MĂDĂLINA-GEORGIA NICOLESCU

CĂTĂLIN-PETRU NICOLESCU

._,,
ANALIZA
._,,

MATEMATICA
EXERCIŢII ŞI PROBLEME DE MATEMATICA
PENTRU LICEU

EDITURA UNIVERSAL PAN

 MĂDĂLINA-GEORGIA NICOLESCU,) .
CĂTĂLIN-PETRU NICOLESCU

....,
ANALlZ-A
MATEMATICĂ ....
I ,

,_

Edltl,a a IV-a revăzută şi adăugită

EXERCIŢil . ŞI PROBLEME DE MATEMATICĂ PENTRU LICEU

*

Cuyânt înainte de
academician Constantiri Drâmbă
/

I•

EDITURA UNIVERSAL PAN

BUCUREŞTI, 1995
 ',\,

Referenţi: acad. Constantin Drâmbă .

prof. univ. dr. Constantin Popovici
prof. Andrei° V-emescu 1

prof. Ioan Mitrache

prof. Ann~d Martinov

/
.,

ISBN 973-96950-0-0

. .
© Toate drepturile acestei edi1ii apartin Editurii UNIVERSAL PAN. Nici-
o parle a acestei· lucrări. nu poate fi reprodusă, folosind mijloace ţn ecanice,
fotocopiatoare sau orice alte mijloace~ fără p~rmîsiunea editorului.

Redactor:· prof. Ioan Şt. Muşat

r
Grafica; pictor Nadejda-Luminiţa Nicolescu
Tehnoredactare computerizată: E. Constantinescu
 .Cuvânt înainte la ediJia q. IV-a

Qclul intitulat "Exerciţii şi probleme de_ma~maticl pentru liceu", elaborat

de profesorq_l Cătălin-Petru Nicolescu, care apare în Editura ALBATROS încep~d
. din anul 1984, se bucură de o_ frumoasă apreciere din partea profesorilor şi a elevilor.
Din această lu~rare cuprinziitoare, până în prezent· au apărut: Teste de analiză mate-
. .

matică (*) - '1984-; Teste de geometrie(**) 1986; Analiză matematică r- aplicaJii

~
. (Ci**) - 1987; Teste recapitulaţîve de matematică (****). - 1989; Si,iteze de ~alema-
tică. A:piicaJii (~****) - ·1990. De asemenea, autorul, a publicat. în Editura ICAR,
ciclul de lucrări intitulat 100 lecJii de matematică fără meditator - 1990 - · 1991,
iar în Bdiţura P ~ GENERAL Lucrarea Teste de analiză inatematiţ:ă (*) - ediţia a
treia ţevăzuUi şi_ adăugită - 1994.
. i
eiabo~ ed{tiei a patra a volumului Analiza matematicli, răspuntle .
solicitmilo~ unui mare număr de profesori şi elevi, după epu~ea rapidă. ediţiilor a
anterioare. În noua editie„ rev~tă. şi adăugită. de autori, sunt prezentate variante
., diferite de rezolvare şi totodată au fost inserate aplicaţii originale din acest domeniu
al matematicii. .
Prin marea varietate de tipuri de probleme, care se încadfează în programa
P.tevăzută pentru învăţătnîntlil preuniversitar, elevul studios :şi disciplinat matematic
va putea parcurge întregul capitol al analizei matematice predate în şcoală.
Volumul Analiz1i matematici, ediţia a patra, cuprinde un nmţerial foarte ~til
pentn,. pregătirea elevilor. care doresc să partl~ipe Ja examenul de bacalaureat, la
examenele de admitere în Institute de învăţămînt. superior sau la olimpiadele de
matematicli.

Bucureşti, 18' aprili~ 1993

Academician Constqntin Drâmbq.
:I._,.

. (

I CAPITOLUL l
ŞIRURI. . LIMITE DE
.
ŞIRURI

PROBLEME PROPUSE SPRE· REZOLVARE

·t. Să
se _demonstreze di următoarele şiruri sÎ11t monotone şi mărginite, şi aplicînd
t~rema de· con~ergenJă cu e a 'limitei unui şir, să se ·arate că I este ·limita: şirului
considerat:
") an-
1
· 2n 2 ; 11
1=- ..) a · =---
3n+ 1 , 1=--
3 ;Ul
...) a =-·an
- ,
ie{o 1 a}, ,-
A
, I-'~0 ;
. 3n+ 1 , ~ 3 11
n f3n+ 1 · 1!i_ 1_ f3 .
0
2
- I=~· v) a - "+(- t
iv) a-~ · n 2 2 l~O.
' n 2n2+2 , 2 '. n 3" ' '

·2. Se consid~ră şirul cu termenul general: S 1_+_!,;_+ ... + 1 ·=_ ....

, · n 1·3 ·2·4 n(n+2)
. Să se calc~eze lim 2" · (~"
n-m• l -2:.)
4
"_.
3. Se consideră şirul cu termenul general:. 1
S ; __+_î_· +... + .1 · , ;,~.
· " 1 ·2·3 2·3-4 n(n+l)(n+2)
Să se calculeze lim Sn •
n-o, .
4. Să
se calculeze limitele următoarelor şiruri:
I

• n 2k+l .. - " 1 _, . . ... " kz

•t) a =E--------,. ·
2 2
11) a11
, n ·_k-1 k (/c+l) ·' · , · _kal k(ţ+l)(k+2)(k+3) '
=E ·
111) a11
· ·.
· =E-- ·
-4k -l '
M 2
n

. ) a = 'f.ff ·. ·v) a =L ~
~ 1 1
a =--------- ;
·: ') 1 ·4+2 ·5+3 ·6+ ... +n ·(n+3)
lV
n n ' n 3 -2- - - ; Vl
hal k +6k +11k+6 n C'~
~k .
hol

=~'2"+3"+•..·+n" (1+_!__·) 2,Z) ;.

vii) Q
"V ; viii) ·a'=
".· 2n (1+2.)•••(1+
211 Z,i I

..) _i,.. 3k 2 +3k+l . ) • - ~ k 3 +k I

IX an-L
3
---
3
, X .a - L - - .
1a1 k (k~1) " 1-1 n~ +k . n
Ek4
5. Să se caţculeze limita uµnătorului şir: i) · a11 -
1
1-i ;
n(n+1)(2n+1)(3n 2 +3n-1) _
0
n n
r,ks "i:,k6
ii) a = 1-1 • iii) a - hal • ·
" n 2(n+1)2(2n 2 +2n-1) , "_ n(n+1)(6n 5 +15n 4.+6n 3 -6n 2 -n+l)

5
.,.
n n .
Ek' }:(:-l)l-lk4
iv) a = 1-i • v) a ____1_·_ 1 _ _ _ __
2 2 4 3
" n (n+1) (3~ +6n -n2-4n+2) ' " (-l)"- n(n+l)(n 2 +n-1)
1

6. Să se scrie sub formă de fracţie ordinară numerele: i) 0,(6), ii) 0,9(~1).

. Să,se arate că şirul
7. X1a0,9, .1ia0,99 ,.•., X,.= 0,99 •.. 9 ~nverge
(X,.)nEN' CU
către 1. . ' ~ .

8•. Se constderă ?
0 &,,:..' :,
" cu termen
ul generai s = 1· +. 1 .1
·+•.. +-:-:::==, unde
. . " p~ ~, -~,
a>O, p~, p,~€N4'. Se cere: · · . VnP +a VnP +2a VnP +na
i) să.se arate că ŞÎ1'Ul este mărginit;

· ii) să se arate că şirul este convergent şi să se calculeze lim S,.;

· Pft-.«D

9. Să se determhie: '
2
i) cel mai mic termen al şirului (uJneN:' un • ~ -7~;

•. .· . . ·. 1n n2
n) cel maunare termen al şirulw (u,,),.eN : un=--- .
., 3 2
_ n . m . V ( ·
10. Fie u,.=Ei şi v.=Eu,.. Săse calculeze lim ...!. pentru,k,_~, ne:~.
lei nai ,n-.a, mj;

11._Fţe şirul (u,,) ia~N·cu termenul ~eneral u„ i:::ia+n+l- "'Î:, fc4+t+l ;-·a parametru
lwl k +k-
real• Se cere: .
i) să se arate că şirul este convergent;
ii) să se determin~. rangul ~enului de la care avem I un -al~0,01.
12• p·te şirul cu termenul gen~ :_ a,.= .11 +2(ln)!
!+.:. +n!
, ne: N•·se. cere:
·
· i) să se formeze termenii a 1 , a 2 , a3 , a4, a 5;
ii) să se calculeze liman,- D
,. ...a,

13• Sa„ se calculeze 1:~=ta

llllll ş
irulu1.•. an _- 1 · 1! +2·2!+3·3!-+
· •.. +n·n! ~, n
~e: ...n,.•
~
(n+l)! ·
14• Se const.deră şirul. cu tennenul generai a,. - n +7n +12n+2 , ne: N• Se t:ere:·
3 2

(n+3)!
i) să se determine constantele reale a, b, c, d, astfertncît: an=.!:+ b + . C . • +
d . . . ni (n+l)! (n+2)1
+ ___ , ne:N;
~~! ' . . .
ii) să se calculeze S,.=E~~, scriind rezultatul sub forma cea mai SÎQlplă '(efci:tuînd
.1-1
toate calculele algebrice);

6
 iii) să se arate ~ şirul cu tetmenul general (S,.)nEN este convergent şi şă i se calcu.:
reulimi~ '
15. Să· se calculeu limitele următoarelor ş~:
•)· En. n+k "") - En . 1· ·.. """) En k+2
1 a,.-
- i-. - - - · u a"~
1 (n+k+l)l '
- 1- - - - ~ · 111 a - 1-1 -------------
1 _(k+l)l+kl ' kl+(k+l)!+(k+2)! ·'. 'C
n
2
( E!cl(k +k+1) n kl . n . k .
i!) a,.=~~+l)(n+l)l ; v) a,.=~ (k+p)! ' p~; vi) a~=~ (k+l)! ;
„ t - . n k3 . ; n .1
vii) a11 =Ilaim, cu a>l; viii) a 11 =l+E-, ştiind că fun E -=e;
• bal -1-1 kf . •... 00 t•O k!
n

• )
IX
n+2
a=-+
" · nl
1
· tn -k kl--2; 2

n
_Ek2(k+l)I
x) a·=·-·t-_i_....__
_
"{n+3)l
•
Xl)
.
a-~--•
.-f:{
11
k2+k-i
(k+2)! ~

xii) .a -t
n bal ·
k'+ki-2k-1
[(k+l)l]2
1~ Să se calculeu, limitele următoarelor şiruri:
. n

i) a
,.
=}~ : j n~ . a=I~~ .
t-0
L, n '·
ii)
-
a•...
tal
n ,
iii)
·
n ~
li
,
iv) a =-t-0--;
~.
E(dJ2
~
: ..

n n
E(-l)t(c!)2 E(C~2. ,.a - _.i cs .
l ""a+'-in-Ca+... nit
v) ali
I

=·----
t-0

· E(ctJ2
;vi) a =-------
ll .n(n2-1)(3n2-2).;vii)
. . n
. t-2
an- -1- -3.-S
--~ 7
- · tgT,•
c,.-c.+\.,.;.-c"+...
t-0

n n
Ek~C: EG!sin la
1 1lX
. x) a11 - : . ;
tal ·
xi) a,.------.·ctg.:;:.; xn"")
1 . i: li 2
t+E~·C
bal k+l
•.
.
l+EC! cos /a
bal
li

EC!·c!
im)
•
a -.___
n ft,..cs
Ai-_~----
c' -4
. lU\.,;~+l +12 n+l +3\.,;n+l
17. i) Fund dat şirul (a,.)11ENt avînd. termenul
·,
general
1 1 1 .1 ...
a,.=-+2·-+3·-+ ... +n·-, ne:N, sa-se calculeze lim.a11 •
. 3: 32 33 3" ' . ,. ...a,

' .
 ('

ii) Să se d~termine numerele A, B, C, D ~ R, ştiind cii. pentru orice nEN au loc

~ -=
2 2
.1
· ile: S' --~--k
·dentlt~t L ___
An+B+C ,· S " =L k .A,z· +Bn+C
· +D ş1. să se calculeze.
.n A:al 2/r. · •2n n kal 2/c · 2n ' , . ·.
limS'n şi lim S'~ ..
/

iii) Fiini dat şirul (a,JnEN, an =ac+(a+ab)c2'+(a+ab+ab')c?+.•.+(a+ab+~ ..+ab")c"+1, •

unde a, b, cER cu·

'
lcf<l~. b,4,
.
lbcl<l, sA se calculeze n-co
liman.
. . " (2k+l)2-anP
. . . .. . .
. 18. Să se ·calculeze: Hm
n-m
E----
nq
1am
; und~ mi<n, p, q, m, n sunt numere
' '. .
naturale, iar a un parametru real.
19. Se considera şirul cu
.
termenul general un= ab~ unde a,bE(O,+âo).
\ .
Se ·cere:
. n
i) să se-calculeze suma:·En=Elogu,N, NE (O,+oo)\{l}, n E N;
' i•l I ''

· ii) pentru ce valori ale iui b, şirul cu termenul general En este ~n:vergent? În acest
caz să se calculeze lim E,, ..
•.. ' . n-co . . k2 +ik . . . .. o • • . ·•

~ F i e şirul cu termenuţ 'general ·a1c=log 1 - - - , -2 , kEN §I şrr.ul cu termenul

. n · · • . 'I (k +'1)
general bn=~a;.
\ . '-
,.1
i) Să se arate că şirul (bJnEN·este strict cresciitor şi mărginit.
ii) Să se calculeze limita sa. .
(i-~) ,
. ., . n .

21.. Fi~ şirul (a,.). nEN cu termenul general an= L rn nEN.

. .. . 1cw2 k • . •·
i) Să se aducă a„ Ia forma cea mai simplă ~i să se studi~e natura şirului cu·•
termenul general an • ·
ii) Să se arate că 2 . iii) Să se calculeze lim.a,, .
an<l-In
I n n-m
' ..
' ' .' . 1 " . ; ·.
22. Să se calculeze limita şirului cu termenul general:- an=-·3 Eln(l+kii).
· · · n 1cw1
~ S e considera şirul de ~el'J?len general a,, =1~(1 +n)+~ ln(2+n)+Mn(~+n), unde.
a, b E R. Se c~re: · ·
i) să se detennine relaţia care trebuie să_ existe între numerele a şi b, astfel în,.cît
§irul (a,JnEN să aiM limita z.ero;

..
;
ii) presupunând
n .
că a+b+ 1=0, să se determine~ a şi b, astfel
.
încât şirul cu termenul. . ,
general bn=Ea1 să fie convergent şi săi se determine limita.
/c.1 . .
24; Se dă' ecuaţia 2(2ţz+l)cos 2x+3cosx+l~a=0,
. .
unde a este un parametru real.
,

·8
 L.

, . .
··..:· . i) Să se rezolve ec~ ·
ii) Să se detmmine a, aslfel incit ·ecuaiia să admită solutii în ~ [O, :] .
iii) Fie (a,.)nEN·. cu_. an ~1 un şir de n:um~ reale, crescător,. divergent. înlocuind

.
·în ecuap& initială a cu a,. , ·să:~ arate că ,există un şir descrescător· de numere
. .
ecuati~_ iniliale şi . C,; €r, -~ ]. Să. se
.

. <9••N, '. uru1e c. este · o. l'idăcini. I\

determine ~ C,. • · ·
ft-tCI)

- ~ F i e (a,)neN un şir de numere pozitive în progresie geometrică crescătoare şi

· p un număr natural. Se cere: ·
. ' · ·1 - . 1 1
i) să se arate că ·raportul sumelor S,.• - - - + - +.••+ - - - şi•.
I
~+af, ~+~ 0:.1+a:
, 1 · _ 1 . · 1 dep!-.t- d ·
.S ,.• ---- + _____;_ +•.•+ - - - , nu ww:; e n; 4

,. ~~tli . ~-~ · 0:.1--0: .

a„ 4 ..
ii) să se determine rapa progresţei date, astfel ~ ---=-
a,._2 +an+2 17_
;
iii) să se calculeze 1im S,. ·şi .lim S~ ;.
ll ➔G> · ll ➔CD

/ iv)
✓--, s .
e Rm _,. ;.să se calculeze 1im RP •
•

\'.. __:...... , . . S'li p-+m

.
.

~ Se consideră şirul cu tennenul general a = (n+l):z+l • ~ • Se ·cere:

, r " n(n+l)(n+2) 211• 1
. I . .
· i) să se arate că termenul şeneral al şirului se poate· scrie: a„ 1111./t!J)-Jf.n+l)~ unde
" ,\ . ~ ;, ,, nA..,B 1 . A- • B .. __, _, .. al ..
J,n,are 1.orma:J,n,• - - - · - . , 181' şi· sint constante u-ale, a.ie caror_v on se
. ·. n(n+l) 2" · . ·. . ., ., / -~-- , .
~ vor cjetermina, iar ne:N;
'· . l . ,.
_ ii) să se arate că şirul cu termenul general b~ E ai: este convergent şi ~-- i se 111

I . t-1
d e ~ limita; .. . . . . ,
Ui) să se calculeze limita şirului~ termenul general c. ~ (b,)".,,~ •
2!.' Fie· şirul (xJ„eN de numere reale şi două constante reale a, b. Dacă există_
relapa· do recurenţă: .
i) x„1111a-x11_ 1+b pentru orice n~, avîn~ condipa _inip.ală ·x1 . dat, atunci termen':11
a.a-1-1
geneia1 se poate scrie:· .J.11=ti'""1x + b•
•• , .
I
. a-1 '
•
• , l .
, •

ii). x,.•a
.
~,._ 1+bx,..2 petttru .orice n~ avînd condip.ile inip.ale x0 şi x1. date, atunci
. . .· •\

. . u"-v" . uil-l_vn-l • ,
tennenul geneţal se poate scrie: x,.=- u-v
-x1-,w. .
u-v
_-x0 , unde u şi v _$it

9
 rădăcinile ecuap~i caracteristice :i'-aax+b, ~~te şirului. ·
~:-să se cal~e7.e limita ~ u i şir, ~t prin relapa de recuretllă:·
") an+l=Qn ---4,._l
. 1 .
l 1 I
CU "o'l::ll ' 41::::t _,;
..)-.
; 11
2a
an+l = n-a,._l CU 0o= ; 41= 1;
o·

· · 4 · . 2
··•)'
W 4 n+l =---
an+a,._1
2
CU
1
tlor:, , 4 1= •
O
.
'~ă se .afle· termenul gen~ral al şirului dat de_ retapa de recurenp:·1aisaa-,,..1+
. . + ~ 4a,._s, avînd condipile inipale: tlc,m3, a 1aJ, tJicz9.
1 J • • •

30. Se dă şirul c:lefiniq,~ relapa de recurelllă

al={;' an"=Ja+a,._l 'aE(0,+00).
i) Să se studieze natura şirului (aJnEN• · •. ·
ii) Dacă şirul este convergent, să se determine limita sa. Pentru ce valori·-ale lui a
~ta este un număr raponal? : ____ · _'

31. i~ Si se arate că şirul. (a,,)nEN .în care a1• .3./6 şi a,.a ~6+a~:_1: · ~tru n~ este
conv.ergenL· ·
• • I • •

"") p• 1 11 1 ~ Să dem.
onstt:eze ca.. ....:-,.1 ,...,.,,.eN
2 ~ 2 . , an'l::II 2 ~ '.'!.,."n-1 •
ln\ .
11 1e a 1= se ~U&- este
.convergent. ,
/~Se ~deră şirul (a,.),.EN definit-pţiii _a 1a!i, 0i=IO, iar pentru n~l, a:vem relapa'-
derecufenţâ:_ a,a♦2-7a,.+ 1 +12a,.=6n+l. Se cere: . ·· .
i) să se calcule7.e termenul:geneţJII_al şirului _ (a,,),.EN,·
ii) să se calcuie7.e lim ~n •
· ·n ...ao
3~. i) Fie şirul (yJnEN~ definit prin telapa de recurentă Y..♦1aa•yn+/(n), unde a€R
şi/ este o fun~pe teală. Să se arate .că orice şir (xJnEN definit prin retapa de recu-
' rentă x,.+1;:a-x,.+/(n) are tennenul general x„::aC-a."+y"' 1Jii& constanta CaXc,-Yo, ~ER.
îi) Fie .şirul (x,.),.EN definit prin retapa .'de recurentă x,..1 aa•x,.+f}"(a,f'+bn+c) şi
. avînd condipa inipală Xo, a:1:ff, f}:1:0, a., f}, · a, b, cER • Să se demonstre'ze că·.
tennenul general al şirului este de forma: xn~k·d'+f}"(a1n2+b 1n+ci), keR. .
iii) în punctul ii) consid~răm cazul particular aap~. , _
Fie şinil (xJnEN definit prin relaţia de recurenţă Xn♦ 1 =a·xn+ci'(an2+bn+c) şii(X)D.dipa
inipală Xo, atunci termenul general al şirului este x„g«'(.xo+a1n3+b1rr+c 1n).
şirul X~+laa~xn+ ..!.. ·rr. cu XoaO, .n€N. Să-~
1

iv) Fie determine a€R, ~tfelîncît

. 2" . . '
şirul (XJnEN să fie converge~L ·
@Fie şirul (xJnEN' definit prin relapa ~ recurenţă ţ,a♦ 1 • x! --2xn+2 şi condiiia
inipală x 1=<J. Să se .-arate că dacă. a€[1, 2], atunci şiNl este convergent şi:apoi să .
i se· calcule7.e limita. · ·
3S. Să se studie7.e natura şirului (aJnEN' avînd condipa inipală ao=l şi definit prin
...' ' .

" .
 ..
..
•.

\-clapa de· recurentă:

")
1. an+lm
l+ 2 ~-)- l ; 111 1 1 n2 CU a1=-
...) ,a,..._1= _a,+--a
fln ; 11 an+ 1ma4 + -1 a. ·, .« .€•-1,o
l).. \ ;
a„ 2 2 2
.
36. Fiind dat şirul (aJnEN cu termeni pozitivi, definit .prin relâga -~- ~ t i
a:. 1~2a!+8 .·, şi care are conclipa _inipaii tJo€(0," 2). Să se dem~ci ~ ·w,.·
şir c()llver;ent şi si se calcule~ . ,liin a,.. . .. . .. .
. n.-.oo , . ,
37. Fie şirurile (aJnEN-şi (bJnEN def~te prin relapile de recurentă:
an=an-i ·cosx+cos(n-l)x_, pentru orice n€N\.{0, l} şi a 1ml;-
bn~2bn_1cosx-ba_2, pel)tt'U'orice n~3 şi.b1 :::al," b2m 2 ·cosx, sinx:ţ:O •
. ·a
Să se calculeze lim _! .
n.-.oo b
n . . .
38. Fie numerele Do, b0(flo<bJ date. Tennenii şirurilor'(aJ
. 11 eN
.
şi (b,.);;~N siht-~_ptjn.
.· .. '•

a·
b = n-1 +2b n-1
, n 3
. ..
~ se demonstreze că şirurile· (aJnEN şi (bJnd~ sînt convergente şi. tind către
~ limită. ·- .
. . ·x~
39. i) ~ consi~ şirul (xJnEN' ~finit prin relapa ~e ·recurenţă ~n+~~ţn.-+ 'f;
~ orice n~l şi a'\ZÎno con~tia fuitială ·X1~, X1+X1,2<1. Să se demotis~-:eă··.
=---=~ ( ---:---
Şll'wue
1 •1 ) ( ,\
ner,i, Xn1nEN smt convergente..
A ' ' '

n
n-1
X : .
b] -+ R, a<b,-_a,bER, o fuiictie.·c~are.
ii) Fie fwicp~.f.[a, . .·
Să se demotistre~ că ori~' Ş~ (xJneN cu -~eni(~: [a, b], definit prin Xn+ 1=1{XJ
pe$U orice n~l şi .avînd condiţia inipală x1 E(~. -b)~·~te ~vergent Dacă în plus,
/este contin~-~ dacă notăm cu u= ~- X~ ~un~ţJ)i:uţ (xJneN .este definit mai sus,
atunci ft.u)=~~ . . ·
·;...

~- Fie şiţtiiile CxJneN definite prin relatille de ~-liţă:

• 1~- _- ii . · . · .. real ..' • ~ .... ' . E (O, +00,~;.
1) xn+ 1= -(~+.:._)~unde Xo eşte un numar _ pozitiy ~ a
.
2. ..
X-·
n. .
. ·
, .

ii) x.,.,= .; (x. ~ :,> ,' uiide .r,, t;Ste

n
un munăr real pozitiv
.
~ bER\( OI,
.
a) Să se scrie. terµienuf general_ al şiţului,. în. fun~~e de ~ şi a, respectiv Xo şi b~
b) Să se ~ că şirul ·este· cohv,ergent .şi. - .se. calcµle~· limita SL .
· ~ip.§hul de-numeţe reale (x,,);,Ei<- şi §Îr!ll de ~ p (dJ.€N• defiţnt t,rin

. \. .-~
.~

1-1.
 . ;
I

4~ . - .• •

x0 +x1 . ~2 X'3 x.
Xl Xo+Xi x·
3 xn
d,.• x, Xz/ Xo+X3 x•
.................................................
x, Xi I
... x +x.
X3 0

i) Î>âcă x0 E(O,+co) -şi

între elC!I1entele şirului (xJneN• există relap de
este dat

recurentă x.•x-- +r, rE(O,+co), atunci să se calculeze. ~ _....:i_

·
1
X
. · . 11-tCD 2r~-l
. n-U

ii) Daci şirul ~~Elf" este stalionar, mQllCÎ să SC calcul-, ~ dn+l ] şi

l~◄. Xodn
n. m _

11-tCD .

nm..!. lim ..!..En ~

d ]~ .·
_-- n [ .a;,...o[ . %0 · t-t dt ·.. .

i~e A•[: :} E~ (R).- cu a,bE(-1, 1) şi ~ e (BJ.e1P> (b.)"'1"' mKre

n n , · . . . .
B~=
~t-1
EA 1
; b.a
'
E
t-1
det (A1). Să~ calculeze -~ ~., lim bn, 1im (det.B,).
. . ,. ...a, ' 11-tCD 11-tCD

43.)i) Jn ~(R) considerăm şirul (AJ„eN definit prin relatia· de ,recurentă:

2~=•A,..,+A„ avînd condilfile iniliale: Ao• [}o o~] şi A,~[!. ~].·Să se·
•
1
I 3.4

·~'în
981culeze limA..

~{R) ~ şirul CA.>aeN definit prin re1alia d e . ~

~n:t-3al1An+C6An+1+An
. .

avînd condipile iniliale:

,.

. .
· . ,..

Ao-l :) ; A,=[~ n. A,-(! ~)- Săsc

44. i) Presupunem limb,. ~Q•. Notînd s.ab_1+b2+•••+b„ ne: (1,2,3~••• ,},-să se arate câ,
a d ~ ~A••

' . 11-tCD . . •

dacă lb„I~- !. pentru n>N, lttlde NE1", atunci are loc inegali-·
2 . . .
·sN e S„ SN- e
---<~<...:.+- pentru n>N.
n 2 n n 2
s . . .
ii) Să se obţină de mai sus: -e< ~ <e'pentru n>N1, N 1 EN". Ce concluzie rezultă
. . n
deaici? .
a 1+a2 + ••• +a ·
iii) Dacă lim a =L (~tă), să se arate că lim n =L , folosind ·
n ...a,· n ft-tCD ·n .
· observatia că a,.aL+b;_, unde ·lim b„=O •
11-tCD

12

•
 ,' I . ' -' -\
-./ i"v) Să se afte lim [-+-+-+
1 1 1. r 1 ], . ~ . /\ -:+ .-t A 3 -t . . _,, ::_· )
••• +- _.::::- JJ..\J.{ - - . ··-----------·-
2
n....CD . ·n 2n_ 3n .'.. n . V ~:J~ ·v--. _·
.· 4Ş. Să se calculeze limita următorului.şir (pEN, nEN):

i) ana .!.(.1+...!._+_l_~---~....!,_]; ii) a,.a i.[a+b +a/2+b ;,.. + a{,i +b] ~

. n ;/2 -,/3 {n ~ . ~[c~d c{f+d · c./n+d·
...) an= -1{--+--+
W
1 1 · ... +1-·] ; IV
. ) a~m IP+2P+••• +nP·-:--
n
;
.n 1n 2. 1n 3_ 1n n- nP p+:1 .
P+21'+••• +nP ") IP+:V+.• ~+(2n-l"f ,,~~·-)· . · ~- n
V) a,.a . . ; V1 a„a - - - - - - ;,1 V11 „r::11. - •
I nP+l . . nP+l \,_ . nP

·46. Să se detetmine limita ~ u i şir (nEN):

~ 2n_ ;· 11••) a a · ~n!

11

1
~1_
") ·a,.• _v 1)_
(n+_ ••••_ 3' (n!)
-a,.•· ___
311 3 • • •• ) •
111 · •
·1v
. )a• n ·. (n!)
- -- ;
2

n . (3n)! ' n
I
n'' 11
• (2n)!8"
., -

. ~
(~)~•
·..__)
n
'. (2n)!
(~!)2
vi) a,.= ';'ln(nl) ; ~:.,i)\=
,-
.!.1
n
Ii (a+k), a>l .
bal _

REZOLVĂRI ŞI RĂSPUNSURI
L ţ) ~ a arăta că şirul este monoton, y0111 ,i,lica definiţia. monotonie~ şirurilor:·
a , _~ a 2(n+l) _ 2!!..._=2n+2 _ _j!!_ m . 2 · >O,'\fne:~.
11
,. a+l
,
3(n+1)+1 3ntl 3n+4. 3n+l (3n+4)(3n+l)
. ·
Cum a,..1 a,, ~O-~ a~< a,,. 1 ~tru orice n€N, ~ şirul este strict crescător.
-

Pentru a arăta că şirul este mărginii, vom aplica definitia şirurilor mărginite:

a„ a --<-=--
2n 2n 2 ld
~n+l 3n 3 ·
\: eoarece
· al ~nt-: • ·
v oarea U.'""t'e1 se
- --
--
mareşte,
da ,_ -- ..
ca manm.
. .
~~micşorăm ~torul)•
.2n 2n 2n 1 l 2 · ·( 1 2 ] . . ,..-,..
a ~ ·->--=-=-~-<a <-~a E - , - , pentril once n€.l'~ • 1

" 3n+l 3n+n 4n Z 2 n 3 " 2 3 . .

Confonn/teoremei Iul. 1C Weierstr~, ·cum. şirul este mon~n şi ·mărgitdt ~
~nvergent, deci admite .o limită unîqă. J_\pii'căm teor~·- de convergenţă. cu e:
O

,·pentru orice e>O (oricît,de mic şi pozitiv) se ~ găsi un rang deperubtt de e,_ n0 ,

·astfel încît .~tru tbp. tennenii an a 2!!.,_. de rang n~ n, să av~:

' , 3n+l

.\
13
 l~-::.l<em:> I
3n+l 3 , 3(3n+l)
-2 l<e ~ -e< 2
3(3n+l)
<e.
~ prima inegalitate este evidentă, deoarece un număr negativ ~ ·strict mai mic

decît un· numit pozitiv, atunci. -vom. verifica a doua inegalitate, deci: n> ·~ • Fie ·
· . · . . · 9e
. ea - ,
· 9
1 V 2 a
"J'
[2391 2391) [S9 97}
--- , -+- = - , - este O
~
vecmatate a
..
.
tei zm._ Şl cum
3 ·
li
• m•i· ·• 2.
. n> -S = 1-2 , o-------::: ca. în vecmatatea
~
. .. V2 1
2
a limitei .- se afl"'a top• tettnenn
• .• • ••
3· 3 .___ "J' 3 .
şirului, exceptîncf tennenii a0 ŞÎ a1 •
Verificare: a0 •Ot
. (~,-2),
l9 9 a1 a ::.=lJ.!,
4. 219 9
2), a2 1:1-!J~,
719 9
2), . . I •
·.
F. ea - 1, a '[---,
le 2 1 2 1)iS3
81
V2
"J' 3 81
-+- . -, -
3 81 81
ss]
81 .
. ..
este O vecmatate a limi.tel·• l ca
·
-
2
3
. şi cum n> în.c:earnnă că în v~ină~tea 2 se află .termenii şirului
53 cl7::., ,·v
3 · 3 · ~ .
începînd cu tennenul de rangul 18, iar priniii 18 termeni nu aparpn acestei vecinătăp.
·1 .. 7
·Verificare: a0 =O( V2 , a1 1::1 -tV2 ,..., a., a -ftV2 ,
"!' 2 'J . 11 'J
16 9 . 17 36 .
"a a -tY2, a,• -tV2 ,...., al7 a - ( V2, al8 • -EJ/2 •
2S 'J 14 1
"J . 26 ,- · ss 'J
Deci, putem· spune că dacă e ,este· suficient -de ihi~ în afara vecinătăpi V 2 se
. 'J
află un număr mare de tenneni, în număr finit, iar în cadml ·-vecinititli tennenii

devin tot mai "fu.timi" ·fată de limita ::. , sau, altfel ~us;
3 . . .
aceşti . termeni
. .
se

''înghesuie", ·se ''îngrămădesc", se "aglometează". citre limita ::. . Ralionanientul

. . ,3
. . atri"buind 1m. e val'orile
· ~ continua, l l
~~~-- , ...
l l .
·. . · · 10 30' -300 3000
ii) Şirul este crescător şi mărginit, a,.. €(-1, O) pentru orice nEN. ·
. iii) a. e: [o, : } dacă ~ şi p>O; a. e: [f O] ~ dacă a<O şi p>O. Deci şirul
este crescător dacă a>O şi P>O; şirul este descrescător daci a<O şi p>O. Analog
pe~ cazurile a~O şi P<O, respectiv a<O şi P<O. · ·
• ) n2 (n+i)2 2n+l O dec" irul
IV a· - a
" n+t
a ----------------<
2n 2+2 2(n+l)2+2 2(n 2+1)(n 2+2n+.2)
1Ş
' · ,
este

. · 2 . 22 222 ·2 2 1
crescător.Cum a. SIS ....!!.......< n <~=1 şi a„ III _!!__>
2
n_ =- ,atunci
" ~n 2+2 2n 2+2 ·2n 2 +2 2 2
2n +2 2n +n 3

14
 a~ €[!;1). pentru ori"': n€N, deci şirul eiite şi mhgimt. C~ teo~ bd K.
. Welerstr~, cwn şirul este monoton şi mărginit este un şir convergent, deci admite
' o limită unică. ApUcătti teorema de. convergenţă cu e:
1
,~..:_!J =
2
•-;dacă.· 1
• _ • - • , • • • 2n +2 -~ -2(n 2 +1)

.... 1 , .atunci
Bc. -
2
.• Iar.~- <e
2 .
..
pentru onţ::e ne: N; dac"'a
. . . ·
ee: [·o 1 ) ,atunci
. ,- . . . n>_
2 ·
j ~
1-28
2e
ŞI
.
. .. '

..de exemplu, ~tru _e• ·-2.:_ putem consideră nm23, adică în vecinătatea lui V 2
· .· 1000 · · · · '!"
.se~ top
.v)
termenii şirului, începtnd de la termen~ de rang 23•

Şirul nu este ll10IIOloD,. deoarece pentru n par a,.=2: [;

a.=O. Ana]j_zăm c8zu1 pentru n nqmăr par. Şirul_ este mărginit, deoarece
r. iar pentru n impar

•• • •
· [2)n
(a.1<2 - <2 , iar la,.-ll• 12n+(-2)n
•3
----0
, '
·
311
I
~- 2n+2n=(2]n
3n
- ·2
I 3
. Aplicînd teorelJla de .
J '

convergentă cu e, obpnein I a. -Ol<e: adică[!)"<; , deci logaritmînd avem .

2<I1-
n Ig_ e .. n>·lge-lg2
- - - -. n·>lge-0,301
_ _ _ _ a _301~10001ge
____ .
3 2 lg2-lg3 -0,176 176
2. Pentru
, calcularea swnei, vom ~mpune
. .
termenul general în~o . sumă ~- ;

.·. l . l A B 1 (A +B)k+2A l , A B).k. "' A •

frac1ii e ementare: ----+----...--=·--~-,.... =v·s+ +~ şi,
· . k(ţ+2) k k+~ k(k+2) . k(k+2)
aplicînd metoda coeficienlilor nedetemililati, v~ 'obţine:
·A+B=O 1 ·B 1 D •
,.,.n=-,
.A.
=--2 . . ec1 --=1\ ~---_ - .rentruv· al-·ril
1 1 ) n •M~lA~
o eparti-~-
{ 2A =1 2 k(k+2) 2 k k:t-2 · ·

1.,...,,
" 3,,.-.,n, alri . 1w. Ic, o"')U&em:
. ·.bwte 1',;n_ 1 =--
-:--::r- l [-1 - -1 ) ;
. . · l •:, 2 1 3

2·4 -
1·-.!Ii_ l). 1. -.!fi_ 1). 1.-.!l 1_1). , .. ·
2l2 4 ' 3-S-2f3 s .' H-2l4 6 ' ... '
·t . _!.f l 1 ) .
n(n+2) - ~~- n:..2 • · .
lnsumînd, membru cu membru, cele n egalităţi şi apc;i reducînd termenii ·asemenea,
obţinem: '
.S •
11
.!f1__1_+.!_-_l_·)=.!f.3.:.
2l n+2 ·2 • n+l
. ~n+3]'q,-lim
2L2. (n+l)(n+~) n~m
21S -.!.)n
4 11
m.
.

1S
 • lini 2is
. n ~
• ·.!li-
2"l
2n+3 ],. = lim n2+n-l
c~+ •><~+2> n ~ nP+3n+2
\ ( )" ~. lim
~~ ·
[1 +.
.
-2n-3 ]n
n 2+3n+2 -=_

·. a . lim
.. ·1:[l +--2n„3
n-.a,
· r';!".· ;_
--- - -
n2+3n+2
l.:.:i; . a
l .•
e-2=!--_
e2
3. Termenul general al expiesiei va .fi descompus inu-o . sumă de ~pi
= A +_.!:.·+~. Aduntnd fractfile d i n ~ doi şi, apoi
1
elementare:
k(k+l)(k+2) k . k+ 1 k+2 • :
" d m etoda coefic1eniuor
aplicm . t:I n~nnmalJ,
_.,t",,:_.,;_ • • oUtmem:.
~.... A = -,
l B = - ·1,· C = _;,
l •
. · . 2 · 2
Deci: S . = l.-l.-.!.+_!_ ..!_ + .!.-l.-.!.+!_ ..!_ + .!.-l.-.!.+_!_ •.!_ +
2 1 2 2 3
ll.
~
2 2 3 2"4 ·2 3 4 2 .
s
1 1 ·1 1 1 · 1 1 1 1 · 1. · 1 1 1 1 1
+ -·---+-·-+•••+ - · - - - + - · - + - · - - - + - · - -
2 4 S 2 6 2· n-1 n 2 n+l · 2 n n+l 2 n+2
1~ f 1 1 1 l 1 l 1 ·. . 1·
• - - ~ + - · - + - · - - - + - · - · Deci JimS,.=-.
2 : 2 2 2 ·2 n+ 1 n+1 2 n+2 a ➔CD 4
Bvidel\t, acelaşi rezultat n obpnem 'şi da5 efectuăm ~eului:
. 1 . A . . B i 1 . . 1 ] _!f.
· . k(k+l)(k+2) - k(k+l) + (k+l)(k+2t ~ k(~+l)(k+2) =~[k(k+l) - (k+l)(kt2) ~.

.
4.1) - -
2K+l
- - =
A
- · + -
B
+ -
C D .
+ -=>
[A=; B=-1 :>a = 1-
,' . .
1 · ..
0,
.
k 2(k+1)2 k 2 . (k+ 1)2 k k+ 1 C=D=O " (n+ 1)'2
deci lim an =1 • .. .
ft-ta)
I •

"")
11 .
. 1 A B C
. --+-+..:,.._+-·; D A =-D =~1 ·s=-'c=--.
·1
k(k+ l)'(k+2)(k+3) k k+.1 k+2 ~+i3 6 . 2
lnsumînd cele n cvartete şi, apoi reducînd termenii asemenea, ·vom obiine:
1 1 . · 1 · .
=--------- ;.
a11 18 3(n+ l)(n+2)(nt3) 11-te0
lim a11
18
=- .,
Evident, ~laşi _rezultat n vom obtillţ şi dacă efectuăm calculul:
1 A·+ B ~ 1
k(k+ l)(k+2)(k+3) k(k+ l)(k+2) (k+ l)(k+2)(k+3) k(k+ l)(k+2)(k+3)
1[ 1 1 ] .
a 3[k(k+ l)(k+2) - (k+ 1)(k+2)(k+3) •

iii) · 1. =~+_!_, unde

(2k+.1)(2k-.1) 2k-1 ~+1
~=lr4k
4°l -1+1)~
4k2-1
2

4k2-1 .

16 ·

!'

J
. ' ' . . .• .-• ~ .

· --1 [l -1 ( 1 · · 1 A ,.cînd •-.;1 nedet'"4'ftl;ftat; ....:..

·....•. 4 + ~ ~ l - 2k+L U•..Pll .. ~ .~~ ~~1eţv~or _. - - ~ o~em
·]ff --..1- --~
,.
, ,.•- = _1 • Jll8UJIIJllQ
B. . 9_·:_-~e.-..1 ,
ce,e n cupIun,
• vom.o
--:t·b.;ft,
~e: .a,.=-+--
n 1 .. 1
· . . ·

-~·.
. .: 2 ~-: -. · .· ;4 8 8(2n+l)
._Deci lim a •+00•·
1 l ·
-
1 .
.1+-+ -2 +... +_,. :

i)
·,i
•·iv) -a .!- . e " . ~ ...
· · " ~ · l 1 . -·1
I 1+-+---+... + _
,t ,c2 ,cll•l . -
""
. 1 .(· • . K J♦~- t-2_ . . .
Hm a~= lim--=- • .! . __!_ -o şi în ca!cule se pile seama -de suma
....a, n--a, _e-1 . K 1-..!... , · 1

. . ,c•
-
'. ~ o r unei p,gresil· g~etti~ cîtişi de faptul .că ~ <i .·-,
•. . ----~
- v) ·Fractia va fi descompusă într-cuumă de fraclil elementare:
. : : 1 · · ,. .. A . B · C .. Ad
- u c î...
nd' la. .·__..: ·tor.·
. · -....I...-"' d · ...
- - -2 - ·- = - + - + - . . ace-r.nlllDl. , ff;UU\;m termenu
- k3+6k +llk+6 k+l k+2 ·t+~ . ·. . · ·. . -
•~enea, ordonînd _polinomul după puterile ,descrescătoa1'e ale lui k şi aplicînd
metoda coeticienlilor nedetenoîna li, yom obpe: I. -- . •

11
1 : -· · .• 1 . . · 1 1 1' · 1
1 ) 1 " ( 1 1 ) ·
-.·-+-·-~- •
1

a =E _.....;.E -·---
• (
A=-:.-, B=-1, C=-, .deci: +-
-2 . 2 . ' ,. .tal -2~ k+l 2 k+3 k+2 2 k+l k+2 . 1-1

. -+ 1 j: (· 1 _ ·1 · ) a .!.( 1 _ l ) ~ 1 _ 1 )- • · n(n+S) . Deci lim ·_ 1

21-1 · T+i--- k+2. · 2f2 n+2 ~2\. n_+3 ·3 -12(n+2)(n+3) • · _"-11) a,.-12 ·
-vi) 1 ~+2·5+...+n(n+3)m- E k(k+3)• Ekz +3 E km ·n(n+1)(2n+1),_+
.tal ·.tal • .tal
. .
. · 6 .

._.. 3 li(n+l) _ n(n.+l)(~+S) ; lim ~ =lini [n(n+l)(n+S) • .· . ~ 6 ·]=l .

. 2 3., : •--m „ n--a,1 · -·3 · (n+3)(n+2)(n+J)-
. vh) Cum suma:~ numere reale pozitive.~ mai . • dt\cît oţice termen al

-
~ei, V~ ob~e
·- • '
-~i•+~~+. .+n"- .
> 1n~'=n . Deci .lim a„ a+~.
11 ◄00 ' ' '

vili). lim 4 •+oo~~~: ,a

11 11
;>..!..:+2.+... ~ 2n .• · ~n(2n+1) =2n+~ >n.•
11-tCD • · • - 2n 2n. 2n 4n · 2 .
t
... . . -

- .ix).
. ,· . bal.::
3kz+3k+l
k3(k+l)3
r.l-_L_]
_f lk' .
1-1 (k+l)3
= 1~-.._1_.. ; lim:
. (1i+l)3 11 ◄00
a,.=(
, , . .

,
17
 .- ..
•

. .
x) 6un 1 ~ =H14+1~ n4 +~ n4,+ni=> 3
k'+kţk +fc<k~+k =>
· --~ n4+n n4 +k n 4 +1
. . · n_. . 111 n n
k' Ic „ k' 1c· Ek3+Ek.' Ek3 +Ek , .
· n
=> l: __:._ ţa,.~
4
E _:,_ * 1-1 - 1-1 .$o~ 1-1 · 1-1 => n(n+l)(n2 +n+2) S
t-1 ..n +n a-1 n4 +1 n4 +n • 4
n +1 4(n 4 +n)

limită în d~bla inegalitâte, pbţinem: Îim a c.!. .

2
$an~ n(ntl)(n +n+2) • Trecînd· la
4(n~+l) .. · - _ · n➔a, n 4 ·.

. •
-S ·so-~
-~- 1· -n-
- '
• ·. sl -~ k- n(n+l)
- L,, - .
•
'
c:e - ~ ,.,2~
'~2-L A
n(n+1)(2n+l) : _·
. t .
M ·· ~ 2 M 6
S,=t lc'in(n+1)]2 ;
Pl 2 ·
, S4 =t
· Pl
~=n(n+1)(2n+1)(3~i+3n-l)·;
·· 30

S=~ k'-.n~n+1)2(2n +2n-1) • 2

S =~ lc6=n(n+l)(6n'+1Sn4 +6n 3:-6n2 ....n+l)"'
' L
M . 1·2 ' 6 L
M · . . 4"
-~ .· . '
n . . I
·
81
= E k = n (n+ 1) (3n +6n -n -4~+2),,
7
2 2 4 3 2

t-l . · · " 24
~ pentru inl~onştra
. \
egalifălile
.
de mai sus, vom
.
dezvol~ binmnul
. . '
sumă (a+ 1)1+1. ' .

~ S,., apoi prin însumare se t.~~ ~ce termenii ooţinînd suma S1; în asemen~
funcpe de toate sumele So, S1, ••.,S~ adţei: .
•- ... : .• i (n+ l)t+t =C!,. 1 S1; +<;.1St-i 9 •••• +cC:~ S -:,:1 * 8

.. (n+tf•l-e!+l S►i-••••<: 80.;_1 ·

* S- · ·
1:. . t+J
ii pentru. o înte_legere ~ bună a .metodei
de lucru, vom calcula suma S2,:'
(a+ 1)3•a1+3tf+3a+ l;
,. ,,
aal:::>23st l 3+3•12 +3·1 +1;
a-~3 3
a23+3-22~3-2+1; .
am3=:M . =33+3•3
3 2
+3•3+ I·'
. .. . . .. . . . . .. . . . .,
••. _,
-•

·lnsumînd cele n dezvoltări,- obţinem:· (n+l)3 =1':3 ·S2 ~3 ·S.-+S0 =>.

·' "- .
=> S __
(n+l)'_;_l-S
. o _1
-3s .(n+l)'-(n+1)~,}cn+1) =
• . n(n+l) (2n+1) :Deci:
. 2 . . . 3 3. .6 '

1
1 ; n·")Jim
")Jim a =- .
1·
a.=- ...)lim a.=-_;
; 111 1- 1v 1 ; v:)lim.
"")Jim a.=- 1
_ ··ti.=.,;;,.,..
n ◄CD • 30 ft ◄(D 12 24 ft ◄CO .· . ·. 2 . ft ◄CO
'
42 n ◄m

ObservQJie. · · Teorema lui ·1wospltal se

I
·poate aplica şi .· pentru

18 .

·/
 ,\
"1;_;_

- ~ Jimitei-~or. (în cazurile

: r/ ~:"·.· : · · · · ··
ck, nedetermioa.;;,:
· ·: .· ±~ · '
"~"
. O '
,,· :t:oo -~'
1

.
11
,io.; OO", "1~', ;,c,o,,, "OO°''). Fie cp:N....R ~ şir şi să presupunem că
~ 0 011,.

~ există o prelungirei ~ funcpei_ cp la o semidteaptă (a,+oo) cu a>O, ~el incit .

. '

să existe ţim./(x)=lER'. ·RezuJ.~ atunci că oricare·-~ fi ·şirul X4 _.+co ·

> .X ➔CD . '

av,em . . lim/(x,.);:=l • Jn particular, pentru şirul x„ mn, o~pnem: lim/(n)=l_.

R-tm . . . . ft ➔ CD

Cumj{n)=cp(n), pentru ~ce n~N, atunci lim cp(n)=L -<>

-. IS ➔CD

.tC. •) ~ -
V. 1 '-'Wll
o•~~m ,
6-- 6 ...
..;....+__,;_+ : . +-+...
6 . alunel,
. • ttowiu
d-..1
SUDJa
~
primii•Of fermetn·• C1J 11-
• 10 102 10" . . -.
vom d;pne smna· .tenneoilor unei ~rogresii geometrice, adică:
· 6' 6
6 6 · 6 · 1on•1 -To' . · 06 6 -2
S,,.= - + - +....+ - - , ; 1im s =2-=~=- .
10 · 102 10" . 2..-1 ,a-a, n 0,9 9 3
10
0(31)...· _ 9 + ·- 31 +, ___
•• ) Q,;,
11
31 + ••• + .....;....._
31 + -~ - 9 + -.31 + ••. +
· ·•. ~. Fi1e„lta
10 _103 10' : 101.11-1 . . 10 . 103 .
31 31 '
+ ..2!....·aa _!, + ~ Toi . becL lim·s· ia_!_+ 2!._ m, 922 -m 461 ;
10211-1 10 _.1__ n-tm •· · 10 990 99() 495 · ·
1
· 102
·. \

7. 11-0,99
·
...91=2....
· 10"
Cum ·nm ~=O'
n ➔m10
atunci' lim a,.=1 •
11 n-tm

.•) Ţi "' d . ... 1 1 . 1 . k { 1 ., } • !!--..:.....;..!!--..1 1

8 .1 lDID seamaca ---<~==<-:;::==' ·E ,61,••·,n şiw..-,uwwucee
. ·
. ..
.
~I . pr::-
~J
ynP+na y'izP+/cti · ynP+a
n duble hie-1:~.; ob.;nAtn: S < n n n 1 Cum S ,
- ...-- • p. <.,✓ =,a= . . '' ........1
este III': şir•
. VnP+a nP .
de mnnere pozitive, ·ÎDSP:8~ că pentru orice ~eN, S11 e(O,l), deci este un ~
. măţ-gioit. .
! 1
.
ii) Se poate observa că:
. • I . . .
n
, . .'✓nP+na
s.s. ~ · n sau
..
1

~ 1+"? .
v~P+a :
~ 1+-;;;
,r:-;;-~s.~,~-'.
19
 r •

p ~_,ŞI,. trecînd la limiti .în dubla ine aiitat... · ob.; em: ' lim
~
. 1 --iJîm' S,. ~ - -
11
. ,
' · - . g - ·
, .....
' . _,s'-ta) ll ➔ CD

. . . P 1 a. _- .
- . . +-.
nP-1 , •

~- lim , l · · => l~lim SA~l ~nm S,.=1, deci-şind (S),.€N ~ CQnvergentşi

ll◄CD ·r,~ ll ➔CD' lt ➔CD _ . .

~ 1+;t;
.
81'e limiţa egală
. ·-
cu 1.. ·
. . . . . ' . .. .·.•· . .
,,
\ . '
,. i) u,.~1 -un=n+!-1, deci ~n+l - u„ >O pentru ·n~7 ... ş( . u., < "a ~ •••< u,. <
J 2. ...
.• ·. . - .· -·:
< u,..1 <_•••, iar u,.. 1 ~ ~• <Open~ ~ şi u7 ·-< u6 < •• ~< u2 .< u1 , ~i~l liw-mic
...;.....1 •· este: U.,=--. ·Altă... demonstralie: 49 ... fie cel JDal_lDlC
• -· pentru ca U,: sa . .
e1ement al. iiu.uaW

. .. . [2" <1t·· . ·_ .!.(k2-1"k)<.!.(k2-16k+1S)

1·
. . '= t-i· 2 · 2 ·
*· ..,.
termen al şirului,
. . , • ... . _!
trebuie ca u < 11 ~ . , .
(k'-1~)1; (~1~13)
. · .

, · [2k<1S · .' .,
.* 2k>l3• * km7. Deci"7D !(49-911)=-~ 0
• • • •

-- 1 ~ .
··)
n
- -.• 1l
"11+1 -u.=6~n; u,..1-u,.
. >O
pentru-~ lf, dec"1 pentru
< 1l . <O
n• '-~ "••l - u,. .
l1 . d. • '~ .• deci .
pentru n>
6 _, eci pentni-n~; u2 > "i"§l u2 > u3 > u4 ~••• > "• ~--·~ u2 ~"'"' -v,
!) t,:.'\

este cel ~- mare termen al şirului. Altă detn.on.m:alie: pentru ca u1 să {ie cel ~ _
.· .. . ·. .,;- - r·u >u t ~1
·- [.!.(-~k~+14k)>.!.(3k~+20k-17) ·..
6 . 6
mare termen al şirului, trebuie ca ·· :>. _ · . . .· => ··
_ ·. _ _ · . : _ ~•>"M ¾(-3k2+14t)?-'! (-3.t2+8.t~ll) ··•.

-. { : ::: . -. M. ~ ! "2m (-12+28) =: -2;~6)_-

lO. -u = n(n+l), v =t n(n+l) =.!.·[· En2·+J;,n ]a _[m{m.+1)(2m+l) ·+ ·

n 2 m n-1 2 2 2[ , n-1 n-1 .-. 6 · '-
' . . .
+ m(m+l)] m(m+l)(m+2) • 1.1

. 2 . 6 ·.

·20
 '.,,.

. · · . ,. [ ➔-~ penîÎu kEU,2}

lim v~ =lim m(m.+l)(m:t-2) _ 1 . k=
3
. m-.cu ni 1 -~--.ex, - 6mt- 6 ~
,_...._ . . O ~k~4
.e
\.
.....) k4+k2+l l k 2 -k+1 · . 1
11.1 . - +:- =1+ - =
1 . 1: ~ k 4+k2 +1_ -
1+ - - - ~ L - - - •
k4 +f k4 +k - k(k+l) - k k+l . Pl -k 4 +k
'li

""' (1 +----
• 'L
1ia1
....

1 1 =n+ 1- -
·.

k k+l
- .

l
.

-~ termen
1 .• Rezultă... ca
.·

. . . .-.ul gen~Dl,l
~ 1 al ...;...., • .

n+l
· ?·U&m este ..·
..

·
. . : .. .

/.

un=ţi+....!._ ,,şiroleste~ct~~ ~llil <Oşi~t-~or-·

0

U,..;. ..
~+1 -· . . ,. . . .
-- · . de .;,-o m~+l , deci· lim u.li aa.
· --ii) Cum·, u -aiS0.01, ~tă că 2...~0,01 * ~, _
11
deci ~cepînd de la-
. · ·. . . , · - .- · · n+l ··
fem:.J.enul de rangul 99, adi~ de ra· ~, avein I u,. -alg),01.
.• -....!. 1 1 9 1
12• 1) a1=~ a2 - : ~ a3=..;... = ..;.._ •
2 ·. 8 _ · 61 80 . _ .
· ii) Cum ·-U<n!,' 2I<n!,· ••.,(~1)!:<nl ~ O< a,.·< n!+nl+ ••.• +ni a
. . . . . (2n)! .
-~ a n ·n! , • ~ ·· <.!. ~ O<a,. <.!. şi, ~înd la llmitit° în
1 ·~ ·3 •.•• ·n(11+l) •••• ·2n (n+l) • ••• ·2n n · ·n ·
.dubla inegalitate, obţinem:· lim ~.- aO.
' •, 11-tCD

. 1~.- 1· 11=(2..:1,--11=2!-11 ;
· 2· 21a(3-l)· 2!m3f-2r;
3~· 31=(4-1):· 31-4!-31 ; •
.......................................... ,
n · n!=(n-Fl-l)nl=(n+ 1)I-nl.
~ cele n produse. şi redu~înd ·termenii asemenea, "obţinem: 1· 1J+2·2I+...
• • • I

...+n·nl~(n+l)l-1 • Deci lim a,. •1. :

. n-+a, . . . . .

· 14. _i) Adu<;Înd fracpile la acelaşi numitor, pentru numărător voin ohlfue ·
·a(n+ l)(n+2)(n+3)+b(1i+2)(,,i+3)+c(n+3)+d=n.3+7n2+ 12n+2. Prin identificarea
coeficienplor se găseşte soluţia a-1; /ral, c=--4, Adică ,~2.
. , a _·(n+l)(n+2)(~+3)+(n+2)(n+3)~(n+3l~ • 1. 4 +: . 2 2...+
" - -(n+3)! ·• · · • ni (n+l)! (n+2)I· ·.(n+~)I
• n 1 •n . ·1 . ,. .1 n 1 ,
ii). Sn=!t a,.=!t l t ! t (k+l)l-4!t _(k+2)! _+ 2 ·!t(k+3)! =

21-:
 ":
s=a i+!.+1..- ..:.- 1 __ 2 · +_._2_=!-(n+2)(n+S) .•
21 21 31 (n+l)I .(n+2)1 (n+3)1 3 (n+3)!
••.) limS
111· · _
S
=-·
a ➔p:, " 3
, ·· 15• i) n+k = · n+k+l _ 1 111
_,!__~ · 1 _ ~

- "t 1 _
(n+k+l)! (n+k+l)I (n+k+l)l
1 "] 1 . 1
· (n+k)! (n+k+l)! ___

~ a =E ------·------ • - - - + - - - - +•..+ - - -
~- 1-1 (n+k)!
..
.1 · -1
(n+k:1)1 . (n+l)l (~+2)1 (n+2)1 · (n;t"3)! •
.
'
.1
- (2n)l -
.
- -1 1
- 1 -
=·---·-- .
0 ec1 a- .
=0 -
-
-··.
·
·nm
.
. (2n+l)! (n+l)! .(2n+l)! n-.co " ·
.. - 1 1 k+ 1 k+2 ·1 1 1 .
ll) . (k+l)!+kf - k!(k+2) ~ (~+2)! = (k~2)! -(k+2)! • (k+l)! - (k+2)! _=> a.•
., t[ =1-1
1 1 .. ] .1 · 1 1 1 1 1 ,. i 1
[(k+l)l - (k+2)! .= ~! ~31+31-41-t:···+ (n+l)I_ - (n+~)l =21- (n+2)1 • _
Deci lim a.=.! . -~
n ◄a, 2
iii) k+2· . k+2 = 1 . = k+ i = ţ+2 __1___ - =
, _.. 2
k!+(k-t:1)1+(~+2)1_ kl(k+2) k!(k+2) (k+2)! (k+2)! (~+2)!
:·
-:-
1 1
• a {k+Q! -(k+2)! : ·

E"t-
a f- -1-}1··
11 · • - - -1-. Deci·. .lim ··1
(k+l)! ' (k+2)! 21 (n+2)!
1-1
a.=-.
~-- · n ◄m
n n n. n ·
iv). E kl(k +k+l)=E k![(k+l) -k] = E [k!(k+l) -kht]=E [(k+i)l(k+l)~klk] =
2 2 2
lwl lwl , l-1 . lwl . .

cr(n+l)!(n+l)-1 => a,.a (n+l)! (n+l)-l • Deci "lim ~ = 1 •

._ - · (n+ 1)1 (n+ 1) n_➔a, " - .

. ) kl _.- l [ kl _(k+l)l]· 4 ·III k! = E

. v (k+p)!- (p-1) [(k+p-1)~ (k+p)l ' "~ M> (k+p)l
1 [ 1 1 l 21 nr .-' (n+l)!]
p-1 [<P-l)t:- pi+ p! -(l+p)Î+... + (n+p-1)! - (n+p)! = ·
D

D
1 t t
(n + 1) I }
__;__ - - - - -
· p-.1 (p-1)! (n+p)!
• .•
Dect lima
-
. · l . ··
n ◄m _n (p-1) · (p-1):! ·
· ..
. .· .
· ·
·
=-----· • ..
.•) k · k+l .. 1 1 . . 1- ~ [ 1 . 1. ] l . -,1. · -
·. vi (k+l)I - (k+l)! - (k+l)! = kl - (k+l)! ~ _a.=f:t (k+l)!" = - (n~l)_! :. ·· ,. Lki-
Deci' lima =1 • • · ·
_ n ◄m 11 • _ E· _k 11m E k .
vii) lim a = lim. a ..."'cl+'1îT •a • --a; a• 1"'cl+'lîT •a. 1
. · 11 -om n n ....m

22 I ,

.. •,..
.. ~
 -viii_)
kl k!
·Fie.
f_=k(k-l)(k-2) +Al(k-l) +.f!!!.+E_ aducînd/ la -acelaşi -numitor. şi
·kl kl kl' . •.
aplicînd metoda «1eficien~or nedeterminati, obpnem: A=3, B=l„ p=O. Deci a,.=:_. .·
· a k3 · 1i 23 n ' 1 n 1 n 1 ~ -
• 1+ -=1 +-•+-+ E
_ţal_ ţi _ 11 21 ~3 (k~3)I
+. 3 - +
ta3 (k-2)I _ta,· (k-1)I
I:, -
Notînd, în cele trei
.· . , , ·,
E E ~--
-' . · · · - · ·· 1 3 23 a-l 1 -
sume,. cu ir::i,k-3,jak-~ şi l~b-1, putem scrie: a.= 1+-+-+E ~·+
· -. . . 1! 21 ,-o d - _
·. ,.::.2 · 1 •-l · l - "- 1, 1' ·1: , . 1 , [ " -· 1- l 1 - · 1 ]·
.... 3E-+E-- 6+~-------.;._+ 3 E---....-· --- +
J•1 jl .,-2 li · . ţt ii (n~2)I (n-1)I· ni . J•o J! O! (n:-1)I -nl
. - /1 .
n l ' 1 1 ··- 1 ·n 1 - 11
1 ,n ·1 · 1 1· l 1
+ t lt-o(î(id·~ 6
+t ,t3~ Jtt zt4 ·or:-1î- (n-2)f-4 ·'(~l)I -
1, .1- n2+3n4S. -~ 1 3-~ _1 '~.• :1 Cum-- al-orii.~, -
·-. 5 ·-=
·ni ·
- · ni ' +L -+ L:..., -+L ...;...
.· '!'O ii ·faO jl 1-0 li. - ·
➔
indi,••• de. t ................ ~......
cn &.UOU&UAI.'-'
·
18U
·.
v
.
e -
/
0,1,2,~~.,n, atunci pubml să-~ i,.otăm cu _o valoare _coti)~ .de exemplu· Ic, astfel vom .·

obţine: a,,~ I-. n•+·ni3n+S- _+sfi.

• kl ,
Deci ·lim[l+f
t•O. n-+a> tal
lc3)=1 +~e .-
kl. , ·
- . . . . . .

.. n+2 .~. k2-k+1c-2 · n+2 +

· - l · 1· 2] . 'r [
pc) _an m nl-+:{:ţ- kl . =:-;;r f:#. [ (k-2)1 4 _(Ic_~ 1)1 - tl a
• n+2 ·1 -2 n 2 ·. 1 : 2 -'
- + 3 - - - - - · = -+-+3-~--=3. -
n! ~n-1)! -~! ni ni (n-l)ţ n!
, ,i - n . . . t - - -
~) L 1-l
li"(k+l)!a E
•l-l
[(li'-+4k+4)(k+1)1~(4k+4)-{k+l)I]=
,. n .
11:t••

. l-l
E (k+2)(k+2)(k+l)~-4(k+l)(k+l)'!]= E
lal
[(k+2)Jk+2)!-4(k+l)(k+J)I]=
„ n
•E 1-l
(k+2)(k+2)I-4-E ·ck+l)(k+l)l~(n+3)1-~4((n+2)1-2]=(n_:l){n+2)1+2,
~l . ' . - /
"' a '• n
iar în calcule s-a pnut seama de suma: E. k*I=
· lal ·
E
lal ,
(k+l-l)k!a E
tal
[(k+l)I-.

• k] I . . . - .. . . • (n-l)(n+2)1+2
_- I =21-1 +31-2I+...'!"(n+l)!-nl=(n+l)l-1. Deci lim a.= 1i m - - - - - - 1 ~
• _ • . . 11 ➔~ 11 ➔m (n+3)!
xl) 4
11
•
=t
1-1
k{k:t-2)-(~+1)
(k+2)!-
=t f~~
1-1 [(k+J)I
·k+l ]. a
(k+2)1 2
.!.- n+_l· ; '.'.~ a =.!_
(n+2)1 n➔m n 2
~ . "

xii) t
a~:; 1-1
(k-l)(k+l) -k [k-1
2
.k tL ~
· · [(k+l)l]Z· ·· = tai (kl)2 [(k+l)l]~
I ']··

m -
n o
[(n+1)I]2 _;_ n~_an = • .
r

23
...' ,
' -
I'. -··"'~-

\
 ,. .
16. 't) -2"=(1+1)"~
:
E c: ,:.deoarece_ain folosit r,ormula ·dezvoltlţii bino~ului lui
t-0 - .

N~a.=lim~tc! =lim12" =2.

~ 11"4CD .. 11"4CD laQ .-a, • .;,

.ii) Fie şid de termeni pozitivi a. =IÎ ~ ,atunci, lim a,.= Jhn
5Jc,.,. =,.....,
1im = · ~
- ·, 1-1· ; , JS--cD.. !..., . a_..

,;;..Hm ~1 · c!.1 ... c:: = Hml'.n+1 .n+1~-.ll+1) = Jim (ii+t)• = lim[(i +!.)".n •] =· ·
~-..m C!. ·c;:.•••. C,: _ · ~ n ·n~l : · 1 · ,..., ni_ . -~R- n ;al-. .·
. ' .. .
· · · · =e•00::00 unde.în calcule s-a ap·Hcat formula de ~llfll:
. .... -·~H--~ ""-.
~-~-k+l.
·n+l
r 1 .:- _ -
-.t1 ·.

- .·: ·iii) Fol~ind ~ de recmentl c:~~ <:! , ob~: ~.~<t2+c!~ ; . .

~~~:L........~.,· <!;=C:+C:-1 ;
-
C:=<t~~l CI
.Ad~~e·n:l+ţeplltii
- • - I - •• -

dupÎ reducerea termenilor asenie~ obtfnem: C:~C::i+C:~+.~.+<t!. De aici

rezultl imedţat ci esţe vor.ba.de şirul comtant 1,1,1:..., deci lini 4,.=1 • ,,
. . .. '. .
iv) O>nsideîtm egalitatea: (l+xr(l+xr=(l+xr". Apli~ formula binomului lui -
'. ·~.
. Newton, tmnwtfnd termenii din membrul stîng şi id~ficînd coeficientul lui ~ clin -
., ' . . . .

cei doi membrii, obtmem: c!c!.+e!d,;1+... +C:c!~... Dacll~lc=n=m şi tmem

' seamâ
... ,. de fotmula
. .
',
ci>mbinlrilor
. complementare c! =C:--1: ,.,vom obpne:
.
.. . .

- E (C:) =~. De aici rezultl imediat· ci este vod,a cie şirul comtant. 1,1,1,•••,
laO
2
- ; ' ...
.. deci lim a··=t<
n
.
11-cD . . .

- v) Ca şi în exercitful precedent, calculînd coeficientul _lui~ din epli~

• I •

. . . . . _ · ·1-· ,O . pentru. n impar ·

. (1-xj(l+xj=(l-.r)", obţinem: t.(-1).ţ·(d.>2= 11 · i ·· .· . ;, :._
· w· . (-1)'% ~½. pentru n par_~
. .
. n ,. •

. .
.Pentru n par, termenul general se scne an=
c~1f~c; .
· · , deci lima.=0 •
: - -
.
. ~ . ··.. . ~~
.
t cd;:t=f. [k<k-1>]2.=
.

vi)
. w w 2 . 4U 4-a._i-- 2 w
~~(k4~'1k'•k2>· =: !f,·k'~ljje.!f
4w
ici~ .
2 2
_ n(n -1)(3n :-~) w · lllll O - 1
- ___,_....,._"""""'"""... , - •
. •=- _ 1

60 n"4CD · · ." 60 . _ .
_vii) Se consideri binomul (l+iY care se dezvoltl ·dupl_ formula binomului lui

24
-:, .
 . Newton, cit şi după formula. lui Moi.vie:

.(.1 +i").._ L,, ,.t n n

"
~ ct•t=CO-C2+C4
,.-••• + 1•(C.!'·
l-C3+CS
,. ,.-...) ;
.. I-O " .

(l+i)",o [\"2°(~: +i. =-rr=21cos".: +isin ".:).

Identificînd pătţile. teale şi ima~ ale celor două ~latu,· obpem:
. n n • ,
C O-C2+C4
a n l i - ••• =
. mc
2"% • COS,._;. c' -3 _,
11-\.,;11+\_,;11-••·=
• mc ·' dect• lim a,.= 1 •
2"2' • ~
. · , , 4 . · , · 4 n--co
_viii)3"-(2+1)"=~"+ c!2"- +e!/2•- +••• +i; ti:::1(2-1)"•2"~ c!2"- 1+e!2•-2 - ••••. Deci
1 2

3"+1 2(2"+C!· 2•-i+e!· 2"-.-+•••) • ·. ·• 3"+1

-------------,18.l'
• 3"~1 ·2cc!2•-l+e!2•- +C!2"-'+; ..) 3
lim a,.=lim-=1.
11--co n➔m 3"-1

ix) Pornind de ·1~ identitatea (1 +i'2>611=[(l +i./2)2] 3•=( -1 +2./fi)3n şi dezvoltînd

după binomul lui Newton, obpneni: .
. (l+iţ!2)&i=l-lc;.+4·c!a-••• +i\f2(C~-2C~+4C'&i-••·> ,iar (-1+2/2i)3n=-1+8<;. -
-64c43n+••• +i./f(2C!,,-16C:,.+128~-•••) • Dacă identificăm coeficienpi. părplor'
imaginare înt1'e ele, obtmem: C61-2~&i~-••. = ±2(C3n-8C3n+64~3n-•••) , deci
l -3 • A,.., l 3 ' -S •

lim a,;=±2 , dup~ cum n ~te par sau impar.

~-.a,

. x) Fie S„=C~+2C!+3c!+.•• +ne: sau S„a c:_-1+2c:_-2 +3c:_-s +... +nC~ ,\ unde în
calcul~ am aplicat formul~ comb~or complementare c!~:-t . Adunînd ·cele
două sume, obtin~m:
. 2S~=n(c!+C~+ ••• +e:> a n • 2• => S,.=n • 211-_1 • I

F1e. sn„= 1+-1 c'·n+... +--·

1 cnn
l ."C' .. -i .. r,11.Jl) . 1 c211♦l
_a - \ n+l ~11+1 +.,.-~ff+l a - - . -
1) , Ub de. "
1n
. . n+l · 2.
n+l - · . ~+1'• ·
. u1·· . d I . de
.• . ·.. ct n+l-kct
cal c e s-a t:mut seama e ~ &li&. recurentă. 11 = _ ••, ..

1 n-t -1 . j; • ••
.
• I •
· · '
·n • 211- 1
- S· n+l
.

/ Ic l CIi =-1cn+l. Deci lim an=lim-S' =lim l _ =+oo.

n- + n+ ..... ft ◄QI) n--a, --(2"•1-1) .
„ n n+l
xi).Fie s~EC!sin a şi C=EC!cosh .'Calc~ăm
l-o hO
~ . n
C+iS~EC!(cosh+isinh) .. EC!(cosx+isinx)1 .. [l+(cosx+isinx)l" = , ··
I t-a t-O . .

-~ ·(1 +cosZ+isinx)"
- ,..ft2cos52lcos~ +isin!.)"]
2
~ 2"· · cos" 2l-~~i~n
2 2
nx] , ~ .:J_
2
• o -• • I

2S
NJ.colftScu· -i .
 -.

în calcule am aplicaţ atît dezvoltarea binomului lui Newton, cit şLforinula lui.Moivre.
, lden~~d cele două.sume,. ~ţinem:
n ___,.x ~. nx . C 2n __..,.x nx D. • • rezul .... -edi ... . rba
S. =2 · • stn- şi = • ~ - • COS- • e. aici
\,-U., - tă un at ca este vo -
· 2 . 2 . · 2 . ·-2 · . . .•.
· de şiruf constant 1,1,1,•••, deci lim ~n=l •
n-t<D
~) Folosim egali~ (l+x),...1-(l+x)~(l+x)2n-i. Dezvoltînd ~ formula lui
Newton cele ~i binoame, obpnem: (C:_1+c!_'1x+c;_1x 2 +•••)(C~+~~+c2,.x2 +•••) = ..
::::i Co2n-i .J" 1 · .J"2
---"211-ix---"211_ 2 r,3
1x +-i,._ 1X·
3.
+... ~
Aplicam
„
metoda coefi c1en}Uor
· · ~1 JJ:ed..eterminali
• •
se
obtme c~cientul lui xk: 9:_
,~+C::! · c~+e!:~ · C,,+~:~ · c!+... =e:,._1 •
1 •
· ,.. ... t · n-k --t.,
• '. . · ·
Avînd m vedere relaţia de recurentă Cn-i =--·
n Cn. , .obliD.em: . · ... .
n-k ·Ct .-o n-k+ 1 ·Ct-lcl + n-k+2 . -t-2. -2 n-k+3 . -t-1. c3 --r,t
- . n Ln+--- n n - - Ln · Ln◄:-- ~n • n+•••~-l •
n n n· - n
Pentru· cazul particular k=n, obpnem:·
,. ,. . . . . '
0 CO 1 cn
-,a-l CI 2 -,a-2 . C2 3 -,a-3 C'
_ ... n• n+-• '--n • n+-• '--n • n + -• '--n • n+...
=Cn •· li,•
2n-1 _Şlap C ·
înd.

n n n n
fonnula combinărilor complementare c:=e;.-~, obpnem:
·1 1i 2 22 3 32 n . 12·· 22· -'. 32' n J
--CC;J +-(C;.) +-(C;.) +••• =C2n-i => 1 • _(C:,) +2 • (C;.) +3 • (C;,) +... =n · C2n-i .
n · _· n n . ·
De aici rezultă imediat că este vorba de şirul constant 1,1,1,.•., deci lim an =1 •
. . li~.
2 2
xiii)' }: C! · c:~}: k (k.:. 1> <k-2> , iar tennenul gene~ poate fi descompus în~
t-3 , t-3 . 12 . '
sumă·- de forma: Jil(k-1)2(k-2)c:aAk(k-l)(k-2)(k-3)(H)+Bk(k-l)(k-2)(k-3)+C[c(k-
,_l)(k-2)+Dk(k-l)+Ek. . . . .
Penţru k= 1 => E=O; k=2 => .9=0; km3 => C=6; M =} Ba6; k=O => A=l, coefi~enp ~
înlocuiţi îri retapa_ ·precedentă .vor~ determina ;descompunerea ··~enulu.i gen~:

. k (k-1) (k-2) ·=~k~ l)(k-2)(k-3)(k-4) +~k-l)(k-2)(k~3)+.!k(k~ l)(k-2) ~

2 2

12 · S! . · 4! . · 3! · ·
. n n n · n ,
* c!c!=1oc!+12cţ+3c! * E. c!~!=10E c't,+12E cl+3E ~!, · iar
, ; . p3 ' p5 l-4 p3 . I :
~d· . _·
• ,I
n n -

.
seanu1 c1e· relapa: E
t-p
c:=e:;:·, obpneni: _Ec!C!=lO ·C:. +12 ·G;. +3 -C:~
t-3
1 1
. .
1 • ·

De aici rezultă imediat că este vor~ de şirul ~tant 1,1,1,... , deci lim an=-1 •

1.7• 1.) a
n
i 1 1 l ...
_+_+_+
3 32 33
. . 1 ) ,+ [-1.
+- _+_+1 ....
3n 32 33 •
+-{ ] + [ _+
.311 ,
1 ...
n--
33 . . .
1 ) .+••• +,
+-·
3il ,
·

.
. '

·· 26
,
 , l

1. " 1 1 1· 1 1 1 1
.?~3 3ntl -)2
1· 3 3"~ 1· =- 3 n-1 ,3" -3 1... ·
1
11+1.-. 1 .
+ - = ---+--- +....+ ----+- - - --- + - , unde '
3n . .!.-1 . !-1 ·.!.-1 3n 2 ·3n~l. l-1 . 3n .
3 3. 3 .. 3
în .calcule aun aplicat fonnula. cu· ajutorul cărei~ se caiculează
. swna. tennenilor .unei : \ , ' ~

. ' .. ' ' . . . 3 .'

progresu. geometrice. Deci Um a,.=-- . ·
ii) Pen1ru .ll➔m 4

., , 1 A+B
. n=l::).S
. · · 1=-=-+C
2 · 2 . A+B+2C=J . [A=-1
t· . , · 1 2 2A+B
n=2=>S2=-+-=-+C => . 2A +B~4C= ~ =>· B=--i ~
. ' ' ' 2 22 22
' ., . i 2 •, 3 · 3A +B · · [
n=3=>S,.=-+-+ .......=--+C 3A +B+8C=l-1 C= 2
2 '22 ' 23 23
~
. . ._ s' ~· _n+2 k_
....., n M - -2 - - •
a.12t ' 2"
. E"'u.
n_,,.tru na l =} s" a -1 =A-+B+C
- - +D .•·'.
. .. • l 2 2. ,
' . \

na2 => 'S" · 1 4 . 4A+2B+C

2 = -+--:-
2
' +D ; . ,
' 2 4_ 2 '

· · . · · s" 1 4 9 9A +3B+C D.
n=3 => 3 a -+-+-=----+ ;
. · 2 4 8 . 23 ·
• - I

_,. - .·s"4 ·1 4 9 ~ 16 . 16A +4B+C D • I

n-. .=> ~ 2+4+8+16= : 24 · + · ·Rezolvînd sistemul ·astfel

~1onnat, Ob.
2
tmem A =-1, B~-4·, c·' a -6, u-
. : •
n...6,'.l&r·
.
'
~,, '6 n +4n+6 .
~,. = - - - - · •
' 'l1'
· iii) 4,.~ac[l +(1 +b)c+(l +b+lr)c2+ .•• +(i +b+ ••• +lfi)c"]= ·
~ . . ' . '

1-b 1-b2 1-b3 2 +... + 1...bn+l c "]

=ac ----+-c+_.;___c · = _ac [J +c+c2+ ...+c"- ·.
[ l-b 1-b 1-b .' 1-b 1,.-b · . . · ,:
-b(l+bc+lh:1'+ ..~+ll'cj]= ~l-cn+i -b· l-_(~ya+~-J~ ~încalcules-apnutseama'
t=b[ 1-c 1-bc . · ·
de. f ~ sumei a n-termeni în progresu, geomelricăl'l•m .a,· \ ":g"_ , Ullde q este
· ·_raţia ptogresie~ ~ a 1 este primul termen al progresiei.
Cum din •ipoteză lcl<l, avem.· lim c 11+.1=0 şi cum lbcl<l, avetll:
n-oao

lim-(bc)"+l~. ~ i ·lim a„
n-+a> . ·• . .. ,. ...m
g ac [-1___· _b_]
1-b 1-c 1~bc
111 •. ac
(1,-c) (1-bc)
.

27
.., '

o '
 n · n . m.!1

1s.·Ca1cu1mn
' '
E c21c+1)2 = E c21c+1j ~E c21c+1)
1w,n 1-1
2
1-1 .
2
7 2-ne4ii~+12n+11)
3 ' .
-

- .!.(m-1)(4m 2 +4m+3) = .!.(4n3+12n 2 +11n-4m3~m+3).. Deci

3 • 3 . · .
t 2
(2k+l) -ani, _:::
n"
t
1wm
3 2 3
= _!,_ 11
(2k+l)~..:. a(n~m+1)n = 4n +12n +i~n-4m +ni+3-3a(n-m+l)n" •
· 'I!," hm · . n" · ., 3n" ·
Mai în~i ai:. trebui sl ~bservlm dl„ în cazul particul~ în care ~=O, suma ·este
4n3+12n2+11n-4m3+m+3
· , ·.iar limi·ta va fi l= -4 , penruq=;
t : 3 l=O, pentru q> 3';
· 3n" · · 3 '
. l=+oo, pentru q .< 3. În cele ce urmeazi, vom comidera · a..O. Vom examina
llDlllltoarele situatii: ·
i) pentru p <2, suma poate fi scrişă:
4n3+12n2+11,,.:.Jan11+1:.,.3(m-l)an"-4nt3·+m+3 'limita ei putînd avea,~toarele
. 3n" · . · . · · • ·.
4
valori: l= · , pentru q=3; l=O, pentru q > 3 şi l:;+00, pentru q < 3;
3
..) pentru p=2 ş1. ape 4 ., suma 'po
1!- . ate fi ..i)\,,1»c1:.
--:.. x .

' 3
3 2 3 · • . · .
(4-3a)n .~3(4+ma-a)n +1ln-4m +m+3 ,limitaeiputînd'avea~toarelevalon:
4-3a O
· · • -
~" •• 4 .
. '.
l= - - , pentru tp:3; l=O, pentru q > 3; i=-rx,, pentru q <-3 ş1 a> -.; l=+rx,, pentru.
· ·3 • . . ., 3 ·
. . 4
q>JŞl a< - ;
3 . . 2 3
···) •
w pentru p=2 §1 _a~
3
4
,_ suma poate fi ...i)\,,u~:
4(m+2)n +111i-4m +m+3
--:..x
n" .
3
4(m+2) · ·
limita ei putînd a~ea urnmt~arele valo,::i: l= . , pentru q=2; l=O, pentru q > 2;
,3 , . .-
l=+oo~ pentru q < 2.
iv) pentru q > 2, suma poate fi scrisă:
-3anP•1 +3(m-l)an 11 +4n 3+12n 2 +111z-4m 3.+m+3'. limi'•ta • utîn·
.... d ·
- - - - - - - - - - - - - · - - - - - - , . eJ p avea
. 3n" . · ·
urmAtoarele valori: l=-a, pentni q=p+l; l=O, pentni q>p+l; i=;:~rx,, pentru q<p+l şi·
a>O; l=+oo, pentru q<p+ 1 şi a<O~ Evi~ent, rezultatele obpute pot fi pre7.entate, ~
a-o .
rezumat,, şi în alt mod. De exemplu: l=-a, pe~

;:;\{o,:} l
p> 2 ; · . l= 4-Ja ~
q~p+l ... ' · 3
pen~
,

!
28 .
q=3
 ~ .4 • ~
3 ·
.
1;:~ sa~ !;;o
'

- q=3 q=3
N; I= ~m+2) ' pentru
3
I O.,; :
p=q=2
;
'

•1;:~- sau !; :~ .sau1::: sau ·1: :·: ;

a=-
3 .
l=O, pentru

.!
·. q>3
4
q >p+l
.
... pEN
4

I
.,. .
a>- la>O
/ ~ , pentru p = sau P > 2 ;
·3 q <p+l .
q<

'
. .. .
.a„o ,. a< 4- .-· a= 4
3 3
I 1 .
a<O ·1a=O
. .
\P
l=+«J, pentru ... <:~-sau . r=-• sau p= sau
. q<3
23 . .. 2
2 lp>2
q<p+l sau,~·
·.. . .. . q< . q< .
. ' "
'

" . ,. 1 .
.
19. i). ~ }!,.1 şi N > O, E,.=
·
E log„N=E
ia1 ' ia1
log , N
°b
~L -b i
ia1 .
log/I. =logfl •.
·
' . 1 o .·
. 1--
,. · 1 1 · -b· 1-b" · 1 · ,
.· E
'. -=log„ N · - · --:....-- · --log„ N.
,.1 b 1 b · 1 1-b b"
1--
. b
.
J--1
ii).· ŞUIII ~ Wllef e8 CODVergent daci progresta geo~u'-G 1+-+-+
''E' \ te 1 1 ... +-+
I 1 ...
, , O -....:~

· ·' · b b2 b"
~te ~nveJgentl; ,fapt ce are loc dadl b > 1; iar lim
· . . n-em
..!..=0
b"
, Valorile lui b se pot ·
• c1etmDm,8'.şi din mliginiml şirul~ (E.).... ·, adicll E. -=(1_-:.) b~~ ·Io&, N, şir
mlrginit iliferior ·numai dacli be(l,+oo). în concluzie lim •~~=--2- ;. l~g: N •
· · · 11--m 1-b . · ·
• · . n 2+4n+3 · • n 2 +4n+3
20. 1) b,..1=a,..1+b„=HJ,..1-b„=a,..1 • Cum a,..1=log 1 - - - ş1 O< _ _ _ < 1
. .. .. . ... , . • 1' n2-f:4n+4. n2+4n+4
... _ (din monotonia funqiei, logari~ce), atunci· :an+i> O , adicl b,..1~b,.> O , deci şimi
: .(bJ,.~ este strict ~ r . ·eum,
b,.- este· o. suml ~ logaritmi, &,ducem ci

29
·..,,.
 I • . • ' ' • G
,. b,.=Iog 1-...-
n+2"'
v, > ·-1
dar -n+2 ~...r... A
- ş1• ~-seama de m~otoma,·
. func.. pe1• 1ogantn)ice
• •·.
. . 'l' 2n+2 2n+2 2 : n+l 1 · · . .. .
· ~u · baza subunitară, deducem: log 1 --<log 1 -=l , ~ ·b·<il şi ·b >O· pentru
, 'l' 2n+2 'l' 2
I . ff . , n. ,

orice n ~tural. Cum bn~(O,l), pentru orice ne:N, şirul este mărginiL

ii) Calcu!i'in:
.
~n=t a,=t
t-1 ' l•l
log 1 ~=
'! (1+1)2
t 1•1
ftog 1'-2log 1 (i+l)~log 1·· (i+2)]
l '! '! T. .

~
1

i 2+2i]
11
. ~J+2i I · f,11• r,11 i. i+2] • i
sau b. =f:t. log~ (I+1)' =log~ 1:,-, (I+ l)' •log~ ~-• ;:;:r· I+ l • .
1 3 2 4 n+2 ] · n.+2 Cum. irul (b• , · · · · • ...
= 1og 1 - · -· -· - - - · - - =. 1og 1 . • . ş illnE-N este.· monoton şi _mar- • ·
[ 2 2 3 3 n+ 1.
'! '! 2(n+1) · . .. ·
ginit, _cOitfonn teo~ei lui K:Weieis~.şirul este convergent, deci admite o limită

· .. [ n(1+2 ] } I . '.

unică şi lim
""'1" • ,
b11 =log 1 .fim
"I •-- n[2+:
n
l. log 1 ;.=I .
'1
2 . . \.
. 21. i) 11-..!..]=lnii
k
~n=Î:
P2
(t-2-)
k
J(rr k-1k ](rr k+.·l]
1_ •
2
/ţ
1-2
·.}.ln n-i,1_
2n
sau
2
=
1

1-2
•
1-2
. I ·,

~putemscrie: a ~'j: ln.[i-...!..]=t [ln(k-1)-2lnk~ln(k+l)] .~efectuarea

11
. k-,, 1:-2 l-2 °
sumei şi reducerea. ţennenilor asemenea (de pe C?îte trei rînduri), vom obţine acelaşi
-...:-__,· Cum. . 1 ~ n+2 . . . 1 n2+2n O ; __~ . . • • .c...- . • ·•.
n;;-L;wtat. · a11 1= n ; a11 1-a = n . · < ·,""1Uotmmonotonie11.W1clie1
• • 2(n+l) • " n +2n+l
2 . ·
. logaritmice cu baza supraunitară· şi numărul ..cărui~ -i se aplică logaritmul _pozitiv şi
.subunitar), şirul este strict ~~- Şirul este mărginit ~erior, deoarece'
.!.<~<1-=> In·.!.<an<ln 1=0 => a„e:(~ln2,0) pentru . orice•ne:N, iar
2 · 2n 2 , ·

rr~
ln2 ar 0,693148 •. Cum şirul este monoton şi mărginit, ~te convergenL .

i i ) ~ ,a.=ln ~+hl[ 1+ ~); [ 1+ ~ r<e şi 1: ++~ ~ ~[1+ ~) •

1 [ 1. +-
1 )"'<-
1 , atunci. .a11 <--ln2
1
= -ln
·n n n n .
;
.
' 1· nf +l1}Jn.!.
'

1
iii) lim a =ln l i m·~.n . =-ln2.
"~ " . "~ 2n · 2

30

. . '
 _;

I
22. ~San=:_!_3
• /' ' ' .' n
t·
A-l
m(l +kn) =.;!_3 1n ÎI (1 +kn) ~ 2..1n-ÎI
n 3
'
(f+n2)
l-l .n . l-l .
~
'
· 1 - ,, 1 . . 1 2 ( · 2 . ·
.. ~ln(l+n2)n=~ln(l+n2) S -ln(l+n)2 =-ln l+n) S -(l+n) 111
· .n 3 . · n2 · n1 · n1 n1
• ~n+2 <~==-!:>O Sa -~plicind teorema de ~ r e ·la limită -în dubla
s!.
n2 ' n2 .n n n . · ·· 1
• ••

_inegaliţate, obţinem lim a„ =O •

n
. n ➔CD

··. ~- i) a.:.ln(l +n)(2+11)°(3+n)6 ~ 1n F·,b [1+!)[1+! 1t!]} ~ f .... + .

! • I
+ 1n 'll +,; · 1
1:r ['•~ +,;3]"•]· • _.(1 +a +b)1n ~ +ln ·
·[r-', 1]."il +·~r· ! • , [[. 1.) [1~,i2JQ[.1~,i3)•,,]
1, +-;;
••
_ _ ŞI
'trecînd la limită vom · obţine: .. Jim an=(1 +a+b)lim 1n n +
· n ➔co · n ➔m

ln. ~.•.
2
+ lim 1n[.[1+i] [1+ )~
~➔co · - n n
f.t_+.!)~
l n . ]=,(l,+a+/,1) lim 1n n~ln l=(l+a+b)
, n ➔co. . n ➔co
Jim..
.
Ş~ (a,)nEN nu·~te ~vea lµnita ~~ d~ît-în cazul în care a+~li:iO~ · ·_
. ii) Dezvoltînd şirul ( bJneN VOID: obpne:
. J
b„111ln 2+a 1n 3+b ~ 4+ln 3+a 1n 4+b 1n S+ln 4+a 1n S+b 1n 6+••• + ...
· · +ln .(1 +n)+p 1n (2+n)+b ln. (3+n)=ln 2+(~+1) 1n ~+(a+b+l) 1n 4+
1

+(a+b+l)ln S+~•.+(a+b+l) 1n (n+l)+(a+b) 1n (2+n)+b 1n (3+n). .

. ·Smna s-a efectuat de aşa manieră incit să apară factorul ·a+b+1, caÎe din enunt ~
egal cu zero, deci: ·
~ ~ bn=in2+(a+l)h13+(a+b)ln(2+n~+~ln(3+n) ~bn=Jn2+(a+l)ln3~ln[(2+n)0 +b(3+n)"l = ·

!r [ !r]
1

• ln2+(~+1)1n3 +!Ji ~••2b [1 + 1+ = ln2~(a+l)~3+(a+2b)lnn·+

+ 1n [[1+!r{1+:rL . . . . .

şirul este conv.t dacă ~+2h=o. Rezolyfud sistemul., obţinem; { ::t;~o ,;. ·
* {:t, ~ ~ u l general al şirului (b:,).,N va fi: b =ln2-'ln3 + _
• ' .r- .
0
1

I 31
...
 . . ' 3· .
· , 1+- .. - ·
+ ln (l•~r [1+.!)=Jn.!+Jn +.3.. n .
n
1

. n 3 1
Trecînd la limită,
.
vom obpne:
. -
lim .b
11-.«D "
=Jn!..
'3
n
24. i) Rădăcinile ec~ei de gradul doi iii cou sînt:

cos xa - 3±(4a-l)
4(2a+1)
~ {cosx,= ~;1 *x,E f±arccos
COSX2=-- l
0
_-
2a+l
1 +2bt·lte:z}, ~
. . ~ . • i.

-1~ a-l. Sl,. adică ae:(- 00, -2]U[O,+oo) şi X2€ f±l lx3 +2bt lke:Z} .
2a+l - - · ·

ii) Pmtru ca ec:uatia să adnu\ă so1utii în intervalul [o, : } ttebuie ~

. I

.
·
.
.
[. a-l
--ISO
ae:(--oo, -2]
,
u[·-!, ~J 2· ·[
. . ]
· {2 . a-1 2a+l · , 4+3./f
'ŢS"iă,;i"Sl =>. a~l _ ./2 ~o=> ait+/2 ~..!. ) =>a€ - 2, , -2 .
. 2a+l X\2 l/2-2 -2

iii) Pentru. orice a,.~1, -a~em a,.-l

· · ,· · . 2a +1 ·
."
, deci emm: o valoare x-C„ cu C„
.
.
~ e: ~O, !.] .
· 2
"
Fie (a)neN, a,.~1, lUl şir monoton divergenL
. - a -1 . ·
Şirul (~,.)neN cu u.•cos C,,• _,!__ este monoton crescător.
· 2a,.+1 ·
· · · a11 -1 a -1 ·
Din inegaliţatea •• >_,!__ putem afmna:
2a•• 1+~ 2a"+l ·
(2a,. +l)(a,..1-1)>(2a,..J. +l)(a,.-1) sau 2a„an~l +a,..1-l-2a.>2a~a...1+~..""'.1-2a•••
sau 3(a,..1-a,)>O--a,.<a,..1 , deci şirul (u,),.EN este m911oton crescător.
. Şirul (u.).EN este llliqinit superior de !·: Cwn \inii este monoton şi mărginit,
.· a .:..1 l
atunci este. convergent, iar
•
lim
11-.cD
u"=litn-".-=-
+1 2 .
..
11-+0D ~ -

· Deci; _şirul (cos C.).EN este crescător şi are _limita·! '. prin unnare
monoton
I.

pentru C• Er, ;} (c.).,N este U!1 şir inonoton descrescător CU linµla ; . .

32
, 25. i) Culli .progresia este., crescătoare cu r>1 şi conform relapilor de ~
,a,..1=ra,.=r•a,t deci af+ar=ar(l+rP), ~•.,a:.1+a:=a:(}+rP)-,
oh~:
•
m
a2=ra 1, ...

"ip -a1~ =a 1"(r p -.1).,,••• , p „ p .p I p ·1) .; . s,.= 9 .. -1+ -·1+.•. +1-] ;

rq
"ă+i-a,. =a11 \r -
l

., . 1+r" ar af . a:
S ',.= 1 1 .. 1 ·] · _s„ rP-1 deci · rtul·. •
- + - +... + - ... ----., = - . ; rapo nu.depinde de n.
r"~l af al a: S „ rP+l ,
.i 4 _:A' 4 17 2
1

••) . 2
a,..2 =r a,., a•,._2 =r-'2a·, O
'. 11 " -=-----.r
. l 17 . - ·r +4= •
,2+_
. ,.,. -
Soluţiile ecuaÎiei bipătrate sînt: r'1•2, ţ"~~-2, r 2• .!_, r"2•~ .!_, iar solupa care
. , • • •
1
• 2 2 I

. v~că ai~ problem~i este r-2 . .·

,
w ·lim s-. =11111
···)
,. ...m
1:..:...9 l
" 11.:..m
_ _+_+
1+rP af of
1

a:
- 1 • lim: ~_+.....;._+
1 ... +1-] =,. ---- l 1 •.. +
1+rP ra71D · af af ·r"
·. .· ' . . . 1-~
+ 1 ·J-~-2..-lim(tl+~+~+... +_l_)m _1_._1_.lim~=-
a"r<•-1')p I +rP a" ra-tCD rP r2p · ·r<•-l)p 1+r" a"· a ➔ao 1
l . l · l 1- -
. . r"
• lim. (l- 1 ) ~ 1 . _·rP •
· -1 - -r"-1 - .-
• 1 : 1 . r"
+r" a"l · m ,. ...
r"'! · aP
---,
2
r "-1
· · l
I • • 1 • ( 1 1' 1] 1 1 7P .
limS,.=-.lim ~+-+... + - • ~ · - ·-,undevaloarea
ll➔CD r"-1 li-ta> ar ·al e a: _r~-1 af r"-1 .
limitei ~a ~ analog ca la ~ limită. ·

·. ~s,.]P [r"-1]"
_.;_ -=· (1 -2·-)" -=>-· ·limR'=lim (1 -2-)" •
_iv)/ ·R"= -s; .= r"+l rP+l p ➔m p-+m · ·r'+l ;
. [ .2 .
• lim .
· 11 ...m 11
(l -..;...._.
• e„ ;nr= e0
r +1 j. .
.
rP+l~ i2p1
)';:r.., ', ~
.
Um -2p
=1 .
. Pentru d e ~ limitei ~ 2:!!.... = O se va aplica, de exemplu, teorema lui
· , ...m r"+l . · , ·
l 1 Hospital sau se poate aplica· proprietatea de "ttecere .Ja limită în inegalităţi (sau
p~prletatea c.leştelin) şi~ anume:
o<..!:!!...- , . 2p • 2p <
r"+l ..(I'+(r-l))P+l · l+C~(r-l) ◄c,(r-1)2 + .•• +C:(r-l)P+l
• • • I

• l

' . -
33
 . '
.'

< ·
2
P <
4
, unde în calcul~ ~ folosit binomul lui ·
·_: 2+p·(~.;..1)+p(p2..:.t)(r-li '. (p-l)(r-1)2 .. . '

· Newton.- · ~recînd la limită în dubla inegalitate, penttil p -:-+a> ., _vom obpne„valoarea

~tei o. . . . '. . . . . .
26. i) · /(n)=. nA.+B .• 2.., ·/(n+l)= (n+f)A+B; • :....!_, deci
n(n+l) 2n (n·+l)(n+2) 2n+l
ft.n)-ft.n+ l)= (n+3)2 +3 .1
n(n+l)(n+2) 2n+1 .
Efectuînd diferenta şi apoi egalînd numărătorii,. ol>pnem:
2(n+2)(nA.+B)-:-n(n+ l)A-nB 1:1(n+3)2+3.
Aplicînd metoda c~'!/îcienplor ~determinaJi, ~ ce polinc,mul a. fost· ordonat

descrescător dupăputttile lui n, o1ţinem sistemul: . f!:!A=6 ~ ft!, deci

a----.
n+3 - 1
· . n+4.. .· 2n1♦
&B=ll A
~-
n . n(n+l) 2n (n+l)(n+2) 1 _ .
.. · r- . 4 1 · S
U) b,.=.L.Jat=a1+a2+•.• +an :3 -·- . _...;_-_ • - z + - • 1 - - · . 7" +
1 S 1 6 1 ·.
. t•l . ' 1 •2 2 2 •3 2 . 2·•3 2 3 .4, 2.
n+3 1 n+4 . 1
+••• + n(n+l) 2n ·. (n+l)(n+2) 211 • 1 •

Reducînd ~eilii asemenea, obpnen;t! bn=1- . :n_+4 • ţ · iar lim b.,, =~ .

(9+ l)(n+2) 2n+l ' R-ta>

n n
~ putem calcula: bn=E ai=E·c/(k)-/(ktl)] =/(1)-/(n+l).
t-1 .. t-1 ' · .

iii) C= (b )n·2!' =·[1_ - n+4 ._1_r•2n

· · n n . (n+ l)(n+2) 2n+t · . .
. ' 1
Organizînd aceas_tă expresie după ."forma nuinărului e" obp.nem lim Cn=e-'! =...!,_
' n ➔CD . re..
27. i) Cum Xn-x,...i=a(x,...l-xlt:"J=a(ax,...2+b-ax,...3-.b)1:1 •••_atr2(x,.-xJ, pentru
.9rieţ, n~, atunci x,.-x =x,.-x ; x,-Xi=a(.xz-x ); x -x,-.=a2(x,,-xJ;
1 1 1 4
x,.-x11- 1=a"""2(.xi-i1) şi · însumînd cele · n~l relapi, · obţine~: -~;...X1=!(l+a+... •.
/ 1-ti'-1 . 1-ti'-1 . . - . an-t_ 1
...+a"""2)(.xz-x1)• _ (x,,-x1)~x11= - - (ax1 +b-x1):t-x1=a'} 1X1 .+- b.
1-a · . 1-a • ,- .a-1
ii) R<?latia de recurenţă mai poate fi scrisă: Xn-ax,...1-bx,...2=0, în care vom substitui
~ a=u+v şi b=-uv=>x,..-ux,... 1=v(x,... 1-ux,...J pentru orice n~. Fie şirul cu tetm~D:l general .
 • I

i) .:V~m determina· expresia te11nentdui• gC?neral de f ~ an =a.u"+pv", unde

1·· 28.
. . ', '' . ..
~ t e l e reale a. şţ p v o r , ~ din conditfile iniţiale, iat. u, ·. v vor, fi
.solupile· ~uaţi~i caracteristice ~uiţe. lnlom,iind pe an -în rel.ap.a de recurenţă vom
. obline::
·_. au••
'. +py••
' ·=ixu"+lh"-. 1(au•- +pv•-
1
' .=> au•-{l'''-u+ 1) + .·. •·
1 1 1
)
4 4
Rlll[2
+ ., v - v -:-V+- .·.·~a~
l]o ~ ......... 2. 1-o . . 1
ecuaţia-rteristica asociată-este: x · -x+-= =>x1=x2 =- =>
=. ,
. . ·, 4 · · 4 - 2
1 ,. tar
=> u=v=- · . ! ·, -·
. , . a =, -1 ]".+P [-1 ]"=(a.+"P.)~~
~ 2 ·. · " 2 . 2 ·'"' 2" ·

iniţial~ avmll: [ °:"t'p\-:._ :

4
·.C<mfonn ~ o r 4 l-<X-+ - - -
Deci a.=.!.
2
;iar 11
lim a. g~-

•
0
2 2 2 I. . ...•
11-
-•w•

-ii) Ecuapa ~teristică a&>eiată ·este: r-2.x+l;.() cu.ţădăcinile x1i::sXz=l, btt for.ma
. teţm~nului general este: a„i;aa.•l"+P·l"i::sa.tP-. . . / .

·c: [:::::::,
.·limita· şirului.
abmcl~este~declnuse~derermioa

I
. iii) ~ caracteristică asociată relapei de ·recurentă, a,.-a.~u"+p-v", este:_.
~l ~,
l •x· 2-=--· · =1, Xi=-,;,....l ·, ·.tar
• : ul gen. erai· il •vom .OODSl
term:en . "dera ca fi.und : .
2 . 2 · · · ,.
_a._=u •1"•P{- !J. )tnpuntnd condiJiile. iniţiale, oli!mem:.

!a=.!..-=>·a,.=-•-___
1•

!ao;::~+P=J
. al-0.-21'-
•
,.
_ 1 R-O =>
j •
R-2 •
.,-3
i 2[ ~1 ]" . ·
~
3 3 2
,
•
. ·.
Deci lim 411 ~ -
ll ➔GO ' 3·
· 1. ·

3S
. ;,,· -.
 \, • I

\ ~ ..
29. Voni comidem · term~nul general de forma: a =a·Tt+pT;+yT3n, unde
' n
coeficienţii a, P,. y vor fi ·determinati folosind condiţiile iniţiale,. iar Ti, T,., T3 yoţ fi
soluţiile ecuaţiei camcteristice ~iate. Ecwitia caracteristici mociatl · relaţiei de
. recurent! este:· T3~T2-4T+4--0, avînd rldlcinile T1=l,Tz=-T3=-2, mtfel ·c1
an= aTi" +p T; +y T; =a +P ·2"+y ( -2r ,
iar ooeficientii a, P, y îi ,vom .determina cu :.
, lao=a+l}+y =3 . .. .
'·
· ajutorul condiţiilor initiale: . a1=a+21}-2y =1 • Rezolvînd acest sistem, .obtinem:
a2=a+4P +4y =9 . ~ . ,
~P=r-L în' concluzie termenul ge~eral al §irul~ este: ·
. n { 1 pentru n impar
an;::1+[1+(-1)
• ]·2"= l +2n+1 pentru· n par ..
r • ---
•· 30. i) Confo~ reJatiei de recurenţi, avem: ' a 1={ă ,' . a2?Va_+{ă, , .

"3=./a.+Ja+/a · ·,.... ·. _· . ·,
Pentru a st~ monotonia şirului,
. .•
vom folosi metoda· ind'1ctiei complete: .

a1< a2~ ~=il<a+/a=Al <.fă 4' evident,·.

a2<f!,3 =fHl:<.a;=>./ă~ ~0</ă, evident.
. Presupunem ~evirat cli a,._2<.a,._1 §Î vom demonstra ci a_1<.a~:
• an=Ja+a,._1 =:>a;=a+a;._1; a,._i=Ja+an-2 =:>a:-.i=a+an-2; a;-a;_1=a,._1-a,._2 ,_cum
a,._1~,._i> O~conform p~upunerii filcute, a;-a;_1>0=>(an.;,.an_1). ·(a,,+a„-i)>O, avînd
în vedere ci a„ a,._1 sînt ~umere pozitive, atunci an-a,._{>O q a,._1<a.,. deci §irul
(anhef e.ţte monoton crescltor. ·
·Pen~ ·a demonstra m4rginkea §~ui,_vom ~e: a,.= Ja.+an-t =:>a~2=a+a,._ <.a~d~ 1
deci a,.2-a -a < O. Daci rezolylm ecuati~ mociatl
11 inecuaţiei precedente, obt~em .

. a.2-a -a=:=O=>a = 1±./1+4a

.n. n _n 2 , n l
. ·a E (1-./1+4a
2 .
1:+../1+4a ) dar cum
2 ' . _.,,--
a·~
O=> .
.

• ~E (o, 1+{12+4a ) , apartenentl evidentli pentru ~ dement al -ş~~- Deci;

O<a,,< t .../t +4a ~ orice nEN, ceea ce aratli el şirul este. ~ t . FJind
2
monoton crescltor şi mlrginit, conform teoremei lui K. WeieIStrass, şirul (a,.)nEN este ·
convergent, oricare ar fi a > O. ·

.36
 ' >,

ii)· Din egali~., 1 a!. •a+°"·

şi avînd îri· vedere propozilia c~ ·afirmă: dacă unui
. scade un .număr finiţ de termeni, limita .sa nu
şir convergent i se -ugă sau i-se se
modifică, adică . lim a,, • lim.•a,...1 _• _lim â,.~ , ~ k şi p sînt numere naturale,·
. ' li~ · !'~ .ll ➔CD I ·

·l)utem spune:că .. lim a,,=lhn a,,_i=t · (evident înlăturîndu-se un tennen) ~ l2-a+~

• • ll ➔CD . ll ➔CD .

~t·-:-ţ-a-0 '~·l>O. .
Rezolvînd
'
ecuaţia de gradul doi.în nedeterminata l, 9bpnenl.
' \ .

ddăcUla ~v~ilă ·,~ ~l~l-a4a_), deci lima,.= l+t/l+4a. ,•· Se observă că

•2 · .·· ll ➔CD 2 .

_ -li~ta 1 :onală dacă ,/1 -+4a =k , unde kEQ => 1+4a•k2 => ,ia k~l , ~l, ia,
.·lim a,,~:.__..
ll ➔CD 2 . 1 \

'. . \ .
31. i) Ş.irul este strict crescător~ Şirul este mărginit, ·deoarece pentru orice n natural •
' I " I •

·a,.~Ia ,'2J deci şirul este C011Vergentşi fie l• lim a,. • Cum şirul este convergent, dacă
. . ., . 1 . . . _. , ll ➔CD

îp]ăturim sau adăugăm şirului mi număr finit de tenneni; limita sa· nu se. DlQdifică.
rrtdnd 'Ia'· limită în egalitate, obpnem: l• V6+l , ecuape de gradul trei, cu rădăcina
reală l-2.. - - - - - - . . .

il)Otml~=±~lpcos:=J! •~.cos;= !+!J! ,. .

0

.x „ 1 .1jî1 · . .· 1 . 1
...,cos •
~11+1
-+... +-
2 ~
•2 •laa·
. .
Deci llin a„
ll➔CD
111
-COSO·=-·
2 ·, 2
. 32. i) Fie .·şirul f?,J!!!~ ~finit prin relapa de recurentă: b~-1·bn+1+12·b,.•0. Cum
. -~--~ de - ~ este lineară,~imenui' general este de forma 'b,.•cxu"+p~.
·, .Substituind această ·formă a t.ennemdui general în re~ de recurentă,· obţinem
0Ji'(u2-7u+ 12)+fjv"(r-7v+12)11!0. Ecwi~a caracteristică ~i~ este i"-7x+: 12~ cu
· x 1•3 şi .xi-4, deci putem considera u•3 şi va4. · Termenut geiiera1 este de forma ·
b,.•a·3"+P·4".. Fie şirul .(dJ„EN, defmit prin .rel~pa polinomială:-·-d,.=ct·tf+.
+...
+Cr1•,l-1 +C2•n2+c~ •n+co, . care Verifică l'elapa. de recurenţă d,.+"J.-"/•d,.+1+
+12·d,i•6·n+l. Comparînd membrul drept al relaţiei de recurentă cu forma
'.
.,. polinoinială ~ termenului general da,. o~em c~•ct-1• ••••c2~0, iar c 1.0 şi c0rl=O,
deci putem ~dera d,.mc, ·n+c0 • •

Verificînd
... . relapa de recurenţă cu această formă' a· termenului gen~ d,. , obpnem:
,

[ci(n+i)+co]-7[c1 (n+l)-ţ~o1+12[c 1 n+co1=6n+l ... 6c1n-Sc1+6c0==6n+l. Aplicînd .

. 37
o,

,·,
 me~ coefieienplor nedetefminati, obpnem C1cal şi Co~l; tennenul: gen~~ este de .
fonna d,.=n+l_. Cum termen~ general al şirului CaJneN poate fi scris an=bn~t(, retultă
că an=a. ·_3n+p •4n-n-1. Tmînd ~ de condipiţe ~~e, obţinem:

~ =3a+4p-t-1=3
1
. . ·
. 7R 1 • ul
[ a2=9a.+16P-2-1=10 => a.=~ .,=--· Deci leflD.en gen~ral aţ şirulw_· (aJ~eN. ,.
. . .. 3 .2

.
.. · · l . 7 · · , .. 1 3 n
este de fonna an~--.4n+_. 3n_n-l. ii) liman ca litn 4n --+2 •(-.]
[ . }
-· -
-..!!.-2.. :-ex>•
.

· 2 . 3 ft ◄CD n ➔CD 2 3 .4· 4n 4n · ·

• ' • • 1 ••

33. l) Fj.e z,.=x11 -yn şi verificăm relaţia de, recurenţă Zn+l =xn+t-Yn+1:;i
=axn~f(n)~a.yn -j(n)=az.,,=>Z,.+1maz_. Deci relâp.a de recurenţa a şirului_ CzJneN este
. I, Zn♦1,=<X2:n, avîndcondipainipalăZo=Xo~Yo, i• z,,=rk,,-lcaa(oz,,.,J=..• caci'zom(xi-yJa."=C·O:.·
Deci Xn -ynr=a!'(Xo-YJ*Xng(xo-yJa!'+yn. _
ii) Fie· şirul (yJneN~ definit prin relaţia 4e recurenţă y~=pn(a 1n +b1n+c1). Vom
2

d e ~ coeficienţii a 1, b1, c 1 astfel încît ~nneliul general Yn să verifice relaţia de

recurenţă-a şirului (xJneN,.adică.y11+ 1 =a.·y~+P"(an2+bn+c). Relaţia d~ mai.~ d~e:.
pn•1a,(n+ 1)2 +b 1 (n+.l)+c 1 ]=a.-Pl4in 2 +b 1 n-+:ţJ+pn(an 2 +bn+c) •.. ·
. Lnpărpnd prin pn, p~ şi aplicînd jnetoda coeficienţilor inedetennina_p„ obtiri:~m ~

Aplicînd rezµltatul ~ la punctul ~ent, obpnem: · . ·

Xn'QCXo-yJa.n+yn=(x0-yJan+p"(~1n2:f"bi!'+C1). • . . . .
iii)·, Fie şirul (yJ~e:N d~fllllt prin relaţia de recurenţă y,,=na"(a1rr+biii+c,). Vo~:
determina .coeficienţii a 1, b 1,:·e„ astfel ca. term~ul genei;-aJ. Yn
să veriţ'ice· relaţia de
recurenţă a şirului (xJneN, deci Yn-t:icaa.y,.+a!'(atr.+.~n+c). Relapa de· mai' devine: . sus
(n+!)a,n+1a,(n+l)2 +b1(n+l)+c1)=na.11•1[a,~~+b,n~c,]+a.R(an 2 +ţm+c)'. ' -. . . '
lmpărtind această egalitate prin. <i', :şi apoi ~plicind metoda
. . .. . -~cienplot nede~.
. .
. . ·:::.·
· .._. ,·: __ :•:·;:
'.-·· ·.· ,•; .

38 o
 \
a· . a·
3ai--.=Q. a1=-
. a. 3a.
• I

3ai"~2b~- b=O b=b-a

. minap; obpnem sistemul:
' • • . • . t ' ~ •
.. a. : ::> 1 2a. . '.Aplic~d'l'ezultatul ~e
. i a-3b+6c,
C=---
1. 6a_. ·.
:1a:punctul i), obpnein xn=a.n(Xo;_YJ+ynr:::x0~n+a.nn (a~tf+b1'n+c 1)=0.n(:ţo+a 1n 3+
+b1,l-+c1n). · · , . · .
· iv) Cum f} =_!_, atunci şirul _;/încadrează în unuhlintte -tipurile:·· a) a~f}, adică.
. 2 . o '
a.~.!. sau b) a.=f}, adică a.=..!..
2 . 2 '
a) Dacă
.
a.=1:..!.,
2
atunci şirul este de tipul_ ii),, adică Xn+i=axn +ft.n), cu

J(n)=f}n(a,l-+bn+c), cu Xo. dat' şi ·a., f}, ·a,· b, ce:R, n €N. ·

, ~ ' ..
· al) Să arătăm că termenul general al şirului ~ de fonna Xn=k·a.n+J{n), k
· _filJid o C<?J)Stantă reală egal~· cu · .xo-y0•· Fie' z,,=xn~Yn, · atunci ·Zn+ 1 =Xn♦ 1~Yn+i= ·
=axn+J{n,)-a.yn-ft..n)=~xn-y.J=az,. şi 1.o=:xo-Yo- Dacă a.=1, şirul (zJneN este .
co~t,. iar dacă a.=1:l' Şţ .Zo:1:l, atunci şirul este o progresie geometrică de raţie .a.·
. avînd primul termen Zc,; deci, în .acest caz, 1.n=a.'7.oaa.*(Xo-.YJ==}Xia-yn=a.n(Xo-:.YJ=)-X,.=
=(xo-yJ·d'+yn. . , ., . ,
· a2) Pentru a detetmina polinomul ./{n), adi~ pentru a determina constantele
'.real~ a, b, ~ vom substitui_ pe /(.n)· în re!apa de recurenţă inipa]ă: /(n+l)= ·a~n)+
: . +p~-n2~- pn+1[a(n+l)2
+b(~+l)~C]fa.f}n(a,r+bn+c)+f}"••n2... Cum din ipoteză p=..!.· şi,
.. .. . . - . . 2
. . . 1 . -1 .
· ·aplicînd metocla coeficienpţor nedeterminaţi, obiinem: as:a ba --·- -

1 ·· · 1
. !-a • .(!-aJ'
a,+_ I a.~•
· · 2 · • · 1 n2 1 n · 2 . 1 · · ·
·· cm ~ *ft..n)m __- · - - · ·-+ - ·-· Cum termenul general al
·- 2[.!-aJ· .
2
_21 ~a. 2n .
.
(l-a:J t·
2,. . ·
i~l2 . ,
..!.-a.J .~n . . .
. -.
_-
·: ~'!:li este x,,=(x0-yJa."+yna[x0-.f(O)]a.'i.+j{n)=-c~~"+./{n)
. . . Ir. •

· şi,pnind seama că lim ...!..=0 şi lini ~~, atunci şirul (xJne~ este· convergenldacă
/ · ~--ci> 2n ' ·n~ · 2n
 şi n~ dacă a.€(-1,~).
b) Dacă a:-!, atunci şirul este de lipul iii), ~ei z..1aax,,+Jl'n? cu
Jrn)=a!'·(mr+bn+c), cu Xo dat, a•f}, ~b,c€R, n€N.
bl)'.Să ~ că tennenu1 ·general al şirului este de Xn•Xoa"+g(n) cu forma
g(n)•a!'·n·(a1'i,.+b1n+cJ, fapt care se demonstrează confoniJ. punctului al)·.
b2) Pentru a <k,~nnina polioomul g(n), adică pentru a determina mtantele
·a1, b 1, ,c1 vom substituJ. pe g(n) în reJatia de recureDp inipală: g(n+l)=a.·g(n)+
+.lfn~~(n+l)[a1(n+l)2+b,(n+l)+c1]•a11+1•n(a1,r+i,1n+cJ+a"(mr+bn+c).. ApliciJ;id
,• .:1 - ..o.o1...- ~.......: ob • a b =-,
. b-a c - a-3b+6c
metoda coefic1en_...or - ~ liJlem: -a1=-, 1 1 · •
. . 1 3a 2a 6a
, Deci xn•(Xg-yo)a.n+g(n)•(Xo~Q)a"+a!'·n(a1n2+b1n+cJ*
~Xn•an. X0 +-11 3 +-11'"'+
a b-a „ a-3b+6c. n) .
[ · 3a · 2a 6a
în concluzie, pentru a=.!. avem x~aO, a1:11l, b=c==O, iar şirul devine:
' ' 2 .
xn=..!J.!ft 3 -n 2
2"[3
+~]
3
şi. lim x„=O.
11-tCD ·
Şirul (xJnEN este converg~t dacă a€(-1,l).
· .

34. Xn+i•Cxn-02+1, x 1•a; Xz•~a-1)2+1, x,•(a-1)4+1,...~

xn+1•(a-1)2 n+l şi cum a€[1, 2], atunci a-1€(0, 1]. în concluzie, obţinem:
lim x •{1 ~ a. -1€(0,
· n ➔00 n+l 2 pentru
. a-1=1 ,
.
pentru a€[1, 2).
2 pentru a=2 .
'
1)~{•
·
.
. .

35. Reamintesc că: prin natura U1UlÎ şir, se întelege faptul că şirul este convergent
sau divergent. Prin inducţie şe verifică dacă şirurile sînt monoton crescătoare. .
1 Dacă ar fi şi mărginite, atunci ele ar fi convergente, deci ar avea o limită unică l.

Din relapile de recurentă, obţinem:

i) l=l+P~ lt~ deci şirul nu are limită reală;
ii) lr::a l+.!.-a. l= + oo, deci
l ·
şirul este nemărginit; şi cum nlim a = + oo · el
➔a, n
este
divergent. ·
iii) Şirul CaJnEN este crescător (se demonstrează_prin_inducpe).

Cum a.€(0, 1), aţunci O<a.'<1 pentru ori~kEN ~ a,=;<1, .

· a. a.2 1 1 5. · a. a.2 a 3 a.4 1 1 1 1 89
a 2 =-+-<-+-=-<1, a 3=-+-+-+-<-+-+-+-·-<-=-<1; se
2 8 . 2· 8 8. 2 8 16 128 2. 8 16 128 128 ·
~monstre87.ă prin ~ucpe că şirul este mărginit, debareCe an<l pentru orice nEN.

40
 . Cum şirul .este monoton şi ·mărginit -este convergent, ·deci are ·o limită unică;
acemtl. limitl nu se- modifică dacii tnllturam. un numir finit dintre
._
termţmi, deci · -

· fim an+l ~lim an=l. Trecîncl la limitl în relaţia d~. recurenţA, obpnem:
n-a:> n-a:> · ·

; l= ~ .;. ; q l 2 :2l+a=O => l= 1...[1-:ă:, deoarea: şirul esţe mărginit s~perlor de I.

• j •

. 4 2 . · · 4 4 4 2
-3(;. Cum a0E(~,2)*a1 =2tzo+8<16::>a1E(0,2). Avem: a1 -a0 =-a0 +2a0 +8=
~ -(a;-1)2 +9 ·şi cum 40 < 2::> a; <4 ::> a;-1 <3 ::>(a;-1)2 <9.::> a:-a;>O:>a1>ao-
. ..· . - ' .
SI presupunem, folosind metoda induqiei, cli a,._1<an<2 şi sl demonstdm cli
.an<an+1<2. Avem: a:+1=2a;+8 şi cum anEf..O, 2) *Pn+1E{O, 2). Sldemonstram cli şi
· an+t>an; a:+1-a:=-a:+2a;+8=9-(a;-1)2 >.0:>an+1> PnpentruoricenEN, O<an<an+1<2,
d~- şirul ijind--monot~n (strict crescltor) şi mmginit, conform teorem~i lui .
K. Weierstrass, este convergent. fie l= lim an cu IER. Trecîlid la limită în relaţia de
n-a>

reciirentă, obţiri.em: r:..2f--8=0::>l

~ .
1=2, ti=-2,4=itf, 14=-i{i.-Deci li1n ~n=2.
. . n-a>

t
37. Vom determina termenii generali ai celor doul şiruri: a 1=1,
ir .
sin.2x • sin2x sin3x
tzr=eou:+cosx=2co.u=--, a3:a,.·cou:+cos2x * a3=--~cou:-+eos2x=-·
\ sinx . sinx · . sinx
n IOSID
rO . d metoda · dnm
. _ ID -~el· matematice,
. · pres_upunem
· -x
1,;e1 an-
sin. nx , atunCI·
. · smx ._
I. !
. · · · sin(n+l)x . sin nx · · • · · ·
an+l=an cou:+cosm:= . . =>an=-.-, pentru once nEN\{O}.
1- . smx · sm x - .
· sin x · b · · :· sin 2x • · 2siil 2%-cos x sin 3x·
b1~l=-.-; 2=2cosx=---:---; b3=2bp,sx-b1 :+b3= . -1=~·
1 smx smx smx smx
8
Folosind metoda ~d~ei matematice, presupunem .ci bn= ~ nx, _ atunci
• · . · · smx ·
I · . bn-1- sin(n+l~
l bn+t=2bn·cou:- . • => bn- sin. nx , pentru• once
• m:=t,
-----~'· lim - an= 1 •
' ' sm X . sm X ' n-a:> bn .
I
38. Vom arata ci şirul (a,.)~ ~te monoton ~tor şi mArginit superior, iar şirul
.\
(bJ:e, este_ monoton descrescltor şi mArginit inferior: - ;
II -- . : ao+bo --ao+ao -
- I

ao+2bo
•

.bo-ao - . d~
, •

41=-2>-.z-=ao, deoarece . ao<ho;.· b1=---<bo,·

3· b1-a1=-->0,
- '6 - -A

b.+a· a +2b
ao<a1~1<ho •. şi p~up~d cli an<l!m rezultl:an+i- n2 n>an, bn+t- .n. 3 n~n'
· · · i, -a · · ·. ·
' bn♦l -iln+l =7>0, deci a,i<tl~+l::1'n+l<hn pentru ori~ n natural,. dec~ şirul (aJnEN este - -

41
 ..... .... ·, ..

