perpendicular pe -liniile de cimp
magnetic.
· •. XIII.1°. 0 forta or!zontala F = 100 N men\ine in echilihru un ~orp de dimen-
siuni neglijabile, a§ezat pe un plan încUnat eu unghiul a= 60° fa~a.de orizontala, -
.}a n:iaI\imea h = 20 m· fa\â ~e baza planului ca th figura F.B.5. a) Sa se calculeze

· Fig . .F.B.5

masa corpului §Ï reac\iunea planulu_i 1nclinat. b) Înclepartînd for\a F, corpul alu..

neca farâ frecare pe planul inclinat ~i ajunge apoi pe un plan orizontal, pe care se
·- deplaseaza eu frecare, oprindu-se dupa ce a pareurs distan\a l = 40 m' fa~a de baza
planului inclinat. Sa se ~etermine coeficientul de frecare dintre corp fJÎ planul
orizontal. c) Care este energia cinetica a corpului, atunci cînd acest.a a pareurs
jum~tate din distant,a l, pe planul orizontal? Se cons'idera g ~ 10 m/s2•
2°. Un oiréuit electric ouprinde doua generatoare avînd tensiunile electro-
mot.oare E 1 = 4 V §Î E 2 = 3,2 V, eu rezistentele interioare· r 1 ~ 0,5 n ~i,
respectiv, r 2 = 1,5 0, legate 1:n serie, precum §Î un rezistor A aviild :\'.ezisten,\a
R 1 = 10 O. Sa se afle: a) cad~rea de tensiune in circuitul exterior §Ï tensiunea la ·

326:
 pornele fieca~ui generator; b) numarul de elect~oni care.trec printr-o seciiune trans-
versala a-circuitului in·timpul t = 10' S; sarcina eledtronului fiind e =-1,6•10-19 C;
· c) intensita~ile curentïlor. prin fiecare latura a c\rcuitului, daca in paralel eu rezis- r
torul .A se leaga un alt rezistor B, avtnd rezisten\a R 2 = 5 O. · · · ·
3°. ·Sa se enun\e ~i sa se scrie, indicind semnifica\ia mari:milor care intervin:
a) teorema variatiei energiei cinetice a punctului material; h) legea lui Arhimede;
c) defini\ia inçluctiei unui cimp magnetic uniform.
. 4°. Sa se deduca: a) expresia acceleratiei centripete în mi§Carea •bircularii
Ùniforma; h) expresia poten~ialulùi electric creat de o sarcina punctiforma.'; c) vi..
teza unghiularà .a unei particule. incarcate electrie tntr-un ctmp magnetic uniform.
XIV.l°. Doua corpuri alaturate A ~i B, de mase m1 = 20 kg ~i, réspectiv,
m2 =;; 5 kg se. ana ini1,ial 1n repaus- pe ~ plan orizontal (fig. F.}l.6). Corpul A este

.~»»Y--m»n:kJm,.
F. ot·· t .
, .

Fig: F.B.6 ' : .~

: impins CU o. foria orizontala, F = 100 ,N,. cqeficientul de frecare dintre co~puri. ~· ·

plan fiind µ. = 0,1. a) Sa se calcu1eze toate for~le care ac~ioneaza a.supra fiécarui .
corp. h) Care este spa:\iul total pareurs de corpuri ptna la oprire, daca. dup~
t = 2 s ac\iunea for~i F tnceteazà ?1 c), Sa se· reprezinte ·gra.fic dependen~le vitezei -
§Î spaiiului celor doua. corpuri in
funcW~ de timp, de la inceputul mi§~arii §Î pîna la
oprire._. Se considerà g ~ 10 m/s 2•
2°. Un circuit serie de-curent alternativ este format dintr-un rezistor eu rezis-
ten\a R = 150 1
0, o bobina de inductania L = 10-2 H §Î un _co~densator ~vînd
capacitatea C =1·µ.F. Sa se determine: 'a) pulsa\ia de rezonania a curentulµi;·
I 103
h) impeci~ia circuitului pentru o frecventa a curentului alternatfv · v = I-{z.;
. ~

~) ·frecvent,'a cürentului pentru care defazajul dintre curent §Ï tensiunea la hornele

circuitului· este cp =. ; . ,. ·
. . •• . !i

3°. Sa se scrie: a) çondï~iile de echilihru ale soJiduJui rigid,liher; h) Iegea·lui

J?as~al; c) defini\ia poten~ialuJui eJectric . tntr-~ punct. · , .
4°. Sa se ~educa: a) perioaµa proprie de oscilaiie a pendulului ·gravitational;
b) rezistenia echivalenta a doi rezistori lega~i. 1n pa_ralel; c) deviaiia unuï electron
-care intra 1ntr-un èimp electric uniform qu viteza iniiiala.nor111ala la linüle de cimp.
XV.1°. 1ntr-un calorimetru de. c_apacitate calorica C = 120· J/K se aflâ O·
· masa ma·-: 1 kg de apa la temperatura ta= 4°·C. Se introduce o.hila de fier de masa
mi= 0,5 kg §Î temperatµra ti = 150 °C. Se cer: a) temperatura finala 6; h} eu
cit se modifica voiumul h~lei de fier daca la O°C ea are volu~ul V0 - 6,4-10-5 m3 ;
c) denivelârea care a pare intr-un tub capilar, avind diametrul d = 0,8 mm,, introdus
in apa din calorimetru in starea initia!a. Se dau.: caldura specifica a ap~i
" Ca = 4 .180 J /kg•K, caldura specifica a fierului, Cpe . 500 'J /kg• K, coeficient~l de
dilatare volu:mica al fierului y = 3,6 · 10-5 K-1 , coeficientul de tensiune superfici-
ala al apei, a =·0,073 N/m, densitatea ap·ei p = 1000 kg/m3 §Î accelera\ia gravita-
\ionaHi g ~ 10 m/s 2• · -

· ,2°. 0 leri.til~ hiconvexa de stic]a formeaza o imagine. reala §Î de _3 ori mai

mare d~cit obiectul. $tiind ca distan\a din~re ohiect §Î imagine este de· 80 cm, se
~er: ·a) .pozi\ia ohiectului §Ï a imaginii fata de Ientila; h) distania focala §Ï èonver-
genJa lèntilei; c) indicele de refrac~ie àl lentilei, dac_a R 1 = R 2 =~20 cm.c• · . · . ·

3·27

\
 ·,
_ . 3°, Sa .se scrie, indicind ~i semnifica~ia simbpforilor. care apar: a)- formul~
iI~dicelui ~e refrac\ie. al unei prisme; b) ecua\ia trani:;formarii adiabatjce.; c) con~
ditia de refiexie totala. . . .. · .
• 4°. Se cer: a) sa se enun\e c_ondi\ia necesara ~i suficjentii ca ·doua unde sa
interfere; b) sa se _defineasca numarul lui J\vogadro; c) sa se deduca expresia vite-
zei termice a u:nei molecule de ·gaz içle~l. ·· · ·

2. 'îNVATAl\lÎN'1;UL UNIVERSITAR
(PROFILUL FIZICA)

. XVI.1°. Un -automobil de masa m = 1 000 kg· se mi§ca. in plan orizontal

pe un drum cirèular eu raza R = 100 m. Coeficientul de frecare la alunecare dintre
ro\i .~i drum est~ [J. = 0,4. ~tiind cii distan\a dintre ro\i este d = 1,6 m, iar centrul
. de greutate al automobilului se afla la_ inâl\imea h = 0;4 m ·fa\a·de planul orizon!al,
sa se afle: a) viteza minima la care s-ar produce alunecarea · iateJ;afü a automobi-
lului; b) viteza minima la care s-ar pt'oduce rasturnarea automobil~lui; ~) .adrnj-
\ind ca se produce rasturnarea, sa se afle lucrul mècanic consumat de automobil
· pent,ru a se ras~urna cu un unghi de 90°; d) momentul cinetic al automobilµlui,
considerat p-µnct material, fa\à de centrul cercului, in momentul ·alunecarii ~i în
momeritul râst1,1rnarii. Se va lua g = 10 m/s2• · ·· ·

2°. 0 sfera de masa M . 2 kg este suspend~ta de un fir de lurigime l . 4,9 m.

Firul este deviat eu un unghi rJ. = 60° fa\a de verticala ~i 1asat liber. Cînd sfera
trece prin pozi\ia de echiHbru, se ciocne~te plastic eu o bila de masa ni· · '80 g,
care se mi~câ1 in sens opus vitezei sferei. ~tiind unghiul de ·devia\ie· maxim. .6 = 30°
al · corpurilor dupa ciocnire, sa se a.fie viteza biJei înainte · de- ciocnire, pentru ·
ambele sensuri de devia\ie fa\5 dé verticala. Se va lua g = 10 m/s2• . · · ._ · · ·
-3°. 0 m~ina termica func\ioneaza c}.upà un ciclu format din doùa izocore
V1 §Î V 2 --:-eV1 (.erv2,7 fünd baza logaritmului natural) ~idoua izoterme T1 -400 K
§Ï T2 . · 300 K, substan\a de lucru fiind un gaz idenl. Cunoscind · numarul d_e
kilomoli )de gaz v = 1 kmol ~i caldura molara la vo1um consta~t Cv.. _:. [!,:
unde R = 8,31-103 J /kmol • K, sa se calculeze: a) caldura abs9rpita de gaz intr-un
, ciclu; ~) cru.dura cedata: de g{tz !ntr-un ciclu·; c) lucrul mec~nic efectuat d~ ma~ina
într-un ciclu; d) randamentul ma§it:iii; e) randamentuhna~inii,_-da.ca ar lucra dupa
un èiclu Carnot intre · '1 1 §Ï f 2• ·
1
:• ·
4° .' Sa se enun\e: a) principiµl doi- al dinamicii (principiul :fùndamental);
h) legea lui Arhirnede; c) principiul doi al termodinamicii in .·formul~ije lui
W. Thomson ,ï R. Clausius.
5°. Sa se deduca: a) energ,a oscilatorului armonic; b) Jegea lui Jur4i pentru
tuburile capilare; c) :viteza: termicij a moleculelor unui gaz ideal., . · ··
XVII.1°. 0 sursii de curent continuu disipà. tri circuitul, exterior aceeasi
putei:e P = 100 W cind la bornèle ei este legat un rezistor èu rezistenfa 'R1 .:.... 4 b.
sau un .rezistor eu rézisten\a R 2 - . 9 n. . .· ·
Sa se determine_: a) rezisten\a interioara a sursei; b) tensiunea _electromo-
toare E a sursei; c) definind randamentul transferului ële · puter~ de 1~ sursa •la
circuitul exterior ca raport~l .dintre puterea disipata 1n circuitul ~xte~ior f}Î putereà
-totalâ debitata de sursa, sa se afle pentru care dintre rezistori randainentul trans-
ferului de putere de la sursa _la circuitul exteripr· este mai· mare ti ·sa se· ca~culeze
aceste randamente. '. . . .
2°. Nucleul de iBe* 1n stare excitata se poate dezexcita pentru aajunge in
st~ea fundamentala-prin e~sia unui foton _cu.energia de 17,600 MeV. . .

328
 · Se: cer::·à) · sa se ealculezé ene°"igia ·cïnetici de .recul a nueleului !Be; b) sa se
oalculeze energ)a to_tala ~e . dezexcitare. . .. . . · . · . .
-· Se·dau: masa nucleulm ·d·e iBe: M(:BP,) = 8 u; echivalentul în Jmerg1e al
unitàW ·atoniice de· masa: 1 u-c2 ·-:- 931,5 MeV~ ·
. · ·3°. Distania dintre fantele unui dispozitiv· Young este 2l = 1 inm, iar ecra,.
nul .de---observa\ie.·se afla Ia··n = 0,75 m. Interfranja m·asuratii pe ecran est_e de
0,5625 mm. · . ._ .. · _ .
. . •,·. Se cer: a). lungimea de unda a ràdia~iei folosite; b) daca spaiiul expèrient;ei se
u~ple_ ou un lichid transparent, valoarea· interfranjei devine· 4,219-10-4 m. Care
este valoarea indicelui de refractie a:I lichidùlui? ·
.· . 4°. Sa- sè scrie, indictnd sèmni_fica~ia marimilor fizice care intervin: a)· factorul
de calitate al eircuitelor de curent alternativ serie; -b) niarimi §Î unitàti fotometriçe.
_ 5°. Ba ·se defineasca: !l) tensiunea electrica ~i poten\ialul electric; b) energia
de ionizare a atomului de hidrogen în stare fundamentàla. . · .

· ·,, 3. ÎNVl'f lMî.NTUL MEDICO~FARMÀCEUTIC

(PROFILURfüE: MEDICINA,. STOMATOL,OGIE)
XVIll.1°. Se cere: a) sa se. en unie legile efectului fotoelectrio extern_;· h) _·sa
se scrie .~onditia de refle~,ie totalà; c) s~ se defineasca ·utn·damentul unei ma~ini'
termice carè ·fuucticmeaza · dupa un. ciclu :Car:Q,ot-. _ .
. 2°. S~ se séfrié, indicîn_d semnificaiia. marimjlor fizice care inte~vin: a) 'for-
mula ogliilzi,or ·sferic~ ; b )" energia cinetica maxima pe car.e o poate atinge o pa.r-
0

ticula aècelerata. tntr:..un ciclotron; C) viteza termica. .

3° •. Sa se trateze subiect~l: modelul plan~tar · al atomnlut
. : 4°.• Intr-o _rea9tie de f~ziune se formeaza jHe. din nuclee de deuteriÙ; fH. ·
. Ce·: cWdura se degaja la formarf3a unui grani _de iHe? . . .i·
·:-.-_Se dau masele ·atomice M(''He) = 4,0026 u~ M( 2 H) = 2,0141 u, -echivalentul
tn. e~e~~ie· ·al_ ~itatii ato~ce de m~sii · · · . · ~ ·
. 1 u• c ::::;: 931,5 MeV;
2 1 MeV= 1,6 · 10- J,
13

nmnar'uJ: lui Avogadro; N.A == 6,023 •_10 kmoJ-i.·

28

5°. Un kilomol de gaz perfect avînd caldura molara la volum constant

Çy. _.-. ;: ·_B. efe.ci~_aza o transfor~ttre cirilica. formata din dqua i~ocore i~ volumeltf
V1 = 25 m 3 §ï° · V 2 = 50 m 3 · -~ doua izohare la presiw:iile .p 1 = 105 N/m3 tl
.P2=_2·105 N/m2 • , · ·. . ·
· Acela~i kilomol de gaz perfect efectueaza o transformare oiclica Carnot între
temperaturile maxima, respectiv .minima atinse în primul ciolu. Gazul prime~te-
aceea~i caJdura de la sursa eu temperatur.a mai ridioata tn ambele cioluri. Se cere
sa se calouJeze: a) raqdament uJ ciolului Carnot; h) caldura. primita de la sursa o·u
temperatura mai .ridicata.;. o) raportul: dintre lu~rurile mecanice efectuate in cela_
.doua cicluri. > . ·· . o · - •
, · XJX.1°. Se cere: a) sa se enunie 1e'gi1e reflexiei; h) sa se defineasoa l'ungimea
de unda Compton; o) sa ·se dèfineasoa exponentul adiabatic.
. 2°. Sa se sorie, indicînd semnifioatia marimilor fizice care intervin: a) formula
fundamentala a teoriei oinetico-moleculare.a gazelor; h) varia~ia Iungimii de unda
~ unui fotori in. efectul Compton; 'c) legea de ~tenuare a unui fascioul d~ foto~
gamma· hi substanta. · , · · · · · ·· · ' · · · ·
. 3°. Sa :se trateze suhiectul: determinarea· lungiµrii ~e unda ou ajutorul retelei
optice. · · . .·
-_.· . ".4°. ·Car~ va fi energia cinetioa a ïotoelectroniJor extra§Î prin efect fotoeleo-
. trio·:exter-ll' dintr-un.oatod de fier de catré fotoni c~ 1tmgime4 de: ~da de 0,2 µm?

329
 ,_
Se _da lungimea de unda corespunzatoare pragùlui efectului fotoelectrio
extern, egala eu Ào = 268 nm.
Sê dau: viteza luminii, c=3-108 m/s, coqstanta lui Planck, h=6,626-10-34 J -s.
· 5°. t.Jn mol de gaz idea] care efectueaza un ciclu Carnot· produce un lucru
mecanic L = 1,2'-105 J la fiecare ciclu·.parcurs. Cunoscind temperatura sursei reci,
T2 = 28() K, valoarea minima -Vm = 0,014 m3 atinsa. de. volumul unui mol de
gaz in cursul transformârii ciclice ~i 'presiunea in starea de volum minim
p - 4,155-10 5 N/m2 , sa se determine: a)-randamentul marjinii termiQe; b) câldura
cedata_ sursei reci in fiecare ciclu; c) valoarea maxima atinsa . de nurilarul
moleculelor de gaz din unitatea de volum în cursul transformarii oiclice. ·se
dau: constanta gazelor per~ecte R = 8 310 J /kmol- K, numarul lui Avogadro,
NA= 6,023 ·1026 molecule/kmol.
.,
ENUNTURI
. 1'985

1. î:NVl'fl.MîNTUL TEHNIC
a. PROFILURILE:· MECANIC, ELECTRIC, ENERGETIC, MINE, PETROL,
.METALURGIE, CONSTRUCTII, GEODEZIE, TEHNOLOGIA $1
·CHIMIA TEXTILELOR, TEHNOLOGIA .$1 .CHIMIA PRODUSELOR
ALIMENTARE, FORESTIER (specializarea INDUSTRIALIZAREA-·
LEMNULUI), GEOLOGIE,
. XX.1°. Doua ~~rpuri de ffiç\S8 ml= m2 = 1 kg, aflate la aceea~i înaltime
h = 5 m fa~a de pamint ~i la distan~a d = 8 m unul de· altul sînt hµisate unul spre
celalalt eu vitèze orizontale egale, v01 = v02 = 10 m/s în acela~i moment. Sa se_
calculeze: a) dupa cît timp de la lansare ~i la ce înal-yime se cio_cnesc corpurile;
· b) _viteza corpului format, censiderind ciocnirea plastioa; c) variatia temperaturii
l\Orpurilor in procesul de ciocnire~ Se cunosc: caldura specifica a materhdului cor-
purilo'r c = 103 . J /kg· K· ~i g . 10 m/s2• · ·
2°. 0 cantitate v = 12 moli de gaz ideal, aflata -în starea 1, caracterizata de
presiuneap 1 = 105 N/m2, volumul V1 = 0,5 m3 ~i temperatura T 1, .este comprimat
izobar- pina in starea ·2 §Î apoi comprimat a9iabatic pina tn starea 3; in care
T 3 = T 1 ~i V 3 == V 1 /8. Sa se calculeze: a) lucrul mecanic efectuat in transformarea
1-2; b) randamentul un~i ma~ini termice car~ ar functiona dupa ciclul 1-2-3-1,
K .

L t "'u.-.:;
)

Fig. F.B.7
: .. \

daca 'transformarea 3-1 se face la temperatura oonstanta; c) viteza termica a

:m.oleoulèlor · gazului ln ·starea -2. · Se cuno·sc: R = 8 310 J /kmol• K,. y= 1,5,
µ- = 29 kg/kmol ~i ln 2 = 0,693. . . . · .. ·
3°. Se da cirouitul din figura F.B.7~ Ctnd·circuitul est~ alimentat la tensiunea ,
efeotiva.U'= 2~~ V, -ou frecven1a ·v --:-50 Hz, ·reactant~ .bobin~i- este XL== 30 !l

330

1.
 ·Se cer: a.) :valo~ile R ~i C penti'u. car~, atwici-0tn·d: se încliide coritàctul k pe. pozitia
1, intensitatea ourentului debitat.de sursa este de doua ori mai mare decît· in caztil
în car·e k este deschis, iar pentru k pe pozitia 2 intensitatea ctirentului debitàt de
sursa est~ « = 4/9 din intensitatea curentului pentru k deschis; b) ïntensitatea
ouren~ului prin R §Î factorul .de putere; c) frecventa de rezonanta a circuitului eu ,
k ·.pe pozi!ia 2. · · ·· · • '~
4°. Sa se deduoa: . a) formula lui C,alilei; ,b) randamentul c~clului Carnot,;
c} expresia poteniialului îri. cîmpul electric al unei sarcini punctûorme. · .
· 5°. Sa se enunte §Î sa se scrie ecuatiile pentru: a) legea lui Bernoulli; b) prin-
cipiul întîi al termodinamicii; c) Jegèa inductiei electromagnetice. · ··
. ~ XXI.1 °.. Doua corpu.r:i de .dimensiuni mici §Î de µiase · m1 = 10-2 _kg· ~
m2 . 2,5 •10-2 kg sint suspende.te din acela§Ï pµnct eu· ajut_ol'ul unor rire inextel;i~il~,. ~ 1

de mase neglijahile §Î de'lungimi egale l= 1 m; formînd doua pendule gravitapo-

na1e; Pentlulele sînt deplasate din pozitia de eohilibru in sensuri opus~, pilia cîn~
1ire1e de suspensie, întinse, formeaza 'eu .verticala (pozi~ia de echilibru) unghiurile
« 1 = 60° §Ï, respectiv, ~ = 30°~ Se Jasa libere cele douif p~ndule, astfel incît corp~e
s~ - ciocnese plastic in· poziiia comuna de eohilibru. Sa se calculeze: a) _viteza
i1Hiïa1a a corpului -format prin ciocnirea plastica a celor- do.ua corpuri; b) cantitatea '·
de .oaldura oare ia na~tere in prooesul çlQ cioonire; c) perioada de oscilatia· a corpului
format pi-in cioc~re. Se va lua g ~ 10 ·ni /s~~ . . ., · ..
· 2°. 0 mapna termica ideala funoiioneaza dupa un cfolu Carnot reversibïl intre
temperaturile T1 = 1200 K §Ï T 2 = 300 K, utilizind drep~ gaz de lucru 5 moli de
heliu. $tiind ca presiunea gazului la ·sf1r~itu1 destinderii izoterme este egala •·eu
presiunea_ gazulùi la inceptitul comprimarii adiabatice sa se determine: a) randa-
mentu1 ·mmpnü; b) caldura preluata de la sursa calda in· cursul unui · ciclu;
c) puterea utila a ma~inü dac~ se efectueaza într.,..o seounda n = 10 oicluri. Se daq: •·
' . 3 .
R=8310 Jjkmol-K; Cv=-R, ln 2 = 0,693 . .- . · _ ·. . -
·. :. . . 2 ''· ., . ·.. ;. . . ·, . .. . .
3°. Se considera o bobina eu rezistenta 'R ~i _inductanta L. Cind ace~stâ ~ -
legatala:o sursa de tensiune continua, eu (J = 6 V, prin bobina treoe 1ID: curent-de
· intensitate· 1 1 = 2 A, -iar cind se leaga la o ~ursa a carei tensiune alternativa -are .
valoarea efeëtiva ·U = 6 V_§i freoventa v 19-~_Hz,_ intensitatea ef~ctiva, a cur_entului .
=
prin bobina .este 12 Va A. Sa se determine: ~)'rezistenia R §Ï inductanta L;
·b) defazajul dintre tensiunea la borne §Ï ourentul prin bobina ~i. puterea activa c_on-
. sumata de bobina; c) oapacitâtea unui oondensator, care, legat la sursa de tensiuné
09ntinµa, se încarca eu o· saroinii Q = 18 µC. ,· ·
4°. Sa s~ deduoii,: a) expresia acceleratiei centripete; b) legeà ·lui· J ur~;; ...
c) expresià impedantei unui circuit RLC paralel.
o Sa se scrie l}i sa se mentioneze semnificatia fiecarei mari.mi .füzice:
0
.;

a) expresia_. coeficientului_ de_ dilatare ter~ica liniara; b) ecuaiia undei plane;-

~)· ecuaiia interna a trio~ei.. · • · . .
· · - XXIl.l°. Un proiectRcu m~sa m;, = 2 g, deplasîndu-se pe directîe orizont~a
c u viteza v1 ;_ 500 m / s,· strab~te un bloc de lemn eu masa mb ? 1. kg, aflat initial in
repa.us pe o .suprafata orizontala, §i.iese din acesta eu viteza v2 = 100 m/s_. Gonsi,...
derind negliJabiJ~ deplasarea blocului in timpuJ interactitrnii eu proiectilul §Î ~tün<}
ca b~ôcul aluneca ·apoi, pîna la oprire, pe o distanta d = 20 cm, se. cer ::. a) coe(i-
cientu1 de frecare dintre bloc '§Î suprafat~; b) energia cinetica pierduta de proie~til;
'C) energia cinetica a blbcului imediat du.pii trecerea proiectilului. Se dii g == 10-m/s2~ ·- ·
: .. 2°. O cantitate v = 4 kmo] de· gaz ideal efectueazii un ciolu format dintr-o
tlomprimàre izot(W}Jla, o izobara ·,i o izocora, in. aoeastà· ordine. Cunoscind ~a ~o::
tetma este caracterizatà .de texnperatura ·Ti= 400 K lji ca rapo~~l ~intre volur~mr
maxim §i volumul minim atinse de gaz in cursul.oiolului:este·t=·2, se oer: a) lucrol
 _mecanio èfectuat 1ntr-un ·OÎolu;.b) randa'mentul oichtlui; c) randamentul unui oiclu
•Carnot oare ar functiona tntre temperaturile extrema ale 9iclului considerat~ Se
dau: :y= 5/3, R . B 310 J /kmol~K, ln 2= 0,693~
3°. Un: circuit serie este formàt dintr-o bobina eu inductanta L ~i .un rezis-
tor eu rezistenta R. Daca circuitul este al.imentat la o tensiune ~Iternativa eu va-
lOflrea efectiva. U = 100 V, defazajul dintre· tensiune §Î intensitatea.- curentu]ui
este <?1 = ~ . Daca fü circuit se inseriaza ~i Ull condensator ou reactania capacitiva
~ ' .

Xc=12,7 !l, defazajuldevine TC/6. Se cer: a) rezisten\a 'R; b) reactantabobinei, XL;

c) puterile activa, reactiva ,.§Ï aparenta pentru circuitul care oontine §Î condensa-
torul, in oazul XL > Xe: . ' . .
· . _4°. Sa S8° deduc~: a) expresia acceleraliei in mi§Carèa oirculara uniforma;
~-b) formula vite~ei termioe a moleoulelor li nui gaz idea1; .c) expresia for\ei Lorentz.
. 5°. a) Sa se eirurite teorem_a momentului cinetio pentru purtctul material;
h) sa se scrie formularile prfocipiului II ai termodinamicii; c) sa se- defineasoa
unitatea de miisura pentru intensitatea curentul ui electrîo in S.I. .
XXIll.1°. :Un corp cu masa m = 0,25 kg este legat de un resort elastic, · o~i- .
zontal §Ï st1b actiunea unei fo~e orizontale de 100 N este deplasat la distanyà· de
10-2 m fata de pozitia de eohilibru. Lasa\ a poi liber, corpul incepe sa oscileze· armo-
nic. Sa se afle: a) constailta elastioa a-resortului; b) frecvonta oscilatiilor; c) viteza
maxima atinsa de corp; d) ecuatia de mi§care,·daca in mom~ntul ·iniyial corpul este·
in poz!iia de echilibru. · ·
2°. Un rézisto~ care are rezistenya R 1 _:_ 2 !l este conectat la bornele · unei surse
de curent continuu ~i este strabatut ·de un curent 1 1 -·0,64· A~ Dâ.ca se inlocuie§te
. ~ezistorul eu -un altul, care are rezistenta R 2 = 6 n, intensitatea cu,entului' devine
· I = 0,24 A~ Sa se afle: · a) tensiunea eleotromotoare ~ rezisten'{ia interioara a sursei
utili_zate; b) intensi~atea curentului prin sursa la legarea celor doua rezistoare 'in
paralel 1ntre ele §Ï ln serie ou sursa; ç) cî~i kWh-se consuma in timp de -10 ore ·in fie-
,care rezistor; fn situa~ia de la ·punctul ·b?
· 3°. Sa _se série: a) principiul actiunilor reciproce;·· b) formula l'Q.i Galilei;
o) legile electrolizei, indictnd §Î semnificatia marimilor care intervin.
4°. Sa se ded1:1ca: a) ~xpresia energiei cinetice a unui punct material; h) capa- .
oitatea-echivalenta .a unei bateriï de c~ndensatori grupaiï.tn paralel; c)· expresia
foriei · eiectromagnetice oare a pare între doi conductori parcur§Î de ;curent.
XXIV.1°. rUncorp cu-masa m=0,1 kg-~i.densitatea p==800 kg/m3 cade liber,
de la ina.liimea· h = 0,8 m, pe supr~fat,a apei dintr-un .lac.. Sa se afle: a) viteza
eu care corpuL ajunge la suprafata apei; b) ·adînciniea lacului, in locul de cadere a
corpului, §tiind ca acesta ajunge pe fundul lacului eu vi~ezà zero; c) intervalul de
timp dupa care corpul ravine la sup:rafata apei; d) graficul marimii iblpu lsului corpu;.
lui ~n furictie de timp, din moment ul îhcëperii mi§oarii ~i. ptna in moinentul ·revenirii ·
sale la suprafat,a apei. Se considera densitatea apei Pa= 1000 kg/m3 , g= 10 m/s2
§Î ·se neglijeaza freoiirile~ ·· • . .. · . ·· · .
· 2°. In circuitul exterior ·al unei sur se de curent continuu; ou .t.e.ni. E = 20 V
~i rezi~tenta· interioara neglijabila, se monteaza, iµ' paralel, un re§OU eu rezistent,a
R 1 --:- 10 !l, un vas pentru eleotroliza cupru.IuLcu rezistenia R 2 ., • 4 ,i. ~i un solenoid
de ·r~ûstent,a R 3 = 5 !l, avi11d N = 1 000 spire, ..lungimea l. = 0,4. m ~i ~ect,iunea
1

trànsversala S = 1_0- m • Dacë. echivalentul · eleotrochimic al ct1prului este

3 2

K 0,33 mg/Ç .~i µ= 4TC• 1(r? N/A2, sa se afle: a) rezistent,a totala a. circuitului .
reâlizat; b) masa de cuprµ depµsa la catod intr-o ·ora; · c) .fluxul magnetic èe stra-
}>~te solenoidul ti induotania. acestui~. · . ·. . ,

332
 ' . .

·. . -~ -.• 3~.-$a _se prez~nte; a): compun,er~a: ~- doua, forte paralele ti . de sens opus1 .
;hl difere~ta.~<:le ~presi~~ dintre doµa pun~te di~.int~riorul unui Iihid; o) oapacit~t~.
conde:psatorultn plan. · . ·.
. -4°. Sa se sorje, indicind §i sem:nificati~. ~arimilor oare intervin: . a) prinoipiuJ
fondamental al dinamioii; h) legea lui Coulo~b; o) legea induciiei eleotromagnetio~.

-·~., PROFILURILE: CHl!VIIE, MECANO-CHIMIC

. XXV.l°. Prin_hicalzirea apei dintr-un vas care ·are temperatura· initiala de
0 °G, se obiine intr-o ora o cantitate pi1 = 100 kg de vapori, avtnd temperatura de
100° C. ~tiindu-se ca._ randamentul instalatiei de înca1zire este "IJ = 60 %, se cere:
a) ce. oantitate de caldura este necesara pentru"f:unctionarea instal~tiei timp .de 2 ore;
h) sa se_ calculeze intensitatea curentului eleotrio, care, trecînd prin rezistenta ·e,eo-
.tripa R =·200 .0 a unui cuptor ou randamentul "tli = o·,9, produce intr-o ora aceealji
cant~tate de vapori; o) ce masa de vapori de apa s.;a condensat oa urmare a intro.:
ducerii 1n atmosfera de va:pori a unei bucati de gheaia, care are masa m 2 1 kg =)
1

~i tem:peratura initiale. t 2=0 °C, ,daca t~mperatura fipala de echilibru este 6=100 °C._
Se cunoso: caldura specifioa _a à.pei, c~ = 4180 J /kg· K, oàldura latenta. de topire
pentru ·gheata, Àt = 0;~35 · 106_ J/kg; . caldur~ latenta de vaporizare a apei, ·_
X" =-2,257 · 106 J/kg. · _
·- eu
-2°. Doua incinte azot, care au volumele V1 = 4 • 10-3 m 3 §Î V 2 = 8 • 10-3 m3,.
af1ate la temperatura T = 300 K, stnt puse în legatura printr-un tub subiire preva- ·
zut eu· un r~bin_et. IniiiaJ in inc4ltà 1 presiunea azotului este. p 1 == 3 · 106 ~/m9,
ia~ tn inclll:ta 2 pre~!ll!le~ est~jJ~ = 2 ~ 106:.N/in.2• a) Sa se. af~~ masa totaJa a _gazu- '
lm aflat tn cele: _doua mcmte §1 masele de gaz dm f1ecare mcmta, dupa dès~hidere~
{ robinetului, tempêratura rain!nînd ·neschimhata; br care e~te presiun·ea . final~ din
· fiecare incinta, dupa 1ncW4erea robinetului, incin~a 1 fiind lnoalzita la 400 ·K.;
c)· sif se oaloulè~e. viteza:,- termica ~i- concentratia ,moleculelor din incinta 2, dupa
inchiderea. ro:binetului.·_ Se ~unosc:.= masa molara a -azotului, µ _:_ 28 kg/kmol;
constan~a- gàzelor -·perfecte, R- _:_ 8,31 • 103 J /kmol • K_; numarul lùi Avogadro,
NA = 6,0i • .1026 molecu1e/kmol. . •
3°. Se considera circuitul .din figùfa F.B.8, in oare pe reostatul de rezis~ent,ii R
s~ Jeaga in p~alel doua, haterii de· ~cumulatoare. Prima baterie este formQ.tii clin

~l = 8 .el~mente-legate in ~el'~e, i_tµ". :a _d_~~a :d~ n2 ~- 5 ~lez:i:iente· legate, .de. ase~~nea,

in serie. Elementele celor doua bateru sint 1dentioe, fi_ecare avînd tensmnea elec•_
tromoto~e-E:=-.2 V ti rezistenta intern.a r = 0,2 O. a) Sa se calculeze curentii 11
f}i 12 prm ·.c~le doua bate:rii ~ curentµl J prin rezistenta R =
4. 0; b) pentru _·ce. y~-
loare · ~-·rezistentei R cureritul J 2 se _anùleaza?; c) sa se afle valoarea. rezistcmte1 .Il
pentrù care pùterea disipata de ·aceasta este maxima §Ï maximul acestei pute~i•
. _ 4~--Sa s~.defineasca:: a) coeficj~n:tU de dj.latare~termfoa în volum ~i aparenta: ai
lif?hip.e1or_;·_b}foducii~ unui ci~p Iriagnetio. ti uniiatea de masura a ind_u~\iei:- ~~- ·
netice-; ô) p~a.i:n~~riLtriodei. ·· ·· · ·

1 ' -~
 · 5°. Sa se scrie, indictndu-se sem.nificaviUe màrimilor" fizi~e ·-care intervin_:
a), formula· f undamentala · a· teoriei. oinetico-moleoulare; · b) ·1egea lui Coulomb;
c) expresia impedantei circui~ului RLC paralel. · ·- .
· XXVl.1°. 0 ma§ina termica avind oa agent termic 5 mo1i de gaz perfect f une- ·
\ioneaza dupa ci-clul Carn<;>t .din figura F .B.9. ~tiind ca · temperatura sursei calde
este t1 = 327' °C, temperatura sursei reci este t 2 = 27 °C §Ï ca lucrul mecanic efectuat
intr-un ciclu este L = 4 •,103' J, •se oere: a) sà se calculeze· :randamentul cicl~lui §Ï

p
·, '

........_

V
Fig. F.B.9

, cal.durile primita, Q1 , §Î cedata, Q2 , intr-un ciclu; b) care este varia~ia energiei in~
terne /:J.U ill'cursl}l destinderii adiabatice 2--+- 3? c) sa se afle raportul de compresie
e - V4 /V1 • Se cunosc: constanta gazelor perfecte, R = 8,31:1œ Jfkmol!K ~
exponentul adiabatic y = 1,4.
2°. Doua surse de tensiuni electromotoare E 1 = 130 V ti E 2 = 125 V ljÎ de
rezistent,e interne r 1 . 0,5 n, respectiv r2 = 0,2 n sînt conectat~ in paralel pe un
rezis\or care ~e rezisten\a.R:::;:: 2 n, ca in figura F.B.10. Sa se calculeze: a) intensi-

Fig._ F.B.10

ta\ile 11 §Ï / 2 ale curen\ilor prin cele doua surse §Ï caderea de tensiune -pe rezistorul
R; b) eµergia pe caie o disipa rezistorul R- tn timp de 2 minute; c) cit trebuie sa
fie tensiunea electromotoarè a sursei Ei, pentru a se anula curentul J1 prin aceasta .
sursa? Dar pent;ru ea 11 = 12 ? · ·
3°. a) Sa se defineasca capacitatea calories. ~i caldurile specifièa fi molara. ale
unui corp; b) sa se scrie formula fundamentala a teoriei cinetico:-moleculare, arë.-
tindu-se semnifica\iile marimilor fizice; c) sa se stabileasca formula lui Jurin privind
fenomenele ca.pilare. · ·
· 4°. a) Sa se defineascii intensitatea ctmpului electric' fi unitatea de ·masura
corespùnzatoare; b) sa se scrie expresia·inductan\ei·unei bobine, aràtip.du-se semni-
fica\iile marimilor fizice; c) sa se stabileasoa expresia· for~i' Lorentz. ··

334
 2~ ÎNVlTlM.INTUL UNIVERSITAB
~ (PROFILUL FIZICA)

· XXVII.l°. Un corp suspendat ·de un fir- oscileaza intr-un ·plan vertical ou o

amplitudine unghiulara ex = 60° .. Care va· fi raportul dintre tensiunea maxima ti
tensiunea minima din . fir 1n timpul . osoila\iilor?
, 2°. Fie sistemul din figura F.B.H; format din bilelè 1, 2, 3 l}Î bilele 4, 6;,
fuate. la capetele unui fir inextensibil, trecut peste un scripete ce se poate. roti (ara
frecare. Bilele, oonsiderate puncte materiale de acee_a§i masa, se afla initial toate
la inaltimea h = 13 m fa\a de· sol. Se lasa sistemu) sa se mil}te liber. Dupa 2 s se ·

' 1

Fig. F.B.11.

_desprinde bila 1, iar dupa_lnoa 1 s se de$prinde·bila.2. Sa se det~rmine: a) iimpul

'.dupa care bila 1 va atinge salul; h) t~pul dupa.care bila 2 va atinge solul; o) .timpul
dupa care bila 3 se va aflâ la acelavi nivel CU bilele 4 ljÏ 5. Se va lua g = m/s
10 2•

. . 3°. Doua' vasé identice ce con\1n· aer la temperatlll'~ T =· .300 K stnt. legate
printr-un tub orizontal cu diametrul 'd =0,4 cm, la jumatatea oaruia se· afHi o. pi-
catura de mercur oare 1mparte sistemul t:çi <:{oua volume egale, fiecare avlnd 3~4 cm3•
Considerind aerul un gaz ideal, s~ se·determine: a) viteza termica a moleculelor de-
aer, _daca masa molara a aerului es~e .µ ---:- 29 kg/kmol, iar R =. 8 310 J /kmol • K;
b) eu ~ît se va deplasa picatura de mercur daca unul dintre vase se tnoalzei,te cu
3 °C, iar celalalt se race~te eu 3 ~C; c)' varia\ia energiei interne a îµtregului sistem. ·
4°. Sa se scrie, indiclnd semnificaiia fizica a marimilor: a) momentul unui eu-
plu de forte; b) legea lui Charles sau legea transformarii izocore; c) expresia. oi.n:e-·
tico-tnoleëulara a presiunii. · · · .
5°. Sa se studieze: a) conipunére·a. os'cilàiiilor de acee·a,i direciie ~i aceeatji
freçyen\a; h) procesul adiabatic din cadrul proceselor simple ale. gazului- perfect.
. . UVIIl.1°. a) Sa se enùnie legile·efeotului fot'oelectrio extern.
·b) Sa se ,scrie cu semnifica\ii fizice reiaiia 1nterfran.fei tn cazul penei- ·optiée.
c) Sa se· defineasca unitatea de masura a intensitaiii curentului electric 1n S.L
. 2°. Sa se trateze suhieètùl: legi de co~servare ~ interaciiunile nucleare.
·. 3°. Un r~scicul de electroni emi,i de un·tun electronic sînt trimi,~ pe un cristal.
pe. care sufera fenomenul de difrac\ie pe ·un sistem de plane cristaline, paralele, dis--
.tant,ate prin d= 0,3 nm. Ce tensiuni de açcelerare stnt necesare pentru a pune in
èvi~en}a comportar~a ondulatorie a electronilor prin. difraciie?
~ Se dau: constanta lui' Planck, k == 6~p26-.10-M J.s; masa electronului-,
m = 9,1.10-s1 kg;. sarcina eleotronului, . e = -.1,6•10-19 C.

:385
 'C
4°. Se dau doua oglinzi concave .care au acéeàl}i .distanl,a focala / ,ï îeieie re-
fléctiitoare una spre cealalta. a) Sii se gaseasca condi\ia pe care trebuie sa o indepli-
neasca distan\a d dintre virfurile o"glinzilor pentru ca imaginea unui punct luminos
A de pe axa principals. sa se formeze tot in A, in urma reflexiilor razelor de lumina
~a-provin de la punctul luminos A, succesiv pe·cele doua-oglinzi; b) sa se_ constru-
iasca imaginea obiectuhii A in cele doua· oglinzi. ·· -
.· 5°. Doua bile mici, identice, suspendate-in acela~ipuriètde cite·un fir de aceeaEJi
· •lungime, sè resping datorita electriziirii, sarcina lot fiind de aceeaEJÎ, valoàre ~i semn.
Cunoscind faptul ca uleiul de transf.ormator are densitatea 0,9--103 kg/m3 EJÎ permi-
. tivitatea absoluta e _· 2,2e0 , s~ se afle care· trebuie sa fie densitatea materialului
din care trèbuie- facute· bilele pentru ca uhghiul ·dintre firele de suspensie sa fie
açelal}i pentru bilele situate in aer sau in ulei. .
XXIX.1°~ Frecven\a de rezonan\if a ·uÎmi circuit serie, in cÙrent alternativ,
format dintr-un condensator EJÎ o bobina, este v 0 = 2 kHz. Pentru o frecvenia
v = 1 kHz a tensiunii de alimentare impedan\a circuitului este.Z = 1 kil. Rezisten\a
bobinei este R = 10 n. Sa se calculeze: . a) capacitatea C a condensatarului;
b) inductan\a L a bobinai.
2°. Se ·da o oglindii sferica, coilcava, eu raza de 2 m. La o distan\a de 1,4 m.
de virful V al qglinzii se a~aia un mie cerc.IUIJ1inos, cu raza- de 1 cm, al carui centru
c9incide cu axa optica principale.. Sa se afle la cê distan\fi., de vîrf trebuie sa se a~eze
o oglinda plana, perpendiculara pe axa,. pentru ca centrul imaginii sa se confunde
eu centrul cercului. Care va fi diametrul cercului acestei imagini? ·
3°. Sa se calculeze energia ,d~ reaciie a rea~\iei nucleare
iH(id,. fp)iH, ,
daca energia cinetica a deuteronilor inèidenti ·este de 1,2 MeV sj protonul care iase
~a llli. unghi drept Îaya de .direc\ia de IDΧCB.r~ a deuteroiiµlui: aré energia cinetica de
a;a MeV ti sa se· precizeze ce_ fel dè reaè~ie ~ste, endoen~rgetica B~U exoenergetica.
4°. Sa se deducà ·varia\Îa ·1ungimii ·de· undit tii efêcttii Co.mpton.
5. Sa se defineasca: a) rezistivitatea electrica; b) coris~t~ re\elei de difrac\ie;
.c)
. .
timpul
. ~!, , .
de
.
_1njumata\ire al unui
.
·ansamblu
'
de
~.
nucle'e_
.
radioactive.
. . .

a. INVlTlMtNTUL MEDICO-FARMACEUTfo
. . ...
(PROFILURILE: MEDICINA, STOMATOLOGIE.)
X:XX.1°. a) Sa se defineasca convergen\a1entil~î §i unitatea sa 1n SI.
b). Sa se enun\e legea transformarii izobare. · , · ·
c) Sa se. enun\é regula lui Lenz. . .
2°. Sa se ·scrie, indicind semnifièa\i~ miirimilor f_izice c~e int~rvin: a) ecùatia
termi~.a de. stare a gazt1lui ideal; b) distan\elé focale a.le unei lentile sub~iri;
c} -int_en~itatea cimp~lui electric generflt de _un corp__ purictiform, electrizat. _ ·
3°. Sa se ~rateze subiect~l: grupar.ea condensatoril_or. ·
4°. Doua incinte dé volume· V1 = 5': 10-a. rri3 §Î, _r.espec:,tiv, V 2 = 10-2 m3 ,
umplute· cu acela§i gaz ·monoatomic §Î aflate la.temperatura _T1 .= 300 K, pot co-
. Iriunica intre ele printr-un tub de volum neglijabil, inchis ini\ial cu un robinet. In
in~inta (1) presiunea gazului este pi_ ·. 2°1_05 N/m2; iar .ÎJl· incinta (2) _este
'p2 : · · 3-10~ N/m2• Se deschide rob.inetul §Î ·se race§te. 'dupa aceea incinta (2) la tem-
peratura T 2 :-- 250 K, mentiriind incinta (1) 1~ te~pèràtura T1•

·335
. , Sa se· dater.mine: a) numarul de kilomoli de gaz aflati 1ri fü~care in~inta tn_
·starea ini~iala·; b) numarul de kilomoH de gaz afla\i în fiecare incinta tn.~tarea fi-
nàla ;.,~'s) variatia energiei interne a gazului ·din ambele recipiente. ·· · -
~e dau: constanta universala. a gazelor, R =·8310 J/kmol-K; caldÙra
-.., . .., C
mo l ara 1zocora v = -2 R.
a . .· · · · . -1. ,-. ·- • . .. - . ·
. .
\

.· ·,-~ 5~ •.-Cu o sursade curent continuu,:doua voltmetre identice· ~i doua; ~li~mper-

metre· identiae, se :rea.lizeaza montajul din -figura F.B.12. Instrumentele de mas~a
legate. in paralel. indicà l/1 .= 0,25 V ·§Î 11 _- 0,75 mJ\. Al doilea. milia~permPtru
mdica I·= 1 m.A. Sa.se.calculeze: a) tensiunea U de la bornele sursei; b) tensi~e~

. ,

Fig. F.B.12

electromotoare E a sursei, cu_nosctnd cii rezistenia interioarii a ei ·este r = 100 ·o;·

c) rezistent,a rezistorului ~unt pentru ca unul dintre miliampermetre sa masoare
curenti pîna _la _10,'A, cunqscînd ca ·acesta masoara ·ouren~i- plna la 1 mA~ ·
_,-: :· · XXXl.i0 • ·a) Sa se defineasca randamentul ma§inii termice care func\ioneaza ·
d~1ta. ·un êiclu··carno_t_ reversihil. · . · ·. . .· ·. ·
.·.· . bf Sa se enunie· Iegiie reflex iei. . . . _
o) S~ se defineasca unitatea de miisur~ a intensitatii curentului electric in SI:
I-· · : -~0 • :sa:se scrie,· indictnâ .semnifica\ia marimilor fizice care. intervin: a) telatiile
care exprima: distanieI e focale- ale unei lentile sub\iri; b) viteza termica a molec;m-
lelor:; ·c}"_legea ·lui Qmilom·b. . .
. · ·.. 3° ._·. Sa se deduca ··rela ~iile fundamentale ale dioptrului sferi c.·
. ; '.\. ·4°.:·r~tr-u,n_.vas de.alam"a av!nd masa, ma= 200 g se gase§te apa_ CU masa
m~ -:--,480 gla t~mperatura de echilibru t 0 - - 15 ~C .. Se introduce apoi i;nàsa de :µiercur
nfr ._.500 g la teinperatura t = ·100 °C ·,i se-stabile§te o noùa. temperatur.a ~e ,ecltj-
libru:·· la·<8 - 17,-7. °C. ·1 • ·· ·

a) Sa. se.~ calouleze valoarea c~ldl:lrii specifice a mercurùlui. . _ ,

· h) ·car_è- este teinperat-qra finala··à unui amestéc format din masa de ghealii
m·-:- 10 ·g là temperatura- t = 0 °C-~i masa de mercur tn èondiiiile de la punotul a:? ,
-... Sé: daù :"° oald ura .speêifioa- a .àp·èi, . c2 = 4 180 J /kg~ K; _cald ura specifioa :-_a
alamei, Cs'= 386 J/kg• K; caldtira lateiita _de topire a gheiii, ·À,= 335 000. Jjkg.
· · · ·5c\ Un bée de 6;3·y~ :cù pU:ierea dé 2 W, trebuie· alimentat la· o surs·a.t1e~ êureilt
éQntiµuu-: ë-q tensÎ1:lllea electromotoare 12,6 V §Î rezisten\a -interna neglijabila. _
,:.·. ·_ '.).) Sa_· se_~oalculezè _valoarea· r~#_stenlei r~zistorului ce _trebuie· m,ônta~- fu
cîrc1:1it. pentru_ ca bècul sa funclioneze normal~ , · . . .. ·__ - .
. . ·. ·:b) Intê~s~t,atea curentului ce treoe prin b_ec "trebuie masurata CU un miliam..
per:m:etru oare are·_rezistenta interioara.de 1 .0, :are 100 diviziuni §Î poate ·masura·
1. mk pe· div:iziune. . · . '.' .. , . . . .· .. · . · . , . :- . ·\
_: ·,_ : Sii --s~·- êalculezè valoarea rezistentei- l}lllltului ce. trebuie montat -.pentru ca
··m!Uattipér~ètrul sa 'misoaré curen~i p~a la-0,5 ·A.. -~ · · ·

:·:337
 ENUNTURl
1986
....
1. INVl'flMÏNTUL TEHNIO
ex. PROFIL UR ILE: MECANIC, Et.ECTRIC, ENERGETIC,· MINE, PE-
TR0L, METALURGIE, C0NS'fRUCTII, GE0O:~ZIE, _TEHN0L0GIA
$1 CHIMIA TEXTILEL0R, TEHN0L0GIA ~I CHIMIA PR0DU-
·SEL0R ALIMENTARE, FORESTIER (specializ~ea INDUSTRIALI-
ZAREA LEMNULUI), GEOLOGIE

XXXIl. i~. Un corp eu .masa m = 0,01 kg, Iegat de un resort elastic orizon-
tal, oscileaza fara frecar~ pe o masa orizontala, conform ecuaiiei: y = 0,2( Va cos 2t +
+sin 2t) [m]. Sa se .determine: a) pulsatia, perioada §Ï frecventa oscila~iêi;
b) momentele in ·care elonga~ia este egala eu jumatate clin ·amplitudinea oscilatiei,
precum f}Î f aza oscilatiei là' momentul t = 0; c) energia potentiala elastica maxima
pe care o poate. atinge corpul i~ cazul in care - pornind din poziiia data d~ ecuaiia
oscila\iei armonice pentru t = 0, eu viteza corespunzatoare aceluia~i rn,.oment -
s-ar deplasa eu frecare, coeficientul de frecare fiind µ. = Q,1. Se va lua -accelera~ia
gr~ita\ionala g = 10 m/s2• . _ _ · - -
2°. 0 ma§ina termica. utilizind drept agent 5 moli de gaz perfect funcponeaza
· dùpa un ciclu format din.izocora AB, izobara BC, izocora CD_ §Î izobara:.DA.. ~tiind
ca iA = 105 N/m 2, VA- 0,1 m 3, PH= 2pA ~i Ve= 4 VA, sa se ·determine: tem-
peraturile la care se afla. gazul in starile A, B, C §Ï D; b) luorul _mecanic efeotuat
de ma~ina termica într-un ciclu; o) randame11:tul ma~inii térmice.. - Se. da~:
, 3R · · · . . ,. -
lv = -,- -, R = 8 310 J /kmol • K. · · . ..
' 2 .
. 3°._ b bobina realizata din ·rir de nioheliria ou diatnetrul de 0,5 mm ~i. rezisti-
vitatea p = 4,5 · 10-7 n · m este înfa~urata pe un miez magnetio cjliµqric ou per•
meabilitatea µ. = 41t • 1q-5 N/A2 ~i diametrul D= 1 cm. ~tiind _ca infa§urarea
bobinei are 500 ·,spire pe o, lungime. de 4 cm- §Ï ca _este. alimentata eu tensiunea
· U(t) = 204,4 sin (10_Q.1tt) [V], sa se calculeze: a) induotan~a bobinei, ~) _ia.tensitatea
-efectiva a curentului electric prin bobina, c) puterile activa, reactiva ~ aparenta.
4°. Sil se deduca: a) expresiile vitezei liniare ~i acoeleraµeï ceiltripete ln
mi~carea ciroul~a uniformii; b) variatia eu temperatura ~i presiunea a densitat;ii
unui gaz perfect; o)· perioada de rota1ie a unei-partioule incaroate electric · intr-un
cimp magnetic uniform. ·· · • · ·- · •
· 5°. Sa se sorie, indicind semnifiçaWie fizice ale marïmilor care intervin:
a) legea lui Hooke; b) formula fundamentala a-teoriei cin!3tioo-moleculare a gaze-
lor; c) definit;ia iï expresia factorului de supratènsiune (calitate) in. curent alter-
nativ monof azat pentrU: oircuitul serie RLC: · ·
XXXi.11- 1°. De un corp de masd m = 2 kg, aflat hrlii~ tn rep~us pe ~- supra-
fa\a orizontala este legat un resort elastic de constanta k= 40 N/m._ ~upr~ capa.-
tu1ui liber al resortului se aplica 9 fort~ F eu sensul spre corp (v. figura F.B. 13)..
Pentru a scoate corpul din repaus este necesar ca resortul sa fie coniprimat" eu cel
puiin xm = ~-cm. Aplicind <> for~a F constanta, astfel lnclt -:-. pe întreaga d:urata.
a .mi§c·arii corpului· pina_ là. racordul suprafetei plane _eu o 1.rambulina avtnd raza
de curbura R= 84,12 m - resortul sa fie· comprimat eu x= 0,1 m, se. imprima
corpului o mi~care uniform accelerata pe distania D = 50 m plnà la tram.hulina,
·clnd act,iunea fortei F .inceteaza. · Sa se determiile: a) ooefieientul dé frecare. ·dintre
corp §i suprifa\a o~izontala_; b) viteza corpului 1~ intr8:f~a pe trrunbulinl; . o) Iwi.-

: 338
 gune·a··tràsetllui p·aicurs· de oorp pe trambulinii pinii la dèspi-inderea ·- sa. /Se_· negli-:
· jeazii ~recarea corpului eu trambuJina.. Se va lua g · 9,8 m/s 2• •·
-~ . 2°.· Un mol de hidrogen aflat ini\ial în starea A, caracterizata de paramètrii
PA . . 4,155.105 N/m 2, VA-:-- 2. 10-2 m3 , ajunge, printr-o destindere izoterma, in
· .sté.r~a ·B în .care volumul gazului e~te V B = 4.- 10-2 m3 , ·dupa care printr-o .com-
prim•are izobara BC revine la vol1:1,mul iniWiJ {VO-= V A)· Sa se determine: a) tem-= •

. Fig. ·F.B.t3

peraturi)è ,i ·presiunile corespunztnd starilor A, B ,p C; b) lucrul meuanic èfectuat

P' caldura schimbata de gaz -cu exteriorul ~- compr~area izobara BC; c) randa- ·
inentul motorului termic care functioneaza dup_ë. ciclul ABCA'. Se dau: Cp = 7B/2,.
R = 8.. 310 J /kmol ~ K, ln 2 = 0,693. 1 · ·
· · 3°. Pe cadl'ul ·metalic orizontal MPQS din figura ·F.B.14 se deplaseazii. eu·
viteza constante. v = 2 m/s conductorul N R, confectionat din acele~i bare meta- .
.lice de rezisti~tate p = 1,, 7. -10-s O · m, densitate ·Pm-:- 8 900 kg ~ m-3 .~i sec~iurie
S = 1. cm 2, ca· ~i oadrul. ~tiinçl cii PQ _:_ N R = 1 m, sa se determine: a) valoarea
fi ~ensui tensiuniïelectromotoare induse in conduotor ~ prezen~a:unui clmp mag- .

p
....N - H

.L } ..
V
,,
0â
'
•..
~·
. if ·-·
·r
-
----
----F

Q
,'

R
's
~

"· Fig. F.B.:J.4

1

n·etic. uniform,·. a carei inductie B= 10 m'I', . are direcµa verticala- ·~i sensùl·
' . .___
indicat'
:in f~a; b) ;intensitatea curentului prin conducto~ atunci oind PN ·. QR: _1,5,m.;
c) coeficientul de freoar~ dintre conduotorul N R ,ï oadru, ~tiind oa pentru a asigura
deplasarea conductorului · ou viteza indicatà. trebuie ac~ionat asupra acestuia
e'µ-0 fort;a extérioara, ln sensul mi§oirii, a·èarei và.Ioare - atùlici cînd PN =QR -
= 1,5m- este F= 1,4 N. Se va lua g~9,8 m/s2• · , . . ·· · .
. .4°. Sa se deduca: a) legea (ecua~ia) lui,Bernoulli a dinamioii fluid_elor; b) ran- ·
d~entul ·moto_ruluî ·termio care functioneaza dupa un oichi Carnot reve~si-
hil; c) expresüle impëdantelé>r oirouitelor RLC serie, respectiv deriva-µe, in oùl'ent
alternativ. · . · •, .
. ·. · .5°. Si se enunte ~ sa se sorie, indiotnd semnificaiiile marimilor care intervin:
a) legea lui.Newton a atractiei universale; h) legile transformarilor termodinamice.
e~entar~: izoterma, izo~ara, respectiv izooora; o) legile lui Faraday ale-~lectro-.
lizei . . . .. .
· · .-XXXIV. l°. ·un corp eu masa m:c:0,1 ltg este1legat de tavanul unei tncaperi
etdi>:a.i\ime~ B·= 2,5 in, printr-ml'fir:ùiextensibil de 1ungime :L= 1 m:. Se scoate

:,339
/

22'A'
 pendulul clin poziii.a.. de. _echilibru, ast1eMnclt firul tntins formeaza un .. µng;h~. -8 ~ 30~
eu pozit;ia de echilibru.- ln aceasta pozj~ie se imprim.J co~puhri. o viteza orizontala,
in direc~ia perpendiculara_pe,fir.. Sa se. dater.mine: _a) valoare_a vitez~i ~are trebuie
imprimata corpuluL pentru ca unghiul 6 ·sa ra.mina· constant tn iimpul mi,carii;
h) energia necesara. pentru aducerea corpului din poziiia _sa de echili~ru hl: . aèeasta
· _stare de mi~care; c) în .cit tim p .~i cu ce yiteza .ating~ corpul_ podeaua,. d~~a. la un
moment dat se rupe firul. Sè va lùa g= 9,8 m/s2• .

2°. Sursa calda, respectiv sursa rece a unui motor. term1c, au temperaturile
t 1 = 527° C' ~i t 2 = 127° C. Motorul. utilize·aza 16,28 moli g,az perfect, care · parcurg
un cicll) Carnot. ~tiind. oa, _efectuind n = 120 cicluri/minut, motorul dezvolta o
putere de 75 kW, sa se determine: a) randamentul termic al motorului; b) caldura
primita de la sursa calda, respectiv caldura cedata sursei reci, in timp de o ora;.
c) rapoartele de compresie V3 /V4 ~l volumului ini~ial (V3 )' ,i volumuluifinal (V4 )
in comprimarea izoterma, respectiv -V4 /V 1 al volumului ini~ial (V4 )
final (.Y1 ) in comprimarea adiçtbatica. Sè dau: exponentul adiab~tic · al gazului
,ï volumului

perfe~t y = : , .ccmstanta gazelor perfecte . R = 8 _310 ~ /J:r.mol • K ,ï ln ~ = 0,693.

·s ln virful _unei pirami4e regulat~. cu_baza un patrat ou laturà a se afla·
0
•

o sar(?ina electrica · punctiforma ·-2q, · iar ·hi· oele patru col~tiri ale·. patratului bazei
sin.t a~ezate sarcinile ele~iric_e punciiforine. pozitive ·identice + .! ··:.~tiind oa sis-
te~ul de sarcini se gase~t~ ln vid, sa se deduca: ,a) potentialul electric produs de
sarcinile bazei in virful piramidei, ,tiind ca pia.Iiimea àcesteia este egala eu .h;
b) direciia, sensul ~ valoarea rezultantei for~Ior care aciioneazii asupra sarcinii ,
. -din vîrful piramidei; c) dif~renta de potential dintre doua-armaturi plane ti. paralele,
de aceeB.l}i aria A( >h2), distantate cu h, ,tiind cape o armë.tura se depune sarcina
electrica din vîrful piramidei, iar· pe cealalta. arma.tura se depUQ. sarcinile din col-
turile bazei piramidei. .·,.
4°. Sa se dedùca: a) expresia lucrului mecanic al fort;ei elastice; b) legea lui
Jurin a fenomenelor capilare; c) expresia impedan~i oircuitului serie RLC in
curent alternativ. ·· ·
, 5°. Sa se scrie, indiclnd .semnifica\iile fizice al~ marimilor care intervin:
a) legea oonservarii energiei mecanice pentru forte- conservative; b) expresia induc-
taniei unei bobine; c) formula conductivita~ü electrice a unui semiconductor eu
impuritaii. · .\'-....
XXXV. 1°. Doi cilindri OIJlOg&ni eu masele. m1 = 0,3 kg, m2= 0,2 kg, avtnd
o aceea§i înruiime h = 5 cm, sînt legati de un fir eu greutatea neglijabila, care trece
peste un scripete~ Dupa ce cilindrùl 2 ·este· coborît pina ·cind a~inge solul, cilindrul 1
ajungînd la inaiiimeà. H = 1 ni, se la.sa _liber sistemul. Sa se ·detertnine: · a) ·accele-
,ï
raiia sistemului 'tensiunea in fir in cazul in oare ambii cilindri. se· deplaseaza. 1n
aei:;. b) duràta dupa, oare cei doi ,cilirtdri ajung la aceea~i inaltime, in condi~iile. spe-
cificate mai sus; c) frecventa oscilatiilor pe .care le executa sistemul in ~ondiiiile
1n care sub cilindrul 1, aflat la inal~imea H, se introduce un vas c1,1 lichid eu densi-
tatea p · :!3
~- Pc, und~. ·p~. esté ~ensitatea
. . ·.
ciliil.drului
.
1. (figùra
.· . .
F.B.15).
. .
Se vor
neglija frecarile .cilindrilor .CU a~rul ti lichid~l, precum .ti a firului çu scripetele.
Se va lua ·g = 9,8 m/s2• . · .

2°. 0 cantitate· de gaz perfect efectueaza un proces oiclic format- clin compri-,
ma.Fea acli.abatica 1 ~ 2, incalzirea izocora. 2-.. 3, .detenta ·adiabatica: 3-.. 4 ti
racirea ·izocorii 4 -... f, raportul de compresie fiind V1 / V 2 = 32. ~tiind"' ca. varia~ia
tempèraturii 1n încalzirea izocora 2-.. 3 este T3 - T9 = 200 K, caldura ced·ata
sur~ei reci i11tr:~un ,ciclu este Qr =.1 600 J, iar aria oiclului tn diagrama presi_une-
volum este ~4 ~O J, .j!a se det~r~i_ne: ,a) ..raµ4aIJ?.entul moto,:-ului çare ·funo~i,;me.azl
 dupa a~~st _oic~u; b) v':'l'iatia temperà~urii 1n racirea izocora 4-➔ 1; c). expoI>ientul :
adi~at1c .l}l caldura moJara 18 volum constant· -~- a gazulut Se ·da ·constanta
R =8310 J . , .
kmol • K: .
. 3°~·' Un circuit serie dl3. curent· alternativ este formai- dintr-o bobina cù . induc-
.tàn~ L _:, $° mH, Ull. rezistor CU rezistènia . R~_s fi ~i .din · condensatoarele . C1 .·~
C2·montate 1n serie. Condensatortil C1 are capa;~iiatea 2;hf, iar Ç1 -este un •con-
densâtor plan ou aer avind aria.. unei armë.turi . ·s::m fP, 10-2 · m 2, iar · distan\a
~ : -
dintre

.. Fig. :f.B.15 ·

--ele. d ·. 3,.54 · 10-~ m. Circuitul èste alimèntat de o: sursa care asigurÎ .o· ·· aoeeqJ.~ . .
amplitudine• a .tensiunii alternatiye la .bo;rne pentru freoyente· .variaj:>ile.. ·Sa se dé- ·
te'rmine:. a). c~pacitatea condenàatoruh:û ·c2 ;. 1>) frecvenia t'ens~unii •.. àlternative"" ·
· pentru care se produce rezonanta; o) valoarea maxima a fluxului induotiei· magne- ,
tice hi bobina cl>max, la rezonanta, ,tiind ca in acest· caz valoarea maxhna 'a. sar-
c~ e_leQ4°ioe pe.. m,naturile: copdeJ!satorului Ç1 este Q1, max= 2 µÇ. :.~~ · da p~rmi-
tiVItatea ·aerulm: e:0 = 8,85 • 10-12 F /m. · . .. . . • .
4,0 • .Sa se deduoa: a) .expresia diferentei de presiune dintre doua: pµncte din
interiorul unui lichid; b) ex;presia vitezei medii patratice· a :fooleculelor unui g~· ·
ideal; c) capacitatea unei batèrii ·. de· condensatoare legate in · serie. · -·, ·:. .. .
5°. Sa se écrie, ·ïndiclnd · semnifièatiilé fizice ale marimilor ·care intervin:
a) randamentul plànului- lnclinat;. b) ecuât,ia Clapeyron~Mendèleev: ·a gazelor · per-
fecte; ·c) induotia magnetica ln centrul unei ,spire circulare .parcursa de curent·
elèotric. · •· · : •. ·· . . • . ·.' . ·
.· XX:Xv1.·1°~ Dintr-un. acel8'i punct, àflat la inalt,imea _h= 240,1 ~ deasupra
~e~ !Dari; Sint ~asate sa cadii liber, la !-fil interval :·d_e .timp ·ât 2 s, ... doua corlluri
1dent1ce, avind f1ecare masam=:10 kg §I volumul V= 1.,6 • 10:-2 m3• Sa se.determme:
a) distant,a maxima dintre .corpurile aflate inca in aer~·b)' accefora1,ia:mitcarü cor;.
purilor:1:il ·apa; c) timpul scurs de la lansiµ-e·a .pr.imului corp pina la.tntîlnirea ou
· celalalt, preoum ~ ~stan\a f ata de. suprafata. apei .la ca_re ~e loc întt!~!rea.. &e
dau: g= 9,8 m/s2 §1 dens1t,;ttea ape1 P ""."'.'" 103 kg/m!. Se negliJeaza frecfll'ile ,1.
se-
a~t~ ci, in ,ocul èonsiderat, corpurile · nu ating fundul in~ii. · · · •. ,· ·~ · •· .::,
, . 2.0 • lntr-un rezervor cu volumul V1 -150 lse glsesc 1o·moll de heliu. la pre-
siunea Pi= 2 • 106 N/m2, r~zeryorul fiind separat· printr-ô supapa, ïni\ial lnchisa,
de· un recipient vidàt, àvind vofomu-1 V2 =·2QO:[ Sif se ·determine:· a) -temperatura
iniFala, a hëliu_lui; b) tèinperatura la care trebuie sa fie incalzit gazul pentru oa
· supapa sa . sè deschida, ~tiind · ca forta rezjstenta . la . deschiderea supapei este
· .F ·.· 300 N,. iar aria supapei S = 10 cm2 ; c) temperatura finala/ precum. ti.vite'z~
media· patratfoa· finala a moleculelor. de heliu, · ~tiind ca - dupa re~lizar~a · echi..
libr-ului terID:odinamio al gazului in rezervor ~i reoipient (supapa ra~nind deso~s,)

341
 '', . ' ' ,Y. '
•:- presiune~ final~,~. gazulµi e~te. p = 105~ Jm 2
; Se dau:. R = 8 310 - - - § 1
kmol • K
nasa molarii a heliului µ= 4 kg/kmol. ·
. 3°. 0 baterie eu teµsiunea .electromotoare E 1 ~ 6o'V, formatif din n elemente
~alvanice identice avind fiecare rezis~en~a inter~a r ~ 0,5 O., legate in ser~e, d~bi-
,eaza. pe un rezistor Run cur81)t de intensitate J'1 = 1,5 A.,Legind in serie, la bor-
:rele. rezi~torului, doar jum~taie dn;itre ·elem(;lntel~ con~iderate, ·ïntensitateà c\Jren-
;u}ui scade la valoarea 12 = 1 A. Daca se î.nlocuie§te :rèzistorul" eu uh condensàtor
1lan avind aria S = 4 · 10-2 m 2 §Î distanta dintre armiituri d = 2,95 mm, in con-
lensator aflindu-se o placa dielectrica de grosime d §Ï ari~ S' = 2 · 10-2 m 2 , con-
iensatorul se încarcii eu sarcina q.= 18 nC .. Sa se determine:· a} rezistenia R a
rezistorului §Ï numarul n de eleménte galvanice; b) energia. disipata in i rezistoruI R
striibatut timp de o ora de curentul 11 ; c} permitivitatea relativa a placü. Se da'
permitivitatea vidului Eo = 8,85 • 10-12 F /m. · · .
. 4° •. Sa se deduca: a} expresia randamentuhn unui plan inclinat; b) tnaltimea
. '.a care urca (sau coboara} _un lichid într-un vas capilar; c) exprésia factorului de
mpratensiune (de calitate) într~un circuit serie RLC.
5~. Sa se enunie ~i sa se :scrie, indicind semnificatiile marimilor fizice care
intervin: a) legea atraciiei universale a lui Newton; b) legea Boyle-Mariotte; p)_ le-
gile electrolizei. · -- · ·
. XXXTII. 1°. un· corp _eu masa m = 1 kg efectµeaza o mi§care · oscilatorie
armonica•_·dèscrisa de·_ ecuatîa y. . 0,1 sin (2~t + Z) [m]. Sa se determin~: a) ~a-
lorile maxime al~ '1teiei §Î accelera\iei .o~rpului in cursul osoiiaiiei; b) durà_ta yi
care corpul se, q~plaseaza, in _sensul pozitiv al' axei Oy, clin pozitia de elongatie.
y1 =~_ptnë. ln ·poziiia. de elong~iie y 2 = 11; .: A, unde A èste amplitudinea osci-
Iàtiei; ~ f enèrgia. cineticë., respeotiv energia poten~iala elastica a corpului 1n pozi\ia
qoresp~atoare : elongaiiei Y2• . . · · · . · ·
2°. Un çn-cuit ele~tric ·este format dintr-o liobina eu 1·000 spire ·§i rezisten~a
R= 20 O., inseriata·cu-un vas,de electroliza eu solu\ie de sulfat de cupru~ Bobina~
de· 1ungime l = 62,8 cm ·are un .m:iez de fier eu permeabilitatea relativa µ,. = 300
§Ï aria· sec~iunii S = 10 ~m2.. Prin circuit tre~e un curent electric continuu care
transporta la eatod :9--·1020 ioni de cupru, producind, totodata,. un cim.p_, magnetic
eu inductia B= 8 Tin bobina. Sa se determine: a) inductanta bobinai; b} inteQsi-:
tatea ourentuJ.ui. el~ctric prin bobina f}Î puterea .disipat~ sub forma de ca.ldura în
bobina; c} màsa de cupru depusa la catod. Se dau: masa atomioa a oupr~ui
A=63,6, permeabilitatea vidului µ 0 =_41t· 10-'1. N/A2 , numarul lui Avbgadrp,
NA= 6,023·· 1023 molecule/mol. . ·c-- ,

. 3°~ Sa sê· d~duca: a) dependentele de timp ale vitezei,· respectiv coordonate~

(spatiului), in mt§careà ûniform varia.ta, eu viteza initiala; b) rezistenia eleetriea
echivalenta unei grupari serie;respectiv unei grupari derivatie, (in parale1} de rezis..;
t9,are; .c) -exp_r~si~ forj;~i ·electromagnetice exercitata de cimpul .magnetic_ produs
de .un, Qurent eleotricr care strabate un conductor rectiliniu foàrte lung,. as1:1pra .unei
por~iuni dintr-uii alt wnduôtor .rectiliniu' foar~e lung, paralel. ou priinul, parcur1:1·
de un. ait curent electric~ · ·· · ·
· :· · 4°~ Sa se scrie, ·indic1nd d~numirile marimilor f~zice care intervhi :. a) e~prési~
fortei centrifuge; b} legea·(eouatia) lui Bernoulli ·a dinamioii fluidelor; o} expresijle_
pùterilor activa, reactiva -,i - respeotiv ~ _. aparenta .tn curent~ alternativ mono-.
fazat.. · ..! •. · :ii. ••

34%
 f1. PROFILURILE: CHIMIE, MECANO-CHIMIO
~XVill. ·1°. 0 masa TJl. _:.. 0,4 kg ~e heliu este supusa-oiclului din figuraF:B~16, ·
în .care 1-2 este. o lransformare izooora, 3-1 o transformare izobara, iar traiis-
formarea 2--:-3 .este reprezentata printr-o dreapta. Cunoscind · · lucrul mecanio
· pe tntreg ciclul L = 1,247 • 105 J, densitatea gazului tn star.ea 2, p2 = 0,08 kg/m.3,
presiunea P2=·2p 1 ~i volumul V3 =2V1, se cer: a) temperatura gazului tn·starea
p
·2

0
1 ~ . . 3

~
Fig. F.B.16
•

1; h) ·variaiia ~nergiei interne -in cursul transformarii 2 - 3; c) p~esiunea gazplµj •

in starea 2. Se dau: masa .molara a heliului, µ · 4 kg/kmol; oonsta:nta gaz.elor
perfecte, R= 8 310 J /kmol · K; Cv = 3/2 R. . .
2°. 0 sursa de tensiune eleotromotoare E= 220 y alimenteaza circuitul. din
figura F.B.17, 1n care se cunosc C1 =1µF, C2 =3µF,. R 1 ;_1QOO, R 2 =800-
~i · R 3 = 20 O. Sa se_ calculeze: a) sarcjpile _electrice de pe armaturile oonden~ato-
rilor C1 §Î C2 atunci cînd comutatorul K este deschis; b) sarcinile electrice de pe
armaturile condensatorilor -atunci cînd comutatorul K este inchis; c) energüle
· _cîrr1pului electric dintre armaturile condensatorului Ç1 in cele doua o.azuri•.

, ~

. E .c,T -;
CrK .
. 2.

Fig.'-F.B.17

3°. La bornele oircuitului clin figura F.B.18, in oare R= 10 n,

·
L --10~1-H ~
C = io-3 ·F se apli~a o tensiune alternativa. eu . valoarea · eficacè
~ .
·U .
= 220 V
.

~i freoven1a v = 50 Hz .. Se oer: a) intensitat,ile curen~ilor din circuit §Î diagrama

fazoriala; b) impedanta cirèuitului ~i defazajul clintre curent fiÎ tensiune -la ·bornelè
· 9irouitului; c) ·m.odificînd frecventa S"Q?sei, pentru ·ce valoare "i
a frecvel}.iei s-ar
obtine intensitatea minima l}i oare ar fi, valoarea aoesteia. . · · .. , , :
~ 4°•. a) Sa se enunte prinoipiul .af doilea al .termodinamicü;· h>.°Sa.se. enunte
legile. fierbèrii; c) Sa se. defineasca param.et.nü unei triode. . ,. _
· •, , •
. .
r • 1 1 • • • , • ., ~

f
 5°. ·sa se sorie:·indiotrid';S~ninifica~i~ sunholurilor. oare 'apar: a) eouatia Cla-
peyrQn-Mendeleev; h) expresia randamentului ~ciolului. Carnot; o) formula conduc-
.tivitatii· eleotrice a: 'unui semioonductor CU impuritali. .
XXXIX. 1°. -Se considera un oorp de pompa vertical cu s~ciittnea S = 0,01 m 2, •.
prevazut in p~rtea superioa~a cu un piston mobil de· masa ·M = 50 kg. 1~ corpul
de. pompa.~ alla m = 14.g de azot la_ temperat~a t 1 = 27°C. Cazul sufera o inciil-

u C L R,

Fig~ .F.B~18

. ziré ·,zobarii pt'rta fa 'o tempàratura T2 =·400 K, ~upa care pistonul este hlocat
~icorpul de·pompa este pus in legatura eu un·vas de volum '.V2 =3· 10-3 m3, in
care se a fla, de asemenea, azot avînd presiunea p 2 = .4 · 105 N /m2 ~i temperatura T 2·
Se cer: 'à)· tq.aliimea h ·Ia care se gâse~te pistonul fata de baza corpului de pompa
in starea iniviàlâ; b) lucrùl -mecanic efectua~ de gaz in 'Cursul încalzirii izobare;
c) presiunea fina·la, dupifstabilirea légaturü între corpuf de . pompa ~i vas. Se
d_au: cor1stanta·-gazèlor p'erfecte R . B 310 J /kmol · K; masa molara a azotului
µ= 28 kg/kmoI·; acoeleraiia· gr·avitationala. ·g ~· 10 m/s2 ; presiunea atmosferica
Po, 1.Qo N/m2. .
2°. Un gaz idea1 monoatomic se afla initial in staréa caracterizata 'de para-
metrii: p 1 = 2 -10 6 N/m 2 , V1 = 2. 10-3 m 3 §Î • T1 = 400 K. ~n starea finala gazul
are parametrii: p 6 = 106 N/m:2, V5 = 3. 10-3 m3 §~"· T5 - 300 K. Din starea ini-
~iala se poate aJung~ in starea finale. pe trei cai. distincte:_ transformare izocora
. ·1-4 urmata ·de o transformare izobara 4-5; transformare izoteri_nii 1-2 urmata
de o transformare ·izooora 2 ~5; transformare arhitra:rii 1-3 ur'fD.atii de o transfor-
mare izohara 3-5. Se cer: a) lucrul mecanic §Ï cantitatea de caldura schimhate
de gaz pe calea 1-4-5; b.) lucrul mecanic §Î oantitatea · de caldura schimbate de
gaz pe calea 1-2-5; c) variaii& enei:giei interne. pe calea 1-3-;-5. Se dau: 0011,-
stanta gazeJor perfecte R = 8 310 J /kmé>l •. K; caldura molara la volum constant
Cv = 3Rf2; ln 1,5 = 0,4.
3°. 0 dioda este conectata la o tensiune.oontinua. U = 20 V prin intermediul.
unei rezisten\e R 1·, ciiderea de tensiùne pe. dioda fiind Ud · 9 V. Se cer: a) valoa-
_rea rezisten\ei R 1 astfel inclt curentul prin dioda sa aiba valoarea Id= 10 mA;
b) ce-yaloare va irehui sa aiba rezisten\a R 17 daca in paralel eu dioda se conecteaza
o re_zisten~a de sàrci,na· R8 = 600 n, astfel tncit cureiltul prin diode. n.u se modifica;
c) ourentul total raminind constant, între ce limite variaza rezistenia de sarcina
(pentru R 1 = 440 Q), astfel tnctt intensitatea curentului prin diodii sa fie ouprinsa
1ntre Id; ~infm = 0~5 mA !jÎ .Jd, maxlm. = 19,5 mA. ·
4°:. Sa se scrie, indictnd s~mnificaiiasirriliolurilor care _apar: a) legea lui Jurin;
b) legile lui Kirchhoff; ·o) legile · èleètrolizeE
·. :· 5° •. S:a se-defirieaséa(a).énergi~ intern~ a ~uî-sistem térmodinamio; h). uni-
, tatea de me.suri à fiuxuluf Ïnagnetié; o) hiduetan\a unuï circuit. ·
1
344
 . ' -- : - \ '

• / A

. _· \. ·XL._ 1°. Un eirçuit RLC.paraleI; format,dint_r~un-rezistor R_ . . 10 !l, o_ bo_l;>ii+a

de· inductan\a J.,::;::: 10~4 1:I ~i u~ cond~11sator, C este alimentat de,. un· g~n~ratot ·
de curent alternativ de frecvon~a f = 104 .Hz .. La_ rezonanta, valoare~' e~ec'tWa .a
inten~it~W totale a._ curentulµi este·: t = 2Q ,mA. se· cer: a)_ putere,;i: 'disipatii · pè
re_zi~for.ul- R ~i valoarea ca pacita~ii C a cond~nsatorului, la rezon0:nVi :~ b) \mp_eda;nia
cip(}-qit"Q.lui, daca frecven~a genera:torului se _duble_aza; c). car_e este >pÉfrméabilita_tea
mag11etic~ relativa,a miez~lui.bqbinei: §tii_nd cif are· o l~ngime l_ ~ O,ïm, sec;tiùnèa
S = 19-4 m 2 §i ll; = 100 de spi~e. ~e _da pe,rmeabilitatea magnetica a
viduh1j
E¼ = 41t • 104 N/A2• . . · . .· . · ... _. .
2° ~ 0 bara de fier de. masa m1 = 0,05 kg ~i una de aluminiu dè masa
m 2 = 0,1 kg, aflate la aceea§i temperaturii t1 = 100°C, stnt introduse intr-un calori-
metru de capacitate caloriea C = 125 J /l{:în care se ~fla o )nasa: m3 -;-·~,2 ..kg 4~
· apa la temperatura t2 = 20°C. Se cer : a) temperatura finala de echilib:ru; b) care
ttebuie sa fie masa m4 a unei bucaii de ghea\a aylnd ·tempera~~-k= -5°C §i
care, ïntrodusa tn calorimetru, face ca, prin topirea ei integrala, noua temperaturii .
de;echilibru·sa fie de _0°C; c) eu cit se moq.ific_a volumul ba.rei_ d~ fier tn cursul pro-
. cesului .de la punctul b) ? . . _ . . ._ . . __ _
· .· . Se dau:. caldurile . specifice: . CFe = 500 Jfkg • K; _ CAt_ = 900.-.f]~g' .• K:;
Cap~··. · 4 180 J /kg • K; C_gbratli = 2 090 J.fkg. ~ K; caldura. · la tenta de topÎI'e :.a·
gheiii- À =.334 000 J fkg; .clensitat~a fierv.]ùi -PFc (0°C)_ -_ 7 800 kg/m3 ; coefici~mtur:
de dilatare in volum al fierului îFc = 3,5 ~. 10-5 K-1 • ·
. 3°. :Un cilindru .prizontal _de volum V = 4 ~ 10-3 m 3 tn. care se afla: azo~, inchis
în ambele çapete, este tmp,ariit in doua compartimente- de un, piston mobil ter01p:--
izolant. Echilibrul · mecanic al pi'3tonului se realizeaza atunci cind raportul volu-
nielor celor doua - compartimente este V1 / l'2 = 5, la t~mperatura: T1 -:- 30Q· K.
Se .cer: _a) cu ctte grade trebuie încalzit un compartiment, §tiind ca J>rin ___ra,cit~~-
celuilalt -compartiment eu acela_§i numar de grade, volumele cel_or _d01.1a .co:qip~·
tim~nte .deviri eg~le; b) Jn ce raport se aflii. presiun~a finala .fa\a 4e .-cea ._initiala,;
c).care pste viteza tm-mica a molecQ.1.elor dip. compartimentul tnc~lzit. . . _ -.·
·· . :S.e· ·dau: constanta gazelor perfecte · R = 8-310 J /kmol. K §Î · masa molarca -
· a aiofolui µ. = 28 kg/kmol. ·_ · • . . · · ·· .. _ . .~ .
4°. Sa sè. defin_eascii: a) masa moleculara rel~tiva a unei substanie; b) inten-
sitatea ctmpului electric 1ntr-un p~ct; c) capacitatea electrica_·a unui conduotor
izolat. ·· ·
'
. 5°. Sa ·se série,_ indictnd semnificaiia simbolurilor care a par: a) expresia ran-
. damentului ciclului Carnot; b) e;,(presia induc\iei cîmpului magnetic generat de
__ un curent electric rectiliniu; o) expresia for\ei Lorentz.

y. lNVÀTAMlNTUL DE. SUBINGIN;ERI. (3 ani) - TOATE PROFILU~ _

RILE; SPECIALIZARILE DIN -lNVÀTAMlNTUL PEDAGOGIC DE
CHIMIE-FIZICA (q ·ani) ~I MATE~ATICÀ-FIZICA .(3 ani) .
/ . . . . . . . --: ; - - .
XLI. l°. într-o incinta de volum V= 2. 10--s m 3, · prevazuta eu o supapa
care se deschide la o presiune p = 2 • 104 N/m2 , se afla azot la presiurtea
p 1 = 1,38 • 104 N /m 2 ~i t~mperatura t1 = 127°C.: Se cere sa se determine: a) numarul
· de molecule din incinta; b) masa de gaz ~i energia cinetic~ medie de' tran.\lla\ie a
-moleculelor; c) masa _de -gaz care a: ie§it din incinta daca gazul se !ncalze§te eu
·L1T = 300 K. .
. - . · S~ dau: niasa molara a aiotului, (J, == 28 kg/kmol. ; ëémstania liri Boltimtrirli,
k·= i,38 ,~ ·10-23 J /K. . - - , ·. - · · ·. _ . · ,: _-.,,.
- . : -_ ~ ... U:p. circuit; serie RLC in car$ Il
0
_4 n, ,L-~- 25,48 mH_ ~i C = 631 µF
este a~imentat ·d~ la Wl g~n~rator d~ . ·curent. alternàtiv: CU .tensitl~e~ efectiva.
U .::...·12~.,v §i ·.fre~vén\a v = 50 Hz. Sa .sé c~cul~ze: a) .inte~sitate0: . cure;nttl_Iuj ·4in

'-
 u u
circuit §Î Îeilsiunile la bo;nele rezistorului R, b.obinei L §Î oondensatorului C; u
b) pentru ce valoare C1 a capacita\ii condensatorului a pare rezonan\à in circuit;
c) factorul de supratensi'1ne al circuitului dat.· . -
sa
3°-. a) Sa se enun\e principiul i:nUi al termodinamicii; b}- se scrie expresia
lucrului mecanic intr-o transforrriare izoterma, indicindu-se semnifica\ia simboluri-
lor care apar; c) sa se defineasca coeficientul de dilatare aparenta a lichidelor.
4:e. Sa se scrie, ·indicind semnifica\ia simbolurilor: a)· legile .lui Kirçhhoff;
_b) expresia for\ei Lorentz; c) expresia energiei inmagazinate în cimpul elect.ric
dintre armaturile unui condensator.

2. îNvlTilllNTUL UNIVERSITAR
\

(PROFI:lUL FIZICA) '

XLII. 1° Un vas con\ine lin lichid eu densitatea p0 = 1 000 kg/m3 • Pe marginea
superioara ~ vasului se sprijina liber, la capatul superior; o tija suh\iire, omogena ·
§Î uniforma, de lungime l = 1 m §Î densita~ea p = 910,kg/m3 , capatul inferior al
.tijei fiind cufundat in lichid. Capatul. superior al tijei se afla la inal\iimea h = 0,15 m
fa\;a de nivelul lichidului. Sa se determine: a) lungimea por\iiunii de tija cufûndata
· in-lichid; b) unghiul pe care il face tija cu suprafa\a lichidului; c) cceficientul de
fr~carë la alunecare minim, dintre tija §Î marginea vasului,. pentru ca tija sa nu .
alunece. . • · · '
2°. Un vagon eu masa m1 = 10 t se deplaseaza pe o cale feratii orizontala
§Î liniara cu viteza v 0 = 10 m/s. Dupa un tiinp t = 10 s el se ciocne,te §Ï se cupleaza
(ciocnire plastica) cu un al doilea vagon de masa m 2 = 20 t aflat in .repaus. In
·· 'timpul mi§carii, atit înainte cit ~i dupa ·ciocnire, asupra fiecarui vagon aciioneàza
o for\ia de, rezistenia egala eu. a· n == 100 parte din greutàtea respectivului vagon.
Sa se determine: a) viteza primului vagon inainte de ciocnire; ~b) viteza vagoru,ielor
cuplate, imediat dupa· ciocnire;· c) · càldura degajata prin ciocnire; d) tiQlpul §i
distania pina ·1a oprirea ,:vagoanelor cuplate. Se da g = 10 m/s2•
· 3°. Un motor termic avînd ca ~uhstan\a de lucru un gaz ideal func\ioneaza
dupa un ciclu ca cel di:n figu~a F.B.19. In. starea 'ini\iala 1 gazul id'eal ocupa volu~
mul' VO = 2 dm~ la presiunea p 0 = 100 kPa. Sa. se determine: a) lucrul mecanic,
., p
~
2fl,
0

~ 13 '
1
1
1

0 Yo ~ y
· Fig. F.B.19

cil.dura §Î-varia\i~ energiei interne 1n transformarile 1-2, 2~3, 3-1; b) randa-

~ntul ciclului. Se da caldura mola~a la volmn constant a gazului ideal Cv ~ : R.
4°. Sa se scrie Îndicînd ·semnifiéa\iia fizica .a marimilor: ~) legea lui Hooke
pen~~ intin~ei:_e~_-unei, b~re; b)_viteza tèrmica a moleculelor unui gaz perfect; c)
var1ai1a dens1tai11 corpur1lor cu- temperatura.

34'6
 5.~. ~) Sa- se--stabilea~ca. e:x:presia aocelerat,iei centrip~te.-ln mitcarea circulara
,miforma; b) Sa se studieze izotermele lui Andrews. Starel:l critica; o) .Sa se enun~,
iri diverse formulari, legea lui Gay-Lussac. · - · ·
· -.- .XLIII. 1°. Un· dispoZÎtiv Young· avlild· distanta dintre· fante 2l = 0,5 mm
-~i distan\a de la .P.lanul fantelor la ~cran D = f m se ilumineaoo. cu lumina· albii.. ,
Considerind _ca lungimile de undif extrème din spectrul vizi~il sint À1 ~ 0,4 µm; .
r~spectiv, À2 = 0, 7 µ.ni, sa se calculeze: a) lungimile de unda ale radia\iilor: care .
vor da minime intr-un punct de pe ecran situat la distania x ·= 3,5 cm de .franja
centrala; b) in calea unui f ascicul, perpendicular pe el, se interpune o lama de
·st.icla plan-para:lela de grosime d = 13 µ.m, al carei indice de refrac\ie• variaza eu
+
lungimea de .unda conform relatiei n = a b/). 2• ~tiind ca pentru: À1 == 0,4 µ.m
indicele de .refrac\ie este n 1 . 1,52,,iar pentru À2 = 0,7 µ.m, .n2 = 1 25, sa se calcu-· _
leze la ce distanta 'fata ·de pozitia franjei centrale de ordiri zero dé la punctul pre- ·
cedent se- v.a ·forma, frQf)ja centrala pentru radiatia cu À.= 0,6 µm. _'
2°. Se considera circuitµ} electric din figura F.B.20, in care tensiunea elec-
tromotoare · a sursei E 1 •= 2 V, iar rezistorii au rezistentele R 1 = R 3 = 1 n,
R2 = R"4 =-2 Q. Put·erea disipata p~ R4 este P 4 = 2 W. Se cere: a) intensitatea curen-
. tu lui prin fiecare rezistor: b) tensiunea eléctromotoare a sursei ·E 2 ; c) puterea fur-
nizata de sursa E 1 circuitului. Rezistentele interne ale &urselor sint neglijabile.
, R1,

. Fi_g. F~B.2~ .

. 3°. Radiocohaltul f~Co are timpul de înjumata~ire T112 =- 5,3 ani

~i · se .dèz~-
tegreaza emiHnd ·o ·particulii ~- eu energia cinetica medie de 0 21 MeV ti cite doi
fotoni gamma.eu energiile 1,17 respectiv, 1,33 MeV. a) ·Calculati ciildura dezvoltata
1 pnn absorb\ia fotegrala a fotonilor §i ele.ctronilor emi~i dè 2 g de· radiocobal~ tiinp
de 10,6 ore. b) Fotonii emi§i extrag dintr-o foita de Pb.fotoelectroni. Sa sé·. calculezè
viteza acestora §tiind ca. energia de legaturii. a electronilor in phimb este de
$8 keV.- .Se dau: NA= 6,023 . 1Q26 kmo1-1 , c == 3 ~ 108 m/s, m 0 = 9,1 • 10-S1 kg,
1·eV =.1,6 • 10-19 J, ln 2 = 0,693. ··
4°. ·scrie~i indicind semnificatia fiziça a termenilor care intervin: a) par.a-
~etrii triodei. b) conditia de cuantificare a momentului mag;11otic in m_odelul ato-
. mie al lui Bohr~ c) foJ\a .de interactiune electromagne~icâ între· doi conductori
liriiari, ·paraleli §Î infini\i parcur§i de curen\i electrici continui. . •
. 5°. Trata~i subiectele: a) efectul Compton, b) autoinduciia; inductan\a
unui circuit.

3. · ÏNV.À'fAlUÎNTUL ltŒDICO-FARl\lACEUTIC
(PROFI~URILE: MED_lèINA, STOMATOLOGIE)
XLIV. 1. Sa se scrie indicînd semnifi~a~ia fizica a marimilor: a) ecua\ia
0
•

Poisson (ecuatia transformârii adiabatice); 'b) legea lui Ohm pentru un circuit
RLC par9lel in curent alternativ; c) expresiile _pe.ntru intensitatea luminoasa ,ï
ilùnµnare, ~taµ de masura. · · .
 ., · ·2°. Sa se dedùca: a} ·expresia efortului unitar exercitat de o barà încalzita
~i fixa.t~ la ·ambele capete; b) expr~sia for\ei Lorentz; ·c) legàtura dintre masa ~i
energie~ . · ·
·, .. : 3° •. Sa se trateze subiectul: Rela\iile fundamentale ale dioptr'\}}ui sferic (inclu-
. siv·' focarele dioptrului :~feric) .
. 4°. Un motor termic a:vînd.ca subst.anta de lucru un gaz idealfunc\ioneaza dupa
un ciclu, cura este cel din figura ·F.B.21. in care trànsformarea 2 - 3 este izotermii.
ln starea initiala 1 gazul ideal. ocupa volumul V O = 2 dm3 la presiunea p 0 = 10~
N/m2 • Sa se determfüe: a) lucrul mecanjc, caldura §Ï variaiia energiei int,erne in
transformai'ile 1---2, 2~3 :~i 3-1; b) randamentul ciclului; c). randamentul ciclului
Carnot care ar. lucra inti;e temperaturi!e extrema ale ciclului din figura. Se dau:
. • ' 5 . .
.caldura molar.~_.la volum constant Cv = , ln 2 = 0,693.
2
p

2
2Pg . ----

'ta

~ ----,~:--..---~.3
1 • 1
1 1 ·

0 -~ V
Fig. F.B.21

5°. Un conciensator plan, eu aer, care are permitivi~atea relativa er1 = 1,

.are distan\a dintre armaturi d ~ 2 9m ~i se încarca sub tensiunea U = 20 ·k V,
dupa ~are se de~onecteaza de la sursa. Se in.troduce între armaturile condensa.Lo-
rului, lipit de una· din placi, o lama de_ sticla plan-paralela de -grosime d/2 eu. per-
:mitivitatea relatiya er1 . · 4. ·Tensiunea masurat_a la hornele condensatorului devine
U1• Se ·scoate lama ·dé sticla ~i- se uniple în întregime •jumatate din c_ondensator,
tot cu sticla, astfel ca limita _de _separare_ aer-sticla sa fie pêrpendiculara pe arma- ·
turile condensatorului. Tensiùnea masurata la bornele condensatorului este acum
. U2• Sa sè calcul~ze: a) tenshitj.He U1 ~i U 2 ; b)':raportul capacit~\ilor C2 /C 1 in cele
, doua cazuri '~i sa se comenteze rezultatul; c) intensita}ile cîmpulùi electric 1n am·
§Ï . in st~cla .in cel~ doua cazuri. ~
XLV. 1°. Sa se scrie indictnd semnifica\ia fizica. a marimilor: a) expresia
vitèzei de evaporare pentr~ vapo~izarea la suprafa}à; b) legile electrolizei; c) legea
laj _Brew_~ter ,. _se:'11!1ifica~ie fizica.
2°. Sa se demonstreze: a) randamentul motorului 'Otto; b) legea lui Ohm
pentru un circuit RLC serie in curent alternativ; c) expresia pentru grosismcnLul
unui microscop.
· 3~. Sa se trateze subiectul :, Principiile ter~odinàmicii.
4°. Într-un .ctmp niagnetic omogen de induc}ie ma~etica B sé afla. imobili-
. ~li.ta o spirâ_ circularâ din cupru, de raza r = 12 cm. Aria sec\iunii conductorulai
este· S = Î mm2, avtn<l re_zisti:vitatea .electrica p = 1,7 • 40-s n,. m. Norinala la
suprafata spir_ei este paralela cu direc~ia induc~iei magnetice B. Sa se calculnze
sarcina totala ce strabate spirà ch'culàra la 9ispari~ia ctmpului magnetic §Î valoarea

3_48
r ..
 ,
\ ·, ·' ..•, . (,\·'!' :'.\

- ""' -. - -- . .
· induotiei -magnetiêe }J, dàoa prin spirà circulai-a imobila trege un curent èu inte~..
. si~atea J ·_. 2 A,01iormàla la suprafata spitei fiind perpendicul~rë. pe·directia induc-
liei B, aflatii_._tritr..un_ plan orizon:tal, atunoi un·. ~c .Jllâgnetic atezat tn, ceritrul spirèÎ
·. - ' - . - . . - ·. ·\ ➔ .
fa fi deviat eu ·un unghi la ·5° fata de --directi~ Îndùctiei magnetice B. Sè ·da: per-
mèabilîtâtea· magnetièa a vidului:+t.0 -:-"' -41t • 10-'1 H/rn §Î se n~glijeaza tjmpuJ mag-
netic terestru. Se va lucra_ in ap!oximatia unghiùrilor mfoï (tg ex ~ ex).·
·· · 5°. Pe ~ re\e~:de· difrl_l-c}ie plàna, cade norl!}al_ùn f~scicul de lumi~a:pàralela.
Œle\eaua de difract1e· este ahp1ta de fata plana.--a ·une1 lent1le plan-convexe in focarul
èijreia e_~te a~ezat·un ·ecran, perpendimilar·-pe·axa optica. Sa·se deteriliine.: a)'ordi-
nul·de ·difractie.k-alradiatiei cu lungimea de unda À 1 = 600 nm, care·se supr.apune
pd ·ecran, ~u ordfu.ul·k+ 1_ al radia~iei ·èulungiinea de unda Àz = 400 nm, la dis- ,-
t~t~: ZA · ; ; . cm de: franja ~entrala de difraè\ie ;_ b) constanta reteiei de difractie
tidistan\a focale. a Ientilei ttiind ca dace. reteaua·se -a~aziî la distanta de d = 55 cm'.
df' lentila, imagirièa sa·va fi den= 10 ori mai mare decit obiectul; c) ordinul maxini
de difractie pen~ru lungimile éle unda. À 1 §Î À 2 ; d) de cite ori se suprapune radia\ia
eu_ lung~mea de unda À 1 cu radia~ia de ordin superior de difractie a . radiati~i ou
l~ngimea: de und~ _À2•

ENU,N.TùRI
-1987-.-

. ·. ·i_- INvlir!MtNTUL -TEHNIO

ex. PROFl:LURILÈ: .MECANIC, ELECTRIC, ENERGETIC, M~NE,. '.PE_~
· ·: .,rROL;-.METALUR_GlE, CONSTRUCTII, GEODEZIE, TEH~QLOGI~
--~r CHIMIA TEXTILELOR;-TEI:INOLOGIA ~I CHIMIA PRODU-
SELOR ALIMENTARE, FORESTIER (specializarea 'INDUSTRIALl ..
. ZAREJ\_ ~E~NULUI), GEOLOGIE ·

·.·XLVI. i 0 • ~Se -~ere: a) sa se. demonstreze te_orema momentului cinetic pentru

punctul. ma~erial_; b) sa s~ defineasca têllîpP,_ratUfa empirica a unui sistem ·termo-
dinaIQ.ic; c) sa. se _trateze .subiec~ul: concentraiia purtiitorilor d~ sarcina in semi..
cémduçtorii eu iïnpurita,ii. ~- . : _ .. .. · · · · . _. .
. 2°. Se cere :; a) sa se trateze subiectul ;li;,gea lui Hooke; b) sa se prèz_inte trans-
formarea: de :fazi gaz-lichid, utiliztndu-se Jzotermele Andrews; c) sa s)i d'efm.,easca
intensitatea ef_ectiva -~ curentului electl!Îc_.§i-.sa se _interpreteze geofnetric.......
3°•. O particuHi este lansata cu viteza initiala v0 =,10 m/s, suh un unghi œ
fa~-de orizo~tala,.~ cimp gravita~jol)al uniform. a) Sa se scrie ecuat_iile de mi§care
ale· particulei Ji sa se afle traiectoria aéestefa. La- ce tnaiiime maxima ajunge par-
tioula pent~u _ex = _45° ?-· b) Pent111 ce.. unghi ex de _lansare particula eade· intr-un
pùnct de abscisa x . :l?i de pe axa orizontala Ox? Discu~ie. c) Sa se'deterinine in
cazul general concli\ifl èà, pentru un anurrii~ v0 , particula sa treaca pfintr.:un_punct
de·coordonate-.x2 f}Îy 2 din planul œOy. Sii s~ afle: domeniul de valori y 2 pentru·
x2 - = 4 m f}i v 0 _= :12 m/s. Se considerii g. . , 10 rn./s 2• · · · - _·

-·_,. :: -4°_. :0 cantitate·m .:._:2 g_de ga~ ide~l,.:afl~ta l~ temperatura i~itialiî. t1 ~ 4~°Ct
se::dil~ta izoparlapresiunea p =-290 ~N/m 2,:v.~lumul final'fiinâ V 2 ::--- 2 l. Sa se
àfle: ·a) lucrul niecanic efeotuat
' .
hi. 8.Qest
. proces.
§Ï exponentul adiabatic
. -
-al. ·g_azùlui;.
.. ,

3~9

/_
 b) caldura absorbita .µi timpul dilatarii izohare li cre;terea &U a e~giei interne1)
-c) daca-gazul se destinde dupa legea p =«V, . unde ex= 108 N/m6, de la vcilumul
V1 = 11 la volumul V2 · 21,-. sa se calculeze lucrul mêcanic efectuat de gaz, varia-
\ia -energiei interne ~i èap_acitatea. calorioa a gazului tn ·cursul transformarii. Se
-cunosc pentru gazul _cons1derat:
3
masa molara µ. = . 20. kg/kmol;
.
caldura molara
la volum co~stant Cv _.. R; constanta gazelor perfecte _R = B 310 J/~ol ". K.
2
. 5°. Spatiul dintre armaturile unui ·condensator plan este umplut cu doua
~traturi de dielectric. Grosimea primului strat este d1 = 0,5 c~· iar permitivitatea
-lui relativa este €r 1 =. 6. Al doilea strat d~eleètric ar.e pèrmitivitatea relativa tr. = 5&
Cunoscind capamtatea condensatorului C = 100 pF, suprafa\a unei armaturi
S = 180 cm2 ,ï sarcina de pe o armatura Q == 10-1 C, se cer: a) grosimea stra\ului
al doilea §Î diferen~a de poten\ial dintre armaturi; b) diferen\a de poten\ial dintre
fiecare armatura §Î suprafa~a de contact a celor dou~ straturi; c) daca intre arma-·
turile condensatorului se introduce in locul straturilor de diel~ctric o placa metalica
-de grosime d 1 ljÎ se a~aza simetric in raport eu armiiturile, sa se caJculeze capacitatea
condensatoruhii in acest caz. V ariaza energia cimpului electr1c din condensator
prin aceasta modificare? Se §tie: e0 = 8,85 • 10-12 ·. F /m.
XLVII. 1°. Se 'cere: a) ·sa se formuleze principiile mecanicii n~wtoniene; b) sa
-se enunte legile fierberii; c) sa se trateze ~ubiectul: clasificarea co;rpurilor solide
in metale, semiconductori §i dielectrici, pe baza sch!3mei benzilor energetice.
2°. Se cere: a). sa se stabileasca expresiile elonga\iei, vitezei ~i acceleraiiei
-osoilatorului liniar armonic; b) su se stabileasca expresia for\ei care-se dezvolta- in
procesul de dilatare liniara a unei bare; c) sa se defineasca permitivi\atea· electrica
~i permeabilitatea magnetica a unui mediu. ·
3°. Pe o sein dura. se a fla un corp eu masa .m = 1 kg. Sctndurâ ~fectueaza
-oscila\ii arinonice în plan vertical, cu perioada. T =.1/2 s l}Î amplitudinea A~ 2 cm.
Se cer: a) forta de apasare a c~rpului pe _scîndura §Î ·valoarea maxima a acesteia;
• b)"cé amplitudine maxima·A' ar putea sa aiba oscilaliile ]>entru a nu se desprinde
de corpul de pe scîndura? c) daca scîndura oscileaza într-un plan orizontal eu perioada
'E = 5 s, corpul incepe sa alunece · la o amplitudine A" = 0,6 m. Care este coefi-
-0ientul de •frecare dintre scîndura §Î corp? se·· cunoa~te g = 10 .m/s2• ·
4°. Se formeâza un . sistem fizic _, din 5 corpuri (subsisteme) de . mase
mi(i = 1, 2, 3, 4, 5), calduri specific~ ci,' temperaturi ini\iale tï, cciefJcien\i de dilatare
volumica Yï ~i densita\i la 0°C, poi, Subsistemele schimba intre ~le caldura ~i se
ajunge la o stare de echilibru termic. a) Sa se stabileasca expresia temperaturii
de echilibru. b). Sa se particularizeze aceasta expresie pentru cazul unor cai,.tjta\i
~gale din acela§i ·1ichid mi = 1 kg, .avind temperaturile· corelate prin re.la\ia·
· 1:i+1 = "l}li, unde "Il -1,2 ~i t1 = 30 °C. c) Sa se afle expresia variatieitotale a vcilumu-
lui sistemului, considerat izolat termic fa\a de exterior. d) Sa se calouleze tn con.:
-di~iile d~ la punctu1 b aceasta varia\ie, daca se considera y,== 9 • 10.;..4 K-1 . -,i
Poï = 0,8 • 1.0 kg/m •
3 3
.
5°. Doi ~ondensatori piani, C1 ~i C2 , cu aer, au armaturile de aceea~i supra-
fa\a, S = 1 000 ~m 2 ~ situate la distanieie d ~i, respectiv, d/2 (eu d = 1 ·cm). Con-·
{lensatorii sint monta\i in paralel ~i incarcatî la o terfsiune U 0 = 1. 000 V. a) Sa .
se calculéze 8/lrcina ~i energia inmagazinata de fieôare dintre conden:satori. "h)
Daci'i C 1 ~i C2 ramin monta\i in .paralel, ansamblul celor. doi condensatori fiind
izolat de sursa de tensiune., iar uria dintre armaturile condensatorului C2 este mobila
~i se deplaseaza paralel fa\a de pozi\ia _initiala p~a la o distaniii intre armaturi
d = 1 cm, sa se calculeze in acest caz capacità\ile, sarcinile ljÏ diferen\a de potential
pantru fiecar.e dintre cèi doi condensatori, precuni: §i energia tnmagazinata de fi~
-èare dintre ei. Se cunoa§te e 0 = 8,85 •. 10-12 F/m. : ·:.

350
 I

~- . .. .
sa
-

., 1 ' nv111.~-1~~- Se eere: a)" se tfàteze suJ)ieot.ul: teorema Val'Îa\ièi energiei.

cinetice a punctului material; h) sa se stahileasea expresia varia.1,iei densitatii unui
lichid ou temperatura; c) sa se stahileasca formula conductivitaiü unui semicon-
ductor eu impurita\i. , _ . .
_ -2~. Se cere: a) sa se trateze subiectul: legea lui Pascal; b) sa se defineasc~
coeficientul de tensiune superficiala . al Jichid~lor; ....-c) sa· se trateze fenomenul de-
rezonan\a pentru ·circuitul seri_e RLC. ·· ..
· 3°. ,un corp de· forma cubica plute§te pe suprafata mercurului dintr-un va~.
cilindric de inal\ime h0 = 0,4 m tji sectiune S = 6 • 10-2 ni2 , astfe] lncît un sfert
din volumul sau este ·scufunda~. a) Ce. frac\iune din volumul corpului se va sc:u-
furida tn mercur, daca la suprafata acestuia se toarnii un strat de lichid avind densi-
tatea p1 =· 800 kg/m3 , care acopera la li~ta corpul? b) Daca se scoate corpul §Î se•
con,siderLvasul umplut complet numai cu lichid-µl de densitate p1 , iar la baza vasu-
. lui· se face un orificiu de sectiune s = 10-4 m 2, sa se afle viteza v 1 de coborîre a
nivelului lichidului in vas §Î viteza v2 de ie§ire a lichidului prin orificiu §Î sa se· parti-
. cularizeze perttru h = h 0 /2. Se cunoso: de~sitatea mercurului, PHg = 13 600 kg/m3 ;.
aoceleratia gravitationala, g = 10 m/s2•. , .
4°. Un gaz perfect ocupa. in starea A; initiala, un volum VA·= 11 Ja ~resiu-
,. nea PA= 2 -10 5 N/m2 ~i temperatura tA · 27°C. a) Se comprima izoterm· gazul
pinii la o presiune de zece· ori mai mare decit presiunea initialâ, ajungind în starea
B; sa se calculeze volumul final al gazului, lucrul mecanic _§i caldura schimbata.
de sistem eu exteriorul. b) Daca. in continuare ga~ul se destinde adiabatic pîna la
prcsiu~ea initiais. (starea C), sa se calcu1eze volumul gâ.zului, varia\ia de terppe-
. ratura, lucrul mecanic ~i varia\ia energiei interne .. c) Din starea C gazul ajunge în.
starea A printr~o- transformare · izohara; sa se determine varia{ia ener.giei i1;tterne
a gazului, luorul mecanic ~i caldura schimbata cu exteriorul în aceasta transformare. 1
Se cunoa1te ciildura molara la volum constant a gazului, Gv = 5/2 R. (Se va .Jua
105/ 7 = 5,i8J. . . . .
5°. Rezisten-t,a ~ 1 , conectata la re1eaua ora~u1ui, degaja o cantitate de cal-
dura Qin .15 minute. Rezisten\a Ea:~egaja, in aoelea§i condiiii, aceea~i cantitattt
de clildur-a 1n 30 minute. Se cer: a) timpul in care cele doua rezisten~e, legate in-
-serie 1JÏ oon~ota~e la re\ea, vor degaja impreuna cantitatea de caldura Q pe care
o degaja separat fiecare dintre ele; b) timpul in care cele doua rezisten\e, legate- .
în- paralel. ~i conectate la re'Çea, yor· degaja impreuna aceea§i ca.ntitate Q de cal-
dura; c) rezistent,a .R1 este oonfec\ionata dintr-un fir cù lungimea l = 1 m·, sec-
\iun:ea-$ -1 n:un~, densitatea d = 2,7 • 1.03 kg/m3 , caldura specifica. c = 1100 J/kgK,
rezis\ivitatf!E\Ja... _0_.~C,.: Po - 3 • 10~ 0 • m; coefioientul termic al· rezistivitatij -·
« - 4 ··.-1.u=-s_ grad-~ -§Ï' temp·erat,~~a_~--d~ · topire 650°C. Cùnoscind' temperatura ·
mediulµi 1n care se lucreazii, t = 2{f°Ç ~i pierderile de ciildurâ -de 10%, sa s~ afle
daoa firul poate suporta un.curent I = 10 A, timp de 3 minute,"fara sa se topeasca.
Se neglijeaza dilatarea füului. · . · . . -
- XLIX.- ·1°. Se cere: a) sa se deduca_.~xpresia aooelera\iei centripete; b) sa se
trateze subiectul :: vaporizarea la ·suprafa\a. unui lichid; c) sa se. . trateze subiectul:
. oaracteristica diodei ou vid· ,ï legea Langmùir. ·.. r .,
2°. Se cere: a) sa se trateze subie~tul: compunerea a doua miicari osçilatorii.
de aèeerup :frecveri't,a ·care se· efeotueaza- pe aceea~i directie; b) sa se ded uca expresia
randamentului ciclului Carno~; c) ·sa se ·demonstreze structura discontinua a sar- ~
cinil elèctrice ·-utiliZÎJldu-se legile' electroliz.et . ·
· 3°. Un pendul confo este format dintr-un mie corp de masa 11i = 0,1 kg,'
· ~tirnat-de un fir eu lungimea li =.1 m:,.ca in figura F.B.22. ln timpul rota\iei firul
face unghiul cx1 ·_ 45° eu verti~la. Firul poate fi scurtat printr-un orificiu ,aflat
tn supert, ast(el 1ncît unghiul format de fir ~u vèrticala devine cx2 = 60°. Sa se afle :
a) pe.rioada mi~ii tnainte de scurtarea firului; b) lungimeal 2 a firului dupa scur.tare·; .
•
.
35~
c) .lucrul inecanic efectµat in.-m~rsnl operatiei de .scurtare, dàca se-n~lije•aza .fre-
carile. Se ··considerii g = 10 m/s2 (sè va lua fY 3. _:_ 1,2). .. · _ .. ..· . .1
4°. Un densimetru cilindric (de forma unui tub inchis la- amhele ;capete);
eu diametrul d = 8 mm ~i masà m = 25 g plute~te in pozi~ie yerticala, scufundat
par\ial intr-lin Hchid eu densitatea la 0 °C-,, p0 = 103 kgim3 . ~i co_eficientul de .dilatare
volumica y= 2,2 • 10-4 graèl-1 • a) _Sa se afle, .la temperatura t 0 - _ 0 °C, -eroarea
Âh asupra adîncimii de scufundare care se· ·faèe prin neglijarea .fenomenelor de

,.
' ...,-
1

,,,,,--:i--1-~,,
.I . 1
'
, 1 ..

'~--~~--- _.,;,
. . .

'

Fig. F~B.22
..
suprafa\a, daca se f}tie coeficientul de tensiune superficiala. al lichidului a= 0,073 N/m
§Ï ca lichidul uda · peretele t"Q.bului. · b) Sa se afle eu oit se- modifica adincimea
de scufundare, dace. sistemul este .incalzit la t = 50 ~C, coeficientul de dilatare
liniara al materialului densimetrului fiind ex= 10-5 grad-1 (se neglijeaza fenomenele
de suprafa\a.). c) Daca densimetrul este ridicat puyin §Î apo_.i lasat liber: in lichid,
1 densimetrul v~ executà. o mi~care os~ilatorfo. - Neglijtnd frecarile -·; §Î· .-f~nome~ele

de suprafa\a.~ sa ,se afle perioad~ oscilatiil~rJa t = 50°C. Se considera g =: 10 m/s2.

·5°. Douii sfere mici, conductoare·, . ·de aceeaf}i dimensiup.ei -a.vind masele
m1 = 20 g ~i m2 = 33,3 g ~i sarcinile Q1 = 2 µC §Î, respectiv, Q2 _:_ _:.4 µC ·se· aflii" la
distan\a l = 2 m una de alta. Lasate liber, sferele se apropie• intre ele, ~il}cindu-se
orizoµtal l}Î fara frecare. a) Sa se afle potent,ialul §Î intensitatea chnpului ·electric,
la mijlocul distan\ei dintre sfere, la momentul iniiià.l. b) Sa se afle•vitezele sferelor,
cînd ace_stea se afla la distanyal/2 una de alta: c) Se aduce o sfera de :à.celea§i dimen-
siuni, init,ial neincarcata, in contact eu sfera 1 fJÎ ~poi eu sfera· 2. Sè: repéta operat,ia
d~ n = 3 ori. Sa se afle safcinile "finale de pe cele trei sfere~ Se va considera §Î cazul
eu n foarte mar~ (sfera a treia este de· asemenea coriductoare). · Se ·cunoal}te:
1:: 0 = 8,85 • 10-12 F/ m. · · · .
L. 1°. Se cere :· a) sa se siabile~sca expresia aoceleratiei centrip~te Jn mil}-
carea circulara ~niforma; b) sa se ·enunt,e principiul al doilea a) termod~amicii
in formularile lui W. Thomson .fJÎ R. Clausius; c) sa, se stabileasca ecuat,ia interna.
a unei triode: :-
20. Se cere: a) sa. se stahileasca. ec'!}ât,ia und~i plane; b) sa- se enun1,e legile
fierberii.; c) sa _se defineasca: cimpul electric f}i. oîmpul maghetic•. · · .
. 3°. La capatul de sus al unui plan inclinat de- unghi ex= 30° este fixat un
scripete de· masa ·neglijabila, peste care este tr~cut un fir inextensibil. _La un· capat
al firului. este legat un corp de masa m1 -: 2 kg,, a~ezat pe planul ·inclinat, iar. la
celâlalt oapat atirna un. ait corp de masa m2• Coeficientul de frecare dintre corp §Î ·
plan este·µ =0,1: a) Sa se determine.d·omeniul de valoriale·masei'7n 2 pentru care
sistemul ramîne·in ·repaus, atunci cind este lasat liber. b) Sa se calculeze for~:de

352.
..
 iner\ie ·caré ac\ioneaza asupra -sistemului pentr1:1 m2 = 2,5 kg. c) Care este ten-ci'
siunea Tin fit, in cazul in care.,n. 2 = 0,5 kg? Se considera g = 10 m/s 2•
- 4°. O sfera metaliqa are masa m .:__ 20,5 kg ·§i volumul egal eu 1;8 dm3, · 1a .
- temperatura de 0 °C. Sfera este inciilzita_ pina cind volumul ei devine _1 816 · cm3
-§Î apoi este introdusa tntr-un vas eu 4 kg de apa care are t~mperatura ini\iala de. ·-
12 °C, ce-§i ridica temperatura là 22 °C. Sa se afle: a) coeficientuJ dé dilatare liniara .
a metalului din care este facuta sfera; b) varia\ia densitatii sferei în cu'rsul riicirii
a~esteia; c) deperiden\a de temperatura a for\ei arhi~edice exereitate asupra sfereî
·de metal in jurul temperaturii de O °C. Se cunosc: _ cald~ra specifica. a apei,
Capi\ =·4180 J/kg • K; caldura specifica a metalului din care e fa.cuti sfera,".
c = 120 J /kg • K. Sé neglije_aza. ·capacitatea calorica a vasului.
5°. Un circuit este alcatuit din noua rezistenie egale, care forméaza laturile
.. unui hexagon §Î diagonalele care pleaca din.acela§i vîrf; _ca in figura F.B.23. Cir-
cuitul este alimentat de o baterie de acuinulatori eu ten_siunea electromotoare
r

E. r;

A-------___
, · !1!~.(--~------1 ·s
Fig. F\H.~·3

E = 110 V ~i CU rezistenia interna ri ~ 2 ·a, printr:o rezisten\a R

= 7 o. Cir-
1

cuitul exterior absoarbe de la. sursa o putero de ·_968 W~ Se cer: a)" curentul debitat
. de baterie §I puterea consumata in rezisten\elê hexagonului; b) tensiunea la bornele
CD ~i valoarea rezisten~elor care formeaza hexagonul; c) curen\ii care ~rec prin _·.
laturile · hexagomilui. .
~ PROFILURILE: CHIMIE, MECANO-CHIMIC
.
..,
. ' .... , .
.
. •, .
LI. 1°. Se cere: a) sa se deduca legea lui Jurin; b) sa se enunte legile elec-
trolizei; c-) in· ce consta anotnalia ~ilatarii ~èrmice a apei? ·
· 2°. Se cere: a) !,8. se deduca sarcin:ll specifica a electronului din devierea in
c1mpuri electrice §Ï niàgnetice ; h) sa ·se scrie expresia diferen\ei de poten\ia,l electric .
dintrè_ doua puncte, indicind semnifica\iâ marimilor; c) ce se in\elege prin anergie
/interna? ·
- 3°. Un mol de oxigen se gase§tè· 1a temperatura t1 = 47 °C, are densitatea
p = 1-,22 g/d"ni3 ~i ·suîera o destindere izobara, efectuind lucrul mecanic L = 2 800 J.
Sa se determine: a) presiunea in starea ini\ialâ ~i temperatura în starea finala;-
b) variatia ·energiei interne in acest.proces; c) valorile vitezelor patratice medii la
biceputul §Î la sfîrr,itul procesului. Se dau: masa molara a oxigenului µ 0a == 32kg/kinol,
expo_nent1:,1l adiabE,ttic y = 1,4, const~ta gazeloi· _ideale R __:_ $131. J./mol ·. K. -
:4°. Se considera circuitul di:n figura F.B.24, in care· E este o baterie compusa
din ··n. == 5 elemente. galvanice, fiecare · avind tensiunea electromotoare Ei == 2·V.
,i_rèzisten\a inter.na ri= O, ~ !l; rezistoarele au ·rez~sten\ele R 1_·= 4-Q,·respecti;V .

,:353·
23 - Culegere de problerrie pentru admiterea tn lnvâtAmîntul superior
 R 2 = 6 '1, iar solenoidul a.re N =· 200! spire, diam:etvul D· = 4 cm,. re.zisLea.~
•R3 =3 n §Ï inductan\a L=2m H. Se ceP: a) intensita~iJB curen~ilor prin rezisten-
. iele Ri-, R 2 -~i R3 ; b) fluxul magnetic care strabate ·bobina ~ irncfo~ia magne tic a
in lungul axai solenoidului; c) câld.ura d~gajata in ~i. in timp de o or~. .. .

Fig. F.B.24

5°. Un circuit RLC paralel de curent alternativ este alimentat de o tensiune

alternativa cu valoarea efectiva U = 60 V §Î frecventa v ·_ 50- Hz. ~tiind ca induo-
tan~a bobinei este L = 1 H, puterea activa iI].. circuit este P = 10 W, ~ar defazajul
dintr-e curentul total §Ï tensiune este cp = ~ , sa se determine; ·a) valoarea rezis-
. , 6
. ten1,ei R §i a capacitatii Ç; b) -valoarea · instantanee a curentului prin . bobina;
0

c) inductan\a bobinei pentru care curentul total devine minim §Î valoarea minima.
a curentului, frecve~~a §Î ca~acitatea -raminind constante.·
LII. 1°. S~ cere: a) sa se enun~e legea lui Coulomb explicind semnificaiia,
marimilor; b) sa se deduc.a expresi{l vitezei med1,ï patratice ·à moleculelor unui gaz
ideal; c) suprafa~a de separare dintre doua Hchide nemiscibile ·este intotdeauna
plana?
· . 2°. Se cere: a) sa s~ deduca expresia devia~iei unui electron in ctnip electric
uniform; b) sa se scrie expresia . f or\ei Lorentz, iudiclnd1 semnificatiile marimjlor;
c) sa se. defineasca coeficientul de tensiune superficiala.
3°. 0 -baterie cu tensiunea electromotoare E = 9 V §Î r~zisten\a interna 1:
r;. este conectata la un circuit alcatuit dintr-o rezisten\a R 1 = 2 rr §Ï uri solenoid
cu rezistenta R8 _= s· ~- format din 100 spire·, C}l sectiunea ~ . · 25· cm 2 i,i lnngi- -
mea l ::;:: 9,42 cm. In paralel cu solenoidul se gase~te un voltametru cu suifàt. de
cupru care are rezisten\a- R.,, = 4 n. ~timd ca intr-un timp de 1{:},0"secunde se .depun
,i
la catodul voltametrului 32 mg de c~pru, se cer: a) intensitatea curentul.ui prin
voltametru; b) valoarea fluxului magnetic care strabate bobina inductanta· bobi-
nei; c) rezistenia interna a bateriei. Se dau: echivalentul electrochiniic al cupru-
lui M = 0,32 ~ 10-:-6 kg/C ~i permeabilitatea vidului µ 0 = 4 n • 1(}'"'1 N/A2•
. 4°. Un circuit serie_d~ curent alternâtiv, alimentat de•o .too.siune. U = 4,5 V .
la frecvenia .v = 1 M Hz· este afoatuit di~tr-o ïn~uctanta L,. o rèzistent,a· lJ. §} ~n
condensator V;ariabil c: ~tiind ca vaciind · condcmsatorul exista · doua. valbri
C1 =.200 p~ §Ï C~={l00 p}! pentmcar~ î'~tensitatea_cure!ltull!,Î' ar~ ~ceea~i·valoare,
I = 10 m.A, sa se determme: a) valorile mdu9tan\e1 L §~ rez1sten\e1 J'l:; b},puterea
consuIQ,ata in circuit la ·r~zonan\a; c) defazajul dintre curent §i tensiune cor.es:
. punzator valorilor C1 , respectiv C1 • . . -
5°. Un gaz ideal se gase,te in starea definita prin p 1 . = 10 N/m ,. T1 =· 300 K,
6 2
. V1 = 1 dm3 §Ï sufera un proces ciclic, constind dintr-o comprimare. izoter.ma; cfu.d
·presiunea devine p 9 =· 10 Pu. o destindere -adiabatioa·, dupa care revine in. starea
iniiiala printr-o transformare izobara. Sa se determine : a) parame~rii de stare necu-
noscu\i; b) caldurile. i~plicate hl transform~ile izoterma ~i izohrura; c) randamen-
tul unui ciclu ·Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme ale ciclµlui d'at.
Se· dan: constan.ta _, gazelor perfeéte R = 8,31. J /mol K, exponentul adiabatic
î == 3/~, ~ :m: 2,15.

·354
 Lm. 1°. Se-·oere:: a) ,si se ;(!}eduoa,,SŒlpresia deviatiei _electronului 1ntr-ùn ohnp·
électrie ·tmiiform; ~9 ·sa se -s:periifice 1ca~ristici1le v~porizarii în vid; .c) -sa sè scrie -
&xpresia capacita\ii echivalente a unei -baterii -de condensatori 1n ·serie, respeetiv
in -para~lel. · ·
'2°. ·Se ,cel"e: a) sa _:s~
d~duoii ·v.ariŒ\Jia oy temperatura ·a rdemsita-t;ii urmi solid;
b). sa se enun\e legile lui Kirchhoff; c) __sa se· defineasca. no\iune3: de temp~attll'â
- empirica. . . .
3°. O ma§~a termioa funoiioneaza dupa un ciclu Carnot tntre tempe~aturile
t1 _= 500 °c lji ~ · 23 °C -~ prime3te ·cle la _sarsa calda într-un minut caldura /~
Q1=6-10° .LSe cer: a~11and.amentul ma~~-; b)-cfildura cedata.Jntr-un minut sm:.sei /
1

. reci jÏ pliterea -ma~ii ; .c) ·oan.titatea da apa ou temperatura ini~ia~a fa = 20 °C, ·

=
oare poate· :f1i transfor.maïii 1n -v:arpœft la ,t4 100 °C folosind o caldùra ·.egala eu oea · ·
· oedata -sursei reci in timp de 5(1) minute. ·Se- dan: cal.dura : specitiioa :a apeï
ca = 4J~J/kg K 1i oaldura latenta de,. vaporizare ·a apei Àv · 2 255 k13/kg~
4°. Un. cirêuit este aloë.ttiit. dintT-o sursë. cu tensiunea ·electrom.otoirre
n
E'=18. V ~i ·rezisten\a interna Ti=i iji doua reiistoare de rezistent;e R1 ·ti Ra•.
~iiind .'ca -intensitatea curentului. ·este I 1 = 2 A, clnd rezistoarelè stnt· m.01ttate tn
serie, fJ.Î J 2 = 7,2 A, cînd stiit montate în paralel, sa se •calc_ulèze: a) valorile r.ezis-
ten\elor R1 §.Ï ~l>.) tensiunile la borne~,suràei 1n fiecare -0az; c) puterile consumate
in r.ezistoare in -cale doua cazuri. ·
6°. Un oi:rcuit•esteailcatuit 4intr:-o:brihina eu inductanlaL=0,,4 R l}i I1e~sten,1a·
B = ,17,2 G 1Î l(i) ~ur.sa de o.Wten.t _•o(!)]J;t~uu caœ -are tensiunea .eleotrom0toate _
E = 100 V l}i rezistenia interna .neg.tijahila. Be.bina .con't,~ -50Q de ~ire., are· lungi,..
.mea :l · O,i m li diametl'ul JJ. . :. : ·2 .cm. Sa se de'te~mine: a) permeabilitatea relativa
a m:Îezubli bolrinei; .b) iniflensitatea ,euraitu:Iui prin .bobina aji -flUEll magnebie;
· c) -ce -~aloa're àr :trebui sa aiba oapa:oita'tea -unui ·oondensator, care, legàt în 'Sem&
eu ·bobina, ar lasa sa -treaoë. acela§i .:curent oind(s-ar aplica' tensiunea alternatwi
. W = ·1eo .~ Vï°;sin '100 1t t (V)_ Se _da -perme~hi:1itatea vidului ,~ = 41t •. 1(,-1 N{A.2•

y.~· îNVATÀMINTUL DJi -$OBiNGINERI(3 ANI)-...;... TOATE 'PROFI--

LUB.LLE; SPECIALIZARILE _DIN lNVÂîAMINTUL PE-DAGO-GIC
DE· CHIMIE-FIZICÀ (3 ANI)'. ~-1 MATEM~TICA:FIZICÀ (3 ANI)

LIV. 1°.. Sa, ,se _pr.ezfute: a) "momentul unei f~r.t;e .in raport eu· un punot i
b) ,pendulul gr.avit~\ional; c) fiuxul .magnetic. _
2°. Sa se ;sc:cie,, indictnd fJÏ se1:llffifi<?a\ra marimilor eare intervin: a) ezj>r-esia
mom01libului dne:tic al ,punotului• mat~iaJ ha raport eu -un pol; -~) ·ecua}ia -un~. -
. ·plane; o) legile ll)i Kirchhoff. · · : .
3°. ·Un avien ou masa rn, ·== -8,5 •tone .pleaca, clin rep4us, pe o ·pista -0rizontala .
.de lungime ·i = ·,S00 m. Presupunînd -deplasarea avionului ,pe pista uniform -a~
lerati ·• i,_tünd ca viteza la sfir§itul pistei este .v = 180 km/Ji, caloula:p: a) accele,.. ·
ràtia iÏ -durata deplasarii avionului pe pista; b) -marimea fort.ai de propulsie;
c) pnterea medie :dezvoltata de avion la pa,rourgerea pistei.
4°. Un ce.ndensator _plan, situat_ în vid,-cu distan~ dintre plaoi d=3mm, .are
aipliGaM ,(l) t·ensiune -U · 100-V. Sa se oal~uleze: a) vite,za eu oa.re un electron, ple-
cat. din repàus de pe plaèa negatiya, ajunge la cealalta; b) Ùmpul de treoere a elec- >

-355.
. . 23*
 tronului de la .o placa la altà; c) intensitatea cimpului electric dintre · placile
.conderisatorului. Se dau· masa electronului m, · 9;1 •. 10-a1 · kg ~i sarcina sa_
e =·1,6 ·•. 10-19 C.
LV. l°. Sa se prezinte: a) le_gea lui Hooke; b) compunerea fort,elor paralele,
de· acela~i sens; c} mi~èarea. unei. particul9 eu. s~rcina q într-'1n. cimp magnetic
uniform. , ·
· 2°. Sa sè scrie, indicind ~i semnifica\ia marimUor oare· intervin: a) legile 'de
. conservare in ciocnirea p~rfect elastica; b) ecuat,ia lui Bernoulli; c) legile electrolizei. ·
. 3°. Un corp eu masa m == ü',1 kg este prins de un resort care· are masa negli-
jabfüi. ~i constanta elastica k = 10s N/m. Sistem,ul oscileaza armonic in direciïa
axei orizontale f]Î · are la· distania Xi. -_ 3 cm de . pozïiia de echilibru o vitezii
v1 = 3 Va m/s. Sa se afle: ·a) pulsa\ia ~i amplitudinea oscila\iilor; b) viteza
maxima a oscilatorului; c) energia cinetica ~i energia poten\iala in momentul in
care distant,a fà\ii de echilibru este x 2 '......: 2 cm.
4°. La .un acumulator eu terisiunea electromoto~re -~ = 3 V ~i rezistenta
interna r = 1 ·n se leaga, in serie, 0 rezistenta R1 = 3 n ~i O bobina eu rP.7.ÎS· .
ten\a R2 _:__ 8 P. Bobina are N = 1 000 spire, ·sectiunea· S = 25 • 10-4 · m 2 ~i lun-
gimea l ·= 0,314 m. Sa se afle: a) intensitatea curentului; b) induc\ia · cîm pului
· magnetié in interioruJ bobinei; c) inductan\a bobinei. Se da permeabilitatea mediu-
lui din bobina: l'- = 4n • 10--7 N/A2• • · · · ·

LVI. 1°. Sa se scrie, indicind f}i semnificat,ia marimilor care intervin: a) legea
deforroë.rilor elastice; b) energia mecanica totala a oscilatorului liniar armonic;
c) legea lui Ohm pentru circuitul RLC serie in· curent· alternativ. . ..
. · 2°. Sa se tratèze: a) legile reflexiei §Î refrac\iei ;' b) forta Lorentz,; c) valoarea
efectivë. a intensitii\ii curentului §Î tensiunii alternative. · · ·
3°. lntr-mi vas eu. mercur lichid plute~te, cufundat pina la jumatate, un corp·
cubic §i omogen eu latura h = 4 cm .. Densitatea mercurului fiind Pm= 13 600 kg/ms,
sa se afle: a) d-ensitatea corpului; b) . frac\iunea din laturii cufundatii in
mercur în ca7.Ul in-care in vasul eu mercur se toarnii apa pîna cind corpul este aco-
perit complet; é) masa apei dislocuite' de corp in cazul b. Se dii d~nsitatea apei,
Pa = 103 kg/ms. · ·
. 4°. La bornele unui acuinulator cu tensiun~a electromotoare E - . 3 .V §Î
rezisten\a intQrna .1 O. se leagii un rezistor cu rezisten\à R = 32 n. Sa se afle: .
a) intensitateà éurentului prin ·circuit §Î caderea de tensiune pe rezistor; b) numa-
rul de kWh disipa\i in rezistent,a fi. în .timp de 8 ore; ~} care este valoarea ·lui R.
pen~ru care. puterea disipata în .rezistor este roaxi~a?
· · LVII. 1°. Se cere: à) sa se deduca dependen\a de temperatura ~i presitine
a densita\ii unui gaz; b) sa se scrie expresia impedant,ei ~i _defazajului curent- .
tensiune pentrU:. un circuit RLC paralel, de cui•ent ·alterriativ, indicînd semnificatia
marimilor; c) cum trebuiè deplasat~ o spira in cimp ·magnetic uniform, pe.~tru ca
1n ea sa nu aparii curent,.electric? ·\
2?. Se. cère: a) sa se dedudi · expresia capacitaiii echivalente a unei baterii
de condensàtori in serie~ respectiv in paralel; b) sa se defineascii coeficienW calo-
rici; c} sa· se enun\e legile referitoare la presiunea maxima a vaporilor saturan\i.
3°, ·. Se considera circuitul eiectric din figura F. B.-25, în care sursele EJ =Es =9 V,
E 2 = 4,5 V au rezistent,ele interioare r 1 = r 2 = r 3 = 1 n, · iar R . 100 !l. Sa se
deterroine: a)° curen\ii priri" cele trei ramuri ale circtiitului; .b} tensi_unea dintre
punctele. A. §Ï B; c} puterea disipata · in .rezistorùl .R §Î puterea totala. furniza:ta
dé baterii. · · ·

356
 \ 4°. O •ôaµtitate ·~ = 0,2-moli de oxigen, ·aflataJntr-o stare iniiiala (1), carao-
terizata priri 'presiunea p 1 .:..... 6 • 105 N/m2 §Î vo_lumu] V1 · 3 dm3 , ajung intr-o
stare fin•aI_a (2); aflata pe a~eeai}i izoterma,. la presiunea p 2 = 3. • 106 N/m2•. Se cer:
a) viteza.·patratica_ medie a moleculelor de gaz; b) lucrul meoanio ·efectuat cind.
trec~rea· din starea (1) in starea _(2) se face pr~ntr-o transformare izocora urmata

. Fig~ F. B. 25

de una izobara; ·c) randamentûl unui~ ciclu Carnot é~re ar func\iona tn_tre tempe-
raturile extreme atinse in transformarile .enuntate. Se dau: constanta gazelor
ideàle R = 8,31 kJ /kmol K ~i masa molara ·a oxigenului µ. 02 = 32 kg/kmoL · .

2. .îNV~'fA.M îNTUL UNIVE~SITAJ.t

(PROFILUL FIZICA)

. : LVID. 1°. · Doua baloane de volume egale V= 1 m3, dar de màse dife,rite,
m1 ·. 7,2 kg ~j ma~ ==.5,2 kg, sint lègate tntre ~le printr-un fir Jung. Baloanele coboara
vertical, in atmosfera linittita,. de la o inruimie foarte·màre, intimpinind o forta· de
rezistenta care crett~ eu vit~za .. a) Mlati tensiunea din fir ctnd baloanele ajung tn
· vecinat~tèa Pamintului; b) !.a suprafata Pamintului primul balon ciocne~te perfect
elastic.acoperi~ul orizontal al .unui'bloc; sa se deterinine acceleratia acestui balon
imediàt dupa ciocnire. ~e. dau: densitatea aerului p = 1,3 kg/m3. §Î g = 10 rn/s 2•
2°. Un _resort de' constants.- el~tica k = 10 N/m are capatul superior -fixat, iru,-
· la capatul inferior este prins un corp de ma.sa m = 50 g. Tinem initJal resortul ·verti-
c~J ti alungit eu y0 --:- 10 cm, · apoi ii.dam. dr_umul sa oscileze pe verticala. Sa se deter-.
mine: a) amplitudinea oscilatiilor; b) la u~ moment -dat, cînd corpul trece prin · · · ·
poziiia extréma inferioara, ·dé corp se lipe§te ·un alt corp de. masa. m,' = 100 g~
. avînd ini\jal o viteza verticala v0 .;.:_ 1,2 m/s; care va fi noua amp]itudine a oscila-
tiilor? c) ciildura'disipata prin stingerea oscilatiilor, in cazul punctului :b, g = 10 m/s2 •
3°. Un motor termic functioneaza eu un gaz .ideal conform ciclului. din
figura ·F.B.26, tn,care Ta'= eT1 , unde e=·2,71 este baza logaritmilor naturali. Sa
se calculeze: a) ran~amentu1 ciclului; b) randamentul ciclului Carnot care ar lµ.cra·.
intre. temperaturile ex~reme ale cic}ului. -_ · •
4°. Sa se demonstreze: a) teorema momentului cinetic pentru punctul mate-
rial ;. b) ecuatia Clapeyron-Mend~leev pentru o · masa m de gaz ideal; c) ex:pr~sia
energiei int!3rne. a unui gaz ideal monoatôinic. · · . · ,
• . 5°. Sa se raspunda la intrebarile: . a) cum variaza f aza miscarii oscilatorii
(U'monice a particùlelor mediului dé-a h~ngù.l unei un~e sta~ionare?°h) un gaz ideal
sufera o transformare ciclica feprezentata in coordonate (p, T) printr-un ce;rc·; in
ce puncte -a.le cfolului volumul gazului este maxim, respectiv minim? c) un licliid
urca tn~r-un_ tub capilar la bialtimeà lt; eu cit ..este egala presiùnea în ~ichid,iin,ediat :
sub menisc, daca presiunea . atmosfericii este H? :'; . ·
' ·,
35_1
 . . .
.. .LIK•. l°. Pe., oo~ p»e pana:lele, con-ductoa:re, facima~ -eu ·un;ghhd ex = 60°
fia:~a ,de· :~@nt~ ifto~mind ail~ ,um J3'.1·u 'indlii-nat., · ltmeci ,ou v4îbe~~ oomsta:nta
v= ~O m/:s_. •-o i>a!f.a ~onELHc~aire, _~Mru>~tala; ~ lltrlilsa m=.50 :g tï Jmgime .z = .10 tom,
ega!la ~ distanf;a ~ ~ iintr-oo dmtp mtagnetie_rde mdtmoflie. iB., ooienitat/ Vïerti-
O'Jrl ~ Jos. La ~ ~ e is1a(t . e -~e -~e prtn:tr-UB rez1s100r ide rezistenta
R=0,1 a. Unghiul.~e frecare dmtre ~me ~l bara este q>=15°. Sa se determine:
·p

izobarâ

. -v
Fig. RB.2S

a) valoarea induciiei magnetice B; b) puterea calorica totala. degajata. Se negli-

jeaza rezisten\a ~inelor ~i a parei, iar g = 10 m/s2• ·
2°-.. Lumina solara directa da pe un ·-ecra:n. transyersal o anumit,a iluminare.
Sa se determine: a) in ce raport se schimba iluminarea ecranului, dace. proiectam
pe ecran imaginea Soarelui cu o lentila care are distan~a focala f= 1 m ~i diame-
trul D = 40_ mm, daca unghiùl sub care se vede diametrul discului solar este ex = 30';
b) pînë. la ce diametru trebuie d.iafragmata ~entila pentru-a oli>yine aoeetu1i iluminare?
3111 • Atomii de ·hidrogen afla\i tn stare fundamentalë.,·tn :repaus·, .sint bomhar-
da\i eu electroni. Ctnd tensiunea de acoelerare a •eilectrGnilor ,ajlmge la 'Ue = to,2 V,
atomi~ de hidrogen incep sa e~tii fotoni. Si .se determine: a). ener.gia -de ionizare
(in eVl a atomuluLde hidroge!}; b) tensiunea minima_ de aooelerare a protonilor
inoidenp. lJp, pentru oa atomii de hidrogen sa inoeapa si emita fotoni. .·
4°. Se cere: a) sa se ca1culeze ran-dament"ai eu care ·un •conde:e:sator •este hl:car-
cat de Ià-o baterie; b) sa se arate ca ·o lentilii subtire, eu distan\à focale. f1 , :Iipita
de o _oglindi sfer.Iéa eu distanta focala / 0 , avind aceea~i axa princîpala, réprez-inta

,i
un sistem echivalent ou o oglinda; calculat,i distante. focalii a ogiinzii echivalente·;
o) siL~ stabi1easea relatia dintre enel'.gia totala energia potenµala a electronului
intr:.un arom hidrogenoid dupa modelttl lui Bo;hr. · ·
·5°. Sa se ri.spunda la ·1ntrebàrile~ a) care este se~ema complet.a de montaj
a unui redresor eu ambele alternan\e eu filtru de netezir~ LC?; h) oit es'tè unghiul'
dintre raza reflectata ~ raza --refra-ctata in cazul inciden~ei ·Brewster?~ .c} de •ce in
reactia de anihilare e- + e+ apar · ce1 ])Ut,in doi fotoni? ·

à.· INvlTlMîNTUL MEDICO-FARlUACEUTIC

(PROFILURILE: ME.DlCI:N4"1 STOMATOL~G1E)
' . '

LX~ 1-0. Un tuh œpilar de diametru d = 0,5 mm este introdus tntr-un lichid
ca!fe nda. ·pere}ii ~asului. Coeficient~l de tensiune -superficia-la a lichidului este
a= 0,0245 N/m, inal\imea la care .se ridica .lichidul în tub este k =·2,5 cm.

358
 a). Care• este densitatea lichidului? b} Care este presinnea tntr-un puoot 1a inter1orul
capilarului la. o• inaltime H = 1 cm fa~a- dè suprafata lichid.ului din. vas] Pvesiu~a
1

atmosfenica este p 0 = 105 N/m2 , açcelêratia .gravita\ionala g = 9,8. rri/f?_2•. • ·

2°.~o spira circulàra CU raza r = 20 cm ~i rezi~tenta R = 0,04 n este plasata

într-un cîmp magnetic uniform de induc\ie B' = 2 • 10-3 T._ Pozit,ia· ini~iali a'spi11ei
este paralela eu· linme de ~ctmp magnetic~ Spiua._ se: note~te eu un, unghi- ex :m jurul
unui diamètru perpendicular, pe liniile, de cimp magnctic .. Se· cere: _a) cane este
fluxul pl'in spira tn pozi~ia ini~iàla.? ; b) eare es.te.-sensul elll!entului indi11s,în bobina~?
explicaii; c), ce sar-cina efoct~ica- tr.ece pFin spiva la. robirea ei eu ung:b.iul « = 60~·?
3°. Un, ·obiect luminos· se gase·s,te la, distan:\}a d de un ecran f.ix. 0 _lentilii; con;..
r
vergenta CU distania ~ocala se poate depl9:sa1 intre obieétul luminos- iti• eeran-. Pviri
dëplasarea ei prindem doua imagini clare ale obiectului pè -eeran. a) ~-.fel de ima-
gini se formeaza ~i pentru-ce pozi~ii ale lentilei?. desenaii-br; b) Ce conditiitrebui'e
sa indeplineasca f §Ï d pentru a putea obiine aceste doua imagini?; cl Care este-
ra portu! dintre miirimile celor doua ·imagini? Aplica\ie ·numerica: d = 40 ·cm-,-
/ = 10 cm. ' : ·'
4°. Sa se evalueze: a) masa de argint depusa la caté>d 1nt.r-o cuva electrolitica
prin care trece· un curent cu intensitatea de 1 A, timp de o ora; masa atomica a
argintului este· 108 §Î valenia 1; b) numarul de molecule dintr-un cm3 de 1-1 2, in
condüii nor~ale de temperatura §Î presiune. Ce masa are acest volum de gaz? . -
Se da: .k = 1,38 • 10-23 ,JK; c) ce constante. de re\ea are o re\ea de difrac}ié cù
care prindem, la inciden\a normala, maximul de difrac\ie de ordinul 2 ·sub un-·
ghiul ·ex, pentru caré sin ex= 0,2, in lumina. monocromatica eu ?-- = 500 nm? .
5°.. Sa se tratez.e subiectul: transformarea a~iabatica a gazului idèal.
LXI. l°. Se consider~ circuitul din figura F.B.27, in care E · 120 V, i
r -:- 1 0, Rr= 19 n,.R 2 = 20 O. Sa se calculeze: a) valorile pe car~ le poate avea
rezisten\a rezistorului X pentru ca puterea dïsipata pe -acesta sa fie P = 80 W;
b) pentru care dintre aceste valori puterea dezvoltata de sursa este mai mare?
Calèuiaii valorile puterii sursei ..
R,.

Fig. F.B.27

2°. Un V'as de volum V = 8 dm3 contine ·o ~asa m ~ 2,6 g de gaz ideal, ·

monoatomic, la presiunea -P = 2 • 10 5 N/m2• Vasùl este prevazut eu un tub eu .
robinet~ a) Presupunînd ca prin deschiderea robinetului are loc dest~nderea izo-
_terma a gazÙlui eu debitul de masa ·constant, Q = ~ = 10-3 g/s, sa se determin~
variaiia enèr.giei interne a gazului in intervalul de timp Ât = 15 min ; b) sa Ee
determine temperatûra la, care are loo procesul: Se dau·: constanta gazelor
R;:: 8_310 J/kmol ~ K ~i masa ~olara a gazului, µ. = 4 kg/km<?l.

359
 ·3° ~ 0 oglinda sferica concava, a§ezata in pozi\ie ·orizontalii,. este umpluta
c.u apa (un strat sub\ire de apa). $tiind di raza de curbura a oglinzii. este R- = 40 èm
~i "ca indicele de ref rac\ie al apei este ~ , sa se dètermine distan\a focal a à siste-
. . . 3 . .
mului apa-ogl~nda. . .
. 4°., Sa se evalueze: a) Rezistenta unei ·sîrme de aluminiu de 1 m la 100 °C,
daca sectiunea !:ia é'slo 1 Il)m2, rezistivitatoâ fa 20 °C este de 2,8 ... io-s !l • _m, iar
coeficienttil de temperatura al rezistivita_tii este 4 •. _10~ grad-1 ; b) Lucrul mecanic
efectuat de· un kmol de gaz ideal tntr-o transformare adiabatica. de !a presiunea,
de 105 N/m2 intre ·volumele V 1 = 10 cm3 ~i V 2 = 20 cm3. Se da· coeficientul trans-
. t'ormarii adiabatice, y = 1,4; c) Grosimea ·stratului .de substan\a pentrû care inten-
sita lea unui fascicul paralel de lumina ·care il strabate scade la jumatate,'daca se
~tie .coefi~ienl ul de absorb\ie, le = 0,46 · cm-~. Se da ln ·2 = 0,693._ _ ·
5°. Sa se trateze subiectul: dispozitive interferenliale.

•
 REZOLVABI

1. l°. a) Porni~d de 1a ec-qatia· spatiului in ·aruncarea 'pe vorti~ala, de j9s in ..

sus, li== v,,t - : gt•, se de~erminii dur.ata t, do la aruncnrea primU!ui corp, pln:ii
la-· momeptui cio~nirii celor doua- corpuri, din · condit.ia lt 1 = ·v 01t - ..!. gt 2 =
2 \ -:
= vœ(t ...:._ Ât) - -J1_ (t -
2
ât)2 = 1t2, de unde

t __ L\t(2Vn2 + gL\t) _ 7(2 • 100 + 10 , 7)

~(v 0 2 ~ Vo1 + gL\t) - - - - - - - = 9 s.
2(100 - 65 + 10 · 7\ ·

Pe baza ecuatiei vitezei pentru aruncarea pe. verticala, de jos_ in -sus,

v = v0 - gt, se determina vitezele cè1or doua _corpuri in momentul ciocnirii:
v1 = 65 - 10 • 9 = -25 m • s~.1 ~i v2 = 100 ~ 10(9 - 7) = 80 m · s- 1• ~ In cazul
· oiocnirii plastice a color dou~ corpuri, condiiia conservarii. impuJsului are expresia
m1v1+ m2v2= (m 1 + m2)v0, de unde _rezulta èa viteza iniiiala v0 a co_rpului form~t
prin ci~cnire este·
7niv + ni2va _ -25 · 1 + 80 · 0,5
.
----=
1
m +_m2
1
· 1 + 0,5
= 1·o m•s.
-1

b) Conform legii con~eryarii energiei, caldura d.ogajata in ciocnirea plastioi

a cel~r douii corpuri este · ·.. _ _ / _
_Q. ==
·
mivl
:l
+·· mavl
2·
_<mi~- ma) vg =· 11-25) + o,s · so
· · ~- · 2
2 2
- 1,s · ·103 = 1 _837, 5 J• .° _._
· . _ •

Pe ba~à ecua~iei calorimetrice, ·Q =.(m 1 c1 +m 2c2)à8, -~i tinind soâina cl_-

pentru corpuri1e ·considerate c1 =:= c2 = c, oh~inem. . · ·
= ____Q___ = .....;___18_3_7_,5_ _ = 0,817 ·oc.
Â8
c(mi + m2) 1 500( 1 + 0,-5) ..
t; la
c) Duratele ti ~i de lansarea prim~lui corp pîna in momoniele ,oînd acest_a~-
se gasef}te ~ la a1titudine.a hmin = 180 m, pot fi _determinate en ajutorul ecuatiei
spàt,iului in aruncarea pe vèrticala (de jos in sus);. obtinînd Vo1 t' - : gt'2 :;=· hm1n,
d_e unde
-. t;. a= v 01 ±.Vvcif"--2ghmln ~6_5
------------ ~ 1 -
--='--=...;.__;.;;;..__ _ _ _ _ -
±
V652 -2·10·180 t' -4· 6,
· t'a --9.s •
' · · g ·10

Deoi, pentr"Q momeQte situate dupa o durat~ t' E;[4; ·9] s de la momentul lans~rü
primul~ corp, acesta se g~se,te la o a:ttitudine h 1 ~ hmtn = 1~ m~ Duratele
..
361
 (t' - !::.t)i ~i (t' - !::.t)a de là lansare·a celui de-al doilea corp pina in ,momentele cind
acesta se gase§te· la al~it~dinea hmtn, pot fi determinate din ·ecuaiia analoaga · .
, · A ). _ v02 ± V v~ - :!ghmin _ 100 ± V1003 - 2 · 10 · 180 .
( t - uf; 1 2 -
•
~=-=--=--~-....=;._-
g .
- 10
,

de· unde, (t' - !::.th= 2 s, (t' '- l::.t) 2 = 18 s.

Prin urmare, pentru momente situate dupa o durata (t' - l::.t)E[2; 18] s
de la lansarea celui de-al doilea corp, acesta se gase~te la o altit.ud~ne h 2 ?;huitn = ,
>
186 i:n. Deoarece (t' - ·!::.t) 2 = 18 ·s t~ = 9 s, re~ulta ca duratel~ minima l::.tmtn ~i,
respèctiv, maxima l::.tmax. , de la lansa~ea primului corp. pîna. la lansarea celui· de-al
_.. doilea.,· care satisfac cerinia: eu nltitndinea h )a care se cfocnesc cale .dou.ii oorpuri
sa_fio h~hm1n= H~Om,' sin~ date do expresiile (v. fiÏ fig. F.B.'28,)
AlmJn = t~ - (t' - !::.t)i = 4 - 2='2 s, 6t.t~;x = (t; - (t' - !::.t)2= 9 - 2= 7 S.

η
/

t '
.0 ~trnin ,t,.
'
1 1
--, 1
(t'-r~J,
Fig. F. n.:!8 .

:1°. a) ·Calélura ;mo1ara Cv 1a ·volum constant a heliului .poate !fi determinata

in functie · de cea la presiune constanta, Cl',· dfu. relaVa lui Robert MQyer,
5 8
·Cv_ CP_- B,_ -ob!inînd -Cv= : - R= :.; ·neci, . ·pentru · :hE~liu~ ;exponentul
..l!- 1-
Qwli:Dfl
t·w y =C.11- are vwuar.ea
_,,_ . 5R SR 5
y=-:-== - .
·_ Cv , 2 .2. a .
·_ · Deoarece heliul (presupus gaz perfect) trace di_n sfarea initiala 1· in starea 2
printr-o comprimare .adiahatica., . avem · T1 V i'-:1 = T 2V 2-r- 1 • :ln.tr.ucît ·gazul tre.ce
• apoj din. starea 2 -ln starea 3 ·printr.. o idestinderé izoterma ( T2 = T 3 ), rezul1 a
ea te~peraturile termodinamice co.respunzatQare .s.tarilôr 2 l}Ï 3 pot' fi .. determinate
dinrelapa · - ·

.
-t'I's == T:a
.
= 1' f.!!)-r-t
1
y~
.
.
280 • 8513-1
.
= ·2-so,. 4 = 1 120 K.
Pe haza ecuatiei · de stare a gazeJor perfocte, pV = vRT, g~sim ca
Vs--Pi
-V1 T3 de
-.. -., . un.·de !
7'1 Pa . ·

C:
Va Pi_! 2 •:19..a ·• 4 120 .. ·5,33. 10-s in3 ( = 5,331).
280 ,. 11:-,» ·P1 . . -

362
 . b)i ID.e:aare.ee V 1 = 2 l.'< Ys-.~ 5,;33 1, în procesul 3· -+-1- ~~zul prime~,. ,ub.·
forma de lucr.u meoanic,, o. cantitaite. d.e,_ enengie èga-.la ~umer1c, eu &l'Ïa• eupPinBa,
intre segmentul. d~ dre~pta care une§te punctele reprezentative ale starilor 3 ti 1
(v. ~i fig. F.B.29) §Ï ua volumelor (V), . . ·

~ t s l - P• ~. P• ( V8 -'- Vi). = 2•:Pt (V 8- VJ

2
'\
108
(5,33 :...._;), •. 1?? = 41.6,7J, .
p
2
P.2 ~ ---
1
1
1

P3 - - --~-- 3
1
; 1 ' . . \
'\· . --:---,-----:-, 1 .
1 1
• . 1 1 • . .:...--~

·· 0 \'2. · · V1.. V:t

Fig. F.B.29
. .
PrimuJl pl'incipiu al' termodinamiciii · poate fi· scl'ÎS-·-:-: pentru, · procesuJ
3 -... 1 ~ tn, f ormaie• (.echivalen.te).. . - _.
Q81=: vR(,T1 - Ta)~Lpr1mita1=: P1Y1(1- !:)- Li>r1m1\ 81

-:-1.2 ~ 106 • 2. 10-ac1 - 4) - 41a;1 1 =-.: 131a,1 1,

'. . ' . .
adica - în .proces~l 3 ~ 1.:.... cantitiitea considerata. âe heliu cede~ii o caldura de .
pirca 1316,7 J. · .
· c) ln cursul. destihderii izoterme 2-..3 gazul prime,te çaldura Q28, egala ·
où lucr.ul..meo~. L 28 : e~ectuat in aces.t. pro.ces. (AU 23, = 0-),, amhele. $0.bimb:uri de
energie :putind fi· calcula:te pe haza rela.tieï ·
. Q2s. L2s~ 2,3~vRT2log(VàJ=2,3; 1V~ • Ta log(·va.
_ , Vs T,- . ~1
v·,) ~··
Vs

. 2,3. 10~; 2, 10""' • 4 Iogf: ~ s) = 1840(6 lb!l 2- log 31~2445,4 J.

Deoarece, · pentru intreg ciclul ~eveJtsibil considerat, variatia· AU1231 a energiei
interne este. nula, confürm principiului- întîi al termodinamicii h.icrul mecanfo L 0 r,
efectuat la parcurgerea ciclului, este Let = Q12 Q28 Q31• Avînd în vedere faptul + +
ca,. in; cadrul proeesului•ciclic reversihil considerat,. gazul prime§te càldura numai 1n
cursul destinderii izoterine 2 _-+ 3', iar tn cursul · comprimarii adiabatice Q12 - (Y,
p,and:amentul· motorului termic;. aar.e- ~ funciiona dupa· cicfül.reversibil. .consider4t,
(123:1), este · ·,, ,
'tJ - -
+
...:. Ler - Qaa Qai1 - 2 ~~5:4, -.1 816,·7 - o· '-6·1· ...;..,46 ·1· 0/;
- - ,~ -· , 10•
· Qprlmlt Q2s 2 445,4 . . · ·
3°. a) Fie Q~ §Ï Q2 sarcinile eiectrice rafüase pe armaturi1e celor douii conden-
sa~·o-are-, legate, prin solenoid, dupa: stahilirea echilibrului eleetr.0s.tati0. Lntruci~
echilibrul· electrostatic ge stabile§te pn~ · egalizarea pot~ntialelor çelor douii arma,.
turi; avem Q
0 1-
~-= U1=Bi=.Qc.;a ~
· ·
·tt:~-.
. 1 a
Pe de alta· pal'te; d~torita, conserv:il,µ
· · ,

·.sts
• 1
 . .
sarcinii electrice, avem Q~ + Q; = q1 + q2 , deçi tensiunea electrica U' dintre arma-
turile fiecarui condonsator, dupa ·stabilirea echilihrulùi electrostatic, este
U' = '11 +·qs = (5 - 3) • 1o-3 ~ 5 71 V.
. Ci + C2 (100 + 250) • 10- 0
'

b) lntrucît ~i celelalte armaturi ale celor doua condensatoare sint unite între
ele (prin firul legat la pâmint), dupa conectarea sursei de tensiune la bornele soJe-
noidului-, sursa va alimenta un circuit derivaiie, in care raniura capacitiva inclùde
condensatoarele C1 ~i C2 înseriate (v. fig. F.B.30). - , ·

Il--11-c, -.r---=--L -lj

.
-= Fig. F.B.30 ·

Capacitateij C, echivalonta celor doua condensatoare inseriate, poate fi deter-

.

~ma a eu re Ia\1a
. t" ·. ...:..
1
= -1 + -.
·t
. C Ci C:2 .
Pe baza formtilei Thompson a frecventei de -rezo·nanta v0 a circuitului LO
derivaiie considerat, v0 = . 1 - , rezultâ ca inductanta· solei:ioidului este .
'. 2nVLC _
. . .
· ·1 ( 1 1 ') 1 I 1 . · 1 )· 1
L= ·c-:-1«,rv~ = Ci+ Ca . 4,rv~ =,'. 100 • 10-S + 250 • to-8 (2~ • 159)2 ~ o,oi4 H.-·
Admitanta circuitului LC derivatie o·ste

. Z
i ·= y'(c(ù - -LCJ>· 1 )2 = ., Ceù -
· ..
·1- ·J,
Lro .
,•"l:

de~i, tinînd seama de relatia dintre valoarea efectiva. Uer §Ï· am_plitudinea Um a
tensiunii la bornele sursei, U8 ; ~ ~~ ' ~b~in~m _intensitatéa efectivii- J~, a curen-
tu!ui debitat,
·J
ef
= Uor
Z
= U~·
Vt
J-cCù __1_1 =
· · LCJl
U~
V2
1 _C10s
01 + Cs
6> _
:·
_
LCJl
1_, ==
. r ~ 2 016A.
8
. C: 14~ 1100 •-10- • 250. 10-0 •· 3140· _: 1
. V' :r 1100 +. 250) • 10~ . o,ou · a 140 '.
c) Valoarea maxiina a .vitezei do transport a electronilor liberi în con duo- -
torul _solènoidului coresp.unde amplitudinii /Lm= Um a int~nsitiiW curentului prin
. . LCJl
solenoid, fiind data - conform relatiilor do baza ale electrocineticii - de, expresia
. ' . .
· { Lm Um 1 - 1ft, 1 · ·· ~
· Vmax = neA = LCJ> • neA := 0,014 • a 140 • 10z9 • 1,6 • 10-1~ • 0,5 • 10-0 ,__
_ . ;:::d. 3,97 • 1Cr5 m • s~1•
4°. a) Pornind de la formula lui Galilei a mΧCfu'ii rectilinii uni"torm variate,
... ~ ~ =
vj 2 ad, ~i \inind seamii câ, in conformitate eu legea a doua a din·amicii,
a~ : , .gâsim câ ·Fd= ;. • i•I_:- ~ • vï .. Intrucit prod'usul Fd reprezinta lucrul

364
 - r
' - 2 2 -
· L, efectuat in -ours~l dep lasaru
mecamc " ·· d, ia~
· mvi .= Eci ~1· mv-2
2 2 ~ner- = · Ec2 s-int
gii1e cinetice initialâ ~i, respectiv,. finala ale punctului material considerat, rezul~a
0
1 ca L = Ecz - Ec 1, adica variatia energiei cinetice a unui punct materiâ.I care se
deplaseazii ln raport ~u un sistem do referirila inertial este egala eu lu.crul meeanic
efectuat c;le forta rezultanta, .care actioneaza asupra punctul~ material în timpul
acestei variaW. - ·
brTinind f?0amii cii numarul V al kilomolilor unej anumite cantitati··de sub-
~tanta poate fi exprimat prin numârul.LV al. mpleculelor rèspectivei cantitâti, §Ï
numârul ·Avogadro N prin relat,iâ v =
1 :A ,_
e~uatia termicâ de ~tare ~ gaz~~r .
perfecte: pV - vRT poate fi tr~sc~isa in forma: p
·-. ·
= N __li_. T. ·
V NA
n. k. T,
. : :
unde n · ·N est~/ èoncentra}ia m~leoulelor ga~ului (in unitatea de volu~), iar
. V. .. . .
k = .. ~
NA
~ èste con~tanta lui Boltzmann. Comparînd ~lti!P-a expfesie de mai sus a
. · _ ,
ecuaiiei termice·de st~re a·-gazel~r perfecte eu· formula fundamentala a teoriei cine.-
tico-moleculare a ~azelor, p == ·:- • n ; mv 2 , re~uUa ca energia cine~ioà mëdie :·a fle- _

carei molecÙle a .gazului este mt

= ~~T • RezÙlta ~~ viteza~ piitrati~a medie
(vit~za termica) a moleculelor unui gaz perfect _este data d,e èxpresiile_ echivalent_e

,· . _v·=~--v3kT
~-~
~ v:3NAkT.
-m - ----
NAm
-V-3R.Tµ- ,
unde _µ e~te masa (kilo )molarif a gazului. .
c): 'Tmind seama ca · fluxul unui cimp magnetic uniform· de ~nductie ~
printr-o suprafaia de arie A ~i normalii il, care.. formeazii unghiul 8 eu inductJa .B
este '1>-- B.A. cos 8, putem transcrie legea Faraday a inq uc~iei electromagp.etice,

Fig. F.B.31

e= - ·A! , pentru cazul particular al unui circuit care deliiniteazii o . arië A,

ll.t
v~iahila in timp, care se afla intr-un cîmp nragnetic de inductie co~stanta (in timp),
in fori:na: e · - B . c.~s 8 . ~A • · I~ cazul in ~are vària}ia ariei delimitate de·
. . 1 At . · . . ·
· ~irouitul considerat este datorata deplasarii eu viteza fJ (paralela eu planul
format de vectorii li. si .B) a unui conductor de hmgime l (v. fig. F.B.31); avein ~
AA = ~· z. vll.t, rezultind ca e ~B. z. V. sin (X (deoarece vectorii il, B ~i t, sint '
situaii ~- acel~i plan, iar vectorii n ~i v stnt perpendiculari, avem cos. 8 ~ sin ex,

365 ·.
 ·'

u nde ex este unghiul format de ·viteza fi a deEia~arii conductoruh~.i eu inductia .B

a cimpului magnetic uniform).
Tiniod seama de faptul ca ·sareina electronilor esta negativa, direciia i,i sensul
fortei Lorentz P-e care actioileazâ asupra acestora la deplasarea-. con.duetorului
C,

intr-un cimp magnetic poate fi determinata eu aju-torul regulii mtinii stingi; oa tn

figura F .B.32. Deoarece se~sul deplasarii electronilor coïncide (deoarece ace~tia
a,u sarcini electrice negative) eu sensul tensiunii electromotoare induse ln condac-·
torul mobil, acest sens poate fï stabilit eu ajutorul regulii mîinii dr.ept_e: se ~aza
mina dreapta in !ungril conductoruJui, astfel incît vectorul B sa ias·a din palma, i-ac
degetul mare sa fie in sensul vitezei -de dep_lasare a con.ductorului; c~lelalte. patru
degete vor indica sensu! tensiunii electromotoare induse in conductor· (dacii mina
dreapta se W}aza astfel tncit B sa, mtre in palma, celelalte. 4 ·degete indica. sensu!
(tehnic aircurentului indus in oonductor). ·
· Desigur, sensurile fort,ei ï! +e ,ï
tensiunii-eleatr.omooome· induse. po_t. fi_deten-
minate §Î pornind de la expresia vectoriala a fortei Lor.,entz, P = qfi X:B ~i a
regulii ,,burghiului 4rept": ,,Se. a~aza burghiul dupa direcµa perpendicularei- ·pe -
planul format de vectorü v §Ï .B, dupa càre. se,rotef}te. b.urghiul 1n sansul s.uprapunorii
- pe drumul -cel .mai -scurt - a ve.ctorului v p~ste vectgrul B. ~ensul inaintarii
burghiului ne da sensùl produsului vectorial vxB::· (fig. F.B.33)~
- -

.,, ..
B·

+
' Fig-F.B.32 Fig. F.B.33

5°. ,) p + P: _+ pgz ~ const, unde p este ·Pîesiunea statièa, .. : pv 2 _ este

presiunea dinâ.mica, iar pgz este, presiunea de poziiie, datoratii energiei poten~iale.
b) p = -·Po_ , unde p este densitatea sistemului (corpului solid) la tempera-
1 + yAT · .
tura T, Po ~ste· densitatea la temperatura T 0 (de regula, t 0 = 0 °C), y esté- coefi-
cientu! de. dilatare ·termicii in volum, iar ÂT = T - T0 • .

c) L = µ N;s , unde µ este pel'.meabilîtatea magneticii · a .miezului bobin~i,

N este: numarul spirelor bobinai, S este. aria seêµunii bobinei, iar · l este lungimea
acesteia.-
II. 1°. a) Pornind de la ecuatia spatiufüi în mi,carea uniform-acce~erata fà.ra
· vi.teza _initiala, _S =~~a-~ o,;biine_rri expresia distanieï.·d parcursè in -intervalul [t 1, t2]
de la pofnire, ·
d-: ;. {tl_- tfJ~

366
 ·.1ilezullmi toi acnelenajJa mi,car.ü ,cor.pului .poate· .fi -calouJata pe haza e~preS1e1
· a = .-2 ;2d 2 ; introducînd vaJorHe numeri~e indicate in enuni, gasim a=~· 11
=-'2 ~.
'12 - t1 • ·. . ·· ·• 2 - ~lt .s•
h) Componentele paralele (F 1,.G.i), respectiv·perpendiculare (F n, Gn) pe plànul
inclinat ale f oryei F, ·respèctiv greutatii i] a• oorpulu4, · sint date de expresµle
··(v.fig.F.B.34): F,=Fcos 0, G,=Gsin•O, Fn=F·sin 0, Gn=G•cos 8.Deoarece.
t'orta de apasare exercitata asupra planului tnclinat este N = F n Gn ·= F sin 8 + +
+ G cos 8, foria de frecane fatre c0rp_ ~ planul .lnclina:t este -data de expresia -

Fig. F.B.34
~

Frr = µ.N = µ(F sir(8+ G-c0s10}. !Flm't;a. · aotîva c~re · -aotiorwaza asupra oorpului
(la ur.c~a a:cesttiia pe planul ·ioc'lina:t)_ fiind F.~-ct=F, -G,=F cos 8 -'G sin:(J,
legea a _doua a dinamïcii caps.ta - pentr.u urca.r-.ea oor.pului coosiderat ,pe- planul ·
înclinat - ·expresia ·
1

ma=~uci.·- Fit. F oos.8 -G ,SÏ!18 - µ(F sin:O+G 00>s~).

Deoarece intre ·greutatea G ~i masa m a èorpului exi~_ta rela~ ia G . . m·g, ·
din rela\fa pPececmnti abt,inem .
. 100. · Va
_
. 1 .
_; 10 ·10 · - -10-.2
· F. cos 8 - mg sio O - ma 2 ·2 ·
µ= - - - - .- - ~ 0,1215.
mg cos O + F·sin ;o •1 -
3 - - -1 - -
'fO • 1 0 ~ + 100-.
. 2 2

c) .Fie. .l = _/!-
sm 8
lungimea J>lanulqi înclinat· de _hialtime h. iLucrul mecanio
ofAetuat de foria F in cursul •uroarii ·corpului J)e planul înclinat_ este.-L = .f, · l =
= .J.~v cos nu • - h
_sin O
=· 100 · v-3 .- 10 ~
· ·
1 732 J.
2°. a) Tintnd seama ca între numarul de kilomoli V ,ï masa m a unei anumite
. . de substanta exista relàtia: v
cantita~i = ~,
µ . ecuaiia termica de stare !3- gazelor
perfecte, p V = vR T, permite deterrriinarea masei unei cantitati de gaz perfect .
. pe 'bàza rel~1,iei -m ~ ·µ ·• :;. •. ln -~zu] ln oare ·d_ouâ ·canti:tâ\i a1e aeeluia,i gaz
0011piî · - tla o ~c.eeWjÏ œmp~1mrii T -~ da ,o aoeeaJji presiune p - vohiniele V 1
fi \V 2, av:em · ·

m ·+ m 2 = ·µp, (V
-1 ' .ilfl' l
+ v·)2 =
.
·4··1 ·500('1=041 +
.8 31:0 .. ,300
8·• 10-3.\ ~ 9 62. 10-:a ko-.
· '
0

3611

.-
 1b) Fie ·p' presiunea ln cele 2·· vase, dupa incalzirea gazului din primul vas
pîna la temperatuia. T', iar m1, m;.- masele cantitaWor de gaz aflate, în cele
2 vase dupa inca.l~irea considératit Deoarece masele. m~, m; satisfac relatiile:
, . µp' , µp' , ,
m1 =--· V,
.RT' . 1
m2 =--
RT
-V2, m1+m 2=m 1 +m2,
avem:
. µ~'
R
(!.!.
T'
+ X!.)
T
= .(V + V )
RT
ILP 1
·
2
'
de unde
p' = p(V1 + Va) = 1 500 · 4· 10-a
Va +V 1
_. T 3 · 10-3 + 10-3 • .!_
T' . . 2 . "
c) Deoarece viteza patratica medie a moleculelor unuï" gaz p_er.fect aflat
la temperatura T este data de expresia vT = V3:T_, rapor~ul viteze_lor

- = ../ =
V7'1

VT2
\!T'
termice alè moleculelor gazului d!n cele doua vase, in ~tarea finala,

'\.\
v·_.
2 ,~ 1,4142). .
·
este,:.,

· 3°. a)\JTensiunea T . din fiecare fir este rezultanta greutatii G ,ï f ortei

cQulombi_ene p care ·ac~ionea.za ;-c asupl,'a fiecarei. sfere, T. = C +. F. Deoarece
_ forieie F ~i G .acti<;meaza dupa. di~ecW perpendiculare intre · ele (v. fig. F.B.35), -
avem F = V 1'2 ·:.._ G~ = V36 ·
10-s - 9. 10-s.= v21. 10-4 N. Unghiul 8 format·
de f irele de suspensie eu vertical a in poziii& de echilibru • este deterrrtinat de
relatia: sin 8 = ~ = v:7:.... ~
3 ,· rez.ultînd·ca diitania r dintre ceÎe · doua sfere,

in pozi~ia de echili~ru:; ~ste r= d_+ 2L · sin· 8= 2+ 2 • 11. t; ~ 21,05 cm. Dio·

Iegea lui Coulomb, apli~ata. aici, F = 4~:~2 ," reiese ca Q= r V ~1te F ~- 5,05 · 10-s C. _
0

e,
1
1
1 1
-1- --r-- ~
r- ----y- -d-.-(r- --
l(1-cos~U - -

1,. ..

Fig. F.B.35
·····--~--
b) Varia\ia energiei poteniiale gravitationale a celor doua sfere intre poziiia
initiala (sfere aflate la distania d) §Î cea finala este L1WPo = 2m,g L(f - cqs .6) •
= 2.3.10-5 .10.11.10-2(1-0,5)=3,3-10-5 J. Varia\ia energiei potën\iale coulom-
hiene intre starea initiala . (sfere tncarcate, aflate la ·distania d) ~ cea finala
- . t 8 âW _ q2 ( 1 1 ) - 92 (d - r) ...:_ F · r(d·- r) _ l/27 •10-4 · 21 (-19, 10-9 ) ~
es Pc - ~ 7 - ëf - 4TCeor • d ~ . d - 2
~ - 103.92 • 10-5 J. Lucrul mecanio- L efèctuat pentru aducerea sferelor 1n

368
 pozitit\ finala poate fi dedus (neglijtnd (recarile) din legea conservarii energiei,
L =-~- ÂWp0 ~ ÂWPc ~-100,62 · 10-5 J. - -_, . . .
: c) ~ie q sarc~na · electrica ailatii .pe. fiec_are dintre cele doua: sfere· identioe
(1 ~i 2) •considerate. La aducerea in contact eu prima dintre -aceste· sfere a· unei a
~eia sfere, iden~ica eu precedenta, . ini~ial neincarcate electriç, se atinge un nou
- echilihru electrostatic (intre sferele 1 ;§i 3)" la potentialul V · -Qi ·= Q3 , unde -Q1 ~
_, _ . . C1 Ca
Q3 . sînt sarcinile pe cele 2 sf~re la echilibru electrostatic. Deoarece Q1 + Q3 = q,
iar C1 = Ca, rezulta· ca Q1 =Qa =!L, de unde Qi = .! . La aducere in con.tact,·
· _2 q 2
fo ,contin~are, a sferei 3 CU sfera 2, avem V'= . 2 = g g~ ' de unde Q; -:- Qi (deoa-
~ecë C2 --:- Ca);
- 2

in plus, din conditia Q3 + q=; + q= Q2

3

+Qi.= .

2Q2, r~z~Itii oii

. , · .3q . d ·. Q2
Q2 = , -._
!&- , 0Cl -·(j- = -3 . ·
- 4 _,
. 4°. a) Variaiia âv a vitezei unui corp, afl~t tntr-o. mi§care circulara, uni-
forme., într-un interval de timp Ât mult mai mie decît perioada T a mi~cariî, poate. -
fi calculata considerind-o ca baza a unùi triunghi isqscef de lâturi egale v, 61.1 tinàhitil
0
•
, la .virf /}.rx.= 6lÂt neglijabil de mie: în ra port eu 1: radian (fig. •F.B:36).
# ~ ~

Fig. F.B.36

Rezulta IÂV 1= v • â.rx. = v · (t)_dt. .

Deoareee Âv are dfreciia razei §Î sensul spre c~ntrul mi§carii de ·rotaiie uni-
forma,_ acceleraiia -centripeta are direciia radiala, sensul spre centrul mi§carii de
rotatie ~i valoarea data de expresia an=~ == v • CJl = ~ = 6l 2R, unde -R este
raza traiectoriei circulare. .
b) In. conforJ:!l,itate eu legea dilatarii liniare,_ alungirea unci bare - . av1nd
la temperatura. de referin\a lungimea l0 - in urma ère~terii temperaturii eu ÂT,
eEJte Âl =. l0 • «Â T. ln conformitate eu legea lui Hooke, efortuJ unitar corespun-
zator al1:Jilgirii eu Âl este F = E ~ -Al ~ de,ci efqrtul unitar exercitat de hara 1rical- .
· . S · la · , -
zita §Î fixata la capete este dat ie expresia a= F = E. lo:x,ll.~ =-E•a.• ÂT. _. .
· S la . ·
. ; c)'-Intensità.tea curentului electric care strab.ate un conductor este data de
expr~siH~: echiv~len~e J = ~ = n;e,
unde ,i este. numarul electronilor c~~ tra-
verseaia sect~unea cond~ctorului (metalic)" consid~rat tn du_rata t. For~a care ac\io-

369'
24
 c
meua ,asupra unui conductor reotiliniu, de lungim.e 1l, strabatut ·de ··un· crurent
electric. de intensitate J ~i supus aciiunii unui cîmp magnetic de indu~e B, ·car.e
.formeaza .unghiul 8 eu dwectia conductoru:lui,.es1Je F = BI l•·sin -6 •. Daca l = v•t,
unde _veste Yite-za medie a mi§carii ordonate a electroniler, attunci - la un moment
dat - in conductorui de lungime l se vor gasi ,atî~a electroni liberi oiip ·strahat
sec\iunea coaductôrului in durata t, aclica 11, electr-oni liberi; for\a ,(Lorentz) care
~'a aclïona asnpra -fiecarui · e!ectron (1iber} ln mi,care eu viteza v, în~r-un cimp
magnetîc a oarui induc'\Ji.e _B fOl'mead. · unghiul .8 c'Q. viteza, :rerultii oa fiind
. a
F
fi=-=-·-•
6
ne Bl - sm
n t
= e•-l •B •sm
n
· 6 =-e•V• B. •sin
t
· 6.
.
.
5°. a) Principiul I: un. punct material t,i men\ine starea de repaus sau de
mi!Jcare ·rectilinie ,ï uniforme. atita timp oit asupra sa nu aciioneaza alte oorpuri
care sa-i schimb.e aceasta stare de mi§care. Principiul II:. vectorul foJiia este ·pro-
port,iona1 eu ·produsul dintTe masa ~i veotorul acoelera\ie, p· = m •a. Principiul III:
fiecarei ac\iuni •i se opune întotdeauna o reac\iune egaliî in ·modul ~i de sens opus,
sau ac\iunile reciproce ·a doua corpuri sint intotdeauna egale ca ma.rime ,i ·dirijate
ûi seneuri 0puse. .1 · . .
_b,~ -Farmula-r-ea Thempson; într-o t-r.ansfor~ue 'œclica, monoterma, si.~emul
' nu :p.oate oetla lucru ·m'Boamc ln ,e~erior; Daoa tmansformarea ciclica monoterma
este ~i ireversibila,·atunci-sistemul primel}te lucru inecmmc din .exteci0r. Fo~larea
Clausius: nu_ este posibila o transformare care sa aiba ca rezultat trecerea de la
sine· a ~aldurii de la un. corp -eu o temper~tura data la un corp eu temperatura mai
ridicata.. · · . · · ·
·c) Legea I: suma algebrica>a intensitatilor curen{ilor electrici care se 1ntîl-
n:
nase intr-un.nod electric este egala eu zerQ: ~ Ji = <). Legea a II~a: suma aigebri~
, i=l
ca a _tensiunilor- electromotoare este egala eu suma algebrica a produselor
· <lintre· intensitatea curentului §Î. rezisten\a totala ;Pentru· fiecare râmurii: ·

:~
Fig. F.B.37

:µ1 1°. a~ Notiûn · eu -0 1 ~i -6 1 unghiurile formate de planele 111elinate -pe· ,care

se -.depla-seaza icorpur~le ~' -respectiv 2, eu planul orizontal . .Componente1a tangen-
y.iale (in lungul planelor tnclinate pe care se ,deplaseaza respectivele corp.uri) ale
greuta\ilor ce1or doua corpuri stnt: Gi 1 = G1 sin 0 1 = m1g sin ·eu Gi 2 = m~ sin 82
(v. fji.fig. F.B.37)..Deoar~ce ma:sele celor doua côrpuri stnt ~gal~, for~a .activa care
ac\ioneaza asupra sistemului format ge cele doua corpuri este data de expresia:
Pact =•:Gu -- G., 2 = mg=;(sin 6:i. - sin 0'2), -aooelera1ï-ia ~~ aoestni sisbem fiind.
.
Fa~t
. . .
g(sm 01
. . -~
sin vz) . =·-
9;s (,V2 .:_:-!.}
2 ·• 2 , ~ i'Qf;. ~ . D G· G
a = im, + .1119 ~
-
:2 2 - , d ~ 11 eoa_rece :u > <tt.,

370
 acceler~a est'e clirijatii in sensu] cohorîrii,· primului corp ~i al urcacii celui de at- :
doilea; corp, pe planele inclinate· corespunzatoare. . . .
p) Deoarece componentele normale (pe planele in.clinate coreapunzatoare}
~le greut~\ilor corpurilor-1, respectiv 2, s,Ot date de expresiile Gn 1 = G1 cos 81 =
= m1g cos 61, Gnz = mzg cos 62 , fortele de frecare intre cele.2 .corpuri §Ï plane-
le inclinate coœspunzàt~~ sint:. ·F,1 = µ 1Gn1 = µ 1mi.g·cos_6 1 , Fti= f¼Gn 2 =
= p.gm?.C:· .cos 62• ln· cond1t,iile in- oare m1 = m2 . .( =- m), (L1 = fJ.2 {=µ), 1--ezultanta
for\elor ca~e ac\ion'eaza as~pra: sis~.emului format. de cele doua. co~pur.ï este .
F = .Gu = Gt2 . . :. . Fr2 = mg[sin 61 - sin 02 - µ{cos 01 + cos: 62)],
i11r accelera\ia · mi§ciirij sistemurui,

a;--· .F
lnt:+ms
=L[sin 0~ - sin 02 _- µ{cos 01 + cos
· 2 .
e~j. •.
=-- - - - -1.2,- -~ 0
. ·9,s [t12
. 2: · 2 '
1112
. ·(· -+-_
2 · 2·
va)] ~
~
02439-·
' · 58

. _ ·.. c), lut~ll;Oit Gu> Gi 2,. pentr.u echilihrar.ea. for\ei este· necesa~ sa. se ·ata§eze" et;
corpufüi 2· un al treil.E~a-corp .. 1n absenta frecârilor, masa ms a corpufüi ata,at cor- ·
pului 1 2. va trebui sa satisfàca· cerin~a G,z + Gi3 = (m2 +. m3 )g sin 6z == G11 ·= ·
= ma,g_ sin 61• Rezultii ca · · . _ . .
2
ms -
·_ m,.sln 81
.
- m,,sin ~-- (.~i~-ai i)-
- m --:-- -
(~ ) · ;.nkg
- 1 , - - - 1 ~- 0,ïU-":t •
. S~s . 91~8s ·_1_ '
- . 2
- '

· In prezen\a rrecfu>ilor, vaio·area minima:· mi a masei' cOTpului (3) ~ta§at cor~

pului. 2,_ pentr~, car.e sistemul format de cele 3 corpuri ·este.in echili):un1, .c.~respunde
cazului ,,liinita" in care sist-emul se dep,laseaza unüo:cm,. corpul :t col>orJnd, iar 1

corpul 2 urcînd. In ·aces:t caz, . . · · .

G,~ - Gi 2 - G;s = m~ sin 81 - (m2 + m;) g sin- 82 = F,1 + J?r2 + F;3: =
= (!-i7nJ8. cos 81 + f¼(m2 + mi) g cos 82• Cum :. m1 = ~- {= m), 1-f.i .....: (¼ ( =µ.),

rezulta ca
. t(1,(2:. - o,1:.V2)·. .
mi :._ m(~m1) 1 ~ µcos 81) _= 2 2 ~ 0 ,0849 kg.
sin
..
81 + µ. cos 8s .1
2+ o,1 .. T
' va. -
· . Valoarea. maxima m;_ a masei cor.p.ului {3l ata~~t corpului 2;. pentru care sjs- .
temul (format dé cele 3 corpuri) mai este (inca) in echilibru in prezen\a frecarilor,
corespun.de cazµlui limita in care sistemul se deplaseaza uniform, corpul 1 urcind,
iar corpu1 2 coborin~-. In acest c·az, G, 2 +Gia-Gu= (m2 m;) g sin 82 - m~ sin 81 = +
. ·= Ffl + +
F ; 2 ·F;a -:-- µ.1mJ.l oos 8.1 +. µ.2('m2 mi) g cos -6 2 , de· un~e +-
..
m;: =.m/s~n 8 + µ cos8 1
·. 1 _.
. = [v·2.~
1). .1 · _2
o1 v2
' ~
,. 1·· .
.:__ 1 -~ 0,881q
.·
~
, l· sm 8a - µ cos 8s · 1 . V3
--0,1-
· ,
·
· · · · 2 - 2

. Rezulta ca valorile masei corpului .3, ata~at cor.pului -2, pentru care 1n pre-
zenia frecarilor -:- sistemul (format de .cele 3 corpuri) este in eohilipru - apartin in-
tervalului fmi, m;J; :adica 0,0849 kg-~ ms ~O~88fü-kg·. ·
li
f 371 ·
24J&L
 2°. a) Notind eu 10· ( = 0°C} temperatura de topire a gheiii, ob\inem· pentru
caldura Q1 primita de masa m 2 de ghea\a aflata la .temperatura ini\iala t2, pentru
a fi adusa la temperatura· t0 , · '

Q1 = m2cg (t 0 -·t2) = 0,2-2100-10 = 4 200 J.

Caldura Q2 , necesara p~ntru topire a cantitatii de ghea~a, de masa m2 , este
Q2 = m2 Àt = 0,2 •334 000 = 66 800 J. -Pe de al~a parte, cal dura cedata de calori-
. metru (de capacitate calorica c) ~i cantitatea de apa (de masa m1} aflata -· la tem-
peratura (ini\ial, de echilibru} t1 - tn! acesta este
Q3 + C) (t1·- to) ;= (0,5-418~_+ 110)-3q = 66000 J.
= (11?1C~
- . Deoarece Q3 = 66 000 J > Q1 = 4 200 J, caldura cedata de calorimetru · §Î
cant.itatea de apii aflata ini\ia1 la teniperatura t1 este suficienta pentru topirea
cantita\ii de g)lea\a considerate (de masa m 2 , aflata ini\ial la temperatura t2 ) însa
- jntructt Q3 = 66 000 J < Q1 +-Q2 = 71000 J - nu este suficientii pentru topi-
rea întregii cantita\i de ghea\a. Rezulta ca in calorimetru vom avea tn final un
amestec d·e apa ~i ghea\a, la temperatwa (de e~hilibru) t; = 0 ~c.
· Masa mi a ghe\ii topite poatc~ fi. dedusa· din ecua\ia calorimetrica, Q1 +
+ mt Àt = Q3 , de· unde mi= Q_a - Qi =· 6·6 ooo - 4 200 ~ 0,185 kg. .
Àt 334 000
b) Cantitatea de gheata ramasii in calorimetru are masa Âma = m2 - m1 =
= 0,2-0,185 = 0,015 kg. Pentru aducerea · amestecùlui de apa ~i gheaia reztiltat •
- 1n calorimetru _la ·temperatura tr .~i vaporizarea întregii ~antita\i de apa rezultate,
la temperatura t,, éste necésara caldurn. . · . .
Q = 1ng• Àt +[(ml+ ni2) Ca + C] (t( - t~) + (m1 + ~) Àv = 0,015• 334 000 +
+ (0,7·418~ + 110)·100+0,7·2250000 = 1,883·196 J.
c) Randamentul mcttorului termfo càre ar •fünc~iona dupa un cjclu Carnot
reve~sibjl, eu gaz perfe?t, între tèmperaturile t1 §Î t2 este .. ·
°t)c =1~ T2 = 1 ~- 273,15 + t2 = _ 273,15- 10 ~ 0, 295 (29 ,5 %).
. · Tr 273,15 + tr · 1 273,15 100 + .
3°. a) ln conformit~te, eu legea. lui Ohm pentru 1ntregul circuit, tensiunea
la bornele generatorului este ·
ub = ~ - r:1 = 144 - 0,22-60 = 130,8V.
. Caderea·de tensiW1e pe èonductoarele (linia electrica) care raco'rdeaza consu-
matorul la gelierator este: .Ui = Ub - Uc = 130,8- 120 = 10,8 V. ·
Deoarece l~ngimea liniei electrice .care racordeaza consumatorul la generator
. egala ~u 2d~ rezistenia
este . electrica
. a liniei estè data ·de :--expr~sia R 1. = p. :!d
s •
Pe de alta parte, conform legii ~hm pentru o por~hme de circuit,. Ri= ~l.

2 325
Rezult~ c.a S = p · 2d. I = 1,75-10-s_. " .6Q = 6' 32.10-s m2.
.,.. Uz , . 10,8
· b) ln conformitate eu prima lege a lui Kirchhoff, scrisa pentru unul dint.re
cèle. doua noduri din care se ramifie~ ~aia de electrolizij. cele n( = 100) becuri,
conectate toate tn paralel, J = le +
nib, rezulta ca int~msitatea curentului electric
,i
prin f_iecare bec este ·
I - l ;_ 1é = 60 - 1o = O5 A.
~· n 100 '

Puterea disïpaÙi intr-un. bec este Pb. _uc.Jb ·--: 120-0,5 60 W.

372
 · cY Pornind de '1a prima · 1ege Faraday a electrclizei, m = J( • I. t, .rezùlta·
ca dm~ata in care baia de· ëlectroliza produce o · cantitate de 9xigen eu masa
· · m 16·10-3
m = ·16 g, este t = --·- = · · ~-.19 300 s (S·h 21min §Î 40 s).
· - · K • 18 8,29-10-S-10-0•10

~
AO
• a ) ·· u- = A .-sm
- ·. 21t ( - t -
:t)
-_ ,
· · . <i> -lt - -x
sau u ::::;: A. sm ) = A. .sm_
. ( <i>t ~
.-6)% ) ,
-~ . T À· · -. . v · vr
unde u este elongatia, A - a'mplitu_dineà, iar T - perioada oscila}iilor undei, ·v,
·este viteza de_ faza, iàr À - lungimea d~ unda. · . ·-; . _·
b) p-V = vRT = !!!:.µ RT, undè p este presiuneâ, V - volumul, v - mii;narul
. .
de kilomolj, R - constanta' universala a gazelor, T - temperatura termodinamica,
m - m~sa cantita.W de gaz .considerate, iar µ - masa (kilo)molara a ·gazului.
c) e = - .6.<I'> ,
At
unde e est~~ tensiunea èlectroinotoare indusa, iar
· ·
Li <I> este ·
varia:1,ia fluxuliii magnetic, in durata Ât, prin -suprafata delim.itata ·de circuitul
electric consid~rat. · . . - · ·
· . 5°. ,a) Mi§carea -oscilatorie armonica a unui punct. materiàl corespunde p·ro~
iec\iei unéi mi§p~ri circulare uniforme dupa o directie Oy din planul t:r:i care are loc
rotatia uniforma (v. fig. F~B.38). . ·

Fig. F.B.as.

In cazul .în care' raza·· ciPeumfePin9ei -·în lµngul care1à se depla-seaza ·punctul
materialeste egala eu A,' iinînd seama de legett mi§carii d.e1 rota\ie. uniformii:
+
8 = Ci>t cp, ohtinem pentru elonga}ia y (deplasarea f ata de originea O _a proiec.:.
· iiei pe axa _Oy a p~ctuhii M) expresia ·y= A sin 8 = À•SÎ!l {<i>t+ cp). Mari-
mile fizice. care intervin_ in ecua\ia elonga\iei se nume~c: .A - amplitudine, <i> -
puJsa}ie, cp - faza initiala (a oscilatiei armonice).
Viteza mi§carii circulare uniforme este· data de expresia v = (t)A. Deoarece
viteza Vu in -mif}carea os.cilatorie armonica este proieciia pe axa Oy çi vitezei v in
mi§carea cjrculara uni(orma, din figura F.B.38 ob\inem: · '
'lly'= V•COS 8= <i>À •COS {<i>t + cp).
Accelera\ia {centripet.a, a) mi§cii.rii circulare uni.forme este daÜi de expresi~.
a= - Ci> 2A. Accelèratia a11 în mi§carea oscilatorie armonica fiind proiectia pe axa
Oy a accelera\iei (i din mï,carea circ~lara uniforma, din figµra F.B.38 gasim ca:
ay· = a-sin 8 =. - é.) 2A sin (<i>t +
cp). Semnul minus din expresia· acceleratiei ·ay
aràta ca aceasta are sensul opus elongatiei. De regulâ, în simbolurile vitezei §Î acce-
leratieiJn mif}carea oscilat~rie. armonica se omite indicele y, folosindu-se deci sim-
bolurile simplifi(:a:te 'V ~i a.· . · - .

373
 b) Pornind. de la expresia. cantitativii a primuJni principiu al termodinamiciit
ÂU = Q - L, ,i,-tinind seama ca intr-o. transformare acliabatica •Q = 0, rezultii
ca lucrul mecanic efectuat intr-o transformare adiahatica este L = - ÂU. Pe de
alta part~, ~inind seama ca - intr-o transforinare.iz.ocora - lucrul mecanic efec-
t.µat este nul (L - 0), din expresia primului principiœ al termodinamicü rezultii-
_ca - intr-o transfé>rmare izocora ·~- caldura primitif de gaz este vCv l!T. = Qv =
== àU,. unde Cv este ealdura (kilo}molarii la volum e.onstant.' oiinem astfel, pentru
lucrul mecanic efectuat tntr-o transformare adiabatica a unü.i gaz· perfect, expr.esia
L..:.... - tlU-:- - vC{,ÂT = vCv(T1 - T 2). . .
· c) Tinind seama: cii induc\ia cimpului magnetic dintr-un solenoid, format prin
-bobinarea a N spiTe pe. lungimea l, e.ste B · p.0 µ,. ~ 1 (-unde µ 0 este. permeabili-
tatea vidului, lLr este ·permeabilitatea relative. a miezului b.obinei, iar J este inten-
sitatea curentuhri. electric care str,iibate infa~urarea solenoiduhri}, fluxul magnetic
.care· stvabat6' bobina. (s~lenoidul) este: W = N •B·S = µ 0 .µ,. ~s _:.J. Deoarece· in,-

ductanta bobin-ei-este definita prin ex.presia L. = ~ '_: r~zulta ca ind.uctan1a unui

solenoid (bobine) poate fi exprimatà prin marimile fizice caracteristice prin r.ela~ia
2
.L = lJ:o· µ,.•-.-l-,
N S

\Inde S este aria· sec\unii transversale a hobinei. . . · ·

IV.1°. a) Deoarece m2 > m1 , forta activa- care ac~ioneaza asupra sistemului
format de cele doua corpuri este Fa= G2 - G1 =g(m2 - mJ, accelerataa siste-
mului de corpuri atunci cind a.scensorul este! in repaus fiind ·
__ Fa _ · ma - m1 _ 0,2 - 0,1,-..J m
a ------g• . - 9 ' 8 · - - - , _ 3 ' 27 -3.
m1 + ma mi + ms o, 1 + 0.,2 ·s
b) Portiunile de fir de care sint legate cele doua corpuri ac\ioneaz~ asupra
scripetelui (mobil), .de o par.te ~i de cealalta a acestuia (v. §Ï fig. F.B.3ê), èuJor\e

Œl '

egale 1ntre ele ~i eu· tensiunea clin fir:· T = 11\C) !-;- m1.a = m~ - m2a. Inlpcuind
expresia dedusa. mai sus pent:cu. acceleraµa sistém.ului, atunci cind asoensorul este
in. repaus, ob\inem ·. . · - · ·-·-·- -- -- ·
. . .
~ . '

374
 .Rezultii oi foJ1;~ ,oaœ i8o~ioneaœ ,asUtpna ,d:inamometrului, atunci clnd. a11cen--
sortil. este în repaus, este · · ·
. Fd = 2T ':4 m,_7t½g - 4·'0,1·0,2·9,8 ~ 2,frl N.
· ·mi+ m 2 · '0;1+ 0,2 ,
. c·) Corisideram caznl in care acceleratia a4 a mi~c!iri_i aso~nsorul~i are acelà~i
sen.s ··(tn jos) ca ~i acceleraiia gravitaiionala. Deoarece la oonipunerea mi~ciirilor,
vitezele ,ï - im.plicit - acoeler-aFilè -se oomp\Un vectorial, accelerat,ia -a11 a 1llllW
corp in cadere lib~ra fa\a de asoensorul-oare se deplasea_za ou aoceleraiia a0 , dirijata
in sensul greutaiii oorpului, este a0 = g - aa, Repet.înd consider~~iile ànterioare
pentru ca~ùl in oare ascensorul ·se mi~cii ou -a:ccelera\ia aa ~irijata -tn jo!3, gasim ca ·
forta F oare va actiona asupra dinamometrului va fi ·
4 ~m2 4 m1m2 ( ).
F =- - - • a0 = ---=-..;;:.. g- Oa .
mi+m.2 ~1 +m2

ni1 +m 2 4·01·02 m · •.
~ =· g-
4 •lni~
• F = 9, 8 -
0,1
·' ·' -2= 2,3.-(cu sensul m JOS).
+ 0,2 s!!
Tinind seama de cele de mai sus. r-ezu.Jta. c~ accelerat,ia sist.emului de corp11ri
.. inamometr.ul indioa 'forta F, .deci ascJ.e: sorul se ~l~plase.aza. eu accelera-
n~unci ctnd ..d
iia aa., este ._ . . .· · ...
· a' = m 2 ·-11ni (g ~ tla•) =? _o,:2 -: '.°'1 ( · ,8 - 2.3) = ·2,5 -~ • · .
· m1 + ·m2 6,1 +·0,2 ' · s!!

-2°. a) Numarul kilomolilor ·continuti de cantitatea de azot· consideratii esie:

N · ·a,01-1023 14.0-IJk l :""' -··. d........ - .. 1..,.
v = - = --- ~ ·5 •i . mo , 1ar temperatura termo mam1ca m1tia a a azo-
NA 26
~,02·1t0 . - · . .
tu1ui ·œte T ·= T O + t = 27,3,15 + ·27 ~ 300 K · , ~
P.r.esiunea azotului.poate fi de.dusa din ·ecua\ia termica .de star.e a gazelor ,per-
.· v RT ·s.io--4..s a1i0.-aoo · ·· N . .
focte p .= - - =
- ·Je.:. .
. = 41 550--.
30 • j 0-0
Temperatura Tr atmsa de :azot
m2 _.,,--.,.
dupa itneâl~irea izobav1i fiind Tr= T + ,At ~ 300 + 100 = 400 -K, v.ob1mu:I J11
ocupat de azot·dupa ace~~ta incalzïre (izobara) va fi v, =V• Ti =30•'f0-3. '4ioo =
. . . . . . T 13ll0 .
= J4. fQ-2m2 ''( · 401). !ln fine; lucrul mecanie .eifeet'llat de gaz in our-sul iwocesuluï'.
izobar :es~e L ·= p( V 1 - V) = 4,1:55 -104 ·{:40 .- ·oo) .1O--s = 415,5 J.
:b) Vitam medie patr-atioa a molemtleier azotulm. , ni :starea iniiia¾a esbe

.
VT = lf·v .3 .RT
µ -
.= V• ;3 .. g 310·300
_2s
~ ~f6 8
.,
m_
•

s
• •

;c~ Deoal!eoe ma~a .m a .iz~trulm ,este in = V• f.L,, ,densitatea .j.nitiala ;a

1 acestuia
O L'2.""1 kg-
.
este p =
m v,µ. _ 5•10-4·28
-V = -- = ---·~
V. · 30·10~
,~1 ~.
m 3
·

. -3°. a) Tensiunea eleotr.omotoare .ind usa 1n conducto1·Ùl AB :este .data da e.x.1>re-

sia _., = Bdv.sin 8. Deoareoe 1diin. tf~gu'ra mdioata in •.en.uni rezulta ca induepa B .a.
, c~mpului magnetic unifor~ este perpe~diculara pe planul c.ircui~nlui eleetri~ .avem.:
8 = 90°," ob\inind e = 2·.0,4.1.sin 90° = 0,8V. Deoare.M, conform. regulii ,(legii).
Lenz, curehtul 16 produs de tensiunea e1èc'tromo'toare indusë. 1,e" trebtiie sif ,,gene-
rcme"· o .for~ {electromag.netiea) Fe =..I.i, x. .B, .mtre. sa se . o:puna cauzei leaome- ·
nu•Jui .de ·induc~ie electremagnetici {cleei mitcarii ,candu~Lerului A Ji. ,ou v;ite$ vl, .

375
 curentul 16 ~i tensiunea · electromotoare indusa r. au se!lsur~le indicate hl figura
F.B.40.
h) DAonrece tensiunile electromot.oare E (a sursei).~i e (indusa) al) sènsuri opu-
se, legea Ohm pentrli întreg circuitul ABCD are ·forma: 1 = ·· E- e ·.
' RAB + Rnn + r + RAc
2 08
oh\inînd: J = - • = 6 A. ·lntrucît E > e, curentul electric care strabate
0,08 + 0,12
~ircuitul are sensul opus celui al cmentului de.intensito.te 16 (v. fig. F.B.41).

C
C ·, A i
A 0
.
'e
----v1.
~e ©
ê. ....
Prez 'f
le
+
0 D
8 B
Fig. F,13.40 Fig. 1".B.'11

c) Foria ~lectromagnetica re~ult.~nta, care actioneaza asupra conductorului

AB, este data de. exJ,resia F = Id x·B ~i are valoarea F _:_ 6-0, 4.2. sin 90° = -
= 4,8 N ~i sensul opus celui al fortei F 6 • Pentru ca mi~carea conductorului AB sa
decurga uniform, asupra acestui conductor trehuie sa ~ctioneze o for\a rezistenta
Frez = -F, iar_pentru ca mi~carea conductor·ului sa decurga eu viteza v-(constanta),
va fi. necesara {pentru. invingerea fort,ei rezistente) puterea ·. ·
P =. -P rezV = PfJ = 4,8• 1· COS
. 0° = 4,8 W.
. 41). a) Ec = -
mA8 (1)8
2
.
-cos2 (CJlt + cp) =
•

2
kA8
cos2 (CJlt + <p), Ep =mA
. --
2
· 2 (1)2
sin 2 (~t + ~) . ·
kA2 mA8 (1)3 lrA
--:- -
2
-
· •
Et = - -
sm 2 (CJlt + cp ),
2
· i
= --.
3 ·
und~ Ec, Ep §r E, sînt energnle cmetiq~,
2
· · • · · · .. • • • w

potentiala, respeètiv totala, àle oscilatorului liniar armonic, m. este musai iar k
este· constanta el~stica corespunzind oscilatorului considerat ~i - in fiùe ..:... A est.e
amplitudinea, CJl - pulsatia proprie, iar cp - faza iniiiala a oscjlatiilor oscilat<?ru ·
lui 1iniar · armonic. · . · ·: .·
. h) U = vCv T, unde U este energfa interna, v este numarul, dè kilomoli, ·Cv
este caldura (kilo )molara la volum constant, iar ~T este temperatura termodinamicâ.
1
3R · · •
Pentru gaze ideale eu molecule monoatomice Cv ==·-(pentru gaze . ideale eu
. ' 2
moleculè linim·e Cv = ~, iar pentru g~ze ideale eu molecule neliniare Cv = 3R).
. 2 . '. . .

c) F, = (J, 11 l 2 l, unde F este foi·\a eu care. un ·conductor rectilini,u filiform

2;.d · . ·
·~i infinit, strü~atut de un curent eloctric de- intensitate 11 • ac~ioneaza asupra unei
por\iuni de lm1gime l a altui conductor rectiliniu filiform ~i infinit, a~ezat - într-un
rrie_diu de permeabilitate ·(magnetica) (J, -·in pozi\ie ·paralelu eu primul, la distan"8.
d de acesta, in condi~iile in care cel de al doilea conductor este strabatut de un curent
electric de inte~itate J 2. .

5°. a) (J, = ;~ , unde__Fr este for\a ~e frecare la alunecarea corpului pe o anu-

mita suprafa\a, Fn este ccmponenta normala pe suprafa\a respective., a for\ei de
apasare a corpului pe suprafa\;a, iar [J. este coeficiontul de frecare la alunecàre.

