Culegere de Probleme de Matematica. Olimpiade Scolare Cls.5-8. Enunturi Si Indicatii Vol.1 - C. Carbunaru Et Al (1990)

CULEGERI
DE
PROBLEME
DE
MATEMATICA
SI
FIZICA
SERIE
C. CAR.BUNARU C. HAR.ABOR M. SINGER

I. CHEŞCĂ M. TRIFU L. GAIU
Culegere de probleme
de. MATEMATICA
•
ENUNT RI I ■
CULEGE.RE
DE
PROBLEME
DE
MATEMATICA
.Din subiectele date Ia etapele judeţene şi republicane
ale olimpiadelor şcolare pentru clasele V-VIIl
Volumul I - ENUNŢURI ŞI INDICAŢII
·EDITURA TEHNICA·
Buclll"eşti, 1990
o COORDONATORI:
LectoT univ. dr. BRANZANESCU VASILE
Prof. HARĂBOR CONSTANTIN
P,rof. MITRACHE IOAN
• COLECTIVUL DE ELABORARE :
Clasa a V-a - prof. CARBVNARU CONSTANTIN
Algebră: clasa a VI-a - prof. HARABOR CONSTANTIN
clasa a VII-a - prof. CHEŞCA IOAN
clasa a VIII-a - prof. TRZFU MIRCEA
Geometrie: clasa a VI-a şt a VIII-a - prof. GAIU LAURENTIU
clasa a VII-a - prof. SINGER MIHAELA
lngrljire editorială :
Redactor : ing. ADINA NEGOIŢA
Tehnoredactor : OLIMPIADA NIST0R
Desene : lng. GRIGORE DAN
Coperta : STAN BARON
Bun de tipar : 9.II.1990. Coli de tipar : 9,50
c.z.
51.
ISBN : 973-31-0254-7 ,_
973-31-0253-9 '-
Lucrare executată sub comanda nr. 1417 la Tipografia
,,Bucureştii N�i", ştr.: Hrisovului nr._ 18 A, sectorul 1,
· - Bucureşti ' '
. •, ' ': \ ~ ' : ',1 r ." ~ ~ \ .:: . ~ I ~ ' ' I \'1 ~
.. ...
,
}.~·.\ '\~~\ :\~"~.:-:
.·( .. ''.) .
.'.•,
' ....... \ 1.__; ,_, ••
. \''
' . ~ ~ _J ' } :, ~ . -. ~ -~ ~ • ~ ' : } ~~

•' ,.. .• !c' ·-~ 'L; .f\ i·.
1
-CUVlN·T INAINTE · rr'\ •;,,: : :. i.

. : .. ~' \ ;
::'. '' lncetul c~. încetul,: strabk~~d 1
B~~Ql~le: 'î~t~~'-_-:as~ensi~ne. -gloHocisif

prin faima, lui Thales, şi Euc.litl, •.,AThim~~ =şi Appolonius„ matematica_··,:(
început·• a :-se dovedi neces.ar.4. în '.cunqştinţelt!.,-'~e] bază, ;al~ unui. ·c,~pil,;
alătu:ri• 'de cunoaştetea· şi .. scrierea:.-literelor. _J)>t~., nu s-a. bticura.t _de·
simpatia unanimă din= momentul i11,-~ ,car:~ :ţ1, jr;,st C'l.f,P,rins.~ .. în în/u.ăţăriJ,.~n
tul elementar, părînd adesea greu acce~ib~ multO'I' cqpţf,, iar unora chit;1,_'i"'
inaccesibilă. ,Explicaţia trebuiei căutată, ;în, pdpiul .rînd în modţil în care··
i1wăţ4toruz sau profesorul ştţ~~ _,<l-,-şi;-efîştige·_:ezevii.. p~-iitru această d~-:-
ciplină ieşită din practica ş_,tră111-oşildr iJ,pş~ri. c~i 17Uii îndepărtaţi î??, pre.-
istorie. .. . .. · . , -. . . ,. . ... · · · · :·
·. Pe 'lîngă,'_daniL~omu.~icări(.'#''al sfnip~t{ei~ aştţptat ae la fiecare
d.<ţscăl, ."Qiai .. est~ .necesar ca _ŞÎ ~nttalul precum şi~ în ultimele decenii
1
d~rt ce, #1. ce .mai prezente.'-:-:-:- .cui~g~ti,le: ~e prol"ileme' să se bucwre de ace-

l~~i; .ţa_lită,ţi, ceea ce est.e .mai.iiireU~. a.vt~d-i'tn•'-vedere că acestea trebuie·
descoper.ite· de elev prin. efortiţl '~iiu zjersonal .şi' insistent. . . . · :'
.. . _. -Psihol.ogii cei mai sţrăl~iţi~'. '.în·. t+u11-te _}µ,:_ cele brut·· Piaget, dove-
desc că aptitudinile de înţelegere şi folosire 'a cunoştinţelor matematice·
s_î'J?,t înnăs~ute: ~.n.fiec~re .copil...nor~al_.şi pot fi cultiv~ţe cu succes, mai
aJes ... în c<iţJ.ţtţ~: ·colectivităţji . ·şcolaţe, ·:~. rezultate uneDTi surprinzătoare
Prin revelaţiei ·u_nor vocaţii timpurii. . ,·, . ' . ,_ : . · . ·· '.
,.,,,.1n ,afar~. dii.., elevii '-~gr~ îipaţ,frnă.~eJ}Îatica-pentru că le este necesar~
sq,u penţru· că 1,tU o pot '.:-~'l),it4' dq,tOTi_ţă''faptulu~ că' în zilele noastre. face-
parte din,_ cerinţele oricărei p,-;of~siuni, mai 'există ·şi categoria celor:cîşti
gaţi de. _ în~q,ţătorii. şi _proflf!~Orii' lor ·pentru ·~tematică, categorie· care
începe să' 'se ·,imptthă. 'ln ţţtra tfoâstră~ 1iumârul''· acestora; •creşte de la an,
lei an şi .este· o plăcere,·pentru ·•oncine· iubeşte .matematica- să constate
că .rubricci' ci,e probleme . dtf 'ey,,-s ·_.primat„ introdusă· de noi de meţi mulţi
ani tn Gazeta mâtemcitîcă,'_~sţe: aşteptată cu nerăbdare de micii rezolvit01i
dintre ·care unii devi.n chui:r•·;# pi'opunători de probleme. Cit priveşte pe
el~vii gimnaziilor, numărul rezolvitorilor şi al celor care se pregăte'Sc
sâ' înfrunte greutăţile olimpiadelor este în-:·continuă creştere, ca şi capa-
citatea lor .de a înţelege şi' Tez'ol~a probleme' din ce · în ce mai preten-
t~oase. Experienţa ndastrl!, personală ne prilejuieşte această mare satis-
f_acţie atît prin Gazeta· matematică ·t,entni. tineret, cit şi prin conducerea
olimpiadelor· gimnaziale , în ·fiecare · d:n~' Este · o ·mare bucurie pe .care o
incercăm cu toţii la încheiereâ · luCTărileir, cînd- sîntem în fericita situaţie
3
de a premia şi menţiona elevi din cele mai vaTiate centre din ţaTă,
centre mari şi prestigioase, ca şi centre mijlocii sau chiar mici şi
neaşteptate.
Pe lingă pregătirea realizată prin Gazeta matematică„ un rol impor-
tant îl au şi culegerile de probleme.
Se ştie că, o culegere este valoroasă dacă are o structură tematică
alcătuită în vederea unui sau unor obiective bine determinate cu carac-
ter didactic. Nu este suficient să se întruchipeze ca o coţecţie de probleme
distribuite pe discipline şi pe capitole ale acestora, eventual ordonate
intr-o gradare a dificultătii<1r. Există·: 1ţ,umeroase probleme grele, chiar
greu abordabile, dar lipsite de conţinut,· mascate de tehnici speciale ne-
dezvăluite, care desfid nu numai pe începători dar chiar şi pe cei expe-
rimentaţi, fără a le aduce, în cazul cînd le-au descifrat şi învins, vreo
satisfacţie a _descoperirii· :unor fapte matematice frumoase, atractive şi
demp.e ele a fi _reţinute~în;·cultura'peirsoncilă. Astfel-de,probleme tehnice 7
t-rebuie evitate ··într-o culegere·-caTe îşi ia sarcina,·de.:a,forma şi,antrena
elevii ·în vederea ~nor. concursuri şt, .cu-atît .mai- mult cînd se urmăresc
ţelurimai· modeste, 'ca cel de ·a ·completa ·cunoşti11,ţele din ·manuale ,.prin
'Pf'Obleme. lămurifoare şi:_ instructive. · .
. . Iniţiativa utiu{'ţ1ru1r de profesori inimoşi~ de ·a elabora .o -culegere
de probleme dintţţif· ~-~le date la etapele locale, judeţene. şi, _pe•"ţară ale
olimpiadelor şcolare pentru· clasele V-VIII,· este foarte -inspirată;. · • ··
Aceastfi. c'l!,legere..este .plină. d~ învăţă~inte şi pentru profesori, care
se simt ei înşişi .atrgşi :să. rezolve ~nele dintre probleme.le·· ce' .au fost
date elevilor lor. CorJ,sţd~răm că, ac~4s'ta este o calitate ce ·pune ·în
lumi~ă v_alom·e.a micilor .concuTenţi, .. dintre .care o . parte· au ţl,at'. un_or · prb~
bleme soluţii d.if:erite de: cele a~e „autorţlor lor, do,~edţnd o ingenîo~itate
şi o indepen_denţă .în .. gînd~re pe . c:are le ..cre~eain . potrivite maţ ' ales. pen;.
tru ~oncurenţii olimpiadelo_r··. liceale '.pe „care •îr admirăm şi• 1 -_cu ·eare ne
mîndri~. . . . ." ! • · ·. ' :- '' ' '. • · , · ' •• , ,
De a.ceea, edit.are a acestei culegeri' ţo-,istituie uri. even~me.nt ele. inte-

Tes naţional în primul rînd pentru nenumăraţii elev_i pasio~.'ci.ţi: â~ ?!},ate-
matică, elevi' care 'o aşteap_tă, Cit., ,~nfrigurare .şi' apoi - şi. nu într_;un: ·al'
do~lea. rînd mai puţin asiduu .~. 7ie~ttu numero~j profesori ·din întreaga
ţară, asaltaţi ei -înşişi de ~levii lor şi ·de: părinţii. acestdrâ~ Colec#-vul de
autori, forniqt. d,i~ ·le9ţor- ·uriiv .. dr~ V ~iie Ifrflnzănescu şi .prqfes_orii gra-
dul I: Constantin Hărăbor, Jo.an, Miţrache,. Co1',$tantin Cătbilnaru, Ion
Cheşcă, Laurenţiu. Gaiu, Mihaela. $ing8ir ,şi Mi.rc~a. ·Trifu, toţi profesori
cu o experienţă prea bine· ct(,nas~ută, ·are şi caiitai'~·a de a-şi iub°i profesia
şi elevii, participînd ei înşiş_t la ~w,oţiil~,. şi. s_ţrădaniile acestora în con-
cursurile în care se •angajează cu_ acea spprt,ivi_tate tenace care este cheia
izbînzilor. · · · ·· · ·
Culegere~ de faţă strîrige într-un volum enunţurile şi indicatiile:
iar în al doilea volum, soluţiile _desfăşţt,rate ale problemelor dat~ în prin-
cipat la etapele judeţene şi pe tm·ă p,le acestor concurs-uri, pe care. toţi
le numim olimpiade. Cititorul găseşte enunţuri q,e. probleme cu mentio•
11,area etapei;. loc:uliii şi datei respecţive, grupate pe capitole şi ordonate
după gra,4uL de dificultate, precum şi după pos~bilităţile de folosire ~
4
unora· ·în,· rezolvarea •altora, punîndu-se -- în evidenţă .·o ·filiaţie ·tematică,
at_ît de „gustată şi apreciată. de tinerii .·rez.olvitor.i,, cît-şi, de mentorii
acestora. . . r .
, Aşa ·cum· am mai- .spus, cic~astă culege·re "reprezintă o continuare a
unor ·preocupări mai vechi:- ale a~~ţtui col~ctiv\ de' 't>rof~s9.ri care, de mai
mulţi· anir1ur.măresc· cu dăruire. --:şi pasiwne _sţi.i· carttri_buîe · pri•n:'!1l_unca şi
competenţa :lor la. descoperirea talen_telo.r··matematice·•în;·,,.îndurile com-
p(Lcte; ale·i elevilor, ,la· creşterea- şi jr7.!ctifţca:r-eti aptitudin,ilor 'aeesţora. pen-
tru matematică. · · · · •· · · 1 · .·• ". • ·:
, , Structura :i ·a fost 'condiţio~aţ~: :Pţî~wi·'î~~1şf ,!~'Y!i,a,tica p~~tru. C~T!

a fost conceputa, cea a problemelor date ·l~ ·olimpiadele· qe mate.mat1ca
perr,fru,)elevii din gimnaziu~ Ceea -ce ·este'-notu ·şi de ·apreciat la această
eu'(.eggre este că problemele· date W. -itapele· pe· ţară sînt· îrisoţite în rezol~
vări şi de, baremele·. de notare, ·fapt care ··constituie un: -foarte, util qhid
1
qţjt, penf(rtţ, elevii· ţa'l'e se pregăte.s.c. ·pentrw, concursuri ·. cît şi per, tru vro-
f~so,rii-_, care Ji mvaţă şk•i1J.d'nkmă•.. !pa~'cu·..'.pa'S;:.participî11if 'la eforturile,
e'ff.l,Oţiile, _,succ;~sele şLinsuc.aesele ··lor~; . · < , '. ;,_, .\
·-· .,_. Un-·1alt merit al aceste-i.cwleger.i este;şi: acela'- 'că· elevii şi :profesorii
au posibilitatea de a găsi uşor sti-biectele/complete da:te;, la etapele ve
ţară;•:-a.le -ol,im/piadelor-,-~pri'IJ, ..indicq.rea -nu.mărului, .de ·or.dine a:l respecti-
v.eţor: prgblem~ :~0:Jnceputul materialulţt,i, fiecărei:clase, cu excepţia clasei
a V-â la ca're nu se ţine etq.p(l, pe .ţară . . Ac~ste subiecte -pot .fi. utili.zate
pentrn simulm·ea concursului respectiv în vederea verificărilor prelimi-
nare ~le„.lo,tu,7":il0r .de elevi pentru etapa judeţeană şi pe ţară, fie prin folo-
sirea -aceslor siibiecte luate -ca atare, fie prin realizarea unor seturi de
subiecte asemănătoare.
Autorii au avut permanent în faţă obiectivele majore ale cule-
gerii, care sînt înarmarea elevilor în cadrul cercurilor de matematică,
cu metode şi tehnici folosite în strategiile cu rezolvm·e a prol:,lemelor;
chiar în aceste olimpiade, pregătirea lor pentru a aborda cu succes
subiectele ce urmează să fie date la viitoarele olimpiade sau la alte con-
cursuri, precum şi informarea lor asupra necesităţii de a-şi măsura timpul
de care vor dispune, ordonînd atacarea problemelor începînd cu cele pe
care ştiu să le rezolve.
La această strategie contribuie şi bare mele de notare folosite la
etapele pe ţară, de care ei vor învăţa să ţină seama pentru a-şi aprecia
singuri atît eforturile cît şi realizările.
ln ceea ce priveşte indicaţiile, acestea sînt concentrate, unele fiind
un ghid util pentru rezolvitori, fără a intra în amănunte ale metodelor.
Soluţiile, în special cele ale problemelor de geometrie, sînt redac-
tate cu grija profesorului pentru a uşura strădaniile elevilor şi a le
sugera pun€tele dificile ale problemelor. Uneori, cînd acestea implică
folosirea mai neaşteptată a teoremelor celebrP, acestea sînt menţionate
şi chiar demonstrate în sprijinul · rezolvitorilor.
Un alt merit al culegerii este cel de a sugera cititorilor să con-
sulte indicaţiile înainte· de a recurge la rezolvări, care sînt cuprinse
într-un volum separat. Din aceasta poate rezulta î1t primul rînd con-
vingerea elevilor că pot rezolva problemele fără alt ajutor, iar în al
5
t;loilea rînd· constatarea ca au -găsit" soluţii diferite de cele pT'ezentate
în. ,Volumul 11 - Rezolvări., ceea ce are .darul de a le consolida încre-
derea că pot aborda cu succes concursurile. . ·
De_ .asemenea, culegerea est,e atra<;tivq . şi pentru cititori care nu
sî~t angajaţi în-_. conţUr.sur:i, _: . e,levi de„ Jţceu, .studenţi ·şi .chiar ~ pr.ofesori
sau alţi· spe_cialiş#. Ea. ara_tă î~ă- Q. da:-tă_ că.-. în matematică.· problemele
~u caracter.. _e_lementar şi chiar .foart~ \ elemen.tar pot prezenta obstacole
(!ricui şi că, ..în. ~o,:ise~inţă, ţJTan~ţa ,între matematicile elementare, şi· cele
înalte este uneori greu de stabilit. Totodată, astfel de probleme se pot
pune. îtţ cadrul unor c.ercetări orjţît de- înalte şi uneori. pot pune la
încercare abilitat~a oricărui cercetător.
,. · O menţiune trebuie .făcută de asemenea pentru acurateţea figu-
rilor executate de i1ţ,ginerul Dan GTigore cit şi . pentru inspiraţia. grafi-
cianului Stan. Barori în proi~ctarea coperţilor .celor două· volume. •·· : .
. ln aceste condiţii putem . prevedea acestei noi culegeri un frumos./
succes, dat fiind. faptul _că strădaniile ,·autorilor· ei, care ·se înscriu în
descoperirea aptitudinilor elevilor, pregătirea; · stimularea şi promov·area
lor - ceea ce .constituie ·o cerinţă priŢnbr.dială pentru .·orice ~ofesor -
îşi vor găsi împlinirea în, utilitatea ei. ·· :
Nu în ultimul rînd se cuvine să ·,m'i,,lţumim Editurii Tehnice pentru
publicarea operativă- a ·culegerii,• ca un frumos dar oferit copiilor pasio-:
naţi de matematică~ •cit şi profesorilor aeesto,ra.· : · · ··
., ''i'f' :, .
Acâd. 'Nicolae .Teodorescu

,• ,.-.·
\:'
. \'.
·\ '
·,.
CLASA A V-A
• _'j ;
. ·~
CAPITOLU~ I
NUMERE NATURALE
1.1. OrdÎJ!ea operaţiilor
V.1. Se consideră numerele naturale mai mari ca 200 şi mai m1c1 ca•
600 cu cifra :zecilor 6. Adunaţi pe cel mai mic dintre acestea cu cel mai
mâre dîntre acestea: . . . .
(Etapa pe sector, 1986, Bucureşti)-
; .. ;- j '. :- t - .. ' f ~ - ' .
V.2.,' du cîreste mai mar~ -'număru1 care este âe trei or( mai mare ca
30p decîţ. numărul care est~ cu 150 II_lai rriic ca J p_OOO : 100 ? ..
(Selectare lot, 1987, Bucureşti)·
Calculaţi:·
V.3. . 1 +. 2 · 3 + 4 · 5 · ~- . .
. , {Etapa pe ;sector,- 1986, Bucur,eşti) •
V.4: ,. 1 + 2-23,32 - 350: 300~

\ (Sel~qtare _lot, 1986, · Bucim~~ttJ ··
. .
V.5. l + 22,(32: 9-1): a+ 1 9370.

(Etapa pe sector, 1987, Bucureşti)-·
- I• •
: ·(F;'tap4;pe sector, ·1985,- ~CU1'eştt)·
·cselec~aie ·lot, ·1987, -Buczu:eşti)--

~ '1r
V.8.
\ .. ,_.,. ·•
(2 + ~ ~ 3). {2. 22,243 _ 246 + [3MB : 3~3 ~ (35)21] + 16}.
(Etapa judeţeană, 1987, Vaslui)-
(Etapa locală, 1987, Bacău)·
9,,
·"V.10. Scrieţi numărul 4· 16998 ca o putere cu exponentul 1 987.
(Selectare lot tabără, 1981, Bucureşti}
·v.11. Aşezaţi în ordine crescătoare ~u'roerele : 228, 321 , 414•

(Etapa locală, 1981, Ialomiţa}
·,·V.12. Reconstituiţi înmulţirea :

8 * *·
<5 *
8**
**8 5
**08*
(Etapa judeţeană,·_·i987,._Vaslui)
I.2. Probleme c~re _se pot rezo_Iva prin metoda figurativă
-v.13. Aflaţi dou~ ~u~ere. naturale i;tiind că >.su.tria lor· maf mică·
~ite 1
.decît 1 985, unul este mai mare ca dublul celuilalt şi că sînt mai mari ca
-35 + 54•
(Selectare lot tabără, 1985,: Bucureşti)
·v.14. Suma a trei numere este 22. Găsiti numereie ·ştiind ~ă-prfrriul este
. de 2'·ori mai'lrfare decît al doilea şi de trei ori mai mare decît al treilea.
~Etapa pe sector, 19.86, !3ucureşti)
"V.15. · Aflaţi trei ntimer~ naturale ştiind că suma lor este 609, primul
este de două ori mai mare ca al d0ilea, iar al treilea este cu 4 mai mare
-.ca primul. •' · :· ....
(Selectare lot, 1986, Bucureşti)
·v.16. In trei lăzi sînt 612 kg marfă. tn lada •A est~: <;ie-do~ă .ori mai:
multă marfă decît în lada B şi cu 2 kg mai puţină marfă decît în lada -c:
.Aflaţi cantitatea de marfă.din fiecare ladă.
(Etapa pe sector„ 1985, Bucureşti)
. .: ... - . . . :·. l
·•v.11. Suma ·a trei numere naturale este 999. Diferenţa dintre primul
şi al doilea este egală cu diferenţa dintre al doilea şi al treilea. Aflaţi
••numerele. . ~,
r,'
- .
(SelectaTe lot, 1981, Bucureşti)
· V.18 . .. Y~-eley, a:rer vî;~ta _cu fi. ~~i mai_ mare decît.j111Pătate d.i.n . vîrs,ţa.
fratelu1 sau ma1 mare. ·Care eqte vjrsta fiecăruia, dacă di.feren-fa· vîrstelor'
1
lor este de 4 ani? · -· · · ,.

V.19. ·La; :o-·acţiune:·de strîngere a· recoltei cei 648 · ţărani p~1rticlpanţi.au
fost repartizaţi în: trei echipe. Aflaţi •numărul, ţăranilor ·din fie'care. echipă
: dacă în prima au fost cu 42 mai mulţi decît în a doua. iar în aceasta
jumătate din numărul celor din prima şi a treia la un loc.
• ' , • ! ~ -
V.20. · Suma a patrit numere naturale consecutive poate fi 936?

1: • . ; • . ( Selectare lot,. 198,5~ .]?ucure~)
!, . ·.':•·, =::
V.21. :1~ dquă cutii sînt_. 820 creioane. Dacă din prima cutie s-~/lua
41 creioane şi s-ar pune în a doua cutie, atunci în prima cutie ar fi de
trei ori mai _puţine creioane de.cit în -a do,1:2a. Cite creioane sîpt_ în fi_<:c~re
cutie?·:. •.
(Etapa locală,, 1987, Prahovei)
V.22. Petre îi spune lui Ionel : dacă m1-a1 da un leu din suma ta eu
aş avea de două ori mai mult ca tine. Ionel îi spune lui Petre : dacă tu
mi-ai da mie un leu atunci am avea sume egale. Ce sumă avea fiecare
iniţial?
(Etapa locală, 1987, Bihor)
V~23. In clasele a V-a A şi a V-a B. ale unei şco1i sînt 64 de elevi.

Dacă s-ar muta 3 elevi din-' prima -clasă îrl ceal~ltă,·'.~~ma ar avea cu
2 elevi mai mult decît a doua. . Cîţi
.
elevi
: .
sînt im fiecare clasă ? ~
-.::.f.,., . '·,· . • - __ ;
(Etapa locală, 1987, Bacău)
V.24. Bunicul, tatăl. şi fiul au, îlhpteună, f03 arii. Pe~te ·3 ani, buni~~
va fi de două ori mai în ·vîrstă' ·decît tatăl; -iăr acesta de 5 dri .mai în
vîrstă decît fiul. ~e YÎ:~~tă areji~c~re în prezent? · 1
'.__; ;__ :
(Etapa locală, 1987, Bistriţa-Năsăud)
~.25.:. ;Două,vapoare pornesc în acelaşi -tin)p din p_ortuk:A. către port:t1:l;;Eţ~

fiecare cu vitezele medii,de. 21,:kmfb,şi 35 km/h. :Unul din eţ~ ajung~~ B
~u .4 .orţ i~~ţ,~~ \c~~uil~ţ~ Aflaţi distanţa AB.
(Selectare lot tabără, 1986, Bucureşti)
•~ ~ - . _r ' I r: > f _;
1.3. Probleme cu privire la teorema· împăi'ţi:rii cu ·rest :jl

- ·.·,l•'J ,!S
0
- ' .. , . .
V.26. La „proba" unei împărţiri (cu rest) s-a scris egalitatea 19 = 3·5 +-
+ 4. Enumeraţi deîmpărţitul, împărţitorul( citul şi restul:. .. ,
.:J · •· (-Selectare lot_ tabără, 1fl87, Bucureşti)
• ~, ~.-.: l: '.' '_, ~\ -~_l \ I. ; - ·,
V.27. Găsiţi cel maj. x,nic d~ţr~. n~~~ţe ha~ale_ ~~r~ î,rr~rţite'la 25
dau restul 19. · · · ,. ·-- ' '· ·; '-J ._.\ ·-·· ~·- 1'· '· ·
' • 1'• ~ Ir•, '_J • •
11
V.28. Un elev spune că a împărţit pe 2 344 la 123 ş~ a găsit. citul ţ8
şirestul 130. Faceţi „proba"' şi spuneţi dacă_ este corect. ·
· :r .: (Selectare lot, 1986, Bucureşti}
V.29~ Aflaţi număr.ul natural pe care c:la~ă-1 împărţim ia im număr natu-

.. ral mai mic,.decît 25, obţinem citul 10 şi restul 23.
(Etapa locală, 1985, Bucureşti}
V.30. Diferenţa a două -numere naturale este 20. Împărţind cele două
numere se obţine citul 1 şi un rest. Aflaţi restul.
(Selectare lot tabărd; 1987, Bucureşti)
V.31. Sandu are cu 118 lei mai mult decît Mihai.- Dacă suma lui Sandu
se împarte la suma lui Mihai, atunci citul este 3 şi restul 18. Aflaţi cîţi
lei are fiecare.
(Selectore lot, 1986, Bucureşti}
. ..
CAPITOLUL II
UTILIZAREA _LITERELQR. IN CAL~VL
II.1. Mulţimi
V .32. . Enumeraţi. elementele uqnătoarelor mulţimi .:

i
a) A= {x x € N ; 2 < x < 8} ; ·B · {x I x ·e N; x <= 7} ;
b) (AU B)- (An B); c) A- B; d) {AU B) ~.A.·
(Etapa locală, 1987, Harghita)
,
V .33.. Aflaţi numă_rul elementelor mulţimilor A şi 'B- ştiind că A O B
0
ar.e
4 elemente, A - B are 2 elemente, iar· -A U 'B are_ 9 elemente.
· (Etapa ;ttdeţeană, 1987, Vaslui)
V.34. a) Se dau: A= {3; 4 ;··s} şi B = {2; 3}. Găsiţi A- B şi apoi

B- A ; b) Se dau două mulţimi nevide, fiecare avînd cit~ două elemente.
Cite elemente are diferenţa lor?
(Etapa pe sector, 1987, Bucwreşti)
V.35. Se dau: A= {x I x€N, x=2n, n <= 4},

·,; B _:._{y I y €N~, y = x-2, x € A},
_,C =Jz I 7, ~.N, z ~ y2,_ y ~ B}~ _Calculaţi: _
. a) (A ·u B) n C ; b) (A~ B)J lJ C ; c) A - (B h C).
1
(Et4pa locală, i987, Bacău)
12
V.36. Se dau mulţimile : A:....:. {1 ; 2 ; 3 ; .5}. şi B = {3 ; 4}. Enumeraţi
elementele mulţimii C = {x Ix€ A pentru care există y € B astfel încît
Y ::.>- x}. -~ _._-;
:_ (.f]ţapa pe s.ector-, 1986, Bucureşti)
V.37. Cite elemente are mulţimea A, dacă : mulţimea B are 100 ele-
mente, mulţimea A n B are 13 elemente, iar· mulţimea A U B are 1 987
•elemente?
(Etapa locală, 1987, Cluj)
II.2.- Factor comun.·

Calculaţi:
V.38. 15 + ·15 · 124.

(Etapa pe sector, 1985, Bucureşti)
'V.39. - 999 + 999 · 999 + 1 OOO •. . :: .

,,: j
. ,. . , . (Etapa pe sector, 1986, Bucu-reşti)
V.40. · 1 986 · 25 + 75 · (5 555 - 3 569). ....

(Selecta-re lot, 1986, Bucu,;eşti)
v-.u.. : .[(11:984- 9 999)-12 + 1 985·88)1 : 100.

(Etapa pe sector$ 1985~ Bucur,~şttţ
V.42. ,.Se .ştie .că 1_ 98~ 1986 = a. Calculaţi 19863972• . ,

(Selectare lot. 1986, Bucureşti;
V.43. [(2 6)~ : 23 • (26 +2

6) - ; 46 : 210] : (2 28 - 22) + 9.
. (Etapa locală, 1987, Mehedinţi)
.:.
V.44. Despre trei numere naturale se ştie că produsul dintre primul şi

al doilea număr este 300, iar produsul dintre primul şi al treilea este 400.
Aflaţi produst;:tl dintre .p~~~ţ n~~ şţ s~a- celorlal_ţe 1:1~er~.
(Etapa judeţeană, 1987, Ialomiţa)
V.45. Stabiliţi dacă' ·ntimărtil (3x + 2) ;(x + 3) este număr natural par
-Oricare ar fi x număr _natur,al.
(Etapa ;udeţeană, 1987, Neamţ)
V.46. Despre trei numere .natur~e .a, b, c, sînt. adevărate următoarele

afirmaţii : a)· se împarte număruf"a la num.ărul 1> şi se obţihe' cîtul· 4-:~i
restul 4, iar a- b = 5 965; b) se împarte numărul· c l~;:nU:mărul b şi
~~ ~bţine cîtul 2 şi re~_tul 5. Aflaţi numerele a, b, c. -~- •
· (Etapa pe sector, 1987, Bucureşti)
·..
13-
II.3., Ecuaţii în ;N-
V.47. Rezolvati ecuaţiile :
a) 6x+3x==9; x€N;
_b) ~x-:-- O, x_€. N*; ..
. ~
c) O•,X·~ 0, ·X€: {0; 2 ; 3} ; .

d) O•x = 5, x € {2; O; 5}.
(Selectare Iot, 1986, Bucureşti)
V.48. Aflaţi x astfel încît :

X - {19 095 : 335 - 22 · [2 • 5 + (23, 52)25 :· (273:_.550)]~• 5:. i_ 5.
(Etapa judeţeană, 1~87, Neamţ)·
V.49. Aflaţi suma cifrelor numerelor naturale a şi b. astfel incit a+

+b=84.
V.50. Determinaţi n număr natural ştiind· că ·numerele' naturale·5n :.- 3,

4n,~ 5, 3n +
2 -şi-2n +
3 sînt elementele unei mulţimi cu trei elemente
(diferite).
. ·cEtcipa_ locală, -1987, PTahova)
vJh. ''Determiri~ţi cifrele distincte x, y, z ştiind că XX + yx +·zx = xy3.

·' ; - <(.Etapa locală; 1987, Gor;)-
V.52. Poâte fi' adevărată afirmaţia : xx4 •x4 = xx036 ? (Numerele sînt
scrise în baza zece). __ . , .
(Selectare lot tabără, 1987, BucuTeşti)·
CAPITOLUL m
,r· I
' '.
DIVJZ,IBILITATEA ··NUMEREBOR· NATURALE·

. r III. I. Criterij._ de divi~\~iJltate
V.53.
:,,'•· ..·. Este divizibil
,•'..', ·.... ·
cu 10 numărul a=- - 61 987 - 16497 ?. ·
V.54. , '. C~( mai· m~e .dintre ~~merele 2213 ş( 31~ se -î~mulţeşte. cu 24, iar
cel. mai mic._:CU, i 8. Sta~ilţţi. dacă. clifere9-ţ"a -minier'4or astfel obţinute este
divizibilă cu 72. ·
(Etapa ~deţeană,' 1987~ Cluj}
V.55.- pac~ număi:ul _nat:ural x est~. un număr par atunci numărul 3x_+·
.:..1...:.44'+
;:-r n· .·.q.•
' ~o:r · . ' ,' vJ.' •. -...·•1--·
este .numa,· par: .• ; ...- ,~~
J•,'
I
:
• •• , . ,
; •. - ·
:·1\.
::> .• ·. · \·.
.
;J.· ·• . _
. - . ',;' . ' , ~~
(Etapa judeţeană, 1987, Ialomiţa),
V.$6.
:,_ 82(n
Stclbiliţi dacă·numărul
+ 1> oricare 'ar fi
n.divide numărul k~:- 43n+_ 2
11,, natural. - ,-• .. ' . . ,. ,
+3-2 n+4~-- 6
, ' • ' : ' • • ,·. ' - \' I
' .~ ·.: '

(Etapa locală, 1987, Giurgiu)•·
V.57~- Aflaţi..:toate :n~erele ·.1naturale ide: forma 4x5y,. divizibile cu 18'

unde ~:-=/= y. :. , ·. .'· · ·· __, 1 •••
(Etapa pe sector, 1985, Bucureşti),

,-
·v:ss~!;. Găsiţi ce1 măi mic.'şi ;cel rii~i'mâreJ număr' natural. dEdorma~1. 9*-8•fv)·-
1
divizibil cu 18~;-~•· .·,··: ·. ~-: ~ ·, ;.,, .. : . - .- · :-~-- .. J
(Etapa judeţeană, 1987, Bihor)-·
V.59.
şi că
~ · •.-· .- .
Calculaţi mun_ărl:11 ,S. · . 1 980

a =fa b.,
t
·
, ::·
. · , -~
,' .,_:_
, ,· ·
:.: •·
+ l 9.a8b ştiincţ că· S se · di_vi~e

· · · " ' · ·-·
. - : - ·- : · ,
,cu· 18 ·
· · ·· ·
: r· , , _ ~;·:
(Etapa locală, 1987, Gorj)·
·V.60. ·'Dintre<nu·mer~le de: forma 71x84y :divizibile cti 18;. care este cel
ID:ai mic şi care este ·c·ef mai ·mare? · :- ,·· :•.' __
• f
V.61. În cazul cînd n€N stabiliţ(ă.a·că-,mimărtil a=:1sn+'3n.::5n•H+

+ 3n. 5n i" 2 . este . divizibU cu: al:. · . . -
(Etcip(!, jud_eţ1eaJl,_ă, ţ9~7, ·. ~~~boviţa).
V~G.~~- 1:)etf:!ţmin~ţi . ce] . m.ai mic număr natural· n;· astfel „încît numărul
+
a .. ~ 15n 3n + 2. 5n 3n -f 1. 5n + 1 să fie divizibil cu 45. +
(Etapa ;Judeţeana, 1981, Satu Mare)•
V.63. Se dau numerele: n 1 =-= 1

+ 33I-f- ~ •. + 99 ;- ni= 111 + 222 + ... + 999.
+ 2.+3~~< .. +9,
Stabiliţi dacă numărul·
n 2 = 11 +22 +
N =.n1 .+ 1½ + rz,3:este_ divţzibil_ cu 41~., , .
•· . .. . . . ·i :;, -L . • - . . , . - . .
.. .· . .
_ .
_. -;._
(Etapa judeţeană, 1987, ~r_aşov)~
V.64. ·'ciăsifi t~~te n~~erele mai mici ca 150 OOO care au ultimele patru
cifre pe:.Jri985·:,şi, sînt .divizibile•:1CU l5.·: . ·::·:1 ! oJ •'·· •
..... - . .. :)
; (Etci.pa; judeţeană, 1987~ ·aturgiti)·
~ '~ •-_
. t • ·~.
V .65. .:,Fie ~ii-. nuniă·r natural A

.+
abcd. (scris în baza zece). Dacă
~-b d,-atunci numărul A, se1 divide ·cu H ? ·. :- . :.-: _ •·
= a+ c =
. .. ..
\.: \ ~. ' '

(Etapa judeţeană, 19i7, Sălaj/ MaTa~ureş)
15
·v.66. Aflaţi ~ şi b a~tfel ca su~a âintre numă~ul ab şi' ·nv;.hcl 1;· ~-
fie 132. · ·
(Etapa judeţeo.nă, 1987, Giurgiu)
V.67 . . Aflaţi toate nume~ele natural~' :de forma: ·alfu ştiind că a. şi c:_·şînt
impare, a+c :....: b, iar abc este divizibil · cu 3. '. ·· ··· --
(Etapa ;tideţeană, 1987, Giurgiu)
·v.68. Determinaţi -toate numerele de patru cifre, qare împărţite l~-34x

să dea citul 10 şi restul 12, ştiind că numărul 34x se divide. cu 64~ , ..
(Etapa locală, 1987, Argeş, Harghita)
·v.69 ..· Determinaţi .numerele n_atl;trale de forma, xy pentru care numărul

+ +
-a :-':cyo xxy y0 este ·mai mi~ decît 1 050 şi divizibif cu 4. · .
1
(Etapa locală, 1987, Prahova)
·v.10. _Un număr natural a se îqiparte la numărul natural x24 şi se obţine

.restul de forma y04:· Stabiliţi ·dacă numărul a e~te divizibil cu 4.
·v.11. Stabiliţi dacă următoarele două mulţimi sînt disjuncte : A=

:- : {m2 Im€ N} şi mulţimea B care:-~este formată :din numerele natur~~
-de forma 5n+2, 5n+ 3, 5n+ 7, 5-p,+8 cu n€N.
(Etapa judeţeană, 1987, Braşov)
·v.12. Enumeraţi elementele mulţimilor ,

a) A-·-: {x Ix ___ 3a5b, x:;;30} şi B ={y I_Y 3abb, y : 45} ;.
b) (An B) - (A U B) ;
c) (A U B) n (B - A).
(Etapa localii, 1981, Dimbopiţa)
V.73. Stabiliţi dacă.numărul a __ 7 700 •.. 044 + 151001cnH >_· 1001 1 6 6<n+t001>
n cifre
este divizibil cu 55, unde n € N.
(Etapa locală, 1981,-:8acii.u)
V. 7 4. Este număr~l A
·CU 5? ,
= 113 + +: ~ :4,-
22 3· 99 3 divizibil cu 1 331 ·? D~
(Etapa judeţea11,ă, _1987, ŞăZa;)
. .
·v.75. a) Aflaţi cele mai mici 100 numere, naturale consecutive ~ căror
sumă să fie divizibilă, cu 105 ; b) Produsul acestor numere. este divizibil
. cu 1025 r -
(Etapa Judeţeană, 1.9:81, G_orD
V.76. Dacă n este multiplu de 3, · numărul x _ 111 .• ..11 (n cifre de l)
este dţyizibil cu 37 ?
16
III.2 Numere prime. Numere prime intre ele·
V.'17. Diferenţa dintre un număr natural par şi Ul;l num~r prim este
20 OOO. ·Care sînt' numerele ?
.• 1 (Eta.pa, ;udeţea.nă„ 1987, Gorj)
V.78. Aflaţi numerele prime a, b, c., -ştiind că 2a + 3b + 5c_ = 3ţ_. -

(Etapa. judeţeană„ 1981„ Satu Ma.re)
V.79. Aflaţi numerele prime a, b, c„ ştiind că 2a + 3b + 4c = 62.

(Etapa jud~ţea.nă„ 1987; Bistriţa Năsăud)
V.80. Determinaţi numerele naturale x, y, z„ t prime pentru care 2x +

+ 3y + 4z + 24t = 190. .. - . _
(Eta.pa judeţeană„ 1981, Dîmboviţa)
V.81. Poate fi numărul 2n.5n+1+1 un număr prim, .,ricare aţ fi_

n€N? .
V.82. Găsiţi cel mai mare divizor. prim al numărului natural scris în
baza zece, abab, a :f= ·b. ., .,
V.83. Sînt numerele 139 şi 3xy, ·scrise în baza zece, numere prime. întrei
el~1 oricare ar fi cifrele -x şf y ? ·
......_ . (Etapa municipală, 1986, Bucureşti) .
-III.a~ Descompunere în factori

V.84. Aflaţi cel mai mic număr natural de forma abcabc care are numai
16 divizori.
(Etapa locală, 198·7, Bihor)-
. - ·- i-
V.85. Găsiţi două numere naturale care să nu fie scrise cu cifra zero,
dar care prin înmulţirea lor să se obţină 1 OOO OOO.
' (Selectare lot tabără, '1987, Bucureşti)'
V.86. Determinaţi toate tripletele de numere naturale x, y, z astfel incit

1 ~ x< '!J~Z ş~ x•y•z 1988. =
I •• : ' r •
(Etapa: locală; 1987, Bihor)'
V.87. Aflaţi produsul celor mai miei trei numere. naturale· consecutive·
n~nule, ştiind· că acesta ,se ·divide cu 204.
(Etapa locală„ 1981, Vîlcea)
17
V.88. Aflaţi numărul natural n, ştiind că n - 2 se divide cu 61 şi că
numărul n +.2 ~f.\~yide l?~·,2:43~ •. , j: .- . ~'. . ,ci:.·:·. ';·,., ... •.: >.· :-. i; '.
(Etapa locală, 1987, Vîlcea)
~
Cu cite zerouri se terrriiriă 'număr'ul ·.a· ~J~': ~":• 53 ,\72 · ,ş1 care ·e·ste
I . • I • • • ' • ; ' ' •• ' • • • • , ' • I ' • . ' ' ' • I .~ : ·, • • '. : • ' ._ ').
V.89:
ulţ~ma ~ifră diferită de zero ? · · · .. · -
' ,')
(Et«J9a locală, 1987, Brăila)
V.90. Găsiţi uÎtiina -~ifră· :a· nuinătului 2rns7 • 61985. 51~1.11 HJ86~ .. : _:._
·.'•.
(Etapa locală, 1987, Harghita)
-~··
II[4:· Divizo1·i -comuni. l\'.Iultipli comuni
V-.91. ~ Aflaţi două n·umere naturale 'ştiind că·- produsul 'lor· este 722-,- iar
cel mai mare di vizor comun al lor este 19. '; · : ., i ::
V.92~•: Aflaţi numerele naturale: X, i) astfel îricît O< x <:y, suma lot să
.fie 72, iar cel mai mare divizor comun 6. :,
(Etapa judeţeană, 1987, Bacău)
V.93. ·:· Aflaţi un num·ăr natural care, să- împartă pe t-înd riumţrele ··13.417,
11 233 şi 33 527 şi să se obţină resturile 7, 13 şi r:.spe.::tiv 2. · .;, , .
V.94~. Un ,elev din clasa a V-a, fiind întreoat cîţi- băiet,i. şi. cite -fete aq:-
p-articipat la faza locală a olimpiadei de ri1itematică,-~a răspuqs.:. r:rnmărul
băieţilor este .cel mai mic TT1,µlţiplu comun al elementelor ·mu1ţimH A, iar
numărul fetelor este, de ase·menea, cel mai mic multiplu comun al ele-
mentelor mulţimii B, astfel încît :AU B = {1, 2, 3, 4, 6, 8, 9}, An B =·
. {1, 2, 3, 6}, A - B = {4, 8. 9}. ~ .
Aflaţi numărul de fete:;şi :băieţi •participanţiUa• acea fază.
' i _.,, ,, ·..,·_,. . . '
V.95. La o demonstraţie sportivă, tinerii participanţi care sînt:.în nu'."'.

~ă~:ma,i; m~re. decîţ ,~70 şi mai mic decît 340, se pot aşeza în colnane
de cîte 5, 6, 12 şi 15 tineri. Care este numărul de tineri participanţi ?
: ·: \ . ; l J . '. (Etăpl:i' locală,• 1987, Iiilomfţa)
• ~ t •
. .
V.96. : Ce număr,natural cuprins între 2 OOO şi 3 OOO este divizibil cu orice
număr natural, cuprins între 1 şi 10?
j (SJlectcire ·Zot tabără; -1987, BucuTeştif
, .. ,.
..
V.97. Detemninaţi. numerele naturale mai mici decît 1 OOO ştiind că fie-
care se împarte pe rînd la 5, la 6, la 8, la 9, la 10 şi apoi la 12 şi că se
obţin.respectiv-resturile 4,-·5, 7,,8,;9 şi :1.1,: i-;. ;;_,:. --~ ·.·L!_
· _(Etapa municipală,· 198S;: Bucui-eşti)":
: ,c- .•
18
V.98. a) Găsiţi cifrele a, b, c, diferite două cite două, astfel încîtaa· bb ===;
:._ bcb ; b) Folosind a şi b găsite anterior, j:i_fhiţi :,cifr~: _'d ast~el înG$ţ ; .
- - -- I • f•it• :~- •• - .(~,~-
ab •ba= bdb. L• • • , . : ; • •
.V~99. ,, Âflaţ(~, 1/€ N' ştifiid''că 3x + 4y :--~ 143 ,şi că : a) x I y; b) .Y Ix.

... I
{:
NUMERE RAŢlONALE ~Q~!ŢIVE_

. ,, .
Calculaţi:
V.100.
v.101.
I,~ ; 1
, ) ', I
- ; .'
[~ + ! =.(i- : )l: ; :1 I
.-,:,t.·,. ,J:ţ:G · !~ · +:r~_iJ. -· _ :~ ~
••~ ! • -n'fĂ_ : (Etapa locală, 198.7, Bistriţa-Năsăud)'
V.foi: ,. ..-~ l - ~ ~ : . • r:.~::.~-·- ..

,•.,j~-4:..
.' . 'ă)
.;,_:J
u .. ·
1-:.-•.
v.10~. ,: " . ·:
2 004 l 002 313 262

--.--------: 1
: · ·:5.QJ · .·; 4_p_q~: :t .:~2R ::•r:ţ§ţ : . :u '.).,

2
(Etapa municipală, 1987, Bucureşti)
~~ 1 ~~: ·(32'7\_·: :5~-9- ~ 1044 ( ·$7:f (:. 1 ··: ·• 1 : ··:o: I '.J;; ·:_ :r ·, ·
!!'.~Jt:•••. 654 · 1058 ,_!•;:343 }:: l488r-··. J.-;1;': 1,,; ·::-:·,•_)[~ ::·_, ::.!-:
(Selectare lot tabării, 1987, Bu~i-eşti) '

. )
19
'. )
V.105. ~+.1 212 +· J~l:212 .•·._:.

13 1 313 . 131 313
"I• • •~ --•~ (Etapa municipală, 1985, rBucuTeşti)
/ - '(Etapa· ;udeţeană, 1987, MaramuTeş)
2 1 .. :1 ~:., I"
1--·1-+3:1-
5 4 5
V.107. (.!!- 2 .!.. . ~) ·l _!
5 3 7 7
,- ', (Etapa ;udeţeană, 1987, Satu Ma.Te)
1 ·2·4 +.2-~-~ + ~-6-i2 +;.: + 30·60·120

~WL 1.3.9 +
2·6-18 + 3.9.27 +... + 30·90-270
(SelectaTe lot, 1986, BucitT'eşti)
V.ţ09. aOO
aO.
+ bOO
bO
., unde a şi .b ~înt cifre.
.
(SelectaTe lot tabără, 1987, Bu_cur~şti).
V.110. Intr-un bazin cu capacitatea de 100 dal sînt 0,9 kl de ulei. Ştiind
că din bazin s-a luat_!_ din cantitate şi apoi s-a adăugat_!_ din rest, aflaţi
. 3 . 4
cîţi litri de ulei mai încap în bazin.
(Etapa: ;udeţeană, 1981, Gor;)
V.111. Găsiţi cîţi metri are lăţimea şi· apoi cîţi metri are- lungimea unui
dreptunghi ştiind că·..lăţimea este cu 28 m mai mare decît ~ treime din
lungime, iar perimetrul este de 9 048 m.
(Selectare lot, 1986, Bucuresti)
, ' ' .. ,. . - - - 2
V.112. Un teren al unei ferme ~dost repartizat astfel :-din teren pentru
. . ' 5
griu,~ din rest. p.entru por~mb, iar restul terenului, 60. ţta, pentru sfecla
3 ·. - . .. ·.
de zahăr. Cîte hectare au fost repa~tizat~ pentru grîu şi cite pentru
poţum~_}_
(Etapa judeţeană,, 1981, Olt)
20
-V.i13. rurt·, ·călător parcurge un·. ·drum_ în· :~treL~le. - ln „prima .. zi par-
I 1
~urge
3 din _drum, a doua zi 15 ~II?-,_ i.ar. a .. fr~~a zi 2 din ~rum. Aflaţi
lungimea drumului şi cît a parcurs în fiecare .zi~ . . . .
V:114. -Doi: elevi•:au împreună 234.lei.:-IJacă .pP,j~µi dă ;celui de al doi-

lea.!.. din cît are, atunci al d9~lea va avea qi~ ;cîţ îLr~ne pri~ul~i. A Cîţi
7 . · · 2·•· .. ·... •· .. ·
lei are fiecare ? ,_) ·1) ~
(Etapa judeţeană, 1987, Argeş)
V.US .. Găsiţi_ trei numere naturale_ şţiincţ_,că:~~m~ lor este 1988, al ~oile~
~ste o cincime din primul, iar aţ_'tr.~ţl~~(~ste. ~-~~al ·cu uri sfert din dife-
~enţa dintre primul şi al do,lţea. _, · · ' ' ' •, ., ·" · _) ·.
l .•• - t~L . --· ·(Etapa j~deţeană, 1987, Braşou)
V.116. Un elev are la C.E.C. o su~ă de bani din care riclică ~ pentru a
• · ,, . ~· ; -. 1 1, , ·.,; . .8 . .
- rămîJ;l.75
efectua o excursie, din car~ îi mai ... . . lei. Cu.!
·-· ,-···- 5 din c~-i mai rămăsese
.
.la .C~E.C. şi cu cei.. 75 _lei cumpără un obiect decorativ. Aflaţi costul
excursiei şi al obiectului ştiind că la C.E.C. au mai rămas, în final, 400 lei.
l .•~ i.c.,l♦ t, ~LJJ,.,.; ,c<EtapţL-_.1udeţeană, 1987,. Ialomiţa)
·• .-: !f. J
V.117. _Găsiţi un număr ştiind . că sum~ :dintre l.3, din el şi o pătrime din
'• I • f • ; ' - r~-- ~ -,•! • ~- (' ;. •
el este cu 63 mai mare decît o doime din ;el..
,,- .. ' : )
(Sel~ctare lot, 1987, Bucureşti)
-.V.US. Din suma '.de bani pe care o are, un elev cheltuieşte într-o zi jumă
tate din ea, a doua zi o treime din rest, a treia zi jumătate din noul
rest, iar a patra zi, o treime din suma răm~să. _Dqpă aceste, cheltuieli îi
rămîn 20 lei. Ce sumă · a avut elevul la început t -- ·· - · ·
: (Etapci_1ocaliţ, 198?, Bistriţa-Năsăud)
V.1,9. Q.bf-igadă d~ tract?rişti are d~ arat în trei zile un teren. în prima

zi ară_!_ din teren, a doua zi ară _! din rest şi încă 54 ha, iar pentru a
· 3 5 : ·. --; · · ·;· '; _
treia zi a mai rămas_!_ din suprafaţa. iniţială.
4 - . ·.. _;. :
Cîte hedare a avut terenul 'l · ,,
(Etapa judeţeană, 1987, BihOf')
21
V.120 . .Găsiţi trei numere-;'naturale ştiind că primul este-~din- al .doţl~;
5 .
~i .doilea este 2- din ~l tr~il~a,. i~ sii~a 'din~re' 'ptimul şi al: treiiea.este 86.
3 •''.•;':·;,' . ··' 'j
,.·., ·,,·;,_, (Selectare lot, 1986, Bucureşti}
V .121. Un biciclist parcurge -un. drum'.· în trei -zile. In. :prima zi parcurge
6 km mai
·
puţin decu·.!. din· tir~rrt,
2 ·
a doua- zi ~din
8
rest, iar în a treia zi;
·
restul de 9 km. Ce lungime are drumul?
(Etapa ;udeţeană, 1g81, Iaşi)
' i •. • • ( • ' - • I , I ~, I ' : : ,_ - f . '' ' - ' • • • ' . .
v~122. Două ecl_tlpe de:pi.uri<rlţRri~1ti~ţîrid împreună, pot t_ermina d lucrare

în 24 ore. După ce au lucrat împreună· ~ _ore, lucrarea: a fost terminată
numai de o echipă în 48 ore.Incite ore ar t~rrnina lucrarea ·fiecare echipă,
ht.crîrtd singură ?
(Etapa. judeţeană, 1981, Bistriţa-Nă.săud)
V.123. Aflaţi aria unui dreptunghi ştiind că lăţimea este cu 25 m mai

n{are decît ~ din l~ngime, :iJl perimetrul este ,1 044 m. -
4
4:-~~..
> I • /.·,,.:,; •
: r; . _, {Etap~
•
ju,deieanci, 1981,
1· • .:..
Dîmboviţa)
V.124. Terenul unei ferme· se cultivă- cu griu şi are forma de trapez cu
bazele de 22 km şi 180 dam, iar înălţimea de 2 OOO m. Acest teren este
compus din trei loturi._; Al ,doµ~a lot, lare suprafaţa_ .de două ori mai mar.e
decît primul şi cu 25 ha mai mică decît al treilea. Pe primul lot s-au
obţinut 3 t la hectar, pe al -d·onea· lot-: 50 q la hectar, iar pe al treilea
·4 OOO kg la hectar. a) -Aflaţi cite hectare are fiecare lot; b) Care este
recolta obţinută de pe tot terenul fermei?
:(Etapa judeţeană, 1981, Bacău)
(Etapa judeţeană, 1981, · Btila,)
V.126. Pentru care x € N avem:

--~<x-f:-1 <~?
7 35, ·. 5
(Etapa ;udeţeană, 1987, MaTamuTeş)
_22
V.123._ Rezolva_ţi ecu~ţia .~
, • l - ' T ; ~ •
l •x + 2-x+ 3-x + 4•x+ ..• + 1987·:r= 1 937·1 988.