-
stri~t crescător şi mărginit superior de bo, ,iar şirul (bJneN este ·strict descrescător şi
_mirginit inferior de~- deci cele două-şiruri; fiind convergente, au limite finite..Fie
. · . . a . +b · •
aa lim a 11 , b= lim bII şi trecînd la limită în -egalitatea a11= 11-1 ·•-1 rezultă că
n ◄m n ◄m · 2 '
• .a=----,
a+b adica.am
„ b•
' 2
~ 2
X
39. i) Cum x,..,-x.•-=->0, adică X11<x~lt. atunci şirul, (x.JneN este strict ~ t .
~- .

• nEN. Fiie.Y-nra---,
Cum X1>O,. atunCl• X,.>O pentru once l l abinCl
· .
· · .tn n-1
Yn+t-Yn· 1 . - 1->O', adica.. Yn<Yn+1, •iar 'şirul ,VnlnEN
.... , • ..
este strict crescitor.
n(n-1) .· x!' +n 2 ·
• .
Dacă şirul-(yJ11 eN ar avea limita +oo, atunci ar rezulta că x,.-+O, ceea ce este absurd.

D~i, cum ..!_~1 ~y2>0, atunci lim y11 >0. 1n concluzie,

~2 • 11-.cD .
şirul x11
-

y
l
+2-..
este

· ca1- ·, . c.:....., [ -1 1 ']. . . ---• • n-l

convergent;°" asemeneaiJ,...U& - - ~ .- ~ converg~
. ·· x. n-1
, . nEN
ii) Dacă ft..tJ~1,. atunci prin inducpe se demoJlstteu.i că şirul '{.tJ11eN· este
crescător. Dacă J(;.ti)~1atunci. prin inducţie. &e demonstrează că şirµI (XJneN este
descrescător. Cwn şirul este·,
mărginit, deoarece din ipoted x.E[a, b] pentru orice
nEN, atunci· conform· teoremei lui K. Weierstrms, şirul_~este convergent.· Cum:
• ~mr lim xii şi/ este continuă, atuncijfu)au.

40. i) a} -Relapa · de· recurentă reprezintă·• o metdclă . iterativă pentru calculul

.rădăcinii pătt:ate a numărului real a. _, ,

, - ;. .x,-/ă{xo-făr
- - ,.t2-{ă{x•-raf
Calculăm-- .- _ •lxo-făr•
-- . .. Ş1continwnd _
. xl .f{ă Xo +{ă Xz ~{ă Xi +{ă_ Xo Şa

• • .- xii
rattonamentul, obtmem - -
-{ă{xo-rar·
f:
· . ~x,.=va, · · •
' - . cx.+{ii:.)2ll~(x~~{ă)211
· x,,_+{ă -x0 +{ă (x0 +/ă)2 • -(x0-{ă) 1t
b) Cum x.,>O, atunci .t1>0, .ti>0,... ~ 11>0 pentru orice nEN. Studiem monotonia şirului:

1 a .C . -
x +- +va
·x · -'ă 2 ~ x (x +/ă)2
x +{ă • •
_ n+1 "'"V" " - = · 11
n <l~xn+1< _x„ pentru once nEN, deci
.
-X . -fă
.
n"'"V" · X
11 +va
fi . - 2in(XII+-'aj_
V"-. 2x,. -

42
 şirul este monoţon ~ . Studiem nlăt'gţnirea şirului:
1~ .1( ·
X;,-ya=...;.X11_ 1+ -
. a > c
-ya=----c.v,
.c~ adi.
Cx,._,'-$) ~-dec·•l X„-ya,u, 2
• ... · ·e, c) pentru_.
0
. ca X,. ~,y.a
· . 2 ~11-l 2x,.~l . . · -~ .

orice n EN, ceea ce arată ·că şirul'este mărginiL. Cum şirul este monoton şi mărginit,
atuţici confonn- teoremei lui Weierstrass .şirul e.,te ··convergent, deci admite o- limită
l unică, ce nu se modifică dacă aromăm sau scădem ·un număr finit de termeni.
Trechd ia limită peste retapa de recurentă, obţinem l=!cz+!.) => 2l2=l2+a => l={ă.
- · · .. · 2 l. _ :
ii) Retapa de recurentă reprezintă o metodă iterativă pentru calculul rădăcinii
cubice. a numărului real ·b. .
41. i) Adunînd elementelor.primei·_col~e elementele coresp1ml.ătoare din celelalte .
coloane . ŞÎ apoi dind" factor comun suma aa.tc,+X1:t"•··+.i,., Caţe _este _egălă_ cu .
. .
(x0 +x,.)(n+l) [2x0 +nr](n+l) -e• d . •---enll . .- -. -·· ·tm· n·
· = · , ca 1:mi sutna "'uu or wie1 progresu an e ce,
·2 2 · . ·
· obpnem:
1 . % . 1
•, 2 X2 . X3 ... Xn

X3 ••~ ~n o x0 .O .••• O
X0+X3 ••.• X„ ac,. O O x0 ••• O
. . .. . , . . .. . . ..
o o ·O ... x0
. . l . .

·_Deci, lim
d,. .• ax;- ..
·'-Jim _ _ lim ia
c, · •
- lim----- 1
(2x0 +nr)(n+l)
11.-.«D z2 y~l -n-.a, X,2 ~-1 11➔a, "'2 IJ◄CD 21,x +nr\2 . - 2T •
.
" -u n -v. ""n . \: O I._

.. a
a. x0 +a ••• u
. . . . . . . . ' . . ..
I ) a-l
=,xo+na • Xo • .

a u ' •.. ţ0 +a
! •

lim rlim ·d,..1 ]= litn rliln (x~+(i:fl) a)~} lini (n+ l)a =l; ..
·-- L~. . . x.d. -~ r,. . x.(x.,+na).t;-• ..•-- na . . . ·-

1im ~U_·m 2.. t (x.~(k+1)aw}_ ~ .!.fliln E~.+(k+\_)a}lilnr.!. li_

l: k+l}
11➔00 n ~...o Xo · ~1 .. (xo+m)r:-1 . 11-tGO __ nl~◄ IC'll . ~,+ka ·. 11-tf»t~- ~l k
- . - . • • I

•.

43:
. '"'
 ·. 3 4 n+ l 9 n+2 · 3 . n+ 1
2+-+-+... + - 2+-+... + - - 2+-+... + -
111 Jim 2 3 . n =Jim 2 n+l 2 n =l,undeîncalculeam
n ➔m n n ➔m n+l-n
aplicat lema fui Cesaro-Sto/z.

42. Cal~ prin inductie matematică, ~A•{ ~ • ~•),·pentru .ori!lC kEN.

_

Deci Bn=L A,:_

. 11

t-1 •.
{ Î: a
l-l
o
t .

E bt
11

-1-i
O j·[
. ~
a(l -a") ·- . O

o.
l-a. _
b(l b")
1-b
lşi bn=L
·
n .

l-1
det(A ')a

= Î: (~b) = ab[l-(ab)n],
t-1
1
1-_ab
-
unde ·în calcule am aplicat f~ula sumei term~or unei.
.- ·
pro~i g~e~~- Cum progresţa este infinit descrescătoare, deoarece a,bEJ-1, 1),
- , - o .·
atunci lim B = l-aa ·i · lim b11 = ab Iim (det B,)- ab .
ll ➔CD n
[
o· ..!!,__ ' n ➔CD _ 1-ab' n ➔a, · (1-a)(l-b~ -
. . . 1-b · . · , ·
·43.i) Retapa de recurentă a şirului de matrice, conform proprietăplor ·privind
· · adunarea şi egalitatea matricelor, este adevărată pentru fiecare din cele şase şiruri
fonnate cu elementele ~respunzătoare m.atricelor. O altă .exprjmare \a şirului de
matrice este: A11=an_u+p11 V, unde U, _,VE~O,t); matrice pe care l~~~ cu
ajutorul ~<>ndipilor inipale, iar coeticienpi reali a, p ·~t solupile ecuapei

. -..!.]
· caracteristice asocia;te relapei . de recurentă ·a şirului de matrice. _Deci ecuapa
- caracteristică asociată rel1ei de recurenţă este: 2r=x+1=>2r-x-l=~=>x1=1 şi

1
,
x2 =-..!.,
2
iar A =tn·U 11
2
·V, unde. U,
.
VE~(R), matrice care vor ii determinate
î -.

.
cu ajutorul condipilor iniliale: .
[AA,=u-.!..v
:U+V
0 [U=..!_(A O+2A)
~ .~· _ţ _. ' •
. .• __ • 2 . V- (A0 A 1) ..

.
3.
1 ·9
• . · • t . . . 1 11
=O, âvem că _lim An=U= ·
11

Dar cum lim-(-2.)

ll ➔G> 2 ll ➔CD
T
8
2
3
•
44
·,· .
I.
 ii) Vom~~ o altă_exprimare a §irului de matrice§! amu~e:An=an·U+pn•V+y"·W,
:unde U, V, W~~) şi le determinăm din conditfile iniţiale, iar ~ficieliţii a, f3,
y · sînt · soluţiile ecuapei _caracteristice asociate şirului. ·Ecuapa caracte~tjcă. o
determinăm astf~l: 6(an+3U +ţin+3y+y n~W)=l 1(an•2u +pn•2v+y n+2W)-
. '
. -6(an+i 'u+pn:tl V+Y n+l W).+a" u+pn V+y nW:::>- an(6a3-11a2+6a~ l)U+ pn(6f33--11f32-t-:
_+6f3-l)Y1"(6y 3 -lly 2+6y-l)W=O, .iar ecuaţia caracterlstjcă asociată __ acestei
--➔
· egitlitlp est <ir-llr-t&-1=0, ecuaţie ~ rlidllcinile: x 1=1, x.=½ x,= !.' ,*
··* An=P· U+
,• (l)n ~+(l)n W, pentru
. ori~ nEN..
~
2 3
Avînd în yedere conditfile iniţiale, obţinem sistemul: ·

A 0 =U+V+W.
· · 1 1
A 1=U+-V+-W ·
, · ·2 3
.1 1
A 2=U+.:...V+-W
. 4 9

44. i) Sn=b1 +bz+..~+bn, ~!.< b,,.i<~---~-!.< bn<!.•. Cum sn~11+bN+1+bN+2+...+bn,

· . 2 . 2 1 2_ · ·
· ·
atunci sn-SN~
·b ·b
N 1+ ••• + ·,
ne (n-N)e · -· e ne .
--<-----<S -SN<(n-N)-<--.
·. .· + _ n 2 2 n_ 2 2
·· · - -~ S e S S e ·
_ pmţiin.cun şirul de inegalităţi şi obţinem: -..!!..--<-!!<....!!..+_; n>N.
.Îm
. n 2 n n 2 -
. -
e SN e . .· . ~ sn .
ii) Qacă -~<-<- pentru n>N', rezultl: -e<-.:.<;e, . n>N, n>max (N, N'),
2 n ·2 ..· n · · · · ·
. s.
-,deci lim ..!=O.

. .. a +a +.•• +a b +b +... +b ·· ·
-iii) Considerînd an =L+!,11 , avem 1 2 n=L.+ 1 2 · n şi trecînd la limită
· n: .n
 a1+a2 +... +a . · _ _. .
în ib.egalitate, obţinem lim · · n -L, unde în cal~e am aplicat o consecinţă
- · .-ta) . n . .

'--~-· . · a1+a2 +... +a ._

_·a lemei lui C~o-Stol:z, şi anume liţn -_ · "-lim 4n•
' . n-tCD . ft . lt ...CD •

, iv) Apli~înd lema lui Cesaro-Stolz,, obpnem: 1 lim

,. ...m
[.!.+...!...
n 2n
... +..!..)ca
n 2

1 1
l+-+... +_
= lim ·z n •O. -Se mai poate demo~tra folosind şi rezultatul· ii).
11 ... m n

45.;-Reamintesc lema lui Cesaro-:..Stolz:

-ci
Fie (cJ11eN, (d~nEN do~ şiruri de numere reale, (dJ~eN este strict monoţon şi ~e-

măr~l Dacă·există lim cn+l -cn =IEI, exţstă lini~ şi este_egală cu l.

. n ➔a> d11+1 -dn -
n-tCD dn • :

· 1 1 1 i 1
. l+-+... + - + - - - l+-+... + -
i) liman=lim
ll ➔CX, 11 ➔m
fi . rn .r,;;r-
n+l-n
{'i rn .i
CI nm
n-tm
1 i:ao.
J!J+l .

a.r,;;r-+b. 1
- ii) limall=Hm. ·c.r,;;r-~d =a; iii) liman=lim ln(n+l) =O;
,. ...a, n+ 1-n c
11 ...CD. n+ 1-n- n-tCD n-ta,

p(i+l)__ ,:..1
- - - n +... ,
2 . lim ·-lim Cn♦l-Cn _ 1.
.. . ,_ a,.- -----,
p(p+ 1)· nP-1+... . dn♦l -dn 2 11-t(D 11-t(D

--
v) lim cll♦l-c,. =lim }P+_... +nP+(n+lY-:J~-••• -nP_
n-ta> . ~n♦ l -dn l i ~ (n+ 1r1-np+l

(n+. l\P' nP+Ci nP-1+••• +CP 1 1.

afim T mfim . p .--=~uncfefn p

.
n...,.:m
·
nP+l+Cl n P+C2 nP-1+ -nP+l
. p+l p+l ...
,a-ta, CI!'+I nP+C2p+l. nP-l+... CIp+l p+ 1

cal~mle am aplicat fotmula binomului· lui Newto?;

 vi) ~ . c,..1-cn - Hm lP +3" +.•• +(2n- l)P +(2~+ l)P-lP- ••• -(2n-l)P a ~
, ..• ::.a, dn+l -d11 ,.· ...m (n+1v+1~nP•l
F .

. 12n_+l\P • · 2PnP+C~(2nY-~+... . 2P 2P.

•lim - - - - ·~--'----=lim
ft-tCIO nP•l+Cl:p+lnP +\.,;p+l
-2 nP-1+ -np+l
...
ft-tCD c' .-nP.
p+l
-2 nP.-l'+
~p+l ...
--~=--
. c'
:p+l
p+l
,-undeîn

~~e am. aplicat fonnula ~binonudui..llli Newton;"'

~; ln~-
vi)Jim ln(n+l)-ln ~-lim n . mJim _ _ _ _n______ a
n ...m (n+l)P-4t„ i,t ...m n_ P+C,'n'-'+•.• +1-n' n-tGO n ·,-,[ci
l -2 .••• +1- ] ,..
i,+-\_.;P-+
n n,-1
. .

--·lim
1
C1 ft ...CD
. . ~n
n~l
a
_
c1
1iil•lr _
·lim
ft ➔CD ,iP
. n =O
- • ·-
p p \.

46._ Vom aplica o consecintă a lemei lui Cesaro-Stolz. şi anume: dacă .şirul (aJneN .
.· .
, a .· •c-- . a
are ~ pozitivi şi dacă exis~ lim ....'!!!. ER, atunci lim ya,. =lim ~ -
. n-tCJO a ., ....m · 11 ...m an
. n
/

.
.,
:
2+.!.J2+.=.] . . - ·,
i): .a,..1 = n• . (2ri.+1)(2n+2).
a. (n+l)" (n+l)
2
• [ l+
1
! r !r •-•[ • n
[l+
-n : deci lim 011
=!;
e

ii)-. a,.. 1 _ 3 311• 3[(n+1)1]3 •. (3n)! . • 3311 ·33 ·[n!(n+l)]3 : (3n)J - 111

. a,. [3(n+ 1)]! 3 (n!) (3n!)(3n+l)(3n+2)(3n+3) 3311(n!)3

311 3

3 3 '
• 3 (n+l) . , deci Îim a al;.
11
(3~+1)(3n~2)(3n+3) :_ n-tCJO

""")
111
aft+l_

. a.
(n+l)! .n" _
---1 ---- ---,
(n+1r• • ni
n 11 · a
(ltn)" [l+
1
! r ... • deci lim _ 1.
a --,
e

ivl aft•l= [(n+l)U2 .C2n)!8" - [~!(n+l)]2· .• C2ri)!·8~ - :

a11 11 1
(2n+2)!8 • (n!) 2
(2n)!(2n+1)(2n+2)·8·8" (nJ)2

47
 =
(n+l)2-
,
deci lim - 1 ..
a--,
(2n+ 1)(2n+2)·8 n-om n 32

v"J an+i = {2n+2)! • (n!)2_... (2n)f(2n+ 1)_(2n+2) •· (n!)2 ~- (2n+ 1)(2n+2) lim an-=4 ;_
2 2
an [(n+l)l] (2n)! [n!(n+1)]2 (2n)! •(n+l) n-+m ·

vi) an+l = ln(n+ l)! = 1n n!"+ln(n+ 1) a l + ln(n+ 1) , iar lim ln(~+ 1) 111 -_- ~
a~ 1n n! 1n n! hi n! n-om 1n n!

r:a llin· ln(n+2)-ln(n+l) = ~

lnn+2
n+l = litn
i:[1+ 1
.-
1.. .
n+l ::0·, deci .lim a =l;
. n-+m ln(n+ 1)!-m· n! n-om Jn (n+ l)! n-.(IO ln(n+ ~)_ \ n-+m n
n! -

vii) an+1_-(a+l)(a+2)...(a+n)(a+n+l).
a. (n+l)"(n+l)
nn
(a+l)(a;2)..•{a-i,~)
=n+l+a
ii+l (i+ !)"'
1

.. lim . 1
dec1 an=---
n-+co. e

~--.

48
 .. CAPITOLULD
. ~ DE· FUNCŢil I

PROBLEME ~OPţJŞB SPRE REZOLVARE

L Să se Jtrasm:e graficele llfflJitoarelor functii: .

• O I '\ 2" . ,
- a)fi[O, _+oo) .... R, Jtx)~ lim ------, nEN;
• q A-.a> 2"+X 11 . -r.·

. .r2n•2
b)_f.R ....R, f{x)m lim -- , nEN~
• -.m 22n+x
.
211
. ,.
2. Să se detenr,i~e constantele reale a şi b,' astfel înct"l:

i) (Jx -x+l -ax-b)=O~

lim
" ➔-a,
2
.ii). lim
.. . JC-oCI)
C{x -~+l2
-ax-b)cO;

-iii_) -~[xi+.l _a.x~b]=O .

. x+l
x-+a,

Si se calculeze următoarele ·limite: '

3. Um xe.Jx .+l -x)';· 2 4. lim cJt+x+xi -✓1-.r+.r2 ); s. 'Jim cos x-sin ~;
( %➔ *a> x◄a, 7r
', .
..... ...-:râ X--
/ 4
,;. , 2
. "{t;;--~,
;

,,:··,'
·6_· li.tQ. (l-cos x)
•~ . x•
• 7. lim sin x
• . •- tiff 8. lim
•◄ . . X
nEN, n~2;

. ,:I . , . .

1
9. lim[x~: ] ; 10.
x-+a, X 2 -2
lbn (cos.-- .x)~;~·lL lim [sin x)l.i._\_;
-1◄ .x-oO X
12. lim(l+x2)ctf?-x;
~..o
i...
. .

J3. lim (hi x}i'-s!.'.'-'; 14.. Jim [ ~ x+cos.x] /;.:;,- i 15. Jim. (sinx+cos 2.%)"' .. ;
I ••
J:-40
·
,
• 1
.
_ " ...

x>~
.
S
-:r :J;;°2
v~ .. .
- .' '.
R
.x ...,r ·
.
. ·

49
 I .

U. lim ({3tg,x)ta11:; 20. liin (ci1s x+a sin·bx)i; 21. lim ·.fi'·tg x-3 ;
.1 .. • .1...0 .a:.. • 3x.;..x
T. . ..;
'T
• X
Slb-+cosX
22. lim sin_ X-tg X; .23. lim arctg X-4 ; 24. liJD __2_ __
. .i„o x2tg x. .a:-4 (x-2)2 .a:-. 1+cos· x '

:zs. lim e"" '--d8 • ; 2'.. lim sin x-~cm ; .:.COII x-!Ţsln:i .. 27• llin e., ~ x;
.i-tO e~:J.1l.el8 k · .a: ...;. • Jn (tg X+a~ 2x) , .a:..-.0 X2

p
2 7
,28• lim - ·Jn-<x-+e'I) • .... lim -
- , 117•
x :-l unde p, q, r, s E N\(O) ; •,,
Ji:-4Q) · ·)n (x 4 +e2&} · . .a:..,.l !- ,.
I x•-1 ·
I
30. fim arcsiJ1 (l-~) ; ~1. lim 311D1 .a:~3 ; . 32. lim 2ts .a:-2·;
.a:.. 1 4x2 -1 · .a: .. • n .a: .. • x
"! y X-- 'T X--
2 '4
. aaz_aaa .
a>O; ' 35. 'lim - - - , .unde a>l;
\. .a:-.a x-a
~ a" . . I . 1n
36. )im a -a unde a>1 • 37. lim og COS X• 38. 'lim COS X•
. . . _........____...... .,'.i-ta . x-a. ' . ' .i„o·
. sm·i x . ' .i„o \
x2 '

3,. lim arcsin x-arctg .r·; 40. lim ~ x-arctg x; 41. lim (tg x-1)(1-tg.:.); ·
.i„o x2 z„o . x' · .i.. • 2
. . . y '

42• lim .x --arctg-; (ff · :\ JtX 44• nm· .x[arcts---arcts-;

x ] 43• 'lim(l -x,tg-,.-;. . · x+l , 'x ] ,·cţ •

r~+ Ţt;;J..
.i-tGD
'
4 . x+l .a:..1 . 2 .
~ ..m x+2 . : ~+2 · .

.
45. lim .
. !n :::
· .
. • .
; 46. 1) Iun - - - - , a 1, "2 > 1; n EN, n~;
. :
.1...0 atctg (1 +x)-arctg (1-x) . ,. ..m . 2 ·. . .
. .

Eya,
t "r:]" . . .
ii) lim [ ~ ,; a, >1; k, I, nE~, n~;
.
,. ..m k . .

47• · lim Jml(sin x>-11 48• lim l~os x•cos2x• ... •cos nx;
.i ...;. x-~ .a:..o . x2
.i'>.
y 2

.. 4,.· nm 1-cos xlcos 2x ~cos 3x ...~cos~;' nEN\(O,,l);

.x„o xi .

so
 so. lim
0

%-..;. •
j~..i:-.!.+ I 4 ~
sm• z-.!.+... .·; 51.
I 4 O)
Î:;
lim tg 2k;
,. ... t-1 •n 2 • ' ./

.'52. lim
li~'=•!
ÎI(t+~];
n
53~Jhn ÎI cos
2
IS-tCIO l:iel . n{n
ka , ·a>O; 54. lim
• • 11-tCIO
ft(1.+
hl
kP ], p>O;,
np+l ,I .

Ss. •...a,t:f
Hm i-~; ~ n 2
lini [ 1
•.-.m
~E.][
n',
1+
22
n3
}·{1 +~]- . n3
57. Să se calculeze:' i , ·
~ Ax"+BxP+C, .
.x ... l ,(X-1)2 . _ •
ştiind că A+B+C•O· şi ~+pB-0,'unde n şip sînt num~ naturale şi .ţi, B, C sînt
numere reale. . ·'
~- Să se detennine parametrii reali a, ·p,_ y, p, ,astfel incit:

· lim[J9x4 -24x3 +6x2 +~ -(~P+px~j]=2~

· s,. _Fie funcp.aJtx)~ f, Ja..f-+Pr+'Y

%~------~-µ. . 1:
3

' t-1
i) Să se determine condiţia ca domeniul de ,definiţie E, al funcpei /, să ..~udă o I

semi~tă, unde a.&, PA, y&, 1, ~ ER. . .

.· ii) lu cazul 'în care +00 este pun~. de acumulare al mulpili E, să se deterinine 1 şi
p, astfel incit să avem lim/(x)=O.
• : ll ◄O)

60. Si se studie-Le natura şi apoi _să se calculeze limita şirului (bJ„eN cu termenul
n . l
general b,.•
. .
E at;
bal
a,:,• lim(l -x sin /a)~.
.x-tO .

CiL Să se calcuteze limitele ~toarelor ~ ~gonometrice, pentru n-++oo:

• X

.) lim
1
s1 __
-, UIIUO
sl - ~ Im • ~->
..:11_
L COS-, 11
s2- L~ -- sm k(k+ 1) •
----,
n-tm n t-l 2n hl .X . X
. • COS-•COS--
li li
k .·k+l .,.
iii) _S3• E x'=cos (a+f,k)
boO
pentru fxl<l, S4• E x sin (a,+bk)
l-o
1
.
pentru
'
lxl<l;- ,
"· . l ,. ( l)t-1 · , .
i v ~.L,,
) S • ~ - - - ·,.v)S.-~
dL311
- Jcc,sJ3t-ta. . ·

. .... 4•.cor; . .... . - .. [tem (a.Jl)r%1.% .

'2. Să se calculeze ,urnătoarele limite: i) lim 1-i ;
• • .x ◄ n· .
' . -

.51
 ,.
. . ,E cos <ar>-11 ..
ii) lim t-l ~ a~ER, nEK'.
z◄ n . n . .
., E &recos (a,f)-n •2 ·. _ _ .
63. Să. ;ideterinine coeticientil reali A: B, C, D, E şi F,· -rei incit să aibă I~
1

•.,i__ ••;;~~, .1. A a. B . . .

Iugufi"'J"&e: ~= ctg -+ -ctg a; ...
- sm a 2-
tg am{? ctg a+D ctg 2~ ctg 2aaE ctg a+F tg a.
Să se calculeze:
li . '
. ..I> ~
l'aL.
s· 1 ,
·. 1'oO sili 21a
11-1
iii) S3= E 21 ·tg 21a, lim S3 •
M _n·-eao

64. Ştiind că x+ .!.-2cx,s a, să se calculeze

X
nm ____s___
n-.m
· COS [n+l
_ a , ] •Sltt-
, na
2. 2·
'5. Să ţ;e cal~e7.e nnnătoatele liÎnite: •

~). ~1~.·' --'2·2,f f2:+./2../r_2_. f

y. ..-y;, 2+,2+.••
2.
+Jf ·_
],unden~-
.. _ul~ulm,·.

factor contme n radicali suprapuşi. ·

' 66. Să se ·cafouleze·unnitoarl,1e
. .
limite (pentru nE~ şi n.-.+
.
00):

·... ["· 1' . 1 :-

1) lim &l'CSJn +a'CSlll .. 1]
, +... +arcs,n ;
~~- · Jn +1 ' · Jn _+2
2 2
Jn +n
2

.ii) lim.[~+Qrelg
....m n' , n'
2
2 +... tBIClg n~] .
. n3
67. Să se calculeze limitele următoarelor sume (pentru nE~ şi n.-. 00):
11 ·1 ~ n 2 .n 1
i) S1= E·arctg ___ ; .ii) S2r::1 E arctg----L-; iii) S3= E.arctg·.:.....:..;
. bal k 2 +k+ 1 t-1 (k+ 1)1
,t-t 2k1
\
S2

(
 n . n
· iv) S4a E arcctg, (k~+k+ 1);
t-1·_ .
v) S,• E arcctg (2k2);
. ~l

, VÎ), s,/.2....1g(f are1g k2+k+ 1

2 ].•
· 4n+2. 1,a1
1
fr!+!c .
, _'8. Ştiind că
aER, ~] repte'Lintl partea ~ şi {xi_ reprezintă partea
fracponară (zecimală) a numărului real x, kE~, ·să se calculeze:
. . ·_ . \ .

. i) lim [a]+[2a]+... +[na]. ii) lim [a]+[22a]+••• +[n 2a]. iii) lim [a]+[21a]+••• +[nta].
n-te0 . . n~ . ' n-te0 . n3 ' n ➔a, nt+l '

iv) lim {a}+{2a}+••• +{na} ~ v) lim {a}+{2 a}+••• +{n a}; 2 2

n.➔CD . n2 ft--tCD . n3
1
vi) llin {a}+{2 aJ+.~_+{nta}.
' ţ.l ➔00 . . nt+l . :

tlJ. Fie ecuapa bipomă '.tt+ -1~, n,EN, cu rădăcinile Xoml~ X,::i6l, kE {1,2;.-••,n}.
1
_. . ' • . . · 11 X \ S

.
Să se ca1cu1eze s.=
·· . · t-1 1-x1
şi . 1im -! .
•~m ,n
E-t-
70. Să se determine numărul real a ast;fel hţcît funcţia:
't -c~ X pentru. x<O
. (1 „ X]· ,
l
~ tg x -tg ·2 .- ' · • să aibă limită în punctul .x=O•
.a . pentru x>O
71. Să se cercete7.e <Iacă. mrnătoarel~ funqi~ au limită în punctele specificate:
1

, [ sin 4(x..:.t)
S (x-1) pentru X \2'
[I ' ) ,
l
i) .ft.x)_a ... _l. tg 3 (x-l)+_l în punctul x=l;
pentru X €(1, 2]
S sin (x-1)- S
. 2x . . .
· . . [ 4~n pentru xe:(~,.-l)U [1, +o0)
. · l+x2 . _ . . ,
ii).f{x)r::a · sin2(x2~l)~ · · · . . · . în punclul x=-1. ·
. · - - - - pentru X€(-1, 1)
. x2-1

72. Si se calculeze: lim ~~ (m, nE~{l )). Disc~e.

.... ·
i...o ~x.;.":/x
·. 73. S~ consideră funcpile / şi g:R:~ R definite prin: .

. 53..

,.
 ./(~)= { x · pentru r-1=0
1 pentru x=Q ,
g(x)~ ·{x2 pentru
~e· ~?nai
· 0 peli&u X este •irational· •
~
Să se studieze.dacă există lim/(g(x)).
~
74. Dacă x~ un eleme.rft real eu lxl<l, să~ cal~eze:·
i) litn (l+ax+3x2 +••• +nxn- 1); ii) lim .[2+6r~l2t2 +.~.+n(n~l)xn-2].
n-tCD n-tCD .

. REZOLV~ Ş~ RĂSPUNSURI

~ '2n şi fiindcă lim (!.)n=;O~ ~

X
1. a).· i) ~x<2
2•+.r•
-

11~r l ./(x)=l,
·-- 2 .

-<1;'
2 .

.2. ' · ~--=---·

"") -"' 2n
-~~--=-, 1 deci J,x=-;
R ) 1 w""") P.2 2n ' .t' (-_·,
2 ]n dec"1J,x=,
O. R )

'
11 ....
2n+Xn 2 2n+xn . {2]n
1. ·-
X ·. .
' X .

' fiindcă lim

n-tCD
r.2 1n=O, deoarece .!.< 1. Graficul ftmqiei este .prezentat în figura II.I.a
X . X ' ·
y . . !I .

1 .,__ _.....,.

z --~--- ➔
J.
o 2

·Fig.)Lt.a ---- FJgJJ.1.b

b).i) lxl<2; x""_•• = . x""•• <j x2::2 =1~2.i n. fxf, deci./(x)=O, ~

2""~x74 ,2""~1~rJ · - 21 . .
n . • ,
lim IB21 =·O, deoarece· ·l!J21 < 1;
n~

· ii) 1~1-2 Q~>•./f; iii) lxl>2;. 2

::;,. =lxl• fiffi• deci.f(X>•IXI.

·
Deci/(x)=.
{ .o pentru lxf<2 . · .
fi pentru· 1x1=·2, iar graficul funcţiei este prezentat în'. figura 11.l.b
1zf
1
.
. . lxl pentru lxl>2 · .
• • • • • I

. S4
 (!) .
. 2. .) lim (.l_....2._ _l_
, 1 v~--X+ -ax-.
·b·'
'Ja lllll·
,X ➔,.;ci>
~==---=
,:~ xi.:.x+ l-(ax+b)2 ,

m·
.x ...-a, . ./
· yx2 -x+1 +ax+b
= lim (1 ~a2)x2-(1 +2ab)x+ l -b1 =O .... gradul numărâtorului este mai mic. decît
,. ·.x ...-m 1 . I I

·lxl 1--+-
X 2
.+ax+b
X
. . . ..
·
.
gradul numitorului, iar numitorul să nu conţină la limită. un· caz de nedeterminare,
deci ~1. în concluzie ara-1, 1F 2..;
2 . ' .
. 'ii) Se observă că dacă a-~ o; atunci valoarea limitei este +00, ceea ce contrazice
emmtul, deci a > o~ Amplificînd expresia prin conju~ata ei, ohpnem: - ·

lim cJx~-x+l -~x:..~)= li~ x2~x+l-(ax+b)2 • lim (1-d2)x2-(1+2ab)x+l-b2 =O .

.x➔m
.
.• x ...m Jx2 -x+l +ax+b ~-~m

·. x
[m·1 1 1
1--+- +a+b·-
x. x 2 ' X
I ,,
l,
Valoarea limitei estt: zero, ·dacă. şi numai dacă grad':11 numărătoru\ui este mai mic .

. -. . .. [1-a2=0 1a=l .
decît gradul numitorului, deci: a:1: -1 · . => ·
4

b~-..!. .
. · 1+2ab=O . 2 ·.

•• .-) lim [x2+1

111 ._-ax- b] .lim -------=
a
(1·-a)x2-(a+b)x+l-b
. ,._ gradul numara
:.. "'torul ..... te.
o·
Ul es . .
.. .x ...m x+l . · · x+l . · • ·
x ➔m · · · ·, .
mai mic decît gradul numitorului, adi~ 1-a=O, a+IFO, _deci a=l, b=-1.

. 3. limx(Jx 2.+1 -x)= lim

.x➔:tGD x➔:tco ~
X .
·!l
III
2
-oo
pentru x>O
pentru x<O.
Aceste valori'
.
ale
.

. . ·lx_l ~ 1+?' +x · ·.. _.

~tei ~, obţin, în. urma explicitării maţlul~ui. Astfel, dacă x>O =>lxl=x. ·.Deci.

x(J l'+x1 -x)= · 1 , aplicînd limita~ lim x(J 1 +x'2 -:-x) = lim · t· ·· ~ ~ .
. J:+.+1 ·- ·- j 1+;. +1
ddacă~q 1%1-~•~ %(/i+% -%)++~;, -+~z{}+;~ .+1] ~. 2

ss.
o
 o

.· apli.cînd limita. objjnetn ~ [-r(j 1+:. ~1)]=--.

4. lim cJ1+x+~ 2 -Jt-x+x'J. .)• Jimi . 2%·
.c-*oo
SII

i◄.., 1x1[j 1+ x1. x1 +j 1-1+x · x.1 ]. +

2 2
- .
fim _____2_ _ __

.c-+a>fwl·l· ·ml
1
re 1+--t:-- + 1--+-
x x2 .
= •=fl~x>O
.lim :. -2 . pentru x<O 1:-1 pentru x<O.
,,._., jJ>+
ţ .x x
+-·1 ♦ i
x x
1 2 · . 2
I· - ..
I!!...
~
• . [ 1f .
COS x-slll PCOS X-COS -.· -X
·1 =-2sin(X--fl: ) •SJJL.;.•
• X ·. -fi'
2. ,• SU1 ~)
.• · [ X-- dec·.1 ·
. ·I 2 • •. 4, 4. 4' •
. .

valoarea liniitei este eg'1i .cu

•

6. Jim (1 cos x) = Jim

.ci-+0 .
-
.

x4
,'

.c ◄
(2sin2 X
-fi.

x4
2 ~ lim
r• .
4•sin• !_
.c...o . [ x J.
I

;
I

=.!_, unde în calcule am aplicat ·

4 .
.
.
. ·. 'î _ ♦ 16 .
=L .
..Hm smx12
.c ◄
x/2 .\ · , .
· 7• NO:tăm... FX-10, lat

. • .
• y-+ 0,

.
·,
.
·
lim -sin -~
.c...a • 1{ -x
-lim _
X -
,...o
sin _
(y+X)
-v(x +x)
.c~ _ . , _ _
. X
r
_ m _X lim. _sin _
2 1 ◄
(71:_
-v.,
+y)___X
2 -
fl:~

8. Calcularea limitei
. ' presupune
. rezolvan,a
. cazului de. ~ "oO". .
'! r;-:-::- '!r:;-::- V •

lim yl+x -v 1-x =lim l+x~l+x =·2.

··x .c...o ~/ ~/ ~/ n

( ]r, [ ' _J-rr

x[ V(1 +x)n-1 +' V(1 +x)n-2(1.-x) +••• +V (l -x)n-1 ]

,
9. Ca,zul
.
4e nedete_.nninare ·,,1co".
,: . .
lim x +l =·lim l+_
.i-m x 2 -2. .c-m
3
x~-2
2 ·r· 2
- =e3 ;_calcul
. . . ~
~ ·- ' . . .

în~ am folosit lim 1 + 3- J.r- =e. • 2

' ·
, .c-a, [ x2-2 .
.. . o , .

S6.
I
-:
 :
10. lim(~ x).!"=lim[[l+·.
.x...O JC...0
1
·1.
] ... '. .ir~• =e~ ,;:;~7=e•=t. \
· cos x·-1 . .

11. <;azuide ~ , "l:U". _.!__,(~: %-i)':z· z_;a .1e

-~ (l-sin x)~X · .
=. lim_
~
[l +(sin. x -l)] ":
X'
.1e -
1
..
,
. . . =e-1. •.

'
· z...O
' . ' - ' r 11r•cti'z
12. Cazul de nedetenllÎm " 1a,". 1iIJ! (1 ~x2) cts2 z.=lim l(l +x2'ji'L · .=e 1 =e.
. ' JC..0. ·. %◄.

.. ~ 1 { . · 1 .} la z-1
'•13. Cazul "1~". linl'(ln x)?-3ci:~2c
2
::'1ini. [l+(ln x-l)]rn ?-~+P =
' • ' .%-.o JC-.c

,
l.

.. . . r 1 J3tg2 .1C • ctgZ %

16. ~ "la>'\ lim,(1+3tg2.x)cti-z=liml(1+3tg2 :X)~ · =e3•

. . ' .a:-0 ' .x...O .

57

'
.:) : '
 ·~
'·t,:... •

1
20. Cazul de ne4eterminare "1 m ". lim (cos x +a sin bx)
.1 ...0, .
7 a

1 } cos .1-l-tasmm -
=~ { [l+(cos ţ+a sin bx-l)]C:OSM+aithbi .I.. a

. . [asm m_ 2sln2.I)·
llm "! ..
ae.1 ◄ -. .. I.- ---r- =e
. ab.
_r,:;: tg x-tg!._
21. Cazul.de nedeterminare"~"- lim P tg x-3 =./3 lim 3 ~
O· .1-+ a
"T
3x-n:
.
.1-+ a
"T 3 X--
( 1t ) ,
. 3

~ /3 limfsmr-; ]. 1· } J3. 1
J
_ 'fi· ·4= 4/3
. 3 a
,.1 ...
"J 7t
X-- 7t
cos x·cos- 3 ( cOS-
· 7t 3 3
. ·3 . · 3 . 3 .

S8
 1
22• Cazul•~•- Jim. sin x-tg x=lim sin x. l - : ~ =~(sin.x~c~_x-11~
l .
l.
0 .. x➔O x •.tg
2 X- x➔O X X•~ .t➔O % X _S111 X
cosx . .

\·\·'·nm[..
sinx
-2sin2!.
·. 2 'li sinx
.sin2.X
2
!.-2
2, 1
];
1
---:x T --:---x -.-x- .-r
= · - - - - ~ . - a- m . . • =- .
., ,.r-tO -x- . • x . ::ţ · .r-tO
X 2 Stn-COS::is;:- _ 4 Sin- COS..... . •
2 ~; · 4 2 2
x-4 ·x
23• lim arctg
X➔2
--=
(X-2)
":'-•
2
2 .

sin!_ +COS X . ~~ 'Y -cos y

24. "Noţăm y=x-x cp y o, 2 2

l
-+ iar lim a lim =

l '[-2sin
· .r ➔11: l .+cos x , ➔0 1 -cos y ,

2 2

(! r
--=lim cos 2Y--1 + 1-cosy mfim !.4 +1 afim [~.sin L (l.Î
4 -..l!L- 4· +1 =
[
,... 1-cosy 1-cosy ,... 2siri• ~ · ,... . sin' ~ 16

a.-.!.+ 1 :!. o
'4 4
2s~ L=·lim ellru~tsx =llin ets.r(~-fBX-1) =lim[ellru-tg.r_1. 1 }·.
. •:-- e"" "-e18 2, ~... elB "(e"" 1'-18 2,~ 1) '"'° .X .. e"" "; "-1.

Notăm e•x-rs.r_l =u, pentru x-+ O=> u 4 __ 0 şi sinx-tg x=ln·(l+u)•. Notăm

e* 2a:-1s 21:_ 1 =v pentru x -+-O=> v -+ Oşi sin ~tg ~ln (1 +v). Cazul de nedete~e
·,,o,,
O• .. .
Jlim
,I

· DeciL=lim [ · u , . sin· x-·tg x.. l. · sin x-tg x m

l
. . . . . :::; Jn (1 +'4~ .X • V _. • sin 2x-tg _2x .r ➔O_ sin 2x-tg 2x
1

"➔0 1n. (1 +vl · x

.
.

, • · cos
x- l
smx•--- [ ·. 2 SUl.2 -x ·
=lim · cos x =-lim sin x . _ x . 2 ... x
2
. ~os 2x =.!..
'"'° sin2x• C:~1 '"'° X sin2x 4 .(;r 2sin x
2
COS X 8

. ~, ' 3r;::-:_ .
·- 26.Cazulden~"!". Lafun sinx yCOSX ~ X ysm-xa::i
o ~ ... • . 1n (tg x+a cos 2x)
T
<
59

.Q
 =litnr: ·. .
· 1S · . ~/
. 3
sin xcosx-cos3~i#~. ·, .·
3 I .• • ~/
.
•_
·. . . 1 ·
Jn (tg~+iz-~Zt>_ ...
·t .
z◄--i SÎl12X ycos1x -t:sinxcosx'.y'~~.t-~i:_y.2 X .
.. . . 3 . .,

= 1 • fim -sin X COS X ·cos,'/ţx _. _ fl·.__.,__~_·_1______ m

z ➔ • ln(tg x+a cos 2x) 3- 1

1 ·.
3 · ·2.
:f½ 1
2
T · 1n nm·(tg x+acos 2x)'cos!î
%➔.;.
=-12~ _______1_ _ _ _ _ _ _ _ _ =
3 { . 1 }tsz-l+acos2.I:
1n lim (-1 +(tg x-1 +a cos 2x)] 1s.z-i+a~ii cos~
X ➔.;.
3 3
. = _ y2 . 1
Gi •_______ Gi
.y2. 1 . _'"'.2.
V"" 1
T - ~-. (:t~) T llin [sin x-cos x. . 1 _ +a] 3 1-a·
~ -e, 4 . .z ➔.;. · cos x , . ~x-sin~x ...

27. Cazul de nedeterminare "~ ".

. 9
el -cos
lim _ _ _ m 1im_ x
el--1+ lim .· 1-cos x -_1 + Y.., unde
x ...o ~xi • x ...o x2 z...o · xi

/a lim el-l =lim 1 = 1, cu notapa el ~1 =a:::>x2 =1n (1 +a), a - O,;

JC ➔O X2 a ➔O 1
1n (1.+a)ii.
.• 2 X
2 stn- .
Y= litn l--cos x·=lîm 2 =.!.. Deci valoarea limitei este 1 +2.=!. ·
· .z...o x2 . "'...o .-x2 2 2 2

28.Cazulde'nedeterminare~.
.
"="· · ·~•m[~>r . 'e'
. . l+ .
lim 1n (x2+e') .- lim =1~ xe' -= ..!..
J:➔CD 1n (x 4 +e2') . JC➔CD . .
x4 .[ . } ~➔CD .~ ;;
x4 a 2
4
· 1ne2.I: 1+- x ln 1+-
. e'l.JC 2 ~
' +
xe2.1:

29. lim y;-_1 =-lim (xP-l)[(v;;-y-l+(v;-y-2+.._.+l] a!.. lim xP-l=

z ➔l •1- . ,z ➔ l . '11-.. 1 '11-. . q .z ➔ l X'-1
vx' --i , • (x'~l)[(yxP ) 9 - +(yxP )9 -~+._..+1]

·60.

, o·
 a!. lim (x-1)(%"-l+xP-2+••• +1) ~!.. .:P. 30.
q· .1i:-~1 (x-l)(x'-1+x'-2 +..~+1) q r .
lim [ arcsin (1-~). . 1
"' ...{[ 1-~ -(1+2x) ·.
]~·-.!..
2

'31 Cazul" O" L.=. ·lim 3~ . E -3 -3 lim 3~.JC-l_l Fi 3'lln1JC•l·_l- pentru_ 7t .;

• . - • . ---- . • 1e :-U, x-r-=>
, 0- . L "':.."'2'
• . 7t
X--
"' ... • 7t
-r X - - · . 2
2 2
=>. u.:.+O; 3do';- =l+u ~

Deci La 3 lim
1 2

' u
x-l)ln 3cqln(l+u).
..
(sin
• 1n 3 • (sm x-1) ca 3 1n 3 . lim
•➔• 1n (1 +u) ' 7C •
: ...2- , -· r~ x-sin~·1rsin x+sin.!:1
.. 2
. 7t
. . 2 =
"'~-r
I

... -r I X-- I X--

~◄ 2 2
7t 7t
X-- X+- ,
2 2·
_.:').sin cos . _ x _ . _ .
2 2 =6 ln 3 •COS- =0. 32. Cazul denedetaminare ~, -"·
=6 ln 3 • lim·._______ 0
'. · · a· x · 2 . O
, "' ...-y X--
2
\ . 2tsJC-1_1 . , . . .
Fie L=2 lim - - - · Vom face notapa: 2ts"'-1 -l=u ... (tg x-1) 1n 2-:aln (l+u),
JC ➔ • . X·
'1' X-- ,
' 4
. , . . . tg x-tg!. . }:
· deci L=2 lim
"' ... • 1n (1 +u)'
11
• tg x-l · ln ..2a·2 1im _. . l . : ., : ·
1t "' ...:,. hi. (1 +z,) y._Jt
_
4 1n 2
. -
. '1' · , X-- ot .,..

· •◄ . 4 - ◄- u · 4 ..

~2
~
lim[ ...·11 I

.r ln(l+u);;
l
l
.±il.
-X--
: Jt
l
7t
cos xc~
·ln2]~ln16~
,.
-◄ . 4 4

33. c~ de nedeterminare "~ ".

' ! o .

·..L=lim
:·. . [x~-~- x•_;;•] . x•c;-1)·+ a•[[:Ţ-i] a°·A+aa- -B.
~ + - - mlim: 1

· "'-ta x-a x-a - "'...,. • x-a

.
-[ x · ]
a --1
·
. . a ~ .
Calculăm lliniţa A: ţie r"'" 0
-1 m ~ (x-a) 1n ~ln (1 +u) Ş1 pentru X-+ a·* U4 Q.
A=.lim[ u · • (x-a)ln ~]=ln a.
"'-ta 1n (1 +u) x-a .
• 11 ◄ '

61

..
 Calculăm liµiita .8: fie ( =
- - -
0

)n X
r-1 =ll

_-
* a Jn ==Jn (1 ~ll) ŞÎ peDlrlU➔ a * ll~ 0.
1
1 - - 1
a - , -z- -
B=lim
.1-ta
r,-t()
u
Jri:(l+li)
a •a
~-l
limln[~1~~•
z-.a a
-z-
malnlim.-[l
· .x~
+(Xa -.t]r-_, =a._
a·

Deci L=d'· ln a+tr 1• aaa"(ln a+l). 34;

' . ~ de iledeteDIUÎim-e
. "~". Fie
o

. ·
L=lim~~ -a
. •

.i-ta
_.,,;<

x-:-a
ai' ..•
+ a -a
.x-a
-..
f
.
aaalim a
·. z-ta
rr-l -· ,.
[x ) · ,
0--1
_ +aaa lim
.1-ea
a
x-a
-l=aaa(A·+B) •

a·
a"

fie[.;] =ll*(:r
.I \ ' .

Calculăm UmitaA: "-l =1 +u, peii&u :X➔ a*~➔ O;

•a Z)n -. X·--r-- ·_ , 0
-
a•,Jn!.=ln(l
a· +ll) .,;A=lim
· .
[
u •
[x-~t--1 · a.·_ -_aa.:i
a-
liintn(!.)
z
_1_1
=
.,--o ln(l+u) a
z-ta z-ta
.
- . - , , . a ..
1 .

aao-• 1n ~M=- )t 1 =a--•. ,

Pdculăm limita B: fie tţr-dl _1 =u => (az-all)lna=ln(l +u), pentru X-:-t(J:>U--0.

B=lim u t
.1--a 1n (l+u)
• (a.1-ael)lnarlim· aa(az-a-1) ·ln a=.aa•ht a .
x-a .1-,a x-a ·
....o ' .

·lim a.s-a-l =aa·ln a·C.

z„a -·x-.a . - . -- .
Pentru.calcularea limiţei.C procedăm astfel: fie tr-0 -l=u (x-a)ln a1:11Jn (l+u) => *
~ C=lim
z-4d.
., ...o
t _. u
1n (l +u)
•. (x-a)hi a]=tn a. 1ld L=a_ţla(aa-l+a~In2a)=aa0aa(ln2a+~-i
- x-a
. . t
1
.
-
-

• a aaZ~;P - l . . ··.
35. L=lima'f - - - · Vom efectua=substitupa:
z-aa ' X-fa

62
_..,-
 ,.

,
L·=aa" lim " ·~ •ln· a• a"°,• ln a• lim 0
1 • a (a."-a-l) =
- • · "-ta 1n (1 +u). x~a · . "-ta 1 x-a
.. ■ -.o ■ -.o 1n (l+u)°• .
. a ax-a_l • ·l
- a0 '. • a0 • 1n a · lim - - . ' .
.
· - "-tti 1n e x-a
Vom efectua slibstitupa: a"-a-1 =8 ~ (x-a)ln a=hi (1+8), deci,
. I
,·
L~a00 •a0 ·ln a-• lim 8 ·ln a•a 00 •a 0 ·1n2 a·lim l. ·=a 0 q•a0•ln2 a.
. · .8 ◄ Jn ,(1 +8) 8 -tO l
_ . 1n (1 +8),r
. ·o . . ·aa, r-tP 1) .
36. Cazul "-"· L=lim ~ _ ,a . - • Vom efectua substituţia
\

· · ·· O "-ta x-a . · ·

.
a~-aa ~ l =ll~ (x"-~°} .in a=ln- (1 +u) şi· pentru x-+ a ~ u-+ O.

L=a~
·'
.
.

z-ta
11 ,;o
.

limf1n· (1u:t-U).· ·x"-a . ţ. 1 0

.
- · l n a]r::ra .•ln a• lim---·lim-._
x-a
• .
• a-.o
x"-a
·

.!. "-.a .x-a

.• .
0
a !
'

1n (1 +u)" ·
0
t
- . • . X

•a0 •ln
a ' x"-a" a1'-a
a•limf-+~f a.-·ln a•lim
0
. fa••Ht+a•·
' a . }
a"-a-
- -1 .
1
:, .x-ta x-a· x-a "~ . a--1
[x ] x-a
. a ~

•aaa•ln .a~[a0 - 1 •A +a0 • B]. ,,

Calculăm
.
limita, A: fie (!_J~l
a
:=u ~-i~ Jn !_ =ln ({ +ll~ şi pentru~-+ a~ ll➔ 0.
. . . a . . .
. .

}
X ~- l ·.

[ X Jn - . -"-

•◄
A,-lim .. u . • a a· lim u ·lim 1n x a-••
-::::: ln(l+u) ~--I . ln(l+u)' ,.... (a) · ,:
l

=li 1n'~[1:[:-~w-• =aln e·.,a. .

,.CalculătJi limita ·B: fie a"~-1-== u ~ (x-a) 1n a ~]n (1 +u) şi pen~ X-+
0

a * ll-+ o.
·
B=limfln(l+u)
" . (x-a)Jn
·x-a
z-➔a
a]=ln a. .
·
11 ◄ .1 •

~ L=a00 1na'[aa-1 ·a:a0 ·ln a]=_aa"_._a0 (1+Jn a)lna.·

I • • ' 63
• J

\ '
 . 1 1

37. Fi~ cos x-1 +a; lim log cos x a liin log (1 +a.)ci• -·lim log (1 +a.)ci = - log e. ·:
· , x-tO sin2 X x-tO · sin2 X u-tO 2+a. ; 2 , ·
Cit -tO
cos x-1
' l l ·
38. Cazul·" .!O 11
• L=limln (cos x)71 =ln lim [l+(coş x-1))71 =
x-tO x-tO
. liA2"

• \
. •
l } cos x-1
__... ~
.
· -2s1a2
llm. - - - . - -
x-0 r
"
'I
. .
• -Um
'
"-tO 2 "
-;r;r
'I
'I
.
1 -.,..
1
. •
. '
s::a)nlim { [l+(cosx-l)]COS'X-& . a)ne =lne =lne "'=--·.
x-0 . 2

39. Fie E=arcsiţlx-arctgx .- sinE=sin(atcsinx)cos(arctgx):-sin(arctgx)cos(&IICSÎD.X).;.

az• 1 z -Ji-z•••z<.l-{1:;;) -Ecarcsin z(l-{l7i.) iarîncalculeM

/t+x2 /t+x2 . {t+xi • . /t+xi , . .
pnui seama de următoarele reguli ·~ calcul: fie cos(arctg x)•a, ~arctg X => cos b-a
şi x=tg b => amcos bat ·l -.- = :t l , iar pentru a d e ~ semnul, vom trasa~
. • /t+tg2 b /i+x2 . .. . ..
. r .

diagrama compunerii celor două funcpi: R ~ -~-K_.)n[O~K]~[-1, 1].

' . 12 2J
=>_

.
.

p·.
,, .• * . . • ·•

=>
an:lg
1ţ__.O, Ţ
f %t
O,
1)
=> ~(arctg x)a .
1. . •
. .Fie sm(arctg x)aa, ~arctg X c+.
\o ' ' ,

I _ _ t /t+x2 · ·
· cosoarctg · · · · .
· => sin b=:a şi xatg b => a-sin b= tg b ~(arctg. x)m• ·x ,, iar:,diagrania
±./1+tg2b' :· ~ . •. '

~-f .
I •

· -conţpit,leriieste:
. ·
R.~
::r· 7t K)
-~ ~ n --,
K
-
8
[-1, l]._Fiecos(arcsinx)ma,arcşîn.P r· 1
.•

· · 1 _ 2 2 _.. _ 2 2 _ t · _ .
sino~ţg

~b-~ ~ bma şi
.

•.b=; a::a-
---· .
a=cos /Jm±Jt-sin2 b = ~ , iarpentru'a tteterJidna·.
'

: . . . .. . •. . . . ...

..-f
. .

. semnul. vODl tnsadiagnuna compunerii: [-1,lJ !.!:Jn[O,K]~-1,_1] ~·

~ . . 2 2 · . .,
. .

=►. (-1, 1]
uadli
~ 0,-
'7t
O, l] ~ cos(~ x)~Ji-x2 • ·
1. ,2 ·t
cos 0 arcsin

64
/
 laţ limita se va· cai.cula astfel :

·_ J1+x2 .
40..Cazul" ~. "• Con(otm ~xercjpului precedent,·
. -
~ arcsin :~arctg X =
\

=lim
z-tO

~ J~+x2.
41. Cazul de

L=lim
. •➔;
. r· 2tg-2X
ţi~eterminare

-
1-tg• ~. . ·.
-1
· ._.
[-1-tg !.)
2
"O• 0011,

m · lim
[· tg 2-+2.tg--1
X.
2
X

2
. , ➔.; [1-1g~][1+1g;) ... J
=1 •
2
[1-1g!_)
i· . .r

....

. . I . [ .. arctg _1_
.
42• I1mx( arctg
· 1-arctg_
· 1 7 lim -·-•
.t ) = lim xarctg..;..;.._ X · 2.t+l =-.
l
•.- . . X+~ • ➔.m • 2l:+1 '-;a' ~+1 , ;:+l •. 2
43~ Cazul de nedetetminate este "O · 00", prin cal~lul produsului de limite :
)· .
lim (1-x) =0 ; ·.litn
.x ... 1 .x ... l
tg !:.
2
=.±oo·. Fie 1-x=y. C"tttd ,x..... 1, atunci y ..... O;

2
, --o
1t "1 )·. lim
lim ytg_,-y=
2 , --o
, 1t lim
y~ctg-y=
2 , --o
--=.-·
y.
1t 1t
tg_y

44.'Cazul de nedeterminare "O·°"''·· L= .xlim[x·arctg

➔m

.
2

. ,
'

~-f+z
l+-·--
X+l"
x+2 x+2--
X .
l =

6S
Nicolescu -6

• ,O
 .
= r~
lim ~
x·arc -2- -
. ~ +Sx+4
tg·: · z+i' ] a::-
lim
.a: ...m x+2
tg
[arc 2%~;!+4 ·----·x
.2%~;!+4 =-,
1.
2% 2 +Sx+4 ·
1
2
•

~-
i· ·
unde în

calcule s-a aplicat relapa:

- .
arctg
-
x·±· arctg ,:=i arctg
. -
x±y •
-h:xy.
1n l+x
45. Cazul de nedeterminare"~". L=lim
" arctg· l-x
2% _ m
. . . o .a:...O. __
· 2-x2

-·llin
. [' R2% .. ln~ =-lim
2x 2
- .a:...0 ..2x 2%1-x- -~.(2 -x 2'
J .t...O
2-x
2.t ,•
~tg-
- .r
~lg--
. ' 2-x2 · 2-x 2 ·

. ~ 2%
• limln
~-t!>
[1-+_fri" 1-x J
l-.&

.
.:,.a: .
·2=1-•lne•2=2 .

r-r-.
2 ~a, +'Jai ~2
415.i) Cum lr 1., ~- i =~ ff1+ ! "Ja. 1· _+__ -~a. -2 ~
J.
g

' . . " [ ~QI. +~llz -2 I _

. \ [ l l
f. lim
2
(~~1 -l+~a2 -1),; _.!._ lini a?.--1 + a?-1
2 ft-tCD 1 1-
1
_(ln a1 +ln aJ
.
i::::i e
_ll-tCX>
. _= e - -. .. e2 .=
· . . ., . \ · n. n

t.(Ţa.-!)] =.
11 11

·[' t "(a.-k] =
ii) L= lim- l + l•l lim 1 +
[
l•l

-
• 11 ...m k
.
n ...m k -\

66

•
 • I

l
1 t .• a •-1 . 1 t .
-:Elim
k l•l ll-tCD
~
1
~E~a,
k ,., -~
=e -
n =e =

. .o

'1;---
. . ln-,a_1a1...a1; ~I4 _ -
.• e · . =y 14 2„.at • •

47~ c~tde nedeterminare '~ _!

· _O
". Efectuăm .titupa:
·
x-. !. •y, pentru x.... !.
, 2 - - .2
avem y-+O.

· .t =lim J-tn IcoS y 1- =lim -1n Icos Y. 1. 1-cos y _

i:g Y i;1 ·COS y-1 yi

, -- lim
1◄
1n I 1+(cos y-1) I rm ,-1.
1 2sini!.
y2
2_ a
.
H . =E
.
2.
lf
t.
7>0

48. Vom determina ~ta, folosind metoda inducpei-matematice. ---

. 2sin1 !. '
Ll • lim -1-cos _X -lim · . 2 :.. 1 ... 1 (1 + 1) (2 • l + 1) •
.1 ◄_ .-x-1- - -
.1 ◄ - - x- 1 - ·- 2 - - - - -12- - - - ,
: -· ' 1 . . - .
· 1--(cos3x+cosx) .
. ; lim 1-cosx•cos2%
~- .1 ◄ . = .1 ◄
2 ~ lim
, . -. x...O
l -cos3x _ l-cosx] lim(---+-~- -
•
.
.r1' x1 ·,
2.r2 .
·2x~ ' .
•23
2 sm-x
• lim' 2 + !.L =!+.!.•.!_=~= 2(2+1)(2•2+1)._
.I ...O 2.t2 2 l . 4 2. 2 4 .. 12 , -

. . , 1-!(cos3x+cosx)cos3x [. ·
· 1 ·· nm 1 -cos.t·cos2x cos3x lim• 2· nm·.- l -cos23x
~'IO
.1...0
- - - - - - - 1:1
• xi- :!.:-O - - --._,_ xi
------ III
.1 ◄ ..2,r2 ·· + .

. . ,. . - '[. . · . - . , 1-!.ccos 4.t+cos.2x)]- -

+ 1-cos·.r~ 3x] m lim_ (l-cos_3.r)(l+cos 3.t) + ·, 2 _ . · •
2,ri : .. _.x...O · · . 2,ri . . . _. · 2,ri ·
. . ·. . . .. . : /'-.-~ \ . ,, \'

67
 m litn
.r:--o
[ ·
• 23
2sm ~- 2clRt°
' 2
2t 2
-
__,_3
..;.i. . . .

4x1
- .,
.

2 + 1-cos 4x + 1-cos 2x
4x1
.

l[ A
3
sin2...x
lim . . 2 •2cos2!r +
.r:--o x'- .2

,+ 2
'2sin '2x+2sin
2
x]ic ;.!.+2 +1..=7 _3(3+1)(2•3+1) •
. 4x2 4x2 ·· 4 2. 12 ·
- ' 0 ... ~onamentul'-continuă, Şl~ se determină as~el:·L
n(n+l)(2 ~+l) m
AAt' 12 n

. Valoarea limitei mal poate fi calculată folosind o reiape de 1·ecurentă şi

condilfile inipale: · ·
...
- lim 1-cos -x
fite Ln=
cos 2x ••. cos nx
. 1:11
·
.r:--o x2
m
·limrl-cos xcos-2.t .•. cos (n-l)x . . • cos. nx+----
· 1-cos•nx] g:

.r: ◄ . ·. xi . . x2 .
·m ·litn 1-cos x .cos .2x .' •• cos (n-1).t •
lim cos nx+ lim---- I -cos nx- .CI
L-
n~l
+
_.i ➔o x2 • .i --o · . "' ...o x2
. 2 sm -
.,.n.x , sm -
•211.t
- n2 2
+ lim 2 m}..,11_ 1+ 2.1im . ~ •n 2 =L,...1+ _ => L,.=L,._1+ !!_ (am determinat
· x ➔O x2 . . .r:~(.';J· 4 2 2
. zX
, , . 2 - sm-
inti de recuren)U!
o re~e
-,
• condifio
t~), w • •.;n1:: este L1u: lim } .;.cos
i&a lbl}"UA
. .r: ◄ xz
---= ______
x2
2 X lim
.r: ◄
.a

. ,.x
sm-
.... 1111 2lim 2 . 1
[X.
- .r:_-tO
.... 2
J•4 -2 •

Deci am obpnut:
I

. ni
"
L ?4,
n_ ·. -
,t-.
2
Adunînd cele n- l
r • ._
egalităp şi reducînd tennendi ·asemenea, obpnem:
L,.g,L + 2 +3 +... +n : = 1+i +32 ~,. ••• +n 2 =· .!_. n(n+1)(2n+l) ~L :a_ n(11+1)(2n+l) :
2 2 2 2
1 . 2 . 2 ' 2 6 . ,. . 12 ..

' ..
68 ·
 '
4,. E.a lim 1-~ x{,..cos-.-.. -2x-~ ••. ~,_c~--nx-;
.x...O. x2 - .

.
• 2X
2 Slll-
· E 1=
. lim t .:..cos ·X = lim - - -2 - 1 • r<;>rmam
n „ I • d „
o re aţie e recurenţa:
.x...o .x2 . .x ...o x2 .2 . . . _. .

E/~ lim [ 1 -cos x •./cos 2x .•• ·:vc,;,s (n-l)x . ".,/cos nx + 1-"./cos nx] _
.x...o . x2 . . ;x2 . ,
, '. . .

,E_ =E + lim 1- "Jcos nx . ·lim 1-';/cos nx =

sau
_
n n-l
.x ...o
--~- ,
• x2
lat
.1: ...o x2
I-cos nx ' n2 n · dec"1 am ob.ţinut
m
•
I1m -~======-:.:.:.:.:._-_--- m - =- ; • -
1 • • de
re1a11a
,...., x•( 1/cos"""•nx:~cos'-•nx+ ··:_+1) . 2 . n 2 ..
· - Enm E11-1+ -n • cm-u
recurenta: n..'~cu1· arizîndA ~ n, __0u)U&em
__ _ 11 E 1+ -2 , olJJ=
~... · ·~= ,:;- E,.+ -3 , ..., .
. . 2 . ·; ·2 . - 2-

E.=E,..;: ; . Adunwl'cele n-1 egalităţi şi reducînd termenii asemenea, obţinem:

Enr.:E1+ _,!_ (2+3+.•. +n)= 1:2°+3+ .•• +n = _!_. n(n+l) = n(n+l) •
- 2· 2 2 .2 4.
2
"'O• a"lz::S1ll
• 2· 1 · O a n2 - an-l = an-l -an-2 Od •
~ :X- - +.an-1; 0i-a1 > - ; an-an-1= - - - - - - - > , . ect,
- 4 . an +an-1 an +an-I
· folosind metoda inducµei, s-a observat că şirul este monoton crescător.

Şiru~ este mărginit,_deoarece: a.2msh.,. ~ ! +~, < ~ x-! ~a,., deci 2

a/-~,.+.!. -sin2 x < O, adi~ O ~ a,. ~

t+2 sinx. ~ şirul' este mono~ şi
4 2 ·
. mărginit, în.q?',ftmnă _că 'este ccnverg~nL Trecînd- la limită, în relaţia de recuren~

.- vom_ o))p.ne: lim a - 1+2 sin x . ..

adi I li
mJ,x - -
R )- t+,/3
n~ n 2 ca
•
~ ➔:r .
I( 2 ·
* ..
* *
tn· e~erciţiile ~1, 52, 53, 54, 55, 56 von_i aplica următoarea vroprietate:
Fief, g:(a, b)\{O}-R, O<a<b şi g(x)>O, lim.f(x) =1·. Dacă a.tn este:un şir cu atn~
g(x) - z~ .
şi convergent către zero, adică conform teoremei· de eonverg~ntă cu e, pentru V c ~O,
există N(e), astfel încît la.tnl<e, pentru Vn>N(e) şi k ~ n, atunci
• , • I ,
-
 li „ J

Hm
ll ➔CD &al
E t<a.tf.> ·~ Hm E g<,;,"> , dacă limita a doua e~tă..
. a ➔a, &al . /- -

51. Fie j{x).:.tg.~, g(x)•x, xE(O, 1), iar şirul ·a.• lk ; ~ f(x) =lim tg x_ = 1,
: . n2 \ .s...o g(x) .s...o x
g(x)•x> O şi cum O< a.. ~ ~ =
2 pentru orice k ~ n, avem a.-. O.
· n2 .n . · • ··

lhnÎ g(~1~) • --~-t ~~lim

. 11-tCD &-1 ni
~t k •:lim Lf~-. n(n+l)]=l,
2
....m &-1 a ➔CD n2 &-1 ~ ...m n2
deci

.lim .L.,
-[~.tg __
. =1 • 2k] ' .
11 ...a, •&al n~
52~ Aplicăm proprietatea: I A =e111A Lobţinem
--

-· · f 1n (
11
t )
IÎ-(t +.!.)- Jim e 1n ~ 1_+ n ~ ~•-
' · ( k ]
L:_ lim· 1 • e i + nf •
a_-a, &al . n2 n-ta>

Fie J{x)•ln (l+x), g(x)•x, .t€(0, 1), ~ şirul <;1,bt•: .!... ·. -

. . - n2
.- I -
- Aveatl lim /(x) = lim _!_ 1n.(1 +x) atn lim (1 +x)7 =1n e ~ l • Cum O< CX. ~ .!_ , atunci,
• z ...o g(x) . z...o x ·· z ...o _. _ , n

penttu oricare Ic
. • .. .
~ n, avem a.~ O. .

' ·1
lim
,. ➔m ~•
E· g(ab) = lim
. •_➔CD t-~
[t .!..]-
.
ni ..
.
•
,:..:.. n(n+l)
11111 • -
l -· Deci L• ·e" .r:-
.. -~e
• :..m 2n2· -2 · · .- -· .
. ,. ka
• li ka
Jnllcos- . ,. . . ·[
· lim Elfl cos- ka ]<
53.lL•. lim
.
II
cos- • lim e &al . n{i • e" -a, &al
a -+Jllt ..._I -' -
· n./n
n ...a, . .
·.
- ·-nvn ,
Considelălnjµ)•ln (~ z), g(z)•:_
. -
! z 1 cu zE(O, 1) şi şirul
- . .
~a ~-k;.•
n./n .
- . 2

· Avem· lim /(x) =lim[-~·-1n (cos x)J • limln·[l +(cosx-1)]-? •

.s...o g(.t) z...o ✓ x2 .i...o
. .
2slo2 .s

. {
aJn liin' [l+(cos x-l)]cou-t ,. .
. I·}✓ .
"! ·aahi e=l. ..
%...0 I . •

70

- .
 . i

• I 1 . •, , . • -
. Cum O<cx,_< -...J:.;.., aqmci pentru orice ţ_~ n_avem CXa... O.: .
. nfi·. - . - .

~t. g(:•)=~t. [~¾[~kr]_-~t [-~. ::·~t}

• ,,lim [---··.::L.
1 . n/2_ • ~-(n+l)(2~+1)]· = -..;...
. ir Deci" L• e_-;;: ·oi. 54. L• .'ai· er♦f_. •
.
.
~ • --m 2 n1 6 6 · ·

· 55~-Fiej{x)~.x, g(x)•x, xE(O, 1) şi:~ a_~ -i_. A,vem

. - = . - . . . ni
- \ -

_lim /(X) = llin sin X ='i •·

·x ◄ g(X) x-i-O _. X

Cum O<a~ ·s
.. ni
2.. , pentru orice Ic ~ n, atunci ak. ... O, !iar
.
. . . .
~
; . )·-lim_[~
lim L, g,a,:• - L -
·Ic]•. _~ ~- 1 ..-
n(n+l)]_.ţ ._'Deci. L•· -1 .
1; __.
- -;- .
, ft-+CD ~l•, - . ft-+CD t-l n2 . •·-:'CD ft2. 2 . 2. ,2

· · · •
limlilil l+-]..
n [ lc2 . n [ ]
--/c2·
~:g (.1+ :, }•e•~ ._, _ e~.., ·
.
. ,.
2
Eln l+....:.
56.L_• n• • n• .

Frel{z)•ln {i x~(O. +%), ~(%)•z, 1) şi şirul a.,.• :, \ _ -

. . ' l
• Avem 1hn /(x) =lim .!.1n ·(l +x)· i-ln· · lim (I +.i). 7 =.ln e b: 1 , Cum O<a_ S 2.. ,atunci
x...o g(x) . x...o X_ .· -- • _. .
x◄ . n 3 ·
,·
pentru ori~;k S n, avem a,.-~
• • . •
qtD Î: g(a..;) =
lli-+CD ·i-1 .
JÎ; *'] ,. lim [2..n t
"◄ li-1 F
lini_

n-t00
3
i-1
1c2) =
. .
_ • Îim_· [!_. n(n+l) <2n+!)]=.!. rDeci limita-~te e~=v;'" · I
. "-:m n' 6 . L. 3 · ·
.

57. Vomefecfuasubstitutiax-lat. lim Ax"+Bx"+ţ• ·1111· lim, A(l +t)"-t:B(l +t)P +.C ~
. : . %-+~ ·cx-1)2 , 1-t01 t2 .

_ ~ A +~+c+1S'" +pBJ+'t_~C!- A +c! •B> +t'P<t> _ ~ cc! ~ A +c! +tP(l)J _ •

- c! •A~c! •·s , iar P(t) ~ rin polin~ de grad1il [max(n,_ p):-31 în t.
71

--
 . . \

.· 58._b>= J9x'-24x 3+6:t2,+S ~(a.r'+px+y)~)

t 9-24-.!.+6-2..+s~..!..
x. x2 . x4
·

. x,-1 ~_!_1n.
-. xP-ila,+p~+y x LJ
-Dacă r.2 sau dacă p=2 •şi· a~3, atunci .lim l.ftx) 1·=
. : . . P , . , ."-.ex,
+(X) ;
.
rezultă deci ~pile necesare p~2, a=3. . ' ·
-lnlocuind aceste ·rezul~ şi apoi_ ~pliticînd GU conjugata, pe baza condip.ilor din
enunt, .obţinem: P=-4, y=-4.
-s,. i) Dacă 3JE f r,..., m}, astfel încît a.1<0, arunci domeniul de detinipt? al lui/ este
sau un interval mărginit sau· mulpmea vidă. Dacă ~=O. şi p1 ~ O şi·presupunînd că
P,=O=>y, ~ O, atunci/ este definită. pe o semi~tă de forma (a; +co). Dacă arQ
P
şi 1<0 şi presupunînd în plus căip,aO~y,.~ O, at,unci/este definită pe o semidreap-
tă de forma .(-00, a). Dacă ~1:1pJ10 şi y1 ~ O, atun~i feste definită pe R etc. .
ii) 'Funcpa:'fpoate avea limită finită la +00 doar dacă a1 ~ Opentru \:/JE 11, 2,...,m}
şi a?() pentru cel puţin unJ {preşupunînd tn plus căi a,=o--p,~o şi a',=P,=0--y',~0). -

S ~ : Jtx)=x [t.· ;,+p•1.!.+y ,-.:.!..

t-1 X x2
-i1- 11]
X
remită că dacă ~ f a,:, ~ .
· · · t-1
..
.,. .<.. • m .

~ 1/(x) I = +ro • Dacă i= ·L a 1 , atunci:

X-ta> ,----- t•l ../ .·

f (Ja.;:X +P 1;X-f1· ~xJa.1; ) f, [ · p

c-] , -µ
2 1
f(x)= 1 -µ= i;X+î deci
.. ,. '"' l.' . 1 ·
X a.1;+P1·-+y t 1 +ya.t .
0

· X X ·
1 III p . .
litnf<x>=.:...E-1; -µ. .
,1 ➔0:,· 2 b!-1 r;;- ' . .
·•1e ca limi"ta
Condi pt yu.fun1;1; • •· - fi i: "
cpe1 sa e zero sun· ,...r:a
tm ya.1; l i'--- ~
·C- , µm -L" p.t . -~
• · l 2 .t<al .,/a,·
. y 1;· (
,

liD. a,= lim { [1 + (- x sin

. .1:-+0
h)J-=n:raf''.:°' ,, . .,-. , b. i>,'"t ..!_e me?il~
l rl :-(.!.)n]
=
M e
, -- M 1

· fiind. suma
.
tennenilor unei progresii g~etrlc~ de ratie .!.e ,.cu n ter,m~, primul
1 Oh • 1
, _tennen fi"und egal,. ~
e·
. wiem lim b.11
n-m - e-1
=-- .
n •
61. i) Vom calcula suma S'na L cos la. Ţinînd ~ de relaţia: ·sin!... cos la=
I . , . . bal· _ 2

. 72
 l .

l fi . [k .l b: . [k
- -2lsm +2 .-2 r-sm q;]r . . . Şl•parti .
·cutarizînd.
•
ce1e de ~~-
i n d i•. 2 --
o m ~ , oU)"&em.~-
JJ;... . .

. sm• X
-2 cos X.-. - 1 ~. 3 ~ 1 ] ·
SJD-%-SJD.-.% ;
.2 2 . 2

sin ~ oos 2P ~ [ mn ~ z-m❖J; .

sin 2x cos. 3%- .!.rsm2x-~x]
· 2[ 2 2 '
.
····························~-··················••.•·······,
• x 1 fi . ( 1 )x · ( 11~]r. . i ______ f!>_ __I I ali ... • . · -.....a.. • ..c--d

r· ~e nes ~ Ş1 ~ ~
-4

. ~- 2 cos m- ·2Lsm ~+2 J-sm ~-2 JDSUDlllK1

. ~~. -X •S'
•• asemenea, VU)U&em:
tennenn •
SlD. a
-- 1 [ sm
. · ( n+-1 -sm-X
1 ] ....
. ·s, =.
· ' ·2 n '2 · ·2 · 2 ·- .n

• n n+1
SJD-%•COS-X .
2
• ___ _ _2_ . Deci ~ - S1 _o vom _&temJina m1:l S',., în care ~ x- .!..__,
sin.:. . -- · . -. · --·· . · 2n

•
. .
[ n •
. sm - __ cos -
obpnem S1-= . · 2 _2n
1t ] •
2
[ n+
.~ 2
1. ~ - 1t
2n •
.
l•
l
• 7t
Sll1-
4n -· ·

lim
S1 . lim..·[. ~ 1t
Sin-·~-·- .-
. , (
-·-
x · n:+ 1)
- -·-·-=-·
_:n -4 .fi .fi 4 2,. .
-ai,.
n-.oo
-
n -
n._,.m , 4 4 n sin.!:. 1t 2 2 1t .. 1t -
. 4n
• X • X X • X. X. • X X
. s,n ,. . sm ___ ., ,. sm--COS--SJD cos-
ii) E 8
k(k+l) - E. k k+l ~ E k k+l . k+l -k -
~1 cos!·cos x . 11-1 cos!cns...:... 11-1 cos!cns .r
k k-t:1 k k+l k . k+l
•}: (tg!-tg_.:._)1
11-1 k k+
•tg ;.ta,...!...,.~ limita: este egală cu tg x.·
n+1 • · \ .
. n
iii) Vom_ forma numărul complex: S3 +iS4a(ccJS a+i sin a) l: xt (cos b+i sin ·b)t,;.
t-0

•(cos a+i sin· a)· . .l-[x( cos .b+i ~- b)Jtt+l ~- Aplicămformida.bd Moivre, ~lifi~
1-x (cos b+1 sm b) ·- · · .· ·. . .
cu conjugata numitorului şi apoi, .sepadnd partea reală .de partea imaginară:• prin
.idendficarea ce~ două numere complexe, v~ obţine: · · '

,:,·
73
~·-.:r
 S. ~2 ·cos-(a+nb)-i,.. 1 coş:[a+(n+l)b]-x cos (a~b)+cos a .
3
. x2 -2.t cos b+l . . . '

.. Sl,,.
x•• ·•sin (a+nb)-xn•lcos [a+(n+l)b]-x sin (a-b)+sin
2
·
a fn
.-- con
cJ •
uzte
. x 2 ..-2x cos b+l ' ·. .

=
lim S3 = ~ a-x •cos (a-b) ; lim S4 sin tt.-x.sin ·ca-b) ;- iar în calcule s-a ţinut
....m x2 -2% cos b+l ,. ...m x2 -2% cos b+l ' ·
seama do faptul că.dacă lxl<l, atunci limx"=O•;
1- - ·1 1
· iv) Se foloseşte i~tatea: - - - m· _ - - - ; insurnîpd ~le
41!cos2..!. . .41-i ~sin2 ~ 41.sini..!.
21 2t-1 . . ~

n-relapi pen1ru kE{l,2,...;n} şi-reducînd ~-a.,emenea, obpetn:

" . l
~,• - -
. l InconelUZlC
. limS,=---•
1- l
2 ----• 2
: sin a . 4,._sini..!. . "~ · sin a a2
2n.
v) Se foloseşte identitatea: cos' (3t-1a) 0 ~ [~ '(31a)+3 ~ (3t-1a)]•
- . . 4 . . .

- (-~)""' -cos'(31-1~)•--;r(~l)""' cos(3'a)+ (-1)"'·•~(3._1a)]; ~ d cele

31- 1. - . 4 [ 3~-1 . 3t-2 . . . -
·n relaţii pen1ru kE-{1,2,.•.,n} şi reducînd tenu~ asemenea, obpnem:
s,=_!.·. (-l)n-l ·cos (3"~)+!cos a..... 1im S6=!cos a ,(deom,ce.~1 ~~~Î3"a~l=>.
4 . 3n-l - 4 . ·~ 4 .
-~ (-l)"_ S. (~ţ)~- 1 ·cos3"a ~ (-1)"-
1
• trecînd la limită în dubla inegalitate,
311-~ 311-1 3n-1 ŞI . . ·-. .

. (~1)•-1 . .
obtinem lim · · cos (3•a) =O )•
. · -.. a ~ 3•-l ·

_· [t COS QlXr~~ ~ .t
lim
z-tO
t-1
n
✓ '

.
= lim
%...0
1+ 1-1
-- .
(cos. a1x-:-l_)
.
n
.
.
•
t-a" .
(cosa.z-ţ)
n

. .
• -2:i;~a,.x.

·•:,a;.;"
m .-

'-· .

'co
74
 .,.
-~
.: .arl
sin-.
2 . al
2
2

-2 lim bal
nar
EsiJ12_
.. 2 ~2fun _ _ _
L,
bol
[
2 _ _ _ _ _.:.._1
~-r
r · ·
.Ţ

t.a!. :,
= e n z-0 ·. XSÎn X = e n z...O _-sinx_ = e 2n lwl • ~ .
X
•
- a-rn
E(1-cos(a1x)).· . 2Esin2_r_
ii) lim · 1-~ · = lim . 1-t , 2 ·· =

z~ t (-_n;2,_aam,(a.-~>)·- ,-o • f--lllU"AlŞ(a~) · iJ.K ) ,_

- 1

. • t st{~ :,an:cm(aţZ)) ·s\2~(ar)

zt sin~
at"
·(a~J2 .
2 .l 2 ,. ....
iul
-X Ea! .
_ _ _ _2_______ = lim _2_ _
1ai_=0 , unde în calcule s-a
z...O .
·xE.a1:
- . .

hl

a • 1+t2 1 1-t2 • · ° . o A . " · · o o "

61 Fie t=tg - ~ - ·- = ·A·-+B·-- şt, apliand metoda coeficienplor
·· 2 2t t · 2t . . ·: . · ·
·ne,detenniDati, obţinem: A=-B=l. .
·.· 2 . . . . .~
- Fie u~ a=> u=C· ..!_ +D · -l -u .şi, aplicînd metoda coeficienţilor· n ~
. u 2u ·· .· . _
. .. . - . . i . .
obţinem: C=l, D=-2 Analog, determinlm E=-F= - .
. . . . 2
. 1 ·. .· .. . - .. . .
i). . .
. sm/l!a
r
=etg 1a-ctg21a, îmumînd cel~ n+l·relapi, pentru kE{0,1,2, ...,n} şi
. · ·. - . ·
... . . -
reducînd termenii-~ obţinem: S1=ctg ~ --ctg Z'a, iar lim S1 nu exisţl
· . · · -~ ·2 · n-a,

· d ~ funqiil~ trigono~ ,iu· au ~tl în punctele :t:00. ·

75

--
 ..) a a a·
n tg - -ctg - - 2 ·ctg - 1 , însurnînd cele n+l relapi, şi·reducjnd termenii
2t 21& 21&- . .

· ~..--s. 1
~ UU)Ll"'.u& 2• -cfg- - ctg ex--
a 2 2 lim S =-,. 1 -2 ctg 2a•
2
. 211 2• · a-.a, ex ·
iii) S3actg ex-2"·ctg 2•ex... lim s, nu există· deoarece funqia cotangentă ·nu me
- 11-tCD

_limi~· în ~ l e :too~
64. Cum x:t-
,·
.!.X •2 ~ ex-- x2-2cos ex·.r+l •O .
... .x-cos ex±i sin ex;
· ·

.!.X -cos a + i sin a,_ şi aplicînd/o,;,,lda bd. Moivre, obpem: ~ kcxti sin
. . .
k. ex;

ii

.. .:..s- ~[x•♦:_. J-2• ~- cm.ţcx-2·

.-;i=c:os_,ta.+ isinkci
n
[ 2 l
n+l •
COS --CX

~
smf l n
-CX

2 • _
·2

în concluzie lim [
2
~[Ta.)~ nf';L--2-.] ~ _:_ .
1

n-tCD cos(n+l ex)·sin{.ncx_) · sin~ sin~

2 ·2 - 2 2

~r ,7
. .,.,. • om
•
lJne_ - . d .e---~1 l .
~ e ~UDllWe e: Slf:l ~-
j 1-cos 21'
2
_..
- , cos_...~,;.
j 1+cos 21'
_
2
· _·
u~-

i) 2" 2+.•. + ~T~ a2• 2- 2+:•• + ~ - • •·

• 2" 2- 2+-.+ 2+2cos K

. . 24
j .-...• I
2•_ 2-2cos...2:.... •
~ . 6-211-1

76
 deci valoarea limitei est.e 2%1:
. 3·
"- 2 _ 1 . 2 2 1 . ·._2.
ii) '-lllll -====== -
D.

.
-----,

,/2 cos :
--- -

~. j 2(1 +cos K)
. 4
- ----,

cos! • : J2+J2+./2
2 2 1 2
•-======a-:======•· • ,-, --===:=..==.=.= =
·~- .j2+2·cos~--2: cos(;, ·¾J J2+...+J2+./2
2+~ 2(1 +cosŢ). ~ . . 2 4
.. 1 · • 2 ·. 2 2
• cos(2-·!.).
_ 4
'
2n-l
alunel 72 J2 TV~
· Iz J2 ....+J2+./f , --::====== a

,
m . 1 . _ .--Efectuînd_substitutia~ !.::x, atunci produsul'
21: - l 21: ...COS( -1• -
COS-•C()S(-•-) 2t) . 4 ·, · ·
4 2 ·4 2•-l 4-

P=cos x·cos. ..!.t...cos~ se detennină dm ~oltarea recursivă a funcpei sin 2x:

2 2n , · • ,
\ .
• "'-2
sm ~- sm• X cos X -
22 SlD-
• X COS-
X
cos X- 2·3 sm
•
-X2 X
COS- COS- cos x;ra
X
2 2. 2 . ,. 22 2
__,,n+l · •
• ... -.c. SUl -
X X X-- X n-· sin 2x
COS- ·COS-••COS- COS X_,. r - - - - - • • i:Lloatea
u_,
2 ,i 2" 2n-l 2 . ,,.
. 2n+l •sin-""'

2n+l •sin...!....
. l.
2"

I
O
11: ~ . X
limitei se determină utfe.: lim _ _ _4_·_2_n m __!_ • SlD _ 21:
lim - - 2t - -2 - -
2·
".◄co :_ dn2-!. • 2t
SlD-
',a-ea, •
...,..
4. . 4·2n .· '
2

.66. i) Cum lsin xlSlxlSltg xi ~tru xE (-.!:.,.!:.),atunci pentru x>O obpnem

. . . . 2 2 .
sin x< x< tg .x. Efectuînd substitipa .r-arcsin t, oblinein t < arcsin t< t

Şcriind dubla inegalitate, pentru fiecare termen al sumei, ob~m: ·

. Ji-i2

77
.r.

..1---.-..:...--. __~ • .,.

Analog s e _ ~ şi ca L --;::=== -+ •
1 T"
I o

.. . t-1 ./ ·2 • n-tm
.'. . · • · · yn +k-1 '·
· Deci, trecind la ~tă în dubla inegalitate, ohpnem valoarea limitei egală ':li 7.el.'.O·
ii) Cmn pentru x>0 avem sin x< X <tg X şi,efectuîn~ substituţia x=aretg t, obţinem

. t <arctg t<t. Scriind dubla inegalitate·pentru fiecare termen ai sumei, obţinem:

Ji+t 2 . · · . . _, - ·• .

,. . k2 ,. . .. , k 2. n k2 n k2 .1 „ 2 . '
E · · ·· <E arctg ;....<E -·Dar L -=-E k = ·
• t-1 Jn +k4
6 tai n3 t-1
3
n 1-1 n3 n3
1a1

.. :._n_(n_+_l)_(_2_n+_l_)
6n 3 .
-+
n-a,
.!_ şi
3
t
tal ./
2
--;::::k=·=> t
1-1
_k__
2

_r;--:-
g

. yn6+k4 ynG+n4

m --;:::=l=}:
. Jn•+n• .., .
k2- n(n+l)(2n+l)
6n' H •~ -+ .!. . Trecînd la limită în dubla inegalitate,.:....
3 . ..

1
obţinem ·că val~ limitei este egală cu .
3

~- AJiliciu~ trlgonomdrică larotg z hr~tg y = arotg ~

i) arctg · 1 · =arctg 2.
-arctg _I_ , - insumÎÎld cele . n diferenţe pentru
k2+k+l k k+l ,,., ~

kE {0,1,2,•••n} şi reducînd termenii.asemenea, obţinem S1 g~ 1-arctg _I_ ~ ·

. · .. .. ·n+l ·

78
 ,ii) ittctg -
2
111arctg (k+2)-arctg k; inmunînd .cele n .diferenţe. şi redu~d
· k 2 +2k+l · - .- -. . . . -- .
~enii asemenea, obpn~ Si=~ctg(n+2)~ţg(n+1)-arctg2:-arctg 1=
·2n+3 -· - -
• I ,=arc~ -2 - - -arctg(-3) iar lim .S,.m-arctg(-3).
n +3n+1 n-+c:o .

w ....-tJ - - -2 • -~~
••• ) ~ n . 1
~~ ~
k .-arctg\k-l ~---t--~-..1
_......;.... ; 111:iuuuou ce1e n te&Qj-U .• red înd •-- ••
. t.,;.;: ş1 uc ~.auenn
2k k+l k· . - · .

~ o~em S3=arctg _!!._ .,._ lin_l S3=arctg 1= !_ .

· · · n+l a ➔CD 4

' iv) Mai întîi demomtrăm că tg (~tg x)= l.

. X

/ · Fie tg (arcctg X)7a, notăm arcctg ~b- .Pcţg b şi tg hm~~ tFtg b= _2_~_! ·•
. - - ·. . __ ,_. . - _ - - · _ . - · - ·: - - ctg b, x.--..·

Deci arcctg .(/c2+k-t:-l)1:1arctg

. ·'
l
k 2 +k+l
:=arctg
-
(k+l)-arctg k; î ~ cele
- . ' • ·- -.
negalităp.
şi redireînd termenii ~enea, obţinem S4marctg Lc:>fun S4=!. .
- . · - n+2~ n ➔CD 4

v) ~tg 2k2aarctg ~ =arctg.(2k+l)-arctg- (2/c-1), insumînd cele n egalităţi şi

2k2 . . . .

.reducînd termenii asemenea, obpnem s.,=arctg cin+ ţra,ctg 1maretg L =>

. -· .. -. · n+l
. .

...... 1im S5 =arctg 1 =.!: •.

n-+G> 4
V~~- 1 1
vi) arctg _ _ •arctg l+arctg ------ aarctg 1+atctg _ 'marctg 1+
k2 +k · · - k 2 +k+1 1+k(k+ l)' · : ·

+arctg (k; 1)-arctg k;

1
s"_= ~--
_ 4n+2
·tg f_ [arctg 1
~1
+arctg (4n+2)-arctg 1 ]
· .
~
1
.m _ _.tg rc4~·+1>-!+arctg(4n+2)-.!:] = _2_.tg [mt +arctg(4n+2)]=1 •
4n+2 [ _ 4 4 - 4n+2

Deci 1im S6 == 1 .
,a-+CII)

68. ~-~~e vom_ pne seama de o proprietate a părpi _întregi a un.ui munăr
. tea1 şi anume: ka-1< [ka]~ ka, pentru o~ce aER şi kE~.

79
 i) lnsumîrid dubla inegalitate de mai sus, pentru kE {1,2,...11 }_ ~em: (1 +2+...+n)a-
,.
-n< E [ka]
t-1..
S (1+2+... +11)a. ÎtnpiÎţind mfă dublă inegalitate prin
. .- . .
,r, obpnem:
. .

n(n+ 1) a-li - . Î:,-[ka] n(n+l) a

. 2 . < t-i ~ 2 · .Trecind la limită în .dubla biegali~ adică
,,2. . ,,2 n"

aplicînd teorema ;'cleşteiui", obtinem valoarea limitei egală cu .!.a.; ii) .!a ;·
· ·· ·. · 2 3 ·
. ~ iii) -1....t, , ~ în calcule am ţinut ~ de suma S,: ( ~ · calculată
în cadrul .
k+t
.· :
ex. S, ~ 1~,. capitolw.,.I).
he) Cum {ka}•ka-[ka] pentru orice aER şi kEN,_atunci însumînd ţ,galităple ~ '
• I • • • •

: 11 • n . n
kE {1,2,..•,nt·, oblinem .. E {ka} L ka.;_ L [ka] • ~ prin n1- şi· ti~d seaDJa a
. t-1 t-1 t-1
• n
E{m} . . E c1ca1
depunctuli),obtfuem.: lim t-1 m lim n(n+l)a -lim t-i . a ..!.a-.!.a=O;
,a-eu, 112, . 2n 2
a.-.CD ~~ n'J. 2 2
v) O; 'vi) 9- .
"· Remlvăm ecuaţia binomă: ~ 1al, unde l=cos O+i sin O=> xtacos ~+
n+l

+i sin 2bt , pentru kE {1,2,...,n}.

· n+I

" ~ -1+1 · 1 ·1.

11 11
X . 1 :
S,.•E~l:IE .
m:En [. -1+- --n+E-a-n+ t
t-1 1-xt t-1 1-xt t-1 · _ 1-xt t-1 1-xt
2b .. 2bt
11 1-COS-+tsm-
1 n+l n+l .
E --------~
·r1 •
n ·
.+E .. =-n+
bal 1-cos--1sm-
2b • • 2h
n+l · n+l
t-1 ( 2h
1-cos- . .
n+l
2b;
sm_
n+l
J a

,. 2 . 2Iar. 2· . kit Iar. . . . ··-

=--n+E
-,,.-1 + lSlD-n+-1 cos-,,.-1
Slb 1~ (1" . tg . /ar, ) .

. ii-cos 2h) 2
- - - - - - - - - CI -n+-L .:+IC - a
. t-1 t-1 _ ·. n+l
-l · n+l

80
 /

· .n i • Im n ... · ~ . ·:. . ·
a -n+-+-
.2 1w1 . 2
E (lat m calcule s-a liJlut seama de modulm care se face .
ctg-=--
n+l -: 2
. · · ·
împărtirea a două numm, ~lexe şi ~ se ~ ~ _amplificarea fracţiei
Acum
.
cu conjugata numitorului).

a•
,.
E_
ctg lac •
,.
calculăm suma:

E.
ctgfn - (n-k+ l)x] •
. ..
ctg(- (n-k+ l)n ) • E
.
1w1 n+l 1-1 .[ . n+l 1-1 · · n+l ·
-~ (n-k+l)n · ·· · . · • ; · S~ 1
• -L ctg _ _ _ •-a--a•--:a--2aaO-.a•0. Deci lim-=--.
· 1w1 n+l . .. a ➔m n 2
. .-!·.:.,._x . x x · · ·• 2 ·x
. 2~ 2 Slll-COS- SlD - .
70. lr lim ._ lim.22 • lim 2- 2 - 1 '\

z◄ 2 X z◄ X z...O 2.x - 2~
z<·o X lg- .[
2 . ) z<O ~·ts-
2 z<O
__ , -· l-tg2!.
1-tg2!. ~
, 2
. ,· '. .

ld•a. Penttu ca/să aibă limită în r-saO trebuie ca:J.mld•l(O)-> aa ;.mai mult ..!. chiar, .....,
.. . . . 2
cum fare limită în punctul x-0 şi aceasţi limită este ,egală cu valoarea :funcpei în
x=O, atunci putem spune că funcpa / esţe continuă în punctul x=O.

71. O funcpe / : [a, b]-. R are limită în punctul de acum~ Xo E [a, b], daci şi
. .
nutnai dacă limitele la~e în acest p1U1ct există şi sînt egale, adică
lim/(x) = lim/(x)=lim/(x).

· i) l.(lr. lim/(.r) _m lim sin4(x-_1) =!. lJJ)m liln/(.r) • Hm~.!.~ 3(x-1) +.!.J=t. .
.
• z,➔l
.
z< l
,
Z ➔l
i:< 1
S'x-1)
\: ·
s . Z ➔l % ➔ 1 s sm 'x-1) s
z> l
,
.
s.1> 1
\: - , .
•·

Cum l~(l)al,i(l)• liin/(x) =~, - c i

. ' .l ➔ l 5
funcţia are limită în p~ctul x-1.
3
. ii) 18 (-1)~- ~.f(x). 111 _ .lipi [4arcsin~)=4( K +2kx)~61t -t:8k1t., kEZ; ·
.1 ➔-1 · · .11-1 1+x2 2 ·
z<- 1 - .1<- l . , · -

. .i>-1 :

punctul x=-1.

.81
 1-n)n
x" (l+x11 .
Expresia de sub rad(~ ţie simplifică
x 111
1-•)m
(l+x-;;-
cu x4 sau x', ~ cum m<n sau m>_n•

.·
în concluzie limE a
{o ·.
.1
pentru m<n
pentru. m=.n
z ""'° . · +oe>· pentru m>n.

73. Fie hm.foi, adică h(x)m {x da~ X €Q\{o}.

2
I

. . 1 ·da~ x·€R\Q ~ X~.

Dacă Xn _. Ot:(?Sfe un şir ·c1e numete ţ'8ţionale. nenule, atunci .h(x,J= .x; _. _O.
Dacă Yn_.O este şir de nwnere ~onale, atunci h(y,.)ml. Cum h(x,.)_.O şi h(y,.)=-1,
atunci lim h(x) nu
z...O
există. (Dacă- se
. .
pot construi două şiruri .de
. .
numere reale
.
Xn _.z .
şi Yn·_.z şi dacă unul dintre şirurile (ftxJ)neN ·şi (/{yJ)neN nu are limită sau daci:
ambele au li.mite, dar. distincte, atunci funclia / nu are limită în punctul l).
74. i) ~e jµ)m.xi-#+ ~-~+x'= ~-. 1--:n . ~ / este o funcp;_ polinomială,
1
este
·derivabili, deci: /'(x)al_+2x+... +nf" 1a l-(n+l)xn+n,tt+l „ lim/'(x) ~_2__ -.~
, (1-x)i ·, · . · · (1-x)i ·
11 -.a,

1 2
ii)/"(.t):4+6r+12r+.••+n(n-l~,/"(x)a -n(n-1)%"• +2(~ .:.l)xn-n(n+l)xn-t ~2 ·~
(l-x) 3

c:-. lim/"(x)=-3_, unde în calcule s-a ţinut seama că dacă lxl<l, -~-~,ci
n -.a, . (l -x)3 ·

lim x"=O.
n-.ao

(·

82
 CAPITOLUL ID
CONTINUITATE. DERIVABILITATE

DERIVATA DE ORDINUL n. APLICAŢll ALE D:EmYATELOR:

tangenta, subtangenta, norm.Q).a, subnormala duse Ia o curbă dată;. unghiul
sub care se inte~ctează două ~rbe.; unghiul sub care. se vede o curbă dintr-un
. punct daL DERIVATA UNUI D~ANT. · .PROPRIETATEA ·ŞI
. TEOREMA LUI DARBOUX. PRIMITIVE

'' PROBLEME PROPUSE SPRE --REZOLVARE

1. Să se studieu continuitatea şi derivabilitatea n"!'ătoarelor funcpi:

i) ~x)-12+xl-l3-xl.; ii).:J{x)=l+Jn lxl:t-1;
. lt+xl+l4-xf . Ix-li - .
~l'f(x) = lim lsinxl ~ +cosx ;
n. ◄a> ·eu+l
2
- · [x +lxl pentru Xii= 0 .
iv)., /(x)= x2 -x
_/ I o pentru x=O;

· v) •'J(x)= . {x -x 3

0
2 pentru x raţional
pentru x_ iraţional ; ·
- .I
lxl . e V+IT. pentru X€(-co,-1)
1
pentru x=-1
vi)' ft.x)= . , 2
I
eititi+'lî pentru x€(~ 1,0)
vii)\J(x) = lx2 -4xl arcsm.2....
. .. . - ,{i
2. Să se _detennine ~~orile comtantei reale a, QStfel încît următ~le funcpi să_
fie continue:

. 2 •
2
' ~ +ax+l pentru .t~.1
i}\/(x)= __ 4 ·
{
3fal·x pentru x< 1;
 .,
,\ '

2 tgx · arctg.!.X pentru xE[-1,0)

:

ii) J{x)= a ~ntru -x=O

_ b+x-1
·2 xz•e.s pentru xE(O, +ro).
. .
3. Să se cerceteze derivab~tatea JU]Jlătoarelor funcţii:
·i) f.R -+ R, definitl prin .- .

I
sgnx·sin3x pentru lxls:
f<.x)= 3 '2 ·'2 n; 3·'2 · n;
--1::..x ·sgnx +_V~---· _v~- pen~ lxl>-;
· 4 4 4 4 ,_ -4
ii) f.[O, :n;]-+ R; definită Jirinf(x) = max [cos x, cos3 x];
iii) f.R ~ R, definitil prinf(x) = max [ I1-xl, 3 jxl];

· iv) f. [ O, : ] - R, definitll prin J(x) .,max [ ! tg x ; tg xsinx J

.

.
·4. Fief.R-+.R, de~tl-prin J(x)~
' '

I rsin.!. ~ ~o
.O x
pentru x=~.
...

i) Să se trmeze graficul -fun~ei. ··

.
--. ii) Să se mate dl derivata funcţiei este discontinuA în origine.
- .

5. SA ~ arate că"j:R -+ R, definită prin J{x)= .

· O
2

x
.
1 .
I
pentru XJOO
.
pentru x=O
x s~

est~ deriyabilă în orice punct, iar derivata ~te nemArginită în vecinătatea originii.
6•. Sl se determine numerele reale a şi b, astfel încît ~cţfu /:(~, +oo) --+ R, dată

prin:
.
Jf.x) = { . ~+b
3
ln x pentru ;E(O, e1 să fie. derivabilă în punctul
pentru xE(e, +ro ) . . .
x=e.
..

7. Se comidera funcţţa: f(x)=!..Jx2- ~ 4 +2:..arcsm/Ţ.

. 2-- -2 ~

i) Să. se· determine domeniul de definiţie.

ii) Să se determine numerele a, b, c E R, astfel încît funcţia:

tx)-{/(x) pentru -l<x<O

~'= - ax2 +_bx+c pentru x~O

84
 C

să fie. de două ~ri derivabµă P!-" dmneniul considerat.·

. 8. Se di funcţia /:[O, 1] -+ R, definită prin:
o pentru .~=O sau x= 1
. 1 pentru O<x<l.
X~
X n -
f(x)= 0 pentru _!_ ~x~ 1 -_!_ ·
n n
. 1 f
/ (1-x)sin-·_ pentru 1--<x<l .
. . 1-x n
i) Să se determine mulpiea punctelor_ din· intervalul [O, 1] în care funcpa / este
conim"uă.
ii) Să se determine mulpmea punctelor din interval\)} [O, 1] în care funcţia/ este
derivabilă. .
. 9. Fie /:R ..-.. R o funqie rea1ă cu valori real~ şi f I graficul său avînd forma: .·;
rr{(x, ft.x)) Ixe:Rlgt Se ~deră apli~ u: R2 -+ R2 a planului_real R2 în· el
2
•

însuşi, dată.prin_relap.a u((x, y))-:a(2x+l, 3x+4y+S), (x, y)ER2•

a) Să se arate că imaginea u(f,> a mutihnil r,
prin u este graficul miei funcpi
g: R-+ R.
b) Să se arate că, dacă funcţia/ este derivabm: atunci şi funcpa g este derivabilă
şi reciproc: . · · ·
c) Să se găsească retapa dintre funcpile /', g '.
· d) ·Presupunînd că funcpa / este definită prin Jtx)aasin x pentru -orice X E R, să se'.
determin~ g'(l).
10. Se consideră intervalele (O. 1), (2, 3), (3, 4) şi funcpile u:(O, lk2, 3),
v:.(2, 3)-+(3, 4), w:(O, lk3, 4) care vetifică relalille: ·

..!.x+2 · pentru 2<x~2 +

2
!· ~
i)_~ o 11; ii) ·v(x)= . . .. ,
3 1 1
[ -X-- pentru 2+-<z<3;
· ·. 2 2_ _ . 2 . .
iii) w(x)-sin x+3, pentru O.<x<l. .
~) Să se detetmine punctele în care funclia u e.ste continuă.
b) Să se detennine punctele în care funclia u este derivabilă. ·
11. S_ă. se calcule~ derivata de ordinui n(nE~ a funcţiei:
i) /(x)=..2_, xER\{1}; li) /(x)~, .xER\{ll; 'iii) /(x)=~, xE(O,+m);
1-~ · · 1-x {i · ·
• .·. · · 'xf . · · 2x+3 ··
1v) /(x)= · · , xER\{2, 3); v) /(x)=-------, xER\{-1,0, l); .
(x--2)(.r-3) · x2(z2-l) ·

8S

. p
 vi) /(x)= l , xER\f ±!.);
a 2 -b 2x. 2 b
vii) /(x)=xez, .rER; -vili) /(.r)=.r 2e-:z.i;.xEJl;
l

ix) f(x)=(l-x2)cosx, xER; x).f.(x)=(3x -4)ez, xER; 2

xi) /(x)=x~-•~7 , xER\fO);
xii) /(x)=xP(l-x) xER, p, qEN; xiii) /(x)=ln(a+x), xE (-a,+ oo);
9,

1n . ·.
xiv) /(x)=.....!.., xE(O, +O?); ~) /(x)=xln(l-x2), xE(-1, 1);

~1;
X , .

xvi)/(x)=bi a+bx ,xe[-.!; xvii)/(x)=..!..x~ln(2+ax),xE[:-.!., +oo); a_ER*;

_ . a-bx - b b ni - . a . ~ .,
3
~)f(.r)=x lnx, xE(O,+oo); xix) /(x)=xPJnx,_xE(O,+oo). ·
12. Fief.ll-+R; definită prin.ftx)a.t'. Să se calcuieze:
E=/(1) +f'(l) +f"(l) +... +fn>(l) -- nEN*.
1! -21 n!
x+2
13. Fie /(x)=.;___.
. _ (x+1)2
i) Să se cal~eze:
S =/(0) +/'(O)+... +j<24>(0) -1 în clouă modwi.
ii) Pentru ce valori raponale ale lui x, expresia ym.ftx) are valori -întregi?
. . , ·ll .

14.-Să se calculeze suma: S=E (3k-2) ·x3at- 3

, i>e!llrll xER\{1).
tal
n
15. Fie f.R _. ~ definită prin /(x) = L x 1
• Să se calculeu ~ Sn(x)a - ~·
. . t-0 - .
-=1+2 x+32x2+ ••• +n2.tt" 1 şi lim S4 (.r), pentru xE(O, !),.folosind derivatele funcpei.f.
2
A-.cx> • . .• . . ' • .

16. Scrieţi ecuaţia tangentei la curba y=r+3.r-S, tangentă care este perpendiculară .
pe dreap_ta ~6yţ 1mO. _ . _ .-
17~ Arătap că lungimea subtangentei parabolei de.-gradul n, y=ax!' este· egală a cu
•a parte din amcisa p1D1Ctului de contact
18. Calculati lungimea subtangentei şi lungimea subnormalei lu curbele yar, f=r, :
-· ,if=l. .
19._ ~criep ecuatille tangCA.tei şi normalei la parabola r?l4ay jn punctul (Xo, yo);
arătati că tangenta la parabolă în punctul de abscisă: .ro=2am este dreapta de ecuape
y - . . . .
.X=-+am
m .
. .
20. Scriep ecuâpa normalei. la_ curba y~{i +2 în pmictul de În~pe cu· pritna
bisectoare. ' - - .
. 21. Qdcwap aria triunghiului. formai de. normalele şi- de coătda trec prin care
· punctele de intersecpe ale drepţei de ecuape x-y+l•O.cu ~ l a yax2_:4x+S. ··
22~ ~eterminap ecuaţia tangentei- la curba i1(x+y)mri-(x-y) în punc!,W (O, O).
23. Determinap ecuatia-normalei la curba ycaxlnx ~ .este paralelă cu dreapta_de
~ e 2x-2y+3•0. - · · ·

86
 24. Arătaţi că în . orice -punct ~ c~i: y-ae~(a şi b fiind constante reale}
subtangenta este de lungime constantă.
25. Arătap că lungimea subnormalei ·1a curba y=xln(cx) · (c fiind o comtantă ·
arbitrară) este egală cu raportul dintre produsul, ordonatei punctului· ·de contact cu
suma coordonatelor puncţului de conta~t, şî abscisa punctului d~ c~ntact.
.. ~ Cal._,,,1...~ . .. X+ 1 .
"'~-masuraunghi.·u1_w.. sub _care~.~team~
. .. bel 0

.MJ. e:1 y_=---- §1.

)

. x+ 2
0
x 2 + 4x + 8 : ••) ( · 2 · •··) 2 .., _ 2 -- 2 · -8- ·· \,
y=•
·
; 11 y= x- 2.)2 ŞI
.-.·
y= 4x-x .- 4 ; 111 y ="'-".
•
ŞI X +y -~- .;
· 16 · , : ·· - · · · ·.
iv) x_2 +y 2 - 4x=l şi x 2 +y 2 +2y=9; v): y=sinx şi y=cosx, xE[O,xJ. .
'
27. Arătaţi că segmentul de tangen~ al astroidei ~rins între axele ~iene are
~lungimeconstantăa. . ,
28. Calculati lungimile tangentei şi normalei delimitâte de axele carteziene, cit şi
lungimile· subtangentei-şi subnormalei la: '

c-=a(2cost-cos2t). .• . . . • . '{~=a.a.>S· ţ :
3
. . .
1) cardioida: . · . 11) amro1da: • 3.
=a(2sint-sin2t); _ r y=asm t.
·29. Arătap că tangenta la hiperbola. echilateră xyat/-, limitată _de axele de
coordonate este împărţită de punctul de tangenţă în două ~gmente congruente.
38•. Arătaţi că ·hiperbolele xy:::itr şi -sînt .ortogonale. . r:.y=tr
31~ Arătap că lungţmea subnonnalei la liiperbola în punctul curetţt este r-~tr
·egală cu amcisa acestui punct.

32. ·Să se detennine pwictele de pe dreapta x+2y-6c0 din care cereut-de· ec1:18tie
r+y2-4mO se vede sub un unghLdrept.. -'. . .. .

33.·Să·se
~ .
.dete.
. . ·.
unghiul ~b-~
· ' · '.
~văzută eli~-de ecuape~..,L-1=0
. · . · 100 - 64. _·
din pWlctul f(S,-7). . .,
- 34..Să se determine unghiul sub care este·,văzută'parabobl de·ecwqie.y2-2pXZ?O ~
punctul A(12p, 7p). · .,
35. Să se scrie ecuapile· n,ormalelor ~ parabola. care are ecuatia y~4x+S Jn
p~le ·de intersecpe ale acesteiacu dreapta de ecuap.e.-x-y+l=O.
~.·.Să se determine · constantele · reale, a -şi b, mtfei. incit curbeţe de - ~
Jtx)=ax 2 +bx+l şi g(x)'=....!.....,
-· x+l
·ţ;ă fie ·tangente în punctul12~
. . . · .
. 3 - ·-
!). . - ' ·_ . -
. ,· ·- '-

x' x 4
x:s. 1
S:X4 4x.3 · .3xi o
· 37. Fie /(x) = i
20· 12 6 o
1 1 1 1
81
 Să se dem~ că x-1 este o rădăcină dublă a ecuatieift.x)=O.
1 x x 2 x'
1 1 1 1
38. Fie/(x)
1 2 3 4
··12 22 32 42
Să se demonstreze:eă x-1 este o rădăcină triplă a ~eij{x)-0.
.3,.Să se demonsatw.e că valoarea determinantului. -

sin (x+a) sin (x+b) sin ·(x+c) · sin (x+d)

 = cos (x+a) co{ (x+b)" cos (x+c) ~ (x+d)

nu depinde de x ( unde a, a,,' b~ b,,. c, · c1, d, d1, e 1, fi, g 1, hi ER). ·

40. ~ţ' a,, xER, lE(l, 2,..., n}._Şă s e ~ că: ....

.t+41 . X ........... X
x x+a~ .......... x
,. 1 - )
Â(X)· ~ .•
.. •a1 a2 ... a,. E- · x + 1 •·.
·x
-
x ............ x+a,.
. . . ( l-l a, . . . /

Proprietatea lui Darboux ·

( sau proprietatea valorilor intermedi_are )
Fie I~ interval şi/ o funqie, f J _. R. Funcpa / are
propri~ 1~·Darboux pe
intervalul I dacă pentru oricare puncte x 1<zi din I şi oricare.- fi numărul c situat
t
între j{xJ şi ft.xJ, eJtistă_ cel putin ·m punct E (x1, Xi), astfel în~ /(~) =;c. Adică,
·o dată cu valoljle1uate între. două puncte ale intervalului I, funcpa'Ja şi toate valorile
intennediare y, atunci cîncl X parcurge infervalul dintl'e cele două puncte.
Intuitiv, proprietatea lui Darboux se mai poaÎe- enunp: · :
dacă/est1' o funcpe continuă.pe [a, b] şifta):lj{b), atunci ori~ dreaptă y-c, situată
între dreptele y-J(a) _şi y-ft.b) intersecteuă neîntrerupt pficul funcpei-f cel puţin o
dată (~ezi 'tiguta mP. pagina 8~). ·
. O~rvapl:
1) Orice functie continuă pe un interval ate proprietatea lui Darboox pe acel
interval.

88·
 .· -·~:

---
g•c,..,......,__..,_~_.,__

o --
_______
. _.,.(e,J _.,......,.
a.·
__ I,.
I JC

· 2) Dacă/: [a, b] --+R este o ~~pe continuă şi /(a) -/(b)<O, atunci "'
e
. ~xistă celputin un punct, E(a,_ b), astfel încîţ /(t) =0.
3) Dacă / este o funcpe continuă pe un interval .I şi nu se anulează pe I,
aiunci/pistteam acelaşi seinn ·pe I•.
. 4) Orice funcpe.derivată are
propriitatea lui Darboux._ Se spune că/:J -+·R,
.unde J ~ un interval real, este o derivată ( sau funcţie -derivată), ~dacă
există o .funqie derlval;,ilă F: I_-+ R,_ astfel ,-ictt F'(x)•./{x) pentru ori~ x·EI
(tar funcpa F se numeşte prlmitiv_a funcJiei /J.
. S) Dacă/: I-+R are ·proprietatea lui Darboux, Jtunci ea nu are nici ~ punct- -
de discontinuitate de prima spep.- Deci o (unqie cu proprietatea lui ~ u x
-·pe un interval I poate să ·fie ~Uniă în orice punct din I~ nu poate avea
. puncte d4' discontinuitate de prima spetă-
Fie ·Xo EI, Xo se numeşte punct de dlsconţinuitate de prima speJl, ~ funcţia are
_limite -l~e finite în Xo- 1n cazul cînd limitele laterale sînt egale, evident, ele sînt
, .diferite de ./{xJ, _ deoarece func:pa nu este continuă în punctul Xo·,
41. Folos~d-:-ptoprietatea _lui- Darboux, să ·se· determine mulpm.ea valorilor
utmătoarel~ funcpi:
\~)/(x)=x", nE_N, I•[O~+oo); b).f{x)=x2n• 1 ~ xER, n~N; ·.

· ~j /(x) =a•, (a >O, a'" 1), xER; d) i(x) =• x, I =[--i• ~} e) /tx)•cos x,

/•[0,•:1t);Ob)afgx,'1-[-;, ; } gj.l{x)actg x, l•(O, :1t),

· 42. Folosind proprietatea lui- Darbol;IX pentru funcpile ~ontinue /: R -+ R:

i)Jtx)mxs...;3x-1, ii) ./{x)=x-2.1-f
să se arate· ci· fulfqiile de mai sus
se anuleaizJ cel pupn într-un punct" c E (1, 2), res-
pectiy c E (O, 1). . _ . _.
_iii)' Să se determine valorile parametrului m E. ~ astfel incit ecuatia

89
Nloot~1cu -- .13
 (m-3)x2 -2(m-l).r+4m-3=0 să admită o singură~~ în intervalul (2, 3).
43. Exemplu de ftmclie care are proprietatea lui Darboux:
x
-/: (O~ 211:)_:-+. R definită,ptin: jfx);..l +sin are proprieţatea lui Darboux, deoarece:
sin xmy, y -E (-1, 1] --inf _ trx)•O şi SUI> trx) a 2. Deci .
. . .tE:(O, ~1 ' xE(O. 2KJ ' _· .
pentru aE[O, 2] ecu&lha sin x-a-1 are totdeaima o solupe teală.
44. ·Existil ju(lc/i~ care nu au proprietatea lui Darboux, ca de exemplu:
i) /: (-2, 2)~ R, definită prin

I
O pentru -2<.x~O
/(z)= .· . ,
. , x+t .·pentru. O<x<2
y · nu are proprietatea .lui Darboux, pentru că ia

vatloarea .-O în- punctul xm.:..1 şţ valoarea 2 în

- '· . _. : . -,·..
!-
· x-.!.,
2
fără a lua toate valorile -intermediare ~
. . .
.1 . .' ... 1
· între (O, 1), cum ar fi de exemplu,=-. Dar
·. -- . . 2 >
restri~ funcpei pe (O, 2) are proprietatea luf
l)~boux.
'· - ii)/: (-1, 1) _.. R definită~: _
x+ 1 pentru XE(-1, 0)

!I
f.(x)~
I •
.. pentru x€ [O, l]
~u are proprietatea lui ·Darboux pe. (-1, 1],
.: -__ : - -.1 (
deoarece de exemplu, pentru xL= - ;x2 =
2 4
.şi C=..!., avem /(x1) =.!., /(x2) =..!. şi
· 3 - 2 . 4
.Z: , /(x1) < C <f(xJ; cum dubla inegalitate esţe
_falsă, rezultă că -nu există nici un ·punct
"' .. .
· ~ €[·-!,2. .!.),
4
1
amfel incit /(t) =-__.
·3·
.' . ~

' Obsen·aJie: resttictia funcţiei / la intervalul [O, 1], are proprietatea lui·
Darbom. .

.:
90
 1 . pentru ~<O

iii) /(.r);, , O pentru z=O clet1îiită pe Iţ. Această funqi.e-nu ate proprietatea
' { . 1
· sm..... pentru_ x>O
»
lui Darboux pe R ~ pe-nici '1Q)ntervat care-1 'conpe pe O.
# 1-
• ' . -
. sin- .pentru x<O . ·
X .

iv) /(x)= O· pentru x=O. Cum lim/(x)=·+oo ~ nu are p:oprietatea lui

%~ . -
1 %>O
pentru -x>O
X
Darboux; dacă/ ar avea această proprieblte, atunci ea nu ar avea iµci 1Dl puncţ .«;le .
~tate.
y

➔ -4 -t 6

FigJIL44Jv
45.- ExistlJ juncJii care au proprletţllea lui Darboux ftir4 a fi continue, ca de
exemplu: · · ·
i) /: R -+ R cletinită prin
.. l pentru X#O
J<x> = ~
.
[a
cu I~ 1s1. ~ funclie este discontinui tn .xai>.
pentru X =-0
dar are proprietatea lui Darboux.

91
 -[sin.!. pentru x>Q
·ii) /(x) = x · definită pe_ •R. Această funcpe nu. are limită la·
·•. . '1 - _pentru: X~

dreapta lui 9, lim/(x) = 1, dar/

Z ➔O -
are proprietatea lui Darboux.
z~O

iii)/: R -+ R, definită prin: _

- 1

~
. pentru x:1:O

' /(x)=[ pe~ x=O • ..

Cum lim/(x) 1111 există, rezultă că/ este discontinuă în x-0, totuşi ea ·admite
. z ➔O

primitive, adică este o funcpe ·deriv~: •

~ .. [ x2sm.!.
. tieF-:R-+ R, definită prin F'(x)= / · _x
. . o pentru x=O.
}
funcpa F este derivabilă pe[R2x_şi- . .
.
.I.

4
1
Slll---COS-
1 pentru xrf:lO
. F' (X)= ' . X X
. o • pentru x=O.
FIDlcpa·g:ţl-+ R definită prin
' . 1
pentru x:/1O
g(x)=F~
lo .
· are o ·primitivă G pe,R, ~arece este continui pe R. Construim ap~ca~-H: 1l _-+ R,
H=G~F. Funcpa H este o primitivă a lui/. Într-adevăr H este derivabilă şi
-. . . . . [ 1
COS- pentru ·x:1:O
H'(x) =_('G-F)'(Ji) =G'(Ji)-F' (Ji) =g (;)~F' (x) =/(J1) = O "
pentru x=O,

deci/are proprietatea lui Darboux,_ deoarece este o'funcpe derivată.·

· 46. DaclJ f: I -,. R are proprietatea lui parboux atunci Iţi). este un interval
Reciproca, tn general nu ~ adevărată: daclJ ftl) este un intervtz,l nu rezultlJ că f

92 /
 _tire ·proprletatea lui Darboux, ca de exemplu:
. __ [l ~ -l~x<0 · ·
i) /(x)= ·
, x pentru· 0SxSl
este definităpe /a[-1, l];JW•(0, l] deci, este un _inţet:val, dar/nu are proprietatea
lui Darboux•.
Dacă luăm intervalul J=[-1, O]c/, avemjfJ)={O~ l}, ~ifr.i) nu este un interval
I • •

(întte}t-l)ml,/(0)mO, functia nu mai ia nici o valoare intermediară pe (..:.1, O]). ·

!I
!I 3 (3,3)
(1,1)
I ...
z
I
t
1
-1 o 1 %

o 2 3
. . Fig. lllMJI .

pentru X e: [O, -2]

ii)/(x)~[ x __ _
2x-3 pentru X E: (2, 3] , -

funcp.a 11'atmonnă_intervalul [O, 31~. el îmuşi,·dar · nu_ are proprietatea·ltd Darboux,·

deoaree orice ecuape ymk, kE[l, 2] intersectează graficul ~lieî_ (vezi
dreaptă de
· figura m.46.ii) .în cele două punck:, cwn at fi ~ exelllplu, pentru ~pta de ~ape
·. 3· .. - 1·. 3 . 9
Y=-,
·2
tn puncte e X=- m X=-·
- - - . 2 ~ 4
iii) Puncpile a', sgn, [x], {x} nu au proprietatea lui Darboux pe intervale· de forma
[-a, a] CU a>O, dar ainceastă proprietate.pe f··oo, O) S811" (O, +00 ), (se exceptează
[x]).
\
pentru x<O

pentru x~O
numită funcJia treapta uni~ a lui O. Heaviside.
'---
93

. '
 /

· .· 1~n.· -~ -.~ -n_ --1 ~s: x < -n _ :pentru x<O

2°. ·[x]=
n cu n :!ix< n+1 pentru x~O

şi nEN - numitil funcJia parte. întreagă.