376
 b) C = _.!}_, unde Q este caldùra pri~ita de sistemul termodinamic .conside•
v!:::.T · ·
rat -intr-un · proces în cursul. caruia températurà sist~mu1ui cre~te cu AT, v este
. numarul de kilomoli de suhstania., con\inu\i de sistem, iar C este caldtira inolara a
. :Sistemului Pentru. procesul termodinamic consideràt.
c) k = !!!:. , uncle m este masa de metal depusu. la catodul unui electrolizor,
h • .
'in duràta t în care electrolizorut est.e striibatut de un curent electric de intensit.ate / ..
V.1° ~ a) Pornind de la expresia energiei totale a oscilatorului armonic E, ·
m . b. . . . V'iEt' s· rad · ,
= 2 .fi 2 (ù2 ~ se O . \me (ù = - .mÏt2 = ~. , . .
· b) Tintnd seama de expreRiilc. eriergiei cinetice Ec, respectiv· energiei poten-
.· -tiale Ep, a osc~~toru1ui armonic, condiiia Ec == E,; capatii forma~- A ~Ca> 2 c~s2 ( <a>t +
·+ cp) =. kt sin (Cù; + c;>). 2 Deoarece mCù 2 . k, din rela~ia de mai sus reiese ca·
.
'Sin {(ùt + cp) = ± cos ( (,)t· +· cp), de undo ·_s .·m ( (,)t +, cp) -:-:- ± V22 - ...
~•. cos ( Cù( + q>) - _

. ±~ _. ~ezulta valorile elonga\iei y. ·~i vitezei v ale corpului in .~omentele in

.care Ec :-- ep, •
.
y = A sin ( Ca>t
. .
+ c:p) = ± - . .
1
_1, .
= ± ·. .
·
0,25 m. v = ~ Cl? cos ( ept
.
.
·
.
+ <p) = ± 2-- .
· m
-~.

c) Pel1aza aceleia§i relatii, k_ = mCa> 2 , gasim cii F 6 = ky = mCa> 2À sin ( 6lt+ c:p) =
= ± .16 N. .. . · · . . ·
2°. -a) Pornind de la legeà lui Charles a transformàrilor izoqore ale gaz.elor ideale,
~~ = P2 , se gbe~té cii Pi ~ Pa - P: ·, de unde 1\ = Pi • Il. 1' ·= 120 '. 400 K .
.T1 Ts . . · Ti· T2 - 7 1 ·Ap 0,3
· hf Tinînd seama de· relatiu•
dintre numarul lui Avogadro NA, constanta R
.a gazelor- perfectè §Ï constanta k a lui Boltzmann, R = N.1. · 'k, .Hcuatia termica
de stare a gazelor ideale capiita forma ·pv = vRT = vNAkT = Nk'l'. Reiese ca
numarul moleculelor de gaz <lin incinta estiJ ·
N = Pi Vi = G·10:;·
1
~ 1,09-1024 molecule.
· R1'1 1,38 · l0--:!3 • 400

·. c) -Din relatia Robert Mayer, Cp - C~ = R ~i expresia exponentului adia- 1

ca..,·cv = - L = -R = -- ·NA,c.
3 3
b. at1c, y =·. -Cp. , gas1m
'•· .., • Reznlt"a . ca"'Id ura. ·...
pr1IDJ·txu...
1
~ . · Cv y-1 2 2 ·
de· gaz în cursul incalzirii izocore, ·
3 · . 3 · 3 AT .
Q = vCvÂT = -vNAlrll. T = - Nk T = - p 1 V1 - · = 2 700 J.
2 Tl
. .2 . 2 .

.3°. a) Pent~u ~a traiectoria ioùuÎui într-un cîmp magnetic un:iform sa. fie
circulara~ for\a centrifuga trebuie sa fie egaHi cu forta Lorentz càre l:\C~ioneaza
asupra iom:Ilui, mv = ovB, de unde .!L = _v_ ~ 4,8~ 107 kg • · ·
2

R . '1 · m - RB C
b) 1' =_ 2
1rU
t1
~ 3,27-10-7
.
s (= 0,?27µs).

c) D_in con d iiia de conservare a energ1ei m, ~ qU

· · ·1onu1· = mt1
-2 , •
re1ese ca"
U = -:mv
. 2g .
2
·~·4,1-10
. .
4 V(= 41 kV) .
-

377
 4°. a) x = x + 'lJ (t -
0 0 t0) + ; ·(t - t 0)~, unde x este co_ordonata de poziiie
la ffi(i)mentu.l t, x 0 ~i v0 sint eoordonata., respoe~iv v.iteza, la. momentul t 0 , iar a, este
accelera\ia mù}c_arii. nectilinii un~o"rm: v:ar1a~e: . . . .
· ~) Expresia randamentulu1 une1 ma~m1: term1ce care func\1oneaza dupa un
ciclu Carnot este 'tJ = 1 - Ta, unde- 'rl ~i Ta s~t tempeuaturile· absolute (termo-
. . . T1 "
.dinamice-} ale surs~i calde, respecti~ sursei /eci.
c). Acest sulnect a fost tratat la 11.5 .e. .
5°. a) Varia\ia energiei cinetice a. unui punct material, .care se deplaseaza· in
ra port eu un sistem de referinia inertial, este egala cu lucrul mecanic efectuat de
forta rezultantii asupra punctului m~terial hi timpul acestei variatii, ·
Ec = Ec2- Ecl = L.
b). Acest subieet·a fost tra-tat la II.5°.b.
c) Tensiunea electromotoare indusa îbtr-un circuit este egala eu viteza de
varia\.ie a fluxului ;magnetic pr.in suprafa\a acelui circuit, luat.a cu semn schimhat,
A<l'> - . .
e= - - - . . .
At
VI.l°. a) Din rela\ia lui Robert Mayer Cp - = R, reiese ~a pentru aer Çv
CP =~Cv + R . 7R • Caldura Q primita in "timpul .• incalzirii izobare este Q =
2 .
· . m · 7R ', · . 2µQ .
= vCp/l. T = - . -2
. · µ
ll.T. RezulUi ca m
. · ·
= -'--'--~
7RÂT •
0,083
·
kg .

b) Ler= pll. V= ·vRll.T = '!!:.. Rll.T = Q ~ 2 373 J ..

2
µ 7
c) 1n conformitate en primul principiu al termodinamicii, !iU = Q - Let~
~ 8-.3Hl -- 2 373 .= 5. 937 J.
2° •. a) - Pornind de la ex.presia randamentului ma.~inii termice care functio:.,
·T
nea_za dupa un ciclu Carnot, ·'l = -----
T 1 - T2
= -AT . ob ~mem
.
1 = -
AT .
= 700- K,.
Ti. T1 . . "IJ .
T2 - T 1 - Il. T = 280 K.
b) Din ecua~ia·termica de stare a gazelor perfecte, pV=vRT, rezulta ca
v = 1!1 Yi ~ 0,4.--10-:-3 kmoli.
. RT1 . . , •

c):· ln cazul unei ma§ini termice care func\ioneaza dupa_ un ciclu Carnot,.
·ra-portul de destinder~- izoterrpa V 9 este egal cu cel de compresie. izoterma Va,
~ ~ . ·. ~

deci V 2 = Vs• V1 _.:.. 2V1 = 3,32- 10-2m3 • Concentratia n2 de molecule la sfîr~itul

V4
destinderii izoterme r-eiese ca fiind
n 2 ·_ ~ = vNA - _::Ji_~ 7.,2._10 24 molecule/m9 •·.
V2 V2 . V'2k_ ·
· 3°. a) et> = 41tl -:- 1 256,6, lm.
. b) Contribu\ia _fascicuh1lui luminos incident direct de la sur~à S pe paravanul
P la iluminarea in p·unctul A este · ·

Ed = -aaJ = ·-
100
2a = 25 .lx.

Fie S 1, S 2 --- imaginile sursei S în oglinzile plan.a Di:, respectiv 0 2 (v.fig.F.B.42) ..

Dupa cum este cunosc9~, p1~e~ungirile razelor reflectate de cele ·doua oglin~i se

318
1nUln~s~ -~ imagillile Si, -re~pectiv ~2 ~ ale_ sur~i in_ cele~ dou~ oglinzi. 1n censecin!i,
00!1tr1buJ1a ~azelor reflectate de oglmtla 0 1 la 1lummarea in punctul~A a] parav-anu-
lm este e_gala eu ~e!3-_produ.s~_de o .sursâ _eu acee~i ·intensitate I-ca ~ sursa S., plasata
1n punctul S1 (oghnd~ 0 1 f1md µidepartata), . . · _ -
.. I 1
Eo1 -== -·-
~s
=- --
(a + 2c)2
~1,56 lx.
_ .

, 01·
\..

s, -----
;~..:::--_. -.
,

-- -----~
. 1 ,
•i /
• 1
. i /
i/
is2
Fig. F.B.42

. In fine, con-tributia la iluminarea in A a razelorJuminoase rèUectate de ogÜrtda

0 2 este egala eu cea a unei surse de aceea~i intensitate 1 ca §Ï S, ar!ata insa in punotul. ·
S 2 (ln condi\iile in càre ogiinda 0 2 1ir fi indepartata), ·

E 02 = -I- oos S~~ I a

2 AS = - - - ---:_-;_-_--:_-_- =
V 5 ~ 2,23 lx.
SsA.11 a2 + 4b 9_ V a9 + 4b2
Iluminarea rezultanta in punctul A este -egala eu suma contribu\iilor datorate _
fasciculului direct, respectiv fasciculelor ·reflectate de oglinda 0 17 respectiv de
oglinda 0 2 , · ·

Erez =
Ed-+Eo1 Eo2-~·.2s,.79 .lx. - +
t 1
c) Pornind de la formula fundamentala a Ientilelor- sub~ri, - - - = -1
· .Xz Xi f
~ obsorvînd ca x 1 _J x 2 = -(x2 - x 1 ) = --~, deci .- ca x 2 = a·+-x1 , se detier-
mina mai intîi distania .focala: a lentilei,
f= .r~Xt (a. .+ xi).1:t = .(2 - 0~6) ( ~ ~) = 0 ,42 m.
x1 - s:a - a - 2
P~ntru o lentila biconvexâ simetTicii, R 1 ~ R 2 = R, expresia ·convergen\ei
unei lentile sub}iri, C = ..!..= (n ~ 1) (~_
. · . . f .B1 Ra· R
+ 1...),
capata forma.!.=.:.. ·(n - 1),
f
de unde R = 2f(n - 1) = 2-0,42-0,6 = 0,504 m. ·
mil- · · ·
4°. a) p = -2 n•-, unde p ·este presiunea gazului, n este numarul· de
.3 2 . . - ..:_
molecule din 1,mitatea de volum a ga-zului, m este mas~ unei molecule, iar:v 2 este
valoarea medie a patratului vitezei (molecµlelor gaz.ului). · _
b) r 2 - r 1 = kl (pentru maxime de interferen\a), respectiv r 2 - r1 = (2k+ 1) -~
(pentru minime de interferen.ta), _unde r 2 - r 1 e~te diferenta de 9rum (geometric)

379
 ·.I'-

_ 1ntre fasciculele care. interfera, k este un întreg nu mit ordin de interferef!\A, iar >i. -
este füngimea de unda a radiatiilor care interfera., .
~) i = _ï._, unde i ·este ,interfranja, À este lungihlea de. unda a ·rHdiatiei
2an . . : - - •·
utilizate, ex este _valoarea in radiani (ex<. 1) a unghiului (de la vîrful) penei, iar n
, ~ste indicele de refractie _al mediului din care este fo~mata pana.
5° .1. a) Un sistem t-elescopic este un dispozitiv pent-ru observarea obieètelor
t11:depârtate, al carui ohiectiv este constituit dintr-o oglinda· sfèrica sau parabolica.
Imaginea formata de obiectiv este preluata de o oglinda I,lana §i trimisa spre sistemul
con:vergent (eu corectie a aheraiiilor), tndeplinind rolul de ocular. ·
h) ,Acest suhiect a fost tratat la II.5°.h. ··
2. Focarele dioptrului sfèric sînt acele puncte in cate: a) fiind situat un izvor
punctiform, razele care pornesc de ln acest izvor parasesc dioptrul paralel eu axa
optica, b) se in~ilnesc razelé refractate pr~venite dintr-un fasckul incident paralel.
Exista-deci, pe axa optica principuHi, doua focAre - numite .focare principale, iar·
11e àxele secundare, vor exista focare s~cundare. Daca focarele se afla la intersectia
ra:zelor-reale, ele se numesc focare reale (fig.F.B.4-?a)-, iar daca se gasesc la inter-
sectia prelungirilor razelor, se riumesc focare virttiale (fig.F.B.43b)..
. , ·'

bJ Coordonatele x 1 , x 2 ale focarelor F 1 , F 2 (dec-i;valorile particulare ale lui

x1 , respectiv x 2 : cînd x 2 sau x 1 devin infinite) se numesc distante focale (simbol~ri
{i, f2)- . . .
Pornind de la-}Jriina relatie fundamentalu a diopt.rului sferic (rèlatia punctelor
conJugate ) , -na - -n1 = ----.
. ll2 - n1
, rezult"a ·
Xa X1 R

/1 = lim x1 = ~ niR (dista_nta focala _obiect),

x 1➔ cxi · n2 - n 1
/ 2 = lim x 2 - n 2 ll (distan~a f~cala _imagine). ; ·
:\'1->00 na ,__ 11 1

R
Amplificind prima rela~ie· fundamentala a dioptrului sferic eu - - - , .
na - n1
se ob}ine
n R
_na - n1
1
- -1 - . - = 1, <le unde-h
Xi
+ fa
Xs
=· 1. .

· Men\ionam ca, datorita indicilor de refrac\iè n 1 ~i n 2 diferi\i, distanièie focale

/'1 ~i / 2 au - in gcneral - valori diferite, deci distaniéle pina la virful dioptrului
_sferic ale focarelor principale sînt - in general - diférite.

380
 VII.1°. a) Pornind de la l~gea Gay-Lussac a procesel~r izobare; Vi =· Ys, t .
T1 T,
gasim T~ =.(t + 273,15)• ; 2
~ ?30 K. R~zulta ca Ler . pdV = vR(T2 - 1\) ~
. 1 - . . .
~ 2,493-104 J (= 24,93kJ).
. . b) Ca1dura primita de gaz in cursul încalzirii izohare este Qp
7R · '· ,. .
= vCpd T = ·
= V 2 (T2 - T1) ~ 8,745-1q 4
J (= 87,25 kJ). .
c)_ In çonformitate eu primul _principiu al termodinamicii, d U = Q :__ L,r~
~ 6,232,104 J ( . 62,32 kJ). · · . . · ,- .
2°. a) Pornin_d de la expr~sia convergent~i unei Jentile suhiiri, C = ~ .
.= (n - 1) f.1.. +·_!__) ~i \inind searp._a: ca .pentru o lentila plan-convex~; -~-- = O,
, R1 Ra , · · · . . R1
. R ~ R , gas1m
1ar .., . C n - 1 = -
= --- . . f = -1 = 0.4
o,s = 2,5 .d'1opt rn, m.
2
· · .R . 0,2 C .
b) Pa baza .formulei fundamentale a lentilelor suhiiri, ~ - _!_ ~ _!_ , se
. _ . . · n ~ f .
"
gase§ te ca" x 2 -
X1f. . = - - 0,2·0,4· =-
. 0,4m ('1magme
. . v1r
. t ua l"")
a . M'"'ar1mea
. .
1ma-
, .. ·
,
..., .
X1
•
+f
,
- 0,2 0,~ +- Xs . - 0 ·(a. _ .,
.
_ ·, , - .
. gmn se gase§te prm rela\1a y 2 .=i ~y1 =;~ - Y1 - . --'- • 10 2 = 2-10 2m ( = 2 cm).
· • . · X1 . - 0,2
c} _ln cazul in care lentifa este cufunclata in apa, indicele sau relativ de refrac~
\ie (fata de apa) este nr = ~, deci ..!.. =
. .
·1.).!, de unde fa= R
· _. na
··· m.
.. fa
(..!:.
-na
-. R .!!:._ _ 1
i,6· ·
na
T1 - T2 -~T
3°. a). 1ntrucît, pentru un ciclu · Carnot "'l - ------ - --·- gas~m ·oa
· · · · T1 -:- T1 '

T1 =ÂT =700 K ~i T2 = T1 -ÂT=280 K. _

~ . - .
b) Lucrµl mecanic efectuat în cu{'.sul destinderii izoterme este dat de expresia
- L12 2
· vRT1ln V ,. de unde - efèctuind calculele ·_ gasim
V1 · · . ,
.
2 ~ 2-10 6 J. Lr1. -
= 0,5•8.310• 700~ ln
· c) Energi~ cinetica medie de transiaiie a mo!eculelor la temp_eratura sur~i
reci este . . ~ . . · ·
.Ec.tr =-2-kT2~5.8,1Q-2i J.
'. 2
. 4°. a} Se nume~te màsa· moleculara relativa ·numurul care. arata de cite ·ori
masa unei molecule este mai mare decit a 12-a parte din masa atomului de car-
bon 1!C. _ . . ·
· ._ -b).. Fluxul luminos <1> esto definit prin rela~ia: <I> = R. V<l>e." în care /( este
echivalentul fo~ometric al radiaiiei.(= 675 lm/W), V este sensibilitataa spe_ctrala
. relativa a ochiului, iar <1>8 este_ fluxul .de energie radiante.. . · ·
C) Prin energie inte.rna a unui sistem termodinamic se. înt,elege suma dintre
energiile _ciri.etice ale mi~carii termice, energiile pote~\iale determinate de for\ele inter-
moleculare §Î energiile potentiale în cîmpurile de- forte exterioare ale tuturor _~ole-
culelor din care este format sistemut · ·
5°. a) m = : mo · , unde m este masa de mi§care (la viteza v) a.. corpu-

. v tl'
1 --
c2
)ui, m 0 este masa de re.paus a corpului) iar ceste viteza luminii in vid.
.

'
asi
 b.) i = '!:!!.,
2l
in care i ·este interfnanja, .
À este lunuimea
b~
de unda a radiatiei
•

utilizate, D este distan\a de la planul sur_selor coèrente (cele- doua fante, in cazul
dispozitivului Young) 'la ecranul de observa"\;ie, iar 2z· este distan\a dintre sursele ·
:coerente. ; · ,
c) Cp - -Cv = R, unde ·Cp este caldura molara la presiune ,constanta, Cv
-este caldura molara la volum constant, iar R este constanta universala a gazelor
perfecte. · ·
- vm.1°. a)" Frecven\a de rot~~ie a discu1ui este v =~ = 2 Hz. Pentru a
60'
nu se produoe aluRecarea corpului la rotavia discului, este necesar oa for\a centri..
fuga care. acHoneaza asupra sa sa nu depa§easca for\a core1?punzatoàre de ·fr~care,
Ft•f = müh -·m•41t 2 v2r ~ Frr.= -µmg. Rez-ulta ca -distan\a · maxima de centrul
,discului la èare trebu~e a§ezat corpul, pentru câ acesta sa nu alunece este
µg · · 0;4•9,8 47
rmax --------r-.J
- ~1t2v2 _- (l.3,.142.22 ,._ 2 , . cm •

= rm v = mr2 oo = 2ronr2 v ~ 1,51,: ..10-4

2
b) L kg. m •
, 1 • S

Ileoarece raza vectoare' ra corpului fa~a de axa de·rota\ie ~i viteza v a. corpului

•sînt ,,cuprinse" in plànul discului, direc\ia moinentului cinetic L = F x p = r x mv
este ,perpendiculara -pe planul disoului, iar sensul momentului ·cinetic este dat de
sensul tnaintarii burghiului drept rotit in sensul mi~carii corpului (echivalent eu
·sensul rota:liei razei :v-ectoare pentru a o supr~pune - pe ·druniul •éel mai scurt -
peste direc\ia vitezei), ln cazul mi~carii în sens direct. trigonometric, sensul L reiese
,ca fi~nd spre partea discului de unq.e mi~carea corpului este ob~rvata Cl;l avînd
.acest sens (v. ;i fig.F.B.44). ·

Fig. F.B.~-~
. .
c) 1 MF 1= 1 r .X C1= mgr = 5,88- 10- 3
. N •m.
i,S
2°. a) Pin condi\ia de conservare a energiei electTonului, ·O = ~ - eU,

= ~/
V.meU ~ 1,87 -10 s
2
·gas~ c.a V 7 ~.

b) Deoarece·mi§carea eleêtronilor .intre catod §Î anod este uniform. accelerati

(a = ::J ·,
iar viteza initiala a elèctronilor este . presupusa neglij~ila, ~iteza
modie vm a electr.oni1or J "'.tre catod §Î anod este vm -..! , deci timpul de ,;trecere"
·2 .

.a electronului de la catod la anod este t = ~-- ==

·Vm
d~
2
V
10,6 • 10-10 s:
382
 .--
>---
. J -- .. .
c) N = -- ~ 1016 electroni/s.
e .
ac>-. a) Un sistem de rdoua forte paralelë, de sensuri contrare,. avind· ace1a~i;
modul, ins! ~uport_llri diferite, aplicate aceiuia~i solid, se nume§te cuplù d& fort~•
J!eoar~ce F1 = -F2- = P, rezultanta fortelor · care formeaza un cupl1;1 · este nula~
R.. -F1 j-Fa-=0~_în schimh-"."mom~tul_rezuJtant al r~~elor ~a~e follme·aza: un
cuplY.,. lVL = F1 X .F\-+ Fa X F 2 = (r1 - r-2). X F = F X F (v•. §I:J1g. ·F.B.45) este•
independent de p~:>zitia aleaia ·pentru punctuI-O (originea) de referinia.,~ ~- œfe1ib.
de zerq,_ · · ·
- ,,,,,,..,.._,.
l fl'/ 1 = rF·sin- (r. F) = -Fb.

Fig. Ji.,.B.45

~ . . . . . .

unde b = r sin (.F, r) este hratu1 cuplului (distanta d4ttre suporturile. fortelor Fr
§Î .F2). Datorita momentului cuplului lJtl (momentul rezultant ·al fortelor F 1 §Î F.2), ·
cuplul rote§te corpul asupra caruia este aplicat în jurul unei a~e perpendiculare pe-
planul celor doua forte· {planul cuplului). Cuplurile .care au acel~i moment produc
acela§i efect, · daca sint àplioate sucoesiv aceluiru;i oorp. (se spune ca aoeste· euplnr.ir ·
stnt: echivalente): ln eazul corpurilor rigide, un .cuplu poate fi · rotit, deplas~t.. tn,
_propriul sau pJ!an sau intr-un plan paraiel, fara ca efeotuJ· sau .sa se•.m.odifice.(deoa:--.
reoe nici mementul cuplului .nu. se modifica,. in. aoeste, con,d~iii). ·
D11ep'b exemple simple de cuplurj de·forie pot fi date. acthmile mtinilor asup~a:
unui yolan d'e automobil sau asupra ghidonului unei biciclete, acµunea ytrf.u_1ni
(1amei) .unei ffllrllhehùte asupra crestaturii-unui ~ur~ ~-~~
b) Un. punot m_àterial care se mi11o·a, Fec1nliniu s_ub act;iun-ea unei for~e de ..forma.
F = -1cy ('sau F' · · -kx) se nume,te oscilator liµiar armonic." Mi§càraai sa de· o~ei- ·
Iatie este numita mi§care osèilatorie armonicii.. Oscilatorul liniar ,armorµç este· un
oscilator ideal (fara frecare).
· Ecua1file marimilor care caracteri~eazii mi§·carea oscilatorie armonica se obtin
din eouatiil~ marhn.ilor corespunzatoare mi§càrii oirculare uniforme (figura RB·.46j.
Proiecvia mi§Oil'ÎÎ cir.culare· uniforme pe un diametru reprezinta o mi§care oscilatorie-
armonica, OM' =-Y= r sin çp = A sin (6>t +
<p"0), unde- am notat r_ A §Ï ~ =
lin ut seama ca ~. = 'P - ~ • Viteza î~ mi§,carea osoilatorie ·armonica reiese .éa fiind
0
t . . . .
v = vt: cos <:p = 6>Â cos (Cllt +
<:p 0), "Q.D.de vt = CJlr = 6>Â este. viteza tangenpala în
mi§éarea aii:cul;ara uniforma. ln fine, pornind de la expresia aocelera\iei cent~ipete,.
ac= -:CJl2r = -6>2A (este orientata in sens ·o:eµs razei vectoare), se poate dedue~-
§Ï e-Xlpresia . aoceleraµei tritr-o mi~c.are .oscilatorie armonica,. ~ = a0 sin. cp,==:
= -6>2A ·sin (CJlt +. cp0 ) -[v. eventual §Ï figura F.B.46J
 '
.r•~; •

..
·"'-. . . -_ -~------
-~-~.
- ~cu!1t.ia prin~ipiului Il al dinam!cii, F . mfl,. cap[ta.1. pentru·· un 9scilator
armomc hmar reahzat prm legarea unm corp de m1c1 dimerismni si masa -m, .de ·un
resort elastic de masa neglijahila ~i constanta elastica k, expresia ·-/w = -më,)2y,
-
.... ·
.
de undè reie~e_ ~ii pulsa\ia 6> n oscilatorului elastic. este- 6>
·.·

. V,:.-~ Deoar~èe lntre.

frecv.P:nta ~' per1oada T i,i p_ulsatia (t) a oscil-ç1.torului armonic litliar , exist,a aceleasi
relatu-~a ~l între ~-; T i,i vi~eza ~ghiularâ (t) a mi~cârii CÏ!CuJ~ra unif9rme, pentru
un osmlator elast1c. {armomc), o :.-· · -

2
T = 7t = 2-,t·."\ /!.!!:., .
. Ca) Vk
- y

- I•'ig. F.B.~n Fig~ F-.B.47

c) Doua circuite parcurse de curent electric interaqtioneaza -prin cîmpurile

magnetice <lin jurul.lor. Experiènia arata (v., spr~ ex~mpl_u,_fig. F.B:47) ca, dacii
doua conductoare paralele sint par_curse de curent1 electr1c1 de ~celW}I sens, ele se
atrag, iar daca sint parcurse de curenti electrici de sensur~ op use, se resping..
- Forta de interactiùne dintre ·doua condùctoare pax.alele parcurse de curent elec- ·
tric reprezinta for~a electromagnetica eu care fiecare conductor interaciioneaza
eu_ cîmpul magnetic generat de celalalt conductor; astfel F 1 = J 1lB2 va reprezenta
foria care se _ex~rcita pe o lungime l a conductorului 1, pareurs de curentul 11 • _
Considerind conductoarele foarte lung~ atunci ~împul magnetic generat de
conductorul pri:n care circula curent"Ql 12 la distania r {èlistanta dintre conductoare)
este caracterizat de induc~ia B2 = µoEJ.rls , unde µ 0 este permeabilitatea vidului,
. . 27t'r. ✓•

iar _µr este permeahilitatea relativa a ·suhstant,ei. Iritroducînd în expresia fort~i,

rezulta F 1 = µo.urli.Z:a • 'l. Foria F-2 éare ac!ioneaza ·asupra conductoru}{ii ·pareurs
. 2nr . - ·. ·
de_ c'!r~ntul_ 1_2 v_~ ~ve·a a~ee~,i ·e~presie, dar _-va ·fi de sens opus . (este satisfacut
prmmpml actmnn §I reacimnn). ·
a
4°. a) Acest E!Ubiect fost tratat la III.li°. a.
b) Acest suhiect a fost tratat la II_I.4°~ c. . ,
. · c) P = Ul cos <p, Pr·= Ul sin <p, S = Ul, unde P, ~i ·s sînt respectiv ·
pute:rea activa, puterea reactjva ~i puterea ap·arenta, U ~i I sînt valorile efective
P;
ale tensiunii là borne, :respeètiv intensitaiii curentului' prin circuitul de curent alter-
nativ considerat, iar <p·este defazajul dintre tensiunea la borne §Î intensitatea curen-
.tùlui 1n circuit (cos <p se nume§tè ~i factor de pute:re).

3ij_4
Ï..-'
· IX:.1°. a) Deoarece rezultanta. R ·a· for\elor oare ac.tioneaza .aslipra corpului
este egala cu-.{Jiferèn\a dintreJorta ,,activa" F ·§Î forta de frecare Frr = µ.G ~·µmg: .
. dintre c~rp §Î plan.ul oriz~ntal, R. = F ·- Frr, âcceleraµa mi§ciiriÏ' corpului sub
aèiiune~· forteï .F. est~ a ' . R · ·
· m
?' -m
Frr · F_ - µg = 2 : . Distanta d strâbatuta .
m · s- ·
. .. -- - .L . - .. - . ., ··•
:<le corp, sub actiune,a fortei F este d =. F · 2,25 m. Drirata t i,, în cara este stra~. ·
hatutii ·aceasta distante. (durata: açtiunii forJ~i F) po_ate. fi ·détermina~~ din ·ecl,latia _--·.
spa\iului in ·respectiva mi§care_ 1:1riiform-accelera.ta, · ~ = v0t_F + ; t}, de und_~;..

tF
~
-
V + 2ad -· -
V~ Vo _
-
'o ' 5 ·S. -
. ·, .
. a , .
. ·b) Viteza ,,finàla:'\ atin~a de corp . la. incetarea
actiunii fortei F, este:<~
v, =- v0 + atF = 5 m:: S
Dupa înc~tarea ac'tiu~ij fortei F ·asupra corp~lui actioneaza. '
1 . ·

numai for~a de _frecare, ce_ea ce face ca accelera\ia corpului ·sa · devina::

·a,r · ·..:..Fe.-·= -µg = :__2.-m Rezu.IÜi ci(spatiul suplimentar strabatut- de corp
• •

.
m
' .
· · .·
.
s- .·.•- -· ,_ . .
.
'.
0

,, 2
. · -· . -
de· la ·incet"area actiunii fortei F :-§Î · pina la· op:r:ire este. srr_ = -~:rr· =. 6,2~ m,
deci spatiul total pareurs de corp pina la' ·oprire este s = d ser = -8,5 m. . +
c) Durata de la încetarea · acti-µnii fortei F ptna la ·oprir.ea corpului este
ttr. = .:..:!L = 2;5 s-~ Ecua~iil~ vitèzei ~orp.ului in ~ele doua pih,ii ale ini§ciirii sînt_:
-ah ' .
= v0 + ât ..:_• 4 + 2t, pentru · t
· · · ·v(t) E [O, tp]·,
~{t) = 1Jr + arr (t - tp) = fi - 2t, pentru t E [tF, tF 7 trr1~
iar. . ecuatiile. . spa\itiluiJn cele doua piir~i a}e mi§ciirii ·sint:
' ,,. .

, x(t)
. ·. .
= v0t + ~
2 .
--4t +'. t~\ pentru· t E [0, t~],
. '
.respectiv
.x(t) =.d
~ . '
+ vr(t'-tp)-+ arr
2
(t - tp) 2 = -t2 + 6t- 0,5, péntru t E [fF, .tp
. ._ . . ·.
+.trrl
· Reprezentarile grafice cerute ale d,ependentèlor de timp ale vitezei çôrpului-, · ·
r~spectiv•spatiului pareurs, de la:începutùl aplicarii for\ei §Î pîna la oprirea corp~lui, .
shlt ·date in fi~rile F.B.48, a §Ï: b.: ·
vlm/s] xfm]
5.
8
4

3
4
2

1 ' 2

0- __ J. .. _J - ' - - - - - - - - - , 0
~ 1· 2 3 t [si . 1. .2
a b
. )'ig. F.B.(t8

2'5 - Culegere de probl~ pentru admiterP..a ln lnvâtii~intul su~erior

 2°. -a) Din expresia u == 240 sin 100 1rt (V) a (valorilor instantanee ale)·· ten-
siunii alternative aplicate l~ .b~rnéle eireuitului se determinâ pulsaiia cmentului
alternativ Ca>. = 314 rad
s
• Rezulta ea reaetanieie induetiva, respectiv capacitiva;
\ . .
Sint XL'=L6> :-::: 400 0, Xe= - 1--= 50 !l, iar impedania cireuitului RLC serie este
, . .. CCJ> . .
z =,. I R2 + (L6)-_!_) = 350 v2 o.
2
Din re1a}ia tg <p = XL - Xe rez~lta ca .
V· G6> . . R .
defazajul între tensiunea la bornele eireuitului §Î intensitatea curentului electric ·
, care il strabate este <p '= 2:.. radiani.. Se ob~ine expresia 'intensita~ii instantanee
4 .· .

a curentului din e~cuit { = V21 _·sin (100 1rt - <p) = V} u sin ( 100 ~t - :) ,
2
de unde, · în final i ·= ;
350 "2
sin·(100 1rt - -..!:)
. 4
(A).

b) Comparind expresiile de mai sus ale int~nsitatii instantanee a curentului

din circùit, gasim .ca -valoarea efectiva a intensitaW eurentului este J = 240-·. A. In
. · . _ . 700
mod asemanator, comparind expresia din enun} a tensiunîi instantanee la born~le
circuitulrii cù èeit-teoretica, u · ' V2 -U-sin· 6>t, reiese ea tensiunea efectivii la b~rnele
cireuitului e~te U = ;; V. Ohtinem valorile éerute al~ puteril~r · activa, ,reactivâ _

§i aparenta, P-: Ui cos <p = 576

14
~ ,.41,14 W, P,r =UI sin <p. = 576
14
~ 41,14 VAR>
S = UI = 576 V2~ 58,18 VA.
14
c) Freeven~a curentului . alternativ pentru care are loe rezonanta este
v=
2-n-
v-
"
= 100t/2
LC ·
. 8. ~ 17,7 Hz. .
Valoarea efeetivâ a intensitatii curentului
·
electric la rezonan~a este .
I = -RU = 240 _, ·
V ,_ 0,485
350 · 2
A.

3_0 • a) Foria IP'avitationala d~tre doua corpuri eu maseie m1 §i m2, c~nside-

rate punetiforme fata de distanf~ dintre ele, situate la o distanta r unul fatâ de altul,
este o forta de atract~e,care aetioneaza ·de-a lungul liniei ce une§te ·eorpurile §Ï ·are
valoarea
.
F
.
= K mi1n2
,.a
, unde K ,este o constaritll universala, eare are. aceea§i 'valoare
. . .
pentru orice pereche de corpuri d~ univers. _
b) Alungiréa un'.ui corp de. foJ,'ma unei tije (fir) sub aepunea unei forte defo1·-
matoare este proportionala eu forta- :f'. deformatoare §i eu h,mgimea l0 a: corpului
nedeformat, 1 ~i invers propoctionalâ eu aria S 0 a sectiunii transversale a corpului
nedefor~at, · Âl = ! .~: ,
unde E. este m_orlulul_ de· elastieitate longitudinal, numit.
fi modulul lui Young. .
c) Intensitatea I a cUrentului eleetric printr-un circuit este ,direçt proport-io-
nala eu tensiunea electrbmotoare E din circuit ~i invers proportionala c'u rezistenta
· totala ~ ch-cuitului, I = ~ , unde R este -reziste~ta circuitului exterior, iar r
R +r
este rezistenta interna â sûrsei (surselor) de tensiune electromotoare din circuit.
 4° .. a): G~eutatea G. =; mg· a un__ui corp afl~t pe un plan 1nclinat de unghiul œ
. se d&scompune 1ntr".o componenta ,,tangeniiala"· (in Iungul planufüi- inolinat)
G, .= G _s~ ex .IP o. ~omponenta ,,norm~l~" (p~rpendiculara pe plan~l înclinat)
Gn = G cos ex (v. §I fig. F.H.49). In cond1~nle in care deplasarea corpuhn pe planul
-i~ol!nat se face eu frecare (coeficientul de frecar~ fiind- µ), foria qe frecare eu planul
inchnat.esteFrr = µGn = µG· cos·ex. Rêzulta ca, pentru-a ..ridica uniform ·oorpu) 'de
gre';Itate G, pe planul inclinat,_ in prezen~a frecarii, este necesar ca farta de tractiurie
-sa fie egala eu Fir = Gt + Frr = G(sin ex + µ cos ex). Daca lungimea planului inclinat ·
~ste l, iar înaltimea planul~i este h ( = l sin ex),. lucrùl mecanic efectuat de .forta
_ de tra~tiune pentru a ridica pe planul inclinat,' corpul considerat este Ler =' F 1rl,=
-:- G(sm ex + µ cos ex) l. Lucrul mecanic util pentru ridicarea corpului îrrclinat fiind
egal eu cel efectuat in absenta frecarii, Lu = G,l = G sin ex-l, reiese ca randamentul
m~§Înii ·simple-pla~ inclin_at este · \ ·. · ·

,. · L,, ·. · Gsin °cx,l - . 1

... "1)- -= . -----
. , Le G (~in. ex+µ cos ot) l 1 + µ c~g ot .

Fjg. F.B.49 Fig. F.B.50

_b) In conditiile unei curgeri sta~ionare, masele 8.m1,, Âm 2 ale. cantita~ilor

de fluid care traverseaza intr-o aceea§i durata :/lt doua .sectiuni oarec·are ~ 1, ~ 2
(fig. F.B.50) ale unui tub de curent sint egale, llm 1 = .àm 2, deci §Î debitele ma~ice
prin · éele doua sectiuni sînt, .de aseme~ea, egale~ , . · . ·, , . , ·
· . Â1'nJ. Âms ·
Qm1
..
=' .-. =-=Qm2,
Ât . ·. Ât .

· ·Daca, ·în plus, curgerea fluidului ·are lo.c 1n regim de incompre~ibilitaté, eu·
alte cuvinte densitatea p1 a cantitaJii de fluid (de masa Âm 1) care a travers·at sec-
1,iunea.~1 in durata Ât este acee~i c~ densitatea p2 a cantitatii de fluic;l (de ma.sa 8.m2)
-care a traversat· seoiiunea ~ 2 .iri aceea§i durata llt, atunci §Î -~ebitele volumice prin
•eele doua secµuni sfut, de asemenea, egale, .
' . .
, Qvt = AV1 =Ami • ..!.= ·Qm1 · Qm2 ·= A1n2 • .! = AVa = QV2•, :
At ! At. Pi. p1 pa At pa At .
· 'In cazulîn care seciiunÎle ~ 1, ~-2 , !e arii Si, respectiv S 2 , sînt perpendiculare
pe liniile de curent (deci pe direciiile vitezelor v1 ,' respeètiv v2, din zonele ~ec}iunilor),
a~ooi - ·
. . . AV S 1viÂt ·. ~ •Q AVa _ SavaAt _ S •.
'
QVl = - 1 = -
At ·: 4t
- -:-- 8 1V1 = V2 = -At - ·--
1
• At
- z'U2•
·· .ln coiichizie, ecuaiia, de c:~ntinuitate, care ~orespunde eurg~rifor stationare,
poate fi exprimata prin: constania debitului masic, prin orice SAC}iune, Q~i = Qma .
{cazulgenera1), comfü~.nta debitului volumic, Q,v1 = Qv2 (cazul ctir~erilor in regim de
m:compr~ihilitate), respectiv prin ecuaii0r (utila pentru stapilirea unor reiaiii 1ntre
.. vitezéle de curgere prin diferîte sectiuni), S 1vi = S 2v2 (valabila daca unghiurile
_-formate de Yitezele v1, v2 eu planèle seciiunilor de arii S1, respectiv S2, sin~ e~ale) ..

387'
'25*
 \ \ ' ' ' '
c} èap~cit~tea
1
eleetrica a unui condensàtor este qefinita~pi-in raportul din\re
sarcina electrica Q de pe o armiitura ~i diferenta de poten\ial (VÂ - V B) dintre cele
doua armaturi,
·
à ..··VA. -?· Vn .
Oeoarece sarcina totalii (d~' un anuinit semn) a unei
.· .· . .
haterii de condensatori lega\i in paralèl est~ egala. eu suma sarcinilor armaturilor
legate la o acee~~i borna a· ba~eriei (fig. ·F.B.51), .· ·
n
Q = Q1 +Q2+ ... ·I-Qn ~ E Qi,

, '

A . '-~ 8
vA· --· ---------- Va

'Cn
Fig. F;B .;1

capacitatea bateriei de condensatori' IegaF i~ _paralel, definita prin àceea~i expr~sie .- ·

ca -~i capacitatea unor condensatori, reiese ca fiind :. · . . . '
C = Q · = Q1 + Q2 + •:· + <?n = Q1 +: ?2 + ·•• + , Qn · _
VA - Vn . V.A ...... Vn.. · PA - 'Vn V.A - Vn VA - Vn

· • ln concl:uzie, capacitatea unei haterii de condensatori ,legaii în paralel este

egala cu suina· capacitaiilor condensà.torilor componen\i.. · · _·
. . x_.1°. a) Masà. cahlului de ac\ionare a ascensorului este m = Pzlo == _0,8·· 25 . 1 .
= 20 kg. Peoarece, la pornirea ascensorului, ·_accelera\ia mi~carii are sensul în sus, •
foria de iner\ié Fi· . ·.(M + m)a are s~nsulin jos, deci forta de tracliune supor.ta.ta
de Gablu la pè>rn~re este Ftr = Gioi + Fi:.:.... (M m) "(g + a} ,(880 + 20) (9,8 + 2)-=
= 10 620 N. . .
+
h) Pentru ca efortul unitar la:tr_~ciiune sa nu depa§easca efortul unitar maxim ·
admisihil este necesar ca O"tr = 1;;r ~O"ma~, d~ unde:S0 ;?; ~ ....:..1,062.·10-~ ~-;
deci ca ~ria sectiunii cahiului (Iied:formar) sa fie mltl mare.
· 1',062 cm2• · . . .
::~\~1 putin egala cu . ·
· · . . .. .
c) Dm legea lm· Hooke, ohtm~m . Âl = SoE · ~
· · ·.· F tr lo
=r 1,~ · _10- m~.
a
ti lo , .
2

· Rezulta:ca, in func\ie_ dé seèiiunea aleasa pentru ca~lul âscensoruluï(mai mare saù

cel 'putin egala_ cu seciiunea minima admi~ibila Smin ...:.c.. 1,062 · 10-4 m 2), alui:igirea
ahsoluta a cahlului la pornire va fi Iµai mica sau. cal m1.dt ègala CU alungirea ma..xima
admisihila, Âlmax· = 1,25 cin. ' . . . . . _
. 2°.· a) PuÎsaiia tensiunü alternative, -data de sursa,.este
✓ • • •
6l = 27tV ~ ,1 256ratl_.
s . .
·Reactan\ele i0:ductiva, respectiv capàéitiva, sînt XL . L© ~ 80, X 0 ~ 50,
1
· ·
=· -C<il ·

388
 - ·1

.. .
· · iar impedanta circuitului -RLO serie considerat este Z -: V R~ XL- Xè) 2 · ~ 50. +(
Rezultii ca intensit~tea efectiva · a eurentultii, in-
. circuit ·este · I · !!..
z 24-A. · =-
Pe aceasta baza, pot fi ·determinate ~i 'tensiunile rnaxime la bornele rezistôrului ··
bobinai ~i,_ r.espeëtiv, c~ndensa.toruliiï,' UR~max ·= V21R =· 96, V:J ~ 135,8-V,·
UL,max .·· V2IXL=192 v2-~
271,5V§illé,~ax = ]/21Xc.=f20 169,7V: v:2~
. h) Tange~~~- °li~ghiului ~e defazaj dintr~ tensiunea ~a- borne~~ circuitului ~i · ·.
intensitatea curentului in. circuit este data <le expresia: tg~ = X_L·-
. ·• :-· . . . • l • Deoarèce
R Xe. . .. . •

in enun~· se cere tangenta unghiului de .defazaj dintre curent ~î tensiunea la bornele

eu·c~itului (f.n. ordinea _i~versata), avem '
. / - tg 'PIJU = -tg 'îl = Xe - XL = -0,75. ,
, R
c) Frecven"t,a dè rezonant,a a circuitului este data de formula lui Thomson,.

V-o = 2~· ; _LC -~ 158 Hz.

. -~ 1

- .

3°. a) Forta a carei acthine. asuprà unui coi:-p deter·mina mi~cârea èirriulara
0

_uniforma a c·orpùlui se •imrne~te forfa centripeta. ln conformitate cu principfor. ~f

doilea. al dinamicii, între aceasta fort~ §Î accélera}ia centripeta a0 exista_ relatia
fr c ·. më!·c _:_: ..:...n_i~2P~- este raza. vectoare . a corpului,- ,Cl) ·este vite~a ·urighiùlariL
. a_ rota~iei ·sale,\ia_rr este raza vectoaré a· eorpului f'atu de punc.t_ul (sau axa) inJ~.1~ul_ ·
dir,uia _se prod~ce !Otatia. Forta centripe~a este o forta reala (de interac\iuneJ.-, Spre
.e~én;iplu,_: po_t µid~jlini ro]ul de forta centripeta: forta elastica de te·nsiune. â iµnùi
1
·rir legat .de corpul afl~t în rnΧCjire de rotatie, for\a grâvita\iona1a· exercitata de ·ea~re.
. corpul -central {îri .cazul sistemelor stelàre), forta eleètrica exerc1:tata ·de n~~lëùl
·atornic asupr~: èlectronilor. §,a. · · _': '. 1 ·
. PrineipiiJe> mecanicii · i>înt forrnulâte pentru sisteme de referinla ineii,fale.
Fortele inexistent_e in _cadrul sistemelor de reJerinta inertialé, care ·nu corespuîid
deci unor inter:~ctfoni,_•da1· care se nHmifcsta tdtu§i ~ §Î tréb_uie lQate in consider-â\ie
pèntru .a extinde domeniul de aplicai•ë al principiului rnecanicii (§i) - îtl -siste-rtj.ele. I
· d~ referinta ~eÎil.ertiale, ~e numesc. for.te ~omplementare (pseudof orte sau fort~ de
_ in~rtie). _FoJi~-êompleinentara .care se.manifesta fata de un ~istem -de referint'it =µe--
mer~ial, aflàt 1n :qlΧCRÎ'e de rotatie fata de un sistem de referirt{a inertial, se nume~te
for\a _centrifuga ·{simbolFc,). Deoarece un corp·solidar legat de un sistem dè·réferinta
neinertial, aflat.în rotatie-cu viteza ·unghiu,ara CJ> fata de' un refereniial i:qert,ial,
este in rèpaus ~- ded are o acceleraiie nùla ·..;__ f ata de sistemul neiner~ial coi:isi4iirat, , -: ,
de§i asupra sa a.ciioneaza foria realii' (de interac}iune) cènti·ipeta · F' c = ;: W(t)~r, ·
_·rezrilta ca -:-- pentru-' a ap1ica principiul al doilea· al dinam~cii in acest caz .:.....:·r_c,rta
.·, centrifugf F'cr. tr_ehu~e- ·sa îndeplh.ieasca_ relatia Fe+ .F'C'.C · ma = 0, d~ unde .
v · .. _t; · ·+·· •_. 2- ·
.1.· cr = -:,_, c = . !Tl(,) r ·
. .. ·
. _ . _ , · ·_.: ·
E:x1stenfa.§l chiar dependentele .fortei ~entrifuge de masà corpului, de viteza :
unghhilara ù> · a .rotatiei §Ï · de razâ r a traiectoriei circulare pot fi evidentia~~,. ~i
. ~ studiate eu .ajutorul -un.or experimenté, in particular folosind rna§ina centrifuga
· .(v.. fig. F.B.52). ·1.i1e1,1iionam §i aplica\iile fort,ei.centrifuge: separatorul' centrifuga~
·_ ·s.\l.ptaina.ltarea ~inei_ exterioare-·pentru: evitarea solicitarii inegale .a ~inelor §Î: qJ.iiar·
rijStUfnarii. vagoaneJor la_curhe. ~.a. ·

:-3'89'
 Fig. F.B.52 Fig. F.B.53

b) Se c·onsidera un element de volum al lichidului de forma unui cilindru, ale

. ciirui baze (aYind. fiecare aria S} sint sitùate .în plane orizontale, situate la inùl-
\imile h 1, respectiv h2 , deasupra f4nduJui vasului. Daca· p 1 ~i p 2 sînt presiunile exer- .
cita.te de lichid · asupra celor doua baze (fig. F.B.53), diferen~a· forieior F 1 = p_ 1S, .
1?2 ; = p 2S datorate acestor presiuni va trebui sa f'ie egala --in cazul-in care lichidul
eit.e in echilibru - eu greutatea G =mg...:.... p Vg = pS(h 1 _~ h2 )g a eleroentului de
lichid considerat (p .este densitatea Jichidului), astfel încît 'rezultanta for~e1'>r care:
+
actioneazâ asupra elementului de _fluid sa fie nula, . P 1 P2 + G = O.. Rezultii ·"-'.
cà F 2 -F1 = (p 2 - p 1 )S = G = pS(h 1 - lt 2 )g, de unde: p 2 - p 1. = pgh, undo
lt == h 1 - h 2 este diferenia de_ ni\rel dintre suprafetele la nivelu'l carora se exercit~,
itdichid, presiunile p 1 ~i p 2 • Rezultatul obtinut (numit ~i principiul fundamental
-aJ:-hidrostaticii) poate fi enun~at astfel: Diferenta de presiune dintre doua puncte
<li11tr-un lichid fü echilibru este numeric egalâ eu greutatea unei coloane din acel
Jichid care are ca bazâ unitatea de supra{ata §Î ca inâlti~e distan\a dintre planele
care contin punctele respective. •
. · Daca nivelul 1 cor'espund~ suprafe\ei Iibere a lichidului la care presiunea coin-
cid~ eu cea atmosferica H, iar nivelul. 2 se gase§te la adîncim~a h in. lichid, atunci
+
presiunea p 2 este p 2 = p 1 pgh = H + pgh. ·
· c) Procesul de dirijare - de catre cîmpul electric aplicai intre placile metalfoe
(electrozii)_ unui vas ou solutie - a ionilor din' solutie catre.electrôzi §Î transformarea
lor in atomi sau radicali' prin rnmtralizare se nume§te electroliza. .-
Prin cîntarirea electrozilor înaintea ~i ~a sfîr§itul electrolizei, efectuata pentru
diferite durate t .§i intensita\i diferite J ale curentului electric care .strabate vasul
eu solutie, se constata .ca masa m de substanta separata 4rotr-un electrolit este pro-
portionala eu intensitateà curentului prin vasul de electroliza §Ï eu durata aoesteia,
rn. = Kit' (prima legè a lui Faraday a electrolizei), K fiind echivalentul electrochimic
. al su~stantei separate dÎI;l electrolit.
Studiul depéndentei echivalentului electrochimjc al diferitelor substan\e de
masa atomica !A ~i valenta n a acestora eviden\iaza propor\ionalitatea echivalen- ,
tu]ui electrochimic eu inasa atomica a :substaniei, invers proportionalitatea eu
valen\a n, precum §Î faptul câ valoarea expresiei Kn este o constanta universalii
. . A
· (F_~ 96 400 C/echivalent-gram), numita numar al lui Faraday (prin eohivalent-gram
al unei substante se în\elege cantitatea din respectiva_substania, a ciirei masa expri-
matâ în grame este num~~ic egala eu raportuJ dintre masa: atomicâ /1. §Î valen\a n.

390 ·/
 a .substantei). Dependent~!e constatate ~ai sus pot f! exprimate prin relapà.
K ='.1. A , numita ~ doua lege (a lui._Faraday) a electr~lizei. ·
F n · . .· · . · • ..
Dupa·cum a fost ar~tat prima data de catre Helmholtz (1.881}, legile electro-
lizei pot fi expliêate dacii se. admite ca fiecare ion simplu are sarcina electric"ii-e,
fiecare ion duh1u ( corespunzind valentei. n· =-= 2) are sarcina ·ele~ica 2e, .iar fiecare-
ion n ~- multiplu are sarcina electrica,. ne, ùnde e, · ~, NA fiind nupiarul .l~L
Avogadro. · . · . . ·_ . . · .
Intr.:adevar, trecerea prin solutie a unei sarcini electrice Q = It corespunde
·strabaterü solutiei (intre electrozi) de catre Q _ ion~ eu valenta n,-~de~i. depunerii la
ne
electrozi a unei cantitati de suhsta~ta eu masa m =· Q ~ me A· ~ It,
= NAnF· me ~-· Q· = nF
· . . - ' ' ·· . ne .
· unde m0 este masa. ionului cu valenta n.1 Se constata astfel c~ ipoteza. lui J-Ielm-
holtz conduce la sinteza celor doua l~gi ale.lui Faraday ale ·ele(?trolizei. Sarcina elec-
trica e .= .!._ ~ 1,602 • 10--~~ C se numeste sarcina electrica elemeritara (~lterior,. ;
· NA . ' :
partioula ·elementara eu sarcina electrica -e a fost numita electron). ·
· -Printre principaleJe· aplicaW alé electrolizei se numara: obtinerea anumitor :
substan~ pe cale electrolitica (soda caustica,. soda; hipoclbrati, hidrogen §.a.), obti- ,
nerea- unor métale clin combina}iile -lor naturale. (electrometalurttïa); o~tinerea de .
depuneri metalice pe supraletele unor corpuri, în sc<;>pul. protejarh lor anticoroziy:e
•(galvanostegia), modelarea metalelor §Ï reproducerea - dupa anumite tip~re .:_
a unor obiecte (galvanoplastia). . . · · · .: 1
4°. a)-Acest suhiect aJo!St tratat la L5°.a~ . ;-.
· b) Acest subiect a fost tratat la II.5°.c. · . ·'
c) l = qv X Jj, rinde f este forta Lorentz c_are actioneaza. asu pra unei particule
încarcate eu sarcina el~ctrica q, aflata ·în mi§care cu viteza v intr-un cîmp magnetic
uniform de induciie B.· Mentionam faptul èa dir~ctia §Ï sénsul fortei Lorentz pot
fi determinate §Ï eu ajutorul regulii mîinii stingi (in cazul particulelor încarofi,te· .
pozitiv), respectiv règulii iniinii drepte (în .cazul particulelor încarcate. negati:v) ;
(v. ~ fig.· F.B.54). . ' . .

-JL~···
~ " C

~L.·.
.BÎ ~ ·
•

Fig. 'F.B.M
1 '
!XI. 1°. a) Forta F n de .,apasare" pe p1an a corpului este data de e~presia
(v. §Ï fig. F.B.4) F n =G - F sin a· mg - F sin a. Rezulta ca foria de frecare
dintre corp §Ï suprafaia orizontala este· Frr = µF n = µ(mg-F sin a)= 12,5 N...
. h) Deoarece _forta act.iv~ este - egala , cù F cos a, acceleraiia imprimaia ·
èorpului este a, . F cos ex - 1~-.rr ~ 2,06 ~ •
: m · sM
' • 1

391
 · c) Di_stanta d strabij.t11ta
, ...
in durata ât- ·este. d=!!:.._(ât) == 16,48 m. Rezulta cà
. 2
2
. ,

1
lucrlJl mecanic efectuat de forta F este L · · J.1 :cos « ::d :.::::::-713,6 -~1.
1
.- ·_ ·
. 2°. a) Introducerea §untului trebuie sa, .permita ~re§terea vafo~jj. maxime a
int~.P~itatii c1:1rentu~i elec~ric· mas~rat' d~- ga1yatt~rrièt~u·· dei n: . f;:; -=- 5·• !o-a ·=-.
= 20 ori. Rezulta ca rezistenta §untului trebuie sa fie R 8
.· ~ ~ 9, 5 = 0,5 O ..
· . - · . n - 1 19
b) ln absenta §Untului, tensiunea la bornele galvanometrului1 cind· acùl •se
aflii ~a jumatate·a scalei este U
• :· .
~~1
:
:ax ~ 0,2375 V. ln pre~~nta :-§untului, ten-
2 . . . . . . , .· ..
shmea la ·bornele galvanometru~ui_ cînd acul se afla la jumatatea -scalei este

• 1 11:
, _ R. · I:Uax _ RgRs .. 1 lmax- . , - -
n _; 1 ._. lrnax U
U - ech--- ~-~=-Ro•n'~-~-:-- .·
2 Rg +Rs
n-1 ·

(tensiunea la bomele galvanometrului, at~nci cî~d- acul gase_§te ·la -jumatatea se

scalei, este aceea§i, atit î_n absenta; cît §Î in prez~n\a §Ulltuhii)... _ ' ·
. c) Introd~cërea rezisten\ei adi\ionale trebuie_ ~a perm~ta- ci'e§térea -valorii
maxime_ a ·tensîunii ma.surate eu galvanometrul:de ·la· valoarea Uro~ == Rima:c =
= 0~475 V, la valoarea u~ax = 30 ·v, deci de. n'
1
Z:: == 63,1.6 o~i. Reiese Ca
rezistent,a aditionalii t~ebuie sà aiba valoarea RA= Ri,(n' - 1)= 590,6 n.
3°. a) Deducerea <lin m9:nùal a valorii, directiei, sensului ~i punctului de apli-
catie al rezultantei a doua forie paralel~ de acela§i ,sens se bazeazâ _pe· ,,artificiul"
ad~ugarii la sisternul celor .doua for\e studiate a.facâ doua forte f 1 , f 2 , a~înd punctele
do aplicatie-A 1, A 2, comune eu fortele F' 1, .F2~ careau directia in lung~ldreptei care
_. un·e§te p~nctele de aplica\ie A 1 ~iA 2, §Î satisfac. în plus rela\îa f 1 f 2 .. Q ·(in con·-_ +
seeinta, rezultatèle f ortelor f 1 §Î f 2 ~i momentelor fortelor respecti\'e sînt. nule;
v. ~i fig. F.B.55). Fie .R1 =i\+f1, R2=F 2 +f2, iar A' - punctùl de intersec~ie
al suporturilor (directiiJor) rezultantelor -.R 1 §Ï· ..R2 • Déoarece fort9le au caracterul
unor vectori ,,alunecatori", rezu_ltantele R 1, R2 pot fi ,,depl.asate" astfel încît punctul
]or de aplica\ie sa devina A'. (v. fig.__ F.B.55). ln punctÜl A', rezultantele R 1, ~2
pot fi descQmpuse dupa o direciie paralelii eu A 1 A 2 _(rezulUi comp!Jnentele f 1, f 2)
~i dupa directia A' A paralela eu directiile fortelor. i\, P2 (dupa aceastâ diroc\ie
s~ reobtin - drcpt compon.ente ale lui .R 1 , respectiv R2 - fortele .f1 ~i F2 ). Deoa-
+
rece f 1 f 2= 0, reiese ca rezultànta fortelor consiqerate ar.o directia A' A, paralela
-eu directiile (c~mune ale) fortelor F 1 ~i F 2, ~i valo~rea R_= F 1 +F2• Iri figura F.B.55
am notàt eu A - intersec\ia dreptei A 1 A 2 cu paralela dusa prin A' la directia·
fortelor F1 , .F\; deoarece rezultanta R. a fortelor F 1, F' 2 este_de aseriumea un vector
ahmeciitor ~i are dfrectia A'A, reiese cii punctul A are ~i semnificatia- fizicâ de punct
de aplica\ie al for\elor P 1 ~i P 2 • Din _asemanarea triung~1iului A 1 AA' eu cel format
de fortole f 1, .F\ §Î .R1· se cthtine !: = ; 1
, iar clin asemànarea triung_hiu~~i A·24-A'

eu -ce·1 format·
.
2 2
~ , ..:.....=..:...
de for•eJe f- , F- si• R
2
40 i4 ,;
= -·- .
. Deoarece f 1 = I f 1 I = l·.f_ 2 1== f:2,
" • AA' F.. .
di~1 impartirea membru cu membru a ultim~lor
· · . • · . .
do~ii
·. .
relatii, rewlta ca
•
AiA
A2A.
= F
Ji'l
2
,
; '

· cti al!_e c~vinte.,- pmi~tul de aplicatie• A al rezultantei fortelor paralêle §i d~ a~-eJa~i

·sensP1 , .F'~f~parte_ segmentul A 1 A 2 alpunctelor de aplicat,ie ale celor doua ·for~,
in pijrti invers propor~ionale eu fortele respective (punctul de · aplicatie. A este
m~i apropiat; de~~puriytul de aplica\ie A 1 ·~1 for.tei mai mari). __ . . ·
. . . : Men}ionru.n. ca, p6rnind de Ja. f aptul cii rezultanta celor .dou~ forte. este ·
.)i _.1~\+.F 2; se poàte obtine pozi~a p_tmctului 'de aplicatie A al rezultantei. ~Un·
\=_ 1:J:l'Iti.atorul -~od (!Jiai_~i.p1p~u). Fie r1, r2:_, _razele vectoare ale pun"ctelor de aplicâ\je·· ~<: :

.----
1 -

0
. .Fig. _F.B.55 Fig. F.B.56

A 1, A 2 (fi1f F_.R56), iar 1F ._ vectorul unitar (versorul) direc~iei. comu~e ·a. •

to~ie!or P 1 · §Î F 2 : (v~_ fig. F.B.55). Rezu_ltanta 1~omen:elor celor goua. fort,e e~te
. M -i\ xF'1 +F~XP2 F1ï\XÎrt-F2F2xIF,= Fi_rt + F~r 2 . X(l\ F2) 1F = .rA X R~
. . · · ·. ·_ · ... , . F 1 + F2 · ·-.
+
. ._ .
unde rieste r'azà vectoare a punctului A de ~plicat,ie al rezultanteiR afortelor, faia
:de··aceèa§i origine 0, ar~itrar_ aleasa. Atît··din relatia ohtinuta,FA === FiPi + FiP:: •
. . . ~+~
cît ~i din par~icula~izari ale aces~èi re1a\ii prin alegerea convenabila a originii ·{ spr~
=
~xemplu, .d~ca luam pentru ori~ï'ne pozitià 0' A1 , avein f~ = A1A 1 = 0, F~=A 1~1 2
~i r~--: A 1 A ~ de un.de AA2= A 1 A2- r.:i_ = . ~ , A 1Az §Ï
1
F2 • A 1A2,
. Fi+ F2 - Fi -r ft 2 · . L
_- ~~~ ~.-:;:), reies_e di punctul A î~parte segme_n~1:,Il A 1 A 2 in parti in.vers _pr~por- ··'
tionale eu fortele paralele, de acela~1 sens, care se compun. ,
b) Pornind de Ja expresiile elongatiei §Î vitezei în mi~carea oscilatorie· armo-
nica, y= A sin (Cùt + C?o), v = CùA cos (Cùl ~ cp 0'), precum ~i 'de la expresia pulsa\iei.'
oscilatorul~i elastic, "'. V~;
; cinetica, respectiv pentru ener~ia de
(v. everitual VIII. 3°. b), deducem pentru ~neriia
pozHi~ în cîmpul fortelor elàstice, · expresiile
m1il- . m.42w2.. 2 . . kA2 . 2- . ky2 1-.-.42 . 2 . .
EC = - 2 = -,--- 2.
sm (Cùt+cp 0 ) = -i sin ('"t+9 0 ), -Ev = -2 = -2 cos (Cùt+ q> 0 ).
. Reiese ca ~ne~gia totala a oséilatorului armoriic (de tip elastic) este data de '
:exp1;es~ile ~hivale~te . _ .
1 12 4"-(r)2
E .-.E+E .
___
,u -- m. 2 2 A2 2 d
. _ ,..rt m . v , un e, v = -
(a)
t -_ C p 2 '"· 2 . 2r.
.. '
. }este. frecventa osciJa\iei armonice. ln conditiile in care, în de"scrierea, mi§carii
. oscilatorului armoï1ic nu au.· fost luate în co,!sideratie procesele eu disipare ·de

393
 ·=énergie sub ·ro~ma de caldura (in particular, frecarile) este normalca energia
mecanica totala a os_cilatorului ideal (fara frecari) stf rezulte constal)ta (invarianta
1n timp). · · .
c) Descompunem vitèza v a unui purtator de sar.çina electrioa la intrarea
·l!_ltr-un cî~p magnetic uniform în componentele v11· (parà.lela: ou directia inducliei
~ a ci~pului magnetio) §Î v1. (perpendioulara pe' direotia inducliei B; v. §Ï
fig. F._;s.s?i Deoar~ce foria L~rentz care aciioneaza asupra purtatorului de sarcina
electr1ca, f = qv xB = qv1. xB, este perpendiculara .pe· directia. induciiei B, re~ese
ca asupra particulei n11: va ac~iona nici o forta eu direclia _inducliei B, deci
comp_onenta v11 ramîne invarianta in timp. ln schimb, forta Loren~z - ac\ionind
ca f orta centripeta - P!_Ovoaca .<? curbare a traiectoriei particulei din ,planul per-
pendicular p~ direciia B. Din condi~ia de echilihru. între forta Lorentz f.lÎ forta
. m~ . 7

centrifuga, f = qv1.B = Fer = ~ , reiese e~presia razei r a traiectoriei P8.I'.ticulei

din planul perpendicular

.
pe . induciia .B, r. = mvBJ. , precum §Î expresiile vitezei
g
. ung h"mare
l . f . . .· 2 ïtV = Ci> =-r-
§1 recvente1 rotai1e1,
v J. qB . S
=m. e cons_t at"'a ca"' IDI§Carea
•

unei particule incarcate intr-un cimp magaetic uniform are - in cazul in c·~re
viteza initiala (la intrarea in zona cîmpului magnetic) v este perpendiculara pe
induciia 11 a cimpului - caracterul unei mΧcari circulare uniforme ..(avind marimile
caracterîstice date de expresiile deduse mai sus); in cazul general, in care ·viteza ,
v a parti.culei incarcate Ja intrarea in zona cimpului magnetio nu es~e perpendicularif
pe inductia Ë, particula prezirita. o mi§care elicoidala, rezultata din compunerea
J)recedentei. mi§ciiri circulfµ'e uniforme (c':1 viteza vJ.) din planul perpendicular pe
direc\ia in~uciïei Ë cu o mi§care uniform-rectilinie (eu viteza iz11 ) in lungul directiei
induciiei B (v. ~i fig. F.B.57). Faptul ca, in cazul mi§ca!:Jlor nerelativiste, frecvenia
rota}iei particulei incarcate în jurul direc}iei inc~uctiei B a cimpului magnetic uni-
. -form nu' depinde de viteza v J. ·a mi~carii particulei (raminînd aceea§i atunci cînd
~. în particular - viteza vJ. cre~te) sta la baza principiului de functionare ~l ciclo- ·
. · tronului (dispozitiv .pentru acceleraraa particulelor. incarèate). · -,- · · :
C>

F'ig. F.B.57

4°. a) .TL__:_ 21t "1f

,vk ii.._· ,
vg
respectiv T 0
unde = 2.1t"' /T,
$Ï T sînt perioada
~
T( 0
oscilatorului liniar armonic (elastic), respectiv perioada pendulului gravitational,
m este masa oscilatorului liniar, k este constanta elastica a resor~lui de care este
Jegat corpul (oscilatorulJ de. masa m, l e~te lungime3: pendulului gravitaiional,
iàr g este accele~a~ia gravitaiionala.

394
 · hl <Il · · BS cos ex, unde. <I> este t'luxul mag~etic într-un cimp magnetic uni-
form de inductie B, print~-o .sup_raf~t~.
.
de ariP. S, a cârei normala ils formeaz~ eu
.,,,,,,,.......
-directia inductiei magnoLice B unghiul o: (-ils, B).
q . J'.>. - .,
- L. ài
C) U--:-. ·-
dt
=,-
·C
+ 1./,
·
SçlU

U sin o,t = o,L_J sin ( o,/ - <p + ; ) -:- ..~ Sin (o,t - <p + f) + 1!_1 sin (0>1 -,- <p), ·
respectiv (ln miirimi efective), U'. IV R2 + (Lo, - /.J = IZ, unde u, i ~i q 1

sînt valorile instantanee (1~ momentul t) ale tensiunii la bornele circuitului RLC
se~ie; intensitatii curentului electric. în circuit, respectiv s~rcinii, electrice de pe
armaturile condensatoruJui, L, C ~i R sînt inductan\a bobinei, capacitatea conden-
satorulùi ~i, respecti-v, rezistent.a rezist'orului,. U ~i J sînt. tensiunea efectfra la
bornele circuitului RLC ser~e, respediv intensitatea efectivii' a curentului prin
acest circuit, Ct> este pulsatia tensiunii alternative aplicate la bornele cirouitului,
. LCJ>- _1_ .
cp·= arctg CCJ> este defazajul dintre tensiunea la borne1e circuitului RLC SP.rie
·R ..
~i intensitatea, curen.tului prin ~cest circuit, iar Z ·este impedanta circuitului RLC
serie considerat. . . . .
1

XII. 1°. a) Fie· M locul in care· se întilnesc cele doua m~~ni. Deoarece_
- = -5 , re1ese
Ail.-/
·- . ca., ·A.il/ = -5 , dec1,. A .iull,f' = -5 . d = 10. k m,· 1ar.
. M. B .=
MB 8 .· . · A)lf + MB 13 . 13 '
=d- · um·t--•·
AM :;: : 16 .k m. Va loarea m ayI
SI a ·v1.teze1
· ~ v . este v = 14;4
· . · 10
3
:__ 4 -ms ·.
0 0
- ' . 1" ' 3 600
Notam eu ti durata mi~carii, ma§inilor pîna la întîlnirea lor în punçtul M.
Conform enJin}ului, .in momentul întîlnirii v~(ti) = c, 0 + ati = v2 • Deoarece . mi§-
carea ma§inii 1 este uniform:accelera.ta, viteza sa me die pe distanta A_M este
· · , · . ' at ·
•. -. ' vo+- .
Vm1 = 4 v 1 (ti) ·= v
---------
v0
0
+ .-
ati
,
d001• AM
-
Vm1 .-
= -. Vs = v. + at = - . '. 2 5
nezuIt·...a ca" ·3v·0 =
"n · at.,
.. · 2 · 2. . 111B 0 8 ' ; · .
de unde V2=.vo+ at= 4vo= 16 m (· . 57,6
- s
km).
h
In final, ·ohiinem ti-:-BM = 10
. . ~
3
s
~i .a= 3vo .= .·1,2 · 10-2 ~ •. ·· · ·
ti · s3
h) Distanta d' dintre ma§ini d·upa t= 10 s de la ·întîlnire se determina -in
• • ,
=· v1(ti)t + 2ats + Vzt· -= ·2 v2t + 2at = 320,6 r 2 ·
haz~ reiai1e1 <!, m.
c) Deoarecè mi§carea ril.a§~nii 2 decurge rectiliniu §Ï unifdrm, asupra peqdJI.;.
lului gravitational aflat in aceasta ma§ina ·ac}ioneaza. numai forta greutafii sale,
F 2, = G2 = m~, deci acceleratia imprimata pendulului esté g, iar perioada · de
osci)atie a respectivului pendu! est~ datli de eXpresia uzuatii, T 2 =s 2,i;
l este lungimea pendulului. . · . · .
v; ,. u~de

In cazul pendululùi gravitational 1,, asupra acestuia aciioneaza, p'e lînga fart.~
~orespunzatoare. de greutate G1 = m~ (avînd directia verticalei), §Î for~a de iner~ie ·
llu _= -m1a, ayînd direct,ia orizont_ala -a acceleraliei .â, insa sensui opus (v.· §Î

395
 fig.. F.B.58). -_Se constata ca reiultanta fortelo~· care · ac~ioneaza asupra peridulului
gravitational aflàt în ma~ina 1, -R1 = m:1·g ~ m 1ii, Me ïno<lulul I R. 1 1· ·.. m1 Vg 2 + ·a 2 ',
eu .!l!te ?uvinte cit lucrurile_ se petrec. ca ~i cîn~ _pe~dulul 1 _s-ar. gâsi: înt~-un chnp
gra,·1ta\10nal de accelera\rn. (mtens1tate) efectivà' ë'i = g -· ii, avînd_ modulul'
1 g1 1= V g 2 + a2 • Rezultâ· cil expre~ia perioadei. de oscilatie a pendulului gravita-

;flat în · ma~ina 1 ~ste 27t ~ l

0

- tional T1 · 21t -i fi_ = . P .•

.V g1 • V g- + a:!

{i::·m,r
Fig; F.B.58

2°. a)' C~derea de te~siune pe sutsii ll=E-Ri are valoarea l~=24-·4-5= 4V.
b) Puterea dezvoltatâ de sursa este P =El= 120 W, iar ·puterea. disipatu_
sub forma âe·càldura in rezistor este Pd · RJ 2 ·= 100 W. .·
c) lnduytia cimpului magnetic · produs de curentul electric de intensitate I-
care stràbate .un conductor practic ~nfinit l~mg, la distanta r de conductor este
B . µ · .:..!.._ = 10-4· T.
• 2rtr · ·

3°. a) Côndi\ia necesara $i suficienta ca un punct materiâl supus la· Jegaturi

sa fie in echilibru este ca·rezultanta fortel~r efectiv ap.licate asuprap_unctului mate-
rial §Î a. for.\elor de legatura sa fie egale eu zero (prin forte de legafüra se inteleg
reac\iunile sûprafeielor sau m1rbelor prin care se. realizeaza lega~µrile). ·
b) Abaterea unei unde d~ la directia ini\iala de propagare la trecerea pe ~înga
obstacofe §Î la traversarea faatelor se nume§te difractie. S_uprap un~rea- (compu-
. nerea) neperturb~ta in. acela§i loc, dintr-un mediu, a· doua sau · mai multe unde
. de aceea§i l:ungime de unda (sau aceea§i pul~atie) se nume§te interfer~nta. ·
· · c) Un amper este intensitatea· unui curent electr.ic ·constant,. care. fiind sta-
hilit prin _do-ua conductoare rectilinii, paralele, foarte lungi, ~eza.te. in .vid la dis-
. tan ta ~e 1 ni unul de altul, determina ~xercitarea unei forte de 2 · 10-l N pe .fiecare.
metru d·e lungime. . ·
. 4°. a) Fie h §Î · x( <k) foaltimile deasupra Pamîntu:lui alè punctului A_ din
care .se lasa. sa cada un corp de masa m,· respectiv a, punctului B prin ca-re trace
corpul considerat ln caderea sa liberà. Deoarece energia cinetica .· a corpului_ in
· punctul A este nula, EcA = 0, energia totala a corpului in A este E tA. -. EcA + EPA......:.
= EpA = mgh. Deoarece distanta coborîta de. corp intre punctele A §Ï B. este
in
AB= h- x, viteza atinsa de corp punctul B este Vn·= V2gAB = V2g(h - x),
iar energia cinetica a corpului în .B este EcB = m
. .
vt ·
mg(h - x); ·reies~ ca energia .
2 . .
totalii a corpului (sis~emului fizic Pamînt..:corp) in punctul B este Eta ==llcB +Epa =
= mg(h ,- x) + mgx = mgh. lntrucît pozitia punctului B (in interiorul .segmentului ·
pareurs de corp in cursul caderii sale libere, pornind din A) este arbitr~a (eu alte

396

\,
 \,,.

·' . ) . . .
• •. cu:-rinte, a;" poate ·1ua orice valoare între .O §Î k), faptul ca energla totala -ln punctul
·•B (d~ ·,~cota" x)- nu. depinde de înal~imea ~ a ac~stui pwict deasupra -Pam1ntuluL~
. arata cif energia m~eanica (totala) a sistemului_ fizie Pamînt.;corp '(punct ma~edal) ..
considerat se· conservij în ti!Jlpul ciid~rii.libere_ (fara frecare). · · . , - ·. . .
b) P~rnind de l~ expr~sia -B.....:µ N! a indue\iei ~~gnetJce în int~riorul unei, _' '.
' . '" l . ' ·. .
bobine cu N spire, avînd_aria sec\iunii egalii .eu S (leste· lungiqi~a în~§urariibobi-
nei, "iar _µ este perm,eabilitatea·mièzului· bobinei), se determina· fluxul \magnetic ·
'1>1 printr-o spira a·. bobinei,_ <1> 1 =· BS, respectiv fluxul magnetic total p_rin (toate)
ce1e N spire~ <I> . l'j(Îj~ · · N
., , . . . :
BS
·µ ·NJ-S:I. Deoarece·înductania uriui' cir.cùit elec~
.. : . l . . . '. .:
tri~ este definita prin relatia L = Cl> , gasitn ·c~ inductanta bobine{ avîn~. marimjle ·
,' ' . ,, 1 . . ' '
caracter~stice indicate mai sus este data: de ~xpr~sia. L = µ· ~s :
. . . l ' - .
c) Varia}ia .în duratat ll.t a fluxului màgnetic printr-un circûit ·delimit~t
de un conductor rectiliniu,. de lungime l, deplasat eu viteza constanta v,.
perpendiculàra pè liniile de·cîmp ma~etie E:ste data _d~ expresi~ (v. ~i fig .. F.B.59).
Il.Cl> =·BAS= -Blvll.t, unde B .este mdueiia- oîmpulm magnet1c .umform 1n care.
se produce deplasarea ·con<}.uetor~lui. Inloeµind- expresia obtinuta a lui Il.Cl> ,in· legea
. Fa~aday a indu~\iei eleotro~ag~e~ice, e = - ~~ , ~-asïn.i: t~nsiuneà electx:om~to'are
e indusa în eoriductorul mobil, e , Blv. , . · ~
Se:Q.sul t_.e:rn.' este dat de régula mîinii drepte (v. fig.F.B.59). . . ~- · - ·
XlII. 1:). a) Componentele paralele.eu planul înclinat (,,tangentiale") ale fo;rt~j ·
F, ·respectiv greuta.\ii G, sint. date de expre~iile: F t . F cos oc, Gt =G· sin 'oc. ·mg sin:oc; -·
iar çompommtele perpendiculare (normale) pe planul -faelinat ale aoelora§i · foJie ·
stnt (v. fig. F.B.10): Fn = F sin oc, = G C?S oc=;: mg ·cos oc. . en ·
. F,

Fig F.B.59. Fig. F.B.60 Q

Pentru ea, in•· absenta frecarilor, corpu1 sa fie mentinut în repa~s pe planul
1nolinat; este necesar ea ·F, = Gi, ·_de und~. rezulta. cii F cos ex= mg sin ~- §Î
m. F . •~ etg ot - V
1
~-~ 5,77 kg. .
. g 3
. Re_aeiiun~a N {1 planului înclinat est~ data de expresia
,N = F n +Gn = F sin cx+,mg cos a= 20
~ ~ 115,5 ,N.
. . · .· . · V3 . .
· _ b) Forta de frècare a ·corpului. eu pJanui" orizontal este data de- ·expresia
F 1r = µ.F11 · µG · µmg. Luerul meeanic efectuat. pîna la oprirea· eorpului, pentrû ·
,_ învingerea fortei de (recare, Lrr == F,rl = µmgl, este ega~ eu variatia ene11giei poten~,
· pale: oorpului, luat~ ·eu semnul sehimb_at, L= -ll.Ep, deei µmgl= mgh, de und~·
µ=-- = 0,5.
l ,

.. ·. 397

- .·_1 -
 .· c) Energia cinatica Ec2 a corpului · atunci cind acesta a pareurs -jumatate
din distan\a l, pe· planul orizontal! se determina din legea conservarii. enêrgiei,-

·E,1 =Epi·-:- mgh =' i2 +Ep2 + L,r·2. _ Ec2 +µmg • ~ •

,.de unde,
· ·· · (
Ec 2 = m~ h - µ · °î
.. l) = 1Va
000 ·
~ 577,3 J.

2°. a) ln confo~m.itate eu prima lege a lui Kirc~off, scrisa pentr~ ciréuitu.T. ·

. ·
+.
·
+
serie cons1derat,_ .E1 E 2 = (r1 r 2 +. R 1 )1, de unde 1-:--
· ·
E 1 +E2 •
= 0,6 ·
A.
r1 + rs + R 1
. Caderea de tensiune în circuitul extei:ior este U = R 11 = 6 V, iar tensiunile-
la bornele celor. doua generatoare · sînt Ub 1 = E 1 - r11 === 3,7 V, respeètiv ·
Ub 2 = E 2 - r 21 = 2,3 , V. · _ . . ·
" b) Numarul de electron:i care trec ·printr-o sec~iune ~ circuitului in durata
Q It · · · ·
t = 10 s este N = - = - = 3, 75 • 1019 electroni. ·
e e
c) Rezistenta echivalenta gruparii deriva\ie formata din rezistorii eu rezis-
ten\ele electrice R 1 §Î R 2 este Rr,= · R1 R 2 = ~ n. Intensitate~ 1' a curèrttuluielec-
~ . ·· Ri + Ra 3 - .
· tric care str~ate géneratoarele in cazul ·în care î,i paralel eu rezistorul .A (de rèzis-
. ten\a RD se.leaga rezistorul È (de rezisten\a 'R2) este 1' ' . El+ Ea = 1,35 A~
· ' ·- . ri + ra + Rp .
Tinind seama ca tensiunea la bornele gruparii derivaiie formate din cei 2 r~zistori ..
va fi U~ = Rpl', intensitaiiie Jî, 1; ale curen\ilor electrici éare vor · strabate rezis-
torul A, respect_i:v rezistorul· B, vor fi lî = ~: = ~ ~ I' = Ri! Ra ·•. I' ~ 0-,45 A.,,
1; . U~ = Rp_. l' = Ri ~ l' = 0,9 A.
Ra . Ra . . · Ri + Ra · -
3°. a) Variaiia energiei cinetice a unui punèt material, care se deplaseaza
~ in raport .eu un sistem de referinia iner~ial, este egala eu lucru1 mecanic efectu_at
de for\a rezultailta care ac\ioneaza asupra .punctului material in timpul acestei
varia\ii,
Â.Ec . . Ec2 - .E\cl = L,
und~ ÂEc e~te varia\ia en~rgiei cinetice a punctului material, Ec2 §Î Ecl s1nt energia G

cinetica in: starea finala, respecti_v energia cinetica m. starea _initiala de . mi§care,
ian L este lucrul mecanic al for\ei rezultante. . . .
b) Un corp cufundat intr-un flùid în repaus esie impins è~ o foria · ver:..
ticala de j os in sus,. egala eu greutatea · volumului de fluid dezlocuit -de corp,
FA = Gr ( = phSg), _unde FA este for\a arhimedica, Gr este greutatea fluiclului dez- ··
locuit d~ corp, p este dènsitatèa fluidului, h §Ï S sint inal\i~ea, respectiv ~rià sec-
\iunii corpului de forID;â cilindrica, g r.ste accelera\ia gravita\ionalâ (expresia <lin.
parantezà dJi greuta_tea .fluidului d'èzlocuit numai in cazul 9orpurilor de forma
cilin<lrica). · . · · . '
c) lnduc\ia unui c1mp magnetic uniform este -o ma.rime fizica vectoriala,
al carei modul este egal eu raportul dintre for.ta-eu càre acel cimp magnetic ac\io-
neaza asupra.u~ui cpnductor rectiliniu. pnrpendicular pe liniile cimpului magnetic,
§i produsul dintre intensitatea curentuh1i <lin_ conductor §i lungimea conductorului
• afla t_ in cî~p magnetic, B = ~ . _0 defini\ie , mâi generalà ,(incluzind direc}ia _~i
sensul induciieî -m~gnetice, valabila ~i _p~ntru cimpuri magnetice neuniforme) -~

398
..
-

. ~
 . .
•· ' 1 . -
. induc.\iei magnetice poate fi data în baza expresiei contri~utiei dF. a unui element
foarte scurt (diférential) de conduotor, de lungime dl, strabatut. de un curent elec- ·
tric de. intensitate J, la for\a eu care cimpuJ magnetic studiat ac~ioneaza asupra
condu~torulùi, d.Y :_ I dl· X B (v. §i fig. F.B.61). ··
.,

s
df
Fig. ]f.B.61

.. · 4°. a). Acest .subiect a fost tratat la 11.4°.a. · . : · . ' ....

h) Fie O punotul in éare se gase§te sarcina punctiforma ·Q al citrei potenµal
,electric ~ punctul M din sp9r\iu urmeaza sa-1 determinam, iar N_ ùn punct pe semi-
. .dreapta OM, indeplinind Qondilia rN. = ON> OM = rM. Voi:.n i~par~i segriièAtul
MN in n par\i de aceea§i lungime, prin p~ctele (situate pe MN) P 1 , P 2, ••• , P~1 :
, . · , .· MN . rN - rM ·
M P1 = 1\P2 = ... - Pn-1N = àr = - . =
n
---=-,
n
unde n este un -~treg mult
. · r'N - r . r - r · . rN - r
mai rRare decît raportul l M , n ►· N. · M , deci Âr =, M ·<rM. Fi~
i r!tf rM. . .. . n_ .' .
k uo întreg cuprins·intre O ~i n-1. In conditiile in care P 0 = M, iar Pn = N, avem
rk =0Pk =OM +
MPk = rM+ kàr,respectivrk+i = rM+ (k+ 1)àr. Deoarece
rk+i - r11, = !l.r4; rk, rk+i, distaniele rk ~i rk+ 1 sint aproximativ egale; se §tie ca in
.aêeste :c·onditii (rk ~ rk+1) diferiteie· tipuri de medii (aritmeticp., geoinetrica, armo-
nica etc.) ,ale .rk ~i rk+1 stnt practic egale, _ceea ce permite ~ya1uarea for\ei médii
,cu care sarcina Q ac\ioneaza asupra unei sarcini punctiforme q, aflata.tn intèriorul · '
' . . . . , Qq \ .
~egmentulm PkPk+l prm ·expr_e~1a. Fmed_iu, P1t,P1,,+1 = -,J Fp1r. ~ FP11.+1 = 4 . . •
· · . ' m:rkrk+1
Lucrul mecanic efectuat 'asupra sarcÏ:IDÏ q, in cursul deplasarii acestei · sareini ·clin
P,,, in ,Ph+l este
. ·
Lpkpk+1
·
= Fmedhi,
.
PkPk+1<1."k+l - 77i) =.9.!L
4ns
(f-~·-f--)•. Rezulta
k k+l ~
-ca fücrul. mecanic efectuat pe~tru deplasarea sarcinii q între punctele .M ti N esté
•
LMN =Ë'
k=O
Lp p
k h+t
= Qq (~
4n~ r. 0
_i_) = Qq (-~- _ _1_)·=·Qq (-1-
·rn . , ·tns OP
· OPn 4m: 0_ rM
__ 1_)•· .
rN ·

]?orninci de la defini\ia poteniialul~i .el~ctrid intr-un punct 'ca marimea fizica

,egala eu raportul dintre lucrul 'niecanic efectuat de cimpul electric la deplasarea
unui corp de -proba: incarcat, din acel punct M in punctul de referint,a N arhitrar
.ales, §Ï sarcina acelui corp VM = LMN §Ï, alégind punctul N de referinia la ·mfinit
q
rN -+.oo~ oht,~em pentru potent,ialul e~ectric creat µe o. s~cina. P,unctiforma Q
,expresia
y·= Lq,M➔co =_!}__·
M q linsrM

. . c) Oin condit,ia de egalitate a foriei Lorentz f qvB, car~ 1tciioneaza asupra =

unei particule,. incarcate electrir.,. într-un oill\p magnetic u~iform, indeplinind rolul

399
 • ... , . .., · '. mv2 · • : . niv 3 '
de forta centr1peta, CU .forta centrifuga, Fèr = -.·-. ,
. · r
ob~mem: qvB = 0- ,

r,
de
unde reiese ca· expresia' vitezei unghiulàre· a mi§ciirii 'circulare uniforme, efectuata
(pe circumferinta ·de razif r) de _.particula incarca~a, tn condi~iile indicate; este ·
V qB
w=-=.-·
-::-- r m

, XIV. 1°. a) Pornind de lâ expresia fortei de frecare dintre un corp §i o ,supra-

F;; = µG = µmg, se determinii fortel_e de frecare între planul or·i-
fa\a orizontala,
zontal f?l corpul 1, Fr1 = µm 1g . 20 N, respectiv, corpul 2, Ff2 = µm~-:- 5 N.
Rezultanta for\elor care actioneaza asupra si_s~einului format de cele. doua corpuri
este lt-= F -- Fri - F12 .· 75 N, iar accelera\ia. imprimata sistemului este
R m '· · ~
a=---=·3~. /
2
m1 + m2 5
Asupra corpului A (de ma.sa m1) ac\ioneaza forta ,,activa" F, iar in .sensu!.
opus for~i F, forta cle f recare .Fri, forta de frecâre.,__Ff2 ( deoarece corpul A trèbu;e.
sa ,,impinga" corpul B) · ~i forta de inertié F12 = ni 2a = 15 N, datorata mi§ciirii
accelerate a c9rpului B. Reiese ca. rezultanta. R 1 a for·telor care ac\ioneaza a supra
corpului A este R'1 --:- F ~ Fri·- Fr2 ~ F12 = 60 N~ céea ce corespundê §Î valorii
ohtinute pentr~ aéceleratia sistemului .(deci §Î a corpulùi A), R 1 -::- m1a.
. For\a ,,acth~a" F 2 care ·ac\ioneaza - · prin corpul A - asupra corpului B
este egalâ eu diferen\a 'dintre for\a F· §Î fortele de frecare Fri,. re~pectiv de inertie
Ft1=m 1a=60 N,. care ac\ioneaza a~upra corpului A, F 2 =F-Fr1 -Fu= 20 N.
-Asupra cor-pului B ac\ioneaza deci forta ,,activa" F 2 ~i - in sensul opu,- forta
de frecare F f2· Rezultanta R 2 a fortelor care .ac\ioneaza ·asupra corpulm B este
R = F 2 - Rt2 = 15 N, ceea ce core.spunde ~i valorH ob\inute pintru accelera\ia
sistemului (deci §Î a corpului B), R2 = m 2a.
b) Vit.eza ~axima Vmax· este atinsa de sistem· in mome~tul t al incetarii ac\iu-
1
nii for\ei ,,active", .Vmax , at = 6 m,. Dupa în_ceta;ea actiunii. for\ei ,,active." -F,
. 5 - . . ' .
_asupra sistèmului niai ac~ioneaza- numai for~ele de frecâre F 11 ~i Ff2, .-deci corpurile -
vor . avea ~ · mif}care . unifor~-încetinita, cu accelera\ia a'· · - Fri + Ft2
m1+ma
=- ug= -1 ~.
l'7, ' 52 .

Spatiul
, sp· pareurs in dura ta t a aètiunii
, • F este
. f ortei . sF =. !!:....
2 t
2 = 6 m. Tran-
scriind formula l!}i Galilei, v2 - v~ = .2a(x-x0) pentru mi§carea sistemului formai
de· cele d6ua corpud ële la incetar~a a~\iunii f orie~· F §Î pîna · la op rire,· gasirn.
ca -v~ax · 2a's', unde s' · èste :spa}iul pareurs în acest timp; Rezulta· ca.
., v2 • . . - . . . . . . . .
~, = - ;;,x = 18 m, deci spa\iul · total p_arcu~s de corpuri pîna la oprire este
s = sp + s' = 24 m. . ·· ···
c) I)urata t' a mi~cariiuniform-incetinite (sub ac\iunea exclusiva a· forte!or
1

de frecare). a sistemului este t' =· ~ vm:x = 6 s, :deci dura ta t"otala a mi§Carii

. . . .· a . • . -.
sistemului este ·r
= t+t' = 8 s. Rèzultii ca dependen\a v(-r) a vitezeL siste-. ·
mului· de durata, '.c- de la aplicarea fort1:ii ·F este. v(-r) = a-r, ·pentru TE lO, t], .
v(-r) = Vmax +.
a'(-i - t), pentru TE [t, T]~ iar dependen\a x(-r) a spa}iului pareurs
, pentru ·aceea§i durata (~oment) -r este· x(-r) .. pentru · -r E [O, · t], respectiv a;:! ,
..·•-' . ··- .., __ ·_. ~·-
400
 . - - , - .. .
:t(T} = s.z+ V~x(-t' ~ t) + ~ -r2 , P.entrlf T E[t, T]. Reprezentarile grafice solicitate-
ale dep~nden~lor v(-r), x(-r) s~nt date in. figurile F.B.62, a §Î b~-
. · ·- -· · -- ·. · 1 - rad
2°. a) Pe }?aza formu1ei lui Thomson,_ ob~inem (,) 0 = VLC = 104 ~ ·
xlrril ·
v tm/sJ : .
24
1 .,1
18 J
'
..'
&· 1
1 1
1
1·
1 1
-· 11 1
1 1 .
1 . a: -
. 1,
'. .; T·S(sf .
O· 2 4 6 8
-b
Fig._ F.B.62

b) Pulsat~a curentului alternativ · este. (,)

. .
= 21t v = 2 ~ 103 . rad
s
. Reactântele- .
• .
. inductive., respeetiv capacitiva, sint Xt =Le,)= 20 n, Xe= c~ = - 1- 500 n, iar ~
,
impedania circuitului este ·
z = V_R_2_+-·(_X_t.______,X_c_)~ ~ 503 n..
1
L~--· . .
10) Pornind de ~a expresia tg 'Puu = ,
R c~ , u~de 'P_u/1 ëste._defazajul intre· · : :·
tensiunea ]a bornele cir~uitului RLC s~rie. ~i intensitatea curentu1ui care il stNibate, ,
rêiese ca pent~u _de(azajul cp dintre curent §Î tensiunea la bornele circuitului -(invers} ·
aftm · - -
- _.!_ -Le.,-- '

c~ R = tg cp =;=1 (p~nt~u cp _; J,
deci pulsaiia (,) a curentului alternativ pentru eare cp
.
= ~-
4
indepline§te
. . ~
conditia _
.
LC<,) 2 + RC (J)··.:.._ 1 = O. - Singura solutie pozitiva a ecua\iei de mai sus este- :
V R 2C 2 + 4LC ....,.. RC · rad · - .., . -_ -- -
(,) = .2LC- _· . = ~ · ·103 - 5-~- Rezulta,-c~ freeven\a curentulm p~ntru
care defazajul dîntre c-µrent §i tensiurifa la bornele circuitùlui este cp =~, este -
'i I ~ I .,--,,--.,-.;a_____ ' ~4 •
' V-
=~
21t
= VR 0 2 2
·+·4LC - RC ;..._, 795 I~
4rrLC ,._ ~iz.
.'

_ 3°. a) Solidul rigid liber (care nu este supus la legaturi: nu este s~spendàt~
11µ are o baza de sprijin ~.a.m.d.) este în echilibru de tr:anslatie, cînd rezultanfa_. · ·
sistemulùi de forte care actioneaza.asupra lui este zero, R = F 1 F'2 4 P~ = O. · '. + + ...
. · · Solidul rigid liber este în echilibru de rota\ie cînd se afla in repaus .sau c!ml ·
__ : se _rote§te uniforni în jurul unei axe .. Pentru 1i fi îndeplinite aceste_ concli\ii este -_
~cesar ·§Î su[èient ca m2....men~ul rezultant·al fo,.-telor aplitate solidului sa fie:nul, • ... _
-+ +
M == 1111 M 2 -~--f:-Mn = O. -· - . . . ' :· .

·401
26
 ,,
b) Presiunea exercità.ta pe o suprafaia oarecare a unui lichid aflat în repaus
~e transmite în tonte direciiile_,i cu aceea§i intensitate·în tot lichidul, cit §Î la pere\ii
vasului care tl contine. . ·
c) Potentialul electric intr-un punct M este o marime fizica ~gala cu raportul
dintre lucrul mecanic efectuat de cimp la deplasarea unui corp de proba ,incarc~t,
-din àcel punct in punctul de. referinia· arbitrar ales, ~i sarcina acelui corp, VM = L •
'. . . . . q
De regula, punctul de· referin\ii-:-- pîna la care se ·race deplasarea - este ales la
distan~a--infinitë: de zona spaiialii pentru care se define§te poten\ialul electric.
· 4°. a) Mi~carea oscilatorie a unqi' corp de masa m, suspendat de·un fir inex-
tensibil de lungime l (pendlll gravitai1onal) poate fi descrisa prin lungimea _orien-
tata {~ > 0 pentru deplasari la dreapta, iar x < 0 pentru deplasari la stînga pozi-
tiei 0, de échilibru) x .a deplasarii - in· lungul circumferin~ei de raza l - fa\a de
pozi\ia: 0 de echilibru à pendulului (v.. fig. ,F.B.63).. Componenta tangeniiala la
circumferinia descrisa de corp a· greutaW G a acestuia Gt = G sin 8 joaca rolul de
fo~ë. 1p lungul direciiei (curbilinii) x de mi~care. Pèntrli_ ca notiunea de perioada
· proprie .de oscilaiie sa-§i aiba sens (oscilatiile pendulului gravita\ional sa fie armo-
nice) este necesar ca for\a F x ~ -G sin 8 sa fie propo~ionala eu ·deplasarea. x,
Œea ce se i~timplë. - avînd 1n vedere ca 8 = ~ (daca a· este masurat in radiani)
. . l . .
- doar daca sin 8 ~ a( = ·;), ~proxima\ie valabilii pentru 8 < 1 radian, deci
in cazul micilor .osc~la~ii. Constatam ,ca, in cazul micilor oscilaMi ale pendulului
_gravitational, forta care aciioneazë. in 'lung:ul direciiei x a circumferi~ei de raza l,

------1c:::::Ja-----·•~l
Rp
Fig. F.B.63 lig. F.B.6~
1; 1

.F ...... = -G° sin ·8 ~ - i x

mg este echivalenta eu cea exercitatë. de un resort
. de con-
. .stanta elastica k
,
= mgz • Rezulta ca perioada
.
proprie a micilor ·oscila\ii ale pendulu-
.
lui gravita\ional poate ·fi dedusa din expresia perioadei proprii a oscilatorului armo-
,nic elàstio 'Il = 2n "'V/ mk , dace. pep.tru èctnstanta k se ia k
' .
= ~;
i
se ob\me astfei
. .
r ....
:Tmiel ose. pendul ·gravita\lonal = 2n V!. •
' ' g
· - b) Intensitaiile li, là ale cureniilor electrioi prin fiecare dintrè rezistorji de
-rezistente R 1 , re·spectiv R 2 , lega\i în paralel (v. fig .. F.B.64), se exprima in func\;ie
.d~ tensiunea U la bornele grup~ii, pe .baza legii lui ._Ohm, 11 .
. ,
12 . _ i,
1
! ·•
.Gonform ~rimei legi a lui Kirchhoff, între intensita\ile l"J,; 12 §Î intensitatea I a curen•

~402
 +
' i •
· tuhii- tn circuit, exista reiaiia 1 == 11 12 , ~eci rezistenta Rp a rezistorului ~~rê; ·
- inlocuind. gruparea derivaiie a celor. doi :rezistori. considera\i - ar determina
acelea~i valori ale intensita~ii 1 a ·èurentulu~ 1n circuit §Ï tensiunii U la bornele- ·
· sale satisface . rela\ia · .J
u = .11 12=.-·-+,...-,
· 1 =---.. +
u u . . de.un-d.e-.
1
1 . 1 1
=-+-·-·
. · · Rp R1 Ra · · Rp R Ra ·
1 ·
1 • • .. 1

· Rezulta ca rezisten~a echivalenta a· doi rezis\ori lega~i în paralel este d.at~ .

· R = ---"---
d e expres1a 'R1& . · · ·-
p ~+~ . -
c) Alegem ax9:.0x dupa direc~ia §Ï.în sensul vitezei initiale ii 0 a electronulùi
iar axa Oy - in .planul care deljmiteaza zona {actiunii) cimpubri electrfo: ~form
(presupunem aceasta zona cuprinsa inti:e valorile O ~i X ale poordonatei x) - dupa
dir~c~ia, dar in sens opus celui al . intensita~ii ciinpului electric uniform
· (v. fig. F.B.65). Oeoarece sarcina electrica a.elec.tro:J}ului este.negativa (-e), for~a care
· aciioneaza .·asupPa. -lui in •.cîmpu! elect~tc
\ . con:;itlerat are directia. ~i sensul axei Oy>
- ,

-Fig. F.B.65

~~ valoarea F = eE, unde 'e este s~cina electrica. elementara.. Rezulta ca, ~n zona
éimpului electric uniform, electron~lui ii :va fi imprimata o accèleraiie avind ~irec- .
\ÏR §Î sensul axJi Oy §Ï _val~a~ea au -:-- : ,. unde m este masa electronului. Intrpcît
-pe direc\ia Ox asûpr~ e~ectronului nu· aciioneam nici o for\a, componenta x a vitezei
' sale ramîne constan~a §Ï egala CU viteza ini\iala, Vx -:-- Vo; in consecin\a, durata
in care electronul travfurseaza zona cÎ~pului electric •unifor-m este •t = X·, iar ·devi-
. Vo
a\ia transversala {pe direciia Oy) a electronului in zona cimpului electric uniform
-eE . 2X2 . l n cazu· 1 in''care electronul ΧI. contmua
2
. este YE = a.y • -t =' . mi§carea, V • •

2 2m vo '
ie~ind din zona cimpului electri~, pe dist~n\a' D pîna la un ecran (v. fig.·. F.B.65),.
· •\inind seama cij la ie§irea din zona pimpului uniform .componenia y a ·vitezei elec-
I

, tronului este VvE = ayt . qE • X ' iar timpul .in care electrônul strabate distanta
m ~ . . -
9
·n• este tD = D ,
~
devia\iei YE i se adauga de:via}ia suplimentara. v11~iD:::;::
. . m~
~ •. XD; ·
.
deci devia\ia tran~versala. totala cbnstatat~ pe ecranul de observa\ie va fi
. E
Yccran = YE VyEtD = ~ X(X 2D); + 2",lVO,
+ .
ln- fine, dacii pentru obtinerea cimpului) electriè uniform se utilizeazii un con-.
densa~or plan, int}'.e armaturile
- .
ca~uia -~. ·aflate
.
'la dista:nia d -: se aplica t'ensiune~-
r

/ 40~
'26*
 l!, atunci expresia deviatiei (transversale taia• de :· directia· vitezei ini\iale ii0) ,·
electronului capata forma: / '· . ' '
·y= !~~
2
X(X_+ 2D).
XV. 1°. ~) ·Pornind de la expresiile caldurii primite de calorimet~·u ~i apa
din: vas in cursul incalzirii · de la temperatura ta la. temperatura finala 8,
Qp = (C +
ma:ca) (8 - t0 ), tespectiv caldurii cedate de bila de fier în ·cursul r'acirii,
l~e la· temperatura· sa· initiala t1 la cea finala 8, Qcc<J = m1 cii'c(t 1 ~ 6), .ob~inem
€cuaiia calorimetrica a sistemului in forma ' ·
(C + maca) (8 - ta) = m1c~c(t1 - 8).
Rezulta ca te.,!Ilperatura finale. a an~amI?lului este
a = ~lCFetl + (C + maca)ta :::z 12,020c.
lniCFc + C + mqca
b) Intre t_emperatura initiala t1 ~i cea f_inala 8, v·olumul bilei de fier se m~dificn
(:-:eade) eu .6. V....:.. V0(1·+ y8) - V0 (1 +
yt1 ) = V0 y{8 - t1 ) ~ 317,95. · 10:-9 m3
(:::;::: 0,318 cm3). · .
- c) ln conformitate eu legea lui Jurin, denivelarea car.e apare in tubul capilar
. . d . • . .
care are raza r = -- = 0,4 mm este
2

~· h = ~ = 0,0365·m (=3,65 cm) .

. . pgr .
20'. a) Deoarece imaginea este reala, •avem x 2 > O. Intrucît în enun~ nu se
1wecizeaza natura _obiectului, se suhînielege ca ~i acesta este real, x 1 < O, deci
rnûrirea liniara ~ = xs < O. Cum in eriun\ se aratii ci{ 1y2 1= 3 I-Y1 1, rezulta_ ca
. . . . . X1 { ·• .

-~ = YY! =. xX1 =··-3. Conform

2 2

. ·
enun\ului, dh,;tan\a dintl'.e obiect ·§i .imagine este
- · '•
d = x 2 - x 1 = 0,8 m. R·ezolvind sistemul format de cele doua ecua\ii de mai sus
în x 1 §Î x 2 , se ob\in poziiiile. obiectului, x 1 = -0,2 m, respectiv iin~ginii,. x 2 =·0,6 m,
•fata de lentila. . . . -- . . ,
• h) Din formula fundamentala a lentilelor- - ~ i ~i ;def4üiia ,convergen\ei,
a f ·.est e f· = - = 0 ,15 m.
1 · · 1 . 20 d· t ·· ·
. , "' C8. ., c· = - · f oca1.:,. 1
gas1m - - = - 1op ru, iar d.1stan\a
· .
. ~ ~- 3 . C
c) Din expr.esia convergen\ei in functie de marimile rizice ca.ràcteristice unei ·
lentile subiiri, C·' . (n ~ 1) (! + ; ) ,
gasiin indicele de· ·refractie al lentilei,
1 2 .

n ·. 1 + RiR .C = !_. (~ 1,667).

2

R1 + R2 3
. A +·8min
sin . . . , .
2
3°. a) n = . ,_, unde n, este fadicele· de refrac\ie (relativ) al pris-
. A . • .
sm-
~ . . .

m~i~ .A es\e, unghi~l (refringent al) prismei, iar 3mtn este unghiul de deviatie
m1mma a unei raze de lumina monocromatica care tra.verseaza prisma.
. b) Ecu.aiia (lui Poisson a) transformarii adiabatice este data de una dintre
~xpresiile echivalente, p VY = const, TVY- 1 · const, unde p, .V §Î . T sint respectiv
presiunea, volu_mul §Ï tèmperatura absoluta (termodinamica) a gazului perfect, iar
Y= iPest.e exp~nentul a9,iabatic al gazul_ui (Cp §Î Cv sint caldurile molare la
V. . .
. presiune; respectiv volum constant, ale ga·zului)~
 ..
I ·

\ ' .
· c) i > l :...:arcsin ns , unde L~ste ung-hiul de inciden\a, l_ este unghiul' Jimi~a·
-: .· . . · . .ni . . '. . ' . . . ·' : . ·. . . . .

( pen~ru care _ùnghiµlde r~frac~ie r, : ; ) ~ n2 este indicéle .de refrac\ie al J.lleéliulu,i; ·

pe s1i_prafata caruia se .produce · r~fle~ia totala, iar n 1 ~ste indicele de r,efrac;}ie.: al. . .
r· mediului de in~ideni~ -~~ interioru_l c~foia are loc refl_exia totala~. 'Pen~ru a se iùte,~ .,'
.produce reflex1.a totala este necesar ca n 1 > n.2 • . · · :· ·. · · · ·

· 4°. a) Condhia nec~sara ~i sufioi_enta pentru •ca doùa unde ele.ét'romagnetfoe . ·

(in particu]ar, lu!fiinoa.se) sa-interfère ·este ca media in ti~p 'a produsului scala,r, al
int.fn~ta~ilor cimpurilor electrice ale celor doua Uf\de sa fie diferita de .zero (neimlâJ,·.
<E1E 2 > =J: O. . · ·
h) .Numarul de molecule ·dm.tr-un.- mol de subst.an\a se nume§te nu~arul luL
Avogadro. Deoarece ·molul esbe, é~Iititatea de substant~ a carei masa, expr~niata
. jn grame (aceasta nu e'ste unitate SI), este nulll1:lric egala cu.masa moleculara rela:-
. tiva a substaniei, 1n SI numarul lui Avogadro se · da pentru un. kilomol, -~- .
NA ~ 6,023 .•:' 102a molecule
· kmol
c)· _Ecuatia.termica de stare a ùnui gr11. perfect este data de formula fundamen-, •
tala a teoriei cihetico-moleculare a gazelor (dedusa exclusiv teoretic, pornind de ~a
ipotezele de baza ale t~oriei cinetico-:mQl~cularè), p
.· • '
= : ·n: ~
,:>
m: ,
-
precu~ .·~~
•
~de
c-cua\i.a Çlapéyron-Mendeleev (oh~ih.uta- pornind de Ja rezultatele experimentalek
vRT .·---- -·- ·
p·=--· 9
r , V . . . . . . . . . .·.
:· Pentru Ca :rezultatul obtinut. fn..-baza · teoriei cinetico-moleculare sa fie corn.. ,·
patibil eu :cel ~xpeciro:entà.1, e~i~. nêè~sar· ca:
·. · · ·. . · ···
~ n • mv2
3
2
== :vRT , adièa ~nergia .cinetica
·V · ·
media de transla~ie a uriermol~cullsi
. .· - ·. · ·
fie d~ta
·
d~ expresia mv
2
2
_- _
·
.!2 .'vRT ·• · 1~trÜcitt'
nV · . · ·
prbdusul concentr~iiei n. a. numarului de molecule în unitate a de volum CU vo~u-.,: '
mul V al gazuhri· ne da numarul total N al moleculelor. d~ gaz,_ N = n V, iar _rapor-:
_. tul dintre. acesta §Î numarul v de (kilo)moli ne da nmniirul lui Avogadro,
. ~ V ~ N = NA·, ~xpresia \·energiei cirtetice medii de . translaiie a . unei .mqlecule
V V .·•.·. ·· · · . · · . · . ' . '
. , :, .f
~1r . . 3 RT 3 k. T .d . R . I . B .lt .
=- - e ir. = --.. este constanta m
7 .

·
.capata: orma-
.. , ·
.. -_
2- . 2 NA
= -2 · ,· un
·: · NA ..
o zmann.·
. ·
Prin definiiie, _viteza termica a unei molecule de gaz"coïncide eu ·viteza ·medie · ·
patratica a moleculelor, ·i·T = -,/ v2 • Din_exprèsia .dedusa. mai sus a energiel cinétice
.
medii · de transfaiie
.
a unei molecule,
. . . ...
reiesè ·ca' . .
. . - '

VT= ·if.. - -v·. -3RT.

V2· .
=. . - = y·.--,
µ· .
3k.T .
m

,n·care m este ma.sa unei molecule a,' gazulu,, iar µ=mN A estemasa molara a gaz~ui.
XVI. i~. -a)
Alqnècarea- lat~ra~ii ·a~automobilului se· va_. produce daca· f~rj,~
, , Iorta
centrifuga· depaseste , de frecare la âlunecare
.\ , drum, F
dintre roti si !!!!!_
R· · ~• et.=
~ Frr = v-Fn == µ.G - µ.mg. Reiese ca vite_za minima -~ automobilului pe drumùl ·
circular de raza Ff, la éare se produèe ali?-necarea laterala à ~utomobilului este

J .
VJJitn.. V µ.Rg ._ 20 ,ms '•
405'

' .......

..
' . \ - -
- .
 b) Unghiul 8 format de ·vertièala cu raza vectoare (fa~a de centrul C de greu-
tate al automobilului) a punctului in care o roata atinge- solul este dat de relatia
2
(v. ~i fig., F.B.66): tg· 8 = d/ = 2 .. füisturnare~ autb~obilu1ui se p~oduce .daca
-
rez~ltanta R = Pc
• •• • .. • .
+.• ·
.h
• ·
.
., .
'
G a for\ei centrifuge eu greutatea automobilului iese din
., ]?
haza:
rnv2 1 , .
de sprlJll} (spa\ml dmtre ro\1) a acestma, ceea ce se întîmpla. daca. ~ ·= - • --- ·=
G R mg.:
= Rg
tl' ;?; tg 8 = 2h
_!! • Rezulta ca. viteza minima v:nin a automobilului pe drumul cir-
cular de raza R la care se poate yroduce rasturnarea vehiculului este

11:.in .· . V! ,Rg ~ 44,7:,

11)
/
iFig. F.B.66 Fig. F.B.67

_e) Notam-cu P punetul de contact eu drumul al ro\ii injurul careia.se produce

rasturnarea automobilului, iar eu C'. ~i ·eu C" - cea mai inaltii pozi\ie atinsa de
. pentrul · de greutate C al ~utomobilului in cursul rasturniirii acestuia, respect.iv
pozi\ia corespunzatoare riisturnijrii eu un unghi de 90° (v. ~i fjg. F.B: 67), iar h' , 1
§Î h" ~tniil\imile purictelor C' §Î C" deasupra drumului.. Din geometria problemei
(v. fig. F.B.67J, reiese ca h' . C' P = C"P = CP.= Vh 2 +
d 2/4· ~-Q,894~ -.m,.
. h" = C"P •· sin
1ar .. 6 = -d = O·S
. 8 = CP ~ sm , m. . ·
. .. - 2 .
Rezulta ca lucrul mecanic (maxim). consumat ·de automobil pentru a se ras-
turna este L = mg(h' - h) ~ 103 • 10 • 0,4944 = 4 944 J, iar lucrul mecanic con-
. sumat pentru a se rasturna cù 90° este de numai (datorita reprimirii unei par.ti clin
energia consumata, in timpµl coboririi -centrului de greutate din C' in C") :
L" = mg(h". - h) = 4000 J.
d) ·neoarece alunecarea porne§te din repaus fa ta de direc\ia radiàla (oricum~
viteza de alunecare are direc}ia ·razei vectoare faia' de centrul drumului circular-
dec~ cog_tribuiia impulsului de aluneca-re la mom.entul cinetic fa\a de centrul cer-
cului, R X mva1un este nulii), mo1.I1entul cineti~ al automobilului fata de centrul
cercului, in momentul alunecarii:, este L = R X mvmin• Deoarece viteza Vmin a
automobilului în · rnomentul alunecarii es~e perpendiculara pe raza vectoare R.,
· momentul cinetic in momentul alunecarii are direciia verticalei, sensul dat de regula.
burghiului ,drept (v. §Ï fig. F . .B.68) §Î modulul egal eu IL 1 = Rmvmin · 2 ~ 106 J .s.
ln ~od a~emaniitor, momentul cinetic L' al automobilului, considerat punct mate-
rial, fa\a de centru~ 0 al drumului circular, in moipentul rasturnarii automobilului,
are aceea§i direct,ie §Î sens ca §i momentul cinetic L din momentul alunecarii, avînd
insa valoarea: 1 L' 1 = Rmv~ ~ 4,47 · • 106 J .s. ·
. 2°. Fie H = l(1 - cos·«) §i h = l(1 - cos 8) inill\imea sferei, deasupra pozi\iei
de echilibru, la mo1!1entul ini1ial, respectiv inal\imea: maxima atinsa dupa ciocnirea

406
 '~

. plastica (v. ti fig. F.B.69). Viteza. v0 atinsa · de sfera (imediat) ·înainteà. ciocnirü
plastice poate fi detè~minata pornind de la, legea conservarii energiei mecanice,
!!... v~-= Mgil, de unde · v0 = 2gH = V ~l
•~: . • •
1
.V
(1 - cos a:) ·. 7 Iil.
• I • s:
,.

·1.<,,,...._. -
h.
____ ,,.
./.I} .
~,,,, . . H .
D
-.,--.----~-----..::---------
;. . j
!Fig. ~.B.68 Fig. F.B.69

. fn ·mod aseman~tor, viteza v,

a ansamblului sferâ +·bila imediat dupa éioc-
nirea plastica poate fi dedusa din -condiiia de conservare a energiei mecanice, .
(M ~ m)•1 = (M + m) gh, obyinlnd vr - V 2gh == V 2 gl(i - cos 8) ~ 3,62 : •·

•. Condi\ia de conse~vare a impulsului ansàmblului sfera .§i'bila ·dupa ciocnirea

· -plastica à acestora are forma 1Jfv 0 - mv = ±(M m)vr, ~de veste viteza bilei · +
inainte çle ciocnire;.semnul ,,+"
coresp:unde cazului tn care - 'dupa ciocnirea plas- -
tica - sensul mi§carii 'sferei se pastreaza. (situatia din figura l;i1.B.69),· iar s~mnui .
;';-" corespupde cazului tn care - dupa ciocnirea plastica--:- sensul mi~c~ii sferei ·'
se inverseaza. In P,fÎII\ul caz (cel din figura F.B.69), se ob\ine urmiitoarea expresie
-fji valoare a• vite~ei_ v a bilai înaintea cîocnirii, v === Mvo - (M + m)vr ~ 80,88 m •..
• · · • ., . m · s
In cazul în cara, dupa ciocnirea plastica, sensul mi§carn sferei se inverseaza, se
.ob\ine p~~tru ~teza v a bilei înaintea ·c~ocnirii urmatoare~ expres~e ,ï valoare: . ·
'O = Mv 0 + (M + m)vr ~ 269 ,12 m •
, m s '
p 1.

,,1 '
0 V, ~- V
Fig. F.B.70

·"3°. a)' Cru.dura primita de gaz tn cursul incii~irii izocore 4 ~· 1 (fig. F.B. 70)
,este Q41
',vCv(T1 - T2) •
5
tcr1_-
T2) = 2,0775. 10 J, iar caldura· primità 6
jri cur.sul destinderii izoterme 1-~ 2 este

. ' . ~12 = V 1!T1 ln ;: ~ 3,~24 •: 106 .J ( 3,324 MJ).

407
,·'
 Caldura absorbita de gaz într"'.u~ ciclu r'eiese ca_ fiihd .
6
.Q1 = Qabs = Q:u+ Q12 = 5;4015 • 10 •:,.fC _5,'4015 MJ).
b) Caldurà. cedata de gaz in cursul racirii izot~rme 2 ~ 3 ·.este Q23 =
=
• vCv ( T 2 ~ T 1) = -,-2,0775.• 10~ J, iar caldura cedata in cursul comprimarii
- - - . ·: -v·. .
1zolerme 3-+ 4 este Q34 = vRT2 ln_!= -2,493 • 106 J.
- - . Vs _ _ ' .·
· Cii1dura cedata de gaz intr-un ciclu va fi deci Q2 -:-- Qccd .· Q23 + Q34 =
= -4,5705. _10~ J. . , ., 1

c) Lucrul mecanïc-· efectuat. de ma~ina intr-un ciclu··.este . L = Q1 + Q2 =;=

= O,~~ • 106 J (-:- 831 kJ). , · .
· d) Randamentul ma~init termice consid~rate este·
· ·L-· · 2
'1) = - = - ~ 0,154. (15,4%)-
, Ql 13 ..
· e) ln èazul in care Ïna*in~ termica-ar lucra dupa un cièlu Carnot· între tempe-
raturile T{ ~i T 2 , rand~mentul sau ar fi . - __ _ · . ·
°l)c = 1- Ta = .!. = 0;25 (25,%).
- T1- . 4 . .
4°. a) Acest subiect a fost trata:t la 11.5°.: :à.·
b) Acest subiect a fost tratat la XIIl.4°. b.
c) Acest subïect a fost tratat la 11.5°. b. · · - .
5°. a) Acest ·subiect a fost tratat la Xl.3<\ b. 1
1 b) Dupa cum interactiune·a lichidului dintr-un tub capilar; eu_ peretele tubùl~i,

caracterizata de forta de_ adeziune Fa, este mai inten~a (Fa > Fe), respectîv mai
slaba (F0 < Fe), decît iriteractiunea lichid-lichid (caracterizata de foria de coezi:-
uneFe), lichidul din capilar urca deasupra nivelului lichidului din vasul·exterior, res-
pectiv coboara fa\a de acest nivel (fig. F;B.71.a~i b)~ In conformitatEf eu defini\-ia
tensiunii superficiale a a-unui lichid,.foriaF care aeiioneaza asupra acestuia - de-a
lu'ngul èiréumferintei de raza ·r egala eu cea a -tubului capilar, _care constituie ·
conturul meniscului lichidului, · là. contactul cü ·pére~ii tubului :- ar~ 0valoarea
F = lcr = 21rra, directia verticale. si sensul in sus (daca lichidul ,,uda" perete!e
- tubului. adica Fa> Fe), respec~iv in jos, daca, ljchidul n~ ,,uda" peretele tubului
Wa <F~). _ - ·
F
:a Î . b

I
--~r_- _- _-;- -fi_-__ ::--~ - _- \
=-~~-~-~- -~~~~; =~~ ~t~- ?Ii
Fig: F.B.7J

' La echili.bru, greutatea G a Iichidului aflat Jn. tubul capi_lar _deasupra nivelului
exterior (cazul Fa > Fe), respèctiv a lichiduluïde~locujt sub nivelul, extérior (cazul_
Fa < Fe) este egala ·eu forta F de tensiune _superficiala, G = m-2hpg = F. = 21tra-.
de unde reiese cil inaltimea h eu ·care· urca lichidul in capilar deasupra nivelului
ex terior (cazul Fa > F c), respectiv eu care coboara lichidul in capilar sub nivelul
e.xterior (cazul Fa< Fe) èste h = ~ (legea lùi 'Jurin). ·
pgr \.

408
 ·1•

. o) A~st. sµbièct a fost trat·at_ Ja_ I.4°.b~

' . . - . ' . - . ·: - . - . • . . . -!
· ·· ·· · xvn.1°. a) Intensitatile 1 1 , 1 2 ·. âle. cureniilor din circuit in cele doua cazur-i
sînt: li.= .E _ , 12 = . E • DeoEµ>ecé, conform enuniuiui~ pu.terea_disipata in
::: -. R1 +r· . 'R:f+r _·. - ' .
cir~uitul. exterior este_ aèeea~i .in ainbele cazuri, P
· - . - · _,· _ ·.
= R 1lr == (B- E2Ri
+ r)
= R 2~ _:__ _- ·
2 ·.
E2R . . \ . ., -- . . .u. ' - -
+ r) = R2(R1 + r)
l

-
2
, gasim ca R 1 (R2 2 2
, de unde: _r -:- V R 1R2 = 6 .a.
.(R2 + r) 2
. - .• · · · · •· -· , ·

h) Din expresià de m~i sus ·a puterii._P disipate in. circuitul<ext~rior, reiese

ca·:E = (Ri +·rf' / P = 50 V. - -
. V Ri . .
. _ : c) Deoarece . pute~i_le _tot~Je :' depitate -de : sursa in cele ._ doua cazuri -. sint
. '· W · E· ·
P, 1 = __._, P,2 = ---J- , randamentele "'lu_ 1J2 ale transferului dè putere in ·cireuitµl
. . !li+ r . R2+ r · . - ·
· .. -"d r· ·t i i t -- _·p · . . . p d • "Ill P,2 R1 + r 2
extèr10r, e 1m e - n enuny, s n 'Yli = -- , "Yj 2 = --- , ec1 - = -·- = . .
t
.=:=~, '.·
.., . _. _ · ·fu . - \: · Pt2 · 'l)a .., Pu . _:[!2 + r · ~- 1
rezulUnd · ca randamentul tr_a~sferulm_ ~e _pute~e de la sursa la c1rcmtul -exter1or
este· mai inare ·1n· cazul cone~tarii rez~stor~ui·cu re·zis~ent.a electri_c~ mai m~re (~2)..:
Randamentele. 71 1 , 1)2 ale transferulm ,de putere _ in .mrcmtul exter10r, in· cèle doua
, . • .. Î t -- __ p --- P(R1 + r) - 0··-4·• i4·001) t". - - P{.Ra+ r) - -0 6
cazur1, s n _'Yli :. _Pu -- _ .E,. _ __"'· - , , _10 , respec 1: "1J 2 : - J~~ _- _, •
.' 2°. a) Din condifia· de conservare 'a_ impu_lsului (initial neglijabil, al ~ucleubû -
exeitat ~Be*), 0 .P(!He)+fiy, reies~ ca p(:Be)_: P-r = ..! .- Èy, unde Ey ( ·_rt,6 MeV)·
C •- .
este energia fotonului y rez\J}tat in urma dezexcitàrii. Deoarece p(:Be) · c = Ey~:::f
~ 17,6 MeV~ m0(fBe) · c2 _·-7 452 MeV, reiese cii mi~carea de recul a nucieului-
:ne este relativ -lenta (.v <: c), . çleci energia cinetica de recul a nucleului _!Be
., _ ._ -2 E2 ·
poate fi exprimata neyelativist Ec·=
0 - _ .. 0 -
~0;166
.
MeV- . ' t:.
..m
- .f°'m' ·= !.v
.. m c2
0
1 •

b) Conditia de_ conservare a e0:ergiei hi _dezintegi:area 1Be* ~ îBe + y, ~e

0

forma W0 (~Be*} = _W0 (îBe) + Ec + hvy; unde W 0 (:Be*), W 0(:Be)_ sînt energiile ,
de repaus ale -nucleului excitat, de bei:ilfü, respect.iv a nucleului :Be in stifrea
fundamentalâ. Re~ulta ca energia totala · de dezexcitare este Edcz = W0(:a~•) -
-:-- W 0 (:Be) = Ec + llvy ~ 17,766 MeV. -
3°. a) Pornind de la 'expresi~ i = ":: a interfranjei observate î_~ figura de
. ii1terferenta flbtinuta eu un dispozitiv Yourig, rezulÙi ca lungimea de unda
a radia tiei folosite este · · - · ,
· 2li : · ·: .._- -_-' '
À. _ri= 0,75 ·. ~0: 6
m.(= 750 nm) ..
. ~-- b) Deoarece lungilllea de u~da: À1 ·a radiatiei considerate. intr-u_n mediu de_
indice: de refractie it_ esté ·y · -1. ·, expresia "'interfranjei i' ·care esf~ observatii pe.
n .
. - ., ,.'D., -iJJ i ·d . . . . .. f . b ah. t -
ec.ran clevme 1, = -·-- := -'-;-_:_ =-:-; un e 1, este mter ranJa o servata __m __ s_enya
w 4

2( . n-,_l n _
Jichid ul ui. Rezulta · ca n = ..!:.. ~ ~ •
i', 3
'
_ . 40 (UL)
• a")Q_,_ __ -_-_. : ~ =;:- _ ,
(u") .CJ>oL
:;:::: :-_,
1
__: -_ _ . - · - - · ,
\
un de U L . ~1·u_c sînt
. ~ensm-
-•
. . U (l>-c.iQ U (,)=<r>o h - _'"oRC . -.
·nifo Ja hornele hobi11ei,. respectiv, condensatorului (la rezonanta), U este tensiunea ·
(~~e_ctiv~): là bor~~le è;Îrcuitului, (1) est.e_· pulsatia tensiunii aplicate _fa. bornele
 circuitului, c.>o este pulsa\ia la rezonantii (,,proprie" a circuitului), _iàr ~' R ~i C
· sînt respectiv inductan)a bobinei, rezistenta rezistorului ~i capacitatea condensato- .
rului din · circuit. ·
b) <1>6 . , ; , un~e <l>e e~te fluxul de energi~ ~a~lianta_, · iar W este energià•
care trece prin aceastii suprafaia in unitatea de timp. Conform defini\iei de mai
sus a fluxului de energie. radianta, unitate a sa. de masura este ,vattul.
1e _: ~~·, unde 1e este intensitatea energetica a ~ei _surse punctiforme,
iar Â.<1>6 este fluxul de energie radianta emis de aceastii• sursa în · unghiul solid nn.
ln conforinitate cu defini~ia data, unitatea de intensitate en~getica este watt.u~
pe stëradian (W /sr). . ·
Ee = !~e, .· unde Ea. este iluminarea e nergetica (i~adierea) .a unei supraf~te
elementare de arie .6.A, iar Â. tf>8 este fluxul de ene,rgie radian ta incident pe suprafava ·
elementara considerata. Pornind de la defini\ia de. mai sus, reiese ca unitatea cte
iluminare energeticâ este wattul pe, metru ~atrat (W/m 2). _
1
Ee = ,...~ • cos. 6, unde Ee est~ _ilu~inarea energetica a unui element
. .
.. de·_
suprafa~a avind normala n, I e este intensitatea energetica a sursei punctiforme car~·
produce ilumin~ea ·elementului de suprafaia considerat, r este distan\a de la sur.sa.
punètiforma la elementul de suprafata, iar 6 este unghiul ascutit format de norma~a
fi cu raza vectoare r a elementulu.i de suprafa~a in raport ·eu sursa punctiforma.
(v. §Î figura f.B.72)_. · . . · · · ,....
s

;.·::

· .. ··:

. ••!

. V= :e 0
unde· V este sensibilitatea spectrala relativa a ·ochiului, <I»e«>·
·,

este _fluxul constant de energie al radiatfoi eu lungimea de · uncÜi ). 0 = 550 nm

(lung1me 4e ~d~ ,I~ .c~e_.'!-pare cea_ mai p·uternica. senzaiïe vizuala), iar <I>e este
fl~xul ...de en~rgi~ a rad1at1~1 cu lung1mea de unc\a )., care produce aceea~i senzat-ïe
VlZUala Cà fi <I> eO~ ' .
· cl> = KV<ll8 , unde. cl>. este fluxul lum.inos, If este echivalentul fotometric al-
radia\_iei '(c~nstanta' egala. cu 675 ,:) , · V este sensib~litate~ spectralii rela~~va
a ochiuhn, 1ar <1>8 este fluxul de energie radiante.. . . . :
· ~ = : , unde 1 est~ Întensitatea luminoasa a unei surse punctiforme, iar
â<I» este fluxul luminos ~.mis de sursa in unghiul solid Â.Q; Intensitatea luminoas·a
este mari~ea fu~drupentala a fotometriei, iar unitatea sa de masura (candelâ.,'

419
 r •

.-simbol qd) este unitate_fundamental~ .in. sistemul interna\ional (SI). Candela este· :
, .i~tensitatea
.
luminoasa,
. . .'
în direcµa
. .· .
normalei,'
'.
a unei suprafete cù aria. .600t000 m.etri
. -
··pàtra\i, a unui corp negru, la temperatura de solidifieare· a platinai la presiune~· de
: t01 325 N~ • ln confol'mitate· eu definitia de mai sus ·a intensitaiii luminoase, '
• ru- •· ·
•lonitatea · de · masura a fJuxului luminos - .Jumenul - este flufol Iurriinos etnis-
fritr-un unghi solid egal eu un steradian de catre un izvor luminos punctiform avînd
. int'e1witatea· de 1- candela (1 lm . .:. . 1 cd· 1 sr). ·, ·
· · <l> = 4~1, unde <I>- es·te fluxul lumino~ emis de o sursa d~ intensitate 1 hi toate
<lirectiile. ·
· · ..,E = ~<I> , unde E este iluminarea unui element de suprafatf eu aria ~A,
LlA ' · ·
.. iar Ll<l> este fluxul luminos incide.nt pe elementul de suprafata considerat. In con-
formitate eu <lefinitia de mai sus, unitatea de• masura a iluminarii - Juxul
(stmbol Jx) - repre_zintà iluminarea unei supra!ete cu aria de· 1 m2, ca,re prime~te
un flux luminos de 1 lm, uniform repart~zat pe aceastâ suprafata (1 Jx = 1 lm/nr2).
1
E = .. •cos
r·
6, unde E · este iluminarea · unui element
.
dé suprafata avind·.
normala·n, 1 est~ i~tensitatea Iuminoasa a sursei punctiforme care produce ilumi- _
narea elementului de suprafa\a considerat, r este distanta de I~ sursii la elementul
<~e suprafata, iar 6 este unghiul àscuiit format de normala n cu direcfia d~ observare
a.sursei, din elementul de suprataia considèrat '(v. §Î figura F.B.72).
5°. a) Poteniialul_ electric intr-un punct M este o marime fizica egala ·eu
raportul dintre lucrul meoanio ef~otuat de dmp la deplasarea unui èorp de frohà
incaroat, din acel punct in punctul de referinta arhitrar ~es, §Î sareina acelui _corp,
· V.u _= L. De regula,-:se a1ege punctul a·e referinta {pîna la care se face deplasarea)
. q
l~ infinit.
Diferènta de poten~ial eleotric VM - VN· dintre douii puncte M §Î N sau
tensiuJJ,ea electrica U dintre aces te puncte este o ·marime fizicij. egala eu cît~ clintre
· Jucrul mecanic efectuat de cîmp la deplasarea unui corp ineareat înire cele doua
puncte §Î sa~cina el.ectricii a cîmpului, U · VM - VN = L. ·
. . . g '1

b) Energia de ionizarë a a~mului de hidrogen· .tn stare ·. fundament~a este

. ~µ@tgia minima care trehuie transmisa. acestui atom, aflat in s~area fundam.entala, .
pentru a-l ioniza. Reiese ea energia de iol1Îzare a atomului .de hidrogen in stare
fond amen tala, este egalii eu energia de legitura. a aeestui atom .in starea fundamen- -
tala §Ï eu valoarea ahsoluta (modulul} energiei totale_ 1n starea fundamentala, __
Wion. 1 = W1eg.1 = -E1•
, . : XVID.1°. a) Intensitatea curentului fotoelectric la • saturaFe este direct
· propor\ionala eu. fhttul. radiapilor electromagnetice incidente, · cînd freoven~a este
a
· co.nstanta {prima lege efectului fotoeleetric extern). · . . . -1•
. · Energia cinetioa a fotoelectronilqr ·emi§i cre§te liniar eu frecventa ràdiatiilqr.
elèctromagnetice §Î nu depinde de fluxul acestora ·(Iegea a doua). · .
· · · Efectul fotoelectric extern se poate pl'.oduce numai dao~ fr~cventa radia~ei
incidente este mai mare sau cel putin egalii eu o valoare minima, specifica fiecarei
substante (legea a treia). · . ' ·
Efèctul fotoelectric extern se pr,oduce practic instantaneu (legea a patra)• . ·
h) Acest suhiect a fost tratat la XV.3°~ c. , r
.411.
 ·•. I

.
c) D~finitia ·randariümtului unei ma§ini termice este· "')
. . : . . . ·.
= Q1L,
. .
undè L éste
lpcrul· mecs.pic· efectuat de ma§ina termica într-un · ciclu, iar ·Q 1 • este __ cald~r~
primitii de ma§ina termica. bü1·-un :èiclu. ·Expresia: randamentulm une1 ma§Im
. care func\ioneaza
termice . . l u c· arno t (revers1
-dupa-· un ~1c . 'b'l) · -'l'i T 2_, un de
1 _es t e ") = Ti

T1 este temperàtura termodinamica (absoluta) a sursei calde, iar T 2 este tem-

peratur~- termod inamica a sursei reci a ma§Ïnii. . · ·
. ~· .. · : . 1 1 f
·
2°. a) Formula ogJmzilor sfer1ce este -
.
2 . . .
= - = - , unde · . x
•
x 1 • §1 X2 + -xi f R' . ·
sînt distan.tele de la obiect, respectiv de la im~gine, la virful oglinzii sferice (v. ~i
fiO'~ F.B.73),QR este raza de curbura a oglinzii sferice (R < .O pentru oglinzi.concave,
~ ' .' . .. R
· cum este cea din. figura F.B.73, R > 0 pentru .
oglinzi convexe), iar f.. =-;-
.!
este
distan\a focalâ a oglinzii sferice.
x, .

1
l
A, -·- - - - - - . » - - - - - , J I

.1,!

Fig. F.i3.7_3

h) Energia ciüet.ica ri)_axima pe care o· ·poate atinge ~ o particula aëceler.aUi

1n tr-un ciclotron este data de expresia
1

.Emax_. ~
-
m,. 2
Vmax -
- 1
m
R2mnxq 2B2,
2 2
unde m ~iq sînt masa; ~respectiv ·sarciQa electrfoa a partic-tilei acceler~te;-vmax §Î Raux
ginl valorile maxime atinse. de viteza, re~pêctiv· raza traieêtoriei circulare a parti-
culelor accelerate (Rm:n:: este practfo egala ~ rEU.!l -f¾üaniilor); iar B este indric'tia
cimpului magnetic uniform ap_licat in zona dpan.Wor. _ . · -
' . . . · _r= ·,. / 3kT
_ . c) 'l'T = V v2 = 'I--;;;-
= v-.-·.·,
,. / 3RT - ·. . -
unde v 2 este valoarea med1e a patratulm .
.

vitezei moleculelor gatului,- ,n ~i µ sirit masa unei molecule, respectiY m~asa molara
a gazului, T-este temperatura termodinamica (absoluta) a gazului, k este constant-a
lui Boltzmann, iar R este cons tan ta. universalii a. gazelor. . .. · .· : ·
3°. Modelul ·atomi~ planetar. presupune ca intreaga sarcina pozitiva (9i
•aproape_- toata masa) atomului esté èoncentrata intr-un nucleu, în jurul caruia. se
rotesc electronii. Neglijind spa\iile ,,libere" existente tntre atoini in faza condensaki.
(solide, lichide), reiese ca raza atomilôr unei substarite -de densitate p §Î ma~a
.(kilo)molara 1l/ .este de ordinul ra
. .
=· v~--,_
3

bp~
10-1~ ~,-deoi
orbitelor el~ctronice dintr-un atorrt slnt cle a·cest ordin de ma.rime (10~ Q m). Experien-
.
§Î
.
faptul ca_ra;ele
1
.

iele efectuate de Ernest Rut~erford eu privire la absorhtia particulelor_ ex au dovedit

· 412
 . ,
·.cii aproape între·aga masa a atomului este concentrata într-un nucleù de dimensiuni
considerabil mai mici decît cele ale atomului,- iar experientele efeotuate·.êu prî:vire
Ja impras,tierea partioulelor,.au aratat ca întreaga' sarcina· pozitiva a atàmu.lui este
, concentratiUn nucleu, precum §Ï faptal ca.- raz·a nucleului este de ordinula 10~14...m.
: DeoareceJnâsa nu_cleului este mult mai·mare decît cea ·a· electronilor' (de cél puiin
_ :1 837 ori,. in 'caznl àto·mului primului izotop al hidrogenului), de regul~ (într-o
) · - primà aproxima~ie), lri cadrùl modelului planetar al atomului, nucl~ul este· corisi-
derat fix. · ·
Dupa cum este , cunoscut, energia potentialii ·a ùnui :côrp intr-un cîm.p de •.
.-forte este egala, eu lucrul mecanic efectuat de cîmp pentru-d'eplasarea corpului.djn ·
· punctul considêrat intr..:un punct de referinyâ arbitrar ales. Deoarece ·tn cazufoîmpu-
, rilor de for{e coulombiene_, punctul de referinVi este ales la infinit, energia poten-
'tiala a sistemului nucleu· (al atomului de hidrogen)-electron se pbate:.· deduce
pornind de la ~xpresia. potenvialului elec~ric V (produs de nucleu) pe baza-r~la\iei
= qelcctron· -V· =·· e · e 2 . · · ·
-U(r) (-e) . ·__,:_
·•
=
47tec,1' •
_;. ~ ' unde
41tcor
r este distanta dintre _electrO!}
. . . . . -·
JJÏ nucleu. , · . · .
· Du pif cùm energi.a totàla a sistémului f <?rniat de nucleul ato1i1ului de hi~ogen
~i un· e1ectron, . i ,.
.. . ' . • e2' mov2
'
Etot =, U(r) + Ecin =....,.... - - + -2 ,.
lme:or
este pozitiva, respectiv negativa, traiectoria electronului este o .curba deschisa
(biperbola); respectiv are forma, µnei elipse; avînd. nucleul într-:unul din focare (in •
'ultimul caz, spunem ça sistemul nucJeu-electron se ga~e~te înt1Lo stare 'Iegatâ~ .
v.
§i fig. ~.B.74).

. ·a·
.

Fig. F.B.74
a
,V'

'\..
-
b
0

· _ ._ Prin· definiiie, en~rgia deJegatura a unui- sistem este egala eu lucrul mecanio •.
efectuat .pentru a desface sistejnul în componentele sale izolate, aflate in si.are·· ,IA
repaus. Deoarece energia totala finalii a: ·èomponentelor izolate ale sistemului, ·
aflate Jn repaus, este nula, avem W 1rg = Er - Ei - -E101 • Spunem ca sistemul
este legat daca energia sà totala este negativa; deci daca energia de legaturii a sist~-
mului este pozitiva. . .
-. Pentru -ca o orbita circularii a. electronului in j'urul nucleului atomului · de
· hidrogen
.
sa_·.fie. stabila, este nècesar
.
ca forta centrifuga sa fie egala
.
eu .cea
2
coulom-
..
biana, care îndepli:ne~te in ·acest caz rolul de fôrta centripeta mo v
· ·
2
Reie~e
· r
=---;-.; .
(me: 0 r~ · :· ·
ca,
in cazul unei orbite circulare st~bile a èlectronului in -jurul nucleul,ui, energia
, totala a ato~Ùlui de hidrogen este data de ~xpresia Etot = mo'll- ..,.... · ~ . · -
2 47t&cf'
. r moÛ' e2 e2 . . mo· 2
--.--. . - - - - - - -V . .
. 2 .· r 4m:or Sm:or 2
. _ ln mΧCf;irea·sa în jurul nucleului, electronul este o particula încarcata electric,.
aflat.â ·1ntr--o _rn.i§c·are accelerata. Or, col}.form e-Jeçtromagnetismului · clasic, o ·sarcina

... 413
 accelerata e~te anergie sub forma d~ ra:dia~ii (unde) electromagnetice-. ·În conse-
cinta, energia totale. a electronului ar trebui sà scada continuu, fapt care ·ar deter-
mina ,,cad.erea" lui pe ·nucleu ~i dispari\ia sistemului · nucleu-electron, deci a ato-
mului; calculele efeotuate. pe. ba:za electromagnetismului clasic arata ca durata
.-acestei ,,caderi" a electro:quhii de la orbita sa normale. (eu dimenshmi de orçlinùl a
10-10 - m) pina la nucleu ar trebui sa fie foarte scurta (de ·ordinul a 10-11 s). Fapttil
-ca aceasta prevedere teoretica privind modelul planetar al atomului nu este confir-
maia experimental (ln realitate, atomii sînt stabili) constituie una dintre principale-le
-deficiente ale acestui model atomic. 0 _altii deficienta importanta a · modelului
planetar al atomului Q constituie faptul ca acesta nu poate explica serfüe spectrale, .
în particular ale atomului de hidrogén. Un progres important in directia eliminiirii .
unora dintre defièientele modeluhii planetar al atomului a fost inregistràt ·prin
for:mularea de çatre Niels BoJ1r a modelului ,,cuantificat" (cuantificarea veclte,
·premergatoare fizicii cuantice propriu-zise) al atomului :
. . . 4°. Din 'ecuatia deconservare. a energiei,' 2.)1f(}H) · c2 = !lf(f He) · c2 + Q,
i·eiese valoarea caldurii Q0 degajate la;formarea unui gram de tHe, ·
10-a kg 10~3 kg .
Q0 = (4
M 2He
)' • Q= (
4
M 2He
) [2 M(}H) - M(:He)]· c2•
·
Pentru a deduce va~oarea c~
din 'datele enuntului, se utilizeaza relatia dintre
1
unitatea atomica de masa u §Î numarul lui Avog~dro u = N~, , ob\inînd
./
. 2 u · <!'. N o,9315 · 109 • 1,6 · 10-19 g 16 · 2 2 . • ·.
C=--·•A= , •6,023 • 1026 ~ • 10 1
ffiS§l
1 kg . l · .

Q = · o-a · • ·2 56 ! 10-2 • 9 · 1016 ~ 5 76 · 1Ô11 J (= 576 G 11'.

1
·
g 4,0026 ' ' .UJ

5°. a) ln conformitate eu ~otaiiile dû:t enun\ §~~din figura "F.B.75, avem

..:.... Tn _ f p2V2 ~ O7r: .
'le - 1 - - - - -- - , ;J.
· TB P1V1 .· .
.,._.
p
A________.B .

,, .D
1
1
C
1 ••1
0 V
.Ya Vz
'Fig. F.B.75

b) Gazul prime§te caldura de la· sursa eu temperatura mai ridicata 111 cursul .
tncalzir-Ùor izobara .DA §Î· izocora AB. Deoarece CP=· Cv
' . .
R = 5.R, câldura ·Q1 .•
2
+
primita de gaz intr-un · ciclu este · ,
-_Q.1 . v~v(TA - Tn) + vCp(TB ~TA)= v ~ s: (TA- Tn) t 5
v • : (TB~ ·TA)=

= .!.2.(3p 2 V 1 : - 3p V. + .5p V . 5p~ V

1 1 9 2 -- 1) = f°,625 ~ 107 J (_ ;_ 16,25 MJ)...
414 ...
 o) Deoarece lucrul mecanic efectuat tntr-un p.roces ciclic este egal (nunieric) •
c:u · aria suprafe}ei interioare ciclµlui ln diagrama presiune-volum, ·avem
· :. L=(P2~P1HV2-V1) .. 2,5-10° J (=~,5_MJ).
· Pe· de alta parte, lucrul_ mecanio efectuat într-un proces ·ciclic Carnot ~ste
. Lo= Q1~1Jc, deci 1 · · ,

. . La c:: Q1. 'rJc =·4 875

L. L · ' '
r·aport care corespunde valorii (de 4,125 ori _mai mare, a). randamentului ciçlului
Carnot, fa1,a de ,randamentul ·celuilalt ciclu -c~nsiderat. · t . ~ ,·
•. XIX.1°. a). Unda incidente.· (raza incidenta), normala la suJ>rafa}a in punct~l
de inciden\a ,p unda reflectata (raza reflectata) se gasesc in acela§i plan. · ·
Unghiul de reflexie r- esté .;.... numeri(?_ ;._ egal cu unghiul de inciden1,a i.
h) Lungime~. d~ unda Compton este egala cu diferen1,a lungimilor de unda
oorespunzînd un~ foton tmpra~tiat (prin efect Compton) suh unghiul 8 =go<>:
fa1,a de ,direQ1,ia de inciden1,a, resp_~ctiv, fotonul~i incident, ~=-À(;)- À0 :;::: m~c,

unde h este constanta lui Plan!3k, m0 e·ste_masa de repaus a electronului, iar ceste-
viteza luminii in vid~ . . ·
c) Exp9néntul voluùmlui în ecua-t,ia lui Poisson (exprimaia prin presiune 1p
volum) a transformarii adiabatice a unui gaz ·perfect~ pV-r = const, se nÙme§te-
exponent a.diabatic. Expone~tul adiabatic are expresia y = Cp , unde Cp §i Cv
: Cv
· sînt caldurile molare la presiune constanta, respectiv la volum constant, ale gazului ..
'2°. a) Acest sub~ect a fost tratat la VI.40,.a~ . .
b) àÀ = 2A sin 2 .: , lll1:de àÀ = À(8) '- À0 este· varia1,ia lungimij ·. d: un4a
a unui ·roton in urma efeptului · Compton,· A.;= ..!!:.i.. este lungimea· de unda
. · \ . m 0c .
Compton (v. ~i mai-sus), iar 8 este unghiol de impra~tiere· format de direc\ia dupa
~ll.re _este ,,imp,ra~tiatt fotonul cu direciia ~-e in,ciden~a (v. fig. F.B. 76). · .

· · c) J(xf = J(O)•exp(-µx), unde 1(0) este.intensitatea fasciculului de fotoni y

la intrarea 1n_tr-un str.at de substania, l(x) este intensitatea fasciculului la ie§irea
din strat, x este~gros'imea stratului, iar µ este coeficientul de atenuare li:oiara..
· 3°. Dispozitivul experimental consta dintr-un banc optic pe care sint alinia~e
suporturile sursei luminoase S, filtrului de culoare (spectral) FC, fantei simple F~
Je:n,tilei L 1 cü ajutorul careia se obtine un fas~cul paralel incident pe retea (in acest
scop, fanta F este a~ezatii faia de lentila L 1 la. o' distan}ii egala eu distanta focala f1
a acestei lentile), retelei plane de difractie ]!., celei de a doua Ientile· com~·èrgentè L 2 '
fJÏ papoului Peu. diviziuni (a§ezat faia de L 2 la o distanta. egala eu distanta focalâ fz.
a acestei lentile ). . . .- '

415

'
 Schema de prinèipiu-a ins~alatiei experimentale:e~te prezentata in fig. F.B.77.·
Deoarece in . acest_ caz inciden\a fascicuh_ilm .luminos pe -reteaua de· difrac}ie
este normala, relatia care ne da ungh:iuri,e « pentru. care se obtin maximale de
difractie capata forma l sin ex = k)., unde k este ordinul maximului de difractie,
iar leste perioada ,(,;constanta") retelei de difractie. 1n cazul unghiurilor de difrac~ie
·« mici (pentr? maxime de difrac\ie situate la distante x (fa\a de centrul panoului P) ·
mici fata de distanta focal~ {2 a len_tilei L 2), avem · sin ex~ tg ex__ ..:._ ~ , reie§ind ca
!ungimea de unda a radia\iei care trece prin filtru] Fl'. este ,.
t1
,
)\=--·
l sin oe ·
=-,
x -
. li . k f,n

FC

s
X

Fig. F.B.77 ·

,mde n ·-:- ; este n~~ijr~l de trasaturi pe unit.at~a d•. lungime a re\elei. .Deter•
· minînd experimental distan\a x pina la centrul ecranului divizat P,.care corespunde
maxiînului de difrac\ie de ordinul k ,i cunoscînd ·distanta focala · [2 a lent~lei L 2 ;
prem1m ~i numarul n de trasaturi pe unitatea d~ hmgime :a ·re\elei, se calcu_leaza.
•(determina) lungimea de unda a radiatiei studiate.
. ' 2
4° .· ~nergia cineuc·a a . fotoelectr.onilor_ extr~§i m;v poate fi determinata

pomind de la energia hv
. . .
= h;.l a fotonilor inciden\i ,i energia de extractie L a
. ·.
- ~ e1ect ron d.I:° cato d , pe b ~za re la\1e1
2
unu1 . . -mov-. = lie
~ - L . -. D eoarece
. · de
energia
2
· •extractie L a unui electron din catod poate fi exprimata prin- frecvent;a de prag v0 ,
respectiv lungimea · de unda ). 0 corespunztnd pragului efectului .fotoelectric, -prin
rel~~ia .L = hv 0 = h_!:_, ob\inem . , .
. Î,o

. mov; ~-!!!:_ _:_ ~ ~ 2537.10-19 J.

~ À Âo ' . ·

5°. a) ·1ntrucît s~ea de vofom minim atinsii de un gaz cur§ul unui proces hl
_-ci~lic.Carnot cores.punde temperaturii ·r1 a s~rsei calde, avem T1 = pVm =700 K.
. · · ·. vR
ReiulHi câ randamentul ma~inii term:ice care efectueaza ciclul Carnot de-scris in
enunWl_ prohlem~i e~te · · '
·r
"/)c = 1 .:.... 2 -:-·0,6. ·
. T1

416

. ,, .
 b) Din · defini\ia .randamentului ·unei. ma~ini termice: "fl. = -~ , -reiese ca
,_.,,_.- r= L· = ~ 1n cazù1 proplemei de raia, caldura Q2 ·cedata SUl'Sei reci
1 - 1l Q1 - L. IQ:al ·
in· fiecare ciclu ·va• fi
1
IQ2 1~ -_-ric. L=S-101 J (=80 kJ).
llc
c) Nu~arul moleculelor de gaz din unitatea de-volum. i§i va atinge valoarea
maxima ~entru starea in care volumul gazului este· minin_1.
n
ma;x:
= N
V
= vNA_
V
~ 4 28 ~1025 molrcule •·
, 3
m m . m.
· XX.1°. a) Situa\ia in mo'mentul ciocnirii. celor doua corpuri este ariitata in
figura F.B.78. Fiecar~ corp v~ parcurge ·pe orizontala distanta : pîna tn· mome~tul
ciocnh:ii, deci
. :d. s· .
t = · - - =-:-
2v01
= 0,4
20 · .
s.
- 1

,,-~
, ... ., ~.........

_',,
----~-----~-[',].

,'
✓,..,,,- .... _,

h1

h
. __:~-----

Fig. F.B.78

Distan\a pe èare cad corpurile tri acest t~mp este•

. . gt2 10 . 42. . ;
h1 = 2 = 2 •. 0, = 0,8 m.

lnal\imea la care ~e produce ciocnirea este

•· h'. ·h-h1 =5-Q,8.._4,2 m.
b) Ciocnirea este simetrica~ Conse~varea impulsului se scrie. ·
➔ ➔ ➔

P =Pi+ Pa·
Pentru proiec\ia pe orizontala,
Px ·Pu:+ pax·= 0, deoarece. p1..-c = -p2x.
~ Pe verticala p11Ptu • +
P2u . -2p111 ·= 2mv 11 = 2m V2ghr
Componentele v_itezei corpului .format prin cipçn,ir~ vor fi~-
v-;: = 0 ~i ~JI= V2ghi,
deci
'V.= Vu= v2gh1 = v2 -10·· 0,8 = 4 m/s..
417-
27 • Culegere de prbbleme perittu admÎterea in invâtâmint~l supcrior

·--:;,._.._
 c) Conservarea. energiei · in procesul de cioènire ~e .scrie l
m1vf
2
+ m2-vi = (m1
2 ,
4; m2)v2 + Q. .

fotrucît

m (V12 +· _v22
Q.:::;; 2 - 2V 2)· = m2 (Vo.
2 +'Vy + Vo +' Vy -
2 2 2 2Vy2) 2
=.nivo.

Aceasta cantitate de caldura duce la cre~terea temperaturii ·corpmilor eu

âT, dat de Q = 2mcâT, deci ·
~•~
A
1.1T =Tc~-
1.00
2 . 103 = Û,05 grade.
2°. ~) Transformarile descrise in text sînt aratate in figura F.B.79 •.

1
. 1 '
·1 .,
1
1
,.
1
1
1 ' (
1 2
-7..:...-- ---..,,,--...---...;;-::....,
1
V
-~
Fig. F.B.79

U"ransfqrmarea 1 ~ 2 se face la presiunea Pi- (izobara) deci

. L12 =pâV = P1(V 2 - l\). - (1)
Pentru a a fla V 2 scriem ecÜa}iile celor 2 t~ansformari
~ '
r1v;r1. . :. T2vr-1,
. '

V1 Va
. T1 = Ta•
lnmuiiindu-le membru .eu m~mbru, rezulta

de uilde
v1n-1= Vl,

<l18
 Ecua\i.a (1) devine
L
12·......:.P1 (2V1 - V) = --P1î'i = -
1.
2
-
1os.o,5
--.2
2.. 103
- - = - .0 •.
J .
•

Sistemul ·prime~te lucru mecanic (L12 < ·0).

J . L
'b). . _.,.,.. =. -·
Q1..
Sistemul prime~te caldura in _transformarea 3-+ 1, deci
Q1 = Q31 = vR Ti ln Vi •
Va
Lucrul mecanic este primit de sistem in transformarile 1 --+- 2 ~i 2 --+-3 ~i efect~at_
in transfor~area 3-+ 1, astfel încit
L = L31 + L12 + L 23 = vRT 1 ln ;: _P:i - vC 0 ( T3 - T,,J.

Din ecua\ia transf9r~arii izocore v. ·=. Va ·rezulta

· Ti Ts
T 2 =V:1- T 1-=.V1 T · Ti
- 1=-·
V1 . · ·2V1 2
Expre~ia randamentului devine
.:!.!i_Ti_ + ~ . Ti 1 + ·_1_ 1 +~ .
"'l =1- 2 . y- 1 2 = 1- y- 1 = 1- .0,5 -
V
vRT1 ln __.!. 2 ln
V
_!,
2~8
Va · Va
1
= 1-- - = 0,28 ..• 28%.
2 ln 2
. ..
ln ·obiinerea acèstui rezultat am utilizat. ecua\ia termica de stare a· gazului
ideal, pV .:.... vRT ,i ecua\iile y·.:_ Cp/C" §Ï CP = Cv R, de unde se 9b\ine . +
. Cv = R/(y-1). · .
3.10s.o,5 =464 rri./s.
2·29-12-1Cr2. .· -
3°. a) Notam eu Jintensitatea curentului cind comutatorul ~ din figura F.B.7
este deschis §Ï eu 1 1 ~i 12 intensita\ile corespunzatoàre pozitiilor 1 ~i, · respectiv,
2 ale ·c~mutatoruhii. Condi}iile din textul pr~blemei sint: J 1 = 21 ~i J 2 = : I.
Conform figurii F.B.7, 1 1 este intensitateà curentului prin circuitul paralel
format din inductania §Î rezistenia, iar 12 intensitatea in circuitul paralel format
<lin capacitate §Ï iriductanta, deci ~

-.. /( u)2.+ (· LCJlU ·)2 = U -.V·

./ 1 1 ·
= VR - - R + .L
(1).
J 3 2 CJl~'
. -

l2=1~-UCwl=U1.- -cc,)(·
LCJl- ·
1
LCJl
(2)

In sfir§it, 1
u .
= -LCJl Utilizind aces te expresii, rela\ia J 1 = 2/ devine
. .
V R'!. + -:_1_
-.. / J:_
L2è;j:!.
= 2 _1_ sau
LCJl . .
__!_ + _1_ = _4_
R:' . _R2'1'J L2CJl2
'

419
21*
de uride ,·
. L<a> XL 30 .
R- va - v~ - va-_1_?,~2 n.
Pentru ecua\ia {~) exista· 2 posibilita\i
1 4· 1 .
-
L<a>
- CCil = --,
9L<a>
daéa - · > CCil·
L<a> '
(3)

1 4 1 ·
Cw - - = ~--, daca
L<a> 9L<a>
- <
Loo
Cw. (4)
1n primul caz,
5 5
C'w ·. -~- => C' = - -· = - -5- - - -= 58,9 µ.F.
9L<a> 9wXL 9 • 2r.'II • Xi 9 • 2 • 1t • 50 • 30
In cazul al doilea,
13 13
C " (1) -- ---- ., -- - C' --· 1"'"3.14
=> C" :> ' µ. F •
9L<a> 5 ·

b) Evident acest punct se refera la situaiia in care comutatorul /(! este in

poziiia 1, · ·
, U . 220 · - -
lf,. = -J;l .= - - = 12,7 -A,
17,32_
R 17,32 1
·--=- <p·= 60°.
34,64 2

1
cazul (3): v0 = ---:..-=....-=....-:...-...::::-...::::-====·== = 67 ,f Hz; ·
30
2n
V2 ,r. 50' .•.58,9 ·_1()-6

1
cazul (4): v0· = ___ _ _ _ _ - 41,6 Hz.
30
21t
V 27C'. 50. 153,111. 10-0

4°. a) Formula lui Galilei se ob\ine elimintnd timpul din ecua\ia coordQ•
natei · x·-:. x 0 + + eu.
,, at2. · ajutorul ecua\iei · vitezei v = v0 _at. Introducind
v0 t ..!.. +
t = (v _- v:)/a, e~ua~ia coordonatei devine
#

.- +
x - x0 V V -
0
Va + ..!.. a .
(v -
2
. Il
Vo) •
. · a 2 · a

Aducind la acela~i ·numitor,

\
2 a(x ·_ x 0 ) =2 v0v ·- 2 i-g +v 2 --:- 2 vv 0 + vg, sau
·v 2
= i·~.+ 2 a(x - x~).
Aceasta. este ecua\ia Galilei.

420
 -.. b) èi.clul Carnot format diri dou~ _tra1!-sfcir1!1ari izotçr~e, ,la !emperaforile . :
(I' JJÏ T 2 (Ti,>__T2)!. _§i 'doua tr~sforD?-arl ~d1a~at1ce este a~~tat in figura F.B.80•
1
,1
. Litre parametru·starilor 1, 2, 3 4 exista·urmatoarele rela\u. _.
P1V1 = P2V2, p4V4 . PsV.s, . . (1) .
P1Vl = Pi
1t, . JJ2~ = p~vi. (2)

fJ

Fig.· .F.B:80

Din ~cua~iÎle (1) ~i, re·spectiv, (2). rezulta

. Ptf!3 = V2ii'4, . PtP3. ~-(V2l'4)Y. (3)
P2P, . v1 v3 ·· P1P, _ v1 v3 . . .

finind seama êa y :f; ·1, cele dbui_ eciiatii (3). pot .fi satisfacute numa'i daca.
V2 v; . 1 d: ., d ... V2
- - = , a 1ca· aca - = --v3 . . - (4f.
V1 V3 •_ V1 V,
Randamentul èic]ului éste .dat ·de ·-
-~ = !:._ = QI ~ l Q2 1. 1 ~ 1 Q2 1, . . . (5)
. Qi Qi 01
1
~ride_ ca1d_ura Jtr1m~t'f Q1 §Ï cal~ura. ced~ta:. Q~ ·shÎt dàte de

. Q1 = Q1; 2,3vRT 1 lo~ :: , Q~ , Q3, 2,3vRT 2 log :: ( <0!.

~Fnind seawa de ecuatia (4), rezulta. · -

- = - -T2 , -dec1•
Qs
.v =1- -Ta . (6)
Q1 Ti . .. ~l
·n.:~marcam-ca, in timp ce ecuatia.(5)_este generala, expresia (6) este aplicabilâ
numni ciclului Carnot. . ·
· c)· Acest subiect a Jost tratat la Xlll.4°b.
5°. a) Legea lui.Bernoulli se refera la curgorea. sta\ionara a unui lichid ideàl_
~i poale îi formulata astfeJ: intr-un lichid ideal in curgere sta\ionara presiunea
. tohtlii, compusii din ·presiunea statica, prêsiunea dinamicii ~i presiunea de pozi\iê
· esle constanta, adica .·
P + P-+
t
VS
..., ·_ const,
pgz
un<le p este densitatea Iicbidului, 'è.' (~Ste viteza de curgere în secihrnea .considerata
·a con<luctoi, iar ·z este pozi\ia pe verticalâ.

.421.
 b) Consideram un_ proces, în contact eu exteriorul, care duce un sistem termo-
dinamic dintr-o stare. ini~ialii 1, caracterizata de energia interna U1 , intr-o stare
finala 2, caracterizata de energia interna U 2• Legea conservarii §Î transformarii
energiei in procese mecanice ~i termice {principiul întîi al termodinamicii) afirma
ca: vâriaiia energiei interne ·este egala eu suma algebrica dintre caldura Q §Î lucrul
mecanic L, schimbate de sistem cu exteriorul in cursul procesului, adica
Âll= U2 -U1 =Q,-L.
. Daca in procesul considerat. nu a pare o variatie a energiei interne a sistemului -
( U2 = U1), cum ar fi in cazul unei transformari ciclice, atunci Q ~ L, adicà sistemul
poate efectua un lucru mecanic egal eu caldura primita din exterior ti invers. Dacà
sistemul efectueaza lucru mecanic fa.ra a primi caldura din exterior;aturici lucrul
mecanic este efectuatpe seama reducerii energiei interne a ·sistemului {destindere
adiahatica). - · ; _ ·
c) Acest subiect a fost tratat la V.5.c. i -
XXI. 1_0 • a) Vom utiliza notaiiile diJl figura F.B.81. In cursul ciocnirii -pias- .
tice se conserva impulsul §Î energia. Conservarea impulsului se scrie in modul
urmator: .
(m1 + inJv = m v 1 1 - m2va,.
de unde
· f) = 1ni,V1 - 1nat/s • (1)
mi4ms
Vitezele celor doua corpuri in momentul ci~cnirii stnt date {fig. f .B.81) de
V1 == V2gh 1 = V 2gl(1 - cos IXi}, v2 = V2gh 2 .:... V2gl(1-cos az> .. ·

oc.,
-,
,dz
1

1'
m, ;:--:-~---_---ii .
-. "', ·1 h1
•.. ' ' 'I
' h2 {-1 - -------
.,.,...,,,mz
,,_
.--.
1
--.--
1
1
Fig. F.B.81

Ecua\ia (1) ·devine .

V2gt (;ndl '1 eus (X.1 -:-- m2 V 1 -:-- cos «2) -
+
. v·=
.v-
" .
V2. 10 · 1 ( 10-- · 1-
' 1 .
m1

2 - . .,
9. 5 ~ 10-2 .
ms

. v7a·).,,
.
1- -
.2 = -0,265 m/s .
. 3,5·10-2 .
. .. - . t ta"" in sensul vitezei V2. •
. ta ca v este or1en a - . .. scrie
Semnul negat1v ara . . . , rocesul de ciocnire plast1ca se
b) Conservarea energie1 P .. m ·.
. m v2_ m2vl - lm1 -f m2)v2 + Q
~
1 1 +--
2
- .,"' '

422
 de unde
1
Q= [m1vl + ~2vl - (m 1 +,m 2)v 2] =
2
1 ..
= -2
2
gl[m (1. -
1 cos cx1) +. .mli -:- cos cx 2) - (m 1 + m )v 2
2
] =
· = 10-1 [10-• (1 - ~)+2,5. w• (1 - ~3 )-c10-•+2,5.10-2Jo,265•] = o,05s9 i.
c) Devia~ia maxi~a a corpului format in urma ciocnirii se oh\ine dïn condi\i3: - .
ca energia poten\iala corespunzatoare devia\iei maxime (înal\imea h). sa fie egala .
cµ energia cinetica ~ corpului in momentuI· formarii,
mv2 · v2
mgh = -1 , de unde h = - .
. Il,- . 2g

Notînd cu ex devia\ia firului fata de_ verticç1.Ui, ecua~i_a inal~imii devine

· V' v2 0 265 2
l(i - cos et) = - , de unde cos ex = 1- - = 1- ' ~ 0,996,
_ 2g 2gl 2 • 10 · 1 -
deci ex este inferior lui 5\ .In ace·ste condi\ii perioada oscila\iei este data de

= ·y1
[.
· T
.
= 21t

2~. a) Randamentul ciclului · Carnot

V -
g
21t
.
-
10
~ 2 s.

· 1J = 1 - Ti . . 1 - ~ = _! = 0 75.
T1 1 200 4 '
b) Caldura este preluatii de gaz de la sursa caldii in cursul destinderii izoterme
(fig. F.B.82) este
Q1 _:....vRT1 ln Vs. (1)
Yi
€alculam ra,portul V2/V1•
,,
_;

V
. Fig. F.B.82

Çonform textului, p, = p 2•. Pentru_ transformarile izoterme, Pi V1 = p 2 V2, :

Pa Vs =-p 4 V,, de unde
Pt V2Va (2)
pa = V1V4 •
Pe de alta parte, confor:rn. ecua\iei termice de stare a gazuh11 ideal,
(3).

423
 Din ecua\iile (2) §Î (3) rezulta

(4)

Vom utiliza ecua\ia transformârii adiahatice 1 ~ 4,

T1 Vr1 = T 2 Vf'l, de unde
1

_!i = ( Ts)y-l.
J/4 T1 . - (5)

Eliminiricl V 4 între· ecua\iile (4) §Î (5), rezultii

y

~2 = (Tl)y-1-.
V1 Ts . ·

Coeficientul adiabatic se ob\ine \inînd seama de ecua~ia de defini\ie y= z:

§Ï de rela\ia Robert-Meier Cp - Cv
.
= R. -Rezulta y·
·-
Cv :r
Cv
R. Ecuè\\ia (i) devine
: , ·

Q1 = vRT1-Y-1n.!!.·= vRT 1 c~ + Rln T!:::::

· y - 1 '1 a · R Ta 1

= 5 •. 10-· 3 • 8 310. 1 ·200 (.! + 1).lri 1 2.oo = 172,7 kJ•

2 300

. c) p = L- = -01 - 1Qid = vR ( T ln Ys __ T ln Ys) == .

1 2
t t t Y1 . . . Y1 .

= vR (1\ -· T 2
)Cy + Rln Ti=
5 10
.· -a. 8
310
(1200 -300)~ ! 21n 2 = 1,295 MW.·
t R Ts .....!._ . · 2 - .
10
3°. a) Cînd ,coni.utatorul este pe pozi\ia 1 (fig. ·F.B.83)',
U·= R/1• · . 0)

Il- {
i
1 •

Fig._ F.B!sa

Ctnd _comutatorul este pe.•pozi~ia 2,

, ' t • - fi • • ·-. -
4

· if · 12z = 12,V .R 2 + L~esr-

..
Din (1), rezulta

I
424
 Din. ecuatia (2) L .· .:._!_ "'. /
. •
1
•· . . 2xv V
u: _:_ R l2
2
·
~ 1
2ï. · 10 V~
3
. "' f_ 36 -:-
·
H· 2,75 • 10- u: 4

.. LCJ> . . 2-:-:vL
. . b) t g <p. = R = R = 21t· 103 • 2,i5
3
··10-4
= o---~ . o··-· · 800
,b 6 cp = arc tg ~=J, ü ~ .. ;
1 ,

·
d~r cos <p = -.Un ·
u- , .deci Pa= Un1 2 = Rli = 3 · 3 = 9 W.
p

C) C= !1.. = 18 • ·1 i)-6 = 3 . 10-0 F.

U · · -6 .
~ .

. _ . 4°. a) Variaiia tJ.v a ,vitezei miui corp aflat intr-o mΧcare circulara uniforma,
într-un interval de timp &, rnu]t mai mie decit perioada ,1' a mi§cii.rii, poate fi
calculata, \inînd seama cii, ea reprezinta baza unui triunghi isoscel avind laturile
egale eu v (fig. F.B-.84)' ~i ungbi_ul de la :vtrf « = <s>Ât. Daca Âl este foarte- mi_c, - -,
.. • ➔

·atunci baza triunghiului poate fi aproximata cu un arc de .cerc ~i deci I ÂV 1 __, v Â.rx.
➔ . .

- sau ilv = vwllt. IntruciL Âv este orientat spre centrul trai~ctorici (la limita Ât -+O),
acceleratia centripetâ va avea <lirec\ia radiala, ~ensul spre centrul mi~carii de rota-•.
lie ~i _valoarea · .
1 llv . v1 ,
an=-.· =V(l)=-=··CJ)2R,
. , Ill · R · ·· ·

unde R este raza traiectoriei circulare.

;_..-
v
,, ,,,,..
/
•. ✓

/
I
I
I
1. O
\
\
\
\ I
'
' ...... ..._ __ _·_,, .,,
.
✓
- ·- - - - :--- ;- .- -·--·---·
- - - :- -
.
~

. ·.Fi;. F.~.8~ . flg. F. B.85

b) Legea lui iurin se refera la inàliimea la care sè .ridica w1 Jièhid într-u.n tub·_
capilar, cind IJchidul udü perc\ii. tubultii. Considerâm un capilar .introdus intr-un
l~chid de densitate p, coeficientul de 'tensiune sup_e~ficiala a ~i care uda peretele
• . . r ➔

. tubului. Lichidul urca m tunul capilar p~1a cînd greutatea G a co1oanei de lichid
. • . . . . ,➔ ' . ' . ',
din capilar este echilibrata de rezultanta fortclor de te!).siune superficiala care F. t;t
a.,ctioneaza pe conturul circulàr almeniscului (figura F.B.85), adica G =.F_. 1ntrùc1t
··G ::;:::_mg-= 1tr 2hpg §Î -P = al-= 21tra, rezulta. 1tr2ltpg .. 2n~a, de unde h = ·2a •
' .Ac~as~a rép.rezintii. f~~mul~_.-iui Jurin. rpg

425

,• •. -• I ~
 . Pentru lichide càre nu uda peretele vasului, menisculul va fi convex; forieie
de tensiune superficiala sint orientate in jos ~i lichidul din vasul' ~apilar coboarii
sub nivelul lichidului din exterior. Denivelarea h este data de aceea~i formula -
formula lui Jurin. ·
c) Circuitul RLC paralel de curent alternativ este ·aratat in figura F.B.86,
iar diagrama fazoriala corespunzatoare in figura F.B.87. Priri ramurile circuitului,
intensita\ile instantanee sînt date de · .
. ·
iR = -:-n
V2 u .
sm wt,
.
iL
~1. u . ( . 1t) . f/2 u . - (
= ~ s m Cut - 2 , zc = Xe .sm wt
+ î1t) ..
IR R
-=--
i;: L
r,=~u l -;
·c TL=-
Ïc ~ wl
\~ 1- -~
i 'P
L'R =,r
U :- u
u
Fig. F.B.86
'-· Fig. _F.B.87

Conform legii J a lui Kirchhoff, intensitatèa 'totala i = V2 I sin (wt - cp)

este suma intensita\ilor curen\ilor din ramificatii, adicii
. ( wt - cp ) =
1 sm . ' wt + -·u sm
-Ru sm . (wt - -1t) + -- . (wt + -1t') .
u sm
XL . 2 Xe · 2
Aceasta egalitate _fiind valabilii pentru orice moment t, vom considero. doua valori
particulare anume, t1 = 0 ~i t2 = T/4 = 1t/2w; rezulta . · .
1
J sin cp
·.
= U (~ - --) ;
XL Xe .
1 cos cp = .f!_'.
R
lmpariind ac~ste rela\ii membru eu membru, se ob\ine
tg cp = R (_.1_
Lro
- C(J)) .·
Ridicind c~le doua rela\ii la patrat '§i adunindu-le, rezulta

j- · u-i l_-1 + (-1 _..!..)2.

· V R -XL Xe · ·
2

Dar, conform _legii lui Ohm, i= U/Z., deci expresia impe~aniei va fi .

Z=· 1
-.. /=--1+-(1-·-1)2
V
. R.2 XL Xe .
.... . .
. 5°. ~) Coeficientul de dilatare termica liniara se noteazii eu ex ~i se exprimii .
pr_m rela\1a · . . ·
6.l
QC = l--.
6.T
0

in care·-~l.= l - l0 , l .fiind lungimea barei corespunzatoare· temperaturii t°C, l0

lungimea barei la. temperatura de O °C, iar Il. t varia\i_a de temperatura.

426_
 'I
· b) Oscila\ia intr-un punct P care se aflii la distania.x de sursa de osoilaiii
este descrisa de. ecuat.ia · · . ·
- .,
y -· A sin 211: (_!__
P . T.
--=-), ï.
I

unde- y P reprezinta _elongatia la momentul t, A este valoarea inaxima à elonga~iei

(amplitudinea), Teste p~rioada, iar À lungimea de unda:
c) Ecua\ia interna a unui tub electronic este o rela\ie între rezi~tenta interna
Ri a tubului, panta S a- portiunii rectilinii a caracteristicii J A = f( Ua) pentru
UA = const §Ï ·coeficientul" de amplificare µ: an urne
SRi = µ.
XXII. 1°. a)· lntrucît deplasarea bfocului este neglijabila în timpul ciocnirii,
este ca l?Î cum ~ceasta s-~r petrece i~stantaneu (fig. F.B.88). Conservarea energiei
si conservarea 1mpulsulù1 se vor scr1e
a
· .

~
2 -
- m,,,,.1,
,2
= Q + ~,
'"

2 ~ t

unde v' este viteza blocului imediat dupa interactiunea eu proieci~Iul.

. Blocul se và deplasa pîna la oprire sub aciiunea fortei de frecare Fr = µ mbg,
· deci v1,1. efectua o mi~care încetinita eu acceleraiia ·a= -µg. Conform ecuaiiei
Galilei;v2 = vg + 2 aS., la oprire v = 0, deci puntnd v0 = v', S = d §Î a= -µg,
rezulta · ,
µ=
12
·v-
2
= m,,(v1 - v2 )
. 2
=_
4.10--
__
0
(500 __ = 0'16.
_-_,_100)
2

2gd 2m:gd 1
2,f ,10,0,2

h) Energia cinetica pierdut~ de· proiec_l;il est~

Ec = mp2 (tri - vU = 2
·~0-
2
3
(500 2 - 100 2) = 15. J.

2~3

'Jl
1:.. . d v·
_Fig. F.B.88 Fig. F.B.89

Observatie: energia consumatâ pent.ru strabaterea blocului dato~·ita frecarii

este Q = 15 - ·o,32 = 14,68 J. .
2°~ a) Transformarea .ciclica descrisa in textul problemei este aratai,a in
figura F.B.89.

427

•
 ..
. . L~~ru] ~fectuàt intr~u~· -ciclÙ~ esf~· -egal
c~ su'rriâ l~_çrurilor '·efe~t1~&t~ in. diféritele ·
. trànsfo1~mari, L .- L 12 + +
Lb L 31•. lntru~it ·trant;for·m:1ren. 3 ➔ 1 .se fà~e .la · volu~L
constant, · '· ·

i:lezulta

L V V1 ~ 1).
~ vRT1 ( ln.......:.+-. = vRT1 ( ln-+
1 .e -1) .=
V1 Va . · e
(1)
= 4-8_ 310 {In.~ + 2.~. 1J= 10 204,7 J.
J •

h)· Rand.amen.tu!. ciclului este dat dé -'l = !::... , unde- Q1 este caldura primita
. Q1
într-un ciclu. : . . . .
ln trànsformarea . izoterma 1 ~ 2, caldura. Q12 = L12 < 0~ deci este cedata
de sistem. · ·
· Pentru transformarea izoh~ra 2_~ 3, Q23 = vCp( T3 .:..::.. T 2) = ·vC~( T3 ~ T1).
Din ecua\ia transformarii,

V2 · V:1
-·=-=>
. T.s -Vs T. .T
- 2=e 1=
2. '-00 = 800. K.·•
•'i
T2 Ta . V2 ·

Rezulta Q23 = vCP T 1 (e - 1) > 0, · deci este· primita d·e sistem.

In transformarea izocora Q31 = vC.,(1'1 - T 3) = vC 0 1'1 (1 - ~} < 0, deci
Q31 ·este cedata de gaz. In co.nsécinia, ·

..
· Utilizînd relatiile
,
Cp · · •
-_-:-"'(~l
c p·- cV ~R'
1

c" . . . .
avem
Qi = vyRT1 (e ~f)~ (2)
Y- i.

'finînd sea~a~de eouatiile (1) §Î (2), randamentul devine

.
'il= (_e - ln e - 1) (y --1) =
(2 ~-0,693 -1) (~
3
-1) = 0,122.
y (e: - f) ~ (2 - 1) ·
3 '

c) Teroperaturile extr~me atinse.în cursÙl ·ciclului sînt T, = eT1 .§i T2 = T1•

Randamentul ciclului Carnot este

428
 ·'
3°. a) -Cele doua variante .ale. cir~uitului_ sint ·aratate in figura F.R90.
R . L

r::L~:J·
_....
.
.
.
. ~.
'
.
. ~
1:.

UL
. .

1
UR
Fig. F.D.90

In primul caz d~faz_aj-ul este dat de

. UL' Xn ·
tg C?1 =- - = -., (1)
. . 0:R: . R -.
far -în- al doilea -de 1

·i .- · IXL--Xol ·
g ((la. • R •

Exista doua posibilitati: . '- ..

.
~1) XL~ Xo => tg cpa === XL -R Xa .a (~')"

·a2) XL <J. Xe=> tg <pz= Xe~ ~a._ .. (2'·')

, . . . R
. Din ecuaiiile (1) :~i {2'), prin soadere, avem
~Rl = Xa _ 12,7 _ 12,7 . = 30 n.
tg CJ>i - tg «ps n ' . n · · V :3
_tg'î-:tg'î. 1-T
Din ecua\iile (1) ,ï (2"), prin adunare, avem
R2 =· Xa . = . 12,7 - ·8,05--.Ct
. tgq>1+tg«ps t+ ~3 .. '. ..

b) Reactan~a: bobinai se· ohiine. din ·(1),

iXL =·R tg q, 1• Rezulta. valorile XLl-: R 1 tg q, 1 = 30-1 = 30 fl, XL2 =
·_= R~ tg cp 2 = 8,05~1 = 8,05 n.
-0) Consideram cazul a 1, deci R = 30 n ..
' .

· UA - 1003 t/3
Puterea.activa· p· _ UI cos cp 2 -:-ïf cos q, 2 ·= 30 · +. = 288,6 W.
. . ... P
· Puterea react1va ==. UI . .cp = .·-
sm - - .- = 16· ü,
; <p - =1002
CP sm 1 .. 6.>''AR
.
..
· .• ·
. ..
.;
.
·
~
·2
,
- UA
R · 2.. 30 2 ,,
100a .
.
Y •

Puterea aparenta P = UI
. '
=. -R = -----
. 3~_-
=
.
333,·3 VA •

429
 4°. a) Ac~st subiect a fost trata.t la 11.4°.a.
h) Acest subiect a fost tratat la XV.4°.c.
c) Forta Lorentz este forta care se ex~rcita asupra uriei particule purtatoare
de sarcina electrica aflata tn mi§care, .in cîmp magnetic. Expres1a .for~ei Loreriti .
se poate ohtine cu ajutorul eipresiei fortei electromagnetice care se exermta asupra
. . . ➔

unui conductor de lungime l, aflat in cîmpul r.nagnetic de inductie B. Daca inten-

sitatea curentului prin conductor este I, iar conquctorul este orientat sub un Qnghi oc.
➔ '
fa\a de liniile de cîmp (direétia lui B), atunci F = Bll sin oc.. Scriind 1 =Q/t = ne/t,
unde n este numarul de electroni care trec printr-o sectiufie a conductorului in
timpul t, iar e este sarçina electrica elementara, atunci for~a pe care o exercita
cîmpul magnetic asupra unui electron va fi data de ·
I' ·F BI l sin œ Bne l sin «· B. ·
,. = - = - - - - =----- =e vsmoc.,
e n n . nt

unde v = l/t este·viteza medie eu care se mi~ca electronii. Pentru o particula eu

sarcina q, care se mi§Câ eu viteza v în cîmpul de inductie B, for~a Lorentz va fi
fe = qvB sin oc.. •
5°. a) Teorema momentului cinetic pentru punctul material sè enunta astfel:
momentul for~ei CFlre aciioneaza asupra punctului material in raport cu un pol
este egal eu variatia in unitatea de timp a momeqtului cinetic al Pll:nctului_în raport
cµ acel pol:
Ecuatia este

➔ ➔ ➔ ➔ 4 ~..,. •. • •
unde M = r X F fiÎ L = r X p, r fnnd vectorul de poz1t1e.
· b) Acest subiect a fost tratat la 11.5°.b. ·
c) Acest subiect a fost tratat la XII.3°.c.
XXill. l°. a) Situatia din enuntul problemei este prezentata în fig. F.B.91.
Deformarea elastica este direct propor~ionala eu for~a deforniatoarel F = kx, deci
100
k =!..
X
= 1~
=10-1 N lm.
.•

..,··:-
Fig. F.B.91
-
· h) Oscila\iile sint a~monice ~i sint caracterizate de pulsatia
. . _,. ·,----
Cl> = Vk/m,
deci v - ~ = ~. '\ / .!!_ = ~
21r V m
. 21t
"' / ~ = 31,83
21t V 0,2s .
Hz•

c) Corpul atinge viteza maxima cîncl trece prin pozit.ia de_ echilibru: Viteza
are valoarea maxima -
1041
•
Vmax = Cl>•Xmax = V_r,;·
l.·
-;;;• X = "\V/ 0,25 • 10-. 2 = 2
'\ /
ms.

430
 . d) Daoa initial oorpul este ':in pozitia. de echilibru, însearnna ca x(O) = O.
Soriind-ecuatia de mi§care sub fovma, generala; x = Xmax sin (CJit + cp) condiFa de
mai su~ implica. sin cp = 0, deci cp = O. ~~~~tia de mi§care se va sorie .
X = Xmax· sin. (J)l.

2°. ·a} Scriind Iegea lui Ohm pentru cele doua situa\ii,
E = 11 (R1 + r), E = l2(R2 +r), (1)
· rezulta
1 1 (R1 + r) . l2(R2 +__r); de: unde
_ l 2 R2 - 11 R 1 _ 0,24•6 - 0,64·2 _ O n
r- ...,. . 4 - ' :.~ .
. 11 - la 0,64 - 0,~4 .
Din prima. ecua\ie ·(1), ·
E . 0,64(2 + 0,4) == 1,536 V..
. -.
b) Rézistenta <}Îrcuitului
·
exterior va fi R =
R R
= -6,2- = i 5 1 2
0-.
R + Ra 6 +2
0
' · . . ' 1
Din Iegea lui Ohm pentru întreg circtiitul, .
I = E = 1,536. = 0.,808 A .
.• Re +r · 1,5 +. 0,~
. c) Energia consumata in rezistor este W ·. Rl 2t, deci.
_ W1 = R1l?t, ·w2. R 21;2t, ·
unde J~ si 1; sint intensitatile curen-plor prin cei doi rezistori lega\i in paralel.
Conform' Iegilor lui Kirchhoff, I -:-- / 1 ~~, JiR1 = 1;R2 , · de unde +
li= I 0,8082 = 0,606 A;
1 + R1 - 1 +-
·Ba 6

.1; = I -1~ = 0,808- 0,606 = .0,202 A;

2 64 104
W1 = R 1I?t
.
= 2-0,6062 -10-:3 600
.
=2,64-10~-J = ' '
. . 3,6-10
== 7,33-10-3 kWh; 6
1

W 2 = R 2I?t = 6-0,20P-10-3 60~ = 8,8-.103 J = 2,44-10~3 kWh.

3°. a) Principiul actiunilor reciproçe se formuleaza astfel: daca u·n corp
actioneaza asupra altuia -eu o forta, numit~ ac\iune, atunci cel de al doilea _corp
ac~ionea~a asupra primului eu 'O forta egala în modul §Ï opusa ca sens., numita
➔ -+-
reaciiune, '.adica F 12 .= -F2i• ·
: b) Formula lui Ga.Iilei ·se serre ,\ ...
. : v2 ·... v8 +· 2a(x ~ x 0
),

v
unde v0 · este valoarea vitezei · la coe>rdo~ata x 0 , este viteza pu"nct uluï material la
coordoliata x, iar a éste acceleratia (constanta) a: mi§carii. Formula Galilei este
V alabila num.ai 'in cazul mi~carii uniform variate.
c) Acest subiect a fost. tratat in cadrul.problemei X.3°.c.
4°. al Corpurile in mi§care poseda energie, deoarece aciionind asupra altor
corpuri pot produce un.'lucru mecanic (le pot pune in miscare, le pot deform~ etç.):
. Energia pe care o are un corp ·in mi§care (in ra.port éu un anumit sistem de
referinta) reprezinta energia cinetica ~. corpului. Lucrul mecanic pe care il poate
·efectua un corp pe seama energiei sale cinetice este egal eu lucrul mecanfo efectuat

. 431
 . -
de forta care a adus· corpul din rep-aus tn sf.area de mi~care consideratif (eu viteza.
v). Acesta este L = Fd, daoa forta este constf,inta pe distanta d ~i depîasarea se
face pe direc\ia fortei. Intrucît· F .:_ ma §Ï conform ecua\iei Galilei v2 .:_ ~ ad (dè-
oarece am luat v0 = 0} ·rezuîta. L · · ~tl- • Deoi en~rgia cinetica a corp.Ülui cafe
are o mi§care de translat,ie cu viteza v este
Ec·-.
- 2
mtr •

Evident, daca v0 :/= 0, a~unci ecuatia Iucrului mecanic devine

L = mt12 -=-- n,vi
2 2
. ~i reprezinUi forma uzuala a teoremei v_ariatiei energiei cinetice.
b) Compunerea• condensatorilor în paralel i:;e face a§a cum arat_a figura F.B.-92.
Toti condensatorii vor avea aceea§Ï· diferen}a de poten\ial intre armaturi, anume
V A - Vn· Capacitatea echivalenta.' a sistemului. va fi, prin defini\ie, raportul dintre ...
. -cantitatea de electricitate Q înmagazin·ata in sistemul de condensatori §Î diferenta
. de potential la _borriele sist~muJui,

~
C= VA •
Q
- VB .Dar Q. .Q1 +Q2+•·•+Qn~(Vi-VB)(C1+è2+•··+Cn).
. . . . ... .. . .··· . . " ., . . .. . . .

AsLfel
C = (VA - YB) (C~+ C2
VA - VB
+ ... + Cn) = t
i=l
Ci~

c,

A. 8

Fig_. F.B.92

c) For_\a de interactiune care apare între doi copductorî p~rcur§i de etirent

electric ·reprezinta forta electromagnetica eu care fiecare conductor· interactioneaza
eu ciœpul magnetic generat·de celâlalt oonductor; astf.el, F 1 = 1ifB2 va reprezenta
for~ care se exercitii pe o _lungime Z. a conqu~torului 1 pareurs de curentul de inten-
sitate I u datorita cimpului gerierat de conduotorul 2, in zona spaiiaia ·in care se
gase,te conducto1·ul 1. Considerlnd _, coriductorii foarte lungi, cimpul . magnetic
generat de conductorul prin care circula ourentul de in.tensitate / 2, la distan\a r
(dist~}a dintre c9nductori) este· caracterizat de inductia B 2 = µotJ,rls ·, unde- µ 0
. '· I • • • ·-2ffi'
éste perme!\hilitatea vidului,,iar µr. per~eabilitatea -relativa a substan\ei in care s~
afla conductorii. Introduçind 1n·· ex.eresia fori_ei, rezultâ · · ·
.p = f.1ofJ.rl1Ia
1
2ffl'

432 -

~ ~ _· ~
"1
'.::- . ·:.:
• p

-
..
 For\a F 2 care -actionéaût -asupra conductoru]ui pareurs de cprent ul l 2 V"3- avea
aceea~i exprèsie, dar va fi de sens opus (este s_atisfacutà Jegea actiunii ~i reactiunii)_. ·
-:. XXIV. 1°~ ~} Conform forin ulei Galilei' 'V = 2 git 2~ = 4 m/s.. V =·V 1<i':,\s
· _ b} In mi~carea prin -a_pa·.asupra corpului va actiona ~i fôrt,à arhim~dica FA ..
·întrucit corpul ajunge pe (undul lacului eu vitezii nulii, inseamna ca FA> G ..
Acceleratia corpului in apa va fi data de ·

. .ma = G ~.F A, ·d e- un de a
-
G - FJl
= ------
m
- PcVg - PaVg
- PcV.
=g(1 _ Pa)·
. - Pc
•. -Viteza la fund1:1l lacul~i se _va ob\ine tot eu ajutorul ecuatiei G~lilei, ·-v de la
punctul _a fiind viteza initiala, 1l - V
v2 .+ 2 aS. Cum v'\= 0, rezÙJUi ,;i_dincimea..-· _:
lacului, _ · ··
.S = - ,,; =·- :_Ji.. - .• 2hpc 2-0.,8 ·800
----=6,4m.
2a. g ( Pa __ 1) . Pa -.- Pc 1 000 - 800
. __ Pc . .
1.
, c} Consideram intervâhÎl de ~imp miisurat din · momentul in. care începe
caderea corpului, deci
t =_li+ t 2 _+ t 3 ,
·- - unde ti este timpui de-ctider~. pîna
la suprafata' apei,- t2·, timpul cit ciùreaza .scufun-
darea ~i.t3 este- timpul · de urbate· .pina ~a -supr~fatii. ULilizihd# ec,.ïaWi vitez'.!i.,
+
t? = v0 at, avem - ·· ·
; . ": .4 .
t 1 =.- = - =0,4s,
. g 10
v · · t1 · 4
ts = - - = - - - - =------ = 1,6 s,
_a _g. {-:a _ 1 ) _10 1 000 _ 1 ) ..
. .
- .. . ~ -- Pc . 4-· '. ·'... 1 800
. .
.. _,
= t2 = 1,6 s,
decf t =-0,4
. .
+ 1,6
.
+ ·1,6 =i3,p s.
· ·t3
· __-..
..,-
.· -d) 1n generàl, ·p · ~ ~n~: =m(v0 :+, ~t), deci impulsul estè-runc~i~
rie. · liniarii.
timp, pal)ta _drepteUiind propo.r~ionala cu-accèleratia. IrnpulsuLcre§te in int~rva-fuf
de timp t 1, scad~ _în· /2 :~i cr~§te- · din nou Jn (3• .t- ;, · '·.• ,. · --,: ..• ,..... ··.···,·, ···--,,.:-.. ,,,.,:
(;raficuJ ,va fi :cel · din figura F .H.~3.

p.

0,4

E
o--~--------r.------
'1 .,. ,3
t
~

Fig; F.B.93 .

Valoal'ea maxima este Pmax · nw.= 0,1.4 = 0,4l<gm/s ~i este ._atinsa oin~
corpul se afla la suprafata -apei~ . ·
2_0 • Circuitul descris in text ~~te aratat în figura F.B.94.

433

·'.
 ;;, .
a) Rezistenta �?t�a· a _cjr�uitului :este rezisten�a ci�cuitului exterior '(sursei),

Re .=(�+...!_
_ll1 Rs
-t �)-:- +
. R
1 (R2Rs + �1R2 + 1!;R3 _1 ·
· ( . . R R2R .
) =
R
R1R2 Il.a
2 R3 + R1 R2 R
. ._
1 R3 +
. . _ 3 1 3
:10·4·5 · ·
- �
4,a + 10•4 + 5·.10
= 1,s2 n.
h) Conform: legii .electrolizei_,

m = .Kit = K .!!_ t = 0 33� .3 600 = 5-940 ma° -

- 5'94 g··
.Rs. ' 4

?) «!>= BNS . µHNS=µ �s J µ �s :. �

.= 4•1t•lo-:-1.(10a , 2 .10-a
,
20
= 1256-10- 2 Wh·
· -. 0, 4 · 5 ' . '
('1) N2S 4•1t•10- (t0 f ·10-a
= µ.-=---;:...._:___-= 3 3
, .10-
7
L =- 314 3
H.
I · l . 0,4
. 3 . a) Un sistem d_e doua forte paralele, · de sens opus, care actioneaza �supra
°
•
11nm corp, arata... ea in f1gura F .B. 95. · ·
ln ...p_articulq.r, unghiul ix . dintre direciia. fortelor �i segmentul care unette
· puncte1e
.
Ior· de aplicatie poate fi.. ff' •
-2

C.. A

Fig-. I-' B.95

Se pune problema inlocuirii acestui sistem de for�e prh:itr-o si ngura for�a

aceasta
(rezultanta), care.-.sa. aiha acelati efect de mitcare asupra_ corpulu i. Pentru
F
vom determina mai -tntii o forta 3,. astfelinctt corpul sa fie in �chilibr.u sub
actiu-
-trei ·
nea sisteinului F1, F2, F3• Aceasta implica, pe de o parte, ea rez1dtanta celor
• ➔ ➔ ➔ ;

forte sa fie nula:, · . , . .

+ F2 + F3 = 0 sau F3 = ·- (Fi + F2) :

➔ ➔ ➔ ➔
(1)
➔ ➔
F1
f}i, pe de ·alta, ea momentul rezultant al celor· trei forie tn raport CU un pol sa fie •

nul. Vom alege punctul de aplica�ie al fortei F3 ea pol. Illtrucit MFa = 0, momentele
➔ . -+ :

fortelor F 1 �i ·F9 trebuie sa aiba sensuri opuse. Aceasta este posihil numai daca
- ➔

polul se afJa in sttnga punctului A (fig. F.B.95). In acest caz, modulul momentului
rezultant.:va fi CAF 1 si� « - CBF2 sin ix. Condiiia �e echilihru c9.p.du_ce _la relatia
CB = F1 - (2)
CA Fa
0
 ➔ ➔
Întrucît
• ➔
F3 echilibreazîi sistemul.F1 ,
➔' . .
ff2, înseamna ca rezultanta f ort,elor este
. . ➔ .- .
R = F 1 +F 2 = -F3 • Conform e~uatiei_ (1), modului _lui R este dat de diferep.t,a
modulelor èelor doua forte, R =F 1 :...... F2,. direct,ia este aceea~i eu a fortelor, orien.:
·tarea este in sénsul fortei niai mari, ÏB.l' panctul ei de aplicat,ie este dat de'ecuatia (2).
h) Acest subiect este tratat in X 3~. b. ·. .
c) Capacitatea unui condensator se define§te prin cîtul dintre · sarcinà elec-
trica Q :.de pe o armatura ~ diferenta. de potential dintre cele ··doua. armaturi
. ( V1 . - l'."2 ), C = Q/( V 1 - V 2). Un · condensator plan este format din doua pliici
plane, pa~alel~, a§eza~e _fata ~~ fata la o ~istant,a d ~ma de alta. MasÜrlnd dif.erent~
de potent,ial dmtre·plam-(armatur1) eu aJutorul unm·electroscop, se constata ca-' o
crê~tere a distant,ei dintre placi de k ori, _de lad- la kd, are ca efect o cre~tere tot de-
k ori a diferentei de potént,ial dintre. cele doua placi, de la V1 - V2 la k(J\ --- V2 ).
Intrucît departarea placilor, în absenta:· contactului eu alte corpuri, nu modifica
$arcina ✓electrica dé pe placi Q, inseamna ca o crettere a diferentei de potential
implicii o reducere in acela§i raport a capacitat,ü. Aceasta observatie conduce la
· · coµcluzia ca, pentr.u un condesatof plan, capacitatea este invers · proportionalà
CU distanta dintre placi, d, adica C ~ 1/d. Pastrind- constanta.dist~ta dintre placi
§Î variind suprafata placilor aflate fata in fata, se constata prin experient,e.similare
ca: C ......, ·S. ln sfîr§it, daca, fara. a modifica geometria· condensatorului plan (d §Î S ,
ment,inut,i constanti), ·se introduce intre armaturi o placa dintr-un material diëleo-
tric cu grosimea egalii cu distanta ·d dintre acestea, ·se constata o cre,tere a capaci-
tatiL Dàca e~perimentul se repeta eu placi facute din materiale dielectrice, carac-
terizate de permitivita~i düerite, se cons~ata ca exista o relaiie ·de prôportionalitate
directa între capacitatea §Î · permitivitatea mediului dintre armaturi. Punind la
· un loc __ aceste · constata.ri experimentale, sè poatè scrie
· cS
C=-,
. . d.
constanta de propor~ion·alitate fiind egala cu unitatea atunci cind se utilizeaza
unitaWe din SI. · .- " · .
• 4°. a). Nenumarate experimente _ef ectuate çu tot felul de corp.uri, aflate in .
cele mâi variate stari de mi§care, cârora li s-au aplicat diferite _forie,- ·au co~dus la
. ➔ .
for·mularea de càt.re Newton a: urmatorului principiu: vectorul fort,â F este pro-
. . . . ➔-

por\it nal .:;u produsul dintre masa cor1mlui m §Ï ~ectorul \accelecatie. _a, adicâ
➔ ➔ .
F _:_: ma. •
h) Acest subiect a fost tratat în · cadrul problemei II. 5°. a.
c) Acest subiect a fost tratat în III. 4°. c. . .
XXV. l°. a) "1l =Qu; decï' caldura ·necosara. pentru func\ionar~a insta-
Qc .. .
la ~iei .este
Qc = Qu = mi[caCTt - T0 ) + ï.. ;]t = .
1

'1) . '1)
100[~ 1so (378 - .2'13) +
2,257 • 10°] 2 • 8 600 = 3 2 ~ 100 le J·.
s= 0,6 . ' · ~ ' ., · ·

h) "'1 1 = -~- §Î
Q1
Q1 = Rl2t 1, ~eci 1 =· .,.J
V
Qi
Rl1
,

, I . ~/ .Qu , 100(4.180(373 - 278) +

2,257 • 106 )2-• 3 600 = 1 .724 A,
.. V 'tj1Rt1 = 0,9 • 2Q0 • 3 600
unde arri considerat acefoa~i condiW ini}iale ca la pul).ctul a.
. . ' ~

435
28*

.,.../··
 ·" - _..

c} Cantit.atea ·. de -caldura neces~ra pentru iopirea ghèW $Ï incalzirea apei

. ··vina la Tr = 313 K este obt,inuta prin condensarea unèi, cantitâ\i de vapori m,,;,
·. ·.--adieu.. · · · --. ·
,1 ·•• . ·

Rezulta
1nv = m![At + c (Tr- .T =
0 0 )]. 1 • [3,35 • 10_
5
· +
4 180 (373 - 273)] = O333 . k. :
_, . · Î.v · • . 2,257 • 106 . · · ~ , ' · g

2°. à) Conform ecua~ei t-e·rmice .de sfare a gazului ideal, ·p•li .= !!!:
. , . . . . . µ.
R T, ·deci
.
✓ • µ . . .
·m·= m1+ m2 = - - (p1V1+ P2V2f=
RT . . ~

= ·_ 28
8 310 · 300
(3 . 10s ~ 4 . 10-3
.· . .
+ 2· •. 10
~
5 •: 8 • 10-3) :__ 0,0625 ·kg.

Dupa deschiderea robinetului, ·presiunea tn. cele 2 inci~te .este a.ceea~i, p.

·l\tasa toLall râmîne aceea~i,

m1
,,
= µpV1
RT , ¾
-
m2 =
µpV'n
RT '
d .
eCI m = µP ( V
R'I' 1 .
+V} . 2 ;

. .
egalînd cele do~a expr~sii, pentru m rezulta .

. _, :_i___(p. -V1
· R1' ~
+ ·p V)= RT
.
µp .(V +· V)·· de· unde
2 2
· -
1 2
' ·
p =
. .
Pr ++ 1
V1
P?.Vs.
Va ·

Cele doua- mase devin

; , µVl
m1 = - p~Vi +-pzVs . m Yi - _:_ (j 0625 4 • t0-3 = 0 0208 k
RT V 1 + Va V1 +. V 1 · . ' 4 · 10-3 +
8 · 10-3 . · ' · · g,

·m,2 ...C- µV2 = m V2 = 0,0625

P1V1 -: p2V2 8. 10-:-3 . = 0,0417 kg
- BT +
V1 Vz V 1 + Vs · 4 • 1CM + 8 • 10~
~au m;-:-- m. - mi = 0,0625 - 0,0208 = 0,0417 kg.
b) · tn incjnia 2 presiunea este acee·ati ca lilairite de închiderea djn nou a rohi-
nctu1ui, anume ' ·· · -
. -,2 = =:= p 1JT1 + psV:.·. - 3 · 10
5
• 4 • 1.0~ 4. 2 • 10 • 8 • 10-s
6
= 2 33 ; 1Q5 N/m2.
P_ p V1 + Va '. . 4 • 10-3 8 • 1_~-a + - · .' . :

· ln· incin~a -1. lncalzirea se face la volum constant deci Pi

p
== T1.
T
de unde
7'1 P 4oo
Pi; -- ---
T , ,·_ •.·, 105 --
= -300 · 2·33 , -~. 105 N/m~2·•
- .310
- . v- -3RT__- - v· 3 • 8 310,• 300 -_-
. 28 . .=. .516' fi- , S.
C ). V·=
} · . µ- =
/.
·eoncentra\iâ · de molecule (numJirul de moleèule din unitatea de volum)
n se poate ob\ine cunoscind mas! de gaz din-·vas ni;== 0,041? kg. lntr-un kmol
.exista NA molecÛle,· deci in v = 11_'2 kmoli vor·existà. N - NA~ molecule. Rezulta
. . ._ . . µ . - µ
_ !!_ __ NAm; _:_ 6,02 • l918 • 0,M17· _:_ 112 ~- ro~ molecule
n - Va;;- µVs - 28 • 8 • 1(ri - ' ... - m! "

436
 · ·-· · 3~. ·al ~c~atiil~ ~i~chhoff p~ntr.u -~ircuitùl d'in ~i~ur;i ._F.B..96 ;or avea for~a _
• • n1E- ·:1in1r+ IR,
• • 0 - ·(1)··
.-: -.:n 2E _. _ -1.1;,!'lf +-IR,c-_ -- , . (-2). ..-
- . . . ! = 11 + 12-· . (3)-
. , 1nlocuind ultima ecu~\ie._ in- primeie ~ouii, acestea ~eviµ .
.. _
· .. _ . ·E _ .l · -- +·_-.·_.R(l-
!711, - 1n1r
· ) . / ~ n1 (E ~ 11r\ --11 R
1 1_a=> a-. . -
+·
• . (4)'
: , . . _. . ·. '" - ·. . -- n E ~ Rl : ·:

n.jl = 12n,J"+ R(/1 2) => / 2 = - - - .

2

.·
1
+/ R + nl"
·(5) .

1 .

nr f E,r· 11
11~-······ ----·--......
•I 1-~·-··I E,~ 12
. Fi~. F.B.96

- Egalînd
.
cele, .doua .expresii
. '
ale· lui 12 , r~zulti _
+
- .

+
- -

·- -· [~1-E-- .(1(nî; R)] _(~ n:,) = (n 2E ~ 11R)R,

n1 Ell + nn Er ~ linirR--:. 1 n n:r.
1 2 1 1
2 - 11 Rn 2r = n2ÊR - lif1 2 ,
/ 1R 2 -
-·. J1r(n 1 R·+ nn:r+.Rn = 1 2) E(niR ~ n 2 R+ n1n 2r)_,
_-de ,unde_, 1 ,.

Jt' · . -E[n~n 2 r + (n1 - n2)"R] · :_ 2(8 _· 5 ~ 0,2. -+ (8 - 5): • 4]

3,333 ·A, = '
· • r[n 1nsr + (n1 +
na)R] · 0,2[8 · 5 · 0,2 + (8+5)· • 4]. ·

12. . n2E'~
- n,.r + R
Jl.!
1 = 5 • 2 - 4 • 3,33 .

5 • 0,2 + 4
~O 664 A. _
' .
Scrnùtul mfuus arata ca· ·ourentul 1 2 are sensul opus celùi - considcràt · 'in. :
figura ·F. B.96;
+ =
i = 11 !2 3,333 -·0,664 = 2,669-:•.
b) funlnd .con~itia J2 : - 0, _ecuatiile {4) ti (5) · devin
n 1(E .:_ / 1r)·-:_l1 R = 0,_ n',fi- R/1 = O.
Elimintnd / 1 in-tre acèste _ec,_ua\ii, :se ~b~~ne
· nr+R
n1 = ~a 1 sa-q
R · n 1n2r · 8-5 • 0,2_ ·
=:: -----'=--- = --- = -8 :..1..
n
~ . ·. ~ 1 -- na 8 .._ 5 3
c)" Puterea "tlisipata de rezistenia ·R va f1 _
P. .·RI = R(/1·+ !2)2 - R(Ii +.,naE -+ Rli)•
2 = R n, (1 r + E;j• =
R. - · · nar + R .
1
·· . npJ'

_= R[( E[n 1n,;.

r[n 1 nàr
+ (n1 - n,)R] r +
+ (n1 + 7ia)R] · · ·
E) · + 12=
n2r
na _
R
= R(-n ner_+2En(n1~s+ ns)R
- - ·)2 = R( -"!,E )2, .
· •· r+rlR ·_
1 1_

undè am ·întrodus notatia _!__+-~=ex •

. - n: ~1 .

437
. '
 . .
Daca P{R) este o func~ie eu un maxim, atunci "înseamna. di fiecare yaloare a·
lui P va fi ohiinuta pentru ~ou~ vàlori ale lui R, deci · ·

Ri( riR1
Efectuin~ simplificarile evidente, ecua\ia devine.
r = R2 C:~Ra r•
R 1(r + rxR 2)
2
= R2(r + rxR 1)
2

sau

adica

Pentru valoarea max1ma a lui P ce]e doua valori a-le lui R- sint confundate.
Punind R 1 = R 2 = R, rezultji •
R = .!... =· rn 1n 2 = 0~2 · s · 5 = O,GiS n.
, ot n1 + n2.,,. 8 + 5 1 ~
Pulerea corespunzatoare acestei v:alori a rezi~teniei este

Pm:1x = R (
2E
1)
)2 =. 0,615 ( (1 J
2 · 2· )2 = 61,5· W.
( r
1
+ -na + -n
1
R
·
0,2 + -5 + - 0,615
1
8
. 4°. a) Coeficientul de dilatare in volun;i a unui lichid se noteaza cuy ~i este
dat de expresia y= Â VJV0 Ât, unde _Â V= V - V0 fiind volumul lichidului la
temperatura ini\iala t0 = 0 °C, V volumul corespunziitor temperaturii · finale t,
iar Ât =·t - t 0• Astfel, y reprezinta varïaiïa relativa a volumului lichidului pentru
o variaiie a temperaturii egala cù un grad.
· Cind se masoâra variaiia volùmului unui lichid eu temperatura, trebuie sa se
\ina seama §Î de dilatarea vasului care con\ine lichidul. Varia\ia de volum, ma.su..
rata este o varia\ie aparenta. care inclu~e dilatarea atit a lichidului; cit ~i a va_sului.
Coeficientul de, dilatare calculat eu aceasta varia\ie va reprezenta coeficientul
de· dilàtare aparenta, 'Ya = ·âVa/Vo Ât. Notînd eu y8 "coeficientul de dilatare îri volum
al vasului, va exista rela\ia y=. îa Ys· , +
b) Induè\ia unui clmp màgnetic uniform este o ma.rime fizica yectoriç1.la, ·
al carei modul este egal eu raportul cÎintre for\~ eu care acel ·cimp magnetic ac~io-
neaza asupra unui conductor rectiliniu, perpendicular pe liniile cîmpului magnetic,
§Ï produsul dintre intensitatea curentului din conducto-r §Î lungimea conductorului
aflâta in cimp. . .
Unitatea de masura. a induc\iei mâgne_tice in SI se nu~e~te tesla,
[Fl~I N
[Blc;1 = --- = -- = T.
[IJs1 [l]s1 A· m

Un ctmp magnetic uniform are_inductïa• de 1 T, daca exercitii o fo1·ta de 1 N

asupra fiec~rui metru din lungimea unui conductor, perpendicular p~ lini_ile de
cîmp, pareurs de un curent eu intensitatea ~e. 1 A.
c) Parametrii Ùnui ..tub electronic sînt ma~imi care ii determina calita\ile. -
· §Î funciiile. Parallietrii fundamentali ·ai. u.nui tub sint: pan ta caracteristicii
I A = f( Ua) in zona de liniaritate, fact.orul de amplificare ~i rezistenta intema.