(Etapa. judeţ_eană, 1987,. ~i.1"~rJ
V.129. Calculaţi media adtmetibă a. num~~~l~r : .

1
'x· •:I2.'(3'.52 ~ ~2.1s': 32+ 3·11); fr_:_'33~
y. = ( 5 + 55 + 555) : ~ + 7.
·' 7 77 777 7
~•:~,,, .... (Etapa judeţeană, 1987, Iaşi)
•• '
'V.130. ·calculaţi media ·aritmetică

1 :r I ';,., •
a urmăţoarelor numere':
· •,' '. .· · - • '
. ";1 ~-·':1·,i. 1
1 . · .. ,· 1 1 '. (·
a= !i+:3+4+ · · · +· 1 986 + 1 987'

1
b=l+~+.!+!+!_+ ... +3972.

4 ·. ~ . 8 ., 10 . . 3 974
(Etapa judeţeană, 1987, Brăila, Timiş)
V.131. Determinaţi numerele naturale de trei cifre în cazul cînd cifra

-sutel~r · este-~
5· din cifra unităţi~or„'.i~r, d.fra
. -~~cil9r
. este . mecţ~a
. .. ctritmetic~
' .. ,.
.a celo_rlalte două cifre.
,,·
·v.132. Media aritmetică a tţei µumere,.natu1:iale este 121. Af~aţi cele: trei
-numere ştiind că al doilea număr este cu 27 mai mare decît primul,· iar
.al treilea este de. 3 ori mai. mtlre .c~.. al .doilea.
(Etapa judeţeană, 1987, Bistr-iţa-Năsăud)
·v.133. Media aritmetică a ~trei hum-e·re este 1 988. Primt1l este mai "mare
•cu 9 decît al doilea, iar media aritmetică dintre al' • doilea
'
şi al treilea
i. ~
.număr este 1 989. Aflaţi cele trei numere.

~- . (Etapa locală, 1987, Cluj)
23
---
•
V .134. Aflaţi numerele naturale xyzt ştiind că. x

- .
= 5y şi că .z _;? t.
(Etapa municipală, 1981, Bucureşti)'-
V.13~. Găsiţi numărul natural n =f O ştiind că diferenţa dintre numărul 3:

ş1 "ul nat urallO-n
. numar ___ est e un numar ... natal
ur .
2
(Etapa municipală, 1981, Bucureşti}
V:136. Se dau numerele:

a = 2335 _ 2aM _ 2a33 ; b = 3224 ~ 3~23 _ 3222 ;
c = 4113 _,4112 ~ 4u1. Scrieţi în ordine crescătoare numerele a, b·

=· X .l~ ~
11 •
(Selectare lot, 1986, Bucureşti}
V.137. Determinaţi numerele naturale x şi y pentru care fiecare din

numere1e m = 180
-- . . ~ 180 t t l
ş1 n = -- es e numar na ura .
„
x2 y3
(Etapa judeţeană, 1987, Giurgiu),
V.138. Determinaţi numerele naturale n pentru care

30
€ N.
I • 2n+1
(Etapa judeţeană, 1987, Bistriţa-Năsăud)•
V.139. Găsiţi toate numerele abc (în baza zece) ştiind că abc = 221 •
ab 22
(Etapa municipală, 1987, Bucureşti),
V._140. Aflaţi fra~ţiile lx care se simplifică cu 3.

7
yx
(Selectare lot 1981, Bucureşti; etapa locală, 1987, Ialomiţa)•
.oricare ar fi. n € N?
(Selectare lot, 19"86, Bucureşti)-
24
.
V .142. Găsiţi numărul natural ;.ctbc -ştiind că abc + -abc
10
= 396.
.
I ••
(Etapa locală; 1987, Gitirgiu,
V.143. Aflaţi două· numere naturale s9rise în baza zece, ştiin~ că pro-
abc abc
dusul lor este - - - şi că suµia lqr este _mai mare __decît .10~.
abc
(Selectare lot tabără, 1985, -Bucureşti),
V.144. Stabiliţi dacă fracţia 2n + 1 unde. n € N, este ireductibilă.

· ·5n+a
(Etapa judeţeană, 1987, Prahova.),
:; V.145. Stabiliţi . dacă fracţia 7

x + 12
este ireductibilă pent~u. · _<?rice-
ax+ 5
x€N.
(Selectare lot~ 1987, Bucureşti}
V.146. Cum se modifică prqdusul a patru numere raţionale dacă primul
se măreşte ~u .!..2 din el, al doilea se

.
măreşte cu _!_ clin el, al .treilea
3
se
micşorează cu ..!.. din el, iar al patrulea se micşorează cu .!.. din ~I ?
4 3
( Etapa judeţeană, 1987, Prahova);
V.147. Calculaţi·:
(3 · 15 - 0,7 •60) : (60 : 30 + 0,0001 · 10") :
~ (0,2378 · 1Oţ - 237 500 OOO : 1O;)) : 3.
'(Etapa locală, 1987, Neamţ)·
V.148. Aflaţi x astfel

..
incit :
.
(5,6 + 3,52 : 3,2)", 100 + 5x ::-- 3,5: (2 020- 9,1 •200).
;. (Etapa local(!, 1987, DîmboviţaJ,
' V.149. Aflaţi x ştiind că:
{ss: [2,5-(1 _ ~) +( 2 ~ + o,75 L67 Jr +:rc-1987.

(Etapa judeţeană, 1987,. Mehedinţi)"
25-
• ~ : ,_ • .. J
INDICATII:
. . . -. . .
·v.1....
,·._·.·••.1 •..: . ·.·.
Care .sînt
.•·
aceste
,,•. '
numere?
·v.2. După ce efectuaţi calc~lele parţiale, formulaţi diţi nou proJ;>]~ma
, _ , t , I:. f • _ , I '. f \j ' l • _, .;.. • ~
·v.3. · · Atenţie fa ordinea operaţiilor. · ., · _· ·

V.4. -~li.'2m · 2n'+ m; 3n: 3m = 3n - m~ :n >~
·v!s.,. .... 4. o= o; o: s-~ o; 1 987° = 1.
·v.G. (2m)n = 2m•n.
.,.,.
V.9. . 121 = 1·; 50 ~ 1 ; (a'o. a20) : (a30. b10) · a4(h b1O_:· •
·v.10. . Scrieţi întîi ca, o putere cu baza 2.
• , •• \ ! ,,
·v.11. Comparaţi 321 cu 414 schimbînd bazele.

·v.i2 ... De ce prima cifră a celui de -al_- doilea număr :car~:.se1:înmtilţeşte
,este 1 ?
·v.13. Priviţi desenul :
""' numărul mic
~ f: . · f ... 1
' 1·
I 1 rI numărul mare
.Apoi analizaţi, egalit~tea 1 985 = 3 · 661 +:·2.
~V.14..•i:· Priviţi
.
desenul : I· ··,·
'\
t----+----l).--1---111---+---at ·,,
'
·v.15. F_olosiţi un desen.

V.16. La fel. j ,_, _I.
·v.11. Realizaţi un desen care să vă s~gereze să c~lculaţi al doilea

·număr. Avem un singur rezultat?
·v.ts. Un desen vă ajută să aflaţi jumătate din vîrsta persoanei mai
,,în vîrstă".
· V.19. Realizaţi un desen.

·v.20. Faceţi un desen.
V.21. Realizaţi un desen care să ilustreze situaţia după manevrarea
celor 41 de creioane.
·26
·.. • j ., - • f • ~1 . , ,· . · ,f ~· • . "... :-} : . i : ; , : ,. , {i l • ~; l:. ~ l
V.22. Din afirmaţia lui Ionel către Petre, putem ilustra desenul :
..~.t-. I
0
_; i1:. •')!~ -;:.;· '!. ·::.;:.: ·.1 ·•/:.;· ;;', :: :i. ·rr.•1h·:··::1
1 1__........ill4
a--------------~..,,-_.,. qanu luţ..:Peti-e . ,'.:i 1
·J ii.
r , ! • i :.1 f 11 j ·~· ·,;)

7
. - ,'·
·.1 ! • : . : 1· . ; • ': •
banii Iuţ lo~eţ ::: : . ;.:
Cnntinuaţi cu afirmaţia lui Petre.~-·

V.23. Figuraţi în desen situaţia dupăinutare. ' ::1;. ,,,.::, .::.\ .. ·t
V.21. Peste 3 ani suma vîrstelor va n:103-~,3 + 3:+3: âdi că:<11z:~rfi. 1
Calculaţi distanţa,dintre cele' dotiă1 :vapoarci'la rriomentul

1
V.25. 'ajungerh
--.
unuia
, . '· în~ ~
: '
B. '
.:-:.i .. Of
:!,·..,,
V.26. Atenţie la condiţia restului.
V.27. Nu este m1mărul 25·1+19! ·
··-. :,,
V.2&. ,,Proba:' ·se 'respectă. Este bine? ~
V.29. Deoarece restul tr1?buie să fie· mai mic decît împărţitorul, împăr-
ţitorul este' un număr :.nntural _.mai ~are d~cît 23.. . . ., , . L . ·.(
. •.
V.30. Realizaţi un desen.

V.31. Folosiţ.i un desen pentru a ilustra t~orema împărţţrii; cu rest în
condiţiile date de proble"irtă. ·· -, · I
Ce. înse~mnă ·. felaţia ,, <" -;•. t.,,l
V .32. ? Dar . ;, ~" 1·

j .
V.33. ReaHza-ţi diagramele corespunzătoare.
V.34. b) Analizaţi
toate situaţiile.
V.35. Enumeraţi elementele mulţimilor Â., B, C.
V.36. Verificaţi pe rînd elementele mulţimii A.
V.37. Cite elemente are A -=- B ?
V.38. Daţi factor comun~
V.39. Daţi factor comun.

V.40. Pentru uşurinţa calculelor, aveţi şi: un factor. cornu_~~ •: ·
V.41. Apare un factor comun.
V.42 •. 3 972.= 2 •.l 936.
V.43. 2G +r2G·- 2fi·(l +:1) --2 6 •2.
V.44. Notaţi numerele cu· mere.
'I
·i
V.45. Lu.ăm x par şi ·apoi x impar~
V.46. Folosim teorema: împărţirii cu, rest; întîi pentru numerele a. 'Şi b,
impreună cu afirmaţia, .d~sP,re difere~ţă~ U:n desen vă; aNţă s~ rezqlvaţi
mai uşor problema.
27
V.47 . . b) Atenţie, x. € N*. c) x poate fi orice ?
V.48. Efectuaţi întîi calculele din paranteza acoladă.
V.49. Notaţi a-~ xy, b = zt şi scrieţi că lO·(x + z) + y + L_= 84. Puneţi

în evidenţă suma cifrelor.
V.50. Dacă mulţimea are trei elemente înseamnă că două din cele patm
sînt egale. Care?
V.51. Aşezaţi numerele unele sub altele.
V.52. Incercaţi să faceţi înmulţirea.
V ..53. ;Stabiliţi ultima cifră a lui a.

•V.54. Care din cele două numere este mai mare ?
V.55. Dacă numărul natural a este par atunci şi numărul natural b •a
este număr natural par.
V.56. Scrieţi puterile cu baza 8 şi ~ numai cu baza 2.
V.57. Un număr este divizibil cu 18 cînd este divizibil cu 2 şi cu 9..
V!$9. Găsiţi numerele 19a8b divizibile cu 18.
V.60. y € {O, 2, 4, 6, 8}. Din divizibilitatea cu 9 găsiţi x.
'
V.61. Daţi factor comun pe 15n,
V.62~ Scrieţi numărul a. sub formă de produs.
V.63. Asociaţi convenabil pentru a obţine ca factor comun pe 123.
V.64. Căutaţi numerele de forma abl 985 mai mici ca 150 OOO, unde a·
poate fi zero, divizibile cu 3.
V.65. A= 1 OQOa + 100!:> + 10c + d = 990a + 10a + 10c + 100b + d ~-
= 990a + lO(a + c) + 100b + d. ·
V.66. Găsiţi a şi b astfel încît a + b = 12.
V.67. a şi c impare implică a+ c număr par, deci b număr par. .
V .68. Aflaţi numerele de forma 34x.
V.69. Numărul a trebuie să fie divizibil cu 4 deci cu 2, rezultă y € {O, 2,
4, 6, 8}.
V.70. Teorema împărţirii cu rest ne permite să scriem numărul a ca o·
sumă. Dacă fiecare termen al acestei suţne este divizibil cu 4 atunci...
Dacă unul din factorii unui produs este divizibil cu 4 atunci...
V.71. Găsiţi ultima cifră a fiecărui- număr din cele două mulţimi ..
."V. 72. · a) Un număr este divizibil cu 30 dacă este divizibil ·cu 1 O şi cu 3...
Un· număr este divizibil cu· 45 dacă este divizibil cu 5 şi cu 9.
.28
V.73. Numărul 7 700 .... 044 este, divizibil cu 11:· Şi cel-ălaÎt 't~~me1Cal 1
; . n cifre .
adunării este divizibil cu 11. De ce? Pentru divizibilitatea cu.5 se ~tudî~ă-._
ultima cifră a lui a.
\
7
.74. Daţi factor c~mun c~ri~eriabil. Pentru divi~ibilitatea cu 5'câutaţ1 1
ultima cifră. . ! c:
V.75.. a) Avem S--:-- a+ (a+ r)
:: 50(2a +
99). b)' Nu. - · ,:
+ (a+ 2) + ...,· +(a+ 99)· ·· - ' ,1 . '.,,
V. 76. Scrieţi numărul x âstfel : ·

x = 10n--1.+_10n :-:- 2 +
1on-.3 + .. ~-+I.O~+ 10 + I.O~+ IO+ 1 ~ţq.;. /
3
V.77. Care număr ·prim este··par?

V .78. Se observă că 2a este număr par deci 3b + 5c este _n.npar. 'l,.
V.79. Numărul 3b este par deci b este par. b este şi prim. ·

V~SO. · Numărui 3y· este ·par; deci y este par şi· prim, deci _Y .-,_ 2 ·: etc:!
V.81. Găsiţi un contraexemplu.
V'.82. Scrieţi numărul abab ·astfel ab·lOo +·ab, apoi mai departe ca
produs.
V.83. Stabiliţi dacă 139 este .ţ-iumăr pţim._ · · ~ _·1
--=
.
v.s.~ .Avem •abcabc l
·-
00.1 • abc. ... _
V.85. Descompuneţi pe 1 OOO OOO şi alegeţi cele două numere.
V.86. Scrieţi numărul 1 988 sub formă de pro4us.
V .87. Descompuneţi numărul 204 şi veţi observa care sînt. n"Lţmer~l~.
naturale consecutive cele mai mici, cerute. · ·· · ·
V.88. Descompuneţi
.- ,· .
numărul 2 ~31 şi__afl~ţi cţivizorii-
lui. - ...
- . - - -- .
V~89. Numărul a are•înl:lesco~punere pe 2 ,5 .--- -

3 3
V.90. Observaţi că numărul este divizibil cu 10.

V.91. Fie a şi b numerele. Avem a= 19a1 şi b = 19b1:
·V.92. x = 6a şi. y = 6b unde a şi b sînt numere natui;-ale prime între ..
ele astfel încît O < a < b.
V.93. Aplicaţi teorema împărţirii cu rest şi apoi noţiunea de cel mai
mare divizor comun (al căror numere?).
V.94. Aflaţi elementele mulţimilor A ·şi ·B. ---- · =·-- ---·--·-
V.95. Aflaţi
multiplul comun al numerelor 5,~ş,- ·12 ·şi 15.:
V .96. :Numărul cerut este un multiplu comun al numerelor naturale mai
mari ca 1 şi mai mici ca 1 O. ··
V.97. Folosiţi teorema împă•rţirii cu re·şt.;şi ··găsiţi o. concluzie pentr-u
numărul a+ I, a fiind numărul eerut.
( (;
29
•·
,,
,·,'
. '
V.99. a) x I y înseamnă că există un număr -.natural a astfel incit

~~.:a~·•. '-yr b) Idem~ Ji;i :. . . ·. r• -.~ •• , , · · ,, 1(
,: ; :·, 1
'14~1~ O,dţne~;·Rper~ţiUpr ,şe ,Păstrează ~~ p.entru_ ~~-ere raţ~op~~-

V.103. Simplificaţi fracţiile şi apoi adunaţi.
-- ,t· . . .):· . . . . . ': . ' .· .· . ', ', .
V.105. Se observă că, de exemplu, 121 212 = 120 o,oo.+ 1, ~00 +J.2 ..
= 12 (10 OOO+ 100 l_} = 12·~0 ~Ol . . +
V.10~ Mai ~cri~ţi·tetmeni şi la numărător şi''.fa nu~it,ori. ~b~erv~ ~ Se
1 · 2 · 4 este factor comun la numărător. La numitqţ, ce fa1ctpr co~un
avem ? ! ~· '· J • : ••
1
• • • •
V.109. aOO
-·= -a0· 10 etc.
1i: ,
V.110.-~ Caţculaţi, P't·:fll14, cantit~tea caţ~. s~a lu~t, cc;intţtat~a .~are s-a
adăugat etc. · .; · : ··· ·· ·.... · · ·
V.111~ Calculaţi s~miperimet~l, apoi, folosiţi un desen.

~~ ~-·• • • •; I '. , ~ , I, • -; • \ • 'I •• , '_ - \ ' : • • ; I
V.112. Un desen conduce imediat la rezolvarea problemei.

V.113. Figuraţi datele problemei într-un desen. · ·: ·
V.114. Exprimaţi suma celor două numere în părţf egale, folosind şe~
tiinile respective.·
V.115. Realizaţi un desen~
V.116. Iată uri de~~~ ~
_ _ _ _:._:·,_·J\._·:_-- - - - - - - - . . - ~ Fa~~E.C. ·.
3 restul
8
V.Î17. Priviţi desenul : ·: .. '\;-

1
2
,,______,A...______"'
f '
~
.r··-- t:' .1 ')
3
pe· care încercaţi: să-1l ·completaţi.' ·
30
V.118. Realizaţi un desen .... : .-:.,) _;H r ..·
~ ·_ ' ', ' '. .' • i ; ; -r , • ~
•• j ; '
. ·\:
V.119. Faceti un desen care să vă comunic.e ce fra.cţii,din ţE:feQ,:~r~w,·f.7
zin tă 54 ha. .:; . · ' · ' · · · ·' · ·
'J( ·. ,
•lt •
\'.120. Transformaţi' ·ftacţli1Ef;: în fracţii:cu· un- numitor comun.···

I; .
,_.. !
V.121. Realizaţi un desen.
V.1::2. Împreună, într-o oră, Id&ează ~ ·din luc~are, iar· hi" &16·f~ · J·: !if
· .- , c:·.. ".d!:1!"': :-_'. 2t,:1 ,,,::._,,J~ .tt,L·."
din lucrare.
·1···1,'; '·'• -. , :, .:':. ,;!<.,
V .l-23. Calculaţi cit reprezintă - di:ti lu~gime, ajutîndu-vă de un desen..
4 ' , ,.
··I· I·
\? .124. a) Amintim formula :

!
,, ;:-(B + b)· •. ' ! .
i"
2
V'.126. Aduceţi Ia acelaşi numitor (comun).

l'.127. Pentru comoditate calculaţi al doilea factor de la înmulţirea din4
membrul stîng al ecuaţiei.
V .128. Daţi factor comun pe x.
'\7.128. Simplificaţi cu 11 şi apoi cu 111 pentru calculul lui y.
V .130. Simplificaţi, mai întîi, fracţiile de la numărul b.
V.132. Media aritmetică a trei numere este 121, înseamnă că suma lor-·
este 363.
V.133. Dacă media aritmetică a trei numere este a atunci suma celor--
trei numere este 3a. '1:'raduceţi altfel problema.
'\1.134. y nu poate fi zero. y = 1, x_ 5.
V.135. Folosiţi întii faptul că IO - n este un număr natural k.

2
V .136. a= 2333, b =- 3
222 • 5 şi c = 4 1u.11~
V.137. Scrieţi numărul 180 sub formă de produs.
V.138. 2n + 1 trebuie să fie dbvizor natural al lui 30.

221
V.139. Amplificaţi fracţia
22
V.140. Găsiţi n~merele lx7 şi yx divizibile cu :1.
V.141. Scrieţi altfel puterile respective. ,
V.142. Numărul abc trebuie să fie natural deci c __ O.

10 -- .
V.143. Scrieţi ca produs numărul abcabc.
V.144. Dacă d I a .şi d I b atunci d I (a - b).
V.145. Stabiliţi dacă numărătorul şi numitorul sînt numere prime
între ele.
V.146. Notăm cu a, b, c, d numerele. Avem:
.,
: ·--··
CLASA A VI-A
- ,; l ~
,,
:_1
SUBIECTELE DATE LA ETAPA REPUBLICANA•
Rîmnicu-Vîlcea, 1986
1 : VI.A.45 ; 2 : VI.A.19 ; 3 : VI.G.22
Bacău, 1987
1 : VI.A.20 ; 2 : VI.A.67 ; 3 : VI.G.53
Braşov, 1988
1 : Vl.A.68 ; 2 : VI.A.69 ; 3 : VI.G.23
Baia Mare, 1989

1 : Vl.A.21; 2: VI.A.22; 3: VI.G.46
* Se indică numai numărul de ordine al problemei care se găseşte la

ENUNŢURI.
CAPITOLUL I
~~UMERE NATURALE. DWIZHMLITATEA

-:~+·:: NUME:R,ELOR NATURALE.
~Vf.A.1~· Pentru a numerota p~ginHe unui volum, un tip_ograf a utilizat

:2 889 de cifre. Cite pagini are vc.,lwmul ? ·:.( .· · ··
(Etap«/'~ni., 1'9Sfl, Săla.;)
VI.A.2. Un 8.fUP· ~e 1 O,persoane au ho~ît să cumpere, .\tft cort pe ~e

să-l ~~~.:,pe·-r.îii~-:~ eJţ,CU•rsil. _qilelţ:m,ala ar ~ iest mai micăŞoo
~O J.ei,.de· ~o,ană~~:,fJOJPUl ..ar-.ii bt:sfonnat dmţ, ~ persoane. ca.re
r,_~tist. c o ~ k ~~cilrtifa dm,ţre eei· ~ Se e«e· ~uţla aritmetică.
~: · ··. · ·· ·,. (Etapa- ~ă, 1987, Botoşanil)
; '
W.LA.4~ · Să se determine nume.natural.ie m~ n, .P, '~ ffl-< n ":< p astfel

ijhcît 2m
.·1
+ 2tt + 2P ::;::: 2 336. ·1
. CE~ ju4et,eaM:, 1987, Dolj)
"'1.Ă..5~ Să se-afle cifvele a, b, c, x (în baaa ze~) ş„'iad că a· bc = xxx.

(Etc-pa ;u.akţeaai, 1987, Cluj;-Napoca)
1
VLA.6. _ Deter-miilaţi numărul abccf4e~~trat ped;ect, ştilind eă abcd =
~ abc• bd ..
(Etapti judeţean, 1987, Că:Ulf'a.ş#.)
V~-7. Găsiţi,_.cinci
1rnmere naturale care să se buc'ldre de ~eprietatea
că ~ cifr~:este ~ cu pl"odusul cifrelor. Sînt multe -asemenea
numere.?
(Etapa judeţeană, 1987, Botoşani)
VI.A.8. Să se arate: că nu există nici un număr natural x astfel incit

l 987 1987 ~ 2:r:+ 3.
(Etapa judeţeană, 1987, Tulcea)
35
VI.A.9. Suma mai multor numere naturale distincte este 1 987.
a) Să se arate că suma conţine un număr impar de numere impare.
b) Să se arate că cel puţin un număr este mai mare strict decît 62.
(Etapa ;udeţeană, 1981, laşi)
VI.A.10. Să se determine numerele de forma abc astfel incit aa = bc,

a=/= O.
( Etapa ;tideţ~an4, 1987, Vaslui)
VI.A.11. Cîte numere de şase cifre, scrise în baza 1O, există, astfel incit
fiecare dintre ele să coincidă cu răsturnatul său ?
(Etapa judeţeană, 1987, Sibiu)
VI.A.12. a) Se consideră numerele :

A= 101 +:2 (1 +2+ 3 + ... + 100),
B = 8·555 2 -222 2•
Să se arate că AB este un pătrat perf~ct. . . . .
b) Să se afle numerele abc în baza 10, divizibile cu 45, pentru car~
cba ,:_ abc = 297. · · · ·
(Etapa ;tideţeană, 1981, Braşoi,)
VI.A.13. Să se determine toate numerele naturale de 4 cifre care, împăr

ţi te la numărul 34x dau cîtu!l' 10 şi restul 12, ştiind că 34x se divide cu 6.
(Etapa ;udeţeană, 1981, Dolj)
VI.A.14. Dete~minaţi cel mai mare m.1~ăr de două cif~e, mai mic decit
30, care se divide la produsul cifrelor. · - · _
b) Cercetaţi da<;ă există numere de forma abc cu a, b, c consecutive,
cai-e să se dividă cu produsul abc.
(Etapa _;udeţe~nă, 1981, Giurg~u)
VI.A.15. Să se arate că toate numerele de forma 72n +3 n+

2 1. 2an +1 +
+ sn + 1. 9n, n € N*, se divid cu 1 080.
(Etapa ;u.deţeană, 1981, Tim~)
VI.A.16. Arătaţi că numărul A = n4 + n 3 + 2n2 + 2n este divizibil cu 6,

n€N.
(Etapa ;udeţeană, 1981, Vîlcea)
VI.A.17. Găsiţi un număr natural de forma · abc, ştiind că· este divizibil
cu 22, împărţit la 5 dă restul 2, iar cifra sutelor este cu '.4 mai m·are
decît cifra unităţilor.
(Etapa ;udeţeană., 1987, Giurgiu)
VI.A.18. Să se afle pătratul perfect de patru cifre idivizibil cu 44 şi care

la împărţirea prin 5 dă restul 1, iar la .împărţirea cu 7 ldă :restul 2.
(Etapa ;udeţeană., 1981, laşi)-
36
VI.A.19. O bunică are doi nepoţi. Vîrsta bunidÎ· se _exprimă printr-un
număr de două cifre, fiecare cifră fiind vîrsta unuia dintre nepoţi. Dacă
la ·vîrsta •bunicii se adaugă vîrstele: •celor doi·· nepoţi se obţine 83 ani.
Ce· ·vîrstă are bunica ? . · ·
(* • •, etapa Tepublicană, 1986, Rîmnicu-Vîlcea)
VI.A.20. Un număr de trei cifre are suma cifrelor 7. Arătaţi că dacă

numărul se divide cu 7, atunci cifra zecilor -este egală cu cifra unităţilor.
(• • •, etapa. republicană, Bacău, ·.1987)
VI.A.21. Să ·se determine numerele naturale abc· astfel incit suma pătra
telor ~!~relor ~date să fie pătratul unui nU111.ăr prim de forma 3k 2,
k€N.
+
(I. Coroia.n, etapa Tepublicană, Baia Mare, 1989)
VI.A.22. Fie a, .b, c, trei numere naturale nenule, astfel încît. ab < c.
Să se arate că a + b ~ c. (• • •, etapa republicană, Baia Ma.Te, 1989)
CAPITOLUL Ii
/.'.·::
RAPOARTE ŞI PROPORŢII
I·, :
VJ.~.23. La finisarea unui •bloc, cu apartamente de acelaşi fel, lucrează

90 zugravi, reprezentînd 4 echipe. Echipa de la scara A termină lucrarea
în 1O zile, cea de la scara B în 12 zile, cea de la scara Q în 15 zile,
iar cea de la scara D în 20 zile. Oiţi muncitori sint în fiecare echipă ?·
(Eta.pa locală, 1987, Bacău)
VI.A.24. Un biciclist a. parcurs- Jn prima zi _400/o din drum. A doua zi

şi-a mărit viteza cu 200/o şi a ajuns la desţ~aţie, mergfud în această
zi 5 -ore. Cîte ore a merş în prima zi ·?
(Eta.pa tudeţeană, 198'1, Olt)
VI.A.25. Să se determine x, y,,. _z ştiind_:-:c_ă.· ~-y· ' Y ·+ z = ~ şi că

... ·4 3
(Etapa judeţeană, 1987, Hunedocmz)
37
VI.A;26. Dacă .numărul· natural A· se împarte în părţi direct .prop(?rti<>:-
nale cu n~merele naturale a, b, c, se obţin rezultatele corespunzătoare
x, y şi z (numere naturale); iar dacă se împarte în părţi invers propor-
ţionale cu aceleaşi numere, se obţin rezultatele m, p şi q. Să se. af\~
numerele m, p şi q, ştiind că numerele a, b şi c sînt numere prime
(a< b < c), iar produsul xyz = 139 755.
(Etapa judeţeană, 1981, Gorj, MaTamureş)
VI.A .2 ~,. se ·t·

cons1"dera.. ·tre1• numere poz11ve ,. "t -
x, y, z, 1nc1 X= y = -z ..
. -
2 3 5
a) C_it la sută reprezintă numărul cel mai mic din cel mare?
b) Să se afle cele trei numere, ştiind că· .E.. + 1L + ~ = 372~·
2 3 5 .
·(Etapa judeţeană, 1981, Harghita)
VI.A.28. · Găsiţi ~numerele a, b şi c, ştiind că a reprezintă 200/o ,din ·b,

b şi c sînt direct proporţionale cu 5 şi respectiv 7, iar suma· lui a· cu c
este 24. ·
c• • •, etapa municipală, 1987, Municipiul Bucureşti)
Vl.A.29. O sumă de bani s-a distribuit ca primă la trei muncitori direct

·
proporţiona l -1 ş1. -..
1 cu numere1e -, l U n ul d"m munci·tori. const a tă ca„ e1
6 5 3 . .
primeşte astfel cu 462 lei mai mult, dacă aceeaşi sumă s-ar fi distribuit
invers proporţional cu numerele 12 ; 10 ; 15 respectiv.
a) Care a fost întreaga sumă ?
b) Cit a primit fiecare muncitor?
('Etapa judeţeană, 1981, Tulcea)
.
VI.A.30. F 1e -X- =
-- -y- ş1
• z ,
- y- = - - cu x -I.= 0,
7 y--I. 0 =f- 0
1= , z - •
o, (1) o, (3) o, (5) . o, (7)
Să se afle x, y, z, ştiind că x + y + z =- 123.
(Etapa judeţeană, 1981, Neamţ)_
Vi~A.31. Fiind date două· numere x şi y astfel încît ~ _:_ Y, să se demon-

. . .• . ·! 8 4
.streze că:
X x x3 2
--- <--- <---
x +y x2+yi ~+y3
(Etapa judeţeană, 1981, Ialomiţa)
VI.A.32. Numerele a, b, c, a< b ·< c, naturale, sînt direct proporţionale

eu numerele naturale x, y~ z.
Determinaţi a, b, c, ştiind că x > 1.
xyz - x'!.z = 1 O şi 90 < a b + +
c < 109.
(Etapa judeţeană, 1981, Teleorman)
38
VI.A.33. Fie a, b, c € N. Arătaţi că.~: : . . : . .
a + b = b +" c = c+a {.. } a = b = c.
b+c c+a a+b
(Etapa ;udeţeanii, 1981, Vilcca)
VI.A.34. ·Să se afle x din proporţia :

x Bx
·~1=:x1
(Etap~ ;udeţeană, 1981, Alba)
VI.A.35. Determinaţi numerele x, y, z, ştiind că : x + y + z = 45,

=-......:.JL şi -JL =L ..
2 · 3. · 6. 8
·.(Etapa judeţeană, 1987,. Galaţi)
VI.A.36. Dintr-o suprafaţă s-a arat 640/o. Restul suprafeţei a fost repar-
tizat la doi, tractprişti ;în păr.ţi _inv~rs pr9porţionale cu 0,3 şi -~. Pri91~L
tractorist a arat cu 18 ha mai mult ca al doilea. · · ::i:.
a) Cite
?
hectare
.
.. .a\ .arat fiec;are
'
tractorist'
.. ' •
şi_ cite
. '
hectare
.
are toat~ I ,di
suprafaţa . . . · _ .. , . _.. . · · . ·· · ·
b) Cite procente din toată supra:~laţa a_:~at fiecare tractorist ?
(Etapa judeţeană, 1981, Bihor)
VI.A.37. Să se afle numerele pozitive x, y, z, t, ştiind că ele' îndeplin~~, .

în acel.aşi timp, următoarele condiţii : ·
1. y + +
2z 3t = 1.: ·
2. Dacă înmulţim pe x cu 5 obţinem acelaş_i rezultat ca atunci
-cînd înmulţim
., pe, '.7 'c~. y • ..
\ ·3·
3. z est~:- egal ţu_. iSj' 1in .y._
4. Raportul dintre z şi t este 1,5.
_,.J'·.
· (Etapei ;udeţeană, 1987, Satu Mare)
VI.A.38. Ştiind· că~ · 0,4/ c·alculaţi valoarea expresiei :

b . - ..
·~ · · 9a;.:::.. 2i,. . . ' , ~ .. ) . ~~ .:,
sa+6b
(Etapa ;udeţea.nă, 1987, Mureş)
39>
CAPITOLUL m
NUMERE ÎNTREGI. NUMERE RAŢIONALE.

EXTRAGEREA RADACiNII PATRATE
VI.A.39. Calculaţi :
a= 5n + (- 5)n : ( - 5)
5, n € N ;
b = (100 - 02} (100-12) ... (100-15 2) ;
=
c 1;(-1)101- 1+ 2•(-1)101-2 3·(-1)101- 3
+ ...
100·(-1) 1 101 ·(- })0.
+
+
+
·(Etapa. ;udeţeană, 1987, Călăraşi)'·
VI.A.40. Să se· determine numerele întregi ·x, ·y şi .z, ştiind că satisfac-

simultan condiţiile :
a) Sumele x + + +
y, y z şi z x sînt · respectiv proporţionale ctl
numerele : (- 2)2. (-1)2 ; ( - 3)2. (- 1)3 şi (--- '4)2· ('-- l)o ;
b) x y + +
z = (- 3)24 : ( - 27)4. ( - 1)1986 2
2)3 : + (-
: (_:_ 8). (- 1)1987 2)'. + (-
(Etapa ;udeteană. 1987, Cluj),
VLA.41. Efectuaţi :
5
(- 6 ) : [...!..3 +i3 = (o 5 + ..!..)]·
' ·. 6
(Etapo.· ;udeţeană, 1987, Timiş ►
VI.A.42. Să se determine cel mai mic număr natural nenul a cu proprie-·

tatea că :
(- l)m + (- l)n+ 1 € Z, oricare ar fi m, n € N.
a
(Etapa ;udeţea.nă, 1987, Satu Mare)•
VI.A.43. Arătaţi că numărul m:::..: 2n - l

.
+ 34·(- l)n- 1
€ z, n € N.
(Etapa. judeţeană, 1987, Olt}·
VI.A.44. Se dă expresia: F(n) = (-l)B

n + 2·(- l)n,n. Să se calculeze··
suma S ~ F(l) + F(2) +... + F(l 987).
(Etapa judeţeană, 1987, Alba)•
40
VI.A.45. Să se afle numerele naturale de trei cifre xyz cu proprie--
tatea că 34
. este număr natural.
x2+y2 + 22
(C. Hărăbor, etapa republicană, Rîmnicu-Vîlcea, 1986) ·
VI.A.46. Să se determine cea mai mică fracţie în baza 10 de forma Ix , .

6yz
unde lx estse număr prim, iar 6yz este divizibil cu 15.
{Etapa judeţeană, 1987, Gorj)··
"1.A.47. Să se aţ~te că dacă numerele naturale ~ şi b sînt întregi,_

4
atunci şi numărul ..!_
2
(a +b + b 2) este întreg.
(Etapa judeţeană, 1987, Bistriţa-Năsăud)-~
VI.A.48. Să se determine a, b, c, numere întregi, astfel încît ~ = .E_ = ~.

a 3 4
(Etapa judeţeană, 1987, Vrancea)··
VI.A.49. Demonstraţi că :
·8
-
9
+ n(n 2+. 1) +· -19 ·ion este numar natural, . w
oricare ar fi n € N.
(Etapa judeţeană, 1987. Teleorman)
VI.A.SO. a) Să se afle cel ma,i mare număr natural cu care_ se poate:

• 1-:.1!·
simp +
J.!1.lca f rac ţ·1a 2a . 3 , a € N ; .
3a-7
b) Aţl~ţi valoarea lui a € Z pentru care
2
a
a+2
5
€+ z.
(Etapa judeţeană, 1987, Buzău) ·
~!,A.51. Dacă x este un număr raţi()nal, să se scrie în ordine crescătoare

nţime:rele raţionale : ·x, x 2, x3. Justificaţi.
(Etapa judeţeană, 1987 ..Galaţi) ·
VI.A.52. Să se găsească valoarea minimă şi valoarea maximă a expresiei :
Ez=
(-3) (-1) 2"
·
+ 8(-1)" - 7- 23(-1) 4" +3 +·10_, unde n € N.
22n. 3n : 6n-+ 2(-1)2n + 1 _ ._ -·
(Etapa judeţeană, 1987, Neamţ)•
VI.A.53. a) Să se determine toate valorile posibile ale fracţiei :

5(-l)a -7(-1)" + b 9(-I)l> + +
1 unde a b € N -.
5(-l)b +7(-l)a_+ b - 9(-1) 4 2 ' ' + '
- b) Să ~e afle valoarea de adevăr a relaţiei a> b, unde a= (273i - ·
_. 2 . 9-16 +
4102 _: 220a _ 302)213 ; 0 = (-3) 11a. - -· · ·
(Etapa judeţeană, 1987, Harghita) .
4lt
·vi.A.54. Calculaţi : _!_ __t_. a e·N*, apoi aflaţi suma:·
a a+ I . .
1 1 1 1 ·
S=-·
1·2
+-+-+
2·3 3.4
.. ·.+--.
19·20
(Etapa judeteană. 1987, Buzău).
Wl.A:55. Să se compare numerele :

(-1)1·:l (-1)'.!•:I (-l);ţ.,. (-1)1 !l~H I !1~7 • 1 986
+ + + .•.+ ŞI =
X 1·2 2, 3 3·4 1 986 · 1 987
(Etapa judeţeană.
y 1 987 •
1987.
.
Bacău)
.
"IVJ.A.56. Săse calculeze suma:
1 1
S = - - - + - - - + ...
1 986· 1 987 1 987 · 1 988
+--- 1
1999·2000
(Etapa. judeţeană.· 1987, Constanţa)
"VI.A.57. 'Se ·consideră numerele:
a= [( 1 - -
1 )2oa . 1 )201 - (-1 )201]M ,.
+(--21 )201 + (---19 )100 .. (--
2 3 2
b = 2m.
a) Să se determine valorile de adevăr ale propoziţiilor: a= b;
•·a> b; a< b. ·
b) ,Să se arate că a b + +
1 nu poate fi pătrat perfect.
(Etapa :judeţeană,. 1987, Brăila)
"VI.A.58. a) Să se deter'mine n € N aşa incit 3 -

30
-
2
n € N.;
. 6
b) Calculaţi: 2- (-l)k + t +_!_ (-l)k + 2 + (-l)k + a.
7 3
' (Etapa ;udeţeană, 1987; 'Tulcea)
-VI.A.59. ·Ştiind că ~ = 0,6, calculaţi x din egalitatea :

b
siid[f +x( 1f-1,2 )]-1,(6)}._ 2; :;;=-•

1 7a-Sb
2,1(3) · 19 4 15 4a + 9b
(Etapa locală, 1987. Bacău)
• • • ~ • 4r
"VI.A.GO. Fie x, (y) + y, (z)

.x<y <z. ·
+ z, (x) = a,(a) uride _x, y, z, a sînt cifre şi
a) Să se determine x, y, z pentru a= 7. .-
b) Să se determine a, pentru a avea un număr maxim de solutii_:
(Etapa judeţeană, 1981, Caraş-Severin)
V(.A.G-1. După
un. an, o sumă dep~ la C . E:C., .împi;eună cu do~înda_.
res~,vă, este 1 ~70· leL Dacă d-Obîncia ar fi fost cu 1·% mai mare, .suma
ar fi~-fost 1 ~84 lei. · ' ··
·si; se afle ·~ma depusă şi ·suma rezulilaC-'.ldin dobîndă.
(E,~ judeţe~nă, 1981, Dol;)--
VI.A..6~ Un spectac-0l pentru copii nLl1.~re loc .decît în preze:nţa .a cel

puţia.50°-spectator-i. Sala de spectlKXM. aa are mei mult de 100 locuri.
•7 O• • • .., ,. • I •• :,' • • .'
treime fim copii sint fete, din care j ~ e din -clasa a VI-a., iar din
2
numărul' băieţilor oartk:panţi sint din clasa· a Vl""ik Cîţi băieţi şi cîte fete
din clasa a VI-a a·u participat la spectacol ? · .
. ,,,~·'',
(Bfapa judeţeamă, 1987, Vrancea)
V.l •.(\..G3~ a, Afla~i d.ilerenţa a dot,iă numere nat.ur:ale, ştiind că împiţrţind

pe .fiecare la J.:.98i, obţmem cit.uri· n.umere na-tuf'.ale consecutive şi a~aşi
rest..: · · ·
·.b) Ce· tomfiţii -tr~buie să îndeplinească numerele întregi m şi n ast-
fel ~ t '11lk•11.k + i > m,. + 1 -nk, pentru k număr natural par? Dar J?entr1:1_
k număr natural im 1:ar ? · · · · · · · ·
. . • ' ' • • • ' ' • _· : i '~ ~ .
(B:tsp11 _municipalâ, •1981, Municipiul BucuTeşti)
VtAJl4. Arătaţi c~, în oriep.ibooă de numeraţie, numărul natural n =

==.ff~-:.+
l1ca -:-a-:-~c este. par..+.~-;a~
(Etapa judeţea:nă.. 198'1., Caraş-Sev~rin, IaJomiţu)
'T.fl'A:-,.. u.~ ) ·s- d :t: 11 t . 5x- 3y 34 •

~ . .u.,. a• onsw::eze ea aca - = -, a unei - - - = - ş1 .re-
a se
. .... .·•dem· v v
. ' . · .. . .Y . . 7 · ~x if- y . 29.

~ln dn~
c"".t'roe, ~ .
'5,;JZ - 3y ..w.. 34
-
"- .
,. a'•l.lBCI
• ~ ;;.._
-
!!. •
.,
2~+ y 29 y 7
~ tTu ce va1on. m\;1.'eg1
,. b) · .~n "' .,__ . al· e ,J.Cl&
....: x ~ . -3x- - 4 este numar
„ +
sa:+1
îfttreg .r. _
(Elapa Judeţeimă., 1987, Stccem,aj
• ,' I~ •
VLA.66. Să se arate că m.unăr1a1l :

, ·>·.
1
. • 221<:' +· 1·, '7k + (r--2)2k, 7k + + 14k. 2k 1 -t- 3
p= 52 -(-2)k-.{-7.)k-:2k+.a.7Sk: (7k)ii '
este natural pentru. orice k € N. . . ,
Pentru vawar.ea. lw k pentmt care ..p· ·este nullbăr f)rim, să se calcu-
leze suma : · . ' ·; · ·. ·' ·
S :c: {{d.·fflW k)k - f]1985 .a.- [(l 986+ k+
k)k - 1J4,•965- k + +
+ .... + [(2. + kf - f]'·:- + {(l + k k)k "'7_ 1]-".
(Etapa judeţeană, 1987, Bacăs)
VI.A.67. Să se afle toate perechile de numere naturale, (x, y), pentru
care sum:a dintre ·produsul lor şi diferenţa lor este 1 987. · · ·:
(I._ .l)iaconu, etapa republicană, Ba~ău, ·1987)
VI.A.68. Să se determine numărul natural care satisface simultan con-

diţiile
:
a) dacă îl împărţim la 4, obţinem restul 3;
b) dacă îl împărţim la 10, obţinem restul 1 ;
c) dacă îl [mpărţim: la 12, obţinem restul 3 ;
d) suma cîturilor celor trei împărţiri de la punctele a), b), c) este
mai mare cu 16 decît o treime din numărul dat.
(* • •, etapa republicană, Braşov, 1988)
VI.A.69. Să se afle cite numere naturale mai mici decit 1 OOO au ultima
cifră diferită de zero. Arătaţi că stima inverselc;>r acesto17 numere ·este
triai mică de 25.
(* • •, etapa republicană, Braşov, 1988)
VI.A.70. Să se determine două numere naturale al căror produs este un

element al mulţimii A :===:{-36; 144; O} şi ale căror rădăcini !Pătrate sînt
direct proporţionale cu numerele 2 şi 6.
VI.A.70. Să se determine toate numerele· de; :forma 4 000xyzt care sînt

pătrate perfecte.
(Etapa judeţeană, 1987, Sălaj)
a · b2 c3 •
VI.A. 72. Să se determine a, b, c € N aşa încît - = - = - ş1 a· b · c =
2 ·4 9
= 5184.
(Etapa judeţeană, 1987, Constanţa)
VI.A.73. Aflaţi valoarea raportului !!:. , unde a, b € N sînt soluţii ·ale

b
ecuaţiei : a2(a + b) = 63.
(EtG.pci judeţeană, 1987, C@nstanţa)
VI.A.74. Să se arate că numărul:
A=
(12+s)
2
+Vi: a2 -~-V160009 _
+~. '
. i2<9 + 4) - Ve25 ..
nu poate fi pătrat perfect, oricare ar fi a € N.
(Jflapa. judefet1ni, 1987, Buz4u)
44
VI.A.75. Să se determine elemen:ţe~e m_ulţimii: --;- ,- ·'
A =:{ab~·r·Vabc~:Yc·e_N}.;.
' . :.: i .
(Etapa judeţeană, .1987, 'Sibiu)
VI.A.76. Media ptophtţiJh~1'ă ~ ;nurri·eţ?MJr

mai mic decît 100. Aflaţi pe x, x € N. _
io $i xeste un riiimăr\1aturkl
- .,,.
1' ! -♦ ;, _; I
,.
' .. 1
t ... ~·. . _·,
..~~J>.ICAŢ~I ,_
VI.A.I. Calculaţi cite cifre se f,o~_Ql:!~~c :pţmtru numerotarea_ p~gţ1:1\lor

1-9, 10-99, 100-999.
VI.A.2. Not~ţi cu x co_ntribuţia -fi~ă;~{p~rs~Jie şi formaţi ecuaţţa.
VI.A.3. Singurul numă; prim par est~--2~:.· ,_ :::.: ' 0
; .. ..
• ;..i _; ~ ;_) i_ _· ';)
VI.A.4. Folosiţi ultima cifră a puterilor ltji ~- dţri N .

. ::.:·:.·_,·) ._:_-.
VI.A.5. Folosiţi scrierea zecimală _a p.4mărului xxx.
VI.A.6. Folosiţi scrierea zeciillală. ~ .' -, , .. ·~ ,,;_: -~,- .... :. ..
• ,_ - _, - :·:_ - . ) - (! ... ✓ -- - , • • - • '
"\ry.~.7. 1\le_geţi, de exemplu, un numă:r de două cifre, diferţte d~ O şi 1

şi- faceţi'produsul cifrelor: Ce cifre mai trebuie să<adăugăridn ·faţa p.umă
rului obţinut pentru a obţine numere cu proprietatea cerută de enunţ._?
. VI.A.8. Cercetaţi ultima cifr~ ·a -numerelor ;din ·cei doi meinbri· ai ega'-
lităţii. . . . .. .. .·i'.:._·_ ~:·
Yl~l:\-~-: a) 0
Procedaţi prin _red1:1c~r~ Ja _ab_s_t.trJl.. b).: ~kulaţi ~urp~ ~ ;r;>_ri1.1:1e- .
lor 62- de numere naturale. · . - • . .
VI.A.10. Ţineţi seama de faptul că a esţ~ .cţ.ţr~, jar ~1:1mă~ul ·bc ai;~ _.dq~ă
-cifre.
. . ...
··-· ·.•. .:.. ·-. .'.. • - .: .t ·: '
V,I.A.11. 8ţ,ibilfţi forma n~merelor .c·~ut~tţ.
VI.A~l2; Folosiţi· scrierea· 'zecimală.
--YL~.ţ3. )r9losiţi. t«:orema. împărţirii cµ ~rest.
VI.A,.14. bcer~aţi cu ·a · 2. . : . •; - - . ·
VI.A.15. Folosiţi calculul cu puteri~· -~ -: - <_ :·
VI.A.16. Grupaţi convenabil .termenii şi; folqsiţi factortiJ comun.
45
VI.A.17. Găsiţi mai întîi ·valoarea lui c.
VI.A.18. lncepeţi prin a stabili ce rezultă din faptul că numărul căutat
este divizibil cu 4 şi 11, apoi determinaţi ultima cifră a numărului
abcd-1.
VI.A.19. Formaţi o ecuaţe <:1,e gradul I cu două necunoscute.
VI.A.20.- Folosiţi scrierea zecimală.
Vl~A.21. Notînd cu .A2 suma pătratelor cifrelor, stabiliţi modul de scriere

a elementelor mulţimii din care face parte A2 ca sumă de trei pătrate.
VI.A.22. Ce relaţii obţineţi din a~ 1, b ~ 1 ? Folosiţi condiţia din enunţ.
VI.A.23. Formaţi un şir de rapoarte egale.
VI.A.24. Folosiţi formula din fizică S = vt.
VI.A.25. Aplicaţi proprietatea şirului de rapoarte egale.
VI.A.26. Scrieţi şirurile de rapoarte egale.
Vl.A.27. Folosiţi regula de. trei simplă.
VI.A.28. Formulaţi un şir d~ t"apoarte egale.
. .
VI.A.29. Formaţi şirurile de rapoarte egale şi folosiţi condiţiile problemei.

\il.A.30. Formaţi două proporţii.
Vl.A.31. Folosiţi proporţii derivate.

. .
VI.A.32. Folosiţi proprietatea şirului de rapoarte egale.
VI.A.33. Aceei:\Şi indicaţie ca la problema precedentă.
VI.A~34. Folosiţi s~rierea zecimală şi proprietatea. f~daitjen~lă a .Pr~

porţiilor., . , . ·: .
VJ.A.35. E>in relaţiile date formaţi o ecuaţie.
VI.A.36. Transpuneţi în relaţii matematice datele problemei.

VI.A~37. ·Folosiţi proporţiile derivate şi o proprietate a şirului de' rapoarte
egale. ·
VI.A.38. Fo1osiţi · factorul comun.
VI.A.39. Pentru calculul lui a, analizaţi pe cazuri, după paritatea lui n~
Pentru calculul lui b, găsiţi valoarea unei paranteze care vă va ·ajută
foarte mult ! Pentru ultimul număr, grupaţi convenabil termenii după ce
aţi făcut ridicările la putere. -
VJ.A.40. Efectuaţi mai întîi calculele şi folosiţi indicaţiile de fa problema
precedentă.
VI.A.42. Analizaţi pe cazuri, după paritatea numerelor m şi n.

VI.A.43. Analizaţi pe cazuri; după paritatea lui ~·
46
VI.A.44.. Grupaţi convenabil·. termenii expresiei.·
VI.A.45. Nu:r:nerele căutate vor .fi naturale dacă
divizor natural. al numărului 34... ·
:x2 +y + z
2 2 -este unit
\TI.A.46. Folosiţi criteriile de divizibilitate învăţate, după ce aţi stabilit!

valoarea lui x.
VI.A.47. Folosiţi faptul că produsul a două numere consecutive este divi- ·
zibil cu 2.
VI.A.4e. Determinaţi mulţimile din· care fac parte numereTe a, b, c.
vi'.A.49. G.rupaţi primul cu ultimul terme·n.
VI.A.SO. Folosiţi teorema împărţirii cu restul zero.
Vl.A.51. Analizaţi pe cazuri, după. x subunitar sau supraunitar, pozithv
sau neg~tiv.
· VI.A.52. Analizaţi după paritatea lui n.
VI.A.53. a) La fel ca la problema precedentă, după paritatea numerelor·
a şi b.
b) Folosiţi calculul cu puteri.
VJ.A.54. Aduceţi mai întîi, la acelaşi numitor.
VI.A.55. Folosiţi în sens invers relaţia obţinută la problema precedentă;_
VI.A.56. Analog cu problema precedentă.
VI.A.57. a) Folosiţi calculul cu puteri. b) Determinaţi ultima cifră a„

numărului a+ b + 1.
VI.A.58. Analizaţi după paritatea lui k.
Vl.A.59. Aduceţi, mai întîi, egalitatea la o formă mai simplă.
VI.A.GO. Folosiţi scrierea zecimală.
VI.A.61. Formaţi două ecuaţii din condiţiile problemei.