3°. {x}~-[x] nwpitl fuţieJia parte zecimală sau funcJiil parte fracJionară.
4°: sgn: R -+ {-1, O, 1}, definită prin:
~1 · pentru x<O
sgn ~=
. I
numită funcJie sigmmÎ (signatură) sau ·funclia semn.
O pentru x=O
1 ·pentru x>O

iv) /:R\{0} --t,c-R, de&Îti prin f(x)=.2

. X
are, în·x=-1 şi x=l, valorile .J{-1)~-2,
.1{1)=2,deci ia valorile -2 şi 2, totuşi.ea nu ţa·valoarea zero. Cum/nu ~te continuă
în x=O. -este contrazis~ propoziţia Pl, şi anume că orice funcţie continui pe .un
_lnterval are proprietateaJui Darboux ~ acel inteIVal.
_-·v) F~qia discontinui/: {O, 3]4R, definiti ~rin /
x pentru xE[O, 11

!I
-f(x)=
I
3-x- pentru xE(l; 3]
.

nu are. proprietatea lQi Darbo\lX, . deoarece nu

transfo~ un inţerval într-un interval, de exemplu

0
, .z cai:e nu· este un inteIVal ci o reuniune de inteIVale.
..
Evide~ ·privind superficial proprietatea 1~ Darbotµe
va.. m.46.v
- &'"6• se putea fiJ.ce un Tmionament e_ronat §Î an_wne: _
&~

"Aceasm funqie-·are proprietatea lui Darboux deoa-_

rece· transformi un interval, de exemplu [O, 3]; într-un inteIVal şi· anume în [O, 2] 11 •
47. Este j,osibil c a ~ di.ferenJa sau produsul a_ două funcJii care au pr_opriettitea
lui Darboux şă· nu aibă această proprietate, ca de ~lu:
i) li, '2':· R-+ R .definite prin

- 94
'· .
 ·..._; .

.[ . 1 pentru x>O . 1· ..: 1

1,,(x)=
-Slll- pentru x>O
fi {X) = ~- X

=-;~~
. 1 pentru xSO~ ·o. pentru xSO,

(f. +f.)(%}~ { · ~ nu are proprietatea Iul Darbo,a,

ii) /,.,,fi : [O, tJ~R, definite prin ·
cos.!.. pentru O<xS 1 [~ cos.!_- .pentru O<x~l .
/,(%)= 2% . 1,,(x)= X
[ pentru x=O, . 2 pentru x=O
•· · · f
O pentru O<xS 1
ŞI ft.x)=(fi +.'2)(x).=l 4 · pentru •·x=O . ·nu are proprietate~
•
lui Darboux.
~ i cu _toate că· funcpile fi, fi au proprietatea lui. Darboux, funcpa sumă nu are
' . .
. proprietatea lui DMboux. · ... . ~ .
iii) Vom considera doui funcpi derivate (deci doţiă funqii cu ·proprietatea lui
Darboux) al căror produs să nu aibă proprietatea lui Darbof!X: :
fi~ F, G: R ~ R definite prin· ·.
xi .
m pentru ~r1:o, mr1:0

!
F(l:)= ,ijsmOx .
pentru x=o·,
o -

. '!
G(x)=
2
·m
txsin!!!.
X
.
pentru xr1:o,·mr1:0_

·O pentru x=O.

FlJl!cpa F este ~abilă!./ ~;ia~ e:= .

xsm -cos pentru xr1: 0, mr1: 0
F'(x)= m X -;
O - -. pentru x=O.

Functia G, fiind · ~tinuă, are primitivă, este o fimcp~ derivată, deci are ·
proprietatea lui Darboux•
. Funcţia cp 111 : R ~ R definită prin
·· [cos!!!. pentru xii:O, _mr1:0
._ cpm(~)=G(x)-F'.(x)= . __ x · este o fulicpe derivată şi
0 pentru x=O

9S
'V,.: R -+ R definită prin
-sin!!!. pentru xiţtO, m1J10-
. ·v.<x>=[ ; este o derivată.
pentru x=O

Cum cp 2 ·este o derivată, rtzultă că şi funclia,/, ~

. .

·_ -
[sin ..!_2
X
pentru -X~ 0.
1
. /:R-+ R, ft.x)= [1-:q> 2(_x)l= _l -
2 pentru. x=O .
: . 2
este o derivată.
~detiln funcţiile derivate fi, I,,: R -+ R definite pr:in :
· ·•21 • 1 · -
sm - - $111-- pentru. . ziţt 0_ -
X. X

./i(x)=J(x)-'I',(x)=
1

- -. 2
'l'. .
1 . 1
. - . sm -- + sm..:. pentru x~O
I · X X
".l,,(x)=~x) +'1' 1(x)= _e,_ !._ _

[ P.entru' :r=O. - )
- ' 2
.. -
-· [ 1 Sltt
. 2 -2 .pentru, X~ 0
.. --
4 X
Fie h(x) = (I,: f J(x) r=J,, (x) f. (x) c .!, .·
4.

se o ~ -că h nu are proprietatea lui -Darboux -într-un ~ a l ~ -C~pne

originea.
Funcţiile/,. şi/,. sînt funcţii derivate şi mărginite. .

·Teorema lui Darboux.

. '
Dacă/: I-+~ este o func~e derivabilă pe _un interval!, atunci .derivata sa/' are . -
proprietatea lui Darboux_ - adică nu poate ~ de Ia o valoare la.al~ tiră a trece _. '
prin toate val~e intennediare.

96
 .. · ..
ConseciJltele proprie~i Iul Darboux se vor ~tmdo şi asupra teoremei 1!'i Darboux.
Primitive

·Fie/: I ..:. R, lDlde / este un interval. Spunem .·~ / admite primitive pe.~, ~
există o funcţie F: I -+ _,R astfel: ~ - i) · F este. derivabilă ~ /; ii) F '(x) =/(x)
· pentru orice x E ţ şi ~-~ condilil ·F- se numqte prlm,ltiva fancJl~i /. = ·' · · ·

- O .funcpe care admite primiµve are proprietatea lui Darboux, ~ . ~ I

admi4' primitive, atunci există o funelie ~vabilă F cu pr<>P.ietalea că F' =I. şi
CWJl deri~ata oricărei funclil derivabile are proprietatea lui ·Darboux, ahmci_ / are ·
proprietatea lui Darboux. ..,,,,
- Dacă/:J-+ R,este o funcpe, ~tfel.încît.t{..0•{/fx)lx_EJ} _nu este:tm.interval,
atunci funcpa / nu admite primitive, căci ~/~~te _primitive, altunci / ar avea
proprietatea Iul D~bo,a, ~că. ~ dată cu două .valori ar ··1ua · orice _valoare
intennediară, deci imaginea lui J prin/ ar fi un intetval ".'" ceea ~ contrazice ip0teza. .
- Orice funcpe continuă admite primitive.. . .· . . . .
în concluzie· putem spune că mulţimea funcpilor..care ~ t . primitive, _intersectată
cu mulpmea funcpilor integrabile, ~ egaiă_.~ -mulpmea'. - ~ o r COO:tinue, toate
definite pe un acelaşi ~rv:411 [a,• b]. . · ·· · · · ·

48. Cîteva exemple de funcpi care admit Pffl:llltive~ · ..

i) /(x)=arccos _lxl admite primitive deoarece,este continuă.
. l+f~I . . . .. •: . . .·
X sin!_..· pentru x e:R\{0}
'-,.' .

ii) /(X)= X .• / este contiliuă, deci_ admite primi~v~ ·

. ,,
[
o . penttu .x=O-'-

. - [sin.!. - ...pentru ~ e:R\{o}'. '

. iU) /(x) = X . _admite.primitiv~.
O.

Ffe: G o primitivă a funcţiei continue·

I • •
,

,.. .
[X cos.!_
. X
g(x)= ·._ . .
·o penl1U x=O,

97 .
.N J ~ - 9
 atunci functia
· Ix; oos.!.-2G(x) pentru x„o
F(x)= X.
-2G(O) pentru x=O
este. o ~tivi continui a functiei date §i

~ roos:.!.-2G(x)+2G(O)-. , -·.
F'(O)=JirnF(x)~F(O) :;:Jim x . . . =limx.oos.!.-2Hrn·G(x)~~(O)_
z--0 x-0 . z--0 X z◄ X · z--0 x-0

. ·I
=0-201(O) =g(O)=O.

.
. . 1
e-~-- sin.!.
. X
.
pentru
-
x„o_ ·

~
iv) /(x)= · : ·· adrnite primitive.
. -. : .o pentru:x=·o
.1
pentru .:x„ O

I
v) /(x)=
0
Fie G o ~ d a funqiei continue
x
pentru x=O
admite primitive._

g(x) =Iz sin! pentru z„0' ~ F(x) =lzz !dn! 2G(z) a. pentru z„o
O pentru x=O · -2G(O) pentru x=O .
este o primitivi contin~ a funcpei .date şi
1 , . . . .
. · x;iL:.-2G(x) +2G(O) . .
. F'(O)-lirilF(x)-F(O) =Jim · x . =lim [x sm..!.-2. G(x)-G(O) 1= .
z...O X-O .:c...O X . z...0 X X J
=Q:?J{O). . .. . . ~ . . -.
·49; Există funcffe care nu admit primitive, ca de exemplu:

i)/:R-+R, /(z)={ ~: :::::g

nu admite primitive, deoarece imaginea lui R.prin.f este mulţim~ {-1, l}, deci cum
~ t l mulţime nu este.un interval, rezultlcll/nu.admite primitive. . · · ·
ii)_ functille a, sgn, °[x], {x}=x-[x) nu admit primitive, clei daci ar avea prbnitive,
ele ar fi functii derivate şi conform teoremei lui Darboux, ar avea proprietatea lui
Darboux. ; . .
PentmJ{x)=[xlmai putem spune:-deoarecej(R)=Z, remltl cll/nu are proprietatea
- lui :parboux (trcmsforml un interval într-o muqime) §Î deci nu poate avea _primitiv~
peR. . /

98 .
. -·--:.-~_ .
 D(x)=g ,

şf nu
=
_De asemenea, funcffez lui Dirichlet,_D: R-, R definita prin -

un interval.
~~\9
- ·
nu are primitive pe R, deoarece nu are propri~
lui Darboux, fapt care_ rezulta din reJatia ·D(R)={O, -1}, fiindcl {O, 1} este o mulţime
· ·

·-1 ~ xe(~T o)
ih), /(x) = o pentru x;:0 şi 1((-i· ~))~ {-1,0,1}~

1 pentru 40, ~)
nu este un ~al, d~ f nu admite primitive.
tg x-x
X

iv) /(x)~ 1 - pentru x=O nu admite primitive. Funqia / se mai'

. · tg ;+x pentru xe(o, °Î)

poate scrie ca: J(x)=g(x)+h(x), unde

g(_x)=llt~x pentru xe(+.o) U (o, i)

pentru x=O,

-1 penlnl 4+o)
h(x) = o
1
· Cum g admite primitive
pentru x=O
pentni ~! - .
x.JO; _2
~a
• .
~e- ~ntinul
· - -
şi h 'nu ~te· primitive, rezulta dl
'

-
_,I

/ nl admite primitive. -

I !o penn:ux~o .
v) Funclia /: R - R, /fle)= pentru z>0. nu admite primitive. . ·. ·

&te suficient sl ariltlm ci / nu are proprietatea lui" Darbol!X, dar se. po~ .raţiolµl
şi direct: dadi'F: R .... Rar fi o. primitivi a functiei I, ·atunci am avea

/(O)=F'(O)_=F'c1(0)-lim.F{1)-F(O)_~ lim (x-O)·F'(CJ -lim~(CJ=+ro, ~

z-0.
:a:>0
X-0 z--0
%>0
X z~·
. J:>0
 .
vi)/: R -+ R,~ f(x) =
'1:"
.
·I
-ceea .ce este absurd (în calcule,. pentru F s-a aplicat teorema lui ~grange).
r

x
. ·
2

pentru :xER\Q
. pentru xEO .
. ,

nu admite primitive pe R.
. . .
Fie u, v:R-+ R, u(x}=r şi ~x)=T, atunci ecuaţia u(x)=v(x) ~ r='}}.·admite trei
~dlcini reale şi distincte: x1E(-1, O), XrZ ~ şi se observi el pentru-orice X>4,
avem v(x)>u(x). Se observi ci .1([6~ 7] n Q)=[36, 49) n Q, pe QJnd /([6, 7]\Q) C

are prlmilive pe R.
~),f:R-+ R, cu f(x)= sm.!.-.!.cos.!.
I
C [26, 27)=[64, 128], ceea ce arat! ci/ nu are proprietatea lui Da~ şi deci/ nu
o . pentru xsO
~ x>O
.

nu admite primitive.
X X X

Fie functiile /,.(x)=O. pentru xE(-ro , 0],,'2(x)=sm.!.-.!.cos.!. pentru x"E(O, +ro)

· ' X X X · -
admit ca primitive funqiile: F 1(x)=C pentru xE(-ro ,.O);
·Fi(x)=xsm!.. pentruxE(O,+ro ).
- X . .
Dacii fun~ / ar admite o primitivi:
/:R ... R, atunci Flc.co,orF1+c1=K
FIA~)=F2+c2. .
Cum orice primitivi este o funcpe derivabllA, deci continui, primitiva F
continui Jn origine, deci:

- .
.
F(O)=~(x)=K
%110

F{O) = limF(x) =C2

I .
~K=C2 şi
este

z...O
, z>O
K pentru ~0
F_va fi de forma: F(x)= K + xsin
I ! pentru
X

z >o, dar
F~(O)=lim F(x)-F(O) =lim sin!, pentru orice X>-0, nu are llmitl în~~ d~ P.nu ·
z...O X.-0 ·z...O X ·- . . ·
, este derlvabill în x=O.

.
viii) /(x)=
11
!_
COS-
X
pentru XUd O·

n~ are primitive ~ li, deoarece daci G este o .-

. - 2 pentru 'X =0
.\

100
 r·.

• •.• ~....... •
p:rumtiv_la ..~,&ei con ue g, g x
tin ( ).
·=_
,X· sin.!.x_ pentru x.-0
0 pentru X =0 , atunci

H1~) = j-x sm.!.+2G(x) ,

2
X - .
pentru• x-o ' dar
.
H'H-", o,·este o J'&&;&.u&tiVa
~-t. -~ a· UUAl!l&el
f"1i1~ •·

2G(O) pentru x=0

/1<-CD~o> şi Hl<o,CD) este o primitivi a funqiei.flc~.CD>- .
. DacAF ar fi o primitţvl a lui/, atunci F.l<-•.o)=Hl<-•,o)+ct, Fl(o,•)~'i<o.:CD)+c2'
F fiind derivabilft, ~te continui, deci

F(O)=limF(~)=e
.z--o 1 +2G(O)
.
·, . . . . - . · --
.z<O • .
. => e 1 =e2 =e deci F este (ie forma: .
_ limF(x)=e2 +2G(O) ' . . _
. .z--0 .
.11:>0

F(x)=·I ~x• sin! +W(x)·..c pentru x_.. oşi

20(0) . pentru x =O
F'(O)=lim F(x)-F(O) =liin xsin.!. + 2iim G(x)-·G(0)_2G'(0)=2g(O)=O,
• . .z-0 X-0 . z--0 X .z--0 X-0

dar /(O)=!. =>F'(0).-/(0), adică;F nu est~ o primitivi a functiei.f.. ·

, 2 -· .

·_ . 12% sin!.-cos.!.
X X
.pentru xER\{O}

~)_f(x)= i_ pentru x=P

. 2

nu admite primitive pe R. Fie H(x)=x 2 sin! ·pentru ,orice x "' O, dar Hl<-CD,o, este o
X .
primitivi a functiei/lc-•,o> şi Hlco,CD)_~te o primitivi a functieifl<o,•)• .
Dacă ar exista o primitivi F: R -. R a lui I, atunci: F Ic-~ ,o ,=HI<- CD ,of.Ci; -

I ··
Flco,CD)=Hlco,CD)+c2. .
. Cum F este. derivabilft, înseamnă ci este continui_ pe R, deci

F(O)=~(x)=e
.11:-0 1 ..
=> e1 = e2 = c,
0
.z< · . deci F este de forma
_ limF(x)=e2 • . · ·
z--0. . .
.z>O

101 -

. ~
 · -·1 H(x)+C pentru x-o -
F(x)= '.!.x+c pentru x=O: ~ci
2. .

F'(O)=lim F(x)-F(O) _lim H(x)+C-F(O) =JirnH(x) =limfxsin.!.)=o-!.=/(0), .·

=
_ · x-0 X-0 . : . x-0 - X-0 ·,z-0 X x-0\ X , 2 ·
:deci F nu poate fi o_ primitivi a_ funqiei f. . .. _ · ~- --_

x) /(%) ~_{ ~ · ~\Q nil are primitive pe R, ~ imaginm umn, .

interva} (.fă, ,/b), prin funqia/ nu este un in~, pentru_cl/({ti)=ai<c<bi=_
-- . .
=/(,/b), iar f(x)JIC •pentru Otţce x·E ( .fă,· ./b), deci/ nu admite primitive•.
Caz particular: â=3, b=S, c=8.
ni).J\:
.
~'x) ={.Ix I·
x2 pentru xEQ
pentru xeR.\Q
nu admite r·~-
nrim~ve.

Se anaJi2.eazl ca în· ~xernplul . precedent, iar de exem~lu, imaginea intervalului

.({[s, Vl7 ) nu .este· un interval.

. I
SO. Daci o func1ie /:[a, b] ·....R nu admite primitive, nu rezultă, tn genera(· că
fungia r~r• o/ 1lll admite.primitive (nEN}: . .
. . 21
, COS-- . .X,_ o
pentru ·- . -
Funqia/: (-1, 1)-+R, definitA prin:, /(x)= x nu.admite primitive.
O . · pentru ·x=O -

r1e F')
-c
,x =. 2 4 _ 1=-.!.x sm!+G(x)
X
2
pentru xE[-1, ·11\{of
, . , · G(O) pentru_ x=O,
unde G ~te o primitfyl a funcpei coJlt!nue

'. g(x) =Ix ~in !. pentru xE[ - ~! 1]\{O}

0 pentru X=~ • . _ .

-Dar F' (O) =~-/(O), ·.deci/ nu admite primitive, iar funqia / ~e pltmiuI funcţiei;.
·- 2 >

. h. 'x)=1~-
\:
!. pentru x„o -
care are primitive (vezi exercitful 45.- iii), pagina 92).
.. O pentru x=O · ·· I

'.
102
 . I

SL Operaffe cu funcffe care ~ sau cu funcJii care nu admit primitive:

i) dacllfşi:g sînţ funcţii care_nu admit primitive, atunci este ·posibil ca funcţiile f+g,
f-g, fg, /o g .sl admitl ~tive: ·
-
fie /(x)={
/ .

i- =~:,o·_, . .
şi- .. g(x)=l-/(x).
.

Funqiile /, g ~u admit primitive,· deomece-\u ·au propti~-. lui ·Dmboux, daţ

(I+ g)(x) = 1 pentru oricexER adicl,/ţr-la,,iar (fgXx)::O pentru orice.tER, .deci/+g,
, · fg admit primitive pe R; analog· /og=la â&nite prlmitiv~. R. ·· , · pe
ii) daclişi g sînt funqii care admit primitive, ~ci este posibil ca/+~ f--:-g, fg,
· •· /og sl nu admitl.primitive;

. a) fie /(x)=[ . ~ . 1 , ~ . x=O . g(x)=[ . ~ . 1 pentru x=O

sm2--sm- pentru x,eO~ sm2-+s~ pentru x„o,
.X X X ~

functil care admit primitive, dar fim[~ fg nu admite primitive;~fie F:R - R ;' .

. - pen~ x=O
, F(x)=(fg)(x)= 4
1 . 22
. -...sm - pentru o
X.. . ..
4 X

Cum F nu are proprietatea lui Darboux, atunci produ.sul /g nu admite primitive.

: .. I ·""'-
~- SUL--COS-
. 1 . 1 . ~::u.x UCIIWI .x.. o . 1· "- .1
"""SUL- .~ ...-x x„ o
UA\,,G

b) Fie'f(x)= . . X X . ·. g(x)~ . ·X
O . daci- x=O, . O dacii x.~-0 .;
~ctiile /, g,_ h=g-f admi,·t p~ ~ pe R, dar la2. nu admite primitive; ·
► ~x2 SUL,.. pentru Xfll 0 .
. fie F: R -+ R cu. F(x) = x · _ este o. ,primitivi a fimctiet t,' iar
. . O ~x=O

nm_
·ctm g, ~ -te prinn.'live fiind continui, .·.· h(x) = coso! . I pentru x„o ·

. I
. ·_.· .pentru x=O

· .· cos2-1 pentru x,aO

admite primitive, ~ h (x) =· . x _. ·_. _· _ _. . ·
2
nţt admi~e primitive (vezi
. · O pen~x=O
exercipul 50, pagina 102).

1()3,
 . . I.
52. Există funqii· derivate care nu stnt continue:
·
Fie g: R
·
-+ R,
-1
x 2 sin.::.
g(x) = · , x
. . . x,e O
pentru
.
.
/ -
- O pentot x=O
J

.este derivabill pe R şi g'(x)..=~

·
s~ -cos.!., ~ b&O,
X X ·

· g'(O)=lim g(x)-g(O) =limfum.!.)=0.. ·

%...O X-0 · %◄~ X

Funqia /=g' cu /:R ~ R ti detţniti prin:·

sm.!.-cos.!.
I
2x pentru x,eO . · · · · · -~ · .
/(x) = X _ X . nu
este o derivat! §Î _este continui în x=O.
. O . pentru x=O . . . .
Jn particular, funqia / are proprietatea lui Darboux ·firii a fi continui .
. · REZOLVĂRI ŞI RĂSP{!NS~ ·
• 1. i) Explicitînd ~ obţinem:
• I
;.1

5
___,;... pentru X E (~ro, ~2]
2x-3
-2x-t1
pentru x e (-Z ~-11
2x-3
Jr.x)= - 2x-1 pentru X E (-1, 3]
5
1 . pentru i e (3, 41
5 pentru X E (4, +·ro) •

· Funqia /este continui pe tot ~om~ul de definitfe. Fmi:qia / nu este derlvabilA pe ..

• {-2, -1, 3, 4} deoaiece în fiecare pund, derivatele laterale sîiu diferit~·

1 pen~ x E-(-m, O]
l+Jo l+x pentru x E (O, 1)
• ii) Jf.x)= 1-x

t+In·x+l pentru x_E (1, .+m).

x~t
funqia / este contin~ pe R\{1 }. Funqia / este derivabill pe R\{0, ~}.

104
 lsinxl ~~ · ·_
pentru X~

1cm xJ ·pentru x<O •

Funqia/este·contfniil"·pe R\{O};~feste derivabill pe
O I

R\r.l u fbd u f-1-1>½}], unc1e kE z_, adic1tpe R\{~ Ike z},

1 .pentru x <O

" iv) IC.# O pentru x=O

. .t+l
. . x-1 pentru x>(), x,al. -
Fimqia/est~ continui pe ~\{O, 1}• .Funclia/este derivabill pe R\{O, l}~
· v) Pentru ca fun~ ~ ~~-CQ~ul într--un punct a E Rr~ui~.ca ~ - orice
_şir a.~ a sl _avem.~ /(~,)=/(~). Vom consi~ra ş~e conv~rgente citre a:
Xi, .ri, ..., Xn, ...-+ a,. cu .x; numlr rational,
Yu Yi, ..., y,,, ...-+ a, cu Y• numir iraţional.
Va trebui ca 1im JC.x.J= 1im J(y~JC.4)=0, deci ·lim JC.XJ= lim ·(x; -x,.2)=a 3 -a 2=0,
adi~ a=O sau";;:1. Deci ~blema continuitltii ~pmle în p-ele Oşi l. în aceste
puncte, pe~ o~~ şir x,.-+ a_, cu x,. raţional, şi penf:tU orice §~ Yn-+ a cu Yn iratfonal,
lim JC.xJ= lim J(.y,)=JC.a)=O. ·Daci şirul a,.-+ a, a=O sau a=l are un numlr
avem: n-.a> ·. n-.a> . ·
finit de t ~ raţionali (~o~), atunci de la un an~t _rang no top termenii
- - . • şirului vor fi iJationali (raiîonali) şi ne vom încadra în unul din cazurile de mai sm;
. deci lim JC.a,J=-0. Daci a,r+ a are termenhatfonali şi irationali în numlr infinit, şirul
n-.a>
a„ se _poate· desplrti ·în dowi subşimri ~tinete, convergente ditre a şi ţormate din
termeni sau numai raţionali. ·sau nuniai iratfonali, iar şirul yalorilor funcpei: va fi
.• convergent cltre -/(a)=lJ. Deci/ esţe funqie continui numai în punctel~ x=O şi x=l.
~ o funcpe discontinwi într-un punct _este n~erţvab~ în,. -~• punct, evident ..
negarea propozitiei: / derţvabila 9 f continui, atunci derlvabilitâtm va fi studiatl
numai tn punctele x=O şi x=l.,
Fie Xi, .xz; •• ·• x", ••• pentru X; numlr raponal ,
Y1, Yv •·· Yn, ••• pentru Y; numlr iraţional,
x'1, x~ :~. xi ... pentru x; n ~ -~onal, .
Y 1, Y ~ ••• Y ~ - ••• pentru y:nmnlr iratfonal şi oricarei E N.

105

.. ) .
 x''-'" 1)'-=lim \:x'"-
+"1 1 1x'' 1 2
Vom obpne: Jim
11--a,-
_H_,.,_,_'
x' -1
"' \: ., =lim
x' -1
n-.co ,...,
(x;,)2=1..
·

" ~ n -
Hm /(y'~-/(l)= lim O,- O=0. · Oun pentru ~le. doul şiruri. difeţ'Îte,. ambele
11-m y "-1 „-a, y -1
.
. .
.
. .
.
· ~ elitre 1, 1i!ni1a raportului /(a;=~l) depinde de a1egere& §irului (aJ.e.,
. " -
nu ~ t l f (1):- . -
Deci llm· f(x) - /(O) =lim (xJ3 - (x)" = lim [(x)2 - xJ. =O -
· n-a, X - O 11-m . X n-.co ·
" " _,
- • lim. f(y;J -:. /(O) lim O ~ O O
,
§1
R-cD . y
\
- o
-
R-cD y
.
- o
=. .· _·, _.
• . " JI
Consideratfi analoage
.
~ cele de la punctul
. .
precedent ne conduc. la concluzia ci \

- tru. • • lim /(a>"/(O) O d • /. - - de. ~.....1..ux

·. O
peD oncare §II_ avem__ _ ·
01, tJi, ...., a,, ➔= , eCl este- nvauws
- - - ·•-m a -O .
. . . . .. "
în punctul .x=(fşir(O)=O;deci functia_nu e.;te„derivabill în R\{O}.
. .

vi) Functm/nu este continui în punctul x=-1, &?cl-nici derivab~ în acest·punct

(r-4x) arcsiit2_ .' ~ X EJ4,+oo) ..-
..)IT)-
Vll J\X -
./x
...
·_ .
. -(r-4x) -arcsiit2_ pentru X E (0, 4);
.' ./x .
• 2(x-2) ~m2--(x-4)· 1 , pentru x E (4,- +00)
f'(x)= _ ...:_ _. ./x' · 2/x-l '
· -2(x-2) arcsm2-+(x-4)· . 1 , pentru x E (O, 4)\{lL
· ./x 2/x--1 ·
Functia /este continui pe (O, +oo); functfa/ este derivabill pe (O, +oo)\{1,4}.

~ i) limj a•4 x2+ax+l "'fi+11;·

· ·
JP-1
za 1 .
2·
· "liin3 fa lx=3 Ia_· I.
·
z-1.
z< 1 ·
. ·
·. · ·
· ·
· · · . .

. Pentru ca funqia ,sli fie continull în .x=l, trebuie ca -1.~ i f 3Ia f. ~~gtîJi<I
.+
:modulele, obtmem: ·· · . ·

. pen~ a:.:-2·
~-

pentru a<-2 ;
1«1=[: peDD'll:
pentru a<O._,

106
 · ·(a2 _+1)=-3a::::,. 52 ~-(- 72).
Pentru a E ~~co, -2) => ~ a:= 00 ;

,Pentru a E [-;O)=> ~+1=-3a ~ a=- 2· E(-2, O).

-2 7 . . ·
--- Penim' a E (O, +co~ => ~ t.l~a. => a=¾ E (O, +co)~· ~tricpile fmiqiei pe
şi
(-co, 1) [1, +co) sînt funcţii
continue, fiind fonctli elementare.
. . . 1) . 3 . . b+~·-1 =2 -nm
~
l+~t - .
ii) lim 2·tgx•arctg_ =2·0~~=0,_ lhn2- i'ex ~~. e%=0. (~l+x +1)z2
" , X. ' 2 x--0
" . x>O /
_Deci, pentru a=O funqia este continui în punctul x=O, restricpile sînt funqii continue
· deoarece sînt functii elementare. ·

pentru lxl < !.

.. ' 4
3. i) /'(x)= 3./2 . . "
-Sl!J.
. 4 °
X pentru
·
lxl > -4·•• .. .
în punctele xf= =, ~că x=±=, derivabilita~ o vom~~-aplicînd 1 (ţe~tfa .
~ 3./i./2 _n ~ 3.fi~ .fi · ..
funcpilor derivabile: /~("
· 4
)= z-•
lim ~ x +4 · 4 4 - T = 3./i.
n 4
. . ·: ţ-4 .
x>T

.sin3 x-sin3-" sin x-sin- " .. ·~

t!(!.)=lim · '
4 x-• Y. K
4,=lim · ,
· · x-•'1' X ·K-
4 ~sin2 x+s~x-sin!:+sin2
4 4
!.). _3./2,
4
4 ,..-_ ----
x< a 4 x< a 4
4 . -:r ' ' - - - - - - X- - - -
~
unde' în calcule s-a aplicat fomţula trigQnometrlcl: s~.x-~in y =2 sin..;;J-.~t;J-. ·
i~(-n)~ x-• ·_--sin3x+sin'(-ŢL
4
11m
-
- 3,/f.2 •.
K 4
'1' X+-
n-•4 · 4 .

.fi " -3./i· .fi . -

-3.fi ·_
·~.'(-!.)=
J, 4
lim
x-• 2 - x•-:r-_-4 4~2 _ 3.fi·· ~
------K------4• . . _J,1 4 - • 4 ŞI ~'~)~t'(.n) ..
. . -;, . X+-
4 . .
x<-4

107. ·
 ~(-:):t.(-:) Il2llltll ~ / ~ derivabilll în pmmie +: ,deci/ este derivabilli
pe tot domeniul de detimtfe (restriqiile . sînt funcpi derivabile, fiind - funcpi

. I
~ementare). -

r, ;]
I
pentru x E
pentru ~ x :ae cos x =
3
COS X cos
_ ·X
~ il)J{x)=
3 .
cos3x pentru COS X > COS X
. 3.
cosx pentru
. x E (",
2. ~],

i'(x)=I ~ sin x

: -:- 3
2
COS x sili x pentru x e(f a:]- ..
Re.,trictfile fiind functfi elementare_ sînt derivabile! deci ~biema derivabilitllii se
. va pune ,în p ~ ~ ~:
. · . . - .· ~
sin3 --X
/,=(-)= ~= lim _·n _
, n
2
. · cosx
1im
l .z-•
3

a;·
"T X--
.z-"
"%· X--
2 ··
=O,
.z> X 2 z> a: · 2
~ "2' .
. . , ..
,., .
, '-

. . . . . .

/~=(-)=
·,
.
n
~ ~=-lim
. cos x
n
2
.
z-y y
....,-_ .z-y• a;
--X
·.
=-1,dea/nuestedenvabillmpundul - ·
- 2 ,_
,,. -. ,. . n

.Z< • 2 .zc • 2 .
"T "2'

·m) ~ /ene derivabilA pe R\L~

-. I . 12. -.!.}
4
.
_ . _1 tgx- !.tg- x
pentru •2 ii!_ tg- x ~ sin x·
~ . 2 I -- '
_iv) Explicitlm funqia: J(x)= . • . -. 1 .
. _ tg x·sm x pentru tg x·sin x > -tg x.
. - 2
1 a; . n;
2 .
·
Fi1e E=- tg x-tg x·sm x=tg x - -sm x =-tg x ~stn' x-sm-.
2 ·
• ") =- .
6
(1 · ).
X•- X+- ..
- . 6 6
=-2 ·tg x·sm- cos-.
.' 2 2
Semnul expresiei E n vom analim cu ajutorul tabelului: -
 . , ..

x~· X -·sx ;~

a;
3Ji·
.. ;~.
,

~
X
_·. o '6· 4 ·2 6 T
I

. :-tgx · O- ,_.
+ + o -- + o·
. ·X
X--
. 6 o + + + + +
sm~
·2
·x
. X+-
. 6 ..
cos~· .. _; t · + .. +. + ·O
2
. semnul o+ (f - o
expresiei E + o
·X X
X-- . · X-- :
. 6 · 6 ··_ ·.x x
Fie sm~ > O =>0 < - - < x =>:.;.... < x < 2n •~
· 2 ·2 6 6
. n
X+-
.X+.-
"
.·· . <·6 . · ' a;· 6 3,r; Sa: . a:
.. Fie COS- <0 =>- < - < ~ =>--- <-x < 3x-~
2 2 2 ·2· · . 6 · 6 ·
.. /

· ltg
-- X
·2
în concluzie, /(.x)=
..

4. i) Cum rl
. x·5'.8 x .
.. •·
Funqia / ~..; derivabni pc,} ;

Si
tg

sin.!. -s 1 => - x 2
. X
*}· ... .
....

Si
~Inu ('t' t]-- _· ·.
x 2sin.!. ··Si x~ , grafi~
. X
E

~d. J(x.)-
..
este
·
tangent paratiolelor: y = ~, y = ·-r. . :-
I,
1 .
, ..
o o
.
pentru X=-
~--

1 . ·. 1
Din /{x)= _pentru. x~_. " . ' şi k .E Z, rezulţl el în -
3
. .;;.;....+2bt
2·
1 .
pentru.~= 1_ . .
,r;
-+2bt
)2 .
!..+2.b
( 2 2
109. · · ..
 veclnliatea originii cmba are o infinitate de bucle tangente celor doul parabole. De..
rematcat ci funqia este impari, deci graficul slu este -simetric fa11 de originea
axelor•.
,..

l'lg.llU.I· ·"

I
2x sin.!.-cosl pentru %11110
1
ii) / (x) = . X X Şi / 1
este discontinul în origine,
. · · O
pentru x=0
~ plÎ1D8 JeStrictie ~o are limitl în ·origine:

Jim ·2 x sin .!.=0, deoarece -1 ~ sin.!. ~ 1 ~ -lx ~ 2x sin.!. ~ 2x ii tiecînd la llmitl

- z-0 . X X X 1
în dubla inegalitate obţinem valoarea limitei zero; lim cos- nu exis1I. (Funcp,ile
· . z-o X
. .
trigonometrice sinm, cosinm, tangentl, -cotadge-, nu llll l!mit4 tn puncteJe :too.
Pentru funqia sinm, aceastl afirmalie se aratl astfel: fie §lrul" convergent cltre 7.erO

.
x. =_! . .!.,n atunci şirul_
K ~.
sin..!. =sin(~n)
~ 2
este de fo.~ O, 1, O, :_1, O,..., deci acest şir
X• .
_nu are ~ deoarece _în .afara ~ v«i~ti ·a punctului O exişti .un numlr
infinit, de t«;nDeni, analog în afara odcllei vecinlffl# a pmctului 1 sau a punctului
-l). · . -1 2 1 .

I
2x su,.-::r-- COS-:,:· pentru x11110
X X. X
s. I'(x>=: , ,
. O . pentru x=0.
I •

Fitf§irul convergent cltre 7.ero: x. =

1 ·(
. . ./Ein'"
sin(br,n)-2./Em'" rm('bcn)=-2J'Jmr. · şi" deci Jim f'(x)=-oo.
2
f1(x).'!=
_.. -~ . . R-cD '

v~n . - - - '.
· Fie· şirul ·convergent cltre zero x. = ' 1 , f'(x) ~21(2n+1),c şi deci
1(2n+l)K .,
110
... - .
~ -

~f'(x,)_=¼r,J. Detj functia derivatl este nemllputl în·veciufttat~ Origlnii,

'11--cD : ' _· • _' • ' • - . \ • . -

originea fii1xt' un punct de discontinuitate de speta a doua. .

, ::-~ t:(e)=~ /(x)-/(e) =!; ·/~(e)~a. ~ concJiţia ca l\m~/sl fi~ continui
- z-o
z<o
x-e e - - ·

-~ ~~:e §i obpelll:

l
-.
I
ae+~=l
3 ;deci
a=-
e ·
_3
a--
e.
b=-2 .
. 7. i) Domeniul de definiţie· este I-1-, 1).

. l!J~-x'
. ii) g(x)= 2 .
+!ararin(-x) · - ~-l<z<~.
2
_ ax2 +bx+c pentru xi!!O;.
Problema derivabilttltli se -pune în x=O, .fonqia g-trebuie
. . ,,,
sl fie continui în x:;O, deci
. . . . - '

c=O. . 1-✓1~x2 pentru_ -l<z<O . . .

g'~x)= :
2ax + b pentru Xi!!O'

g"(x)=I
2a.
~ • pentru -1 <x<O

pentru Xi!!O '

~1,. ~ g' este derivabill în x=O, rezultl·dl a::O.
8. i) Funcţia/ e.,te continui pe (O, 1]; ·
ii).Funcţia/me
. ·
derlvabill pe [0,.1)\fo, .!.,-i-.!., 1}·-
n n
-~ .a) Pentru ca re~ d fie graficul unei .functil g:R_ -+ R, trebuie, -co~orm
defÎnitiei graficului unei ca
functil,. peiltru orice t real, sl. existe un element u real
mtfel.încft(~~)E r.·Ded, r=-u(r,)=fu(x, /(ic)) lxeR1={(2r+t 3x~4/(x)+5) lxeRl.
1
Dadl t E R, J?elltrll ca (t, u) sl apntiDI lui u (r,) trebuie sA .existe un x, astfel încît
t=2x+l şi _u=3x+4J{x)+5. Peci, pentru un numlr ~ t da!, avem:
t-1 ·i(t-1).
. u=3·,-+4·_ 3t+1 j' T
T +S=z-+4· (-t-1) :Ştvomavea:
• -+4Jl~(t-l)I' e_u,Ir\
(t, -3t+7 . .P _
2 21
lţl

'
 (t. 3i;7·<4•/(';l))~(';l, t(';l)} ·eimtuJ u dlJtat şi C8P1
deoarece:

~ : de t este: ue=g(~= ';1 +4 ·t; ); iÎl ·acest fel, u fSte Wii~ ~i g a foit
3 1

determinat. ·
b) Funqia g este suma funqiei. 81(t)~ cu funqia compld
. 2 .
4/oh; ';unde
2 ,,• Daci.feste derivabill, atunci şi g este .derivabill.
h(t)= t-l , . ·

Cmn /(x)= g(h+ l)-3x-S, daci g este deri~~ atunci şif este deriYabill.
~ 4 . . . , .. .
· 1 1 3
c) /'=-(2g1-3) =>/'=-g'-~
4 2 4
d) Dadl J{x)=sin x avem: g(x)= 3x + 1 +4 sin~-~ ;
3 x-1 ·· - 3 2 7 · · 2
g'(x)=-+2·~- =>g'(l)=-+2=-
2 2 2 2
10. F ~ co~ul v este o aplicaţie bijectivi a intervalului (2, 3) pe intervalul_
(3, 4), u a m ~ ~ u l (2. !] în (3, ~] p hlteJvalu1 (} 3) în lnteival111.
. 12(x-2) pentru 3<x~·E.

·(.!l, 4) şi v-•cx)= .2( . ·1) .

-~+....: .
13 4.
pentru.-<x<4
3 2 :4 ·
Deci u(x)=v-1(x) o w(x). F1D1cpa w tramforml intervalul (O, 1) în intervaţul (3, 3+
+sin 1) şi cum sin!.>sinl>sin!.
2 · 4
=>sinl,57>sinl>sin0,78.5 =>l>sin1>0,7Q7,
. . -

. . . I, ;
rezultl dl u(x)=
sinx~ ~ _.
pentru x ~ ·.(aram¼· 1)" . _..
, - -
2 sinx + 2 · pentru x e(o, an:sin !]-
a) Fmictia ti este ·continui Îţi x:areshi.!. şi cum restrictille sînt fwiqiî continue,
. . ,·· .·, 4 . -: _• .. '.., . . . . . ..
~ dl funcpa u. ~te co.ul pe (O, 1), ~ 81CS~¼=14° 28'·39"; .14° 28~ 39"~ ....
• 0,080430ţ, -n: • 0,25268 radiani. ·

~) Funqia ii este derivablll pe (O, 1)~{~ !}·

_112
 1Li) f'(:x:)=~, f"(:x:)=2..:=.., f"'(x)~ l·2;-3 ..
. . (1-:x:"f · (1--:x:)3 · . (1-x)'
. Presupunem el f 1>~)= (1. ·, kl~ •' V~m analiza- .daci relatia. obtfnutl .este verificatl
. ..-x, .
·şi pentru f<h 1>; prin derivarea funqiei/CI-J(x) . qbtmem·c1
' . .
/ . . :

. ·.
/~1>(~)=[[<1>(:x:)f=L..!L_.
. (1-:x:'f+l.:_; . . l
1~- kl(k+l) = (1'+1)1 ~~e~le ~ se obtme şi
(1-:x:fi (1-xf+2 . ' .
.din ·pasul k, .atribuind lui Ic vâtoatea k+1. Deci f<•>(~)-d: .- ni
' .. . . . .. '~ . ' (1-:x:)<•+1)
·, pentru. ·ori~
.
neN.
••) -#I ) 1 .. :x: I!,,)/ ~ . 2nl .
11 I\% = - + - ; J -
1-:x: J.-:x:
·\X,=---·
(1-:x:y,♦ 1

iii) /<">(:x:)= (-1)"-1 • ~-·3~:1(2n-3) (:x:-2n~l).

. 2"·:x:-y"!'
. :x:3 . 1 .. 1 . . -1 · . ~1 ..
iv) /(:x:)- =:x:+5+27·---~8•--:-, /'(:x.)=1+27•·--8·-, ·
. (x-2~-3) . .. :x:-3 . . :x:-2 . (:x:-3"f' (x-2t . · .
f"(:x:)=27· +1 •2 - 8 · ~ , 1"'(:x.)~27.•· -1 ·2·3 -8· -1 ·2•·3 ...
, . . , (:x:-3)3 (:x:-2'f . . (:x:-3)4 , . (:x:~2)4 I

Presupunînd ci j<1>(:x:)=27 • (-f'f •11-8 ~ ( ~l'f •k !, vom func1ia j<i+1)(x): prin . adcula.
- ' .. . (:x:-3f+ 1 1
(x-'!.'f+ .. . . ' .
derivarea funqiei f.i>(x) şi prin observare, adicl ati:ibuiiid în fi>(x) -lui k valoarea ·
k+1. Cum cele douA exi,nsii rationale coincid, aţunci _ putem spune ci · ·'
f">(:x:)~27 (-O"·nl ~8· (-l)"_·nl ~orice,~~ 2.
. . (x:-:3r♦ 1 (x-2)"•1 · .· :. · .. •
·v) Ca şi
în exerciţiul precedent, voin descompune fractia într-o suml de fiaclii
elementare: · . ··
~ \

2:x:+3 _A B , C D · Zx+3 _ (A+C+D)r+(B~C+D):x: 2 -Ax~B

- + - + - + - ~ --- . ' .
- :x:2 (:x:2 ~1) . X x 2 x~l x~t ~2(:x:2 -1)' r(x2-1)
Aplicînd metoda coeficientUor nedetetmiDa1i, obtfnem:
A=-2
A+C+D=O B=-3
B-C+D:=O
·. C=- 1. ~ . 2x+3 ~~ 2 . t _3 • 1 ~ 1. 1 ·+ 5 .' 1 \
I
·-A=2 ~
. -B=3 ~
,
5
2 x 2(x2 -1) x
xi 2 x+l 2 x-1' l

D=-
2
, -1 -2 1 -1 S -1
f (:x:)-=-2·--3·---·-+-·-,
_. x2 .- r· 2 (~+1)2 · 2 (:x:-l"f
o

f13
\
 · f"(x)=-'l·· l ·2 _3 . 2·3 __!_.~+~·~,
- _7 ·. x 4 2 (x+1)3. _2 (x-1)'- ; .
. rcx)=-2· -1 ·2·3:_3.' -2·3-·4 _.!_ .•'. ~1 ·2·3+5. ~l ·2·3 ..
x4 r ·
Z . (x+1)4 2 - (x-1)4
Presupunem ci:
. -~ /Ci>(x)~- 2 • (~l)i·kl _3 ·•. (-lf~(k+l)I _ _!_. (-:-lf·kl +~. (-lf·k_l ,
· ~ 1 .zt+.2 ... · 2 (x+lf•1 · 2. (x-1ft1 ·
'§Î vom verifica valoarea de adevlr a pmului k+l prin o)?servatie,-adl~_auioui.ut lui .
k val~ k+1 şi prin' calcul, derivînd pe F(x) ~- emn:
cele doui' expresii ratf~nale
coincid, putem spune: · ·
f<~>(x) = ~ 2 . _(-1Y' ·~I __ 3 . ( -1Y' •(n+1) I -.!. . (-:-1Y' •n I +~ • ( -1Y' n !'·=>
xn+l xn+2 ~ (x+l)"~l .. 2 (x-1)"+1

~/•l(x)7(-1)"+1 ·n1[2u~~+l) _S(x+ţ:.ţ:1~J ~orice n EN'.,

·vi) Fraqia datA
. .
o· descompunem într-o suml :4e,,.tiactii. elementare:
/ '

/(x)~2..L..!_+_!_} l'(x)=:.!.(-·-_b-+·--b--
✓2

l' '
}

· 2a [a-bx. a+bx . 2
2a (a-bx) (a+bx) ·

. .1 1'.2;bz l ·2·b 2
r(x)=--1--♦--
. 2a (a-bx}' (a+l,x}'

Presu~~em ci J<l>(x)=~ klb1: ~-(-lfklbt] ~

~onstitm va10lllll8 de
2a (a-~'f+1 • (a+bx..,.1 •·
. adevlr ~ pmului k+l prin observare (~1>~ lui~ ~oarea k+l) şi _ptjn· cal~
(derivînd pe J<l>(x)), deci, cum cele doul rezultate ~incid, putem spune ci pentru
oricen E N: . ..

.·
f">(x)= nlb•r 1
. · ·
+ ( '-1)"
2a ~ - -(a+~ya+1 .
·
l··
. vii) f">(x)=(x,-n'),.,z. . .
·viii) Putem aplica formula lui Leibniz de derivare a produsului a două funclii:
li . .

(f•g)<ta> = Ew c!f.w>
.
gCJ:> ,
.
pentru .orice nEN.

n
1i11>(x) = (-2)" · e-21: •. Deci f.n>(x) =
·'
E
w
<;! /in-l) (i) ·gf>(x) =

. o

,1-14
}' --- .
 =·c:.-21': (x)· gf"~2)(x)+C:.-1/;(x) •gt1>(x) +·c::riex> ~ gf">(x)=
·= n(n - l)
. 2
•2 •(. -2yc-.
~ •(-2y,-i •e-~ +~2 ·:(. ~2Y' •~-21:=
2 • e-21: +n •

, =[(-1)"-2 ·2;,..2 ·n(n-1) +(-l)"-1 •n ·2"·~+(-l)"·'Z'·x2] e-21:=

,=(-1ya-2 •. 2";f(n·-1~-4m +4r]e-2i: .. ,
ix) Apli~ formula lui Leibniz.

-f"l<x) '.'(1 ,-x2) cm(x +Ţ)-1m: a. (x~ <n;l~)-n(n~l) a.f; (n-:~}

x) Ap~clm fonnula lui Leibniz: . ... _
·Fi~ fi(~)=3r-4, t;(x)=f»c, f;(x)=6, ti<">(x)=O petitnl n ;e 3; ·
g.(x)=e~, g1<">(x)=e" pe... orice n E N. Deci f~>(x)=
. . .
E" c!f.".;,t)(x)gf>cx)=
hO
2 1
·=c;.- 6_-e"+C:.- m·e"+C:(3r-4)e"=[3n(n-1)+6nt+lx2 _;_4]e".• Deci
/<•>(x)43x2+6nx+~n(~-1)-4]e~~ ~ .· . ·,
xi) Apliclm.fon,µ1/a lui Leibniz· ~tru ft(x~ 1 şi g1(x)=·e~, iar'· ·
. l
,I

t"'"lC.xH-.rr •:..1 '. e""i.

. xij) Apliclm formula lui Leibniz:
./<•>(x)=p_(p-:-1) •.. (p-n +1) •x'-n(l -:x'J'•
2

·
·[1 +(-1)1C!, . q
p·-n+l ·1-x
•...!_.,+(~1)2C!,
1
·(_i.__) + ...].
·. q(q-l) . '
(p-n+l)(p-n+2) 1-x
.

. '
1
· xiii) P(x)=.1_, /<•>(x)~ (-l)"- (~-l)I.
a +x · (a +x)" ·\ . .
şi g 1(x)=lnx, atunci Jl'(x)= (-l'fkl şi g?>(x)= (-i:t-'(k-l)I'.
1
· · :dv) Fie .fi(x)=.!.
X - Xhl X~
. li \.

Apli-- fo~la lui Leibniz, obtmem ci /<•>(x)=

. . '
l: C~ /t- >(x)gt>(x)=
laO.
1

_j

= (-1r;.:nl 1n
.

x·..:E · ni ·
. " - . \

. (-l)"~n-k)I. (-lf-1(k-l,)1_
. .

· x••1 . · 1-1 kl(n-k)I x•◄•~.~ x1 1

=
·. (-lva·nl . . .
, 1 . ln·x+Li
.r-• 1-1
, 1.
x,..
r
(-1_~-1 ·ni 1 (~1"'·~_ I ..
lnx-L,- ~
k · xn• · · · · · 1-1 k ·:
1
·--=--'- ~ ~ f) ·
. => /<•>(x)=(-lY' •..!!.!_(1n x- 1...;.!.-.!.-•..•
_x"+l \ . 2 3 n
-.!.).
· xv) Apliclm formula lui Leibniz: ·
• . I

115
,.
 ···.. ··.· .

. Fie fi(x>=x §i 81(tl,ln(l-.r).. Fun~-Ji a(e deri,vatele fi(x)=l, .fi~?(x~, JeJlll'll ·

. ~ ~ 2; ·.iar~•f1," ~ ţierivatele:.:·,1(x).~Jn(l +x) f'ln(l-x)~- . . .
. .:-1· ). l -1 . "t ) . ·-f '1 . ~I ;'\ 1 •2' . ". 1 2 11 I
g i,x = 1 ---~ .•:--1··' .g i,x ::;_(1 ·y- -~·(:1 · ·· g i,x,_.... (1 .~ - (1 ~ ,._~•,
tx . -x . .. ·+x -x .. +x1 - -:-x1
y-_· '

gf">(~):7l-
·
1 1
t
·(n-i)I ~ (n:~)~ ;ii:ţnlocidnd înformulil lui Leibniz, ob1fuem:·
-. (1 +x)" · . (1-x"f · • - ·:,
1
/C">(x)<Jt'(x)~1C>(x)+C,./f>(x)~gt >(~=x•gf">(~)-+n•gt·~>(x)~
11

ct-fr.l(t}*-2) Ir(-1}""2(z-in) + x-n ] . . .

· · [ (1 +x)" (1-x)" . .
• /C"1~(x)=b"(1'-l)f.__+
· c-i:r· · _1_]•. 1
.xvi) /(x)=ln(a+m)-ln(a-m), 1
• (a+.m)" (a-bx'f .

XV11
;'\ 1 IÎn.(2-~cu,+
..>I'',x~="iiîl- 2 ) /·",..,;) . 1 ~
.\ 1 -2+ai' 2a
, . \A'. =;;rl~~+cu) + (2+ax'f i] .
,•.•,
/~>(x) =(-1)" • .a"'"t(cu+2n) ; . - . . ..... . .
n(n-1X2+cu)" · . .
~i se va verifica valoarea de adevlr a derivatei 1
>com~ rezultatele . ob1inute f• .
din derivarea funqiei f'> şi înlocuind tnf">, n cu:n+1. Cum ~tatele coindd, atunci
derivata f"> este adeylratl pentru orice n E N. · .. ·
1
PenttQ a=O avem x E R, iar formula nu mai ~te adevlmti ~- _f'>(~)=O•.
xviii) Aplicmn formula_ lui ~ibnir.
Fie fi(x)=x 3 , 1:cx)=3x2 , r;(x)~, /'~(~)=6, . if">(~)=O pentlU n2:4 §Î .
/) Io. t/ :\· 1. tt/ :\ -1 n,ttt I:\. 1 •2. · IYt..,;) -1 •2•3. .
· 81,x = x, g 1,x,=-, g 1\X1=:=--, 1s- 1\x,~
3
- , 81 \A', = · . '
4
, ...,
, · 2 .x .x . . x · x .

. gt'>(x)= ( ~l)"-1 ·5n-l)f

X
şi conform formulei lui Leib$, obtfne~: ·
C:.
/Cn>(x)= tf~(x)gf">(x) 0
(xjgf"-1>(x)~ +d,. .fi c!Jf (x) gf"-2>(x) +~Jf> (x)gt >(x)= 3

. ·=x3 gf">(x) +3m: 2gt1>(x) +3n(n-1) ·xgf"-2)(x)+n(n~1Xn-2) •gf~-3>(x), apoi vo~ ·.

substitui' derivatele; succesive ale funqiei .g1•
xix) Se aplici formula lui Leibniz: · ·,
Fiefi(xp", K1Cx)=~xcuN">(x)=O, ~-n2:p+l şi gf">(x)=(-l)"-'·(n-l)I ,
. xn
\
li
.atunci /C >(x)=}: ~!gf""1>(x) ~1i~> (x).
11

hO .

116
 . ·.o,:. .~ p=n, atunci... t<n)f.~X)- l-.
-n 1Lni: +'-,;n
,.J -
1 ,..}. 1 -1 -
~ 21 \,;n +31\,;" ... +(-lVt-
I
1• 1 c"]
n!'. n •.

~ n <p, ·atunci:

f•>(x)=plx,.... l..!.....:11u;.+ · . 1 c!.- . ·t •C,.~ ... +(-1r1..!..c:].·

· [(p-n)I (p-n+l)I (p-n+2)! . pi
'
12. /'(x)=nr--1 ~ /'(l')=n;·. .
f"(x)=n(n-1~ ~ f'(l')=n(n-1); ...;
2

. f">(x)~J ~ f"'(l)=n! .
=> E -1 n n(n-1)
- +-+--~•••+--'-,;n+'-,;n+~ft'~~ 'l*-E.n C.1:=(l
. n!_-o -i'. r4 .. 1:yn- n +1·)"-""'
-~ •
: . 1! 2! ni · .• ·· w
. . 2n . n
~ 13. i) S=/(0)+ E.(-lf(k'+2)k!=2+ t:((O:.lf·/c·k! ţ2·(-lf ·k!]=
.t-1 · ~1 - ·
2n ' 2n
=2+ E [(-if•((k+l)!-k!)+2·(--~·kl]='2+
.t-1 · .
E (-lf[(k+l)! +kl]=
.tal

=2+[-21-1 ! +3 ! +2!-4!-~t:~--w•f·lt·(~·+t)I +(-ţ)2n·(2n).!]=

=.'.2 +f(~l)'ba •(~ + 1) ! ~ 1] =1.+(~ +_ţ)-1
Al -doilea mod de lucru: , _.
descompunem fractia într~ Şlllţlâ°_de fmqii ,simple: .
1. . . f'f ) . ·-1 · _ -2
I (~).= x-
4- 2- =1- +_-
2
-(x+1) x+l . (x+if
- · -\X =----+-
(x+1)2 (x+1)3
, fli(\X) = 1 · 2 +. 2-
· 3- ·
(x+1)3 (~+lt, ·
.r'(x)- -1 ·2·3 + -2·3·4 ~-- ;Cl>(x)= (-lf·k! + (-lf ·(k+l)I.
·· . (x+l)4 . (x+l)5 . . (x+tf•1. (x+tf•2
, 2n 2n . - . I

S= E /<1
.l:aO
1(0)= E
' .l:aO
.(-lf[(ki-Î)l +kl.]=[11 +0!-21 -11 +31 +21-4!-3! +...
. .

'<··•+~ ~1}2"(2n + 1) ! +(-l}211 (2njl]=1+(2n+l)!.

ii) x+ 2 ~k(kEZ)=>kx 2 +(2k-ţ)x~k-2=0. P~ntru ca·ecuaţia·în x.s1 . aibl rĂ-
(x+1)2 . · · . .' · . . . ·· . ·•
dăcini raţionale trebuie ca ~ t u l ei s~ fie pltrat perfect: ţ\=4k+ l=a2( a~.
Se obţin o infinitate de valori pentru k, kE{2, 6, .12, 20, •30, 42, 56, ·12, 90, ·110, •..}
(Diferenta dintre doul valori comecutive ale lui k este un. nlimlr par şi ea .ciqte cu ..
2m, mEN). ~ obtin pentru x ~ e - ~ 1 , kEN\{O, 1} şi~- · . ' ' .

117
 • • j • ~

. . x311•1-x
14. Fiesumatermenilorîn progresie gempetriclx+x'+x7+, •• +x311-2= 3 ·· ,.nEN.
. .. . X -l .
Derivlm ambii membri, obtmem: · I
~ · ~ (3k_ 2~~3W= (3n-2)x3C••1>-(3n+l)·x'J,,+2r·+l ._
~ ·· ~ · · cr..:1>2 ··
.15. /(x)~[ ";~~l pentnu„1 '

· n+l pentru x=l,

I

.·· m•(x-l)-(x•-1)
" pentru x„1
(x-1)2
f'(x)=l +2x+ ••• +nr'-1 =
_n(n+l)
pentru.x=l,
2
f"(x)=2 •1 +3 ·2 ·x+ ~•• +n(n-l)x"-2~ .

(n 2 +n).r'-1 • (x-1)2-2n •x•: (x-1) +2(x•-1) -----

pentru x„1
(x-1)3
=

w
t/c(.k-1) = k~- k= n(n2- l)
lw2 lw2 . 3 .
f, t,. pentru x=i. •
' .. ' '

S,.(x) =f(x) +x •f"(x) =}: k2 • x,k-1=

' .
_dar x·f(x)~~+2x 2 +... +n•x• şi derivînd, obtfnem:
' . '' .

' lw1 ·

(n2 +2n)x•(x-1)2-2m"•1(x--1) ~(x!'-l)(x+ 1)

(x-1)3 .pentru .x.1 .
= I
'I

. n(n+-1X2n+1) . pentru ţ=l .

6
' ·
E (O, . · -x-1
Penţru x 1), avem. Jim S,.(x)=---·
. . . R-«D . • (x-1)3 .
•
Rearniutesc (vezi figura m.16.a): ., .
•. *
-:- ~ tangenteţ (7) la curba (I), tn·· punctul de coordonate M(~, b), este :.
· y-b=f'(a) (x-a); \
- no.rmala este dreapta perpendiculari pe tangentl în punctul de contact, deci

118
 ,,

~ normalel.U: pun<:tul cle:criontonate (a, b)_este_ .y-b'=-_ţ_(x~Îl);

. I.. .• . . •. -. ;~. '=. , . . ·. . : ·. . . _- . • / . ~) , •. •

.
.. ·entul-AP
segm.
-_ . nunţq~suJ,u.,ngenti
. se : . -. .
.
şi AP=
.' lxP-xA
' . .
. ' .. ~
1=1-1;. r(a) .

. ~ ~ntul p~ se D~fe? sulmorma~ şi ~Bj=, ,~,-Xs I.= Ib ·r(a)I;

· - At4 "'lf~~ ·Ji

.
+ (f'(a))'
;
~ ~_,.1/(a)•Jt + (f(a))' I,
.
'.

,
....... ·, . .

\6. ·.Vezi- figma

'
m.16~b~ &uatfa tmigentel .este-:lx+y+6~0~
.· ::·. . ·. .

,.,.
,,

·. :·(N) : .. · I '?
... ' .
1·
;_· .
I. •
•
Plg.llLU.a
1& ~
2xl ,e
_. : subJângentelor
.· . .·,;, sînt:
,·.• -
-1~1, '3:-1• 1-:ăl, Luns1lDl1es~ .
. ' 3r . 1 ·· .
l~r.rînt: _,.~.3rl, 1~-rl, 12,x~I-. ·. . .
2a 2
~f
19. 1=- x--; y-:y0=--.(x-.rJ.
X.,
Xo)- . )~
20..·
. . ..
2x-y._1 =O.
PÎa.·IIL16.h