438
 ·Pai1t·a: pentru zona re~tilinie pan ta caracteristicii, ·1A = f( Ua)·1 pentru
UA = const, va fi
· S .=. tgcx = ÂIA,
-- . .
_ ÂUG UA""· const

· Acest paratnetru ar~ta oit cle. fin poate _fi controlat curentùl anodic· prin
varia~iile tensi~nii de grila .
. Factorul de amplificare: ~m prezentat ·anterior variatia Â/A a curent11lui:
anodic produsa de o varia\ie Â-UG a tensiunii de grila, atunci cînd tensiunea anodica
· este constanta. Evident este posibil sa se ob~ina aceea§~ variaiie de curent anodic ·
men~inînd · constanta tensi~ea de grila ~i variind tensiu:nea anodica · eu ÂUA•
Raportul dintre varia\ia t~nsiunii anodice ÂUA ~i variatia tensiunii de grila
ÂUG, care au ca efect aoeea,i variaiie ÂIA a· intensitaW curentului anodic,_poarta
· numele de fac~or de amplificar~ al triodei ~i se noteaza eu µ, adica
. "âUA I .
µ:::::; ÂUG · ~IA =·cons·t • · ·

'Rezistenta interna· a· une·i triod·e este masurat~- p~in raportul di~tre vâriatia
tensiunii. anodice, ÂUA §Î variatia corespunzatoare a intensitâ-tii clirentului anodic,
atunci ~înd _tensiu~ea. de· grila este men\inuta constanta, . .
R- = ÂUA ,. • .
' AIA r.ra = const
Rezistenta in~~rna exprima masura in care varia\iile tensfonii anodicé COfl·
troleaza.: intenàit atea curentului anodic.
5°. a) Acest s?biect. a fost tratat in VI. 4°. a.
b) Doua corpuri punctiforme, tncarcate · ~u sa rein.ile electrfoe q1 .~i q2 , inter-
. . ➔ .
ac\ioneaza reciproé (se atrag sau se resping) cu o for\â F à. carei valoare ahsolutii
' este propor~ionala cu prodùsul sarcinilor ·elecbrfoe §Î invers_proporiionalil eu pa~ratul
distant~~ dintre ele, . . .
'D -·k qiqs
.r - . -;;-·

unde k = - 1-
' ~Ttl!: ,
e: fiind permitiv'itat~a ·électri6~ a niedïului'
- .
in ·caré· sè afla sar~inile.
. Di~ec\ia for~ej se afla pe linia carè _une§te, cele douii co.rpurï,
. .➔

.. F = qJ ·qa ..!.:..,
. (me: . r!

• ➔

unde r ·este vectorul de pozitie al uneia dintre sarcini fata de cealalta~

· c) -Impèdan~a Z a m_mi circuit de curent alter:Q.ativ care con~ine o rezistenta R,
o inductan\a L ~i o capacit'ate C legate îri paralel (la aceea§i ten_siune) este, d_ata cie
expresia · ·. · ·' · ··· · ·· ·
1

unde XL= Loo §Î

·.v;. +{;L
z =·--:========'
7
X 0 =· 1/Coo, oo tii~d pulsa\ia tensiunÙ alternative.
;J
··439
 XX \"l. l°. afRandamentuLciclului Carnot este .
- _ Tz __ . · T 0 + ls .:_ i -~ 273 + 27 _ O
"1)- 1 --- 1 - , 5•
T1 T0 + t1 :- · 273 +. 327 -

Randamentul se. mai .exprima sub forma

. L .
"Il =. -
Q1
, de unde Q1 = -Ll) .=:= --r:-
·t. · 10~
_O,a
= 8 • 103 J. ·

Pc <le alta pal'te, L = Q1 - 1Q2 1, d~ un<le

1Q21 = Q1 - L = S ~- 103 -·4 ~.103 J,
deci
- 02 = ---4 • 1()3 J.
b) P~ntru gazul ideal, encrgia interna depinde nu mai de tempP.raturiî, dec_i
âUz., = vC,.( T3 - T J. Din ecuatiile Cp - Cv _:_ R·fjÎ
.
1

·
11
:== y, rezultà.Cv = - - - .
· - ·-
·?Cv · . y- 1
Varin \.in energiei interne dev~ne
ÂlJ za =~(Ta - T2} = ~ (t2 - l1) = 1 3
fi. 0- •
8' 31 • toa (27 ~ 327) =
. r . .;. 1 · .., -- 1 - · 1, ,... - 1 .. ..
= -3,12 . 104 J..
c) D~n. -ecua\ia transfor.qiarii adiabatice T1 vr-1. = T 4 Vl- 1 , se ob\ine
-· _1_. _1_ · _1_ . 5

e = -~,,.
1'_1
=-.{T1}"'-1
· T,
=·(·To
T +
+ ~1}_"'-1 = (273 + 327)1,4.-:-1- =
273 + '1,7
0 l2 · ·
2ï
•
= V32 = 5 65.
'

2°._ a) ··LegÜe lui, Kirchhoff pentru sensurile. Cl_l~~n\ilor dt~terminate de cele

doua sui·se din figura '·F.B.10 se vor scrie
J'-Jl + 12,._ (1) .

+ I_R = E
11r 1 1, (2)
. · 1 r2 + IR= E
2 2
• (3) ·
:.. Elirilinindu-1- pe J,. ecua_\iile· (2) ~i (3) devin
+ R) = E -1 R,
· 1 1 (r1 1 2 (4)
12'" + I R+:1 R...::. E
2 1 2 2• . Col
·sco\indu-'-l_pë 1 1 din ecuâ\ia (4), ayem ·
.. _ E1 - / 2R
11 - • '(6)
- r1 +R
. _lntroduci~d in_ (5), rezùlta
· 12(r2 +·· R) + mE,
· -- l2R)·_
- Ea, (7)
r1 + R_·
- de unde

12
. E'li1 - R(E1 . : .Ê11) == 125 r 0,5 -- 2(130 - 125) -: as· A.
:. · rJra + R(r1 + ra} _ : 10,5 · 0,2 + 2(0,5 + 0,2)
4.40
/
 ~..::: . - ' -

'
Din ec_uatia (6),
./ = E.-~ lsR = 130 - 35 • 2 = 24 A.
1
r1 +R . 0,5 + 2
b) C~derea de t.ensiune pe rezistorul R est~
U _ lR=(li+I.,.)/J.=(24+3~) •_2 ·· 11sv.
Energia disipat-a.în timpùl f esté_ ..
1189
W = Ult = lP t ·_
· . R · ·2
• 120 = 835A kJ.
..

c) ·cînd / 1 _:_ 0, ecua~iile (1)~ (2), (3) devin _

12 = I, 1 2R --Ei -~i /p12 +-J 2 R = E2 •
Eliminîndu-l pe / 2 , rezulta
( R. + r )E -=· E R 1 2 , de un-d e E 1 == -E!R
- - -- --125-. -
2 -- 113 ,6 V.
2
· R-+ ra 2 + 0,2 .

Analog~ cîri~ 1 1 ·= / 2 . !,e_c~a~Hle (2) ~i (3) de_v!n

I(R + ~ 1
)_. ~ 1 ~i-I(R+ ;) = E 2•

Impartind acesté rela\ii membru ·eu membru, rezulta

E - 2R + ri E ·_ 2 • 2 + o,ri 125 . 133,9 V.
~ 2R + rs_ , ~ _ 2 • i + 0,2
1
. . . - · . .
3°. a) ~ ~P.erienta arata ca. pen tru încalzireà un ui c_orp la tempera t ura· Ti -. _ de
la te_mperatura ·T2 este n~cesara o -~aldura proportionala cu diferenta de teniper~'.'."-
tura AT= T2 - T1; Constanta dé proporiionalitate k poàrta numele de capacitate·
calorica · a corpului, k = !L : Astfel; cap_acitatea calorica a unui corp este nu~ric
. _ a1, · - ·· . - . ..
ega~i cu ciU~ura.care trebuie furnizàta corpului,pentru ca temperatura luis.a c~e~séi
eu 1 gr.ad. Çapacitatea caloric,a a ~nei uni~aii de n'lasa (1 kg). a corpului reprezinUf,
-• cul4-üra specifica- r: = k/m, adica :c == ·Q/tnAT. Cînd -cantitat~a de suhstania-: stf ·:
masoara· ·in l'l}t>li (kmoli), atunci ·~apacitatea calorioa corêspunzatoare unui -mol:·
(kmol) · de substantii reprezinta- caldura. rilolarii (kilomolara), C = QI vtl.-T. Cal-- -
- dm·iln ~pecifi~a · !ji. molarif depirtd- ,nµmai- de natüra substan\ei.
- · h) Ace~~ ~su~i~ct. ~ fost trata_r îri VI.4°~a · · · · ·
c) Acest ·sub1~ct -~ fo,st tra~at.m X.Vl.5°.6
. . : - .' - . -+ . ..
4~: ~); I~tensitatea cimpuluieleotrfoJntr-un .punct se Iioteaza E ~i este _egala
. . -+ - . - •.
cti-'r~portul dintre for\a Jl cu- car~ cîmpul actioneaza asnpra unui. corp de pr~ba · ..
' ' .... • ·~ ..... . . . . .. ➔-

aflat ln- plincttil ·respectiv §Ï sa·rcfüa electrica~q a corpului de .prôbü, E = F/q. 'Uni-·
· tatea de masura pentru intensitatea fîmpului ·electric se. define~te \ininô seama
câ în cazul unui condensator plan E_-== U/d, .uncle U este diferen\a de poten\ial ··
. '. di"ntr~ pliiQi; iar d distanta.care lè separa. -Rezulta ·
- , [E]~1 . [.U]sI/[d]s1 - V/m . .
· h) Indu~tan\a. L a Ù~ei bobin_è a carei hmgimè l este m~re in comparat·i~-
diametrul ei este - . · ·
~ti.: 1

.·441
 unde µ 0 este permeabilitatea vidului, µ, ·permeabilit_atea materia1Ùlui din care este
fâcut miezul bobinei, N. este numarul de spire al bobinei, iar S este sectiWlea · ·
unei spire. _ ·
c) Acest subiect a fost tràtat la II. 4°~ c.
XXVII. 1°. Conform figurii F.B:97, tensiunea in fir este maxima ,!n pozi\ia
de echilibru, cind-atlt greutatèa -G, _cit ~i for\a · centrifuga Fe sint orientate de-a
. lungul firului ~i, in plus, Fe _este maxima,
Tmax = G +Fe..
Tensiunea in fir E!.ste· minima i~ ·pozi~ia·de cievia\ie maximii. Aici foria centri•
fuga este nulii, deci · ·
·• .
· T min = G ~os ex •.
Raportul cerut este
Tmax G + Fe
(1)
·Tmin = C, cos a.

Viteza corpului in ~omentul trecerii prin pozitia de .echilibru se ohiine eu

·. ajutorul legii conservarii- energiei, ·
mv ..
- 2 =: . mgh
.
= mgl (1;- - cos ex). (2)

Din ec~a\ia (2) rezulta f~r\11 centrif~ga .in pozi\ia. de ·echilibru,

· 11n? ·
Fe= 7-.=·2 mg(1- cos ex)_•.
Introducînd in· (1), rezulta
Tmax mg+ 2mg(:i -- cos à.} . 3 ·_ 2 cos ~ = 4;·
Tmin = mg cos oc. cos. oc.

1 45
1

{ :----------- . ~ 4S
.· ·-i· -____ / , __ i,,
rr
Fr .
Fig. F.B.97
123

·,o=O
45 ~1;-_
- -·! 23 ----

t=2s
. Fig. F.B.98
-l2- 1
23
t+Ât=3s

. 2°~ a) Pentru rezolvai:ea problemei vom utiliza nota\iile <lin ~igura F.B.98.
Jn iiltervalul intr~ t === 0 §Ï t = 2-s mi~carea este accelerata, acceleraiia fiind data de
F mg g.
a1 = -il1'=: -_5m = -5 = 2 m/s
.
2•

442
 Spatiul ·. pareurs de bile tn a~est interval este_
. · at9 .
S1 = - = 4m.
2
In continuare, bila 1 se va mi§ca in .cadere libera c~ viteza ini\iaia ci'ipatata
in timpul t. Spatiul ramàs, h1
2 .
== h - S1 =· 9 m, va fi pareurs intr-:un timp t1 , dat
.
+
de· h1 = v0t 1 g~ 1 , ..und~ v0 == a1t = 2 ~ 2 = 4 m/s. Inlocuind valorile numerîce,
ecua\ia ·pentru t 1 devine 5 tf +4t 1 -:- 9 = 0, ale carei. solutii slnt date dé
· ~2 ±V1t+1ts·
t1 = _5 ~ • (

Evident, ·numai solutia pozitiva · este àcceptabilii;. deci t1 · 1 s. Timpul cit

dureaza cadereà bilei 1 este t1 tot = t t1 = 2 1 = 3 s. + +_
· b) In intervalul dintre t = 2 s ~i t = 3 .s sistemul eu hile se mi§ca uniforin
eu viteza v0 , deci spa1iul pareurs in intervalul 6.t = 1 s este s2 = v0 6.t = 4 • 1 = 4 m.
- Restul distan\ei h2 = h1 - s2 ·= 5 m va fi pareurs de bila 2 in cadere -lihera eu
viteza inii~ala v0 in timpul t 2 , __ dat de h 2 = v0t 2 ti sau 5t~ 4t2 - 5 .. ·-0•. +! +
Sol_u\ia pozitiva este

t2 -- -
2 +V
5
~ · -- o,67 s.\
Timpul ·de qadere al celei de a doua bi~e este
. t2 tot = . t + +
At . t2 =. 2 1 . 0,67 =,,. 3,67 . S. + +
c) Din momentul desprinderii celei de a doua bile, si~temul format d~n hilele _
3, 4 .f}i ·5 capata o accelera~ie in sen~ invers data· de _a2 = mg == .!L = 3,33 m/s-2.
. . 3m 3 . ·
Pina in acest.moment hilele s-au depl~sat pe o aistanta S . S 1 S 2 = 8.m; deci +
bila 3 va trebui sa parcurga înapoi o distlm\a x = 8 m .. Ecuatia de mi~care con-si;a:
derînd originea in pozitia corespunzatoare momentului t
t2
Â.t (x 0 = 0), va· fi +
X = -Vot3 + a2 2s • . . . .
. lnlocuind valorile numerice, rezulta urmatoarea ecuatie pentru ·t3
3,33 tl - st 3 - 16 = o, •
- 4 ± V1s + 53,33 / 3 ,7 s,
t3 = 3 83
, ·
--: '
'-1,3 s.
.Va ·fi corecta prima ~aloare, . deoarece valoarea 1,3 s este -mai mica declt
timpul in care ar fi pareurs spaiiul x.,cu accelera{ia a2 , fara viteza initiaUL lntrucit: ·
aceasta este de sens contrar lui a2 , timpul va fi mai lung. D~ la inceputul mi~carii ·
pin a in_ acest mo~ent a trecut -timpul ta tot = t 6.(+ t3 = 3 3,T = 6,7 s. -. + +
. 3°. a) Viteza termica este data de .
· v,--vaRT -_ys------
• (L , . .
s a10 • aoo _ 507 8 ms.
29 ·
/
·
,
· b )' Picatùra de mercur este in echilihru cînd. presiunea pe cele doua~ fete ale
sale in contact eu gazul din vase este. aceea~i P 1 = P 2 • Dar . '
: P 1V 1 = vRT1 ; P2.Va = vRT2 • (1J

·443

0
 ...
•'

întructt T 1 = T+ AT~ T 2 = ·T- AT, V 1 ==V+ ~V ~i V 2_ . V - ÂV

( Â V este acela~i- pentru cii vasele _nu î~i modifica .volumu1~, ec~a\,ia I\ = P 2 ·devine
T+ AT 1' - liT
(2)
V+ AV V- âV
Prelucrînd _aceasta re1a\ie, se. ob\ine forma mai simpla
. - VàT
TAV= l(ÂT sau AV=--·
. - -- T
(3)
1td:' -
Conform figurii F.B.99, A V :==i= S Âx, unde S -:: - este sec\iunea tubului.
~
Ecùatia (3) conduce la
Âx
= Y A 'r ___ 314 • 10.:..6 • 3
, . =- O,25 m.
ST 3,14 • 0,42 • 10-4
300
4

c) Varia\ia energiei interne a sistemului va fi egala eu suma varia\iilor de

. energie interna ale gazelor:din cele, doua par\i ale sistemului (va.se), ·
âU1 = Q1 - L1, iiU 2 = Q2 .:._ L 2 ,
JiU·. = iiU1
- -
+ Aîl2 = Q1 Qz - (L1 Lz). + . \
+
-

I!ucruJ mecanic efectuat la deplasarea picaturii de mer.cur. este· efectuat de

• gazul din vasul V 1(L1 > 0) ~i primit de gazul din célalalt ,,as (L 2 < 0), l\Pcl
L 2 ~ -L1• Pè de alta parte, se observa ca presiunea ramîn,e constanta în timpul
transfor~~ii. lntr~adevar, pre&iunea finala n:i ~ase va fi - - . •-
p -P ..:_ vRtT+ AT)_ vR(T+ AT)_ vRT _ p -
2 -:- 1 ~ V + AV - · V àT - V - o,
Y+--
T
deci este aceea~i eu preshme~ ini(ia.Ui. lnsèamna ca Q1 = •vCv â-T1 ~i Q2 =. vCp À T 2•
Intrudt ~ T 1 = - ÂT2 = JiT, rezulla Q2 ; . -=- Q1• deci AU= O..
,(<-'. n) Cuplul de fort,t~ ·este un si~tem de dnua ·fm·t,e egale in miil'ime, car~ ac~io• ·
ne_aza pe <lirectii paralele, in sen~uri opuse (fig. F.B.-100). ·

Fig. F.B.100

Moment.ni c~plu]ui este r~Z\)ltanta IDOII!en.telor celor doua for\e in"raport CU

--J,_ ➔

un pol 0Ul'P.C81'13. 0, 111 __..:. r1 X 1!'1

➔

+ ➔ ➔

r'z X F 2· Direc\ia veetorului .M este "}Jerpendi-

. . _.

culal'Ü. pe plan~l determinat de suportµrile fortelor. iar .sensu! este dat de_ regula

444
 -- I
' _.

-l>urghi~lui_- sensul tn·care ayaiiseaza un hurghiu-cind este ~otit in sensùl in care

sistemul de· for\e rote§te. corpuL Ma_rimea (modulul)' va fi
+ +
M = r 1F 1 sin œ1 ·rzP'2 sin ~2 == F 1(r1 sin ot 1 r 2 sin «2), ·
F 1(r1 ·sin:a1 _+
r 2sin~) . P 1(b 1 +
b2) =.= F 1b,
_unde b este distan\a dintre suporturile celor doÙà forte (bra\ul cuplu1u~)- Se observa
➔ .
cii .M. este inde pendent de polul O. ' · · ·
. b) _Legea lui Charles se refera la o transfol'mare izocora a unei cantitâ\i de - -
gaz ideal ~i are forma
· , P1 . P-a - ·
--T1 --= Ta~
unde p 1 §i p2 sint presiunile gazului la temperaturile T 1 ~i, respectiv, ·r2 , volumüf
râminind nelllodificat in oursul procesului.
c) Acest subiect a fost tratat in VI. 4°. a.
5°. à) Consideranj un punct material supus simultan Ja doua 1ni§Ciiri oscila-
torii armonice, d~ aceea~i.pulsa~ie (frecven~a) pe aceea§i direc\ie consider_atii ca
+
axa y. Ele sînt descrise de ecua~iile y 1 = a1 sîn (Cùt+ cp 1 ) ~i y 2 =-_a2 sin ( Cùt cp 2).
Compunerea cel~_r doua mi~cari se face fazoria.l, adica utilizînd faptul cà o_ mi~cmre
oscilatorie arinonica este echivalenta eu proiectia pe _un· diametru a mi§ciirii cir,..
culare unifor'me .. Vom .oonsidera -deci doua segmente de lµngimi a1, ~i a2 , care ·se
· rotesc eu ·viteza unghiulara· Cù în •àcel9i§i sens defazat eu âcp = cp; -
q, 2, a.1'a cum se
vt>dn în figura F.B.101. · · -
y

/t . "2 X

·__ Fig. F;B'.101

. Deoarêce sumà proiectiiJor a doi Vebtori p~o ax~. est,e .egàla CU :proiec\ia pe-'
aceeaiji axa. a ·vectorului rezultânt, înseamna câ- oscilatia r~zult.ant.ii se va_ oh\inr. ·
prin ~r9iectia pe axa y a mi~cari~ ~_irèuJare uniforme, descrise de virfu1 vect.orului _a
de mar1me ·- .
.
·9
1,,- 2. 2
+. + .
a= a1 Cli 2 a.1a2 cos {q>1 - · cp2),
adica
+
y= y 1 .y 2 = a sin (Cùt cp) +
unde cp este dat de (fig. :E'.B.10"1)
# - ' -.,

tg cp = _x = a1 sin q>1 +_q 2 si!1__ ~.

y . a 1 cos cp1 + a2_ cos cpa _
b) Procesùl adiabatic este o transformare in care _sistemul nu schîmba cal-
dura eu exteriorul, Q = O. Aceasta condi~ie face f.oarte simplu cal_culul luèrului
. mecanic. Pr-incipiul întii ~l termodinamicii devine 8U == - L. ln cazul, uriui gaz.
\

445.
 de~l energià interna depinde nùmaï° de temperatura~ deci âU = vC,,( T2 - T)
'!nde v este numarul de moli de gaz, Cv caldura molara, T 2 temperatura fina11;
iar .!1.
t~~peratura iniiia1a. Intre parametrii starii finale p 2 ;·V2 ~i T 2 ~i parametrii
-starn m1\mle p1 , V1 , T1 exista urmatoarele rela\ii echlvalente:
:. .· P1 vr1 -_: P2 TN
r ~h
T i T7Y-1
r2 -
_ T 2 TTY-1
f' 2
P1.,..y 'T'Y _ 1-v "flV
, 1 .1. i - P2 .1 2,

unde y= Cp/C,, poarta numele de coeficient adi~batic al gazulu,i.

. ln. diagrama p, V prôcesul adiahatic al gazului ideal se reprezinta _printr-o
~urha a carei panta este mai mare (in valoare absoluta) decît pentru un proces
izoterm, suferit de aceea~i cantitate de gaz, amhele procese avînd aceea~i stare ini-
iiala (figura F.B. 102). .
p

V
Fig. F.B.102

XXVIII.1°. a) Acest subiect a fost tratat 1n xvni.1°. a.

·h) Acest subiect a fost tratat "in VI. 4°. c.
c) A~est subièct a fost t.ratat în XII. 3°. c.
2°. ln re~c~ii]e nucleare se manife_sta urmatoarele legî de cçmservare:
-- Legea conservarii energiei .. ln ca,zul rela~iei a+ X ➔ Y+ b (a fiind
Jlarticulo sau nucleul proiectil, X nucleul iinta, de obicei în repaus, .Y nucleul rezi-
dual ~i b particula sau nucleul. mai u~or, ·rezultat dirt reactie), legea con_servarii ,
energiei totalè este Wa + W x =. Wy + + +
Wb, sau ma_c 2 E! mx c2 E;- = +
.:.._ my c
0
2 + 0
+
'Er+ mb c E~, Ec fiind ·. energîile cinetièe.
2
0

·
Difecen\a ·dmt,fe Êmergiile .de repaus ale. par-ticulefor in starile ini~iala ~i, res-
pectiv, finalâ :POârt'a° n~mele· de energie de reac\ie ~i se noteaza CUQ,
Q = E!+ E'[ - E: - Ef.
Pentru Q > o reac}ia se n~me~te. exdenèrgetica, .
iar.6 -pentru Q < 0 reaç~ia
se nu meE;te endoene·rgetica. .
· l)e obicei o reac\ie nuèleara se realizeaza experimental trimi\înd particule
sau nuclee a, accelerate, pe o \inta fixa care ·con\ine nuclee X in,repaus (acest sistem
de referin\a legat de \inta fixa po~rt~ nurµele de sistemul laboratorului, SL). Ener-
gia ·cineticii minima a particulei proiectil a in SL, suficienta pentru a produce ô
reac\ie ~u~le~ra l~ pra·~, este · _.,. - ·
. .
E~ =ma~+ mx•. -~ ·1Q 1·
mx. ..

446
 --- Legea conservarii impulsului (figurile F.B. i:03 §Ï ~.B .. ~04),
p} = P~ + Pi - 2PaPb cos 6.
. .. . . , . , .. P} . . ~ . p2
· Energiile cinetice au expresnle Er = -- ,
2my
E:
= - - ·~i
2m0
.E! = -.-b-
· 2mb
. •
·
0 0
deoarece sint ·mici in· raport. eu energiile de repaus. Introducînd° acest_e r~Iaiii tn
relat,ia care èxprima legea .conservarii impulsului, rezulta
"2myaEl = 2maaE: 2mboE: - 4 V maomboE:E: •: co·s 6. +
_ Tintnd seama de aceasta rela~ie ~i. de faptut cii in sistemul laboratorulur
E; = 0, se ohiine relatia care da o alta metoda de masura a e:rwrgiei de- reaciie,.
Q= (1 + :~a) E: -·(1 ~ my• )E! - .
Yo . .
maa 13/~a~mbo E:E~
fflyo
~: COS 8.
- Legea -consel'varii sarcinii electr~c~. In cazul reaciie_i
+ Ax Ay
zxx ~ zyY + zbb,
Aa
. zaa
Ab .

legea conservarii' ,sarcinii electrice se ·_exprima prin Za + Zx = Z + Z;,. 1,

- Legea conservarii numarulu~ de nùcleoni, peritrù · aceea§i reactie, ·se _y.a.
scrié sub forma Aa+ Ax = Ay+_Ab~

\ ✓
✓--
\ /
\ a X ✓

;;;
\

.
\
\.
----o-----~-- .---
., ., ✓ \

Fig. F.B.103
.,_
✓

F'ig. F.B.104.
\ \

3°. DacS: un. fascicul de electroni este _incident pe un cristal, astfel încit ef
face un u~ghi_ 8 eu direcµa planelor cristaline, atunci se va observa un fascicul
difractat suh un unghi egal ~u. 8 (figura F.B. 105), dacà este satisfiicu-Ui eondi\ia
2d sin ·8 · ni,
unde n = 1, 2f 3, ... , iar
. . .
i.·=.!!..
·P
este lu.ngimèa dé unda de Broglie asociata electro-: ·
. . .
nilor al caror impuls este p = mv. Considerind. mi~carea nerelativistà, impulsul va
fi ohiinut din conservarea en~rgiei, =. e U, u~de U .este tensiunea de acce- ~;,2
. lerare~ Rezulta · · ·
p = V2eUm, deêf À = lt/V2eUm.
Introducînd in (1), se ohtine
· ·(6,626 · 10-3 f .
4 3
:. n2
h2 · n2 . __ . _n2 . V •
. • Un=-.-
...- - - - - - 42 2
:--:. 2 sinM O 8emd2 - sin 0 8-1~6 • 10-1.l! • 9,1 • 10-!1 • 9, 1_0~0 . ' .sii1 0

,.,447
 .J_)aca se c~_nsid~ra incid~tîi normala, 6 _= :. , a.tunci valorile tensiunii de
-accelerare vor fi: 4,2; 16,8; 37,8... .V. ·
. 4°. Vom re.zolva •întii punct.ul h., construind imaginea punctuluï_ sursà în
ceJe doua Gglinzi, a~a cum arata figura- F.~. 106.

Fig. F.B_.106

a) Notînd oglinda <lin slînga ·'Cu ,,1" ~i oglinda din dreapta eu ,,2", ecua_\iile
.<!are descriu formarea imaginilor vor fi:·
. .!_ _ _!_ + t, , . _! _ 1 + 1, • (1)
f X1 X1 f . X2 ·:z:2

Conform figurii FB.106, v~r mai fi satisfacute urmatoarele re1a\ii:

· x; = d.,.... :ç1 ; X2 =· {i, - x;_~ (2)
. uncle am tinµt seama· de. faptul ca-x1 este negativ. Inlocuind relaWle (2) tn ·cea de
a 2-a ecua~ie (1); rez1.1Ita · ·
.!_ _ _ 1 _ + · 1- . • {3)
f - d·- x1 d·-x~

Aduc_înd ·l~ aççla~i numitor in clreapta, ecuatia (3) se mai scrie

1 2d- (.x1 + x;_)-
(4)
.f ~ . d2 + x1xi - d(~1 + xi) •
Grupiml l°: inod: conven.abiI leri:neniî, ecuaiia (4) devine
·.. 2fd
.
-. d 2 · Xi_-x~·- (x1+. .. xi).. (d ~
-,;.fj.·
'
(5)
t. • .. - • - ~ •
• · · . -
Di~.. pri~a_ ~c~!tie (1), x1 +. x~-=
- . xx' 1
·· · ·
. ,1 , _ast:,fel incit ec1:1aiia (5) s~_ scrie

~fd - d 2 = x~x~(2 ·--

., f
!:..)-
~au
: -~
(6)
Dist.an\a x~ este .arbitrara, putind lua orice valoare în\re, 0 ~i d, deoarece
pünctul A este ün punct oarecare al axei optice, între cele doua· oglinzi, deci solu\ia
. · J'd - x 1x~ .· 0 trebuie ~liminata. Ecua\ia (6) va fi' satisfacutà dac~
d= . 2f
Deci virful fiecarei oglinzi se aflii în cent:rul celeilalte, adica cele-doua normale
·1a oglindai fn ·puncte1e M 1 ~i llf~ vor, trece prin yîrfurile V 2 ,i; resp~ctiv, .l'1•.
. . -
448.
 , 1.

-'·-- . - .:-'
\ ·_.

• • • • • , C • ,· • • ' - • •' .. • - -. . •

-6°.
. .
Afa cw~i'arata
. -+
figura RB.~07, asupra fie~areibi_le actioneaza greut~tea G
. : . . . . . . . . . ' ➔

-fÎ fo$ arhimedica FA. pe - verticala, iar pe orizontàla for~ el~ctrica, F.

-. . • . , -- -+
_ ·· In situa~ia de echilibru, rezultanta R a: àcestor for~ va {i orientata de-a
lurigtµ firului. In cazul Î:Q_ Qare: bi}ele: se _aflii;. ln aer, .FA == 0,: deci .i

- ·'F' .
tg ex = a, -_ ·(1) -
l.

fig; _F.B.107
a ·. - _· . - -
-
unde Il' == ...!J__
4ffegr!
este·-forta~elèctrioa
. . '. . - .
in -. aer.-
..
.Clnd bilele slnt in ulei, I . .• •· • • • • • _ .

-' ·. tgcx= F ·-, . (2)

- . -_ ·(i--:,4
unde
F=· qB·
4r:eoe:,.,.S

. este· forta electrioa ln ulei~ Egâlind. (_1} ti (2.),. ~ezult~ '. -_. "
(G_- FA)er ~ G. · -· {3)

. Tintnd seama ca G .' . PcVg §Î FA ~ Pu Vg' -unde Pc ti Pu sint de~sjtat,ile corpu~ .

· lui -,i, respectiv, uleiulùi, iar Vvolumql corpulùi, ecua\ia (3) d~vine Pc· -~,.(pc-Pu); _. .- -
0

_de unde- · .. · · ·
- c,. , _-. 2·,2
Pa - . ---_- .. Pu
er--: _;1
= 22 1
-
,
• 900
.-
= 1 650 kg/m3 •

:XXIX. 1°. a) Intrucit -bobina ar~ ~ __ rezistentii,, circuj.tul va ara.ta ca ln - -

figùra F.B.108.· ' ..

• l

:·· -·

p -:cUl~gere de probl~me ~ea_trua~lterea_·t~ SDvitâm!ntUl superlor

 iFrèoven\~ de. rezo·n·an·-1-.a
y es··te data _de .rel
_)~r+-ia _"o = 2nV
. t .. . de unde ·
LfJ' .
0

.t - .• (1)
G = s· •
iiflvôl,'
Impe~an~ oircuitùlui pentru o _frecven~ë. v. = ·-;_; este

Z = V R•+ (L,,, - 01j\ de Unde V Z2 -R• = 1.L."' -· ;.,J (2)

'/or exista doua posibilitati:

L<,.) ;;> ·..!.. , care implica <,.)~ > ..!.. , a:dica 6)
2 > <,.)i; relaiie incompatibila eu
' 06> LO
datele problemei, l}Î
L<,.) ~ l._ , .
06>
car~ implica 6) 2 <:'.!
.
<,.)g, in concordant,a
.
CU
.
datele problemei.- Con-
'
eiderind satisfacuta aceasta cond~\ie, ecua\ia (2) devine
1 {·--VV-
L =- f R2) _· (3)
6) Cc.>
lnlocuind in ecua\ia (i),~ rezulta
C = _____1_ _ _ __
2nv~ (-·_1_ _ ·v,z.i _ n2)
v _ 27t'1C • .
sau
..!..~··cv:z2-·µ
2~ ·
2 · ,__:;.,
27tVo
·de unde
,.

G ~
-
f .
2m,V.V - R8
[1 - (l.)Vo
2
] ;-
. -
.
1
27rl03 V106
~ _;
•
102
[1 ~ (~)
... 2 · 103
2
] = 012 µ F.
'

~ (--
1
·b) Din ecua\ia-(2), L
.
= 2nv 2nvC
.;_
.
VZ2· - R 2
) ==;: · •
·
= -1. -3 ( ·
2n-10
1
21. -1œ • 1,2 • t0-7
. - V10 6 -10 ) =
' '
2 52 mH.
. •
. . \

Fig. F.B.109

f
, 2°. a) Evident, cercul luminos va trebui sa se afle intre cela doua oglinzi, a~a
. CUJD. se vede din figura F.B.109. Intrucit situa\ia.este caracterizata. de simetrie în
raport _ou axa optica, voµi considera numai un ·punct A ial cercului. Ima~ea A',

•o . ,.,
_data de oglinda sferica, va juca rolui de Ôbiect virtual pentru oglinda piani. ·Ima-
ginea finala este A 11• Mersul razelor este .cel aratat tn figura F.B.109. -
Oglinda plana va :trehuJ sa ~tersecteze axa optica -in punctul M, afiat la
mijlocul distaniei dintre obieot ~i imaginea acestuia, data_ de oglixl.da concav,a,. .Dt&.- ·
·taftta la oare _s~ _afla punotul M' de vtrful oglinzii _concave va Ji dat~ de ·
VM = x+ œ' - :r; • .x' + œ. - . (t)'
. - .2 . 2 ·
. formul a oglinzu
Dm .. Menoe,
_1 . •
-f + -;t. = -t , se ob\me
. .
' ' $, .X f
. (2)"

. '

(R =2 Dl est_e raza oglinzii sferioe)•. Introduofnd in (1), rezulti

R.x 4 z
_ 2.x - R - _ :r;9 __ 3,5' _ 1.1::
VM -- -. ------ 2,":tt.J m.
2" 2z - R 2 • ~,5 - 2 ,
. '
, Vom nota. ou· r_ raza -ceroului obie.c~ ~- ou r' r~za ceroului imagine ~ oglinda
concava.
DiD. formula maririî rezulta _·r'[r = ~'/z (s:-a omis semnul minus, deoareoe
faptul cl imaginea este ràsturnati nu joacii nici un l'Ol tn problema de fa}a). Dia-
metrul oercului · ~IDD,e va fi
d' ·= 2r,._ = 2r ·:s, = 2r B = .2 ~ i<rt 2
::Il 5 B1(ry m == 5 .Olllt .
· _» 2:r; """"'R· 2--.t,-i-2
• l

Diamètrul imaginii date de oglinda plana este aoela~. ·

·3°. &~a\i~. pentru reactia nuole.ara. descrisa. se poate sorie
fH+ ~ ➔ fH+ fp.
.
'.

)~ !Fig.· F.B.1~0 . ~

Intruclt se presupune ca nuoleul t,inta f H este in repaus, conservarea impulsu-

lui î~ procesul de cioonire va-_ ara.ta oa in figura iF.B.HO. Conform ecua:pei
E c. = p 2'2 m, impulS'urile vor. fi date de _ .
PP = V 2mpEcp, P<l = 1( 2pi4/tcct, P8B = 1/~2-m-su-=E=-c8-H" (U
-Din figura, F.B. 110 se vede oa impulsuI'tritiului se mai peate sorie

. \
. ,PSH 'VPi+·n-
 Utili~nd .ecua\iil~- (1 ), acea~ta devine
I • ~ ~ ~ • •

maHECaH = mr,Ecp + mdEcd,

de unde · se o~t~n:e · •'
E . = mpEcp _+ mdEcd •
~3H . · ·· maH
. . 1 .
Energia de rea~tie este egala \eu variaiia energiei cinetiêe; adicà
· . Q = Ec
3H
+ Ec-p - Eèd. . .Ec-p (. ,n~
' ll":JH '
nld ·- 1). ·.
+ 1.) +. Ecd. ( fflaH (3)

0 va:lo'arê. àproximafiva ·pentru energia de reac\ie VOID obtine daca inlom~im

·niasele a.tomice eu masele particulelor, adica · · '

Q= E~(t.: + 1) + Ec,1(~'!: - t) = 3,3(: + 1) + 1;2c :__ 1)-: 4MeV.

· lntrucît Q > 0, rea.c\ia este exoenergetica.
1
Aceasta se :vede· ~i direct din- eè~a-
\ia (3). Pentr~ c_a Ec-p >Eèi,.indiferent care ar fi valoarea lui EC:JH '(>0), energia
de reac\ie este po~itiya. . .• · , =_ .
. 4°. Uri fasci'cul de radia\ii X, cuJungimea de unda data, care cade pe· o buc~t_a
de grafit est~_ impra§tiat in toate direcWle. Expetimental se constata ca, ·pe ·linga
lungimea de unda i_ncidenta, radiat,ia 1mpra,tiata con~ine · ~i alte lungimi de undii _·
§Î ca âcestea depirid de unghiul de lmpra§tiere. Efectul acest~, iluinit efect. Compton, ·
poate fi exp\icat consid~rînd ca areJoc _o in~eraèiiune intre fotonii radia\iei incide11te
~i electronii substàn\ei.Jn procesul _de~ iriterac\iune vor frsa_tisfacute legile de con-
sèrvare· a; ene~giei -~i ·impulsului. Gonsiderind electronul in repaus inainte de inter-
ac\iune, energia lui este m0c2, und~ m0 estem~sa de repaus a elèctronului, iar energia
. lui dupii inter~CyilÎile. est; me•, unde _m = m,,/ V
1 - ~ ~ste lnasa electronulùi in
mi§care cu viter.a v. Energia fotonuh~i iri_cident este hv0 , iar-enérgia fotonului împra§•
..
tiat dupa inter~c\iunea
. ~
cu electron.uJ .este hv. Neglijind energia de extrac~ie·
.
.a

', .....
.....
;;;- ............

FJg. F.B.11\

electronului din. sul>.stan\a, conservarea en:ergiei se va scrie hv 0 -. hv =_ mc2 - m0c2

sau ·'
(1)
Teorem~ co~servarii i,mpulsului~·sé ob~ine c~ ajutorul figurii F.B.111, uridè··
➔ ' . - ➔ .· ,· .
Po este impulsul fotonului incident, Po _:_;_. hv 0 / c, p ~ste impulsul fotonului imprâf-
- ➔ '~ •
tiat, p = hv/c, iar p 8 este impulsulelectronului de recurp6 = Conform teore- mv.
mei cos~usului, . · \
Q + _,___ ~ cos·6 - ·
h2 v_
. _. _ 2 1is.;. .,,., . . '
m9_,2
ïJ - <!- & ·_ c2 -

452
 eau< l

__ ·m c h -vf+" h y ~ -~h v0 v cos o·.

2~ 2 2 . 2 2 2
(2)' 2

ià patrat e~uaiia (l),- ob\ine

RicÜotnd se
m2c4 , _h~vi+ h 2 v2 -:- 2h2 v~v+ 2h(y0 - v)m0c2 ,n8c4 • (3) +
Sciizînd ecua\ia (~) din_ (3) membru eu meqtbru §i reducind têrmenii aseme• \ --.
nea,: rezulta -
m•c4(1 --'- ~) :--2k•v0 v(1- cos E/Jt}h{'i0 - v)moe•+~.
UtiÏiziiid ecu~\ia varia\iei nias~i eu vite-z~-~ ~cua\ia (4) devi~e
·--m~c4 · ..;_2,h2 v0 v{1 _..:. cos 8)+ 2h(v0 ~ v)m0c2 m~c4 • + (5)
IReducind termenii asemep.ea,. eèualia (~) capatii. forma
-!
v0 - v)m0c2 h v0·v(1 --·-_cos -6). := (6) ,

î~piir\ind,. ln amhii · membri-. çu -~!iv0_vm0c,__rezulta

✓ t .
1. - _8-)
•
c( v0 - v) _-_-
-----------.=--f!loè :-_-. COS- • -
Vo V - . ~
_h_ -(
·

sau
c- c, _ li . . ·0 ·
---=-·-
V Vo ffloC
2
2 sm-.
·2

T~nînd ~eama de ;ela\ia -.À = ·c_Î v, ecua\ia devine

. , -. - Ji .• · - o ·
À--: Ào _ 2-_- s1n 2 ---:-.
·.m0c 2,

ln Sfîr§it, introducîn:d notàtia D..À = À - Ào, ohiinem _,

. . fi.).:· ~2-A>sin 2 ~ , : · -
2.

wide·-A · h/m 0c poàrtij. ·numele de hmgimê deunda Compton. _ _

5°. a) ;E?(perimental se. constata ca. rezîstenta, unui __ con_ductor cilindriq _de
sec\iun_e . S iti lungime l -este direct _proporiionalii eu-_ Iungimea · condµctoruhii ~i
invèr~_ propo,,riionala (?U seciiunea acès~uia. Constanta de proportionalitate ·p din
rela\ia R: -· p.!.. este mdeperidenta _de dimensiunile conductorului §i depinde ~umai
. -~ s . - / . - ~

de slihstan\a din care àcesta este confec\ionat·. Marimea p poartâ numelè de rezis~-
tivitate §Î deci este riumerio egala ·ou rezistenta unui oonductor cti lurigimea egalii
ou unitatea (1 m) ti .sectiunea unitatea (1 m 2)_ din materialul conside_rat. _
_ b) _Re\eaua de difraciie ·constâ' dintr~o succ9siune de fan te înguste, rectilinii,
egal~, para_lele· §Î echidistante, separ~te prin spalii opace, de asemenea foarte îngµste.
Dacë. ~umarul fantelor este N, iar lungiinea zonèi eu' fante e~te L, atuµci re\ea~a va
avea un nutnar n = N
- c· L
_
_de fante· ,pe- unitatea
- -
~e lungime. Distan\a dintre
-- - - - - - , -
doua fante
-
succesive, l = NL = .!n , poarta
·.
numele de constanta a reielei
_ .
de dü:ra~iie. · -
. . ç) Ti_mpul de înjum~tatire al _urmi ansambl~:-dè nuc~ee radioac~i.ve se dèfi-
- ne§te. eu, ajutoru1 legii dezintegrarii:radioactive;>care are expresia N'= N 0e~9<
unde N _este numarul de nuclee nèdezintegrate, la momentul 't, N 0 este numarul :dë
nucl~e la__ mo:mentul initial (t 0 = O); iar -r este intervalul de timp_dupë. care raµiln -

453 ' - -_
1
 nedezintegrate N 0 Ie nuclee, numit timp de via\a me die a nucleului con~iderat.
Interv.alul 'de timp T1 12 dupa care numarul de nuclee neâezintegrate este jtimatate
din numârul ini\ial, adica N = N 0 /2, poarta numele de tinip de injumatatîre. lnlo-
. .• , . T112 .

cuind in legea dezintègrii-ii, aèeas.ta devine ~

1
0
= N 0e-. --;--·, -d~ unde, prin loga-·
ritmare, rezulea T112 = ~ 1n 2.
·, XXX. 1°. a) Prin· convergen\a a unei lentile se 1n\elege inversul distaniei
focale a acesteia, C = 1/f. Unitatea SI de· convergen~a poarta numele ,çle dioptrie·
fJi reprezinta convergen\a unei le:p.tile a ciirei distan\ii focalii este de 1 m.
b) T:ransformarea izobara este un proces la presiune constants.. ~egea trans'.°
formiirii izo~are spune: într-un proces izohar volumul unei cantitaii date de gaz
ideal variaza direct propor\ional eu temperatura absoluta a acestuia, adica
.Y · Yi Va
- = const sau
T .
- =- .
T1 Ts
c) Regu1a lui Lentz se refera la semnifioatia· semnului minus din ecua~ia _
tensiunii electromotoare induse (Faradas) e = -d <l>/dt: tensiunea electromotoare
indusa are un âstfel de sens, tnctt curentul produs de ea sa genereze un c!mp magne-.
tic care sa se opuna var~a\iei cimpului magnetic inductor, adica sa aiba. ·acel~~i
sens eu ctmpul inductor, ctnd acesta din urmâ scade, sau sens opus sensului
cimpuJui. inductor, ctnd acesta cre~te. "-
20. a) Acest suhiect a' fost tratat in 111:4°.b. _
b) Distan\ele focale ale unei lentile suh~iri reprezinta locul_in care este situat
un izvor punctiform pe:Qtru ca razele, dùpa trecerea priri le:o.tila, sa fie paralele eu
- axa opticâ, respectiv, locul in care se inttlnesc · razele dintr-un fascicul incident
paralel eu axa optica. Ele au expresiile
f: . 1 , fi i .
a = (n -
,
1) (_!_ - ~) ' , = -
Bi R&
1 ("ri -
.
1) (.!..
•R
- _!_}
Ba
i
1

n fiind .indicele de refractie al materialului din care este confec~ionata lentila,

R 1 §i Ii.2 razele s:upr~felefor· sferice care <;lelîmiteaza lentila. · ~
. ➔ . . .
c) ln~ensitatea E a ctmpului'electrio generat de un corp punctiforxp.; purtator
- . ➔ .
al unei sarcini Q, tntr-un punct situat la distania r de acesta _este
➔
-+ Q r
E = 41œoe,,.S \-;: '

unde e: 0 este permitivitatea vidului, ,iar e,. este permiti:vitatea relative. a mediului
1n care se aflii -sarcina Q §Ï deci in care este generat. clmpul elootrio. · · ·-

!'
Ci

Il
.
~::J
C2 C:t

+ -
Fig. 1''.B.112
Cn

- 1
3°•. Gruparea condensatorilor poate fi facuta prin legare 1n serie sau prin legare
in paralel. Vom considera mai intfi legarea tn serie, prezentata tn figura· F.B.112.
Intruclt o armaturâ a fiecarui condensator este legatâ cu o -armaturâ a con-
densatorulai vecin:, tnseamùà ci pe acestea trehuie sà existe saromi.· egale t}i de

454
 semn opus, adicà to\i condensatorii vor fi încarèa\i CU aceëa·§i sarcina'Q. ,Aceasta:·va
fi ~ sarcina con\inuta de întregul sjstelll. Capacitatea siste.mului de cbndensatori ·
este,' prin defiriitie', c = 9i1u. -·~~nt, .,u 1sé. :va diviza pe· to\i ~ondensator~:
U=U 1+u2 U3 + + :..
~ Yn, u11de Ui=Q/Ci (i=1, 2, ... n). Inloownd tn ,unoi1~
âe capacita\i, ecuatia tensiun~i devine · - · , · .
. ·, Q =Q.+2-+R.+. +_Q_'
C cl . Cs . Ca . ··: Cn • _.
de ·unde

: i· . r-

t;·· . ·, ,. ·'
t,i . . '
;·,'..

._
'· .. 1

·i·
~;-j.
iJ . .. . .
---o. .-
. Fig. F.B.113

. In cazul legarii ·Îll: paralel, prezèntata 1n figur.a F.B. 1.13, tensiunea..este aceeavi
· U la bor.ne~e tut~or- cpnden~atorilor, dar sarcinile lor -·sint, diferite: Qt . · CiU. Sar-
. cina -totala; a sisiemului de cendep.satori Q este_· egala eu suma sarciniloI" düeritilor
. . ' . . . n . _. . . . '·. . . ; .. .-
condensatori, Q =
·
E Q,. Capacitatea sistemului C~Q/U., dupa Jnlocuirea expresiei
.t=l · . . , .
ui Q, devine CU: C1_U + C2 U + C3 U + ... + CnU,: de unde .
n

-··:
- C=E ci.
,. ·. t=l . , ·.

. 4°. a) 'Din _ecuà\ia- ter~ica de stare pentru gazul ideal, PV = vRT,. Tezulta
Vi, . 2 ·_101i •.5 • '1o-8 . 4 01 ·10-4 k
v = 'pl- - ==----- = · • 1 mo1
• = • • : · •· RT1 • s·a10 • aoo ·' · '

"2 --
' -
P2V; - 3 - 1.os ·• 10-2 - -12 03 • 10-4 k mo.
- - ---- - -
l
. RTa . . 8 310 ·• 300 .- '
'b) Dupa -·deschiderea rohinetului se egaleàzà. presiunile; ~r~si~nile ram1n egale
~i in timpul ràcirii inëintei 2. Aceea§i cant,itate' totala de gaz se gase§te in incinte
in starea finala, dec~ . . . · · ,
,i
; .
· _ - , + , d , pV1 , pVa
, V1 + V2 = V1 · ·
. V2, Ull 8 V1 = -- ·V2 = -- •·
· . RT RTa 1

...· Aceste ecua\ii_ co 1~tituie u.n siste.m de_· ._a ecuat,ii pentru_ necuno~cut~Ie
v~~ ~; ~i p {presiunea fi1'8-la). · _,. . ~--.
. lmpru-iind membru \CU J!lembru, ul'timele 2 eëua\ii, rezulta
1 •

°I' · vi. V1 Ts
-:-- =--·
. ~; Ya,T1
 · Prim~ ecua\ie. de~e -
. v~+-:v2 = vi· +-~; VaT1'
_- _ . V1Ts ..
de unde . . -

vi' = v1 + v1 = 4,01 • 10- 12,03 • to-:-4

4
+ · 4 71 . 10~4 kmol
V T . , 1 o-:s • 300 ' · · '
· 1+.......!...! · ·1+----
- V1 Ta - - 5·• 1{f"3 • 250
v2= v1 + v2 -_vi :..._ 12,03.10- + 4,01-10~ - 4 4,71-10-4 ~11,33.10-4 kmol.
.. c) Varia\ia de energie din cela 2 inointe se datorette, pe de o parte, varia\iei
· c·antita\ii. de gaz l}Î pe de alta, varia\iei de temperatura. . · -
_ln incinta 1 témperatura _este. nemodificata, &ci

ll1:f1 = Ui ~ U1 ~ : (vr -- V1}RT1 . !(4,71· ~ 4,01) 19-4 .8 a10.300 = 261,7 J.

ln in9inta 2. se 1;11odificii ti _numar~l de kmoH ,i tein.per~iura, deci

Au·2 = u· · u = z3 "R 1'2 · 3 · R·T
=·
3 R( V2'·r 2-- r 1> _
'-1 2 - 2 V2 . . -:-'
2 V2 1
2 V2 .

3 . . . : . .
=-
2
8 31Q(111,33-10-
.
4 ;250 - 12,03;10-4 -300}
.
= -967,9 J.

,- l ·1

E
\è!] Rs
Fig. F.B.1U . Fig. F.B.1"15

5°. a) Legile· lui Kirchhoff .pentru circuitul din _figura F.B."114 se scriu
U-: Uv+ UmA+ U1;- 1~ 1 1
- - :·.. - - 1
+ 1i. -
· (1) ,

îintnd seama ca Rv = IiU.1 = 1-1

_!!J_ ~i_ RA = Ui , . prima ecua~ie (1) devine
11 · .
1

U=l(R..,+RÂ)+U1=l(_!!J_.+U )+u1·=u1.(1+.
·_ . · .- 1- 11 {1
1

. . _ .
p.)=
11 {1- 11 )"
+ 0,75.
- · -·10- _(1o-3
·- 0 25 (1
1, ' .
·1o-o- .0,75.
··
f0-3)
) = 1 58 · V.
, 3

b) E = U +Ir= 1,58 + 10- .100 = 1,68 V. 3

·c) Conformfigurii ~\B:115, prin_R8 \trebuiesa treaca un curent 18 = (n - 1)JA,

unde n = l 0 flA,.J 0 .fiind. intensitatea o~rentùlui care trebuie miisurat eu aparatul. ·
Din rela~ia ,R8 18 ,.= HATA, .rezulta · ·,
0 25 10
, · -a = o033 n.
0,75 · io-3(10 - 10-3) . '

456

- l - - .
..:.·.: _-
 !XXXl.-1°. afAcest subiect::a fost tratatJ ln V'.4°.b~-
bf Acest subiect a fost tratat1 in· XIX.1°.â.
e) Acest subiect a ·fost tr~tat 1n . 0
.c._ \. . xu._·.a
·-2°~ a) Acest subiect a fost~tratat hl ca_drul prohlemei VI. 5°. 2.
hl -Acest subiect a _fost tratat în _XVIII. 2°.c. __ - . -
·. c)'. Acest
.
subiect
-
a-fost tr~tat
- :-
til
... .4 XIV~ -
4° ..b.-
-
. · - . - '

·. (~y:· -··@-

. Fig. F.B.116

. 3°. Consideram doua mediitranspare~t~,q.e indice· d~ refractie -n 1 ~i n2 , sepa- ·.

rate de o supr~faia sfericii (dioptru sferic), a~. cum arata figura }:?.B.116. Presupus
nem n 1 < n 2 • Stu_diem mersul razélor paraxiale provenite de la wi ohiect luminos · _
punctiform, P, a§ezat pe axa -opticii principala, 1n mediul de indice de refractie n 1• -::
lmaginea P' se va forma la intersectia a doua,_raze oarecare, pornite din P. Raza -
PV es~,e riormala la suprafaia dioptrul_ui, ·deci' v~ trece in meditil de indice ~ 2· pas: -
-trîndu-§i direot~a.· O alta raza, PJ,- se va refraètala ·supi;afa\a .de s~parare,. àpropiiJk - :
du-se de -normalii in punctul 4e incidenia,1 (figur~ta punctat p_e~figµrà F.B.116)~ -·
'Din· trhmghiuril~ PIO §Î P'JO, aplicind teorema sinusurilor, se ohiin relapile -._
1
PI _ PO . - . . P'l P'O
~=
: sin œ · s~:{n- --
. -i),,.-: · sin_(~- --,- a.)· · sin r
=-·-.
lnirucl~ sin {1t - .i) = sin i §i sin (1t -~ ~h= sin «, ecua\iile de ~ai sus de~in
sin «
· PO
Pl
- = sm
-:-,, , ,_resp~ct1v
sm a. .
· . P'l·
·
~- = --.-.- .
P'O sm r·
Prin inmul\irea acestor reÎaJi_i ·membru CU:. membru, _rezultii
PO i'I sin i . na· ,
(1) .
. ·Pl•'. P'O · · si11 r.c:'. . n1 •

· Se<Co11sidera ~miitoarela conven\ifde semne: segmentele luate de-a ·1uhgul ~

axei principale, _mJ~urate de la: v1rful V a_l ·dioptrului, v9r fi considerate p9zi.tive~ -
dacii se afla 1n.dréapta lui V (in sensul propagatii luminii),.-§i negative, dEwa_se afla
1n stb1ga lui V. Segmentale perpe~diculare -pe a,xa .optiéa. vor fi pozitive cind _6-8 afla
· des.supra, -§i negative: cin d se af~ij _suh .axa. ·. -- ,. . ._· . . · .- . -
Unghiul pe care o raza 11 face c~ o -axa optiè~ este considerat pozf'tiv atunci
ctnd rotirea razei de lumina catre _~xa. optic_a .este 1n _serisul trigonoltjetri~ ti negativ
daca aeeâsta. rotire se face, 1n sens invers. · :· _ .
• _ + •
- .- ·- ·~ • _
· _.··
-
4
-·
' _ - r _ _ _ J

-îintnd seama de aceste co~veniü §Ï de f~ptul ca--razele siht paraxiale (aproxk

ma\ia gaussiana) vom nota: . . . -
_- ]?I~ VP =.~x1 ; P'l ~-Yf' -. x 2 ; 10. _· ·VO - R ·(raza dioptrului), astfel,
_hu~it -PO · ·. -x1 +
R; P'O = x 2 -- R. lnlocu.ind in ecua\ia (1), rezuJta . · ·
-%i+·R . ~ - na
--~ ·. za f.R
-. =-·
45f,: --·
 Efectutnd inmul\irile ljÎ 'tmpih;ind- CU· produsul Z1X2B,. rel~ia 88 pQ_ate acrie
sub forma · ' · · ·
)
- ns n1 n2 --: n1 ·
---= R .,• -
. :es. xi
Rela\ia aceasta cônstituie·· prima · rela\ie f~damentalà.. a .diop_trului sferio.
Cea de a doua rela\ie fundamentala• a dioptrului ·srerfo Ieagii · d~:111eilsiunea
obiectului y 1 de cea a imaginii, y1, prin introducerea marimii --~ = y 2 /y 1 , numita
marire liniarii transversala. Formarea imaginii unui obiect liniar P B1 , a§ezat per-
pendicùlar _pe axa principala, este_ aratata ln figura F.B.117. Folosind triunghiurile
.pB 1V ,ï P' B 2V putem exprima marirea liniara trai:isv~rsala ca functie de

, Fig. F.B.117 .

distant,ele pfua la obieot, _Zt., ti phla la imagine,. ~, observind ca y-~ ~· x 2 ti tg r ·.

y 1 = -x1tg k ln virtutea aproxima~iei ·gàussiene, tg r f::;: sin r,,. tg i ~ sin i.
Pentru .situapa 'din· figura F.R117·t , ·
(3 = -y'J _ -~ ~n ~ = %9 n1 -~- ·
Yi 1
. -:ri s10 , %f n9.

unde am utilizat legea refraciiei. Aceasta este cea de- a doua relatie fundamen tala
a. dioptrului _sferic. .
.4-0 • a) Qced = Qabs• Mercurul cedeaziL câldurà, iar apa - ~i 'calorimetrul
, absorb, deci

'De•aici
(macs+ m~a) (8 - t 0 }
C1-= - - - - - - - - - - - -
·{0;2 • 886 + 0,48 • 4 180) (17,7 -
:::i - - - - - - - - - - - - - - -
15)
= ·
136,7 J /kg • ~.
mi{t- 8) 0,5(t00- 17,7)· ·
. .
b) Vom considera ca este vorJJa de merourul 1n st:aea mipali (t = 1.00 °C);
acesta ar put~ fi amestecat eu ghea~.~ . · . ·'
Pentru a vedea dàca se ·tope1J,te intreaga oantitate de gheat,a, eomparam
caldµra pe care o poate céda mercnrul, ~cindu-se pin.à la· 0 °C eu clùdura
' . necesari ~pirii ghe\ii,
Qood = m1c1t = 0,5 .~ .136,7 • 100 = 6 835 J,
=
Q, = mÀ, 1CJ2. 335 000 = 3 350 'J~ '
Se observii cà Qced > Qt, deo~. \emperatura finali a aniestecului·. va fi niai
mare dectt ·o °C. Ecua\ja calorimetrica va avea forma
m.1c1(t -_ 6J =' mÀ + m:c,61,.
de unde
----------;:= oc 2

+ 111et --------
mieit - ml. 6. 835 - .335 OOll • 10-
= _mies o,s • 136,7 + w-! • ~ 1so = 31,6 .
61

~58
 - _5°. -~) .lntrucit. U ,< E --,ï. rezisten~~ ~te~a. este .neglida:bila_, hiseamna. ·oa
trehwe legat un rez1stor. in serJe eu becul, ca tn figura F. B.118. · ·
.·.. ···:-:. ~n condi~ii de funciionare normalâ, intensitatea curentului prin bec trebuie _
' -~ fie l = ~~ Confor~ l~gii l~i Kirchhoff, E = U
U ~
IR; rezultii _,·-
.
+
R ._ E ~ U = E .;_ -U U = i 2,6 ~ 6,_3' • 6 ~ _ ;fg 22 Q
·~ p 2 ' 1 , . •

'
E I
-R

Fig. F.B.118

·l>) · Intensitatea maxima pe care o poat'3 masura niiliampermetrul este

. .IA- ·. ll.00 mA. Tot~ti este necesar sa ·se IDaSQare eu 'iel -0 .iatensitate de
n J =-
- . = 5 or1. mai. mare.
500 - ..nceas
A' t a este posib·1 . d aca., se ·1eaga.
1 numai
· X .11.1
o-
1
lA 100 , . , · . · .
· paralel eu. miliampermetrul un rezistor (§unt) (v. fig. F.B.115), ·astfel _incît prin
miliampermetru sa treaci numai curentul admisibil, IA, iar restul:, 18 = (n -1)1.t
sa treaca prin rezistor. . .: ' .
Intrucit la bornele miliampermetrului gi la .hornele rezistorului exista ace:eap
tensiune, IARA' = 18 Ra, deei · ·
Ra·= IAllA , _...!!!__ = _t_ =·0,25.:.0.-
la n- i 5 -1. ·

XXXIl.1°. a) Se scrie ecua.tia mi~carü osçilatorii y= A sin '((t)t+ cp) care prin
-dezvoltare da y = A ·sin Cs>t cos cp + A 00s CJ>t :sin f · ·1

ln continu,µ-! ~e ohtiné ·y·- 0,2 V3 cos 2t+·o,2 sïn•2t=·o,4 sin{2t+ ~j [m]._

Prin identificare, intre cele douii forme ale ecuatiei de mi§care se obt,ine_ ·
1

,
Ci)_,_ 2 rad/s; T. = ~ c::: 3,14
.· .
v =_.! = .!. 1 1 = 0·,318 s-1 •.
CO •
s; T ff
s-
•
b) Pentru y(t)
_ -
= A
2
rez~tii - ~~ditia sin
.
(rot+~)~!.
a 2
deci• Qt +,~
. .. a
~
1

= (-1)n.:!
6
+ mr; Se. obµn
··.
pentru momentele de tîmp cerute·expresüle~

~ .!.[,·--1)n2:.6 _~+
7
t
n <i> 3-'
n1t]· == [.!.:(..:...1)•·.!:._.;!.
2 6 . '3
+ n1t]•
Din ecuatia elan,gatiei, rezult,a pentru t = 0:
Y(O) = 0,4 ~ ( 0 +; )= A sin g,0 astfel hiclt cp0 = ; •

c) Vczrianta I. Se aplicii, teorema conservarii energiei pentru proèesele de

frecare: '
m~ k118 l<Y1 -'- ·{ - · ) ·.
-2- +T = T cr-µmg ·Y,-Yo.
 , .
_l

.- • , • - • ._ . l •· -

- lnlocuind valorile·nu·meri~ë se ôptinê: ecuaiiâ· de gradulal doilea iil -y:_ -

- -- y{+ 0~5_.y, ~ ·o,336 .'.-: O. _· . .
- . .
-

- - Soiutia acestei ~bµatii. ;este: 0,378-~.. Trèbuie·. îndeplinita i, .: eondi\ia

y1< A µ,.i~qar~a .fiin_d amortizata datorita freciirii. . 1 ·
- · Din calcµlul _energièi ·_pote~ti~le> s~ obtine _
. __ . ·._ '' 2 . -
- . . ky
.
Epclastic .--- --+.
- 2
..·.2,85- •-10'·:
:
3
·J.

-2°. a)·. Ecuati; Mandelee~~Clapeyron p V =· vR T _.fiin ü satisfiic~ta pe~tru fiè- , .

care stare a ·gazulùi · se poate scrie pentru starea A,: ·T.4 · PARVA_ \ 240,67 K.
1 .

Pentrri starea -B (uÎlde: p B = 2p A . §Î . V 8 = V A) se ob\füe: 1'B ......: TA PB sau

PA

l~ inoâ ;asemijna.t_or, p'entru.- st~rea~ C. (µnde l'e - 2p°A

. ., - . - V C . . - ._.-· - p àVC - -- --
'i Vc ._ VA)
.- _:
2 se scrie: .

Tc:·- rB VA: sau · Ta- _ :R = BTA -:-- 4TB·

. tn\tare~ -:P
.
Pn--==PA- §Î .Vn - _4VA,. ~stfeliricît: :
- - •'

. . . - - ;·vn-· - .
Tn · 'T1j_-.- sàu Tn.
VA•:·
Efec_tuînd èalcul~lè se.:ohiin;':
·'
. T_B · _481.:,$4 K;: T O = 1~25;36 K;_ TD ~ 9.62,68 K
· b) Lucrul mecanio poate fi calculat ca suina_ lucrurilor n:iecanice p·entru· fie-
care proces ~~u ·ca aria ciQlului: . · . ,
. -L,AB~D _ LAB_+iAa+L~~+LnA · ~nc+L~f'
_ LBc__ : iB(-Vc ~,VB}, ·Lni_=J.JA(VA:- Vn)!
LABCD _ (.Pn.:--~P~)(Vc-:-
- 3 • 104 J.: VA) ~ .3p AV~
-. · < 1 •• · · . _ -
• , -~. L
c} R~ndameJl~Ul cic~ul~l :!re _exp~~:s~~- 11_ .: Q1: '=u11de L :e~~e luc_rul__ ~ecam.~
efectuat, iar Q1 ealdura primita:_
- - - :ql. QA~+Qi:c, Q~B ... ~v( 1'B - TA),. . -

Qna = Cp(-T0 -::-- TB) -{Cv f:_E)(T9 : __: · T ~). -

-Se ob\ine 'l = 0,18
3°. a} Se· utili~eaza rela\i~ ~e calcul· a inclu:ctan\ei h4?binêi, L = µN2S , 1ar
· · .. · - . _ .- lb
din calcul .rezùltS::
i'f_~ 10-S · 25 · -10.4 ~ • -10-'
L =-------------·--;· 4°· 10"'."~:
4
--------- ~1· ?
25 ·· 1 1- 11
4··
. 6,25_· 10..:2 .-H •.

460 -

,·,.;
 \.
: ·, : J:~)_ ~è~1st~n\a bobinei are ~xpr.é~iaC . .· _,
· .. ·. lm, ·NnD
-R=p--·-·=p-··-.· •
-Srir . 1ed2

. - l11Iocûinddatele·numerice se ohtine·: .
'
.R .4 5·: 1o-7 • 4- soo.• io-8 == - 9- .36.0.
' . - . 0,25·· 1.o-8 ,. 0,25. .

-Se ca.Iculeaza in continuare ".\eactania induc-~ivif XL~~i i~p~dan}a Z:

·xL = (J)L = 1001r • 6125 • 10-2 = 6,251r n, - t _- -
z = V R 2 +xf= V 1296+385,15 ~ 41 a.
- Pentru calculul
1 ·,
intensita\ii ef' ective se
'
ufilizeazi{ formula:
'

I =. -Uet . Um . .J· .. 1~'°,96 - 3 5·3· A.-

· V2z => = .u = ' ·
z =--=-
c) _CalèulµI_:Puterilor se face eu ajutorul ~~pre~iei:
P = Ul cos cp. = 449,31 ·W. (putere0i ~ctiva), · '. · ~-
. Pr= UI sin cp =·244,99 VAR '(puterea reactivii), :p4 · =.UJ ·:_ ·511.,~72YX-:~}-~-
(p_uterea aparenta). · · •. . ..
. 4°. a). Referi~ile ~e · fac la figura F.B.119. In mi§carea , ci:r:culara unifo~~- ___: :, _
· 1; 1 · const . sau Âv O; insii Â; ~ 0, 'deci vector!11 viteza .:variaz~ · ca ~iie?i~è:~~{ _\.~:~
: •,,. -·~·.::-~:
. '. .. . :.· . ·. . :· .:_ . . •. . ,, .

· Ca urmare, exista ·<? ac~eler~ii_e_ a . _AI. Fi_e Atinterval~ ~ car~_ rµ!)hiluI ;p~c1:1I'ge : .;:::
arcul Âs~ Se. ·poatè sqrie Âs = R Â8-~ ;~de A_è reprez_inta µnghiuJ )a ;cen,tr_u ~~~~Îlls '/-.

Fig. F ..B~t19

intr~ .razele vecioare corespunzatoare momf3ntelor t0 ~ t, astf el încît Ât = t' ~ t0 :· ·.

Vitez·a -unghiulara este defini~a prin .relàtia (J) = Aa . .Expre·sia vitezei ]Ware fu · -.
· . .-_- · . . · At - ~
mϧèare circlilarif -uniformii se·. dedùce porp.fud .de 'la -defimiia:
As. A8
'D ~ -
11,-
= R· ---::-Re,).
-Ai - __ )_
- .
--,·--
Pentru a ~se stabili expresi~ ., aoceleraliei centripe.te se :calouleazi d~fèrë:Ù.\8:
. ➔ ~ : ➔ . . . ➔ ' ➔ . . - . ,· .c

llv=v' - v, unde viteze_Ie.v' fiv•corespùnd mom~ntelor t IJÏ t':--·t+ ât,'momen~~ _

1.· -
· Ja çru-e mobilui se afla ln punctele ·A, respédtiv A~. Din ·asemanal'ea triunghiurilor ·
' . . . . . ➔ . / • -

. ABB' Ri CAA' se poate·· scrie ~ = .!. ~. pentru- int~rvale de timp (At'--. 0)

.,... AA' R - · ·
➔ · ➔

, foarte mici I Av 1= !!.. , 1Â;I = ~Âs. 112

Prin urmare 1; 1= 1Av I · .!!_. Ils = = c.>2R.
As r R . /:i.t R llt . Il.
Accelera\ia ob\inuta este radiala •,i orientata spre centrül cercului, astfel ca se
. nume,te acceleratie ·eentripeta· sau nor~ala (este. perpeadictilara perma11ent P.e
➔ ➔ .
traiectorie). Vectorul .tin = -(J)
2
r. . .
• b) C~ ajutorul ecJiatiei de starepV =~ RT.= vRT, se p~ate e~prima densi-
µ. .
tatea ~ui gaz aflat in condi+ii f-izice -date.:
· >' .
p = .!!!.
·Y
= pµ •
RT
In conditii normale de_ temperatura ·ti :presiune, ,se_ poate -scrie p6 :;:= Pol'- ,
astfel 1ncit, la. temperatura T l}Ï' presiunea p·,
. ·pT
p .se exprima func\ie de Po ~f:1:
P = Po---•
-h~ . . .
. e) Pentru.calculul perioadei de'rOtaîie a un:ei pàrticulé hicareate·tntr-un cimp
magnetie uniform, se calculeaza .mai lntii .raza traiectoriei, --~galln.d ,expreeia f ortei
Lorentz f ==-qvBttou expresia f0riei centripete F.c •== mv2:1r: ·qvB =m111 /r. -Se ob:t,ine
r = m" • Se poate calcula viteza unghiulara particuleï, (J) = .!. = .qB astf~l 11iolt '
·gB · . . , . . .,. . m .
a
m.
w = -21;
.
== ------
qB • . 6>
· 2mn_ _: '-

6°. a) Acest subiect a fost tratat la VI[3° .b.

h) Aoest subiect a ;fost tratat la ~III. 4~.a ti XTX.2«>.a.
·-c) Acest'suhiect ·a ·fost trata\ la XVII:4°.a. .
. XXXIll.1°. a) Pentru a scoate corpul din repaus·este necesar ~a for\a elasti~A '
el fie egalata de forta de frînare (fig.( F.B.12Q): , .
kxm = µmg, µ kzm m.l7
· , _ __,_ _ _ _ = 0,102.
40 • 5 • 10-S
= ••--c) .2 • 9,8

mg
Fi~. F.B.120.

1J = f:1: ln oazul in _car~ oorpul are o mivcare uniform accelerata :- ma =11 - JJ.1111,
' · _ ka: - µmg . 40 •-0,'! ~ 0;:1'02 • 2 .. 9,8
1
4 ---~~~- . =im~
m 2
'V'itezâ œrpulüi nzulti din -ecua\ia lui ·Galilei':
11:-,:1-:·~-== •lfi,.:1• 150 =1O:m'/B.
 \
·\.
c~ Coild.i~~ d~ desp.fûider~ a. co,pulw ._ sorie la limiti guh f ~
Tmv =:me cos ti»•
1 ·

· ; , • • m~ mvl
Pentru a obtine pe· cos-<p se scrie )ege~ oonserv~ü energi01: - 2- · - T·::::i·
· v02 + 2Rg
= mg1!(1 - cos q>). Se ob~ine cos <p = . SR, = 0.,707 deoi cp = arc oos 0,707 _:_
t
= arccos --:-
V2 4·
=- . 7t

Lungimea parcursa pe tr~huli~a se calculeaza astfeb

l .. R'.!! ~ l = 84,12 • s,.1., = 66,0342 m.
. 4 _ . 4

2°•. a). Oin ecua~ia Clapeyron-Mèndeleev scrisii pentru .starea ·A rezulta2

_ T _PAYA _ 4,15S.· 1o&.• 2. -10-1 _
TA ~ B - vR - 10-a. 8 310 - 1 000 ~
1

Din legea transformarii izoterme se o»iine:

y . . .·
Pa =·PB = PtBA·= 2,077 • 10~ N/m2•

Din legea transformarii ,izobare sau din ecuap~ Clapeyré>n-Mendeleev se oal-

culeaza Tc : . , · · , ··
....:.. PcYc ~ 2~077. 10ftf·' do-à 00·. m
T c, - vR - · f Q-i • 8 310 .=S ni...

/ b) S~ . calculeaza, fücrul meoanio tn tl'imsfo~area BC ~-

LBc = ~»CVè ~ JtB) = 2,077- ~ :106(~2 •itri) ~ -4,1~ kJ.
Can'titatea de o~du:ra schimbata tn -transforIQ.areà BC are expresia1
. QBa = vCp(T0 - TB)= 10-a2.. ~ ·s320(-5QO) ::.:-14,5425 kJ.
, r 2 ·
) . b
•· c) Pentru calculul rand·amentului se utilizeaza: definip.a 1J =- , unde r,
' ' . Q1
este lucrul mecanic efeotuat pe eiQlllt · iar Q1 cald:ul"a. Se -ealculeaza suocesiv2
,- LcA =0, Qa_~ ~= . .v(Cp - R}(TA - T 0 ) .• 10,3875, kJ,
. ·. YB . ·
L A,B
,
= QAB
·
= RTAin _;_ =PAVA • 0,(>93 = 8,31 • 103 :- 0,693- = 5; 7588 kJ.
VA··· .i

· lnloouind m4rimile cal~ulàte ln expresia randamentului se .ob~ine:

"J) ==LA.a+ LBI! ~ ~7588"""' 4,155 :::20,0~··
· . QCA + QAB 10,.381$ 5,7588 +
Varicnta 2
L v.RTA - v.fflT.8 ~ Tc) _ 1001
·.1 ' ') ~ - == 5 • - ~ 'J} - ''/0",
Q,. v ~- Jt{TA ..... :Ta) -i, vRX.4 .ln 2
-- 2. :.·. . ·· :: ·.. ' :. :1 ,
 ' '

.
3°. a)Valo~ea: tènsiuriü eléctromotoare indu$e este (fig. RBJ21):
. l . : - , • •.

. p, H N

-v· -.,
1'
i

a (+) R

Fig. F.B.121

- e ,. Blv = 10 • ·10-3 • 2 • 1 =·2 • 10-2 V (s-a notat eu l lungimea PQ _:_ NP).

Sensul tensiùnü electromotoare induse, ·determinabil eu reguJa ·mfüili drepte, este
·de· la N la·- R.
b) -se ,calculeaza rezistenta circuitului: · •
·. l - - 5 ·
· ll.=p- = 17.10-s_ =85· 10-4.0.
-_ . ·s ' 10-' ' _ · -

Intensitatea curentul~i pr~ conductor este: .

e e 2 ·• 10- 2
1 =-
R
=- -- -- - -
2RpN + 2RNR
- - = -·200
8,5 · 10-
-- =23,5 A.
8,5 - , 4

o) s~ .determina inaSf:l conduc~o.r~lui (NR) :· . .

m = Pm(N.R)S · _. ·8 9QO • 1· 10-~ . 0,89 kg. -
-_. Se scrie condipa
_·
·de
.
echilibrù
,.,. .
!l _;__ Él(NR)
- -- _.
~ µmg = 0,. din care ·se'
.
obtine:
. . .
.
.= F - BI(NR) = 1,(t - ~o · 10- 3
• 23,5 · 8 =. 1~165 = 0,iaa. ·
'-- µ ·. o;s9 • 9,8
mg 8,722 .
· ·. · -·

4°. a). Legeà se apli~ii curgerfr sta\ion~e a unui fluid idetil. Se· conside~a ·un
tub de curënt _eu sectiune variabila ,~ -se studiaza curgerea flujdul~~ cuprin.~ iritre

1
1
1
:r
. :• .
1

• '
-..11,z· '

W///)?///7/u/?/1//??//7777777».. _
Fig. F~B.122·

sec\iunile S1 ti S 2 din tubul de curent (fig. F.B.1i2). Ca urmare a incompresibilitatii -

fluidului, -volumul V1 de fluid care traverseaza seciiunea S 1 tn'•intervalul de ti~p
Ât-~te-~gal e:u volumul_ V 2 de fluid care traverseaza seoiiunea S 2 tn··!lcel~. interval
_ àe t1D1p, deœ S 1 l71 At _= S~Vaât, de unde rezulta V1 == Va = V~ - _
'464
 ' -·_-:.~--~.,

/ .

VariatiiÙnergiei cinetice a mas~i ni/in: intervalul de timp în care a fost/tf®,S~- .• '-

'_ .-_.fer~ta din -p~~itia AiB1CiD~ in poziti11 .A2B2C2D2 este ÀJlc . ~ -mc~f- Trèb~e vu .
c~ A;ec sa fie eg~la ou h1crul meç~c alfort,elor care· se exercita asup~a sist~mului
hi ihtervalul de timp ât. .Acè~t I:ucru· mecanic··are urmatoarele componente: ·. ·._ ·.
~· Iucrul .mecanio motor efectuat. sub ·aotiun.ea fortei de presiune F 1 :
- . . '

.L1 ~ F1A.1C1 =Pi~· A1C1 = P1V ·= P1~·, .

. . <
. 1"
. . '
p 1

- lucrul meoanic rezistent. efectuat· sub :ac·~iunea fort,ei P2 :

· L2 1
= -F,JP2A2 · ~P2V2
'
· ---P2 m,:
p

-- ·1ucrul mecanio al greutàtii masei. de lichid transferat:

' L2- mg(z2 :-- zj. ·. ·' =
Din egalitatea variatiei energi~i cinetice _cfr lucrul m~cànic rezultat se obtine_: 1 ,

. ' . 1
.(p 1 - P2) m
' p
+·mg(z. 1 ~ .z2)
. .
= ~ m(vj -
2 . .
.vj)
.

P1.. pgz1 .- pv1 = P2 + pgz2· +-1_PV:a,

--+·+.t2
-
2
2 · · ·. 2

.deci p ·+ _! pv 2 + pgz =·.constant,- adica eouat,ia lui· Bernoulli, unde p se nume,te

2 .
presiurie statica: _! pv 2 presiune dinamica, ~ar pgz presiune de poziµe. "
- 2 ·. .. . . . . - .
_b) Acest subiect à fost tratat 1~ XV.4°~ b. . · , . · . _. ·
.:: < · ~c) R~fericile se vor face l_afi~a F.ij.123. In cazul circuitului s9!i~ se.pleaca de
ta·ecua:\,ia tensfo~or insiaritanee p:èntru. circuitul serie RLC data de legea-lui Ohm,
u' +(;-L Ai)= .!L unde i =·
At C
+ Ri,
sin-(6>t - <p), care s~ scrie sub: "forma:
·
V-21
· ••· . . .
· U sin 6>t ·= 6>L/sin (6>t -_ -; + 1r/2) --:- l.. sin (~t, ~ <p + 1r/2) ·+ RI sin (c.>t ·_ cp).: ·.. _-
. ',: -~ . . . ' '.

1 •

u
Fig. F.B.123 -
• j • - r

Utilizind -construc~ia lui Fre~el se ohiine triunghiul tensiunilor, unde ·

UR= IR,- UL_ = 6>~1, U0 = ~ ,· ~ensh1:llea la borne f!ind Ü. Se observa ca:

/ u'=lv'R•+(".'L-:-~Y§Î tg~~ ..L:~.

465
30 - _· - - .
. ·. ·--~- : ~ - - -
 ;'

Se obtine: pen_tiiu im.;pedan~ii- ·expreaia:

U . . . . _ - I _ · 1°
Z-=~-=VR
I
2
·+(XL-Xc). 2 , unde. XL=6>L ~i Xa= ~-
.. rr.·
i · In cazul circuitul:ui parale~, se aplica teorema I _a)ui Kirchhoff, ï _:__ïR'+ii+ic;
rezulta: .
·-i ~in ('"t + q>)-= ·u,sin (J);
_ · . . R· ·
+.!!_ $În (t»t - ~1· + .!!_c shl ((J)t + '.~).
XI. . 2 · X 2
-de undP. prin ,transformà~i succesive -se ob\ine

1 = U ~/ !_2 + (_!__ - ~)
2
~tfel încit Z'= u= 1
, V ·R · Xo _ X1; - · · · I · ·y. ~1-_ --(-.
-+ -1
--1 -'---_-. -)2,
R2 Xe XL J
\ . ' '

5°. a) Acest subiect a fost tratat la VII.3°.a. .

b.) Transformarea izoterma: :presiun~a unui gaz aflat la temperatura constanta
, variaza invers proportiopal- eu yoluinul gazului,
· · pV =const.
. ·, Transformarea izobarâ: variatia reJativa a volumulùi unui ·gaz, ~flat la pre-
siune con.stanta este direot pr«?por\ionala eu .temperatura,
!_=_Y.o. = 6V = al.
Vo. Va
Transformarea izocora: variatia relativa a presiunii. unui gaz mentinut - la
volum con~tant este dir~ot ·propoi;ional eu temperatura,. .
P --: Po = _6p = j3t.
Po Pa
c) Acast subiect a fost tratat la VIIl.3°'.c.
XXXIV.l°'. a) Pentru ca mighiul sa ra.mina constant in tot timpul mi~carii, !

trehuie .ind~linita. eondïtia: · /~ ·

mv'
2
- Fcf r
.
tg O=-.-
· . G
= ---- = .v.
.mg · Lg sm O ~
.
(fig .. F.B.124),

!:e •
.,,.----~---:--- -..
· im,.2

·. ~ '
c ___;,-t~~:::::;; .~_ : /
r

__ l- ,,,...,. ---. i:

Fig. F.B.124 ,. .
-
_mg

de unde re~nltà exprêsia vitezei v"·=gL sinsa. D.in càlcnl sé obt,ine·:

" · cos 8

fi·::;:; .V 9,8•1 •. &l'i/

"l / 1/4
2
= 1,68 m/s.
466
T
 -"

h) :Se· :tnsume·aza_· energia cinétici -~ · poten~ia-la· 1n :stare~ datà a ~ului,

va .
E = mgL(1 .;.... cos 8) + ~.
2
·1n1ocuind valorile numerice rezultih -'

E=0,1,.9_,s.1(1 ...:..V23 J'+ .

O;i ·- 1, 68a.= 0,272
. 2
J.
e) Prin ruperea firului corpul se inΧca accelerat ou acceleraµa. g-, dooi,
N - L cos a = gt'J' astfel Ca
. 2 .

t =
V
. _2(N -
·g
L cos-8) =. _.
v·(-
2· 2 5 - 1 · -
' ·
9,8
·va)
· = 0,58 s.
2
·
, Viteza eu care corpul atinge s9lul se -ob~ine din legea conserv~ energ1e1_1
. m~1
. 2 ·
='nv
2
2
+mg(H - L cos-8) sau
· ·
Vso1 = vv2+ 2g(H -, L cos 9)t

./
"'!8• = -.y/~,8 .+ 2~ 9,s- ("2,5 :---1_•Va)
~ = 5,9 rp/s.
·
1
·2°. -a) Se rexp:rima temper.aturile '.dn ikel;vini, T1,
•

aplica.formu1a randamentului ciclul':ll Carnot:

= BOO K, rr1 =400 K; ~i se
'1J T.i - Ta =@;6•
Ti·
1

h) Se calculeaza luOl'ul meoanic · util al motorului in timp de o era: .

Li or! ·= Pt = 75 • 3600 "' 108 J ·= 270 ·• :106 · J.
Caldura . de la sursa caldi ·· se '~hµne
.
clin -expresia. randamentuluii
'). -.f_ => Q1 = .L = 540 -1()6 J.
Q1. :~ ..
" Caldura cedati sursei Teci Qa ~e calculeaia astfeh
,·
1
· L=Q1 -
.
IQs·i; lQ.s:l =Q1 -L =
. . •
-
'1)
1) 4· 1;Q:ad =.270• 106 J.
. .

o) S~ utilizeaza èxpresia càldurïï' echival~~è ~ oomprim~ea izo~às.

J Qa 1 = vRTa.Jn
. ·v.
Ya • n·s. 60,
1.

ln Ya = lQal ·== 210- 1.oa · = 0,693 = 1n 2.

V, 60n vRTa . 60 • 1.20 • ~6,28 • 8,31 • fl00
Se ohtine _,. .
. Ys = 2.
.
v. . . .
Se utilizeaza. -e~ua't,ia lui -Poisson ia tl!!insfomnirii .adiahatioe, 1accisi ,sub for~a,.
1
. 2...l.: -~-.J.
(f1vr-1 . T2vr1, =>·!!.. == ·(T~n_Y---:-'3. =
' Y1 TJ} . · Ta
(Ti )"B_ . = (Ti )3 = 23:::;:: 8.
Ta

48,7
30*

·\
 ' . . . . ' ~ , - .- : .. . .

-- .· .3°· ây R~feririle se fao·Jafigura Fj3.125~ Pot~ntialulele~trféprodus de·sarcina

electr1ca dm punctul A ln Yirful piramidei are expr,esia:
\ • • • •'• • • . • •• • C -
, •
_ - .
• --
_
VA -:' q/2
47fe0°( VA)
-

·sr.eo
V8_·_· q

2
•
-

·-2q V

.JJ +.9.. (
2

l~sumind ·poten\ialele prQduse- de sistemul celor patru sarcini

- - - - . . .
+ !L2 , se ob~ine

. .

-· b} Se ca.lculeaza mai intti forta coulombianii dintre -sarci~a (-2q}, din virful
piramidei ;i sarcina : din punctul_ A: .
. - ;...+ ~
-+ 1 - QvQA VA 1 . _ q1 VA ·
FvA=---~·-=-=--
1 •---·-=-·4~e:0 VA VA 4m:0 hs + _a~_ VA -
Q

. . 2 . .

Asupra ~arcinii din virful .piramidei va· ac~iona numai proiectia verticala a
➔ . .

for~ei FVA (qomponentele orizontalè ale for~or din cele patr.u virfuri dau o rezul~
tanta nula): .
., - . -

1FvA 1 . 1FvA I cos 8, cos a-·- · - h .- •

~ l1iz+ ~
. V_ ~
.... , q 9 t h
1F VA 1 =
-
41:co • s - - as- •
lh +2 v- ha+~
- --s
2,

- IFor\a rezultan\a are marimea ~:·sensu! .conform_ expresiei:-

468
 ' · c)\Ref~~irile>se f~c la figµra -F.8.126. Se -foio:se§te expresia _cB:pacitltii ~u.i .-
condensator pl~n, C · ,-e0 A _· Q:·, §Ï ·sè: obtine p~ntru diferenta de p«>t"èntiaI ·cerû~i:
. h - V - -- ::- - -- -,- -:-_
- , expresia:

~=+2q "

h ~ i- ...

F=-kx
- - { (

- Fig. F.B.126 Fig. F.B.127

. .

- i a) Se. calculèazalucrul meoaniè alfor-tei elastice F = _.:_kx folosfod graficul -_

0
•

·de variatie al acestei forte fü fwictie · ~e x~ într-un sistem de -coordonate -F'O~. _-_ ~-
(fig..F.B ..127). Graficùl fu_nctieiF -:;= "'7'"kx este o drèapta oare trece ·p:rin originea~:.-:~_- -.
axelor_:. dé coor4o~~te. Se .poate calcula lucrul mecanic al fortei ,eJasti(?é câ fii~d- · __
egal eu aria suprafet~i limitat~ de dreapta· F = -kx §Î segmentele _ de dreaptii _ ·
_OA §Ï AA 1 , deoi séJ)oate_ scrie: · ·
. L-.:~·OA ~ _-kx2 •
.· .2 - .2

Din expresia de, ma~ _sus rezulta· _Ca f orta elastioa este O forta conservativa.
-b) Aèest subieot a fqst tratat la XXI.5°.b. · · - •- ·
c) Acest subiect a .fost tratat la XXX.4°.c. · · ·
5Q!: af In ~irilpul modificiirii configuràiiei unui ·sistem fizic izolat, fo: cârë: <
-actioneaza forte conservative, .suma ·E, == Ep + Ec, numita energia me_c9:nfoa/~> .
_• sistemului,. areo valoare co~stanta pentru :'orioe ~tare (configuratie).- a· sistemulaj// ._
l (Ep - energia potentiala, Ec ~ energia cinetica). - . · · · -- ·
,· l>) -Acest subi~ct a fost tratat la XXVI.5°.h §Î 1.5°.c. _
· . -_ c) A,eest subiect a fôst..trat~J la -XX~.5°~h... ' __ . _ . . \ . -
XXXV.la-. a) Din eouatia de echilib!.u· dinamio a sistemului d~ COfpuri re_zitlta:':>· ·
· m - ma · ·· · · o·8' - 'o 2 - · -· ·· ·
a= .· 1 _ • ·g => a== ' . . ' .~ 9,8 = 1,96 m/s 2•
m,_ + ma - o,s :
· Pentru calculul ·ténsiunii in fir se utilizeaza una din formulele:
. . ,
2 1
T = · m ms· g,
T=G~ ":- m 1a sau T=m2a+G2,
mi+ma . - _ -
-·. _ Se ob\ine .T = 2,352 N. . . · r · - . ·
Se scrie Iegea spa~iului pentru mi§care_a -accelerata a sistemului:

_·.
1--
. b) s =- at 2, s =--:, t =
2
-_H
• 2
: yH. y-- -
a
, t =
·
1
- - =0,71 s.
1,96
·
__
. ~

- o) Daca cilindrul 1 se introduce in vasul eu lichid pe .distan\à x, forta ~hi~~- - _

medica_ ·çare ac\ioneaza- asupra lui va fi: - - _~ =
, F ~ - xSpg.· - ._ ~~-·--~,

1 '

_- -.- -.
 Reznltianta -f.oi1el0r ·· care se exercita asuprà sistemului: ,eBte' de ,forma
F ·cl - G.2 - xSpg =·-.Jcx +F',,
adioa ,O forta elastica·cara~terizata de oonstanta
de êlasticitate k= Spg. . ·
Pentru calculul freoventei osoilatiilor se utilizeaza formula:
\

hS J: PèC mi _e. g
= m-k
---- ·k Spg _·_ _ Pc_ _ = Pc •
(j)2
mi+ms mi+ms - h(mi +
ms) h{mi +ms)·
de unde

,, -:-·~ = _!_ "\ / · mi • ~ . .K., deoi ·v = 1,41 Hz.

2,; 2,; V mi + ms Pc_ h .
2°. a) Lucrul meoanic efectuat pe int'reg ciclul este determi:11at de aria ciclu-
·. lui:' Lclclu =4 800 J. ; . . ·
Pentru calculul caldurü primite se utilizeaza. relatia Qp - Q., = Letelu• ·se
ohtine: · ·
Qp ·= Lclclu Qr = 4 800 1 600 = 6-400 ·J.. ·+ +
. formnlaxand
Dm ... amentH1 •• • . . lt".
.•w.u.1,rezu Lcfclu 4.800 o··ri5'
a~==----==~=·.·_,1:.
. ' . Qp. .uoo
·b,) Ca.ldur.a vehioulata :1n transfoi,marea izocora este ,.data· tfe relaµa
. Qr = v.C.v (-W4 ·-- · T1). !Bmdusul ·v.Cv se :oalcu~eaza ~din expr_esia _ualdurii ·primite: 1
1

T2) ~ vCy
6 400
Qp=Q~ +Lciclu = vCv(T3 - 'Qp ,= = 32 J./K..
T3 - Ti .,200
Se ohiine pentru diferenia de temp~atura expresia:
. .
g-
1
_ T
1
=- Q,._ == 1600 _.50 K.
-v0v 32

c) Se calcul:eaz~ mai_intii expone~tul -~diabatic ntilizind ecu~\ia .transformarü

adiabatioe: · · _· . .
V. )y-1 .. . . .
T1 Vf'1 = T_72:vr-1 ~ T2 = .T'l.(• ..-!..
Yu·
. = T1(32)-r--t =Ti. 2°c-r-1>,

rra= ·T4. 25(-r-t), 2&(y-1). [T4 - T1] = 'Ta - T2·~·2scy-l,) = T3 - Ts = 4 = 22.

. . . Tc- T1
Se qb\ine pentru exponentul adiabatic valoarea: .. ,
. y=-= 1,4.
. '
5 .
Caldura molara la volum constant se calculeaza astfèl:
. R 5 . ·
Cv =- - = -R
r-t 2.
= 20,775
-
kJ'-fkmol-K
- _

3°. a) Se utilizeaza formula capacita;iii-conde:asatorl,ilni plan.:

C _
2
e0S == ·s,85•10-12 •_(l,I0- 2 =.fo-9 F.
d 3,54-10-G
b) Capacitatea echi;alenta se c~culeaz·a eu_ formula:
= ='.! . 10-e
C
Ci +Cs =
C1 Ca 2-10-a
-~ 4 + 3 .
F.

-4'1D
 Din condilia de rezonan\!:
1-
~oL = - rezultih
· . , .. - 6>oC·. •

6>
o.
= · 1LC
V ' =~
V2 -10
' .
8 ·7
,01-10
5 rad/s ,. astfel incît:

. - t.i>o ~ · -
5
7,o 7;i0 1129· ·105 I·I
Vo-- - - • , ,., z.
· . 2Tt · 2·3,14 .
c) Pentru' calculul fluxuluï' maxim se utilizeazi1 formula:
<I>max = LImax, în care. s~ introduce valoarea_ lui Imax calculata din relatiile~
' . ' ' .

. • • ' • T 1
Q1, max = C1 U1, max, U1, max = Xof m a x = ~
· . c;i Cûo
lmax•

/
· Se· ob\ine: ·

•<l>max . LC1Wo Qt~max = LwoQi. max.= 3_-10-3 • ?,07 · 105 • 2 • 10·-e = 4,242 · f0-3 Wh.
1 .

4°. a) Acest subiect a fos.t tra:tat la VIU.3°.b.

h) Acest subiect a (ost tratat la l.4°~b ~i XV.4°.c.

/
. . U,q
I ...
Fig. F.B.1.28

_o) Ne V-Ofll} referi Ja figura P.B.128. Sarcina eleotrica ~e pe fieoare armiitwd a

œndeneatoarelor,-legat.e in serie, are aceeaJJi valoare, alternativ pozitiva-21i negàtiva,
<lif erenta de poteniial din:tre armiiturile fiecarui condensator fiind data .<le relap,ile:
1

VA :_ l'n = Q , f' B - VC = Q , ·vC - V_,D = QlC3•

: Ci. C:
Se poate 'scrie:
. . Q ·Q.
VA l'o =·WA .---- Ys)+ <Vn - Yc)+ (Ve - Vn) =~-Q +--. +- =
f'
-
· _. · . · C1 C~ Ca ..

=Q,-+-+-
(1
C
1
Ca Ca 1
=Q-,
t
·C.

unde s-a not.at -

'1
.c· = C- i
1
+ -Ca;_± Ca- .
1 1.

0°. a) Aeest sahiect a fost· tratat la VU.4°~ 1_

b) Acest subiect a ro·s~ tratat la III.4.o.b. · · ·
c) ln centrul unei spire pareurs! de curent electric, vectorul induc\ie ·m-agne-
ticà are modulul B = ~ , ·unde r este raza spirei, µ permeabilitatea mediului, iar
~ ' .

' J intensitatea cnrentuluï care trece prin spira. . -~

. XXXVLl • a} Se scrie legea spa~ului pentru fiecare dintre cele deui .oorpuri•
O

tinindu-se seama. de· r~tardarea ·6.t: . _ .. ◄ . _ ••

g{t- Ât} 1
.\ 2

411
L.

Distan\a-dint~e corpuri este data de èl:presia:· .

/ . - . . ·. .
âh = h1 - h2 = gis - g(t-. &)a == gtÂt - .l. (Ât) 2•
· 2 2 · 2 ·

.Se oqserva ca
. ,' . "~ u,i
1 •
. _-_ ,_
e .max1m pentru t =tmax = _- -
• •
y2h = y----~ =
, g
2. 240,'1
9,8
1 s.
Atunci
-~ ( " 1 h). Â.c' . g(At)a_, ·. · 117 .6 ._
. u_ tnax•=gtma..~ _ t_-
2
m.·= _,
b) Se scri_é ècuatia de mi~care a corpu~Ùor in apa luindu-se in· considorure
forta.arhimedica: - ·
ma =FA-_ing, FA =pVg, m = V.Pc•
s~ ob\ine:.
à_ g( :c - 1)=.g( ~- ~ 1)-5,SSip/s2; ,

1
• c) S~ ia ca origine a timpuluj t' momentùl cind primul c~rp atinge suprafaia
apei ~i se pune conditia de intîlnire ~ corpurilor: · · -
v,f - at12 . Vo(f - Ât) - a(t' - At}2 •
- 2 · · · 2

Rezulta pentru t' expres_ia:

a(At) 2
"o A t +
t'· = aAt
2
_·= : + 0
!', unde ~o-~ V2gh = 68,6 '.rri/s; ~ec1 t' = -12,67 s,
T = t' + tma~- =19,67 s. ·
Distaniafata de suprafaia apei, la care ~refoc intîlnirea, este:
·, , at 12 ·
h =v0t --=397,2m.
2
l ,

. 2~. a) Se scri~·ecuatia de_stare a gazului pentru st~ea ini~ialap 1 V1 = vRTu

de ·unde · -
Tl .:_ Pt Yi = 5
2. 10 • 150 -10-
3
~ 361 K.
\JR 10 ~ 10-3 • 8 3J0 .

b) For\a F deterniina o :presiune P.~==:~ _ 3 . • 1.â5 N/m 2, astfel tncit din

ecua\ia de stare . a gazului incalzit pîna - la _.limita de deschidere a supapei,
p~V1 = vRTl, se.obVne: · · ·
.·. p' y .S.· 105, • 150 · 1o-3 3 . :
T'1 - 1 1 -
--r- -10•1o-3·8310 =2 T · - ·
1 -~ 541 ' 5 K·•

Vari~ta: Di~ ecua\ia transformàrii izocore, p~· = -T! ''sé ·ohiine

. .
· . . · P1 · T1 .

T.1..= Pi
P~ TJ.. =·541,5 K!

.. . ,'"' -
 - :..· ·...

.· c). Sc~iind ecuatia de stare a::.gazului ~lit in re~ervor s,i recipientJa ..eoh~bru, :
p(~~+ l'2) = vR'/.', _se ~btihe T. -~p(V\~ Vs) -= 421 K. - . . ' ... ·... -· : , ·
Din formula vitezei medii. patratice rezultii: .
. ·"T=
. . .·v··3R~ . ·v~-·· 3. . · 8 ~10 · .fr· 41,5 /
. . ..
- = ..
. . : (J, , .. .· -; • .~ . -
= 1 620ms.
3°. a) Se scrie l~gea lui Ohm_ pentru în treg circuitql in cele doua cazu.ri_: .
.1 El • EJ2
= ·i?+·· n,_.· '
/ 2 =·-.-----.-
·· · n
1.
· . R + --r
2
· Rezolvind sistemul se ob\ine:
R ·. El {11~ - /:) :. 20 n, n = E, - 11 R = 40.
: J1 13 ._ .. ·• _ ·. . ~1r ) ·
h) w = Rift = 2~r• (1,5) 2
• a •_600 = 1?2 kJ.
c) Se Qalculeaza · aceastii cap,acitate in functie de perm.itivitatea relativ! a · .· ·
placü: -
Ci . 'c~er,$! .. ~oerS ·, Cs = EoS_. . x:. '
. -: d · 2d 2d
• ' : • C •, • es .
.
C=P1 +C2=_-L(1
·- .. ·. 2d.
+er),
.
de .unde
·-·-_ -- 1·= 4.
. . · 2d. C
e,
. ~os· , ·, .
··.ln ca~Fîn car~ së consideriicC;
- , _ .
= -L :-- 6-• 10-10 . F,
E112 · ·
se ohtine er =:9. •
4°. a) Acest sub.iect a fost tr~tat la XIV.4°.à. ' 0-·
h) Acest subieot ·a fost-tratat:1a·XVL5°.b.
c) ln ·cçmditiile rezonantei ·circtritului ~erie RLC, in~ensitatea ·curentului <le-
$e-ÎI>.aximii; J,.
== ~, iar tensiuni~e efeotiv~ là bornele-bobinei ~i-c.on4en~_~ioru-
lui .devin ~i ele maxime; ' . .

· ÇL=lrXL =(.UCJ>L)· . ; Uc_~lrXc=(2!.-) ' - ·.•.

·. ~ R_ <iJ=c.>o . , . CJ>RC c.>=Ca>o •

Raportulnota~ eu Q:

•
Q~(UL)·
u O> ...._Ca>o
: : ;: (Ucl
u_
.
. Ca>=Ca>o
= &>RoL.· .· ·, . .;_,01RC . , ·R1 ".'· .Le·_
... V ; ·_.

care ·aratii de cite ori este -~aLµiare, la rezonan\a ·tensiunea la bornèle bobinei s~u-
condensatorului in ra port eu cea â. génera\oruhii, se ·nume§te factor de supratensiµ:n_~
sau de calitate al circuitului. . · · ··
5°. a) Acest subiect a fost tratat la VIIl.3°.a. - . .
. b) Legea Boyle-Mariotte: Presiunea unui gaz aflat la temperatura con~t~ti
va_riazâ in vers proportional eu volumul gazului: p V = con'stan.t.
: · _c).Aces~ subiect a fos~ trat~tla XXXIIt5°.o. · · , :'-· -: .. .

473
 r
. XXXVlL1°. a) Se utilize~a forinÙléle vitezei ,i accelera~iei mi~carii. oscil~~
;torii: , _
Vmax = ùl = 21t•0,f = Q,21t = 0,628 m/s,
. llm~ = ùl 2À = o,1.4n2~ 4 m/s2•

_b) ~unînd conditiadi~ enu~t, A = A sin(21tt 1 +2:.), se ob•ine 21tt +~ =~ ► 1

· , · , 2 • ·~ 4.. . t . 4 . 6.: .

respectiv ~
3
A =A sin ( 21tl 2 + : ) , 21tt + : = 'î .. Prin 2 urmare:

.
ât = t2 - t1 -1 -· ( - 24
= 24 -1) = 12
-1 .
S ~ Û 08 S.
· .'
.
_

c) Se calculeaza mai intîi constanta elastica a oscilatorului armonic2 .

. k = mùl.2· · 1-4~2 = 40 N/m..
l.

Energia cinetica sé ob}ine din_legea conservarii,energiei:

\ .

Ep = _!_ k1:A2 - : .!. .. 40 • .! ·. 10- 2 ~ 0 15 J.

. 2 y, .2 . 4 · '

Energia t9talii este egala CU ènergia p~teniiala maxima:'

. ·1 1 ·. ·
.
E = - kA 2 =
~- 22 :
- · 40-10- 2 ~ 0 20 J
. ' '

Ec = E, - Ep =0,20 - 0,15 ~ 0,05 J ..

2°. a) Se· utilizeaza forrilulEJ. inductantei:

L = P.otirN2S · 4-m· 1.0-7 • 300 · 106 • 1 o·10-4

- - - - - - -1- - ~ 0,6 H.
l · 62,8·1o-3-~0-

• · b) Intensitatea· curentului electric prin bobina rezulta din expresia inductieii

magnetice: · . · · · -. - '
G • .. . ·. .
· B = fJ.ollrNI =>] = 8·62,8·1,;>- _
2
= 40 ~ 1313 A. ·.
1. l 4n•1077·300-1 000 3 , .

·ln = 12R = ta,,~l •20. ::! 3,55-10 W.

rezistenta. bobinei se disipa puterea P 2 3

c) Masa unei molecule este data de formula mmolccula = ~ . deci masa de cupru
.· ~A
depusa la catod va fi: Mdepus =N1nrno1ecum =N ~,; din calcul rezulta:
. . NA .
63,6 .
M =9-10 20· - - -23- ~ 9,5-10-_6 kg.
6,023·10

3°. a) Din defini}ia ~ccele_ra~iei rezulta:

- _ !:l'IJ - 1'-1'0
~ :- am --:-
·
- - --'-
_ l:lt_ t-: t0
= const~,
1

- incît v = 1,0 + a(t ~ t 0 }.

!:lx
D.in ex-presia vitez~ï medii: '-'m=- X - Xo
= - - " ' - rezulta
l:lt t - t0

474
 dar v= v0 + a(t - ta), deci:
. . . t '
1

a;= X0 + ~0{t ~ ·t~) + 2 q,(t - t 0 ) 2•

_h) U1 =1R1 ,- U2=IR2, U3 =1R3 .- U=IR ~i, conform legii lui Kirchhoff
· (fig. F.B.129, a), ll= Ui 1 U2 l13 sau lll=IR 1 +IR2 +1R3 + +
. n
. R _ R1 + R~+R3~ -deo~!.., in g_eneral, R=-~ Ri. __,
' . . . .. J ..
Conforin Jegii lui Ohm: / 1 --_- ..!!_ , I ~ !!... , I 3 = !!_ • - 1::
· Ri R2 R3 ·

1 B

u
l. 1.
Rs
o-o---c::::::i-----oo
l
c'!::i r
1
' . t•. u u .,.
1
I, /
a b
Fig~ F.B.129

CQnform legii I a lui Kirchhoff pentru nodul B (fig. F.B.129, b)

. · U U U U'
_l=l1 +11t+I3 . sau -
. R
=-+-+--..
· . R1 I_Ra R:s . ·

. ·. t t ' f ~ 1
dec1 - = -
R R1
+-
1., ·. 1
Rz
+-;Rs
· · · ..
_generalizmd; -
' R
=L.J-·
1 Ri

c) Acest sùbiect a fost tratat la ~III.3°c §Î XXIIl.4°c.·

-+
= + mCJl 2r
,+
4°. a) F~ (m este m_asa corpului afl~t tn mi§~are circulara .uniforma,
. • ". ➔. . . .
<a> viteza unghiulara 1ar r raza vectoare ).
b) Acest subiect a fost tratat la 1.5°.a.
c) Ace~t s_uhiec_t a fost tr8:tat la XIIl.4°.c.
XXXVIll. 1°• .a) Lclblu = 1,247-105 ) , '
.
.Pil
. V. -
Lciclu
. (.Pa- (V3 -
--=-.;._~.:.;,..._;_~-...:..:... -
V1) - Pi V1
-- ' Px · 1 - v.RT.. 0,4
1, v = - = 01·
, ·. k mo'1·
2 ·2 .4

. _· v_RT1 T _
L ClCIU - --7 1 -
2Lciclu 2 • 1~247. jOs = 300 K.
2 · R 0,1 · 8,310 • 103

b) fl. U2.'I = 0, deoarece starile 2 ~i 3 sînt pe izoterma, întrucît p 2 V 1 = p 1V a ·

~i pe izo~rma energia interna nu variazii. Se poate aràta §Ï _prin calcul: Ti = 60() K,
T3 . 600 K ~i ll.Uia .:... ll.U13 = 374 J.

·47i5
 c) Ecu,aiia de stare- ~ gazului pent_ru starea 2· ar~ forma:
. T. . . - · vRT2 vRT2P2 m
P2 V2. ·VR 2,=>P2~---=·.
. .
. ,.V:r::;:::-=5m3•
. . -~ : m -~

Din calcul r~~ultii p 2 = 0,997 · 105 N/m2•

2°. a) Curentul din cir~uit se _dètermina eu ajutorul legii lui Ohm:
/
1 , E . 220 = 11 A~ ,
R1 -t; R2 + Ba 20ff '
Se calculeaza· tensiunea la bornele AB:
UAB =E- 1R 3 = 220 - 1,1 •20 = 220 - 22 ;= 198 V.·
Pentru calcùlul sarcinilor electrice de pe armaturile condensatoarelor C1 §Ï C2
se scriu ecuaiii1e: - - ·
'Q Q .
l!c, ~ uc. =UAB, P1 + Cs = u_AB, Q. c~;2C2 = u_AB,
de llride
Q = UA_RC1C2 -
_C1 +C2
198 :1.,_ :r-10-0 ~ C
~
_=!
148, 5 • .10- 6 C = 1'-8,5 µ c·.
I.J.

Tensiunile de-pe cele douiLcondensatoare au. valorile:

' .

Uc =Q/C11
~ 148,5 V, Uc =Q/C2 2
= 49,5 V.
b) s~ observa ca URI= Ucl §Ï Un, - . Ucs• o·in 'calcul rezulta:
:uR.= R1J=100•.1,1 =110V,. Uni= R2I=80· 1,1 =88 v,
prin urmare pe armaturile condensatoarelor. se afla sarciriile:
. . - . / -

Q1 = C1ùR. - m-:a.110 = 110 µC, Q2 ~ c2Un, = 3.10-a.ss = 264 µC.

c) AplicindJor·~ula energiei cimpul~i électric. dintre armaturile 'condensato ~
rului, se_ ohiine W' = 0,011 J, W" ·- 0,0060 J. . - ·
3°. a, b}' l~pedan~a, circ~itului Rh~ paralel are_ expresia:
1

~ = ~ / _!__ + (~ _;_ _...!_)2

Z - . VR 2
-. XC XL • _·
' -

.Din legea lui Ohm pentru curentul-al_ternativ,

-· • . J.
•. -ri"'/
, .V R\_ + (·_!__ ~ _.:_)\
Xe . XL
' 2,r . 50 . 1 . 1 1
103 • .
unde Xi= <».L = - - = 10 Q si Xe=-. · = - - - -3 - = - · 40 Q seobtme:
• 10~ · • : - · c,:,C -io- · 50. - - ' . • ,·
100r. · - - .
27C'

:1 =2~0"'.-/. 1 ·+,1 -_• 1),2: t . . :t /16+9. - 5 =>°z-80.

. . V 1oo · .¼o . rn z .V 1600 4o
Pentru--, intens_itatile
' , curentilor
,
din circuit rezulta valorile

1 = 2208 .= 27,5 A, lu =·u = 2-20 =·22 A, '1L = .!!__ =~ = 22 A, iar

·R -10 · . XL . 10

le
_ u ~ 229. _ 5 5
- -
Xe
- -40-..-· , . A
. ·

·. 476

:·\·- ,-
·.,
 . - .

~ ~Diagramà:fazQriala este. nrezentata ln: .figura F.B.130.

1
1-

Pentrµ calculul defazajului dintre cùrent ~i tensiune se folose~te formula:· - · -

h - 1c
· .·· t gcp-=·---=
·· ,..,5 =...,.,
o· ,,_ · 3 - _ q-,=arog-=
- · i· 3 36 ,86 °._
0 • /R : 4_ •:· · · 4 .
c) La rezonanta, ~ J = lminlm. =IR:. 22 A. Prin ~urmare, frecventa "1 se
calcul~aza astfel: · . .
·t ·v· 2 104 ._ 5.o' V";'i H ,
.\ 1
1
2nVW -
2~
-v-1-- . 1
-1-0-3-__
-.-.-
.. /_:201t2.
_1_ "'

. 2n v-10_.;..a_ = ~ . . -:-
.
~
'
z•.
-
· - 101; 2n

4°. a) Acest subiect a fo'~t trat_at la 11.5°. b ~i la XIII.5°. b ..

b) oc) Cind un liohid fierbe, -la-_ presiune· .constanta temperatura vaporilor '
in imediata vecinatate a .lichiduhfr ra.mine ·c~n$tanta. 'Aceasta temperatura este
ow;t0scuta sub. numele .de. temper~tura de fierber~, iar în qondi~ü de presiune éon-
starita depinde· mimai de naturâ 1ichidului. _ · ' . -·
·· ·~) Un lichid intra in fierbere atunci cip.d presiuneâ maxima à vaporilor sai
este egala. ou presiunea de d~asupra l~chidului. · . ·
c) Acest ,subieèt' a fost tratat :la XXV.4°. c. ·
5°. a) Acest subiect a fqst tr~tat .la Ill.4°. b.
b) Acest subiect a fost tratat la V.4°_. b-. ·
c) Acest subiect· a fost tratat la XXIX~ 5°. b.
XXXIX:. r>. a} Pr~si~mea ini1,iala a gazului se calculeaza astfel: p 1 = Po +
+ .;~g = 1,5-106 N/m2• . · · · · '. :-

. ])in ~cua\ia de state, p~V1 =m-~RT1,

- . . . µ
se obtine
• ·-
volumuÎ ini~ial -V~ =· ~RTi,.
. ·µPl
=:= 14 · 1o-3 • 8 3·10 • 300 = S,af. 10_ 3 m:i. •
. 20 • 1,5 . 105 . -

= ·i'3110-· 10-
· _ V 3
Rezulta inaiiimea h -~ --1
· S'. 2
_8,31- 10-1
-
m.
' b) ln- transformarea'izobara lucruÏ.-mecanic are expresia L ~ -P~(V; - V1 ).
Volumul V2 rezulta - din legea transformarü- izobare: : _ . -· .
. ,v; -- V1 => v·2=. T 2V1T---~-·-400·
----.
Ta _ T - · 8,31
--
. --
1108 10
300- - = , . -:Ql,
· 10-3
, -- -
3 .3
1 1

L· = 1~5 · 105(11,08 ..:.: 8,31) • 10~3 _ 4,1~5- •. 102 - J.

V arianta ·za- 1 b)
. , ·- , m - 14. · 10-3 . - . - .. . . _- - ., -
L
-
= vR(T
. · .2
- T1 ) = - R(T2 -
µ
T 1J
· -.-
-_
28 •
_ · 8310 (400 - 300) = 4,155 • 102-_ J.
. · -
 '.

c} .Expresia presiunii finale: se ob~ine clin ecuaiia conservar~i numarului de ~

moli:

Din calcul rezultii:

1.,5_
_.;;._ · 101>
_· 11,08
_ _· _ +_
10-3_ 4 ·_ · 3_· 10- . 2,032 · 105 N'/m2•
10$_____,;__ 3

Pf = 11,,08 · 10"4 + 3 •110-3

2°. a) Diagrama transformiirilor analizate este prezentata in figura F.B.131:
, L1-4-5 = Ps( V 5 - V1 ) = 105(3 · io-s --2 · 10-3 ) = 102 J.

P.
t .

0 V
Fig. F.B.131 .

. Pentru calculul cantitatii de caldura Q1-_,_6 se calculeaza .m~i intii numarul

de" moli ~i- temp_eratµra 4: _· · . f __

.
v = PiYi = --
RT1
1
8310
moli
'
·T4 =!!!
. p1
'1'1 = ~
2 · 1os·
• 400._ = 200
_,
K,
o-b~inindu-se succesiv:·

'Q1-4. =vCv(.T4 -,. T1) _ _ _1.__ _! -·8310(200 - 400) = ---300 J,

· - . 8310 2 . ·

Cp _--:- Cv +R = : R_ (relatia Ro_bert-Mayer),

. 1 5
Q,i..:.r, = vCp(T5 - T4 ) =- .- · 8 310(300 - 200) =250 J,
831.0 2 ' .
astfel t'nctt:
Qi-4-5 =Q1-4 +Q-1-s = --50-J.
'b) Intrucît in transformareà izocora 2-5 lucrul mecanié·este nul, se poate
scrie:
· V V -· 3·10-3
. L1-2-s =L1.:..2= vR_Tl ln_..,.,5 =P1V1 ln_! =2 · 105 • 2 · 10-3 • ln-.--3 =1,6.10 2 J.
Y1 · _ Y1 · 2 · 10-
ln transformarea izohara 1 _;. 2,
I ..
ÂU.
. .
0, = astfel incît:
101-2 1 = ·.t1-2 = 1,,6 . 102 J.

: 478
 Pentru caÏdùra· sc~bata in trwformaii~a izooora se ohtine{
• : • .·' 1 .••

1Q2-5 1:= vC,;,( T1

· · ·
- T6 ) = Pi Yi\~
· RT1 2
R( T 1 - T5 )
..
=
5
= 2
· 1.0 •
2
• io-3 . .! .; (400 -· 300) = 150 J •..
400 2 - '
. . . . . . . l.

. · Tirti~d seama. de semnele ·celor d@u~ :c~ti_tâ~j _de ca14ura calculate mai sus, .
se oht,ine: 1 • . . • •• • • • , ,. • • .. •

. Q1-2-5 =. I Q1-2 1 - 1Q2-:-6 1 = 1,6 · 102' - ! 150 ·= 10 J. .

c) Intrucit ener,gia interna este functie. ,d~ ~i.are, variatia sâ nu depinde de:···
clrum, astfel lncit pe calea: 1:-4-5
.
se obµne:. _·.
.
· ,
. . .
. :_ · ,' ·· ·
·U =vCv(T5 _:_ T1 ), Âll=·piYi_~:R(T5 - Ti) =-150 ·J.
_ . R'!'i 2 -.
3°. a) Se utilizeaza Iiota}iile '<lin figura F~B...132. Cur~ntul diodii are prin
. · U - ud
., J l R
expresia d = 1- - - ; rezu ta 1 =
U - ud ·n . 20 -, 9 . i .. r . , ,. .
,_ , 1 =-----·---- = 100~1. 1

· · Ri" i Id . , 10 ' ,

no~,.
.
. 1,& .
U::20V

'l
1

9
b) Rdtod!i = ud
Id
=-.- 2
10-
= 900 n..
D_in ecuapile IdRd =1 R 8 8 l}Î J = Id +,1 8 s~ obt,ïne valoarea c~rentulu~ total:-
.1 = Rd.+ Rs Id = 900 +.680 • 10-2 ._ 2,5-10-2 A.
Rs 600 · .
Se ·noteaza
.
valoarea cerutii a rezistentet
. .
R 1 eu Ri:
'.. . . '

R'1 = u - ud = 20 - 9 = 440 u.
J 2,5~ 10-2

c)· Expresia rezistentei R 8 se obtine clin. ecuatia / 1 ·: = 1-,.~d~ unde-

/d, min < /d < Id, maxim. In final rezuJta:

Ra
'
maxim
·
= 1-'u
, ld,max
d -
·
1 636 O; · Rs, minim
· u
= -----
1- Id, min
.
= 367 n.
.
1
2
. ·4°. a) C6nform -Iegii lui Jurin: k
.
= ·rpg·
a (k est~
·. ..
înal\imea la care. se ridïcii
. .
lichidu~ in va~ul._.capi!àr1 . r raz·a vasul?i, a c?efi~ient~l d~ tensiun1e ~uper~i~ialij,
p dens1tatea bohidulm, 1ar g accelerai1a -gra~ta}10n_ala).
b) Acest suhiect a fost tratat la 11.5° c.
_ . c)-pi = ~Q (m es~ II1a~~,-de :substantii_dépusa-~a catod, Q sarci~a ·eiectrioa
transportatii 1ar k echivale~tu.l · ele~trooh1m1c). - · - . .
.k==;..A
F n.
. .
(F este numarul lui Faraday, A·masa atomioa a substan~, iar n-'valenta substan\ei).
5°. a) Acest subiect a Tost tratat la XIV. 4°. c.
h) Un W~ (webër) este_ fluxul magnetic al unùi clmp magnetic uniform, de
induc\ie egalii eu 1 T, printr-o suprafata de l m 2 atezata normal pe direotia
cimpului magne~io: · L . ~ ·
· 1 Wb ~[B]sr .;(S]sr -1 T·1 m2•
. .

. c) Inductan\a:unp.i ciroùit este o~marime egala. ou oltul dintre fluxul magnetio

propriu·prin suprafa\a aoelui oir~uit §Ï intensita.tea ·curentului ce trece prin ·circuit:
L = 4>/1. . . . . .
XL. 1°. a) P = 12R = (20 · 10-3 ) 2 • ·W 1
= 4 · 10-3· W.
Din condiiia de: rezonanta s~ obtirie: •

1 1 .
C = -Lt» =1-0-- -
2
- - ~ 2,54· 10-6
4~ • 10 4
• 8
F.

b) Impedan\a cirouitului para!el are expresia:

l = ~ / ~ +·(~ ~ ~)~, sau z = [.!. +(.!. _ -.t)].-1/1,

Z VR 2
Xo XL . . R8 . Xe XL

unde XL=Lc,)'=L'2ro=4nD.; iar X ~ - ~ = ~ =nO.. Se obt,ine: Z=3,890

· .. fl>C' C22fl> .

c) Din expresia · induotantei, L · ." lLo.U·r.N'S , rezulta IL,=_L_ =.7,96.

. . · . l . . ~0 N'S
2°. a) Se calouleaza crud11:rile ·cedata 1i absorbita: .
Qccd =·(ffl1CFc .
+ m~CA1) (t1·..:_ 8r)', Qa~s = (m3Capl + C). (8r -
.
t2) 0 .

Tinînd 'seama de eoua\ia:oalorimetrica, _se o~tine~eouatia de echilihru:

(m.1èFc + m2CA1) (t1·:-- a,) :·-(m3Capli +C) (8, ~.tz).
Din aceasta eoua\ie.
--
se· calculeaza_· temperatura finalii d~ ecb.ilibru:
\- - ' '

a,= (micFc + ma~A1)ti. + (macap!i + C')~11 = 28,50 C.

. ffliCFc + macAl+ macapil #r C ·
. b) S~ folose,te metoda ~de·]~ pun~tul a)~ Qccd = Qabs;
Qccd = (mièFc. + m2CA1 + m3Cap1 + C) (8r ~ O); Qabs = m 4cgheatli (0 - t4) + m4À. ·
Singura neoun.oscutii in aceastii ecuatie este masa de gheaia, m4, astfel iricit:
(m1cFe .+ m2cAI -1=- macapà + G)Of
m4 :.... ~----------...;_-=--~- ~ 0,097 kg.
. Cgheat,il {....:.te)+ À .

· c) Din· iegea dilatarii v~lqmic~ a _unui corp, Va, . V0 (1.+ Ye,),_ se ?htine_
exprèsia varia}iei volumului in cursul procesului de ·la punctul h): · · ·
.
1
AV =; Ve, :.... V0
. . .
- V 0Ye1 .. ·;; Yo,i
; _:. . F~ ..
AV = 6,3 •.
.
10-0 m3•

480

. _· -,
 0

86• ·a}·Dùi eouatiile ~è stare · pentru,·gazul din celé doua compartutiente,

pV1 = ~1RT1 §Î pV2 = v2RT1, rezµlta-·v1 ~ - ~ , adica raportul numerelor- de
·. ·. . Va "a : '
moli ·oorespunzatoare. · · . . .
· Prin incalzirea unu~ oomparth:~ent. §~ raci~ea celuilalt cu acela§i numar dé
grade, ecuatiile dè stare pentru cele doua .compartimente capata .forma:
V . . V ·
p' - .= v1R(T1
2
- ll.T), p' -
2
= v2R(T1 + ll.T).'
Facind raportul celor doua ecuaiii, membru cu membru, rezultij o· ecuatie
pentru ÂT: v1(T1 - ll.T) = v2(T1 + /l.T). ln continuare se exprima ll.T Jn.-functie~.
de raportul cunoscut "1 : -
V9

V1 - 1 V1 - 1
. AT- v1 T 1 - vaTa. _ V1 - Vs T _ va · T · _ Va ·· T
L.l - - 1 -. - - - 1 - - -- 1,
"1 + va V1 ~ "a Vi +1 'V1 + 1
V3 . Vit.
de unde se obtine ll.T = 200 K. · . ···
. b) Din ecua\ia de stare pentru gazul '<lin primul compartiment scrisa in cele
douii situaµi, JiV1 =
v1RT1 .§i p' ( v, ~ v, V1R(T1 - LiT), rezuÎtâ: . )=
p'. T - ÂT 2-V1 T 1 . - t:..T 2 5
-= 1 - =·-··
p T1 , . V1 + Va T1 .
1 + Va 9
.. V1

1/
3RT .
o) Se aplica formula vitezei termice a moleculelor, vx = -.µ- , de
.
unde rezulta VT 1+.i1x = 667,2 m/s.
4°. a) Acest subiect a fost tratat l~ XIV. 4°. a.
h) Acest subiect a fost tratat.Ja XXVl.4°. a. .
· · . c) Capacitatea electrica p .a unui conductor izolat.§i departat de alte corpuri
este o ma.rime fizica. ègala eu raportul dintre sarcina Q a .conductorului_ §Ï poten-
tiàlul sau V in aceste conditii: C = !l • ·
il • •• . . . V
5°. ·a) Acest subiect a fost tratat la V.4°.· b. ·
b) Induciüt cîmpului ~agr'ietic gen,erat de un curent electric rectiliniu are
expresia B = µ_o!J.rl ~ unde ~0 este- perm~abilitatea vidului, µ1 permeabilitat~~
27t'r · . .
relativa a mediului, / intensitatéa curentului, iar r distanta de la punctul considerat
la conductor. ·
c) for\a Lorentz ar~ .expresia 1 = qvB sin «.; pentru ·« = 11:/2 se obtine
f =qvB.. ➔ ➔

ln· aceasta formula q este sarcina particulei, v viteza particulei, B indub\ia

' • - ' . 1 ➔ ➔

èimpului magnetic, iar « unghiul dintre vectorii ·B ~i, v.

XLI. l°. a) Se utilizeazâ ecuatia de. star'e a gazelor perfecte :· ,

481
. 31 - Culegère de probleme pentru admiterea ln °învâtamintU1 superior
 •·
. b) Se utilizeaza expresia numarului ·de moli stabilita la punotul_ ·a)r ·
~ . . V = Pt V = 28 1,38 • 10'. 2 • 10-a = 2 3-10-:-4 k
· .1 µ J, µ RT1 . 8 310 • 400 . ' . g,.
.

E• .
•
.!.
2
k Tl . ·. 1_ ·.. 1,·38..10-23 .... _400 = 8,28 ...10-21 1·,·
2 .

sau U =: v1 RT1 = ! p~V ·. 41,4 J_.

. e) Se utilizeaza eouatia de st~e a gazelor. perfecte: · ·

+ âT): rezulta pentru v2 expresiat
p 1V _.:. v1RT1, respeètiv p V =. v2R( T1
V 2 -- V
1
• T1 p
T1 + AT .p-1 .
Se exprima /lm functie de diferenta v1 ..:_ v2 :
·. Am = µ(v 1 - v2) = µv 1 (1 - ·T Ti • ~),
. 1 + AT Pt'.
din calcul rezulttnd
400
/lm =0 23.-10-3 ·(1 -
' .
• 2 ·• 10« )
700 . 1,38 ~ 10 4
= 3 91.-10-5 ·k,g•._
. ' • . .

S°. à) XL =(J)L =1001t~25,48~10-S =80,

1. 108 104 · •
1Xa = . - c : - - - = - - =50,
· CllC 100,;' • 637 637n: .

·z = v~ +(xL~ x~) 2 2
, =V16 + (8-5) =sn.. 2

120
1- u-
- Z - 5
-
-
24·A' Un
'"'
=i_R =4°24 =96V,

. U1.,·=IXL'=8-.24 =192'V, U0 _. _IXe =5•_24 =120V.

b) Din condiµa de. rezonan\a 2--. = @L rezult'ii .
. • . . . · , CllC1 ' .
~ . . '
. t 1 1 1 ,. _ ·,
Si:;::::-=-. =--=_-F ~ 4~10 ~F.
2
(J) ~ CllXL 100,;' • 8 800,; .

c) Q =! -./ L . i_-. /25,48 ,10-a• 1os .!_ V10 ~ 16. . ·

. R VC . i V 637 2 · ' ·
.·.s a). Acest subiect a fost tratat la X,X. 5°. b..
0
••.

· b) L = ~RT ln Va sau L = -vRT 2,3 lg Va .(R este oonstanta universala a

~ . ·-~ . .

gazelor ideale, T temperatura la care are foc transfcirmarea, · v1 volumul ini}ial, Va

volumul final, iar v numarul de moli (kmoli) de gaz).
c) Ace.St subiect a fost tratat la XXV.4°. a. ·
4°. a) Acest subiect a fo~t tratat la II. 5°. c-.
b) Acest subiect a fost tratat ·1a XL.5°. c. . .
o) W =.!.
.. 2
CU-
2 (U este diferè.n\a de potential dintre arma.turile condensatoru-
1 • • •

lui, iar C capacitatea condensatorului). .

482
 ·-·•~-...
-- xt~. 1°. a) Greut'atea tijei este G - lS pg, unde eu S s-a nota\ sec\iunea
tijei:''FortaG se aplica in O (figura F.B.133). . . _
Forta arhimedica a apei este. F· =·xSpoe, unde x este portiunea_ -eufundata ..
in apa. For\a F se aplica in pW1ctul 0'~ · . _
,. ;'
i
I

J~
1 1
d>

Fig. F.B.133

Heactiunea·peretelui vasului in .punctul B este N, de componenta ve~ticala

1
'-f.
-Se pot scrie. r~lati~le T · G ·~ F' = Sg(l~ :_ xp 0). §Î ; =: , ·unde
, 00' = J_ - :i' . ,l - :c .iar OB = .!_.
2 2 1 2 ' 2

lnlocttjnd îri expresia raportului' T /F, se ·obtine eouatia Sg(lp - XPo) . ~

' - ' .xS PoC .J
oare se scrie suêcesiv astfel: -
l2p-- xpol =. xp 0l --: x2 p0; x2 p0 = 2xp 0 + l2p = 0,
1000x2 -2000x +9.10=.0, x 2 -2x +0,91 =0,
de unde rezulta ·solutia x - 0,7 m.
- b} Sei exprima sinusùl u1:1ghiului ex astfel:-
•
· sm h o,15 , 1
· = -.r -- :c = --
ex
o,a
= -2 ~
SJ
'
rezultxtl ex
·
= ·aoo.
. è) Se ~alo~Jeaza forta de frecare.dintre tija §Î marginea vasuluj:: N ·= f cos ex,
F 1 =µN =µTc~sex. : - .
Conqi \ia ca tiJa sa -nu alunece, µ T cos ex > T sin -ex, _con duce ·13: valoarea _lui
µmin: µ>tg ex; µ > 0,57 deci µmin = 0~57. . ' - · · - .
·· 2°.· a} Referi.rile se fac la figurà F.B.134. Pentru câlculul vitezei se utilizeaza
-expresia v1 = v0 · - a1t. ·
m2
m,
• ~··
.
-
. _61 .
.

Fig. F.B.t3i

31*
 \.

, Iera.1a
t· ·,se :_- o'bt·me d.m -_ ecuat1·a a· -; · -Fr - unde F -- .m,_g Rezultaw
Acce ·n1
\N 1-: mi' r 100
a1 - m1g = 0,1 .m/s2, astfel incit v1 = 10- 10-0,1 = 9 m/s.
- 100 mi 1 •

h) Viteza vagoanelor cuplate, Jmediat dupa ciocnire, rezulta din legea con--
" .. 1mpu
servarn . 1·sulUI:
. v = -m1V1
- - = -V1 = 3 m /s. , ..
nii+m2 3
Caldura degajata prin ciocnire se obtine din Iegea conseryarii energiei:
<
m,_vJ _ {mi + ms)v2
o- ~- 2 +Q,
deci
Q = mtf _ (mi ~ ms}v1 _ 10 • 1~
3
• 81 30 · ~0
3
• 9 = 2, 7 .1qs J.
c) Accelera}ia _sistemului se calculeaza din ,_
F,. ·=Fr +Fr,
1
= (mi + ma)g ...:._ (m1 + m 2)a =>a= g/100 = 0,1 m/s2;
- 190 · -
- timpul pina la oprire se calculeaza din legea vitezei, iar distan}a corespunza'toare
din legea spatiului: •, , · -
, · - 11 3 , at,z -
v=at, t =-=-=30s, s=vt --=45m.
_ a 0,1 - 2
3°. a) Q = /l.U + L (se fac referiri la figura F.B.135).- ·
p

,
---·----r==:712
, .. ~
.
t.
l·
. . . :
Pa . ------- : 1 ,
:i
i ! V

l'o
Fig. F.B.135

Transformarea 1-2~ este îzocorii, deci L 12 = 0, iar Q12 = vCy/l.T.

P~ntru_ calculul varia}iei /l.T se aplica ~cuatia de stare a gazelor perfecte: ·
P1V1 = vRTï, P2V2 ;- vRT2, Vo(P2
- ·
-p 1) = vR/l.T, /l.T = Vopo .-
vR
Prin urmare Ql'2 ya fi;

Ql2 -- VopoCv
R
= ~2 VoPo = _!2 .2.10-a.10~
. . -
= 500 J.
Variatia energiei interne rezulta din principiul intîi al termodinamicii>
Q =_ll.U +L, de unde /l.U12 =Q12 =.500 J.
·· Transfonnarea ·2-3 · este izobara, astfel incît L 23 = f/l. V = 2p 0 • 2V0 =
=::= 4~2~10-3 :.105 = 800 J.
484
 . . .
. ~ent:ru _calculul c~durii Q23 se utilizeaza fqrmula Q23 = vCpllT. Variaiia tlT
se ·obtme aplicînd ecuatia de stars a gazelor perfecte:
1 •

t ,
P2V~
1
= vRT2, Pa Vs=. vRT3, P2(l:'~ - "J:' 2)
~
= vR(T3 - T°2)~
.I Rezulta 11T = 2 Pa. 2 Vo , incit Q~·= vCp. 4Po Vo = 2 . 4po Vo == 14-2~ 10-~ -105 ---:
· · vR • vf1. 2 . • . :
= 2 600 J, ia~ llU~ . .Q~ - i2.1 . = 2 000 J.
ln transform·area 3-1: Âllc1c1ù = ÂU12 + ·ÂU<J:J +.llU31 =.0~ deoi ÂU31 =.
= -ÂU12 - 11U23 = -2 500 J §Ï . · ,. ·

L ciclu -~ (p9 -·PiHVa- Va) _Po· 2Vo _ -200 J·,

Po V o :-
. 2
-
2 .-

Lciclu = Li2 + L23 + L21,

· L 31 =Lc1c1u - L12 - L2a· , 200 - 800 = -600 J,
Q31 = U31 + L 31 ~ -2500 J- 600 J =..:__3100 J.

b) "fJ =. 1 - Qccd •. = 1- Qa1 = 1- 3 100 = 1 - ~ = 0,06,

Qprlmit Q12 + Qsa 500 + 2 800 . 33
..,, ~ 6%.
4°. a) Aoest subieot a fost tratat ia VII. 3°. b.
b) Aoest subiect a fost tratàt là 1.4°.b.
o) Acest subiect a ·fost tratat la XVI.5°.b.
5°. a) Acest subiect a fost tratat- la II.4°. a. . .
b) Izotermele lui Andrews, _obtinute in 1869 pentru bioxid de cai'bon, _pun ·
1n evidenta particularita\ile ~ransformariî de f~zâ gaz-lichid. . ·

C B
P,, ,,
'•
/ 1
, 1
)

.0 ij
0 ~ ~ \1 V
Vi V
a b
Fig. f.B.186

, Din studiul ccimprimarii gazului real, aflat într-un corp. de pompa prevazut
eu un -manometru, rezu\~ii doua forme distincte de jzoterm~,
- la temperaturi relativ ridicàte ~i presiuni relativ joase se obtin compor-
tarile cunoscute ale gazului perfect_ descrise de ecua}ia p V = const (por}iunea AB
in figura F .B.136, a);

-- 485
_:__

- 'la temperaturi obi~nuit~, prin corp.primare se obtin paliere de forma BC~

urmate· de regiuni. unde ·sistemul estè practic incompresibil (porihmea CD a curbei).
· Existenta polim,.erùlui ·p<;>ate ·fi explicatii prin lichefü~reà trep.tata a gazului
in zona de· presiune coristânta, fenomen observabîl experimental. Zona de incom-
presibilita te, CD, corespunde unui sistem total lichefiat. ·
Descrierea lichéfierii est.e posibila eu ajuto~ul modelu]ui gazului real care \ine ·
seama de fortele de interactiune moJecu_Iara. . · .
. ln comprimàrea izotermâ a gazului rea1, e~èrgia interna se mic§oreaza, ceea
ce corespunde eliberarii unei cantitati de caldura: · . ·
Q=~Ù+L, ..
·. lucrui mecanic -fiind. datorat fortelor. de i~ltera'ctiune _moleçulara. Aceasta caldura,
neevidentiahilii prin .varia\ia temperaturii, se poate raporta la rriasa lichidului §Î
se· ohtine o constante. de material,

; numita caldura latenta specifica de lichefiere (se masoara în J /kg). ,

. Presiunea p 0 pe grafic corespunde vaporilor saturanii ai lic~dului, palierul
J:'.epr~zentind ·de f apt o ·curha de echilibru pentru care stârile ga,zoasa ~i lichida ale
sistemului, nùmite in gener:al faze, coex,ista. Ca urmare, lichefierea ca ~- procesul
inve:cs, vaporizarea, reprezinta transfori:nâri de faza. · .
Din figura F.B. 136, h reiulta caprin cre§terea temperaturii palierul se reduce
treptat, ajungînd pentru o anumita temperatura, numitii temperatura critica,
la un singur punct. Presiunea ~ volumuI corespunzator tempera.turii · critice se
numesc presiune critica, ~respectiv volum critic (parametri critièi).
Pentru tempe:raturi mai ,mari decît cea critica, gazul nu se mai poate lichefia,
_indiferent de presiune. Parametrii critici depind de natura substantei. ·
Vaporii se numesc saturqnU numai dacâ f aza de vapori ·se gase§te în echilibru
dinamic ·eu faza lichida a sistemului.
c) a) Variatia :.r.e1ativa. a volumului unui gaz, aflat la presiune oonstanta
este direct proportiop.alâ c:u temperatura
V- V0 .
• 1 = a.t,
Vo
· unde V O este volumul ,gàzull)i la tempera.tu ra t0 = 0 °C, V este volumul gazului
la temperat1:1ra t, iar coet'ici~ntul de propor~ionalitate ri. se nume~te I coeficient _de
' .. 1
dilatare izobarâ. Din masurâri. rezultâ a_ = - - - grd-1, independent de natura
27~,15 · .
gazului. .
(3) Volumul unui.-gaz, aflat. la presiunea constanta, cre§te ~iniar eu tempe-
ratura: ·' '
V = V0(1 + a.t~.
c)• In raport ou temperatura. absoluta se poate scrié; ·
V= V 0 (1 + at) = V aT 0

si, întrucit a: = ..!.. ,' se ohtine

• To' .
V V ' . V.
- = -0 sau - = const.
' T To T.
·''
\ . ,,

'.;486
 -:.· 4 1

,...,• !XLm. Î0., a). . EX}lresia .interfranjèî

.,
•este '(fig. F.B.137) t .~ ; i:ezu1t11
' ,.·.'•:· . . . . '{. .·'lt..J'lf ...
su~cesi~: i_ +· ki. ·: ,·x;· '.i. (2k + 1.) œ, ·w.•. ·.(.2k +· 1). •.a;, .decÎ.À = . . ax_ . aceasta t .
1

2 ,p. -.(

.. :--- a_ .. · ·.- _.2 · .. _, . · ~a.: . D(2~1-1) . . ; ·.

D ~-

' .
K=2

K=1

. K=-1

K=-2

:f_ig. F,J3.187

expreSie rez~tii §i direct dip. egalitat~a -3 .. 2; = c2k+ 1) ~). Tinlnd seama cà i·

a= 2l =0,~·mm, D _1.m §Î x::;:::: 3,5 cm, se -obiine: .
1
- 2. 0 5·.10-3 •. 3 5 ~ 10--s 3 5 • 10-5
À= '
1(2k + 1}
'· = 2k
..
' +1 m·
'

k = .! ( 3,5 · 1o-5 _ 1) = i.(-3,5 · 1o-S _ 1) ~ 29 ·

. .2 . . 11. ..: 2 0,6 • 10-6
. ' ·

k
1
~.!.(3,5 -10-& -. 1) · 43 25 i. ·= 1_ (. 3,5·· to-5 _; 1) = 24,~,
. / 2 O,i · 10-6 _ • . . ·' . ' 2 0,7: 10-e
· Â2 . .

À.= 3 , 5 · to-& m unde 24 ~ k ~ 43~ '

-- 2k +1 '. . ..

481.

'·
 b) ·se det ernuna
. "". parame
., tri·
. 11 a . b n .=' a .+ -b
~1, : , n·1 = a· .+ 2i.:1·b , .
n2....:. a + -b-2 , ·
.. · 2 , i.. . i..2
_; . ·, . . · · 2 2 2 2 .. . .
·, n -n2 = b (-1 . -
· .. -
1 ) , n -n ---i..1- b·, b
· =i..2
2 = ï..1.ï..2(n1 - na) , b = (n1 - a)À12 =
1 2 2 1
• = ï..1 :r..2 . :r..ï i..i i..l - i..Î . .
À2 À2 . .
= (n2- a)Ài, n 1ÀÎ --~Îi =•a(À} - Ài) ~a= n 1
i - ns 2 , de unde, numeric,
, ÂÎ - ~-1
b = {0,4) 2 2
{0,7) (1,52 - 1,5) · 10-24_
• = 0,02 · 7,84 · 10- 4 • 10-10 = 47 ,51 . rn-16,
[(0,7) 2 - (0,4) 2] . 10-12 0,33
a= 1,52. (0,4) 2 • 10-iz-:- (1,5)'· (0,7) 2 • 10-12 = o,2432..;... o,735 = 1490.
2 12
[(0,7) - (0,4) 2] . ~0- . -0,33 •· '
Presup~em ca franja centrala se ·formeaza la distania x b;1 punctµl O' 2
S 10' = S 20'.
Daca nu s-ar introduce lama în punctul 0', diferenia de élrum ar fi
siD' - s20' = ax •
D
· Lama de. sticla introduce o diferen\~ de drum · suplimentara, 8 = (n - 1)d, care
compenseazii diferenta de drum de mai sus pentru a apârea franja centrala, .deci ·
(n-1)d . ~- ..
D
Se ob~ine:
. 4 7 51 . 10-10 - •
n = 1;490+ ' = 0,013197 + 1,490 = 1,5031,
0,36 • 10-12 .

a; -
~ --------
(n - 1) dD _ (1,5031 - 1) ·13 • 10-s • 1 -13 08. 10-a
- . - , m -13
- ,08 mm.·.
· · a 0,5 · 10-3 · . ·
2° .. a, b) s·e scriu ~~uatiile lui Kirchhoff pentru reteaua data, \inind sèama
de sensurile indicate in figura F.·B.138 pentru curenti ~i surse:
I =1 1 +12,.I =13 +14, 13 R3 -14 R4 =0, 13 R3 +12R2 =E2,
·. 1iR1 ~ l2R2 = E1, R41_: = P4•
[4 R4
1
R3 :)
., R1·.
:) :)·
i
Fig. F.B.188

Din rezolvarea sist~mului rezulta:

8 . 1 . .·. S
11 =sA,_ 12 =sA' /3 =2A, /4' 1 A, J =3A, E2 =av.
. 16
c) P = Ei1 1 = - W.
\, ' ' 8
 3°. ~~Co~ :gNi + ~"i + h"2 + ~-,
E~ =0,1 MeV,
hv 1 = 1,17 M.eV, ·
hv2 . 1,33 MeV.
Numarul de nucle~ iniiiaJe· de :~Co• este (NA ·. 6,023 • 1026 moleculefkmol):
N _ mNA _. 2 •10-3 • 6,023 · 10 28 _ 2 . 1022 l ·.
o - ~ -:-. . . .- 60 -:- .. nue ee.
Nuina.rul de dezintegrari in timpul t = 10,6 h va fi
JlN = N Àilt = 2 · 1022 · o, 6~3 ~ 10 6 = 3' 16 • 10~ nuclee.
o , 5,3 • 365 · 24 '
Prin dezintegrarea unui nucleu se dezvolta · o energie:
E = (0,1 + 1,17+ 1,33)MeV. . 2,6MeV = 2,6 ~ 1,6 ~ 10-13 J = 4,'16 • 1013 J>
/ . .'

Q = EllN = 4,16 · .10-13 • 3,16,- 1018 = 1,314 ·· 106 J. ·

h) Lex = 88 keV = 0,088 MeV.
· · Energia de repaus a unui electron este m0c2 = 0,511 MeV.
Enèrgfa cmetica a fotoelectronilor este: . · . .
T1 =.1,17 MeV·- 0,088 f\:1eV = 1,082 MeV> mpc2
sau : ,
T 2 -:--1,33 MeV~ 0,088MeV = 1,242 MeV B> m0c2,
deci fotoelectronii sînt relativi~ti.

= m 0c2 (v 1), ..! -y1 -

1
= (m -
1
T
'
m 0)c2
. 1 - V
3
/c
3 -
C -,- . " (i +~ r•
1
1-
· ·1.+-'-.
{ 1 082
·
)2 =0947
' t
0,511 .
= 0,947c = 2,841 • 1.0
V (1. _&__)2 ~-
V1 8 m/s,
.. , - - - - - -
flà 1 1 1 -
-;; = 1 ~. + -(1 + ~)2 = 0,956,
moc2 o,511
-: . ï .
·v2 = 0,956 = 2,868 • 10 m/s.
8

_4°. ~) Acest suhiect a fost tratat la XXV. 4°. c. -·

b) Momeiltul magne.tic orbjtal al electronului (particula electrizata, 1n mi,care
p~ o traiectorie inchisa) se poate ca.l~ula eu relatia:

· 1; 1c:: 7 ;:. z, .
UI1de.·é .·este sarcina, m6 masa; iar 1 morilentul cinetic orbital 'al electronullri._ ln
continuare rez1,1lta.. . . .·
➔ e· . .
µ = -~ 2~ 8
Vl(l+ 1)hi, ·_
tinde leste numarul cuantic orbital, iar 1t. ,constanta lui Planck.

48,9
 An~og, ·--..;,.-:-;.,..._
. e - .
µ1 - - -
2me
m'n = -.m(lpB,
·
unde µ.É>B = _:!!:,_ estè magnetonul . Procopiu-Bohr, · µz proiectia dupa axa z a
-2mo · . -
momentùlui magnetic, iar m :gumarul _cuantic magnetic.
c) Acest suhiect a fost tratat _la Vl.3° c: ~i XXIII.4° c.
5°. a) Efectul Compton reprezinta t? confirmare a teoriei corpusculare a
luminii. Daca un fascicul îngust de radiatii X, cade pe un· b)oc de grafit care
imprastie radiatiile în toate directiile, se constata ca pe linga ·radia\ia eu. lungimea
de unda egala eu cea a radiatiilor incidente mai apare §Ï o alta ,·radiatie; eu ~ .
lungime de unda mai, mare, fenomen cunoscut ·sub. numele d~ efect Compton.
Explica\ia acestui efect a fost ~at~ de Compton pe baza interac}iunii dintre
un foton §Î un electron al ·substante1 difuzante.
Scriind legile de conservare pentru impuls ~i energie intre foton §Î electron
conform notatiilor dinfigura F.B.139, se ohiine: .·
·hv 0 = hv ~c - m0c ,
2 2
+
➔ ➔ ➔

Po =p+p~,
-+ ., ➔ - - . , . ➔
p 0 §1 p fiind impulsurile fotonului inainte ti dupa oioonire, iar p 8 impulsul. electro-
nului de recul.

Fig. F.B.1a9
·· . hvo hv
lntrucit ·p 0 = -d , p :__ __ , iar Pe= mv ti tinind seama de variatia masei ·
C . ·
ou viteza

- ·v/1-
m·=mor'
.. va_• &-
se ohtine in final, pentru_ variaµa Il.À a lungimii de unda, expres_ia
- 8
AÀ =. 2A sin2 -2 .

. unde, prin definiti~, A ·- _!:_ se IlUill8§te Iu'ngimeà. de unda Compton a el~ctronului.

. mc;c . . . .
Deci varia}ia lungimü de unda ÂÀ, este indep~ndenta de .natura sub-
6tan\ei impra.~tietoare fÎ se schimha CU. unghiul "de împraEitiere. Pentru electron
- A.== 2,426 • 10-12 m. Prm urmare efectul Compton a contribuit la fundamentarea
teoriei fotonice a luminii.· , ·
· b) Autoinduc\ia è_ste fenomenul-de induc\ie electromagnetica produs 1ntr-un
circuit datorita variatiei intensita\ii curentului din acel circùit. .
1 Experimental; fenomenul· de a1:1toinducµè se pune in eviden~a ·eu. ajutorul
unor montaje simple. Astfel la închiderea unui circuit for mat dintr-o bobina cu
niiez de fier legata în serie cu un ampermetru· ~i o sur-sa de \ensiune continua se
constata ca acul ampermetrului deviaza lent .o~tré ·valoarea finale. a iritensita~ii.
De asemenea, in cazul unui circuit rea1izat djntr-un bec legat in paralel eu o bobina
~ ou o sursa avind -tensiunèa mai mica :decit tensiunea nomjnala- a becului se oon-
 -__i;tat~ ça 1~: tµtr.~rùp~vea c~çuitului :he~ul_ ~e ~prinde. pentru .Uri timp sèurt~ Vâriat1a _ .
·curentù.lui la inchiderèa ~i peschiderea circuitel9r din experientele de mai sus deter-. -
mina· variaiia: fluxului magnetio prin hohiria, flux pro dus chiar de curentùl ·prin
èil'.cuit. · ln consecinta; ap~re ·o ·tensiune .el_ectromotoare indusa; numita de auto~
iriduc\je, care se 6pune. cre~terii curent ului in prima. e~perienta ~aù · se -op une set- · .
derii acè·stuia in a ·dou~ experienta. · I11trJ1~1t depinde n~mai de variat~a. fluxului- ·
magnetic inductor, tensiunea autoindusa ··poate depâ§i pe oea a sursei _astfel èxpli-:
éh1du-se aprindere_a hecului in a doua exp~rienta. s~ nume§te autoinduétie tntructt-
circuitul inductor -este in acela§i timp §Î circuit ·inpus. . _ . _· ·
.. •·. Sensul t.e.ni.- autoinduse este determinat de _:regula lui Lenz. Rehr~ia· depro-:
portionalitate dintre fluxul maghètic propriu -prin suprafata unui circuit si intensi-
tatea curentului / din acel circuit, #

<I> .= LI,
. define§te o noua mari~e, L, nunûtiLinducta~ia cir~uitului:
\ L ·-Cl>.
·-1
Unitatea. de inductan!a in SI rezulta din .rela}ia
[,Cl>Jsr Wb .
[L]s1 = - · -
, [l]s1
=. -.A·- = H
·se nume§te henry.
§Î ·. _' - _· ~. _ · _. -
. , Un henry este inductanta :unei. spire prin a carei suprafata fluxul magnetic
propriu este 1 Wh, ctnd spira este parcursa. de un· curent de 1 A.' ·
· · lntructt variatia.: fluxului · magnetic, propriu · se ·· poate scrie sub · forma ·
. 1 .A 4> = LÂI, re_zulta t.e.m. autoindU:sà 1 •

. ~- . t , Ac» AI :,. ..
e=----=-L-.
. At At
·.
. .

· . ~ -_·Prin urmar~· tensi~neaautoindusa in tr-un circuit este direct. proporiionala ·

· _eu viteza' de :variatie a intensitaiii curentului din ·acel circuit, factorul de·.propo"r-;
iïoniaJitate _fiind ~n_duct9:nia circuitulù!. _Pe~tru o -bobina se ohtine ·
. · .· · µN AJ - · µN 2S AJ
· e = - N S - · . - = - - -.. - .
. · l l:u · l At -1
astfel incit
' µN 9S
L=--
. l
' ..
unde L este inductania bobinei, µ ._;.. pe~eabilitatea magnetica a miezului ·sau,
N ~ numarul de spire, S - sectiunea iar l lungiinea bQbinei. ·
. XLI\T. 1°. ✓ a) J\cest subiect a fost tratat la XV. 3°. b. _ .
, b) Legealui Ohm pentru un· circuit RLC p~ralel; în curent alternativ· e~te
. U ='IZ ,
unde U §Î J sînt valorile.efective ale tensiunii, respectiv curentului din circuit iar Z
este ÏmJ!edanta circuitului. l~ped~nta circuitul~i are expresia:,
1
z = --------=--=--=--=--=--=--=--=--=-= •
~·
Y,;+K:-;J
. .
-~.de R este rezistenta, :Jf.i - react~ia in~uctiva_ far X0 reactania capacitiva_ '
pentru c~cuitul considerat. · ·
. - ':. -- . '

- .....-~_
 , C) Intensitatea luminoasa a unei surse punctiforme 'este fluxul luminos émis
· in unitatea de unghi solid: J = ,M> • Unitatea· de·masura a intenitatii luminoase, .
.. · AO · . ' .
candel~, este unitate fundan:ientala ~ SI: ,,Candela este iritensitatea luminoasa în · ·
· directia normalei, a ·unei suprafe~e cu aria 1/600 000 ·me tri patra~i a unui corp
negrl:l la temperatura ~e solidificare a platinei ·la prèsiunea de 101325 newtoni
pe metru patrat. . . . ...
Lumenul .este o umtate der1vata: 1 lm· = 1 cd.· 1 sr.
Iluminarea se not~aza cu E §Î se define§te. ca fluxul luminos ce ·cade pe
unitatea de · arie. Daca Â<I> este fluxul ce cade pe suprafa~a eu •aria ÂÂ ·atunci-:
E = A~ = !... . Unitatea de iluminare ·se nume§te lux (lx). Luxul reprezinta îlumi- ·
AA r2 · ., . .

narea unei suprafé~e de 1 m2 care prime§te un flux luminos d~ 1 lm uniform répar-

tizat pe aceasta suprafata (1 lx = 1 lm/m2). • • ·
2°. a) Acest subiect a fost tratat la 11.4°. h.
· h) Acest subiect a fost tratat -la 11.4°. c.
c) Se utilizeaza r~la~ia dependentei masei de viteza: m = mo unde
V1-f32 '
~- = !_ , m este ~asa de mi§care a corpului, {12-o masa de repaus, iar .v vitezà. de·
C .
<leplasare a acestuia. ·
1 · v2 1 m v 2 W
Pentru v ~ c, - - . ~- 1 + -.2 , deci m ~ m 0 + - -
· ,.
0
2
- sau m - m 0 = _r ;
. 1/ 1 - ~.? - 2c 2· c c2
Ene'f'.gia de. mi~care W c a pare in cazul relativist. ca diferenta a doi termeni
lF = mc 2 (energia corpului in mi~care) ~i W 0 = m 0c2 (energia corpului în repaus).
Prin. generalizare se poate afirma ca varia~iei masei Âm îi cprespunde totdeauna
o variatie d~ .. energie: LlW = Âm • c2•
_ 3°.. Se· prezinta. ~ersul razelor prin dioptrùl ·sferic· (y. fig. F.B.140) unde V
este vîrful dioptrului, 0 - centrul sâu de curbura, VO .axa principala a acestuia,
P_ un pu~ct luminos, _P' im~~inea lui P prin diopLru iar I un punct pe suprafata
<l10ptrului. ~e pot scr1e reiainie·: , · 1 · - ·

PO · P'I _ sin (1t-:-- i) · sin (1t - cc) sin i · n2

Pl = P'O - sin œ · sin r =·sin r- = n;·

Fig. F.B.140

· Toate_ segmentele din lungul axei principale vor avea originea în V, fiind
pozitive cele orientate spre dreapta ~i negative celelalte; segmentele perpendiculare ·
pe axa optica sint pozitive dacâ sint dirijate· in sus ~i negative celelalte. .
Unghiurile formate ·de raze eu axa optica sint pozitive dacâ: rotirea razei
pe axa optica se face in sensul direct trigonometric (ex. +u 2 ) ~i negative celelalte
(ex. -u 1). · · • ·

~92
 ,. Apro~aiia paraxiala (Gauss) implica egalitatile·:
f'I = VP = -x1 ~i P'J = V~' . x2, PO= -~1 ·+ R, P'O == xa..:. R._
Ca urmare relatia. stabilita mài sus. devine: n 2 - ni = na - n1 •
. '. . xa x1 R
· S-a· obiinut prima reiaiie fundamentala à dioptrului sferic sau rela~ia punctelol7
-0onjugate. . _ · · · 0

. Se nume§te distariia focala a di~ptrului, ·valoare.a p articulara a lui x 1 respeo-

tiv x 2 , cînd ~ 2 sau x 1 devin infinite. Focarele dioptrului reprezinta locul unde este,
situat un izvor pun_ctiform pentru ca razele care pleaca de la el sa paraseasoa diop-
trul paralel eu axul optic. . . - . . · .
Focarele senumesc reale.daca se ohiiri prin intersec}ia razelor reale ~i virtuale
daca, se formeaza la prelungirea razelor. · Conform definiiiei distant~i focale,
;mariineâf2 = Iim x2 · naR .se nume~te distania focala imagine iar marimea
.x1-oo na - 1zt
A = (±) Iim ~1 ~ ±~ ,ztR se nume~te distania focala.' obiect.
x,-oo na-:- ,zt
. Tinînd seama d,e exprèsiile distantelor _focale relatia punctelor ço~jugate
devine '
fa+ f1 = 1.
~- X1

Se define§te -marirea transversala a dibptr~ui

. .
~ prin raportul ~ = Yi ~
unde '
ih este marimea imagù;ûi iar y1 marimea obiectului (v. figura F.B.141). C_?nform

2P0 -;:•~ ·

P.o ' ~ - - - - ~3
11 . 1
1 , ..
1 : Vl·
0 \'c, V .
Fig. F.B.141 Fig. F.B.1~

figuriî y2 = x 2 tg r §Ï y1 = - x 1 tg i. In aproximatia gaussiana, tg r . ~ sin r fi

tg i ~ sin i încît se ohtine a doua relatie a diopt~ului .sferic:
~ =-x2 sin r = xs ·• ni .
-x1 sin i x1 na
4°. a) Transformarea 1-2 este izocora, transformarea 2-3 izoterma, ÏaI'
transformarea 3-1 izobara. {fig. F.B.142). Se calculeaza mai intii volumul
Va: 2p.oVo ·= P2V2·= PsVs = Po Va=> V :i = 2Vo.
Lùcrul mecanic izoba:r are expresia Ls;...1 =p 0 (V 1 - V3 ) = -p 0 V 0 ; rezulta
Ls-i:::::;: -105 • 2 • 10-3 = -200 J. Intrùcit V1 = V 2 => Li-a = 0 (lucrul mecanio. •
izocor este nul).
Ca.ldura -schimhata in transformarea izoterma 2-3 are expresia: Q2-:-a =.
2
=~~a ·. vRTa ln Va = PaVa ln V 0 = 2poVo ln 2.
Va Yo

493·
 Din calcul rezult~ Q2_3 = L2_ 8 . 2.· 105 • 2 .1Q~a. 0,0~3 == 277 ;2 -J~
;E>entru caldura schimbata izobar se obji~e:. ._ · · . · .
Qs-1 = vCp{T1 - T3 ). §Î CP = Cv + R = ?R.,
. . 2
. .
· 7 . 7 · 7
Qs-1 = ~ vR(T1 - Ta) = 2 Po(~o·- 2fo} = - 2 PoVo == - 700 .J.
Pentru ·caJculul caldurii schbnbàte fu transformarea izocora se folose~te
• fo~mula Q1-2 = vCv( T 2 - T1 ), de unde . ·
·. 5 5 -.
.
Q1-2
·
= -2 vR(T2 - T1 ) = -2 V0 (2n 0
~
- p 0 ) =-500 J.
.
lntrucit T 2 = T3, rezulta. U2-s =O.· ~ .. · .
· Varia\i~ energiei interne in transformarea izobara se calculeaza din princi-
piul intii al .termodinamicü:
fl.Us-1 =Qs-1 - Ls-1 =_-700-- ~{-200} = -500 J.
Pentru .transformarea izocora se obiinè:
• • - . I

 U1-2 -:' Q1-2 - _L1:....2 = 500 _J ~

.
. b)' Lucrul mecanic
.
pe. intregul ciclu are expres~a:
. ~

L =L1~2 + L2~s +Ls-1 =.77,2 J;

Se calculeaza .caldura primita· peniTu ciclul efectua~:
Qp =Q1-2 +Q2-s . 7?7,2 ·J,
din ~are rezulta randamentul:
L .
.
'1J = -Qp = 0,0992.
..

c) Oin
.
expresia
.
randamentului cicluluï"- Carnot rezulta:
,
. '

'1Jc. -1
- - Trece ~1-- -
. , '1Jc .- vRT1_ -1·
-- PoVo -05
- - - -. , •
. · .Tcald vRTa 2p0 V0

.59_. a) Se utilizeaza formula capacita}fr. cond~nsatorului

/ .
plan C = eS;
d
rezulta ·pentru C8 t ~i Ca expresiile:
er2S
Ca,:::;;:eo-:;= er2S
2eo-, . C.a= 2eo-·
e:r1S
. · d/2 j /f, ~, à

Capacitatea serie echivalenta are expresia:

C8 ·= -~-
Cst • Cs ( v.· f'1gura ~ B • 1- )•
· .t1. 43
C:st + Ca · .
-·Se ob~in~

· 494 '
 .
· ,,entru calculul .tensiunii U1 se utUizeaza · formula

.Q,- =. Ç-~ l!.,· de unde rezulta. U1

.
· -~QJ_
Ca
= ~ .!LS ..!.8 !,r.:...12i k~.
,.. - ---.
1
. ' eo- -
à 5

- ~ ,]!;·
. . . . =rd/2
1

..--- ,
Fig. F-B~US
\
'
_ln mod ·analog se obtine
, e:r2S/2 C' . eriS/2
Cet =eo-d-,. a =eo -cl- .

. €apacitatea. eohivalenta. (paralel) are expres~a: Cp 1

. c;, + C~. ·Se: ·obtin~,-
cp' =
·
. eoS
- (E:r1_we,2
--'- · ) : . 5 e S
. 2d
=-.•-•·
. ·2
0

d
U'ensiunea U2 se calouleaza astfel:
U2 = .!l.. --:-~ •.!.- =~ U =8 kV.
Op e S .! ·3
0 ·
à . 2
· 1>) Se obtine expresia ,ï· valoarea· raportului C2 /C1,
Cs _· Op _ (ert + cr2)1 _ 25
-
0
--
1 Cs - -br1er2 --·
16
~- Capaoitatea gruparii deriva~ie este mai mare decit cea gruparii serie de con• · a
densatoare; acest lucru rim!ne valabil ,i 1n oazurile ~tnd c;, = .!. C8 , l}Ï c; · .!. Ca, ··
. . _ 4 4 ~
":1eoarece: (Ca,~ Ca) 2 ~0 implica (C81 -t C0 ) ~4Ca,Ca ,ï Ca= Caa ♦ Ca ~ es'¼ Ca. = /,•
. . _
=· C'•' +c'a = ..ep•
. · Ca& +, Ca
, i i
. . · ,"Q
t

c) Oin egalit~\ile succesive Q = Usé = Ua = Ui rezulta tensiunea

· 1/G_aa 1/Ca, 1/Cs
·o·.at = c
Ca · ·U
~ 1 = 5 u·1·= 2, 5 kV.•
1
st
?entru càlculul intensita.Wor ctmpuluj eleotric se utilizeaza formul~ ·E _·. u •
. .. . , 4.

'495. :_.:.
 •, 1

IRezuItux E st. -_ ___,

Ust _:_ 2,5 kV _ 250 kV E . ·...:.. U _,·Ust
- -- -- - , a - · -
10 kV = 1000. kV•·· ?
: . · , d/2 . 2 10- m • . .m d/2 · .10-2 m · m ·
respectiv · · ·' ·
E' _ E' _ Ua _ 8 kV = 400 kV.
ae - 8
- 'd - 2 • 1~-2 m m
XLV. 1°. a) 'Expr~sia vitez~i de evaporare pentru vaporizarea de suprafa~a
este
'lJ = K S(Pm - Pt) ,
•H
ûnde K e~te o constanta care depinde de viteza aerului in con tact eu _lichidul,
S suprafa~a libera a Iichidului, Pm presiunea, maxima a vaporilor satura~i la tempe-.
ratura t, Pt presiunea vaporilor (nesaturaii Pt< Pm) la temperatura t, iar H pre-
siunea atmosferica deasupra lichidului, H > p m· _ .
b) m =,Kit (sau m = KQ) unde m este masa. depusa ~a catod in intervalul
1
de timp t, I - cure~tul in circuit iar K echivalentul electrochi~ic; /( = , • A
. . . ], n
unde F este numarul lui Faraday,· A - màSa ·atomica · iar n - valenia. substantei.
c) tg iB = _n 2 (sau tg iB = n21 ), unde iB este unghiul de incidenia' pentru
. n1 ·. . . .
care lumina reflectata este tota] polarizata, n 1 indicele de refrac\ie al .mediului de
incidenia., iar. n2 indicele de refractie. al mediului pe suprafata caruia s~· produce
reflexia. . ' . ' ' .. .
2°. a) Se face dia.grama motorului Otto (figura F-.B.144) §Î se specifica natura
proceselor: 1-2, 2-3, 3-4, 4-1. .
'1J =1- Qc =.1-1°21 , Q1=VCv(Ta-T2); IQ2 I ·vcv·(T4-T1), T~J'Y-1 =const.,
. Qp . . Q1 . . . . ..
;•.
·,,, . .T ( V1
Il 2 = .l -
')-r-1 ·= r·1ë.Y-1 , T:
.· 3 =
. T.
4
(
-
v,)y-1 = T.
4.EY
~1t
Va • • . - -. • _ . Va_,_ . .
..:.,

1J = 1- T, - T1 = 1- _1__
Ta - Ta · &y-l ·

p_
• • ' 1

3~-
Adiabata_
-
. ,
1
-
Adiabatâ
2
. .
.

.
. . 1. - 11 . .
. 1 1 7
0- .~ . Yi . V
Fig. F.B.1/i4

:,. h) Se scrfü &..xpresiile modul~Ïor ~i defa~~jelor faia de intensitatea. curentului ·

electric ale fazoriJor:
·.. .UR - RI, cpR =0;
uL ·--:- ~LI,
1 . n.
Uc= - , . 'Pà=_:_-.
mC . 2

496
 r~·"' Se face diagrama.faz9riala1n, oric~ varianta pentru-UL ~- U0 • Din•:.triu~ghiu) ..
tensiuniler ·rezultib U: .. J • Z formul~ care exprima legea lui Ohm- -generalizata•.

Marimea ·Z
serie ·RLC. · ·
= V ·
R• + (LOl - :c)" .se . nume§te impedan}a circuitu1ui.

_ . c) Se tr_asea~~ · ~ersul. r~zeloz: p~în microsc9p co~form:. fig11ri.~ . f .~.1:45,...

C?nforni definitiei grosismentului~ se poate · scrie ' G =, t: : und~ t~- ·~ ~ 1:
• , ~i tg _cx1
,
= ~o ; Se .obtine G = Yf~ • ~
• 2 Y1
= P • 8 ( ~ : ) . ln expresia grosi~mentuÎui · P ·
':t • ·

se nume~te putere optica a· microscopului iar a este distanta ve_derii optime;

pentru un ochi normal a ~ 0,25. m. .. ·
· ·; · Ocular

r,
A''·

... .-
,
::::.:::-- ------:---·- -
B"
Fig:. F.B.145

3°. -: Primul principiu al .termodinamicii- se. r~fera la modul tn care variazii

en~rgia interna. a unui sistem ce int~r.actioneaza mecB:nic sau termic eu me~i1:1l exte-.
~ior: ll.U :.._ Q pentru orice proces,;intern §Ï ÂU :/:. 0 pentru schimburi'-de lucru.
mecanic §Î caldurii. . . _ . \
1
a
Enunt: ln orice transformare, variaµa  U energiei interne depin'de doar de stârea
initialii ~i finala fiind independen_tii de sta~ile _intermediare _prin care trece sistemul
termodinamic: '· ··
ÂU =·U2 ~ U1 =Q -· L.
Prin urmare, cru.dura primita d~ la sistenî. este egaJa ,eu variaiia energiei interne a
'sistemului plus lucrul mecanic· efectuat dè catre sistem. Oin primul principiu al
termodinamicii rezulta imposipilit~tea r_ealizarii unui perpetum mobile de · spe\a I.
Primul principiu al termodinamicii exprima legea coriserviirii ~i transformarii ener-
giei in procesele IItecanice §Î termice. In cazul transformarilor adiabatice
Il U =--L, in cazul transformarilor· .ciclice -L : Q, etc. ·
· - Transformarea in care sistemul .schimbii. caldurii eu un singur termostat.
se numeste transformare · monoterma. Îni:r-o trailsformare bite.rnia sistemul sohimbii
câldura 'eu doua termostate. . 1

. · f ormularea lui Thomson· a principiului al. doilea al termodinatnicii: :,,lntr-o

transformare ciclica. monotermii sistemul nu. poâte ceda lucru' mecanic in exterior.
Dacâ transformarea ciclicâ este. §i ireversibilâ atunci sistemul prime§te lucru mecà-
nic din exterior". • . ·. . ·
· Formularea lui Clausi~s ·a prinêipiului al doilea al't~rmodinamicii: ·,;Nu este
posibila. o transform~i:e care _s.a aib~ c:a: rezultat trece~ea de la sine a caldurii de la un
corp eu o temperaturii data la un CQi'p eu temperatura mai ridicata". ·

,j
 . · Se· constata· ca forinularea lui Thomson a pfincipiului al d'oilea al termodina-
micii. este o .consecinta a formularii lui Clausius. Formula randamentului ma§tnii ·
termice care efectueaza o transformare ·ciclica bitermii este
.·"t)- = :L =·1 ~ IQsl (< 1).
✓ 01 . Q1 . .
. -,inde L este lucrul· mec~ic efectuat in· cursul transformarii ciclice, Q1 ciildura pri~
, mita-de la sursa calda iar Q2 caldura cedata surset reci. . .
4°. Se vor face referiri la figu!a F.B.146

Fig~ F.B.146

B1. = µ ~. ! ; B1 = ; ~ 10-5 T; B1 = B. tg œ ~ BO œ;
· B . J!.L = 1,2 -~ 10'""~ T.; Q = 1 ,(Ât; 1 · ..!.. ~ deci Q= _e ~Âtl
n/36 . . R· · R
A<!> ·• · l!l.<1> B ·A . l .
lel=-,
. At
denQ=-; Q.=-·-; R=p•-;
R . · R S
B·r· S
Q = 4,24~10-~ C.
2xr = · 2p
Q=
.p•--
s
-0°. Se vor fac~ referiri la figura F.B.147:.

. xk . :~ ,, • 1

Fig. F.B.u1 '

. . .. k+f ·i· a· ...
:a) kÀ 1 = (k ·+ 1)Às, deci: - - = ..2.. =--, de- unde k
· Ir. . Àa 2
= 2.
'--) 1
.JJ ---
\i =-·,
1
-m ·xs
=t-"r.l =- '·f · ·
=---·-,. - . -f- , de une
10 = .d f .= 50 cm;
' Za ~ f . ' :Z:1 f + Xi . ' f- 55 .
%" . 1 · 'tg 6 ,1
tg 8 = , = 2 v2-' sm 8 v 1 + tg a = s ·
2

l • 6
Slll = k"J,. i,
l -
-
2 • o,s ·.10-6-
~/a ·-
-·a ,6 µm.
.. -
 .. --

·,

d) k1 =· ia = _! •
lca A1· :3 ,
, · .·· . Coincid maiim~le de difr.a~tie ·de ordinele 2, 4 §Î 6 ·ale ~adiatiei monocroma-
: tice ·Â1 · eu ma..,dinele ·de dif ract,ie de· ordinele 3, 6· §Ï 9 ale radiatiei Â2 • ultima coinci-
·denta se produce in cazunimita 8 = 90°. ·. ' ' ·
XLVI~.1°. a) Pentru a èalcula variat,ia momentului cin.etic:ln: unitateà ·ae-
t~mp, seporné~~e _d~ la ·e:Xpresia, .m?rrie~tului ~in~ti_o. la timpul t §Î ~ilume; l · -; x ; ..·
•
·~1 se scr1e expres1a momentulm cmet1c dupa un t1mp Ât. La t1mpul t' = t
• . ➔ ·➔ ➔ 1 ,, ➔ ·:+ ➔
+ .Ât, ..
momentul cinetiè este L' = r' X p', 1n care vectorul d.e pozitie r' = r + ll.r, -viteza ·
➔ ➔ ➔ .➔ ➔ ➔' ➔ ➔· ➔
v' = v + Av, iar impu.Isul P. ' = mv' = p + /l.p = mv +·mll.v. Expresia momentului
. . ' • .

• • ' f ' •
• • - . • .➔ ➔ -+. -+ ➔ ➔ ➔ ➔ .➔ ➔ ~ ➔
cmetic deyme L' = r' X p' -: (r + ll.r).X (p + ll.p) = r x p +.r.x Âp + ll.r X ·
➔ ➔ ➔ • . . ' . '
Xp + ll.r- X ll.p. Se poate scrie acuma variat,ia momentului cinetic in intervalul 1

d~ timp ll.t,
➔ ➔ ➔ . . . ➔· ➔ . ...:.
l!,.L
At
= L' -. L
At
' -; X Ap.
At
+ Ar
. At
X m;
.
+ A.-; x· Ap •
At
. Pentru ·a ~alculà varia\ia _,,instantanée'' a·momentului cinetic in unitatèa de timp,.
. . ➔

se pune conditia- c~ ll.t sa.' tinda. di.tre zero. Cu aceasta èonditie Ar devine viteza.
' . . ... • • ât .
➔ .
➔ Â . ➔ -+ .
momentana v, _P_ devine fort,a F, iar /l.r se anuleaza. Astfel, in expresia de mai
. · At . . . .
·.t{;.. -➔ ➔ ➔ ..... À ...
sus, - - X mv = v ).( mv = 0 §Ï /l.r >..< -1!...
. At ât
= 0, iàr ,variatia . momentului cinetic .
. . ➔ . .

in '.unitatea de timp devirie ·'1L

-.· . . . . ât
=-;
. .
x F = M, expresie
.
ce· rèprezint•a teorema
momentului cinetic-pentru punctul material,' care se enunt,a astfel: momentul fort,ei·
· in ra port eu un- pol' este egal' ou vari.at,ia momentului cinetic in unitatea de timp,
· hi ra port cu acela~i pol. · · . . ·. ._.
· b) Temperat,ura empirica .este. un parametru de stare, care, impreunl eu
par~etrii de pozi-t,ie, determina complet starea de echilibru. terroodinab;lic .a si~-
temului. . . ·.
· c) Semiconductori de tipul .n. Presupunem ca iritr-un semiconductor exista
donori eu concentratia Nd §i energia deionizare Ed. Trecerea electronilor; datoritij.
agitatiej termice, d~ pe niv~lul donor: i~ b~da de çonducjie, se 1)-ume~te excita\ie .
(sau generare) term1ca extrmsecâ a electrorulor. Procesul mvers, de treçere.a elec-
tronilor din banda .de conductie pe nivelul donor, se nume~te recombinare. La·
echilibru termic se va stabili _o concentraiie statio·nara a electronilor liberi proveniti _ ,.
de pe nivele donoare, care -sè poate calcula. eu· reiaiia · ·
. . Ed
n. .:_ C~e - 2kT,,

·in .care_ Cd este oconstant~ care depinde slab de temperatura §Î- de conc'ént~aiia Nd·.·
: a'do,norilor, Ed est_e energia de.ionizare·a·donorilor,.lc este constanta lui ~oltzmann·
-~i T, temperatura ab~ol.t1:tâ..Rela\i~. es~e· _va~ab~â pentru tempera~ur1 T < Te♦-·
L~ temperatur~ Te prae:,tic tot,1 donorn ~înt 1omza1,1; are lo~ fenomenul · de ·epuizare.. · ·
 D~ca temperaWra_ cre~te in oontinuare,. la o anumita. ~emperatura Ti inc~p sa aiba
loc procese de excitare termica. directa a electronilor din banda de-valenta-in banda
-de conduc\ie. La temperaturi T cuprinse între T/ ~i Ti:( T 6 <, T < .Ti), concen-
tra\ia n a. electroriilor liberi din banda de conduc}ie este practic egala eu concen-
traiia dèmorilor, deci n =Nd• La temperaturi T. > Ti, concentra\ia totala a elec-
tronilor liberi din panda de conduc\ie va fin = Nd +·ni, in care ni este contentratia
fotrinsecâ. a electronilor liberi, aparu\i prin generare termica din banda· de valenta.
in· banda de conductie. La temperaturi T )> Ti, ·este satisfacuta inegalitatea
n.; > Nd, iar semiconductorul cU donori trece in regim de conductie intrinseca.
,ln figura F.B.148 se _prezinta g~aficul varia}iei eu temperatura a concentraïiei
electronilor liberi din · banda de conductie, pentru un semiconductpr de tipul' n.
Semiconductorii de tipul p se trateaza analog. .

ln n

m II

11~ 1/Te 1/T

Fig. F.B.148

2°. a) Deformarea unui corp sub actiunea unei forte poate fi elastica, în cazu-
Tile in care,corpul reviné la forma ~i dimensiunile initiale, daca forta deformatoare
î~i încéteaza. actiunea, sau deformare plastica, in cazurile in care corpul nu mai
revine la forma ~i dimensiunile initiale, daca..inceteaza aciiunea fortei deformàtoare•.
Le!l'ea lui Hooke. se refera la situatiile in care for\ele produc numai deformari elas-
tic; '. asu'pra' corpurilor· eu care interactioneaza.' . · .
Legea lui_Hooke se deduce· experimental. Fie un fir cilindric _de metal sau de
-cauciuc, de-lungime iniiia.la l0 ~i arie a sectiunii transversale S 0 , care ~ste suspendat
vertical Il\ ca_pâtul superior. Daca de capatul inferior se suspenda un dise cu greu-
tatea F~ se constata ca lungimea firului devine l. Diferenta l - l 0 = Âl·· se nume§te
.alungire absolu ta. Daca se dubleaza greutatea initiala,. se constata ca §i alungirea
.absoluta se- dubleaza. ln general, daca foria cre§te de un numar de ori, atunci §Î
. ·alungirea absoluta cre§te d~ acela§Î numar de ori. Prin urmare, alungirea absoluta
-este proportionala cu for\a deformatoare, Âl ,_ F. '
· Daca exp'erienta este_efectuaUi cu un fir din acela§i material ~i ace-ea§i ·sectiune
transvers.a1a; dar. de lungime initiala -dubla, 2l0 , cînd de capatul inferior se suspenda
acela§i dise· eu greutatea F, se _constata ca alungirea absoluta este dubla fata de
-cazul precede~t.. Prin urmare, alungirea absoluta esté propor}ionala cu Iup.gimea
ini tialâ, /il ,_ l0 • · , · · · ·
· Dacâ se. inlocuie§te firul cu un altul, din acela§i material, eu aceea§i lungime .
initiala l0 , dar eu aria seciiunii transversale egala eu 2$.0 , se constata ca alungirea
.absoluta devine 6.l 2 , deci .scade de 2 ori. Prin u~mare, alunmrea o- ·absoluta
. este
. 1
favers proporfionala eu aria· sectiunii transversale, Âl ,_ ~.
Sa

500.:.
.~ .

/ . '

Se c.onstata, de asémenea,Ca daca lungimeà iniµala lo, ~ectilihea sô ~i forta,,

.-care actioneaza asupra firulu.i ra.min neschimbate, dar experienia. se face cu fire'.
din materiale diferite, se vor obt,ine 'alungiri absolute diferite. Prin urmare, alungirea·
absolutii depinde ~i de natura materialului supus solicitarii. .
·· Conc'entrînd ·acest'e rezultate, se poate scrie legea lui Hooke: Ill,=!.~ Flo:
. E· S0
· sau ·F · E Ill , unde E este µn ·factor' de proportionalitate, care este o oon-
s0 l0 • , ·
stantâ de material ~i se nume~te modul de elasticitate longitudinal sau modulul lui
. Young. .R.aportul F- se nume§t e tens1une
. sau ef ort
. urutar,
. . raportul -âl , , alun-
1
.
1ar
~ ' . ~
gire rela·tivii sau deformatie specifica. Legea lui Hooke se e.nun\a astfel: alungirea'
absoluta a· un·ui corp sub forr~1ii de fir, sub actiunea up.ei fort~· dèformatoare, este
proporiionalâ eu f orta F deformatoare §Ï eu lun-gimea l 0 ·a corpului nedeformat ~i
invers proportionala eu aria S 0 a septiunü transversale a corpului nedeformat. Legea.
Jui Hooke se mai poate enupta ~i .astfel: pentru un. niatérial dat, su~ forma de fir,.
alungirile relative Ill sînt proportionale ~u eforturile unitare F •
. lo , • . So
b) Acest sùbiect a fost tratat la XLII.5°.b ..
·q) Valoarea efectiva a intensitüW curentului alternativ i este ~gala eu ·acèa~
-valoare a intensitatii unui curent continµu I, care, strabatind acela§i rezistor ca ~i'. ·
curentul alternativ i, produce aceea§i caldura Q, i~tr-un timp egal eu perioa.,da 'D
a curentului alternat.iv. - · · ,
Reprezentind grafic pe i, resp~ctiv Ri2 in .fun·c~ie de timpul t, se oh~~ diagra:~
mele din figura F.B.1.49. ·

R~

0 At

-Fig. F.B.149
. ' ~
Cantitatea de caldura ÂQ disipata la trecerea curentùlut alternativ de intensi- 1

tate i = I m ·sin ù>t printr-un rezistor de r~zistenta R int;r-un. i~terval de timp ~t

foarte scurt (D.t < T) va fi egala eu Ri 26.t. Caldura Qa.~ disipata in acela~i rezistor,,
- la trecerea acelÙia~i curent alternativ, dar intr-un timp. egal eu perioada Ta curen-•
t1:1Iui alte~nativ, va fi egaHi eu aria drept~ghiului ABTO = (Qs
întrucît• R:~ r) , 1

aceasta · arie se poate ob\ine umpllnd spaiiile alhe dintre linia AB ~i axa Ot eu
spatiile ha§urate de deasup·ra liniei AB. lntr-o .reprezentare grafica 1 = f(t)', unde L

501".
 .. ~- .

. ,/ . .' . .

e~te intensitatea CW!eritului· continuu;_·se. ohi\il'e · ~ce·ea~r arie ABT(!, d~oi · aceea§i
caldur~- se disipa, la ·trecerea unui curent continuu .de intensitate I prm acela§i
rezistqr, intr-un timp egal cu pe_rioada curent~lui .alternàthi. Aceasta_ câ~d1:1râ este
Qc = Rl 2 T. Intrucîi Qa = Qc, rezulta 1 = : ; = 0, 707 Jm~
3°. a) Mi~carea ·particulei ·reprezinta rezultanta a doua mi~cari: una rectilinie .
~ uniforma, pe direè~ie orizontala, eu viteza Vox §Î o mi§care rectilinie uniform-
variata,. pe -directie verticala, eu viteza initiala v<>u · (Fig: F.B.150). . .

· Fig.· F.B.150]

· Pe directia orizontala, Ox, ecuat.ia mi§carii este x = vo.\:t = v0 t cos cc, iar pe
_directia · vertic~Hi, Oy~ ecuat,iile vit~zei, r~spectiv spatiului; sint': .
· v11 = V0y -.- gt = v0 sin ex - gt,
.· gt2_ • gt2
•11 F=
1
v0yt - -
2
= v0t sm cc__; - •
2·

Eliminînd timpul intre expresiile spatiilor x §Î y, se ohtine ecuatia traiectoriei

particulei, y = x tg'« - _!_ x 2 ~ g 2 , deci traiectoria este o parabola. Inaltimea
· 2 vo cos œ . •
· ..
maxima •
la care aJ~ge · ·
part1cula este hinax = 2t•ig0 .. t·02 sin 2
«
,
.
dm care, punlnd_
20
0
conditia ca ex.= 45 °, se. deduce hmax = 2,5 m. ·

b) Se pune conclipa ca _ptinctul de coordonate x = x1. §Ï = 0 sa verifi~e y

ecuatia tr~·ectoriei -~ se ohiine tg <X = _!_ 2 x.g 2 §Ï deci sin 2oc = Xi~ = Xi •
. 2' vo cos « · v0 1O
Discu\ie: clin condi\ia I sin 2~ 1 ,;; 1, rezultii l':;J ,; 1 ,P deci I z 1 1 ,;; 10 m.
. o_} Scriind èa punctul (x~, y2 ) ap~r}ine_ tr,~iectoriei partiçulei, se obtine y 2 =
c:: X2 tg« - _!_ xi 2 g 2 · , 'din care; · facînd inlocuirea ·cos2 ex = 1
, se obtine
2 vo ·cos « . 2 ·. 1 + tg ex •
ecuaiia: de ·gradul àl 2-lea, in tg ex, · , ·

. x:g 'tg 2 « -x2 tg ex+-(· ~:_g + y 2

)· = O.
2v~ · · 2v3
Punind_ condi~ia c:disc~iminantul il al acestei ecuaiii sa fi.e mai mare sau egal
· It"" ' ~
Cu zerO, rezu a y2 ~ - t'o - - . . P en t ru caz ul .in
-x~ ·
. care x 2 -= 4 m· §1·· · v0 = 1·2 m/s, '
2g 2v:

502
- ·~---- -,~--- ~

va!Orjp~ntru Ùs ~ anume, 1/2 ~ :: • DecÎ if• max · :: , 6,64 m, . ·.

d~ 2 2
i'êz~ta d;fileniul
o;
· far:_ Y2min = 1a. cadereà pe ~oÙn pu~ctul x2• · · · . · _ . . · . .
; . 4°. a) ln· transforma.réa •izohara 'l:ucrul" mecanic L = pA'V ..:_ p(V2 - ·v1 )~
Volmnul. V1 se d~termina •din: ecuaiia termioa. de stare, pV1 ·. vRT1, de unde
,v 1
· ~ _RTi _.:_ 1,33 •.10-3 m 3 • Deci lµ~rul mecanic L --:- p V2 ~- !!! RT1 = 134 J;
·: µ. p . µ ·.
J>entru determiriarea coeficientului .adiabatio . y ·= Cp , se . utilizeaza rela~ia _
. . Cv
.Robert-Mayer,
.
·cP = C..." +.R.' si=• se ohtine
. • .
y = 1 + .!!.
Cv
= ~.
3
h) .Caldura absorhita ~ timptildilatariiizobarè esteQp== vCpAT= v.Cp(T2-T1).
Aplicind legea transformarii i.zohare,_· Vi_ = Vi, -, rezulta T2 _·= T1 Vii = 481,2 K fÎ
. __ · · T1 -Ta . Yi ('_
:cie~i ·iJP ·__ vCpT1 (;: - 1) = ~34,89 ~- , _
Variatia energie1, interne ll..U = vCvfi.T = ~-
• • • • • 1
.! R(T9 - T1) = 200,89 J sau,
p. 2 • .. •

ÂU:==-Qp - L-= 200,89 J. · , . , . .

. c) In co.ordonate p, _V d~agrama: d~!:!tinderii gazului este prèzentatl tn ..
ïfig~r~ F.B.151, ·
p 1 .= «V
... 1
= 10.5 .N/m
.
2,
-

, p 2 =·œV2 = 2 • 105 ~/m2• ·

V2' ·v
· . Fig~ F.~.151

Lucrul mecanic efec~ua~ de ~az va fi egal. eu aria hruJnraia in figura, .

L= .(pl.+ P2) 2.{Vs_~ Y1) = 1SO. J.
' . \

Va:riatia energiei·inte~ne ll.U - ·vCvllT ·

• .· ,
~.!2 R(T2 -
.
~\ ·
V
-Aplicînd ecuaiia termica de·. stare pentru starile 1 ti 2, rezulta T1 . ~i T2, .
.p 1 V1 •· vRT1, T1 . - pivi =.120,a' K §Î, â.nalog, T 2 = pàYa · 481,3 K.. Prin _
· vR · · ·. YR
airmare, ll.U -_ 450 J. . ' .
= ~- = 1,662 J/IU.
1

Capa.citatea. calorica este C ~..!L. ~U.+ L 7

· AT ' -fl'a,- Ti 361
 .. _. a)·
~~. Prin umpler~~ ~pa:tiului _dintr~ .ar~a.turile condensatorului plan, incar--
èat, èu doua stratùri de dielectric (fig. F.B.152), se form~azâ o haterie de doua con-
. eoe:r S . e:oe:r S l . · .. • · . ·
densatoare C1
' . . .
= ---
di
-§I 1
C2 -: ~ ,
da
egate in ser1e, a care1 capac1tate ech1valenta

este c;. Deci C CC

1
a , de un~~- r~zulta Ca d2 . -- -
e:oSe:r;
- d 1 ---:- 3 , 8 • 10-3
- - _e:r, , Ill _:_
Cr+ Ca C !r1
·

- 0,38 cm.
Diferenia de poten~ial dintre · armaturi este U = Q = 103 V.
C
, b) U10 . !}_ = 10- 7 '. = 523 V,
. 01 191,16 -10-12
' . Q . 10-:-7
U20 - - - - - - - - 12- =-477V,
- Ca - .209 · 10-

U=U1o+U02=103V.
: 1

,\
™ .1
a
Fig. F.B.-153
b -
Fig. F.B.152

è) Indifereh_t de modul in care se a§aza placa metalica, fie paralèl eu

armaturil~ ~ simetric sau nu CU' acestea, fie paralel eu armaturile, dar direct
pe una dintre arinaturi (fig. F.B.153 a §Î h), din punct de vedere electric,
situatia este aceea§i. ~eci condensatorul astfel realizat va · avea capacitatea
· C' = e:oS = 41,9- 10-12 F = 41,9 pF.
da
Energia cimpului electric dintre armaturi, cind condens·atotuJ are capacitatea
C, va fi W = .! Qa = 5 • 10-5 J, iar in cazul al doilea, cînd capacit~tea condensa-
2 C
torului este C', va fi W' =.!.
· 2
Qa
C'
= 12 · 10-5 J~ Se constata ca energia cîmpului .,
·
electric var1a.za cu 'ÂW = W' ·-=- W = 7 · 10-5 J.
XLVII. 1°. a) Acest subiect a fost tratat la Il.5°.a.
b) Abe~t'- ~ubiect a fost tràtat là XXX:V.II(4°.b. .1
. c) lntr-u:n corp solid ultimele doua· benzi energetice permise sînt banda de
valenta (B.V.) §i bandà de conductié (B.C.). In functie de gradul de ocupare eu
electroni a. benzilor de energie, corpurile solide ~e clasifica in metale, izolatori ~i
semiconductori. Metalele sint corpurile ·solide la care banda de conduciie ·este par_
iial suprapusa peste. banda de valen}a, deci banda de conductie este partial ocupata .
. Izolaiorü ~i semiconductorii sint niateriale. la care -banda· de valenta este
complét ocup~ta, iar banda de conduc}ie este complet Jibera; intre acèste benzi
exista o banda interzisa, a carei largime ·se noteaza eu E 0 • In functie de largimea
b_enzii interzise, se pot diferentia materialele izolatoare de cele semicondiictoare.
Prin conyeniie se :considera ca daca E 0 > 3 eV,. materialul este izolator, iar daca.
E 0 < 3 ·ev atunci materialul este semiconductor.

/
 2°. ~) Acest suhiect a fost tfatat la 'IV.5°.a•.
h) Acest' suhiect a fost tratat ia II.4°.b. · . ···
c) Experimental s-a · constatat ca forta .. de interactiune dintre doua sarcini -
-electrice punctuale este propor\ionala eu produsul sarcinilor ~i invers proporiionala
-eu patratul distan\ei dintre ele; F = k q1 ; 2 • Factoru1 ·· de proportiortàÎitàte· ··k
. . . . r . .
depinde de hatura mediului in care are loc interactiunëa §Î in SI are expre-
sia k .:_ - 1- , in care ~ èste o co~stanta, numita permitivitate electrica, specifica fi~- -
41te · • .
carui mediu. Permitivitatea electri~a a vidului e0 are valoarea e0 _ . 8,8~4-1~12 F/m~.-
Raportul dintre permitivitatea e ·a unui mediu §Ï permitivitateiü0 ·vidului se • a
noteaza cu er. §Î este o constanta· fa.ra dimensiuni, care · se nume§t·e pe_rmitivitate
~lectrica relativa a mediului respectiv f aia de 'vid, Er = ..!. • Permitivitatea electricil
. • ' ! Eo
relat~va a unui ·mediu fata de vid arata de cite· ori forta de interactiune dintre
doua corpuri punctuale, incàrcate electric este mai mare in vid decît in mediul
·
respect1v, er = -Fo •
F
Experimental s-a constatat c~ induciia cîmpuluï magnetic creàt. de curentul ·
electric care strah~te un conductor este propor~ionala eu intensitatea ·c-,.rentului
electric §Î invers propor\ionala eu distania de la conductor la punctul in care se
calquleaza inductia, J3 =fr,!... ]!actÔrul de proportionalitate k depinde de ·natura
r ,
~ediului in care se gase~te conductorul §Î in SI are expresia: 'k . ;1t ,.·in· ~are µ.
este o constante., numita permeabilitate _magneti~a, specifica fiecarui mediu. Per-
meahilitatea :magnetica a vidului µ 0 are valo~rea µ0 : 41t-' 10-',·N/A2• Raportul
dintre permeabilitatea magneticii µ a unui mediu §Î permeabilitatea magrietioa· µ0 .
a vidului se notea~a CU (J.r. ~i este O cons tan ta fara dimensiuni, care se nu~e§te
I

. ·permeabilitate ma_g1_1etica relativa a mediului f ~ta de vid, µr = µ/µ 0 • . . .

· 3°. a) For\a N d~ apasare a corpului pe scîndura este' egala cu·suma dintre
· greutatea corpului §i forta de inertie care aciioneaza asupra corpuÎui, N = mg + ma,
· 1n care à = 6l 2À: sin _6lt. Da~ 6) = 2; = 4n: ~ad/s, ~ezulta N · 10 + 3,2 ,_sin 4?tt..
V aloarea maxima a· acestei forie se ob\ine in: momentele in care forta- de inertie care
actioneaza asupra corpului este maxima, deci cind acceleratia este maxima, adica
atunci .cînd corpul in mi§caré~ os~ilatorie se afla la distanta. maxima fata de poziiia
de echilibru, Fi max = mamax = m6l 2 . A. Prin u'rmar~, N max = mg+ m6l 2 A :-- 13,2 N.
b) Pentru c:a ~orpul de masii'm sa nu se desprinda de pe scîndura; treb'uie ça
forta de inertie sa fie egala CU. greutatea corpului, m<s> 2 A' .:_ mg, unde' rez'ulta: de
· A' =_g__ = 6,25 cm.
. '"2 '
C) Pentru ca corpul de masa m sa înceapa sa
a'lunece pe soîndura,-. trebuie
.ca forta de frecare sa fie eg~a cu fort~ de inertie, µ.mg = mà ", de unde rezu1ta.
0,6( 251r ·,a
a•. A"'"#!
.µ = -·
g
= -g- ------
10
= 0,096.
4°. a) Se aplica ecuaiia calorimetrica, Qccd =Qprim • Pot ceda caldura·. unul,
doi, trei sau patru dintre cele cinci corpuri §Î, respectiv, pot primi. caldura patru, ·
_trei, doua sau unul dintre çorpuri. ln orice situaiie, daca ·se noteaza-;cu· t, teril.pé~

505
 6 .
. . ratura .de echilibru, ecuatia calôrimetfÎCa devine Emici (t - ti) =0_, de unde ·S8' .
, , i-1
5
· E miCiti
1 1
dedrice tempe~atura de echilibru t · · ""' •
5
) ' miCi
r=i .
b) In cazul particular cele 5 corpuri au mase egale ·m 1 = m2 :::;: .~. · m5 = ni
., §Î fii~4. din ·acel. .a~i lichid,. au §Î calqurile s~~cifice e~ale è1 ~ c2 ·= ..• = c5 .:._ c..
Expres1·a dedusa _pentru t~rr:peraturj de ec:1libru devme
. . " ' miCiti . me"' ti 5
LJ , L, 1 .
·t = i=1 . _ i=1 __ "'t
5 / 5 me .- 5 f=f. i,
· Em{ci
i=1

dar ti+i = '1)ti, deci t 2 . "YJt1 , t3 = -rlt1 , t4 = ·(J3t 1 ~i t5 = "'tj4t 1, prin urmare
t = .!!. (1 +' 1'J + 1'J2 + 1'J3 + 1'J4) = !!.. • 'TJ5 - 1 = 31). ·1,25 - 1 = 44~65oc.
5 · · 5 l) - 1 5 1, 2· - 1 .
c) V ariaiia totala a volumului sistemului este
. 5 .

ÂV =E ÂVi, àVi = Vi - Vo, = Voi · 'Yi (t -.t.. ) §Ï · Voi == mï , prip urmare,

i=1 Poi
5 '
av= LJ -ri (t -ti>~-
i=1 Poï ·
"'ffli .

d) ln condiiiile d~ la punctul b, variaiia totala a volumului este AV =

5 · · 5
=E ~
Po,
Yi (t- ti) =~ Yi~(t -\)=mi Yi((5t -
i=l Poi Po, 1=1 '
Ji_ ll
C
5

'IJ -
-
1
1
) =Û.

'
u •
e::.o
a) Q1 ,.= C1 Uo = -eoS Uo. = 88,5 · 10- · C,
9 · ~ ,
d, i

2 8
Q2 =,P2Uo = ~ . U 0 _=2 C1 l/0 = 177-.10-~ C,.

W 1 =.!. C1 U~
2
= 44,25.-10~ 6 J,
.

W 2 =.!. C2U~ . 2 W1 = 88,5-10.:.6 J.

2 ·.
· b) Oaca distan~a dintre ·arinaturile c·ondensatorului 2 devine egala eu. d,
atunci capàcitatea lui~ c; .· C1 = e~S = 88,5 •10-12 F. Capacitii}ilè condensato- ·
:rilor fiind egale, atunci sarcinile Q1 ~i Q2 eu care au fost incarcati, se redistribuie
. uniform intre cei doi condensatori, deci ace~tia se incarca eu sarcîna Q1 = Q; =
= Qi ; Qa . = 132,75 • 1?.:..o C. Diferen\a d_e poten iial pentru fiecare dintre cei · doi
condensator~ este U~ = u; ·= t. = 1,5 U = 1 500 V. Energia inmagazinata de
1iec~re condensato_r va fi W1 = vV; ;= : C1 U? = 99,5·.10-6 J.

XLVill. r. a) Aces~ subiect a fost tratàt la I.4°.a.

b) Se . ~tie M licmdele nu au forma proprie,. iau intotdeauna forma vasului
in care sint p:use, au irisa volum propriu. b_ine determinat, limitat ~e pere\ii :vasuhü

506
 ... '

.. -. ·.·

·,ï de o ·supr~fata Hbera. Prin urm.a~~~I~Jichide fenomenul de _dîlatare va fi'.cei coras..

punzator modificarii-,volumului for. Densitatea ·unui lichid variaza. eu temperatur.a,
·. :~atorita variaiiei vol~mului îri funciie•de temperatura, dupa legea V = ·V0 '(L +rtk
unde V e~te vol:umul la temperat;ura t, V0 .e~té volumul la temperatura t0 = 0° C,
. ,far y··este coeficientul de dilatâr~· în voiuin _al lichidului. Densitatea fiind {' == ~,
V
~p p0
~e deduce .. p = 0 0
. - · , unde Po este densitateà lichidului -là tem• ,· :
· . V 0 (1 + yt} 1 + yt , . . ·. . , .
peratura t0 · 0° C. · 1
c) Int.r-uri .çri~tal ideal eu proprietati semiconductoare, mi~carea purtiitorilor '
·-de sarcfoa· se s~püne legilo:r niecanicii clasice. Sub ac\iunea unui. èîmp electric.
➔ . .
· -exterior E, purtatorii de sarcina au O IDΧCB.re uniform_ variata eu accelerai~ile .
~
.
=, - ~Ê,
mn
;P =~ .Ê,-_und~ m:n ,§i mp· sînt masele eleètronilor, respectiv gol~i.
. mp ... · .· . . ..
rilor: In cristalul real, in mi~êa.rea lor · purtatorii de sarcina sufera numeroase
.- .cioènir~, întrucît reteaua cristalina nu este perfect periodica, datodta vipraiiilor .
;termice ale ionilor situa~i- în noc;lurile reteler cristaline, fata de poziiiile ·Jor de
-echilibru, datorita èxistentei · in retea a impurita{ilqr, a atomilor înterstiti,ali, à.
1.inor defeète: de structùr~. . . . -
Daca se. noteaza CU te timpuf :rriediu d~tre doua ciocniri . consecut~ve, atunci
. ➔

-componenta vitezei m~dii capatata de purtatorul mobil in directia cîmpului E,

' . ' . .· ➔ 1 ➔ . : .
numita viteza de_-dr~ft sa~ viteza-de antrenare,: va fi v = 2 ate. Mi§carea de_ansam-
·hlu a purtatorilor, care· rainîne O mi§Care de_ agitaiie termica, peste ca~e se_ supra• .
.pune o ~omponenta clirijata pe directia cîmpului, va fi caracterizata dé o vite~a
. medie proportionala eu int~nsitatea · oîmpului. Pentru cele doua -tipuri- de _purta-
tori de ·sarcina
. .aueste viteze medii-vor. fi. ·
➔ elr. ➔ , ➔ ➔ etc · -+ -+
Vn = - ~mn,
. .
E=-
,
µn E; 'Vp =-2- E =µpE,
mp
unde ~u µn ~i- µp s-au notat -mobilitatea. electronilor,. respectiv ·a golurilor, marimi
èare depind de temperatura, de co:r:icentrâ~ia
- .
impuritaWor,
.
de tipul
. de purtatori
de sarcma. ~entru ·~ ~timp te, Ïn.dependent de Ê,. valorile mobil1tatilor ~bit ~<>il•
· stanté.·

--------E-
v; -----· .o.-:~ v;
---J;; --~.1;
Fig.. F.B.1M Fig. F.B.155

Deplasarea electronilor, respectiv a· golurifor, eu ·vitezele mediî d.e mai sus

. ... ➔ ➔

corespunde unor curenti electrici eu densitaiile .(n §Î J p, ambele orientate in sensu!

.. -+ . . .• ·. . , '
lui E (fig. F.B.154). Daca p este concentraiia golurilor care se deplaseaza eu viteza.
vp, aturici printr-ô· sectiune S, perpendicqlara pe vp, in intervalul de timp 'l1t, vor· ·
trece·gol~rile din volumul, vpSât (fig. F.-R155), a<:lica pvpSât goluri, care au sar-

507
 • ➔

cina eleotrica epvpSàt. Densitatea de curent pentru gQluri lp, egala eu sarcina
electrica care strabàte unitatea de arie in unitatea de timp, va fi
-+'

. JP ~
➔ ..:__. epv-pS ll.t ➔
· S At = ep Vp.
➔ ➔

-Analog, densitatea de c_urent pentru electroni va fi J n = -: env.n, iar den-·

sitatea de curent datorata ambelor tipuri de purtâtori,
,➔ . ➔ ➔ ' ➔

J =1n+lp =e(nµn+Pµp} E ..
Marhnea a = e(riµn + pµp) se nume§te conductivitatea semiconductoruluL
· 2°. a) Legea lui Pascal se enunta astfel: presiunea exercitata pe o suprafatâ
oareca:re a -µnui lichid. aflat in repaus se transmite iri toate directiile ~i eu aceea~i
intensitat~ in tot liçhldul ·precum §i la pere}ii vasului ·care-l cantine. .
. Legea _poate fi ilustratâ ~i printr-o experien\a simpla. Un· vas prevazut eu
doua deschideri tubulare (fig. F.B.156) se umple complet cu apa. Se astupâ fiecare-
~&';
--~:t
---~·/,:..
A
1
\W ~.,.....~~-
-:- --- :.. -_ -_ -_-:. : :. .:
------------.
--------·-----:
------
- - - - -
---·--··..
------♦

-- - - - - - - -- - - ....
Fig. F.B.156 ,

4eschidere eu cite un dop de caÙciuc, ·uns cu grasime..Daca sé preseaza pute~nic

-pe unul dintre dopuri, celalalt este, aruncat in àer.
Legea lui Pascal este o. consecinta a legilor staticï'i fluidelor ~i se determina
'din ·aceste legi. Daca PA §Î p B sînt presiunile in punctele A ~i B dintr_-un lichid îri
rep~us (fig. F.B.157), conform principiul~ fund~mental al hidrostaticii rezulta
.. . . .
pB - PA = pgli.
. /
. .
lntrucît marim:ile p, g '1Î h sînt consiante, rezulta ce.' ~i diferenta de presiune ra.mine
constanta, deci orice varia\ie de presiune în A provoaca o variaiie egala de presiune
•~ B, preèum §I in toate punctele lichidului.

Fig. F.B.157'

508
 , . 1:. .
Legea lui Pascal arè importante aplicatii practice, dintre care vom prezent&
presa hidraulica fig. F.B.158) a carei func~ionare se bazeaza pe aceasta Ieg~. Daca_
pe pistonul P, de seciiune S se exercita o·forta normala F, aceasta produçe ocre§-
tere' ·à pr~siunii ëgala cü p, ' · ; • Ace asta _presiune 'se trarismite integral p~ fata.
înferioara a pistonului P 1 , de sectiune S1, care este in acest mod aciion8:t de o for.ta
- F 1, de marime F 1 , = pS 1• Rezulta deèi ca,P1 =F 81 ·; prin urmare intensitatea for-
. .. . s ..
tei F 1 este eu atit mai mare, cu cît raportul a.riilor fet,elor pistoanelor este mai mare~
Sistemul de frî:qare a1 automohilelor este o aplicatie a presei hidraulice. .