VI.A.62. Determinaţi fracţiile care reprezintă numărul fetelor şi al băie
ţilor din clasa a VI-a.
VI.A.63. a) Folosiţi teorema împărţirii cu rest. b) Discuţie după paritatea,

lui k şi după semnul numerelor m şi n.
VI.A.64. Puneţi în evidenţă baza x.
VI.A.65. Exprimaţi pe x în funcţie de y în prima relaţie şi apoi înlocuiţi.
în a doua. Reciproc, aplicaţi proprietatea fundamentală a proporţiilor.
VI.A.66. Folosiţi operaţiile cu puteri.
VJ.A.67. Formaţi o ecuaţie cu două necunoscute şi exprimaţi una din ele•
în funcţie de cealaltă.
4T
VI.A.68. Folosiţi teorema împărţirii cu rest şi condiţiile problemei.
VI.A.69. Formaţi grupe de termeni şi arătaţi că fiecare grupă are o -va-
lcare mai mică decît un anumit număr. ·
VI.A.70. Analizaţi cele trei cazuri.
VI.A. 71. Stabiliţi care este cel mai mic şi cel mai mare număr de forma
dată. .:
VI.A.72. Stabiliţi mai întîi paritatea numerelor a, b, c..
VI.A.73. Descompuneţi numărul 63 în factori primi şi ~nalizaţi cazu-
rile care apar. ·
·vi.A.74. Scrieţi numărul A sub formă mai simplă.
·vi.A.75. Numărul c trebuie să fie pătrat perfect de o singură cifră·;
VI.A. 76. Produsul 60 •x trebuie să fie un pătrat perfect mai mic de-
..cît 1002•
G· E 0: M E T R I E
·CAPITOLUL i
TRIUNGHIU~! I.
VI.G.1. Se dau : un triunghi ABC, un punct D şi o semidreaptă cu ori-

ginea în D. Să se construiască un triunghi congruent cu·triunghiul ABC,
care să aibă punctul D drept unul din vîrfuri iar una dih 'laturi să se
g~sească pe semidreapta. dată. Daţi cit mai multe soluţii, folosind diferi-
tele cazuri ~e congruenţă.
·: (Etapa .locală;.
'
Bistriţa-Ndsăud,
:~: . .
1986) '
VLG.2. Pe latura OX a .unghiului :.~OY (X,· O; Y; necoliriiare)~ avem

punctele A şi B, iar pe OY punctele C şi D. Determinaţi lungimea seg-
m~ntului
..
AB astfel încît să fie adevărate
~ ./"-...
simultan afirmaţiile : CB este
mediană în triunghiul OAC ; O4D . ODA ; oe= 8 cm şi DC = 2 cm.
· · · · • ,r.._ .· . (Etapa- municipald., ·Bucu-reşti," 19_87)
f .• • • ' : I ••
VI.G.3~ Dacă a şi ·b sînt două- drepţ~ perpendiculare ·ce se intersectează

în punctul O, dacă A şi· A'· sîn1f două puncte ce aparţin lui a, diferite
intre ele şi diferite de O, 'astfel încît OA= OA' şi dacă B şi B' sînt două
pun,.cte ce aparţin lui b, diferite între ..ele şi diferite de O, q.emonstraţi ·.că
triunghiurile ABB' şi A'BB' sîrit congruente. . . · ·
(Etapa locală, Maramureş, 1988J
VJ.G.4. Pe bisectoarea AD a unui triunghi isoscel ABC ·(AB AC) se ia

un punct oarecare P. Dreptele _BP şi Cţ' intersectează laturile AC _şi AB
=
în M, respectiv N. Să se arate că BN·' ·cM. ·
1
'' ' '(Etapa 'judeţeană, Galaţi, 1988)
VI.G.5. Să se arate că în triunghiul ABC latura AC, bisectoarea unghiu-

lui B şi mediatoarea laturii BC sînt concurente într-un punct F dacă şi
Â Â. .. .
numai dacă m(B) = 2m(C). · ' ·· · ;
(Etapa judeţeană. Gorj, 1987)
j' •
=
şi AB > BC. Pe latura
VI.G.6. Se dă triunghiul isoscel ABC (AB.,,.-.... AC)./',..
AC se consideră punctul. M _\astfel. încît lBMC ABC. Se duc MN- l BM =
{N € BC) ·şi PC ~ BC ·(P € BM), care se intersectează· în, Q. Să se arate că :
a) MP=CN;
b) Dreptele BQ şi MC'sînt perpendiculcire.
(Etapa judeţeană, Mehedinţi, 1988)
49
=
VI.G. 7. Fie un triunghi isoscel ABC (AB AC) şi punctele M € AB şi
N € AC, astfel incit AM= AN. Să se demonstreze că :
a) triunghiurile AMC şi ANB sint congruente;
b) triunghiul BOC este isoscel, unde {O}= MC n NB;
c) dacă {D} =
AO n BC, atunci AD J. BC.
(Etapele locală, Sibiu, 1988 ;. judeţeană, Bistriţa-Năsăud, 1988-),
VI.G.8. Se dă triunghiul isoscel ABC cu AB AC. Pe latura AB se
iau punctele M, N, P, astfel incit AM= MN = NP = PB şi pe latura AC
=
punctele E, F, G, astfel încît AE = EF ~ FG= GC.
Fie PE n BC = {S}, MG n-BC= {T} şi EP n MG= {H}. Ară~
taţi că:
a) MG=PE;
b) MT=ES;
c) AH J. BC;
d) ~ HMP ~ DEG. =
(Etapa judeţeană, HaTghita, 1988)
VI.G.9. Se dă triunghiul ABC şi M mijlocul lui AC. D este un punct
pe semidreapta BM, astfel incît AB AD. =
In cazul cind F şi E sînt mijloacele segmentelor AB şi respectiv AD,
analizaţi dacă CE+ CF = BD.
(Etapa judeţeană, Bacâ:u, 1987)·
VI.G.10. Se consideră un triunghi ABC cu m(C) "" = 60°. Pe semidreptele

AA', (A' € BC) şi BB', (B' € AC) perpendiculare pe BC, respectiv AC
se consideră punctele M şi N astfel incit AA' =A'M şi BB' =B'N. Să se
demonstreze că punctele M, C şi N sint coliniare.
(Etapa Judeţeană, GiuTgtu, 1987)
VI.G.11. Fie triunghiul ABC cu. AB
= {M}. Să se arate că:
=AC şi E € AC, F € AB,' BE nCF =
1. M aparţine bisectoarei unghiului A dacă şi numai dacă ~
a) MB== MC sau
b) BF=CE.
Punctul M al bisectoarei unghiului A se află şi pe bisectoareTe
2.
unghiurilor B şi C dacă şi numai dacă BF +CE= 2·EF.
(Etapa judeţeană, Iaşi, 198:'/.).
CAPITOLUL II
.PARALELISM
=
VI.G.12. 1n triunghiul isoscel ABC (AB AC), prin mijlocul D al laturii
AC se duce o paralelă la dreapta AB, care taie latura BC în E şi bisec-
toarea unghiului B în F. Să se arate că:
a) triunghiurile DEC şi ADE sînt isoscele ;
b} AE J_ BC şi BE=CE=EF.
(Etapa judeţeană, Cluj, 1987),
50
·vi.G.13. Fie două drepte -par.alele :d şi d'. •şi s o secantă care ir-Jtersec~
te'ază dreapta d în A şi dreapta·· d' î:n'•B. Bisectoarele:celor: două u_ngh:iu~i:
interne aflate de aceeaşi parte a ·secantei se îritîlnesc în ·punctul C. -Din "C
se construiesc perpendicularele pe d, d' şi . s ale căror- picioare ··sînt
respectiv H, K, M. :. ~·", .
a). să; se arate că triunghiul ABC·· este dreptunghic ; ' :· 't.: •
b) să se compare lungimile segmentelor CH, CK, CM ;
. c) să se arate că AB = AH+ BK.
· ··• , ·: (Etapa .judeţemiă,: Arad, .1.9871"
[j'l
Vi.G.14. In triunghiul ABC bisectoarea -unghiului A. şi mediana dusă:

d~. B s~nţ perP.~ndiculare }n O. Fie M, N, P respectiv mijloacele laturi-
lor AB, ·AC, BC. Să se arate că :
a) M, O, P sînt coliniare ;
b) A PON este isoscel.
(Etapa, jud~ţeană, Ialo71),iţţi~ 19R8)
., "( :.
VJ.G.15. !n _exteriorul triunghiului isoscel 4IBC (AB . AC) se _construiesc

· · · : · A. •A', ..
triunghiu1~ile isoscele dreptunghice ABD şi ACE, m(D) = m(E) - 90°.
a) Să se arate că DE li B.C.
b) Să se arate că vîrful A, mijloacele segmentelor DE şi BC, şf
punctul {M} =
DB n CE sînt coliniare.
(Etapa judeţeană, Bacău,_ 1987)
. . 'A
VI.G.16. Fie triunghiul isoscel ABC, în care AB =AC şi m(A) =•90~~:
Perpendiculara in B pe AB întîlneşte latura AC în D. Pe perpendiculara
în C pe AC se ia punctul E ·astfel incit BD= CE (B şi E în semiplane
diferite determinate de AD). Dacă F este mijlocul segmentului DE,. să se
arate că:
a) AC ·este bisectoarea··unghiului 'B~;
b) AF_,l DE; : ·!
--
' c). pu_nctele B, C, F .~înt coliniare ; .
d) care este măsura unghiului BAC astfel încît BC li AE.
' · : -· . (Etapei judeţeană,, Brăila.,. -i987)
. . . -.
VI~G~17. Se consideră triunghiul AB_C JAB 4c,.· ·Fie · mijlocul° laturil

BC şi I piciorul perpendicularei duse din M pe AC;· Fi~ P € MI astfel
încît I să fie mijlocul lui MP. Dacă D este piciorul înălţimii din B ·îrt·-
triunghiul ABC, se cere : · ·
.,,......_,_ .,,,,....__
a) şă s~ arate că DPM . BAM ;
,_,
. ~) Ml? i
--,~ ~ I _• ~
AP.
t
(Etapa judeţeana, DolJ, 198-8)
51"'
VI.G.18. Se consideră,. triunghiul di-eptunghic ABC (m(Ă) = 90°) în care
AB < AC şi se ia pe ipotenuza BC punctul D astfel încît AD = AB.
Perpendiculara din B pe AD taie dreapta AD în E şi cateta AC.în F.
Să se araţe .că :• .
a) D.. BFC este isoscel ;
b) punctul C. este egal depărtat de AD şi de paralela la .AB dusă
prin D.
(Etapa judeţeană, Dîmboviţa, 1988)
Vl~G.19~ .Bisectoarele unghiurilor B şi C ale triunghiului oarecare ABC

taie linia mijlocie a triunghiului paralelă cu BC în M şi N. Să se demon-
streze că: AB+·AC=BC+2·MN. . ·. · ..
(Etapa· judeţe_ană, HaTghita, 19~1)
VI.G.20. Fie punctele M, N, P mijloacele laturilor triunghiului · ABC

(M € AB, N € BC, P € AC). Prelungim segmentul NP cu segmentul
P"!l; = NP, iar segmentul CM îl prelungim cu MD CM. =
· a) Demonstraţi că punctele E, A şi D sînt coliniare.
AB
b) Calculaţi lungimil.e laturilor triunghiului ABC, ştiind că 2 =
- BC ş1. -BC
;:::;- = -AC , iar
. . t ru I t.
per1me rmng h·w
1 u1. este 45 .
3 6 8
(Etapa_ judeţeană, ATgeş, 1981)
VI.G.21. ·Fie ABC un triunghi, M, N, P respectiv mijloacele laturilor AB,

BC, CA.-Considerăm punctele D şi E astfel incit M şi P să fie, respectiv,.
mijloacele segmentelor. CD şi NE. ·
a) Demonstraţi că AE ' ·!_ · BC şi DA li BC.
. 2
b) Arătaţi că punctele D, A, E sînt coliniare.
c) Calculaţi măsura segmentul.ui DE dacă lungimile laturilor tri-
unghiului ABC, AB, BC, CA sînt respectiv invers proporţionale cu
numerele 6, 5, 7 şi semiperimetrul triunghiului este 1 O, 7 cm.
(Etapa Judeţeană, BistTiţa-Nisăud, 1987 şi Galaţi, 1987)
VI.G.22. Fie. OAB un triu~ghi isoscel cu OA== OB. Se prelungeşte 0B

cu un segment OC =::: OR Prin C; se duce par2:lela la AB care intersec-
tează dreapta OA într-un. punct D .. Perpendiculara pe AB într-un punct
oarecare M al segmentului AB intersectează pe BC în punctul N şi pe
AD în punctul P. · · · .. • . . . . .
Arătaţi că:
a) ~ OAB =
~ OC:D ; . . .
\' b) MN +
MP :-- constant, adică nu depinde de .alegerea lui M pe AB.
c• • •, etapa. 'l"epublicană, Vîlcea, 1986)
52
VI.(i-.23. Fie XOY ·un unghi ascuţit şi A un punct pe semidreapta OY,
A =fo O.· Se ia B € OX, astfel încît· dreapta AB să fie perpendiculară pe
semidreapta OX. Notăm cu C şi D intersecţiile bis•ectoarelor unghiurilor
OAB şi BAY .CU ox.
Să se demonstreze că:
a) Triunghiul CAD este dreptunghic.
b) ·Există două puncte pe semidreapta OY fiecare egal depărtat de
A şi de ·semidreapta OX. · ·
(La1ţrenţiu N. Gaiu, etapa republicană, Braşov, 1988)
CAPITOLUL Ill
SUMA UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI

VI.G.24. -Unghiul' BAC al triunghiului ABC are 120°, iar AD (D € BC)
este bisectoarea lui. Fie AE şi ..,,,,,,,......
AF (E, F. € BC) bisectoarele unghiurilor
.
BAD şi, respectiv DAC. Dac~ AED= 60°, să se arate că:

a) tdunghiul AEF este echilateral ;
AE
b) ED =-DF'.= __ ; . i
. ·... 2
c) triunghiurile AFC, ·.BEA şi ABC sînt isoscele.
(Etapp. ;udeţeană, Mureş, 1988)
VI.G.25. Fie un _E::.._ ABC, unde măsura unghiului B este media aritmetică
a celorlalte două. Se duc bisectoarele AM şi CN, AMn CN = {Q}. Să se
demonstreze că.:
+ m(NQM) -. 1Ş0°.
./",.... ~
a) m(ABC)
CN =CA,
,... ., . . ,.•. :... A
b) Dacă să
se calculeze m(A).
c) Da_că .·QP .ţ AB, QTJ_ BC, T.€ BC şi. P € AB precizaţi ~atura
D.BPT. .
(Etapa ;udeţeană, Alba, 1988)
· A A ·
VI.G.26. Fie triunghiul ABC scaÎen, în ·care m(B) ___ m(A)

··:. . :, . . . .
+2, m(C)_ înăl-
·..
ţimea AE intersectează bisectoarea unghiului B în M. Să se demonstreze
că 3BM = 2_.A:E. ·
(Etapa ;udeţeană, Iaşi, 1988)
VI.G.27~ -tn· · triunghiul ABC.-~cu unghiul A < 90°, se ia pe latura B,C

punctul M între B şi C. ·
Ducem MO ..L AC (O € AC) şi iCpreiungim ,cu ON OM. =
. · · Ducem· MQ·J_ AB (Q € AB) şi îl prelungim cu QP= QM.
53
~~- : ,a) Să _se-demonstreze că triunghiul ANP este isoscel.
b)-·Exprimaţi unghiurile triunghiului ANP cu ajutorul unghiului.
A ;al triu111ghiului ABC.·
c) Cîte g1·ade trebuie să aibă unghiul A, pentru ca triunghiul PAN
să fie echilateral ?
(Etapa locală, Sălaj. 1988)
. ./'....
VI.G.28. Fie triunghiul ABC isoscel, AB = AC, în care m(BAC) :-: 36°.
' '
Se prelungeşte.BC dţncolo de C c.u segn:i~ntul ·cE=AC. · ·

a) Este AC bisectoare în triunghiul BAE?
b) In triunghiurile ABC şi ACE avem trei congruenţe: AB =AC;
./'.... /"',...
AB = EC şi BAC= AEB. Sînt ~ceste triu~ghiuri congruente ?
(Etapa judeţeană, Ialomiţa, 1988)
A A
VI.G.29. ln triunghiul ABC avem : m(A) = 35° şi m(B) = 65°. Fie D
' ,.,,.....___ /'....
situat pe AB astfel încît. BCD \ DCA şi fie DE distanţa de la punctul D
la latura AC. Se consideră punctele M_ şi N pe dreapta CD astfel încît
MD =DN= DE cu M între C şi D, i~r D între M şi N. Să se determine
măsura unghiului ·CME şi măsura unghiului CNE~ · ·
(Etapa judeţeană, Galaţi, 1988)
VI.G.30. ln triunghiul dreptunghic ABC, cu măsura unghiului A de 90°

şi a unghiului C de 15°, se duc din A înălţimea AD, bisectoarea AE
şi mediana AO (D, E, O se află pe BC) .
. - OE
Să se arate că ED = - .
2
(Etapa judeţeană, Br~pv, 1981)
=
VI.G.31. Fie triunghiul ABC isoscel (AB AC) ; se prelungeşte BC din-
colo de C cu segmentul CE = AC.
a) Determinaţi măsura unghiului BAC astfel incit AC să fie bisec•
toare î~ triunghiul ABE. ·
b) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei : l::,,. ABC= ~ AC-Ş.
(Etapa ;udeţeană, Braşov, 1981)
VI.G.32. In interiorul unui triunghi isoscel ABC, AB =AC, se consideră

un punct M unde m(MBC)
./'....
=--
30°, m(MCB)
.,,,......___
=
15°. Notăm cu P intersecţia
dreptei BM cu înălţimea din A a triunghiului ABC. Să se afle măsurile
unghiurilor BPC şi PMC.
(Etapa ;udeţeană, Braşov, 1988)
A A
VI.G.33. In triunghiul dreptunghic ABC cu m(A) = 90°, m(C) = 30°, se
duce mediana ·AD. Din D se duc· perpendiculare pe BC şi AD· ce ·se
întîlnesc cu AC în E şi respectiv în_F.
Să se arate că AE =EF == FC.
(Etapa Judeţeană, Gor;, 1988)
54
VI.G~34. Fie triun~hiul ABC dr~ptunghic ,în A. Se ia pe semidreapta CA
segmentul AD= AB. A între C şi D şi pe semidreapta AB segmentul
BE = AC -AB, B. _intre A şi E. Să se demonstreze că BD+ CE şi
CB J_ DE.
(Etapa judeţeană, Alba, 1987)
VI.G.35. In triunghiul ABC ducem bisectoarea AD a unghiului, ~4,ţ

(D € BC) şi notăm cu E şi F intersecţiile perpendicularei_ pe BC în D cu
AB şi respectiv AC. Ştiind că BD= DF, DC= DE, AD= A~, se cere~
a). Să _se arate că BF J_ EC. · '
b) Să se afle unghiurile triunghiului ABC.
(Etapa judeţeană, Brăila, 1981)
VI.G.36. In triunghiul ABC se duc înălţimea AA' şi bisectoarea interi-

-0ară BB'," care se intersectează în D (A'€ BC şi B' € AC).
~ ~ A A
Se: dau: m(BAA') = 40°; m(AB'B) = 65°; m(B) < 90°; m(C) < 90°.
a) Să se arate că I::::,. ADB' este isoscel.
~ ~
b) Să se calculeze m(AMC) şi m(A' AM), unde M este mijlocul
1ui BC.
(Etapa judeţeană, Mehedinţi, 1988)
VI.G.37. ln· triunghiul ABC unghiurile A, B şi C sînt direct proporţio

nale rţ:?spectiv cu 6,5 ; 5 şi 0,5 iar mediatoarea laturii AC taie latura BC
în E. Să se determine raportul între lungimea înălţimei AD şi· lungimea
.segmentului .BE.
(Etapa judeţeană, Constanţa, 1988)
VI.G.38. Fie un triunghi ABC cu unghiurile A, B, C respectiv proporţio

nale cu numerele 4, 2, 3. Bisectoarea unghiului A intersectează latura BC
în D şi aceasta se prelungeşte cu DE= AD.
a) Să ·se afle măsurile unghiurilor A, B, C.
b) Arătaţi că triunghiul BDE este isoscel.
c) Arătaţi că bisectoarea unghiului ADC este perpendiculară pe BE.
(Etapa judeţeană, Sălaj, 1988)
VI.G.39. Unghiurile A, B şi C ale unui triunghi ABC au măsurile invers

proporţionale respectiv cu num:erele 0,(3) ; !... şi 0,125. Fie M şi N puncte
7
~ ~
situate pe AB, respectiv pe AC, astfel încît m(ACM) =
40° şi m(ABN) =
~ 20°. Să se determine măsurile unghiurilor triunghiului ABC şi măsura
unghiului ANM. , .
(Etapa, judeţeană, Br4ila, 1988)
·vi.G.40. Fie D un punct situat pe baza BC a triunghiului isoscel ABC

. . . ~ ,,-..,
şi E € AC, astfel incit m(BAD)' =
2: m(EDC). Să se arate că triunghiul
ADE este isoscel.
(Etapa judeţeană, Braşoi,, 1988)
55
VI.G.41. lntr-un triunghi ABC, notăm cu D piciorul bisectoarei unghiu-
lui A şi notăm cu E mijlocul laturii AC.
A A
Ştiind că m(A) = 2m(B), DE li AB, să se afle măsurile unghiurilor
triunghiului ABC.
(Etapa locală, Bacău, 1987}
A A.
VI.G.42. -!n triunghiul ABC avem că m(B) _: 3m(A). Mediatoarea laturii
BC intersectează dreapta AC în punctul E. Dacă AB BE, să se calcu-
leze unghiurile triunghiului ABC.
=
(Selectare lot, Bucureşti, 1981 şi etapa judeţeană, Gorj, 1988),
VI.G.43. Se consideră triunghiul oarecare ABC. Pe dreapta BC se,,,,,,,.....__

iau
punctele D şi E astfel încît BD= AB şi CE= AC. Să se afle m(DAE.;).
(Etapa judeţeană,. Caraş-Severin, 1981)'
VI.G.44. Se dă triunghiul ABC oarecare. Din B se ·duce perpendiculara

BD pe latura AC şi se prelungeşte dincolo de B, cu seg-mentul BB' AC. =
Din C se duce perpendiculara CE pe latura AB şi se prelungeşte din-
colo de C cu segmentul CC'== AB; demonstraţi că AB' şi AC' sînt
congruente şi perpendiculare.
(Etapa judeţeană, Bihor, 1981),
VI.G.45. Se consideră punctele E şi D pe latura AC

.
a triunghiului isoscel
= _,,,,,...__
ABC, (AB -~ AC), astfel încît AD = BD şi BE BC. Dacă m(BAC) = 50°:
a) Să se calculeze unghiurile triunghiului EBD.
b) Să se demonstreze că distanţa de la punctul C la dreapta ·BD
este egală cu distanţa de la punctul E la dreapta AB.
c) Fie B' piciorul bisectoarei unghiului ABC (B' € AC). Demonstraţi
că punctul B' este egal depărt~t de. dreptele !3E" şi BD.
(Etapa judeţeană, Constanta. 1981}
VI.G.46. Se ştie că mediatoarele unui triunghi. sînt concurente. Fiind
date trei drepte concurente, există, sau. riu, un triunghi avînd cele trei•
drepte ca mediatoare?
(• * •, etapa republicană, Baia Mare, 1989}
CAPITOLUL IV
SIMETRIA-
,,,..._
VI.G.47. Fie ABC un triunghi dreptunghic (m(A) = 90°).
~
a) Dacă m(ABC) = 60° şi pe bisectoarea Iui se consideră un punct.
E ale cărui simetrice în raport cu laturile AB şi BC sînt F şi respectiv G,
să se găsească măsura' unghiului FBG. · · ·
_b) Cîte grade trebuie să măsoare unghiul ABC astfel încît dreptele
FB şi GB să fie perpendiculare?
(Etapa judeţeană, Bistriţa-Năsăud, 1981),
56
VI.G.48. Măsurile unghiurilor .BAC, ABC şi ACB ale triunghiului ABC
sint invers proporţionale, respectiv cu numerele :;
. :; .. . 13
~ , .:.!...
14
şi O, (1 ): Bisec-
toarea AA' a unghiului BAC (A' € BC) intersectează segmentul BE, sime-
tri~ul lui AB faţă de înălţimea BD (E € AC) în punctul F. '
Aflaţi măsurile unghiurilor patrulaterului F A'CE.
(Etapa jxdeţeană, Buzău, 1987)
VI.G.49. Pe latura BC a triunghiului ABC se ia punctul E între B şi C~

şi fie simetricele M şi N ale lui E faţă de AC, respectiv faţă de AB.
Să se arate că M, A, N sînt coliniare dacă şi numai dacă triunghiul ABC
este dreptunghic.
(Etapa locală, Covasna, 1988)
CAPITOLUL V
PATRULATERE
VI.G.50. Fie :
A = mulţimea tuturor triunghiurilor isoscele.
B= mulţimea tuturor triunghiurilor cu două mediane congruente•
.C = mw.ţimea tuturor triunghiurilor echilaterale.
a) Arătaţi că· A = B.
b) Stabiliţi o condiţie referitoare la unghiul format de medianele
congruente ale oricărui element al mulţimii B pentru ca B = C.
· =
· ·c) ln Â MNP (MP MN), suma· măsurilor unghiurilor. alăturate
laturif- MP plus suma măsurilor ·unghiurilor alăturate laturii N-P este
de-250°. Să se arate că .6. MNP € A-C. . .
(Etapa ;udeţeană, Bacău, 1987)
~ .
'
VI_.G.51. _Două triunghiuri ABC şi ·A.DE au mediana AM comună

({M} :-- BC n DE).
Fie P, Q, R, S respectiv mijloacele laturilor AB, AC, AD, AE.
a) :Cercetaţi dacă patrulaterul PSQR este paralelogram.
. ~ .,,,,,,....,.._
b) In ipoteza suplimentară, m(BAC) = m(DAE) = 90°, cercetaţi dacă
patrulaterul DBEC este, dreptunghi~ ·· ·
·(Etapa judeţeană, Prahova, 1987)
A
VI.G.52. Fie ABC un triunghi <;lreptunghic (m(A) :;:;:::.90°) şi E un. punct
pe· înălţimea AD. P_erpendicul.ara ·în: E ·pe CE intersectează dreapta AB în
F. Paralela prin Ela AB-intersectează pe BC în G. ·să se arate că AGEF
este paralelogram.
(Etapa judeţeană, Dolj, 1987)
57
VI.G.53. Fie A' un punct oarecare pe latura BC a triqnghiului ABC şi
fie I mijlocul segmentului AA'. Dreapta BI intersectează pe · AC în M,
iar dreapta CI intersectează pe AB în N. Paralela dusă din A' la AC_
iµtersectează pe BM în P, iar paralela dusă din A' la AB intersectează
_.pe CN în Q. Să se demonstreze că MNPQ
.
este paralelogram. .
c• "' *, etapa republicand; Bacău, 1987)
INDICAŢII
·vi.G.1 Notăm de exemplu DX .semidreapta cu originea în D ş1 DB'C'

triunghiul congruent cu 6. ABC şi care urmează să fie constr'uit. Con-
=
struim B' € DX astfel încît DB' AB. In acest fel, două din virfurile
-~ DB'C' sînt construite (care?). Urmează construcţia celui de-al
treilea vîrf, conform cu unul din cazurile de construcţie ale triunghiu- ~
,Tilor oarecare (trei cazuri).
VI.G.2. Să fixăm două din cele patru puncte A, B, C, D si anume

punctele C şi D (de ce?). -ln continuare fixăm punctul A ţinînd cont
că 6. OAD este isoscel (de ce ?). Urmează ilustrarea grafică a punctu-
.lui B.
·v1.G.3. Din textul problemei rezultă că punctele A şi A' sint în semi-

·plane opuse determinate de dreapta ,b. Punctele B şi B'. pot _fi în ·acelaşi
semiplan sau în semiplane ·op~se ,determinate
.
. de dreapt,a · a. Apoi vom
. . ~
urmări triunghiuri congruente, ţinînd cont, de exemplu, că : m(AOB) =

./"'-....
= m(A' OB) = 90° (ipoteză).
VI.G.4. Punctul P poate fi interior sau exterior 8 .A?C. Urmăriţi
congruenţe de triunghiuri. Astfel : dacă punctul P este interior sau exte-
rior ~ ABC, triunghiurile congruente să conţină latura comună AP
-şi apoi altă pereche de triunghi să conţină unghiuri opuse la vîrf.
VI.G.5. Directa: Dacă în ~ ABC, latura AC, bisectoarea unghiului B

·şi mediatoarea laturii BC sînt concurente în acelaşi punct F;: atunci
Â Â
m(B)=2•m(C). . ;: .,,,,..., • ,,,,..., ·
Reciproca : Dacă în 6. ABC, m(B) ~ 2 · m(C), atunci latura AC,
bisectoarea unghiului B şi mediatoarea laturii BC sînt concure'nte în
acelaşi punct F.
Observaţie : Directa poate fi consider.ată reciprocă şi invers.
'VI.G.G.
a) Să observăm că ~ ABC este :ascuţitunghic, apoi că BM -.BC
·(de ce ?). tn continuare, ţinînd cont de ipoţţz~le. QM J_ BM şi QC l. BC,
-Gbservaţi că MQ =
CQ. Urmăriţi apoi două. triunghiuri dreptunghice care
,.conţin unghiuri opuse la vîrf. · · · · ·
b) De exemplu, comparaţi triunghiurile BMQ şf ·BCQ.
"'58
VI.G.7. Presupuneţi
M' şi N între A şi B şi respectiv A şi C sau pe pre-
lungirile laturilor ABş1, AC.
·· · a) Gîndiţi BM = AB - AM, apoi congruenţe ·de triunghiuri.
b) Congruenţa unghiurilor CBO şi BCO rezultă din precedenta.,
c) Proprietăţi ale triunghiurilor isoscele.
VI.G.8.
a) Punctele M, N, P determină pe AB patru segmente congruente.
Exprimaţi AM, AP, AE, AG în funcţie - de exemplu - de AB, apoi
căutaţi triunghiuri congruente. : · ··
b) Demonstraţi, de exemplu, că ~ GCT = ~. PBS şi apoi folo-
siţi anumite rezultate de la punctul a).
c) Arătaţi că AH este bisectoarea unghiului MAE.
d) Rezultă imediat din punctul c).
VI.G.9. Ipotezele problemei oferă aplicarea (corectă) a proprietăţii
comune tuturor triunghiurilor · isoscele în care medianele relative latu:..
·rnor congruente sînt congruente.
VI.G.10. ln 6 ABC, AA', BB' sîQt înălţimi (ipoteză) şi deoarece ,AA' ~
= A'M, BB' == B'N, urmează că _,,,.....,_,
triunghiurile MCA şi respectiv BCN
sînt isoscele (de ce?). Cum m(BCA) = 60°, urmează că unghiul MCN
este alungit şi deci... · ·
VI.G.11.
1. Directa : în triunghiul isoscel ABC cu AB AC şi E € AC,
n
F € AB, BE CF = {M}, punctul M aparţine bisectoarei unghiului A
=
dacă:
a) MB=MC sau
=
b) BF CE. Metoda triunghiurilor congruente.
=
Reciproca : In triunghiul isoscel ABC, .cu AB AC şi E € AC,
F ~ AB, BE n CF = {M} dacă punctul M aparţine bisectoarei unghiului A,
atunci:
a) MB=MC sau
b) BF = CE. Metoda triunghiurilor congruente.
=
. 2. Directa : ln triunghiul isoscel ABC cu AB AC şi -E € AC,
F € AB, BE n CF = {M}, punctul M, care· aparţine bisectoarei unghiu-
lui A, aparţine şi bisectoarei unghiului B, dacă BF +
CE = 2 · EF. Drepte
paralele intefsectate .~e o secantă şi metoda triunghiurilor congruent~.
Reciproca·: ln triunghiul isoscel ABC cu AB AC şi E € AC,=
F € AB, BE n CF = {M}, dacă punctul M, care aparţine bisectoarei un-
ghiului A, aparţine şi bisectoarei unghiului B, atunci BF CE---: 2-EF•+
.Ol;>servaţie : Directa şi recipr~ca pot lua locul una celeilalte.
VI.G.12.
~ /',..
a) Deoarece m(ABC) = m(ACB) (ipoteză echivalentă) şi DE li AB
(ipoteză), urmează că ~ DEC are două unghiuri congruente. ·
Deoarece DE= DC (demonstrat la punctul precedent) şi DC= DA
,(ipoteză), rezultă că... · ·
59
b) Ţinînd cont că triunghiurile ADE şi EDC sînt isoscele (anterior
demonstrat), scrieţi suma unghiurilor în ~ AEC, apoi folosiţi proprie-
tăţile dreptelor paralele intersectate de secanta BF (care este şi bisec-
toarea unghiului ABC - ipoteză). ·
VI.G.13.
a) Faţă de paralelele d, d', unghiurile interne şi de aceeaşi pa'rte
a secantei· AB sînt suplementare, şi cum AC şi BC sînt bisectoarele
unghiurilor HAB şi KBA, urmează că ...
b) Demonstraţi că orice punct care aparţine bisectoarei unui unghi
este egal depărtat de laturile unghiului.
c) Rezultă din b) stabilind congruenţe de triunghiuri convena-
bil alese. ·· · ·
VI.G.14.
a) Cercetaţi dacă, în ~ BAN, ipotezele problemei permit apli-
carea proprietăţilor triunghiurilor isoscele, apoi cercetaţi ce reprezintă
MO în, ~ BAN şi OP în ~ BNC.
b) Linia mijlocie într-un triunghi.
VI.G.15.
a) Notaţi, de exemplu, F şi G intersecţiile dintre dre·apta DE şi
<:treptele AB, respectiv AC. Arătaţi că ~ AFG este isoscel, apoi pro-·
prietăţi ale dreptelor paralele intersectate de o secantă.
=
b) Deoarece I?R RG, unde R este mijlocul lui FG, rezultă că în
~ AFG (isoscel comf. a)) AR este... .
Analog, în 6. ABC (isoscel - ipoteză), AS este... , unde S este·
mijlocul lui BC. tn continuare, repetăm raţionamentele precedente astfel :-
stabiliţi ce reprezintă MR în triunghiul isoscel DME (de ce este isoscel?}
şi ce reprezintă MS în triunghiul isoscel BMC (de ce este isoscel?). în
acest mod, punctele A, R, S, M aparţin unei aceleiaşi drepte AM, care
este bisectoarea unghiului BAC.
VI.G.16.
=
a) Observaţi că 6. ABD 6. ACE (construcţie).
b) Din congruenţa .precedentă rezultă şi AD= AE, apoi proprietăţii
ale triunghiurilor isoscele .
~............. .,,,,...,...__.
.
=
c) Demonstraţt că ADE .ACB şi apoi că DCF == ACB.
~
d) ln ipoteza BC li AE, 6. ABC devine echilateral.

.,,,,,,......._
:
=
VI.G.17. In ABC, BM MC {ipoteză), rezultă că BAM CAM (de ce ?). = /"',..
a) Observaţi că AC este mediato~rea segmentului MP iar în ~ BDC~.

MD este mediana relativă ipotenuzei BC. ln continuare, unghiuri cu latu-
rile perpendiculare (reciprocă).
b) O dată rezolvat a),· cercetaţi ce reprezintă '4:epte_le AC, PD şi
MD în ~MAP.
60
VI.~.18.
·'. · · a) Ţinînd cont de ipotezele problemei, evaluaţi în 6 BEJD măsura
unghiului EBD şi ap(?i. c~mpai;-~ţi. unghiurile ~BD şi FCB.
· b) Fie P punctul de intersecţie dintre dreapta AC şi paralela dusă
prin D la AB {ipoteză). Evaluaţi măsura unghiului DFC. Fie· R 'intersecţia
dreptei AD cu dreapta perpendiculară pe AP şi care trece prin C. Calc~-.
laţi măsura unghiului_ RDC, . .
VI~G.19. Fie I punctul. de inte~secţie al bisectoarelor BB' şi Cţ' ·{B' € _4C

şi . C' € AB) din 6 ABC. Se ştie că bisectoarea AA' (A' € BC) trece
tot prin punctul I. Oricare ar ft ·6 A~C, în l~. AA' C :unghiul AA,:C
. . ' Â _/',...
fiind: exterior 6 AA'B este mai· 'mare decît ·-B sau BAA' care este
i I•• •. ,..........;.._ ·, . ' .• '.' .• • ,.
congruent- cu·. A' AC. (ipoteza

. ;,,,-..:. - AÂ'. .:bisectoarea:
....-... unghiului
.·
A). In aceste
.
con-.
diţii, în 6 AA'C, m(AA'C) > m,(A' AC) şi· deci, conform unei teoreme
cunoscute, AC> A'C (1). Se demonstrează că în 6 AA'C, punctul I
(intersecţia bisectoarelor triunghiului ABC) împarte latura AA' într-un
raport AI AC . Conform (1), AC > 1, şi deci AI> IA' (2). Se deropn,

=
IA' A'C . A'C .
strează ~.că oricqre ar fi _B € BC, _·segl'Ilentul AP este intersectat de linja
mijlocie EF (E € AB şi F €AC)· într-un punct care' este mijlocul lui AP.
Astfel, EF ·va conţine şi. mijl6cui. bisectoarei AA' (3). Din (2)' şi (3)dedu-
-cem că în 6 BIC, EF intersectează ··prelungirile laturilor BI şi CI şi
astfel M aparţine semiplanului determinat de AA' şi C (interior sau e~e-.
rior triunghiului ABC), iar punctul N aparţine semiplanului determiriât
de AA' şi punctul B (interior _sau exterior triunghiului ABC). Conform
acestor precizări, consideraţi două cazuri : ·
a) Punctele M şi N interioare 6 ABC şi în semiplanele opuse
determinate de AA' şi atunci ordinea punctelor va fi E _:_ N - M - F
(E € AB .şi F € AC, iar EF linie mijlocie). .
b) Punctele· M şi N exterioare 6 ABC şi în semiplanele opuse
determinate de _AA', şi atunci ordinea punctelor va fi N - E - F - M
(EF - ca mai stţ_s). ·
Pentru rezoţvare, folosiţi cunoştinţe relativ ,la drepte paralele, inter-.
sectate de o secantă şi triunghiul isoscel, apoi exprimaţi măsurile unor
segmente ca sume sau_ diferenţe de segm_ente, convenabil alese.
VI.G~20."
a) Cu notaţiile propuse -de textul problemei, arătaţi - de exem-
plu - că dreptele AE şi AD sînt paralele cu dreapta BC, de unde rezultă,
evident, D, A, E coliniare.
b) . Folosiţi proporţii derivate cu termeni schimbaţi.
VI.G.21.
a) Patrulaterul BNEA este paralelogram (de ce?) şi MP este linie
mijlocie în ~ CDA. · · -· ·
b) Dreptele AD şi AE sînt paralele cu dreapta BC. deci...
c) . Se scrie că AB, BC, CA respectiv sînt direct proporţionale cu
1 1 1
5'5_'7·
61
VI.G.22.
a) Metoda ţriunghiurilor congruente. Cercetaţi unghiurile adia-
cente laturilor OB şi OC. ,
b) Stabiliţi un triunghi isoscel şi apoi un triunghi congruent cu tri-
unghiul NMB. " .,
VI.G.23.
a) Ungpiurile OAB şi BAY sînt adiacente şi cu o latură în pre-
Iungi re etc ....
·Sau : în .6. OAB, AC este bisectoarea interioară, (ipoteză), iar
AD este bisectoarea exterioară triunghiului OAB, deci...
b) Fiind vorba despre „depărtarea" unui punct, E € OY de semi-
dreapta OX, vom construi o perpendiculară din E pe OX. Fie M piciorul
acestei perpendiculare (M € OX) şi deci EM este depărtarea de la Ela OX.
=
Deoarece EM EA (ipoteză), urmează că .6. EAM este isoscel.
Notînd cu N intersecţia dreptei EM cu dreapta AC, triunghiul EAN este
isoscel (de ce ?), EA= EN şi prin urmare...
VI.G.24.
a) 1n. .6. ADE, conform ipotezelor date, făcînd suma unghiurilor,
rezultă că AD ..l BC. Cercetaţi apoi măsurile unghiurilor .6. ADF.
b) Teorema unghiului de 30°, dintr-un triunghi dreptunghic.
c) Evaluaţi - de exemplu - măsura unghiului ACD din .6. ADC.
VI.G.25.
A A
Deoarece m(B) = m(A) +2 m(B) , deducem m(B) = 60°.

/"...
a) Evaluaţi m(AQC) din .6. AQC.
A A
b) Exprimaţi m ( ~) în funcţie de m ( ~) şi apoi în triunghiul isos-

cel AQP (ipoteză) scrieţi suma unghiurilor triunghiului.
c) Proprietatea tuturor punctelor care aparţin bisectoarei unui unghi
este de a fi egal depărtate de laturile unghiului, deci..:
VI.G.26. Calculaţi, folosind ipoteza, măsura unghiului B, şi apoi măsura
jumătăţii sale. ln continuare se utilizează proprietăţi ale triunghiului
dreptunghic cu un unghi de 30° şi proprietăţi în triunghiul isoscel.
VI.G.27.
a) ln triunghiurile MAN şi MAP aplicaţi proprietăţi ale triunghiu-
rilor isoscele sau observaţi că AC şi AB sînt mediatoarele segmentelor
MN, respectiv MP. ~ ,,,,,,,....,_
b) Notaţi m(BAM) = :,;O şi m(MAO) = y 0, apoi, conform cu rezul-
tatele de la a).
/"...
c) Cu
.
notaţiile precedente, .scrieţi că m(PAN) = 60°. A
Observaţie: Rezultatele nu se modifică dacă de exemplu m(B) = 90°
,,,..._ .
sau m(B).> 90°„ acesta neintervenind în calculul măsurii unghiului A.
62
VI.G.28.
a) ln triunghiul ABC se calculează, de .exemplu, măsura unghiulul:
·ABC care este unghi exterior triunghiului isoscel ACE (ipoteză).
b) Dacă cele ·două triunghiuri au „suficiente" elemente respectiv·
congruente, ele sînt congruente,. altfţl nu.
VI.G.29. Să observăm că dreapta CD este bisectoare unghiului ACB,.

apoi remarcaţi că .relaţia MD =DN~ DE descrie µn triunghi parti~ular.
VU~-~O. Ţineţi cont că într-un _triunghi dreptunghic mediana relativă

,;·
ipotenuzei este jumătate din ipotenuză, apoi observaţi că bisectoarea AE,

a· unghiului. CAB este şi bisectoarea unghiului OAD (punctul E este
între O şi D) .
...
VI.G~31.
,. ...-...
a) Notăm - pentru simplificarea calculului m(BAC) = x 0, deci şir
~ ~ .
m.(CAE) = x<> (ipoteză), dar şi m(CEA) = x 0 (de ce ?) - apoi suma unghiu-
rilor unui triunghi.
VI.G.32. Punctul P fiind interior l~ ABC, semidreptele BM şi CM·

~
vor· fi interioare_ unghiurilor ABC şi ACB. In aceste condiţii m(ABC) >-
> 30°. Cercetaţi cărui semiplan determinat de înălţimea AD (D € BC);;
aparţine punctul M. Apoi, unghi exterior unui triunghi.
VI.G.33.· Demonstraţi că '6. DEF este echilateral şi apoi aplicaţi con-

venabil în triunghiuri dreptunghice teoi:ema relativă unghiului de 30°.
VI.G.34. Să facem precizarea : :AC > AB, unde AB, AC sînt măsurile
segmentelor AB şi AC (de ce ?).
Notaţi intersecţiile dreptelor CB şi DB cu dreptele DE şi respec--
tiv CE cu· punctele I şi respectiv F. ' ,
Cercetaţi triunghiul dreptunghic CAE şi comparaţi triunghiurile~
dreptunghice CAB şi EAD.
VI.G.35. ,.,.,.....__ _.,,.........

a) m(FBD) = 45° {ipoteză), dar şi m(DCE) = 45~ (ipo-
Observaţi că
teză) şi cum latura BD a unghiului FBD este perpendiculară pe latura,.
ED a unghiului DEC (ipoteză),. urmează şi. ..
· · Altfel: ·suma unghiurilor în ~ BCM, unde M este intersecţia
dreptelor-BF. şi EC. .
b) Punctul a) odată
...,,,,,......_ rezolvat, urmează că în .6 BEC, F este
tocmai... şi atunci m(CAB) = ...
. Suma unghiurilor în .6. AFD. 'Notaţi pentru simplificarea cal--
/"-
eulului m(AED) = :rf'.
63.
VI.G.36.
a) Rezolvaţi o problemă pregătitoare. Fie ABC un triunghi. Să se
'.Calculeze în funcţie de unghiurile 6. ABC, unghiul format de o bisec-
toare interioară şi o înălţime a triunghiului, ştiind că ele nu. pleacă din
acelaşi vîrf al triunghiului ABC. · ·
b) Observaţi că AM= MC =·MB (de ce ?) •
. A A A .. . .· ·.
" .G. 3-,. S crun

"'·1 .. d ---..=
m(A) m(B)
- m(C)
-= - .. f o1osm
- ş1 . rl. suma
. ung·.h.mri·1or unm.
6,5 5 0,5
A ·
triunghi, se obţine m(C) = 7°30', · iar m(A) = 90°
· A ·
7°30'. Deci, media-
·
+ .
toarea laturii AC intersectează BC într-un punct E situat î~tre B şi C,

iar triunghiul EAB este... ·
Rezolvaţi problema : într-un 6. isoscel cu unghiul necongruent
{vîrf) egal cu 3'0°, distanţa de la mijlocul latur-ii necongruente. (bazei)
la latura c:ongrucnlă este de patru ori mai mică decît lungi~eaL laturii
necongruen te.
VI.G.38.
a) Conform ipotezei, scriind că măsurile -unghiurilor sînt respectiv
-airect proporţionale cu 4, 2, 3 se obţine m(.A) = 80°, m(B) = 40°. •'. ·
b) Condiţiile din ipoteză determină un 6. cu două unghiuri con-
gruente. · ·
c) Bisectoarele a două unghiuri opuse la vîrf sînL~
VI.G.39. Scriem că măsurile unghiurilor A, B, C sînt respectiv direct

proporţionale cu inversele numerelor o:(3) ; .!. ; 0,125.
7
Să notăm {P} = BN n CM. Cercetaţi măsura unghiului format de
dreptele CM şi BN, apoi stabiliţi natura 6. BCN.
/""o....
VI.G.40.
.,,,,,,.....__ Pentru a simplifica calculele, notaţi m(EDC) = xO şi deci
m(bAD) = 2xn (ipoteză) .
.,,......_ /""o....
Calculaţi m(ADC) ca unghi exterior triunghiului BAD, apoi m(AEC)
ca unghi exterior triunghiului DEC.
VLG.41. Primele două ipoteze ne dezvăluie existenţa unui triunghi isos-

cel (eare ?) . ·
Paralelismul din ipoteză determină încă un triunghi isoscel (care?).
!n continuare, unghi exterior unui triunghi şi suma unghiurilor unui
triunghi.
A A
VI.G.42. în ipoteza m(B) =
S · m(A), cercetaţi următoarele situaţii :
.A..
a) m(-4.) + A A
m(B), < 90° ; b) m(A)
A
m(B)
"'
+ A
90° şi c) m(A)
A.
A
=
m(B) ~ +
> 90°, în care caz este posibil: 1) m(B) = 90° sau 2) m{B) > 90°.
64
VI.G.43. Oricare ar fi măsura unghluh.1i -BAC'" cercetaţi cazurile :.
fJ! , ➔ _ •• ; • • I ' , • l _ ,}J _.:. •, 1 • , I '.•.-• ,
·, .- ·; a).~ E şLD interioare s_eg:w.e~tulu.i ·B(;, ;· ~_şţrl? ·exterioare .segwentu~

"lui .BC ;_. c) De·. exemplu E ·interior: şi: p_··.e~etj.o_r .segmentului.:BC (sau
invers).
VI.G.44. Consideraţi: a) ~ ABC a~cuţitunghic; b) l:::.. ABC obtuz;
.unghie în A, _apoi unghi e::,_cterior ~~ui trit1:nghi şi „metoda triunghiurilor
1
congr_pente" • ' • • . ! , •. • • • • • •• ·' • • : • •
1
'VI.G.45.
·a) ,.Calculaţi măsurile unghiuril~r · ABC şi ACD, şi apoi c~nstruiţi
triunghiurile isoscele AJ)J:3 şi CBE. . ., ..
. b). Observaţi triunghiuri dreptunghi.ce .'.~c;>ngruente, .cu ..ipqtenuzele
.BE şi BC. . . . •' - . .. I •' • •
· · r r·
. .. . c) Observaţi triunghiuri dreptunghice:,, congruente cu . ipoţenuza
-comună BB'.
VI.G.46. Prima soluţie :

·· Desenaţi - spre exeE.}plu. - .un triunghi ·ascuţitunghic "ABC, şi
-apoi figuraţi mediatoarele triunghiului MO, NO şi PO (M € AB,: N € BC,
.P € AC). In cazul triunghiului- ABC, punctul O· va fi int~riorhtriunghiu-
lui. (El este exterior sau apartil\e unei laturi cînd triunghiul est~ obtuz-
unghie, respectiv dreptunghic). Observaţi că OM, ON sau OP sînt res-
.. ··. . .. ·. .. ,·,·~.:
pectiv qi~ectoarele. unghiurilpr. AOB„ BOC saµ C0A. Not~n.·m(AOM) =
·
. . ' . ~ ; .. ~. ~ ' -~- ~
= ~ m{BON) = yo şi m(COP)-:-;- zo, :şi :m(lY.IOR). -;·a0, m(MON),- b_Q şi

m(NQP),= c0~ Atunci, dacă a0, .b0, c0 sînt. ,,,cunoscute", re~~ltă că şi
:tJ; y 0, z0 ·sîrit •cunoscute.. De. ~e ?. . ' ~ · · l. • · ·
1
· ·
' ~
Altă soluţie.:
T:aiunghiul MNP este triunghiul median şi mediatoarele t.riunghiti-
lui ABC, MO, NO şi respectiv PO sînt înălţimile-- triunghiului· median
MN?etc.... ·
VI.G.47. 'segmentul determinat de două puncte, gîndite ca fiind

simetrice faţă de o axă de simetrie, are drept mediatoare chiar axa de
simetrie. Folosiţi implicaţiile ce decurg din această proprietate a axei
de simetrie.
VI.G.48. Scriind că unghiurile A, B, C ale 6. ABC sînt respectiv direct

proporţionale cu numerele 13, 14 şi 9, se obţin măsurile unghiurilor A., B
şi C. Din ipoteză, BE fiind simetrica lui BD faţă de înălţimea AD,
rezultă că A ABE este isoscel. Folosind şi restul ipotezelor, precum
şi suma \lnghiurilor unui triunghi, se calculează măsurile unghiurilor
patrulaterului A'FEC.
VI.G.49. Cercetaţi dacă triunghiul ABC poate fi dreptunghic în B sau C,

apoi aplicaţi proprietatea comună tuturor punctelor care aparţin media-
toarei unui segment.
,65
J:-'ropoziţia di:rectă. Fie~ ~ ABC dreptunghic şi E uri punct care
aparţine laturii BC (E ·înţre B şi C). Notînd M şi N simetricele punctului
E faţă de AC şi respectiv' AB, atunci punctele M, A, N sînt coliniare„
Care este reciproca?
VI.G.50.
a) Orice triunghi isoscel are proprietatea de a avea medianele
relative laturilor congruente, congruente. Propl'ietatea este şi reciprocă,
adică, orice triunghi care are două mediane congruente este isoscel, din
care motiv proprietatea este „caracteristică" tuturor triunghiurilo·r
isoscele. .. · •, ·
b) In orice triunghi echilateral medianele sîn_t şi bisectoare~
c) Conform ipo.tezelor c) rezultă că ~ MNP nu este triunghi
echilateral.
Consultaţi „Aritmetica şi teoria numerelor";, vol. I, cap. I, de
Eugen Rusu.
VI.G.51.
a) Proprietăţi caracteristice ale parale!9gramului, apoi linia mijlo- ·
cie într-un triunghi. _
b) Triunghiurile dreptunghice au ipotenuzele congruente (de ce?)
şi deci... ·
VI.G.52. Observaţi că în. CAG, AD .L BC (construcţie), GE .L AC (de ce ?)
şi deci punctul E este ortocentrul /5::. CAG. Cum CE .L FE (construc-
ţie); urmează că dreptele FE şi AG sînt ...
VI.G.53. · Drepte paralele intersectate de o secantă, apoi metoda triun-

ghiurilor congruente şi proprietatea caracteristică a paralelogramului:
,,punctul de intersecţie al diagonalelor este mijlocul fiecărei diagonale'".
'Frei drepte care trec prin -A, B şi respectiv vîrful C şi sînt concurente
în acelaşi punct se numesc „ceviene".
•
;-,·
LJ... • ...'". •
: ~- ~-- ;'...J. 1\'
\,, , .! .. 11' .'
,·.:,.
: .. ! ~ :. ·... i :
~~. . ': .
\.,:. i ·: / ·1 j
···'•··
.-.;· .. ti. ,'

i:·-
i\,:. ,J .• .. f !/
·.,;-,'.I,
.. -~ i .
,:_:.,
- ) • • !_.
,,',( :··;
SUBIECTELE DATE LA ETAPA REPUBLICANA*
BUCUREŞTI, 1980
1 : VII.A.83 ·; 2 : VII.A.24 ; 3 : VII.G.38 ; -4 : VII.G. 72
PITEŞTI,1983
1 : VII.A.17 ; 2 : VII.A.4 ; 3 : VII.G.30 ; 4 : VII.G.94
DEVA, 1984
1 : VII.A.7 ; 2 : VII.A.21 ; 3 : VII.G.33 ; 4 : VII.G.47
_; . -Wl]LC~A, ~85 > ·; _ ·
1 : VII.A.fiO '; 2 : 'vn.A~ll; ·a: VII.G.7
RlMNICU-VILCEA, 1986
Algebră
1 : VII.A.63 ; 2 : VII.A.53 ; 3 : VII.A. 72 ; 4 : VII.A.1 O
Geometrie
1 : VII.G.35 ; 2 : VII.G.60 ; 3 : VII.G.51 ; 4 : VII.G.13
BACAU, 1987
Algebră
1 : VII.A.58 ; 2 : VII.A.62; 3 : VIL~-~6; 4 :· VII.A.43
Geometrie
i 1 : VII.G.26 ; 2 : VII.G.50 ; 3 : VII.G.27 ; 4 : VII.G.93
BRAŞOV, 1988
Algebră .
1 : VII.A.71 ; 2: VII.A.80; 3: VH.A.13; 4: VII.A.66
Geometrie '
1 : VII.G.91 ; 2 : VII.G.1 ; 3 : VII.G. 76 ; 4 : VII.G.89
BAIA MARE, 1989
Algebră
1 : VII.A.84; 2 : Vll.A.81 ; 3: VII.A.82 ; 4: VII.A.67
Geometrie
1 : VII.G.12 ; 2 : VII.G.95 ; 3 : VII.G.11 ; 4 : VII.G.14
* Se indică numai numărul de ordine al problemei al cărui text se găseşte·

· la ENUNŢURI.
68
u·C
.NUMERE ÎNTREGI, RAŢIONALE ŞI IRAŢIONALE
. VII.A.1. Determinaţi numerele naturale a,· ·b~ ~, astfel ·incit :

1 3a.3b_+ rn-3~·;;:;.?, 3Z3,~a_l<; ~ <c.
(Etapa judeţeană, 1987, Caraş-Severin)
~.A.2 . .Suma cifr~lor numărului natural x ~te.;y, ia.r suma cifrelor

numărului
. ~. . .
yeste z. Ştiind că .x . y . z =·,60.,.
-, . . . _•.. .
~'
să
. \.
·determine
. -.. .. . .mţinărul ·x. + +.
- ' '
~se -·;
(Etapa judeţeană, 1987, Dol;)
VII.A.3. Demonstraţi că numărul A = 32n + 2 • 42n + 3 - 22n + 1. 62n + 3 este

pătrat perfect pentru orice ··ne N.
;.,; ,:-: . ,; ; ' . r . .
1
. · (Etap~ jJâeţea~ă,. 19.87,. Hargh(ta)
VII.~+ . Să se arate că pu. pot exista numere întregi, a, b, c astfel încît :

abc - a = I 983, abc - b = 20, abc - c = 4.
, .
(* · • •, · eţapa republicană, 1983, •Piteşti)
. . !. ,-
VII.A.5~ Demonstraţi că p
2- l, unde p- este prim şi mai mare ca 3,
se devide cu 24.
(Etapa ~deţean~,. :1~87, Vrancea)
VII.A.6. Fie m şi n numere naturale care se pot scrie ·ca sume de două
pătrate
de numere naturale, Să se arate că produsul m · n se poate scrie
ca o sumă de două pătrate a două numere naturale. \
('" ·• •, etapa republicană, -1987! Bacău)
VII.A.7. Determinaţi cel mai mic număr_ natur.al nenul n. astfel incit ~
- 2
să fie pătrat perfect şi- n să fie cub perfect.'