..
, ,
.
2L Rezo~. slstemul ·toimat din .cele doul ~ determidtn.:· cooJdonatele .•
punctelor ~ intetseqie: A(l,? 21 -B(4, 5). :Bcuaţia normalei în ·punctul A· este /
-2=2- 1x-1) =>x:.2v+3=0.- . .
Y•. . ·, •
··-1'(1) ~ . . .;,. . . . 'i: . ' ;· . . .'
~~~ei ~~.este ,~ş ~ - f(4) (x.-~) ~ x+4r ~24 =0. Intetsecind ~
.. . ·. . . I x-21 +3=0 l ).
ce~~~ dolii no~e, ob~~ ~tdo~e ~ctuluif; ~+ 4y ~24 ,~ 0 ~ C l6: 29 •

·. 119 - .
 :Bcuatia u..igentei în punctul (O,Q) este: y-/(O)"f=/'(OXx-0) =>y·=x~.
23. Fie A ~ ~ tangmtl,_ 'deci ~(Â, >JDA). Panta tangentei este /'1(Â,)=IDÂ+l,
' , . 1 . 1 · . · . .· ·
iar panta normalc,ţ este ni=--=---· Panta"dreptei".2x-2y+3=0 este 111t=l.
· /'(Â,) ln +1
Cmn - 1 · ·=l =>ln~=-2 ~Â=e-2, deci A(e-2, ~2e:..2). P.cualia normalei în'
lnÂ+l I ,. • • • ••

punctul comiderat este y+2e":'2=1(x-e-~ => x-y-3e-2=o. ·

24.'Lungimea subţangentei este: /1,(~ LI ae=- Ll.!.I= (i()nstant.
AB=:I /'(Xo)r .. '
. . abe-.r b . . · .
2S. Lungimea subnonnalel este: 1=.1/{Xo)·/'(.ro)l=lxo·ln(cro)·[ln(cro)+l]I=
_ = IXo ·ln(cro) ·ln(eao) 1- Produsul este ·egat CD~~ [Xo+/{ro)]= · .
; ·::.rotn(ao) ·[Xc.+Xo ln(ao)J=.rc,2 ·1n(ao)_· ln(ecro) => I=.!.. :1;,ac1. c<O, atunci .xo<O,. iar .
. ' ' ; ' Xo . . .
~ 18~ Z:In(cxo)ln(ecio). nu 1·mâi poate fi lungimea unei subn~rmal~ avînd o
• . Xo ·.
mlrime negativi.
26. Reamintea: modul. de a ~~ mlsura unghiu~ sub '!"'e ~e ,intersecteazl
doull curbe~ Fie curbele:· (rJy=fi(x), (rJy=/.J.x), prezentate în filma in.26~.
li · · Fie cp ~dintre cele doul u;ngente
CT1), (TJ, cp ~'P1 -cp2"':I:> .
' ,. i -~ •.. ' .
fr,J => ţgcp =tg(cp -q> '= .gcp. gcp, ,. . dar
t v_ -1 +t~cpt tgcpz·
' tgcpl afl(xo), tgcpz~f!f..zJ => ·. . .
')

cp ~,an:tg 1t:CxJ:"I'.J;cJ
+fi(~··/1,,~
+bt I kE{-1, O, 1}1
. '
CD cp E (O, n). .
z i) O>ordonatele punctelor deJnt~e ·a1e
. . celor dolii c:mbe stnt: A (o; !} punct dublu,
-~~ ·. . Ii(-6,
.
!t;cp=nsau
4 ',
.,~&JCl.g 18 ~:cp •30°·
. 31
8'29" ii) Cum fi(ţ)=-/,J.x), cele doul panibole s simebice fatl de axa .Ox şi au
vfrful comun, în punctele (2, O), far 1allgentele în vîrful comun coincid (este axa Ox).
·Deci unghiul lor este de 00; · · · · ·. · ·
fli)- Parabola f='ix §i cercul r+y-8=0 se intenecteazl în .punctele (2,2) şi (i,-2). ·
Se obtme·cp=arctg(~pcp-±71°33 '54 ". Datodtl simdriei, ungbillrile sînt congruente.
 iv) 45°; v) cp ~ardg(2{i) ~ cp~ ~ 700 31 '44". .
. · 2 2 i ·/ 2 2)'J/2
, · 27. Ecua1ia cartezianl a astroidei e.,te: x~ +y "J =a "J ~ y =/(x) =Ip "J - x "J ·; -

f 1(x)c-2-•Ja1D-x'J3. Fie M(xo,/(xJf un punct. curent ~ d astro.dei.

~t= - .
vx - . . . . . I

Tangenta Jn M la mtroidl este: (TM) y-ft.~)=f (Xo)(x~.ro)•.

Fie {A}=(TJt)n(x=O) ~ A(O, /(~-x0 ·/'(%J) ..

·fie {~}~.,)il(J,cO) ~B(~-:.:, o} ··

:WngilMl segmentului AB este:

= ·h+~( LJ)r.[~i-Jf (aLxJ+Jf =

0

= J .aj+a;(a-i .:.J) "lal.

28. i) Ecua1ia carte-zianl ~: /(x)= ~x2 :t Ja 2-x2 ;

lungimea tang~ei:
-
T=,~-y ·_; lun~ea
· sin!t -
normaie•: ·i{= ~y- _
-· ;, _lutigimea
cos 3 .t · ·
_. 2, · 2 ·

subtangentei: Sriydg ~ t ; · ~ - ~rmalei: s.=rtl ~ 'I·

. ii) ~ cartezianl este: /(x)=:t~i ~xif. ·
' T=Icos7f.sîniJ'.
1 1- =I .1 I. Sr= 11 tg tl, ·sN= IY dg tl.
.N_
--
29. Ecuatia tillţg~mtei dusl în punctul ~.ro,-yo), punct care apartine hiperbolei;este
. a2
y-yo=-.;.<x-xo). ~
. Xo --
Coonlonatele punctelor de inteisectie a tangentei cu axele cartt2iene sînt

121-
Nicolescu -11
/
 2
· A<2ro,-O), B(o, ~ ) cu y0 = ~. Olordcmatele mijlocului segmemului ~] sint:
. . 0+·2a2 .
2Xc,+0· Xo 2 .
·adicll tocmai coordonatele punctului curent P.
2 =Xc,, --=!...=yo,
2 Xo .
30. Vom determina punctele de intemeqie ale ~or doul hipeibole, adidl vom
rezolva sistemul format din ecuapile ~lor doul cutbe: ·

/(%)=~• g(x)~:t/x2-a 2 _=>x4 -a2x7 -a•~o; ·.r,,=:t j ~ +f a §i _

. Yo= ~,a , /'(x)=(:)'=-:- ~• g'(x)=(:tJx•-a•},.. _; x

- :t _ _ _ - :ty~2_ 0 2
- .

Pentm ca cele doul curbe sl fie ortogonale, adicll sl se i n t e ~ într-un unghi

drept, trebuie ca:
f (Xc) •g'(Xc) = ~ 1.

~[jt+f a]-g,[Wa)=- ~02. ~ , a : ·.

· = -2-. •
. -- . _ 2 :t
J./5 + 1 =-l (în calcule iun amplificai lial:pa cu_ coajllpla numitorului:
(it-+· .
1 ♦t/5 J./s•-1 . ·. . .
./5 +1).
.. . . .
~L Fie P(xo, yJ ·punctul curent, 'atunci ecuaţia -~ntei la hiperboll dml în

punct.ul ·Peste: y~y0= Xo · (x-Xc), iar ecuapa normalei d~ tot în punctul P '
J~-a2. .
A,-z:---a-~ •
· este: y-y0 = __v·--(x-xo). Lungimea subnoţ'IDalei e3te
Xo . '· .
Xo~ XoYi0 -.1:o= ..;,·XoJx;-az
_ _ _ ,=1-xol•
J_x;-a 2
Jx;_-a~·
•
• •
122
 Reamin~: Unghiul sub care se vede o curbi algebric4 de gradul doi dintr::-un
. punct P exterior ei, este unghiul format între tangentele duse la curbl din acel punct.
Pentru a determina_ tangentele- dme ~ punctul P(a, b) . la cerc, scriem ecuaţia
fasciculului de drepte CJ-1 vîrful în A:y-b =Â(X-(1) riar pentru a deterpdna panta Â,
mtfel incit dreapta sl intersecte-ze curba în doul puncte confundaie," vom elimina pe
y între ecuatia cmbei şi ecuaţia fmciculului de drepte, obtinfnd. o ecuaţie al ~ i
discriminant este nul~ Deci tangentele au ecuatfile y-b=Âi(x-a) şi y-b=).Jx-a)'.
·Unghiul între cele dowl tangente este
tgq>l -tgq>2
q>=q>1-CJ>2 =>~gq> =tg(q>1-q>J= . :::>
· 1 +tgq> 1•tgq> 2

=> q> E tarctg '+ÂiÂ.z

Ai-Âz +bi I k E {-1, O,
.
1}1 c; (O, x). Vezi.figura
. .
ni.32.·
·32.· Fie punctul din care
ducem_ tangente perpendiculare la ce_rcul C (O, R) şi fie
~' F punctele de tangenţi. Se observi cil patrulaterul MEOF este un_ pAtiat cu
diagonala MO=R.fi. . •
Deci, multunea punctelor M din care se pot duce
tangente perpendiculare la cercul dat, esţe un ceic
concentric~ cercul dat §Î de~ R{i ..
· Punctele se ~ la intemeqia dreptei de ecuape ' . ~,

x+2y-6=0 cu cercul x 2+y 2 -8 =0 (cerc concentric

cu cel dat şi de mzll 2/2), .6.( ¾, ~4), B(2, 2). . . . . Fig. 111.32 . · .

Tapgentele din'A sînt: 3x-4y+10=0 şi 4x.+3y-10=0, iar tangentele <ţin B sînt

paralele cu· axele de coordonate.
33. ~ p t e i variabile care trece prinP este y- 1'= Â(X -5)~ lmpune~ codlipa
de tangenţi şi anume: :..

1~ + : -l =O => (16 +25),,~~ 501'(5}..- 7)r +6251..2 - 17501..-375 =0,

1 y-1=).{x-~
cu A=O· şi ddlcinile Âi = -~, · Âz= -.!..
·

, S 3.
· Bcuşţiile tangentelor ~înt: 3x+5y-50=0, x+3y-26=0.
34. :Ecuapa dreptei variabile care trece-prin,A este y-1p=i,.{_x-12p). Intersectlm
·ecuapa dreptei_ variabile cu ecuaţia parabolei: ··

_123

I
 .
62
= ',]IX
··
. .
.. '. .
,. .
=> Â2~ 2 -2p(l.2Â.2 7Â+ l)x+(~44~2 - 168Â+49}p2 =0 •...
".'9

1p=~x-12p) . . • .
Imp, . . condi!ia ~e tangentl, adicl A::O, . ..
deci A=4p2 (24Â2 --14~+1)=0 =>Â, =!_ şi A.z'=_!_.
. .· · 2 12 .
:Bcuapile tangentelor sint: x-2y+2p=0, x-12y+12p=0. Unghiul sub care mte
vlzutl ~"°hnla, este u=aretg· ~, adidl u=21° 48'5".
i-~ 5' .
. .
35. -Abscisele plllţCtelor de interseqi_·e sînt .J)::t ·şt x=:4. Pantele tangentelor dme la
curbl în x:=1 şi~ sînt: f'(l)=-2, /'(4)=·4. Cum no~ este perpendicularii pe
. . 1 .
tangentl ia-· ~ de CO~- ·ecuatme normalelor sint: r-2= (x-,1) şi
. 1 . . . 2
y-S=--(x-4), adidlx-2y+3::0, respectiv x+4y-16=0•.

-. Ib=-:- .
4 . . . . ..
36. Se impune conditia ·ca cele doul-curbe sl admitl tangen1I comuni în punctul

·
·"1'1

_ 2 /(2)=g(2) . . .
a=2-
36 ·
. .
ClOlll1lll T(2, 3-), adicil: . {f(2)=g'(2) :o

.37. Fie aq:R.....Iţ i, j E-{1, 2, ~--, n}, ,r funqii dedvabile • A:R➔R definitl prin: .
· a 11(x) a 12(x) aba(x) · ·

.... ·'· ................ .

A(x)= .....................•
a. (x) a (x)
1 14 a~(x)

atunci A(x) e.ste o funqie_ derivabill pe R·şi:

. .
a 11(x) a 12(x)· . ••• . a1n(x)

4, (x) = E• -~ ;(x) 1 a ~(x) ·~.. · ~ ~(x) .

ial . • • • • • • • • • • • • • • • • • • ,

a;.(x) .a14(x) •. • a.(x) ·

deci a deriva· un determinant înse.arnuff a deriva pe rînd cite o lini~· ~ cite. o
·coloanl, restul liniilor. sau al-. coloanelor itmînînd . nederivate, apoi .însumînd
detenniuanţii obtmutf.

124 l
r .. ·j
 I

5%4 4r · 3%2 O x5 x' x3 1

r<x>~ s.x•·. 4d ·3r O + 2Qr 12r m ·. O +·
20 12 6 · O 20 · 12 .6 O
i ,t 1 1 1 1. 1. 1 I 1 „

-~Sx.~
O.
1
s~
O
1
O
1 ·
! ~:.:,
O
1 .
20
O
12
O
6
t ! ~©='3
o. .
O
O
20
1 ·
1~
12
1
:;
6
1
~
O
1
Daci .z=l este ddlcinl dubli.~- /(1)=/'(1)=0, ~~e care se poate verifica •
i>arte' 1J.10l. De fapt x=l este chiat rldlcina tripli, pentru ci şi / 11(!) =0.
O 1 2x 3r 1 x x2 x3
3& /'(x) = 1 1 1 1 + O O O O +
1 . 2 3 4· 1 2 3 4
12 22 32 42 12 . 22 32 42
1 X %2 x3 1- l r- r' '() 1 2x 3x2
+ 1 1 1 1 + 1 1 1 1. = ·1 1 1 . 1
o o o o 1 2 3 4 l 2 ·3 .4
12 '22 . 32 .42 o o. o o 12 22 32 42 .

iar f(l)=O ( ~ sclzînd elementele primei linii din ~ementele ~respunzltoare

celei de-a treia linii, obţinem liQiile 2 §i 3 identice). · ·
o· .o 2 m
/"(x) = 1 1 · , iar ceilalţi 3 deteîminan1i sînt nuli d ~ au cite
·1 1 ·
. · 1·3 4 2 . . - · -
12
622 32 42 . .
o linie 7.ero, r(t)=O. Cum /(1)=/'(l)=r(i)=O §i /"'(l)raO fmeainnl dlx=l este.
rldlcinl tripli. .
· 3,. Se ~momtreazl
uşor ci A'=O. pentru x E R, ~ci '/1 este o coliStantl (conform
unei ~ - a teoremei- lui Lagrange), deci A: nu depinde ~- x.
40- Cuiu  "(x)=0~ ~ori~xER, îmeamnlclexistl ~' ~ ER,._~el inc~
A(x)=A 1x+ăz, pentru orice xER.
a1 0... 0
o. "2··· o
Az=/(0)= ••••.•••.••.•

o o.~. a.

.125.

----.~. --
 .1 1. ... · 1 a1
.0... 0 0
.O a2 ••• O O -a2 ••• .O· ·O
A1 =r(O) = • • • • • • • • • • • • • • + · · · + ..•..... ·..' .........
. =.
0 o... . an-1 0
o o... 1 1... f 1
. ·=a,p3••·â,. +aiap•... a,. + ••• +a1az ... a,._1=
.........., - •. 1 · · • 1 .. · ·
=a1az ..• a„E- :::>A(z).=a1a2···a.E ~·:r.+a1az ... a•.
. 1a1 a, - M ai -
41. a) /(0)=0, m=inf x•=0, M=~· x•=+m ,· deci M=suo x•=+m. Cum
• · zaO z-m · zal
m~O Ef_(I), remltl ci /(1)~=[0, +ro) •
. ·. b) Funqia / este continui, avem: lim x2n-1 =.:.m , .lim
z--m z-a>
.r-- =~m , deci
1

m=inf x1---1 =-ro, M=sup

%EJl •. • zea
r-- =+ro, în. concluzieJ{R)=R.
1
•
c) / este continui,. pentru a> 1 avem: Jim a% ~o şi Jim a%= +m , deci
· z--m z-♦m '

m~z~i,z=O, ~~az~+ro. Cmn tr_nu ia valoarea O,.~ clj{R)=(O,+m).

~entru O<a<l, multiJnea valorilor funqiei ~ determinl·anatog.. -

d)/esre CODlimd, ~: -1,c/(r):sl, adidl [-1; 1) C/(1): sin(- ~)=-1,

sin!!.;::l, deci -1 E/(1) şi 1 E/(1). în concluzie /(l)=(-1, 1].
2 .
e) Funqia / este continuli iar /(I)= [ -1, 1].
t) Funqia / este continui, lim tg z= -ro , Jim tg z = +m .
x-•'T x-•'T ·
a a .
z~-92' x~ 'T
/ . .
deci m=:f tg x=.-m_, M=~':N tg x=+ro. în co~luzi~ /~=(.-m, +m)=R.
g) Funqia / este continui. Rezultl el /(1) este un_interval şi- se demom~
analog punctului /J el/(I) =(-m, +ro )=:=R.
42. i)/(l)=-3.<6 · . . ( ) /
/(2)=2S'>O, deci cum c E (1, 2) şi /(1)·/ 2: <O :::> (c)=0.

ii) lc.!~>:!t~o, deci cum ~ E (O, '1) li / (O)·i(1)<0_ ~/(c) =O.

fii)/(2)·/(3) < O :=>m E (Ţ ~}
126
 CAPITOLUL IV
TEOREME DE MEDIE:-ROLLE,.LAGRANGE, _CAUC:e;Y,
L'HOSPITAL, TAYLOR, DARBOUX•.APUCAŢII

PROBLEME· PROPUSE SPRE .REZOLVARE

1. Se comiderl funqia: J{z)=ln(t~ Iz I) pentru xE[-1, 1].

i) SI. se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle.
ii) SI se mate ci funqia are ·un extrem în intervalul (-1;-1), iar în ace.ţt ~
derivata funqiel nu se anule.azi. · · · ·
2. Fie funqiaJrx)=(a+bj(a+df, m>l, ·n>l, xER.
SI se demonstreze ci mad +nbc este cuprins între !!.. şi• d.
. . ac(m+,ţ) a c
•3. SI se studieze aplicabilitatea teo~ lui Rolle pentro functia: ·

/{%)= tgx pentru xţ; =1J. . ~. . ·

- ctJX pentru · X , - - _
, · 4 2 . _
4. SA se s eze aplicabilitatea teoremei ui Rolle pentru .func1iile:
2
· a)/: (-1 1) ..., -R, JC.x)={% +1 pentru x_ E [ ~1, O).

[-!!.,2 ~12 . . ~
' x+l pentru x E [O, 1) '
3
·b) /: JC.x)=lsin xf;,
· .
c) /: (-3, 3) .... R, JC.x)=/x2+7.
.
S. Fie funqia: J{x)=.
[:;•mx+n . .pentm.
.
.
_)
xE[-1, O)
+4%+4 xE[O, 1],
pentm
definitl ·pe (-1, 11 m, n, pER. SI se- detennine parametrii m, n, p, mtfel incit
functiei date sl i se poatl aplica teorema lui Rolle pe inteJV&lul (-1, 1]. ·
'~ SI se studieze aplicabilitatea tememerlui Lagrange pentru fonqia:
3x

3 l
J(x)= x 3 +2
pentru
J)ffltni•
pentru
xE(o; 1)
xE(l, 2]
x= 1.
7.-a) SI se aplice teorema lui Lagrange funcpei:
1
. JC.x)=-, în intervalul (O, b) cu O<b<l.
'
.

1-x - ·
b) Formula glsitl introduce un numlr C(b)E(O, 1).
SI se calculeze C(IJ); apoi lim. C( b).
6-0

127
 8. Re 1'unqia: ~)=In(l+lo:), IDO, xef-¾, +m)- .
SA se verifice aplicabilitatea teoremei lui ~ g e şi sl se determine valoarea
. . punctului intermediar'. c. . ,
lx +i- 2 1. SA se studieze apli~bilitatea teoremei creşterilor
2
.r-1:
9. Fie functia Jr.x)_
. x+li+ll . .
finite (teorema lui Lagrange) pe intervalul [1, 2) şi sl se aplice efectiv accmtil _
teoreml. ·
10. Teorema creşterilor finite se mai poate scrie: ft.xţh)-JC.x)=hf'(x+(?h), cu cE(O,l)..
SI se aplice acemtil -rormulA funqiilor: JC.x')d, J{x}=r, · JC.x)=mx+n şi sit se
determine valorile corespunzltoare .punctului real c. , -,
. lL Fie/: [a, b] .... R, o fmJ.ctie continui pe [a, b], derivabill pe (a, b) şi J{_a)=JQ,).
·SA~ demomtreze dl existl cE(a, b), mtfel ÎllCl°l ft.a)~JC.c) =f'(c)sau f(b)-f(ct_f'(c).
- · · c-b .· c-a·
· 12. Fie funqiile /;: [a, b] .... R, iE{l, 2, 3}, careJndeplinesc conditfile,: ~ ·
i) /i continui pe [a, b]; ·
ii) Aderivabill pe (a, b), ~
/'t(c) f'i(c) f',(c) · .
atunci existl cE(a, b), astfel _încit: fi(a) fi(a) '3(a) =0. -Genel-a~re.
fi(b) /J.b) '3(b) .
13. SA s~ studieze aplicabilitatea teon;mei lui Cauchy .şi sl se determine ~al~·
punctului intermediar -c: · ·
a)/: [1, e] .... R, J{x)=ln.r, g: [1, e) .... R, _g(x) =!..·

' , Ix; -.r2+1, .rE(l • 3] X .

b) /: "[O, 3] -+ R, - JC.x) = g: [O, 3] .... R, &(x}=ir.

4
_ -x+3' xE[O, 1];-

. 14._ Fie funqia J{_x)=«~ x; xER.

· i) Sl se mate· dl/ este o functie cmdtoare pe R. . .
ii) SI se 8lllle dletuatillx ~ ate o singuri ddllcinlL1;,e(: , : )·

iii) Aplicînd functiei /, teorema creşterilor fini_; în lnfervalul f, :), sA se ande .

cil: / (;}" (: -Xo) I'(c), cu c~Xo• : ) • . ~ . · · · ..
iv) SA se arate dl /'(c)':IJ;J.9').
v) Sl se arate dl
. 4 3
!..-.!. ·/(a; )0o<!..
4 4

128

r
 · · _15. Se dă funcJia: ~)-ei-I, xE[-1, 1]. Să se arate că: funclia este-continuă ·pe
[-1, 1], ia valori egale la capetele ~ului, un·exttem în·.interval şi totuşi are
derivata nu
se. anulează în (-1, 1). Să se explice acest rezultat.
16. Fie P(x)•xA+2r+ar+bx+c, PER[X].
i) Pentru a•3 să. se arate că nu toate rădăcinile ecua&iei . P(x)-0 sînt reale.
ii)· Să se ~ e . a, b, c astfel· incit P(x) împăqit prin x-2 să dea restul 30, iar
ecuaţia P(x)-0 să admită ca rădăcină pe "x--1 +i. ··
ţ7~ Fie funqiile/, g: [a, b] -+ R continue, derivabile şi care pelitl'U orice xE[a, _b] .
îndeplinesc condipile: g(x)9IO, g '(x)-:,- O şi . fla) =J!.b) •
. . g(a) g(b)

Să.se arate~ există cel puţin un punct ~E(a, b), ~el. încît . !(c) =/'(c) •
g(c) g '(c)

18. Se dă o funcţie reală / de argument ~,-cu· lim j(x)=O şi un şir de_intervale

.X~

[a+k, a+k+ 1], ·kE. (O, .1,...,n}. ..___.

Aplicînd teorema lui Lagrange să se arate că există un
a
şir x1 -+ O, astfel încît- lim' E/'(xJ=-/(a) .
.

U. Fie
. . • ~ t•O

'
a1:> O, ai> O,..., a,.> O şi
.
E a:~n , _pentru orice xER.
. .

Să se arate
. 1-l
n
că .II ai=l .
"t-1

.
, 20. -Fie numerele reale a 1, "2, ••• ,a•• b1~ ~,.,

E (a1;cosla+b1; sinµ)=O.
.
••• ,b,., n E ~~ _Să se arate că ecuatia
adndte cel Putin orădăcină în interval~} (O, 2n;). ,
t-1· .

_ 21. Fie numerele a 1, "2,_ •!•, a„ ER, ~tinete două cite două, .
· n f .a
-J:R.\{a1 , a2 , a,.}-+ R , /(x)=E- şi P:R-+R, j>(x)=II (x-a,)
. ...,
. ,., .~-a, . . ,.,
i) Să se arate că functia / este indefinit· derivabilă şi că / '(x) <O, pentru orice
· xER\(a1, 4i,•••, a,.}.
\

ii) Să se arate căj(x)=.P '(x) ~ că P(x) · P n(x) < [P '(x)]2 , pentru orice
. · P(x)
xER\(a1, 0i,•.• , 4,.}. · .

129
 n a . .
22.- Să se arate că dacă: E -:-!-=O
1+1
laO
, unde a, este. real,.atunci ecuap.a
.
a~+ll:,..,~ 1+••• +a 1x+0c,aO, admite ~I pupn o rădăcină reală. ,

23. Se consideră ecuaJia:.ftx)i=iO, unde f(x):x'-Sa 4x+4a 3 , a€R.

i) Să se discute natura rădăcinilor ecuapei ~ ajutorul şirului lui Rolle.
ii) Să se determine valoarea parametrului a, ştiind că ecuapa "8tă admite pe xa-1 · •
ca rădăcină dublă.
-24. Fie funcp.a /(x) = 3x4 ~ 20x3 + 30x2 + 60x..: 72 In· fxl + 1 , x~ O •.
Să se discute natura rădăcinilor ecuatiei cu ·ajutorul şirului 1~ Rolle.
25. -Să se separe,. cu ajutorul şirului lui Rolle, rădăcinile reale ale ecuapei :
3x4-4ax3-:-6r+.12ax+7a2-36w::i0 (unde a, este un parametru real).
~- · a) i) Să se demonstreze că există o funcpe unică j: R ~ R, · astfel încît
fttx>f ·+x0 j(x)-x'=O ·, pentru ~rice xER.
ii) Să se ·cerceteze dacă acestă funcp.e este continuă în .orice punct xER şi
_derivabilă în punctul x=aO. .. ·
b) i) Să se demonstreze că există o funcpe unică f: R -+ R, astf~l ·incit
pentru ~rice xER şi că}tx)>O, pentru orice. ~>O.
3
x 3 -f,(x)] +x ·f(x) =O
îi) Să se arate că funcp.a / este derivabilă în orice punct .PO.- Dar / este
derivabilă în .x-0 '? ,- .
27. Fie (aJn€N un şir de numere reale cu a,.>O, pentru orice nEN. Să se
demonstreze că pentru orice n EN, ecuapa a1x+ar2+.;..+a~a 1 are o- solupe unică
b„ E (O, +oo) • Să se arate că şirul (b,,)n€N este convergent şi să se calculeze .

lim bn iil cazul. în care a 1a2,-a„al, pentru n~.

ft-tCD

• 28. Să se discute ecuatiile şi să se separe rădăcinile Io~:

1 1 . -
i) - - + - - - 1 = 0 , unde 1ER, a, bER, a~b;
2 2
(x-a) (x- b) . ·•

ii) x4+pr+qm0; iii) x(x+ 1)2-maO; _m ER;

jv) a 3r-3ax+2(a2-lr)a0, a, bER, a~0.

29'.· Să se arate că,funcpile / şi g diferă printr-<? .constanţă: __,_
i) /: [-1, l] -+ R, Jtx)• arcsin x; g: [-1, 1] _-+ R, g(x)~ -arccos x;

130
 1
ii) /:R _. R, Jtx)= arctg r, g:R\(01 _. R, g(x)• -arctg
X
30. Aplicînd teorema creşterilor finite, să· se arate că:

i) · b--a <ctg a..:.ctg b< b-a ,

sin2 b sin2 a
dacă [a, b] c
· . .
[o, -.Jt}
2
a<b ,
..
.~ b-a · b-a · · [ 1t )
n) -<ctg
2
a-ctg b <2 - , dacă.[a, ~] .c. -_,1t , a<b_ ;
- - sin a · sin b 2

.. :) -1< 1n[1·+-·1]<..;..·1 , nEN\{01 ; .. ) 1n x ·~

Ul 1v ~-~
X .. . -~ .
·_pentruonce t, .
xE,e,+oo )
. .
n+l n n ·· . e · ·
31. Să ~ demonstreze următoarele inegalităţi: . ,

i) lsin b-sin al~ lb-al; ii) ...!!::.!!..<tg b-tg a< b-a O~a<b<!.; •
~cos2a cos'- b 2
a-b a a-b
· iii) Icos b-cos al~lb-al; · - iv) -~ln--~-,O<bSa;
a b b
a+b a b . at-bt .
v) e,- ~~, a, b E R; •vi) bt-t<-----<at-• a>b>O k>l ·
2 k(a;.;.b) ' . ' '

W"") x <. arctg x, pentru xe:(O, +oo); vi"n"") tgx>x+-,

-- x3 pentru
. xe:(O, -);
7t .
l+x 2 3 2
• . x3
ix) arcsmx>x+-, pentru xe:(O, l) . -
. 6

32. Să se ~ e semnul urmă~lor expresii trigonom~trice pentru xE[O, 1t]:

i) E(x)-= sin x-x cos x;. ii) E(x) • rsin x+2.tcos x-2sin x.

Folosind regula '1,,i l'Hospiial să se.calculeze

,,.
următoarele limite:
.

3~. litn
sin2 x 34. lim
311a1.r_3sw
3$. -lini x 3 sla2z . ]Ci. lim·xts.r
z ...o x«F-2ax 7t z ...o x-0
x ... " X-- z>O x>O
'T
2
I

37. lim-(l+x)
- --e
- . 38.
7
nm[arcsinx)~
-- . 39. lim(x+a)JC .
z...O
x>O
CX
V~
z◄ .X Z"4(11) X-Q
'
40. lim [lnx • ln (lnx)] . ·41. liin xsin(sinx)-sin2x . 42. . lim ezsinx-x
x ... l
J:> 1
.1:-tO . . x6 z-tO sin·(sinX)

1'31
 .· 2 • · ··1 ·
. x-~smx-.;.. tgx
43~ lim · - 3·: · · 3 :. . 44. lim. x• , mEZ. 45. lim -~·xP-JnaP
.c....o · .r5 .c7f» ,. e.r .r-oa x-a

-
SO. Jim (cos{i/; . 51.' lim (a.c-1y, a>l • 52.. nm[x· -arctgxrh
.r....O .C➔O .c➔m 2 . J

53. lim (z+e'){ • 54. lim

.c....O
,
.r....O
Ct
~ l•l
ln(l+kx)f ;k,nEN'.
J .

55. Folosind formula lui Taylor să se calculeze următoarele· limite· de f\â.lctu :

r
")
1
lim sin.r-sina ;ii) lim _ cos.r-e-~ ...)
_ _ _ ; 111 lim V - 2 -1 ..·
.11-;x
x-.a .r-◄o· x4 .r◄ -x2 ,
li

• ln(l +2i)-sm_. 2x+2x_ 2

iv) .r-◄o
Iun . .r3 ; v) . ~! ~l+~~.;.._
x 3 ;_ VI)
C
~f-x~ln -~ + x U;:
( . 1 ]n

..) . lim. e.c--Jt +X ·

V11 .a:....o /' X •

56. Să se calcule~ urmitoarele. limite:·

3
· i) lim tg ~ ; aER\{O}; ii) lim lg(sinx)-lg.r .
• .a:-◄o x-smx · . .a:--o - 1-cos.r
57. Să se: cal_culeze cu aproximaţie:
i) sin 47°; _ii) /4,17 ; iii) ~29 ; iv) cos 56°;. v) 1n 1,11. ·
58. Demonstrap că pentru urmitoarele limite·.
nu . se .poa~,
.
aplica
..
teorema lui. -

. 2..!-· l .
x-.t,w-·
l~ospital: i) lim sinx =1; ii) lim • · ·x.;=O •
,a:4Q X .c ◄. · ~~

59. Fie dat un cerc de rază R şi o tangentă fixă. ·La disţanţa x fată de centrul
cercului se duce o coardă .paralelă cu tangenta, iar din extremităple coardei se
coboară perpendiculare pe tangentă. Să se determine. x aşa fel~ ca aria dreptunghiului
astfel foimat să fie egală cu numărul real · ·dat·· 2/c\ ·. Discupe după valorile

. 132

.,,
 parametrului real k.
·. 60. intr-un cerc de rază R se. înscrie un ~unghi isoscel cu aria ai: Să ~ determine
lungimea bazei triunghiului. Discupe. ·
61. Să se înscrie într-o elipsă, un -triunghi .de arie ~tă. }!.mi . Baza triunghiului
a
~te paralelă cu. axa inică a elipsei, iar vîrful. lui se află în .upa din extremităple axei
mari (a, b-tiin~ ltmgimile semiaxelor elipsei, iar m un parabletl'.U real)~
i i
62. într-o elipsă de ecuape .:...+L -1 =O, se duce o ~ MM' paralelă cu ax_a
. . ai bi
Ox, iar· extremităple M, M' se unesc cu vîrful B (O, ±b). Să se
determine pmipa
acestei coarde, astfel incit aria triunghiului BMM' să fie egală · • Wi număr dat S.
Discl!-Jie. ·
63. într-un con circular drept cu raza R şi 1nălpmea h să se înscrie W1 cilindru
circular drept avînd volumul dat şi egal cu !:!!.,,,, . DiscuJie după valorile reale ale
R
parametrului m.
64. Aria totală şi° volumul unui ciliţidru circular drept sînt respectiv 4~
'- ~

. şi . : JC~' • Să se determine dimensiunile cilindrului. DlscUJle după• valorile

· pa.i'am~ui real a. ·

·~65. Determinap un punct pe parabola y=i'-, cuprins n,tre punctele A(l, l) şi

B(3, -9), astfefîncît tangenta în acest punct la parabolă ~·fie paraleli cu coarda ·AB.

66. Demomtrap. că aria segmentului circular, cu unghiul la cen~:.~ a. radiani, de

coardă ABmb şi înăljime CDmh este aproximativ egală cu s.:. ! bh • ~ o eroare
relativ mică pentru a-+O.
3 ' '
67. Fie f(x) =x+a+p- 3;/apx . , unde a, p sînt constante ~reale-pozitive.
i) Să se arate că /'(x) îşi schimbă semnul pe ~tep:valul (O, +a>) . , dar /"(x)
păstrează acelaşi semn.
.ii) Deducep ~ media aritmetică. a trei numere reale pozitive ~te· mai mare deeît
media lor geometrică.

68. Fie un cerc cJe rază R şi n un număr, natural, cel pupn egal cu _3. Notăm cu Pn
perimetrul poligQnului regul~~;convex înscris în cerc şi cu Pn ce~ al.poligonului regulat
circumscris cercului. Să-se arate că Pn+Pn>4rcR şi că limpn=limP,.=2rcR . Să se
n-oo n-oo

133
 arateclavemaproximarea P91!,• 442 F.*2xR• 442 R=>n·• 221 (a~tăaproximare
· 71 71 7l .
~ numlrului n se datoreazll lui Arhimede).
69. Fie J{x)=rx:;r- -./x , cuf.[O, ~00) .-. R.
i) Pentru oriceX>l, avem- /(x)<i</(x-1) .
. . 2./x .
ii) Fie S„ 7 1+2..+ ... +2.. , nEN\{O}•
. fi /;
Să se deduci1reJatia:. 2{n+l --2<S,.<2./n •
1000000 1
iii) Să şe determine partea întreagă a numlrului N= E -{f .
1-1

REZOLVĂRI ŞI RĂSPUNSURI
Re.amintesc Teorema lui Rolle:
Re .f.[a, b] .-. R, dacii, sînt îndeplinite lllDlffloarele conditli:
a) funcpa/este continui pe [a, b],
b) funcţia/ este derivabiUi pe (a, b),
c) f(bi=f(a), _
atunci există cel putm un puQct cE(a, b), astfel înCil f(c) =O.

. lln(l +x) pentru xE(O, 1]

. 1. i) Bxplicitînd modulul, obtmem funcţia: /{.~)= O pentru x=O
· · . ln(l -x) pentru xE[ -1, O).
1
Vom veritica respectarea ~nditiilor teoremei lui Rolle:
. a)/continulpe[-1, 1]; ~ln(l-x)=lnl=O ; ~ln(l+x)=lnl=O .Se~nstatil
. z<O .ic>O

el limitele-laterale sînt egale cu valoarea funcţiei în punctul O. Deci funcpa este

continui în punctul O. Cum funcţia este continui şi pe restricpile [-1~ O), (O, 1], care
sînt functii 'elementare,/ este continui pe. tot domeniul de definitie.

' 1 pentru xE(O, 1)

l+x
b) funcpa/este derivabill pe (-1, l); r(x)= o pentru x=O
·1
pentru xE(-1, O).
-1-x

134
 Pentru ca funcţia să fie derivâbilă pe (-1, 1) şi cum/ este d~rivabilă pe restricpi de
interval, înseamnă că este suficient să demonstrăm derivabilitatea în punctul x=O:
. '

-
1
lim--=l ; lim(---)=-1
1 ; lim/'(x) =0 .
x...o l+x
.PO
x...O
x<O
1-x _x...O

.- Deci, cum/ nu este derivabilă în x=a~, înseamnă că teorema lui Rolle nu se poate
aplica funcpei î n ~ chiar dacă.f{-1)=.f{l), adică Jn2aln2.
ii) în punctul de coordonate (O, O), graficul funcpei admite un punct unghiular, cu
semibmgentele y=x şi y=-x. Derivata func~ei nu se anulează în acest punct.

2..... /'(x)=(ax+b)m-1(cx+d)n- 1[(mac+nca)x-t:mad+pd,] ;

l a
x=-!.] mad+nbc
/'(x) m o=> d
nu apatlin intervalului. considerat; x=-----·
3
x:=-- ac(m+n)
2 C

J(x)=O ·pentru X1 =--ab şi ~2 =--dC .

Conform unei consecinţe a teoremei lui Rolle şi anume: lnire două rlidăcirii ale
'
· ă cel pUJin
.,;•.., · • ex;st,
J..,.cpei, ,,t.,,, "nă a ut:nvatei,
· o ruauci .,_ . • ,..mseamna.. ca:
.. -<
b mad+nbc d
· <-
- _ • .a ac(m+n) c

sau d < mad+nbc <!., după cum -!>-!!. sau -!!.>-!!.

c ac(m+n) , a a c c a

3. Fun<;iia este continuă pe intetvalul [o, ; ] şi nu este derivabilă--în x=: ,

deci nu se poate aplica__teorema lui Rolle. 1n pun~tul de discontinuitate al ~vatei,_

graficul fµncpei admite un punct unghiular.
4. a) Voin verifica condipile teoremei lui Rolle :
i) continuitatea funcpei / pe [-1, l] :
= =
lim(x+ 1) 1, lim(x 2 +1) 1 . Deci funcpa· este continuă pe intervaluţ dat;
x...O . x...O
x>O .ic~O

ii) derivabilitatea funcpei/ pe. (-1, 1) : /'(x) = {1: pentru - XE(-1, O]

pentru x€(0, 1)
limf'(x) = 1 .
.x...O
x>O '.

Cum /; (O) r1=/~(O) , rezultă că funcpa nu· ţ,Ste derivahilă în punctul x=O, ~ deci

135
 căteorema lui Rolle nu se poate aplica. .
b) Teorema~ aplicabilă, iar punctul în care
derivata funcpei se anulează este
c-0; .
c) Teorema este aplicabilă şi c•O.
5. i) Funcpa trebuie să fie continuă pe [-1, 1], deci şi în punctul x=O-..
limJtx) ~lim}tx) =limftx)->n =4.
X ➔O x ➔O X ➔O
x>O x<O

ii) /'I,x) ~-l_2px+4

[7.r+iiJ pentru x € (- l, O] şi funcpa trebui~ să fie derivabilă pe
pentru X €(0, 1)

(-1, 1), ded şi în punctul x=O =- lim/'(x)=lim/'(x)=lim/'(x)•m=4 .

· x ➔O x ➔O · x ➔O.
x>O x<O ·

iii) Cwn.ft-l)=Jtl) din a treia condipe din teorema_ lui Rolle, rezultă că m-n+pm-1.
'):inînd seama de i) şi ii), rezultă că p•-1; deci m•nar4.-şi pa-7.

6. i)/este continuă pe [O, 2]: lim3x=3; lim(x3 +2)=3; lim3 =3.

X➔l 'X ➔ l X➔l (_
x< l x> 1

ii)/nu este derivabilă în punctul xml, deoar_ece:

3 pentru xE(O, 1) · ·
t<x> = 3x2 pentru X €(1, 2) şi 1; (1) =3, /~ (1) .=3, /'(l) =O.
[o penfr1;1 X= l
1n concluzie, teorema lui Lagrange nu se poate aplica.
7. a) Jtx) este definită şi continuă pe [O, 1)•. /'(x) = 1
este definită pe
(1-x)2
[O, 1). Deoarece bE(0, 1) rezultă că/este definită şi continuă pe [O, b] şi derivabilă
pe acest interval, ţnclusiv în punctele O şi b, deci putem ~aplica lui .tagrang~ :· .teoretna
Jtb)-JtO)=bf(C(b)), C(b)E(0, 1), adică şi _cum 1-b>0 şi
_.!_-1 =b., · · 1
' · · l-b . [l-C(b)]2

1-C(b)>O, deducem: C(b)• 1-Jt ~1; < 1. .

b) limC(b)=O· .
b-0

8. Vom ve~ca condiplle teoremei lui Lagrange pe intervalul [a, b] c (-.!., +oo) :
i) / este continuă pe [t; b], deoarece este o funcpe elementară; - h ·
ii)/ este derivabilă
pe (a, b), fiind funcţie elementară;
rezultă că există cel putin un punc_t cE (a, .b), astfel incit: -

136
 j I

· /(b)-ft.a) -.J'(c)• ln(l +hb)-ln(l:+ha) ~-h-. ...

c=~ h(b-a) -1] .. ·
b-a ' b-a l+ch h ln l+hb
· l+ha
9. Explicitînd funcpile modul, obpnem:

-(2x 2 +x-2), pentru' xe:(-oo, -2)

x-2, ~nitu xe:[-2, -1)

J{x)=
-x+2
2i+î"'
pentru J:€[-1, 1)\f !}
2x2 +x-2
pentru xe:[1, +oo).
2x+l '
·Functia fiind elementară este continuă pe [1, 2), derivabilă pe (1, 2), deci se poate
aplica teorema Iul Lagrange avtnd verificate condiJille pe care aceasta le impune.
·Deci există cel. puţin un punct. cE(l, 2), astfel incit;
h2)-hl) · · · 19 4c 2 +4c+S · -1 + 1is · ·
J,_J_'=:/'(c)---=-----2c 2+2c-1=0--c=
__ yi..1 • 1436„ce:(1 2).
2-l . 1S 4c'-+4c+l · · . . 2 . . ' '
Reamintesc: Teorema Iul Lagrange:
Fie/: [a, b] -+ R. Daci
i) funcţia/ este continuă pe [a, b], .
ii) fun~ţia / este derivabilă pe (a, b),
.atunci există cel putfn un punct cE(a, b), astfel încît să avem formula lui Lagrange
(numită şi prima formulll de medie sau prima Jormulll a creştţrllor flnlte), şi anume:

/(b)-/(a) =i'(c) . .
b-a . .

Teorema ··1u1 Cauchy :

Fie/, .g :[a, b] -+ .R. Dacă
· i) funcpile /, g sînt continue pe [a, b];
ii) funcpile /, g sînt derivabile pe (a, b);
iii) g '(x) :1: O pentru orice xE (a, b);
atunci g(b):i:g(ti) şi există cel pulht un punct cE(a, b), astfel încît să avem formula
' lui Cauchy (numiti. şi a doua formulll de medie sau a doua formulll a creşterilpr
finite),· şi anume:
· J<.b)-J(,a) _ f'(c)
g(b)-g(a) - g '(c) •

· 10. a)J{x)t..r, · (x+h),.;...r=h·').·(x+ch) =t- c= ½.

137 .
Nlcolascu -12
 I

- x ± - ; +hx~}_h; · 2
3
b)f(x)=r, (x+J~) 3-~~h · 3 ·_(x+.ch)2 ~ c= - - - - - - - . CumcE(O,l),rezultă
h
că în fata radicalului se ia numai semnul +.
c) .f(x)=-mx+11, m(x+h)+n-mx-n=hm ~ mh=pih, iar c este o cantitate care nu se
determină deo'aJ:ece/'(x+ch) este o constantă ce nu depinde ,nici de c, nici deh, nici
de constanta m. · ·
11. Fie funcpa g :[a, b] ...... R, definită prin g(x)=(x-b')f(x)+/(a), continuă pe [a, /J]
şi d~rivabilă_ pe (a, b). Deci, cum f~ctia g îndeplineşte conditiile -teoreme! iui

Lagrange; e~istă cel putjn un punct cE(a, b); astfel incit g(b)-g(tţ) =g '(c) , adică
.· · · ·· b-a

._/(a)-(~-b')f(a)-ft.a) . =ft..c)+(c-:-b) f'(c) ~ /'(c) == ft.a)~f(.c) . în mod anaiog, vom

b-a . · · · . c-b .
considera functia h :{a, bJ - R, definită prin h(x).=(x-a')f(x)+f(b). Functi~ Iz
îndeplineşte conditiilc teoremei lui Lagrange, deci există cel puţin un punct c~ (a, b),

astfel incit h(b)-h(a)° =h '(c), adică .(b-~).f(b):+./(b)-J(/J) -=/(c)+(c-a) f'(c) ~

b-a· b..;.a ·

=> f'(c) = f(b)-f(c) .

~a
12. Funcpile /, încleplinesc condiţiile teoremei lui Lagrange, deci pqate exista· un
..(.,. ,.b) .· ~ I .. ·._.\ . J;(b)-J;(a) /'( .) . 1· {1 2 3}
. ·. . · . E ,
punct c a, , asbe mc1t - - - = , c , . E , ,
.b-a ·
înlocuind valorile f~(c) în detcnni_nant~ vom ~htine:

f\(c) f_';(c) f'3(c) b-a b-a b-a·

fi(a) Ji(a) /3(a) . fi(a) !,_(a) h<a>
· fi(b) fi(b) fib)

·.-.1
fi(b). f,_(b) J;(b)

1 (b)-.fi(a) .'2(b)-/2(a) '3(b.)-.f,(a) · .

= _1_·· . · f.(a) .'2(a) · · ·J;(a) =O.
b-a f. (b) f,_(b) . . . J;(b)
. I
(Dacă aplicăm proprietăţile detcnninantilor, vom obţine o diferentă de doi
determinanţi care au liniile proporţionale, deci valoarea fiecăruia este zero, sau mai
. pute~ să adu~m elementele primei linţi cu elementel~ corespunzătoare lor .di~ linia

138
. a doua şi vom obtine chiar linia a treia).
Generalizarea acestei probleme se poat~ face.pentru funcţiile/,, iEN, alegînd un şir
de puncte intennediaţe c,E(a, b): iEN.
13. a) i) /, g sînt continue pe (1, e], fiind .funclii elementare,
ii)/, g' sînt derivabile pe (Î, e), fiind ftmctii elementare,
m_ :\ · 1 g '',x) =- xl
···) f. '(,_X1=X, e ~. O . A tunel· e~sta
· • - cel putni.
· un punct ~ E (1 , C,
) astie
c l

incit g(e) * g (1), adică e :1: 1 şi' · f{e)-ft.l) _/'(c) ·=> _I_=~ => c=_e_ .
g(e)-g(l)• g'(c) e-1 e e-1

. , b) c= 2.fi
+ 1 ;. 1,9428. Deci cE(l, 3).

f;
. . 3 ·,
14. i) f'(x) = I +sin x<!C0 *feste crescătoare; f'(xJa?, !)C!ltni ~ E +2kit lkEZ}
Îi) 1'l..::.]~..::.- {3 ct{),5236- o,86603 ~ - o,34243< o;
6 6 2 .. '
.
' .•,c 7t fi. . . . . .· '
.
]=4 -"î° • O,78539-0,7071 =0,07828 >O .
.?

f [4

Cum functia este continuă, strict crescătoare şi îşi schimbă semnul )a· capetele
intervalului, atunci conform unei conşecinte a proprietălii lui Darboux, f se anulează
•· - . . ·[ 1t 1t ] 14.8011'7
numa1 o dată pentru x 0 E - .. - , de fapt x0 "" . · 7t , cu o aproximatiţ
6 4 6291456
. .
de 10-6 pen~ că eroarţa este
1480117 1480117
1t - cos( Jt ) = O 000000823 deci
.' · 6291456 6291456. ' '
mai mare de 10-1• Rădăcina, cu o eroare şi mai mică este x0 •0,235258104x etoarea
este mai mică decît 10-9 _ ~ · ·. · '

iii) Cum/ este continuă şi derivabilă, ,a~un.<.:i i se pc:,at~ .~plica te~rema lu_i Lagrange:

t( : )-:ttx.>=( : - x. ]-r<c), c~x., =) .dar.Jr.r,,)=0, deci obtincm relatia din enun1.

iv) Cum .!<x

6 0 <2:.=>~
.4 .
12 1'(c)>(.!:..~x
4 0.
f
.'(c) = I. '
1[..::.]
4 =>

x_{i .
~ /'(c)>. Ţ JtT =3- 6 .fi
Jt
;3~2,7~8948=0,29905( >0,299,undc1t ""3,1415926.
' ' . . '

12

139
 . ie-.1 pentru X€[-1,0)
15. Explicitînd·funcpa, obţinem: · .l{x) = 1 pentru x=O
e.r pentru X€(0, 1]. .
Teorema lui Rolle nu se poate aplica, deoarece funcţia nu este derivabilă în x=O.
în punctul x=O funcpa admite un punct unghiular deoarece/~(0)=-1,/'J0)ml. ,
16. i) Se aplică şirul lui Rolle: P'(x)=4r+6r+6x+b; P"(.t)a6(2r+~ l)>O pentru
orice xER ( ~ 11<0) *
P'(x). admite o singură rădăcină reală; fie llCeasta Xo-

X -oo Xo +a:>

P(x) ·+ P(x:J +

Dacă P(xo)?'(), atunci neexistînd nici o schimbare de semn, P nu admite rădăcini

reale. ·
Dacă' P(xo)<0, există două :u:himbări de ~ deci ·P admite două rădăcini reale
x 1 E (..oo, xJ, Xi E (xo, +oo).
~tă demonstrape: apli~ formulele lui F. Viete: .
x: +x;+X:+x:=(X1+X2 +X3 +X4) 2 -2(x.z2 +X1X3 +x.z4 +X:zX3+X:zX~+XrJ=r(-2)2 -2 •3=-2 •
Cum suma pătratelor rădăcinilor este negativă, ceea ce este fals pentru numerele
reale, ~nă că există şi rădăcini complexe, care vor fi conjugate deoarece
coeticienpi polinomului sînt reali.

•• t~2)=4a+2b+c+32=30 · •
11) D( l +J") =- b +C+l - 2a + b +4)=0
c- 1
- - ·c
mt- a=l, IJa-2, cm-2. Deci

P(~)r::x'+2x'+r-2x-2.

17. Fie funcpa h=/ , care îndeplineşte condipile teoremei lui Rolle, deci
există cE(a, b), astfel !"t h (c) =0, 1 dar h'(x)ift..x) Î: f (x) ·g(x)-fC.x) ·g'(x) • Cwn
. · · . g(x) J
g 2(x) . ·

h'(c) =0 * :f(c)•g(c)-f{c)•g'(c) =0 *~ f(c) =.f(c) .

. g(c) g'(f)
18. Aplicăm teorema lui.Lagrange pe intervalul [a+k, a+k+l], deci
I '
n
· există xtE(a+k, a+k+l), astfel încîtft..a+k+l)-ft..a+k)aj'(xJ q. E/(xJ a
: .• l • • l,a0

= ft..a + 1) -IC.a)+/(a➔ 2)-ft..a + 1) +... +ft..a + n + 1) -ft..a + n) = f{a + n + 1) -.l{a)

li .

lim Ef'<xJ=-ft..a)+~ft..a+n-t:1)=-ft..a) •
n-t•O ,. ....

140
 U. Fief. R~ R, ~u ft.x)a at +O:+ ... +a: :· ..
Evident, ft..O)an şi conţonn'ipotezei/(.x) "l.j{O) pentru orice xER, deci x-0 este un
punct de minim al funcpei /. ·
r,,

Conformteoremei Iul f_ermatavem:/'(O)mO,dar /'(x)=at1na1 +0:1na2 + ... ~a:1na11

pentru orice %ER => /'(O)= f 1na. Îia.]=o => ÎJ a.-4 •..
lwl
=.J
1lwl t-1

Reamintesc teorema lui Fermat: Dacă c;> funcpe f.I~ R este derivabilă·intr-un punct
x.,El şi dacă Xo este un punct~ extrem local,·atunci derivata sa este nulă în punctul.
Xo (f'(xJ-0). Rec_iproca nu este tn ge1,eral adev~at4, punctul putînd fi de.inflexiune.
. ' li 1 . .
20. Fie/:[O, 211:]~R, cuj{x)•
. · · bl Ic
E
-(at ·sin Ja-b1 ·cos/a) .

Cum/ verifică condiţiile teorţmei lui Rolle, există cel. pupn un punct c E (O, 2tt),
est~
,. astfel ~cit /'(c)•O şi c o solutie a ecuapei din enunt. -
· n -1 n 1 •2
-21.i)/'(x)• E-- , iar/'(x)<O; f'(x)• E-- ,
- _ M (x-aJ2 · (x-a)3 t•l

-1 ·2 ·3 ~, (-l)11 ~n! .•
·
f"(x):a
_
E ---
n

(x-at
,. 1
,.... ,/n'(x):a. L
,. l (x-a},.. 1
.

ii) · P'(x)•(x-~(x-aJ ... (x-âJ+(x-a1)(x-aJ ... (x-a,.)+ ••• +(x-aJ(x-QJ·....cx-an- 1)•

a P(x) + P(x) +..~.~ P(x)' =P(x).

x-a 1 x-a2 x-a,.
_!_ • P(x) 1{x)
,., x-a,· .
t .

P'~(x):alf'(x) -J(x)+P(x) ·f(x) ... P(x) · P"(x)=P(x) · P'(x) 1(x)+[P(x)]2 ·f(x)=

=[P'(x)]2+[P(x)]2 ·f(x)<[P'(x)]2, deoarece f(x)<O~

· a . a a
22. Fie F: R -+ R definită prin relapa: F(x)ra .. .....!..x11• 1+...!:!.x li+ ... + _!.x 2 +a,r •
.. n+l . n 2· ,
Se observă .că:
a) F ·~te. ~nu,nuă pe [O, 1]; 1;,) F este derivabiţă pe_ (O, 1); c) F.(O)•O, .
: n a . . '
. F(l)•
·
_!,_=O
~o i+l
E' (din ipoteză) şi aplicînd funcţiei F, pe intervalul [O, 1) teorema
, . , . .

lui Lagrange, rezultă că·există cel pupn un punct cE_(O, l); astfel incit:

141
 F(l)-F(O) -O=F'(c) şi derivata funcpei considerate Feste funcpa/:R _.· R dată
l""!'"O : ·

de: ~)l:fOF+a,... 1X-- 1+ ... +a 1x+ao-

. Rezultă. că există ~1 pup un pwict cE(O, 1) cu prbprietatea.f{c) st
~, deci ecuaţia
din enunt are cel puţin o rădăcină reală.
23. i) Fie Jtx)=x'-Sa4x+4a3=0; /'(x)=S~-Stfr:aO • ~1aa, ·Xi=~a; .· ..
11a)•-4a'+4a3• 11a)•O ... a •O· n..•-1 a· .;.+1~ 11-a)a4tr+4a3•0-... 11.:.a)•O a 0. 0
J\i. '
. · ' J\i. l ' ~ ' 3 ' J\ . J\ ' 1 . . ' .

Formăm şirul lui Rolle pentru a.E(-co, O]:.

Numărul de
a /(-a;,) J{a) f(-aj f(+oo) ..
rădăcini
·,. rea1e
a e:(-oo, -i) - + ..:. + trei ~mi reale
·•

trei rădăcini·
ai=i-1 - o - +
reale;·
x=-1 rădăcină
dublă
..

·aE(~l~ O) - ~
- + o rădăcină. reală

--;
cinci -tidăcini
a=O - o o +· ..
reale egal~: .PSO

Formăm şirul lui Rolle pentru a e:(O, + co)

I
Numărul de
a /(-oo) Jt-a) /{4). /(+~) rădăcini reale.·
I

aE(O, 1) - + + + · o tjdăcină reală

trei rădăcini
a=l - + o + reale; x=l
rădăcină dublă
I

a e:(1, +oo)
- + - + trei ~ini reale
'1

142
 /(-l)=Oz::0-Sa 4 +4a 3 -1=0
ii)
I f(-1)=0*S-Sa 4 =0
f'( -1) .- O·~ .:.. 20,-0, evident
*a=-1.

24. Vom discuta natum rldlcinilor pentruxE(-m, O),xE(O,_ +m), x,eO.

a) xE(-m, O) ; Jrx)=3x"-20r+3&2±6(k-72~~x)+l;
72
f(x) = 12r--6<k2 +'6<k +60- . ; f(x)=O =t-x4-Sx'+Sx2+5%~ x 1=-l, .ri=l,
X .

x,=2,_ .x4=3. Evident

~ .
ci daci
.
.xE(-m, O) ·, f(x)~ pentru x=-1.
Formlm şirul lui Rolle:

. .
Ecuaţia admite doul, lfclllcini reale, deoarece J(.x) schimbi semnul de doul ori cînd
x. parcurge intervalul (-m, O) •
b) xE(O, +m) • Evident dlJrx), f(x) vor avea_aceeaşi expresie~ în cazul a). Deci~
J(.1)=74>0 ·/(2)=129-72 1n 2 >O, unde 1n 2-0,69315, .1{3)=15~72 1n 3>0, unde
1n 3•1,09861. .. .
Formlm şirul lui Rolle:
/(.+O)· . J{l) /(2) ; J{3) j{+a:J)
+ +· .+ + +

· ~ ecuajia .Jrx) =O nu are nici o ·Iidlcinl reali, deoarece n~ existl' ~ci o

schimb~ de semn cînd .x ·parewge intervalul ·(O, +m) •
"\. ·. .,.
25. Prin.derivare obtfnem: · 12r-12ar-12x+12a:;O *Xu=±.1, ~=a;
Hm J(.x) ~ + m, Hm J(.x) = +m ,

· , 13
0 2c_,
.7
Jra)=-a4+13a2-36, Jra)=O * a~=-3, a;=-2,
,,

143 I
.;_
 ~ I I. aE(..oo,_ -1)

,% -00 a. -1 1 +oo
Discdlia
+oo JC.a) JC.-1) · JC.l)
ridăcinllor. ecuatiei
a " " jfz) +oo

z.E(~, a)
aE(-oo, -3) + - +
'
+ + ~E(a, -1)
, z4 complexe
conjugate
z.aXz•a--3
a•-3 . + o + o + x,•z4•1
s
z1 E(-l, 1)
aE(-3, -2) - + + + .l + JiE(l, +oo).
x,, z4 complexe
conjugate
z.•Xz•a--2
a•-2 + o + - +· x,E(-1, 1)
- z..€(1, +oo)
z. E (-oo, a) ·
. {
. .1zE(a, -1) .
afz~~] + - + - +
x,E(-1, 1)
x4 E(l, +oo)

13 + -
~

o - +
z,E(:--, -~}
a• -7
I
.1z-x; -1
z..E(l, +oo).
i

z.E(-oo, a)
.1zE(l, +oo)
af ~• -1]
I
+ - - - +
X:,, x4 complexe
.. conjugate

. Cazul n. a•- 1.
.-oo ·-1 +1 +oo
X Discutia ·rădăcinilor ·
.. ecuatiei
Xi E(-oo, -1)
Xz E(l, +oo)
f(x) + -24 -40 +
X,, X4 complexe conjugate

-144
 Cazul m. aE(-1,1).
-
I

-1 a l ,._ Discuţia rild!clnllor

% ecuaţlel

. J(x) '+ I J{-1) J{a) .f(l) + ' .-

,.
%,€(-. -1)
.,
aE(-1. 1) + - -. - +· x,E(l. +oo)
x,. x. complexe conjugate
Cazul IV.., a=l .
;, .~ -1 1 +oo D1scuţla rădăcinilor
X
~atiel.
- x,ec-. -1)
; ' .riE(l. +oo)
J(x) + . -40 -24 .. ·. + · •.r,, x. complexe conjugate

Cazul V. aE(l, +oo).

a \
X

J(x).
-
+
-1

.f(-1)
1

.f(l)
a

Jra)
- +,.,.

+
~lfa rădăcinilor
ecuallel
•'
x,ec--. -1).
ae: + - - - + Xi E (a; +oo).
( 1J.;) '
• - x,
x,, complexe coojugate
~

x.ec--. -1).
13
ac..,- + - o - + -'ia.r,•1•
--

- x4 E(l3/7.~. x,a(S+~):21
-
%1€(-. -:1).
a€ _(.ţ2) + - + - + x,E(-1. l).
x,E(l. a).
~€(a, +oo)
- x1E(-oo. -1). .,
aa2
'
+ - + o + ·- ·x,E(-1, l).
X,""X.12fJ""2
.
x,ec-. -1). -
.•
a€(2. 3)
'
+· - + + + .riE(-1. l).
x,. x, complexe
conjugate
-
0""3 + o + o,, +. . x,•.xia-1~
x,""x,aaa3 -
. ,-
-
-x,E(t. a)•
aE(3;+-) + + ·+ - . + XzE(a, +oo).
x,.conjugate
x. complexe

145
Nicolescu -13
 .• I

26. a) i) Pentru rft.x) vom forma funcpa g(y)=y'+x'-y.,;;x'.

>-:
demonstra că _există-o funcpe unică/ este echivalent cu a arăta că funcpa _g
admite o rădăcină. unică. Deci vom aplica-şirul lui Rolle funcţiei g: g'(y)gSy4+.f
_c ~ fiind_ o sumă de pătrate, nu. are rădăcini reale, pentru ~ - ·neci ec~ are
o solupe unică y=Jrx) şi Yi.ftO)=O.
ii) Din relapa inipa1ă ~vem.ffx)rf.(x)+x']=r, deci lfrx) l':S:lxl 5=>lfr~) l~lxl,' iar
funcţia / este continuă în origine•. Verificăm dacă funcpa ~ continuă în orice
punct .ra~R.· Fie aER şi un şir, convergent xn·~ .a. Cum 1/{.ţJ l~lxn~ şi Yn=Jrx,J,
nE~, şirul este un şir mărginiL Deci deducem că JrxJ=yn-+f(a), ·adică /
continuă în punctul xma. Pentru .PO, avelil: ·
. este

f'(x) ~1-x·f(x) şi deci lim /5(x) =1 , adică/'(O)=l.

x5 • . x5 . . •
x...O
.. .
b) i) ·Pentni-y=.f(x) V~ forma funcpa ~(y) x3-y3+xy. Aplicînd şimi lui Rolle pentru
0

ecuapa g(y)=O, obpneÎn g'(y) -3f+x. . 0

• Pentru x<O, ·g'(y)<O, deci .derivata nu are rădăcini ~_le, ~ solupa ecuatiei 'g(y)=O

este unică. Penttu .t>O rădiicinile sînt y= ± J~x şi deri~ata are o. solulie uoică
. •... •-. li' ...

strict. pozitivă.- Dacă x=O,. a~ci y0=.ft0)==0. .

3
ii) Cum r-ff(x)] +.if(x)=O, pentru'.PO obţinem - rttx>J-.!x .Jtx)x -1 =O . Notăm'
: . Lx •

cu g(x)= ft..x)· ·şl se observă că g(x)>Q, g(x)~l şi x= g(x) • Cum x este o

' X g 3(x)-l

funcpe de g, ~ ~are o putem nota cu x(g), funcţia x este derivabilă pentru g(x)~l şi

rezultă că·g este o. funcpe

3
x'(g)r.a - (28 (x):t- l)g'(x). Deoarece x'(g)~O pentru g>O~
,
'
I • fg 3(x):- 1]2
.
~ . '
. -
. /
-de· x şi'este derivabilă, decif(x)=xg(x) este o funcpe derivabilă pentru orice .P'O. .
I

Cum. ft..x) > {3x --pentru x>O, se obpne .ftx) >_l_. cu ~~ şi deci lim /(.x) nu
' 3 . ·· X . ,:;-::- x ...o X
. y3X x>O

eţ;te finită, adică fµncţia nu este de~ivabilă în punctul x=O.

. \ .

146
 27. Fie funqia/Jţ)=a,ţ+a,i'-+•.•+a,ţ'-1, m:1. Aplicînd §U:W lui Rolle, obţinem:
t,:(x~ =a1·+ ?,tz~ + ••• +n. ·a,f"-1 • Cum derivata nu are ddlcini pozitive, de<?3reCe top -

coeficleJ!til_ sînt pozitivi, ecuapa f,.(x)=O__admite o soluţie unicii bnE(O, .+oo). Şirul
•
(b,J,ei este strict descrescător deoarece:·_ .
,·- .n

ln+1(b;.+1r-/,.(b)=Ea1r,(b!1 -bn/r,)•+an+l ·
i-1.. .
b::t= 0 ~

b1E(O, +oo), pentru orice kEN~ Cum §~l ~te d ~ r şi b11>0 orice nEN, pentru
atunci' este nmrghiit inferior. Deci ~ (b,JnEN este convergent. Pentru cazul
· • 2 · n
particular a 1=2, an=ţ pentru mil., avem 2bn +bn +... +bn -1=0 Cum

2bn=l-tb::s1 , atunci bn:s~ ;deci _bndo,~] pentru oricen~.

- W"
.
2 ,-:l2 · ~
. .
'finind seania de numArul care reprezintă suma term~nilor unei progre:sii geometrice,
1-bn
n =1 . Trecîn4 la· limitA §Î notîn~ lim bn = l , obpn~m di
.· obpnem: b + b _ _
n n 1-bn n-. ,

f . 2 .
.l+l-_-,=l=+l -31+1=0*1=-- .:0;38196. Cum IE 0,-, atunci
3'-{5 . -( 1] ·. .
.
1-l. . .
-,\.,.. 2 · · . 2 ,,

. i= 3-./5..
2-

28. ·i) Fie /(x) = -1_', +_!_ . Fun~a este continuA pe R\{~ b}.
(x-a)2 (x~b)2 ~

x- a;b [x2 -(a~b)x+â 2 -ab +b2]

1 1 _] = -4·
/'(x)=-2[__+_ · ·
· 3
(x~a) (x~b)3 _l [(x-a)(.t~b)]3

/'ţx)?6L_!~ +_!_]>O. f'(x)=O:+x1 = â+b şi Xz3 complexe conj1.1~te dacii

. · l(x-a)
.
4
.
(x-b)4
.
2 . ·
. . -
.
.

~-"- În cazul în ~e ~=b, F(~)=O nu are radÂcini (f'(x)-o).

, 147
....

Fie O<a<b:

X -oo a+b +oo

a b Discutia rădăcinilor
2 'ecuaţiei

jfx)
-1 __!_-1
2
.--1
(a-b) ·

p3:tru ridăcini
l.<O + + "I: + + + + complexe, conjugate
dolii dte două . ·
l.=O ecualia este
incompatibilă

doui rădăciru real~: .

. x 1 E(-oo~ a),
O<l,<_8_ +. + + + -
(a-f,)2 .+ ~E(b, +oo).
~,x4 sint complexe
conjuga~·
patru rădăcini reale:
x 1E (-oo, a),
l,cs 8 + + o + +
.a+b
(a-b) 2 ~,::s~g
- 2 -. '
x4 E(b, +oo) ,
patni rădăcini reale:
·x1E(-oo, a), .
1>-·_s_ + + - + +
~E[a ,a+b]
--
2
(a-b)2
~E [a;b, b]

~E.(b, +co)

Analog se vor analiza şi cazurile: O<b<a; b<O<l(; a<O<b; a<b<O şi l?<a<O.

Datele <lin tabel-pot rezulta şi din cercetarea~ intersecţiei graficului funcţiei
.( :\ l l -dr . bil- . - "
/ x, = - - ' + - - cu eapta vana a y-1,..,.
(x-a)1 (x-b)2

ii) j'(;c)=O* x, =-j-p 2..

~ x2 =0,· x3 =
:
j-p
2

148
 - -
.
.x ..
- -H o
'\
_p
2
+oo Discuţia

rădiclnllor ecuallel
~
• p2 p2
q +oo
q-4 q q-4 +oo

.r1<0,.xi>O
q<O + -. + ~• .r4 lidăclnl complexe conjugate
. ...
zam.li=O
p>O q""O + o + .r,, z4 rădăcinl complexe. conjugate
.., - patru rădăclnl complexe,
q>O + + C911jugate două cite.două -

q<O +. - - + +'Fi
Xa;z-.:.. -q •

- ~=z.t'Fi ..
p""'O q=O + o + X1""Ai""X;,""X4=0
palm Jădăclril imaginare
./2 .
4
q>O + ' + + ~1.2=9t+l)ff,

;, x~ 4~+'2(1-l)4./i
2
o.

-·
x,,-.~tt.] . •
q<O - -
11
+

~•ff.-) . ..
+ ~
.-
-
-
.r,,x4 rădăcini complexe ,conjugate
.....

,
q•O + - o
.
- + x,€[~-K]
Xi""Jii'=O
-·

ii

-
- .r,€ N,,- 2 •
. -
·p<O
o< q s,-!.2 + - - - +
x,€~-K} . . .

,
4
C ~€,K.-] -
~a~~ff •
.r,, .r4 rădăcini complexe conjugate

: 2
-
, q• p + o + o +
T
.
.r,=x m _p
• 2 .
2 '
q·>·L + + + + + patru lădiclnl complexe,·
. 4 conjugate două cite două
- •
/

149
C,
 Observa~. Tabelul se poate întocmi ~i după valorile ~ e ~ u i
• ·-
qpentm.qE(-oo, O), -q=O, qE ~O,·_,
p2) q=-,p2 qE(-, p2 +oo), 1arpentru
•
, · · . 4 .4 . 4 . ·
fiecare-variantă în parte vom analiza subcazurile: p < o, ·p=0, p > o.

•. ···)t-,~)=O ~. Xi=- 1 ,
., 111
3
,
Xz=-1. _J\-
1r l)=-m, .,,( c-31) ~- 27m+4
27
.
..
1
-3
t
-00 -1 +oo Discuţia
X
, i'ădlcinilor
m. . j{_x) · 27m+4
~- -00 ·..:m - 27
+oo ecuaţiei -

x1E(-oo, -1),~
- +. '
me(-m -~) ' 27
+ +
Xi,~ră~.
complexe conjugate.
- X1E{-00, -1),
4·
m=--
- + o
- '
·+ .
1
27 ~=--
·. -3
"
X1E(-oo, -1 ),
,.
- -
me(-~• o) + +
x.e(-1,-!),
-·
x.E(-½,.+oo)
'
X1~:-l,
m=O - o - +
-
. xE(-½, +co)
3

' ..
mE(O, +oo) - - - + x,E(-} +oof
.-
Xi, ~ rădăcini
'
-
complexe conjugate

iv) Tabloul tmcuţiei privitoa~ I~ natura radăcinilor ecuaţiei, cu ajutorul şiruiui lui„

R~~e este: f'(x)=(Jtrr-3a=O ~ a2x2~1 ~- x= 1

±-;
.a
t(!) =2(lr.-:lf-i);
.t(;-!) 2
:2(a -lf+l).

IŞO

C,
'
 Dacă a>O:
..
. --

X
-:. (X) -- 1
a
--a 1 +oo Discuţia

-- rădăcinilor
.l{x)//'(x) -(X) 2(rr-lr+l}- -2(a2-iJ-1) ' +oo ecuaţiei

' .o rădăcină reală,

ti--lr<-1 - - - ,
+ x.€ (a':°°
1 -J ; .
.. două rădăcini

·- -
. complexe conjugate
I '
1
x.-=x.i=--, -
a
a?--lr=-1 - _. o - +
'

X3>-
1
'
-
.. a --
CIi ·- trei rădăcini reale

.. ...
~

xtoo,-!),
- -
-l<a2-b1<1 + +
~e(-!• !), , .

I
.
x,er!•~l. ,

1
X1=Xica ..... ,
a2-lr=l - + ,,, o +
X3<-__
1
a
a
o rădăcină reală,
I

-
tl---lT'>l
~
-
-
+ +
'

~
' + x,f°"•-!),
1--doua~ini
complexe ~njugate-

Analog , ~ .va analiza şi cazul a<O.

.

29. i) Fie h:(-1, 1] _. R, h(x)ca.ftx):-g(x)1:1arcsin x + arccos x; h'~)1:10, ~eci h(x)aC,

xE[-1, 1], iar cogstanta C se determină dînd lui x o valo~patticulară din intervalul
comideraL De exemplu x=O, abm~i h(O)=!.=C. Egalitatea se verifică şi în punctele
. " . 2 . Jt \ . .. .
-·x=:tl. _Deci co~tanta corespunzătoare este C= _
2
151 •.

'
 ii) Fie h: R\{O} --. R,
1
h(x')= arctg x + arctg => h'(x)::0;
X

pentru x E (-CD, 0)
· 1C
deci h(x),;, c: iar constantele se determinA ca în cazul
pentru x E (O, +CD)· '

. ctu1·preced·
pun w . d.
.ent, ea C 1=- X , Ct= X
.,
2 2
30. Fie J(x)= ctg x. Funcţia verificii condiţiile teoremei lui Lagrange pe orice:
. interval [a, b]C(O,n) deoarece
.
este o funcţie elementară,. deci: '

~ i) la, b1cfo, ~) => există cE(a, b),. ~tfel incit · ctg ~ g a - ____12_ .
· · l- 2 ._ IJ.:.a sm c
Cum O<a<b< ~ , funcpa sinus fiind o funcţie monoton crescffloare pe intervalul '
2. . . . . . . '
.~o , -X]
, rezultX
a: sm a<Sm c<Stn • . • ~ b
* -.-.. , l ->--;->-.-.
·1 1 . . înl'ocwn
ş1
• d valoarea
· 2 . sm2a sm2c SJJ12b .
- 1 - în ace$tă dubi! inegalitate, obtuiem: _l_< ctga-ctgb <-l- =>
sin2 c_ · sin2 b. b-a sin2 a
b~a b-a
.* --<ctg
sin b2
a-ctg h<--
sin2 a
.·

. ii) Dad [~ b]C (",

. 2
n) => ~<a<c<b<n
2 , I _,
şi cum funcţia sinus.este o funcţie

iponoton d~crescătoare pe intervalul _ [" , x] , rezultă:

. , 2 •

sin2ooin2c<Sin2a=> _1_<_1_<_1_~ _l_<ctga-ctgb<_l_* -

sin2 a siil2 c sin2 b sin2 a b-a sin2 b,
· ·b-a· • b-a
~ --<ctga-ctgb<--.
sin2 a sin~ b .
iii) Vom aplif;a teore~ lui Lagrange funcţiei J{x')=ln x, pentru xE[n, n+l] =>
. . 1 . .
=> ln(n+l)-ln-n= - , cE(n, n+l), deci n<c<n+l =>
C '

. __.._ _ 1
__1 n( ·+l) I 1 1 , ln n+ 1 - ..1
-- . n - n n< - => --< ~ < - .
~
n+l n n+l n n
·· iv) Vom aplica. teorema
. .
lui Lagrange funcţiei J{z)=ln z, pentru.. zE(e, x) =>
lnx-lne · 1 '
=> ·. -x-e.
- -·- - cE(e, x) ~ e<c<X =>
c

152
 ' 1 1 1 1 ln x-1 l
-·
x-e • x-e
~ ->;....>- => - < - - < - ~ -<lnx-1<- şi adunînd constanta 1 în
·e c x · x x-e e x e
-
dubla inegalitate vom obţine: · 2x-:-e <tn·x <~ . Egalitatea se realiz.ead pentru x=e.
..... X· e
. 31. i) \Tom aplica teorema lui Lagrange: fie J(x)= s_in x, xE[a, b];
- feste continuă pe [a, b], fiind funcţie elementara;
- f ~~e deri_vabilă pe (a, b), fiind funcţie ele~entara;
atunci 3 cE(a, b), astfel încît J(b)-J(a) =/'(~) , deci sin b-sin a=(b-a)cos.c; cum
. . b-a . \ . .
Icos cl:sl
• I
şi lsin-xl:!ilxls:ltg xi pentro xE
'
(-.!:,2 ;2_;,) 'remită ci:
lsin b-sin a l:!i lb-a I-
1
ii) Fie J(x)= tg x pentru xefaa. b]; f'(x)= ; cuma <·c<b, attµ1ci
cos2x ..
cos a>cos c>cos· ~' deoarece· funcţia cosinus este descrescAtoare pe [a, b] şi
1 -1 .1 .· · -1 1 1 - (1)
-·-
cos a
<- *
- < -cos b ,. --<-----<--
cos C cos~a cos2c cos2b
'

iar din formula lui Lagrang~ avem: tg b-tg a - 1 . Înlocuind în (1) expresia
b-a - cos2 c
. 1 . . 1 . . ţg b."."" tg a 1 . ·
lw - - , obpnem. -- < . < -·-· . , .
cos 2c. cos 2 a . b-a cos2 b
...) Icos b-cos a=
111
I _4sm2
„1 • a+bl . - sb-al
~ I. 21 ·
:!:i - . smz
b-ai ~ 2·-1b:.a
2 I-~ lb ~a I
> •••

· iv) Fie /(xJ=ln x pentru xE[b, a]. t\p~icJnd teoreJD& lui Lagrange, obtin~m b<c<a=!;
1 1 1 1 ln a - ln b 1 a -b 1n a a-b
->->-*->----->-*--· < - < - - .
. b c a b.1 · a-b a a b 1=,

V) Se poate folosi şi inegalitatea mediilor:

1

1 ·1 n 1 :!:i Va1a2·••.an s;
- + - + ... + -
- al a2 an
;,,. al +a2 +·••• +an - . ~~
l<:a - - - - - , unde a1 >0, 1 :Sks:,i, k EN·, nc=i,.
n
vi) Fie cazul l<b<a·. Consid~ramfunctia J(x)~ pentru xE[b, a]. Aplicînd teorema

153
 •
'

•
* *
· tn: demonstraţiile ~Atoare, vo~ aplica o consecinJă a teoremei-lui Lagrange,
\ '

· şi anume: fie f.(a,. +00) ._. R CU _lim.f{x)=O . Daci f (x)>0 ::::> / crescAfoare şi cum
. "-O • . :
.i:>a

:x>a, aplicînd definiţia functillor monoton cresdtoare, obtinem ft.x)>f(a)=O, deci _

.JCx)>O. Dacit f (x')<O => f descrescătoare şi cuin X>a, aplicînd definitia funcţiilor.
monototţ d~caţoare, obpnem. j{x)<J(a)=O, deci J{x)<O. Analog pentru
/: (-00, a) ... R„ Evident, se poate face o- genemlizare a acestei pi:opri~ţi, pentru o -
funcţie derivabilA de n-ori, ~ derivatele continue: fie f.(a, ţ00) -.·R şi

lim /n-t)(x)=lim /n:2)(x) = •.. =lim f(x) =limf(a) =0 ." Da:I fn>(x)>O, . .atunci
.i:-a .i:-a ·.i:-a .i:-a
.i:>a ' . .i:>a :c>a %>a
. -
conform unei consecinţe a ·teoremei lui Lagrange, ln-t> este crescătoare şi cum x>a,
aplicînd definiţia_ funcţiilor monoton crescătoare, obţinem , ·
1
.
1 0
. .· .
. ' -

. /"- >(i)~/"- la) =0 f•~2> este cresditoare. ~ntinuînd procedeul,

::::> / - (x)>0 ::::>
. obtmem cil f'(x)>0 =>I ciesc.ruoare şi cum X>a => j{x)>f(a)=O=> ft.x)>0. Analog pentru
· (n) · · · (n) · • - (n) '
cazul 1 (x)<0 •Analogpentru.f.(--oo, a~ Rcu / (x)>0 · şi respectiv / (x)<0·. ·
2
. vii) Fie f.(0, +00) ~ R;
J{x)= ~-·arctgx, f'(x)'=-:... 2x <0 , deci.feste
. ' 1 +X2 (1 :f-Xo/ .
descresclltoare pentru X>O. Deoarece Jf.O)=O şi J{x) ·este descresdit9are şi continui
pentru X>O, rezoim cil /(x)<J{_O)=O /(x)<O pentru X>O, deci inegalitatea este
evidentă (conform unţi ~nsecinte a teoremei Lagrange).
*
viii) Fie /:(o,_~)
. . 2
... R ·cu . f(x)=tgx~•--x-
·
x
.3.
3
-- ; ,

f 'tx)=
\: sinx+xco_sx 1, • ·
-----·,smx-xcosx
2
)

. cos x . .·
Fie g(x) = sin x-xcos_x cu xE (o, ;) _; g'(x)=sx sin x > O, deci funcţia- g este

~oare.. Cum g(O)=O, remită că g(x)>O, deci f'(x)>O. Cum j{_0)=O n2UltA di ~
j{_x)>O~ deci inegalitatea este evidentl
Mai-puteam.scrie: /'(x'):.tg2 X - r=(tg X - x)(tg X+ x)>0, deoarece 0<Sin x<x<t~,
pentru .t E (O, ~) , deci /(x)>O ,

154'
 - -xl - - .
ix)Fie/:(0,~) - R,.f(x)a arcsin x- --x , cu ./(0)=0,/'(x)= .
. 6 .. .
' . .
2- x +2
2 · - ·
= ( ) · . Fie g: (0, 1) - R, g(x)= .2-(x2 +2)b-x2 cu g(0)=:-0,
2b-x2 - -

, 3x 3
g'(x)= -;::==>O • Cwn g'(x)>O ~ 'g este o funcpe strict crescătoare şi cum x>O,
Ji-xz
. aplicînd definiţia funcpilor monoton sţrict crescătoare, obpnem g(x)>g(Q)~O=> g(x)>O. ,

Cum f. (x)= g(x) >O:>-f este o funcpe ~trict crescătoare şi cum x>()~ aplicînd _
2
. 2/t-x _ ••

definiţia funcpilor ll)~noton strict crescătoare, obţinem /(x)>/(0)=0 => /(x)>0, adică .
' 3 •.
• x - _;...x>
arcsm X 0 •
6
'. 32. i) Fie/: (O, 1e) - R, . .ftx)=sin x-xcos x;. feste derivabilă, fiind o difefflltă ·de
ftmcpi elem~tare şi · lim / (x) =0 . Cumf(x)=x sinx>O, atunci confonn unei.conseci!}ţe
.x-oO
.x> o

. - a teoremei lui Lagrange,/ este strict crescătoare şi cum x>0 rezultă că Jtx)>/(0)=0=>
=>-.ftx)>0. _ o• . · _

ii) Fief: [O, ; ) --+ R,.l{x)=,t2sinx+2x cos:X.:.2smx,f~ derivabilă, fiind f~tă

din funcpi elementare şi lim / (x) = O .

. .x--0
x>O
Cum.f(x)=x2·cosx>O, conform unei consecinţe a teoremei lui Lagrange, fw:icpa/ es~·-
strict crescătoare·, şi ·cum x>O, avînd în vedere definipa funcpilor monoton strict
crescătoare, obţinem .ftx)>J{O)=O => j{x)>O. · ·· · · '

*
* *
în vede~ -cal<mlării limitelor următoare, reamintesc regula lui l'Hospltal. Pentru
cazurile de n e d ~ ~" , ~ " • Fie lim.ftx)=O şi lini g(x)=O . , cu
· O ±oo .x-o.r., . x:--.r.,

I, g :r-+ R, XoEI, dacă 1°. funcţiil~/, g sînt derivabile pe l\{x0 }; 2°. g'(i) :1:- O pentru
orice X ,t: Xo din I; 3°. e$tă ~ f'(x) ~, I € R atunci ~ f(x) =
x---'ii g '(x) · · ·' x---'o g(x)
_ • f'(x)
- 1l D l - -
x-ox.,· g '(x)

155
 Pentru cazul „O· oo" lim ft.x)=O_. şi lim g(x)=oo şi /(x) · g(x) =· /(x) · sau
1
.. g(x)

/(x) :g(x) = g~x) , deci cazul „O ·ro" ~ reduce la unul din cazurile ~" sau

·_f(x)

.-
±oo ..
•· 1 _, 1
·, ±oo
.

Pentru cazul ..oo - oo.. , ft.x)-g(x)= BOOM

1
f(x) ·g(x)
, caz care se reduce la -. .
o .
o

. Pentru cazurile ,..O"" , .l a,"

, ..00°" avem / 8 =e~'=e'1.'_bif ;·care·~ i;educ la ·
· cazul „o ·oo"
1.
2 pentru ~=2
33•L• lim 2 sin x cos x 2 •lim sin x - CI
, l ,undeîn
.x....O e""+axe0 X-ia z...O (l+ax)tfZ-2a O pentru ar1:~
2
1
calcule am aplicat o dată regula lui !9Hospital pentru cazul ar1:_ şi de două ori
1 \ 2
pentru cazul a=- .
. . 2
34. Cazul de nedeterminare

::::::

CI li~ cosx·ln3(2sinx·3ata2.x_311n.x)-=O
K
.x-'Y . .
35. Cazul de nedeterminare .0 . 0"

llm 3slrr.x
lfm 1n ,x3slr12 .x .x....o--r- lfm -6llm (slo.x •°rfliJ.x)
.x....O.' .z> o "liii .z....O -I .x...O .z
L=e.x>O e .z> o .- -.z..,.Li'""'".z- = e. .x>O
=e =
l
-C511m [ ln1.x) .x
-6l1m '[!in.z]
.. '6llm· ln.z 611m "'i
.x-tO -r
, .x>O. .'if
.x-tO
.x>O
-:-r
'zf . .
. .z~'T
.x>O 'if
.i...o-r.
.z>O -7 . -3llm x2
.x-tO
=e =e · = e =e = e .z>o =e 0~1

36. Cazul de nedeterniinare „O°".,

1S6
 1
llm laz lim - "i'
_ !~ (tg.z•lu) %-0-,-
z>0 'iliii
.z-0-=coii"
z>0 aa1x
-llm "sirrz
.z-O"i'!coi"i
%>0 . %>0 o
L =e =e =e = e =e = 1
· 1 1
.!.X ·(1 +x)"i'-~-..!..(1 +x)"i' 1n (1 +x)
lim (l+x)"i'-e - x2 ·. '
37. Cazul lim - - - - -1- - - - - =
./x .X-O
.z>O

= lim
z-o
_ I.
~
2(1+x)x •
%>0
1
./x·(l +x)
-
1n (1 +x)
x {x
l = 2 e lim
~ x{i(l+x)
2./x
x-(1 +x)ln (1 +x) =

= 2e lim x-_(l +x) ln-(1 +x) _ 2 e lim 1-ln (1 +x)-1,=-~ e fim 1n (1 +x) =
;;-8. x./i ;;g· 3-.'{i 3. ;;g Ix
2
1
·_4 · lim l+x __ 8 lim {x :_ -
= -e
3 x>O
- - - -e
z-0 _1 3 x>O
---0
z-0 1+X
_ _x__a~lnx
·2.{x {ki''
ln~--
lim_· ( 1 1n arcsln
x-0? x
x) llm
x-0
·.. X
xi
lim
x-0, -
xâicslnx
2x
38. Cazul "1 CIII". L=e =e =e

1 +-"-•arcsln x:..1
J-x2
lim >{ki -~rcslnx 2xaicsinx+_!._ l.lim arcsln x .
x-0 2 xi arcsin x
=e Ji-x2 =e
°% X -0 .r:--:;' •
2yl-~ arcs1nx+x =
1

1nm ~-
"% x-0 ;.. ii arcslnx+2+1
Ji-x2 I
= eO
1
, unde în- calcule s-a aplicat de 3 ori regula lui :

1'Hospital.
. lim [x •la .z+a]
·39. Cazul ,,1 coc,. lim -(x+a)x = e :e-a = ·o c0 • =
x-a-
z-40)

%-a>

157
 .

=O.
l i m.. ! 1- ~
x-1
%> 1
. -iiii
.
2
4LL:='. lim - sin (sinx)-.+x_ -2 sinx - lim (x-sinx) „ d reguia,1w"l'Ho,spi•ta1,
- - - _; ap_liC.JD
-, x--O· ~ .• xs ·, %◄" x3

tin, L 1 L=lim (sinx+cosx)ex-1 L=O

ob~em = - . 4
2.·

18 %-G -~x·cos(sinx)
- - - - - - - .:::> •
r
2 - 1 1 2 2 sinx
1--COSX---- -SIDX--•--
I
3 2
3 cos x 3· 3 cos3 x
\
43. L=: lim =lim =
. -
.z...o 5x4 x--0' 20x3
2 2
cosx- cos-4 x +3cos x · sin
. x
_ ,Hm
.1 x-a _ _ _ _ _3_x_
- ~Q
6
cos_ x_ __ -=2._ _1_ lim cos5 x~cos2 x-3 sin2:x =
2 90 cos4 0 x-0 x2
- . _1 . -5 cos4 x·sinx+2cosx.• sinx-6.sinx·•cosx
- ~ lim - - - - - - - -
90 x-a
+

2x- - - - - - - =
- I •

= _1_ -Hm- sinx (~5cos4 x-4 ~s x)" _ 1 lim sinx

180 X
=-..!..
x-0 . 20 x-0 X. 20
44. -Dacii m>0 •şi întreg se aplici de m ori-regula lui l'Hospital şi se determini

lim -x"' = lim -m! = O , da"":' _ CI• limi·.ta este tot O. în conc
-x m<O, atun - 1UZ1e,
• limi"ta este
%-ex> ex %-a> e.x: . .. -- .
. . ·_ p 2
O pentru once.mEZ. 45. _ . 46. _ .
. : . a ~

47. ~ de 11:edeterminare '1CD-CD" .• - lim (dg

X-0
x-.!.) =~ · x-tg x ,obtinem
_ X . .x:--0 xtgţ

~ de
. ~edeterminare -, "~"
o . Aplicînd o d~t~ regula lui l'H~spi,Jal, vom determina.
limita: , I

2
lim -x-tgx =lim -tg2 x = -lim sin x ~-lim siii 2x _ 0
x-0 xtgx .z-o tgx+x(l+tg2 x) x-o sinxcosx+x. x-o -c9~2x+l,-

158
 Limita-se putea: rezolv~ şi aplicînd ~ două ori regula lui L •Hospital, evitînd irecerei
la arcul dublu. ~
48. Cazul de nedeterminare ~~.
llm J:ltu:
J:-t0
.r>O
= e ;::e0 = 1 ; deoarece s-a pnut seama de următorul
J:-t0 .it-tO
.1:>0 .it>O
I . 1
calcul:

49.

=~l ·
50. C~ de n~terminare „1--.., '

- lim(~./i); .;..,
.... -
~ ln("';JI"> ·t i:'1--o[-~ · J re.
=e"{=_l_a10,60653.
--
ln(a.s- 1) -
llm 1 ' wUrn..-0_.s_".""_1....
.s-0 l
- llm[xln(a.s- 1)) X· -x2
51.L=e .s-o - _ - =e Qe

=e , me
-1 . - l · .
1t · • 1 +x1 ·
.l - arctg_ X _
nm _____
1n <½-arcts
x)
llm_·_..,..._ _
.s_, lnx =
52. l=e =e • X

llm _ _x·_ _ . ~ 1 .;..llm___________ -1

.s-- 1t -arctgX X + 1 ---- --;--:-+2(
xz + 1 1t .-ama,x)x .
-1+2· llm , · 1t •
-al'Ctgx)x
2_.· .r+l 2 , _=e .s-- T =

· 1-2·llm l+r
.s- .l 1-2 llm x2
.s-..,:,T;ii' l , •
=e I·
=e- , s-a aplicat de 3 ori" regula lw rH~ital.

159

..
 l+e„
. ~
llm ln(x+e"') 11m.!!!..
53. Lae „-4 X
=e .. ◄ 1 =e2.

• -. 1 • 1 • •
11m E ln(l +/a)T E lnlim(l +/a)T l;lne1 . l;k •e n(n.+1)
=e „-4•·• •e a.a „-o me hl · =e hl -2-

. -
55. R~tesc formula lui Taylor de dezvoltare în se,:ie:
f(x) =f(a) +
1

- t•1
t- (x-a)t/t'J(a) +R (x) ,
· kl
11
,
unde R.a (x) =. (x-a)n g (x)
ni
, cu

lim
X~
g (x) =0 , este restul de ordinul
'
n. al formulei lu_i Taylor ş1 se demomtrează
• -
că,

dacă feste derivabilă de n+_l ori, _au loc egalităple: ·

(x:.a)" .. 1 , ,
R11 (x) =---·
(n + 1) !
f< 11
•
1
>[a+ b (x-a)] - , numit restul în forma lui IAgrange sau
· · -_ _
(x-a)" .. 1
R,. ( x ) - - - - (1-b)" -fn+ 1>[a+b(x-a)], numit restul_ în forma lui Cauchy, iar
· nL
bE(O, 1)•.
- Dacij. în fonnubi lui Taylor, ~iderăm a=O, obtinemformula lui MaclAurin :·
li t
/{X)'f=/(0)+
.
L !...-f<
t-1k!
>(0)+R,.(.t) 1
•·
\.

1") v·omob.ţine smx-sma+

• x-a cosa- (x-a)2
• - __ • [ a+ b (x-a)] ., unde_, O<b<l • .,.,.
· sm
1! 2!
Deci sinx-sin a=~ a- ~-a sin [a +b (x-a)]· şi trecînd la limită în egali~te, :
x_-a 21 ~ · ._
.;n, .
ob)&&&em: _ nm· sin x-sin
- a -cos
' a .
•X-ta x-a ·
2 4 . 5 .
xi 1 X X X (5) b 5 1C
cosx-e-'T -_2f +4T+sîcos · x+ 2
ii)
----=-----------+
x4 x4

_160
2
3x_4 ~-~-'
.,, -1 + .J -~_
+ 2! 4! 51 ·
x4
(e-~r ·(bx) .
-
a 1 3 . X COS(5)(b X+ s-1C
---+-
4.1 4! St · 2
t r .
 (, r}CS> ]
- \e--y ·(bx) ·;

iii) ·'1.+x2 ·-l=l+~+R(x) cu

2!
R(x)=~[-3bx(l+b 2 x 2
3! I
)-~l,
O<b< 1 ~ Jt +x'x - l a .2_ +~-[-3b (1 +b2x~-~l • ne,;i.
2 21 3! ·

lim
.
. x....O
Jt +xx2 -1 21 ;1v. )'. 4;
----=-
2

/
v) /(x) = 1/1 +x3 , /'(x) = xi '/"(x) = 2x · '
\ V(l ·+x'>2 Vei +x3>'
/"' (x)-; (1-4x3); r~>= ~x•cx'-1) j' (X)= soxl-3x6 +7x3 -1)
~(1 +X3)8 Vei +x3)11 ·' .1/c1 +x')14

v1 (x) _· 80(2lx9 -9lx6 +41x 3 --1)

1
.. Vo +x'>l'

3 3
--------+-
V1 +x -1 ·_ 2 x 8 ( ) li 1/1 +x' -1 _ 1
x 33! 6!
n , m.----
x...o x' · 3
. VI
") S . sub
e pune expresul

1--xln(l ·+.!.).
fonna lim
.x-oo,
, l x , după
-
care se ~lică regula lui rHospital şi se găseşte
~
1
\

limita l
2
• 1 vii) Fie / (x) = 1 +x J • Derivata de ordinul n este:

· (2 -3) I I - ln-l ' •. (2 3) !!

pn>(x)=(-l)n-1. n . ·(l+x)-,-. şi pn>(0)=(-l)n-1 n-
. . 2". 2"

161
Nicolescu -14
 Dezvoltarea în serie MacLaurin a funcţiei este:
./1 +x • 1 +! •-=..-2... x 2 +l ·3 • x3 _ 1 ·3 ·5. x 4 1
+ ... + (-1r- •(2~~3)11 xn
2 l! 2 2. 2! 2
3 3! ·2 4 4! 2n ,iŢ •
Dezvoltarea în serie MacLaurin a funcţiei f(x)~ este:
X . X x2 x 3 xn . ex-J1-x .
e • 1 +-+-+-+ ...:+...,,.. Deci ____ ,.
. 1_.I 2 I 3 ! nI :ţ

\.
. X

_- 1'_. -21+(l'+-21)fr2!2
.
+ (t- 1•3)x [l
2 3!
2
(-1)""
- 3- + ... + + - -(2n-3)1f
---
2" · n!
.,.. -1+X-
2 2!
1
]r' ~.
R. Ix:\
\:'I•

Deci lim g(x)-f(x)·=.!,. Reamint~c notiunea de semifactorial:

x--0 . X . 2 ,, .. ; ,
(2n-3)!!=1 ·3 ·5 ·.... ·(2n-3), adicl produsul numerelor impare şi
f . •
(2n)!!=2 ·4 ·6·.•.• ·(2n), adică' produsQI n~erelor pare. ·

56. i) Pentru xE (o: ~) avem .inegalitatea obtlnutll prin dezvoltM:a în serie

. · • • • . · .' C x3 • x3
MacLaunn a funqte1 J{x)=sm x q- x----.:.<smx<x-- +-, dea
r . .
. 31 31 51 ·
x3 x3 x5 1 x-sinx 1 · x 2
~ •1 ·
. •
->x-smx>--..:....;...;
6 6 120
->---->---
6• x 6 120
3 .
§1 -~
. 6 ·
. 1 2 • 1
2: lim ·x-smx ~--lim ..:_ , deci lim x-smx - _ , iar valoarea limitei este 6a3.
PO
x-0·
X
3 ; 6 X-O 120 x--0
~O
x 3 6 ·

ii) Efectuam substituţia: ~ =1+u şi pentru x --. O q- u --. O.

I ~-1] ·:,
. X

lg~· i . _· sinx-x
lim ~ -lim lg(l+u) ·. x_ . = Jim lg(l+u)~·lim x -
x-0 1-cosx ::g u . 1-cosx 11-0 . x...o
28in2=. I -.•

162

. \
 ,l

sinx-x .
= lg e•lim
z-o----
2sin
x = 2lge·lim sinx-x =-.!.tge,
2
·x·
~
3· ~ 3
unde în calcule am

- 2 2

4(~r •x

:. . . x x3 x 5 x1
dezvoltat funcţia 1R'Y)=sin x în serie MacLaunn, adidl: sin .x= ---+---+.....
. , r. 1! 31 51 71
57. Fie/: [a, b) ~ R, ~a, b), f derivabill în Xo- Putem aproxima oonform formulei

lui Taylor~ J(x) în jurul J)U11Ct111ui .ro: J(;) ;. ~ + ~~ /'~ , rehqia numitil
şi aproximarea liniarii de ordinul tniti a funcJiei. /în jurul punctului Xo sau
2
Jf.x) • J(Xo)+ ·X-Xo .f'(xJ+ (x-xJ ·f"(xJ numitl aproximarea de ordinul doi a
1

. · 1 ! ,· . .21
jimcJiei /în jurul punctului Xo „

i) Fi9 /: (o, ;)~ a, J(x)=sin x. .ro= ; ,

~sinx. • .fi+ .fi fx-~) .

I

, fi..,._\-
. \""'O,
.fi
2 · 2 2~ 4
I

Pentru x=47°=45°+2° ~ .x= ~+~= 47 :n: • Cu aproximarea de oldinul întîi:

· 4 ·90 180 .·

· /(x) •/(xJ + X-Xo f(xJ , avem sin 47° •

. li ,
.fi+ .fi ..!:_ • 0,7071 +0,7071 • 0,0349•·
2 290
· • 0,731789464, pentru :n: • 3,14159Z6535. Cu aproximarea de ordinul doi:

X;~ I'(xJ ~;r

'1

'
•/(x) • f(xJ + + f"~ ; ohtinem cil:

/ (
47
180
n) -.fi-tf +~-(~)
2
1
90 90
2
• .!.]-:o,73_13586699
2 ·, .
• a. aproximarea
· .
~ cm11nu1
.
trei: . ·
·

f(x) • f(xJ + x-~ f'(xJ + (x-xJl f"(xJ + (x-xJ f"'(xJ obţinem ci: .
1! . 21 31 ~

163
 '\

2 3
~ ) .. _{i [1+--
I( 471t 1t ( -1t ) 1 (_1t ) ·-
·-+ 1] .. o,7313636826.
_
· 180 2 , 90 90 2 90 -6

· - ~) f(x)=./x. Aproximirlle s~ive de ordinul 1, 2, 3 ar fi:

41
/(4,17)•/(4)+ • :r-4 ·! 0 7 41
=2+ ~ =2;0425; /(4,17)•JC.4)+1. • :r-4 ·!+
+ (4,l7-4)
2

2!
(-1..)
32
~2,0425-0,0004515
·
= 2,0420485; .

/(417)·-,,4)'+ 4,17-4 -..!.+ (4,17-4)2(-..!..)+ (4,17-4f -2--20420485+ .

' \: 1I 4 2! , 32 3! 256 ' . ·
. .
+0,0000095•2,042058.

iii) f (x) = 3./x . Aproximltjle succesive de ordinul 1, 2, 3, 4 ar fi: ·

~29· .. ~27 + 29- 27 /'(27)=3 +2-..!. ·27-i •3,074074;

, . 1!. 3 .

2
3.
!,m""'..3
V~~
;J
. + 2·-
33
1 +---
(29-27) --
21
2) (
3 •3 0722451 ·7 , '
\

~ Ml\ 1 1 23 . 10 .
y29 •3 +2-..:.....-4•-+-·-•3,0723203;
. . 33 37 . 31 3tţ
3 4
3 l . 1 2 • 10 2 ( -80)
J29 „3+2·--4·-+-.+- 1
- -•3,0723166 .
.33 37 3! ·311 41 81 3

cos 56°=cos (60°-4j= cos("'3 -~)=cos l4'1t ;J{x)=cosx,xo= ~ .-

0

iv)
.· 45 45· _ .3

l AproJUllUUue
-:-x..:1 succesive
•
pentru 14zt
X= - ar fi :
- 45

· ·t( •t (n:) +(14:t -~)(-sin~)+..!.(

·
14x)
-45 3 45 .3 3.
141' ~~)
21 45 2
2
(~cos~) +..!...
3 3!

../

164
 . -~

cos,56° cit !-~

2 45
•(- ./3)-o
2 '
5604599 ·
'
2 2 .
cos 56°- .!.+~sin~-+.!.(~) (-.!.)-o,5604599-:- ...!:... -0,5592415;
. 2 45 3 2 45 2 · .• : 8100
2 3
COS 56°0, .!.+.!:.si~+l.!.(..!.) (-.!.)+.!.(-~) ,/3 -0,5592415- ~ M
. 2 45 3 2 45. 2 · 6 , 45 2 , . 1 00 '-
-0,5591924.

,/"'(x)= ~ , r (x)=~ ~ , r<xJ=

24
v) J{x)=ln X, /'(x)= .!. 'f"(x)=-
. . X·
..!..
X~ x3 x 4 X
5 •

Aproximmile succesive ar fi:-ln 1,ll•ln 1+ O,ll ._!. .,o+0,11=0,11,

. . .. 1!' 1
2
ln, 111- O,ll + (O,l1) (-1) =O 11-000605=010395 .
' 1! · 2! · ' ' ' '
\ '

1n 111- O,ll _ (O,l1)2 + (O,l1)3 ..2 •O 1039.S+OnnriA.A36-0104393666

' 1! • 2! · 3! ' . . '~ '· '
1n 111- 0,11 _ (0,11)2 + (0,11)3 ·2 + (0,11)4 (-6) -o 1043936-00000366-0104357
' 11 . ; 21 31 , 4! · ' ' ! '
2 3 4
ln 11.1 - O,ll :_ (O,l1) + (O,l1) ·2~ (O,l1) ·6 + (O,l1)5 ·24--0 104357+
' ·11 2! 3!_ 41 · 5! '
+0,0000032-0,1043602.
58. 1") lim -sinx =lim
. -·-=
COS.X 1 , iar
. rezuItat ul este co11ect, darap1··1carea teoremei
. • este
. Z-0 X ~ 1
incorectA deoarece pentru a demonstra cA (sin)'(x)=cos X a fost necesară. tocmai
limita de ·mai sus. . '. ,1

*
• • •
în pţ6bleinele ·59-64 ·vom folosi şirul lui Rolle:
· 59. Aria dreptunghiului = 2 JR 2-x2 (R-x) =2k2 ~ x4-2.Rr~2R3x-lt-+:k4~ . Fie •
J{x)=x4-2Rr+'lli3x-R4+k4 şi avînd în vedere şirul lui Rolle, obţinem:
I

. f (x}=4r-6Rr+2R3=4(x-R)2 fx+
. . 2
R) ; J(R)=k">O, f (- R)
2
:;=- 27 R4 +k4
16
•
' ♦ ' •

165'
•
 -
X
-R -2R R Discuţia rădăcinilor ·
reale

~ k4 k•-E...R•
16
k4

.,
kE(-00, - 4./ir
2
R) + + + Nici o riidicină reali
;

Ic=- 4.{ir R. + o + Xi=xr--

R
2 2·
' R
.xiE(-R,---)
·kE(-
. 2
4./ir
R, O) + - +
··R
. 2
XiE(--,R)
2
..
X1':X,z=-R

"
k=O o - o X:5=x,.=R
R
/· kE(O,...E__R)
4./ir + . - +
x1E(-R,--)
2 ,
„ 2 R
XiE:(--,R)
2

Ic= 4.{ir R. + o + -R
X1':X,z=--
2 2

4./ir
kE(--R, +co) + + ~ + Nici o rădăcină reâlă
2

în concluzie, dacii/ (~ ~)<0 existli doull solutfi reale distincte,

.dac_A f (- ~) f0qx 1 =.rz =- ~ , dacii / (-~)>O nici o sÎ>lutie realli.

60. Fie x lungimea baui triunghiului, AA '=h lungimea ţrullpmii ttjjmghiului, A"
punctul unde îdlţimea inteISecteaz.i a doua oara cercul circumscris. Folosind I

teorema, înAlţimii îri triunghiul dreptunghic BA'~, obtinem A 1.82::::;AA' ·A~" => r=
=4h(2R-h), x4-16a2la:+16a4=0. Consid_erăm funcţia J{x):::;x4-16a 2la:+16a4, ale cArei
mrouri trebuie să le cAu~.. Deriyata funcţie{ f(x)=4rfl6irR, - are o singura

rădăcini# -reali x= ~4'a2R , deci funcţia are un singur. punct de extrem local

(V4a 2R , f(~4a 2R )) . Cum Jim /(x)= Jim /(x)=+r.,:, ·, rezultl ~ numai <Iad
.r--a> Z--KX> .

f(V4a 2R ) este negati~, grafic~ funcţiei inteISecteazl axa ~sciselor. Vom studia

166 •
decisemnulexpresiei f(i4a 2R )-d:16a 4 -12q.1-R~4a 2~ =4a 2,(4a 2-3Rf4a 2R ) •
Dacii 4a2~R. ~4a 2R , atunci ecuaţia ~doua rldlcini reale disfi~cte şi_~
1

f(0)=16a4>0, graficul funcţiei intersect~ axa ordonatelor demupra axei absciselor.

Dacii a= ..!.R ~27 , ecuaţia se 'descompune în (x2 + 2R {3 x + 9R 2) •
2 '· '
·(x2 -2Rf3x+3R 2) =0., iar ecuatia ~ o radlcinA reaUi x=R .ff .

Altl metodli de lucru:

.
ilm1ţimea
--
j
h =R + R 2~ :X,
4
şuna
-
2
2
2 2
a = h ·x =>4a =(1.R+/4R -x )x . Imlînd radi~ul 2
.
şi ridi~înd la pătrat. '. ecuaţia,
obpnem ecuaţia f(x)=O, unde J{x)=x -16a2.Rx+16a 4 4
; f'(x)=4(r-4a R), f'(x)=O ~
2

=>x,= V4a R. 2
, Iar x., x, sînttomplexec:onjugate; jv:,J=-4a' [4a -3RV4a•~] .
2

Formlm şirul lui Rolle,

' \
I
- _, ro
X .. X1 +ro
\

f'lf + "J{x1)· +
.
DiscuJie: dacii j(x1)>0, ~tia:nu are ~ n i -reale;
dacii J(~J=O, ~ţia admite doua ~ reale egale;
daci J{x1)<0, ecuaţia admite doua răcfficini reale distincte.
61. Fie x distanta de la centrul elipsei la baza triunghiului. Fie M, M' punctele de

intersecţie ale coanlei cu elipsa, deci M ~; : Ja-x2) , M'. (x, ~ : Ja~x• ) .

2 2

,
Aria triunghiului este:·
a o 1 o 1
X !Ja 2-x~ 1 1 2x o 2
S= ± .!. a- =>
2
-!!..Ja2-x2
=±-
2 X b 2 2
--a-x I 1
X 1 a
a

167
not~t pe abs • .Foţosiµd §irul lui Rolle, obţine~:f(x)=x 4 -2ax~+2a 3x+m 4 -a 4 ,
.f'(x)=2(2x'+-~)(x:-~)2,f'(x)=O~x\=-·~,x'2=x'3=a;· · ·. . ·
', f (- a} =m 4·-27~a , /(O) =m 4 -a 4 , f(a)• =m4 >0. Dacă:. m=O => x 1=-a, x 2~=x4=a; .
4

2
2 3·,:;- 2,
X 2
daCam <a. =>X1 , Xz
2 >() <() · t=/
, Xi,-Xi'-,-a, a) ; da„x 2 I .
1 Xz E (-a, a);
\ 4 a -<m <-y;,_a =>X .,
. 4
dacă m 2 = /3
4
a
3 2
.=>x1 =r_ =-!!... În concluzie:
---z 2 · ·
da~ m 2 <
3
{3 a 2 exi~tă două trhµ1ghiuri de arie l!.m 2
,.
. 4 · .- a
dacă
'
m2= /3 a 2 există ~ triunghi,
3
4
/ ..
dacii m > J{f nu2
nici a2
triunghi. există un
4 ' .
ObservaJie.~ paramentrul m nu poate lua valori decît în intervalul(O, a{i),
deoarece aria triunghiului trebuie să fie mai mică decît aria elipsei n:ab.

62. Fie y=~ ecwqia ~ i variabile, ~ M (: ✓bq,2 , JJ

M' (-!!:..b Yb· --Â. 2 2
' Â.); of.BMM1=/(Â.)=~b~Â.)Yb2 -Â.2 '
b
.

AE[~b, b], b>O, a>0, ~aci B(O,_b)'( a(BMM1=!!..(b+A)Yb 2 -Â.2 dacă

§Î
. b
B'(O, -b)).Cum : (b- J...)✓b2 - 3
~• =S, oblinem e.cuatia gQ..)=J...•-ibJ... +'1.lr>..+lc=O, unde

b2s2 .
k=-2-~b 4 • Aplicăm şirul lui Rolle:
a
g'().)~2(2A3-3b~~+b3)=2()..-b}2(2A+b}, g'()..}=O => Ai='ivi.=b, ~=-!.
? ' . 2
g(b)=b4+k= b2s2 >0, g(-!?.)~-.!!.b4+k= _ 27 b4+ b2s2 = b2 fsz:- 27 a2b2).
a2 2 16 . 16 .a 2 . a 2 ~ 16 . . J
Â.
-00
--b2 b +00

g'lg +. c(-~) + +·
'

Dis_cuJia ecuaJiei df! gradul patru în Â.:

168
 I .

a) daci c(- ~)>O , atunci_ S2 > ~~ a•1,• , iar ecwJlla nu are nici o rildlk:ină realll;

. b) daci c(- ~)<O , atunci S

2
<~!a 2 2
b , jar ecwJlla admite~doull rlldlldni real~
distincte; şi doul rlldlldni complexe conjugate;
c) dacii g(-!.)=0
2
, atunci· S2=
27
16
a 2b 2 ~ iar.
-
ecuati~ admite o Jldlcinl reali
. . .
dubli §i dowl radlcini complexe .conjugate.
Altl metodă de lucru:
Fiey=Â.ordonatacoardei, /(Â.)=!!..(b+Â.)Jb 2 :Â.2 ,
• b
Â.E(-b,
-
b) pentruB'(O, -b).
Punctul de extrein al funcţiei y=ft)..) este M ~ 3
; , '[ ab) . -
Numlml de solutfi reale se determini intersectînd graficul functfei
/(},.) = : (b -'J...) Jb 2-'J...2 , 'J...E[-1!, b] cu paralela varlabilA y--S, dusă la axa oi:
s- NumArul de radăcini reale
..
- -
,.

se(o.fab) Â.1E(--:_b, O), Â.iE(O, b)

a
S='3{3ab Â,=Â.i=--
. 4 2
.,

_se(3f ab, b) . nici o radlcină reali

63. ·Fie--x lungimea 187.ei. haz.ei cilindrului, y lungimea înllţirnii cilindrului~ ·

x R
. -·-=. -~y=h (1-- , iar V=itx 21=-m
1th 3 x) . · =t-
h('R-x) ithm 3
V=itx2 ·-------~~
. h-y-: h . R R · . R ·R
-~x2(R~x)=m 3 .Fie.l{x)d-.Rx2+m3=0,m>O;f(~)=l)~x1=8,-ff. ?\·,cu.l{O)=m3,

f ( iR) =m 3 - ;, R
3
, J(R)=nr'. LungiJnea 187Jli ~ cilindrului trdnue să fie mai
mici decît ce.a a·r_azet bani conului, deci ie(O, R). atin~ui, fiind înscris în con,

~ volumul mai mic decît volumul conului, deci ·1'h m3 ~ 1r.R"=h-=nn< 3./9
R. -
R 3 -3

169
Nlcoleacu -15
 \

-
..
X o ~ R '·

·3 Discutia..mdăcinilor
reale:
.m3 3·4 3
m -...::...R m3
~f/f· 27
.. două solutii distincte

~+~R) + - - + O<Xi< ~R<.x-i<R

.3
o solutie dublă
m= 3./4
.3
R +. o + 2
X =X2 =.::R
1 3
·-
..
me(~R, ~R} + + + n11: există soluţii reale

!
2nxy+2~ţ 2 =. 411:. a 2
. 64. Fiex lungimea razei şi y lungimea "rn~ltimii. Atunci: · 11:x2y=~11:a3 __
3 .
Eliininînd pe y între cele cţouă r~la!ii, obţinem: J(x)~3x3-6a2x+4a =0, f' (x)=9r-6a2, 3

· . _f'.(x')=O
•. -
~ x:=±
l
,/6 a
3
, f (± ,/6
3
a)=4 (1 :a: ./6).a
~
>0 . • 3

•· 65. Fie P(x0 , x;) p~ctul căutat, mAB=Ys-YA ~4 ,i(~)=14 Din.condiţia

. xB-xA .
de paralel~m obtinem 2xo=4, deci P(2, 4).
. 2 . .
66. Figura. IV.66. S = !!.... (a-sin a) . reprezintă aria segm~ntului circular, unde
• 2 . . .
unghiul a este masurat în radiani.

A~---t---➔I
2
Iim.(s-2bh)=lim [R (a-.sina)-~ R·s-in~·h]-~- .
a-O 3 a-O 2 3 . 2
67. i) f'(x)= · (x-{ci§)(x~ra$) · .- ·Pentru·
o
· Fig. lV.66
Vx (Vx +Var,x +Va2r,
2_ 4 2 2
) ·

-xE(O, Jaf3) ~vem/'(x)<O, iar pentru xE(vaf3, +ro)

170
 ,,_

av~ /'(x)>O; f'(x)=

..
.!.3 ~afl ·_!_>O
3,-;- , iar pentru X>O,.avem /'(x)>O.
xvx·
2" 11: ·ia;.
68. Figura IV.68.a. µ ( 4:AOB)=-; µ (4.MOB) =-; MB=R Slll-, deci
. n . n n
I,.= 2R sin~ =>p,. :;:2nR sin.!: •
n n

A
Flg.lV.68a ~IY.68b
. . 2" . ia: . ,.; •
Figura IV.68.b. µ (~OB) =-; µ (4.MOB) =-; MB=R tg~, dea
. · n n n ~

L.='1Rtg!.*P~=2nRtg!. •. A d~nstra ci P„+p,.>4,rR însemnul a arata dl:

n - n
2nRtg!.+2nRs~>411:R , sau ci
.n n ·
tg~+s~>l!. . Pen~ dovedi acemta
n m n ·
a
11:
vom nota x=- ş1
• ,:___'2 .
cum ~ => o<X:!i-
11:
, vom asocia .
acestei re~10,;; ~-- •
1.wicţia:
n 3
3 2
J{x)=tg x+sin x-2x; f'(x)= _!_+cos x-2= cos x- 2 cos x +l =
· · cos2x cos2x
_ -
-
(cosx-1xcos x-cosx-l)>o
- - - -2 - - - -
2
, CU X
e(o , -
n] •
coş x . . 3
Deci conform unei proprietlţi a teoremei ,lui Lagrange, cum f' este derivabill,
atun~/este monoton cresditoare şi cumj{0)=O şi.o0 => /(x)>O, deci tgx+sinx-~,
ceea ce trebuia demonstrat . lim Pn =.lim-P. =2nR • •
·., •-a> 11-0, . . . . . .

ObservaJie. Unghiul la centru, AOB, din figurile IV~68; nu poate fi luat la

.întîmplare. ~ma lui nu poate fi decît de: 60°, 45°, 36°, 30°, 25°42'51 ", 22°30',
200, 18°, 16'21 '49", 15°, .... Mlsuri inteţm~~ nu sînt po.ţibile pentru ci
n este un) n ~ natural, iar mlţura
.
unghiului este datl de 180° : n.
. '

69. i) Se aplid teorema lui Lagrange funcţiei g(t')= {t pentru tE[x, x+ 1] =>
\ 1. '
existl cel puţin pn ·punct cE(J; x+ 1), mtfel înctt Jx+1 .;..{x=-- ,
dar x<c<X+ l:::>
.. . - . 2,/c

171
 => _1_>_1_> 1 => _1_>/(x)~ 1 ~ /(x)<_l_ şi
· 2rx 2/; 2{~+1 - · 2/; 2/x+l _ 21/x
. ·. · · ·.
1
·,. -r<f<.x) , relaţie în c;are putem efectua ttanslatia: x+l-=y•
. 2yi+l· . - · - . . _
Din -ultimele d~uă r~lapi, ~bpnem că _l_ </(y- 1) ~- .deci putem determina un
. . 2./y - . .
X convenabil, astfel incit /(x)<_l_ </(x-1) . .
. . . _. 2{x ' I

2 2·
E. vt"dent,
. .
mai putelţl
demonstra: 2-yx
,::-:-:;-1 2- r.:
+ 1 - yx -----<
- · -.1
·
·
- .
-
2 2 . 1
- ~ +fi rx +€ ·fi
2{i,-2Jx-1 = · > . =- .
· . {i +Jx-1 - 1/x +{i 1/x
•• /( 1}<-<J,O);
11) ' 1 ·R, /(2)<-=-<J,1);
} ·R R 1 ·R
J,3)<-<.,,2); j(4),::_<.,,3);
, 1 '•R _... ,
2· 2.fi - 2./3 . 2/4 '
1
· · /(n)<--<f(n-1) şi însumînd-cele ,z duble ineg~lităp, obpnem:
2\fn . . .,
_ n l n--1 "-
L t<Q<-2 · sn <E t<o ,
. i••l. l•O
(1)
n
dar E ft.i)=fi-{1 +{'f-fi+{4-../3 + ... +{1wl -{n ={n+l · -1 ,
~l .
n-1' . .
L /(1) = 1+{'i-lf'+{'f-fi + ••• +/n ·-:- r,;.r:: =: {n
. t•O
şi înlocuindu4e în rel~ (1),

~bţinem: {~+1 -1 < !._. Sn ~ {,J

2 .
,'~că 2(Jn+l -l)<Sn <2./n. -
. . . .
iii) Folosind inegalitatea i), obpnem:

N>: 1 +2 [({'f_-,fi)+(g-{f)+.~-~(/1000.001 --~-✓1000000 )] D

=· 1 +2 (-{1000001 -/2) >,l +2 (1000-{'i) > 1 +2000-3=199_8.

· ·N< 1 +2cf.g_-1)+(t/3-/2)+ ..._+({loooooo -__{999CJCJCJ)) ·=

gl +2(/1 OOOOO<f-~ l)i::11+2(1000-1)=1999 ~1998<N< 1999_ -[NJ = 1~8-,

,, ~deoarece c_onfonn definjtiei: [x] = {::_: 1 pentru n:s;x<n+l.

pentru -n._ 1 :s;x~&l.n,
.ne:N

şi ·[x] :s; x < [x]+l.

172 '- .
 CAPITOLUL V
GRAFICE DE FUNCŢII .

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

Studiaţivariatfile urmltoarelor funqif şi trasaţi graficele lor:

1. /(x)=x2+x+1. x 2 +1 .
· 2. /(x)= 2 ·
· x2 -1 x -4x-3
' .
2
J. /(x) = 2x2-x..:.3 . 4. /(x)= 15x -13x~20.
. x 2 +1 8x2 +10r-7
. 5. /(x)= (x+1)3-. 3%2-4
. (x-1)2 6. /(x)= (x-2)2(.x+l).

. 7. /(x)= x'-x2+2 .
x4 +~2 +1
; . · x x3 x 5
8. Să se studieze functia: /(x)=---+-
. · 11 3! 5!
şi sl se C9nstruizcl graficul slu.. Se. va· construi, de memenea, pe acela§i sistem
cartezian, graficul funcţiei g(x)=s~x. Să se CQ_mpare cel~ două grafice, pentruxE[0, a:].

9. a) /(x)=lx(x+2)2 ; b) /(x)=lx(x-2)2 • ;

10. a) /(x)=(x-2)2(x+3)(x-:-4); b) /(x)=(3x-1)(x+1)2(x-2)2.

11. /(x)=x-J9+.6x-3x2·•

12. a) /(x)=1x+4-4./x ♦,Jx+9-6./x ;

b)/(~)= /x+/'b:-1 +/x-/'b:-1 · ;

J~+./4x-1 +1~-./4x-1

·c)/(x)= Jx+~9!'"4./x=f ~Jx.+8-6./x=f .

Jx+2+4./x-2 ♦.Jx-1 +2../x-2 ~
. .
. . 3x+ 2 -4 ~ ·
x-1 -~ a-x
13. /(x) = · Ix I . 14. /(x) = - • 15. /(x) =x - , a E (O, +cO).
-~-21 x+ 1 . . a+x .

.U1. /(x) =x j lt1 1

• 17. /(x)-
. -ax +1
~ , a>O, (serpeulina lui Newton).
. . .
la .
/

173
 2
18. /(x)- (x-l)2 19. f~x)=~x 2 ··±Ja -x
2 2 .(carcli~ida).
. J4x2+2x+1

~O. f(x) =cJa 2+x 2 +c2 lb-xl, _c1 >0, c2 >0, b>O. 21. J(x)~, pentru .x>O..
22. J(x)=lx+l fe-F-11. 23. f(x)= .1 ~cos~ x . .
(cos x+sm x)(cos x-sm x)

1-sin X 25. /(x)=sin· x-cos· x+ - sm x cos x.

-. · 24. f(x)----·
1-cos x .3
J.f •
1 +Sin2 X ,,______ · .
26. /(x)- . . 27. f(x) =vfcos xi - lsin xi , x ED C [O, ~].
1-sm x ..
'
~ 28. f(x)=. cos 3x . 29• /(x)- . 1 +sin~ . 30. f(x)= cos x+s~ x-1 .
1 +cos 2r sm x(l -sm x) cos x-sm x +2
31. /(K) = sln'x +cos'x, x E R. 32. f(x) = arctg In ~ I - 1 .
2
· . 1n 1X +1
33. /(x)=arain 2 Inlxl ~l. 34. /(x)=arain x
. . in Iii +1 J2ex2..:2r+2> -
1
- ·3s. t<x>=arcsin x-x/1-x2 • 36. 1tx>=-!fCSÎD x- ·
-~J2r2 - l<k+l7
. .

4
·37. J(x)= _arcsin (3x --6r+2). 38. f(x)=x sin.!.. 39. /(x)=.!.sip x.
X X
. ·1 -· -.
40. f(x)=x 2 sin-. 41. J(x)=e-J:sin x. 42. J(x)=e~sin x .. 43./(x)=cos x•ef0 ~.
X

44. J(x)=(sin_x+cos x)e•- .a:.

45: Se consideri funcpile:
sh: R _. R, bijectivA şi impari, numitil sinus hiperbolic,_ .
eh: R _. [1, +co), surjectivă şi pari, numitl cosinus hiperbolic,
tli: R _. [-1, 1], bijectivă şi impd, numită tangentll hiperbolic:4,
cth: R _. R\[-1, 1], surjectivi şi impar:I, numită cotangentă hiperbolică,
definite prin: ·· · ·
· e.r-e-.x: · · e.z+e-.z . e.x:-e-.x: · 1 e.z+e~.r
sh r-=--; eh x- ; th x=--; cth x= - •
. 2 2 . e.r+e-.r th x. e.x:-e-.r
· i) SI se demonstreze relapile: . •
a) eh2 x-sh2 x=l~ b) sh(x±y)=sh x • eh y+-Sh y • eh x,
I

174
 \_ I • ~~

-·- - .

c) ch(x:ty)=ch x • ch'y±sh x • sh y, d) th(x±y)- tb x±tb Y ,

- l±th x·th y
e) shx±Shy=2sbx'±y •f!bx:w:y, f) chx-chy=2~bx+y ·sbx-y,
t, •
2 - 2 2. 2
g) eh x+ch y=2 r.h x+y •r.h x-y, h) th x±th y= sh(x±y) ,
2 2 - eh x·eh y

i) sht.=:1:j c:h x-1, j)

2 2
ch.:.~j eh x+l, k) tll!=±
2 2 . 2-
eh ~-1 ,
eh x+l
, (semnul + se alege pentru .x>O, semnul - se alege pentru x<O). ·-
1) (sh x)'=ch x, (eh x)'=sh x.
ii) SI se reprezinte grafic funqiile hipe~lice.
iii) SI se determine functfile hiperbolice inverse şi sl se reprezinte grafic.
2
_ 46. Se consideri funqia: f(x>'= l-2x •
x 2 +4x+4
a) SI se ttase7.e graficul funcţiei y=J(x);
- b) Să s~ trmeze grafi~ funqiei y =/2(x) •
47. Să se rezolve grafic inecuaţiile:
X 1 1 ·1 1, 1 1
a)-->-·-; b) --+-->--·; c) -<-.::==
x+2 x+l x-1 x+2 x-2 2./x /2x+1 o'

d) x</x 2 -x; .e) lnx > 2x-J, pentrux:>1.

x+l · -
48. Să ~ siudi~ funcţiile: ., · '
Y=ln(l+x), Z=_x_, U.-
X X
x
r,şi sl se rep~te graficele
- . lor.
1+- 1+---
2 2 ·12 .
· Cu ajutorul acffitor grafice, s1 se studieze funcţiile:
.A= Y - Z, B .= Y - U (x>-1) şi sA se reprezinte graficele lor.
Să se demonstrez.e ci A· este o funcţie crescătoare, cu graficul tangent axei Ox în
origine, iar B are un maxim pentru x=O_ şi un minim pentru .r-=24. •
Să se deduci urmAtoarele inegalitlp:

a) 1n (l+x) < -x < ~ , pentru-I<~< O,

. · X r
1+--- 1+-X
2 12 2
b) _x_<ln(l+x)< x ·, pentni0<_x<3+\f21,
X x2
X
1+- 1+---
2 - 2 12

175
 ·x X
c) ---<--<ln(l+x),
2
pentrux>3+./fl.
X x X
l+--- l°'"- ·
2 12 2
1
4~. Se dl funqia J(x)= Ix 1·-e-;:-ţ.
a) SA se studieze şi sl se ttmeze graficul funcţiei y=J(x). .
&) Folosind graficul, sl se determine n~lrul de rldacini reale ale ecuapei:
J{x)-Â.=O, unde  este un parametru real.
SO. SA se reprezinte grafic funcţia:
.
/(x) = 1n lxl - l
x2
şi sl se determiJJ.~ numlrul

soţutiilor reale ale ecuapei Inlxl~l=Âr, unde  este parametru real.

SL a) SA se trmem graficul functîei: /(x)= lg lxl +l.

-x lg e ,
. b) Ţinînd seama de, reprezentarea graficii a functiei Jff), sl se stabileascl numlrul
solutiilor reale ale ecuaţiei: lglxl+l +x3=0.
. . x • lg e
52. Luînd ~ co~ideratie graficele funcpilor: 0

.f.R\{l}-R, /(x)=x j (x~ll şi g:R-R, g(x)=l-X,

sl se determine numlrul rldlcinilor reale·ale ecuapei: JC.x)-g(x)=O.
.53. A.vînd în v~ere graficul ftmctiei
2
f.R\{0} .... R, J{x)= 12x - Ix- l I -ii , sl se determi~~ numlrul solutiilor reale •
X
ale ecuapei J{x)=A, Â E R. .
54~ Se consideri funqiaft..x)~ - 'lx', unde n este.un numlr natural. Se.cere:
a) sl se studieze semnul functiei dupl valorile lui n; b) sA se ~etenajne a, astfel
incit lim f(x)-a sA existe, sl fie _filrltl şi ~ se calculeze valoarea limitei;
x-1 (x-1)2 - -
c) sl se reprezinte grafic functÎa y=J(x), pentru cazul particular n=3.
· · _ SS. SA se sţudieze curba generată de urmAtoarele ecuatii parametrice:
2+t 2 . t
X=--; 2
y=t--.
1 +t 1 +t2
56. SA se studieze şi sl se ~ graficul urmAtoarelor funcţii implicite:
a)'ry+y-1=0; .b) .ry=(y+l}2(4-;.y);
. c) r(y-2a)+2y(y-a)2::0; d) 8a2/~(a2-2l:2). .
S7. SA se studieze şi· sl s e ~ graficul următoarelor functii care conp partea
întreagă sau. partea- zecimali a unui număr real:

176
 . . [3x]·x3
a) /: [O, ./z] ~ 'R, J{x)=(r] • r+aretg x; b) .f.[-8, 8] --+ R, f(x)= rx_3
;
. I . x2-Ţx
c)/:[- !, !]- R, J{x)=ln I [2'x]x•-1 I; d)f:[-ri: 12]-+ R, ·

f(x► ·. 3
[x ] .
x 2 -[x3 ] ·x-1 ·
ln Îx 2 -[x3]1; e).f.[-2, 2]--+ R, f(x')=
.
:W
. 2%2 -M·x+l
·el%>-~.'

. 58. i) SI se reprezfote grafic· functia J{x)=mx+.rlnx,. m E- R, pentru x .e (q, l].

ii) Si se determine locul geometric al punctelor de extrem relativ ale functiei f(x)
şi să se reprezinte grafic locul geometric determinat

59. i) Să se studieze variapa funcpei fa(x) = .t ez , a-0,

· ex-a·
·. considerînd cazurile a<O, a E (O, 1), a=l şi a>1.
ii) Sl se arafe ci pentru oricare din curbele reprezentative y=fa(x) avem o asimptotă
(d) fixă, neparalelă cu Oy. .
Sl se precÎ7J2e pozipa ~tehsimptote faţă de curbele y=fa(x).
iii) Să se ve~ce dacii punctele de pe curbele /J.x) în care se pot duce tangente ·
~ele cu Ox sînt situate ~ o dmq>ffi (d1) care nu depinde de a.
iv) Să se discute existenţa punctelor de pe curbeie fa(x) în care se pot duce ·tangente
paralele cu dreapta (d) şi să-se arate ci aceste puncte aparţin unei alte drepte (djJ. ,
y) SI se arate ci abscisele punctelor care aparţin curbelor y=fa(x), pentru care
l''(x)~O sînt radăcinile nenule ~lecuatiei tf(2-x)-a(2+x)=O.
· vi) SI se discute aceastlfecuape. ·· ·
vii) Sl se verifice dacii ·punctele de inflexiune- ale curbelor y=/Jx) sînt situate pe
o ~ i dreaptă ("2), (a,el). .·
viii) SI se ttmeze graficele curbelor y=/Jx) după valorile parametrului ffl:11 a.
60. Sil se studieze şi să se reprezinte grafic ~-ln(ax)+:i', a E R.
61. Sl se studieze variaţia funcţiei: /(x) = l - l -x , dupl diversele valori aÎe
2

parametrului real m. . · .. X m · .

6~. i) Sl se arate dl ecuapa: x'r1+x+2=0 are o singura rildlcinl reali, a cărei

valoare se cere.
ii) SI se determine p,Qlinomul P(x), astfel incit P(x)-P'(x~1+x+2
iii) SI se studieze funcţiQ; J{.x)=P(x) ·e-x şi sl se reprennte grafic.
63. Se considera funqia ft.x, ~ n) =~ ' unde m şi n sînt două numere naturale.
. ' ·1-.x• .
i) Sl se repre;linte graficele funcţiei qupă diferitele yalori ale numerelor m şi n.
ii) Să se deduci ~umAruJ: de rildkini reaie ale ecuaţiei: ·
_ x"+a(X'-1 )=O, a fiind _un paramet~ real.
iii) Să se determinep numlrul n, în funcţie de p, p E ,N,_astfel incit :
· lim Il/(x, k(k+l), n) să-fie .finită şi diferită de zero.
.r-m1-1

177
 I

I
REZOLVĂRI ŞI 'RĂSPUNSURI

.GeneralităJi
Pentru a putea trasa graficul unei functii care admite derivată de ordinul doi în toate
punctele, se procedează în felul urmltor:
· 1) Determinar.ea domeniului de definiJie:
- în cazul expresiilor rationale, numitorul funqiei trebuie sl fie diferit de zero;
- cantitatea de sub un radlcal cu
indice par trebuie sl fie cel putifi zero;
.- baza unei funcţii exponenţiale trebuie să fie strict pozitivi;
- funcţiile arcsinus şi arccosinus trebuie sa fie definite pe [-1; 1];
- numarul, ciruia i se aplici logaritmul, trebuie sl fie strict pozitiv, iar baza
logaritmului trebuie sĂ fie strict pozitivi şi diferitl de 1.
2) Explicitar~ffelor.: modul, maxim, minim, signatura,. treapta lui Heavişide,
partea întreagJşi.partea z.ecimall (evident dacii funqia-fle contine). ·· ·
a
3) Determinarea parităJii sau imparităJii funcJiei: daci funcţia este para,
J{x~J{-x), atuncLgraficul funcţiei este simeţric taţi de axa ordonatelor, :dacă funcţia
este impara, /{x)=-J{~x), atunci graficul funcţiei este ·simetric fatA de originea axelor;
ca
deci este suficient tmarea graficului s1 fie eţectuatl pe semiaxa Ox pozitivi, apoi
să se simetrizeze. Graficul unei functli f este simetric fată de dreapta x=a daci
f{x)=1{2a-x) şi este simetric faţă de punctul (a, O) dacă J{x)=-J(2a-x). ,
4) Determinarea perioadei T a· fimcJiei trigmwmetrice şi trasarea grafkului pe
intervalul (O, Tj intersectat cu domeniul de definitie, apoi extensia sistemului (a
detaliului de grafic) pe toatl axa absciselor. -..
5) lntersecJiile cu axele de coordolUlte:
a) y=O => J{x)=O, iar dacă soluţiile ecuatiei /{x)=O există, atunci. acestea reprezintă
abscisele punctelor în care graficul intersecteaz.ă axa Ox;
: x=O => y=ft.O) => punctul în care graficul intersecteam ~a ordotţatelor.
b) Dacă domeniul de ,definiţie este nemajorat, atunci se cercetează limf(x), iar
- • ,r-a,

dacă domeniul de definiţie este neminorat, ·atunci se cercetează lim /(x).

6) Asimptote: x--m

a) verticale. .Trebuie căutate în punctele. de discontinuitate ale funcţiei, adicll în

punctel~. în C8fe functia / nu este definită. Asimptotele verticale se definesc pentru
functii nemlrginite, chiar dacă sînt definite pe multimii mărginite. Ele trebuie
căutate în pun~ele de· discontinuitate ale funcţiei, adicl în puncţele în care· functia
/ nu este definiti - . . ·· ,
· ObservaJie: dacă dreapta x=xo este asimptotă verticală la. graficul funcţiei
/, atunci distanta dintre grafic şi asimptotă, m~urată pe orizontală, descreşte
necontenit cînd punctul de pe grafic se depărtează necontenit; ·
b) oblice. Se cautl pentru- funcţii definite pe multimi neomrginite, chiar dacă
funcţiUe.sînt mărginite. Spunem ci dreapta y=mx+n este asimptotă oblică la ramura,
spre +co a graficului, dacă:

178
 lim [/(x)"-mx-n] =0.
r--+CD ....
.Dacă multimea pe care este definită funqia este nemlrginită la dreapta, atunci +00

este_ un punct de acumulare al mulţimii domeniului

.
de definiţi~. _-
„ Dacă mulţimea Et pe care este definită funcţia, este nemlrginită la stînga, atunci
-00 este un· punct de acumulare al mul~ E.
Spunem cli o dreaptli y--mj:X+n1 este asimptotă oblică la ramura spre -00 a
gmfic~uf, dacă: li~ [/(x) -miX-n1]= O.
Z--CD

Daci, dreapta y=mr+n este asimptotă ~ ±00, atunci coeficientul unghiular -m şi

ordonata la origine n, verifică egalţtAţile:
m~-~ f(x), n= lim [/(x)-mx] .
.Z-:tCD X . ~:tCD .

Observapi:
i) dacă există lim- f(x) =m şi este finita, dar. lim f/(x)-mx] nu existli sau
~:tCD X . .z-j:(l)

este infinita, graficul funcţiei nu are asinlptotă olilid la ±00;

·
.ii) dacii lim /(x) nu există -sau este infinită, graficul funcpei
r--:tCD X
nu are.
asimptotă la ±00 ;
c) orizontak. Dacă există -lim f(x)=a şi este· finitA, atunci dreapta y=a este·
.; ~:ta,
asimptotă la ±00, paralelă cu axa Ox.
Observaffe: .
i) Dacă graficul are asimptotă orimntală, atunci· el nu mai poate avea şi
asimptotă oblică spre +00 sau -00 şi ·reciproc.
ii) În cazul functfilor periodice, un grafic ,poate avea o inµnitate de
asimptote verticale; .. · · _
iii) Pot sl existe asimptote orizontale spre ±00 şi oblice spre =1=00.
iv) În cazul functfilor circul~ inverse, graficul poate avea o infinitate de
asimptote orizontale. .
v) Dacii dreapta F.'J este asimptotă orizontală la graficul functiei I, atunci· -
âistanţa dintre grafic şi asimptotă, ~urată• pe.· verticalA, descreşte
necontenit cînd punctul de pe grafic se depirteazl necontenit.
d) parabolice. Se cautA pentru funcţii definite pe mulţimii nemlrginite, chiar dacii
funcpile sînt mlrginite. Spunem cli parabola y=mr+nx+p este asimptotă parabolică
la ramura +00 a graficului, dacii:. ·
lim [/(x)-mx?--nx-p] =0. Analog·se defineşte asimptota parabolică la raDJura-00
%- ♦ CD. ,

a graficului. DacA, parabola y=mr+~+p este asimptotă la ±00, atunci coe:t'ici~nţii

reali m, n, p verifică egalităple :

179
 Q

~
2
m= f(x), n= lim [/(x)-mx ] , . p= lim [f(x)-mx 2 -n~].
x-:tm · X'l: x-:tm X .z-:tm

Ob'servaJie: Egalitatea lim [f(x)-mx 2-nx-p]=O exprimi faptul ci

%.,.:1:Q)

distanta dintre graficul funqiei şi parabola, m~waffi pe axa ordonatelor,

~~~. .

7) Studiul primei derivate.

· a) Se determini multunea E' inclusă în domeniul de definitie, pe care funcţia/ este
derivabill şi apoi se calculează/' (x);
. b) Se rezolvă ecuatia /' (x)=O, ale clrei radlcini sînt, eventual, puncte de extrem
local ale fimctiei (sau puncte critice). · ,t

· c). Se .determini intervalele pe care derivata întîi plstrează acelaşi semn şi se

determini semnul derivatei întîi pe aceste intervale:
· dacii /''>O pe E', atunci/ este strict qescltoare,
daci/' <O pe E', atunci/ est~ strict deM:reScffloare,
(comecinte ale teoremei ,ui Lagrange).
Daci /'-0 pe· E', atunci f' are acelaş semn pe întregul interval.
Daci funqia nu este derivabill într~un punct Xo, atunci se vor obpe punctele:
- dacii funcţia / este continui şi are în Xo derivate laterale diferite şi /'J...xc,)=+oo,
f 11(.xc,)=-oo sau invers, atunci cele două semitangente sînt suprapuse şi în ·acest caz
punctul Mo(_Xo, ft.Xo)) se numeşte punct de întoarcere al· graficului.
- dacii funcţia/ este continui şi are în Xo derivate laterale diferite şi cel putin una
din ele este finita, atunci funcţia nu este derivabill şi cele două senµtangente nu sînt
. nici. în prelungire, nici suprapuse. În acest caz punctul MJ..Xo, ft.Xo)) se numeşte punct
unghiular al graficului. _ _ .
ObservaJie. Punctele de întoareere cit şi punctele unghiulare se pot obţine fie
din· functfile definite pe mai multe ·intervale, fie în cadrul functfilor care
genereaz.l modulul dupl prima derivare.
8) Studiul derivatei a doua.
DefiniJie. Daci derivata f este derivabill în Xo,. se spune ci funcţia/ este derivabill
de doul ori în punctul Xo-
a) Se determini multimea E" C E' pe care functia este derivabill de do~ ori;
b) Se calculează/'~ şi se rezolvă ecuatia f"(x)=O, iar rlldlclnile ecuapei pot fi
puncte de inflexiune; ·
c) Se determini intervalele pe care derivata a doua păstreazt·ac~laşi semn.
Definilii:
i) functia / este convexA pe intervalul / C E" daci tangenta dusl în orice punct
al graficului se afli sub grafic.
ii) funcpa / este concavă pe intervalul I~ dacii tangenta dusil"· în orice punct al
graficului se afli deasupra graficului.

180
 ·- Dacă /">-O,· atunci feste
convexl pe I.
concavă pe I.
- Datjl f"'<;O, ·atunci feste
f)efini1ie~ Se spll:Re ci punctul Xo E I este un punct de inflexiune al funcţiei /, dacă
funcţia are detjvatl (finitl sau ·infinitl) în Xo_§i dacl:funcţia este convexl de o parte
a lui Xo şi concavi de ·cealaltl parte a lui ~ iar tangenta dusl la grafic în punctul
Xo trave~ graficul funqiei. , ·
PropoziJie: · ·
i) Daci într-un punct- intefion, EI, avem: /'(a)=O, f"(a)=O, f"'(a)-0,
· atunci a este·un punct de inflexiune al funcpei f (deci nu este un punct de extrem).
ii) Fie/ o funcpe derivabiffi de doul ori în punctul a EI, astfel înctt f'(a)=O şi
f" (a)-0. Dacii : ..
f"(a)<.O, atunci a este punct de maxim;
f"(a)'>O, atunci a este punct de minim.
' .
9) Formarea tablou_lui de variaJie a funcJiei f - tablou în care se trec, pentru
sistematizare, rezultatele .obţinute la punctele precedente: ·
X

f'(x) ,

ft.x)
..
f"(x)
10) Trasarea graficului funcliei - conform rezultatelor sistemati7.ate în tabloul de
variatie - într-un sistem de axe carteziene.

•
• •
1. i) Domeniul_ de definiţie: x E R\{±1}.
ii) Fbncpe ffirl paritate, deci graficul funcţiei nu
are proprietlti de simetri~.
iii) Asimptote : i=±l verticale; y=l orim~
iv) ~tudiul ~~ei derivate :
x 2 +4x + 1 _r,:;-
f(x) = - - - - ; f'(x)=O Q x=-2±v3, puncte de extrem.
(x2- 1)2 .
v) Studiul derivatei a doua:
.
/
3
- -+6x
"(x ) -2(x --
2
- - . pentru a detennma
+3x+2) . u,u~w.ue
..x...ax-:-:, ~- •
ecua~ei ,·,,t,x)=O. , vom
cr-1) 3 · . · .

forma şirul lui Rolle: fie g(xpr1+6x2+3x+2; g'(x)=3(r+4x+l), g'(x)=O *

=> X 1 =-2-(3•-3,732 şi ~=~2 +.ff•-0,268, g(xi)•22,392 > O,·
1

181
g(x,.)•1,608 > o, g(2+.ff) •1'!,S,74. Cum g(-6) = -16 < O §Î g(-5) = i2·> o, ·
ecuapar(x)=O admite·o rldăcinA reali x"1 E (-6, -5). Din faptul că pe intervalele·
(-2-.ff·, ~~+{3) §i c~2+{3, +00) exp~ia g(x) nu se anuleul, ~ t l cll .
ecuaţia nu mai~ o altl rldAcinl reali. Astfelxt"•-5,522 şi.l(x 1 '?•0,881.. ·
vi) Tabloul de variatie a funcţiei este:
~

X -00 x" -2-$

' 1
-1 ""."2+'3· 1 +00

f'(x) - o + + , o - -
-+00 +00

1 /3 , , ,/3
--! 1
- /(x)
" T 2 " "
-CC? ,..
-00

f"(x) - o + + - - + +
vii) Graficul funqiei este prezentat în figura V.1.

-~l,'J\:·
-
-~,~
I· .,.,
.
m • .
rl'c -..------------

Jt

Ftg.V.1

2. i) Domeniul de definiţie::x E R\{2*{f}. ·

ii) Puncţie fArl paritate, deci graficul nu are proprietăţi ~e simetrie.

iii) lntersectiil;cu axele _carteziene: x=O

. ' . . 3 .
* y=-..!.. .
iv) Asimptote : x = 2: .ff, verticale ; y=l orizontală. .
2- '
v) Studiul primei derivate: f' (x) =· -4(x + 2%- l) ; /' (x)=O * x=-1± fi .
(x2 -4x-3)2

182
 . 3 2 .
•Vl) Studiul derivatei-a doua: f"(x)- S(x + 3x - 3 x+ 7 ) ~ Acemti derivată are o
. ,. (x2 -4x-3)3 • .
singuri rldicină reali x" •-4,13493.- Punctul de inflexiune al funcţiei .(cumei) -este
J(-4,13493; 0,590705). Ve'Zi metodele ·prezentate 1a capitolul X. -
vii) Tabl~ de var.iatie a funqiei este: .

X -oo ·x,, -t-{i -1 2:..,i o -4+.fi 2~.ff +00

~

. f'(x) - -- o + + + + o - - - - -
' +00
Jr.x) 1 0,54 , 1 , ,
+00
1 , -0,26 ., 1
' 3 '
-00 -00

f"(x) - -o + + + + - - - - - + + +
viii) ~eul functiei este prezentat în figura V.2.

,-
1
.1 .

Flg.V.2-

3. i) Domeniul de definiţie : x E R.
ii) Funcţie firi paritate, deci graficul funcţiei nu are proprletAţi de simetrie. ·
iii) lntersectfile cu axele carteziene_: x=O * y=-3.; y=O·* xe{-1, !}.
. . 2
iv) Asimptote: y=2 orimntall.
2
v) Studild primei derivate: f'(x)=x +Uk-l; i'(x)=O *»=-5±{26 .
. _(x2+1)2
vii) Studiul derivatei a doua:

183
 3 2
f"(x)- -2(x +l5x -3x-5). Pentru detenninarea numlrului de rlclllcini ale
(.t2~1)3
.. ecuaţiei f"(x)=O, adicl ·pentru g(x)=r+l'5r-3x-5=0, vom aplica tţ.0ria învlţaiă
pentru şirul lui Rolle: ·.g'(x)=3(x2+10x-1), g'(x)=O :> x 1=-5$•-10,oc»;
x,,=-5+fi6-o,cm, iar g(x.)=525,149>0; g(~-5,149<(>:
.-
Cum g(-15)=40>0, g(-16)=-213<0, avem x1" E (-16, -15).
Cum g(0,1)=-5,149<(), g(l)=B>O, avem XJ" E (0,1; 1).

X -00 x1 ~ +oo Numlrol de puncte de inflexiune

g'/g - + - + x''1E(-00, Xi), X"2E(X.i, ~, X"3E{__Xz, +ooj

-vii) Tabloul de variaţie a functiei e.ste:

X
-00 -1S,176 -5-{26 -5 -1 -0,493 o -5+/i6 0,669 _! +oo
2
f(x) + o - !""" - - o. + ·+
J{,x) 2J' : 2,044 .-,. 2,0495 " 2" o" -1,626"-3 '--3,0495;a-1,916;a o.-,. 2
f"(x) + o - - - o + + -o -
viii) Graficul funqiei este prezentat în figura V.3 .

. 1, M

. . Ffg.V.3
4. i) Domeniul de definitie: x E
- l 4 .!.}
R\f-2, 2
.
ii) Funcpe flirl paritate, deci graficul nu are ·proprietlţi de simetrie.
· 111
..•) 1nters_,,~e ... · - "
__.m cu axe1: carteziene: ~ => y=
20 ;. Y = 0 =>
· x .- 4 e{ , 5} ·
7 5 3
7 x=-,
.l'»tmptote: x=--,
• ) A .. •
1v 1 verti"cale; 1=- • tali.
15_ onmn
4 .2 8
2
• • denvate:
... /''\ x
:\ ,254x +l10x+291 Cum .,,~yv,peD
,\.....A 'tru oncex.
•
· V) Studiul pnme1 J-------•
2
(8x +10x-7) 2
·
1 ·
real, funcţia nu are puncte de _extrem local.

184
 vi) Studiul derivatei a doua: .
/'.'(~)= -2(2032x ~966x +6984x+3295). Bcuaţia°t"(x)=O are O singurl·rldlcinl •
3 2

1
(8x2+10x-,7)3 ., ·
• · · ·· ·.. •
.realii x"•-0,425. Li general, o ecuatie de gradul trei cu coeficienţi reali ,are cel puţin
o rldAciml reall.(sau le aţe pe toate trei reale). Deci, în ~ul de fa1A, plicul are·
,un singur punct de inflexiune 1(-0,425; 1;2). ·
Observape. Intemecţia g,;afic~ui. «;U asitQ.ptota orizontali se plP(luce la
ss ss .15.. · . . . . I
.
.

X = - - , iar/(--)=-•.
254 254 8
vii) Tablo~ de. vadaţie a- funcpei este:.·
·s
--- 4 1
X _.1
-OQ -0,425 +co
.. 4 ... .. 5 2 3
I
.+ +
\

. r(x) + +
:
... ..
. ·+00 +co 1S
-~) 15 , .. ~00 , O.. , 1,2. , 8
,
.

8 -00 o .,
r:~> + + + ~ - - ..O._,+ + - - - -
viii) Graficul funqiei. este ~ t a t în figura V.4•

..
Flg.V.4

S. i) Domeniul de definiţie: i„E R\{1 }. · . ' .

ii) Funcţie fflţi1 paritate, d~ grafi~ n~ ·.~ proprietlti de s~etrie. _ .
· iii) Intersecţiile cu axele: x=O·=> y=1 ;' y=O ~ x=-1. · ·
lv) Asimptote: x=l, verticali; y=x+5, oblici. ·
·· · (x + 1{ . · 1 1 . 16
lnterseqia graficului CU asimptota oblici este - -2 =X+ S ==>X=-, /(-) = -·.
; . .. . . .~ . :· . . (x-1) • ' 3 . 3 .~

·. 185
· Nlcolascy -18
 1

v) Studiul primei derivate :f(x)= (x+l)2(x-S); f'(x)=Q ~xe {-1~ 5} Punduix=-1 •

.. • • 1x~1'3 · · · · .
fiind o rldAcină dublă a primei deriv~e, ~u ~te punct de ~ local, ci de punct
inflexiune. , ,:. · · -: · · ·
·.. · Umf'(x)=+oo Hinf(x)=-OO;;cied·:punct de înţoarcere arun~t
z-ol z-ol· .. • .. . .
la 'infinit•.
-'. .
. 2:ICl .ol . . I •.

. vi) Studiul derivatei'~ doua: f"(x)= 24(x+l), f'(x')=O ~ x::-1. , .

· · (x-1)4 ·
vii) '.fabloul de v~aţie a ~ncţiei este:
.. ..
1
•'

X -00 -1 o 1 s +co
3 ",

.. .. .. I

f'(x) .+ +; "+ +
,

- '.
o- +
-· . •"'' -. :. .. .. . .. < •

o, '16 27.
ftx) -00 J' l J' ,+co ~-·-+00 J' +co
3 ; ' 2 :

-
!

f"(x) o· + + +
I
I + + +
·o

s Jt

Flg.V.S
6. i) Domeniul de definiţie: x E R\{-1, 2}~
ii) Funcţie ffira paritate, deci graficul nu ·a~ propriet~ _de simetri~.
iii) lntersectille cu axele ~eziene: y=O => k-2{3; x=O ~:r--1. ·
.·· .·: .. 3 . · ..
iv) Asimptote: x=2, x=-1 (verticale);)~O,:orizontalL _
v) Studiul primei derivate: /'(x~ · - 3x2(x~2) ; ,t(x~ => xE{-2, O}:eventuaJe ·
. ·
0
(x-2)3(x+1)2 .

· 186 ·
 puncte de extrem (numite şi puncte critice). _. , ; I

· Cum limf(x)=-00, limf(x)=+_co,:atiuici înx=:2 apare UJ1 punct de-întoarcere arun~

%'""'2 ~2 .
.z>2 -2 -,<: . .-~- .'
la infinit. .. ... \'
.., ~
· 2 . . 3
•
vi) Studiul derivatei.a doua.:-/'!'..,;.)=· :6x(x. +4x +4x+4) • f" 1x'::;0 => x =O .r__=x".
. . . .. . . ~- - {i..:.2)4(.x+l)' . , . \: r: .. i ., ., i

Apli~ şirul ~ui Ro.lle fuÎlctiei &(xpx3+4r+4x+4, g'(x)=3r+&+4. \

·. . , . 2 . . ( 2) 76 . .
g(x)=O 9 X'i=-2, x'-z= --, g(-2)=20, ·g -- =-•
3.; _ :ţ_-27

X -00 .-4 2 4 +co NwnnroI de_ radăQDi n;aţe

-3
-
g'/g - - +
. ··•
+ +·· .. x''1 E (--4, '"3l) .
Astfel, considemm x",-~3,13,. ~ J{x''i)•-0,453. :
· vii) Tabloul de variaţie a functiei este·:· . _·.
'· .. x· --· .,. ; - .. . - - ..
2{3· .
-00, x"l -2 -1 o 2 +co
"
-r ..
·f(x) - , __l
o
,,
+
..
+ o + + - -
J{.x) O· , -0,4S J' +co -00 I' -1 0.J' +00 +00 o
·-•-· -· ·2. I .. i.
J'
'
f'~) - o + + o - - + + +
viii) Graficul funqiei este prerentat îli; .figura V.6.
g I
I
I
te-.
1fc

I
I
I.
· Ffg.V.6

187
I'•
 7. i) Domeniul de definiţie: xER.
ii) Funqia este pari, deci .graficul este simetric fatl de axa ord~natelor.
~) Nu are puncte de inteiseqie cu axa Ox, iar JC.O')=Z
-~ iv) Asimptote: ,r-1, orizontali. ·
v) Studiul .primei derivate: /'(x)= 2x~lf-5)_; f(x)=O
. . '· 2
(x +1)3
.· ·
.

.
~ ~,
.
x= :1:
r· 5
3
-.

-♦l- 9038,
4 2
vi) Studiul derivatei a doua:. ,·,,,x'- - 2 <9x - 34x +S)'. r''x)=O ==> x''
\: r
(x2+1)4 .' ' \: . . . u-- '
,
x''3.4=±0,3915; f(x;i=f(x~=0,538; f(x~,=f(x:).,1,406; .
.

d-~ ~ J~
.

, rar~J -t.29099. ··
vii) Tabloul de variaţie a funcţiei este:

ff ·
. '

X -00 x''z
-ff x''4 o' x''3
.
x"1
.
I

.
+00

r(x) - - - .•'<
O+ + + o - - o + +.

1 " JC.x".J ,.
JC.x) 7
:
7 ..
;li JC.x"4),;, 2 ,JC.x"3)'- -16 ;11 /(.x") ·, 1.
T6' ,..
1

f'(x) - o + o, - !
o + o -
viii) Graficul funqiei· este prezent în figura V.7.

Ffg.V.7
. .
s. feste o funcţie im~ deci graficul este simetric fată de originea axelor;
f'(x"J=_ x•-1~•+24 ;- f'(;c)=O ~ x;,.-cl,076,

x'3.4•±1,592, · /(xtJ-±0,52009, /(x;_J-±1,00474.

188
 . '

X
-00 x'2 x"3 x'
.4 x"1 x'•3 x"2 . x'1 +co
f(x) + o - - - o+ +· + o - - o + +\+ '
I
+co·-
J(x) -00 ~ f{x'z) f{x'4) ~o~ f{x'3) Jf..x'i) --~
' '
. f'(x) - - - I
o.+ + + o - - o + + +
Graficul functiei este prezentat în figura V.8.
/

.r
Flg.V.8

Pe intervalul (-3, 3), graficul funcţiei y=/(x) aproximează sinusoida, astfel; în desen,
graficele c,elor două functii. y=./f.x) ·şi g(x)=sin x sînt identice· pentru· intervalul
(-{6, ~). Pot fi puse ca "functii distincte" numai pe intervalele (-3, ./6) şi
(./6,3).
9. a) i) Domeniul de definitie: x E [O, +co).
ii) Nu admi.te ~imptote.
...) St d. I . . d . t /'( ) (x+2)(3x+2) 3x+2 ~n
m u 1u pnme1 enva e x =--===-=--~-
. · · · 2Jx(x+2)2 . 2 tJx
iv) Studiul derivatei a doua :/"(x)= x- , f"(x):::.O ~
3 2
. 4x312
x=~,3 1(~)= Bt/69 3
-2,17732.
..
· v) Tabloul de variatie a funcţiei este: · ·
,

X .O 2 ., +co
. 3
/'('X) +. + + + + .+ +

f{x) o ~
8{6 -~.\ +oe
·' -9-
f"(x) - - - o + + + +

189
 . vi) GraficuJ flmctiei este ,prezentat}n figura 'V.9.a.

'/
/

Flg.V.9.a
I
lQ. ·a} i) Domeniul de definitie: x..~ R.
lntersectiile cu axele de coordcfnate·:·
Jtx)=O =>.xi=-3, x2=~=2., x4=4; f(0)=-48.
ii) Studiul primei derivate: f'(x)=(x-2)(4r-7x-22); f'(x)=O ~ x\=2; x~2=3,378;
1

X'3=-l,628; .f{x'z)=-7,5331, .l(x'3)=-101~6349,

iii) Studiul derivatei a doua: f"(x)=12r-30x-8, f'(x)=O ~· x~'~2,14, ·x;~,24;
. . r .
Jtx":J--58.855, f{x" 1)-""."3,986.
iv) Taploul de variatie a functiei este : .
I
I

X -00 x'3 x"2 2 x"I x'2 +oo

. f'(x) ·- - - o + +· + o· - - - o + +
J(x) +~ f(x'J ,,, /(.rz")· ,,, o f(xi") . f(x'J ,,. +09
" " ~-

f"(x) + + + o. - - ,,
o +· ·+ +·
(
v) Graficul functiei este p~zentat în figura V.10.a. În figura·V.10.a.1 am prezentaţ ·

190 .
, o "dilatare pe axa absciselor" a graficului ~ctiei. ··:. ·
,I
lt I

!I

"''·

Ffi.V.10.a Fig.V.10.Îl.ţ

bli) .I?omeni~ de definitie: x: E ,R.

µ). Interseqiile
.
cu axele de coordottate: ·
'1·.; . '.
Jf.x)=O * X1::Xt=-l,
. '.
Xj=-, X4~s=2;'j{0)=-4.
·3 ._: :,
. iii) Studiul primei derivate :
1
/'(x)=(x+1Xx-:-2X15r-13x-4); ·
f'(x)=O ~ x1=-1, x-r,2, XJ..,,1,107, x~,2401, .f{~)-8,21688,' J{x4)--4,98485. ·
I, . . .
iv) Studiul derivatei a' doua: ' ' .. I • • • •

f'(x),=60.r-84r-42x+3~10.r~14r-:-7x+5). Fie.g(x)=10.r.:14.t'~7x+S-şi·fo~d
şirulilri ·Rolle, obtmem'-gi(x)=30r::.:28:r~1, .',g'(x)~ ~ xţ-1,13·s; -
_x;·~~0;20498, ~(~:)--6,359· O, <' g(x~~~;60 >_:o.:· ··
...
X
·
-OO x~ - x; +oo
g'/g + + ·x~E(-~ X;>, x;et~ x:),
l;;~c~t~ ~~> . ·
RestlÎD~d intervalele, put~m.spune ci ecuaţiaf"(x)=O admiţe ~cinile:.
O), _x;E(o, 1), _x;~1, 2), deqarece g(-1)?~12<0,_ $(0)=5~, _g(l)=--6<0,~
x~E(.:.ţ,
' ·' ·i. ~' .
g(2)~15>0.

191
 v) Tabloul de variatie a fwi~iei este:.
X
-00 -1 . X~ -0,2407 x"2 1,1~ ·x·"3 2 +co
f(x)
Jf.x) ..
+
_,,
o
o
- o +
_,,.
o
8,217.
- O-
o
+
-00 -4,985 _,, +00
I
" "o
. f'(x)·. - o + I
o - +
vi) Graficul funcpei este pre7.entat în figura V.10.b. în figura 10.b.l, am prezentat
. o "dilatare pe axa absciselor" ~ graficului funqiei. ' .
·9

lt

.,,,,_
Ffg.V.10.b Ffa.V.10.b.1
11•. i) Domeniul de definitfe: x·e [-1, 3). ·
ii) lnterseqiile cu axele; Rezolvînd ecuaţia irationall ft..x)-=O; obţinem ci xE[O, 3],
• • . 3 (1 + ~) ,f>427 • .x.1x.-:-~ . MC;..ji
..'x..ax.-:-... 3 (1 ·'s') :
1ar ec1J81ta ~ JAWIIL,IWI Xi=
V-'· •~- §1 u1u-.1;WI S u ~ X,j= ·-;., ·. •
4
--O,'J27 introdusl prin ridicarea la putere a ecuaţiei _ca ·urinare a restrînge~ domeniul 1
de definipe. ·· · •. · · · . · . · ..
iii) Studiul primei derivate: /'(x)= 1+ 3 (x-l) · • Rezolvînd ecuaţia iraţionali·
. ' J9+6x;_3x2 . . .
/'(x)=() obţinem ci xE[-1, 1], iar ecuaţia are rildlcina x=O; rld!cina x=2 este o
,;ldlclnl strlinl introdusl prin ridicarea la putere a ecuatfei irationale, ca urmare
· a resttîngerii domeniului de definiţie. '
6
iv) Studiul derivatei a doua: f" (x)= .3 >O, pentru orice xE[-~' 3].
. (9+6x-3x2)312. · • .

192.
 v) Tabloul de variatie afuncţiei este: . \
.. ~

·x -1 ·o 2,427 3
/'(x) I - i
- o + + I
J(x) -1·
"· -3 ~ o ~ 3
. f"(x) I + + + I
vi) Graficul functiei este prţZelltat în figura V.11.

ffldt'~ ~-

, Ffg.V.11

12. a) Explicitarea modulelor; J{x)=IJx-21 +I~-~, pentru x E [O, +co).

. 15~2./i, pentru
/(x) = 1 ,
I

xE[O, 4)
pentru xE(4, 9]
· 2./x-5, pentru xE(9, +00).

i) Dome~ul de definiţie: x e [O, +06). • .

-2...., pentru xE(O, 4]

{x
ii)'Studiul primei derivate:/'(x)= . · O , pentru. xE(4~ 9] •

1
. _ ~ ' _. ~tru xE(9, +00)

în punctele_ (4, 1), (9, 1) graficul funcpei admite puncte unghiulare.

193
Nicolescu • 17
 1
- - , · pentru xE(O, 4]
-2x./x
· iii) Studi~ derivatei a douat f"(x)= ·o, pentru xE(4, 9]
1
- -, pentru xE(9, + 00).
2x./x
. iv) Tabloul de variaţie a futictiei este: I
. I

X o I 4 9 +oo
r<x> ._ - - --21 o·. o o 1
2
+ +

- J(x) 5 '- 1 1 1 /I' +oo

-
f"(x)
- +
+ o o o - -
· v) Graficul funcpei este prezentat în.figura V.12.a.

_ _ Pfg.V.12.a.

•
b) Domeni~ .de definipe este:
. .
xeP[2 , + ooÎ.J
------
J(x)= ,
. ·x-~~ x- 2
J.
1
+~ +
· · 2 , 2· ,
x-~-JiJx.:-
2
1
2
+.!.2 _·

.
I
.fi
. ,
.
X--+1f-¼1 +,/i 1f-¼·
4
X--
4
.1 1-
+-
4 ,
,X---. X--
4 · 4 .
+-
4 '
•

I '2 I
~

. , 2

' Hf½ " Hf½

,.
+ 2 + - 2
' . =
I

l ' [H-~l
2 2

{i
"
f-¼1
[ +2 +.fi 2

194·

/
 \

· pentru xE[l , +<»)1~ , +cm)

\
· ,fi . HKH[:Z+
1. .
2. - %-2 +
l 1
pentru

T jx- 41 +.!.+jx-
2
1 -.!.
4 2
'
. ,

..

1'1x-1.
penţru xE[l, +oo)
J4x.;.1. '
=
.1
{4x-1'
_pentru X~
-ri2 r
, 1 (, .

Graficul admite asimptotl orizontali. dreapta de ecuatie y = {i. Grafic~ admite

. 2 ..

'UD punct nogbiular ( 1 , "!). - ', .

· ~eul funcţiei e.,te prezentat în figuÎa V.i2.b (vezi pagina 196).

195
 ________
. aaf/-
.,_,._

,
Flg.V.12.b

c) ~),;. Jx-1-4 .fi=l+4 -Jx-1-6 .fi=l+9. = /c{x-1-2)2 :.Jc.fi=l-3')' _

:. Jx-2+4./x-:-2 +4 +Jx-2+2./x-2 +1 Jc./x-i +2}2 +/(./x.-2 +1)2 •

= 1.fi=l-21-1./i=l-31 = .
„ 1./x-2 +2 I+ 1./x-2 +1I

./x-1 -2~+3· - pentru x E[lO, +co) nc2, ~co)

./x-2 +2+/x-2+1'

./x-1 ~2+/x-1-3 · ·
= ------ pentru X_ E[5, lO)n[2, +co) =
./x-2 +~+/x-2:+1 ' ,,

-rx::r-+2 +/x-1-3 ,. pentru X E(~co, 5) n[2, +co)

./x-2 +2+./x-2+1 -·
o
1
---, pe~tru x E[l O, + co)
2./x-2 +3
= 2./x-1
- - --5_
, pentruxE[5,.._+10): -
2./x-2 +3 '-
-l , pentru x-E[2, 5)
· ,2 ./x-2 .+3
_Graficul admite asimpţotl omontalA dreapta de ecuaţie y=O. _Graficul admi~e douA

196
punere unghl\dare (s, 3
-f), (10, ~1/).
Graficul funcţiei este prezentat în figura V.12.c.
!I
%

,o J( . .

Ffg.V.12.c

.I
13. i) Explicitînd funcţiile modul, vom obţine:

·lr-41 =
·
x,2-4, pentru x E(-00, -2]U[2·, +00)
- · ·
-x2 +4, pentru x E(-2, 2);
.

lx-~I ={ x-2, .pentru x E(2, +00)

_ -x+2, pentru X E( -00, 2).

x2+3x-4
pentru X ~-2·
2-x '
x2 -3x-4
f(x)=. --- pentru x E(-2,2)
2-x
.. '
·x2 +3x-4
pentru X >2.
x-2 '·
ii) Asimptote : x=2 verticali; y=-x-5} oblice.
y=.r+5 '
-,x2+4x+2
pentni x~-2
(2-x)2 . '
2
· iii) f(x)= x -4x+lO pentru xE(-2, 2)
(2-x)2 '
x2 -4x-2
(x-2)2 '
pentru x>2'; f(x)=O =t- x=2 +./6.
În punctul .J=2, graficul admite puncţ de_ întoarcere aruncat la infinit, deoarece
lim /'(x)=-ro, lim /'(x)=+ro.
%-2 x-2
%>2 %<2

197
 I •
. 9

· Jn punctul ~~2, graficul admit~ punct \lllghiular, deoarece

. . ,
lim f'(x) =.!!_ ;
z--2 8
5 ' z>-2
lim /'(x) = --·
~2
~-2
8

-12· 1.. pentru X :S: - 2

I (x-2)3,
. 1
iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)= -12·-·-, pentru xE(-2,_2) .
. - (x.;..2)3 ·
12:_ 1_
pentru x>2
(x-2)3 '
v) Tabloul de variape a funqiei este:

X -00 -2 ·2 _'2~ +co

r(x) - - I + + - .o
,,,.
+
+co +co +co +co
·3·
"J(x)
" --2 ~ - 'li 11,899 ~-

-
- f"(x) + + -I + +
'.
+ +. + +

v)° Grafi~ui funcp~ este prezentat în figura V.13.

!I

:L·
I .
I

:, m
.-- -
..

/
I . ✓," • 1J
I
(.
„1i,.
-~-
I I
I
I . I
I

J.i'fg.V.U

198
 ..
14.i) Do~eniul de definiţie:·
x-1 i!!:O
x+l
x+li!l!O
I
=> xER\[-1., 1).

ii) Funcţie·~ paritate, deci graficul nu are proprietA!i de simetrie.

iii) Intersecţiile cu axele carteziene: y=O ~ x=l.
iv) Asimptote: x=-1 (vertical!), r-1 (orizontal!).
v)Studiulderivateiîntîi:/'(~)=
·
. l
3 .
· ·1 , f'(x)>O pentruoricexER\(-1,1]
· . ·
..
(x+1}°7(x-1)°7 •
. . vi) Studiul derivatei a doua:
.. /''(X - · 2x-1 • /''(X) -0 =>
. x- 1
)_.-- (x+ 1)~12 (x-1)312 ' .- - 2 ·

·vii) Tabloul de v~aţie a funcţiei este:

X _ex, -1 1 +oo·
f'(x) + + + .. + + +
+oo .
J(x) 1 ~
o ~ 1

f"(x) + +· +
viii) Graficul. funcţiei este prezentat în figura V.14.

/l I
I
I I
I
I.
_______..._-__/!
I
_:_ _ _ţ_ I
-t----------- ..
I
-f D
Ffg.V.14

15. i) Domeniul de

ii)
definiţie:· I: :
'Q+X=ill!O
~O- ::>xE(-a, a] .

Functi~ firi paritate, deci grafi<:Ql riu are proprietăţi de simetrie.

.· iii) InteÎsec1file cu axele ~ene: y=O * {;~ ; x=O * y=O.
iv) Asimptote: x=-a, verticală. '

199
 v) Studiul primei derivate: f(x')=
·
2
a -ax-x
~

Jt,a-x)I,a+x,
• 2

.\3
. I
; f'(x)=O ~
x/=!!:..(,/5-1)
2 ,
,_ a _k·
,Xi - - -(V5 + 1) .
2
RA<lilcina x'2 nu apartine domeniului de definiţie, iar ·
/f.x'1)= !!..Jto{s-22 •0,300283106a. · .
vi) S~iul derivatei a doua: r (;c')= a•~-2a) s- • Cum f' (;c),,,O pe tot do!)leniul
(a-xfl(a+xfl
dedefiniţi~ rezultă că nu există puncte. de inflexiune.
vii) Tabloul de v.ariaţie a funcţiei ~te :

X -00 -a !!..cfs-1>
2
a , - .•l+oo,

f'(x) + o
J(x) -00 Jlf •0,3a_ .... o
f'(x)
viii) Graficul funcţiei ~te prezentat în figura V.15.

~ '\\ li
/1 C%
~r
~lt
\
\.
:t%
~;%:
~ ' ~
I

a
?i
' \

--~

~
~
a
,/i I

Flg.V.15

200
 /

ObservaJie: Curba tmată cu linie· întreruptă corespunde funcţiei :

-·
ft_x')= -x
-
j a-x ; Grafice!~ celor
a+x
două ~Clii sînt simetrice .latll dii ~ Ox.
Această curbă este cunoscută sub denumirea de sirofoidă.
16. i) Domeniul de definiţie:· x E (-co, -1] U (1, +co).
ii) Funcţia este impară: J(x)=-f(-x),_ deci_o '!om studia pe multimea [1, ·+co), apoi
vom simetma graficul obtinut fată de ~riginea axelor. Altfel spus : funcţia este
impară şi deci graficul ·este_ simetric fală de Ori$fficil axelor de coordonate. Ca
urmare, vom studia variaţia funcţiei pe intervalul [1, +co), iar reprezentarea graficii
· o 'voni realiza ţinînd seama de simetria funcţiei,.
iii) Asimptote': y----x:t !;pentru x -+ :i:00. ·Existll două a-.imptote oblice, paralele
.între ele, de ·ec~ţii y=x-.!. la +~ §i y=x+.!. la -co, şi paralele -cu prima
. 2 · · 2
bisectoare (au aceeaşi pantl m=l).
iv) Studiul primei derivate: /'(x)= 2x-l . >O; /'J..l)=+co, deci tangenta la curbă
2{x(x-1) _· .
în punctul x=l este perpendiculară~ Ox.
v) Studiul derivatei a doua: f"(x)= •. -l <O.
· . 4[x(x-1)]312
vi) Tabloul de variatie a funcţiei este:

X 1 +co
f'(x) + + + +
J(x) ·O - I" I" +oo
-
f"(x) - - - -
vii) Graficul funcţiei este prezentat în.figura V.16 (vezi pagina 202).
17. i) Domeniul de definitie: x E R.
· Funcţia este impară, de_ci graficul este simetric faţă de originea axelor ·carteziene.
ii) Asimptote : ~ (orizontală). . ·
21
iii) Studiul primei derivate:/'(x)= a -ax + ; /'(x)=e:0 -~ x= ±_1_ .
. .· (ax2+1)2 . fă
iv) Studiul derivatei a doua:

201·
 Ffg.V.16
L4 ·2
~ f'r'(x)= 2a2x(ax -3) ; .f"(x)=O => x„i=O ·şi
2... 2
f"(x)= 2a-x(~-x -2ax -3)
(ax2+l)4 · (ax 2 +1)3

~'.: ±j ! .
v) Tabloul de variape a funcţi_ei este: -
.
-
X -00·
-[ -1
{a
o .l
{a
I
[ +oo.

f'(x) . - - o + +.. o- - -
J{_x) o-, {3a
--4- '- -- {ă
~ o ~
.ra '- 13a"
-4- '- o
I

--
2 T
'/"(x) - o + + + o - .-
- .
- o +. +
vi) Graficul
.
funcpei
. .
este prezentat în figura V.17 (vezi pagin,a'-~ 203).-.
. .

. 18. i). Domeniul de de~tie: xER.

. • •)
11
A-·

·
tot . . - lim· /(x) _1
~unp e. mi-
x-a>
-
- - , n 1-
X ,
lim.
x.:..CX,
[fi~ ) ]-1~
\x -x - 1m
x-a>
--====:--:-~
2(x-1)2~{4x2+2x+l_
./
= . ·
.· . . · . y4x2 +2x+l ·

202
 ·..___ .

X·

Fig.V.17

= lim

x 3
·1
4+2·-+-2 · 2 1--
.X x
1
3

I(1)2_-_ITT·1--4
-18x +23x -16x+4
2

X
+ 4+--t-2
X x
1
9
~y=x
.

-4
9
.
t
es eas1mpo
• t tă

oblică pentru x-++oo. ·

- Analog, detenninăm
.
asimptota oblică pentru x-+-OO şi anume y=-x +-2.
. ·. . . . 4
~ Cum· ·
produsul pantelor este -1, asimptotele oblice sînt .perpendiculare.
. iii) Studiul primei derivate :

'( )~ 2(x-1)(4x 2 +7x+3) /;( )-~0 . ', _ 1 X3= - - . , , 3

/ X - -------, X- ~ X i -1, Xz=-,
(4x 2 +2x+1)312 .· 4

.ftl)=0~ Jt-1) = S\f3Af4,6{88·, /

3
(-~)= 7fi
- 4 - 4
F#4,63 -.

2
2(47x
·iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)= - -- - - ",f"(x)--\o·-----x--
+46x+5) _,,,. -23±7./6---..
_.
2 512
(4x +2x+1) . • . 47 -

=> x"1~0,854, x"z-0,125, iar .ftx"1)=4,625, .ftx".;)-2,805.

v) Tabloul de variatie a fonctiei. este:
----

~
-00 -1 -0,854 -.43 -0,125 o i +oo

f'(x) i-,..-. - o + + ..
+ o - - -. - o +-+

J{x) ,
+oo ... 4,619 ~ 4,625 J' 4,630 ... 2,805. ... 2 .... o J' +oo
.

f"(i) + + + 'i+ o - - - o + -+ + +
l1

203
 9
vi) Trasare~ graficului. Graficul .este situat deasupra asimptotei y = -x + pe
4
reuniunea (-oo; -0,048) U (1,888; +oo).şi sub această asimptotă pe intervalul [-0,048;
1,888]. Deoarece de exemplu, pentru x=-2, ./(-2)=4,993 şi pentru ac;imptota oblică

y=2 +~ =4,25, lucru care se observă imediat rewlvînd sistemul format din ecuaţia
4 . '
curbei şi ecua1ia asimptotei, sistem care are rădăcinilcxl ..,-0„048; y 1... 2,298 şix2 ..,t,888;
y 2..,0,362.
Graficul funcţiei este prezentat în figura V.18.
!I

/ ' K_
+
Ffg.V.18

19. a) i) Determinarea domeniului de defini!ie: xE[-: la I, la I].

ii) Intersecţia cu axele de coordonate. Funcţia se descompune în două "rarnuri'', şi
anume: fi(x)= 1/x2 +Ja 2 -x 2 al cărei grafic este situat în întregime deasupra a~~i .\
absc~selor fi(x)=şi 2
Vx - ✓a .;.x
2 2 f care intersectează
axa-absciselor, iar li(x)=::-0 =>
~ g(x)=x -(3a -l)x +3a x2-a =0 (unde în prealabil ecuaţia iratională a. fost ridicată
6 2 4 4 6

la. puterea a şasea). Cum g(0)·g(+a)=(-a 6)a4<0, înseamnă că graficul funcţiei

intersectează ~a absciselor, în punctele x 1 şi x~, astfel încît x 1E(0, la l) şi
. . 1 \ • .
x2E(-lal,0). Pentru x=O, . obţine·m .fi(0)=lal, '2(0)=-Jal. Se observă că
. 3 . , . .

·fi(±~)=fi(±a)= ·v;;-. De altfel, valorile rădăcinilor~,, x 2 &e vor 4e!ermina· aplicîn~

metode de analiză numerică, şi anume metoda coardei şi metoda ·tangentei.' __
'iii) Cum j{-x)=j{x), func_ţia este pară, deci grafic"ul asociat este simetric faţă de _axa·
ordonatelor. Axa Oy este axa--de simetrie a graficului.
. · iv) Limitele Ia capetele domeniului de defini!ie: lim f(x) =
V · x-lal
v;;:, lim f(x) = 1/a 2
x-lnl
.•

.u lal - .ra -lnl

204
 1
.v) Studiul primei . derivate: f'(x'): ~-- - :a: x _. Cum f',J.x)~ pentru
3· 3 c -
. . vx. va2-x~
xE(O, la I], conform unei consecinte a teoremei lui Lagrange, '2 este strict c~cAtoare
pe (O, la 11 şi cum /'2(x)<O pentru xE[-la l,O), '2 este strict descresditoare pe
[-la I, O). Pentru f'~(x)=O ~ 2Ja 2 -x2 · -3x =0 şi, ridicînd ecuaţia irational~ la 3./x
putereaa~eaob_,liiiem: h(x)=729x8+6k6- 1 ~4+19'lii4x2-64a6=0. Cumh(O)·h(±a)=
=(-64a6)(729a8)<0 şi. folosind şirul lui Rolle pe [- la I, O] şi respectiv pe [O, Ja I],
prima derivatA, a ~ei ramuri, admite punctele de extremx'1E(O, la I) şix'2E(- la 1:0).
Cum lim /'(x')=+oo şi lim /'(x)=-oo, graficul are în (O, /{O))=(O, ± la I) puncte
-~ . x-tO
x>O x<O -

unghiulare. Cum lim /'t(x')=-OO şi lim /'1(x)=+oo, graficul functiei / 1 este tangent
~al ~lal ·. ·
.l!<lal 3r:7 ( 3r:7x>-lal ( .
.dreptelor de ecuape X:: la I şi x=~ la I, În punctele -la I, v·a 2 /, la I, v. a~_ / •
2
vi) Studiul derivatei a doua: f"(x)= -~ _!__;a: a · • Cum f"1(x)<0, pent~-
. - . . 9 ~x4 . (a2-xi,m
x E [-lal, lal], atunci ~ura.fi este-COJ!.e&Vl. Pentru. f;,(x)=O şi ridicînd ecuaţia
iraţional! la puterea_ a şasea, obţinem_ j(x)=64(_a2-i1)9-if'a1Y=O. Cum j(O)j(±a)=
=(-64a18)(-if'a~ şi folosind şirul lui Rolle ·pe [-lal, O] ·şi reşpectiv pe (O, lal],
atwici deriyata a do~ a ce~ei <:fe a doua ramuri ~mite punctele de ~exiune '
x'; E(O, I~ I) şi x'; E(-la I, O).
vii) Tabloul de variape a funqiei se va face separat pentru cele două ramuri :
...
X -lal X'2 o x'1 lal
/'1(x) + o - I + o -
.fi(x) Va~ -~
•·
'9· lal . ~ '- Va 2 ..

I 1"1(x) - - ~

X -lal . x"2· o x''

~
.
- lal
f'i(x,) - ~
- . I + - +
/2.(x)
va 2
'- -lal ~
ia. 2

-
/"2(x) +· ' o· - I- o +·
viii) 'I'rmarea graficelor ~cpilor y=fi(x) şi y=fi(x) ţinînd seama de prop~etltile de

205
 simetrie ale celor dauă ramuri este prezentată în figura 19.a 1i. figura 19.b. .
ix) T~area graficului ~iei y=JC.x), prin suprapunerea celor două· grafice pe un
.
acelaşi_ sistem cartezian, este prezentam în figura 19.c.
' .

I I
I I
I I
I • I

1
---.--
·.
I
I
---1----
.1 I
I r I I
· I I I I
o.