' -. ..

-~-=--=---~
- - - - - - =-
-·
Fig. F.~.158
. •,

·b) Coeficientul de tensiune superficia1a â al unui lichid este n umerio ·_egal

eu forta de tensiune superficiala care actioneaza pe unitatea ~e lungime a contu- ·
rului stratuJui superficial,. ·
a=L.
l.
c) Un circuit RLC s~rie, de· curent alternativ, se afla la rezonan·ta, daêa
• . ·1
reactanta lui totala este egala cu z~ro. Prin ur'mare, Xi == Xe, ·sa'u <»',L .=-., , ·
· - CJ>rC
1
= =
0

de unde' rezulta <» r _!_ sau Vr . '(formula lui Thomson).· Intructt la

••
1
V LC 27t'V LC · .
rezo~anta impedanta circuituJui Zr =.R, rezulta ca· _intensitatea curen,tului est~
maxima Ir · ..!!_ •· Tensiunea la b~rn:el~ .bobinei 'la ·rezonantâ este ULr =1rXL =
. . R - . • --_ --• .,. .. :_ -

=.!!_ <» r _:. u- L 1

· = _!_"' / L • u =QU. S-a notat Q = .!.._ "'_ f ~ factor~_ .de·
·R 'rL' . R V LC R V
C . . ,R .Y.. C .' ' .
calitate ar circuit:ului sau f actorul de supratensiune1. care arata de· cite· ori tensiunea ·
la bornele bobinei 1~ rezonan~a este mai mare decit tens1unea generatortj.hu.. -
.'tensiun~a la hornele condensatorului la rezonan\~ va fi . · . - ·-

Uc . J;.Xa= ; :.c = RVLCC

~ =; V~ u =QU~ -- ✓

509'
 ;_

'· Rezul't:a deci ca la rezonani~ tensiunea la bornele. cQndensatorului este égala. _

1h marim'.e c:u tensiunea la bornèle bobinei §Ï ·èste de Q ôri ·mai mare decit tensiunea '
gener~to;ului. Milrimeil ·Z0 =V~ se nume§te impedànta carac~eristicii a·circu.i-
tùlui ser~e. Se. constata -ca Q · -~ Z 0 •
Diagrama ·razorilor tensiunilor pentru circuitul RLC. serie la rezonanta este
_prezentata: in figura F.B.159. Se. constata ca tensiunea generatorului .se regase~te
in întreginie la bornele rezisten\ei circuitului, de asemenea ca unghiul de 'defazaj
.dintre tensiune §Î curent este cp . O. . . ·
lJi. =wLI

·~=L
Q)c

u
o--~-__....____
'<i'
• u,,••• UR :RI 1
Fig. F.B.159

3°. a) Cînd corpul plute~te, avînd scufundat in mercur un sfert clin ina}timr,
,-greutatea \lui este egala. c~ fôria arhimedica, G =FA, deci f:cPc g Vc?I r g, =·:
-de und~ rezulta Pc =:
PHg• Cind in ·vas se toarna lichid de densit~te pz pette

·mercur §Î se realizeaza condi\iile din problema, 'fa mercur ramîne scufundata o

fractiune Yc, unde Ve este ~olumul corpului. Punind condi\ia ca greutatea corpului
. . X , . , .
.sa fie egalâ · eu forta arhimedica rezultanta, _se · de duce ·
' AHg +FAz, .d'001. TT
G. = F '
".-é?c g
V.c
=7 PHgg
. +·
.
(vc---;
:.
. ;vd) pzg,
-de unde rezulta.
w-
w
= Pas - ~ = Pag - ·p, 5
=,
Pc - Pl 1 p p
Hg- l
4
-deci in mercur ramî~e scufundata o fractiune egala ou.!.. d~ volumul sau.
\ . 5.
b) Considerînd curgerea sta\ionar~, se aplica. ecua\ia ·de continuitate §Î legea
10

lui ·Bernoum, V1S = VzS, . .

~ 2
· Po + Pt T + p,gh = Pz ~ + Po,
'510
: ~de·: Po e~té p~esiunea ·_ ·atniosferiça :§i se . detêrmina ·
v - V2iii- _. §1 v - l/2gii
. ,-V(:r ~1 ·~ ~
·Pent~u cazul particular ·k = ho ~. rezulta v1 ~ ..!.. m/s ~i tJ2 . = 2 m/s.
·· · 2 · · . · 300 ,

· 4°. a) Aplicind legea trarisformhrii- :izoterme, PAVA · PBVB, :rezulta,

V B =VA= 10-4 ·:ni,3• · Lucrul IJ).ecanic ·tn- ~ransformarea izoterma este LAB =,
10 - . • L

.= 2,3 vR TA log ; B ; . numarul · v-de. moli. se 4etermina din ecuatia termioa de stare- .:-
A . . . . - .: .
v =.PAVA ,' iar lucrul inecanic .care rezulta este LAB · .2,3 p A V A log ·_vB .·· -460 J.,. ,
. RTA .· · · . . VA ·
. . . . QAB. == LAB := -46!i ·J.

' ' b) In trlinsformarèa :~diabaticil, p sJ/1 = PcYb, 'de unde VC : VB (!: r · '
. ~ Cp; = Cv+ R =2_ . §Î.p~
·cunî ·. ('
Cv Cv ; 6 · . ·
.PA, re~ul~a
·
·v O -1()-4·. 10f
_
== 5,18• 10~4 . m3~:
· . . .
Aplicind ecuatia lui Poisson, scrisa suh fori;na.-: TB v1- 1 · T OviJ- 1 §Î tinind seama .·
ca T 8 = T.A, rezulta T O · ·· T ~ ( ~8 J'y.-~- ~ : 1.55~4- K. Temperat~ra T O s~ po~ie -de-• .
Ve · . · · · ·
t~rmina §Î' aplicînd legea transf~rmarii izoh~e, VA., de unde Tc = TA Vc · · VO =
· TA. · VA .. · Ta
~.155,4 K. Prin urmare, variatia d~ te~p~ratura TB - T O =· rfA~ rL'a ' 14',6 K~
· Variaµa energiei interne., este . . _· .. . . .. , .
. . . 5 \ . - .
. ÂUBc =-vCi(T0 - TA) =-PA(V0 ---VA) =~241 J.
1 • • 2 ' ,
c) Pentru oiolul inchis APCÀ, ÂUAB âUBc +·~ucA + = 0~ Cum ÂUAB =~,.
rezulta ca. ÂUCA = - UBC = 241 J. LcA = PA( V A -- Vo) = 96,4 . J §Î QcA =. ·
=ÂUcA +LcA =337,4 J.·
.. ·. · · 5°. a) Cantitatea de cilldurii degajata ln rezist.èriia R 1 este Q
. - U9 .. .• . ~. ·.
=: t~;
•. U2 U3
iar m
.'
rezistenta R 2, Q = - t 2 , unde U este tens1unea efect1va a retel01. De01 - t1 = - t2, ..
· Ra · . • _•. · . R1 . Ra .
de unde rezulta R 2 = 2 <fl-1• Cind . cele doua rezisten~ sînt lègate in serie,.
atunci Q = US ,t8 , caÎdura eg~a eu cea d~zvolt~i~ in timpul t 2 Jn ·rezistenia.
R1 +Ra · -
R2, deci U2 · t8 = f/2 t 2, de unde timpùl t8 care rez~lta este t8 tn(Ri-+ Ra) =.
· R1 + Ra Ra · . · Ra
., ..
-~ t2 -·c.!· =·45 min ..
2 p •

~) Analog ·se· efectueaza calc'µlele· pentru .cazul fa oare cele, doua ·rezisten1&
sbit ·Ieg~te in paralel~ · ·
· ·l.18
R1R2
tp ....: :
a
t 2, -0.e ··und~ rez.ulta
. • ·.
t; ··10 min•.

- 'R1 + Ra

·51?.
..../
r
;
r . ~~ ~

.. -
 c). Cantitatea de caldura Q1 nec~sara firului p~IJ.tru a· ajunge la temperatur~
-de topire este Q~ = me (t,-.:._ t) = Sldc (ti-:- t) = 1871,1 J. eantitatea de caldura
-Q 2 disipata .in fir prin efect Joule in timp de -r . 3 min _este
. 1~ . .
Q2 = 0,9· 2~[(1 + «t1 ) + (1 + cxtz)] 12-r :_ ~137,2 J.
Cum Q2 <Q 1, reztilta ca firul nu se tope~te.·
XLIX. 1°. a) Acest subiect a fost tratat la 11.4°.a.
b) Pentru ca vaporizarea la suprafata unui lichid sa aiba loc, trebuie înde-
plmite urmiitoarele condi\ii: · _
- mediul ambi~nt sa nu fie saturat eu vaporii lichidului, deci presiunea p 1
.a vaporilor in atmosfera ambiarita, la temperatura mediului, sa fie mai mica decit
presiunea Pm a vaporilor lichidului la acea te~peratura (p 1 <.Pm);
- presi~nea atmosferica H sa "fie mai mare declt presiunea Pm a vaporilor
lichidului la temperatura lichidului (H > Pm)· . · ·
Expresia vitezei de evaporare a lichidului ~ste v = K S(Pm - Pi) , unde
. . • H .
K este o constanta care depinde de uriitatile de masura alese ~i de viteza aerului
îfl' ·contact :èu lichidul, S este aria suprafetei Iibere -a lichidului, iar H este· presiu-
nea atmosferica: · ·
c) ·car~cte;istica diodei CU vid este curba care repr~zinta variatia. curentului
anodic JA; in functie de tensiunea anodica UA, la o anumita temperatura cQnstanta
a catodului..
Càracteristica teoretica a diodei eu vid se prezinta în figura· F.B.1_60. Cînd
. tensiunéa UA dintre anod §Î catod este zero, dar catodul esteïncalz~t, acesta emite
~Ièctrorii. care. for~eaza. in
apropierea catodului un nor electronic· numit sarcina

.,,____,._ T .
l+----r•.
1-1------TII

T> T >r11
1

UAS'

Fig. F.B.160·

· -spa\iala. Norul electronic este în echi.libru dinamic, adica numarul de electroni

emi§i de catod în unitatea de timp, care formeaza curentul de emisie de intensitate .
1 E, al ca~odului, èste egal eu numarul de electroni ca,re intra in catod in unitatea
de timp (asupra electronilor emi§i se exercita o atrac\ie din partea catodului, care,
;prin emisie, devine pozitiv fata de electroni).
. · Cind tensiunea anodièa . este pozitiva (deci cînd dioda functioneaza), dar
:este. mai mica decît o valoare tj.mita U AS,· numita. tensiune de saturatie
{O < UA < UA~), o parte <lin electronii emi§i de catod sint qaptati de anod' ~i

512
 participa la conducJie, formînd curentul ariodic J.A, ·care, in acest caz, este mai mie
decit curentul' de emisie al catodului (JA < 1 E). Port,iunea .corespunzatoare a
caracteristicii se nume§te regiunea curentilor limitati de sarcina spatialà sau.
regiunea de sarcina spatiala.
Cinà tensiunea anodica U 11 ~ Uj1~, to~i electroni'i emi~i de catod sînt capt.at,i
de anod -~i deci intensitatea curentului onodic J A devine egalâ eu intensitatea curen-
tu'lui"de· emisie .Ir~ al catodului; cre§terea tensiunii anodice peste valoarea Ui\S nu
mai' modifica valoarea curentului anodic IA = 1E· Portiunea_respectivii- a caracte-
risticii se nume~te reghmea curentilor Jimitat_i de emisie sau regiunea de satùra\ie,
in care ]A = IAs = 1E· Cind cre~te temperatura cato<lului1 ,,a cre~te ~i i_ntensitatea
lAs a cur_entului de satura\ie. · .
Caracteristica reala a diodei eu vid este prezentatu in figura F.B.1G1. Aceasta .
are, in general, trei regiuni distincte: .. ·

T> r'>T"

0
Fig. F.B. f61

Regiurtea I, care corespun<le· regimufoi de tensiuni anodice negative,_ U .., <_ O.

Caracteristica real~ nu porne~te din origine (UA = 0; J .A = 0), ci de 1a vaJori nega-
tive- ale tensiunii anodice. Curentul, a carui intensitate -in aceasta regiune cre~te
eu tensiunea anodica, se datoreaza unui numar îoarte mie de electroni care au ener-
gii initiale suficient de mari .pentru a putea ajunge Ja anod. Practic, acest curent
tïind de intensitate foarte mica poate fi neglijat, iar caracterist.jca reaHf poate fi
aproximata ca pornind diri origine.. . ·
Hegiunea II, care corespunde regimului de sa.rcir:ia spat,iala. În aceasUi regiune
a· curbei, care corespunde func\ionarii obi~nuite a diodei, variatia intensitütii curcn-
tului anodic IA eu tensiunea anodica UA este data de formula lui Langmui1·, numita
· ~i legea 3/2, J A = J( U~ 2 ; in care con.stanta J(; numita perveànta diodei, d~pinde
de geometria sistemului catod:an·od .
. Regiune:a -~II, numita regiune de saturatie, in care intensitatea cureri_tului .
· anodic 1A nu ram\ne constanta, ci cr~9te eu tensiunea UA, deoarece, la suprafa\a
catodului intensitatea cim·pului electric avînd valori mari, emisia de cleclroni
devine mai int_ensa. ' ··
2°. a) Àcest subiect a fost tratat la XXVIl.5° .a.
b) Acest subiect a fost tratat la XXI.4°.b.
'c) Acest subiect a fost tratat ia X.3°.c.

513
33 - Culegere de probleme pcntru admiterea in invatamintul supcrlor
t- . , -
 s•: a) Din figura F.B.162, tg /Lt = F;r , de unde 7';. = 2n V t'•1,
0
·1,67 s.
.• · . . .• • . • •. Frr · v2
= --ëf = n:g . •
b) Fnnd cunoscute ~nghi~_rile rx.1 ~1 0t2, se scr1e tg rx.1 ijl tg «2 =
2 ·. . , .
Fer
=T 2
= d e -un de
Vz _
R!H rezu lt"a v12 = R 1g t g rx.1. = l1g sm
. cx1 t·.g _rx.1 §l• v22 =. R 2C t g:cx 2 =
. a tg oc • .p.rm
· = l zg. sm .
urmare, 2
vi ==
. 12 sin. «a tg 0tz • A p1·icm d A 1~gea conservaru
X ••
mo-.
2 2
v1 1 sm « tg ot1 1 1

mentului cinetic, se ob\i~e mv1R 1 = m v2R 2, de unde va

v1
= Ri
Ra
11 sin «1 • lnlo-
12 sin o::a
cuind in expresia de mai sus, se obtine
lÎ sin 2 œi
--=----"" -
la sin ota tg 0t2
.;;,...._..;;....;::;__;;; de unde
Z22 sm"
• ..
~a - ,I sm • t
«1 g «1
'
3 9
sin
-12l ) =--.-- tg « «1 1
Sl
• d CCI.
( sin cx, tg «a 9 • ·
1

l 2 -- l 1 -sin
. -«1
-
sm «2
i/ -ot1
.tg - --
tg ixz
0·679
, m. .
•

c} Exprimind Jucrul mecanic ca variatie a energiei totale, se obtine

. L == llE = llEC + llE_p = mv~
2
- nwf
2
+ mg,'h· - l
h 2) = mg
2
(zzsina «li - l si112 «1)
COS «i l COS Gti . "
_h

._J-- mg(l1 cos rx.1 - 12 cos 1X2); L ~ 0,523 J.

[j

Fig. F.B.162

4°. a) Daca se neglijeaza fenomenele de ~u·prafata, atunci adincimea h' Ja

care se scufunda tubul se de~_ermina punind conditiâ G = F. de unde mg· Slt'poe, 4
~,

deci }1,' ~~. ·

Spo
. Daca se tine seama de feno~ene1e de suprafa}ii, atunci G =FA + Fen deci
mg +
= Slt"pfi.i 1tda, de UJ!de se de~uce · ,
.,_" _.....,;;...
u,
_ mg _ - nda
_ --
_ m. -
nda _ i',. ·
- - _,, - --.
nda .
SPofI Spo Spog SPog

514
 -. _I ·_, :._. ~

· Prin urmare, 6.li = h' - h" · mla -= li.a · 3,65 • 10-3 m.

Spog _ dpofI ·
b). Daca sistemul este !ncijlzit lat. 50 °C, ~tunci densitatca lichidtilui devine·
p =
1 + yt
Po ,_iar aria•sectiunii tubului S == S· 0(1 + 2 «t), unde S 0 este aria soo.tiunii
- . _
la O °C. Adincimea h la care se scufunda den:simetrul va fi dedusa din conditia _
1 + yt. C -
l un de ,,,1 =-.---. · • · la care se scu f un da den--
•
mg = Sripg,
r
ce m
um a dAmc1mea
. SoPo 1 + 2 u.t
sinie_trul ,a temperatura t 0 = 0 °Ç este h' = ...!!!:_ rezulta 6.hi = /1, - Ji'-=
SoPo'
_ m t(r- 2cx) _ ,. . -s · ·
- - - ~-~ - ':l, 97 10 m.
SoPo t + 2cxt
c) ·Perioada de oscilatiè T ~ 2n: V:. Pentru a _determina pe k se porne~te
de la constatare,a ca la adîncimea lt - x, for~a care ac~ioneazii asupra dens.if#~-
trului §Î-i. va imprima mi~area oscilatorie (este deci de forma F = -kx) va fi ...·::
F -FA - G = S(lt - · x)pg - mg = So(i + 2cxt) ( ~ 1 + Y'_
.._ SoPo 1 + 2cxt
- x) 1~
+
g-
yt
mg 7
- ·
·
1 -1- 2ct.t
= -SoPoC - --
1 -1- yl
x.
1
Prin urm are, k - S p g
- O o 1
++2ylat ~i d~ci
•

fJ' _= 21t. m(1 + yt) = 1 4 s.

S 0 Pog{1 + 2cxt) '

5°. a) Potentialul va fi egal _eu ·suma algebrica a poten~ialelor create de fiecat>e

sarcina in punctul respectiv, V
. - .
== V1 + V2 = Qi21tt+ Qel = -18-103 V. Intensitatea
0
èimpului va fi egala eu sum~ geqmetrica (v~ctorialij) a intensitatilor determinatê de
fiecare sarcina in punctul respectiv. Cum -intensitatile au aceea§i direc~ie ~i acefa~i
sens, rezultü E =E1 +E2 = Oi + IQzl =54· 103 V/in .
. .· . '>, 1te,P -- - . ,
h) Se aplica teorema conservarii energiei într-un cîmp çoulombian,
S - . - . nl1 v21 1Q2 1 1Q , - .
m_~u
"-
1
= IQ1(Vrina1 - Vinitia1) 1, de_ unde· rezulta · ·_ ..,, +Q 1
'L
= 2
Q1 - - --,
41te0 l ·
41t&o 2

V/_Qi21teWam l = V 3,6 = 1,89 m/s.

relatie din care se détermina' V1 ·_-i
1 Analog se de-
0 1
duce ·_c~ t 12° . V 2,16 ~ 1,47 m/s.
c) lntrucit sferele sînt ·egale, la fiecare atingere sarcina totala se distribuie
ir:t mod egal pe fiecare.
Dupa primul contact al ~ferei 3 eu sfera 1

Q~11 + Q~11 ==Q1, deof QltJ =Q~11 = ;' = 1µC.

' .
Dupa contactul sferei 3, tncarcata eu sarcina Q~11, eu sfera · 2,
Q~1! + Q2 = Q~2 l + Q~O; deci Qi21 =Qt1 = -1,5 > µC.
-- . I ,
.....~,
. ~, -515
 '.'

In mod ana1og,
Q~2l + Q~ l =Qk"l + Ql >,
1 2
dèci ,Qi3> =Q~i1 = -0,25 µC,
Q~s1 +Q~11 =Q~"> +Q~2>, deci Qi4> =Q~2> = -0,875 µC,
Q~.. , + Q~21 = QJPJ + Q~ 31
, deci Q~ i 5
= Q~ = --;-0,5625 r.1C, _·
3
J

Q~' + Q~2
) =QL 6
' + Q~ 3
), deci Q, , =Q~3) = -0,7187 µC.
0

Prin urmarP, Q~31 = -0,5625 µC, Qk"► . -0,7187 µC §Î Q~61 = -0,7187 µÇ.·
Pentru 11 foarte mare, suma algebrica a sarcinilor sfe~elor 1 ~i 2 trebuie sa sç
distribuie, in parti egale, pe fiecare sferii conductoare, deci . .

Q(n)
1
-Qfn)
-_ 2 -
-Qfn)
3 -
_ Ql + Q2 -
-
-0 , 666 µ C•
3

L.1° a) Acest suhiect a fost tratat la IL 4°. a.

· h) Ace~t subiect a fost tratat ]a II. 5°. b.
c) Parametrii. fundamentali ai unei triode sint panta, factorul de amplifi-
care ~i rezistenta interna. Panta S. se define§te ca raportul dintre cre~terea tJ./,~
a intensitatii cuf'entului anodic §i.çre§terea êJ,. Ua a tensiunii de grila care o determ~na,
cind tensiunea anodica UA = const,

s _·
·
MA l
flUG UA= const
.
Faclorul de amplificare se deîinetjte ca raportul <lintre variatia tensiunii ano-
dice âU A ~i varia\.ia tensiùnii de grila ÂUa, · care produc aceea§i variaiie. ÂlA
a _intensita~ii curen~ului anodic,

AUAl
µ = AUc MA.; const,.

_Rezisten\a internü Ri este raportul dintre varia\ia tensiunii ariodice ÂUA §l

· variatia corespunzâtoare a curentului anodic êJ,.J_4 , atunci cînd tensiunea de.grila
• U.a este constanta,
R- =-AuA 1 _ .
i 6,/A UG = const
lnmulti~d expresia pantei Cll cea a rezistentei intern~, se obtine relatia
SRï = µ.,
care se nume~te. ecua\,ie inteî·na a triodei.
2°. a) ln cazul undèfor plane, suprafe\~le_ de egàla faza sint plane; adica
sint suprafete care se închid la infinit. Ca o consecin\a a 1egii conservarii energiei,
undele plane au proprietatea ca amplitudinile oscilatiilor tuturor punctelor materi-
ale ale mediului'. sint acelea§i. Se considera un mediu elastic in care punciele mate-
riale dintr-un J)lan dat, numit plan de r~ferin~, oscileaza toate in faza~ iar. oscila-
\ia oricarui punct material este armonica, dec~ elonga\ia este_de ·rorma u = .11 siri '"t.
Punctele materiale carc se aflâ int~~un plan paralel eu planul de referin-ta vor
c-intra in oscila(ie dupa un timp 't" = ..=.., unde x este distanta dintre cele do-µâ plane,
. Vf . .
iar i·r esteviteza de faza a undei.
PuncteJe materiale ale acestui p1an-vor efectua oscilaiii identice eu punctele
materiale din 11lanul de referin\â, dar defazate fat,a de acestea; la un moment t
oscilatiile acestor punc~e· vor fi identice eu celë" ale planului de referinta, dàr la un
moment anterior eu timpul T,· deci Ja momentul t - T, prin urinare oscilatiile vor: fi
descrise de ecua\ia u=A sin w(t-T). În1o~uind pe T se obtine u =À sin {~t--,c.> :J•
de unde reztilta u =. A sin 21t (1-T - -=-),
i..
care este ecuatia undei
. '·
plane §Ï in care
'
2w, 1 . d . d'; h . . care se
s-a notat eu À = - ; ung1mea· e un a a pertur at,IeI propaga" t n ·me-
. Ci>
diul e]astio considerat.
h) Acest subiect a fost tratat la XXXVIII. 4°. b.
c) Cimpul el~ctric ·este o forma de existenta a materiei din jurul corpurilor
e1ectrizate, carè se manifesta prin ac\iuni asupra corpurilor eu sarcina electrica.
Cîmpu1 magnet1c este o forma a materiei, care se manifesta prin actiunea
asuJJra acu1ui magnetic sau asupra conductorilor pareur~ de curent. electric. ,,,
3°._ a) Sistemul lasat liber (fig. F.B.163) ramîne in repaus daca m~ - ·
-m 1g(sin ex+ µ cos ex) ~ 0, deci pentrù m 2 ~ m 1 (sin ex + µ cos ex), de unde .rezu1ta ~
m 2 ~ 1 ~173 kg. Sistemul ramîne in repaus ~i daèa m1g(sin ex - µ cos ex) ~ m~ ~ 0,
deci pentru m 2 ~ m 1 (sin-ex·-µ cos ex), de unde rezulta m 2 ~ 0,827 kg. ·

Cl

Fig. F.B.163

Prin urmare, sistemu] Jasat liber rumine in repaus pentru domeniul de va-
lori aJe masei m 2, 0,827 kg ~ m 2 ~ 1,173 kg.
h) Cind m 2 = 2,5 kg sistem_ul va avea o mi§care accelerata, cu acceleraLia a,
astfeJ incit corpul de masa m 2 sa urce pe planul înclinat. Forta de inertie' este
+
forio care imprima sistemuJui de masii m1 m2 acceleratia a, (m 1 m 2 )a-m211 - +
·- m1g(sin ex+µ cos ex), de unde se deduce a= g ms - n1.t(sin ex+µ cos ex) = 2,95 m/s2,
. . . - ~+~ ..
iar for\o de inertie Fi ;= (m 1 +
m2 )a = 13,27 N.
c) DO:cü m 2 = 0,5 kg, sistemul va avea o mi§care accelerata, cu acceleratia a 1,
astfel incît corpuJ de·masa m 2 coboara pe_planul incJinat, deci m 1g(sin ex.-µ cos 0t)-
- m2g = (m 1 -1- m 2)a1 , de unde rezulta a 1 = g 1ny{sin ex - µ cos ex.) - ma = 1,308 m/s2•
0

. . m1 + 7n2
Cum ymsiunea in fir este T = m2C + m2au r,ezultii 1 . = 5,654 N.
1

•1'1. al s,~ aplicü ecuatin calorimetricü, Q,,rimit = Q cedat, deci 111.aCa (0 1-- ta) =
= 111 C (1 - 0), ·de unde.se deduce t 8 = maca(O- lal + mscsO = mac:a (0-1 0 )
5 8 8
0= +
. mscs • mscs
= ô8 +22 =90°C. Din L\V =V0 yt 8 =V03ext8 , se ohiine ex=
·· ·
.âV. =_3,3-10-5 K-i.
3V 0 t8 , · ·

J>) La tempnratura t 0 = 0 °C, densitatca sforci este Po =~ = 20 5

, ~
- . - . · '.. VO 1,8 • 10-3
.~ 11,4· 103 kg/m3• La temperatura O, densitatca sferei va fi. p1 ·-:- Po ~
1 + 3ct0
. 517
 ~11,375 • 103 kg/m3 ,iar la teroperatura t8 va fi p2 ~ Po ~ 11,299 • 108 kg/m3 •
- . . · 1 + 3rds
Rezultii ca variatia densita\ii sferei in timpul racirii va fi Âp = p 1 - p2 = 76 kg/m3 •
c) For\a arhimedica egala eu greutatea volu,mului de apa dislocuit de sfera
• va fi FA =V 8 paC, în care V 8 = V 0(i + 3ix.t), iar Pa =' Poo , deci <lepen-
1 + ra'
denta
, . . . a for~ei arhimedice ·in jurul temperaturii de O °C va fi
de temperaturi.i .

F1 · 1 ~~ ~~t
A = Vog Poa 1 + yat • ,,

5°. a) Puterea consumaUi în portiunea de circuit exterioarit sursei (fi_g. F.B.23)

se poate exprima astfel: P..:... UA 8 1 = (E - r;_l)I., deci rJ 2 -·E1 +P=O. Inlocuind
eu d·atele numerice -~i rezolvind ecua~ia, _ se dètermina dou~ valori pentru J §Î
anume, / 1 = 11 A, j~ = 44 A.
~
Cum J ~ R ! r. ,
t
rez~Ita ca se i~ ca· valoare pentru
1 = 11 A.. Puterea P1& consumata in rezistentele hexagonului va fi P1& = P- R/ 2 =
= 121 W.
h) Ucv = E - f(R+rï) = 11 V.
Calcullnd rezistenta echivalenta a hexagonului, se ohtine R,. = Sr • Dar
. ' 11
puterea consuinatii în Rh am·determinat.,.o ca,fijnd-P11 = 121 W;· se ohiine deci
11 R1a
R =Pt,- = 1 ~z.s1
n . d .
ec1r=--=, 2 20. -
. h J! • 5

c_) Din figura F.B.23 §Î figu'ra F.B.164 rezulta lad = Ucn

r
=5 A. Cum
44
l =loo+lcd+leth rezulta lœ=led =3~ §Î lac=lae= Uac
_ r
= , =2A, iar
2,2 ,
4
l abc = l a(e = U ac_ = /• = 1 A. /.,.
_. 2r 4,~ · _

- - 1)1J1J1).._____,
Fig. F.B.16~

LI. 1°. a) Acest subiect a fost trâtat la XVl.5°.b.

h) Acest subiect a fost tratat la XXXIII. 5°.c.
c) Se §tÎe ca marea majoritate a lichidelor i§i maresc volumul o data eu cre~~
tHea temperaturii. Anomalia di~atarii termice a apei consta in ·faptul ca, in inter~
vàl~I. de temperatura O °C - 4 °C, apa i§i mfo~oreaza volumul o data eu cre§terea

518 '
 · ....

temperaturii, ·avin4 densitatea maxima, in acest intervaJ, la temperatura de 3,98 °C.

Apaeste un amestec de moleculé de.fofma H20; (I-1 20)2; (H 20)3 eu diferite yolume
specifice §Î care, prin asociere, f'ormeaza molecule complexe. ·1ntrucît _concentratia
diverselof grupe de m0Jec11Je variaza eu temperatura, se ajunge la anomalia
oônstatata. '
2°. a) Se porne§te de. la expresiile deviatiei unei particule cu sarcina q, càre
intra 1.ntr-un cîmp electric uniform, respectiv fotr-un cîmp magnetic uniform, cu .
viteza initiala v0, normalii la liniile de cîmp, expresii deduse in XIV.4°.c XI.3c.c: · ,i
!Y<E> =
·
/u~d
mov
0
(x+ 2D) ~ Yc 8 1=
'.
iBx
moVo
(x+ 2D).
.
Se constata ca daca s-ar cun~W}to vit_eza v0, · s-ar putea deduce sarcina specifica
-.!L a particulei respective. Cum, in generaJ, in tuhurile de descarcari, fasciculele
mo .
de particule incarcate nu au acee~i viteza, J.J. Thomson a utilizat cimpurile E
§Î B, paralele fotre ele ~ide acela§i sens (fig. F.B.165). Daca asupra particu~ei iocar-
cate s-ar actiona doar eu cîmpul electric E, particula ar urma ~raiectoria_ OA,
iar dâcii s-ar actiona irnmai eu ·cîmpul magnetic de inductie B, particula ar url!}a

z
J A
' ... , '
.
>. . . .

'·, ,,

Fig. lf.B.165

traiectoria OB.· Aotionînd simultan ou cele doua cîmpuri, particula atinge

ecranulE in punctul C. ln ac~st caz, in planul O'xyz deviatia în cîmp electric
devine Z, iar in cimp magnetic Y. Cu aceasta precizare, eliminind v0 din relatiile
. de mai sus, se ohtine "·
z = ___2u___ y2,
B 2xd ..L (x + 2D)
mo

rela\ie care reprezinta ecuatia unei paraho]e··cu vîrful in 0', punctul de impact-·
. al particulei incarcàte ou ecranul, in absenta cîmpurilor E §i B.
--=- . Din aceasta relatie re.zultii sarcina specifica a particulei,

q 2U :fi
-= .-,
m0 B 2xd (x + 2D) Z

519

. . . \':_:.. .
-.,.../2:_:_~. . .~ -:.- -- . --. --= . '
unde Y si 'Z sînt coordonatele unui · punct· -de pe aréul de parabola O'C. Daca
parlicula' înciircata este un electron, se· deduce sarcina specificü a electronului,
~ -:- -1/76 · 1011 C/kg..
mo .
h) U =-VM - Viv , ~, unde VM - VN este diferent-a de polent.ial dintre ·
. q . .
doua puncte M ~i N sau tensiunca electrica dintre aceste punct.e, L este Jucrul
nwcanic efectuat de cîmp la depltl.sarea unui corp incurcat eleclric intre cele doua
puncte, iar q este sarcina corpului. ·
c) Acest. subiect a fost tratat la VII. 4°.c.
3°. a) Temperatura 1'2 in slarea finalâ se determinii din expresia lucrului
mecanic in transforinarNi. izobara, L
. ' . .
= vR( 1'2 - T 1 ), de unde T2
. . .
= T1 + !::_Il =
V
= 320 + 337 = 657 K. lntr-o transformare izobàra lucrul mecanic poute fi exprimat
si prin L= p(V2 - V 1), de unde -sè poate deduce presiunea p = _ . L, . Din expresia
_' , - _ . . . _. .V2 - V1. .
numurului <le rnoli v = E!.. = Vip , se ohtine V 1 = "!-1 · 2G,23 • Aplicînd 10·· 3 m 3•
µ µ . p
legea transformarii izobare, _!j_ = V2 ,. se obtine V 2 = V 1 Tf! = 2G.23. 10-3 • G:°>i =
1'1 1'2 . y '1'1 . 320

= 58,85; 1q-3 m 3
• Prin u·r.mare, presiunèa p = L = 2 800
·- ~ 1,013-105 N /m2•
· · V2-V1 ~7,G:?•10-;i
b) Variatia l:iU a energiej . interne in transformm:ea izobarâ este /:iU =
_ vC v( T 2 . - T 1 )._ Cunoscînd coeficientu'.I adiabatic y · ~~: ~i rela\~a Robert-l\1ay~r

Cp = C., + ·R, rezulta Cv · ~ . Prin urmare, l:iU .= v _!!__ (T2

y-1 y-1
- T1 )
.
=
=_!:_: 7··103 J.
y-1 .
C) ·ur.:21 -- :lRT1 -- 21.! 1'").
t10
104.
, -
ms ,
. µ . s2

2 -·:1wr2
i;-.2 -
v r.: 118
- - - -- ; J ' •
'1('4 m2 .·
J -.
; µ . 52

4°. · a) Tensiunea bateriei (fig. F.B.166) este E = nEi == 10 V, iai· rezistent,a

1~
ei interna r = nrï' = 1 !!. A plicînd legea lui Ohm, J 1 = - - , unde R. =
_ll+r
1,

-=:_E. r

I•'ig. F.B.166

= R1 + R 2 R:1 =6 0, rezulta 1 1 = iO = 1,43A. Te~siunea U 2 =U 3 = / 1 R2 R:1 =

R2 + Ra · 7 · R2 + Ra ·
= -:!01 = 2· ,85 y . p r1n
· urmare, J = -·
2
U2 = - . -
' R2
20 . 1
1 6
10
= - =
21.
o·,48
· A s1. J 3 = -·
' ·
U:1
Jl3
20 _ · ·
= - = 0,9!'l. A.
21 . Y'

52Q:~
 . h) FI~xul magn~tic car~ ·str~bate bobina este (f} · LJ3 = 1,9-- 10-3 Wb.
'Inductia magneticii B în lungul axci h·ohinei este B = ~ = 7,5-· 10.:3 T. _.
• . 1\TS ·
c) Caldura degajata timp de o ora în R 1 · este Q = R 1 li_l = 29,4 KJ.
5'\ a) ln circuitul de curent alternativ (fig. F.B.167) puterea activa este
P = UI cos cp · Rl'Il = Ulw de unde se determina J = P·-. = 0,19 A ~i
. u cos q> . .
IR ..:.. .!: = .!. = 0,166 A, -. iar re-ûstenta R = -1~: = 360 .D.. Pentru circuitul de ·
U 6 "n .
curent alternativ RLC par~lel se §lie ca tg cp = R ( CJlC·- ~~), de unde se ob\ine
C = tg cp
CA>ll
+,-1-
LCJ>
2
~ ~ 10-3 ~-15,2 · 10-o F -'.15,2 µF.
3 071 - · :
.

. I
u·
. . _ _ - - ' _ r,., - - - - -

Fig. F.B.167
. . / .
h) Expresia intensitatii instantanec a curentului prin bobina,

· · . .;rL
1,L _ - Um sm· ·(oot. - -n)
2
=- GOf/°2
--sm
3111
· ( wt - -n) = 0·27·
_
, ~
. (314 t - -1r) •
sm - 2 /

c) Curentùl total devine minim cjnd circuitul se afla la rezonanta, deci cind
1
wL 1 = -CA>C
- , de unde se deduce L 1
·
= - 1-C = au.
-- CA> 2 2 •
1
15,2 • rn- 0
= 0,667
·
H. La rezo-

nania tot curentul

.
dehitat
.
de sursii. trece .prii1 ~ezistr:ï1t-1 R, <leci Im'n =lu= i6 .A~·
Lll.l°. a) Acest subiect a fost tratat la XX\'.5°.b. ,
. h) Ac.est subiect a fost tratat ]a J.4°.b. ·
c) ln conditii. <le echilihru, supra.fa\a de separare dintre doua lichide nemis:, .
cibile este 'plana ~i orizontala. 1n cazul a doua lichide nemiscibilc, de dcnsit~H
comparabile, dintre caro unul se gâsc~te in cantitate mult mai miéii dccît ccli.ilult,
·suprafat,a de separare este -sfericit .
2°. a) Acest subiect a fost tratat la XIV.4°.c.
h) Acest subiect a fost tratat la :X.4°e.
c) Acest subiect a fost tratat la XLVIII.2°.a~
3°. a) Se aplica pri.malege ·a electrolizei ~i se dete~mina ·

Iv = ~ -- - - -32-•=
1 o-
=-.1
0
A.
KT · 0,32 · 10-6 • 100

hY Din figura F.B.168 se constata ca UV......: Us= RJv = 4 V, r.flCÎ la·= f.~ · -
. .!. = 0,5 A. ln centrul solenoidului, indu~tr ia c1mpu
' · Im· magne t'1c : . _ ,A.o N[.. B. · ,. ·
8 1

·521.
 --
- "'~---- -•· -.~ '. . :-:-_-7:.

,ï -deçi fluxul 4> · NBS _ µ 0 ~ls S = Ô,1~6 · 10-5\ Wh, iar induotan·ia bohi~ei
.
L = l1-o JV1-S
-
· I
= -lsq, = 0,333 · 10 - 5 H.
c) Curentul total I = 1 + I,, = 8 1,5 A. Aplicînd legea lui Ohm rezulta,
E·
- 1 = --------,
Rv.Rs.
de unde se ob\ine ri· = 1,33 n,
'ï + ll1+ ---
Rv+Rs

E,r;
r +
- R

R, (s Rs,L
L
Iv

F_ig. F~Il.168 1
Fig. F.B.169

4°. a:) Aplicind legea' lui Ohm (fig. F.B.169) rezl,J.ltii J = V ,u _ -

· • R8 + (XL - Xc,)it
1
- V ..uz _+ "(Xc
·1! . X1.) --
9
de unde se ob~ine: LCù - · --
· CllC,
= - 1-
Cù01
- LCù, de unde se
-- .
1

determina- inductànta L
. .(
-= -2CJl1-2 . (~
01
+..!)
02
= 95- • 10-s li. Tot din legea lui Ohm
rezulta valoarea rezistentei,. _ ·

b) La re~onan~a întreaga. tensiune a sursei se regase~te· la bornele rezistenteï,

deci . puterea consumata in ci~cuit va. fi Prczonanta
-·
~ rP = 50:
. R
~0-3 W. _
.
c) Se ~tie èa pe~tru un circuit RLC: ~~rie· tgf = Xt. i J:c , deci - ta· oazul
_pnhleme1. d ate tg<p~- = XL - Xe
R • ;
t gcp1 XL - XGi
.R .
C
um tgcp2 = .-t~<p1t rezuIta OJ ·

tgq>2 ·= ~-- tgq>l '= 0,5. ,

o0 ~ . a) Aplicînd 3_legea trans{ormarii izoterme (fig. F.B.17Ô),· p 1V 1 = p 2 V 2 , se
deduoe- Va_= 10-~ m • Aplicfüd legea transformiirii ad.iabatice, p 2 Vf =p 3 V[; -~i
1

cum p3 - p 1, rezulta ( v J·y = l!.! · sau

Ys
3

- Pt
YaY~ = (P"Pi )'y·_, de unde · se deduce V~ =·
1

== V 2
1
~1;= = 4,62 · 10-~ ms.
lh

522
 Pentru a dednce tem1ieratura _r;-se aplica ecuaiia termica de stare -pentru
starile (1) çi (3)~i se ob~inep 1.Y1 ·=-v_RT1 ;p 3 V3 = vRT3 • Prin i~1partirea celor
doua relatii ·se -0btine V3 - Ta , de unde T3 = T 1 Va = 138,(> K ..
. ' )' - V
1
1'1 - V1

2 -

--
~-,
V

Fig. F.B.170

b) In transformarea izoterma caldura cedata Q12 = vRT1 ln ; 2 . · _-_ji1 V1 •

' . - - . • J 1;
:•: 2,3 log :: = -106 • 10-s • ~,3 = 230 J. ln transformarea izobara, caldura absor-
hita Q31 = vCp(T1 - T 3 ),; Cunoscind· exponentul _adiabatic _~i utilizînd reJa\ia
Robert-1\'Iayer, rezulta Cp = __:r_B_ ,' deci Q31 = v __:r_B_ ( T1 - T3 ) _:_ -
_ y-1. y-1 -

=-
__Y_(vRT1 - vRX3) Y_(PiV 1 -paVa) =·
= -__
y-1 . y-1
- '

=--,-(p1 V1 - p 1 V3 ) . 3 · 105(10-3 - 0,462 · 10-3 ) ~ 161 J.

- y-1 - ' -
c) Temperatura maxima T max = T1 = T 2 _300 K, iar temperatura minima
Œ'in1n.= T3. Priri urmare,
1lc = 1- Tmin = 1- 'I':i -1 - 138,6 ~ 0,538.
_ Tmax . · .·r1 300
Lill. 1°. a)-Acest sqbiecL a fost tratat la XIV.4°.c.
h) Car~cteristic_ile vaporizarii in vid sint:
- vaporizarea in vid este instanta_nee; ·
- vaporizarea in· vid se face· pin.a cind pr~siunea vaporilor ohiinuti -atinge 6
valoare maxima Pm· 1n acest caz, vaporii se nu~esc saturanti, _iar Pm se nume~te
presiune maxima a vaporilor saturanti, in con<lit.üle date <le temperatura.
J:>resiunea maxima a vaporilor saturan\i -·verif ica u rmiitoarele legi.:·
_- presiunea maxima a vap'?rilor saturanti nu depinde de masa lichhlului
~i nici de masa vaporilor in con~act; ·
- presiunea maxima a vaporilor saturanti ramîne constanta, atîta timp cit
temperatura rimine oonstanta; ·
- la o temperatura data, presiimea maxima a vaporilor saturan\i depinde
. numai de natura lichidului din care au provenit._
'c) Aeest. subieet a fost tratat la XXXV.4°.c ~i lX.4°.o.
2°. a) De:nsjtatea unui solid variazii: eu
temperatura, datorita variat,iei volu- -
mului solidului ln fùnoti~ de t~mperatura, càre se face dupa legea V--:- V~(1 yt), +
:523

.. -~. -
·_. .....
·unde V este-volurri~] la temperatu;~ t, Vo este volumul la temperatura to = 0 °C,
iar y este coeficientul de dilatare in volum al solidului. Densitatea· solidului f iind
de~ïn_ita ca rapor~ul dintre masa ~i vol_timul corpului respectiv, deduce se
. V .
p = m = Po O = _P_n- , unde p0 este densitatea solidului respectiv la
l-' J'0 { 1 + yt) 1 + yt
temperatma = 0 °C~ '0
h) Acest subiect a fost tratat la II.5°.c. ·
c) Acest subiect· a f'ost tratat la XLVI. 1°.b.
296
3°. a) Randamentul ciclului Carnot este '."' = 1 -
··•
T2 = 1 -
7'1 773
= 1
.
- 0,383 =
= 0,617 sau 1J· = Gl,7%.
· h) Cum randamentuf unei ma~ini termice :este 71 = 01 - 1 Os 1 , unde Qi
·01 -
esté caldura primita ~i IQ2 1caldura ccdata de ma~ina, rezulta IQ2 1 =Q 1 (i....,... Y))=
= . G • .10. 5(1 - 0,Giï) = 2,3 •.. 105 J.; Puterea ma§inii Ya fi Pgala eu Qi = 6' 10!; =
T t 60
= 10'1· W = ip kW.
c) Caldura folosita est.e Q :;;= 50.Q2 = 50. 2,3 . 105 J = 115 ~ 10 2 KJ. Aplicind
ecua\.ia câlorimetrica, Q = mura(t 4 - t 3 )+ m0 ). 11 , se poate determina
0 115 · 10:
ma = · - . = 4,44 kg.
Ca(l~ - la) + Âu 4!1.8 • 80 + 2 255
4°. a) Se aplica circuitelor din figura F.B.171 ~i figura F.B.172 Ie~ea lui Ohm,
E
11 =
.
r.
t
+Ri+ Rz , de unde rezulta R 1 + R = 80.2

E
J2......:-----
U1R2
ri+------
1{1 + Ri
Cunoscîncl suma ~i produsul valorilor rezistentelor, se deduce R 1 ~ 6 n ~i
Ra= 20.

~-

~-----~
l•'ig. F.D.171 Fig. F.B.112

b) Tensiunea la borne in .primul caz este U8 = E - r./ 1 = 18 :_ 2 = 16 V,

far in cazul ~ doilea, Up = E - rl2 = 18 - 7,2 . 10,8 V.
è) In primul caz, puterile consumate. in rezistoare ·stnt: PR1 = R 1.l'f = 24 W,
Pr. 1. =-R 2lf = 8. W. ln cazul al doilea, puteriJe. consumate- in rezistoare sînt:
.. ~ . 10,82 • p · . ~- . 10,sa r: .
l'_B: .= ïfi = -6- = ~9,44 W ~i n. ~ .Rz = -6- =:>8,32 W.
 -- _.:- .,::.....

6°. · a) Pornin'd de l a ~ i~ductant,ei bobinei L = µ,,µ, ~~ , se· deduce

l'-r =. -.L---• l .-= Or. O 1

' l • f
"-
\,.: = ~,. ; 103 = 406.
µ0 Nis 41t · 10-7 • 1!; · 104· • 1t • 1o-4 "-, ;tS

h) Intensit·àtea cur.en\ului prin ,bob_inii este J =-! = 5,8 A, iar fluxul

magnetic <I> :;:::: L_I :_ 0,4 •. 5,8 -:- .2,32 Wb.J. sau <I> = N BS = N µ -1v1 ..
• r.: -
n =
2

l 4
. NrJJ IJS
= µofJ.r - l ; 7t -
4
= 2,32 Wb.
c) Aplicînd legea lui Ohm .ciréuitului "RLC serie de ·curent alternativ care
se formeaza, rezultii J = C-: == V U , unde U = 100 V. Din_ aceasta
. Z W~ + (XL_- XcJ 3
1 U 100 ·
rela~ie se obiine valoarea capacitatii C = - - - - - - - - - Dar-=---=
(XL - "\V(i Ju)2 - RM,.)·
J [i,8
Cù

= 17,2 n = R,. prin urmare capacitatea C = +=

roXL
~
~~
= 25,3 . 10-a F = 25,3 _µF:
➔ ➔

LJV.:1°. a) Momentul Jrl al unei forte F in raport c.u un punct numit pol,
se define~te ca produsul vectorial dintre vectorul de pozi\.ie r al fort,ei
vectorul forta, - . .
➔

fata de pol
.
,i
➔ ➔ -+
M =r X F.
Momentul unei forte fata de un punct este un vector ciiruia trebuie sa i se
precizeze direciia, sensul §Î marimea. Direc\ia Yectorului m~ment este perpendi-
➔ ➔

cularii pe planul deberminat de- vectorii r ~i J,'. Sensul vectorulu~ moment, dat de
regula burghiului drept, este acela~i eu sensu] de înaintare al burghiului drept, cînd
-+ . ' •.
aeosta este rotit, astfel incit primul vector (r) al produsului
.
vectorial este adus .peste \
-+ . .
. cel de-al doilea (.ll) pe druniul cel mai set~rt.
Marimea momentului, 1M1 · JJ.f = rF sin Œ =F · b......
0

Pèrpendiculara coborita din pol pe direc~ia for~ei, egal~ eu r sin Œ ~i notatii ,

eu b, se. nume§te bra\ul for\ei fata de polul O.
Se constatif. ca atunci cînd polul se afla pe clreapta su port a for\ei (deci cînd . ·_
·unghiul Œ este egal eu zero sau 180°)., -momentul fortei este nul. Morrientûl· for~ei
➔' ➔ ➔

se masoara in Nm. Da~a.mai muite for\e concurente F 1, F 2, ••• , Fn ac\ioneaza asupr~

unui punct material, atunci fiecare forta va avea un moment in raport eu un pol O •
.t' ➔ -+ ➔- ➔ ➔ -+ ➔ ➔ ' ➔ - -+ ➔ -+
M1 =rXF1 ; M 2 =rXF2; ... ; Mn=rXFn_~i deci M 1 +M,,.+ ... +Mn=JJf=
-+
(!11 + Fz + ... + Fn),
➔ ➔• ➔ - ➔ ➔ ➔
=r X- ~dica JJI =·rxf:~ unde F este forta r_ezultan~a, i~r
Jf momèntul rezultantei faia de ~olul O. Prin urmar~, suma vectoriala a momeritelor
foryelor cohcurente in· raport eu un pol este egala. eu momentul rezultantei acestor·
.forte, irr ra,port eu âcela~i poL Aceasta este- teorema lui Varignon.
b) Aoest subiect a fost tratat la XI.4°.b. ,

525 ·

•. f

~- :- -. ~ - 1
 - - - -. -- . - . --~- ..
..-L.' - - :_ ........ ~. ~ -.....- -:: - .- -

c) Flu~ùi' magnetic -t>. al induciiei magnetice~ printr-o supraîata oarécare S

se -define~te ca produsul dintre marimea induc\iei tna~etièe, aria suprafeîei S
§i cosinusul ·unghiului dintre vectorul inductiei magnetice §Ï normala la· suprafata,
. w·= BS cos oc.
Daca oc = 0, deci daca inductia cîmpu_Iui magnetic strabate o suprafata nor-
rna·Ja la direc\ia cimpului, atunci flu~ul printr-o astfel de sùprafat,ii este maxim,
4>ma:c = BS. Daca oc = ;. , de~i daca liniile de cimp ·sînt perpendiculare eu d~rectia
normalei la suprafa\a, atunci fluxul magnetic prin acea · suprafaia este -zero.
Unitatea de miisura· a fluxulu(magnetic în SI se nume~ie Weber §i are sim-
holul Wh. Un Wb este fluxul magnetic al unui chnp magnetie uniform, de indùctie
. -- egala eu 1T, printr-o suprafata de 1 in2, a~ezata normal pe direotia cimpuÎui
magnetic. .
2°. a) Prin definitie, momentul cinetio al unui punct material în raport _eu
un poI · este ·
➔ -> ➔
:L =r X mv;

unde ; este vectorul de JlOzitie al punctului material de masa m, iar m; este

impulsul punctului. material. Momentul .cin~tic se miisoara în J · s.
h) Acest subiect a fost tratat la III.4°.a-. ·
c) Acest subiect a fost tratat Ja V.4°.c.
2
3°. a) Ecuatiile spatiului §Î viteze~ sint:. l == ~ , v = at, iar relatia tui.
v2 Din relatia lui Galilei _se determina a =
'Ga1ilei V.:..... al,.
· ·
vB
~
25
=· 16 .m/s 2, iar din
2
ecua\ia spatiului se deduce t = f = 32 s.
-b)
. v·a
Forta de propulsie a avionului este
"'1 l

F = ma = 8 500 ~ :: ~ Ù 281 N.

c) Puterea. mèdie dezvoltata ·de avion_ la parcurgerea pistei este

'' .
V 50 1 328100
Pm =F•Vm =F • - =13 281° - - - - - =332025 W
. 2 2 ~
= 332,025 kW.
2
4°. Se aplica legea conservarii . energiei, mv
2
· . ·eiJ, de unde se deduce
.· . "\ /2Ü .
v = V ~ = 6-106 m/s.
La acela§i rezultat se ajung·e aplicînd yarianta cinematica.
, Forta elect1:'ica imprima· electronului o ~i§care· uniform acoelerata, deci
F ~ = qE ·= ma, de unde .se deduce acceleraiia mi§carii a = eE = .!!.. u . Ecuatiile
" · m. m d •
2 . . -
spatiului .§i vitezei sint d = ~;.
2
v = at, ·iar ·relatia lui Galilei v = V 2 ad, din

care se deduce .v= ~

.. V~
~-;;;;I '-' =,V/2 meU ~-6!10 m/s..
6

526
 .,, .. _
- .
~ -·.

b) ,TimpW de trecere ,~~nW~ d~ ià o placi la alta esW ..

t . .!!,_ = 1,02 •, 10-9 S. '-,,
a . '

·E
uc) Intensitatea ollllpului
=-·= .!.105 V/m.
' .
eleotrio. dintre
. placile condensatorului este
. ··.,,_ . ·
d 8 ~ ...._

LV. 1°. a) Acest subiect a fost tratat la XLVI. 2°.a.

J ·

i b) Acest subiect a fost tr~tat la <X~. 3°.a. · ..

c) Acest subiect a fost -tratat la XI. 3°._c.
2°. a) ln procesul ciocnirü perfeèt elastice .a doua particule se . conserva·
impulsul lJÏ energia. Considerind oiocnirea frontala, deci impulsurile initiàle au
aceea,i directie §Î anume directia .care une§te centrele particulelor, ecua~ia .
conservarii impulsului esté . "· .
➔ ➔ .. -+
, m1v1 + m2v2 = m1v;_ + m2v2,.
➔ ➔ '
tmde m1, m2 sînt masele particulelor, v1, v2 sînt vitezele particulelor inainte de
.
ciocnire ~i v~,
➔ ➔

v;
sînt vitezele particulelor dupa ciocnire.
Pentru ciocnirea perfect elastica, Jegea conservarii energiei este
! •
2 · 2 '2 ·•2
~
2
·+ ~
2
=~
2·
+ m2V2
2 .• '
1
unde marimile care intervin au se~ifica\iile prezentate mai sus.
b) Aèest subiect a fost tratat la I. 5~. a.
c) Aqest subiect a fost trafat ~a VIII. 3°. c.
3°. a) In mi~carea oscilatorie' armonica, expresia perioadei de oscila\ie este ·
· T = 21, V; , de unde rezultii ., =
în mi~carea oscilatorie armonica sînt: · ·
V~ =10 2 rad/s. Ecua\üle elong~tiei ti vitezei

x1 = A sin (CJlt1 + <p0),

v1 . CJl COS ( CJlt1 + <po).

Ridicînd la patrat cele doua expresii ~i adunînd membru eu membru,

se obtine

A =VxH l~r =6-10-2 m =6 cm.

b) Viteza este maxima la mo~entul. pentru care cos (CJlt cp 0) -:-1, deci--· +
= 6 ·m/s.
Vmax =·CJl _
o) Energia poten~iala in. momentul in oare distanta. ~aia de eohilihru este
· Xz = 2 om este ·
· ,,.J
E p=-2-=, 0·2
J.
. liA11 .
ca energia
v

Cum energia totalii este Eiot = = 1,8 J, . rezulta· oinetioa

2
in acel moment va fi egali eu E 0 = Etoi-- Ep =· 1,8 - 0~2 = 1,6 J •
-527 /

.... ·-:: .\
/

-
4°. a) Aplicînd legea ·lui Ohm (Fig. F.B.173) pentru circuitul .simplu,rezulta
F .
1 =---J- =0,25 A.
r + ll + R2
1 · .
b} foduc~ia cîmpului magnetic în interiorul bobinei va fi
B .:_ u. NI = 4 •1t• 10_7 • 10 3
• 0,25 = 10_3 T.
' l, . . · ,. 0,3Ht

Fig. F.R173

c) Inductania hobinei este_

L -:-: µ N S
2
= 4 .7r.f0_7 ; 6
10 ~25,10-
4
= 10_2 H.
l · . 0,3Ht
LVI. 1°. a) Acest suhiect a fost tratat la IX. 3°. b.
b) Acest subiect a fost tratat la VIII. 3°. h.
~) Acest subiect a fost tratat la XI. 4°. c..
· . 2~. a) Legea re!lexiei. Se considera o portiune a frontului de unda plana
A A', care se deplaseaza eu viteza v, pe direc\ia SI, catre suprafata P. de separare
dintre cele doua medii, pe care o atirige la. un moment t (fig. F.B.174). Iocepînd
din acest momênt, cind frontul de unda este J Ah pina 'in momentul t ll.t, de la +
. fieeare punct al frontului de unda care va atinge, succesiv, cite un punèt al supra- ~r
fe\ei P, pe por\i~nea 1 B, vor pleca unde elementare, care se· vor propaga in. mediul .-✓
din care au venit.. Suprafata tangenta !ronturilor de undu ale tuturor ac_estor unde. -·
p·
·..._

\
\
\
\
\
\N
\ .

Fig. _F.B._17(1

elementare_ tormeaza un front de unda, care la momentul t Ât este B 1B, front +

. ce _se deplaseaza pe directia IR. Se co_nstata ca 6.IA 1 B_ = t::JBB1, intrucît au
latura / B comunâ, iar catete!e A 1B = [!11 = v/l.t. ·
Prin urmare ~B1BI = ~A 11B, .unghiuri care sint· egale eu un~Iiiul r
· de reflexie, respectiv unghiul i de incidenta, ca µnghiuri eu Iaturile perpend1culare.
Prin. urmare, i = r, adica la reflexie, up.ghiul de reflexie este egal eu unghiul de
incidenta. "'- . . . .

528
·- - ,.-.- -

. . •. ·_
. \
' .. ' I

. '.. · · Legea relractiei·. ·Se considera o\por1,iune a frqntuJui de ·undii plan BB', care
se deplaseaza eu vit_eza Vi pe directia S'J,,. catre s·up1;afatii P, de sepal'atie din-tre ceJe
doua medii, pe care o atinge Ja ·momêntul t (fig. ·F.B.175) . .lncepind din acest
.moment, ~cind frontul de unda ·este 11Bh pîn'if-in ·momentuJ· t + Ât, unda 'Se
refracta, deci, au~cesiv, din toate puncte_le sîtuate\
între B ~i J, . se pro1rngil
.
in mediul

Fig. F.B.·175'

. al doilea unde elementare eu viteza v2 -1= 411 • Suprafa\a tangenta fronturilor de

unda ale tutmor aces.tor, unde -elementare foi~m~aza. frontul undei refractate, care,
Ja momentvJ t +. Ât este A.il• ·
.. ~

. B
Dm ·'6. _ se d~du~e ca sm . B BI Bi! Bil Vi •· ôt
· . RI = .Bl , · iar
. d'm A BA 11 ·se
1

d ed uce . B~l
sm ..4 lr..·11
= -jj1 - = . Vz.•
-_B1-.
F iicîn d' · raportu l acestor .smusur1,
.ll.t . . se obJine
1·
..-...
sin RiB~ = v1 • Dar· ~B1BJ = ~i (unghiul de incideniu} ~i :r:_BJ A 1 =~r (u!'}ghiul
. ~- V2 · - . -
sin BIA 1 _ . _ · _ : • · '

de refrac.tie). Prin. urmare · se obtine Jègea refrac\,iei, s~n 1. = vi =·n 21 • Raportul

;sm r Va ·,•

.. ~ = n 21 se nume§'te ind~cele__ de refrac\~e al mœiiului ·2 fa\ii de mediul ·1. Tinînd

" - .
s~a~a- de fàptul ca ·i1 =·v1 T . §Î ·i2 =v2T, acest · raport. se mai poate . SGrie
V1 Â1 ,
n21 ~ - = -.
"2 .Àa
h) Acest subiect a fost tratat la Il. 4°.- c.
c) Valoarea cfectiv-ii a Întensita_t.ü curentului alternativ a fost preze:ritata
Ja XLVI. 2°. c.
Definind valoarea efectiva · a .tcnsiunii ·alternative prin reiaiia U = 1 R, ,
rezulta U -= li~ = 0,707 Um• Instrumentelc de masurü ale •intensita• ii curentului
V2 · ' ·
§Î tensiunii alternative indica valori _efective ale. aceslo_ra.
3°. a) Corpul plute~te ·eind -marimea greùtüt,ji lui .este egalü eu ·marimea ,.
fortei arhimedice, _G =FA, d~ci SÎtpcg' _ S : p111g, de_ un<le Pc = P;n. = 6 800 kg/m3•
h} Se pune conditia ca greutatea corpului i;u fie egaJü.. eu suma qiarimHor 1

. _fortelor arhimédice, · G = F ..Am ll.Aa, deci .Sltpcg = Sxpmg

\mcie rezultu ~ .,
S(h - x)palJ de
.
+ · ·· -·
+ · ·:

X=hPc - Pa=4.10-2 6800.~ 1000 =·116. 10-2 =.184-io-2m. ·= 184c~.·

· Pm..:_ Pa · 13 _600 - 1 000 : 63 ., ·' · · · , ·
· ·, c} ~Îasa m 0 • a::apei. ~islocuitii -de corp· •in ·cazul ·de· Ja pun:ctuJ b) este
ma ··s(li - ·x)p 0 .. _.:_ h 2 (li--- ·x)_p 0 == 16-2,16-10~ ..:.._ 3'4,56 g.
3
·

- ·at -
•
: 529
 4°: a) Int~nsit.atea curentului din ci1·ouit este / . ~l'
. _ . . ,. . l -
El-!,
rÎ
= !2ft ~ .!.8. ~o,125
_ . .
A,
, . 1
iar Jaclerea de tensiunepe rezistor, UR =RI =23 • - =2,875 V.·
. . . 8
bf Energia' disipata· in rezisten~â R în t.imp de, 8 ore. va fi
1 . . -
W = Rl 2t = 23. _6~
- • 8 .-3
.
600
.
= 23-450
.
= 10 350 \Vs= 10,35 kJ.

c) Puterea disipata in rezistorul R e~te P . Rl2 = R (r.i .:a ll) 2 • Pentru a

determina valoarea lui R pentru care puterea disipatii in ea sa fie maxima, se pune
conditia c~ (Jerivato. intîi a puterii îfl' functie de R sa f_ie nulu,

dP _ ±[ RES ] _ F:'! (ri f Il) - 2RW =

dlr - dR (ri + R)2 - . h + Jl)3 O.
· Rezulta E 2(,·i +
R :- 2R) = 0, de und~ R = ri. Deci vatoarea -rezistentei
exterioare circuitului trebuie sa fie egala eu rezis~en\a interio_ara a sursei.
LVIl. 1°. · a) Acest subiect a· fost tratat la XXXII. 4°: b ..
b) Impedanta circuitului RLC paralel de curent alternativ 'a fost prezen-
tata la. XXXIII. ~~- c. • , . ·
Defazajul curent-tensiune pentru un· astfel de circuit se exprima asLfel:

tg q> = R (;Cd - CCù} ~

in :care q> este unghiul de defazaj între curent ~i .tensiune, R - rÎzisten~a,
C :.......capacit.atea. ~i L - inductanta circuitului, iar <,> - pulsat,ia tensiunii alter-
native care alimenteaza cirouitul.
. c) Pentru ca într-o spirit închisa sa nu apara curent elocti·ic cîmt" este depla-
sata. într-un cimp magne tic uniform,. trebuie ca spira sa .fie astfel deplasati\, incit:
sâ nu. apara un flux magnetic- variabil in timp. Cum <l> = B S cos« ~i B este·
uniform, rezulta cii deplasarea trebuie astfel facutiL incit sa nu varieze in timp
n~ci aria sup1·àfet,ei spirei, nici unghiul dintre normala la.spira ~i directia oimpului ·.
magnetic. · ._ · .
2°. a) Acest subiect a fost tratat la XXXV. 4°. c ~i IX. 4°. c. -
b) Acefit subiect a fost trat~t la XXVI.. 3°. a. .
c) Acest suhiect a fost tratat la Lill. 1°: h ..
3°•. a) ApHcînd legile lui Kirèhlioff (fig. F.B.25), se ob~ine sistemul de ecua\ii ~

·t·E1 +Ea=r111 +(rs +R)/2,

E,,_ +E3 =(ra +R)lz +r3f 3 , ..
11 +la. /,,_.. • .
Din primele doua ecuaW rezulta 1 1 =1 3, iar din ultima · ecuatie -/ 8 = 2/1•.
lnlocuind pe 1
·
2 = 211 in prima ecuatie, rezulta --Ji
-
= 13 6
• ·-- 0,Q.665 A:
203.-
deèi JÏ".
J, =0~0665 A. iar Ia·=2J 1 =0,133 A. ·
. b) UA!l . ril1 - Ei ·= 0,0665 - 9 = -s,9335·· V..,
c) Puterea·disipata tn rezjstorul _Reste PR = RI;.. = 100-; (0,133)!_:_ t,7689 W.,
,Puterea·totala furnizata _de baterii este P_ .E 111 + Ez1z +E313 = t;1955' W..

530·:
 .,
\ .

. °
4 . a) Viteza. patratica medie }' o]ecu]efor de gaz �
.
--p1
\,
- = .3RTi.
....
·_ .Aplicind
ecuatia terrnica de _stare pentru stare'a.. (1) se ol>1,ine p V = vRT de �nde 1,
.3p 1 v1 '- ; 3--· io--3 . sr. 1 5 1
RT 1 = - dem. V=i
p1 v1Fil• 111 = -- =
3 • 6 •.to , = . ru; m ·
10 = 8, 1375 • 1v--.
1
1
. ., , µ" 32 • 0,2 •·1.o-3 6,� . s2
h) 1n transformarea izocora .Lizoc ·= 0. ·Jn transformarea izohara Lizob =
=P2(V2 - V3 ) =3-105 ,(6•10-3 -3�10-3) = 3.105 .3.10-3 =9·10 2 =900 J.
c) T2 = T1 Pa= 7'1, prij) urmare ·randamentul oiclului Carnot
· h 2
llc = . - -, = :i - -
.1 T2 A Ti = O 5 sau\ .'1k = av_
- , ltl\'¾0•
T . ...nT1-
LVI.II. 1°. a) Asup1•a fiecarui halon (Fig. F.B.176) ac�ioneaza .forieJe de
rezistenia egnle, proportionale cu viteza, Fr. = Fr1 -=Fr ·=_kv §i fortele arhiµie­
dice egale, FA, - FA, =FA = m'g, unde m'g este . greutatea vol�mului de• aei,
dislocuit de un halon, deci FA = Vpg =13 N.

,;g
Fig. F.B.176
Aplicind legea a doua a Jui Newton la mitcarea ce1or doua baloane, se ob\in
ecualiile mi§o�rii,
m 1a = m1g -1cv - FA - r,
m2a ·= 1nJC - ku -· Ji'A + T.
. In vecinatatea Pamintu1ui,._Jt�·- Q JJi viteza .tind� catre o valoare- limita
v = t'Jim, deci
m1g - kvum ...;..'FA ..- T = 0,
·!l_lzC_·....:. .kvnm·- FA +.T-=0 .
Din a�este ecuaµi rezulta T ·mi - ffl1l �- g
'2 • ..
= 10 N.
b) Din aceleati ecuaiii de mai sus se poate determina kvum = mi 4 ma
2
A• ·c-F
Ap1ictnd legea a, doua a lui Newton mi,carii primului halon,- imediat dupli
ciocnire, se .obpne m1a' •=F"' - m1g- kvum, de unde se dete.rminii aooelerapa ·
a'= Vpg - g - mi +ma+ Vpg_ = -15 m/s2.
m1 2� mi ·
631

" L· c
 2°. a) In pozi�ia de eohilibru mg.= k •. dl0 , �e unde rezul�a �l0. '
_
;. ,ng = i5 o�-
( fig. F.B.177). · fit
Amplitudinea _A a oscilatiilor este A = y0 - d/0 ·. 5 cm.
,.

_.,.

A •I...
---El�---
Fig. F.ll.177

... h) Aplicind legea conservarii impulsufoi, rezulta m'v0 =·(m + m') v, de unde se .
m' · • .., •· • . kA,i · · lm. + m'�r, kA'3
· 1 = -,
deduce 'll= �---v 0-=0,s·m/s. Dw legea conscrvaru energ1e1, -+
m+m' 2 2 2
.se poate· caloula amplitudinea· A';

A ,="\V./A't + k(mm+v!m') = 11--om.

11

· Acela�i rezultat se ohtine daca se aplica vari3:nta cinomatica. Noua valoare

.-a pulsa!iei �i�cu.rii oscilatorii

. cste 6>' = ,.v�
. · k , iar ecua!ia elongaiiei ,i eou•
r,;-.

t·+cp).
:a\ia vitezei sint y =A'.sin(6>'t +<p) �i v =A 16>1 COS(6>1
. Dm aceste ecuatu se deduce ea:-·-+--·
. . •.
•
..,·' 11"
·
v3
12
- = 1, dm oare, pentru y
A'I'
.
A r
Cil ,4 ·
= A,. •se;
· determina
·' amplitudinea A'· "'/At·+
. - V v,..
ro'a
. 11 cm.
c) .Q- =-
kA,.,
= 60,5 · 10�3 J.
2
g�
4

3 ; a) Se �tie ea rruidamentul unei m��i term.ice � = t- 1 1 , unde Qi

°

-este caldura prim,ita, in caznl pl'.()blemei, In p1·ocesul izobar �i IQz[ calaura ced�ta;
tn cazul problemei� in. procesul�izotcrm. , · . .
Culdura Qrprimita de motor (fig. Jl.B.26) In proce&ul izobarQ1 �vCp(T�-T 1) =··
:= vCp T1 (e - 1) ,. iar caldura ccdata· de; motor· in procosuJ. izoterm va fi ·
Yi
�Qs l = •�RT1 In ·vs. Din· legea transformarilor izobare:. =:= 7�! ·= V,,, -se� deter-·
. .., . .. .> . T, �.Tt
mmR V2 = .e V1•Vi A'p110 · i nd .· ecua\.1a. 1 m. J 01sson, a transform1ir1f ad"1ab.at1ce,
. ·;
I·

T3VI-:- 1 = T3 v;- 1 = r;vi-1, de unde. rezulta.· eVJ� 1 = ·v1-1.: Inlocuind in: aceastiL
.relatie: pe. Va cu. eVi, ae. ob\in'e eY • v1-1· = VJ-1, �eci. eY =( �:r-1.
de. unde•. r.
prin logaritmare;· .se deter1J1ina In Vs·_= _:_L__. •-.�
· v, y-1

532
 \ .

Din re1atia Robert-Mayer, C";;-._ = Cv +�R ,i y ·= c.,, se determina Cp = Ry ;

. .
· ._ Cv . ·. _ r-·1
lnlocumd aceste rezultate in expresi�le··1ui Q1 �i IQ2 ! se ohtine
. Q 1 _- vRy -T1 (e' - 1)
. y-f '
�1 lQzi
.
= vR1\ · _Y_ �i randamentul motorului 1J = 1 - e_r-_ = O'42 = 423/co•
Y- t '. . . 1
_b) R�ndamentul ci_clului Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme
ale c1clulm, .
_
Tmox - Tmin T2 - T1
= . ----- e ...:·1 = O ,631·r = 6313/co•·
\
YI
·,Carnot -
Tmax Ta == -- e '
4° . a) Acest subiect a fost tratat la XLVl.1° .a.
h} Ecu_aiia C!apeyron-Mendeleev reprezinta dependenia dintre parametrii de
stare . 8J. unl!-1 g!z idea� a�l�t tntr-?. stare _de echilibru. Pentru a ohiine aceastii
ecuat1e ?Ons1deram doua st�1 de ech1Iibru (fig: F.B.178) ale unui gaz ideal de masa m
caracter1zate de parametrn: 1(p0, .Vo, T0)� §I 2(p, V, T). Se poate ajunge de l�
p

V _,
Fjg. F.B.178

starea 1 la starea: 2 printr-o suocesiune de doua transformari simple oarecare, de ·

ex:emplu o izobara de presiune p0, pina in starea intermediara..A (p 0, V.t1 , T) � o.
izoterma de temperatura T ptna in starea 2. Ecuatiile celor doua transformari sl11t 1
V,:
,;� = �i p0 VA = p V. Eliminind pe VA intre cele doua relaiii se ob�ine
o.
pY
T
= PoVo = const, daca m = const. Se ob\ine aceea�i relaiie tntre parametrii
T0
starii 1. ti ai starii 2, daca se ajunge de la starea 1 la 2 prin ·starea intermedia:ra
B(p, V n , T0), printr-o transfol'mare izoterma de temperatura T0 l}i apoi o trans- ·
formare. izobara · de presiune' p. Ecua�iile acestol' : doua transformari slnt
p 0 VO = p VB ti ;: · � ti, eliminindu-1 pe VB intre aceste ecuatif se ohtine rela\ia
pV
T
= PoTVo = const, dacii.· m = co.p,st�
Pentru un mol de gaz ideal care sufera o transformare oarecare din. starea
1, stare: 1n ca�e· g�zul se afla. in. oonditii normale de presiurie � temperatura:
(p·0 =1 atm, T0 =-273,15 K, V1,1., = 22,42 · 10-3 m3/mol), in starea 2 caracterizata
Yr.u T, rela\ia· de mai sus devin�- pV"' = Po 11-o • Membrul drept
V
prin parametrii.p,
· , T To
al acest�i. rela�iit care nu depinde de natura gazulu.i, este o constanta, se noteaza
•� �- tji" ·se n��Jt_e con�tante. univers�a a gazel�r. Tintnd seama ·cJ 1 atm =,
_ N/m1 fl inlocumd pe Po, V"° fl T_0 se ohl�ne R = 8,3143 · 103 J /kmol • K.. _
1 f 325
.
� .
' '
.

.533
, . Utilizind pe ·R: relapa devine p V11 =·RT,·- care este ecua_tia Clapeyron-Mendeleev
pentru un �ol de gaz ;ideal.
.;.Pentru o masa m· de gaz ideal, de masa molarii µ, numarul de mo1i va fi
v = � t iar rela}ia _devine pV = vRT, care este ecuatia Clapeyron-�1endeleev
µ . ·- . . .
pentru _o masa ,n de gaz, sau ecuatia termica de stare a gazului ideal.
c) La definirea modelului gazului · ideal, for\ele intermoleculare se negli­
jeazii ti se considera ea moleculele se mifca liher. Prin urmare, energia potentiala
datorata-�tera9µunilor dintre molecule se po9:te. neg1i!a. Contri�l}tia mi,cal'ilor
de translat,ie dezordonate a moleculelor la energia mterna a gazulm ideal · se poate
evalua pornind. de la expresia energiei cinetice. medii a: ·unei ·molecule din teori�
!
e4letico-molec�lara a gazefor;·e:1 = kT, unde k este consta.nta lui Boltzmann.
Dar lntr-o cantitate de v kilomoli de gaz exista vNA molecule (NA este numarul
lui ·Avogadro), prin urmare energia interna a gazului ideal este U = vNA •e, =
:;:: V .! kNA T=.! vRT. Rezulti deci ea energia interna a unui gaz ideal este :pro-
2 2
poriionala cu temperatura absolute. a ·gazului �i cu c.antitatea de gaz; energia ·interna
nu depinde nici · de presiun� ti 'iiici de volumul ocupat d� gaz.
. 6°. a) Unda sta\ionara este un fenomen particular de interferen\a a unde1or.
Unda staponara apare la sup.-apunerea a doua unde de - lungimi de unda egale; care
_ ee propaga ln �ensuri opuse. Unda stat-ionara ·prezinta, fa distan\e egale ·cu ; ,
locuri, numite noduri de oscila\ie, 1n care oscilatiile au amplitudinea zero; ,i ]Qcuri,
situate intre noduri ti numite ventre de oscilaVe, in care oscilaWle au ampJitu-
dinea max.ima.
Faza mitcm"ii oscilatorii armonice este constanta tntre doua noduri con�ecu­
tive ti are un salt egal cu · 11:, Ja treoerea P.rin �iecare no4.
b) Din familia de izocore (drepte care tree prin origine, in planul p, T) ret,i­
nem izocorele tangente la cerc, ce1elalte, care inte.rsecteaza ciclul, fiind. situate
intre acestea (fig. F.B.179). Ecuat,ia unei astfel ·de izocore este p . aT, unde a

T
·pig. F.B.t79

este panta -dreptei. Aplicina unui punct oarecare al ciclului ecuaµa termica de stare
pV =vR'f p inlocuind pres�uneap cu aTt rezulta V ="R. Prin urmare, volumul
a
este maxim 1n punotul . ciclului pentru care panta a a izocorei este minim�, vi
minim in punctul ciclului . pentru care panta a este maxima.. Rezulta ·. de,ci -�
Vi = Vmln §i V2 = Vma.x. . .

534

-
 I.

_cf La echi1ibru_ {fig. F.BJ .

f 80) pr.esiunea p in punctul A imedi_at .su� �enisc
este determinata -d� presinoei atmosfericii p 0 §i p1·esiunca P a datoratii
· fortei de ten-
·
siune superficiala t ·p =Po.- P a ·
Scriind eg�Jitatea presiunilor la ·nivcluJ punctului B, rez6ltii ·p0 p 0 +pgh-p 0,
de unde se obtine P a ·__ pglt. Pl'in urmare, p = Po - pglt.

------- -- - --------
-- --
... --
....,

..:.

Fig. F.B.180
....
LIX. l° . a) Asupra barei actioneaza (fig.· F.B.181) greutatea_ proprie G,
� � � �
forta de- frecare Fr §i forta clectromagnetica P = 1 (l � B). Marim_9a foriei electro-
magnetice F = Bll sin (l, .8) = Bll, in care J = ; este intensitatea curent1¥ui
indus - in oircuitul inchis, iar e este tensiunea electromotoare .de induc\i�,

R
Fig. F.B.181

e = Blv sin -+ B) = Blv sm . - ex -: Blv cos ex. Rezulta ·, =Bll =B_ • JJlv cos «•
l=
-+
· ·{v, 2 - · ) · � F
R
· ( it'
.... • F..1
= B'f'v. Rcos
l
« , de unde se- deduce B2
= ft' R
i·.,-·-·--
-V COS O!
.. Componentele
. ·
fortelor
•
G 11
pe directia paralela CU planul in'clinat �i pe O direc�ie perpendiculara pe acesta sint,
G n..:::G cos«, G, =G sin«, F11 · F cos(; � ex) =ii' sin«; F, =F sin (; - «) =
•

= F cos «. Mi i,ca,rea barei facindu-se cu viteza v cons tan ta, rezultanta fort,elor
➔

· pe d4"ectia de mi�care este nulii, G,-Fr-Fi =O. For�a de frecare Fr= µ(Gn+Fn)=­
= µ{G cos « + F sincx)'. Deci G sin« - µ(G cos ex + F sin ex) - F cos « = 0 f}i cum
·. F =· G{sin « .- tg q, cos rL) = G .t.g (ex -. <p )• prm
µ =·· ·tg cp, se ded uce f
. urmare, .
tg q.sm a.+ cos«
G f.g (IX - q>}R _ .50 • 1o-3 • 10 • tg (60 - f5) • 0,1 -1 di "' B-1 T
�- .. - -------------- - , a ea - •
,.....__a, _

� i;, cos°' 8
{10 • 1�) • 10 · COS 60 .

535
 b) Puterea calorica totala .de gajatii P = PR + P,; und e PR . este puterea
• eleotrica disipata 1n rezistprul R, iar Pr este put erea clislp.o.ta prin · frecare. ,

.!)
• •t-n, ... ,

2
. . (1 • 10· 10-11 • 10 .
2 = el {Blvcos «) 2 = . 2
PR = R/
, R . R 0,1
= 2,5 W,.

Pr =Frv _·µ(Gn +Fn)v = m�v tg <p(oos «+sin IX)=

- 50 · 10-3 • 10 · 10 · o, 7 3 (.!.
2, 7 3 .2.+ 2 J = 1 '825
V] w.
Prin urmare, P = 2,5 +1,825 = 4,325 W.
Ac eea§i valoare se obtine exprimind ·put ere a ea variatie a energiei poten\i-
ale in unitate a de timp, _.,
P=. -.
Wp · = mgk mgl sin a. =·mgv. sin
-· '- " ---'---- •
IX = 2,5 •·. v- ,_ 325 W•
3 . ".I,
t t

2°. a) In fig�ra F.�.182 se prezinta co'?-s�ruc\!a. imaginii disculu� solar _prin

le ntils.. Se constata ea d1ametrul d al ac este1 1magm1 se poate . expr1ma astfeJ:
!! =ftg� Ri7 cum unghiul. IX este · foarte mic, se poate· face· apro:'t'.ima\ia tg�2 -� :.!.2.
•
2 2.
a. . -r. . 2:r 1
cu IX expr1mat in- rad.iam.. D ec1. d· = 2f - =,IX= 1 ·- .- = 8, 72 • 10-3- m. _,., ..
,,,.

2 360 2

. I

Fig. F.B.182

. . . . .· cJ> cJ> . • ' � ,

IIummarile in cele dona s1tuatn, E =- =- r espect1v E =- prin •
_. S nD2' -ml.2

. i Q

urmare raportul lor -

E'
E
=-
D
d2
= 21·.
8

b) Di:Q conditia de ohiinere a aceleia§i iluminari, E" = E, rezu1ta

..!. = ..!. , de·c i z = d = 8,72 • 10-:-3 m.
n:r:' nd1

' 4 .. .
3°•. a) Energia de ·excitare E1;2 = eife neoesara trahzitiei e1ectronului orbi-
tal de pe nivelul fundamental, pe ntru care numarul cuant1c este e gal cu 1, ·pe
niv�l�l cu nuinar. cuantic egal cu 2, Vf. fi E1,2 = Rhc ( � � 2), in care · R este
= !
constanta lui Rydberg, !t constanta lui :I>lanck ti c, viteza lu:qiinii 1n vid. Fac1nd
=
�ub:ti�u�e.n 1, m .= 2, rezultil E1,2. = �� (� -, . : ) ·. . : Rhc. �a� · ener
j>--
de 1onizare a atomulm, care corespunde .e xc1tar11. de _pe mvelul fun•dam�j) ..

·536

.
I
,,
 nivelul ·c� numar. cuantic m, ==; oo, ·este E1on = Rite, prin urmare E1 •2 = : E_ion
. . Ei 1 111 = �a cli
• deci
si .. e = 13,6 eV.
b) Nnt.incl cu m 71 , mu masele protonului, respectiv atomu.J.ui de hidrogen
�i cu v p , ,_.�, 'l' II vitezele core�pun.zatoaro. sc scriu legiJe. conservarii · energiei, res-
. m v1 m v' 2 muv2 •
pechv a conservarn 1mpulsulm, � � = r2 P + � + E1,2, mp vp = mp vp + m·Hvn
. .., •• . ,

. . ' 1
�i, cum m p � mn .�1. t'p � vu, rezuIt"'u m ,,t,p � ,;i p • 2vP' §1. dec1. �P' = 2 'l'p • Prin
.
· ··
m . v2 • m v2
...!- .....E. ....!.! + E l,w
m i•2 m 1·2
t = -1: ., t de unde se deduce P0 P = c Up = 2E1•2•
1
urm·are.• 2-£_ 2 ..r.
ft 4 I � 6'

�1 so ob\ine Up = 2U0 =2 · 10,2 = 20,4 V.

4° . a) ·'l = JJ': , unde energta ,
.
• ut1·1 ii :wu este energ1a condensatorului, iar
n:
emwgia consumatii 1 I' c este energia cheltuita 'de sursa pentrl! incarcarea condensa­
torul ui; Wu =�QU �i W0 =QE. , D'upii inciircarea condensatorului U= E �i deci
2 '
1
-OE
:! • �SR.U "11=5QOl
., /(0•
(JE' 2

h) SP scriP. formula IcnWelor, penLru imaginea prin lentila, � - .!. = .!

x2 .x1 (l
�i -formula ogJinzilor pcntru imaginea in oglindii, .!, + J.- =.! §i; pentru imaginea
• C
q •
q �
1 +- .
fuialii,. - 1. +-::- =-. o·
. 1 1 . 1 -- 2
· m aceste t re1. reIa,n
t·· rezuIta.., - 1 = , d ec1. ·
x� .1'2 fl X1 X:.i fo fL
• focalii f
oglinda echivale11tii aro distanta = . fof, ·•
. r,- 2fo
c) ln modelul planetar al atomului o orbita circulara este stabila, daca este
ind.�plinita condit,ia ea forta centripota sa fie egala cu forta electrostatica,
nm'! "'2 . .1tm. sa I e. Se deduce d ec1.
- = -·-.. , uncI c m. este masa eI ectronu I m. 91. r, raza orb
r. 4r:co"'-
ca energia cinetica a electronului este E c in = _i:_. Cum energia potentiala
2 s�eg
R electronu)ui este E11ot = - _e _, se determina energia
· totala Ei= Ecin+Epot=
4m:w . .
1
= - -·--. " • Hezulti'i deci ea re,�lia dint.re energia totala ,i energia poten�iala
2

. f;-=:s:o r . ,
a eJeclronului inlr-un atom hidrogenoid dupii modelul lui ijohr este Epo t = 2£,.
· 5° . a} �ste prezentata in figura F.B.183.

�o
l
--· I
l .

c,
·•
I

_.;. ....i

Fig. P.B.·183

�37.
 b)_ Unghiu] de incid!!ltii Brewster este dat de legea: tg i B = n_, •. Notam CU ex
. . 1'1
unghiul clintre raza reflectata �i· raza refrac�ata (fig. F.B.184). Legea refraciiei
_se scrie: ·n1 sin in = n2 si.n r. Din figura se_ constata ea a. = 1t - fi.a + r), deci
sin a. _: sin(in + r) = sin in cos r + cos in sin r. _.,.

I
I·
I
I
Fig. F.B.1Si1

Se expriinii sin is §i cos in in func\ie_ de tg in §i deci de .E.! , se deduce sui-r

. n1 -
,i cos·r utilizind legea refrac�iei �i se exprima tot in func�ie d� n 2 §i n1 , astrel se
ajunge la relaiia sin a. i, de un<le rezuliu a =..:. ..
- �
c) Daca ar aparea un singur foLon, nu ar 'putea fi simultnn satisJacute 1egile
de consel'var.e a impulsului �i energiei. -
LX. 1° . a) lnaltimea h la· care se r1dic� Iichidul in tubul capila1•· este ..data
de legea lui Jurin, h = .2a , unde a este coeficientul de tensiune superficiala a
. rp g . .
lichidului, r este raza tubului capilar, p este densitatea lichidului '§i g, a-cceleratia
gravitat��nala. Din aceastii 1ege r•ezulta · derlsitatea lichidului,
2a
P =-= . 2 ·0,02t.5 _ - = SOO kg /m. 3
rg/1, 0, 25 • 10-3 • 9,80 · 2,5 • 10-2 -

·h
H

- --... - -- -----·-
----
-------.___
----,--
---- ·- - -.. -__--·"
----
_.,
--·-••"
------ ----­
-
. , -----
--·----
- - - - ·-
Yig. F.B.-185
__ h) Se pune conditia de egalitate a presiuni1or la ace1Mi nivel, la echilibrul
unui lichid. 1 Astfel Ja nivelpl lichidului din vasul mare (fig._ F.B.185), rezulta
.Po+ pglt -=-.p a =Po, unde p 0 este presiun�a ?atorata fortel01· de tensiune super­
ficiala. -Din relatie rezulUi ea o.ceas�a pres1une este P a = pglt. Punind acee

538
 condi�ie· a egalitatii presiunilor la nivelul H in tubul capilar, se . ob�ine
. p 0 +pg(h - H)-P a =Pm de unde rezulta A,+ pg/t - pgll - P a =Pu f:i deci
· Pu =·p 0-:- pgH = 10 5 - 800 · 9,8 · 10-2 :_ 99 921,6 N/mz.
. 2° . a) ·Pozitia initiala a spirei fiind paralela cu liniile cimpulu_i magn�tic
(fig. F.B.186), rezultn ea unghiuI IX dintre normala ; la �pira -�i Iiniile cimpul_ui
magnetic este egal cu -� . Cum fluxul <P = BS cos�, se deduqe ca. flux�1_l prin
Spira in pozi�ia initialii est.e nul.
. ·1jj .
� .. _____ -------0
8
Pig. F.B.186

b) Daca spira se 1·ote�te CU un unghi IX in jurul unui diameLru perpendicular

pe liniile d� cimp magnetic (fig. F.B.187 §i-fig. F.8.188). in spirn inchisa va aparea
un curent electric care va avea sensul indict1t in figuriJe respective. Sensul
curentului indus este dat de regula Jui Lenz: tensiunea.. electromotoare indusa ,i
curentul indus au un astfel de sens, incit fluxul magnetic produs de curentul
indus sa se opuna Yariati�i fh.ixului magn�tic inductor. ' ·.
Sensul inductiei magnetice in4use Bindus, estf:f <lat de regula burghiului-drept
�i anume, este acela�i cu sensul de inaintare al bur!{hiului drept cind acesta este
rotit in sens�l in care circula curentuLelectric indus prin spirii.

8int1us

,/
i'I
I
a
/, I
- ./ I
\..... 8indus -·�.. '--·- 0 I
Fig. F.B.t87 l•'ig. !i'.Il.1.88

c) La rotit·ea spirei cu urtghiul.cx = 60 ° , prinLr-o sectiuno a spirei in t.impul

At va trece-o sarcina electrica. q ·= illt = .!!... Al, undo e este .· tensiunea electro­
. R
motoare indusa, care� tn conforrriitate cu legea lui Faraday, este e
. , .
A<Il.
,
=- L\t
. Variatia fluxului A<P == <I>nnat - <l>initiah in care cI>in!Pat (fluxul pentru ex = 0)
• esLe nul,
, iar <I>r1na1. (cind ex = 60° ) va fi: <I>1 final = BS cos(�-- IX) = BS sin ex,
;= BS cos (; +a)=:,_; BS sin«,
2
pentru cazul 1 (fig. F.8.187), respecth· <ll2 11••
pentru cazul 2 (fig. F.B.188). Prin urmare, in ambele cazuri,
.
· (.00 • 1.0-.• • r. · Va
--- : At
. RS sin o: = 2• �o- = �
.. = V3. r.;. 10-a C.
. - . It 0,0ft

539
 3° . a) Se, formeaz� imagini reale, rasturnate, una mai mare' �i cealaltii:mai
· mica decit obiectul. Imaginile sint reale pentru ea lentila se afla intre obiect �i
imagine �i deci imaginile sint formate de 1•azele care \·in de )a obiect. Pentru a
detcrmina pozitiile lcntilei care dnu imagin,e clar,1 pe ocran se aplicii,' pe�1tru una
dintre ce1e douu poz.itii ale lentilei (fig. F.B.189), form�!� lentilelor, ; -- : = �
. , .
+
§i se iine �:-.�ma .i,� n \atia x2 (-x1) = d. Eliminh.d de exemplu pe XJ inlre ceie

A
• I
I £J
I·
I . {-x.J
d
Fig. F.B.189

+
·c1oua. rela\ii, se obtine ecua\ia de gradul al doilea, ·xf dx1 fd = 0. Rezo1vind +
ecua�ia Se ob�ine (x1h = -
d � �d2 - '11d �i = -d - �"2 - "-1d • lntrucit x
(x1)2 ( 1h
4.f
§i (x1)'2 sint dis�anie de la: obiect la Jentila, rezulta ea :_d + �" - d < O ·�i
2

4
.. -cl - �d - fd < 0. Intrucit' x2 + {-�1) = d, se obt,in cu u�urin�ii §i valorile
"J 0

corespunzatoare pentru cele doua distanie ·x2 de la-lentila la imagine, clisLante care
. .
. deCI. �a.. r·le pOZitwe, ($2) 1 =
treb Ule ;l
v
d + a-- - 4fd
> O §1. . (X2)2 = d ...:. a:! � > 0•
l.
v r.r,,
b) Pentru a se .obtine doua imagini reale §i distincte se pune con<lit,ia ea
A = d2 - 4fd > 0,. deci d > 4f. Pentru cazul d = 4{ se ohlin imagini rea1e �i egale,
deci cele doua imagini coincid.
c) Se cere raportul marimilor imaginilor � = l1J = I A'B' I .
I I,. l l·A"JJ* I
B
Din fiO'ura F.B�189 . rezultii'lA' 'I = (x )1 ti analog IA"n·t = lx:1) 2
2

o. · . AB {-:i·1h_ .' . ' AB {-x1)z

· (-xih (d + Vd - '1/d) 2 •
. tul. � = I A B" I = 1- xih
(x,}i
z
prin urmare rapor I A'il"I _ Pentl'U
11
(x2}2� (d _:_ V dZ- 4.fd)2
valorHe� d = 40 cm §if= 10 cm, imaginile coincid (V d2 - 4.fd = 0), deci raportul
..
•
1magm1 1or ..,(.l = ---
I A'B' I = 1
· IA'.b'I
4°•. a) Scriind 1egile electrolizei, m · KJt si I{=..!.. :!. , rezulta m =..!. A It =
. . . • Jl n .. -F ·,i

_ 1 • 108 • 1·3600 = 4,03 .. g . 4',03 · 10-� Kg.

96 ,oo 1 '
. b) Pentru determinarea numarulut de molecule se porne11te de la ccua\ia
termica de stare, scrisit sub forma p0 = nkT0, unde p0 ,i .To sint Jlresiunea �i tem-
peratura in condi�ii normale, n = N est� numiirul de· molecule din unitatea d�
V . �
volum, iar k = 1,38· 10-23 JJK este constanta lui B<iltzmann. . .

540 .
 Rezulta N
.
·poV = 1
. 101 32·5. rn-s .= 2,687 · 1019 molecule. Pentru
ia0 1,38054 · .10-23 • 273,15
determinarea masei voJumuJui de gaz. se p·qrne�te de Ja ex presia numiirului v de
N , · de tm de m µ -- = 2 · ----
N i, 687 • 10111� = 8 92 10-s kg. At·t
••
•-:1omo1·1, v = -
<KJ "' =-- � · ·
l-'- NA NA · . 6,0:l3 • 1026
· numorul de molecu1e, •c-H -§i masa volumului de gaz pot Ii determinate .�i' in alte
nwduri�
c) Din expresia-diferen\ei
· . de drum -pentru razele difract.at,e caf'e dau .maxim
· . . . . . .. n . . 2 • rioo • 1 n-
· 9 = 5 · 10 ·e m.
de ordmul k, l sin a. = k"A, rezulta l = -.- =
s,n ex 0,2
5°. Acest suhiect a fost t1·atat la XXV 11. :J0.h
· LXI. i 0• a) ·se 1·ozolvn circuitul (fig. F.B.27) �i se det.trmina ir�tensit.atea /
a tul'entului prin rezistenta X, in funct,ie de volorile acesteiA. In acest. Rcop se deter·­
mina rnai intli intcnsitatea lt1 a curentului cai·e slr.':ibate rezistcntele r �i R 1 , legate
in se1•ie, aplicind Jegea Jui Ohm,:
_....:.__ -�"---- � 3(20 + X} •
1 1 = +. . 10 + X
·. R R2X.
r + -
.
1
ll2 + X
Cunosclnd p� J1, se poate dete�mina tensiunea lJ Ja bornele reiistentei X,
··
U = E - (r+ r1)1 1 = '60X. · •
. 10+ X
Prin_ urma�e, intensita�ea J va fi
u _6_o_
.l = =
x rn+x
Pe- de ·a1Ui parie, cun'oscin'd put.er.ea P disipat.a pe rezistcn\a X,: intensitatea /
a curentului prin rezisten\a .X se poate expr·ima �i astfel·:
l.= ·p.= r.(rn + ..\�). .
u :u
Egalind:-expresiilc obtinute'in cele douli moduri pentru-intensitatea J .a curen­
tului pt;in rezistenta X �• 1·ezolvin<l ecua\ia de gradul 11 asUel fnrmat.,1 se obt,in
valorile ltti-X pentrn care pute1·ea disipata pe X. 1;ii fie de 80 \,\i ,i anume, X1 = �Q n
�i ..Y2 =5'fl.
�) J?uterea deivoltata 'tie sursa este P = �, unde R i · est� rezislent,a total.1
· · -- · · · lit - · ·
a circQitului.. Calculind R,,; cin_d X este inlocuit cu X 1 , respectiv R,,, cind ·· X
este 'inlocuit cu X2 , se constata ea R!, = 30 !l este mai maro decit R, 24 n, deci 2
.:_

..puterea P1 = lf:2 . 480 W. dezvoltatu de .sursa in . primul c�z, · este mai mica· tle�it
Rt,
w
puLerea P2 · _ _:_. _;_ 600 W dezvoltatij . de sm·sii in cazul .a) doilea.
Rl:, .
- 2° . a) Se ,tie ea energia interna -a unei mase·m de gaz ideal aflat Ja .tcmpera-
3
tura T este U = vRT. Variatia encrgiei inter·ne in p1·ocesul izolerm se tlatoreste
2 J � ' JI

nuniai vat·ia\iei numarului de .kilomoli de gaz care. ies din vas in timpul At. ln starea
initiala,
• e�e.rgia i1�terna a gazului este l =.i! '·µ
.. . . : \ 2
u
� R 7',. iar dupa timpul At, enerbria
-
• ., • • 3 m' . •
mterna devme U2 - - RT. Prm m·mare, variaiia energiei interne ll.V =
T

2 µ
. �, - 'U2-
: ..::.. --
;3 '6m ,j'n7,
l,' .
2 11

541
 · Intrucit temperatura T nu est.e etmoscuta, din ecuatia term.ica de stare.
pentru momentul .initial p V =� RT rezulta .! RT_ = .! p V, prin urmJtr� l!,:(f .:__
(J, . µ . m
- 3 .Q At .
-- -. p\V � 83 1 J;
2 m
,b) , Din ecuatia termica de stare, p V = m ·RT; -rezulUi
µ.
T == V.P_�
mR
= 296,2 I(.
. ..
3°. Scriind formula lentilelor subtiri, rospe�tiv a ogJ�nzilo� �nca,re · pentru-: •
stratul de, apa �i oglindii considerate separat, precum ·si pentru sistemul format in
conditiile date,· s e ob\ine: · · · ·· ·'
1 1 =(n-1) . -1 ' ,.,.. .., 1•· ·.· .. · .
--:- ( -:- -) =(n-1)-, intructt ··
R 1· ·=OQ �i R1· =-R,
Xa x1 R1 R: · . ll . ,
1 i . 2
-,+-;- =--,
R
;.X2 X1

�i, \inind seama de relatiile x; = -x;, x� = x2, x29 = -x;,

x18 _· x1, din formulele

x2s
1
de mai sus· rezulta .:.!_ + - - =2n(-
:r-1.a • R
l..),de unde ·se·deter�nina _!;
/
.
fa·
= -�
R
sau
R
fs =- 2n = -.0, f 5 m.
4°. a) Se. �tie ·ea· rezisten\a electrica a unui conduct·or· metalic snb forma de
fir este R = p � • Din cei trei fac�ri, rezistivitatea p este cea care variaza eel mai
mult cu temperat:ura. J�eglijind depi varia\iile cu temperatura ale lungimii l �i­
seo\.iunii S, fata de varia}ia rezisUvita�ii,.rez�Iti R�-='p 1 �. Dar. ·
-
p 1 = Ptl> (1 + a:(t -t0)] = 2,8• 10 (1 + 4 • 10- (1_00 - 20)] = 3,�96 · 10-s n cm.
-a 3
Prin tirmare, r�zist.en\a firului de aluminiu la. temper.atura. de 10Q ��- .va · fi
. R, - 3,696 · 10-8 -1-= 3,696 •· 1()-2 n:
. j()-G

b) Lucrul meoanic ef ectuat in transformarea adiabaticii. es� L · vC11( T1 __:_ T2).

Pornind de la relaiia Robert-Mayer, CP =C., + R §i cunoscind coefioierit.ul adiabatic
y, se deduce
. ea
• C., · _.!!_. ApJicind ecua\ia •termica
. de stare, la
.:
silrile
•
initiala
• . si
y-1
II
•
f�11ala ale gazului · in tr�nsformarea �diabatica, se phiine T� � � p1 V1
_
�
.
"
·
T,. =-p 2 Va; prin urmare, L=-1-(P1V1 - PsVz).
1
vR y-1
Pentru determinarea presiunii p 2 in starea finala, s_e aplica ectia\ia Iui Poisson,
p1VI =p 2 f'I, de unde rezulta p�-- Pi(�;r :._p,: �..
2
·Inlpcuind 1n expresia lucrului' mecanic, se ohtine
L. . 1
=-- . (P1V1-P1--
. ·1 u
2 . .
Pt
-- 1
(
rs ) =-- y1--rs 1- TT). =·
2y
'Y - 1 Y 'Y
.., 10' (10 · 1(/8 - -1-. 20 • 10-e) = �(t � -1-) =0 608 I,/
542 1, ,. - t . . _2 1•• ·_ o, ,. .2"·' _ ·/
 .: -. .. . . . . -". - . . Ji: .
c) Se porne~te de la re1atia Jui Bouguer, J
.
= J0e-b-, in care J
.
--! §i, dupa
2
logaritmare, se obtm~ x = Jn/ = 1,506 cm.
6°.:--Fënomenul de interferen\a este observabil numai daca radia1füe care
interfera -au aceea§i frecvèn\a .~i sînt coerente. In ·practica, lasciculele coer_ente se ·
reaiizeaza prin divizarea, in doua sau mai multe partj, a fasoiculului emis de o .sursa -~
monocromatica.· Fasciculele pariiale sint coerente între el~, deoarece, provenind
de la. aceea§i sursa, eontin in mod identic. toate undele elementare emise de atoniü
sursei monocromatièe. Dispozitivele eu ajutorul carora se pot ob~ine fascicule
coer~nte se numesc dispozitiveinterfercntia~e, a~a cum sînt di~pozitivul lui Young,
J~a eu fe1.è plan-pai•alele §Ï. pana :opticii.
· Dispozitivul lui Young, eu ajuLorul caruia se obtin doua fascicule coerente
prin. divizarea frontului de unda, consta dintr-o sùrsa de lumina S, alcatuita ·din-
t1·-un filament drept, prevazut eu filtru optic, un paravan opac PO, doua fante.F1
si F 2, practicate in paravan, dreptunghiu1are, paralele între ele si paralele si eu fila- I

Înentul sursei 7i un ecran E (fig. F.H.190). Cele doua fante devin doua surse de
luminü coerenta, deoarece undele emise de ele proyin .de pe aceea~i suprafaia
de unda.

"

s·

Fig. F.B.190 Fig. F.B.191

. Se noteaza eu 2l distanta dintre sursele S 1 ~i S 2 , eu r1 si r 2 , distantele dintre

surse §i un punct oarecarc P de 11e ecran, eu n distanta ·dhÎtre planul surselor ~i
-ecl'an §Î eu x, distanta di'ntre planul de simetrie al sistemului ~i punctul P • .
(fig. F.B.191 ). ln punctul P eeu~t,iile celo~ doua. unde vor fi .
E 1 . = ·E-"O Slll
• -2n ( t - · -r1 ) §l
• E2 = E. o sm
• -21t ( t - -r ) ,
2

T ·c T c
jar e~uatia ~ndei rezu1tate din suprapunerea celor doua unde va ri
E · · 2n (t -· -r1) + sm
= E""l + .c.2 = E 0 [ sm-;;-
L,
. ~'
• 2n
-
'J
. C ,
1
ft - -r2 )] =
JC

· ..:....
- 2E c06 2n
0
____
r2 - r_,1._ _ -~. sm-
• 21t -- +-
r1 - r2 J.. (t
.. .
T 2c T~ . 2c
Amplitudinea undei rezultante va fi
A -_ 2E0 -cos--------
21t(r2 - r1} _ E1 n(r2 - r 1)
- 2 o cos---=,
. ~T l .

543

- -.... -
--·-:---
~
.' . - .:,_ ~: ~-
 . .

iar intensitatea ,luminoasa / in punctul P, Î , . 4m cos 2. nfrs - r.1l. fotensitatea Iumi-

,... . . ; . . ' .·. . .· . ·: ·>-,. ·, . . • . . .

noasa va fi maxima cînd diferenta

, de drum. r2 -:- r.1 = 2k ._À2 si . . . . éind
, minima : r2 -. rl =
_ -(2k + 1) ~-, und~ k este ✓~n n~mar !ntreg. Pen~~u -un m~diu t~ansp·arcmt de
in~lice de refract,i.~ n,· conditiile de mai sus s~ .scriu utilizîn~ti-se dr·timurile. optice ..
n(~z - r1) . 2/c: §Ïn(r2 - 71) . (2k+ 1) ~--· Prin suprap~ner~a èelo,r doua undo
coerente, pe ëcran ,~or apa_rea franje recti_linii_~ luminoasè (.maxime de interre·ren~a).
~i în"tunecoas.e (minime de înte~f e_renta). ·. : . · · . . . .. · .
Distanta dintre doùa maxime (sau doua minime) oonsecutive_ se ·nurne~te· inter-·:·
franja· fiÎ se
noteaza eu i.= X11+1 - x11., Pentru determinarea :expresiei interfranjei,
<lin figura F.B.191 ;se constata eu: . . . _ · · .· . . ..
rl · D2 + (x - 1)2 ~i ri === D 2 + (x + lf!, deci
ri'- d . (r2 - r1)(r2+ r1) = 4!Jl, prin. urmare
r2 - r1 ~ · r.:rl · '. Cum x <i D, se ·poate aprox:ima
r1 + r!
r 1 + r 2 ~ 2D. Notind cu xri valoarea. lui. x pentru eare intensitatea este
... " rezu 4 x1il
•. 1· ta" - l unelc. xri .= --·. P entru un ore1·m ce
1 mter
. f e-
maxima, - = 2k -ï. , ce kD>..
2D 2 ~

,
. ·k+·1
renta".1mec1·iat supcrior t , X1t+1 = - , d ec1.· r.. . X1i+t -
-2l-t}D>..
-lk+ = X1t = -,,o . Cunos-
2l · ·
cln<l u-se valoarea int.erfranjei, se· poate ·de termina lung1me~
.
lie u~da'
.
·À . ':!li •
D
Daca izvoarele coerente sîht punctualc sau filifornw, ~a in _cazul ·di_spozitivului
•lui Young, interferenta este nelocalizata (regiunea din spa~i~ î~ ·care are loc. inter-
f erenta: este mare). ·
_ Cu. ajutorul lamei eu fete plane ~i paralele ~i a ·penei optice, un: f~scir,ul de
lumina este d~vizat eu una sau mai mülte suprafet.e refJeèt~toare·, de pe care o-.parte
din lumina se· reflecta, iar alta parte se transmite; interferènta îri aceRt, caz~ numita
inter·feren~a localizata, se obtine. eu surse de· lumina pepuné:tuale, înt.inse. · ·
Pentru lama eu fete pJànt paralele (fig. F.B. 192)~. de. gros'ime ·.d .§i - indice.
de refractie n, diferenta; de ·drum optic dinLre ra7.ele 2 -~i- 3 ·caro .interfera este
8 n(AB+BCJ-(AD---:- ;} sau 3 _nL~, + G~J-,(ACsini"7 ~} de
. r.,.

,.

Fig. F.B.192.

· 54~
 \

1
! 1

Ji'ig. F.B.193

unde rezulta 8 = 2nd cos r + ~.,

2
Pent'ru
.
inciden~a norma:Ja, i = 0, rezulta m1. ~1

r =0 i::.i deci 'cos r

"I
= 1, adica
.
a_= 2dn+~.
2
. Pentru pana optica, de .indice de refraclie n ~i unghi a. intre fetele care deli- -
miteaza pana, razele coerente AC §Î BD interfera · in punctul Jlf (fig. F.B.193). '
Toa'te punctele de localizare a franjelor se vor a fla in tr-un plan P, care trece. prin· ·
virful O al penei. Pentru determinarea interfranjei i, la incidenta normala, dacii êlh
este o grosime oarecare a penei pentru care- s~. ob~ine un rnaxim de interferen~ii de
ordinul k (fig. F.B.1~4), atunci 2ndk+~ =
1 2
kÀ,
iar pentru un maxim de ordinui"
.
k+ 1, 2nd1t+ 1 +2:. = (k+ i)À. Rezuita _ai= d1,+ 1 - dk =~ si ·deci i = _,.__
·. ' .2 :!n . ' 2cxn

• f

.l

35 _ Culegere de probl~me pentru admiterea in in,vA\âmintul s~p_ertor

 \ ,

C. PROBLEME PltOPUSE

ENUNTURI
, ,
1. MECANIC.l
. l°. Un resort eu masa neglijabila §Ï constanta elastica k = 10 N · m-1 este
suspendat in pozitie verticala. Se cere: a) cu cît s~ alunge~te resortul cînd de capatul
· lui se aga ta o masa m === 0,1 kg care .se lasa libera; b) amplitudinea de oscilat,ie a
masei m ~i viteza ct1 ca.rè corpul trec_e prin pozitia de echilibru; c) ecuatia care
descrie oscilatia masei m considerînd momentul agatarii ca moment initial. Se va
considera g = 10 m · s-\ .
· 2°. Un corp eu :rnasa m 1 = 5 · 10-2 kg deplasîndu-se orizontal eu viteza
v = 20 m · s-1 ciocne~te elastic un corp cu masa m 2 = 0,8 kg suspendat de un fir eu
lungimea l ·= 1 m, aflat in repaus. Sa se calculeze: a) vitezele celor doua cofpuri
dupa ciocnire; b) tensiunea din fir în momentul imediat urmator ciocnirii;. c) unghiul
de devia~ie maxima a tcorpului fata de pozi\ia de echilibru. · Se va considera
g= 10 m· s.... 2• · · . . .
3°. Un corp eu masa M = 2,97 kg se afla in repaus pe un plan orizotnal ~i
este legat de un perete vertical· prin intermediul unui resort Iung, nedeformat, de
masa neglijabila §Ï constanta de elasticitate k = 10 N · m-1. Un proiectil de masa
m = 30 g.., ~i viteza. v = 200 m · _s-1 orientat pe direc\ia orizontal_a ~i. in sen~u~ _cor_p:
perete patrunde ~1 s-e opre~te mstantaneu m acest corp. Cons1derm:d neghJabda
actiunea fortelor elas tice ~i de frecare în procesul, de ciocnire, sa se calculeze: a) dis-
tanta maxima fata de pozitia initiala Ja care se deplase~za corpul §i. lungimea dru-
mului .total pareurs de acesta in cazul cînd coeficientul de frecare dintre· corp ~i
plan este µ = 0,2; h )" amplitudinea §i energia oscHa~iei ·sistemului in cazul ahsentei
frecarii .
. Se consideru acceleratia gravitat,ionala g = 10 m · :s- 2•
\
0 · (Concurs de admitere, &ept. 1982}

4°. Un om eu masa m = 70 kg aflat la marg1nea unei platforme eu inalt,imea

H = 10 m fat,a de sol, ridica o greutate.de 200 N eu ajutorul unui cablu trecut peste
un scripete fix. ~tiind ca, initial, greutatea se aflu_ la nivelul solului §Î c~ 1. in de
cablu are o masa de 0,5 kg, sa -se afle: a)"lucrul efectuat de 9m ÎI.l procesul de. ridi-
care a greutatii pina la nivelul platforrriei; b) greutatea maxima pe care o poate
ridica omul daca el t~age cablul orizontal la înàltimea h = 1 m, in ·dreptul centrului
sau de greutat,e, iar pasul sau este del = 1 m.
Se. va _Iua g = 10 m · s-2• . ·
5°. Un corp sferic eu raza r = 1 cm, . dintr-un mater.ial éu densitatea
Pc = 7 800 kg_· m-3 , se aflif pe f midul unui bazin eu apa, adîncimea apei fiind h = 2 m.
Daca bila este lansata eu viteza v0 = 8 m · s-1 sub un unghi cc = 60° f ata, de
fund,,,ul orizontal al bazinului, sâ se afle: a) dis tan ta de la punctul de Iansare, pînâ
la punctul in care corpul ajunge <lin nou pe fundul bazinului; b) energia potentialâ
a corpului fa\a de fundui bazinului la 0,3, s dupa lansare; c) înalt,imea maxima_ la
care ajunge corpul fat,a de fundul bazinului. · , ·
Se neglijeaza freco.rea între corp f apa. Se cunoa~te densitatea apei
p0 = 103 kg·· m-3 ~i se va lua g = 10 m • s- 2•

546

I
 6°. Un- proiectH eu masa m = 2 kg, afJ~t in repaus la inalt,imea Tt= 100 m,
~xplodeaza desfacîndu-se in doua fragmente ale caror mase sînt m 1 §i m 2• ln urma
exploziei, cele doua fragmente_ capata vitezele Vo1 = 30 m/s ~i respectiv v02 = 40-m/s,
ambele· orientate orizontal. Neglijînd masa explozibilulu~, sa se afle: a) energia dega-
jata in explozie; b) distanta dintre cele doua fragmente în momentul clnd vitezele ·
lor sint orientate în direct~ reciproc perpendiculare; c) inültimea la care se afla
.-corpurile in 'acest moment. ·' ·
Se considera g .:._ 10 m /s 2• . · \ ·
7°. Doua corpuri de dimensiuni mici avind masele m1 ~i m2 se afla -pe un plan
inclinat de unghi ex. Cele doua corpuri sînt în contact unul eu celalalt, corpul de
masâ m1 aflindu-se mai jos. No Und eu µ 1 ~i µ2 .-coeficientii de frecare ai corpuriloi;-
m1 ~i, respectiv, m 2 eu planul, §Ï §tiind ca µ1 > µ~, sa se afle: a) forta.pe care COI'.pul
-de m~sa m2 o exercitâ asupra corpului de masa m 1 in timpul coboriFii pe plan;
b) valo.aréa minima a unghiului ex pentru care~corpurile coboara. pe planul înclinat;
c) ce viteza au corpurile la baza planului, çlaca ele .pornesc din repaus de la inaiii-
mea h. ,·
8°. Un corp de masa.m = 2 · 10-3 kg efect1.1eaza o mi~care oscilatorie armo-
Rica .. La un moment dat, t1, elongatia este Y1 - 0,1 m, viteza V1 = v1.
-10-1 m \ s-1,
iar acc~Ieraiia a · 0,9 m · s- 2 • ~tiind _ca la momentul ini~ial t = 0, y == A ~ 3 , ·
1
se cere: a) ecuatia mi§carii oscilatorii armonice; b) viteza maxi.ll}a a corpului, accele-
raiia maxima §i forta ,maxima care ·aciio_neaza asu,pra corpului; c)' elongatia y 2 ·
peniru care energia cineticâ a corpului este_ egala eu en~rgia potentiala.a sa; d) mo-
rnentele' in care energia poten\iala este maxima §Ï energia cinetica este maxima;
e) ~a se scrie ecuatia oscilatiei · rezultant~, intr-un punct în spatfü, unde oscilatia
consider.ata se compune eu o o~~ilatie paralela avm.d ecuatia 'r

·y2(t) = ! •10-1
· 3 .·
sin {3t
·
+·~) m.
2 '
-, .
'
9°. Pe -y.n plan o.rizontal se afla .un plan înclinat de masa M §Î de . unghi oc,
pestj care se !~eaz~ un ,corp d~ masa ,n (fi~. }z.C.1~. _Coeficien~ul de fr~care dintre.
corpul de masa m §I planu] mcl_mat este µm, 1ar coef1mentul de frecare dmtre planul
înclinat ~i plaJ.11ul orizontal\este µllf~ Se cer: a) aèceleraiiile am ~i aM ale çelor doua
corpuri; b) forta eu care apasa corpul de masa m asupra planului înclinat; o) forta
. eu care apasa planuJ înclinat asupra planului orjzontal; d) sa se pa.rticularizeze rezul-
tate]e ~o la a), b) §Î c) pentru µM = O.

. 1
~Fig. F.C.1 Fig. F.c.2·

10°. Dint:r-un vas eu apa; al carui nivel esLe mentinut conspant la înaltimea h,
,curge apa prin doua orificii dispuse pe· aqeea~i generatoare la d1stanta d unul f ata
de celiilalt (fig. F.C.2). Se èere sa se calctileze: a} distan\a fata de- suprafata apei a,
cel9r doua orificii, daca ëele .doua jeturi de apa c'ad in acela~i punct din planul ori--
zontal care cuprinde baza vasului eu apa; h) debitele de volum Q1 §Î Q2 corespunza-

,• 547
 , \· -

toare celor_ doua orificii, sectiunile _deschiderilor acestora fiind S 1 §Ï, respectiv, S 2 :
· c) debitu~ de volum, Q, necesar pantru a m_entine constant nivelul · apei în ·vas;
d) fort,ele F 1 §Ï F 2 care trebuie exercitate asupra unor dopuri pentru a_opri.curgerea
_ lichidµlui din rezervor, acesta fi~nd umpJut pbia la înaltimea h. ·
.11°. 0 racheta spatiala se rote§te in jurul Pamîntului pe o m·bita circularii eu
perioada T 0 = 88,8 min. Prin utilizarea dispozitivelor de manevril -ale rachetei, -
traiectoria acesteia este modificata intr-o noua orbita cir,culara, caracterizata prin
perioacla T 1 = 89,6 min: Sa se determine: a) cît de mult a schimbat aceasta cornct.ie
a orbit-Oi, inaltimeà rachetei deasupra ~uprafetei Pamîntului~ b) de ctte or·i s-a
schimbat viteza rachetei. . -·
Se dan: accelerati~ gravita\ionala là suprJ.fata Parnîntlllui g = 9,80 m/s 2,
raza Pumîntului R = 6 370 km.
(Prima Balcaniada de Fizica, Plovdiv, R.P. Blilgar·ia, -mai 1986)
12°. Doua corpuri de mase m 1 = 2 kg ~i m 2 = 1 kg, 'legate printr-un fir inexten-
sibil Jung trecùt peste un scripete fix avind mornentul de inertie 1 = 10-2 kg• m 2
~i raza R = 0,'1 m, se gasesc initial în repaus, la aceea§Î înalt,ime h = 1 m deasupra
solului. Sa so determine: a) dura ta dupa car~ corpul d~ masa m 1 atinge solul. ~i
viteza sa, -in cazul in care firul aluneca farµ frecare pe suprafat,a scripet1:lui (blocat.);
b) viteza cu care- acela~i corp atinge solul în cazul în care deplasarea firului antre-
neaza scripetele (fara ca firul sa alunece pe suprafat,a ace_stuia); c) acceleratia unghiu-
lara imprimata sèripetelui in_ cazul precedent., · · .__. ·
Se va- lua accelera"t,ia gravitationa]a· g _9,8 m/s 2 • ·

(Concursül de admitere în faculta\i de profil electric, component,i· ai Ioturilor

olimpice de matematica, fizicu §Î chimie, iunie 1984)
· 13°._ Se considera o· sfera S de raza R, avînd un canal ingust în lungul unui
<liamelru al sau (v. fig. F.C.3). Definind fluxul intensitatii cîmpului gravitat,ional,
r~ printr-un eJement de suprafat,u avind aria ~A ~i. vectorul ur:ii.tar al normalei la

Fig. 1''.C.3

suprafa1,iî 1n p1•in relatfa ~(I> = r· inllA, sa se determine: a) fluxul in.te~s_itatii

cîrnpului gravitational produs de o masu punctif'orma m prin suprafa~a _unei sfere_.s
de raza r, concentrica eu S, în cazul î11 care corpul de m~sa m este int.erior, respectiv
exterior sferei s, iar sfera S esle goala; h) dependent,a fortei de atraet.ie univeri-;alil
· (,,greutatii") care àctioneaza asupra corpului de masâ ,n, de distanta r pîna Ja centml
-0 al sferei S, în -cazul în care in aceasta sfera ar fi distribuita uniform substant.a cù
densitatea p _ 6 000 kg· m- 3,; c) perioada oscilat,iilor efectuate de corpul de _·masa
m în interiorul canalului considerat.
Se da constanta atrac\iei universH!e /( = 6,67 • 10-11 N • _m 2 • kg- 2•
14~. Un vas cilindric de înal\,ime /,.~ = 0,8 m ~i s~ct,iune S = 8 · rn- 2 m 2 este
plin eu un Jichid, care. se fJoate scurge d;n vas - printr-uri orificiu de sec~iune-
s = '10-'.i m 2 , aflat ·1a haza vasului.

548
 _ a) Sa se stabileasca expresiile vitezelor v~ de c9borîre a apei din vas, respectiv
v2 de ie~ire a 'lichidului prin orificiu. . • ·
1 h) Sa se calèuleze timpul dupa care se. scurge prin orificiu întreaga cantitate
de lichid din vas. · · ·
c) Ce cantitate ·de· Jichid s-ar sc1~rge in acest timp daca n_ive~ul Iichidului di~
vas s-ar meniine constant. . ·
. Se cunoa~)'e g = 9,8 m /s 2•
lo 0
• Do.ua cor puri de mase m 1 = 0,2 kg §Ï m 2 · = 0,8 kg sînt separate printr-?

distan\a r = 0,25 m. . . ·
a) Sa se gaseasca punctul de pe direct,ia mnselor in care il)tensitatea cîmpului
gravitational se anuleaza. · · .
h) Sa se calculeze intensitatea cimpului ·gravitational datoritii acestor mase
intr-un punct situat la distanta r 1 = 0,20 ·m fata de m 1 ~i r2 = 0,15 m fata de m 2 •
'· · c) Presupunind ca corpul m 1 este lansat int:r-un tunel imaginar care strabate
Piimintul priµ centrul acestuia ~i ~tiind ca forta gravitationala asupra punctulu~ ma-
terial af]a~ la ~istan\a r < R 0 de centrul Pa~intului are expresiaF(r) -·-:-kr,.und~
k -:- ft1':mil1. P, R 0 fiind raza- Pamintului, iàr p densit~tea acestuia, sa se calculeze
3 .
perioada mi~carii oscilatorii a corjrnlui m 1 in tunel. Se• cunosc: raz a Piimîntului
R 0 = 6,3 · 1.06 m, acceleratia gravitatiofl:alii la ;Suprnfat,u Pamîntului, g 0 = 9,8 m/s 2 ,.
2
constanta atractiei universale 1( = 6,670 • 10-11 N · m •
• . . kg-2.
I 16°. Un corp cilindric plute~to pe suprafata_ mercurului din.tr-un vas, de forma
cubicu §Î de latura l :- 0~2 m, asLfel încît o treime <lin volumul corpului este scu-
fundata. Se toarna apa peste corp astfel încît corpul sa fie acoperit la limita eu apiL
a) Sa se càlculeze densitatea- corpului §Î_fractiunea din volumul acestuia scu-
fundata in mercur dupa turnarea apei: • - ·
.. h) Daca se sc·o·ate corpul cilindric ~i vasul se umple numai eu apa, sa se afle
fotia rezultanta F exercit_ata <le lichid asu.pra· peretelui lateral al yasului cubic.
c) Sà se afle ina.Iiirnea /i 0 , in raport eu baza, unde se afla punctul de aplicati~ '
. al fortei rezultante. . .
-Se cunosc:. Papa = 1 000 kg/m 3 , PII15' = 13 600 kg/m3, g = 9,8 m/s 2•
. 17°. 0 bila de masa ,n 1 este frxatu la capatul unei baré l'igide de lungime
l= 0,4 m §i masa neglija~ilii ce poat~~ oscila în jurul unui ax orizontal care trece prin_
celâlalt capat al barei. Bara este deviata in pozit,ie orizontaJa fa\ii de pozitia de
echilibru ~i liisata Iibera, astfel încît, atunc_i cînd_revine_în pozitia de echilibru, cioc-
.ne~te elastic o alta bila de masa m 2 = 3m 1 aflata în repaus.
a) Sa se calculeze vitezele v1 ~i v2 ale hilelor dupa ciocnire.
h) Sa se determine- unghiul · de deviatie al })arei dupa ciocnire.
. __ c) $tiind ca bila de masa m. 2 ciocne~te frontal o a troia bila de mâsa
-m 3 = _2m 2 , aflata în repaus în ap'ropierea sa, sa se calculeze fractiunea l( din energia
· sa cinetica ced~ta hilei m 3 , daca ciocnirea _es_te mai întii perfèct elastica, iar apoi
perfect inelastica. ·
Se cunoa~te g = 9,8 m/s 2• ·

2. 1nz1èl MOLECULARA ~I · C.ALDURA. 'l'ERll'.!QDINA)lICA

'
18°. 0 cantitate · v· · 1. mol hidrogen str' ~fla într-un cilindru eu piston av1nd
lungimea l = 150 cm 9i ·sect,iunea S.·= 100 cm 2 • Gazul se comprimu prin deplasarea
uniforma · a pistonului eu viteza v = 1 cm· s-1• Cilindrul fiind in permanenta în·
contact eu un termostat eu temperatura 1' = 300 K, se cère: a) presiunea din cilin-
dru ihainLe de inceperea comprimarii; h) _pr;esiunea clin cilin<lru dupa 15 s de corn-
. ' . - ' 1 I

·. 549
 primare; c) lucrul mecanic efectuat in acest ti~p, in ipoteza ca trans formarea poate
fi considerata reversibila; d) gr~ficul de variatie a fort,ei care aotionèaza asupra
pistonului in functie de ·timp. . . • .
· Se cunoa~te: constanta gazelor ideale R ~ 8 310 J ·\{mol-~· K..!.1 §i valorile
ln 10 ·= 2,3026 ~i ln 3 = 1,0986. __
. 19°. Intr-un tub de sticla. eu lungimea L = 1 m inchis la ambele capete se
gasesc, de o parte ~ de alta a . unui piston eu lunginiea l = L /10 §Î . greutatèa.
G = 10 N, cantita\i egale de gaz, v = 0,01 mol, la aceea~i temperatura - T -· 300 K..
Tubul este a~ezat vertical. Sa se stabileasca: a) poiitia de echilibru a pistonului (se
ia ca :reper centrul sau); b) daca pistonul este indepiirtat ;de pozitia de echilibru, în
ce condi~ii oscilatia pistonului p'oate fi aproximatii ca oscila~ie armonica; c) peri:
oada oscilatiei in condi}iile de la punctul b). -
Se) neglijeaza frecarile §Ï se ia g = 10 m · ~-1•
20°. Un calorimetru, care impreuna eu accesoriile, are o capacitate calorica
C = 1 200 J • K-1, con\ine o_ masa m. 1 = 0,5 kg gheata sfarimata ·marunt cu ·tem-
peratura T1 -= 258 K. ln calorimetru cade de la înal~imea 7,, = 5 m un jet de apâ eu
debitul D = 2 · 10-3 kg· s-1 §Î temperatura T 2 = 323, K.. Sa se calculeze:. a) dupa
cît timp 1n calorimetru va exista numai ghea}a cu temperetura T = 273 K.; b) dupa
dt tim:Q_in calorimetru va exista n\lmaJ apii cu temperatura T =_273 K; c) energia
cinetica ·a apei cazute in calorimetru in acest timp.
Se cunosc: . cal dura specifica · a apéi Ca. - 4 180· .r. kg-1 • k-1, . a ghetii
c0 = 2 100 J • kg-1 • k-1 ~i caldur~ latenta de topjre a gheW À = 334 • 103 J • kg ~i
se considera g = 10 m ··s-2 • , ·,

21°. Pontru un anumit experiment este necésar ca, intr-un recipient cu volu-
mul V =.103 cm3, sa se afJe aer la presiunea Pr = 100 N ~ m- 2• Iniiial presiunea a~ru-
lui din recipient este presiunea atmosferica p 0 = 105 N • m-2• Evacuarea aerului se
face eu o pompa la temperatura T = 300 K. ~tiind ca seciiunea pistonului pompei
este S = 12,5 cm 2 ~i cursa pistonului este l =-20 cm, sa se afle: a) masa de aer <lin
vas în starea ini~iala; b) masa de aer evacuata din recipient în prima curba a pisto-
nului; c) numarul de curse efectuate de piston pentru evacuarea aerului-_diq reci-
pient. _ · . .
Se cunosc: masa. molara a aerului µ' = 28,9 kg· kmo1- , constanta universala
1
a ·gaze1or R = 8 310 J · kmq1-1 • K- 1, iar lg 5 = 0,69897 ~i lg 4 = 0,60206. -
22°. Se considera un gaz care sufera _doua transformad ciclice formate din
urmatoarele transformarii (1) izocora,. adiabata f$Ï izotei·mii; (2) izobara, adiabn.ta
~i izoter~a. a) ~tiind c~ in ambele cazuri procesul izoterm are loo la temperatnra,
minima atinsa in cursul ciclului respectiv ~i èa raportul dintre temperaturile
extrema atinse in ambele cicluri este acela~i, ~, sa se compare ·ran.damentele celor
doua cicluri. b) Sa se calculeze acelea~i randamente daca, in acelea~i conditii, pro-
cesul izoterm se dèsfa§oara la temperatura maxima atinsa in cursul fiecarui ciclu.
23°. Intr-o pompa ClJ piston, fura pierqeri de energie prin intermediul câldurii,
· se ~omprima 10 I de aer care se afla, ini~ial, la temperatnra de 20°C, comprimarea
facindu-se de la presiunea ·de o atmosfera la presiunea de cinci atmosfere. Compri-
marea se face. lent .§Î pierderile fiind neglijabile, se admite rP,versibilitatea transfor-
miiri,i. Sa se calculeze: · a) volumul :final al aerului, · V r; b) temperatura finala, T ,;
c) variatia energiei interne, Ur - Ui. · ,
C 7
Se cunoa§te y =-E. = -.
· . -Cv 5
24°. 0 sferp. de plastilina este aruncata eu viteza v0 = 15 m/s,. sub unghiul
- ex = 45° fa~a de •orizontala, spre un perete vertical aflat la dis tan ta, l = 8 m fat,a
de punctul de aruncare. Sfera se lipe§te de perete. Considerind câ lntreaga energie
cinetica: a sferei contribuie la incalzirea acesteia, sa se ·calculeze cre§terea tempera-
turii sferei. _.
. \

550
 Caldura specifica a plastilinei este C = 2,5 • 108 J • kg-1 • K-! ~ acceleratia
· gravita\ionala g = 9,81 m · s-2 _ .
1 25°. Un kilomol de oxigen ·efectueaza un ciclu Carnot în intervalul de tem-
peraturi dintre 27°C §i' 327°C. Se §tie ca raportul dintre presiunea maxima ~i pre-
siunea minima, atinse in decursul ·ciclului, este Pmax = 20. Se cere: a) randamentul
. , · Pmin · ,
ciclului; b) cantitatea de caldura Q1 primita în timpul ciclului~. c) cantitatea de . cal-
dura Q2 cedata sursei ·reci în timpul ciclului; d) lucrul mecanic L furnizat de gaz
în· decursul ciclului. ' -
Se cunosc: R = 8,314 J • mo1-1· §Î y = 1,_41. .
_ 26~. Un motor 'Otto · (Beau de Rochas) are ciclul de functionare dat în
· , figurà F.C.4. Lao compresie ;: = 4 pentru s~bstanta ·de l~cru, s-a mâsurat ocre~-
tere a presiunii pg = s: Se considera ca substanta de Iucru, CU ajutorul careia se.reali•·
Pl
·p
3

1
1
t
1
1
"1 - ... -¾--------- 1
1 1
0
V

Fig. F.C.4·

zeazü ciclul, un gaz ide al m.onoatomic. Se cere: a) sa se arate -ca in transformarile

1 ~ 2 ~i 3. ➔ 4 câldura molara a gazului este exprimata prin relatia C = C...,- ~ 2R,
unde R este cons tan ta universala a gazului ideaJ; h) sa se calculeze randameµtul
ciclului în functie de raportul de compres~e ~ = Vi ~ de· raportul de cre~tere a pre-
- · V2 _ .
siunii prin exp]ozie 1C = Ps , efectuindu-se calculele numerice pentru e: =4 §Î % =2;
· P2
c) sa se coinp'arc ran_damentul a~tfel oht,inut eu cel al unui ciclu Carnot, realizat
intre temperaturile extreme. · .
27°. Intr-un . cfündru eu piston de volum V1 = 1 m 3 , la temperaturà
T =303 l{. se afla un amestec, de azot ~i vapori saturanti de apa. Masa amestecului
este m 0 - 0,286 kg. Se cere: a) masa de vapori de apa care se va condensa, dada volu-
mul se mic§oreazii de k -=3 ori la temperatura constanti'i; h) presiuneap a ameste-
cului inainte de comprimare. ' .
Se cunosc: presiunea vaporilor saturanti de apa p 1 = 4,2 · 103 N · m-z, la
temperatura T = 303. K; masa molara pentru _apa µ 1 = 18 10-3 kg· mol-~ ~ 1
•

masa molara pentru azot -~ = 28 · 1q-3 kg· moJ- 1 , R = 8,314 J • mo1-1 • ·

· 28°. fotr-oïncinta de ot,el se g~se~te un aniestec tle hidrogen H 2 ~i oxigen 0 2
]a temperatura T 0 = 293 K. lncinta este rigida, presiunéa in interiorul sau crescînd
·- du p:1 arderea amestecului, ini\.iata de o scînteie elcctrica - .de k Qri. Se cere:
a) sa 'Se .determine dependenta· çre~terii presiunü, in m:ma ar-derii, de compo_zitia

55l\
 Q

,.-'\

amestecului inaintea arderii; h) sa se calculeze k 1 in cazul çînd masa hidrogenului din

amestec reprezinta 0,5 % din masa o.xigenului.
Gazele vor fi consideratè drept ideale. Se vor neglija dependen\ele de tempe-
ratura ale caldurilor molare, precum'*i proc~sele de disociere. Se §tie ca,~prin arderea
unui mol de hidrogen se degaja caldura q = 485 kJ /mol. Se va considera eu in
cursul arderii izoçore caldurile molare ale hidrogenului ~i oxigenului sînt egale eu
5 7
• R, iar caldura.molara a vaporilor de apa rezultaii.cu R, unde R = 8,314 J
2 2 mol·~
este constanta universala a gazelor. . . 1
•

(Prima Balcania'.da de Fizica, Plovdiv.....;. R.P. Bulgari,a, mai 1986)

29°. Un motor termic parcurge un ciclu Brayton, format dintr-o 'destindere
izqbara la presiunea p 1, o dBstindere izotermü la temperatura T1 , o_ comprimare izo-
bara la presiunea p 2 { < p 1 } §Î o comprimare adiabatica, in cursul' careia tempera-
tura gazului perfect utiliz~t ca agent de lucru variaz4 de la T 2 , la T 3 • Sa se deter-
mine:. a) randamentul :tnotorului termic; b) temperatura sursei reci a motorului
termic care - luc:rind dupa un ciclu Carnot avind aceea§i destindere izoterma ca ~i
motorul Brayton - ar efectua acela§Î lucru mecanic ca §Î acesta, în fiecare ciclu
pareurs; c) raportul dintre caldura.preluata de la sursa rece §i lucrul mecanic efectuab
asupra gazului, in fiecare ciclu, de compresorul ma~inii frigorifice (eficienta, ma~inii
frigorifice eu compresor}; in cazul in care ma§ina frigorifica functioneaza dupa un
ciclu Brayton, pareurs in sensu! fovers (acelor de éeasornic)~
. . (?Iimpiada de fizica, clasa X-a, etapa judeteana, 1984)
30°. Un kilomol de heliu parcurge o ~ransformare ciclica reversibila,' a· carei
reprezentare ln diagrama U, s (unde U èste energia intern~, iar s - 2,31/i(lg p ~
.,..
+: lg V}, eu U1 = 4 MJ) are forma unui poligon.~nch~;ale c~ruilaturi (în numiiJ,
par, oarecare) satisface cerintele: (1) sint paralele eu axele U, respectiv s
(v. fig. F.C.5), (2) nu. depa§eSc patratul delimitat de valorile s 2 -:31.MJ, s1 =33 MJ,
U2 = 2 MJ ~i U 1• Se cere: a) sa se stahileasdi tipul transformarilor elem~tare din
care este compus ciclul considerat; b) ·conditia suplimentaru pe care trebuie sii o

u
..
1
1 1

:o:
1
1
1
1
Uz ------1------ ~.
· 1 1
1 1
0 -----------
S2 S1 S
/ Fig. :F;Ç,5

t~deplinensca cfolul pentru ca gazul su primenscn o calrlura ~~xima posihila Q1 ~i

valoarea acestei calduri; c) sa se demonstreze care este ciclul câruia i..:ar. corespunde
cea mai mare valoare a randamentului motorului termic; d) sa se· determine randa-
mentul rnotorului termic care ar funciiona dupa un ciclu a carui reprezentare in
diagrama indicata ar ·avea forma cercului inscris in patra~ul considerat.
(Olimp1ad~ de fizica, s~lect,ia lotului naiional, B_istrita, 1985)
31°. Se considera pa.rametrul fizic S definit pentru gaze perfecte prin expre-
sia Sgp = v(Cv lnp +Cp In V). Se cere: a) sa se exprime caldura primita de g~z
intr-un proces izoterm, prin valorile initial~ ~i finalâ ale parametrului Sgp; b) sa

552

-·\
 +
·se calculeze va:riatia paramctrului _G = U p V - TS într-o t.ransformare de fazii,
s.
zata pentru orice subs-tan~a; c) sa se deducit expresia raportuiui !; ,
fiind parametrul de tipul Sgr,, definj~ prin rc1atia <ledus~ la punctül a)~ generali-
unde 11T
reprezinta varia}ia teinperaturiiJa· care se produce o anumit,l t,ransformare de f°'z~,
1. datorata variàtiei eu flp a presiuniïla care are loc transformarea de faza.
(Test în cadrul pregatirii componentilor Jotului olimpic de fizica, Timi§oara, '
- ',
1986)
. 32°. Un ansamblu de particule.browniene (fumf-de nrnsa mb =0~01 µg se
af1a în suspensie in ae.r. a) Sa se afle raportul dintre viteza meùio pntratica a parti-
culelor de fum ~i -viteza mcdie patratica a moleculelor de a()r. b) Admitînd ca densi-
tatea aerului dintr-o incinta este p = 0,100 kg/m3 §Î prè$Ïunea p = 100 kN im 2,
. sa se afle viteza medie pàtratica a moleculelor de aer. c) Cum <lepinde de presiune
~i de volu!1) ·viteza medic patratica a moleculelor de aer (gaz id<~o.J) _jntr-o transfor-
mare a<liabatic.a? d) La ce temperatura, energia cinetica medie a mo1ecule1or de
heliu din aer este suficienta pentru à putea învinge atr~ctia gravitationala te:restrâ
~i a parasi atm os fera!' . 1

Se cunQsc = masa mol~ra a aerului, M O = 29•k g/kmol, numiirul Jui Avogadro

, 6,02 · 1026 kmoi-·1, acceleratfa gravitaiionala g. = 9,8 m/s 2, raza Pâmîntului,
R 0 = 6,3 • 1.06 m, constanta gazelor ·perf~cte,. R· = 8,31 · 103 J /(kmo1 · K.). .
33°. La mijlocnl unui tµb subtire de sticla, închis la ambelo capete, avînd o.
hingfo1e l = 1 m, se afla-o coloana de mercur de lungime h = 20 cm. Cînd tubu1 este
a~ezat vertical, coloana de mercu~ _se dep]aseaza pe hmgimea ·6.l = 10 cm. Inilial
sisteilrnl se aflâ la tcmperatura T 1 . = 303 K. Dupa aducerca tubului Îfl pozi~ie verti-
calu, tubu1 se incalzeilte la t~mperatura T 2 = 353 K. a) Sn Sû calculeze presiunea
~in tub in pozitie orizon tala. b) -Sa se calèuleze raportul dintre vol umele de 'gaz din
cele doua incinte în care este separat tubul prin coloana de mercur, in pozi~ia verti-
cala a acestuia, înainte ~i dupa incalzire. Se neglijeaza dilatarea tubului de stic1à ~i .
a mercurului. Se cunosc: PHg = 13 600 kg/m 3 §Î g = 9,8 m/s 2• · .

S4°. Un ~ub subtire de sticla a$ezat vertical, avînd /0 = 20 cm la 0°C, este

plin eu un lichid. Prin racirea tubului, niveluJ · superior al lichidului scade cu'
~1=4· mm sub cel al tubu1ni. a). Sii se afle temperatura la care a fost racit sistemul.
b) $tiincl ca în tubul de sticlu 1a 0°, golit de lichid, se introducc o coloana de mercur ,
de lungime h 0 :--19,33 cm tot la 0°, sa se nffo ]a ce tcmperaturii trebuie încàlzit
sistemul, pentru ca distanta d.&ntre ,centrul de greutate al tubului ~i cel al mercurului
sa se re.duca la jumatate fat,a de cea init,ialà. ' ·
Se·c~osc; YHg = 1,82 · 10-4K~1, :OCstic; = 1,16 · 10-5 K-1 , Ylicbld = 9 -·10-4 K-1• .

3. ELECTRICITA'ffl .

35°. Circuitul <lin figura ~.C.6 este alime~tat de la o tensiune const~ta·.

U - 150 V, aplicatà int.J:e punciele A ~i B. Rezistent,ele au valoarea· R = 100-!l,
far bobina are aceeafji rezistenta ~i o inductanta.L . 4 H. ·s;1 se calculeze: a) i.Q.ten-
sitatèa curentiJor prin ran:iurile circuituJui in situat,iile ln care contactul K este tnchis
~i cînd este deschis; b) pot~nt.îalul punctului C in cele do'ua situa\ii; c) mo~ul tri
care vndaza potentialuJ punctului C imediat dupa deschiderea contactului K. Se
considera pa deschiderea confoctului este practic instantanee. . · ' ·
· 36°. Doua becuri, care funct,ioneazii normal 1a tensiunea de 110 V, au puterile
de 40 W ~i, respectiv 60 W. a) Sa se afle rezistentele filamente1or ~i int.Pnsitàtile
curentilor prin filamente in regim de alimentare normalâ. b) Daca cele doua becuri
se leaga in serie la o tensiune de ·220 V, sa se stabileasca valoarea rezistentei care

553' I;
trebuie legata in paralel eu unu1 ··diri hecur~ pentru ·a se asigura functionarea nor-
mala ahecurilor. c) Care esterandamentul curentului, µefinitcaraport dintre-p_uterea
consumata de becuri §Î puterea totala ahsor bita de la sursa, in cazul monta,jului de
la punctul ·h. .- · - .
37°. Un conden_~ator plan are distan\a dintr·e armaturi d = 1,5 cm. Cind-
între armatu:ri se afla aer, capâcitatea condensatorului este C :--100 pF. Placile
condensatorului sînt legate la o tensiune U = 500 V. Sa se afle: a) ce valoare are

l,R

A B

Fig. F.C.6

sarcina electrica de pe placile condensatorului dacii â.cestea ·se apropie la distanta

d1 =·1 cm in contact eu sursa; b) care este energia debitata de sursa tn cursul depla-
sàrii placii; C.) ce valoare are tensiunea dintre armaturi daca se întrerupe contactul
eu sursa ~i se introduce între armaturi, pe 1/2 din aria armaturilor, o plaoa de s_ticla
eu· grosimea d = 0,5 cm. / Se cunoa~te permitivitatea relativa a sticlei E:r:' ~ 2,8.
38°. Un bec CU rezistenta R1 = 120 n ~i O bobina CU inductanta L. ~i rezis~
tenta füi, necunoscute, sînt legate in serie la reteaua publica a carei tensiune efectiva
este de U = 220 V, iar frecv:enia v = 50 Hz. Masurîndu-se cu un voltmetru termic,
se,gase~te ca tensiunea la bornele'becului este U1 = 144 V, iar.tensiunea la bornele
bobinei es te U-2 = 80 V. Sa sê afle:
· a). rezistenta §Ï inductanta bobinei;
b) puterea activa .consumatii de la· retea ~i f actorul de putere; , -
c) ce capacitate trebuie sa aiha un condensator care, legat in serie in circuiti
face ca intensitatea ~urentului sa atinga o valoare maxima §Ï marimea .inteqsita}i,
.
maxime. · '
39°. 0 bobina mica este plasata tn intrefierul unui electromagnet, astfel lncît
axa bobinei ~i c..ea a polilor electromagnetului sa coïncida. Sectiunea dreapta a
bobinei este S = 3 rrim2, iar numarul de spire este N = 100: Cind bobina este rotita
eu 180°, galvanometrul balistic bran§at la bornele bobÎI?-eÎ lnregistreaza sarcina elec-
trica q· = 8 µC. Sa se determine intensitatea cimpului magnetic H din tntrefierul
electromagnetului, §tiind ca rezistenta hobinei, · a galvanometrului ~i a firelor. de
conexiune ·este R = 3.t n. .
Se §tie ca µ 0 = 41t · 10-1 H • m-1•
40°. 0 baterie de acumulàtoare care are tensiunea electromotoare E = 24 V
Ji rezistenta interna r === 0,5 n, alimenteaza un electrolizor_ (vas pentru elèctroliza)
de rezistenta R 1 = 2 n, în serieeu un rezistor avînd rezistenta R,,, = 3,.5 n. Poua
aparate de masura. identice (avînd .rezistenta R 0 = 9,8 n §Î prin care poat~trece
·un. curent electric de intensitate maxima J O = 0,1 A) sînt utilizate, unul pentru a .
.masura. intensitatea curentùlui prin circuit §Ï celalalt pen:tru a masura tensiunea ·
electrica la bornele electrolizorului. Se cere: a) rèzistenta §Ulltului utilizat pentru
aparatul folosit\ ca ampermetru, daca dorim sa se masoare in circuit un curent
electric de intensitate maxima J max = 5 A; h) rezistenta aditionala utilizata pentru
aparatul folosit ca-voltmetru, daca tensiunea de la.bornele rezistentei R 1 (Alectro-

554
 ~orului) este de ma~mum 30-V; c)· sa se faca schema circ'u;~ului intrÔducind -~i
rezistentele calculate la punètele (a) ~i (b} ~i sa se calculeze intensitatea curentului
electrïc prin circuit; d) bilaniuJ puterilor in cazul punctului (c}; e) sii se calculeze
cantitatea de argint .depusâ la catoduJ electrolizorului in timp de 2 h, ~tiind câ
ecbivalentul electrochimic este K· = 4,025 · 10-3 kg/A· h. . · ,
41°. Un circuit.. serie este format dintr-un condensator' de capacitate
C = 318 nF ~i µn so1enoid eu lungimea l = 10 c_m,. aria sectiunii. transversale ·
S ~ 1 cm 2 . ~i format din N :__ 300 spire, avîpd un miez magne tic. La borneie circui;.
..tului se aplicii ·o tensiune ·a1t_ernativa, sinusoidala. Pentru frecventa v0 = 10 kHz;
interisitatea efectiv~ a curentului electric atinge o valoare maxima. cînd miezul.
· magnetic ocupa jumatate din volumul interior al solenoiduJui (din lungimea sa).
Daca miezul niagnetic. ocupa tot · volumul interior al solenoidului, intensitatea
curentului electric la frecveni.a v 0 este de, n = 5 ori mai mica decît· valoarea sa
maxima. Sa se calculeze: a) permeabilitateà. relativa a miezul ui magnetic; b) frec-
ventele pentru care puterea activa din circuit este egala eu jumâtate din 'valoarea
maxima a puterii active, cînd miezul magnet.ic ocupa jumatate <lin volum; c) fac-
torul de supratensiune al circuitului, cînd miezul ocupa jumatate-din volum. ,·
. Se .
·1,tie ca µ 0 = 4rr · 10- 7
H · nï1
•
.
,42°. 0 sursa avînd tensiunea. electromotoare E = 24 V §Ï re'zistenta interna
.

r = 0,5 0 este conectaU I~ doua ~ine paralele conductoare, .de rezistenia electrica
rieglijabila (fig. F.C.7), pe care. se poate deplasa, fara frecare, o bara de masâ
m1 =0,275 kg ~ide r·ezistenia R' 0,5 n. Distanta dintre·§ine este l=0,5 in~ De mij1o:-

'. Y
e~ a,
.i
E.r i
i IT1j. X

I• lz
1··

..Fig. F.C.? Fig. F.C.~

' \ .
cul barei este leg~t un fir care,. dupa ce este trecut peste un scripete S, sustine un
corp de masa m2 = 1,1 kg. Bara parcurge distanta l 1 = 1 m, dupa care pa.trunde
într-un cimp magnetic uniform de induc\ie Ë, vectorul inductie ·riind perpendiculàr
pe planul ~inelor, ünde parcurge distania l2 =-0,8 m. ~tiind ca mi~carea barei în
Pegiunea eu ctmp magnetic se face uniform,\sè cere: a) valoarea inductiei B a cîmpu-
Jui magnetic; b} timp~l de la, începutul mi§ca.rii pina cînd bara ies~ din ctmpul
ma~etic; c} hilantul puterilor .dezvolt~te in cadrul sistemului ~tudiat, in durata
\ mi§carii barei in cîmp magnetic.
Se considera g = 10 m · s-2•
43°. 0 tija electroizolanta ·de -masa neglijabila ~i lungi'me l = 0,2 m, avînd
fixate la capete puhcte materiale de aceea~i masa m §Ï sarcini electrice Q1 == 1 mC,
Q2 = -1 mC, se poate roti liber in jurril miJioc.ului sau 0, in planul orizontal xOy.
~tiind ca tija se gase§te înt_r-un ctmp electric unjform, a carui intensitateà .
E, 100 N este paralela eu axa Oy ~i are sensùl acestei axe, sa se deterinine: a) ino-
. C . . ·, .
mentul-' cuplului -de forte care ac-~ioneaza asupra tijei atunci cînd. aceasta formeaza.
unghiul 8 .= 30° eu directia cirnpului electric (fig. F.C.8); b) lucrul mecanic necesar

55.p
 ' . . .
pentru aducerea tijei din pozitia de echilibru stabil in cea indicata maïsus; c) masa
ni pentru care perioada micilor oscilatii ale tijei, in jurul poziiiei sale de ·échilibru
st_abil, este T = 1 s. ·.
(Olimpiada de fizica, faza jude~eana, cl~sa a X-a,. 1986 ).
44°. Se ~onsidera O balanta electrostatica CU brate egale (fig. F.C.9). $tiind ca
talerul T 1 ~i placa fixa l!, avînd fiecare aria A :--- 1 dm2, sint încarcate eu densitatile
supe.rficiale de sarcina electrica aT, = 10-0 .2_
m2,
si a P == - 10-o __g_ §i sint izolat·e
. ma ,
electri
·
c
de restul instalafüjî sa se determine: a) intensitatea cîmpului electric in interiorul
condensato:ului .pla~ format d~ Ttalerul _T 1 ~i p!aca P; b) mas9: corp~lui care trebuie
·a~ezat suphmentar pe talerul 1 2 pentru echi_hbrarea ba~ante1 1 <lac~ aceasta a fost
echilibrata initial in absenta sarcinilor electr1ce; c) tensmnea U0 dmtre talerul T 1
~i placn P, ah:i:rrni cind distant.a clintre acestea_ este_cle = 2 mm; d) caracterul echi-
librului mecanic rea1izat în cazul cind - Jn s1tuatia de la punctul precedent-:- se
racordeaza talerul T1 ~i' placa P la o sursii de tensiune constanta, egala cu Ue,
Perm~tivitatea aerului este ,a ~ 8,86 · 1~~ 12
: •

Fig. F.C.9, ~ig. F.C.10

45~. ln zona (Rayleigh) a cîmp.Ù.rilor electrice slahe, depenàenta permitivitaW

diferentialè e:dr pe ramura de repolarizarè a cic1ului histerezis al unui material fero-
el~ctric de intensitajile momentana E ~i maxima Ea ale c1mpu1ui electric aplicat
(fig. F._C.10) este:

lim ( tiD)
.6.E➔O 1. !iE : rcpoJ.
= (dD)
dE rcpol.
= e:dr(E, E0 ) = ei +RE+ R 0 E0 ,
und~ ~i (permitivitatea initialii), R ~i R 0 (parametrii Rayleigh) sînt constante fizice
spemf1ce materialului. $tiind ca acest material ocupa spatiul dintre armaturil~ cilin-
drice coaxiale, _de raze r{ t;1i r 0 ~i lungime L (re - ri~ r 1 ~ L), ale unui condensator~
sa se determine: p) ecuatiile ramurilor de re-, depolarizare, ale ciclului histerezis;
b) ecuatia curbei de prima polarizare ~i dependentele permitivitatilor totala
e: · D.
~i dif eren\iala e:d =
E . ·
dD
dE
,
pè curba _de prima polarizare, de intensitatea cîmpului ,
_ . · .
eJec tric; c) puterea disipata în unitatea de volum a feroelectricuiui; in condi\iile
unui cîmp, electric alternativ de amplitudine E 0 ~i. frecven\a f; d) rezistenta electrica
echi~·alenta pierderilor prin histerezis în feroelectric, _în condi\iile în care intre arma-
turile condensatorului cilihdric se aplica o tensiune de frecvenia f §Ï amplitudine U0•
- ·(Selec.\ia "lotului national d~ Fizica pen,tru Oliin_piada internationala de _la
Londra, 1986, Univ. Timi~oara)

556

I
 .· 46°. ?~ considera montajul <lin figura F.C.H, unde C1 =40 µF, iar L.=0,3 H..
$tifod. cil.la. momentu~ initi~l c?mut.atôrul 1( est~ trecut din poziti~ ~ (pentru care
pulsatm de rezonanta a c1rcmtulm era · CJ>0 . . = !JÜÜ rad/s) in poz1tia· -2, moment
în care potential~le armaturilor condensatoarelor C1 §Î C 2 legate d~ solenoid erau
u 10 = -1 V, u 2~ = 2 V; iar _fluxtil magnetic prin solenoid era <I>0 = 3 • 10-3 Wh,
s~ se determine: a) capacitatea· c~>ndens~torului C 2 ; b) daca ·exista un punct . ·\

al înfa~urarii solenoidului al ciirui potential electric sa ramîrnl constant în timp,.:(co-

mutatorul K fiind în pozitia 2); c) amplitudinea u 1 , max a, oscilatiilor poten}ialu-
1ui armaturii considerate a condensatorului C1 ; d) sistetnul rnecanic; ale c.1rui osci-
Ja_tii sa· fie dèscrise ~e ecuaW anaJoage eu cele ale c_ircuitului serie C1 LC 2 considerat
(fig. F.C.11). . . ·
R C l

c~~ A -----1
r
-;
1~

2
~ o----
6
Fig. F.C.11 Fig. F.C:12

/47°. Se consider~ circuitul oscilant din figura F.C.12.· $tiind ca generatarul

_G debiteaza un curent electric , si:r;msoidal le = 10 cos (2m,t - cp) de frecven~a v fi

care poate fi variata, çlal_' avînd aceea§i· amplitudine 10 pentru' toate frecventele,
sa se determine.(în functie de fi., r, C ~i L): a) relatia dintre amplitudiniJE~,,, i 0 ~i 1 80
. ale intensitatilor curentilor care trec priri. rezistorul r, respectiv prin .ramura serie
RLC, precum §Î defazajul cp 3 dintre oscilatiile acestor curenti, pentru o frecvent,a v
data à curentului debitat de. generator; b) relat,ia _dintre amplitudinjle i 0 ~i 10 ;:
precum ~i defazajul cp dintre oscilat,iile éurentilor i ~ile; c) dependenta de frecventa
- a amplitudinii · U0 a tensiunii Uù dintre ~ornele circuitului RLC mixt con-_
. si<lerat, precum §Î frecven~a v0 • la care amplitùdjnea acestei tensiuni atinge - in
/ conditiile unei valori invariabile a amplitudinii 10 - valoarê"a minima Umiri;
1
d) factorul de calitate pentru selectivitate al acestui circuit, definit prin expresia
Q =v 0 /(v 2 -v1 ), unde v1 §Ï v2 sînt ~recvent,ele Hentru care tensiunea U AR este egala eu
1/ 2 U~ 1n, spec~ficind §Ï- conditia in care definitia acestui factor dè calitate are sens.
(Barajul pentru selec_tia lotului national de Eizica, în vederea -Balcaniadei. §Ï Olim-
. piadei internationale, Pio•ie~ti, 1986) . -,.
•18°. 0 ,,cutie neagra" eu trei b0rne (1, 2'§i 3) ·cont,ine o schema eJectrica sim-
pla, de forma unui triunghi. Pentru determinarea naturii elementelor schemei se
scurtcircuiteaza pe rînd cite doua dintre borneJe ,,cutiei negre", ridicînd apoi ca-
racteristica I,= f (U) (curent-tensiune) a dipolului astfel rez"Q.ltat eu ajutorul mon-
taj-ului <lin figura F.C.13~

• A
• Fig. F.è;1s

55.:7

i .
 . . . •. ---::...
Rezultatele numerice obtinute ·stnt, indicate în tabelul de _mai jos.

X jy Iz unea
I
Borne]e 1 ~nexi- · Parame-1
trul
Valo~le numerice ale J = f(U)
J[mA] 4· 60 104 170 260 800
- .A
U[V]
-00 0
0,6 · 0,6 0,8 0,9
-....-
1,0 1,1 1,15
a 1 2
J[mA] 0 -1,06 -2,1 ·-3,2 -4,2 -5,8 -6,36 -7,4
B
U[V] 0 -1 -2 -3· -4- -5 -6 -7
- - J[mA]
-
0 'o
- 4 44 115· 175 1260 300
A --r
Îl[V] 0 0,4 0,6 0,8 Ô~9 1,0· 1,1 i,15
2 1 a·
J[mA]. 0 -0,4 -0,76. -1,12 -1,5 -1,9 -2,2 -2,6
B
U[V] 0 -1 --:-2 .--3 -4 -6 -6 -7
- - J[mA] 0 1,4 , 2,8 1 4,2 6,6 7,1 ·18,6 18
A ~ 6
U[V] 0 1 2· 3 4 6 7
1 2 3 ;
I[mA] 0 -1,4 -2,8 -4,2 -5,6 -7,1 -8,6 -10
B
U[V] 0 -1
-- :__2 --3 -4 -6 -6 -7

Se cere: a) sa se determine natura elementelor schemei; b) sa se evalueze

principalele lor caracteristici f izice (parametri).,
(Prima Balcaniadâ de Fizica, Plovdiv, ~.P. Bulgaria, 1986}
49o'. A. Un ·circuit oscilant este form~t dintr-un condensator de capacitate
C = 1,8 µF ~i o bobina formata ùin N = 200 spire lnfa§urate pe un tor goJ, avîrrd
sectiunile _axiale de forma dreptunghiulari'i, iar sectiunea transversala de forma
unei coroane èirculare (fig, F.C.14). ~tiind.ci'i dimensiunile torului sînt grosimea
g = 1 cni, razele interioarii ri = 2 cm ~i exterioara r 6 = 4 cm, iar frecven~a de
rezonania a circuitului este fo = 1S,9 kHz, sa se determine a) expresia · fluxului
magnetic, printr-o portiune de Iaiime dr a unei sec}iuni axiale (fig. F.C.14), cores:
' ·punziitoare intensitatii J a curentului electric prin înfa~urarea torului, in funcfie
de- distant,a r de la aceastii portiune la axa de simetrie a torului; b) permeabilità.tea
absoluta a aerului. ·

.)

Fig. F.C.H

Se da In 2 ~ 0,693. .
B. ln cazul in car~ circuitul .oscilant de mai sus este cuplat -eu un circuit
deschis ce emite o undâ electromagneticâ tota! ,plan polarizata, eu frecventa de
.rezon~nta {0 a circuitului ~i dénsitatea fluxului de energie electromagnetica .· a un-
dei ~ într-un mediu eu· permitivitatea e: = 10-n ..!. ~i µ, = 1.- fiind: = .14 W.,~
m..
S ~.
sa se determine; a) lungimea de unda in mediul ·considerat; b) amplitudinile-
oscila\iilor cîmpurilor electric, respectiv magnetic, ale undei.
(Test in cadrul pregatirii lotului de• Fizica pentru Balcaniada din 1986, Univ.
Timi§oara) ·

55.8
 60°. 0 linie AA\ BB' de rezistenta.. totala -R1 = 1 0, alimentata· de la un
· generator de tensiune sinusoidala montat intre• punctele A ~i B, are ca sarcina un
consumator_, montat între punctele A' ~i B', Jormat dintr-o rezistenia R 2 ~i o
inductania L (fig. F.C.15), tensiunea efectiva la bornele consumatorului ·fiind
ll2 = 100 V. Consumatorul disipa puterea P 2 = 2 kW ~i are ·un factor de putere·
cps q, = 0,8. Sa se calcu1eze: a) intensitatea curentului. in circuit; h) valoarea
efectiva, U i a tensiunii intre punctele 4 §,Î B §Î puterea activa consumata între
punetele. A ~i B; c) defazajul q, dintre curent·~ tensiune 'intre punctele A 1i B.

A ' A
I = 0,1m
A'

C , 0
u, r,,J
u, I . U2
111:::

G
10"" kg

,6
L.

B B' R=1on
Fig. F.C.15 Fig. F.C.16

51°. ln problema precédent~· se an~leaza defazajul dintre U 2 §Î 1 fara a se

schimba structura consumato:rului (cos cp, -U2 §Ï P 2 acelea~i), prin montarea in para-
lelou consumatorul a unui condensator de cap_Jlcitate C. ~tiind ca frecvenia curen-
tului furnizat de generator este f = 50 .,Hz, sa se calculeze: a) valoarea c~paoitaiii
· C a cândensatorului; b). valorile efective ale cureniiior J §Ï J c care trec prin rezis-
tenia R1 , respectiv prin condensator; c) puterea activa între punctele A §Î B ln •
aceste conclitii. · · · .
.· 52°. Douii" conducfoare verticale paralele AB ~i A' B', situate la distanta
l =6; 1 m, sint a§e~ate iiitr-un cimp magn.etic uniform de induciie B = 1 T perpendi-
cular pe planul conductorilor ca in figura F.C.16, extremitaµIe B ~i B' ale conduc-
torilor fiind legate printr-o rezistent,a R = 10 n. 0 bara orizontala CD de masa
m = 10-2 kg glis~aza pe conductoarele. AB ~i A' B'; avind, la momentul init,ial
t = 0, viteza nuit Se Jleglijeaza reziijtentele firelor BC, CD §Î DB' §Î se considera
g = 9,8 m/s 2 • Sa se· àfle: a) leg~a de variat,ie in timp .a vitezei barei CD in funct,ie
de timp §Î sa se reprez~te grafic; b) viteza limita a barei; c) momentul- t §Î valoa-
rea .curèntului i prin' rezistent,a R, atunci cind mi~carea barei se face eu jumatate
din viteza limita. · - ·
. 53°. Doua condensatoare pl~e cu aer, C1 §Ï C2 , montate ln paralel, .. au
suprafat,a armaturilor S _ 100 cm2 ~i distantele dintre armaturi d1 = 1 cm, res-
_pectiv d2 =d1 /2, la h.ornele sistemului fiind aplicatii U0 = 1000 V. a)_. Sa se calcu-
-leze sarcina §Ï. enèrgia inmagazinata.in fie<?are condensator. b) Se izoleaza sistemul
,celor doua condensatoare legate in paralel de sursa de tensiune. Se deplaseaza una
dintre armaturile condensatorului C2 astfe1 încit ~ == d{. Sa se calculeze _in acest
-0az capacitat,ile, 1sarcinile §Î diferent,a de poten1,ial pe fiecare condensatoi::, precum· ·
~i energia inmagazinatii in fiecare dintre acestea. c) Sa se calculeze for't,a care se
€xercita asupra armaturii mobile a lui C2 lntr-o stare intermediara, unde distan}a
d_iritre armaturi este; i <::: x ~ d1• Aplicat,ie penÛu x _ 3d1 /4. Se cunfla§t:
-e0 = 8,85 · 10-12 F/m.
1

.. 54°. Se considera montajtil din figura F.C.17 in care doua baterii, de· tensiuni
~lectrom~toare ~ 1 §Î E 2, debiteazii · pe .- rezisten·1,~ R. Se . cunosc: E 1 = 1-20 V,

559
· E z-
-60 v' R i -- ·30.
•
Q R = 15 n · R = 150 n. a) Sa se calculeze curen tul l care,
• 2 ' • r· l l ff . .
circula p'rin rezisten\-a· B prin doua nrnt~de: aplicind legile I.m l'" )r~ ! 10 ~1 co n_s~- .
clerind egalitat,ca J = J' + l", unde l' §I I" corespund pe rmd startlor, de. ech1_h-
bru E 1' = O, respectiv E 2 = O. h) Sa ~e .calc?leze tensiun_ea. electromotoare ~~ re~1s-
t0nt..a intm·nii ale unui · generator ecluvalent ansamblulm s1~uat l_a bornele .r~-?
al~
i·cz·istent,ei il. c) Care este Lensiunea U la bornele re~istent,e1 Il ~-1 puterea disipàta
pe areas t.ii retistent,a?
A
81

E,l f21
' 1

B
Fig. F.C.17

56°. Un circuit paralel este nlciltuit dintr-un generator paralel, G, cu tensiunea

p.Jectr0motoare E 1 -:-- 120 V ~i rezistenta interna r 11= 2 il; o baterie tampon B, eu
tensiunea electromotoare E 2 . 100 V §Ï rezistenia interna r2 = 1- Q ~i un motor A1
eu rezisten\a r 3 ·= 2 Q care -furnizeaza puterea me,canica P. a) Sa se arate ca
inten~itatea 13 a curentului prin motor este determinata de o ecuatie de gradul
doi ~i sa se stabileasca pentru ce valori ~le lui P aceasti'i ecuatie adroite cel put.in
o solutie. b) Sa se stabileasca ecuaiia verificata de tensiunea contraelectromo-
, toare Uc a motorului ~i sa se calculeze -aceasta tensiune tn cfizul in ·care inten ...
'·sitatea curentului prin bateria tampon J 2 = O. c) Care sint valorile- curen{ilor î4..
circuit, daca P = 650 W? · ·

4. OPTICl
·' .
56°. 0 lentila· convex-concava (menisc convergent) are d_istanta focala
f = 15 cm. $Liind ca razele oelo.r doua suprafete care ntarginesc lentila sînL de
90 cm §Ï, respectiv, 10 cm, sa se determine: a) indicele de refrac~ie al materialului
len tilei; b) locul unde se fm•meaza imaginea unui obiect liniar CU lungimea l =Il
. asezat ]a distanta de ·25 cm de lentila si marirneà imagiriii; c) pozitia si marimea
va
' i~aginii obtinut~ în cazul cînd se plase'aza o oglinda p'iana pe~pendi~ulai• pe planul
format de obiect ~ axul optic, astM încit unghiul format eu axul optic sa fie de 60°,
. iar .intersec~ia oglinzii cu axul optic sa coïncida ·eu imaginea punctuhti obiect aflat
pe ·axul optic. · . ' .·-
, 57°. Un sistem optic conslü clin doua lentile subtiri eu distanieie foéale { 1 ~i
'2, .distan\a dintre léntile fi_ind d. Sistemul dat trebuie înlocuiL eu o singura lent-ila
suhiire care, pentru orice pozitie a unu_i obiect, trebuie sa dea· aceea~i ma.rire trans-
yersalii ca ~i sistemul. Sa se calculcze: _a) care trebuie sa fie distania focala a len-
. tilei; b) unde trebuie sa fie ea plasata in r11.port eu pozitiile lentilelor sistemului.
58°. 0 oglindii sferioa da, pentm un obiect real, o imagine. virtuala dreapta,
de patru ori mai mica decît obiectul ~i situata la 12 cm . de oglinda. Se cere:
a) dis tan fa de la ohiect la oglindâ; b) natura_ oglinzii; c) distant~ sa focala.
· 59°. Filamentul A.B al unui bec electric este plasat la 1 m ln fa\a unei oglinzi
sfericc concave ,,a carci raza este R = 0,75 ~m. Se cere; a) sa se delermine pm~i\ia
imaginii A'B' data de oglinda; b) sa se studieze ce devine imagine~ A'B', daci\

56()

•
. '.if

inire fi]amentul :-4.B ~i ogHnda se interpunè O cuva de sticla, umpluta eu apa ~i dé.·
grosime . e ..:... 0,32 m. Se ~t,ie- c:1 n = : . · -
60°. Pentru a studia· tin ochi, acesta se considera redus la o Ient.ila subtire '
. echiconvexa, de indice de refractie 1~5, situata Ja 1~5 cm de l'etina~ Se cere: a) raza
de cm·bura R 1 a celor doua fete al~ Jen tilei; ·b) raz a de curbura R 2 a uneia. din
fetele le~tilei cu care este echivalent ochiul, cînd acesta se acomodeaza sa poata
vedea obiecte la distanta de 20 cm. ·
61°. 0 re\ea plana· de difrac\;je prin transmisie s-a obt.inut· prin inregistrarea
pe o pelicula a figuIPii ,de interferent,a obtinut~ prin suprapunerea a doua fascicule.
paralele monocromatice .de_ lumina coerentâ ale éaror directii formeazi:i un unghi œ. ·
$tiind ca supi•afa\a plan à a peliculei este plasatâ perpendicular pe unul dint1~.e.
· f'ascicule, se cer€: a) interfranja-in funciie de-·À 9i ~; h) numarul maxim de franje ,
j)e 1 mm pentru Jungimea de unda À = 500 nm; cf ordinul màxim de difraciie
ce se poate ohiine în câzul unei radiatii ce cade ·normal pe retea, avind lungimea
de unda ).. 1 = 0,5 µm ~i lungimile de und a 1-. 1 a]e raàiatiilor din domeniul (0,4-0, 7) µm
ale cal_'Or maxime de difractie de ordinul k (ohservate in cond.it.iile spe~ificate) se su-
prapun cu maximul de difract,ie de ordinul k +1 ale radiat,iei eu lungimea de unda ).. 1,
ret,eaua de difraclie f iind exeôutata eu parametrii fasciculelor À = 0,65 µm
si sin ex = 0,195. · ' ·
• · (Olimpiada de fizica, faza na\ionala, Ploie§ti, 1986)
62°. Un sistem optic consta dintr-o prisma rectangularii eu unghiul d~ t·efrac-
t.ie O ~i indicele de refraçtie n 1 ~i o lentila plan-convexa eu raza de curbur~. R ~i.
indicele de refract,ie n 2 (>n1), alipitâ de prisma. Un fascicul ingust de Iumina inono-
cromatica, venind de la o sursa· afJata la infinit în partea prismei, cade pQ sistemul
optic considerat dupa o directie paraJela eu axa optiça a lentilei. Se cere: a) sa
se gaseasca pozi tia imaginii sursei; b) sa se st.udieze functioriarea sistemul:ui în cazul.
unei distant,e nenule (d =/= 0) între prisma §Ï lentila. Se dau R = 0,1 m, n 1 = 1,4,
n2 = 1,8, 8 ::!: 18°, nacr ~ 1. · · , ·
(Prima Baloaniada de Fizica, Plovdiv, R.P. Bulgaria7 niai 1986)
63°. 0 Ientila subt,ire de raza r = 0,6 cm ~i dis tan ta focala f. = 12 ..cm éste ta-
Îl;!Ui ~i ~e indeparteaza, port,iunea centralâ, de la{ime .a = 4 mm (fig. F.C. 18, p):
apoi se aJipesc cele doua parti egale, ramase. Pe axa de simetrie a rlispozitivului
optic astfel format, la distant,a p = 7,2 cm de acest.a, se a~a2;ii o fanta
reglabila F, a1Jpita de o sursa luminoa~a; §tiind ca in cazul in care desphiderea fan-

·"l,

a) bl
Fig. F.C.18 Fig. F.C.19
tei nu este punctiforma s-~u radiaiia e com~usa din è6mponente spect;~Ie de lun~
ghni de unda cuprinse in intervalul [À, À +~À], franjele f'igurii de interferenta. po_t
fi di~tinse a-tît timp cit distanta .6.x, pe care se gâsesc maximele de a~ela~i ordin
al~ figurilor de interf~renta. eleme~tare, nu depii§e~te : din oea mai mica interfran-
1

5(il

. \·,
. ja a unei figurule interferenia ele~entare (fig. F.C. 19), sa se dètermine: a) numa- .
rul franjelor de interferen~ care pot fi observate pe Ûn ecran situat la· distania
d = 0,82 m de <lispozitivul op tic, in cazul unei surse punctiforme monocromatice ~
(À = 600 nm); b) numarul franjelor care pot.fi observate pe acela~i ecran în cazul
unei surse 'pnnctiforme, eu lungimi de u~da cuprin'se intre 600 ~i 700 nm; c) lati-
mea maximit b a_ fantei pentru care mai pot exista frarijele care apar in condiiiile
specipcate la punctul a). ·
.-•6l.l Se considera dispozitivul diferen\ial din figura F.C.20, in care p = 0,2 m
0
•

~i a = 0,3 m. $t.iind ca lungimea de unda a radiatiei monocromatice emisa de sur-

sü este À = 500 nm §Î ca ·pentru· distanie b de ordinul ·metrului interfranja ra.mine
,constanta i = 0,5 mm, f~anjele disparind daca b > 11,5 m, sa se determine: a) dis-
, LC

s
1
1
·.,,.
'· p 11
a·
.·I· . b .·l
Fig. F.C.20
' 1,

.tanta focala a lentilei; b) unghiul refringent 6 al biprismeî, cunosctnd indioele de

refraciie (n = 1,5) ale acesteia; c). înaltim~a 2 h a biprismei; d) numiîrul maxim
N max de franje întunecate care pot fi observate ~i distani_a b ·la care pot fi detectate
acestea; e) pozitia sursèlor virtuale care determina figura de ·interferen\a, in cazul
scoàterii lentilei din dispozitiv. Se ~tie ca unghiul 6~ 1 radian ~i se va ime seama
- ea. h<a +b. •
(Etapa nationala a Œimpiadei de_ fizica, -clasa, a XI-a, Craiova, 1983)
0
_ 6~ • Se consi~era incid9nta unei radiatiî ele?tro~agne~ic~ mo~ocro,!Ilatice,
· de lung1me de unda )..: = 460,2 nm, pe o reiea de d1fraci1e un1d1mens10nala avînd
lùngimea L =-2 cm §Î 50 trasiituri/mtn. $tiind 'ca direciia f asciculului incident
formeaza unglµul. 00 _:_ 60° eu normala OX pe !aturile trasaturilor, din ·planul rete-
lei (fig. F.C. 21), sa se determine: a) unghiul 6 format de direciia maximului de
ordinul k = 9 eu normala Ox; b) 1 diferenta G dintre, lungimile de unda À +G ale

Fig. F.C.21
'\ /

altei compon~nte mo~ocromatic~ ~i À a· componentei conside~ate pentru. care ma-.

ximul de ordm k al componente1 À +G se ..suprapune eu m~mul de ordm (k 1) +
al componentei Àj c) diferenta a>.. dintre lungimile de unda. ale unei a treia oom• •'-

562
 ponente m~ocromatièe i14- ~1'. ·~i cea a I primei componerit.e ~onor'rom:ltice ït
considerate, pentru care maximul de ordinul k ,al componentei· À + t,. se suprapune,
eu pr1mul minim urmator maximului de ordinul-k,al componentei À.
. I
(Test in cadrul pregatirii Jotului na}ional pentru Balcaniada de Fizica, 1986, Univ o
Timi§oara) , . '. .
66°. Un obiectiv fotografic ~ste alcatuit dintr-o lentila convergenta plan-
co'nvexa formata din doua lentile alipite: o lentila subiire plan concave. de raza
de curbura_ R ·§Î in~ice de refracyie n1 §Î o lentila suJ?iire biconvexa. de raze 4e
curbura R §Î R' §Î indice de refract;ie n 2• a) Sa se scrie expresiile distantelor focale
imagine f1 §Î f~ ale celor doua lentile. b) Sa se scrie. expresia distàntei focale ima-
gine F' a obiectivului _fotografic. c)· ~tiind ca indicii de refract;ie n1 §i n2 sînt .functii
de lungimile de µnda ale radiayiilor utilizate §Î anume: n 1 (galben) ~ 1,617,
n 1 (albastru) -:--1,629, n 2 (gitlben) = 1,512, ~ (albastru) ~ 1,518 §Î ca distan~a
focala imagine a obiectivului este de 12 cm atît in galben, cît §Ï in albastru, sa se
calculeze l'.azele de curbura R §Î R'. ·
67°. Se considerii sistemul din figura F.C.22 in care imaginea punctului lumi-
nos A situat pe -axa principala a lentilei convergente subyiri C1 , de 5 dioptri~ 'la
25 cm de lentila, este A~. Dincolo ~e lentila C1, la 130 de cm, se afla o alta lentil~
J
A
F,
o, li E

,=;

A1 !
F2 \

Fig .. F.C.22 Fig. F.C.23

C 2 de 4 dioptrii. Se cere: a) pozitia imaginii finale A 2 a punctului luminos A tn

raport eu C2 ; 'b) sub nivelul B, si~uat la ?5 .de cm de C2, se intr?ducé apa; astfel
incit_ imaginea finala se fo'rmeaza in 11 3 ; sa se determine deplasarea A 2A3 ; c) care
este pozi\ia le,ntilei C2 pentru ca imaginea punctului .A sa se formeze in A3 µi ab-
' · sen\a apei. Indicele de refraciie al· apei ·este n = 4/3. .
68°. Se observa fenomenul de interf'erenia prin reflexje intr-o lama de sticla
plan-paralela de grosime d = 2 cm iluminata eu
o radiatie avind À = 6000 A, uti-
. lizindu-se configuratia experimentala. din figl)ra F.C. 23. Lentila L are distania
focala f = 10 cm, iar lama plan-paralela are indicele de refraciie n = 1,5. Se cere:
a) -diferent;a. de drum dintre razele care interfera, pentru maxi:riml de ordinul 20;
h) s\i se stabileasca .daca centrul -figurii de interferenta corespµnde unui maxim·
, .
sau unui minim; c) sa se cafouleze raza inelului de interferenta , de ·ortfüml 10.
'

56~
 J. F~I<tl AT01'11Cl -~1 NUCLEARA
U9°. Pentru ca suprafata unui metal sa èmita fotoelectroni, este necesar sa
fie i1uminatii eu radiatii avind lungimea de unda Ào = 3200 .A. Se cere, sa se de-
terinine: a) lucrul de .Îe§ire almetalului folosit, é'xprimat in J ~i în eV; h) diferen~a
de potcntial de frînare neccsara. penîrti a ,,taia" fotocurentul, daca iluminarea se
face eu rndiatii_ avînd füngimea de unda À =~400 A; c) vitezq. fotoel~ctronilor
, emi~i •in cazuUn care iluminarea suprafetei metalului se face cu radiatii_ avînd lun-
gimPa dt:\ tinda À ' 2400 A. ~i lungimea de undâ a undelor asociate fotoele-ctronilor
em~~i. hi i-wela~i caz. ·
Se curinsc: h~6,625,1Q-3·1 J-s; c~3-108 m-s-1 ; e~1,6-10-10 · C §Ï
m ~ 9,J .·10-:31 kg ..
70°. Un foton avînd lungimea de unda Ài se împra§tie cuasi~lastic pe un elec-
se
tron Iil.H'r aflat in mi~care. Dupa ciocnire electronul 1 opre~te, iar Jotonul rezul-
tat, eu Jungimea de undâ ). 0 , deviat sub urighiul 6. = 60° falii de directia initiala
a fntonului-,, se•?ioe~1e~te cu t~n ait e1ectron lihet. aflat în ;-epa~s . .l)in cel~de-al doi-
Jea proces oe cwcmre rezulta un foton eu lung1mea_ de nnda Àf = 1,2:J-10-10 m,
déviat ~"tib unghiul 6 = '60° fat a de directia de mi~care. a fotonului cu Jungimea
de undii ). 0 • Se ·cere: a) sa se deterrniiw lungimea de uncla de Broglie a electronului
carn interactioneaza eu. fotonul ini~ia1, în cazul ,nerelativist ~i in cazul relativist;
.b)· energia primit.a de la al doilea ~lectron §Î direciia de mi§ca~·e fata de direciia
fotonuJui de lungime de undii ),0 • · . ··

Se runosc: cons tan ta lui Planck, h = 6,625. -10- J . s, masa de. re.paus a
34
electronuJui, m 0 = 9,1 ·. 10-31 kg ~i viteza luminii in vid, c ~ 3 • 108 m · s-=~- ·
71°. Schema de· nive1uri enP-rgetice a Hg e~te data in figura T!'.C.24. Cmflpa-
rat i cantit.ht.ea de energie absorbita ci'nd vaporii de mercur sint. bombardati cu
electroni de 6 eV §Î cînd sînt bombarda~i cu fotoni de lumina de 6 eV.

-
~
l,o--
;:a,
C1I 8
---8,8 1
,:,,

C:
a,
E
IU
"O
C: 6-
.2
--4,86
~ 4·
f!
ICI.
::,
VI

~"' 2-
"'
·s,
'-
(li
C: ...__ _ _ _ _ _.,..Nivelut
UJ 0
· fumamentat
,Fig. F.C.2~

72°. 0 particula a:, c~ viteza v = 101 m-s-1, este deviata-'.de un nucleu de aur
a(lat in repaus, sub -un unghi de 60°. Presupunînd ca doar o mica part.e <lin ener:ria
cineti<:a a particulei ~ este transferata nucleuluï de aur, astfel încit viteza p;r-
ticulei dupa deviere ra.mine .aproape aceeru,;i ca ~i înainte, · se cere sa se calculeze1

564

\
 /

a) imptilsuI-imprimat atomuluf de ~ur; b) viteza impriinata nucleului de aur;

c) énr.rgiu cinetica "cedata nucleülui de aur. Se dau masele particulei à: m.x .~
~ 6,ô2-10-27 kg ~i a nucleului de aur: mN ~ 3.3 •10-25 kg.
73°. Un preparat radioactiv emite doua tipuri de radiatfr alfa, eu energiile •.
cinetice de 6,2;:, MeV ~i 9 MeV. Fasciculul -de particule alfa intra intr-un sp_e.ctro- '"·
grat' de masa cu deviere de 90°, in, carè actioneazt1 perpendicular pe vi teza parti-
culelor un cîmp magnetic_ ?mogerl, eu inductia magnetica de 1 T. Sa se calculeze:
a) .vi_tezele celor doua tipuri de particule alfa; b) razele traiectoriilor lor_ in cimpul
·ma.gnetic; c) eu cît se1 vor separa cele doua tipuri de particule pe p1aca fotografica-
înregistratoare a§ezatà paralel fata de direc\ia de intrare a fasciculului.
Se_ dau: masa de repiius a particulei alfa, m 0 r-v 4 u, unitatea· de masii atomi-
. ca fiind 1 u r-v 1,6719 · 10-27 kg, sarcina particulei alfa q = 2e, sarcina elementara
Jiind e r-v 1,fi · 10- C ~i vite.za luminii .în vid c r-v 3 • 108 -m · s-1 •
Se· ~tie ca 1 Me V = 1. ,6 · 10-13 J. . · '
1· (Concurs de adinitere, septembrie 1982).'
74°. 0 partie.pl a ot eu .energia cinetica Err. = 5,2 Me V init,iaza reac~ia nucle-
ara 9 Be {ot, n) 12C. $tiind câ energia degajatii în reactie este Q - 5,7 MeV, sa sè
calculeze·,. energia cinetica a neutronu1ui, ._generat, in functie de uri~hiul 8 dintre
. traiectoria particulei a ~i traieètoria ·neutronului §Î sa se particul!1rizeze pentru
8 = : : Se cunosc: mn. rv 1,00866 _u, m,;. ~ 4,0006 u _~i me= 12 u.
'.
1
75°. ln primelr rxperiente ale lui Ives-Stilwel1, eu ajutorul unui spectrograf,
a curui axa era p~rfect ortognna!5 pe plnnul o'.:linzii plane O (fig. F.C.25), a fust
~~"-'-""""""-'""'-'·' 0

Fig. F.C.25

observat efectul Doppler pentru radiatia monocromatica À 0 a ionilor Ht, accele-

rati suh o difercn-~a de potential electric U = 4a kV. $tiind ca în cazul in care spec-
tro~raful c~1ptea~a ~i radiatia re'flectata de oglinda 0, a. carei normalâ formeaza
· unghiul O = 7° eu· directia ionilor · Ht, spectrograful înregistreaza componentele
À 1 = À8 - +
ô.),
1

+
/1)...' si À 2 = Ào +
J'.l)... ô.À', unde À~= 4861. A, ÂÀ = 35 A, iar1
6,)..' - 0,12 A, sa sedetermine: a) numerele cuantice principale ale starilor ato-
mului de hidrogen între ·care se produce tranzi~ia însoiita de emisia fotoni1or de
Jungime de unda ~0 ; b) viteza ionilor de Ht deèlusa_ în baza (i) considerenteJor.
energetice~ respectiv (ii). a componentelor nerelativist.â, respectiv relativistâ ale
efectuhii Doppler. · · ..
Se dau: masele electronului 'm 0 ~ 9,1 • 10-31 kg ~i iona]ui Ht: _m r-v 3;3 · rn- 27
kg, sarcina electrica elementara e r-v 1,6 · 10-1° C §Î constanta lui Pl~ck,
,.,, ~ 6,6 . 10-34 J . s.
(Selectia Iotului :national de Fizica, 1988, Baia Mare} ...
76°. Nava cosmicii ,,B~lcaniàda - 1" inters~cteaza coada oometei HaJley.
Pe bordul navei funciioneaza un spectrollletru de masa automat care studiazii

565

\
-~-. -
 periodic gazele din coada · cometei §Î transmite datele obtinute la' centrul Ele co-
manda (control). ln. figura F.C. 26 puteti vedea unul dintre spectrele primite la
centrul de control. Analizati §Î interpretati spectrul gazelor inca necwioscute pre-
zente in coada cometei cu aj_utorul unui catalo'g de linii caracteri~tice §Ï a unci rig!e
gradate, parcurgînd urmatoarele etape: ' ·
· a) Priviti sp~ctrul de masa din figura F-.C. 26. El contine linüle spectrale ale
gazelor necunoscute ale cometei §Î - in plus· - trei linii etalon (de calibraré). Li-
, .
I

Ne♦

\.
ee•

Ne♦ 1 /

9 20 22 H
Fig. F.C.26

niile de calibra_re corespund izotopilor neonului (M = 20 §Î M =;: 22) si heriliului

(M = 9). Cu ajutorul liniilor calibrate, divizati axa OX ,a spectrelor' in unita\i
(.numere) de masa, a§a cum s-a facut in figuril~ F.C. 27a-1.

HETAN . ("4 11 . Ai'10N!AC NH3 11

k = 1,1x 10 mm/Pa k=1.6xi0 mm/Pa
100 100_
CH4 NH;
ctt; NH;
80 80 -

60 60 -

40 40 -
Nli+ ..:
-.20 20 -
1
1 1 •• - 1 • • 1

10 \S 20 25 30 10 15, .20. 25 30
H M
a , .... .b

DIOEUTEROHETAN C~D2 AP· "20 . 11

1Cl() k =1,1 x 10" inm/Pa k=1,2x10 mm/Pa
100
CHio; 1 "20+ 1/

80 80 ,.
.
CHo;
6Q 60

'° ~ 40
·mt
20 ;
20

10 15 20 25 30 10 1S ·20 25 38
~ H H
. C d

566

<·,
 . h.
...1

. ACETILENÎ 1t
k=1.1x1011 rnmlPa · k:: 1,1x10 mm/Pa·
108. 100
.... -\ .. "' co; 1.
. -cp;
80
I
60
60

"°· 40

20 'co;

10. · 15 20 25 30 10 1S 20 25
H H
e
f
H6HOOEUTERJ~TIL · C2HD 11 ACIO CIANHiDRlCt HCN
109 k =1,3x10 mm/Pa k= 1.0~10\m/Pa .
100
. se 80

60

"° •-+
CH ..
20

10 1S 20 25 20 25
J, H H·
'g h

ETILENÂ t;ztt.. .. ·n OtDEUTEROACETILENA . é2 02 n

~ "T-_ _ _ _ _ _ _ k_=1...,,6...•_10____ __/__P_a~r----,
111111
100 -.----.,..__ _ _ _k__=___t...,_6_x=10.,..;m__m_/P-'--="a_._
(~
80
"60 60

40. 40

2.0 20

10 - ·30 25 20 25 30
H
J
OXID DE CARBON CO 11
AZOT. Nz 11
* -.------------:----.----
1,1 mm/Pa k= K10 k= 1,7ic 10 mm/Pa.
100 ..,....-------...;__~_:_~....;___,_ 1.
I CO
+
~
eo

l,/J-

20,

\ 18 15 2Q 25 30 1G • 20
\. 25 30
M M
fc l
Fig. F.C.27

56'i

' \
'" '
 ,1

b) Spectrele din figurile F.C. 27a-l pot fï"consid,m.\te drept un scurt· catulog
dr. spectre tipice · de masa ale gazdor. Co[!)parat,i spectruJ pr·imit <le la nava i spa-
t,ialii eu spectrele din catalog. ldPn tificat,i gazele cometei prezt-mte -in spectrnl inre-
gistrat §Î scrieii formulele lor chirnice.
c) Dupa ce ati identificat. gazele JWezente in sprctru, rnasurat.i inlensitnl)le
(adica înalt,imile maximelor) / x, 1 r,··· ale linfüor ror de hnûi, carr:! eort-'~pund ionilnr
lor moleculari. Fol~siti accste valori penlru a determina prcsiün;le Px, Py, ... ale
·gazelor · identifieate, in ipotezn ci'i intcnsit.atea unci _linii de haûi din spnctrul
unui gaz este propor~ionala eu p1•N;imwa gazului, adicii J = kp. Coeficinntul k ·
este ·sensibilitatea spect,rometrului pentru respedivul gnz. PenLru gaze.le incluse
1

in catalogul de spectre caracteristice, valorile coeficient.ului k sînt date eu o eroare

de ± 2%. Estiinat,i erorile eu care dcterminati presiunik! gazdor ~i script,i r•pzul-
l.at.cle <lifid atit erorile .absolute, cit ~i cele refotin~, pentru fi~care presiune.
d) Determjna\.i presi_unca totalii a at,niosferei cornrt.ei in momentul analizei
efectuatn de sp~ct.romelru. Cnlcula1,i eroarea eu care ati determinnt presiunea
totalii. ·
1ruUcafii· teorctice. Spe.etromntria de masa fiste o nwtodit <le analiza a mate-
1·ialulrn· pI'in determinarea nurnorelor de m.asa il/ alr, at.ornilor ~i · moleculelor Ior.
Numiirul de maso. este. egal eu ·numlirul de nuclconi din nudeu. N unrnrele de
rnas,1 aln citorva atom~ ~i mo1ecule· u~oare sint date in tab!~lu11 urmator·:
·Atomul dè hidrogen II 1 At.omu1 de brr·iliu Be 9
I\ folecula de hfrlï:ogen 112 2 Atomul <le èarbon C 12
Atomu] de deuteriu F D 2 Atomul <le azot. N 14
Molecula de deuteriu D2 4 J\Lomul de oxigfm 0 1G t
Atomul de heliu lie 4 Metanul ,,\
Cll 4 16'
Numerele de masa ale izotnpilor unui ü1em.ent. difcl'ii prin ±1, ±2 etc.
Pmhru a efectua analizà particulelor pri'n ni.r.toda spectrorrwtriei de ~mnsü,
ac.este particule J,r~buje sii fie în prealabil ionizat.e. fo cursul ioniz.'irii este inevita-
bil totn~i eu o parte dintrc particule sa se disocieze, iar frngmenteJe loi' sa 'fie apoi
ionizaln ~i înregistrate in spectrn. Din acest rnotiv, spr.ctrcle gnzelor. molecularfi
c~n\.in - pe linga- lînia de bazii~ care corcsprm<le ionului molecular ~i are cea mai
marc in tensi_tate .- ~i liniile t'ragmentelor p10lt?culare. . ·
. Spcctrele de masa ale Jmateri.alelor pure sau spr.ctrul unui singur· gaz sînt
caracl.rrizate atit de setul <le Hnii (de bazii §Ï· corespunzi1toare fragnHfotelor), cît
~i <le 1·npoartele intensitiitilor lor. Din -acest motiv, spectrul unui singur gaz dii
t9tdcau11a posibilitatea identificürii sale fa.ra <lubii, chiai: ~i aLunci cînd diferile
mat,eriale pur.o ar avea accla~i numar de masa. Ameslecurile de gaze au spectre
de 1:t1asà_ cop:iplexe, èare includ toate liniile spectrale ale ~pectrului fiecarui gaz·
b"Împlu (care intrii in componen.t,a amestecului). Dacà spectrul unui ames-tec con-·
t,ine o linie comuna pentru citeva <lin gazele simple cqmponenle,1 intensitatea liniei
comune va fi suma intc,isiLalilor acestei linii in spectrole gazelor ~impie (care o
con tin).
(Prima Balcaniodo.'de Fiz.icà, Pl~vdiv, H.P. Bu1garià, mai 1986).
77°. lzotopul i~Cl, bombardat eu neutront. trece în radiosuir i~S care' este
negntogeu (se dezintegreaza ~-), avind timpul de injnrnat.1pre de 87 zile. ln reactie
se elibereaz~ 168 keV. Se cere: a) sà se scrie reactiifo <lHzintegrürilor ~~CI ~i f~S;
h)' Sê'î se arate di reac~ia de formare a radiosulfului este exoenm'getica ~i sa se cal~"
culeze energia de react,i@; c) numè'üul init,ial dè nucleo de radiosulf caro pa?·Licipii
la reactie, daoa prin dezÎlrt<.~gr~re se e!ibereaza 1n pfjma secundà o cantitate de calw
 . ·~
~ .
_.~-

dura_ Q egala en 20 J. Se cunosc: ma~a prot.onuluj mp rv 1,00759 Y, masa ncutro:

nnlul m,, --v 1.00898 u, mmm atomulm de clor mc: 1 rv 34,98007 u, masa atomulUl
.de sulf m 8 r-..., ~4.~)8022 u.
(Se ~tie cà= 1 u ~ 1,660. 10-21 kg, 1 U• c2 rv 931,16 f\-ieV, 1 eV rv 1,6. 10-10 J, NA rv .
~ 6,025 · 10 20 kmol- 1 ). • ~ .

78°. Prin captarea unui rnmtron, nucleul de ~~Co se transforma in radioco-'·

balt emitînd un fot.on y. La rîridu_l ~nu radiocobltltul emite particule beta. eu ener-
g-ia de 0/i MeV trecînd într:.un izotop al nfolrnlului, procesul fiind înso~it de emi-
si-a fotonilor gamma eu energiâ de 1,15 MeV. ~tiind ca radiocobaltul are timpul de
înjumatiitire de 5,3 ani, ~e èere: a) s9 se scrie reactiile nuclèare care descriu aces te
procese; b) ~tiind ca fol.onii y emi~i de radiocobalt genereazu p~rechi electron-pozi-
se
t.ron, sa determine vite1.elc acestor particule daca energia electronului este -egala
~u cea a poûtronului ~i se ricgl;jeaza efectele relativiste; c) numarul de nuclee dP
radiocobo.lt dezintegrate într-o orii ~i cantitatea de caldura degajata 1n acest timp,
~tiind ca numarul initial <le nuclee este N 0 rv .10 22•
1

79°. Pentru caract.erizarea unei fotodioôe s-a uWizat un laser acordabil in•
yjzihil ~i montajul din f.ig-ura F.C.28, V fünd un voJtmel,ru-electronic ·eu impedanta
fo_àrte mare, iar mA un miliumpermetru~ eu re?,istnnta in_terna practic nulit. .

Fig. F.C.28

Pentru radiatin eu lun~irnea de unda À 1 - 0,4808 1im s-a Qbtinut o lrnsiune •

df! frinare ·(lensiune inversa pc fotodiodii care· anuloazit curentul fotoelectric)
Fi, = 0,709 V, iar pentru rarl.iatia. cu . lungimea de unùa À 2 = Q,4026 µm, s-a
ohtinut Ur, =·1,258 V. a) Sïî. Re calculeze constanta lui_ Planck ~i lungimea de
unda de prag a materiaJului fotocatodului. h~ Pentru ce valoal'e a tensiunii de
alimçntare p, fotoelectronii ajun§i laanod au o energie _dubla fata dè cazul în care
trnsiunea pe fotodioàa este nula. c) Care este Iungimea de unda asociatii fotoelec-
tronilor .în conditiile de la punctul b) pentru radi~1~ia eu lungimea de urida À1 ?
Se cunosc masa electronului, m 0 rv _9,1 · 10-31 kg_rv ~,511 MeV §Ï ·sarcina elec~
tricii a electronùh~i, e ,...,_, 1,6 · 10-19 C. ·
-+
80°. Un eJectron <le masii m §Ï viteza v ciocne~tc un atom de masa M aflat
. -+ -+
initial în 1·epaus. Atomul capata o .viteza' V avînd aceeà~i direc~ie eu v ~i este exci-
1at. pe un nivel energetic superior, eu, energia ô.E mai înalt decit nivelul ini\ip.l
, (rundamenlal}. Sa sé <letermine viteza minima po care trebuie ·sa o aiba electro-
nul initial, ~Liind ca dupa ciocniro viteza sa este v'. ·

. i
 ,..._·_
- • .. s

REZOLVlRI

1. llIECANIO.l
l°. a) ln figura F.C.29 este aratata situatia. corespunzatoare momentului
àgaWrii corpului ~i ·momentului cînd deformarea resortului este maxim&, li/.
Luinc1 aceasta ca pozitie de referintii, in starea initiala corpul are e11ergia poten-
tial~ mglll. Aceasta este întreaga energie ini_t,iala a sistemului, deoarece corpul, nu
se '.mi~ca, iar resortul este nedeformat: Ei .= mg M. In situatiB: finala corpul este
1

în repnus ~i nu are nici energie potentia-Hi'. lntrucît resortul este deformat cri Ill,
2
energia sistemului in starea finala este Er·... k(~l) ·• Co,nform conservarii energiei,
2

mguAl_
2
lr{~Z)
-- -, (1)
2

de unde ~l = 2 mg = 2 · O,'l • iO =0,2 m~

.k !O

6{

Fig. F.C.~9 ·

h) A -~j B sînt punctele in care se opre~te corpul in timpul oscilaiiei, deci

pozi\ia de echi]ibru este la mijlocul distantei AB = ~l; amplitudinea este
1 ~l mg O1 .
.t =-;- ==--;; = ' m. ' ,.
ln act~ast.a pozitie, jumatate din energia potentiala init.ialii s-a transformat
in energin cinetica a corpu1ui ~i energie potentiala de · defol'mare a rcsort.ului
2
eu -t,.l , uec1
-~
_, . ml!6.l
--"'- = -mv
2
ld.1.l)z •
2
+ -8
-'
si: u t"l· • d (i)
,1 1zm , rezu lta..,
·

~ ·= 'l /g Ill = "°'V/;,,"1~ = 10"'V/ 010•1- = 1 m-s- 1•

V 2· b

c) Ecuat,ia care descrie o mi§care os~ilulorie armonica est.e x = A sin (wt cp). +
In cazul de fa~a, la momen1.u1 initial, toqrnl se gâsr:~te la o extI"emitp.le, adica
-ia t =0 ~1 i = A; -~ezulta sin cp = 1:::;. cp .-.5.. , ·
. 2 . /
1
:.570

\
 \

Tinind seama ·ca 6> ="'y;

/k, ecuatia oscila\iei devine

x =m: sin{-V~ t +;) =0,1 sin{10 t + ;) [m].

2°. a) Vom scrie ecuatiile 'pentru conservâreà imp~lsului §I energ1t1.
procesul ciocnirii elastice: '

.(1) ' (2).

. .
1!ade an: notat __eu v' v!teza co:pu1ui m 1 d~pa cjocnir~ ~i eu v" viteza corpului m.2• "
Cele doua ecua~u se ma.1 pot scr1e: mi(v - v) = m2 v" §I m1(v - v') (v v') = + mav"~-
Prin impartire meml1ru ·'eu membru, rezulta (v v') = v". Introducind în / +
ecua~a {1), se ob~ine m1(v - v') = m 2(v v'), de unde +
~- 17,6- m·s.
2
, v(m mi) · •20(0,8 -: 5 · 10- -1
_ v c:-----=- 2 _:_
· )

, m.2 + mi o,_s + 5 • 10-ll

Semnul (-f arata ca ·dupa cioonire corpul m 1 se va mi§ca în sens opus.
" . . 11(mi - m1) 2m1~ . 2. 5 · 10-Z. 20 ~2'4 -1
v =V- . =--"'--= ., ,,_, m~s .•
· m!! + mi m2 + ,r,1 0,8 + 5 · 10-~ 1

In momentul imE!diat urmator ciocnirii, èorpul m2 e_ste pus în mi§care

b)
112
c~rculara éu viteza v", deci apare for~a · centrifuga Fer = m2 v • Tensiunea in fir -
' l .
_va fi: suma dintre greutate ~i forta ce~trifuga T =G +Fer= m2 (g + v;). .
= o,s·(10 + 2t) ~ 12,6 N..
· · c) ~orpul m2 se va opri în momentul fa care energia lui potentia1µ
~ .
gravitationala egaleaza energia_ cinetica initiala: m2.5h. =
"2
Tinînd s·eama ca m: .
v"3 · 2 41 •
h =l- l cos ex (fig. F.C.30), rezulta, cos oc =1- - =1- ' = 0,712, de.
2gl . ,2 • 1 O • 1
unde ex = arc cos 0, 712 ~ 44°36'-.

\ .

OC.\
\r
,\
.\
\

L . ______\b -
T ___ .. , ..--"31
h

3_0 • a) Procesul de ciocnire fiind de tip plastic, conservarea impulsului se va

sorie: ~V= (M ~ m)v', de
unde ~, = IIW Energia initiala a siste~ului este
M+m •

571
/

·....
 / .,
_.energia cinetica a ansambluluï" celor doua cotpuri (deoarece l'.esortul .este
- nedeforrnat):
Et = (M + m) v'2 = m2 , v2.
2 2(M + m)
Corpul se va deplasa pî~a cînd. energia de deformare a resor.tului devine eg-0.la
eu ene1·gia initiala, mai pu}in lucrnl c<?n~ùmat prin frecare Frx 1 =µ(Ai+ m)gx1, 1

adieu. . ,
m2
v2 - F 1x 1
kxI
= •-:;- sau kxi + ·2Frxi - {.M
m2
+ m) i 12 ·= O. (1)
2\Jlf + ni) M

Solut,ia acesteï ecuatii este

± ~ / p2 + . kmz,;. ,
-Pr
:.lh = _____V hr______
(.M + m)
_
, .

Evi_dent, sens fizic are mimai valqarea eu ( +) fo fata radiçal,ului, deci

r'r ('"\ / 1 + + m)g ("' h + __ lr~n~1}:___

22
Xi= km v 1 _
1) = µ(M _· 1) =
. k V F7(.l11+ m) ' k
.
V µ::g 2 1M-j- m) 2
'
.

· 0,2(2,197 + 0,03) -1"o ( 1+ 0,2 2

10 . OJl:1
10 2 (2,9,
2
• !!llO::
+ 0,03j 3
- 1) = 0.65 m.
10 • . . .

Dacu deplasarea are loc pina la o distant-a mai micti decît x 0 = Fr =

k
_ µg' M
- '-'-'------- -
+ m.} _ 0,2 • 10(2,9,
.
+ 0,0:1) _ ·
- 0 ,6 m, atunci for~a elaslieii Pste mai mica
k 10 ·.
dedt f'ort,a de frecare ~i corpu1 nu poate porni înapoi spre Jlozi't,ia de· ecl1ilibru.
i nt.rndt x 1 > x 0~ corpul · Ya porni înapoi. Totn~i, · dat.ol'it.ii. _valorii rni,, i a
dit'eren\ci :r 1 - Xo = 0,05 m, deplasarea corpului se ·va face nuinai p<~ o ,dis!ant~1
n~ic,1 ~:c. Acea:sta se
obtine din consei·varea e,nergiei, scr·iind. è.;1\ Pner;,.!Ïa in
2
1
punel ul A, -~; , va fi egala eu suma dintre energia d~ deformare in starea fÎIH~h1,
k(.r, - .:l.T):: •
- - - - , ~1
'.l ,
Jucrul -consumat pr,in frecare pe distanta
t
/lx, adieu:
. '·
· k.·r1 = klx1 - ~-x)2
:.? 2 .
+ F ( ·Il X.
AcPrtst a se mai poafo ·scrie:
lr~:r . kx . F
-- = i - r sau /lx
:!
= 2(x1 - x0) = 2(0,65 :_ 0 16) = 0,1. m.·

RPrnlt;1 ca,. spatiul total pareurs de c<?rp pînii 1a oprirP este S · Xi+ !lx=
= 0/i:> + o,t ::-;: 0,75 m.
h) În absenta .frecurii, enmtia (1) devine
m~11:! ,b·~
----=--·
i(M ,+ ml '.l
Amplitudinea este

x.111 =-A • mv"' / -1- - =Ü 03,200"' / 1

= 1,095 m.
V (M + m~k ' _ V (2,9'i + 0,03)10
572
 Energia osciJatiei mi se modifica în timp ~i are Yaloareà
·. ~i2v 2 0,03 2 • ~!00 2
E = E - = - - - - - - - - = 6 J.
. • t . 2(M + m) 2(2,97 + 0,03j
4°. a) Forta F eu, care· t~éb~ie sa tr~ga. omul pentru ~idica, greutatea G ~
trehuie sa egaJeze suma dintre greutatea G ~i greutatea cablului af'latu sub nivelul
scripet.eJui.' Notînd eu x lungimea poriiunii de cublu cai·e atirna srth nive)ul scripe-
telui (f'ig. F.C.31), ~om avea F = G +.µ 1gx, unde µl este rnasa unitat,ii <le lungime
a cab]ului. ... · · . ·
In figura· F.C.32 este ariitata variatia fortei în funct.i.e de dist.anta x.
Remarcam asemânarea acestei dependen~e ·c~ cea· întilnita î,{ cazuJ· for\elol' de

\ .