1
3
(• • •, etapa republicană, 1984, Deva)
Să dacă există n număr numă
VII.A.8.
rul p = + se cerceteze
2 + este 2 • 3n 9n pătrat perfect.
natural pentru care
(Etapa judeţeană, 1981, Giurgiu.)
VII.A.9. Să se arate că pentru ori~e _n € ~ avem :

3n + 1. 22n + 2 +
7. 3n. 22n 5. 22n + 1. 3n
--------------------=1.
+
5. 3n + 1. 22n + 2 _ 49. 3n. 22n 22n + 1. 3n + 2 +
(Etapa ;udeţean4, 1981, Cluj)
Vll.A.10. Aflaţi toate numerele raţionale x, diferite de zero, astfel încîţ
x -1 sa. f•1e numar ~t reg.

+ X
V
.
V
..
,. .
Verificaţi că, în acest caz, xn

.
+1;- este· întreg, oricare ar fin€ N.
X
c• • •, etapa Tepu.blicană, 1986, Rîmnicu Vîlcea)
VIl.~.11. Fie expresia E(x) •.. x2 x + +
p, unde p este un numă,: întreg.
Să se arate că dacă; E{2) sau E(3) sint'numere divizibile cu ·a, atunci E(5)
este divizibil cu 6.
(• * *, etapa Tepu.blicană, 1985, Tulcea)
VII.A.12. Se consideră numărul n = V40: fa+ Va -f- a. Ştiind că ~ este

natural şi a este natural, să se arate că forma generală a lui n este un
multiplu de 4.
(Etapa judeţeană, 1987, Constan1a)
VII.A.13. Determinaţi cel puţin trei numere raţionale x care nu sînt

întregi, pentru care numărul Vx - x 2 este raţional şi arătaţi că există
oricît de multe nu~ere raţionale x pentr_u care Vx- x 2 este raţional.
(Liviu Pîrşan, etapa Tepublicană, 1938, Braşo1')
VII.A.14. Stabiliţi valoarea ·de adevăr a propoziţiei :

p_:,,fi+ .Via:+ V111+Vw= ~+ V2os".
(Etapa judeţeană,· 1987, Botoşoni)
I
VII.A.15. a) Calculaţi :
2 + 2 f3. 4 Va - cJ/72 + V32) : Vs.
b) Aflaţi .:i eR din proporţia·:
fli . Va~ 2x a ~b> O.

Va+2x yţ
(Etapa judeţeană, 1987, Mureş)
_.,,,
70
VII.A.16. Să se afle valoarea~9e ·a~eyăr :~_propo~iţiiloi:;
1. (-1)' + 2 +(-1)2 +.3_+(-1)~ +' ~
1 + V2 f2 + Va Va+ ~ .
, _ (-1)1986+~87.·:• :,_, :. ''_!
+ ....
·
+ V_. __ . - .+v19.a:1:.eQ.
1 986 +V1 987 · ·-· ·
2. V5-k + 2 € R - Q ~entru orice k € N.

',-. ('.
r :_,- J(Etapa judeţeana, 1987, Bacău)"
VII.A.17. Să se ,arate că cV2 :- 3) 2 :_ 11_7: aV2 şi s~ se ~.etermine nume-

rele întregi x astfel incit x 2 -<: 11 ~6.·V2.
(Olimpia ,Popescu, etapa republicană, 1983, Piteşti)
VIJ.A.18. Să se arate că numărul 2a - b este raţional, unde :

a+2b
a:-V3-V3+ V9-4;5 ;i ~-fr1-1-V11-

<Etapa judeţeană, 1987, Brăila)
VII.A.19. a) Fie f{x) = x .+-,

1 x € R*. Să se arate că f(a) e~te ·. z:iu~~~
X
raţional, unde .:
a . VHY2-:-JU-t11v2.
•• •
p)
• :
Să se
, '
determin'e
• • :·,
·irtJlţiinecţ if. A
,, ·: • • : i ' •
. : {n
- ·~: ;
€;N p-V-~10: ·:·- .·, v;;. . €:N}.
l ·: ;.: ;· . .
(Etapa judeţeană, 1987, Vrancea)
. . . .
VII.A '?O. ·să se precizeze dăcă numărt'.Jl :· :.'. ~-:- :·,· ;'.., ::_
A== V4 + VE +.f 4,~ V15 :._ V6, este pozitiv, negativ sau nul.
(Etapa. judeţeană, 1981, Sălaj)
: ' \ .j : • (. • ✓ • • • •,- • : ••• ~
~--~---7-~ •, ~ ,l_'~,i~
VJT.A.21. Fie I: : .
+
:
- I , '
. p (3 V3 + V3)2:-,a'~ V3· .:i=--va)·; \, '.) :·.

J_,(- '' ,..·
. -· ,-_
t<;.J-J:;ă şe deter~iµe,}n~}~fm~a :.. _ ,,,!·r·
A=?;{arl.x € Z, x2 <:p}.:.-, ~-~
(* • *, etapa republicană, 1984, Dera)
7-1
VII.A.22. Există k € N astfel mclt Y. Jc3 + 4k € Q ?
' '
(_'l'ed_ J)6ntru elewtt din·.;udetul Călăraşi, 1987)

1
VII.A.23. Să se compare numerele:

- . -
A ~~-v1 985'+ V1 988 şi B . Vi 986 +·Yl 987.
(Etapa judeţeană, 1~87, Suceava)-=
VII.A.24~ a) Să se ·scrie toate elementele mulţimii divizorilor naturali ai

n.umărului 120.
b) Cîţi divizori are un număr de forma p3qr, unde p, q şf r ·smt'

numere prime două cîte două. Argumentaţi răspunsul.
(• • •, etapa Tapublicană, 1980, Bucureşti).1
CAPITOLUL ll
FUNCŢII
Vll.A.25. Fie funcţia:
j :B ➔ R, f(:,:) . { ax+ 2 dacă. x < O €

·~ - _{b - a)x - b dacă x ~ O a, b R.
a) Să se determine a şi b, astfel incit reprezentarea grafică a func-
ţiei să conţină punctele A(- 4 ; - 2) şi B(2 ; O).
b) Să se reprezinte gr_afic funcţia dată pentru a şi b determţnaţi.
la punctul a).
c) Arătaţi că intersecţiile graficulµi cu axele sint. vîrfurile unui
triunghi isoscel.
(Etapa judeţeană, 1987, MaTamuTeş)•
VII.A.26. Fie funcţia fm : R ➔ R, m € R,

fm(x) =~ {--:(12
x(m-2) + 3
+ 4m)x + 5m-11
dacă x;< 4;
x :>- 4. dacă
a) Să se determine m astf~ incit fm să fie descrescătoare.
b) Să se afle coordonatele punctului de •intersecţie al graficului·
lui f7 cu graficul funcţiei 'g : R ➔ R; g(:i:) :.:·-: 3x - 15.
(Etapa judeţeană, 1981, Brăila)•
72
VII.A.27. Să se reprezinte grafi6 fun6ţi~- :
2x- 3 pentru x ~ -1
f: R ➔ R, f(:r:): :{ . -'.5 .Pept,.1:1,,-~_-€ (-1, 2)
- : _· · · : _ _ --r 7_ pentr~ ir ~ 2 · :
şi să se rezolve ecuaţia f(x) +
f(-x) :-- -10.
(Etapa- judeţeană, 1987, Dîm~_oviţ<i)•
VII.A.28. Se ~au funcţiile:_ fm _: R ➔ R

f.m (x). · Vm 2x 2 - 2mx + 1 + Vţ2 - ·2mx +'~2, m € .R.
a) Să se determine m; astfel· încît :reprezentările· grafice ale func-
ţiilor să intersecteze axa Ox.
b) Fie M ptmdul de intersecţie al reprezentărilor grafice ale fun_c„
ţiilor f1 şi f-1 , N_punctul de intersecţie al lui f1 cu_ip:a Ox şi:P.punqtul
de intersecţie al h1i f ~1 cu axa Ox. Fie A de ·abscl"să' a > 1 pe· graficul
lui f 1 şi B de abscisi b .< - 1 · pe graficul lui 'f:-.:..1'. ' · -;
. . '
Să se. arate că ·aacă A„ B, M sînt coliniare, ati:inci AN• PB = 5.

! (Etapa judeţeană, 1987, Teleor1?1,an)··
VII.A.29. Demonstraţi că ·nu există nici o ~uncţie care să verifice relaţia :

f (x) + f(l - x) = x, oricare ar fi. x € R.
(Etapa judeţeană, 1987, Olt),-
VII.A.30. Se dă f : R-➔ R care verifică relaţia : f(3x + a) = 3f(a) + 3x --

- 2, a € R oricare ar fi -x € R. - ,
· a) Să se determine a, astfel încît f(2a) = 2. _· -
b) Să se determine f(x), oricare ar fi x € R.
(Etapa judeţeană, 1987, Alba}"
VII.A.31. Fie f : R- ➔ R, f(x) = ·ax + b., · a,. b € R,- a =J: O~
Să searate . că dacă f<V m · n) .:;: f (m ~ n) implică m = n, oricar~·
ar fi. m„ n € R„ atunci f ·este ·strict ·descrescătoare.

(Etapa judeţeană, 1987, Călăraşi)
73.
CAPIT.OLUL li
CALCUL "ALGEBRIC.
APLICAŢII ALE CALCULULUI ALGEBRIC
"VII.A.32. Să se afle rădijcina pătrată a produsului :

P(x) = [x(x - 4) - 21] · [x(x - 2) - 15] • [x(x - 12) - 35] ; x € R.
(Etapa judeţeană, 1988, Clu;)
' .
VII.A.33. a) Demonstraţi identitat~a : + 1) (x8 - xi +
x9 + i ·_ (x xG -
··•-;xf,+ x4:-x3+x2 -x+ 1). pentru O!"ice x€ R. ·
b) Fie P(x) -:- _x9 ~ 9~ + 9xi ;-:- 9x6 - 9.r'i +9x3 - 9x2_+ 9x - 9.
Calcula ţi P(8).
(Etapa judeţeană, 1987, Botoşani)
··vn.A.34. Fie polin;orpu~. P(X) . X 4 1 987X 2 +

1 98_6X-1 987. +
a) Să se -descompună în factori polinomul P(X).
b) Să se a~at,e că P(x) > O, oricare ar fi x E R.
(Etapa judeţeană, 1987, Dimboi,iţa,J
...\71.A.35. a) Să se simplifi~e fracţi~ :

F(X) = 2(X - 3) 2 + (2X - 5) (2X 5) - 21X2 + + 30X + 1 O .
· ·· 9X 2 -6X-4+t
b) Determinaţi mimărul ·natural x, astfel încît 625 2j = 2510.r.
.,."VIl.A.36. Se dă fracţia :
F(a, b) = a
2
,+ b + 2ab + 1 - 2a -
2
2b .
a2-1 + 2a.b+ b 2
a) Să se simplifice fracţia.
b) Să se calculeze valoarea numerică a fracţiei F(a, b), ·pentru

-a_, b_ E N, ştiind că .~edia aritmetică a lui_ a şi b este 5.
(Etapa judeţeană, 1987, Harghita)
- VII.A.37. Fie fracţia F(X) =. X'l + 3

.x + 2 •
x2+4x+3
a) Să se determine _x € Z --;-, {-1, .-~} pentru care F(x) .este ire-
ductibilă.
b) Să se determine x € z ~ {:---1, -3} pentru .care F(x) ~· ~-
. . xi:;+ x 9 + x?.--- x 2 -.x-1
VII.A.38. Fie fracţia : _F(X) = X~+ X~ +.·x, _ x2 _ X -1 .
a) Simplificaţi fracţia F(X).
b) Calculaţi F(a), atuncţ cînd.

a2 +a.+1_
•· . ..
..
. -1. -
as
(Etapa judeţeană, 1987, Hunedoara)
Vll.A.39. Descompuneţi în factori :

a) 2a2b2 + 2b c + :2a c
2 2 2 2 .:....:. ·a,,-:-- b~ ·~ ~-
b) x5+x+ 1.
(Etapa.judeţeană, 1987, Timiş)
- -✓ r ~
VII.A.40. Cercetaţi dacă numărul 2 · P(1987) +·2 · P(l 986) este pătratul
unui număr natural, unde PlX) = X 2 "7" '7 X:+ 12.
::,) {Etapa municipală, 1987, Bucureşti)
VII.A_._41. Să se · arat~ că numă.Ful _ţ.f. __ ~ 111 . .- . 1_1 . • ~~ .+

-: o'(n 1) de 1 . (n -1) de.1 +
+ 10n - 1 este pătrat perfect" pentru orice n € N, ·n > 1.
(.'
o
(Etapa judeţeană, 1987, Iaşi)
VII.A.42. Fie .poţi~omul P(X) = 3X 2 d, d € R. +

Să se arate că oricare ar fi numerele întregi a, b, c, numărul [Pţ.a) -
...:.. P(b)] • (P(b) ~ P(c)] · [P(c) - P(a)] este divizibil cu 108.
· (Etapa judeţeană, 1987, Gal~ţiJ
vn.AAa:; Să ·se 'arate 'că pentru orice· X:; întreg şi orice 1

ri, fr € z, irnifu-e,
numărul M = :a2x + 3a2 - b2x - 3b2 se divide cu 8.
(C. Hărăboi:, etapa Tepubli~ană, 19B'l;; .Bţică.u)
-'.Vll.A.44. ,Numerele a. b, xi y € R satisfac relaţiile: a 2 +b 2 = x2 + y2 = 1

şi 2ax+.2by Ţl = O. . _~ _·... ·-::
. , •J~alclJJaţi : .. J.
(3a~ x) 2 + (3b-y) 2 ; (4x + 3a) + (4y + 3b)
2 2 ; (a- 2b Vs>2 +·(b ~
(Etapa ;tideţeană, 1987, Vaslui)
75
VII.A.45. Să ·se a_rate că dacă :
4x2·+ y 2 -4{Vax- f2y) + 11 :__ O,
atunci
(1-;!V2 . 1
ţ:Va) :ca V2-2Vk= 1,
(Etapa judeţeană, 1987, Neamţ)
VII.A.46. Să se calculeze raportul

- y ştiind că : {x .=. + y) {2x -- y) · _O şi
.
O~x~y.
(Et11.pa tudeţettnă, 1988, Brăila)
•
VII.A.47.
, Ştiind că a -5, . să
. a+.!.- se calculeze :
a2 4,. \ şi a4 + \;
a a
(Etapa judeţeană, 1987, Satu Mare)
VII.A.48. Să se calculeze media aritmetică şi media geometrică a nume._

+
relor a şi b reale· pozitivi, "ştiind că: a2 b2 = 3 4:92 ; [<i, b]-= 216 şi
(a, b) ~ 6.
(Etapa. judeţeană, 1987, Ara~
VII.A.49. Ştiind că x 2y 2 +z t 2 2 . · 3 şi (xy + zt) 4- {xy - zt) 4 :---~ 48, aflaţi

xyzt.
(Etapa judeţeană, 1981,_ ţulcea)
VII.A.50. Fie a, b, c, x, y, t numerele reale a=/:; O, b =fa O, c =/-= O. astfel in-

cit : x _ . bc +.!.;
a
y = ac -};, .!. ;
b
z - ab + .!.c şi ax + by + cz ~ 1. să se
de.ducă o relaţie numai între x, y, z şi o relaţi~ numai între a, b, c.
(O. Stă.năşilă, etapa republicană, 1985, Tulcea)
VII.A.51. Este adevărată relaţia (b2 +c 2- a2) 2 ~ 4b2c2 unde a, b, c sînt

\
laturile unui triunghi?

(Etapa municipală, 1981, Bucureşti}
VII.A.52. Dacă czt, <Z2, cia,.::, an, n €·N, sînt numere întregi care nu se
divid cu 3, atunci numărul a;n a ~n ~ + + : : :+
a~---- n este divizibil ·cu 3 ?
(Etapa. judeţeană, 1987, Dolj}
VII.A.53. Fie a, b, c, m € R, m 1/-= O. Demonstraţi că dacă. a + 2b + 3c =

+
:. _7m atunci (a - m)2 (b - 2m)2 (3 - 3m)2 = a2 b2 + + + c2.
c• • •, etap11. republicanei, 1986, Rîmnicu Vîlcea)
76
CAP;ITOL~: ~ . _ : ' : :,
'..
~ ~ • .. 1 ..
.!'- 'i'"··-
" , . . ..._ : '
••, \ _• .r - I , I _!_
IDENTITAŢI, INEGALITĂŢI
VII.A.54. Dacă a, b € R, astfel incit a> 1, b > 1 atunci
et r~ b
,
a3 + a2b ! ffb2 7 b3 ; .·. ,
(Et~pa ;u~eţean~~ 1987, Cl:ii,3)
• ' . ; ;: ~
VII.A.55. Demonstraţi că -~ricare ·~ fi a, b. € ~ ·st~i~t
•
po~~ve:·;~~-~: .. •
.. - • j ••• ' ,- • : -~ .... - .., ._
:· . 1: · 1 ·'1· J.
a) a+b+c+-+-+->6.
a b -c.
b) a+b+b+c+c+~,.,>G. ,
C a . -fi ;,:. .";. t•,:: ,. . .: : . '.. , • , . _ • _: ! . · I° J
· ••
(Etapa judeţeand, 1987, Galaţi şi PTahova)
: . - ·:~. ··' . \>.'
VII~A.56. Să se demonstreze că· dacă x1, ~2,.:,x~, ·~·., :r50.€,~f' ,i~.ci: ,
X1 4-:r2 + X3 4, •: • + X50 + _!_ +.!.+_!_+.: •,--1- ~ 100.
.. :, , ~
Xi X2 X3 X50
(Etapa ;itdeţeană, 1987, Bacău)
X, ,Dacă X+ y _--·- 2 atunci x2_y

VIl.A.57. Fie
T y 2 :> 2 şi :r4 +y1r·numere ,r,e~e. pqziij~e.
>' 2. . .... ,. . .: : ~ ··: · . .- . - .... ".
(Etapa judeţeană, 1981, Sibiu.)
.• j
·viI.A.58. Fie. expresi/; E(x): - x 2 - ~ x

m
+m m+ l .. Să se arate că
E(x)··~ O pentru: o~~~~~. Ş~ ·şi 01;ţce m >. 1..
(I. Cheşcă„ A. OZaTU, etapa Tepu.blicană, 1987, Bacdi,,)
- .. . •·.
VII.A.59. Stabiliţi _natur~ .trill:Ilghh1l1.fi _-AJ3C, şt~d că lungm.i_ile laturilor

:verifică
rela~a. ;_, _.. . · · · · · ·
Va2 -6a+25+ Vb2 -Bb+25+ Vc2 -loc+34:....:10.
(Etapa ;ucleţeană, 1987, Argeş)
VII.A.GO. a). Să: :se arate că dacă x€ [~ 9, 7] . atunci·:

.: :.- ~ ·:Vs+~_: y1..::...-x'.€ l~- 4; .~l-
b) Să se demonst~eze că q.~că x_-_€_ [~ 4:., '.~] şi ~.6-T-.-~ ':';~] atunci:
t<x, 11> i V9 + x•+·y-~.Yl4.~%~11-€:c2.- Vi9, fli._~: ~1~
' ··-;,·., ·.:, ·.::. (Etapa judeţeană, 1987, Suceava)
VU.A.61~ '.Arăt~ţi· cij ~·:B + .·a~e, loe inegalitatea:
. (~2 ~~1) (b2 + b + l) (c2 4- c + 1) ~ 27abc.
~ .• ,., 'J' ...;\_ ..... : :·~ ·<·.,;.:i:;:1~~ :.
'···
(EtapA judeţean~ 1981. V Ucea}
.· ~=- :.,--...... ~... ...o~:~. -~-.,-.;~i~,-::·
VII.A.62. a) Să se arate că pentru orice x şi y numerele reale pozitive
are loc inegalitatea- x + y > 2 Yx-y. · ~- ·~-- · ·:. · ·
b) _F,ie. ,a., b„ c, d numere reale pozitive cu abcd = 1. Arătaţi că are
:~.
loc inegalltatea : , ::: , ~H~'l.,._":1,;:,~•-··"t.~1t,.:.;-~~ -~--~~~·,.:·~--~ · ·., ;~;-i.~.

~~\::::-•. a2 +.,b2+ c2 +
d2~ ab bc+ cd+ da+ ac+ bd >10. + · ::'.,ţ~.
c• • •, et4pa. Tepubltcană, 1987, Bach)
,
' .
..... ,
'~:·.
(~ .! ~. et~P~. repubLicană„ 1986. Rimnicu-Vîlcea)
--~':.."·~t.:;_;r-:~~t~:!~:.-:.~.-':~;- ·...~ ··· -:.:.-/_!'..:k~-:-- ,. ·· .· ·..
VII.A.64. Dacă z :::- xy
.•: X t y
„ x„ y € Q, atunci x2 +y + z 2 2 este. pătratul
unui număr raţional ?
(EtJapa judeţeană„ 1987, Gorj)
--~-·.:,~)....:~- ~:.\_~:.~\:-":~-~ -··
YII.A.65. Să se arate că dacă a, b, c € R astfel incit a:$ b-+ c ~ O atunci:
• a) a 2 - bc = b 2 - ac -~ ·c2 - ab > O. .. ..:;~;::'.i~.. ~.
b) (b2 + c2 ~ a2) (c2 + a2 ~··b2) (a2 + b2 - c2) <: O.
'8tap,a judeţean~ 1987, Cluj)·
Vll.A.66. Se presupune că x,- y, z şi ţ ~t numere reale astfel incit.
.. _ y +
.._.± . _yz-:t
2
~ _ _z =t+t'., xy :f:
3
;== .. _ zx··=t
, 44t+48
,. ·. an , t<O_ .
· a). Să se arate că w-+ y -$-z2 ~3: 2
b) Pentru ce valori ale lui- x, y; ·z, t avem :;c2 + y2 + t2 __ : 3 ? I/:~•,.
(O. Stănăşilă, etapa republicană, 1988, Braşoo)

...
18
VII.A.67. Fie n _ J(x„ y) € R X R [:t'::i o,· y 5- 6}.
a) Să se arate că dacă (x„ y) € D şi x +y ==- •
(1+ ~)(1+~).~9.
b) Să se figureze grafic mulţimea punctelor: (x„ y) € D a~tfel încft'
[x]2 + [y] 2 ~ 9 (nici [x] înseamnă partea· întreagă a lui x). 'li. .:
(O Stănăşilă, etapa Tepublirnnăt 19~9 •. Bala MaTet;
CAPITOLUL. V
CALCUL DE SUME
...
. :~,- /;~ ...~ ...~::,.·.:.:,~~... .
VII.A.68. Să se calculeze suma : S r.= f-_;_ 2 ~ 3 - 4 =f::: :ţ.: (---1)" + t:-n;..
· ~qe n este număr natural. •;i.~~~- _, . ·•.::t- .: •.- · ._
=~--~ b) Calculaţi numărul termenilor sumei în cazul în care această.
sumă, este l 987.
: ~;, _.; (Etapa ;udeteană. 19~7. Giurgiu)-
VJI.l~.69. Aflaţi n € N~ astfel incit: ':!:, ..~;~

1+34'5 ::;Ţ (2n~1r
· -"---'----..;..__.;,__. ;. = -169.
' · 2+4+a+ .. ·.+2n 170
(Etapa judeţeană, ţ987,. Vîl~ţ~)~
1
'1'11 ..c\. 70. .Fje _polino$19ele : ..;,.

+
P(x) = X 7 - 7X6 _7·:X.,5 - 7X4 +
7:x3 _:_ 7X2 7X - '1 ; +
Q(X) ~_: X.7 - 7X6 --:;ţ~X5 - 7X.4 - 77:d-- 7X2 - 7X - 7.
Calculaţi : a) ·P.(- 2) -:- Q(2) ; : ~) P(6) 4- Q(8).
· (Etapa tudeţea>ni, 1987, TimişP
VIJ.A.71. Fie polinomul .•: ..-7;/
+
P(Xf = X2 (X +, 2)? +·(X 4) 2·:f:_"::
2
+ i~ +(X 98)2 -
·.... :·:;.·... :·· :-.-[(X+1) +(X.+3)~±.::::$-(X+99)2]~
· Să -se d~t~rmin~ :t € R pentru c~r-e P.(~) > ~ -_.. -~-:tţ;~..-,
.• r _. •.• , . .,,i_, .. ~-_. ••· , . •• . . :·:-~.. (M. 'l'rifu,· etapa Tepul?1ic.anci,_·~s, ,.~aşoi,) ·
•~"\•"'~·•·· !\~~'-.~;,-1~... _,_.
~:,,,;..î...f' .--,,,·,• C.•.•r. ~H:. 1 •,•~ ...,:,...
naMi,.'12. Fie S == - - +
••·:.~~~•.r:~1·,-
. • •1
- . ., ..
1
.
_ . .-..i-"'4•~•;•.· _;. · - - ; ~ ~~ • €
. '
;i}s:.•i, ·: .·,)-:_ -.+ 1 V2 V2'+JV=i~./ţ~f~ ~~ Yn+ +

Vn l · · · -
..; Să se afle n astfel incit s :--: 10; :g~a."11.~:
·· - · · · <• • •, etapa.·T~u.blicană, 1986, Rimnicu Vîlcea),
. -CAPITOLU( Vf
• •► •
I
I
ECUAŢII
Vî\A.7 3. Să
se rezolve ecuaţiil-e :
. .. a) fx--:-:-~ (~·2 Î Yi 5_f-~- O.
. . b) l x + 7 + l 3 + x li :-:· o. ·
c) 2[x] 4- 7x :- x + 18, [x] este partea întreagă a lui x.
d) mx 4- 3 - x ~ m + 2, m € R.
e) 6-(x2 y2+ z2) + = x+y-f'z-a.
(Etapa judeţeană, 1987, Bacău)·
-VIT ..'\.74. Să se rezolve în Z ecuaţile:

· a),·.p 986 -l~ - 1 988 11 .J ,987: : ' t 1
1.~ :-- I+ I2(x -I +I 3,<~_-1) I-o:_ ·

.
1;>) 1· -1) . -~ .
.. 2 .. ·3 · ,_, ·4 .. ,-
(Etapa judeţeană, 1987. Ialomiţa)
VII.A.75. Să se rezolve în R ecuaţia:
.5;z;2 ~4x.=-4y(x_~ y)-1:

(~ta.pâ judeţeană, 1981, Alba)
VÎI.A.76. Cîţi termeni trebuie adunaţi consecutiv începînd cu 1; din

+ +
suma 1 2 3 ... pentru a obţine un număr ':format din· i trei cifre
identice ? . · ~,
-- . . ·-- (Test pen_trµ .elevi~ din JmJeţul Gă~i,:raşi, 1987)
. . '
. .. ·'
'
-
.
··)
VII.~.77~, .B~~olvaţi în _numere naturale ecuaţia: ·
xy+ 6(x+ 11) = l 987~
(Etapa. jud_eţeană, 1987. Călăraşi)
. ~- -
VB.A.78. Să se afle nyme_rele naforafe nenule x; y Şi z, ştiind că satisfac

-simultan condiţiile: · · ,,.-::_., · · ·
..
~(~~ Y;<·z: · ' .
bf l 4- 1 + 1 + _1
x y z
+- ·+ · .1
xy
1
yz
+- 1 --: 1 766, ~
· zx xyz .
· •.
_
J -
,
(Etapa. ;udeţecnui. ·19.B't, czu,i
VII.A.81. Să se rezolve în nume.re naturale. ecuaţia.:
'~'
-
.;"
·_Î . -;, ! .ff.'
~ :-.·1·- .. ,,.:
~+~+~=~
r.:,1~ ·\ y.1!_-~ z_;·: ·yz .:r~ ;.· _
·- . ......
:.! , · .k.J .iL'
_
·.tÎ\~ ·:··~ ,~· .. ~·:
. •• ! . : '~ ,,,,'
(Bogdan Suceavă, etapa republicană, 1989, ·Baia· Mate)
VII.A.82. Să se ara.terci·: ! ·, i-' f ,:' :··::•.' ' 1 -·. :1:: :·:.':• ·.,,_. :· ! i I/ :-C '. ,! ·. l .. 5l '1
a) există a, b, c € Z, ast.fel încît aJ. +. b 2 - 8~ ~ 9 ;
b) nu există a," b, c ~=z/asffel; irie'tf'a2 :+:· b2~~c =, 6. rir. l .. ff J
e. ~ ~, etap_a republicană, 1989, Bai~ _Mqre)
- -~----.,,=--~'"=-· ·::.~~ric:.
. .,:\; -.. . .
:~~JJ:f.;-, •'< --
VU.A.83. Un biciclist -calcuieâză că-·daci va~~erge cu 3cf km/n/ ajunge va
la timp la destinaţie. El parcurge jumătate ·din drum cu 40 km/h. A
ajuns cu o ouă mai _p.evre~~- -~~:ş~ ~r--.~~~~~ ~]#_ui~. r_: ·c:r:
· (~ !. .•, etapa republicană, 1980, 1;1-ucureşti)
. :,/J•· . -· ',;_,.-:-..,.~- . ": ':·· ..~-~:t..
vn.A.84. mulţime M--foi:·maba:::hfuliăi ciin~:rt~merej ~~t~~-al~
:o - e~t~· ciJh,ti~
tuită în modul următor : sînt satisfăcut.e s!Jnultan •condiţiile : · .· ,· ·
Z} ~!f;€:M ~Îun~i 3x- E;; iit ' , :;; n: __ , _r; Il -,.._,

c) dacă 5x-4-€ M· a~_nci-x E} :o/,1:~-:. ·
Demonstraţi că 11 € M.!' ·. !~:(..·
(~ţv.ţ1!-}:~îr§a.ţ1,;., eţo.pa !reP.V,bli_ca~q.!).~89, 1 :Şaia Jţ,lare)
-.,.:·;;..,..(~i~:· . .- . - . . . "- . . . - . ,. . ' .. . f.
. . ··1
~,; ·. . ~'
INDICAŢII.
' <'' .. ·..
L _._.
-- ,, . .
!;S .• ~ ;, ·.,--:
. •
.:: . . ::·
v11.A.1. rie~fum:p11netf numm-fil.··rs2a ~'iji -ob~WâtPct2-c~ g;_:.1 ..11 /

. \;_ ~ -': ·;~ •, '-_ -, : -. ,_. . :' .! ! , . ~ f.; '•: i ;,. ~ ~ ('. .'. . . : ·✓ ţ ,; _· ,' I • I ,\ ' ' ',. ' ~ (~
VII.A.2. Deduceţi că x are două cifre şi apoi că:· 44 ~ :i:.< 50:

. - . ::'l.: .H':"
: ;)2J/:·J~·:·) ;)"/!'. :_:•· ~,; 1: ,•. t·. -·,··
VII.A.4. Din abc - c . . 4,: rez1:1ltă c € {± 1, .± 2, ± 4} ş.a.m.d.·
~ -~· ~ ;~~ -~ ~-~ 1_ - -
f. '°' ;
• -• -- . --
r
~ • ~-~- ' • • • , .. ~- ~~~- > I- ~
' - I..
0
_•_ -
I I
VII.A.5. Descompuneţi ntiniărul că dintre trei p2 - · 1 şi obser-vaţi

· : num·ere cons~cutivepttnltl seidivide cu 3 1 sint numere şi că p - 1 şi p +
pare c~secutive.
·: ·.:..i:,·:::- :.~:·:i;.:Jt(~ ·.rnl:..:i·:·c!fl• :r ,;'·:.·1;:·.:~. ~i:
VII.A.6. m = a2 +
bZ~ ·,ŢZ,:F c~ +,ft~--GU ~,- •bn,, d € N. Efectuaţi produsul
Fpi·n şi .P._UI;l_~J~~:~.:~~~ci1~;~ţă _o _0s~ă de bihoame la pătrat.
VII.A. 7. ; _: x 2 : şi :,· }=·y3 ;: ·2.:t~ .. - .c.3y~~~ . ·.·: .: : : ·

I i ~f
-~ . ,, ~
VII.A.8. Observaţi că numărul· dat este cuprins între două pătrate

perfecţe.
VII.A.9. Daţi factor cgmun la numărător şi ~a,:_,D':'.t~ţţJ)r_•.
VII.A.11. ·ca·1ctl1ăţi E(2f şf·E(3fşi deduceţi că 6lp..
. VII.A.12.
••;.!~ ·;•·,._, J ·. I
·n
'.,:_
€ N} ':7'"·-}..1r:.
~ejf €N -
f,_Ct .: .. J :-:-:- '.
· t...a p' €..N )~S,
) exis .. ~t :J'.
tf ~ 1 .JAC~ ' p2~
: .Ş~ ~ ·;· · ! .' f!_r_ • ••• .': :. :·! ..• '· · · ·: : ' ,.,_ ·, '_:, J .:!.· :i:: .
7
VII.A.13. Puneţi condiţia de existe.t?-tă a radicalul~i; '•şi:: deduceţi că
:r: € co, 1),.:l:} 1 J~ 2

•
,-
, ,
g€
t.
z•~· ~; '
•• '.\
. . .! . .. •
' VÎI.A~14~· Scoateţi factori de sub: radi~ali■-
VII.A.15. Scoateţi factori d~-:. sul;>.- radi9ali ·şi efectuaţi calculele indicate.
VII.A.l_Q-. _l. Se :.-amBlifică• fiecar~-~acţie -cu co~jug~~a nuiJ:1:itoruluj. : . ~ ~
+
• ' • •• - ... •• ... '-' · - .... • .. - • .,, • .. : J • • - • ::. • • • . • • • • • - .. ..\ •
2. _Cercetaţi ultima cifră a numărului 5k 2, k € N.

-- · _. .: c_, • ; J 1i · - , ,: c< ~ _ ._ . . ,. .. . _1
: ,
•· ... ~-J.-
' ~ T
~
..
Vll.A.17. x 2 :Sll-6l{î.(.~ )..;s~t~~~~ ~~•(,).(~_:-lf Y2~J~_t1~-

,}/2) :S O ş.a.m.d. ·
; .. ; ..
82
~> ·y1i +61'2 ~ ·'.' V(3 + 1'2>2,~·-a~+ Ji;·. ·
-f , .-' : . - ... , ' , ·1 .... , • ·,., I ,,. . , ,. . , ,
VILA.19. ·
·.·i .. ···)?) P.uneţi: 1 cp~di@ţ:: ~-._, ,:g~ţr~t~~~ct,;io,~)n pătrat perfect şi
10-Vn>O. ___ : 1 :.:·, ·:>1 · ·,.1 .~....
Vll.A.20~ .Arataţi ~ă Vi·4 + m:+-: v~{4<..:.~r·YE·~ 6.~

I ',f - • , • ' .
VII.A.21. Obţineţi pentru p o formă mai simplă şi '"'apoi folosiţi· ecln:
v~n ţa: : ·~ <:_ mH,--) i(x 7 ţm.)_(~ +-~h~ Pt . ,,), ;- · ,-, ~ :·/
.i (! : ; J':'
:+ 1·:< k 2 + 4k-~ k 2 + 4k: +-4:
I;_' •.1 '-, •' 1, ( ' ' _ • • ,-, ' '. _ ,- •
VII.A.22. Observaţi inegalităţile: k2 4 2k

• I ( f I , ~ (: ~' _
.~~~.3~ ..:\rătaţi că A2.<B2• .

~ J :. . "' . ! -- .-- ·~• .. \ l --· ·. . :
.. ., _, • - ---:.'- • !
: ' .:·1
VII.A.24. Descompuneţi numărul 120 îrl' factori';primi.
VII.A.25. a) Rezolvaţi sistemtJl . .J9.-mat ·din ~-\ecuaţiile : f~~), .. · -2, ·.,şi

f(2) = o. . , . -:
VIÎ.A.26.: Se -impun~ corlaiţiiie·~}m.~2s-< O, :,-(1_i +;4m) .:C:: O şi·.~(~-;
-2) + 3 >-(12 + 4m)·4 +sm-11.
b) Rezolvaţi ecdaţia Jfi(x) '. g(f( pe .intervalul (- I • 00, 4),- respectiv
[4, +-X>).
. ...
.~~VII.A.27„ R~zo1y.,aţi.
~ t. -.._i -
ec:uaţt~ p~ ,.,fiecare i??-t~rval.
. ~. • . • ... : : l --:
• j - :- -: : :
J : .' ,,; .. ! oi ._ ~ I - '. : •
VII.A.28. a) Determinaţi m € R astfel încît ecuaţia •fm(x) =-0- adică,

V(mx -1) + V(x -
soluţii.
2
m)~J . :O rPQiqă,.: I-~'.-:~ I + Lx =~m I .
·
O ,să aibă
' · ·· · · · · - · .· · · '
:.b :f:.:-bfObseryaţi-că.1~âficeleJ,'fun~ţiilor;,j1:, şi f...:.1 -. au_•;;ramt1ri'•' ~ar~~e
(avînd în formulele lo.r acelaşi coeficientJalil\11,~J ~i ~Xi4enţiaţi triunghl1~ri
asemenea.
__ ,I:_:.'<J..:, ;~'.i_: '; •• ---•, 1
·-~ I, ._, .1fii?.; :•-IZ) i'.:,~ . .
VII.A.29. Daţi lui x valoarea O, respectiv 1 în relaţia dată. ·
:_:•: :-·•;·;, ·:;_:· , , ·.,·.,,:] ~!;j ••'.l li!· '.1, · ,;ii·:·,,:'.',•, J;it,;f_, ! :';' •·
VII.A.30. Daţi lui x valorile O şi - • ·

3
• J : ~ i · •! '· ·~ f ..:. ! :.1 ( : :-_r '. ; ) 1 ; i , ) - ·, : \ '. · ( '. ·• J ( ·_:
' ... J • [it I n ri. ~, •~. ~: f . · ~ • • •
VII.A.31. inegalitatea dihtre ·media ·âr1tînetică şi· media geome-
Folosiţi
:ică :. nµ.P1~r~l9f:J'Wr ~f; ,Hşf,.,J~ttp:; -~, ~e~~~~,ţe~; ~~yin~ <:gaţiţaţeE t<;~,nd
VII.A.32. Transformaţi P(1:fîzf i{~otl\is~J~'.1-acto~i';~e graduf I. r • •.• : • ·7
: '83
. :: I •.- 1. ,
+ x + 1 = 2·«],~ TI: ~x +1.2~ :--if~ +f>t: 1;,x2:±· f1. ?";•.i ~ .. L.': _,

1 - · · - -- -- 1. . .
x2
~lltr~rPJa~~; ~~~·:: .}fqmi~ :;;r,: .-.r:.· 'l I• .. '.fL~:"· :1 : ,,'(_1 .r~.Lil _,.
VII.A.35. a) Numitorul se scti;tak'.:_:!1p:_i_·4-'Şi ·aescohipunerea~1ut suge-
_ţează,.descompu:perea numărătorului .
i\/• ; ··.l ,;f•: ·:::•. · ·[ > [ ·. ·,-i:'~n•,q, i .,·::.-:fi(J -~~:./ .n·.r
b) 625 = 25 2
• ,14 ;: - ·:: /
ş.a.m.d. · ' · · ·, ,·· ·· ·
- ' > -~ .~' ."- _, ; 1 • - t, • . ( ,- , ~... ~., • ' - •
VII.A.~6. La numitor se obţine (a+ b -1) {<i-f b +, 1), ceeâ ·ce,sugeiteâ.ză.;

.ş~ descompuneeea. µum.i1ri\t9r,uţuţ!. 0 .. :: ; 1 • _.. .-. _ , : •,• :: : L' .f : : : . r 1
-~ .
.. ~. ·,~-'
+ -~ + ţ y, .<.:c5 -"7: x:~) +(x7 ţ \.x :i }?~; ·.
.. .. -- ~ i . ~·
VU,$-..3}).. ~) ~>
VU.A.40. Notaţi 1 986 = x.
VU.A.41. Studfaţi, de ei~~pik niai 'întîi ·un. caz. pa;tictilar'.;•c,re·~/sll

;sugen::~e c~zul_·.ge~~fal, . 1, ·î ;:.:J ... ·;J ;' .. ,::.-' ;;- .
.~Il.AA2: Analizaţi' parit~fea ntimereldr a, b/· c.· 1
· • ••• :· . ~·
. ·V·Jl.,1".A3'/.M '"'.'"ia2(:r:+. 3) _:,_ b2(x;+;3) :;::· (a2 '--,, b~)(a::+ 3). şi ,ţin~ţ~ cont de
·faptuh:t a şi 'b sîrit intregi:impa:re. ·_,·. · · :..
Vll.A.44. Prelu~raţ~_ e?{pre~ii~e ca. să puteţi folosi datele.

. .. ;} .. ;~j::,~ 1· ~~: ·.;~•--: : ~, !•1~ 1;•., .. '~~ • . . .
VH.A.45. Din relaţia dată, echivalentă cu o ~urnă de pătrate nulă, rezultă

:r şi y. ... ' , •• i.:. ~ .. .. •
yµ.~.4~~,_paţi f~,c:~o~ __c;p~uIJ:: ,,f~J::ţa.t" !.~e ~-=f; ~ ~- ambe~e :f·ararţ~z.~:·. _·

.. ;: ;f},~;.j:·,~.~, ··.~;i:·J;,j ••- •:,~:: .:•:·': _i~~ :~.·,·I · " · •·f ~•·i .,-::• •··••· _· . •
VU.A.47. Se ridică la pătrat în ainb1î. membri' ai relaţiei date~ . ;: · .
VU.A.48._ ;Folo~iţi, rţ}aţi~ ::. [a,.}Jl.· (a, b) . -··. ai• b. _ '. _'/; ., ~ :_~ I • t~ •.- _ j • I• • • • I ,'
::.-84
VII.A:149.· Folosind',forriiulele tle ·călcul/:scr,ieţi-.sub, 0 1 :formă ~air s~plă:
datele problemei. .i:;;;;,i:: fjl ·~~---~- :::r' •..)!; , ..
••.; .
-
_:;~ iu~·~:;,lJ~-! i j'.,-.r-· •t·~; =,·. • • • =--: ~(-: I ,, • .) ;,-.'
VII.:A--~O. Q]?ţi~eţi pin x ~ -~ b~ + ~, (,~ = ab~ +1 _şţ a~al~_g~l.e, le adu-.

--. ·,-.•!".) -- ··~. - ··. - - '-:--· -"": - -,t.a. -·. ·:
~ : (i~)~;•~j;j·•~r·.:;r 1_1._---~!'.'.,t _!.;•_ I:. ") I
naţi m~mpfJl.i.-~lh--~e:rµbru şi foţpsiţ~ ~Qteza.~ ,·J~ :} ·,:.; ~··!:.·, . ._. • .~ _- -. _._ ;--
vn.~t·Sl .. Tr:a11sform,aţi î.n, )prod_ţis _ex;presia (~f¾-:g2 -~ ~~)~~: ~b~c~~şj_ ,ţ9ţ9-r

siţi inegalităţile cunoscute dintre laturile unui triunghi. . _ .. • .,
.-! ~-- i,. \ --·. ,~
VII.A.52. Scrieţi numărul

~J ~Jktin:iÎi d~ 'fJrfil~i\{~~-t1~~fa~fÎl2_(i; 1 <'.
~ k, ~ ·:n-. d~~CQ_~pun~_ţi .fie_ccţre~ J~r_ţn.~ ~},%Qf~:: işi o~~ffNf\ţi ~~ ~,r~-
1?rod1:1su~ J~fc~"77" 1) _(a~ -h,,11.c~,;e~·e~â~~-ţ_U· ...~, ţ>~_Pi~Jr~.~A~~~ n~ereî::
consecutive ak - I, a1c, Clk
ipoteză!).
1, unul se diviae cu 3 (a1c nedivizîQd\Ji-Se ~-
_,,.__ •·:
+
'· T -·· (• , ' ..
V-II:A~539 Efictuăţi caţculele -îh fuemo:rul ·stîng""Jal~ iderit-îtâţii' d~ -denfonsttat

şi folosiţi ip'bfeza. .
~.. ::, ~
+b ~ ◄-
1
.•.'-~!. ~·. · ·:-· , - .: (J •;t j i-_f ('1 --- ••r I /:~ • ...... •-... ·_ 1
VII.A.54. Inegalitatea este echi~aÎentă ~u , i~~gJitatea -~ a2 + b2•

;;1 1 I ;~1•_·•1Jf:J ji ·1. •f( , 1: ; '. ?~1 r. \ ~l~J•
a·+·b ;,,:~,· ~~~c~~ a; fi
' -~';,-j •_•r ,•; ,-.
VII.A.55. Folosiţi inegalitatea

n:· ,· · b a
~:"·b ~-~i·~----· .
,. ~ ~ ~~
. . •_- -: ' p I • ~ !)~: : - n ~ -~ . • • • •-~~ :
VII.A..56. Fo!o~iţi inegalitatea a+..!.> 2 oricare ar fi a EU:_ .

• _; :~ .. -, ·:::·::;: .·. :;"·.:•.'.i · •. ··.:·, i:~, (:\.'\ iul ::<;; :: --1 J .··,/·[
VII.A.58.
E(x) --x--
?
2 -I x + - 1. +· .,m
--
1
+-L
-- ·.: ,;1
-= · ·'(,~,•-'.1l)·~=-+·· m(m+ J.0:-:-.t.l:··
..i,--·
ni m2 m m2 m · m2 •
~ i·.·: :··-?~, :~,--r::rr : '. ,,~ .... ''f . ,t
.
Vl;.~ . c4..~
:-....:.._ •_( -~,-. ~-- .,,:..)~; :·· _r~_! •• :.,.-. \ . j·-··.
VII.A.59. (a - 3)~, ~ o =) _f; 5 ""î. 6.~ ~tj~5_.~--~_YJ<f ~-_3) 2:+·16 ~ ~

VII.A.60. -9 ~ x '~ 7 (=} O ~ 9 + x ~ ţp ;( 1
)_ o~ _-V 9 +._x_~.fl.: ~~a.m.d.
VII.A.61. ObserJ~ţti:ăr-;a2 +;c,t.rm} :~ i3a_ş~1 (cgl~~!t~,- .·., ; : •::[,,,-,
VII.A.62. ar'~+ y ~-·2ţ[Ty' '(''. f>' (~)....5Vy'l2 >fd_;-:</;:,_r., !,. ·;,_,rj' ;•.,
b) Aplicaţi inegalitatea de la punctqLij)r~~wn~_~ţq:r a~:~i ..-b,2,_;~_ şi_ffe-,

ş.a.m.d. şi adunaţi inegalităţile memb,!:U ~µ membr~ (îolosin·d şi ·datele
')
pro bl eme1. ·~!-----. ','·· '·,; .,,!·. ,,·ir·--',
· ·,
: ..--
·•
. ;,!
····
V:~.cA,63if;a) Inegalitatea: ,est;e, ech.ivJilentă ~Y ~ [4J.~g,litat~t-i.9r,m.~t~ 14~t-~10-
sumă de bino!me la pătrat. .:-,:_;fc, !'\ ., ..
b) {x +y + z) 2 · ••• şi folosiţi punctul a).
·'.< r:1'.'. :·.:.a 0
0~!.'.!?.l'-·•Jd1• n,·._,.:.
+ +
1
+
1 '.~l L_: "' ·.'{ ,·;,:;, ·-[;,
VII.A.64. Utilizaţi identitatea : x2 +. y 2 z2 . · · {:r y z) 2 ~ 2(xy +

+ +yz zx), oricare ar fi x, y f z 6 lt, pentt'ti :c,• y,; z convenabil alesei . •·· •
VlfYA.ss:·:-a) ~-a 2~ b~:-·.·t;~-~?ac r:·~~-'~a~·~b~~{c{b .J.'a)"•~} (a-~Jb) (a!+

+ b + c) = O. .. 1 '/1 ,1·11 PJ01 · ... 1·::1 ,,;, -n, ifin 'J; ,_:· .:~,1• ., , :', • .·.· .•.
·. l ~-)_F~ol9~il~::.~eg,~~~ţ}t~.1:~F '.~ ~RTI_ft~~ a)~ 11,-jJ4:r!lr:r: i: >r·, S:c.. ·

VJÎ.i.68'. tJtlliiiiţ'i ig.eritit*-~a! :; i-~fr4" y2 ~ 2;2i ..• · ;(.r:~:_lff 4"1•z)2 •~ 2(xy
I
+
yz'.+i~~! şf i#egâlităt~~(~ ·x~'-+'il~z2•:>'±11 +:yz o~rrcare ar fi +··;tx,
' \ I ,~..,_€r-..,·,rl~\~
X, y, z R. J
', -·IJ-ţl":;•.:_J
. l ,----, ,•..\ '" ,·. ·- - 'l '' •., . J , - .. ,,I ',,... -. . • . . .
f)~
I .,
ViU.A.67. a)-Cu y-~1 1 ~~-<>~ţ4leţi,~~gaµt$ţ~~1: ~:+. 1 ~_21 . _x~. ~'.ş~a.m.d~

X -~-.. ". ·:·
:f b) O < x < 1 :__} ~x] ~--_O şi [y] 2 <: 9 , ) O< y < 4 ş.~.m.d.
·d . I >I'. I,;_,'' : 1 • .: 1•; ': i ;·: : ·.:'. •I 1.-:·-:
VII.A.68. Grupaţi termenii sumei d~i cite doi.

q .
.. -. . ' ,, ! ---1 !.• .I.{'- •, -~- I- - - : ... ' ţ '' •
+-
I
►
VII.A.69. 2 + 4 + 6 + ... + 2n = 2(1 + 2 + 3 + ... + n) = 2 · -(1 -
•
2
n)n
.
!J \
VII.A.70. Pentru calculul lui P{6) daţi factor comun în primii doi ter•·
meni, adunaţi ş.a.m.d.
VII!A.71. Asociaţipri~tiÎ termeri fil' sunţei p~ul termen _·al sumei_ cu

din paranteza dreaptă, al doilea... cu al'aoilea .-~ ., ş.a.m.d. şi' transfor~
maţi în produse diferenţele de pătrate care apar.
VQ.A/{-2_. E,aţiQnali_zaţţ_ n~II1.iyorii _fi~cărei_ fr~cţii.