Ffg.V.19.a Ffg.V.U.b

,,,..

Flg~V.U.c

20. i)'Domeniul de definiţie:xER.' .

Cum c 1>0, c2>0, atunci f nu- se anuleml pentru nici o vaio~ a lui x,. deci graficul ·
nu intersectează axa Ox. Pentru x=O, r-cda l+c:J,. , · .
ii) Funcţia ffirli paritate, deci graficul nu are propnetAţi de simetrie.
iii) Asimptote oblice :'y=(c1+cJx--c,jJ (pentru.x-.+~) ; y=~(.c1+cJx+c,/J (pentrux-.-OO)

'
 iv) Explicitarea funcţiei :

·J{x)= pentru x=b

c1Ja 2 +x2 +c2(x-b), pentru xE(b, +00).

v) Studiul ~rimei derivate:
c,.x
----c 2, pentru ~E(-00, b)
. Ja2+x2_
- f'(x)= O, · _ pentru x--b

pentru xE(b, +00).

Pentru xE(-oo,~~), ecuat,ia/'(x)::O admite rAdAcinile x=±

·•
dacii c~ ~ ei, /'(x)::O nu admite solutfi ;
C2 Ia I ~ · · Ia I '
dacii c1>c2 şi -===·<b derivata se anulead pentru x = -===C2

Jc:-c;, _Jc;-c;,
c2 lal
dacA cJ~2 şi. ~==>b derivata nu se anuleam.
Jc:-c;, ·./ · . -,· ca 2

~ a doua: f"(x')=
pentru xER \{b}
vi) _Studiul (a
2
:xo/"
. . . . o pentru x=b.
vii) Tabioul ~ variatie a funcţiei este:_

X -00 o b +co
/'(:r.) - - - - - o + +
..

' c1 Ja +b.
. J{x) +oo c1lal+cJ, 2 2 ;- +co
' j •

f"(x) + + + o ·+

207
 ' , :'/
X -00 o c2lal b. +co
Jc;-c;
'
f'(x) - - o + + I +
J(x) +co '\a c1lal+cib '\a
.,,., ,- ,- +co
ciJa2+b2

f"(x) + + + . o· -+
.c 1al
2
-::=::->b, atunci tabloul de, variape este ~og cel~
./ 2 ' 2
yC1 -C2
studiat în primul·~
.caz. . .

viii) Graficele funcţiei pentru cazurile 1° şi 2°, sînt pre7,CJ1tate în figura V.20. în
figura V.20.1°.a, am prezentat o "dilatare pe axa ab~ciselor" a· graficului functiei,
pentru cazul i 0
•

li

Flg.V.20.r Flg.V.~.o.2•

208
.. '\

21. ·Jim Xx:;lim. lim Xi:_=lim cf 1D_X=~~a>=+a>.

eztax =eO'=l.
Z-0 x--0 J:--«>.
x-a,
~o ~o .
i) Studiul primei derivate: /'(x)=r(l +ln x); J'(x)=O · x=.!.-0,36788
, . . .e .
* ~
2
ii) Studiul .derivatei a doua: f"(x')= x% _-i(l+~x) +1 >0.
. x_:
~)-Tabloul de 'variatie a funqiei este :

X o -e.1 . +oo
\
/'(;;) - - o ·+· +
'
·/f.x) 1 ... t(!)·,
Jlf

I
+oo
,,
,•

f"(x) + + + .. + +- ,I

iv) ~fţcul functiej es!e prezentat,Jn figura'. V.21. ,,

g

... I

o , - X .

. )
- Ffg.V.U .. ..

. ; .\ l..:(x+l)'eJ:-t., pentruxE(-00, -1}

, Z2. ~licitînd ~ pbtmeDl: /{:r)=. , (x~Î)~•~•, .. pentru :rE(-1, 1)

· . . ·r,r+l)e 1 pentru xE[l -% • +00'7
' i) Domeniul de definiţie: xER. - . ~- . ' - - - ·· '
ii)· Functie -~ paritate, decj grafi~ nu· are proprietlţi de simetrie.
-iii) Asµnptote ·: y::0· 9rlzontall, deoarece .- . . · . . .
,:.:._ ~, ) lim :(.x+
.UUI-J\x = _
·1· 'x+ l lim. -l- = O- §i
· 1) e1.·-i: =-un-=-
x-.~ . :z:-.m. . ;w:-.m e;w:-1. ;w:-.m ei:~~

200
N1colescu -18
 - -:~~; ~. ~ :
l .. · .

aplicat regula lui 1'Hospital.

iv) Studiul.primei derivate:
1
_/
, i-(x+2)Ef.:. pentrufE(-00, -.1] .
1
f~(x>: (x+2) e- · pentru,.E(-1, 1)
-x•e1 -% pentru xE[l, ·+00);
I'(x)=O pentru xE(-00, -1]; x+2=0 *~~ punct .d~ extrem...
- Pe celelalte intervale /'(x'),,O.
Acum, vom studia derivabilitatea ·tunqiei în punctele; x=-1 şi x=l :
I . ·\ lim [ -:(~+2)e~11
%--1. -I
=-..!. ; lim (x+2) e-1 =..!..
e2 %--1 e1-
. I
%fC -1 %> -1

. lim (x+2:,CZ-1 =3 ; lim ( -x ~ e1-z) = -1. ·

~1 . . %..-1
.z<l xal

Deci, în punctele de coordonate: (-1,J{-1))11(-l~· O).şi (1, .l{l))m(l; 2) flm:qia/nu

~ este derivabilA, iar graficul funqiei admite puncte ~~~ ·
Ecuatille tangentelor la grafic în aceste puncte sjnt: ·

- ,,= -2:. (x+l} .

; în (1, 2):_ .{,~:~:!ţ;~l)
· ,
*{!:~;~:o. .
)n (-1,. O): .
y=-(x+ij1e1-e1- .· ~ I.
.
v) Studiul derivatei a doua:
._(x+3) e-1 , pentru xE(-00, -1] ,

I
.
r (x)= '
\

(x+3) e-t , „
pentru xE(-l I) ,jtt(x)=Opentrux=-3, iar.1(-3)='1.e:;.t.·.
· (x-1) e 1-x, ~tru xE[l ,. + 00)

' ~) T~loul· de vari3!ie a funqiei este:

J
I
X ...:.00 -3 -2 -1 1 +co

f'(x) ' + + + o - I + + I - -
J{x) ·. o ~ 2e-4 .- e-3 o , 2
.·,

o
" " \

/"(x) + + o - - - .I + + I +
..
+

210
I
 vii) Graficul functiei es~e prezentat în figura V.22.
li
-R

u,
I
-a
.M
-2 -1 o ,
Plg.V.22
23., Aplicînd formule trigonometrice uzuale obtfnem: J(x)= silrx •
. , . cos2x
i) Domeniul de ~finitie: xER\
. · . .
{:t !.4 ~.bt2 Ik ez}.
. ·
ii) Funcpa / ~te pari, deci graficul este simetric fatA de Oy.
iii) Funcpa f es~e .periodici, de perioadă n, ~ este suficient sl studiem funcţia

pe [~· :)u(T 3:)0(3:,x]- .

. IV '
• ) As 3n; . . ertical
imptote: K
0
.

X=-:-, X=- - V e.
·. 4 4 ·
v) Studiul primei 'derivate: f'(x')= sin 2x ; f'(x)=O =>- x=O, x= ~, -~· -
• .
cos22x
........
, .
2
I '2 2 • 22x
vi) · Studiul derivatei a . doua : f"(x')= + sm , iar f."(x)>O pentru
. , (~2x)3

.xe[o, :)u( ;ii] şi/''(x)<Opentru xe(:, 3:)·

3
:

·vii) Tabloul de variaţie a fun..ctiei este:

X .O·
n 2t 32t
2t
4 2 7 I
..

f'(x) o + . + o - - o
+00 +00
J(x) o J' J' -1 ... ... o
-00 -00
'

f"(x) + - - - +

211
 I
}

· viţi) Trasarea detaliului (şablonului) de grafic_ .este pre7.entatl în· figura V.23.a.
ix). ·Extensia detaliului (şablonului) de grafic . pe ,axa absciselor este prezentatl
' . în
figura V.23.b.

r A
m 11
- I
'
.I I I
.I
I
I '
I
I
I
I
'
I
I
I
I
I
I
I I J
.. ..I
:, ~

Fig.V.23.a . Fig.V.2.1.b
24. i) Domeniul de definipe: .1ER\{2knl kEZ}.
ii) Funcţia / este periodică de perioadă principali 27t, dec} intervalul în care
studiem fun~tia este [O, 211:). ·
iii) Funcţia/ este ffirl paritate, deci graficul nu are proprietiiti de simetrie.
iv}Asimptote: x=O, x=~ (verticale)~ . · . · .
.- · · :,;;-COS (X--
l-y2 1C) ·
v) Studiul prim.ei derivate:/'(x)= · . · · 4. ;/'(x)=O :+ x~!:.
' (1-cosx)2 · 2
Studiem semnul primJ'i derivate:·

t-ficm(x-:)<0,. -Jf[cm(x~:)-";]=·-~[cm(x-:)-fm :1~ -·

=
,
~ I
· sin(x - ~) • sin~<O. Pentru dete~narea· ~semnului acestui produs·
' 2 •4 2' , I

procedlm astfel :
fie sin-=->O
2
* O<.:.<:Jt
2
* O<x<2n,

· . (x 11:) x 1C · n • x ' 5x 1C Sx
fie sm• - - - >0 =>. 0<---<11:
. 2 4 2 4
* - < - < - => - <x <-·
4 2 4 2 2
• • • • • , l

212
9
 '/
- Tabelul de· discutie al· sepinelor primei dedvate este: .
.
'n
I X o 2n
2
sin.:. + + + +. + +
2 :
I

sin(~-~) - - - o:
I

I-
+ +. +

semnul/' - - I • I + \ +
sin2 x ~.!.(sinx +cos x ~ 1)2
vi) Studiul derivatei a doua: f"(x)= . 2 · . >0; f "(x)>O.
vii) Tabloul de variaţie a funcţiei este: (l - cos x)3

x o\ ' n: 2n:. ' .

•,
2 I
.
f'(x) - -:-1 o + + I

JC.x) ,
+co o ~ +co
" \

f"(x) + + + +- + I
vili) Trasarea unui detaliu (şablon) de 'grafic ~te prez.entat în figura V.24.a.
ix) Extensia detaliului (şablonulw) de grafic pe axa absciselor este prezenta~ în ,_
figura V.24.b.
, I
I
I I ,I
'
I I

I • -1
I
I I
I
I I
I
I .
I . ., I

Ffg.V.24.a Ffg.V.24.b

~13
 _25~ i) Funqia este periodică de perioadă ·2x, deci studiem .variaţia_ funcţiei pe
[O,~]. .
. .
Cum_~mx-cos .r-=.smx-sitl. '2 . (,t2 )
-x =v~ s~_(~Ţ ; ş• .
l . -n) ..
.- x cos x=-
sin · 1 sm
. 2x·=-
1 cos 2 (x--
3t )' , vom e,ectua
,: subst1tul.a
• t1 x-- x = a . · .n.,he
A.. ,: I
2 . 2, 4 . . 4

funcţia· ~a deveni: y={i sina+ ./6

6
cos2a=-./2 sind+ ./6 (1-:-2sin2 a) =>
6

=> y~ -
'
./6
6
2
(2sin a-2./3 sina-1).
.

-y=O => sin a - {f +./5,

2 ·
dar /32+./5 dr
·· 'FL
-1 1] ·
' '
sin a= {3 -./5 =>
2.
. I . .

*a=an:sln ./3 f ~~in(-0,2520086) d_-0,25476. Deci graficul: fuoqieÎ va

~tersecta axa absciselor în punctele x1-0,53 rad şi .xi•2,61 rad. ·
ii) Studi~ primei derivate : · 1

· y'=-/; (4sinCJ.'oosa-2./3 oos11)=-'; •2oos~(2sina-./3).

y'=O ~ cos a=0 ~ a=p.k+l); -~ x'1=(2k+ 1) ;._+:-sau
. ./3
X· ~'- • · n f2k, 1""' , 731': "'-
sm ~=2 => a1 =3+"""" ş1 .(¼=-3+\,; + "' => x i= -12 +"""" '
✓ • .

~'z=-_ 12 +(2k-t:1)3t, unde./tEZ şi ~ntru ae (.o, 3,r;)·, ayem

n; .
y~0;

pe~ru aE (!, ~)
3 2
avem y'<O; pentru aE
·
-(!, ~!:) _
2
x
3 1•
avem · y '>0;
•
·

3
pentru. cie. (x -~, x) aveµi y '<0; pe~ aE ( 3 it , 2x) avem y '>0.
· 3 2 · 2
iij) Studiul derivatei a doua:
y "= --{i sin a,- .i./6 cos 2a •
. 3' \ . .

x' '4 4,477 rad 1•

CIi

. iv) Tabloul de-varlape ·a funcpei e.ste:

214
·x 1C 711: 311: lln- 711: - 1C
Xi Xi 21'+-
Ţ 12 4 12 4 4

a o 1C 1C 211: 3,i
<Xi - T ~ 211:
3 2 3
y'
~ + o - o + .o - .
o + .fi
...
y ./6 ~ S./6..:. 2./3-1 5./6' o ~
_2/f+1 ~- o ~
{6 .
7· 12
./6 12 ' {6 6

Dadi conside~ intervalul de bad {O, 211:), tal>loul aratl ~el:

% o 0,23S 0,531 7 11: 2,059 311: 2,654 · 1l 1C 4,182 4,477 7rr, 2n

12 4 12, 4
/'(x) + + + + o - I- - .o + + + o - - - - o :f' +

JC.z) --t,-0,51~,0, 5./6._ ~~,014" 2./3-1 ,1,014, 5./6.. "o"-0,513" _ ~./3·+1 , '-1
12 ./6 12 ./6:
I

.
/''C.x) ft + o - --- - o + + + o - - -, - o + + +- . +

v),'flmarea unui detaliu (pblon) de grafic este pre7.entatl în figura V.25 .a.
~vi) Extensia detaliul':ll de grafic pe axa·absciselor este prezentat! în figura·v.25 ~;
I .

.,
Fig.V.%!~ I Flg.V.25.b

215
 ~ i) Pomeniul.de definitfe: xER\[(-lt ~ +kil; Ikezi. . .· .
ii}Functfe ffirl paritate, deci grafiJ nu are_proprietlti de simetrie.
iii) Cum J{_x) > O pentru orice x din domeniul de definitfe, graficul funqiei ~te situat
deasupra axei Ox.
iv) Deierminarea ·perioadei, T:
J{_x+T)=J{_x). =t- 1 +ş~2(x+7) - 1 +s~2x => T=21at, kEZ,
. . 1-sm(x+7) 1-smx _
iar perioada principali e.,te ·1.1c. Deci vom ttasa graficul funcţiei pe interyalul [~,~ 231:]\

\ {;} apoi ii vom extinde pe toatli axa n.,iaUl purtînd "şablonul" .de grafic atît în • .
partea dreapta, ci'"t şi în partea stingi a detaliului de grafic. " -: , ·
· v) Asfuiptotl verticali: x=~ •
. 2. c•2 2· 1)
vi) Studiul primei derivate: f'(xp cosx -sm x.+ . . stx+, •
. . . . (1-smx) n 3n
. ·
*. .
*
_Determinarea 1punctelor critice: /'(x')=O cos x=O x'1 =- sau x'2=--
- 2 . 2
sau sin2~~2.sinx-1 =0 * sinx=l-{f, iar pe interval~ -.[O, 2nl e195tl doul
unghi~ a„ a, al ~r sinus este egal cu 1-,fi şi a 1 e(n,
3
;), a, e(3;, 2n);
(de fapt sinx= 1-ff =t-xE{(-1}1+1 24°28'11 "+180°. k lkE{l, 2}}:t- . .
=::>xE{204° 28' 11" ', 335°31 '49"} ). RacUlcinîle• primei derivate sînt:
~ ; 3,56867 rad; 3 n ; -~,8561.~ sau 90°; 204~'11 "; 2700·; 335°31 '49.".
2 . 2 . . · .
În punctul . x=~ , graficul admite -un punct. de întoarcere aruncat la infinit.
. 2 ..
vii) Studiul derivatei a doua·: .
f"tx)~ ·sin3x-2sin2x+3 sinx+4. f"(x\=0 ~ o· SÎn'"'NS r!d!cinl reali s~;Clf
\:. (1-sinx)2 ' I c-u
~-0,776045:::}%"1•4,029963 rad §ÎX"2ar5,39~15rad (saux"1=230°54' şix"t=309°6~.
viii) Tablo_ul de va'riaţie a functfe este: · · . .
.

X o n n · 3,57 4,03
3n
5,39 1
5,86 21'
2 T
P<x) + + o L --
o + + .. + o - - - o+ +
. +oo
J{_x) 1"' +oo " 1 " 0,83 "' 0;90 "' 1 0,90 0,83 1
" " .I"

f"(x) + + + + + + + + o - - - - o + + + +-

216
 ,..
ix) Tmsarea unui d~u de gratie e.,te prez.entatl în fi~ V.26.a..
ObservaJie: eoeficientul unghiular al tangentei .în . punctele în care
·· · ·
intersecteam dreapta y=l este y'=l pentru xe{o,
. ~
· 3n
2K}; dreapta x=-
- . . 2

este o
.
~ de simetrie a'graficului pe intemdul.
·
(!., +~)· .
2
2n
2
x) Extensia detaliului de grafic• pe axa absciselor e.,te pR2entatA în figura V.26.b.
li

lt

Fig.V.26.b

.,
~fg.V.26.a

27. i) Funqia e.,te ~odicl, ·de peri,oadA principală 2n. Funqia este pmt, deci are
graficul simetriţ: fatl de axa ordonatelor.
Domeniul de definiţie: D={xE[O, 2n) IIcos xl~lsin xl}={xE[O, 2:c) Iltg xlSil}~
- '1 n]u[3n s~]u[7n '] . .
~ D=r, 4 lT' T lT' 2n .
ii) Explicitînd functia, obţinem :

J cosx-sinx , pentru .xer, :]

J{x')=
J-cosx-sinx , pentru
X~~~]
J sinx~cosx , pentru xe(x• 5
:] ...,___

J cosx+sinx , pentru xe(7

:, 2x]·_
217
Nlcoleacv-19
 iii) Studiul primei derivate:

-sinx-~sx
2J ~x-sinx
pentni xe[o'. ;) ··

..
sinx-cosx
. ·-====='
2 J-oosx-sinx . ' · ·
pentru X E(J: ;at]
·f'(x)= ·.
sinx+cosx pentru xefx, Sx) .· ·· ·
2{ sinx-cosx : .l _4

. ~x-sinx
~~ xEŢ' 2x.
7,c· ]
2{ cosx+sinx (
În punctul x:=n:, nmcp.a nu este derivabilă:
.·. -_ . . -_ lhn·:~:-sinx_-~·x· _1_.: lim. ~inx+cosx 1
;;: ·2·J~cosx-sinx 2 ;;: ·2J.~u,.x-oos_x -- 2 · ·,
Deci în punctul
. _.,
(n, J(n:))=(lţ 1) igrâficul
/ - are puncţ unghi~ar. - .

Jim cosx-sinx: .:,_+oo.

x-!;- 2 Jcosx+sinx
%> 11' .
.. ~ .. . ;_
.T
i~) Studiul derivatei a doua:

sin2x~3
. <O
4 (cosx-sinx) 312 · '

:..sin2x-3
------·< O
• -
pen~xE . (3,c ~-,c )·

.. r5")· . ,/;
312
4 (-..sinx-ooix) • ' 4
f"(x) =
sin2x-3
•-----~<
4(sinx.;.:cosx) 312
0
'•
-pentţ.uxE ,-
4
·
/ .
./ .
# • ·_✓ • '7 .· ~ ( . . ·.
-sin2x-3
1 - - - - - . - 312
4 (sinx+cosx)
<0,
·
pe111ruxe(_:,2,.} ~
Cum derivata a doua este' strict negaţivă pe întreg domeniµl de definiţie al functiei,
rezultă-că graficul este constituit dintr-o re~une d~ arce de_ curbi convexe.
y) TablouJ de variaţie.a funqiei ~te:·

218

. • I
 X o 1' 3x 1'
51&·
---·Ţ•
11'
21'
4· T 4·
f'(x) + +. 1· l.- + +
2 2·

/{.x) 1 'a o o ,,. 1 . 'a o o ,,. 1

f"(x) .... -
vi) Trasarea unui detaliu de' ·grafic este prez.entati în figura V.27.a
· vi}~Extensia detaliului.de grafi~- pe axa absciselor'este prezentată în figura· V.2~.b:

Ffg.V.27.a PJg.V.27.b .
2
28. Mai. putem scne:
. /(_x)=. _
4 cos
_x-3
_ •_ ·
. - · , · · 2 cosx
i) Domeniul de definitie: cos .noO * xER \{~ ~- + 2kit I k ez} .
ii) Funcţia este pata, iar graficul·est~ simetric fată_de ~ ordonatelor:
2 2
J(-x)-: 4 cos (-x)-3 _ 4cos x-~ -·J(x)..
·.. 2cos (-x) 2cosx
*
-iii) Determinarea perioadei T: /(_x+Tpj(x) T=~
(De fapt perioada generali a functiei ~e determină inte~d perioadele.' generale
ale funcţiilo~ componente, adicl re7.0lvînd-ecuatia ~ofantidl de gradul întîi obţinută :
21' ',,- . . . 2k 1' - 2 .
cos3x*·T1 =-k1; _(0s2x*T2=kix,. k1, k.i,EZ,deci·_,_1_=y * .::Jc1=ki, deci
3 · . : 3 3
perioada general!· este determinatil de solutfil~ ecuapei diofantice
.. . 3
.;Jet=
· =ki, (k1, Ici EZ), adicA din T1nT27 obţinem T~2Jor,,_- kEZ, iar pentru k=l obţineµi
perioada princlpalA a funcţiei)._
Graficul funcţiei îl vom- ~a pentrµ:
xE[O, 360°] n (R \{±90°+k·360° lkEZ}) * xE[O, j69°]\{90°, 210°};

219
apoi detaliul de grafic n vom extinde pe. toatl axa realA.
iv) Interseqia cu axele carteziene:
. . . . 1
. y=(h:t· xE{3G°; 1500, 2100, 330°}; x=O => y=- .
. . . .2
v) Asimptote verticale: x:=90°, :x.=2700•
. vi) Studiul ptjln~i derivate: /'(x)= -Sinx (4
, · ·· .
0082
x:
2
2cos x .
3) ; ·

f'(x')=O pentru sin x=O, adidl xE{OO, 18()1>, 3600}.

4 2
vii) Studiul. dedvatei a doua: f".(x)= -..!.. •4 ~ X-: 3 COS x+6 .• Cum ecuapa
· · .2 cos~x .
4cos4x-3cos2x+6=0 nu are ~ reale, rezol~ el ·graficul nu are puncte de
inflexiune. . ,
✓
'Vi_!i) ·Tabl9ul de variaţie a ·functiei :
X 00 300 ·90° 150° 180° 210° 270° 330° 360°
f(_x) o - .. - - -+w o +
+uu
·+ + + O·

/(.x).
1 o -00 -00 J' o .,._1
2 " -· " "o " -2
1 J' 0.J' 2

f'(x) - - - ·- - + +. ·+ - + "':" - - - -
.ix) Trasarea unui detaliu de grafic este pre7.entatl în figura V.28.a.
I

Ffg.V.28.a
 x) Extensia detaliului de graflc_pe axa absciselor este pre7.e~~ în figura V.28.b.

I I ~
I
I I
I
I I
I I
I
II
:.
I

,I
I

I
I
I

••
I I
I I
I I
I I
I • I
I I
. , I
t I
I
I
I
'
I
I '
I
I.
Fig.V.28.b -

29.. i) Dome~ul de definitie:

·i SÎnXvd0 -~-X,i:tfa;
1-sinx„ o~ x,. ("'.lf; +bi: * xER\({1:n: (Gez}U{{-lf; ~hi: IkEZ}).
\ .

· ii) Functia ~te firă paritate, deci ~eul nu are propriefflţi de simetrie.
iii) Determinarea perioadei T: J(.x+T)=Jf.x) => T=2n, deci graficul n vom trasa pe
. '

intervalul [O, '.m] intmectat cu domeniul de definitie * xe{O, 2x)\ {O, :n:, 23&} · 1"'.
"'~.1. _..CU. axeIe carteziene:
. ) lntea-i,IUe
1V
. O
}'= •=O, X=- •
3,c .
. . . 2 .
, . ,t . •
v) Asimptote:
. x=O,
. x=-,
2 x=3t, x=2x verticale. .
2
vl) Studiul primei derivate:/'(x)= cos~(sin x+2:5inx-l) ;
2
· · sm x(1-smx)2
. !cosx=O x= 3~ * . 1x=240·28'1l".
j'(x}=O ~ ·
2
. · 2 * x=l55° 31 49".
1

· sin x+2sinx-1 =O=> sinx={i -1 x=270". . . ·

' )

221 ·

-
 . .
vii) Tabloul de variaţie a funcpei este:

X o 24°28'11" 90° 155°31'49" · 180° 270° 360~

-
f(x):: - o + - ! o + ++ o -
..
.. +oo
I

+oo +oo +00

J(x) 1 ,, 1· . ,,,,
'-·
.
'" .
,,,, o " .
-00 -00
({i-i)2.
- ·.
.(./2-ff
- ..
viii) Tra$arţa 1$ui detalju d~ grafic es~ prez.e~tată în figura V.29.a. _ :., _ . _· .
~)-~xt~~:~~wbi_de grafic p_e axa absciselor-este ptt:z.etitati în figuiâV.29.b.
s I 1·
I ,.
.'
I I
I .I .
I
I
.I

I
I
I
I
. I I
I I
m1_: I
I
.
I 1 I I
.I
I,
I
I II ':" f
•.,I
. I

r.

i . I . I
Ffg„V.29.a ·FJg.V.29~
. · 2t ' ·1-t2 X
3O• ~fectwbn substituţiile: smx=-.__ , cos x=--, unde t =tg_ .
T+t 2 · 2
l+t .. 2
rtig d.evm·e: y= 2· • __
-tlt-.1)
\, __ .
Fun"'l.....
- t 2 -2t+3
i) Domeniul de definitie: tER_
ii)· Funcpe făra paritate, deci graficul mi are ·propri~ de sim~trie.

fu) Intersec1file cu axel~ :llZI{~:~t=OI;:;~~' unde kEZ.

i:a. t~l X1 =-r+..uu-.,

' -
·.--..
 iv) Determinarea perioadei funcţiei în x: _
/(~+T)=J(x) => T=2't, deci trawea graficului o vom face pe.intervalul: xE[O, 231:]•.
· v) Asimptote: nu admite.
vi) Studiul primei_ derivate.:. .
2(t ~6t+3)
2 . 17 . X 17
/ y '=·----·
(t~-2t+3) 2 ' ' 2 . 2 .
X
y' =0 => t1 2 =3 ±y6 => . tg ..2. =3-y6 => ..2. =28°49'59,6" =>

~ X1=57°39 '59 "; . tg Xz =3../6 => ~ =79°36'6" => xt=159°12 '12 ".
2 2
vii) Studiul d~vatei.a doua·: ·

·· y"= -4. t
3
9 9 3 . Pentru a determina radkinile ecuaţiei cy''=O, adică
- tz+ t+
(t2 -2t+3)3 .
abscisele punctelor de inflexiune, vom folosi şirul lui Rolle: fie g(_t)=i3-9f-+9t+3 ;
g'(ţ)=3(f--6t+3i; g'(t)=O => t1-=:3·-./6, t2 =3 +./6, g(t1)>0, g(_IJ<O. -Dar· ec;uatia-
t3-9f-+9t+3=0 are trei ddăcinii iraţionale: t1a1-0,262446585; tza11,466206434;

t3 •7,796240ţ50, unde
,·
t=tg.:. adicăx1=2arctgt~2bq kEZ. în intemdul (O,_~) se·,
2 ' ' ' ,
' '
gbesc abs.cisele a· trei puncte de inflexiune: x"1•1,944462696 rad, x"2 a2,886451880 •
rad ŞÎ X113•5,769868591 rad sau x'\=111°24'34", x\=165°27'5311 Ş~ X 113=33G°3~'21 ".
1

vii) Tabloul de variatie a functiei• este:

-
X
o X'1
Jt.
x"1 X'z ·1& X"z 231:
2 \

/'(x) + + o - - -.. - - o ..
+ + .+ + +
./6-2
o JI. -2-· o - ./6+2 ., -2 .,, /(r'J .,, o
" f(r'i) "
J(x) ·'ia ·,_
-2-
'
f"(x) - -··- - - - .o +.
- + .. o - + - +
viii) Trawea unui detaliu al graficului este pre7.entat în figura V.30 (vezi-~-
224). .
ix) Pentru trmarea completl ~ graficului, purtlm şablonul obtinut pentru intervalul .
(O,. 21'] pe toată axa Ox. ' ·
· 3L i) Dopieniul de definiţie: xER..
ii) Funcye tira paritate, deci graficul nu are proprietăti de simetrie.
iii) Funcţie periodici de perioadă 2't, deci graficu1··va fi trasat pe intervalul [O, 2Jt],·

223

o
 \

Ftg.V.30

sub forma unui şablon, apoi acest detaliu se va extinde pe toată axa reali.
iv) Interseqiile cu axele: J(x')=O => sin x+cos x=0 => x1= 311: , xi= !1& ; Jf.0)=1..
_ · . . . . 4 4
v) Studiul primei derivate: /'(x')=3 sin x · cos x (sin x-cos x),"
11: X
x--+x x+--x
u11Cl
_ ~ • • .• ("
~mx_-cos~=s~x~sm .
~-x) =2 sm 2· cos - -2- - =
2 2

·., ,.
11: x
4 2
f· 5x 3x
/ (x)=O ::1-xE O,~~ x,-:-,-.:-, 211:
4 2 ·
}
.

vi) Studiul ~erivatei a doua:

·- f"(x)=3 (sinx+cosx) (3 sinxcosx-1);

3 1
f" (x) =0 * xn E{o,365 rad ; i, 206 rad ; : ; 3,506 rad; 4,348 rad ; : } ·

..vii) Tabloul de variape a funqiei e.ste:

·' ·311:
Ox"1
K. 11: 311: Sx . ,, 7x
X x"2 11: X"4 -Xs 211:
4 2 4 4 2 T
~

/'(x) - o :. o + ·o - - o +~ o - o +. + o
J(x) .fi ,fi
1
" 2
~ ,1
" o "-· 1
; --2· "' -1 ~ o ~ ·1

f"(x) - o + + o - ·- - O+ + +O ... - - o+ + +·o--.-

224

•
 \.

viii) Trasarea detaliului (şablonului) de grafic este prez.entată ·în figura V.31.a.
li
.f

. · llfg.V.31.a

.ix) Extensia _detaliului {şablonului) de grafic_pe axa.abscisel9r, _este prezentată_ în

figura Y.31.b; .

Plg.V.31.b

definiţie: 1n e I~ 1-0 =>· { e Ix 1.-1 ~

.
32. i) Domeniul de

1
_ . _ -{in
..
x-oIx I+l.-O,=> { ~o . · .x.-o

.
=>
I
. IxOI-e ., xER\
bd

ii) Functia este

1 O,· -1}· •
· · • {--,
· e e
IJ

para, deci graficul tuncpei este simetric fatl de axa ordoţ1atelor.

iii) lnterseqill~ ~- axele carteziene:. 2 1n ·Ix i-1=0 => i=± {e·.

iv) Limitele la capetele intervalelor: lim/(x) = arctg 2. ;

. ~.CD

lim -~, ). n lim ii :\ . n

lim1f(x)=- n_; J\x =-;. ".x,=--;
% __
o
2
. z--1
O
2 x-1
O·
2. x-_
~/(x)~-~;
C

%<-!. C
n-!.C . . x>!. C
x<!.
C

limJ(x)~lim/(x) =arctg 2.
z-o x-o
x>0 x<O

'v) Grafi.eul funcpei are asimptotă orizontală: y=arctg 2 (und~ arctg ~~3°26 '6 ",
.,.x ' 2 881 · ) . . · · "cal
adiwa arctg · . • - - n §1 asunptote verti e: x = ± -· •
1 .-
. \. · 2500 e

. .225

'
 l

·vi) Studiui primei deri~ate: f'(x)=· '. - · · 3 ·· ;d Q. · ·

· . . · _ x[(2lnlxl-1)2+(lnlxl +1)2}2::_
Dar Iimf'(x)=+oo şi lini/!(x)= -oo, deci în pu~ctul _.x:=O,.graficid funcţiei admite
. %-0 x-o · ·
%> O x<O
un punct _de întoarcere..
..)· stud"ul. d. :· ~ d . f"I~)= - -
3 . ln lxt(5ln- lxl +8)
v11 1 envate1.a. oua: ·---------~
.· · · 2
_. x [
2
(2 ln Ix I -1 )2 + ( ln Ix I + 1) ]2
. f"(x)=O * x" 1,2=±1, x "3,4= ± 4;, deci: punctele de inflexiune_ au coordonatele :
(- l , _:,: F( ~ 1' :} \-~ -i, :tg 1He~;, arctg 1}.
viii) Tabloul de variaţie a luncţiei este:
8 8 ...,
1 o 1 +oo·
X .•
-00
...
-l
-e - .•
-e-i-ţ
~
e-"!
~
1

f(x) - - - - - I + + + + + -+
arctg2'- ' ~ 3t .,,. 3t ;rarctg2
j{x) - 3t .'ia
- 3t2 , arctg 2 ,. -2 - 3t2 --
4 2 4
f"(x). - -
,.
o + + + o - I - o +· + + o - -
ix) Trasarea detaljului de grafic pentru y
V.32. ·
e(-~, ~), ·
2 ·2 .
_este prezenta!ă în figura

.....

..
..
Fig.V.32

_ x).Cum funcţia arctangentă este periodkă pe axa ordonatelor, cu _perioada~ putem

.226.
,
 ./

prelungi· graficul funcţiei pe âxa· ~Idonatelor din n în n_ plecînd ·de_ la ~. şi ..._-~ ,

· obţinînd astfel extensia detaliului de ·gmfic.
21n1x1-1.~1
1n lxl +l.
33. i) Domeni~ de defi~ţie: 2 ·ln l;tl--l :r:·-1 =>x"'E [--e 2
, -l)U(J, b21..
Inlxl +L . -- ·
1n~l+1P10 · ·
Xillff
ii) Cum.ft.x)=f{-x), ·funcţia este pari, deci graficul ~te simetric fată de ordonată.
7ii)Jnters~e cu axele· carteziene: 2ln lx·l-1:::0.* x=±Je.. ·.
.iv). Limitele Ia capet~le intervalelor:
~,) . -1 .. ( l) . n ,.,,_ ·kEZ.·,·
lim J\x =arcsm-=arcsm - ~--+~.. ; .
x--1·
x<-1
,
·
1 · 2 ·.

lim/(x) =arcsin 2. =arcsin ( -1) = ~ ~ + 2/at: ;. kEZ.

x-1 . 1 2
x>l ·
· ··. - -.•- 3 • n
• lim /(x) =arcsm - =arcsm 1 = - + 2ht; kEZ.
x-fr : ~ 3 2 · ·
:C.1111 02.

.. · -. 3 .•. n ~
lim /(x) =arcsm - =arcsµi 1 = - +-2/ât ; kEZ.
x--~ 3 .2
:c:111 -ci

·v) .Asimptote: nu admite.

vi) Studiul primei· derivate: -
3 3
f'(x)=-· ---======
x(ln lxl+l)/3 ·ln lxl ·(~-ln- lxl)
-x(lnlxl+1)2 1-(21n1~1-1)2 I
- . . _ lnlxl+l
3
vii) -f"(x) = . .
·x2In1xl (1 +lh lxl)(2,..:ln lxl) 2 J3
·ln lxl ·(2-ln lxl·)
· [In 3 lxl +3 ln 2 lxl-4In lxl-3]. ·
Pentru determinarea semnului derivatţi a doua, vom foloşi· şirul. lui Rolle : '
fie g(a)=a3+:3a -4a-,3, g'(a)=3a2-Hia.-4, g'(a)=O *
2
a- -'-3 ~ :> · ·

~g(-3+;'21)= 21-1:Jn .;0, g(.:1.:;21)-~7+~4{21 ~o. Potfivit

227

•,
 . .
domeniului de· definipe stabilit pentru y=Jf.x), avem aE(0, 2], astfel repnem numai
mdlcinile ecuaţiei în a ~ (O, 2].
-
..
a -00 -r-~ o -1+~
2 +co
3 3/
I
g'/g - •· + - - + +
Deci f'(x)=O, are trei rildlcini re;tle, dar două din ele sînt negative.·
. . . . . -3+.fi,r
Cea de a treia, care convine problemei noastre est~ aE { e __ - 3 ' e 2) ; -

a•l,397661541. Deci 1n Ix l=l,397661~41 => x"1.2=±4,045728127.

GxaficµI are doul puncte de inflexiune 11(-4,0457 ;_ 0,8462), /2'_4,0457; 0,8462).
vii) Tabloul de variape a functfei este: · · ·
1 . 1 i

X -e2 X"2 -e"% -1 1 e"t X"1 e2

/'(x) + + ·+_ + +
,t ,t - ,t ,t
Jf.x) 2 ,0,8462 'a o ,_ 2 - ;- O ;- 0,8462 ;- -
2 2

f'(x) + + -O o + +
viii) Trasarea graficului funcţiei pe codomeniul

--:.-,
,t -" } este pre7.elltat
__,· m figura V.33.a.
A

[ 2 ·2
ix) Extensia detaliului de grafic, pe axa
oţ<Ionatelor, este p~ntatA în figura y.33.b.

. Fig.V.33.a Fig.V.33.b

228
 34. i) Domeniul de definiţie: xER..
ii)· Asimptote=· y = :t.!: {orimntale).
, 4 .

fu) Sţudi~ primei derivatei ;(x)= jx•+;+ 2:

pentru

pentru
x<-2

x~-2.
. . r-+2x+2
în x:.:.2, funqia nu este derivabill şi are. un punct unghiular, ţar·
J(-2)=an:sin (,-1F. {<-1t 3; +m Ik ezJ-·Funcţia nu are puncte de: extrem. ·
iv) Siudiul derivat~i a doua:

2(x+ţ)
pentru~<-2
(x2+2x+2)2
f'(x')= J"(x)=O => x=-1.
-2(x+l) pentruxii!:-2; ·,
(x2+2x+2)2 #

v) Tabloul de variaţie a funcpei este:

X -00 -2 -1 ;f-00
-
f'(x) - - - 1
2 2
1 + + + + + +

~x) *
-4 "
,. -2
n , n
4
,. n
4
"
f'(x) - - - + + + o - -
vi) 'fnwarea unui detaliu· de grafic este prezentatl în- figura V~4.a (vezi pagina 230).. _
·vii)· Extensia detaliului de grafic pe -toată axa onlonatelor ~te prezentată în figura
V.34.b (ve'Li pagina 230). t
35. ~) Domeniul.de definiţie: .1€(-1, 1]. .
'ii)Fuitcţiae.steimpară:J{x)=-J{-x); J{-1)=·-~, J{l)= ~, J{0~.
iii) Studiul primei derivate: f'(x)= - 2r >O. ·· ··
. . .. ·Ji-x2 .
1

iv) Studiul-:ieiivatei a doua: f"(x) = 2x(2 ·.;_x2) ; -f"(x) =O q. x=O.

- (1-x2)'ll

·229
 .J
g I

X
•

Flg.V.34.a .. ·Ffg.V.34.b

.v) Tabloul de variaţie a funcţiei este: ..

X -1 o 1
-
/'~) + + + + +
-
-
J
ft.x) --2 n; '
.,, o
~
.,, - 2
n;

f"(x} - - - o + -
+ +
·-
vi) Graficul functiei.
. 36. i) Domeniul de definiţie: xER.
' _.) # '

ii) Graficul are asimptote orizontale:

y= lim /(x)=arcsin
%-:tCD• .
.fi
2
={(~1)1!:.+bt lkEZ}. Astfel pentrux-- -oo, limita este
4
·:-!!..-fa, iar ~~trux _., +oo, limita.este !:.+in, unde lEN. · ' _

~ =O, ~b~ ~ i n (- J17 ) ___:1~°2 '11 "+180°-k, AEZ, sau tmnsformînd

. I-
. . _ ·- 17 . _ . . . . ....
în .radiatµ, _obpnem _ya•-0,24498+.bt,:kEZ.

3
. pentru xE[4, +oo)
. iii) f'(x) = -3 lx-4 I · ·_ 2x2-10x+ 17 ' ·
(~-4)(~2-10x+l7) - 3 , pentru . xE(-00, 4):
2x2-10x+17
În punctul x=4, funcţia/ n~te derivabilli: lim · 3 .!. , ·
• • !;: 2r-10x+17 3 ••. • • •
• C

Iim -
3 =-.!.·; deci în punctel~-de coordonate (4, ft.4))a(4, ~in 1)
.1:~4
~4
2x2-10x+17 3 · . · · . .
··
~eul are puncte unghiulare.
230
Ecuaţiile tangentelor la grafic în accşte pun~te sînt: y-arcsin 1= 2. (x-4)_;
. . . . .· . . . '3
y-arcsin l=- '~ (x-4), iar aTCSiri ~= {<-ţ)'~ +kx IkEZ}.

~(Zx-5)

l
, · pentru xE[4, + 00)
2
l·v·) J"(x'Jr- (2x -.6lOx+l?)
(2x-5) · 1··1r· graficul fun·c•1·c1·
C C . ~
arc· C ,

-----.,,., _pentru · x.E(-oo, 4),

. · · (2x 2-10x+17)2 _ ·.
puncte de intlexiune în x=
..
~ •f (
2
5
2
)· =arcsin . fi = { (- 1
.. 2. ~
~kn; Ik E t~ z} .
v)_Tabloul de variaţie~- func1i~i ~te:
., ..
X -00 5/2 .. 4 +oo

!'~)· + + I - -
\ j{x)
arcsin (-~) ~ ~in (~) ,I'.
'
arcsin 1
\
... .ar6in . ./2 J(·
. 2-

f"(x) .+ +· . ,O - - I + +

vi) Trasarea unui detaliu de _grafic este prezentată în figura V.36.a.

g .
I:
..

Fig.V...16.a
: vii) Extensia dctaliµlui de grafic pe axa ordonatelor ~te prezentată în figura V.36.b. \_
g

F~.V.36.b

231
 37. i) Domeni~l de definitie:

-• ~ 3f-ur+2 ~. *xE [-J f. ~J

3 3
f lu [J t .J tl.
3 1

IJJ6
unde ~f•l,348; ~Ţ---
~:.
--0,4~.
3 ,
ii) Cum ftx)=f{-x), funcţia ~te pară, deci graficul ~te ·simetric fa!ă de axa
ordonatelor. Pentru y=O, obtinem arcsin(3x4--<ix2+2)=0 ~ 3x4--6.f+2=0 ~

. * x,.z=± J3f 'xM=± J3f . .

...) S d" l . . d .
m tu 1u pnme1 envate:
f(x) =-----;::::====
12x(x2-l)
=
~ J3 lx -1 l{-3x +6x -l
2 4 2

4{3 X

J-3x4+6x2-1
pentru xtf-#. W] -.Ju[1,
=
--4/3 ·
J-3x 4
X

+6x 2- 1
pentrux{l, -W]u[W, 1]

f'(x) ;,it(). În eunctele de coordonate (-1, /(:-1))=(-l, ar~in(-1)) şi~ (1, /{l))=
. =(1, a_!Csin(-D) graficul are,puncte unghiulare.
iv) Studiul derivatei a doua: · ··

4J3' · (:-3x4+6x2-1)312
Jx•-t
3 +
3
, ~ntriJ x.el-J. /6. '. -_1]u[.1, J _/6_]- _+
._ . 3 3

l
f"(x)=

-4y.:, 3x -1 . .
4
,:;- •----,.----.--,...,.
(-3x 4 +6x 2- 1)312
(
pentru_xE-1,
·
- w:..{611~3-{6
__ U
3
-_-. ,1 ;
3 · · .

f"(x)=O * x=± j~ -0,759~5. În punctele de coo~o~t~: (j· ~ ,

f (~ dl =

= [W, ~m(J-2/3)). şi (-f½. 1(-:J½]}=(-[. mcsm(3-;Jr>),

232
 graficpl ~cţi~ ~- puncte de ~exiwţe, ~d~
-~in(3 -:-~\~) E{( :-ly♦i~7o39 18, "+lS>°k l~EZ}. \: ., .
· v) Tabioul de vanatie a funqiei' ·este: · · . ·.
"\. . .

arcsinl arcsinl arcsinl . arcsinl

ft.x) " arcslnf-1) ,._ "arcsin(-1) ;_

f"(x) t I - -. + - -o :.:. : _+ + o - - · I +.
vi) Trasarea-unui detaliu de grafic este pl.'e7.elltatllîn figur& V.37.~ · -
vii) Extensia detaliului de grafic pe axa ontp•elor:' este prezenta$ în figuraV.37.b.
. l. -·'.,

).
. \
Plg.V.37.a Flg.V.37.b

38. Fie JC.x)=~)· sin :t sau JC.x~)· cos· x, ·unde· g(x).este ~ a amplitudlnil
: . . • ,,I' . .' • . . . : .. - .. ..:

variabile (adicl cmbele sin x sau cos x mcileazl între curbele y= ±g(x), deoarece
-1 :s:sinx:s:1, ~ulţbidcu·B(x) obtfnem:-g(x):s.g(x)sinx-='B(x); analogpentmcosx).
Pentru a determina punctele de tangenţi între curl>ele g(x) §i g(x) sin x sau între B(x)
§i g(x) cos x vom p ~ amfel: f'(x)'= g '(x)sin x+g(x) cos x,·iar- ecuatfa tangentei
, -, · ·1·,~,cxJ.=P<~J<.~-xi) · .· .I · · .• ·
·comune-celor doul curbe/ şi g va fi: . ·. şi .prin identificare voin
_ • . y-g(xJ=g '(xJ(x~xJ - <' • •
- . \

, -~ . lf(xJ':f!g(xJ. . .. :, .. :1~x1:=0 ; .. ~ .. : , ...

0_1>1me: . . : ceea ce es.te.echivalent cu •_. . . ·: ~-xL;:: __ +2kn~ ~ez.,
_., ·. f'(xJ~g'(xJ, . : ,_-.'- •. ·_ smx.:=1 · ."' 2 ·· . · · :_·: · · . 1 ·
I • • • • ~ -. • • • • • • ••. • • • •

Un ~tfo~ent. ~og- _se va face-şi -pentru -funCliile de fo~, ·

Nlcoleecu -20 I • 233.

 I

J{x)=g(x)·sin.!. sau J{x)=g(x)•cos.!., unde y=g(x) este ecuatia amplitudhui variabile.

x· · x. · ,
Puncţele de tangent! între curbele y=Jf.x) şi y=g(x) le vom determina impunînd
condiţi~ ~ în acele punde sA existe o tangent! comunA. Deci. cum •

1,:ez..
/'(x)=g'(x)· sin.!.-..!..-g(x)·~s.!. sau f'(x)~g'(x) co~.!.+..!.. g(x) sin.!., atunci
1

.. confil~
din

..
,.:;~-oh~
.
mremwl'<i~ 1
cos-=O .
=l
Xi•·
*xx,,=x
. !:+2bt
2

2
1
Din conditfa J{xi)=g(xJ,
.
<>btinem sin..!.=1 ==>
Xi
xi::: _!:+2b; sa9 cos ..!.:1 z::>-
... Xi
. 1 2
=>Xi=-•
.2A,i • ' .
J\x ~.
Fi1e 11) • l f i )=sm---
sm-,
X
,x1,,,,).
. 11 cos--, 1 s1D-;
=--
XX3
.1 li:)=O .ie::>
X
x ,t X
J\x xi=-·
1Ă:1t
1

~J{x~, n -1,,,_ J- n 1 'obt_inem: J{Xo)=J{!)=!, /(xJ=12..)=2..,

. -+~..
2. · . ·-+~..
2·
,,,_ · n - n
..
5,i 5,i
. .
(
2 '
\
f(xJ=rl2.)~
"l9n 9n ,~.•; ·1cx:)=/(-2-)=2..,
3x 3x
f(x'J=t(-2-).=2.,
7n 7x
f(x;>=2-,
11,i
...
.Pentru sin x=-1; obţinem ;i=.. l ' şi f(xJ=t(.!:...)=-.!:..., f(xJ=ri.!:...)=-.!:...,
. . · . 31' +2ht · · 3x 3,i " \ 7,i 7n
. 2 .
.f(xJ=/(2-)=-2-,
. llx ·Un ·
..., f(x'J=t(-!)=!,
x x
f(x'J=t(-..1.)=..!..,
5x 5,i
f(x;)=!(-2-)=..!..,
9n 91t
Funqia este continui în 4rigine, ~ a oscileazA între dreptele y= ±x. Functia este
pari, deci graficul ei este simetric faţi de axa ordonatelor. lntersecpile cu axele de

coonlollllle sint =y=O

·.
* ~ şi !~. adică 4~ lkEZ\{oJlurol. \

' Graficul funcţiei este prezentat•în figura V38 (vezi ~ J5).

3~. Domeniul (te definitfe . xER\{0}, lim/(x) = 1 . Functfa este parii, deci graficul
. - .i:--0 .
funcţiei este simetric fatl de axa ordonatelor.
Studiul primei derivate: /'(x)= xcosx;s~x ;/'(x)=O ~ tg~·=x. Punctele de
X . .
extrem se psesc remlvînd ecuaţia transcententl tg~ (li<Ulcinile acestei ecuaţii,
calculate în mdiani, sînt al>sclsele pundelor de ~xtre~ S-ar fi putuţ reprezenta, pe 1
acele&1i axe de coordonate functiile g(x)=tgx şi h(x)~ obţinîndu-se grafic rlldlcinile
aproximative ale ·ecuaţîeţ/'(x)=O. Folosind metodele de ţalcul prezentate în capitolul
. .
234·
 •

,Ffg.V.38

X, psim: x'1 ~ 4,493409458; x'2 • 7,725251837; x'3 • 10„904:121~;

x'4 •· 14,06619391 ; x'5 • 17,2'2JJ75527 , x'6. • 20,37130296 ; x\ • 23,5194525 ele- Se
deteJ'Dlinl astfel, pe intervalul (O, &t] UllDltoarele punctede maximM1(7,725; 0,1~).;.
M2(14,066; 0,071); M3(20,371 ; 0,049) şi puncte de minim m1( 4,493; -0,217);
mi(l0,904; -0,091); ~(17,221, -0,058), m4(23,519; -0,042). Putem lucia şi în grade
~ e , ca de exemplu pentru 4,4934 rad, obţinbm 257°27'12 ". ·
2
(2-x )sinx-2xcosx , 2x •
Studiul derivatei a doua:f"(x)= · ; f"(x)=O ~ tgx=- .
. . · . ~ 2~
Punctele de inflexiune se gllsesc rewlvînd ecuatJa transcendentli tg x= /:« 2

(rad!cinile acestei ec~- calculate în radiani, sfiit abscisele punctelor de inflexiune).

S-ar fi putut reprezenta, pe un acelaşi siştem de axe carteziene functille g(x)::;:tgx şi
i (x) 7 2=._,
2
obţinîndu-se la inte~e graficelor, rildlcinile aproximative ale ~
2-x · • ·
ecuapei /"(x')=O. Folosind metodele de calcul, prezentate în. capitolul X, glsim:
x~'i •2,081575978;x"2 • 5.,940~6999; x"3 •9,205840142; x\ • 12,40444502;
x"5 a115,57923641;x"6 a118,74264558;'x."7 ~21,89969648; x"8 •25,05282528. Se
dete~ astfel, pe ·intervalul (O, &t], urinmoarele puncte de inflexiune:
11(2,082; 0,419); 12(5,94; -0,057); /3(9,206; 0,024); /4(12,404; -0,013);
/ 5(15,57~; 0,008); / 6(18,743; ·-0,006); /.,(21,9; 0,005); / 8(25,053; -0,003). -Se
constată. el pe ~ura· ce "ne depmtlm". de originea axelor carteziene, ordoJ18tele
I •

punctelor curbei se apropi~ tot mai m:ult. de zero, %-:1:CD

lim /(x) =0. De aici rezultA 'şi .
. • •

unele dificultăţi de .real~ a graficului. Funcţia, nefiind periodicii, ar trebui sA fie

~prezentată ~ - ~ ~ interval [-2/m, 2bt], kEZ.

235
 ObservaJie. · Curl,a, oscilează între hiperbolele echilat~ y = ± .!.X .
.
Tabloul. de variaţie· a funcţiei~ pentru xE(O, 4,i], este: ·
-
X O 2,082 n 4,493 5,94 2n 7,725 9,206 31' 10,904 12,404 4,i
-.
f'(x) ----- I
o + + + + + o - - --
~ o ++ + + +
J(x) l~0,419,Q,-0,217
- , -
...--0,os1,ri
I
...o,1~,0,024". O... -0,09l;r -O,Ol3;r o

/'
1
(x) - o·+ +. + ++ o - - o +. + + + + o - - -- "
~eul functi~i este preie~tat îil figura V.3!).
g

I --==~~~~~!.-i;:z....-i~-=--~-~~~ii6----=-~~~~~~
I

Flg.V.39
~~ poate fi prelungită prin continuitate în punctul x=O, ~efinind/(0)=1 şi}atunci

ob~~ ~qia / (x) =I! sinx pentru x,oO , care este CUIIOSClllă sub_·• ~ -_ ~e ;
_ _ 1 penµ:u X =0 -- . . .
funcţia
.
sinus atenuat şi care
'.
se not~
. ,._
de obicei cu sa (x).
' ·,.

-40. Cm:ba este .co~ul în ori~e ~i oscileazi între ~ l e · ·y= =tx2 •

1 Deci, generalizînd, aceastl curbl face parte din
1

categoria cutbelor de_ forma

y=x·n. sin!., iar curbele între care
X
oscilead sînt J(x)=±:r';
----,.-,,c.~;,..a!Sm,'-.....--~" Graficul funcţiei este ~tat în fi~ V.40.
41. · Graficul fun~ei oscil~ între· ~ele
g(x)= z.e-z. Punctele de tangentA ale curbelor au.
abscisele în · •

. Ffg.V.40 Xi=; :tkn:, kf:Z.

/'(x)=e-zc_-sinx+cos x):ci-i(x)=O ~x1·=arctg l+kai: ~ .+kK:, kEZ;r-(x)=-2•e::..xcx,sx.
. ,,, ' .. 4 '. . .
! • '-. ' :- ".., • '

Graficul functfei ~te prezentat în figura V.41. -·

11 , 42. Graficul 'funqiei oscileazA în~ · curbele
:·.~;.>•~ .:'.·~ •: . . ·· ;-· .... ~' .
.> . ·· -....:.;L'= ~-- --~
g(x)~±e~~. Funcpa. este. impara, -decl ~c~. •~te
. \. ' --, ~ '

simetric fatl deiorig:i,n~ axelor..<·. ..: · :. k ~<: . · . ,

f'~)=(-2xsinx-+cos~) e:-f-, f'(x) =0 ;=t-_ tgx=L 9 ·
/' .. . ·. i\ . . . . : 2x .
.~ x'1E{±0,65327l; ±3,292310; ±6,361620; ~..}.
, I . ' '

· ·:/"(x)=[(4x2 .-3)·s~-4xcosx]e~r, f'(x)_=O· =+••":• _':

=> tgx~ 4x .: ;___ .. : . .· . . . . ... '.: •·:
4x2·-3· .. , . . ,
· . Re-zolvarea-. ecuatfilor transcendente (printre. care .. §~
'°2---r~~~-ll!l:I'--~ll .ec~tia- fgl'=g(X),. -~<:le g(X) · este O functie ~ riltiOnal~) .
.- este-p~în-capitolul x.: ·,. . ·!
Graficul functiei ~te pr~tat în figura V.42.
. ·, '
... 43. i) Domeniul de definiţie este R.- ·, ·, . . , ,
ii) Funqla esle para, deci graficul este simetric fată ·
de axa ordonatelor. . '. . .. .
iii) Funcpa .esţe_ ~riodicii de _perioadă ix,:. deci
graf'icul n vom·tmsa pe intervalul'· [O, ~],. apoţ VOiP
prelungi detaliul de grafic pe ·toată axa ~ţ
Ffg.V.41 i~)i Funcpa este -~tă .deoarece functfile_ si~us şi
~sm.us ~în~ m,~te pe Jl , 1
•

; ~):..

Flg.VA2
\
'1:37.
 .. v) Studiul,primei derivate: f'(x)=sin x(2cos2x-l)faZx ; ·
. {o,~~1',-,-,21'
f (x)=O =>xE 1e 31' 51' 11' ,. } .
. , ,4 4 4 4 . ·
. Cum· funqia este definitl pe toati axa reaIA, graficul ·asociat admite· tangentA ÎJ
'fiecare punct al siu.
vi) Ta~loul de variaţi~ a funcpei este:·

X o -1' 1' 31'

1'
51' 3n 71' 21'
' ,Ţ
4 2 4 2 4
f'(x) .O + o - o . + o - o. + o -O

J{x).
.fi 1 ... o . _ ~.fie~Jt-1 .._ - .fie~
_e"7 o I
./2 ·1 ...
_e"7
1 Jf Jf Jf 1
·2 2. 2 ·2
vii) Trasarea unui detaliu de grafic este prez.entatl în figura V.43.a :

I
I
I
I
I
'o. x;
21 li Jt
·, ,

Fig.V.O.a . .
~) Extensia detaliului de grafic pe axa absciselor este prez.entatl rn· figura V.43.b:
9

Jt

· Ffg.V.43.b

ObservaJie: Graficul funcpei__~u admite tangente cu panta mai mare decît e,

deoarece: ·lf'(x) l=·fsin ~ (~~-l)·eă111xl= fsin x l·f2cos2x-lf•eaix. Cum
fşin ·x fsl, f2cos2 x"!'"l fs:1, e11112zs: e, atunci lf'(x)fse, pentruoricexER, deci•
-.e ·:râ.f'(x) s _e.

238
.I .

44 i) Domeniul de· definiţţe este R. /. .

fi} Funqia e.,te peridică de _perioadA 2n, d~ -grafic_ul funcpei n vom ,rasa pe
intervalul [O, 2n]. I

~'J=') => sinx~x=O => ~ -x)=O =>sinx+sin ((x-Ţ)=O-=> \12cos

1t ·{ 1t
=>X--E-. ,3n} { 3n 7ir.}
- =>XE-,-. .. . · ·
4 · 2 ·2 4 4 · ·
iii) Studiul prime~ -derivate. /'(x) =(l +cos ~ -sin x +2sin x cos x ) e ·•:ic-co, :ic ;

f'(x)=O
.
=>
cos x(l+~isin x)=sin x-1, şi ridicînd'la pltrat,-obţinem:
., . . .
(1-sin x)(l +sin -~)(1 +2sin -~)2::<1:...sin xXl-sin _x) ~ sin x=l ~ ~ ; ;

.
(1 +sin x)(l +Asin x+4sin2x)=l-sin X=>2sin x(2sin2x+4sin x+3)=0 ~ sin X=O ~ ~
Mai puteIQ.· scrie: cos x-sin x=-.fisin(x-!. ); 2sin ~ cos x=sin 2x=cos 2( !:-x)=
. 1

. , · 4 „ 4 .
=> 1-./isin ·ex- ")+1-2sin2(x-!!.)=
, I •

=1-2sin2 (x-!:); f'(x)=O

. 4 4 4,
o* 2 sfnl (x-!!.).+
4 ·

+ \f2 sin (x-: )-2=0. Dech~ obtinut: 2rin(x-=)~] ~n(x-7)-.!f~ =>

*sin(x-!!.)=
4
.fi*
2
x-!!.~ 3
4 14' 4
"}=>~n}·
-~12' .· .
Semnul pentru /' e.,te dat de factorul s~ (x- dt )-
· . '. 4 2
·.fi.. Daci· f'(x) · < O, atunci '·
• ( n )- fi · . • ( n )
sm x-- - > 0;sm x-- >-*-<X--< -*""'~-,1t,.
:i 1t 3:i ~n ~ .fi ·.
. 4 2 4 2 4·_ 4 ·4 2
iv) Studiul dem,atei ·a doua: f'(x)=(sinx+cosx)(2sinxcosx-3sinx+3cosx)e 11~ .
• 3n 71t ·
_pt(x)=(J => .xE{l,0011631; - ; 3,7112258;· -}; J{l,001)=1,87, .1{3,711)=-1,87.
4 .. 4 .- .
v) Tabloul de variatie a functiei ~e: '. /\
'. I
1C 33t : 3,r; 7,c
O. 2n
I

X
2 4 "'"' T Ţ

/'(x) + o - o + + +
' .,. .,..
-e1 .,. .,. \
J{.x) e
" o
"
-e . --e1 o -e1
vi) Trmarea unui detaliu (şablon).de grafic este pre7,entatl în figura V.44.a (vezi.
pagina 240). . .
vii) Extensia detaliului de grafic pe axa absciselor este pre,.entatl în figura V.44.b
(vezi pagina 240). ·· ·
ţ)bservajie: D~vata ~qiei este o functfe· mlrginitl pe R, deo~

239

)
 ' .. · 14
o

rJg.V.44.a

. Fig.VM b
x x
funcpile g(lf)=l +cos x--sin x+2siil i, "COS şi h(x)=sin x.;.cas sînt mlrginite
. pe· R: jg(x)I !:l+lsimf+lcosxJ+ls~I ~4 §Î_ lh(x)I !: rsinxl+lcosxl <2,
deci pentru orice xER; V'(x) l<4e2, far inegalitatea este strictl.
:·45. ·i) Relaţiile se· demoristrea7.I, sub~dtuind functiile hiperbolice prin fi)mta lor 1
e.cbivalentă exponenţiali. Graficele functfilor hiperbolice sînt prezentat~ în figmi
V.45.ii (a, b, c, <Î). . · .
iii) D~~hy~·~ci .)'=SIPhX (argament SÎ1JUS hiperbolic). ·
Daci x=ch y, atunci y--argch x (argument d'JSînus hiper~olic)•.
Daci x=th y, atunci y=argth x (argument tangentlJ hiperbolică).
Dacl-~h y,-a':~ţargcth x· (argu~ cot4ng~hiperbolicli). : . . ,· ·
Qmx=shy=>x=--=> (e!f-2xl!-l~el=x±,/x +1 => 'y=atgshx=ln(x+Vx2 +1 ).
2

- 2 _,--:;-:- · 1 · l+x ·
Analog se determină: y--argch x=ln(x±yx2-1), ~ntru.x2:l ;·y=argth.x=-ln---,
,~gcthx=-ln-, · .
1 x+ 1 pentm IX I.>1. · . 2-··, 1-x
pentru IX I<1; . ' I • ' •

. ' , 2 x-1 ' " l • I ' • , ' • '

 ,-

Graficele fync1iilor inverse sînt pre7.entate în figurile V.45.iii (a,: b, c, d).

g-
' li g
4

, ~

o J(

Fig.V.45.11.a J!lg.VASJLb Fig.V.45.11.e

,-~

g.

•
IC li
9rza.rg•1, x

Flg.VASJLd
Fig.V.45JILa

,-~··
/

9 li I
._I
I
I
fJ .. Jt
,,
I
1t
I
I
I
Fig.V.45JD.i, I
I
Ffg.V.45.llLc Fig.VASJU.cl

241
Nlcoleacu -21
 46. ~)J(_x'))1-2x•· ~
lx+2I ·
I) Domeniul de definitie:
ii) ~xplicitarea funcţiei :
_·

{t+~ X
+]
. ~• ~•
'

·a
·-1~:;r :· pentru ~E (-2, +co)+ţ.~] .__ r ]
~F - _Ji-2r- xerv'2,v'2 .
._Ji-21:2
x+2 , pentru
. , r fi
xe (-00, -2)nfT' _2 ·
.fi] x+2 2. 2·

iii) Graficul J;J.U are a,imptote.

iv) Studiul primei derivat~: f'(x)=- 4x+l · ; /'(x)=O * x= .-l .•
. , . . . , (x+2)iJ1-21:2 4
3
,c v) Studi':d derivatei a doua: f"(x)=- 2(8x +3x2+3) <O, ...
3
, (x+2)3(1-2x2)'2' "'.

~ 3:_2v'2<&3+3%2+;< ~+9 şi <X+2~±f-, ~4f _

- - fi <x< fi. De.altfel, ecuaţia Sr1+3.r.+3=0 .are~ singuri rldlcinl reali care
2 · 2 · . ,· .
este în afara do~eniulul de definiţie x."1 <- /f.
Ca urmare Sr-+3.r+-3>0. pe întreg
.. . 2 . ,_. . .
domeniul·de de~ţie,_ca şi (x+2}3>0.- · ·
vi). Tablo_ul de variatie a funcţiei este:·
. 1
o +oo
4
f'(x) + + o

J{x). - o .,. Jţ4 ._.. .!_·:-,7 o··

,..7;--·· . , 2 . .
vii) Gmficul funqiei este prelentat în figuraiV.46.a (v~ pâgina 243).
b) y=f2(x)= i-2r. . - .: ..
.. · (x+2)2 _
i) Domeniul dedefinipe: xER\{-2}. ·

242
 ,,

. ii) lntersecţţile graficului cit ~ele _

carteziene: .-
M
. 1- /(x)=O
/(0)=...,;~ -
~ X12 =±-.
./2-. ··
,,
4 . ' I ~2 '

iii) Asimptote: x=-2 (verticală),

y=-2 (or:fu,ntalil).·
· iv) ~ul primei ~erivate: __
.- o
· · - -4x-1 . ' · -1 -¾ Jt

y'=2 • . 3 ; y'::0 => x=-...;.. Ftg.V.46.a .

' (x+2) .. 4

v) Studiul derivatei a doua : y "= 2(8x-.S) •

. . ,. · · (x+2}4
vi) Tabloul de variaţie .a funcpei este :
-
-
X -00
\

' -2
fi 1 o 5 {f +co
-T ~4
1
·s T
,y' ·, - - - -.
+·- + o ~ --•
- - - ~
-
I

y -2 -00 -00
2
"" o "" 7
l 2 ,· o -2
#
,·•
' ..
' 4-· ' 63 ' ~

. '

y" -
.. - '· - - ........ - .- o . . + +
. vii) Graficul funcpei este prezentat _în fi.gura V.46.b. _
47. a) Vom reprezenta grafic_ -·
funqia: X
I
IT)=. X . 1 _ X2-2- . ·--------ri
J\X -~--·---- I
X+2 x+l (x+l)(x+2)
i) Domeniul de definitie: -
xER.\{-2, -1}.
I
I ,,.,
ii) Intersecţiile cu axele de co-
I
"',
ordonate : x=O.-=> y=-1 ; y=O =>
~x=±.fl. ·I '
I
I
iii) Asimptote : x=-2 şi x=-1 Ffg.V.46.b
verticale ; .. y=l . asimptotă - ..•·.· .
orizontalii.·
2 . . ·, .
iv) Studiul printei derivate: r(x)= 3x +8x+ 6 · >0, pentt"u: oricel:E;Ît\fr2, .:..1}"~.
(x + 1)2(x +.2)2 . ·

243
 '·

3 2
~) Studi~ deri~atei a doua: f"(x)=- 2(3x +l2x ~~&+lO).
. . . (x+1)3(x~2)3 _
&uapa 3 2
3x +12x +l8x+10=0 admite o singura rlidlcinl real~ x'i 1 • 1,442. Deci
graficul adnute un singur punct de inflexiune, §Î anume 1(-1,442; -0,327)..
vi) Tabloul de variaţie a funqiei este: ~ -
.
.: X
-00 -2 -1,442 -fi -1 o {i +co
'
/'(~) + + + + + + + + +· + +

/(x) +co +00

1 , -00 , -0,327 _ ,o, -00, -1, o , 1

- ..

f"(x) + + - - o + + + - - - - -
vii). Gtaficul funqiei este prezentat în figura__ V.47.a.
a) Deci J{x)>O, dacll x E (-00, -2)" U
u (-fi, -1) u (./2, +00).
.__j_ I .I
J\X
.
b) Se l'ep~tA grafic _funqia:
1r )=
-1 . 't
+ - - 1-:... ·x ~4x _-
x-1 x+2 -, x-2 (x-l)(x -4)
2

" Pentm/{x}>O determinlm~E(-2, O)U

-U (l, 2) IJ (4, +co).
c) Reprez.entlm grafic functia: ·

J(x)= 1 -2._=- 2./x -{2x + 1 ' pentru

Ffg.V.47.a
./_2x+l 2{i 2./x(2x+l)
· . xe (O, ~ +00). . Peiţtm Jf.x) < O determinlm - ·

X E (o, ~· bir pentru.l{x)>O determlnlimiE (½· +00)- ·.. , .

.d) Repre7.entlm grafic funcţia:/(x)=Jx 2 -x-x·pentnu~(-00, O]U [1, +00). Pentru.

J{x)>O, determinAm.xE(-00, O). .
· e) Reprezentlm grafic funqia:/(x)=lnx-2·-,
·.
·
-· -·
x-1 pentru.i>l; / ,(x)=_. -
x+l x x+ţ·
_>O; 1(x-1 ) 2

f'(x)- 4(x~l).
(x+1)3

244
 .
X 1 I /
e +oo
-
/'(x) + +
C

J(~) o , . O,CJ76 , +oo

f"(x) + +
_Graficulfuncpei este preuntat în figura_v.47.e.
Deci J{x)>O, pentru orice xE(l, +co). g
48. Z'- 1 .. Z"=~ 1 .

(i+~r . (i+t
x2 -
1+-
U'=v .
12 , ; U'>Opentruoricexapartinînd· ~~~~~~----'!'!'
. .(1 +~_-
.2" 12
x_2)2 ./
„
domeniului de definiţie.
Ffg.V.47.e
U"=24· x3 + m- 3 72 ; U"=O are o radAcină
(12+6x-x2)3
reali x;'E(l,829; 1,830), deoarece g(l,829)<0, g(l,830)>0, unde g(x}=x3+36x-72.
Deci putem considera
r!•.,. l,8292+ l,S3 =18295-~i
-,_ ' . "$ CJj(x")=l
1
1184 ·,
_, .

A·,_ x2. ; B'- . x3(x-24) .

(1 +x)(2 +x)2 · (12 +6x-x2)2 (1 +x)
Tablourile de variape ale funcţiilor sînt:
x- . .
-1 '-- o +co
Y' + +
-+
'
y -00 ~ o ~ +co
Y'' - - - - -
.X -00 -2 +co
- .
Z' + +. + + + :I-

z 2 ~ +oo -00 ~
o
2
-
Z" + + + - - -
/
 .
X -00 3--{if' o 3+{it) +co
U' + + + + + +

u 9 .• "' +co -00

"'· o "' +oo -00
"' o

X
'.
-1 o -
+co
A' + + o + +
·-A [-00
"' o "' +co

X . -1 o 3+{2T 24 +co
B'
-
+ () - -,- --· o- + +
_, ...
B
-co·
"' o \ -00 +co 3,9 "' +co

Graficele funcţiilor ·sînt prezentate în figurile V.48.a.b~c.d.e. ·

Inegalităţile cerute· rezultă din su~punerea primelor trei· grafice pe un acelaşi
s,istem cartezian. -

8 . ~ I
z

Jt '
~-+- I
.-z I
,. .Jt

I-
I
.I
Ffg.V.48.a Ffg.V.48.b

Jt,

F.fg.V.48.c Flg.V.48.d

246

'
 49. i) Domeniul ·de definiţie: xER\{2}. !I
ii)Explicitarea funcţi~i:

!
l
xe-k .pentru xE[O, +OQ)\{2}.
f(x)= 1 · I.
-xe~ pentru x~(-oo_, O) ·~
iii) Asimptote: x=2 (vertical~); ._ --,-i~,..~-.-,.13-.,,(i;-=rz=-,-,....~-----:-----....
x
oblice: F,-x-1 (pentru x-+-OO), §Î 1
I
y=~+ 1 (pentru x-++oo). Pentru . ecuaţiile 1
. asimptotelor oblice, am apli~t ţegula · .lui._ :
l'Hospţtal, trec~d de la ·cazul '_'0~oo" la _<;~ul·

·.
~- - li o "
de nedeterminare _ .
-.. . . -•.
O
·
_x_2__
. ) S d" 1· . . : . d .. - .,·' 1 ) . - , (x-2)
2

1v tu 1u pnme1 env_ate: .. 'f- =~ . ·xZ..:.Sx+4 :• ~~

I
5x_+_4 • e-J:z
. '
x E (O, +_<;x:?_ )\{2} -
• I

x E ( ~oo, 0.)
. (x-2)2. '
f'(x) =0. ~ x=l, x=4~:Stuciiem derivabilitatea în puiţctul x=O:

. -x 2 -5x+4 __ = ··[··1= 2-5x+4·_.--e~1=·-_1_ ..-

~- · -.;-_ l· , :lim
hm - ·ex-"'=e "'=- -;
!:g (x-2)2 . ··re·. - !;·g
x-.:.
-~ (x-2)2·~- >·' : re '
deci punctul_ de coordonate (O, O), este punct unghiular. -~

. . 1- _5x-:84_e:k, pentru xe(O, + CD ). \. {2}__

v) Studiul (ţerivatei a doua:· f"(x) ==: - _· (x-;2_)_ .._._ 1-
- ~ .5.x-B ··e-;;:,; : pent~ .x~_-:cp !Q)
(x-2t · '
• li s .. r(s) s - "'.".!. o- --• -- · - ·· ~-- ro-. · (s s
- x) =0 ::;;:;), x- 1=- , iar · - -....;. =',.;... ·e ... : · ec1-pun~1 ue coo_ onat~ ~,...;;. e "' _:
fi'(
_ _5 5 _5 _ _ . . _-_ _ , . . - - ~ 5. ,
-.!):
este punct de inflexiune. .
·. · .. -·
vi) Tabloul de vaţiatie a functiei este:_.: ,· ..

X - 00 o 1 ~f - ·, : · +oo

f'(x) -- -~ .o + +. ·..
le
Jf.x) I'·

f"(x) + + + -. .:. . - O_ , J + , + .ţ . .¼ . +

247 '
 vii)·Gtaficul_funcţiel ~te prezentat în figura _v.49•.
g I
/
~

\i I
.,I
I
I /r /

/1 . II
I/·

Jt

. Flg.V.49
b) Intersectînd graficul funqiei r-ff.x) c1i ~pta variabili y=Â, obpem:
..

Â. Natura ddlclnilor (discutie)

Â.E(-co, O) nici o radăcinl realii !

Â.=O două radlcini nule şi una egali cu 2

1 ~i rldlcini reale, una negativi,

Â.E(O,-) două poziti!e (ambele mai mici ca 2)..,
\,

Â.=.!.e trei radlcini reale (una ~ubll x=l)

~(~ 4Je) o ~ reală negativi

.~

-
..).;:4\le trei rad!cini reale (una d~bUl x=:4),

Â.€(4./e, +co)
trei rldicini reale, doul pozitive.
x1E(2, ,4), ~E(4, +co) şi una negativi ·
· 50. i) l:>omeniul de defiilipe: xER\{0}.
ii) Funcţia ~te para, deci reprez:entarea se-va_ face pentru .x>O, apoi, prin sim~trie
fatl de axa ordonatelor, graficul se va extinde pe toatl axa reali.
iii) Asimptote: x=O (verticali), y=O (orizontali). .
iv) IntersecţiiÎe cu axele carteziene: /(x)=O => x=e · .
3 2
v) Studiul.ptjmei derivate: f'(xl= - ~ ; /'(x)=O ::>x=~.
. X ·ll
vi) Studiul derivatei a doua: f"(x) =6 lnx-ll ; f"(x) =O ::> x=eO •
. - ~

248
 /

vii) Tabloul de variaţie,a funcţiei este:

3. 11
X e, e'7. eT +oe
/'(x) + +. ': o -:-

J{_x) ·-oo J' o J' 1 5 'Ăl·o

~ " --11.

6e7
f'(x) - - - o + .+
viii) Graficul funcpei este prezentat în figura V.50.
b) lnteisectînd graficul funcpei cu dreapta variabilă y=).., obtmem:
Discuţia riklăcinilor reale
...
Â
-
~-oe, O) .xiE(--e, O), xi={O, e)
Â=O ~=-e,.xi=e
- x;e{-..., -e{}, ~(-e{, o),
M:(o· t) I
:~e(o, e~), x e(e~, +~
4
3 3
Â-=-1- x1~-e"%, ~
2e3 4=e "% - -·

M:(:t_• +co) - Ecuaţia nu admite soluţii· reale.

-

ef-
.,, I(
eT

o
Fig.V.SO

5L a) i) Domeniul de definiţie: xER\{O} •.

ii) Funcpa mte impari J(x')=-J{_-x). Vom reprezenta funcpa pentr_u X>() (graficul este
simetric fată de originea axelor). Pentru ft..x)=O * Igx=-1 c> x::9,1.
iii) Asimptoţe: .x=O (verticală), y=O (orl7.0ntall).
(

249
~.-}·. \.
 I e
- .. -- -. gîo
iv) Studiul primeideri,vate: /'(x) = ~ ; /'(x) =0 => x= _:_~
. · . x 2 ·lg e . 1O
I 100x2 .

v) Studiul deriva_tei a doua: /"(x) = g--;r; /,;(x)-=0' => ~ Je, •·

·. · · · x 3lge . 10
vi) Tabloul de variap.e a funcpei este: ·
- ..

X :...co
_-,r;;- - To"e -_o,~ o 0,1
·e ~ +co
~ 10- 7o ..

/'(x) - - -· - - o __· + .+ + + + '+. o - - - -

+co
,,. o,,. 1S
o~ - ·1S 10 o,,. -10 " 1;;- " o
ft.x)
·w· " --·-.I'
e -00 e

f"(x) - - o + + -+-· + - - - - - .
o - + +
' , '
~
vti) Otaficul
.
funcliet este ~zentaţ ~ figura ·
I
V.S1.
'' b) Solupile ecuatiei reprezintă _abscisele punctelor ·
''r de intersecpe ale graficelor funcpilor: .
r ''\ -
fi(x)= ·tg Ix I +l şifz(x)m~x3 (grafi~ funcpeiJ; este
\'\ · xlge · ··· · - -•·-· · · · ·
., ... o

'\ \
. • trasai
-
cu linia
,
punctată), .adică
·
x~E(-- o] şi1
_,
· 10
.
. \
\
\ x 1E [o, ..!..).
10
Aplicînd ~e~le prezentate: la
·
'., I
' '\.. . capitolul- .X, o~pnel# '~. · Xi.z a,~,9?99.909()S;- iar ·
I
r ordonatele punc~lor de in~pe ale- celor două
Fig.V.St ce sînt .±o,000999649.
X '
, pentru X € (1 , +oo)
Jx-1. .
.52. _i)_Explicităm ~cpa/: .ftx)= . x . .
·. · , , pentru x E (-oo, 1);
: {1-x · _·
x-2 e
- - -3 , pentru x E(l, +co)
ii) /'(x) = 2(x-l)'I

_·_2 _-_x_ , 3
pentru X E(-oo, -1)
2(1-x)'I
 . (

-x+4 pentru ~- _E(ţ~ +00)

5 '

iii) rcx) = 4(x~tfZ

-x+4
--- ,
5
pent{U X E(~OC\ 1) .
4(1--xj! · · ·· ·· · ·. ,· · .
în (2, 2) graficul iire punct de -extrem; în (4,
în x=l graficul are un punct de întoarcere 'aruncat ' la infinit. ·
f) graflcui_aie punct de inflexiune,•
· ·
iv) Tabloul de variape a funqiei este:
.
X -00 o 1 -. 2 4 +00
f'(x) + + + + + + -- - o + + + +
+00 +00
.. ft..x) ,
/,

-
o ~
'la . 2 -~- 4{3
-3-
,.· +a>
-00 ..
-
f."(x)
+. -. + + ·+ ,.
+ ·. + ,·.+ + -·O _;;:' ;_
-
v) ~ graficului este prezentatl în. figura V52. .
Deci, interse.ctînd graficele funqiilor / şi g, vom
determina o·_s~ ddaclnă realll.x1E(O, ~).
53. i) Explicitarea funqiei:
l2r--lx-fl-21~{12x:-:-x-1 I, ~-i:-1-~0 =·· lt

12x ,+x-3 I, pentru x-1 <0 .

'.h -x-1; ~tru 1-00,, -! u[1, +~rx~h:0)
2
Flg.V.52
. d t· .) . .
= -2r+x+l, pentru x]2' li (){x-bO} _ : .·.··. =
1

2
2x +x-3, pen~ X~-00, -
2 r{l;+~}()lz-1<0}
-
• -2x2-x+3, pentru x 3 1) nlx-1<0}
--,
. 2

251
 ...

2
.2x +xt3
X pentru X e: 3]
(-co,. -2

. ft.x)a - ~l+x-3 - , pentru X e: (-!, 1) \ {O}

X i · .
2x2-X-,:.1 '
- . . , -_pentru X € (1, +oo) •
X

iii) ])eterminarea asimptotelor: xc:O asimpto~ v~cală ;·

C asimp~te oblice: y=~l. pentru x.-.-oo, y::::~1 pentru x-++oo.

. 2r::3 , pentru 'x € (--oo, -!]

iv) Studiul JJri!nei derivate:' /' (x) = - 2x;.+3 , pentru x € (-: !, 1 )' {O I

+➔ ..
2
. --;r-,
2x +l pentru X € [1, ,
Cum j(x)~, înseamriă că funciia nu achnite p1tt1cte de extrem. Graficul are p1tt1cte
unghiulare,îriA(-!, O)~ B(l, O). .
Ecuapile tangentei& în ·punţtu1 A sînt: 10x+3y+15g0, 10t-3y+15i::r0•
. Ecuapile tangen~lor în ~c~ B sînt: Sx+,-:51::10, 3x-r3=0.

-- '
6
x'
pentru X€ (--oo, -!_] .
v) Studiul ăerivatei ·a doua: -. J"(xr=.
..
6.
. - ' .petit.ro
. : x'
x € (-!, tJ'{O)
·-...._
2 , pentru. X e: [I ,: ~oo) •
:t" I

Cum/" (x)~, graficul funcpei nu are puncte de inflexiune.

vi) Tabloul de variape a funcpei este: ·

X -00 -23 o 1
--
--
+oo

10
/'(x) +
T
- T10 ~
- - -s 3 +

ft.x) -00 Jf ·o 'ia -00 +.00 'ia o Jf +.oo

,
/"(x) + ·- +· - -
Numărul sol~or reale ale ecuapei 2x I 2
- I~-1 l'-2 ·I=~ este dat în tabelul următor:
252
 g
Â, ·Rădăcini reale
-
Â.€(-oo, O) ·. x1 E (4 1,s}, X:i e (i,s, o)
Â,m() . X1=l,S, ,X:i•l

Â.€(0, +oo) x1 € (O, 1), X:i ~ (1, +oo)

. . vii) Graficul ftmcpei ~ prezentat în figura V.53.

~. a) f{x)=-x'(r'-:'1.).
i) PentN n par{J{x)~O pentru x€[-'\f2;".fi1 şi
ft.x)'?.O, pentru xER\[ -"./2, ;tf]. · -
. .
ii) Pentru n impar: f(.x)-S.O, pentru x€[0, "./i] şi_
f{x)'?.O, pentru XE~~[O, (2].
b) Vom efectua subşti~x-1 =y; ~ pentru x--.1
, ... o:
rezultă
· lim (y+l)2n-2(y+l)"-a =
·, .. o y2 .
• ~y2n+ ••• +CiJ'2+~+C:,-2(.Yn+ ••• +C;.y~+C~+c4!)-a]
=lim-------------------=
., .. o - .. ·y'- .
·r2
a"2n- -2
2 •\_;n+ lim _2nv+t-2nu-2-a·
' J_ _ _ 'J_ _ .. n.. +
-a-l .. ·pentru aa- 1.·
.. lim --=n·,
. 1 -+O . y'J. . 1 -+O .y 2 .
. c) Vom ~ grafic functia: f{x)=-r'-2r; /'(x)mflr-6r ~ /"(x)m6x(Si'--2).
Tabloul de variape a fun~ei este:

X
-00 o
f¾ 1. .- fi +oo

/'(x) - - o - - - o + + + + +

ft.x) +oo ... o- ... _l~ ... -1

"' o "' +oo
·E ~

I
-
/"(x) + +·+ o - -o + + + + + + + + +

253
 Graficul functiei este- prezentat în figura V54. · _ · ·-

. 55, Se va elimina parametrul t, §~ se vaobtipei-y=±(2....:x) j !=: ,_.x E (1, 2];

y'-+ l-2r j_· 2-x • Grat;îcul functiei este prezent:t în figura V.55.
2(x-1) x-1 -
·S6. a) Se.explicitead
. în-functie.de y: x= ± ·
/1- y ·
, ~-oo, l];x'=t
y-2
.
. . . y 2 2.1[:=""
••x •
Datonua • • faHS d
sunetrie1 .o di . e. X y vi-:-Y
·iu e axa '.Y, ~e -va stu ~ nu.mat ramura cu + m ,ata.
A

.Tabloul de -variatie -~ funcţiei este:

o B 3
y -00
- -3 1
'
j 4
x' o - - - - -
2 +co -
X o ... --- ... ... 2 ... o
- .·3 -00
3
..
Graficul functiei este prezentat în figura v._56.a.
3
b) Explicitam în functie d~:y: x=±y~lJ4-y2 , ~-2,2];x'(y)- :;:(y + 4) -;
2 . -: y. .. ·_ . :_,2J4-y2 .
"'"•) ± 3y -12)'_
x v. = - - - - - · +8 Punctel d :-&. •
e e wiextune sm _t . A

2y3 (1-y)b -y ,
l 1,2(±0,465302425;. 0,845299461 ). Cmba este simetricii în raport cu Oy şi· o vom
. studia numai· pentru ramura cu_+ în futi. , ·
ii !I

o ..,.,-,---."".'9"
.
, ;I'

I
I
I
o I .
f.
I
.J
I
'
I
.

r
- Fig.V~ _Ffg.V.55 . Ffg,V.~.a

. 254
 _Tabloul ~e v~atie ,a funcpei este : _

)' -2 -3./4 -1 o
. J 2
- - -. -
•.

x' + + 'O --- - - -

X O. ,,,
..
----
4S
100
'8 o '8. -~oo
+oo
'8
2"3
-

" o

·Graficul funcpei este prezentat în figura V.56.b.

Fig.V.56.b

c) ·
..
Explicităm
-· ·
în functi~ de y: x= :t(y-a)
. ' '
J 2Y , x '=
(2a-y) 312 • y 112 · ·
2a-y ·
Scriem tablo~l <it?. variape a functiei ~ntnisemnul + al funcţiei şi a>O : .
±.fi<Y'-3aY+a') •
4 ; l'

y o 3-{s ·a 2a
--a
2
·X' - ""'." - o + + + +... ·+

X ·o '8 a,
2
--a •. ,,,. o I
,,,. +oo
s
" .
Graficul funcpei .este prezentat în figura V.S6.c.

---

. fig. V.56.c

25S
 /

d) Explicităm în funciie .de x: y= + 2

x {a
-2x1.' , iar tabloul vafi tra~at pentru
ramurc1 cu + in fa1ă. • _ 2.fia · .

,fi .a fi
X
-aT --2 o
.Q

2
a-
2
y' - - o + + o - -
y o .._
--a ;a - o. ;a
a .._ o
8 8
. y" + +-
+ + -+ + + o - - - - - - - -
· Graficul functiei ~te prezentat în ·figura V.56.d.
!I .

• Flg.V.56.d
57. a) i) Domeniul de definiţie: xE[O,y2].

.
ii) Explicitarea functiei; 2
·1 O ,pentru x E[0.1)
2
O , pentru x E [O. 1)I
[x ]= 1 , ~ro x E[l, 2)=. ~ , pentru x E (1, {2);
2

pentru x=,ff ·
. 2 , pentru x 2 =2 '

I
arctg X pentru X E (O,' 1)
f{_x)= x +arctg x ·: pentni x E (1, ./2)
2

4~atctg{i, pentru x=fi·.

iii) Intersectiile cu axele de coordonate:
*
y=O arctg x=O ~ x:=O; x=O ~ y=aictg O yE {k n: IkEZ}. * p
iv) LimiteJe la capetele dom~niulut de defhiitie:
lim arctg~=arctg l={~+/1~
.r-t 4
ll· 1 ez}:
:.x-1 (x 2 +~gx)=l
.r a 1
. 4 2n:
+arctgl ={1 +~+/
-
ll2 e1·; . .
lim (x 2 +arctgx)=2+arctgy2 =A; lim/(x)=/( 2)=4+arctgy'2 =B·.
"-/I. Jt~
%<.fi
Deci functia nu
~te continui pentru xE {l, fi}.
v) Asîmptote - nu admite.

256

-
 1
pentru x€ [O~ ţ)
> l+x 2 .
vi) Studiul primei derivate: f'(x) = 2x3·+µ+ t _
pentru ~ € [l, {i)
1 +x 2'
o ;_:_ . ' , pentru _x =fi.
/'(x)"r/-0 pe tot domeniul de definiţie.

Ecuapa 2x3+2x+l=O. nu are rădăchii în in~alul xE[l, fi.) deoarece. ftmcp~

asociată nu îşi schimbă şemnul la capeteie intervaiului,.ftl)saS~,f({i)a6{'i +1>0.
Studiiil derivabilitdJii : functia nu: es.te ·deriyabilă în punctele (1, arctg 1), .
(fi, .4 + arctg fi).
Aceste puncte n~ ~înt puncte unghiulare, deoarece ~cpa i;iu este
continuă în a~te puncte.
·,
2x
, . pentru x € (0, l)
(1 +x2)2
vii) Studiul derivatei ~ doua: /"(x) = · 2(x 4+2x2-x+J) ,
·pentru X€ (1, {i)
, (1 +x2)2
.o ,. pentru X-= /2.
•
viii) Tabloul de variaţie a funcţiei este: ·=

- y
X o 1 fi
- ---~---!(
+'. + + +· + +
/'(x) I
I
' I
.f{x) Im I" ~+bt 1+!..+bt I" A B I
4 4 I
f"(x) - - - + + + I
I
ix) Pentru trasarea unu.i d~taliu•de grafic, comiderăm
k:=O şi ,efectuăm calculele:
!. aa 0~78S3981., 1+ !.·. s:i 1,785;
·
„ S4°44„8" arctg:Jf
1••efgfl

~
--·--7--·. . I
I :
, . I
4. 4
---- I
sau arctg{2 m:(),95S31ţi6- (transfo_ _ gradele· sexa- I •·.
I I.
gesimale în radiani).
· Graficul ţ\mcpei este' prezentat în ţigura .57.a.
x) Extensia, pe·axa ordonatelor, a detaliului ·de_grafic,
V .4
.l.
i
. ,
I

I I
pentru keZ. r
b) î) Explicîtarea-~cpei: o

,2s1 -
Nlcolee,cu -22 •
 -2 , . pentru ~ € [-2, -1)
-1 , pentru ~ € (-1,.0)
·.{~]= o ., penim ~€[O, 1)
1 pentru ~ € [l, 2)
2 pentru ~=2
'
··-2x3
pentru . X € [-8, -1)
•. x 2 +2
-x3
pentru x € [-1, O)
·x 2-+l · '.
/(x)= O· pentru x € [O, 1) -
x3 pentru X ~ [l, 8)
x 2 -l
12
~31 r:116,S16 ,, """'"""_ 1 . x=8.
t"'&.U6U

\
ii) Intersecţiile cu axele carteziene : xa() => yi=zO; y=O =>. X€ [O, 1).
iii) Limitele la, capetele domeniulu~ de definipe :
. . -2x3 2 . . -x3 1 i. -x3
· bm --=;._, Iun --·-=-, Iun --=O,
J:
2
--1 .:t +2 3 x --1 2
x +1 · 2 x ◄o x 2 + 1
J: < -1 x>-1 .x<O

I • x3· ·
lim /(x)=O, lim /(x)=O, lim --=+a>,
"' ➔ O J: ➔1 J: ➔ 1 x2- 1
z>O ~<l z>l

x3 .
Jim - = 8 , 127, lim /(x)=l6,S16.
JC-8 x2- 1 ţ -8. . .
J:<8

~v) Asimptote: x=l (verticală).

-~2(x2+6)
pentru X:€ [--8, -1)
(x2+2)2
-x2(x2+3)
pentru x € (-1, O)
v) ·Studiul primei derivate: /'(x) = (x2+1)2
.o .pentru X € [(), 1)
x 2(xL3)
I

., pentru X € [l, 8)
(x2- 1)2
o pentru x=8 .. ·
F1D1cpa nu este deriyabilă în pwictele x € {-1, 1, 8}.
Aceste puncte nu· sînt wighiulare deoarece funcpa nu. este continuă în aceste puncte.·

258
•
 8x(x2-6)
pentru X € [-8, -1)
(x1+2)3 .
2x(x2-3)
1 3
pentru X € [-1, 0)
vi) Studiul derivatei a ~o~: /"(x) = . (x + 1) /·
, ·o ., pentru x.~ [o_,. 1).
.~(x1 +3) , pentru X € [1, 8)
(x2-1)3
o pentru x=8
'
_vii) Tabloul de varia~e a funcţiei ~te:

,_
X -8 -{6 -1 o 1 . {3 ·s·
-
/'(x) - - - I .- I o - ..
'o + ·.
I •
-.>

. ft.x) .5_12 " 3{6 " .2 ,I .!. " . o :·-+o +oo '- ~./J Jt·S12
33 2 3 2,\
2 31

/"(x) -- ,. - o + I +
.-
,I O. + + +

~) Graficul funcţiei este prezentat în figura V.S7~b.

f I .
l/1 TP--------1
.. , . 2:_ _________ . 'li .. \. . ) ' ,·
I
·,
I
I
I
I
I
.,I

I
i
I ,,
I
_,I 8 J(

Fig.V.57.b

c) i) Expliciuu-ea funcţiei:

259
 1n1-2x2-q, pentrux e:[-.!.,
· · · 4
-!.)
8
_--;2, pe~ 23X € [~2, -1) . ----
1n f.--x 2-1 f ~-- pentru x;_E r-..!..; O)' .
.._ J, pentru 2 X € [-1, 0)
3 , L8 ·
. ~ 1
3
[2 x]= o , pentru 2 3x e: [o, 1)
. ·1.
/(x)= O , ~ntrux €LO,
8)
,,

1 , .J?C~ 3
2 x €

: ·2,, pentru 23x~2 .

[1, 2)
mfx,2.-t I ,. ·. t· .
, pe_ntru_
..
X€ ~_, -_)
8 ··4·
1

. 7 . , 1 · ·
Inl-81 ' ~nln:Jx=4 . ·.
ii) InteJseclille cu axele carteziene : .x=O * ,-,o:; !"o ,,; xe: [o, . !). ~
/ii) I,.î1~tele,l!i, Cllpl'telecipmeniului de defmi!ie: , I~~ t ·1n J-2x:l.. ţ I ~ ln · :}~0,03077 ; •
. V . '
~ < - I .•
V
/.: · 6S
1im lţi f-x~~ll =ln-=0,01SS0 1 llin 1n f-x2-l I aO; Jim.ftx)=-0;.. · Jimj{x)=_Q,
JC ➔-' 64 .:.o .. . .1
x·,,:"o·· . ·· ··
z ➔O
x> o•
.
· .x .... T
I .
·
T
z>- l I
xc.T
V '
lim 1n fx2-1 f.=ln~~~0,01575·; -'lirol 1n fx 2- l I. =ln~=-0
16 ' 06454
... ·,.
z ➔l 64 " ...4 .
T
"> Tl Jl <
l
4 .'
I
· 7 ·t, 9· .
8 _.
lim Rx)=ln-=-0,13353; 1'1--)=Jn-=0,11778.
Jl ➔t\i IJ\ 4 . 8 . ; r'

z > l
. 4
4x \ 1 , - -J.)
, iv) Asimptote nu are. pe~ X€ [·- -
2x2+1 · 4 8
2x ·r I .
x 2 +1. · '' 'pentru X. € . -.
8 ,_ 0)
1
v) Studiul primei derivate: / '(x) = o ·pentru
.
X € [o, -)
8
i

2x' pentru X€ [-1• -).

1
· x2-1-- · s· 4
1 .
0 ., pen~ X=-

f!,!, !}
4. .
Funclia nu ~te derivabilă în punctele'.i:e: Aceste pimcte nu sini puhctc

· 260
 unghiulare,
. deoarece funcpa nu este continuă. în, aceste. pimcte. . \

.4(1 ~2x 2) . 1 l ·
. ·(2x2+1)2
x, e [-4, ~8), .
,~2ci~x2) · . : · . . . [ 1 0)
. - ., . ~ X€.--,
.· 8 .
:(x~+1)2·
o:- · ~ .1
. ·'vi) Studiul derivatei a doua: /"(x).= · , pentru x e[.o,
. . 8:
->
-2(x2 +1)
pentiu x.. € [ -1, -1)
. . (.i~1)2 . . 8 4.
\, 1
o ' pentru X=-
4
~pa/"(x)::zO.nu are rădăcini. .
vii) Tabloul de variape a funcţiei este:
. '

X ..·:'41 -8 11
~
1 1
8 4
f'(x) - I
..
- I. o I - I
. 9
J(x) )n_ ... In~I In~- .... o -+
1
IIn-~3 ... ln~ 11n2.8.
8 32 64 64 16 ·.
. f"(x) •'•
+ I + I o I - I \..

viii) Graficului funcpei este prezentat în figura V.S7~c (vezi pagina 262).
d) i), Explicitarea funcţiei: f ·

-2 , ·pentiu ~ '€ · ~3./2,· .:.1)

-2-1,, ~ntru. x € 1-2, -1)
pentru x -1, O) .
3

3
€ -1· pe~ x € -1 0).
' .
' . .. .
CrJ• O,. pentru x 3 e· O, 1) •
. . . 3
1 , pentru X € 1, 2) . .
0, pentru
1 ,' pentru
. ~ .
X €

X €
0, 1)
·1,
,W:) .

2., pentru x 3 = 2 ~, ~ntru x=v~ ..

3,i-
2 .
----".""ln(x 2
+2) , pen~ x E [-3./f;:_1) ·.
2 x +2x-1 , ·

2
x +x-1
1
-ln(x 2 +1) , pentru X E [-1,0) ..
..f(x)m -Jnx2 , pentru x E (O, 1)
. l
---1n1x2-11:
x2-x-1
' pentru X. € d ~ 3./2)
' 2 3· . ·3 ··. . .
. -~J\1'4-2J =C, pentru x ·=.fi, iar C a1-0,14968J
~-2:fi-1
3 3
. . .
261

/
 ,
-. ~~~~~~
I
N .. ,.

I
,,,, -------.
.
--• I

Flg.V.S7.c

ii) Dpmeniul de definiţie: xe[~~, ~ {o, ţ}.

1
'., 7
\

iii). Limitele la -capetele domeniului de definiţie : ,

lim J(.x')=1-ln3, lim J{x')=1-ln2; iim J(.x')= 2 .· -ln(44+2j~.ţ1.;
z --1 z --1 , _ 3r,:;- ~/7.
x< -1 ·· · · .. · % a -1 · · % ---12 l-2y2-y4· ··· · · · ·
% li-,' 2-

· limj{x)=l, iin.,.j{x)=+oo; limj{x)=O, limj(x)=+oo;

z -o z-o x -1 · z -1
z<O z>O x<1 z>l

%
l~_J(x)=
-r2- 3' -! .. -1n1W-1·1=B,
:/4-fi.-1 _ .
B•-0,954897 şiA•--0,242468~ Pe intervalul"
.. .- .; ..•: . . : .· .
z<.r2
I

(1, ·~) funcţia se anulead, astfel se glse.şte radăcina (aproximativi) .1;,=1,14164.

iv) Asimptote verticale pentru xE_{O, 1}". ·
v) Studiul primei derivate:
2(xs +4x4-6x2-3x-4) , - I. 3r,:;-
---- 2 - - -2 - - - -2- , pentru xE[-v2,-1)· ···
(x +2)(x +2x-1) .
4 3 2
..:. (x+1)(2x +2x -6x +x-1), pentru x E [-l, O)
(x2+1)(x2+x -n2
f'(x)= ,2
--, X
pentru x E (O, 1)
2xs _4x4 + 3x2 + 1
(x 2-l)(x2 -x+1)2 ' ·
pentru• X E (1 , 3./2)
, 0, pentru X=~ • .
Pentru xE(-1, O) se observă că f'(x)=O *x'1=-1 şi 2x4+2.r1-6x2+x-l=O. Ecuaţia de
fP'Rd:ul patru are numai două rădlcini reâle şi-anumex'~E{-3, -2), ~'3E(l, 2).

262

-~
 \ .

a
Singura rădăc~ primei deriy~ este X '1=-1. '
vi) S~diul ·derivatei a doua: · · ·

2(x 8 +6x +x """.28x 5 -61x -34x 3-47x 2 +60x-38) , . pentruf"\.x €

7 6 4
l) [-3./2, - ,
. (x2 +2)2(x~+2x -1)3.· · I
2(x8 +3x1-4x 6 - l lx'-.8x 4 +2x 3-8x2-6x-l)
pentru x E [-1 , O)
(x1 + lt(x~ +~-1) 3 .
/"(x) = 2 . :.
-, pentru x E (O, 1) ~
x2 . .
2(x' -3x7 -2x 0 + 7 x' + 6x 4 -8x 3-2x1 t 2x + 1)
(x2- l)1(x1-.i+ 1)3
··pentru x, €o, W>
O; , pentru x= 3./2 ,
Pentru ~E[-3/2, -1), cu aproximapa 3{'i s:s-t,2S9921, se constată că f'(x):#()", adică
g(x)=x8+6x7+x6-28r-61x4-34r-47.J-60z-;,38, nu admite nici o rădăcină•. Deri~ata
a doua nu are rădăcini pe nici W)Ul dintre intervalele de definiţie, deci fuţicţia nu are .
nici un pwict de inflexiune. .
vii) Tabloul de variape a funcţiei este:
.. ..
3/2. .
I

X - 2 . -1 o 1 Xo Vi
/'(x) I + + +. I - ·o + I- - I- - I
.. ft.x)' A /4 /4 t-:-ln3 I1-1n2 /4 1 I +oo "01+ " O'-BIC
00

/"(x) + +· +· I + + + I + I +
viii) ~eul funcţiei este prezentat în figura V .S7.d
e) Cum {x}cax-[x], obţinem:

ft.x)= X,:_ [x]' -~-[.t] •X.

x 1 +[x]x+l
i) )li.plicitarea funcţiei : ··

. x+2 , iz
------·~ + , _pentru xe:[-2, -·l)
~-2x+l . . .
X+ l .e,ru , pentru xE[-1,0)
x 2 -x+-l
ft.x)= _x_.~,. , pentru x.E[O, 1)
· x2 +1 f .
' X-1 .-r-:.x
e-- , pentru .X€· [l , 2)
2
. x +x+l
·O _ ·; pentru x=2·.
ii) Limitele la capetele domeniului de definiţie: .
Fig.V.57.d

263
 I

Jim /(x)=~0,09197 , lim f(x)=O lini' f(x) = 1 , lim,/(x)·=o

X --1
:X.< -1
4e ' :i: --1
,x a -1
X -0
X< 0 ,
. . -x-0 ·
;i: :& o ··
. ·.
r
Iim f(x) =.:e-1,35914 ;
x-1 2
lim/(x)=O,
x-1 ··
lim f(x)
x-~
=2:.7 e2• l,055579 . '
X< 1 X lt: 1 x<2

iii) 0-raficul nu are asimptote.

2x3+4x 2 -3x-9 • eJ+2x X E [-2,. -1).
(x-1? , '
. 3
2x4 +x :-X2 +·3 • ~Z+x x E [-:1, 0)
(x2-x+l)2 ,
iv) Studiul primei derivate: J'(x) = 2x4+x2+1 . e!:
x E [O, 1)
(x~-: 1)2 ,
.2x4 -x3:...x2 +3 . etz-x.' X E [1,-2)
tx 2 +x.+1)2
. o,
Cum pe fiecare_ restrictie în parte, derivata nu îşi s~himbă s~nup.Il, atunci pe
restrictii ecuaţia f'(x) =0 nu are rădăcini .
. Studi1:1I derivabih_~tătii : . lim. f'(x) = _!._ ,. Jim f'(x) =3 ,. limf'(x)=3,
x--1 2e :r--1 x-o .
X< -1 . X a -1 x<O

1
limf'(x) =1·, lim.f'(x)=e., lim f'(x) = .Vom ~onsid~ra"apro;dmatia~-2;7~828.
'.
X-o
x>O
. 1
% -
x<l
1
X -
x>l
3 .
.

vi) Studiul deriYatţi a doua:·

4x 5 .+&: 4 -l0x 3 :...36x 2 +4x+48 . €f2+2x .X E[~2, -1)

(x-1)4 .. .'

· (x + 1)(4x -4x 5 +3x 4 -4x3 + 19x 2 -20x +9) . (fzu

6
x E',[-1 / O)
(x 2 -x+1)3 · · . '.
f"(x) = 2x 3 (2x4 +3x 2 +5) 2
------·el:,
(x2+ 1)3 .
' x E [O, 1)

. (x..:.1)(4x 6 +4x 5 +3x" +4x 3 + 19x 2 +20x+9) .·~z:.x

x E [1, 2)
· (x~+x+1)3 ' '
o, x~2 ·

Pentru xE[-2, -l) se observă că f"(x) =0 , adică g(x)=4.i+Bx4~10x'~36.x1+4x+48,

. ,
admite o rădăcin~ x"0E(-2, -1) deoarece g(-2)=-24<0, g(~1)=22>0. Se găseşte că
' '
rădăcina derivatei a doua este x"0 at-1,62059, (rădăcina a fost determinată prin
metoda injumăiăJirii intervalului. ·vezi capiJolul X).

264
 vii) TablQul ~ variatie a functiei este:

x , ~2- . x'~ -1 o 1 /

,
2
f'(x) + I + I + I + 10
ft.x) o ;r ft.x ''J ;r _l IO. ;r _110 ;r ~IO;r .!.e 2 IO
4e 2 7
/"(x) - o + I„ + I + I + I
viii) GraficuJui functi~i este prezentat în figura V.S7.e.

-2

Fig.V.57.e ..
58. /'(x)am+x(2lnx+l) ;.J"(x)~2 lnx+3.;
_3
x· o e 'Y 1
/"(x) - O, +
3'
f'(x) m m-2e-'Y ;r m+l
'" ./
Graficele corespunzătoare _sînt prezentate în figurile V .S8.a.b.c.d.e.f.g.h.i.
ii) _Locul geometric al punctelor de extrem se determină eliminînd parametrul.real ·

mintre ecuapile: { m~~~i=O *y=~x'(l +hu); care reprezintă ecuatia .locului

geometric. y'=-x(3+2lnx); y"=-(S+2lnx).
Tabloul de variape a functiei este:

5 3
X o e -'Y e -'! e•l 1
y' o + + + o - - - -
·3 l
o
" o
___;r ;r -1
y 5 '"
2e 2e 3
y" + + o - - - - -
265 -
Nicolescu •23
 !I
1
·x ,
o

,
.
•

~
I
I
I
I
. FJg.V.58.a

m=O
!I _,. m1(-1,o)
e2 ,c·
lt
I
' I
I
,,, -----r--- I
1

Flg..V.SS.b ,.

!I
m ----------- -------

o Jt

Fig.V.58.d

- 266
 !I , :• 111 •Ie·I .
//t -------------

.•

e-I JC
o x;
Fig.V.58.e Fig.V.SB.!
!I !I . m•,e -IJ
·t. -~,ze
m -- ------------- m < •

X
D 1 o 1 I(

Fig.V.58.g . Fig.V.S8.h

,, .

. I
I·
I
I
I
I
I
L
I IC.
D 1

Fig.V.58J

267

. I
 ·•· }

!I
: • -Qraficul_locului geometric- es~ prezentat în figura
1 · V.58.j. .
I ..-
1
I
59.i) Pentrua<O~xER,pentma>O~xER\{lna};
„
I
I
I 1a'(x,,,,.=e .r: · -
ex-a(l +x) . tădă- . ·1 deri te·
- - - , tar
(ex-a)2
Cllll e
·
va 1 se
I - . • . X

determină din intersecţia graficelor y= _e_ şi y=a.

I
I
I x+l
I
I Rezultă tablourile de v~ape : .

-1 ----------. ----
I pentri.l a < O: ·
- Fig.V.S8J

X -00 x1· .o +00.

/~(X) - - o + + + +
fa(x) o "li ft..xJ ,. o ,. +oo

pentru a E (O, l)_:

.X· -00 Inâ Q +oo

/~(x) + + .+ +

fa(x) o ,. +oo
-00'
,. o ,. +00

X -00 o -
+00

f'a(x) + + o + + +
fa(x) o ,. 1. ,. +oo

pentru a> 1: _..,

X ·~- -00 X1 o ln a ~
+00

f'a<x) +· + o - - - - - o+ + + +
fa(x) o ,. ft..x1) "' o
-
+~ 'li ft..x~ ~
+00
"" ·-00 -
· xe.r: ax . 1 (x) , ,
ii)fa(x)c:_.-=x+-- şi mglim-0-=l, 1zc:Iim [fa(x)-x]c:0,
e.r:-a ex-a .r:-om X .1:-om

deci dreapta (d) de ecuape y,::=x este asimptotă oblică la curbele fa(x), curbe situate
· deasup~ asimptotei pentru a>O. · ·
iii) Punctele unei tangente pamlele cu Ox se găsesc pe o curbă care se determină

268
 ·
· eliminînd parametrul a înt~ ecuapile:
I er-a(x+l)=O
fa(x)= ~ez => y=x~ 1,
,,

adică o dreaptă
- e -a
{d1) cu Pnn:ia bisectoare a axel<;>r de coordonate. .
paralelă
_ivf Punctele unei tangente paralele cu dreapta (d) sînt date de y (x)=l => cf(l-x)=a. 0

Fie g(x)=ex(l-x), g'(x)=-»t. '

şi tabloul de variaţie este:
...
X -ad -1 +co o 1 )

g'(x) + + ·+ + + o - ·- - -
g(x) o J' 1/e J' 1 ... o ... -00

g"(xf + +. + o - - - - - - .

Graficul funcţieiy=g(x) este prezentat în figura V .59.a.

Existenţa punctelor cerute este :
a,
aE(-oo, O) un punct cu abscisă pozitivă

aE(O, 1) două puncte cu abscise de

semn contrar
aE(l, +oo) nici unpunct
Eliminînd parametrul a între ecuâtille
·1 ex(l-x)=a Ffg.V.59.a
y= .xex , obtinem y=l, <;are reprezintă
ez-a
ecuapa dreptei (dz), dreaptă care conţine punctele considerate.
v)f"J.x')= ae,:(x-2)ez+a(x+2)] §i fie h(x)=e;ri. ~ (dinf"a(~)=O),
(eJC-a) 3 . . x+2
2 2 ·
h '(x)=ex. -x ; h "(x)= -x(x +2x+4)ez
· . (x+2) 2 . (x+2) 3 ·
Tabloul de variaţie a funcţiei este:

X -00
'
-2 o 2 +co
h'(x) - - - - o - -
h(x) +co Ci)
g ... -00 ... 1 ' ... -o ... -00
-··
h"(x) - - . - + + 6 - - -
269
 Graficul funcpei este prezentat în figura V.59.b.. _
r
Într-un punct de inflexiune al fasciculului fa(x), a(x) se anuleazA avînd ~chimbare
de se~; aceste puncte de inflexiune fiind determinate dţ__ radAcinile -ecuatiei
h(x)-a=O, pentru ez;dtl. -

lntel'Seqia graficului funC1iei y=h(x) cu dreapta variabilă y=a ne permite sA stabilim ·

ntunmul :de puncte de inflexiune, deci putem forina 1.111nAtorul tabeLde discuţie al
numArului punctelor de inflexiune : .,.
a NumArul punctelor de inflexiune
aE(-00, O) două puncte de inflexiune: x 1 E(-00, -2), _xzE(l, +oo)
aE(O, +oo)\{1} U11 punct de inflexiune .t1 E(..;.2, 1)

·__., - · .I
a=l Soluţia x=O se elimini deoarece anuleazA numitorul ~-a

_ vii) Eliminînd parametrul reâl a între ecuatfile

'
(x-2)ez+a(x+2~=0

y=--
xe%
-
· e%-a ·
obpem dreapta de eeuatie y=.!.x+l care reprezintă dreapta (dJ, dreaptă care
2
contme punctele de inflexiune.
viii) Trasarea graficelor este prezentată în figurile V.59. viii.a~b.c.
I

Jt
./ o
/
•• X

Ffg~V.59.vllLa . .

ae(D,f) . .

Flg.V.59.b
Jt

Fig.V.59.vflLb

270
 ··-..

\
60. J{x)=O=>x1=0 sau ln(ax)=-~ax= !I, o.>1

= .2:... Rădăcinile ecuaţiei transcenden-

e~ 1 , -
te ax= -- .le vom determina grafic:
ex.
reprezentăm grafic, pe un acelaşi sistem
cartezian, curbele · de ecuatii .v=ax;
y= : • . Numărnl punctelor dt; inteisecţie
al celor două curbe reprezintă nummul
de rădăcini ale ecuaţiei transcendente.
Valorile ~dăcini1or vor fi aproximate
folosind metodele de calcul numeric
prez.entate în capitolul X -(vezi :jÎ ...• x'f K'a. X
,., -/ .
exemplul de la pagina 453). Astfel vom I
/
obţine patru cazuri~ în funcţie de vaio- / I
. rile parametrului real a. f (x)=ln(ax)+ ~+/
I
+2x+.1; f(x)=O*ln(ax)=-2x-l*ax= ~
1 . . / I
= ~ - Rădăcinile ecuaţiei transcen-. / I
e / L
1 . /
I
dente ax=~ le vom determina grafic:
· e + . Fig.V.59.viii.c l a•.

reprez.entăm grafic, pe un acelaşi sistem cartezian, curbele. de ecuaţii y=ax şi y= z;:;i.

. . e .
Astfel vom obtine încă patru cazuri, înfunctie de valorile parametrului real a. Având
în vedere că derivata a doua f'(x)=:..2x+ est~ independentă de parametrul ·a, vom
1
X -
obţine opt intervale pentru parametrul a şi, respectiv opt tablouri de variaţie (patru de
la s·tudiul ecuaţiei f(x)=O, patru de la stu_diul ecuaţiei f'(~)=O şi zero intervale de la
studiul ecuaţiei f'(x)=O). · ·
' Tablourile de variaţie sunt :
pentru aE(O, +oo):
X .o x' 1 X1 +co
'··
f'(x) - - o + + +
/(x) o '- /(x'1) .,. o I' +~
f"(x) + + + +
pentru aE(-~, -31297442542):
X -00 x, x'1 -0,5 X2 x'2 o
f'(x) - - o + + + o -
.,. .,. o .,. o
}(x) +oo
"' o . '- J(x' i) JC-0,5) J(x'i) 'li

f"(x) + + o - . -
.
271'
 pentru a=-3,297442542
X -00 X1 X'1 -0,5. X'2 o
f'(x) -:- - - o + + + o -
J(x) +oo
"' o "' - J(x'i) : ~ O, -~ j(x',i)
"' o
f"(x) + + + + + o - - -
pentru aE(-3,297442542, -e), unde e-2;718281828:
.X- -CO
.l:1 X'1 Xi· -0,5 x'2 o
f'(x) - - o + + + + + + o - -
ft.x) +co
"' o "' j{x'1) :~ o -
~ j{x" i) ~ Jf.~',i) "' o
f"(x) + '+ + + + o - - - -
pentru _a=-e:

X
-CO -1 - 21 x'1 o
f'(x) - - O,. + + o - -
Jf.:x) +co
"' o ~
t(-}) ~ /{x'1) "' o
J"(i) + + + o - - - -
pentru a E (-e• .:..:2) :

X
-CO . x'1 --21 x'2
. ·•·
o
f(x) - - o + + + o - -
}{x) +co-:: " f(i' 1) ~
t(-}) ~ j{x'i) ,
"' o
f"(x) + + o - -
pentru a=-2:

X
-CO - 21 o
f'(x) - - - o - -
f{_x) +co \a 0.25
"' o
f"(x) + + + o - - - -

272

'
 _pen~ aE(-2, O):

X
-00 .
-21 o
f'(x) - - - - - ·- • -
J(x) +oo .... .1(-}) .... o
f"(x) + + + + Q - - -
Graficele corespunzătoare diferitelor valori ale parametrului real a sînt pre-zentatţ
în figura V.60. - -- .
I !/
"'I
Q"1
,~l
IC I
I
I
I

Flg.V.60
61. Cazul 1° : Dacii m este un număr raţional ireductibil, cu numitorul .impar sau
dacă m este un n~ăr întreg, atunci domeniul de definiţiţ al funcţiei este xEl-1, O) U
U(O, 1]. .
Cazul 2° : Pentru alte valori ale parametrului m; f (x) nu poate fi definită decît
· d~~E(O~ 1]. . . .
2-m
Funcţia se poate scrie J(x)= x ~ Se vede că ac~ta, spre deosebire de
· 1+{1-x 2 · . ~
funcţia dată, ~ate fi de.finită şi în punct~ x=O, ·dacă m:!o: 2.
(2-m)lt-r +(m-l)x 2 +2-m 1 - ·
f'(x)= _ . ·x -m se _anulează pentru x=O, dacă m < 1 şi
, -~h+Ji-r l 2

· -·
pentru x= ±J:~-Z), dadi m;,,2, iar dacă mE[1, 2) derivata funcliei nu se
illlUleaz.ă. Vom nota : (- 1t=a.
273
 în ~ I 1°, tabloul de variati~ a funcţiei, peni~ m < 1, este:
,
X -1 o 1
f'(x) -sgna
-.
I· + + +
J(x) '
a--+ I ~ 1
I
Există un minim în x=O, dacii a=+ 1 ; iar dacă a=-f funcţia este crescătoare.
în-cazul 2° se p~treazA jumătatea din d~pta a tal>l~ului de variatie.
în cazul 1°,. tabloul_ de variaţie a funcţiei, pentru m=l, este:
X -1 o 1
f'(x) • +co . + + + +co
j(_x) -
-1 ~
I ~ 1
. în cazul 1°, tabio:ol de variatie afuncţiei; pentru l<m<2, este :
,X -1 - o 1
-
f'(x) -sgna I + + + +co
'

J{x) a --+ o ~ 1
-Dacii a=l, x=O este un punct de întoarcere, dacii a=-1, x=O este un punct în care
tangetţta este axa .Oy. În cazul 2°, se pastrează jumătatea din dreapta tabloului. a
în cazul 1°, tabloul de variaţie a funcţiei, pentru m=2, este:
·X
h
-1 o 1
f'(x) - -· o + +
J{x) 1'- I ~ 1
"
În cazul I tabloul de _variaţie a functiei, pentru m > 2, este :
0
,

X ·-1 -Xi o Xi 1
f'(x) -a o a - - o ,· +
f{x) a ay. -a· 00 +. ". Y1 ,~ 1

· · · {m(m-2) '. (m- 1yn-1

Unde .xi=----; Y1=--;::====
m-1 ./
vm·"'(m-2Y,-2
în cazul 29 se pffstreazA jumătatea din dreapta a tabloului.

274
 62. 'i) Derivata polinomului din membrul întîi nţi are radlcini reale, Q(x)~1+x+2,
Q'(x)=(7f+l)r"+l, iar· Q(x)=~1+1+x+l=(x+l)(,ri'~~1+~ .•-x+l)+x+l=(x+l)(,ri'-
-.x1.P-1+:••-x+2), pEN•. RAdăcina reală a ecuaţiei Q(x~ este -1.
ii) P(x)~1+air'1~•••+a~+a2pw înl~nd polin~niul P(x) în relaţia datl şi
~dentificînd .cu .x7'+ +x+2, se obtb.ie ao=l, a 1:=2p+l, Or{2p+_1)2p,_ a 3=(2p+1)2p(2p-1),
1

..., a7,-1=(2p+1)2p(2p-1) · ... ~4·3, ~=1+(2p+l)!," a7r1=3+(2p+l)I.' Apoi se va_ face

. înlocuirea coeficientilor, ob!inînd astfel polinomul P(x).
iii) /'(x)=-(.r"+1+x-t2)e-x; /'(-1)=0; /'(0)=-2, Jt0)=3+(2p+l)!, /(-l)=e·P(-1)>0:
· .Tabloul de variaţie a funcţiei este:
X -00 -1 +co

f'(x) + .+ + o - - , -
-00 max o
Jf.x) ~
'
63. i) Domeniul de definipe este {-00, -1) U (-1, 1) U (1, +00), ,dacă n este par şi
(-00, 1) U (1, +00), dacă n este impar.
.
· -00 dacă m>n şi m-n par

+co dacă ni>n şi m-n impar

lim /(x)=
x--m -1 · dacă m=n

O dacii m<n;

-00 dacii m>n şi m-n par

+00 daci m>n şi m-n impar;/'(x)= xm- [m+(n-m)xn]
1
lini /(x)=
~a, -1 daci m=n (1-xn)2_

Dacă m
1 O dacii m<n
este impar, f(x) se anulea7A în x=O de un i l ~ par de ori şi ca, în acest
caz, în x=O -nu se obţine un punct ·de extrem relativ. ·Deci, pentru m~ şi m par,
funcţia are un punct de extrem relativ, (originea axelor de coordonşte est~ un .punct
· de minim relativ). A~em deci trei situatfi:
1. f(x) se anulează în x=.±a, daci m>n, cu n par.
2. f'(x) se anwează numai înx=-a (film- să se ~ule2.e şi în x=a) dacă m<n, c~ n
impar şi m-0. ·
3. /'(x) se anulează numai în x=a (ffim să ~e anuleze şi înx=-fl) dacii m>n, cu n
impar n .~ ·
S-a notat cu a = ·__!!!_ , unde a. este un număr real mai mare în modul decît 1.
• - m-11 .