H X

Fig. F.C.31 Fig. F.C.:12

defornrnro elastict1. în amhe)~ cazuri variat.ia este Jiniara. Lucrul mecanic efectuat
in p1·o<·r_suJ de ridicaJ\~, in èare X variazù d~ la 11 ]a .z.e1·0, este egal CU ar·i:.i ha~urata
pe Jigm·a F.C.32, adicà · ·

L = Il(G + µ,gH)·H = cr/+ µlgH'!..

2 1
lntrucît GH. este lucrul efectuat pentru ridicarea. unei greuti1ti G la
fnnJtjrnea H, +µ aH2
rt~prezintii lucrul efectuat pentru 1·idical'ea cablu1ui; s,~ r<>marca
.

asemanarea ëu expre•sia Iucrului efectuat într-o deformare elaslicii. Lucrul

efectuat. este L = 200-10
0 1 · 10 · 100
+ ,. .
= 2250 J.
' 2 .
h) Omul va fi rasturnat daca. momentul tensiunii T din cahlu este mai mare
decît momentul greuta\.ii proprii, arnbe1e calcula½e in rapol'l eu pund ni dn sprijin
nnler·ior (pièioru1 an_Lm-io1·) al omului. Conform figUl'ii F.C.31, iïnînd ~marna câ
'l' =F, avem h(G
.
+. µ 1gl1) =.!...mg,
2 .
de unde
.

70 10 1
. - - µ,gH = -. - .- - 0 ,5•.10 . 10 . 300 1.
m{{l
G =- N
"2h -~ • ·l \.

5°. a) Componentele vitezei ini}iale· pe cele dom1 direct-ii, vertiéala ~ ori~on-. -

tala, sînt, respectiv,
3
. VOJi = .
v0 s1~1. ix = 8 .·. V
2 . 6,928 m:s- l• ~1. Vox=- v0 cos. Cl.=
8 .-._ 1- = ';l/. m-s-.
2
1

573
 In timpul mi~carii .in apa, asuprà corpului aciiorieaza forta F = G --:-- F.4.,
. unde FA este foria arhimedica. Accelerat,ia covpulûi, a, orientata vertical in jos,
-este data de ma== mg- FA = V Pcg- Vpa1J, de unde
1 .
Pè -. Pa
a=g---= i0 --..----·=
7 800 - i 000 S,71. m•S
-2.
.
· Pc 7 800 .

In mi§carea· pe verticala corpul ar ajunge la o h~al~ime maxima · data .de

1
l ·
.. lmax =
"~Y
2a =
· 6,928
2. 8,71 = 2, 75· m,.
1
-<lcci corpuf va i~i · din apa, mi~carea lui fiind cea ara.tata de curba punctata din
figura F.C.33. ln momentul ie-~irii <lin apa, -acceleraiia se modificâ brusc <le la
y •

,,,,.----- ... ,,
h _.,.,..------:-~---~,,---,----r-,.
'

Fig. F.C.33

valoarea a· 1a valoarea g. Viteza verticala in acest moment este data de ecuaiia

lui Galilei, v: = v~0 - 2ah, de unde . , .
,
· v11 = V và 0 - 2ah = V 6,928.2 _: 2 •_8,71 •2 ~ 3,63 m ;s-1•
Timpul de mi~care prin apa este <lat de·, vy = ·vpy _: at 1, de unde

= t,,928 - ~.633 = 0 378

8,71 · ' s.
Timpul cît ~orpul urca, in continuare, pîna la înaiiimea maxim~ este dat
1
•Cte o· = Vy -· gt 2 , ad.1ca vl} = 3 •63- = o,363 s.
..... t 2 = -·- ·
10 g .
1 .
~
Astfel, durata totala a mi~caril este t =· 2(t 1 + t 2 ) = 2(0,378 + 0,363) = 1,482 s. ·
Dislanta parcursa pe orizontala eu· viteza constanta Vox va fi 1

x = i 0,;t = 4-1,482 =
1
5,93 m.
b) Lat' = 0,3 s dupa lansare corpul se afla in apa, iar energia lui poténtiala
va fi egalil numeric eu lucrul mecanic consumat pentru ridicarea corpului la ina.l· ·
timea h la care a ajuns in acest timp, adic~ Ep = mah', unde. ·

~ at'2 = ~ . 8 •271
2
h' .= vOyt' .
67928-0 73
,,
•· 0 13 2
.
= .1 68 7
m.

Rezulta
··-
. Ep = Vp nh' = (nrr~ p ,,.,., = 4 1r (10-2) 3 • 7 ·soo ,8 71.1-68 = b' 48· J.·
C"" 3 <f-"'" 3 ·• . ' '
I

:574
 /

v2
. c) Deasupra apei corpul se ridica la înaltimea ~maxima data de lt" = _Jf_
2g
=
2
3,63
= .
2 10
= 0,66 m, deci- inaiiimea maxima la car~ ajunge corpul in timpul IDI§-

carii este
hmax = h + h" -;- 2 + 0,66 = 2,66 m.
6°. a) Energia degajata in explozie sè regase~te ca energie cinet.icii. initiala
a celor doua fragmente: · ·
1 ,: • 2 2 .
E = m1vo1 1 1n2vo2 • (1}
2 ~ 2
Conservarea impulsului se _scrie
m1Vo1 = m2Vo2· (2}
Masa de e~plozibil fiind neglijabila,
m1 +m 2 =m.· (3}
Din ecuatiil~ (2) ~i (3) rezulta:
ffl1.'re
= --=--, m2 = _m_V_o~l-

tncît.
1n 1
. Vot+ Vo1 + V112
Vo2
, .
E= = 2·30,40 = 1200 J.
2

· b) Cele doua corpuri cad simultan, deci la orice moment ele se afla la aceèa~i
inaltime. Vitezele celor .doua corpuri vor avea directii perpendiculare în momentul
tn,care suma unghiurHor rx.i' §Î oc2 din figura F.C.3_4 este ; , sau tg r:x.t = ctg ~ (4) ..

. '
Fig. F.C.34

ln timpul caderii pe distan\a h1 _ corpurile capata o viteza verLicala v11 =-V 2ghi,-
cua\ia· (4) devenind

-Vot = -Vu
Vy îlo2
sau Vo1Vo2· = 2ghi· (5}

Timpui in care corpurile cad. pe distanta h 1 este t = "\ f 'lh 1 = V~. D~pii
·- V g g :-
acest timp distanta dintre cele doua corpuri este [ = (Vo1 +i'oz)t = (Vol + v02 ) V~=_
- . 0 . g
=-
(30 + 40)'101/30-40 ~ 242,5 m.

575:
I
 . \

c) 1t'· = h·-1t1 = lz -
1 01
' ''oi = 100- 30 ·'• 0 =60rn, unde s-a utilizàt ecuatia (5).
. ~g ~-JO .
7°. a) Conform figur·ii F.C:3~, ecua~ia fundame~1ta]a a dinamicii pentru
-corpul m. 1 e.st.e
mjg sin o: - m 1gµ 1 cos o: + .F = m a, 1 .(1)
I
iar pentru corpul m 2
(2).
_,

h h

Fig. F.C.:;:,

întrucît eorpurilc se nu~ca împreuna, ele au ace.ea~i acceleràtie. Eliminind

.aceelera~ia a între ccu_a\iile (1) §Ï (2), rez~ltà

(3)
~ '
·h) lfnghiul minim pr.ntru care cele doua corpuri coboara liber pe plan va~ fi
dnt de conditia ca misearea ·acestora sa fie unifol'mii. Pu:riînd a = 0 in ecuatiile
(1.) ~i (2) f:Î î~sumînd~-1e, rezulta · · '

(4)

c) Pr,\sup.unînd a mai mare decît cx111 in, atunci cele doua corpuri .coboara eu
acePa~i accdm·at,ie\ dcci viteza lor· comuna va fi data <le

r (5)
\
(h•onrcce, îni tial, eh:i se afla practic la aceea~i îniiltime lt . .Acceleratia se obtine <lin '
oricare <linLre ecuatiile ('1) §Ï (2) eu ajutm--u.l rela~iüi (3):

." - a = g ( Slll
• CX -
m1u.1
'
+ ,n.."µ.. COS
w ex) ,
m1 + m:s ,·
deci viteza la baza planului va fi

,, =

80.- a ) y = A sm
· (~t + cp ), A-V3
-. -_ =
A sm · cp .= V:î
· cp =>. s~n ~ q> = :fr: ,
2 2
,_ ~- ':,. .-...
. '-->·- ;,, -_· ':"'.~ --- .
.

. - .
Pentru moinentul t1 avem. :· y~ = isïn(6lt1 + ; ), "• = A"' cos ("''• + ; ) ti -
·. 1a1 1= Â<,>2 sin {ea>t 1 + ; ). DiJl aces-te relatii obfinè~:

6l = "I / 1a11-- "I / 0,9 =3 rad~~-!

·::··. V Y1 - V 0,1 ..

,
A
V. vf + Cl)ayf Vcv1__
__ .;._.;;_ 1} 2 +· 321 -10-s
_;..__,.;.
-10- ___ = -, •10-1 m.
Cl) s a
Ecuatia. nlϧcarii arnio~ice va ~i
. ; :

y =.!..!_10-~sin(
3
3t +
.
..!)··
6

h) ·'Vmax •-= 6)
A = 3 ·-•.
'
3
10-1 = 0 ' 4 m-_s- 1 •'amax
· --
=(t)
·
!A = 32 ·-43 •--10-1 =· 1'2 m-s
. - 2 ..
'

Fmax = kA · m<,> 2À = 2~10:..3 ~3 2 · : ._10-~ ~2,4~10-3 N.

c) y2· =: ._10-1·sin'(3t2
1
+;)=A sin(3t + ;J;_
·_
2

. 1
Ep = 2 k~; Ec =E- Ep =
2 k(A
2
- y~);
".. \

Ep ·= Ep
max
; sin2 (3tv +.:!:..)-=
.3
1:;.. sin (3tp + 2:.) ·= :±1.
3 .
:1

= sin (.!:.
.i
+ nn) ; n= 0,1,2,
.
...

tp = ; (~ +
!} n = 0,1:,2,.•.
Ec =.!2 m~2 '• Ec = Ec cos (atc +~) = 1 cos (atc + 2:.) =
max
=> 2
• 3
=>
· 3

. ±1 = cos (m:) (n - ~)· =>_le _;

e) !fi = A 1 sin ((t)t + cp1), = À 2 sin ((t)t + <p 2}, y = y1 + y2 = A sin ((t)t + cp),
y2
A ::i:.v At +A~+ 2.t11A·2-COS (<p2 ·_ <pl) = -
= V(-· 4
a •
10- 1 )
2
+ (-r, •10- + 2' •-·-·
-a
. 4 · r.
a a
1) _ 1t 10-1 Vr.1 + 2ovs ·
10_2 cos-=--------~
6
--_ ·.
0 29 m,
a ' ' ·.
~ + ~ · 10-1 si~ 2:.
.!. · 10- 1 sin
Al sin 'Pt + A 2 sin 2 1/a +-5
t g<p = .diCOSq>1 +AzCOScpg
. = - - - -:1 - - :1
(p2 .
--- .32
- ! •

4 _1 7t + 5 _1 ;t 2
- •..10 cos- -:-- . 110 cos- J.
3 8 3 2

.Y
V 41 +a 20 V3 •1o-"1 sin- (at- + arctg 5 + 22 Va)

577
37 -:-.,cUlegere de prob~eme pentru· admiterea in lnvA~m~tUl superior

.-'\
 9°. a) Din ecuatiile de ecfillibru -dinamic pent-~u cele dou~ corpuri~
. P.mllm + mCZm = mai.I cos a: + mg s~ a:,....Rm + maM sin a: = mg cos a:,
Rm sin a: = Ma1,r +µMRM, RM ...:.... Mg + Rm cos~,·.
eliminînd pe Rm ,ï RM,' ohiine~:
· . m cos «(sin œ - µM cos «} - µM.llf '.,.,
aM=g . . . ,. , .·
-. !
m . sm,ci.(sm œ - ILM cos œ) +M
_ m(sin « - µ- M cos a.} 4 .M[sin ex - µM cos« - µm(cos « + µM sin.a.)] •
Clm -g
1
•
. (.
m sm « sm ex - µ~ cos·«
. )+M

· ·, . .'" · · 1vl(cos œ + µ sin ex)

b) Rm = m(g cos a: - aM sm a:) = mg . . M ;
. . m sm «(sm œ - µM cos ex}+ M
M(~f + m} .:
C)
· ,
RM = g -m-sin
------"--------•
œ(sin. « - µM cos ex) + M
0

Nuta: Toate rela~iile de mai sus stnt valabile daca aM ;ai: 0 §Î am ';:J 0, aqicà
m sin ex cos o: • (m + M}. (sin ex- µMt:os a.) D ... · m sin œ.cos œ
pentru µM ~ ., §I µm ~ . • aca µM > .2 ,
·M + mcos~œ M(cos ex+ µMs1n «) M + m cos cx
planul inolinat ramîne imobil §Î problema capata forma sa simpla.
-g 'm sin ex cos ex. -g CM+ m} sin ex·._ fl:mM cos ex
d) aM - - - - -2 - • am -
M + m sin ex. . • M + m s_in 2 «

R m -mg
-
.M côs «
----- ,
R -g
_ M(M rJ- m)
. •
2
M + m sin ex. . M + m sin2 ex.

10°. a) Aplicînd ,,legea" lui Bernoulli pentru tubul de curent de sus se ob\ine:
1, ~ . '
Po+ pgk =Po +
2 p v1 +pg(k- x), (1) ·

· iar pentrh tubùl de curent dejos ·

. . 1
Po+ pgh = Po .,f--- pv~ +pg(h - x - d), (2)
2 ' . . .
. Po fiind presiunea atmosferica.
Din (1) rezulta
(3)
iar· din• (2}
V2g(x + d). Vz . (4)
. Pentru a 1calcula timpii de cobortre ai unei picaturi de apa pina
. la sol·, avem
f/i = h - x - gt 1 = 0, de unde rezulta
2

§i y2 = h - x, ~ d·~ _! gt~ ~ o,
t1 =
V
obµnî~du-sà
2
-(h:-- x)
g .
-~
(5)

. y2
2 - . '

t2 · = . - (h - d - x). (6)
g .

578 ,·

• 1
• ·_ ✓•
 ' \ '
Mi§Carea pe ·orizontala fiind uniformii,, ave~ f!1tï = tJ2ta,- -a,di~a2 . .

V¾:c .v ; (h- :c) Ji 2g(:c +d) V:(h-d-:c) ,· rezult~d

. .
:&= A
2
~. (7)

Deci 9rificiul. de· sectiûne 8 1 se. afla la distania Xi

'
= ~ .-2 d de nivelul apei dW:
.
vas, far ~rificiul de sectiune, S2 la di~tania x2 = h 4 d • · '--- · •
. 2

h) Q1 ~ S1V1 = S1 Vg(h ~ d), (8)·

Q2 = S2'112 = S2 Vg(k + d). (9).,
c) Q =Qti +Q2 = Vc(S1.Vk- d 4,-82.Vh +d). (10) ·.
d) Pentru ca ·lichidul sa· nu curga, este necesar ca pr~siun~a exercitata pe
dop sa fie egala cu presiunea hi~rostatioa a apei, adica: · . .
F1 = P1S1 = pgxS
. 1
=~2 pgS1(k - . d) (11)

(12)

11°•.,a) Foria cu care este atrasa nava cosmica de èatre Pamtnt este data
de legea lui Newton a ~tractiei universale: •
F- mM
-Y (R+h)a
· unde ·y este cons tan ta atraciiei universale, m §Ï M sint masele navei cosmice, res-
pec~v Pamintului, iar h este înallimea navei cosmice deasùpra suprafet,ei Pa.min-·
tulin (presupus de forma sferica)~ lntrucit acceleratia centrifuga imprimata nayei
cosmice de mi§ca.rea sa circulara este a · = -1__. unde v0 este viteza navei p~
• • ' ' . ' C R+ h .
orbita sa, conditia de-stabilitate a navei pe traiectoria sa circular.a - exprimatÈ!.
prin egalitatea fortei centrifugè (in modul) eu forta gravitationala - are forma
. m~ 'mM
R +h=y (R ~ /i} 3
constanta atrac\iei universale fiind cor.elata eu accelerapa gravitaiionala ·la supra-
fata Pamintului prJn relatia . · -. ·
ymM
mg=~•-
din care rezulta ca y M - g R 2• ·
Din ultimele relatii reiese expresia vitezei navei cosmice pe orbita circulara
situata ·1a ·inaltim~a h, deasupra suprafetei Pamîntului:

. ·
110
.V
=R
..• -
.
g·
-.--•
R +h
.

Perioada ini~ciirii I}av~i pe orbita. sa ini}iala rezulta ca fiind~

To--: 2,tl~,+ h) = 21t V t(t" ~-!)·

R

579
31*
 .....
'·
· Dupa efectuarea corectiei af$up~a orbitei de deplasare a navei, perioada mi,- ,, :
carii sale devine T 1 ( ::::> T 0), data in functie de noua inaltime h + âh a· navéi dea-
supra suprafetei Pamlntului prin reiaiia ana~oaga: •

" T1 = ?,r VR+ h/, Ah ( 1 + h4]J. Ah ) •

Din ultimele doua relatii✓ reiese ca:

M = [( ~:f'3_ . . . 1 ] ♦ (g~::rs ~ 3,9.5~104 m_(39,5 km).

. b) Expresia vitezei v1 a navei cosmice dupa efectuarea corectiei orbitei cir-
culare, este analoaga celei a vitezei v0 , adica:

'V = R "I / g · , deci !!. ="' / 'ro ~ 0,997.·

1
V R + h + Ali tJo V T1 ,
12°. a) Acceleratia a a mi~carii sistemului de corpuri, ctnd scripetele este
-, blocat, iar mi§carea dècurge fara frecare, reiese din aplicarea legii a II-a a dinamicii,
ma= (m 1 +mJ a~ R = (m 1 - m2)g, de unde
a= (mi - '1l-2l g ~ 3,27 m-s-2•
mi+mii

. ~cum se poate · calcula ·du.rata dupa care corpul 1 atinge solul,

i . V---..~ ~
0;7lj2 s, iar Viteza aèestui corp ln. momentul ln cllre atinge solul va fi
m .
v = V 2aJi ~ 2,56 - •
' . s
b) Atunci cind deplasarea firului antreneaza scr1petele, fa.ra ca firul sa a,lunece
pe suprafata acestuia, condit,ia de conservare a energiei sistemului intre starea
~tiala ~i cea in care corpul 1 atinge solul are forma: .
-
+ · :9
.
1
· ~mi.\m~_)tfl +(m2'- m 1 )gh =0.
\
· Asimilînd _scfipetele eu un dise circular ~i omogen (d~. grosime L §Î densitate
· pconstante, fig. F.C.36)~' gasim. expresia momentului de inertie al discului fata
de ·centrul sau:
I =(
Jdisc
r2dm = (Br 2 p-2wLdr -.:.p .i:J!_L =
Jo 2
'!R2_ 2
,

·,

,,.

Fig. F.C.36

unde 11-f este masa discului (expresia dedusa este indicata §Î ln manualul de Fizioa
pentru· clasa l:X:-a de lic~u)._ Din aceasta relayie reiese·ca ft1 . = 2 kg.',_ 1{;
580

\
 ·. \'
- .

. '

· ·îintnd seama cii între ·viieza unghiulara ~ a r6tatiei discului ti viteza linia ra
a deplasarii marginii dis·cului (egala eu viteza v a mitcarii sistemului). exista rela~ia
v, = CJlR, expresia de mai sus a legii co!}servarii energiei mecanice c~pata forma:

( m 1 +·m2 + ~}~ =(m1 -m2) gh~ .,;.·.

care e videntiaza ca antrenarea discului în rp.Χcare echivaleaza cu cre,terea masei

sistemului cu o masa ,,echivalenta" (discului) egala cu M. Rezulta §Î vafoarea ceruta -
. ' . 2·
a v1t'e_zei c.o~f.ului 1 în moµientul atingerii solul~i,' in conditiile -antrenariî disoului ·
_în m1~care: .· • ·. · · •

"= 2(m1 - m-a) gh ~ i,21 ~.

M s
mi+ma+-
- . 2.

c) Tinînd.seama ca, in condi~iile antrenarii dis culuiîn mi§care, m~sa sa ,~efec-

tiva" est~ egala - fa. c_onformitate ~u cele dedus e mai sus - cri~ , ·Étccéleratia
IDΧCarii sistemului in condiiiile antr"enarii discului este:
a= lmi ~ 17l1).g •
M
mi+ma+-
. 2

Deqarece intre aoceleratia urt.ghh~lara e: a mi§oarii discului §Î acoelera~ià Iiniara

corespun.zatoare m.i§oarii marginii disoului (egala cu ·cea a mi~carii sistemului)
exista relatia
, a = e:R, rezùlta ca: ,
·
e:. =~= (mi - !712) g = 24,5 rad/s~.-
R •_ {1ni + ln?. + ·il:) R .

13°. a) Consideram ·un element de suprara~a al sferei s, de arie ÂÂ. Fie .

p distanta de I~ corpul punctiform de masa m la acest element de supraraia, iar ' ·
a
--~ vectorul unitar al razei vectoare elementului ÂA (de dimensiµni foarte' reduse)
fa ta 'de punctul P tn care se gase,te corpul_punctiform (fig. F~C.37 a). In çonformi-
' tate ou definitia din enun~ a fluxului intensitiifii cîmpului gravit~tjonal printr.;un
element ·de suprafata, - Â Cl> = f •In âA; înloçuind expresia intensitatii cimpului
gravitational, -obtinem · ·
Km - -
· Â<I> = -.-1p
pll .
~1nÂÂ.
'

Deoarece aria ÂÂn a proiectiei eiementului de suprafata ÂÂ tn planul per-

pendicular pe- raz a vectoare p se exprima prin unghiul 8 format de norme.la î,,, ·
la suprafata ÂÀ, cu raza vectoare p prin relatia ÂÂn = ÂÀ cos 8 = ÂÂ • 1n •Îp,
expresia ~luxului prin elementul de suprafata ÂÀ devine: ·
 Cl>
.
= Km âAn
pa.
1
= Kmô.O,
, ~

u:ride Â!l este ùnghiul solid sub care se observa elementul de suprafa ta Â~ clin·
punctul P in care se gase~te corpul punctiform considerat (numerio egal cù aria
'-,',decupata" de conul eu ~rful in punc~ul P §i baza pe elementul de ~upraraia ÂA,

581
, pe sfera~de raz_a ~itate, ayîrfd centrul in pu!1ctul P). Rezult~ c·a. fluxul intensita.tü
cimpuhn gravitat1onal prm suprafaia sfer1~a s este: · ·~

.._
. Â<I>r.
·, .
s =Km BÂn,
. s 1

unde B Âq este suma unghiurilor solide suh care se observa <lin punctul P, în
s
care se gase~te corpul punctifor~, cliferitel~ elemente ale suprafetei sferei s. In
cazul in care punctul P este interior sferei s, suma
.
â.Q este egala eu 41t stera-
'
E
. s
diani (fiind numeric egalii eu aria_ sferei de raza 1; v. §Î fig. F.C.37a); rezulta ca.
J = 4rcKm.
1n acest caz l.l>r,

p·

a b
Fig. F.C.37
1

In' cazul in care punc~ul P este exterior s_ferei s, ·aceasta sfera poate fi impar-
\ita - prin intermediul unor conuri eu virful in P - in perechi de elemente de
suprafaia (de arii âA 1, âA 2, v. fig. F.C.37b), caror~ le corespund unghiuri solide
Â!l1, ÂÜ:3 egale; insa de semile contrare (produsele scalare p1 • 1n1 §Î p2 • 1n2 au
semne contrare, deoarece normalele la o suprafaia inchisa sînt definite. ca avînd
intotdeauna .sensul spre exterior; rezulta ca ÂÜ1 ÂQ2 -:- 0, deci EÂn = 0 §Ï
. • . .
+ . s
~f. 8 = 0, daca · punctul material P se gase~te in afara sferei s.
b) Se considera sfera s de razii r, eu centrul in 0, sfera care trece prin punctul
. mat.erial de masa m çonsiderat. Fie un element al srerei S, de masa Âmk; dupa
cum acest element apariine (este interior) sferei s, respectiv este· exterior ei,, con-
tTihutia acestui element· la fluxul intensitaW cîmpului gravHaiional prin suprafa!a
S este egala cµ 41rK Llm1,., sau eu o~ Deoarece re!ultanta !!lai multor forie gravita-
iionale este s_uma vectoriala a acestor forte: Prez = ~.Fk, rezultanta 1 intensita~ii ·
cîmpuh!} gravitational produs de mai multe corpuri (,,surse"- de gravitaiie) este
i\,,z ~ Frrz =:= .1 ~Fk = LÏ\, iar fluxul rezultantei. intensitaWor <yimpurilor gravita-
m. m
tionale va fi:
<I>rrrz, s Bh. r,Jn
= Ail., LlA = '7(
>' (l}rh,.s ,~
tinind sea,ma de rezultatele de mai .sus, gasim ca
-
. <I> rrC'l,
-- 47t K._mint. s -- .47t K P 4.1t 1'. 3,
8
3
u·nde mmt. ~ este masa substan\ei din i~teriorul sferei s. Pè de alta parte, datorita
simetriei sferice, rezultanta intensitaiilor cîmpurilor gravifice este aceeasi in· toate
pu_nctele sferei _s §Î are direciie radiala, ceea _ce face ca: ,
'<Dr:.
l<Z
,s E rrcz ·ÎntlA:::::;:
= t.A(s) • . .
E AA = 41tr2 • I'rez•
r rez AA(s)
582
l·
 .. ï • ~ .•·
~ ~- .;. ~--Il•
'.,'.--:·.-··,."'11: .

...
Egalind cele doua expresii ohtinute pentru fluxul ·rezultantei intensitaii1os,
clmp1:1rilor ~ravita~ionale prin sfera s_, obiinem: ,.!. ~ • 1

4-,~r2r rez .= 4,7tK p -4.-t r a,

3 '
de unde
r rez, T.? 4m-
=.11.p-,.
3

· . deci forta care actioneaza asupra punctului mat~ri~l de masa m situ~t la distanta ··
r de centrul O al sferei omogene este: · · ; . , . 1 •

. :fi' =mI'rcz =mKp 4w •

- . 3
'
c) Se constata di for.t~ gravitationala care actioneaza asupra unui- punct: .-
material de. masa m, situat là o distante. -r de centrul unei sfere _omogene ,,pline" ..
mai mica. decit raza R a sferei," este echivalenia actiunii unui resort,elastic de con...
stanta echivalenta: ·
41t''T.,.
k - -:rlpm,
3

a carui extremitate ar coïncide, in cazul în care ar•fi nedeformat, eu centrul'O al

s:
sferei ,,pline" Prin urmare punctul material de masa m efectueaza - tn interiorul
canalulai ,,sapat" in lungul unui diametru al sferei ,,pline" S --o mi§care oscila...
torie de perioada:
T · 2r.: "\ / m = "\ / 3 ~ 4,85 • 103 s. ( ~ 1 h
7.. 21 min).
Vk Vxp .
pv2 . pv2 ·'
14°. a) T + pgh = /, Sv 1 =sv2. .,.
Din sistem~l de ecuatii de mai sus -rczulta ✓

V1(h)' . vs/-s2 V2gh, V2(h) = vh. v2g~--

I

h) dh ._ ~v 1dt,= - V .,9 ;; V2gli dt. /

Sw - s~
Prin i~tegrare, eu conditia iniVala h = h0 pentru t = O,_ se ob\ine,· ·
-h V-;;--.,

Numeric:
t1 =
V -g .. ,. s- s- .sw .
1 0

~ "\ /21i 1
ti 0 • §_ = "\ / 2 • 0,8 • 8 • 1cf-a = 3,23 ·.10 2
s.
Vg s V 9,s 10-4

c) v (h ) · =
V s2S~ sa V2:.dt
.., 0
,
2 o

V 1 =sv2 (li 0 )t1

-
= V .s2 -
_'sS sw.., .
V2gh 0
•
--yv: 2
g
V S2
.---,
. s
- s2

V1 = 28h0 = 2V0 = 2 · 8 -.'10-2 • 0,8 = 12,8 · 10-2 m 3 = 0,128 m8 • .

ru -r . Jr,.
150·•, a) F12 = - K. ~
m1m2 F
, 12 = .- xmim2 -2- • - , 1
r12 , r12 r12 m
 . ,.
Fie P punctul cautat. Atuncr

r = ..:..K ( m: Fo1 + m: Po2) , r 1+'r2 = r,

r1 . r2

.I
mi
__ == _
ma
=> _
·71= - = -
mi 0,2
= -1 r - 1
=>-1 = - :::>r2 = 2r17
·. ·
, 7i ri ,i ·. ma 0,8 ft ra 2
r · 2r · ·
r 1 +2r1 =r=>r1 =-=8,33 cm, r 2 ·=- =16,66 cm.
· 3 3
- = -K 2Po1,
rl h) ~- .-r2 = -K-,-rœ. ~

rl. , ra
Din figur.a F.C.38a,Q avem I r 1= Vr}+ ri+ 2I\r2 cos ex; dar_ cos 0t =
Il •

= r -rr-ri
2r1r9 ,
=. 0, ex=-.,2
r = V rt + rt, _iar atunci
~ deci ,-1

\, m, là, ;, -..
ro2 mz!'
'
♦1 • ♦1
,~ r,
a
• 1•
M
1
'i ., b
Fig. F.C.38 ,

r. = 6 670 · 10-
. ·
1
'
11 • , o, 2 = 0 333 . 10-0 N/m 2
(0,2) 3 ' '

r 2 = 6,670: 10-11 • o,s

(0,15) 2
= 2,~71. 10-s N/m2,

r= V5,662 · 10-18 +0,11F10-l8 = 2,39 ·· 10-9 N/m 2•

c) ·Forta-fiind de tip ·elastic, mi§c~rea executata de- corpul m1 este oscilatorie ·
armonica de forma (fig. F.C.39) r .= Rq sin (wt <p), unde .... · · . · +
. --- \ '
CJ> . '\ / k == 4.1tm1 Kp = '"\ /tirrJCp •'
Vm 3m1 V 3

. lntrucît g O = l( 4:;o , rezulta CJ> = ~ / go , deci

· _._ V Ro
T = 2rr . 2n "\ / Ro · 5,03-103s.
Cl) • Vg ,

16°. a) Vpc, unde Pc ·este densitatea corpului. Dar Vp~

me ..:... = VPnart
3
(v. fig .. F.C~40), de unde
Pc = PHg
3
= 4533,33 kg/m3 •
. .

· 584
 "· Évident,
V= V'+ V 11
,
. . .
unde f' este volum~l par\ii din corp aflata în mercur, iar V" volumul p~~ii din
corp aflata in apa. De asemenea,
Vpcg = V'pagg V"pag, +
I

~I:7?.,/:_.'.:\'lf{\ /
1
Fig. F.C.39 Fig. F.C.40

·Pà fiind densitatea apei. Daca se elimina V" între ecuaWie de mai sus se obpne: , ·
V' = Pag/3 - Pa
V .PH!f- Pa
Nume~ic rezulta
13 600 _ 1 000 ,
V' 3
- · . =0,280.
1
·V 13 600 - 1 ooo
. h) Presiunea fa cota k în rapoet eu suprafaia apei este (fig. ~.C.41)
p(h) = Pa.Eh, încît
dF =pdS = pldh = pa.'glhdk,
- F' = (l pqJ;hldlt =·~ paer = ..!. • 1 000 · 9,8(0,3)3 =.132,3 N.
Jo .. 2 . . 2 . '-.
c) Momentul fortei F in punctul cautat P, in raport eu· haza, are expresia:
. M=Fh = ~: dM, 0

.l ■ mz
Fig. F.C.41 Fig ..F.C.42

ùnde d.M = dF(l - h) = (l_- h) paekldh. Prin integrare rezulta

l •
h0 =- =0,1 m.
3
17°. a) Se scriu legile de conservare pentru energie ~i impuls (Fig. F.C.42):
m1 V · m 1v1 3 m 1v2 , + m. 1 V 2 = m 1vf 3 m 1'll:, +
585
 (

qin car~. se ob\ine .·

V - v1 = 3v2, V + v1 = v2 •
De~arece miV2 =m 1gl·~ V= V2gl.
2 .
Rezolvînd sistemul, se obtine:
.' V (/ 2gl
. V
2V = 4Vz . = -:? = -2- ,
' => Vz
v1 = v2 - V = - -2 ...
Numeric·: V = V 2 · 0,4 · 9,8 . 2,8 m/s, deci v1 = 1,4. m/s, iar v2 = 1,4 m/s..
b) Tv = m gh => 2VÎ -=gl (1 -
m1 2
1 cos
.
Cl)~
•
1 - cos
'
Cl =. 2gl
VÎ .
=:> cos lX
VÏ
= 1- 2gl ~ _

r =>·à= ar~cos
. (1 - v2)
;z _= arcco~ (1 -;-- 2.. (1,4)
2
)
✓ 2 0 , 4 . 9 , 8 = ~rccos (0, 75) = 0, 722 rad= 41,40°.
c) Ciocnirea lui m2 cu m3 fiind pe~fect elastica, avem
m2V2· = m2V2 ·+ 1n3V3,' m2V22 . = 1~l2V2'2+ m3Va,'2
~ O,Sg,
2
K = Ec3 = ms ( v; ) = qmam2 · Sm~ =~
Ec2 m:a v8 .(ms+ rn:a\ 2 • 9ml 9

unde Ec, este energia cinetica a bilei eu masa m 3 , dupa ciocnire, iar Ec este energi:a 1

cinetica a bilei cu masa m 2 înainte de ciocnirea eu bila 3 • . m

Considerînd acum. cioê~irea., perfect plastica.' a lui m 2 eu m 3, viteza· comuna
dupa ciocnire va fi U- =· m:iVa , iar
ma+ ms
2
K.= Ec,. · 11v.J -(~) = 7n2m3 •· 2m~ ~ = _: 0, 22 _
Ec, ma ti~ · · {ma,+ m3) 2 _ 2mi . _. 9_

. 2. FIZICÀ. l\lOLECULA.RÀ ~I ClLDURl TERMODINA.MIC.l

1~0 • a) Presiunea din cilindru se· 9hiine cu ajutorul ecuatiei termice de stare
a gazului ideal, p V =vRT, de unde p 1 = vRT =. 10-3 • 8 310 • 300 =·1,662 • 1Q5 li..
. · V1 150·1.0-4 ma
b) I~ timpul t-=.15 s pistonul se deplaseaza pe distan\a s = vt = 15 cm._
Volumul ooupat de gaz va fi V 2 = S(l ·- vt), iar presiunea gazului va fi data de .
aceeasi ecua~e: p 2 = vRT = vRT _ 10-3 .• 8 310 • 300 = 1,847 •· 10s 1!..
• · . Va S(l - vt) 100 • 10-4 (1,5 - 0,15) ·ms
c) Transformareaisuferita de gaz fiind izoterma, lucrul efeotuat pentru compri-
marea gazului va· fi L = vRT ln v,... - .vRT ln l.- tJt = 10.:..3 • 8310·· 300 ln 1, 35 =
· V1 l . 1,5
= 2 493 (ln 9 - ln 10).-:- -2 493(2 ~ 1,0986 - 2,3026) ~ -263 J! Semnul (-) arata
ca gazul prime§te lucrul mecanic. · ·
d.) Intrucit. F _:_ pS, c~ ajutorul ecuaiiei termi~~ de stare a gazului, ideal,
avem:
F = -vRT ~ S = vRT •
V . l - vt

586
 / ·.-·

· .Aceasta;_este ecuaiia de varia\ie à fortei in func\ie de timp,. iar reprezentarea

ei este. data tn figura F.C.43 pentru intervalul o.:_15 s. . .
19°, a) 'conform figurii F.C.44, pozi\ia de echilibru à pistonului va fi cea
pentru care forta F exercitata d~ gaz asupra pistonului echilibreaza greut~tea· -
·'

F. rNJ
2-·i ._____,.

103
1
• !
d ~ t2
0
0 5 10

Fig. 'F.C.43
15 f,[sJ l
Fig. F.C.4i
l ..

·acestuia. Centrul pistomtlui se va afla la distanta d = L2 -t, ! ,de capiitul :inferfor.

al tubului. Asupra pistonului actioneaza forta . .

.., . F, = (pz -.p 1 )S

. -
= vRT (..!..-..!..) S =
~ ~
vRT(..!..
~
_..!.),
~
.(1)
unde· s-a faciut uz de ëcuatia termica ·de stare a gazului. lntruQit L 1 + L 2 =L - .l~
eouatia (1) devine
F= vRT L - l - 24 •
l,z(L - l - .l.s} ·

Utilizmd· condi\ia de echilibru F =G, ·rezultë. ecuatia

. GLI - [2vRT +G(L - l)]La + vR_T(L-:- l) = 0. ·
'. a, carei solutie 'es te

L = 2vRT-+Gl·L-l) ( 1 -~ '"I / _ 4GvRTŒ-l) •

2
. 2G _ V .1 [2vRT+GŒ-l)f
Numai solu\ia cu semnul (-) în f a\a celui de al doilea termen este accepta-'
bila din punct de vedere_ fizic. Pozi~ia d~. echilihru a pistonului va fi datA de .

d =L2 +..!..
2
= 2vRT+ G(L
2G
~ l} (1 _ V 1_ ·
"'I / 4GvRTŒ- l}
[2vRT+G(L- l)]2
+~ = 2 .

'= 2 • 1o-6; 8 310 • 300

2. 10
+ 10(1 - 0,1) (1 ~ V/-1. _.
'"I 4 · 10 · 10-s • 8 310 • 300(1 - 0,1) )
[2 -1.o-6. s am. aoo +
1ot1-o,1)1 +. .
/·
.+ M2 =0,459 7m.

587

1.
I ·, ,
 b) · Intr-o situat,ie oareoare, ctn.d pistQnul s~ afla '1a distan\a x dé poziiia de
eohi)ibru, L2-+ d + X - ~ ' astfel înoit, utilizlnd ecuatia (1), farta: c8:1'e aotioneazii
asupra pistonului este
F = vRT L - 2 (d + .x) ' - G. (2)
(a+x-· ~)(L- !-d-x)
'. Aceasta expresie depinde în mod oomplicat de x. Dependenia liniara se va
()btine numai pentru ~alori ale lui x extrèm de mici, neglijabile. .i~ factorii de la
numitor, adica pentru x <
d - .!.. , x <: L - .!:.. - i Aduntnd membru ou mem-
2 2 •
bru aceste inegalita\i,. rezulta conditia ·
L-l
x<--•
2
lntruci-t·L - l = 90 cm, tnseamna ca valor~ ale lui x de ordinul àî cm satis-
fac aceasta. condiiie. La numarator, in eouaµa (2), x nu poate fi neglijat deoarecè
2x este comparabil eu L-;- 2d. Forta care pune pistonul in mi~care (2) d~vine
F = vRT . (L - 2d - 2.x} .....:. vR T · . L - 2d _

(d- ;)(i- ~ ~'d) (d- !J(t- ~ -d)

=-vR T _ _ _ _
2.:i: _....:,__.

(d.·-:- J..)
2
(L - .!:_2 ._ d) .
ln aoest caz for\a este proportionala ou deplasareli ~i de sens opus, adica
mitcarea este oscilatorie armonica. . ·· ,. . 1
c) In mi§carea · oscilatorie armonica a un1'i co_rp de masa. sub m.,
aot;iunea unei · forte F = -kx; perioada este T 2x "\ / m In .ca~ul nostru
. V k,•

=,21t 1.0(0,4597 - 0,05) (1 - 0,05 -· 0,4597) = 0,399 S.

10 • 2 · 10-5 • 8 310 • 300

20°. a) Cantitatea de apa Âm 1, qare intra in calorimetru de la momentul

t0 =0 pîna la momentul t1, cînd în calorimetru se afla mai gheaia la tempera-
tura T '273 K, va ceda o cantitate de caldura racindu-se ptna la t, peratura T
~ o cantitate de caldura ·datorita transformârii ei in ghea~. Aceste cantitaii de
ciildura. sint absorbite de gheaià. ~i calorimetru pentru a se incalzi de la . T 1 la 7'.
Ecuatia calorimetrica se va scrie: '

588
 ' In ace(lSta ~ouaiie- s-a tinut' seama ti de energia cape.tata de masa de àpà in
. caderea de' la inaiiimea h. Intrucit Âm1 = Dti, iar V = V 2gh' din ecùa\,ia (1)
se obti~1e:
ti = (T - Ti} (m,_cg + C} ·= · (273 - 258) (0,5 · 2,1'· 103 + 1,2:,.· 103 ) = 3113 S.
- . D[ca(T2 - T) + À+ gh] 2 • 104:4180 (823 - 273) + 3~ft • 103 - 10 • 5] . '
'h) Pentru ca·în Cl!lorimetru sa existe numai apa eu temperatura T = 273 K,
cantitatea de caldurii cedata de masa suplimentara de apa Âma spre a se raci ·de la
temperatura T 2 la temperatura T· (plus energia ei cinetica) trehuie sa. fie suficientl
pentru a topi gheaia existentii in ·caforimetru în · cantitatea m1 + Âm~. Ecuaiia
calorimetrica se va. serif!: . . , ..
Âm 2c4 ( T 2 - T) + Âm 2 2v' . (m 1 + Âm 1. )À. (2)

Nôl:.ind ca Âm 2 ~ Dt2, ecuaiia (2) conduce la:

t
2
= (mi + Dtil>.. = . {0,5 + 2 • 1o-3 · 31,13) • 83/i · 10 = 3
44916 S.
. D[ca{T2 - Tl+ gh] 2 • 1o-3[i 180(323 - 273) + 10 • 5] . ' .
Deci, de la inceputul experimentului •çi pîna în momentul tn· care în ca]ori-
metru se afla numai apa. la T - 273 K, s-a scurs un timp t = t 1 + t 2 = 31,13 +
+ 449,16 = 480,29 s. . . .
c) Cantitatea dé apii care a caz.ut in calorimetru în acest interval de timp
este Âm = Âm 1 +
Âm 2 = D(t 1 +
t 2). Energia cinetica a acestei mase, datorita
caderü de la îna.J.iimea h, este
Ec = llmv9 = Âmgk· = D(t 1 +t2)gh = 2 · 10-3 • 480,29 ·10 • 5 ~ 48 J..
2 1 •

· 21°. a) Init,ial pistonul se afla in poziiia A (figura F.C.45),. deci aeru1, 1a

presiunea iniiiaia. ocupa. volumul V al reçipientului.- Ecuatia termicii de stare
-a gazului idèal p V•.="!' -R f permit~ obtinerea masei de aer:
µ .. . . .
5 3
m =µp 0 V =28,9·t0 ~10 •10-e =116; 10-3 k.
RT 8 810 • 30Ô ' g
V'
8

· Fig~ F.C.45 .

b) Dupa prima cursa, pistonul ajunge in pozitia B, deoi .gazul, care init,ial
ooupa volumul V, a ocupa acum 'volumul V + V'. Procesul. fünd izoterm, se
poate sc'rie. . · ·-
-
PoV = p 1.(V +· V'), de un.de p 1
'
= Po'Y-b-v Y'
589
 :. ~

: . . I~locuind in. écuàiià termica cie. stare a g~zului ideaJ, se obtine. masa m' din
cilindrul pompei: • · · -; · · · ·· '
'mV' ·msl _ 1-.16 · 10-a · 12,5 · 10-4 •,20 • 10-2 _

V + V' - V + Sl -:- 103 • 10-e + 12,5 • 1 o--:-• • 20 • 10-2

= 2,32 · 10-4 _kg.
Aceasta' este masa evacuata in prima cursa a pistonului.
. c) Pentru fieéare cursa a pistonului se produce o transformare izotermii
(masa de gaz este constante. pentru o cursa). Cursele succesive vor fi descrise de
urmatoarele ecuatii: p0 V = p 1(V + V'), P1V = P2CV + V'), P2V = Pa(V V'), ... , +
Pn-1 V = Pn(V +
V'). .
Eliminînd p 1, p 2, ••• §Î tinind seama ca Pn = Pr, _vom_ avea succesiv:

P• = Po ( y : V')"' p. = Po ( y : vT• .... Pr = Po ( y : Y'r ;

Prin loga;i.tmàre, r.ezulta lg Pr -: n lg V , de unde se obtine
-- Po
·
· 105
1
•
Po V+ V

n - ·_ JgPr - -~102 - Jg1oa - 8 ~ 31.

Jg V+ V' lg 103 • 10-0 +
250 • 1o-6 .. lg 5 - lg i 0,69 897 - ·o_,60206
V 103·• to-6
22°. a) Situa\ia descrisa in problema ne con duce la urmatoarea expresie
a randamentului primului ciclu:
· 'h =1_ f Qa I = 1 .- 1Q,a 1.t (1) '
Q1 'Q31
unde am observat ca gazul prime,te caldura în procesul izocor. ~i cedeaza caldurii
in cel izoterm_: . . .
·
. Q23 = ·vRT2 ln v;''.
Vs .
Qai = vCv(T1 - 7's).

itnloc~d în (1)~ rezulta

R in Vs B·m .!!
· · 1 . Va 1 Va
,'»'h = - = - (2)
.
Cv( TaTi -t) C (
V~-
t) •

. itn cazul ·celui de-al doilea ciclu

,12 = 1 _ 1Q2 t ·
· Q1
1- 1Qas• 1~
Qs•1
(3) .

unde acum cal.dura ·es te primita in procestjl. izo~ar. 3' --+ 1. Intrucit
Q28 • -= vRT2 ln Ya•, · Q8•1 = vCp(T1 - fl'2',
. . • Via '. · ·
ecuat,ia (3) devine ' , '

Jllil Vü
-'1 . Va• (4)
"tJz - ~ Cp(c· - 1) •

590
 : _Pentru a c_oinpara. expresiile (3) ~i (4) trebuie sa le exprimam în raport eu
acelea§i cantitaii. Tinînd sèania de ecuatiile: ' . · · · = ·
-CP =rCv· ~i . cP·~ c;_,. =R
·obtinem ·
Ry .· R
CP=--
y-1
§1
·
Cv = --.
y-1
(5)

. Pentru izoterma P2 Vi1 · Pa• Va,.

I>ar p 3 , = p 1, deci rezult~ p 2V 2 = p 1V 3.i, adica
V11
-Vs• = ·pt
-.
P-J,
(6).
,'
J;>entru transformare~ adiabatica p"''1'VJ = p 2VJ §Î T 1 vr- = T 11-
1
2
1, deoi
1 1 1
V2 ·= V 2 = ·( T1 )y-t = ey-t = (P1 )y•• (7) ·
V3 V1 T.2 . P2 .
lntroducind ecuatüle (5) ~ (7), ecuaiia (2) devine:·

1)1 = ·1--:-
· ln c
--.
&-1
(8)
Cu ajutorul relaÏiilor (5) §Î (7), ecuatia (4) devine:
1)2 ._ 1- y - 1 . ln P1 . 1 - ~• (9) . •.,
y{ c - 1) Pa . & - 1
• .

unde am tinut searria ca

.

P: = (~:t=ï
·, y

=-e:v-i
'Y

~ ·
.

•
... .

·
.

·
E~presiile (8) ~~ (9) {int identice, deci randam~~ele celor doua ciclµri sin-&
egale. . . · · <>:
b) Ra\ionamentul fiind eu totul analog, este lasat pe seama ci~itorului; se .
ohtine acela~i rezultat: randamentele celor _doua cicluri sint egale §Î au expresia
. , , 1· e: ..... 1
, 1)1 =. 1)2· = ---.-.'
eln e
·•.··, -~-!

23°. Tinind seama de .conditiile- descrise, fiind absent un schimb de energie

al sistèmului eu exteriorul prin intermediul caldurii, este vorba de o transformare
.adiabatica. .
a) Relatia lui Poisson ne permite a scrie;
PiVl =prVJ,
de unde

v, =3,16 I.
b) Relat,ia TVv- 1 .;:::::const. _ne permite sa scrie~,
T,.V[-1 = T,Vj-1,
de unde
,,,
. ,_ r = Tt ( -v,
Vï)"t'-1 · ·(- 10 )o., = 464,5 1~ = 191,35~ a.
. = 293,15•
. ,_ 3,16 ,
591
 . J ~...

1
c) Ur- U~ ~ : --· (p 1V; - Pi Vï) = 1,4. 1- · {5 · 1,013 · 105 • :î,16 --10-
3
~
y- t 1 ·
- f • 1,013 • 105 ; 10 • 10-3 ) = 1468 J.
24°. Viteza sferei ln momentul ciocnirii peretelui se poate1 gasi din rela~iile:
. ; . . .
v :i = v0 cos ex, V.y = v 0 ,sin ex - gt, (1)
adica
v2 = v! + v; = (v!. co~ ex )2 + (v0 sin ex~ gt) 2... (2)
Introducînd in (2) pè \

-. l l •
t =-
Vx
=---
fl9 CO$«
(3)
. rezulta
. lfl4
' v2 = v8 - 2gl tg
·
ex + 2
VO COS
9
«
• (4)
Din lege_a· conservarii energiei,

.!mv
2
2 =mCJlT,
. (5)
rezultii
il T
1
= -- (va - 2gl tg ex ,;l2 ) ~ 2,45 • 10-
+. vo cos 2 2
2
K. . (6)
2C_ «
25°. a) T1 = 327° + 273° = 600 K, T2 = 27 + 273 = 300 K,
_ T1 - Ta _ 600 - 300 _ 50.o/c
1l - . -- - - o•
T1 600
b) Din figura F.C.4aflvem: . .
Q1 =2,3~ RT1 lg Va •. (1)
µ . v,

~ =1.iu 1'
+------..

o· ~ l(_ . -~ ~- V
Fig. F.C.'6

PtV 1
·
= Pz V2 => -V2 = -p~ •
. Yi . P~ ·
1 => V, = .Pi ( V1 )Y •
-
(2)
'Y
P2V2.=Pa'VI=>P2 =Pa
( V8
y
)Y . ,
V1 Pa Va·
_ •
1
1
T VY-1 - ( Va_ )_y..,.l T1 _ ( TaJ'·y-1
T 1V 'Y-1
li
_
-. 2 3 - -
Va
= -T1· - -VaVa Cl -
T1
. •
·
(3)

592
 . ·, 1 ,'

:, deci din (2) ·p {3) · ·rezultf

. T
Va '(T2)y-1
-c: -
Pt
.-.
. (4}
Va _T1 · Pa
Jntroduoînd pe (4) 1n (1), avem:

Q1 = 2,3v RT1 lg,[P

. Pa
1 ( T2
T1
J/-i] =
. . . . [ ·t 41 ]
1. ·1,;1-1 · · ··
= 2,3 • 103-8,314.;_6~ lg 20 • (
2) . ~ 3,0~8 · 106 _J = 3,058 MJ.

c) "I) = Qi - 1Qs I => Q2 = Q1(1 - ·li) = 3,058 · 0,5 = i,529 MJ •.

Q1 -
'
. d) ·L = Q1 - JQ2 ·I = 3,058 - 1,529 , 1,529 MJ.
26°• .a) pVn :::;= oonst, E:! = ( V ~ 8 · 4n => n =.!. 1
)
11

. ' Pa ·. Yi 2

Astfel, pentru transformarile 1 -+ 2 §Ï 3 ➔ 4; exista relaiiile:

p V2
à
= const., TV11 2 = const. ,i T 2V = const.,

1 (T._+ ÂT) (V + ÂV) - T 2 V

·
.
pV~vRT=>-=-,
2

,
V vR
'
vCÂT

=0
.
=> ÂV
= vCvÂT +pÂV,

= -2 .l: ÂT,
. T ,
l => ÂV
"·

= · -vR Â T .
-2
· p
. . /

(3)

. T P
Introducînd pe (3) în (2), avem ~-êÂT = vCyÂT - 2vRÂT, adica

C =Cv-2R.· (4)
' Q
h) "Il =1- ~, (5)
Q1
Q.2, =Q 1a +Q41 = vCT1(1 - e112) + vCvT1(% - 1), .· (6}
·q1 =Q~ +Q34 = vCv T2(% ~ 1) + vCT-t(1 """.".' e112), (7)

T, = s.112, Ta = %, Ta_= r,l/2, T,. = ,c_ (Sl

T1 T1 Tt T1 , "

Astfel, rezulta
"Il= 1 _ C(1.- cl/2) + C1,(%-1)
/ C%( 1 - el/2) + Cycl/21% - 1)
Deoareoe C = Cv - 2R, oonform relatie~ (4),' (9) devine
_ 2R(ct/2 ....,. t)(x - 1) '
·(10)
"I) - 2.R%(el/~ .:... H_ Cvt1C - et/2) •
7
-593,,.
 ,/

Mai dep~tê, deoarece Cv = -23 R, avem

-

2(cl/2 - 1)(1C - 1)
.'1) = 3 . (11)
_ (% _ e:1/2) +
2%(e:1/2 - 1)
2 . . .

Pentru ,c = 2 §i e: = 4, se ob\ine '1J = 0,5 = 50%.

· T - 1
c) lJc = 1.- - 1 = 1- - - =0,75 = 75%.
T3 1Ce:t/2

. 27°. · a) Daca în cilindru s-ar afla numai vàpori de apa cu masa_m 0 §i ei s-ar c·on-
densa, atunci vol_umul ocupat de apa ar fi e gal cu 0,286 l = 0,286 · 10-3 _m3 • Deci,
in ·comparatie c~ volumul cilindrului dupa compresie,. V 2 = Vi = .! ~ 0,33 m3 ,
· · · · · · ·· ,, k 3
. l acesta ar fi neglijabil. Din acea~ta cauza, presiuneà. partiala a Y?-POrilor, Pi, în timptil
,compresiei se poate considera constante.. Considerind ca masa vaporilor de apa inain-
te de compresie este m 1 ti dupa compresie este 2 , din ecuatia de stare, ·ohtinem: m
P1V1 •
.,r
m1
.
= µ1 - -
RT
§1 m2
.
= ·.µ1--
. PiVa
RT
·p1V1
= µ1---.
kRT
(1}

Masa vaporilor de ap~ care se vor condensa este:

m =·m1 _· m2 = µl Pt V1 ( /; - 1 J' = 18. fo-3. 4,2 . 103. 1 ( (3 - 1)) =0,020 ka. (2)
0
· , · ,RT k 8,314 · :303 3 · .,
. '
b) Masa de azot din cilindru es te: .
•\

Presiunea par~iala a azotului este:

RT - Pt Vtf,t. 1
P2 = m3RT
~.-- = m---~----'~. 0

µaV1 · µaV1.
Presiunea ames~ecului va fi:

P
-p +p 2_Pt
--1 -
V1(f.la - fl-1) + moRT = ·
· · . µ2V1
4,2. 103 • 1 • (28 - 18) • 10-a o,286 · s;s14 · aoa
:::s - - - - - - - - - - ' ' - - - - - - - - - - -
+ = 2,74 .-104 N· • m- 2•
28 · 10-3 • 1

28°. a) Notam ·prin v1 §Î v2 numerele de moli de hidrogen H 2 , respectiv de

oxigen 02 in a~estec, iar prin x ;aportul ~ ( = x). Deoarece· arderea are loc dupâ
v.. .
'· reactia 2~ 2 +
0 2 == 21-1 20,. se constata ci( pentru x ~ 2 arde tot hidrogenul, iar
pentru x > 2 arde tot oxigenul. Cele doua situaiii_ vor fi examinate succesiv. ·
Cazul 1, x ~ 2
In ,urm_a arderii a v1 moli hidrogen §Î a-~ moli oxigen, ra.min nears.i
' 2
.
Va_ -:-- -
Vt
= v1 t/ -1 - -1 ) .mo li ox1gen
• ~1
• se
. formeaza
. ., n mo 1•1 de apa.
1
2 lX 1 . . . . · 1

594.

., • l
. , ·· Aplictnd tntr~ starile. iniiiala_ ,(tn.aintea arderü) fi finala· ·(dupa incheiérea · .
arderii) 'prlDlul principiu al· termodinamicii, Ù1
5R
+ Q = U2, ·unde U1 = V1-To2 .
+
t ; ·. 5: T0este .ene~gia interna. ~ ~estecului inainte arder~, Q = v1q este ~aldu~a.
. t....a .prm
d.egaJa . Us = v 1- R T + v (-
• ard ere,. 1ar,
,

1 1
1 t) 5R T este energia. mterna
-- -
. . .,
,

2 2 2 . :&

a amestecului rezultat in urma arderii, reiese cii temperat,ura finala a amesteèului

de, vapori de _apii ~i oxigen,. rezultàt prin ardere, este:
.a' = 2[5RT (:c + 1) 4- 2qx].
0

"R(10 + 9x\
· tn conformitate eu ecuaiia terri:ricâ de stare a gazelor pe~fecte ~i eu p:rinoipiul
lµi Dalton·relativ la presiunea exercitata de un ame~tec dJ gaze, presiunile exerci-
tate de amestecurile de gaze existente 1n incinta in~te, respeotiv dupa ardere,- sinti
.
p0 = (vj + ~) R;o ~
\ ,, \

respeotiv p' = [
,

v1+ V1(: -:n~ ~

deci .cre9terea presiunii 1n urmà arderii este
k = J!_ =· x 4 2 .:!.. = [5RT (:,:.+ f} + 2gx] {z + 2)• ·
0

Po 2(x + t} Ta , RT (10 + 9x) lx¼ 1.)

0

Cazal II, x·D-- 2

29
ln urma arderii a v1 = "X
1
moli de oxigen 9i a- 2 v2
. ·
= X
i moli de hidroge:Qt

'rezulta 2v2 = 2: moli de (vapori_ de) apa fÎ (riimln) V1 - 2v~ = V1 (1 - ; ) moli

hidro~!presia spe~ifica a primului principiu al term~dinamicii pent;u procese .-,~

cadrul cAi;-ora nu .se efectueaza luèru mecanio, U1 ·· Q = U2, oapata in acest caz +
forma
5R
v1,-
To+-
v1 SR ·T
..- .o + -11t·~. g =2v1- •9R- T..+v1 (i - -2·) .5R T.
- '
2 a: 2 a; • a; 2 a; 2
, , ,

de unde re~iil ta ca
·[l' . 5RT<;(x 4 1) 4 4q • ·
. ;, . . Rll.t + 5:r)
In confqrmitate ·eu ecuaiia ·iermica de stare a gazelor perfècte ~i eu 'lege'a 'Îtü
Dalton:

de unqe
k = J!_ = f5RT0 fa: +
1) 4- liq]z •
p0 R7'0 tx +
1) (5x .+ l.t}

· b) Frac\iunii 0,5% din masa oxigenului, reprezentata de masa hldrogenu1ui

din amestec, ii corespùnde ·valoarea x . 5 • 10-s Mo, = 0,08 a JractiUJ1ii · molare;
-
.aceasta valoare a lui x situindu•se in primul caz. studiat, se aplieà prima expresie
~ .
dedusa pentru k ~i se' obtine k = 6, 7. . .

59~-.
38*

...:.
 29°. a) Lucrllrile ~ecanice eféctuate ti caldurile primite de g~ in fiecare
dintre procesele ciclului considerat sînt (fig. F.C.47)
. . . /

L~B .-QAB = vRT1 1n ~1 > {), LBc =p 2(V0 -: V 8 ) = vR(T2 -.-T1) <0,
~.
QBc·=vCp(T2 -T1:)<0: LcD --'ll.UcD = vCv(T2-T3) <0 §Ï, desigur, Qcn =0~
LDA = P1CVA~ V Dj - vR( T1 - T3) 0, QDA. = .vCp( T1 - T3) > O. >
·p

P, A,,
-~-uo
. . .{
~ ----- . . B
'2
J,'ig. F.C.47

. Rezùlta c~ ·1ucrül mecanic _ef.ectuat §Ï caldura totala primita intr-un ciclu sîntl·
L = vRT1 ln Pt + vR(T3 - T1 ) + vCv(T2 _. T3) + vR(T 1 - T3 ) =
P,s
= vRT1 lri Pt+ v(Cv +R}(T2 - T3 ) .. vCi,(T9 - T3) + vRT1 In Pi•
Ps . . 1 Pâ

Qprimit =Q A~ +Q.ôA = vCp( T1 -:- T3 ) + vRT1 ln Pt.

'
Tp<
·Pe de altii. pa,te, p VT
1 -Y>IY = const., ·de. unde
= const.
: .
este. echivalent
.
CU p (:r .Ps

.
const. §Î eu

f'aP1(t-y)/y = T iP•P-y)/; => (P•){y-1)/y = Ts iÏ y- 1 ln Pt.= ln Ta.

~ . Ps T. Y P• Ta
- . Cp avem--=-----=-,
Cumy=-, y-1 Cr, - Cv R . d · R ln Pt
ec1- - = ln -
Ta• .
Cv . y Cp Cp Cp Pa Ts
Rezulta ca .•
p ' ~

L
vCp(Te - T,)
·
+ vRT1 ln,_!
\;Pa __
Ts - Ta+ T1 ln_!
Ts
'YJ'= ----- - - •
Qprlmtt p T
\ICplT1 - T:s) + vRT1 ln -1· T1 - Ta+ T 1 ln....! ...
Pa T,
,. h) 1lc = QLc
AB
.= Ti TT,.,
1 ·
deci Le =QAB Ti-:;. Tr
1
= vRT1 In PPt. Ti T- T.,. -
a 1

= vR(T1 -
·
T,.) ln Pt
P2
=L = vCp(T8 - T3 ). + vRT 1 ln Pt.
Pa . ,
Almpar\ind eg:,ilitatea ultimilor memhri ai rela\iei de mai sus ( dupa reducerea

tertp.eriului vRTL. In P11)· eu ; , ~h\inem:

Pt. P . .

-T,•·l!:.In Pi . ..:...T;• Jn ; 3
= T8 - 1'3, deci fi.',,= Ta- Ts
· Cp P2 Ta · ln Ta - ln Ti
· (te:inperatura mediata ,,logaritmio").

596 -:~
 -- -
.- i,..

. 1l
. f--,,---
c) _ 1 - 1J _ , Q_primlt
e - - - - ------- -
Qccdat
. • 1
fn •
cazul mversarii sensului .p~-
lJ L Letectuat_ ., ·
Qprimit

- -curgerii .ciclufüi reversibil: e = LQpr~m.lt ' ~de e: reprezinta acum eficien\a mqinii
. . pr,m1t .
frigorifice (eu compresor}, care func\ioneaza._ dupa ciclul pareurs (tn sens invers)~
lnlocuind rezultatele ob\i.Qute, la pr'imul punct al problemei, rezulta.
- Oprimft - L Ti - T,
e. = L = 'J' ---•
Ta - 'Ta + T1 ln 2.
Ta
I

80°. a) Deoarece, _pent_ru heliu, U .!2 vRT, atunci pentru U = const. rezulta .4
. .
T = const., deci procesele elementare reprezentate prin segmente paralele eu
.axa S sînt izote_nne. -~ _
5 8 +
· Deoarece S _= U 1(ln p ln V l ) =U1 lh (p V l ), iar pentru heliu Cv = ll.Qv .:.... _
5
-
3
vàT
,= -àU- = 3R
- , CP = Cv + R = SR
-2 §I• y.= -Cp · = -58 , rezu-lt"'a ca... S = const.
vllT 2 ·cv
.implica ·p VY = const., deor ·.procesele elementare reprezentate prin segmente
paralele eu axa U sint adiabatice. ·
h) Gazul prime,te ca.Idura _numai in procesele elèmentare de destindere izo-
.terma.. ln acest caz:
S + : ln v) = vT (Cv lnp + Cp ln V} -
== :: vR·T1 (ln p 1

= vT [Cv In (pV} + (Cp - Ct,·} ln V] =-vRT ln V +c,

1 1

·unde' C =· vC"T1 ln (vRT) este o constanta pentru procese izote_rme. Caldura

primita de gaz in cursuJ destinderii izoterme reprezentatâ prin segmentµ) orizon- ·
tal k. (fig. F.C.48 a) al ,portiunii de sus · a cicJului (k-.= 1, 2, ... ,. N} va fi
Qi~ = vRTk ln v,,,, = Uk • vRT1 ln Vrk = U1rlsfk·- Sih), marime proportionala eu
. l'ik U1 . Pih. Di
n
.aria cuprinsà între izotermll elementara k §l axa. Pentru ca Q1 = B , Qik ·=
1,-1' ·
- n .
= ..!.. ~ Uk(S1k - Su,.> sa aiba. o valoare maxima, partea superioara a ciclului
U1 'ir'
.studiat trebuie sii. coïncida eu lat~ra U1 = const. a patratului considerat. In acest caz
uh = U1, n = 1, s,h . S1 ~ s(k ='Sa, deci Q1 =Si - s, =2.MJ.
c) In mod asemana:tor, caldurii cedate in compri_marea izoterma .reprezeptàta ·
prin . segmentul orizontal j ( .:..._ n +
1, ... , N} ii corespunde expresia I Q2 ; 1 =
=· vRT;,ln Vï; = U; vRT 1 ln Vu = U; (SiJ - S1;), marime proporiionalii ,:_ prin·
y fi U1 • Jl fi Ql . .

.acela~i _coeficient, (i) - eu aria A; cu~rinsa intre izoterma e!ementar.a. j

1
§Î axa S~-
Rezulta posibilitatea de a exprima ciildura cedata Q2 prin aria Atnt. cuprinsa intre
_.partea,,inferioara a ciclului §Î axa S, Q2 , = Ainr. , iar caldurà priÎnita Q1 prin aria·
U1 · ,
--cuprinsa intre por\iunea superioara a ciclu1ui §Î a.xa S, Q1 = A;up, ~i, in fine,

-;;t•'· = i, •
' 1

.lµcrul inecanic _efectuat L prin aria A a c'.clului, Q1 - 1Q2 1 = L :...:.. ,A•un.

-597

...
_
 Deoarece randamentul motorului termio; 'i} = _L :.._ ~ , dintre· toate ciclurile
., .· . . . ·\ · Q1 Asup.
inscrise hl patratul considerat, c~re au o. aceea11i parte · superioara (deci. aceea~i
arie Asup. ), randamentul m~~im il va avea. ciclul a carui parte de jos este un
segment· in lungul laturii U 2 . =·const. (figura F.C.48 b). ·
. Diritre toàte cicluPile a caror parte inf erioara este un segment in Iungul laturii
U2 = const., randamentul cel mai mare corespunde ciclului avînd forma unui
dreptunghf eu ·doùa din laturi (segmente) pe Iaturilé U1 = const., U 2 = const., ale
· pa!1'atului considerat (figura F .C.48 c). In acest caz, la numaratorul A §Î m1:mit~rul

I ·tï u
i.
lit
.uk· u, --- .-----------
J
Vj llz
1/z s s
lB 0
Sij Sïk St_ic Sz Si

a : _;_~ b
u u
u,

l!z
--~-.-w
------
u,

U2
.
--7 tLJ-7 .l
1 s s
.s;'
1
0 .~ -0 S2 S{
C d
u u

. u,

U:z
---□
-- •1
1
1
1
1 s
u,

Uz
--~o1
~
1
1
s
0 5:2 s, (}
~ s,'
" ·,
,..,
e ·-:..\ " ! . f
Fig. F.C.t.8
/. ;
·Asup. · al fract,iei- subunitat~ '!J s-a adangat ac!ea~i cantitate pozitiva, aria, ha~ur~ta
in fig._ RC.48 c., ceea ce mare~t~ valo~rea 11· ~use poate adauga·mai Jl)ult, pentru ca 1
.atunc1 s-ar ~chimba·partea de JOS a ~1clulm .(figura F.~.48 d) §Î in iin al s-ar ajunge
tot la un ?Jclu de rand~ent max1m de forma ·unm dreptunghi (eventu.al. patrat)
1ntre U1 · .~1 U 2 6= const. (tig. F.~.48 ~)- C?nform co~statarilor de la primul punct al
probleme1~ toate acestea sînt ciclur1 Carnot, al caPor r~ndament poate fi dedus

598
 1n baza r.elt;t.tiilor: Asup. = U 1(S1 -.S2 ), Àïnr. = U 2(S1 - S2 ), A . ·_ Asup. - .t11nr·. ~
=(U 1 ·:__ U2 )(S1 -S2), d~ci 1J =·__::!_ . Ui_; U1. T1 T ·~~ (1J '.. 015 ln c~_ul.-
. . Asup. ul . 1
de~-fata). ·
.. d) In acest ~az A= rc:, (U 1 :.:...
. . 4
2 uJ ;c[MJ] 2 - ~i A,mv. = ~
8
(U 1 U2) 2 +
+ ln
+
U1 + f\ (S 1 - S2 ) = 6 -r. ['··,,.J] 2 d .
, ect l] =-- 2n: . . 0 '-13..
A =---~. ,'i:. .. •
2 , 2 . • Asup. + 12 1t'

· s~a ~inut seama ca~ este posibila aproximarea oricîL de precisa a circumfe-
rin\ei (fig. F.C48 f) printr-un poligon cu.,N, ~ oo laturi paralele eu axèle U, res-.
pectiv S (cqn(orm ·condi\iilor impuse în enun\ul probJemei).
31°. a) .In baza relatiei lui Robert Meyer, Cr, . Cv R. ·expre.sj_a_ v,arams- +
trului fizic SOP~ definit pentru gaze perfecte,. capâtâ forma '-~ffT> ...:.. v[C\f (ln p +
+ In V) R ln V] == v[Cv ln (vRT) +
R ln V]. Rezulta posibilitatea <le a P.Xprima
caldura primitâ de gazul perfect intr-un proces îzotcrm ( Ti T .· T r) prin
l'elatia: .,, · ·
.: ,
V .
,,.Q
.
= vRT ln v~
. i
= T(Sgp, r -- S0p,i),

_tuide Sgp,.f §Î Sgp, i sint valorile parametrului SUP in starile finala §Î, respectiv,
init.ialii. · . 1

b) Intr-o transformare de faza, temperatura ~i presiunea ramîn constante,

Ti = T r = T ~i pi .....:. Pt. = P;.. deci variaiia par~metrului G tnt r-6 tra~~formare. ~e
faza este data de expres1a /::,.~ =Gr-Gï = 1::,.U +pâV- T!::,.S.·Intructt, conform
· enuniu1ui, S este. parametrul de tipul Sgp, definit prin relatia d~dusa la punctul a, "
·generalizata pentru: orice substan\a, iar transformarile de faza sînt procese izoterine, ·
rezult1i câ - in rela\ia de sus - avem T!::,.S ;_Q, · deci ll.G = l::,.U:..... Q +p!::,.:V.
Deoarece, conform primului principiu al termodinamicii, 1::,.U =Q·- b, expresia
-de mai sus capatâ forma 1::,.G =pl::,. V -:-- L (L es te lucrul mecanic. efectuat .
in cursul transformarii de fazii), r~zultind astfel ca parametrul fizic~G rumine
•constant in cursul unei transformari' de f aza. · ·
. c) ·NGtam prin 8G i fi ôGr v~riatiile _---; datorate modificarilor cu ale pre- ôp
-siunii la care are loc transfdrmarea de fâza ~i (implicit)' eu ôT a temperaturii la
care se produce transform~ea de faz8: -. ale parametrului G in fazele- ini\iala ~i,
-respectiv, finala (rezultata 'dupa transtormar1?a de faza). Dupa cum tran~formarea
' de f aza are loe Ja presiunea ·p fiÎ tempèratura T, respectiv la presiunea p ôp ~i +
temperatura T +
de· fazà are for.Q1a:
ôT, co~di\ia de constan}a a.parametrului Gin curs·u1 transformarii
· ·· · '· · ·· · ;
GlP, T) ~G1(p,· T),
-Gip 4- ap, T ôT) =Gi(p, T) +_ 8Gi =G,(p + :ôp, T + ôT)= Gr(p,. T) + ac,.
Scazînd membru eu membru relatiile de. mai -sus, obtinem
8G 1 = ~Gr. Çri, ôGi = (aU,+ PiôVi - Ti8S,) + ôp • Vi - ôT · S ï, iar .
-:ac,= (8llr+ PrôVf- TrôSr)+ Vr• 8p - S,. ~T; în conformitate ·eu cele· a~atate.
la puact,ul _precedent, avem 3U.:;, + Pï8Vi - r,asi = 0 = ôUr + pr8Vr -.T,ôSr, ..
deci V,\. ap - Si· 8T = 8Gi = ôGr = Vr · ôp - s, ♦ ôT. Din ultima egalitate .
rezulta ci 3T(Sr - Si) =ôp(Vr - Vi), deci aT = Vr- Yï; intrucît, în c~nfor~itate
. Bp St :- Si ·
· eu cele aratate Ja punctul an.~erior, Sr - si.,= ~S _ ~, unde ca1dura Q primita .
.de o cantitate de substanta <;le masa m în. cm:sul unei transf ormari de faza' se·

· 5~9 ·
 .. ! '. ~· ...

.exprima, eu· ajutorul caldurii Jatente A corespunzato;ire, .prin ·relà~ia Q = ~~

. raport~J ar · poate fi soris in final ln forma
. ap . ,.
3T = T( Vt - Pi) (ecua~a (Jausius-Clapey(on).
8p mÀ

32°. a) Fie "Tb viteza media patrati~a a particul~lor browniene ~i VTa vftez~
medie patratica a moleculelor de aer :·
2 31'.·T IVThl , ' / Ma
V'l•~, ,nd· • IVTal = V NAmb •
Nurneric: · vr,,
• '-"J'a
=.. 0, 7 • 1<r7•
b)·pV=~RT., p= pµ., Vra="'/SRT =V3"'/p.
µ.a .· RT V !.la . , VP
Num~ric: VTa .= 1,73 • 103 mjs. : ·
1-y
~) p V" =-c~nst., Tr-1 = const., Tp-::;- = const,
')

~ ~. . - ~ .

V = p •+a ,1 Vra ,..,_, V i,.

3RT. . y~t
VTa = --
µa
,. ._, Tl/2 ""'p 4't

un~è i reprezinta ·numarul gradelor de Iibertate ale moleculei. .,

Pentru "Qil gaz monoatomic i = 3, iar pentru un gaz biatomic i = 5. ·
d) Se calculeazà lucruJ mecanic necesar pentru deplasarea particu1elor de.
R 0 la oo:
L.= (~ K moM dr = K 1no;lf =m~R0,
. Jn. ,, . 14,
ùnde m0 este masa moleoulei, iar M masa Pamintului.
Dm· condilia .!. m0'v2
2
= .! k T > moER0
2
rezulta T > 2~Ra
3k
= 2AgR0
3R
..
Numeric: T ;;:> 2 • 1~ K.
33°. Fie p 0 §Î V0 p~ametrü gazu1ù.i din ·ceie doua incinte, in pozitie orizontala,
..p 1, V} §Î, ,re.spectiv, J!s, ~ 2 a~eea,i par~etri in poziiie vei:,ti~ala 1~ temperatura T1,.
1ar p 1, V1 p, r~peot1v p 2, V2 parametru gazuhu dupa.1ncalzire (fig. F.C.49). .

~Y, . \ ·... lfY;

..,,I
- .--Po-,Vo--...) .
(,_·-R-a.Ya--......
~ '° ··h~ ,.,,, l7âJ

1
fig. iF.C.69 '
600
 .
a) p 0 V0 =p 1Vi, j, 0 V0 .=p2V2, Ps=P 1
-
+ pgh, TT
Y O= - -
l- h s, s ,..und sec.1unea
t· ' ·
2
tubului, V1 . Va+.SAl, V2 = V0 - SAl- 1

Rezulta

P2 = pgh
r-- hr-
2
(àl)'
= 0·'49 • 105 N/m2•
Al(l- h)
b) Intre volume exista reiaiiile:

n = -1
. V
= V.0 + Sàl
= ll + ·àl
0 5
=- =1;66{6),
v;
z=-v·, V1 +V1:=Vi+V1.
· Va . V,. - ~ àl àl
0 - 3 . 1

De asemenea., lntre presiuni mai exista relatille:

. h ,,
Pz = pg + P1, Ps = pg
h Ps
P1, - = -
1 + ,. ,1• -.
p~
= -t .
, p,. n Pa s

ltelatiile dintre volume determina egalitatea

v1 (1 + :} = v;(~ + :J• j '

iar· rela}iile dintre pres~uni o egalitate:asemiinatoare:

P1(n - 1) = Pi{x - 1).
Masele gazului in cele doua comP.artim~nte fiind egale, se pot scrie ecuaiia:
. Pt Yi - PiYir- r
·Ti-~-
Din ultimele trei egalitati se ob~ine o ecuaiie de grad'.ul -doi in ~:
x 2 - ;'1 (n - .!)-x - 1..,. 0,
· T,. n .

= -1:.t. (n _:_..!.)±V 1 (n - !..)·

7 2
-care. admite solutiile x12
' ' · 2T3 n 4 7] n
+ 1.
. I ~i

._ . , /1,619,
Pentru cazul st~diat, x 1 , 2 ~ 0,50071 ± 1,11835 = "'-.. ·
.,, -0,618.
Evident, are sens fizic n umai solutia x > O.
34°.. a) Variatiile de volum a- lichidului ~i, respectiv, a sticlei, prin racirea·
tubului, au expresiile AV,·= V 0 - V,= -Sl0Yit §Î AV"'= Vos,:_ V81 = -:-Sl0Y81t,'
unde S este sectiunea t-µbului~ ·
àl
Rezulta Âl = l0t(Ysi - Yi), d eci t = - -- -.
lo(''.(i - Yst} ,
4
Numeric: t = - • io-3. ' -23·°C~ =
2 • 10-1 19 ,~10-• - 0,3~8 • 10-•) ' ' ." .
b) Fie d0 = 10
- ho· , respectiv , d = l :~. h dis tantale dintre centrele· de gre~tate
. 2 .2. ' ·
al tubului, respectiv al merctlrului, la O°C, respectiv la temperatura t. Din legjle
dilatarii pentru sticla ~i mercur rezultâ: - · ·
l· = lo·(1 + ,) CXst ,
. 1 + ÎHgt
h -- h o--"""""'-,
1 + :!«s,t
. d-
_ -di,•
2

601-
 . ecùatia
· . . l (.1 + a t) - 'rio 1 + rmt lo - ho
+ 2œstt = - 2- ,
1.
Dm O 81
•. . 1
io - ho
t == ---~-~---.
2[/i0 1Ym; -:-_ 2œ_st) ~ 2l_0 œst
Numeric: .t = 1~8,6 °0.
3. ELECTRIOITATE
1
35°. a) Conform · figurii F.C~6, ·re~isten\a echivalenta a circuitului intre ·
. s·1 B· ci-nd K este inchis , este R e 'R+ R · R = aR ; astfel, futensitatea
punc t eIe _A , . , , R +R 2 · .
. . · u
curentului in ramura BC este 1 = - = - = -·- - = 2u 2 · 150 1 A I te "t"fl
• n nsi a, e curenvtifor
1 ,
1
· . \ 3R 3R . 3 · 100
1 ' 2 ' J
în ramurile in _paralei, vor f~ egale, deci 1 1 == I 2 +. 1 3 = 212 sa~·~ 2 . 1a = ; = 0,5 A.
i \'c

,oo ---------
... : .
---------- --~----
50 1
6

_---J.i_·__
·_ L , . l_ _

to
Fig. F.C.E,0
-
t

Cind contactul K este deschis, rezistenta .echivalenta intre punctele A ~i B

este R 0 = R+ R = 2R. Intensitat~a curentului in circuit este Ji = .!!_ = . 2R
=~ ~ ~ A. ,·_. .
2 • 100 ~
b) Poteniiaiul. punctului C va fi mai mie _decît poten\ialul ·punctului B eu
tensiunea pe ramura BC, deci .
Vc = V n -=- Une•
ln ~~ul K'l~ehis, V O = V;·......,. 11 R = 150 - 1 · 100 = 50 V.
K
ln G~zul de~chis, Vé .. Vn - J;_R . 150 - : • 100 = 75 V.
c) Imediat dupa deschiderea contactului K, apare in bobina o terisiune electro-
motoare autoindusa care impiedica cur~ntul sa creasca dè la valoarea / 2· la valoarea
Ji, deci intensitatea curentului prin circuit in mùmentul imediat ulterior dèschiderii
contactului este 1 2 • PotentiaI1:iI punctului C va ·fi (fig. F.C.50)
'_ Ve =·Vn_- Une= Vn -12.R = 150- 0,5 · 100 = 100 V.
. Deci potentialul punctului C sufera un sait brusc de 50 Yin mom.entul, deschi-·
derii contactului pentru ca · apoi sa scada lent (exponeritial) catre valoarea finala
Vé. Evolutia este aratata in figura F.Ç.50, unde !t0 este momentul' deschiderii con-
tactului K. · ·· , · ·

-602
 i-· ... . ~l _. . .

- 1 ·._;, '_... ~, -
1 ·.

· 36°. a) Rezistentele filamentelor sînt .obtinute din ecuatia

• ~ I - , I ,

TF .
P. =-,
R de unde
rP 110s · rP 110 9
R1 = -P =--
40
= _302,50; R2 = -P:. = -.- = 201,66 !l.
1 60 . . . : i1.

Din ecu~tia P = Ul rezulta

li=. P i = ~ =0,363 A,· 1 = Ps =0-,545 A.
U HO , U
h) Cînd cele doua hecuri sînt Iegate lo serie; -rezisten\a circuitului este
R = R 1 + Ra =302,5 + 201,66 · 504,16 !l. Daca hecurile legate· în serie sfut
· .alimentate la tensiunea U' = 220 V, cur~ntul care .irece prin .filamentele lor este
l' = U' = 220 . . : 0 436 A. . ,i , '
.R 504,16 '
. Dar aces~ curent es~e prea ma~e pen~ru hecu:1 de 40 W _càre s-ar putea arde.
Dec1 o parte dm acest curent trebme dev1at cu. aJutorul une1 rezistente Ieoate
0
in
paralel cu acest bec, a§a cu~ se aratà in figura F.C.51. · · •#

~ow 60W

'---'-------u 220 V 1. .,__ __.

Fig. F.C.51

Rezistenta Ra va_ fi determin.ata din con'ditia ca tensiunea U' sa se divida _egal

pe cele doua becuri. 1n aceste conditiî, intensitatea curentului prin circuit v·a fi J 2, , -

. . f
iar gruparea ormata
.., d"m R ~1' R va . avea· rez1s
. t en.#t a R 2, a d"1ca.., -·---.-
RiR11 = R2
· ··
1 8
· · .R1 + PtS ·
s~u R, R 1 R2 ..:_ 302,5 • 201,66 = 604,94 .Q. . .
R 1 ~ R2· 302,5 - 201,66
c) _Legate a§a cum se arata in figu_ra F.C.51, hecurile funct1oneaza ~ormal, deci
-puterea consumata d·e ele (puterea utda) es~e .Pu = P 1 + P 2 = 40 + ~ =·100 VV~ ·
Puterca consumata de· la sursa este Pa·= U'/2 = 220 ~ = 120 W. deci randa-
. . HO ~ .
mentul va fi
'Y} = J>_u = "iOO ·= 0,83 = 83%.
Pc_ 120 '

37°. a) Dacâ deplasarea placilor se face tn contact CU sursa, atunci dife:;,

· renta· de poten~ial dintre placi ra.mine nemodific~ta. Càpacitatea condensatorului. •
variaza de la valoarea C = eoS la valoarea C 1 = eoS , deci I devine, C1 = ?<!-. =
. d . . dl d1
.= 1 oo '. 10- 12_" 1•5 . rn-!! = 150 pF. Sarcina· de pe placa va fi Q1 = C1 U = ù;o · ·.
10-2
.. ~10-12 ·• 500 = 7,5. · 10-~ C.

6-03
 . b) lnainte de dep1asarea plaèii, sarcina de -pe armaturi aie valoarea.
1
Q =CU= 100 · 10-12 - 500 = 5 · 10-s C.
ln cursùl'deplasarü placii se produce o varia\ie a sarcinii eu A.Q·=Q1 -Q =
= 7,5 · 10-s - 5 · 10-s = 2,5 · 10-s C. , ,
ln ·acest proces surs a debiteazii o energi~ egala eu lucrul efectuat pentru a
depJasa aceasta sarcina intre cel~ doua punc~e (bornele sursei) intre care exista dife-
renta ·de potenlial U: · · ' ·
' .
L· = U A.Q = 500 · 2,5 · 10--s = 1,25 • 10-5 J.
c) Prin introducerea placii de sticla, capacitatea condensatorului se modifica.
ln \.toua situatie, este ca ~i cum in jumatatea care contine sticla exista· doua conden-
satoare legate' in serie, unul, Ca, avînd ca dielectric aer, iar al doilea, Cs, avind ca
diel,:ctric sticla. Cea de a doua jumatate constituie un condensator eu aer, C~,
Jegat in ·paralele eu primele doua. In figura F.C.52 se aratii schema .echivalenta
descrisa. · . .

u"
a 'b
Fig. F.C.52

Capacitatea echivalenta. a celor doua condensàtoare legate in· ~erie este data
. -1 = -·1 ·+ -1 , de un de ·Ce = -CaCs
de rel at·1a - - . Capac1tatea
· · con densatorulm·
. • Ce. Ca Cs ·· Ca + .Cs . ·
va fi C"
.
= C,+ C~ . CaCs.
,Ca+ Cs
+ C~. Pe de alta parte, placa-de sticla fiind intro-
.
dus~ pe jmnatate dîn aria armaturilor §Î distanta dintre armaturi fiind d1 , vom avea
C _ toS Cd C8 = e c.,.S
0 !_ er...Cd Ca' =tS = 0 Crl :
a - 2(d1 - d'} = 2(d1 - d'} ' 2d_' - 2d' ' 2d1 , 2d1
Capacitatea condensatorùlui devin~
Cd t:rCd
· C" __9.-......., - d') . -:-d;-
(d1______ ...__ + rt.J
~ == ' C'd
cr____ _Cd _
Cd + c.,.Cd 2d1 2[d' + e.,.(d 1 - d')J + 2d 1 -

21d - d') ~d'

100-10-12 ·1,5• 10-2
2 X_

·.
X (; 0,5. 10- + 2,8(1.
. !!,S10-
2 2 - 0,5. 10--2 ) + 1. t10-_ ) = 185 ·5
2 , p
F.

. ln procesu1 de introducerè a pliicii de sticUi, sarcina de pe armaturi nu s-a

schimb~t, deci are'tot valoarea Q1 , astfel incît diferenia de poten\ial dintre armaturi
·va fi · ·
7 5 10 11
U" = Qi = • • - 404 2 V
C" ~ad · t 0-12 = ' ·
604
'
 , '

'
_ 38°. a) Valorile ma.surate cu voltnietrul termic sint valoii efeotive. Prin toate
elementje]e circuitu1ui circula acela§i curent a carui intensitate efectiva este .(fig.
F.C.53) . , . ·
Il

.E:~I
'/

Fig. F.C.53,

I = U1. ·= 1~4 = 1,2 A.

. Ri· 120

Impedarrt,a bobine'i este Zb = VRf +L 2 2

CJl • Legea lui Ohm pentru bobina
va fi J = Ui , de unde rezu1ti1 ecua\ia
Zb . . ,.
(1)

Impedanta circuitului <lin figura F.C.53 va fi Z = V (Ra + R 2 ) 2 + oC:2,

.iar legea lui Ohm pentru circuit J = zu, de unde, (R1 + R 2 ). + L CJl = lP
2 2 2
(2) ..·
p
Sc~zind membru eu, membru ecuaiia (1) din ecuaiia (2), rezulta
R.,. = _1_. ( ~ -
2R1 2
1
Ui _
.
R?) _. R
2 .
1 .( U2 - U} _
uf
i) ·_ -
· 2
2
120 (. 220 - 80
1u2
2
-::- 1) = 61 ,5 ,a. '
. ·

· Din ecuaiia (1), rezulta

.
~ RI ==
2
2 1
L = :."' "'V/( u1 2
) .
2r.•so
"'·/(~)
V 1,2
- 61,5 2 ;:::: O,a..082 H
.
=. 82 mH.
b) Puterea -activa consumata este Pa =•(R1 +R2)1 2 =(120 +6'1,5) 1,22 =
· = 261,3 W. - . . ,
Factorul de putere se ?hiine cu ajutorul figurii F.C.54:
os _ Un, + UR, (R1 + R2) 1 (120 + 61,5) ·1,2 -.JO gg
C <p - U == U = · 220 ......, '·

/'

Fig. F.C.5%

c) Inténsitatea in circuit va fi maxi1'}a cµnd se obtine rezonanta, adica in cazul

etnd;C est~ dat de rela}ia LCJl = C~-- sau C . .
11
2
= 1,24 •. 4 F = 124 µ.F.
- 0,082 · 4,r50
10-
60,5
 In o~ul rezon~\ei, impedanta devine Z' = R +R
1 2, decj inten:sitatea cùren-
tului este · ·
..
U '"..>o··
l' =. - 120"+ 6-11,5 ,, 1,212 A.
· Ri +.Ra .i

39°. <I> ·. BS, = µr,HNS, ..

ffensiunea electromotoare indusa in SP,irele bobinei la rotire este:

lei 9 ~:.

Curentul care trece prin circuit va fi:

• 11! 1 · Acf>
Z .= -=-,
R RAt
. . . . ..
- iar sarcma electrica înregistrata de galyanom~trul ·balistio
q = iÂt = A<r, ~ 2µ,,HNS •
R · R
De aici rezulta
H =. gR
·2fJ.oNS
=2 • 4n: • 10-
.
s. 10~'-Sn:
7
3 • 10---e
•
= 10s. A-m-1.
100 •

40°. a) In fi~ra F.C.55, avem lv =lA =10 =0,1 A §Î RA =R1r =R0 -9,8 !l.
Rela!iile / =lA +Is =10 +Is §Î /ARA .:._J0 R 0 =lsRs conduc la:
RA 9,8
Rs = -1- - - - 5-_-- = 0,2 !l. (1)
---:1 --1
10 0,1.

E =24V
1 r =0,SO

rig. F.C.55

· b) Di~ rela~iile .UR, = Uv + URa §Î UR, = nu;, \inînd seama de faptul

ea. l'i, = 1
0, se obiine: . . •
UR.11 = (n - 1} Ui,. (2)
Deoàrece
Uv . UR · (n-:-- 1) Uv
- = - -0= - - - - 1
Ry Ra R0

'606
 '-.,. ; ., . -·,

'i·
':. .

rezulta
Ra= Rv(n - 1) = Ro(
,
UR, ~
IoRo
1) = .,,.U1R\- R
0 • .
0--~
0,1
- 9,8 = 290,2.
c) .Schema circuitului este data in figura F .C.56.
E~2W
1 p,.'..r..==.,::0.S~n~_........;:,_ _ _ _ _ _-:-1

··1

E
1= E ------"-------------
·r + Rech r + R + (Ro + Ra) Ri + R Rs
2
0

Ro +. Ra + R1 R0 + Rs
·24
- --------------- = 3,882· A,.
0,5+ 3,5 + 300 ·i2 ·+ 9,8 · 0,2
302 10
18 =1- 1 0 = 3,882 -·0,1 =3,782 ,A..,
1 s = 1 - 1 0 =Je = 3,782 _A.
d) _El-= (r R 2) 12 +
(R 1 R8) n + +
(2R~- f!a) 15 ~ 94,8 W. + +
e) m =/{li == 4,025 · 10-3 • 3,782 · 2 · 3,0445 · 10.:..2 kg.= 3o',445 g.

· 4J O
• a) 1et -= max, pentru L
adica.

u
::;,. n ·V R2 + (L' . 2ivo .- ___1_.·_
. C ·_2'1'v0
-)2 = R,
rezultind
, 1
2;:v0L - ---
. C·2n-v0
R
Vn 2
-1
'Condi\ia pentru putere se, scrie:
1 U2 rFR =>X -X -±R
·2: R = R2 + (XL - Xc)2 . L .J c_ - '

·"

607

..
,. ~ :.r. '. ; - ' .. ~-.·..
 ..
·noN9S
unde L - __ ·
r ____ (1
2l
+'µ,.). Rezulta:.
il -

v1 = 1(V:1- + -·-
-. R + -R) = 10,837·,kHz,
·. 3

2
',
2~ LC 4L 2L .

"2 = ._!_ (-i. / .!. +-~ -

2~ V LC 4L8
.!i)... . :. 9,1~9 kHz.
2L •
. ~h· V -
c) Q = -- 0

R
=. Vj -
0

V9
-:-5,995.
/

42°. a) Accelera\ia barei pe distanta l 1 este

11
a·= ms g ' 1Q =8 m· s- 2• (1)
· mi+ ms . 0,275 + 1,1
Viteza barei la in~rarea în cîmpul magnetic va fi:
v = ~ = V2· 8· 1 =4 m~s-1• (2)
Bara de lungime l se mi~ca in cîmpul magnetic CU viteza V ~i in ea se induce ten..
siunea electromotoare e = -Blv; prin bara va tr~ce curentul electric de intensitate
l = E +e = E - "'"mv •
J3)
.. R,+ r R+r
Asupra barei, · cînd se afla in cimpul magnetic de induciie B, .aciioneaza. for ..
1elè m2C §i BI l, deci: ... . . . .
' m~= BE·-~l (4)
. R+ r
-sau ..
B~ - 12B + 11 . 0,
-ohtin~ndu-se B 1 = 1T ~i B~ ·= 11 T.
b) t=t1+t2=-+~=-
t} ,~ 4 + o.~
- = 0,7 s. (5)
~a"· 8 4·

\
c) rn~v +·(R +r) 12 = El -(6a)
sau '
m~v + (R + r) ( E - Blv )s = E E - BlfJ
. . il+ r . R+ r
1,1 . 10. 4 + (24 - 1 . 0.5. 4) = 24. 24 - 8
1 . 0,5. 4
0,5 + 0,5 · 0,5 + 0,5
44 •+ 484 = 528, pentr'u B = 1 T,
. 1,i. i0. 4 _+ (2t, - _11 · O,fi • 4) 9 = 24 . 24 - -11 • 0,5 · 4,
. j 0,.1 + 0,5 0,5 0,5+ .
· 44 + 4 = 48, pentru B = 11 T.
43°. a) lJ1 = bF1 . l sin 0 · Q1 E = 0,2 m-sin _30° · 10-sc · 100 N = 0,01 N · m.
• C '·
. Direciia momentului cuplului de for\e este perpendiculara pe planul xOy,
. -sensul ...:.. dat de regulà. purghiului - fiind spre cititor (fig. F.C~ 57~); deci:
·M =O,O1 iz[N · m], ,
unde fz este vectoru! unitar (ver;~rul) al axei_Oz, asociata axelo~ Ox §Î Oy ln triedrul
1
drept Oxyz. •
·
•
· ,
• •
· • 1 • • •

·608 .
 .·. h). Pozitia de echilibru stabil este cea pentru\~are 0 = 0, .i~r .poziVa de, ~cli.i-
libr~ insta~il cea pentru care 6 = 180°. Daca Qix. este pozi\ia sarcinii Q1 la echilibrul
s·tabil al tijei (fig. F.C.57h), OQ1x =.!., atunci lucrul mecanic cerut este: ·
. . 2 .
" . . l .
L = 2Q1Ed = 2Q1E- (1 - 00s8) =Q1El(1- cos6).
2 .

-r y y
é 1
•
1
1 b
a,Ë
d
j __a~
1---
fz
X X

I a

Fig. F.C.57

Efectuind calculele nuinerice, ohtinem.:

'. L . 10-3 • 100 · 0,2(1 ~ J/}) i=::i 2,~• · 10-• J.

c) In cazul micilor oscilatii, cele doua puncte · materiale se deplaseaza ca §i
cin4 a~ .fi legate printr-un fir inexfëhsibil de lungime = 0,1 m in punctu~ -fix 0 !
~i ar fi sup~se -unui_ cîmp de ·forte uniform de ac~elefa\ie a =F1 =. QiE. .
m m
-Prin analogie cu problema micilor oscilatiL ale pendulului gravitational, in
locul expresieÎ T = 21t '"' /
· V gl , . vom avea
'
T= 2n '"' / l/ 2 , de unde T 2 = 41t2 .!:.... ~i
V ·a 2a
a
Q1E
=.~ = _T2 • Rezu
2r.2z ' lt" ..,
a ca · _ .

m = QiET2 = 1 o-a · 1-00 • 1. ~ 5 06 • 10-2 k (50 6 0o-).

2r!-l·' :19,78 • 0,:1 · ' g '
' · U Q . Q. a 10-0 V
44°. a) E ..:....- = - = - = -
- d dC eaA ea
=- - - ~ 1,13· 105 -m.
8,86 • 10-12
b) Fie E+ ~i E~ intensitaiile cîmpurilor· ~lectrice produse de densitatile super-
ficiale de sarcini electrice +a §Î -a. Evident (fig. F.C. 58), aceste intensi~ati sin1>
+cr ..

p' j
• .J

Fig. F.C.58

egale, inch~siv ca ~ens, deci E = 2E_ §Î E_ =E •

2
609·
39·-:- Culcgère de probleme pentru admiterea in invAtâmîntuJ aur--erl°.r
'
 -,-

- .
Rezu1ta ca fort,a electrostatica de alragere a taleru1ui T 1 de catre placa •fixü P
va fi F = QÉ_ =. aA E2 , iar masa corpul~i suplimentar care trebuie pus pe talerul
~

T 2 pentru reechilihrarea balantéi fSte · · ·

_ F 0 2 5
7
m --
g.
= aA
-.-
g
E
2
10- • 10- 1,13 · 10
=---- ----
9,8 2
~ 5 ,6mg.

c) U6 = Ede = 1,13 · 105 • 2 · 10-~ :- 226 V.

d) ln .acept caz:

F=CUe-=-.-=mg-
· Ue ~aA u: d~ { < mg, pentru d > d0,
=mg ' pentrud-·d
2d 2 à2 . d2 · . _, o,
- - _ · - ~ _mg, pentru d < d0 ,

deci eè.hilibrul mecanic (al balantei ele ctros tatice) devine_ inst_abil.
_45°. a) Integrînd expresia indicata in enunt pe11tru permitivitatea cliferen-
. tia]a pe ramura de repo1arizare a ciclului h1sterezis, ,

(dD)
. dE rcpol.
= ei +RE+ RoEo,
se obtine deprndenta de intensitatea E a cimpului e1ectric a induct!ei electrièe D
pe ra_mura de repolal'izare: ·
·'· . E2
Drcpo1. (E, E 0) =. e. E
1 + R -2 + RoE .E + O. 0

Pentru E = ± E 0 , induc\ia electrica pe ramura de repolarizare atinge l'alo-

rile extreme (± D 0) corespunzatoare ciclului histerezis considerat, deci:·
............_ .. . '
, 2

D1·cpo1. (E0 , Eo) _Do = f 1E 0 + R ~

0
+ Rm + C,

lnsumind membru eu membru ultimele doua· rela}ii obtinute, rezulta ca

'o ·= nm + 2C, reie~ind valoarea constantei c· de integrare: C =- : E~; în1o--
cuind in ~xpresia de mai sus, a induct~ei electrice p.~ ramura de repolarizare, gasim:

Drcpot
.
(E, Eo) = {ei +.Rr,E0 )E
'
+ li.2 (E 2
- E~).

Datorita simeiriei c1clului histerezis, inductia electrica pe ramùra de depo1ari-·

zare a ciclului est~ data de expresia: -

D_dcpol. (E~ EQ) = -Drcpol. (-E, Eo) = (e, + RoEo)E :.:_ : (E 2 - __ Eg).

b) In ~e.za expresiilor obtinute pentru ramurile ciclului histerezis, · inductia

maxima D0 este data de relatia: ·
,' Do = Drcpol. (Eo, Eo) ·-_Ddcpol. (Eo, Eo) = eiEo + _RoEff,
610
~are, tn. forma Dpr. pol. . · eiE +
R 0 l?, -constituie ~i . ec"ll:atia curbei de· _prima
pola~iiare. Rezulta expresiile permitivitatii diferentiàle:

ed
.
= (dD) .. = ei. +· 2RoE,
dE pr. poJ.

t:espeétiv
:, . . totale, pe· curba· de prima polarizare:

Etot =(D}
E
.. = + RoE-
pr.pol.
ei
·

c) Densitatea volumica a energiei electrostatice disipate pentru pa:~curgerea

unui ciclu histerezis este.;· ·
4
~W =.,(~• .(Dctcpo~. - Drcpol.}dE =R(-E,· (E8- E 2)dE = R E8
AV · J- , J- E 0 . 3· .•_

In condiiiile unui cîmp electric alternativ de perioada T (~i frecventa f),

·densitate·a volumica a puterii disipate ·este:

L\I Pl = _!.. âW =··4R Egf.

âV · T âV 3

d) Oin ecua\ia fluxului _electric scrisa pentru o suprafat,a a cilindrul~i de

raza r,, coaxi~la cu armaturile considerate, · gasim: 2-;;rL · E(r)
.
= Qint.,
e
unde Qint.

ést~ sarcina electrica de pe armatura interioara. Rezulta ca E(r) = Qint~ • .!. , . iar
2m:L r·
ten1?iunea dintre - arrnaturi (fig. F.C.59):

' '
.i

Fig. F.C.59

U =_. - Jr
(r E(r)dr
e
=== Qint. ln re -. Jmpartind membru cu membru ultimelê
_2rr:eL ~ 'Yi
dou-"tt relatii,
•
ga"sîm· c~'"' E(r} = ~- D eoarece r
6 - ri~ r, avem (intre armaturi) i"
. r ln re . t

ri

611
 Rezulta puterea disipata ·pentru parcurgerea repetata a ciclului feroelectrici

P = f · 1t(,: - rf)L • 4R
- [' U0 . _
3 l re
]a -
i
,
ri n-;::
. .
1

Comparînd aceasta expresie eu aceea a puterii disipate pe rezistenta echiva,..

• i
. .

lenta R1 pentru o tènsiune.àlternativa de frecventa f §~ amplit~dine U0 , P = 2u~

R,,

gasim:
R
f
= 3
.
4.nR(r1 - rf )LUof
(r .ln ~)
i ri
3
•

4
46°: a)·(..!..+:.!.) .!.
C1 . Ca h
= Cù8, deci ..!.
Ca
=Loo8· - .!.
C
= 0,3 · 25 · 10~ -
4 · 10-5
1 . '

ob}inînd C2 • 2 · 10-5 ,F (= 20 µF}.

b) Sarcina electrica a condensatorului format din înfa§urarea sol.enoidului
§i armaturile cond~nsatoarelor C1 §Î C2, legate de infa§urare, nu variaza in timp:
Q = C1u 1 + C2u2 = const. (t). Rezulta ca potentialul punctului infa§urarii sole-
noidului aflat la fractiunea Ci· (din înfiî§urare) spre condensatorul C1 §i frac-
. . C1 + Cs · - .
tiunea
'
· C2
C1 4- Ca
spre condensatorul C2 este u = u 1
. · _ ,
C1
C1.+ Ca
+ u2 C1 C·+ Ca = C Qt C2 -
2

1
= cohst. (t). ·
c) ln cazul problemei de fa\a, potenti~lul u constant in timp are valoarea
- (C 1u 10 + C2u20 ) = 0: 'ln aces te condi\ii, se poate scrie conditia de con-
1
u =
C1 + C2 ·
· servare a energiei electromagnetice (in absenta elementelor disipative) pentru cir-
cuitul format din condensatorul C1 §Î fractiunea :Ca din infa§urarea solenoid~lui,
C1 + Ca
ob}inînd: ·

obtinînd:

. = . _VJU10 + C2 . <l>~ "' / 12 + 2 - 9 • 1 o-s ,_, 1 12 V

= V
2
U1,max C1 ~ L(C1 + C2) 7; ~ 0,3. 6· 10-5 ,,_ , •

d) Pornind de la expresia pulsaiiei de rezonanta in circuitul serie C1LC 2,

1

V c~f•c,L '?:,. '

§i de la expresiile energiilor electrostatica (intr-un condensator înseriat într°'.un
circuit eu fluxuri mag}?.etice) .§i magnetostatica (intr-o bobina),
Wcs = cuz =
2
C
2
(A<I>
.At
)2, Wms = - ,
<J>2
2L

61.2
 = -m.2 (Âx
~J 2 · .] · "' W 2
·
comparate · · " Wc
.eu energn··1e cinetica. ~1 e ast1ca 6 · =kx- , se s t·abil
1 eBO
Âl . 2
parametrii fizici . analogi:

Electromagnetici. ~ 1 u{ =T,) i( =_~) 1 L{ ="j l l

1 C I Q(~Cu) 1

Mecanici x I v( = ~) 1mlp(=mv) IF(=~) 1: (~ ;1 I

~i sistemul. meçanic oscilant analog (fig. F.C.60).
Il.la

1
1
1
V=O"
Fig. F.C.60

47°. a) Impedan~a Z a ramurii RLC serie este:

deci, amplitudin~a. U0 a tensiunii la bornele circuiiului este:

=·l~o ~ / R 2 +(Le,) - +) 2
U0 = ri0 = Zlso ·•
. 'V ' Cc.>.

Deoarece tensiunea UAB·Ja bornele circuitului este in faza .eu intensitatea i

a,. curentu]ui electric prin rezistorul r,, defazajul cp 8 dintre oscila\iil_e cu~ènt.ilor i _··
§Î 18 este acela~i eu defazajul dintre tensiunea UJw la bornele ramurii serie RLC
§Ï intensitatea I~-~ curentului prin aceastii ramurü, fiind dat de expres_iile:
1

.
LCil-_...:::...
R R • c(I)
cos <p8 = Z = -------.-·, sin <p8 = -
VR' + (Lo, - L)' .
'z
V R'+ (Lo,-dJ.
XL - Xe· = -
tg <ps·=--- 1 (L (,)- -1 ) • - (2)
. R R C<_,)

. Oscilatiile 18 stnt în urma cu <p 8 ; deci, daca UAB = U0 cos (,)t §Î i = i0 cos 6lt,
atunci_ 18 =1~ cos (6>t ~ cp 8 ). ·
·'!
h) Conform primei legi a lui Kirchhoff, le = I 8 + i, deci
1
.,
(3) -1
Deducerile rela\iei dintre amplitu~inile JO §Ï i0 , ·precum §Ï a exprèsiei defaZ'a-
jului, <p, pot fi ef_ectuate atît pe cale fazoriala, cît §Ï prin procedura algebrica; uti-
lizarea acestor~metode fiind prezentata mai jos.

613
...
 Mctoda I (f a,zoriala)
·- .Din diagram a fazoriala a curen\iloi: (fig. F.C.61) ave~: lô=ig+no+2.iof so cos 4>s,
de unde --- înlocui nd 1so 1win i0 in baza rPlatiei (2) - gasim: •

J20 = i2o. l1+

·. lf + lLoo
.
-
ri 1. 2
-.--J .
+2
ît'· + (Lro -
r R .
-)
1
.
2] =
· .,. · Cru Coo

{4)
•
1:2 +
(
L<.,.> -
.
cJ
1 2

Din fig. F .C.Gl rezulta ~i rela\iile .,

1 0 cos? = ,:0 +ls0 cos Ps' (5)
· ~i, réspectiv,
lo ~in q:, = /sll !-În 9s· (6)
i= ~cos wf

l0 cos(CA:>f- 'f.) = I,
"
f'ig. F.C.61

1
Inlocuind îh rela\-iile (5) ~i (6) :valorile 8!' , cos <p8 ~i sin <p8 , ~
0
date de relatiile
0
(1), (2) §Ï - respectiv - (4), se ohtin ~xpre~iile: · ·
2
R(R + rl + (LCJ> - _!:_. }
~os <p = . --- C<,> .. (7)
v'[11• + (Lco - )J](tn + r)'+{Lco - d.,f]
·r (/,c,> - _!__1
• Coo
sm <p = ______ ·--=--=--=--=-==========. (8)
\f [n' + (Lco - LrJ[•n + 'j'+ (L<o-Ln
l't-Tetoda a II-a (!-dgebrici't)
Legea 1 a lui KirchJwff ne da:
1e,(t) = 10 cos .(wt - <p) = i(t) + 18(t) = i0 cos Glt + fso cos (~t - q>8 )
Descompunînd funct.iile cos (ùlt - <p) ~i cos (Cùt -:'<p8 ), obHncm:
OIcos <p • cos ùlt + I O sin <p • sin r.pt = (i 0 +lso cos <p 6 ) cos Cùl 1s0 si_n. cp~ • sin ùlt. (9) +
Deoarece rela\.ia de mai sus trebuie satisfacutu Ja orice momenL t, ea esl.e o
. identitate; întruclt identitatea A sin x +. B cos x ==·o (.-v· poate fi <,}f) impune eu -
,. necesit.at.e A = B = 0, coeficjeniii funcWlor cos wt, respectiv sin wt, <lin memhrii
5-ting §i drept ai identita~ii (9) trebuie sii fie egali·: 10 cos <p ~ i 0 1so · cos cp 8, (5) +
10 sin cp = J s0 sin <p ~- (6)

614
..
,
 Tinînd Seflllla de rela}iile :(1) §Î (2), relatiile (5) §Î (6) devin:
·
R 2 ·+ Rr + ( L~- -1 )2 . r(L(l)-_.!...l
10 cos <p ~= i.0 . Cro
·
· q>
I 0 sm = z.0 Cro
· • (10)
·

Ra+ ( ~(J) CCJ>

·1 )2 R2 + (LCJ> - _1_)2
-
cc,)
lmpart,ind membru cu membru relatiile (10), respectiv· ridicîndu-le la 'patrat
§1 adunindu-Ie membru cu membru, ·se ob\ine: · ·

r(LCJ>-~)
~ru
t g cp = - - - - - - - - - (11)
R2 + ,.2 + (1..c,> -
.
_I
Cw
)2 ,
[r~Jatie echivalentu eu (7) ~i (8)], precum ~i reJa\.ia (4).
l\' otn. Relatia. (4) se poate obt,ine ~i ohser·vîn<l cii bilantül tensiunilor in
ochiul ARCLBrA este echivalent eu çel din oehiul din f'ig. F.C.62.
. .
. R . C L A' R Ç ~ !! ~ -A
. Ao-C:J---H--~QU~C:::l--k--- ouuu ___,__,_
-----·- __,__
i .
Fjg. F.C.62

Deoarece, la orice rµoment t, · suma dif erentelor · de pot~ntial electrie

UN - V .., ~i lJ A ~ ll A• este nula, U.-1·A(l) U.1Ldt) = 0, amplitudinile respeeti_- · +
velor tensiuni sînt cgale:

. hZ _1. VR• + (L"'-:- c~r ., Îo v(R +r) 2 + (Lùl- cJ _ i.Zo, . (4')

unde Z 0 este impcdant,a ochiuJui RCLr rc>al.
2
•
c) U ·=ri =ri
~I
n- +· L(J) ~ C:
-~ ( . 'l ,,)
= ri [1 + , r{ 2 R +·'r} -~
. 1
]-'.:i.
o • O. o .. tR +/.)2.+·l!-,<»
· >·
-+)~· C<»
o . R2 -1- (Lcol -
_
----.·.1.
Ccü
)2
Se constata ca dependenta de frecventu a amplitu<li11ii U 0 are forma <lin
figura F.C.63, eu un minim pentru frecrnn{a v0 (de ,,rezonantü") pentru · care:
1 1 1
L <ùo - Cc.,i, = 0 ; · dec·•· <ùo = Vic •
~l \lo = 1r: ,1 LC.

0 t.--.:..--+---+--+-----~...,,-
-V1 ~o .....,2
-
Fig. F.C.û3

615
 ,.
r-~ .
r· d) Pentru èa amplitudinea U O a tensiunii între bornele A ~i B sa fie egala ou
Vï U min })entru pulsatiile (1) 1 = 2ïtv 1 §Î (1) 2 = 21tv 2 , trebuie ca

. u__o{6>1,2) =.rl~ [-1· + R-. +

,,,. .
tR r]-Ji"= + r)
L<,)1,a - - -
t
CCi>1,2
1

V2Umin =v21. :/~ r'

de unde
1 2
= R(R + r)
( Loo1., 2 - -C<,)112
-) _:_ R\ unde R'
·_/· V 2Rr + r 2
-
•
R~ ·
(12)

Se obtine in continuare:
1
Loou,. - - - = ±R', de unde LC(t)t 2 =f=R'Coo1 , 2 - 1 = _O, cu solutiile
CCi>1 ,:

± R'C ± V R' 2C2 + 4LC'

<i>1•2 = 2LC . •

Deoarece radicalul este· mai mare· decît termenul R'C din fat~, solutiile cu
semnificaiie fizica sînt cele eu ,,_+" in -raia radicalului: Ci)~=. V R' C +LC
2 2
ti:LC - R'C
, ·
2
V R'2 0 2 + 4.LC + R'C.
_<a>z = 2LC . •·

Rezulta ca. factorul,de calitate pentru selectivitate are e·xpresia: ·

Q Vo c..>o c..>o Lroo. L<,)oV2Rr + r 2 - R2
= v3 - v1 = <lla - c..>1 = 2R'ë = R' -= R{R + r) •
(13)
2Ïif
'
Pentru ca definitia_ .data pentru factorul de calitate sa aiha· sens, este
n~cesar ca

Umax =[lim Uo((J)) =lim Uo(C.ll)J =rlo

w-o , <,)-a:i
~ v2 Umi~ -=V2~
+
Io,
R r
(14)_

de.unde R +r~ V2R, adica r ~ (V2~ 1) R~

Nota. ~a açela~i rezultat se ajunge §F din conditia ,,matematica", rezul-
tata de expresia (13), ca ·
0 ~ 2Rr +r 2
- R2 = (R +r) 2 - 2~ 2•
48°. a)· Repre·zentind gra-fic valorile indicate in enun~ pentru anumité puncte
ale caracteristicii J = f( U) corespunzînd dipolului ob}inut prin scurtcircuitarea
hornelor 1 ~i 2, pentru conexiunea A, respectiv B, a ba~eriei electrice externe, se
ohiin figurile F.C.64 a §Î b, respectiv - prin sinteza ·acestora - caracteristica
din figura F,.C.64 c.
Oin caracteristica I. =f(U) se pot stabili urmatoarele concluzii:
1. Deoar~ce ·pentru U = _o; s-a obtinut J \= 0, reie·se ca in dipol nu ·este
inclusii vreo sursa_ <le curent electric..

616
 2. Din figura F.C.64a reiese ca iq dipo] · este inclus un e1ement nëliniar - o
dioda, iar din, figura F.C.64h ca exista §Ï un element li~iar :-- un rezistor.
UlVJ .:.7 ·5 ·3 ·-1 0
. 1" [mAl ·1
·3
300 ------ ·---------
-5
200
-7
100
~ 0 b ltmAJ
0,2 0,4 0.6 0,6 1.0 ... U l VJ
a

·U

C
Fig. F.C.64

3. Cele doua elemente sint le gate in parai el (altfel, n-ar fi putut fi observat
curèntul ,,invers''; prin dioda, a carei rezistenta inversa este foarte (,,infini-t") ·mare),
born~ 3 separi~d dioda de rezistor, a§a cum s-a indicat in figura F.C.65.
3

1 ?
Fig. F.C.65 .

4. Din graficul liniar (dus printre punctele obt.inute prin reprezentarea date-
lor numerice ale tabelului din enuni) din figura F.C.65 se poate determina - .in
baza. relatiei R = !~ -
valoar.ea apr~ximativa a r~zisten\ei. Deôar~ce ~ezis~enta
inversa a diodei este mult mai. mare decit panta (dè cca. 1 k!l, a) caracteristicii
u- == f (1) din figura h, rezulta .ca R 1 ~ 1 k!l.- · · . · . :-_ · = •

_- Nota. Caracterui practic liniar al depen4entei U = f(J).cores_pµnzator datelor

tabelului din enuni (pentru conexiune~ in:versii (B) ~i scurtcircuitarea · ~ornelor '1
§i 2) poate fi constatat §Î prin .calmilul coeficientului de corelatie ·r(U, · J) cor·es-
punzator èelor 8 perechi de valori• {Uh, lit; k_ = 1, 2, ...~ 8} ·indi_cate, in _tabeh
E (ui,.....: l. B Uï) (1k· - ..! B Jj) ·
r( U, I) = ,. s i s 3 • ._ > .

_-y [~(uh- ~ ~ U;m~(Ik--~ ~>f]

.617
 Valo1trr.a de peste 0,99 o1Jlinuta pentru r(U, Ikfoarte apropiatâ de valoarea_
maxima (1, pentrn o dependr.h_ta perfcct liniara) a coeficientulùi de corelatie, atesta
cuasili_niaritatra dûprntlen\.ei U(/) füregist.ratii in conexiunea inyersif (B) a sursei
f~leclrice PXlerne. Oup;1 cum e:-.t.e a1•i\tat ~i in manualul ;,Prelucrarea datelor experi-
rnentale în fiziea:\ pentru claRele XI ~i·XII (autori Tr. Cret-u ~i V. Falie, Ed. Didac-
1icii ~i Pedagogicii., Bucure~t.i. Hl80), metorla celQr mai -mici patrate permite :;;i
evaiuarea JWPcisc\ n pantei dr.pendenieior lirüare (aici, a rezisten\ei R 1) în baza
expresiei particularizate aici în forma (b = B 1, xi = Ui, gi = li, n = 8):
. 8 8 8

°E-L'ïT; - ~
1 =-= l K
B Ui•B li
l' 0 1 1-=l . ·

't }[- _!_(t·!i)

t=l 8 i=--1
2
.

Calculele efectuate pe haza aceslei rela\ii con1Iuc ]a valoarea R 1 ~ 945 Q.

........................................................................
. .

· Reprezenlînd grafic valorile in<licate in enunt pentru anumite puncte ale

caracle;r·isticii / -f( U) corespunzînd dipolului ob\.inut prÏ1:1 scurtcircuità.rea bornelor
1 ~i 3, pentru cele doua. conexiuni A §Î B ale bat.eriei electrice externe, se ohtin
grafice asem_iiniitoare celor din figurile F.C.64 a - c. Ca. urmare, <lin noile g~afice
rezulta concluzii similare celor.· <lin primul. caz, conform c.arora la borna. 2 este
conectata o dioda, iar în cealalt.â parte un rezistor, dupa cum este; aratat în
figura F.C.66. Din punct.ele caractAristicii J = f (.U), pentru conexiunea B ~i bor-
nele 1 ~i 3 scurt.circuitate, reiesc prin· metoda celor mai mici patra~e (v. mai sus),
1:>au·calculind panta_ dreptei trasate ,,printre puncte" - ca ~ 2 ~ 2,7 k!l.

~t{~-----
1 •

1
,
-;-t--+---+---·Gl<--l---4-4 6_ __
-6, -4 -2-
:1 UlVJ

1
1
1

2.1 kn
.------i-s- .
1

Fi::;. l,,.C.GG Fig. F.C.67

In· fine, reprezentînd grafic valorile indicate in enunt, pentru anumite puncte i
ale caracteristicii ·1 = f (U) corespunz~toare· ·J ipolului obtinut_ prin scurLcircuit.area J
bornelor 2 fiÎ 3, pentru cele doua conexiùni ale bateriei elecfrice externe, se obli.ne,
graficul dinfigura .F.Ç.67. Atît din reprezen,,)area gràfièa;· cit ~i din·valoarea înalta·~
(pesté 0,99) a cocficientului de _corela}i~- r(U, 1)_ calculat similar celor indicate-mai Y
sus, reiese caracterul liniàr al èlependen1,ei. U(J) pentru ambele conexiuni ale· sursei 'i
externe. Rezulta urmatoarele concluzii: 1. .Deoarece pentru U = 0, se obiine I = 0, :~
- 'reiese:ca în dipol ~u existtf surse de •t..c.rn.; 2. In dipol sînt incluse numai elemente;
{in_fare - t:ezis~orif 3. Deoarece-~eûstenia.e~hi~alent-a.gru_pii~ii d~riv.~tie ob~inuti'il
prm scurtc1rcmtarea bornelor 2 ~1 3, calculata dm caracter1st1ca dm figura F.C.67;
este finita: . ·

R = au ~ 160 ·n,
AI .

618
 ambele ramuri (1-.:.2 ~i 1-3) ale acestui dipol_ con~in cite un re_~ist?r, de re~isfe~\a
. de ordinul kil; 4. Intrucit rezistent-a e~hivalenta -grupârii der1vat1e a rez1storilor.
-R1 , R2, eviden~iati anterior:

coïncide în buna masura eu vnloarea lui R dedusa din graficul din figura E:C.67".;
iar rezistorii R 1 §Ï ·fl2 'sînt corn~ctati la bornclo 3, respectiv 2, conform consfotûi·ilo1·
anterioare, reiese ca natura eleméntelor sche.mei e]ectrice con~inute de ,,cutia nea:..
gra" este cea <lin fjgura F.C.68]
3

·. h) VaJorile rezistent,elor rezistorilor R 1 §Î R 2 au fost <leter:minat~ mai inainte:

R 1 ~ 945 !2, R 2 ~ 2 700 ·n. Din graficul <lin fjgura F.C.64a, corespunzato~· grupÈ!rii
de1·h-ati~ formate de di~dii '~i rezistorul ·R 1 , se poate determina rezistenta interna Rn
' a diodei, pentru diferite portiuni ale gr~ficului, în baza rêlatiei:
· àU
R1-
M
RD----
âU
Ri--·
M
4fi 0 • A. a) Din ecua tfa (Jfigen") cii·cuitului magnetic..scrisü pe.ptru. ·°- }inie '
.de cîmp .r:nagnetic avînd forma unei ei1·cuml'erinte <le raza r, eu centrtil situat pe
axa de siiuetrie a torului: ·
H(r) · 2;;-r = NI,
·reiese ,depèndenta intensitatii cîmpului magnetic in tor de <listant,a r pina la · axa
. de simetrîe: _ _ · .
ll(r) = NI.
\
:.!r.r

Rezult.a ca ex.presià fJuxului rnagnetic p1-in portiunea de liitime dr .a unei

sectiuni axiale este .(in prezenta a N spire): "
. . . . '~ . . . N2 Î
dcI>(r, r+ dr) =NBdA .=NµH(r)gdr = µ.-Ldr.
. 2nr'
h)' FJ~xul .maghetic
•
pifa îritrèaga ~ccti~·ne a tor~Jujl r~icse: câ.-.fü~
·. . ·•J :.... ...

re J.'V2g[ . µ.N2g[
r • .. :
<I> = 1i--dr =--111~. ··
~ r! . !l~r • 2.: . ri

lRezulta ca inductanta bobinèi toroidale este

. l,. - .<r> .. -~ùWg.. r
L =·- = -'-Jn _!...~ • r

·· I .21t ri

619'
 Deoarece frecvenia de ·rezonanta a cii'cuitului oscilant este data de expresia
1
(Thompson) fo -= _ , gasim ca
2tti/ LC
1 r1.N~g .. r
L =--=-·-ln_!
. fi0 C
2 2
, 4:r; 21t r.
,, '

. de undè
1
µ = r•~
2rcgF--foC ln J.
ri.

Efectuînd calculele, se ob~i~e ~cr ~ 4n • 10-7 H •

m
B. a) Avem ï. =:!!... = V1 . ; efectuînd calculele, se ob}ine ï. ~ 17,7 km.
fo fo · ErrtJ.o
b) lntre densitat-ea volumica media (in timp) a ènergiei unei unde electro-
.• , em µJI2 • . •
magnet1ce, w = ~ 0 = ° {unde E 0 ~1 H 0 smt amplitudmile- mtensitatdor cimpu-
A • • • • ·• •

2
rilor. electrice,. respectiv magnetice, ale un dei) ~i densitatea {medie in timp, .a)
fluxului de energie electrom~gneticu à undei exista relaiia: ·
~

· e:m 1 µH 2 - 1
S ·= wv = ~ ;
Ve:µ = - 2
0
" ; --==- •.
2- .- Ve:µ
IRezulta ca

E0 = V 2~S, iar H0 = V 2
: = ~• , unde t =V~ este impedanta electro-

magnetica a mediu1ui.
Pentru medi?l considerat, avem

· t = "\V/tm-rn- ~ 1
354 5·0
10-11 . , . '

deci

E0 ~
.
V2 · 354,5 · '1{= 99,63 m~ ,
11 ~ - "'I /
2 • 14 ~ 0,28 A •.
0
V as(i,a· m
60"; "i) · Fie i = I V2cos <i>t ~i' Uz = Us-V2 cos· (<i>t- + <p) - valorile instan-
tanee: ~.le ~curentului ~i, respectiv, tel).siunii la bornele consumatorului. Intrucib ~Ji
P 2 = U 21 cos <p se obtine 0

I __ P2_·- = 25" A.
Us cos cp_

b) U1 = Ri +
Uz, unde Uz •=:·U2 v2
~os (<i>t:+ qJ), qJ fiiild defazajul dintre
cnrentul i ~i tensiunea u 1 între·Jmnctele A ~i B.
 Daca se proiecteaza 'relat,ia fazoriaia u 1 · , Ri+ u2 pe suportul _lui i ,ï pe a
_axa· perpendiculara pe. prima, se o,btin ecuaiiile (fig. F.C.69)
U1 cos qJ = R 11 + U2 cos cp,
1
U1 sin qJ = U2 sin cp.

Prin eliminarea l~i qJ între aceste ec:uatii ~i tinînd seama de expresia puterii
P 2 , rezulta: . ·
.
- 1 _ = 121 v.
= u~+ 2R1P2+ Ujcos
R2p2
U1
V cp · 2

- Puterea activa intre punctele A ~i B are expresia:

.pl =RI2 +P2.
Numeric:
P 1 =2625W.
c) Prin· impartirea ecuatiilor rezultate prin proiectia relatiei fazoriale
_u1 = Ri+ u 2, membru eu membru, se _ohtine:
tg q, = U2sin q,
R11 + U2 cos cp
unde
sin q, -:- V1 - cos 2<p · = 0,6.
~ Numeric:·
tg qJ = 0,571 = ➔ qJ ~'29°45',
-51°. ~) ln- circuitul din figura F.C.70: ...
, i =1 v2cqs '"t,
Îc = l è V2 è?s ( CJlt + ; ),
'2 = 12 v2 cos (6>t - <p),
i = ï'2+ ic.
,_
R A' ,-
~-

u, Uz,
L

B 8'
Fig. F.C.70 ·

621
 Prin proiectfa· ultimei reia1ii· pe àxel~ din figura F.C.71. se obiin ecùa\iile:
_I . 12 cos cp,
0 = Jc - I 2 sin cp,
• le_•;:
sm <p =-,
- 12,
1
cos cp = -,
12

I
'· ~

Fig. F.C.71
unde

·.,·· .... 1
C -
= 1/CJ>C
u ·= 21r'CU.
2
/' 2
Se poate scrie.

deci

Numeric:
C= 478µF.,
b) Din expresia lu~ JC rezultii /c . 2~rc u2 = 15 A. Se observa totodata dt·
. '
12 =-f!::-=-~ =25A,
sm cp 0,6
1 = I z co~ qv:__20 A.
c) P 1 =•Ri/ 2 + P 2,
. P 1 =·2 400 W.
02°. Bara C.D. se de·plaseaza· sub act.iunea- propriei sale g"reutfüi. G = m~,
prodt!cind ':ari~tfo.. flux':llui -magnetic_, care _tr~verseaza circuitul ·irùib.is~CD!J':.
Ca urmare, m cu·cuit· se m<luce o tensmne alectromotoo.re e = Blv, care c'Œ"termma.
curentul indus -
i"=~ ~ Blv.
R ll
!Bara CD este supusa fortei elcctromagnetice
F = Bil· = B2l2v
R
dirijçita in sus, confor.m regùlii · lui Lenz.

622

1 - -
 Ècuaiia
- de miscare
, .
a barei are formai . ·.
,

dv B 2l 1v
m-=mg---.•
dt . R -.

Pentru integrare se separa variahilele:

__d_v.___ = dt.
R'll'J.
. g---v
. ni/l

C::u notatia 't' = Bm.Rl~ · se 2

obtine
'
.
ig (g - vf-r) = ___ ..!_ • \

C . 't'

v .=1:(g - Ce- 11-:),

-,mde C este o cofistanta de integr~re.
Pentru t = 0, v =0 astfel încit rezulta C = g..
In final se ob~ine expresia
V = Tg(i - ·e-tl-:)
l'eprezentata grafic in figura F.C. 72.
·h) Vitez~ limita a barei se obtii:ie p~ntru t -+ oo,
. Jim v = g"t" = v0 ,
C➔oo .

fi•= gmR = 9,8. 10-2 · 10 = 98 mis.

o -~l2 (0,1) 3 .... ..,.

r_
·v

gr -~---------------------

f
0
fig. F:C.72

. 1
-- . '
·-- 1 . t ·
- va - g-c se· ohtine !. = 1- e -r, adica e = - sau - --: = .·
' v -2
C) Pe. ntru - 2' • 2 -
-c
2 -;

-
- -
.
In 2 ' de· unde t =1: In 2 • Deoarece- -r=
. . . 10-l! • 10
·
10-:s
= 10 s,-+ t = 6,93 s. - .,.;

• Blv - · i = Blti0 =·1 • 0,1 ·98 = 0,49A.

i =R-> 2R 2·10

6!3 /

,•.· _-
 53°. a) Avem montajul din figura F.C.73:
1

C1 e:0 ds ....:.. 8,85 pF, .

1 -

Ca= e0 - s ..:._·.17,70 pF,

dJ2
·,

Q1 = C1Uô -:-8,85 • 10-9 C,

Q2 = 2Q1 = 17,70 · 10-9 C,
W1 = : C 1 ~8 = 4,425_ -10-o J,.
W2 =J._ C2U8 =.8,85 ~10-o J.
'}. . .

- - - - 1 d1

Uo
Fig. F.C.73

b) Pentru sistem~l izolat se conserva sarcina tot&la2

s
Qiotal =Q1 +Q2 = 3eo- Uo
. 41
. s
C1 = C2 = e0 - = 8,85 pF
. . . ~1 ... ',

Q .. Qi + 02 ·= 13,275: 10-~ è
2 ' -

U = 9...
C
= .2..2 UO· = 1 500 V
·
1

W =.!QU·=:!.. e0 .§_ U5 = 9,956 · 10~6 J

2 8 d1
c) lntr-o ·stare intermediara pentru care distanta dintre armaturile conden- ·
satorului Ca este x, se not~aza cu Q1 §Î Q~ ·sarcinile pe cei doi condensatori §Î eu U'
tensiunea- dintre armaturi. · ·
U' = Q; = Qi = Q~ + Qi
C1 Ca C1 + Ca
unde

1
.624
 astfel -~ncib

. . Se ohiine:
l]' =Q1 + Q2 = 3Uo
C1 + Ca 1 + d 1/'a;
Varia\ia energiei inmagazinata in condensatoare este determinatü de ]ucrul _
mecanic efectuat de fort,a F:
dW =-Fda,
deci
' - dW
F=--
dx
unde

W_ =.!..2 (Q'1 U' +.Q'U')

- 2 _. =.!.
. .2 U'(Q
_ 1 ·+
, Q)
2

Se obtine

astfel incit
_ d}J:1 9 . S~
F_ = - dx =- 2 Eo- (x + d1)~
Pentru x = 3d1 /4 se oh!ine

F= _ ~ '•
u -.
su~
(~Y.-; . ,9
; _ ,'2 . •~ug · '-- 72 . s,s5'-io-•;. ~o-2 ~o•i::1 -
df •(i9_ . ·10- 4 . • •
i,a ..10-•N,
• •
-f
. ..:.

semnul minus indica caracterul atractiv· ·a] ~cestèi forte.

54°. a) Aplicind legile lui Kirchhoff ·se ohtine:
J. = R2E1 -+ R 1Ez •
R(R1 + Rz) + R 1 Ra
- A doua metoda consta in aplicareà Jegilor lÙi IÛrchhoff retèlei pe~tru
E1 = 0, respectiv E 2 = O.
Re~ulUl
j, = · 'R1E2 _
· R(R1 4 R2l +R 1 Ra

._ astfel ca J = l' l".+

Pe_ntru datele probleméi, J = 0-,5 A. -, :.:, : ~ ..
...,. .....•
625
40
 b~ Circuitul echivalent: este prêzentat in figura F.C.74 alaturatü. .. Se exprima I ·
din legea lui Ohm: · · · . ,
·E
/ l=---
ll +r
:flÏ se compara eu expresia lui / de la purrntul· a).
1

E,r
R

F_ig. F.C.7~·

Prin identificare rezulta: ·~~

E = R'!R, + R Es 1
. ll, + /l'l.

·r = R 1 Rz
' R1 + Ilz .!
Inlocuind se obtine E = 80 V ~i ·r · · 10 n. »:

c) U =RI= R(R'l.E1 + R,Rz)

. Jl{R 1 + Il!)~+ lliUs
lJ = 75 V
P = R/ =·UI = 75 · 0,5
2
=~17,5 w_. '<

. 00°: à) -~Pentrù se~1surile d.in figu~ile F.C.75 ,legile)ui Kirchhoff se sèriu astfel: ;
11 = 12 + 13,
. . , p
r1~1 + r::/3 = E1 - !:s. •
p .
r 212 - r 3 13 = -li - Ez.
.

r, r, .:i.
·\· ..1
·li
.+ + p
'i. rz H
r3 :1
G t )
·E, f2 u,

Fig. F.C.75 .:

626
 - 1Între· aè·este ecûatii ·sè èiimina' 1; ~i 1~ ~i se ohiine ècuatia ~rma~oare de'. gra~
du1 doi' tJi 13 : •. · . ·

li . [ra + r1r2 ]- J3 [ r1~2 + r2E 1

] + p = o.'
·· r1 + ra r1 + r2
·· __ Ecuaµa adroite cel puiin,. o ·solutie, ·daca ~iscriminantul sau este pozitiv
sau nul: · . · .

[
r_•~2
r1
+·r2Er]
+ r2
2
...:..:. 4P[ra
.
+·· r1, 4-
r 1ra
ra J~-0,
sâu
P~- _ (~~Ea:t,r2 .:1 t ..
\. ~h + r2)•[r3(r1 + r2hL r1r2l
Numeric se obiine ecwitia-
Sli -'-. 320/3 + 3P = 0, .
astfel încît
P ~--a !oo_w (~ ~,967 k.W).
. ·p.
b) - uIr =-.
Is- ..

Introducind exp;esia · ~ui 13 = -~ îh :.'.e~uatia ohtinutü mai sus, re.zuîta, ·

r. -2 ~
·ap2
326- -1..:,3p
P ? .=Û .
· Ve - · · · Ve 7Z _
-a, sau

·\ .. D.in eètia~ile 1ui Kii·ohhôff se obtwie ·

1- • . ·- 1 ; • • .- -

J _, '11 ..:... Ea - nila •

2
. ..... r1 + ra
·~ P~ntru Ji ==;z. 0 se ob\ine
. . . ~- · E 1._;__Ea j 0
A,
. ·. . r1 .. . . ·;

. vaii>are .. care~.- introcl_~aà 1n J~C1->-~~ -!1e ·gra_diµl <loi. verific~ta de {3,. conduc~ fa
p ='IOO w. Rezulta Ca
'
=- = uc ]3
so,·v. . . .
· '. :, cf Pentru JJ ..
?5~. ~' din ecu~fJAJ~/3 :se ohJir,i soJu\iile 1 8 ~ ·.· 32,5 A ~i
' : la ='7_,~A., Reil,dta ~po1_ §l 12·=.~1~,a 'lfl12 .. ·-.},G7 4,:ast.(et-incitJ1. = ~7,5A.
· respect}v-, ·11 = 9,17 A. · · · · - . · .
. •. ·:. .. . , .

4. OPTIÇA
66°. a) Conform formulei ·_convergenf~i 1en_We1or

·7·= (n- ~)
1 ( 1
R-a --:_R
'1 )
1
• ~..,

·, ln cazul de fata, Él 1 ~i R 2 ·au· acelea~i sensui·i, deci

n = · . R_1 R2
: f(~1 -
· ··+ 1-:
JM . . · · o,rn10,9 - o,.t)
·0,~_-·o,.t,...~ += 1 1,75.
- ...
 h) Distanta pîrfa la ~agine este datii'de formula Ientile'lor sub~iri2

-1 - -1. = -1 , un de x 1 . = - 25 cm.
ers Xi f · . ·
Rezulta
X2
•
=--=
f~'r.1
{ + x1
__. 0, 15(-0,25)
0,15 - 0,25
. = 37' ,ocm.
r:: ..

D.m rclat1a
· . -i = -x 2 ob t1nem
. • · Xs · f 37 ,5 '
i = t • - = --=. -.-
V3 f O13 ·
= - - - ~ - ; m,
, 0 Xi • X1 V3 (-25) . 2
semnul minus indîcind f_apfa;1l ca imaginea este- rasturnata fata de obiect.
c) Construc\ia imaginii in prezen~a oglinzii a~e;ate la distan~a de 37,5 cm
de lentila este.. aratata-în .figura F~C.76: Punct·at ·este aratata imàginea A' B' care se·.
for~eaza in- absen~a oglinzii. Din datele pr9blemei. :se observ~ ca u~ghiul Çt este
~e 30°, deoarecè tg oc= - - -
OC - AB
= -f- = -V3 ..
OF
.. f ft/3 3 .

Fig. F.C.76
. . · ..

. lnseamna ca raza ACF cade ·perpendicular pe oglinda, deci se va -reflecta pe

aceea~i· directie-- Raza AO, dupa reflexia pe -o~linda, "9"a int1:,rsecta raza. AC.Ji' în
punctul A". Deci A" este imaginea punctului A. Toate raze1e oare. pornesc clin B
vor fi• adunat-e de lentiUi in 'punctul B'. lntrucît acest punct apartine- suprafetei
oglinzii, imaginea lui va coïncide eu el. Astfel, imaginea· obiectului AB, data de
, . .. ./",...
sistemul lentila plus oglinda, va fi segmentul B' A". Deoarece FA' B,. 90~- ex= 60°;
iar A" este si_met.ric eu A' fata de-. B'MN, rezufüi cif. triunghiul A" B'A' este
echilateral, deci imaginea A" B' formeaza un unghi de 30° · ·ou- axa op tic a ~i ~re ·
lùngimea A"B' = A'B' ~0,13·m ..
57°. a) Marirea data d~ un sistem format din doua lent.ile sub\iri este egala·
_produsul maririlor celor doua lentile.
. ~- = ~-l~Z• · (1)
. Notînd eu x; distan\a de la prima Ientila la obiect §Î eu Xz 'distanta ·do la Ien-
tila la imaginea data de ea, atun~i marirea data de aceasta. este ~i. " ..=!.• Analog,;
~ X1·

·(32- - ·x~ ·. ~i, eu notatiile din figura F.C.77, ~= Xa :- Tinînd . seamà de formula·
371' . ·. ·X·1 .
lentilelor subtiri putem scrie ·
1 1 1 1 1 1· 1 1.. 1
-f = -Xa .~ -X.1 . -f1 = -~a - -x, . -- = -. ~ -,
fa · · Xs . xi
•
. ./
de unde ~/
·,x·- _ fX1·
z- - t,
-f + X1
 fnloéuind aceste relatii ln expresiile ma~irilor, ecuàtia (1) devine --
f _ f1 '2 {2)
f+ X1 - f1 + X1 • fa + X~ •

Pe de alta parte, conform figurii F.C.77, exista relatiile:

x 1 - X 1 = e §Ï X2 (-x~) = d. +
Eliminînd eu ajutorul lor marimile X 1 ~i x~, ecuatia (2) capata forma,
f - hfa ·

Fig. F.C.77
sau, inversind ~ele doua rapoarte, · ·
1+ . s _ 1
X1 X1 +
x1 _ d _ x 1d • + (3)
f' f _ fi f2 (a · fJ's
Conditia impusa de problema este ca ecuaiia (3), eohivalenta eu (1), sa 'fie
satisfacuta oricare ar fi pozitia o}?iectului faia de sistem, deci, pentru orice x 1•
Aceasta poate _fi satisfacutii numai daca coeficientul lui x1 din ecua\fa: r:3) es.te nul,
adica
.!, _ _!_ - ..!. ~ =-o'. + (4)
· , f , fi f2 '1'2
Din ècuatia {4) rezulta distanta focala fa lentilei
f =. M~_. (5)
~- f1 + f2 - d
h) Cu oondi\ia (4) ecuat,ia (3) devine .
-.t d
-=-.
f - fa
d~ unde~ tinînd seama de (5 ), se obtme
e = f1d •
f1 -1- fa- d
68°. a) Formula maririi .!.. = ·_ !! conduce la - xa = .! , rezultînd x1=~4x~.
. · 0 X1 :Z-1 ~ ·
Imaginea fiind virtuala~ x 2 = -0,12 m •§i obiectul se afla la x1 · = 0,48 m de ·
.
oglindii'.
'
.

629
 : - r·ormu1a d e .conJugare,
b ) Dm . · -·
1 + _,;.1 = -1 ,·se· o. b+'yine ---
1
= ·-·. - '.I . Foca"w
,
.Xt X2 ( . f 0, 1.6
fiind negativ, dupa conven\ie, oglinda este. convexa. .
c) f = -0,16 m, deci oglinda are 'distanta focala de 0,16 m.
59°. a) f = R = ot7.5 = 0,375 m; x1 =1 m.
2 2 · ·
Din expresia
J_ + ~ = _!_' ' (1)
:i:1 .r2 r
se deduce ~ =~- ~ = ·.;-, adica x 2 = 0,6 m (fig. F.C.78).
:r2 ~l 3 0,6 .
h) Cm·a eu apa joaca rolul unei lame eu fe\e paralele §Ï lumina aj~g$} la
oglinda parind sa vina 4e la un obiect apropiat eu (in cazul fasciculelor l)araxilc)

e (1 - !)= 0,32 ( 1 - :) = 0,08 m. (2)

.~
A
R

B' O·
·---· a·-

Fig. F.C.78
'"
~oua valoàr~ a lui x 1 va fi x~1) = x1 - e (1 -
(fig. F.C.79). Dacü r·azele reflectate pe·. oglinda n-ar ~ai trece p'rin cuva:, noul
Fig.- F.C.79

,: ) , 1 - 0,08 -, 0,92 rn.

obieot (apar~nt) A 1B 1 â.r dao i~agin~ A 2 B2 , astfel inèit · ·

_1_ +·-1 =-1-, . (3)
0,92 Xa 0,375
~ezultind x 2 ·= ~ ~ 0,633 m ..
109 · -
· 1nsa treliuie sa remarciim ca razele ..trec tot prin cuva dupa reflexie. I)~ci ele
intiJn·esc din nou o lama eu fete paralele ~i nu se formeaza. im~ginea A 2 B~~ ~oua-
refrac\ie care are loc va dao noua imagine reala A3 B 2, d~plasata eu aceèa~i canti-
tate - ca l_a prima refracfie• - fa\a de A 2 B 2 •. Deci . · .
- x~11 = x2·+ e(1 - :) ~ 0,633 + 0,0~ . 0,713 m (4)-
fa\a de oglinda.
Pentru a deter.mina m~imea imaginii. este suficient ·sa se faca sa i.nte.rvirn1
marirea data de oglinda, deoarece lama eu fe\e paralele da imagini ~gale ou ma.rime
ale obiecte1or. Aceasta mûrira trebuie sa se calculeze plecind de la un -obie~t situat
la xi11 = 0,92 Jll de oglinda, §Ï nu,·fa xl = 1 m. Astfel,
-!....= - ~= ~ 0,633 . -0 688 2
(5)
0 .x~l) 0, 92 . '

semnul minus aratind ca im !lginea este· inversata. : ;,. _ -

1$30
 - 60°. a) Se §tie c~ focarul · unei lentile in functie de indicele de r.~fractie 1.1
~i i:az~le de curhura ale fetelor, este dat. de: · ·

-1= (n -
f ·
/(1
1) - - -. •
H1 · · R2
1) (f)

Lentila fiind ecliiconvexa,. -R1 = R2. lmaginile ·obiectelor la infinit trebuie

sa se formeze pe ·retina, deci ·
1 . 2
-1,5 =. . (1,5.- 1) -.
:R1
• (~). -

obti11indu-se R 1 = ~R~ = 1,5 cm .

.Q) ln acest caz, formula de; conjugare, asociata eu formula precedenta, ·va
da valo_area lui R 2• J?eci, din relatia

-1 = (1,5 -.. 1(1

-20 +. 1,5
·1.
) ·- -
1,5
-
_R2
1) , (3)
rezulta
15
R2 =
.
- •
1,15
= -1,304 cm.
61°. a)• Pentru maxime de interferen\a, diferénta -<le drum optic trebuie sa
-indeplinèascâ conditia S --: kÀ. Di.fHrenta de drum optic dintre doua raze din fàsci-
~ulul incident (fig. F.C.80) sub un ungh.i cX (pe film) es t~ ~ = d sin cX.

Rezulta cii interfrànja i satisface. relnJia:

. a =isin cX = ·i sin cX = À, adica i. -"-.

- sin œ
(1)

b) N = 10-· m. = 10_3 .sin 011.

(2)
i À •

f0-3 io-3
Pcntru ex · 90°, -+.N = Nmax = -.-.
).
- = ---
;> • 2u-
=2000. 1
(3)

c). Perioada re\elei 4e difractie est~ egalii eu interfranja, d -: i.

Difer~nta de drum optic dintre doua raze difractate sub unghiul
normal~, de la marginile 1mor trasâtur~ succesive este
~ · ·.d sin 8.. (4)
. Condi\ia pentru observarea ,maximului de difraotie de ordinul k este2
.
d sin O. = k)..1~ (5)
·"
631
 . Rezulta ·
k • isin O · ÀSÎn-_0, . (6) .
ï,1 À1 sin œ
kmax ·[ ~- ] , . unde [x] este partea întreaga ·a numarului real x; . (7)
i.1 sm a.

se O
.
b tme 7
1Cmax
.[ 0,65 ] . 6
= ------- = •.
' '. 0,5 • 0,195
• . Conditia de suprapunerè .a maximului de ordinul k pentru ")/ eu maximul de
ordmul k + 1 pentru Ài, este · ·
.ki.' = (k l)i.1, (8) +
rezultînd À~ = (1 + ~) i.1• Deci

Àmin < À, < Àmax, Î,min < 1 + .! <. i.max ,

i..1 k _i1

o,:0,<> = 0,8 < 1 + .!.k < O,?

0,5
= 1,4 §Î k ~ kmax = 6,

ohtinincl k = 3 (de unde i.' = : À~0,667 µm),

1 k ·= 4 (À' _!'A1 = 0,625_µ.m), ~ =
= 5 (À' = : À1 = 0,6 µm) §Î k = 6(i.' = ¾ ~0,583 µm).
À1

62. a) ln conditiile· specificate in enunh unghiul de inciden}a al fasciculului

de lumina pe fa\a de intrare a prismei este egal eu unghiul 8 (fig. F.C.81) al prismei. -
~otam prin r s,i r' unghiurile formate de fasciculul transmis in ·prisma eu norma1ele
1 •

'
.9

. Fig. F.C.81

la fa\a de iptrare, respectiv la fa\a de ie~ire a prismei,.iar prin-i' unghiul format-de

normal a la fa\a de ie§ire a prismei eu f asciculul emergent din pris ma in stratul de
aer foarte sub~ire (d -::-t'. 0) care separa P.risma de lantila (cele ·doua componente
optice Sint ,,alipite", dar nu ,,sudate" !). In conformitate_ CU proprietiwe lentilelor
sub!iri, imaginea fasciculului paràlel incident· pe lentila {sub~ire) L sub unghiul i'
se va gasi in punctul in care prelungirea razei incidente in centrul optic O al lentilei
sub uilghiul i' taie planul focal al lentilei (planul perpendicular pe axa ·optica a len-
tilei, trecînd prin focarul F al acesteia). ·
. ' .- --

632
 .;· . · .'. (n: .::_ :1) (
n = n2 , R 1 -+ oo·(fata
!>- !J ,.
Pornind .de la expresia ounoscuta a
§Î
de intrane a lentilei este plana), iar R 2
convergeniei unei .lentile sub~iri,
tinînd seama ca in condi~iile problemei de f a:ta,
=- R, gasim ca:
.. .f = R
ns - 1
In conformitate eu legea Snellius-Descartes a refrac}iei,
sin i' n1 · . • sin O n
.--:----:
sin r
= - - , 1ar
naer
-.-.-.-
Sin r
= --,
1

nacr

unghiuI ,:' fiind determinat în functie de unghiul r prin ·relatia: r' = 0 ~ r (v._
fig. F.C. 81) .
. Tinînd seama de constatarile de mai sus, distanta h de la imaginea fasciculului
considerat pîna la axa optica a lentilei este h = f tg i' ::::: f sin i' (tinînd seamit
de aproximatia unghiurilor mici). ·
Inlocuind in _ultima relafie expresiile ohtinute pentru f §Î i', gasim c~ ·
R · n1 . •
k -~------sm ( (}
- r·) R
=----.-111 [ • · 6
sm V1 -sm
· 2 . ~ · • ] -
r-cosv·smr
n2 - 1 · naor ni-:- 1 nacr ,. ·

~ _Il_. __!!L[sin 6 , / 1· - n::r sin 8 ~ cos a. ~.: sin 6] =

2
~a - 1 naer . V n1. _ .. n1
2
_
-
R si_n _O [ · -
n1 • • .. 2
sm ]
. 6 - cos 6 .
2- -
n2 - 1 llacr

Efectuînd caloulele, se ohtin valorile f = 12,5 cm §Î lt::::::: -1,6 cm · (se _tine

seama ca ,iaer ~ 1).·
b) Fasciculul Iu~inos îngust ·emergent dip prisma atinge lentila numai daca
distanta d de ]a prisma la lentila, diametrul D al lentilei ~i coordonatele xv 1 , xv 1
, ale vîrfurilor pris~ei îndeplinesc condi}ia (fig. F.C.82):
r:,

Xv 1
- d .-. tg {' sau (§i),.· xr, - d •. tg i' E (- D ,
2
D_).
2

Fig. F.C.82

. ln acest caz, distanta Tt de la imagine la axa optica a lentilei va fi data de

expresia: .
lt = f ~ tg i' ~ f ~ sin i\ imaginea raminînd in planul focal al lentilei .conside-
rat~. Pentru xv1 , 2 - d ~ tg i' e (--~-, ~), sistemul. ·considerat da un fascicul
'emergént p~ralel §Î îngust, fara a mai da o imagine ..

633
 In caztil in care. n1 sin r' ·> llacrf pe suprafata a doua a prismei se prod~ce
fenomenul de reflexie_ totala, ceea ce face ca in acest caz din prisma s_a nu iasa un
fascicul emcrgent spre lentila.
1
63°. a) J..· = .! - _!_ = - 1 -· :_ - -. = ---1 - , decip' . -.0,18. m (fig. F.C.83);
p' f p 0,12 o,n 0,18 . .
81
-a-=-,,
Sz p' deci S 1S 2 = - La
f = 6 · 10- 3 m ·,·

r '-- a/2 _
1Sz
- - - -S- - = r .- (1/2 - S..',2 , d ec1·
do de - p' p'

d o =p , r-
.
/2 . = O,361 m.
fi

,. -.of".!. - !:,\S.! • ·

Î f f
-~
P' d

Fig. F.C.83

Deoar·ece d = 0,82 rn > d 0 = 0,36 m. rezulta ca ecr.anul se·gase§te in 'zor~a

de i_nlerferentc1. delimitatii'de directiile S 1111 1 ~i S{ll/2 • Largirnea s a zon~i de intcr-
ferenta pe ecran va fi . ·
s ··= S 1 S2 di>/' (2r - a - S 1S 2 ) ~ t,7{ · 1_0-3 m.

Deoarece interfranja

Ï(À) = ..l:.!2... = ~~ ~ p_1 - 10-4 ni,

S 1S2 S 1S2

rezulta· ca numarul franjelor observabile este

N = 1 · rn-a] = 17
+ 2-[ 1 '::!71-10-" franje.
.

b) k [ p. + S,-} D - · ï.~ ] ~ 1-. i ( À) = ~:D , deci k ~ _!:._ = 3.-

S1S2 S 1S2 2 · :l8 1S'l ::!Si,

Rezultâ ca numarul franjelor obsét·vabile va fi

IV olJs. =-1 + 2km:1x = 1 +2 · 3 = 7 franjl-~~

634
. c)· Imaginile S~Sis;, ,s;s~; ale fantei prin cele doua ·jumatati ale lentilei
au dimensiunea i · = ~ b ]!_ = .:!...b si sînt distantate tntre ele eu S1S2 ::::=fd.·5 mm
p 2 • ' . . ' .
Luînd in consicleratie· diferentele de drum suplimentare ·s'V2 - V2S~ -
+
- S~Vi + V1S~, S"V2 - V2S; -S"V1 V1S~ etc., in~rvenind în expresiile diferen-
telor de drum ale radiatiilor care interfera pe ecran venind P!'in •s~ §i s;, respectiv·
·S~ ~i s; etc., rezulta câ pe ecran se va obtine un sistem de figuri de interferenta
~lementare deplasate într_e ele CU bd (fig. F.C.84). Rezulta ca pentru ca fr~njele sa
. p '
poata fi ohservate:
:/Jd 1 .
-.-·~ - i(À),
dec1. bmax . =·----~
. P. i (iJ 4,4 µm.
p 2 · .. '2d

1
i (A) 1
•I
Fig. F.C.84

64:0 • a) Datoritu simetriei dispozitivului fata de axa· ,,orizontala" trec.înd -prin

sursa, dispozitivu( este de tipul Young, intérfranja çibs·ervata fiind data de expresia
i =· W . ·Deoarcce D cre~te -cu b, singura posibilitate ca valoarea interf'ranjei .
2l ·· w •• • - • •

sa ramî~a co~stanta, Îhclif~re~t de· ·valoa~ea distantei b, este ca.~ = con~tant, . în_
ronditiile in care D este mult mai mare decît_ cfonensiunile instalatiei. Pentru ca
sursele virtuale sa fie situatc là infinit esLe neccsar ca fasciculul incident pe bi-
prisma sa fie paralel (fig. F.C.85). B,ezulta .ca f = p = 0,2 m .

. Fig: 1;,.C,85

h) Din figura Fc86

. ·. ·
re1ese cau •z. 1 =a= arc t.g..:-,,.<
- . .

q
arc t g-"~1
. q
~ rad ,
.
deci-
.
-

· . ( sin ; 1 ) o: •
r1 = ar·csm -n-_ ~-;;-, 1ar.

,-2 = 8 - r 1 = 8 - !!:... (~ 1 rad-) ~i i2 = arcsin (n sin r2) ~ n 8 - ex.

.· . n- . .

635

'·
 Rezulta cii unghiul de deviatie (fa.ta ~e direc~ia de incidentar al fascic.ulului·
+
emergent clintr-una din prisme este 8 = i 1 i2 - 0 ~ (n - 1) 6. Pe de alta parte,
din figura F.C.85, rezultii _cii ~ -= tg8 ~ (n - 1) 8, d~ci interf~anja are expresia
i = iD C:! · = · ·>. (2l este distania clintre sursele virtuale; de la ca~e par Q. pro-
. 2l - 2(n - 1) 8
veni fasciculele emergente din -cele doua prisme). ln finai 8 ~ À_ • · 10-~ rad.
. . ._ - · 2i{n - 1)
y,

Fig. F.C.86

c) Din figura F.C.85 reiese de asemenea, ca. 2h ~ 2bmax tg 8 ~ 2bmax 6(n - 1),
unde bmax ( = 11,5 m) este 1ungimea· maxima a zonei de interferen\a (ha§urata în
figura F.C. 85). Efectuind calculele, se ohiine 2h = 1,15 cm. · ·
d) De fiecare parte a axei âe simetrie ~vem - în planul Pin care zona de
interferenta are o Iaiune maxima (fig. F.C.85) - cîte "' • ~ = 5,75 interfranje. ·
• 2 g
Deoarece franjele tntµnecate se gasesc la cotele y =·-5,5i; -4,5i; .. ."+5,5i,
rezulta ca numarul maxim al franjelor intunecate-care vor putea fi observate este
Nmax = 12. Poziiia ecranului pentru care numarul franjelor care ·pot fi observaie
este maxim, este data de distanta (tig. F.C. 85):
1

b = bmax
' 2 .:
= 5, 75 m
(càre poate fi eventual varia.ta eu ±0,25 m; tintnd seama ca semilatimea maxima
a zonei de interferenta este egala ou 5,75 interfranje, in timp ce franjele intunecate
extrema se situeaza la 5,5 interfranje de. axa de simetrie a dispozitivuluj). .
e) Coordonatele punctului E de emergenta a razelor clin prisma de sus
(v. fig. F.C.86) rezulta din. ecuaWle:
iY - ql œ = Y. --Y1 = tg r 1 • !X~~ • X. (~aza transmisa in prisma de sus) ~i
n .
\Y_. h =· -ctg ~·-X~ - ! (muchia prismei de sus). -

Se· obt·me.: ,v _ 8n(h - q«) ;v. rv (liO 4- nq) .

:.a.E - ----------, :.c E ---_..;.oc:. =·
· • n + Oœ . n + a~
Cum_ n > 6 oc:, iar nq > h 6, rezulta ca XE ~ 0(h - qoc), Y E ~ qoc.

636
 Ecuatia f ascicùlùJui emergent este: ·
Y- YE = Y-:-- qa =tg~(X-XE)~(O- i2) (X-'- XE)~[ix-(n~ 1')01(X-XE)
- Pentru· d_istante_ uz~aJe in ~ispozitiv: X_~ XE= O(li - qrx.), avem:
Y - q(n - 1) 8 = [« - (n - 1) 61 (X +
q), care reprezinta ecuatia unui_ fascicul
de drepte care t1:ec J?rin:~ursa virtuala S1 de coor<lonate X 81 = -q, Ys 1 =q(n_- 1)8.
Repet1nd rationamentele de mai· sus pentru fasciculele emergente din prisma ·
de jos, rezultii ca acestea JJar a proveni din sursa vïrtuala S2 de coordonate
X 8 , = -:-q, ·Y s = -q(n - 1} O. ·Efectuind calcu1e1e, se ohtine:
2

X 81 = X82 = - p - a - - 0,5 m,
Y s1 =- Y s2 = (p + a) (n - 1) 8 . 0,25 mm ..
65°. a) Diferenta de drnm geometri~ între fascicu1efe difractat sub unghiul 6?
.respectiV incic.Jent sùh unghiu1 80 fata de plarrul retelei (fig. F.C. 87) e3te:
· 8d = AA' - B'B ~(cos 8 ~ cos'00 ). Pentru maximul de ordinul k: !:id =kÀ,
~ deci unghiu1 0 corespunzînd maximului de difractie de ordinul k este dat

de relatia: cos O = cos 00 + k: = cos 80 + nk"A. Efectuînd calculele, ohtinem:

cos 6 ~ 0,7071, deci 6 ~ 45°.

b) Imp~nin<l conditia de ·suprapunere ·a maximului de ordinul k' al compo-
nentei À +Geu maximul de ordinul (k + 1) a] componentéi À, ohiinem: k(À +G} =
= (k + 1} À, de un<le: · - ·

G=~~5~,1nm.
k
c). Reprez_entind fazorial osciJaiiile rntensitati1or cîmpurilor e1ectricé · E 1?
E 2, ... l~v ait~ fasciculelor difract<1te de portfonile transparente succesïve ale retelei, se
constata cii prinrnl minim nul cal'e urmeazii maximu)ui de ordinulk va. corespunde ·.
(fig. F.C.88) unui ùefaza j sup]imentar intre oscilat,iile_ cîmpu]ui · electric î1! 2 fascicule

Fig. F.C.87 Fig. F.C.88

1· . D ~ d.f.
••
succes1ve ega] eu uq>
A
= -2,r rac 1am.
A,
eoal·ece: uq> = <»ut = <» • â·8
A
- = -2~ A
u o, 1 e-
N . .. . C À .
. ... d e d r~m op t·1v va f.1: uo
rent_a sup l1mentara A ~
= -À A
uq> 2,r = -À , d ec1. d"1-
= -À ._-
- . .• ... · · . 2,r ·21r N . N
f erenta de drum op tic pentru primul minim nul carè urmeaza m~ximului princi- ·
pal de ordinul k este: ~
-.
= k"A + 2....
N

~37
 Puntnd conditia de suprapunere eu .maximl!I de ordinul le al com_pllnentei-
i + 8}., oh~inem:
"'.' . . À •
8 =kÀ_·+-- =k(À
.N .
+.3À),.
de unde:
~À = ~ ~ _x_ rv o,511 · 10-10 m ( = 0,511 A).·
kN knL

66°. a) cl = .!. = (n1 - 1)[_!_ - __!_] ~

f1 . oo R
déci ' ·.

Astfel
R R'
fz = ln2 - 1) (R' +
b) C=C1 +Cz,
'
rezultind
1 .- 1 1
-=-+-.
F fi · f.,_
_!_ = R'in2 - n 1) + R(na - 1}
F RR'
F' = ______1_ _ _ •
n2 - n 1 + ns - t '
R _ R'
· c) F {galben) =F (alhastru) = 12 cm,
_,!_ =. n 2 - 11 1 + ·n 2 - 1
// . R •. Il'

ln lumina galbena: i.
12
j
,
- o, 105
R
+ 0•R'512 • •
. .., lb. t .., 1
In 1umma o, 1 H o,518
a as r a : · - = - - - + - - ·
' . · · 12 R R'
Scazînd membru eu membsu aceste eéua\ii, rezulta
R = R',.
astfel încit R ;= R' = 4,88 cm. ·
67°. a) Dis tan ta focalâ a Ien tilei C_1 es te: . _
1 . .,
-{1 = - =0,2-m =20cm.
5 . .

. 'Imaginea punctului A in raport eu Ientila. C1 este pozitionata in punctul A 17

astfel încît: ·, ·
01A1 = p~ = P1f1
. .1 P1-:-- f1
638
-
....
-: . . .

. Nùmeriè:· p;··== 1'm = 100·cm. ·· . _ .

· •ln raport eu· JentiJa C2 imaginea A 1 joaca rol de ohiect ~i este situat la distan\à
p 2 =30 cm de 0 2• · · .. ·_ .· -.
Distania focala a·lentilei t'2 este:
1
{2 = - = 0,25 m = 25 cm.
. . ~- _· , .

. -
Imaginea fina1a ~ lui A este poziJionata in punctul A 2 astfel încît:
· ·. 0 112
,. · . ' = p,,f..~ ·= ·1 ,5 m = 150 cm·...
2 = p2 M _ •

. _p2 --/2
b) ln apiî, datorita refractiei, imaginea A 2 se va situa mai departe. (în A 3),.
âstfel încit ·deplasare~ A 2A 3 se c~lculeaza direct,
n- 1 n - 1. d OA O B. n- 1 ·_.
A2A 3 -d2=d·1----=---,(2+. 2 2-:- 2 )=--.(d2+0,75).
. ~ . n . . . .- n.
Din aceasta ecuatie l'ezulta:
. "<12· = .0,75(n•...:... 1), = 0,25 m = 25 cm.
c) Fie Pa ~ p; <listanieJe obieét lentila ~i lentiJa imagi1~e care satisfac conditia _.
impusa
A 1A 3 = p 3 + + +
p; = P2 p; d2 -_30 cm + 150.crn 25 cm = 205 cm_, +
deci
.Pa =205- Pa•
Din· ecuaiia:
-/21=-.-Pa + p'a
-1 _
sau
- __
1+
·pa 205 ~ Pa
1
= -1 ,
25

· rezuJta ecuatia de gradul <loi:

p; - 205 p 3 + 5 125 -= 0,
care adroite so]u tii]e:
Pa, 1 ~ 29,15 cm §i p 3 , 2 ~ 175,85
1
cm.
Pentru a aduce lent.ila C2 in cea mai-aurop~ata pozit.ie .(p 2 - Ps;1 ~:Pa.~_:_ p 2 ) ,
care satis lace (·erint,a sperif icatfl, Jentila·trebuie apropiAta de A 1 eu 0,85 cm. ·
C58°. a) Diferen1.a dP. drùm opticJntre razele 1' .§i 1" cure interferü in planul'
focal al lentifoi are expl'esia: · ·, ·. · · _ · ·, · .
-~ =2
• - -
ndcos r +-- .
-
i-
À
~
'

. Termenul Â/2 se datore~te' reflexiei pe suprafata de sus aer.:.sticl~ ca)1e- se-fàe~ . -

eu -un sa]t · de fazà de r.. . _. \ . . · · , ·! · • •. .._, ,..,,

·Difarentn ..de d1·um ·optic 'pentru fazek ~are interferiL-iB-~..e~truJJ-· ~Wlktf-:

focaJ aJ Jentilei_ este ·, · · · . ~-, --- ------ _ . · _ ,, _- _
"'' = 2 nd
. · JJo + -'2 .
À
i
. 1

Diferenfa de drum corespunzatoàre îneJuJui de ordinul k este:

.. . ...· .· -_· i À .
. '-
ah =•
~o - k"J.. = 2 nd,
'
-+t·-.2 .- 1
k˥
1
Numerfo:
, '. ' ~

_1r,· •

639'· ..
.,

~- - . 4 --
 >
. -~- .

_ b} D~c~ 30 = 2 n_t!, +· ~. ~s~~- un _numa~·. par de in..ce~trùl 'fi_guriï' dê/inte~-

feren\a se ob\ine maxim, iar / daca este U!l 1mmar_ i~p~~ __ d~_ .tse -obtine ininim;
Numeric:

· o
8 = 2 • 1,5. · •· 2 · 108. +· --
6 000
2 ·
= --À2 (2 · . 105· + 1).
· ·
' .
Intrucit 8 este 11n numar impar de ; , centrnl figurii de interferenFt va fi°
intunecat (minim). :/
c) Fie R raza inelului: _
------ R = f tg i ~ f ~in i '::!. f .d (pentru unghiuri de· i_ncidenta mici).
' À À
2 nd cosr +-.= 2 ml,+ - - k;..,
· . 2 2 . .. .

k).. = 2 nd(1 -cos r) = 2 nd,._2 sin~ ; '::!. ndr2 , _ -

deci
--,
.
r

sin i
.
=·
·i"
V kÀ
nd

n=--·--,
sin r r
N

. ·v-- nlrÀ.
. v- .
l,= -.
d

- . nki.. .. ~'
R =f
.
· -d '::!.
,
0,212 cm.

5. FIZICl ATOMICÀ ijl NUCLEAlll!

i ( h -C - Le
b) 1 Vo 1 = - • )
::=
. . e 1
...... '. . . ' ·, .

. ....._....;.;~----····~-- ~- .-fo,625 .. 10-3~ 3

- ms ~ 6,21 · 10-19) ~ 1,3 V.•.
. . ' 1,6_ • 10--1-t-~-------. ·- 2,~. 10-1 . '

1
c) - m v2
2
= c I Vo 1 = Ec,
fi = '"I f 2e I V 1 = -. /2.1,6 · 10- 1,3 ~ 6,~. 1~~~;;;--~~s-1:
0
19
_•·
V m V . 9, 1 · 1 o-a 1 . . -_

'À = !!. = _Tt_ .h . 6,625 . 10-34 . ~ 10,8 A~

p v~mEc = V2me l Vo 1 . V 2 ·'9,1. 10-:ll. 1,6. 10-19 • 1,3 .

'640
 10° .· P.rocesul care are lo_c este roprezentat'in- figura F.Ç.89..
a) Àf - ).0 = A(f. - cos 8), (1)
À0 - ,..i = -A(1 ~ cos 8), (2)
li = --
6,625 . 10- 34
~ 2,42 ·. 10-12 m.
unde A = -m c 0
----
9,1 · 10- 31
• 3 · 10!
Se observa ca:
)..i = ,..,. = 1,25 •10-10 m,
).0 = 1,25 · 10-10 - 2,42 · 10-12(1 - cos 60°) = 1,2379 • 10-10 m,
1 1) -·
E =liv0 -ltv-=hc---=
1 (
c, Ào Ï,i
1 1 '>1 • 10-u
= 6' 625 · 10-;1.~- · 3 · f0 3 ;··. ,..
1,2379 · 1,25 , 10-2° ·
= 1,554 · 10-17 J,
6 G:J5 • 10-34
Àe = -p4h = V ---··
h
--
"!.moHce· v2. 9,1. .10-- 31
·-. ,

·1,:'.,54 -10-11
. rv 1,24573 -10-10 m

l,c

6,625 • 10-:i-1 • 3 • '108 .

- -:====;:;============:::;;:::==:::;:: ~ 1 24567 · 10-10 m
Vt,55tt. 10- (·l,5M. 10-
17 11 16 + 2. 9,'l -10-at. 9 · 10 ; - ' •

b) Ee 1 = Er, = hv0 - ltvr = ltv0 - ltvi. = 1,55~ · J ~ ~)7;1 eV,·

10-17
. • 1 Ji 'If • 0 C /,. Vf 2 • 6 .0 . f)
· sm rp = - mv
-.- -c
1
sm ~ - ----- -
Oc
sm - cos - ~ -cos - ,
2 2 2
2hv0 sin -
2
in aproximatia v, ~ v0 • Deci:
. 60 [/3 60.0
sm q> = -~os 2 = - 2 => cp =- .

;,oe
J,'ig. F.C.89 Fig. F.C.90,

71°. ln cazul bo~nbardament.ului eu electroni, clin energia electronilor ·de'

6 eV, atomul absoarhe 4,86-eV (energia nh·ehilui mai jos, însa cel mai· apropiat
· d~ !3 c V), energia electronilor ncfiind cuantificata.
In cazul bomhardnmentului cù fotoni, atomul nu absoarbe energie de la
ace§t.ia, deoarece En - E'1 = _lioo ::/: 6 eV.
· 72° • a} ,Pi ni tial = .Ptlnah i
Pa. = p~ + PN (v~ figura F .C.90).
Deoareco l Da. 1 == 1v~ 1~ avem I p; 1 = 1Pœ j.

641
. 41 - Culegcre de problcme pcnlru admiterca !n fnvAtilmintul superk

. j.
 qi fig_ura F:C~90se observa ca.àyem un·triunghi:isoscel CU unghiul dela vîrf
de- 60°, adica, avem un triunghi echilaterat Rèzùlta: · -
PN = Pa. = m~ • Va. =6,62 · 10-2~ kg· 107 m ~ s-1 = 6,62 · 10.,..20 kg· m •. s-1 ,;

. h) PN = mNvN,
.'
.
"' - -
Av _
6,62 · 10-20
_.;_ _ _ _ f"'..J 2· 105 m ·s-:1
c1N - n'l:R - 8,3 • 10-25 . ~ , •

c) Ec..
"J.V
~- .!
2
mnv.Rr = _!_2 • 3,3 · 10-25 • (2.10 5) 2 = 6,6 · 10-15 J.

O~servafie
1 2
E - mNVN
_c._~ = 2 _ 3,3 · 10-
25
(2 • 10
5
)2 = O02•
Be · - 1 ~ -2 6,62 • 10-2~ 107 '
cz - ma.tiœ
2

Rezultii ca presupunerea ini\iala a fost justificata.

· 73°. a) Energia particûlelor alfa esté energie cinética. Sehema experientei
este data ·1n figura· F.C.91. ,

Zona eu cîmp

r----✓-~~•lk
1 @, '
1

i ~-~ a_ i
1 -

~--~7----
y::-i
Preparat
radioactiv
Fascicul de I
1

particule cc 1:.---.:.;:r
'\
I ,L:.i! 1
'
4
.__ .,." d - \ Plac a
· totografica
. Fig. F.C.91

Intrucît nu avP.m nici o indica\ie despre marimea vitezei va trebui sa facem

o tratare relativista. Energia cinetica Ec se scrie ca diferen}a dintre_ energia rela-
tivista totala,.mc2 ~i energia relativista de repaus, _m 0 c2 :, E,; = mc 2 - m0c2• lntruclt

m = y--;;; , mo -
1--
rezu ltv Ec 2
_a moc _
(
-y--;;; - f) ,
1
1--. .
~ ~

de_ ~de
,~ mo&
V· i - "i = _E_c_+~m-o~-
Ridicînd la patrat §Î separînd •viteza, se obtine

V = C, /1 - ( n~oc~ )2 •
V Ec +-mo~
 · Pehtru cele dbu~ tipuri de- 'particule alfa vom. avea:
1J = C "\ / 1 _ ( moc2 · ) 2_· 3 . 1Qs"1 / 1-_-(_ _ _4_·_1-,'i-7_·_1_0_- 2-7 16_ _ _ ~
--9-.--1-0- )2
· 1 V Ec1+.moc 2
• iV 6,25·1,6·10- 13
+4•1,67·10~7 -9•10 16
..

= 0,0576 · 3 · 108 = 1,728·· 107 m~s-1 ,

1_ ( m 0c
2
}
2= 108 '"t / 1 _ ( 4 · 1,67 • 10- • 9 • 10 '
27 16
)2 == ·.
Ec, +m c 0
2
V · 9 · 1,6 · 10-13 +
4 · 1,67 · 10-~? • 9 -1016 ·

= 0,069-108 = 2,07 ~107 m-s~1.

Se observa ca în ambele cazuri v este mai mie decît c/1O, astfel înclt .aproxi~
. a
,· mat,ia_ nerelativista ar fi fost suficient de buna. Intr-adevar, scriind mt =Ec,
rezulta
Vi = '"t / 2E,.1 = . 2 ·• 6,25 · 1,6 · 10-
13
= 1,73 _- 107 m-s-1,
V mo 4 · 1,67. • 10-n
deci, în concordanta foarte buna eu valoarea -ob\inuta prin tratarea relàtivista.
b) Razele traiectoriilor se obtin <lin éondit,ia de echilibru între fo_r~a Lorentz
~ foria· centrifuga. de inertie: .
2
qv B
·
= m- v
· . r
0 •
s~u r = -0- .
m v
gB
_,.
. In cele doua cazuri avem:
71
= mq'~Bv1 __:: 7
4 • 1,67 • 10-11 • 1,?J_• 10
7
= O361 t.n
2. 1,6. 10-19 • 1. '. ' ,
27
4 · 1,67 · 10- 10 7
r2
m
= -- -:- -
qB ·
011 2
- - - 2,07
-2·1,6·10- -•1-• - = 0,432 m. •
19

_c) Amh:ele particule vor parcurge aproximativ un sfert de cerc la intrarea de

in zona eu cîmp magnetic pina la pJaca fotografica, a§a cum se vede din
figura F.C. 91, deci, distanta pe placa între ,punctele de incidenta ale .celor do~a
tipuri de particule a]fa va fi . ' •
d ~ , 2· - r 1 = 0,432 -~ 0,361 = 0,071 m = 7,1 cm.
74°. tn procesul de foteractiune se conserva energia ~i im'pulsul. Conservarea
energiei se scrie . · · · -
Eœ +Q· . Ec +En• (1)
Ecuatia ·conservarii impulsuJui se. ohtine · aplictnd teorema cosiritisului .în
triunghiul format de impulsurile ce]or 3 r'articule p-:,, §Î (figura F.C.92): , Pc Pn
P! , p: -f- p~ - 2Pa.Pn cos O. (2)