I '• r ~. ,. :
VII.A.73 .. .a) şi b). Ţineţi cont că Lx.-1 >. O, or-icaI;"e ar fi 3; € R şi că_ Ix I:-
== X pentru ~ > o şi I X r . ~x, peritru X < o. . . ' '
c) fr ~ [x] + r, 0 ·-$;/1· <'l~ ·1
d) Obţineţi {m - "1)1 :..._ ·m ~ '1 şi fdiscut~ţi · dtipă m.

e) Puneţi în evidenJ~ o ~~~ă q.~ p~~rate egală cu zero.
VII.A.74. ~) ~xplicitaţi modhlul.; -

: . , : ··1 , l: , :-! . : .
· b) Ix I > .O, oricare ar fi x € R.
86,
VII.A.76. Determinaţi n din suma 1 + 2 + ... + n n(n + 1) care să
2
satisfacă condiţiile impuse.
VII.A.77. Ecuaţia este echivaJ:en1Îă-1cii~clia\fa (x + 6) (y + 6) -:· 2 023.

VII.A.78. Ecuaţia este echivalentă cu ecuaţia: (1 + x) (1 + y) (1 + z) ~
= 3· 19· 31. ·: . TLff ..' ! r ~ ':Y/:1:Jf;·:·:~ '.:\îi r. --:- .< : ./ln
VII.A. 79. 1 987 -= 1 + 1 + .. + 1. Scădeţi 1 din fiecare fracţie din mem-
. . , · :.~l:9871'-.de; L;;;_:ri.:!cr· .'Ii ;·'.•;;·, .-. , ·, .r.r:-.~:-:v
bt:uI"stîng al ecuaţiei.::<·:: •'q i..\ · . j · · , u•···: · ···.. ~. :-. -~·11 .·.!· 1
. -~--- î!L
VII.A.SO. Scrieţi ecuaţia f9tr,~__ f0ţ~ă eţM~e~ţă, .d~ ex~rnpJu ; ~.(x +

+ y)2 +(x -_y) 2 = _ij_6~, ~M:~u2 -h,v~ ~'.ş~~', c~· (Ur
• ix+ Y. şi V .·-, :ţ_'- y.
\ .. ,. ..
'-' _·-..
VII.A.81.:,Ecuaţia sescri~ ~cţiivc;lle11t xyz, +;tz.+y:.::..: 1, x şi y fiind ne-

nul~,· sau : ay ++ ·
·a y· ., 1, und e a= xy·: _· . . _ . _
.~i ,-,-. ~-'-::i· ;,, ::,•
1
1
,, ;;Î; r .·.
01
-~~- •• ~ ••
.
VII.A.14. Din a)' ·şi b)': rezultă' · 3-frM, - 9 :erM, ,27 ·€- M etc~ : · .
_.., , .r·.. ·. ', ,· .
, .• ; I _I; r r·_,~ ,.-. j

,-
• _,~ i ~. : : ,f r -. · · t ; , ',·,,
:,, ·.·:,hr
c,
't . -"
:'; ..
_) .
_1;· ;I/•_
:·~r. .·, -, . j 1 _ CAPITOLlîL. l.i:
- .'
PROPRIETAŢI ALE TRIUNGHIURILOR
. ----,,....- A
VIJ.G.t. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A cu B > C. Fie D mijlo-
cul ipotenuzei BC. Perpendiculara în D pe BC intersectează· :cateta AC'
în E.
, . -./'...
= A . .A
-·· a) Demonstraţi că m(ADE)" m(B) :.....;. m(C)". · '· ··
· ·r
·, ·· b) Calculaţi măsurile unghiurilor, - triunghiului.:· ABC ştiind că -

AE=ED.
. .. , . (I. Diaconu, C. Timiraş,- etapa:republfcanil, 1988; Braş61'}.
VII.G.2. Pe latura BC a triunghiului ABc° .se iau punctele E şi F astfei

în~ît BE ~ EF .. !f'C~. qalculaţi _măsurile_ u~gpiw;ilor triunghiul~i. ABC
ştund că dreapta AE trece ·prin mijlocul bisectoarei BB' (B' € Aq şţ
dreapta AF trece -prin mijlocul î~ălţimii CC' (C'_ € AB). _ ··
'(Etapa iY,deţeană, 1987, Buzău)
VII.G.3. In triunghiul ascuţitunghic" ABC,. punctele -M, N, P sînt mij- -·

Joacele laturilor AB, AC respectiv BC, iar AA', BB' sînt înălţimile tri-
, unghiului ABC.. :·Demonstraţi ·că·triunghiurile ·A'MN, B'MP şi MNP sînt ~-
congruente.
(Etapa judeţeană, 1987, HunedoaTa}
VII.G.4. Fie M şi N simetricele ortocentrului triunghiului echilateral

ABC faţă de dreapta AC şi respectiv dreapta BC, iar D intersecţia drep-
telor MN şi AC. Arătaţi că AC :-: 3CD.
(Selecţie lot olimpic, 1981, BucuTeşti)'
VII.G.5. Triunghiul ABC este dreptunghic în A. Se consideră pe dreapta

BC punctele D şi E astfel încît BD = AB şi CE ::-: AC. Aflaţi măsura
unghiului DAE.
(Selecţie lot olimpic, 1981, Bucureşti)
VII.G.6. Fie A', B', C' mijloacele laturilor BC, AC, AB ale triunghiului
ABC şi fie D simetricul lui B' faţă de C'. Calculaţi lungimile laturilor şi
medianelor triunghiului AA' D in funcţie de lungimile laturilor şi media-:
nelor triunghiului ABC.
(Etapa judeţeană, 1981, laşi),
88
.• ··,f._; . • .;. ; :
Vll!G.V .a) Fie··un·triunghLABC.şhm. pun~tP pe latur.~,BC. Ar~t_aţi că .
dreapta ·AD. este axă ·dei .siJnetrie a:- ţi;junghiulw,, dac~- şţ_ nUIPaLdacă ,seg~.,
mentele AB şi AC sînt cqrigru(mte,, iar;_: <;ţr~p_ţele_ 14,.0. şi 13C ··s~t per~,
pendiculare. _ . ,: . ·
. b). Arătaţi că un· t~i{irtghi este ·echilateral dac·ă şi numai 'dacă el .
admite două. axe de simetrie.
- .. \ ' . J .'.. .. ) ~ • ~ .. - • •
·· • • ' ' .': ~ . . . :-- •
.. ~. ~ - ··c•· • •, Jtapci Tepubli~ană, 1985,· Tulcea)

:l ' J . -· I i'. . . -. - '' ' - ) I - ~ ' • • -•
. , r· ~.,;;
·: :·., l)' .• ·,CAPITOLUL II
. ~. -~ .. _ ~
. . ',;
VII.G.8~ Ijj.-: triunghil.ll ABC.-fie: îriălţirrieâPAAf 1

·şL fie ·M, şi N mijloacele-
lattirilor"ABJştAC. Arătaţtd·:j_:ninctele·.'.A,::M;;·A', N smt conciclice '.dacă şi
•:-.1' ( · ·, i ,! ~ ... ,__
numai dacă_m{A)
Â
= 90°. - --· ·
•· -
· · · · ,..
1 ,, i ., r
·· ·... ·
7
., -.
.,
•
.. ·, ·
·,
' . ·. '. •. - , •.J: ~ : • • .... ,~ \
VII.G.9. ·__ ţd- pâtrulaţerul 1 inscriptibil ABCD, bisectoarea unghiului DCA·

intersecte~ză ·dfagonaţa·:-BD ·în P, iar bisectoarea:, ungţiiului A:BD. inter-:,·
sectează diagonaHf--AC Îni .-Q: '-Arătaţi! că:::· .. . '. J : I •• .- ~ < ; '; ::.
a) patrulaterul PQBC este inşcriptţpij.;
b) PQIIAD. ., " ',
(Etapa judeţeană, 1987, O!t}
VII.G.10. Arătaţi_.~ă, într-un patrulater inscriptibil două laturi consecu-

tive sînt. congruente; dacă:ş~,num~,i__ d~9~ __ µnul ,di~-1:11;1gpiurile patrµl_c\tţ~;
rului este ~ţongr~~nt:-~u.:u~ghiµ~ _fo:r;-mat(~~'7,_dţa~onâ1~ •. · · . · · ··· · j~-
. (Etapa judeţeană, i98'1,. M~,:am~Teş},;~

, ~- . •r - f' ·I; : ' ~- 1[. •. ,. ., j ••· ,- •, '. :, _• : ~~ -1 ! I~
VU 1G.U! ,P~ î~ţ4rH~ .4ş

iau r~t 4c: ,~i:.(triµ~g~iului·:~cep.aţ~r~l, ~BC s~
punctele E, r,espe~tiv F, âstfel incit BE= 2 •AE;' ş1 AF == 2 · Q:F; Fie D·
intersecţia'" segmentelor BF· şi, CE.· Arătaţi că AD J_ BF.
(• • •, etapa Tepublicană, 1989, Baia MaTe)'
' _; • _. - ; • • : ,.., [ ',• :. :-.. •_ I - ◄ ·,, : : ' . ; ·. • . ;• , , ; ; , •- , , , ' .' · Î ~ •: ~· r \, t'
VII~2._.Fie u;!...!>~tagq)?.·<!O~v~x A~lp ~·.C~-~B 1:.BC~ ;AD l:'f>~~şV
m(AEC) = m(ADB). Arătaţi că m(BAC) '."""""" m(DAE) . .1. 1• - _:
(* • •, etapa Tepublicană, 1989, Baiq, /Mare)·

: : - ·_, :. : r. : --: ·-; ~ l ~;·\-. •, ;_ t J , : ._! · ~
ne ~-
. . : - •• • • , _•
VII.G.13. Fie ABCD un patrulater insqipbbij~.ş_i' iptersec;.ţiş. drepte-
lor AB, CD iar F intersecţia drepteli>r':<BB; '..AD:• Biseetoarea imterioară a
unghiului AFB taie laturile AB,: OD: -în:iP,: Mespeţtiv M, iar.. :bişecţoarea
interioară a unghiului AEP'. Jaie,}~î!-~t 4,P,, ~9 }n, _Q„ respe~ţiv N,.if~ră-
t~ţi .că MNPQ ,ţst~ r~~b!. .
• - • >I ,I . • ! , ... ~ •! •• .~ • .'
(V. BTânzănescu, etapa Tepublicană, 1986, Vîlcea)-

':vJJ.G._14.. Sre ~qosideră un t~iunghi isoscel ABC (AB = AC) .obtuzunghie~
-Pe îriălţiriiea AD se fixeâză ·u;h':punet ·E·(D-€JBChE:intre::A,şi D). FieJţf
1
un punct pe· ,şegm~ntul BG'' astfe1 · incit perpendiculara din, E pe ,41\'1

:să- intersectez'e· segmentul BC· lntr.:.un:•punct N.1· J0 ',j . , 1
•
. ~) A,r~taţi _că ME J_ Alf şi. p;recizaţi poziţiile posibile ale punctelor

]\{ şi 'N. .. ! • : ' • .-: f • i"'L• '~ . ...
.b)_ Ar~taţi, că. simetricul E' al. ortocentrului F al triunp;hiului AMN
.faţăde BC se află pe cercul circumscris triunghiului AMN. ·
c) Arătaţi că centrul cercului circumscris triunghiului AMN se află
_pe med-iatoarea segmentului AE'.
· -~ ·- (•·•:·•;etapa 'republicană, 1989, Baia Mare)
·vn.G.15. Hexagonul AEBDCF cori.J~x'/·este înscris într-un cerc şi are

următoarele proprietăţi: dreptele AD, CE şi BF sînt concurente într-un
·punct M· '(în interiorul triunghiului ABC) ;. AE ;= AM= AF ; B~ = .BM ;
CM =·CF; ··Este punctul ·M centru1-.cetcului.înşţrif:Lîn tţiunghiul care are
,ca vîrfuri picioarele înălţimilor triunghiului ABC?. ·
(Etapa pe municipiu, 1981, Bucm·eşti)
pătratul ABCD exterior· pătratului· ,~FG, c;u D. şi E de .

VII.G.16 •. Fie
aceeaşi
parte a dreptei determinate de: cerit~ele:l9r, :O şi O'.' (O pe seg-
.mentul BD). Fie H intersecţia segmentelor BE şi1 DG. _Arătaţi că:
a) punctele C, H, F sînt cdliruare ;:
:b) dreptele AH şi 00' sînt perpendiculare.
· VII.G.Î 7. Fie·· triunghiul dreptunghic isoscel· ,ABC, 90°, M un m(:'1iq =

punct oarecare pe BC, ·iar ·P şi Q proiecţiile "lui· M pe AB; respectiv AC•
.Arătaţi· că:
a) MP :+ MQ ·-- GOnsţai:it cînd M descrie segmentul BC ;
1
,. ..b) dacă,lt este mijlo,cul
.
lui B.C,
' -
patrulaterul
,.,
DPAQ
.
este înscriptibil.
' .
.. .
· (
:- (Eţapa jud~ţeană., 1987, .Caraş-SeveTin)
-vu.G.18. Fie M un punct variabil pe coarda AB a cercului de centru O.

Cercurile ce trec prin punctele A,' M, O, respectiv B, M, O intersectează
,cercul dat în C şi D. - ·,
· : 'Arătaţi că :
a): triunghiurile. MAD şi MBC _s~t isoscele ;
~ ~- ,/',,,.. _ _..,,,,...,.__ ,. . . .
b).-0MA==OMD şi 0MC=0MB ;·
c) punctele C, D, M · sînt coliniare ;
d) patrulaterul ACBD este trapez ·isoscel.' . . ,. ;
(Etapa ·;uaeţeanil, 1987, Alba)

VII.~.ţ_9 .. rie 'ABCD un.. _p,tr~rat~r..¼1scrip,ti~il şţ ,E _J?;tiI;:tRtul CQŢ,\lU,:1~. 4r~7.r
telor· 4n şi -BC~ t>erperltlicuJa:r~le' în q şi· D„ respectiv· _p~- 91?.~i·:p,~
1
:~E:
intersecte~ăi în L-.)\rătaţi că 1 <ireptelEfEI·şr 'AB sint petpencfi.ctilare:" ) J '
. (': ·. _>-, 1
: 1. ' -: -. , . - (Etapa.: judeţeană,' 1987/ Pra'hovJf
VII.G.20. Două cercuri secante de centre O şi O' au punctele B şi C

comunet Fie A: .p~ cercul •de centru :O. Dreptele :·AB. şî~)A_C interSecteazăi'
cercui de centru ..0.~:înB',Jrespectiv·C'. Arătaţi că.dr,~ptele Brcr•şi A.O sîntl
1
perpendiculare. ;- C': , '> , .~· • ·) , : · , .JJ\: • • :. ; , · ·
,, ·., · 1. ; (Etapa Sud~ţeânii, 1987//jt~i.
V.U.G.21. Fie AB' -diametrul cerct:tl.ui- :de centru O şi M, N puncte situate

pe semicercuri diferite. Dreptele AM şi NB se intersectează în C, iar MB
şi NA în D. Demonstraţi că:
a) AB .l. CD;
• b) dacă P este mijlocaj seginentuluţ CD, atunci dreapta PM este
tangentă la cerc.
(Etapa judeţeană, 1987, Dimboviţa)
-~ ~ ,,- '
, • , •• , • . • _ • I : _. , __ ,'.-'I_ •. . ,
VII.G.22. Demonstraţi că, în orice triunghi, pentru fiecare înălţime, pro-

iecţiile. piciorului înăJţimii respe,ct_ţve_ pe, c,elţl~lţe;.do~ă. Ulălţin;ti şi pe latu~.
rile_
. •
corespunzăto8:re
, ,.'. ,_ , ; _,
'acestQra smf:pattji
~· , 1 :, _ ~ ' , ~
'pun,cţ~
•- , · : _'
·,colliiiate~: - '·
, ·f • + • 1 ,: • 1 • • :
· --·' ·· -·.
r: 1
_ • ~ I
(Etapa. judeţeană, 1987, Suceava)
. . ,,....
VII.G.23~ Fie triunghiul.· ABC cu m(A) = 90°. Notăm cu r raza cercului
' . .
înscris şi cu R raza cercului circumscris triunghiului dat.

a) Arătaţi că 2n+2R=1AB+.Ac. •; I 1
.'::..·.-. ••,
-b) Dacă AD este_'înălţimea '.triun.ghiului •Şi ri:, r:z- razele. cercurilbţ

înscrise în triunghiurile ABD şi' A:DC, arătaţi' că .AD :::::::ir+ r 1 r2. : - : : , +
(Etapa judeţeană, 1987, Sibiu)
VII.G.24. Fie patrulaterul: ABCD şi I, -intersecţia_· diagonalelor AC •şi-:'BD.

Fie I1, I2, 13, I 4 centrele cercurilor înscrise în triunghiurile AIB, BIC,_~CID,
DIA. Arătaţi că:· " .. ,. · - ' · : , · .,. "
............ ............ ............ ~ · .. ·,
a) ~1BaDI3C; Al1iDsBI2C;
b) patrulaterul ·t1I2I3i 4 are diagonalele perpendiculare.
. _(Eta.l!a. lo~a~ă, ~981,. _El~că~J
- - . . . ·. . ' !. \ ,· :,' i
V~G.25. Fie triunghiul ABC înscris în cercul de centr'u O şi r~ză)?_ .avţnc;l._
m(A) = 60° şi AB =I= AC. Fie I centrul cercului- însC:ris şi H, ortoGentrul
triunghiului. Arătaţi că punctele B, C, H, O, I. suit situate pe· un· cerc de
rază R al cărui centru este situat pe .cercul de centru o şi râ# ;lt' '
(Etapa· judeţeană,, 1988, Satu Mare)
91
I•
F;ie_ ABC un--triunghi cu'·toat~!·unght4file.\~cu·ţite, ..o :Jentr~l
1
vp~G.26.
cerculuţ _c~rcuµiscris şi _H ~rtocentrul
. ,,
t~ţ~Qghiului
,_, 4IBC.
-- ~-, Bisect,Qare~
- - - -jm-
-- - _____
gp.jul~L:A- este perpe~dicµ,l8:ră pe OH. Ârătaţi că m(BAC) - 60°.

(Etapa Tepublicană, 1987, Bacău}
1 \, •; I-; _J "•••.'
VILG.27.: Fie ABC- uri, triunghi echilateral, şi fie M un punct oarecare pe

baza BC, •difeift de -mijlocul lui BC. Perpendiculara: în :M ·pe BC taie para~
lela din A la BC în punctul O. Cercul de centru O şi raza OM iritersec-
t~ază-segJ:'Aentele .. AB-şb:!lC în punctele P şi Q. Arătaţi că punctele A, O,
Q, P sînt conciclice. ·
(Vasile Brânzănescu, etapa• -r.epublicană, .1987,:.:Bctcci.ii>
; ;' l ~, _ ~ ,. ~ . l
,.. ·CAPITOLUL· III ·

-··
.--,•,..
TRIUNGI-HURI ASEMENEA ! , - -,
: t :1 -: · r: · ~ ; ~ .·
:-r, . '-, .•· .,
AB.G. urf tţiunghi drepţ1:ţn'.ghic _în
- - ' - • -:-- ,; ·:·• ',, ·, ' - ' - -- r - •
VII.G.28. ·Fie C. Perpencliculara pe AH

dusă prin D, mijlocul ipotenuzei AB;intersectează dreptele BC şi AC ·în~:,m·
respectiv -N~ .Calculaţi lungimea ipotenuzei AB, dacă DM = 3 cm şi
MN=9 cm.
._ ; ~. • • ~- ; J
(Eta'f!a: _judeţ~qnă, 198.1 ~ _Argeş)'
~ j · :· - '.' - Ii
VII.G.29. Pe laturile unghiului XOY se,iiau perechile de ·puncte A, B €

~ O.X· şl. C, _D: € OY _astfel încît :-OA:=:= 4, /cm,;. ,Q:1;3 =.15 ,_cm,_ 99 =-p cm,
OD = i_2 cm. Arătaţi•,~ pa~rttl~ţeruli:~.QC, est~ in~riptibil-. ;:- 1r
(Etapa judeţeană, 1987, Cluj_)-.
VILG.30. ,Fie ABCD. un. paralelogram şi-. fie M un! punct. oarecare pe lat.ura
BC. Dreptele' :AM şi IJM intersectează -p1~elungir.ile ._latµriloţ ,c;:'D şL AB;
respectiv în P şi Q. Arătaţi că produsul lungimilor segm~ntelor BQ- şi:GP-
este constant cînd M descrie latura Be-:-- /', _
_'\,. . - . - - '·
:' (* o- 0
, etapa,_ ~~uq!fcană, _ţ~83,. _Piteşti)-
'; ~ < • '~~ ' ' .'' . ,· '

VII.G.31. Intr-un triunghi ABC dreptunghic în A, fie BD bisectoarea
unghiului_ B, ·(D .pe segmentul AC) . şi A' __sinJ:etricul lui A faţă _de BD._
ArătaţCcă :· .- '' · · -, · · ·_, ·., i : , :- .. · ''. ·· · ;__ · • · ::· ·_,_;_ · •
__'· 1,_~) A~ se. afl[ pe ~c·; .· . . . ,, . , .r
., b)<patx;-ulaterul ADA'B. este inscriptibil; · .'·
c) AA'·~C :== BD·AC. ..
( •,· i-, ' ' - .
(Etapa locală, 1988, Sălaj},·
92
n rVl~:~~~2.-~p. trape:z;u.l.AJ?CD, .~a.~Ş,,r,~~cp. __ cp. ace'.eaşi. lun~ir.ne,_!;u J_aţ:q_ra
BC, iar diagonala BD est~ p-erpend1t!ql~ă· pe ·laţuri AD;' tie ·"-0 ihter-
~:rr.
secţia diagonalelor şi P rtiiJiotul .Iii( BD; :ArăfaţP că ·: · ·: -, ' · ': .~
a) AB=2-CD; : •_;[iiri'.. _.,:;· '!:·:.·!• ., ·L
. ; ~b)-6-.0P~BD. :.: .. ::: '.·;·:' -~,, · '-'. .. 1,

(Etapa judeţeana, 198i/ ~Cllij)
., •~•I;;-• ~ ·1•_•.;J~.- , f~'._ ()i,:'. _• ( -~ • i , ~ ,1~,,~•,
VII.G.33. In triunghiul echilateral ABC, fie D mijlocul _segm~ntului:' ,13C.

a,p,e __ ·.~ons~wes~ J~ e,;ţeriqF: tr:iWJ-~hiurile echilaterale BDE şi CDF. Fie· G
intersecţia dreptelor AE şi BC, iar H intersecţia dreptelor AF şi BC.
Demon~traţi că BG = GH = HC.
.. ,. · . ,:' :,..>i·. _.-:: El ··i:- .·. (~-•-~ et~pti tej:niblictină-!.i'984't.1)~i~a)
• • ' ~
• ~· r ' • - ~ • ' I ).; J • ; . . : . /_) i .. ./: .·•. . ~ ): : --' ·. . , . r. .:.':-( !. ~. : ; •
VII.G.34. Fie ABCD uri pa'.tHhâter: convex. ŞI fi(f M! un- pufrct ar· s"eginen- 1
tului AB. Construim MN 11 BD, (N,6,AD);" NP I I AC, ."(P,€ CD),: PQ 11 BD,
(Q€BC), QM'IIAC, (M' €AB.),.: :,~r Jr<-·· · ··_)' 1: ,' •·_·. ~- :·.
a) E>emonsţi:,aţi că M şi M' coincid. ·
b} Dacă- -..fC _:.:~,. Bfl:_ ~ ·şr ·MNPQ este; :romb; calcu-hi-ţi lungimile
laturilor acestui ·romb.
., .. ,. :, : \;\-.•,,"'
(Etapa judeţeană, 1987~ Sălaj)
-:rVU~.35. _Fie, .ABCD UD' ţr~p~z. Oaţ,€j!~cţr~ cu: ~ze~e 4,B,· C':O; ş4 iP )iRtf;}r-
.1 ~.ecţia.diagpnalelor AC şi )3D.J?aralela p:r;ţn O la b~e taie laturiie ·nepara-
.J: •· · · - · - :MN·- MN ·· •.. · n :. :-·
+ CÎJ ··
1
'--'· • · • • • : :. '.:'.•···. ·.-. i •
lele în M şi N. Arătaţi că OM= ON şică AB 2. · · · · · ·· ·
.. (* *- "', . etapq,
. . Te'P~blicană,
. , ~
1986, Vîlcea)
,·. VII.G.36 . . Fie ABCD un.patrulater convex. Arătaţi ci,\iacă există 1\1' € AD
. şi N € BC cu proprietatea că MN li AB şi dreapta MN taie diagonalele
AC şi BD în P respectiv Q astfel încît MP = NQ, atunci ABCD este
··trapez.,_.~. : -.. -;:· ' · ·.: ... ·:,. -:i:.. .. '.- .. ~ .'· .:'· i~7
· ŞtiinQ că' AB· ~ ~: 8 cm, NP.: . 6: cm-.şi ..AP = l,5 cm, calculaţkAC.
· · - · ··;: ·p· - 1 ·- 1 1 ·, ::,:. '-(Etap~·judeţeană,•:1981~ Ti~iş)
VII.G.37. ln capetele A, B ale unui

diametru al unui cerc se duc ·tangen-
, tele· AA' şi BB~ la ·acel c~rc.
Fie un punct M pe cerc diferit de A şi B. Dreapta AM taie BB' în
_ 9, i~;i:: Qr~apta _13P(.I ţa,e .AA' îp. D. De~_o~s.tra.ţi că .A,B2 . AD·BC.
. . ' . :; -. ' ' ,..,_.. f etcipa; 1epu.blica1iă,,-i9ŞOi _Bu~~t1)
• • ' . • ... l : ·~ l ', : . - -. . t . • - • J ; : : ,;
VIi.tf3s.. Fie. ' .A13CD\m'"pktrulat~r-1Iis~lptibil

. .. -., . .,,,,r.-.... ,\
~şi o irite~secţfa
.,-, ...- .
~ '
diâgona1e-
·'
lor lui. O dreaptă d împarte AOD ·şt BOC fii tinghiurt·congruenUf Fie AJ,
B1, C1, D1 proiecţiile punctelor :.A, '-'respecti\f_ B~. C, 'D pe: .dreapta d. De-
monstraţi că AA1 · CC.1 ~ BB1: P.P1~ >. -" ·:i .\ · •., . .;.s , 1 ::
(Etapa judeţeană, 1988, Alba)
. VU.G.39. Fie \ EFGH . patriilaterul conve:k care;
bisectoarele ·unghitiri;Lor paţrulateriilui .~CD!',
laturile incluse -'în
·, '
are· l
• •I : < •"' ' '
Demonstraţi propoziţiile :
a) Dacă ABCD este trapez isoscel, atunci EF.GH este: p~trulater
ortodb1gonal.
b) Dacă ABCD este un patrulater inscriptibil, atunci EFGH este un
patrtilat~r ·mscrţ_~tibil.· , .·~ . ·: .'·. . ·: . _, , , .. r·. ·: : ,.. : · . : , · ·7
. · ·.. ·' (Eta~a pi·~-~~~ană, 1987, Bistriţa:..Năsă~d)
VII.G.4Q. ·lp, trjunghiul.isoscel; ABC (AB = AC)~ :fie un punct P pe me-

diana AD, (D € BC) ; fie B' şi C' punctele de intersecţie ale dreptelor BP
şi CP cu laturiler.ACi:_şi re~pectiv A.)3. ~~taţf_ c~.: , , ·. i -~ .: •• , .
a) triunghiul DB'C' ,este isoscel; . ._

b) dreptele B'C' şi BC sînt paralele; ·· · ·
'< . :· · ·, ·· · :'· B'·C' 1 .
1
c) dacă P .~sţe mijlocµ! segi:nentuluLAD, atunci~.~--~.
· · · : . · BC · :.. ? . :·;
(Etapa judeţeană, 1987, Vîlcea)
VII.G.41."' Fie· D. pe latura BC a·triunghiului ABC şi E situafape'segmen""

tui' AD. N~tăm IBD . ki:.;'Şi ~ -· k.,: 'Fi~ F"'int~~se_cţia 'drept,elor BE
DC ---- ;ED . . .. =·(
şi AC.
-AF·· ·
Exprimaţi FC î:ri funcţie de k1 şi k 2•
··:(Etapa ;iideţeană, -i9~7·,· Ălba)
♦ .': _ • : • r , :-.~ · 1_ -l . .
~-
VII.G.42. Prin punctul M .situat în interiorul triunghiului ABC,. se duc-
. paralele la laturile triunghiului : 'A1A 2 li BC., SrB:l' li -~C şi_ qc~ li AB ;·
Ai, A2, B 1, B 2, Ci, C2 fiind puncte situate pe laturile triunghiului. Arătaţi
ca- suma - A1A.,
-- -B1B->
- - . -C1C„
- - nu d epm +
. d e d e a1egerea pune t u 1m. M .+
. . , ,BC :, AC:J ... ,AB '. r, ir,,-.; ·: ,~ .:·. ~,!"•: . . . . :'" .-;::.· ,· ·.:
(Etapei Judeţeană, :1987, Dîmbooiţa)-
~ ' _I .• ✓ 'r~: '•, _f •·• ,- ; • r, l-: : i • I f r
. • '- • •.. ~• • ' • :. . ~• i _j • - •· •. • • • _;,: o • I • - ..
._·. VII.G.43. Fie p.reµ,tqilghiul .A13GD. cu 2 · BC ~-3 · AB. ·F1e M, N € BC a·st-

fel încît BM =
MN·_:_ 'NC şi ·p € AB cu PA= PB. Arătaţi că :
'
,a) triunghiurile. PBN şi .NCD
• .• • • r·: 1
'
.sint congruente şi _MD = 2 • PM ;
' • ' .,.' • O : : ! ; , • I ''\. J ( • · (" I : , ,' • ,_-.. "."•
0
• '. •
b) triupghiul PMD este ·dr~ptµnghic; ·. · ·, . _· •. .., ·· · ·

_. ., r • • • • ~~ , l,, , • • O • ~ r f I O
O
c). patrul.ateru.l.APMN este t{!apez -:iso~cel ;.. I _'

· ~ · :c~ . , _:, . ~ 1 ••
d) punctele P, M, N, D, A se găsesc pe acelaşi· cerc.. ,

.. ·_. ':•·st ;. ,..
(Etapa. judeţeană, 1987, Harghita)
. ~VIi~G~i4~;)~jr,~~:t~\~~~ .4!3-9; '4r',:,#'tC' ~~~- p1pi_c>ar,~1~ -în~ţiryh&~t~
iA,,B,: c,;l~hJJ,,ş~ ~-·PJ;"OJec;ţţi!~ct131, ~-- pe;.lat,urile AŞ, respe~ţr~.-1F• J?e:
-~nstr~~! ~~_r.P~~~ţeţ,ţ: G',_.cW11·$,)}~ ~~t ·cQnAţ~c~: aac~ şi,rn~~,}~~a
------:- • , ,_ 1 . • , 1 . , _i • r·_ ~ 1 r'-~ • -: • • :.J . ~ : . ! • ·. \,,. \ : l .J L •
.. = _J::,. (Ift~P," judeţ~ă,. ~87,, Galaţi).•

; Î ( • r .. l ,';· J • • , ~• • ~ ,'. : • , , I , ;
.,Yil,(..45.. Fie ABC un triunghi Qarec~re.~ Cercul câre trece 'prin c•şi este·
tangent în• '1Fiitcireaptâ ·AB 'SEf 1 ihtei:-~ctează a doua oară cu cercul care
trece prin A şi este tangent în B la dreapta BC în punctul P. Un punct
oarecare M din planul triunghiului se proiectează pe dreptele PA, PB şi
PC în punctele A', B', respectiv C'. Arătaţi că triunghiurile A'B'C' şi
ABC sînt asemenea. · . 1 ..,-_:_c·,.:s:" :.·J
(Etapa ;udeţeană, 1987, Bihor}•
VII.G.46. Cercurile @ (Gwrt> ş~-~rC9~,rr2) str ,ţntersectează în A şi P, iar·

secanta BP, B € @ (01, ·rd-tâiif @ '(02; :r2) în -c. ·Fie B' respectiv C' dia~
metrai opuse lui A în f2. (01, T1), respectiv @ (~, r2). Arătaţi că :.
-a), :PUn~ţţl.e !3',. ~1h.cr~ sm~ -"~o~_!hîlrr ,; ,~--, . ; ·. ,:, • . ·.. :·; _: ~ ·,
-b). o~:. ··o;c3"'A:-· 1
:·.gt,~:. -... _··::- ': ·_ .· .. ,, .· . - . ; ___ ._ ·
I:.• ... ··, ··;;i •. r:. _ -~ 1
:.1 ':_· .1~·'- 11
. .,9), 1~ : .~şte, b,~ecţ<;>~re~, Hl?-.S.~-i:ul_u~ 4 în ,triunghiW. ABC d~~-

1 .• ••• - ·:. : • .• . -. • •.'
. şi nu--
mai dacă segmentele BP, P~ sînt proporţionale cu 0 1A, 0 2A. ·
: ' : . ·. :; ·. ; ~ ', .-' . :-' ! ': . (Etapa judeţeană, 1987, Constanţa)·
. . Yll.G. .47~ Fi.e. pătratul. ABCD,, Din A pornesc simultan, pe laturi, două
---~~abile' ~ 1 ·şt -~;/u'~J.i(spi-e,__ 'B~ştcei~•aţt spre·_n: Viteza lui M1 este,:1'~-ţar,
viteza lui M2 este 2'v. '- . 1
,, -•'.. . ., ; . ' '..
a) După cît timp are loc prima întîlnire şi în ce punct ? ,

b) Desenaţi linia frîntă parcursă de mijlocul ~egmentului M1M 2 pînă•.
la prima întîlnire. ··
(* ~ •, eta~a,tepub~icană, 1984, De-va)~
VII.G.48. Pe catetele CA şi CB ale triunghiului drepţunghic isoscel ABC·

se aleg punctele D şi E astfel încît CD = CE. Perpendicularele. coborîte
din D şi C pe dreapta AE intersectează ipotenuza A8 respectiv în punc-
tele K şi L. Demonstraţi că LK = LB. ..... .J ,,'·_. ~ •••• ;_l
..~ ~ ~• • ~ I!: •. (Etapa judeţeană, 1987, Vrancea)·
. . ..:1:
. ., -VD.•9-.~~~-~Fiip.(tq~t urţ. nar8:ţ~log~~, ~onstruiţi, numai cu -~juto_rul ~iglei

•.. •
negrad·;a"e,
,fi-> )
I , I . 1
m.13·1acu· ' .. ~. ·l atun.·
un·e1 .() . '-•···
I . . . -·•'' -· ··
•
.• -· , - .·_ r. ' . ·, . C • " - C '
=
••
• ·
. (Etapa judeţeană, 1981, Botoşani}

I'• :,~,J~-.::: . ' ~') ~ ,~';-;\:~
.(·, ::.:..~; -------~ --
VII.G.50. Fie triunghiul .AB6neisoscel'şfM mijlocul segmentului BC. Fie
P un punct oarecare pe AM. Fie E şi: F. pţ9iecţii}.e__ p1mctului p pe laturile
.J . • .'J.;.'.,'.. ~ ... • ... >. : ,ol, , ' ~ ~
.,: ::4Ji!,tr.~~p~ţ:iv.4p. ~~~tţ1ţi că EF li BC dacă şi numai dacă· m(BAC) = 90°.

(1. Diaconu, etapa republicană, 1981, Bacău)-
:1 95r
V~I.G;~5lr- ,Fie douij c~~~µri de .. qenţre .Oi, -02 rcar_e_ ~~- tl:!-ie în pu,ncţ~l~ .(!; _şi .
)3. Fi~· 'C. şt_D pun~ţele ·dia~~tr~ţ 'opuse 1tlf 4 în· cel~· q.ou_~;.cercuţi: ~art-
_g~nte~f 1~~e; ,priU )t· _ţ~:-.c;eţ~~Ţiţe· 9'i .respecyv J>2 ~i.nt~ţ~e~~~ză _cerc_urile
02 respectiv 0 1 1n M rEtspectiv N. Prelungim- segmentul, A:B cu· un· seg-
menţ B~ astfel incît B să fie mijlocul segmentului AP. Arătaţi că· f- .. J.
. ,. ~ a) ·punctele· C-, Jj sînt coliniare ; · s:·
. _b), pat:ru].~ter:ul A~P.N ~ste inscriptibil. . . . -~- .. .· ... ,.
'< ,; . : :, ·,_· :· ' .3-';'; ..:.,:r;:_'c;~ .;/wâ:,kdn~~C1f/~t4~c(re_~~-bllca~~; ~iss~+~~1~a)
1
• • • : • Î ~ -, , [ ~ : ; ~ ţ . } !- ~ ! .- -) • \ J} J C1 ) . !. • l . - ; ; , .... r l ; '. ~ 1 _Î ~ [ f ~ :~ j-. 1-' • 1 J.
f ,J \ ·~1 · ~ • .. ~ ._ i • ." f: ~ _., , ;~\ \ j "j _·: i --;' ~-· i
!· . ) 8 ;._
CAPITOLUL IV
; ) _1 f ":- '. I I.). -~ )iEL~Ţ~f;JVIE1:~rlt, C 1:,

. .• .
•... -\~•i, _,.'.· t ', ,:. ·,,., )' ,::_}: [!~ ~ ... -- ;_,(_".','
............. • ,.. ,•·r .- •
VII.G.52. În triunghiul ABC,. m(BAC) ,;__ 90Q· şi".~.B-= 4 cm, far -AC-..::... 5 cm
Bisectoarea unghiului ACB intersectează segmentcil::AB. în~-D-; înălţimea
din p ~ triun,ghiu~ui J;JCD. intersectează pe BC M, paralela· prin M în far
la 'AB întef,s.ecte~ză·. p~ JţC ,în f . .· c9:1~w,~}i"l~giţiiile segin'ent~lor AP
~i PS-.. _:·, ... : , '·,;• . . . . ' -' ·.. '. ..: . .. . ' ;;y:
~·:,VII.G.53. Pe~pen~~~~iar~l~:pe._dfagonali }3D a "dţ.ej;jtu.righiului' ABcn= dµ,se

în B şi D interesectează laforlle DC şi ·i·espectiv'_BD ~- M~ r;espectiv _ N.
Să se arat~ că : · · -· · .. ,
' ~ . ~:
_': ·a) AB =)3N_.-,.. .1 .r .,

BC DM'
BM. -AD:·
b) BN . DN ; \
ir•: .t·
c) B~f
.. .. AB • · - ,· ·.
.-: . DM · _. DN '.
d) AB.2 +BC2 . ~M-DN. ·
(Etapa ;u.deţeană, 1987, Vaslui)
VII.G.54. Fie· a, , b~ .. ic. lungimile .latlirtic;>r unui .. tritinghf. :c_~~ s'#işfac

.rele:1ti_a:_. ··•·· · · · ,-.,.
f , : .. i. n~
2(a- c) 2 + 12ab2c
:~'-·
_3b__,;:__-~ . . . . .- - - = 3.
-.~·+:2ţ!3 G ~- c'·~ 2ac3
i. ~ ' ~ ~
:. '( . (Etapa -;~eţe~nă, .1981,-Vtislui)
:·<' 96
"'
V-ILG.55. ·Arătaţi.el ,daci. într-un triµi:ighi ~u l~~~ile a, ~' ~ ,exist.A ~e}~ţţa : .
(a2~b2)(1~~) -a2:::rc2F+;}:
-atunci triunghiul este isoscel sau· dreptu~ghic.
,, ('
·vn.G.56. ·Pe latura AD. a pătr~tului ABCD s~! ia· un p~·nct' -~ ~,~tfef incit
DM. 1 '- . ···. ·.· ,_ . · · ·
------r- ~-- - • Fie E punctul de intersecţie al dreptelor DC şi BM iar F
MA 3 . .
punctul ·.de· intersecţţ~. al. ~rel?telor A~.:.- şi- f M,d:;a1c.vL:,ţ\ .lungjm_e.~., s~g-:'
mentulu1 EF în fun~ţ1e de l~tqr~ -a.·p. p,ati:Brtulm '.A,BC'p._.. . · .
• - .. J I ••
.· _
., • ._ '1_ • , ._ • • • J_, , J ' J . ,. ' I ,
.. (Etap0i_,3uqe.t,efi,:UZ,,_198~, .ATad).
. .'
• ),_)
.~
• . ,l
- '-
• ,
-
•
Vi:I.G.57. ln
pătratui AB.CD, fie O intersecţia diagonalelor. iar E şi F
mţjloac~lesegmentelor BO _şi CD... Ştiind. că A_B = a, calculaţi, lungime~
segmentului EF. • . . · : · . ,__; · · :·' · . ·· . · · ·1 · • :·.:: .-
• • 'J .l .) . I i;. > 't~t~pa} ju44tei-A~, _198!,· sAza;)

c,
,,
VmG.58. Un ,patrulater ·convex are trei laturi de lungime a. Două din

laturile congruente sînt. perpendiculare, iar celălalt unghi format de laturi
-Congruente._"are·, 60°. . . ,.. .1'JL" . /c •n.:.:.
0 ,r;: '._· ; ;, ~ '.-i! .. .. •; :
· a) Aflaţi măsura ~~orlalte;i~~~hi.ttţi' aJf 1 paţ~tilaterului.. ·.; ·.
a
• - • • " ' • ' • ; . ~• • . ~··. • j' • ,• .' : : '. ' (' • ;
b) Aflaţi lungimile diag~mal~lor. şţ ~ .c~l.ei. ~e.· a patra· :1aturi

:,patrulaterului. · · · ·· · · ' ' , '· ,,. · ·. r-.• '' · · ;,;
(Etapa Judeţeană~ 1987,- HunedoaTa)
A
VII.G.59. Fie ABCD un trapez dreptunghic cu m(A):.....:.. 90°, cu bazele
AD:-4 şi BC=9 şi cu DC=13. ri:.•::·· · . ;i
· a) Dacă M este mijlocul laturii --AB. atunci îriunglriul'·DMC este

•dreptunghic.~· · · ·
b) Fie O intersecţia diagonalelor trapezului; Paralela prin O la baze
intersectează segmentul ,AB în E. •Demonstraţi că EO e$te ~bisectoarea
·unghiului DEC. :·, ·
VII.G.60. -Fie ABC un triunghi avhld ·1ungi~ile laturilor AB =·a, AC==

:-- aV2, BC. aVâ. Fie P piciorul înălţimii din A pe latura BC, iar M
şi. N .proiecţiile lui p_, pe laturile AB, ~espectiv AC. _Calculaţy lungimea
;segmentului MN în_ f~cţie de a. : · ::. · . - ·.
(M. TTifu, etapa Tepublicană, 1986, Vîlcea)
isoscel cu AD ~-BC; diagenala AC perpen-
VItG~Gl. --Fie 'ABCD-~ii trapez
dicularăpe BC şi unghiurile de la- bază de 60°. Pe baza mare AB se ia
un punct M ast~el hicî~ -AM - ·_ 4 i: ~ · - · i · '. · ··:·._, --:::Vi
MB_ 5 ---.;4 V~
Fie ~ .perpendiculara în M pe AB şi d2 perpendiculara în A pe AC~
iar d1 n d2 = {N} .
. - .. $ă s~ arate că di~tanţc1 de. la pun~ţ'l:11 N la baza mică a trap_ezului
ABCD este egală cu AB. . ' '· · · . :·. · ·
!- · :, : ·: (Etapa: judeţeană, 1987 '· Tulcea)
VII.G.62. Fie !ABCqm_ triµnghi isoscel avî11d_',AB . ·_-Ac ~-- a': :Pe baza BC:
se construieşte uri pătrat de latură ·BC ·dire' "trece prin A iar pe înălţi
mea AD ca diametru se construieşte un cerc care taie segmentul AB în
M şi segmentul AC în N. Calculaţi MN în funcţie de a.
(Etapa. jucjeţea71:ă, 1987, H~rg:hţta)
_: • ; ,- '. ,- ,('. .)j' •,• • !I' f
VII.G.63. 2ntr-un trapez isoscel cu AB ii CD, diagonalele- sînt. perpen~.

diculare .. Ştiind că lungÎID;ea razei cercului circumscris trapezului este de
5 cm, iar distanţa· de· 1a centrul O ial acestui cerc la punctul M de inter-
secţie al diagonalelor este de 31'"2 cm, calculaţi perimetrul trapezului.
· ,·;(Etapa judeţeană, 1987, Giurgiu1
VII.G.64. Fie ABC un triu.nghi şi AM o mediană a sa, 'M.€:BC., Pe me-

diana AM s~ ia un .Hunct oareca~e P~-Pr~apta. Bf Jnţ~r~ect~ază. segmen-
tul .AC în D, iar dreapta CP intersectează· segmentul AB în E. ·
· ~) Cercetaţi şi justificaţi dacâ' 11".BC>' · : '·. · · DE
A
b) ·Dacă- m(A) = 45° şi BC = 10 cm, calculaţi raza cercului circum-
scris triunghiului ABC.
(Etapa. ;udeţeană, 1987, Argeş)
•• • • ; • I ~ • - / •
VII.G.65. Fie triunghiul ABC.

a) Arătaţi,. că1 ; bisectoarea -unui unghi . al tr.iungl).iului coincide cu
bisectoarea unghiului format de înălţimea şi diametrul cercului clţcum
scris ce . pleacă din acţ:!laşi vîrf.
• .◄ , ' • 1;.... : •·. ; • } '. ~ 4 ~ •
J. ·b) Arătaţi că ortocentrul, .. mijlocul ~nei· laturi• ?Ş~ extremitatea-dia-

•
metrului ce pleacă din vîrful opus laturii respective, sînţ· ţrei puncte
c~'Hniar~. _ . . :.. . .
c) Fie H ortoc~ntrul şi O centrul cercului circums&is triunghi.ului.
Arăt~ţi că : .AH:! +_ Bif\
~
CH2 + = 12 · ..10:! - (AB 2 AC!+ BC2). +
(Etapa fy-~eţeană, 1987, Botoşa~i)
I ' T ,
• .r :·,
n:.G.66. Fle'. ABC'D un paralelograni şi O intersecţia diagoiialel~r. Cal-

culaţi ar~~1 par.:-.!c:ogramului ştiind că ada triuni5hh1lui AOB este:1 O;·· r:'
,··. .
(Selecţie lot olimpic, 1986, Bucureşti)
_·,_
98
VH.G.67. Aflaţi perimetrul ·şi aria unui: romb cu. laturr. 10 şi un -unghi
de 120°.
(-Selecţi~. lot. oUmpi~, 1986, Bucureşti)
·VII.G.68. Aflaţi aria unui paralelogram cu diagonalele de 40 şi 74 şi o

latură de 51.
(Selecţie lot olinip-lc, 1986, Bucureşti)
v·n.G~69. T~apezul isoscel ABCD este circumscris unui cerc. Aflaţi peri-
~etrul şi aŢia lui ştiind că bazele sînt 4~ = 16 şi CD= 12.
(Selecţie lot olimpic, _1986, ţ3ucur~$1.i).
VII.G.70. Fie ABC un triunghi, iar D şi E două puncte· pe latura BC

,,,,,,,.....,,_. .
/'....
=
astfel ca BAD CAE. Arătaţi că dacă BD= EC, atunci triunghiul ABC
este isoscel. . ·
(Etapa judeţeană, ·1987, Iaşi)
VII.G.71. Fie ABCD un patrulater convex. Unind mijloacele laturilor

opuse se obţin patru patrulatere, două cîte două opuse. Arătaţi că stima
ariilor a două patrulatere opuse este egală cu suma ariilor celorlalte
două patrulatere opuse.
(Selecţie lot olimpic. 1986, Bucureşti)
VII.G.72._ Intr:un triunghi ABC se duc mediana AD şi bisectoare~ inte-

doa1,;ă AE. Simetrica lui AD faţă de· AE taie BC în F. Determinaţi· rapor-
tul distanţelor de la F la laturile AB şi AC în· funcţie de lungimile latu-.
rilor._ AB. şi -AC.,
(• ,:, •, etapa Tepublicană, 1980, Bucureşti)
Vţl.G.73. Bazel~ trapezului ABCD _·au lungimile AB.·= 21 cm şi CD -

= 7 cm, iar.laturile neparalele AD . _15 cm, BC _13. cm.
. •· a) Calculaţi lungimile diagonalelor.
b) Arătaţi că bisectoarea unghiului DAC este perpendiculară pe:
diagonala BD a ,trapezului.
(E_tapa judeţeană, 1987, Sibiu)
VII.G.7 4. !n triunghiul ABC, dreptunghic în A, avem AC = b, BC == 2b.