275
 Pentru: cazul m=n+l:!=3 există şi asimptota oblică de ecupe y=-x.
în cazul în care m=n+1=2, ecuaţia.asimptotei oblice ~te y=-x-1.
f"(x)-~-~[(m-n)(m-n-1)x 2n+.(n 2 -2m 2+2mn+2m-n)xn+m(m-1)]. •
. , . ..
. (1 - X n )3 . . _. '
f"(x)=O q. x=O pentm orice m>2, dar numai pentru m impar originea axelor de
coordonate ~te un punct de inflexiune. Punînd xn=t se obtu,.e o ecuaţie de gradul doi
în t. Se vor. gAsi astfel Ul'DlAtoarele puncte de inflexiune (în. afara originii axelor d~ ·
coordonate) :
_ 1. Pentru m>n, m _par şi n impar şi m=ntl~, un singur punct de inflexiune I(a, b)
'
cu aE(-v23r,;-1 -1) ŞI. bE - , -v2
· 2 3
(1
23r,;-}.

2. Pentru m>n, ambele impare (n=2k+l, m=2(k+a)+l, aEN), în cazul

, k2:ia-l :2/2a2 -a , funcpile au încă două puncte de inflexiune _J1(ai, b1),

I~ bJru a = _ [2k2 -(4a-3)k-(4a2 -l)] ±(2k+l)/k 2 -2(2a-l)k--(4a2 -1) .

. ~ ·
12
' · . · _·2a(2a-1)
Cum au<O şi bu<O, cele două puncte de_ inflexiune se gmesc în cadranul m. în
cazul particular '!'=9 şi n=7, cele două puncte_ de. inflexiune sînt confundate
117 • 6 7~
a1 =a2 =-y6 ş1 b 1 =b2 =--y36.
, . . 7 ' '
·3; Pentru m=n:!=3, ambele impare, funcţiile mai au încă un punct de inflexiune l(a, b)

cu a e( -1 , -f½) şi b e(- ~ , ~ !)·

4. Pentru m<n, ambele impare şi 1911<11, functiile au un,singur punct de inflexiune

I(a, b) cu aE(-y2, -1)

. 3r,;- . .
,•(· 1
bE --, - - .
§1
(2)
2 3 \
, 5. Pentru m<n, ambeie impare şi 3:Sm<n, funcţiile au î~c~ două puncte de\
inflexiune, ambele situate în cadranul trei.
6. Pentru m<n cu m=O şi n impar, 123,. funcpile au două puncte de inflexiune 11(0, 1),

indiferent de valoarea lui ii impar (11..3) şi 1 (a,, b)

2 cu -~ e(-1, ·_ ~] şi
· 1 2 1
. · ·
be(-, -]·
2 3 .
· , · -
7. Pentru m<n, 11! par şi ,z impar şi 2:Sm<n, funcpile a11 două puncte de inflexiune,

ambele situate în cadranul doi I1(a i, bi)

,.
şi l.,f..a.,, b-i)' cu a E [- ~ 7 + 32,/5
1 ,- - 1) şi
276
 t.

I•

~Ie( 0,390544139 ; ~)
2
; Oz ec:: 1 , -J 7 3
_-
2 .
./5) şi b~ e( 0,241854209 ; ~)
2.
.
- Tablo1:ll de \iarlaţie afuncţiei este : . .

m, 11 m,_n X -00
'•

-lal -1 o 1 .!al +co

/'(x) + o - - o + + o -
m>n +co +co
/{x) .,. Mi '- '- o .,. . .,. M1 '-
-00 -00 -00 -00
m-par
I
n-par f'(x) - - - - o + + +
m~,i +co +co
f(x) b '-.. '- o .,. '
.,. b
-00 -00 .
-
.
~
/'(x) + + + o + + o -
m>n
J{.x) .,.
+co
.,. Mi '-
.(
-00 o .,. -00 -00
m-impar
,i-impar f'(x) .+ + ~
+ C + + +
-
m=n o ,. +co -1
/(x) . .,. .,. - .,.
-1 -00 .,.
f'(x) - ·o + + C + + +
m<IZ ..
+co o
J{.x) .,. o .,.
o '- -M2 -00 .,.

m>n
f'(x) - - - - - o + \+ o - '·
..
- j{x) +oo \
- +oo· M1
'- '- o .,. .,.
m-par -00 '- -00
n-impar
" f'(x) + o - o' - o + + . +
m<1z.
+co o
/{x)
o .,. M2 '- '- o .,. -00 .,.
"

277
-· ,- ,
t. Tabloul de ~ariatie a functici - continuare:

. IJZ~ 11 m,.ll X -CC ~lal -1 o 1 lal +co

. - . .. --
/'(x) - o + -+
.
o +· +
,_
o -
'
m>,z -
+co +co +co
}(x) ,,.
-Mi ;i o, M1
m-impal'.' ' -00, o
,z-par \.
--00.
'
f'(x) + + + + C .+ + +
m<n
+co +co o
ft.x)
o ,,. ,,. o ,,.
.• r

-00
-00 ,,,
I

am l l 1· o· pentru-- m·> 1
unde M,= 1~a•' M,= 1:;., b= -O :: ::: . 1pentru c= m=l

Se poate spune că există 20 de "tipuri" de grafice, după cum sînt -prezentate mai
jos:

·-L m par a. m=2, 1z=l V.63.1

I
\. n impar '
b. m=n+1~· V.63.2
.
c. m>11+l . V.63.3--

2.mi~~ a. m=n+l V.6~.4

,i~ ~

-
b. m>ll+l V.63.5
,

3. _ambelţ impare -. V.63.6

m>n
. m=2k+(2a+l) a. k<2a-1+2V2a2 -a
..
-
11=2k+l
"." -V.63.7
. h. b2a-1+2Jia'!.-a

b'. /c=3 şi a~l (sau m=9 şi n,=7) V.63~8 ··

4. ambel~ pare ~
-v.63.9
.

278
 1. ambele jmpare a m=11=l -- V.63.10
m=,i b.m=II~ V.63.11
-
2. ambele pare V.63.12
1. ambele pare a O=m<n \
V.63.13
b. Zsm<1i V.63.14
2. ambele impare a. l=m<11 V.63.15
b. 3gn<11 V.63.16
m<n .
3. m F · a:m=O, n=l V.63.17
l
irimpar
' b. m=O, n~ V.63.18
r
c. 2gn<11- V.63.19
4. mimpar, 11 It81' V.63.20
1-

!I

o 11 Jt

•'
n
":J·• ~
g· !I
I
I

fit'<, lt

~
Jt Jt

-
!I !I g

,. Jt . Jt •• Jt

~ Fig.V.O. 1 • 9
Ah
_ 279
 . "'

!I • g·

o Jţ_ ol I
"
r-- 7 r
Jt
I

!I !J !/.

o
Jt IC IC

!I !J

JC ·O Jt

!I !J

IC

. Flg.V.63. 10 • 20 /

Se observă că ramurile pentru X>O sînt de irei tipuri, iar cele pentru x<O se pot
grupa în 4 perechi simetrice fată de axa Ox şi alte doua cărora Dll le corespund
simetrice. · · ·
ii) Ecuaţi~ ~ = a indică faptul că numărul radAcinilor .ei
1-xn · ·
reale
coincide cu .
numărul punctelor de intersectie ale graficului funcţiei / cu dreapta y=a, iar i.ero este
o radAcinl .multiplă de. ordinu! m, dacii 1m!:2 (pentru că în cazurile ·m=O şi m=l,
evident nu ~ate fi vorba de radăcinA multipU1). Discuţia se face şi pe bua

280
 /

rc~uliatelor din ţabloul precedent, dacii a apmţine intervalelor:

(-OQ., M 1), (Mi, -M2), (-Mi, O), (O, MJ, (Mi, -M1), (-Mi, +oo) sau ia valorile Mi,
-Mi, O, M 2, -M1„ Num~l maxim al rad~cinilor reale nenule este 4, în ~.m, n
numere pare, m > n, a E (-oo, M 1], iar zero este radlcinl multiplă de ordinul m, dacii
a=O. Ecuaţia are ~ţ rădăcini distincte cînd m impar, n par, m>n §Î aE(-oo, M1)U
U(-Mi;- +oo), sau m, n ambele impare, m>n §Î a~-oo~ MJ, sau m, n ambele impare,
. m<n şi aE(_;_Mi, O), sau m par (m-0), n impar, m<n §Î aE(O, M,J. Ecuaţia nu are nici
o rădAcină reali în cazul m par, m>n, aE (M1, O), sdu în cazul '!I şJ n pare, cu m=n
. şi aE[-1, O), sau în cazul m şi n pare, m<n §i m=O §i aE[O, 1). Da~ m=n se obţine
.o ecuaţie binomA, pentru a'4-1. .
iii) Produsul indicat este xl+6+-,+PCP+t) ; limita produsului este finitA şi diferită de
- o~o/ - -
zero,idacă 2+6+...+p(p+l)=,q,, de unde n= (p+l~(p+~), iarliinitaceiut,este (-l)n"'.
calculează
Suma se
t
t-1
k(k+l) = t t
astfel :

l-1
k2+
hol
k= p(p-t1)(2p+l) +p(p+l) =j,(p+l)(p+2).
6 . 2 3 '

281
Nicolescu -24

\.
 CAPITOLUL. Vl I

PROBLEME DE MAXIM ·şI DE MINIM

PROBţBME PROPUŞE SPRE ~LVARE

. . .. ' ; .

1. Suma Imigimilor catetelor unui triunghi dreptunghic ·este constantă şi egală cu l.

i) Determinap. yolumul maxim al conului obţinut prin rotirea triunghiului înjurul
unei catete. ·
ii) Studiaţi v~aţia funcţiei volum şi trasaţi graficui ei.
iii) SA se calculeu yalorile extreme a]e funcţiei volum, pentru cazul particular
l=l,5. . . .
z~ Se comid~rii un· cerc de centru .O, de razi R şi un punct P exterior cercului.
Printr-un punct A, situat pe cerc, se duce ·tangenta Ia cerc, care intersecteaz.ă
segmentul [OP] în punctul B. _ ., .
i) Să se studieu variaţia ariei triunghiului PAB, cînd ·unghiul P04 parcurge
intervalul [O, n].
ii) Să ~e reprezinte grafic a~tă variatie. ·
3. Determinap. dimensiunile unui dreptunghi de arie maximi, care este înscris într-o
. 2 2 ·
elipsă de ecuaţie: ~+L -i=O. Se vor indica dolii metode de rezolvare.
a2. b2 -
4. Fie punctele A (1, 4) şi B (3, O) situate pe elipsa 2r+y2=18: Determinaţi pe
'această elipsă. un p~ct C, ~tfel încît aria triunghiului ABC să fie maxitnă
5. Se considera un con de rază R şi înălţime H. Un plan paralel cu generatoarea
intersectează bam d_upl o· dreaptă. Determinaţi distanţa de ta ·centrul bazei pini lâ
a~tă dreaptA, astfel încît âria secţiunii triunghiulare fii~ în con să fie maximă.
6. Demonstraţi că într-o elipsă distanta de Ia centru pini la o normală oarecare
nu este mai mare decît diferenţa semiaxelor. ·
7. într-un triunghi dreptunghic AOB cu m(<t0)=90° se înscrie un dreptunghi
NPOQ. Se cere să se studieze variaţia lungimii diagonalei PQ, atunci ~d punctul
P parcurge segmentul [OA]. Se vor lua ca variabile OP=x ·şi ca· date segmenţele
OA=a, OB=b.
8. Se dă un segme~t de dreaptă OA=a, şi din punctul O, ca centru, se descrie o
. -sferă de ra7.ă variabilă. Studiati variatia: i) ariei- calotei .sferice· vhute din. punctul
.A: ii) lungimii coardei BC; iii) volumului segmentului sferic BCD; iv) sumei
volumelor com;nilor ABC şi OBC; v) raportului dµitre aria laterală a conului ABC şi
cea a zonei sferice BCD," unde B şi C sînt ~ctele de tangentă ale sferei cu două
pla~e ·ce trec prin punctul A, iar D este punctul de inters~e dintre sferă_ şi dreapta
OA. .

282
 \
9. Se aleg, pe o eli~A, patru puncte M; M', N, N' simetrice în raport cu axele
.carteziene.
Studiaţi. variatia· ariei octogonului careare drept vîrfuri cele patru puncte, cele doul I

rocare şi exttemită~e axei mici. ale elipsei". ..

10. Volumu1:·unei prisme triunghiulare regulată.dreaptă esţe egal cuv. -Detenninaţi
lungimea latutii bazei, astfel încît aria totală - a: prismei să fie minimă. _· .
lL Perimetrul unui triunghi isoscel este egal, cu 2p. Determinaţi dimensiunile
triunghiului· care, prin rotirea lui, în jurul· bazei sale, va genera un ·corp de. vo•um · ·
maxim•. I :

12. Determinati înăltimea cilindrului de volum -maxim înscris într-o sferă de rază
datăR. . · , . ':" . .
·13. Det~rminati înăl~ea conului de volum maxim înscris într-o sfera·de rază dată ll:
14. Fie A ~ punct pe mt cerc C(O, R). Trasaţi <t coanm·Bc paralelă cu tangenta
1

în A, astfel incit aria triunghiului ABC să fie ~ii. - • · · ·· ·

·15. Determinaţi lungimea ~ălţimii unui ton de volum· minim, circumscris unei
semisfere de ra7A dată-R. ·
16. Se consideră un: con circular drept, avî_nd\liametrul bazei AB=2R şi generatoarea
. SA se calculeze,
SA=x. .
în funcţie de R şi x, raportul dintre volumul conului şi ~I al
. / '

sferei înscrise în con. Sl·se studiez.e v~aţia acestui ·raport_ în funcp.e de x. Si ·se
· . determine x, astfel încît ·raportul să aibă o valoare dată. DiscuJie. I

17. Se dă un cilindru circular drept de înlltime ·h şi rază· a bazei r peste care -.se
aşeaz.A o _semisfera de razi r. :5e obţine astfel un corp K.
i) Si şe studieze vari~ţia ariei suprafet~i. corpului~ Î1:1 cazul în care h, şi r sţnt
variabile, dar legate prin i:eţati~ h+r=a (a>O, a constant). _ ;

ii) Analog, cu :i), dar lungimile h şi r sînt legate• prin relaţia h 2 +r 2: =Q.
V
iii) Si se studieze variaţia volumului corpului K, ştiind- că lungimile· h şi r sînt.
legate prin relaţia /i+r=a şi apoi să se trasez.e ·graficul.
1&: Se conside~ un cilindru circular -drept de rază a bazei ·r şi_ înllţime h9 ~te
care se &18ză o calotă sferică de rază ·a bazei r, îniilţime 'l!i_, raza sferei din care
provine calota fiind R.
Si se studiez.e variaţia ariei 'totale a suprafetei corpwuî astfel obtinut, în funcţie de·
~' ştiind că R este un nUJDAr pozitiv d3! şi că h E (O,,R). . '\
19. i) Să· se afle cilindrul de volum maxim înscris într-un con circular drept, ale
cărui generatoare. sînţ ţnclinate cu· 45° faţă ·de planul bazei şi ~ : ar~ aria. totalA
egali cu wr. . . . / . .
ii). SA se studieze variaţia volumului. I
·20. Se C9nsideră .un cilÎJ!_dru v~abil, înscris într-o sferă de rază ·ciâtli R. Să se

283
 studieze variaţia ariei totale a cilindrului.
21. Fie un con ciICular drept de ram- constantă R şi generatoare variabilă x. sa se
. detennine ~ u l raportului dintre volwnul conului şi volum~ sferei înscris~ în con.
· 22. Fie o sferil de centru O şi de raz! R şi un punct fix P exterior sferei, la distanta
a de O. Fie M un punct variabil pe dreapta OP situat în interiorul sferei. ~lanul prin
M, perpe~dicular pe OP, intersecteam sfera după un cerc C,. SA se studieze ·variaţia
volumului şi ·repreuntarea grafică a· funcţiei şi apoi sA se determine maximul
volumului conului ~ baza· cercul C şi cu vîrful în punctul P.
23. Un mobil are ·o mişcare rectilinie, definită prin funcţia: x=t4-8t3+18t2-4nt+l,
unde n este un numAr real, conv~nabil ales.
a) Să se calculeze vite2.a v şi acceler&ţia ~, cît şi valorile lor extreme. .
b) Pentru valorile timpului t pe abscisA şi acelea ale .vitezei v pe ordonată, sA se
t~eze curbele care, pentru. diferite valori ale parametrului n, reprezintă variaţia lui
V cînd t parcurge toată axa reală.
24. Fie A şi B douA puncte luminoase, situate la o dis~ţl a unul d~ celălalt, şi
· ambele puncte luminează punctul mobil M. Intensitatea luminqasă a punctelor A şi
B este 1 egală, iar lumina totală primită de M este egală cu suma inverselor pătratelor
distantelor AM şi BM. . ..
Punctul M parcurge o dreaptă paralelă cu AB. Această dreaptl trece printr-wt
punct C, echidistant .de punctele A şi B, şi este situat la o distanţă _b faţă de punctele
A şi B. Se notează cu x distanţa variabilă· CM.
Studiaţi variapa intensităţii luminoase Pf care o primeşte-' punctul M. Determinati

punctele de maxim şi de. minim ale intensităţii şi discutaţi valorile raportului

AB
CA •

25. Dintr-un tîu de lăpme a porneşte un canal de Ulţime b, formînd un unghi drept
cu riul. Care .este lwtgi°:1~ maximă a unui vapor care poate intra în canal ? (se·
neglijează lăţimea vaporului).
26. La ce înălţim~ trebuie aşezată o lampă ·pe verticala centrului unei piste
circU:Iare de raz.ă R, pentru ca această pistă să fie luminată la maxim, ştiind că .
intensitatea_ luminii într-un punct M este proporţionaffi cu sţnusul unghiului 8 format
~e raza de lumină cu planul pistei şi invers propoqionalA cu pătratul distantei de la ·
punctul M la sursa de lumină?
27. Dintr-o localitate A, situată· lîngă o cale ferată, se dirijează un transport de
mărf~ spre. o localitate· B, situată la 9 kni de calea ferată. Distanta de.' la A la
proiecţia lui B pe calea ferată fiind de 30 km, iar costul transpoţtului ·unei tone. de
marfă pe dist~ta de 1 km fiind _a lei pentru calea ferată şi f3 lei pentru transportul
cu autocamioanele (a<f3).
Să se determine 'punctul în ·care trebuie racordată cu calea ferată o şosea care
· începe din B; astfel. încît transportul mărfurilor să fie cît inai economic. '
 REZOLVĂRI ŞI.RĂSPUNSURI

-,~~)!::,:=*b:_::::::::::~ 3
AB=y
1
şi x+y=I;
x+y=l .
ii)-Volumul V(x)=O se obţi,ne pentru. x=:0· şi x=l. . /
V'(x)=.!.ro:(2l-3x); V'(x)~O pentru .r.=O şi x= 21 , deci maximul se obţine pentru
3 3 · -
21 1 • · 41d 3
X=..:....' y=-l ' iar vmax= --·
3 3 81,
· 2 l
I V"(x)=-1t{l-3x); V"(x)=0 =>x=-.
/ 3 · . 3
Tabloul de variaţie a functiei este: ·
i
l 2/
X -00
o 3 3 l +00

V'(x) + + + o

V(x) o
.,. __
'br.13
81
.,. ·4nl3
81
'la o

V"(x) + + o - - - ·- -
Graficul funcţiei este prezentat în figura VI.1 (v«2i pagina 286).
...) Pentru valoarea·numen--, 3 .b.
·~ l =-, 2l 1 ş1.
w o ţinem: x=-=>x=
. 2 3 .
41tl3 x . . l . 2n 13 n
V=-=> V=- • 0,52. Pentru x= _ => x=0,5 ş1 V=_....__=> V=- • 0,26.
· 81 6 . 3 81 12
. 2. -i) Vom nota: PO=a, m(<U>OA)=q>, aria [PAB]=S, AH înălţimea triunghiul.AÎJP,
R raza cercului (vezi figura VI.2.i, la pagina 286)~ _
1t · PB·AH · .
Se observă cA µ(<WAO)=-; S=---;·AH=R sin<p, PB=PO-BO =>
. · 2 2 .
~ PB=a-_.!!_=acos<p-R ..
COSq> . COS<p „

Deci: S= R (a cos<p -R)·tg<p, S=0 => tg<p =O=> cpE {O, x}

2 . .
şi în acest caz p1;111ctul
A este una dhl extremitMlle diametrului care trece prin'punctul P. (Cum cos q>=!!_
, a

285
 !I1 M
41lt - - - - - - -
Bf

o t 1t

Flg.VI~LI , J!'lg.VU.I

. se realiz.eazi. ~ntro orice cp < ; ; rezultă cli singura ~plicatie de luat în seaml ~te.

tgq>=O). . . . 3
S(q>)=!!..(acos. q>-R)·-tgcp; S'(cp)= R acos cp-R; S'(q>)=O=:>cos<p=
·:w R · =>
· 2 3 f; 2 .
cos2cp .
1
.a
=> cp1"'81CCX)S ~ ~ , iar rildAcinile cos 'Pz,; sînt complexe conj~ . . . .

S ,,,.\cp,--
:\- R (.a+~
2R. ) smcp;
. S"f.\cp,v
:\-1\
q, q> •1 = o, •
q>z=arccos.w2R
- ~ . §1. q> •3=11;,
a cos3 cp . a .

iar S(O)=O, S~cpi)= ~(1/a2-1/R2 r. S(cp '.)= 2~W2a2 +VR2 )/Jaz. ~~~R2 '
·Tabloul de variaţie a funqiei este: · ·

' cp,
I
o 'Pi ~ccos!!..a 1'
2
cp'2 n;

S'(cp), + o - - - - - - -
S(cp) o ,,. S(cp1) o. " .-00
+oo o
" " S(cp':J "
.S"(cp) o - - -
+ - ;
+ o - o
.;,

ii) Reprezentarea graficii trebuie realiz.atA în dou! situatii: ·

M ar~
a) cînd R<a<2R, iar funcţia admite numai punct de maxim local,

(W
. . R R (3 ,--:;- 3c:;)312·
- , - Va 2 -yR 2
a 2 ) ,
, punctul de inflexiune neputînd exista întrucît
, . .
.
 71Rl>l şi nu poate repre7.enta un CXl.ffllus;'
2
-

b) cînd. a 2: 2R, iar functia admite, pe lîngA punctul de maxim local M despre care·
am v.orbit _şi ·:un punct de inflexiune. · ·

· .. . i(arccoo~
.
02-+~-Jra;--~J.,·
_ZR_ , 1!, (~.2
a 2 .
·
în ~~' pentru a='lR, punctul de InţJexiune este l(n, O). om _trma doul
grafice,· unul pentru R=l şi 'a=l,5 şi al doilea pentru R=l şi a=3. Bineînţeles, discuţia
se ~e extinde dupĂ va.Iorile comparative ale hd a şi R, cu respectarea condiţiei
· R<.a. Graficele sînt prezentate în figurile_VI.2.ii.a şi_VI.2.ii.b.

li
,. ,~,
\.,. I I
IC I
1
I
I
I
I
I
I
I
M I
I
I
I
o o

,i\•~,.f-f
. tţ•...:au ! '·

Plg.VI.2.fLa . . . Ffg.VJ.2.ILb
3. Cum punctul M apmţine elipsei, coomonaiele ·sale -verifici ecuaţia elipsei, deci.
. \ . . ..
M{)., !Ja•-1,.• ). Aria dreptunghiului~ în ellpllli este o().)~~ 1,.Jar-1,.• ,
und~ ÂE(-a, a). Pentru ).;:-a sau ).;:a, dreptunghiul ar ''înceta'' să mai fie dreptunghi,
el .degenelÎlld într-un segm~t,. şi de nici cum
mţ dreptimghi de. '~arie maximi".
4b 2_'l).,.2 lf . -:lf . · .
a'Q..)=- a ·. , a'Q..)=O ~ ).;:±_v~_a ş1 a{!!:_v~_a)=±2ab (ve'ZI figura VI.3
· a· J "
a 2-11.2
·
.
· . 2 _ 2 . _
. -
. .
.

pagina 288). Deci dimensh1~e

. .
dreptufţpiulw.
. .
de. arie maximi şînt:. fi a. şi fi b.
 Variaţia ariei este prezentatA în figura VI.3.a
MetodA alge~ricii: Aria' dreptunghiului înscris în elipsă. poate fi scrisă şi astfel:
- 4b 1 . 1 I . .
o{Â}=-Q..2)7 (a 2-)...2)7 şi cum suma factorilor ~te constantA,-adicii ~+a2-Â.2=,i2=
a . .
..=co1:15tant, extremul se realizeazl cînd factorii sînt proporţionali cu exponenţii lor:
)...2 a2-Â.2 a2
-=--=--:::>Â.=±-a §1 a{A)=±2ab.
.fi . 2tzb
1
1 1 1 1 2 .
- - -+-·
2 2 . 2 2
g
b

-ca 4 J(

lt

Ftg.VI.3 o
z
Ffg.VI.3.a
. •
4. Ecuaţia elipsei' mai poate fi scrisă şi: ~ +
~
is -1
- 2
=O
(vezi figura Vl.4).
. Cum puncţul C apartine elipsei, ·.coordonatele sale

-t-it-_,_:::t--~•,-:(4.~~, . Verifică flCWllia eli~4eci fie C~ /is-'D: ).Aria

triunghiului ABC este:

Â. Jts-2)...2 1 __----
1
ft.M=±- 1 4 1 =l.!.c2/ts-2)...2 +4Â.-t2)1,
2 3 O 1 2 .
FJg.VI.4
cu )..E[-3, 3].

f'Q,.)= . Z>..-2/is-'D.' , f'Q,.p,09 ">.-/is-2">.2 =0 * ">.2 :f, *)..;±{(f şi

. ltB-2'>i.2
2
/C/6)=13/6-61,/C--fcf)=l-6-t/61 ;f"Q.)=_-2 • t8-Â. ;
: - . (18-2)...2)312
f"(Â.)=0:::> Â.1,2=±3{2.
Coordonatele punctului C pentru care aria. este maximi sîµt (--{(f, --{(f). A~t
pun~ ~te "cel mai ~epArtat punct" al elipsei faţl de dreapta AB, adiai punctul în

288
 '
care tangenta la elipsl este,·para1elă cu dreapta AB.

q
5.
•-
Figura VI!'S._ Fie OP=x._ ~ ABQP'-A!J":A, ob~e~
PQ
-;:===- ~ PQ----(R-x). ·
R-x JR 2+J(l . · ·
· ·
.
ci\~~=
..
q

JR 2+il2 _ 2R ' -2R.. . .... _ _ _ ·.

Din triun~ul OPN dreptunghi~ în P, obţinem· PN=JR'L~ 2 , ·iar Mll=2JR 2-x2 .
. . · MN · pr> · ·1
R 2+H2 r:::::;--:; .
Aria tri~nghiului MNQ este: a(x)= ---~-=HJ{x) =-V·........_ •yR 2-x2 • (R-x) ·
. . . . 2 2R . . . .
. . - .

a'(x)=V'
. R 2 +H2 2x2-Rx-R2
• · · ;
·
a'(x)=O~x1=Rş1.1r--.Pentrux
R . · .
1=R funcţiaadmite
· . . • ·.
2R JR2-x2 , . 2 . .

un minim §i pentru x,z:; --~ functia admite JIii maxim. · Reziitm cil, în acest· caz, .
' ' • I • • • ., 1

- seqiunea trebuie-fflcutA,la sttnga·punctului O.

'I g

a
Flg.Vl.6

6. Figum_VI.6. Fie L(Xo, yo) punctul CUI'ellt ~ elipsei. Ecuatille tangentei şi. normalei
·- . . . , .' . 1 .
în punctul L sînt: (T) y-yo=f'(~(x-Xo), (N) y-yo=- -(x-xo).
. ~ . f'(xo)
Fie P(m, ii) piciorul perpeildi~arei duse din cen~ elipsei pe normali, iar y=ÂX

.~ualia dre~ OP. Cum {P},:(O.P) () (N) Q

' . .
Rezo~vînd sistemul,
.
obţinem
. '
. .
I;~~+<~-xJ- ·
coordonatele punctului P, -apoi dete~ l~gimea
. I (xo) \
-

'segmentului OP=Jx; +,:.'Relaţia cerută în enunţ~ ob~e din: OP :s: · la-b I ~ -

~- z! + y; :s: (a~b)2. , .. . ,

7. PQ=,/_a_q>_+_0Q_2__; O~; BQ= bx; OQ=b=!!=!_.(a-x). Notam l~gimea

21

· a a a

289
' Nlcoleacu_ -25
 segmentului PQ cu y, ·asţfel obţinem că: ·PQ =y = x 2 :1- b: (a;-=x) 2 (ve-zi"tigura. ~.7.i). -
a .
,_ · x(a 2 +b2)-ab 2 '=O ab 2 • • t. . ·PQ- . ab -
Y --=====,Y
.I .. ·
•
=>x=--·-,ş•_~un~
· a 2 +b 2 ·
----·
,---::--:-;
· 'a ya 2x 2 +b 2(a-:--x)2 ~ ya 2 +b 2
Tabloul de variape a funcţiei .este:

X o .
ab:i.
a
\
a2+b2
y' - o +

y ... ab .a
b \
\
~

Ja2+~2
-
Graficul
.
funcţi~i. este ptezent_at
.
în figuia . în ipotet.a cli a>b,
- VI.7.ii,
B !I A'

Q~~
I
B I
I
I

,II -. I
,,
I
O· . . P A
o P· A 1t

Ffg.VI.7.1 Flg.VI.7.U

. , Ordo~ele . OB=b, PN, AA '=a reprezintă

unele valori pe care le ia lungimea diagonalei,
atunci cînd punctul P .parcurge segmentul
....,._+----~~A [OA].. .
8. Fie: OA=a, OB=xE [O, a] (vm figura .
VI.8)~
i) Aria calotei yllzutA ·~ punctul A ·est~:
S=21ct·DH.
. . 2
· În triunghiul O.AB, avem:· r=OA ·OH=> r=a ·OH,· 4eci OH=:._. şi
. ·., a-
x2 · x( a -x )- · . , ·. 23t · 21t ·•
DH =x-:- =--. -Deci S(x)= ..::'.:x2(a-x); S'(x)= .=.xc2a-3x), iarS'(x)=O, pentru
_ a a . a· a _

_ ·--~~O şi x=-2a ; S"(x)=~it · 2(a-3x) => S"(x)=O, iar~ a.

. 3 . a - 3

.290
/
 ·-

Tabloul de variatie a funcţiei este:

' - X ·o a 2a
a
3 3
S'(x) o + + + o - - -
..
4Jta 2 ··&ta2
S(x)_ o ... o
~
--;y;- zr-
~

S"(x) + + o - - - -· - - . ,· :-

~eul f~c~ei este prezentat Î!l figura VI.8.i (vezi pagina 292).

ii) BC=2BH
.
* BC=2./0B -0H' *· .BC(ţ) = 2
2
j x2 ~ x•2 = !:. ,/x2(a2,-x") ;
a a ·

. BC'(x)= 2 -~2x-2x3 = 2:~ a2-2r ; BC'(x)=O => .J?= a.fi;

· a .I L2 .i · a .I 2 2 - - 2
. . .
va-~ -x . va -x
.

BC" (ţ)= !:_. x(2x'-3a\

(a -x )3!1-
a 2 2
B~"(,i)=O ~.x .=0, x,,.=ta j 32
1 .

Rădătjnile Xi şi x 3 sînt în afara do~eniului de deţinitie.

Tabloul de variaţie _a funcţiei este:
.. ,.
X o
a{i a
-2-

BC'(x) + + + o - - I
-. -
.. BC(x) o ~ a, . j

o
Bţ"(x) - - - - - -
Gţafiaµ funcp~ este prezentat în figura VI.8.ii (vezi pagina 292). .
· ili) R~esc: volumul segmentului'sferic se poate obtme şi după formula:
. Jth 2 2 h2
V= -(371 +372 + ),
6 '
unde 7 1 şi 72 sînt razele cercurilor. de secţiune ale sferei cu douA ·plane
.
~ele;
; iar h
este distanţa între cele douA plane. · . ·· ' .
. , Volumul segmentului sferic !JCD: de înălţime DH= x(a-x) .şi de. rază 71dJH este:
a .

, ii x .
V(x}=-·-(a-x"f
2
. - i=-(a-x)2 (2a+x) n:x 3
(2a_ +x);
•
.,•
3 a2 a
l
3a 3 ••
,

291
 4'1•' l
2T --

0 . • ZA CI lt :· Q . CI li
·7 T T
FJg.VI.8.1 Flg.VLS.U
·. 'br.x 2 a •_k°
V'(x}=-(a-x)(-x 2
-ax+a2); V'(x)=O ~ x'1~'i=O, x'3=a, x'4=-(v5-l)-Q,~18a.
. a 3 · - · 2 .--

V"(x)=
. . a
'br.:
(5x3 -6a1x+2a~.'Pentru a det~rmina _numlr!:tl· de rldAclni ale ecua~ei ~,
- - •
V" (x) = O, vom aplica şirul lui Ro~. iar pentru a determina valorile l9r aproximative
vom folosi metodele de· ~eul aproximativ prez.entate în capitol~ X.

_ Fi1e ~-oa:--x+2a3
IT )=~-.3
J\x . , f'\x)=1~-.2
L ~- -2 f( )=O.
.;;,.x--oa-; x. L
~
-~
x 1_=T_a, ./ro -~
- =~Ta,
·./ro . iar·
.
f(x;)1 - 2(~-2./fif) a3<0 şi/t:\- 2(5+2·./fif) a3~0.
s· ~ s .
Tabeţul discuţiei rldlcinilor ecuapelJ{x)::O este:. ·O

Numlrul de rldAclni reale. ale

X
I
o ./ro
- a a- ecuaţiei Jr.x)::O
.5

!'°li + - " ./ro

+ ~ 1E ( O, T a) , x 2E " ·./ro
Ta,
( a) , x "3<0I .
Tabloul de variatie a functiei este:
'
X o X 't-0,378532a -0,618a x'~-0,855918a _ a
V'(x) o +· + + o - - o
'-

o
- o,os21n1a3. "' na.â(5{5-~1) " 0,03~7a3 o
.V(x) "' 6
"

-
V"(x) o + o -. - -, O- + +

292

...
"_iv) Suma volumelor conuiilor ABC, OBC este:
~= nBH2 .AH+ nBii2 .OH ~ V=n;~ ·BH2. Dar BH2=r- ~2 =·x2<a 22-x2>, deci 4

•- 3 ·3 ·· 3 I
· a •.
a ·

V(x~ n.f (a 2-x2); V'.(x)=2:. · 2:1:(a 2-2x2); V"(x)=2!... .• 2(a 2-6x2).

· 3a · 3a . · · 3a
Tabloul de variaţie a funcpei ffite:

O- a./6 a.fi a
X
-r - -r
V'(~) , o + + + o - -
5n;a 3
t
n;a3 :
V(x) o ~ ~ ... -o
108 12 .

V"(x) +·· + o - - - \
-
Graficul funcţiei ffite prezentat în figura VI.8.iv.
v). Fie y raportul. dintre aria· laţerall a conului ABC şi. cea a mnei ~f~rice B~D,

:r{N -Ja•-x•·
• · n; ·BH·AB a a+x , a " a ,
atonc1:y=__,,_-............. ~y= . =--; y =--< O, y · =-> O.
231:x ·-DH ·. ~. x(a-x) . ~ 2 ~ x~
ii
Tabloul de variaţie a funcţiei ffite-:
~

- a a
..-
X o sq 2
a

y' - - - - -
.... ... - 3 ...
y +oo 3 1
2
y" + + + + + t +.
' ..
Graficul.funcţiei ffite prezentat în figura VI.8.v.
!I
//I

o t
" Q.
lt

Flg.VI.S.iv Flg.VI.8.v. '-

293
 • . 2 2
9. Consideram
-
în sistemul aµtezian xOy,
,
elipsa de ecuatie .:..+L-1=0,
2 b2
avînd
· abscisele focarelor c= ±Va2-b 2· şi fie punctul-~ de 'coo~o~e-~x, y) (figura VI.9).
,. Octogonul are ca_ arie: S=2(b+y)x+2y(c-x), pentru P între O _şi -F•şi ·s=2(b+y~- .
I• -2y(x-c), pentru P între A şi F1 unde punctur P este· proieqia punctului ·M ~ axa·
absciselor.
Cele două expn-3ii se reduc la S=2(bx+cy), adică:
2 2
· S(x)=2 (bx+c b · r:;-:;-
. bVa -x -) =2-·(ax+cya 2 , 2b (a--;:==
-x 2 ); S'(x)=-· a -) ; S'(x)=O~
- ·a a · · · 'f .I 2 2
. a2· . . 2abc . va -x
. *x= · S"(x)=----~<0.
'" Ja2+c2 --· (a2-x2)3fl
.\ Tabloul de variaţie a funcţiei este :
a2
X o ·a
Ja2+c2.
S'(x) + + ., o ·• - . - -
. S(x) 2bc 2bJa2+c2_
" 2ab
~ ~

..
S"(x) - - - - - - .-
Graficul ~qiei este prezentat în figura VI.9.i.
!I
- .IT:':l M
26,'a',.li', ·-----~-
2a6
_!bc

()

. Flg.vÎ.9 FJg.VI.9.1. _

•• , ·. 10, FleAB=x, volumul prismei este: V=~ :x?-·h (figura VI.10.i, vezi ~gina 295).
Aria totală este: S(x)=2o(ABCJ+3o(ABA211 * S(x)=2·· {3 J: 2 +3 --xh= {3 x 2 _+· _-
. - · 4 2
"
294

·'°·
 ' -
+3x. 4 v· => S(x)= {3. x3+8:V; S'(x)= ./3. 2x3-8V ={3. x3-4 V'
.. ,{3 x2 . 2 x 2 , ~2 . x2
S'(x►O ~ x3~V =>X 'ţ = ~4V , iar radAcinile :X 2 , x'3 sînt complexe conjugate; 1

·s"(x)=./3 __ x3+~V >0.

. X·

Tabloul de-variatie a funcţiei este:

X o ~4V +oo

S'(x) - - - o„ + + +

S(x) +oo, ,''a . 3./3~2V2. ~ +oo

~

S"(x) •. + + +
Graficul· variaţiei ari~i totale este. prezentât în figura VJ.10.ii.
A' .
s

I.
o
B
, Ff:g.VI.10.i Ffg.VI.10.U

. Fie MBC cu [AB] a [AC], AB=l,

11. .. bm
. BC=2x. şi înlltunea AH=h. Conform

ipot~i 2p=2l+2x => l=;,_x, iar 1i=J1 2 -x 2 =lp----2-.px-.

2 Volumul corpului este
2
V(x)=~· nh x r=> ~(x)= 2im (px~2x2);. V'(x)= 2pn (p~4x); V'(x)=O =;>- x=!.
·, 3- 3 · _ 3 - · 4 ·

l~ .
Cum ..:.p-x, o_bti~, .
1&.&&em
..JC
\4
l---:P,
3 v(P)-
.4
- -.B-
_ ---.p, y111..,.)=
4
pn;< O.
n;
12
3. ~
3.

295

. .
,,l
 Tabloul de varla~e a funcţiei. este:

o p p
X. p
4 2
-V'(x), +·· +
..
o - - -
_2np3
V(x)· o "' -~ 3
~- o
12P " -r
V"(x) - - ' - - .

Graficul varia!iei volumului este prez.entat ·în

r "· figura VI.11, iar pentru trasarea graficului am
folosit uniUiţi d~ mă,urii diferite pentru~
."divizarea" axelor de coordonate.
_Dimensiunile cerute sînt:
o~ -"- _p.
~...;"-"'max--,
. . 2 3
~:t-------""'.""'i-----..J~-(Latun _congruente)mu=lmax=
Jt· . '
4p• .
12. Fie înalţimea cilindrului egală cu 2x şi
2 2 ·•
. - raza sa r=JR rx V~l1:JD1ul ~drului este:
V(x)~R 2-r) ·~2"(-i.4+R2x); :
, Ffg.Vl.11 V'(x)=2n(-3r+R2), iar.V'(x)=O dacll
x= ./3
3 .
R; V"(x)=-12u.
. _,
- Tablo_µ]. de variaţie a funcpei est_e :

X ' o ../f R R. \ ' 11)

3 .......
V'(x) + + ·o - . -
V(x) o "' .4(31r. R3 o
9 "
. V"(x) - -. -
o
-
- -.
· Îllrupmea ce~ are lungimea: ·~=2 -~= 2 {3-R~·
3 . -
., 13• .Fie O - centrul sferei, H - centrul cercului de bază al. conului, şi ·pJţSupunem
· cil centrul sfe._rei se gAseşteJn in!erforul conului {altfel;·înalthnea .c~>nului ar fi ·R-x

şi nu R+x). Notim OH~ deci raz.a ba7.ei conului are lungimea r=JR~-x2 • - •
296
 Volumul conului
. I
este: .

- V(x)=, ~r2(R+x) -c> V(x)=!.(-x3-_Rx2+R2x+R3), V'(x)=~(-3x.2-2Rx+R2).

- 3 ·3 . · · 3 · .
Din V'(x)=O; alegem ·numai radAtjna acceptab~ x= ~. î~tim~ cerută estt
- R 4
hmu=R+Xmu=R+- =-R.
- 3 3 .
_ 14. Fie OM=x,· .. MC=JR 2 -x2, vezi · figura Vl.14.
A
Pre.,upunem dl OE [AM) şi nu ME (AO]. Aria MBC esţe: - - ~ - - - ~ - -
r.:::;-;. . 2x2 +Rx-R2
o(x)=(x+R)VR""-x"' ,undexE[O,R]. a'(x)=----·
.. . . , /R2-x2
Din a' (x)=O, alegem numai rAdAcina acceptabilă x= R.
. . .. 2 '
Deci distanta- ·de la ~ la punctul A . .este egalA · cu
R -3 R =...;.
R +-=
3 din -d. - . 1
. 1ametru cereulUL. '
Flg.VI,14.
2 2· 4 - ·.
15~ Fie înMtimea VO::.x _şi r ram buei conului; vezi· V
figura VI.15.
. · OBOMMB -
Cum MJOM-MJVO => - = - = - =>
VB VQ OB
=> r_ _ R=>r= · Rx =>V(x)=!.•OB 2 ·x=>
Jx2+,2 x Jx2-R2. _-- 3 -.
1tR2 x3
=> V(x)=--_
3 ·x- - 2, .xE(R,
2 -R -
+00). ~-~t'----4r--.-l!l..,.B
,,.,

V'(x)= ·1eR2. x4-3R2.xz; V'(x~O =>x;;JfR;

. 3 (x2-R2)2 , Ffg.~.1~

. V({fR)= {323 1CR3;· V"(x)= 2ltR4. x3+3xR2 •

. 3 ·cx2-R2)3

X R {fR +co
V'(x) - - o + -+
'
- -
,
V(x) +oo ·{3 nR 3 ,,, +oo
" 2
·· V"(x) + + + ·+
Qeci. luilgimea tnmtimii_ unui con de yolum miniin circumscris semisferei de razi
R .este_ egali ~u {fR.
/ .

'- -
 lţ;.lntersectînd conul cu un plan care trece prin vîrful con1:1Iui şi centrul sferei, se
obţine un triunghi isoscel SAB în cai:e ceicul înscris reprezintă. un cere mare al sferei
înscrise în con. Fie O centrul cercului înscns în triunghi şi OH şi- ON perpendicularele
peAB, ,respectiv SA; vezi figura VI.16.a. Fier raza şferei înscrişe în con. [AN]e[AH],

AH=R; [SA]a(SB],$B~; SN=x~R *S0=1cx~R) 2 +r 2 ; MNO·--_ MHA ~ '

2 2 2 2 2
r _ SO r _ SO . r _ (x-R) +r 2 • _ R (x-R) .
*---~----*--
R SA R SA R
.x 2 2 2 2 *r2----·
x+R
Fle Vvolumutconului şi v, Voium\d·sferei: V~! ii:R'-SH * ,
· 1 2. ,--;-::;-2 4 --1 4 3 1x-R) Jx-R .
=> V(x)=::-XR vx .. -R"'2 ; V1=-11r q V1(x)=--1tR ·. '- . .
.. ,, . ~ 3 · 3 . (x+R)/x+~
2
Fie y= V(x) = (x +R > • Se observă că dacii x-R=0, atunci· y ... +00, deci X'fltR•
. V1 (x) . 4R(x-R). _- . · . .. · .
2 2
,_ .1 . x -2Rx-3R ,~ { x 1=-R ,,_ 2R
~ y - 4R (x:....R)2 ~ - *. Xi=3R ~ y -. (x-:-R'f. 1

TabJoul de variaţie· a functiei ~te:

X -00 -R R ·3R +co

y' + o - - O·
,
+
+co- +oo
y -00 ~ o " ~co 2 ~
"
y" -. - + +
9raficul funcţiei este prezentat în ţigura VI~16.b. ·. 1

Ffg.VI.16.a Ffg.VI.16.b

Cum n11DWUI x reprezintă lungimea unui segment, el nu ~ate fi dec~ pezitiv, iar
' .

298
 ' .

~ . ~eul funqiei va fi· considerat numai pe intervalul (R, +00). -

. · P~tru.a determirla va}cirile lui x-cerute în enunt, 1atunci
0
ecuat~: din
· · y= (x+.R)' , o~~:itx)d-~(~l)r+.R'(i~y), cu.l{x)=O-_,.
. 4R(x~R) __ ·, · · . ·
=> x=RJ2y-1 ±2Jy(y-2) ].
ObservaJie: discutînd ecuaţia precedentA, vom obţine:
y(y-2):.0 * ~ deoarece · ~ ; - f(R)=4R"'>O;
. f(3R)::8R 2(2-y). Cmn p:2, .atunci f(3R)$0, deci o
. ~ este ~prinsl
~tre R şi 3R, iar cealaltă
între R şi +00. Pentru y=:2, avem ci xt"=x,."=_3R. h
17-. i) (Vezi .figura VI.17.i). Aria ,suprafeţei K este:
S(r,h)='brrh+v+'brr2.
Cum h+r=a ·=> S(r}=,nr+2wa. Se o~rvi ~- h şi r iau·
valori între ~ şi a.
Flg.VJ.17J J

S'(r)=2w+~; S'(ll)=O => r=-a; .·s11 (r)=2DO.

-Tab,oul d~ variaţie a··functiei este:·
-
r o a.
S'(rJ -+ + +
;

Ş(r). ·o ~
. 3mz2
S"(r) + - + +
· · ... • · - ·{ r~O · . · .. · { r=a
Vaio~ rnm~ml este ~tru . h=a' •~ valoarea max,ml este pentru ~=Q.

ii) S(r, hp'brrh+3w 2, ~ ·,=h2+r2~ Deci S(r,=2wJ~ 2 -~2 +3w 2 ; rE[O, a];_
-~t:-.-~-.1 ~"-
. S \r, -~ .. ya -r
2 "- -r. ~- -~-(a~-2r 2 +3rJa 2 -:-r2 ) ,
+~"'--===+w„r-_
, . . Jâ2_•,2- J':'2_,2., .
· iar S'(r)=O ~ ~-41r:r+&rr{a 2-r2 =O. Scriind~ sub.forma 'Jr-a2=
=3rVa 2-r2 se observi el domeniul de existentl ~ ~tiei este:~
·1 2,~,2~0· -. ·
0
[ ] ]
. · · =HE -a, ._ a,fi LI (0 /.f, a.
2r2-a2i!:O .
. .
.
2 2 .
'
 Ţinînd seama că r şi a sînt num~ pozitive, domeniul de existenţă se reduce la
r E[
0
f, a]. Ridicînd ~tia la pl\trat, ooUJ!ein: · . .· -,,
(2r-a2)2=9r(dl-r2} ==> 13r4-13a2r+a4=0,==> r2=..!..(t3±b69-52 )a 2 •
· 26 ..
Solutfile pozitive ale ecuaţiei bipătrate sînt :
.
---- .'

r =a 1 v.'ir7
___ ____ 1 'ir7 • 0 9,c7
u.,_. • 0 29() a •r =a ._+_y.1.1,. J a „din carenumm,aw:a..Uli1
. - . ..XA~-... 0

1 2 26· t t
2 2 26 t I t., . 0

r2 apartine <lomeniului de existenţă.

2n · [2r-3a2r+3(a2--r2)~] . Ecuaţia S" (r)=O, fiind o ecuaţie· iraţională;.
S" (r)= (a2-,2)312 ·
_ . , ..

are ~omeJrlJtl de existenţă: {;;;~~to =HE( -a, aj. •- ·. ·. ·

S"(r)=O.:> l~r6-39a2r 4+36a4r-9a6=0. Fiej{t)=13f-39t2+36t-9 ==> f'(t)=39r-18t+36=

. =3(131"-261+ 12), ~ I~ ( :-r- ~ f (t)=O ,,._ 13r'-26t+12;:0 .,._ ( 2 = 1 ± ✓~~ •Cum

lim /(t)=-oo, ft.tJ>O şi ft.tJ>O, l'C'LUltl el singura rldAcinl reall a ecuaţiei

:3t3~39a2r'+36a
.
4
1-9a6
. =0 este mai miel!
'
3
decît (1- 13 /1 )a•. Se
. """eşte· că
6~ .
·

, , · t • 0,400126a 2 ~r 1.2• ±0,633029.a; reţinem bineînţel~ numai rldacina pozitivă.

Vom găţi S(0,633029a) •6,855798a2.
Tabloui de_ variaţie a funcţiei este :

T .O 0,6330'l9a (, !..+
2
3Jt3
26
a a
' . ,·
S'(r) + ,,. + .. + o - -
o ~ 6,855798tr~ (3 ~{f.3),r, a2 .. 'Iii 3,ur
S(r) . I
.2
S"(r) + + o - - -
Graficul funcţiei este prezentat în figura VI.17.ii (vezi pagina 301).
72
iii) Yolumul corpului K este: V=V1+Vz,=w2h+ 2 ,vl- " (3h+2r), iar~ r+h=ti,
· · 3 . 3 ·
rezultil că V(r)- u•c:a- r)' r E [O, al: .

300

'
 -- s

·/

Flg.VI.17 JI
V'(r)=1.n:ra-w ~2a-r) ;- V'(r)=O ~ 2nra-w 2=0
2
*
r 1=0, r 2=2a, iar· rldicina r 2
1 se respilige deoarece 2a f. [O, a]. Derivata a doua este: V" (r)=2ml-2xr=23t(a-r);
V"(r):;:O => r=a. , ,
Tabloul de variatie a funqiei este;
- r.. o o
a
,, V'(r) o + + +· +
..
--~

. V(r) o , :ic
-1ttl
3

.• 3
- o
V"(r). 2ml + '-+ +
Volumul corpului are un minim pentru r=O şi un maxim pentru
r=il, cu toate ci în
punctul r=a, prima derivată nu se anulează ·Altfel spus:· funqia V(r), fiind monoton
crescAtoare pe întregul domeniu de definitie [O, a], ate•llll punct ,de maxim. pelit~
· r=a, dtşi V'(a)-0.
18. Fie ~ suprafaţa corpului obţinut: S~1+s2+s3,
unde Si=w- 2 (mia bazei ciliildrului), S,z=21rrh (aria
---r
supţa'feţei laterale a cilindrului), . ~=41r.Rh (aria • I
calotei) (figura VI.18J). Cum r 2=R 2-(2h-R)2=
I
IZh .
. =4h(R-h)~ rezultă ci: S(li)=4wi(R:...~)+ ·, . I „
+4wi{h(R-h) +4ff.Rh ~~(b)=4Jt[2Rh-h + .
+hJh(R·:.h)].
2
__j_, I

. . ··1
Functia S(h) este definitl pe_ (O, R), -hi
·S'(h)~R-h)+2.zr 3hR-4h2 .; . ; I ---
__ J_
'Jh(R-h)·
3 /
. · S'(h)=O ==>- 4(R-hfl+{h(3R:-4h)=O .. Flg.VI.18.1

301
 ~ R-_h>O, detivata n: admite radllcini detjt în intervalul [! R, Rt în ~I
interval avem: 4(R-hfl =fh (4h-3R.) şi ridicînd_ ecuaţia la putere; obţinem:
16(_R.~h)3=h(4h-3Rt => 32/r-7'1Rh2+57Jf-h-16Jr=O. F.iefC.hJ=32lr-7'2Rh2+57R2h;...16K;
f'(h)=961r-144Rh+51].l 2• .

- Ec~ia /'(h)=O mi .~dmite nici o radAcirui realii, deci ecuaţia /fJJ,)=0 ar~ o singtn'ă
rădăcină reală h1 E (O/ R), deoarece conform unei co~e a te(jreiµei lui Darboux ·
f(0) ·f(R)<O,· aşa cwn_se vede dln_calculul.: f(0)<O, .J{_R)=89R3--881e=R3">0• .
~ S '(R+O)>O şi ·S '(R~0J~0, fq_nctia S(h)âre un_ ~m pentru h=9,828227103R,
·.-iar aria maximă ~teS=16,12123606.R2.- .

. Deri~ta ad~~ esteiS"(h)=-23'~./h ~4(R-h)~. Se o~li dfflvata a - că

' . , (R-h)iR-h .. . . . ·
. doua nu are radlicini reale şi dl S"(h)<O_ pentru orice valori. ale variabilei h d(n .
_ domeniul de existe1_1tă
- Tabloul de v~ape a funcpei ~te:
.
h o o ~,828227R ·- R
S'(h) I + o - -
.I
S(h) o .,. 16,121236R 2
'a
~

4'1:R2

S"(h) I - - - l
~cui funcţiei ~te prezentat în figura VI.18.il.
1(1,J '
s.

o .. R. t,

Ffg.VI.18.U . , Ffg.VI.19
19. ·[MO]m[ON], ON=x; "(AO]e[O.B]; D_Jj=r ;' SO=r; AS=rli ; [.MQ]!![~]~ lvP=h. -
(vezi figura VI.19). Aria totală a_ comtlui ~te :

302
 1rr 2 {i +J:2:;:mi 2 => r= a , a>O; h=r-x * h= a · -x..Volumul cilindrului
,J1-+{i_ ~ Jt, +/f . .
înscris în_ con e.,te: V(x)=xr( a -x.); ~'(x~(2x a- -3x2);
·
_: · · 2 J1 +.fi
a
_.
·
_ b +.fi
V'(x)=O => x1::0, Xr .• · •0A29a. Pentru x1=0, volum~ V~O(minim).
3
. Jt-+:{I .· . . .
V"(x)=n(· . 2a '6x), iar.V"(~<O; deci în p~ctul Xz, V are un maxun şi
. . .
/t+./2 .
.3 .
. . . .
V(xJ= 4:n: • a · · ~ V(~)• 0,124 a 3 •
27 (1 +.fi'fll
2~ .Fie·: x - ram bazej cilindrului, 2y - înllpniea cilindrului şi 21IS - aria totâUi
a ~rului_.(v~_ figura VI.20.i). Vom avea: ~:;:2m2+2ax·2y * S(x)=x(x+2y) =>
=>- S(x).=x(x+2/R,~-x2 ). Din ·munghiul·drep~ghic OAL ~obţinut: f=R2-x2:. _
Studiul pţhnef derivate : .

S '(:i)= 2~.r;;:::;z +R•-2r~; cu R"~r>O; S '(x)=O * xJR~ .:.x2 =2r-R 2•

JR2.:..x2. .. : . .
a
Domeniui de exisţenţă ecuaţiei' e.,te:
R 2 -x 2 :2:0.. } . . rVf . ] . .
2x~-~2.1:o => xElTR; R • . . .
Ridicînd la putere ecuaţia iraţionali. şi· ordonînd
termenii după puterile d~cltoare ale lui X,
I

obţinem ~ya: 5x4-SR2x 2+R 4=0 =>.

=>J;1,2=±R~Ţ
--~•.4··
,~.4=±R~f ,dar

ts:E . · _F...;VI.20J
. numai x=R~ fa ,:0,85065R este o radkinA a _ "' __

ecuatfei, deoarece R " ; '.'-lî j St <R , celelalte trei valori sînt "ştrl!ine", Introduse
· prin ridicarea la putere· a ecuaţiei. . . . . . · ·

Valoami ~iemA a functi~ S~) este: S ( Rj St .) ': 2

R (l;,/5) •l,618034R 2•

303 I
- 2 2
3

S"(x)=2 (R -x fl +2x3- 3R2x; S!'(x)=O .::>-5x6-15R2x4+12R 4 2-R 6=0.

. (R2-x2'f2 . . . ..
x
2 3 2 2 4 6
Fie x =t, atunci g(t)=5t -15R t +12R t-R , cu g(t)=O. . ·
Aplicînd metoda §irul lui Rolle funcţiei g(t), obţinem : g' (t)=15t 2-30R 2t+ 12R 4 ; · .

.
~'(t)=O => t= S±./5 R2
·. 5 I
şig(s-15
5
,
R )= 5 2 +
2 .fs R 6 • 1,894427191R 6 >0,
5

:g(s'+{s
5
R 2)-· 5- 2
5
./s R :01os57".""".
6
' .
!R >0
MU\lj'-
6
' 6""O
\ ,
lR~-o.
. •J ,,. '
OS5R~'><1
. '

_ g(0,09R2)•--0,038R 6 <0; .deci ecuatia g(t)=O admite o singura riidicinl reală şi

acemta se gllsqte în intervalul (0,09R2, O,lR2), iar acemtă rldkină este:
... ·,-o~094041568R 2 • Ecuatia S"(x)=O ~dn:nte două
~
.~ Iidacini reale (puncte_ de inflexiune}, x''i.z =. clin ±vt,
care una x"1E(0,3R, Jo,1 R). Peci· s~gura riidacină
acceptată ~te x"1•0,306661976R, iar r i i ~
neacceptatii' este x"2 •-0,306661976R (p~ntru
· calcularea valorilor x"1 şi x"2 am aplicat metoda coardei
· şi metoda tangentei, ~ntate în capitolul X).
Tabloul de variaţie a functiei ·S(~) este :

X o 0,306661976R ~ 5+,/5
- 10,.,
R - J

S'(x) + .+ + _+ .+ + o -
--S(x) o ,· ·o,677s14643.R2 ., t.!{sR2 '-Rz
2
-
S"(x) - + .+ o - - -:...
- . ·-
Graficul ftmcţiei este prezentat !n figura VI.20.ii.
· V ( R)2 · .
21~ Fiej(x)=~= x+ , pmtru.xE(R, +00).
• 4R(x-:R)
V~ · ·
f'(x)= (x+R)(x- 3R) ;f"(x)= 2R >0, pentru oricex>R.
. 4R(x-R)2 · . -(x-Rf _ -

304
 X R 3R + 00.
f(x) -- -· o + + +
J(x) + 00 2 J' +co
" +·
/"(x). + + + + I
+
Minimul cerut este dat de J{3R)=2.
-22.
.
Fie OM~ V1,2(x)= !!..(R'--r')(a ±x) pentru xE(O, R). ,Valoarea lungimii ~gmen-
3 . , .
tului (OP] este·a;tOM, semnul mlnu., corespunzînd cazuluf.cînd M este siluat între O
şi P, iar semnul plus pentru cazul cînd M este_s~ în afara segmentului [OP]. .
1C 2a: . . . ·. .·
~'1,2(~)= (:a:~x2-2ax±R2), V"(~)= (:a:3x-a); V'1 (x)=O ~ ~3x2-2ax+.R2=0 =>
3 3
x'i:r -a:t.Ja;+3R2 , de .unde~ evident, numai ricfflcina pozitivă .

x'1= -a+Ja2~3R2 ; iar V.1f-a+J~i+3~

. 3 · ţ 3 ·
)= 2n·
..·[9aR2-a•+J(a2+3R')'
8l , _
];

· a±ia2 +3R2
V'2 (x)=0 * .3x -2f:Zx-R
2 2
=0 => x'3,4 =
3
•
, de unde reţinem numai
.x..ax-=--
UIU~I.W1
·u-.X
p0ZI .va X
I
=------, tar
a +Ja +3R
2 2
• :
. .
4

.
v2( ~ +/023+3R2 )
2
= it [9:R2-a• -J(a2+3R')'· ] • Oim, evident, V1(x~ )>Vi(X~~
81 ~ . .
2 2 2 3
rezultl ci volumul maxim este Vmas=-(9aR +V(a +3R )3 -a ).
81
'
-R x'1, o a R
X
~
3.
V'(x) + o - - - -
V(x) o . J' VIDU
'
O·
I
"o
V"(x) . . - - - + +
Graficul varia1fei volumului pentru. !!..3 <R este pre7.entat
. în figura VI.22 (vezi·~
306)..
Cum a> R, pentru determinarea
. punctelor . ' vom analiza cazurile
. de inflexiune . !!.
3 .·<R,
a ·.o a .R . - .
-=.n., ,.;_ > . -
3 3

305
Nicolescu -26
 ..
\

1t

. . Flg.VI.22 .
·Pentru· R<a~ funcpa are un punct de inflexi~e, iar pentru ~ ·funqia nu are
punci de inftexiune. -Pentru a=3R, punctul ,de inflexiune coincide ·~ marginea '
· domeni~ui de definiţie şl pragic nu ar mai trebui considerat· punct ·de ~exiune.
. 23. Viteza şi accel~ sînt definite ca: V= dxdt =4(.t3-6P+9t-n) derivata spaţiului
1

.;;.
. . . .
. _în raport cu timpul; a=~·=12(r-4t+3)-' derivata vitezei în rapo~ cu timpul•.
. . · . dt · · .·
~ . accel~: a'= : =24(t-2), deci a'=O => t=2; a:=() => t=;l şi t=;3.
Tabloul·de-variaţie a·funcpei este: .

t -00 o 1 2 3 +co
,.
V'=a :+00 + 36 + o - -12 - o +co
V ,,, -41J ,,, -4n ,,, +co
..
-00
;
4(+-n).
"' .· 4(2~ia). "'
.V'~=a'. - - -- - - - o + + +
I
Pentru a tma cmba ~-~viteza V, vom considera mai inuite ·cazuri, urmîJid
valorile remaicabile o §i 4 _ale panimetrului n; oorespunzînd maxiÎnului şi minimului

. a) P•
viţezei. ~în toate ·cazurile, cmba are. tm ptmd ~e inflexiune' pentru t=2 ·
n<O, V(t) âre o. -singuri, rl<Ulcinl reali şi acea,ta este _negativi (t<O).
Curba mteis~- axa absciselor ~ singuri-~ şi an~e ·tn· partea ei negativi. ·
Maximul şi· ~ u l funqiei sînt Britbele pozitive.- . ·
~)-Pentiu_.n=O; V(t) .are toate ildlcinile reale, una dubli, t1=0, tFtr3- Curba trece.
. "prin orjginea axeţor de coo~nate şi are punctul de minim pe axa ~lor. Maximul
-~te pozitiv_şi egal cu _ţ6; ~minimul.este zero.

306
. I
 c) Pentru nE::(O, 2), V(t) are toate
.
rădăciilil~- .
reale, t 1~0,2-tf )~ t 2E(l, ·2),
. . \

t3E(3,_2 +{3). Maximul este pozitiv şi' cup~ în intervalul (8, ·1~), jar miniinul ~te
. ' . . ' . ')

negativ şi cuprins în intervalul (-8, O). Punctul de inflexiune se găseşte deasupra axei
absciselor, ordonata· fiind cuprinsA între _O şi 8. '
d) Pentru n=2, ·v(t) are t~ate rAdAcinile reale, t1=2-{f_, ~r=2, t3=2+{f. Maximul
este pţ>zitiv, egal c~ 8, 'minimul este negativ, egal cu -8, iar punctul de inflexiune se .
~eşte pe axa absciselor. .
e) Pentru nE(2, 4), V(t) are ·toate radăcinile· ~e, ,,11€/..2-/3, 1), t2E(l, 2),
t3E(2+/3._, 4). Maximul este pozitiv, cuprins~ intervalul (O, 8), iar minimul este
negativ, cuprins ţn interval~ (-16, -8). ~ctµl de .inflexiune se peşte sub axa
absciselor, ordonata fiind cuprinsA între -8.şi O. . ·
t) Pentru n=4, Y(t) are toate rădAcinile reale, una este _dub~ t1=tr=l, t3=4. Maximul
funcpei este egal cu zero, minim.ul este negativ, egal cu -16, iar punctul ~e hiflexitme
are o~onata eP,IA cu -8.
g) Pentru 11>4, ·V(t) are o singura radăcină realii (t>4). ·Maximul şi minimul' sînt
ambele negative. Tot' negativi este şi ordona~ punctului de inflexiune.
observaJie. Pentru nişte funqii care conţin· un parametru numai Ia termenul
·h1>er, cum este cazul cu v=4(t3-6r+9t-n), graţicele sînt nişte curbe identice,
paralele între ele.
Vezi graficele VI.23.ab.c.d.e.f.g. <m.ficele propuse a~ ordonatele la scara 1/10 faţA
de abscise: ·

Flg.~.~.a . Ffg.VI.~.b
-.

/ ..
\ ~ 3CJ7 .

' .
 "

Ffg.VI.23.d Flg.VI.23.e . Ffg.VI.23.I. l!'.fg.VI.2341

24. FieAB=a, AC=b, MIJ.AB, IEAB, (CM]e(HI],

. . C x M HI=x.. .
-.;..,_,.b-~
~ _- _-,·.-_-
-_--_- -•_---.- -Problema are sens ~umai
=--:- _ dacăb> ~ (vezi figura
.
1
. . VI.24.i). _ .
Atunci: · · ·
2 2
A H -1 B MA2=MI2+Al2=>MA2=b2- a +(a ±x)_ =x?-±ax+b2.
. . ·. 4 2·
Ffg.VI.24J
MB2=Ml2+Bl2=>MB2=b2-~+(!!..:r.x.)\=
\ . - 4 2
2 2
=x =Fax+b • ·
Fie y intensitatea luminoasi primită-de punctul M, atunci
1 1
. . r--MA2
- +_
MB2_; înlocuhld
.
· ·v~orile segmentelor MĂ. şi MB,
2(x2+b2) -4x[x4+2b2x2+b2(b2-a2)]
• •

obptîem: r----------,
I

x4 +(2b2-a2)x2 +b4 y=---------·

i

[x4 +(2b2-a2)x2 +b4f

a)x=O*Yo=~ · · . . .
y' =0=> · . b2
!
. • . , •
4
; b)x +2b x +b 2 (b 2 ~_a 2)=0=>xf=:-b(a+b)<O,_§i_ x;'=b(a-_b),
2 2

dar X: nu convine;.
. .
Xi. convine
.
numai dacli·a>b>.!:,
. . 2.
deci rldicinile convenabile ale
.. '
ecuaţiei sînt Xg_4=:!xr=±1b(a-b) , iar valorile pe care le ia funqia sînt:
2
Yi=yz= a(2b-·a) • , .. ·
Dacii a>b>!!.r tabloul de variaţie.a fun'cţiei'y=J(x) ·este:.
· 2 . I

308.
 I
x· -00 XJ o - .x4 +00
,.
y' + o - o +·
I
o -
}'
.-
·o , Yt· · Yo J' Y2 o
"
Graficul· funcţiei este prerentaţ în ~~ VI.24.ii.
.,

o ••'I lt

Flg.Vl.24.ll

Dacii b :2: a, tabloul de variaţie a funcţiei este :

X -00 ,O ·-+00
y' + + o - -
o' 2 ·-

y J' o
-,
îi "
le

Graficul funcţiei este p~entat în figura VI.24.iii. - ..

'•

i FJg.Vl.24.W ·
25. Fie llungimea vasului-:ii x ntasura _unghiul f~rmat d~_direqia vasului.cu malul
riului (vezi figura VI.25 de la pagina 3.10).
.
, suu:=-; a s""\
wnt,900-x)=
-- b => ,1x
~( )-A 7 7 llT.. a +-.-·
::::;ru,+.1.aY=-.-. b
AL LN smx cosx
3
. -acos3x+bsin3x · .. · _·. :ffa . · (. 2 ~} 3
l'(:f)= . ' · . ; l'(x)=O =>X1=arctg '!'- ştl(x.)=lmu= a"1 +b "1 "'1
sm2xcos2x b ·
1'
.l
5 5
l"(x)= sin2xcos2x(acosx+bsinx)-r2(acos x+bsin x), cu l"(xi)~.
· · sin3x cos3x J .- •. •

·Reamintesc formulele de calcul :

sin(arctgx)= x ; cos(arctgx):;:
1

M
~-....~-...---,- ±Jl +x 2
• J1 +x2
" Pentru a. arata egalitltile, vom. nota· sin(arctgx)=n
1

. şi arctgx=v cu x=tg, v ~ n=siitv=

......--~- . . . . ±litg+tg;v v =

ct .:.. .x - · ; iar pentru determinarea semnului, vom

±Jl+x2 · 1
F1g.v1.2s efectua diagrama compunerii:

R ~-(-!,·~) n[-~, ~1~

2 2 2 ·2
[-1, 1];

sin-~ arctg
notăm ·cos(arctg X)=n Şi .ârctg x=v, CU x=tg V~ n=cos v= l =-.==
1

. .
+tg7,, , , ·±J1 · ±Jt+x2·
iar pentru determinarea semnului, vom efectua· diagrama compunerii:
R ~~ (--~, _x)·n[O, x]
2 2 ·
~[-i.,
·
1], adică R ~[o,~) ~[0,-1].
· 2
-------,. I t .. Î
;00 ; ros ·0 arctg
. 26. Fie x - distanta de la sursă la pistă şi .fie d -·. distanta d~ la sursă la punctul
· curent M. Atunci intensitatea luminii este :
sin8 . x , ' ~2x 2 +R 2 . {i ·
~~- d2 ~I(x)-. . 3 ; . I (x)= 5
;. l'(x)=O =>-x=?·
2 2 2
(R +x2)"'l .. - (R +x )"''Z • ·
Deci interisitaiea
. \ .
maximl
. ·
este
. · 2
./f 2(3 .2_ .
Imax=~{ 9 R2
)=
~7~ V~ figura VI~27.a {de I~ pagina:311)..Fiex=B'ME[O, 30], B_' corespunde lui·

~ . iar A lui x=:30. Costul transportului ~te C(,c')=a(3â-x)+f',Jx +8l. 2

C'(x)= f',x-alx'+Sl.; ~•(x)=;O =>x;=9a 'şi ccx-')=30f1.+9./fl•-a•;

·· Jx. +81
2 ·
. · .· . Jr, -:-a2 2
..
C"(x)= 81 f, .
(x2 +81f2 ,

310
 B
Flg.VI.27.a
Tabloul de variaţie a funqiei este:

..
X

C'(x)/..
o
- - -
~·
o + +
30

C(x) 30a+9(3" ,. C(x') . ;- I r,J981

,.
C"(x) + + + + +·
. . . . . . -~
·oacl·x.'<30, punctul de racordare este l(,f, pentru. care B 'M= - - - ·
. . ·· ··. '_ ·. · Jp2-a2 .
Dacii x'.t30, cum C(x) ·este funqie de.screscffloare pe orice interval JJOZÎtiv şi mai
mic decît x', minimul costului pe [O, 30] este atim în punctul A. Daci x'=O, adică
a=O, punctul de raco~ este în B-'. · •
Altl rezolvare. Vezi figura VI.27.b. Fie ~E[0,- 30]; B' ~respun~e lui x=30, iar
A lui x=O. Cos~ transportului ~te C(x)=ax+:(3 Jx2-60x+981.; • ·, •
2
C ,1,x)aJ.x -:-00x+981 +p(x-30)., c•I) 0 · , ·30 · , 9a .
=---====:------, ,x = = ---=== ~ X §1
. Jx -00x+981 · 2
· · Jp 2-a2
C(x')=30a+9f/(3 -a C(0)=(3J98l ; C(30)=30a+9(3.
2 2
;

· · Daci 1~!<
a ·5 .
J34 , M este mai aprpape de~ ·decît. de B'.
. I •

Dacll ! = J34 , M-este chiar la· mij~ocul lui [AB 1- · .

a · 5 ·
...x (3 J34 M t . .. A M B'
Dawa - > - , eseD181 ,.,___ _ _ _ _ _ _ _..,.~~--~~
. a '5 " •·-Jt .
aproape de B' decît de A. /. ~. . \
. -,.,. .
~ .

•
311

r
 I
CAPITOLUL VII
FUNCŢD INTEGRABILE ÎN· SENS RIEMANN.
INTEGRALE

1. Functia /: [a, b]...., R se numeşte integrabilă în sens ·Riemami d~cl există uil
numAr real 11 cu proprietatea că · Ve > O, exist! 1l•>O, astfel încît oricare ·ar fi ·
diviziunea Â=(Xo, x 1, •••, x,.) a intervalului [a,. b] cu norma diviziunii UAII < °fl• şi orice
pmcte interinediare ;E[x;..1, x,], (lsi:s:n), are I~ inegalitat~: ldif, ;)-11f <e, iar
nummul 11 se numeşte. integrala sau integrala definită a funcJiei f pe inte,;valul [a,b] . .
. C~e de ~JiJ integrabile: • · ·. .
- Orice funcţie monotonA este· integrabilă pe _intervalul slu de monotonie _(nu
.neapărat şi în afarJl lui). - \. ·
"' Orice funcţie continui este integrabili .pe intervaltd slu de. co~tinuitate (nu
neaphit şi în afara I~). ·
ProprielllJi ale funcJiilor integrabile:
a) Dacii filBctia /·este integrabilă pe [a, b], atunci /(este int~grabilA pe orice
subinterval [a, 13i,C[a; b]. · ·
b) Dacii funcţia f este integrabilă pe intervalele [a, c] şi [c, b], atunci / este
integrabili pe [a, b).(pl'Qprietat~ d~ aditivitate a integralei_fatl de:'mtervale).
c) D~ funcţia / este ·mtegrabilă pe ·[a, b], .atunci şi funcţia lfl este integrabilă
pe[~ b]. .
d) Orice funcpe integrabilă este mărginită.
e) Nummul 11 asociat fieclrei ibt~grale este unic determinat de funcţia/.
1°). Există funcJii a,tegrabile (cîteva exemple elementare) :
i) f. [o,~]~
4
R, Jf.x~t$ x. · ·
-
· · -
\
Pentru orice divizi~ A=(O=a;.<Xi<•••<r,;= : ) a interval~ui [o, =]şi oricare sistem
ţ={;1 , ;2, ...., ;,J de ~cte intermediare, avem_ot,.(/, ;)=l:~)(x,X;..1)=-
. n- n · n . I-i · .
E (tg ~(X;-X;..i}- E· (1n cos x,ln cos :r;..i)- E- (tg c;)(x,x;..1)<=>
.=
i•l . ia1 ia!
K) 1 .
~ai/,;)- (1n cos 0-ln cos - =E-·- -(x,x;..,)(;;-cJ~ ·
n
2
4 cos 8;. ia!

~ I_aA(f, ;>-( .:.1n_l ) I ~2(b-a)IIAll~I ai/, ;>+.!.1n2I s2(b-a)IIAII.

. -{i- 2. .
Deci ~tru orice e ea;, dacii lwim 6~ eR;,. astfel înet"t 0<68 <
2
, atunci, din
. . . 2(b-a) .
inegalitatea ·prec~entl, rezultA că pentru orice A cu .(IAll<68 şi 'orice sistem f; de
1

312
 puncte intennediare, avem: lo•(f, !;)-(- ! 2) I< ln e ~ J: tgxdx= - ~ ln 2;
· · x 2 •1 - ·
ii)f:(-1, 1]-.R, J(x)=-· ..
x 4 +1
Se verifică uşor că f admite primitiva Fi(x)= !..2 arctg(xfi+1)+!..arctg(x/2 -1 ). Pentru
2 - -
orice diviziune A a intervalului [-1, 1] şi orice sistem de puncte intermediare ; avem :
n n · n n
otJf,;)= E ~;)(xi-x1_ 1)= E ~;)(xi-x;_ 1)+ E (F(x)-F(x;_ 1) ) - E (F(x;)-F(x;_ 1))=
n ial iul · _iaJ i11l

= E ./(;;)(X;-X;_,)+F(l)-F(-l·)-F'(cJ(x,-x;_1),
~I ~
unde în .calcule ain aplicat formula
creşterilor finite funcţiei F pe fiecare-interval [x;-i, x;]. Prin urmare:
n n
. . atJf, ;)-(F(l) -F(-1))= E ~j-F'(c;))(x;-X;_ )= E (/(;;)-J{_c;))(x;-X;_ 1).
~I
1
W .
Aplicăm acum finite functiei f pe fiecare interval
formula_creşterilor
[min@;, c;), max(;;, cS]=[u;, v;] şi rezultă ~;}°-/(c;)=/'(8;)(;,cJ, unde 8;E(u; , vJ
şi atunci-- , loif, ;)--(,F(l)-F(-1))1:s.llAll·max lf'(x)l·(b-a)<=>
. · .tE{-i,1)

<=> loi/, ;)-:-fi[ arctg(.fi ... t)+ar~tg(y'2-1)] I sllAII· mruc" lf'(ţ) i ·(b-a).
. .:e:-1. 1)

Deci, dacă pe_ntru orice e~:1~ 6,ER:, astf~l încît 0<6c~ (b-a) m~ lf'(x)I'
.aE{-1,lJ

· atunci din inegalitatea precedentă rezultă că pentru oricare ll cu llllll<6, şi oricare

sistem ţ de puncte intermediare avem :
lot.(f,;)-fi [ arctg(./2 +l)-t-arctg(./2 -1)] I <e<=>
~ J-'. ;:: : dx=v'2 [ari:tg(/2 +l)+arctg(/2-1));
iii) /:[o. ~-1~ R2
j(x)= sinx ·. 'Fun,c1ia
t...cos 2x .
F:[o,~]~R,
· 2
F(x)=-arctg(cos x) este o
·

11 n n
l
primitivă a functiei /pe intervalul [o, ; P~cedăm ca ~a ii) şi obtinem o (f, !;)=
n
4 ·

~ L~I }tţ;)(x,-x;_ 1 )=-~1

L ./(;;)(x;-X;_ )+ L~1 (F(x;)-F(x;_
1 1))-
.
L~I (F(xJ-F(x;_ 1)) <=>

~ o.(f, l;)-F(; )+F(O)= ţ. f'(9J(l;,-c,)(x,-x,:,)~j o 6 (f,l;)- : j,<IIAll·(b-a) ·

ff •

. max if'(x) I, de unde rezultă: r-r smx dx=~-

_J' ~ Jo 1 +cos 2 x 4
' ~o..;.!
L „j
.

313
Nlcoleacu -27
 2'') Există funcJii 11ei11legrabile (cîteva exemple elementare).
· i) Func1ia lui .Dirichlet nu este integrabilă.

f(x) = {1 pentru xEQ şi fie xE [O, 1].

. O pentru xER \ O. · . ·
Dc~onstraţie. Fie două şiruri de .punete intenncdiare !; ~ raţional, ;"r ira\iona_l diţi
[x;_ 1, X;], atunci g(;~)=l, g{;";)=O (lsis•n), deci o,J/, 1;~)=1; o,J/,1;'~)=0.
Dacă far fi integrabilă,
.
atunci ar exista. 11 E R care ar verifica
.
condiţiile definiţiei_.
.

l'cJA (f, ~',)-11 I <e * I1-11 I<e)

. deci: ' ~

Io,\ (j,. ţ '.';)_ - 1, I< e ~ IO- Ij I< t

l
. · . 1 1 I .
~1= II-i1 +11lsl1-I1l+II11<2e=2·-=- => 1<-,cceacccstcfal~.pcntru.
I • 1 . · , 4- 2 • 2
orice O <E <-~f" l .
.. · ·. _ , pentru x E (O, 1 I
n) g: [O, 1J ~-R, g{x)= xu · .
. . O, pentru x=O . .
Funcţia g nu este mărginită pentru a> O. deci_ nu este o funcţie integrabilă.

~ ~Iţ, nu este o func1ie integ~;bilă.

l ". ·
iii) /{x)={ penttru x EE-QR. \O' cu/: [O, 1]
•_ -x pen_ru x . • .
Fie~: (0=~0 <x 1 < ... <x,,+ 1=1) o divi_ziunc arbiţrară a intetvalului (O, 1] şi douf1 şiruri
de puncte intermediare :
·1 ·; puncte
ţ raţionale . uU'=')=~~~(x-x.)
,\ • 1:, ~ - = = ,_ 1
. _ E[x,, x,+d, (Ostsll)* 11
•

· ;
11
, -punct~,.iraţionalc · u ..,(f.; '') = ~ ~ '': (x, -x,_)

.. Dar c111(f, 1;') este suma integr:-c1Iă corespunzătoare funcţiei 1{ 1(x)=x pentru xE[O, 1]

şi integrabilă, tinde către f xd.r=x -1 =.!.. cînd notma divizi~nii

1 2 1
· cum g 1(x)=; c.c;te
Jo 2 o 2
tinde dttre O. Dar o,/f. ·; ''r este suma integrală c~rc.c;punzătoare funqiei g 2(x)=-x.
· pentru xE [O, 1) şi tindC căÎre J: (,-,x)dx= - ~, cînd nonna diviziunii tinde a1tre .o.
0

Cum limita ,c;umclor integrale_ depinde de alegerea punctelor ~;, rezultă că func1ia nu
qstc integrabilă.
· 3") [)~că- f. g si,zrjiuuiJii iiitegrabile, _atunci este posibii ca f + g, f - I(, Jk, }'0 g sci
fie integrabile (cîteva ·exemple elementare) ..
· a) Dacă[. g sînt func1ii integrabiie pc [a. b]~ atunci f-z.g esic integrabilă pc (a, bJ.
Reciproca a~c.~tei proprietăţi. nu este în genera\ adevărat~ deci- dacă fig este
integrabilă pc [a, b) nu trebuie să deducem că funcţiile f şi g sînt integrabile ·pc fa, b) ..

314
r
 b) Daci _funcţia/ este integrabilă pe [a, b], atunci funcţia Â/, Â. E R, ·este integrabilă
pe [a/ b]. . , . .
· c) Din cele de _mai sus,. rezultl cli ·daci f şi- g_ sînt două functil integrabile pe
[a, b], funcpa:A.f±Bg (A, B fiind constante reale) este integrabilă pe [a, b].
d) Dacii I,· g sînt functil integrabile pe [a, b], atunci f ·g· este_ integrabill pe [ a, b].
Reciproca acestei proprieffiti nu este. în general _adevmaffi, .deci dacii f ·g este
integrabili pe [a, b] nu trebuie si deducem cli functiile / şi g sînt integrabile pe [a, b].
. i) /, g:[a, b] _,. R cu
-{ 1, pentru xE.O
f(x)- -1, pentru xER \ Q ~
-{-1,
pentru xEQ
g(x)_ ~ 1, pentru xER \Q . .
(f+g)(x')=O pe~ V .i:ER, deci funcţia /+g este integrabili fiind funqie constant!;
(/·gXx)=-1 pentru V xER, deci funcpa f ·g este integrabilă, cu toate dl functiile
f, g nu_ sînt ~grabile, ca de exemplu pentru funcpa: · ·

.f(x)=U: :::~\o, .x~[a, b];

~
cu diviziunea A :(a=Xc,<r1<. ••<rn=h),. avem
. n
1 ·1'-x.-x. '=b-a '

I
L.,, ' ,-V
i-l
a,J/, ;).= n .

. E (-l)(xi-~- )=a-b,
i-1
1
.;,
.-pentru ;~ER \ Q.

Cum limita sumelor integrale depinde ~~ alegerea pJJllctelor ;;, funcpa nu este
integrabili. . .
i'i) :&ţe posibil ca funcţia/ si nu fiţ integramffi, dar funcţia VI si fie integrabil!,
cum ar fi de exemplu:

/(x)={-f: = ;~\Q' iar 1/(x)l=l pentru oricare ar fi xER.

4°) Existil }!mcffe integrabile care nu admit primitive· (cîteva exemple elementare) :

. .
1) fie/: [-1, 1]-+ R, J(x)=
I".:. . 1· 2 1 ,
~sm--_cos_·
· x x · x
2. . 2 pentru x E[- 1 ' 11,,.10_1,
1· funrng
- 3-
I
. . · · O, pentru x=O
fiind nemlrginitA, nu este integrabili, dar funqia

2
. !(x)=lx sln ~• pentru xE[-1, 1]\{0}.
O, . , pentru x=O

315
este dedvabill şi F '=f, adidl funcţia/, admite primitive. · . .

ii)/:[O, 1]-+R,
- ft..x)~ Io~ .pentru 0:a<.!.
· l .2
1, pentru .... sx<l
- 2
este functie integrabili, dar nu posedă primitive. Calcullni:

o A (/~ t7) · 1 ·, pentru orice şir de puncte t7E[x;~ , x:]; f nu pose4ă primitive
1
-. OA0---0 2 . . · · . .
deoarece f nu are proprietatea' lui Darbo~ şi anume .1((0, 1])={O~ 1} nu ·este care
un inteival, ci este o multune. .
iii) sgn: R-+ {-1~ O, 1}, nu admite primitive pe [-1, 1], deoarece nu are proprietatea
lui Darboux, dar este ~egrabilă pe intervalul (-1~ 1] şi

J: sgn x-dx~ fi (-l)dx+ J; ldx=O_.

- -I .
Sj Există funcJii care admit primitive, dar care nu sînt inte.grabile, ~ de exemplu :

.· f: [O,
.
11· ... R 'J{x)=
1· 2 1 .. -
2x • sm x2 -'icos • x2' .petţ.tru x E(O' 1]
O, · pentru x=O,

.' .· .
/ admite primiti\11 funqia F: [~, 1]-+ R cu F(x)= x smox, 2 '
1 2 • l · pentru x E(O , 1] _

pentru_ x=O, ·
~ nu este ~tegrabill, deoarece este nemlrginită în x=O.· &te suficient · ·s1

considerlm şirul x,.-

1
, convergent cAtre O, atunci· lim /(xn) = - 00.
· J2mr. n-a>_

PROBLEME PROPUSE SPRE. REZOLVARE -

Să se calcu/eu următoarele integrale, folosind metoda integrării prin părfl ."
ln3 J
· . ·
f
I
X •ean:a!u: · 2
2. 1 dx ;xE(-1, 1)~3•. --:,.dx ;xE(O, +00). 4. x ·ex·sinxdx; xER. ·
. (1-x2)'2'. •X _ . · _

s. I eardgx dx; xER 6. J1nex+b+x 2 )dx; xER.. '··fx2e3%dx ;_xER.

(l+x2f'2 · -

316
 8. 2
I
,J1n ;dx; xE(O, +oo). 9• . sm:dxx ; 4{kn; I~}- 10. J.ez sinxdx ; xe[-!:;
2 2 2
!: ]·
. I.
lL şm(lnx)dx;xE(O,
-
+oo).12. I . x 2 arctg3.rd~;xE --;-·.
.
X ")
. 6 6
(
13. fx(an:tgx)' dx ; xE (--i, ·~ )- 14. fais 2
(ln x) dx ; xE (O, +co).
I
Să se calculeze următoarele integrale, folosind metoda schimbării de variabi/11:

15.
.
J 3
2x+ dx;
2x+l
.xER\{-.!.}. 16.
. · 2
J-2-dx·; .xER\{-1}! J
(x+l)
2
_-
17.
_ Jx2+l
X dx; xER. ·

·.J
18.
-
ax+b
-----~dx;
a1x2 +b 2 · · ?-+3
J
.xER. ·19. -dx- ; xER. 20_.
·
IJiiix-dx;
x .
Xi!: l.

21. J~ ;xlnx
~> e. 22. J
.
~l +~ dx ;
x .
xe(.!.,
e
+oot 23.
J J {i,/x .
cos dx ; .xE(O, +oo). ;;>

24. J -.dxx ; i~{a".ltlkEZ}. 25.

sm,_
I cos-
dxx ; x~ {:ta; +211.bt I le:}. ·.
a a

·J
. 26. -.dx
- ; xE(O, x). 27. Icosax
_smx -
. dx; 4 · ~ /EL,·} • 28.
sm5_ax , a . . .
J 3
x,:-:-
dx ; xE(-1,.·1).
yl-xs . . _

29• J cosxdx ; a-0, .xER.. 30.

a 2 +sin2x · _
J dx
sin2x +2 cos2x
; xER. 31• J. cosxdx ; xER.
./2 +cos 2x

32.
-
- J dx . _.
l+cosx
·'J ·_r--:;-
; xE(-x, x). 33. .
2
dx · ; xE(-1, 1)\{0}. .
yl-x -~inx·

~
".IA f x+(81'Cem3x'f_ dx·,
./
1 35. Jarcşinx+x
Ix I <-.
3
- ·
dx; xE(-1,
.
1).
./ .
· yl-9x2 .. · yl-x2

~6. Jx2 ch(r+e)dx; xeR.

..,.
317
 ·Să se calculeze urml/toarţ/e integrale, utiliztnd prima metodă de schimbare de
v~1IJ: . . .

37. I 2
sin x dx ; .;e:R.
- 1 +sin2 X -
38. ·1 1 +car
sin x · dx ; xe:R.
X

39. J(tgx+tg'x) dx; xe:(~!:, !.). J(tg2x+tg x)dx; ze:(-!.., .!:).

, - 2· ·2
40.
- - - ., ·.
4

2 2

41. --I sin x

2
J
dx; xE(O, 11:). 42. /x2 -3x+2 dx ;ZE(2, +oo).
J1-catx

43. I
-- xJx4 +x2 +1
1
dx ;.xe:(O, +00).

Să se ~uleze lnte_gralele urmlitoarelor fancJii raffe,nale:

._
44.
I -dx
1 :+x4 · (x 2 +2)2 .
I 3
- ; xe:R. 45. · x +x-1. dx; xe:R. 46.
.
I __·x
4
-4x ; x~R\{1 I.
x 3 -l . ,·
.

47.
_
x' -1 x;
--d_ . xe:R\
I4x -x __ -
3
· -_-,O, - .
. -2 2
t1 1} 48. I (x+l}2_(x
- dx · - ;_xe:R\{-1).
+1) _ - 2

I
49.
-
(x+l)
(x2 +2x.+2)3
dx;
4
xe:R. 50. J·x +xdx +1· ; xe:R.
4 2

_I x. 3 -+1· ·dx ; xe:R.

I
2x-3 . - - 52~
51. . dx; xe:R\{1, 2}.
2 3 2 2
_ - (x _-3x+2) _ (x -4x+S) -

dx. · \ .. ·
53.
I -
- x(x1 +l)
; xe:R {-1, O).
.
54. J. dx
x(x3 +1)2
.
; xe:R\{-1, O}.

x2_dx_; xe:R\{1).-
55.
I _
(x-1)10 .
I
5.6. _dx_ ; xe:R\{O}.
. x 8 +x6 ·

· Să se_ calculeze integralele ~arelor juncJii trigo,w~ce:

57.· J dx -; xt f±arccos(-!:..)+2h·lke:Z,
a+bcosx -b l .
dacă 1~.1$1}.
b

318
 SfL ·J
2
~in x ·· ·dx · xER. 59.
, 1 +sfi,.2.x- · ' ·
Jsiii x~x+cos x. '· xe(-
4 ·
a: ~)·
2' 24

. · 60.
J
2-sinx
_ _ dx; xER. .61.
2+cosx
J ..
s~(x+a)·sm(x+p)
. 1. .dx, a-peR\{kn: IlcEZ}.
·

62.J.· ·cosx(cosx+smx)
•.
. tgxdx _· ; xER\[{~+2kn:}u{~~+2b:}.;
. 2 4 2 ·
kEZ] .
Q>J 1 +.fi J
' '

~-dx ;xER\f±5~+2kn; lkEZ}. 64•. _cosxdx ;

cosx 4l _ smx+cosx

.J.ER\{- : +kl!: IkEZ}, 65. fcos x cos 3% cos 6x dx ; .J.ER..·

66. J. dx • xER. 67.
3(;0Sx.~~inx+l '
1 +sinx dx •.1ER\({ka:} U
·· · sinx(l +cosx) '.
J lf+ 31'- +2b:}) .
2 · . ~. '

kEZ. 6$. fsin xdx; xER. 69.

·
6
f (x.cosx'f dx. 70.
. .·
J.tg2x-tg2a
1
dx;

· 4{:ta+btl~}-_7~. f~in 2 4
x~s xdx; xER. 72. Jcos 6
3xdx; xER. · ·

. 73.
Jr~
sm x .
2
x dx;4{allEZ}. 74.
6
·
„ dx ;.tER\{k~lkEZ}.
sm x·cos :X 2 ·
J 5 3

75. J -~ ;
smx
4{alkEZ}. 76. Jxsin2.rdx; xER. 77. fsin5x ~cosxdx; xER.
· - ·

78. J ./. k~
ysmxcos3x
dx · ; xE U
2
3
[(2ka:,~+2ka:)u(a: +2ka:, a: +2ka:)]~
2

·
79•. Jdx ;~eu {[2m, ~-t:~]u[(2k+l)K, 3 +2m]},kez.
· -,Jtgx .k~ . . 2 .
n
.2 ..

80. Jcos~cos 3xdx; xER ~1. Jsinxsin2xs~3xdx;

2
xER.

~ ·1 3
s~+ 2 cosx dx; xER\{2(arctg 2 *{[3 +·kn} lkEZ}.
-2smx+3cosx · 3
-
J. J •
' .

.83• dx ;· xER. 84• dx · ; xER.

1 +3cos2x 3sin2x+5~s~x .

319
 85.
,
J dx. ·
(2-sinx) (3-sinx) ~
• xe:IL

Sll se calculer.e integralele.-următoarelor fun~Jii exponenJiale:

/
e.ic .· dx;xe:R.rt. J ey- dx;xER.88. .I-
86.-J (l+e2-') . ey dx;xER.
2 e.ic+e2.ic
· · "(.ic· ).
·. · · e~·\e"Y + 1 · .

,s. I sh. .x+ch

2
~x . ; xe:R. 9'.· 1· .dx ;'xe:X(. fJ7. I shxdx
x 2
· thx-1. · . ./ch2x
; xEIL

Să se calculeu _integralele ·următoarelor funCJi.i iraponale şi hiperbolice :

98.
·· dx. ·
; xe:R\{-1}. 9'.
I--===;
dx
xe:R\(1} ..
I (1 +~)Jt +~+x 2
x-_l-x2 -~+l

100. I. dx ; xe::L 101.· I .x2dx .; xe:R. 102. . 1· .~dx ; xe:R.

· · ·-1 +Jx'-+2x+2 - {t +x 2 · · 1.·~✓i +x2
. 103.
I dx
. ; xe:(-1,· 1). 104. I x'dx
--;::==; xe:R.
. · c1 +x>-b-x,. . ~ . Jc1 +x 2) 3

10S~ I r--d~ . ;
./2x-1 -J2x-1
X€(!· ->·
·
106. J
.
. ·fi+~
_d~ ';.~E:(0, . +00) •

'
x-l . ~-
107. J--dx;
3
,
xe:R\{-1 }. lOŞ. Jx .• -x-1. ..
dx; xe:(-oo, -l)U[l, +oo).
,:: l · x+l ·
~+ ' . .

·
I- x+l ·

*'
x+3. ·. · 3- ·
109. dx; xe:R\·{1}. 110. J~==dx; xe:(--, o) u(o, +co).
. x-1 . . xiJ2x+3 . 2

.. ,·;,,.
320
 111.·J. x' dx;_xe:(.:.1,'1).112.J. ·x_ri dx;x~ll._113•. J x"~x+l dx;
_Ji-x"· ·___ ·. Ji +x" xJx"-x.;. 1

.xER\{O}. 114. .IJ.x -2.x+2 dx; xER. ns•

2
I Jx•+xdx; XE(-00, -1) U [O,->-

116.. 1·. . d X ; XE:(-00, 1) U (2, +~). 117. I dx

3
; XE:R.

·cx-l)Jx"-3x+2 . (x"-2x+S)'.1°

1is. I ~X ; .te:(-1, 1). 119. I d~ . ; xe:R\{-1, 1}.

c1 +x2> b-x" o -x2> Ji +~ 2

Să •Se calculet.e integralele următoarelor funcJii blnome ;

. - ;. . .
. 120. I , c1x···.. ;xe:R\{O}. UL I 4 dx J
;xER. 122. x•Vc1 +x'>2 d.ii ;xER. .
x~ ~ V1+x
4
.- .

123. JJx 3 ~ ;4 dx; xe:(-oo, -1) U (O, +oo). 124. J ~l.rx.+4/i' dx; xe:(O, +co)•
· J~/
125. yl+y~
4
c dx, ;.xe:[O, +oo).126.
· J--:==;
dx xe:(-1, l)\{O}. .
. · x/1-xi

127. dx
--:=== ; xe:ll\ {-t±{s
. , O}·.. 128. I ; xe: (.c;-·•
dx. · v2 > +~•\.•
IxJx +x.-1, 2
2
·. (x-l)Jx2 ~2 ·.

129.
I · lnxdx
-:---:===== ,. x e:( e -2-./f, e -2+./f) .
~Jt-41nx-ln2 x ·

·130. I·-;-:==;
dx xe:ll\{-1, O).
x~l+x'

131.
I dx - ; xe:R\{-y2,
-- 'r,:;- O}. 132.
S
I--~==
,----;,== ;3
dx·• xe:(O, +oo).
·
x
2
c2+x f'r 3
ş;;- vr•Vx3 . .

321
 Calculul de integrale cu ajutorul re/aJiilor de recurenJă (§tiind că nEN) :
• · ln=
133. Jd x- ; a-0,
- 2- .· xER. 134.1.n= Jdx. ; a-0, xER\{±a · }. ·
• (a +.x2)• - · · . . (a 2 -x2)n · . . • .·
. ·1
135. I.= . xndx
·. .
. ; a-O._ ~6. ln= J ---dx;
xn xE· R.
/ax 2 +bx+c· . Ja 2+x2 ·

137. i.=J xn dx; xE(-00, _-a)U(a, +00). 138.1•.=J _x• 4x; xE(-a, a).
· V:2
_X -a 2 · . - ,-;:-;- .:
-va1,;_x1, _

·
.I
139. ln=.. . : 1. . 'dx; .xER. 140. ln=
xn -Ja +x
2 2
_·1·
· x✓ x -a
2 2
·
'J
.dx;_xE(-00, -a)U(a, +oo).
_·

1
· 14i.1n=J · · · . ~x; xE(-a, ~a).142.1.~J . ·.l · -·dx, ~a~,,
2
x• Ja2:..x2 . . · (ax +bx+cr ~ _

·A-O, ar+bx-tc-0, nEN\{O, 1}. 143. Jm.n~J x• dx,..xER.~, a-O, A-0,

- _ (ax 2+b~+c)"' - ·

_ar+hx+c-0, n,~, n•2m-1..144. Im.n~J ·. 2 l dx, xER;;a-0, A-O,·

· · · - . x•(ax +bx+c)"' · .
f
n, mEN•/n;;u_- 145. I~= (ln x)ndx; xE(O, +00). . ·. ·
146.1,,,,n= Jx;,,(lnxr dX,;-xE(O, +00), mEN. 147. i) J_i=:. Jxn·e-xdx; xER. __

U) °ln= fx-nez; xE(O,_ +00).148. ln= fsinnxdx;_xER. . · ·

149. i) ln=J ~~ ; 4{±-_"

.COS X
+2btlkEZ}; ii) Ji:::f cosnxd~;xER.
· · 2 - ,
. -
f
.
f
.

· 1?«). I~.= (sinx)"' (cos·xtdx; xER, mEN. 151. ln= x•_sin ax dx; xER. .

152. !n= JJrncos ax dx; ~ .

Să se calculeze valorile urm4toarelor integrale ~it(! ( ~ :
ff X

. ţS3. i) ln= fi- tg7"'xdx; -,ii) In= f;. ctg2"xdx.

'_), JŢ .
.Să ·se ca(culeze valorile integra~elor următoarelor .funcJii compuse:-
s - s '
154. J- (2x-l)sgnxdx.155. f lx-llsgnxdx.
-s . J-s
156.. J,r (sgn(x-l)~xsgn(x-2)] dx. 157. j2r (x +1)sgn(l _:-x2)dx .. -
. .
2

322
 . _ 158.
"
J.lsinz sgn zdx. 159. f z a(z) dr.2

160. L.[a(x) +a(x-2)] dx•. 161. ţ1 (2x+l)·a(x+l) dx.

3

1
· · 2

162. J: lsin zi ·a(z) dx. 163. J: [l - llzl :- 1 11 dz. 161. J: (lz-1 I+ I~+ l I> dz.

165. r, lx2 -3~+2 I dx: 166. r::c1x 2 .:.?·1 + lx 2 -l~l)dţ.

. _l<n. J: t212-x1-1x-ll +x-:-3Jdx. 168. C[lx ;..3x+21 + 1x -9Î]dx. 2 2

rw [l.ţ -7x+12l-lx -6x+51] dx. i70. J' [l-x +·3~~21

169. Jo 2 2 . + ll6-x 1] dx. 5
2 2

171. J; (lsinxl + l~osxl)dx. 17~. fJlnxl dx •.

O. .

,
173. f 2 /(x)d~ ' unde /(x)
_ Jo · .
i::: { x2, pentru OSx S1 .
2-x,. pentru l<xS2)
• l .
- 174. f /(x)dx , unde"f(x)i:= t 1-x
~ r,x. , pentru t<xsi · pentru OSxSt

· Jo . . 1-t'
L: min (x, x2) dx. 176. r: mÎlţ
. :

175. (1, ·x, x~) dx.

177. J; J: max (x 1, 2x-1) dx.

min_(sinx, cosx) _dx. 178. +

179: r: max _(1, ~ ; , dx. 180. r: max {( !f', 3z] dx • .

181. li K

Jtx)·sin~dx, unde Jtx)~ max (sin x, sin 3

x).

182. i) f 4 /(.x) dx , unde· /(.x) m max (4i-t2);

Jo os,sx

J-;
K ,

ii) /(x) dx, unde /(x)= max (cost);

. y y s,sx
-·

iii)
0
f /(x) dx ,
J-10
unde /(x)=min· (t~+3t+2);•
. xStSO

!v) r: /(x) dx , ~de /(x) i::: -~~ (t_~ + 4);

323 . .
 4
v) f . /(x) dx _, unde /(x) = min 1,-21.
J-3 .dt~l

. ·. [sup t 3, pentru xS O
i83..
.
J 1

1 /(x) dx
.
~ . '~r" t 2 , .
unde /(x) = 1n
. t>Jt
pentru x>O.
.
... .
184. Fie funcpile f, g: R · -+ R, defuµte prin:
. a)./(x)'°'{x-1, _~pentm xSO. şi g(x)=f ţ , pentru xS2
2x, - pentru x>O tx+l, pentru x>2;

b)./(x)m{x, pentru xSO g(x):::

-X pentru x~l
. . 1, pentru x>O
şi
{ . o,, pentru . x> 1 .

· i) Să se determine funcpile s=f+g, d=r,g, p-=ajg, c = f.

g
. ·ii) Si se rep~zinte gratie funcpile y=s(x), y=d(x), y=p(x), y=c(.i).
iii) Să se calcule~: J' 5
s(x) dx, J' 5
d(x)dx, J' 5
p(x)dx, J'
5
c(x)dx. ·
185. Fie funcpile /, g: R -+ R, definite prin_:
2
a)./(x)r::J{2x-3, pentru xSO g(x)={·x , pe~ xS-2
- 1x, pentru x>O, . 2.t-1, penţru x>-2;
2
h)./(x)={ x -l,· pentru xSO g_(x)={4x- 2,. pentru x<O
-Sx-1, pentru x>O, 3.r-2,. pentru x~O;
{x
=
2
11 :'\ +6%, pe.ntru x<-3 1 :'\-{ Sx-2, pentru xSl
c) J\x,-.:a -2%-S, pentru x~ -3 „ g\x,- x 2 -2x+4,pentru x>l;

d)J{z)a3z+l.i:l-1, g(z)a{;,-_29, ;!g;

e)/, _g: [-l, 1]-+[-1; 1], ./(x)aarcca; x, g(x)=4x 3 -3x. Se cere:
i) Să. se calculeze funcpile h=f o g şi p=g 0 f.
ij). ·Să se reprezinte. grafic funcpile y=h(x) şi y=p(x).

·iii) Să se·ca1cu1eze:
.
·r.
10

.10
h(x) dx şi f p(x)dx.-
10

.J-10

lntegra/,e diverse

186. Fie integrala: /(a)=

3
fl . . . dx. ; a€R. Să se calculeze lim-l(a).
J1 t~-~al-+1 · a-t♦CX)

324
 187. Sl se rezolve ecuaţia: x 4 +2.r~Sr~24
.
J:" cos xdx-13.
.
3

188. SI se ~coleze: I= fI
t sin n arccosx ldx. . .
. -1 J1-x2

·
189.·Sl se calculeze lim
(4n-4-2a ]n
" , unde an=
· J.n -'}r
d x şi nEN\{0,_ 1}.
n-a> :t l X2+1 .
190. Sl se determine numerele l'f!8].e A, B, C, astfel incit sl aibA loc egalitat~:
. .

r f(x)_dx=AJ -2-_·)+Bf(O) +el..!..),

1

J-1 l .fi . lv'f

I I

pentru ori~-funcţie polinomiali\ reală/ de grad cel.mult trei.

191. l;lrA a se determina primitiva,· ~A se arate care dili următoarele inte~e are
valoarea mai mare:

i) J: ln(l +:X)dx sau J: l:x dx;

ii). f: xarctgxdx sau J: ln(l +x2)dx; ·
0 0

iii) J sin"xdx sau J; sin"• xdx.

" .. " 1
\ I
-,;
0

192. FArA a determina primitiva, să se arate că:

..1) -:S:
1 J7 x+5-3 dx· 1 . .") 1<. J.1 exidx<e; .
3 4
X -
- :S: ; 11
o

m 1 Js -
...) -:s: 2x-9- d x:s:1 ; 1v
. ) 2.yer:: J1 exidx J.1 e -"idx:s:l+e; ia + . t
5 s 2x+5. o - o . .
v) 0,932< r~,:r arctgx
x dx<2,142. .
J1 . -
193, Sl se calculezeo derivata urmltoarelor _funcpi : . '

i) F(x)= J:e' sin t dt; ii) F(x~ J: t 2

sin t dt; iii) F(x>=J" (u + l)e" d~ ; .
• ) () f,2 2" ln(l+x2)dx; v)F(x)=·f
- iv Fit= :t lÎD%
e' 2 dt;
,2 ' %

3 2
vi) F(x)=f x 2'cos (sint)dt; vii) F(u)=J.~"c;"sin4-(2x 3 +5x+l)dx.
b ~u ·
. '

194. Sl se calculeze valorile medii pentru următoarele functil :

.r:: +-,
1 xE[l, 4]; 1 xE[l;
· 1,5]; ·
a) /(x)=vx.
_
r::
·yx.
. b) J(x)=-,
2
X +X . .

325
 . .
2
c) Jtx)=sin x, x~[O, Jt]; d) Jtx)asin x; x€[0, x]; e) /(x);.'2:_, x€[0, 2].
.. • · . · tr+ 1
. 195._ Să se detennine comtantele reale a şi b, astf~l înct"t·~cpâ
_F(x)=e-%(a cos 4x·+b sin ~x). să fie o primitivă·a_ functieij{x) 111 e-%·cos 4x.

196._ Bie.f:-[a, 1!] -+ R o funcţie continuă-care admite deriv~ de ordinul dol

·contitnă şift.a)•ft.b)-0. Si s e - ~ că J:/(z) ·/"<l&) IU~O.
_ 197. Fie/ o funcp~ continuă pe un ib.terval care. cottpn~ şi punctele O şi 1. Să se
. ir
·demonstreze că: J: xf(sinx)dx=x J:/(sinx) dx.
198. a) Fie/: (O, a] .-+ R o functie continuă şi Jtx)+Jta-x)rt-0, a€R. Să se
· demonstreze că:· ( . /(x)
4
dx:.i~.
Jo /(x)+/(a-x) 2
b) Să '
se calculeze unnătoarele inte~e:

i) f ~a rt arctgx dx, kEN* ; .

Jo k _
. arctg _ _
x 2 -kx,+1
' ~

..) 1na
11 Jn . . lnx d X,. n€N*.
. ,
o lnx+JJi(n-x)

m>-1g. Jo.r-r• -sin3.t+oos3x

carx
- - - d x.
199. Fie/: [O, 1] .➔ Ro funcţie continuă. Să se calculeze liinita şirului (aJaEN'

~avînd ~nul general: a~• J: x nf (x) dx.

200. Ele~entele şirului de fi:mcţii {/n } n E N se definesc astf~l :

.fi(x)-,1,fn+1(x)m f% .f,.(t) dt, n€N. ·să se demonstreze că lim fn♦ 1 (2)•0.

201. Fie
·
.
Ia~J~-r
l
sinn x·~x, _n.EN.
-
•~m

i) Să se arate că In este o functie descrescătoare depinzînd de n.

n..) Să se calculeze lim _ I n şt

• lim -I,.·
. n-oa, J Jn-1
n-oa,
n-2 .

iii)' Să se arate
. n ·In ·1,,.. 1 .nu depinde
că
. de n. Ce valoare are acest prodm?
202. Se consideră funcţia: fn(x)a(l-x)"· (l+x)11 , x€[0, 1], n€~~

326
 _i) s~ se arate că:_ o~ J:f,.(x)dx ~ 1.
ii) ~ se arate că şiriJl l~ J:f.s(x)dx 12
es~ con~e~enL
.iii) Să se detennine relal!a de recurenţă a şirului de integrale.

203. Se consideră funcpa /: [1, +oo) .... R dată prin: ~)m f. e -, t •- dt. 1

i) Să se arate că funcţia j-este pozitivă şi descrescătoare.

ii) .Să se stabil~ relapa.ftx+l)=J{x) ·x~.!..

. e
· iii) ·să se ·arate că pe~tru orice n natural are loc egalitatea:J{n+l)=nl.:...!_ Î:,A:.
e_ l-Q
iv) Fof~d cete·_~bilite anterior, să se arate că şirul cu teţmenul general
1 li •
a,.=n!- -
C.t-0
EA: este convergent.
REZOLVĂRI ŞI RĂSPUNSURI_

R~tesc formula de integrare prin părJi_.. Dacă/, g: [a, b] _:. R sînt funcpi
deriv'1>ile, cu ·derivate continu~, atunci functfile fg, f'g. şi fg' admit primitive şi
mulţimile· lor de primitive sînt legate prin ielapa: · · ·

f = e .aicsm..x. / ' -e an:sm.x

-- · . . ·.
2.
[
g·'- z. ~- Ji-x• .Deci 1=-/i-x• e....,.+ J~dz.
Ji-x 2
.
g=-yl-x2
·r:-:

părţi:
1

~om intep :
din nou prin {" =e~.x ...· ["
v'=l
~~/: :1~=x=:=_ . Deci
.,
v.=x

r:-: [. · ·J
I= -v 1-x'" earcafn.1:+ x · eucsm.x_ x • earcsm·.x ] - · .
· dx • Dec~ va rezulta:. ·
· Jt-x 2 · ·

327
 /2x

!
1 ='ln
.f.'=2 • .!.1nx
f
1
' X· · 1 -1 1
Fie '=J_ ~. 1 Deci l=--ln 3x+3[-·-1n 2x+2 2 ~xdx]·
81 X 2 g1- -- - • · X X X

i
· .
X . .

2 ţ
=lnx

X
.
2
' g
2'=-

2
'1
Fie g2 •=..!.. => · x 1 Deei /=-..... ln3x+3 --ln2x~2 --lnx+J
=- -•
X . X
1 -
X.
1 ]]
2X dx =>
l [·1 (
. X

~/= -.!.(ln
X
3x+3 ln x+6lnx+6) +C.
. .
2
4• .!_[(x
2
2
-l)sinx-(x-1)2~x]e"+C.
.

(37.Fie
/- 1
·J.1 +x 2
.!/'-
..,.. , -x. 311 •
(1 +x2)

g=earas.i

...
_r:-:
.VI
1
·earctsx+
~~
I -xean:tâ"
--dx.
(l +x2)3/2
.
l1=
.

g 'i
.{1 +x2
=--
X
-
earcts.i
·-. I
I'=

g =ean:ts.i
1
. 1 . (1 +x2)3/2.

1 +x2 1

Deci/=.--:===+---
{ 2 _r-:;-
ean:ts.r x eucts.r
-J---dX eua.s.r

(l+x2)3/l ·
1+x
~/m _ _ _ ·e'"'BX+C.
r:-:
1 +x V1 +x2 - 2y-1 +,t2

.
6. Fie
t=ln(x+J1+x
2
l
~
rf'- 1
. x
{1:x2 . Deci /=xln(x+b+x2 )-J------dx=
:

. '=1. · g=x /· . Ji+x~

328
. =xln(x+b+x' >-Jeb +x') 'dx=xln(x~b+x•>-b+x' +C.
7~ Vom utiliza )netoda coeficienplor nedeterminap în locul mai multor integrări prin
părp: . .
Jx e %dx=(Ax +Bx+C)e ~+C şi derivînd, obţinem:
2 3 2 3

x 2 e 3%=3 (Ax 2 +Bx+C)e3z+(2Ax+B) e3z•.

Simplificăm egalitatea prin e"' şi identili~înd coeficienpi, obpnem:
1i::a3A, Oi::a3B + 2A, 0=-3C + B. Rezolvînd sistemul astfel format, obpneui:
1
A.=-, -'B. =.--, · 2. . fiorma ~itUDl"lie1• de .pmmtive
· 2 C =-,-lat • • • este:
. -e"' (9 x.2 -.6 x+ 2) •
·3 . · : 9 · 27. ·. . · 21
D~i, în general J Pn(x) (fl=dx = Q" (x) ·el"'+ C, unde.P"(x) es~ un polinom d e ~
n dat, iar Q"(x) este un polinom de gradul n ai -cărui ~ficienp ~ează să fie
determinati prin derivarea expresiei şi aplicarea metodei coeficienplor nedeterminati.
• - • I •

8•. Fie !J -1n2

-:- .:t [ /'=2 ·-lnx
,_. =>
g -1 g=x
1
X *
·
[s:ixfu
2
· .
x-2 Jmx~;

fie [7lnx
n =l
~[m'~:
n=x.
Deci I=xln2x-2(xlnx.:.x)+C,«Jn'x-2ilnx+2x+~.
. .

9. I=- I....;-dx=-Jx(ctgx) 'dxm -xctgx+Jctgxdxa

sm2x · , ·.
a -xctgx+J c~x dxm -xctgx+J (s~x)_' dx"s:i -xctg~+ln Isinx I+C.
smx smx . ·

10. Fie {/'=_e.1: =>{ez=/ ,=> /aezsinx-.Je.icosxdx.

_ g=sm~ cosx=g ·. _ · _ .

Integrăm
· -.
din nou prin părţi: fie { e%.=u_' =>{
cosx=v -smx=-v
,=> ~:=u
J
~e•sinx:{e•cos+ e•sinxdx)+c ~e•(sinx4Xl!lx) ~I+C~ e• Csin~~cos ;t) +c,.

11. Fie[~~=/
l~g
*(i=: g=x.
·cos(lnx)
.
~ l=xsin(lnx)-Jcos(lnx)dx.
Integrăm din nou prin părp:
.I

329
Nicolescu -28
 I I fie.
cos(lnx)=u
·

l~v
, =>.
U

v=x
1 1 iJiflny)
=--S \&&&Ao, · X
.·
. x .._ . • Peci 1=-(sin(lnx)~s(lnx)]~.
, . . 2 . .

. ,._ ,=arctg~x
.· 1~2
3 .
x3:
.
x3
. -

12. Fie
_ g'~z
1 ~_.
1
.3
. . ·g=~
. 3
.=>1=-.arctg3x-J-_
-3
dx=
. 9x2+1 ·
. . . .

x3 . . .::.X--.?
=-arctg3x·-
3·.
1 1 f(
. 9, 9 . 9x. +1
:
X
2
.) x3 1 }[
dx=-arctg3x--
3 9.
x--·'
·1 9x +1)']_dx=.
18 ~x +1 .
1 2
2

x3 . ·x.2·.1 .
=-arctg3x-~ +~ ·ln(9x2+1)+C.
,;,_· _3 18 162 .. .
2 .. .. . . . . .

13. FJe {'7(ardgz'f * f = l+z2 ·ardgz * I.;,~(aretgz'f-f~.~gxd;=·

g =X . - 1 2
. . . g,2X .. 2: .. , 1+X2 ·
. .
=.!.x2 (arctgxf-f(arctgx-..J.....~gx)dx=.!.r(arctgx)2-
2
2 ·. ' 1+~ . 2 . .

f21
:-Jarctgzdz+ ardgz •(ardgz) 'dz= " ; (arctgz'f-zarctgz+ ·ln(x2+1)+C. !
·, . (lu):
f=oos 2
• l./'.=-2~-.lX -s~_(lnx) ·oos (lnx)=-.!.sin(21nx)-
14. Ffe {g=
1 . ~ . . . .X · · :$ ·
. . _g=x , . . I.

* I=oos2(hu)+fs~lru:)lh:. Integrlm din noii prin pilt1i:

fi '{ u=.sin (21nx)
e v'=l
.
:;\, ·1 v=x.
u•~2--2:. ~cos(21nx) ..
x . *

~ l~xcos2(lnx)+xsin(21nx)-~ cos(2lnx)dx. I
m~(21D.r) lm'=-2·.!.·sin(21nx) .
Fie { n'=l ~ x =>
n::x

* I=zcos2{1ru:)+zsln(21nz)-2~oos(21D.r)+2 Jsln(2hiz)d%J
330
 ~ ' .

. Dar fsin(2hu)dx• x[sin(2lnx);2cos(2Jnx)] +C ~ ..

=> J•x cor (lnx) + X [sin (2 Jn X) -2 ~. ~2 Jn x)] :+ -C •
. . .s ..
Altă metodă: I•xcos-(lnx)+l1 · . . f 1af-xcos-(lnx), iar-~ de altă parte
fm~(lnx)+x sin(2 lnx)-~(2 lnx)-411 ...... S~•Sx_cos2(1nx)+x[sin(2 lnx)-
_2 cos(2 1nx)] ... l•x ·cos2(1nx)+ x. [sin (2 ln x) -2 cos (2 ln x)] + C.
·. . . . . . s ....
15. J~dx• J(1 +-2....)dx•x+lnllx+l l+C.
2%+1 2x+l · . ·

16. I(x+l)
2
(x+l) (x+1)
1
2..
x.dx. -J[_l__ - ... ~.JixaJnlx+l lit-L+c.
L x+l J__ .
17. J_ xdx -!.J(x2+l)'dxraJx1+!l +C.
I ._r,:-:-2 ~
. yx1 +1 · yx 2 +1

.I
19. -dX""-
· 2x+3 3
I
1 _ . 1 (t--)d.x•~--hi(2.x+3)+C.
2.x - 1-
2x+3 · · 3 3ln2

20.
.
Notăm lnx=iu* !.dx 111du, _astfel inte~
X .
iniţială I=J·{lnx ~' devine·
X ,
l
. 3 . .

J
echival~ cu integrala Jm ~du=! ·u Y ~ ~ ~ Revenind la ·notapa în x, obpnem că

2 3
I=- ·(lnx)Y +C.
3
01?servaJie: Integralele în x şi în u nu ~t eg~e; deoarece mulţimile_ l~ c:1e
primitive au domeniile· de definiţie diferite şi anume x ~ 1, iar. u ~ O. Deci .
p~tem spune că hitepa I este. ecbivale~~ cu integrala J sau cij. integrala
I conduce la integrala J. ·_

331
 ..

21.· J dx =J_!_(lnx).'dx=Inllnxl+c. ·
. xlnx .lnx .

22. I= Jl
3
r +lnx
!,---
·(lnxrd:r= (1
.
f +lnxf' (ln:r)' •dx=; (l +1:)
. . .
1

. -~
413
+C=

=- · y(Inx+l.)4 +C.
4 .
23.1=2f~VX ·(VX)'dx. Notam VX=y şi obţinem că integrala I: es~e echivalentă
I . .

cu int~grala J =2fcos y d y =2sin y _Revenind la notaţia în x, ~btinem cil

+C.

1=2sin(./x)+C. ·

24. Notam .=.=y şi obţinem cil,integrala I este ~bivalentă cu integrala

·J
J=. --:--dy=
1
stn
- - -1d y =
a
I ---
2(~•Y)2 · _jr(tg.Y)'
. 2 -
dy= --dy=ln
· I · yl
.

tg- +C.
2·
- Y 2 sin.! cos l. tg l. tg l.
. -2 2 2 2 , .

Revenind la notapa în x, obţinem cil_ I =a 1n ltg x I +C.

' ~ .

25. Notlm. .=.=y

a
şi obţinem dl integmla/-e.ste echivalentl·cu integrala -
.

J=f ~Y dy=
. 1
Isin(~-y) dy= I2s,~-l:)oos(~-L) dy= ·
2 . 4 2 4 2 '· ·
· 200s2 (~-Y) . . -
= ·
4 2
dy=-Inl tg ("' - Y) f+C. Revenind la notaţia în x, obţinem dl
tg(: _ ~} 4 2 _ .

l=-alnltg(:-~)l+c. ·.
1
26.J ~x
smx-
=f sm x
8
dx=J (CQSx)' dx=..!.f( l- - _'
~
2
cos x-1 2
2 cosx-1 cosx+1
)<cosx)'· dx=

332
 I -2sin2 !
=.!..tnl
2
cosx-lf +c=.!..In
cosx + 1 2
· 2
x +
C= 1n(t xi C 21•. 1=.!.J(sinax)'dx.
. 8 2 + ~· ' a sin5ax ·
2 cos2 -
2
Not~ sin ax=y şi obţinem el integrala· I este echivalenta. cu integrala
lfl 11 1 lf..s
I=- - 5d r - - y dy=-~·-·-+C.D.ect
. I=--·-.--+C.
-.. 1 · 1
a y a 4 a y4 4a Sin4 ax
*
28. NQtlm ~=t 4.rdx=dt §i obţinem cll.integrala./ este echivalentă cu integrala
J:= 1 . _r-7J
d t = 1 arcsm
4 yl~ 4 .
· ~ d.la no~
. t+C. Revenm · ta..;a în ~
. Qbtmem
• . ...x /: i ~ 4+e•
~ = _arcsmx-
4
. . . , . :·
(sinx)' 1 · sinx ·· · · '
29. I= . dx=-arctg---:...+C.
· ·, Ja +sin x
2 2 a · . a · · ·.

30. I= Jtg2x+2
1
t' dx= J(tgx) dx= 2...·• an:tg( tgx) +C•..
•-_·
cos2x ,trx+2 .fi
1

fi · .
·31~ I= J (sinx)' dx= J · (sinx) ' dx. Fie sin x=t ~ cos xdx=dt. Integrala .
J2+(1-2sin2x) b·-2si,n2x ·
inî1ialll dev4ie ~valentli cu integrala J = J _l . dt ,.,2._. an:sin(J 23 ,) +C.
. b-2·, 2 r .fi .