Fig. F.C.92

Tinind seamà de relaiia dintre energia-cinetica a unei particule ~i impulsul

~~~= . -
(3)

··•. 643

• e
 Intro<lucînd in ecuava (2) ~i eliminind Ec CU ajutorul ecua-iiei (1) se -ob~ine:
En(mc+~nn)- 2·VmnmcxEcxEn cos 8 - Ecx(mc - mcx) -Qmc =0. (4)
Jntrotlucind noLatia En = e2 se observa ca ecua~ia (4) este de gradul doi deci
solu t.ia ei are form~:
& = V~ 11 ~i,,s.Ecx cos O + Vmnma.E'œ cos 2
0+ E.'u_(mc - mcx)(mc +mu)+ Qmdmn. +me). (S)
. . llln + me · ·
Patratul acestei expresii da energià 'cinetica a neutronului ca functie de
unghiul O.
Pcntru 0 = ~- , cos 6 = 0, deci -
2

1.
astfel incît
En= ~2 = me , fQ + me - m« Ea.·) = 8,4.6 MeV.
n~+mn l me
75°. a) Lungimile de unda ale radiat.iilor rezultate în urma trarizitiilor în~re
1
'"' ·1e
star1 . t d~t;.~-- de · expresia:
~ t 0°1:1·1or de 1~1.dro~en sm . "i" = R ( nz1 - 1i..2-
t ) , unue I'

4
R = me~ 2 este constanta lui Rydberg, a carei valoare (~ 1,097 · 107 m-1 ) poalo
8c1i-•e .
0 . • •
fi calculata in baza datelor enuntulm. D~onrece n ~1 k sint numere naturale, se con-
stata u~or ca radiat,ia de lungime de unda Ào · 4861 Anu apartine nici seriei Lyman,
n - 1 ( pentru care lungimea de undii · cea _mai mar~ - corespunzînd valorii
k =2-este: Àr.., max= ~ ~ 1215
31
A)
§Î nici seriilor Paschen, Brackett, ... eu

n?3 (pentru care lÙngimea de undi(cea mai mica - corespunzind valorilor n _:_3,
k-4 oo _- es~e: tq,, ~'8 204 min=; A).
Rezulta cü radiat,ia de lungime de u!1d~
Ào = 4 86~ A apar\ine seriei Balmer (n = 2). ln ceea ce prive~e valoarea numarului
. k, aceasta se poat e det ermm~
. d' m
. re la,1a: 1 1 ' d ,,
cuant1c t' - =-:; - - i , ob ~mm 1
= 4. A

· b) (i) Deoarece energia cine~ico. imprim~ta· i;~iio/1q· J!1ensiunea accelera~

.toare U : lVc = eU = 43 keV este mult mai mica decit energin corespunzatoarc
.masei de repaus a acestor ioni: 1'VO = mc2 = 3 · 10-11 J = 1,9 · 108 eV, energia ciue-
tica a ionilor H:t poate fi data de ·expresia nerelativista, deci:
mvt -. 2el.T ·m
- =eU, de unde: v =-2,04~ 106 - .
2 · . m s
(ii) ln figura F.C.93 sînt reprezentate pozit-iilc observatorului O ~i. surse~
(atomilor H ai ionilor _Ht) in m';)mente!~_in ct:1'e sursa emiLe_fa:'.ele O (S0), rt:spectiv
2r.: (S2n) ale unor oscda\u (toate Jloz1\ille smt date de s1stemul de refermta al
observatortilui). Deoarece: .S0S2n = v • T < C_•, T = ï.0 ~ 0S0 {dimensiunile instal~\iei

0
H
As. -
Fig. _F.C.93

644

~
 _.,

fiind de ·ordinul dccimetrilor), avem:-OS2ri ~ OS2n = OS0 v~T.cos 6, unde -O.·este +

unghiul format de direc~ia mΧCiiri:i sursei c_u difectia 0S0 de· observatie. Deoat·êce
T este perioada oscilat.iilor sursei în sistemul de referint,a al. sursei, care se
<leplaseaza cu viteza v fatü de sistemul de referinta· al observat9rului, in acest
ultim sistem de referintu. - conform relatiHor .relativitaW restrinsè .....:;. perioada .
oscilatiilor_ aparè ca fiind ,,dilatata" la valoarea V_T__2 , unde (3 = .!. •
·· '. . . · · f - (3 C
In tabelul cure urmeaza sînt indicate momentelc <le emisic de catre sursa,
r,:,spectiv de receptie de catre observatôr, ale fazclor O si 21t àle oscilatiei
considerate. • - • '
1\fomcntul cmisiei la sursa l\Iomentul recep~ici de cat.re observator

0 te te+ OSa
C
, .
te 4 - - . -
l/t --
T
~:&
te+ v---
1'
+-1 (Oso+
1- {?1
2
c
V.
T
V1 ~ f,2
. ;_cos o_)

Rezulta expresia perioadoi oscilat.iilor ,. a§a cum o consL~a observatorul:

· · . .. . 1 +~cos 6 ·
Tobs = t rcccptic faza 2:. - i1•cécpti_c t~za o = V1 _ (f! • T.
Deoarece viteza lnminii este aceea~i in raport eu ·orice sistem de referinta iner•
1,ial, Jungimea _de undâ obsei·vata este: .
-,.l\obs = C •.-1'obs 1 + (3 cos O • ,..'\.
V1- ~2
In cazul experientei Ives-Stilwêll, radiatiile care ajung la spectr.oscop in urma .
rcflexiei pe oglin9a O par a proveni de la un fascicul virtuaJ, a carui directie (simc-
frièà fata dè oglinda O eu clirectia fasciculului real) formeaza eu directia de obser-
y;.1tie (car~ coïncide aici eu ax~ spectrosc~pului §Î .n~rmala la suprat'a}a _oglinzii) ·
u~ghiul 6,. =..; - 0 (fig.F.C.94). In consecm\a, lung1m1le de· und a À1 , Àz observate
\
t- -
,. \ 1
1\1• \~~r
}J-.
1\1 r1 \
-.1 ~ ·I \
1 l 1 \
1 ' '
o~~~~~~~~

Fig. :F.C9~-
 eu ajutorùl spectroscopului ·pel!tru radia\iile de lungime de unda · (proprie) Àô emise
de ionii Ht §Î incidente ..la spectroscop direct, respectiv. dupa reflexia pe ·oglinda,
sînt date de expresiile·:
À -
. .
·
1 4 (3 COS 8 • 'À
. À
·
=. 1. 4 ~
·
COS 8r • À
.
1 - ~ 8 -; "L....
2
. V1 - f3' V1 V1 - lia _.. ''O
0
.1 ~, - 1 r, ...

Deoarece viieza v a ionilor este mult mai mica declt vileza c a luminii ln vid
(v. rezultateie punctului precedent), avem 13 =.!. 1, deci V
·.
1
3
~ + r,•J.
. C
<
· ·1 - (3
(1 2
Rezulta ca:
11

.,.._!'"..,:•.··
À1~ Ào(1 +~cos 6) (1
.
+ (32 )•:~ Ào4- Âo~ cos·e+ Âo
1
r,a'
2 -
iarJ
~-•. ;."'-__r~.
. · ( r,s 1 - - . r3s
.Â2 "':: Ào(1 _;~cos 8) 1 + "iJ ~ Âo ~ Âo~ cos, a+ Âo2•

de und_e -.prin comparatie eu enuntul: .

,
. Â À · . Ào~ cos 8, Â
. À = Ào • 2(32 .
Din expresia_co1:llponentei nerelativiste (ÂÀ) a efectului Doppler, rezulta cih
-
V-C•t-'-·
r:t - c. Ai. ,-., 8 -1os. 35 ,...,
.,._---'----,
2 175 • 106 -m., .:~
. ·Ào cos 8 4861 • 0,993 . - ·s .,..

iar din expresia componentei relativiste ( ~À') a efectului _Doppler ohtinéma

t!=C•~ =C
. y2·--
-·-
--
AÀ'=. y2-·'O-12 0 3°10~=2108-10 m: .
6- . .\'
· ·, ·Ào . . . 4861 . - · .• ..' .. . .s

. Se constata buna conco~~anta a valoril(?r obtinut~ pentru vi~•eza i~nilor Ht ln

baza Oonsiderentelor energetice (11 .;__'V 2
: Q! 2,04 : 106 : ) , respectiv a componente-
lor nerelal.iviste, respectiv relativista a efectului Doppler. Aceasta concordants consti-
tuie una.dintre verificarile experimentale a efectului relativist al ,,dilatarii" duratelor'!
76°. Rezultatele analizei efectuate sînt prezentate in figura F.C.95.

'

15 ' 20 30
M
Fig. F.C.95

77°. a) Reactia dezintegrarii izotopufoi î~C:

ï~C+ ân ~ Us+fp+ E.
!Reàctia dezintegrarii radiosulfului:. ·
iis ~ -îe + UCI + E' CP' = 168 keV).
l,46.

\·
 h) mo1+mn =34,98007+ 1,00898 =35,98905 u,
m8 +mp : 34,98022+_·1,00759 = 35,98781 u,
== 0,00124 u,
11m
E = c2 • 11m = 1,155 MeV,
E ~ 0; deci, reactia. este exoenergetica.
c) · Scriind legea dezintegriirii radioactive sub forma:
11N = -N À •.11t,
0 '
e N O este numarul initial de nuclee de radiosulf, se ohiine
. AN
No-:--~.
i,l\t
Numarul de nùclee dezintegrate (- âN) se ob\ine clin rela\iip
-ÂN =Q.
E'
Numeric:
20
-AN = 0,168 · 10 8 • 1,6. 10-19 .
= 7,41{. 1014 dezintegrari
/ .

No·=-~= . AN· T112.

. ÀAt In 2 • At
Numerioi
••. rf 112 = 87. 86 400 s,
N O ~ B ~ 1021 nuclee.
1 78°. ~) iico·+ in ~ :îc~ + y

fi=· 1,15 · 108 • 1,6. 10-10_ 2. 9 •.1010 =V (20 2 -18):~ 1QlG ='
9,1 . 1()-3l . ' .

= V 2,2 • 1016 = t,48 · 108 m/s.

2 1022 0 693
c) -ÂN =NoÀÂt =Noln •.6.t= • , = =1,49· 1017 nuclee.
. T112 5,3 • 365 • 24
\ Energia produsa lntr-o dezintegrare e~te:
E = 0,4 + 1,5 = 1,9 MeV = 1,9 · 1,6 · 10-!3 = 3;04 · 10-!3 J,
Q . :._flN • E.
·. Numerio,
 , - __ -.,,. -

h v!? -.li v0 .-:-·cUrz,

lie(..!. -
'•1
..!.)
l2
_= c( Uri - U12),
·li= e (Ur. - r:-,!!n.,12.
· c(i.2 - i. 1 )
NumAric:
Ti = 6,62 ·~ 10- 21 J .s,
l,vl +1,, r.U11 -
-
+ -h-
V1 ...
ru,.

Numel'ic::.
~o =0,68 µm.
b) Pentru ,.1 se obtine:
Ec = lt'V1 - lt'lo + eu = 2(/,,vl - hvo) = 2eUn,
_-, u = u_, =0,709 v~
1
Analog, pentru ,,2 rezulta
U =·Ur2 ~ 1,258 V.
· h h h li
~1=-=-=----~=~·
. p moV V ~moEc - V(&11ioelfr1
Nu~erfo:
6,62 • 10-:i• r
i=~==~~=~~~=ro~2~
V4 · 9,·1 · 10-:u • 1,6 • 10- o,7o<J 111
•

80°. Legea _conscrvarii impûlsulni are forma:

mv = mv' + MV'.
Fiind ciocnire neelastica, conservarea energiei se scrie astfeh- ·
--l. mv 3 = .!. ;nv'2 + .!. ill V' 2 + 6.E.
· ·2 · 2 ~

Eliminind pe V' tn Lre ecua\iile de mai su~, rezultii ecua\ia de gradul doi in v' i
..
(m + 1J1)v' 2
-
-
2mvv' - v2(lll
.
- m) + ''-\J·AR
-~. m = O. ·
J

Din conditia ca discriminantul acestei ecua1,ii sa fie pozitiv sau =n-ul

,2~2- •Jl.E 111 +_m •
lllm
rezulta

oy ,:"t1+ ;).• 2

fn concordanta eu condit,ia limit~tiYii:

.1. µv 2 ë>· llE
2 '
mM
. unde p. = --- -- este masa redusa e sisteml,llui ~lectron-atom.
m+M

648
 . -~-. -

: .

CHIMIE.
:

-~.-.-:. -

.r.
·-\.. ,
. ....
 /

A. BREVIAR

Manualele de chimie dupa care se studiaz·a in clasele IX-XII stau la baza

·f programei pentru admitere în facultate l)Î coniin notiuni de baza din domeniul
chimiei anorganice, chimiei organice, chimiei fizice, precum §Î unele no~iuni de
tehnologie chimica. · ·
Problematica este complexa, materialul este prezentat într-o succesiune care
tine seama- §Î se bazeaza pe noiiunile· de chi.mie care. au fost predate în clasele
a VII-a §Ï a VIII-a, a caror cunoa~tere este indispensabila in în~elegerea noilor
CUDO§tinte·. _ .
Examenul de ad~itere în învatamintul superior are ca scop selectarea celor
mai buni candida\i §Î, prin probele care se dau, testeaza nivelul de cuno~tinte §Ï
. modul de gîndire, capacitatea de a opera eu · noiiunile însu~ite.
De aceea, atragem ateniia ca, în perioada de pregatire, de recapitulare, sa
se acorde- o ateniie deosèbita urmatoarelor probleme: .
1. modul de a învaia, acesta· fiind determinant în pregatirea profesionala;
· 2.- con\inutul programei de admitere; · ·
} 3. necesitatea corelarii cunO§tintelor, a fenomenelor.
' Luind in consideraiie aceste trei puncte, vom insista in
continuar.e asupra
principalelor aspecte, facînd totodata çi unele aprecieri generale asupra unor tipuri
de subiecte, de probleme §Î a~upra rezolvarii lor. · ·

1. M ODUL DE INVATARE
Aceasta problema prezinta o importan\a deosebita §Î subliniem in primul
rînd necesita:tea însu§icii raiionale §Î integrale a materialului prevazut ln programa.
Terme11ul de învaiare ra\ionala. este folosit în sensul inièlegerii <mno§tintelor
predate §Î retinerii notiunilor tratate in manuale §Ï Îlu a memorizarii lor automate.
Pentru elementele chimice, substantele anorganice sau organicé, pentru inter-
aciiile care pot avea loc între diferiti compu§Î în anumite conditii, cind se pot '
produce reaciii chimice, ~.a., se folosesc anumite denumiri ~i modalitati de repre-
zentare grafica, abstractii conventionale la nivel international, eu care operàm in
mod curent în domeniul chimiei. -· . · : .- ·.
Inca de la inceputul studiului chimiei, elevul î~î însu§e~te o serïe de noiiuni,
pe parcursul anilor acestea se înmul\esc, unele se completeaza, altele -se amplifica.,
iar pentru redarea acestora este folosit un limbaj specific chimioi, în cadrul caruia
înglobam §Ï nomenclatura chirnica, prohlema de mare importan\a f}Ï complexitate,
asupra careia àtragem in mod special aten\ia. ln sens restrîns })rin rwmenclatura
chimica în\elegem denumirile care se dau substantelor anorganice sau.. organice.
Cu cît chimia s-a dezvoltat ca §tiinia, s-a impus necesitatea unor sistematizari
pe aceasta linie, a stabilirii unor reguli, a reali~arii unei concordante intre struetura
l}Î formula chimica a unui compus, pe de o parte, §Î intre structura reprezentata prin

65Q.

\ . .,,,
 formula chimioa §Î denumirea care se atribuie compusului - denumire raJionala -~
pe de alta parte. . . ~ . . •.
Mentionam ca pentru u!_lele substante, alatur1 de denummle rat1onale, se
utilizeaza §Î tn prezent denumiri uzuale (comune, empirice, triviale) care le-au fos~
atribuite ini\ial, fa.ra ca acestea sa aiba vreo Iegatura cu structura compusulm
respectiv. ·
ln aceasta succinta prezentare nu ne propunem sa tratam sau sa exemplificam
uneJe· probleme de nomènclatura chimici'i, ci aten\ionam candidatii la admitere in
inva\arriîntul superior, asupra importan\ei cunoa§terii ei (atît a celei rationale,
cît §Ï a celei uzuale) deoarece fiecarei specii ,noleculare i se atribuie o formula chimica
§Î o den umire p1 oprie.
1
. . · _
Recomandam ca in cursul invatarii sa se dea atentie insu§irii corecte a nomen~
claturii, a unor reguli generale care au fost indicate in manuale, in special in clasa
a X-a, respectiv la chimie organica. Pe baza cunoa~t~rii acestor reguli, .dindu=-se o
formula de structura oarecare, se poate solicita ap}icarea regulilor §Î .deci deduce
denumirea_ rationala a compusului corespunzator, sau, dîndu-se denumirea, se
, poate cere atPibuirea formulei de structura, denumirea sugerînd în mod firesc §Î
unele aspecte ale proprietatilor.
Se impune, în mod special, acordarea unei atenW deosebite concordantei...
dintre forma §Î fond, simbolistica utilizata in chimie, la care nè-am referit, repre- ,
zentind pe de o parte modalitati de a reprezenta realitati obiective, ,,materia" ·
(pr~prietatïle ~i posibilitatile de transformare a acesteia), iar pe de alta parte, prin
aceasta simbolistica specifica ,,Chimiei", can<lidatul evideniiaza în tratarea sùhiec-
1
ti
telor la examene, bagajul de cuno§tinte acumulat §Î nivelul de intelegere a feno- '-
menelor chimice studiate.
Problema formei de redare a cuno~tinieior de. chimie la· examenul scris nu
elimina moduJ clar de exprimare, de scriere corecta §Î descifrabila (uneori gre~eli de
redare grafica afecteaza fondul), de înlan\uire Iogica a ideilor în tratarea unui
subiect teoretic, de ordonare a ecuatiilor chimice,, a calculelor, a prezentarii rezul-
tatului, daca ne referim la probleme cu calcule.
. Subliniem, in mod special, atentia ce trebuie acordata modului in care se
opereaza eu abstrac\iile în chimie (intreaga simbolistica utilizatii) pentru a· reda '- .
0
aspecte calitative, cantitative sau exprimari matematice ale unor regularitati.
Un aspect deosebit de important în .procesùl de învatare a. chimiei il constitqie
tnsu~irea corecta a no~iunilor ~i reflectarea grad ului de cunoa~tere prin modul de
prezentare a cuno§tintelor dobindite. · '
Dupa parcurgerea întregului material prezentat in manuale, subliniem nece-
. sitatea de a reflecta (utilizînd toate cuno~tintele acumùlate) asupra semnificatiei
simbolurilor elementelor, a formulelor moleculare, a ecuatiilor chimice, a relatiilor
matematice pe baza carora, pentru o anumita transforinar~ chimica, se pot caJcula
o serie de marimi caracteristice procesului respectiv.
Pentru fixarea cuno~tintelor, etapa importanta a procesului de invata~e, sa
se faca apel la lrtcrarile practice (multe fiind realizate in laboratorul §Colii). sau la
aspectele experimentàle descrise in manual, rezultat11l activitaiii practice fiind
punctul de plecare a generalizarilor teoretice. . .· .
· Corelarea cuno§tintelor teoretice, cu aplicarea _ac·estora ·1a rezolvarea de pro-
bleme, sa se faca dupa ce primele au· fost insu~ite temeinic. Rezolvarea automata
a unor probleme, introducerea unor date numerice in relatii matematice memorate
(fara a li se fi înteles semnifica-t;ia), invatarea mecanica de a rezolva tipuri de pro-
hleme, nu reprezinta decit o stocare de cuno~tinte·pentru scurta duratii, consum
de energie iritelectuala f ara randament, indepartarea de scopul deosebit de impor-
tant - de a•îrwd/a eu pliicere - ~i a gasi satisfact,ié in rezolvari corecte, prin manipu-
larea bagajului de cuno~ti~te teoretice acumulate si aplicarea lor eu discerniimint.
in n--cazuri, diferite de cele rezolvate anterior. • · · ~

651
 . Invatarea-, bazata inevitabil ·in fiecare ~tapa· pe ctmo~tintele anterioare, §i
recapitularea t:rebuie sa conduca în mod firesc la corelarea notiunilor, fapt care
asigura posibilitatea tratarii unor suhiecte de sinteza, a rezolvarii problemelor care
fao apel la cuno~tint,e din capitole diferite, din ani diferiti de studiu. ·
Pentru a èxemplifica accst aspect al cor~larii cunostin~elor, ne vom referi
in cele ce urmeàza la elementul clor, care a fost prezentat în linii generalo în clasa
a VIII-a, din punct de vedere al poziiiei in sistomul periodic al elementelor~ apoi
obtinerea, reactivitaîea, prezentarea succinta a citorva combinaW chimice ale
clorului. ·
z =1i - hidracidul corespunzalor (HCl); sarurï ale acidului - clo-
Cl M7 ruri - (NaCl); oxizi; acizi oxigenati; siiruri ale unor acizi
LB oxigenati ai clorului.
K2
In manualele <lin clasele a IX-a - XII-a se prezinta noi notiuni, care definesc
mai clar, eu~ explica\ii ho.zate pe experiment, conceptele de clor molecnlt,l.r (Cl 2 ),
atomic (CI·), ionic (Ci-· ~i CI+). ·
. a) Caracterul nemetalic ·al clorului, mai accontuat decît al bromului, este
evidcntiat prin reaciia dintre ·clor molecular ~i ioni de brom, · reac~ia putînd fi
ef ectuata in laborator.
2e·

· De ]a o proprietato dovedita experimental; se froc~ la genrralizarea: . .

Caraéterul nemetalic scade in grU:pa de sus in jos. {ln grupa a V II-a iodul are
deci caract~rul nemetalic cel mai slab ). . · , ·
b) Modul de scindare a moleculei. de clor (Cl 2 ; Cl-Cl) in functie de conditiile
de luc~u, problema abordata in diferite capitole ale manualelor, evidentiaza posibi-
Iitatea formarii de legaturi ionice sau covalente polare intre clor §Î atomi. ai altor
elemente. o - · ..,

. · La aceasta generalizàre, bazata de asemenea pe date experimentale, se ajunge

hi mod firesc dupa parcurgerea tuturor manualelor, aceasta dind c-andidatului l~
admitere càpacit'atea de a trata subiecte ~e _sintezu. ·
+2Na 2 Na+c1-
CI-Cl ·
(Cl ....Cl)
Cr + c1·
AlC1 4 + CI+
AICl~
(catalizato1·)

ln primul. caz se formeaza ioni è1- ~i, respectiv, clorura de sodiu (legatura
ionica); în al doilea caz se f ormeaza atomi de clor care pot reactiona, de exemplu,
eu .un substrat organic (CH 4 sau altE\ hidrocarburi) cu eliminare de acid clorhidric
- se f ormeaza o legatura· covalenta polara carbon-clor prin punerea în comun
a cite unui electr.Qn de catre cei doi atomi, clor §Î carbon; în al treilea caz, prin inter,-
actia Cl 2 cu catalizatorul (AICI3 ).se formeaza in mediul de reactie ionul CI+, care
reactioneaza eu substratul organic formindu-se de asemenea o legatU:ra covalenta
carbon:.éJor, de data aceasta dubletul de electroni necesar lega.turii covalente fiind
furnizat ~e substratul hidrocarbonat (reac~ia Friedel-Crafts). ·
Reaciia dintre clor ~i sodiu este exemplificata în cîteva rinduri în manuale,
subliniindu-se .modul de formare· a ionilor, reactie cu J,ransfer de elcctroni, capaci-
~ tatea celor doi ioni (CI- §Ï Na+) de a forma un compus ionic.

652
 Reactia clorului atomic cu hidro_carburile alifatice sau arom_atice .eu catena
laterala - reactie de substituJie homolitièa,. sau reactia ionului CI+ eu hidrocarburile
·aromatice - substitufie heterolitica electrofila de asemenea sînt exemplificat~ in
mai multe moduri; pot fi Iuate în consideratie ~i reactiile de adi\ie a clorului la
legaturile multiple carbon·-carbon, 1n anumite condiW de lucru, care condiµoneaza
mêèanismul de reactie.
' , . '
. 1 Speciile Cl 2 ; ci-; cr; CI+ se întîlnesc într-o serie de reac~ii principale sau
secundare, vezi: ,electroJiza NaCI, halogenarea directa a hiclrocarhurilor alifatice
sau a celor aromatice, dif eritè procese redox.
c) Alte aspecte_ import'ante tratate în manuale §Î in care este implièat ele-
mentul clor se refera la explicarea: complexitatii unor procese; sînt abordate unele
reactii eu aplicatii industriale (ca, de exemplu, reactia dintre clor ~i hidrogen utili-
zata pentru ob\inerea industriala a ac~dului clorhiçlric) prin prisma influen\ei
·conditiilor de lucru care determina mecanismul reactiei, desfa~urarea ei in timp
- (aspectele cinetice ), pré>bleme privind echilibrul chimie. .
d) Clorul fiind o..substanta gazoasa prezenta în multe pro'cese chimice, reamin~
tim necesitatea corelarii cunof}tin\elor generale eu no\iunile însu§ite la studierea
legilor gazelor, legea lui Avogadro, ecuatia de stare a gazelor perfecte ~.a. in vederea
. compl~tarii ansamblului de cuno§tinte §i a rezolvarii unor probleme. .
. Candidatul la examenul de adIJ!itere poate gasi foarte multe exemple asema~.
natoare eu cel la care ne-am ref erit. De asemenea, recomandam sa se dea o aten~ie
mai mare in etapa de fixare a cuno§tintelor, problemelor de complexitate mai mare~·
eu grad âpreciabil de abstractizare, sau aspectelor aparent-diferite, care formeaza ·
totu§i un tot unitar caracterizînd un anumit proces ,chimie, precum §Î 1egaturii
dintre metodele de obW1ere, de sinteza §i proprietatile chimice ale unor elemente,
ale un~r compu§Ï. ·
· Se impune totodata realizarea in scris, în timpul învatarii, a unor sistematîzlu-i
proprii, in care formulele chimice §Ï reiaiiile mat.ematice sa fie scrise clar, aceste
conspecte reprezentind rezultatul unui studiu individual sistematic. §Î totodaUi'
un ghid în recapitularea cuilO§tint.elor de haza .

. 2. CONTINUTUL P~OGRAl\iEI DE ADMITERE

In cele ce· urmeaza ne-am putea opri asupra unor probleme de co~\inut, ,eu
~ scopul de a face unele recom~ndari, \inînd seama de ordinea in care sînt tratate
acestea în clasel~ a IX-a - XII-a, sau s-ar putea face referiri pé domenii ale
chimiei, respectiv chimie anorganica, chimie organica, chimie fizica. De§i aceasta. .
clasificare ~ste utila din punct de vedere didactic ~i, totodatii, din punctul de vedere
, al tnsu~irii generalizarilor •pe baza studierii anterioare a compu§ilor anorganici ~i
organici sub aspectul structurii Ior, a obtinerii, a proprietatilor fizice •§i chimiee .
conditienate de structura, vom urmari totu§i <lin aproape in aproape tematica . ·
~anualelor referindu-ne doar la unele probleme de coniinut înso~ite de recomandari.

a) CHIMIA PENTRU CLASA A I.~~a

-- Capitolul 1. Structzira înoeli~ului clectronic al atomului prezinta \ o impor- .

tan~a deosehita. Este necesar sa fie învaiat eu multa atentie, cu sistemul periodic -
al elementelor in faia, eu revederea cuno§tin\elor anterioare, in special la studiul
riotiunii de valenta §Î stud_iul proprieta\ilor chimice. . . ·
. Sugeram sa se _revada principalele substante chimice studiate. anterior, for-·
mu1ele chimice ale acestora, semnificat,ia lor în lurnina noilor CUilO§tin-~e. ,

653
, I
 - ·Capitolul 2. Proprieta/i ale substanfelor solide,-ifchide §Ï gazoase,. de(enninate
de tipul de legatura. Capitolul coniine notiuni teor~tice §Î explicatü care fac posibila
înteleger~a celor Jllai importante proprietati fizice §Ï chiinice ale unor -substante
in ·special anorganice. Se cor.eleàza problemele priv.ipd legaturile chimice eu starea
de agregare §Î unele proprietati caract.eristice.
· Subcapitolul 2'.4. Siarea gazoa.r;ii, prezinta notiuni care au fost tra.tate mai
amplu la Fizica. Recomandam revederea legilor gazelor, a legii lui Avogadro, §.a.,
exprimate prin relatiile care sînt date in manual, §Ï a èaror semnificatie este necesar
sa ·fie foarte clara, sa fie îni~Ies sensul lor fizic. · ·
Relatiile matematice, indicate in manual, sînt utilizate curent in rezolvarea
unor probleme, in cazul in care se Iucreaza eu substante în stare gazoasa (reactanti
sau produ§Î de reactie anorganici sau organici), ~i dau posibilitatea sii se calculeze
volumul unui gaz în anumite conditiî, presiunea, trimperatura, volumul molar,
densitatea, frac~ia molara, presiunea plirtialâ a unui gaz <lin amestec, volumul
total al unui amestec de gaze ~.a., marimi a caror valoare prezinta importanta
deosebita in practica chimica. . ,. ·
Recomandam revederea notiunilor eu foarte mult discernamînt, in\elegerea
condi\ionarii reciproce a parametrilor ment.ionati, importanta lor cînd ne referim
la anumite procese chimice în conditii bine determinate de laborator sau la nivel
industrial. .
.- Càpitolul 3..Sisteme disperse 'trateaza probleme cu aspect de generalitate,
care vizeaza interact,ii între substant,e de diverse tipuri insistîndu-se în special
asupra solu\iilor, asupfa fenomenului de dizolvare §Î a efectelor cara se produc,
corelate cu o proprietate fizica importanta a suhstantelor chimice, 'solubilitatea, §Î
factorii care o influen.teaza.
Dizolvarea substantelor in dif eriti solven\i con duce la solu\ii care, in mod
firesc, contin o anumita cantitate de substanta dizolvata într-o anumita cantitate
de solverit - spunem deci ca are o concentratie bine determinata -, i(ll' importanta
acesteia în practica. chimica este foarte mare. ·
Un numar mare de reactii chirriice se• pro duc cînd se lucr.eaza eu substante
in solutïe, fie ca reac\iile respective se realizeaza în scop analitic sau in scop s~ntetic.
De aceea, cunoa~terea factorilor care influenteaza solubilitatea, proprietat,ile
solut,iilor, obtinerea unor solut,ii de anumite concentratii, precum ~i det~rminarea
concentratiei necunoscute a unor solutii, sîn~ probleme cu implicaW directe in
practica de Jaborator §Ï industriala, a caror efectuare corecta se bazeaza pè cunoa~-
terea prohlemelor teoretice §i aplicarea acestora cu rigurozitate in practica.
Dintre problemeÎe tratate in acest capitol,. insistam asupra subcapitolului 3.6.
Concentrafia solu/iilor, în care se subliniaza posihilitatea de exprimare a concentra-
tiilor solutiilor, respectiv concentratie procentuala, concentratie· molara sau molari- ,
tatea, concentratie normala (normalitatea sau concentratie vala.ra).
Recomandi'im ca dupa însu~irea acestor_ cuno~tinte sa se compare tntre ele
diferite moduri de expr:imare a concentrat,ei, penti'u a ra.mine cu o imagine clara
referitoare ]a faptul ca în toate cazurile o anumita masii de substanta luata în gramP,
dizolvata intr-o anumita cantitate de solve11t formeaza o anumita cantitate de
;solutie, a carei c~mcentratie poate fi exprimata fie în procente, fie in moli sau.echi- ·.
valcnt,i la litru. · ·
, Din punct de vedere cantitativ între solc,it §i solrat exista o anumita relaiie,.
iar aceasta re1ati~e poate fi exprimata in diferite moduri, dup~ cum se ia în consi-
derat,ie de exemplu: masa solutiei exprimata in g (masa solvit + masa solvent) '
§i masa de substanta (solvitul) exprnnata in g, existenta în 100 g de solutie; sau

· 654

\ -
 pornind de la masa substantei djzolvate~ se oalculeaza numarul de moli care cores•
pund aoesteia·, o~titatea de soluiie în caré se gase§te numarul de_ moli la oare·
ne-am referit fiind exprimata .in 1itri ~.a.m.d.
Pentru fieoare caz in parte este necesar sa se încerce_ deducerea forrriulelor
utilizate pentru calculul concentratiei, care. se hazeaza, de altfel, pe regula de trei
i,impla, nefiinèl nccesara memorarea îor. ·
Exprimarea conce~tratiei pentru o anumita solu\ie în proce.nte ~i trecerea
de la aceasta- la exprimarea in conccntratie- molarü sau normala, §Î invers, se cere
frecvent in unele probleme; de asemenea, utilizarea unor solutii de conèentra.iü
diferité pentru obtinerea unei sofütii de o concentratie intermediarâ. se utilize·aza
adesea_îri practica de labOJ'ator; aces te~ sint probleme eu care se ·confruri.ta in mod
obi9nuit candidatii la examene. · ·
;...... Capitolele 4, 5 ~i 6 ahordeaza succint 1-mele probleme generale ale reactülor _
ehimice exemplificate la transformari-le chimice pe care le sufera unele substan\;e
chiinice anorganice studiate anterior, insistînd asupra efectelor termice, asupr·a
echilibrului chimie ~i a factorilcn~ ca"re îi in'fh1enteaza, asupra dèsfa~urarii reactiilor
chimice in timp §Ï a f actorilor care influen~eaza viteza de reactie. Se insista de ase-
menea asupr~ acizilor §Î bazelor, asupra proceselor redox,- asupra mecanismului §Ï
legilor elec trolizei. ·, · ·
Problematica abordatii permite rezolvarea unor probleme care irnplica. cal- -
cule stoechiometrice, respectiv calcularea randamentului ( "I)) unor react,ii expriniat
procentual, calculul gradulùi de ionizare (ex), caJcu1ùl, de exemplu; al masei compu§Î·
lor obtinut,i în baia de electroliza, al intensitat,ii curentului folosit, al volumului ,
solut,iei iniiiaie supusa electrolizei· ~.a., pe baza legilor electrolizeL
· Mènt,ionam ca rezolvarea unor astfel de pfobleme nu este posibila (ara cunoag•
terea fenomenelor chimièe càre stau la baza §i a celorlalte cuno§tinte acumulate ·
{concentratîa soluiiilor, lègile gazelor etc.).
Recomandam sa se revada eu atent,ie experientele de laborator, acestea con-
stituinél argumenta:rea directa care condit,ioneazii in~elegerea §Î reiinerea cuno§ti-
telor. . ·
Unele probleme tratate succint sau enunt,ate in manualul pentru clasa a IX-a
_ sînt redate mai amplu in manualul pentr,u clasa a XI-a. ·

h) èHIMIA. PENTRU CLASA. A x:a

Manualul prezinta cele mai importnntè probleme ale chimiei organicé, . dind
o imagine de ansamblu asupra acestui domeniu important al chimiei. Coinpu§ÎÎ ·
organici naturali au o·raspîndire· universala in organismele vii, joaca un rol impor-
tant i!} procesele vietii ~i ca materii prime, iar compu§ii organici de sintez~, care
nu ΧΠau corespondent in natura, realizati in laboratoare intr-ùn numar impresio•
nànt ~i multi dintre ei. la nive! industrial, î§i gasesc cele mai diverse aplicatii. ·
. • Capitolul 1. lntro_ducere tn chimia' organicii contine notiuni generale a caror
1risu~ire sta la baza intelegerii ration ale a. problemélor care se trateaza· in continuare ..
Vom insista put,in asupra notiunilor de formula. bruta, formula moleculara,
formula de structura care prezinta·o importanta deosebita ca instrumente d~ Iucru;
toate redau caracteristici ale unei specii moleculare -orgànice pure, dar fiecare evi-
den}ieaza ~anumite particularitaµ.. ale ùnei substanie, formulele de structura fiind
mult mai bogate 1n continutul lor informativ.
- , '
655
 Rezultaiele analizei chimice, stabilirea masei moleculare, determinarea unor
- proprîetati fizice ~ · chimice dau posibilitatea • stabili_rii fornrnlelo1• mentionate,
pentru o substanta organicü oareçare. · ·
Analiza chimica calitativa §i cailtitativa con duce Ja stabilirea f orm.lllr3i brute,
care indica felul atomilor §i raportul in care se gas~sc ace~tia in masa substaniei.
l\fasa moleculara. (i rezultatele ·anterioare dau posibilitatea stahilirii fonnulci
moleculare, care redij felul §i numarul atomilor ce constituie molêcula. .
Proprieta~ile fizice §i chimic0 dau o ,imagine asupra modu1Ùi în car·e sin L
Jegat,i .àtomii in molecula, tipurile de leguturi chimice covalente existente, .deci
succesiunea àtomilor, modul de legare intre ei ~i, e-ventual, _influentcle reciproce
care ·se pot stabili" intre atomii legati sau nelegati direct; toatc acestea conduc la
formula de structura.
Cunottiniele privind hihridizarea atomului de carbon {clasa a IX-a) aJllicate
în cazul compu~ilor organici cu 1egaturi simple ~i multiple,· completeaûî aspecte
importante ale structurii, daca se face legiitura intre tipul de hibridizare §i efectul
steric al acesteia, eu alte cuvinte orientnrea in spatiu bine determinata a lega~urilor
covalente, a atomilor care formeaza o anumita n1oleculii.
Studiul chimiei orgaqice porne~te .inevitahil de la concept,ia argumentata
experimental, ca moleculefo compu§ilo.r organîci au o structura bine ·detcrminatii,
care poate fi stabilitii §Ï pe care o putem reprezcnta sub aspectele ei cele mai generale
p1·in formulele de structura. · ·
Elevu1, candidatul la admitere in invatamîntu1 superior, trebuie sa allia_ per-
manent în minte imaginea cît mai apropiata de .realitate a abstractiilor pe care le
utilizeaza.
·Este o reatitate faptul ca moleculele compu§ilor organici au o str-u~tura sp~--
tiala,, dar nu întotdeauna folosim formulele c01·es1rnnzatoare pentru a sugcra
particularitatile sterice, pe carè le subînt.clegeni in mod convent.ional §Ï atw1ci clnd
Jucram in mod curent eu formule plane sau formule 1•estrînse.
: Chimia organica nu rcprezinta. -doar o multitpdine <le formule (fiecare cores-
punzînd unui compus chimie), pe care multise straduiesc sà le reprodnca, ~i o mul-
titudine de metode de sinLezii ~i de proprieta~i atribuite acest.or compu~i, pe care
se straduiesc sa le memoriieze.
Pentru a exemplifica posibilitatea de a interpretn corect unele date, de a trece
pe baza noiiunilor fundamentale insu 9ite coreçt la ahordarea unor pl'obleme care
nu au fost tratate in._manual, dar caroru, pe haza c·uno~tintelor generale, a corelârii
Jor, li se poate da un raspuns corect, vom lua in considera~ie doua formule mo!e-
. cularë: , ·
.l).{~3 1180) ~1. B(C3 H 60)
Mai mult.i compu~i organioi pot avèa aceea§i formula mo1eculara, deosebirea
intre eï datorîndu-·se modului diferit de legare ~i de orientare spat.ialii a atomilor
care formcazu molecula. Pornind,de la valenta elementelorformatoare, din formula
molecularii A se Boate deduce faptul cii tot-i atomii de carbon prezintii hibridizare
sp3, deci in molecu1a fiecurui izomer posibil i._ vor exista numai legiituri covalente
simp)e. Formula molecularii B evidentiaza posibilitatea prezenfei atoniilor de car-
, bon eu hibridizare sp2, in molecula poat,e exista o legatura dubla sau, ca ~i in_ primul
caz, cei trei atomi ùe carbon pot. prezenta hibridizare sp3 , dar modul de Jegare al
acestora este dÎferit, respecLiv pot forma l}ll ciclu·; ·

656
 · D~ la caz la caz, pot fi tolosite .formule de structura restrînse, plane sau tri~._
dimensionale {in funciie de solicitarea examinat9ru1ui).
A (C3H8O)
CH3 -CJ:I-CH 3 ; CI:I 3 -0-CI:I2-CH3
1
OH
2 3

-B (C3 liuO)
CII3 -C-CII 3 ; CH 2 =CH-CH 20H _
li
0
1 2 3
H 2C=C-CH3 CH==CH-CII 3 ; CH 2 ·.
1 j. H 2é/' "'CI·I-OH.
OH OH
4 5 6
H2C=CU--0 7 CH3 CH2-CH2; CII3
1. 1 1
CII2-0 CII
II 2C/ "-o I
7 8 9

Men\ionam eu nu toate aceste posibilitüti de Jcgare a atomilor cpnduc la

structuri stabile (ex. B.1, B 5 ~.a). De aceea pentru unele substante nu se ounosc toti
izo~erii teoretic posibili. · .
Daca pentru unii din~re izomerii substantei A sau B s-ar cere s~ se ind_icé
orientareaatpmilor .in spatiu, de exemplu pentru: A 3 ; B 3 ; B6 , pe baza cuno~tint~lor ·
genera1e se pot. .reprezenta' eu u~urin~a formule1e de structura càre eviden!iaza
uneJe particularitut.i sterice. -· .,
H
1-
H /C-OH
'
/ C·= C
·.
· '\. H
'\.
H H

Br,

Consideram ca trecerea de la formu)a de structura. plana la cea tridimensio- ·

na1a este foarte simpla. Un asemenea suhiect <lat la examen ar fi considerat de
unii candidati ca nefiind in programiL~ste o concepiie complet gre§ita §Î 1n mod
•intentionat am dat acest exemplu, pèntrù a·sugcra §Ï a recomanda ca pe parcursul
studiului sa nu se treaca mai departe daca nus-au inteles cuno§tintele in înliintuirea
lor Jogica fireascu.
Cu exemplul dat am abordat §Î proh1ema faomeriei, care r-eprezintâ cheia în-
telegerii diversita.tii compu~ilor organici §Î a rela\iilor dintre sti-uctura ~i propri~tiit,i.
Daca am lua in considera\ie din exemplul dat anterior doar compu~ii A1 ~ ~i
care sînt izomeri de pozitie fP compW}ii B 1 ~i B 2 care sint izomeri de functiune §Î
• am solic~ta candidatului sa· aùucü pe baza pr9prietii~ilor chimice argt1II,1ente pentru_

(:i57
42 -

--
1 .- - ...... ~- ••
--"'"
,
 form~lele de structura ale izomerilor men\iona\i, sa indice :metode de sinteza,
modul in care ar putea reac~iona ace§tia eu anumiti compu§i in~icaii, tipul de
· rêactii pe care le pot da, mecanismul acestora ~.a. - de asemenea ar fi o problema
i
.simpla pentru cel care a pareurs toatii chim1a organica; unele probleme sînt tratate
în manual, unele raspunsuri ar trebui ded1:1se. Raspunsu] nu ar fi nimic altceva decît
eviden\ierea modului de gîndire, de utilizare corectâ a cunorjtîntelor însu~ite.
Manualul trateazu hidrocar})Urile, apoi principalele clase de compu§i organici
-eu functiuni sirop]~ - compu~i halogenat,i, _hidroxilici, amine, compu~i. carbonilici,
-compu~i carboxfüèi, precum ~i derivatii func\îonali ai acizilor carhoxilici. Toate
RuhcapitoJele prezinta importante problè_me privind reprezentantii de baza ai accstor
dase, posibilitati de sinteza, proprietati fizice ~i chimice, precum ~ï exercitii ~i pro-
ble~ne; unele probleme, în mod firesc, necesita §Ï utilizarea cuno§tintelor dobîndite
in clasa a JX-a.
Insu~iréa temeinica a cuno~tinielor. de chimie organica necesita înca de la
tnceput,. ~i aceasta este valabil pentm fiecare capitol, hi etapa de descifrare a cu-
no~tin\elor, scrierea- corecta ~i cit mai detaliata a formulelor chimice, pentru a
tntelege bine care sînt legaturile chimice implicate in transformarea unui compus
(a unui substrat), cuïn se formeazii noile Jegaturi care ·conditioneaza structura pro-
•dusului de reac\ie.
· ln capitolele 5 §Ï 6 stnt prezentate succint unele clase de compu~i naturali
- amino-acizi, proteine, zaharide -, precum §Î compu~i macromolecularL
Studiul ace_stor clase de sub~tan\e evideniiaza aplicarea cuno~tintelor generale
privind reactivitatea specifica a _diverselor grupe functionale, în cazurile ·tratate,
reactivitatea grupelor - amino, carboxil, amida, carbonil (aldehidic sau cetonic),
alcool, eter - §Ï, in mod deosebit, evident,iaza interactiile reciproce intramoleculare
(caracterul de amfion al amino-acizilor, form.ele ciclice ale monozaharidelor ~.a.),
care prezinta oimportanta deosebita in tnieiegerea particularita.Wor acestor compu§i,
precum §,Î unele interaétii intermoleculare (la celuloza, proteine etc.).
Complexitatea mai mare a formu]elor de structura, corespunzatoare compu~ilor
naturali, a celor macromoleculari (naturali sau de sinteza), poate fi depa~ita. ~i
forll).ulele pot fi reiinute corect, cu ~urin\a, daca. a~a cuni. ru::n subliniat, se \ine
seama perman~nt de principiile de baza. ·
·· 0 vedere de ansamblu asupra notiunilor cuprinse in manualul de clasa a X-a
face posibila ln\élegerea reiaiiitor dintre diferite clase de compurµ organici, rolul
proprieta\ilor chimice in sinteza organica, pe care se bazeaza de fapt industriali-
- zarea unor produse chimice, pentru care baza de materii prime este accesibila.

o) CHIMIA PENTRU CLASA À XI-a

· ln manual sînt prezentate procesele redox eu implicat,ii in diverse domenii

alè chimiei, notiuni de electrochimie, no\iuni privind energia chimica ~i energia
termioa, reaciiile chimice ca procese ce se petrec 1n timp, echilibrµl chimie.
Recomandam efectuarea sau revederea tuturor experienielor. indicate in
manual pentru tnieiegerea acestor aspecte, dintre care unele au fost dciar enuntate
sau prezentate,. succint in clasa a IX-a.
• Ç> serie de reaciii chimice ale compu§ilor anorganici sau organici sint reluate
,1 abordate din alte puncte de vedere, care _vin sa completeze no~iunile de baza
asimilat~ pîna tn clasa a XI-a, referitoare la procesele chimice, ~i sa evidentieze
oomplex•tatea,.,açestora. . , ·
In. toate ca,pitolele, tratarea porne.§te de la un. anumit· fenomen chimie ales
astfel incit, .prin desfa§urarea lui, sa se· puna in eviden\a in mod direct. diversele
aspecte- cate. caracterizeaza §Ï condi~ioneaza fenomenµl, cade exemplu:.poten/ialul
de oxi<w-redu_cere, care determina. sensul unor react,ii. chimice; entalpia de reacfie;
pe baza care1a se pot determina caldurile absorhite sau degajate in .cursul .reaciiilor;
 entalpia: Zibera de reacfie, ëare determina sensul. de evolutie spontana a sistemelo~ .
chimice; energia de activare, pe haza careia se pot stabili condiiiile de luoru in care-
procesul sa se desfa§Oare tn condiW optime etc.
. In manual sint .~bordate o serie de probleme care vizeaza procese ca, de exem-
plu, electroliza, legile §Î aplicaWle ei, unele procese chimice practicate 1a nivel
industrial, care sînt condit,ionate 1n desfii§urarea lor de unii p.arametri ce infiuen-
-teazij viteza de reaciie, starea de echilibru §Î deplasarea acestuia tn SeJ!.sul dorit.
De asemenea, sînt prezentate noiiuni1e de baza referitoare la · mecanismele de-
reactie, importanta cunoa§terii acestora în diferite condit,ii de lucru pentru dirijarea
procesului in conditii de m_axima eficienta, rolul §Î importanta catalizatorilor,
precum §Î mecanismul de actiune al acestora. · · . .- - ·
· Dupa parcurgerea tntregului material prezentat în clasa a XI-a elevul se-
. confrunta eu nece~itatea de a fàce o legatura între notiunile însu~ite, care repre-
zinta un tot unitar in caracterizarea unui proces chimie oarecare. ·ln egala masura
trebuie sa învete ~stft)l, tncit sa capete deprinderea de a calcula pe baza relaiiilor
matematice însu§ite (§i al caror sens fizic a fost înteles), valori numerioe a.Je µnor:
marimi caracteristice sistemelor studiate. · · .,,
Din rezu1tate1e-ob\inute de ~andidati Ia·concursurile de admitere desfa~urate-
pe parcursul anilor, se desprinde un aspect general §Î anume, lipsa càpacitatii
1
multora de a aprecia orientativ ordinul de marime al rezuJtatului numeric ob~inut -~
raportat 1a valorile initiale utilizate, fapt care denota un mod de. aplicare mecanica
a relatiilor §Î formulelor învatate.

d) C.HIMIA PENTRU CLASA A XII-a

In capitolul 1 - Structura co,npu§ilor organici -, este- ahordata notiunea de

structura, punhJdu-se accent pe aspectele electronice §Î sterice.. Efectele inductiv
~i èlectromer dau posibilitatea întel~gerii reactivitatii compu§ilor organici ~ a
mecanismelor de reactie intr-o mai mare masura. Izomeria geometrica ~ izomeria
optica, ca tipuri de izomerie sterica, evideniiaza alte aspecte, de mai mare f_inete-
pe care le ridicii structura unor compu~i organici. Este recomandabil ca pentru
intelegerea notiunilor date sa se utilizeze eu aten\ie modeleJe moleculare, pentru a
sesiza corect diferentele structurale dintre izomerii cis §i trans, _dintre enantiomeri,
diastereoizo_meri §Î mezoforme. Studiul capitolului mentionat necesita multa atentie
· ~i revederea unor ri~tiuni ca, de exemplu, diferenta de electronegativitate, carac-
teristicile lègaturilor multiple, corelarea tipului de hibri<lizare a atomilor de carbon·
(în special) cu structura spa\iala a compu§ilor respec.tivi, ~.a.
ln capitolul 2. Reactivitatea compu~ilor orga_nici, pornind ·de la posibilitatile
cle ·scindare a 1egaturilor chimice întîlnite în compu~ii organici, p_roblema care
1 necesita core]area eu sensu} deplasarii norului e1ectroni1or de valenta sub influenia
efectelor inductiv, electromer ~i sub influenia factorilor externi, se exemplifica
reactivitatea compu~ilor organici prin tipurile ,de reactii de: substitu/ie, aditie, eli-
m i nare §Ï rcacf ii carc decurg eu transpozi/ie. Pentru fiecare se evidentiaza posibili-
taten ca din punct de vedere ~l mecanismului electronic, conditionat de modul de
scindar:e a legiiturilor chimice, sii se deosebeasca reac/ii hc.terolitice .,_ nucleofile sau
electrofile - 9i lwmolitice. (radi.calice ). 0 serie de reactii chirnice studiate în ëlasa
a X-a pot fi revazute JJrin prisma noilor notiuni, fap~ care, de altfel, este amplu
evidentiat in capitolul 5, în care sînt tratate unele reaciii chimice ale compu~ilor
organici, cu aplicatii tehnologice.
· In manualul_pentru clasa a XII-a se completeazii ~i se aprofundeazu notiunile ·
de chimie organicii <lin clasa a X-a ~i, totodatii, se da ~i o imagine succinta asupra
problemelor complexe pe care le ri<lica transpunerea unor procese chimice la nivel
indu'strial. Acestea pot fi întelese într-un .alt rnod dupfdnsu~irea cuno~tintelor din
c]asa a XI-a, care dau o imagine mai clara asupra cornple-xilatii proceselor chimice.
'· 0

• 65.9 ·
 Calculul conversiei utile, al conversiei totale, al randamentului, ~.a. se bazeazii
pe folosirea unor rtotiuni~anterioare; este ;bine sa se deduoa relatiile fodicate pentru
-ca1cul ~ sa se gîndeasèa asupra semnifica\iei lor~ '·
Tratarea capitolului scheme de chimizare a unor ma.terii ,.prime sugereaiü
multiple posihilitati de transformare chimfoa, importante din punct de vedere
industrial, §Î recomandam ca pentru toate caile de chimizare indicate, acolo unde
este posibil (tinind seama de cuno~tinlele ·existente in manual), sa se foloseasca (sub
forma del exercitii individuale) formule chimice, ecua~ii chimice.
In afara celor mentionate, recomandam rezolvarea eu aten\ie a tuturor intre-
barilor, exerci\ülor §Î prohlem_elor' existente in manuale, indiferent daca acestea
sint incluse in textul general al leciiilor sau la sfir~tul capitolelor. .:
Confruntarea programei pentru admitere eu manualul, nu trebuie sa se faca
mecanic, deoarece cuno§tin\ele se condiiioneaza reciproc, .iar acolo unde este cazul,
trebuie sa se revada unele chestiuni din capitolele existente in manuale, dar care
nu sint prevazute in programa, daca acele .no~iuni pot (i utile înieiegerii sau a1lro-
fundarii unor cuno~tin~e inserate in alte capitole (desigur, aprecierea rami.ne la
latitudinea candidatului, care trebuie sa fie con_§tient çle nivelul prega~irii sale).

3. -NECESITATEA CORELAlUI CUNO~TlN'fELOR, A FENOi\IENELOR

i Acest aspect a fost abordat unterior in mod tangen~ial, dar in cele ce urmeaza

ne vom referi, în special, la unele tipuri d~ subiecte, dintre acestea marea ·1or majo-
ritate necesitind pentru o tratare corecta ~i completâ corelarea cuno§tin\elor ~i
int,èlegerea fenomenelor chimice~ sub multiplele lor aspecte. ·
Programa de ndmitere permite formularea unui mare numar de su~iecte
pentru diversele· profile carora se adreseaza, acestea putînd fi structurate astfel
incît sa se verifice cuno~tint,ele dobindite, gradul în care au fost în\elese §Î re\inutP.
De obicei, fiecare proha reprezinta de fapt un set .de subiecte (con\ine mai
multe puncte), iar pentru acestea men\ionam urmatoarele posibilitaii.
a) Subiectul poate fi formulat astfel încît, sa corespunda unui titlu care are. o
anumita pondere în manual. ln acest caz tratarea subiectului necesita unèori redn-
.\
rea în scris a nô\iunilor tratate la titlul sau subtitlul din manualul respectiv, sau ··;
' ·~"
necesita W}ele completari, no\iuni ce fac parte cijn acela§i subiect fiind tratate
într-un alt manual care a fost st.udiat in timpul liceului.
b) Subiectul poate avèa o formulare care ea insa9i eviden\iaza faptul ca C!";te
un subiect de sinteza (bineîn\eles formularea. nu corespunde vreunui titlu din
manuale), ca de exe:qiplu: ,,Reactii de adi/ie ale compzi#lor organici", ,,Reac/ii de
. ml,ùcere ale compzl§ilor organici", ,, Tipziri de legaturi chimice ~i posibilitiî/i de scin-
dare a acestora în procesele chimice", ,,Reactii mai importante ale zmor compu-$i anor-
ganici care stazi la baza proceselor industriale czinosctite" etc., se poate formula un
numifr. fparte mare ,de subiecte de sinteza.
Subiectele de sinteza pot fi de o complexitate mai mare sau mai mica, trn-
tarea lor necesitînd o buna sistematizare, ordine de prezentare ~i, bineîn~eles, sa
cuprinda toate prohlemele care au fost studiate §Ï fac parte din suhiect, indiferent
daca acestea au fost prezentate intr-un anumit an de studiu sau in ani diferi\i
Cele ~eniiona~e subliniaza clar necesitatea corelarii cuno~tintelor. . ,
c) Subiectul poate ·fi un exercitiu ·care are ca scop, de exemplu, testnrca
cuno§tinieior 'in domeniul sintezei §Î al proprietatilor unor compu~i. chimici, soli-
citînd candidatul sa treaca de· la o clasa de compu§i la alta, trebuind totodata sa
precizeze unele materii prime de la care se poate porni pentru a se obtine anumit.i
compu~i care sintindicati, sa precizeze care sînt produ~ii de reac~ie dacu se porne§tO
do la anumi\i reactan\i. Desigur, exemplele care se cer .au-fost studiatc, fac parte

660
 JI

diri programti, dar· o astfel de formulare _testeaza c~pacitatea candidà.tulÙi de n.

ûtiliza cuno§Lintele. ·
. d) Subiectul poate fi formulat · tip scliema de reac~ii, mai simpla sau mai .
complexa, în è'are se indica produsul initial care, in anumite condi~ii de lucru (acestea
fiind precizate), condùce in urma transformarilor chimice suferite la un numiir
mai mare -sau mai mie de ·compu§i clùmici a caror structura trebuie sa fie dedusa
1d~la,etapa la etapa. Schema poate indioa structura unor compu~i, care -se ob}in
1n diferite etape, §Ï solicita stabilirea structurii compusului initial, a unor compu~i
intcrmediari §.a. Uneori se pot indica pentru unii compu~i formulele. molecular?l,
în aJte cazuri indicîndu-se formula-de structura a compu~ilor carc se obtin, se cero
sii se prècizeze reactivii necesad etc. Astfel de scheme de reac~ii pot fi de o. mare
diversitate. ,
e) Suhiect.ul poate fi formulat tip prohlema, care '-nccesita calcule numerice.-
Problemele, ca ~i celelaltc tipuri d~ subiecte · men~ionate, pot fi diferite, cti gra<l
de compl~xi tate variahil, de obicei g:radul de complexitnte al s~biectelor de celalalt
tip (denùmite teoretice) ~i al pr-ohlemelor se echilibreaza in proba data la examen.
astfel încît prin setul de subiecte <lat sa se poata trece prin programa tuturor anilor
de studiu. Rczolvarea problemelor eu calcule numerice, in func~i.e dè con\inutul.
enuntului, poatc solicita candidatul în mod diferentiat. In marea majoritâte a
· cazu~ilor (eu exceptia, în special, a problemelor de la subcapitolul Solu/ii), pentru
a fi Gorect rezolvate, trebuie sa fie cunoscuta reactia, sau reaciiile chimice, la care
se refera enun~ul. ·
Probiemele eu un grad relativ mai mare de dificultate necesita o foarte buna
corelare a cuno~tintelor teoretiée, o cunoa~tere_ a rela~iilor matematice neaesare·
calculàrii valorii unor marimi solicitate de problemü, o prezentare logioa a etapelor
rezolvarii.
: · Mar.imile care se cer a fi determinate, începînd eventual de la numarul parti-
culefor existente in nucleelè unor el~mente, pentru care se iridica Z ~ A ~i pinà la
deternùnarea cantitatilor unor compu~i formati în urma unei reactii (sau dintr-un
amest-ec dat), in conditii bine determinate, utilizind o metodâ indioS:ta sau,. alegînfl
o cale pe b~za cuno§tin{elor aoumulate, sint cele care au fost indicate în manuale~
Acestea se po't condi~iona, se pot corela în diferite moduri §Î utiliz';l in oadrul unor~
problome in .cele mai varîate feluri testind prin ele ouno~tinte din toate capitolele.
Desigur, de la profil la profilo subieotele din setuJ probei de examen se asam-
bleaza in concordanta ou programa §Î cû cerîn\ele concursului de admitere.
E>.in· cele mentionate apare clar faptul êa elevul, viitorul candid_at la examenul
de admitere in invataml~tul superior trehuie sa §tie sü înveie, sa cunoascà toata
materia prevazuta de programii, sa fie capahil sa utilizeze cuno§tintele! §Ï nu doar
sa le reproduca compartimentat, sa poata reda clar prin scris ceea ce §tie pentru
• 1 • . '
a se putea apreo1a corect ceea ce §tie. J ., ·
In încheierea acestui breviar dorim sa ateniionam cititorii asupra faptulu~
cü pe:awu multi tin·eri clip. \ara noastra §Î dih lumea intreagà, chimia nu este doar
un oai:ecàre· obiect care se studiaza în §COala, care devine important atunci cincl
repreainta una dintre disoiplinele obligatorii la examenul de adinitere in. f acultate,
ci este o cale de cunoa§tere,. deJ intelegere ,,a vietii",; o cale de a concretiza condi!üle
de trai eu tràsaturile lor specifice in anumite etape.
· €alea care conduce la cele mentionate este de fapt. o îmbinare de munca sisto-
m~tioa §Ï daruire. Cu oit un Jtînar care intelege bine de la inceput ceea ce ofera
primele manuale de cl!imie ~ reflectea:za la defini/ia chimiei ca ,,~tiin/a a maietiei",
mate;rie fiind tot ceea ce ne inconjoara, §Î realizeaza care sint posibilitatile pe _care le··

661
 ofera chimia de a descifra co~pozitia ma~eriei §Î sc~nibarile pe care le sufera,
. aceasta, eu atît va càuta sa cunoasca mai mult. ·
· - Aceasta dorin\a. vie, stimulatii §Î orientata de profesori, ii conduce in final
pe cei dota\i, perseveren\i §Î pasiona\i la cucerirea treapta eu treapta a unor bine-
. meritate recunoa~teri a calitii\ii pregatirii lor profesionale in domeniul chimiei, in
. ~adrul conoursurilor, olirnpiadelor, care se organizeaza in \ara la diferite nivele,
inclusiv Ja olirnpiadele interna~ionale de chimie, in cadrul carora reprezentantii
., tarii noastre au obtinut de-a lungul anilor frum(i)ase rezultate. _ ·
Deoarece prin subiectele care se dau la examenele de admitere ne ridicam îii
cadrul unei programe doar pîna la un anumit nivel, am selectat §Î introdus tn aceasta
· · lucrare ~i unele probleme date la olimpiade, la etapa nationala, pentru a aten\iona
-- asupra multiplelor posibilita\i §Î grade de dificultate ale unor probleme care nu_
· depa~esc prin con\inutul lor actualele programe. .
· Pentr.u ca viata este de fapt un concurs continuo eu nespus de multe fatete-
s,i implica\ii, iar uneori nu ne cunoa§tem suficient sau deloc concurentii, pentru ca
. este strict necesar sa §tim ce ni se core, la ce nivel sîntem, unde trebuie sa .ajungem,
· am selectat· ~i cîteva exemple de probleme care s-au dat in ultimii ani la olimpia-
dele interna}ionale de chimie. ·
- Parcurgerea rezolvarilor acestor probleme va evidentia f aptul ca absolvenW
de liceu, participanti Ja concursurile internationale orientati spre chimie, -pasionatii,
probabil viitorii deschizatori de noi drumuri tn chimie au un niv_el d'e pregutire-
·ridicat. ~ceste concursuri impun aprofundarea unor dômenii moderne care nu
sint studiate în §Coala. --
Modul de a pune problemele, ·1egarea ior de viata, de aspecte concrete, atentia
care se da biochimiei, apoi corelarea cuno~tintelor de chimie anorganica, organica,
chimie-fizica, biochimie, sugereaza necesitatea unui anumit mod de a învata,
·necesitatea realizarii conexiunilor dupa cunoa§terea temeinica a problemel()r de.
·haza.
· Intr-o carte recenta se afirma: ,, Toate §tiinfele se întrepatrimd pziternic czi
cltimia, ele depirul, de ea $Î se bazeàzii în mare masura pe ea. Se poate consir:lera ca _
. într-adevar chimia reprezinta o parte din f iecare dintre $iiin/ele natarii §Î nimeni
nu poate ajunge departe într-zin dom-eniu., dàt {ara cuno§tinfe din domeniul cltimiei".
Sa reflectam asupra acestei realitati §i singuri vom gasi multe argumente ..
care vin în sprijinul studiului chimiei. · ·
Afirri1am adesea, ~i nu gre~im, ca cldmia este o $iiin/a experimentalc'l; dar.
aceasta nu exclude teoria, aspectele teoretice ale modificarii compozitiei chimice
trebuie cunoscute, res1iectiv în ce conditii au loc sau nu transformârile cfiimice,
de cc au loc, ce compus se va forma? Toate acestea sînt aspecte teoreticé, iar teoria
devine subiectul experimentului.
Daéa absolventii liceelor noastre sint familiarizati eu unele prohle~e generaie·
aJe· domeniilor chimiei - chimie anœ·ganica, chimie_ organica, chimie analitirn1,
chimie fizica -, care s-au dezvoltat în mod impresionant in ultimele decenii, aceasta
~i datorita_matematicii §Î fizicii, sa arunciim totu~i, mâcar un gînd fugar - pcml-ru
ceeu ce exista azi in vastul domeniu al acestei 9tiinte - chimia -, respectiv atitea-
alte directii, ca întreputrunderi ale domeniilor de baza, ale acestora eu alte ~Liinte,
.sau noi dezvoltari ca de exemplu: bÏochimie, chimia polimerilor, chimie bioanor-
ganica, chimie bioorganica, clâmic-fizica 01:r;anica, chimie f armacezitica, chimie cli-
. _nicat chimie agricolii, chimia solullli, geochinûe, oceanochimie, cosmochimie, chimia
1nediului ambiant §Î enumerarea poate continua,

662
 Omio~t~rea con~pozitièi mater1ei.~i a transforinilrHor-eil nec~sitatil~ societa~~:
11mane, a conclus inventivitatea rup.ului · mai departe ~i prin ing-ineria chimica, oare · ·
1

a
ofera posibilitatea de aplica reâlizari de laborator la nivel indus trial prin proiec 4
•

tarea §Ï exploatarea uzinelor èhimice, chimia -a intrat adînc in yiata oame.µilor, este: -
strîns Iêgata de toate aspectele ei. ·
Frumusetea acestei ~tiinte, ~,chimia", care poate fi înt,eleasa eu mintea ~i _;
care uime~te prin ceea ce oferii, face posibila întelegerea unei lun1i fascinailte, a . ·
atomilor, ionilor, moleculelor care au. Q: dinamica ·eixtraordinara ~i · speoifica.- ·
· Generaiii d~- pasiona~i s-au straduit de-a lungul deceniilor, in laboratoare /
create din ingeniozitate ~i pe h aza unor noi date acumulate ~i metode de lucru i-
inventate, sa cunoascii ~i si'i aprqfundeze cunoa§t.erea, sa enunte legile chimiei, sa:··
piitrunda cît mai a dîne în complexitatea f enomenelor chi~ice pe · care. sa le stapi- ,
neasca, sa le modeleze §Î sa le puna cinstit 1n slujba onitilui. · -
~lai suhliniem in acesfcontext doar faptul ca datoria fiecaruia
.
este sa
.
întelèaO'a;
• 0 .
.
-di §tie inca foarte putin ~i ca trebuie sii lupte perttru a ~ti cît mai mult.,·
 B. PROBLElUE DATE LA CONClillSURILE DE ADMITERE
ÎN ÎNV.ATAMÎN'l'UL
, SUPEIUOU -

ENUNTURI
1984 Il

1. , ÏNVÀ 'fAMÎNTUL TEHNIC ~I UNIVERSITAR

o:. PHOFILURILE CHIMIE, BIOCHIMIE, CHIMIE FIZICA

1.1°.- Indica\i care dil]tre saruri1e

Nà 2S, K2SO4, FeC13, AgBr, Al(NO3) 3, NaCl, KCN ~i CuSO4
hi,.lrolizeaza in soluµe apoasa *i ce caracter acido-bazic àre solutia. fo cazu] KCN
scrieti. expresia constantei de hidroliza. _ '
2°. Se prepara 1,5 kg solutie H 2SO4 40% prin amestecarea unei .so1utii do
11 2 SO4 80% eu o solut.ie de H 2 SO4 20%. Presupunînd ca volumul nu variazu la
amestecare, se cere: ·
a) cantita~ile de solutje 80% ~, respectiv 20% {exprimate in g), ce trebuie
amesteeate;
h) ,·olumul de hidrc,gen (masurat in condit;ii normale) ce se poate obtine
teoretfo prin reo.ct.ia solu\iei obµnutc eu 0,52 kg zinc pur;
c) cantitatea de zinc (kg) cure nu a reactionat;
d) scrie\i ecua!iile reactiilor acidului su1furic eu urmatoare1e substant,e,
CaCO3, Cu, BnCla
Mas·e atomice: H-1, 0-16; S-32, Zn-65.
3°. Scrie\i reactiile p.osibile eu àciduI. clorhidric ~i, respectiv, c1orul Ja urma-
tonrele hidrooarbul'i: a) propena; b) acelileQa; c) benzen; d) toluen. Pentru tohmn
se vor scrie -§Î mecanismele de reacµe. •
4°. Un monoester provenit de la un aci<l alifatic saturat $Î un alcool alifatio
so.turat arc compozitia exprimata prin raportul de masa: C:H :6 = 6:1 :4. Se cerê:
a) formula bruta si moloculara a estèrului;
b) scrieti to~i estérii izomeri posibili;
c) .scrie\i mecanismul react,iei de esterificare oirecta;
·ay preparati unul din izomcrii de la punotul h) folosind acetilena ca materie
prima. .
:Muse at9mice: C-12; H-1; 0-16.
o?. Cum se prepara:
a) acid clorhidrie din NaCl;
b) carbonat de sodiu (procedeul amoniaca1);
. c}. propilamina clin-. etano1; •
d) e-caprolactama din f enoJ.
n.1°. Reactiile de obtinere (fara mecnnism si tehnologie):
a) H2SO4 clin pirita (FeS2 ); · - "•.
b) H 2 din reaciia f ierului inro§it eu apa.
. 2°. Cite grame de Cu~O4 • 5H 3O sint necesare pentru n prepara 1 l!g_ solu-
tie 1Q% de Cu~O4 ? Ce volwn dé apa este necesar pentru preJJarai·ea ·aceste1 can-
titat.i de solupè? Densitatea àpei se eonsidera 1:g/cm3• ·
Mase atomice: Cu-64; S-32; 0-16; H-1. -- ·
· 3°. Reacpa benzenului eu etena §Î propena: prodù~, mecanism de reactie,
importanta compu~ilor obiinu\i. ·

66~
 4°. Se da succesiunea de reac~ii:
A(CntI!?l-G_) lu~:~ _B ~ C.
$-tiind ca s-a pornit de la 3,68 kg hidrocarhui:-à A eu masa moleculara 92 · si s-aµ.
consumat 1,792 m3 (condi\ii normafo) d·e c16r, se e-0re: '
a} formula molecuJara ~i de structura a compu~ilor A ~i B ~tiind cii tot clorul ··
inJ.rodus se consuma ~i reactia decurge cantit.ativ;
b) cantitatea de compus• B care rezulLa (moli ~i g); ·
c) cant.itat()a (moli ~i g) de compus C care se formcaza, ~tiind_ ca hi<lroliza
tlecurge eu randament de 75%; ,
d) scrieti 3 reactii ale co_mpusului C. .
Maso atomice: H-1; C-12; 0-16; Cl-35,5.
Ill.1°. Scrieti ecuatiiJe reaotii1or oare stau 1a baza ohtinerii:.
a) Ca(OH) 2 clin CâCO3 ; h) C12 din NaCL . ' ·
2°. 4 J solut,ie 11 2SO-1 de concentratie 63% eu dcnsit.atea p 1 =
1,53 g/cm3
se amesteca eu 61 solut,ie H 2SO4 de conccntratie 2 Meu densit.at.c~ p 2 · 1.1'1 gicm:i_
Se cere concentrn(.ia procentuala ~i molara a solutiei rezultate.· (Se considera ca
amest~area celor doua soluiii are loo fürii variatie de volum.) .- ·
Mase ntomico: JI-1; 0-16; S-32. .. .
3°. Estrwii aciiilor organici: preparare.. Reprezentan~i: acetatul de vinil,.
terpm (poJietiJenterrftalat) - oh\inere. · . . .
•1°. Un alcan A contine 17,24% hidrog('n (procent_e de masa); prin dehid~oge-
nnre se oht.inP- hi4rocarhura B a carei compozit-ie este exprimatit prin raportul d,r
musa CQ.rhon/hiùrogen = 6/1.
Sè- cere:
a) formulele ce1or doua. hidrocarburi;
h) scdet,i toti izomerii hidrocarhurilor A ~i B;
c} scrieti reactia de-adi{fo ~ apei la to~i izon'wrii bidrocarburii B; · . _ _.
. d) cafoulati cant.itatea (kmoli, kg) de pro dus B care se obtine · eu raridament
.80% din 1~·m3 (condi~ii normale) de alcan A. . ·. .· -

(3. PROFILUL MECANO-CIIIMIC

IV.1°. Care din urmatoarele rcactii sint posihi1e ~i care ml°? Pentru reactii~~
posibife discut.ati con<litiile ~ care se produc ~i stabili~i coeficientii:
a) NaCI. + H2C03 -+ · · ·. ·
h) K2Cr20 7 + H2S0 4-+ KI -+
c) MgC03 + H2SO,. -+-.
d) AgCl + HNOa -+
e) Kl\InO4 + IICI -+
2°. Tratind eu apa un amest.ec do oxid de calciu ~i carbura de calcin (CuC:?)
-se ohtin 29G g hidroxid de calcin ~i se consuma 108 g apü. Conside:f"lnd substantele_
pure ~i reactiile toto.le, se cere: - ·
a) scrierea ecuat.iilor rea.ct,iilor chimice;
h) masa ameste~ului initial in g;
c) compoziiia amestecului initial in moli ~i procente de masiL
Mase af.omice: H-1; C-12; 0-16; Ca.:_40. _
3°. Sulfonarea bcnzenului, toluenului ~i naftalinei. MecanismuJ reac~iei de
suJfonare-·în seria aromatica. Utilizarea industriala a acizilor sulfonici aromat.ici.
4°. Hidrocarbura A eu formula CnH 2n decoloreaza apa dè brom. ;,tiind oa.
prin ardcre din 0,1 moli A se obt.in 9 g apa, se cere:
· n) formula moleculara · a llidro"Carburii. A; _
h) scrieti alchenele izomere pentru formula de la punctul a);

665

.·.Y
 c) ée ·da fiecare izomer de la punctul b) la tr.atare eu HCI; ·
·d) sorieµ pentru fiecare alc.hena de la punctul b) reac\ia eu K 2Cr2O7 H 2 SO~.+
:Mase atomice: C_;._12;--H-1; 0-:16.
·5°. Prepara~i: a) acid azotic din amoniac.; b) hidroxid •de sodiu din NaCl; c)
acetona din :propenit~ d} p-toluidinii' (p-aminotoluen) din· bénzen:; · · · ·

y. PROFILUL CHIMIE ALIM_ENTARA

V.1°. Reac\ii de aditie ·ale acetilenei.

2°. Amidonul.
· 3°. Meèanismul reac\iei de polimerizare .a ~lçhenelor in prezenta .ac.i~ilor -tarL
· 4°. Sa se calculeze cantitatea, in g, de acrilonitT"il necesara pentru a prepara.
. 295 g propilamina, ~tiind ca _randamentul reactiei este de 92 %- ·
Mase atomice: C-12; H-1; N-14.

2. îNVlTAMÎNTUL MEDI~O-FARMACEUTIC_ ~~ U~'1VERSITAR (~iologie)

.Vl.1°. Cloruri de acizi. · . •_,~
2°. Reac\ii de substitutie electrofila.. Exemple. l\focanism. "
· 3°. Càre din xileni (dimetil-bcnzeni) cohduce la un monobromderivat, la doi
roonobr_omderiva\i ~i la trei monobromderivati izomeri~ . .
4°. Un compus èu masa moleçulara !,'l · 56, da la analiza elementara cantita-
tiva 85,15% C §i 14,2% H. Se cer: . - ·. .
. a) formula moleculara; · . . ·,
b) formulele de str_uctura ale izomerilor po~ibili si denumirile lor;
C) tipul de izomerie... .. . • .
·Mase atomice: C-".·:12; H-1.
VII.1 °. Glicerina.
· 2°. Proprieta\ile aminoacizilor. _
: 3°~·Sa se scrie. ecJJaµile react,iilm: chimice de .transformare a· etenei în: polieti-
. -Iena, etanol, oxid de· etilena ~i etiJbenzen.
. Din
4°. carbura de calciu de purit~te 85% se ob\in 134,4 l acetilena masurata
la 0°C si 1 atm. · · · · ·
·. sé cer:
-~ a) ecuatiile reac\iilor chimice care au loc ~i reactivii _necesari;
' b) c"antitatea de carbura de calciu necesara, exprimata în g .
.r c) cailtitatea de metan, in l, necesarir pentru ohiinerea aceleia~i cantitati de-
., acetilena folosing procedeul cracarii în arc electric prin care se realizeaza un- randa- ·
ment de 60%. . ·
Mase atomice:_ H-t; C-12; ·ca-40. ·
Vffl.1°. Se dau sistemele chimice:
FeCl3+ I~[Fe(CN)6] -4
AIC13+ NaOH (exces) _,..
CoSO4 + NH 4 SÇN -:;-
NH3 + K2[HgI 4] + KOH -+
.AgCl + Nll 3 -. .
-Se cere~
a)_ sa se scrie ~cua\iiJe reac\iilor chimice;
.· b) sa se denumeasca produ§~i de ·r~ac\ie.
2°. Electroliza sulfatului de cupru in soluiie apoasa. Variante. Aplica}ii.
3°. ,Influenta· presiunii-âsupra echilihrului chimie: Exemp'le. .

666
 4°. J:entru oxidarea ionilor Fe2+; -continu\i tn 50 ml· soluiie FeSO4 de- conce~•
tratie 0 13 N, în prezenta de. acid sulfuric, se fo1ose~te un volum de 30 ml solut1e
K~~- .
Se cere: . /
a) ecuatia reac\iei chimice;
h) normalitatea solutiei de KMnO4 •

ENUNTURI·
1985
:i. tNvlTiit1tNTui TEHNrn ·e1 uNIVEits1TAR
«. PROFILURILE CHIMIE, BIOCHIMIE, CHIMIE FIZICA
. .
IX.1°. Ind-~aii _elemente]e chimice {metale §Î .n~metale) care se ob.iin industrial
prin electroliza ~i precizat,i: .
a) substanta supusa electrolizei;
h). cond.itiile (solut,ie sau topitura}. . . .
·; 2°. ·se dilueaza 42 ml solutie ci'e acid clorhidric 37% (p = 1,19 g/cm3) pîna I~
un volum de 500 ml. La neutralizarea a 250 ml din aceasta solu\ie cu.o,solutie diluata
de hidroxid de potasiu se degaja o cantitate de caldura de 14,51 kJ. La neutraliza•
rea a 250 ml de solutie de hidroxid de sodiu 2 M eu o soluµe diluata de acid brom-
hidric se degaja o cantitate de caildura de 28,63 kJ ..
. Sa se determine càldurile de neutralizare ~i sa se interpreteze rèzultatele ob!i- _
nute in cele doua cazuri (Mase atomice: H-1; Cl-35,5). · · ·
3°. Peptide.
4°. Un alcool aciclic monohidroxilic saturat contine 60% carhon.
Se-cere: ·
a) formula alcoolului;
b) izom eri posibili; .
c) indica}i inetoda de ohtinere a izomerilor de -la punct.ul b) pornind de la o
alchena con~inînd acela~i numar de atomi de carbon in riiolecula. ·
Mase atomice: H-1; C-12; 0-16._ ...
' 'I 5°. Scrieti succesi.unea reactiiJor·(fara meoanisme de r~ac~ie) necesar~fpen.tru
ohtinerea: · · . · · · · · ·· · ·
a)' ·carbonatului de sodiu, prin procedeul sodei ainoniacale;
b) ciclohexanonoximei din fenol;
~) 1-hutànolului din acetilena;
' d) acetatului de etil, din glucoza .
. X.1°. Produsul ionic al apei ~i pH-ulsolutiilor apoase. .
2°. Ce cantitâ\i de zin_c ~i acid cl9rhidric 10% {în procente de masii) sînt nece-
sare pentru a oht,ine 15 l hidrogen (masurat,i în condiiii normale).. , ·:
Mase_ atomice: H-1; Cl-35,5; Zn-65,4.
3° Cicloalcani. .
4°. a) Cite g de anilina se pot obtine dintr-un mol de,benzen, daca ranciamentul
global .al transformarilor este de 80%. . , .
b) Calculati fo.rmula procentuala a anilinei.
Mase atomice: H-1; C-12; N-14.

' 1
 l (3.-PROFILU;L CHIMIE ALIMENTARÀ
~.1.1 °. Acetiluri metalice .
. 2°. Defini~ia, nomenclatura ~i metodcle de preparare ale aminelor.
3°. Sa se scrie succesiunea reactiilor in cazul urmatoa11clor transformüri:
a) amidon ~ acetat de etil;
b) clorura de alil ~ glicerina;
c) benzen ~ henzoat de fenil.
· 4°. Calculati cantitatea de fenol, exprimata in kg, obtinutii <lin 10 kmoli cumen
(izopropilbenzen) daca randamentul global al rea-Jtiilor este 70%. .
l\fase atomice: H-1; C--:12; 0-16. ·

2. ÎNV.À'fAl\IÎNTUL l\IEDICO-FAR:HACEUfIC ~I UXIVERSl'l'AR

(biologie)
;x:11.1°. Compu~i organici cu Iegaturi ionioe.
2°. Reactii de subs titut.ie radicalica.
3° .- -compu§i tensioactivi.
4°. 0 hidrocarbura A, rczult.ata in urm~ reactfoi d~ eracare, con\,ine 85,7%C
~i are masa moleculara 28. P1·intr-o reactie Friedel-Ct•afts, A reactioneaza eu ·o alta
hidrocarbura B, care contine 7,6% H, cu masa moleculara 78, tlîn<l compusul C.
,A.cesta prin dehidrogenare conduce la com1msul D care prin polimerizare trece in
compusul macrom~lècular E. . ·
. Dacu se fabrica 520 kg de compus D sii s~ afle:
a) volumul necesar de com pus A;·
b) volum.ul ti cantitatea de compus B intrata in reactie, ~tiind c5 densitatea
acesteia este de 0,9·. g/cm3 ; . .
c) masa moleculara a polimerului E daca gradul de plimerizare \este de 10 000.
· Mase atomice: C-12, H-1.
XIII.1°. Aminoacizi. Proprietaii.
2°. Héac\ii ale compu§ilor organici eu acidùl sulfuric. .
3° Pornind de la 1-butanol sa se indice o cale de obtinere a 3-clor-2-butanolu-
Jui îolosind reactivi anorganici. . · ' ·
Se cere:
a) condiiiilè de reactie; . .
_ b) precizal'eà tipului ·de mecanism de react-ie al fiecarei etape;
c) numarul de enantiomeri ai compusului final.
. · · 4°. ~tiind ca masa m_oleculara medie a produsului ohiinut prin polienndensarea
acidului tereftalic eu etilenglicolul este 2942, sa se determine gradul de policonden-
sare al produsului ~i cantitatea de p-xilen necesa.ra pentru---obynerea a 1920 kg pro-
dus, daca ranàamentul glo1)al este 75 %- , .
:Mase atomice: C-12, H-1, 0-16.
XIY.1°. Hihridizarea de tip sp 3 • Dati exemple de molecule l}Ï ioni poliatomici
care prezinta o astfel <le hibridizare. . .
2°.- Explicati de ce entropia grafitului este mai mare decit aceea a dia:-
mantului. ~ . ·
3°. Da\i exemple de reactii de oxido.,rcducere in ·-care drept agent o.xidant sa
frn1ct.ioneze permanganatul de potas!u, respectiv dioxidul de mangan. Scrieti ecua-
\iile reactiilor chimice.
4°. Se considera doua solutii apoase de· acid clod1idric ~i acid. bromhidric,.
·ambele eu concentraii~ 1 % (procente de masâ) ~i densitate 1 g/cm3 • Considerînd
· ambii acizi complet ioniza\i, se ccre sa se precizeze in care din cele doua solut,îi con-
centra\ia ionilor de hidrogen este mai mare.
Mase atomice: H--:--1; CI ...... 35,5; Br-80.

668
 ENUNTURI
1986
· 1.· îNVATÀlUÎNTUL TEHNIC ~I UNIV.ERSITAR
«. PROFILURILE CIUMIE, BIOCHIMIE, CHIMIE FIZICA

XV.1°. 1.1. Deduce\i relatia gcnerala de calcul a masei de substant'a separat.à la

eleclrod in. procesele de electroliza. ·
Aplicatiile electrolizei eu anod solubil. Dati doua exemple.
1.2. Scrie~i ecuatiile reactiilor chim~ce pentru obtinerea industrialü a acidulur
sulfuric pornind de la pirita (FeS2). Scriet,i expresia constantei de aciditate pentm.
acidul sulftiric în treapta a doua de ionizare. ·
Scrieti ecua\ia reactiei acidului sulfuric eu azotatul de plumb si aratati de-
ce are loc aceasta reactie: . ., • •
2°. La temperatura de 850oC, constanta de echilibrn a reactiei:
C02co> + H2èu> ~ COcu➔ + H20(a>
are valoarea /(c = 1. Presupunînd ca initial, în V:fJ.Sul de react,ie avind capàèi".'"
tate a de 11 se gasesc 0,2 moli de CO2• §Î 0,8 moli de H 2, sa se calculeze: :
a) concentrafiile de echilibru ale celor_ patru comJ)onenti; ·
b) volumul solutiei de Ca(OH) 2 de concentratie 0,01 N care absoarbe dio.xtduL
de carhon af]at in sistem la stabilirea echilibrului (se formeaza sare neutre:). ·
1'..fase atomice: Ca-4,0; C-12; 0-16; H-1. . ·
3°. Nitrarea compu§ilor aromatici. Exe1Uplificati la: henzen, toluen, naftalina,.
fenol ~i anilina (pentru benzen §Ï toluen se cer ecuaiiile mono'-; di- ~i ,trinit1•i\_rü).
Mecanismul .nifrarii. " . . . . .
4°. Un volum de 67,2 m 3 {conditil normale) metan se supune pirolizei, ames-
tccul gazC>s rezultat ·fiind format din acetilena §Î hidrogen. Cu acetilena fo_rmati'i S(t
pot prepara 13 kg henzen {randament cantitativ). · · · ·
Se cere: 1 -

a) scrie\i reactiile chimice; · .

h) .calculati randamentul de ohtinere. a acetilenei; · · _
c) prepara\i aldehida crotonica pornind de la acetilena; ce cantitato de. alde-
hida crotonica se poate hidrogena {catalizator Ni) eu hidrogenul obtiriut la piroliza;
d) ce monomeri vinilici se obtin din acétilena? Scrieti reactiile. · ·
Mase atomice: C-12; H-1; 0-16.
5°. 5.1. Se dau urmatoarele transformari:
Al -+ AICl3 -+ A -+ Na[.AJ(OH).i]
1

Stabilit-i formula .substantei A; scrie\i ecuatiile corcspunzatoar~ transformurilor-

cerute; precizati comportarea acido-bazica a compusului A.
5.2. Obtineti din etenii acid acetic si, respectiv, acid propionic, iar .din tohtfllV
acid fenilacctic (C0 H 5 -CH~COOH). Arânjati cei trei acizi carboxilici in ordinea.
crc~terii constantei lor de aciditate. ·
• XVI.1°. 1.1. Definiti noiiunile: oxidare, agent oxi<lant, proc.es~. reùox.
1:2. Scrie\i ccuaiiile chimice ale ùrmatoarelor procese de oxido-reducere:
a) oht.inerea SO 2 din pirita (FeS 2); ·
b) ohtinerea clorului <lin HCI~i KMn0 4 • · .
2°. Ce volum de solutie 0,3 N <le HNO3 este ·neccsar pentru neutralizarea
a 30 cm3 solutie 0,1 l\1Ca(OH)2-
l\fose .atomice: Ca-40; 0-16· N-14; .H-1.
3°.' _3.1.- Reac~ia benzenului eu êlorul · în prezent,a AlCl 3 • Produ§i, mecanisïn
de· react1e.
 3.2. Scriet,i ecua\ia 2-bu.tenei eu KMnO 4 in solu\ie bazica~ Scrieti stereoizomerü
produs'!:llui de reactie~ · ·
3.3. Ohiineii acetona din propena §Î substanie anorganice.
3.4. (CH 3 )2CH-CH-COOH, denumire §Î ·rea~W chimice eu: a) CH 3COCI;
'1 '
. NH 2
b) NaOH; c) HCI.
3.5. <;::ompleta1i succesi.unea de rea~\ii:
C H -CH ~ A ~ B ~ C , H,o, rxm D.
6 5 · 3 luminii ·

Pentru- formarea lui A scrie\i ~i mecanism~l. ,

4°. Esterul etilic saturat R-COOC2 H5 are raportul de masa H/O = 1/4.
Se cerez
-a) formula moleculara a esterului;
h) scrieti izomerii (acizi carboxilici ~i esteri) corespunzatori formulei mole-
-culare de la punctùl a);
· c) calcula~i cantitatile de· acid ~i alcool etilic necesare ob~inerii a 61,6 g ester
etilicr ~tiind. ca.- amestecul suplJi esterificarii este echimolecular, randaµientul de
reactie fiind 70 %:
Mase atomice: C-1-2; H.-1; O~ 16.

2. :ÏNVlTlMîNTUL lUEDICO~FARlUACEUTIC UNIVERSIT.A.R (biologi~)

XVU.1 °. Reactii catalizate de saruri.

2°~ Compu§Î halogenati nesaturaii. _. .
3°. Sa se_ sc~ie fo~mulele tetrapepti<lelor izomere care rezulta din reactiile
alanil~gl~cin~i eu vajina §Î serina. - .. · .
· · 4°.- La o'btinerè·a C'H 3CÎ din metan ~i qior se· supun :cloru~arii 16$ l de metan,
olorul consumindu-se integral. Oin ·reactie - rezulta ùn amestec de q-I 3Cl, CH 2Cl2, ·
CHC13,-CCl4 ~i CH 4 nereacfionat in rapoarte molare de 5:3:2:1,5:1.
Se. cere:
a) conversia utila ~i-randameritul; .. .r·
b) v,ol{!mul d~ clor _müsurat în-conditii norm_ale; ·. . _ .· .
• c-) volumul de acetilena c.e se poate o~\ine pr:in ~racarea metanului nereac\io- --
nat, eu o conversie utilâ de 60 °/4. · . ·. . · · · ·
xvm.1°. ReacW CU formarea unei noi legaturi C-C.
2°. Aditia electrofila. ·
) . 3°._ Un compus ·~ da la analiza· elementara cantitativa 85,71 % C, 14,29% H
· f}l are ·masa moleculara 84. - . · ·
• Se cere: . . . -
a) formula bru ta §Î formula moleculara a compusului A;
b) izomerii posihili eu catena nortnalii;. · __ ·
c) indicarea izomerilor etenici §Î precizarea tipului de izomerie; _
d) formula de structura a compusului A, §tiind ca prin _oxidare conduce la
acid 2,2-dimetilpropanoic §Î .acid formic. · · ·
4°. 560 ml dintr-un amestec de propan ~i prop.ena, masurat în. condi\ii ·normale,
ctmsuma 800 mg brom. ·• · .' ·' ·
Se cere:
a) compozitia amestecului de hidrocarhuri în procente;
b) volumul .de dioxid de carbon (ml in conditii normale) ~i cantitatea de apa
{ln g) ce rezulta prin _arderoa amestecului. . · .
Mase .atomice: H-1; C-12; 0-16; B.r-80. ·

670
 lXIX.1°. 1. Enuntati legea lui Hess.~ dati exemple de aplicatie.
Enuntati legea Laplace-Lavoisier §Ï dati un exemplu de aplicatie.
2. ScrieV expresia pentru Kp a ,rea,~tief ·
N;O4 ~-2 N02
in func\ie· de presiunile partiale ~i ln functie de numarul de moli. Scrieti ecuatia de
viteza pentru reactia N20 4 ~ 2,N0 2 ~i precizati ordinul de reactie. Indicati unita-
tile de miisura in care se exprima fiecare termen al ecuaiiei de viteza.
2°. 1. Scriet,i ecuatiile chimice pentru reactia acidului azotic eu cuprul · ~i
pentru reactia acidului azotic eu hidroxidul de magneziu. Precizati ce caracter
chimie manifesta. HN03 in fiecare re~ctie. • ·
2. Scrieti ecuat.iile reactiilor principale care au lqc la obtin~rea sodei calcinate,
prin procedeul. amoniaèal. Scrieii ecuatia reac\iei chimice care are loc 1a di~olvarea
in ·apa a carbonatului de sodiu. ·
3°. Intr-un litru de solutie 0,1 N s~lfat de cupru se cufunda o placuta de
zinc. Dupa un anumit timp, placu\a se scoat'3 din solutie §Î se constata camas~ aces=-
teia a scazut cu 4_5 mg.
Se ,cere:
a) c~Icul~ti cantitatea de metatdepusa ~e placuta §Î normalitatea solut,iei ·de
. sulfat de cupru in mornentul _scoatern placute1; · -
. b) reprezentati celula. galvanica- care- are la baza reactia dintre placuta ~i
solut1e. · _ · · - -· ·
Mase atomice: Cu-63,5; Zn-65. .
4°. A~ezati urmùtorii . oxoacizi: H2S04 ; HC104 ; H4Si04 ; H3P04 in ordinea
crescatoare,a tariei acizilor §Î indicati factorul de care d~pinde variatia tariei acestor _
oxoacizir

ENUNTURI
1987
1. INVA'f.AIUÎNTUL TEHNIC ~I UNIVERSITAR
o:. PROFILURILE CHIMIE, BIOCHIMIE, CHIMIE ~IZICA

XX. 1°. Se considera grupa metalelor alcaline. Se cere:

1~ precizati variatia caracterului metalic §Î a errergiei de ion~zare a eleinënte- ..
lor în grupa; '
2. metoda ind ustriala de obtinere a sodiului; .
3. scrie\i ecuatiile reactiilor chimice ale hidroxidului de sodiu eu c1orul, clo-
rura de amoniu §Î, respectiv, sulfat de aluminiu (fara §Î eu exces de hidroxi~ de
sodiu); ·. . .
4. preciza\i n(!.tura ~ legaturii care apare în cornpusul format de potasiu eu
elementul eu numarul atornic Z = 9 ~i. indica\i proprietiitile fizice ale compusului.
2°. 50 ml solutie 0,1 N de K 2Cr20 7 se acicluleaza eu H 2S04 §Î se trateaza
eu 1 g Kl ·pu~. Se cere: .
· 1. ecuatia reac\iei chimice tlintre K 2Cr20 7 , KI ~i H 2 S0 4 ;
2. masa teoretica (in g) de iod eliberata in reactie §Î masa (in g) d~ KI in
exces;
3. masa (în g) cle H 2S04 consumata in reactie;
. · 4. întreagà cantitate de iod formata în reactia de mai SU$ este separata §Î
introdusa într~un vas de reactie împreu~a eu cantitatea stoechiometrica de hidrogen.

671·

-·'
 Vasul se încalz~~te pîna la temperatura de 350°C_ cind se stahile~te ecl:tilibrul chimie -
în fazii gnzoasa (èonstanta de echilibru J(c = 64). Cafoulati masa de HI format.rt(g).
Mase atomice: H - 1; 0 - 16; S - 32; K - 39; Cr - 52; I - 127.
3°. Monorneri vinilici. Obtinere. Mecanismul general al polimerizarii vinilicr.
· 4°. Cifra de ~od a unei gliceride, considerata compus unitar, este 57,33. $tiind·
cii prin hiclroliza àcesteia se ohiine glicerina, acid oleic ~i acid stonric, se cere:
. 1. formula de ,structura a gliceridei eu moleculit. simetricü;
2. masa d~ sapun obtinutii prin hidroliza eu NaOH in èxces a 1 772 kg gUce-
rida, ~tünd ca sapunul mai'cont-ine tO% apa (mndament cantitntiY);
3. volumuJ de hidrogen (miisurat Ja 27°C ~i 10 atm) necesar hidrogenarii ·
a 443 kg gliceridu. · _ ·
Mnse atomice: H- 1; C - 12; 0 - 16; Na- 23; I - 127.
XXI. 1°. Se considera grupa halogenilor.
· Sc cerc:
· 1. precizà~i variat,ia afinitütii pentru clectroni §Î n razelor ionice in grupa;
aranja\i halogenii în orclinea crescatoare a entropiei Jor în stare gazoasa (farii pre-
cizarèa valorilor numerice);
__ 2. metoda industriala do ob\inere a clorului; scrieti ecuatiile a doua react,ii
-<le obt-ine~e a. clorului in lahorator; ·
me
3. -scrieti ~xpresiile constantelor ~i Kp pentru ·sistemul in ecliilibru;
12+ II 2 ~ 2 HI; deduccp rela~ia dinfre cele doua ~onstante;
. 4. scrie~i ecua\iile reactiilor clorulu.i eu: NaOH; Fe; H20; KBr.
2°. Se supune .dcscompunerii tcrmice eu randament 100%, 2 g dolomita
impura. Se ohiin 1,12 g reziduu solicl (impurita\ile nu se dcscompun termic ~i nu
se volatilizeaza). 0 cantitate egalii clin aceoafji dolomitu tratata eu '100_ ml solutie
de HCl 2 N, lasa un reziduu solid de 0,16 g (impurita~ilc nu reac~ioneaza eu IIGl).
Se cere: · ~
i. compo~it,ia procentuala {procente de masa) în CaCO3 , MgCO3 §Î in i.mru-
ritàti n dolomitei: ·
' 2. volumul <le CO 2 (conditii normale) format în urma descompunerii termice
.a dolomitci ~i, rospe~tiv, in reactia eu__ HCI; · ·
3. canlita\ile exprimate. în g, de CaCJ 2 §Ï MgC12 .(saruri anhidre) rezultate
1n urmu react,iei eu acidul clorhidric; • · · ·
4. concentratia normala a HCI nereac~ionat in solutia finalii (se neglijeaza
Yal'iatin de volum a solut-iei).
Maso ntomice: 0-16; l\fg-24; Cl-35,5; Ca-40; C-12.
3°. Hcactiile compusilor organici eu aeidul azotic. l\focanismul reactiei de
nit.rare n naf talinei. , . · '
•1°. Un copolimcr A, butadien-oc-rnetilstirenic, contine. 00,00% {procento
de masu) carbon.
Se corc: ,
1. raportul molar\ butadicnü-oc-metilstiren; .
2. masa molecularü medie, §tiind ca gradul de polimerizare .mediu este 100;
3. cantitate~ de cumen (izopropilbonzen), in kg si in kmoli, necesara obt-i-
nerii ~-metilstirenului eu care se poate f abrica o cantitato de 560 kg copolimer A,
~t.iincl _eu randamentul reuctiei de clehidrogenare este de 75%. Mase atomice: II-1;
-C-12. ·
xxn. 1°. Se considera urmatoarele elemente din perioa<la a 3-a:· Na, Mg,
.Al, Si, P, S, Cl. ·
Se cerc: ..
1. aratati cure slnt elementele,cu caracter. metnlic ~i elementele eu caracter
nemetalic; scrieti formulole chimice ale hidroxizilor formn~i de clementele eu carac-
trr_ metalic ~i, respectiv, ale aciziJor oxigenati superiori forma~i de elementele eu
-caractel' nemetnlic; ·

'672
 . 2. aranjati hidroxizii ~i, respectiv, acizii de la ~unctul 1 ln ordinea cre~terii
to.riei. acestora; · ·.
3. scrieti ecuatiile reaciiilor chimice care au loc la electroz i ~i reactia totala
la ohtinerea industriala pe cale. electroliticii. a hidroxidului de sodiu; · ·
4. calC'Ulaii pH-ul unei solutii care, contine· 1,005 g HCIO4 în 100 ml solu\ie
(se èonsidera acidul percloric total. ionizat). ·
Mase atomico:..H-1; 0-16; Cl-35,5... · ·
2°. La un volum de 500 ml solutie saturata la 25°C de clorurij de argint se·
adauga 2,775 • 10-2 g clorura. de calcin. Considerînd ca prin accasta volumul ~i
temperatura- solutiei nu se. modifica, se cere: \
1. expresia produsului de solubilitate_ al clorurii de argint; .
2. solubilitatea clorurii de argint la 25°C (mol/l). în apa pura; · ·
3. cqncentraiia ionilor de argint §Î, respectiv~ de clor (g/1) ln solutia de la
punctul 2; · . ·
· 4. solubilitatea clorurii de argint (mo~/l) în solut.ia obtinuta dupa adaugarea
clorurii de calciu;
5. concentratia ionilor de argint ~i, respectiv, de clor (g/I}' ln solutia de la
punct.ul 4. Se da: PscAr;CI) = 1.10-10 (mol!!/1 2).
l\fase atorrùce: Cl-35,5; Ca-40; Ag-108. .. .
· 3°~- Proprietatile chimice ale alcoolilor monohidrpxilici :~i ale· feno1ului (fara·:~:-
mecanisme de reactie ). · · . ·
· 4°. La trat.area a 10,8 g dintr-o alchinu A (omolog ·a1 acetilenei) eu o solutie
amoniacala de hidroxid de argint se ob\ine o cantîtate de 32,2 g precipitat.
Se cere: .
1. formula de structura a hidrocarburii A;
· ·2~ izomerii acicliéi ai bidrocarburii -A; ,·
3. ecua\iile reactiilor alchinei A eu: a) apa; b) acid .clorhidric; c) acid cian-·
hidric; d} brom; - · ·
4·;_ mecanismur reactiei de aditie a clorului 1~ alchina A.
Mase atomice: Il-1; C-12;' Ag-108.
x.xm. l°. Se considera eleme_ntele: G, F, N, O.
Se cerè~ · .
1~ ·aranja\i elementelc · in or~inea cre~terii caract.erului nemet.alic:
2~ precizati care dintre elementele mentionate prezinta forme alotrop_ictf\
~i prin ce se deosebesc acestea in fiecare caz; ·
3. enuniati legeà lui Hess;. ex-emplificati legea pentru cazul reac~iilor <le com-
binar~- ale carbonului èu oxigenul (fara date numerice).
2°. 17,8 g aliaj Zn-Mg se trateaza eu o solut-ie <liluata de acid sulfuric, oh~i--;
nîndu-se 8,96 1 hiclrogen (condi~ii normale). ··
~tiind ca ambcie metale reactioneaza tot.al, se cere: ·
1. compozitia aliajului în procente de masii;
2. cantitatca de acid1 sulfuric -exprimatu îr1 g, consumata in reactie;
3. cantita~ile de saruri anhidre, exprimate in g, ce rczulta. din reactia de mai
sus.
Mase ~atomice: H-::--1; 0 7 16; Mg-24; -S-32; Zn-G5.
3°. Hi_droliza · derivat,ilor halogenat,i. Mecanismul reactiei de hidroliûi" a
~-clor-2-1:1etil-pr?panului (_clorura de ter/-hutil). ~tiind ca reactia decurge prin
mtermediul unm carbocatmn~ --
40. Prin monoalchilarea benzenului eu o alchena a se ohti1rn hiclrocarbura
b - eu masa moleculura 106.

673
t3 - Culegere de· pi-obleme pentru admiterea in învâiâmintul superlor
 .........,
Se cere:
. 1. formulcle de structura ale hidrocarhul'ilor a ~1 b.
2. sa se comp1etoze ecuatiile 1·eactiilor:
JWl'OXizi
c-- ➔

n,~o.
b~c +H 2 b +IINO3 ~
C + [0] K,C1• 2 0 7 .

11:SO,

3. ·Yolumul de â.Ichena a (conllitii normale) necesar 9btinerii a 2 kmoli ·xie b,

daca alchenn se transforma
-
eu
.
un randament. '
de 75 %- ...-, · ·
i\fosn atomice:. H-1; C-12.
XX[V~ 1°. Se considera urmatoarele elemente <lin grupa a II-a ,prineipala:
1lg (Z = 12); Ca (Z = 20); Sr (Z = 38).
Se cere:
1. configura1,îile electronice ale atomilor ~i, respectiv, ale ionilor stabili for-
mati de aceste elemehte; - .
2. variat.ia caracterului h~zic al hidroxizilor formaiï" de elementeJe considel'aLe;
. . ~

3. scrieti ecl:lat.ii]e reactiilor: CaC03 --),-

. . ' Ca+ H20 ~
Ca(OH)2 + HN03 - .
2°. Ce cantitate de apa (g) trehuie sa se adauge la 400 ml solu.~ie de acid
clorhidric de concentra\ie 22% (masa) §Î densitate 1,11 g/1 pentru a ohtine o soJuiie
de colicentrat,ie 10% (masa). ·
- Ce volum .de solutie (ml) hidroxid de sodiu 5 M neutralizeaû1 complet
acidu] c1orl;lidric din canlitatea de solu~ie 10% care rezultü mai sus. _ ·
:1\fase atomice: ·H-1; 0-16; Na-23;: Cl-35,5. ·
3°. Reactii comune aldehidelor §Î cctonelor (fara mecanisme de react,ie).
4°. Prin oxidarea unei alchene A, ce are masa mo]eculara 70, eu ~id-omat
de potasiu §Ï aci4 sulf\1ric, se ob\.ine o· ce~ona B ~i un acid C (care nu at·e cà~·acter
. redu'cator). ·
Se cère:
1. ecuatiile · reac~iei de oxidare ~i denumii•1lc substante1or A, B, C;
2. ecua~ii1e reactiilor dintre acidul C ~i: a) Zn; h) NaOH; é) NaHCO3 ; d)
C2I-fsOH; c) PC1 5 ; , - . ·

3. mecanismul react,iei de à<litie a acidului clorhidric la cetona B;.

4. volu.mul de hidrogen (conditii normale) necesar hidrogenarii a 5 kmoli
de cetona B.
Mase atomice: H-1; C-12; 0-16.
"'
~-
. PROFILUL.... ~'
CHIMIE ALIMENTARÀ (SUBINGINI~RI)

• XXV. 1~. .Reactiile de adi~ie ale alchenelor. Mecanismul reac~iei de a<litie

a hid1·acizilor la alchene. · ·' · · ·
2°. Sa se calculeze cantitatea, exp1·imata în g, de acetilparatoluidinil nece-
sara pentru a Ptepara 280 g acid para-aminobenzoic, 1?tiind ca randamontul global
al reactiilor este ~de 95,25 %- Stahilit,i formula _procentualü a- acetil-:-para-toluidinei.
l\fase atomjce: C-12; H-1; 0-16.

6'74
. .. 3°. Scrieti pentru amidon formula moleculara, iar pentru restul substant,elor
- -. fôrmulele. da structura~ ecuatiilc reacti~~r _care au loc !n transformarile de· mai
jos, complettnd ·de la caz la caz, reactanii~ ~1 etapele omise ..
f. bromura de etil -+ fluo,rura de etd
2. amidon·~. A ~ pentaâcetilglucozü
.· I-ICl C,lI.
3. izo"hutena --+ A -+ izopropanol --+ B ~ eumen --+ f enol .
. · - .:. d . C,H. t l hv A . sumt de sodlu B
4. clorura
-
e met11 ~ o uen ~ Cl
• · . • .. ' anlllcirlct:1 n
5 .. acetdena -+ acet.aldeh1da -+ A -+ ·M -+ butanol ...
- accUcil
6: acetilen'ü ~ cauciuc cloroprenic
7. benzensulfonat de sodiu --+ A -+ anisol
- · 2 II! hidrolizll
R dioleostearina: --+ A _ ___,;,. B + C. _
9. acetat de amonm •
-+ acetomt~J • "} 2II,
~
A ·~
CHsCl B
.
C'XCCS

2. ~AfAl\IÎNTUL l\IEDICO-FARMACEUTIC ~I U.NIVERSITAR

(DIOLOGIB) ·
XXVI. 1°. Reactiile de aditie la alchine ~i hidrocarburi aromatice.: (Dintre
mecanismele de react,ie se va trata numai mecanismul de adit.ie a olorului la alchine~)
2° ~ Se di.f schema:
hldroliz?l
A -:.:==-=.➔• B G
C7lf~10a C,U,O, /f )! u.so,
·(compus. CU
cntcna lioiar-d) H . D ~.E ~ F
'\ c.n,c,.o c.,n,o, C'.,H,O
(:mbstanf.il
G en c:1ractcr
· c.ir. reduc-ator)
(bidrocal'J,ura.
. alltatlcl\)
Se ·cc,;e:
'L Formule!e de structura ale compu~ilor A ~ H; denumirile substan~elor,
ecuatiile reactiilor §Î react-nniii necesari.
2. Cantitatea de hidrocarbura G, exprimata in 1 (condi-~ii normale), neoesara
ohtinerii a 10 kg compus C .(randamentul global alreaotiilor fiind 80%)~j ··
3.: Preoizati daca vreunul dintre complli)ii A~ H .prezinta izomerie geome•
trica· sau .op.tica. Motivnti raspunstil. - - ·
4. Sa se-calculeze formula procentuala a substaniei G.
Maseatomice: C-12; H-1; 0~16. .
3°. 0 substan~a A èu catei~a liniara §Î masa moleculara 17:1, contintnd 70,2%·C;
12,2G% H; 8,24% N §Ï D,3% 0, poatereactiona eu P 20 5 ; H20; 2H 2 ducînd la com-
_pu§ii organici B, C §Î, respoctiv, .D. Se p1•eoizeaza ca: . I
- substan\.a D se poate ohtine §Ï .din compusul B; . .
· - substant,a C se poate prcpnra din compusul B- sau din glicerida E. (care
la hidroliza da un amestec do reac~ie ce contine un mol substanta C alaturi de doi
mol~ acid oleic (z:;otat eu}!) - precizînd cü substan~ll. C esterifica ·gr~pa OH secun.:.
dara). · - ·
eu
- Substanta D prin tratare clorura de metil in éxces, formeaza compusul G.
"Se oere:_ . .
1.. formula mo]eculara a st~bstantei A; formulele de structura ale substant.e-
Ior A~ G·, ecuatiile reactiilor
,~ , reactantü
respective si , necesari,·

675
·· 2. cantitaten de compùs n, exprimata in moli, necesara pentru -a prepara
21,666 kg substan\a G, J"eac\ia· decurglnd eu un randame.nt global de 92%;
a. masa moleculara, formula nioleculara ~i for~ula de structura a unui omo-
Jog inferior, notat eu lf,,(termen eu numur mai ffl\C de grupiiri CH 2 ), din seria com-
jmsului C *tiind ca p1·in tr'ataren snbstant,ei H eu arrioniac se obtine substanta I
care contine j0,48% H; 13,33% N; a0,45:% O.
Mase atomice C-12; 0-16; N--14; Cl-35,5;··
0
XXYil. 1°. Hcact.ii ale grupul'ii functionale -C(. ;.exemp1ificiiri pe repre-
--II
zentanti ai. compu~ilor eu funct,iun~ simple eyi èu
func\iuni mixte. (Dintre meca-
. nismele <le reactie se va trata numai mecanismul condensarii aJdolice, exempliticat
pe acetaldehid.1.)
.2°. Se da ,schema:.
am<'stec ~ulf.1nitric au.
A ------➔ B--+-
. -
Se precizeaza ca suhstan\a A da. prin oxidare un compus avînrl formula molecu-
lar·ii C8 H6O4,. iar prin nitrare un singur mononitroderivat, notat B. Se cei'e:
. 1. fofmula procentuala à compusùlui A ~i formulele de structura ale izome•
rilor CU c~ractei· aromatic ai substant,ei A; formula de structura a lui ·n;
2. formulele de structura ale ~zomerilor.. <le pozitie ai substantei B; mecanis;-
mul ~eactiei de nitrare eu amestec sulfonitric pentru etapa A-+ B;
3. formula de structura corespunzatoare unui izomer al substan~ei C (notat
~u E) care se, poate obtine din clortira de benzil §Î amina primara necesara; ecua!,ia · ~

l'eact,iei ~ cantitatea exprimata în g de clorüra de benzil (de -puritate 90%) cai·e

se folose~te ·pentruJ a prepara 200 g compus E, ·randamentul reac\iei fiind de 92 %-
1\lasc atomice C-12;_ H-1;1 Cl-35,5; N-14.
3°. Un amestec de trei hidrocarburi izomere acic1ice eu catena ·ra1'}ificatii
notate A, B ~i C in ra port mo1ar 2:1 :1 con\înind-85,72% C ~i 14,28% H, avind masa .
moleculara 70, se oxideaza eu K 2Cr20 7/H 2 S04• · Din amestecul de reaciie rezultat,
se separa compu~ii: D {}Jrovenit din A) -~i E (provenit din C). ~rin hidrogenare D
duce la F, iàr din E se obt,ine substanta G (numni compusul F poate fi separat
· iQ. enantiomeri). ~tiind cÜ' substanta ·D se poate ob~ine §Ï <lin liidrocarburile .izo-
mere I .sau H prin reaciie Kucerov (precizind ca numai H reac~ioneaza ·eu sodiu
Ja cald), se cere: · . ·
1. formula molecu~ara a bidrocarburilor A, B §Î ·C; formulè1e :de· structura
ale compu§ilor A-. I ~i ecuat.ïile reaciiilor la care s-àu fa.eut referiri;' . -.
. 2. cantitatea de amèstec (A + +
B C), exprimatiî- in g, nècèsarii pe·ntru a
p1·epara 74 g .substanta F, ~tiind ca randamèntùl global al reactiilor _(rapor_tat la
compusul A) este de 90%; ·
3. sa se precizeze care dintre hidrocarbur_ile din amestecul initial (A+ B + C)
prin aditie de acid bromhidric, duce la ùn derivat balogenat separabil · fn enan- · ·
tiomeri? Formu1ele de structura ale enantiomerilor.
1\fase atomice: C-12; H-1; 0-16. .
XX.Vill. 1°. Reactii ale compu§ilor· organici catalizat~ de clorura de alumi-
. niu. (Dintre mecanismele de reactie se -va ·trata numai -mecanismul genera1 al SE, ·
eu exemplif icarea acestuia la sinteza etilberizenului.)

676
 ·2°.. 0 substa.nta·organica aciclica A, continînd 6~·,87%. C; 13-,51% H ~i 21,62%
-~' eu masa moleculara 74, poate prezenta §apte 1zomer1 A ~ G. Luind in cûn-
siderare preeizlirile qin schemii §Î faptul ca substant~ ~,f nu are caracter rèducutor

:,
. 1

. 1

C:--➔ K~➔ L F
-H, Tollcns
M NU.OH
D--➔ N în molcculü
-Hi
.[· -·-➔
.. G·cont.in,e
, 3 gl'Upe -CH 3

Se cere:
1. formula nioleculara si
formu1cle de structura ale izomcrilor A -. G •
2. formulele de structurii ale compu~ilor II -i- ~ ~i ecuatiile reac{.iilor indi~ _
cate. in schema;
3: ecuatia rcact.i~i dintre substant,a K ~i IICN; cantitat.ea (exprimaW in g)
<le lICN necesara ob~inerii a 890 g produs de reàc~ie, consitlerîn<l randamentul de
90% în .raport eu HCN;
4. cai·e dinlre compueyii <lin schema prezintà izome•.rie optica? ·
For-mu1e1e de structura ale enantiomerilo1~: ·
5. masa molecufarii, formula moleculara ~i -formula de st!'Uctura a mrni omo-
log superior, notat 0 (termea eu numur mai mare de grnpc ·-CH 2 - ) , din se1·ia
compusului N, ~tiind eu
da la analiza cantitativa 10,89% li; 13,86% N ~i 15,84% O.
3°. Se dau urmatorii comp_u~i: ·
-a) neopentan, acid benzoic, acid oxalic, fructo_za, toluèn~ ,
h) alcool alilic, acetat de fenil, acetonitril; benzami<la. .
Tinînd seama de proprietati1e generale ale cJaseloc de compusi din care fac
parte 'suhstanieJo mention a te, sé cerc: •
1. formulele de structura ale t.uturor compu~ilor inclicati; care •ùint.1·e sub-
stantele <lin prima grupa sint solide? -
2. care dintre com1m~ii din ambele grupe pot da reactii de hidrolizu? ccua- ,
tiile reactiilor (füra mecanism de reoctie);
3. care dintrc compu~ii mentionati se pot purifica prin suhlu.nare? metodele
de sint.ezii pentru substan~a cal'e suhlima (fat•a mecanîsm de reactie);
4. cantitutea de clorura d~ benzoil, exprimata in _g, necesara pentru a pre-
para 10 moli de bénzamid~, randamentul reaqiei fiind de 92 % in raport eu clorura
de benzoif: ·
.5. car•~
dintre compu~ii din ambeJe grupe pot forma asociat,ii me1ecularn prin
legiituri dc. lridrogen i' Explica\i asocierea IH'În formulele de structura numai pentru
unul dintre .comfrn~i. . ,
l\lase atomice: C..;_12; H-1; Cl-35,5; N-14; 0-16.
XXiX. l°. 1. Indicati factorii c!e cm·c depinde rnluhilitatea substanteJor ~
~i iJustmti prin cite un ·exempJu modul in cm·e ace~Lia inff uent.~aza solubilitatea.
2. lndicati moduriJe de exprima1·c a concentraliei_ soluttilor. Scricti t·eluf.iile
prin care se ciJculeazà accste concen,trat,ii, precizîn~l scmniÎîeat.ia miiri;nilor· ~are
intervin. ·
3. Precizati ce efect termic are Joc 1a dizolvarea azotatului de amoniu §I,
respectiv, a acitÎului sulfuric in apa. J ustirica~i 1·~spunsuJ.
4. Dati cinci.. exemple de cristalohiclrati..

-- 677 ·

-·
•.-':
 2°. 1. Indi caii sensul in car~ cre~t~ ,,polaritatêa· ~i taria-·hidracizil~r haloge-
nilor. _ ,-
Explica\i vnriatia_entropiei ·acestora (exprimaUi in J/kmo~ K) în stare gazoasa:
HCl: 186,7; HBr: 198,7; HI: 206,3 ·
Justificati ruspunsul.. · .
2. Indicati mecanismul reactiilor dintre:
- hidrog~n ~i iod; • _
- hidrogen gi cfor. · -
_3 .. Srric{i ~ct{atiile a cloua reactii chii,nice de obtinere a clorului_ pornind de
la ac1d clorh1dric.
3°. Se considera reaétia:
A +B ~C.
care decurge in faza guzoasù, la ternperatura de 127°C.
$tiind ca la echilibru concentra~iilc substantolor sint:
(A] = 0,5 moli/1; [B] = 1 mol/1; - (C] = 2,5 moli/l
~i ca initial [C] = 0, se cere: ·
1. concentratij1e ini~i~le ale s~~stan\~}or A ~i B; .
2. valoarea. constante1 de cch1llbru A~;
3. valoarea constan~ei de echilibru: .JCp, la 'aceea§i · temperatura. ~e da con- '
stant~ gazelo1· })erfecte R = 0,082 l~atm/mol K. ·

.,,,.,. '.
 REZOLV.ARI

I. l°. Subiectul se trateaza conform manùalului de Jiceu pentru eJasa a.

XI-a ·avindu-se în vedere urmatoarele probleme:
. · Defjnitiu reactfoi dê hidrolizii à sururiJor. Tipuri <le saruri care hidroJizeaza.
·Exprcsia generalii a constantei de hidrolizii. Expresii particuJare cfnd sa1•ea pr__ovine
de ia nn acid slab ~i o ·haza tare sau de la o baza slaba ~i un _acid tare.
Cazul sarurilor date:
Dintre sarurile date nir hidrolizeaza KzSO4 ~i NnCI deoarecc provin de Ja
acizi ta.ri 9i haze tari §Ï ~cci solutiile aponse àlc acestora vor aYca un caracter practic
neut.ru (pH = 7). De asemenea, nu· va hidroliza AgBr care este practic insolubila
in npi1. ·
N a 2S ~i KC~ sin t saruri care provin de la haze tari ~i acizi slahi, deci so1utiile aces:..
tora Yor avea car·acter hnzic (pH > 7); In cazul Na2S react,ia de· hidrolizâ este:
-Nà2 S ~-JI 2O ~ NaOH + NaHS
sau ionic,
s~ + HaO ~ us-+ no-.
Aceasta este reac\ia principalii, cea de a doua t.reapt.a de hidroliza, eu formare
de H2S, avînd o pondere mica la temperatw·a _ohi§nuitu. ln cazul KCN 1·eactia de
hidro1iza · se va scrie: · • ·
•.
KCN + H O ~ KOH + HCN
2

~àu ionic:

. .
Constanta de echilibru a acestei reactii va fi:
J( = J!ICNJ • rno-1
[CN--J • LH20]

. Considerînd di variatia concentra~iei apei este foarte micti §Î deci [H 2O] - const,
eu so poate ingloba ln valoarea co-f}stantei, ob~hiindu-se expresia constantei de
hidrofüa: .
K . = K[H,,O] = [HC~] · rno-1 -_
h . · .. (CN-J

Aceast.a- é:xpresie se poate aduce la o altà forma înmultind-o §Ï impi1rlind-o eu

[I-130+]:
~h :._ [HCN] [H<r] · [HaO+] Ku.o
[C~-JlHaO+]
=--
Ka

6'19
. unde /(H;O = [H0-][1130-1:] este proclusùl ionic al apei, iar
J( = [CN·'-"] LliaO+]
11
[HCN] .
este const.anta de- aciclitate a acidului ciRnhidric, HCN.
Cr?lelalte saruri date, FeCJ 3, ,A1("N03 ) 3 ~j CuSO 4 sint saruri car_e provin de la baze
slabe :~i acizi tari ~i ca atare _ele hidrolizeazii in solu}ii apoase, solutiile avincl UJl
car·l~cter acid (jJJI < 7). ·
,Heactiile· de hidrolizâ ·tota!a a aceslor saruri vor_fi:
.Fec:r+·3. H O ~ Fe(OII)a + 3 HCl
2

Al(NC\) 3 + 3 H20 ~ Al(Oil)3 + 3 lINO3

CuSO 4 + 2 I~2O ~ Cu(Ollh + H~SO 4•

fo realit ate la dizoh'area acestor siiruri fr1 apa nu are loc hidroliza lor totalii, ci
nur~rni partiala, în tr:pte; c:a~e se poat.e repr~zenta pri.n ~1rmiitoarele _reactii ionice:
Fe 3 + +2 H2O·~ Fe(OII)H + H 0+ 3

çi în mai miça masura:

Fe(OIIfH -t- 2 H20 ~- Fe(OH)t + H30+.
De asemenea:

Al(OH)H +2 H20 ~ Al(OH)t + H 30+.

ln cazu] sulfàtului de c~~pru, hidroliza sa part.iala se poate scrie ionic ·astfel:
Cu2+ + 2 ll 2O ~ Cu(OH)+ 11 30+. +
Ln hidroliza totala se poate ajunge dacii <lin sistemele respective in echilibrn f!è
înrh'pfrteazi"i ionii H~O+ (rle exemplu prin adiiugare êle haze tari)'sa11 prin incâlzire
putr-rnica. . · ·
· :"! 0 • a) Fir,_ X nia.sa in g de solupe 11:.;SO4 80% ~i; respectiv, Y masa in g de
solutie de H 2SO,1 20 %, care trQbuie ameslecate pentru a obtine cele 1,5 kg solutie
de HiS0 4 40%~ E\~i•dent ca X+ Y= 1500. .
(ealalta - ecuat-ie necesarii se ob\ine cliiJ hilan\ul aciduluL sulfuric. pur. Cantitatea
de !1 2SO-a pur exis.tent in ce1~ doua solu\ii care se,amestecii se regâse§te in sol_~tia
de co1!centratie 40% preparatiL Deci:
+Y =1500
X
{ so X + 20 Y = i SOO. ~ •
100 100 100

Rezolvînd sistemul se ohtïne:

X = 500 g solutie H 2 SO1; 80o/<,
Y .-:-f 000 g solutie H 2S04 20%..
Obsen,afie: Problema se poate rezolva §i prin regula dreptunghiului (vezi
manualul de clasa a IX-a).
b) Ecuaiia reactiei este:
Zn + H2S04 ➔ ZnSO, + H2•
680
· èonform punctului c) din. enunt, zincul este ·tn exces, decî volumul de hidl'ogen
se va calcula in funciie d~ acidul sulfùric pur existent in solutia obt,inuU:i (600 g):
98 g H 2 SO4 ~ ••••••••••••••••••• ~ ............. 22,4 l H2
600 g l-I 2SO~ - . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X l- I-1 2 .,,,-

X = 137,14 l ll 2 (c.n.).
c) Se calculeaza, dupa aceea~i ecuatie, cant~tatea de zinc ce reactioneaza:
~8 g H 2SO" ...................... 65 g Zn
600 g I-1 2 S04 •••••••••••• • ••• , ••••••• · , , •• • • • • • ·y·· ,,
Y =397,96.g Zn intrat in reae~ic.
Deci cantitatea de zinc care nu a reacti9I1at este: .
. 1~ = 520 g - 397,96 g --:-122,04 g = 0,122 kg Zn. f
d) CaC03 ·+ H2S04 ~ CaSO4 CO2· II20, + · . +
Carbonatul de calciu fiind sarea _unui acid slab (acidul car·bonic) este descompus
de acidul sulfurfo· eu punerea in 1ibertate a acidului carbonic, iar acesta fiind instu-
hil se descompune in C02 §Ï H20,
Cuprul nu reacfioneazu eu acidul sulfuric dilùat (in absenta o:xigenului).
Cu ·acidul sulfurlc concentrat însa reac\ioneazu la foculzire reactia putind Ji con _:i-
derat.ii ca avincl loc in douü etape. ·
Jn prima, acidul sulfuric oxideaza cuprul la Cu0, sulful <lin acid reducindu-se Ja
60 2 (trece de Ja starea de o:xidare +
G la +4). ln etapa urmatoare oxidul de cupru · -
se dizolva in acid sulfuric formînd sulfatul ùc cupru ~i-apa: . ·
1) Cu H2S04 ~ CuO + H20 S02 + +
2) Cu0 +
HiS04 - . CuSO.1 H20 +
Reactia globala: Cu 2 H2S04 ➔ CuS04 + S02 2 1-1 20. + +
BaC12 fnrmeazii eu acidul sulfuric s~lfatul de ba1·iu _insolubil:
BaCl2 +
H2S04 ➔ BaSO4 2 HCl. +
3°. a) CH 3 -CH=CH2
. .
+
HCI-. CH 3 -ÇHCI-CH 3
la. l'e('•'
~ _ Cll3 -CH=CH2 + Cl2 ~ CH -CHC1-CH Cl 3 2
' 500 °C
CH3-CH=CH 2 + CJ2 ~ CH2CI-CH =CH2 + IICI
+ HCI ~ CH2-..:.CHCI
b) C2 H2
- .. C2H2 + CJ 2 _ ➔ 2 C + 2 HCI
solvcnii · +Cl, . ·
CzH + CJ2 --➔ CHCl=CHCI ~ CIICJ2-CHCJ
2 2
FcC1
c) C H + C1 ~CaH -Cl + HCI
1
6 6 2 5
(AlCJJ .
hv
CGIIG + 3 CI2 ~ C6H6CJ6
• hv +Cla/ilv
d) C H-5-CH + C1 .:..nJ C H -CH2Cl -::nct
6 3 2 6 5

CaH5 -CHCl2 ~-C6H6 -CCl3 · {SR)

-HCl

C6 H, -C" . • Cl feCl3 •
- ''J
2
fAICl3}
L
l8J Cl• ~OCHJ
~
(SE)

·~ a
-iICl

. '_68~
 Meoanismul olorurarii fotochimice a tolu~nului: · ·
. • . hv
. .Cl• c ·] 9.·
- ·m1\1~re: 2 --+- ~ .
- pro1)agare: C6 Hf}-C1J 3 + Cr ➔ C6~-I 5-:-èlI 2 + HCl
Cil 5 -êH2 + Cl 2 ➔ C6 H0 -CH2Cl + Ct•
........................... .. ..... ~ ~

- înt.rerupere: c1· +cr-+ Cl2; CaHs-èl-i2 + c1· ·➔ ÇGH5-CHiI ~te.

Mecanismul clorurarii catalitice a toluenului:
CJ 2 + FeCl3 ~ Cl{FeCl1) ~ Cl+ + FeC14
lent ~.,...H .,, · ~ +P+
c~- @ +({+ -CH3~,,,_-c~~~Cl ~J.

H+ + FeCli -¾- HCI + FeC1 3

4°.· a) Se calcùleaza f01•mula bruta §Ï moleculara:

..
6
C :-
12
= 0,5; H : -11 =. 1; 0 : -t64 .
·
= 0,25.
Deci formula bruta este C2 H.1O, iar formula moleculara C4 H8 O2 (fiind mnno- _
ester are doi atomi de oxigen în molecula). ·
'-., b) CH3 -CII 3 -COOCH3 ; CH3 -COOC2 H5 ; .
· . · CH3
HCOO..:....CHe-CH 2 -CH 3; HCOO-CH( _
CH3
0 0
IL Il _· +
c) C-0-II +HA~ C-0-11 +A- .
1

·
R
1 1

R' -0.:
1·
. . -0
•• . Il' + -
+ c.:....o- H ~
1 l'
R H
[ . ,
s+ . .
o
Il
R' -0-C-.-.0-H ~ R' -0-C
1 1 1
8-fl-
l_ -1-- .

t
0
Ir .
i
+H 0
2
·
.
·

. ff. R 1-1 . H R. H li_ R .

R-Ô-C~O·+A-. ~ fl,.....C,o: +AH

I' . '-R _'-OR'
H
,: . o.
~d) c Hz + 11"0
2 _ ugso.---cll
n 80>. z=en·· ➔ CHa-C~
,
l ,.. { "Il
OH
CH3-CH0 +col ➔ c1-1;coou:
CH;-CHO +Hi~ CH3~CH2OIr
CH~-COOH + CH3CH20H ~ CH3.-:CQ0~'1I6.+- 1-120:

'
 0°. a) Acidul clo~hidric · se poate ob\ine din ijaCl prin mài .multe metode
din care doua prezinta interes practic. .
1) Prin tratarea NaCI eu aciq su}furic:
NaCI + H SO4 ➔ Nal-1SO4 + HCI.
2

Acidul clorhidric fiind volatil, reactia are Ioc in- acest sens ~ de ohicei se
opre~te la acest stadiu la temperatura ohi~nuita. La tempcratura mai ridicata,
reactia poate deourge pîna la formarea sulfatului-· neutru de sodiu":
. t°C
2 NaCl + H2SO4 -),- Na2SO4 + 2 IfCI.
2) Prin electroliza solut,iei apoase de NaCl (utilizînd diverse procedee cum ar
fi èel eu diafragma sau eu catod do mercur) se ob~ino clor gazos Ja anod, hidrogen
gazos la catod ~i. apoi se poate ohtine HCJ. pdn sinteza din elemente:
H 2 +C1 2 ➔ 2· HCI.
b) Vezi problema IX.5°. .
=t-HCl RCN
c) CH 3 -CH 2-0H --➔ CH 3 -CH2Cl ~ CH 3-CH 2 -CN ➔
-H,O -KCI
2HJNi
~ CHa-:--CH2-CH2-NH2
sau:
Cil3.---CH2OH ~
-n.o CH2=CH.,.. ~ CHa-CH
, .... x ~
-Kx
· .,. 2ll7N1
~ CI-J 3 .:.......CH2-CN ~"""> CH3 -CH2-CH 2 -NH 2

OH ()OH . _ fi
© +3H2 _ ~o~-
·"20 . ·HiO.
d)

II. 1°. a) Vezi problema XV.1°. -

b) HidrogenuJ se poate obtine prin trccerea vaporilo1• de a11a peste fier înro§it -
(incàlzit pina la ro~u). Reaètia ce are loc es,te: ·
4 H20 + 3 Fe--¼ Fe 0 + 4 H2• 3 4

Din oxiclul de fier format se poàte ob!ine din. nou fierul, trecind peste aces ta un
curent de ·oxid de carbon (<lin gaz de ~pa): ·
3 Fe + 4 C02•
Fe30 4 +.4 CO ➔
_ 1n acest fel aceea~i cantitate de fier poate fi folosita de· mai multe ori.
2°. Solutia co trehuie -preparatiL.ayJ!1d conc_entraiia 1>roceJ_JtuaJa '10}>/4 (pro-
cent~_de masà) tntr-un kg solutie. V(?m av.ea: · ··· ·. · ·
• ---- -- --- ~...-- 1

100 g-~~1r-.... . . . . . . . . . . . . . ... . . . . :10 .g.-_5;uso..

- 1000 g sol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •.• X g Cu'S04
X = 1~ g CuSO4 •

\-·
 . -
Se. talculeaza cantitatea d_e crist.alohidrat CuS04 • 5 H2O ·care con~ine ~00 gCuSO,
Mo.sa molara a CuS04 • 51120 == 250. - · ·
Masa molara a CuS04 = 160.- ·
Deci:. ·
250 g CuS04 • 5 H20 ... . . . . . . . . .. • 160 g CuS04
X g CuS04 • 5 H20 .. . . . . . . . . . . . · 100 g CuS04
·•. X-= 156,25 g CuSO4 ~ 511 20 ..
D~ci pentru preparare~ a 1 kg s~lutie 10% CuSO..i sînt necesare:
156,25 g CuSO4 • 5H20 ii ...
1 000 :-- 156,25 = 843, 75 g apa.
Densitatea apei fünd i g/cm.3 Yolumul de· apa necesa:r va fi
v~ - 01-3 75 cm.
_:_ 843,75 .g -O'i, 3
3
. . 1. g/cm · .

-- 3°. C0H6 + CH 2 =CH 2 ~ - C6 H6CH2CH 3• · ·

Mecanismul- reactiei:
AIC1 3 + 3 H2O ~ Al(OH}3 + 3 HCI

. .
+ . . -t=:H+ +
➔ CH 3 -CH2
-
+· 4.ICJ, sau CH2=CH 2
.
---+
tH,SOJ
CH8 -CH2

+ · /H
C6 H6 + CH. 3CH2
+ l<'ot
~ C6 H5" . · -~ C6 HijCH 2CH3
~ph)
-~ + H+
CH 2CH3 . _ :

AIC1 4 +·u+ ➔ HCI + AICI 3• .

Aplicatii:
C6 II 6CH2Clla ~ _C6H5CH =CH2 + H2
· .sliren

", Mecanic;mul reac\iei: . .

CH 3 -.CH=CH2 +HCl -+ CH~-CI-ICl-CHa Atc~~-CH 3CH(AICI4 )·..:.+
. r .
ÇHa·
I

. ➔ culHCI-13 +.AlClt'. s~u. CH~r:-CH:__C~2 ::::· CH~-êiI~cI-i~.

-+· Cl-13 1 t· ·+ /H / r · Id. · /Clfa-
. CGI-1 6 .+CH/ ~ C6 H6 . . · . l_~~H~CH 5 · +H+
'-...en~... 'CH(CH;)z '-·CH3 -
AIC1; :+
Ht·➔ AICI~ +. HCL.

·'
 . ,._
--,
~

4.f.~ a) D.èt~rminarea forrnulei moleculare a hidrocarburii A-:

14.n - 6 = 92;· n = 7 (toluen)
C6 H5 -CH 3 + n CI2 -+- C6H5-:-~H3 _ Cln +-HCI 11

92 kg A • . . .• . . . . . .. . . ,....'.. .. . . .. • . . n-· .22,4 m3 Cl8

3,68· kg ............... ,. ... . . . . . . . . . 1,782 m3
n =2; B =C6H6 -:--CHCI2•. _ .

. •b) - numar de moli A: 36~0: ·92 = 40 moli;

- numar de. moli B: = 40 moli = 6440 g.
c} C6H5CHCl2 + IIaO ➔ C6H5-CHO + 2 HCI
B C
40 moli B -+ 40 moli C = ·4240 g;
4240 ~ ~ = 3 180 g al<lehida benzoica.
10Π.
- Nf . .
d) CaH5 -CHO + Hz --+ C6I-15 -CH20H
C6 H5 -CHO· +(0] ~ CaH5 --COOH.
C6 H5 -CHO + HCN -+ C0H5 -CH-:-CN
. . 1 '
. OI-i-
Ili. 1°. a) Prin incalzire la oca 1 000° C are Ioc descom punerea calcarului:
C:aCOacs) ~ CaOcs, C02(m• +
. Ueactia este reversibila. dar. ·prin îndepartarea CO 2 din sistem se ohtine CaO · -
(val'Ul). Prin tratare eu apit- (stingcrca: varului) se. obtine hidroxidul de: ~~lciu: .
CaO- + H20 ➔ Ca(OH):a..
Aèeasia. reac~ie · este- pu ternie·· exoterma. ·
b) Practic se obFne~ numai pr.in· electroliza.
Electroliza se. poate face în topitui•iL sau in solu~ie: · .
: NaCl (topit) + 1/~Clz
ctcctroliz: Na
_ 2 NaCl + 2 H~O ctcct,·ou7:~ 2 NaOH + C1 2. + H2 .
. .

ln principiu cloruf semaLpoatè obtine din NaCI prin actiunea unui alt halogen eu.
cara~ter. (?xidant mai pu~ernfo·,d~ctt. clorul, àdica prin. act.iunea fluor,ului:, · ,
2 ·waCl + F 2 ...., 2 NaFi. + Cl2
Reactia insa:.· nu prezinUL interes practic;.
2°~- Pent~u a.ob~ine concentraµa. procentuaHi a solu~iei rezultate se calculead.:
masele celor doua solutii care se amesteca: .
mi-= V1 p 1 =4000 cm3 • 1,53 g/cm3 .= 6-120·g sol. de concentra\ie 63%:
m 2 = 'V2 ps- =6'000· cm8 • 1,14: gfc~3 = 6 840 g· sol.. de concentraiie - 2 M..
Masa solu\iei. obtinute: ~
m =mi. +m 2 = i2 960 g.
Prima solu}ie contine: ·
6S·- · .
mi· - = 3 855,6-g ·· H 2SO4..
too=- .
Cea·"de a -~oua solutie contfu~
6X2 X 98~1176-g H2SO,.

68~.
 ,-

- .

Total acid in solu}ia obtinuta 1176 + 3 855,6 · 5 031,6 -g H 2 SO4: Deoi egncen-
-tratia 11rocentualii (in propente de m~_sa) va ~i:. ·· _ ·
12 960 g sol. .-............... ! ; • • -5 031,6 g- H2SO4
100 g sol. . ·... ·......... _._ ..... _.. X
X-_ 38,82%.
_ Peut.ru calcu1uJ concentraiiei molarc se calculeàza volmiml total al soluiiei · obtinute
•c~re este 10 l (caci amestecarea are loc fiira variatie de volum). Numjrul de mo]i
de acid ~ulfuric din açeasta solutie este

n - 5 031 ·~ = 51 ' 34. moli.

. 98

Deci 1a 1 l solutie révin 5,134 moli §i. concentratia mo.lara a acestei soluf.ii este
5,134 M.

3°. R:....cooH +R'-OH ~ R-COOR' + 1~20

R-COCl + R'-OH ➔ R-COOR' + HCl
(R-C0)2.0 + R'-OH ➔ R-C00R' + R-C00H
· ~l13-COOH ~ ½H2 (ClJ,COO)sZ~ CH2=CHQCQCH3
n H008-C6~14-C00I-I +n HO-CH2 -CH 2 -0ii ➔
➔ H0[-0C-C0H4 -CQ0CH2-CH 2-0-:-]nH +2n H20
· ·4°. a) _%C = 100 ..:... 17,24 = 82,76% C; CxH1;-;. /-

82 76
C : ' = 6,896;
12 ·

II : 1712(1 . 17,24; x = 1; .Y =2,5;

1 .

deci: x = 2; y -:- 5. .
.Formula brutü: C2H5• · . .
Nu exista hidrocarburi eu numiir impar de atomi.-:de hidrogcn, deci formula A
este C41110 ; aceasta formula molecularii" se înoàdreaza in formula geilerala-a a1ca- ·
·nilor. Hidrocar_bura B rczultatii prin dehidrogenare are forinula (CH2 )n1ri -este deci
. o ·alchena eu/formula moleculara ¼H8 • •
.b). Hid1·ocarbura A are urmatorii izomeri:
CHr-CH2-CH2-CHa; CH 3 -CH-CH 3
. n•butan 1
CH 3
i•hutan
Hidrocarbura B are urmatorii izomèri:
CH2=Cll-CH2-CH3; . CH3 -CH=CH-CH3
i •hutcnîl 2-butcnà (cis ~i ira:ns)
/CH3
CH 2=C,.
"'CHa /

i~butcnll .

686
 •.._,-_

·.o) Prin aditia apei rezulta:. ·

CH3-CÎI-CHr.;CH3 l CH3_.CH ~CH 2-0Hà
. 1 . ., .
OH- ·. OH
. GH3
/
CI-1 3-C, (iµ ordi_nea izomerilor de la punctul b)
I 'CHs ·
OH
d) Vn = 2!... == 0,625 kmoli B; la:.1m randament de 80 °'¼ rezulta 0,625 · ~ ::::i'.
Il . 22,ft . • · 100 ...
=9,5- kmoli B. . · . · ·
Cantitatea de butenii este egala eu 0,5 · 56 = 28 kg..
IV. 1°~ a) ReacVa · nu este· posibila~· fiind· vorba de actiunea unui acid 1'slab
(acidul carbonic) asupra sarii unui aci_<l taré_ (acidul clorhidri.c). ,
b) Este o reactie de .oxido-r.educere in care dicromatul de -potasiu oxideaza. -
iodura de potasiu. Cromul se-reduoe·trecînd dela starea de oxidare +6, in dicro-•
mat, la st'area de- oxidare +3, in sulfatul de crom, pe cind iodul se oxideaza de
1a starea ,de oxid~re -1, in iodura de potasiu,. la starea de oxidarc zel'o, in iodul
elementar: · · ·
+
2 ~r+ 0 6 e-- ~ 2 _Cr+ 3
2 1- - 2 e- -4 I2 · .
~1 . X 3

. 2 Cr+s + 6" 1- -+ 2 · Cr+ 3 + 3 13•

Reactia completa va li:
KiCr2O 7 +6 KI +7 I-I2SO~-+ Cr2(SO4 ) 3 . + 4 K2S04 + 7
J
H20 +3 12•
· c) ·neactia este posibilit deoarece acidul sulfuric (acid tare) actioneazii asupra
· -sarii· unui acid slàb (acidul carhonic) pe care tl scoate din sarea sa. Acidul car-.
bonic· fiind_ instabil se descompune în. CO2 ~i H20. Eouatia r~ac\iei este- urmatoareà:
·MgCO 3 + HaS0
.
4 ~}4g$O4 + H2CO
.t~
3

CO2 H2O
d) React,i.~ nu este posibila deoarec~ clorur.a de argint este insolubilii in acid.
azotiê½ . .· · - ·
e) Este; o reactie_ de ·oxido-reducer~ ·in care per~anganàtul de potasiu oxi-.
deaza. acidul clœhidrio la clor- elementar.· · • . · ·. . ·
·. Manganul. se-reduce de la starea de.oxidare '+7, in perniangruiat, la starea·
de o~dare: +2, in clorura de- m~ngan, iar· clorul se oxicleaza de la starea do oxi:-.
dare'. -1,. in ·acidul olorhidric,. la starea de oxidare zero, in clorul elomentar..
~ ·Reac;ia constituie O··-tnetoda de p:rèparare a clorului in)ahorator.:
Mn+1 + 5 ·e- -+ 11n+2· ·1 ·x 2 ·
2 CI-! ~- 2 e- --+- Cl9 . X 5
2 Mn:t-r + 10 Cl-:-+ 2· l\.fa+2 ·+ 5 CJ_s
Reao;iâ: ·completii' es~e:;
2 KMn0,• +16;.HCl--..2:-MnÇl2 +? KGl +8 Il 2O +5 Cl~•.
.2°; a). CaO:+H20-+ Ca{OH)s
Cà.~ + 2'· H20 ~ Ca(OH)z +.~Ha

~-
-~"
 .-- ·'-.
• 1·

In prima reactie oxidul ·de calciu. (va1•ùl nestmsf prin reacfia• uu- apa trece hi_
hidroxi_d de ·calciu (var· stius)._ ln :cea de a_ doua reaciie carbm~a de calciu, ·numita
- ~i carbid, pl'in rea'étie ·cu ·apa formeaza acetilena §i hidroxid de calciu.
b) Fte X masa oxidului de calci_u exprimata iD: g §Î Y- m asa carburii de
calciu exprimata dé asemenea in g. - · - ···
Se calculeaza · masele moleculare:
Mcao =56; Mcac, =64
Mca(OH)a = 74 Mu ..o =18.
. ..
l>e baza ecuaµilor reactiilor chimice se .calculeazaîn functie de -X §Î ,,y cantitaiil~
de. Ca(Ol-1) 2 care rezulta din cele doua reaciii: --- · • .
56· g CaO • . .:...•... ....:• .. 74 g Ca(OH)2 ·
X g CaO ..................• • . m1 g -Ca{OH) 2
· 74 X .
m1 = - - g Ca(OH)2•
56· - ....._
64 g CaCi •.••.•.•••.•...•.•••..•.• 74 _g Ca(OH)i
Y g· CaCi _•.•.•.. o ...•••.•._ m2 g. Ca(Ol-1)2
.
ma = -7464Y g Ca(OH)z. · ·
· .
.

Cantitatea totala de Ca(OH) 2 obµnuta da pri~aecuape care leaga cele ·doul

necw1oscute:
- ~

'!l~ X +.!!..!._ ·= 296. j I.

56 M
. In- mod analog se .
calculeazii cantitatea de apa nare reac\ioneaza . CU cele
· X _g de CaO §i, respectiv, Y g. de Ca½:
56 g CaO •••••.••••••.••.••.• -~~ 18 g HaO
X g CaO ••••••••••••••.•.• • m3 g lfiO
m3
·
= 18 -X
-..56. g 11 20.
·
64 g Ca½ ,. .• • • • • •. •.• .• •.• .... .... •.• 2 • 18 g H20 .
Y g Ca~ .. ~ ...•.......•.... m4· _g .H20 · . in

·II· 2·ot. ·•
36 y
m4•=--g
- 64

· Cantitate~- de . apa ~ re~ulta din eele doua reaopi re~rezin~a ee11. ··de 3.
t.otalii
· doua ecuatie necesara pen~ru Tezolvarea ~istemului: ·
~8 X +·a& y= 108.
56 · M

.Simp1ificind prima ecuatie eu 74 ~ cea de a doua eu 18 ~ezulta~.

x·+.Y --4
1
56 6~ ~ .
!X 2Y .·
-+-·
56 6i·
;=6.
· _ .:..
-Rezol~ind· §i sistemul se ohline-:
-· X=H2_gCaO; -. IV= f28 g ea6ï.
Deci s·istem~l initial are masa
.m =X +Y .. 240 g.

.
c) · Numaru1 de moli de CaO din amestec este n1
· · · ·
=~
56
= 2. moli, iar ce]
12
de Ca½ este_ n2 = R= 2 moli.
6~ :___
Deci amestecul èste echimolecular.
Compozitia in· procente de masa va fi:
240 g amestec . . . . • . . . • . • . •.. • • •. . H2. g CaO
. 100 g a mes tee . . . . . • . •.. . •. . . . . . . . X
-X.= 46,67% CaO·
240 g amestcc .... • . . . . . . . . . • . . . . . 128 g CaO
100 g amestec ....... :.. . . . . . . . . . Y
Y-= 53,33 % CaC2•
3'3. C6H 6 + H2S04 -f, C6 H5 -S03 H + H 20

Mccanismu1 reac\iei de sulfonare a -arenelor:·

·so-
+ SOS ~ Ar+<JI ➔ Ar-S03H
3
. Ar'--H

(2 H2SO4 ' ~ SO3 -+ H 3Q+ + HS04).

· ùbtinerea fenoli1or din 'acizi gulfon.ici aromatici:
+NaOH NaOJI
Ar-S03 H ---►
-H,O \
Ar-S0
. . 3
Na -➔
·1 •o
.Ar-OH + Na' S0à
· .
2

~
1 1
. 4°. a) 0,1 moli A • . . • ..•. 9 ·g .1120
- ••••• ••••••

-!I mol :..............•...•...•.. x1

X1 =90 g H20
:90 : 18·= 5 · moJi .H20.

:.689
 --
. . Deci A .are 10 atomi de hidrogèn in ·molecufa·,i-i·corespunde fommla -mole~
cular.à ·c5 Hio- . _ · ·. . . · - · . ·.
b) CH 2 =Cil....:..CH 2 -:CH 2 -Cil 3 ; CH:r---CI·l=CH-::-Cil2-:ql3 (cis +.tran.i;.)
CH 2 =C'-CI-I 2 -CH 3 ; -~l-I 3.-C=CH~Cll3 ; Cll 3-CH-CH=CH9
1 ·I · i
en~ CI_I3 - . q13
c) Cll 2 , Cll-CHi-CI-Ir~CÜ 3 +HCl-+ CH 3CHC1-C~-lz-CH 2-CH 3
CH 3 -CH 'cl-I-CH 2 -CH 3 .HCI ~ · · . +
.CII 2 =C-CH 2 -CH~·+ HC!-:-+ CH 3 .:....CCf-CII2-Cl-f:,
· 6n;.. tu;
CI-l 3-C=CH-CH 3 + HÇI-+ CH~-CC1:......c11 2 -CH 3
\ . -- .-. . 1
CH3 .CH 3 ,
CH 3 -CH-CH=CH 2 + ~Cl-+ CH 3 -CH-CHCÏ---CH 3
1 . . . · 1
CH 3·. CH3
- . 5{01 .
d) CI-l:=CH-CH 2 -:--CH 2 -CH 3 ~ CH 3 -CHs-Cl-l 8 -COOH + COa+ HzO -
. · :_ · ,co1 · . -·
CH 3 -CI-l=CH-Cl-J2-CH 3 .--+ CH3 -C~OH + Clfa-CI-12-COOH
· - ~{Ol . . · ·.
... .
CH2=C-CH:a-CH3 __,. CH 3 -CO-CHa-CII 3 + C02 + H:!O
1
CH3
CHa-C ci-r:~-c1-13·~ CH~-CO-CH3 +CHa-COOII ~
1 .
CH3 -.: ·

CH 3-CH-CH=CH-2 ~ CH 3-CH-COOH + C0 + 11 0
2 2 ·
1: 1 · ,•, ,· .
'. CH~. CH~

. 5°; a) Addul az(!tic~ se ?'i(vine industria1 pri~ · ~xidareo. c~t.aljtica . a. ''an~on~Q.c"~*

_ lm, proces in- carc rezulta-. ox1z1 do, azot care apo1 smt absorb1t,1 in apa. · Prmc1pala~
reactié. de oxida1·e a amonia~uluî
.. .
este;.
'. . . .
.
4· N.H 3 + 5· ,02-.. 4 NO-+ 6 H~O. -
..
Reac\ia: estè cataliz~t~· d~- un . _alla j · de -platina. eu 3-'-5 %-"rodiu::...
Urmeaza. ·oxidarea .. oKidului 4e- ~zot. Ia· dioxid: -. . •. • ·: .
; .2 NO + Oa ~ 2· Nqz.~
Reactia avind lo_c eu cp~tl'actie- do . -volum va ·fi fàvorizatit: dè orestèrea- pre.:.1
8iunü; ta .temperaturi ·joase dioxidul _de:,az_ot· di~erizeaza:: ,
2~N(>z ~-MiO 4•.:
 Amestecul de gaze· nitroase ce contin(N02, . N 20 4 si NO este supua absorbt,iei.
· ln apa. Reactüle .principale -ce au Ioc sint: · '
2 N02 + HaO ➔ 2 HN0 + 'NO 3

N204- + il20 ➔ HN03 + HN02

la t'a1d
3 HNOa~ HN03 +~2 ·No+ H20.
Oxidul de azot este reintrodus in proces. ProceseJe de ahsorhtie sînt favorizate
de tem,peratura ,scazutil . ~ presiune ridicata. · • . ·
• • 1 • • • '

.b) Hidroxidu]. de sodiu se poate obiine din clorura de sodiu prin electroliza
· acesteia in so1utii apoai;e· concentfate. . _ · _ .
Reactii]e
, care au loc sîilt:
_~a anod: ( +) ·2 c1-(aq) ➔ Cl2(C) + 2 e-
·1,a catod:. (-)
Reaciia totala:
· eleelrolizà • ·
-!2 NaCl + 2 1-120 ---Hz(è) -f Cl2(g) + 2 NaOH (soJutie). . ,
ln practica industriala se folosesc in principal doua procedee -~i anume procedeul
eu catod de mercur. ~i pro~edeul_cu-diafragma (v~zi 1nanualul _pentru clasa a XI-a)~
lisSO. . . 1OJ
._c) CH 3 -CH=CH
. 2
+ H20 ~, CH3-CHOH-Cil
· 3 ~
-H 0
Cil 3 -CO-CH3
2

CiI 3~CH . CH:,;+ Cl 2 ~ èH 3 -'CHci-CII 2CI-+

KOJI HOH - .
. _ . . CH 3 -C=CH - - 7 CH 3 -CO-CH 3
-(alcool) (HgSOJ .

d) C H ..Atc1~ r H -CH .· IINO, ➔

G 6 + CH 3C1 -m?i ~ 5 3 (Hà,(30,)

'Çff,, ·NC>i Ctf3 0

.· 0f3 ~ _

..H~ ~ @ .+ ($}-.. '~ :::• . ~•a~

îitl;t' NOz. _·tFe+HCl) 'NH2

v.1°. Reac1.iile -acetilenei eu hidrogenu1, acidul -clo1·hid1•ic, apa, aci,dul éian-

hidric §Î a.cidul -acelic. Mecanismul--.adiliei electrofile..Dimer'.izarea 9i trime1·izarea
.acetilenei.
· 2°. Amidon. :Stare naturala. Compozitie.
.. !F.orµ>.ula mole_culara. Proprietati. Utilizari. '·

·a 0
• HA-~ H+ +A-
CH3 CH 3 _ CH3 CH 3
1 . J . . ' '
en .... C(CH.). 1
CHrC + 11+ -¼ CH3 -C+ · CH 3 -C-CH 2 -C+ ...•..•
., 1· 1 J
-CH 3 CH3 ~CH 3 CH3

.691
 4° •. CH2 ··cu~cN·i:!=.cH3-C_H2~CH2-NHit.. --.
· 53 g acrilonitril ............ ·.... - 59 g propitamina.
X . . .. . . . . . . . : . . . . . . . . . . .. ·. . . . . - 295 g
X == 265 g (pentru 1l = 100%)
265 · :~o: = 288 ·g· (pentru •11 = 92%)."

-VI. 1°. Subiectul se poate~ tvata dupa urmatorul plan: - • _

Dofini1,ia ·clorurilor acide .. Formula generala. Mefoèle- d,e obtinere. -ProprieUiti _·
chimice (reactiile eu arene, .. alcooli, f enoli,. anioniac, amine; reactia de hiclroliza). •
2°~ PlanuL oriètltativ· de tratare a acestui>subiéct·.:esto - ùrmatorul:
Defini\ia _reactiei de substitutie elect-rofifa. Mecanismul- general al reactiei,,
de suhstitutie electrofiliL la-. arene.. ',
Exemple• de .reactii · de substitutie electrofila la. arene (balogenareà, nitra,ea, '
sulfona.rea, alchilarea, aci!area). · ·
Orientarea substitut.ieï electrofile la arene ..
Hiclroliza deriva~ilo~ organomagnezieni. .

3°. De la ortoxilen:

De la metaxilen:

-~Ü_CH3_·e_r
De··- la paraxilen: ~ _

CH:s
4°. a) _Stabilirea formulei moleoulare: ·
C : 65,1·5. 56- = 4 ·at. de .e.·.-
,. i2 -100: .1.

_ 1-1 : 1~.; 2 ·• 56 : =8 at.. de H

. 1 · 100 ·
C4 H~ _
' h) -CH!==CH.:...:.CHa~CH 3; - CR3 -Cff CH-CH3··, ·
· 1-bulcna; · · .· 2-huterHt - ·
(cis + trans) ·
en;" . _H, ·/H·_ - ,CH~, _ /- H~' Cl-lî-CHj -~
/C~Ç.Hz . _ , 'C=C . ~c~c r- -r·
CH 3 _ CH~/ ' '\ca;. - H/.' 'CHî ~- - Clfs-CH:f.
izobutena (cis-2-butenl>.) trans-2-butentL oiclobutau. . l'
• ., • •• + •

(2-meti 1-propen~)
, . CH3 ..

1
-CH~
:<:!H2/ , .. ,_êHa ·,
metilcictoprop~ •

692.
 ,/

- c) 1-butena CU 2-butena - izomeri dè pozWe, ·

izobutena c·u 1-butena sau eu 2~butena- - izomeri de catena ,., ·
cis- §Î tr4ns-2-buten_a - izomeri geometrici.
Vll. l°. Subiectul se poat~. trata dupa
urmatorul. plan orientativ:-.
FormuJa structurala ~i denumirea ratjonala a glicerinei. 1\-Ietode _de obtinere~·
Proprietati }izice §i chimice. Utfüzari. - -· . .
2°~ Definitia àminoacizilor. Formllla generala. ·
I~roprietati fizice. Proprietati chimice (ionizarea, reaotii · datorate grupei
carboxil ~ reactii datorate grupei amino;, condensarea .aminoacizilor eu formarea
_de peptide. sii:i:iple ~i mixte). ·
3°-.· nCH 2 __:_CIJ 2 ~ (CH2-C_H2)n

~H2=P·Î2 + H2Ü H,PO./AJ,Oa CII3-:-CH2-ÛH

. Ag
CH 2 =CH 2 + .1 /2 0 2 zsoo cf CH 2-CH2
. '\.o/
AIC!a
_C6U.6 + CH 2 =CH 2 --j,, Csl-I 5 :-.CH 2 -CH3 •

4:°. CaC 2 + 2 H20 ~ C2H2 + Ca(OH)z

64 g CaCz ~ . . . . . . . • . . . • . . • • . 22,4 l C2 H2
·x1 . ·••••.•• ~- ••••••.•••••••• -•• 134,4 l ·
\· Xi = :384 g CàC2 pura .
100. '
384 · -
.
= 451,7 g CaC2 de puritate 85 %
85 - ·
. 1500° ê
2 CH 4 -----+-C2 H2 +3 H2 •
100
Volumul de met.an: 2 · 134,4 ·
_. . _ 60:._
= 448 I.
··

V~•. l°. a) 1)· 4 F~CI3 +3 Kl:fe(CN) 8] ~ Fe,(Fe{CN)J3 + 12 KCI

2) A1CI 3 +3 Na.Oil-. Al(OII)a + 3. NaCI.
, tn· ·exces de -NaOH:
Al(O~ )a + NaOIi-+ Nu[Al(OH) 4] •.

Se1 mai poate forma de- asernenea:

. ,

. NaJAl(OH)1J ~i chiar Nas[Al(OH)J.

_.~) Ç<,S04· + 4. ijH4SCN-+ [Co(SCN)~](NH 11 )z +-(NH4 ) 2SO4 ~

./ . _. . [- .Hg'.+ ] . - .
4) .. NH 3 +2 K:[HgI4] + 3 ·KOII -. O<, _ /NH:? I~ +7 KI +' 2 H 80 •
• l .. Hg . .
5) AgCI +2 NH 3 - 4 [Ag(N:H8)2]+cr-

693 ·
 b) 1) Se obtine un precipitat albastru (albastru de Berlin) ~i clorura de
_potasiu. Denumirea chimica a albastrului de Berlin este· hexacianoferat (Il) de
fier cnn. . . .
2) ln prima etapa rezultü-precipitatul de hidroxid de aluminiu §Ï clorura de
sodiu. lntr-un exces de hidroxid de sodiu precipitatul de hi'droxid de aluminiu
se dizolva fo1·mind combinatia complexa al cârei nume este tetrahidroxoaluminat •
de sodiu. In exces mare de Na.OH pot rezulta de asemenea pen~ahidroxo-
aluminat (III) de sodiu §Î hexflhidroxoaluminat (III) de sodiu. ·
3) Se formeaza o ·combinatie complexa ·a cobaltultii divalent de culoare
• albastra intensa, denumita tetrasulfociano'cobaltiat (Il) de amoniu. Rezulta de
asemenea sulfat de amoniu.
4) Prin aciiunéa iodurÎi de potasiu asupr~ clorurii de_ mercur (II) se formeaza
mai întii un precipitat rO§U de Ilgl 2 care se dizolvii in exces de KI formînd cornbi-
natia complexa KJHgI 4] - tetraiodomercuriat (Il) de potasiu; denumita Fi l'eac-.
1
tiv ul lui Nessler. Aces ta in prezentâ hidroxidului· de potasiu poate fi folosit' pentru

: : er:ea a: :~:::::as[:(;;SrnJ~i:l::u::l'eZ"::::n: i:::::it:

0 0

::::

e, • i
~otasiu §i apü.
5) Un exces de amoniac dizolva precipitatul de clorura de argint formind
comhinaiia complexa numita clorura de diamino argint (1).
. 2°. Subiectul se trateaza conform manualelor de liceu pentru clasele a IX-a
§i a XI-a urmarindu-se urmiitoarele probleme: Definitia electrolizei. Fenomenele
redox ce au loè la electrozi. Reactii primare §Ï reactii secundare la electrozi. J.usti-
ficarea ordinei in care se descarca ioriii la. electrozi in cazul electrolizei solütiilor
- apoase. Supratensiunea. Electroliza solutiei de sulfat de cupru eu electrozi inerti
(din }Jlatina sau carbune). H.eactii la anod ~i la catod. Reac\ia ~lobala. Electroliza
solutiei apoase de sulfat de cupru eu electrozi din cupru. Rèacth 'la electrozi, dizol-
varea unodica a cuprului. ·Rafinarea el~ctrolitica a cuprului. Acoperiri metalice ]Jrin
depunori electrolitice, procesul de cuprare.
3°. Subiectul .~e trateazu conform manualelor de liceu pentru clasele a ]X-a
fiÎ a XI-a, avîndu-se in ve<lere um1iitoarele prohleme: Reacµi ·reversibile si irevcr-
sibile. Exemple. Conceptul de echilibru chimie. Conditia termodinamica' de echi-
. libru chimie. Factori care influenteaza starea de echilibFu! Principiul lui Le-Cha-
telier. Influen\a presitinii asupra echilibrelor chimice in gaze. Cazul reac\iilor fara
varia\ia numarului de moli, cind presiunea nu. influenteaza echilihrul chimie.
Expresia coristantei de echilib_ru KP functie de gra<lul de avansare a reactiei. Exem-
ple de_ asemenea reactii. Cazul reaciiilor chimice eu variatia numarului de n1oli.·
Exprekia constantei de echilibru în functie de gradul de avansare a reactiei ~ ·pre-
siunea totala., Exemple de asemenea reacW de echilibru. Aplicaiii practicc ale
deplasarii eqhilibrelor chimice in sisteme gazoase prin intermediul presiunii. Sinteza
amoniacului. ·
4°. a) Oxfdarea ionilor Fe2 + la Fe3 + cu ajutorul permanganatului de pota~iu
in mediu de acid sulfuric este un proce~ redox fa care fièrul se oxideaza de l.a storca ·
de oxidare +2 la starea de oxidare +3, iar manganul din permanganat se reduce
· · de la starea de oxidare +7 ~a starca de ~xidare +2 .(in sulfatul de mangan): ·
Fe2+- 1 e- --._Fe3+ · 1X 5 ·
Mn+ 7 + 5 e._.: Mri+2 _
5 FcH + Mn+7 -?-5 Fe~++ l\fo2+.
û94
 .,,,..:-,. ·. /

. . : /

Reactia t.ot.al~:
10 FeSO 4 + 2 KMn0 + 8 H2SO4 ~ 5 Fe (SO + K $O + 2 MnSO4 + 8 H 0.
4 2 4) 3 2 4 2

In procnsele redox cchirnlentul-gram este raportul dintre masa molara ·§i variatia
numarului de oxidare, deci: . • ··
EFc:so. ~ 1 mol ~i EJCl'lfno." = 1 rriol/5.
Se calculeaza numarul de moli de FeS04 èxistenti in cei 50 ml solutie ..·
utilizata:
1 Q00 ml sol. ............. 0,3 Eg = 0,3 moli Fe2+
50 ml sol. • . . • . . . . . . X . .• .
.X = 0,015 m~li FeS04•
Co,~form ecuaUei reactiei chimice:_ .·
10 moli FeSO4 •.••••.••• 2.moli KMnO4
0,015 ~oli Fe804 .• •••••.•.• · Y
Y~= 0,003 moli Kl\fo04•
Deci ·solutia cie perirnmganat de potasiu ·a con tin ut 0,003 moli, adica 0,015 echiva-·
Jen~i-gran:Î, in 30 ml de solutie. Deci normalitatea ei este:
30 ml sol. •...••..•.. ·, .. 0,015 Eg'
1 000 ml sol. . • • . . . • . • . Z
Z =0,5N~.
. · ObserPafie: Problema se poate rezolva ~i mult mai simplu dacü. se are in vederEf
ca \inind cont ·de faptul eu numiirul de elcctroni ceda\i într-un proces· redox tre_-
buie sa fie egal eu· nnmarul de electroni acceptati in acel~i proces, ceea ce ._conduce
la· relatia: ·· :
Nox. Vo,~ =Nred. Vred
unde N ox §Î Vox sînt. norinalitatea §i, respectiv, ~volumul solu\iei de oxidant, iar
N rca §i"'Y,·cd normalitàtea §i, respectiv, volt1mul solutiei de reducator. Deci: ·
. -J.VICMnO, • VKMnO, _: N FcSO, • V ll'cSO,.
de unde: ·
N Ki\Cn O, = 0,3 30X 50 = O 5 N 1 · •

IX. 1°; Suniectul se; tr~teazii conform· ml).nualelor de liceu pentru clasele-
a IX-a f\i a XI-a~ Se va av~a in vedore obiinerea prin electroliza a halogenilor (F2,.
CJ 21 Br21 ~I 2), a oxigenului~i hidr~genului dintre nemetale çi a metaleJer din grnpa 1-a _
priucipala (Li, Na, K, Hb~ Cs), grupa a II-a principala (Be, Mg,. Ca), a aluminiului~
cuprului si argintului. . · · ·
· La Ôhtinerea fluorului se supune 'eleotrolizei un a~esteo de- HF §Î CaF2,- pentru.
1
obtinerea clorului si electrolizeazii' ·attt topitura de· NaCl, cit si solutia apoasa' de-
NâCl (saramura), iar bromul §i iodul se pot oh\ine din solu}ii sâ.u topituri ale -halo...
genudlor respective de- potasiu. · . ·
. Oiig~nul f}Î hidrogenul se obt.in prin electroliza apei acidulate eu acid. sulfürfo•
sau.. àloalinizate eu .hidroxid de sodiu. Hidrogenul se mai ob~ine· ~i la -eleotrolma
solutiei. de. NaCI. Metalele alcaline~ se ob~in· priil electroliza topiturilor- halogenuri•·
-lor sau·.. hidroxizilor-· ·a.cfestor~ · ·
/

-.
 Metalele grupéi a ·doua principale (Be, Mg, Ca) se obtin prin electroliza topi;.
turilor halogenurilor respective. ·
~,\luminiui se ohiine prin electroliza unei topituri formate dintr-un amestec
de Al 2O3 (alumina) si Nas[AIF6] (criolit). Cuprul se obtine clin electroliza unei_ solut.ii
de sulfat de cûpru; mctoda fiind utilizata mai ales pcntrn p_urificarea cuprului
oh~inut prin metode pirometalurgice. Cuprul impm· se leag{i la anodul instaJat,iei
de electroliza unde se dizolva •~i se <lepune la ca_tod sub forma de cupt·u pur, con-
centraiia soJuiiei de CuSO 4 din haia de electrnlizü raminind practic neschimhata.
ln _mod analog se purif1ca fiÎ ~rgin~ul folosind ca èlectrolit, azotatül de ·ar·gint.
2°. Priri definitie, caldura d_e neutralizare est'3 cantit.atea de caldura -dega- -
jata la neutralizarea unui echivalent-gram-de acid tare cù un echivalent-gram de
haza tare, sau, ceea ce-reprezinta acela~i hier~, calùura degajata in r~ac~ia de for-
mare a unui mol de apa dintr-un mol dé ioni H+ ~i un mol de ioni no-.
Se calculeaza cantitatea de HCI pur existent in solutia data:
. .
mto1ui1c = 42 cm 3
•
3
1,19 g/c~ ~ 50 g solu~ie KCl
100 g solu~ie -. ..· . .' ...· .. 37 g Il'Çl ·pm·
50 g soiuiie .... :.. . . . . X g HCI pur /
18 5
, X = 18,5 g HCI = •
36,5
= 0,507 moli HCI.

Dili aceasta cantitate de HCI se supun neutralizarii numai jumatate ~dica:

- ~ . 0,507 = 0,253 moli HCI. -

500 . .

Deoarèce in_· càzul HCi, un mol este ega1 eu un echivalent gram, însea:mna ca
acea cantitate de caldura care s~ va degaja la neutralizarea unui mol 'de· HCJ va
fi chiar ·cal dura de neutra1izare. ·
Deci:
0,253 moli HCl 14,51 kJ
1 mol HCl Qncutr-.1111.arc
14,frl
Qncutralizarc· = - - ~ 57,24 kJ /mo1.
. 0,253 · ·

ln al doilea caz, nuroarul de moli NaOH existenti in cei 250 cm3 soiutie de co_ncen-
trà~ia 2 molar va fi: . - .
·1 000 c:m.3 sol ..•.•.. ·.- .. 2 moli NaOH
_250· ni3 sol • ........•.. X
. al. = 0,5 moli NaOII ·= 0,5 echivalentJ.-gram NaOH.

Caldura de neutralizare va fi in acest .caz ciildura rezultata la neutralizarea unui

mol (egal eu mi echivale!'}t-gram) de-NaOH aclicà:
, 28,6à ·. ·
Qneutralizarc
.
= -0,5-., = 57 '"26 kJ /mo1.
Din cele doua experimente rezulta ca in- cazuJ neutralizarii lillor acizi tari-éu :baze
tari, caldura de neutralizare nu depinde de ··natura acidului sau bazei utilizate
pentru neutralizare. Acest lucru se ·explica ·p1·in accea ua aci~ii tari !Ï. baze1e tari

f>96
 . '\ ~ ...

ln solutii apoase di1u2.te si.nt completionizati ·§i reactia de neutralizare are ~_ractio
loc intre ionii H+ ~i ionii HO-: .'
fI+.A- + B+on-~-H20 +A-+ B_+.
Cum iémii A-~• JJ+ exista in solu\ie §Î înainte §Ï dupa neutralizare, se poate consi-
dera ca reaciia de neutralizare eu form~rea unui mol de àpa se poate scrie, sim-.
plificat, în forma ionica: ·
1-1+ + no- -r H2O
ceea ce demonst.reaûi · independEmt,a caldurii de neutralizare de natura acidului ·
§Î bazei clin care proYin ionii H + §Î Ho-.· _
3°. Suhiectul se trateaza dupa urmatorul plan orientativ:
Definitia peptidelor. Clasificare. Ohtinere. Exemple.
4°. a) 'Formula generalii a unui alcool' aciclic monohidroxiljc saturat este
CnH2n+2Ü·
Deci:
14n + +
2 16 g alc.ool .• . . . . • . . . . 12n g C
100 g ........ ·~ . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 g C
n =3.
Formula moleculara a alcoolului este C3H8 O. · ·
h) Izomeri posibili: _ .
·on
1 .
CH 3 -CH 2 -CH 2 -:-0H; CH 3 -Cll-CH 3 ; · CH 3 -0-CH2-CH;
1-propnnol. 2-propnnol. etilmetiletcr
11iso. •c - c
.
c) CH 3 .,....:.CH=CH2
. . .
+ H2O~ H 3 - H-GH3
- 1 -
OH
- ·500 °C H 0
.CH 3 -CH =CH2 + CI,,~
: -!ICI
CH 2 ..:._CH-CH 2Cl - ~~-
-HCl
HJ:'.\i
--+- CH 2 =Cll-CI1 2 0II-➔ CH 3 -CU2 -CH 2 OH
H,!Xi -. t°C ' ·
CH 2 =CH-CU
. 3 ~CH 3 -CH2-CH3 ---➔ CH 4
_ (cracurcJ
+ CH 2=CH2
CH.1 + 1/2 0~ ➔ CH 0H 3

CIT 2 =CII 2 + H 0 ~ CH -:-CH -0H

2 3 2

CH3-CH20ll + ClI:/-)H H,Sb~ CH3-CH2-0-CH3 + Ù20

5°. Ecua1.iile r.eactiilor sint urmutoarele:
a) Nil 3 + Ù20 + C0 2 ~ N_ll 4 HCO3 . -
NH 4 1-IC03 + NaCI--+- NaHC0 3 + NI:!.JCI
2 Nall CO 3 ~ Na2CO 3
, ,ffc
+ CO 2 +H2O
CaCO3 -> CaO + CO 2

Ca(:+ H20 _-► Ca(Ol-n 2 : _

2 NH 11Cl + Ca(OH)a-+ èaC1 2 + 2 NH 3 + H2O.

-~ ... , .-
 : /

.
~ HJ"Xi
2 CH 3 -CHO ___._->-CI-1 3 -CH =CH-CHO~ CHr-CH 2-CH 2 -CI-I 2 0 H
. -11,0 · .
('111.ime
d) C6H 1 2Ü 6 ---->-2 C2II 5 0H + 2 CO· 2
C2H 50H (,xida:~ CH2-COOH + H20
J~+ #0
CH 3COOH + C2H 0H ~-
5 CH -C( 3 + H 0. 2
OC2H5
X. l°. Subiectul se trateaûi conform ma.nualelor de Jiceu pentr-u clasele a IX-a
~i a X 1-a ayindu-se în vedere .urmatoare1e probleme: lonizaren apei, echilihrnl
respectiv. de ionizare, apa ca amfolit. Expresia constantei de echilibru Kt ~i 111•0-
~- dusul ionic al apei. Valoarcn numerica a produsuJui iônic al v-pei în condi~ii Blan-
dard ~i va1orile ~oncentrntii1or ioni'Jor H 3O+ *i no- în apa pura. DHfini\ia no\.iunii
de pH (pH -.- lg[H 3 O+J Valorile_ nume'r·ice ale pH-ului în mediu neutru, acid
§Î bazic, precum 9i concentra1,ii1e io!1ilor H 3O+ ~i no- in inediile respective.
· 2°. Ecua\iu reactiei chimice este:
Zn +2HCI ➔ ZnCl 2 +H 2•
Zincul avînd un poten\ial standard de reducere mai negativ decit hidrogcnul se
oxideazii mai U§Or decît acesta ~i ca at.are cedeaza 2 rlectroni trecînd iq. ioni zni+,
electronii fiind acceptati de ionii de bidrogen care sn_ rPduc trecînd in hidroµ:en
- molecular. Cu alte cuvinte, zincul fiind situat înaintea hidt'ù!!enului in seria activi-
tâ\ii a lui Beketov-Volta va scoato hidl'ogenul <lin açizi. ,.,
_ Numnrul de moli do hi<lrogen <legajat este egal cû numarul de moli de zinc
, consumat _în reaè\ie. Deci: ·
15
--=-- X
X
J
= 15 X 65,4 = /4'l
. -u,S z·:.Jl..
'O'
0
22/t 65/i ·22,4
Numarul de moli de HCI consumat este dublul numàrnlui d? moli .de hidrogen
degajat, adica:
y 15 y __ 2 · 36,5 · 15- _ , 8 9 O' 1··ICI
. =-- . ' _Lf'-1 :::, •
2 · 36,5 22,4 · 22,4 · .
Masa solu\ici de HCl, de concerit.ratie 10%,- car.e este qecesara va fi: .
100 g sol. .............._ 10 g HCI pur
Z g sol. . . . . . . . . . . . . . . li8,9 g HCI pur
Z = _489 g s?lut,ie HCI neccsara.
3°. Subiectul se traleazu dupa urmutorul ,plan: Defini(ta cicloalcanilor.
Nomenclatura. Exemple. Oht.inere. _Proprietaii. Izomerie geometrica.
· 4°. a) Ecua\iile rcac~iilor: ·
/ .

C6 H 6 + HN03 (l{:SO~
-H.o
C6 H5 -N02 ~ ·C,H5 -NH 2•
-2n~o .

.698
 \
. ,.

:pintr-un mol de_ henze:n se obt,in 93 g anilina (1· mol) ou randament de 100%.
La un randament global al reaotiilor de 80% se obtin ·
93 • ~ = '14,4 g· anilina•
. 100 ·
b) 93 g anilinii contine. 72 g c~,. .. 14 g N •..•.• V g H
100 g-....••.• ~···-· .,........ Xi ••••••••. x2 ....... _•••.• ~œ3
X1 = 77,42% G_
X2 = 15,05% N
x3 = 7,52% H.
XI. 1°. Planu1 de tratare a subicc-tu1ui este urmatorul: Defin1tia aoetilurilor.
Ecn!ltiile reactiilor de ob}inere a acetilurilor de calciu, soiliù, argint ~i cupru:
Proprietatile acetiiurilor. ·
2°. Subiectul se trateaza dupa urmatoru1 plan. Definitia amineI~r. Nomen-
clatura..ClasHicare. Ohlinere. _ ·
• h:rlrr1 liza .,
3''. a) anudon -,-. ➔ a-glucoza
cnz,mc

H+
Cll 3CO~H + CaH 6OH ~ CH 3COOC2H 5 + H 2O

C6H5 -COOH + PCl 5 ~ C0H6 -COCI + POCl + HCI

3

. C6 H 6 + H2SO4 ~ C6 H5 -SO3 H ~ C6H5 -SO3 Na

-H 0 2 -n.o
NaOH
topirc
C6 H5 -OH+ Na2S03
a.lcalinà

1 km_ol cumen ·..••.•.•..•.• 94 kg fenol (1 kmol)

10- kmoli .. ._. . . . . . . x 1
x1 = 9~0 k~ fenol. (teoretic)
. . ·70
x2 = 940 - · = 658 .kg fenol ohtinut.
. 100 "

699
 XII. 1°. Subiectul se .trateaza iri conformitate eu manualel~ ,colare, urmtnd
. urmat~rul plan orientativ; · . · .
n) acetiluri (exemple, ohtincre, proprietat,i);
' b) alcoxizi ~i fenoxizi. (defini\ie, exemple, obt,inere, proprieta~i); -
c) saruri de alchil (aril) amonin (!ormule_slruct,urale, obtinere exemple);
d) ~ururi de <liazoniu (formula gencrala, obtincre, reactii); ·
e) saruri ale acizi1or· carboxiJici (formula generaln, obtinere, proprictati);
f) sururi ale' acizilor sülfonici (formuM generala, ohtinere, )woprietà\.i);
g) saruri ale sulfaiilor acizi (~e akhil; - '
h) saruri ale aminoacizilor. Amfiioni. ,
2°. La tratare.a suhiectului se va RVP.R in vedere urmatoarele puncte:
a) scnrtu introducere (defini\.in renctiei de suhstitutie, fori11area inte1·me<lia-
tilor J"adicalici, exemple de reac\.H de substitutie radicalicà);
· h) halogenarea metanului. :\Iecànism;
c) halogonarea tolu~nului. l\lecanhrni;
d) halogenarea propenei in poziiie alilicii.
3°. Su~1sctul se va trata dupa urrnutorul plan orientativ:
a) scurta int~·oducere (defini\iu compu~ilor tcnsioact.ivi, structura acestora);
b) siipunuri (defi_nitie, ob~inere, prop1·iPtati); -
c) detergenti anionici (saruri ale ·ucizilor alchilsulfonici ~i ·alchilaril-sulfonici,
siiruri. ale sulfat,ilor âcizi de alchil); -- ·
d) detergenii cationici. Halogenuri de alchiltriO?-etilamoniu;
e) dctergflnt,i neionici (alcooli polietoxilati, fenoli polietoxilati, acizi carbo-
xilrci polietoxilati). '
4°. Stabilirea formülei moleculare a hidrocarburÜ A:
5 , 7 . 28 - 2 .t d C· I·I • H, 3 . 28 - 4 t d H
· s-
C. - - - a. e , . - - - - a. e .
100 ·12 100 · 1 '
Deci A are formula moleculara C2H 4 (etena).
Stabilireu formulei moleculare a' hidrocarburii B:
C : 92 ,î• 78 = 6 at: de C; H : 76
' . ïs = 6 at. de H.
100_• 12 100 · 1 . .
Dcci f01·mu1a moleculara a hidrocarburii B este C6 H6 (benzen)~
Ecuatiile chimic_e §Ï idcntificarea cûmpù~ilor C, D, E:
C6 H6 + CH 2 . CH 2 ---,. C6 H5 ....:.CI·I2-CH 3 =ïf C6 H5 -CI·l=CH 2
1
benzl:n (B) eteni'l (A) ctilb~nzcn (C) . _ stiren (D)

. nCH = CH2 (-CfI-CH 2- )

1 ~ 1 ·
CGH.5 CsHs n
polislircn (E)
a) 520 kg stiren = 5 kmoli; sînt necesari decf 5 X 22,4 m 3 112 m 3 etena; =
390
• din. 5 X 78 kg benzen =. 390 kg; V - 0,9' = 433,33 l
b) 5 kmoli stiren- se. obtin
benzen; · .
c-) J.îJ. = (104)~ = 104 X 10 000 = 1040000.
XIII. 1°. Subiectul se trateaza conform manualelor §Î programei §COJare,
dupà urmatorul plan oricntativ:
a) tlefinit,ie. Exemple. Aminoacizi naturali;
b )· proprietaii fiziëe ;· .
c) proprietati chimice. Caracter amfoter. Amfiioni. · So1utii tampon. Reactii
ale grupei carbo.xil. Reac\ii ale grup.ei amino. Formare de peptide simple §i mixte;
d) izomerie - optica. ·,

700

/
 .._,_ .

:2°. .PJanul ·orientàtiv-de.,-abordare a acestui · subiect este urmatorul:-

·. ·_·: a) reac\ia ~lchene1or ·cù ·aëîdul ·sulfuric. · Meeanîsm. -Ül'ientarea. aditiei;
-b) reactia de sulfonare a cômpu§ilor- aromatici. SuJfonarea benzenului, rtaf- ·
. talinei, to1uenu1ui, anilinei; '
·e) esterificarea alcoo1ilor cù acidul 'sulfuric,
cl) reactia aminelor eu aéidul sulruric;
, e) reactia fenoxi~i1or eu acidul sulfuric,
f) rèactia acidului sulfuric eu saruri ale acizilor.. organici.
-30 ' C ' . (E}
• a, b) CII 3-Cllz-CH2- H2-0H ~
·-1110
· 1-butnnol
➔ CH 3'-'(!If 2-CH=CH 2 + CH -°CH=CH-CH
3 3
· · - / -1.;buiena 2-butenà

CII-a-CH2-CII . CII 2 + .lf zû n<:~~)• CII3 -Cil2-CH-CH 3 ~

· · . 1 -JJ10
.OH .
., 2-Jmtm1ol
· JICJO
•· --+ Cll 3 -Cll=Cll-CH 3 ---+ ·CH3 -CH-CII-Cll3
·(AEJ .. 1 1
OH Cl --,
- 2~butcna 3-clc,r-2-lmlanol

· cr-3-Clor:..2-butanoJul contine in 1noleculii <loi atomi de car·bon asimetrici,

deci pr~zinta doua perechi de enantiomeri (putru izomei·i optiéi).-
4~ _- Formula pYodusuluÎ de policondensare:
\·· HO-CHz-CH2-0-[CO~C6 H 4-COO-CH~r:-CH2-0] 11 -H
Masa moleculara a acidului tereHalic = 166.
.Masa molecülar.a a etîlenglicolului = 62.
:Masa unitatii struc.turale . = 192.
· Gradul de policon<lensare:.
2 942 - 62 = 15
192
, · Canlitatea de paraxilen necesara:
192.kg ........ 106 kg paraxilen
-1 920 kg ........ _.. X
X= 1 ·060 kg µaraxilen (eu ·randament ~de 100%).
La un randament de 7~% sint necesare _
1 0GO · ! 00 · 1 413,33 kg p<lraxilen .
. 75
:,{IV. _1°. Subieètul_ se trateaza conform manualuJui de liceu pentru cJasa
a lX-a avin<lu-se in ved~re ·urmatoarelè pr·obleme. Justificm·ea 11ecesità\ii de a se
introduce noiiunea de hibridizare pentru a putea expliea Iegiiturile covalente date
de uneJe elcmente cum ar fi carbonul, 1Joruf.~,i berilin] JH:ntrri ear·B structura elec-
tronièa in starea for fundamentaln nu ponte c-xplicn ·uumuml de- covHlente pe care
il formeaza in re~.litat~ (palru, trei ~i, respectiv, doi). •- ·

701
 Trecerca acestor atomi in stare excitata çi apoi procesùl de hibridizare pr~priu- •
zisü. Forma ~i orientarea spatiaHi a orbitaJilor liibrizi sp 3 ~ lntreputrunderea _mai
accentuata a orb-italilor hibdzi eu formare- de leguturi de- tip sigma. nu- alt,i atomL.
'Forma-geornetrica a moleDulclor,cc contin atomi hihridizaf.i_s-p 3• Ex:emplificare În
. cazul metanului, amoniacuhii, apei, iol111lui amoniu, ionului hidroniu etc. Not,iunea
de hibridizare partiala a atomului de oxigcn în molecula de apü ~i a celui de az.ot
in molccula de• amoniac. ' ·
2°~ Se va trata pc scurt no\.iunea de entropie, conform manualului de cli,s1
a XI-a, precum ~i st.ructura retelelor cristalino ale <liamuntuh11 ~i grnfü.ului, conform
manualului de liceu pentru cJasa a IX-a.· Din structura:-acestor retole cristalino•
rezult.a ca in cazul diamantului toti atomii de• carhon hibritlizati sp 3 sint lega~i-
între ei prin legaturi cov:-i,!ente put.urnico; ei ocupînd pQzit,ii fixe in retenu., crista-
lina, po-zitii de- la care Re pot ahaLe numai. foarte pu\in efectuiud ùoar mi~cari de
vibrat,ie in· jurul pozi~iilor de echilihru. Din acea.sta cauza sist.emul format dintr-un.
crist~l de diarhant este aproape perfect. ordonut ~i. ca atare are entropia foarte mica ..
In cazul grafitului, care prezinta o retea a.tomicu stratifioata (vezi mar~tmh.1 tle ·
clasa a IX~a), atomii de carbon sint hibridizati sp 2 ~i fiecare atom de ~arbûn este
·- legat prin Iegaturi de tip sigma de alt,i trei atomi de cal'bon situati in acela~i plan,
alcatuind astfel plane jn care atomii de carbon ocupa vîrfurile unm· hcxagoane
regn1ate. La fiecare atom de carbon ra.mine însa cite un orbital p nC'hib1·itlizat·
C(?n\inind un singui· electron. Ace~tiJ .electroni din Mbitnlii de Lip p nehibridiznti
slnt mobili §i comuni atomilor dintr-un-plan. lilt1·0 atomii clin. acela~i plan se mani-
festa Jegaturi• covalente puternice, însa între atomii sit.uat,i în plë1.ne paralele, supra-
puse, legaturile sint mult mai slal>c, ceea.ce se reflecta in pro1lrietiitilo -~pe.cifioe ale·
grafitului (vezi manualul). RozulUi deci ca in reteaua cristalinâ a. grafitului, afomiï
ce alcatuiesc stratùri diferite· au libertate- mult· mai mare de miscare, existind iu
acela.~i ti,;np elcotroni delocalizat,i, mobili, care a8igura prjntre 'aUe proprieti1ti,.
conductibilitatea elcctrica a grafitului, ~i din · aceasta caUzâ gradul de ordona.re a
particulélor ce alcatuiesû re~eaua at.omic« in grafit est.e maf mie ca in diamant ..
Aceasta se traduce prin valoarea mai marc a cnLropiei grnfi_tului. în comparu~ie
eu cea a diamantului (1,~:m J/mol · K la grafit. fa~a de 0,58 J/mr;l · K la diamant).
3=>. La trat.area· acest.ui subiect se vor prezent.a mai int.îi no\.iunile do oxiùare
E}Ï reducere,. agent oxidant ~i agent reducutor, conform manuah,fot: do liceu pentnt
dasele a IX-a ~i a XI-a. Do asemcnea, se Y01•- prezcnta ~i principiifo pe bar.a. ciir<>ra
se st.abilesc coeficien~ii in reactiile <le oxido:r~ducere (vezi mnnualul pent.ru cla3a.
a XI-a). ·
Ca-exemple, din rcactiile ceru~e, se pot da:
1. ·oxidarea acidului clorhiclric eu MnO 2 :-
MnO~ + 4 HCl ~ MnC1 + 2 H 0 + Cfz
2 2
+2r-
Mn+l -·--► Mn+a .
2 cI- ~~: Cig
2. oxidarea acidului clm·hiclric eu· permanganat de potaaiu: · '
2 KMnO~ +. 1G IICI ~ 2 KCI + 2 _MnCI + 8 H O + 5 Cl
8 2
J
2

+sc-
l\fn+7 -->- l\fo+2 x2
2. ci-· ~~ c1g X 5.

· 102
 3. Oxidarea fièruluidivaJent 1a .fier.trivalent eu KMnO4 in so1utie'cie H 2 S04t
g Kl\-1nO4 + 10 FeSO + 8 H2SO4
4 --+ 5 Fe2(SOû3 + 1{ SO4 + 2 MnSO + 8 H O
2 4 2 -
-2c
2 Fe 2+ -➔ 2 Fe + 3
X 5
· -Hie- -. ·
· l'vln+7 -.-· ➔ Mn-t2 X2
,. Oxidarea acidului oxalic c~. perman·ganat de potasiu in mediu acid:
f> HiCi.O4 + 2 KM~nO4 + 3- 112S04 -+ K2S04 + 2 MnS04 + 10 CO2 + 8 H2O
.· . +5~
· Mn+7 • --> Mn2+ X 2

- 2 c+a· :.:..: 2 CH X 5
5. Oxi<larea etenei eu pe1·manganat d_e potasi~ in solu{.ie neutra sau s]ab
l>azicit ::
a, KMn04 +·a CH,.=Cll2 +4 H20 ~ 3 CII 2 ...:.cn 2 + 2 KOII 2 ~In02 +
· · ·- ~rn ·bu · ·
x2
-2~- .
2 c- 2 -~ 2 c- 1 _ x3
6. O.xidarea olcoofüor primai·i eu permanganut de }JOtasiu in solutie acida,
eu formarn de acizi cm·hoxilici:
5 CH 3 -Clli-OH + 4 K.Mn0 + 6 H SO -+.2_ l{
4 2 4 2 SO4 -t 4 :MnSO4 +
4- & CH COOH + H H 0
3 2
+s c-
Mn+7 - ➔ l\fo+ 2 X 4

. C-1 .=-~ C+ 3 .- X 5
Se JJOt da numeroa8e asemenea e)\empJe atît din chimia anorganica,. cît §Î din chimia
organica, permaùgnnaLul de potasiu--fiind unul ~in cei mai utilizat,i agenti oxidanti.
Men\ionum ca sardnile eJectricc atribuite àLomilor de mangan ~i celorlalt~ atomi
care se oxic.leaza nu sint'·sarcini electrice reale, ci reprezinta numerele de oxidare
respectivel . _ . . -
4°. Avind in vedere ciî acizii considerati sint acizi tari, aclica total ionizat,i
fo solut.iile diJ.uate respective, concentra1fa ionilor de hidrogen va fi mai mare in
solu1.ia in care conccntratia normala a aciduJui e~t.e mai mare. Daca se considera
cite ;m lit ru <lin fiecare din celc doua so1utii, avjml in veder~ eu densi tatea ambelor
solupi_ este 1 g/cm 3, masa solutfüor considerate va fi:
;n = 1 g/cm3 • 1 000 em3 = 1000 g solut,ie.
Concentrat.ia procentualü fond 1 % înseamnu ca in fiecare· <lin cele doua solutii
vor e.xista~dte 10 g ùfn acidul réspecli\t. Avem deci 10 g HCl la litru de solufie
. ~j 10 g HBr la litru <le solut,ie.
Numarul de, moli de IlCJ este:
10
vnc1 = --
36,5
iar ceJ de llBr :- ·
· vnnr = -10
81
•

703
 Avlnd in_ vedere reactiile de ionizare, care sînt totale::
+ H 0 ~ H 0t + m- .
HCI 2 3

HBr + H 2O _.. H 3O+ + Br-

/ .

rezulta ca in fiecare solutie concentratia ionilor de hidroniu este. egala eu conc~n-

trati~ acidului r('spectiv _introdus in solutie. ·Déci în solutüt de li Cl vom avea
10 . . , 0 .
[H 3O+] ~ - mol/l, iar -in· cea de HBr = [H 30+]. = ~- mol/1.
. 36,5 . L 81
RezuHa CR în solutia de HCl concentratii ionilor hidroniti este mai_mare ·raportul
concentratiilor aceslor ioni in celé doua so!utii fiind: ·
St ·
(H 30+]nc1/[H 3Q+]HBr =-. ·
. 36,5 .
XV. 1°.1.1. Din studiul diferit.elor procese de elect.roliza s-a dêdus experimen·tal
ca la t.recerca unui curent elcctric continuu printr-un ~lectrolit, cant.itatea. de sub-
stanta m separata din ,aces ta est~ pro~or~ionala eu sarcina electricii (! tr~nsp~r~ata:
, . . ·,,"-, -m = l(Q. .

Fa.ctorul cle P.~op9rti.onalitat.e l( se n~e~te cchivale.nt electrocliimic- al substantei.

separa:t.e ~i reprezinta acea cantit.ate subst.anta care se separa la· trecerea prin
electrolit a unitatii cle sarcina: electrica, adieu. 1 C. ·-
Tot experimental ~e constata· ca penti:u separarea unui echivàlent-gram de orice
substanta este necesara aceeasi cantitate de· sarcina eJèctrica egalâ èu 96 487 C
: (1' Faraday) Sau eu O oarecare aproxima\ie, 96 "500 c: .. -
In c~zul încare ·substanta separata. este· o. substant,a simpla, ...
[( = Ea si Ea = A
F ' n

unde A este ma!-a atomica a elementului separat, iar n numarul de electroni impli-
cati la formarea unui atom din element.ul respectiv. ·oeci:
A
K=~.
nF.

lntroducind aceasta expresie a echivalentului electrochimic in expresia -~asei de

substant,ii separata ~i avînd in vedere ca sarcina transport.ata cst.e produsul dintre-,
· intensit.atea I a curentului (in amperi) ~i timpul t cît. trece acest curent, (in sec1,mde)
se obtine: . ' : ·..
. A
m. = -nF Jt..
Electroliza eu nnod sol~bil se aplica industrial la P,urificarea ~lectrolit.ica a unol'
metàle cum ar fi Cu, Ag, Au, Pb, Al etc. De exemphi, in cazul purificarii- cuprului,
reactiile ce au Joc la electrozi sînt:
' - la catod (format clin metalul re.spect.iv pur):
Cu2 + + 2 e- -. Cu_
- la anod (format din metnlul brut, impur):
Cu - 2e- _.. CuH
· Electrolitul folosiL este ~olutia unei sari solubile a metalului ce se purifica,
de obicei CuSO4 • ·

T04
 ln' cazul. puriffoarfr argintuluiJ
- ln catod: Ag+.+ e---io Ag
- la anod: Ag- e- -t- Ag+.
· · ElectrolituJ folosit ·este AgN03 în solutie apoasa .. De hs.e~oriea, aceastii eleo•
_troliza cti anod solubil se ~ai aplica la clepunerea unor straiuri ·nieta]ice (nfohelare,
argintare, cuprare etc.), fie in scopuri_ decorative, :Cie in scopul protec\.iei anticoro•
zive a unor obiecte. . ~ . ·. · .
1.2. Ecuatiile principalelor reactii chim~ce care_ stau la haza obtine1~ii acfdu~ui
SUlf.tlJ'.ÎC <lin pirita, .Sint: · ·. . · . '
a) arderea sau prajirea piritei, eu aer:
4 FeS2 + 11 Oa--+- 2 Fe20 3 +·8 S02
_ b) oxidarèâ ·catalit.ica a dioxiclului ·-de suif la trioxid, in ·p~ezeù ta ·p]atinei sau
a Y20:;. (proces_ de ec.hilibru): . - . · ·. : . . ·
., '

2 S02co, + 02 ~ 2 S0 <{/> 3

c) absorhtia trioxidului de· suif in apa (in practica in solut.ie de ncid sÙlfuric):
S03 + H20-.. H2S04 (AOI.),

In t rPapt.a a doua dé ionizare, ROidul sulfurio nu este complet·ionizat, ùeci se poate

scrie o constantü de echilihrn (expr!mata prin concontrat,ii molare): ·
ll~0 4 ,:- H20 ~ SOt .+ JJ3Q+
./

. --•
Facind aproximatia ca apa are o conccntra\ie practic constanta se poat.e scrie:
Ka =·K~[H20] ·tsof.](11::0~] ~-
[Hso;]
/Acidul sulfuric reactioneaza cu azotatul de plumb, deoarece sulfat.ul de plomb
care se formeazu este o substantu practic insolubilii (valoarea produsului ·de solu-
bilitatc 2 • 10-s mol2/1 2).
Ecua\ia reactiei CS te:
H 2 S04 + Ph(N0 )2 -+ PhSO~ + 2 H N0
3 3•

2°. a) Se alcatuie~te tabelul:

. ~ s_uubsbstt::.m.mttaa
Timp . -------
I COi
I
co n,o-J Total
t= 0 0,2 0;8 O· p 1
(init,ial)
1 = 1ech. 0;2 :__ X
.. 0,8 -:-7 _x :,; . :r 1.
tla cchilibru)
.. .

Reaotia are Joc fiirii variatia n-umarului de rnoli, iar volumµl fiiml 1_ 1, canti tatea
(cantita\ile) hi moli, trecute in tabel,- ·sînt. -chiar · co·ncentrafiile respectffè•; deci:
·.. . i. , .
K,. = [C01fITi~J adicâ: 1 = -·--~-- :,.:'!

.·" . [Cû:d [112] ' (o,~ ·- x),(0,8 - xJ

45 - Culegerc de proulemc penlru admlt~rea in învti\aminlul sÙpcrior

.• : •• t - -
 Rezolvlnd eeuatia se obtine: x = 0,1.6; deci la e~brm
[CO:J ~-0,04 molfl; [Hà] 0,64 . mol/1 =
[CO] =0,16 mol/1;' [H20] =0,16 mol/1.
b) Ecuaµa reactiei este:
Ca(~H)z + CO2-. CaCOa' + HJ).
Numarul de moli 9e Ca(OH)2 necesar este identic CU numarul de moli de CO2 aflat
in ·sis tem la echilibrù, adica 0;04 rnoli. · , · . . , .' ·
Concentra\ia niolarii a hidroxidului de calciu este jumatate din ·éoncent~atia
sa normalii, d~ci 0,005 moJi /1. Rezultli' cà: ,. .
1000 cm3 sol. Ca(OH)2 .... ·.....•............. 0,005 moli Ca{OH) 2
X cm3 sol. Ca{Ollb ... ·................... 9,04. moli Ca(OH)2
1 000
X = o,o~ x
0,005
= 8000 'cm3. = 81 sol. Ca(OHh de ·concentratie 0,01 N.
. '· · ,
3°•. Definitia re'actiei de nitrare - nitrareà compu~ilor aromatici. Condi~ii ..
-Exemple: , · · · . . ·
.. . N~ . N(½

a (6'-'.+HNO:J- ~H5-H02~~Ü
"f> ~ttzo -~o l8l.N02HN03
-~o AA
r~o·,. ...
N0 2NO2

. .Mccanis~ (reactie de substitut,ie eJectrofila) •

· - Formarea reactantului electrofiJ: ·
HN03 + 2 Ii2SO,-+ NOt + 2 11s0-. + li o+
' ' 3 •
706
 :-,.
. . .
Atacul reactantului elect1•ofil a~u1jra molec_ulei cQmpusului aromatiè · supûs ·nitrarii
eu furmàrea compusului: . _ · . _ · _ · -. ~ .· -
- - H
Ar-H +NOt-+Ar+/
'\.No2 '-
complcx
- Eliminarea ·protonului:
H
Ar+( ,-+ Ar-N02 + 1-1+
.
·,.
_ N02
\
g+ + I~~O, -. H2So,.· .

4°. C2H2 + ~ H2
a) 2 CH 4 -+
3 C2H2 ~ C6H6 ,
h) 78 kg C0 H6 •• ~ •••••••••••••••••••-• • 3. 22,4 m.3 C2 H8
. 1.3 kg . ~ ••..... ; • • • . . . . • . . . • . . X~
x 1 = 11,2 m3 C2 H2_
2-22,4 m3 CH 4 •••••••••••••.••••••••• 22,4 m 3 ½Ha
3
X2\• ••••••••••••••• •·• •••• 11,2- m

a
X = 22,4 m · CH.,;
. 3 3 )/
l} = . ~ •. 100 = 3 ,3 <} ·
22 '•
2 0
07 2
TT~ - •
c)_ CH ~-[_CH =CHJ ~ CH -CH?
2 2 2 3

. Jn ,
2 CH 3-CHO--+ CI-1 3-CH=CH_:.CHO + H 20
CII 3 ~CII=CH-CHO + 2 II2--+ CII 3 -CH 2-CH 2-CH 2OH
22,4 m3 C2 II 2 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 3 · 22,4 m3 H:s
11,i. m:1- C2 1-l 2 •••••••••••••••••••••• x 3
:c3 = 33,G m3 H 2 (ohtinut alaturi de C2-H 2)
· 67,2 ...,.... 22,4 = 44,8 m= Cl-1 11 (des_compuij in elcmente)
22A n1 3 CH.s •• -. . • . • • • • • • • • . . • . • . • . • • 2-22,4 m 3 lis•
_44,8 m3 •.••••••••••••••••••••••• x 4

x 4 = 8~,6 m3 lJ~.
Total _I-1 2 : 89,6 + 33,6 = 123,2 m 3
I-1 2~
70 kg aldebida c1·otonica ••••••.•.••••••• - 2-22,4 -m3 Ha
X5 •••••••••••••••• _ 123,2

~ 5 = 192,5: k~.

- d) C2 H2 + IICl ~ CH 2 =CII
1
Cl
C2H2. +,HCN ~H.Cl;_c,,.,c,t CH 2=CH
t

G.aH 2 + CN
CH 3COOH Zn(Cll~QO)~ CHa=CHOCOCH~.
 . . 0°. 5.1. Clorura,de. aluminiu se poate ob\ine din aluminiu metalic prin tra-
tare eu acid olorhidri9, deoarece aluminiul este situat inaintea hidrogenului in
seria ~ctivi~~t,ii metalelor a Jui~.Beketov-Volta §Î ca atare poate inlocui hidroge-
nul dm aciz1:
Al +. 3 HCI-+ AIC13 + 3/2 I-12-
Clorurn de aluminiu prin reactfa eu o baza t_are, .de exemplu c·u NaOH, tormeaza
hidroxidul · de aluminiu, care. este. o baza s_laba ~i este insolnbil in apa:
AICI; + 3 NaOH-+ AI(OH) + 3 NaCl. 3

Deci, substanta A e~te hidroxidul de aluminiu Al{OH) 3•

Acesta are un caraeter amfoter putind reactiona en un exces de NnOII for•
mînd combinaiia complexa, tetrahi~roxoaluminatul de s0diu:
. ,
.Al(OH)3 + NaOH-+ Na[Al(Ol{).1].
. lri acéasta react,ie hidroxid~l de aluminiu sP. comporta ca un nr.id rP1:wtio~înd
CU O baza tarè. Dar, in reac~iile CU acizii tari, se comporta ca O haza, formihd saru-
rile re.sp~tive de aluminiu. De exemplu eu acidul sulfuric poate form~ ~ulfatul
de· alummiu:

Aceste proprietii\i--demonstreaza- caracterul amfoter · al hidroxiJului de

aluminiu.
5.2. Acidul acetic poate fi ohtinut· din etena pe mai mult'e cai, dintre care
mentionam, spre exemplu, transformarea etenei in etanol p1·in adit,ia apei în pre•
zen ta acidului · sulfurie f}Î apoi oxidarea etanolului: · .
· . · . -!-HOH
CH 2 ;=CH 2 + H2S04 -+ CH 3-CHr-:-OSO
. 3 1I .-u,:so,
,
(sulfat acid de cliJ)
2(0) ·
-t . .1~ S0,➔ CH 3 -COOII+ ll20.·
CII 3 -CH 2.0H KMnSO..,
2

{et.anol) (acid acetic)

Pentru ohtinel'ea .àcidului propionic din etena,· trebuie introdus in moleculli un nou·
atom de carb~n, ceea ce· se poate face de excmplu prin ti·ansformarea ,~li.1nei in
derh·at halogenat ~i apoi acesLa, prin reactia eu KCN, in nitr·i-hd _respectiv, cat·e;
prin hid~oliza con duce la acidul prQpionic:
. +KCN n,o. -1-2
CH 2 =CH 2 + HCl--+ CIJ CH2CI-->
- -KCI
CH CH.,-CN
3 ..
~ Cl-1 CIL,COOII
-!\ll 3
3
3 -

fclorùra (propioniMl} {aciJ J>ropionic)

de etil) ·
Toluenul poate fi t.ransformat in arid ..fenilacetic. prin clorurarn fot.ochimiea ~i t;·ans-
formare in ülorurii de benzil, aceasta prin react,ia eu ,KCN, in n-itrilul cort~spunziitor
~i apoi _hi~roliza nitrilului: . . . . ·
c~ . tl½Cl CHi-CN .... CH2·COO~

(ÔJ •c~:~ 1 @.~~~ ©i ·~~~~ ©

c!ocu.a tenilatetooit_ri\ atid fenilacetirs • .
de b~zil
/
708.