Se duce un cerc cu centrul în A şi raza4,C, .care taie ipotenuza BC în D.
Calculaţi : · ·
a) lungimile segmentelor CD şi DB;
b) raportul razelor cercurilor ~s~ris_~ îrţ triunghiurile ACD şi ADB.
: · (Etapa ;udeţeană, 1981, Braşov, Ialomiţa)-
·vn.G.75; fie AOB un _sfert de c~r.c al .ceţcajui de. centru O şi; rază R şi,
semicercul descris. pe OA ca dia.metru. Cakulaţi raza cercului. tangent
interior ·Ia sfertuF'de · cerc, tangent exterior' la semicerc şf 'tângent la
.segmentul OR
(Etapa judeţeană, 1981, MaramuTeş)
,!,,:,.
VII.G.76. Fie ABCD umpatrulater · cu diagonalele perpendiculare. înscris
într-un cerc de centru O şi rază R.
a) Calculaţi suma pfitratelor lungimilor a două laturi opuse ale
patrulaterului în f~ncţie de raza cercului.
b) Arătaţi că distanţa de la O la CD este AB :
,' 2
. (
9
• •, etapa republicană, 1988, .Braşov)
VII.G.77. Fie pătratul ABCD şi O punctul de intersecţie a diagonalelor;·

M, N, P, Q mijloacele segmentelor AB, OB, DC şi DM; E intersecţia
dreptelor NP şi AC.
a) Arătaţi că NE -: EP. .
b} Determinaţi măsurile unghiurilor triunghiului NPQ . .
c) Dacă PQ şi BD se intersectează în F; determinaţi rapor-:
tul QF :
FP
d) bacă QE şi BD se int~sectează în. L, arătaţi. că LE = LQ.
e) Arătaţi că triunghiurile AEP şi ANB sînt asemenea.
(Etapa judeţeană, 1987, Constanţa)
VII.G.78. într-un cerc de ,rază l~ avern coardi :AB .·f.? . şi, coarda
AC===: V2. Aflaţi perimetrul triunghiului •ABC.
(Selecţie lot olimpic,· 1986, Bucu.ieşti)
VII.G.7~. Fie ABC un triunghi echilateral şi M un punct _în inter~or. Pe

segmentele MA, MB, M9 se construi_esc triunghiurile .ech_ilaterale· MAI,
MBJ, MCK cu I, J~ K de aceeaşi parte' a dreptelor. MA, MB, MC respectiv
cu punctele C, A, B. Arătaţi că trhmghiul format din centrele de greu-
tate ale· c:€lor trei triunghiuri este echilateral.
. (Selecţie lot olimpic, 1986, Bucureşti)
..........,.. .,.. ,.,
r
CAPITOLUL V
JN~OALITAŢI
VII.G~SO. _Fie. a, b, c direcFpr~porţionale

' ; ..(•.
cu t-_l, t, t 1, unde t ~ 2. +
a) .Demonstraţi că a, b, c pot fi lungimile laturilor unui. triunghi.
b) Determinaţi pe t astfel încît triunghiul să fie dreptunghic.
(Etapa judeţeană, 1987, Teleorman;
1·00
Vll.G~Sl~ .Arăţaţ/ c_ă ·:ori~~re, :ar fi ~·-~ ~•, :;umerele: 3 f3. 2n - 1, 2n + 2 -
- ·2n + 1 + 2n, 21: ~ 1 -:- 2n + 2n-:- f pot fi lu.ngi.mile laturilor unui triunghi
şi calculaţi unghiurile tri~mghiul\lL :, . ·
(Eţ.apa jwţeţe';',nă, 1987, Dolj, Gorj}
VII.G.82. Cercetaţi da.că există uh triunghi; isoscel ABC (AC= BC) în

aşa fel încît bisectoarea ung}:!iului A să împartă latura BC în ~ouă seg-
mente de lungime ·2 cm şi -4 cm. In· caz' afirmativ, ·calculaţi1 perimetrul
triunghiului.
(Etapa judeţeană, 1987, Giurgiu}
'VU.·G.83/D~monstJ:aţi.că
. ,., . . . . ..
~+
2
y ;_ x.y,' x'şi yiffind.numere reale,poziti~e.
.
Folosind ·acest:rezultat arătaţi că R(b +.c) ~ aVbc,'·und~ a, b, c sînt lun-
gimile laturilor unui triunghi ABC iar„R .raza- cerc1,1lui circumscris. In ce
caz are loc egalitatea ? · · · · · ·· · ·
• • • i I! ~ · . -- • .· . ~ -· }! , ~ . ► (
-~Etapa: .judeţeană, 1987~ Mureş}
: ·vu.G.84. Fie triunghiul ABC d~eptunghib î~ A, AD .l_ BC, D € BC, M

şi N mijloacele catetelor AB, respectiv AC. Arătaţi că: DM'.! DN2 ~ AD2• +
: ln· ··ce caz· ·are, loc egalitatea?• · '. · ' . . ._, · · · ·
(Etapa judeţeană, 1988, Vîlcea}
VII.G.85. In interiorul unui cerc @. (O, R) se ia uri punct P prin care

· st:! duc două coarde perpendiculare AB şi: CD;:: •:
Demonstraţi că AB •CD <= 2 •(2R2 - OP2).
_ • ··1 1·· ·1: •
··VII~G.86~. Fie ABCD un trapez,în care Â.BffCD, AD ..LCD şi diagonalele

: - AC: şr BD ~sînt perpendiculare.
Demonstr~ţi · că : ·
1
a) AD 2 =·AB·CD; · · ·· ••
b) l~tti~1{ AD ·este mai scurtă decît linia mijlocie a trapezului ;

AB . AC
c) dacă CD = k, calculaţi BD ·•
(Etapa judeţeană, 1987, Buzău)
VII.G.87. Fie AD înălţimea triunghiulqi .ABC. Fie E şi F proiecţiile

· purictului D pe laturile AB şi respectiv AC. să· se arate că segmentul
EF este linie _mijlocie, în triunghiul ABC dacă şi numai dacă DE+ EF =
::-· .!. (A,B + AC).
2 .
(Etapa ;udeţeană, 1988, Cluj)
101
VU.G.88. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A cu AB = c, A<;:-- __ bh
BC = a şi AD înălţimea din A, D € BC. Bisectoarea unghiului' B ·inter-
sectează pe AC; în E şf perpendiculara în C pe BC în F.
a) Arătaţi că triunghiul ECF este isoscel.
b) Calculaţi AD şi FC în funcţie de a, b, c.
c) Arătaţi că dacă FC ~ AD, atunci DC ~ c.
a·b
d) Arătaţi că aria patrulaterului ABCF este --- .
·2
(Etapa judeţeană, 1~87„ Bihor)
A
VU.G.89. ln triunghiul ABC cu m(C} > 900 se duc înălţimile BA„ şi AB"
.unde A' aparţine dreptei AC şi B' aparţine dreptei BC. Demonstraţi că :
a) dreptele AB'- şi BA' sînt concurente într-un· punct· H;
· ,b) triunghiul ABH este ascuţitunghic.
c) Găsiţi un punc;t D pe segmentul AB astfel incit patrulateru?
BDB'H să fie inscriptibil.
(Acad. N. Teodorescu, etapa 'i'epublican~ 1988, Bra,şo1')
VH.G.90. ABCD este un dreptunghi de centru O, iar M aparţine latur:U

1
CD as.tfel incit AC2 = 2-MC·AB. Analizaţi care din afirmaţiile urmă
·,toare sîn t adevărate :
a) 2•MC >CD;
b) mijlocul segmentului; MC este centrul cercului circumscris tri•
unghiului OMC.
(Etapa municipală, 1981, Buetmişti)
VII.G.91. Fie ABC un triunghi oareţa~ cu AB > AC. Dacă CF şi BE

sînt respectiv medianele corespunzătoare laturilor, AB şi AG (E şi~ F„ pe
segmentele AC, respectiv AB), demonstraţi că BE :> Bf.
.Tepublicană, 1988, . Braşm,)
0
( • •, etapa
.. '
,·-.
( .. '
'
'
vn.G.92. Fie triunghiul isoscel ABC.. dreptunghic- -în A. ·Fie M un punct

oarecare pe BC iar P şi Q proiecţiile ortogonale ale lui' M pe AB, res•
pectiv AC.
a) Arătaţi că suma MP +
MQ, nu depinde de p~ziţia lui M.
b) D fi:nd mijlocul segmentului BC, .arătaţi_ că DP = DQ•şi că pa_trµ,-
iaterul „4.PDQ este inscriptibil. .' · :· ~ 1
· • , • ••
M
c) Precizaţi poziţia lui pentru care suma DP DQ este minimă, +
iar produsul MP · MQ este maxim. ~ , i · 0
(Etâpa judeţeană, 1S81, Ialomiţa, Suceava)
-•.}
· 102 .,.;;
VII.G.93. !ntr-un dreptunghi ABCD în care AB = a, BC = b, a < b se
înscrie un alt dreptunghi A'B'C'D'_cu A', B'; C', D'::respectiv pe.. s~g-
A'B'
mentele AD, AB, BC, CD, cunoscîndu-se raportul B'C' =k> O.~ C:~f~u-
laţi lungimile laturilor dreptunghiului 4'B~C'D' î~ funcţie de ·a, b, k şi
prectzaţi. condiţiile satisfăcute, .de : k. pen,tt:u _: c_are există dreptunghiul
A'B'C'D'.
(Acad. N. Teodorescu, etapa repubUca,iă, 1987,, Bacău)
'. (' . .. '• ,·. '.
VU.G.94. ]ritr-un cerc· <2 cu centrul O şi ·raza,:R ·fie o coar<;Iă)ţx~ ~B.

Arătaţi'..c~.. : ·. . , !. .. . . --: .
Al,): oricare ..2ar fi coarda: CD perpendiculară, pe AB într--un. punct
interior segmentului AB, este îndepli.niţă,~.r~laţia ~ ~AB CD ~ 2R; . +
. . . -. b) .mijloac~le coardelor _de. lungiJne 2R ~ AB se ~flă p~ up cerc,
~vînd centrulJn O. l.n c~zu}Jn c:~re AŞ>;R;,.deqµceţi,~ă,e~iştă-.J;:~µncte
A'~ B' pe coarda AB astfel incit orice coardă FG a cercul11i @. care
)nters~ctează segmentu~. A'B' .~aţisfac~ rel~_ţia :_ FG ~-.:2~. ~-+
(* • *, etapa republicană, 1983, Piteştj)
_. ,_, i CI_-. • ' .•. ,,','
VU.G.95. Fie p~t~ulaterul con.ve~.A,~SP. î11 ca_r~ A-.B, a, J3C = b, t:;D =

= c, DA _: d, iar· S este aria pattulaterului. ·Arătaţi că : · · ·, ·· ·
s ~t-t- ~.! c.t~r.

, · •. (" ~- ·•, e(apd-,,republicană, 1989, Baia Mare)
;_: . ••··· ·~,. 1 :. ·.
\. \
'
INDICAŢII,
'
', \
VII.G.1. a) Folosim prqprietatea m;diănei ·corespunzătoare ipotenuzei

într-un triunghi dreptungţic şi teorema unghitţlui exterior.
VII.G.2. Folosim teoremele 'cttn~~µtg_.pen1;u linia mijlocie şi triunghiul
isosceL ~) .~ ~
VD.G.3. Remarcăm linii mijlocii în triunghiul ABC şi mediane în tri-
.unghi.~~i ~~pţµ!lghice. Ccle, : ti·~i . tdunghi uri . au.· :laturile . _respectiv· .. con- ·
gruente. .,, ,~. i.1 :· , ..=::. : .1 .
..~i.G~~:. :~t~ b~~-'1 stt~f b~zărp: pe:,simetrw: . figqr;ii. R,eri:,.~~căm segmen~e

~ş1 unghmn congruente'.· · J .J' '·
• .. ·
----- ·· · . .
• ·, .•. ::
• - ••• •
VII.G.5. Atenţie ! Punctul D care îndeplineşte condiţia cerută în pro-

b!~m~ p91ţte fi:, .s.itua.t _pe. dreapta: :B(J dnftln ter.ioruL .saµ 1exteriorul: segmen-
tului BC. Problema admite, deci, maLmul:te~sbluţii.'· ::c, :::· .,·
Urmărim apoi, în fiecare situaţie, unghiuriJe triunghiurilor isoscele
,f..,oIJn,te.:·:Sînt :utile--:n~taţiii ·auxiliare~ penl:ru>presdur.tareai:serierih'. :_ . ·, .~
. r •. ·... "/~_'"J::tqcr-:..•·1 .-t, 'J..(1 .-.~_:!.~·-, .J._,~
VII.G.6. Folosim paralelogramele ADBB', A' DC' C.
. --, (; . :· ..
VII.Go7,
a) ··n,eapta ·:AD, (D € BC) este ·axă · de simetrie a tl'iunghiulur
1
ABC,(=) oricare ar fi P €ABU BD, simetricul său faţă de dreapta AD;.

P' €AC UCD. . - ·
· O iinpli~aţie·· se arată uşor pe baza, acestei definiţii.
_Penti:u a arăta că dacă dreapta AD (D € BC) este axă cte. simetrie
a -triunghiului ABC, atunci AB' == AC şi AD J_ BC, folosim raţionamentul
prin reducere la absurd sau arătăm că simetricul unui segment faţă de
.'cr dreaptă· este, un segment. câr.e face cu dreapta un unghi congruent cu
unghiul făcut' de' 'segmentul .dati cu dreapta. I · ·
, ·b) Folosim afirmaţia de la: ·a}' după· ·ce ·arătăm că o axă de simetrie
a triungh~~l~i. trece ·}ieapărat -p~intr-un . vîrf al său şf taie 'latura opusă.
VII.G.8~ Patrtifatert.tl · AMA'N. este ·inscriptibil dacă şi numai dacă.

_,,,,,,......_.,,.
:
··m(MAN) + . .
m(MA'N) _. '180°.
.•
·~. .
VII.G.9. " Toate. info~*-1aţiile rie~~~are J~ .~vem în flg .. VII.G .9.
Fig. Vll. G. 9
k VII.G.10. Folosim teoreme referitoare la măsura unui wighi înscris în

cerc şi măsura unui unghi cu vîrful în interiorul cercului.
'VU.G.11. Observăm triunghiuri congruente. Patrulaterul. AEDF este
inscriptibil.
VII.G.12. Obţin:em .patrulatere inscriptibile construind AO„ unde O este·
intersecţia diagonalelor BD şi EC•. ·.. ·
. - .
VU.G.13. :Arătăm că dreptele .EN- şi .:FP.: sînt perpendiculare,:.şi apoi -că,
sînt mediatoarele segmentelor PM, respectiv NQ.
_104
VII.G.14. .
.a) .E este :ortocenţrul trittn.ghigJuţ. :A.MN. .- . ,.
b) Arătăm ~ă ptin:ctele A, M~ E', :N sînt concidic~ o~se~vîn9- ung.ţiiuri:.
congruente. . . . . .
c) Centrul cercului cfrcuhscris triunghiului AMN este egal .. depăr-
tat de A·şLE~.. . . ~- ·
VIl.~-1.5. Arătăm că patrulaterele„ AFCM, AMBE, BMCD •au diagonalele

p_~rpen<;liculare. Apoi, folosind patrulatere· inscriptibile, arătăm că AD,
BF, CE sînt bisectoarele triunghiului ortic al triunghiului ABC.
VII.G.16~
·a) :Remarcăm' că două triunghitţri: sînt congruept~~ Folosind unghi~--
:rne· congru'ente ·care apar,· punem în evidenţă_ patrulâ't~re· insci:iptibile.
b) Avem de arătat că AH ..L CF. Evaluăm unghiul AHC.. .. .
. •. ..
Vli.G.17.
·' a) Exprimăm suma MP +MQ -în·funcţie·de lungimile :segmentelor
fixe ale figurii; APMQ este dreptunghi, iar triunghiul BPM este .isoscel.
b) Punctele A, P, M, Q, D sînt conciclice pe cercul de diametru PQ.
•.'1.1(1 _,1:j1
-VII.G.18.
· - a}. Observăm că triunghiurile AOD ;·şi BOC sîrtt· isoscele.
b) Cercurile circumscrise triunghiurilor AOM şi BOM ·sînt con-
gruente. ..
· ,
. ............................ ,
c} Din a) şi b) rezultă că AMC = BMD.
d) Dreapta OM este perpendiculară pe Az;:> şi BC~-·
VII.G.19. Folosim unghiurile patrulaterelor inscriptibile formate şi.punem
_în ~videnţă un alt patrulater inscriptibil. (Sînt măi multe posibilităţi de·
a aşeza punctele figurii). · ·
'VII.G.20. Fie N punctul diametral opus lui A în cercul O. Arătăm că

triung.ţliul format de drept.ele AB', AN, B'C' are suma măsurilor a două
unghiuri egaiă cu 90°, deci al treilea unghi este drept. (Dreapta AO
. poate. fi inţerioară sau exterioară unghiului BAC).
VII.G.21. Atenţie la poziţia punctelor M şi N. Avem două posibilităţi.
a) Arătăm că B este ortocentrul triunghiului ACD.
b) Folosim teorema medianei corespunzătoare ipotenuzei în· tri--
. unghiul dreptunghic şi faptul că punctele M,. N, C, D sînt conciclice.
Calculăm măsura unghiului AMP (sau BMP).
VII.G.22. Analizăm 'separat situaţiile cînd triunghiul este ascuţitunghic,.

obtuzunghie sau dreptunghic. . ·
Remarcăm, în fiecare caz, ung~iuri eongruente formate în patru:-
latere inscriptibile, unghiuri formate de dreptele paralele şi unghiuri
complementare.
105,
·-vn.G.23.
a) Construim proiecţiile centrulµi_ cercului înscris Jn triunghi~! ABC
pe laturile triunghiului şi folosim proprietatea tangentelor duse dintr-un
\punct exterior la cerc. · ·"
b) Aplicăm un _raţionament similar punctului a).
VH.G.24. Calculăm măsurile unghiurilor formate de bisectoarele· care

apar în figură.
Altfel : Folosim faptul că centrele cercurilor tangente la 2 - drepte
concurente se găsesc pe două drepte. perpendiculare •care· sînt bisectoa-
rele unghiurilor formate de cele două drepte. ·
VU.G.25. Analizăm situaţiile cînd triunghiul ABC este ascuţitunghic,
obtuzunghie sau dr~ptung~ic. Calculăm măsurilţ ung~urilor BHC, BIC,
BOC. Apoi arătăm, "că' punctţle B, _O şi C sînt egal depărtate .q.e puncttţl
N' de intersecţie al bisectoarei AI -CU: ·cercul (O) . .·
VII.G.26. Arătăm că
triunghiul AOH este isoscel şi apoi că triunghiul
1 '
AHC' are latura AC' de lungime A~' == AC. (C' este proiecţia lui C
2
;p~ AB).
VH.G.27. Construim perpendiculara din P pe dreapta OA. Această per-
pendiculară intersectează cer.eul .în N. Aţătăm. cii punctţ'!le N, A, Q sînt
1. • • ' ' , . . ' ' ' . '
, colmiare. .. . . . .. . - :
"VU.G.28. Triunghiurile ADN şi MDB .sînt asemenea.
, ~ ,: . . "' . .
·ivn.G.29. Cu lungimile, segmentelor OA., OB, OC, OD se poate forma
o proporţie. Rezultă triunghiuri asemenea.
. I
-vn.G.30. Alegem,: .dintre grupele de triunghiuri asemenea ale figurii, i
· pc cele ce conţin BQ şi respectiv CP ca laturi.
-VII.G.31.
a), b) Observaţi că dreapta BD este ·axă de simetrie a patrulate-
~ rului ADA'B. . . .
c) Căutaţi triunghiuri asemenea. Dacă nu le găsiţi cu ajutorul ipo-
tezei şi punctelor anberioare, o sugestie vă poate da _chiar relaţia de
-demonstrat. -
~vn.G.32.
a) Triunghiurile CDP şi ABD sînt asemenea: cu ra~odul de ase-
w 1
manare - .
2 .,-;·.
b) Triunghiurile OCP şi OAD sînt asemenea cu raportuL,de ase-
„ 1
-~manare - .
2
106
VII.G.~3. Remarcăm că figura admite dreapta AD ca axă· de simetrie.
Folosim triunghiurile · congruente care apar şi triunghiurile asemenea
avînd raportul de asemănare .!. •
2
VII.G.34.
a) Aplicăm
teorema lui Thales.
b) Remarcăm triunghiuri asemenea, scriem şirul rapoartelor egale
şi formăm .proporţii derivate din care determinăm .MN. .
VII.G.35. Remarcăm triunghiuri asemenea şi segmente proporţionale .

. Aplicăm pentru aceasta teorem~ fundamentală a asemăn_ării şj teorema
lui Thales. r ·' ·: · · .• . · · ·· .
'-t_ ;~
·::•' .. ' , .
..... ,
Fig.VII.G.35.
Teorema lui Thales1

poate fi formulată, într-~n · cad_~_u mai general,
astfel : : •. ·
·Un fascicul de·drepte· paralele idetermină.·pe orice două secante seg-

mente proporţionale. Cu notaţiile din figura VII.G.35. :avem :.
'.
. · · li ·BB'
, . -.· ~AA'
• • )
· · li CC'=-).~:._~~
!
- A'B' . -B. 'C' -. ,
' ' - • '
l -_;{{ ... :
. VII.G.36~: ·Foloshn teorema fundamentală a asemănării- şi reci}){'oca teo-

remei lui Thales. Construim, .eventual,: o' paralelă :1a ·A.B -dusă prin punctul
.de intersecţie a diagonalelor:. . .. , .!
VU.G:37., Ap~t- mai: qi~lt~ ·perechi de triti~ghiuri asemenea. ·Dintr~. aces-

t~ trebttie"'să {e ·alegem·pe··cele ce:implică relaţia _cerută, deci' triunghiuri
ca~e -au segiileritele AB; ·AD, BC ca· IattirL . -. . -.- ·
,'.'-. I •.J
107
VII.G.38,. Punctul O este interior cercului · circumscris patrulaterului
ABCD. Scriem puterea lui O faţă de acest cerc; observăm triunghiuri
asemenea.
VII.G.39.
a) Două vîrfuri opuse ale patrulaterului EFGH se găsesc pe media-
toarea comună a bazelor trapezului.
b) Exprimăm suma măsuri).or urighiurilor opuse. ale patrulaterului
EFGH în funcţie de măsurile unghiurilor luLABCD. Observăm că nu
este necesar ca ·patrulaterul ABCD să fie inscriptibil.
VII.G.40.
· · a) Remarcăm următoarele perechi de triunghiuri congruente:
= =
.6. BDP .6. CDP ; Â BB'C == .6. CC'B ; D. C'BD .6. B'CD. .
b) Semidreapta DA este bisectoarea unui unghi într-un triunghi
isoscel. ·
c) Construim prin D . o paralelă la BB'.
VII.G.41. Construim ·cp·II BF;-p € AI>' ·şr apHcăm teorema lui Thales în
triunghiul APC ; observăm că .6. BDE ---- ~ CDP ; punem în evidenţă în
proporţiile obţinute, rapoartele date. - ·__ --
VII.G.42. Construim prin A o paralelă la BC. Folosim teorema funda-

mentală a ase~1iip.ă_rii ; înloguim_ rapQartele__date__ cu altele, egale, avînd
acelaşi numitor. ·
VII.G.43.
a) Folosind relaţia dată în ipoteză rezultă catetele celor două ţ,,:
unghiuri respectiv congruente. Ap,ar două triunghiuri asemenea cu rapor-
1 '.
tul de asemănare - •
2
b) Folosim unghiurile triunghiurilor de la' a).
c) Remarcăm că PM e~ţe linie mijlocie în triunghiul ABN.
d) Folosim a) şi b).
VII.G.44. Considerăm cazul în care triunghiul. ABC este ascuţitunghic.

Avem de arătat că C'B'ED este inscriptibil (=) AB = AC, deci două
teoreme. Pentru a o demonstra pe prima folosim două patrulatere inscrip-
tibile şi teorema lui Thales ; pentru a o demonstra pe cealaltă arătăm
,.că patrulaterul C'B'ED este trapez isoscel.
Dacă triunghiul ABC este ·obtuzunghie, se demonstrează analog.
_VIl.G.45. Folosim faptul ~ă. măsura unghiului format de o coardă cu

tangenta la cerc este jumătate din măsura arcului .subîntins. Pe de altă
parte, observăm unghiuri exterioare unor triunghiuri ·şi . patrulatere
inscriptibile. ·
108
VII.G.46._-
a) Folosim unghiuri înscrise în semicercuri.
b) Observăm patrulatere inscriptibile şi unghiuri opuse la vîrf.
.c) Folosim, teorema bisectoarei şi reciproca ei ;- triurighh.irile Z:AB01.-
·şi AC02 sînt asemenea. · · :. ·
-VII.G;47. ·
a) Folosim relaţia cunoscută între viteza unui mobil (v), spaţiul
·paţcurs (s) _şi int~rvalul de timp con~~~t (t) :.: ţ = -~- .

. V
' '
. b) Dificultatea constă în a transpune problema din limbajul ·fizic
'în cel geometric. Identificăm cele două mobile M1 şi M2 prin două p1.1nGte :
Mi, €.AB, M2 € AD. Arătăm că dreapta M1M2 se deplasează astfel· incit
rătnîhe paralelă ~cu dreapta DE, unde E este miHocul, segmentului AB.
Apoi, cînd M 1 descrie segmentul EB, M 2 ·descrie· segmentul DC ·ş:a.m~d.
-VII.G.48. Metoda 1. Prelungim. AG· cu un segment. congruent. cu;.OE..

Metoda 2. Construim paralelograme avînd laturile de· hihgimi
LK,LB. .
. Metoda 3. N o~m k = CE şi t --= 'C'L ,' unde C' este proie~ţi~- .lui: ~.
- EB CC'.· . · ·· ·
pe AB. Căutăm relaţia dintre k şi t, apoi exprimăm LK şi LB în __ func;-
ţiede k. ·: · - · · 1
YIJ.G.49. Folosim teorema: -Intr-tin trapez~· mijloaţele bazelor, punctul

de intersecţie a laturilor neparalele şi punctul de intersecţie a diagona-
lelor sînt patru puncte coliniare~r j · ·
./'... . . . ·•
VII.G.50; Dacă m(B.AC) :::::....-~90°, · atu_ncî 4EPF este dreptunghi. ·Folosim
teorema medianei corespurfaătoafo ipotenuzei în triunghiu1 ·:a.reptunghic:
. _ Dacă EF li BC, rezultă, cu ţ~orema fundamentală a ase:giăn~rii c;~
AM trece· prin ini'jlocul· segmeritului 'Ef.: Observăm apoi că ptinetele A,
E~ P, F -sînt conciclice ::pe cercul ·de diametru AP, deci EF sau este o.-
coardă perpendiculară pe acest diametru, sau este alt diametru al·
cercului..
VII.G:51.
a) Observăm unghiuri înscrise în semicercuri.
b) Putem aborda 'problema: ~i-_ma()riulte .ID:odti~i :°' .
1. Arătăm că mediatoarele segmentelor AN, AM, AP sînt concu-
rente, deci există un punct egal .depărtat de A, M, P, N.
· 2. Arătăm că triunghiurile . ANB , şi MAB sint asemenea, apoi că
tr:iunghiurile NBP. şi PBM sînt asemenea şi, în final, că unghiurile A:N_P
şi AMP sînt suplementare.
,-3. Dacă F este intersecţia dreptelor CN şi DM, arătiţm că· punctele
A„ N, P, F, M se găsesc pe acelaşi cerc.
109
VII.G.52. Observăm triunghiuri congruente şi triunghiuri asemenea.
Aplicăm teorema lui Pitagora. ·
. i'
VII.G.53. Folosim triunghiurile asemenea care. apar. în fig~ră. Apoi apli-
căm teorema lui Pitagora.
VII.G.54. Aducem relaţia la o formă mai simplă, ţinînd cont că· numi-
torul este nenul.
VII.G.55. Aducem expresia la o formă mai ·simplă. Ţinem 1cont de faptul

că . a > O, b > O, c > O. Atenţie la simplificări. .
, , .. -î
VII.G.56.
a) ·Determinăm iDE şi tU1 rem,arcînd tr:ţun.ghiu~i asemenea. Apli-
căm apoi teorema. lui Pitagora.
VII.G~57. Construim un triunghi dreptunghic. ce qre. EF ca ipotenuză.

Altfel, aplicăm. teorema medi~nei.
VII.G.58. Fie AB, AD şi CD lat'l:lrile congruente ale patrulaterului şi

m(BÂC) · 90°. Triunghiul ADC este echilaterat '· · · ·
VII.G.59.
a) Aplicăm teorema lui Pitagora şi reciproca ei.
b) Aplicăm reciproca teoremei bisectoarei.
VII.G.60. Trebuie să observăm că triunghiul ABO este dreptunghic !

VII.G.61. Construim proiecţia lui C pe dreapta AB ; exprimăm lungi-
mile l~turil~r :triunghiului AMN _.în funcţie de,.~-.,:· · ·
VH.G.62~ Calculăm .lungimea laturii p~tra_tul~ .jn 'f:upcţie de a aplkînd

teorema lui Pitagora într-un triunghi dreptunghic·; remarcăm triun~
ghiuri cţsemenea~
VII.G.63. Construim, din centrul cercului circumscris trapezului, per-
pendiculare pe diagonale ; se formează un pătrat cu diagonala 3,V.2 cm.
VII.G.64. Prelungim segmentul MP cu u~ segment MQ congruent cu MP.
Patrulaterul BQCP este paralefogram.-
.'f I ! ( ~ '
VII.G.65. Sînt posibile mai multe.. situaţii.

a)· Fie; E · diametral opus lui A în cercul circumscris triunghiului
ABC. Unghiurile -BAA' şi CAE au•complemente ·congruente.
b) Cele trei puncte aparţin diagonalei unui paralelogram.
c) -Folosim b) şi aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiurile drept-
unghice formate.
110
VII.G.66. Comparăm aria triul)ghiului AOB cu ariile celorlalte triun-
ghiuri for~ate de diagon_alele şi laturile _paralelogramului.
\:711.Q-.67. Apar două triunghiuri echilaterale.
. ·1
VII.G.68. Dacă într-un triunghi cunoaştem lungimile laturilor, atunch

putem să calculăm o înălţime rezolvînd un sistem de ecuaţii.
·- ,
VU.G.69. Folosim proprietatea tangentelor duse dintr-un punct exterior·

la: un cerc.
VJI.G.70. Construim din D şi E. perpendic;ularele pe AB, respectiv AC:
Exprimăm în ~ouă moduri ariile triunghiurilor formate. Remarcăm seg-
m·ente proporţionale din triunghiuri asemenea. .
VII.G. 71. Folosim proprietatea medianei unui triunghi de a împărţi acel.
triunghi în două triunghiuri· -echivalente· r(de ~rii egale).
v,1.G. 72. Proiectăm D .şi , F p~ ilaJurile Jriunghiului ABC. Refllarcînd
patrul~ţere inscriptibile, obţmem două. triunghiuri ~semenea. Pe de altă
parte, folosim faptul că mediana unui triunghi împarte· acel triunghi în.
două triunghiuri echivalente. ·
ViI.G.73.
a) Construim prin D şi C paralele la laturile neparalele ale tra-
pezului şi din triunghiurile formate determinăm respectiv cos A şi cos B,..
folosind teorema cosinusului. ·
''
b) Fie O intersecţia .diagonalelor ; arătăm că triunghiul AOD este·
isoscel. ·. · ·· · · · · )
VII.G.74 .
. ~
a) Avem m(BAD) = 30°.
b) ·F~losim teorema lui Pitagora.:
Altfel : Fie r raza cercului înscris într-un triunghi, S aria şi p,:
semiperimetrul triunghiului. Avem Tel.aţia r = ~ ..·
p
Vll.G.75. Notăm cu x lungimea razei cercului. Calculăm ·x dintr-o ecua-·

ţie obţinută aplicînd teorema lui Pitagora în două triunghiuri drept-
unghice. ., r•
VU.G.76.
.. a) Proiect~µi punctul O pe diagonalele patrulaterului. Este util;
pentru claritateâ scriţtjţ, să, ,notăm cu _X şi y, lungimile laturilor drept-
unghiului· format. _. · · · ·
b) Folosim rezultatul de la a).
Altfei -: ·.Fie E· 'proiecţia lui,_ d pe CD. Construim un triunghi în,
care OE este linie mijlocie.
lll
VII.G.77. ,,'!
a) Considerăm mijlocul segmentuluf OC, care determină cu P, O,· N

un paralelogram. ·
b) Două din laturile triunghiului NPQ sînt mediane în triunghiuri
dreptunghice. -Arătăm că' triunghiul -NPQ este dreptunghic isoscel.
. ' . ' :-, ' - .. '. .. . 1
c) Apar două triunghiuri asemenea cu raportul de asemănare-.
. ,, .. . . ·2
d) Notăm cu l lungimea laturii pătratului AB(;D. Calculăm EQ şi
LE în funcţie de l.
e) C_ţle_._două triunghiutf au_ cite un unghi de 45°. ·Alte două urţghiuri
congruente·· rezultă remarcînd - , că triunghiurile
. . , -r - AOF .•şi-. AMG·. sînt
asemenea. · ·· · · · ·
' ' •.
VII.G.78. Fie O centrul cercului. Problema admite două soluţii după

cum punctele B şi C sînt de aceeaşi parte sau de o parte şi de cealaltă
a dreptei AO. Se utilizează" faptul că·Y2 este latur_a pătratu.lui-înscris
în cercul de rază 1 şi f3.
este iatura triunghiWui echilateral fu'.scris în
cercul de rază 1. ·: · '·
·vn.G.79. Arătăm că triunghiul format de centrele de greutate al~ celor

trei triunghiuri este asem~nea cu triu~ghiul ABC. · · _.. ·
VII.G.80.
. a) Verific;:ăm inegalităţi de forma_: I b - c I < a < b c, expri- +
mînd numerele a, b, c în funcţie de valoarea comună a rapoartelor de
proporţionalitate.
VII.G.81. Numerele a, b, c pot fi lungimile laturilor unui triunghi dacă'

şi numai dacă I b - c I < a < b c.+
Pentru a calcula unghiurile triunghiului, cercetăm suma ·pătratelor
a două dintre numere.
VII.G.82. Atenţie ! E~istă două posibilităţi.

Aplicăm teorema bisectoarei. Triunghiul există dacă I AC - BC I<
<AB <AC+Bc.
VII.G.83. Punem în evidenţă un pătrat perfect.

Folosim inegalităţi în triunghiurile formate.
VII.G.84. Observăm că DM şi DN sînt mediane · în· triunghiuri drept-

+
unghice. Folosim inegalitatea: x 2 y 2 ~ 2xy, pentru ori~e x, y € R.
VII.G.85. Folosim inegalitatea mediilor. Proiectăm punctui. O _pe co.ardele

ÂB şi CD ; exprimăm lungimile AB şi CD folosind teorem~ l_µi -Pitagora.
112
.v_q.G.,8~-- . .. -. , ;·? :1.:.- 1.iî'.'
a) Ducem prin D o paralelă la AC şi apUcăm , ţeoremc1 înilţimii,
•• · ·b) Folosim .punctul a) şi ·iplicăm inegalitatea niediilor. ,.- ·
c) Remarcăm triunghiuri asemenea şi :aplicăm. ·teore~il . înălţimii:
VU~G.87-. Deoar:ece media -_g~metri.~ă este -;~ai j mic_ă sau, cei- .mult. ,egală
cu media aritmetică, avem :
egalitatea are loc dacă AE ~ EB.

: 1 ,I •••
~II.G .8_8.. . _. . . . . : .. __ ., . . -1 - : - - _ . : . - > . ,;·:

a) Unghmrile EFC şi CEF sînt co:qgru~nte avţn~·_q9mpl_emenţe con-
~ j•-~•r,:.
gruente. · · · -l • ',':Î \ ·; 1
1 I .·· l '•
.' •· · ,. · ' " . · . , ..
b) Pentru a calcula AD, exprimăm aria. triu;nghiului ~BC. în două

moduri. Pentru a calcula FC, folosim teoremâ bisectoarei. ·
c}, d} Folosim teorema catetei.
_.,,,,,,✓- ··,,
VII.G.89.
a) Dacă_.....o· ·s·e~ntă face cu dreptele d şi d',, unghiuri interne de
aceeaşi parte a secant~i cu suma măsurilor IIJ,ai'' mică de 180°, ~tunci
d _şi ff~sînt concurente... _'. ,<-- ---- -- - ---- ·.
.- b) Dacă un triunghi ~are un unghi drept, celelalte unghiuri sînt
ascuţite.
\' ;·
Fia.~ v11.a~s9. , ~ .
.113
VII.G.90. Scriem relaţia dată într-o formă mai convenabilă, care.isă ·suge:.
reze· Îl'iunghiuri· asemenea. :·. ~ '; . ;f:' ~ I,;
Putem în· ~evidenţă, segmentul. de .. ltmgime·, 2 •MC. Pentru ~eas~

con,~tr'-Wll :C', .siro:et;riţµlrl~.i 9. f~ţ~. q~.)M.• ·. . ; 1 • , : , . : ••·•·
:VII.G.91. Metoda ·1. 'Prelungim mediaheler:dincolo·'.de E şiLF· ctl segmente

respectiv congruente cu ele. : rr: .· ·. , ·, J ·
Metoda 2.. Fie· G c~ntrul d~ gr_eut,aţ~::,al~t,rl1r1n~hj:ului ABC.

Comparăm BG cu CG. Pentr~ aceasta,' co:~;siruim ~ediana laturii BC
şi aplicăm : .', ;·_' • .. .-· ;; .. _,( .
Teorema articulaţiei : ..
- ~ie ABC şi DEF două tritmghiuri astfel.incit :. .AB = D.E, A.C... '; ·vF..
_ ..._,. :.~--- .. _,. ;:_ ~ .: :- . .;•'.. - ) :
Atunci BAC > EDF {=) BC > EF. - .

,1
· : D~moristt_~ţia -ţeor:emei ·:· . ·'-;
t,;t
F '; . l
~
..... 1 ·
~ ... . ., .. ·
- ... _ ·-
.•·- ·:·.•~
. .•
.-. .,_··,.,.'.'
.,···
' ~ .. - -
. ' . : ='. !~ ' -,. , ' ~ . ' ,. . I •-. •• , i_; ·" •. •
. . : ... : ' I .' . ; I _' I ' ': . . .. r' • \ ~ • '
*··/·
... ;· .-_
.-1 ·-8:, _f :1 ·D. ·.. ":•:. ,·:; ;;·•;I; .- C
Fig. VII.G.91.a.
I
. ----- _:_1) __ ---·-·-· - ·-··- - ·81·.-----·
·Ă I
i
/Fig. VII.G.91.b. \
/',../ ./'... '.
,,=)". Deoarece
~
BAC>
interior unghiu]ui
.,,,,,......,_
EDF există un punct Ţv
BAC astfel incit NAB = EDF. Alegem N astfel incit ,!l.N = DF ; N poate
1
fi interior triunghiului ASC, exterior lui, sau pe latura BC (v. fig.

VII.G.91., a, b, c, d). In fiecare din aceste cazuri rezultă că:
~ ABN ~ ·.6_,J)~ţ'·(D:TJ.-L.). <- -_:- :~. -~. ~- ': _ .-, .l-,--. (1)
Triunghiul ACN' este isoscel. Fie AP, P € BC; bisectoarea unghiului
CAN. Rezultă că .6. CAP= f::..\,NAP (L:U.L.).
1i4
Deci CP =NP. (2)
C
~
C
~ ·
A ~ ~ A 8
Fig. VII.G.91.c. Fig. VII.G.91.d.
Dar, în triunghiul BNP, BN < NP + BP.

Folosind (2), r~zultă BN < CP BP+ = BC.
Cum BN ==t'EF (conform (1)), rezultă în final : BC > EF •
./'...
,,{=". Raţionăm prin reducere la absurd. Presupunem că R1C ~
/',.....
-< EDF. Rezultă că BC ~ DF.
Dar, conform ipotezei, BC > DF. {4)
Afirmaţiile (3) şi (4) sînt contradictorii ; rezultă eă l):T·?·~~Ptmerea
/'... /'....
făcută este falsă, deci BAC > EDF.
Vll.G.92.
a) Suma reprezintă lungimea unei catete.
b) Observăm două triunghiuri congruente. Unghiurile drepte din
figură ne indică două patrulatere inscriptibile.
c) Folosim faptul că distanţa de la un punct la o dreaptă (care se
obţine construind perpendiculara din punct pe dreaptă) este mai scurtă
dccît lungimea oricărui segment (oblic) care un~te punctul cu dreapta.
VII.G.93. Pentru simplificarea scrierii, notăm AA.' = x, AB' = y. Deter-
minăm x şi y observînd tr"iunghiuri asemenea. Dreptunghiul A'B'C'D'
există dacă O ~ x ~ b, O <: y ~ a.
VM.G.94. Este util să cunoaşteţi următoarele teoreme de inegalităţi în cerc:

T 1. Intr-un cerc, diametrul este cea mai mare coardă.
T 2. Două coarde ale unui cerc sînt congruente dacă şi numai dacă
sînt egal depărtate de centrul cercului.
T 3. Dintre două coarde necongruente ale unui cerc este mai lungă
cea care este mai apropiată de centrul cercului şi reciproc.
a) Proiectăm punctul O pe coradele AB, respectiv CD.
b) Coardele de lungime 2R -AB au lungime constantă. Pentru a
arăta că există puncte A', B' care îndeplinesc o anumită condiţie, trebuie
să găsim sau să construim aeele puncte.
VII.G.95. Exprimăm S ca sumă a ariilor celor două triunghiuri care se

formează ducînd una din diagonale.
Aria unui triunghi este cel mult egală cu semiprodusul laturilor.
, . .
F 010s1m a1·t t
meg 1 a ea : xy ~
(x +
y)2
, pentru orice x, y € R.
4
115
... , ; ·; r' .
.., .. : ( : ·i·/.U
' _; .!.
'.: ·.1-::-:-~· ..
.:: :, :": .i: 1-:..' (•,\
( • I • .,.• ._ • .. :
'T"
~
:0-
•'
:-,·
(:. )., •• .:..1.;,
_:: ; c::; .P:. : - ! -.,
rtT ...-.l.~_,.l,._~ 1~•H:

'-..d...iftî.:J:.i½-' .•
• • ,.•1.1 •
C
_;1··'•1lTI A
. : j_ ·- ·•. j j j
,, r ._ • •i "";" ,"
,: J ......~ ' : I. J ... (·
;. . -. -: ~· - -
;~·. ~ ....-:.•:... l J ··; (·
; I:"/
. :_ .1 •.
~('
,'.;l• :.• l . "!
...
' • ..1 l..;._
.,, L:. ·;::

SUBIECTELE DATE LA ETAPA REPUBLICANA~
"
BUCUREŞTI, 1980
1. VIII.A.53 ; 2. VIII.A.82 ; 3. VIII.G.28 ; 4. VIII.G.32
PITEŞTI,
1983
DEVA, 1984
TULCEA, 1985 /'
1. VIII.A.85 ; 2. VIII.A.56 ; 3. VIILG.27

.: -· )f~Nicu;:~L~t~·,~JJ.8' .:· : ;-~
Algebră
1. VIII.A.11 ; 2. VIII.A.86 ; 3. VIII.A.1 O ; 4. VIII.A.57
Geometrie
1. VIII.G.22 ; 2. VIII.G.12 ; 3. VIII.G.15 ; 4. VIII.G.8
BACAU, 1987
Algebră
1. VIII.A.87 ; 2. VIII.A.58 ; 3. VIII.A.88 ; 4. VIII.A.12
Geometrie
1. VIII.G.30 ; 2. VIII.G.24 ; 3. VIII.G.21 ; 4. VIII.G.13
BRAŞOV, 1988
Algebră
1. VIII.A.90 ; 2. VIII.A.89 ; 3. VITI.A.59 ; 4. VIII.A.13
Geometrie
1. VIII.G.10 2. VIII.G.14; 3. VIII.G.11 ; 4. VIII.G.19
BAIA MARE, 1989
Algebră
1. VIII.A.14 ; 2. VIII.A.91 ; 3. VIII.A.15 ; 4. VIII.A.92
Geometrie
1. VIII.G.16 ; 2. VIII.G.31 ; 3. VIII.G.34; 4. VIII.G.33
* Se indică numai numărul de ordine al problemei al cărui text se găseşte la
ENUNŢURI.
118
ALGEBRA
: :-r· f'.'f; ,(.}]) fî 1:,~1j·:o rr~~:~·)\~.{ >)) 7:-:"' <i~( .''!' / _;~,._,,__ .11;.:
l
- - -----·--• -··--- .... ~· 1: -·- '·rs ',\ -q
1 · ' ;:,t ~·q (\'
,•:r ni:,nl:.) CAPITOLUL I
i. '' ;~:·: ·)i : "_. i '
~ ,\ .' .-.. - ;is~r, -·- '."cj•'i\ . : . '' -:~'. +· i:.:: .

:~- ·I
• \ 1 ----
.~; )\ _- -fNEGALîţAlŢI.: -~-~7.:;· :-e . ,
, .. l 'l ,:•:. : -~ .' ~ (:. ,· . . , ~~ ~. . -~~· ,·

.
.
')
VIU.A.I .. IDa.că~· a·,~ O,· b ?. O, i::c,>. O; _r-atunci.:-Jtib(a +· b);+-bc(b{+ c) +:

+ ca(a + c)::;;;,. 6abc. •
(Etapa judeţeană, 1981, Maramureş)
(Etapa judeţeană, 1981, Buzău)
VIII.A.3. Arătaţi că dacă numerele X, ·Y; z ~atisfac relaţia tt + 2y +

+ 5z = vs, atunci 4y + 25z 2 2 ::;;;,. 1 _::•x2• . . '
: ' ·1i· :-: i:; · _.; f:J •:·· ''. ·(Etapa··;udeţecină, 1981, ·Bacău)
VIU.A.4. Fie a, b € R. Să ~~ ar~te. ,cii.•:cel puţin unul din numerele reale
a(l - b) şi b(l - a.) nu este mai mar~-,:decît:_!_, ştiind că a, b € (O, 1) .
.... · \ -· '~.,q·· . . ·.> ·~·- ·i 1,r ·-ir-._.~.:·: ,·,ţ·'. t\'~ .·,-· __:1:,·-· ~-4- ·11·_'.-1 ·.·~
(Etapa judeţeană, 1987, Cluj)

:' :•' ' ' ; , r·, 'l l •• , • I\ •-~\ j ._) • • • · J1 j CJ '·_, 1 ·; • ~- ( ~- \. t: ·_. -
VIII.A.5~ · Să se···arate 'că:' ,, .. , . ' \\,'
1 1 1 . >' \ :·
s=.-+-+-+ ... if;--'"

_10 2 : '11 2 :12 2 -- ; \ { · 1 000 21
•• -- . : : . -· i ~ - .
Să se arate că 0,099 < s < 0,111.

• ~ ·.:: ', ~ţ • • 1,
(Etapa judeţeană, 1988, Vaslui)
V!II.A.7. Să se deniortstreze că1 ·pefitrti orice-ii€ R+. ~re loc~inegăliia~â f

--·- Va. +. ·v a +· v-a,< 1 +v1. + 4ţ1 • .
, . :_, : .'-, .- -\:. 2 ; - .
(Etapa judeţeană, 1987, Alba)
119
<:!.
'
VIII.A.8. Demonstraţi că pentru orice p€ R+ avem ; .
1 1 1 1 1
P+P2+Pa+ ... +pn-n > - - - - - - ... - - - - , n€N.
p p2 p3 pn p2n
·~ ; ( -' ·~ :_ c~ _, :. (Eta.pa. ;udeţeană, 1987, Bacău}
VIII.A.9. Se consideră fracţia :

F(a, b) ...
as + . +. a . b
2a7b 6 2- a 2b6 - 2ab7 -
--
b8
•
- a5 + 2a.4b +-a3b2 - a2 b3 - 2ab4 - b5
a) Să se simplifice fracţia.
'
-b) Să se arate că F(a, b) ~ ..!.. , dacă

4
iL + b = 1, a >O, b >0.
(Eta.pa judeţeană, 1981, Brăila}
VIII.A.10. Fie x, y, z, u; •, w numere reale nenule care verifică con-

diţiile : ·,:-.
-
- + -y + - = l . - + - + -=O.
- .
X Z .. U V W
Şl
,:' U_V·,W Y X Z
. . se ,arat e .ca. . .- +
. a) S a. ·· -y2 + - ;:=: 1• J
x2 z2 -·-·
w~ u2 v2
:b) Folosind, eyentual, punctul a), să se arate că :
. , ..U2+V+ 2 w2
•
-,.;::;, __
-.. g. __
x2
-
y2. z2
.,... 1
. .
(V. Brânzănescu, N. Păuna, etapa Tepublicană, Rîmnicu-Vîlcea)
Vlll.A.11. Să se determine numerele reale a astf~. încît, oricare ar fi

x, y € R, să a~bă loc inegalitatea : · ··
2ci(x2 + y 2) + 4axy ~ y 2 - : 2xy - 2x +1 > O.
(I. Mitrache, etapa republicană, 1986, Rîmnicu-Vîlcea)-
VIII.A.12. Fie a, b, c numere naturale distincte şi mai mari sau cel. puţin
egale cu 2. Să se arate că: · ·
0. ::-1 ) ( ..
a2
1 ).( - 1 )
1 - - . 1 - - 1 - - >-' .
b2 _ c2 _
(V.
1 -
2 -
Brânzănescu,
.- •' ,1·-·
etapa
'
Tepublicană, 1987, B_ac-ău)·
VU;LA.13. Fie .x ? 1, y > 1, . ~- ?- 1._ Să. se arate c~ :

a) x+ y -<: 1 + .xy·1 şi-. xy + yz + zx > - 3 + 2(x + y + z) .
- . .. . -- .
b) xyz > - 1 +-(1 + x)(l + y)(l + z) ; în ·ce· caz avem egalitate ?·
··. . . 4-
(O. Stănăşilă, etapa republicană, 1988, Braşov>
120
VIII.A.14~ Să se arate că peritrti orice nutnăr natural n·> 10 are· loc
inegalitatea : _!_ n3 > (n + ·1) 3• -
3 . . . .
(V. ·Brânzănescu, etapa· republicană, 1989, Baia Mare)
VIII.A.15.
a) Să se determine numărul real cel mai mic a: ·astfel încît,:q,entru
orice numere reale, x, y, să avem (x y) 2 -<: a(x2 y2). + +
b) Aceeaşi problemă, astfel incit pentru orice n·umere reale· x, y, z,
să rezulte (x + +
y z)2 -<: a(x2 y2 z2). + +
(• .....,··etapa TepubUcană, 1989, Baia Mare)
· · CAPITOLUL .li
.t
FUNCŢII
VIII.A.16. Să se arate că nu există funcţii f : R· ➔ R aşa încît f(2 _:.. x) ·+

+·f(x) ~ --- x +-2~ -oricare· :ar fi '-x €;R. · ~
· · (Etapa judeţeană, 1987, Tulcea)
VIII.A.17.
a) ,Se dă funcţia f : N ➔ -N pentru care sînt. _îndeplinite simultan
condiţiile :
P1 : f(x- ţ) ==
f(x T1-_1), oricare ar Îţ x ~ N ~.
P2 z 1 987 · f(2) + 7 891 ·f(3) = 1 9?7-;
P3 : 7 891 · f(2) + 1 987 · f(3) == 7 891 •.
1. Aflaţi f(2) şi f(3). •
2. Reprezentaţi grafic fug_cţia g : {O, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} ➔ · N,
unde g(x) = f(x).
b) m, n, p sînt măsur-ile , laturilqi:. µnui triunghi. Analizaţi dacă
m 2 +n2 + +
p 2 > 2(mn mp·+ np}. · · ' .J
VUI.A.18. Funcţia f : R ~ {- 1} ➔- R verifică.· relaţia :
2f(x)-f (l .
1+x
X)= X~ 'rJ-- X€ R- ~--1}~ , .
-·- •. • •··
a) Verifi~ţi dacă f(O) + f(l) =.l ....
b) Determinaţi f ( ~ ) ·
121
a) Arătaţi că f(x) = 2x + 1 şi reprezentaţi grafic funcţiile f }Ş1/ !n!~ .-
b) ·Demonstraţi că : ...
(a+ : -2) ·f(x) + (2~ ·=-, :.) •g(;r) ;,,."(), ,
('Q<)x >. 2, a > O, b > O.

(Etapa judeţeană, 1981, Teleorman)
'"VIII.A.20. Fie funcţia f: R - {5} ➔ R,

2
f( 2 ~. X
)=x +_2x.~m
- ,_ x+·:f .
Determinaţi parametrul m astfel ca funcţia să fie liniară, apoi repre-
~zentaţi graficul funcţiei aflate.
(Etapa judeţeană, 1981, Sălaj)
VIU.A.21 .. Ştiind că f(x.~ l) ·= 3:r.- 8--:- f(l).,; .să: se:.stabileaşcă prin <;~~·~
din punctele A(O ; - 4) ; B(5, 1) ; C(3,- 2) ; D{lO, -26) .trece graficul. func-
.ţiei. y =.f(x),. unde f :.R. ➔ R. ·
(Etapa judeţeană, 1981, Sucetwa)
~.vuI.A.22.
' a) Să· se deter.mine funcţiile f, g : R ➔ B, ştiind că :
f(x + +
1) g(x-1) = 2x+ 14,
f(x+ 1) -·g(x-1) = 6:r-18, (Vi)x € R. ·
b) Reprezentaţi grafic funcţiile : f 1, 91 : R·➔ R, fi(x) = 2x ; Y1(x) =
=-
.două
+
2x 8, apoi aflaţi coordonatele p:µndelo1~-.de inters~qţie ale- c~lor
grafice. · · · ·
• (Etapa. judeţeana, 1981~ Maramureş)
CAPITOLUL III
POLINOAME. FRACTII RATIONALE • ,• • # 11;. , . .
"VIII.A.23. Să
se determine c.m.m.m.c şi: c.m.m.d.c al polinoamelor:_.
P(X) :_: 4X3 +
4(a - l)X 2 (a2 - 4a)X - a2, +
Q(X) =:: 2X 3 (3a - 2)X2 + (a2 ~ 3a)X - a2, ' +
.unde a este un parametru real.
(Etapa jucleţeană, 1987, Caraş-~,w~ri.n)
122
.VIII..a.~.;.;4.. _Fie,·,:=·. . r i ,1 , ._. ;1 ... , : - -~ ;;f > ,.:~ • ,. ':. :' . : i Pl
- • ·: •• , . : .• '
.· ·-P(X)--_._1X3· :-· X 2:--:-·{5k.+·3)<X·+ 5k+ 3', )c<iN;:· . ::.:::•·,.:i0

· ·,··,Qţ'Xf'-· X 3 ~ (l~F·m n)X2 (m+ n +mn)X-mn, m, n € R.
1
+ +
·, ... ,;.Gă;;i.ţi lui divizor comun: âi:lui· 1P(N);-şi ·Q(X}rşţ airătâţi .că P(nt).*O,
penttu· 11i:€:z•şi:11i=f:l. ;,,_., .,;~:·· ., ;; r~ ~; i;.-'. .,,,ii,tr.,: I: 11,·, ·•,--,,i~: :·:.,
.' ::· ·t·:,;~ .•-;!· · ., ·-• · ·(Etapa:.jud:eţeană;,1987, Teleorman)
.l ~ ·. j J ' , • ( • ~ \ ~· • i
VIU.A~25.. L . · ·, , · ,·., . ,
a) Descompuneţi în factori: : ... ,·::ir . , ., .! • ,,- .ii; .