Revenind la notatla în x, ·
. .
obţineni:
.
2-·
1=
.fi
an:sin(j 2
3
·sinxl. + C;
-32. I=J dx =J(tgx) 'dx=tg!+c.
200s2! 2 2
2
1
33. 1.;_J. . ·(arcsinx)'dx=lnlarcs~l+e. ·
· arcsmx . •

34 1-Jr. x J.
. (arccos3x)2]d ·_. 1 (1-9x2)' d .
• - l/t-9x• + Jt~9x• _.· X~ -1sJt„9x2 x-

-!f(arccoo3x)2(arecos3x)'dx,:-9/t-'-9x2 -! . (~3x)3 +C=

= -;lJt~9x
9
2
+(arccos3x)3]+e.
'

333
 _3S:_J=Jf.arcsinx ~ (1-x2)' ]dx= (arcs:x)' -Jt-~ +C,
2

· ·. lJi-r 2{1-:-x2 _

lJ · · ·
1
36. I=~ (x 3+e)' ·ch(x3 +e)dx=-Sh(x3 +e).+C, deoarece chtdt=sht+C.
·3 3 ·
J
.

*
• •
Reaminteşc prima met<id/J de schimbare de: variabilă: .
. Fle J, J doul intervale reale şi doul funCliî /,cp, astfel încît :.I !.+J .!.R. ·Daci
i) fimcţia cp este derivabill pe I, .
ii) func1ia/admite primitive şi fie F.o primitivi a sa, ,_
atunci funcpa (foep )·cp ~ admite primitive, iar funqia Focp este o prinijţivă a sa, adidi
J
J<toq,)(x)·cp'(x) 1h= /(cp(x)) • cp '(~)dx=F(cp(~))+C.

37. Fie cp, (t)= 1+sin2t, /(xJ:!X cu R!.[1 , 2] .!.R. Funcp cp .este. detivabill pe. R .

cp '(t)=2sintcost=sin2t. Funqia / este continui· pe (1, 2] şi fie

·§i

' · ·
!
F(x)~J d~ln fxf +Co primitivi a sa. Vom.verifica dacll alegelea~fimcpilor /şicp
· . · · 1 · sin2x·
a fost corectl; (/ocp Xx)q) '(x)=J{ cp (x))·cp '(x}=- ·cp '(x)= . · • ·
· · .cp(x) 1+sir-X
Cum alegerea functiilor· a fost corectA, familia de primitive este
I=(F o cp Xx)+c=.F( cp (x))+c=ln(l +sin2x)+e.
· ··J sinx
38. I= ---dx=-
1+cos2x
(cosx)'
---dx;
1 +cos2x
J 1
fie cp(t)=-cost şift.x)=~·,
· .. · · 1 +x-t,
e* .
R.!.(-1, 1] nR.!.R. Funcpa cp este derivabilă pe R şi cp.'(t)=sin_:ţ.
·Funqia/este co~n1:JI ·şi fie F(x)"=J· 1_ 1 · 2~d~=arctg_x-+C·o primitivti.a sa.
•.· +X
Atunci voni veii~ca dacii alege~ funcţiilor/ şi cp a fost corecii:.
(focp)(x)·cp'(x) =/(cp(x))·cp'(x)= 1 cp'(x)= sinx .
· · 1 +cp2(x) 1+CQs2x
Cum alegerea funqiilor a fost ·corectl, familia de primitive este :
I=(F 0 cp Xx)+C=F{
'
cp (x))+c=arctgcp.(x)+C=arctg(-cosx)+c=-arctg(cosr)+c.
. . '

1 .
39. I=ftgx · (1 +tg2x)dx= ftgx ·~dx=ftgx · (tgx)'dx,
J cos2x ·

334
- Fie cp(t)=tg, şi.l{x~ cu (-T _~)__'.'.'..R()R~R.
. Funqia cp este derivabill şi cp'(t)=_2_.,
, .. ·
2 · . cos. t ·
2 . .

Funcţia / este co~ fx

şi fie F(x)= dx= ~ +C. o ~tivi a sa., Atunci vom
verifica daci alegerea functiilor f şi cp a fo~t co~:
. .' 1
(focp)(x) ·cp'(x)=J(cp(x)) ·cp'(x)=q>(x) ·cp'(x)=t~·· -2 ·
: · COS X
. ~ alegerea functiilor a fost corectl,. atunci familia de primiţive este :
, cpitx) 1
1=(Focp)(x)+C=F(~))+c=-\:+c ~ 1=- · tg2 x+C.
· '- 2 . 2
40.1= (tg2x(l+tg2x)dx= (tg2~'.'_l_. dx= (tg2x(tgx)'dx.
J · J cos2x J
Fiecp(t)~tgtşi~)=x2 cu(~·!.,·
· · · 2 .2
~) ~RnR~R. ·
. . , . .. 1 ' .
Funqia cp este derivabill şi q>'(t)=·~·
. · 2 cos t .
I

f
Functia feste continui şi fie F(x)= x d x= ~ +C o primitivi a sa.2
3

Atunci vom verifica ~ alegerea funqiilor / şi cp a fost corect!: ·

( /0 ~)(x) ·cp'(x)=J{cp(x)) ·cp'(i}=cp2(x)··cp'(x)=tg2x• _2_~
· · · cos2x
Cum alegerea funqiilor a fost corectl, atunci familia de primitive este :
l=(Foql)(z)+C..F(q,(i:))+C= cp:(%) +C *I=! '. t,;Jx+C. -

.
41. J
stn2 x dx=~J (eo&2x)' - dx.
Ji-cos4x _ . 1t-(cos2x'f
1 q> , ·/ •
Fie q>(t)=cos21·ş1 /(x)=----, cu R----. [-1, 11 n (-1-, 1) --+R.
. . . Ji-x2 .. .
Funqla cp este derivabill şi cp'(t)=-2sinxcosx=-sin2x. ·

· ~nctia / este continui şi fie F(x) =-J 1

-d x= -arcslnx +C • o ~tivita sa. _
.. . ·J1-~2 . .
Atunci vom verifica daci alegerea funqfilor f şi cp. a fost corectl:
(/ocp)(x)·cp'(x):::Jt:cp(x))·cp~(x)=- 1 cp'(x)=·. ·, .. -1. ~(-sin2x).
Ji-cp2(x) .Ji-c~2 ~)2
3~5
Cum alegerea funcpilor a fost corectă, faniilia de _primitiv~. este :
(Fo cp)(x)+C•F.(cp(x))+Ca-arcsin (~x)+C. .
/ 111

42. /•Jj [x- 23

.
J- 1 dz.
4
Fre q>(t)at-.!
2
şi ·/(z)~jx•-.!.
· 4.
, cu ·

R~Rn [(-co, ~ !M! •+oo)l,...!.R.

Funcpa cp esţe derivabilă şi cp'(t)m 1.
Funcpa / este continuă şi. fie, oprimitivă a sa, funclia:

.. I~
F(X)= ~z''""i dz=
Jr z•~¼.
jx•- •
· :dz=
1·

jx•- 1
-•

dr+
J·
2
tir
jx•- l dr=
·z·
4
, . 4 . 4 , 4 .

a-! z•l-1. dr+ HJ~- !]~=-! ·ln z+ jx•-! ujr~.! ~ ·

-I z•-1-dr~
4
-1.ln
4
%+ jx•- 4l +zjr- 4l I
-F(;,c) =>

::> F(x)=--ln x+
·
1 ·R1 1f¼1c
· 8
x 1 - - +-X x - - + ,
4 2 . 4 .
unde în calcule s-a aplicat şi· lJletoda integrării prin pătli.
Verifi~ dacă alegerea funcpilor / şi cp a fost corectă:

J
~oq>)cp'(z)=J{q,(;,c)) ·q,'(z)= cp1 (z)- ! ·q,' (;,c) = z- j( u- ! =J%-3% +2 . . 2

Cum alegerea funcpilor a fost corectă, familia de prinntive a funcpei este:

I ~(Foq,)(z) +C=F(q, (z)) +C=-1-ln q, (%) +j q,1(z)- 1 +

· 8 · 4 .
. .

+!q,(z) j q> 2 (;,c)-

1 +C• -1-ln z-!+Jz2 -3z+2 +1.[x·-!]Jxi-3x+2 +C.
2 .·. 4 8 2 2 2 ..

336
 1
.Fie cp(t)=f, /(%) =--;::===
xJx 2 +x+l
FIUlcpa cp este derivabilă şi cp' (t)m2t. .
sa funcpa:
l-
Funcpa / este CO!ltinuă-şî fie o primitivă a

F_,x
I )
= r---::==
1 -d x= 1 - . d.x. -

JxJx xjr♦ !f ♦:
2
m1

Vom efectua o substituţie "trigonometrică'' :

+.!.2 = fi · tg a·~ dx = fi ·:.....!.._da.. Astfel in~grala F(x) devine echival~tă

2 cos'-a · · .
, fie x
2 .·
-r 1
cu integrala G(a)i:a I
I fi tga -1 . {f . 1
J 2 Toosă ·
r '. r •[
•I 1
fi sin~;.....!.cosa.
~(X= li I1 .,/
sm(a-~) · jI a-- a--
6
da.a
6
li: da.=

_J 2 . 2 j 2sin-~COS--
2 .2
1 -

Ir Ccxr'.--a-~
· 6
· fr
I a- 11:6 ]'
ic ·
.

= II a--
2
ic
da= II tg -

a-_
2
ic
da= 1n ~~
2
(X - -

.
+ C. Revenind la nofalia

I 2tg~ ·1 t g ~
J 2· J. 2 .

2x+l _ 2t
arctg- - -6
tg2x+l _
a r c.r,;-
_. arc
tg fi
r,;- 3
în x, obţinem: F(x)= Jn tg y3 +C=ln tg . y3 , +c~
2 2

337
 ..__

Bft:lgz./3. -1+ l1 ( d . ---_.

•ln tg ·. z+l +C=ln ~ •l*J +C=ln -(z+l)+ 4z2+2z+l +C,
2 ./fz \ .{fx
x+T.
. unde ·în calcule s-a ţinut seama şi de formula trigonometrică:

2tg.;.
X
. v1 +tg 2 .
.
tg ,ti= . . . 2_.
·l -15
. .
-•..z --I
X.,
* tg -2 = -1. ±
X

tgX
X· ..,__:1:_ de
• .nwuws.
.
• •tt•ve. cerute este :
prum
.
, .
2 - . -·---
l•(Foq>)(z)-i-C,,. l=ln -(z"+l)+J;.+6z2+S +C,
· x2 +1
44. Polh)omul x4+ 1 ~ rădăcini complexe: x= ~ -1 => -1 =come +i siM • Aplicînd
. formula lui Moivre, oblinem rădăcinile ecuapei: .• ·
x.=cos 7t +l/cx
· +lSJD---, n-,=--·ul se descompune în :
· • 7t +l/cx Ic E (O, 1, 2, 3} • .ruJWUw
"' 4 4 - · ·
x4+1 =(x~xo> (x~x1) (x-xJ (x-xJ=(r-~+l) (x2 +./2x+l) •.
1 Ax+B . Cx+D
X4+l 2-------=----+----
x +,fix+1 x -.fix+l
2

Aduc~ la acelaşi numitor fractfile şi aplicînd metoda coeficientilor-nedetenriinap

obtmem:

338
 + $ [ arctg($.ul)+arctg(Jiz-1)j+c= ...!...1n x•u$ +l +...!...- .
.4 . 4/2 _- x 2 -x{i+l 2.fi

• arctg x./2 + C, iar în calcule s-a tmut seama şi de formula: ·

- 1-x" . ·
. . x±y
aretg x ±arctg y = arctg •
·~ l+XY
Observape. ·Descompwierea polinomul•d ~-♦1 se mai poa~· face:
X'+ l •X'+2r+ l ~lra(r+ 1)2- (./2x)"- (r-./2x + 1) (x2 +./2x + 1). ,
~-· x' +x-1 ·= Ax+ B + Cx +D .~ fractiile la acelaşi nmnitor şi. aplicînd •
(x2 +2f (x2 +2f x 2 +2 ·y-..- . .
metoda coeficienplor nedeterminati, obpnetn că: A=-1,• B•-1, C•.1, D•O.
r, 1 ·1 1 1 · ... ··
~ +X- dx=-~(X 2 '+-2)+---- X --arctg....:..+C.
J(x2 +2)2 .- 2 . 2(x2 +2) 4(x 2 +2) 4{'i · .fi
xJ ·x x A Bx+C · 1
46. - = X +3- ; -=-
3
♦---
2
=> A=-B=C=~.
-xt-1 x -l x -l x-1 x +x+l 3 ·.

. , <k,cî J±-dza ,r +.!.1n lz-1 I -.!.1ncx• u +1) +-1-arctg 2x + l + C.

x 3 -1 . 2 3 6 . . fi fi ·
47. x'-l =.!.[1 +4xx--x4 ]=..!.[1 1
+4 · ..!.-2. ___!_-!. - -);
4x!-x_ 4 . 4
3 x 2- 2x-1 2 2x+l
- 1 · 7 9 .
I=r+lnlxl-l61nl2x-l l-l61nl2%+1 I +C. .
,48. 1 , _ 1.· 1 1 . l. 1 X
--- 2 -2 - - - _ + _ ------·-----;
2 2
(x+ 1) (x + 1) 2 x+ 1 2 (x+ 1) 2 x + 1
1 · 1 . 1 ·
l=-lnlx+l l--ln(l +x2>---+C. .
2 , 4 . 2(.r+l)
4
49• ·ex+ 1) _ Ax+_B +· Cx+D + Ex+F , cu A=O,-· B=l, C=O,
(x 2 +2x+2)3 x 2 +2x+2 (x2 +2x+2)2 (x 2 +2x+2)3 . . ,

. 3 · Sx3 +1Sx2 +18x+8 •.

• IP-2, E=O, F=l, atunci l=-arctg(x+l)-. · +C (vezt ex. 142, de
8 2
· 8(x +2ţ+2)2
-
la pagina 364).
1 x 2 +x+l 1
50. -ln---+-arctg-+C. -51. -.
x./3
1
tC.
·4 x -x+l 2{'i · · 1 ..;x
2 2 . · 2(xi-3x+2)2

339
 52. ·3x-l 7 +.!.In(x2 -4x+S)+ 15 arctg(~~2)+C.
2(x 2 -4x+S) 2 ,. . 2 ·
1 1- x" 1 ·1 (x7) '
53. Vom considera: 1 =(x7 +1)-x7 ~ ------=----=---·------.Deci
· · · x(x +1) x x +1 x 1 x 1 +1
7 1
1 .
l=Inlxl--In lx7 +1 l+C.
7 ..

54. lnlxl-.!..Jnlx'+l I+ 1
·. +C. 55. -
1 - 1
-
1
+C.
S S(r+l) 9(x~1)9 4(x-1) 7(x-1)7
8

5'. Vom descompune fractia compusă într-o sumă de fraclii elementare:

1 ·A B C D E F Gx+H
- - -2 = - + - + -+-+-+-+--.
x"(x +1) x x 2 x 3 x 4 x' x" x 2 +1
Aducînd la acebş numitor, reducînd termenii asemenea, ordonînd polinomul. după
puterile descrescătoare ale ·1ui. x şi aplicînd metoda coeficienţilor· nedetttminaţi,
. ·obpnem sistemul: A+GmO, B+HmO, A+C=O, B+Dr:(),C+Es=i(}, D+F=O, E'-'0, F=l, ale
cărui solulii sînt: AaC E'-'Gr:::O şi· B=F=-~-Hr:al.
111

. I1
Deci:/= -dx-
x2 .
1
-dx+
x4 .
1
-dx.-
x6
·I 1
-dxr:a
1-+x2
1 1 J1
~-+----aretgx+C.
x 3x 3 Sx' .
I
*
* *
Integrarea funcliilor trigonometrice

f
Integrala unei ~pi trigonometrice /(sinx, cm x) dx se reduce la_ iote~ unei
· funcpi raponale, dacă efectuăm de variabilă:
scbimb'area .
i) dacă funcpile sinus sau cosinus care apar sub integrală au cel pupn una puterea
impară, se efectuează substitutia cil tangentă arguDlent jumătate:

. 2t 1-t2 2 X
smx=-, cosx=_;__, dx=-dt, undet=tg-
2 2 2
1 +t 1 +t 1 +t 2

ii) dacă ambele funcµi au puteri pare, se efectuează substitupa cu tangentă

argument ilJ1reg :
2 .
• i t
sm%--, - _...2 -
Cus-'X---, 1 d X- - -.1- · d t, unde t-tgx
-
1 +t2 1 +.t2 · 1 +t2 •

'
A ~ . integrală în t este echivalentă cu integrala iniţială. Pentru ca schlmbarea
~ de variabilă să poată fi efectuată, trebuie avut în vedere .ca dqmeniul de definiţie
al funcîiei de sub integrală, să' fie inclus în intervalul de integrare. Astfel pentru

340
 - I ,

inteplla r1' ,1- dx nu putem efectua td,;,,;harea de·vaiiabilă t=tg !., deoatece
Jo 1 +sinx - · • 2
în punctul .Pit,
. ,
tangenta de =..2 nu este definită.
. bs . . 1-ti 2 d
57• n~ ... X
DJ.ectuăm su tituţia: cosx=-; t=tg-; ~=-
_._
t.;
. 1 +ti 2 1 +ti
I-J dx
- a+bcosx
· J-J. 2dt 9
(a+b)+(a-b)ti • -

i) Cazul a-b>O. Considerînd: a+b=,r şi 4-b=v, obtinem:

Ja 2 J dt
1'i+viti
1:11 ..!.. ·aictg!!. + C. Revenind la notapa în x, obţinem:
1'V U • ·

· 2 [~-b
I---===·aictg
Ja2-b2
- ·tg- +C.
a+b . 2
x]
ii) Cazul a-b<O. Considetînd: a+1!_:a,r şi a:...bu-v?., obpnem:
Jm 2 J· dt t „ 2._ •Jo
1'i-v2 2 llV
1'+vt + C. Revenind
1'-Vt .
la nofalia în x, obpnem:
.

i1:11 1 ~ ~ln b+acosx+r,;:::;; sinx +C •.

Jb1.-ai a+bcosx-.

Observape. Integralele în x şi în t
nu sînt· egale, deoarece m:uipmile ~
primitive -~ domenii .de· definipe diferite, deci putem spune
că integrala . I
conduce la integrala J sau· că integrala I este echivalentă cu integrala J.
58~ Efectuăm substituţia:
. ,. ,i unde
sm X=-,
. t-tg x .. dx=-·dt; 1
şi
-♦~ • l+f.
I= J dx ....J = J
sini x - ,2 t . . ; d
1 +sini X(1 +2t2) (1 -+t2)
~ At+B . Ct+D [A=C;:0
. (1 +t2) (1 +2t2) = 1 +t2 + Î +2ti => lB=-D=l;

J:
I. 1. dt+t1 I1 +2t_
--
2
dt ·
2
=atetg t--atctg,y""'
1 . t.-C.2t,I\ + Co .N;;YQWll\l
{i '
· • ~ ~~ -
D---=-..J1a·notati4mX,uU)L'&'4&&!

I =X--atctg (./2tgx) + C •
.fi_.

341
 . . ,2 - 1 ·.
s,. . Bfectuăm subsdtutille:
, . 1 +t
1
sin X=-, COit' X=-, unde t-tg X,
1 +t 2 . 2
1
dx=-dt.
l+t2

J~J t1tl
4
.t +1
dt•I
.
.· . ţ2+1
(t1 -./2t+1)(t2 +./ft+l)
dt•.!.J
2 ·t2-./2t+l
1 dt~

+ .!_ f l . dta ,/i [arctg(,/it-1) +arctg (./it + 1)) +Ca ,/i arctg 2 t +C.
2 J t2+./2t+1 2 · · 2 2(1-t2)
./i

Revenind la notapa în X, obpnan: I= ~. arctg [ ' : •lg 2%FC.

. l
~Fi. • .
uv. lC SUlX=-,
2t COSX
. 1-t1
=___,;_, ..1-
UA. c..;,__
2 . X . Atun.CI• mte51-AIQ,
dt,unde t=tg- •· ~1n
1 +t2 2
1 +t 1 +t2 . 2 .

I devino echivalentă cu integrala J~ -R

2,
·~dt=4
·
2

2
+· l -_12 I +t 2
I
.
12
-t + l
(t2+ l)(t2+3)
dt.

1 +t2
yom descompune fraqia compusă· într-o sumă de fracpi elementare:
. t1-t+l =At+B + Ct+D => r-t+1=(4+C)t'+(B+D)r+(3A+C)t+3B+D.
(~+1)(t2+3) t2+1 · . ~+_3 · . .
Apli~m~coefi~~~~ nede~ şi rezolvînd~ulmtfel format, vQtn
detenrnna valorile numărătorilor fracpilor:

- A•-C• - ....
1 , B•O,
2
. Dai c:> J•4
· [ --
·1
. 2
I ,. r, 2 }
2
t +1
1
-dt+-
.

2
__:_dt
J t2 +3
--I (t,,+1)' dt+2J[.!.- (t,,+3)' +2·~},D
12+1 2
\
t1+3 . t 2+3 .

m-Jnft +.l I +~lt

2
+3f +4./3
2
arctg[./3,)+Ci:aln[t2+ 3)+ 4.ff.arclg[./3 ,)+c.
. . 3 3 t +1 3 ··3 2
. .

Revfflind la notapa în x, obpnem: /= ln (• +2 cos2 x_ )+ 4-ff

. _, _ . 2 3•.·
arctg[ ./33 ·. ~ 2~ )+c•·
.. x)
• ln (2~
-·'
+4./3
3
im:1g ( ./3 tg .:.)+c
3 2
.
342
 \ .
•
61• I•

1
<
.1
sin (a-P)

[J~+(S) dx-Jcos(x+a) d%
I sin [(x+a)-(x+p )) dx-
~ (x+a) sin (x+p) '

7- · 1 . . 1nlsin(x+p) ~c. ·
·sin(a-~) sin(x+p). sin(x+a) J sin (a-p) sin·(%+a)
'2. I• Jcor·z(ltgx+tg-x)dx• J_l+tg
tgx
x
• (tgx)'di. Notînd tg.x-t, obtinem că h:tţegrala
· . . ,

,inipală este echivalentă cu integrala. J-J_!_dt•J[1-_!_)d1--~lnll+tl+C.

, 1 +t · 1 +t
Revenind_ la npfalia în .x. oblmem că 1-tg x-lnll+tg zl-+:C.
~ nr.
~~tuăm su
... hsti •
tuţia:
sinx ·-12 Ji
•d . -dt.
cos x-t, tg z = - =--, x=arctg t şi % " ? - - ,
u.7.

COS.X t b~t2
atunci integrala inilia)ă devine echivalentă cu ~grala:

.,_ Jr -d
~
t -
t(l +t./2)
r[·.
J t+
l/2 -.!.]dta
. t
1n $
{f t
t +·I~ C. Revenind la DOIBlia 1n ·x,

. 2 ..

obpnemcă[mln {i cosx+l ·♦ C.
.. ./2 COS%

~A r:
u.. 1.• J1
- -
dz. 'D.C. ...
~ectuim SUu.-:siutuţia: tg xmt ~ UA,=-
~-: ;, . . ..J:. 1 dt .
l+tgz · 1+t2 ·
Deci integrala inilia)ă I devine echivalentă cu integrala:

J=.J·c1 +t)(l
l · dt•J(.!.-_!_+.!.-2..:!.]dt•.!.1n lt+ll +
+t2) _ . 2 1 +t_ 2 1 +t 2 . 2

. +!. [arctgt-!.ln(t +1)) +Caln 2 lt+l I +larctgt+C. Rev~ la notapa în

2 2 · .r::-:
.y,2+1
2

343
 •!J (cos 4x cos (ix+CQS 2x cos 6x) cb:m ¾J(2 cos 4.r ~ (ix+ 2 ~ 2x cos 6x) cb:•
.'l 1·(cosl0z+cos2%+cos8%+cos4x)dx•-·
=- . · 1 [sin
-- lOz+sin2%
- +sin8%
~+ sin4x)
- +C.
4 . · 4 . 10 . 2 8 4 ~ '

~ 'D~ .. LJ!. • • . 2t . 2
1 :.., d . 2 d ___ ..,_ tg" X
uu.DJ.ectuămsu~utupa: sm.t=-, 2 cosx=-, 2 x = - t, uuuo t= -.•
. .. 1 +t 1+t 1 +t2 2
Integrala initiaJă devine echivalentă cu integrala· Ja dt • -J
J2+t-t2 dt · •
. · ·. (t+l)(t-2)
tg.;-2
3 t+l ·
I
a ....!.1n t-2 1+C. Revenind la DOlapa în X, oblinem Jm
. - 3
-.!.Jn !
tg.;.+~
+ C.

67. Daci se face substitutia t~tg!_, se ohtme integtala 2 ,

2

I
J=
r[
11 . {
1 ]•. 2 1( 1
]+ - 1-12 . l+t" dt= 2 ,+t}+l dt~
J J[
2t l-t2 · 1 + - ·
-- l+- l+t" -·
J l+t2 l~t2 ·

,. ! 1n Iii+! t 2 +t+C. Rovenind l a ~ în X, oblinem:

·x .1
l • -+tg_+_Jn
1=-"6 ..2x
tg.;. +C. f xf
4.2 22 i-
'8. Fier.a Jsm"xdx, ne:N·. Jntegrînd prinpărti, I,,=_~ Jsm11- 1x(cosx? 'dx=
=-sin•- 1x · cos~+(n-_l) J sm•-'-xcos 2xdx=-sin~- 1x~x+ _ ·r
+(~-1) Jsm•-~x(l..:sin"x)dx= -sm•· 1.rcosx+_(n-1)1,._2-(n-~)I., obpnemrelapa
· .. siJla-l X COSX n-1 . . .•
de recurenţă: I,.•
·
-----+- n
·.I,,_,. (vezi exerctpul 148);
n ·
i X .
sin2% . sin3 XCOSX 3
I
I,.= sm xdx•---+C; 14 =-
2 4 . ~. 4
_+-1,,;
4
L6 sin'xcosx S 14 shrz~x S[ sin xcosx+3 l)sau,, 3
- . 6. -
+6 . ------+
6 . 6 -----
'4 . 4 . 2

16 se mai poate calcula, plecînd de la expresia: .

. • ~ •·• )2 [3sinx-sin3xJ 9shrx.+·sin23x-6sinxsin3x
SJD.vx= sm""x = - -
. -4- - - •
· - - - -_-.. - 16
-------•

. 9· l-cos2% + 1-cosm +3 (cos4.t-cos2%) . . .

-----------------
2 2 16 -cosm+6cos4x-1S
_ cos2%•+10
_ _ _ _3_2______ _

344
 Ţinînd ~ de faptul că. Jcos (nx) dx = ! sin (nxf: C, se o~pne în final / 6•

1 Jx 2 cos2x dx..
69.1= Jx 2 cos1' x dx=Jx 2 • l+cos2x dxs::i x' +__
- . 2 6 2 .

Fie. .A=fx cos2x dx, .cu. [1g=,x•=cos. 2x => !'g'~-2fs.m' .,_, AlUnci
2 . . .

!: ~!
"-A, •

A+• sin 2x-Jx sin 2x dl:. Fie lJa J X sin 2x d.t cu { :::sin 2x => cos 2x,

. 2 . 2
J
atunci B= -!.x cos 2x +!. cos 2x dx== -.!.x cos 2x +.!. sin 2x + C •
2 4
Deci. integrala inipală devine:
i= x'6 +.2!J..!:x
L2
•sin 2x+.!.x cos 2x-.!. sin 2x]+c=
2
2 - 4
3
·::; ~ +.!. [(2x2 -l)sin2x+2xcos2x)] +C. ·
6 8
70.-a) Dacă.tg a=O, atone~ ·1a Jctg2 xdx=-x-ctgx+~--.
. b) Dacă tg a~O, atunci

·1 ~_1_·•[J dx ]=2- •[J cosxcosadx-J cosxcosadx]=

-J- tgx+tga·
dx
2~a tgx-tga · 2tga sin(x-a)· sin(xta)
=_1_ ·[J cosacos[a+(x-a)] d·x-J cosacos[(x+a)-a] c1x]1:11
2tga sin(x -a). sin(x +a)

a
2
~JJ (cos'a ctg(~ -a). -sinacosa) itx-J(cos2a_ctg(x +a) +sina cosa)dx] a

=· 1 • [--ln
1
1 +tg2a · 2tga
ltar-tgal
~
tgx+tga .
-x) +Cac~a -----t -x] +C.
.__2 - 1 ·ln lsin(x-a)f
2tga sin(x+a) _
t
71. /~ Jsin2x(l -sin2x)2 dx= J(sin6 ~-2sin4 x+sin2x)~=

Jsin"xdx-2 Jsin4xă.l+ fsin'xdx, 1;fectuînd substitulfile sin1 x;a

1
a -~2x;

• 4
smx= - - 2 - = cos4x-4cos2x+3
( 1·-cos2xr 8 -
. 6_ _
·' smx-
-cos6x+6cos4x-1Scos2x+10_
_ _ _ _3_2_ _ _ __

· • • . ,.
şţ ţinînd
L

1- f -
1 . ·
seama ca . cos(nx)dx =-sm(nx) + C,
•

. ·
o}>ţinem:
x·
I=--~+-+
sin4x sin3 2x
· · n . 16 64 ·48 ·
.:.
+ _____
3sin2x + C •
192

345
 · 6 · ( 3 )2 [ cos3x+3cosx ) 2 ·cos2 3x+9cos~x+·6cosxcos,3x
72• Cum COS X= COS X =;: - - - - - - •· • =
· 4 , . 16 .

=-·- 1 +cos6x
.J [- 1 +cos2x
- - - +9 · ---+3(cos4x+cos2x). 1
. ] =-(cos6x+6cos4x+
16 2 2 · . 32 .
. / 1 . 3 . 15 -. . ·S C
+ 15 cos2 X+ 10) ,atunci =-Stn 6 X+-Stn 4 X+-Stn 2 X+-X+ •
192 64 64 · 16 ·
2 2 4
73• /= Jccx;x clx=Jcos2~(sin x+c~x) dxa f(cos x + ~os4x]_i_. _dx=-
.. sin6x sin2x sin4x J . sin2x sin x sin2x
„ 4 ctglx ct...Sx J-.
I
= - ctg"'x(ctgx)'dx- ctg:x(ctgx)'dx=-----"6_·+c.

1 1 f.tgx 1 . tg x _ l

· · . . 1 +tg2x .

f
·= .(l+tg
2 3
- - - ·x)- - d1x m l -+3·-+3·-+tgx(tgx)'dx::::
1 1 1 ) f(
J 5
tg x cofx J tg5 ~ tg3 x tgx . -
1_·
= __ -! _1_+3Jn ltgxf + tg2x +C.
4tg4x 2 tg2x 2

75./=
/Jrsin x · 2sin-cos_
4
· ·x
dx=1·--.
•
·--• tg...2 ·dx=
1
x tg_
X
f.
stn4
1 .1
X
[ X]'
2 2 2·
r . sX 6X i X
I i i ( x)'. rtg 2+4tg 2+6tg42+4tg22+1 ( x)'
= li [ _ .4 • x · tg2 dx= I · · · tg-
2 dx=
16'tg' ~
J 2,tg;
tg
2
J 2

1 +tg2.:.
. . 2 . .

= r_• tg3.=.+..!.1g.:.+i-_1_+.! _-_1_+_1

Jl·16 . 2 .· 4 . 2 ~
._2_)··(tg~1·dx=·
~ 8 tg. X . 4 tgl 16 tg5 .2 ..
·2 2 . 2
. t 4 _:, t 2 X · ., .

= -
1
16
g 2 1 g_ 2 -3
•--+- · -+-ln f
4 4 2. 8
tg~ f-- ·- - - - · ____.;_+C
X

2 8
l
tg2
1
X 64
1
t 4X
1
~
- g_
2 2

346
 1 ) c· . ·
* I =-83 1n_• Itg-2x 1+641- ( tg -
x 1 ) 1( x
- - +- tg - - - - + *
2 tg4!_ 8 _ _2 tg~=-
4 2

_,, 2 ... -2
1
=>i=!1'i ltg=- I+..!.( tg2 !..-__!_)[.!.( tg2!..+_·-) +1] +_C=>
·8 2 8 2 tg2. X 8 2 ·tg2._:: . ;
2 . ·2
=>/=_! 1n Itg!_ I+..!.( 1-cosx _ 1 +cosx) 1-cosx ~ 1 +cos~)+ [..!.( t] +C=> ··
8 · 2 8· 1 +cosx 1-cosx 8 1 +cosx l -cosx

3 I x cosx - ·3·cosx
=>1=-ln tg_ 1- - - - --+C.
8 2 4sin4x 8 sin2 x .

76. /= .!_ J<x2)' sin2(x2) dx şi pentru rr:s:y, integrala este_ de tipul

„ 2

I . y d J1 -cos2y
sm2 y= - - -
2
dy
·
1 l . 2:y + C • n.evenm
=-Y--Sm
2 · 4
n .• d· t· . "'m x, obtmem
a notat-ia ..

I =.!.x 2 -..!.sin(2x2) +C. .

.· 4 8 .
77. Fie cos x=f, ~sin x dx=3f dt, atunci integrala / devine echivalentă cu integrala •

J: /m Jshi x~cosx sinxdx

4
* I
J =- (l -t,6) 2t·3t 2 dtm -3 (t15. -2t 9 J ~t )dt=
3

= -2... t 16 + ! t 10 - .! t 4 + C, unde t = ~cos x. Revenind la ţ1.otapa în x, obpnem

16. S 4
3 • .
-3cosx Vcosx · · · ·
I= . (S cos4 x-16cos2x-20)+C.
80 · · · .
1
J
78./= --·--dx=· l l _r:= +C.
--·(tgx)'dx=2ytgx J
. .Jtgx cos2 x Jtgx
79. Fie'tg x=f, _l_dx=2tdt => (1 +tg2x)dx=2tdt => dt=2!._dt.
coslx
. . 1 +t 4 • · _,)

Integrala iniţială devine echivalentă cu integrala următoare :

J=2 r dt =Z r 4
dt a ~ f( t+.fi _ t-.fi ]d~=
J 1 +t j (t 2 +{'it+l)~t 2 -{'it_+l) 2 J t 2 +{it+l t 2 -{'i.t+l .

= .fi 1n 12 +/it+l - fi arctg {'it +C. Unde, dacă înlocuim pe t _cu ~ ,

\ 4. ,2 -{it + 1 2 . ,2 -l
tin, .c.
ob~..em i.anu 1a e pnmi ve
•1· d •· _•tt· I--.fi tgx+y:_2tgx +1 -..fi arctg J2tgx- ~ C •
- 1n --==:-:-+-
. 4 tg X -J2 tg X +1 2 1 -tg X .
.,,-

347
 '
80. /a Jcosx- 1 +cos6x dx=.!..Jfcosx+.!..(cos7x+cos5x)k=
. 2 .2 2l .. r·
1.
=-smx+-sm 1·.sx+-sm 1 . 7x+ C.
2 20 28 .
81. Transfonnînd produsul de sinusuri în sumă: de sinusuri, obpnem:
sin x sin 2x· sin 3x=.!.sin
"2
2x(cos 2x-cos 4x)=.!.sin 2x cos 2x-.!.sin 2x cos 4x=
· 2 2
~=.!.sin 4x-.!.(sin ~ 2x). Deci 1
/= _l_cos6x---cos4x-2.cos2x+C.-
4 ·4 24 16. 8
82. 3~x+2c~·~=a(2sinx+3cosx)+b(2sinx+3cosx)',
2a -3b=3 12 S
deci: { 3 2 b 2 ~
a+ =
a=-,
13
b=--·
13

J3sinx+2 cosx dx·~J[12

2sibx+3cosx •
-~
LI3 ·13
(2sinx+3 cosx) '·]dx=
2sinx+3cosx ·
12 · 5 · .
=-·X--ln l2sinx+3cosxl+C.
13 13 · · - .
·83. lmpărpnd numărătorul cit şi numitorul expresiei prin coi- x , obţinem :
1 1
2 2
.. cos x _· cos x _ (tgx)' · D . 1 _ 1 tg(tgx) C
- - - - - - -2 - - - - · ec1 --arc - + •
3 + ~ 4+tg x 4+tg2x 2 2
cos2 x . ,
. 2 t2 1 . 1 f 1'
84. Fie t=tgx, sm x=--; cos2 x=--; cfx=a_dt ~ J= 1--dt~
1 +t 2
1+t 2
1+t 2
J 3 t -+: s
2

1f 113 [13]
= 3jt•~[J r•3~1° arctg ~
1.
S
.
5 t +C.

Revenind la n:tapa în x, o~ ~~=-1_arctg[J 3 tgx]+c.

{, {15"' s
85. Cum · I · = l - l
(2 -sinx)(3 -sinx) 2 -sinx 3 -sinx ·'

~
şt_e.1ectum
• A d subs.
.
.;:w smx
titu~e • =--
2t d t:,' d x=--
1 +t2
2 d t, unue t=tg-,
1 +t 2
X
.;.t

2
o b.
litlem ~--:1:
'
uaw.aua

348
 _2tg!.~1 3tg!.-1 ·
de primitive I= 2-arctg ·2 · -.2.:.arctg · 2 +C.
. {f .fi (2 2(2
*
. * *
Integrarea ~pllor exponenpale

Integt'tll~ unei funcpi exponenpale Jt(etu:) dx, se reduce· la integrala unei funcţii
raponale, ·dacă efectuăm schimbarea de variabilă etUmt, adică X= ..!..1n t şi
;. - , . .'--- a
dx=..!..dt •. A.ceastă integntlă ·în t este- echivalentă cu integrala inipali. Pentru ca
at · .
, ~

schim~ ·de variabilă să poată fi ·efectuată, trebuie awt în vedere ca dbmeniul de

definiţie. -~ funcp~i de sub integrală, să fie inclus în intervalul ·de integrare. Astfel

(i- ~ d x nu are sens, deoarece funcpa /(x) = ~ nu este defiriită în

1

integrala
.·1:l 1 -ex 1 -ex·
·punctul Q.1·punct din intervalul de integntte [-1, 1]. ·
. 86. Bfectuînd substituţia e~i => ex dx=dt, atunci :

l ~-. 1 ·.

··
_(1 +e2,
ex.
2
..i-
IM,'
. echivalentă cu. mtegr
devme
· .
• ala J = -'dt
- - 2·.
(1 +t2) ·
J
Pentru a detennina prit_nitiva J, plecăm de la integrala K = J1~:. ,pe care.o integrăm
prin părp. Vom avea:

K~J~=_!.....+J 212dt =_!.....+2Jl+t2-1dt=_!.....+2J~-2J.

1 +t2 1 +t 2 . (1 +t2)2 1 +t2 (1 +t2)2 1 +t2 1 +t2

-~_K=_!.....+2K-2J
2
=>atctgt=_!.....+2arctgt-2J => J=.!.(arctgt+-'-]+c,
2 2
1+t .
1 +t .
2 1 +t

unde tme!. Revenind la notapa în x, obţinem

· ·
I=..!.( ~+arctg~z) +C.
2 l +eiz . .
% . . . •

87. Fie e~ t=>d_x=2.!.dt, atunci Ja2J~=2 fl.!.-_!.._]dt~

-t~
111

. t t 4 +, 1 J t 2 · , 2 +1 .· l
=z.(- !-arotgt)+c-. Rev~ la nolajia 1n x, ~btinem I= ~arotgey] +C.

349
 88. Fie ei =t => cb:=6 ~; atunci ~ . inilia]ă I devine ·echivalentă cu

·integrala: Ja6J ·tdt =3J(l +t2)' dt=3ln(l+t2)+C; Deci /~3hi( 1 +e;)+c.

-
1 +t2 1 +t2 '
89. Efectuăm substitupa: <f=t => <f dxmdt, ~integrala·/ devine echivalentă.cu
t' t =
integrala Ja - d I[t-1 +-~dt.
·l ] . Deci·/=--e"+ln(e"+l)+C.
. e2z . .
.
(t+l)t I .
t+l ·
.
2 ·

·,o. Fie e"at => .rzlnt q c1x=.!.dt, atunci integrala inipală I devine echivalentă cu
. t . ' . .

m -2 - -dtmJ(- --+---
a. - -2 -,2_1
• tegral . J-J
2
2t
- ---+
2t-1 )dt~ln ,2-t+l C
2 2 .
· (t -+l)(t -t+l) . _t ~1- t -t+l . t +·l -
. , . .. . . .. - e2.11:-e.r+1
Revenind la no~ m x, obţinem ca /r:i. l n : - - - + C.
. . e2z+ 1

. 91.· Cum _ch4x= ( .e.r+e-.-)4

· = 1 ·(e4"+e-4.r+6+4~2.r_+4e-2.1) =
2 16
= ! (ch4x+3+4ch2x) şi Jch(nx)4_~~ !sh(nx)+C, obpnem:

, fa 3~ +sh2x+~+C.
8. 4 32

92. J:::aJ(e.x-e-.rJ ·(e.ri+e-.rJdxm..!_ r(92.i-e-2,2 dx=.2...Jce-1x+e-4x::..2)dx=

· . 2 2 16.-J · 16

· 1 -1x --C
1 ( -C " - ) ,n-'.:,!! 1
1 --1x -..., sh4_x --+
.x+ C =--· x C•
a_ + \ : . ' ae4.r-e-4.r
-•-----
16 4 . 4 32 2 8' ~2 8

93. /m 16J l tU=16f e4.r dx= t6J eu dx=4J (eu-l)' <fxa

e4.r+e-u-2 - . ek~2e~+l (eu_-1)2 • (e~-1)2
1 - 1 e•-2.r
m -4 ·4- +C= ~4 ·~----+Cm - 4 · · - - - - - + C =
e .r-1 (e2.l:-l)(e2.11:+l) . (e.r-e-")(e.r+e-")
e-2.11: -2e-2.11: • ( e.r -e-.r)3 ( ~ -1 }3
=- +C=> 1=--+C. 94. Cum th3x= - - ~ - 2 =
shxchx sh2x . e.1+e-.r e .r+l
2 )' .1 6
= (1 - _ = - ·_ l + 12 .• · l · - .8 · - - l -
. , -e~ecb.Jăln
-1:. , .. •· ··1e
substitutfi
e2"+1 _ e2"+1 · (e2X+1)2 (e2"+1)3 · · _

e~t => xa ..!.1n t şi. dxm ..!_ •..!_ •d~. Astfel în final pbpnem: I =ln (2ch~) +2-. + C.
2 2 t · · 2clrx _

350
 2 '
1 (shx+-+-+x
• -...; 2 sh2x 1 ) +C. => 1=------+C
sh X sh2x X
1•
2 2 2 2 ·4 2

97. /~ r Im ~~ r sh ,t dx• J (chx) , dx. Efectuînd substitupa

. .
· J Jch2x .J
-
/.ctrx+sh2 x. J2.cb
. I
2x-l

"• ch.Pzt, obpnem că integţala ~pală este echivalentă cu integrala

J= r dt . ,,_1
J /212-1 ,fi J
r.1
J·- 1
dt=_l
,fi
1n1,+ J·- .
1
2
i+C. Deci
.
. 2

I=2,_ln(cbr+jch2z- ~ )+c~-
1
tn(ctu+...!..4~h x-1 ·)+c=· 2
.
12 - . - fi- · fi
, ?~~ .ficm:+~ +c=J...1n[J2.·clu:+Jcb~]+k, unde.re- 1 tn./2 ~
.fi· /2 ./2· 2,
*
* *
Integrarea funcpilor iraţionale

L JJ(x, Jax2 +bx+c )dz,_ a„O, az2 +bx+c>O, ~2 -4ac„O.

_Pentru determinarea familiei de primitive procedăm astfel :
1°~ Dacă a>O şi Âa~4ac>O se vor efectua:
i) substitupile lui Euler:
.I .c
a) yax 2 +bx+c =va ·X+t c> x= · ;
t 2 -c ··
.
.
.. b-2{ăt . _
.J 2 +bx+c =ţa(x-x
.
1)(x-xJ =lx-x11~ -X 2 ~X-X··.
2
b) yax .a_-- ; . a __
. -=t =>
~ - x-x1 x-x1
~-~ ' .
~ x- 1 . 2;
t 2 -a

3S1
 c) Jax 2+bx+c =tx+{c => x= 2 /;t-b, dacă· c>O;
. . a-t2 ·

ii) substitupe cu ajutorul unei funcpi _hiperboli~ :

b ~
X+-= -
-Cht
-b+{Kcht
=>~=----,dacă
„
b>O;
2a 4a 2 2a
iii) substitupi cu ajutonîl functillor
,,_
trigonometrice:

b
x+-= _ ~
sect => x= -bcost+{i,._-,
2a 4a 2 2acost

- b
X+-=. -Cosect
~ ~ -'= -bsint+·fi
. · yu., ·
.·2a 4a 2 2a sint
1:111de în prealabil trinomul de· gradul doi, a fost adus la fonna. canonică:
b 2 Â .
ax 2 +bx+c=a[(x+-) - - - -1] .
2a 4a
'r. Dacă a>O şi Â=lr-4ac<_O se vor efectua:·
i) substitupile lui Euler:
.I · - C t 2 -c
a) yax 1 +bx+c =va x+t => x - - - - , ,,
.- ·. . . b-2/a,t
.I ~ .r: => x= 2{ct-b·,
b) yax 1 +bx+c =tx+yc dacă c>O,
a-t 1
ii) substitupe cu ajutorul unei funcpi hiperbolice :

. . b
X+-= - 1
2a 4a
sht. .
•
[iî-il
-b+J-Âsht
=> X=-----,
2a .
iii) substitupi cu ajutorul funcpilor trigonometrice:

·
a) X+-=
b
2a
hî 4a •
-b+J-Â
- 1 tgt => x - - - -tgt
2a
-,

b)- X+-=
b hîÂ
- 1 ctgt => x=.-b+J-Âctgt .
4a 2a 2a
3°. Dacă a<O, notăm aa..:.a>O, şi  11 >=0, se vor efectua: "'
i) submtuµfie lui Eul~r: •

Jax 2 +bx+c =tx+{;' => x= 2 /ct-b, dacă. c>O;

· • a-t 1

3S2
 ... J;;
.ii) substitutli. cu ajutorul funcptlor trigonometrice:

- b
a) x+-=
4" .-
-smt,
2
2a. 4a. .

. x+-.
b) b =~ "-
-cost.
2a 2 4a.

O. Jt(z, ~ az+b) ~; nEN\10, 1}

cx+d . . ·
rentru determinarea familiei c1e ~tive, se efechlează substituţia:
ax+b · dt"-b
· -t"~X---
CX+d - - a-ct" ·

"t
( ax+b)m1,
cx+d
..·.,
··
{ax+b)mt d x, n1, •••, n1 ~N\{O
· cx+d
~ , l) , .

ffl1, -~- ' ffl1€~. .

•
- Pentru determinarea 1amt·ne1. de primi.
.r. ~ .. SUui,ututia
tive se e1ectueaza t...-&! •
-ax+b =t " , unde
· · cx+d .
n•c.m.m.m.c. (n1, 11z,•••, nJ. ·
QbservaJll. i) Pen~ substitutille lui Buler, mai putem f~losi alte variante, ,
astfel în loc de .fix+t putem scrie -{ă x+t sau -./ax-t sau ./a~-t,
obţmînd astfel cite o familie de primitive pentru fiecare tip de substituţie.

De asemenea, în loc de ·u+{t putem scrie tx-{c sau -tx-./l sau

-tx+{c.
ii). După efectuarea unei substitutii, adică efectuind ~ .scb~mbare ··de
variabili, integrala funcţiei iraJionale se tramformă în integrala unei funcţii
raponale, astfel spus, integrala inipală este reductibim la integm.la ·unei
funclii raponale, integrală echivalentă cu integrala initială. .
iii) Pentru ca scbim~ de variabilă să poată fi efectuată,· _treh!de. awt,,.
în vedere ca domeniul de <Winilie al funcţiei de sub inte~ să fie inclus ·

tn int.enalul de integrare. Astfel; pentru integrala I =i. J: l·

2
d z nu
· x+Jx -x+l

putemfolosi.substitutia Jx 2-x+l ~-l+tx, ~ - l i m Jx~-x+l +l nu

- . . .x ... o X

există,~ O este o.valoare din intervalul de integrare (-1, 1].

Nlcolescu -30
 .I ' t2 -l .· t 2 -t+l
98. Efectuăm substitupa: yx 2 +x + 1 =x + t
. .
* x =_;___,_ ~ dx = -2 ·
1-2t
. · dt.
(I--2t)2

Astfel integrala I=
· J---::=== dx r dt
~ J = 2 1 - =ln
I , -2 +- C. Avîndîn vedere
.
./ 2
J t(t-2) t 1
. '- (1 +.r)y 1 +.r+l . • . . '

. .. . ,2 - - - · . .
ca. tmyx +x + 1·-x, _obpnem: I =.=ln
Jx2 +x+1-(x+2) · ·
+~. Pentru o prezentare mai --=====~-,
Jx 2 +x+l -x ·
frumoasă a p~tivei, putem considera C•ln k.
99.Efectuămsubsti~ x-Jx2 -x+ 1 ~t ~ x= t2:-l şi d.t:= 2 <12-t+ 2l). dt. Astfel •

I.
' . 2t-1 (2t-1) ,

integrala / devine ·
' .
echiv~entă cu integrala J =2 .!.t · ,i_, + 1 dt . Dupii efectuarea ·
(2t-1) 2

calculelor obpetn în final: ___ .. ·

fa - .
3 -; Jn 12Ji-l .-2J.r•-.r+f·l +2Jn l.r-J.r•..:.r+ 1 I+C.
2
2(2x-1-2Jx -x+l) ·

· 100. t-Jz2+2.r+z +ln(.r+t+J.r 2 +2.r+2 )+C.

x+I .
101.
•

Efectuăm substituţia:
V
0

O O .r.--;:=t+x ~ x,=
yl +X"'
1-t t +1
- şt di=--dt;
2 o' I'
2
Astfel

I
2t2
0

, - • I • ,2t .

• gral,
mte a
I
=
x1dx
_ ,
de .
vtne ec
. grala J =. - -·1 Jr -
hi·:valentă.. cu mte (1-t1)1d
- - t=
.I
yl+x1
· I
•. ·4 · t 3 - • • •

a_!_[~ -.!..-21n 1]+ C. Avfnd în vedere că t= ~ ~ .r, oblineJn m1egrahl I. . .

4 2 2t 2 • '

· 102. Efectuăm substitupa ·~ =t, dx ~ t dt. Integrala inilială / clevine

' . J,2_1 ·' '
echivalentă cu J• J2-di=J<t -.2..:.)dt=t-Jn(t+ 1) +C.
· .· 1 +t 1 +t · .
Revenind la notapa în x, obpnem· familia de primitive:

l=Jr+x 2 -ln(/x2 +1 · +l)+C.

103. Efectuăm substituţia:

i
=t * ./ •
V1 -x 2 (l :\ 1 -t 2 • d
=t +x, => X = - Ş1 x= '
-4tdt , JJ;,..
Ou)&llem:
X ' 1 +t 2 · (l.+t 2 ) 2

354
 r .· .
. ~
,I
J= 1[ . ) [
1
. )•0
-4t I
+t2) dt=- dt=-t+c.
2
· . 1 -x
I=- T+x ~c. Deci
J l+ l -t2
-t l+-
l -t2 ·

, 1 +t2 1 +t2 ;

104. Efectuăm. sumtitup: r=t;J=

.. 1 J tdt. =
1
J[ - l
(1 +t) -,: -(1 +t). ,:]dt=
-
3
•

2 3 2
· (1 +t)'T · ·
-,:-:-;- l C t + 2 C R' • d' 1· ~ . b• ~ . .,.__:1: d .
m x, o
A •
=y, ~ J. + - - + - · + • evenm a notaţia ţm~m uwuu.a e
~ ~
x 2 ~2
· · primitive: /= --:===+ C.
Jx +:l
2

4 ! 1 +t4
10S. Efec~ suJ>sti~pa y2~-1 ~t *.2x.-l =t4 q, x=-- şi dx=2i3 dt..
2
Integrala I este echivalentă cu integrala

J=; J r~dt=2J.(t+f+_j_)dt=t2~2t+2lnli-:-1 l+C. Revenind la

t-1 t-1 .
noţapa în x,

obpnem integrala inipală: I =J2x - l +2 V2x ~ 1 ·+ 2 ln 1'12~-1 - 1 j .f C.

106. Fi~ x=t 6, dx=6t5dt, iar integralâ iniţială ·/ ~ e echivalentă C?U integrala

J=6f t' dt=6J[12 -t+1-....!_)dt=2t-3 -3t2 +6t-6ln lt+l I +C. Pentrut·=6.fi, ·

2
t (t+ 1) t+ 1 '
obpnem familia de primitive /.
. /

107. Fie x-=f ·=> dx=3Pdt, iar inţegrala .iniţială I devine echivalentă cu· integrala
J= f' --l ·3t2 dt=3J(t4 -i3 +t2 -2t+2-2 .....!_)dt=
3

t+l · t+l

=3('~- ~ + 1;-t 2
+2t-.2ln lt+ll) +C. Pentm t='fi, obpneptfamili~deprimitive/.
2
. --=t
108~ Fte
x+l
. 1 +t
x-1 2 =>·X=--,
1-t2
UA,----
~-.
·
4t dt, tar
(l-t' ')2 1
• • •a1„a
• ·.mtegrala mtli I de·•au
•..:.. e, ..

echivalentă cu integrala J= lf} +tZ • t. 4' dt=4J '

14
+tZ dt
j 1-t2 (l -t2) 2 (l-t) 3 (1 +t)3
Descompunem fractia compmă îptr-o ~ de ~ elementare: - .
14 +t2 ,: ·-1 1 3 l• 1 1 1 1 3 . .1 1. 1
--- - = - · - - - · - + - · - - - + - · - - - · · - + -·--
(1 -t) 3(1 +t) · 8 1--t. 8 (l -t)2 4 (1 -t)3 8 1 +t. 8 .(1 +t)2 4 (1 +t)3
3 1

Integrarea se realizează, în co11tinuare, astfel:

35S
 '1 r1 3 1 1 r· 1 ·
J ~ - J - d t ~ - 1 -2d t + - J - d
· 1, 1 r 3 1
t + - J - d t - - l - d2t +
r r
8 1-t 8 j (1_ -t) 4 (l -t) . 8 1 +t
3 8J (1 +t) ·

1,[ 1 1 11+t1• 1 t(3t 2+1) . . , .. '

+...; -dt=>J=-ln - +-·---+C,ş1apo1,substituindpe
4 J (1,+ t) 3 2 2
8 . 1 -t 4 (1 -t ) ' ,

~ j z-l
x+l
,ob!inemfamiliadeprimilive:/a
. · _·
~ (z-2}+~1nlz+Jz•-t· I+C.
8 · 8 M· ..
1 z +z+l 2 2
2z+l 2z·
109. J=-ln---+-arctg-~--+C. Pentru z= ·x+l
- , .
ohtmem
3 (z-1)2
{3 {3 z -1
3
x-1
familia de primitive I. 110. Fie 2x+3=r, dxz=:tdt, ~tunci integrala iniţială I devin~

· echivalentă cu integrala J=2J 12 3

+ dt= 2J2-dt+i2J l dt. lnte~
. c,2_3>2 .,2_3 c,2_3>2
_prin părp pe K=J2-dt=-'-+2J
12
. . . t2-3 ,2_3 c,2_3>2 dt=__!_+2(J---2-ctt+
,2_3 ,2. . 3_ .
+3J c,2_3>2
l dt) => Jc,2_3>2
l dt~.!.[-__!_-K]+c.
. ,2_3 .- 6
Astfel
.
J-2K+l2 · .1 1_ __!,_ _ v\ + C = -2!... + C. Revenind la notaţpa în x, obpn~m-familia
· ~ t2-3 ~ t2-3 •
• .. . ~ ·'2x+3 v_ _ + C •
de pmmtive: .,i:::a __
z
111. Fie J1-x 2 ~, => xdx=-t<it, · iar integrala hdpa,i I devine echivalentă cu
'integrala J=-J(l-12)2 tdt=-t+.!t'-.!J"+C. Deci fm __:8 +4xi+3x4·Ji-x2 +C.
. · · t 3 S 1S

112• Fi1e y./1 +z·2 =-x+t

i
=> X ,2_ 1 .. d
= - ş1
1 12+ 1 d . . gral . •.; ..1;;; l,
X=- - t, iar mte a 1D1,._ ,
. ' 2t . 2 ,2
'devine echiyalentă cu integrala ·

1·
-
2
-
J(1
~t)6 . 1 f t'.2 ~6t.'0 .+1St8 -20tcs+1St4 -6t 2 +l
. J=-
64 t1dt= 64- J - - - -. - t- 1
- - - -. d t =

=_!_ [(t"-6t 3 +1St-20 .·_!_ +1S · 2..-6 -2..+2..)dt. Efectuînd.calculeleşi av~în

64 J 3t . t 1 ' t" t ·

vedere· că t=Jt +x +x, obpnem familia de· primitive

2

3S6
i=[.!.x~.!.x,+.!r]Ji +.t2 -..!.Jn(~+Ji +x~ ) +C.:
16 ~ .6 16
l-t" şi dx=-2 ~ +t+l dt, iarintegralainipa)ă
Jx -x+l =x+t. * x= 2t+l·
2
12
11~. Fie
(2t+1) 2 • ·.

I, devine echivalentă cu integrala

4
J=-2It -2t +t~~6t+3 dt
3
~ J=2I' t 4-2t3+t +6t+3
4 3 2
dt=
. . (2t+ 1)2 (1-12) '
2
4t +4t -3t -4t-1

·=!. r4t -8t +4·t

4 3 2
+24~+12 d~~lJd,-.!.J 12t -7t -28t-13 dt=
3 2

2J _4t +4t -~t2 -4~-1

4 3
2 . _2 (2t+ 1)2 (t+l)(t- l)

2
lI
=- dt--
2
1Jr - -3·- +6- +
. 2- -
· 2]
(2t+1)2
. 1f. 3I- -1d t -
- dt * J=-jdt--
2t+1 t~l t-1 . __ 2. .· 8 (t+ !t.
-3 r ·1 1 r· 1
- - J - d t - -dt+ - d t
2 t+.!. t+l Jt-1 ·.
I
-,_ 1 . 3 1 . 3 · 1 . 1 . t-1
J=-t+- - - - J n t+- 1+Jn1
2 8· 1 +~ 2 2
* T.C.·.
t+l:f ·
. ' ' '

1
. -

2 --- 2 ·
Ţinînci' ~ ·de· substituţia J
ficută,t t = x ~ x + 1 -x., obţinem familia de primitiv~ ·
2

I=Jz"-z+l-~1nl½-z+/z•-z+11+1nl 2-z-2J:-z+1 _l+c•,. ',

.
·114. x~t./x 2
---
2 y. -2x+-2 +.!.~(x~t+·
2 ·
12
. y.x -2x+i )+C.
.
. ,

2x 1 _r;- l . · _r;-
115. --;-vx2 +x-8Jn 12x+l +2yx2 +.t I +ţ;.

116. I= I. (~-1)/(x-l)(x-2)
dx _ r ..
J. . ~
dz •

2
· (x-1)2 !.._
· x-1.
• •..;ală·
x-2
Fi1e - 2
=t, 2-t2 '..:1-
X=-, ~ ..
A&UU - 2t
..... _Cl.
- - dt, •tar mte• -1
&;Hw.a IDlr
... deVUle
•
_ x-1 1-,2 (l _,2)2 . _ .
echivalentă cu integrala: -'

r
J• j ( -
1 . 21·
J:
·(1-i2)2 dt= 2dt=2t+C
I . . ~ ţ=2 ~
~
z-i
-
,+C. · .. ,.
2 12
- - 1 ·t
1-~ '

351
 '\

117. Se efectuează substitupa Jx,.-'2x+S =t+x =>·x= Ş-t şi

2

1 · 2(t+l)
2
dx=~ t +2 t+S dt; :l=-4J t+l · idt_:_ . 2 +C. Astfel
2(t+l),. 2
(t +2t+S),. t 2 +2t+S .
x-1
.l•-====+C.
4Jx 2 -'2x+S .

... ~ . . 1~,2 . d . 4t d' . . grala /.de_ •

118• F,ie =t => x = ~ şt x= - - - ~ t, iar mte . :Vllle
2 2
·.. ţ'1.+1 . (t +1) ' .·

,2 + 1 . -J
- - cu -.integrala J.=-·.I--dtr.q,.J=- ,2+ 1
ec)livalentă · dt=
. . . t 4 +1 . t 4 +2t2 + 1 -2 t 2
. . .
r
=- I .
,2+-1 . ·.
dt=-
f . .
·
,2+1 -
dt. Revenind la notapa în x,
J (t +1)2-({it)2
2 J (t2 +./ft+l)(t 2 -{it+l) _ .

ohpn~m.'că familia de p~tive este /a...!_arctg x.fi• +C. .

. ./2 /I-xi, ,

Ji
. . . +xi =t-x => _·x=
· .119.Fie 1
.:. d dx=.!..-
. 2t .... 2
12 12
t2
+ 1 dt, iarinte-1... ini,.;.,.,ădevine
• .. 5&cua . ,tla&. . .

echivalentă cu integrala ·

J=-4 f t
J t 4-6t2+L
dt=-2I.
. .
(t,.-3)' dt=-1-ln ,z-3+2./2 +C.
(t -3) -8. 2./z- t -3..:2{i .
2 2 2

Rev~ la ~tapa în i, obtmem. că familia de primitive este:

.J=_!.__ln. ~i+x{i +xi -1 +{'i +C.

2./2. x2+x{t +~2 -1 ~tf
*
* *
Integrarea functillor binom.e
. .
Calculul primitivelor functillor binome se· reduce la calculul primitivelor functfilor
I.
raponale, numai în cazµrile stabiliţe de matematicianul rus Cebîşev:
/m fxlli(axn+b)Pdx, a~, ax'+b>O, ·m, _n, p;nume.re raponale.·
_1. P. număr întreg, se face substitupa:
'.fi =z, unde r este multiplu comun al numi~rilor lui m şi n:
3S8
 /

2. m * 1 număr întreg, se face substituţia ax'~b=t,· unde_ k este nmnitorul lui p.

n
3.· m ~ '+ p număr întreg, se face su~titupa a+bx-"=t, unde k ~~ numitorul lui
1
.. n .
p. . 1 1
120. Cum m=-1, n=2, p= -
3
=> 1JI: =0, deci vom efec~a suhsti~pa 1+r=z3 ;

.~=vz'-1;
r-::-: 3z 2
dx=---dz, iar .integrala /=
dx
J-;-;==--devine echivalentă cu
· . 2J1. -l 3
·. x~x :1 2

integrala J=!J~dz; _z_=~+ Bz·+C_ :>· -A~-B=C=.!.;

, 2 . -z 3:-t ·z 3 -l z-1 z2 +z+l .3

J= i hi2
Iz - 1 I + ff
2
arctg 2z + 1 + C. Avînd în vederea că z = ~ 11 +x 2
•_r,;- · · V
,, ob.;"em
~
Vz _+.z+l
2
· v 3 ·

/a l1n cV1 +x 2
-1)"' + ,/3 arctg 2 ~+1 +C.
2 lxl 2 .fi ·
121• Cum m=O,. ,~,
--A
pm -- m + 1 +A= o, vom ~~4ectua_ su. bstitulJ.a:
1 şt• ___ • •
I 4 •n . ,• .

x-4+1=z4 =>. x=---1

4r::-:
·
=> dx=-
. ~I
3
_ z dz · ; deci/=
·.
.
. ~~
dx
· => J=- -
.
z2-
dz
z4-t
; J J
4 4 4
. yz -1 . y(z ~_1)' . · V1 +x •

z2 ' A B Cz+D . 1· . 1 .
-4- = - - + - - + -2 - - => A=-B=-, C=O, D=-,1ar
z '~l z-J z+l z +1 -4 · · · 2

J. = _1 tnl __
z + 11 ---arctgz
1 - + C• ·1·mm
"d seama de su. hs.. •
titupa ~/1
z= _V _ _ , ob.
_+x4 ţinem
4 z-1 2 · X
familia de primitive I.
\ . 2 1
122. Cum m=S, n~3, p= - => ~ =2, vom efectua subsţitutia 1+r..;,f, şi vom
. ·· 3 n
. . 3 .. ,---

·
obţine fatnilia de primitive: /
. ·
111
!.8 V(1· +x . ~.!.V
5
(l +x 3 8
)
3
)' + C. \

.3
123~ Cum m=-,1n=- l , r- 1 => --+p= m+ l ~
3, vom e1ectua SUbstituţia:
• •
2 2 In •
'-1-+X l
= t 3 =>X=--,""=---__._ -2t cit,_iar• mte• grala im . ecbivalentă cu
• ·~a1·a... I devme
16
X. t2 - l (t 2 - 1~2 · .
integrala . .

359
 _,
• I

r .. r- r r
I
2 · 2
·-2 cit=-.!. I~+..!. ,~--1 ,~-
J=
(t2-1)4
t dt_=-
~1 t
(~-1)4(t+1)4 4
. -~ J(t-1) 2 16 J (t-1) 16 J t-1
rr r ...
--1--•- JI--+-
1 dt
_.
1
8 (t+1,>4 · 16
dt
(t+l)2
1 dt
16J t+l
' ,. .
.
. •
Efectullld··calculele ş1 substituind
· .

t= ~ l +x , objinem: I• .!.ex u") L i +2x ✓x +% +.!.ID{,/x +{1 2

+x ) + c.
x_ .. 3 8 8 . \ · . _
m+l 2 € z, .vom e1ectua
~
* --=
1

124• Cum ma-~, 1 na_, 1 p•- 1 bs • ·

SlJ tituţia
· 2 · · 4 3 · n
V1 +4,/i =t xri=_(ţ,3 :;.Î)4 şi integrala inipală / devine echivalentă_cu integrala
*
J
·J• 12 t 3(t 3 -1) dt. Tmînd seama <le substitupa în t, obţinem faniilia de primitive

I;,_ i (4./x +4,/i-3)Vt +'.fi +C. · . .

1
. . ·. •

125. Cum ~ ~4 e:Z, se efectuead suhstitutia x4 +1~a 3 , şi se obtme .familia

n •
. ..
de pntn1tive Ja 12 - - -
· . 13
+ 3a1
3410
10
---
7 4
('13
a'] +C,undea• 1.+yx. V ~,:-
1SIV.
111 + l O
"'~ Cum. - ~ "'
·- = , se e1ectueaza
bs.

tituţia
• • . :.:i .:1.
·1 -~•• * dx·• -.
. t d t, lat
•
.~ . n .
SU
, . Ji _,2
integrala iniţială/ devine echivalentă cu J= J--dt=.!.tnl
1
t-l f +C. Revenind la

~ ~~ T~.
1

no~tn A;ob~~=·.!.m +C~~ : -

,· 2 ~+1. ~
127. -arcsin 2 -x +C, xe:(-oo, - 1 +{s )U(- 1 +{s, O}U··({s-l ~ +oo).
x{s 2 . 2_ 2 . .
efectti~ză ~bstiblţia Jx 2 -2 =t-x .* şi dx=.!.2 · 12,2- 2 dt.
. .După
2
f =· t +2
128. Se
. .
. . 2t
.r _:
I
ef~tuarea calculelor,
·. .
obţinem integrala echivalentă J=2 ·
.
j (t-1)
: 1 +.1 dt= •. .
2
· ·

=2 ·arctg(t--1)+(:'. Revenind la notapa în A; obpnem I =2arctg({x 2-2 +x-_1) +C •

· 129. Se efectuează ~bstitupa
V- ln x -4_ln x + 1 =V__.(ln_x_+_2_+_{s:_)_(ln_x
2 .. __+-2---{s:-) =

360.
. ,/

.. .
-~
=t(lni+2-+p) ~
-2+
ln,x- _ _ fs"-
v;;;,
__ \:2+-rs--)t
1
_v_;;;,
2
dx-
__ => . - = ·-4-'st
·· y;;;, dt.. După
-
efectua-
l +t2 . X (1 +t2) 2 . .
rea ~culelor, obpnem integrala echivalentă .

J=-~
.
r
. J (t +l)
dt
2 2
~2(2+v's)l ~=-4JsÎ( 1-'. _J_-;i:arctgt).+
J t2+1 . 2 t 2+1 .. 2 .
+ 2 (2 +./5) arctg·t + C= -2.fs_t_ +4 arctg t + C. Ţinînd ~ de substituţia în
·._____ t 2+1 ·.· .

t= lnx+l-{s , obpnem familia de primitive

lnx+2+{s

l=-Ji-41nx-Jn'x +4arctg Ji '-:4lnx-ln'x +C.

- ·. . lnx+2 +./5
1
130• Cum m=- 1, n=5, p= - - m+l=O
q,' _. __ , · e1.ectua
vom e. subs" .
li.tuţia
· . 3 n
ta 1 +x'. ~cit= ~ x4(1 +r)-~dx.
V După efectuarea calculel6r, obţinem . integrala

echivalentă J =!J- -dt =! [.!.J~ -..!.J · ~ 1 c1t]= ![ .!. 1n lt- 1 1-

5 t -1. 3
1
5 3 t-1 ·3 t +t+l 5 3 2
1

-.!.(1n(t 2 +t.+1)-2./3arctg 2 ţ+l)]+,C. Ţinîndseamadesubstitupa t=V~+x 5

,
6' . r,;- -·
. . v3 .
t 1n (t-1)2 . {f tg 2t+ t c· b.;.,, . .C--=•· .d ~. ·tt·
din J -- - ---+-arc - + o ~etnu11W1ta epnnu ve
. 10 t 2 +t+1 5 ./3 .. . .

1=...!... 1n ~x +2x•+ 1 -2
10
+ 1 + fi arotg 1 +2 v;;;;i. ',/i:i +C.
5
lO Vx 10 +2x'+l +Vx'+l+l • . . {3
131. Cum mm-2, n=3, p = -~3 => m + 1 + p = -2 ' efectuăm substituţia 1+2x-3=z3 ~
n

=> x= -
2
şi
· 3 r,;;- 1 . z l 3 -lJ

dx=-v2 · -::-:::==dz. Astfel obpnem: J=-~ - - . dz=

. • • Jz
~ z~-1 . Vcz3-1>4 , 4- z3 .
substituţia· efectuată,_ obţinem că
3
=- ~z +2 l +C. Avînd în vedere familia d~
8z •
,-·
3
. .. l
prumtive =--1 ___
4+3x + C•
8 x(2 + x 3)213

361
Nicolescu -32
 . ,.,__._,;. . 3 l ~
132• '-'Wll m=- , n=. 3 , p=- 1 ·=> -n-+p=--
m+l ... bs. ·
, e.1ectuim su tituţi~
-
3
2 4 3
-4 · . 1 · · -4z 2
1 +x =z 3 => x=-;-;::=== şi dx=-;-;::===dz. Astfel obţinem:·
. . . Vcz -l)L 3 ·vcz -1) 3 7

I=-2~k¾+i)2 ;c.·
*
* *
133. Fie l,,_ 1= dx ·
, (a2 +x2)n-l
J . Apli~ metoda integrării prin părţi:

1 ··
(a2+x2_)n-1
-u =>
-2(n -1 )x
(a2+x2t
,
=u ; /,,_1g
I' ·
x
. .

. +2(n-l) J---dx=-
x 2
•·

v , =1 V =X . . . (a2 +x2)n-1 . (a2 +x2_)n .

- ·
(a2+X2)n~~.
x +2(n-1)
.
J· dx. · -2a 2(n-1)
. (a2+X2)n-l
dx => I = · x
(X2+a2)n . • n-1 (a2+X2)n-1
+ J
+2(n-1) ·ln-i ..:2a1 (n -1) ·/n. Deci telapa de recurentă este:

I -
n ·
-------+-
. x 2n -3 .-1 ·I
2(a +x2)n-i ·a (n -1) 2n -2 a
2 2 2 n 1•
-
Co ditt • ·ttal„ este
b: ,_.a lDI,-. a

-dx I x C. Cowonn
-~ teIaţi.el
•• de recurenţă.. §1. a couwţie1
2I
I1= --=-arctg_+
2
a +x a a
·-..i: ••• ··.;.,,,
JW~e, vom.
' '--
detennina integralele din. şirul de integrale, deci : 1

1a 1 X . 1. 1 X
-12 -·----+-·-arctg_.+c
2 2
etc.
· 2 a (x +a2) 2a a . a-
2

134. Fie In-,i::a

-
J· \. 1
. . dx._ Aplicăm metoda integrării prin părµ:
(a2 -x2)n-1 ·, . ·

!/'
r
a
-. (a
g'=l
-2-

(a_1 -x
1- -
-x2)n-l

X
=>

1' l
.
r +2_ (n--1)
2(n-l)x
-(a
g =X
-2 -x2)n;

[1 -a. 1] I~
n-1
2
- a2 -x2 -a 2
- - fn-lr::a _ _x_ _ +2(n-1).•J-------dxg
_.

- 2(n -I l)a. t(2n-3)f·

n
:::t-
.n
(a2-x2)n-1

2
.

n'-1
+
(a1 -x1)n .

2
(a -x ,"-
X
1'
. }
l
o

. · r· r . . .· _
Condipa iniţială ~te I,= -, ~ =- I-~= __l_ Jn, ~, + C.
· J a -x
2 1 1
· J-x~-a 2!l x+a ·
. .I 2ax+b
135. Fie yayax 1 +bx+c, y'~~=====-· Deri~d expresia x'- 1y, obpnem:-
2Jax2+bx+c

362
 X n [ 1) xn-1 . ,xn-2 . _ -
(f"1y)'=.na·~+ n-- ·b~·-+(n-1) ·c·- şi integrînd expresia, obţinem:
Y. 2 :- _Y . Y
X-- 1 •y=na ·I.+[n-½Jb·I._ +(n-_ l) ·c·f._ ,.deci relalia de recureii.p este:
1 2 ,_.

xn- 1 Jax 2+bx+c _2n-1 ~-b·I _n-1. ·I

l nca - de. ..h. ·--2+b.·~ >O
----- -- n-l - C n- 2 • un 4-r-v, ~ 1"-•C •
- na 2na n·a

Condipile inipale 'sînt: I1 =

. ·
I xdx
Jax 2+bx+c
= !. Jax +bx +C -..!!.... r
a
2

la
. .dx .
J Jtţx_ 2 +bx+c
l=·r 2
x dx __2ax-3bJax 2+bx+c.+3b -4ac.f
2
dx -,şi apoi,
2 4 2 . 8 2
J 2
./ax +bx+c a. a ./ax2 +bx+c ~J
folosind fonnula de recurentă, şirul _de integrale este:
2 2
l =~Jaxi+bx+c _ Sb I_ 2c I => 1 ·= 8a x -10abx+15b~-i6a~-Jaxi+bx+c +
3 2 1 3
3a 6a 3a . 24a 3 . . ·

:b(12ac-5b
2
) r dx etc.
16a 3 J-=.,===
2
yax +bx+c
ObservaJie. în cadrul acestui exerciţiu pot să apară -~arele cazuri:
a>O, 4ac>lr; a>O, ~=Ir; a>O; 4âc:/=lr; a<O, 4a~lr, l2ax+bl<Jb 2 -4ac_.

·363
 1'

x 4dx 1 •· r::--:- 3a 4 •
r 8
_/ -
14 = ~====-x(2x2-3a2}ya 2+x2 + - ·ln(x-.:ya2+x2 )+C;
J ./ya2+x2 ·
·

· 8 · _

/5= r .t"clx -
1
~ (3Jf4 :..4,h,2 ~8a..,Ja•+~ +C.
J .Ja2+x2· - . -

x,,_..J
137. f„r::,, _ _
a 2 -x2 n - l
-v_,__ + ~ ·a2 ·/,,_ , n~2.
n___ n 2

· x"_,./~-x2
138. /,,r::,,- __-V_·__ + _ ·a 2 ·/,,_2 , n~2.
n-l
n - n .
la_· Ja 2 +x2 _ n-2. 1 . -_ , .
1370 • li ---2 -- - - 2
2
1n-2'nc:;..
· (n-l)a x"- n..; l a
1

·140• l n CIi
. Jx2-_a2 n-2.
+_ ___1 ·I,,~ne:;..
'2
(n-l)a 2x"- 1 n-1 a 2 -

Ja ;_x 2 2
- n-2 1 ·
141.1,,• ------+--·-·/,,
{n:..l)a 2 x"-1 n-1 a 2 · - 2,n~2.

142. 1„ se calculează prin părţi : .

/- · '!/'- ~ 1 , n (2ax+b)

1 g'=l .
r
(ax 2 +bx+c)" ~

ţ I
. .
_g=x
(ax2 +bx+c)11 + 1

2 .
1= +n 2ax +bx · -dx= x +
" (ax2+bx+~)" J (ax2+b~+c) 11+1 (ax 2 +bx+c)"

+n 2/ -
f . bx+2c . d ]
- -2 - - - - x =
- x
·
[ b (~~+ix+c)' d
+n 21 - - - - - ------ x -
r
[ n J (ax +b~+c)n+l 2
·cax +bx+c)" . n 2~ J (ax 2 +bx+c) 11• 1

- 1
- 4ac_-b r--------"!"UA..1-t. 2
- - -2 - - - +
X 2 1·
R
nb_l_ .
+ - - - -2- - - +
l
2aj (ax 2 +bx+c) 11 • 1 (ax +bx+c)" " . 2a - n ~ (ax +bx~c)"

n (b2 -4ac) _ 2ax+b n(b 1 -4ac)

+ _ _ _ _ 1n+l - 2 n 111 + · + - - - - 1n+f ~
2a -_ · 2a (ax 2+bx+c)" 2a

~ /
11
+
1
=- : __20
2
[
2
ax+b +(2n-l)/11 ] . Scriin~•înlocde npe n-l,
n (b- -4ac) 2a (ax 2 +bx+..c)" ·
obţinem relapa de recurentă

364
I=-
n
2a [ 2ax+b . +(2n-3)1
(n-1) Cb1 -:-4ac) (ax1+bx+c)n-l L
n-l
·J ,
n ~2.
•

143. 1m,n se calculează prin pă1ţi :

1 _ . [/' _ - m(2ax+b)
I= · - - (ax2 +bx+c) 111 • 1
(axV+bx+c)m => n+l
.
[ g'=xn X
. g=- .
· n+l

I
xn+l
---------+- m
m,n (n+l) (ax +bx+c)m n+l 2
I 2·axn+1+bx"+l
- - 2- - - - d
(?x +bx+e) 111 1
X = - - - -1- - - - +
•
xn+l
(n+l) (ax +bx+c)"'

m
+--
r2(ax1+bx.+c)x"---bx"~ ;,_2cx" 1
1 - - - -1- - - - - - - d X = - - - 2- - - - + - - f
x 11 • 1 2·m
n+l J (ax +bx+c)m•l (n+l)(ax +bx+c)"' n+l m,n

m r bxn• 1+2cxn.
---1------dX=-------+--l,,. n--
xn+l . 2m m [ b
- ·
2 111 1 2
n+l J(ax +bx+c) • (n+l)(ax +bx+c)"' n+l ' - .n+l 2a
. -
r
Jr(a.r+bx+c)"'•
2 2 1
-. _(ax +bx+c)' b -4ac xn .
_ _ _ _ xndx----1-----dX ]
1
· ~a 'J (ax1+bx+c)m+i
=-------+
x 11

(n+l)(ax 1+bx+c)"'
•

+ 2m I _ b . 1_111_J_ ,
·] 'xndx- b -4ac I
· n+l m,n ~ 2am J (ax 2 +bx+c) 111 • 2a.
111 1
• ·"
f[ .· 2
]=
= x"•- ... .
1
, + 2m I + . b .. [ x" _r nt'-'- ax)+
1

(n+l)(ax1+bx+c)m n+l„ m,n 2(n·+l)a (ax1+bx+c)m J (ax1+bx+c)m

2
+ m(b -4ac) I = (iax+b)x" + 2in I _ bn. ·I + ·.
· 2(n+l)a · m+l,,a 2a(n+l)(ax 2 +bx+c)"' n+l m,n 2(n+ţ)a m,n-i ·
,(

1
+ m(b -4ac) I I
- - - - m+l ,.=> m+l n
=-
--
2a
--
: 2 _ -l)I + (2ax+b)xn
ffl n III n
_ [c
2a(n~l) ' . • m(b2 -4ac) . . • 2a(ax 2 +bx+c)"'
_ bn I ]
2a 111,n-1 •

Considerînd m ţn loc de, m-1,

,
obpnem
. -
o relape de
/
recurentă:

I =- 2a. · [<2 m-n-3)I · + (2ax+b)x" _ bn I ] ,.

m,n (m-1) (b1-4ac) m-l,n 2a(ax1+bx+·c)•-J 2a m-l,n-l
m t?.2, n ~ 1. De ~ că, putem obţine şi ~te relapi de recurentă, numai după m
sau nlllD;ai după n, cum ar fi de exemplu:

365
 · 1 · [ x 11 - 1. · ]
I;,. 11
=- . · . +(n-l)c·lm n 2 -(m-n)blm II
i '. n=1:2m-1,
t . (2m-n-l)a (dx 2 +b~+c)m-l t - • t -

n~. . . .
1 . 1
144. I =-----[----------+(n+m-2)b·l +
m,n (n-1) C . xn-l(ax2+bx+c)m-1 m,n- 1 .
+(n+2m-3)alm,,._ 2], n~2. . .

· 145. / 11 se calculează- prin părp, notînd:

1 =g'
x Q,n.x)"-
:tQ.nx)"=f ' ~ * =/' *l=x(lnx)"·-n ·l
" . n-1'
n~2.
x=g
146. Se integrează prin părţi :

n
că Jn =-E A:x"e-x+c.
t-1
/

ii) Se integrează prin părp şi obpnem :

X l X
li=- - e + _ _ /n_ 1, n>l, iar / 1 =J!...dxnusepoatedetenninaprînc~
11 1
.. (n-l)x - n-l. x , .
primi:tiva deterniinîndu-se eventual prin dezvoltarea în serie Taylor a funcpei _ex, apoi
·X
• integrînd în parte fiecare termen al sumei Taylor.
148. Vom calcula: prin_părp: ·
Js~n-lx=f·* f<n-_l)sin"-2xcosx=f' * I =-sin"-lxcosx+(n·-1) rsmn-2xcos2xdx:==
l smx=g' l-cosx=g n • J

.
·
== -sinn- 1•xcosx+(n-l) (s~-2 x-sin"x)dţ
J · .
=> 1 =- sin"-
11
. x ·cosx +n~ 1
- l· / -_ , n~2.
11 2
n . n · ·
Retapa de recurenţă stabilită este adevărată şi pentru n<O, dar cu restricţia

· \{ (2k+1)1t
xER · I kEZ} , 1ar/n=
. dx
-. ·
-=:--· 1 .cosx1 +
· n-
-21 _ • J
sm n X n - l sm"- X n -1 11 2

366
 . 1 - .
149. i) I,.= f--dx.=f~-nxdx=fcos-n- 1xcosxdx.
cosnx '
. Aplicăm metoda integrării prin pătţi :
I= oos-n-l X
{ g =COSX =>
I
. = (n + 1)oos-n-2xsinx
•
g=smx . . •
{i'
ln= sinx -(n+l) fcos-n- 2xsin2.xdx.
COSn+lX . .
sinx · · sinx
Cum sin2x=l~s2x, In- _ -(n+l'iJn+2 -In] => (n+l)ln+2= +nln =>
_ COSn+l X . 't · . COSn+l X

=>ln+r= smx + _n_Jn.,Apoi;-trecînd pe n în n-2, vom obţine relaţia de

(n+l)cosn+tx n + 1 _ · ·
tx . nt 1 . 1
recuren~a pe ru n Şl anume n= - .· sinx ii
+ __ - 2 •I n-2' ni?! 2•
· · (n-l)cosn-1x n-1
.. { cosn-1x=u
ll) I ~
{-<n-l.)cosn„
•
2
xsinx~u 1
cosx=v smx=v; - '
fcosnxdx~cosn- xsinx+(n 1) Jcosn:~xsin~xdx =>
1
7

-. => fcosnxdx=cosn- xsinx+(n-t)fcoşn-2xdx-(n-l) fcosnx~. Deci

1

·1 xsinx+-n-
fcosnxdx=ncosn- n-lscosn- xdx, iar fo~ula de·
1
este: 2
rec~entă

_I ·1 n-1 • n -1 I
n=-COS XStnX+--• n-z·
n n
aD>acl ni?! O, pentru n par, ~irul integralel~r începe cu I O= d~ =x +C şi continuă f
,..-- o dar
cu l z=: 1 cosxsmx+
. 1 ·1 , I = 1-cos3xsm.x+.:(
0 4
• 3 l' ~.1otpentrun>
d.n-.. rr.
, .
cununpar,
2 2 2
4
şirul in!egralet~r înce~ CU /1 = I cosxdx=sinx+C şi continui ·cu
1 2 •
l 3=j00s 2 I 1 4 • 4
xsmx+3 11' s=scos :xsmx+s 13 etc.
b) Dacă n < O, relapa de recurenţA este :
n-1
-
n
I 1 .
- COSn-2xdx=--COSn-lXSÎllX+
n ·
f · COS"xdx;.
'
1-cos"-1xsinx+_n_fcosnxdx. .
} cosn-2
xdx=-- Pentru n-2=-m avem:
n-1 n-1 ·
·f~- sinx __ +m-2f dx ;.l1=f~=-lntg(1t_x)::=
cosmx (m-l)cosm-lx m-1 cosm- x 4 2 2 COS.ţ .

367

,;
 = 1n tg(.!:.
4
+..:.)
2
.
150. Putem stabili două relapi de recurentă, una pentru calculul integralei prin
micşorarea graduluifunqiei sinus şi a doua prin micşorarea gradului funcpei cosinus.
fn primul _caz: I,,.,n= Jsmm-Lxcosn.uinxdx, ~colăm prin părp:_

sinm-lx=/ . · rm-l)sinm-2xcosx=f'
=} cos"+l X . =}
[ cosnsinx=g' - IZ+ l =g
• m-1 ~+l 1·
=>I =- sm X . X+~ fsm•~2,xcos"+2xdx=
~n · n+1 n +1 : : · -

=-
sinm-lxcQS'l+lX m-1 J ..
· + - (sinm~2 xcosnx_-sinmxcos 11x)dx=
n+l n+l ·
'
Sinm-lXCOS11+1X
in-1 . . sinm-lxcos"+ 1X m-1
m-.---~-+--(1 -/_\::>/ - = - - - - - + - - · ! .
. n+l ~n_+l m-2,n m.n' m..n m+n m+n m-2,n

· · ... . / • · sinm+ 1xcos"- 1x n-1

Analog, mal doilea caz, ohtmem: J,..·n-------+-Im n-i·
· .· .... m+n ·m+n •
Dacă în integrala /,,,_11 considerăm m11:1-n, se ohpn integralele:

dacăni=-m=>/ ·=
m
. Jtgmxdx=-tnm-1 x -I
6- - ·
m -1 m-2 , n
J .•
ctn11-1 X
·dacăm1:1-n:::>I = ctg 11 xdx=--"'ti
_ _ -J .
n -1 n-2
151. Integrăm prin părţi :

•=/ 1nxn-l=f' . . .. . . . .

tx ~ . =>
.
smax=g
1
,
1 _
--cosax-g

a--x•cosax+~
tţ · .

n[
1 x"-1smax--1
..... •
~ ln= -.!.x

n-1 · _ ) =>
a
11
cosax+!!.Jx"-1cosaxdx= _
a . .

. a .a a . _ a 11 2
·1 nx"- 1 · · n(n-1)
=> I n = --X
a
"cosiz.i +-·--sin ax- ·
a2~ ai
I .
n-2
152. Se_ integrează de două ori -P~ părp : ·
1 ,an•l n(n -1)
_ I =-X" sinax+--cosax- · I .
n a . a2 a2 n-2

J f J
_153. i) Fie J,,= tg2nxdx= tg2n-2 x~xdxm tgZn-2x(l +tg2 x)dx- tg2n-2 xdx. J
lnte~a Jtg2n-2 x(l +tg2x)dx=Jtg2n-2x(tgx)'dx'111 .tg2n-•x +C.ObpnemastfeJrelapade
._ · 2n-l

36~
 . _
_ tg2n~l ,t _ ·
recurenţa Jn - - - - Jn._ 1 • Şi apoi, trecînd la integrala definită ~ obţinem:
2n-1
a . ţg2n-lx1• . 1 •
1n= f 4 tg2"xdx--- 4 -1,._ 1 =>_ 1n=--1n_ 1•
Jo 2n -1 • o 2n -1

Pentru diferitele valori ale lui n, obtinem: 1,.,a

2
,t~ 3
-1•-•• · • ·,
1
l:::i--1=--
2
1 tg2xdx=--1 J.;. J'1'
2 n:
1 -·~ X dx=--1+-ca-_+_.
1 Jt
3 1 3 O · 3 O COf!r'X 3 4 3. 4·
ÎDsumînd cele n-1 relapi, obţinem:
I +Jn 1+/ 2. + ••• +I3+l2= ~ l . . _jn 1·- 1n 2- 1n 3- ... -Il =>
.n -· - n- ~ 2n-(2k-3) , - - -
q,J =_1__ {_1__ [_1_:..(_1_____ )]}'=>
· ~ 2n-1 2n-3 2n-S 2n-1 .
n 1 n ·
Jn~L 1-2
(-l)t
•
1
2n-(2k-3)
+(-l)n+l.11=E (-lt---__,....+(-l)n+l_•(l-!.).
· · t-1• 2n-(2k-3) ~_ 4
ii) Fie J~m J J
ctg2"xdx= ctg2"-2 x(l +ctg2x)dx- ~tg2ii-2 xdx, iar J ·.

·Jctg2n-2 x(l +ctg2x)dxca Jctg2"-2 x•-l_<fx:::-J.ctg2"-2 x(ctgx)'dxca- ctg2"-l x +C.

. siţi2 x 2n-1
Obtmem ·astfel relaţia de recur.entă:
2n-1 X . .
J2n~f
.
ctg2"xdx=- c
tg
2n-l
J2(n-l). Trecînd la integrala definită dată, obpnem:
· ·
a ,
- lll =J2nl;;:: _!__ -/
-:r. 2n-l
n-1. Aplicînd relapa de recurenţă _pentru 11, 12'· ..., ln, obpnem:
' 1 .
I=
n 2n-1
-1n-1,· .

I' -
In-1 =---1
-2n-3 n-2,·
_,
... ......... .
•;

1
12 =--1 ·=--
3 1 3
1 • c .-2 xdx=---
15
.
1 ~
3
fX
1-sin x
sin2 X
1
ii_ ---d.x=--1+-==---·
.3 4 4 3
X
n: n: 2· 2
·

lnsumînd cele· n-1 ~galităp şi reducînd termenii ase~enea, ·obţinem:

ln=_l_·___1_. +... +(-1)".. .\ +(-l)n+l 11=
2~-1 2n-3 . 2n~(~h-3)
n · • . - n
==E (-l)t 1 +(-l)n+l r,;"ctg2xdx=E· (-l)l 1 +(-l)n+l(l-!.).
1-2 2n-(2k-3) J.i- · ~2 .2n-(~k-3) 4

369
 154. Funcţia sgn se-numeşte funcJia semn şi se defm~te astfel: :

sgn: it ~ {-1, O, 11, cu_ sgn xr:2[-0 · :ii: ;:g-_

1

1 pentru x>O

2x-1 ,, pentru x>O

/(x)=(2x-1) sgn .im O· ·. -pentru x=O;
· . [ -2x+ 1 pentru . .i<O

\
J-ss·f(x)dx=Jq-s (-2x+l)dx+ Jor' (2x-l)dxm30+20=S0.
'
155. f(x)'= lx-11 sgn x=
. 1-x+
. O.
l pentru X€(0, l]
pentru x =0
. x-l . pentru xER \[O, 1];
35
J -5'" . · -s
0 1

. Jo· 1
r
s flx)dx=J (x-l)dt-.+ t-x+l)dx+J'<x~l)dx=-
· 2 2
+.!..+8=-9.
_
i56. j{x)=sgn(x-1 )+x sgn(x-2). ~

X -oo o 1 2 +oo
-
.. sgn(x-1) - -1 -1 ~r o 1 1 1
sgn(x-2) -1 -1 -1 -1 -1 ·O 1

xsgn(x-2). +oo X o -x -1 -x o X

f(x) +oo x-1 -1 -x-1 -1 l-x 1 x+l +oo

...
x-1 pentru E(-oo, O)
X
-x-1 pentru €(0, 1)
X
-1 pentru x=l
f(x)-=·
l-x pentru X €(1 , 2)
1 pentru x=2
'-
... x+l ,pentru X € (2 , +oo)
. 13 i1 J2
/(x)dx.= (-x-l)dx+ (-x+l)dx+ (x+l)dx-=~----t:-=- J3 .
3 1 7 3

f
o o [ 1 ·. !2 2 2 2 2_
-1 pentru 1-x 2 <0 -1 pentru x€(4 -l)U(l, +co)
157. sgn(l-r)=. O pentru 1-x 2 =0° O xd-1, I} pentru
' .
1 2
ntru I -x >0 1 penţ.ru XE(-1, 1); .
-(x 2 +1), pe~tru xE(- 00, -1) U (1, +co)
. .f(x)=(r+l) sgn(l-:r): ~, pentru_ xE{-1, ţ} •
. ,. . . x .+ 1, pentru x €(-1 , 1),

370
 J;1cx)c1t= J: -(x + t)dt= -( X: +~Jl: =- ~
2

- • {-sinx pentm x~O

158.j{x)=sm x sgn xm • tru >O \
· . SUlX pen X • ·,__

• 0 • 0 •
J_;;,cx>c1x=J. • <-sinx)dx+ r-rsinxdx=costl
'T . -'T _ Jo -'T
• -c~1-r~2.
, o
159•. Funcţia a se numeşte tn!apta unitate a lui O.Heaviside şi se defineşte astfel :
· { O pentru x< O 2 { O pentru x<O .
.a :R.-+ {O, 1} cu: a(x)_= 1 pent1u 'x~O; /(x) =x a(x) ~ x2 pentru x_~O;
0 1 3
/(x)dx=J Odx+ r x 2dx= X f 1=.!..
J l
-1
160.
-1 Jo . . 3 o 3 .
.
..

X
/-00
o ' 2 +oo
a(x)~· -- o o 1 ·1 1
a(x-2) o o o o 1
j{x)=a(x)+a(x-2) o o· 1 ~1 2
3 0 2
J. /(x)dx=J.
.. 1 -1
Odx+
Jof ldx+J~2dx=4 .
2 .
O pentru x<-1
161.j{x)m(2x+l)a(x+l)= { 2x+ ( pentru X~~ l;
2 2 2
ftx)dx=J (2x+ l)dx=(x 2+x)l . =6. · ·
J.
-1 1 · -l
. • · { O pentru x<O
162. j{x)a I sm x
I a(x)= Isin X I pentru x~O •
Graficul funcţiei g(x)al sin x I este prezentat în figura Vll.162
9

·,z :sz: sz sz: :sz:: :sz:: sz: s ~

. -'6 -Jii , -Iii -11 . _O- .I Zli 3ii
Fig.VU.162
4
Atunci
_ Jof •.f{x)dx=4 J~
r_sinxdx=-4cosxf~ =8.
o
x+2 pentru xE(- 00 , -1]
\
-x pentru xE(-1 rO]
163.j{x)=î-l lxl-1'1=
X . pentru ~ E (0 , · _lJ

2-x pentru .»E(l ·, +oo) ~

371

A
 J
2

-2
f(x)dx= J- (x
-2
1
+2 )dx +
.
J -x)dx
-1
0
(
Jor•
+. x dx + J(2 -x)dxa
1
2

m [x2 +2x] ,-1 _;x2 Io + ;x2. 11 +[2x~ ;x2] li =..!.+!.+..!.+..!.=2.

.· 2 -2 2 -1 2 O .. 2 l 2 2 2 2

. 1-2~ ~ XE(-oo, -1)

164•.l{x)1:1Jx-l l+lx+l Im 2 pentru xE(-1, 1)
. 2x pentru xE[l, +oo).

f /Cx)d z=J_~' ( -2z) dz+ J-: 2 d.i:+ J; 2zdz= 10:

165•.l{x)•lx2-lx+2 1•f x .-3x+2_ pentru xE(~oo, l]U(2, +oo)
2

. l_-(x 2 -3x+2) pentru x € (1, 2). ,

3· 1

Js' '-
-flx)=L (x2 -3x+2)dx+
5
rJ12(-x 2
.
+3x-2)dx+ rJ23(x •-3x+2)dx=91.
2
·

I
. . -

· . • i2x 2 -25 pentru xe:(-oo, -4] U-(4, +oo)

l66•.l{x)1:1lx2-9l+lx2-16I= 7, pentru xE(-4, ~3]U[3, 4) .
' . • -2x2 +2S pentru xE(-3, _3).

J:/tx)dx= J:(2x -2S)dx+

2
J.: 7dx+ J:(-2x ;2S)dx+ J:1dx+ J:
3
2
0
(~
2
-2S)dx1:1
.· =474+7+114+7-M741:11076. ·

0 pentru XE(- 00 , 1)
·167.J{x)a ~2x+2 pentru xE[l, 2)
[
2.x-6 pentru X€(2, +oo);

J:f(x)dx= J;odx+ J:(~2x+~)dx+ J:Q.t~6)dx:(-x +2x)( +(x -6x)I: =-2. 2 2

x 2 ·-3x+2 pentru xE(~, 1] U (2, +oo) __.. ,r

168. lr-3x+2J~ , . ·
- [ -x2 +3x-2 pe~ xE(l, 2); . -

· · ·[x2 -9 pentru xE( ...;oo, -3) U (3, +oo)

1x2_9 I= - .
9-x2 pentru XE(-3, 3)

' ·-·r 2x 2
-3x-7. pentru.x.€(-oo, -3] u (3, +oo)
J{x):::i l.~2 -3x+2 I+ lx2 -9 I CI -3x+ 11 . pentru ,xE(-3, 1) u c2; 3)
. -2x 2 +3x-+:7. pentru xE(l, 2).

372·
 ffx)~ =J: 3
(2.1
2
- 3x-7)dx + J:( ~3x + ll)dx ~ J;c-2x~ +3x +7)dx + J: (-3x + ll)dx+

+ f'c2x2-3.t-7)dxm 226 +56+ 41_ +.'.!.+ 82 =169 •..

J3 .. 3 6 ~ 3 . .

~
2
~{ x -7x+12 pentru xe:(~, 3) U [4, +co)
169. Ir ·1x+121 .-X2 + 7X- 12 pentru X€ <3, 4 ; .
.>
;_M+S pentru xE(-oo, l] U [S, ..-C,.
lr-6.x+SI= ·
[ -x2 +6x-S pentru xe:(1, S).

X -00 l 3 4 s +oo

„ .x2-1x+12 + r + o - O' + I +
r-6.x+! +. o -· .. - I - \ I - o +

-x+1 pentru xe:(4 l] U (5, -~

2
• /(x)= . 21 - 13.x + 17 pentru X €(1, 3] U [4,- S)
[ X- 1 pentru X €(3, 4).
10 I l 3 . 4 . - S . ··
f (-x+7)dx+J (2x2 -13.x+l7)dx+ f (x-7)dx+J (2x2-13x+17)dx+
Jof Jt.x)dx=
· Jo · 1 J3 4 .
~ f (-x+7)dx=.!!-.:.-2-~-~=-L
10

j, 2 3 2 6 ·. 2 .

-x2 +3.x-2 pentru .xe:[1, 2]

110. 1-r+3x-2 I= [ X ,. _3X + 2 ·.pe,ntru X€ c-oo, l) u <2, -r--, .
.uw.

f 16-x2 pentru xe:[-4, 4]

16
1 -rlml_-l6+x2 pentru xe:(4 -4)U(4, +co).

X -oo •. -4 1 2 4 +oo

-r+3x-2
. -
- I - o + o - I -
16-r o + I + r + o -
;[2x2-3x-14 xe:(4 -4)U(4, pentl'U +oo)
f(x)= 18 pentl'U .x e: [ -4,. Uc2; 4]
- 3x + 1)
-2x +3x+14
2 xe:[1,_2]. pentru
'··

373,
 I' f(x)dx=J-4 (2x -3x-14)dx+J (-3x+18)dx~J (-2x ~3x+14)dx_+
2 1 2 2
~ ~ ~ l
4
+. f (-3x + 18) dx+ f' (2J2 -3x-14)dxa ~ -
J2 . J4 .. 3
sin~+caax penltU xE[O, ~]

X .. ]
sinx-cosx pentru X€-, ·x
2 r
i71.Jt,x)= lsin xi+ Icos xi=
-sinx-cosx - penltU .~€ x,_ 3x]
2
3
-sinx+cosx pentru x-€ x, 2x}

J;.tcx)dz =
.
J;" (sinx +cosx)dz +
..
~

J-i- (sinx-cosx)dz + J;"(-sinx-cosx),dx+

/2

+ .G (-sinx+COSx)dx=8.. .

~lnx pentru x€(0, 1]

172•.f(x)r=i I1n X I={ 1n X pentru X-~ (1 , +oo) ;

I"i':f(x> ~=I~. "i' c---1nx> c1x + J, 1:ttxdx = -<xhix -x> I'i t <x 1n x-xf =2 -.:..
0

. . Jo . e i

1/(x)dx= 1' .rdxrt-

- (2-x)dx=- f +(2x--) s
2 3 2
173. x =-· J.2 · . x 1 - -2 ·
O O 1 . l. 30 216

..174./=z
. 1'.xdx+ l' t-·-dx=-
1 -x
1 -t
o
x2 f' t l' (1-x)d.P
2 1-t ,
,
~
o
+-

- ,2
r:JI
t ;2 ,2 .,
·-+-(.t--) =-+-(--t+-)=-·
i I'
,2 '
· 2 1 -t 2 , 2 1 -t 2 2 2
_ .. 175. Funcpa min se_.numeştefuncpa minim şi min:R-+ R, definită prin:
min (a, a)=a

. . [ a- pentru aSb
min (a, b)r=i
.. b pentru b<a;

a pen1:ru aSb şi ase

min_ (a,_ b, c)= b. . pentru b<a şi bSac.
[
c
pentru c<a şi c<b
Analog va. fi definită funcpa minitn pentru 4, S, ... elemenl4'. .

374
 . . -{X pentru x~x 2 {X pentru X€(-00, O] U [1, +°?)
Jtx)=mm (X, r):;;;,. x 2 pentru x 2 <X a X 2 pentru X €(0, 1) •
2 0

. J-
/(x)dx=J xdx+
-2
rJo1x 2 dx+Jl2xdx=-.!.._,
6

. \ _
176.Jtx):;;;,min (1, x,
[1
r)a _ X
pentru ~X 1 şi 1 [1 -
~X 2 pentru. X €{1, +QO)
pentm x<l şi x~x 2 = X pentru X€(-oo;0).
x2 pentru x 2<_1 şi x 2 <x x 2 pentru x€[0, 1].
2

J:-2
/(x)dx=J xdx+
-2
0

Jo
r1_x2 dx+J1.2 tdx=-2+.!.+1
__ 3
=-.:..3 ·
. . {sinx pentru sinx~cosx
177.Jtx)~(sm X, COS x)a COS.X pentru ·cosx<sinx a

=!sinx pentru' xEt2kn,2kn +: ]ufs: +2.tn, 2K +2.tn} k EZ

cosx pentru x € !. +2h, Sit +2lac ] , k € Z . .
· 4 4·

J;t(x)~= ţ'1°sinxdx+
. 4
J7 cosxd.i-+'.c;.r: sinxdx= 2 -f -./f - Z+f =-2,/2.
178. Funcţia ~ se numeşte-funcpa maxim şi ~ :~ R -+ R, definită prin: ·
max(a, a)=a, ·
· fa pentru a~b
max (a, b)=l_b pentru b>a;

a pentru a~b şi a~c

max (a, b, c)a b pentru b>a şi b~c

t
c pentru c>a
Analog va fi definită funcţia maxim pentru 4, S, •.• elemente.
şi c>b

Jt~)~(x+l 2x-l):;;;,f x+l ~ntru x+1~2x-1 .i-+1 =J pentru ·x€"{-oo, 2]

_ ' l2x-l pentru X+ 1<2x-l 1_2.x-1 pentru X€(2, +oo).
r4 r2
. JoJtx)dx~ Jo (x+ l)d~+
·J4(2x-_l)dx=4
- +10=14.
2

~7~.J{x)mipax(l, x, i'-)a x
. [1
. .
2
pentru 1 ~X şi 1 ~X2
pentru x> 1 şi x~x 2 =
. X pentru x 2 > 1 şi x 2 >x

1 pentru xe(-1„ 1) . {l pe~ xE:(-l, 1)

=
1 X
x2
pentru·x€~
pentru x€(
4
.
-l]U[i, +co)
= 2
x pentru x€(-oo, -l]U[l, +oo)

375_
 ' .
2 1 1 2
. J /(x)dx=J··- x 2 dx+J tdx+J x2 dx=2+2+.!=~ •·
-2 . -2 -1 1 3 3 3

~ xe:[O, +oO). 1)1: . 4

180•.lf.x)•
· [ -3
x
1 ).i ~tt.•e:(..oo 01\ ~ /(x)d~=J - dx+ f 3~dx=-. .
r--"'" X . , J • -1 -1 3 Jo ·Jn 3 J1 0 ( 1

..
181•.lf.x)= ·~
[ sinz penttu zer, ;J •
. sin'z ·pentruze[-;, o]- .
~
- J-r
•
/(x)sinx dx = J-r sin
0
a
4
.
X dx +
J~
a
f-r sin2x dx ~ +!. =7:c ;
· 16 4 . 16
1111
unde, în ~cule atn
. · .
fioIOSl •t • 2 1 - cos 2x
1......! .....; • • · 4 l • 2 :\2 3 -4cos2x +cos4x
SUa,uu.1)&&11e sm:;xa _ _ _
şi smx=\sm:%1 • - - - - - - · .1·
·
2 · 8
182. i) Voi, explicita funcţia.Cum funcţia h(t)~t-t 2 este ·strict crescătoare pentru
te:[O, 21, atunci.pentru orice xe:[O, 21,J{x)~x-x 2, unde (2, 4) repreziţită coordonatele'
punctului de maxim. Cum h(t)=4t-t 2 are valoarea maximă 4, obpnută ~tru tm2, · .
.atunci pentru xe:(2, 4),J{x)m4. Astfel funcţia explicitată este: ·

J{x)=f4x-x
2
pentru 2
x_e:{O, 1. Deci f 4;(x)dx• f 2 (4x-x2)dx+ f 4 4dx=~-
l 4 pentru xe:(2, 4] Jo Jo J2 3
ii) Cum funcţia h(t)mcos t este o funcţie strict· crescătoare pe [-.!!.,.O] şi strict'
. 2
~ pe .!:1, atun~i max (cos t)acos x, dacă xe:[-.!:, P1 şi
co, r

· 2 -.!:.stsx · 2
• 2 ~ I

max (cos t)=l, dacă xe:(O, .!:.1. Oeci funcţia explicltată.este:

2
-!.stsx ·

. 2 [ cosx . pentru X e: [ -~
7C , O] .
.lf.x)m . 2 7C •
"

f~.tt
J-y
.. •z)dx:J. =+z~:~~~z •.JY=u2_
-y j, -y · ~o 2
iii) Cum funcţia h(t)=f+3t+2 este strict descrescătoare pentru te:[-10, -.!j, atunci
.- . . . 2
pentru orice xe:[..:.10, -.!1, ftx):=:ir+3x+2, -unde (-.!,-.!) reprezintă coordonatele
. . 2 . 2 4, . - ·

· p~ctului de minîm al parabolei. Cwn funcpa h(t)=f+3t+2 are valoarea minimă -.!.,_
. . . 4 •,

376
 1..•'...
•oupnută
3 alunet. pentru once
pentru t=-~, . .te: (·3 ,J,x =--.
--, O]R) 1
2 . 2. 4

. ·. lx 1
+3x+2 . penţrlJ xE[-10,-!]
Deci. ~cpa explicitată este /(.t) = _ 3 •
41 pentru xe:(--,0)
2
3 :

.J-10 ry (.t. 2+3x+2)dx+ J-y

r /(x)dx J-10
0
,:a r c-.!.)dx=~-
4 24
0
3

iv)/(x)=_ Jx24+4- .. ,pentru xe:(-1,0) iar f1/(x)dx=2s.

l pentru .t e:(O, 1) , J-1 3 ,.
~-
-x+2 pentru xe:[ -3, 2) • f4 · 2S
v) /(x)= { O pentru xe:(2, 4] 'tar J-/(.t)dx=T.
183. Cum funcp.a h(t):t1 este strict crescătoare .pentru te:(-1, ·01, atunci /(x)=r
pentru xe:[-1, O]. Cum funcţia g(t)=f este strict crescătoare pentru te:(O, 1), atunci
ft..x)=i'- pentru xe: (O, 1). Deci funqia explicitată este: .
x3 pentru X e:[ -1,- O]
/(.t)= ·
[ x2 pentru xe:(O, 1]
, iar J1/(.t)dx=J
1

· -1
0
.t d.t+ f .t dx=2-.
Jo
3
12
1
2

184. a) i) ·

~
X +oo o \ 2 +oo.

I x-1 2x 2x
.-
g X X x+l ,

f+g 2.x--1 3x 3.t+l

-
f-g -1 X x-1 ,.
f·g r-x 2r 2x2+2.t

---- 2.t

.. t~l
f~ x-1 2
.g X T+T·

~ntru x~O . . r-1, pentru x~O

pentru· .Q<x~2;
Decis~)- 3x: pentru ·- O<x~2~ d(.t)r= - x,
3.t+l, pentru x>2 · x-1, pe~ .x>2.

377
Nicolescu -31
 -,·
· [x -x,
2
pentru xSO X
pentru xSO

2x2' pentru 'O<x S2; c(x)a

p(x)= ' . pentru O<x~2

2x2+2x, pentru x>2 2x

--, pentru x>2:-
x+l
2
iii) J,'-s s(x)dx=J-s (2x-l)dx+
0

·
( 3xdx+ (' (3x+l)dx• -30+6+~=E_.
Jo J2 . 2 2.
•, d(x) dxc:a Jo (-A)'dx + 12o x dx + J' (x- l)dxc:r -·29 , ' ,
I ~ ~ ·2
I

2x2 dx+ J'· (2x 2+2x)dx•-+-+99=-=-

· 325
. 'â

p(x)dxc:a Jo (x2-x)dx+
· 16 951 317
_, J 5
,
·

1 o
2
'6 3 6 2 ' 2 .

· L,c(x}dx=lim
- ~- ·r· --dx+
S
x-1 . 2dx+·I' _dx•
1 2rx+l
a...O
a<O
2x
5 X
2
O

c:rlim [e ~Jn le 11 +S+JnS +4+2(S-ln6-2+Jn3),, iar-valoarea sumei nu op~

•...O . , . .

d e ~ deoarece funclia Îogaritm nu este definită în punctul 7.el'O~ iar ·

lim Jn
• ...o
Ie I= -oo•
a<O
b).
X -00 o 1 +oo

I X 1 ·,1 •
.,
g I. -x -x o,
f+g o l-x 1
..
f-g -
2x l+x 1 .

f·g -r -x o .
I

~I ,. func~a nu eşte
. . -J
g
-1
-
_; 1
X
definiti ..

pentru xSO ·. [ 2x, pentru x~O

Deci s(x)c:r [ 1 ~t
l)ell:ll'U O<xSl; d(x)= 1 +x~· pentru O<x~l; .
. 1, . pentru X> 1 . 1, pentru X> 1

:1 ,-
!
-x2 pentru xSO 1 pentru xSO
p(x)= -x,'. · pentru. O<xSl; c(x)a
[ .O, · pe~x>l -, pentru ,O <xS_l.
. X

378.
(
 . )

·185. i) a) Pentru ~-2, g(x)=x2>0, iar diagrama compunerii este:

.' 8(.1)-.r /(X,~7% .. ' '..2
. (-oo, -2] · [4, +o0)n(O, +oa) . [28, +oo) => (fog)(x)af(.g(x))a7g(x)a7~.
~~ .

Pentru x:>-2: g(x)=lx-1, g(X)=O q,, x=

' 2
.!. şi se• vor analiza două intervale conform
semnului dat de rădicina ecuaţiei g(x)crO:

fi~ xE(-2, !} Iată~ oorespumtoaie acesbli ~al:

.(-2, .!.2 r~••r-1 ,_(-5, O] ne-. O] ,OO•'h•> (-13, -3~ _,
(-S, O] . : .

~og)(x)=ftg(x))1:12g(x)-3ss2(2x-1)-3m4x-5;

fie xE( !, -} ~Otlll definiliei ~ i de functii, re-m~tă:

[!, +oo) B(x,•21:-l (O, +oo)rt(O, +oa) /(XJ•î-1 (O, +oo)
(O, +GO)
;:::>, ~og)(x)=J{g(x))=7g(x)=l4x-7.

'
7x 2 , __ pe$'0 xe:(-00 , -2]
1
4~-s pentru
.. xe:(-2, 2 ] •'
Deci h(x)m(fog)(x)•
14z-7 penttu xE(!, ~) •
Trecem acum la calculul compunerii go/: pentru x~O => /(x)a2x-3, iar ecuatî:a
·2x-3i:a0 nu are rădăcini pe intervalul consid~ (-00, :01.,

(-oo, O] ,oo-21:-, (-co, _-3] n(-oo; -~] 8(%)•r (4,. +oo) => (gqf)(x)=g(t{x))afj{x)] 2=
c--. -3)
=4x2 ~ 12x+9;.
· Pentru x>O :!;J{x)•7x, iar ecuaţia 7:xaO nu are rădăcini pe intervalul considerat
·(O,+~. ,
/~)•7% · · · B(.l)•2%-1 .. '
(O, +oo) , (O, +oo)n(-2, +oo)--.... (-S, +oo) => (gqf)(x)ag(1{x))=2Jtx)-1 111 14x-1,
(O, ,tOO) .
2
deci Ji<x_)=(go.f)(~>={4x ·-12x+9, pentru _x~O
14x-l; pentru ţ >O.
· - ObservaJie: pentru stabilirea codomeniului este indicat a se trua graficul
·tuncpei. .
Altă ~etodă de lucru (folosind definipa compunerii a două ~cpiJşi an~e ,

379
/
 /

o (fog)(x)~ftg(x)) : (fog)(~)~j(g(x))~
. .
{2 g 3-~
(x) -
7 g(x),
penţru g(.t) so'
petittu. g(.t) >O •

2x2 -3, ~ntru g(x)SO şi .tS-2 ,,.

2(2.t-1)-3, pentru. g(x)SO şi .t>~2.
= 7x2 , pentm g(x)>O şi "xs-2 =
[
7(2x-1), pentru g(x) >0 .şi X~ -2

pentru x 2 SO . şi. xS-2 7x2 , pentru xe:(-oo, -2]

[ 2x•.:3,
4.i-5, pentru 2~ -1 SO şi .t>-2 4x-S, pentru X€ -2, -
= 7 şi. xS-2a . 2 •
2
~ntru x 2 >0 . [ 1~
X '
l4x-~~ pentru 2.t-1 >O. şi x~ -2 14x-1, pentru xe: !, ~ .
(4x-2)2 -1, pentru x e:(-oo, O)

b) h(x)m(foţ)(x)mj (3x•- 2>•-,t, , ~~ e:[o, j~ ]

-S(3x2 -2H, pentru xE(j ~., -) ;
- ' J

3(x2 -1)2-2, pentru xe:(-oo, -1]

p(x)=(go/)(x)• 4(x 2 -1) -2, · pentru x e: ( -1 , O] •
[ 4(-Sx-1)-2, pentru xe:(O, +oo)

(Sx-2)2 +6(5.t-,2) · ~tru .xe:(-oo, - ' 1) ,

5
c) h(x)•(/og)(x)a
-2(Sx-2)-S pentru xe:[ ~ !• 1] :

. [ . . -2(x2 -2x+4)-5

p(x)m(go/)~)m _S(x2 +6x)-2 .

pentru xe:(1, +oo)

(x 2.+6x)2 -2(x 2 +6x) +4 penţru xe:(-00 , -~-{ii))

pentru x€[~3-Ji'o, -3)
· S(-2x-S)-2 pentru xe:[-3, +oo).
d) .f{x)a {4x-1 pentru X e:[O, +oo)
2x-1 pentru xe:(-oo, O).
Pentrta x~, g(x)=;.2, g(x)=O => x=2· şi vom anali7.a două cazuri, îri funcţie de
intervalele generate de rădăcina ·x=2.

380
 \
Fi~ xE(O, 2] :
[O, 2) B(x)-x-z. [-2, O)n(-oo, O) /C~>-~- (-oo, -1) ~ (fog)(x)=J{g(x))=2g(x)-1=2x-5,
1

. (-2, O) . .
iar graficele funcţiilor g şi/ sînt p~ntate în figura VII.185.dl.
!J !I \'

li Jt

Fig.Vll.18S.cll

Fie xE(2, +oo) :

.1 s{%)-z-2 . /(%)•4%-1 -
(2, +oo) . (O, +oo)n(O, +oo) . [-1, +oo) => (fog)(x)=JCg(x))=4g(x)-1=4x-9,
(O, +co) 1

iar graficele funcţiilor g şi/ sînt pre7.entate în figura VII.185 d2.

!J !I

Jt

Fig.VU.185.d2
Pentru x<O, g(x)~-9, g(x)=O => x= ±3 §i voin anali2.a două cazuri, în funcţie de
I

radkinile ±3.
2
8(%)•% -9 · /(%)a4x:-1- ·
Fie xE(-oo, -3] : (-oo, -3] · · [O , +oo)()[O, +oo) .[-1, +oo) =>
'(O, +co)
~ (fog)(x)=ft.g(x))=4g(ţ)-1~~-37,
iar graficele funcţiilor g şif sînt pre2:entate în figura VII.185 d3. ~
!I . !J .
\

Jt

9{,,)•1r•-g •••f•,•J) ./"t1t1•4-Jt-f, ll~{IJ,••)

Ftg.VU.185.d3.

381

1.
 . 8'z)•x2-9 /(z)•'b:-1
Fie xE(-3, O): (-3, O) · (-9, O)n(-00,.0) · · (-00? -1) =>
(-9, O)
=> (fog)(x)=J{g(x))=2g(x)~1~2.r-19;
I
. 2x-5 pentru xE[O , 2)
4.x-9 pentru xE(2 , +00)
deci h(x)=(fog')(x)=
4x2 -37 pentru xE(-00, -3]
r-

2x2-19 pentru xE(-3, O).

Pentru x:.:O => J{x)=4x-1, J{x')=O => ~ ! şi vom analiza.dou!l cazuri, în functie de

intervalele determinate' de tadăcina x =.!..

4
Fie X -r~ 41) : lo,~ 41) .i(z)•4J:-1.
Elo [-1, O)(l[-00, O)
8(%)•x2-9 ·
. [-2, +00) =>
· . [1, O)
=> (go.f)(x)=g(f{x))=IJCx)f-9=16r--&-8, iar grafi~le funcţiilor/ şi g sînt prezentate
în figura VIL185.d4.

!/ li

Ffg.VII.185.d4

·Fie· [14 , +00 : f_14 , +00 ---+[O, +00)(){0, +00)

x E ~ ~ /(z)•4%-1 8'z)'•z-2
· (-2, +<») =>
. ~~ ..
=> (gof)(x)=g(f{x))=/(_x}-2=4.x-3, iar graficele functfilor / şi g sînt prezentate în
figura VII.185.d.5._
!I

Jf

FJg:VIl.l85.d5

382
\
P~ntm x<O' q, f(x')=2x~~, ft.x)=O
.
q,
..
x=.!.2 nu este ddAcina funqiei pe intervalul·
\
co~iderat, deci vom analiza numai un interval de restricţie:

(-00, O,---+
i\ /(%)•2%-1 (
-00,-l)N. 01\ 8{%)•f-9 ( 9 . )
I ,-00, ,--➔ - J +00 ~
io
(-o:i, 1)

q, (&o.f)(x)=g(f(x))=IJ{x)]2-9--4r-4x-8, ~ graficele ţuncpilor f şi g sînt preuntate în_

. figura VII.185.d6.
!I

Jl

Ftg.Vll.185.d6

4x2 ..;.4x-8 '.pentru xE(-.00, O)

. . . 1
Deci f. :\-l;_Af.
P\XrvsvJJ\X
2
)= 16x -8x-8 pentru
I
xe{ O,1 -)
•.4
•

· 4x-a" pentru xe{ ~ +00)

' . . 4
. .
e) Conform domeniului de definiţie al funcţiei arccosinus, avem: -1~-3x:s:1 =>

q,
· j(x+ 1)(2.x-1)22:0 ~ xE[-1,.1]; (fog)(x)=Jt.g(x))=arccos
. .
(4.r-3x). ·
. (x-1X2x+1)2 :s:0 .
. • . I, / . .
[ -1, 1] L [-1, 1)--+- [O , n]. Cum l.E(-1, 1], putem comidera x=cos t, tE(O, n] şi

deci arecos (4r-:-3x)=arccos (4cos3t-3cos ·t)=arccos (cos 3t)=

3arccosx, · pentru
1
-:S:X:S:1
3t, ' pentru O:s:3t:s:n 2 ..
1 . 1
=. 2n-3t, pen~ n <3t:s:2n = 2n -3 arccos x, pentru ·- -:S:X<-
{ -2n +3t,. pent1'1:1 2n <3t:s:3n 2 2
. 1
-2n +3arccosx, . pentru -:-1 ~X< - .
2

383
 pentru -1 ~x< -.;_
1
-2x +3arccosx,
2
1 1
Deci: h(x)r:a(fog)(x)a 2it - 3 arccos x ,- pentru --~X<-
2 .2
1
381'Ccosx, pentru - ~X~ 1.
2
iii) a) J -10
10
·,h(x)dx=2927.!_,
24
J
10

-10
p(x)dx=2713.!.;
3

b)
.
J h(x)dx= S( 7o545o-./6), J
10

-10
(x)dx=569452.!...
. 15
10

-lOP

186. Cuin integrala se efectuează pe [1, ,31, obpnem:

. pentru· a~l, avem J' --=ln(x-a+l)
1) dx
x-a+l
13 =ln-;
4-a
2-a 1 1
1

"") pen1ru
11
' .,,., avem
1<a~, Ji3 - -dx- - = Jia - -dx- + J.3 - dx
-=
_ • · 1 Ix-al +1 1 -x+a+l a x-a+l
1:
=:-ln (-x+a+l) +ln (x-a+l) 1: = Ina (4-a) ;. ,

iii) pentru a>3, avem J 3

1
dx --ln(~x+a+l)f =ln~
-x+a+l 1 a-2
3

şi lim /(a)= llin ln~=ln 1 =O.

a ➔♦ Ol) a ➔♦ Ol) a-2

187. J0
•
"W" cos
3
xdx= J: (1-sin x) (sinx)' dx=(sinx-sn; x) ,: = 11
•
2
. . . • 3 ,1'

24
;

deci ecuapa este: x4+2r--5r+2a(), cu rădăcinile Xi.z~l, .r,_411:1-2 ±./2. .