 _., -- - ' •'

Constàl}fa de açiditate a unui acid slab HA, a c~rui ionizare în solu}ie apoasa · este
nu~af par~ialà, va avea. exprijsia: . · · ~- · . . ··
HA I-1 2O ~ H3 Q+ A- + . +
K = [HaO+] [A-J ~
-- a . [fIA]
Deci, aceasta va fi èu atît mai mare CU ~it acidul respectiv este -n1ai·. tare; adica
cedeaza mai u~or protoni mol_eçulelor de apii. U~urinta eu care. -acidul oedeaza
pro_toni, va depuide de. efectele electronicc ale substituien~ilor cxistenti ..fn molecula.
acidului. Suhstituen_tii ce au efect respingiitor ·de ·electroni vor de termina am plifi-
. carea der.isitiitii electronice p_e legatura 0- H a grupiirii carhoxil: .
- o·
CH 2 --+C( .
t '0--'H'
oc
~i implicit mÎC§Orarea posibilitàtli de cedare a hidrogenului sub forma de proton,
. adicà v·or determina mic§orarea const.nntei de aciclit.ate. Dimpotl'iva, substituient.ii
çe au efect at.ragùtor de electroni Yor cletermina sca<lerea densitatii electronièe -
f}C legatura 0-H <lin gruparea carhoxil ~i deci cre,terea caracterului -·acid, · a(~ica
a constantei de aciditate: ·
. 0
c~~c?
I_ '0-H
2
'
Avind in- vederc faptul ca un radical met.il manifesta efect c]ectronic imluctiv
41 5, adica respingator de electroni pe cînd radicalul fenil act.ioneazà în sens opus,
rezult.ii cü aci<lul propionio va fi un acid mai slah decit cel acetic, în timp ce acidul
fenilacetic va fi mai tare decit acidul acetic. ·
Deci ordiuea cerutu este:
CH 3CH2COOH <: C.H 3C(?0H < C6 H;-CH 2C00H.
XVI. l°. 1.1. Prin oxîdare s~ întelege procesul de· cedare de electroni ~i ca
urmare cre~tcrea starii de oxidare a unui atom· <lin specia chimicu. ·care s-a oxidat..
Agentul oxidant este o speciè chup.ica, ~olecula, atom sau ion, care accept.u oJec-
tronii cedaV do particula ce se oxideazü, ~i prin aceasta el însu§i se reduce, adicii
unul din atomii componenti l~i IDÎC§Oreaza stareà ·de o.xidare.. -
Prin proces redox (sau de oxido-reducere) se intelege un proces ce constii dintr-o .
react,ie de oxi<lare ~i una de reducere, reac~ii care a,u loc simultan. Substantn cure
se oxideaza este agent reducütor, jar eea care se reduce este agentul oxidant.
1.2. a) q FeS2 +
11 0 2 --. 2 Fe203 8 S02., . · : +
In aeeastii reactie se oxi<leaza disulfuru do fier. atomul de fier trecînd de la si m·ea
de oxi<lare +2 '1a +3 (in Fe2O3), iar atomii de: suif de la stareu de oxida1·e - 1 la
+4 (in S02)- .
Age11tul oxidant este ox.igenul molecular care se re<luce d~ la starea de oxidare
zc1·0 Jin 0 2) la -2 (in Fe 20 3 §Î S02) . . •
h) 2 KMn04 + 16 HCI--+ 2 KCl + 2 l\foC1 + 8. H 0 + 5 Cl ' 2 . 2 .. 1
+s~ .
l\ln<Jï + 8 JI+ ~~1~1 + + 4. l-1 0
2
X 2 2
__ ,-
')

'\ 2 c1- -- ➔ Cl 2 X 5 _
2 ~lnO, + rn u+ + 10 cJ--+1 MnH + 8 il2O + 5 Cl:?.
709 ,·
_ ln acea~ta reac\ie se oxideaia ion~l q- la Cla, clorùl trecfüd de starea de oxidare la
-1 la zero. Agentul oxidant este ionul permanganat, ·MnO;, in prezen~a proto-
nilor (mediu ncid) manganul reducîndu-se de la starea- de- oxidare 7 (in KMnO 4) +
la + 2 (in MnC1 2). ·
Coefieien\ii din ecua\.ia reactiei se ob\in din condit,ia ca numèirul electronilor ceda\i
de substant.a care se oxideaza sa fie egal eu cel ni clectronilor nccepta~i de sub-
stanta caro se reduce. Trebuie observat-insa cii exista un mîmdr de 6 ionî ci- care
nu se oxideaza, ei regasindu-se tn produ~ii de reac~ie sub fornia sitrurilor KCl ~i
.MnCl2• D_eoi ei t:rebuie adauga~i la cei 10 ioni ci- care rezulta din -con<litia men-
tionatii ~i deoi sint, necesare 16 molecule d~ HCI.. . ·
2°. Ceâ mai simpla cale de rezolvare este calculul numal'ului de cohivalenti-
gram de Ca(OH)2 existen\i in cei 30 cm3 de solu\ie ce se neutralizeaza ijÏ aplicarea
conditiei ca acest numiir de echivalenti-gram de hiclroxid trehuie sa fie egal eu
numarul de echivalent,i-gram de acid- azotic nccesar pentru neutralizare. Aceastii
conditie conduce la rela\ia: ·
na,cid ·•.Vac1d = n.baz!i • Vvazll
in care na.ctd ~i nbazn slnt respectiv concentra\iile normale ale. solu\iei de aèid ~i de
haza, iar Vncld ,i V baz:h volumele corespunziitoare..
Solu\ia de Ca(OH)2 avînd concentrapa molara 0,1 m va avea nôrmalitatea 0,2 n
dcoarece aceastà substanta poate accepta 2 protoni.
Rezulla ca:
0,3~Vacld =·0,2-30 cm3
~i
.
0 2 30
Vacid = • •
0,3
cm
= 20 3 so]_utie .HNO3 0,3 n. . 1 •

·
. 3°. 3.1. Cal-1 6 + AtCJ,
C1 2 ---> C6H5 -Cl
:-ltCI
Mecanism de reac\ie:
Cl 2 + AIC1 3 -. AIC1; + CI+·
·' /li
CsH6 + c1+ ~ CGHt' --+ CaH1,-Cl
'Cl -n+ .
. AlC14_ + H+ ~ AlCla + If Cl
·3.2. CH 3 -:--Cll=CH-GH 3 + [O] + H20-. CII 3 -CHOII-CHOII-CÜ3
· 2,3-butandiol ·
CH3 :-- CII3 CH 3
f 1 1
H-C-OH HO-C-11 H-C-011
1 ·1 · 1
HO-C:..-H H-C-OII H-C-Oll
1 1 , 1
.C.H3 1 · . Cll 3 Clis
perecho de enantiome1·i mezo(orma ·

3.3. CH 3 -CH=CH2 + HOH ·H,so.!CH 8

-CH-CH3~
. 1
(OL .
KaCr,O, + Il.SU,
on

.....
 3.4. CH 3 -CH....:.CH~COOH \ .

.1 1 .
CH 3 NH2
. valina
(acid o:-aminoizovalerianic)-

a) CH 3 --CH-CH-COOH + CH COC1_--;..,. CH -CII-CH-COOH

3 3
. 1 ·I . . . . -HCI, 1 !
CH:: NH 2 . C11 3 NHCOCH 3 .

.h) CII 3 -CII-Cl·I ......'.COOÜ + NaOII-+ CH 3 -CH-CH-COù-Na+ + If20.

l 1 1 1
CH 3 ~ 11 2 CII 3 NH2
c) CH 3 -CH-CH-COOII + HCI ➔ CI-1 3 -CII-CH-COOH
1 1 1 1 .
CH 3 NHa CH 3 NHi-CI-

a....!J. c.11.-cn
o a 3
+2 ci:ih:
-:! HCI
c T1.-cnc1.,
G a . .. -2
n,o➔
UCI
c611.,_c110
.,
~
A B
, OII OH
j . 2 HOH 4
~ ¼H0 -Cll-CN - - > C6 H5 -CII-COOH + NII 3•

1'-Iecanismul formarii cômpusului A (S.H.):

• • . bv· :
~ nutJcre: Cl 2 - ~ 2 Cl- -
- propagare: C6 H6 -CH 3 + Cl" + HCI -t C,H 5 -êH 2
C H -éll2 + Cl2
0 5 C H -CH -Cl + c1• -t 6 6 2

~ 6 ll 0 -CH2-CI + CJ- C,lI 6 --êIICJ + HCI -t

. C 11;,-êHCl + Cl2 C H;,-CHC1 + CI·

6 -t 6 2

întrerupere:
Cl" + CI· -t Cl 2
C,H 6 -CH; + Cl9 ~ C6 11 5 -CII 2Cl etc.

. _. 4°. a) ln molecula esterului R~COOC2 H6 se gasesc doi atomi de oxigen, .

dem:. , _ ·. .
.!..
1 al. gr.
. cle II .............. .,. . . . . . . . . . . .!.
'16
at. .....
2r. de 0

x1 2 at. gr.- de 0
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

x 1 = 8 at. gr. de H se gasesc într~un- mol de ester.

Oin ·cei 8 atorn,i ·de hidrogen/cinoi se gasesc in radicalul etil ti deci trei in radicalul
R, care nu poate fi d1Jctt -CHs. . - _.
Deci esterul are formula CH 3 COOC2 H5 {acetat de eti1).

711

,~ - .~. ~ -~-
 CH 3-Cl12-COOCH3 ; IICOOCllz_:CH 2 -Cl1 3 ; _

-/~H3·
. HCOOCII
"-en · 3

_88 ·g ester·.~ ..•....... GO ~ ncid acetic ...•.••••• ~. /i6 g etanol

61 ,l> g ·, ..... ~ ...... X 1 •••••••••••••••••••••• ~ • X2

Pcnll'U un. ranùanwnt de 70%:

100
'-? 100
':I ..... -
70
= ,GO °(., ac1'd ace Lie·
.
'
32,2 • - = Li6. etanol.
70
~

XYII. 1°. Subiectul se t.rateazu conform rrianuaJeJor ~cQlare, urmind urm:1-

toru1 plun orientutiv: • ·
Defini\ia sàrurilor. Rolul èatalitic al accstora. E·xempJe de react-it catalizate
de saruri. .
a) Reac\ia <l_e izomerizare a1cani-izoalcani.
h) Rcac\ii de 9xidare catalizate de saruri (oxidarèa parafinei; oxidarea xile-
niJor). -. . . . . . ,
c) Halogenarea alchenelor. §Ï arenelor in prezen\a de FeX 3 sati AIX 3• Rolul
éatalizatorilor ·in formarea reactantul~i electrofil.. . ·
d) Heactii de aditie (a~itia par\iolü- a hidrogenului Ja alchint\. aditia acidului
clorhidric Ja alchine, adi~ia lICN la aèetilena, aditi'a acidului acetic la acet.ilenii,
aditia apei Ja alchine, dimcrizareâ· acetilenei). .
I e) Alchilarea §~ acilarea arcnelor. llolul catalizatorului in forrnarea reactan-
. tului electrofil.
I) Reactia d~ transes.teriricare.
g) Polimerfaarea stcrèospecifi~ii.
-2°. Subicctul se tratea·zà in confornutate eu manualele ~colare, dupa urma-
toruJ plan orientutiv:
a) ·defini'~i'a compu~ildr halogenati nesaturati. Exemple;
. h) metode de ob~incl'e a deriva\ilor halogenati nesatura\i (clorurü dé vihil,
clorura de alil,. cJoroprcn, 1, 2-diclor- §Î, respectiv, 1, 2-<librometêna). l\lccams-
m·ui âdi\iei elecfrofile; .
c) proprietiit-ilc. compu~ilor halogenati nesatura~i. -
3°. Formulele _nlanil.-glicÎnei. valinci ~i, resrcctfr, serinei sint HNn.:1loarcle:
H2N-CU-C001I;
·1 · ... 1-1 2 ~-CII.-.COOH
1 ..
Cll(CI 13 )a CH 2OH
a lnni!-g lirinri. . VillÎti(l serinà

712
 !Formulele tetrapeptidelor izomere cerute in c'nun ~ ül prohlcmei siat: ·
f) Î-I 2N-CH-CON H -,-Cl l 2-.CON 11-CI 1-CO 0 II -Cl 1--COO H
. . 1. · . ï 1 ..
_ CH 3 CH(Cfl 3) 2 Cll20H
2) H 2 N-CH-CONH7"Cil 2 -CONH-CII--:-CONII-CII-COOH
! . 1 1
CH3 CH 20H Cll(CH 3 )2
3) ll 2 N-CII-CONH-CH-CONH-Cll 2 ~CON Jl,-Cl:J -COOH
1 1 1 ·
,
CII20H -CHa I
CII(CH 3)2
4) H 2 ~-CH-CONll-CIJ-èONH-Clf 2 -CO:\H-CH-COOH
,, . 1 1
CH(CH 3 )2 CH 3 CIJ20H
5) H 2 N_,,CH-COXH-CII-CONH-CII-CO~H-CIJ 2 ~COOH .
1 1 1
CII2OH Cll(CH 3)2 CH3
6) H 2 N-CH-CONH-Cll-CONH-CH-CONH-Cll 2 -COOH ·_
1' , 1 . 1
CII(Clf 3 ) 2 CII20H CH 3
.4°. a) Ecuat.iile reactiiJor:
. CH 4 + Cl 2 --)- CH 3Cl + IICI
. Cl-1 4 +·2 CI2--+- CH2Cl 2 + 2 IICl .
CH 4 +3 Cl2-. CHCl + 3 HCI 3

CH, + 4 Cl2 ~ CCI, + 4 HCI.

Ca1eu 1u J numarulm• de . mo 1·1 de met an . . ·· -168

supus .c1orururu: = 7,o... mo 1·1.
, 'Nfi
Tinind seama de rapoartele molare date se calculeaza numilru] de inbiï transformat
Jn Jlrodu~i olorurati fi de metan netransforma:~: ·
5 x + 3 x+. 2 x + 1,5 x + x. = 7,5
~ .

œ = 0,6 rnoli (CH 4 netransformat).

Cu= ~1 : • 100 = 40%; C, = G,9- • 100 = 92%;· ·tJ = ~". 100·= 43,4"%.
.· 1,.> . 7,5 · · . · Ct

Co1wersia utila, conversia totala ~il randamentul se pot calcula ~i 'din r•apoartele
moJru·e date:
11 5
Cu=~• 100 = 40%; C, = ' • 100 = 92%;. '1) = laO • 1.00 = 43,4%. '• _r
12,5 . 12,5 . 92, . . ,

h) Se calculeaza numarul ·de moJi de Cl 2 uLilizati in renctia de clorurare:

5 • 0,6 + 2 • 3 · 0,6 + 3 · 2 · 0,6 + 4 • 1,5 · 0,6 = 13,8 moli .Cla,
. voJumul de clor: 13,8 · 22,4 = 309,12 1 Çl2 utilizat.
 c) 2 CH 4 -+ CH as CH + 2 II~
.2 moli ·CH4 ...................... t • • • • 1 mol C2H 2
0,G moJi èH 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , : ••• X
X = 0,3 moli C2 1(2 (teor~tic).
Volumul practic de acetilena se calculeazâ astfel:

0~3-22,4 • G!I · = 4,032 1.

100 ,.

xvm. l O • Subiectul Sû traLeaziL confor,Ù prograrnei ~l mamialelor ~col are,

dupà urmàtorul plan orientativ: ·
a) nlchiJarea izobut.anului r.u izobutenii;
' b) alchilarea arenelor eu derivat-i halogenaii;
c) alchiJarcn arcnclor eu nlchenti;
cl) 'acifarea. arenelm· cu cloruri acide;
e) reactia clerivat,ilor halog~nati eu cianuri alcaline;
f) adit-ia acidn1ui cianhidric la acet.ilenii; ,
g) ad1~ia acidului ciauhidric la a1dehidc ~i cetone;
h) condensarea -aldolica ( cetolica);
i) ~ondensarea formaldehidei cu fC'nol {în mediu bazic ~i acid); ·
j) reactii de polimerizal'e ~i copolimcrizal'e. ·
2°. Suhif!ctul sP. poate trat.a dupa urmàtorul plan:
a) Adi\ia électrofilu: definH.ie, sc11ema genorala. Heteroliza rèactantului;_
definitie reactan t electrof iJ. · · .
· Atacui su.bst.ratului cle ciitre electrofil; formare sarbocationi versus car-
J>anioni. Reaciia carbocation~lui eu l'ragmentul nucleo.fil. .- .
h) Enumera.1·ea reactiilor AE: -adit,ie de HX, II 2 SO,,, H2O, HCN, R-COOH,
X2, XOH, NaHS03, polimerizarea auida.
RX, 0 3, a.di\ia conjugatâ la <.lieM.
c) .Aditia de ha!ogeni la alcherie ~i a:'lchine.
Heteroliza X 2• -
Atacul substrat.ului (alclienu simetricij).
Stabilizàrea carbocationului.
Atacul substrat-cilui · lo. nfohénn n<. sim~Lrica.
d) Adi~ia de liidrac..iizi la alchene §Î alchine.
lleteroliza IIX.
Atacul substratului la alchena simef.l-ÏC<'i.
AtacuJ substratùlui la Jllch'ena nP..simotrica.
Formula.tea generala a regulii lui l\larkovnikov.
e) Aditia de H2SO,:
- la aJchenâ simetrica;
- la afohena nesimetrica;
(So va pl'cci:r.a reactantul .electrofil.)
f) Aditia de HGCl: . .
- 1a nlchena simetrica;
- la alchenà nesimetrica;
(Se va preciza reactantul electrofil.)
g) Adiiia de. apa.
Aditia de apà la etena.
Aclitia. de apa 1a acetilena.
Adifia de apa la propina. _,
h) Adi~ia de acid acetic la· alchine.

,14 ,·
·-...:,

·- i) ·:Âilit,ia de HCN- Ja élch'ine; ·

j) Aditia de NaHSO8 la nlcbene. ·_
_k) Polimerizarea acida a alchenelor.
Structura akhener; 1

· TJ'ansforuJ protonului la a1chene- si formarea carbocationului. ·

A tacul unei noi mole-0ule de al chénii de catre carbocation.
·s0 • a) Stahilirea formuJei brute ~i m~JècuJare: .
C· ~5•71 - 7 14· .H: 1"•29 = 14,29-
-~.- ' ' i

C· ï,1'.t -1· H:~=2•

• 7,f4 - ' 7,14
' Formula bruta: CH 2•
Formula moleculàrii: (CH 2)n · 84; n = 6; ~ '!-IJi. 6

b) CH2=CII-CH2-CH2-CH2-CH3
., 1-hexcna . -
CH 3 -CH =CH-CH 2-CH2-CI-j3
2-hexcna
, .
-- c·H3 -CH:~CH =CH-CHa-CH3 ..
......
3-hexen-a ~

cis-2-hexena trans-2-hexena
, H'\. /CH2-CH3
C=C,
Cli'3 -·CH 2/ "H
cis-3-hexenà trans-3-hex~nii
CH8 . CH3 ,
· J [OJ 1
d) CH8 -C-CH'=CH2 ~ CI-1 3 -C-C00H+HC00H
1 1
CH 3 CH8
4°. a) Clf 2 =ÇH-CH 3 + Bra-+ CH2-CH....:CH 8
. . 1 1
Br Br
. 22,4 °103 ml propena . . . . . . . . . • 160 -103 mg Br2
· X.- ........ : .................. 8(}()_ mg
X= 112 ml pr·opena~
·· 560 ml amestec.:. ·· •....... _. ~ .. 112_m1 propena
100 ml ..................... : ... y~
Y = 20 % .pr~pend
100 - 20 =80% propan.

-:. 7_15...
. . ,
 .h) Ç3H8 +
5 0 2 ~ 3 CO 2 4 H2O +
G60 - 112 = 448 ml propan · .
22,4-103 ml propan ..... ~ •... 3 ~ 22,4-103 ml CO3
li48 m, ......................•....
Y ·
X = 3-448 = 1344 ml C0 2•
C3 H6 + 9/2· 02 --4 3 CO2 -t- 3 H2O
22.4-103 ml propenii. .. ~ . . . . . . . . . 3. 22,4 ml CO:!
1_12 ml .................' ....... JT
Y= 336 ml CO2•
- Total volum CO 2 = 1 344 +336 =.1 680 ml·
sau
560 ml x 3 =·1680 ml CO2•
Gantitatea de apii
22,4 · 103· ml C3 H8 . . . . . . . -. . . . . 4 · 18 g H2O
448 ml .......... ~ ........... X .
. X =-1,44 g 1-1 20
22,4 · 103 ml CaHG •.•••.•• ··• •• 3 • 18 g HsO
112 ml ............ ·.......... Y
Y _ 0,27 g.
- Totai 1,44 + 0.,27 = 1, 71 g H 20.-
XlX. l°. 1. Subiectul se trateaza -conform manualului de liceu pentru clasà.
a .X l-a. .
, 2._ Prin def ini\ie:
2 2
K p_- -P?-.o~
-J
!! n~rn
K n=--~ i
. PN:01 . n.~.o.
·unde
J(Pse exp~ima prin _presiunile pariia}e. ale celor doua ·~omponente, p No~ ~i,
_respect1v, p N,o, ; · · ·
Kx se exprima prin fractiile molare ale componentelor XNo, §i, respectiv,
XN20,; ' . . .
Kn se exprima prin numar~ de moli al c~mponentelor, nNo, ~' respectiv, -
llN10 1 •
Se pot U§Or stahili rela\iile dintre aceste constante. De exemplu, ~vînd in veder_e.
ca Xi = PilP, unde p este presiunea totala,. se~ohiine~ ·
X~o.•J>B
Kp = X
N,O,
P = Kx•P.
. Analog, avînd in vedere ca. X, = n/n unde 11, este numarul total de moli clin sistem,
se· oh~ine:

Deci:
KP I
=·. KX!·p· =-.
. ·Kn.
. n ~
p.

716

:,•> ·-
 Ptesùpunin~ ca reactia de- d~o-ci~re ~ N20 4 este o reactie sinipla expresia ·leg~~ ~e ,
, v~tez~ va fi: · : . ·
v. ~ /r[N 20,.J
in care v este ,riteza reactiei expriinatiiJn rilol/1.s;
- ordinul de reactie este 1 (egal eu molecularitatea);
- constanta de viteza k are ca dimensim:li inversul unui timp (s~1);
- [N20 4] reprezinta concentra\ia reactant.ului cxprimata in mol/1. '.
2°. 1. 3 Cu +8 H~03 ~ 3 Cu{_N03 )2 2 ·No +
4 ·HzO. +
ln aceasta rcaciie acidul azotio este oxidant," el oxidind in prim·li. etapa cuprul
la oxid de cupru, nzotul reduc~ndu-se la NO: ··
3-Cu + 2·HNOa ~ 3 CuO + 2 NO+ H 0.- 2

Ulterior oxidul de cupru se va dizolva in _excesul de· acid.azotic•:

3 CuO +6 HN03 --.: 3 Cu(N03 ) 2 + 3 H20.
Prin_ însumarea acestor. doua reac\ii se obtine ocuat,ia -reactiei globale de .dizol~
vare a cuprului în acid azotic. Este ùeci un proces redox: ·
l\lg(OH).l +2 HN03 ~ Mg(NÜ 3 ) 2 +2 H20.
_ În aceasta reactic acidul azotic se manifesta numai ca un acid, reactia fiind
o simpJâ reactie de neutfalizar~, intre un acid (HN0 3) §Î o baza (Mg(OI-1) 2). _.
- 2. In procedeul amo:niacul de ob\inere , a carbonatului de sodiu (sod~i cal-.
cinate) se folosesc ca materiiprime: CaC03 , NaCt, 1-1 20 ~i se mai folose~te- amoniac~
N H3, dar aces ta nu se consuma, ci se regeiiereaza ~i reutilizeaza. Principalele reaotii
3înt:
t°C
·· :çaC03 ~ _CaO +
_ C0 2•. ·
füiactia estP. rev-ersibila, dar prin îndepiirt,area C0 2 din sistem ea poate fi ,;
dC'plasata .complet spre clreapta. Dioxidul de carhon se barboteaz.ii în solutia de "/
amoniac: -

~i solutia de carbonat acid cie· amoniu se trateaza eu soluiie de NaCI (saramura):

NaCI +NH HC0
4 3 ~ NaHC03 + NH ÇI. 4

Echilibrul este deplasat spre dreapta deoarece NaHC0 3 este mai putin solubiUn,
apa. Precipitatul <le NaHC0 3 se calcinaaza: . · ' .·
t°C
2 NâHC03 ~ Na2C()3 + 1-1 0
2 +C02.
Dioxidul de carbon ohtinut în aceastii etapij_se reintroduce în procesul de fabricatie.
P(m\ru Fecuperarea amoniaoului, oxidul -de caloiu, ob}inut _la calcinaroa- calcarului,
se trateaza eu api.i:
CaO + H20 ~ Ca(0~I) 2•

Clorura de amoniu se tratéaza eu hidroxi~ul de calciu:

2 NH4Cl + CJ{OH)2 ~ CaCl + 2 2 NH3 +2 H 20
regener.tndu-se astfel solutia de amoniac. CaCl3 constituie un pro dus seoundàr al
procesului de f abrica\ie '1 sodei calcinate. ' ' · -

-_: '"llT.
· · - _ -La dizolvarea. ln apa a carbon~tului de sodiu are loc hidroliza acest~i sari,_. carz _
provine de la un ac1d slab(H 2CO:J ~1 o_baza tare (NaOH), astfel incît soluJ1a obtmuta
va avea un earacter bazic, avind p I-t > 7, ·
Reactia de hiâroliza are loo in trepte
Na2CO3 + ·H2O .=t NaOI-1 + NaHCO3
sau ionic:
cor+ H2O-~ 1-1co;·+ Ho-;
A doua _treapta a reactiei de hidroliza este:
HCO; + I-12O -~ H2CO + HO-,
3

dar in mod obi~nuit ea nu are loc (cù pondere importanta} în soh1~ii apoase de
Na2CO 3• _Ea se ponte produce la lncalzire sau prin adaugarea unui·reactant. cnre sa
consume ionii. HO- (de exemplu un acid. mai tare) deplasind astfel echilibrul de hi<lro-
liza spre dreapta. .
3°.1. a) Deoarece zincul are un potential de reducere mai negativ decît.
eupruJ, --~a a1:ea loc reaciia:
· Zn + CuSO.i -+ ZnSO + C~
4

sau
Zn:+ Cu2+-+ Zn2+ + Cu.
Fie x numarul de moli (atomi-gram} dè zinc trecut in solutie ~i deci de cu-pru depus.
Varia\ia masei placu\ei_ o reprezint~ diferenta dintre mas a zincu1ui dizolvat §Î cca
· a cupru~U:i depus:
65 x· - 63,5 X = 0,045
de unde x = 0,03 moli.
Deci masa cuprului depus pe pl~cu\a:
mcu· = 0,03 moli-6a,5 g/mol = 1,905 g Cu.
Cei 0,03 moli de Cu depus reprezinta 0,06 echivalenii-gram çle ioni Cu2+ ~i deci ln
solutie au mai ramas: _ .. · .
0,1 - 0,06 = 0,04 echivalenti-gram Cu2+.
Presupunind cü volumul .solu\iei Il.U s-a modificat, raminind tot 11, inseamna ca
normalitatea acestei solu\ii a devenit 0,04 N în CuSO,.
b )> Celula galvanicii sescrie conventional:
(-}Zn I ZnSd~ Il CuSO4 1 Cu ( +)..
Prin dizolvarea sa, zincul metalic constituie anodul celulèi §Ï se încarca neg1.üiv.
Reactia anodica este: --
Zn° - 2 e --t, Zn 2+.
Procesul catodic este re~ucerea ionilor de cupru:
Cu2+ + 2 e -+ Cu 0

oare _conduce Ja depunerea cuf)rului metalic pe pliicuta de zinc.

. 4°. Se ,,a <lefi.ni notiunea de acid dupa Bronstod,- precum ~i taria unui ncid,. -
conform manualului pentru clasa a IX-a~ Se va preciza cü tùria ncîzilor oxigenn~i ·
superiori cre,te in perioadii odata eu crel}terea oaracterului nometalic al atomului
central~ ,

718
 ; - Çum in peri~ada.: oaracterulnemetalfo cr~tte de là sUnga là dreapta, rezulta. ca tafia
acizilor--mml½îonaµ·-cre§fe---rrï-ôrclinea: · ..
H.4Sié;>4 ._< H3 ~_Q4 <;- H2S0
... 4 < HCl0.1- _.,

SiJiciul, avînd patm electroni pe ultimul strat (este situat in grupa a IV-a), \ra avAa.
-caracterul-nemeta1ic. cel mai ·slab. Caraoterul ne~etallc sè exprima cantitativ prin
afinit.atea.pentru electron, care reprezinta ènergia degajata in procesul de acceptare ·
.a unui electron de ciitre un atom l}i transformarea acestuia in ion. negat.iv. Deci sili-
ciul avind cea mai mica arinitate pentru electron va forma acidul cel mai ~Iab,
1l-iSi.04 fiind acid foart~ slab. · · - ·"
Fosforul, avirid 5 éloètroni pè ultimul ·strat va avea un caracter nem~talic· mai pro- .
nunt,at-, deci o·afinitate p~ntru electron ·mai inàre declt siliciul §Î va forma· ùn ·aoid ··
mai tare~ deéit · cel si1icic, _H3P04 fiin~ un a:cid de tarie medie. ,,1 ·
Sulful~ situat ln
grùp~ a VI-a principala are 6 electroni pe ultimul strat deci
caracter 1iemetalic ~i ·mai pronun\at declt fosforul, va. forma un aoid ~i mai ~~re declt
cel fosforic, H 2S04 fiind deja un aoid tare (cel pu\in în prima sa treapta de ionizare).
· ·Clorul avînd 7 electroni pe ultimul strat va avea cea mai mare afinitate pentru
· elr,ctron, el avtnd nevoie de un singur eleo.tron pentru a-~i co.mpleta octetulelectro-
- nfo, deci ~i cel mai pronun~at oaraoter ne~etalio ~i, ca urmàre, acidul. 'percloric
· HC104 va fi oel mai tare dintre acizii menµon0:p, el .fiintl de fapt cel mai tare dintre
acizii qxigenaµ anorganfoi. · .
~- 1°. 1. Se .va def-ini caracterul metalic ,i energia de ionizare, ,apoi sè va
ànaliza §Î explica variatia àcestor l?roprieta\i ln tabelul periodic conform manualu-
lui pentru clasa a IX-a. In-concluz1e, oaracterul metalic cre~te~ln ordinea: ·
Li < Na <K< Rb < Cs.
Energia de ionizare variaza in sens invers ·~ecit caracte.rul metalio adici cre~te ~R
ordinea: • - - · ·
Cs < Rb < K. <. Na < Li. - -
2. Sodiul se poate ob,tine industrial n uma.i prin electroliûi tn topitura, fie a
dorm•ii' de sodiu, fie a hicL·oxidului de socliu (vezi manualul pentrn clasa a XI-a).
ln cazul electrolizei topiturii de NaCl roactiite la electrozi sint: . .· .
· - la catod (-): Na++ 1 e1-t- Na
.::.. la anod C+): ci:- - 1 e -t- Cl (reactia prinôipala)
Cl+ Cl-+ Cl2 (reactia sécundara). .?
. gJOb a 1a: N1aCl (hq).
Reactm · etectrouza
. , 00 lNa(liq) + 1/?.Cl
., •2(u}: / -

In cazul electrolizci topiturii de hid:roxid de sodiu reac~iile la electrozi_ sint.:

- la catod (-): Na++ 1 e-+ Na
-- la anod ( +): 1-10- -1.e -+HO (reaciia pr_incipa.Ui) _,,....
HO +HO ➔ H 20 + 1/~0 2 (reac~ie sec1:1ndari).
Reac\ia glob~la:
· elcctrol!?,.\ ·
NaOHctiql ioc . ➔ Na(fiQJ + H20,a> + 1/202it1l··
-Èlectroliza, topiturii hidroxidului de -sodiu prezinta ~vantajul ca se realizead la. t .
temperat11ri mai joase decît in·cazul NaCl_..- · .. .,
3. ,2 NaOH + Clg-+- NaCl + No.OC! +H 0. 2

Rezµlta un amestec de clorur~ de sodiu §Î hipoclorit de sodiu:

\ NaO H + N H4Cl ~ Na~l + N~I 3 + -H2O•

719

. .·- l
!-.-~.- .-: ~
-,
1-.

. ·r '· . . -_• .. .._.:.

-
.
.. -··.,/.• .-...-.
tfüiroxidul de sodiu fiind o baza mai tare .decit amoniacu1, il scoate .pe acest.a din
sarurile lui. - ·
. Al 2(SO4 ) 3 +6 NaOH -+-2 Al(OH} 3• +3 Na2SO,..
ln prim~ ètapa, cind_ NàOfl nu este in exces, precipiti( hidroxidul de aluminiu
deoarece acesta este scos din sarea sa de catre hidroxidul de sodiu care este· o bn.za
mult mai tare decit Al(OH)a: In exces de NaOH, hidro~idul de aluminiu se redizolvii
m~nifestînd caracterul sàu amfotcr, âdica reac~ion~nd ca ·un acid: - ·
· ~l(OH) 3 + NaOH -. Na[Al(OI1) J. 4

Rezult.ii tetrahidroxoaluminatul de sodiu c~re ~s_te solubiHn ~pa. Îtl exces mai mare
de NaOffse pot forma-~i alt,i hidroxoaluminati, cum ar fi ·
Na2[Al(OII)5] s~u Naaf.Al(OH) 6]. ~
. 4. EJr.menLu) eu numarul atomir. Z = 9 este fJuorui ~i are configura\ia
clec tronica :
1s 2 2s 2 2p 5•
Fiind oel mai electronegativ element în ~eac}ia lui eu potasiul va avea Ioc. un transfm~
. de e1ectron de la potasiu (avin<l ..caracter metalic pl'onunt,at) la fluor eu_ pulern.ic
. caracter·nemetalic, rezultind ast!el ionii I_{+ ~i F-. Deci in èompusul format, KF,
· Jegàtura;.va fi ionica sau electrova1enta. , · · >
: Compusulva avea proprietaJ,ile generalè ale substantelo'r ionice (Yezi manualul pcn-
. tru olasa a IX-a). - ·
· . 2° .1. Ecuatia se echilibreaza 11rin metoda· redox:
· 6 KI+ K2Cr2 O7 +.7 H 2SO4 -+ 3_ l2 + 4 K2SO4 + Cr2(SO + 7 11 04)3 2
2 1- -· 2 e ~ 12 (proces de oxidare)
, 2 CJ:+6 + 6- e ~ 2 Cr+ 3 (proces de réducere)
· 6 1- + 2 .Cr+6 -+ 3 12 + 2 Cr+3 •
2.. In ac~asta rcaciie echivalentul-gram al dicromat.ulw de p0tasiu este ~ inoli
, deoa1·ece o moleoula de dicromat ·transfera 6 electroni.
; Se calcu]eaza numiirul de ecbhra]enti-gram (Eq) de K 2Cr2O 7 <lin solu\ia titilizatii:
1000 .ml soL ..................... 0,1 Eq
50 :~111- sol. ......... .- .. ; ........ ·x
œ = 5 · 10-3 _ Eq de K 2Cr2O7 = ~ · 10-a moli- K2Cr2O7•
:_ ~umarul de mo1i de KI ce 1·ea~tioneaia se obtine din ecuatfa reactiei:
6 moli . KI . ._. .._..• •.. • . . . • . . • . . . • 1 mol K 2Cr2O7

Y moli KI •••. ••. •. . . . . . . . . . . . 1. ·1.0--a moli K:?Cr 2~ 7 •.

Y = 5 --- 1()-:-3 moli de KI care a reactionat.

· Numnrul de moli de iod molecular format este evident jumiitate din numiirul cle
. moli de KI reacfionat, adica rczult.ii · ,
2,5 · 10--
1
mon 12 = 2,5 · 10- 3
moli · 254 g/mo1 = 0,635 · g 12•
Masa de l{ I i·eactionat este 5 · 10- _ moH · 166 g/mol = 6;83 g KI.
3

: Deci .m·asa l~l in cxc.cs·cst~ 1-0,&1 = 0,17 g· KI_ exces.

··.'120
 ·,:,,

. ., I
3. 'Masa de acid sulfuric consumata.în reactic s~ .ob\.inc \Ôt di~1 ·ecuatia reac- '
. \ÎêÎ:
1 mol 1( 2Cr2O7 ................... 7 mo1i ll2S04
. f. 10- 3 n~-oli l\ 2Cr2O7 ••• .' ••• ~--•••••• Z moli l( 2 SO,1
6 .

z= 35
6
• 10- 3
moli II 2SO4
·. · .
=
·
3
6
~ • fo-a
.
moJi. HS g/mol == 0,572 g H2SO4 consumat
. ·. · . . _. ;

Il. Iodu] format î;1 rr.nc~ia d1! oxidnr·c a iodurii de potasiu nslc 2:f> · moii Iz. 10-3
~i este încàlzit tleci toL eu 2,f> · 10-a moJi do J1~ pinël la slnbilirea echilihf'lllui:
12 ,o + II2:n, ·~ 2 11 l(a.
Fie x mirnarul dé moJi de 12 (sau ,le H 2 ) care rt~aetimieazu ~i ·deèi se_ fornwazii, 1a _
cchilihru 2x moli de H I. · ·
Avmn ur~Ïnàtorul tabel:

·-.~1
Tamp
'
12
1 IT::i
1
III
1 'J'c;lal

l = 0 2,5. 10- 3 !!,5 ·.Hî3 0 5. 10-3

I= 1edt ·,2,;i • ·J()- 3 - X ::!,5' 10-3 - X 2;c 5. 10-3

-· :

E.xpresia _consla~tui de echiiihru e~vrimatii prin concentr·a\ii molare Ya fi:

J( -· rHIJ2
C - [H:i] '[l2)

Daca volunrnl ~isl<'mului este V, tffem:

4.x2
Jl!! t,:,;2
64. = ----'---
(2,:i · ·I 0- x)
- - -----
3 -
(2,;i · Hr - x)~ 2
.,

V2
sau:
2:l:
-!l,5-• 10-
- 3 -
--
X
=± 82 de unde rezulla:
/ .
X = 2. 10-a.
Cealallil solÙ!ie a ecua.tiei nu are sens fizic.
Deci se formeaza la echilihru.:
2 x = 4 · 10-3 moli Ill = 4 · 10-3 moli · 128 g/mo] = 0,512 g HI.
. .
3°. Suhiectul va ti tratat conform manualului c,le_ liceu pèntru c]asa a X-a
avin<lu-se in vedere tlrmatoarele prohleme: Definitia monomerilor vinilici. JJrinci-
p.alii monomeri vinilici. Ohtinerea l9r prin reaofihle aditie la acetilena, reactii de
· cracare ~i react,ii de ·dehidl'Ogenarè. · . . · :
Mecanismul ge!)ei·a.! al polimerizi4•ij. v_inili~e se v~ t_rata_confor.m m~~ualel~r p~ntru:·
clas~le aX.;a ~ ,a XII-a, puni_ ndu-se în evident.)i mecarusmul de ad1t1e 1·ad1calicà al
1101imerizarii, lie pe m1 exemplu general, fie pe un eaz concret. ·
4°. 1. Glice~ida poate fi mpnai.o distearoo]~i~ü ~au o di_olcostcarina"~.li;i primul ·
- caz, masa mo]ecularà va fi 888_ g/mol~ iar î11 ceJ· de ê;\l ~oilcn 886 g/m~.

-721

.!
·_--...
Un mol ·de distearooleiniî- va aditiona 1 mol ·de 12•. Cifra de i()d fiind rium[rul de
grame de iod ce se aditioneaza la 100 g glic~rida rezulta ca, in primul caz; s-ar
-ob1,ine o cifra de iod· (C.l.):· · - .
888. g glicerida 254 g 12
100 g glicerida C.I.= ·28,60 ·g Iz.,
Deci glicerida .. nu este distearoole.ina.
In al doilea caz, un mol de dioleostearina va aditiona doi moli de J., si va avea o
cif ru (ie iod: · · · ' .. •
886 g gliccrida ... .. . • • . • • . • • . • . • . . 2 X 254 g 12
100 g gliceridli . • . . . . . . . . . . . . . . . . . C. I. = 57,33 g 12
-ceea ce corespunde enun~ului, deci glicerida consi<leratâ este o . dioleostearina.
Formula de structura a glieeridei cu molecu_]a simetrica Ya fi: .
0
Il
- CH:!-O-G-(CH2)7 -CII = CH-(CH:?)7 -CH3
,
1 ?i
CHO-C--(CH2) 16 -CH3

1 ~
Cl·I 2 -0-C-(CH2h~CH = êîI-(CII2h-CH 3
2.- Süpunul ob\.inut va fi format din oleat de sodiu §Î di:rÎ _stearat de sodin în
l'a port *molar 2 :1
886 kg glicerida ... ~ •.••••.••• ; • • • (2 • 304 +
306) kg süpun
1772 kg· glfoerida ................ x kg sapun
x = 1 772 9
· a_
8~6
= 1828 kg sapun anhid~u.
. .
Daca sapunul mai · con\ine 10% · apa înseamna di el con~in~ 90% supun anhitlru.
!Jcci: · · ·
100 kg sapun umed . .. . . . . . . . . . . . . 90 kg sapun _ anhid.ru
x kg s~pun umed .............. 1828 .. kg sapµn .anhidru
x =. 20:Ji,11 kg sapun CU 10% apu. . .
3. 1 kmol glicerida = 886 kg .. ~ ...... ·. 2 kmoli H 2 · = 44,8 · m 3
443 kg ........ · Y m 3 H2
Y = 22,4 m 3 H2 (in condi\ii normale). · -
ln conditiilc problemei :,
P11 V0 PV .. d tincJe v· = .P V T = 22,4 · 1 · 300 . ail
-;ç;- =7; = 2 16
0 0
1
,e 1'1'
0
10·213 t':l m -2
XXI. 1°. 1. Subiectul se va tr.a.ta conform manualului. de. liceu pentru clnsa
a IX'-a.. Se va discuta.varia~ia !n tabelul periodic a ràzelor ionice §Ï afinitatii pent.ru
(~lcctroni. ln concluzie, .se va preciza. pentru grupa halogenilor: razele,.ionice crcsc
in ordinea: F'-· < c1-·<·Br-: <..I-:-; afinitatea pentru electroni cre§te-.. în ordinca:
I <Br< CI < F: Se vor preciza. apoi faotoriicare influen\eazii- entropia suhstan".'
\olor, conform manualuluÏ.pentru clasa a XI-a §Î, in ooncluzie, .ordinea ln. care ·ore~to
entropia halogenilor in stare gazoasa va fi: F 1 < Cla < Br2 < lz.

722
· ..
- =· ~1

· ·. -_ 2~ -Mefuda industriala de obtinere-a_clorufoï este electroliza soluiiei apoase de

-NaCl (vezi manualul pentru dasa a XI-a). Reaeiiile care au Joè la clecLrozi vor fi:
. --
+1 e -+ H + H O
~ -

la catod (-): · 1-I:P + 2 reactie -princi paJa ·

H + li -+ H1; react,ie secundarii;
Ja anod (+): c1- - 1e .-+ Cl·; 1·cactio principala
··
' Cl'+ Cl -+ ·CJ~;
reactie--secundc.wa.
In solutie ramîn ionii de Na+ ~i HO~ care formeaza hidroxidul de sodiu.
Reaci~a globala a procesului d~ electrolizii este: · . ·
elcctl'01iia
2 NaCI·+2 H20 _ _....,.,. Cl2 +H 2 +2 NaOH.
Prin accla~i proces se oh~ine deci iudustrfal ~i hidroxidul de sodiu (de exemplu, la . ,-
combinatele chimice de la Rîmnicu Vilcea, .Giur.giu ~i Borze§ti). _ -
ln laborator clorul se ob~inè <leohicei prin oxidarea aci<lului clorhidr:c. De exemplu: .
+ Mn02 -+ linCI2 + 2 1-120 + Cl2
4 HCI
sau: \
16 HCI + 2 KMn04 --+ 2 KCI + 2 MnCJ 2 + 8 H20 + 5 Cl:~
3. Expre~iile cerute · sint:
lT2{ol. + I~ro) ~ 2 HI 10> .....
- [H1J2 • K ..;__ . JJ?1r
]Cc = [Hz] · [I2l ' P -
- --------
I'n2 · J>1, - -

unde Kc se exprima prin con-centrat:iile molare ale cclor trei cQmponente, for l{v _
J>rin presiunile partiale respective. fleactia avînd Ioc fara variat-ia numarului ,de-
moli, adica /ln = 0, rezulti'i _ca ce1e dou,a constante- s1nt cgale într-e eJc 9i amhele
adimensionale, deci K c = K 11 • In caz ·generàl, K P = K c( R T)~n, . presupunînd -o-
comportare !deala a tuturor _componentelor sistemului gazos.
+
4. CJ 2 2 NaOH -+ Na_Cl NaOCI. +
H2O; +
Rezultà deci-ün amestec de clorura de so~iu fi hipoclol'ît de socÜu:
.!2 C12 +Fe-+ FeCJ3•
: ' ,
Se va forma clorura de Fe(III), deoarcco,. clorul are un puternic c:fracter oxidant· .
~i deoi va oxida fierul pina la treapta superiom·a de o.xidare. · . · ~- ·..
_CJ 2 +
H2O -~ HCl + HOCI
sau

CN\ mai mare parte a cloruhµ se va dizolva in- upa, <lar o o.numita cantitate va reac-
tion a eu· apa formînd un_ amestec de acid _clorhidi·ic ~i acid hipocl~JrQs.
CJ 2 + -2 Kl31' ~ 2 KCJ + Br2• . .r
Cloru], _ avînd un caracter ne:rneta1ic mai p1·onuntat decit bromul,' va oxida. ÎO!lÎÏ
Br-· ln- brom ·molecular, ~dica va pune in libertate hromul din s:lrurile aéeE.tuin (tfüi:
hromuri). · ·
·2°. 1. Conform enuniuiui, _d91omita va fi un ame~tec de CaC03, MgC03 §Ï
impuritati.
Reactiilc de descompun~re tcrmicii __ sint·:
1°c
CaCOscs) · ·-+ Ca Oc~> + C02w)
t°C
MgCOscs> -+ - MgO<s> + C02w>·
,723-·
 Deci rciidµul 'ramas este formàt din CaO, MgO ~i impurituii, deoarene clrscompune--
rea carbonatilor este totala (·q =-10Q%), iar impuritaiile nù se volatilizeaia.· · ·
La tratarea do]omitei eu HCI au loc· reac\iile: - , ·
CaCOs(s) +2
HCI--+ CaCl2{ROI) + C02io> + H 20cuq)
_ l\-IgCOacs> +2
HCl--+ MgCl2(sol) + C02:o> + H20(liql•
DPei reziduul care rumine n reprezihta- numai im_purita~ile (care nu renct,ioneaza c~
l JCJ). Difrrenta dintre masele reziduurilor ramase in cele doua cazuri este deci masa
CC·lor doi oxizi Cao ~-i .MgO.·
Fie x numarul de moli de CaCO3 din proba;
·. y numiirul de moli de MgCO3 din _proba.
Evident ca "I'czulta x moli Cao si y moli MgO la calcinare.
Se ob\ine dec1 sistomul: _• . ·
100x+8411 = 1,84 {masa probbi·calcinate minus 0,16 g impurita\i);
{ 5G x +
40 ?/ = 0,96 (masa reziduului de la calcinare nùnus 0, 1G _g impuritati).
Rezokincl sistemul se obiine:
x = 0,01 moli CaCO3 = 1 g CaC03
y _;·0,01 moli 1HgCO3 = 0,84 l\.JgCO3 •
Deci proba supusa de~_compünerii èon\ine: . .
1 g CnCO:;; 0,84 g_~1gCO3 ~i 0,16 g impurHaii
adidl: 50~/4 CaCOs; 42%1vlgC03_9i 8% impurita\i .i~ ..pro~ente de mnsiL .
- 2. Volumul de CO 2 rezultat la des.compunerea termicii va fi evident egal eu
c_('l rozultat' ln tratarea cµ HCI (n~gliji.'~1du-:ae solubilitatea .CO 2 . in apa) §Î va fi
0,02· moli • 22,4 I/mol = 0,448 l - 448 cm8 (c.n.)
3. ln urma reac\iei eu
HC~ v:or rezulta. 0,01 moli de CaCl 2 ~i tot 0,01 moli
. MgCJ 2 deci: ··
0,01 moli• 111 g/mol =· 1' ,H g CaCI2
0,01- moli ·. 95 g/mol = 0,95 g MgCl 2 •
4. Solutia de H Cl utilizat.a oont,ine:.
0,1 l · 2 mol/l = 0,2 moli HCI
(pentru HCI concentrati.a nèH'mala · este egala eu cea molara caci
1 Equc1 = l mol HCI).
ln react,ie se .consµmii 0,04 moli HCI (cite 0,02 moli eu fiecare component), deci mai
r,1min 0,16 rnoli HGI neconsumat, în:0,1 l solu\ie. Concentratia molara (*î cea not-
mala) a HCl in aceasta .soh1~ie va fi.1,6···mol/l, adicü-1,6 N. .
3°. Reactüle compu§ilor organicicu acidul azotic, studiate conform pr~gramei
de liceu, pot fi prezentate dupa urll).at(?r\ll plan: · -
a) react;iile. acidului azotic -eu hidrocar.burile (alcani ~i arene);
h) reactia gticerinei ·c.u âcidu1. azotic; ·
c) reac\iile _fenolului, clorbenzenului l}Î nitrob·enzenului eu acidul azotic-(orien-
tarea substitupei); . ·
d) react,iile ceh;ilozei eu acidul azotfo;:
- e )_ reactia ·xantOPJ'O_tèiçli _pentru_ identificarea proteinelor.
Meoanismul rea.él\ei 'd(} nitr'are a naftalinei: . .
- formarea-. reac'tàn~ul~i _. electrofil: ·
HO~Oe +2 H2S04 ~ NOt +2 HSU, + H3ü+.
'724
 . ~ atafol reactantuiui electrofil, for~area o·omplexului a fjl expulzarea f)f_O- -
tonului · · .• . · · ·
N02
. . I·
. _ N02 ~,/~
C10Hs + No: ~ C10Ht(H
~ v,~
__.. 1 11· 1
-H+
4°. 1) Formula generalii a unui copolimer butadien-- «·-metilstirenic èst.p,:

[tCH,-éH=citsCH~t, tcH.-l\]
.. . -~~ n
Se calculeazii procentul de carbon pe ba,za acestei formule
n(G4 x + 1.18 y) •.•.•.••• ·. . • . . • • • • • • n( 4 ._12 •X + 9 .12. y)
iOO .· .... ·....•. :.•.••... ~ •. oo·.
90(54 X + 118 y) = 100(48 X+ 108. y). I

Se notoaza .!.
y·
= a.· .
4860 a + 10 620 = 4800 a + 10 800
a = 3; (raportul molar ...:_ 3/:1).
2) M = (54-3 +
118)-100 = 28000. .
3) 280 kg copolimer ... ~ .... ·...... ,• •.••. ~ ... 1 kmol cumcn
560 ....-.........•...... ; . . . .; ...... ~ . . . z
z =..2 kmoli . 2 · 120 = 240·kg cumen (randament 100%)
100
240 ·
75
= 320 kg cumen (randa~e~t 75 %).

XXII. 1°. 1. Se va. defini caracterul metalic ~i caracter·uI nemctalic, conform

manualului pentru cl~a a IX-1;\. _
Elemente èu caract.er metalic sint: Na, Mg fJÎ Al. . , ·
Caradv nemetalic au: Si, P, S ~i Cl, dar Si este considerat fJÎ ca un semiinetàJ avînd
proprietit,i semiconductoare. . - ·
Hidrôxiûi elementelor eu caracte~ metalic sînt-:
Na.OH - hidroxid de sodiu;
. Mg(Ol-0 2 - hidro.xid de magneziu;
Al(OH) 3 - hidroxi!l de alu:miniu.
Acizii
1
superiôr i ai elementelor ou caracter .
nemethlic si.nt:
H 4_SiO 4 - acid ortosllicic;
... H 3P0 4 ~ acid ortofosforic;
H2SO4 ...;_, o.çid sulfuric;
_'J--;-. . .

· HCI04 - acid pcrcloric.

2. Taria hidroxizilor e)ementelor. CU caracter metalic variaza in. acelasi sens
eu caracterul metalic, adica scade· in perioada de la stînga la dreapta. Caracterul
metalio cel mai slab îl are aluminiul deci hidroxidul de aluminiu este cel ·mai slab,
el avind ti caracter amfoter, adica reàctioneaza. ou.bazele t4ri ca un. acid: ·
Al(OH}a. + NaOH -+ Na[Al(OH'4] . ·
· tetrahidroxoaluminat ,,
de sodiu

725
 . .. ·i (

Urmeaia hidroxidu1 de magneziu care este de. tarië me4ie §i apoi cef dé sodiu oare
.este ccl mai tare. Deci ordinea.ceruta este: . ·
Al{OU)a < Mg(OII) 2 < NaOII.
Analog, ta.ria aci:dfo~ oxi~cna\i suporfori oi •+~mentelor eu caract.Pr nem~talic cre~te
odata eu cre~terna caT'ademlui nenrntalic, adica de la stinga la drt?apta in sistemul
p 0 riodic al elemfml,t•lor.
_H.1SiO4 este un ncid fo:1rte slab, II 3PO.1 este un a.ciel d_e tarie mediP., H2SO4 este un
add tare, iar m:104este ce) mai tal'e dintrc acizii nientionati. Deci orcli.nea cerutâ
este: ·
I-I 4 SiO 4 < IJ3PO~1 <. 11 2 SO 4 < HCIO4 •
3. Ilidroxidul de sodiu se obtine iudustrial Jll'Ïn elP.ctroliza solutiei apoase de
clorurii de sodiu. ·
Heactiile (simplificate) care _au Ioc la electrozi"· stnt:
- la catod ( - ) : Ili)+ + 1 e ➔ H + }J 20 (reuciia principala)
H -+ H --+ H 2 , (reao1.fo secundara);
- fa anod ( +): CI- - 1 e--> Cl· (reac\ie principnla)
Cl +
Cl --+ CJ 2 (reac\Je secundarii).
In solut.ie 1·iimio ionii Na+ t-i HO- deci se acumuleazà hidroxiù de sodiu.
H~actia. globalà se poate scz·ie: , .
~lrctrollzli
H2 + CJ 2 2 Na.OH. +
4. Acidul percloric ~iind total ionizat conform ecua~iei:
· HC104 + H20 : U3Q+ + CIO;
rezult.a eu innii H 30+ vor avea ~ceea.~i concentrat,ic. molara: ca. ~i HCI04 in
so?utia datii. ~\lasa molarii a HC1O4 est~ 1.00,5 g/mol, deci in cei 100 ml soiuiie se
- ~ 01
;-: . . 1,005 .µ°
g,tS€SC - - - - - - - U,, mo ].
Hi<J.5 ·g/nwl ·
La_ 1000 ml solu}ie axista 0,1 mol HC104 deci
[l1 3Q+J = 0,1 mol/1.
pH = ~Jg[II 30+] = -lg 10-1 = 1.
Solutia 1·espect.iva de acid pt1rcloric are deci p II . 1.
2°. t PaiAt;CJ) =[Ag+]· [CI-J.
·2. Solubilitatea clorurii de argint in ·mol/l va fi:
s = V Pa= v10-10 = 1~ mol/1.
3. Avtnd in vedm·e faptul ca clornra de arb•int care t-rece ln sôluµe este complet
ionizatâ avind 1oc cchilibrul eterogen: .· ·
. AgCI(s) ~ CI-(aq) + Ag+(aq)
r1zu1ta ca celc doua .concentratii, [CI-] ~i [Ag+], in _solu}ie vor fi egale fiecare ou
tnlubilitalea clorl!rii ùe argint, dacd se-exprima in mol/1. ·
A~a dar:
[Ag+] = 10-s rnol/l = 108 g/mol · rn-s mol/1 = 1,08 • 10-3· g/J
[Ci"":"] == 10-0 mol/1- = 35,5 g/mol • 10-s mol/1 = 3,55 • 10.;~ g/l.
4. Numfh'ul de moli de CaCI 2 adaugat va fi: ·
2,7?5 • 10-
3
------
1H
= ~,5 · 10-4 moli in-500 ml solutie, deci 5 •10-:~ mol/J.

726
 ':
...:·, .·

Clorura de caloiu fiind total, .ionizata ln so1~1,ie:

CaCJ2 - t CaH . 2 + ci- '--
.
·rezulta ca ionii c1- introdu~i cu·CnCl 2 v9r avea Q concentra\.ie d11hla, adicfi 10-~ mol/l.
Dacâ notain eu x so1ubilitatea .AgCl in prezenta cJorurii de calciu, atunciionii din
solu~iè vor avea con cent.ra~iiJe: · ·
[Ag+]= x mol/l
[Ci-] = (x + _10-3) mo1/l.
Produsul acestor concentra~ii 1n solutie nu
pQate. depii~i prodwml de solubilitate.
Rczulta:
X( X 10-3 ) = 10-to. +
va fi eu
Tinînd cont de faptul cii sol_ubiliiatea clorurii de argint. in prèzenta CaCl 2
siguran~a i:nru. _mica decît _in a~~ pura (ir_1fJuonta io~rnlui C?lllU~l) rezulta ca
x < 10-:; §I <lem :i: ~ 10-3 ; ~• neglJJ1~1d pe x du1 paranteza rezultu.
x - ,,
-10-1 :molli·
· A~ad~ prjn ~claugarea clorurii de calciu soluhifüatea. clorurii dç argint _se re<luce
la 10-1 -niol/1 (fl\!a de 10, mol/I, in apü puru). . . . . .
5. [Ag+] = 1(,1 inol/1-· 103 g/mol = 1,08 · 10-s g/l . \

[CI-]·= 10-3 mol/1 • 35,5 g/mol -= 3,55. -10:-2. g/1.

3°. PJanul. de tratare a subioctului es't.e unniHorul:
A. PrOJlrietatile chimice ale.- nfoooljlor. DHfinitin alcoolilor. ·
Reactia alçoofüo~. eu meta1e alcaline. Elimiirn.rea apei intra- ~i intt~rmolocular. Esteri-
.. ficaroa alcoolilor eu acizi minera1i si eu aci1.icarboxilici. Oxidarca alcoolilor. lleact.iile
ulcoolilor cti hidracizii ~i eu penta~loruf'a de fosfor. Esterificàrea alcoolilor eu clo~uri.
acide fJÎ eu anhiclride acide.· ·
B. Proprieta~ile chimice ale fenolÙJui. · ..
Formula ~i-structurile limita afo fonolului. Aciditi\teo. fcmolului (react,ia cù hidroxidul ·
de sodîu). Eterificarea §i esterificarea fenolului. AJchilarea eu oxid de etena.
Substit.utia electrofila aromatica în pozitiile- orto ~i para (halogenarca, nitrare, sul-
ronare). . ·
Condensarea fenolului eu formnldcliida (in mediu acid ~i in mediu bazic). Cuplarea
fenolului ·_eu sdruri de diazoùiu. Hidrogenarea fcnoluluL - - .
4°. 1) CnH211-2 +
/Ag(~l-1 3 )2/0II--+ Cnlh1-,Ag 2 NH 3 -1- ll20 +
-14 ri-:.2 g ... ; · ................. 14 n-3 + 108 g.
10,8 g ...... ~ ...............•. 32,2 g. '
n ·= 4; A: CII 3 -:CIIa-C:a.CH_ .
2) CH 3 -C-C-CH 3 ; . CH 2 =CH-CH-CH2
3) a)·
llg.~·o•
.--+

h)
CI
· , -. . . . ·. ' .. · IICI 1
CI-I 3 -CH21-C==CH + HCI ➔ CH -CH2-C::::.CHa --+
3 CH 2 -C_IJ 2 -C~C_H3
·1 . 1
Cl Cl·•

72'7

1 '·
• ~ + ..._ - ~- • ' •
L
 d)
Br· Hr ·
1 1 . i
Cil 3 -Cll 2 -C-CII
. 1 1
Br Br
4) Aditia clorului la 1-butena decurge ca o adi~ic elecl,rofila:
' '
8-1- 8-
Cl-Cl-+ Cl ........ CJ _:p! Cl+ +c1-
. . . + . +ci- . . - .
C2 lL-C;.sCH
0
+ CI+ -➔ C2H:.-C.=CHC1 ~ - CH ~Clf -CCl=CHCI.
'h'nL r.iJHtl
3 2

XXIII .. 1°. 1. Se va discuta variatia caractcrnlui 1,emetalic in sistemul pBrio-

d ,, al elementelor, conform manunlului de liceu pcntm clasa a IX-a, ~j în concluzie
orùinerr ceruta va fi: C. < N < 0 < F. · . ·
2. Se va defini fcnomenul de alotropie (manualul pentru clasa a IX-a). ·ointre
elemnntcJe mentionate prezintii alotropie èarbonul R,i oxigenul. In cazul carbonuJui
cele doua forme alotropi~, diamantul §Î grafitul,. se deosebesc prin tipul de reieJc
cristaline pe care Je formeazü. Diamantul, in cas·e atomii de cadJon sint hibriclizati
.i;p 3 , formeaza o re1,ea atomicii eu lP,gàturi covalente 1ntre atomi, iar' g1·afitul;fa care
af.nmii de carl>on sint hib1·idizati sp 2, formeaza o rctea atomicü st.rat,ifioata, in care
alomii de carbon din acela~i stra.t al ret,elei sint logati·covalent., dar distantele dintre
strat.urile ret~lei sint mult mai mari -~i deci si Jegàturile dintre accste straturi slnt
mult mai slabe> ceea ce confera grafitului o duritate m,ult mai mica <lecît ~ea 1,t dia-
mantului (1 in se.ara Mohs, fa\.a ·ùe 10·a d_iamantului). .ln cazulox•igenului.ceJe douli
forme alotropice, oxigenul obi~nuit .§i ozonuJ, se <leosebesc int.re e.le P,rin numürul
d:::i atomi din molecula, oxigenul obi~uit avînd molècula diatomica (02), iar ozonul
trin lomica, (03 ). Aceasta conferli oz~:mulu~ o reactivitate mai mare clecit a _oxigenului
obisnuit. · · ·
• 3. Legea lui lles.s del'ivà <lin 1woprietatile P.nergiei intern~. ~i ent~lpiei eare sînt
functii de stare ~ deci valorile lor nu depind Üecit de slarea sistemului, iai· varia\iilc
l(!t' dcpind de starea in_ii~ala §Ï cea finala a sistemuluî ~i sînt independente de c.alca
pe care se realizeaza trecerea sistemului ~in starea iI_1itiaJ~ in eea finalli. Cum Qaldurn
· de reactie (efeètul termic) la volum cQnstant Q17 . AU,. iar la p1'e~~une_consLanlë1
Q 1) = Âll, rezul'tii ca §i aceasta cà1dura de reactie va depinde nmnai de starea
initiala ~i cea finalii. a sistemuh~i. 'focmai in aceasla consta legca lui Hess, carc se
poate deci enun\a ·aslfel: ,,Efectul tcrmic-al unei react,ii chimice care se Jlesfa~oara
in anumite concJ.itii bine determinate, depindc numai de starea initiala a reactan\.i-
Jor ~i de starea finala a. produ§ilOr de react,ie, fiind independ~nt des tâ1•ile in~ermcdiare
1n•in care sistemul trece de la staroa initiala la cea finala".
· Aceasta formulare este echivalenta eu urmotoarca:
,,Daca o reactie chimica se· poate de~fa,ura in mai multe etape, atun~i efectul
tcrmic global este suma a1gebricà a erectelor termice ale etape101· intel'mediare".
De exemplu, arderea carb~nultii poate avea loc eu fm·mare de CO 2 :
C +.02 -J- C02; ÂI-ii-
Dat•· aJ"derea poate avea 1or ~i in etape:
, C +
1_12 Oz-+ CO; AJJ,

7.28
Conform legii lui Hess: !1111 = flm,. + âH3
~au sub for·ma unui cielu-:.

2°.1. Ambele me.tale din aliaj reac\ioneaza ·eu H2SO4 degaji~cl hi~lrogen:
~ zn +·H 2SO,. -i'..ZnSO4 + H_z _
~ Mg + H2SÇ-} _·~1\JgS0 + Hs, _
4 4

Fie x- numurul de--moli (atomi gram) de -Zn;

/ y - numiirul de moli ( atorni gram) de i\~g.
Din prima reactie vor· rez~lt-~ tot x moli de 112 , ianlin a doua y moli de H J• •
Se r,oate alclitui sist:emul: · - · ·, . . ·
65 x· + 24 ?/ = 17,,8
{ 22,~ :c +2~;4 , y = s:~G.
sau impartind ecuatia a :doua_prin 22A:
. .•

. 6µ X +_24 _li _ 17,8

{ :. ·X +Y =0,4 ·
Rezolvînd sistemul se o.biine;:. . ... , .
_œ = 0,2 moli Z~ = 13 g Zn
_·__ y = 0,2 moli .Mg = 4,~ g ~g.
De>ci compozi~ia aliajuh1i este:
· 13'
%Zn=--, -100 =.73,03% Zn (~asa)
,. . 1],~ ' . -·. . -. .-.
Hl ·· ..
o/c 0 =-·--100 = 26 97°
1 Mg
0 Mrr (masa) .
•. 17 ,8 ' ' /"
2. Cei x moli de Zn consuma tot x moli H 2SO-1, iàr cei y moli de Mg consumà
tot'y moli H:3SO4• · ·.·
Se vor co_nsuma -deci în total
..
·i.e·+ y= 0,4 môli · H2 SO~
sau
0,4 moli • 98 g/mol = 39,2 g 11 2 S0 4 •
3. ùin cele doua reactii vor. rez-ulta x moli de suifa~ ~e zinc ~i respecliv y_
moli sulfat de nuigr1cziu. Se vor obtiné deci: =

0,2 ~oli • 161 g/mof ~ 32;2 g Zn'SOj

· 0,2 moli, 120 :g/mol ,= :M,O ··g MgSO,.. ·

729
 3°. Hi~roliza derivatilor halogena\i-este cata1izata de baze ~i decurge ca o
reac\,ie de subsLitutfo nucleofilà. Exen~ple: Uidroliza derivatilor mono-, di- ,i
trilialogenat-i. llidroliza clorurii de alil fi a diclorhidl'inei glicerinei. Hidroliza clo-
rurii de henziliden ~i a fcniltriclormetanutui. ·
Mecanismul reac\iei de hidroliza a clorûrii tert-butil (SNJ: de
CH~ CH 3 CH 3.
1 1 +ou- 1
CII 3-C-Cl =ë;!' c+ • - .-➔ C11 -C-OH

\
CH 3
/"
Cll 3 CH 3
(carhot.;.., lion
3
1
CH 3
w11iar)
4°; Ecua\ia reactiei:

1) C6 ll 6 +C 11 U2n ~ C,H 5~Cn H2n+1

1~!t + 78 = J06;· n ·= 2
,
C6 H6 + CH = C. . l I2 - + .C ll ,--Cll
2
AIC~l3 •
6 5
._
2 -CH8•
,·k.ni"l eliJbt-nzun

2) Cil 2 =Cll 2 + B1· 2~ CllJ·lr-Cll 2Br

1,~-di ~;romctan

C0 tl 5 -CU 2-Cll 3 -> C6 H5 -~IJ =Cll 2 + Hi

stirt:n

T Cil-CH pcroxl::i (-CH2-CH-)a

nCe I s-. - 2 I
C6 1J6
♦ . polistil'tm

~"5 C2Hs

C,,H,,-CK,-CH, •li,>,:- ©rH0

2
• ~
NOz

3) 1 lrn-:ol dilh1-"lnzen •.•••••••••.••• 2!,4 m 3 ' eLena

2 h :)H>li • . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • };.

· Ca(Z =-~ 20); 1s2 ; 2'ï 22p 6 ; 3.c:23p'l; /i·s2

Sr(Z . 3E): 1s2 ; 2s 22p 6 ; & 23p 6 , 4.s2 ; 3d10 ; 4p 6 ; 5s2•

730

- I
 1
- Toate acesto eJ~mente formeazii ioni stubili tJh,'nlcuti, priri (·etlnren_ ct•lor doi ·
eleotroni de po ultimuJ stl'at. Configura\iile ulect1·9nice alu accsto1· ioni sint:
-
Mg~+: 1s2 ; 2s22p 6 ( ideti tica eu a ncon u lui)
Cé+: 1s~, 2s~2p 63s 2 3p 0 (itlentica eu cea a urw.;1n1lui)
Sr2+: 1s2 ; 2s 22p-c; :Js~:1p 15 , 4s~; 3d 104p 6 (iduntica eu ceit a ·kript.nnului). ·
2. Caract.c~rul bazic al hi,lroxfail~>r formati de acest.o F:lement.e vurinz,1 ncel:t~i in
sens eu caructerul mBtalir., ndieii va cre~te 1n grupa de sus ln jos. Ctil mai put,in..
tare va fi hidroxidul de magnnziu, cel mo.i tare, hid,·oxldul de stront:u. Oeci oruinea
.
èresterii-·tariei hidroxizilor· este:
..
'
Mg(OH)2 < Cà(OH)~ < Sr(OH}3•
. t °C
3. CaCO3 _; CaO + CO2
Ca+ H2O ~ Ca{OH)2 + IT 2
Ca(OHh f:2 IINO3 ,..... Ca(NOa) 2 +2 IJ 20.
2°. Fie x numar.ul <le gramc de apa ce trebuie ndiiugclla.
Masa solutiei iùi~ialo: Af8 = 400 ml· 1,~l g/~11 = 4441g.
22 · ·
Ea cont-ine: 444 • - ·
100
= 97,GS g/HCI.
. .
Prin adaug-area celor x grame de apu masa solutiei devine (4Ml x} gramo !Î +
cont,ine tot 9ï,û8 .g. HCI .. Se pmie condiiia ca o.ceasta solut,ie sa afüà uonue_ntru;ia-
.10%:
100 g solutie . . • . . . . . . • • • . . 10 g HCl
(444 + x)g solutie ........•. 97,68 g IICI
Rezultü: x = 5::12,8 g apii.
Cantitatea de acid clorhidric <lin solutia 10% obtinubï este evi,.hn-t ide.ntica
eu cca din so1~t.ia in~tjala, a<licü H7,68 g__ IICl. Kmat.ia reac·-tiei de neutra i •.aro este:
llCI + NaOH -->- NaCJ + IltO
36,5 g HCI (1 mol)·................ 1 mol NaOH
97,68 g HCI ...•................... .x moli_ NnOII
x == 2,676 moli NaO H
1 1 solu\ie NaOH ·...........•.... 5 molr NaOIJ
y I so1utie NaOII ... ,._............. 2,67ô rn.oli .NnOII _
y = 0,535 l soluiio cle N aO H 5 m.
3°. React,iile com:ùne a_ldchidelor ~i cetonelor, stud_iate conform pr?gra_mei
de liceu, sînt · urmàtoarele: · · ·
A. React-ii do ndit,ie ( atli~ia liidrogenului; ·n acid~lui cianhidric, sulfituluî
acid de sodiu, umoniacului, hidroxil~minoi, bidrnzinoi, a'minelor primare ,i secun-
.dare. (ln cazuJ a<litiei hidrogenului ~i acidului cianhi<lric se vor scrie ~i ocua~iile.
· reactiilor). ·
. · . . B. Reactii de condensare (condensar~a al<loHca ~i crotonicü; condonsarea
fenohilui eu formal<lehida). . ,· . _ .
4°. 1. Formuia generala a unei alchene este CnH:m. Formula alchenci A se
+
determina a~t.rel: 12 n 2 n =-70-; n = 5. · · . r

731.
 Occi formula mo1eculara a lui A. este C6 ll 10•
Cil 3 · . .
'-/C=CH-CH8 este formula d~ structura a o.lchcnci A.
CH 3 .
. .
. _CH .."-. . CH;>. . .
. "/c-:-cn_:cn3+3/0/ --t' C=O+ CII3-COOH.
€11 3 Cll 3 .
2-mclil-2-butcnâ acetonâ acid act!lk
.A . . 13 . C

12) n) CH 3 -COOII +Zn-. (CH 3 -C00)2Zn + H 2

b) Cll 3 -COOU +
N;10H--. CH 3 -C00Na I-1 20 +
c) Cll 3 ~COOU +
Nnl1C0 3 _. Cll 3 -COO~a +
C0 2 +H 20
d}'CH 3 -CÙOll +
C2 lla0ll ~ Cl·1 3 -COO~I-I~, Hi) +
Cll 3
· f') ..-:COOH + PCl5 3 --+ CII -COCI + POCla + HCI

a) Adiiia acic.lului oianhi<lric ln acetona decur•ge dupa uh mecanism AN:.

HCN~H+ +cN-
CN CN ·
CHa"\ . . 1 . +n~ 1 .·
C=O ~ cN- iëti' CH3-c-o-~H3-C-OH
Cll3/ 1 .r.,plt.l 1 "'·
CHa CH 8 . ., \-ft,
4) CH~ . · -Nt
)C=O -¼ H 2 -~CH 3 -CH-OH -
Cll 3 l
, Clis
1 kmol acetona ..•.••..- ... _ .__ ... 22,4 m3 H2
5 kmoli ..........•. ~ •.• ~ •.•. X
X = 112 maH 2 •
!XXV. 1°. Subieetul poate fi tratat dup_ii urmatorul plan : ..
Definit.ia alchenelor. · Aditia hidrogeuului (càLaliza eterogona), halogenilor,
hidracizilor (regula lui Marcovnicov), acidului sulfuric (apei); polimt?rizarea (react,ie
de poliad i t.ie ). · ·
MecanismuJ rcaètiei de adf~ie a hidracizilor Ja· alehene (aditie .elcctrorila):
.,,.. - (orma1·ea rc~ctanLului clectrofil:
· 11·-X ~ IJ+• + ·x- .
- at:lcn1 react:mtului elccfrofiJ asupra ·moleqttlei de ·a1eheniî-, .cu-f~rmarea
celui mai 1:>labil carbocal.ii111:
. . • • .)C~lt_' . • 4, .
~-CH=ql·l 2 + n+ --+·R-Cll-"CH 3

.,. 81.abilizarea cm·bocationutui:

+ . .
R-ÇH-C11 3 ¾ x- ➔ R-Cll-CH3
1
iX:
?32

.r
 2°. ~.cuatia reactiei:
CH . COOH . COOH

(Q) .. 3101 •H,O · ~ 110

H ·~ .CH,cOOH
NHCOCH.J ,:';?" NHCOCH3. .i:.- . NI-fi

, .1'-9 g 'acetiipar~toluidina • • • • . • . . • . 137 acicl paraa minobenzoic

}(. . ......... ~ ~ . . . . .• . • • • . • • . • • . . . 28() g·

X = 304.52 g (cantitatea pra.ctic transformat~ · in a:cid 11-.i.1ninob1"'Î1zoic)

304~52 ·
'
iOO
9:?,25 ·
= 330
·
g (cantitatea necesarii tinînd cont de ranôanwnt.).
.. _ .· •
9 12 14
C%; .
H9 .
• 1.00 = 72,48; 1-1%: _!!,_ .100....: 7,38; N%:
149 H9
•. 100= 9,39; 0%: 10,75.
--

36. i) 2· CH 3-CH 2.:_n,~ + HgF 2 -+ 2 CÜ3 -CH 2 _.__F + IIgBr2

2) (C6 l1 O6)n
·
10 + 11, H 20--➔ n
(••nzimr.) ...
C11 11 12O6
glui:oza

CHO CHO
1 .1 .
(CIJOH)4 + 5(CII -C0)20 -dCllOCOClf:i)• + 5 CH COOH
3 3
1 1
~ CH20H CH20COCH 3 · . •
gJucoza Jlentnileetilglucoza
li(OJ - · _ '
8) CH2=C-CH3 · . . CH3 -CO-CH3
(K,Cr,o, u,so,> V -
+ CO2 + ·H20 •

1 aœt.ona ..
CH3 .

C;Ia-CO-CHa IIs/~·CH 3 _:CI·I-CH 3 H 1

'"i CH_3 -CH-èl·I 3 -+
. 1 -HsO j
OH . . Cl·
izOJ>~J»mol 2•c)Ol'J>l'OJJUfl

CH 3 Cl-1 3
1 · _ 1 · · -· ·
~~Goi:I--CI( ,& C611r-C.;.~0If-•-·-+ Cslf~.:_OH
(AICla)
0
I ' "' ! _ \I-l~SO,) . .
+- CH -CO-èH 3
.
3•

.Cl~3 CIJ 3 .,
.. cumen l1idr·o1,,.1·oxid
de etmw_n
' . . AWI:, ·.. .
4) ~H 3CI + C6 II 6 ~ C,1ll 0 -CH 3 JÎ0 CiJ 5 :CH2~1-.-➔ C6H5 -GH2-S03 Na .
. -. +c:::1, ,· · N112i:;o~. ' .. ; ..
C C -11,0
. '·
· · ·
5) 2 Cil=CH
.
·
+. 2. HOH-.-.
·
➔2
\11,so.,. . .
H
.
cllgSO.l
• 3- HO---
j •co{ulcns.
· · / · · · crolonil.!fr) -
· _ +2 HJ1'i +.r.JI,CO),O
-. C}J 3 -CH =CH-CIIO ~--.~ CH3 -:-CHa-:-:Cll2 .;__Cll20ll ·--cu,cooÏÎ
1 •.

:· ~-ÇU 3 ~COC>~C112.-:-.Cll2-:CU2~-èi'J 3 : ..
acelut de n-JJutil ..

73l ·
 6) .2 .CHS;CH dlmertzare CH~~CH ~CH~ ._+~Cl CI-I2=C-CH =CHi
•. vinilacetUcnli . ~l . •
cloropren
. 1>0llmertzare ..
nCH 2=C--CH=CHa----+(-CH2-C=CH-CH 8-),.
1 . · 1·
Cl · Cl '
V) C6H1 -S03Na + 2NaOH ~ C JI -0Na + NasSO3 8 5

C H ONa +CH C1 -:-+ C H::,OCH + NaCI

6 0 3 6 3
anisol

S) CH 20CO- (CH 2'1-CH =:=CH-(CH2)7 -CH 8 CH20CO-(CH 2)i6-CH 8

1 . . +2H. 1 . ..
CHOCO-(CH2).,-CH=CH-(CH2)7 -CH 3 <NO. rHOCO-(CH2)i8 -CH 3 ~
~II20CO-(CH2)i8-CH3 - CH20CO-(CH2)_18-CH3
Dioleostearinl · Tristearinll
CH 20ll
HOH 1
---+ CHOH +. 3 CH3 -(CH2)16-COOH
'
CH 20H
.

.gliccrinl acid stcario

9) CH3 -COONH11 <P,O,)➔ CH 3 -CN ~ CII 8 -CH 2 -NH2 ➔

, . -2B.c>
acetonitril etilnminli

.
3 CIT 1CI
.-
CHs ·
f .
. i+ •.
-➔ CH 3 -CH 2 -N_ -. CH 3 Cl
-2 llCt · I
· CH3 ·
clorura de etiltriincülamoniu~
XXVI. 1°. Stthiectul se poate trata_ dupa urmdtorul plans
a) Definitia aJchinelor -~i respectiv arene1or. •·.
, Hibridizo.rea orbit.alilor ('lectronici ai atomilor de carhon din a1chine ,ï arene;
tipm·i do fogiituri; caracterul nesaturat a1 alchineJor ~i aromatic al areneJor. Parti-
culnritâ~ifo reac\.iilor de adiJie in· cazul celor douà clase de hldrocarburi;
· b) ·ReactH de aditie la, alchine: aditia ·hidrogt:'nului 1:JÎ halogenilor (in doun
tn.'ple ·separabiJo sau nu}; aditia hidl'acizi1or; adi\ia acid,ului acetio; adiiia acidulu~-
cianhidric; adi\ia apei; reactia de dimerizare ~i trimerizare a acetiJenei; aditia HCl
la viniJacotiJenii; · .
c} Reac\ii do aditie la arene: adi\ia hidrogenului la benzen §Î naftalinii; adipa
cloruiui ·1a bunzcn. · - · ·
(Se vor prociza condiiiile de reac\.ie f}Î se vor dennmi substan\ele.)··
. d) .Meoanismul form!irH reaclantului electrofil; atacul reactantului electrofil
eu formarea cntionului cel maistabil; formarea produsului de reac~ie (dicloralchena
eu atomii de clot· viciJiali). ·

. 734
 ' :-;_- _-

2~. a) Ecuaiiile rèactiilor din -sohemà, stabilite pe baza datelor -problemei: ·

. -. · . HOH
CH3 -CH2-CH2-C00CH2-CH=CH
. , . 2 --+-
n+
. A

~ cH;-cn2-CH2-C00H + CH2=CH-CH20H
' +c1,i _ '.· +ii. uou(:
. · .• ·
CH 2 =CH-CH 20H ~ CH 2 -CII- CH 2 --► CH 2 -Cll-CH 2
· 1 ·1 1 -z lICl 1 1 l
Cl Cl OH OH OH OH
D E
· H2S04 .
CH 2 -CJI-CH') -➔ CH.,=CH-CH0
1 l . 1 . . -2 n.o ... .
OH OH OH
F
. · +01,1soo c . ·
0
· non .
CI-1 2 =CH-CH -- ➔ CH 2 =CH-CH2Cl --~ CH 2 =CH-CIJ 20H
· 3 -HCl _ -!:ICI
. G . li .

h) Denumirea cornpuJi1or de la A 1a H:
- A: butirat de àlil ·
B : aloool alilic
C: _ _ acid bu tiric (but an oie) .
D: 2,3-diclor•propanol . .
E: 1;2,3·propantriol .(glicerina)
: F: _acroleina (aldehidà acrilica)
Giprop~li ·
JI : -clorura ·de ali1.
c) Prezintli izomerie optica compus1~l. D (are un atom de c~rbon asimetric).
d) Formu~a (compozitia) .proèentuala a lui G:

% C: 36 • 100 . 85,71; % H: .! . 100 = 14,29.

· 42 _ 42

3°. 1) Deter~inarea formulei moleculare a suhst.antei A: Ci 011 21 NO.

- Determinarea fqrmulei de st.ructur·a a substant,ei .A:
CII3 -:-(CH2}8 :--CO NHa
- Ecua\iile reac\iilor conform datelor prohlemei:

C11 3 -{CH2)8 -CONHz

· .
~ - > CH 3 ~{Cil ..)8 -CN
-UaO ..
B

€H3 .:_(CH2)8 -C0NH2 +I~,o CH3 -(CH 2)8 -C00H

, : +NIi~
C

735 _
 •èu3;...: (CH2)8-CN +~
11~cna·-<cn;Js~cu2- ~112
2 1
CÙ 3·'--(Cll 2)~ -CN_+ ~ ~~.Gll 3 -(CI f 2)8 -COOÙ
· -NH, . ,

Cf.1 2 ~.0CO-(C.H 2 ) 7 ..-CH=CH-(Çll 2 ) 7 -Cll 3

1 .
+!l H 10
CH - OCO :_(Cl 12 ) 8 -C H3 --➔

1
èll2,;--0CO-(Cll2) 7 -CI 1=CH-(CH2) 7 ~CH 3
. E
CH2OlI:
. 1 1 . .
~Cllüll +CH 3 -(~H 2 ) 8 -_COOII + 2 CH -:-(CH )c-CII =CH-(CI-1 2) -COOH
3 2 7
! .
Cll2OII

cir;-(éll 2)8 -CH,-NH2 +3 Cll,CI _ 0

uêi CII,....:(CH,)8 -CH,-N~~:::1+ Cl-
, : ·:· . C11 3
·D : . . G .
. 2} 1 knwl D • • ••• • • • • • • •.• •.• • . ... •. • 23~;5 kg G
:t kmoli ....•.•.• ~. ~ •. :. ~- ••••• 21,666: kg: G -w-
x = 0,1
.
kmoli D
.
= 100 moli D.
3) CnH2nÜ2 + NH3 ~ CnH2n+aNO2
H (acid) l {sarea de a moniu
a ucidului 1-1)
Det.erminarea formulei moleoulare §Ï structurale ale lui .I-k

~c: :' .4712' 7'',. =397·

· ,. '
H :1048-- N: 13' 33 ===095·
: ·, . ' .' . · · 14 '
0: :io,1645 . .=.190
' ·· - '

C: H : N : 0 = 4 : 11 : 1 : 2.; deci 4 i-1 11 NO~:.. t~

formula m~leculara ~i es.te
Cll 3-CH 2 -C 1-1 2:_CQON 11 4 este formula stru.ct.urala .a lui I; pentru H: ·
C.1118 O2 ~i, résp-0ctiv, C'l-l 3 -Cll 2 ....:...Cl·l2 -COQH slnt formulcle cerute. MH= 88:
~X\~~I. 1°. SubiectuJ poate fi tratat dupa urmatorul plan: _ _
Dennit,ia· compu~ilor carbonilici.- Str1ictura gropei fuhc\ior.a-fe -CHO. Reactii
-d~ adi\ie la dubla lègat.t1rii . .)c=O
(adi~ià h~d-rogenului §Î a acidtilui cianhi<lric, la
aldehide alifatice ~i. aromatice:~i la gluçoza).. Ciclizarea glucozei. Reac\.ii cfe oxidare
.a aldehide1or. O~idarea glucozei. CQndensarea aldolic:l ,ï crotonica.. Condensarea
.aldehidei formiec CU fenofot. Cc>nde1isarea alclehidelor CU arrionfo.c, amine; hidro-
xilamina, hiclrnzinn, fenilhidrazina. {AN). Mecanismul reactiei de condensare
aldolica, ·. · ·· .· . · · ·- ·
_ 2°.. Oin tlatele problemei se ·~educe o·ü A este p-xilen. Ecuatiile reac\iilor din
sc.:hemü sîut: · _ ·

~~&
~ ~
,NOz'.~H,
{!½SCl\l
. -2 HiO
'CH3.-HzO (~ ..

A 8, c.. n
~36
 1) Formula· procentuala a compusului· As·
. -¾C =~ -100: -90,54; %H = ..!Q_ ~ 100 = 9,44.
106· 106 · ·
iFormulele de structura al~ izomerilor aromatici ·ai substantei Al
CH3 CH3 C2 Ji.;; CH3 / CH3

©lH, .©iCH, © ; ~N' CH,

ortoxiler. metaxilen etilbenzen· (H3
--'•
l' .0
- '
2) Formulele de structura ale izomerilor de pozitie ai suhstan~ei BJ

·.!',.

CH3 '~..: Oh
~' ,@_
·Vrn3 OiN CH3
.N02

2) Mecanismul reactiei de nitrare a p-xilenului.

- Formarea reactantului electrofil:
HONO 2 +2 H2~~4 ~ NOf 2 HSO, H30+ + +
- Atacul reactantului electrofil, formarea complexului §Î expulzaréà pro- .
.tonului•:
CH3 CH.J CH3
~ + Not J!!!!.._~_;H rapid ~QN02
~ l,· ~NOa-tt• ~
c~ c~ œ~
H+ + HSO4 ~ 1-1 2SO4
3) Col:Is-CH2Cl + C~·IaNH2 -Hc°f C6H5-CH 2-NH"""7"CI-I 3
E
1~1 g E ............... _ •• ;. • . • . .... . . 126,5 g clorura de benzil
200 ....•......................... Xi
Xi :;= 209,09 g.
_I
100 100
209 09 •
' 90
•
,92
= 252 ' 52 g
(90° 1 ).
/o

3°. 1) Determina'rea formulei moleculare a compu§ilor A, B §Î C:

·c: 85,72 = 7,14; . H: 14,28 = 14,28
12 . 1
C: 7,14:7,14 = 1; H: 14,28:7~14 =2;. (CH 2)n = 70.

t1. - .Culegere de probleme. pentru admiterea· fo tnvltlmtntul superior

 Formulele de structura ale compu~or A -+ I iÏ eouatiile •reacpilor çonf~rin
cerintelor problemei: ·
. . C [0] · . H,
CH 2=C-CH2- H 3 --➔ CH 3 -C-CH 2-CH 3 -+-
CH3
r Il
·o
A D-·

➔ CH3 -êI-I-CH 2-CH 3 (compus optic activ ce poate fi separat in f.mantiomeri).

1
OH
F
'

CH3'\. . ' [OJ

/C=CH-CI-Ia ---C-,H-iC_O_O_H_
CHa
C ,
· · '+HO
CH=C-CH 2-CH 3 ~ CH 3 ..:....CQ-Cl-12-CH3
H D
CH 3 -C=C-CH 3 ~ CH 3 -C0-CH2-:-CH 3
. . D
. -
CH 3 -CH2-C=CH +Na ➔ CH 3 -CH 2-C::CT Na+ · ···
. ,.,·
12) 74 g 2-~utan_ol (F) ➔ 70 g faopentena (A} (pentru un ·q = 100 %)-
100
70- - =77,7 g A
90 . • 1

A:B~C = ~ :1 :1 (raport mola1·), deci cantitatea de ames\ec = 2 · 77,7 = 155,4 g.

· 3) Alchena ·B prin adi iïa II Br .form.é_aza un derivat -halogenat separabil in
enantiomeri: · .
+HBr •
CI-1 3 -CH-CH=CI-12 --➔ Cl-I 3 ~CH-CH-CH3
1 1 1
. CH3 CH 3 Br
· ·!For~ulele de structura ale enantiomerilor:

CH 3 CH 3
1 1
'
H-C-Br Br-C-H
. 1 1
CH-CH 3 CI-1 3 -CH
1 1
Cl-la CI-Ia
!XXVffi. l°. Reactiile compu-~ilor organici catalizate âe clorura de· alumiüiu,
studiate in lic~u, sînt urmatoarele: ·
Reac}ia de izomerizar~ a alcanilor. Aditia halogenilor la a,chene jÎ . al?hine.

'i38
 Alclûlarea ~enelor -eu derivaii halogenaii §Î eu alchene. Acilarea arene1or.
Halogenarea arenelor in ·nucle.u. · ..
Mecanismul afohilarii henzenului: eu halogenura .de etil sau eu etena (f.or-
ma1•ea reactantului electrofil; atac1:1,l reactantului e1ectrofil asupra n ucle-ùlui hen-
zenic eu formarea complexului a; expulzarea protonului eu formarea etilbenzenu-
Jui ~ refacerea catalizatorului). . ,.
2°. 1) Deter1:llinare~ fo~mulei molec~Iare. a sub_stan\ei A:
C: 6~,87 = 5,40; H: 13,51 = 13,51; 0: 21,62 = 1,35-
-12 1 ._ 16
C:H:0=4:10:1
(.C,iH1oO)n = 74 n = 1.
Formulele de structura ale izomerilor. A-+ G (stabilite pe haza inclicatiilor cuprinse
în schema): .
CH3
1
A:· CI-1 3 -C-:OH; B: CH 3 -CH-CH20H;
. 1 1
-·CH3 CH 3
C: CH 3 _:_CH2-CH2-CH20H; D: CH 3 -CHa-CH-CH3 ;
1
OH
_CH 3
~
G: CH3 -0-CH
. /
CH 3
2). F·ormulele de structura ale ·compu§ilor H ~ N-,i ecuatiile reactiilor indi-
cate in schema:
CH3
1 [OJ
CH 3 -C-CH3 -➔ -➔
j -H10

OH
A
CH 3 . - CH
3 CH 3
1 1
CI-I 3 -CH-CH 20H - ➔ CH 3 -CH-CHO ~ ,\g(XHa'•f'J-~ ClJ -6I-I-CQQH:
-H, --~ Ag 3
-4 'NHa
-H10
I J

I(

-J- CH3 -c.CH2-CI·I2-COOH

L
NH~H- ·
· CH 3 -CH 2-CH-CH3 ~1 CH 3 -:-CH2-C-CH3 ----=ïïo➔
1
CH 3 -CH 2-C-CH 3
1 " Il .Il
OH O NOH
-D. l\i N
 ...._•

. . -
·3) _CH3 .....,.CH2-CH2-CHO 4- HCN ➔ CH8~~H 2-Clla-CH-00
. ' . . '
. 8H
- -

cantitatea de HCN = 27 •99890 • 100 ~ 270 g.

90
4) Compusul D (2-hutariol) prezintl izomerie optioiii
½Hs ,- · C2H 6-
I 1 1
H-C--OH i= HO-C-H

5). 10,89 gH ..... 13,86 gN

'
CH3
•••. 15,84 gO
'
_CH3
._.••. 59,41 gO
__ X gH ...... 14 gN •..•.•. 16 gO •.••.••.... Y gC
iX = 11 g; .H: 11 =11J. N: 14 = 1
. 1 . u
. ŒT = 60 g; C: 60 = 51 • 0: 16 = 1
12 - 16

CH3
. 1
, 30. a) CH 3 -C-CH 3 J
. 1
CH 3
\ neopentari acid benzoic
(2,2-dimetilpropan)

COOH; CH 20H; C6 H6 -CH3

1
·COOH
acid oxalic
t=O
1-
loluen
(me~lbenzen}

HO-C-H
1
H-C-OH
1
H-C-OH- -
.-:":. 1
CH::OH
frucloza
1

h) CH 2·=CII-CH2OH;_ GH 3-COOC6 H5 ;
alcool ulilic . accto t de 'fenil

CH3 -CN; C6H 5 -CONH2

acetonitril benzamida
. ~

1) Acidul henzoic, acidul oxalic, henzamida

.
,i fructozà sînt solide.
;

'140
 .d - 2)>Fot da-reaclii de hidroliza acetatul de· fenil(ester), acetonitriJul ~ . benza-
mi a, . .
+HOH
CH3 -COOC6 H5 --+ + C H -0H
CH3-COOH 6 5

CH _;CN + 2 H20 ➔ GH COO Il + NH

3 3 3

C H -CO~II +HOH--+ C ll ---COOll + NH

6 5 2 6 6 3•

3) Acidul henzoic se poate purifica prin subliiuare. Se poate obtine aplicind

metodele urmatoa1·e: · •

Il'
.::,6
II CH2OH +2[0] -K.MnO,
--➔ C6H 5-COOH +H 0
5- 2

Col-Î 5 -CHO +(O]--+ C H -COOH

0 5

· · _ /O-OH +c.H.CHO · ·
· tl6 H5-CHO + 02 --+,C6 H5-C'\-o . 2 C6 H5-COOH.
acid perbenzoic

f 6H5-CONHa 4- HaO --+ C6H5 -COOH + NI-là

C6H5-CN. +2 HaO--+ C6H5 -COOH +NH3
' -

C6H6 ~COCI + HOH ~ C H -COOH -$ HCI

6 5

t 6H5-CCJ3 +2 If2O--+ C H -COOH + 3 HCI etc.

6 5

4) C6H6 -COCI + N~I3 ~ C6H5 -CONHa +.HCI

100
10 • 140,5 • 1527 kg clorura de benzoiL
92

5) Acidul benzoio, acidul oxalio, fructoza ~i alcoolul alilic pot forma asociatii
moleculare prin legaturi de hidrogen. De exempJu, alcoolul alilic poate da na§tere
la. asoci~tii moleculare de tipul: ·

CaHs CaHs CaHs

".. ".. ' ..

:0-H .•. :0-H. !-• :0-H .•• ;

nix. 1°. 1) Sé va defini solubilitatea substante1or ~i factorii de care aceasta

depinde, "cOnform manuaJului de lioeu pent~u clasa a IX-a. . ·
1
-2) Se vor da §Î explica expresiile concentra\iilor procentuale molare §Î nor•
· male conform manualului pentru clasa a IX-a. ·
3) Se va explica efoctul termic la dizolvare ca o rezultanUi a doua procese,
unul endoterm §Î celalalt exoterm, conform manualului pentru clasa · a IX-a. In
concluzie, _dizolvarea azotatului -de amoniu are loc eu absorbtie de cal dura, canti-
.tatea de êaldura. absorbita la scindarea legaturiJor ionice <lin cristal fiind mai mare
decît caldura degajata la hidratarea ionilor ce compun aceasta substanta. Dimpo-

l41
triva, la dizolvarea acidului sulfuric în apa, cantitatea de caldüra rèzultata la
hidratarea ionilor, depa§e§te eu mult cru.dura consumata la scindarea moleoulelor ·
de acîd in ioni (ionizarea acidului in solu.iie) ~i de aceea dizolvar.ea H 2SO4 in apii
degaja o cantitate mare de caldura, care ponte incalzi ·solutia 'Çhiar pina la fier-,
bere. Din aceasta cauza la 'prepararea solutiilor de acid sulfuric se toarna intot.- ·
deauna a:Cidîn apa (§i nu inversl), încet, prin amestecare continua p·entru a evita
ajungerea solutiei la temperatura de fierbere.
4) Exemple èle cristalohidrati : CüSO.1 • 5H 2O; Na2CO3 • 10H 2O;
A12(SO4 ) 3 ~ 18H2O; CaSO4 • 2II2O, FeSO4 • 7H2O; CaCl2 · 6H2O,
BaCl 2 · 21-1 20 etc. ·
2°. 1) Se va defini no\iunea: de legatura covalenta polara §Î factorii de care
depinde polaritatea ùnei legaturi, conform manualului de liceu·pentru clasa a IX-a.
1n concluzie polaritatea hidracizilor halogenilor cre~te în ordinea:
HI < HBr < HCl < HF.
Se vor defini no\iunea de acid dùpa Bronsted §Ï notiunile de acid tare §Ï acid
slab, conform manualului pentru clasa a IX-a. Tinînd cont de variatia tariei hidra-
cizilor in grupa. (aceasta cre§te odata eu scaderea caracterului rtemetalic), ta.ria
l1idracizilor halogenilor cre§te in ordinea: · ·'
HF < HCI < HBr < HI.
Acidul fluorhidric este un acid de tarie medie, ceilalti sînt acizi tari, cel mai
tare, fiiml acidul iodhidric. · · -
Se vor arata factorii de care depinde entropia unei substan\e, conform ma-
nualului pentru clasa a XI-a. · · ·
' Ordiriea indicata este determinata de cre§terea masei mo~eéulare §Î de sca-
dere a tariei legaturilor dintre atomi. · ·
2. Vezi manualul de liceu pentru clasa a XI-a.
3. 4 HCI + MnO 2 --> MnCl 2 + 2JI20 + Cl2
16 HCI + 2 KMnO4 ➔ 2 KCI + 2 MnCI 2 + 8 H2O + 5 Cl 2•
3°. 1) Se alcatui~te tabelul.

~I f)
A
1
B
-
1
C
1
Total

t = 0 0,5 + 2,5 = 3 1 + 2,5 = 3,5 6,5

! = tech. 0,5 1 4
.~

ln reactie intra la 1 mol de A, 1 mol B ~i se formeaza un mol de C deci con-

centntiile ini\iale ale componentHor A ~i B se obt.in din irisumarea concèntra-
tnlor Jor· de echilibru eu concentra\ia lui C.
Rezulta: [A)0 = 0,5 + 2,5 = 3 mol/1;
+
[B) 0 = 1 2,5 = 3,5 m(!l/1.
-2) ·Expresia constantei de eèhilibru exp_rimate prin concentra\ii molare este:

:Kc = -[C] 2,5 mol/1· = 5 _1__

(A]· [B] 0,5 rool/i · 1 mol/1 mol

V42
 3) Péntru a ohtine. valoarea êonstantèi de_ echilibru éxprimata prin presiuni
partiale ~.,se µne cont de ecuatia de stare a gazelor per(ecte. --.
pV =7!RT
de unde p = !:.. ·R T
V
~i tinînd_ cont ca n/v reprezinta iocmai concentra\ia, se ohtine
PA =[A]RT; PB =[B]RT; Pc =[C]RT.
Deei
/(n = Pc . ____[C__] __
(R_T___
)_ = l( • _f_
~ PA · Pn [A] · [B](RT)~ c RT
fRezu,Itit:
1
J(P = 5 _I_. = 0,152 atm?•
mol 0,082 t ·atm·· .400 K
· mol· K

,/ -

\ ..

.J
 C. PROBLEME PROPUSE

ENUNTUHI

1°. Un cilindru de oieI avînd volumul 30 I con~ine un gaz la presiunea de

806 kPa ~i temperatura de 18°C. a) Daca se scot 6 moli de gaz ·dfü. cilindru §Î se
race~te apoi cilindrul la 12°C, care va fi presiunea gazuhii ramas in cilindru?
b) Sa se identifice acest gaz· din cilindru ~tiind ca este un monoxid §Î are
densitatea in- condiiii normale ,,Po = 1,~5 kg· m-:-3• · ·

2°. La sinteza ~cidului clorhidric s-au folosit 89,6 m3 de clor, masurati la

0°C fi 2,026 · 105 Pa.
. Se cere: ·
. a) cantitatea de hidrogen necesara, exprimata in kmoli, in kg §Î m 3 la 27 °0
§Î 300 kPa-; · ., · - .
b) cori1poziFa in procente de masa ~i de volum a ames tecului gazos care ar.
• rezulta daca volumul de clor utilizat ar fi p-lts sa reactioneze eu 266 m3 de hidrogen
masura\i la 27°C ~i 150 kPa; . ·
c) masa molecularii medie, densitatea §Î densitatea in raport eu oxigenul, a
amestecului de la punctul precedent.
· 3°. 0 solu\ie apoasa de apa oxigenata de concentra\ie 34% (procente de masa)
se incalze§te pîna ce se descompune jumatate din cantitatea de apa oxigenata.
Se cere:
a) concentra.\ia procentuala a solut,iei finale (procente de masa);
b) care ·este raportul dintre numarul moleculelor .de apa ~i numarul molecule•
lor de apa oxigenatii în. solutia ini\iala ~i in cca finala;
. c) daca se pleaca de la 500 g solu\ie iHitialâ, sa se calculeze cantitatea de iod
formata la tratarea solu\iei finale eu un exces de iodura de potasiu in mediu de acid
sulforic. ·
4°. Se amesteca 100 g solut,ie acid sulfuric de concentratie 5 % (.procente de .
masà) eu apa de baritii (solu\ie de Ba(OH) 2). -Dupa separarea precipitatului, sofo~ia
riimasa are o concentratie în acicl sulfuric de 1_,56% (prqcente de masa). $tiind ca
în solutia de apa de baritu ini\ia~a s-au gasit 96 g apa, sa se calouleze cantitatea de
Ba{Ol-1) 2 pur care' s-a consumat.
Mase atomice: H-1; 0-16; S-32; Ba_:137,3.
. 5°. 0 proba dP. soda cristalizata avlnd masa m 1 = 1,287 g a fost tratata eu
un exces de acid clorhidric ~i s-au degajat 100,8 cm3 de gaz (c.n.): 0 alta proba de
so•~a cristalizata eu musa m. 2 = 0,715 g a fost tratata eu 50 çm3 de solutie de _âcid
sutfuric de concenLraiie 0,2 N (normal). Dupa descompunerea so.dei, excesul de
acid. sulfuric: a fost neutralizat eu o sol~\ie de hidroxid d.e sodiu de concentratie
0,1 N (normal) consumindu-se pentru neuLralizare un· volum de 50 cm3•
Se ccre:
~-> cite molecule de apa, ·raportat la o· molecula de Na2CO3, eon\ine ,Prima
proba de soda crist.alizatii analizata? . · ,
b) sa se stabileascu daca cele douü probe de soda .cristalizata au aceea9i com-
-pozi tie, sau au compozitii diferite. . . .

744 ·
'-
 ,,,.

Se ·neglijeaza. solubilitatea dioxidului ~e carbon in conditiile problemei.

Mase atomice: H-1; P-16; C-12; Na-23. ,
· · 6°. Un aliaj este format din rubidiu ~i un alt metal alcalin. 0 proba din a-cest- ·
. aliaj avind masa m =.4,6. g se trateaza ·cu apa, degajîndu-se 2,24 dm3 de gaz (c.n.).
Se cere:
a) sa se identifice metalul alcalin prezent alaturi de rubidiu in aliaj;
b) co_mpozi\ia aliajului in procente de masa.
Mase atomice: Li-7; Na-23; K-39; Rb-85,5; Cs-133.
·- 7°. Un ~liaj contine aluminiu, zinc, siliciu ~i cupru. Daca L000 g din acest
aliaj este tratat eu acid clorhidric in exces, se degaja 8'13 cm3 hidrogen (c.n.) §Î
ra.mine un reziduu nedizolvat ~e cintare§te 0,170 g. 0 proba de 0,500 g din acela.~i
nliaj tratata cu soluiie de NaOH in exces, reac~ioneaza degajînd 517 cm3 hidrogen
(c.n.), ramînînçl de asemenea un reziduu nedizolv~it. Sa se caleuleze compozi~ia
aliajului in procente de masa.
Mase atomice: Al-27; Zn-65; Si-28; Cu__:64.
8°. 0 proba de aliaj ce contine argint, cupru ~i crom~ avind masa ,n. = 1,500 g,
sé dizolva, astfel incit solutia ohtinuta èontine ionii Ag+, Cu 2 + §Ï Cra+. AcenAâ
solutie este diluata pina la un volum de 500 cm3 • 0 zecime clin soluiia astfel dilu tti:i
se prelucreaza astfel: dupa eliminaroa argintului §Î cuprului, cromul este oxiltat
conform ecuatiei urmatoare (neechilibratii): .
no- + Cr + + H202 -:-> Croi- + H20.
3

Dupa aceasta se adauga 25,00 cm3 de solutie ce .contine ionii Fe 2 i:. de concentrâ~ie
0,100 molar. Are loc urmatoarea reactie (neechilibrata):
H+ + Fe2+ +Cr~--. Fe3 + + Cr3 + + l-1 2O.
Excesul de Fe24: se oxideaza apoi eu o solutie de Kl\1nO 4 dè concentratie 0,020 molar,
consum1ndu-se pentru aceasta n,20 cm3 din aceasta soluiie de permanganat.
Reac}ia care are loc este urmatoarea: · .
1-1+ + Fe2+ + MnO4 -->- Fe3 + + Mn2++ H2O.
3
lntr-o alta ~xperie~ta, un volum de 200 cm <lin solutia iriitiala se supune'
. electrolizei, procesul. de electrolizii avînd loc eu un randament de curent de 90 %- '
Toate cele trei metale sînt depuse electrolitic cantitativ (integral) daca se trece prin
. sistem un curent de 2 A timp de 14,5 min. . ·
Se cere: ·
a) sa se stabileasca coeficientii <lin -.ecuatiile reactiilor chimice. care au loc;
· b) sa se determine compozi~ia aliajului ·în procente de masa.
Mase atomice relative: Cu-63,55; Ag-107,87; Cr-52,00.
9°. La tratarea unei alarrie (aliaj de Zn cu Cu) eu solu~ie de hidroxid "cle sodiu
1n exces se degajii 11,2 l H2 (c;n.) Partea nedizolvata, dup~ filtrare, se dizolva total
in 40 g solutie acid sulfuric de concentratie 49% (procente de masa) ln prezenta
oxigenului.
Se cere:
a) scrierea ecuatiilor reactiilor chimice;
b) compozitia aliajului in procente de masa;
c) cantitatea de CuSO 4 • 5H 2O care se poate ohtine teoretic.
Mase atomice: 1-1-1; 0-16; S-32; Cu-64; Zn-65.
10°. Cite g d~ alaun, KAI(SO 4 ) 2 • 121-1 20 se depun sub forma do cristalohidrat
din 320 g solu\ie de KAI(SO 4 ) 2 saturata la 20°C daca 1GO g do apa s-au evaporat din ·
~~utie la 20°C. Solutia sa1mrata la 20°C con\ine 5,5% KAl(SO 4 ) 2 în procente de _
· masa.
Mase atomice: K-39; Af....:.27; S-32; 0-16; H-1.

745
 11°. 100 cm3 dintr-o soh~µe care contine un amestec _de aoid olorhidrio §Î aoid
suJfuric se neutralizeaza eu 160 cm3 solu\ie de hidr~xid de sodiu de concentratie
/ 0,5 mol/l. Prin neutralizare se_ f ormeaza sarùri neutre. Dupa èvaporarea .solutiei
o btinute în urma neutralizarii rezult.ii 5,00 g amestec de saruri. Sa se calculeze
compoziiia initiala a amestecului de acizi exprimata in mol/1.
· Mase atÔmice: H-1; 0-16; Na-23; S-32; Cl-35,5.
12°. La amestecarea unei solutii de azotat de argint eu o cantitate (masa)
egala de soiuiie de clorura de sodiu, substarîtele reac~ioneaz~ in întregime.
Se cere: .
. a) concentratia proèentuala (in procente de masa) a solu\iei de clorura de
sodiu, daca solu\ia de azotat de argint, avea concentratia 3,4% (procente de masa).
b) roncentraiia proc~ntuala (procente de niasa) a solu\iei de·azotat de sodiu
rezultata.
Mase atomice: N-14; 0-16; Na-23; Cl-35,5; Ag-108.
13°. Se t.rateaza eu H 2SO4 dilua~ 17,8 g dintr-un aliaj de Zn çi Mg (ambele
reac~ioneaza total), obtinindu-se 8,96 I H 2 maimrat în conditii normale,
Se cere: - · · - ·· -
a) compozitia aliajului în procente de masa - .
b) masa (în g) de acid sulfuric consumatii în reac\ie;
c) cantitatile de ZnSO4 ~i MgSO,1 (in g) ob\inute (se considera sarurile an_hidre).
Mase atomice: Zn-65; S-32; ivlg-24; 0-16; H-1.
14°. 0 anumita èantitate de calcar (CaCO3 impur) este supusa calcinarii
co'mplete. Produsul solid rezultat la calcinare, incluzînd ~i împuritaiile nevolatile
~. dnture~te 16 g, iar gazul degajat _:ocupa in conditii normale un volum de 5,6 l~
Se cere: _.,,,
a) ecua\ia reacVei chirnice de descompunere termica a CaCO 3 ;
b) cantitatea de calcar supusa calcinarii §tiind ca impurita\ile nu sînt des-
compuse termic; . · .
c) compozi~ia procentuala în CaCO3 §Ï impurita\i a. probei de ·calcar, supusa
calcinarii~
l\fase atomice: C-12; 0-16; ·ca-40.
··, · 15°. Folosind un curent de. 500 A se supun ~lectrolizei 1 000 kg soiuiie dn
clorura de sodiu pura, concentratia solutiei fiind 58,5 % (proc. masa). Electrolizà -·
se intrerupe cind concentratia solutiei de sare pura ajunge la 46.,8%.
Se cere:
a) ecua\iile reactiilor care au loc;
b) cantitatea de hidroxid de sodiu- (in kg) rezultata ~ .
c) volumele gazelor care -se formeaza la electroliza în condi\ii normale;
d) timpul necesar electrolizei daca randamentul de curent ·este 80%.-
Se ,cunosc: constanta lui FARADAY i F = 96 500 C.• mo1-1•.
· Mase atomice: H-1; 0~16; Na-23; Cl-35,5.
Se neglijeaza variatia masei solutiei în cursul electrolizei.
- 16°. Se shpune electrolizei Q solutie de clorura de sodiu, iar-clorul rezultat este
uti1izat in sinteza acidului clorhidric. Se presupune ca electroliza decurge eu randa- _
ment de 80.%, iar sinteza acidului clorhiclric eu raridament_ 100%. -
~tiind ca in urma electrolizei s-au obiinut 561 clor gazos (masurat în condi\ii
normale), se cere:
a) sa se scrie reactiile chimice care au 1oc la electroliza si sinteza acidului clor-
J1idric, · precum ~i mecanismul celor doua reactii; .'·
h) cantitatea de clorura de sodiu consumata; .. ·
c) volumul de acid clorhidric gazos care $0 ob~ine daca este masurat la 27°C
~1 4 053 kPa.
Mase atomice: Na-23; · CI-35,5.

'746
 17°. Sa se determine variatia de enta,pie ÂH~ in condi\ii _standard, care inso-
te~te urmatoarele reac\ii chimice. . . ·
1. CH 2 =CH 2 +
HCI -+ CH_3 -CH2CI
2. CH 3 -CH 2 0H -+ CH 2 =CH2 + H:P
+
3. CH4 Cl 2 ~ CI-l 3 Cl HCI. +
Se cunosc va1orile cnergiilor de legatura din tabeJ~l urmalor:
0-H C-C C=C C-H Cl-Cl li-Cl G-0 C-Cl

Energin, kJ /mol 462,3 3'17,!1 t,06;1 410,5 238,5 4:U ,ft. 35'1,J . 328, 1

18°. ln reac-~ia de ar'dere. a metanolului in oxigen ,:

CH 30H<o + 3i20 2(o> -+ CO 2<o> + 2H 20<t>
se degaja o cantitate de' caldura egala eu 725,6 kJ pentru fiecare mol de metanoJ,
valoare calculatii pentru condit,ii standard (p = 101,325 kPa ~i 1' = 298 K). Cunos-
cînd_ entalpiile standard de formare LlHî9s, r pentru apa lichida :- 285,9 kJ /mol ~i
pe1itru dioxidul de carbon gazos - 392,9 kJ /mol, sa se _calculeze· entalpia standard
de for mare a metanolului lichid.
19°. Sa se calculeze entalpia st_andard de formare a dioxidului de sulf gazos,
cunoscbid variaiiile de entalpie st~ndard pentru urmatoarele reactii: .
2 H2 Sco> + S02c9> -+ 3 S(s> + 2 11 20<0 >; llH~. = -143,8 kJ.
H S({J> + 3/20 >-+_ H O(t> + S0 (o>; LlH~, = -560,5 kJ.
2 2~0 2 2

Se cunoa§te de asemenea caldura molara de _vaporizare a apei Àv = 44,3 kJ /mol.

20°. Se considera reac}ia de echilibru:
1 .
CO + 9 H2 4f CH 4 + H20<o>.
/ -
Se cùnosc entalpiile standard de formare Â/i~8, f pentru CO: - 110,5 kJ /mol;
pentru CH 4 : -74,8 kJ /mol; pentru H2O10 >: -241,6 ~J /mol. Se cunosc de asemenea
entropüle standard Sf98 peritru CO: 197,7 J /mol• K; pentru H 2 : 130,5 J /mol· K;
pentru CH4 : 186,0 J /mol· K §i pentru H 2O<o>: 188,5 J /mol· K.
Se cere:
a) sa se arate care reactie, 1 sau 2, este spontana la temperatura de 300°C;
b) care este temperatura maxima pina la care .reactia 1 este spontana;
c) sa se· calculeze valoarea constantei de echilibru KP la, 600°C.
Se considera, -ca intr-o prima aproxima\ie variatiile de entalpie ÂH ~i de
-,mt1•opie ÂS n~. depind de temperatura (prima aproximatie a lui ULICH).
21°. Se studiaza reactia de oxidare a oxidului de azot la dioxid, in faza '
gazoasa:
NO+ 1/2 0 2 -+_ N02 •
In Mest 'scop, într-un vas cu volumul de 2 d-m3 se introduc 0,6 g NO ~i
0,64 g 0 2, temperatura vasului.fiind. 25°C. Se masoara viteza ini\i~la a reac1,iei ~i
se gase~te o valoare v. Repetînd expe~ien\a eu 1,2 g NO ~i tot eu 0,64 g 0 2 viteza
i initiala masurata este ·4v. Daca se lucreaza cu 0,6 g NO §Î 1,28 g 0 2 viteza
foitiala a reac\iei este 2v. __ ·
Se cere: ·
a) ordinele pariiale de reaciie în raport CU NO ~i CU N02 ijÎ ordinul ~total de
reactie; ·. · .

747.
 b) sa ·se, scrie expresia vitezei de ·reactie si sa
simpla sau complexa; · - , '
se
..
precizeze ·dacii reaotia este -
_ .,-,
c.) sa se calculezc viteza initiala v a reactiei la 25°C daca la aceastii tempe-
ratura constanta de viteza este 5 • 10-4 dm3 mo1- 1 s-1•
Mase .-_atomice: N-14; 0-16.
22°. ,Determinindu-se cons tanta ae viteza a reactiei · de hidroliza alcalina a
acetatului de etil: · ·
CH 3COO C2H 5 +' NaOH~ CH3COONa -{- C2l-I5OH
la diferite. temperaturi s-a gasit ca la
10°C . k 1 = 2,5 dm3 mo1-1 s-1
iar la 20°C k 2- = 5,5 dm-3 mo1- 1 s-1•
Sa se caléuleze energia de activare a aces tei reactii:
Se cunoa~te valoarea constantei gazelor perfecte 'R = 8,31 Jmo1-1 K-1•
.23°. 'Gradul de disociere a acidului iodhidrio conform reactiei de echfübru, in
faza gazOasa:
2 HI~ He+. 12
este ex = 0,245 la temperatura de 520°C.
Se cere: · ·
a) ·s~ se calculeze constanta de. echilibru K,, la 5200G;
h} sa se determinê valoarea constantei de echilibru K 0 la açeea~i temperatura.
-24°. Un vns eu volumul 5 dm3 estè umplut eu etan la temperatura de 300 1\1
§Î presiune norma~a §i apoi este inchis ermetic. Se încruze§te vasul eu etan, masu ...
rîndu-se presiunea la diferite terri1leraturi; se ohtin urmatoarele valori:

Nr. T(~{)
Prcsiunea m~ratâ Presiunea calculatli
crt. p(kPa) p'(kPa)

1 300 101,325
2 500 169,820
3 800 276,111
li 1 000 500,748

Se cere:
. a) sa se caiculeze presiunile din vas p' latemperaturile respective, presupunî~d
ci'i se -aplica legile gazelor perfecte, §Ï sa se compteteze coloana respectiva a t_abe-
lului; . ·. . .
. b) sa se .explice diferentele dintre valorile p' calculate teoretic ~i valorile p ·
rnasurate expez-imental. • . . - ~
c) sa,se scrie ec~atia reactiei cI?-imice car~ are prohabil loc.la temperatm-i.mai •
ridicate. .. . . . . .· · . · · ·
d} sa se calculeze- valoarea gradului de conversie ex a etanului ,i valqarea con- 1

stantei de echilibru Kv a reaciiei la 800 K.

Se cunoa§te valoarea constantei gazelor perfecte R =· B 314 J /kmolK'..
· 25°. Constan\a de echilibru a reaciiei H2 co> +• l 2<o> ~ 2 Hlco> la 600°C este
egala eu .70.. . . ,.
Se cere: .
. a} Cît iod (in o/o) este transformat in acid iodhidric (care este conversia) la
atingerea echilibrulm, dacii reactantii sînt amestecati: .. ··
·1. in ra port molar. 1 : 1 la 600°C; .
2. in raport molar 2 : 1 la 600°C (cantitatea de hidrogen este. dubla fata de.
cca de iod); · · _ .

74~
 j . I •
.:..._.

· ·. b) ciii moli de hidrogen irebuie o.rriestecati cü un mol de iod pentru ca 99%

din iod sa fie transformat in acid iodhidrié_-1a. atinge1•ea. echilibrului la 600°C.
26°. Se studiaza reactia de hidroliza a_acetatului de etil:
CH 3COOC2H 5 + H2O +2 CH3COOH + C2H 0OH.
a) Daca initial se pleaca de la un amestec echimolccular de ester ~i apa fe
constata cula stabilirea echilibrului o treime din ester a fost hidrolizat. Sa se calcu-
leze constanta de echilibru a reactiei de hidroliza."
b) Daca initial se pleaca de la un amestec ce cont,ine n moli de apa la un mol ·
· de ester se cere:
a) frac\iunea de ester care va fi hidrolizata Ja stabilirea echilibrului;
b) c.3.re·trebuie sa fie valoarea lui n pentru cala echilibru, 99% din ester sa fie
hidrolizat. -
27°. 1n f aza gazoasii dioxidul de azot se gase~te în echilibru cu diQ1erul sau ~
. N 20 4 ~ 2 N0 2•
La o presiune de 101,325 kPa ~i la temperatura de '45°c, densitatea ameste-
cului de echilibru in raport cu aerul este d = 2,34. . · ·
Se cere:
a) sa se calculeze presiunile partiale ale celor doua specii moleculare;
b) valoarea constantei cle echilibru K ;
. c) care va Ji compozitia de ,echilibru, fa aceea~i temperatura? dar la o pre-
smne de 1 013,25 kPa?
Mase atomicc: N-14; 0-16.
28°. Se considera echilibrul de disociere a bromului, in fazü gazoasa la 1 000°C:
Br2 +2 2 Br.
Constanta de echilibru Kp, ln aceste conditii are valoarea J(P = 5,67 · 10 2 Pa.
Se cere:. . . ,
a) sa se arate pe baza principiului Le Châtelier în ce sens va evoluà sistemul la •
· mic§orarea presiunii; . ·
. b) sa se regaseasca prin calcul, pe ·baza apliçarii legii . actiunii maselor, ce
influen\u are presiunea asupra acestui-echilibru. .. ·
c) care este valoarea gradului de.disociere al bromului la presiunea de 101;325
kPa si temperatura de 1 000°C.
1
. ·
29°. Un volum v = 11,42 cm3 de acid a~etic pur ss dizolva în apa. Aducind
volu~ul sôlu\iei la 2 dm3 , prin completare eu apa distilaUi, pH-ul solutiei astfel
oh tin ute. este. egal eu 2,87. · · ··
Se cere:
a) constanta de· aciditate ~ acidului acetic;
b) gradul de ionizare a acidu1ui acetic în solutia prepar~ta, ce are pH= 2,_$;7;
c) volumul solu\iei de NaOH Ç),1 N (:q.ormal) necesar · pentru a neutraliza
eomplet cei 2 dm3 de solu\ie. ini\iala de acid acetic; · ·
cl) care va fi p H-ul solutiei ohiinute in• urma neutralizarii de la punctul c) ..
Se cunoa~te densitatea acidului acetic pur p = 1 052 kg m-3•
Mase atomice: H-1; C-12; 0-16; Na-23. ·
30°. In 4 dm3 de apa· pura se .dizolva 493 cm3 amoniac gazos, masurati la
27°C ~i proshmea 202,65 kPa, volumul solu\iei ob\inute ramînind practic tot,
4 dm3 • Se masoara p H-ul solutiei obtinîndu-se :valoarea pU = 10,63.
&c~: ·. . .
a) concent~aiia ionilor 1-IO- in solutia ob~inutii;
· .· b) · cônsJanta de bazicitate a amoniacului; ...
- c) p H-ul solu\iei care se ob\ine daca la coi 4 dm3 solutie de arrioniac se· adauga ·_
2 dm3 solu~ié de acid clorhidric eu co.ncentra}ia 0,01 N (normal). , ·. . ·,

t/49
 _/
/
. 31°. 0 solutie de.-aéÎd formio dé concentratie 3% (prooente de masa) are
pH = 1,97 §Î densitafea p = 1,004~ g/om3•
Se cere: ·
a) concentra\ia mo1arii a solutiei de acrd formic;
b) constanta de aciditat.e a acidului formic;
c) de cite ori trebuie difüata so1utia initiala pentru ca gradul de ioniz.are sa
creascà cle 10 ori. ·
Mase atomice: H=1; C=12; 0=16.
32°. 0 solut-ie de amoniac eu volu~ul de 2 dm3, are pH = 11. Constanta de
hazicitate a amoniacului fiind 1,8 • 10-:--5 , se cere: .
a) ecuatia reactiei de ionizare a am·oniacului in solutie apoasa;
h) concentra\ia ionilor no- din aceasta solutie;
c) concentra\ia solutiei de amoniac; . .
. d) ce volum de amoniac gazos masurat la 27°C ~i 200 kPa a fost dizolvat in
2 dm3 apa distilata pentru prepararea solutiei respective. Se neglijeaza variatia de
volum a• Iichidului in procesul de dizolvare ·a amoniacului gazos.
33°. Gradul de ionizare al acidului cianhidric intr-o soluW~ apoasa de con-
- centratie 0,2 l\·I, la 25°C~ este 1,4 · 10-2 %. ·
Se cere: ·
a) constanta_ de ionizare a acidului cianhidric la aceasta temperatura;
h) concentratin ionilor H3Q+ din aceasta: soluiie §Î pH-ul solu~iei;
c) ce volum de apa t·rebuie .~a se adauge unui drri3 de solutie_ de HiCN 0,2 M
pentru ca gradul do ionizare sa se dubleze.
34°. La un volum de 500 cm3 solutie saturata la 25°C_de clorura de argint se
adaugà 4,44 · 10-2 g clorura de calciu. Considerind ca volumul ~itemperatura solu-
tiei nu se modificu, se cere:,
a) soluhilitatea clorurii de argint la 25 °C (mol • dm-3) in apa pur a;
h) concentratia ionilor Ag+ ~i ci- in solutia saturata de :AgCI (ln g · ·clm-3 ) ..
c) solubilitatea AgCI (mol-_dm-3) in solutie, ob\inuta dupa adaugarea· clorurii
de calciu;
d) eoncentra\ia ionilor Ag+ §Î ci- in solutie, obtinuta dupa adaugarea clorurii
de calciu. . · · ·
l\'lase atomice: Cl-35,5; Ca-40; Ag-108; · ·
Produsul ~e soluhilitate al AgCI (la 25 °C): P, = 1 •·10-10 mol 2 dm-:- 6•
. 35°. 0 solu\ie de Ph(NO3 ) 2 avind volumul 10 cm3 ~i concentratia
2 • 10-2 mol· dm-3 se dilueaza pîna la 100 cm3 eu apa distilatii §Î apoi se amesteca eu
1_00 cm3 solutie de acid sulfuric de concentratie 2 · 10-2 N (normal).
Se cere:
a) sà se ara te daca va avea loc formarea de precipitat PhSO4 sau nu;
h) sa se calculeze concentratia {in g pe dm3 ) ionilor Ph2+ §Î a. ionilor so:-
in solutia nou formata. . _ · ·-
ivlase atomico: H-1; 0-16; N-14; S-:-32; Na-23 ~i Ph-207..
Produsul de solubilitate al sulfatului de plumb: P 8 = 2 • 10-~ mol2 • dm- 6..
· 36°. Se clizolva 1/2 l HCI gazos (con~itii normale) in apa astfel ca volumul
solutiei sa fie 10 I. · • '
• Se cere:
a) normalitatea ~i molaritatea solutiei de HCI; .
h)· concentratia ionilor H+ la Iitru de solutie, ~tiind ca HCI este total ionizat;
c) volumul solu}iei 0,1 N NaOH ce neutralizeaza solu~ia de HCI.
Mase atomice: H-1,0; Cl-35,5 ..
37°~ Ce cantitate de zinc ~i ·acid clorhidric 10% sînt.necesare pentru a obiine
15 l hidrogen (c~nditii normale), daca pierderile reprézinta 8%.
.n,..
Mase atomice: H-1,0; .Cl~35,5; Zil-65,4. ~--:•

_;;!,~ •.

750
 ·-
\ .

'._ 38°. :într-o solutie 1 M -de azotat de ·argint se introcluce o lama de aluminiu- de·
œasa'·27 g. Dupa ce tot argintul a fost depus lama ctntare~te 29,97 g. ·
Se cere: · ·
a) masa aluminiului dizolvat; .
· h) masa argintului depus; · - -
c)'.volumul solu\iei 1 M de azotat de argint folosit; ·
d) concentra\ia molara. a solu\iei finale.
Mase atomice: Al=27; -Ag=108
39°. 0 cantitate de 5 kg calcar, eu un èon\inut de 80% carbonat de calciu este
tratata eu o solu\ie 10% HCI .(se considera Pnc 1 = 1 g/cm3 ). Gazul rezultat din
reactie este bar.botat într-o solu~ie 0,5 M de NaOH.
. Se cere : -•-
a) ecua\iile reac\iilor; '
b) volumul gazului (condiiii normale) rezultat din reactie;
c) volumu,l solutiei 10% HCI (in 1) necesar; '
· _ d) volumul solutiei 0,5 molara de NaOH care absoarbe complet .gazul rezultat
din· reactie
Mase atomice: H-1,0; C-12,0; 0-16,0; Cl-35,5; Na-23; Ca-40,1.
40°. Se trateaza 100 cm3 solutie de HCl eu exces de solutie de KMnO 4 , la cald.
Din reac\ie s~ degaja 1,12 l (condiW normale) de clor.
· Se cere: ·
a)· sa se scrie ecuatia reactiei care a avut loc;
b) sa se calculeze concentratia in .mol/1 a solutiei initiale de HCI;
c) sa se èalculeze cîti cm3 de solutie HCI de concentratie 36% (p=1,18 g/cm3 )
au fost necesari pentru a o~tine cei 100 ém3 de solutie de HCI (care au intrat
în reacJ,ie eu KMnO 4); · . ·
d) sitse calculeze echivalentul gram al KMn0.4 11entru reactia. care a avut loo
oo H~ · . ·
Mase atomice: Cl-35,5; K-39; Mn-55; 0-16; H_-1.
41°. Acidu1 HA are în solutiï' apoase Ka = 1 · 10-s. ·
Se cere:
a) dimensiunile. lui Ka; · · . ·
h-) gradul de ionizare <X în solu\iile avînd concentra\iile analitièe 1 · 19-~ M,
respectiv 1 · 10-3 M;
_ .c) concentratia ionilor H3O+ in soluiiile avînd concentra\iile analitice
1 · 10-1 M, respectiv 1 · 10-3 M; _
d) p H-ul solu\iei in care concentra\ia analitica a acidului HA este
C = 1 · 10-3 1\'1; _ .
e) caracterul acido-bazic al solu\iei obtinutu prin adaugarea cantitatii stoe-
ch_iometrice de NaOH la sqJutia rezultata la punctul d). · ,
·42°. La nèutralizarea a 250 ml solu\ie NaOH 2M eu o· solutie de HCI se degaja
28,63 kJ. La neutralizarea a 250 ml solutie HCI, preparata prin introducerea a 42 ~l
solu\ie 37% HCI (p = 1,19 g/cm3 ) într-un balon de 500 ml, degajîndu-se 14,51 kJ,
s'iî se determine caldura de neutralizare §Î sa se interpreteze rezultatele ohtinute.
· 43°. Se da reactia:
KMnO 4 + H2 SO4+ FeSO4 -+ K2SO 4 + MnSO4 + A + H2O
Se cere:
• a) sa se determine substanta· A;
b) sa se s tabileasca coeficien\ii ecua\iei chimice;
· c) volumul solutiei de K.MnO 4 0,2 N necesar pentru oxidarea s~lfatului de
fier (Il) con\inut in 100 ip.l solutie 0,1 N; . . .
· .d) concentratia molara a solutiei de KMnO 4•

7,51
 /
/
. //
~~- P~in brorin~rare~ei hidrocarburi_ ~' cù formu,a moleculara C5 H 10,
rezulta un smgur der1v~Vmonobromurat. Scr1et1 formu,lele de structura a hidro-
carbu.rii A si cele aJe"'izomerilor siii. •
45°. ln' urma··analizei elementare se stabileste ca ·doua· substante A si B
. au acee!~i co~pozit.ie_ procentuaJa (C% = 40,67; JI%= 8,47 §Î N% = 23,73,
'0 % = 2, ,19) -~1 aceea§l masa molecularâ (M = 59).
a) ~tiind cà prin hidroliza substanta A conduce la un acid C, iar suhstanta B
'la o a]dehida D si caprin oxidare D trece ln C, stahiliti formn.lele suhstantelor A, B..
C §i 'D; • • "'r ·' ,
b~ scrieti formulele de constitutie pentru cel putin patru substantejzomere
eu A ~1 B. ·
46°. Anriliza complexa a cinci substante izomere A, B, C, D §Î E furnizeaza
urmùloai·ele inf ormalii:
a) au a~_eea-;i formula moleculara, C7H80;
b) contin un nucleu aromatiç in molecula;
c) sînt insolubile in apa; .
cl) nurnai substantele C, D ~i E sint solubile in solutie de l1idroxid de sodiu §Î
dau renctii de culoare. eu o solutie de clorura f erica;
e) ~ubstant-a A reactioneaza eu sodiu metalic, spre deosebire de· substant,a B
care nu du aceasta reactie.
Pe haza acestor da.'te stabiliti formulele de conslitutie ale compufiilor· À, B,
C, D ~i E.
1ndicati reactiile comune ale celor cinci substante.
47°. R~portuÎ dintre mnsa carbonului ~i cea a hidrogenului dintr-o hidro-
carbura A eu masa rnoleculara 130 este d.2 : 1.
. $tiind ca 1~rin oxidare eu dicromat de .potasiu §Î acid sulfuric hidroèarhura·.A
.se transforma in acid tereftalic, determinati formula de structura; scrieti formulele
structurale ale tuturor izomerilor lui A care prin oxidare energica conduc la acid
henzoic.
Determinati nesaturarea echivalenta a compusului A, à acidului tereftalic
§Î ~ acidului benzoic. ·
48°. $tiind ca prin oxidarea unei hidrocarhuri nesaturate A eu dicromat de
potasiu §Î acid sulruric se ohtine acid acetic §Î acid piruvic, in raport molar 2 : 1,.
se ccre:
a) formula §Î denumirea hich•ocarburii A; ·
b) formulele ~i denumirile izomerilor geometrici ai hidrocarburii A;
c) formule.le izomerilor optici ohtinuti prin hidrogenarea totala a hidrocar-
hurii A; . · .
d) volumul solutiei de dicromat de potasiu 0,23 M, necesar oxidarii a 9,6 g
hidrocarbura A.
49°. Prin nitrarea a 25,6 g hidrocarhura aromatica polinucleara se ob\in
34,6 g mononitroderivat.
Se cere:
a) masa moleculara ~i formula structurala a hidrocarburii;
. 'b) cantita!ile de acid sulfuric de concentratie 90% §i acid azotic 63% nece-
sare prepararii amestecului nitrant, ~tiind ca in reactia de nitrare se consuma numai
50% §Î ca raporlul molar acid sulfuric : acid azotic din amestec este de 2 : 1.
50°. Intr-un· reactor de hidrogenare eu volumul de 72,2 dm3 so fotroduc
benzen ~i hidrogen într-un raport molar de 1 : 10. Presiunea la începutul procesµlui
este de 10 atm, iar la sfîr~itul hidrogenarii este de 8,64 atm, temperatura men}i-
nîndü-se constanta la 127°C.
Sa se· calculeze compoziiia procentualii a amestecului la sfîr~itul reac\iei ~i
randamentul reactiei de hidrogenare. (Se _neglijeaza volu,mul catalizatorului §Ï se
presupune câ benzenul ~i cicloliexanul se gasesc in stare de vapori.)

752
.~ ' ....

51°. 0 alchena A, obtinuta priri dèshidratârea unui alcool monohidroxilio .

aci~lic saturat B, contine eu 25,71 procente· de carhon mai mult decît alcoolul B.
Sa se determine:
a} formula moleculara a alchenei A;
b.) f ormulele izomerilor alcoolului · B;
c) cantitatea de so]utie de Br2 de conceritratie 1,6% (in CC14) ce poate fi deco-
lorata de 3,36 dm3 alchena A.
· 52°. Un amestec echimolecular format dintr-un alcan §Î o alchena eu -ace-la3si~
numar de atomi de carbon _in molecula este supus unei ;eactii de descompunere-in
eJemente, într-un vas inch1s. ··
~tiind ca la sffr§itul reactiei presiunea cre§te de 3,5 ori (temperatura se pre-
·supune constantii), sa se determine formulele celor· doua hidrocarburi. (Volumul
carbonului rezultat la descompunere se neglijeaza.)
53°. Raportul maselor elementel&r con~tituente ale unui alcool monohidroxi-·
Jic p~imar este C : H : 0 = 6 : 1 : 2.
$tiind èà molecùla alcoolului A are o catena de atomi de carhon ramificata>
se cere: · ·
;:·
a) formula f!:loleculara_ §Î formula structurala ale alcoolului A;
h} izomerii geometrici ce corespund formulei moleculare determinate;
· c) izomerii de. functiune ai alcoolului A;
cl) ecua\iile reactiilor de transformare a n-hutanului in alcoolul A;
e) cantitatea de ester ce se ohtine la tratarea a 10 moli de alcool A eu anhidridif
aceticii- in exces, la un randament de 90%.
l>.1°. In urma unui proces de nitrare a anilinei se obtine in final un amesteo
de p-nitroanilina, o-nitroanilina §Î 2,4-dinitroanilina in raport rilolar de 4 : 2 : 0,5.
a
~tiind ca s-au ob~inut 276 kg p-nitroanilina §i ca numai 75 %din anilina fost trans-
formatiCfn nitroderiva\i, se cere: .
a) ecua\iile reactiilor;
bJ cantitatea- de anilina supusa nitrarii;
c) cantitatile de o-nitroanilina §Î 2,4-dinitroanilina ohtinute; _
d) conversia utila (raportata la p-ni tro anilina};
e) cantitatea de acid acetic 98% necesara protejarii anilinei in cursul reactiei
de nitrare;
f} sa se compare hazicitaWe anilinei, p-nitroanilinei §Ï. 2,4-dinitroanilinei.
55°. Trei hidrocarhuri A,. B §Î C con~in în molecula acela§i numar de atomi
de carbon. ~tiind ca procentele de hidrogen din molecula fiecareia sînt 18,18;
14,28 ~i respectiv 10,00, §Î ca numarul atomilor de hidrogen din molecula hidro-.
carburii A este eu patru mai mare decit cel din niolecula hidrocarburii C, sa se
determine: · -
a) formu1ele mo]eculare ale celor· trei hidrocarburi;
h) ciiile de transformare una -in alta.
56°. lntr.-un· cilindru de ot,el eu volumul de 22,4 dm3 se introduc 2 moli de etan
si 21 g a1chenii n_ecunoscuto.. ~tiind ca amestecul de_hidrocarburi éxercita...o presiune
de 2,75 atm, masurata la 27°C, se cere: · '
· a} formula moleculara a alchenei necunoscutei

.,53
 b) presiunea tn cilindru daca se introduce cantitatea stoechiometrica de
hidrogen necesara hidrogenarii alchenei (temperatura raminind consta.rita); ·
_ c) presiunea tn cilindru, èlupa hidrogenarea a 50% din alchena, masurata la
temperntura de 77°C; . . ·
d) masa molecularii medie a amestecului gazos initial din cilindru.
57°. lntr-un ~eactor de dehidrogenare-cracare cu volumul de 56 m3 se
int.roduc 116 kg butan. 1n urma procesului de transformE1.re termica se obiine un.
amestœ gazos care contine (in procente de volum) 20 % butene, 15 % propena,
10 % etena ~i 10 % but an netransfor1!1at. ·
. Sa se determine presiunea in reactor la !nceputul §Ï }f', sfir§itul prooesuluf,
cunoscînd ca acesta are loc 1a temperatur~ de o46°C.
58°. Se da urmatoarea schema:

. ;< b --➔ c·--➔ d

a
~ b'---c'---d'

Subst.anta a este o hidrocarbura, iar suhstanta b are masa moleculara 137

~i raportuLmaselor elementelor componente C : H : N : 0 = 12 : 1 : 2 : 4,57.
~tiind ca substantele b cu b', c cu c', d cu d' sint izomerï' de pozi~ie, iar
b eu d §Î b' eu d' sînt izomeri de functiune, se cere:
_a) determinarea formulelor moleculare ~i structurale ale sub&tan~lor indicate
in_ scbema;
b) ecu~tiile reaciiilor ce au loc;
c) o alta cale_de trllnsformaI:'e a lui b în d (respectiv b' in d').
59°. Prip condensarea c.r_otonica a q,4 kmoli aldehida A se ohiin 0,15 kmoli
corn pu~ ~ care contine 16,32 % O.
· Se cere: .
à} formule]e substan\elor A §Î B §Ï ecuatia reactiei;
b) ra.ndamenJul reactiei de condensare;
c) volumul de hidrogen (masurat in conditii normale) necesar transformarii
substan\ei B într-un corn pus saturat C;
d) formula unui alt comp1:1s carbonilic izomer cu A §Ï ecuatia reactiei de con--
densare aldolica a acestuia eu aldehida A.
' . .
60°. Un- mol de substanta A se conden~eaza cu 3 moli de substan\a B, în
solutie apoasa, în prezen\a unui catalizator bazic, rezult\nd substan\~ C. Prin hidro--
genarea substantei C se ohiine compusul D, cu ëompo_zifia .C% = 44,12,
H % = 8,82 §Ï O % = 47,05 ~i eu masa moleculara. 136.
~tiind ca 6,8 g substanta D reactioneaza cantitativ eu 20,4 g anlùdrida acè--
tica, se cere:
a} determinarea for:inulelor de structura ale compu~ilor·A, B, è si D §Î scrie--
rea ecuatiilor reactiilor ce au loc; . '
b) volùmul de gaz degaj at 1n reac\ia dintre 6,8 g substanta D eu cantitatea
de sodi u necesara; ·
-c) formula structurala a conipusului E rezultat-in lirma reactiei dintre ~area.
de sodiu ohtinuta la punctul b). ~i diclormetan, §tiind ca E contine 40 % oxigen.
 /

. 61°. 0 cantitate de 26,8 g amestec echimolecular a doi acizi monocarboxilici

&atùrati este neutralizata eu 0,5 dm3 solupe de hidroxid de sodiu 0,8 molar. ~
~tiind ca unul dintre acizi a format la neutralizare o cantitate de sare mai
mare eu 2,8 g decît ·celalalt acid, sa se identifice cei doi acizi §Î sa se calculeze compo-
zi\ia procentuaHi a amestecùlui de'Sarùri rezultat la neutralizare (dupa evaporarea
apci).
62°. Raportul dintre procentul de oxigen al unui acid dicarhoxilic saturat-~ _
(A) §Î procentul de oxigen al diclorurii sale acide (B) este 2,71.
Se cere:
a) formulele moleculare §Î structurale ale compu~ilor A §Î B;
h) formulele structurale ale tuturor izome.rilor posibili ai compl,l~ilor A ,i,
respectiv, B;
c) Yolumul de solutie de hidroxid de sodiu 2 m necesara absorbtiei totale a
acidu]ui clor!1idric degajat la transforniar~a a 52 kg acid in diclorura s~ acida.
63°. Se du urmatoarea schema:
',.

•HOH
if

+HN"2
-~
-Hz()

+HOH

. ~tiind ca a §Î b sînt izomeri c_u formula moleculara C5 H11NO, se cere:

a) iclentificarea suhstante.Ior de la a la l.
b) ecuaiiile reaciii1or.
f>4°. Sa se scrie formulele tuturor izomerilor posibili eu formula moleculara
<;H 100 ~i sa se precizeze tipul de izomerie §tiind ca toti izomerii contin in molecula
un nucleu aromatic. ·
65°. Determinati formula moJeculara a unui ester al unui aoid monocarboxilic
saturat eu un alcool monohidroxilic saturat eu acela§i numar de atomi de carbor(
· în ri1olecula, §tiind ca procentul de hidrogen clin ester este de 10,35~·
' Scriet,i formule]e esterilor izom~ri optic ,activi ce corespund form.ulei mole-
culare determin ate.
·66°. Se da re~ètia

755
fi*
 •··

·: .Cunoscînd datele termo'dina~ioe de mai jos, sa se calcu1eze .pent~u aceasta

react1e: . .
!) LYHîs8 ; 2) â'Sg98 ; 3) â'Gîooo; 4) ~tiind ca LV~= -RT ln Kp, sa se
afle A. 0 IJI J(-c la p = 2 atm.
0 .
e:11-u = 431,5 kJ /mol; ÂHardcre co = -282,8 kJ /mol;
~O=O = 493,2 kJ /mol; ÂH~rdcre gram = -393 kJ /mol;
e:o-u = 459,6 kJ /mol; ÂH~Cdiamant) = 2,1 kJ /mol;
S3iamant = 2,5 J /mo~ · K;.
S~10 <al _: 188,5 J /mol- K;
St= 130~5 J/mol-K;
sgo = 197,7 J /mol.K.
{Concursul republican 198_~, clnsa a XI-a)
67°. La saponificarea acetatului de etil eu NaOH, la 27°C, concentraiiile
initiale ale reactan~ilor fiind egale, se ob~in experimental urmatoarele date:
t (min) 0 2 5 9 27 35
{HO-]-10~ 10 9,1 . 8,0 6,9 5,9 5,0 (t,26 3,6" 3,08
(mol/1)
Se cere,
a) sa se traseze graficul C =.f(t);
b) sa se afle ordinul de reac\ie prin calcul;
c) sa se affe constanta de viteza la 27°0 ~ la 57°C daca cnergia de activare
este 70 kJ /mol.
(Con_cu.rsul republican 1981, clasa a XI-a)
68°. Prin reactia. a. 810 kg metal trivalent eu H 2S04 se .obtine o sare · ne ut.ra
eu 111 = 342.
Se cere:
a) cantitatea de sare rezultata;
b) volumul, densitatea ~i densitatea fa~ de aer a gazului format in reacpe;
c) cantitatea de acid ini}iala, eu concentraiia de 50%, fiind de .9 t, sa se deter-
mine cantitatea ramasa dupa reac~ie; '
d) volumul solu\iei de NaOH 2 M care neutralizeaza acidul sulfuric ramas
(in m 3). .

(Concursul republican 1981, clasa a IX-a)

69°. La amestecare~ unei solutiï .de azotat de argint eu o cantito.te egala
dintr-o ~olutie de .. olorura de sodiu, substanieie reactioneaza total.
se· cere: . ,
a) concentra1,ia procentuala ~ solu~iei de clorura de sodiu daca solutia de
azotat de argint are concentratia 3,4 %;·
h) concentratia procentuala a solutiei de azotat de . sodiu ce rezulta· din
reac1,ie.
(Concursul republican 1,9·s2, clasa a IX-a)
·[
- \!58
,~,
~ ------:~ -·- .

'
70°. ln 100 g solu~ie de hidroxid de sodiu eu conccnLrat.i.a 20% (procente ~e
-mnsa) se introduce o cantitate X g sodiu metalic astfel încît se ohtine Y g solu~1e
.de hidroxid de sodiu cu concent,ratia 40% (procenLe de rnasu).
Se cere:·
a) sa se determine ·cantitiüea X (în g) de sodiu metalic adaugaUi: precum. ··
~ valoarea lui r;
. b) cunoscînd ca cele Y g de solu\ie- de hi'droxid de sodiu 40% ocupa . un
vo-lum' de 7 ori mai mie decît volumul solutiei 2 N de _acid sulfuric necesar peritr-ù -
neutralizarea hidroxidului de sodiu din cele Y g de solutie, sa se determine
concentratia mo1ara §Î -cea. normala a acestei solu\ii de hidroxid de sodiu.
(Coricursul republican 1982, clasa a IX-a)
71°. Se considera urmatorul §ir• de transformuri:

A F + CrC1 3 + II + Icu>
113 F + G + H + I(g)
C + HCI -+ F + H + I<u)
D G + H -t Ieo>
E G + leu>
Sa se identifioe substantele notate prin litere de la A la I, daca se §tie cii
substanta D este un-oiid care contine 63,22% metal tetravalent. ··
(Concursul republican 1983, clnsa a Xt-a)

72°. I:,a electroliza unei solutii in caré se afla dizolvata. sarea de sodiu. a unuî
acid monocarhoxilic saturat, se obtine la anod un amestec do gaze CU musa molarà
medie ffi/. = 39,33 g/mol. Cînd acest amestec gazos este barhotat !n apa de var;
masa acesteja cre§te eu 440 g.
Sa se determine:
a) masa sarii elecfrolizate;
h): volumul gazului degajat· la, catod• în condit.ii normale:
c) care este randamentul de curent, daca. s-a' lucrat eu un curent de 40 A
timp d~ 500 min. · ·
(Concursul ·republicJm 1983, clnsa a .XI-a)

73°. Un amestec gazos format din CO, CH 4 ~i H 2 S avlnd masa egala eu

167,4 g, se supune arderii complete in aer. Gazele ·de ardere se absorb într-o solu\ie
apoasa de NaOH, avînd loc consumarea întregii cantita\i de hidroxid ~i formarea
de· saruri în raportul Inolar Na2CO3 : Na2SO 3 - 80: 1 iar azotul ramas musoara
1043,84 I (condi}ii normale).
Se cere-:
a) compozitia in moli a amestecului gazos dat;
h) eu cite procente a crescut masa solu~iei apoase dupà absorbtia gazelor
de ardere, daca initial solutia a avut concentratia 32,4% în NaOH.
Se dau masele atomice: Na-23; S-a.32; C-12; 0-16.
Compozitia aerului in % vol.: 20% 0 2 ; 80% N 2 • "
(Concursul rcpublican 1983, clasa a ~X-n)
'
757
 '(.4°. 0 substanta _S se izomerizeaza complet-in compu~ii B ~i C care se ob\in
fmpreuaa, fiecare rezultînd în urma· unei reaciii-simple ·de ordinul L
E,:.A,_ B

s-J E,; A· ➔ C

Energiile de activare ~i factoi·ii preexponen ~iali din ecua\ia lui Arrhenius au

respectiv pentru cele doua reàc~ii valorile:
E 1 = 20 kJ •mol-1 ; A1 = 2,5 .10 11s-\
E2 = 30 kJ _•_mol-1 ; A2 = 1._1012s-1•
s~ cere:
sà se stabileasca la ce temperatura trebuie sa aiba loc reactia pentru ca
a)
maseb produ~ilor ob\inuti sa fie în raportul mB: me = 1;
b) temperatura la care masele respective rezulta in raportul mn : m0 = 8•.
Se dau:
- constanta· gazelor perfecte R = 8,3_1-103 J fkmol- K.;
-valoarea logaritmului natural (ln ·haza e): ln 2 = 0,693.
" (Concursul republicru, 1985, clasa a ~I-a}

75°. Se dau .urmatoarele r.eac\ii termochimice eu varia\iile respective de

entalpie standard:
1) CzH,<a> + 3 0 2ca>-. 2 C02ca> ¼ 2 H20ci>; . f:t.H 1 = -1409,7 kJJ
2) _C2H,co> + H20m-. C2H OH(l}~ 6 llH2 = -4.0,6 kJ;
3) H 2 :n)+ 1/2 0 (o>-. H 20(11;
2 f:t.H = -285,5 kJ;
3

4) Cic•·ant> + 0 co> _. C0 <o>;

2 2 ÀH 4 = -393,3 kJ.,
Se cunosc. de asei:nenea urmatoarele valori ale entropii}or standard,
Stn,rol = 219,5 J /mol• K; s~.olo = 69,8 J /mol~ K (
0 .
Sc,11,oHu> = 160,5 J /mol! 1~
Se cere:
a) en\,_lpia · standard de formare a etenei, H1c,H.<a> 1
h).sa .se arate daca reac\ia (2) este spontana la 50°C;
c) care este temperatm·a .maxima ptna la care aceasta reac\ie (2) est_e ~pon-
tana;
, d) sa se calculeze cantitatea de caldura oare se degaja la arèlerea a28,75 cm.3
de etanol lichid. ·
Se dau:
- densitatea etanolului lichid p = 0,8 g/cm9 ;
- mase atomice: H-1; C-12;,-O-16.
(Concursul republican 1985, clasa a OC{.. a}

'158
-.-...., __
 0
- 76°. La încalzirea ptiternica aunui·gram de prob'a solida ce· contine CaCOa,
se constata ca masa proh~i a scazut eu Q,352 g ohtinîndu-se un reziduu solid format
. dintr-o singurii suhstanta. La tratarea unei probe identice' eu prima, eu cantitatea
stoeohiometrica necesara de acid clorhidrie, -se obtine dupa eliminarea CO 2 format,,
o solutie apoasa ce eontine dizolvata o singura sare.
Se cere:
a) volumul de CO 2 (conditii normale) degajat la încalzirea 1 g de proba;
l>) compoziiia, în procente de masa, a elementelor din proba solida initi~lij!_ ____ ~
(Concursul republican 1985, clasa a :IX-a)

77°. Un amestec gazos format din azot §Î o alta substanta elementara necu-
noscuta, con\ine 80% azot (în procente de volum) §Î are densitatea 1,405 kg/m~
masurata la 27°C §Ï 1,2 atm. ..
Se ·cere:
a) sa se identifie~ suhstanta gazoasa necunoscuta; /'
h) sa se calculeze compozi~ia ame_stecului gazos exprimata in procente de masa.
(Concursul rcpublican 1985, clasa a IX-a)

78°. Prin descomp unerea termi_ca a 12,00 g dintr-o suhstanta alba, cristalir:ia,
se formeaza l:1 20 (lichid) -~i N 20 (gaz). Volumul de _N 20 masurat în conditii normale·
a fost 3,36 J. Sa se stabileasca formula suhstantei.
Ma.se atomice: H-:--1; 0-16;· N-14.
(Concursul national 1987, clasa a IX-a)

· - - 79°. _Dn inginer chimist este-interesat sa determine compozitia unui amestec

gazos de oxigen §Î heliu prin masurarea densita\ii acestuia. . ·
· a) Deduceti -0xpresia dependentei densita\ii- amestecului (p) de compozitia
acestui~ redata prin procentu] molar (X) la presiun~a totala p _§i temperatura T.
. b) Calcula}i compozitia ain~stecului de densitate p.~ 0,72 g/1, la 25°C
~i 1 atm. . · · ·
c) Care este precizia m~todei daca densitatea p este masurata eu o eroare de.
±0,005 g/1? . .
Mase atomice: He-4, 0-16.
Constanta gazelor perf ecte: R = 0,082--- 1-at.m
. mol• K
(Concursul national 1987, clasa a IX-a}

- 80°. Scrieti structura electronica a elementelor A, eu Z=16, ~i B, eu Z=56, -- ·:-

~i stabiliti care din urmatoarele ·substan~ pot reac\iona ·cù fiecare <lin elementele
A ~i B: 0 2, Na, HCl, Cl 2 ~i H2O. Pentru compu~ii care se pot forma indiéati for-
muJele moleculare ·§i tipurile ·de legâturi. .. -
Nota: Se vor folosi simb9luri1e A §Î B pentru elementele date.
(Concursul national 1987, clasa a IX-a)

"81°. Pentru dozarea 1,mor compu~i de Mn 2+, Mn4+, Fe2+ ~i Fe8+ sînt folosite
reactiile .indicà.te în schemele de mai jos, rezult.atele determinarilor pentru doua
. <lin :dozari fiind prezentate in tabel. -
. a) MnSO4 + KMnO 4 + H2O ~ MnO2 + K2SO 4 + H2SO4
+
h) MnO 2· -t- H 2SO4 + H2C2O4 -+ MnSO4 eo2 -¼ H20

'159'

/
 + K2Cr2O7 + HCI-+ FeÇ13 + KCI +crc1; + H20.
(''

e) FeC1 2
cl) FeC13 + KI -+ KCI + FeCl + I 2 2•

\
Volumul solutiei - Continut de ion
Mârimea probei Reactiv utilizat consumat metalic
Compus doiat (g) în determiniiri
(ml) % (masa)
MnSO, 0,2747. KMn0 4 1 N 2,5
1
FeC1 3 0,,H17 K2Cr207 0,1 N 5,0
1 1

Se cere:
sa se ca1cu1eze coeficientii, ecuaiiilor reactiilor de dozare;
a)
b) sa se calculeze continutul procentual al ionilor metalici în probele ana-
lizate. · -
(Concursul national 1987, clasa a XI-a}

82°. Pentru izomerii cis *i trans ai 2-butenei au _fost determinate marimile

~ermodinamice (standard) indicate in tabel: .

:Marimi tcrmodinamice. ,- cis-2-butena

1
trans-2-butcnü.

C..'\ldura de ardere tkJ /mol) 2709,·1 2704,7

Entropia (J/mol • K) . 800,5 1· 296,2 ·
1

Se cere:
a) sa se calculeze variaiia de entalpie libera la izomerizare §Î sa se arate in ce-
sens va evolua spontan sistemul, in condi\ii standard; .
b) daca izomérizarea are_ loc ·sub ac\iunea unui catalizator, care are efectul
unei scaderi a energiei de activare eu 17,173 kJ /mol, de cite ori este mai mare viteza
.reactiei c·atalizate decît a celei necatalizate la· temperatura de 298 K?
Se da: R = 8,314 J /mol. K.; ln 2 = 0,6931 ..
1

(Concursul national 1987, clasa a XI-~)

83°. Se considera urmatorul echilibru in faza gazoasa:

CO 2 (al + H2:r,) ~ CO(g) + H2O(ol·
a) Cunoscind ~aloarea entalpiei de reaciie la temp~ratura de 1.000 I(:,.
A'llTooo = 35 040 .J, pl'ecum §Î cea a entropiei de reactie la aceea~ temper~turar
A1 Sîooo = 32,11 J /mol- K, calcula\i varia}ia de entalpie libera ÂGÎooo la temperatura.
de 1000 K. ' _ ·
h} Care este valoarea constantei de echilibru J(P pentru -aceasta reac\ie la
1
1.000 K?
c) Care sint valorile· constantelor de echilibru· Kx §Î J(c· (X~ fractia molara;
C - concent,ratia în mol/l) la aceea§Î temperatura (1000 K). Se va' presupune
comportare3: ideala a gazelor <lin sistem.
d) Un amestec gaios ce contine in procentc de volum: 35% H 2 ; 45% CO §Î
00% vapori de apa este incalzit la 1000 K. Stabiliti compozitia amestecului gazos
la stahilirea echilihrului (în procente de volum). • '

'160
 e) Calculati entalpia de reactie ArHî400 , la temperatura de 1400 I{:, folosind
val'oarea ÂrH~000 ~i capacitatite calorice molare la presiune constanta, et
(valori
.aplicabile in intervalul de temperatura 1000-1400 K):
•. ,.VH7ooo =: 35040 J;
. C~ccoJ =
42,31 +
10,09 -~ 10-3 T J /moî ~ K;
Ctm,> == 27 ,40 + 3,20 ~ 10-a T J/mol • K;
c~(CO} = 28,34 + 4,14_.;1Q-3 T J /mol-K;
ci(ll o> = 30,09 + 10,67• 10- T
1
3
J /mol. K.
f) Avînd în vedere semnul lui ÂrI-1° precizati în ce sens se va deplasa ec1ùli-
bru1 consid~rat la cre§terea temperaturii. ·
(Olimpiada International~de Chimie 1980 ...,.. AUSTRIA)

84°. 0 substanta. solidü, cristalizatii, dè culoare alha, da urmatoarele reactii:

1) coloreazii in galben intens flacara unui bec de gaz;
2) solutia sa apoasii este neutra; prin adaugarea, picuturu eu picatura, a
un.ei solutii de acid sulf~ros (solutie apoasa de SO 2 ) se ob~ine o solut,ie colorata
intens in brun, care se decoloreaza Ja adaugarea unui exces de acitl sulfuros;
g) solutia dccolorata, în conditiile de la .punctul 2), §Ï acidulaUL eu HNO3 ,
la adaugarea de AgNO3 formeaza un precipitat galben ce nu poate fi dizolvat ~n anio-
niae, dar se di~oh-a totu~i, U§0r in prezenta de ioni CN- sau S2Ot.
4) Daca se adauga KI ~i H 2SO4 diluat la solutia apoasa a suhstan-tei solide,
se obtine toto coloratie bruna inte~sa a solu\iei care poate-fi decoJoratu prin àdau-
gru·ea:de acid _sl;llfuros sau de solut1e de Na2S20 3 ;
. . 5) 0,1000 g de substan\a solida se dizolva 1n apa ~i se adauga 0,5 g KI ~i
ci!,iva mililitri de solutie dih~ata de H 2SO4 • Solutia bruna ob\inutâ se titreaza cu o
sokitie de Na2 S20 3 0,1000 M pîna la decolorarea completa, consumindu-se 37,40 ml
solutie de tiosulfat de sodiu. · ·
Se cere:
a) ce elemente ~rebuie sa con\inu substanta solida? De ce?
b) care sînt compu§ii implic·a~i în reactiile de la punctele 1) - 4)? Scriet·i
formulek Jor moleculare;
· c) scrie~i in forma ionica ecua\iile rencpi1or ce au Joc 1a puncte 1) - 4);
d) pe baza datelor de la punctul 5) precizati care este substanîa solida stu-
diata. ; ·· •
(Olimpiada _In ternationala de Chimie 19~0 - Aus.tria)

85°. Oxalatul de calciu monohidrat, CaC 20,1 • H 2O este o sare put.in soluhÎia
'avind o· importan\a analitica §i fiziologicu. Produsul sau de solubilitate Ja 25°C
este 2,1 · 10-9 (mol/dm3 ) 2•
Ionul oxalat poate fi protonat Ja ion hidrogenoxalat (HC 2O4 ) sau la acid
mrnlic. Yalorile pKa la 25°C sînt 1,23 (H 2C2O4 ) §Î 4,28 (HC2O4 ). La 25°C produsul
ioni-0 al apei este 1,0 • 10-14 (mol/dm:l) 2_._
. a) Scrieti expresiile acelor conditii de echilibru care prezinta interes pentru
caleulul sohihilitiitii oxalatului de calciu :in· apa. .
b) Scricti condi\iile de concentra\ii care sînt necesare penf.ru calculul solubili-. ',
tatii f. (moljdm3) a oxalatului de calciu in pr~zen\a up.ui acid tare de concentrati~ C~

'161 .
 c) calcula\i .. solubilitatea (in g/dm3 ) a oxalatului de calciu monohidratat
tn celulele plantelor in care un sistem tamp.on regleàza pH-ul la v~oarea 6,5. :
d) Caloul~ii solubilitateà (g/drri3) oxalatulùi de calciu monohidratat iritr-o
solu\ie de aoid clorhidric de concentrat,ie 0,010 mol/dm3• Cal9ulati, de a~emenea,
concentratia ionilor de hidroniu in aceasta. solutie. · ·
e) C~lèula\i concentra\iile de echilibru ale tuturor celorlalte specii existent.e
ln solu\ia de la 1punctul d).
(Olimpiada Interna\ionala. de Chimie 1982 - Suedia)

· 86°. Studiul cinetic al hidrolizei alcaline a unor compu§Î organici clôrura~i

au condus la urmatoarele rezultate: · .
a} ·un anumit volùm cie solutie a sarii neutre de potasiu a acidului monocto.:=
succinic a fost tratat eu un volum egal de solutie de hidroxid de potasiu, ambefe
solutii avind concentratia initiala 0,2 mol/dm3• S-a determinat concentra\ia KOH
in amestecul de react,ïe, la 25°C, la diferite intervale de timp, obtinîndu-se urma-
toarele rezultate:

i (min) 10 20 30
I
45 60 80 1·0'0
Cxou (mol/dm 3
) 0,085 0,074 0,065 0,056 0,049 0,042 0,036

. Repetînd experienta, eu acelea§i concentra\ii initiale ale· solutiilor, da'I' .-la

35°C,. concentratia hidroxidului de potasiu s-a redus la jumatate din valoarea sa
·ini~iala dupa 21 ··min. ·:- .
b} La hidroliza 3-metil-3-clorbexanului, de asemenea, .eu o solutie de K0.11
s-a 'gasit ca, independent de conèentratiile· initiale ale reactantilor (egale între ele ),
concentra\ia hidroxidului de p9tasiu se reduce la jumatate din valoarea ini~~lü,
dupa 32· min, dacii reactia are Ioc la 25°C §Î dupa 11 min .daca reac}ia are .loc
- la 35°C.
c} In cadrul hidro~izei 2,4-dimetil-3-izopropil-3-clorpentanul~i s-a gasit
acela§i mecanism ca în cazul reactiei de la punctul b ), dar viteza de reactie, in
·acelea~i condi\ii, este de 100 de ori mai mare. · 0

~e baza acestor date experimentale rijspunde\i la urmatoarele intreh_al'i:

1) care este ordin~l de reac}ie in cele trei cazuri, a), b), c)? -
2) care este valoarea, constantei de viteza a reactiei de la punètul ~)
Ja 25°C? ; .
3) ~ate sint valorile energiei de activare pentru ·reactiile de la punctele a) §Î b)?
. 4) daoa in reactia de la punctul a) se introduce sarea neutra· de potasiu a
acidului L-clorosuccinic (care estelevogira) ce configura}ie va avea sare.a respecti:va
a acidului malic ce rezulta in urma hidrolizei?
5) daca în reac\ia de la punctul b) se introduce izé>merul levogir, ce activitate
optica. va avea 3-metil-3-hexanolul rezultat 1n · urma hidrolizei?
6) cum se poate explica faptul ca viteza reactiei de la punctul c) este mult
mai mare decit cea a reactiei de la punctul b }, eu toate ca ambele reactii sint de
acela§i tip §Î au Joc in condi\ii identicP. de concentratii §Î temperatura?
q,oate raspunsurile trebuie explicate.
(Oliinpiada InternationaUl de Chim_!~ 1983 - R.S. România)

762
 . ·-, 87°. In secoiu] al XIX-lea industrià chimica s-a dezvôltat pèntru prima - data
fa un nivel cimportant, prin. pr"odué\ia de coloranti. Nu se cuno~tea cauza pèntru
<.>are compu§ii formati avea"u o ~uloare atît ·de intensa. Unii _colc;>r-anti pot fi consi""
d,~.raµ ca fiind formati <lin h)olecule rectilini1(1-dimensionale) in lungul ciirora sînt
distribuiti eleclronii. Conform mecanicii cuantice ace~ti eleétr<;mi pot fi considerati
~a unde eu o lungirne À= ..!!:_ = .!!:. unde h reprezinta constanta lui Plank, p - can- ·
. mv p - - 0
tîtatea de m·i~care §Î v -viteza electronului. Lungimea de unda a electronului are
acccs in spatiul disponibil ( slwuldfit to the availablc space ) . .Acest model se nume§t~
.) eorfa particulei într-o cutie" ~ Fiecarei lungimi. de unda îi corespunde o stare ener- -
gctica, adieu are un anumit nive] energetic. Dacii o molecula absoarbe Jumina, un
eJeetron trece de. la un nivel de energie mai scazut Ja un niYel mai ridicat. Pentru
<lif~~enta de energie ÂE a acestui transfer electronic se poate scrie liE =Ile, in
. .. À .

care ceste viteza luminii,· iar À -1ungimea de unda a luminii absorbite. Daca un.,
cm·p este colorat, lungimea de unda a .Juminii absorbite se gase§te in domeniul
,,jzibil al spectru]ui (400--650 nm). ·
1) In raspuns se va reprezenta prin desen unde]e electronilor eu nivel Anergetic
scbl:lt. §Ï eu nivel elèctronic ridi èat, corespunziitor unei molecule unidimensionale
-de lungime l. · .
2) Indicat,1 o expresie gen erala pentru lungimea de unda posihila a ele'ctro-
nului în functie de lungimea l. In modelul ,,particulei într-o cutie" consideram numai
vaPia\iile de energie cineticii a electronului.
3) Deduce}i o expresie pentru nivelele de energie_posibile pe care le pot poseda
~lectron_ii dintr-o molecula. Aceastii éxpresie este func\ie de lungimea l.
~) Arata\i ca pentru un lant de lungimea l care poseda k electroni absorb\ia
~~re. are o lungime de unda maxima este data de À = 8 m cla . pentru ·valori pare
. lilk + l) . .
ale lui k.
Imaginaµ o molecula lineara care poseda .un sistem de duble Iegaturi con-
jugate. Culoarea· observata se dat~re~te ·electronilor 1r · ai sistemului. Fiec_are atom C
care lunge~te·lantuladuce un electron sistemului cle electroni ;r §Î lungimea moleculei
,cre~t_e· eu o valoare a. Valoarea a este Iungimea legaturii C-C in sistemul conjugat.
· Notam eu N numarul atomilor de carbon C. ·
5) Deduce\i o expresie pentru lungimea de unda corespunzatoare primului
transfer de eleetroni în functie de N, pentru valori pare ale lui N. · '
6} Arata\i, utilizînd -calcul~, cî\i a\omi de çarhon ar trebui sa. fie lua\i in _
considera\ie -pentru ca molecula sa ,prezinte culoare daca « = 0,142 nm.
Retina ochiului ·uman con}ine substanta sensibila la luminii,. _rodops.ina .
.1\ceasta est.e compusa dintr-o proteina (apsina) legata de o substan!a numita retinal.
în 1971, Gilardi; Karle -§Î Sperling au determinat structura cristalinii a retina1ului
~i forma ·acestuia in cristal. ln formula, se indica structura moleculei precum §i
Jungimea legaturilor. ·
_.·,. 1 11 f .15

1:~~~;!¾~~.~~/~
:11~59° 8 10 -tl -~ 14 . .0
.,!+/
763
 -
Se -dau lunginiile legat~rilor in angstromi (1 angstrom = 0,1 nm). Atomü e
· de la 7 la 12 se gaseso tntr-un plan .. Sage\ile curbe inqica_ ùnghiurile dintre _lega-
turile C5 -C0 fjÏ C7-iC8 de 59° §Ï cel dintre C11-Ci2 §Î C13-C14 de 39°. ·
Aplicind .teoria ,,particulei in cutie" la fragmentul C7-C12 'se gase~te lungimea
de unda corespunzatoare ·absorbtiei ca avind nivelul de energie cel m~ scuzut,,
213 nm. ·
In realitatearetinalul absoarbe la lungimea de· aproximativ 380 nm.
7) In concordan\a eu teoria ,,particul~i in cutie" _inclica}i cauza pentru care.
absorbtia are ·loc la o lungime de .unda mai mare (380 nm). Dacij retinalul este
legat de proteina pentru a forma rodopsina se constata. ca absorb}ia se poàte
deplasa pîna la aproximativ 600 nm. ·
8) daca dorim sa explicam aceasta prin teoria mai sus amintita, care atomi
ar fi hlocati de proteina fÏ se situeaza astfel într-un plan? Indicati eu ajutorul o·aI-
oulului raspunsul corect. ·
Constante: viteza luminü c = 3,00 · 10~ ms- ; 1

constanta ~lank h = 6,63 • 10-a4 J • s;

masa electronului m = 9,11 · 10-31 kg.
(Olimpiada lntcrnationala de Chimie 1986 - Olanda)

88°. Se oonsi_dera urmiitoarea schema de reactii:

' HOII B +H1 0
A --+ ·--➔

. A' ~
HOH B' CH:,Mgt D
--➔
HOH
~
E

Se §tie ca st~bst~ta A. este derivat dihalogenat care contîn:e 31,86% C;

5,31 %·H §Î 62,83 % Cl., iar A' un izomer al sau. Sa se· stabileasca structura ooin-
pu~ilo~ A, A', B, B', C, D §Î E §Î sa se scrie ecuat.iile chimice corespunziitoare.
(Concursul republi-Oan 1979}

· ·so Doi compu~i A ~i B

0
• admit drept formule brute (CH)n §Î (CH)n•. Un inol
din substant,a A poate adiiiona 2 moli de hidrogen pentru a forma un corripus éu
fprmula hruta (ClI 3 ) 11 ; un mol din substanta B poate aditiona 3 moli de hidrogen
pentru a forma un compus eu for.mula bruta (CH 2)n•• Substania B se poate obtine
din compusul A care la rindul sau se poate obtine din metan.
Se cere:
a) sa se indice substant,ele A §Î B; ·
b) · sa se scrie ecuatii!e chimice ale _tuturor transformarilor ce au loc;
c) sa se caJculeze volumul de metan (c.n.) necesar obtinerü a 5 kmoli din --
compu,ii A §Ï, respeet.iv, B. · ' ·
(Concursulrepublican ~980)

90°. 0 hidrocarbura A reacti<>neaza eu acidul bromhidrio foPmin.cl UR comptisB

oare eu pulhere de Mg (in mediu de eter anhidru absolut) formeaza compusul C.
Din reactia suhstantei B- eu O rezulta pe linga sarea D '§Î 3,4-dimetil hexanul. ~tiind
ca substanta A supusa oxidarü ou K 2Cr20,1in mediu acid formeaza numai aoid
,i
acetic, sa se determine formulele substan\elor participante la fiecare din reactii
sa ~e scrie ecuatiile · corespunzatoare. · · •
- (Concursul jude1,ean 1982)·

764
 ..-· · 91°. o:.substanta organica CxH~Oz eu ·masa moleculara 60 cc;:miine 60% C,
1ar raportul mase!or O ,: Il = 2 : 1. ~trind ca. substanta poate prezenta trei izomel'i
A, B, C, se cere:
9
a) su se stabileasca formulele moleculare ale substantelo:r date;
- . b) sa se atribuie izomerilor formulele de structura corespunzatoare,. §tiind
ca izomerul A nu se deshidrateaza ~i nu se. oxideaza eu agenti obi~nuiti.
- Izomerul B prin oxid!lre formeaza un corn pus D care nu polimerizeaza;
- Jzomerul C prin oxidare formeaza un compus E care prin trimerizare
formeaza un compus F; ~
c) sa se scrie ecuatiile transformarilor indicate;
d) sa se calculeze volumele de aer necesar arderii complete a 24 g compus A;
cantitatea (in g ~Lmoli) de compus F obtinut <lin 12 g compus C. .
(Concursul I'C.'publican 19S2}

92°. Doua substante A ~çi B {C7 H7O2 N) din clasa compu§ilOr aromatici pot
exista sub forma a trei perechi de tzomeri. Sa se scrie:
a) formulele celor trei perechi de izomeri §tiind ca:
oxidar<?
A ----
D reducerc
---➔
B
•.
s,Ja • d" . l d • .
se m 1ce t1pu e 1zomer1e;
h )' ecuatiile reactiilor de la punctul a) §Ï denumirea substantelor A, B §Î D~
{Concursul repulllican 1983}

93°. Un amestec de alcan ~i aJchena eu acela~i numar de atomi de carbon are .

, densitatea fata de hidrogen 28,8, iar presiunile partiale in raportul 4 : 1~ Sa se
identifice hidrocarb~rile §Î sa se scrie formulele tuturor izomerilor precizînd tipul ·
de izomer_te.
(Concursul judetean 19M}

94°. Se nitreaza benzenul eu 635 kg amestec nitrant ce contine ~0¾ HNO3 •

Sa se ealculeze cantitatea de nitrobenzen ob\inut daca acidul rezidual contine
2% IL\03 • . .

(Concursul republican 1984}

95°. 0 hidrocarbura A eu formul_a moleculara C9 H8 deéoloreaza o. solut.ie de

Br2 in .CCl4 • Hidrogenarea catalitica la presiune normala conduce la compusul B eu
formula molecuJara CgH 10• Hidrogenarea compusu1ui · A in condi\ii energice con-
<luce la compusul C eu formula moleculara C9 HJ6. Oxidarea. compusului A în
-fazii de ·vapori eu 0 2 pe un· catalizator de V20 5 la 250°C conduce la compusul D
eu formula moJeculara ½31-1 40 3•
Se cere:
a) sa se atribuie formulele de structura pentru compu§iÎ A, B, C, D;
b) ce izomer al substantei A se ox.ideaza eu KMnO4 in mediµ acid la. acid ·
tereft.alic?
(CQncursul republican 1985) ·
96°. O a1cbena A aditioneaza acid bromhidric conducînd la un- compus B
care contine 48,5% Br.
Se _cere:
a) formula moleculara a hidrocarburii A;
h) formulele de structura posibile pentru A, ~tiind ca prin oxidarea unùi .
mol A eu dicromat de potasiu in mediu a,cid se ohtin 2 moli de aceea§i · substanta.;

765
 ...
,, ,
o) care dintre izomerii substantei A, i,n ·condi\iile reactiei de oxidâre, degaja
· · COa; sa se scrie pentru unul 4in izomeri ecuat,ia reaciiei pe care o da-cµ
apa;·
d) formulèle de structura ale izomerilor substant,ei A care prezintii izomerie ·
geometrica. · ·
1

(Concursul judetean 1986)

97°. Sa se sugereze metode de ~ealizare à urmatoarelor ;transfor.mari:

Br

a) C,.H6 - · · · · · · - ~
1
• • • COCH3
'
b) CH 3 -CH 2 -Br ~ • · • · • ~ HOQC_:_CH 2 -CH 2 _._COOH
c) CH 3 -CH 2 -CI-1 2-Cl ~ · · • · · ~ CH 3 -C=CH
(Concursul judetean 1986)

98°. Pentru nitrarea benzenului se foloseste un amestec sulfonitric care se

prepara clin HN03 80% fJÎ H2 SO4 100 %- ~tünd ca raportul molar benzen: acid
azoti? _es~e 1 : 1 §Î rap?rtul dint.r~ mJsa de H2S04 : apa __este de 6 : 1 la in9eputul
react1e1 fJI 3 : 1 la sfir§itul reac\1e1, sa se c_alouleze: ·
a) compozi\ia procentuala .a amestecului sulfonitric initial;
h) masa de amestec sulfonitz:ic necesar nitrarii unei tone de benzen;
o) masele de· acid sulfuric §Î acid azotic necesar prepararij amestecului sulfo-
nitric de la punctul h). , • . . ·
._ (Concursul judetean 19i6)
99°. 'Un àcid monocarboxilic saturat care contine 40% carbon este transformat
într-un ester care con~ine cu 14,54% mai mult carbon in comparatie cu acidul.
~t.iind ca alcoolul folosit pentru esterificare este aciclic, saturat, monohidroxilio
sa se stahileasca formula de structura a esterului. . ·
{C.oncu~sul republican 1976)

100°. Un ,amestec de doua hidrocarburi aromatice izome1·e, èare- cont,in

90,57% c,. iar in faza gazoasa are densitatea raia dè aer d = 3,66, este oxidat CU
permanganat de potasiu in mediu de acid sulfuric. Prin separarea compu~ilor orga-
, · nici solizï rezultaii prin oxidare sè obtine un amestec format din 59,51 % aèid ben.;·
zoic §Ï 40,49% acid ftalic. ·
Se cere:
a) sa se· stahileasca formulele de structura ale celor doua hidrocarburi;
b) sa se calculeze rapor~ul molar al ame~tecului de hidrocarburi;
c) sa se calculeze numarul de moli de permanganat de potasiu necesar oxidJrii
unei mase de 318 g amestec de hidrocarburi.
(Concursul republican 197S)

101°. Se. considera urmatorii compu§i carbonilici:

(A) CH 3CHO; (B) CH 3 -CO-CH 3 ; (C) C6 H 5 -CHO
r~
care participa la reac\ia de· condensare alcoliça.

766
 ~a se indice~
a) care dintre ace~ti compu~i ·pot func\iona drept .componenta carbonilica;
b) care dintre ace§ti compu§Î pot f~ctiona drept componenta metilenica;
c) cîti aldoli pot fi ob\inu\i din ace~ti trei compu§i. '
(Concursul republican 1978)

102°. 0 substanta A con\ine 69,8% C, 11,6% I-1 §Î restul oxigen ~i are masa
,moleculara 86. Prin tratare eu CI-1 31\.igl conduce la un compus B care prin hidroliza
formeaza substanta C. Prin deshidratarea intramoleculara a compusului C se obt,ine
~ubstan\a ·o, care supusa oxidàrii conduce la un amestec echimolecular de acid.
,propionic §Ï acetona. Sa se stabileasca_ structura compu~ilor A, B, C, -o.
(Concursul repub1ican 1978)

103°. lntr-o _instalatie de alchilare catalit.ica a benzenului eu et ena in vederea

ob\inerii otilbenzenu lui, se lucreaza cu un raport rnoJar benzen: etena ....;. 2 : 1.
AmestecuJ lichid rezultat din reactie are urmatoarea compozitie in procente de _
masâ: 53,8% benzen, 35,1 % etil~enzen §Î 11,1 % dietilbenzen.
Se cere;
a) sa se calculeze convecsia utila, convcrsia totala ~i randamentul de transfor..:
mare a henzenului;
h) sa se calculeze conversia utila, conversia totala.· si ra ndamentul de trans-
forma1·e a etenei. - . . ~ .
(Con~ursul judetean 1979)

104°. 0 sul)sta~ta A eu compozitia urma.toare: 42 ,85% C, 2,38% H; 38,06% O;'

16,7'1 % N are masa moJe·culara 168. Ea poate exista in· trei forme izomere. Sa se
stabileasca formula sa molecularii; sa se precizeze care ·din cei trei izomeri posibili
este substanta A ~tiind ca prin èlorurare conduce la un singur derivat monoclorurat.
· Sa se precizeze care <lin cele trei forme izomere se poate sintetiza cel mai U§Or, ~i
anume pe ce cale. · ·
(Con cursul rcpublican 1979),

105°. Dintr-un amestec care contine t.oate monoalchenele aciclice eu un

acela~i numar de atomi ·de carbon in molemila. se separâ izorrierul eu o structura
simetrica la care ~e adi\ioneaza acid hipocloros. ~Liind di pr·odusul obtinut . èontine
eu 5,99% mai putin hidrogen, fata de izom'el'ul initial, se cere: ·
a) sa se stahilèasca formula brut~ molecular·a a monoaJcbenelor. <lin amestec;
h) sa se stabileasoii formula de structura §Ï denumirile §tiin\ifice ale monoa.1-
chenelor din amestec;
c) sa se indice mecanismul polimerizarii izomerului eu catena principala · cea ·
mai scurta; ... ,, .
o
d) sa se û1dice formulele de structura ~i proprietate fizica foarte importanto.,
pentru fiecare din substan\ele ohtinute prin adi~ia acidului hipocloro~ la monoal-
chen a simetrica.
(Concnl'suJ repubJican 19i9}

767

I
 106°. Se considera produ_sul carbonilic eu forrilula C3 H0O §Lse cere:
. a) sa- se indice izomerii posibili §Ï denumirea Ior; -
sa
__: . c ~ b) s~ indice sehemele de reaciii §Ï conditiile prin care pornind la un anu-
m1t compus sa se obiinii ~imultan ambij izomeri carbonilici A ~i B;
c) sa se indice o schema de reactie prin care compu§ii A §Ï B se pot transforma
unl!l in celalalt. .
(Concursul judctean 1981) .
.<'.·

_ 107°. O alchena A supusa oxidarii cu permanganat de potasiu în mediu ~cid

formeaza doua cetone B §Ï C. Cetona B se poate ob~ine in urma reac~iei dintre
bromura de izopropil §Î acetilurii' monosodica, cînd rezulta un produs intermedia1·
<!are aditioneaza apa în prezenta de HgSO 4• Cetona C se obtine prin adi\ia apei
fa 3-fenil-propina-1. ,,,.
Sa ~e indice :
a) formulele de structura A, B, C §Î' denumirea compu§ilor;
.b) coniinutul procentual pentru alchena A;
. c) izomerii geometrici corespunzatori alchenei A.
(Concursul republièan 1981)

108°.·. Se da urmatoarea -schema:

+H.20

a·------
+MzO •t-t/Ni

$tiind c~ A §Î B sint izomeri eu formula C7H10O3, .sa se stabUeasca formulele

' de structura ale comp)l§ilor din schema. ·
(Concursul republican 1.982}

109°. se· trateaza o eantitate de benzen eu acid sulfurie oleum eu 20% SO1 ;
in urma reac}iei rezulta un amestec de acizi benzen-mono- §Ï disulfonici in raportul
molar 3:1: ·. ·
Se cere:
1) sa se determine cantitatea de 1-1 2 SO4 eu 20 %SO3 ~i de benZfm consumata
pentru obtinerea a 1424 kg àmestec ~e acizi (considerînd ca fütreaga cantitate de
benzen a reac~ionat ~i ca masa de reactie ob\inuta coniine numai acizii sulf<mici
mentionati §Î H2 SO4 ); .. . ·
2) sa se indice 'ecuatiile reactiilor prin care 'pornind de la cei <loi acizi sulfo11ici
utilizati ca materie prima, se ohtine: ·
a) o, m, p-dihidroxibenzen;
h) trinitrofenol; ·
o) difenileter;
d) àcid adipio.
,,,
1168
 ..:_:... ..

.:· ·: _3) .sa se îndiée ordi~ea. descres.éatôare.a t~iei ac~dè a compm1ilor Irien!i:ona\i,
la punctele a},·b), c), d); . , · . _ _ ·
· 4) mecanismul reactiei dè o_btinere a acidulai ben_zendisitlfonio ~i a trinitr9-
fenolului. - . · . .: - · ·
. , . · . .. · fo~cursul_ republi_cnn 1982)
_110°. Se considerii ul'matoarea-sch~ma 4.e-'l'eactü: · · ·
· \ BON. HOH ' ·
· A.---+ B - - -+ C.-+ D - , C6H5 -CH=CH2
. -co. .-u.o
lndica\i:-

• • • •
,i
a) .struoturile· A, B·,. C, D ~t.iind ca A· _con\iné un atom' de oxigen in moleeula,
are M · 120- acel~i grad. de nesaturare ca hidrocarbura final ohtinuta; . ·
'

. .b) sucçesiunea. ,i titlul reactiilor; · ·

t • '

· o) cantitatea de st.iren. ce. se ob\ine· din 100 kg A daca con:versia este de 5()1>/~;
iar randameQtul in sti~n 70%~ . . · · ·.·.
· · (Concursul jU<lctean 1983)
. 111°. Se da urmiitoarea schema:
A~1.+B + E
1 1) NaNO 2 + iICI
D
t + 2)
D'
CuCN

uou· -
·t 1)2) CuCN
NaN0 -+ HCI 2
i
A~~ E' . - . + .B'
. .
~tiind ca A ~i · A! sint substà.nte izomere eu formula_ moleculara CuH 10O3N2 l}Î ci
la rindullor oei ·cloi izomeri pot exista fiecare sub forma a t,rei izomeri de pQzitie,
sa se scri~:
a) formulele ti denumirile subatail~lor A, .B, D,. E, A', B,'; ~',"E';-
. h} ·eèua\illè i'eaotülor indicate• in s_chemif;
• o) succesiu~ea de reacW prin care substan\a Ese transform~ in_ E' ~i; re~p~.c~~v,
B' se transforma în·B. . . . ·
· (Conçursul republica~ f ~83) ·
• Ü2°. O-hidrocarburii A eu JJ{. =.186 prin- ox.iclare,cu dicrC?mat de potasiu ti.
acid. sulfuric formeaza compm;ii B,C, §Ï D in raportul molar.1:1:L · ~tiind ca: P.rin
1neàlzire- B elimiri~ apii fJÎ formeazli compusul E eu formula C8 Il,O3 ; ·substan\â ·c
este un acid mo_nocarboxilic. saturat car.e contine 40%C; cQmpusul D ·reac\ioneaza
~u HCN d8..f nu da reaciia ToUens, se cere:· ' · ·
a) sa se determine structurilc compu~iJor,A, B, C, D, E;
b) formulele de structura ale tuturor izomeriior. de pozi~ie--a hidrocarburii A;-
c) care dintre izomerii de la b) prezinta izomerie-.~ometricii 'l}i opticii. ·Sa se
· scrie forinulele acestora. , · '· . . .
(Concursul judet,ean : 198ft)

113°. Se da schema:

1) a aoc_ .If
h +c
-
~d +H 2
Cl, ·110_~ f
i. 2) C ~--e--.➔
. . -2HCl

.,,
1'169
49 - CUlegece de probleme pentni_a_dmlterea in Jnvâl4mlntul superior . \

I_
.;·,
... _, .. . ,·. - .
, \ .
.
' .
.
 3) 3f ~ g
4) b +Cl~ h ~ .
. -HCI
A1c1. • +c1,. . +H10 k
5) •g+ h ~l~J~~
·
6) g
d A1c1,
+ --.), +02 +11,so. n
1 - ➔ m --.-
+· 0
7) n +2H,/cat P
· no- +K; uo-
8) p +k -----+
-H.O
r -...:.H,O
- - s.
. . Substan\a ~ eu M_ = 27 ~,- co11:iine in molecula, un singur a tom de oxigen, iar-
numarul atomilor de hidrogen este ·eu do-ua unitaii ·mai mie decfl cel al·atomilor de
carhon. . .
1. Sa se identïtice substantele notate ~u litere (de la a ... s) ~i sa.se sorie_ecua~iile·
reaètiilor. · · ' · · · ' · ·
• 2:' Sii' se-precizeze dacii substailt,a s prezinta izomeri sterièi ~i in .caz 'afirmativ,
sa se scrie formu1ele structurale ale acestora. · · ' ·
•
1
(Concursul republican, 1984)

114°. Prin clorurarea fot-ochimica a toluenului se ob\ine o niasa de reaotie

care, dupa îndepartarea acidului clorhidric, cantine in proc~nte de masa 64,4%
clorura de benzilidcn; _12,65% clorura de benzil; 19,55% fèniltriclormetan ~i 3,5%
' toluen. Çonsiderînd ca intreaga cantitate de clor introd.ùs~ in p_rooes a· reactionat,.
·se cere: · · ' ·· · ·
a) raportul molar ·toluen: clor .la inceputul réaciiei;
b) procentul Iriolar de toluen nere':lctionàt;
. c) conversia ·utila, conversia totà.Ja ,ï ·randamentul;
·d) volum~le . ~e clor (c.n.) ~i, 1;êspectiy_,, toluen _(d = 0,86 · g/cm3) necesare
fabricàrii a 322 kg clorurâ de benziliden. ·. ·
(Concursul republican 1984)

115°. Doua substan~ a ~ a' eu ace]afjÎ -procent de clor in. -~olèculii (45,22%)
dau: urmiitoarele reac\ii; · · · ·
1. a + 11 0 ~ b + HCI
2

2. a + NH --+ c + HCl
3
3. a -t- R-NH -+ d + HCI 2
./
4. a +CaHG ~e + HCI
5. a +Ar-ONa--+ f + NaCI
,., respect iv :
1'. ·a' + H 20--+ b' + HCI
+
· .2'. a'_ N H3 -+ e' + IICI
3'. a' + R-NH 2 --+ d' + HCI
4'. a' + C ll 6 6 ~~ e' + HCI
5'. a' + Ar-ONa--+ f' + NaCl
'/.70
'
.-.~ ·--.· . _· . - "",
. -_ $tiind cl numarul de ~tomi de p~l?on dm substanta a estè eu o ~itate ·mal.:
mare decit numarW de atonu de·oarbon din subst@ta a' sé cere·: · _ ·
- formulele substantelor a ip a' 1 -
· - eoua~iile reactiilor; _
- mecanismµl reactiilor 4 l}Ï, respectiv, 5;
· - sà se corn.pare bazicitatea substan~lor c, d, c' ti d' !JÎ sii se ,àrgumenteze
ordinea cr~terii bazicitat,ii acestora. · · - - . · _
· (Concursul republicàn 1985) _
116°. Un: de.rivat al benzen~ui (A) are formula ~mpirioa Céll~2•
Prin bromurarea acestuia in prezenta luminii se obtin doi monobroinderivati
. eu randamente aproximativ egale. Bromurai'ea la lntuneric în prezertta, de fier con-
.. cl uce, de asemenea, 1~ doi mon?h~mderivaii; daca rea?tia are loc ln conditii energice
se forineaza patru d1bromder1vat1. · '-- . .. ·
~termina~i structura compusulukA ,i a produ§Ïlot de bromurare.
Scrieti schem a reac+iilor.
J )'
· _ /

, (Olimpiada lnternat,ionalà de Chimis-• 197~ - Leningrad}

U7°. Benzald~hida f}i acidtil malonic reac~foneazii ln mediu.. de piridinii,
]a OOoC, conducind dupà deoarhoxilare, la un compus A eu un randament de aproxi-.
mativ 80%.. ·_ · .
Prin hidrogenarea catalitièa a 1,48 g A in prezènt;à de Pt la temperatura camerei ti
la presiune normalii se..obtine compusul B, commmindu-se 0,25 l hidrogen. In urma
reaciiei compusului B eu aoid pohfosforio_ (reao~ie de tip FriedeJ-Crafts) se ob\ine
compusul C, · care poate fi izolat, tnsopt. de doi acizi carboxilici izomeri ca prod UfÎ
secundari. · ·
Acetti prodw;i secwidari Da §Î Dh se formeaza in cantitiµ apreciabile clnd B se
gasevte. hi concentraµe mare ln mediu de reaope §Î proporiia lor. scade ou scàderea
conoentratiei lui J3 ln mediu de reacpe. 1
•

Analizà elementara conduce la urmatoarele rezultate: 81,8%C~fi 6,1%H pentru 0,

iar pentru Da ti Db - 76,6%C !Î 6,4%11 (ln limitele erorilor experimentale)... . . -· .. ·-
0 eantitate ·de 2,82 g Da (ca fi de Db) neoesita 100 ·mrso1ûpe:dë hîdroxid.de po~asiu
0,1 N · pentrg a fi· neutralizata. Substania C._ poate fi purificata prin distilare
(p.f. 243 ... 245°C) ,i are punctul de topire 40°C; densitatea sa este' 1,09 g/om3•
.Masa moleculara determinata prin· spectroscopie de .masa este 132.
Utiliztnd aceste informa\ii, determinaµ urmatoarele: ·
1) formula-striioturala a lui.A;
2) fo~mula structuralii a hri -B;
3) formula structurala a lui C;
4) formulele structurale ale lui Da ~i .Dh;
5) o- alta mûe dé sinteza a lui A foJosind substante initiale _oit.mai.simple-------·-·
posibiJ, eu formarea U§Oara a_unei legàturi C-C; • , ·
· · 6) o alta cale de sintezii" a lui B,. utilizînd materii prime initiale cît mai simple,
eu formarea ufoara a unei legat'uri C-C; ·
7) fo~mulele structurale ale substan~lor rezultate tn urma reacµilo~:
+
·a) C hidroxiJaniina (in cataliza acidà): · - .
.b) C +bromurii de fenilmagneziu (C 8 H 6MgBr); urmata de hidroliza ln pre;.
zent,a de acizi; I'
. c) C+benzaldehida+C2H50-Na+.
(Olimpiada lnternationalli de Chimie 1~80 - Linzl

7,71
49*
 .. 1
-J '

li8~.
. '.! .. · 'Un
·a:cr~i' carho-xilië. A, cu"fornmla. ·molecuiaia C5H~O2 se· prezinta sub
forma a doi izomeri/cis ..:..•'. A.; t}Î-tràns - A Prin' hidrogenare eu H2/Pt· se obiine un
Il~
1

acid carboxilic racemic B din care se pot separa enantiomerii_(+)B ~i (-=-)B. .·

A' ~i· A" réactioneaza rapid eu Br2 în tetraclorurâ de carbon, l~ întµne~ic_ ~i la tem-
peratura 20°C, cQnducind la co~pusul C._ . . . . ·
. ; ..~) C~r~ est~ const_itut,ia compu~~o.rA ~iB? . ..
_ b) Scrie~i roi-mulele de proiec~ie Fischer p.entru enàhtiomerii ]u1' B /n_u se ia
in. _c,onsiderare. semnul (-:-) sau ( +) /. · ·, ·· · · ·· · ·
. . . c) Citi ster~~i~omeri se tormeaza_ simultan la tratarea compusului A' sau A"
eu brom.? ,,,,, · · , · · · ·
.. d) Explica\i m·ersu1 reactiiJor de la purlctul c);l
•.. '. · ,e).: Repr~_~enta\~.P~in f9rmn!e d~ p~~iect~e. ;Fi~c~er ~i prfotr~o fo~mu}a de P"?_iec-
Ve ·Newman (.conformat1e) stere91zomé~11 ob\mu\1 Ja punctul c)~ Arata}1 ~are ·dmtre
ei se gasesc in rela\ia âe enantiomerie ~i, respectiv·, diaetereoizomeriè. · ' ··: ·::
· · · ·· (Olimpiada I"nternationalü ·de ChÜnîe ·1sso-'- Linz)
. .
· 119°. Un ·acid organic solid A. ·de ·cu1oare alha, contine numai carho~ àidro-
. gen P,entru ~-i de~Nmina ll)asa molara aproximativa, se dizo,va _10 ·g acid
§Î. oxigen.
rrt_ ·8-pa~ Solutia ob~iD;uta are punc~ul de i_nghetare de ~.2,5°C. Masa·,soluti~. este
/ 76~1 g~ iar valoàrea 'p H--uhri 1,4. tri tabele se gasèfjte valoarea èonstari'tei imofarê a
dépresiunii.punctului de ~ongelare a. apei ca fiin~ egala eu 1,86 kcal/moL ·· ~ ..- ,
PeiitrtHi deterniiriare mai precis~- a·masei inolare a--acidulu-i A;·se··titrm-tûi 0,120 g
. . acid' eu o soluiié de :hidroxid· de sodi~ 0,LM. Utilizind ca ïndicator fenolftaleina;' se
èon~uma 23:,4 cm3 de hidroxid de sodiu pentru neutralizare. · ; . . · . -: ::..
.. •. a.)° Det~rminâ.\i masa molara §Î structura ·àcidului A. . . : :.:··,;:,,. ·
0 substanta ~jchida B se_~zolva_ 1n ~pa pentru a forma o sqlutie de 19%-·:,J,H-ul
~~estei ~olu\ü. este in J1;U'·d~ 4. Substanta ll m~ se. ~xideaza u~o~, dlµ' da reâct,ia .iodo- -
formùlui, in urma· careia, 9upii: acidulare -~i oxid~e se .ob\ine acid~l' A.·· Se co:n.st1ïna
1,5 g iod pentru a transforma 0;10 g B. . .· · · · · ·· · · · · . ·, : ·
La tratarea· sul>struitei B éu sodhi se degaja hidrogen ~i se formeaza un compus orga_,
nometalic. B are masa'môlarà de·apro:xim:ativ 100- g/mol. , - : ·~ · ··:.
·.. , b) 'Scrieti'·ecua\ia reaetiei iodoformuluï ~ipe _cea a reactiei- eu sod_iû. :Pentru
molecul~e· organfoe utiJizatî formulele structurale. - - · _.- _. . · · ... , -·.
Coriipusul ·Cm solujiè àpoasii are·-o c~ndùctivitate care···difêra·.foàrtè putin ·aè -apa
pu:ra. .. . '. . . . . . -·. ... .
In urma hidrolfzei alcaline a lui C se .formeaza atnoniac; 0;120 g· din substania-C se
trateaza la cald .cu,o s011,1.tie diluata -de 'hidl'oxid -de ,sodiu \!Î gazul format se culege
in 50 cm3 acid··clorhidric eu -concentraiia de 0,1 mol/dm3. Excesul de acid se titreazii .
eu 10 em3 solupe de hidroxid de sodiu eu -0oneentr~\ia ~e ~,1 mol/dm3•..: ..
Hidroliza acid~_:a substant,ei C are loc eu· degajue· de dioxi:d de carboQ. ·oin depre•,;
~iw.iea pUD:ct~lii deJ~gheFU"e,_masa.'molara a su~stan!ei Ceste estimaUUntre 40
g/mol' ~i<70 _g/moV · · · ·
. c) ~etermin~ti" structura lui C. s·crietï° ecuàtia reactiei d_~. h1droliz~ ~càlfoa
~i•,·respectiv, acidit · · · . .
·Daca s~~stanta C. ~e~~\ioneaza eu esterul etilic ~• aèidului A in preiênfà uh~i ·baze
putermce ·drept catabzator, se formeazii etano} §1 compusul D. ·· · · · ·
q~~poz~p~ suh~tantei D ~ste 37,5%C; 3,1 %H; 21,9%N §Ï réstul oxigen;. co_mpusul
este un ·ac1d. · . · ·· · · · .
.d) Determinati structura lui D. Care este atomul d~ hidrogen eu éarâct~r acid?
Marcaii-1 eu asterix in structura. · · -
••• ' • ·1

(Olimpiadà. lnternationaUi. de Chimie 1_98t -· Stockholm)

 .·-. •"'

. ~ :120°. Cùnôsctµd_ df _S\Jbst~l~l~··A -~i B stnt iz01nere,·~u -formula'inolëcul~a

½FI 7.NO ~i ~a s~pstaùta l\~ are·mA_~a·moJai:~ 93g, si_i se· dèter~mê formuleJ.e c~mpu§~-
lor de là. A 1~ S t}I ·sa se serte ecuntule--reac\nlor. · · · ··
10)

ft«llO. A: __H_O_H_ _ 1- HN03 H2S04

r~
/
~ E H
,v-y .tH,O J,.10~ 1101
HN°-3 / t½S04
_N C HOH ► o. ►G
"0zî-H:?o î _J,!HJ ·,

~;~1.
B._ HOH
H

* INaOBr

HNOi+HCI ~ l'
·HOH
►K
,'1111.

(01 ..
îco2
R--H_OH_.__,._ ., s .► J 4 . HOH '

. · · (Olim1,iada lnternatior_ml:t de Chimie 1983 - R.S. _Romûnia) .'.

· ' ... 121°. EricÎenJa)nalta :·a c_ati;llizei eniimatice.··s~ dato~eaza unei m·u.ftimi de .
-~- factori. Unul 4intre _a~P~tia cp~stii i~ faptul cà t.rq.nsfor~area chimica are Ioc prin
intermediul' unui comJ)Jèx 1•eactarit-:- enzii;p.a. ln acest complex grnpa functionala · ~
se
din reactant orienteau1 într-o pozi\ie favorabilâ de reactie·fata de grupa cµ' ro·J ·c1e
-. c'.atalizator al enzimei. Pentru o. tratare cantitativa a acestui efect s-nù ef-ectuat.multe
studii pe substanfo' :..:_· model1i1 care centrul activ al catalfaatorulùi enzimatiè a fost
· introc~us in aprop:ierea centrului de reac\ie lll moleculci reactànt ului.
·.. ' · Un exemplu il constituie hidroliza legatudi amidice din · N-met.ilmon_oamida,,
â<?i<lului cis-huten-<li~oi~ .(A). Aceasti.i react-ie (èu· cinetka · de ordinu,.1 I) d"ecu·rge
h~ -~pa 1~ 39°C_ ~i p{l ~ 2_, _de un. m!Jion· d~ ori mai Tapi~l clccit liidrolizn .N:metil: _
.,. -m()noam1da ac1dulm trar.s-butP-n<~1-01c (B)·. · : . . .
. .. · Relàtia 1~t.r~ co~stai:it~ de. fi:i~r~lizii-(f{Mdrozl ~i _·pH JJen~r~ re~ctia.' d_e_hidro-
J1za a monoam1de1 A estr, reprP.zPntatu graf1c astfel: · · ·
ë
."C
:E
~
c,
o.-c--a---ç•--
.9
.1
1
1
1
'
1
1 !
1.
I'•,
-2 1 '1
1
1 1
'I 1-
1 1
1 1
1 1
1
1
1
1 1.
1 1
1 1
1 1
1 1-
1
-3 .___.....,__________
1 1 ...____
1 1

0 t 2· I 3 4 s pH
'
773 .

. __
' ·,

. :_,,. ~-·. :.·_- --~ . !. .,. :

' ' -· ;~ •. ~ -....
,I

ln urroa studiului efectüat s-au ùesprius urmatoarele.observa\ii: . .,

a) Adaosul de apa la izoamida C determina o reao~ie rapida in urma careia se ;:'
form~aza mai întii A; apoi, printr-u~ proces mai- le~t, are loo hidroliza Iui A.

H"'- /CH,
N
1
H"-.. / C ~
C 0
Il
H-o,. /C '-...
C H
li .
0

A 8 C

b) Carbonul grupBi/amidit ,lin cpmpusul A este mal'cat eu izotopul 13C, iar

hidroliza nerstei amide. s-a c-fectuat in apii ce con\ine izotopul 0 18 , la pH = 2 ~i la
tempe,·aturn de 390C. ·
· l)iacitlul format la hidrolizü e,ste izolat, tt'ansformat in sarea duhlii de ar.gint
~i decarboxilat complet eu hrom în mediu anhidru de reac\ie. Dioxidul de earbon
·format. este un amestec de moleoule. eu masa 44, 45, 46 §Î 47. Aoeste molecule se for- "
m~azà in cantita\i egàle. J ·
_Râspundeti la tirmatoarele întrebàri:
1) de ce viteza reac\.iei de hidrolir.,1 a lui A este muit.'mai mare decit in cazul ·
lui B? · · ·
2) oxplicati·de ce·viteza de hid1·olir.ii a 1ni ,\ nste indepcncÎen~ii de pH, in intel'-
YaluJ pH = 0 ~i pH = 2 (vezi figura).: · ·
. 3) de ce constant.a de hidroliû1 a lni A !-(!ade rapid la pH> 3?
4) reda~i un ffit·!tHiilism detaliat al hidl'Oliz,~i foi A. Indica\i care etapii .a reac\iei
este de.terminatâ ~e viteza; ·· . ·
5) aràta~i cà observa\iile a) ~i b) sint in·concordan\a-cu mecanismv.l redat la 4.
· (OUm.piiula,.lnt.ecimt•ionaû'kde\.Chimie·- Olttndà) ·
1
~ ;

,/'

774
 • ·• I
\

REzo:i,vlRI
/ 1 •

1°. a) Se calculeaza ·numarul de kmoli existenti initial în cilindru:

3
_v1 _, P 1 V
- --
806 · 10 30 • 10-3 _
=. - -8 - ---- - •
10_2 k mo11. -_ iO
.
l'
mo 1.
RT1 310 • 291 · . . · .
Scotind 6 moli din cilindru mai ramtn 4:moli de gaz, ~i pre,siunea din cilindru
devine: - _ · .
3
4 · 10- • 8 310 • 285 _ 3 158. 105 p
Pz -_ .v2 RT -_ -
2
----- - ' a.
V 30 · 1~

b) . Densitat_ea îh condit,ii normale este:

/

p0
= ~, deci masa mol9-ra a gazului va fi
Ymol • . ,

1J!' = p 0
• Vmol = 1,25 · 22,'4 = 28 kg· kmoI-1•
. · Gazul fiind un monoxid înseamna ca 'elementul combinat eu oxigenul- are masa
atomica 28 - 16 =-12.. Deci acesta es~e carbonul §Ï gazul respectiv este monoxidul
de carbon, CO.
' folosit:
2°. a) Se c~culeaza numarul de knioJi de clor
~-
2,026 · '105 • 89,6
,
"1 = -RT- = PV
8 310 · 273· ·
. = 8· k mo]'1 clor.
Ecua\ia reactiei este:
1-1~·+ Cl2 ~ 2' HCl.
.· Deci numlirul de kmoli de hidro~en nece~ar este tot 8 kmoli. Masà ·acestui
hid_rogHn va fi m, · 16 kg, iar volumul in con di t,iile cerutè, va fi: "1

_ vRT
- 66 ,1!.S
R • R 310 • ~no __
V --=-----
P - 300 • -JO"
n)
3 JI
2•

b) Se calculeaza numarul de kmoli de hidrogen:

' . ' '-- .

v2
_
- -
p v -_ -
150 · 10 266
----
3
• :_ .
- .16
k
mo 11
. J-I
.,,
,.
·. ,' 111' 8 :310 · 300 -
' î

·l>eci 8 km~Ii de c]or sînt pu~i in contact din care vor rP.ac~iona eu 16 kmoli de· H 2,
evident numai 8 kmoli formin~Mü .kmoli IICI. . · · '
Deci amestecul rezultat va fi format <lin 16 ktnoli de HCJ rezultat §Ï 8 kmoli de H2
·nereac\ionat.

"°'',
 - .. '

Masl amestecului gazos và fi:

1

m = 16 · 36,5 + 8 · 2
.
, 600 kg amestec.
.
Compozit,ia in procente de masa:-

600 _kg amestec 16x36,5 kg HCI

100 kg ame~t.Pc .r.
x = 97,33% HCI
·.,j/
. 1
600 kg amestec ........... ~ ...... 1G kg H 2
100 _kg ampst.ec ..••••• ·•..• ; •••••. - y

Compozitia in procente ,·olum este accea~i ca in proccnte de nioli:

.
• R ' .
H2 : - • 100 ·. 33,33%.
24

. c) l\1asa moleculara medie:

M = Xu~1 • MHc1 ~ 36;5. + .!

+ Xn, · MH, = ~4. 2~
• 2· =·25· kgjkmol.
Densitat-ea medie {in., c9nditii normale):
- . Jl , ..
p0 = - - = 1,116 kg/m3 = 1,11G -g/dm3•.
Vm~ \ -

Densitate_a ln raport èu oxigenul:

M
d. =-·
3:!
=.... 0,781.
• • • I . , . ~:r. .
3°. a) Fie m masa solutiei .m•lia_
f e, exprimaW in _g. I•,a cont,me -
11H)
m g,de
..

I.-J O.,gi-.-mg-
·., . GG • 1•
dea1>a.., .. p·rmrnca1.1re.se
A l
ces.cornpune
... •
-1 - -:v.
m= · -17
-< m
r ' I12Oz
... ,, - • J 00 . 2,- 100 · 100 ° . 1
/.

coùf'orm ecuatiei:
ror,
H 2 0 2 - . 11 20 + ·1/2 0 2•

Se calculeaza cantitatca de njl,1' l'omrntii::

34 .g 11 20 2 ••••••••••.•.•·· • • • • • • 18 g I1 2<!>
17~n · · ·
-·~
100.....,
IJ.-.02.
..
t ..•..•....... . ,.....
1 ·'
X

' x ·_ -2.'!!:.: g Il .,0 rf:'z ultatii din descompunere.

100 .. . , .• 1

776
. .,,

!·.
,~- .. -
,· - 1-_: ~

. . . -~

. .
'•

Solutià .finala va cont~e:

-66m+ -9m. =· -'75m. g a1Ja... §1·• 17m

1
- g II· 2O2 ne,lescompusa.,·
. • 100 :100 100 100 ' '

l\fasa solu}i~j finale va fi: i

5
m + 17m -
92 ni g
100 100 - 100 •

Deci eoncent.ra\ia p~ocentuala a acesteill_é_ste:

-92m ·,n g so Iut1e

, • • .... • . • • •.• . . ·. • . . ,__
17m I O
g -12 2
100 _ '- · · 100
100 g solut.ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . }' ·

h) In soluiia initi~_lü avem:

4
g II 2O2 = -:Jm - t= - m 1· de II· 2O2 §1,respect1v,
. . .
3
-~m m. o 1
100 . 1 ou . 34 . 100 ·

Üm . d
-66m -1 =. --- ffiO 1l e apa .
l
.100 18 300

Rapm•tul riumerelor de molecuJe este de fapt. raportul numerelor respective de ~moli.

1
Deci, _in solut,ia inWala acest raport_ este: , . .
. Hm· .100 11
r1 =-.-=-·
/ 300 m 3
1
In so\utia _finala, a carei masa o consideram.egala cu m1 vom avea:
18,48 m 1
----- g J-J 2 Ü 2 18,~8
= --1111 •-
1
= ::>,... 43-J • 10-3 ,nl
100 ► 100 34 . .
2 81 52 1
mo1I. ce
1 II· 2O2 §1,
. respec1··1v, - - m 1, g Il
SJ;:i · 2O •m •-
=-- 1 = 4,::>"'29 • 10-·,
· - m1 mo1·1
100 . -100 18
de H20.
Rapor~ul respectiv va fi:

c) Ecuaiia react,iei_ este

\
2 KI+ 1h02 + H SO. 2 1·~ K 2SO-ti_ +.2 lf20+ I2
Se calculeaza cantitatea de I 2 rezultatij,:
1

34 g H 20 2 • r ••• ·•••••••••••• ~ • • 254 g I 2

500 X 3~ .Q · . . ·v .
------ g 11 2 o .•••••••••••• ,.... .ci· g ,I 2 X= 1 270 g 12•.
iOO . M •

4°. Fie• X numiirul de moli de .l~2 S04 co11s1~mat: Atunci 2X este numarul ·
de moli de apa formata. Masa apei in soiuiia finalii va ~i:
m 1 , · 95 g (din solutia de. acid}+·96 g (din apà de bal'ita) 36X g +
Grezultata din reac\ie) ='(191 1+3~~) g .apii. ' _ .
r
777
(·
Acidul neconsumat m 2 = 5 - 98X _g H2S0 4•·
+
Masa solu\i.ei finale m3 · -191 + 36X 5 - 98X = 196 -· 62X.
Punind condit,ia cii soiùiia are coJicentratia 1,56% (procente de masa) avem:
• 1 . .

(19G-62X) g solutie .... ·...... (5-98.X) g H2S04

100 g· solutie ....·. . • . . . . . . . . . 1,56 g l·l2S04
100 (~.:.__ü8X) = ~,56 (196_:~2X). \
Rezolvind ecua\ia se ob~ine: X = 0,02 moli H2SO 4 cons1,1mat.
Deci s"'.'au consumat tot 0,02 moli <le Ba{Oll) 2•
Masa de hidroxid de bariu pur .consmnat este: m = 0,0~ X 171,3 = 3,426 g.
6° •. a) S_e calculeaza numarul dè m~li de CO 2 degajat ila tratarea sodei eu IICI:
Na 2CO 3 +2 HCI-+ 2 NaC1 + CO2 + H2O
. 1,013·10 Pa ,100,s-10-6 m 3 6
pV = - pV
vRT; y - - =--------- - 4,5 • 10-6 k mo,I·
_

RT 8 310 .J • 2?3 K . = 4,5 • 10..:.3 mol.

kmol• K ·

Se caiculeaza masa. molara a· ~rista]ohidratului Na2CO3 • nH 2O

v = ~ · M1 =mi= 1 287
· , · 286 g moI-1•
M1 , Y. 4,5. io-3

106 + n1 • 18 = 286.
Rezolviad se ohiine: n 1 · = 10. . .,•-;.. .
Deei proba respectiva este un eristalohidrat eu formula Na2CO3 • 10H 20.·
· b) Se calculeaza m:1marul de echivalenti de NaOH eu care se neutralizeaza
e:xceiml, de .acid sulfuric:
1000 prn 3 solutie ....•....••. ; ... 0,1 echivalenti
50 crn 3 solutie . . . . . . . . . . . . . . X . ·
X = 5 · 1.0-a echi";alenii NaOH = 5 · 10-3 m9li ~aOH.

Ecua~ia reaciiei de ne~tralizare este:

H 2 S04 +2 NaOH ~ Na2 S0 4 + 2 I-{ 0 2

Deci numarul de moli de aci4 sulfurio in exces este jumatate din numarul
·de ~oli de N aO H adidi 2,5 · 10-3 moli. ,
Se calculeaza mimàrul de moli de H2 SO4 in solutia eu care s-a tratat proba
de soda:
. , '

1000 cm 8 sol. .• ~ ..... ~ ......... 0,2 echivalenti = 0,1 moli H 2 SO, -

50 cm3 sol . . . . . . . . . . . . . . . . . . Y ·

Dec~ in reac~ia sodei eu acidul sulfuric·:

Na2CO 3 + H2SO 4 ~ Na2SO4 + H O + CO3

2

77'->
s'.'"au consumat 5 -10-3 2,5 · 10-3 · = 2,~ • 10-3 moli l"'2SO 4 •
-·
Conform ecuaiiei, proba de soda a continut tot 2,5 · 10-3 molj
Na2CO3 • n 2 11 2 O.. Masa mo.larà a, twistalob.id,•atului este:
:If
Jr., : . -
= n, 71-;, - = 286· ' 1
g.mo.
.. :l,5 · Hr-3 ..

. Rezultii ca ~i la punctul a) .cii formula cri~takÎhidratului este ~azCO3 • lOH20,

adica cnle douà Jll'Obe au aceP-a~i compozitie. ·. ·
0
fS a) Fie A masa _atomica -a metalului Me.
•

Reactfü~ eu apa:

' Rb + H20-. RbOII + ·I /2 H

lie + 11 2 0 -. :\foO JI + 1f.2 11 2•
2•

Numiirul de moli dH J1idl'ogen degajat este 0,1 mo1i.

Notiud eu X !JÎ Y numùrul de moli de rubidiu ~;, 1·espectiv, de metal Me avem:
85,5 .\' + A >. = 4,6
.x + r =0,2.
UezoMnd sis_temul se' oh\ine:
y=· 12,5
85;5 - A
Y fiind numarul de moli de metal Me trehuiè &"i indepHneascii doua condit,ii :. prima