3
P(x;~•Y; z ;-_.t) =x~_±-y .+z3+3(x+ Yl:(~Y-~.zt)+ t3•
• • , - '.. J '.. C -- - • ' "' - ,J._ - ----· ' • - • l
b)_C~l<:ulaţii: ,,, 1 ,:·,·:; · ,; :- : ..-:; , , i ,: ,:;c

P(l 987 ; - 1 987 ; 1 988 ; - 1 988). -~ ~
I -r:: : '· 1 i .. : (/: • i 1
• .. : '·· (Etap~ ,îideţeană, 1987, Botoşani)
,, ' ;1• '. : j ' '~ ,• , • ~ I :~
VlH.A.26.,·Să.·setdetermine res~l împărţirii unui polinom de grad· mai

m~ţ~e decîţ doJ prin _polinomul Q(X) :...-.: X~ - 5~ + 6, ştiind că P(2) =3
şi P(3Y~?'~(!·~~ :,::·-· -~~ )j,;_·'. •: ' r ,; ' .,•. -?;<.;:•r~:·•1 ·. '{:.;:•~,.
·ţEtap~ iiu~~ţe~ină, 1987,. Ar~?
se: arate că ·'P(x) ' -- x3 ± 3x2 + 26x + 24 este divizibil cu 6,

• ') . " J • • ' • .,
VUI~A~27 ~ Să,
(V)x E;-N.
(Etapa ;uă~ţeâi:z.ă, 1987/ Hargliitd)
• :-.•"•:.-•: I
Vlll.A.28. Cercetaţi dacă ,există ,}lumere re_ale a ·_şi·. b astfel incit polino-
mul P(X) = 2aX3 2bX2 3X +
5 să fie divizibil cu X + +1, iar suma +
coeficienţilor săi să fie număr pnina~ ,' .
(Etapa judeţeană, 1987, A-rges)
VIII.A.29. Fie :
·f ~ axn+ 1 + bXn + 1; a, € N. b € R; r,.
i~f . a) .Determinaţi polinoamele: f care să fie. <ţivizibile cu X 2 -:- .:1.

b) Dintre polinoamele găsite la punctul·_· a); afilaţi pe: acelea care
sînt divizibile cu X4 X~+ :+: X3 + ·+' X-+ X2 ·L. - , . · : -' .
. (Etq,p1,. :iud~ţeană; "1987, Botoşani)
. . ·,. ---- -_ .· : . \' ':
VIII.A.30. ·Să · se determine forma polinoamelor cu coeficienţi întregi

.P, Q,. ştiind. ciţ P.(Q(X));;; Q(P(X)) :.-=:. X, .. apoi ,să .se. rezolve în Z ecuaţia
P_{;r) · Q(x) ; .. 3. .. .. . '. . · . J •
, (Etapei.. judeţeană; 1987, .Buzău)
VIII.A.31. Fie P mulţimea pelinoamelor cu coeficienţi reali care în

{.:.....-1, O, 1} iau, respectiv, valorile 1, ·2, 3.·. se· cere : : · · , 1
· a) Să se_ arate că (V)P1~ · P 2 € P, ·P1 - P 2 se , divide· cu .1:(X2 - 1).

b) Să se _arB:te că în P există un singur _polÎJ,lom de gradul I şi că P
riu conţine polinoame 'de· gradul II~ _ I _ · - · : :· . ,' _,·.:. '.
• i' I .·, 'I
~-I (Etapa judeţeană, 1987, Dolj)
123
VIII.A.32. Se âă polinomul P(X) X3 X2 X = + + +
l\ Să se arate că
binomul 1 986X +
1 divide diferenţa P(l 987X 1) - P(X).+
(Etapa judeţe_ană, 1987, -Gim-giu)
VIII.A.33. Se dă: .un polinom P(X) de grad mai mare sau egal cu 2. Ştiind
că suma coeficienţilor săi de grad par este egală cu 2, iar .'suma coefici-
enţilor de grad impar este egală cu 8, să se afle restul împărţirii poli-
nomului P(X) la X 2 - 1.
(Etapa judeţeană, ·1981, Cluj)
VIII.A.34. ~e dă polinomul :
0 P(X)-:..:... X' -1 986X3 + 1 927X2 -1 988X + 1 986.
a) Să se arate că restul împărţirii polinomului P(X) la (X - 1 985)
este 1 9842 • • ···
b) ~ă se determine _a astfel incît restul împărţirii polinomului
F{X) + a la (X -1 985} să fie egal cu 1 986 2•
· ·· · , (Etapa judeţeană, 1987, Caraş-Severin)
- i \f .
VIII.A.35. Fie P, Q,
R, 3 polinoame astfel ·încît X - divide . pe pa l +
+CJ3+R3 -3PQR.şi. nu divide pe P+Q+R. Să se arate că P-Q,
Ci-R, R -'P se divid ·cu X-1.
(Etapa_· judeţeană, 1987, Hunedoara,)
VIII.A.36 .. Fie polţncamel.e; _P(X) = X 5 şi Q(X) +X+ 1 =- X5 +X'+ l

· a) Să se· descompună în factori inductibili
· P(X) --:- Q(X) şi ·P(X) - XQ(X).
. - . ··: '.. _.P(X) .
b) Să se sil!1plifice fracţia F(X)..:... Q(X) •
c) Să se determine valorile lui x, număr natural, pentru care F(x)
este număr natural.
(Etapa judeţeană, 1987, Iaşi)
VIII.A.37. Fie• P(X)-un polinom de grad mai mare decît 2, care se divide
cu X-a, citul fiind Q(X).· ·:. -:-.,.
a) Să se arate că P(a) ==.P(a·+ 1) _:... Q(a 1). _ +
· :P) Să sei.,;l'=t~rlŢline a astfel încît Q(X) să se dividă cu (X - a - 1),
dacă P(X) = a(X ~ a - 2)2n + 2(X - a)n - 3.
(Etapa .j~eţeană; 1~87, Neamţ)
VIII.A.38. Dacă polinomul F(X) ~ X4· +·4aX3 ...P 6bX 2 4cX·+ d este +
divizibil cu polinomul Q(X) = X 3 3aX2 3bX + +
c, atunci· primul este +
un pătrat, iar al doilea. este cubul unui binom.
(Etapa judeţeană, ţ987, Olt)
VIII.A.39. Fie polinomul P(X) =X'\+

a) Cabulaţi WC.X)~ P(X +
1) ~ P(X -l).. _ .,
+
_
.+ +
bX c, cu a,; b,· c € R.
X3 aX2
b) .Determinaţi a .şi b astf€1 încîţ .E(X). să fie <;livizi~il cu X 2 - 1.

c) Demonstraţi că putere·a a · tre.1a ·a. odc.ărui ·, număr · natpral este
diferenţa a două pătrate de.numere naturale: · · · .,_
· · (Etapa judeţeană, 1987, Prahova)
124
VIIl.A.40~ Fie P(X) =
axn bXm + +
cX1! ~ ;: Q(~ __ .bX~ cX~ ~~P: _şj· + +
R(X) = cxn + +
a~~+ ~.XP,. ~Il~.~, (!, .b +~c-~.O ·şi a, b, c =~ O.
Arăta ţi că_ i . -- . , .: ~
a) P(X), Q(X) şi R(X) dau acelaşi rest la împ.ărţirei;\ cu __ }(.-;:--: 1.
b) P(X) +:Q(X) ~:2R(X) .se:, 4ivide- c;µ __X -.1..
(Etapa judeţeană, 1987, SatV, Mare)
VIII.A.41. P(X) este un polinom de grad cel puţin· doi, :care ·satisfâce
următoarele condiţii:_: -· - - ..
1. P(X). dă -restul~l ia: împărţtrea -~1:1:- X -·-1 ·;-· .~
2. (X-l)·P(X) + X·P(X + 1) =. 2. _
Să se determine restul împărţirii lui P(X) la polinon:iul Jţ.2 - 3X + 2:
VII.A.42. Fie polinoame!~ P(X)_ X2- = 3' şi Q(X) aX +

2X3 l (Ba:~ =
-l)X 2 + + bX c, _cu ~a, _b, c real~. _· ·. _· ..
a) Determinaţi numerele'. a,- b~ .c, ştiind că P(X) se divide cu X - 3,
i~ Q(X) se. divide cu P(X). . - . .
- b) Rezolvaţi. ecuaţia Q(x) = 2~2 ...:..:.. 9:r +
9, cu .a, b, ~ :: deterlllll:aţi_
la a).
. '.'~ ( ...
_\_ - .. (Etapa judeţeană, ţ987, _Bacău)
Vffl~A.43. Fie polinomul .P(X) = X 2 - 2abX a4 b\ a, b € B. Ară + +

taţi că :
1. P(xf~ O, C'1n X € B!
(1-2ab a4+ + + b4) (1 _
2. O <: ..;__---------;.._.;.;..;;;.;_,;_ 2ab-+ 4 +.b")
_,;__a____ ...;.._
2(1+ -+ a 4 4
b)
.AI
VIII•A .4~. S e d"a ţ!Xpres1a
__ 3x2__: 12x
. :- E(x ) =: . . .19 .'. +
a) Să
--~-
se scrie exp;esia E(x) -'
x2 -4x+ 5'
3
1;::9
~-=._ sub, fonna E(x) --:
~m +- (x-:--2)n +~
2
unde m, n; p sînt constante ce vor fi determinate~
b) · Utilizînd · scrierea 1:ui E(x) de la punctul precedent, să se arate
că E(x) € (3; 7], ( M) x €.R. .
c) Să se determine. elementele mulţimii:
·
i3 -·{x €NI 3x2---,-12x + 1!) 6
• .: 3:2 :-- 4x +5
z}; .! ;

~ ·.....
Vlll~:A'.~45; '.a)'- Să se-'-snnplufo.e fracţia:: . - . ·. : ' ·. ;_, ~ . -_ i' ·_ . I. I . : . 'p·:
. - ~. x3+ '(b-2-a)-:c2 +
• I '. -I . ; ~. : \ _,--- .
. ·. -- . .. :
a(a ~ 2b)·X
. .-
a2bi , + ·.. i
x3-(b + 2a)•x2 + a•(a +

2b)•x-a2b·'· •;1,::' :.
unde: -X =f- b, X~ a ţ· . . ' .•.
b) Să se afle valciarea ·fracţiei cî11d· -9(x2 + b2) = 22bx. ·.. _:(] · ._:
(Etapa ;ttdeţeană, 1987, Galaţi, Gorj)
V:Ill~A.46. ·Be _, c9nsidetă. ~racţia :· .. . . .:. , ;,i; :; i { ,1 . ~ •: r. ..-· 1_'. ·1

x• 5 + xn + xs + 2x 1 -X2-.2x~:2·.: ~,,: .i.
F(X) ; ·xo+2xs+·•20C7:~,xz:......:2~~2 _r/</1 - .

a) Să se simfice fracţia. ·. 1 - , · ' : : • · ·_;_ i
bf Să ·se 'arate că F(x) >·o, oricare ar·-fi x € R ~ {1}.
(Etapa judeţeană, 1987, ATad)
VlU:4.47. Se copsideră_ fracţia .:

·- ,. ·- ''x,._~sx +ni +:mx.;:s· 3 2 :.. ·.{ ·
'. !.1·, ... ~(~~-- .. X3~.6X 2 +p'X~6 r, • .·1 \:.
__ _a) $ă se_ determine m, n şi p astfel incit ·F(X) să se ·,simplifi~e: prin
X2:...:.. 3X 2~ .· · . ' . + , . · .- ·
b)' S'ă se'.determine mulţimea: {X€ z 1-- ··F(x) €z}

1
A=
x-4 ,
. •) ( .. . (Et~pa. ;14deţ~anţli1. 1~8'l, _l}.i'pOT)
VIII.A.48. Să se afle valorile întregi ale lui- :n, pentru; care : , ·:'~~
· n:l~n2 ~,4s. · ·· · · ,
F(n) == . . · · este nuinăr.··11.aturaL !' ~-
n:J + 5n + 18n_+ 24-
2 r .. •
' •• ' ,- 'i \ Î; t ~-· t ·; .t· c_, ,) ~ \ \ (Etapa judeţeană, 1987, Vaslui)
VIII.A.49. Se consideră fracţia:

. -as +·2a7b :f-:a6 b2 ;_:... a2bG ~:2a.b7:_;__ b8
F(a, b) 1
r: · · 1. • · • ., ., .. ,. ~.
, . . _ ;:· a:)-r2Q,~b+aab--a-b·'-2ab•-ba
:·~ ---
:..:..
.. a) Să
': .:•.--.~
se sirilplifţce J~~cţia~
; ( . . - - - -
.... - (r_•
b) Să·se·.arate că F(a, b).~·..!..,:dacă a+·b· . .1, cu__a__>_O:.P..>: P~ -~

4 •. _:_·:,:-
·~ t: .... f \ ~ r ,
(Etapa judeţeanci,' .1987; 1Jr.4ila,. Sibiu)
_:
. < ' -' . - . ,. . : : f ~ ._J ( (
8X3 · .6X''4 2X'+·r·· '-\ r ..,. .
VIII.A.SO. Se consideră frac_ ţ_ia ___: F(X). =. ._ ·-· . -·~ · _ .,, · :· -~' , ..:. ·- -
. · · · · ·4-X3 ~ 6.X2·-f!:4X _:..1 ..:. ;, ·
a} Să se aducă ··.ffacţi~la: 'i~rma 'bea·,-mai ~imglă.
b) Să se afle ~alorile întregrx <:pent;~ ·ca~~ fr;~ţia ia valod întregi.·
(Etapa judeţe;ană, 1987, Hunedoara)
126
VIII.A.51. Se dă. fracţ.ia : ~/ !. •FI. V:T?':~ t. J
E
2aX5 + 3bX5 - 4aX~ - 6bX~ - 162a - 243b
2ttX-ţ?_~"t~Aa-9b.
fi) se simplifice fracţia.
~ă --
. b) :.:?..entr4< ,c;:e -~.al9_r;ţ rale)uţ x şe .ap~e~ă {~~cţ½1J \· . _ _ _[!;',.,:'·.;,: ~
· - • • . "• < _, :· r. 1 -:,,-. (EtQ.p~ .judeţeană, 19.87, Ha.rghitâ),'
.. ·•· J ., . _··: ,: . ,..
\;·.; .' · ·;~ . r;~-·- --~" 1\•:f,~':; ', 5X3 -4X2 - llX- 2
VIII.A.52. Să se simplifice fracţia : F(X)
3X3 -X'~-8X-4
Să se _determine x € Z pentru cate F(x) 1 ~e· -p~ă:t~ simplifica.· ,v, ;·:-
i. -::-,: ·:~ ·. ::__ ·_:.~~J~~ juţl_ eteană,_ :_1987 D~mbovita)· 1
; ____
1 • ' ( ;. - '
1
J t
VIIIA.53. Să ·se aiie· s~ma c~efi~lenţil~/ pol1n~~~lui ~ P(X) . (5X2--
-:--4)J. 07\ cxa: ~ 8~1 91~-.. (1 ~ .2xyo1.. ·_: .---~J . -- .,- - . - -. ~:~ : -- ~ , - r
• p J --- ·; - (Etapa· -republic"(Ln.ă, 1980, Bucureşti):

1'., ..
VIII.A.54. F~ poliriornul- P(X) =:X15 +·(m ;_!l)X3- - m: cu m € Z.: Să se
mţl],µi: P(,~). la (X 2 ;;h l}'.l. *~-

arate că P(2) este divizibîl cu 7 şi să se determine restul împărţirii polino-
(Etapa republicană, 1983, Piteşti)
VIIl.A.55. Fie P{X) :_ (X - 1)6 -l- mX3 +-n, cu m, .n.€ R:- Să _se det~rmÎ]Je·
m, 11, astfel'. î~cît polino~~l_ da~,să.. fi~ _divizibil; ~u )f. -~ i, iar s1i;~1a ~oefi- 1
cienţilor .să fie egală !!U 14. . · --. -· ·1 · t ~-
~ - (Etapa republ_icană, :1984.i: Deva),
1
: - • •• • •- • • • • •• • : r - ' - ·: -, ' ' ·
VIII.A.56. Să se arate di -~ni~h~nit1l P(X) '_:_

+
1~~:-, 1 .!!8~
1) - X H este divizibil cu polinomul Q(X) = XL ~41+ X 1 H83:+, ... +
2 1 85 11
(X: +i.X ·'+ ;... +x +·
+'X+· 1).·· ·Ge11e~lizarie .•
(O. Stiinăşilii, etaoa ve ţară, 1985, Tulcea)
VHI.A.57. Să se determine numerele reale a şi b astfel În~ît polinortml'

P(X) =
a-xn+-2-t bX~+-.1+)C!şă-se _-clividă-cµ.
.
(X 1-:-;-'._1)
.
2• • , _ -,
- ... ·, -
(A. Olaru; ·etapa-fle f;ară,-1986, -Rimn.iţtt-Vilcea)

. ~~ . i --- ;_; "' - : I ) i.'. I ---- ,· , .; - -.
!:VJn.A~58. :Fie~:polinomul; ,P(4.}::-7;.ao~~?J_+.a.i~2~.:;:- !j7,. ,•,~ y:l-,a2n-+X.+ ll2n°,.
cu coeficienţi realt. Fiind date : b = llj +a2n·~şi'c ~ °lLo !-a1 +· +a.o+ .. '.
+ a-2 -prina3 +X ...-1.-
ţirea 2
a2n-i +
a 2 n, să se determine restul lui P(X).HFmtpăr.:..
·· .iJJGfJ !.. : .-, J.':.. - ' .:'": .i · .~. · ':· ~ :· ..., , ..:., r ,-;
; ... ,. ~: ~.- (C. Timiraş, etapa republicană, 1987, Bacău)-
.· --•.. -~~.7-~-~:=: C.:., l:_· :~- :·,.-: _· •._:_.~~-•- . ·_-- .:.-: _:_ --· /,__~
1
L~Il:r&5~. J~ te;~ -PQ}U!~put .}:(,:P ,--;;". +:,, 4~.•~ ,.~~,, s,.~ . ~~11??,ns,tre?(;\ ~.ă dacă fI
a, b € N, a > b, atunci cef puţin unul ~ţre, numer~e Pra) P(b), ;P(a) -
- P(b) este diferit de 1 şi nu este număr'prinf·:c: -1 •- -.:f.1:_<~ . ' ~~ :··, · ::- -~
+
l·~orliS. .-\ . ._, 2t ,:.·.,D·,.~.~~
1
11 · ~ ~;r~:;-.J~l;
(I. Diaconu, etapa pe ţară, 1988, Braşov)·
CAPITOLUL IV
- ·,~> -
---------~-;·~~.~-· --- --- --. -·----- ----- ~----
..",'
VIII.A.GO. Arătaţi că ·dacă suma a trei numere naturale consecutive este

divizibilă prin 8 'şi' '9~ atunei- suma cuburilor este divizibilă cu 144.
(Etap~ ;udeţeană, 1~8!, _G9rj)
I ' I •
VIll.A.61. Se consideră .e~resiile :
.
Ei(x) =[( + ~(4x~:+
.
2 2 21
2+2x
6)
+
2
8x - 27 ]
4x2 +6+9
1
2x-2
• a
şi E (x) =-[{125x3+ 1 5x 15x-75x2·_ 15x)+ (.5x--l)] .. 1

i ... 1+5x 5x-1 5x-1
Să se determine valorile lui x pentru care· E 1(~) >. O. . . . i . -, : , .

· E2(x) .
. (Etapa ;udeţeană, 1987,· Vaslui)
VIII.A.62. Fie n € N*. Arătaţi că :

a) x" --yn == (X-=- y) (xn - + xn - 2y + ... + xyn. -·i + yn - 1) ;
1
.
· b) Fie f(x}.:..:..: (x + 1) + (x + 1) ·x + (x + 1) ,x +; .. + (x + l).'

9 8 7 2
ExB + x şi A= f(l) + f(2) + f(3) + ... + f(lO).

9
Arătaţi că lOOIA.
(Etapa ;udeţeană, 1987, Iaşi)
VIII.A.63. Fie :
:&i E =(a+ b +. c)3-(a+ b.:.... c)3-(b + c-a)~-(c +a-b)3
şi A=-: V17-12v2 +· v
.,, 9-4V2. .
-
a) Să se -_descompună expresia E în factori (fără a efectua ridicările
1~. pţ1tere). · · · : ·
b) Să se arate că numărul A este natural. ·
c) . Să se cai~uleze· numărul p = E -: A-1.

12abc
d) .Să se calculeze· suma':"S. _i_-p1:-f:~•p2:f:3•p3 $:::+:ioo-;ptoo
pentru p din punctul pre_c~gent: · ·V:-:._~-<\ · · ,. ._ ,
1
....- (Etapa judeţeană, 1987, BihOf')

·v-u~~,,.~4.:,:: ·:.''./ ,'[:."l ,_,;(h[',';')<, ;,:n; ~ · '.i:rt.i~•.,:,~ ',_I ,ri )\ _·I ~ .cw.url
.a} Se dă ecu~ţia ~~ +Kî.------V~x.+~ţ:i, :X&,'R,.. a,€ Q.
1. Rezolvaţţ:-f~~-~~ar;r:~• -~prieţţ spl_uţia 1 ~~.uaţieJ .. ~µţ,: .forma) m +
+ n,Y3 unde . m·,€1Q,. nJ~--Q·; 3. Poate avea ecuaţia soluţii raţionale ? . .,
Simplificaţi fracţia: (X Ţ-~Ţ,?)·_(~~--l:.~~.1~,- 3 2
b) __
3 - -· ·' x + ·x2 _: 2x · · · ·H.., · ·Tlf'l
1 1
!t.
.Q.~ ., c:; . ··( ;: . ·-

' (Etapa municipală, 1987, Bucureşti)
, • ,,• I,_, f•, •
'VUIA.~5. Şe. consideră p~linoam_ele : ..... -.

,·.· . -<~. P(X: / - ··x,.·__: 2-.X._,-3 ~{'3·X2 ....:_ 4X.r:•~'î_ 2· -·.-
.,
1 1 .... J.
. ~' . ·- ' ',. • I „ I >• ~1 ' '· ' • .~ • • .·' '·.-: . ..- . _,. : ~ ! .' ::: }~
·.) . ·@(X),:;:;=-a(X ~..l)" + b(X -1? + c(X -1) 2 -+ d(X -1).

a} S~ se determine a, b, c, d € R ast~e_l_ ,îq~_ît_ P şr}~f.~~- ,aib~\_a9e~~f
·.formă canonică. · -· ·. ·· - .,, · ·' ·-· · 1
,q_ •
b) Să se demonstreze că P(X 2 + 2X + 2); ş~ divide

·''\i·;,
cu ,(X+, ţ) 4• _l
c) Să se determine x, x € Z astfel încît

3
,;·, .,1 ,P(x)--
(x - J~:::€ Z ...
--~-. :_ , · 1 ..·
. • ~ '. • t. ; ! '. • •,
··•(Etapa judeţeană, 1981, Bistriţa-Năsăud)
VIIl.A.66..-:: ·u', 1• .:i·:-.:.,·:'i' ·;: -~ .:··•. ;'..~:_;- ..-

"·. _r ,_,· , iJ" j"-' - : ,:.- -,: ,_.:· · ·_, . :· : , , · ··1 •' · • _; . ._'. --_ . •
a) Dacă x + -- = -,-2~: calculaţi ~valoafoa ,expresief E, :;::::zP(x3·+~1.),+
+~· .t, +·;r·F , , ,

b) Să: ~se arate.:~.că--pe_ntmi. or:ice: nurp.ărc.: natural ,,,.,,, _numărul n 3 +
+ 3n + 3n}·(n +.3~ !± 3,i.+.2~ + (. ~t~.-pă,tr~.t perfecţ. _'. ,,
2 3 2
• •
, , .....
• . J ! , •l • - I.__. ,.1. _ , , _ _ / I • ~ •__ , --.! ; • _} • , '- t _ , ~ _ ~ J. _:,
,-. ·, •i·
(Etapa judeţeană, 1981, Năsăud)
VIII.A.67. Să se descompună în factori : --- .. --·,
~> +.x" + y4;

• , : ... ; ~· :~ Â •"
,x_2. y2 __
b) (X Y + + Zf 1- X:1 - y3 - z3 ;
c) X5 + X+ 1. l . ;" ,/, .
:-; /1-.
. ·· - (~~P.a ju~eţeană,,. 1987, Braşov)

,._ -- r' . . ~ I. • . - -- .:. - . .JJ(_, •
'VOI.A~68. S'ă :·se determine a€ R- {O} pentru care există x, y € R- {O}
. _, x . .!..-,
astfel încît. y :1 .y X
+
.!.. ..:;a:·
.!... Apoi, P.entru cea:
' . - ·:. -
+
~ ·:.·
mai
·.:.
mare
·: .
.. valoare
...,, '\:,
,a. lµi
• ,,-,
a găsită, să se afle x şi y. · i ; •. ,·.;..,

~ - J •
(Etapa judeţeană, 1981, Dolj)

VIII.69. Fie a, b, c lungimile a trei segmente care verifică relaţia:
+
2a2 ~ab 4ac-b2 -bc 2c2 _;_,0. · · .1
---,
+
Cercetaţi dacă a, b, c pot fi laturile timii triunghi. · j
(Etapa· judeţea:nă, 1987, Giurgiu)-
VIII.A. 70. Să se rezolve în . N ecuaţia :

-:-:- I5,x2 + llxy-2y = 19. 2
(Etapa judeţeană, 1987, Galaţi).
VIII.A.71. Să se afle cea mai mare valoare şi cea mai mică valoare· a
sumei: S = x +
y, ştiind că 4x+ 5y = 100, x € N*; y € N*.
(Etapa judeţeană, 1987, Galaţi)'
VIII.A.72. Rezolvaţi ecuaţiile·:

. :_ a) x1986 + _.i _ =2•
x1~86 ~
.
b) 1986 +:· 1 986 -

X xi986 =.1 987.
(Etapa judeţeană, 1987, Ialomiţa}
VIII.A.73. Se consideră numerele naturale a, b, c, d, astfel .incit

+ +
a~ b<: c ~ d şi a+ b c d = 4. Să se găsească cea mai mare valoare
pe 'care o poate lua fiecare din numerele ·a, b, c, d.
(Etapa judeţeană, 1987, Galaţi)•
I
VIII.A.74. Să se arate că i„
E(x, y) =· x5· 3x4y
-. : -._;
+
_- _., 1 --
+
4y'x•.;.... ·5~y2 ~ l·5x2y3
,__ · . .
+ 1-2y!i .
nu are valoarea 33, oricare ar fi· x, y numere întregi.
(Etapa judeţeană, 1981, Ialomiţa)-
VIII.A.75.
a) Dacă a + b + c = O, atunci a 3 + b3 +c3 -~ 3abc, oricare ar fi-
a, b, c reale.
b) Rezolvaţi ecuaţia :
3....---- 3 _ __
V3x + 2 - V3x - 5- 1 = O, folosind punctul a).
(Etapa judeţeană, 19~?,,: V,îlcea)·
2x·+·6
VIII.A.76. Fie fracţia --------, x € N. Pentr1 1 ce valori,. ale lui x fracţia•
3x-J.
se simplifică prin 8 ?_ ! _/
(Etapa ;udeţeană, 1987, Neamţ}

VIII.A.77. Determinaţi valoarea maximă a expresiei:
E · 1 _9_a9x2 ~ 3 978x - 3 959 , x € N.
rx2-2x-3
(Etapa judeţeană, 1987, NeamP)
.l.
VIII.A. 78. Să se rezolve e_~ţiaţia : I

x-1 +x-2-+x-.3+ ... +:i:-n=n, nEN.
n ·n~l, n-2 1
(Etapa judeţeană, 1987, Suceav!I.)
yin.A.79. Să se arate că oricaţe ar fi_ n € ~, numărul p ' ¼(~4 + 2n3 +

+ 3n2 + 2n) este produs de numere naturale consecutive.
(Etapa judeţeană, 1987, Dîmboviţa)
3X2 -X-10
\l~II.A.80. Se consideră fracţia : F(X)
X2-5X+6.
a) Să se _simplifice F(X) .
. . ' ' ,' . ' ' 4 -
b) Să se rezolve inecuaţia: F(x) + 2,1(6) ~ - - -
x-3
O, (5) ..
c) Să se determine yalorile _lui x € Z pentru care F(x) € Z.
(Etapa judeţeană, 198i, Bacău)
VIII.A.81. Să se re~olve__sistemul:
',
j+
X 1l_ + y +2 1 + ••.+ y +1 986
1 985 = i 987 ;
_,
l -~
VT
1 -
x+x+t+···+x+n-1
1
--
n =n+t,
n €-N*, cu necunoscutele ·x şi y. ·
(Etapa judeţeană, 1987. Alba)
VIII.A.82. Se consideră fracţiile :

X . y X y
F(X Y) -
1+x 2 +1+y2
--'-----'--- şi
G(X; Y) : 1 + x2 1 + y2
' - 1 - X2 -·1-Y2 1-X2 1-Y2
1+xi+1+y2 1+x2 + 1 +y2
a) Să se aducă_ţrac;ţiile date la o _formă mai simpiă.
b) Să se determine toate perechile de numere reale (x, y) ·pentru
care f (x, y) = G(x, y) = ~~
(* '* •, etapa republicană, 1980, Bucure.?ti}
131
VIII.A.83. Să se rezolve sistemul :
2x - y ___:_-1+i 1
----,
:+i -··--· ·-2::- - =
_.
-
5: ·'
- ;
2x-y_+z x+y+z x+y-.z.. 4
1 x-Ly+z-1 : · ·1 1
x+·y.:-z ~+~+z +2x-y+z 4;
2 + 4 + + y ~-i;+ 2. '. · S.
X
2x-:-y+z . } ·~ \
z+y+x . x+y-z: .
.(• - • ~, etapa ..T~publica'!J,ă, 1983. Piteşti)·
\r1II.A... 84·.· Fie E(x, y) _:: (x +

y)'fi - x5 - y5•
.. a} Să se deşcol1'.lpună î,D. facto.ri E(x, .y).
,i. b) Să se -a.rate 'di dacă ~' € y z,
'aturic'i. E este divizibilă cu 15.
·'(Etapa· repu bticdnă.·: 1984, Dev.a)
VIH.A.85. Să se determine valorile lui k € Z, astfel încît k 2 +k - 2 să

fie djvizibil cu ~k l. +
(C. Hărăbor, I. Diaconu, etapa republicană, 1985. Tulcea)
VIII.A.86. Să se afle numerele naturale nenule x, y, z care ve~ifică ega-

litatea:··
x + - :1- 1= -
30-
13
·
11+- z
(V. Brânzănescu, etapa republicană, 19,;6, Rîmn.icu-Vîic.ea)
VIII.A.87. Să::se ·arate că pentru k € N, k irripar, numărul·.ţv = 10:-ik +2 31c:
se divide cu 7. - 1
(1. Mitrache, _·etapa Tepublicană, 1981. Bacău)
VIII.A.88. Fie a, b. c nu.mere întregi impare. Să :!=;e arate că nu există x

număr .raţi9"P.~ ,..c:ar~ să verifice relaţia : ax1 + bx + c = O.
(Etapa republicană, 1981, Bacău)
·'
VUI.A.89. Să se rezolve în numere întregi ecuaţia :

x(x + 2) (x +. 4) (x + 6) +9 = y2.
(L. Plrşan, etapa republicană, 1988. ·Braşov)
VIII.A.90. Să se arate că pentru once n ~ 1, n E N, numărul
A""'.""¼ -,n2(n +.1>2(n2 + 2n -1) + 3 este natural, multiplu de 3.
(I. MitTache, etapa republicană,·· 19881 Braşov)
l.32
-~ ' ,r : • '
Vlil.A.!H. Fie polinbamele·~, -:.::,::: :> ::.,·: ::r,·,

- :_;:·. - rL.·,··:·: P(.~)-~.;X~+..x~+:X~+~s. +XP şi ;:1•, hi'.:' L:t'.
Q(X) = X4 + xa+ x 2 +x + 1. . :r,.-.,: _;_s
· DadHt, {:}·€ Z,-" a =ft---:- f3 şi este· satisfăcută telaţfa : i, ;: , ,· • - !~: ./ · ·:
. '·(' ", , ·, , Q2(a),7,,Jil(a)+ ~ ,,Q(m[QM~ ~ > Q(~)r·.:,,

arătaţi că· iP.8(a)··+:p:l(fl) { z: .: .• ' ,. ..;','. -: '. l • ;. _r' ; ', : ; • .
u+~ Y.'./ .. ,::

' .: '' '. it:-' tfdrciib;n/L~- Mic~ 'etapa repubÎicbnd, 19;89~. Baia M'lre)
.
VIII.A.92. Fie P(X) = X 2 ~ + + 1 şi N ~ 2 întreg .
. Se notează A= F(l) · Pt2r:·.:.: P(i'v). ;· ':," ' : ;~ __.' .> ;
a) Să se arate că P(A + k) este divizibil cu P(k) pentru I ~1:c~JN>
b)' Să se deter~in;e l 9'89i..1de: riumer~ naturale c6nsecAitive;'>rtit, !istfel
incîtP(nt) să nu fi?,- un.:nţl_m~ -pr~.-1. <J ~1 .9~9.. . . ,·;. __ : ~--·· .:r, ·
. i ,, . :_., 1
.·, irr·:(• •,.•,.~tapa~ repub_ţic,qnă,- Z.989! ,.Baia fi'lu~~)
'·.:_·,:11 · i_'·. -._; , .. :j _
-~. ·......
·,!_: INDICAŢII
.... : • I ; I__ ... __ ( l ... , )"I';

. . .. . ' .:.~.;. ·•
VIII.A.I. Aplicaţi inegalitat~a mediilor~. r
• • ''J
VIII.A.2. Transformali în forme echivalente condiţia din ~l!unţ~

VIII.A.3~ Ridicaţi la ~~tr~t' ·~cindiţia. din e·nunţ~- · ·: :: • <7-
{!.' ' ·_.··.!.' - . '• ' . . ' . i-:.•
VIII.A.4. Folosiţi metoda reducerii la absurd ..
* • ~- • • ,.' '• • •"' I •
VIII.A.5. Grupati convenabil termE_nii din sumă .

. . ~--.. ; ··..· , ( , : .. ~:.;·:. -~'i~ t
0
1
VIII.A.6. Folosiţi inegalitatea . :·
1
. <l2 <
- · n(~ ~ l) n n(n+ 1)
VIII.A.7 .... Folosiţi ridicarea la păţ~at.. -.
• I _ , Î!_ 7 •
. ~ ; ~
VIII.A.8. · Grupaţi convenabil t~rmenii:

/ ( ;~ .:
VI~:A.9. b) ~xprim~ţi pe a în f~ncţi~. de b ş,i înlocuiţi în E:?"wesia sim~
plificată a lui F. ' · · :· ·. . · .·. .. •· -'. · · · .: · · . .
VIIl.A.10. Ridicaţi la pătr~t. P!if:na condiţie.
VIII.A~ll._,.Folosjţi. grupări convenabile.
. • ::_.. ,• ,' .. -· .' -~ _:--=:, -~- . ' • . ' ~ .· , ;~· : . : _.. .. I ._, '. _' ~ _: . - .-~ • • •• - ,,. l_
Vlll.A.12. Presupuneţi a~ b < c şi folosiţi condiţiile din ipoteză.
133
Vlll.A.13.
Folosiţi condiţiile din enunţ scrise sub ,altă formă.
VUI.A.14. Ridicaţi la puterea a treia şi treceţi toţi termenii în mem-

brul stîng.
\'III.A.15. Folosiţi valori particulare pentru x şi y, pentru a demonstra
C'ă a este cel mai mic număr.
VIII.A.16. Pentru valori particulare încercaţi s·ă ajungeţna o contradicţie.

VIII.A.17. Rezolvaţi sistemul luînd ca necunoscllte pe f{2) şi J(3).
VIII.A.18.
b) Folosiţi o valoare partic'l,llară conyenabilă în relaţia dată.
VIII.A.20. Determinaţi legea funcţiei f.

VIII.A.21. Analog ca la problema precedentă.
"'1
VIII.A.22.
a) Rezolvaţ_ţ sistemul format de cele d9µă relaţii .din condiţie.
VIII.A.23. Desfaceţi parantezele şi regrupaţi ·convenabil.

VIII.A.24. Găsiţi ·un divizor comun pentru cele două polinoame.
'VIII.A.25. Desfaceţi parantezele şi regrupaţi convenabil.
VIII.A.26. Folosiţi teorema împărţirii cu rest.
VIII.A.27. Scrieţi polinomul ca o· sumă de două polinoame, fiecare în
parte divizibil cu 6.
VIII.A.28. Formaţi un sistem din _co~diţiile p~o~ţemet
VIII.A ..29. a) Analizaţi după paritatea lui n.

'I
VIII.A.30. Formaţi o· ecuaţie din condiţia problemei.
;:i'
VIII.A.31. a) Transpuneţi în relaţii matematice
.
condiţiile din ipoteză.·
• •r ,
+ 1.
~
VIII.A.32. Notaţi Q(X) = 1 987X

VIU.A.33. Folosiţi teorema împărţirii_ cu rest.
VIII.A.34. a) Folosiţi teorema: împărţirii. prin•X - a.
b) Folosiţi teorema împărţirii cu rest.
..,
VIIII.A.35. Puneţi în evidenţă polinoamele P - Q, Q ~ 'R, R - -:
P. ·
VIIl.A.36. a) Grupaţi convenabil termenii.
VIII.A.37. Scrieţi că cele două p;linoa~e sint divizibile, pr1riml· prin· ai.
doilea, apoi folosiţi teorema împărţirii cu X - a.
VIII.A.38. Impărţiţi P(X) la Q(X) şi folosiţi condiţia restului.
VIII.A.39. b) Rezolvaţi sistemul rezultat din condiţiile"' E(l) : E(-1) = o~
. - :·. ~ ,,
134
VIII.A.41. Folosiţi• teoţema. îrpp_ărţirţi _c~. resţ .. j'
VIII.A.42. a) Folosi ţi teorema împărţţi:ii c1:,1. X - P.~

YIII.A~43. a): Scrieţi polinomul ca o sumă de pătrate.
VIII.A.44. a) l~p~rţiţi numărăt.orul la numitor.

"\~III.A.• 5. .a) Dz~ţ~ţeţi parantez~ţe. şi regrupaţi conv~abil.
'VIII.A.46. b) Scrieţi numitorul ca _o _sumă d,e două, pătrate.
VIIJ.A-~7. F) ;f.9lpsiţi trR;~rna împărţirii cu X - a.

VUI.A.48. Simplificaţi mai întîi fracţia.
VIII.A.49~' a} Grupaţi- convenabil termenii şi folosiţi factorul comun. · /

.. -
VI~I.A~50~ Analog c_a _la exerciţiţtl pre~edent.

:. • • • , l , , l : j ~ ,' , , ! : .' • ' , ; , • f • , : r : . , ..
VHI.A.51. a) Analog ca la exerciţiul precedenţ.
VIII.A.52. A~alog. i ca la exerciţiul precedent.

VIII._A.54. Descompuneţi într-un prqdus cie doi_ factori!
VIII.A.55. Rezolyaţi sist~ul format din co,nµjţiiţe: problemei.
VIII.A~5~.i :P(X) ;conţi:rie •Q(X) ca factor ..
VIII.A.57. Folosiţi teorema împă:rţirii cu X ......:..·a1.;-_ _; ;
VIII.A.58. Exprimaţi prin relaţii matematice suma coeficienţilor unui po-
linom şi suma alternantă a _acestoţa.. · · .1 ,
VIII.4~sit_ y9.rţ1_ d\stţ1;1g~: ~azuri!~ ·G:-·P ,=fo.I _şi __ţi~ P , J.. ..: . . . .
VIII.A.GO. Scrieţi mai întîi fapţul: c~ •ţH.ffila :rţumerelor: ~ste divizibilă --cu./
două numere prime înţre ele. ' _ . . . , _, _
I-• j ' ' t : # ' I ' l ' ' ,- ..· . . • .' \ I + .' • - ' ~. ; • ' • ,' t • ' : • ' l +' • _; i • :. ' : . '.
VIII.A.61. Aduceţi expresiile la o. fpr~ă mai ,simplă, şi apoj, folosJţi seµi_~ ,-
nul funcţiei de gradul I. '\ - : :' .:·! . . · · ::- .,. .: .:.· -:, -·' •
VIII.A.62. b) Folosiţi rezultatul de la punctul a.

VIH.A.63. b) Folosiţi formula radicalilor suprapuşi.
VIII.A.64. b) Folosiţi diferenţa de pătrate şi factorul comun.

'VIII.A.65. a) După ridicări la putere, identificaţi coeficienţii şi rezolvaţi
sistemul format.
VIII.A.66. a) Scrieţi condiţia sub o formă echivalentă.
VIU.A.68. Scrieţi egalitatea sub o formă echivalentă.
VIII.A.69. Scrieţi membrul stîng ca un produs de doi factori.

VIII.A. 70. Scrieţi membrul stîng ca un produs de doi factori şi for-
.maţi. sisteme de ecuaţii.
135
r. ' '
•
VIII.A.71. Exprimaţi o necunoscuta· îi-i'·'furicţie de 1 ceafaltă.
'.
., ·l t
VIII.A.72. Folosiţi substituţii. convenabile~ '· -~lr! ,·

1
• • ' ; .
1
'. ,··'. ' : -~!', .•·· .. ;: '"
VHI.A.73. începeţi prin' a·stabili'. cea mai mare·'i/aloare'·i{luiqî.·i:I . [.'.;. f

"VHI.A„74. Scrieţ.i expresia··ca:·i.m' produs de: dncr factori::· .. :· -~Li:'_.··
VHI.A.,5. b) Cu riotaţlfconvenabil'e :put~m folosi':rezultatul :de·;latpcL·a).
VIU.A.77. impăr:ţiţi 'rti.zn:1:ărfito;ul; 1a numitor. · :-.- . · ' ·
VIII.A. 78. Scrieţi ecuaţia sub . o formă „e"Chivalerită işt tolosiţi · factorul
comun. -~ . ~ ; . • • : ,- ; ~ l ;-:: • '.-~ t'--. l . ::
VIII.A.~9. a) Rescr,~~ţi: _numărul ~~b o alt~J~rmă,, .p~n.ţr;u .~ Pl.\t~a..:.grµpa'.

convenabil.
, • I, , '\ , • , , • . , , • • • '. ' • { \ :, •.: :
VIII.A.SO. a) Pentru numărătorul şi numitorul fractiei, aceeaşi Î1:)_?icaţie

ca la problerna precedentă~:: , ·· · ··
VUI.A.St. Scrieţi ecuaţiile sistemului sub :forme ·echivalente;
VIII.A.83. i\.legeţi rietâ.ţii don·vel"labife:· ..1 - . 1 , 1 , •• !--~-: 1 ,· .:,. ·fi \ ·
V!II.A.84. a)-·Des:faceţi~pat-antez::1 şi r;egrt1Pati: 1convenabit '' ..

VIII.A.86. Rescrieţi egalitatea sub o fnr!'flă echhralentă şi folo:siţî/faptul'
că numerele considerate sînţ naturale nţ:nuţe.
VIII.A.87.
• '
A~unaţi şi_ scădeţi
,_ , - ( ' _ • ~ _, i
1.
' I
'. ···1
VIII.A.88. Procedaţi prin reducere la absurd. < •· : '
VIII.A.89. ln membrul stîng „forţaţi" apariţia unui binom sumă la ··pătrat.

~III.A~9·o~: Folosiţi forma multiplilor lui 3. ... , · ·• .
VI_II.A.91. S~rieţi __condiţia_ di:r:t enun~ ca o sumă de .pătrate; egal,ă (?U O.
VIII.A.92; a) Calculaţi mai întîi P(A + k).
r·
.l: -
i
''
'.:v ;, ' '.,:__.

\ I , \ • •• • • ' ) • : (. ·,.,. ~
I ' ,') • •'
. ,, . ::r .i" (( C
CAPITOLUL I •; •' :·. ::<~•---- . '. ~:I)!. '_:_~
· :-:. PERPENnictitARITATE: ·lN: ·s:i?AŢ1u
ViB.G.f. .· 1~ cefitrul
A
de 'gieutăte. G al, trh.inghitifur. i~6sce1. ABC, de. p'.ed_·~
metru. 2p şi m(A) .. : , 12 0°, _se ~idicij perpe:p.dicqţar~ .Gl'ţ pe plan ul ţri un--
ghiultit 1.Fie D piciorul medi'anei' din /t, Să_ qe.terinine : . . . . . . : se
'
a) .Jµngimea
. ~
laturiţ.,.BC;
. . .. . .
; - '- ' ' . - .
b) distanţa d (M, (ABC)) pentru care aria triunghiului MAD este·

~~ală (;U aria-tri~ng_hiuJ:~i..M~<·, ... J1 ;- •._; ,_ v ., .:· 1. : . • . ~.
• '. • . .. •• - ·. •• • • .I , •• :
, • • 1 ; ': ,_. : r.; '- ! (Etapa. judeţean'it, "1988,' Bistriţa:..Năsăud}:
' L • • ;.•~ r • _, •, • ,~~ ! • • ·• • • • ' • • ' '• '. J :, ', _,. -• •
YJ~f.f}.2.d fie A,; B,. _C; D: patru: punGte! necopfanare. : ~ ::

1
Un plan a intersectează segmentele AB, BC, CD, DA :î~ ·puricit,ele•

L,, 1'.{I, ..ty, ,_P respectiv.) ..J.. •• • ·, :
Să se demonstreze că ;
: • ,. I ! • ,•, ~~• ,• :• •'i(,[!•~r,,.: _•. ,- -~
a) AL·B)'f1-CN-pP = BL·CM:PN•AP.
. ,. _ · ii : ::, , · . ; L :.·· ,:, ' ·. :·,.J
Dacă AB J_ CD, AD J_
BC, atunci există un punct O egal ,depăr-.;
b)
tat de mijloa~ele segmentelor AB, BC, CD, DA.
._ ~ : , I ' : '. ,_ ~ • : ~ i • ) - ) O • ~ • • • t
(Etapa judeţeană, 1988, Dolj)•
WI.G.i' tn acelaşi seini;paţiu deter~i~~t de\~lantil,ţdtti:ighiul~·i.• ~~fii~·

lateral ABC de latură a, se ridică în A şi 'B perpendiculai"ele Aţvr şf BN
a&tfel ::îi.a cit ·AM -: 2BN. . . ' . . . . . .
Cal~ulaţi lungimea I,ui să -fi~-
1
.. a) BN, a~tfel)ncî( t~i~nghiul MCN •
dreptunghic. · · -· c ·- · · . ·· ' L '· •

1
• · , - -- . , _
'
;1
. b)
. <a'
Dacă
.
. .EJN.=
. .
a· V~ aflaţi
. 2 •-';·
cos x, unde X este măsura u~ghiui~i'
plan al diedrului determinat de ABC şi MCN. . . ·~ ~-, ~

:; _,;:
1
· ; '· ~ ·; •_ ,' . ~'.. : ; :: -~ ·' ·._\/:· :·,-,-:/ ~ ·,;:_ 1J:'1·:· ~~- _: ~(~/Eţapa i~~~lli,.}~~'~' Ş"ţ~~kj_
,-.- . ,. . . , . ;·: .··_.·\ . :!. : :·:--·;)!; , ... , , . A .
VII,I.G.4.· in. planul a se consideră un unghrdrept ·BAX-:(m(A)==·90~ !Şi·
.A.13·c<~~~JcB.oAn~a.P~). ·lt\P~~fţ~l ~:~: r_ţ~.î:că.,?J>~fpendiculară BY pe planul
ungn1wu1 A.
a) Dacă C şi D sînt două .puncte variabile C € Ax, D € By, astfel
incit CD= 2 •a (constant), să se ·arate că suma : S--: AC1 BD 2 AD2 + + +
+ BC2 este constantă.
b) Dacă O, N, M, P sînt mijloacele respectiv ale segmentelor AB,
BC, CD şi DA, să se arate că ONMP este dreptunghi cu diagonala OM
de lungime constantă. ·
(Etapa locală, 1988, Sibiu)
VIII.G.5. Fie un triunghi ecl\ilater,aL. ABC de latură- a, avînd centrul de

greutate G. · ·
a) Să se determine un plan a trecînd prin BC_ astfel încît, notînd cu
.A' proiecţicţ)ui.A pe a, sţi rezulte că măsura unghiului BA'C. să fie ·~gală
-CU 90°. · . . . . , . · . .
· b) ·Să se arat~' _oă cîreapta'_A'G este . p~rpendiJaj~rl:P,e planul. ABC
:şi să se calculeze lungimea lui A'G. ) ··- . . . l , . ' -- .. '
(* • ~, ~tapa Tepuolicdnă, ·igs~, Deva.)
r , r - · ·'
-VIII.G.6. O dreaptă intersectează două ·plane perpendiculare· a· şi ~· in
.pu11ctel~ .A şi respectiv B. Fie .fi!-. şi B' proiecţiile punctelor A şi B pe
.dreapta de intersecţie a planelor a şi ~-
Ştiind că AB----:- 2.a, A'B'.= a. •şi că: triunghiul A'B'B es·te isosce1, si
·se determine :
a) Măsura unghiului format de dreapta AB cu planul a, cu· plan'ttl {i
.şi cu dreapta lor de intersecţie.
b) Fie M mijlocul lui AB. Să se d~_mop~treze că MA'B' este isoscel.
c) Să se calculeze arme· proie~ţiilor· -t~hmghiului M.A'B' pe ·fiecare
,din cele.două plane date ·a! şi ~-' , ' .· , . , • - , · -- - ~; · · ·. · · _ . ,
(Etapa locală, 1987, Bacău)
VIU.G.7. Fie patru p_unţte necoplanare, A, B, ,C, D, astfe~ încJt AB J_ BC,

.BC ..LCD, AD J_ ~q 'şi_ 4~=AD.,. . . , ... · . .. .
j I ' ~ - • • I ' _. • , • -
a) In cazul dnd AB = x, BC = y, CD = z, să s~ calculeze distanţa

de la A_ \a planul (BCD). " ...
b) Să $~ deducă ~~laţih~ ·=-·. DB 2- .BC2 = Ac2 AB2~, şi DB ..: ·+:
-··AC V2.
(Etapa Jutleţeană,'.1988, Mehedinţî)
. ' _., .
vm.G.8. Dintr-um . punct A exterior unui plan, se duc perpendiculara
AO şi. oblfoele AB~ AC faţă de acest plan, astfel încît O, B, C nu sînt coli-
niare. Fie H şi H' ortocentrele triunghiurilor ABC, respectiv OBC. Să· se
.arate,,că dreapta/HH' .i. (ABC)~ ' r .< . 1 ' l ~ , . ' ~ . , oJ : :',._' .
• • ' ; • • I t: ~ •
• ' ~ • i •' ~~- i ,' 1_ -j : ' • , ~ ( > '.' ii ' : •~
(V. Brânzănescu; etapa ·,,.epublicană, 1986, -Rîmnicu-VUcea)

.. [ . . . . '·
138
VIII.G.9 . . Pe planul pătr~tului_ A,BCD. de latură 2a-(a > O) în B, C şi-D.
se ridică 'perperidicularele d 1, '12; d3, pe· care se consideră (în _acelaşi. semi.:.
spaţiu) segmentele BN = a, CM= 2a şi DP = a.
. a) Să se arate· că· planul determinat .punctele M, N şi' .P conţine de
punctul A. · · ·
b) Să se afle aria triunghiului MQS, unde Q este intersecţia lui MN
cu BC şi S este punctul de interse~ţie a lui MP cu nq. ·
(Etapa judeţeană, 1988, Hunedoara)
î .j '
,\ ·Ji ·•:-: :CAPITOLUL 11
fOLlE,p~ID ..(~~RP~NDI_CULARIŢATE)
' ~ J•
,' -◄
·
l .1- _-} <' ' .,_ I ' \~ I • ' '' ~ ~- '
VIII.G.10. Fie ABC un triunghi dreptunghic isoscel (AB = AC ~·a).·· ·tn'

punctul C'
0
se
duce. 61:perpendiculară' pe -planul triunghiului pe care se ia
u_n pu~ct. S::a.s.tf~t in~ît sq. ~~,.c .,) . . .• . .
· a) Dacă CP .l SB (P € SB), iar Q este mijlocul segmentului SA, să
se demonstreze că patrulaterul ABPQ este inscriptibil.
. ~) Să se cal~uleze ~r_i? totală şi volumul piraJJ?.idei SAB<;: în f1:,ll).~~ _
ţiţ '.'~f a. ' :· . :'. . 'J. 'J / . ' r ' .), ; .. , : ' • ' ~ • ' . ' : _. . ' \
~ ·· _ .. , · • , . .(I. Di(J;CR,Ţl,U,, e,tapa republicană, 1988, Braşqv)

.__ ~ _. J ! • I •
VIII.G.11. · Se consideră romquL ABCD în· care diagonalele AC şi BD se

intersectează în O. Fie VO perpendiculara în O pe planul rombului.
a) Să se arate că BD .l V A.
· : ::·b)· Să .se deterinfae raportul .dintre: volumele: piramidelor V.ABO şi, 1
,
VABCD.
1r , ;_.' :.: ,:..:, ::, .,.· (*, 1• '",_ eta_pa.re'Rublţcf',nă,.1988, l3raşov)
v•11.a~12. r Fie.· A.BCD. uµ. ,tetr~~~ru -~ştfel: _incit·. DA _..l. D.B~. J?A, ..l EJC şi
DB .;L.:Dwti•. ,; :''. I. , . . •
a) Să se, arate că pătratul ariei feţe'i ABC este egal cu suma pătra
teloţ .a~iilor ..f~ţelpr .. Dl.!J?.,-, pAC, DBC.
b) Ducem .DM .1 ·AB (M € AB) şi DN .l AC (N € AC). Să se arate
că patrulaterul BCNM este inscriptibil.
~ , .._~ , f „ f ~ , f ( ,- I , • ~ 1
:ţ
1
• :;::: (\: ,°I __ ;; _i:_. I :: i .1 !-t··': :~·~--:~I-';:)',,\\ . ., . ,. \. ~· :\ ',_\ j
, .: ., (* ;*_ ,, r etţtpa; r~P,ublic~nă, 198,~. Rin~nicu Yî{~ea) i

VJ:~.G:~3.•,-,Fie. cA.ijGP ~:. ţetraedru oarecare şi M un punct pe muchia AD.
~ă se arate că raportul AM este egal cu raportul ariilor triunghiurilor
; ,,·1:·
f .i~t ·D_ţC · d~~ă şţ !~~aţ:,df9ă· .l\?' .Ers~-1 ~ ~$tµ, d~părt~t 'de feţele. ABC .
r1•,,::.-- .' ·'1r'•·"1MJJ·,r,.· ..... -· , ' n. ·,.. •··•' ·. '. •. "• .,
•. _,•.____.:. • .1
,, ,_: 1 : :'._:; _;(,·;•_·,.· ·r,:. 'j~.::,·; r;__ , _ ţ• . ,_• ~•. 1et~pa'r~wbfţ~ană, 1981,-~acău)
ţ3.9
OABC, î~' c~r~·\oA/·_(,ţj:a/'~qB..J_'-_OC; 09'1.;0A.:·
1
ViQ~G.i4~_ fie pirrupicla

Să :~e· arate ''că:. i : . : ·_ -~ ·•J,:_ .; }/ ' _-~./<~ .. '_ '._'.'~-i- .~{::: :; .. ,·__'r :. : .
. •: · \.a).--Pr:oi~cţia, !lui~ '0 _pe_iplanu}p (Ali3Q}! c9~1;id_e ,:GU Qrţocentrul .H al
triunghiului ABC. ·
C' : l · · 1 ·l· .:.;,~i: · n ·· i· ·.
::, b) OH2 =·0A2 +·0B2 +·oci'·,,i,: '··.i•.
'• ' ~ .' • , ( • ' ' I ' ·~ .,.I ·• '
("' • •, etapa republicană, 1988, Braşov)
VIII.G.15. Fie ABCD un tet~~edţu_. -~r~.S1;:lP}l~em că perpendiculara AE,

dusă din A pe faţa BCD, se intersectează ~Cbl perpendiculara BF din B pe
faţa ACD într-un punct G.
a) _Să se \l-rate că -p~rJ?encU~ula~,. . C!{~ (clµs,ă ,~.:_C· I?~ ,faţa ABD, şi

perpendiculara DL, dusă dm D pe faţa ABC, se mtersectează într-un
pt1nct_ M.
• J •; ! : :• ( • i .: , •.
r_ l ~: ' • • - . •): 1 _ 1 ·t) • I;., .
. b).-Să se arat~. că dreapt~.-:GM iritersec;:tează m1Jchiile .,d.,B şi CD~

-:'t:•. (V. ~rânzănescu, etapa_ :Yepu:biica=nă/·1986, Rîmnicu;..Vilcea)'
' •. -• •. • • -; • : \' ~ .-: . ' :·.. - - 1_. •' ' '
• , '1 • : , j . '_; J j _· ; . I : .._~
- • - : • ' • .' l ; O' : • .- '. ! O ' • - ( ~ l •! j ·• : : 4
VIII.G.16. Fie ABCD un tetraedru în care DA ..L (ABC), BC ..L DC şi

AB . . 3· A(:. Să se: demonstr,eze _cij m,ăsura unghiului diedru dintre (DBC)
şi (ADB) este de 30° dacă şi mimaî dacă 2 · DB = 3 · DC.
(C.: Hărăbor, I. Diacon-u, etapa. 1:cpublicană; 1989, Baia Mare),
: l ~ • •: • , i I-•(~ ~.' •
VIII.G.17~ Uri paralelipiped: dreptunghic· ABCDA'B~C'D~ are muchiile

AB = AA' = a şi BC = a· Vi Aflaţi :
a) Dfatanţă.: de· la muchia AB la diagonala B'D.
. '·b) Arfa: :minimă şi ada•:maximă a· tritiri'ghiului MB'D, cînd M: este:
punct variabil pe muchia AB, precizînd de fiecare dată poziţia lui M
pe-·.AB. . t
· - . :\ - (E°tapa judeţeană, 1988, Sibiu),
VIII.G.18. Se consideră o prismă patrulateră regulată dreaptă

ABCDA' B' C' D'. Să se demonstreze că dacă planele (ABD') şi (CDA') sînt
perperidictilare, atunci prisma considerată· este cub. ·
· ~,;:·.(Etapa- locală, 1988;·Giu-rgiu·)
N~l' .
~ ' ' .. --- ! '_;
VIU.G.19. Se consideră. o. pirall\idă .pat_r_1:1.Iate'r§i ··regulată V A:B9D. ~yînd

toate cele opt muchii de lungime··a. ·Fiel•'Ct ;mijlocul segmentului' cy şi--fJ-
cercul înscris în triunghiul VBC .
.:a) Să' se arate că pfarîele BDC1 şi VBC sînt perpendiculare.
,- : b)_ Dacă _.nf ~ste un P:½l-~cto~,;ec~1;e ,pe ,c~rcul,@ şi,~ un punct ,.o~~::
ţare_ pe diagonală_ B~ a- bazţi, 'să~~- ~~ţeţifiip~_-,min!m~l,nqş~~iţ• aI;_ţtirţ~J
segmentului MN. ·.. ' .. , . ,I--·-. --~ ., '·· ' .. f !.· .• ;· ;.
. ·i.. ~ ,,._-_-, ,:· _:: • . ·'.:.•·_; . ·, ·:·u ,i , •.•
;,-_.j
.: ·~1·_ : :- ,-: ~ ;; ; (O,dStă1tăşilă,_ eţa11.a: '.1'61.)~blican~, {~~8~ :?3raşov)
•- ~ . ! - . ': - ". • .- .'. . ; : ,) \ ~ ~ .J
-lyin.G._~~-- P~. mtt~,h~~e ..Y.~ \: --P~.){B, . b~.-xc ·.. C ale ~rmF tetraedru
l • ' , • I
oarecare VABC, se iau respectiv punctele M, N, 'p astfel mc1t VM= m,

VN = n, VP = p. Să se arate că raportul volumelor tetraedrelor VMNP
şi ;ABc' este :;:if/,, "i'::"·;:::':' :;; ., . c. , ~-- -,. :•ii;f

_, , I'.'. (V. Brânzănescu, etapa republicană, 1983, Piteşti)
:i ,,..- ) •·': ' ._... .,,-
CAPITOLUL III lir, :-·...-:~,.'