~-,si.:Jie"pozit.îv, . adica,A.:<.a5,q §Î.,a .doua ,sà. . fie. strict mai mie decit 0,2 (care. este
numarul total de moli de metale alcaline din aliaj). : ·
1') 1>
Deci: Y< ();2 sau . . ,. < 0 2.
~fl,5 -:-A ~
_ Rezo1v1nd aceasta inegaJitate se obtine conditia A < 2.1.
Aceaste. condiiie es·te sntisfacutà numai de litiu cru·e al'e masa atomiciî 7.
Dacii s-ar lua A = 23 (pentru sodiu), atunci l" = 0,2 ~ deci ,,aliajul"·ar fi format
numa\\ din metalul Me ~i nu ar putea oontine ~i rubidiu, deoarece numàrul total
de moli de: metale alcaline din a1iaj este chiar 0,2. Deci cela1alt mètal alcalin
estè 'litiul. .
h) Revenind la sil3tei:nu1 de .ecua\.ii de )a punct.ul a) avem:
85,5X + 7r =4,6
X+ Y =0,~
. Re'zolvînd sist.emul se obt,ine: X = 0,0408 moli Rh.
l' = 0,1592 moli Li.
Compoziµa aliajului in procente de masa este:

Rh : O,Olt08 x R5;5 • 100 · = 7S,8:3 %

,. (.,6

LI..•. 0,1592 X 7
4,6
•- 1Q0 = 24 ,2:3o/co•
 .!..

\ '

· · 7°. Dintre: "elementele compon~nt~ ale aliajului eu acidt~l clorhi~ricfeactio7

neaza numai Al si Zn, •ïar eu solu\ia de NaOH reactioneaza Al, Zn ~ï' Si. Cuprul
nu reactioneaza. ~ici~cu solu.~ia ·de HCI nici cu.cea de NaOH. · · · ···
Ecuatiile reac\i-ilor chi mi ce:
Zn +2 HCI ~ ZüCl 2 + H2
Al+ 3 IICI-+ All\ +·3/2 1-1 2 .

·'Al+ NaOH +3 11 20· ~ Na[Al(Ol-1)4]+ .! H2

' 2 .
\ \

. Zn + NaOI-I'+ 2 H 2O-+ Na[~n(OH)3] + Hz 1

Si+ 4 NapH -+ Na4 Si04 +2 H2.
Numa.ru! dé moli de hidrogen degaja\i' in rea~tia cu HCl este
1 . ' . ' . ' .
': -- 843 · 1°-3 - ·3·7 , 6'i. 10·.;.. m01·1. 3
n1 --- - ...
. 22,4 · ,

.l n .reac\'1a
t· eu N a OIi· se d.egaJa
.,, n2 o.ri:1. -7 = 23·, 07 · 10-3 rno 1··1
= __ II· 2 • D eoarece
.
41
•I•)

proha de aliaj care a fost tratatii CU. Naoi-1 are masa ,0.500 g, adiéü. numai
. jumâtate <lin cea a probei tratate eu HCI, numiirul de moli dé ll 2 care s-ar fi degajat
· din aceea~i cantitate de aliaj, de 1,000 g este ·n.3 = 2 ·23,07 • 10-3 = 46,14 · 10-3
mol H 2 •
. . . Diferen\a tl.n = n3 - n 1 . = 8,52 •·10--:3 .moli èste evident hidrogen~I deg~jat
în ·reactia siliciului eu NaOH (acesta nereac\ionînd eu HCl)., Deci. D:umiirul de moli
del Si in. 1,000 g aliaj este .!. . 8~52 • 10-3 :..:__ 4,26 · 10!-3 . moli Si. (conform ecuatiei 0

: '. . . ' 2 . . . . . ·. .
reac\iei chimice). :·
l\lasa de Si ._este msi ·=. 4,:26-•.10-3 ·.·-28 = 0,1.19. g:
_Re~idtlul ramas_.dqpà tratarea.:prohei eu. HCl-este ·f01 ,clin· Cu. ~i 1
:rn~t Si. Dect -~asa
cupr.ufoi din.. 'pr_oba este·: ·
..... :>

.·' ',,•
mcu = 0,170 -:0,11°9 _:,_·0.,051, g.
Fie X masa in g a aluminiului !}~_, respectiv,., Y ~ea a Zn din proba. Rezulta
x + Y = 1,000 ~ (6, 1.70) = o;sao.
Se. exprim~ conform ec\Jatiilor reaciiilor èhimice volumele. de Hz rezultate din
reac}ia Al §Ï, respectiv, Zn eu HCI: ,_
27 g Al ...... ·... ~ •..•.•.. •:. ..• 1,5 · 22,4 l. I-12 . . . ~33,6 X
X g Al ...·.·. ~ ... ·...... .. . . . . V 1 V1 - - - -
27,0
65 g Zn ....... ~ ...... _..,•.. .'., 22,4 l_, Ha 22,4 ·y.• .:
Y g Zn .................... V 2 . Va=--
65
Deci:l
f + Y = 0,8.30 Rezolvînd sistemul se 6b~ine:

{
33 6
• X+ 22 ,la ~ = 0,843 mA1 . 0,619 g Al /
27,0 65 · mzn ~ 0,211' g Zn.·
,
780.

. .. ...· . ,> - . ~'. __,

-!. ;· ~
 •·. ·\
\:
~ ...
... €ompozifîa aliajului in p~ooente de m,asa:· .· ,_,.,_
,! '
%Al = 61,9%; % Zn _·21_,1 %;_ \ % Cu = 5,1 % ~i % Si , H,9%.
. \
.. 8°. a) Coeficientii se stabilesc prin ~efoda redox
10 Ho- +2 ·+ Ci-3+ 3 If202 -+ 2 Croi- + ·s I-Î20 :·
8 H+ +, 3 Fe2+ + CrO~--+
.
3 Fes+ '
+ Cr + + 4 1-1 0
3
2

8 H+ + 5 Fe2+ + Mn04 ~ 5 Fen'+ + l\fo2+ + 4' H~o-· ·,.

h) Numarul_ de moli de MnO 4_ utilizati pentrù titrare:

1000 om3 solut,ie . --~ ·...• ~. ~ .... ·o,020 ·mol{ MriO 4
17,29 cm3 solutie ......... ;. . . . . X · ·

X -- . o,02
17,20. -- 3 ,44. 10-4. mo1·1, .Mn0- •
4
· ·1000 , 0 •
' , . . ·. ,: .
ExcesuJ de ioni Fe + este de 5 ori mai mare (conform ecuatiei reacVei), adica.
2

5 ~ 3J4 · 10-4 = .1,72 · 10-3 moli Fe2+. · .

Nmnàrul de moli de Fe2f ,n solu~ia adaugata va fi:
. . '
1000 cm: solut,i_e ........•... 0,1 moli F~2+
25 cm solui1e . . . . . . . . . . . . Y
Y = .2'5 · 10-. 3 moli Fe~+ .
·Deci cu ioni_i -CrO1- au reactionat:':
2,5 • 10-:-3 .....:. 1,72 · 1~-s = 7,8. 10-4 moli Fe2+._.
li>Îll.écuati~ -~eac\iei respective rezulta · ca numarul de moli · de CrOt- ~ste
7,8. • 10-4 =··2,6 · 10-'~- Deoa,ece pentru acea~ta analiza s-a I{iat numai o
1

• ~;

3 . 1 • • • • •

zecime à.in soluiia ob~inuta la dizolvarea aliajului tn~eamna cii in tntreaga cantitate
de aliaj setgase~c 10 · 2,6 · 10-:- 4 = 2,6 · 1Q-s m~l~ .Cr .,__ . 2,6. 10-3 • 52 = 0,1352 g Cr. • i
I·.
R~z.ulta' ca proba con~ine mer = q,1352 g ~- ·-
3
Se calœuleazii acum cantitatea de crom existenta. ln cei 200 cm solutie supusi
electrGlizei : · . · ..
' . ~
. 3 • ,
500 cm solut1e ••......... 0;1352 g ·Cr · , .. •
200 cm3 solutje . . . . . . . . . . X
0
X = 5,408 .. 10-2 g Cr:
, 1

Eèhivalentul oromului C:r+s este

'
~
3
g ~i. pentru -depunerea acestuia prin
. .
electroüza stnt necesari 96 500 C. Deci. se poate calcula numarul de c·ouiorubl con-
sumali pentru dèpunerea oromului: . ~- - , · · ·
52
g Cr
• . .. . • . . • . . . . . . . . 96 500 C
.3
5,408_ • 10-2·g cr·· ..... : .. ' Q1
Q1 = 301,08 C.
·Numa_rul total <;le coulomhi. consuma'.\i in e1ectro1iza
Q, = It -:-, 2 >-< .-14,5 ¼ 60 = 1740 C,

- .... __ ,!.-
 din care consumat,i utih
9(l .
/
_
Qu= -
100
• 1740 = 1566. C.
Deci pentru depunerea argintului ~i cuprului s-au eonsumat:
.
Q2 _=Qu -Q 1 = 1566 - 301,08 = 1264,92 C.
Masa totala a cuprului §i argintului din proba analizata este:
m.cu+ Ag = 1,500 - mer =. 1,3648 g
din care- in soluiia supusii electrolizei se giisesc:
, 2
m Cu+.A.~ = 5 mCn+Ag = 0,5459 g.
Fie X masa in g a Ag ~•, respectiv ,. Y c~a a <?uprului din so1utia supusa electrolizei:
. '
X+ Y= 0,5~59.
EchiYalentul. argintului Ag+ est,e 107,87
consuniat
,ï
deci p~ntru depunerea argintului s-au

10ï,~7' :! Ag ........... '" ....96 500 C

X ~ A~ .. ·..,. ~ . . . . . . . . . . . Q3
li · r.nn
Q3 =~XC •
. 10i',87

61 5
Echivalentul cuprului Cu2 + este : ;~ ~i pentru depunerea · ·celor Y g Cu . s-au
coqsumat:
63 ·?\5 a Cu •.• _,_ •.• - ___ 96 500 G
2 e>

o/ ~ Cu • • • • • • • •r • • • • • • • •

. · t • 9fi fi<tO • Y
Q. = 63,550 1 •

. Dar Q3 +Q 4 =Q2- ·: Deci:

/'
.1 X + Y = 0,5459 ·
{ 96 MO X +·2 · 96 500 Y =· 1264 92_
107,87 · . 63,55 '
Rezolvind sislèmul se ohtine:
X = 0,1834 g Ag; Y = 0,3625 g Cu.
Deci in proba se gasesc:

nlAg = -1!..
2.
0,1834 = 0,4585
.
g Ag;

mcu =.! • 0,3625 = 0,90630 g

~ '
Cu;
'
mer= 0,1:352 g Cr.

. '182

'
 \

Cofl)po~iia. aliaJului in .P.rocentè :de m~a estè:

· % ~g = 30$7%; ·. % Cu =:60,42%; %Cr = 9,01 %-
.
90. a) Cu hi.<;lroxidul de s.0diu reaêtioneaza
. :
niunai
.
zincul:.
:Zn+ NaOH +"2 H2O ~ Na[Zn(OI-1)3] +H 2•

Partea nedîz~lv~ta este cuprul ~are se dizolva în acid sulfuric in prezeniil de

oxigen. Reac~ia poate fi considerat~ ca avind loc în doua etape:
C~ + 112 0 2 -+. Cu~
CuO + H2SO 4 -+ CuSO4 + H2O
sau reac\ia ·globalii
Cu +-1-/2 O? + H2SO,i-~+ CuSO 4 +1-120.
b) Nuinarul de moli de Zn din alama este egal eu numiirul moli de H 2 de
degajaµ (conform ecuàtiei reacµei), adica 0,5 moli = 32,5. g Zn.
· Se calculeaza cantitatea de H2SO4, existeiitii in cele 40 /g_ ·solu\ie 49%: _,.;.,.;:--- ·
100 g· solutie .... ~ ... ·..• ~ .. 49 g H2S04 ~-

40 g solutie ....... : . . . . . . X g H 2SO4

X = f9,6 g H2S04 •
Deci:
64 g Cu .. ·........ ; ..... 98 g H2SO 4
X g Cu : ................. 19,6 g_ H2SO4
,.. Y = 12,8 .g Cu.
t'otal alama: 32,5 + )2,8 = 45,3. Deci compozitia est.e:
3215
o/c0 Zn =, (.5,3 .·• 100
.
= 71 ' 74o/c ·
. o,

12 8
o/c0 Cu =. ' •
45,3
100 = 28. , 26o/c.0
· è) Cantitatea teoretica ~ CùSO4 • 5 H2O ce se poate ohtine este acee·a can-
titate care con\ine cele 12,8 g Cu din alama. ·
Masa. molarâ a cristalohidratuluï' este~50. Rezultii:
250 g CuSO4 • 5 H2O ....· .......... 64 g Cu.
;X g CuSO4 • ~- H 2Q ......... -~. 12,8 g Cu
X =oO g CuSO4 .- 5 H~O.

10°•. Se calculeaza cantitatea de KAI(SO 4 ) 2 existent în solutia initia1a, de ,

concentratie 5,5 %: . . . · ·
55
m1 = • •· 320
100 .
= 17,6 g.
.

'/83

.. . .,~ \ . - .
 ·_- Deci ·solutia :init,iala con\ine .17,6..g KAl(SOt)z si 320-17,6 = 302~4- g ·api[. Dupa
- evaporarea -celor ~60 g apa mai -.ramin m2 = 142;4 g ~piî. ·
M~a .mo1ara a KAl(SO4) 2 : M1 _:_.-25g . · .. ·
Masa molarü a cristalohidratului · KAl(SQ4 ) 2 • .121-1 20: M2 = 474.
Fie.1X numàrul de granie-de cristalohidrat care_ se depune. Se:calculeaza eantitalea
_ ,n 3 q_è ~l(SO 4 ) 2 dep-µsà ~i,respectiv, m4 de apâ depusà in crisfalohidral:

474 g KAl(S0 4 ) 2 • 121120 .....•.....•.. 258 g KAl(S04 ) 2 .

X g ~Al(SO4 ) 2 • 121-1:l> ....•.••.•.... · m3

474 .J! 1\Al(S04)z ••••••••• _••••.••••••• _•• 216 ·g I-foO

X .g KAl(SO,1) 2 •••••••••••••••••••••• m4 g H 2O
''16 ·
m4 =-·-
4i4
X g . H20
.
depusa.
- .
Deci' dupa dep~nerea cristalohidrat.ului in, solutie mai ra.min:

. . 216 )' - \
m8 .
( 142,4 - - X g I-1 20.
, 474 .

Masa totala a solu1,iei ramase dupii depunerea cristàl6fildratului:

m7 =·1.7,6 - ~X+
47~
142~4- 216 ·x . (160 -
. 474 ,
X) g solutie.
•

Se p~ne condiµa ea ~lu\ia contine 5,5% KAl(S04) 2 :

2
(160- X) g solu\ie •..•.••.•..••. (17,6- !")~ X)g KAl(SO4) 2
• . . ' 474 r
100 g' solutie ................ 5,5 g KAl(S04 ) 2
/
5 5(160 - X)
'
=. 100 (11 ' 6 _,_ 2
r.R
~74
x}.
Rezolvînd ecua\ia se ob1ine: X-= 17~98 g de cristalohidrat KAl(SO«>z·· 12H 20.
;~{ .

11°. Se calculeazii numarul de moli de ~aOH utilizaµ la ne~traliiare;

1000 -cm3 solu\ie •.......•...•...•••...• 0,5 moli NaOl-I
160 · cm3 solutie ...... ·............. ~ . . n moli N~OH · •
· n _ 0,08 moJi ·N~O H.
F,ie X ~i Y numarul de moli de. HCI ~i, respectiv~ de H 2 SO, din solutia ini\iala supusa ·
neutraliziirii. Ecua\.iile rea?tjj)pr sintJ: _
HCl + ·NaOH -. NaCI + 1-1 0 2
1-1 2SO 4 +2 NaOH -:-+ Na 2 SO4 + 2 II° O. 2

784 1 '\
 ,.-, '
-.------.
- ' ..... . _.) :_~.-··
-Ct>nforni acestor ecuatii- nu'marul ·de·· moli de N~O ~ ·con~hmaii .tir prima· reacpe -
este tot-X, ia1· in c~a ~e a doua este 2 Y. '
Deci:
1
:·« + 2 Y = 0,08.
Rezulta din reactie X :moli NaCl." 58,5 X g NaCl · ~i Y moli Na 2 S04 =
= 1.42 l' g_ Na2S~4-
Se alc~tuie~te siste1nul de ecuaiii:
\
X + 2 Y = 0,08. : ·
{ 58,5 X + 142 Y _. 5.•

·Rezoh·ind acest sisl~m se ob~ine: \

X - 0,0544 mo1i HCI;

\Y = 0;0128 moJi H 2 S04 •

Cum _aceste ~antitüt,i se gasesc în 1_00 _cm 3 solu1"ie Jnseamna ca la &n litrn solutie
init.iala avem: , · ·

HCl : 0,M4 · mol/J; · .

12~. ·a) Fie m,_ masa ceJor doua solutii care se amesteca. Cantitatea de AgNO3 .
pur va· fi:
34 •m
m1 =-'--.
I 100

Ecuat,ia 1~eactiei chimice:

NaCl +lgN0 3 --+ AgCi + NaNO3.

Se calculea:ûi masa de NaCI care a reactionat:
58,5 g NaCl .•.............. 170 g AgN03
3.1, m
X g NaCI .•..... ·.... _._ .....
100
X= 5 x, 5 · à,r, mg ·NaCl. in cele m g soluµe de NaCJ.
· 100 · 170 · .

Deci CO!lc_el_!t1·atia acestei solutii de NaCI este:

68.5 . a,~ m
m g so1u_tie • . . . . . . . . . . . . .
-
. ,. g N.aCI
• • "-l- ~00,, 1,0
10p g solutie . . . . . . . . . . . . . . Y · g Na Cl
r= 58,5. :1,4. '¾ =-1 -i7'}{0 NaCJ:
. 170 ° .' .
785

·-.·_
-;. .:-.
 . ~ '"-,

1
b) Se ca,culeaza cantitatea de NaNO3 rezultata:
170 g AgNO3 ••• ; •• : •.•••••••• 85 g NaNO3 -"
34m
_,_ g Ag NO. a • . . • • • • • • • . • • ... • . X g ,.Na,NO3 '
1~ . .

X=3,4·85·m NaNO.
3
·100 · 170 g
Sé calculeaza, dè as~menea . cantitatea, de AgCI care precipit.a: ·

170 g 1\gNO3 • • • • • • • • • • • • • • • • 143,5 g AgCI

3
/• I"- 2 AgNô3
100 ~ . '.
•••••••.• ; ••••• ~ .• Y g AgCl .

y = 143,5 · 3,4 m. "'

100 • 170

Masa solutiei ob\inute este:

m2 = 2m - 1tta. 5 • a..t• m = 1,9713 m g sofu\ie NaNO3•

100 · 170

Concerîtra\ia procentuala a acesteia este:

1,9713 m g solu\ie · ..• . • •.• •.• . . 3, 4 • 85 m

100 · 17ff
100 g_ solu\i~ .•. q... . . . Z .g NaNO 3
z= 3,<t·S 5 ·m =0862'¾0 NaNO.
3
1,9713 · 17.0 m '
1

13°. a) Fie X numiirul de moli de Zn ,~i Y numiirul de moli de l\lg din aliaj.
Ecua~iile reaciiilor c_!ûmice:
Zn+ H2SO4 ~ ZnSO4 -b H2. \,i,

Mg + H2SO4 4 Mgso.· + H2.

- Deci~numarul de moli de hidrogen renlta\i din prima reaciie este X, iar din cea
de a doua Y. ·
Rezulta sistemul de ecuatii:

·t 65 X + 24 Y = 17.8
X+ y= 8,96 : ..
22,4

Rézolvînd sis.temul se ob~lne:

!f. _ O,] moli Zn : 13 g
, Y . 0,2 moli Mg = 4,8. g Mg~
Deci aliajul este echimolecular..

'186
 I .
tt
<!!ompoziiia 1n procente de masa,

. 01
/O
Zn=__!!_ .. 100
t7 , 8 .
= 73 03%0 .
'.
. .

% Mg = ,,,s ~ 100 = 26,97 %-

11,s

h) Numarul de mo1i. de H2S94 conswnat in JWÎma reacf.ie este 0,2 iar tn cea -
de a doua tot 0,2 adica in total se consuma 0,4 mo~i H 2 SO4 = 39,~ g f-1 2 S04 • .
c) Rezulta din prima reaèiie 0,2 moli ZnSO4 ·= 32,2 g 'ZnSo4 • Din cea de
a doua reaciie rezulta 0,2 moJi MgSO4 = 24 g MgSO4•

. H 0 • a) La descompunerea termica a carbonaLului de calciu sr~ obtine oxief

de calciu ~i. dioxid <le carbon:
' t c 0

-CaCObJ ;:!: ,Ca.Ols) + co,'D)

...,.
Reaciia este reversihila, dar CO2 fiind gaz, pàriise~te sisle1~ml ,ï practic 1·eactia ,
1.
Jloate fi. total ù~plasatâ spre dreapta. .
h) Se caJcu1eaza mas,;le mo1are:
.M CaCPa = 100;' Mcaü = 56.
Din vo1umu1 <le CO 2 rezultat se ealculeaza masa de CaCO3 descon1pus ~i masa de
CaO format.: · ·
\
, 100 g ~aCO3 .............. ~ 22,4_ l CO 2
X g CaCO 3 ••••• ~ . . . . . .·; .- 5,~ r CO 2
X = 25 g CaCO:r (pur).
56 g CaO .............. ·-· .. ;22,4 CO2
Y g ÇaO .5;6 CO 2 :
, Y,'= 14 g CaO.
Reziduul solid ohiinut la calcinare este format din CaO re~ultat ~i impm·it.atilé
care nu se desco:rhpun termic; Deci masa impurita\ilor este m = 16 - 14 = 2 g
impuritati. ' .
Deci proba de calcar supusa calcinarii cont,inea 25 g CaCO 3 pur §Î 2 g impm·Hati
adicâ fn total 27 g calcar. ·
/ ·c) Compoii\ia procentuala a
calcarului (pi·ocente de masa): . ''
/

CaCO 3 25 ·1 00 92
- 01
/0
·
= -- 27
1 = ' ,.,..,
,
r.o.oi10;

% im puritàii -:-- ~ • 100 . . .:. 7,41 %-

-"l,7 .

•15°. ar
Mecanismul electrolizei este destul de complex, dar rezultatul
fin a] al electrolizei poate fi reprezentat prin urmatoarele reactii:
La ca~od (-): ,H 3Q+ + 1 e- -+ l-120 + H - reactie primarii
H + H -+ H2 ·_ reac~ie secun<lara.

787
50*
 La anod~ ( +) c1- - i e- ~ Cl.

.- re~c~ie secundara.
0

D~ci in ~olu\ie ranûn ionii' no- ~i Na+ adic~ S{~ acurnuleaza NaOH.
Reactia global~ a_ procesulùi de electrolizà este:

· · ·bf Se calctileaza cantitatea

' . de ·sare pura. in
. solu~ia initiaJa:

. '1
.. m1 =. 10 ~0.. r,s, 5 ..'....... 585 l{o·
. 100 : . 0
?s.,.racl

~i cea finala:

1 i ~ •
m~.:;=,. ~ooo.10046,~
·
= ·468
. -'
kg.

/
Deci cantitat~a de. NaCl descompusii este: .

:·.-· •· ;.··
m3 .. ,_~. 1 -_m2 = 117 kg Na~l ~ 2 kmoli NaCI.

Din reactia globala a procesului de .electroli~a rezultii ca se f ormeaza tot 2 kmoli -

NaOH =80.kg NaQH. .
c) La catod re,zultii 1_ kmol H2 = 22,4 m3 (c.n.).
,La ànod rezulta 1 kmol .Cl2 = 2~,4 m 3 Cl2 (c:n.).
· • d). Conform reacWlor de la electrozi rezulta ca· pentru ·descompunerea nnei.
,,mol~cule" de N aCI se t_rànsfera un ·electron, deci echivalentul acestei sari · este
egal eu molul. Rezulta · ca: . .

1 mol NaCl 96 500 C

2000 moli Na.Cl . . . . . .... . . .
...... ·.·XC
..
I X::
1,93° i0 8C consumati uüi' in p~ocesul de electroliza. Ranclamentul fiind
80 %.sînt necesal'i:
I
- - · ·. 100 ·
QtolaL = 1,93 • 108 • -
80
= 2,4125 • 108 Q ,

Q· 241'>5• 108 . . ·.
Q ·_ Il .deci t
.
== --I = • -·
. . 500
=-4,825 · 105 s sau t
· -
0
= 134 ore.
. . . .
' 16°. a) Pentru ·mecanismul elect~lizei v.ezi problema lo0 ~
Sinteza acidului
. " . ··•
clorhidric:
-...
·

)
7·88.

.- -
..-,.
~
 ~\ - -, ·•.... -
- ·,- t. -: ·~ .
- ~.:!

Este. o ~c_ti~ ._in, I~nt car.~ !PQ~t~. f\ r~pr~z~1>:t:à.~ '?Pli~ina,tic prin .un;na~arele etaM: · ·
·· - etapa de ini~iere ;~e-.lo.c. ,s~b a~t,i~·,, ~?PÎ~·(=:·. /:···,::·.::. ·: / .: .,. ·: ~-·: ··:··· · i~ ·
1

.
c12 + 1i v -+ 2 cr .
adica fll'e loc prin uhso~b~Îa eqergie~ luminoas~ ~cind~rea, _ino'leoulei d~ clor in atonû , ·
(radicali liberi). · · . . :: 1
'
~ 1 :

- etapa de propagare:
1

.
+ H .:--+ ..l{CI °+ H·.
CI_-. 2 . . ·- :

' ( . W .+ .CI2 -+ HCI + CI•

l • ": ~ : : . • • f • ; • ," • !•••

- etapa de 'tritrêrupër~- a ianWlüt:. ~j ..... : .•

H· + Cl! -+ IJCl .
H· +:H •. _-+ H2 · ; .'
Ci•+ CI·-. Cls
b) !Ecùa~i_a globala 'a· reâè~iei àe ,éJectroliza ;e_ste,. i1
• • • • • 1

NaCl +. H2O ctectrolizA. 1/2 Cls '.!f"ij1' Ht¾ Na'.OH.· ··. -·,·:·. : · .iï·

. Re~mlti ci: ... ,_: -·

51,5 g NaCI ••..

.
,;·
.
.... ·- ••••.••.• .!2 ; 22,4 I Ps
. . . \ .
X _g NaCI_ ,· ... : . .... ·... ·..• 56 1 Cl8 ' :.

X= i92,5 g NaCl eu un randament de ciescompunere electroliticii

de 100 %- Dar randàmentul, fiind doar 80 % rezulta ca este nèce~ii o cantitate
de Na@:!:· 1 • •• ' ·• : .: = ._; • •. \

m = 292,5 .10° = 365,625 g NaCl hecesarii ctt ·lJ·...:.. 80%.,-.:;;.,: ••!i :

80 · · . ·

. c) Conform ecu~ii~1 re~cÎiei ae:

sfuteza a 'HCi ·.;ohimul d~' HCl ohtinuf este
dub~u (à\tt,1e .vo_lumul. clpr~}ui -~~iliza~_,. :de~~, !_~ _condit,ji_,11_o_r~_ale. de pr~siune
.t~mi.p~~~tura, se ;c!b\ine ~ v.~l1;1m. de 1,f 2). 1-ICI' g~9~< :. . ~-.. . _ .'· , _ .
,ï
: ; : .€onaidorind HCI ca ·UD gaz perfect af~Iri;. : ·_· ·= ·. ·• :. : .·.: ·_ ' ,. . :'.-'. ~-. . . •• ·~·-_.·
) .-
p~V~ 'v:~pi,V~T ~-1,0f.325··101;Pœ •·f1:2l•·aoo_ K!-.
0

pV'
- ==. ~ => 4 - .---:-- .-- ' - - - - - - - , ; . .- - - - -

To 1' · ·· T 0p · · : ·27-3· K': '4·,953 •· 10° ·Pa · =. :... ' • ·•· · : .. :, . • •

Vac1-= 3,QJ7.l HCI,.~~surat la_ 27°Ç.§~ -~ Op~:kf~\ -. ·

17°. V ariatia de entalpie lntr-o r~ac\ie c~cë.: ~st;e ~g~Ja. c~:: d~f~~ot-a. <Jjntre
sul'Jlla.. ea.ergiilor tuturor legaturil~r care se desf~~ ~i suma. energiilor tutui·ôr Jègatu- · 1

ri1•r care se formeaza: · · ·· · · · · · ·. ': · ' - ,

: ; ~•

789
: ! ~.
 r
\
. .

Pentru a pune 1n evidenl,i mai èlar Jegaturile eare ·se desfac IJÏ cele eare se forroeaza,
1:1e serin ecuatiile reac1füor utilizind formul~ stru~turale.
H Il
H · li .1 1
'\
f) "-/c=c( + H-CI'~ n~C-C-CI
H · Il · I I
11 H

AH~,= [4tc-H + tc ... c + tu-cal - [5Ec-11 + ~c-c + tc-crl

·lnlocuind ,,aJorile nume1•ice ale energiilor de leg:Uura din tah•~I se ob~ine:

AH°,.,= -48,5 kJ. Reactia este slab e:xoterma.

2)
H H
1 1 ·
ll-C-:-;-C-O-H-+
11, /C=C""-
/li
+ Il
O
/""-
. H
. I l· · H- H
H H .
·Ali~. _[5ec-u + tc-c _+ tc-o + to-n] - [~tc-11 + tc=c + 7to_:-n]-
lnlocuind valorile numerice rezultà:

AHt = + 40,6 kJ. Reactia este slab endote1·ma.

, . '-H 1
-· • "-.U ..
t . 1 ·
3) H-C-H +Cl-Cl ➔ H-CJ + H-C-Cl
.1 1
H li

Alt.= [4tc-H + tc1.:...c.J __, [3tc-u + te-ci + tn-c:il,

Dupà tnlocuiri se obtine:

AH~.= -U0,5 kJ. Reactia este P.Jwt~r'1lla.

18°. .Ça o eonsecin1Ji a 1egii lui l~ess, variatia de entalpie standard intr-o
r~actje chimicà se J>Oate exprima prin entalpiile standar·d de formarP.. ale produ,ilor
...._de. ruactie ~i ale reactant,ilor. Aceasta va~iat.ie de ent:aJpiH standimJ ·este difer,mia
tlint,·e sü,ma .tut.uror entalpiilor standard de ~formare ale produi,ilm· de reac\i~. ti ·
euma tuturo1· e1~talpiilor standard de formare ale reactaniiior:

llll~ = L llll~, t(produet} -:- ~ A/l~s, f(rc~cL'ln~i).

- J>entr.u reactfa
, de ardere a metanolului:
,

CH 30H(l) + 3/2. 02<u> ·: C~2Co> + 2H 20,n

avem:

'190
 l -

~ntalpia_ ·standard de formare a oxigen:uhii gazos este prin definitie egala

eu ~ero. Rei'tilta: · ·: 1
_ · - •
1
•· • • • • · _· •

·.. . . :AHo
~, :!98, ·r, CH,OH
•·. = - u"Ho298, t, C0. ,. +""Ho
a~ . 298, r, H- 0 · -
"Hor•

,i
. 1 1 u

Inlor.uind valorile nume~ice date {\inind cont de - sr.mnele· respective!) Q

ÂH~ = -725,6 kJ,. deo·arece reae~ia.este exoterma, se ohtine: ·

Â~ss, r, ca,oii = -239, 1 k J /mol.

· 19°. Caldura-d~ formare (eritalpia standard de formare)
este_varia~a d~ enta]-__.
pie a sistemuJui. in reac}ia de sinte~a a unui mol d~ substan\a din elep:ientele _cdm-;
. , ponente in starea lor cea mai sta.hila in conditii standard (p = 101,325 kPa §Î
T::::298 K). Deci entalpia standard· de formare a dibxiduJui de sulf va fi varia~ia
de e11talpie în reacµa: · -

Ses> j 02<c> ~ SÔ2cg>•·.

Eeua~ia acestei react,ii 188 po~ié ~htine ·c~e
haza ;lègii lui Hess) d1n ecuatiile. reac~iilor
Hate aiaca acestea se 1nmuJièsc eu ni~te coeficienti ~i apoi se aduna alge.brie. ~~
Unga oele _domf ecu~tii da,te-trebuie d~ aseme!l_ea scrisa cea ~e a treia, .trecerea apei .
r lishide ln apa sub forma de vapo~i (gaz): _

HsOco- ➔ HaO<a)•.·.;
Peidru a nu gre~i semnelè se reconian<la transérierea ecuatiilor respective eu ioti
termenii in partea stingà ~r egalarea.Jor· eu,zero. Fie a, b. §Î c cQefioien~ii eu care se
Jnmul)esc '. ecuatiiJe rea.ciiilor . respective:
. - l .. .
A. 2aH 2S(gJ+ a~02(g>-:- 3aScs> --::- 2a;I-f O(ui -:- 0; 2 1H~1

~ B. bH S<R> + 3/2 b02<8> - bH 0fü ~-bS02<t1> -=-.0;.

2 2 . _-ÂH~.
C. cH20co - cH20(g), =. 0;' •'.._ Av

Coefieientii a,. b, _c, tr.ebuie determinaµ astfel lnctt .dupa ~nm~tJrea ecuat-iilo~ .res-
peœtive eu ace~ti coefioienii §Î adunarea lor sa rezulte ec~atia reactiei de J'orma_re
a aieRidului de suif: ·

ÂH°200, t, sa.-
Pen\~ gasirea acestor coeficienp se alege un .~li~it -~mponent '1Î- se identifica
eoeficientul.se.1;1 din ecua\iile ac;hµ1ate ou coe(icieQtui _a,eeluia~i component din ecua-:
tia ·de formare a dioxidului de sulf (care poate fi -~ nul dac~ compQnentu~ ales. nù
se gaee,te in reactia de formare a dioxidului de suif). Se recomanda sa se ia în con- I
siderare componenii care· partiQipa- Ia _ cit mai pa~_e. din reactiile date, daca este
peeil>il numai la una singura. Considertnd aatfel s..µful S<sh acesta se gase~te numai,
la eeoaµa A cu coeficientul -3a, iar în eouaµa reaciiei: de formare eu coeficièntul 1.
- ,Deai _:3~. 1,' de· und_e 'rezuJtii imediai
.
a.
_\!•. "Lutnd· acum: tn·- considerare
3 . '. . ,.
·soa, hl ecuaFile adunate aoeeta va avea ooefici~ntul (a-b), iar tn ecuatia reac\iei

791
 ·, 1.

. .
''de formàre a dioxiduhÎi el arè.ooéf~entul _:_1_ Dooi: .a-b ·= ~'1, adiciih
a+1=2/3. -
· Pentru gàsirea èoeficicntului c se poate lua _spre. exemplu H20,1) ~ ·-prin ·,·a\io:-
namer{t similar. se oh•inc
r •-b·. +
c = 0 sau b = c adica c · i3 : llezultà a~,adar
0
coeficient~i:
·1 . 2 2
.a=--,
3, .b =-·
3 • C=-•
3

_Entalpia st.andard de formare a dioxidului de suif va fi:

_A!l:.Sa, r, so, = at:iHt + bl.l.H~. + civ~

Jnlocuind valorile numerice se ob\ine:
}

- AH~.rso, = -296,2 kJ/moL

20°. a). Se cal~uleaza varia1-ia _de _entalpie_ standard pentru 1·eac\ia di recta
(reactia 1):

AH:,= ( AB~e. t eu. 4 tt.H:ea. rn,o) - (Âll:sa, r_co + ~fli~tia,:rnJ.

Hidrogenul fiind un element in starea sa stabila in condi\ii standard, l'ezu1ta . (prin ,.
conveniie) Â~98, r, Ha = O. lnlocuind oelelalte valori din · probJema se op~ine
\

AH:,= -205,9 kJ.

. .
Se calcu)eaza de asemenea vai·ia\ia de entropie .1s:; ·

Inlocuind valorile numerice! se ob\ine:

AS~ = -21~,7 ·J /niolK.

Vru·iatia- de :entalpie Jibera, 1a temperatura de 300°C = 573 K_ (in aproxima\ia
din enun~) va fi:•

J.\Gi = il.Il~ - T • 11S'J =- 1

8,29 • fût J.

Deci varia\ia de entalpie libera fiind negativa inseamna ea reae\ia 1 este spontana
la temperatura· dé ..-573 K (300°C). ,
· b) Temperatura .maxima pina · 1a ca.re reac\ill 1 este spontana f,;e poate afla
din .cëmdit,ia. .441,:= 0 adioii: · ·
- 205,9· 103- T_(-214,7) =0
.. · de unde rezultii" Tmax = 959 K =- 686°C. ,
c) Relat,ia dintre constanta de echilihru K,, §Î variapa de entalpie libera
.6.G~ este:
--... ~
,,._
AGi ~ -RT ln K,,.
l

792
 •.- .\.

Se:calcùleazli âG~ la 873 K, ····

· \.· · · :'. · ·.·· L\Gg ,
1
'·· ~205~9 ~- 103 +·siâ. 2Ù,1- · · ~1-~s5 •. ~o~· 1,:
\..
I'

Rezultii2
·-L\~ t,85 · t0 4 .··
ln Kp = RT = 8,3~ · 873 = 2,55 .
de unde
,·

21°. a) Se calculeaza concentratiile inî~iale. ale reaotant.ilor· in ·prima expe-

rienta: . · · · · p

06'1
[ N0] 1= ...!.- .'-' _:_ 0,01. .mohdm-:3·,
. . 30 2 . . . , ·.

[O.:J = ~• 6~ -~ = 0,01 niol-dm-a.

. . 3:! ·2 . :· ·.

.. Fie nr-;0 ~i no, or~ele_ partial~ de reactie în_ raport c~ oxjdul de azot. §i, res-
pectiv, eu ox;ge_nuJ. · ·· · · · ·· · · .·· · ·•. ..
Expresia vitezei de reac~ie -este: .
. :: ,,t:
v = i, [NOtNo •[Oa]'-'o.
ln a doua eKpP.rienta concentratia oxid'uhri de. azot este du.bla, cea a oxjgenu1ui
riimînind neschimbata. Deoi:' .·
.
v . k .[0,0:ifNO
• < ~~-
~ (oio~' ,: : :, ' i,;,: ' ,. :• :,·

, 4v = k,·
[0,9_2t NO •• (9sl" 0 ••
. ... • • ,; . _; : · • :.:
....
•• .• • l

Factnd rap?rtul ceJor doua vitf'ze sr.oht~e:

_!_ = [ o,01. ]"No sa u
~ 0,02 .

de tinde rezult.t'i nNo == 2. .

In à treia e.xp~,rien~ s_e.:dub)~aza conc~n~rat~a.-OKÎ~nu~ui_; ramîuind neschimhata .
concentr~}ia ox.idului de azot·; _· ,·_.. : .: _. : .. ··:. ; ·· . _ ::·..- :. :i,:· !·.:·:
(•
2v- . k [0,01f~o:_[0,02)'1o,.
. . ... .
' . ... · j.', · ··

. ,-.--~·· t' \

k (O,ô.tt'NO ~ (0;01f'10i
•. 1 ,.• • • l"~

. fJ ..

·
se obiine:· ··2 [o
002 ]no .
= .-·- • de unde ·se· obtine no, ,· =·1. : ·, . .
. :. ~

. ~01 ..
~ •

Deci ordinul partial de reactie in raport eu NO este- 2, iar ln ra~ort eu oxigenul

. ,est~ 1. -Ordi,nul total al reactieî este:. · · - • , ·
· · .. m = ~~~{ -t- no, ·· 3. · ··· ·· · · 1
•·•
1

li.

/. .i
- ..-.:.... ,
- :1
- :..,-----·.:..--:
. ' -:. . ·~. - ...
 - uNO12 [O , · ···· · · . :, ·:·. -.... · , . , - . . · . --
b) 'V=n.r J . 2.1• - - . ·.·• . . . ,
·Reactia este simpla ~aci ordinele p~ale 4e re_act,ie coincid_ eu molecularitatea
reac\ia puUnd fi scrisa: · .•. ·· · ; •. · · ·
2 NO 0 2 - . 2 N02- +
c) V= k[N0)2[0J = 5. 1Cr4 dni~o1- 2s~1[10-2mo1.... ~~42 • [10-2mo1 • dm-3] = ,'
' · = 5 · -10-10 ~ol • d~-3 • s-1• •

22°. Oependen\a vitezei de r~a~iie_ de. -~mperaturii are loc prin intermediul
constàntei de vitezà, conform 1·elat1e1 lm ARRHENIUS:
k ·. À exp[~-!;.] , .. ·
t .... • ,

undP. A e~t.e factor~) preexpone_n~ial, · p·ra~tic in~epend!nt de t~mperat~ra, iar E 0

este energia de. act1vare a reaci1e1. Logar~tmind aceasta expres1e se ob~me:

~-- k = ln A ...:.. Ea •
RT
. .
Determinindu•se constanta d~ viteza la doua temperaturi diferite. T 1 ~ T 2,' avem:

1n k1 = ln A. - E~ . i
· · ' BT1
1o ·1ct .. ln A·_ E.a. •
. BTa
Fiicind diferen\a dintre aceste_ l'elat,ii, rezulta:

f)é aici se obiine expresia energiei de acti_var~:

/·

R ln lti
.E _ . k2·
[;t ~·;J.
o- .

lnJocuind va)orile numerice: iei = 2,5' ~i le,, .' _?,5 dm3_• moJ-:-Ig-t ,p· f 1 · · 283'K~
1
T 2 = 293 -K, iar R = 8,31 J • moJ-1 • K-1 oht-mem:

E0 = 5,43 • 104 J · moI- 1:

. 23:. a) Fi_e n numarul ~e moli de acid iodhi~ric exist. en~

. init_jaJ tn sistem fi «
gradul de d1soc1ere aJ ,acestu1a ]a temperatura ·data. Se alcatme~te urmator-ul tabel:

Numâr de moli Hl Hi ·11 . 'l'.ot.r.l

Iniiiâl n -0 0 .. n
n ' •
La t~chilibm n - na. = n(t - ex) -œ -
n
Cl n(t - œ) + -2ncx = 1
n·
2- 2 2

794

.r.
 f
.. . :

,i
: •. - .- . - ~ - .' " , \ .;.,

éu~~sobid n~~ül. de .iµoli_ din fi~~are comp~ent,. la echiiîpru, preo~~ numa.r~l-

. total de mob dm s1stem
'
se , oalc~deazii -frac\ulè
.
molare ait~· celor· tre1 comp~nen~•: •

XHI = ·n(1 - œ) = (1 - «); . Xu = n«·. = ~. .Xi = n« =~ .

.n · • 2n 2. ' • 2n 2

· Presiwrna- pariiala a unui compo~ent intr-u.n amesteo gazos· este pr~d~sul diot,re
f ractia sa mofarü ~i presiunea totaJii:

Pm =(1- œ)P;PH. =~P ~i P,

· 2; .
=~i t•. / j

Expresia oonstantei de echilibr~ ic.P este=·

K p -. .:. . Pu,·2 Pr. •

P111
\

InJoouind èxpresiile presiuniJor partiale se ob~ino~

Punlnd oc.. · 0,245 rezulta: ,,

K,, ~ 2,63 · 10-2•
~) Relatia dintrè <?()nst..antel~ de echilihru !{P ~i Kc este:
K p =· K C(R
. 1')A"'
.
/.

und~ âv este _varia\ià numiirului de moli in urma reac\iei care are· loc. ln cazul
· disocierii acidul iodhidriè.cµn doi moJi d~. II_I-s.e-ohtine µ1l mol..d.~ Ha.,.i._uq_ mqt ~a.
deei--to~'·dor-·moli ·fü·· tot'at "Rêàctia· are l<>"ê fârii v-ariat.ià numarului de nioli, ·adica
·âv = O. Rezulta ca KP ~ K, ,i deci Kc = 2.63 · 10-z.
Obsov.afie. Se remaroa .. faptul ·Ca in cazul acestei reàotii de-disooiere .a acidului iod-
hidrio ambeJe constante, aUt Kp, oit ~i Kc sint adimensionale, -deci nù au uniUi\i de
masurii.
. - ~ .

· 24°. à:) Consider(nd comportare ideala a gazului ciin ,·as (eu vo.lum coust.ant)
avem:
.!!.!.- = Pi
7'0 Ti
de unde
Ti
Pa =Po -1, •
. G

Faclnd_ calculul pentru ~ele patru t.emperaturi se obtine:

p~ = p 1 ·= 101,325 kPa p; = p 1 Ta = 270,2 kPa

/
7't . 1 •

pi==p 1 -Ta =168,875 kPœ

_ 7'1 , ·
P,
.
,!P~-. T,_=337,75 kPa.
· Tii, , ,.
.... __
795
 ·.· ·.·. ~) 'Valoril~··ma~ürhte :aie presiünii P·sint mâi·mâri dèèlt-'celtf ~~e-qlta.te)>';·dife~
renta '(iin'.cl' CU àtit "ni'ai mare,':êu;;ëit" teirlpértttûra."este fuai· ridfoata. ··Prin, urm'are
numarul de .mol~çmle di.n sist~m ci:~~te. R~zulta deci cii ar.~ loc. descompunerc ·ter-
micâ a etanuJui. . _. · • 1
· ·' · · •• • •

c) Aceastâ descompmiere nu poate fi -decît o reaciie de dehidrogenare, rezu1-

ti n_d ·e. t ena
· . . ~:-
·· h"d ·
1 rogen,. ;•:: ,....... :. , •.. ·. · .. ·.· • ,: • .. ,.. , ; ..... ; ,.; . ··
: t"C · .: .' ' ·. \
CH~+CH 3 :.=!!: CH2=CH 2 +H 2

d) Fie oc grad~) de cori~ersi~- (disocié;~) eta,iului la 800 K. a

Din fiecare mol de etan se de~(:ompun a moli r~zultîrtd · a moli etena ~i tot
. ex mo}i 112- Daca· in sistem_ se gàsesc n ~lOli ëtan' initiai~' la O ténipe'ratura. data,
âupâ stahilirea echilibrului, mai ra:T,ifl' n(i ·- a) nipli etan, formindµ-se na. moli .-.tenii
§i noc moli H 2 • NumaruJ· total de moli din siste1n la temperatura respectiva este
n(1 a).+ · . . ·
Tin,înd ~()llt de ecuatia de ~ g~elc>r perfeci~·pj., =•viiT :~.-id~' V. ·este '.stàr~
numarul ùe moli din sistem vom avea:
. · .P.' V . nfl. T- .

p' fiind presiune_a c~lculata in ·ïpoteza ca nu are loc nici o modificare.a numar.u~ui
de moli ·
~i
·.•.

p este presiunea rea1a, masuratii ··exp~rimental~ _.

Facind:r.apor:tu.hce~ -dQ~a ;ec.uaP.i: avem: .. . : ...
• • ' t I O ' 1 • o O
■ ~ • .; f ~ • • :. : I

... , . _·1~:.:• .. i... P. - p' ~ 2·76~111 - 27~,2 ·__ 0 02.·2 ~ 2 2~1- .

.. '. ·.: p' z ::: 1 :· •.d; ._,.. d
- - - - e une Yezu l,tl ex.--.- - - - - - - - - ·, - , /o•
" .. p .1 + ex ~ ; ; .• p'" ·. : :lïU,2 . · · .' .... ·.·: ·.
•; ' : •. ~ : i,-J

K p· _-_:_ Pc.rrs
.
· PH,.
'.t :, . ~ .. Pc.u. --
Presiunile par~iale sint:
n( -;a.) · • 1 - et 4 .
Pc~ - - p = - - p = 264,22 kPa;
= Xc;n.P. = -n('l
• + a.) 1+œ

noc . · p =-cx-p = 6,21 kPa; ,

n(1 ·F ex) . 1 +œ '

Dn . · X~ '/p . · ncx p. = 6~Ù kPâ

rns s n(i + a.)
:• . ,! . f ··:.
l_n1ocuind valorile presiunilor partiale :se ohline·:
·.
\
K,.
·
= · '2€.&
62H
' ·22 1
· ·
== O,t46_: kPa.

796
., •,· '
 . _. . ' ·, ~

. \
.• .. ,, /._·"

. ·: :..25~. a·) 1. Fiel~ mo1/d-m3 èÔiiceritt-a~i'ii m_ôlarii' ac:eldr doi.~ëaààriti ·,i ·;: riuma-
rul de moli/dm3 .transformat,i )n. HI; . _.
,, .. . .. · . '. . ~

K = _l_I-_n_12_ _ -:··1:ï~f _ 4 :r2

[H 2] [l2] (C - x) (C-'- x) . (C 7 :~}.a_

Deci:

...... :,
V·~(C- x) =2x; V K • C.- VK · x =2x
. -.x(.VK+2);~VK·.!c ·' !Î ,:•

X= Vïf = .
(/,o . , =Ù 807·= 80 7o/c
-·...
_
. Ci : V
.
K +. 2-... -·. . .+. 2,. . ' . .
. v,o
' · O•
. ;
•'
~ . .· . . ,

-· - 2. · Fie & gràdul dê conversie a. iodu"tui tn' ·aeid iÔdhidric; adié·a ·t~~ç~iunea.. di~.
fiecare mol de iod care s-a transformat:în HI. Fie de asemenea C numüru] .de.-molâ . . .~ .
dè iod pe dm3 • Avenda èchilibrti:·· ·- ·· · ·.; _· · ·
' ►

[H 2) = 2C -:--- C« ·-:- C(2 ..,.. ex} · :

[l2) = C - Ca = C(1 - ct)
. [HI] =2Cct . '·.
K = ·
-1,. C2a.
-- 2
- __.._
4a.:?__
C'4(2 - œ) 11 - ·o.) (2 - «) (1 - a.)

Rezolvînd aceasta ecua\ie de gradul doi in ex ~i èonsiderlnù numai solu~ia:·care are

sens_ fizic, p anume _cea"'"' eu_ ex ~ _1 se obµne 1

· ·« t::: 0,9508 : ~die~ « .. :95,08

:.. ·.,... ·.. .- ....•·.
¾- .•• • !-.

D~ci fra"ctiunea din fiecarè _mol··de· 12 care se tra~sform~ in HI este 95,08%.

· h}: Fie ·x_
numiirul de moli de H 2: nec~sar ~i V volµmul· si~temuJui. Atunci:

[H 2] -_ X - ix1 . [JJ.. _ 1 - :ic, [·fi I] -_-.2~

·' - - ~ - · ~.. '
1 ·
.-·· ' ·.
.... : .. .
V · V ·v
K = 401.1 • , ~ .
2 •
.
y;•J
4a1 . • =. 2

_. . (~ -:-«:a} ~1~ ~~ ·. V2 . : .(X-. ~,J(1.- «.}., :·

-Rezolvind ectiaf.ia in raport eu X ~e obtine:
. . ' . . : ' ·.: : . ' ..

X ' 2·
1.1«1 + K «1 -
K 0t12
.. . . . .lflt - exil . .•. _.1 .... ~-/·

797

-.·"-."_;-:,
 ' -

2u 0
• a) Expfe~ia constan~i de echilihru este:

Se aloiituie~te t-f)-hehal:

C..on,c<'ntrs, t.in Ester Apli Acid Alcool

(mol• dm....i\

lnitinl C C 0- O.

La t·chilibru .!c . .!c _! C !.c

. 3
~l 3 3

A
lnlocuind datele in expresia coristantei de echilibru rezulta:
VJ ~;~ 1·
.n:c =- - - = -(t =
9.4 ·<JI ·
0,25. ·

b) Se alciituietjte. un nou tabel similaç CU cel de ·la punc~ul precedent, ~inlnd

.-cont de faptul cii ini~ial concenvaiia esterului 'este C mol· dm-3, iar ce"- a. apei
n.C mol• dm-8 • •
Fie X fractiunea dm fiecare. mol de ester t.ransformata la echilibru, · fi deci CX
numiirul de _mo1i pe dm-3 de ester ~ide apii care s-au_transfo~mat fÎ tn àcel~i timp
numarul de- moli de alcool .~i de acid pe dm3 care au rezultat. Se... ohtin deci urma-
toareJe date:

,C{ln,'.t'n tra tht

{mohlm-:s) FJSte.r. Apii Acid Alcool

li:i\iaJ C nC 0 0
La ('chilibru c - c.,· =· <"lJ - x} nC - Cx = C(n - x) C:c Cx

Deoaree.(• cons-t.anta de cchilibru Kc nu depinde de condentra~iile ini\ia]e aJe reac~

tant,.ilor, eo. va
r
avea tot. \·aloarea 1/4. Rezult.ii:
.
· ·
1 r.i.r .t" 1
-=------
~cc{ 1 - :n i11 .- .t')
sau
(1 - x) (n - x) l1

<le unde rezultii ecua\ia de gradul doi in X:

~-l :i 2 + (11 + 1)x - n =0

,~ solu~i-a care convine.ca _sens fiiic (x trebuie sij fie o ~antit._ate pozitiva):

-(11 + 1) +V,,,+ ijll + 12 n _

X= 6 .,.

Deci X -reprezintii fract.iunea de ester care V~ fi hidrolizatii ,la echilihru· daca

.ames tecul initial con\ine n moli de apâ la un mol ester-:

'798
 .... ~..-t · . 1··.
-

i
·. ·. ' 'f., ' • • ' .- ·. ' ' ' ' : . . ' . ' .

!2. Din. ecuaiia de gradul doi in xobtin:uta anterior._se:~xpjîmà

.
n.fmfct1e de:xi ·• -- . -
· ·· ·
n·= :r(3x + 1).
1-,. X

·ln1oèuind pe x .= 0,99 'obtine n = 393. se

-Deci esle necesar un exces foarte mare· de ap~ pentru a transforma practic tot .
.esterul.
• 1 •
. / .
. 27°. a) Fie n numarul initial de moli.de N2{?4 (se pre~upune oiUniiial se intro- . -
duce in sistem mimai N2O4)'; ,ï ex gradul de· •dïsociel'e. Se afoàtuies,te 't.à'belul:.

Numil.r de moJi N2Ü4 NO:- Tola)

;
..
lnÎtial n· 0 ,n.'
La echilibru ; n(1 _:_ ex.) 2na. 11(1 + «)
::

Fràcime molare~ ia echilibru . s~rit.~ ..

·. · x·.N ·0,._- ,z(1 - «) _ 1 ,_ ot • X · 2nœ 2cx

1
n(t
.
+ a.)' . . ~1 -+.œ- , .· N0 2 ·
n(i + «) = 1 ·+ œ.,
.

1 Deci presiunile partiale vor fi:

• • I t~

·:V
P N ·0.. .=
1
1 - . . ot ·. p
--. · A.•,· . p'
r N0 2
2o: p' l .
=. -.1+cx
-- •
.. :_ . 1+cx · · , ..
.,,,,
·. Pentru . a •calc.ula · valoarea gradui~i · de.- disociere ex, êalc1:11~~ .~sa molara
medie a amestecului .El -28,9 d. · .
Dar masa molara medie se poate scrie ~i fune\ie de fractii1e molare ale componen-
tJ.lor: . · · '. • . . .

M. = ~i MiXî = XN;o.·
.
MN,o. + XNo, • .iJ,JNo~-
Rezultà:
28,9d'= 1 --o:·.92+~~46 =~
1+« · 1+a. 1+oc

Rez<dvind in raport eu a se obtine: "·

a..=. 92 - 28 '·9 d~
.28,9 d
'·
. ,ï tn1oc'1i~d d = 2,34, avem: « = 0,36.
· lntroducînd .aceasta valoare a lui a în e~presiile pPesiuniJor· partiale tie obtine·
,. ; .-:-
PN,o. = 47,682 kPa ~i PNo~ = 53,643 kPa.•
h) Expresia constantei de echilib1·u· J(~ · este: : .
.. ~

K p_- -N01
-·
PN,01

·799
• .I

'\:... -, -~- ..
 -~·

1'

lnlocuin_~~-yAlo.ri_le.. P.r~i.m.iil_qç _pa_rt,i~le ·r_ezu\ta: .

K.,. , 60,35 kPa. ./
c) Const.anta de echilihru /(~ riu depinde · de presiunc la te1'}peratura con-
stanta, deci noile· presiu~i part,iale t1·ebuie sâ.· satisl"aca · condiiiile: ...

. p~o. + p~1o, = 1013;25 kPa ,i (i,~o, )' ..:..

/JN,O•
60,3~ kPa.
....
Rezolvind acest stslem de·· doua ecuat,ii eu d9ua necunoscute · se ob1ine:

P~o, - 217,14 kPà ~i. P~.o, = 796,11 k~a...

· Rezulta ca odata.. cu cre~terea prr~~iunU cre~te ~i presiunea partiala a N2O, pe
seama mic~riirii presiunii partiale a NO,,·ded ·~chililirul se deplaséazii spre sttnga,
sp~_ formarea de N 20.1• Acea.stii conclu7.ie ust~ in. concordanpi eu principiul
Le Châtelier, conform càruia cre~terea p1•esiunïi totale di~ ~iste~ deplaseaza echi-:
1ibrul inspre. partea unde rezultà un numàr mai mie de m'oli. ·

28°. a) Principiul Le ChâteHer · afhma ca clacii asupra unµi sist.em 1n echili-

. bru se exercita o constringere, echilibrul. se deplaseaza. in .sensu) diminuarii con-
r
strlngerii. Pentru un sistem gazos Cll volum temperaturü. determinate,' presiunea
este propor\ionaUi eu numarul de moli de gaz dm sistem. Deci la mic~rarea pre-
siunii din sistem, echili.brul se va deplasa in sènsul. cre~terii numiirului de moli, care
~a compenseze mic~rarea presiunii. ln cazu1 reactiei de disociere a bro~ului:
. . :•·:: .. .·Br~ ~ 2 Br . : ·.

mic~otarèîi presiu'hii va eôn:dùcë ')(\' 'dèplâsaretl; .echilihrµlui spre dreapta deoareoo

in acest sens~ dintr-un mol de hrom molecùlar rezulta doi moli de brom atomic.
Rezulta ca mÎCEJOt'area presit.u;iü duce'l_a..crc~teren gradului de disociere a bromului
molecular. · · .. ·
b) Exprésia con~tantei de echili_hru J(P este2
-- ._. _..:. Pfrr .
Kp---·
P~r,

·Fie n numarul de moli de brom._molecula; ca~ s~ giiseso init,ial ln sistem !JÎ ~

gt~adul sau de disociere, 'iar P pres.ÎUf!:ea totala. Se alcatuieijte tabelul urmator:

~umâr de moli Ur2 ·.Dr . ·Tot.tl

;_. "Tt.
Initial 0 n
La echili_bru 11(1 - . tl' ~nœ n('J + o.)
Fractülc molare ale comp~nenteJor sint: .

iXBrt. = ~nf 1 - œ) 1 - œ.
=--·. X Br. == ___._2n_œ_ = _2œ_
✓
11\1 + ex) . .
~ +-œ
.•
\ n(1 + at) 1 +œ
800

··-·.4
,. :
 \

iar presiunile parti~e:

· 1- œ .p ,. 2« P
PBr = - - •. §Ï ·Pnr ·= - - ·
• 1+œ · 1+«

Rezulta:
_4~s
_ _ ps
/(p = (i +«)S = - - P.
4«2
1- œp . 1- ,x.B

.1 +œ

Rezolvind in raport eu oc se ob+ine: «

)' ="'V/ 4P Kp
+ K. • Asadar la. diin~uarea. pre-:
• · .
siunii .gradul de disociere « cre~te, regasindu-se acel:~i rezultat ca la punctul a).
c) lnlocuind valorile num·erice ale lui. ](P §~ P avem:

oc= j •, - 5 •67 • 1 03 3 74 • 10-2 = 3 74o/c.0

. V , .1,013 • 10 + ~.s, .10
'1. _:_:
5 2 , ,

29°. a) Se calculeazii masa de acid acetic dizolvat: ·

m = p • v = 1052 kgm-3 •: U,42 • ~0-6 m3 = 1,2 · 10-2 kg = 12,0 g.
Nurnarul de moli de acid acetic dizolvat este: ,
12
n= = 0,2 moli
60

iar concentra1,ia molarli a solut,iei oblinute va fi:

2
C =o,- = ,o·m
1 oI• m
d -3. -
2 .

Ecua}ia reac\iei de ionizare a acidului acetic in solutie apoasii:

Constanta de aéiditate va avea expresias

K = [CHaCOO-] [H O+] • 3

a . [CH3püü.H]

Facînd' aproxima\ia ca acidul aoetio este destul de sl~b pentru a putea .rieglija con-
centrat,ia molecu~ek,r care se ionizeaza ln comparaµe eu cea a moleculelor ·neioni-
zate, dar în acela~i timp un acid mult mai tare decît apa ca acid ~i deci sè poate
' neglija concentratia ionilor H 3Q+ proveniµ di~• ionizarea apei, se· ~h~ine:
K ~ [HsO+J
9 )
a- 0

deoarece, conform ~eac1iei de ionizm [H3 O+] = [CH3COO-]. C este concentratia

iniiiala a acidului acctio in soluµe (mol• dm-3 ), care in api;oximatia facuta, este
ega1a §Ï eu concentraiia de echilibru a acidului neionizat.

.801
si - Cutegere de probleme pentru admlterea ln lnvAtlmlntul superlor -
 ---
Din p II · 2,87 rezulta [11 3 0+] = 10-2,s? = 1,35 • 10-3 mol•: dm-3 • lnlocûinci valo-
rile numerice in expresia constantei de aciditate avem: ·
Ka. . , (1,35. 10-:11. = 1,82. 10-s.
0,1 · .

1)) _Fie a grndul de ionizare al acidului acetic in solutia preparata. La~ echi-
libru, in sistem YOI' exista- ~:onnentrat.iile: _-
CIJ/:oo H + H20 +2· CH3Coo- + l130+ 1

C(i - a) Ca l'oc
Deci~
ca.2
=-·-·-.
1 - 0t

Avind în ve<lere ca ·1 ~e poate scrie cxprcsia · aproximativa: '>

- , · V = V•· .-
(X~

K 1 8'' · 10-0
_]( 0 ~ C«2 ~dem « ~ ~ =.. 1.,35 · 10-.2 sau ··« ~
..
1,3::>%.
.
. C ~1
c) Ecua\ia reactiei de neutralizare:
CH 3COOH + NaOH ~ CH3COO-Na+ + H20.
AW, pentru NaOH, cît !}Î pentru acidul acetic concentratiile molare sînt egale-
cu c~le normale, deci la neutralizarea completa: ·

VNa OH = ·-----
l'acitl • N:icill
NZ\aOII

I~locuin_d v~lorile numerice se_ obt.ine:

2 dina ·O,i. -2 d 3
V NaOH -- O;i - l'a Oil· .O;1· N.
m so l u •·yle N

d) Avind irt vodere ca vohùnul de soluti~ 'Cie NaOH aduugnt· este cel exact
-necesàr neutralizarii, _in solutia obt.inutâ, al ciirei volum total este 4 dm=\ cxistil
·numai acetat de sodiu, de co.ncentràiie

C1 mol =· O,OS
= 0,24.d~1 mol · dn1-s•
3
.

Acetatul de sodiu p~ovenind ·de la un acid s)ab ~i baza t.are, va liiclroliza ÎJ\ -
solutie apoas_~ conform reacJiei de hidroliza: . _ . ·_ ·

CH 3COO-Na+ +. l,I_20 ~ CH COCÙ-I + ~a +oÎ-1-

3

sau in f orm.a ionica:

CH3Coo- + H20 ~ CH3COOII + 110-
Constanta de echilibru:
~ = [CH3 COOH]-[HO-J-.
. . . [CH3COO-JtH20l

;802
1. -
 (.

'
Consïderind concentratia apei practic co~stanta, se ohtine expresia. const~- ·
tei de Jiidroliza J(j,: tt .·
/( = K[H O] = [CHaCOOH] (HO-] •
,, ~ . [CH:1Coo-1

.Arnpliricind CU (1130+] ·se ohtine:

J{. =[CflaCOOH] [HO-] [HaO+] =K ~ _!_

h _. [CHaCàO-] [I-ÎaO+]· I-I,O . .Ka

unde /( II:<> = [H 3O+][fIO-J este prociusul ionic al apei.

Din ecualia reac\.iei <le hid1·oliza rezulta/ca, dacii se neglijeaza concentra!ia ionilor
1-IO- provc.ni\i din' ionizarea a11ei se .poate :scrie [CH 3COOH] ::'. [HO-], deci:

clio-12 = K1-1,o
[CHaCOO-] l(a

Dm· (IIO-J = llu,o · §i în1ocuind avem: ·

[1-1 0 0+]

.. g2 . K
· H,o · = H,o de unde se obtine: · '
[1-1 3 0+)2 [CHaCOO-J Ka , .

[H o+) = , / Ka · Kn,o ,
3
. .V CH:iCOO-
F)icind aproxirnaiia cà npmarul ionilor CH 3COO- care hidrolizeaza este mult mai
mie decit cel al ionilor nehidrolizat,i se poate scrie · rela\ia aproximativa
[Cil 3COO-J ~ C1 , unde C1 . este conccntrat,ia molara a acetatului dé sodiu din
solu\.ie. Deci:

________
1,82 .. 10-0 . 1 . 10-14,
0,05
~

sau:
pH= -1g[H30+] ~- 8,72.

Deci solut,ia obtinuti'i prin ·neutralizarea acidului âcetic eu hidroxid de sodiu va â.ve~
un caracter bazicpl-1-ul sàu fiind mai mare_decît 7, valoare ce corespunde mediului
neutru. · ·

30°. a) Produsul ionic al apei, in c_ondiW standard, a.re val?area:..

l(H,o = [H 3Q+] (I-IO-J = 1 • 10..:14 mol~• dm-6•
Logaritmînd rela{.ia se ob~ine:
· lg (H 3Q+] + lg[HÇ>-J = -14
sau
-lg (H 3O+] - Jg[I-IO-] = 14
sos:·
, Dar prin definiiie -lg ['H3 Q+] = pH §i -lg [HO-] = pOH, deci in solu~i apoase:
ft pH +p_OH ='14.
Rezulta: pOH = 14 - pH = 3,37 ~i [HO-] = 10-3, 37 ,
adica
[IIQ-] =· 4.27 • 10-4 mol· dm-a.
b) Reaciia de ionizare a amoniacului in solutie apoasii este
NH 3 + Hao·~ NHt + HO-.
Consta:nta de echilibru se sci·ie:
K = [NHtl[HO-J
[Nlla] [IleO]

Considerînd concentra~ia apei practic constanta se ob\irie expresi~ constantei de

-bazicit at.e:

Eb = "K[HaO] =· urnt] [}rn-1 ·~

. [N a]

!Facînd aproximaiia ca amoniacul este o ~azii destul de slaba pentru a putea Réglija.
concentra\ia moleculelor care ionizeaza in cômpara\io eu cèaa moleculelor neionizate,
se poate considera~ concentratia moleculelor de amoniac la· cchilihru aproximativ
egala eu concentra\ia ini\iala C a amoniacului in solu\ie, deci [NHJ ~ C mol. dm-3•
' De asemenea, amoniacul ·fiind o baza m~lt mai tare cledt, apa ca b..azà, se· poate·
neglija intr-o destul de bunii_ aproximatie, conocntre\ia ionilor HO- proveni\i din
ioniz~ea apei -în compara\ie cù cea a ionilor 1-10- pro\·eniti din reactia amoniacu-
luLcu, apa. · . . · · ·
ln" acest caz [lIO-) :~-[NHtJ. Cu acèste aproximatii expresia constantei de 1Jazici-
tate ·devine:
K - fHO-:F
_b - C

Pentru a ohiine valoarea lui, C se calculeazu numarul de moli de amoniac

dizolvaµ:
·"'.•· Jl··v =~RT =>V=-·
pV 202,65 · 10 493 · t0-
=---------=4-_10- 2 moliNH •
3
•
6

3
-~.., · .· · RT 8,31 • 300
Deci .; ·.
[NH]
3
= 4 ·io-' moli · 1. 10-2 mol· dm-3•
4 dm3 •

Tnlocuind ti valoarea [HO-] = 4,27 • 10-~ mol · dm;...3 obtinut~' la punèt ul a}

, me ob\ine: ·.
K = [4,27 -10-•1s = 1 82 . 10-s. .
b 1 . 1er-a '

c) Numarul de moli de HCI di~ èei Z dm3 solutie 0,01 Neste 2.10- 2 §i ace~tia
} vor neutraliza 2~ 10-2 moli NH 3 formind tot 2.10-2 mo]i NH 4Cl: .
. .... Nl-1 3 + HCI -t NHtCi-.

JJ04
.....-.
:Dar' cum numürul d·e moli de amoniaè în sohi\.in ini1ia1a era 4 · 10-=- 2 insPamnii· d[
mai ràmîn neneulralizati 2 · 10- 2 moJi l'\H 3 • Yolurnul total a] wlutiéi este G dm3
deci concenlra\füe clorurii d.é· an·10niu ~i ainonincului in accastü s.olutic rnr fi:.

Acea~tii solu\ie cont.ino o baza· slàba (NII 3 ) ~-i ~nrra sa eu un aeid tarP (~11,.CI)
fünd dcei o isolutin 1ampon. Pentru a-i calcula p 11-ul se pleaeii <l,"! !n PXprésia <·On•
slantci de Lazicit:atµ:

Kb = . [NI~ti [HO-J
[NHa] • I
....
~i se înlocuie§le [HO-] = {Il:~>~] Ôb\,inîndu-s~:
R'

. fNH!,1 · R n,o
Kb
. [HaO+] [Nl13]

de unde rezu lta:

. Dupa c1:1m · am vazut, în soJutia ohthrnta · dup:1 ada_ugar~a acidului cll)rùidri_c

[l'\H!] ~ [J\ll 4Cl], darii 8e nf'glijf·uza f:oncent1·utü1 ioililor NH! pt·ovtmiti din· ioni:..
zarea amoniacului in ;eac\ia sa eu u11a. Dcci [~li;] -::::: ~. 10-- 2 rnol · ~c1m- 3 • De nse.
. ù

rnenPa, tn nproximatia facutn dPja la punct.ul li) [Xl1 3] ..:... : .10- 2 mol· dm-3 .Hc-
zulta t:a in aét•nstâ soh1\i1.\ [~ Ht] ~ [~ 11 3 ] ~i ahmci:

§ÎpH = -lg.[H:iO+] =: 8,26.

Obscr;.a!ir.: Hezült at.ul ob\inut are un rarAcl <'r mai genrral. Solut,ia de nmo-
niac a fost. neutl'alizatii l'Xact. ·pu jumMate en HCI (punct.ul de sf!mineut1·afiznru) ~i
de acecn [N Hj] = [~Il 3 ]. iar pH =:: 11 - p[(b =-~ pK,1 unde Ka (~ste cori~l ant a de
uciditatc a acidului coajugat o.mt;nî:rnului, ndicii u ionului arnoniu Nll1, tn <'awl
generfil cind solutia eon tine o ba.ûi. sJaba ~i siu•pa ~a eu un aci<l tar·e, aecastii solu\ie
tampon va avea un p Il ce se poàte calcula eu formula:

pH = 'p JT~a - . Jg [ --;--

C;;:tl'f) ]-·

. . C1~,z~
\

unde pl(a = -1gKa; Ka fiind romtnnta de ·acidi1Rte a acidului conjugal hazèi

slahc utilizate; C~urc cslf~ concPntratia i-ürii bazei stnbe eu· un acicl tare, iar l'bazâ
este concenlrat-ia bazei slabe cxist~nte in ~olutia tampon.

8l>S
 . '
Daca solutia tamp_on este formata dintr-un aêid slab ~i sarea ~a eu o baza tare atunci
se poate U§0r _arata ca pH-ul acestei solu\ii are expresia . . . ·· . .' ·

unde J(n este èonstanta de aciditate a acid~lui slab respectiv.

ln ·ambele cazuri in punctul de semineutr.alizare (semiechivalenta) pH
. .
= pK".
31 °. a) ~Se qalculeaza masa unui decimetru euh de solu\ie:
m = pV - 1,0049 g/cm 3 • 1000 cm3 = 1004,9 g:
Se .ralculeazu cantitatea de acid _formic (in moli) existenta într~un dm3 de solutie.
{concentra~ia molara). Masa molara a acidufüi formic este 46 g/mol. ,
100 g solutie .................. 3 g HCOOH
100'1,ü g solutie ............•... x g HCOOH
x 3 --iow., 9 = 30,147 g = ao, 147 moli = 0,6554 mol/dm3 ••.
100 '6

Deci concentra\ia -molara a solutiei este -0,6554 M.

b) Ecuatia reacti_ei de ionizarc este:

llCOOH + H20 ~- HCOO~ + ll 30:.

Cons1anta de ionizare .(de· aciditate):
J( = [HCQO-J [HaO+] ..
a . tm..:~JOH]
·\

ln anumite aproxima\ii {vezi problema 29°) rezulta:

. r,.2 C
Ka=--
1- 0t

unde « este graclul de ionizare, iar C este concentra\.ia mo]ara a ·so]utiei.

« = [HaO+].
. Gradul de ionizare
. C · ·
. ·

Concentrat,ia ionilor de hidroniu se aflp din Yaloarcapl:1-ului:

p.H = ~lg [H 30+] deci [l-1 30+] = 10~r-JI = 1~0715 • 10- 2:

Rezultar
- 1 , 0715 ·io--3 -
°' ----- - 0,0163-o -- 1,63-::> o/co•
0,6554 .
lnlocuind se ob\ine:
j(a . · 1, 78 • 10- 4,
· c) Dupa diluare se obtine un nou grad de disociere o:1 ~i o nouii concentratie
molar~ C1• Constanta de aciditate nu depinde ~e concentra\ie. Deci: · •
ϔC1 a.2(;'J.
:J-eti .. 1-œ

806
 -•·.

Reûilta:
_ '17.2C3 1 txi =[(a _
1 -_1_ Oœ =5,57•10-3•
C1 - - - · ~>
1- a «ï (10:x) 2
.C 0,6554
_ -----
3
=117,7.
C1 5,57 • 10-

Occi solu\ia ini\iala trebuie diluata de 117,7 ori pentru ca gradul de ionizare sa
creâsdi de 10 ori. · · . · . ,

32°. a) NH 3 + H20 ~- NHt +HO-..

_ Amoniacul fiind o bazü slaba, reac\ia este reversibiJa, ecJülibrul fiind m·ult
deplasat spre stinga. _ .
b) Intr-o solu\ie npoasa concentra\.in ionilor dé hidroniu §Î cea· a ionilor IIO-:-
sint Jegate prin rclat,ia: . . . · ··
(JI 30+_J [IJQ-] _K11 0 1

unde K 11 , 0 este produsul ionic al apei care, in conditii standar~ (]a 298 2K§i 1 a~.m)
. ,-fille valoarea: ' ' . .
Ku,o = 1, 10-14 rnol 2 -dm~. ·

Avin<l in vedere ca pH = -lg[l1 30+], rezult~ ca [H3Q+] = 10-11 mol· dm--:J ,ï

]( '

(I-IO-J ~ = 10-
= !HaO+-J- 3
mol · <lm- 3
•
· .
c) In anumilc aproxÎml\{ii (Yezi J)rohlema 29).
Se poate considera · YalabiJu reJutia: . I

[I1 3Q+] = ~
Vn,,·G
\inde C reprczinta concentratia _bazei s1ahe in solutiaapoasa. Deci :·
. (1():-14 2 .

- ·' =55G•· -10-2 mol· dm-a

1,8·'10..:,(J0-'11 ) 2 '- ' •

d) Volumu] stilu\iei. fiind 2 dm 3 , s-au dizolvat.

2 · 5,56 · 10-2 = 0,1112 moli de amoniao.

Considerînd cii amoniacul se coi11port-a ca un gaz perfect vo1umu1 acestuia in oon-

di1,iilc cûrUl.f! rn fi:
}r.1V = vRT· jr = vllT' = -o,1112-1o-3•8310•aoo = 1,386· 10-3 m3 = 1,a8G'dm-a.
. . ., p .. 2 · f()λ ·

_33°. a) Reactia de ioniznre a HCN in solut,ie apoasa este:

IICN + 1120 ~ 1J Q+_ + CN.,..
3

Facind aproximat.ia ca IIC~· este un acid ~ult mai tàre declt apa, oa ~~id,
.se; po~te negJij~ concentratia ionHor. hidroniu proveniti din ioniznrea apei ~i ca

807

./
 . t • I

at.are [H 30+] = [CN-J. · In aceasUi. apro~imaµe daca ex este gradul de ioni~ar~ ·a

acidului cianhidric in solu\ia de concentratie molara C • mol· dm-3, la echilibru
avem:
(11 30+] = [CN-J = «C §i [HCN] . C(1 - «)

Expresia constantei de ionizare (constantei de, aciditate) va fi:.

K- = [HsO+J,rcN-J
a. [Ht."N],

lnlocuind concentratiile respective se obtine:

/(Cl = «'CJ2 =--.

r,.2C

, ê(1 - «) ·1 -œ

Avind in vedere ca « ~ 1 se poate scrie rcla\ia aproxim_ativa:-

Ka ~ «2C.
-
§Ï inlocuind ex · · 1,4 · 10-2 % = 1,4 · 10-4 §i ·c = 0,2 inol · dm-3 se obtine1

= 3,92 • 10-0 mol• dm-a.

-K 4
b) (ll 3 0+] = [CN-] = r1.C = 0,2 • 1,4 • 10-~ = 2,8 • 10~& mol· cim-3•
pH = -lg [H3 0+] = -1g [2,8 · 10~5] = 4,55..

é) Fie V volumul de apa ce ~rebuie aduug~t. Solu\.ia astfel ob\inuta ~a avea

concenLraÏia l\ = 1-·•-.c
+ V, . deoarece cei C moli de HCN existen~i într-un dm:t
. . .
solulic initinJii se vor gasi î.n (1 +
V) 1 solu\ie diluatii.
Constanta de aciditale nre aoeea~i va1Qare ~i in .solu\ia di]uata-ca §Ï 1n cea
ini~iala, deci dacü «1 este gradul de· disociere (i_onizare) ~n solutia .dilua.ta ~vem;

œfC1 = œ2C ·p CiC = 4

«1

cum «1 = 2« (gradul de ionizare trebuie sa se dubleze),.rezultiia

C « · 11
_1
C
=--=-·
(2«)~ ~
.._,.
Dar·

c
01
= 1+·v
1
=, t

, de undc rezu1Ui imediat V = 3 dm3• I

34°. Fie s solubilitatea clorurii de argint tn mol •âm-3 la 25°C.

ln· solu\ie AgCl este ·complet ionizata deoi conce~tra\iile ionilor Ag+ §Î ci- tn solutia
saturati ·(exprimate in mol• dm-3) vor fi. egale chiar eu concentrat-ia molara a AgCl

808.
 •

. tn aceea~i solu\ic saturata, ·deci [Ag+] = [CI-] = s mol• dm- 3

• Expresia produsului.
de solubilitate este:

RezulUi:
s = V Ps = Vi •·10- 10 mol 2 • dm-6 = 1 • 10-5 mol· dm-a.
b) [Ag+] = s = 1.1q-s mol-dm-a = 1.10-5 .103 g-dm-3 = 1,08-10-3 g-dm-3 ;
[Cl~] =s ~· 1-.10-5 moJ.dm-3 = 1~10-5 .35,5 g dm 3 =3,55°10- 4 g;dm_-a•
0

.c) Se calculeaza <;J1umarul de moli de CaCJ 2 adaugati:

4 ,. ,. 10-2 , . • . . • .
n- · •1•u· · =, 4 • .10-4 moJi CaCJ 2•
VoJumul. r-iimtntnd constant (0,5. dm3). con-
.
4
eentrat.ia clorurii de él'Jciu· va fi [CaClg) =:= · fO-'3 = 8 • 10-4 mol• dm-3•
• - . 0,5 dm ·

Dar, dint r-un mol de CaCl 2 tn soluiie rezultâ doi moli do ioni CJ-, de.ci con".'
centr-a\fa molar-a a ionilor a- proveni{i :-din clorura de caJciu este [Ci-Jenc1, -:-
= 1,G · 10-3 ·mol · dm- 3 • · . · . ,
Fie s 1 solubiHtalea clorurii de argint ln solu\ia care contine 8 · 10-:4 mol• dm-3
de CaCl 2• Concentra\ia ioniior Ag+ va fi tot s1 mol• dm-3 , ca §i cea a ioni1or ci- pro•
veni\i din cJorura de argint. /
Deci in accastii soJutie vom avea:
. (Ag+] = s1 mol • dm-3 ;.· .

/
rc1-1 +
= [CI-]eaCI. [CI-JAb(,} = (1,6. 10-3 + S1) mol. dm-3.
Produs~l concentraµilor acestor ioni tn solutia·satumtii' este chiar produsul de soJu 4

bilitate: ·
s 1 • (1,6 • 10-3 +s 1) ~ 1 • 1Q-Io. ·

Avind în wHfore fapt ul ca s 1 ,ra fi mai mie dccit s obtinut la punctul . a), ded
.~1 ~ 1.6 ·10- 3, aeeMta se poate neglijn ~i se poate sorie relatia a1>roximativâ
1,6 • 10-3 s 1 ~ 1 · 10-rn de unde se obiiJ_1e ·
s1 ~ 6,25 · 10~8 mol·· dm-a.
()bser"afie: CalcuJul exact aJ Jui s 1 prin- rozolvarea ecuatiei de gra<l ul doi, da practio
acela~i rezuJtat,.
d) [Ag+] = s1 = 6,25 · 10-s mol• dm-3.
[CI-] = 1',6 • 10---a + ,q 1 ~ 1,6 · 10-.1 mol · dm-3
s 1 fiind negÎijabil tn compara·,ie eu 10.. 3•

35°. a) Se caJculeaza concenlratiile initiale ale celor douii solu~ii, ln mol~dm-4.

So1utia de azotat. de plumb se diJueazo de zece ori fo\a de concentra1ia ei ini\ia]a
(înainte de amestccarea eu acidul sulfudc) devine C1 = 2 · 10-3 mol· dm-3 • Acidul
sulfuric l1Sl~ un acid dihazic, deci concentratia rn molara va fi jumatate din n~r-
malitate, adicil C2 = 1 · 10-2 mol · dm-3 • Dupa amestecuroa color doüii solutii;
,·olumul total al solutiei ohtinut.e se dubleo.zà ~i deci concentratia fiocâreia se re 4

duce Ja j umâtatc: · ··
C:rb(NO.>, = 1 .- 10-a mol· dm-3 ;
CHaSo. · 5 · 10-s mol• dm-3 •

-809.
Cum ·a~be1e _saruri sînt electrôliti tari, complet ionizati rezµita:
[Pl_):?+) =,~ · 10-3 mol· thn- 3 ;
[Sûr] = 5 · 10-3 mol · dm- 3 •
Precipit.atu1 de sulfat de plumb se va forma numai daca produsul conc"ntr'nPilor
ionilur Pb 2+ ~i SOt · va fi mai mare decit produsul- de solubilitate al acestèi sfiri: ·
[Pb2+][S0t] = 1. ·10-s. 5. 10-3 = 5. 10~6 > Ps = 2 · 10:..8•
Deci la ameslecn~·ca eelor- doua solutii se va forma precipitatul de sulfat de plumb.
b) Fic s ~oluhililatea sult'atului <le plumb. (moJ · d1~) în solu\.ia obtinutii
1win ailwsteco.rea cdor doua solutii initiale, solutie in care exisUi un èxces de ioni
SOt. De aceea în• acPasta solut,ie [Pb!H] = s, iar concentratia ionilor de 'plumb care
au Jm?cipitat csle (10~:1 - s) mol· ·drn-3, egu.Jii evident §i, cù concentratia ionilor
SOt carc au p1:ecipi1 at. Se obtine de aici conc~nLra\ia' ionilor Sût care au mai
ran_rns in solu\iP, ~i {!.Hume:
[SOfl :-- 5 · 10-3 - (JQ- 3 - s) = (4 · 10-3 +s) mol· dm-~. ·
Produsul concentratiilor ionilor Pb 2+ ~i sor rlima~ in solutie tn~buie 6~ fie egal
eu pl'Odusul dè solubilitate Pô: ·
s(~ +4. 10- 3
) = 2. 10-11•
Rezolvind ecuaiia de gr-arlul doi in s ~i luind solut-ia pozitiva (singura care -are sens
fiz.ic) se ol>\ine s = 5 ·.10- 0 mol · _dm- 3 • .
RezuJla in final=- -
[Pb 2+J _. ,c; =· 5 • 10.:0 mol· dm-' 3 == b • 10-n · 207 = 1,035 · 10-3 ·g • dm- 3•
[SOt] = 4.10- 3 +.s = 4:10~3 +5-10- 0 =4,Cüf>,10...a mol,clm-8 =4,005,10-3 _._96 =
. = 0~3845 g-~J;1i·-3. . .
36°. a) 11
~ =5 moli HCI = 5 ~ 3615 g HCI -:-- 5 cchjy. IICI
:l2,!1
10 I sol. HCl .............. 5 cchiv. HCI
1 I sol. f1Cl ~ . . . . . . . . . . . . . x = 0,5 c:chiv. HCl. respcct.iv:
. 0,5 N IICl §i 0,5 1\1 HCl

b) 1laC}l- =-IlCl, rosp~ctiv: y = 0,5 _ioni gram IJ 3Q+ /1

·I O • r1.~·•
c) sau NaOH = - - =501 NaOH 0,1 N
J'nc1 11 l'fa0ll U,1

37°. a) Zn + 2 HCl = ZnC12 II2 +

b) Raportül de- cchi_val-cntà:
11 2 ~ Zn-~ 2 UCl
22,t. 1 H 2 . . . . . . . . . ~ . . . -. 65,38 g Zn .......... i .. 72,93 g ·HCI
, 10 .
15 l H2 ·•.•.•• : ••••••• •.•• ·• • x' •. -•.•. -. . • . . . • • • • •.• y 100

65,38 •1:,
x' = = 43,ïS g Zn;
22/t
y' = 72,93 • 15 -100 = 488 g HCl iO%.
22,ft • 10

810
 c) Cu .pierderi 8%:
(100 - 8) = 9~ g Zn .. ~ ••••.• ·•.••.•. 100 g Zn
43, ï8 g Zn . . . • . . . • . . . . . . . x = 47,59 g Zn
(100 - 8) = 92 g HCI . . . . . . • • . . . . . . 100 g HCI
488 g HCl . . . . . . . . . . . . . . y= 530,8 g HCI 10%.

38°. a) Elementele se. substituie in can~itati ec!1ivalente

27
EA1-·=-; =9; E . \g =108

mAJ = E;\J • 1. g Al depune: ~ = 12 g Ag.

mAg E.Ag ' 9

x :- g Al dizolvat
27 - X + 12 X = 29,97
11 x = 2,97; x =;= 0,27 g Al dizoh-at

b) -o,27
-=- · .9
. - ;. y - 10s
. -· - - = 3, 2·4 g ·A g depus.
0,27
y 108 · g · · ·

c) 3, 2~ =·0,031 = 30 ~I AgN0 3 1 M
108 . · .
,
d)
0 27
, ~;ooo == 9 g A!s+ într-un litru so~utie \ \

.!!:. = -9 , 0,333.moli/I ;\1 3+,

Al 27

89°. a) CaCO 3 + 2 HCI = CaCJ2 + CO2 + H2O '

2 NaOH + C◊2 = No2CO3_ + H2O.
h) 5 kg -Mlcar:
5 000 · 0,8 = 4 000 g CaCO 3 100%
1 rnoJ CaCO3_ = _100 g .....• ·.. · 1 mol CO2'(22,4 l)
4 000 g •....... x = 40 moli CO 2 = 896 1CO 2•

c) 100 kg CaCO3 •••••••• 73 kg HCL

4 kg CaCO3 ~ ••••••• y= 2,92 kg HCI 100 % _:·29,2 kg HCI 10%,

d) 2 moli NaOH absorb 1 mol C0 2
.
1 mol CO 2 • : •.••••• 2 moli NaOH
, 40 inoli CO 2 •••••••• x = 80 ~oli NaOH

8
NaOH 0,5 M: 80 moli se aflii în
-
~
0,;J
= 160 Î ~olutie NaOII
'

an
 40°. a) Ecüatia reactiei ohimice care \arc loc:
2 KMnO 4 + 16 HCI = 2 KCI + 2 MnCl + 8 H Q + 5 Cla 2 2

b) -1G moli llCl ............ 5 · 22,4 l Clz

x 1 moli I ICI ..•......... 1,'l2°1 C1 2 .

·x = O;lG moli 11Cli100 cm 3 solutie, ëeea ce iiiseamnii ca 1 000 cm3 solut.ie

contin 1,ü moli IICI. · ·
c) ~lasa de II6 din solu\ie: 0,16 X 36,5 .= 5,~ g HCI i~ 100 cm3
100 g Eohitic ........ 36 g HÇI .
x 2 g solutie ....•... 5,84.. g IICI
x2 = 1G1 2. g so!ut,ie HCJ 36% ·
1 2
v = G· I! = 13,74 cm3 soluiie HCI 36%
·J, 18g/l'm3 .

d) Tinîn<l seama de procesul redox:

Mn+? + 5 e- -+ Mn~
se calculeazii echivalentul-gram al permanganat':11ui de potasiui

E = Mu1no. = 31.,6 __ ,
5

41°. a) _Tinînd seama de ecua\ia _reactiei chimice:

HA+ 11 2 0 ~ H 30+ +A-
se scrie expresia constantei dé nciclitat e;

m =(H3o+)[A-J =
inol mol)
1-. =<mol)._
<
-1-. --_
" '[HA] . mol 1.
1 '

=9\'~==10-2• _ - i ~ -10-l
•M.
-i V. 10-1 ' ~ - V~ - .
c) Din ecuatia reac\.iei chimice sè ciùcul~aza èonêen~ratia ionilor H 3Q+ la
echilibru:
[H:;O+]_ = «c =:> [Il,0+]1 = 10-s
1 ..
· .(H 3Q+.]2 = 10-t .
sau: .
[H. 30+] = Î/ c • ]( a ~ [H 30+Ji = 10-3
.

. [H 3Q+]2
/
= 10-4•
812
 d) pif:- - 1og[H3 0+]1 ·= -log 10:-' 4. =
. é) Procesul fiind stoechiometric, se formea,za sarea NaA ·care, pr~venind
de la un acid slab, HA, va hidroliza: .

A- + HQH ~ HA + HO-
ti·solutia va avea caracLer bazic.

42°. a) ln 250 ml solu~ie NaOH 2 M s~ !lfla:

~ = 0,5 moli NaOH.
i 000

Prin neutralizarea celor 0,5 moli NaOH se degàja 28,63 kJ, iar efectul ter~ié •.
al reactiei de . neutralizare se calculeazii ime.diat: ·
(
28,63
ÂH1 =--
· 0,5
=57,26kJ/mol.

In cei 500 ml solu~ie se gase~te intreaga canUtate de 11Cl cuprinsa in 42 ml /

" so1ut,ie 37%. ·

P.=!!!::::- m = 42 · _1,19
V
= 50 g solulie 37%;
'J

mnc1 = 50 · ~ = 18,5 g adica 0,506 moli. ..

100 .
La· ·reac"f.ia de neutralizare participa .numai 250 ml solu}ie, adica jumiitate
din cantitat~a de HCl 1(0,253 moli). · .
Efectul termic al reacpei de neutralizare se calculeazii ca ~i în cazul NaO H:
U,51
ÂH2 = - - =57,35kJ/mol.
0,253

Efectul termic al reac\iilor de· neutralizare este acela~i in cazul aciiilor §Î

bazelor tari, fiind vorba de acela.p proces care are. loc:

43°. a) ln reac~ia respectiva are loo oxidarca Fe(II) la Fe(III) prin urmare
A = Fe2( SO4)9
~) 21 Mn': +
5 e- ~ Mn2+ (reducere) -
5 2 FeH - 2 e--+ 2 Fe3 + (oxidar.e)

2 KMnO 4 + 8 H SO + 10 FeSO
2 4 4 -+ K2SO
. 4 + 2 MnSO + 5 Fe2(SO + s· H2O ...
4 )
. 4 3\

KMnO, .:.... agent oxidant; FèSO4 - agent reducator.

vx11no, = 100 • Ott

. = 5O ml solut1e
· KMn0 0,2 N.
4
'
02 ~ .

813

--
. \
. 1
. \

_ d) Se }ine sea.ma de fàpt~l ca echivalen tul chhn.ic al ·KMnOi hl procesele

redox este: ·

,E · .-~ .MKl\rno,
Kl\InO, ~ S _

_
fi t,inini seama de rela\ia n = pJll(p
1
= 5) ~ezulta:

. .
44°. Hidrocarbura A poate fi - dupa formula moleculara - o alchena sau
un cicloalcan. Deoarece la bromurare rezultli un singur derivat monobromurat,
lnseamna ca toti cei 10 atomi de hidrogen sînt echivalenti1; deci A nu poate fi· decît
ciclopentan: '

f ormulele de structura ale izome1·ilor sai sînt: "\

'
· CH3
1
/CH"- _ •,
Cl~---CH-CH 3
~is + trans) .
CH 3 CH 3
)c( Cll 2 =CH..:....cn 2 -CH2-CH 3 ; Cl:J 3 -CH=CH-CH 2-CH 3 ;
CH 2 -CH2
H2C~C-CH2-Cll 3 ; CH 3 -C=Cll-CH 3 ; CH 3;_CH-CH =GI-Ia.
1 1 1
. CI-1 3 CH 3 · CH 3 ·

45°. a) Stabilirea formulei molcculare:

100 g ....•. _40,67 g C ...... 8,47 g II ...... 23,7.3 g N .....• 27,.10 g O.
50 g .....•
24·
x1 =-24; C:-=2· at. de C
12
r,: •

X2 = 5; H :~
1 =5 at. de. H
14 - '
x3 =1')14; N : -
1ft
=1 at. de N
16
~x, = 16; 0 :-
16
=-1 at. de 0

814
 . ~ - - . -
Formula moleculara: G2H 5 ~O
. ·. gQ HOH
A : CH 3 -C( -:-➔ CH -COOH
"NH2 -NU, . 3

B : CH 3 -CH=N-OI-i ~~CII 3 -CIIO ~CH 3 -COOH

b) CH 2 -CHO #0
I CH 3 -NH-CHO; HC~. . , ;
\
NH2 "'-1'1I-CH 3
CH 2 -·CH-NH-OH etc.
46°.

A B C D E
· • Reacµile comune ale c~lor cinci substante izon~ere sînt reactiile de substitutie
elect.rofïlâ la nu9leul aromatic (halog~are, nitrare, sulfonare, alchilare ëtc.). ·
47.° Formula moleculari'i a hidrocarburii A: .. ~-- ..

-C: 12 =1; H:.!.=i

12 · 1
(CH)n = 130; n:= 10.
Formula structurala a hJdrocarburii A:
CH:::CH2 . · COOH
131
~
+10(.0) ~2fr:07.
~2S04
6
~
.2((¾+2fta0;
CH=CH 2 COOH .

Eormulele structurale ale izomerilor lui A- care prin oxi<lare conduc la acid
benz.oic: ·
CH=CH-CH= CHz

©
C~- C= C: CH2 - C~= C-CH:CH2 C=C-CHz-CH1

©1 / ,!'
© © \
.. I
-.

NE a p-divinilbenzènului = 6 .
NE a acidului·benzonic =·5
NE a a~idului tereftalic = 9
 /

48°. a) Formula structurala a hidrooar~urii A:

. . '1 [OJ .· . ·. .
CH 3 -CH=C-CH=CH-CH3 ---+ CH 3 -C-COOH + 2 CH3COOH
· ' 1 - , Il , ·
CH3 0
3-mctil-2,t..-hexadiena acid piruvic acid acetic ·

. C3 H1 .) CaH1 ·
. 1 i 1
CH 3 -C-H i H-C-CH3
... 1 i l
C21-I5 i C2H5

- d) K 2Cr20 7 +4 H 2S0 4 --+ K2S0 4 + Cr2(S0 + 4 H20 +3 (O]

4) 3

96 ·g y ..•••••••• 7 · 16 g [O)
9,6 .......... X .

. a; = 0,7' •· 16 g [OJ
3 · 16 g [O] ........... .-. 1 mol K 2Cr2O,
0,7 · 16' .. •.••· ....•• •,• y
.Y = 0,23 moli
vol. sol. = i dm~

49°. a} Ar-H + HN0 Ar-·N02 + H20

3 --.

Ar + 1 ......•..•.... Ar+ 46
25,6 .•..•..•.•.•..••• 3_4,6
Ar= 127
MAr-H = 128 (C10H8 )
Ar~ H = naf talina
816.·
 ~ . b) 128 g .~. • • •.• •.• ... •.• •.• ... • • 63 g H NO~
25,6 ~ ..... •·•. •. • .... • . X1 .

:z:1 = 12,6 g HNO3 •

Xz • • •.••.• • ••. • •. .- ••

100 g solutie HNO3 •••••••••••• 63 g IINO3

X 3 . . • . •••• : •.• • . . . • • • • . • . • • i 2, Ü
x3 = 20 g solu\-ie HNO3 63 %

..............
X4 .•••• • ••••• •. • •. • • •.•••• • ••..

x4 = 113,5 g solutie 1-1 2 SO4 90%

Ames tee nitrant necesar react.iei: ~3,5 + 20 = 63,5 g

100
' AmesLec nitrant utilizat: 63,5 ·
. ." 50 .
= 127 g.
00°. Se calculeaza numiirll:l de moli de benzen ~i hidrogcn Ja începutul reactiei:

\
PoVo
- - = -PV ;
T0 T
V
0 = 492_ ,7 1; . nr. , 1·1
mo
.
492,7 = 22 rno 1·1 -
= -.-
. !l2,t,
(2 moli C6 H6 ~i 20 moli H2)·
Numarul de 'moli la sfir~itul rcactiei:
' PV' ··
Po l'o
~ -- - T ·, . ,·,,,0 = 1.2:-;J, 7 1·, nr. n101'1
'i. = 42r:.~..1,,'"'/2?-, 4 = 1°u :mo
· J'1

Se noleaza eu x nr. de moli de benzen_ hi<lrogenat:

X Cs II 6 + -3x H 2' -+ ~ CoI-I_12

2 - X + 20 - ..3X +X·= 19; X ·= 1.
, \

Bandamentul reac\.iei de hidrogenarc (rn.p'ortat la bcnzen):

i . .
'YI=-.
•, 2 100 =50% .

• Amest.ecul final va cont,ine 1 mol Cal-1 6 , 17 moli H 2 , 1 · mol C6 ll 12•

Cornpozit.ia procentua1a va· fi:
, (1 · 78 + 17 • 2 + 1 · 8'1) gnmcstec ...... 78 gC H 0 6 •••••• 34 g fI 2 ••••• .-84 gC 6 11 12
f 00 g . . . . . . • . . . ; . . .. X 1 • .. • . •• ·• ... . • _- • X2 •.• ~ •• ·• : • • X 3

817
 __,

-51°. a) CnHs11+2O-+ C11 H2.i' + HaO

('14 n + 18)· g B .........•• _..... 12-n g earbon
100 g . . . . . . . . . . _- .. ,., ... , X1 .

i:!00 IJ· O·,.

:c1 - - - - .
- H .n + 18 /O

14 n g A .. -............-.......... :- . 12 n g carbon
100 ................ , ... , .... , X2

• :__ 1:WO n. _ gr.: -11 01

~ --- - ~1 /0
· H.n .

85 71 :__. 1200. n· _:_ 25,71; n =3

' .14 n + 18
A : C3110
b) CH 3 -Cll~~Cll2OH; CH~-CH-CH 3 ; CH3 -O-Cl·l2-:-CH3
. 1 ..
. OH
c} C3 11 6 + Br2 -t: C3 110Brs ·
. 22,4 dm 3 ~H6 ........ ~ ••••••••• 160 g. Br2
3,3G dm3 _. ~ ••••• · •••• ·• • • • • • • • • • • • • x

100 g solu\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,6 g Br2

y ..........•..•........... .- 24 g Jlr2
-------------------
y = 1 500 g_so_l. 1,6% llr 11

52°. C,ill.~,,-1-2-. nC + (n +J)IIz

Cnll2,1.-. nC + nH 8

Se notea1.l1 eu x ·nr. de moli de alcan ljÎ respeotiv, alchenii.

Volumul· initial al amestecului = 2x · 22,4 dm3 (c.n.).
Volumul final al arriestcoului = x(n 1) + +
xn • ,22,4 dm3
·a,5 · 2x · 22.,4 = x(2n + 1') · 22,4
2n + 1 = 7; n =3
CH3 -CHa-CHs; CI-12 = CH-CH:r-
630. a) Formula hruta ~i' molecuJarii: •
6 1 2 ·
C : - =0,5; H :- = 1;0 : - =0,125
12 1 ' 16
C41-la9 I • •

Formula structuralii: CH2 = C-CH3 01-J

, 1
CH3 .

818
 trans cis

trans cis

CH 3 CH3
1
i:nr CH
H2C/'\CH; HJ:/"'ca
1 1
1 OH
cis tra,is

CII3 CH3
. i:u yu. CH
1

o/",cn . o/"- CH.

. CH1
3

ds trans

c) CH 3-CHr~CH2-CH =0; CH 3 -CH-CHO; CH 3 -C-CJJ 2-Cll3

1 li
·cH.3
0
CH2=CH-O~CH2-CIT3; CIT3-0-CIJ =C11...:.cn3;· CH3-0-CII2-CII =CH2
CH 3 ,,
1
CH 2 -CH-Cll 2-Cll 3 ; ClJ3 -CH-CH-:-CH3 ; CH 2-C-Cll3
· '--o/ · "o/ "'o/ ·
/0'\.
H2C-O CH2· CH 2
1 1 1 • · 1
11 2C-·CJI-CH 3 ; · CH2-- cn 2 ·

. HOII
~ Clfr=~-CH2~l -ne{ -Cll 2=~--CH20H
/
eu; CII3

819
\
/.
 . #0 . . ·. .
e) CH 3 -C( .+ CH2~C~CHzOH ~ CH3....;.CQOCHs--C---CH,
- 'Ü · 1 1 ·
cn,-c( CH. . · en.
0
1 mQl alcool . . . . . . . . . . . . . . • • . . . . . . 114 g eter
10 moli ·............................ x
x = 1140 g e~ter (randall}ent 100 %)
90 . ·
1140 -·-
100
= 1 026 g ester (randament
.
90 %).
M. a) Ecua\ii)e reac\iilor:
0

mi? NHCOCH3 ;;i,.

©l•CH,COOH - ©• H,11

· -~
NHCOCH, . HHCOCH3 NH2

©. •H.0N02 -
. -~o - -H20
.
f9J + CH-mnH
J'-V"

· N02 :~ HO:!
NHCOCH, · . . . [QfHHCOt. ~k
.. N02

©
;Ü +HON~:-- .

•. ·..-.\ ·-.. ·i· ~:

H20,
Q .
__JfIDi..; LQJ + CH3COOH
.,

h) Numürul de kmoli de p:nitroanilinii

· .
= ~-=
188 ·
2•.

N umiirul de kmoli de o-nitroanilina = 1. ,.,, ..

·•-:·j._
N umarul de ~moli de- -2,4-dinitroa.nilina = 0,25. ..i;,
' . . . .
+
'

N uiniirul de kmoli de anilina transformatii tn nitroderiva\i ~ 2 1 +0,~5 =3,25,

Càntitatea. de anilina transformata · 3,25 x 93 = 302,25 kg
Cantitatea de anilinü initialii = 302,25 X tôo = 1!03 kg.= 4,3 kmoli. :·
. 75 . .
1·
c) Cantitatea do o-nitroanilina = 1 X 138 . ~38 kg.
Cantitatea de 2,4-dinitroanilinii = 0,25 X 183 = 45, 75 kg.
186
d) Conversia utila
, ·
= 403
0
100 = 46,t5 %- .
e) -Cantitatea de acid acetic = 4,33 kmoli x 60 = 260 kg acid acetic 100 % _:
260; 265-3 kg.
· . , 98
rno . . '

· Bazicitatea anilinei >. p-nitroanilinei > 2,4-dinitroanilinei.

820
 55° .a) ~tiind cii cele trei hiclrorarln1ri au in . molccuh1 acela~i .numar de ,
· atomi de carbon, se pot ssrie urmiitoiu:cio· foJ"mule. 1!101ecul~re:
A : Cxl-l u uncle x = numiir de• at.omi de carhon;
B : C.x-11: z, y, lt = nu_miir de atm.ni de hi<.lrogen.
C :C,..Hu
Se calculeaza procenlele de hillrogen:

(12 :c + ?J) hidrocarbura A............. y g H

100 •...••.••.. ~ .............. ·f 8,-18·
100 y = 18,18(12 X + y)

(12 x + z) g hidrocarburu B ............ z .~ H ·

100 ... ·...... ; ............... :. . 14,28
100 t Z = 14,18(12 X + z).

(12 x -î- u) hidrocarbura C .... ,........ u g H

100 •...•..... ·........... : . . . . 10J)0
100 U = 10(12 X u). +
))in enunt se ,tie ca y = u + 4 ~i înlocuind valoarea lui y din prima ecuatie,
<>h1inern: -
100 U = 10 (12 X + u)
100 (U + 4) = 18,_18 (12 X + li, + 4)
100 U = 120 X + 10 U
90 U. =.120 X

.U =:~; ll =4.1,
9o a

100('-; + 4). ,18,18 (t2 X+ + 4)• 4

;

Rezolvînd aceastii ec_uatie, se giise~te x = 3; apoi s~ calculcaza u = 4;

y=8,z=6.
Deci formu]ele celor trei hidrocarburi stnt:
A : Cll!t-CH 2:...cifà propan;
lB : CH 2 =CH-èHà propena;
'c : CII=C-CH3 propina.
h) C se poate transforma in Il prin hidrogenAre parfialii:
CH3 -Cb:CH + Ils euJ>tJsllru1ttra\•it.
ri <Je
CH 3 -CH =C Hz
Pb

C se poate transforma in A prin hidrogenàre complet a:

CH8-C=CH ~ 2112 Nt° CH 3 -CH2-CI1 3

\ 82'1

, '-,
 A se.·transformà in ·B prin dehidrogenare:
CH 3-CH2-CH 3 - t CH2=CH-CH3 + Hi
JB se transformii in C astfel:
,oc .
,CH2=CH-CH 3 + Br2-+ CH2-CH:--CH
I .I 3 ----
XOH (alcoolic)
CH= C - CH~ +211Br
Br ·Br

66°. a) Se calculeaza Yolumul amestecu]ui gazos masurat in eondit,ii normale

PoVo _ PV . y·. -56-dms
-----:=;.
T T
o- .
0

Se séade volumul ocupat de 2 moli etan ·(44,8 dm3) in conditii normale ~ se

alla volumul ocupat de 21 g alchena: -
56 - 44,8 = 11,2 dm3•.
Se ca]culeazii masa molecu1arii a alchenei:

11~2 dm3 •••••••••••••••••••••••••• _ 21 g

22,4 dm3 ••••••••••••.• •••••••••• .- •• .lJ,J g (1 mol.)
· M = 42
C~H2n = 42 ~ ,n = 3 (propena).
h) Cll 2 =CH-CH 3 + 1-1 2 -+ CH 3 -:-CH2-CH 3
22;4 dm 3 propenii . . . . . . . . . . . . . . . . • • 22,4 dm3 H2
11,2 d1n3 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • .x
x = 11,2 dm3 I-12•
Volumul total de gaze (miisurat tn ·eon_di\ii normale) va fi:

56 + 11,2 = 67,2 dm3•

Presiunea. in cilindru va fi:

..
,

67, 2 • 300 ....;_ a 3 t

_ -
P1 - - - - , am.
22,4 •273

c.) 'La bidrogenarea a 5,6 dm 8 propena (50 %) se consum~ 5,6 dm3 din volumu~
de hidrogen (rezulUnd 5,6 dm 3 propan). ' · ·
Vo]umul gazelor dupa hidrogenare (miisurat in condiµi normale) vn fi:

67,2- 5,6 = 61,6 dm3

:Presiunea tn cilindru va fi in acest càz:

_6_1,_6_·3_5_0 = 3,52 atm.

22.4 •273 .·

_822 I
 42 ·g propcna · ..................... ." ·.... 1 mol
21 g . ~ .............................. X
. ~(; = 0,5 1m,ij propenu.

ln ciJindro vor fi 2 molï eta!} ~j 0,5 mol! propcna dcci in total 2,5 moli.
0 - - .
2 X 30 = üO g (et.an)
U,5 X 42 = 21 g (propcna)
jJ = GO+ 21 = 32 ,4_
2,5
67°. Se determinii volumul ocupat de butan in C'ondit,ii normale:
58 kg C4 1I 10 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 22,4 m3
11 Gkg . . . ~ .....•.......••.... ,. . . . • x
x-;- 44, 8 m3•
Se determina presiunea în reactor Ja inceputuJ procP.sului {t = 5'16° C)
P 0 V0 = Pi V-+ p = P 0 V0 1' 44,8(546 + 273)
T0 T . . v1•0 · ~6 • 273 .

.
P = 2,4 ~t_m·. .

• Penlru a calcula presiunea la sfîr~tul procesului {t = 546° C) se calculeaza

mai întîi volumul totàl al gazeJor rezultate: .· . ,
20 m3 20 m3 20 m~
C4 H 10 -+ C4 H~ + H;
· 15 m3 15 m3 15 m3
C.il-1 10 -+ C3 H6 CH, +
10 m3 10 m3 10 m3
C4 1-I{0 ~ C2H 4 .+ C2 H6
1.0 m3 ·10·m3
C4l-f10 --+ C4H 10

55m3 C4 H 10 •••••• H... -. ..... '. :: .. 100 m3 amestec gazos

44,Bma ..........•..•..-.......... x ·
.~ = 81,45 m 3
amestec gazos (î.n conditii norm·ale)

P r -_:. 81,45(546. + .218) -'J,

_ ,. 36 t
a m.
· . 56 • 273 .

68°. a, b) Se calculeazii formula moleculara a substantei b:

12 /
C:- =1
12
1
H : - =1 --+ C,H 7NO2 (tormu!a brutii)
t {C7H7 NO 2)n= 147 ~ n = 1_
N: -
2
=0,142 Deci-formula moleculara este:
H C7H 7 N02
4 57
_:\'-.
0: , =0 282 ·~--~:-··
16 '.

823
. . AYînd in Yed~re datelé problemei ~i formula moleeulari·a s~bstantei. b~ schema
poate fi 1·edata astfel: . · ·. - • ·

COOH

(Q)
NH2
COOH
©l'NH,

c) CH3
~· 3101··
~0 -HzO
' ..
NHCOCttJ
COOH "COOH

-~
1
~ +CH2C00H

.t NHCOCH, N~a·.

59°. a) 16° Se ~~termina masa moleculnra ·a substan~ei B:

100 g B . . . ...... : . . . . . . . . • . . . . . 16,32 g 0
lt/ (1 moli) • : . . : ... '.... . . . • . . . • • . . 16 g 0
.il/= 98.

Fon!1uln. gP-neral11 a unci al~ld1ide nesat.urat.e (cum este B) : Cnlh 11 -·2 O re-.
zu1tind 1wnl1·u B, Tl = 6. (Dupa: valoarea masei moleculare a lui B este exclus ca.
al<lehida A sa fic aromatica.)

CH3-CH2-CHO +CH3-,CH2-CHO--+
.
CH3_;CH2-GH =C-CHO + H,0
1 ...
CH 3 _

b) 2 krooli A...•••.••.••.••.••.••••.•••.•• ~ 1 kmol B

4 k,noli A ............. : ............ x
x = 2 kmoli B (r3:11~runent 100 %)

-
'1)-
1_2 - ..., .. %
.5 ' 100 -oo,

1 kn1ol . . • . • • • • •.• •.• •.• •.• • • •.• • • • • 2 • 22,4 m3

1,:i kmoli . . . . . . . . • . • . . . • . • • •.. . . x
x =2· 1,5· 22,4 -67,2m3•

824
 60°. a) Se determina formula moleculara a substantei D:

C .. -136
- -• -
'•'•· 1:!
.=5;
1~M!OO. · .·
' ... "..
~:-;:, -
':•ij'
H: t.:?6·~,82 =12;
1 ·100 . .

0: 136. 47,(\:'i = 4.
16 · 100

!Formula molecti1ara: C5 H12O4 •

.
Determinarea numarului de ·grupe hidroxil

~,8 g D ...... ~. ~ .......... _... 20,4 g· anl1idrida acetica

13G g .......................... X1 '

Xi = 408 g ànhidrida iwe~icà = 11 rnoli.

Deci substnnta D are patru grnpe bidro:dl. 1'inind cont de niodul de obtiriPre
.. :a suhstan\ei Q, formulele de strùcturii ale suhstantelor A, D, C ~i D ~i ecuatiile-·
reactiilor sint urmiitoarele:

/ CII20ll CH2OH
. 1 . 211 1
CH 3 -CIIO + 3 CH 20 _.., II0CII2-C-CJI0 -+ ·H0-CH2-C~CH2-0H
· .. 1 1
Cll 2OH CII 2OH
A B C D

h) C(CH 2 OH),a + 4 Na_.., C(CH2O-Na+)4· + 2 H2

136-g ..•..•...... ·. . . . . . . . . . . . . . 2- 22,4 1 H2
6,8 .• ..·. . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . X2

825
 c)
+Na-O-CH2', /CH 20-Na: . . _
- 'C + 2CH C~--+ 2
+Na-OJ1 2C/ '\.c1120-Na+ .

/.Q"-CH¼ '\. /CH2 /Ô"

-+ Cll 2 /c, CIJ 2 + 4 NaCI
"'o/~112 cn2,0 /
61°. .1 <lm 3 so1u\ie . .......... ·• ......... . 0,8 moli NaOH
0,5 dm3 • • • ·, • • • • •• • • • • • • • • • • • • X

x - 0,4 moli NnOII.

Fiind Yorba de un amestec cchimolcculnr ,de acizi rnonocarbo:xilici, înseamna

ca sint cîte 0,2 moli din Jiecarc aci<l in ameslec. _
Formula generalü a unui acid monoc.arboxilic saturat este c.,11 2n0 2• Se no-

,i
teazii eu n, respectiv n\ numarul _tfo alomi ùc c~rbon din molccuJa fieciirui acid
Ya rezulta:

0,2 {14 n + 32} + 0,2 (14 n' + 32) ~ 26,8

0,2 (14 n. + 31 + 23) - 0?2 {14 n' + 31 + 23) = 2,8,
Rezokin<l sistemul se afla n =. 3 ~i n' = 2.
Dcci arizii sint: CH 2-Cl12-COOH s.i CH 3 -COOH.· /
In urma r·cactiei rczullii 0,2 moli 1wopionat de sodiu ~i 0,2 moli a~ct.at de sodiu.
Co.mpozilia procentuala...va fi 46,06% acetat §i 53,94 % propionat.

62°. For·1~ula generalii a unui acid dicnt·hoxilic salw·at este:

1
IIOO:... (CH2)n-COOH

iar céa a _didornrii sale acide este:

CIOC-(CH 2) 11 -COCJ.
· Calculind procentele de oxigen din cei doi
' .
compu~i
.
se. obtine: .
(14 n + 90) g A • ·:" ••••• ~.......... 64 g 0
· · 100 . . . . . . . . . . . . • . . . . . • . . . . . . . . . . . . . a
-'-
a- 6 400 o/co 0
H 11 + 90
(U, n + 71 + 5,6) g B .............. 32 g
100 .. , . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . /J
b -=-- 3 200 %O
H n + 127 o .•

· 826
 , Facin~ raportuJ proccnieJor de· oxigen:
6 '100
- ··-··---·-. · -3-
200
-= , ..,
2 Il
H n + ~o·· H 11 + t :!7 '
. (H "-1- 127) ·_2 _ ?
--, 71
· 1'• n + 90

. 28 11, ·+- 2S4 = 38 n + 24'1

10 n =10
n = 1.
Deci for·mulele lui A ~i 1J sînt:
·
HOOC-Cl.1 2-COOJI ---~ CIOC-CIJ 2 --COCI
" l'C 1 ·
+ 2 POC1 .+ 2 IICI.
3
A Il
- .
h) Formul.,le structurale ale izomrrilor lui A ~i, rPSJH'Ct h·, B sint:
Izonwrii lui A:.
#0
HOOC-C-Cll 20H; HOOC-Clf-C, ;
li I '-H
0 011
HOOC-COOCH 3
Izomerii lui B:
. Cl
~o 0 1 0
CIOC-CII-C, ; ~C-C-C~ ·
1 "Il n/ l "-·JI.
Cl Cl

#0 Cl'\. . ~O
CII1 2C-C-C( ; /cu-c-c, ;
Il "Cl . Cl II JI
0 0

Cl · 0 /0
''C=CJI-C~ ..•- Cl-CH =--.:C-C'-. , ;
Cl/. "-on I Oil
Cf
'-- .
H-COO-Clf =CCl2 ;_
-· H-COO-CCI =CHCI

e c) Din 104 lçg A (1 kmol) .•••.•.•••.••....... 2 kmoli JJCt

52-kg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :r-
x := 1 kmol Il CJ.

1 dm3 solutie 2.moli

1 000 moJi
x = _500 dm3 solutiè.
82'1
 03°.

CH3 -CH2-C00H

JNH,
cr1;i-c~-NH-C0-Œt9CH3 CH 3 -CH 2 -COONH4

1-H 0 2 CH,·CH, -CH,-011' .

C~ -Œ2 -_CONH2. +H0NO

, -N~

.C~ -.Cl½
l +
, - HiO
4(HJ

-Ct½ -NH2 .....

-HiO,

f-t4°. Alcooli *i cteri ~enoli

C6 ll 5 -Cll 2 -ClJ 2 _;_OH l2Hs C2Hs C2Hs

1
OH rgTon ©-OH ~-
C6 H 5 -CH-CH 3 (H
C6 ll 5 -0-Cll 2--CH 3 .ffi) . CH, ("3
C6 l J,,--Cl l,-O-Cll 3
©X: ~CH, @œ CH,
Œ.:OH CH~H OH
(QJCH, &. CH, . CH3
l~CH
3
~OK
~~-· ·HO,@_CH,_ '

OCH3 OCH 3
(QJCI~ ©l(H,
OH. (~

65°. Formula generala a eslernlui:

Cnll2n-1Û2 - CnHZn+.i

Se calculeaûî procenlul de hi<lrogen:

(12· 2n. +2n-1 +2n +1 +32)gester ...... 2n-~ +2n·+1 · 0

1()t) ~ • • • • • • • • •.••• ~ • • • •••••••••••••••••• ·• • • • • X1

-
X1 - - - - -
'• ,, • 1(10 %o· l·I •
28 n +32

1
' " · oo = 10,35 ~- n = 3
28 n+ 32
828
 Deci formula moleculara' a esterului .va fi
CI-1 3 -: CH2-COOC3 l! 7
fFormulele esterilor op tic activi:

-
•
I-ICOO-CH-CH2-CH2-CH3 ;
0
1I COO-CII-CTI-CH3
1 1 1
• CI-la CH 3 CH 3 C
0
HCOO-CH 2-CH-CH 2-CH3
1
-·· CH3

66°. a) Din energiile · do lcgiitura date se ohtine ciildura:· ùe a1·del'e a hic.Jro-

genului.
tJ •
· H2 + 1/2
1
02-+ H 2O(!i)

Âll~rcJerc II, = e:u·-11 + 1/2e:o=o - 2e:o-n = -241,1 kJ.

Deci se dau urmatoarele reaciii termouhiiniee. §Î efcctçle _tcrmice ,·espcctive. •

ô.ll2 ·-:- -39:3~0 kJ;

l:l.113 = +2;1 kJ;
l:lll4 ~ -241,1 kJ.
Se cere calculat efcctul. termic al rcaci1ei ·:

e(ùiamanl) + H2Ü(g) ~ COw) + H2;;;)·

:· Aplicînd metoda generala d~ ,rezolvaro_ (metoda· ~,coefici(m~ilor 11e·tIM,!1:~11ina1,i'')
se gase§te cii înmultind ecuaiiilc a.), c) §Ï d) eu -1 ~i apoi aduni:1du-.le eu, eèuatia h}'
se ob\ine chiar ecuat,ia pentm care se cere calculat.. efcctul termic. Dec~:

t:nl~08 = -ll/11 + lll(2 - Âll3 - llH4 = 128,8 kJ.

2) ~rs;os = S~o +st - s_~dlan~ant) ~; Sf1,0°(g)· .. 137,2 J /mol· K.

3) llrG} = Ârllîos - TÂ,.SÎos· -'

Deci: ÂrGîooo = Arllg08 - ,1·000 Ârsg09 = _:g 400 J.

829
 ·-!:,.Go ...
~) âG~. = -RT ln Kp; rezult.ii ln _KP = in~ ~ 1; Kp =e (baza loga--
ritmilôr nntm·ali).
Kr= Kx.f'J.~; av PSlo vnriatia num~rului de moli de gaz.
:. .1\r.·.t = P
. R ezu l ta: H,, = 1,3-..:>U.
<

67°. a)

'[Hd1-:ict01
10

t(mn)
10 3) 50_ .

h) Se calouleaza YÏ1,eza meilie pe doua intor,rnle de t.imp, preferabi1 pe mijlocul

intervalului, procum §i eonc:ontrn\.ia ~edie pe acelea.1i intervale de timp:

-
Vs-9
(S - r,, 9 ) · 1o-8
= -------- = 2,rn
,;,,.· · 10_..w mo l/1.·· mm;
.
9-5 ·

fi -
14-!0 -
· (:ï, 9 -
20 -
r,,o) · tO-a
1ft
= 1,_5 • 10-4 mol,il • min;
·

ër-o = 8. ~ 6~9 -~ 10-3 · 7,45 · 10-~ mol/Ji

59 5
C14-Bo =. , _+ -~ 10-s = 5,45 · 10..;.3 molfl.
2 .
-,

Dacii n cst.e ordinul par\ial de_ reac\ie in raport eu hidroxidql, iar .m cel in
raport c·u estcru!, ntunci conccntratiile ini\iale ale reactan\ilor fiind -ego.le ele ramîn
_egale iu tot t.im pul ~i deci sè po·ate scrie :'
. il5_9 = l{Co-9]n+m

fi1j-20 = l{Cu-20J11+m.
Facind rapOl'tul accstor _doûü vilcze mcdii se obtine:
Bi;-o == [ ë'J➔ -J·nHn ·adica 2,75 • 10-4 = [· 1,,s__-J·tt:f-m.
iiu-~o éi,-11, · · 1,5 · to--' 5,45 ,·

830

...
. .
i .
 ·:,

Efectuind calcu1ele · rezulta:

-1,833 = (f ,367)11+m
de unde:
Jn 1,833 __ .
n + m=--- 2
ln 1,367

.
adica ordinul total de rcact.ie ·este. 2.
c) Se caiculeazii vo.lor·ilc constnnt.ei de vitez~ pent.ru cele doua int.er'=à.Je d& ·
timp alese (eYontual :;e mai fac calcufo ~ penfrn alt.e int~rvale 1.le timJJ) §Ï se ia ~
valoarea medie obtinuta JJcmtru constanta.. de . vite:ûi:
~ -

k _ v5 -11 _. 2,7!i · rn-• moJ/l • min

1 - !ë5_,)2 - P,45.. io-3r.a mol2/J3 = ,_ ,95 1/, mo l • mm.
<j
. ·

Analog avem:

~ !•Hn =
= (C,~20)2 5 05 l/rno] · min.
, •

Rezultêl astfel Yalonrca medic a conslantei de vitez«1, la 27cc, /i~G 1imol. min.
Pcntru a giisi Yaloarea acest.ci cons~ante la 57°C, se foios,~~te ~cuatia Jui _
Arrhenius.

If= A · e-Ea/R'l'

în carc Ea este energia de activa1·e, inr A, factoru1 de frecvenl,:'i, practic indopendent

de temperaLu•·a. Aplicind 1·eJa\fo pcntrù celc doua temperat.uri se obpne:

Facind raport.ul rczulta: ,,

l,r,-;oc _
F.,, ( t
= ëïf .soo. -
2
.~o
J
l'27'C

de Ûn~e înloéuind valorile numeric~. sç ·olgi~10.:_

kr,7°c = 6~,~ 1/m~J ~ .min.
68°~ a) Formula moleculara· a·siirii este: ?.fo 2(SO4 ) 3 .>5i dacii A est.c-masa atomicâ
a metalulµi at.unci: 2.1 +
:3-0G = :34-2 ùe unde A = 27. Deei rnet.afuJ estP. aJuminiul.
Numiiru1 de kmoli de aluminiu este~ . · · 30 kn10Ji.
27
ln urma reaq.iei:

vor rezulta 15 kmoli sullat de aluminiu, ·adica 5 13~ kg.

8.31·
 h) Gazul rezultat este hidrogenul. Vor rezulta 45 kmoli H2 adica

45 · 22,4,·= 1 008 .m3 - (c.n.) _

p = M = ~ = 0,0893 g/1 = 0,0893 kg/m3

V 22,4 :

. MH·2
daer = -28,9- =· 0,0692.
c) In î·e.~ctic s-au consumat 45'.kmoli II~S0 4, adica 4 410 _kg. Solutia utiliz11ta
~ontin~ 9 000 · ~'>
' 1.00
= 4 500 k 0cr· acid. Deci ~antitatea ramasii dupa r-eac\ie este
· . -
4 500 - 4 410 = 90 kg H 2S04 •
d) Ècuat,ia reactièi de neutralizàre:

90
N umarul de moli de H~SÙ4 ce se neutralizeaza este ooo = 918,37 moli ti
_ _ ·' 98 -
. deci numarul de moli de NaOH necesar va fi 2 x 918,37 = 1836,74 moH.
Solu\ia de N~OH po~iinînd 2 mol/1, vo_lumul ei ~a·fi: - -· .

918,37-1 -~ · 0,9183? m 3•

69°. a) Ecuat.ia reacfièi:

AgN03 + NaCl ~. AgC1(sl +NaN03 •.

· Fie m ma:sa solutiilor car~ se amostpcü.' Cantitatea de AgN03 clin· solutiê va fi:

Cantitatea de NaCI caré :reac\ioneiza eu _aceasta cantitate· de AgN03 este: ·

170~ g AgN03 ••••.•••••••.••••••••••• 58,5 g· NaCl

3 , 4 m.
-~-- g AglNO3 ' ·
• .-. • • • • • • • .- •.••• • •.• • • m2
100· . .. · - · ·
m2 . 1,17 • 10:-_2 m _g NaCI. ,.

Deci concentra~ia soiuiiei de NaCl este.

1 17
c% = ' · i0:-2 m -.100 = 1,17%. . -
m
"\
4 1
b). Din reaciie rezulta 3 ' m. - -· -85 g ·NaN03•
/ · · 100 170 ·

.-832
 -
·Neglijind m3:5a cant~t~ti~ de AgCI care precipita fa{a de masà sol~tiilor ames-
tecate, concent-rat1a solut1e1 ·de ~aNO3 · este: · -
1 85
C o-% - 2- -m • a,1.t
.100
m - •·100·-085%.
170 ·
· - , o N
· a.NOa•

70°. a) Solutia contine 20 g NaOH ~i 80 g apa.

SodiuJ adaugat va reac~iona eu apa
conform react,iei: · ·· · ··· •:.• · ' .
,i va forma o alta cantHate de hidroxid
.~ ··
~ · Na+.H20·➔ NaOH.+1/2 H2•
"
Cantitatea de NaOH formata va fi:
23 g Na 40 g N'a01I
œ g Na m 1 g l\'aOH
40 x
.m .
1. - g Na·.
= -23 OII .
·

. Ma.sa de hi<lrogen .. degajatii din reac~ie esfo:

•
23
p;
g Na
g ·Na .
. .. .. . ... . ............ .

Deci masa solutiei rezultate este: 100 +X - ..!. .

23
Aceasta solutie
•
contine
•
(20
.
+ 40
23
x) g KaOH.

\ Punînd conditia ca solu~ia sa aiba concentratia 40 % se ob\ine:

+ 40..-Y
20
- - - -23- =. -40
100
·
ioo+ X- x
,23

Rezolvlnd ecua~ia se obtine: X= 17,74 g·N_a, far Y= 114,1 g solu~ie.

b) Cantitatea de NaOH- din solut.ia obiinuta este: ·
40 • 14, 7~
- - - = 25,6?. g
23
~ Na OH = O,6"~ mo1·1. - .
·:.N:·•

· PerHi·u neutralizarea acestei cantitaii de NaOH sînt necesari 0,32 moli ~e

acid sulfuric care se vor gasi în 0,32 I solu~i e de c6ncentratie 2 N (sau 1 M). .-
Deci volumul solut,iei de Na.OH e~te o, 32 1
= 45,7 cm3 • ·
7
.r Iaritatea
lV1.0 . . . de N a OH es t e:
so lui1e1 o 64
' moli · 14 mo1/1.
: . ' 45,7•10-3 1
Hezulta cil solu}ia de NaOH de concentra~ie 40 % are concentra~ia molara
14 M, iar normalitatea ei va fi to_t 14 N~ . · . . .
. . 71°. Formula moleculara a oxidului metalului,, tetravalent este l\iJeO 2 •
' Fie A masa. a.tom_ica a acestui metal.. ,

833
53 - CUlcgerc de probleme pentr11 admiterea ln invàtAmiutul superior
 Atunci: ·
(A +
32) g oxid. ·..•.•.••_. ~ ••••..•••••• ~ : A_ g metal
· 100 g oxid ........................ · 63,22 )! metal
100 A = 63,22{A + 32), de uride A = 55
deci metalul este manganul, iar D esté Mn02.
. Reactiile din schema sinf urmatoa.rele:

K 2Cr 2O7 f + 2 CrCl + 7 H2O + 3 Cl2

14 HCI ~ 2 KCI 3

2 Kl\foO 4 + 16 HCI ~ 2 KCI + 2 l\foCI2 + 8 H2O +. 5 C1:1

KCI0 3 + 6 HCI-+ KCI + 3 H 20 + 3CI2

Mn0 + 4 HCI-+ MnCl + 2 H 0 + Cl

2 2 2 2

0 2 + 4 HCI -+ 2 H20 + 2 Cl2•

72°. a) La eleetroliza -solu1iei sürii de sodh;i. a unui acid monor.arboxi1iü a?I
loc reaq.iile:
La catod {-_), H30+ $ e-+ H20 '+ H; H + H ~ H2
La anod '¾}: R-Coo- -,e--+ R-COO~; R-~OO. ~ R. + CO 2

lR. + R.-+ R-R'

Reactia glohala este:

2 R-COONa + 2 H O-+ R-R + 2 N_aOH + 2 CO:1 + II.:,- ..

2

Deci la anod se degaja o hidrocarbura, ~i CO2, in raport molar 1 : 2. NotinJ

prin ]II masa molecùlara a hidrocarburii, a carei frac\ie 11!.olara in amostccul de gnze
<legajat la anod este 1/3, cea a dioxidului de carbon fiind 2/3, masa moleculara
medie a acestui amestec este:

·.M = ..!.3 M +.!3 ..· 44 = 39,33

de unde rezulta M = 30 ~i deci hidrocarbura forma.ta este etanul (CIIa-CII~),
adieu radicn.lul R este CH 3 • A~a<lur, sarea electrolizata este aco'taLul de sod:u)
CH 3COONa.
CO2 este barbotat în apa de var în care este re~inut

Deci cre~terea masei soluiiei fiind 440 g, rezulta ca la electrolizu s-au format
440 g CO2, adica 10 moli. Conform reaciiei globale a procesului de eloctroliza la un
moi de sa.re rezulta 1 mol de CO2 ~r prin urmare au fost supusi electrolizei 10 moli de
_ acet!lt de so'diu, ~d~ca 10 · 82 = 820 g CH 3COONa. ' ·
b) La catod ·se degaja 5 moli de H 2 adica 1121 (c~n.). ·

834

'
 . c) Ramlament.ul'.de curdnt poate fi definit ca raportul dintre sa.rcina electrica
consumata utiJ (Qu) ~i · sarcina electrica total a _transferata })rin ·sist~m, adica .
Qto1a1 = lt. . ·
Deci "tJ =· Qu -100%.'
It .
Q. se poale cn1cu1a din oantit.atca de ÇO 2 rezult.ata, uri mol de C02 fiind
egal eu ·un echivruent, deoarece pentru·rormarea unei molecule de C02 este necesar
un singur eJectron-. -✓ • '

,.
Occi:
1 mol C02 ...... ,.......... ·....... . 9G 500 C
10 rnt,li Qtl
<!u. = U05 000 C.
Rezulta:
91.i;"; 000
"I} = 40 • 500 • 60 • 100 = S0,4 %·

73°. a) Fie: x - numaru1 de rnoli de CO, y - numarul de moli de CH4 ~1,

respectiv, z, numar-ul de moli de H2S din ames tecul dat. _
Reactiilé de arcloro sînt:
+ 1/2 02 -+ CO2
:CO
CH 4 + 2 02-> C02 + 2 H2O
H!!S + 3/2 02 ~ so~ + H20.
~ La absorb_tfa gazelor de ardere in solut,ia· de NaOH Y0r avea loc reactii1e2 J

C02 + 2 NaOH ~ Na C0 +· H20 2 3

S0 2 + 2 NaOH-+ Nà2S03 + H20.

Numarul de moli de oxigen consumo.t la ardere va fi 1 /4 <lin numarul de mol ·
...
de azot ramas, a d"1ca....-1 . 1043,84. = 11 ,65 mo1·1 0 2. '
4 22,4 . ,
Pe baza acestor da.te se alcatu.i.e~te urm'tttorul sistem de ecuaiih

28-x.+ 1ô y+ 34z = 1_67,4

1 . 8 .
-
2
X
.
+· 2 y. -f-- -2 Z = 11,65
-

x+y=SOz
. Rezolvind sistemul se ob~ine:
. x = 3 moli CO;
y _._ 5 moli CI1 4 ;
z = 0,1 rnoli 1-12S.

835·

·' ..
 '
+
'

h) N umaruf de moli de CO2 rezultat la ardere èste x y = 8_ moli care. vo~

rcactiona eu 16 moli de NaOH. Deci in total se consuma 16,2 moli NaOH = g. ~s:
l\fasa solutiei de fü1OH utilizata este:
100
648 • = 2 000 g soiutie.
· 32,lt

Cre~terea masei solut,iei este egala _cu.masa de CO2 ~i de SO2 absorbi_t, adici:

= 8-.44 + 0,1~64 = 358,4 g.

ln procen~e, aceasta cre~tère ,~a fi:
3!"18,4 • 100 = 17 92 0/.
2ù0û ' /o

74°. Cele doua reactii fiind de izomerizare, substan~le B §Î C stnt jzomere.,

deci au acee~i masa molecularâ ~i ca at-are raportul de masa in care rezultii_ este
raport.ul vitczelor cu_care ele se formenza. Fie, in caz· .general, acest raport.
egal eu r: •

ùncle vn §Ï ~'c reprezinta respectiv yitezele eu care se f ormeaza compu§ii B §Ï C din S.

Conforni ecua\,iei'"lui Arrhenh,1s: ·

vB =k:[S]=A1 .e-Ea1/RT.(S].

Ve = k2(S] = A2•e-E.a,/RT ·[S]

in care [S] reprezinta concentrat-ia substantei S care- estet evident, aceeqi pentru
ambt;le ·react,H. ·
.. _F acind raportul lor .se obt,ine:

At C-Ea1tRT A· ..!. (Ea 2 - Ea'

11

r= As •
-~,...,..,,.,,
c-EaJ R'l' = Aat !• e RT
•·
sau: ..
. • ·,-··

adica:

de unde:

836
,,
 lnlocuind valorile numerice pentru cele ·doua cazuri se obtine:

. a) Œ! = 10-1 J/mol - 101 = 868 K·

8,31 J /inol · K ln 4 8,31 · 2 ln 2 '

h) T = 4
1Q J/mol 10' = 34~ I<:.
8,3J J/mol • K ln (8 · 4) 8,31 · 5 ln ~

· 75°. a) Aplicîncl ,;metoda coeficientilor nedetermi~ati" se gase$te èa reactia

de formare a etenei qin elemente: ·' . . · .. •

<

se poate obtine clin ecuatiile date prin înmultirea acestora eu cile un coeficient si
apoi adunarea lor. Ace~ti coeficienti. slnt: :: •
-1 pentru ·prima reactie; .
0 pentru a doua· reactie;
+2 pen~r1;1 a tr~ia reactie;
+2 pentru a patra reac\-ie.
Rezulta ca2
f:/H2s8(C.B.1 = -1{ÂH1) +2 tl.H; .+ 2 ÂH.a·= +52,t kJ •
. h) Conditia de spontaneitate a unei reactii este:
Â
7
G} < ~-
.DarJlrG}- = Â'ng98 - T Â sg98. 7
....
Pentru reactia 2) :varia}ia de entropie va fü .
Ârsgo~ = st,H.OH. - SÏrao· - Sbr. = -128,8 J /mol I\l.
JlTG} = ~40,6-103 - 323 {-128,8). ~ 1000 -J > 0
deci reactia 2) nu este _sponlana la 50°C. '
c) Temperatura maxima pfüa la care reactia 2) este spontana se determina
clin condipa Jl'G0 = 0 adica ·
A
~.rHo
298 -
TArC'O
Q l.)298 = O §1• T-- L\Tllgtl3 __ .11~
...,
V
Ir.-.
~
r
1

6,r,S~tl!J

Deci reactia (2) va fi spontana pîn~ la maximum 42°C. ·.

d) Pentru a determina câldura de ar~ere a etanolului· lichid se folose§te reactia :
de ardere:
C2 H50Hlll +3 02 ~ 2 C02 3 H20m. +
Àplicînd legea Jui Hess, se poate alcatu!✓ urmator~l cic]u:

837
J
 Rezulta ca LlH~rt1erc = D-111 - .6.ll2 = --1360,1 k.T.
A~aùar la arderea unui mol de etanol .liohrd se degaj_a 1"369,1 k1.
Masa celm· 28,75 c~3 etanol lichid este: -

Deci 1a arderea acestei cantita\-i de ctanol vor rezulta 1/2 AI:.farcw-e =

= 684,55, kJ~ '
76°. a) La incalzirea puternica a CaC03 va rozulta evid_ent oxid de calciu
solid:
,oc
· CaC03 --+ CaOcs> + C02(o).
Cum reziduul solid cdniiirn O sinfmra subslanta, ponte contine numai Cao.
Acensta insenmnü eu proba initfalu. pB lingii CaCOa poate contine numai fie CaO
fie un ait compus care prii1 încàlzir1:f formea1.A.tot CaO ea produs solid.
Din aces te t~ate rezulta cà proha iniii~Ui eont,inc numai Ct:tCOa ~-i CaO, deoarece ·
se degaju numai CO 2 • . · _

0 352
Volumul de C0 2 clegaj~t la încalzire este
.
•
44
• 22,4 l = 0,1792 I (c.n~) ceea ·
ce reprezintii 0,008 mo1i. Deci. proha. init,io.la con_tinea 0,008 mo!i CaC03, care rep~
zinta 0,8 g CaC0 3 ~i 0,2 g CaO.
Masn de calciu <lin probâ va fi: o,s . '10
·. 100
+ ~'vo:- . 40 = 0,4629-g Ca,. -

Masa carbonului va fi: ~1~ .- 12 = 0,0ûG (t

0
C.
· 100 .

l\fasa oxigenului va fi: -~~ • 48

100
+ 056,2 • 16 = 0,4411
·
g O.

Rezûlta com1)ozitia procentuala a dementelor din proba:

46,29% Ca; .9,60% C ~i 44,11 % O.

77°. a) Oin densitate se_ cnlculeazi.Cmasa molara nrndi~ à amestecului:

pl' =-= v m.
. m. R 1'.' .Ll:t=- JlT
-- = F-;
_RT
M V P JJ

t • nt 1n
o,oe2 ---· . 300 K
. iu
fi-a'!. = 1 ,'li.o' r; .!t .
\J
mnl K .....,,·s
--- '1Q g 1,.m.o. I•
1 . 1,i atm

Fractia· molarii a azotului în amestec este 0,,8, dcci o. ceh:ùlalt gaz este 0,2.
Dacà .lJ.J. este masa. moleculara a gazului necunoscut avem:
1îl 1= 0,8-.28 + 0,2 .M _:__ 28t8. -
Rezulta III - 32 g/mol. _
Substan\a fiind elementaril, insenmna ca este oxigenul.
. b) Compozitia amesteéului in proccnte de Yolum este 80% N2 §Ï 20% 0 2•

938
 . - .. ,

Pentru a determina compozi\ia în procente de masa considerfu:n 1QO l amesteG

§i calculam masa f iecarui. component: ·

mN1 =~ •28
22,4 .
= 100 g N 2~

mo; =~
22,4
~ 32 = 28,57
.
g Ûà.
. .
l\fasa totala a. cclor 100 1 amesteo este 128,57 g. Deci, amestecul cont~ne~ în ·
, procenle de :ma.sa:

1
...100
128,57
•• 100 -- 77 , 78 o/
.'o N • 2,
28 57
' • 100 = 22,22 % 0 2•
128,57

';8°. Masa protoxidului de .azot forinat este:

8 36
mi = '
22,, -~ 44 = 6'6 g.
Masa apei rezultate la descompunere este deci2

m2 = 12,00 - 6,6 = 5,4 g.

Se calculeaza masa fiecarui element-component al substa.ntei descompuses

mN = :: -~ 28 == 4,2 .gJ

6· 6 · 16
mo = - .•
44 .
+ -r,,~ .•. 16 = 7 2 g·
18 ., . . ' '
/
54
-• •.
111H = 18 2 = 0'6 g.

N umiirul de atomi-gram din fiecare element Qste l

C • 4 ')
N:...2.:.=03,
:14- ' ,.

0: 1?!
16
= 0,45;
H : ~ =0,6.
1

Impurt,ind prin cel mai mie d~ntre ei se oht.ine formula bruta:

.... .:
N101,sH2 ....·•

839
 .. .
·. . Se ampli~~a toata f~rm~a. c~ 2 pentru a obiine coefici~nµ întregi. §Ï a -avea-·
astfel o formula moleculara_pos~bda: · _ _ _ .
N2H 40i.

Ac.easta formula moleculara corespunde evident azotatului de amoniu:

NH4 NO~
\

79°. a).., Dacü X este procentul molar, spre exemplu ~ oxigenului, at~nci
frac\ia molara a acestuia va fi-~, îar · c~a a heliului ·
. / 100 ..

i _ X· ) = 100 - X
( 100 . 100

Masa molara medie a unui asemenea-amest€c este:

1if = ~ . 32 + 100 - X;. ·4 = 28 X +400 •

100 100 .. . '100

Densitatea amestccului va fi a ..
·,,
'. El
.: ·\ p=-
.
lYM
~nde volumul molnr trebuie _calculat irt condiµile problemei, adica l~ presiunea p
ti temperatura T. · . . ·

PoVM, = pVM de unde: V.ù =PoVM.T §i ·1n1ocuind1

T0 • T ToP.

Po= 1 atm; V Mo= 22,41 §Î T0 = 273 K se obtine2.

VM = 0,082 • T; i~ dënsltatea va fü.
p
~ (28 X+ 400)p n
p- 100(0,082 T} g,~
pentru p in atm ~i T în K.
b) X=:...s[ tOO P (0,082 T) -
p .
400] _:_ 48,5.,
Déci compozitia amestecului de clensitate p = 0,72 g/1 la 25°C ~ 1 atm estel
48,55 % O~ §Î 51,45 % He (ln procente molarè sau procente de volum).
· c) Punînd Âp = ±0,005 g/J §Î considerindp_ = 1 atm, iar T = 298 Krezulta.

« = 87,27(p ± 0,005) -14,29 = 87,27p -- 14,25 ± 0,44.

-Deci precizia det.erminari~ in acest caz este ±0,44 %·
80°. A: Z = 16;
1s2 2.î2 2p 6 3s2 3p4
B : Z = 56; 1s2 2.î2 2p 6 3s2 3p_6 4s2 3dto 4p 8 5s2 4dl0 5p 6 6s2.
_ A + 0 2 ~ AO2 ..::; legàtura covalenta -polara;

840
\ .
 B_+ 1/2 Üa--J- BO - substant,a ionicà;
A + 2 Na "7 N a2A - ]egatUI~a ionica;
B: + 2 HCI-), BC12 +· H 2 - legatura ionica in BC1 2 §i legatura covalcnta
• . _nepo]arèi in H2 ;
, .
A + 2 C1 2 -), ACJ4 - lêgatura covalenta polara;
B +2 11 .0-;-· B(OI-1)
2 2 + H2 - legjitura ionica in B(OH}2 §i legatura cova-
lenta nepolara in H2• _

81°. a) 3 l\foS04 2 KMn04 +

2 H20-), 5 Mn02 K 2 S04 +
2 H 2 S04 . + +
h) :MnÔ2 +
I-12S04 H2C204 -), MnS04 + 2 C02 2H20 + +
+ +
c). 6 FeCl2 K2Cr2O7 14 HC~-), 6-FeC13 _2 KCI 2· CrC13 7 H2O + + +
tl). 2 FeCI3 +2 KI ~ 2 KCl 2 FeC1 2 12• + +
· In reactia a) echivalentul IG\fo04 este 1/3 moli deoarece mangantil trcce' de la. '
starea de oxidare +7 la +4. . · · · ·
Numarul de ~oli de KMnO4 <lin solutia utilizata este: ·
. 2,5 1 2,5 . 10-3 1·
--.-=-·
1 000 3 . 3 . .
moi.
·

Ln 3 moli 1\InS04 •••••••••••••••••••••• 2 moli KMn0 4

25
X moli MnS0-1 .................... ·' ' • 10-3 moli 1\.MnOc.
. . . . 3 .
3
· X. =r= 1,25 · 10- moli de -rvinS04 cnre contine 1,25 · 10-3 • 55 =,
. = 6,875 • 10-3 ·g Mn. ·
Deèi }lrocentul de mangan în proba analizata este:·

%1\·In
0
_ 6,8ï5 -10-3 _
- - - - - , · 100 - ....o 0ïo·
0,27~7
_ ? .. ,.

Echivaleptul K2C_.r2 O7 in reactia c) este 1/G moli deoarece cromul t.rece de Ja

st.aroa de oxidare +6 la +3 si in molecu1a sînt <loi atonli de crom care transfera
împreuna 6 electl_'oni. Deci. in' solutia utilizata sint: ·
. -5- . 0,1 - •. 10-a
-, = ·0,5 n10 1
1· 1r1.. Cr 0
2 2 7•
1 000 6 6 ,

La 6 moli FeC1 2 .......................... ·- 1 mol K 2Cr2O7

05
X moli .FeCJ 2 · •..••••••••••••••••••• • • 10-3 moli K 2Cr2O7
. 6

X = 0,5 · 10-3 moli FeCJ2 care contin

0,5 · 10-3 • 56 = 28 · 10-a ·g Fe.
Procentu! de fier din proba analizata Ya fi:
28. '10-3 100
%F
0 e =- -- •
0,1117
= 2·:) 01ïo·
82~ ! Se consider~ reactia de izomerizare:
1
cis-2 bùtena ~
2
trans-2-1J11tenii.

841

.,,.
 f?aca se are in vedere 1'.Cac\ia (i) ~i faptul ca !l.H0 ard~re =- Qarûcrc varia\ia
de' entalpie va fi:_ ·
ô'H~os = ÂH~rdc-rl' (cis-~-butenll) -
AH~rùe~c (fr~ns-~-lmtcnli) = 4,4 ~J • , =-
Pentru a st.abili sensul spont.an fo condi~ii stancla'rd,. se calouleaza var-ia}ia de
entropie ~i apoi de cntalpie liberii: ·
. /lrsg:is ·= si:nm~-2-l•ulcai\- - s?cis-~-bulcn:l) = -4,3 J /molK
 rcgoa- = Âr llîoa - Til rs~9S•
Punîncl 7' = 298 K se ob~i!}e:
• 6.ré;g09 = -3;12-10 3 J /mol < O.
Deci rëaetia (1) este sponlanü in condi\ii standard ~i ca ~tare poate avea loc
spontan izomeriznrea cis-2-hutenei in trans-2-:hutena.
b) Seaderea energiei de activare a reactiei catalizate va modifica valoo.rea
constantei de Yiteza ·
ko = Ae-EutnT ~i .kcat = A e-(Ea ~ AEa)/RT.
Hezûlla:
_t'r.at = _k:·nt = ____
Ae-'Ea.;.. t.Et!)/RT
-. e~EaiRT.
t• 0 , k0 Ae-<EaJ/RT .

t'nlocuinc.l valo1·ile numerice so · ohtinc: _

Vcat = eo,oa1 .= (e'" 2)1_o = 210 = 1 024.
l'o
Deci vitezà reac\iei calalizat.e este. de 1 024 de ori mni mare drcît a celei
necatalizate. ·
83°. a) L1liïooo = 35 040 .J;
a.~Îooo = 32,1.1 J /molK;
lll'Yooo =-= t,H 0 - r~so = 35 040-1 000 · ~2,11 = 2 930 J..
h) t:ic;. = -RT ln Kp 1
1)
T? __ b,Gr __ 2 930 _ _ ')-')lfS
1n ~\.p - R1' - : ~ :li~ - 0 ,v;)... X •
,,,,.
K p· = b,703.
c) Deonrece · rNlC.\ia aro loc füra vario:t.in numarulili de moli, rezùlta:
Kx =
f{P = Kc (adimen~ionnle).
_ d) Compozi\in init,ialà a amestecului gazos este:
Xc~cq = 0,45; Xo H,> = 0,3G; Xocu 0} = 0,20; Xocco,> = _O,OQ_. 2

Notind eu X fract,ia molnrii a lui CO 2 în starea de echilibru .a sist:emului,

ccfolalte fracfü
'
rnolare
.
devin:
Xcco) = 0,45 - X; XilizO) = 0,20 - X; Xcn:) = 0,35 + X;
l{P =Kx . Xcr.O) • X~n~o> __(_Q,_4_5_-_x_)i_o_,2_0_-_x_··) = 0,703 _
. · X{CO,) • .,\:ilI,) .X(0,35 + X)

RezoMncl ecuat,ia se oh1,ine: X = 0,104.

Deci la cchilibru, compozi\ia in procente de volum va fi: 34,6% CO; 9,6% H 2O;
45,4 % B.2 9i 10,4 % C02-

042
 (Procentele de volum pent.ru un· af!1est.ec gazos se obtin priil înmult-ir~a fractii-
lor molare-cu 100.} · · -· - -,
e) Conform legii lui Kirchhoff, efectul term.ic al unei reaciii chimice la o
anumit~ -iemperaturü este <lat de relatia:
o . o (T
6.IlT = 6.llr. + Jr. 8_Cv • d_T
unde
fl.Cp ·= ~ Cp{prcch,!J:)
~ C1i(;l'artanfit _.:_

este_ variatia càpacita~ii calorice molare la presiune constanta in cursul re~ctiei

Dec1:
1-IOJ .
8HÏ400-:- Âmcoo + ~ 1000
- D.Cp • dT.
Caku1urea lui Il.Ci, con<lucc-lu valoar<~a:
fj.Cp = Cp(CO) + Cvcn o) -
2 Cp(C0 2) - Cp(IIi> = -11/28 + 1,52 · 10-3 -~.
Rezuita:

= Hîooo - 1400
..\ 1000
H,28 dT + ~
\1100
1,52 · 10-3 r dT.
tCOO ·

Calculind inte.grnlele §i introducînd YalorHe numerice se obtfoe:_

ô.llt1oo = liîooo - 4 512 + 728,6 = 31 257,6 J. ·
. Deèi 1a 1400 K rcact-ia este mni ::;]ah endotorrna, adica Ya- consuma mai putina·
energie clec1t ]a temporat:ura de 1 000 K. ·
1' • · · 1- · ,, 't
. f) Comorm 1zovare1 e reac~1e a. m an II- off -
" · d ;) !n-K,,
- !VI
= --. ·
sau prm
· ·. , . &1' R1,u ,
int.~grare:
'
(ln ](p)r - {1n Kp)T.
2 ,
= - -6RH
-- .
(_!_
1'3
- _!_).
T1 .
Daca T2 > T 1 :,i 1111 > 0 rf\zuW1 eu ln Kp. la temperatura T 2 este mai m:lre
<focH ln Kv 1a tf•.mpnratura T 1 , Hdica la crl'~tcreir t.9mpcratm·ii crc:,te ~i K,.,, deci ·
echiHbrul ·se va <leJJlasa ü1 sensu! formsrii produ~i!or de re·ac~ie CO ~i H 20 {spre ·
drcapt.a). · _ . , .
Aceea~i concluzie rrinlta aplid.nd principiul Le Châtelier: cre~terea tempe-
.. ruturii va favoriz{t rcacti~ e:1efoterm11, adica formarca de CO §Ï 1I 2O.
84°.· a) Substnnta so1ida cm1pnc elcmentele Nn ~i I deoarece:
· - culoarea galbenu pe cm·o o caputa flacara .unui bec de gaz la introducerea
subsl-antei indidi prezenta so<liului; ·
- sarea de argint rfo cu!o:we galhena care poate fi dizolvata· eu agen\i
complexant-i puternici ca C~i- ~i S!::OJt ponte fi numai AgI. ·
h) Reaqfüe de fa puncte1e 1)-4) arata ca este n,rba de sarea de sodiu a unui
acid o.xigenat al iodului.. ,, . .
Atit SO2 dt ~i 1- 8lnLoxidati. ln primnl caz f:=ü formüain 1-: prin intermedhd
moleculelor de 12 (sau mai exüet lü) de cu1oaro hrunu intensu. ~i in al doilea caz_ se ·
.· formûazu I 2 _(sau 13 ). AY1nd în vedere faptul·ca soJu~ia suhstantei analizate este
ncutra nu poate fi Yorba d~cit de snrea de sodiu a unui ctCid :tare, <lcci po~ fi luate
în çonsiderare doar NalO3 t;i NaIO.1• Musele molecularc ale acestor substan\;e sint: ·
197,00 pentru iodatlil de sodiu ~i, r~spediv, 213,90 pentru periocbtul de sodiu.
 C) Semireac\iile cru·e pot .fi avute in vcdere al; fi:
103 +6 H+ + 6 e- ~ 1-+ 3 HzÜ
, 10a + 6 n+ + 5 e-.~·1/21 2 + 3 H20
104 .+ 8 If+ + 8 e ~ 1- ~ 4 H 0 2

104 + 8 H+ + 7 e ~ 1 /2 J + 4 H20 2

S0 +-2 l-1 0 ~ IISO,+ 3 H-:t- + 2 e

2 2
1- ~ 1/2 I 2 + e-
2 SzC)l""' ~ S40t + 2 e.
Dintre acestea, en reactii rcdox ce. ar putea nvea loc, ar fi de· èxemplu:
IÔ; + 6.~JI+ :f- 6 S2Ot ~ 1- + 3 II20 + 3 S,i(JJ- .
IOr+ 8 H ++ 8 S2O:- ~ 1- + 4 H2O + 4 S.i.o:-.
d) Experienta arnta eu' 0,1000 g compus reaciioneaza cu 3,74 • 10-3 mo1i S2Ot.
Prima ipoteza: compusul este Nal0 3•
1 mol Nal03 = 197,90 g Na TO 3 •••••••••••• 6 moli S2Oi-
0,1000 g Nul03 • • • • • • • • • • X. n_1nli S20; 1

X = O,l • G = 3 032 · ·10-3 moli S202-

- 19?,90 ~ J

ceea ce nu corespunde datelor experimentale. '_

· A doua ipoteza:. compusul este NalO4 •
1 mol Nal04 = 213,9 g ...... ·•...•......... 8 moli s2or
0,1 g .................... l'"

Y = IO,I. 8 ·= 3,740 · 10-3 moli S.,Ot

213,9 . "'
• 1
ceea CQ.,cor.e.;punde datelor prob1emei. ' , ··; ··. . ·
Deci sub'stant,a s.olida analizala este ~aI0 4, adica periodatul de so<liu.
- -
80°. a) [Ca2+] · [C20t] =K 8 {1); [H+] · [OI1-J = l{n,c (2)
[H+j • [H~on =K 01
(a)· [H+] · [C20Î-] = Ka2 (4)
: [H2CiOJ · ' [Ht~04]

..b) s = [Ca2+] = [C2O1-] + [HC2Oi] + [H2C2O4] (5)

C -= [H+] + [HC2O 4] + 2[Ü2C2O4] - [OI-I-] (6)
Una p_intre ecua\iil~ (5} sau ·(6) po~te fi inlocuit~ prin:
.. '
[H+] + 2[Ca2+] = [HCzO,] + 2[C201-J + [1-IO-] + [C] (7)
c) So1ubilitatea oxalatului monohidrat este 6,7 • 10- g/dm~, (calculata din 3

ecua1ia .(8)). . ·
d) Prin eHminarca concentratfüor speciilor oxalat cu ajutorul ecuo.\iilor (1), (3)
fÎ {4) §Î neglijînd ~oncentra\ia ionilor Ho- din (5) ~i (6) se obtinc: , _ _ ·
s2 = Ks + [l-I+]. Rs + [J~+]2 •..K.,; (8) .
Ka, Kn 1 •Ku,

C ~ [H+] + flJ+]: Ks + 2fl~+]Z • ~A (g)

s · )fo 2 s • .Ka1 • Ka 2

844
 s ,i
Daca se elimina intre ecuatii1e (8) (9) se obtine eoua~ia de gradul patru.
Este mult mai convenabil sa se aplice o metodü iterat.iva. , ·
1ntr-o prima aproximatie, se poate considera · ·
[H+] = C ~i eu aceasta valoare a lui [H+] se calculeaza:
- s din,(8) ~i . . .
.- ultimii <loi ter·meni dfo (9) _care sînt · termeni corectivi. .· Prin aoeasta
ecuatia_(9) conduce la o noua valoare a lui [H+], care se utilizeaza pentni Ù1·ma"'.
toarea iterat,ie.. , · - ·
Dupa doua iteraW se ohtin urmatoarele rezuHate:
s = 6,6 · 10-4 mol/dm 3 ~ 9,6 · 10-2 g/dm3• ·
[H+] = 9,3 · 10-3 moJ/dm3• ,
e) [Ca2+J = 6,6 · 10-4 mo1/dm3 j
[CI-] = 0,010 mol/dm3 ;
[HO-]= 1,1 • 10-12 ·mol/dm3 ;
[C2Ot] = 3,2 • 10-~ mol/dm3 ;-
_[I-IC2O;.] = 5,7 • 10-~ moJ/dm3 ;
[H2Ç2O4] = 9,0 • 10-5 mol/dm3•
80°. 1. Pentru reactia de la punctul n)
se poale determina ordinub
~ dacà presupunem reactia de ,ordinul I _ ·
. ,

k ==_!_ ln _n_
t a-~
t k· 102
10 1,G25
20 1,G05 ·
30 1,4.:m
4.5 1,288
.60 1,189
80 1,084
. 100 1,022
k nefünd constant, reac~ia nu eete de ordinul I;
- daca presupunem reactia de Of4inul II (concentratiile react.antilor fiind
egaJe la momentul ini\ial): , -
k = .! (-·1._ _ .!)
_t a-x. a
t k
10· 0,176
20 0;176
30 0,1ï9
45 ü,175 \·
60 0,173
80 0,173
100 o;17s
k avind aproximativ o valoare constant.a, reactia satisface ecuatia cinetica pentru
ordinul II, deci ordinul de r-eac\ie este 2. . ,
Pentru reactia de la punctul b) timpul de injumiitatirt, fii.nd .independent de
-concentra~ia initiala, înseamna cii reactia este de ordinul ·1 :_
· 1. a . .1 l a ·1 2·
k =- ln--= - n---= -ln .
' u- x 1 1Ia a _: 2.. 1112
2

845 - ·
 I
-' Deoi reactia de-la punctul b) este de ordinul 1. - .. _ . ·
!Reactia·de la punctul c) avînd acela.~i mecanisrn va fi tot de or<linul 1.
2. Valoarea constantei de viteza a-rea.ctiei de la punctul a) este media vaforilor
ob}inute_ la; pw~ctul preced<mt.: · · • .
k = 0,176· dm • mo1- - min- •
3 1 1

3. Pentru determinarea en~rgiilor de activare calculu.m valoarea constanei dè-

,viteza~ k' la 35°C. , . ,
Pentru reac\.ii de ordinul Il rc1at,ia dintre constanta de viteza ~i timpul de inju-
matatire este: . .

k - _ (~ ~ x : ) ,:~ (a ~ : ~)- ,:,a~

Cunoscincl timpul de· tnjumatutiré la 35°C ~i concentratia initiaHi a =·
=0,1 mol/dm3 (p1•in amestècarea volumelor egale, din cefo doua solu_t,ii, concen-
trat,ia fiecureia se reduce la jumütate), calculam ~onstanta de viteûi k' la 35çC:
k' = .! . _!__ = 0,476 dm3 • mo1- 1 • min-1•
2'1 0,1
Deci energia de actiYare. a rèactiei de la punctul a) va fi:
_ R 1 1.-' 7" · T _ 8· 31 ,. l ü,47t3 - 308 . t98
E - n-.--- - '¼ n - - . - - - -
a k T' - T 0,176 308 - !::98
Ea = 7,592 • 107. J • kmoI-! = 18,16 kcal · moI-t
· Pcntru reaetia de la punctul b) care este de ordinul I, se determina ,·alor:b-
, consta.ntei de viteza la cele douii- temperaturi, din-valorile timpului de înjumat-at.ire:
k = In 2. _
l1J2·

L a 25 oc : k =ln
--2 =- 2 =··2·,166. · ·10-2
ln - _ mm·-1.~.
'112 32
La 35°C: k' . ln 2
- 11
=- 6,301 • 10-2- min-!-•.
Deci
. .
energia . de activare
)
va fi:
6 301 · 10--2 :JOS • 298
E(f,) = 8 314 ln '
2,166 -10- 2
.- - -
308 - 298
=. 8,149 • 107 J /kmol = 19,5 kcal/mo1.
-
4. Produsul rcactiei de hidroliza, in cazul react,iëi de la punêtul a) v~ deveni-
dextrogir datOI'Îla inve.rsiei de configuraFe: ·

.• CH:tCO:f CH2CCXf
. C.!½COO..
~ \ c-a \ . 7 -
Ho + - HO·····C····· él - HO-C. Cl
wJcoo-
+

\
/~H, _
(00
t~:
\
Reac\ia, fiind de tipu1 SN2, dccurge prin intermecliul starii de tranzitie · la
trecerea în stare finala se produce o inve:rsie de configurat,ie a ·atornulu1 de carbon
asimetric. Deci daca reactantul este levogir, produ.c;ul 1·eactiei va· de,reni dextrogir.

846
 ·5. Reactià de la punctul b)
este monomoleculara, SN-1; deci ea ·are lo~ pri~
intermediul formal'Ïi unui carboéation relativ stabil, etapa care esto determmunta
de viteza: .

. CH3
\ .

c-ct -
~~/1.
C3f½

Structura _cea mai probabila a carbocationului este cea plana. Acest carbo:.
cation poate fi atacat de reactantul nuc1eofil (ionul OH-) <lin ambele parti ale pla-
nului eu ·aceea§i probabilitate §Î, ca urmare, produsul reactiei se va oh~ine sub forma
_de. amestec racemic, deci nu ·va poseda activitate optica, fiind inactiv ·prin compen-
satie intermolecularü. · . . · . ·_ · ·
6. ln cazul reac\iei de la punctul c) lucrurilc se petrec 'in-mod analog ca ,Ja
puncttil pr~cedent,. deosebirea constînd insu. in repulsia mai accentuata dintre sub-
stituenti care sînt mai volumino~i ~i deci tendinta mai pronun~ata. de a trece sub
forma carbocationului eu structu~a plana; in care repulsia este mai mica.

C3H1

!♦ -+Cl
/ 'c3H1
C3H7

.t1c.easta duce la cre~terea vitezei etap_ei de formare a carhocationului §Î deci a Yi~ezei

de ansamblu a reactiei. ·
. 87°. 1. .

~
1
J
1
.
.
'
l

. 1.
2. l = n •. -2 À sau
'
À = 2 lJn (n = 1, 2-, 3, .~.) .

a. Eh - ..!.. ~ mv 2 = 2m,
pz ; p = h/'À; Eh = h2n.'l·J8 tnl 2, . ..
2
4. k el~ctroni, orbitale ocupate pîna la nma:( =·1/2 k (k par). Prima orbitala
neocupat~ -nmax +
1 --: _1 /2 le 1. · +
2
AE =liv-=Ek(l/2/~
•
+1)- E(1J2k) = 8 1tmlM,,[(i/2-k+1)
·
2
-(1/21c) 2 ] =
JtZ . . 8 mcl 2
= - ( k +1); À=~
8 ml~ v k{k + 1}
847.
 • 5. Pe~Ùu-1'{ (nu~~-·par), füngim;a:·-z ;- (N:- 1) a; numarul _de elèctroni
7, =:;N~ .
I~locuin:d in 4) ~ezulta: ,. = 8 me(~ - 1 )2 ·0 s. ·
-·
· . . . ,/t(N + 1) ,
G. Este _necesar ~ > ·400 nm; · de la À > 4 •· 10-1 m.
_I.- Pentru N :'pau · avem:
8mc(N-1}a1 > 4 • 10_1
li(N+ 1)
(N - 1)
---->
9
4 • 10-1 • 6 G3 • 1r--3
' . «
(N + ~) ~ 8 ·9,11 • 10-:i1 • 3_.· 1os {1,42 • 10~10
V •
r >.602.
.
'
f1' si) înoearca ·
N ·6 7 ·8 9.
·(N - 1)1 · 25 36 49 81
N+1 7 8 9 10
~rip1UÏ n:umar care satisface ~~_ste. 91 _dar _s;;-à presupus N par. Din ace~Ut .c:auiit" -
1V = 10. . . .. . -~ _ ,
. i2• Se c~lculéa.za .-:,~: . . -
. . N'J°·;_ 2 N +
1 > 6,02.(N +.1)
N ...:.. 8,02 N -:- 5,02 > O.
2

·l'F _ .:::::: s:02

• 1::3 •
+ V ,s,ot:i
2
+ 1. 1 # 5,02 ·=·.!. (S 02
,2 ,
+ n.v, 1Q, = 8 n.o .
V f ,~

· N >- 8,60 .' ~i par, deci N = 10.

if. Pentru N impar:
1
II;
.l
- 1 ) >602·
·(N N . , (vezi I)
.
Se îri"ccarcLt~ '
N-=- 7 8
.1N - 1):1 36 49
J.V . ·7 8

·N·=o-:
Priinu(num~ care satisfac~ este N
.
= 8, d!U' ani· presupus îtnp~r si de aceea
- , ...
- II3• Sc 'calculea~a N 2 - 2 N +-1 ~ 6,02 N ·
. . jva·_ ·s,02iv·+ ~ ;· 0 ·

. :· r :_ 8,02 ':f V s,0211 - ~ = .! '8 02; +7 7. 7) - 7 89 .

... " - . ~ . .2 -~ , , :-- , . '
7,89. ~i impar· de aceea N =~
N ~
; N:= 9 este rd.spunsul corcét. . • . .. ·
: Daca: se ia-H1 consideratie s,i stabilitâtea, raspunsul este N: 10 deoat·ece =
pentru N = 9 avem ';111 rad~cal · ~are este fo~rte react1v. •
· . •7. Pentru 5-6 §1 7-8 unghiul este.59°, iar pentru 11-12 s.113-14: este 39().
Numai daca acesta arfi de 90° api putes: neglija compJet· efectul dublelor legüturi
între c5• ~i C6 ; C13 ~i C14 ; C15 ~i.Q_. Cu.clt- leste mai m_arè eu atît. mai mare este si. À.
Unghiurile v.efiind dè 90~· ,,cutia" va fi mai mare. ' ' ·
· s: Nuntai -atunei clnd C5 ~i .C6 sînt fortate in·. acelaii plan,-lungirp.ea. ncutiei''
devine:: ' · · .
+
l = 0,700 0,133 0,190 = 0,983 ~Il\ §i k-:.. ~- +
J
Pentru · ·
983
-1 = 3,30 • 1012 ___!:_ ... = 3,30 · 1012 (0, • iO-')' = 354 nm •
. k+1 9 _
Dar nu este suficient §Î for~ind C13 §Î C14 in plan rezulta acela~i raspuns, adica insu- ..
ficient. ·Atunci Cs, C6, C13 ~i C14 in plan: _ - ,.
+ +
l = 6;10· 0,133 0,155 0,148 0,135 = 1,27 nm §Î k = 10. + +
Atunci
i = 3,30 -. ·1012 (1 ' 27 1.1· 10- 0)1 .= 484 nm.
Dar tot nu este suficient. D~eci C15 §Î O de asemenea în plan.7
l = 1,27 + 0,148 = 10,120- = 1,54 nm; k = 12
). = 3,30 · 1012 (t, 54 • tO-')a = 602 nm
13
ceea ce se observa §Î experimental. Pe baza acestui model C16 §Î O sînt fortati tn-
tr-un plan.
88°. D,~terminarea formulai molecularè:
5 31 62 83
. C: 31186 = 2,655; H : ' . = 5,31; CI: ' = 1,769
. 12 _ . 1 3.5,5
C : H : Cl = 3 : 6 : 2; C3 H6C1a.
' Ecuatiile reaotiilor cuprinse eu· schema: " .
. +HOH · +H, · .
-CH 3 -CH 2 -CHCI2 =iiiët CH 3-CHa-CHO "'Nf CH 3 -CH 2 -CH 2 -0.H
. A B C -
CH 3 -CC]2 -CH 3 +JI~_I_!.
_ 2HCI \
CH -CO-CH
3 _ 3
CII,.:\lgI

A' B'
--i•· - OMgl OH
l H(l}I 1
--+ CH 3 -C-CH 3 ~ CH 3 -C-CH 3 + Mgl(OH)
1 1
· CH 3 CH 3
D .E
.89°. a) lJr=CH (A); C6Ha (B)
,
h) HC=CH
A .
2 H2-+ CH 3 -CH8 +
C6 H 6 + 3 H2--+ CsH 1a
B
1cc
2CH 4 ~ C2Ha- + 3 Hs
t t,;
3 C2 l1 2 -+ C6 H6
e) 1 kmol C2H 2 ._••••••••••• 2 · 22,4 m3 CH,
5 kmol ................ x1
X 1 = 224 m 3 CH 4 •

· 1-kmol C6 H6 : ••••••••••• 3 kmol C2 H2 •••••.••.•• !.6 ·22,4 m~ CH4

5 kmol C6 H6 •••••••••••••• x2

,.
--
54 •- Culegere de probleme pentru admlterea ln învAt~mlntul superior

-:.
-. - ~- -- _- - ~;
 90°. CH 8 -CH=C~-CH3
. .

+ HBr -.. CH3 -CH-CH

. Mg
2 -CH 3 ~
.

. 1 .
Br
A B
CH 3-CH-CH 11 ~CH 3 CH,-CH~r-CH.,CH, CH 3 ~CH2-CH-CH_:_CH2-CH
8
1 1 1
MgBr .CH3 CH 3
C 3,4-dimetilhe:xan

C-H3 ---CH=CH~CH3 + 4[0]-+ 2 CI-1 3 -C00H.

91°. a) 12 X+- y+ 16 Z = 60
16z 2
-=-; y=Bz
y 1
60 (12 X + 24 z) = 1 200 31 _
X =3
y =8 C3 H80
z=1
b, c) A : CH 3 -0-CHs-CH 3

· B : CH 8 -CH-èH 3 ~ CH3 -C0-CH8 (D)

L -H.o
OH
(E)

(F}

d) C,H8 0 +
9/2 02-+ C02 a
4 H 90 +
60 g A .... -................ 19(),8 1 Oa
24 g A .............. ~ ..... a1
aî = 40,32 1 0 2 - . 201,6 I aer
1 n1pl B .......................... 1 mol D
-12 mo· 1·1 B ••••••••••••••••••
- a 1
60 ·
a1 = 0,2 moli D =0,2 · 58 g = 11,6 _g D.
3 rnoli C • • •.• ... .... •.• •.• • . • • • • t -mol -F
· 1· C .
-d2 mol ..... ~ ... •. • • • • . • • • "s
60
~-- = 0,066 moli = 11,48 g F.

850
..

92°.
"
Çf-b CH3
:
©rifla ~
~
~\

. N02
•/ N02
COOH COOH COOH
©rNH 2
@NH, '(9)
NH2
.... ,;

COOH COOH

r&oo• -.~o + IOJ

.
~ · •61HJ.
-2Hz() .
©rtàla
.

o - nitrotolul!l acid o-nitrobjmoic acid o-aminobenzolc.'

(La f el pentru deriva~ii meta §Ï para.)

o-, m-. §Î p - Nitrotoluenii sint izomeri de pozi~ie~
Acizii o-, m- EJÏ p-aminobenzoici sint izomeri de poziiie.
Nitrotoluenii sînt izomeri de func~iune eu acizii aminobenzoici.
93°. Se çonsidera
a; moli CnH2n+i ~i y moli' CnHzn•
raportul mo1ar .:_ raportul presiunilor pariiaJe =4 :1
4
-=-
X

y 1
X =4y

d/Hz =El; M =x(H n + 2) + y(14 n)

2 x+Y
.tJ = 14 y(14 n + 2) + y(H n) = 70 n +8
5y 5
70
. 28,8 · -2 = n +8 ; n =4
5

CH 3 -CH2-CH2-CH-3 ; CH 3 -CH-CH 3 (izomeri de catena)

1
CH 3 -
n-butan izobutan

CH 2 =CH-CH 2-CH 3 ; CH 3-CH . CH-CH 3 (izomeri de poziiie)

1,-butenii 2-buteni\
(cis + trans)

CH 2 =C-CH 3
1
CH 3
fzob_utenn.

851
. '
 ,,;_·,.,;-,::--, ••• &_

., ; -_

Jzobutena este izomer de catena eu 1-butena ~' ·respectiv:, 2-butenaJ

2-butena exi_sta sub forma a doi izomeri geometrici: ..

cis trans
94°. C6 H6 +HN0 3 H,s~ C6H5 __:_NO2 + 1-{~0
635 · ~ = 127 kg HNO3
, 100
123 kg nitrohenzen . . • . . . . . . . 63 kg HNO3 • • • • • • • • • • 18 kg H2O
x k!!' ....................... ~ a1 ••••.. - . • • • • . • • • • • • a2
63
a = -.-x k g l'NO.1.
1
.; . a2 = -18 ;i. ] cg fI 2 0· ;
3
123 123

. (635 - - ~
. 123
+ 18123x) kg acid rezidua] "'" .... (127 - 63
.
x) kg
123-
HNO3

100 ......... ~ . : ......... ·. . . . . . . 2 .

x = 224, 75 kg nitrobenzen.
95°.

CECH COOH

.b , ~ '+ (OJ · - ~ + H,O • C02

CH3 ..... COOH _

96°. CnH2n + HBr-+ CnH2n+1

(14 n + 1~ + 80) g A .......... 80 g Br
100 .... ·-· ................ 48,5
. n = 6 => C6 H 12
b) CH 3 -CH2-CH =CH-CH2-CH 3 + 4(0] -+ 2 CH -CH -COOH 3 2
sau

CH3 >· C=
. CH 3
cÇ-
+ 2 [O] -+ 2 CH 3 -CO-CH3 .

c~ ~ .
852

. ...:. ..
~ -~-~--
 ..,_·..

c)-CH 3-CH2-CH2..:_CH 2-CH=CH2 .

CH 3 .;_CH2-CH2-C=CHa
1
CH!
CH 3 -CH2-CH~CH..:_CH 2
. ï .
CH 3
· CH 3 -CH-CH 2 -CH=CH 2
1 .
CH 3
CH3-CH 2 -C=CHa
1
CH2
1
CH 3
CH 3-CH-C=CH 2
1 i
CH 3 Cl-13
CI-1 3 CH3
1 ~~ 1 ·
CH 3-C-CH=CH 2 + H20 ~ CH 3-C-CH-CH3
· 1 1 1
CI-1 3 H8C. OH

(cis + trans) (cis + trans)

CH 3 -CH2-C=CH-CH3 ;_ GH 8-CH-GH=CH-CHà
1 - .1
CH 3 CH3
(cis + trans)· (cis _+ trans)

H2C..:...CH-CHà CH2-CH-CHà
1 1
H2C-CH-CHà ' 1
tlH 3-CH-CH2
{cis + trans) (cis + trans)
HC-CH 3
H2C/ ""-cH-CH 2-CHà
{cis + trans)
0
. · FcBr ·
97°. a) C6 H.6 + Br 2 - . ! qjl-1 6 -Br + Hilr ·

-~~----· Br
·c.11,-er ~ CH.,~OCI _. AI03 • ~ • HCI

COCH3

·'858
 h) CH3 -CH2 -Br _
(KOH)
_. CH2=CH2
(alcool)
_.
+ HBr
2KCN . 4HOH
CH 2 =CH 2 + Br 2 -,. .CH 2Br-CH 2Br --· ➔ CN-CH2-Ct-I2-C~
-2 l{Ilr
--➔
-2NH 3
4 HOH
-irna.HOOC-CH 2 -:--CH 2 -COOH
1
' (KOH) , •
c) .CH 3-CH 2-CH 2-Cl -.-➔ CH 3 -CH=CH 2 +J-ICI
(alcool)
~
CH.1---CH:__CH 2
• •
+ Br --+ CH -CHBP-CH Br ~
2 3
(KOH)
(alcool)
CH -C=CH + 2 HBr.
·
2 3

HS
0
• a) C6 H 6 + HN0 ~ C H -N02 + H20
3 6 5

x·k 1110li C6 H6 -,. x k moli ·HN08 ---+ 63·· x kg HNO3 -,. 63 x 100 kg solutie 80%=
, 80
= 78, 75 x kg -t- 15, 75 x kg H 2O (iniiial); _
·o • 15 75 X 1
Y km_oli H 2S .. necesar1 ·' A ' - -
98 y - 6

6 • 15,75 X = 98 y
(78,75 x + 6 · 15,75 x) kg arilestec . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . 63 x kg HNO 3
10() . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ll.1

6 300 01
al =- -
173,25
IO HNO
l 3; a1 = "36,36%o; .
as =- -%
9 450.
173,25
. o H2 SO4 ,. a2 = 54,54 %; .
a3 = 9,1 % H 20.
b) 78 x kg C6 H6 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 1ï3,25 x kg amestec nitrant
1 CCO kg ................. -·. l, 1
b1 = 2221,15 kg amestec nitrant.
c) 2221,15 •
36 36
' = 807,61 kg HNO3 => 807,61 ·
100
~
100 80
==1009,51 kg sol. HN03 80%

2221,15 • ~ - = 1211,46 kg 1-1 2SO4 •

9'}°. (14 n + 32) g acid •.• ..• •.• .. • . . . . 12 n g C

100 g .................. 40 g C
560 n + 1. 280 = 1 200 n => n = 2.
!Formula esterului: CI-J 3.....;CQOCnH2n+~
( 14 n + 60) g .. . . • • • • . • • • • • (12 n + 24) g. C
100 g ............. "';- ...... X
X= 1 200 .n + 2r.oo % C
14 n + 60
1 200
n 4-
14 n +
2 400
60
. 40 + 14,54 = 54,54 => n = 2
!)eci formulu esterului: CH 3 -COOCHr-CH 3•

854
( - .
lOti". a) Formula molecularih
M = 28,9 • 3,66 = 100
0 ! 90,.57 • 106 =8
12 · 100

H: 9,(!3 · 10s = 10
100

CaH10

' Etilbenzen o-Xilen

~CH3 ~ COOH
~ +6(0) - - - ~ +2J-ta0
CH;, COOH ,,.

f mol .~...•...... ~ ... ... ... ... ... ... 122. g

X1 . . . . • . . . . . . . • . . • . . • • • _. • . . . 59,51

x 1 = -'- 59 51 mo1·1 et1'lb enzen

122
1 mol ........••• ,............... 166
X2 ..............•.•.••..•• 40,49
X2 = •-
'40,49
- mo )'I o-x1·1en
166 ·

_x1 = ,!
Xz 1
c) 318 : 106 = a moli amestec (2 moli etilbenzeri ~ 1 mol o-xihm)
1 mol hidrocarhura . . • . • • . • • . . 6 · 16 g 0
3 1noli • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . y
y = 18 · 16 ·g ·o.
2 KMn0 4 + 3 H S0 2 4 ~ K 2 S04 + 2 MriS04 + 3 H 20 + 50
'
2 mol I~MnO4 • • • • • • • • • • • .. • 5 · 16. g 0
.z •••.•.•••.•••••••••••. 1.8 · 16

z = -2·18- = - ·
7,2 moh. KMnO 4•
.
5
û/1
101 °. a) Toti cei trei compu~i carbonilici pot functiona drept componenHi
ca.rboniJicù.
h) Aldehida. acetica §Ï acetona. pot func\iona drept componenta metileniea.
1 •

855 .
 - . ~;.. . .·-

Cl) Cr. î-T6-~HO +. <3H3-6H0 ➔ 06H6-CH0H-CH2-CH0

. C6 H5 ~CHO +CH8 -CO-CH3 -+ C8 H 5 -CHOH-CH2-CO-CH 3

CH~-CHO + CH -CHO-+ c_H -CHOH-CH -CHO

3 3 2

CH3 -CO-CH3 +.CH3 -CO-CH 3 -+ CH3 -COH-CH 2 -CO-:-CH3

1
CH 3 -

CH3-CO-CH 3 + CH -'CI-IO-+ CH -COH-CH2-CHO

3 3
. 1 .

I
CH 3

CH 3 -CHO + CH -CO-CH
3 3 -+ CH3 -CHOH-CH 2 -CO-CH; ·

102°. Formula moleculara:

. .,C : 86 ··69,s = 5_
rno •12
B: 86 · 11,6 = 10
100

.0 : 86 . 18,6 =1
100 ~ 16 ·

'
substanta D: CH3 -CH2-CH = C-CH3 ~ CH3 -CH 2-COOH +CH 3 -CO..;.,.CH 3
1 . • .
CI-1 3

OH
. 1
substanta C: CH3 -CH 8 -CH 2-C-CH3
. 1

. CI-la

A. B

OH
HOH ;, 1 - . ·
---.. CH8-CH2-CH2-C-CH3 +Mgl(OH)
i .
CH3
856
. \_
 .....--. . -

CsH 6 + 2CH 2 =CI-la-. C6H4(CH2-CH 3)a

C6 H6.-+ C6 11 6

VS kg C6 Il 6 ·•••••••• 106 kg etilbenz.en .......••..•. 28 kg etena

X1 •••••• •·... 35,1 ...................... Y1
Yi = 9,27 kg otenà.
V8 kg C6 H6 • •• • • • • •• •• • 134 kg dietilbenzen . • . • . . ... . . 56 kg etenil -
X2 . . . . • • . • • . . _...... 11,1 ],;:g •.••.•••••••.•••••.• Y2
= 6,46 kg C8 H6 ;_
.x2 -Y2 = 4,64 kg etena.
.U'otal henzen = 53,8 + 25,83 + 6,46 = 86,09 kg => 1,1 kmoli

- - · 100 -30%
Cu-- -25,83 - o
86,09 C
32 29
.1)
c, -100 = 80%
= _;3!
c, = •
86,Q9
-100 =37 5%
'

'.b) 2 moli _C6 H6 : 1 mol etena => 0,55 kmoli etena => 0,55 ~ 28 = 15,4 kg etenà' ·

Cu=~•.100 =60,2%
15,4 . ·
"1) = Cu -100 = 66,65%
13 91 c,
C~
6
= • ,100
t5,4
= 90,32%
104°. Formula rnoleculara:
C : · 168 • 42,85 =6
· 12 • 100
168 ·2,38
H: =4
t00

168 · 38,06
0: =4
16 • 100
t68 • 16,7t
N: =2
14 · 100

<r,H4N204 •

N02
NOi

l9)
N~
@"°' J @N02 .;

NOz
'-Substanta A poate fi p-dinitrobenzen sau m-dinitrobenzen. Cel mai" U§Or se.
poate sintetiza m·dinitrobenzen (prin nitrare directa).

857

--.:.! =.:.:~~- • ·,- __· '~-

 0
lUa CnHan
• + HOCI-> CnHen+100l I -

14 n g alchena ·········-~•------..:. ~ n g 1'

100 .................................. X 1

. X1
:WO n
= --;;;;;-. . 14 28
' °%H
(14 n +52,5)g ........••.•........ (2n + 1) g H
100 ; ............. , . . . . . . . . . . . X2
2oo·n
X2=----
100 +
11, n 52,5 +
200
n
14 n +52,5
+ 100 + 5,99 = 14,28 => n :::a 4/
C4Hs
_b) CH 2 = CH-CHr~CH 3 ; . CH 3 -CH = CH-CH8
1-butena ' 2-butenà

H2C-=C-CH 8
\
CHa
metilpropenli (izobutenâ)
o) polimerizare cationicii:

CH3 CH1
1 CH.~~<. H,
+ H+ -+ CH 3 -C+ - - - - +
L
. CH3
. CH 3 CH 3 · ~

-+
1
CH3-C-CH2-C+ -+
1
1

1
·······---+CM--(+
Uuuw~._,,..,
1
l
'92 n

CH 3 CH3 c~
d) CHs - CH:-CH 9-CH 3 _+ HOCl-+ CH Cl-CH-CH2-CH 2 8
.1
OH
Cll 3 -CH = CH~CH 3 + HOCl--. CH 3.:...CHCI-CHOH-CH3
OH
1
CH 2 = C-CH 8 + HOCI-. CH2Cl-C-CH8
1 1
_ÇH 3 · · CH 3

_ Temperaturile de fierbere ale produ~ilor rezulta\i la adiiia acidu]ui_ hipocJoros

sint ·ridicate in compara\ie eu cele ale alcanilor corespunziitori, · datorita asocierii
moleculelor prin lega.turi ·de hidrogen.

858
 l-06°. CH 3-CH~r....;.CHO; CH3 -c_O-CH3
propanol (A) prop~nonâ (!cetonli) (B)
CH 2 =-CH-CH 20H; H 2C-CH-OH
"/
Cl-12
alcool alilio ciclopropanol

5
+cl:/ nooc
-Bd
CH 2 = CH-CH·. 2C] ~
Ni
CH 3-CH 2-CH 2Cl ~➔
. -HCI

+HOH 00]
- - CH 3 -CH 2 -CH20H-➔ CH 3 -CH 2 -CHO
-HCI . -;H,O

107°. a) HC = C-: Na+

, .
+ Br:--CH-CH
I 3 --➔ HC ==
-NaBr
c....:..cn-CH
I 3 -+

c~ c~
~➔ CH 3 -CO-CH-CHà
(HgSOJ j
CH3
C6H 5-CH2~C == CH + HOH (Hgso.> C6 H5 -CH 2 -CO_:___CH 3
2[0] .
e H -CH2-C = C- CH-CH
6 0 3 ~ C6 ij5 -CH2-CO-CH 3 ~
1 1 1 -
CH 3 CH 3 CH3
t~fenil-2,3,~-trimetil-i-pcntina {A) benzilmetilcetona LC)
+ CH -CO-CH-CH
3 3
1
CH 3
izopropilmetilcetona (B)
,- -
, l>) C% = 1ss -100 = 89,36 %
188
\
20 • 100
H% = - - - = 10,63%
~88

859
 cis (Z) trans (E)
0 • ~o . #0
lOS .. CH 2 = CH-:-C"o ; . CH 3 -CH 2 -C(
0
cu 0 -CH,-CH,-c( CH 2 = Cll-CHa-C(
0 0
(A) sau (B)

(C)
€H 8-CHs-CH 9-COOH 1

.. (D)
fH 2 = CH-:-COOH;· CH 3-CH,z-COOR
(F) (E)
0H3-CH = CH~COOH sau CH == CH-CH ---COOII 2 8 sau CH2 = C-COOH
1
CH;_
(6)

109°. 1) C6 H8 ~ Ç8H5-SOsH
+ 2 so. ·
CaH6 - - C6 HiS0 3 H)z
1
860

- ~-·
. .. · . Se· cons1dera x -kmoli a~id benzènsulfonio ijÎ · y kmoli acidbenzendisulfonio clin .
ames tee·: • ·· ·
:C· 3 3
-=-;X=.Y
y 1
x • 158 + y · 238 = 1424 kg
y =2; =6
3y • 158 + y · 238 = 1424 X

Cantitatf3a· de S03 consuma.ta:

6 · 80 + 2 · 160 = 800 kg.
Can titatea de 1-1'2 SO4 ( eu 20% S03):
. 100 - ·
800 •-20 = 4000 k~~ H
· 2 SO4 oleum.
-
2) a) C6 H 8 + H SO 2 4· ~ C6 H5 _:_ SO3 H +H O 2
·
CoH 5 -S03 H + 2NaOH ~ C H -0H 6 5 +Na 2S03 +H0 2

C.HsOH • 11,SO. :;yi bso,~ ~ - 50JH

Na OH ~ ~ OH~

OH
+ Na2SO. • HaO

. $0JH OH

(Jf,-SO,H + ~z 'Ô'
~SO,_ H
'7'
-:~,. &
~Of

*
-Hz()

b) c,tt,-OH • 3 HNO, ____'.:" NÔz + 3' tlzO

NOz
,._.., \bl

... o) Ç6 H5 -0-Na+ + Br-C H 6 5 --t- CsH5-0-C6H5 + NaBr

(c)
. (0] . .
· d} C6 FI 5 -0H + 3H8 -t- C6H 110H -4
-H 1 0
_HOOC-(CH 2) 4 -COOH
. (d)
_3) d > b ~ m-dihidroxiben zen ;:::> p-dihidroxibenzen > o-dihidroxibenzen ~- o
H
4) C6 H6 + SO3 ~ q· H5( -. C6 H5 -SO3 H ç.a.m.d.
'SO8
+
2 H 2 S04 + HN0 3 -+- N02 + H 0+ + 2HSO,
3
. H •
c.ii,-OH •N•o, - _Ho-@<~ -;r Ho-@-11>,,
H+ + HSO, ~ H2S04 ~.a.m.d.
861
 2 HOH
--➔
-NH 5
(AN)

OH
1 -
:~ C6H 5-C-C00H ~ -➔
1 -co. -H 1 0
1 (E)
CH 3

100. ~ = 50 kg acetofenona transformata

100 .
120 kg A . . ... ..• . . . • •.• ..• ... . . . . 104 kg stiren
50 ........................ X I ~

= 43;33 kg (·1 = 100%)·

.x
43,33·_2Q_ = 30,31 kg ("I) = 70%).
100

111°. Ecua\iile reac\iilor cuprinse tn schema sînt urmatoarele:

· C6 H6 -C0NH-C6H 4 -N02 ~~ C6 H 5 -C00H + H2N-:-C H -N02 6 4
A . B E
HOH .
0 2N-C6H 4 -C0NH-C6 H 5 --.. C6H 6 -NH 2 +0 2 N-C6 H4 -C00II
A! . E' B'
· · ·cucN
CeH 6 --:NH 1 + NaN0
· 2 + HCl ~
-NaCl
C6H 5 -N=N]+C1- - ~
- {,uCl
. -2H&O -N1
E'
CuCN➔ c H -CN +mo~ CH -COOH
-CtCl 6 5 -N~, G 5
-N,
D B

D' B'
112°. ·cooH . CO
t°C ~ \
•t -s
COOH ~
,
Q,t_CO;O
. .
+
(14 n 32) •••.~ ... •.. •.• 12 n g 0
100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
40(14 n +32) = 1200 n => n = 2
C: CH 3 _.CO0H

8.63
 ·o ·este o cetonii
'

=::> 1&6 -157: 14n+1

n=2

CH=Œ-CH1

©CCHJ~CH,-CH,
. h) Izomeri _orto-, meta- ~i para.
c) Fiecare dintre izomerii de pozi~ie prezinta 4 izomeri geometrici; de exemplu
izorneru I orto-:
1

___ E,E "-

H, ,,.H "
©(c=c,cH,
C:=C,...C~-.C~.
H/ · '-ctt:1
z.z E,Z

12 X -;t- y + 16 = 27 4
x=11.+2
12 X 4- X - 2 + 1'fi = 247; X = 2Qi y = 18.
t) CH 3 -CH 2 -CH3 -4 CH 4 + CHa=CH-CH 8

CH 3 -CH 2 -CH 3 -+ CH2=CH-CH 3 + Ha

I) CHz=CH 2 + Cla _.. CH2Cl-CH2Cl --2HC1
- + CHE:CH
1

1°c
3) 3 C2Ha - + CaH 6
4) CH 4 + Cl 2 -➔
-HCl
CH 3Cl
·

. AICl2 C +2 Cl2
. 5) C6 H6 +,CH 3 -Cl -=ïië{ aH5 -CH 3 -_-2-H-C-l C6 H5 -CHCla _.,
HOH
-·--➔ C8 H6 -CHO
-2HCI '

863

-,,_. -
 -- ,-.
-. : - ,_
I
-
0
6) CeH 5 + CH2=CH-CH 3 AlCl,
.
--+ Cel'i'
:is- CH. - CHs 1
•
--+
. . 1
- CH3

114°. C6 H5 -CH 8 + 2 Cl C H -CIIC1 + 2 HCl

2 -. 6 6 2
C0H 5 -CH 3 + Cl2--+ C H -CH Cl + HCl 6 5 2
C6 H5 ~CH 3 + 3 Cl2 --+ C6 H5 -CCl 8 +a HCI
C6 H5 -CH3·--+ C6H5 -CH 3 • ,

. . Pentru a obtine 100 kg masa_ de reac\ie cù 64,4 kg (0,4 kmoli) clorura de ben- .
ziliden, 12,65 kg (0,1 kmoli) clorura de benzil, ·19~55 kg (0,1 kmoli) feniltriclormetan, · ·
§i 3,4 kg (0,037 kmoli) toluen sint necesari 0,637 kmoli toluen ~i 1,2 kmoli clor.
. . 12
a) raportul molar clor: toluen = -'- = 1,88;
. 0,637-
b) 0,037 -100 = 5 BO%. 0
0,637 ' '
04
c) cfl, = _,- . 100 = 62,80%;
· · 0,637 . .
.c, = ~ ~ 100· -94,19%;
0,637 '
. 0, 4 · 100 66.66%
'1J = O,ô .•. = ' · o•
864

-- - ....
- .. ~-# -
 .... /

...
ï
d) 322 : 161 = 2 kmoli
vol. Cl 2 = 2 • 1, 2 • 22 '~· = 134,4 m3
o,~
2 • 0·537 · 92
ma&a de l oluen = '
0,4
= .·293,02 kg
.

293 02
vol. toluen
·
= -'-
0,86
= 340,7~ 1 c{'

115°. M g ' ••• .- •.•••••••••.••• ~ • • • • • • • • 35,5 ·g CI -

100 .................. --~ .. :.. . 45,22

· a: R-Cl; M = 78,5; Ma= 78,5 - 35,5 = 43

a': R' -COCI; jJf ~ = 78,5 - 63,5 = 15 ..
·a: CH3 -CH 2-CH 2Cl (sau CH 3 ~CI-IC1-CH3 )

· a': CH 3 -COCI

1. CH3 -CH 2-CH2Cl + H20-+ CH3-CH2-CH2-0H + HCl

•
2. CH8-CH2-CH2Cl + NH3 -+ CH2-CH2-CH2-N~2 .+ H 20

-3. CH3.:._CH2-CH2Cl -f: R-NH2-+ CH3-CH 2-CH2-NH-R

--
4. CH3-CH 2 -CH2Cl +C H 8 6
AICl:i
------+ CeH6-CH(CH 3) 2 _
~

+ Ar-ON a~ Ar-O-CH 2-CH2-CH

5. CH 3 ---CH 2-CH2Cl 3 ~i
1'. C~ 3 -COCI + H20 .-+ CH_3 -C00ff + HCI

2'. CH3 -COCI + NH3 -+ CH3 -CONH 2 + HCI

3'. CH3 -COCI +R-NH2-+CH 8 -CONH-R+HCI

4'. CH 3-COCI + C6 H6 ~ - C6H 5-CO-CI-J.,3 + HÇI

5'. CH -COCI + Ar-ONa-+ CH -CO-O-Ar + HCI
3 3

_Mecani~mul reac\iei 4:

CH 3 -CHa-CHaCl + AICI~-+. CH -CH-CH

+
3 3 +AICJ,
H
. + + /
. C6 H8 + CH3 -CH-CH3 -+ C6H5.-CH{CH3) 2 ~ C H -CH(CH 3 ) 2
-H+ 8 5

"AlCI; + H+-,. A1Cl + HCI 3

865
 Mr.oanismul react,iei 52
CH 3 Cllrf
t 1
Cll 2 CHa
j 1
Aro- + CH 2-Cl--+ Ar0- 112 •••• CH~ .... ·.. Cl~ 1/ 2 -+
--+ Ar-O-CH 2 -CH 2 -Cll'3 + c1-
,.., Na+ + c1- -+. NaCl.
!Bazicitatea cre~te in ordinea
CH 3 -CONH 2 < CH 3 -CONH-R < CIJ 3 -CI1 2 -CH 2 -NH 2 .<1
<.CH 3 -CH 2 -CH 2 _.:. N H-R
A minele secundare 'sint baze mai tari decît cele primare datorita efectului
+ Is a ,loi radicali alchil (care maresc densitatea de eloctroni la atomul de azot).
Bazicitat~a amidelor este foarte scazuta datorita efectului electromer - Eis al

grupei )c =Ü j

116°. Formulei moleculare C9 H 12 îi poato corespunrte unul dintre compu~ii

)
~H 6 -Cal·I 7 I
. ./CH 3
Call,1-"-. II
C2H5
fi C6 1Ia(CH 3 ) 3 III
Tintnd cont de datele problemei numai p-etilmetilbenzenul poate conduce Ja
derivatii bromurati respectivi, dupa urmatoarea schema:

~ •2HBr

CHBr-CH3

. (~

J
117°. 1.
_;.
/OOH
~CH=C\
<t,}\-CHO + CH.z(COOH~ • f-½O ~ H
·'°2 . A

2. C6 H5-CH=CH-COOH + I-I2 ~ C8 H5 -CH2-CH2-COOH

B

3.

,. . OkDf2-COOH ... ,, .. . . r

.2 1:ofls-CH,-CH,-tOOH-=;; C.fls-Cll,·(H,·CO"@ · . +(Jl,.-Cll,-Cll;CO-@-CH,-ot,-ClllJl

5. Csf-1 5 -CHO + (CH ---C0)20 ~ A + CH COOH

3 3
,
C1H,O-Na+ .
6. C6 H5 -CH2Cl + CH2(COOC2H 5)2 ·. -Nact C6.J-~5 -CH2-CH(COO~Ils)2 ➔
a) NaOH
--➔ C8 H6 -CH2-CHa-COOH
b) HCl ·
.
· _,., ,
+2 C2H 60H 4 COs

V. , NOH
Il
a,©C)
E•
(2 slefeoizomeri : 1~J~~~izomeri)
siri ~ anti)

118°. a) CH8 -G.H=C(CH 3 )COOH CH 3-CH 2-CH(CH 3)-COOH

A B

h) CH 3 '\c- /CH 3
H/ -~COOH
CH3"c-/~00~
H/ -~GH8
A' A"

COOH
1
H-C-CH8
1
CHa
1
·ÇH, .. ··-::_.

861
 -----=--- .T ~--:- -•.;:--: •

c) Int.otdeauna (loi (v~zi e): 1 Jà·4. .

d) Adi\ia bromului la alchene conduce ]a izomerul trans in condiiiile date.
Daca in urma adiiiei se formeazii doi atomi de carbon asimetrici (centri chirali)
·rezulta 22 = 4 stereoizomeri (doi cite doi enantiomari).. · ·
e) PentrÜ cis - A': ·

COOH
1
H-C-Br
t
H- C:-èr
1
c~
$i
Br
éOOH

Br-C-H
1
-c- H
1
-1
CH3
~*CH,H
Br

!
èr .
CH3 ~C
Sr

Ht*aJOil
...
1
àr
H

1. 2· i 2

Pen tru trans - A":

COOH COOH Br Br.
1 1
Br- C- Ct-b C~-C-Br. 11,C *COOH ..Hiloc *CH,
1 61 1 .· ft •
H-=-C-Br Br-C-H
1 1 H i CH;s HJC i li
Of, CH, l!r Br~·.,
3. 4 3' 4 ,
. -
1 cù 2 sau.,3 cu 4 sint enantiomeri; 1 eu 3 ~i cû 4 si, respectiv, 2 eu ,3 ,ï eu
sînt diastereoizomeri. · ·• ·
119°. n) Masa mQ.leculara a lui A = 103 g/m.ol.
Structura lui A HO-C-CH2-C-OH
Il·. Il
0 0
h) CH 8-CO-CH2-CO-CH 3 + 6 l2 + 8 OH-,-+
~ -o-CO-CH2-CO-o- + 2 CHl3 + 6 1-

.b Ho-co-cH.-co-oH
. - .
2 CH 3 -CO---CH 2-CO-CH 3+2 Na-+ 2CH3 -CO-CH-COCH 3 +H2 +2 Na+,.
c) H2 N-CO-NH2
+ 2 OH-
H2N-CO-NH 2 --t- 2 NH 3 + co1-
H2N-CO-NH1 + 2 H+· + H 20 -. 2 NHt + C02•
,.
·
.
d)
/CHs"
OC CO
1 1
HN· NH
'c/
0

868
 : ·. ~12~0 • Structura CQmpu~ilor de la A la R ~i ecuatiiJe reactiiJor din schemii sînt
nrinatoareJe :· w • ' • • •

CsH 5 ~CII=NOH ~ C6 11 5 -CN ~1!. C6 H--COOH

-H~ -N~ ~
A C D

CHO
(f.~-CH:;NlH ,!1!Q!!_ ~f\-CHO HNO;JI~, ÀÜ.
-Hz() ~N02
A E 1,·

· HONO
C6 1I 5 -:-CH2-NH 2 -➔ -C6 H 5 -CH 2 0H
-N,
-H,O
A .. N p

COOH

~H,-CONH, •~: C.1!,;-COOi HNO,/H,SQ,. 'Ô'

~N02
B D G /

· ·-4[HJ
~ll 5 -CN --tt C6 H5 -CH 2 -NH 2
C N
+4[HJ
Col-l 6 -CONH2-➔ C6 H5 -CH 2 -NH 2
-H 1 0
B N 0

B M L K

COOH COOH
~
~NJ.L
H~(½/HCl
HzO
& _;_
~N:NFCC .
H "Z · 1 . .
COOH
HOH ~Q ~H.s-OH
~~-=co;-
-N2 J OH K

CH=.NOH · CHO COOH

~
~OH
_JiQ!L 'Ô'
~OH
J.Cll_ &
. ~-OH
R S J

121°. 1. Viteza mare a reac\iei. de hidroliza a lui A se datore!}te catalizei

· lntramoJeculare a grupei· funcµonale carbo.x.il _situata- in poziiia cis. In B grupa
. cnrbox.il este situata ln trans_ fat;a de grupa amida ti deci prea indepartat pentru a
deterII1ina o cataliza acida intramolecularâ.

869
 2. lntre pH = 0 ~i pH = 2, fonct.iunea_carboxil nu este ionizata ~ deci poat&
participa la catalizu intramolecuJarâ. Hidroliza in acest interval de pH este numai
un rezultat al catalizei efectuate de- gru·pa carhoxil (~i deci hu oa o concurenta a
catalizei prin H 30+).
3. La pH > 3" grupa carboxil este ionizata ~i deci cataliza intramoleculara.
acida in care. transferul protonului joaca un rol important nu mai este posi_bila.

4. H, _....Ct"3
- N

A ~ H......_ .,C~+
.
l
C' ~0-H
Il
-
C
H/ 'co;

5. t1, .,,cHJ
N
·I / OH
H, /C
HiO . C
Il ' O •.
H
/c, C/
·U
0 ,

Cu observa\iile date mai jos, etapa determinanta de v:iteza poate fi u~oi, ·

identif icata.

I
,,,.-
O
-. •
l13 li \ 16 sau 18
H \ C ~
H: · ' ?<,.,.'
11C ••..•••O'~f
,.• -H ..,,

H-'C/~)Ï~
/ ~ Il. ,: 16 18
, . \ 0 i sau
•-. • .._•• I

M = 47- ctnd 13C §Ï 180

M = 45 _cind 13C §i 16 0

M = 46 cînd 12C §i 180

M = 44 clnd µc ip ~60.

870
CUPBJNS

· PREFATA •·• .......... •·• .. •-• .................... ·-· ......................... . 5

lUA1 .~DIATI CA
1

A. BREVIAR .................. •-• .... •·• ............................................... .. . •· 8

. § 1. ALGEBR:A

f.IdentitAti importante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.Funcµi ~ ecuatii de gradnl I ~i II .................... : ........ :.......... 9
Rezolvarea unor sisteme d" ec1rn tii. ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. rn
•·Numere complexe .................•.............. .:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
5.Inegali tàti, inecuatii ........................................ ~. . . . . . . . . 1 :1
6. . Radicali, puteri, Iogaritmi. .....................................,. . . . . . . . 1't
9. Analizél combinatorie.................................................. J7
8. Elemente de teoria numerelor ..... ·................ : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1~
9. Progresii .......•...•........... '............. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
19. Polinoame ~ ecuatii algcLrice ...... ·........................ ·. . . . . . . . . . . . :W
u. Ma tri ci ~ deterniinanp .. ·. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~2
-12. Sisteme liniare de ecuatii. ......................................... :... 2:i
13. Legi d~ cornpo:,i\.ic; grUJJ!iri. ..................... ·......... ·............. 1M
1~. lneJe ~1.corpur1 .................... ·......................... .. . . . . . . . . . . 28

§ a. GEOMETRIE PLANA

1. Elemente de gêometria triunghiului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

2. CercuJ ......................................· ............... ·. . . . . . . . . . . :1:2
8. Patrulatere; poligoue. Arii.............................................. ~~
\\

f 3. TRIGONOMETRIE

f .. Definitia funcpilor trigonometrice ......•••.••.•....... ·...•................•• 36

2. Relatii între valorile functiilor trigonometrice ale aceluia~i unghj ............. . 37
3. Functiile sumei 9i diferentei de unghiuri. ................................. . 38
4. 'fr-dnsformarea sumelor în produse ~ra produselor in sume .................• 38
5. FunctiiJe unghiului dublu, triplu 9i semiung.hiului. ........................ . a9
6. Citeva ecuatii trigonomctrice .. ; ........................................ . IJO
rJ. Functii trigonometrice inverse ................ : ................... : ......• 41
8. Wemente de trigonometria triunghiului ................................. . ft2

811

\
 . § 4. OE.OMETRIE 1N SPATIU

-f. Ptincte,.dreptc, plane; pozitii relative.................................... 48

.2. Paralelism în spatiu ....... : •...•... ·.................................... · 44
3. -Unghiuri în spatiu ...................... .- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4~
ri. Perpendicularitate în spa\iu........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... · 45
5. Proiec\ii ......• .- . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4(}
6. Corpuri fn spa\.iu ..........•.•••..-~ ..... ·...................-........... ~. ... (!6

§ 5. GEOMBTRIE ANALITJCA

1. Geomctrie pe -o axâ ..............•....... ,,...•..........-. . . . . . . . . . . • • •.• _4.?

2. Punc~ ~i dircc\ii tn plan .. ;............................................. 4.8.
3. Drepte tn plan ..••................................ ~- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lt!J ·
4.. Cercul tn plan ..•.•.......•.•.....•......•....... •.... : . . . . . . . . . . . . . . . . . • 50
5. Conice tn plan .. -...... ·..•..•••••••..•...••...•••••..•........•.......••,. 51

··§ 6: ANALIZA MATEMATICÀ.

1. ~iruri de numere :renie; mArginire, monotonie .•....•........•.• : . . • . . . • • ... 51

2. 9iruri convergente; limite de ~iruri. •..............................-. . . . ... M
3. Limite de funcµi .•..•..••.••..••............................... ·......... 56
4. Continuitate • • • • • • • • . • • • • • • . • • • . • . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . •.• 58
5. Derivate · ....................................... ." .......•.......•..••• _ 60
6. Reprezentarea grafici1 a func\iilor. . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • ... 62
7. Primitive ~i integrale ncdcfinite ...... ; . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . .. . .. . .. • 62
8. Integrale definite • . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 63
9. Aplica.\ii ale integrale~or drfinite .......................................• _ 65

B. -PROBLEl\-Œ ·»AT.E LA CONCURSUIULE DE ADMITERE IN îNVATAMINTUb

SOPERIOR

ENUNTURI 1984 -· 69
1. fnvâtâmintul tehnic .: .......................................... .' ............. 4 .... - 67
- ex. ProfiluJ: ele_ctric, · energetic, mecanic (numai specializarea Aérona96), _geologie
(ingineri zi} ...•.........•..•.•.•••••••.•..••••.......•••.•....•.••...•••• 69
a. AlgebrA ~i elemente de analizâ matematicli •.•••....•................... - 67
b. Geometrie plana ~i ln spatiu ti trigonometrie ...........................• 67
~- Profilul: mecànic (fara.specializarea Aeronape), construc\ii,gcodezie (ingindri zi) 68
a. Algebra ~i elemente de ·analiza matèmaticli ...........•......•.....••.•• 68
· b. Geometrie planâ ~i tn spapu --~ trigonometrie .......... : ........... ·...•. : 68
y. Profilul: metalurgie, arbitectura §Ï sistematizare, mine, chimie (ingineri zi ~i
serai, toàte profilurile) ...•..................••••••-••....•..............• 69
a. Algebra ~i elementc de analizâ matcmatica .••••...............••..•• - 69 -
b. Geometrie planA ~i in spaµu ~i trigonometrie. , •• ·......•.•·•..•..•• , .... .... 69
·2. lnva\,amintul ~ivcrsitar ..•••........ : ............................................. -r◄ 90.
' . 1
œ. ·Profilul matematica ....................•.•.•. : .•...•...•.•....•.• , -• , .. .- 90
a. Algebrli ......•...... : ....... ·.... ·....................·.................. 70
b. E1emente de analizl\ matematicâ ...................................... _ - 7Q ·.
c. Geometrie planA vi tn spat,iu,' tr~onomet~e ~ geometrie analiticA- ... - - - l1l

872
 _-:<_-~. Protilul matematicli (3 ani) : . ....•.•.•...•..... ·........... .- .............• 71'
Algebrâ (clasele
1
IX-X), geometrie planâ ~i în spatiu ~i trigonometrie .......•
•
71
~

.. 3; A.lte profiluri ..••. ;-..•.••..••..•...........•.........•...•.....•........•. 72

a.. Profilul petroJ ................... , .•.•................•..•....••........ • 72
a .. Algebrâ fJÎ elemente de annlizâ mntcmatid\. ............................ . 72
b. Geometrie_planll ~i în spatiu fJÎ_ trigonomdril' ............•....... ~ .... ·..• 72
(3. Profilul clectric (subingineri serai) ......•............•.................... '73
·AJgebrl, geometric planâ f}Î trigonometri~ .....•.... ~ .................... . 73
'Y· Profilùl metalurgie (subingine.ri serai) ..................................... . ·73
Algebr4, geometrio plailli fJÏ trigonometrie ............••.. -.· .............•. 73
8. Profilul chimie (subinginni snnl) ........................................ . 73
AJgebrâ ..•...........•. • •. • • • • • • • • · · · · · • • · • · · · · · · · · · · · · · · · · · · • · · · ·: • • 73
E. Profilul tchnologia ~i chimia procluselor alimcmtnre fJÏ tehnicâ piscic~HL. : . ...• 74
Algebrâ i;,i trigonometrie •..••...••...•........ ~ ......................... . 74
cp. Profilul forestier ......•.•...•.....•. : ...•.•........... ·.................. . 75
AJgebrli. •...•••.••.•.•....•.•.....•••....••.•.•........•........ ~ ....• 75
~- Profilul economic ....•...................••... : •....................... 76
Algebra f}Î elemente de analizii matemuticiL .....•.............••.••.....•• 76

·-
<ENUN'fURI 1985 ....... ~- ..... ........ ··• ............ •·• •·• •·• •·• •·· .. ··• .......................
~ •·• f/7

-: . ,__ ·1. tnvll~tul tehnic - - _ - - .....................................,.......•......•• 77

.œ. Profilul: electric, mecanic, constructii (ingineri zi) •.......•.........•...•••• 77
a. AJgebrâ ~ elemente de an~Iiz~ matematicA .......·.............••..•...•• 77
_,_ Geometrie plana ~i în spatiu §Î trigonometrie ........................· .•.• 77
fi~ Profilul: electric, mecanic, constructii (ingineri sern1) ...................•.• 77
·_;.-
a. Algebr4 ~i clemepto de analizi1 mntcmaticâ ......................• , ...• 78
b. Geometrie pla_nii ~i în spatiu ~i trigonometrie ....... ·: ........ , .....•.•• 78'

!~ ·fnviitâmîntul universitar ••••..• ---~ ... ·. .' .....•.•...............•..... ·.......·•• 79

os. Profilul matemat.icll ......................................................... . 79 -
.. a. Algebrâ ••••,••••• _..•.•••.••......•..•........·......................• · 79
1
h: Elemente
de analizli matematicâ .••.••• ! • • . • • • • • . . • . . . , . . . • . •- • • • . • • • • • • 19
c. Geometrie planü ~i î~ spatiu, trigonometrio ~i geometriè analilica .••••., •• _•• 80
~- Profilul matematicli (3 ani) . : ..•••.....................................•• 80
Algebrü. (claselc JX-.X), geomotrie planu f}i in spatiu ~i trigonometde .••••..• 80
·8. Alte profiluri • ; •.•••••. : .•............ ~ ................................. .- 81
_ 01:. Profilul economic •.•..•.•......•................................... : .. . 81
. " _. _ Algebrâ i;,i clémente de analizâ matcmaticâ ..••......................... _.. . 81
·-: . .. ·. .
. . /

·(J. Profilul geo~ezie (subingineri sernl) ............................·............ - 82

Algebr-J., gcomctrie planâ ~i trigonometric ................................. . 82
1'(, Profilul forestier ..•. ·• ..••...•.•...•................................. ·...• 82
AJgebrâ .... .- .•.•••.....•• , , • • • • • • • • • • • • • • • • • • · • · • • · • · • • · · • • • · • · • · • • • • 82 - :
8". Profilul tehnologia ~i chimia produselor alimentare ~i tehnica piscicolâ
{subingincri serai) ......•.•..••.•........................................ -
83
Algebrâ •••••••••••_.............................................. -.....•• sa
:..

873 --

";:;~~~;,;;;J~
ENUNTURI 1986 _____ ...... --------------:------------.... 83 '

1. Înv1'i\.a~tntu1 tehnic ..•.•..••••••.•••••.• -• .... ...;. ........... ~ .................................. - 83

«. Profilul: electric, mccunic, cOH!:ill'uçtii .....•.•.••••••••••••••••••••.••• ._...,. 83
a. Algebrâ ~i clemente de analizâ mal.eiunticà ...... :..................... •.• 83
b. Geometrie plana ~i tn spatiu ~i lrigonomelric ........................ -'. ... · 84:
(,. f•rofilul: mecanic, constructii, arhitccturâ ~i sistemalizare, mine, pelrel,
geologie. . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 84-
a. AlgebriU;;i elementc de analizii maœmatica...................... ... . . . . . . . 8ft
b. Geometrie planâ ~i tn spaiju ~ trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
y. Prorilul: metalurgie, chimie ......•..................... ~ . . . . . . . . . . . . . . . 85
a. AlgebrA ~ elemente de analizli matematici\ ..... ~-............. :........ 85
b. Geometrie plana §Ï tn spatiu §i trigonometri~. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
a. Profilul: electric, energctic, mecanic...... . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
a. AJgebrA ~i eleminle de analizli matématidL. ·............................ 86
· b. Geometrie planêl ~i tn spafiu ~i trigonomelric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . 87
2. lnvatamintul univrrsiwr ........•.•.. -. ..•••.•.................. , ..... ·i.... 87
«. Pro(il'ul matemalicâ ......................... ~ ... ~ .............•.......... 87
a. 1\lgebrà ................................................. : . . . . . . . . . • 87
b. ElMncntc de annlizà nwlenmlil'ù ................ ·.................... ·.• - 87
c. Oeometrie planà ~i in spa~iu, t1·igonomclrie :;;i gcomi:L1·ic mwlil1c.j ......•• ·- . 88
f3. Profilul matemat.icli (S ani). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 88
Algebrâ (clasele lX-X), geometrie plnn~ f}i ln spatiu f}i trigonometrio ........ _ 88 ·
3. Alt<• profiluri ........................•••.••.••••••••.•••••• ~ •••.•.•..••.• ; •.• . 89
ex. Prol'ilul geodezic (sul>ingiricri S('ral} •.•••••••••••••••• __. .................. __. •.• 89 _
Algebrà, geometrie plana ~i lrigonometrir .....................•... ~ ..• ·. .... 89
(,. Profilul chim~e (subingineri serai) .......... ·..... : . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 89
Algebrlt ····:.·····-··················••,•································ 89
y. ProfiluJ forf'i-;tiPr ...........•.........••..................... ·.•....... ·...• 90
AlgebrA ........................ -.· .............................. _. ... - 90

ENUNTURI 1987 •·••··•·••·••·••·••·••·• .. •··••·•--- ........................................ ____ 90

1. lnva\,àmîntul tPhnic ..•.............•.• ; .....••••• •·• •••••••••.•••••••• -- -· 90 .

œ. Profilul: elecLric, energclic, mecuriic, constructii .........................• -· 90
a. Algebrà ~i elcmente de analizâ matematicà .................... :......... 90
b. Geometrie planli l}Î tn spatiu ~i trigonometrit· .......................... ~ . . 91 ·
(,. Profilul: electric, mecanic, constructii. • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
a. Algebrâ ~i elemente de analizA ~ matematicâ ................ : . . . . . . . . . . . 91
b. Geomel-!ie planâ ~i tn spatiu ~i trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
y. Profilul: melalurgié, chimie, arhitectu.râ ~i sistemalizare, n11ne, pelrul, geologie.. · 92
a. Algebrâ ~i elemente de analizâ matematicà.............................. · 9::!
b. Geometrie planâ ~i tn spaµu ~i trigonometrie ............._..... _..... '. . . . • 93
8. 1>rofilul mecanic •.................•....••................·.... . . . . . . . . • 93
a. AlgebrA. ~i elementc de analizli matematicts. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 93
b. Geometrie planA §Ï ln spaµu ~i trigonometrie ..........•••....•.••.•..••.• - 9~

874
 I·

.2~-· tnv~t,amîntul universitar ................•.•... ; ...•..•..•..•...•••.. ·..•.•.•.• 94

œ. Profilul matematir.1 .........................................•.......... 94
a. Algebrii ·· ........................................ ·: .................. . 94
b. Elemente de analizâ matematicà ..... : ............................... . 95
c. Geometrie planâ ~i in spatiu, t.rigonometrie ~i geometrie anuliticii. ........• 95
(3. Profilul matematica (3 a,ii) ......... : ................................... . 96
Algebrâ (claseJe IX-X), geomelrie r;lana ~i în spatiu ~i trigonometrie ..... . 96
_3. Alte profiJuri ..•......... : .. .- ........................................... . 96
ot. Profilul: forestier 1 tehnologia ~i chimia proùuselor alimenlar(I ~i tC'hnicl1 piscicolli 96
Algebrà ........ : .............................................. _.... ·. · . 96
f3. Toate profiluriJe (subingineri sera]) ..................................... . 97
Algebra, geometrie plana Iji trigonometrie . .' ....•.•...•...•.........•..... 97
y. Profilul: chimie, tehnologia ~i chimia produselor ~limentare ~i tehnicâ piscicolâ
'(subingineri sera]) ............................. -/•.• ..................... . 97
Aige brà ... : .......................................... : ........ • .... • • 97
8. Profilul economic ................... , ................ ·.................• 98
-• Algebrâ ~i elemenle de analizl'i materna tir.A ..•. ~....•••••.•...•.•••.•••••••• 98·
~.B.EZOLVÂRI ......................................................... -~- -· ........ too

-1C• .PROBLEME PROPOSE .. -· .... •-• •· ...... •-· ............................................. -- ~- ..,. -· .............. .... 236

EN-UNTURI --- .............................................................................................. ~ ....................... .... 236

_1. _Algebrl ....................... ►- .............. •-· ............... -- -- .......................................... ... 236

2. -Ge.orne trie ......................................................................... 238
• 3. Analizli ·matemntir?I ....................................•.•.............•.. -· 241
JlEZOLJ'ÀRl 24~

FIZICl

A·. llREVIAB, -----------------·------------..----- 216

1. MecanicA ............................................ ..,. ................... ~ ... .... .... ..... ... .... .... .... .... .... ... .... 277
2. FizicA moleculara ~i caldurl\. Termodinamicâ.. .... • • •.. •.. •.• ... •.. •.. .... •.. . . . . • . ... .... 289
a. Ele~tricitate ................................•.•.••.•••.••.....• : ••..•••••• -· 297
4. Opticâ .•.................• . . . . . . • . . . . . . . . • • • • . . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . • ... 306
5: Fi1:icâ atomica !iÏ nucleara. •.•.• -....... ~ .... - .... - .............. ._. .... _ ............. ':.t .... - - - 31&

B. PROBLEME DATE L~ CONCURSURILE DE ADJ\OTERE îN INVATAMÎNTUL

-SUPERIOR.- ..................................... .·........................... 319

· ENr.JNf.URI 1984 ·······••-••·•·••·••·••·••·••••··••·•-·-•··-------••·•------ 319

' .

- :J.. Îhvii'tâmîntul tchnic ......................................... -· .............. ~ ... -· ... •.• .... 319 .
· œ. Profilurile: mecanic, electric, energetic, mine, petrol, metalurgie, conslruc~ii,
geodezie, tehnologia ~i chimia textileJor, tebnologia ~i chimia produselor aliment.are,
forestier (specializarea industrializorea lemnuluil, geol<'gic ....•....... _.......... 31~
~. ProfiluriJe: chimie, mecano-chimic ....•..•..•..•:........................................ - - 823

875
 ry. Învii~amîntul de subingineri (3 ani) - toate profilurile; speciali;,Arile •din tnvn.in.-
. mîntul pedagogic de chimie-fizicâ (3 ani) ~i matemalica-fizic~ (3 ani) ....•..... _.. 324 .
2. fnvatamintul unîversitar (profilul fizica)............. . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • . . . . . . . 328
3. ln~a\,a~înLul me~ico-farmaceutic (pr9filuri1e:/ mcdidna, stomntologit>) .. ~ ...•.••.•.• _ 329

E'NUNT URI 1985 ..................................................................... sso

1. Învat.amintul .tehnic •..••••.••••.••••.•.•••...•••.•.......•....•••..•.........•.• 330
- œ. Profilurile: mecanic, electric, energetic, mine, petrol, metalurgie, ëonstruc~ii,
geodezie, tehnologia §Î chimia textilclor, tehnologia ~i chimia prorlus<'lor :llimPntare,
forestier (specializarea industrializnrea lemnului), geologio ................... . 330
~- Profilurile: chimie, mecano-chimic ..•................................. ·..... . 3~3
2. Învatiimintul unh·crsitar (profilul ;izica) ......................................•• 335 •-
a. Înva\,amintul medico-farmachutic (profilurilc: medicinli, stomatologie) ............ ... 336

E NUNTURI 1986 338

1. Învât,amtn~ul tehnic •.••.••.••.••.••.•••_•••••.••••....• :._........................... 338

-~· Profilurile: mecanio, electric, energetic, mine, petroJ, metalurgie, constructii, geo-
'dezie, tehnologia ~i c'himia tcxtilclor, téhnoJogia :;;i chimia prodm;elcr nlim, ntare,
f~restier rspecializarea industrializarea lcmnului), gcologic .................... . 338
~- Profilurile: chimie, mccano-chimic......................................... .. 343
î· Învaµmtntul de subingineri (3 ani) - toale profilurile; speciafüarilc din învâtA-
mîntul pedagoi:;ic de chimie~fizicâ (3 ani) ~i matematic5-fizicl1 (3 ani)............ 345
2. înva\,amintul universitar (profilul fizidi) .......... ~ ~ ............................ · 346
3. 1nva\,amintul medico-farinaccutic (profilurilet° mcdicini1, stomatologie) ........• ·..• 347

ENUN7'URI 1987 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ·349

1. lnvà'\,âmîntul_tehnic •.••.•.••..•.••.•.............. : ..........•...•........... .-·. 3(!9

œ. Profilurilc: mecanic, ~lectric, energetic, mine, pelrol, metnlurgi(•; constructii, geod.ezie,
tehnologia ~i chimia textilelor, tehnologia ~i chimia produselor alimentar<1, forestier
(specializarca industrializarea lemnului), gcologie .... ~ ................. ~....... 349
~- Profilnrile: chimie, mccano-chimic ...................... ·..................•.. 358
y. înv~tamtntul de_ subingineri (3 ani) - toatc profilurile; snecializhrilc din invlit,a-
. mîntul pedagogic de chimic-fizicii (3 ani) ~i rnn tcmalica-fizicu (3 ani)............ 355
2. lnvatamîntul universitar (profilul fizicA).......................................... 357
a. învatamtntul medico-farmnccutic (profit'uri1e: mr<licinii, sf.omntologif!) ..•..••.•. :. 858
R EZO.L V ARI ................. \ ................................. , .. · .. , ...... ; . 361

876
'.
(h_-PROBLEME PROPOSE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
_--~. M8

, ENuNrum ............................................................ ►- ........• .......................... •1.... s,&

i. MeçanicA •...• ·.:· ................................................................. -. 546.
2. Fizicâ molecularâ ~i caldurd. Terniodinamiëâ • . • . . . • . • . . . • . . • • . • • . . • • . . . . . . •.• 549
3. E!ecb·iciblte •........................... • ........... ·-· •-•................... 551 ,,.
~. OJ?tic~ .. ·, ......... ; .. ·... : ...••.... : ......••..•.•...•.....• ~ • . • . • . . . . . . . . • • 560
. 5. Fizicaatomicil~i nuclearà . . • . ... • . . . • . • • • • . • • • . . • • • • • . • . • . • . • • • • • • • • • . • • • . • • 564

·RÉZOLVÂR/' .... ........................................................ •·• ....

•-• 570

CHDIIE

-A. DREVIAR .,_. ........................................................... --· ... 650

·_ ·B•. PROBLEl\lE DATE LA CONCURSURILE :DE ADMITERE lN INVATAMlNTUL

·sUPERIOR ...............................................................• 66i

_ENUNTURI 1984 66i

· ~. tilvainmîntuJ tehnic ~i univrrsitar ....................................... , ..•.•• 664

œ. Profilurile ch.imie, bioclûmie, chimie rizica ..... ~ .. -. -: .............•...........• 66~
-~· Profilul ~ecano-chimic .......•...•...•••••••.•........................•...• 665 ;.

~-:- .·;: · y. Profilul chimie alimentarà .......•......... : ....................... ~ .......•• 666

:· .2. lnvAiAmîntul medico-farmaceutic §i universitar (bioiogie) ............................... .. 666'

,►.

? ]JNUNfURI 1985 667

·1 •. lnvAtAmtritul tehnic ·11i universitar ........•.•••••• : ••••• ~ ••• ·•••••••••.•••...•• •;• 667
· co. Profilurile chimie, biochimie, chimie fizicà .••.........•.•...•.........•....•.• 667
_. _ (3: Profilul chimie alimentara ·.; ..............•..• ..•.......•.•.•..•.••••.....••.• 668
\· -~.' lnviitllmîntul medico-farmaceutic §Ï universitar (biologie) ............................ - 668

:: '-ENUNjUR:l 1986 ••••••••••••••.• ~- •.••••••• ·- •• ·.·.,., •• ,. ·, •• ,. , •••••••• , •• - 669

_.-:·.1~- lnvâiamîntul tehnic ~i universitar ..•••• ~ .••..••.. -- •.•• - •·• ..•..•..........•...•• 669
. . _- tl, ProfilurÜe chimie, biochimie, chimie fjzicil.- •.•_••....•.....•••.............•.• 669
'/...2. Jnvatwntntul: medico-farmaccutic ·univcrsitar (biologie) •••.•.••••.••.•••••••• - - 670 ..

877
 ENUNfURJ 1987 ---•--•-·••·••·•-·... - -.... ._._ ......................................... _ 671

1. înv~tâmîntul tehnfo fiÎ universitar ............................................ . 671 -

a.. P.rofilurile chimie, biochimie, chimie fizicli ••••.............................. 671
r,. ProfilÛl chimie alimentarâ .................................................... . 67~
.,,. 675 .
1 .. lnvà\.,imintul medico-f~rmaceutic ~i universitar (biologie) .......................... --- •.••.•

REZOLVÀRJ ........... •-• •·· .................................................. .... 679

C. PROBLEME PROPOSE 744

ENUNTURI ........... •·• •-• ..... •·. •-• • <•· ....................... ' ............... •· ••_. ...

i;.œzoLvARI
r----•--- ................ ·-· • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •·• ··• •• ►- •·• ........ 715

•
 con .tipar �5 ,
Bun da tfpar 6.03.1939
. comanda· 21r. ·no 12a
combµl&tul Pi:>Ugrafl.c .l3.ucure:,ti
· ·
• Romru:µa.

"
:--
!. •

.� - .