.-$~ .•
..__,; -, - ~ ·: j
POLIEDRE (PARALELISlVf)
. . - , -
V.111.G.21 . .Fie ABCD- un . tettaedrU:.regula:t _de muchie:-q.: şi :M. u~ .punct

interior'_segmentului AC. Ducem prin• M~pla-nt,tl'.:par;aJ~l cu:_nwchiile ./1B
şi CD; care intersectează ;muchiile.,BC, BD·:şi'.i.AD.,: r~spe_ctiv '.În-~' P ~i _Q.
Să se arate că patrulaterul MNPQ este dreptunghi şi să se detţrminţ
x-:-:.AM_astfel încît ar:ţa, lui M:NPQ: s~ fţ~J;;rµ~xi~~~-'.: _.,_i _ •· •
·. (tT~ Brâ-nziinescu, D; Barşa,; ·'etapa 1'i!publicană, "1987, . Bac;ău)

•f •• I•.) •i~ri,:· -~1:_
• ~J',~.' ! ,-\
VIII.A.G~22. Se consideră cubul:, A.BCDA'B'C'D' de muchie a şi picioa-

rele M şi N ale perpendicularelor din D' şi respectiv B pe diagonala
B' D. Demonstraţi că :
a) Patrulaterul BND'M este paralelogram.
b) Lungimea segmentului ·;Mr,:r ·este .Q. treime din lungimea segmen-
tului B'D. . . _, - . . ·-~-· __,
(M. TriJtt, I. Diaconu, etapa republicană, 1986, Rîmnicu Vîlcea)
• . ' •. .-.·, ·_r : •.• :
VIII.G.23. ln paralelipip~dul dreptunghi~ AIJCDA'B'C'D', diagonala A'C

intersectează _planul .AB'D' în E .
.. · a) ·să se a~~t~ ~ă CE, 2-A'E.
b) Să ·se ·demonstreze că semidreptele :C'E, B~E;= ·şt·D'E trec :res-
pectiv prin mijloacele segmentelor AA', AD', AB'.
c) Planele AB'D' şi C'DB sînt paralele. · ·
· · -- '· ·.. V(A' A-BfD') +V(CBDCf) ·
d) Aflaţi valoarea raportului · .. , und_e „V''
_. V(ABDD'B~C') _ ·
· t"a _,, volum"
.reprez1n _ . ._ _(
(~. 'l'rif'tf., .l. Diaconu, etapa
-
rep~blÎca;ă, ·1987, Bacău)_ .
VIIl.G.24. 1n cubul ABCDA'B'C'ÎJ'.·de .muchie.''a se notează ·cu M, N
mijloacele muchiilor AB, respectiv AD, iâr cu· E, F, mijloacele .mu.chii:..
lor B' C', respectiv C'D'. · ·
a) Să se demonstreze că planele A'MN şi CEF sînt paralele.
b) Să se. calculeze
. distanţa dintre
. \ . planele A'MN şi CEF.
.- . -
(M. Tr,ifu şi _I•. 1?,iaconu, -~f~Pa,· rep'~~lictină, 1981, Bacă •

. • ·-· . ' - .. J '·,. ) •• •.
VIII.G.25. Se dă paralelipipedul ABCDA'B'C'D' cu feţele rombului. Per-

pendiculara din C pe planul AB'D' intersectează planul· BDC' îi1 E. Sta..;.
biliţi dacă E se află la egală Al.istanţă de punctele B~ b~ ·c .
. (Etapa municipală, 1981, Bucu·reşti)'
VIII.G.26. Se consideră cubul ABCDA'B'C'D' de latură a. Să se arate

· că planele A'BD şi CB'D' sînt _P.a:al~!e şi ~ă se calculeze distanţa din-
tre ele.
("' • •, etapa republicană, 1984, Deva}
VIll.G.27.
a) Prin muchia CD a tetraedrului oarecare ABCD se duce planul cr
paralel· cu muchia opusă AB, iar- prin ;muchiai BD; se duce planul ~ pata;..
l~l cu muchia opusă AC._ Să se .arate că, dreapta. ce uneşte mijlocul M
al muchiei· BC cu 'mijlocul·. N. al. muchiei JAD :este paralelă cu. planele·
·u şi ~.' · ·· · · ·
b) Fie 1t un plan oarecare perpendi'cufar' pe dreapta de intersecţie
a planelor a şi.~. Şă. se a:rate că proie,9ţiile 4.',. B.', C', D' ale punctelor
A, B, C, D pe planul 7t sînt vîrfurile unui paralelogram.
. (V. Brdnzănescu; etapa republicană, 1985, Tulcea}
CAPITOLUL IV
POLIEDRE (SECŢIUNI)
VIII.G.28. O prismă dreaptă are ca bază ~n triunghi echilater~l cu latura,

. j, . . . . . . 2
AB =a şi 1nălţime~ prismei este AA' = a. Fie D € AB şi AD = - •a„
3
Se duce DE li BC (E € AC).
a) Să se determine intersecţia prismei cu planul P determinat de
dreapta DE şi punctul A' . .
b) Să se afle aria acestei secţiuni.
c) Să se afle unghiul diedru format de, planele P şi ABC.
c•·• •, etapa republicană, 1980, Bucureşti>
142
Vlll.G.29. Fie ABCDA'B'C'D~--un paralelipiped dreptunghic. Un plan Cl"
ce trece prin punctul A intersectează muchiile BB', CC', DD' respectiv·
în punctele M, P, N. Presupunînd AB = 4· \'5: BC = 4 V2~ CC'= 3 Vis, să,
se determine pozţţiile punctelqi; M- şi N ,astfel ·ca patrulaterul AMPN
să. fie romb, iar lungimile segme11telor; MB şi ND -să fie exprimate prin
numere i;iaturaţe. : . . · .
(Olim,pia, Popescu, etapa -republicană, 1983, Piteşti)
VIIl.G.30. Fie OABCD o piramidă patrulateră regulată cu vîrful O. Priri,

_muchia AB se duce un plan oarecare a care 'intersectează muchiile OC~
OD în M, respectiv N.
a) Să se arate că ABMN este trapez isosceL ·
b) Să se arate că aria triunghiului OBM · este media geomet~_kă
între ariile triunghiurilor OAB şi OMN.
. · · r:, ·: (V. B-râiizii:iiescu,· etapa republica1Y.i, 1987, Bacău)
VIII.G.31. Se co~sideră o piram}dă patrulateră regulată V ABCD în care

toate cele opt muchii:f!U lungim.ea a. Să se determine ariile tuturor sec-
ţi~ilor plane egal d_epărtat~ , de ·punctele V, A, B; C, D.:
. :(• • "', etapa republicană, 19S9, Baia Mare)
VIII.G.32. Se consideră un corp geometric MNABCD care are ~a fete:

dreptunghiul ABCD, trapezele ABMN, CDMN şi triunghiurile ADM.
BCN. Dimensiunile dreptunghiului ABCD sînt Ba şi 4a. Prin secţiun~
cu un plan paralel ~u ,4BCD s-a o~ţinut un clr~ptungh i A' B' C' D,' · (A' ~:
€ MA, B' € NB etc.) de dimensiuni 5a şi 3a. Să se- determine lungiro!l:?
AB, AC, A~B', B'C', MN ~ţi_i,nq„c'1 MN <.AB. Argumentaţi răspunsul.
· . ,-, ., .(* •. •. etapa republicane, 1980, Bucureşti)·
. . ............... . .
VIII.G.33. Fie un triedru astfel încît bx J_ Oz, Oy ·.1· Oz şi m(xOy) = ao,.
o0 < aO ~ 90°. Pentru ce a 0 există un plan care să secţioneze triedrul
după un triunghi echilateral ? · ·. , ; ',
· (0. Stănăşilă, etapa -republicană, 1989,. Baia Mare),
VIIl~G.34. Fie ABCD un tetraedru oarecare, E mijlocul lui AC şi F mij-

locul lui BD. Un plan 1t taie muchiile AB, BC, CD, AD respectiv în pune~
tele M, N, P, Q. Să se arate că :
a) JY!NPQ este paralelogram dacă şi numai dacă 1t este paralel :cu
Â.C şi Bti. · · · .
· b) Dacă MNPQ este paralelo~ram,_ atunci centrul său O aparţine
segmentului "EF şi reciproc, orice purict·C).de pe segmentul EF e~te cen-
trul unui paralelogram MNPQ (c~ la punctul a). ··
• c) Fie q un ,plan oarecare· pez:pendfcula~ pe E"J!- Atunci proiecţiile
puncţelor.:.A,_ B,,,C,-: D :peJiplanµl q_ smt v1rfur1le unui_ paralelogram. .
c• • •• etapa republicană, 1989, Baia· Mn.,.e)'
INDICAŢII. \· .·
\;
·v111.G.l. . .-·
··:_·. ,a) Triunghiul ABC, fiind-,isoscel şi-avînd· unghiul din A de':120~,
atuncLlaturile congruente pot :fi numai· :--AB= ... Cercetaţi car~: -este
m(irimea unghiului dintre dreptele AD şi BC, dar şi dintre_. AD şi:-Ac.
'.. ·b) GM este ·înălţime în triunghiul M:AD, baza lui fiind AD ... etc ...•
VIII.G.2. . ' !\; ' .. '

. .,
, .a),·Foloslţi.,proprietatea pe,1care· o are .o transversală care inter-.
secte.ază laturile un triunghi ABC. de exemplu în punctele T€BC-{C între
B şi T), M € AC (M înţre A şi C), N € AB (N. ţn_tre A, şi B).
Proprietatea esl.e :
TC NB MA . '._~, .. · · - · -.
TB · NA • MC = 1 şi poartă nm:nele ~-~ teorema lui Menelaos.
b) Un tetraedru ortogonal este t~traedrul în care cele .trei per~chi

de muchii opuse sînt ·perpendic·ulare; Dacă ·două perechi' de muchii ofmse
sînt perpendiculare, .tetraedrul este• ortogonal (demonstraţi): Dovediţi că
într-un tetraedru ortogonal unind mijloacele a două ·perechi· de ri1uchii
opuse se obţ.ine un dreptungM. Consultaţi „Culegere de probleme de
geometrie sinletică şi proiectivă", de N. N. Mihăileanu, şi anume Cap.
,,Poliedre", probl. 16, . pag. 346.
'.
VIII..G.3.
a) Observaţi că triunghiul MCN este isoscel. Atunc~ ·unghiµl drept
este... · ; · ·: · · ·: · · · -- ·
· b) Pentru a evidenţia unghiul ·plan' ·corespunzător diedrulul deter-
minat de planele ABC şi MNC; determinaţi dreapta de intersecţie dintre
aceste două plane şi apoi intersectaţi planele ABC şi MNC cu un plan
pe_rpendicular pe C:lreapta lor de interse~~ie.
VIII.G.4.
. a) Aplicaţi, în triunghiuri. dreptunghice convenabil alese, teorema
lui Pitagora.
b) Observaţi. ţ~ ONMP este _un pai:~lelogram cu un 1.:-1,nghi- .drept. şi
că triunghiul A.MB 'este isoscEL ··
. . . . .
VIII.G.5.
./'o..
a) Presupuneţi că aţi determinat planul a. Atunci m(BA'C) = 90°
devine ipoteză suplimentară. ln această ipo.teză, determinaţi- unghiul plan
corespunzător diedrului determinat-• :de a şi ABC, şi apoi· deduceţi cum
,,construim" planul a. :
~ .
b) ln ipoteza suplimentară m(BA'C) = 90°, obser.vaţi că G-este egal
depărtat-de punctele A, B şi C ;· utmează calculul lungimii A'G dintr-un
triunghi .dreptu~ghic convenab.il ales.
144
,1n1_t·~-6. .-)~: i-.,) ·11:. i
T\1! 1rifie-~lE{a şi .a ~--~~}Ăt{/nc{JA:B;c~~t~ p~oie&ţra tui Aif pe::~- şi 1BA'
~J,~ Pfpi~~ţi~l 11't., .t~J~ _:~r.J~rb :ni-: , ·,, i:-: ,·u b - .'.) i·_., · :: ; ,
1
= 'l!jir111
Triunghiul BB' A' este isoscel: BB' A B' (de ce,?).,. :.. ; ,
.
...
L~_::,;:·1 i· )~\JfilijM! i~s.~r~;r~u~nW?-~\1t fpr9lJţ~ 4ân~ ,f!1 p\ .I:E!cl~~leif).~i A'B'.
; b) MB' şi MA' sînt mediane în două triung~iµ--i gre:pt~ghice._ ,
..--~: 1 f'. .9) Fi~ M, şi M2 proiecţiile punctului M pe a şi respectiv B- Obser-_
,vaţi-eă:a=8.:..BB!.&1J~ 2-~)0'c8,B'~A~·.(âeJiae;;?1)t.9J !I[ 1·;·1, ( i : ,;•,, ,·:1 ,;., . ;;
_)'._ J 1,i cq I:. - :
'~~:-7• :. ·y1·. ·. ,~u;'.:1 r:i OI-.. ?iii. i:i '.Jb ·;:·1Jn,;1;,;b .•!Îc ,.q „ i:_·:u 1 •
a) In planul BCD duceţi BE ..L BC şi apoi AA' l. BE (A' €. BE). ~Cer:

cetaţi dacă AA' 1- (BCD). Stabiliţi că în patrulaterul BCDA', BD este
bisectoarea unghiului CDA'. , · ·,., r;_ ,1
b}, .:FolosiţLno1:aţiile rpropuse(1al,pµnctul ~)' şl.)aplieaţi teorema lui
~iţjtgora, im tr~~ngţiiurjle :..cJr~µpJffiiţ~ ;_m-l~~~~~}E}r µţ~! ,~pot9ză._.: :i , .
VIII.G.8. Observaţi că (AOC) 1- (OBq!{de_ce_?j _şi 13_H'; ..L (-409) (qe,.cţ ?;).
Atunci planul fiind AOC şi punctul exterior planul A;©O fifncl B, apffoaţi
_ţ~r?f'~~a-',)fJ~e1tr, ,_\P_,~rl(~DRţ~~1 ,~e. ;I?irf:1_ .~Re~\18~r,P._}~p.ţ'.~er_,~_
\W_ fflt-.~~._ .H_H' c_
sm PrfJ?.rJ.\,,c;u c\Ie:,pe,\.( ~#rYJ~·id· .,;·1; ~;'!lÎ i<; fr• ( J, ,1· ... ;.r ... , . • j
Mai·
c,-.•·;,J, '.
o1 ~c:eruaţi -~.lac~··
-~"'! tr~,, ·':~·- 'JJ
Hf!El_!2·}
_;:Q··-
1
,-'•r1
1 ;;
"ţe~·a1dru.J.': e~te · ·r1~pJ t,irighic' ..Îll · o şi

U! r·r1·, ,.,..,d_•r•r;'i'- .-~-r·· _· ._,,..,, ,-
â'ecr :· ·îritr..:im · tetraedru arep~g!\ţc;. ')"~f~.-.-~ ·1 :,.ţ:~;. 1B~J.)ii,0,9~~-9,Ş,
punctur O se proiectează pe plahul~BC nr ortocentrul triunghiului A'BC.
. .. .. AM aABC .:.1 1.·)U
~I_I ..G._ţ3. p~r~.c~~ .: _l?:~.ca 1~ ~~.ţ;a~drul A~~~•. MD , _ :aDBc · und~ €
d2, . ~pQe d1.. şi d2. sînt _distâ#ţ~Îe =
?t:! la/M )~-
€ AD, atunci 41
.şi_ r~spectiv 1BCD.'. ·
, · ;._
>
_i' .,_: ==- ~ ·'.·.: .:,
Ptoiectăţi AP p~ tia~til _M~c· 'şi calciifaţf·rapor_ttil
> ·..
> . .· · - ;_ :. _·; · >·: .' ·,..-'. u,
1
voluP.:1~l9r ·tetrae-
ABC
drului A:BCM 1 'şi DBCM1 1-•i':: ; ... ; ~F- ::, t ':' ' '. . : :-\ I.,. l~r
_:'..' ,',····.·)'!'"i''.!C_, AM:·.'(,ABC ,,,:•;:, 'J·,1r; ·:,'i:,_.,:•:··,r• ·.· ,,
Reciproca·: Da~ă în tetraedrul: ABQD· id1 =.if.,,, attinci : ~
· . - - MP oDBC
== ·.~,,
unde d1 şi d2 sînt distanţele de la M € AD la planele ABC şi r·espectîv
-BCD.·,.·· ... '.,,
·::.S. 'f-1 ;.; '. ')a .. ~;;;:·_: ', ( 1
' .:· ·,,ri,.:· : : ':
· .·.: ( '.). IJ.:·:·.;1;,1. ,;,q . ; .,·, ir: -;;.~: i, t.
VIII.G.14. .'i· :_ ·'_i : ·r ;; i •.J'L•(· )):-••-
:., a) ,Fie 00'· i.dţ;:(ABC) (O.'· .€i(~BC): Arătaţi că ,BC. J... AO~ etc.,
b) De' exeniPlti;l-îrt·ltriurtghiul 'dfeptuhghk BOC- âttceţi OA1 ·:l>BC'.şi
-dernbrtstraţi-:că -.-1-- i.=_ ~ T ~1 · _;; 1 ; :· .- +·2L -~
, .. ·.: .'~ i .: . O:A.1··:-T:,0B2: . 0c2 , ::J ,:,,.f,-; ,,r: .,i. ; .
. '.'_ -.~. -. Sp~un·e1~(~ă 1ri: triting~i?l ~ 7pt~~ghic _Şqs reicţţi_a ~e. m~i s~s. ;1~ar:~{·
:ţerJzeaza". p1c1oţul
' ~ ' .' • • r ; { r
A.1 ~l mălţimn trmnghi\l_lU1, relativa 1pot~nuzeţ. ·· ·
1 • 1 '-; ' ' -_ '. i : - , ' -. , ·, I •' • r ( 1 - I • , '. - . I ,r
: , :. Cqµ~ult8rţi., ,,Pianiµ)~i )p~ţi¼Jr ~1:l~lidian'', :~e; f?~n ,Brînzei,. şL ·a~}llll~

< , '. •
-~~~t"â~,u~ 1~ţ~ţed_re; 1c1-ţn~~µn~hir::e~·igTţ•i?iPr:-~ ~· ;: ;_:,' .. -· . l._ ·:· • ~ • r ' /

Vlll.G.15. I :--, 1 ! ' - .
a) )Arătaţi: că :planul:, deţ~r~iq~t .,;l~ linălţi~Ue A~ ~i ~:F ,ale,'iefrae-

,drului: ,ABCD·.;esţe ,pei;p_e~qjţµlaţ 1;pe,·muchia_.Cp. D,uc~ţl pri1;1, .CI)., u,i;i
plan perpendicular pe muchia AB şi dovedţţi_ ,c'ăr _C!{: ~i. _l?L_,sîi;it ,ccN~w,µte
_în aceŞ,t, pltµi ;: 1prin ·,urm~e, P,w;>.cţu.J. M. este;.. r; : ; ! ·. . · 1 , ; ~ • : ·• · ·
- b) Cerceta.ţi care este dreapta de intersecţie dintre plant;J.J carţ: ~on-
ţine muchia BC şi este perpendicular pe muchia CD şi planul care con-
ţine muchia CD şi este perpendicular pe muchia AB etc.... .nx.;).L ·:
c~ . ✓
; ' . C~ i f ' r~ - '. I ~ i . ,. \ .' • • ,· f' ' -: ., ... ' ~ •, :' I ~

..... . ' • • • •; I • ' . ' u , r ' -. " t ,-• -. .-
VIII.G.16. JDe · exenipl~, presupuneţi· propoz1ţ1'a · directa.· Fie ·14.BCD un
tetraedru în care(DAT (A~Q,, By)-;D,C, AB.~_3·A.C şL 2·PŞ-:- 3:-DC.
Atunci măsura unghîu1ui-'diedrµ. m#Xtţ'_ (P)39 şi' (.AD.p) este cle; _89°., P~ntru
1
a pune în evidenţă unghiul ·pla:n··a1· acestui diedru,-·dticeţi· p'e 'muchia

BD. a diedrului, un plan perpendicular. Evident, acest plan estEi ,perp~n::-
dicular at;~t ,pe_,(PBGJ, lcit_şL~r,_,(J?~A): :i,;·:'•I --: .. '. ', ,, ' ·, .·, ·.-· '" ' .
.. VIlI~G~l-'1 i, Distanţă :difitte cloUă' l drepte .. '6atecâfe· tli şi~ d2U es1teF iungimea
unui segment care are proprietatea de a fi perpendicular-' ·pe d 1 - şi !res.;..
pectiv. ~e c½, capetele. lui aparţinî~d lui di şi respectiv„ d2• !\,cest ş~g1;1e0;t
eşte ~1;i.1c•.Ş-a cc;mverut~~--a a~est _ş~gment c~a se numeasca. ,,cţ1sta11-_ţa" ·dihtre
-dreptel~ dr şi'-<Z~. Oricare' alt:-se~merit care ~re' capţtele·pe,: d1 şi-respecţiv
~ are o lungime mai mare decît a segmentului ,;distanţă-'~:- ' :.· · :· ' ._ 1 • ~. ·..:: .'·
- ; ~; · Distanţă: âmtr~f dteptele· 1oare&are: di 'şi --~-- -0onsttufeşte '. ;astfel : se:
.'..se -fix~ază1 L,;..._ de .'ex~~plti\:-:-"'Pe'. :d:t1 1 ~n-,pti~cţ '. R~- Pri~!~R, ~~cern· d'2 li-~.
Se pro1ecteaza <½ . pe planul•(âi,1-d'2)fF.1e d" 2 această:'.pto1ecţ1e.' 't · ,-.: ··; J •·-·-• •
Notăm N intersecţia dintre d"2 şi CÎJ. In planul (d"2, d2j ducJn1
NM ..L d" 2, -unde M € dz-.· SegmentuLNM:,este ţiiistanţa dintre·, â1 şi ~. 1
De ce ? . ·.. T i • ·; 1 . ; , • • • . · • .J . • •
· b).Triµnghiul J!flB'JJ, ·cmd :M·. ;',descrie" segmentul,:A.8 nr,e „baza"

B'D de lungime constantă.,_-lnălţim,ea relativă- :bazei: B'D·:..&re-Jungimea
variabilă şi pentru o „anumită" poziţie lui M pe AB, lungimea înăl-. a
ţimii- v~· fi cea· niai- rpică.: Dădăi M:==-B,\i-tritinghit;1l- este -BB!ff. şi:-este.
dreptunghic. Dacă M := A, triunghiul este A.af;D~\şi =de, asemehea, ·este
drepturighie. , ..-
j _ ·; l' .. ·· .. :' ,·;;j'J::,1·! '.J.·'., ,•-;J .: ,.•I; '_·:_; ~,,..) :·:·~:.:· • -~ :
VIlI.G.18. Demonstraţi că 1 dreapt~.',<f~ intetsecţi.'8! dintre planele-.ABD' şi·

CDA' ·,este peipenfilqulară -4:-de·exemplt.r-.~-, pe:pl'anul:-BBJCC': ~D.e ce··?). ·1
_.:. . . ,-,,·CT·c\) .. ~)'J .:··,,-~·,,::: -::·:,:1. -:.,,,.- ·:.· ,..,.
VIII.G.19. --.... 1 --! ,
a) ,.tµ~t~ţ, că pţa~ul DC1~ ~oq.ţ!~e d_ouă drepte_ conc~rente ~ţpţn".".

di~µIare•,pe Q~dreapt~ ~opţinuă-îil:J>lah_uli·VBG:(!!_are'.?~':::·-- ,d . . ,~- ,_.:.! _;_
·'·· · b)-Odată :rezolvat•·punctul '.â}; 1 •în:cS:draţi\,segmehtul. var-îabil MN · 0
într-un triunghi' dre:ptimghic ;(probabiP '.\iîrful 'urighlului: drept ·va âpârţine-'

drepteî/de intersecţie clintrerplanele.iperpehdictqarei~VBC şi DC1B)::
·, - :,.~-· - • · :(i'._,·.,; J;, ;-,,,,,,,. •':j:. i ·;,j :·!,·rr-r-1•.··"l ·.' -. i:1,::, , · ,. -. · 1.
\7:UI.G,,.20~ Qîµdţţi;-i de ~~iµplµ,J ;ţflţ~a~qr~lei Y.M-Nl?- şi:/V.48~ _CU:; vîrţul~ .îit
M şi respectiv A. Atunci planul care conţine muchia· V A şi ~ste ..PJ='rp;~~:-.r
..~ ...şii.în.ălp.mile-
4i:c.ul~_r..-_pe, VB_9_. "v;a_ c_~n._~
1 .• _ ._,_t~. t_r~~4t°.~qr MV_N_,P ~. ş. i 41_.VB.C.' 1
~~f~ij~ ! •!J ţr.igon~metri,ct:. •,r#Je,, 1tr~ţw~w~-~qţ~ ~~. ş_î, ;v,:r3c. l •, . ; •, 1_· )
Vili:_:f·~·-·;Inţ~ 1e~~ns~~ţi' 'cf M~tţt. ~~)~~rfî~: P~f~~el;e,. ~p~i· demtl~-r

straţ1 ca îti tetraedful ABC.O ttru:chille. 'opuse sînt ·perpendiculare.- · · · ·
Notaţi AC= a (lungime constantă). MC = y. Deoarece 4M-:- x, 7
~rm_~az~, c~ f.ţ y . ci,,(c(?nstap.t)_. c r,.. Ir -•n , , ; .- < ···" ··
,) .,·:t:>f_'se~m~pţ~~ :Ac) '., ~ ;4-){ . ~t,.. c~ ;~~arrf~~~. ,cons~ruiţi ·_un _·s~~i-
cerc, ş1,. d~ţ~_ o ·:mterpreµtre ge_~~etr1c;~ prod'.usulm x..• y.' - · .
• · · ' , r I~•\ t :. , 1 ! :. 1 l ~ _ J L5 .J:.; 1 } (! , ·. ; ,,-; • ·'. • ;4:.: ,.' ,- ·,)
VIII.G.22. . ··''\ ·: :, , r,: ;·. !~.
a) Problema se rezolvă în planul diagohal:,JDD!BB\, care· este un
dr'eptfinghf
şi congruente.'-;j ··•·_; '.·
cu
"diagdn~l~ DB' ~ă'll8>!Arăt~t1 &ă !D'M:·şi B_N Sîrif-paral~le
· '.'.:)':.i ·•q ·s:~Uyir_,r,·Jri·; ·'._: '•,.' r,,·.:._ . ~ 1·:,:· 1
b) Relaţµ ~etrJ<re,, WtJPl'ffighfu;Jl_':!) <;ht1rpţµngqiq7j:-P~~1:r -~kl.3~~~~

VI:iLG.23ti• .'.,. :.i: ·~ q __: ,::. :---·.. ~- '.~ :;'t: 1 ,· ·•) ') 1 ' •
:·;, .")•>a)·
(AB'D')
Perit'ru: â ·1oca1r •~/ tin~i-i~, <E ·&ihHiţi
. . . . . . . ._., .. ,,,_,.,()"~ --~,Pr,_,.Âl.i11~_·_ -~·1·1_
i ·'~ânul dia o:hât ~'t.:;C'. 1 i ·,r:·-•}•
1
dre . tâ de
... ,·, ··,
'ihter~i~cţie dintr~-t
1
1
1 I • ' _,
1. , • • •
. .· b) _;tofaţi·~ d~~ekertiplti 9 fii;~:_:6it :b; irit~r~~~Wi·':di1ago_i:i).~l,eibr' drepţJ

,,.._, ·· · · ·, • • • ;" · · -· - • •
unghiului A'B'C'D' şi folosiţi poligonul AA;CC'·:·Astfe1;·'nt triringhiur

AA' C, AO' este mediană şi notînd M intersecţia diagonalelor AC~. şi
CA', observaţi că şi A'M -~~~e__,:1~~fia13ă.l~~-~ 0 i' c.. -, . , ,··d·: , .. • .\ .· ' · -~ ·
c) Căµtaţi două drep~· cond.ire:p.ţe din _(AB'J) ), ·care să fie" p~ralele
cu două·<trepte cot1ctirerite:~ciw (C'Dijj. '. '.·-:,·,_v_·:~;r, ·;_,:. :: · .. ,
d) ~otaţţ a;' li,".~ \u~eii~\uţip.~ 1itdi~hpipf~dUluţ ABC'DA'B„t;' Dr; rşi
1
ooservăţf :că'. rv~ABDD' B'C ) : r' 1

Dl).'-;Ef q~·~~). ~-~ •:V(A' AB"P),_' ~~~~
V(Mf
,,V" reprezintă „volum". . ·" · · · 1-: --~u, .1 • 1 · , ••.• ,,. • ,, •••, ,,. ,
~JII_,G.24._ ., "h' r1j'.::::..:1 :IÎ .• ~1 :, '.:"\1 ,::·:>ub 1:: f ,'J>"i ,: ·1: V c :ii'l1:·~
•/ a) Căutaţi!..două: ·.dlieptet ,eonclii'em.teidin;-.JA:' ]Y:M);) oore :.să ;fi~ '·paralete:
• 1
cu două drepte concurente din (CEF). ,_. J') .u

.. ·, ·c~ h) De exempl.u:rlfă'Otaţi · {F}~iFE}·n tt\4' .şn{~} ~!MN.f:},'CA~' apoi
duceţi. o;perperfdicu-li:ltăi(.d,in-·Phpe A~li(aeice ..?);::ct- :(li·, ·w 1::·-< ') 1 (,' ,
.• ; ,,:~ '· ,i;; ,:,-J;_ I .fli'_ 'J[f \{, i::1 .i ')fţ/,1)\j "1\j:frii.1f!Ji.'. 1 'i'ti(;_JI°' f'-' !:,1,·i·; /
\g}I.G.25~ A!rătaţi-..eă'. iplanele •AB~D~ şt BB0~f smt' ,pat alele şi apoi, -pbs~r~:
v-aţLcă C'C!:E;: CB·= QDC(ipoteză)~J f u1d~1:un i ,1. . . i_ •. 1. i :, ,\~cur.: : : ,
.\ .,, .. 1-,J• -,ţ••':
VIII.G.26. Stabiliţi două drepte concure:q.te din planul A'BD 'paralele'' cu

d,ouă .dr~pte qqneul'~te.i Qilin:-,,pl@u.Jr ~Q'li'nhjt;?J1c~ })_,: _; , i:::r- 'f ,,- >C1 . .-'. i ,; ). : , i · ~-
Duceţi .iG1:J:.)(AJBD) r(Jf9t}€-fAJit~)r-':llotavi-- AG{1ţţ(E>'B~C) =,{G.i} şi,
cercetaţi dacă AG2 ..L (D'B'C), C'°"2 ..L (D'B'C). Comparaţi triunghiurile
AG1B şi C'G2C. . · - .. .t?r.:1.~1r·
vn1.h:i1. J?ev r~~~~kl~i-~~~ştf~tti_:o~I ,~~4~ r-l~kJ~j l~. ti~,~~Pk'b~b:~r:~~e

CE;• ~sţe•. l;l:rţlca, ,pl~ţ.ţ~ G~P l ~ş~ ;\Q.lenHţ P.!l: ·~il.•Wo~~ti1,P 1ţ11Jlq~: lui BD.
C~cetaţi µ~că pmn~le iM:_PU? :Şi! ~EJH~jŞjŞ.t•r~~~,pU-r,{?ar~lţl~~--- etc.. : ! ,, .. •, ,,
0
Pentru con:sttucVia,r;:plaiiuluif :~ţ: pr'acedăplY asemănător. cu· constcw;tia.

pl~~ului a, du_cînd~d~ exen:ipJu BF li AC. Atuţici AC li (F~J?) ... etc ... ~ot_~ţi
RHniijfocul luf}ţB~şr:_c'ercetilw,,dia6ăWptttnele;_MIR:N- şil)BF.l])rsîrlt;• 1 s:ait1 _Rlf
pcfrafelei..~etc.t;;. 1 ,'v 1r!· 1i.!:.· -:.ir,1 :•-j ·,·i:";·) Ir:m;!c: 1:1:·, ... :-., .' ··,_;·>)'; ,, J.
c: '!;: ~!/~!~~;f~ţf ~!~~trJtJtf ~lnM~~J~l~r~~~~~i~rfJ~t,.

t~laţ M şi,.N pe nlfWUl ~-· ,_pedu~e11!.cOJt,nr9,ţe9t~ile, rA.~,_şţ_ 1r rale. puncte-,
lor-'A Şţ..,ff·.pe·,p1;n·:u:1t,:~ţ_'p,
.. _,_ ' H,1 ..... ,w:1 ·,.cţEf; ~îd't-:tţ'ce:.,'~~'tă
IJ,~ll?fî1.18..,,r'_\; r_ge:.Q.
_ \ IM'. .. (~e··f:?}.
_,.,. J_, •.· ..•-'--~
R. ,, ~te
,, - .
VIILG.2S: ) ' . --,, ..
;• (j'
, 1
-- . )1 ,r
--- \,.
·1",,,.
·\
.: -,)r·
,,.,J_.,r,,t ·.J
.-.,f. ;. ,· IJ''
' ',.!, l:
r ·-·- ~··1r
,) - ~-L- '·
·1•,.:,.
- •
j -h--, __ a) :Peoar~pţ, A_,: t:-Pi.E!',11:P_.~~-ftu, -~. e~l~t_~_};r;_·:-~li_-ţ~~ ~>i~ţ-1erm_)1i_*:·.P_6_~ff-'_

gonul de secţiune. clintre p1an-Lµl P ,,m.;.N.t;l#.l;~Jeţe, ,ale pţ~,me1, CB;Uţaţ1 c1t~-
două puncte care· să- fie coiiiune ăfît p1antilui P,- cit„ şi "feţelor -prismei .
ABCA'B'C'. -~·~:.:).;I'
i -b) R~zultş.'fWP(PJ:eG~P,el}t~J il!r:i:icr n · •i,,.
• , ~-, ,_. :,
'·1' __ --c),Deqarece dr~ap~ D~J~t~;_ip.~tt~ atîţ\îAl .P~-~ît şi,în (4~P}~;qµceţi.
prin AA' un plan Q perpendicular pe· dreapta DE (de ce _r)~rr'-:;·,;:'••
1· ~- :-'"; "• _ f • ' • 7 .- \
ester 1pâralelogram~ '(de ·ce ?f
• r . 1 . !. r • • r.. • ,. _ • •
ţtni:.G.2!}. Observaţi, df; AMPN

1
''. •::: (,
Notaţi de exemplu BM : · : x, CP = y, AN = z şi, pre~~pu~inqr

4-M_PN ,_To~b., _rez~tă,ir~e.. '.~~e~J?}~, .. 1~•.)~. c~~ţiţiµ~r.e,: i;lplicaţ! r~ ~
teorema Im Pitagora îri tr1ung:thur1 .~eptµngqiţe „ c~ll-~eIJ:al;nt ~l~se_ ş1

1
yµeţi co,nt de _ipot~za-~~Jungimile s.egfn'e11.'f~lprJiM'l$i DNj~ fie expri-

mate rin numere' naturale::• '\ l L~' - . r .·I' .. •.1.::· ' - r l.; •
Vll~:{30. : ., ' <;'.:t/\~t~:~ ' ::"'\,,/,.,;',:· .•:,. : .:, '"'

1
a) . Demonstraţi c~ .AB ·11 Îv.U'v şf ifar 'Xiv! · !· . 1

, r , • :. ' :
,, .,,.:: b) Rezolv~ţr<urtrlăt~~rea' prq~j~Irit'm~it#thar~/:· Fi4.'iAijţ'

1
tri~ un.
unghi isoscel (ŞC b~~ă~: ş;i· Mlf,-, CM}~,~~, ,W- ;~. ~ ţq~ :1,: •- ~V~9r
-,:)- $ă se deiµonstreze 1 cl-~~'ţlJtri~ghţtţhli ANB -e__ st~ ,inedia geom-_etriqă
între ariile triunghiurilor ABC şi AMN. · _. , t" : : . • .' ••
148
v:n G.31. Să notăm 7t I un plan egal depărtat de A, B, C, D. Atunci
n1 :;(.4BCD). Dacă dorim ca şi punctul V să aibă aceeaşi depărtare ca şi
p•...:nctele A, B, C, D faţă de 1tJ, atunci 1t 1 va trece prin mijloacele muchii-
lor V A, VB, VC, VD. De ce ?
Se mai poate duce un alt plan n'2 11 (VAB) şi astfel punctele V, A, B
vor fi la aceeaşi distanţă faţă de 1t 2 ca şi punctele C şi D. Atunci 1t 2 va
trebui să intersecteze muchiile BC, AD, VC şi VD în mijlocul lor.
Prin analogie se mai pot găsi încă trei plane de acest fel.
VIII.G.32. Construiţi NE li MA (E € AB), şi demonstraţi că triunghiurile
NE'B' şi NEB (unde E' € A'B') sînt asemenea. Deduceţi că raportul de
B'C'
asemănare - de exempht - permite calculul segmentului MN în
BC
funcţie de a. Soluţia acceptată este aceea pentru care MN < AB şi
l\1N > O (ipoteză).
·vu1.G.33.
1. Observaţi că dacă a=
90°, atunci triedrul devine dreptunghic şi
luînd M € Ox, N € Oy, P € Oz astfel încît OM= ON = OP, atunci tri-:
unghiul MNP este echilateral (De ce ?).
2. Mai observaţi că într-un triunghi dreptunghic - de pildă -
/',.
ABC, m(A) = 90°, presupunînd o catetă de lungime constantă - de exem-
~
plu AB - , atunci unghiul ascuţit a 0 = m(ABC) creşte cu cît se măreşte
.raportul AC , şi care este de fap~ .. : şi se micşorează cu cit acest raport
AB
se micşorează. Aşadar, urmăriţi variaţia funcţiei trigonometrife... ·~ i
VIII.G.34.
a) De exemplu, propoziţia directă poate fi ABCD tetraedru şi
·1t li AC şi 1t 11 BD, atunci, conform textului, MNPQ (inclus în 1t) este para-
lelogram.
Reciproca: ABCD tetraedru şi conform textului, MNPQ este para-
lelogram, atunci planul MNPQ (1t) este paralel cu AC' şi cu BD.
Pentru directă - deoarece 1t li AC, 1t taie planul ABC după o dreaptă
paralelă cu AC... etc....
Pentru reciprocă: Metoda reducerii la absurd, şi anume presupu-
neţi că planul 1t nu este paralel cu AC; atunci planul 1t intersectează
planele ACB şi ACD după două drepte care nu sînt paralele şi deci sînt
-concurente - . de exemplu în S, unde S € AC etc....
b) Presupunînd MNPQ paralelogram, arătaţi că mijlocul segmen-
tului care uneşte mijloacele laturilor paralele MN ·şi PQ aparţine lui EF.
Reciproc: Duceţi prin mijlocul segmentului EF două drepte res-
pectiv paralele cu AC şi BD .
. c) Deoarece q .1 EF, evident şi EF .1 q. Atunci orice plan ~ care
conţine dreapta EF va fi un plan perpendicular pe q. Notaţi O' piciorul
perpendicularei EF pe planul q şi căutaţi două plane perpendicu-
Jare pe q. ,
149
·
\..~ ....
,: .·
. •1 ••. ~ • ~ 1 .•
l J_::.!·· .J 11·
.. :r,.:
CUPRINS ~ I !'
~
: ;ii·1 !;,fi!,:, i
Cuvîni înainte de acad. N. Teodorescu
. . ,l·
'Clasa a. V-a .!:)!'•
~:ţapitolul t .
., .. ..
....
.. ..... ...
; -
..
Numere naturale. • • . • .~r•
•.. ·
....
I.I._ Ordin~a 9pe1:aţii_lor 9
. I.2. Probleme care se pot rezolva prin. metoda figurativă
.. ·. -lP
.
I.3. Probleme cu privire la teorema împărţirii cu rest •" •
Capitolul II. Utilizarea litereler în calcul • ., •
•. , ; . r._,-:,:;l.2
II.I. Mulţimi
II.2. Factor comun
• • : • • •
. . .
.,
..
-: '. ,_ -~ j •~ ._•.,. • :,,;r;~
..
CI
113. Ecuaţii în N . • • • •· · ei• • - • •.·' .(. 1.4

. Capi toiul III. Divizibilitatea numerelor naturale • • , .-. , • ,r: •. , . •'-': • , 14
· III.1. Criterii · de · divizibilitate . . . . . . .•., ......, !:,. 14
·:UI.2. Numere·prime.·Numere prime între ele . 17

III.3. Descompunere în factori •
1
. • III.4. Divizori_ comuni. Multipli comu~ţ. ,;, •. :O· ~.·l:·•~.. •. ,'T. ' • • 10
··Capitolul IV. Numere raţionale pozitive • ,, •.. •· •;••••' •'• •l·· ••:• •. e •
. 19
~Indicaţii.
0
·c1asa; a VI-a
Algebră:
Capitolul I. Numere naturale. Divizibilitatea numerelor naturale • • 3j

Capitolul II. Rapoarte şi proporţii . 37
Capitolul III. Numere întregi. Numere raţionale. Extragerea rădăcinii pătrate 40
Indicaţii .... . . 45
Geometrie:
Capitolul I. Triunghiuri ; •
. •. .
. ... •.
. . . ...
49
50
Capitolul II. Paralelism
Capitolul III. Sum3 unghiurilor unui triunghi.
• o
. . 53
151
Capitolul IV. Simetria . 56
Capitoh:11 V. Patrulatere 57
Indicaţii .I 58
Clasa a VII-a
Algebră:
Capitolul I. Numere întregi, raţionale şi iraţionale . 6,9

Capitolul II. Funcţii . 72
Capitolul III. Calcul algebric. Aplicaţii ale calculului algebric 74
Capitolul IV. Identităţi. Inegalităţi . • '.- i.' '--: . · ,. . 77
Capitolul V. Ca!lcul de sume . 79
Capitolul VI. Ecuaţii . 80
lţi!lţcaţii 81
Geometrie:
. -
Capitolul I. Proprietăţi ale triunghiurilor . 88
Capitolul II. Cercul . - ; :~ • !. Ş9
Capitoluţ III.. Triunghiuri asemenea . 92
. i.: l
Capitolul IV. 'Relaţii metrice 96
Capitolul V. Inegalităţi
' . .. 100
I ridicaţii J; ' ..... ' •• 103
qasa a VIII-a
Algebră:.
Capitolul I. Inegalităţi . 119

Capitolul IL Funcţii . · . 121
Capitolul IIL Polinoame. Fracţii raţiona1e· . • 1•• ~ ~• • l 122
C_apitoJul }V. :Diversţ 128
Indicaţii .. . ...... 133
Geometrie: ; I'.
Capitolul I. Perpendicularitate în spaţiu . 137

Capitolul. II .. Polied!re , (penpendioularitate) 139
Capitolul III .. Poliedre _(pa'l;'alelîsm). 141
Capitolul IV. Poliedre (secţiuni) . 142
Indicaţii r·• .. 144
,1
j
; -
•.

Culegere de Probleme de Matematica. Olimpiade Scolare Cls.5-8. Enunturi Si Indicatii Vol.1 - C. Carbunaru Et Al (1990)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Probleme de Matematica. Olimpiade Scolare Cls.5-8. Enunturi Si Indicatii Vol.1 - C. Carbunaru Et Al (1990)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CULEGERI

C. CAR.BUNARU C. HAR.ABOR M. SINGER

Volumul I - ENUNŢURI ŞI INDICAŢII

' ....... \ 1.__; ,_, ••

' . ~ ~ _J ' } :, ~ . -. ~ -~ ~ • ~ ' : } ~~

-CUVlN·T INAINTE · rr'\ •;,,: : :. i.

::'. '' lncetul c~. încetul,: strabk~~d 1

B~~Ql~le: 'î~t~~'-_-:as~ensi~ne. -gloHocisif

d~rt ce, #1. ce .mai prezente.'-:-:-:- .cui~g~ti,le: ~e prol"ileme' să se bucwre de ace-

De a.ceea, edit.are a acestei culegeri' ţo-,istituie uri. even~me.nt ele. inte-

, , Structura :i ·a fost 'condiţio~aţ~: :Pţî~wi·'î~~1şf ,!~'Y!i,a,tica p~~tru. C~T!

Acâd. 'Nicolae .Teodorescu

1.1. OrdÎJ!ea operaţiilor

V.4: ,. 1 + 2-23,32 - 350: 300~

V.5. l + 22,(32: 9-1): a+ 1 9370.

: ·(F;'tap4;pe sector, ·1985,- ~CU1'eştt)·

·cselec~aie ·lot, ·1987, -Buczu:eşti)--

(Etapa locală, 1987, Bacău)·

·v.11. Aşezaţi în ordine crescătoare ~u'roerele : 228, 321 , 414•

·,·V.12. Reconstituiţi înmulţirea :

I.2. Probleme c~re _se pot rezo_Iva prin metoda figurativă

(Selectare lot, 1987, Bucureşti)

V.20. · Suma a patrit numere naturale consecutive poate fi 936?

V~23. In clasele a V-a A şi a V-a B. ale unei şco1i sînt 64 de elevi.

(Etapa locală, 1987, Bistriţa-Năsăud)

~.25.:. ;Două,vapoare pornesc în acelaşi -tin)p din p_ortuk:A. către port:t1:l;;Eţ~

1.3. Probleme cu privire la teorema· împăi'ţi:rii cu ·rest :jl

V.29~ Aflaţi număr.ul natural pe care c:la~ă-1 împărţim ia im număr natu-

UTILIZAREA _LITERELQR. IN CAL~VL

V .32. . Enumeraţi. elementele uqnătoarelor mulţimi .:

V.34. a) Se dau: A= {3; 4 ;··s} şi B = {2; 3}. Găsiţi A- B şi apoi

V.35. Se dau: A= {x I x€N, x=2n, n <= 4},

(Et4pa locală, i987, Bacău)

II.2.- Factor comun.·

V.38. 15 + ·15 · 124.

'V.39. - 999 + 999 · 999 + 1 OOO •. . :: .

V.40. · 1 986 · 25 + 75 · (5 555 - 3 569). ....

v-.u.. : .[(11:984- 9 999)-12 + 1 985·88)1 : 100.

V.42. ,.Se .ştie .că 1_ 98~ 1986 = a. Calculaţi 19863972• . ,

V.43. [(2 6)~ : 23 • (26 +2

V.44. Despre trei numere naturale se ştie că produsul dintre primul şi

V.46. Despre trei numere .natur~e .a, b, c, sînt. adevărate următoarele

c) O•,X·~ 0, ·X€: {0; 2 ; 3} ; .

V.48. Aflaţi x astfel încît :

V.49. Aflaţi suma cifrelor numerelor naturale a şi b. astfel incit a+

V.50. Determinaţi n număr natural ştiind· că ·numerele' naturale·5n :.- 3,

vJh. ''Determiri~ţi cifrele distincte x, y, z ştiind că XX + yx +·zx = xy3.

DIVJZ,IBILITATEA ··NUMEREBOR· NATURALE·

, ' • ' : ' • • ,·. ' - \' I

' .~ ·.: '

V.57~- Aflaţi..:toate :n~erele ·.1naturale ide: forma 4x5y,. divizibile cu 18'

(Etapa pe sector, 1985, Bucureşti),

divizibil cu 18~;-~•· .·,··: ·. ~-: ~ ·, ;.,, .. : . - .- · :-~-- .. J

(Etapa judeţeană, 1987, Bihor)-·

Calculaţi mun_ărl:11 ,S. · . 1 980

+ l 9.a8b ştiincţ că· S se · di_vi~e

(Etapa locală, 1987, Gorj)·

V.61. În cazul cînd n€N stabiliţ(ă.a·că-,mimărtil a=:1sn+'3n.::5n•H+

V.63. Se dau numerele: n 1 =-= 1

V .65. .:,Fie ~ii-. nuniă·r natural A

\.: \ ~. ' '

·v.68. Determinaţi -toate numerele de patru cifre, qare împărţite l~-34x

·v.69 ..· Determinaţi .numerele n_atl;trale de forma, xy pentru care numărul

(Etapa locală, 1987, Prahova)