188. xE[-1, 1]; vom efectua substitutia: a.= 81'CCOS x <;11, a.E[O, x] •
. I=- r
0
fsinna. I da.= r· lsinn~ I da.:::n.· Jof"i' sinna.~a.=-n. cosna.1 7 ~2 •.
J• Jo n o· .
Se observă din graficul funcpei Isin nx I, care este fonnat din n ·jumătăp de
sinusoidă, aşezate
deasupra axei Ox şi egale între ele, că sin(nx) se anuleaz.ă de n+ 1

ori în [O, x]. Perioada principală a.funqieij{x)casin(u) este T=~-.

• 1 n
1
· 189. an=2 Jn[i-~]dx=2n-2-2arctgn+!.,
2 1~ l 2
. (4
lim - - - - =e•
arctgn-x )n .!.-Hm
n--
n(4arcta~-2•) .!-nm ,;./~,.-·)
=e• n--7· 'Y
-·
=e -:r, deoarece dacă
·..
ft ➔OO '. 7t
. .

efectuăm substituţia 81'Ctg nay, cu

384
 y_._!:,o~m lim
2 · n ➔m . _2 , ➔.;. - 2
rŢ •siny]=-1.
n(llClgn-;:)=tun(r~)tgy~\m[sm(.!:-y) ._- , ...;.
. . . . 2
190. Fie "j(x)aar'+br+cx+~ cu a, b, c, d € R. .

lb +2d=
· 3
J'/(x) dx=A lf-__!_+!.-..!_+d]+Bd+c[_!!_.+!.+..!_+d]=>~
1 2{i 2 fi·
· 2.ff 2 .ff .
B = C =:!:..
3
=

• . . X .
191.1) Fie /:(-1, +oo) _. R de fonna: /(x)=ln(l+x)---
l+x
Cum J{0)=O şi. /'(x)=_x_>o,.pentru x>O, rezqltă că funclia/este cteSCătoare
(l+x)2 · .· .
(folomnd o consecinţă a teoremei lui Lagrange). _
Ap~cînd definiţia funcpil~ monoton stric~ crescătoare avem pen1ru x>0 că
/(x) >/(0), şi cum /(0)•0, obpnem/(x)>O. Deci f Jn (1 +x) dx J_!_
2

l 1
dx • >
l
2

+%.
ii) Fie /: [O, +oo) -_. R, de forma: - 49
. ' . X • 2x2
. j(x)•i arctg-x-ln(l +rj; /'(x)•arcţ.g x- _ ; /"(x)• - >O.
.. 1+xi (1 +x1)2 .
Cum /"(x)>O, pentru orice x real, atunci /'(x) este crescătoare pe [O,· +oo);
· Deoarece /'(0)•0 şi cum /'(x)>O 'pen1ru x>0, rezultă că ft.x) e s t e ~
confonn IQlei consecmte a teoremei lui Lagrange. Cumft..0)-0, înseamnă că ft.x)>0,
pentru x~0 şi . J'o ~arctgxdx>· Jio ln(l +x )dx.
2 2
2

Dacă O<%< ; => O<sin x< 1 şi sin"x>sin,..1x, din inon~tonia funqiei sinus.
iii) .
• •
Rezultă că: fY sinnxdx> fY sm•• 1xdx.
·· Jo Jo ..
*·
* *
Reamintesc Teorema de medie: dacă /: [a, b] _. R este o funcpe continuă, atunci

. există c€[a, b], astfel tncît/(c) =__!_ f(x) dx, iar /(c) se numeşte valoarea medie
rb
.. b-a,Ja ·.
a funcJiel p~ lnterv~ la, b].
Să demonstrăm -această teoremă: cum . / este continuă pe [a, b], atunci. conform
unei teoreme a lui K.W~el'Sttus. funcpa / este mărgini~ şi îşi atinge marginUe.
Notăm m• inf /(x) şi . M• slip /(x), atunci există . u, v€ [a,. b], astfel în.cit
.xE[a,b) .sE[a,b)
/(u)=,n,J(v)•M. Cum pentru orice x€[a, b], avem m~x)gf, ~ i

385'
Nicolescu .33
 m J: dx5. J:f(x)dxţM J: dx~f(u)=m5. ,:_a J:f(x)dx~M=f(v). eumjeste.
• ooţltinuă pe [a, b], atunci funcţÎa / are proprietatea lui D ~ pe [a, 1?1, deci exis~
c-E[a, b]; astfel incit/(c) = _L · /(x) dx.
- b-a
r~
Jo
ApUcafii ale teoremei de medie.
1°. Fie /: [a, b] -+ R, o functîe continuă şi strict crescătoare (adică/'>0).
i) Dacă ieste convexă (adică /">O) pe [a, b], atunci_:
(b-a) /(a) 5. J:/(x) d~ 5. (b-a) f(a) ;f(b) .

ii) D~ feste co~cavă (adică /"~O) pe [a, b], atunci : -

(Ir-a) f(a) ;t<b> S J:/(;) dx S (b-a)/(b) .
2°. Fie f, g: [a, b] -+ R,/ continuă, g derivabilă. Definim ftmcpa F: [a, b] -+ R
--·
_P1:"lll F (~) = J:<.i>/(t) dt. Atunci pentru ~ce -Xc,€ [a, b], putem scrie :

. ~(x)-F(xJ = L [ rs(.l) /(t) dt- rs(ItJ f(t) dţ]=-1- rs(.t) /(t) dt- g(x)-g(xJ /(c)
X-Xo X-Xo J~ Jo X-Xo Js<.rJ X-Xo
. (conform teoremei de medie), c€ [g(Xo), g(x)]. Trecînd la ~tă pentru x -+. x0
obpnem că Feste derivabilă în Jo şi F'(xJag'(Xo) ·ftg(xJ). Deci, derivînd funcpa F,

în raport cu x, obţinem: ~ fBC.i>/(t) dt =g '(x) •j(g·(x))·.

· dx Ja
h:
Mai general, considerind funcţiile g, [a, b]-+ R ~rivabile, derivînd futictia.Fîn
raport cu--x; obţinem: · · · ..._ · · -

~ lh(.t)f(t)dt=.{[ rh(.t)/(t)dt-· rs(.t)/(t)dt]=h'(x) ~/(~(x))-g'(x) ·f(g(x)).

d.t a(.t) dx Ja Ja .
De fapt, acelaşi rezultat n putent obţine şi dacă aplicăm formula lui Leibniz-Newton.
Fie cp(t) o primitivă a functiei ycaft.t), deci cp'(t)aft.t) şi F(x)acp(h(x))-cp(g(x)) şi
F'(x) a [cp(h(x))-cp(g(x))] '= [cp(h(x))] '-[cp(g(x))]' a h'(x) ·cp'(h(x))-g'(x)-q>'(g(x)) •
• · =h '(x) ·ft.h(x)) - g '(x) ·ftg(x)). ··
· x-3 8
192. i) Fie/:R\{-Sl-+ R, de forma /(x)=-, /'(x)=->0.
2
· . x+S . (x+5)
· Deci, confonn unei consecinţe a teoremei ba Lagrange, functia ~te strict
crescătoare. Cum 45. x 5.1, mµicift.4)5.Jtx)5.Jt7) şi 5. x-3 .!. s..!.. ·- -
. . - . 9 x+S ... 3
F~losind monotonia functiei integqtle, obţinem: r ~ dx 5. J4r ..!_3 dx,
7 1 1
f .!_ dx~
· . · J4 9 J4 x+S
1
deci: _5.
3
J' -dx5.
4
~3 1.
x+S : . ·
.

386
 ii) Fie/:R-+ R,"o funcµe ~~t~. Cum OSx_S.1, atunci 1 serse.
Integtînd, obpnem: r 1 dx S r erdx·s r e dx, deci: ·1 '"s f er dx ~ e.
1 1 1 1

. · Jo Jo Jo · Jo
iii) Cum xE[5, 8], adică 5SxS8, avem:· 1_=/(5)S~Sf(8) =.!_ .
. 15 - 2x+5 , 3
şi aplicîn~(f~ula de medie: m (b-a) S J:f(x) dx S M (b-a), obţinem: .
_l_ · .3 S f lx-9 dx S-_
8
1 · 3.
15 Js 2x+5 3
iv) Fie functiaJ{x)arer +e1-r, /'(x) =2x(e.1 -e1-~ şi. /'(x)gO penttu.
2

XE ff· . ./2}
{--,O,-
. 2 2-

X -oo _./2 o {i +oo

T ·2
,
/'(x) - o + o - o +.
-
J{x) '
+oo 2{; J' l+e '1 2{; J' +oo
"
Cum xE[O, 1], functia
.
.realizează. valori ~xtt'eme în punctel~
.
x=O şi x·= .fi,
2
deci

O~x~ ~ *f(O):i:/(x)4 J{] * i+ei/(x)~2./e. Folosind monotonia funcpei ·

integrale, obţinem: r 2{;dx ~- Jo.r /(x) dx ~ Jor\1 +e)• ~x:>2{; ~ Jor /(x) dx s 1+e·.
1

Jo
1 1

ObservaJie: primul membru se mai poate demonstra şi cu· ajutorul

inegtilitiplor mediilor: er +el-.t: ~ Jer • el-r =?Cr +el~r ~2t/C •
2

.
. . .2 . .
v) Fie funcµa /: [1,t/3] -+ R, definiti prin /(x) = x . Vom deţnonstra că / este
. arctgx
strict crescătoate şi convexă:/'(~)= ·l tarctgx-_:_]>O, deoarece aplicînd
. • . . .
· arctg2 x 1+x2 •
-
c;;,.

o consecinţă a teoremei lui Lagrange funcpei g(~ =arctg x-_x_ pentru x>O, cu
· l+x2
g(0):::10, obţinem:
g'(x)- ~xz · >O, deci ~ este o funcpe strict crescătoare şi
. (l+x2)2 /
aplicînd definiţia funcpilor strict crescătoare, obpnem: x>O => g(x)>g(O)a();
2·
f" ( x ) - - - - - - - - (x-arctg x) >O, deoarece aplicînd c, c o ~ a teoremei lui
· (1 +r)2 arctg3 X
. '
387
. . • z
· Lagrange funcpei h(x)-u-arctg .x, pentru x>0 cu h(O)mO, obpnem h'(x)=2- >O.
. . . , 1.+XZ
Aplicînd dubla inegalitate amintită la aplicapa 1° a teoremei de medie, obpnem: _

, (,/3-1) •/(1)< Jl,/3/(x) dx< (,/3-1) _f(,/3~+/(i) _,. (./3:l) 4< J,./3/(x)dz<
< ({i-l)~ (3{3-t;4) :::>0,932.<
X
J.ff
1
j(x)dx<2,142, undeîn~culeamaproximat:
.

xs:s3,141S9 şi {3 s:11,7320S.
193. Vezi aplicaţia 2° a teoremei de medie.
i) Fie j{t)me'sin t, g(x)"'r, atunci F'(x)=g'(x)-Jfg(x))=2x · er · sin(x1).
ii) Fie q>(t) o primitivă a funcpei JW=fsin t, deci cp'(t)=Jf.t) şi' confonn formulei
Leibniz-Newton, F(x)mcp(x)-q>(O) şi F'(x)=[q>(x)-q>(O)]'acp'(x)mj{x)=r·sin x.
iii) Fie q>(u) o primitivă a funcpei J{u)=(u+l)e", deci cp'(u)•J{u) şi conf~
fotţnulei Leibniz-Newton, F(x)•q>(x)-q>(l) şi F'(x)•q>'(x)~x)a(x+l)tf.

iv) Fie q>(x) o primitivă a funcpei /(x)=2rln(l+x1), deci cp'(x)=J{x) şi, conform
formulei Leibniz-Newton, F(t)aq>(2)-q>(t~ şi F'(t)•-[q>(t~]'-2t·q>'(t~•-2t·ft.t 1)•
=-2t ;2,4 -·1nc1 +t~.
2
- :v) Fie /(t) =e' , g(x)•.x, h(x)=sin x, a_!unci F'(x)=h'(x) ·J{h(x))-g'(x) ·ftg(x))=cos x·
2
· elfri-"-e" , pentru orice xER.
vi) Fie q>(t) o primitivă a funcpei ft.t)•2'·cos(sin t), deci cp'(t)•ft.t) şi, conform·
fonnulei Leibniz-Newton, F(x)~(3r)-q>(2x) şi F'(x)•[~(3r)-q>(2x)]'•~·cp'(3r)- ·
-2·cp'(2x)•6x ·/(3x2)-2 ·/(2x)=6x • 23.r.cos (sin3x2)-2 ·22x · cos(sin2x).
vii) Fie cp(x) o ptjmitivă a funcpei /(x)=e"·sin4 (2x3 +Sx+l), deci cp '(x)=/(x) şi
conform fonnulei Leibniz-Newton, F(u) =q> (cos u)-q> (sinu) şi F' (u) =[cp (cos u) -
-cp (sinu)] '.= -şin u · cp '(cos u) -cos~ · q> '(sinu)= -sin.u · /(cos u) -cos u ·/(sinu)=
=-sin·u ·ecou· sin4 (2cos3 u+S cosu+l)-cosu •-elfii"· sin4 (2 sin3 u+S sinu+ 1). '
· ·20 . 6 2- I. - 1 2 : • . -·
194. a) _ ; b) 2 ln-; c) _; d) _; e) 2 +]n _ _ , unde valoarea medie este
9 S x 2 1
e +1 ·

1
Ya,=- Lbf(x)dx
b-a a ·

·us. F'(x)=e-"I(4b-a)cos4x-(4a+~)sin4xl ~ cum F'(x)=/(x), pentru orice

x real avem (4b-a) cos4~-(4a +b) sin4x=cos4x ~ Apli~d ·metoda. coejic_ienJilor
~-
new;term ,-nap,· ob-. . l t4b-a=l
liJlelllSistemu: 1 Şl• b =-·
b 4 __ 0 => a=-- 4 .
- _ . + a- 17 17

.196. Aplicăm metoda integtării prin părţi: J/(x~ .j"(x) dx=/(~) ··

0
6

388
 o

·/'~) I!:- J:lf'(z)J dz=f(b) ·/'(b)-/(a) ·f'(a)- L6 rJ'(z)] dz;,- L[f'(z):fdzSO.

2 2
6

191. I= r z/(sinz)dz=
.r z/(sinz)dz+ Jizf(sinz)dZ, fn ultima integrală VOID
. .

face schimbarea de variabilă xmn:-t şi vom obpne:

• 0 • •
I=jy x/(sinx)dx+J (n:-t)/(sint) (-dt)= ry x/(sinx)dx+ rY(n:-t)/(sint)dt=
. o. . y• · Jo. Jo
• • a •
= ry x/(sinx)d~+ rY,cn: -x)/(sinx)dx= fY (x+n: -x)/(sinx)dx=n: ry/(sinx)dx.
Jo Jo . Jo - Jo
198. a) Fie integralele I= r /(x) d x şi J = r O
f(a -x) dx • Atunci . · O

. Jo f(x)+f(a-x) . . Jo /(a-x)+/(x)
l+J= J; 1dx=a, ~ în inte~ I, efectuînd ~ - d e ~bilă,a-x=t,
0

•
obpnem I =-
.
Jo _____
a
f(a-t) d t= J • ...,_,,..,
f(a-t)+f(t) ·
~ - am ob"tmut
' · ·.
. tem ul :
SJS
. 1=
J- ==> I.=-·
tl+J=a a
2
. Cum arctg _ _
b) 1) k _ -arctgx
-· +arctg(k -x), I,:= 1t
_. arctgx· . I.IA=-.
..i _ k-
· x 1 -kx+ 1 . · o arctgx+arctg(k-x) - 2
ii) Cum ln(n-x-)x=lnx+ln(n-x),·Jn= r" lnx - dx=!!..
. Jo lnx+ln(n-x) 2
iii) Fie.l{x)asin3x, atunci /(l:_-x)=cos3x, deci I~!:..·.
4 · 2
.~ 199. Ciun f este continuă pe ~ interval cotnp&C?t (în~ şi mărginit), confonn
~mei lui Weiers~ / este mărginită şi îşi atinge marginile, deci există _m şi
M, astfel incit pentru orice xE[O, 1] avţm m'Sa.l{x)'SaM. Cum xE[O, 1] şi nEN, atunci
x"~O şi m · x"~x" ·f(x)~M ·x"_. Integiind în dubla inegalitate, ybţinem:
1 1 1
r mx 11 dx~ r x 11 ·/(x)dx~ r M ·x 11 dx => m. _i_~a ~M · -~--
Jo Jo Jo n+1 " n+1
T ~ la limită după n, în dubla inegalitate, bbpem lim 0 11 =0 .·
ll ◄ +a,

200. / 2 (x)=J-"fi(t)dt=J"dt= x-l;.

· . l l 1!
~3(X) = Jl".t;(t~dt- (x-;!1)2 ;

· L (x>=J".t;(t)dt- (x-l)'.
4 l 3 . 3!
·· Presupunem adevărat că: /,.. 1.(x) = (x - l)" şi_ se demonstrează, prin inducpe, că
ni . .
(x-1) 11 • 1 - • .. r" (x-1)11 • 1 (x-1)"
/,..1(x)- (n+l)l , adicaJ,..ix)= J1f...1(t)~t= (n+l)! =>/,.._1(x)- n! , .

389
 pentru orice n€N. Va rezulta J: •1 (2)
n
=..!...;
n! n
lbn f,,.
-+♦ Q)
1 (2) =lim ..!...
n!
li -+CI)
=.O.

. 201. ~) Cmn funcpll J(x)msin z ; monoton ~ pe (O, ; } avem:

. sin°x>sinn+l,r. pentru neN şi f"Tsin"xdx> f"Tsin•• 1xdx deci I >I .
" . Jo Jo _' n n+ 1 • . ,

ii) Jsmn~dx=-sin"-lx~x + n-l Jsmn- xdx,-şi ~

. n n .
2
2
obţin~ »e:[o, ~],
ln =--
n-1
n
·ln-i. Astfel deducem ca „ lim _/n _ lim _n-l _1'~
._ -
In-1 n-++CD
n-++m
__ - .
n
..

Confotm. observaţiei de la punctul i), avem: ln+l<ln<ln-l<ln:2 => l.!_<_ 1n-t ~1 şi

........ Jn-2 1n-2
trecînd la limită în dubla inegalitate, deducem că 1im I,._, = 1 •
. . . n-++m ln-2 .
iii) Din relaţia de recurentă: nln=(n-l)ln-z şi, înmulpnd cu ln- 1, obţinem:
·nJ,, • In_; =(n-1) · ln-i_ • l,._ 2 = •.••• =11 / 0 • . -

Cmn .10 = ; şi / 1•1, deducem: nl.f._1 = ; , pentru orice n ~ -

202. i) Cum funcţia·_ I,, este continuă pe [O, 1], rezultă că f,. este integrabilă şi,
aplicînd suma Riemann, 91,pnem: ·

1 P- [· ( k)1]n ,- [ 1 ]" - ' P-

1 1 1
. r,. = Jof 1.() -x1). . dx= P-++_m
lim ._ E 1. - -.
11

p t•O . I!
= lim .!. E 1--. k 2 ~- lini .!.. 1:· 1 n·
'p-++a> p t-0 . p2 p t-0 p-++CD
. . 1 .
şi O~I;,~ lim - (1 + 1 + ••• + 1) = 1· ~ 0~/11 ~ 1 .
. p-++a, p .
pori
Mai pu~ cal~ula: .O< J(1 -x2)"dx< J~ 1 dx = 1 •
1

0
Şiru}
J" este mărginit Vom deînons~ că şirul este şi monoton:
1
I .:.[ = f (l-x2)n+ldţ~ f (l-x2)ndx=..:.f (t-x2)nx 2dx<O * I <i
1 1
n+l n Jo . . . Jo . Jo. .n+l n'
deci este
monoton descrescător. Cum şirul este monoton şi mărgiţdt, _conform
-teoremei lui K. Weie~ şirul este convergent
ii) Vom determina o relaţie de recmentă::
J J
ln = (1-~2)ndx= (l -x1) 11 - 1 (1.~x 2 )dx=/n-t -J x 1 (1 ~x2)"- 1dx,.

,
lnţegram
.. . .. . {(l-x2)"-1=/
pnn ftQf'ti : , ~ X
·1-:(n·-.
l)x(l-~2)"-2=/',
*
2
~16 X =g ·., 3=g . .
. . .
♦

. 390.
 t . .
=> I
n
=i - x' (1-x2'n-l + ·2cn.~ l) ·Jx4(1-x2)~-2dx=1 . -~3 (1-x2)n-l +
n-1. J n-1
3 3
. . ' 3
+ l(n3-l) JW-x'-)2 -2(1-x") + 11(1-x")•-·dx=I._. - ~ (1-x")•-I +

+2(n-l)[I ···., +I ·] =>I =2-.r1~·4n1 +2(n·-1>1 _x (1-x2)n-l]=>

3

3 _ n-2 n-:l n-2 11, S-ln.{ 3 . 11-l 3 , n-2 . 3 .

- 1-4·n
=> I"- - 1
2(n-t)
+___
_x 3 (1~x~)"- 1
1 2 -----·
· S -2 n ·a-i S -2n n- S -2 n ·
203. i) Funcţia /'este pozitivă pe [1, +co): e-,,ri~o, pentru orice te:[O, 1] şi

xe:[i, +co), deci J: e't%- dt~O ~ /(x)~O, pentru orice xe:[1, +

1 00).

FWlcpa este~ pe [1, +oo): penu,.i orice X1, .rie:[1, +oo), X1<xz=>O~t~ 1
=> ,.1i- ~1X:!"' => e-,,.1i- ~e'tx,-~ => r e'tZi- dt~ r1 e~,,x,~ dt => f(x)1 ~/(x. \ •
1 1 1 1 1 1
Jo · Jo ~ .
ii) Integrînd prin părti, obp.nem:

/(x+ 1) =
.
r e-,,J:dt= -e-'tJ: I!'o+x Jor e-,,J:-ldt=x/(x)-.!..
1

Jo
1

e
iii) Ţinînd seama de retapa de la punctul ii) avem:

f(n: 1) =n/(n)-~=nf(n-1)/(n-l)-.!.]-.!.;::n(n...; 1)/(n-l) _-.!.(A! +A~)= •. ~=

·e e e L e..
~n(n-1) · ••. ·2· 1 ·/(1)-.!.(1:+A~ + ••• +A;:.. ) =nt(i -.!.]-.!.
, e
1

e
f A:=nt-.!.f A:,
e1wo e1w0
l _ Î . n
unde/ (1) =
Îo e 'dt= 1--,
e .
nh=A;.. . . ·

iv) .Cum an=/(n+l) şi /este o funcţie~ pe [1, +oo)~ avem:

/ (n·+;\) ~/(n),. pentru otice .ne:N, deci a.~ an-1 • Şirul este· descrescător ŞÎ mărginit
inferior de a0 =l -.!. , deci conform teoremţi lui g.Wei~ şirul este converg~
e

"

391
 CAPITOLUL VIlI
SUME RIEMANN

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

Să se calculeze limltele următoarelor şiruri <aJnEN, folosind sumele ~einann:

n
1~ an =_!__5 .'r' 'k 4 •. ~ 5
2. a =1- L .
3•. a =E n2~k2
. n .... ·
L-, k.
· n A:•l n n6 A:•l n A:•l

. it ~ • kit
13. an=-L-, sm-..
n A:•l 1l

it
14• an=-L-,
'r' COS-.
kit 1 ~ . 2 kit
15• an=-L-, sm - •
- 2n A:a 1 2n . n t• 1· n
1· n 2 kit · l n . · 1
16. a
n
=-E
n
tg
M
-·
3n·
17. an=-E-=·===
{n A:•l J2k+Sn

18•. a =..!_ t 3k-2 . 19. an =-1-t _1_..:

n n M J9n2+(3k"'l'2)2 {n t•l. {f
· 1 k" n l n
20. a;.=-E-- 21. an=---L {k ..
ii{n M Jn+k n{; 1-1

3 n n
22. an=-E
n
\ ~
A:•t n +3(k-1)
. . 23. a=~
···
.•
nLJ··
:·4n
_n~
2 2
·1•1. -k
· ...

-·1nfwk2
24. an=-E +{-) .•
n A:•t
1
n
25; an=n 2
.
t-·
A:•l 2 V .
,
1
2
.
2
(n +k2) (n +k +n)
n - n
26.a=E · . ---~-~"
27• a---L..J
. . n· ·,a.3' ·A:•l- J2n-k
k2
n M (n+k)Vn2+k2 -

392
 n
28. a =E · n · ·.
n M (2n+k)/~2n+"k)k
n Pf7'"
E y;t .

n
1
30. an = -2 t Jcsn)
bl
2
+(5k-3) 2 • 31.an=''" 1 ·
,r::-;-
vnp+t
,k,p€N\{0,1L
.
.
33. an=!_ t ~k-1 ..
·. n t-t /(2k-1) 2 +(2n) 2

· an=-
34.
·
1 [ n karctg_+_
n 2 1:-1
k
n 4
. L 1t~] . 35. a~_=2.[t, ln(k 2 +n2)-2(n-l)lnn].
n ţ•l .
,

1n . . 1n . . . . .-
36. an=- °{n(n+l) (n+2) ... (n+nJ . 37. {!,n=- ~(an+l) (an+2) ... (an+n) ,
n n
pentru a>O.

REZOLVĂRI. ŞI RĂSPUNSURI

· Reamintesc suma Riem:ann asociată funcţiei . j, diviziunii dn, li d,. ll _. O şi punctelor

'interm~ate et: lim (Jd (f,
n ➔cx, n
ek> = lim t1<e1:><xt-xt-1>= lim b-a
n ➔cx, t-1 n
t1<e1:>= n ➔cx, t-1

=li~ b~att[a+ b-ak]= rbf(x)dx, unde:/:[a,b] -..Resf.eoftmcţiecontinuă

n➔00 1l t-1 n - Ja - . .
(deci integrabilă), adn este suma Riemantl coresp~are
.
diviziunii echidistante d,.
a intervalului [a, b], cu punctele intermediare:· · ·
i:
1;,1
·b-a · k. , puncte const erate m mterv u a+--(
=a+--
n
_ .d ,. . all[
b-ak -1),. a+-·b-ak] .
n n
(JLz particular:/: [O,· 11 ~ R, funcţie integtabilă, atunci lim ..!_
k / (x) d X.
"n. , ( ];= r 1

n ➔ex, n n- Jo
E .

t-1 „ l
l. Fie/: [O, 1] ~ R cu şi ft.x)=x4 d o diviziune echidistană a intervalului .[O, 1], şi
1.< 2 n : ·
anume: O<·.....: -< ... <-= 1 .
. n n n ·
Notăm punctele interril~are
•
cu et=~ E[xl-1' xt]; k E{O, 1,2 , ..... , n}.
n .
4 1
k 4 =2. t1[!.]. Decij{~)=x4,iar-lim an= T /(x) dx=
1
Atunci an=..!_n t t-t n n t-i n n ➔00 Jo
r x d~=2..
Jo 5·
4

·2. Fie/: [O, 1] __. R, d o diviziune echidistantă şi punctele intem1ediare

.
e =.x = !_n ,
1 1

an===-E
1 n k'~-L k ]'=-El
1 n ·[.·- 1 n [ -k ] ; unde· .
funcţia/ a· fost, .aleasa_ de forma:
6
n n n
t- 1 n n t-1 tei

393
 ·-..

=:_-1 En f ( -k) ; unde funcţia/

; a fost aleasă -de ~orma:
J1 1x 2 !1 ~
. n 1.1: n \ .
x2
/(x)=--; _
liman=
1 +X n-«> o
--dX=
+X O
1 )- dx= -X2-x+ln(x+l)
X'"'."'.1+-
· X+1
Il2 · ]11=ln2--.
1
2 O

. 6. Fie /: [O, 1] -. R, o diviziune d echidistantă_ a_ int~ivalului P>, 1] şi punctele

yt~ 'tt(
. t edi t: , k . .
m erm are St =x1 =- , atunet:
Jim - Jim 1 i:, n1 - r 1 k );: fi .1 d - ~ 1 1• - 1 -
n-m an- n-m i•ln (
1+-
· ,i i•I ,if
o
(1 +x)2 X- 1 +X O
.
-z.
. . n
k 2 .

7. Jim a.= Jim.!_ i:, ,i = [ 2:.._4.x=

2
1
f'(-1 :_l_+-1-)dx=ln3-1.
n-m n--cx> ·n l:-t -( k ) Jo 4-x2 Jo 2-x 2_+x
' 4 -
n
8. lim a ;lim
-n-(X) .n n-a,
.!.n t,' 1-1 . (
1 - f f
k_ ) Jo 1 +r Jo 3
3
1
-2..:....= 1
[.!.. _1__ .!_. 2x-1
1 6 x -x+ 1
X+ 2
+
. . 1+ -n . o
. .

+..!..
2 ( _ 1)
X -
1

+-
2
3
]dx=[.!.1n
_. 3
Ix+ 11-.!.bl
, 6
lx 1
-x+ 11 +- •arctg2-(x-.!.)
{j . {f 2 °
= 2
]r
2 4 · . ·
_ ln8+{f ·x o

9• ·.lim
n-a>
9
an= lim 1 ~ 1 . dx
.
Ina~~
- L - - - = · _ _-----: yJ.+a.
n-a> tJ bl k O 1 +ax
il.
. - l+a · -
n . .
n A: . • .

10. 'lim an= Jim _!_ E. !!.. .e ii=

n-a> n-m n l:•1- n
r X ~~d X= 1 ,, iar int~grarea se efectuează prin Părti.
1

Jo

394
 11. Fie/: [O, ţ] -+ R, d o diviziune ~hidis~tă a intervalului [O, 1] şi punctele

intermediare e.=x•=~ ; a.=.!.

n
t.
. n 1 • 1 1[+
l
3 k-1
--
)
2
=.!_
n
t t(!.),
t• 1
.
undefuncpafafost
n ._ ·
· . . 3n ·

aleasă de forma: /(x)·=-1-. Depi

1
litn a = f _-_l_d x = ~.
. 1 +x2 . n-ta, n - Jo 1 +x2 . . 4
12. Fie /:.[O, 1]--+ R, d o diviziune a intervalului [O, 1l şi pllllctele intermediare
· 1 n.k -(!.) l
2
k- [k] '
X1=-,·atunci: an=-E-·e n =-El- ,unclef(x)=x·eJ:.
2 n

· n . n t• t ,i n t• 1 n

~ . · an= J-1 xex2dx=-1

n-ta> O 2
Jt (x )'erd.x=_ex
O
2 1 211 =--·
2
?. e-1
2 O

13.· litn an= lim

n ...a, n ...a,
~n t~sm_(Jt
l A:a
-. !..)= rA sinxdx=-coşxl a =2.
n · jo O

1t
' •- n - - Jl A

14. lim an=lim

n ...a, n -t()O
2-:E
n
cos(~·!..)= f"rcosxdx=sinxl-r =l. ·
2 n Jo
A:• 1 o
1 n k 1 ._ . . .
15. lim an= lim -
_ n ...co _,-- n ... a, 1l A:• l
E sin ~ = Jor sin Jt i dx =-2 . Pen~ integrare
2
1l ·
L se foloseşte .
2
.
formula sin 2 a. - l -cos 2 a. •
2 . I •

16. lim ai=lim

n ...m n ➔~ n
.!.t t•l
tg 2 ~= f\g_2 ~xdx=.J [
3n Jo 3 .
_·\
COS 2 - X
-l]dx=
'
3
{f-1t .
1t
. . . • 3
~ R, do diviziune echidistantă şi punctele intermediare

*
. 17. Fief: [O, 1) ~1 =x,;=!...
. . n
an•=-L-;:::===-E. · =-Ef - ,undefunct1afafostaleasa·-
1 n .1 1 n 1 1 n -[k] · · · • ·.
rn
A:•l J2k+Sn . n M .fii J:~1- n . ..
2·k +5 - . •J

. n .. .
·def~:.f(x)-
J2x+5
-l- liman= fi_l_dx·~-.!.-tn(2x+5)1
n--~ Jo 2x+S 2
1

o
=lnJ S
7 •

18. Fie/: [O, 1] -+ R, d o diviziune a intervalului [O, 1], punctele ~termecliaţe

k 2

,=x,=n,a·=nt•·· I
3---·
~
-_
k 1

_~ 9 +( 3k/
n n .

r _
- . ·at 1c· ) r:-::-::
I
3x
=>
f( ')
X - = r--::;
y9+9x
2
X

yl+x' _
X

395
 .
Iim.a,,= xdx J 1
r:--; 1. r,:,
--===Vl+x"' =y2 -1.
✓ · 1O
n-oo

·. O 1 +X~ n
1
Jl '
.!.:E-- = 1
19. lim an=lim
• ....., • ...., n .. , J k
dx =2/xf =2-
o ,/x o .

II
ll

.!. E n 1'k Jl (/ x +1~- - 1 )dx-

. • 4-2 2 . r,;- .
20. lim an= lim
n~ n-«>nb1Mk
. 1 +_
1l =
o~
. xdx -
o /x+l 3
V

1l -

. 21•.lim a.= lim

. 11-m
~t Jk =Jof ,/x dx=J' dx=~x {I'=
n-ro ll hl IZ
1

O 3 O
2
3
.

22. Ffe/:[0, l]-:-+ R, şi punctele intennediare ţA:=Xk=~, atunci

K
IZ
3 n . 1
a,,=-E----=-Ef-; 3 n ( k ) hma,.=
. ScJ --dx:;:2yl+x
1 ~ , 3 =2.
n i:al n· hl n n-co. o ✓ 1 +X °'.
1 +3. k-l
n . . I .
. . . 1
23. hm a = hm - L · 1 . 1 Y°' ·. X 11 1t . '
· dx=arcsm- = - .
·J
• ..., • · - n
=. ·
Mj4-{~f .. ✓4-x_' 2 06

24." Fie/: [O, 1] -. R, d o diviziune a inleIValului [O, 1] şi X1c = !;:.11 ;

=.- E
a . 1· ~
11
11

1 + -- = -1 E.· / - (k) 2 11
(k) , unde functia
. fa fost aleasă. de forma :
n 1- 1 n • n 1-1 n . .
f(x)={l ~x 2 Deci lim a,,=
Jof1{1 +x dx=~[In(/2 +n+\'2f Vezi rezolvarea
2
•
~ · n-co 2
exercitiului 30, de la paginile 397- 398. ·

25.
.
!~~ a.=.li~:. t, [ 1[f.ITT r
1+(!)' l+(!r+l -
I~ (1 +x')(;lx+x' +:) ~
-I.; -- ._1_: d~=I¾o 1 coscosI t dt=f ~(1." 1 1cos t )cit=
= 0 O +1g2 1J c/ +1)
. cos t 2
. o + +

396
 I-cos.!:4 2t r,:;
=J"r[l- l t ·]dt=(t-tg.!.)·1,;.
2 . 2 o 4
=.!:-tg!.=2:-
8 4
---=-+l-y2,
1t 4
2cos - 1 +cos-
• . 2 .• . 4
unde integrala inipală a fost calculată prin schimbarea de variabilă:

x~O=>t=O
x=tgt=>dx=-2.._dt, iar limitele de integrabilitate sînt

. · Deci
cos2t

liin a· =!:...+1-{i.
· · 1t
. x= 1.=>t~4 .
l
·n---«X> n 4·

2'L .~a.=!i!: !t [ ~Jf.ill~I(.l+x)dli+x' _=ln(~+l):mide

1 +- 1+ -
. . n n
integrala s-a rezolvat efectuîtid schimbarea de variabilă:- x=tgt=>dx=-12-dt.
• cos t.
·2,. ~ a~=li_!11•.!.E . k2 . _Jr' x•dx =2...(32,/2-43):~integnlre.
n m n m 1l t•l 11{f!ln-k)n · • J2-x lS _ ·
se face
.
schimbarea de variabilă:: . . => r 2-x=t 2 dx=-2tdt.

28. lim an=lim 2.f · · I ·. _ 1 .. · ·. - dx · · - ff·.Pffltruinf.e-

,. ... m n-+m
.
)M[
n t•l [ . J,
k
2+-
k k
2+- -
(2+x)Jx2+2x
·
3
· . n n n _
12 2
grare se .c.iace schimbarea d e-vana
. hil"'a: x 2 + 2.x =x-t=>uX=-
:.1 l· • - +- t d t, 1ar
· funi••- .
. . 2 (t+ 1)2
x=O => t=O
tele de integrabilitate sînt: . '3
- · { x::=l =>t=l-:v~.

'
_29. liman=lim-:E 1 - "[k) ~k) J1:
2
.
3

-
3
~1=
3~+ldX=-(2y2-l).
x2 ·yx 3 l Jr,;- . Pentru
n ...a, n -ta, n A:• l n n O 4 . .
inte~ se face schimbarea de v~bilă: x + 1 =t' => x d~ =t dt. I= Jx ~.i: +1 dx,3 2 2 2 3

devine echivalentă cu integrala J = Jt · t dt= ! t + C. Deci fa ! (

Vx' + 1) + C .
2 4

30. Fie /: [O, 1] - R, d o ~viziune ·a intervalului [O, 1] şi şirul de puncte

1 • j [Sk- 3 ·) 2
.. .
m1ennemare e. =x, =-;
.k
n
a.. =-E
n
25 + _ _
n 1-1
-.
, unde funcţia I a rost a1easa c1e
. ..

397 ·
/ .. ,---- .
forma: f(x>=Jis +(Sx>\ iar!~ a.= J,'bs+25x dx=S J,' /t+x dx. 2 2

Fie I =fJt +x~ dz= J +x' dx= J

1 1
dx+ Jx _- ·• x dx=
r;:;;-. Ji +x_2 . J1 +~2
1
=J dx+Jx(/t+x )'dx=ln(x+/t+x )+x/t+x
2 2 2
-/·=}
· J1+x 2 - ~

=> I=:2.. [ln (x+Jl.+x 2

2
)~xii +x 2
] +C.

Deci. lim a,.·=~If 1

n ➔a, 2 O
=~2 [ln (1. +{'i)'+{'i]:
· .
• pf¾Ţ• ·]t· ,,--:-
·n
31. lim a,,=.lim
ft ➔QD
2.
n ➔m n
E . ..!.
n l•l
= r yx" dx=4:
Jo . p+k
1

32. Jim a.= Jim.!.

. n ➔CX) " ➔a, n t• 1
tj 1 :..[ k ] =
„
2
r~ b-x
Jo .
2
dx. Fie x=smt::::>dx~ostdt, pentru
. - . . .
x=O=>.t=O,
·
iar pentru x=l=>
· ·
t=~; I= r J1-x
2 Jo
1
2
dx => J=
r
r~cos2 tdt=·
Jo ..
=
L.;. I +cos2tdt- 1 [' ~1 . 2
-------
2
- - +-sm
2 · 2
·
.
n •·
,]f.;.- 4 -Dec. ·lim a--·
~ O
x
--·
·
__
4
1
JJ .➔m
n
"
x
. ·
·33. liman= lim .!J:· 2k
- •lim .!. L ·. 1 · -
. ft ➔QD n ➔m n t•l /(2k-1)2+(2n)2 n ➔a, n t•l Jc2k~ 1)2+(2~)2
=lim 2 t
fl ➔CX) n t•l Jc2k-1)2+(2n)2
k. . ·=·lim~t n ➔a, n t•l
~ k -

k I ,

=IimlÎ; li =f x . dx~Ji+x' 1:=/2-1.

-~ ~ _... j +[ =f l• Jt i +x' . .

3.4• 1~-an=
. .;....L k
lim[T~ k 1t]= lim -1~
_arctg-,+-·-· L _arc
k k !1 xarctg x.dx =.
tg -::=
n ""a, n ...a, n t• 1 , n
n 4n n n n " ➔CX, t• 1 Q

=[ x 2+1 arctg~--..::Ji·
2

· 2
= ~ -2 .
4
1
o

398
 2
2
35. n-m
liman=~. .!.[t lnn (1 ~[ k ] )-2 (n.;·l)Jnn]~
n..•,:-+m n l•l . n .

2
= lim 2.[t 2lnn+
n -m n k• 1 1.• l n
i:,
1n(1 +(!.) )-2 (n-l)ln n]~
·/

= lim
n-m
}2nlnn+
nl i:, +[kJn )-2 l•l
1n(1
2
(11-·l)lil n]~.·. _
= lim 1
l i:,
1
n -m n l• 1
2
1n(1 +(!.] ). +~Jnn]~ f in (1 +x 2 }°dx=
1l n Jo
1

.= [x 1n (1 +x 2 ). ~ (x--art:tg x)] f 1= " 74 +1n 2.

a 2 o

· 36. Logaritmînd, obţinem:. lnan~-lnn+..!.[tnn+ln(~+l)+

n. .
... +ln(n+n)].

Cum !
ln(n+ l)=lnn( 1 + )=lnn+Jn[ 1 + !}_Îtllocuinil-aCeastă egalitate în re~
. precedentă, obţinem: . . · · .·

·
1nan=-lnn~ n + 1 1nn+n
1 [1n· ( 1+ n1 ) +In
· ( t+,i
2 )'+... +1n·1+,i
·( n *
·1· ] · ·
Inan=
11
=!.Inn +.!.
n
t
n t- l
1n[1 +~]. ~ i ]im (lnan)= ]im L!.1nn)+ f 11n
. n . n -m I n ... a, ( n Jo
ci +x)dx= .
. . .. 4

~
1
=I (1 +X) J.ri (I +x)-xf o=ln4-l. =ln4-Ine'=ln·4:
. e
lim an=e~o=~.
n-m ' e
37. Vom da pe n factor comun general şi, __l?garittnînd, obţinem:

. lnan~2.t 1n[a+
n t• l .n
k]{ lim (lnan)= jar
n -m .
0
•
1
1nxdx_=(a+l)ln(a+l)-alna-l ='
· ,
. . . . .

( a+l)a"'.l · . (a+l)a+l .: '

=ln ·0
ea-
* Iun an- · 0 ··:,sau tna1 putem calcula:
ft-t(X) • ea . .

. . .
lim (]g.an)=
!1 . 1• - (a+l)a+1
ln(a+x)dx=[xln(a+x)-x+aln(a+x)] - = l n - - - ·
n -ta, • o ' . o eaa

399
 CAPITOLUL IX
APUCAŢil ALE INTEqRALELOR

ARD, VOLUME, CENTRE DE GREUTATE,

FORMULELE· LUI PAUL GULDIN, MOMENT STATIC,
MOMENT DE INERŢIE, LUNGIMI DE-CURBE, .
SUPRAFEŢE DE ROTAŢIE,~ LUCRU MECANIC,
. PRESIUNE, VITEZĂ, ACCELERAŢIE,
·- CĂLDURĂ SPECIFICĂ. IDENTITĂŢI COMBINATORICE.
DEDUSE PRIN DERIVARE SAU PRIN INTEGRARE

PROBI$ME PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Se ~miderl un cerc şi o hiperboll-definite prin ecuaţiile.:
~ • a2
i2+y2-a2=0 şi x 2-2y 2--=0.
4
Fi~ A, B, C, D, punctele de intersectie ale ace.stor cume (A, B respectiv D, C
simetrice fatl d~ axa ordonatelor). · · '
SI se ~cuiere aria ·conturului curbiliniu ABCD, delimitat de arcele de cerc ÂB şi
CD §i de arcele de hiperbolă AD §i BC.
2. Sii_~ calcuk2e aria domeniului
.
mllrginiţ de graficul funcliei /: r, :
3
~R,
~, ).. cos X
, \x =---
l+cos x
Q • dreptei d
cu axa ~ ş1
·
.. tii -.J\ 3n:
e e ecua~ .A.-V, x=-·-·
· . 4
3. SI se calculere aria domeniului mllrginit de graficul funqiei /:{O, 2] -. R,
..f(x)=l.:.:!.I cu axa Ox şi dreptele de ecuapi_·x=O şi x=2 ~
.
lx+l . . . ·
4. Calculaţi .aria limitaffi de axa Ox ._şi curbele y=arcsin x şi y=arccos x.
S•.Calculaţi Jiri~ limitaUtde curba_ închjsl: (v-arcsin x)2=x--r.
6. Calculati aria limitată de astroida : x=aroit, y=asin3t. . .
7. Calculati aria cuprinsl între grafi~ ~cţiei /f,.x')=arccosr; ~, axa Ox şi
3

dreptele de ecuaţii x=-1, x=l. Si se tnn~ graficul funqiei. · -

· 8. Calculati aria limitati de curba:

· i) y= _l_. , ~imptota sa şi de paralelele duse la axa 0y prin pun<ttele de inflexiune;

.1+x2 · · • .
%2
ii) y=~e-2 , asimptota sa şi paraleldfe·duse la axa Oy prin punctele de inflexiune;

400
 iii) (2a-~)y2-=.r, dreapta de ecuatfe x=a, şi axa Or,
iv) xy2=8-4x,· paralela dmil la axa Oy .prin punctul de inflexiune şi axa Ox.
9. Calculaţi aria figurii cuprinse între curbele :
i) j:r-7, y=-2x2+3x şi axa Ox;
ii)-y-....r şi_dreapta 'de ecuaţie y=7(x+1);
iii) y=16-r şi curba de ecuaţie r-;,.-1x2 ;

iv) y=4-x4 şi curba de ecuaţie y= '!/x. .

10. Fi~ P punctul de intersecţie ~ curba y=.r. şi dreapta y=n; punct situat în
cadranul întîi ·al axelor cart~~ne. SA se arate că 9ricare ar fi r, ariile suprafeţelor
determinate de dreapta dată şi curbA ·şi aceea dintre cµrbA, axa Ox şi paralela Ia Oy,
dusă în P sînt egale. ·
11. Calculaţi _aria suprafetei plane cuprinse între ceICUrile de ecuaţii x2+y2~o,
x2+y2-2x=O. .
12. Calculaţi. aria suprafeţei plane cupnnse între curbele:
· 2 2 .
x 2 +y 2 -a 2 =o,· .:..+L-1=0, cu 'O< b < a.
·a2 b2 ..
13. Fie parabola de ecuaţie y=ax 2 +bx+c, cu a>O. Se intersectează aceastA pambolA
cu dreapta y=mx+n şi şe· obţine o porţiune de suprafaţa, care se numeşte segment de
parabolă.. Se cere :
•
. ·
I

i) sA se determine abscis~le x1, Xi ale punctelor de intersectie A şi B, cît şi condiţia

de realitate a _acestora; . '
ii) coordonatele punctului C al parabolei, pun~ în care tangenta Ia paraboIJ ·este .~
paraleli cu coarda AB; · ' ·
_,iii) aria o a se~entului de parabolă.;
iv) sA· ~e arate
că .aria segmentului de parabolă este egală cu ~ din. aria
4
triunghiului cu
baza AB şi cu vîrful în punctul de contact C al tangentei la parabolA,
tangentă care este paralelă cu coarda AB. .
14. Se dă clllba y=ax+br şi dreapUi y=mx■: Notmn cu S1 aria suprafeţei determinate
, de curbă şi dreaptA, cu S2 aceea dintre dreaptA, curbA şi Ox. SA se afle relaţia dintre
a, b, m, k (a, b, ;,,, kER•), astfel incit S1=kS2• .

15._ Fie hiperbola ecbilateră x2-y2=a2şi ~ y='!a, kE(O, 1). Să se .calculeze aria
suprafeţei ·cuprinsă între semidreaptaOx (x>O), arcui.de hiperbolă x 2-y 2 -a 2=0 (y>O)
şi dreapta d~ ecuaţie y=kx.

16. Fie integntla: f{x►, f. J sin t dt

2
o (x-cos t) +sin t2
•
_.
SA se calculeze ari~ figurii din plan, linµtatA de curba y=/(x), axa Ox şi dreptele de

401
Nicolescu -34
 ecuatfi x:a·şix=b, cu a<b<-1 sau -l<a<b<l sau 1<a<b, al,pt.()_ Discuffe/. ·.
17. l)eterminaţi volumul ·generat prin rotirea trapezului curbiliniu, limitat de curba
- ~ şi dreptele de ecuaţii x=O, x=l,·.înjurul axei absciselor. ,
· 18. Rotind în jurul axei absciselor arcul generat de y=ch x, se obţine o suprafaţA
numitl ca~idq. Omiţi volumul limitat de catenoidl şi doul plane perpendiculare
pe axa absciselor, în punctele de abscisl x=a şi x=b. ..
a
19. Determinati volumul generat de rotirea în jurul axei .Ox ţrapezului mixtillniu
situat deasupra axei Ox, determinat de curba de ecuatie (x-4)y2::;x(x-3).
20. Detenninati volumul generat de rotirea. în jurul axei· Ox a trapezului curbiliniu
de bazl_[O, l], limitat. de curba·de ecuaţie y=arcsim~ ·
2L Determinatf volumul generat de rotirea cmbei ·y= _!_ în jurul mimptotei sale,
. · · l+x2 .
nwginit de planele perpendiculare pe axa absciselor tn punctele de inflexiune.
. 22. Se comideril o pladi mărginită de y=slu; x=O, y=!l,: SA se determine volumul
corpului genera~ de aceami placi prin rotirea ei în jurul axei -Ox.
~. SA se determine volumul generat de rotirea în jurul axei Ox a unei bucle. a ·
l~mufscatei (x 2+y2)2=a2(x2-y2). .
24. SI se determine volumele geneiate de rotirea în jurul axei Ox a. ~lor:
i) x4+v4=a2x2..
1
ii). x4+1114=x3.
' · 2 2 2
25~ Sl se determine volumul ·generat prin rotirea astl'Qidei x 'J +y 'J=a'î, în jurul 'axei
-.. ei de spnetrie. , · . .
26. Se ~ e a d o ~misferll cu un plan paralel cu baza ei şi dus prin jumltatea
137.ei perpendiculare pe ham semisferei. Se cer volUDlele celor două zone sferice.
. -27. SA se deduci o formull-pentru calculul -capacitlţi(unui but~i ·ale clrui doage ·
au· forma· unui arq .de paraboffl, butoiul avînd dimensiunile: lun~ea l, iw.ele de la
· capete ,de lunginie r şi raz.a q,ntralA de lungime R (R > r).
28. SA se ded~ -~ formulă pentru calculul capacit11fi butoaielor, butoaie care au
doagele ~ foţma unui arcde elipsA. . .
29-. SÂ se afle voimnul corpului obţinut prin rotirea suprafetef determinate de cercul
x 2 +(y-b)2 -~2 =0, cu hr, în jurul axei Ox (corpul obţinut se numeşte tor).
30. SA se calculeze volumul rezultat din sclderea volumului un~ elipsoid avînd
semiaxele ·de lungime !..., b, _dintr-o Jumitate de. sferl de rad r. · · .
2 .
3L SI se calculeze lungimea curbei care ·are ecuaţia J(x)=2lnx, pentru 2~2.ff.
32. . Calculaţi ,,lungimea arcului de pataboUl semicubi~
. y. 2=~(x-1)3,
3 cuprins
. fu
interiorul parabolei de ·ecuat,ie y 2= x- l •
. . . 3

. 40'2
 33. Calculap lun~mea arcului de paraboUl semicubicl Sy2 =x3, cuprins în inte~orul
cercului de ecuape x 2+y2-50=(l!
34. Calculap lungimea bucl~i curbei de_.ecuaţîe 9ay 2=x(x-3a)2 , a>O.
35. Calculati perimetrul unui triunghi mixtiliniu liniitat de axa Ox şi de curbele de
~ - }'=?tn(cosx), y=ln(sinx)~ · ·. · .
. . 2
36. Calculati lungimea areului-d~ curbl
· · . · .
y:;:;_-
lnx ·cuprins între punctul ·de minim
4 .2 · 1

şi puncful de inteISectie cu dreapm. de ecuaţie x=2.

1
'\
3"!~ Calculati lungim~ curbei de ecua~e y=Jx~x2 +arcsin/x.
_3&-Calculap lungimea curbei de ecuaţie (y-arcsinx)2=1-x2.. _
39. Determinati coordonatele un~ putlct de pe cicloida x=a(t-sin t), y=a(l-cos t)~
care împarte lungimea primulqf arc în· raportul de 1/3.
40. Calculaţi lungimea_ curbei datl de relatfile: x=a5cos5t şi y=trsin5t.
41. Calculati lungim~ ~•~r de curbl ~ ·
i) y=arcsin e-,1:, cuprins între dreptei~ de ecuaţii x=0 ti-x=l;

r ii) ~ln sec y, cuprins înţre dreptele de ecuatii ~ şi y= ; ;

iii) y =1n cth ~, ~rins între-dreptele de .ecuatii ·:x:=a şi x=b (~<b).

a .
. - . .

. 42. SA se calculeze aria suprafeţei obţinut~ prin rotirea parabolei care are ecuaţia: ·
f(x)=J'lpx -· ; 1:as3,, înjund a.xei Ox.
43. Sl ·se determine ariile suprafetelor obtinute prin rotirea în jurul ax~ Ox. a
curbelor care. au ecuatfile: .
,
i) f(x)=<t: jx ; O~x,,; a ; ii)f(l:)=lll'CCOS =.; , Ix I=' 2b . ·.
a· • 2b n .

44. Sli s e ~ aria_ suprafep geperate de meul Ilntişorului y= ;~7+e"7),

cuprins între .dreptele de ecuaţie r--a.§i x=a, cînd a~t arc se roteşte_ în_jurul ·axei'
Ox.
45. DetenniJlati aria catenoidei (suprafată generatil de rotirea curbei .y=a eh:.a în
jurul axei abscisel~r) între planele paralele, perpendiculare-pe axa Ox, duse prin x=:O
şi x=a.
46. Determinati aria suprafeţei fusiforme generatl de rotirea în jurul axei absciselor
a· arcul~ de sinmoidl y=sinx. · .. . . -
47. ~ se determine aria suprafeţei generate de rotirea tangentoidei y=tgx în jurul
axei Ox,. între ,)planele paralele, perpendiculare pe axa Ox, duse în punctele x=O şi
 X
X=-•
4._.
48. Să se determine atja suprafeţei ·de rotatie a buclei de curbă 9ay~=x(3a-x)2, în
juiul axei Ox.
49. Det~i aria supmfetei generate ~e rotatia arcului de curbă y='JE, în jurul
axei Ox, pentru planele generate de dreptele de .ecuatfi x=O şi x=l.
50. Să se determine -aria suprafetei de rotatie determinată de curba de ecuatie :
1
i) /(x)=xJi-x 2 , pentruxE[O, 1]; ii) /(x)=--Jx(3a-x)2 , pentruxE[O, ·3~].
4 . 3{a · . --
51. Să se detennine aria suprafetei generate de ro~ în jurul axei Ox a arcului de
curbă y=e-.x, ·cuprins între· punctele x=O
.
şi x=n>O, apoi să se calculeze lim (aria
ft-a)

suprafeţei). • .
52. ·Să se determine aria supmfetei de rotatie gene~te de rotirea arcului de .curbă

y= ,! !
x2 - lll, tn jurul axel
.
Ox §Î cuprins între punctele x=l §I x=e.
. 2 · 2
..

53. Să se determine aria su-tetei !-.+L=l în Jurul:

0

puu.: l
generate de rotirea elipsei 1 a2 b2

i) axei Ox; ii) .axei Oy (cu a>b).

54. ~ se dete~e aria suprafetei de rotaţie a primului arc de cicloidă x=a(l-cos t),
y=a(t-sint), în jurul axei Ox.
55~ Se dă o placi! plană omogenl•fo~ dintr-un disc semicircular de centru (O, O)
şi ram R, situată deasupra axei Ox, din care se scot două triunghiuri isoscele de baze
[-R, O) şi [O, R] şi înălţime h < R . Să se ·detemilile coordonatele centrului de
. . 2 . '
greutate al plăcii omogene ramase. . · · '
56. ·Detenilinati .coordonatele centrului de greutate al arcului pro.venit din curba
y=a cb.:.:-are ce este cuprins între punctele de abscisă: ; 1=.;..a, xpi.
a .
57. Să se determine coordonatele centrului de greutate al sectorului CÎICul81'. de rază
I

R şi de deschidere a, avînd o laturi pe axa Ox. ·

5& Se dă un cerc ( C) de rază R, cu centrul pe Oy şi tangent în origine axei Ox. Se
împarte. ţ'82.8 în trei părţi egale şi se t~eaz.ă cercul (e1 ) de rază R, tangent interior
' . 3
P.,rimului cerc în originea axelor. Să se afle coordonatele centrului de greutate al
pfficii omogene formate prin excluderea,· din discul ( C): a discului ( e1 ).
59. ~ se determine coordonatele centrului de greutate al plicii plane omogene:
i) P1={(.i; y) I 0:s:y:s: J1-x2, 0:s:x:s: 1}; ii).Pi={(.i; y) 1·0:s:y!lishl x, O!lix:s::n:}.

404
 ,60. Să se determine coordonatele· centrului de greutate al suprafeţei m.Arginite de
~ de ecullţie /vc) = x• , de dreptele de ecuaţii x=O,. X= I; şţ 8Xll oi.
• 'li-x2 • ' . ' I • •

~ă se determine coordonatele· centrului de greutate al figurii plane mArginite ite

curba de ecuaţie y=ar-x4 şi axa Ox; unde aE(O, +00).
62. i) Să se determine coordo~ele· centrului de greutaţe al unei plAci plane,
omogene, limitate de curbele y=-x2+4x şi y=x2-4x+6. .
ii).SA se afle volumul corpului obtmut prin rotirea suprafeţei dintre cele douA curbe
în jurul axei absciselor. . .
iii) Să se ~e volumul corpuluî _obţinut prin rotirea suprafeiei dintre cele două
1

curbe în jurul axei ordonatelor. · .

· 63. Să se d~ermine coordonatele centrului de greutate .al ariei cuprinse între
·sinusoida y=:a sin x şi dreptele de ecuaţie x=O, x=b, bE(O, x).
· - 64. SA se determine coordonatele centfului de greutate al unui segment din elipsa
coardă
2 2
x + Y -1 =0, determinat de o care trece prin douA vîrfuri al elipsei, ·
a2 b2 , . .
'respectiv punctele.A (a, O) şi B (O, b). _
65. SA se determine coordonatele centrului de greutate al figurii plane m.Arginite de
cercul şi elipsa de ~uaţii 4x2+y2-4=0, x2+y2-l=O; cu .r.d>, ~ .
66. Determinaţi coordonatele centrului de· greutate al figurii plane limitate de axeie
1 1 • 1 .
de coordonate şi parabola: x -,:•+ y-,: =a-,:.
67. Să se determine coordonatele cent~ui d~ greutate al figurij limiţate de axele
. 2 2 .
de coordonate şi arcul de elipsă ~ + L-1 =O, inclus în: primul cadran.
a2 b2 .
68. La ce distanţă de centrul geometric se află centrul de gre~e al unei semisfere
· de razăR? .
2 2 2
69. Determinaţi poziţia centrului de greutate al arcului de astroidă' _x '3' +y '3' = a'3', .
. inclus în primul cadran al axelor carteziene.
.70. Determinaţi coon:lonatele centrului de greutate al figurii plane limitate de curbele
de ecuaţii f=2px şi x2=2py. . ·
71. Determimqi coordonatele centrului de greutate al unei pffici plane omogen~, care
este constituită dintr-o jumAtate de disc, utilizînd. teorema lui Guldin. ·
. ~ se determine coordonatele centrului de greutate al unei plăci plane omogene,
formată dintr-un sfert de disc cn:cular de centru (O, O) şi ~ R,. din care s-:-a scos
un dreptunghi cu laturii~ situate pe axele carteziene şi de lungimi a şi b.
73. i) Să se determine. coon:lonatele centrului de greutate. ,al unei plăci plane
omogene, mărginită de curba y=sin x, xE(O, x] şi axa Ox. ,
ii)..Să·s~ deducă volumul corp~ui ob~ut·prin wtirea plăcii-,în jurul axei Ox.

405
 ;,<-'SA se cal~ez.e mo~entul de inertfe fată de originea ~el~r ~ unei bare situate
pe Ox, între punct~le x=0 §i x=a, de densitate variabili p(x)=~- .·
. . a2+x2 . .
75. Să se calculeze momentul de inerpe fatl de punctul (O, ·O), al unei bare situate
pe Ox, între punctele x=O şi x=a, de densitate variabili p(x)=ln(a2+x2). -.
76. i) SA se calculeze momentul de inerţie I°" fatA d€J axa Ox, al ,unei ·plici plane
omogene, mArglnite de curba: y=chx şi de drepteJe de ecuapi x=-a, x=a şi y=O.
. ii) ~A se afle volumul corpului obpnut p~ rotirea pfficii omogene în jurul axei' Ox.
;,;,f.· Să se calculeze momentul de inelţie al unei plici plane omogene în ·formA de
semidisc elii,pc, cu- diametrul pe axa Ox, fatl de acestl axi. . .
7& Să se calculez.e momentul de inelţie al unui cilindra circular dre~ faţl de· axa
sa de simetrie Ox.
79. Sl se calc~eze momentul de inerţie, faţă de axa Ox, al pUlcii plane omogene,
detenninatl de {(x,y) I~$11, a ~ a>O, c>O}. ·
80. O elip.,I se rotqte în juml axei Ox. Să se determine momentul de ineqie al.
elipsoidului mtf~I generat · . . .
~ O .parabolă se. roteşte în jurul axei Ox. SA se determine momentul de inerţie al
paraboloidului astfel generat, cu 1'87.8 bazei R şi înAltimea ~e lungime H.
82. Detenninaţi momentul de inelţie al suprafeţei iaterale a unui con ~ircular <Jrept,
cu raza bazei R şi înlltimea H, raportat .la axa sa de simetrie o.i·
83. Determinaţi momentul d~ ineqie al suprafeţei unei sfere omogene de razJl R,
raportat la un diametm Ox. , ··
~Calculaţi momentul de inerţie ·al unui con circular ~pt, omogen, de ,raz.A R şi .
înalţime H, în raport cu axa sa.
85. i) SA se determine momentul
t •
static al unui semicerc în raport cu diametrul său.
ii) Să se determine momentul de inerţie al unui dreptunghi, în raport cu o dreaptl
mediană a lui, luată ca axă. t ' ·
86. SA se _.determine momentul static §i momentul de inerţie al uilui •triunghi
echilateral de latura a, în lclport cu o paraleli la un~ din laturi,· dusă prin vîrful opus
acestei laturi. ·
2
elipsă
2
' 87. Determinati mome~ static al arcului de x + Y -1 =0, inclus. în
2 2
. ul cadran
prun . §1. raportat· la axeIe sale. a. b . · :
88. Un mobil se deplmeazA cu o mişcare rectilinie, după legeaS(t)~3 sin(S1t~
Ştiind cA S{O)=O : . . · 6 4
+~)- ·
· i) să se:determine momentul cînd viteza este null şi cînd este maximi;
ii) să se. determine-momentul cînd acceleraţia este nulă şi cînd-e.ste maximA
89. Un punct M se mişcă pe axa Ox du~ legea x=C1 cos rot+c2 sin oot.
Se. cere ecuaţia acestei mi§CMi (ecuaţie independeµtl de t).

406
 90. Un punct M(x, y) se ~ Î!1 planul xOy, astfel ca x=l +t şi y=f--2t, 1:)llde timpul
t>O. SA se studieze : traiectoria, viteza, acceleraţia. .
~ se afle lucrul mecenic necesar pentru ridicarea unei greuffip de 1i kgf din
fundul unui Put adînc de 20 m, ştiind ci greutatea cablului este de 0,6 kgf/m. -
_pviteza la in~ unui tren într-un strat de z1padă este v1=41 km/h, iar la ieşire
V2=13 km/h. Sl se afle lucrul mecanic necesar ventru strabaterea stratului de :71pac11. .
. . . _·, •, . mJc2
93. Un punct material M, mobil pe axa Ox, este atras c.ltre O de o folţl /=--·
. g ~
SA se calculeze lucrul mecanic executat între x=.:rc, şi OM~1• •
94. Un fir elasţic AB de lungime Io, are extremitatea fixl A, iar în B se exercitl o
l tensiune proporponaUi cu alungirea. Ce lucru- mecanic trebuie sl efectumn pentru ca
. lungimea firului să d~viml l>lo. · · · ··
95. <;om~ unui arc spiral. este proporţionali cu forţa aplicatl. SI se afle
lucrul mecanic necesar pentru_ a comprima arcul cu 3 cm, ştiind ~,- pentru a-l
comprima cu 0,5. cm este necesari o forta de 1·kgf.
. Jl6,-Bl se determine lucrul mecanic· efectuat pentru întinderea unui r~ort elastic cu
5 cm,:ştiind cll pentru a:-1 întinde cu 1 cm este necesari o forţă de 't kgf.
_...gr.-'Un stlvilar are llţim~ de 20 m şi înlltimea de 10 m. SI se calcule7.e
presiunea exereitatl de api asupra stăvilarului, ştiind ci· fata superioara· a
stlvilarului este la nivelul apei-:·.· ,_
_,.-s1 se dete~e presiunea„ exercitată asupra unui baraj de formă parabolici, ,
cu axa· verticall, ·în care.
ba7.a est~- 2a şi înllpmea h.
1
.. .
_.9Y.Un _l~tor circula{,· care are diametrul de 30 cm, se afli într-un perete
vertical al unei nave şi este cufundat în a~ pînl la jumătate. SI se dete~~
· piaiunea exercitatl de api pe partea cufundată în ·api. .
100. ·ealdura s~ifidi a unui kilogram de api variad în· funcţie de ·tempera~
t, dupl legea: J{t)=1+4·10-5t+9~.10-:1t2. Să se determine •cantitatea de ·cildura
necesari pentru a încAlzi 1 m3 de.apl de la 100 la 60°._ ·
'*
•. *
Ide11:tltltl co~nat;orlce deduse prin derivare sau prin Integrare ·
101. SI se demonstreze egalitlţile urmltoare (nEN, 122) : .
n ·_.,. .. "

i) :E kC!=~·i"-
1-1
1; Ji)•E(k-l)fcC!=n(n~1)·2"-2 ; iii)
. . 1-2
Ek
i-1
2 C!=n(n+1)·2"-2 ; ·~-..,

n „
iv) E /c(k+l) C! =n(n+3)•2n- ; 2
. v) E k(k+l)(k+2) C!=n(n2 +~+14)•2 11
-
3
;
bal · l-1
n . n · n
· · vi) E k3C!=n (n+~)·2"-
l-1
2 3
; vii)
.
E (-:-:lfkC!=O;
1-1
viii) E (-1)1•~k
l-1
2
·
C!=0;
 ix) t
1a1
(-t)1•1k(k+l)(k+2)C!=O; x) E-k+l1-C!= 2n+l
- 1-0
n+i_1;
·
k 3
xi) E ' . ·1.
n ·
CA:=
2n+2 1
- ..xii) En
+ ct- n+
4·
·2n+1.
M ·(k+l)(k+2) n (n+l)(n+2)' 1-0 (k+l)(k+2) · n (n+1Xn+2) '
xiii)'
-n·

E-(-1}1~C!=-1-; · ·

xiv) E
n
(-l)A:+ ..!:.c!=E ..!:.;
1
•
n •
'
· t-o k+ l n+1 t-o' Jc, t-1 k

·xv)'t M
k+3
(-lt·
(k+l)(k+2)
C!=O.
102. SA se calculeze urmffioarele sume trigonometrice (A;nEN•) :·
· n · n n ·.
· · S1(x)=E k sinkr; C 1(x)=E k coskr; S2(x)=E k2 sinkr;
1-1 . bl 1-1
( n n · n
C~(x)=E k 2 coskx; S3(x)=E k 3 sinkr; q(x)=E k3 coskx .
." k•l A:-1 J:.1

REZOLVĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Reamintesc formula de calcul pentru aria unei suprafeJe plane_:

a) Dacă/: [a, b] -+ R este o funcp.e pozitivă şi continui, atunci :·
i). rF{(x, y)ER 2 I as:xs:b, Os:ys:J(x)} mulţimea numită ·subgrajicul jimcJiei fare
· arie şi:
· ii) ~ (r1)= J(x)dx~ J!
b) Dacă/, g:[a, b]-+R sînt funcp.i contin\le şij(x)s:g(x), pentru V ~a, b], atunci
multnnea r,.,={(x, y)ER 2 I a.s:xs:b,J(x)s:y:sig(x)}, cuprinsă între graficele funcţiilor
I, g şi dreptele paralele la Oy care intersect~ axa 01; în punctele aşi b, ·are arie
Şi aria cr,.,)=aria cr,)-aria cr1>= J! [g(x)-J(x)]dx. · p . - ·

ţ
1.
2+y2-a2=0
af, ; . J
x2- 2yz= ~•
Vf jx•- =M
( )
A,_~
4
2
a•
4
·
dx+
rE:!ţ./a. -x2dx=
2

~.!,
·x~x---Ţ
2
-~1nlx+
TT1--r+
~
a./3 J~ ·
2
4
8
x2 -~
4 a
'7

ay3
I
r,;-JaLx 2 dx=
.

. '7 ,-

=~/6+1n($-J2)]+a2fx _
16 2 t6
$]:4
Aria-căutată se obpne din aria cercului, din care sclldem 4 ·AMAN.

408
.r
 " ..
.2. A= J.TI l+cos
. '

cos
· x
x
I
o
~

i"2' cos x
l+cos x _
J! cos x 3n . x Unde
dx= - - - d x - " ------dx=-2+tg--+-.
l+cos x o 8 4_
·
~

7
.

primitiva s-a d ~ cu ajutorul substituţiei tg!.=t; dx=_!,_(it

2
.
. 1· . . 2 . 1+t
. x~l _JJeDtru xE(-QC\- -1) [1, +00)
x+l ·- ·
U
3. ft.x)= -x-1 . ·
- - . pentru xE(--1, 1). .
x+l
1 1

. A=J (- ·x-1) d~+[x-l dx=J ·(-1+2-!..) dx + [

x+l . x+l x+l
(1--2-!_)
x+l
dx= .
O 1 O - 1

1 2
=[-x+2Inlx+11]1 +(z~2Inlx+ll]l =4 ln 2~2ln 3=Jn.!!.
o . . 1. 9
4. Mai întîi vom deliinita aria, vaztnd care sînt limitele ei. Astfel, începem cu deli-
mutarea. punctelor .de interseqie_ a curbelor. După ce am glsit. x= .fi,
2
este clar că
. .fi . )
~ va fi datl de: A= J7 f(x) f
dx + ~ g(x)dx._lntegrain prin pmţi:
T
1 /'
• . _ arcsinx=/ [ _,::--; =
. ,1~2
.fie/= Jrarcsinxdx ,.· [ l=g ~ . . .
. • x~g;
.
I:=x arcsmx- . dx=x arcsmx+
-x- . I..
(1-x-i:)' .dx ..
. =X arcsmx:V,::--:1
2 ... C
1-X.. + •
I
.- · fl-x 2
2{1-i ·
fie;=J~xdx· [ara:osx=f t 1- I .
q [ :- b=f
. . . -g x=g; .

J=_xarccosx+ {. · x dx=xara;osx-Jt-x 2 +C.

· JJi-x 2 . -
Acum _vom determina punctele de intersectie ale celoi: două curbe :

y~~x :> an:sinx=arccosx

{ y=cu-..v.->X .
-~ l:=sin 1~arccosx\=Ji-x
'J -
2 ~ x= .fi
. 2 ...
. .. .fi . .
2 2 1
Aria domeniului.este: A=lxarcsinx+J~-x l~+lxara;osx-J1-x 1 .fi.~
. . T .

N1coteacu -35
 ·-
-~Aj.t.fi-~+ {'i~l1 )Ji.!!_Ji)=.fi-t.
2 4 2 ·. t· 2 4 2
1
S. Fie J(~)=~inx :t. Jx-x
2
• Grafic~
functiei este prezentat în figura IX.5.
f
FieM=: ucsinx ~,;.x im:sinx+/t-x2 -tC- ;

N= fJx-x• dr=fJ! f !)' ~ .·

Pentru determinarea familiei de primitive
· c~..... ub · • tig
N., vom e,'"""'ua ~ stitu~ x~21 =_21 smt,
.

astfel vom obţine int~grala echivalentă:

X: , li
l 1 lf · ··
•
FfgJX.5
J
P= -·cost·-c.ostdt=- cos2 tdt=

lfi.
2 2 ·
·l
4.
1. ·
. =s/l+cos2t) ~=i( t+: sm2t)+C. ~
2
Dind la notaţia în x, obţinem dl N= 2:_ [arcsin (2x-1) ~ 2:_ sin 2(arcsin (2x- l))]+c·=
· . 8 2

=.!.8 [an:sin (2x- t)+2·(~-1~]+c.

.
.
.
·oac1 g(x)=arcsinx+J~-x 2şi cel~ două. funcţii -g(x) §i . .__
h(x)=arcsinx-Jx--x 2 • _Cum
-~h(x) au ·abscisele pvnctelor de ~ersecţie .O şi 1, rezultă .cA, datorită faptului ·el
·· g(x►liOO, aria,.. limitat! ·de curbele ~x) şi h(x) este daUfde.A= J:[g(x)~h(x)]dx=·.
~2J:Jx-x dx= =· 2
_• . ..
I 2 z).3
6•.J{x)=\a '":I -x'":I '%.

l X3-3x .• •
J
7.A= _ ~ d x . yomintegrap~plqi:
1

arccos x 3-3x =f ,,,_ -3(x2-1) = -~- r-1 . 1 .

l.

410
I

l=g
• ' • 2 g. .
g=x,
Jcr-l'f(4-x2) lr-1 I 44-x2
 ._ · 3 pentruxE(-2, -l)U(l, 2)
- r<lJ= . J4-:i'- . . . - . .
3 · . pentruxE [-1, 1] .
J4-x 2. ,
. } x 3 -3x ·
Deci · arccos.;___:__dx=xarccos
• x 3·-3x t--+C,
3 . . .
iar ana este:
, 2 2 , J4-x2

A= r·-1{i:;;
.3 dx=3an:sin!
. . [ 2 -
1
1=3fmam.!.-arcsm(·-!.)]=3(~~~)=:n.
1
2 ·. 2_ 6 '6

8. . i) Graficul admite ca asimptotă orizpntaffi lim /(x)::O, iar

dreapta y=z-:ta> graficul
. .
2
4'uu-tiei este determinat astfel: /' 1x)= -2r f" 'x)= 2(3x - 1) . ·
..~~ '- (ţ +x?f, '- (1 +rf

X -00 tf
-- o .ff' +00
3 T
f'(x) - + + + () - - -
:
o ,. 3 ,. 1 3 ·O
J(x) 4 ' 4 '
f"(x) ·+. + o - - - o + .+
Graficul funcţiei este prez.entat !J .
în figura IX.8.i : f
Aria cerutl este :
-/3
A=2ir _ _ dx=
1 .
. Jo l+x2
.J3 o Jt
=2arctg.xl o3 =.::.,
. 3
J

Reainintesc: dacll /: [a, b] ➔ R este o funqie continui, atunci

411
 a .• · 12fo 0

/(x) dx dacii f este pară

I-
-a
f(x)dx=
O
· .
dacli / este impară
2 .

11 x: lim
;.) y= 1im x e -.;.= lim ---:T= l
--:T= ,
O un
. de "'m· calcule s-a ap-licat. regula Im.
x-m JC-00 %. %-CD % •
e-r xe-r · ·
%2 %2 %2

l'Hdspital; y= lim x-e--r = lim ~=O; y' =(1-x2)e--r; y"=x(x 2-3)·e--r ..

%--a> x--a, X
e-r
X·
-00 -{3 -1 o 1 {f +oo
y' - - - - o + ++ o - - -
jî- ' --re re ~R:
y
o' - e3
1 ~ o ~-
1
e3 ' o -
,
\

y" - o + + + o - - + o + +.

~eul funcpei este prezentat în figura IX.8.ii.

!J

FfgJX.8.H

%2 %2 ; %2 , ( 3 )
A =2r.xe-2 dx=2 r/3(x )'e-2 dx= -2e-7
o Jo· 2
2

· ..
tf =2 -e-"'E+eo ""2,56.
.

iii) y=± J x• . , pentru xE[o, 2a),. dacii a> o.

2a-x·
=
·· Studiul flnl,-t;ei : f ± (3 a -x>/x · y 11 ± - 3a 2
= ----:--;:=====,
· iar graficul functiei ·
~- y (~ )3/2'
~a-x · •
(2a-x) 2 ifx(2a-x)
are o asimptot! verticalA, dreapta de ecuaţie x=2a•
.întocmim. tablourile de variaţie_şi trasAm gI'.Bficele funcţi~i pentru cele d~ul ram~:

412
 X o 2a X o 2a
y' + +
,.
+ }y' - -
--
-
y o +oo y o \

"
-00

y" + + + y" - - -
Graficele functfilor sînt pre7.entate- în ~8.iii.
!I I
I I'~
I I
I I
I .I
l- I
i I
I
r I
I I
I I
I l-
I i
I
-I I
o " . I

J!ig.lX.8.W.
. .

A= I-
r~3_dx. Fie.
--
X _- ·2at2
- - = t => X=-.- , pentrux=a =>- t=l, iar pentrux=O ~ t=O;
2
. ••
_ J0 2a-x 2a-x · 1+t2 · -

obţinem: .A =8a ~o~o/

1
f' t• dt=Ba•J (t~+l-l)
2
dx- 4at ~- Astfel 2 dt~
-0~3/ · o~~ o .
1 ]dt .
- . Ol l+t I
.:..ga2 [ 1 -2. 1
2
(l+t~ (l+t2) 2
+

iar în calcule -vom ţine seama de relaţia de recurenţi:

3
'

-i= f. dx = . _:ţ + 2n-3 . ·I n2:2.

n J (a 2
+b2x2j 2(n-1) · a 2(a 2+b2x2y"-1 · 2(n-1) a 2 n-1'

- . f 1 3 .
· Deci Y.3 =J--dt=
}3
t
(1+t2 4(1+t2) 2
+~ • Y.2 ·
4 '

l · t lf 1 - - t 1 ·
Jf.
Y2 = - - d2 t - - +- - d t =>Y.=--+-arctgt+C
2
(1 +t2) 2(1 +t2) 2 1 +t 2 . 2(1 +t2) 2

413
 "
Deci". . . _
. ·.t 3 - - 3t3 +5t 3 . - - .
Y3 = : · 2 +.:.Y2 = . 2 +-arctgt+C=>A1 =8a 2 (arctg t-2Y2 +YJ+C=
. "4(1 ~t2) 4 - 8(1 +t )2 . 8 - -

=8~2(~ arctgt- St.3+3t

. 8 8(1 +t 2) 2
)+c ..
Arla·ceintii este A =8a 2
. •.
(!8 •!:-.!.)=
4 4. 4
3 -B • a 1e 2
e11 O'256a 2 •
JJ

Dacii a<O, domeniul de definiţie estexE(-2a, ()], iar calculul se va efectua analog
cazului -~ent.

IV
)

y=+
·
±2- w~ , X'-\0, ·21.
1

x{x(2-x) . ··
1 · y tt =:a= 2·•
- ; y I =:a:_2----;===;,
x (2 -x){x(2-x)
Tras~ tablourile de variape şi graficele pentru cele două ramuri ale funcpei:
2
2x-3
-

3 3
X o 2 X o 2
2. 2
y' .
- - I y' + + .I
y +00 2{3 o .Y 2{3
-- ~ .o
'. -3- ' 3
y" + o - I y" o + I
Graficele funcpilor sînt prezentate în figura IX.8.iv. ·
1. !I
!I ·2 2
o J(

d.
3

X
o 3 .2
2

414
A ,Jh j 2 2 -x dx. Fre !::.=t2 =>
X . X
x-..2.,
l+t2
dx=- · 4t · dt
. (l+t2)2
şi pentru .

X=; =>t=O . . f . ]
~ Deci A=-8f 0 2 2
. ! dt=8 ,- t +l - · l dt=
. x-{ ~t=~.½ . . . Jf (l+t'')2 •
I 2
(1-+t2) (l+t2)"

=8
Jo
Jf- (.___
1
+t 2
1 (1
·1
+t~ 2
r ,
· ]dt=8 ctgt------arctgt
. '.
1
2(1 +t 2) 2 o
=
.
]I ff -
=8r
tu~ - ./3]=.
8 _ 3
'bt-;,/3. în calcule
.
am şplicat .o reJatle de recurenţă pentru
·. ,- · , . ,

I,. =f ·1 dt, obpnutl printr-o ~ingură. integrare prin ~ :

0~2r . .
I„ 1=2.L_!_+(2n-1~,.] şi avînd I li
+ . 2nlU+t2r . ,

condiţia iniţial! 11 1
=J-
-dt=arctg t+C.
1 +t2
.
9. Pentru a determina limitele de
integrabilitate vom. folo~i, pentru .
~l~ sistemului şi în particular ~ntro
remlvarea .ecuapilor, metode de calcul
aproximativ (metoda înjumltlţirii
~ervalului, metoda · coardei, metoda
tangentei sau _metoda lui· Newton, metoda
combinata, vezi paginile 448-454)~
i) Graficele fimctfilor sînt prez.entate în
figura IX.9.i. Aria figurii cuprinse între Ffg.IX.9.1
cele douA ~ este egal! ~u 10,9•.
ii) 36,2.iii) 98,2. iv) 9,2.
10. ~ , y 1=3x2>.0, y"=m

,,X -co
+· + +
o
o + - +
+oo
+
.y -00 J' ~ o ~ J' +oo
y" - - -.- o
-
+ + . +:

415
Pun~ele de intersecpe au coontonatele :

{;:~ =>x(r-r)~ => P(,/r, i,/,), P (-,fi, -,,fi).

1
Vezi graficul din figura IX.10.
g -'r (rx-x· 3)dx= (rxz- -x4) 'r =-;
r2
s1 = V' - ·1 V'
I«o 2 4 o 4
.,;:-x3dx=-·x4 .,;:- r 2
Sz=
I. o
V'
4
f V'
o
=-·
4

Jt J:2J4-x dx+
lL A= 2

+ J:2cV4-x -V2x-x'-)dx=31'.
2

I • , • - - . •

• l'lg.lX.10 t; A=2{t-!)J: Ja -x'- 2

W:=K(a~b)a.
13. i) Ecuaţia care determini pe x 1 şi .xi este; J+bx+c:-(mx+n)=O => ·

=> X1,2 - m-~±/K, Jar c:ondltia cerutll este A=(_;,,_b)2+4a(n-cp,:O.

ii) Dacii n=n0 anule87.I aceastA expresie, obţinem
douA puncte confundate în C;
· · ,. m;..b
dreapta considerată este tangentl-~ parabolA în punctul C ~e abcisA x 0=-=
. . 2a
X1 +-12 ~ d ni m2-b2+4ac rr.
. b. . " C .. .
=~ ş~ e o onatl y0=~+ !%0 ~= 4a
.,y2
. .1angenta m are e.cuaţia,-
y=mx+no- . . .
L, [mx+n-(ax +bx+c)]dx, unde Xi~-
I . . • •

2
iii) Aria segmentului de parabolA este: A=

Considerînd ar+bx~-(mx+n~(x-~i)(x~x,), obţinem A=- r a(x-~J(x-xJcfx.

Efect\JAm schimbarea de variabili: .x=:;x1+(,ri-x1)t, dx=(Xz-xJdt => ·
·
=>A= -a(Xi-X1) 3 J.1
•
a 1~/ ·
t(t-l)dt=-(Xi-X1) 3 , unde Xi-Xi=-v(m-b'f+4a(n-c) •
o 6 . a •
Q · • ·I.Yi0 -mx0 -ni
iv) Distanta h de la punctul C la dreaptaAB este ~tA de relaţia h- •

· Ji+m 2
Fie a unghiul- dreptei AB cu axa Ox, atunci m=tg a,
1 · =cos a ; deci, ~ d
'1+1112
seama de valorile lui Xo şi Yo obţinem :
· · · -1m-b'2+4a1n-c) 1 · 2 ·
h=cos a· ly0 -mx0 -nl =cos a· ~ '4a \: =>h a (.rz-xJ cos a.
4
416
 a
Dar lungimea bazei AB _triunghiului AfJC ~te:- AB cos a=xz-x1 ~

~ a(ABC]=S=_!;. Xi-Xi • h=!!..(X-i~xJ =>A=~-

. 2 C()S~ 8 . 3
14. Fie .a>O, ~>O~ Coordonatele punctelor de intersecţie a curbei cu ~pta sînt
-~esistemulujde~pi {;::+~ ~br+(a-m}x=O=>x=Oşi x,~m;°,;
2

=> Si=
.%s , . • · . x't
1ax+bx2-mx)dx= 1a-m)-·+b
·x3
•-
I
Xi a -m 2 b · 3
=--
Jco ~ . ~ 2 . 3 o 2 ·xi +-x
·3 1
•

.S2=
1.
%1
mxdx+
· ri 2\ m 2 a~ a 2 b 3
· . 2 2
=kS
(ax+bx 1 dx= -Xi +---X1--Xi; Se 2 =>
6b 2 3
a-m 2 b 3 a 3k m-a 2 b 3 b(k+l) 3 (a-m)(k+l) 2 a 3k _
=> --X1+-X1-----kxi+-kxi=0=> ------Xi+----Xi--- 0 =>
2 ·3 ~b 2 2 3 . 3 2 . 6b 2

=> 2b 3(k+l)x!+3b 2~a-m)(k+l~;-t1' 3k=O ş~ cum Xi= m;a, obgnem

3
b (m-:;'(k+l) _ 3b2(m-:)'(k+l)-a•k=O => b2(~-:-3)(m-a)'(k+l)-4a'k=O.

15. Abscisele punctelor de int~rseqie ale hiperbolei cu dreapta sînt: x-+ a .

a · a . . · J1-k2
A_=
F kxdx -
J
T-7,::--::-
2 2 yx -a dx= . · . .

. = !;_ . ~-1~
()

2 1 -:-k2 2
o

{x2_ 0 2 _f!!:.
2
.

f"o ·
..

dx
,::--::-2
yx"-a"
2
]=
· k , a2 x · a2 . ) a ~
= -.· --·-2 - _ Jx2-a.2 --. ln lx+✓x2-a2 ·I
J1 -°V
=
2 1-k ( 2 . ~ o .

_ k.
-
2 1-k
2
- -~ -2 -~ka~
2
a 1 a(l+k)
_ -ll•-------•--
2(1..:.k
_
a(l.+k)
ln- - - _ a 1n[~l+k
)
--a
2
2
_·· . I- a
.r:: · ·.
y1-k2
2
2

.r::
y1-k2
2

2 1-k
·
1·.
.
. -

1./
·16. J{x)=-v1-2xcost+x 2 n
=; lx+ll~lx-1I =
·X o X

417
 ·( .! pentru xs-1
. . 2pentru ~-1, l)\{O}
=. ! , pentnu;.1 ·

Funqia este con~ul pe R\{0} şi are graficul prez.entat în figura IX.16•.

I

------,-➔a--':!.,--···----;

Pfi.lX.16
Calculul ariei:
- . . !bdJ: li
b<-1, ~. = -2 • 7=21n1b1
,.

.,.

10 b=-1,Ar=21nlaf
a<-1
be(,-1, O),A3::;A2+2lb+l I
b=O, A4::;A2+2
bE(O, 1), As=-,4 4+2b
b=l,A~4+2
- b>1, A.,=;Acs+2lnb
În ultţniele ·şase subcazuri, dadl
r a=-1 înlocuim pe a cu -1, formulele
rlmîn valabile..
30 aE(--1, O) S'mt valabile ultimele 5 subcazuri•.
~O, 1), Aa=2b
_40 a=O b=l,.Av:2
-
b>l, A1o=.A2+2lnb
be(,O, ţ), A 11=2(b-a)
50 aE(O, 1) b=l, Au=2(1-a) .
b>l, Aa=;A2+2bw
60 .a=l b>l, A14;::2lnb..

r· a>l b>1, Ats= 2ln!..

a· --
..
'

418
 17~ Reamintesc: daci/: (a, b] ...... [O, +00) ~te o functie ·continuA, atunci corpul de
--rotaJie determb,at de I, C1 ={(l; ·y, z)ER 1Jy +z 3 2 2
~J(x), a~xs;b2 } are volum şi
vol~ul ~t~ dat de: voi (C1)=K Jab /1'(x)dx.
Dacii f,. g: [a, b]:-•[0,+00) sînt funcţii continue şi ft.x)s;g(x), pentru orice xE(a, b],
atunci corpul de rotatie C1.8 are yolum şi
r . .
YOI (C,.. )=n J.[g'(x)-/'(x)]dx. Deci, în cazul de fatll V =21Jx2e,..dx,
Vom integra prin pmţi:

-{::::g * Ir:~g* 1
V=n[}~-Jo'~dx1=~[}2e2z-(}e2--!e2z)]I:=
= .::c2x2 -2x+l) •e2"1 =f.(e 2 -l).
4 °4 ·
fb , J"'(e%+e-%)~
18. V=n J• ch~x"Jt • - 2 _- dx=ŢJa (e21:+e 2"~2)dx=
lt· (b ·. _

=~(.!..eh-.!.e-h+2)f b =~[e2b-e-2h - e2a;...e-2a +2(b-a)b

4 2 · 2 a 4[ 2 2 j
=~[~h2b-sh2a+2(b-a~].19. y 2=x(x-3).
4 . · x-4
3 3 3
. V=K ( . x(x- )dx=n:
Jo x ....4
f3 (x+1+4 -~)dx=K(r
Jo x-4
+x+41n.lx-41)f =~15-161n2);
2 . ·. o ·2
. . .

20. V=n J: arcsin'?; ch:=n[.rarcsin~-2l:+2/t-x2 arcsinr]I~= .

=n[(~ r-+ *:-8) (unde i n t ~ s-a ereduat prin Pnrti).
2L V=2K T.fi _ . __._dx=2K
1
!
0 2
(l+x2)
x 1
---+-arctgx l.
./3 (3·'3 +211:''""
] · T-_v_;,_
2(1 +x
11_".
2
) 2 o 12
/U,vn
, "'"&o&

relaţia de_recutenţă din exerciţiul 8.iii, capitolul IX). '·

22; Figtn11 'IX.~ (de la pagina 420). Coordonatele punctului A rezumi din rezolvarea
y=Sbx e%-e-% · ./
sistemului: { . _ =>slix=2=>-=2=>((f)2--4cf-1=0=>x=ln(2+y1+2 2 ),
Y- 2 · 2 · ·

419
 !I deci A [ ln (2 + y's) , 2].
B ------- A
Vobµnul V~V1-Vi, unde V2 este· obtmut din rotirea pUlcii
I
I . mlrginită de' OA §Î AA 1, iar V1 este obţinut din rotirea
I dreptunghiului OAiAJl.
I
I
I
· to
V:i==n; ~-
o -
(2 +./s) ,t
.sh 2xdx=- J:
4 o
(2 +,/s)
· · ·
(e2x+e-b-2)dx= •

I
I =~[.!.(9 +4{5)-·.!.(9-4./5)-21n(2 +./5)]·=
~ 4 2 2
I Jt
O .A, =K[/5°- !Jn(2+/5°)]-
FJg.Ix.22. ,
·V1=4" ln(2+{s). V=V1-Vr= ~ xln(2-t:t/5)-x./5 • 13,384.
23. y4+2x2y2+x4-a2x2+a2y2=0 => y4+(2x2+a2)y2+x2(x2-a2)=0 => .

· a 2 +_y8x2+a2
=> y2=-x2 __ ai . V=n; ia · * · x
y2dx V= 1 a 2 a (x./8x
,-_r3-__x+_ -_V___
2+a 2
+
2 2__ 3 2 2 „ 2

+ a; inl2\12x+/&2+a2 ,) a=> V= ,-:a3[_1_Jn(3+2\12)-"J]·

· 4{i . o 4 [2ff . 3
u
~ 24• 1") -Jta
2 3 ; 11••) -
Jt -
·
2
f i -x{\.;
25•1,x =\a
IT )
r;
3 16 . · .
. fa{ 2 2)3
V=xJ.a /2(x)dx=2Jtj \a ,._x'! dx=~a 3 •
-a
O
105 ·
Jl 26. Ecuapa cercului cu centrul în origine (figura IX.26) :
x 2 +y 2 =r 2 =t- y=Jr 2 -x2 , deoarece am .considerat sfertul de
cerc din primul cadran.
. Ffg.IX.26 ' (rC7.· .
llr 3x ~ 5xr3
V1=x "?'( r 2-x2 )2dx=-, V:i==x (r 2-x2)dx=---.
I«o · 24 ' 24
27. Figura IX.27.- Fie x 2=ay+b ecuaţia parabolei,
. !I pentru care vom detennina pe a şi b~ Pentru aceasta

~ t - - - - - - - - t ~ - - - 1.....-...~ vom ~ dl parabola c:ontine i,unctele A (~ ~),

B(O, R) şi astfel vom deduce sistemul :
11

FfgJX.27

420
 I~=~r+b ~1a= ~;;>,
O=aR+b b=·~-
4(r-R)
i a r ~ JmBOOlei este: y= 4{r;1:) x2+R.
l

Datorită simetriei: V=2x f~[ 4 (r-R) x 2+R] 2dx=~(8R 2+4Rr+3r 2). · . ·

_ _ .Jo l 1 2 1s . ·

28. " 1(2R 2 +r2). 29. Figura IX29. Din ecwltia cercului ~bţinem: y1=b-/r 2 -x 2 ,
3
y2 =b+/r 2 -x2 unde
, ri este ·ecuaţia semicercului inferior, iar y2 este ecuaţia
semicercului superior.

V=n JJyi-y~}d.r'=ll r, 4b{r•-x• d.r=81tb J:{r'-x' dx=2n 2

br
2
şi, scriind
V=xr · 2nb, rezultă el volumul torului este egal cu produsul dintre aria cercului
care-l generează şi lungimea cercului slu median. ·
g
--.-. I
1,,
-r
s
O r
. Jt

I Ffg.IX.30
I 30. Figura IX30. Aplicînd teorema lui .Guldin (ve-zi
a problema SS, capitolul IX), obţinem distanta de la
Ffg.Ix.29 centrul de greutate G la axa de rotape, care. este :
{i xr . 4b . x· =-(r+b);
xr 2 .nrb) nr2 4{i 4 2nr ~ 2
x0
( 4 · - 4 .=. -·--·T---·b·-=►.
---
4 3n - 2 · ·4 - 3n 0
· 3x
V=-(r -b ).
3
31. Reamintesc: dacă/: [a, b] -+ R este derivabilă, cu derivata continuă, atunci

graficul funqiei fare o lungime fodti§i aceasia este dată de l(/)=J:Ji +[f'(~)]' dx
·~ . f2v'f J +4 2 · .
în cazul puticularal problemei DOa1lre, avem: l = J
2
\ . dx. Efectuăm substinllia:

x=2tg t :· l = 2 J"3' . dt -z J.;.1 ~tg- t dt= 2 J.;. ~t_ ·+2 Jf sin t dt _

s sm-t cos2 t " sm t "sm t a: cos 2 t ·
. "T · "T "T "T

2
8 . 3
4
4 2
=2 Inltg.!.l+--tt=21n tg~-21n tg};.+4-~.ff~2(1n./6+./f + -
2 cost-:r· 6 2
• •
/I)~•

421
 => l=+ /iff +2-/2). . · . . r

Mai putem calcula integrala şi ~ ajutorol substitutiei lui Euler: Jx +4 =t =>

2

x=2 => t=2{i · - ·

=>x,.,/t2-4, ihc=
. . J,2-4 .
t
l
dt, x=Z,/3 =>~· htfel ob~ lntegrala echivalentă
- 4
·

l = r4 ~dt= ( (1 +2...-2...)dt=(t+ln t- ). => l=iln J6+,/3 +2-/2).

4 2
. »..fi t -4 . b../2 t-2 t+2
2 . t+2 2{i ~ 3 . .
32. Intersecţia celor doui curbe, va da abscisele:
g
x,.=1,~=~
2-./f ~=-
2+{i
-;
· ~
J{x)=±~j<x-1)3,
2

~--~~~----
0 1 1i
unde xE[l, ~), ~ .xi~l, +oo);

f'(x)=±
[¾ 3
• /x-1 ; f"(x)=+ /6 · 1
,
2 4 .Jx-1
Vezi graficul din figura IX.32•.

-·c··
1(/),;212-j4-12 1, .
dx= 2.fi
9
(3x-l)i ~ 212[(4+3{i)i_zi]=>
1
=
9 2 .
3

i. => ~(f)= (4+3./2)"-8. . . .

;., .,
'9 ~
. 33'. Din hdeJSeelia -celor douli - gllsim .J:=5. Notllm Jf.x")= ~ }• => .
3
=> f'(x)=-- ~ =>[/'(x)] 2 =.!.x. Lungimea arcului de curbl este:
2./5 . 20 . ' . .

9
l(fl=2 (5~ 1+ i: dx=...!... f /9x+'1fJ dx =>l(fl=...!...f 2._(9x. +20) 3' 2 f 5 =
Jo . 20 · {s Jo {s 21 . .o

=~{/i9-fîi)
'27/5 '
=>l(f)= 10(13{13-8).
27 .

34. y 2
l
=""'~x-3a\2l =>·y=±--=-•
· 1...., I .c
l-"-3a • yx =
· · -9a _ 3{ă .

422
=
+"<x-3a){i
3/a
:J (x-3a)./i
pentru xE[3ti, +00). . . + (x-a)

pentru xE[O, 3a) ;

y'= · 2/ax
I
:J (x-a)
pentru xE(3a, +00)

pentru xE(O, 3a).

3/a · .- 2/ax _
l(f)=2[ _o
t+(x-a'f dx=2...[[1xc1x+a[2..J2-bi+ooxi)
4ax {i o 01/x r3/i ,.=4a./3.
o

1
3~ Fie 1 =}b+[{hlcosx)'] dx~J}+ sin':r dx=f_!._dx=f
1
2
dx=
cos2x COS X SID (11:
·•
--X)

=J sm. ___ i
11: X cos (11:
---
dx=-mJtg(~- x)1+C.
X) - . . 4 2 .
2
.
2
· 4 2 4 2
r.JJ1+[ (1n sin .x)']2 dx=J_j 1+ cos':r c1x=J~dx=
sin2x · sm
nltg Xl~c..
~ 2' x
1
,
Vom~ graficele celor dowi funcpi: fi(x)=ln(sfux),. / 1'(x) = ~ x.
- smx
X o 11:
2
11:

f1(X) +, o -
tic~> -00" o '-cc
/"1(x) - - - - -
Flg.IX.35J

Graficul functiei ~te prezentat în figura IX.35.i.

/.(.x)=Jn (cos X}, f.'(.x)=- sin X ' r ,(x) =--2...-- ~.
. cos X cos X '-~i,.;:::---._,,..--:;lpf.:~,5-
~"

11:
X o 2,
fi'(x) o - -
-~
/~) O. -CXI . ~·
'
'2"(x) - -
Graficul functîei ~te_pre:zentat în figura IX.35.ii.
~
473
 Deci perimetrul triunghiului mixtiliniu OAB este (vezi figura IX.35.iii):
!I 1l
4f. ·
. l'I
·71
- .- , n . n
l=OA+AB+OB=/1 4 +12 "+-=-lntg-+
1" I; ·.
.o a ." . 0
~ 2 1 B
1 ~· n n n n
.. 1 1
+ lntg-+lntg--:ţntg-+-=>
I 4 4 s 2
I n ·· n n
=> l=2 1n tg -2 1n tg +
4 8 2
I- n
1-cos -
I
I · n8 (12 n)4
Dar tg-=tg _ · - =
4
=
I 1
l+cos !:..
Ffg.Jx.35.iil
4
1-.fi .
2
= . =.fi~1. D~i l=!:..-2In(./2-1)=
{2 . 2
1+- - .
2
qt ( 1 ) it' · ,:',;;.
=-•2. ln - - =-. +2 ln(y2 +1).
2 ./2-1 2
. - 2 1 , - .. . . . 2 1 .
' x ~
36. y =___,.;,._ a .
vînd punctul d • • d x 1 11 x +
e mmun, e SCISa x= ; y =--> .
ab . O
2x 2r2
X o 1 +oo
y' - o +
y +oo ,. 1 ,. +oo
4
y" + + +

~ Jl
l= . 1+(x
1
-
2r
2
-1) 2
1 !2x
dx=-
..
21 X
+1
_dx=- 1!2(X+- dx=-
·21 X
.
2
1(3
22
·)· -
-+ln 2- .3+ln4
-
4
l) .
. .

· ·, w-x. pentruxE(O,·1]; Jc'~-x

37. y = -
X.
,
.·
l=
o
1+-- dx:=•J.1-.l-dx=2yx
X _orx.
ci o1=2.
...

. · ·
38. y = ~ +arc:sm x, cuxE[-1, 1]; y'-
.
-
. .Ji-._r *-x·
j
1:a:x
-
l+x
l+x
;
-__
. 1-x

424.
 1~. 1 · : - ,g,

Î1=J 1+ l-x. dx=fiJ . 1, 1

dx=2/iJ1+;· 1 =4--2./2;
O l +X o Jt +X . . . o- .

1i~f.j 1~ l+x dx=JfJ.

-~ . 1-x
1
o·Jt-x
dx=-i.fiJt-x I'=~;
- o

I,=[.j 1 !== dx=2,/J./hx J:,=2{i; ~

+

l4=f J
_1
1+ l+x dx=-2/2./1-x
1-x
I° =4-~-
-1

Lungimea totali a curbei ·este: l=l1+l2+'3+l,:=8.

39. Cicloida este o cmbl plani descrisl de un punct fix al unui cerc, cerc care se
rostogoleşte cil vitem comtantl şi firii frecare,.· pe o dreaptl ,fixl -situatl tn planul
cx,rcului. Ecuatiile parametrice tn raport cu ~istemul cartezian~ pentni care axa.
absciselor este dreapta fixA şi cu originea axelor fntr.,.;.una din pozltllle punctului :
considerat pe axl, sînt: x=a(t-sint) şi Y7'J(l-cost), unde a este ma ceicului, iar t este
Jlll1ura un~ului dintre o tangentl d_usl ţa cmbl cu axa absciselor. Lungimea
arcului de cicloidl pentru
tE(O, ·23]. este epll cu 8a, ,iar aria cicloidei este 3mr.
BHminînd paranietnd t între cele doul ecuatli, obtfnem ecuatia cartezianl a cicloidei.

Pentru t= 21t; x=a (21i -

· 3 , · 3 2
./3), y-.2~.

Jl

Flg.JX.39

40. a cos t=:c~. a ~iii t=y ~* x{ +i""2 * y=~2-~ i)i; y'=-,x -ţ2_xif
z~J~. 1+~-;~2..;x{r dx, pentnuE[-~
. .
Ţa]. Deci l=Sa[1+_!_ln(2+{3)]·
. . ·2./3 '

425
Nicolescu -38
 .,
• . -e-x
41. 1) y'- ·
v
1-e-'bt. . o
e·Z,
; l= · 1.+.- - dx=
1-e-'bt. · ·
_
e'b
e'bt.

. o .- ·t. 1
~~·
f
dx= [Jh
./i
~ .
dx=
o(e,2-1 , •·
11.-;:::::== '
. .
1

'
=Inle"+J~-i
. 1 oI
11 =ln(e+Je2-1 ).
.
1
.
.
. .
. t.~
x•=eD cosy) =tgy;l=J;b+tg'y dy=J; cosy dy=-Jnjt1("Ţ,.~)1 o= '.
• •
ii)

=-Inltg~I,
12
c1ar
.
t~=tg(.!.•.!:)=
12
1~!:
6
..~ .:__=?-~- ~
2 .6 l+cos!.
6
s 2+./3
.
-

~ l=-ln(2~./f)=ln.(_2_)=hi(2+/3).
·. . . 'J,-./3 ~ . -.

••
iii) ·y-ln
e.11 +e- -- ; y '~t.~4 •
% %
11
• . 1
·•
" _x a. ~ ~, .
e
7 -e O ' e~-e 11

l= 1·t,- ' l + 16 ·• . l. ' . dx= .!.f 6 (e.;~e-.;r+16

a2 cb:.
. a2 ~ :.~ a . 'bt. - 'bt.
. a e +eli li -2 a e7 -e 7 .
'bt. . .

Se va efectua substitutia: e =t 7
* ~ =lnt * dx=.!!. •!.dt. Pentru x=a _~ ~ 2
, · iar
a 2_ t ·
. D . .
penţru r=b * t=e7 • ~tfel obtfnem ~tegrala echivalentl _
21>
e-;;-
l= 1
J _a e2

2b

=2
Je -a-
1
0

e2:
2-._-
2
1--+-16---.-1-.--.dt*l=Inti+a-b=ln 8hb. ·
t (t 2-1)2 e2a-1 sha
. .
42.· Re.amintC4C: ~ /:[a, b] -. [O, +00) este o funcpe derivabiJI, cu deriyata
continua, atunci supra/aia de rotaJie tn jurul axei OJ; determinat4 de I, este datl de

426
 SF{(~ y, z)ER. 3 1~=/(x),_V.xE[~ b]},_~·ane~i,ariaeste~~cu: ·.
1

. f
=2it )(l:-,./l+[/'(l:)]2 WC iar dacii filnqia !IU 1$ derivablli la aipetel.e interva-
. ·,
lului, atunci va fi prelungită prin continuitate la o ~eh ;[a, b]--- [O, +00), de forma: ..
. .
h(a)·=limh(x) pentru x=a
z-.
h(_~')= /(x)J1_ +[/'(x)) 2 pentru xE(a, b) ·., ..
h(b)=limh(x) ~tru x=b • . .
z-b

A=2itJt,,(lpx
. .
+.
în cazul particular al problemei 11;oa,tre, avem::

.
p
2x
lbc~2it
. J1

. r:4-A=:!!!_[J(6p+p2)3 -J(p2+2p)'] .
r11p%•p• wc=·!!!.J~•po/
. 3p .
,* 3

1 .

. 3p . . .\
Pentru~determiJl81U .primitiyei s-a e f ~ substitutia: t =i-p_+_2px_~ ·
2 .

~ i) Cum f(l:F2-
. 2./a
·./x, RZWtlfcliA(f)=2ii •2_ · ~ -j.1
. , Jo• {i . · ·. 4a
9
f_ + . x. dx=

3xJ~
. a_ 0
K.
. 9. · . ~ _0 9
3xfa »
= - ~ x+- dx=- x x_ 2+~ dx= · ,
.
· 4a· · ·

~·3xJ.-1l(x2~~)·
a. 2c
0
9
.·fxz.~)1/2
~ 9 . . 9
- 2a r:::;:-_4al~di=
~x--+-r= .

3
= x
2a3
-.:.(x + 4a:r)3/'
2
9
l.lao -~-~J"jr+
a 9.
4a„
9 ..
lbc, und_e integrala este de forma
·. .
---- o 2
. ... .

1= fJx•+_ kx. dx=J fx+.!) ~f:_ d:t, ·k fiind o cons~tl reali.

j1. : · ~ 2 4 · ·
Pentru determi~ familiei de prillÎitive vom efectua substitutia x+!.=-k cht,
. · · 2.2
dx~ !sht.d't ,· d~i ob~em integrala -ecbivalelitA ·

427.
 J= k2fsh 1tdt= !!:_ ((e2'+e-3/-2) dt=!!:..(e2'-e-78-4t)+C.
4 16J . . 32
Rezolvînd ecuatia biperbolidl cht=' 2x+k, obtmem · e 1 2(2x+k) => +..!.-
· ·k e' . k · ·

.,.· (e''f ~2 • {21:+k) •e'+1 =O .,. fi= 2x+k+2~ , t=Jnl2x+k+2'/x'+/a: 1-Jn lkl.
k- k ·

.DeciA= na
2

243.
(s1.{f3+4ln 1l 3/f.3). .
+
2
2 2 2 2
iJ)A=2aJx2a2+4b2+·8b 1n xa+/.1' a +1U, .
ff ~ -
44. Lungimea llnţişonalui cuprins între cele doul drepte este: .-l=a(e-e-1),. iar
. 2
coordonatele centrului lui de greutate sînt; Xc;=O, y0 ~(e·+e-1)+ a
. 4 ,. 1
a(e-e-)
* Xc;=O §Î
a 2+4l 2 .
Yo= 41 •
Aplicînd prima teoreml a lui Guldin (relativi la suprafete), avem: ·A=2ndl;
a:a 2 · n
A=l ·2xy0 ==t-A=-(e2 -e-2 +2) ->-A=-(ti 2 +41 2 ).
2. 2
2
45. xa (e2-e-2+4). 46.A=21t r sinxJ2-sin x dx ~2 I

·4 --- ~
=>-A=21tf-~J2-sin x 2
-.!.1n lcosx+J2-sin2x 1r *
2 2 Io
*A=n[ (l -ln((l-l)+(l+ln((l +1)] =>A=2a: [{i +In(l +(l)] =
=1t [2{f +ln(3 +2v'z)] z:t. A• 14~42359.

47. Putem saîe: E=tgie 1 j~ 1

cos"x
=tgz-..2....Ji
cos2x
+cos'x =
.

l )~ =.!_ t+( l )
1+( l+tg2x 2 1
=tgx(tgx)' . (tg·2x) .EfectuîndDOta1ia l+tg2x=tgu,
2 l+tg2x ·· .
obpnem dl expresia E devine echivalent! cu expresia

2
j
F= .!_ 1 + , l
tg2u
· (tgu~= .!_. • l
2 smu cos2u
. &tfel lntegtala ~Siall de'line echival.enlll

1
cu integralaJ=.!.f
2 sinu·cos2u
du, a clrei familie de primitive se cudetermirul

428
 • . • .• . . • •. 2t l-t 2 u 2'
8Jlltorul substitutidlor trigonometrice smu=-,
l+t 2
cosu~ -
l+t
,2
t=tg-, du=
2 · l+t
--=-tt'·
Astfel. integrala J devine echivalentl cu integrala ·
2 2
K=.!.f (l +t ) dt=..!.J[..!.- l ·2 + r l 2 ]dt=..!.[1n ltl-2-]+C, .unde
. 2 t(l-t 2) 2 _ 2 t (t+1) (t-1) _ 2 ~ · t 2 -1 ._

[g_Jf+Jo 2./2•2 ]. 48. 3fftl

t=tg arctg(l +tg2x) •· ~ i A=a;
. 2 . r- _./5 •1 --
2• · ,

49.A=2it J: 2e•/i +(2e") dx-,.2it J: (2e")' /i +(2e") dx. Integrala este de tipul: _
2 2

J/1 +g'(x) g'(x)dx=½rs<z>b +g2(x) +lnlg(x)+/i +g'(x) l]+C, unde -_familia· de

primitive s:a determinat prin metoda integrlrii prin plrti.

A=1'[2Aa•/i +~ +ln(2e•+/i +4ţJ" )~:=it lln 2e +/i +4 e• _+2(eb +4e

2+./5 '
2
-,/5)_-]•
.
-83,349. . · · ·
2
I so. i) f'(x)= l-2x O

. 4b~x2.
r--------------
2 2
A= 2Jt Jo( =.Ji-x 1 + (t- 2x ) dx=~ (1x/4x 4-20x2 +17 dx=
1 2
· 4 ·. 16(1-x2) 8 Jo .

16 Jo
1

. 8 Jo ~ 2 •
Il
=~ f /4(x2 ) 2-W(x2 )+17 •(x2)'dx=~f'_ fx•-~) -2 • (x2 )'dx. Intep}a
2

estedetipul:I=JJHr-2 dt.Eieclutndsubstltupa ,-{=J2 chu, - -_ -

dt=,/2 •shu ·du, obţinem integrala echlvalenlilJ=,/2J/2ch2u-2 shu ·du=2 sh'u du= J
= !<~-e..... -4u)+e, unde chu=;2t~s * e•- 21-s+/4t2-20t+l7 , pennu~·avem
· . 2.fi 2.fi ·- .
e•• -S+{ff, iar pentnu:=1 avem e•=-,/2. DeciA=~(s{ff-3 +lns-/ff).
·. 2.fi . 2 ·_ s( · s 2

ii)f'(x)= 11 ~x ;A=~ r•_.!_Jx(3a-x)j 1+ (a-Xi <h=

. . 2{ă{x Jo 3/a 4a%

429
 =- 2x J.'3a_c - dx=-J:3a(3a +2u-x2}dx=-(9a:+9Q
vx(3a-x) ·a+x 2t 2i
-9a )=32ta 2 3 3 2
•
3{ă O
· 2.[iix: 3a o 3a .

. SL A=2KJ."e. . ./i+(-e...) 2
·dx. Se e ~ substittJtia e-•=u, şi se obpne ·
~22tfV1 +u . du §i apoisubstitutia 1+u =(u+t) * "= .:_ şi
2 1 2 2
12
integrala ec~valentll=
. 2t . .
2
1 2
2xJ< 4t+l) dt=~2 Jfi~t+2-.!.+..!.)dt=
I , 1 2'2 t'(2i+21n1,1-.!.-.!..).Ariaeste
12
du= .:., -2 dt:::> 3 3 2
21 2 ,
. . .

A=--ff~. . y'l+e""' +1n{e-.+v't+e""' )]I: *A=n[./f-e---v't+e_.,,, +ln .-l.../2 ·- ]·

· . . · . ' e_,, +'1 +e-?"
Pentru n ~ ' avemA=2i(Jf+In(l+Ji')] • 7,2118~

si. y'=_x2-1. A=2ir;Jo(.!.r2_.!.Jnx)

2x -42
1
j1+(x2-1)2 dx=2xio(.!x2-.!.1nx) x·2:1
~
1 .
42 2x
dx=
.

=~ f (x3+x)dx~ f
4 J1
0

2 J1
0
X
2

X
4

16
r 2h J1 X
2
+1 Inx4x=2t(e +2e - 3) _~[rxlnxdx+ .!Jnxdx],
.

unde~ fc ..:Jn.xdx=ţ(lnx)'·•lnxdx=---
In2x I =- x I=
1 . 1ţ.xlnxdx=-·_.1 (x-lnx-- 2 2
1 c
~1 - ) o
1X l · . 2 1 2' ~ ~ .1 ' 2, i . . 4. f ,
2 4
= e +l. Deci A= 2t(e - 9) • 8,953. 53. ·în aceastl probleml este vorba.de-~ .
8 · 16 ,. . , ··
cicloidl ce provine din "rostogolirea" cercului pe axa Oy, pentru yE(O, 2a2't].

i) 2xb +2xab2 ·
~ • arcsin e;
b2 1+e c a2 -b 2
ii) 2Jta 2 +n-ln-, unde e=-= · , este
J
e e 1-e a a
excentricitatea elipset · .
54; Din prima ecuatie determlDmn t =&ICCQţ ( 1 - ·:J , parametru care, sld>stituit în

a doua ecuape dl y=a ·-arcc0S~-J2u-x2 .(unde· sin(arccos x)=Vl.:.x2 ).

. a
Presupunem a>O, d~ xE[O, 2a]. J_\nalog se aoa]i?PMJi_ a,md. a~ şi xE[2a, O);
y'(x)= x ·>o, y"(x)= · ax 2· 312 >0, cu./(.O)=aarccos 1 şi
, (2ax-x 2 ) 112 . ·· . · (2ax-x ) .

, f(2a) = â arcc0.ţ ( -1). ·Aria suprafeţei de rotaţie este:

430
=
..
-412"ita1(/2a-x) 8ICCQ1 a:xt-~I: r a~ 3
; 1t -Bit

55. R~tesc: i) dadl A este o placi plani omogeni care se indentificl cu- o
a• 8ICCCl1
.

l= :
3
lt a•.
/

multiJJie r,, unde /;K-[a, _b)...R sînt functii. continue, atunci centrul de greţaate ·al
plicii plane omogene, este punctul de coordonate:_ .. ' . .

_ J:.x(g(x)-/(x)] dx • . C !J)g2Cz)'.°/2(x)] dx
Xa 'Ya
. f 0
b
[g(x)-/(x)) dx fO
b - -- . . .
[g(x)-/(x)) dx
•

_O placi ~~
zice ci este omogenii, dac! masa oricArei porţiuni a ei este egali cu
produsul dintre o·constantl poziti~•1.1o, numită densitate (sau '!'asă specifo:!6) şi aria
suprafeţei acelei porţiuni. . -. ·'
ii) Coordonatele centrului de greutate ale unui arc de curbl plani y=J{x), ~a, b]
sînt date de formulele :

J:xt/t+lf_'(x)]2 dx . J)cx>J.t+[/'(x)"f dx
Xo=--:=====-; Ya= · · ·
. J:Jt +f' (x)f- dx J:Jt +f'(x)i 2
dx
Teoremele fui Paul Guldin:
1°. Dacll l este lungimea unui arc.de curbl planl (C:) care se roteşte în jurul .unei
axe (D) din planul său şi~ nu Q·intersectead §! daci deste distanta'de la centrul
de gre,utate al arcul~ de curbl pini la axa (D), atunci aria S a suprafetei de rotaţie
gen~I de ( C) este: S='br.dl. . .
se
2°~ _Dacii s este aria unei suprafete plane (P) ~ rotqt~ în jurul unei axe (D) din
pl_an~. slu şi care .nu o intersecteazl, ·şi daci d este distanţa de la centrul d~ greutate
al lui . (P) p"ml la axa (D), atunci volumul V al_ solidului generat d~ ·(P) este: V=2mS.
(Ven figura IX.55 d~ la pagina 432). Pentro d e t e ~ coonionatele centrul~ de
greutate ·al plătji, folosim.,; teorema lui Guldln.
. Evident,.~, deoarece q se. afli pe· axa ordonatelor;·. din motive de- simetrie. •·.
·Coonionata y 0 se obpne din relaţia· 2,tyc;S=V, unde .V=V'1-2V2•

431
 !J . V1=!xR3 este volumul sfe~ obtinutl prin
/ 3
rotaţia semicercului.
V2=.!. • 2 •
3
2
!!.nh
este volumul celor doul
2
- - -.....~ ~ - ~ - - -........ conuri obtmute prin rotaţi~ · unuia din
~ triunghiurile isoscele ·în jurul axei Ox.

Ff&JX.55 S=Si -2S2=.!xR

2
2
-2 · 2 .!JaR' . adicl" suprafata

rllJJml; 2'tyo(!.nR2-Rh)~nR3-~Rh2 =>y~=!. 2R2. -h2

. 2 . 3 3 3 nR-2h
% %
0 0
56. Fie I= f x • ach.:.dx=! f .x(e"i+e-ci)dx=O, d ~ furiq~ de sub integrali
~ a 2~ . . . ·
este impari, iar domeniul de integrabilitate
. .este simetric- fatl de .origine. ·
'•

J=f.•a•c&•.!dx~ A~e,;
4t2 -e•!;+:a]1 a_= a3[e"+4e2-~];
4e2
-el
-a a -a

a=·("ac~dx=a 2 s~I "=a 2 fe-.!.), coordonatele centrului de gretWtte sînt

J-a a a-a\ e . .

Xo=.!..=O„ Yo=..!.. :!..= a(e"+~-1)

a 2 a 4e(e2-1)
57. Fie sectorul circular OAB; B' proieqia punctului B pe axa Ox, avînd abscisa
b'=R cos a.

-,~tg'a pentru O;c.r<'b'

f(x)= .I 2
yR -x2 pentru b'a~
· · ~• R.J a
Aria sect~rului circular este: S= Jo xtgadx+ fb,yR 2 -x 2dx= R2;
2
S•Xo=·r•x 2tgadx+JbR'xJR 2-x2 dx=..!.R 3 sina =>Xa=.! -~R.
. Jo · 3 . 3• a
·sin 2~
· 4 2
Analog se calculead Yo: y 6 =-R •- ·
,•3 a
5& Centrul de greutate. se afli pe axa de simetrie a "plicii. Se aplici teorema lui
Guldin luîn~ ca axl de rotatfe tangenta comuni Ox la cele doul cercuri ( f J, (f ).
Volumul corpului generat prin rotirea în jurul axei Ox, este egal cu: .

432
 ..) n n
11 . •Xo=~; _Yo=s·
60. Domeniul de definitie: xE(-1, ţ). _. _
Graficul .admite· asimptote verticale dreptele ·de ecuatfi x=zl. ·Funcpa ·este pui.
. f'(x)=x3(4-3;_~) J"(x)= 3x2c2x~..;~2-+4)·.. . ..
(1-x2'f4 , - · · (1.;,x2)54
Tabloul de variaţie al .funcţiei este: (
X -1 o 1
/'(x) - - o + + +
Jrx) +co '- o , +oo
-
f"(x) +· + o + + +
.P r. _· . .. . ·_
Fre _I= J7 ~ dx. Efectuam substitutia 1„.r--..f => x ili:=--t dt şi pentru x=O =>

-1 . .' . .fi - ./2 - . ._ ·-

=> t= , 181" pentru X=-
2 •. =>
- t=-•
2
Deci 1=- rfi-(l-t2)2. ·tdt=J{2(t4-2t2+1)dt= 64-43 ./f.
. J1 t
2
120

J=~ r.t:-
Jo
x~. dx=~
1-x2 · Jo
ri;; l l )dx=-:. l03?_
fx 6 +x4 +x~+t+-_
x~-l · PJJ4.fi 2
.+.!.1nfi +l.
.fi -1 .
O

Fie o=
.
tT Ji-x2
{i.

_o .
x
·,
dx, efectulm substitutfa x=sin· t, dx=coş t dt şi pentru

4
x'Îrt=O- _n; decf-.o~ ('T_.Sin t •.cos,_ dt„ f!s~4tdt= ~(l-cos 2t.) d~=. .
2

l
·
. x2 ::o, t-_4 ' . Jo cost ·. . Jo . Jo . 2_ .

433
Nicolescu ·.37
 -
= .!. ,.;.(1-2 cos 21+ 1+cos 4')dt=.l r¾' (cos 4,:4 ·cos ·21+3)dt=~-.!. Deci
4Jo 2 sJo 32 4
coordonatele centrului de ~utate sînt: · · . · ·
. 8 43./2
x _ E-'"Tio _4(64-43.ff)~
0
3x _ 1 · 15(3n-8) '
32 4 . r

::_ _ 1001,fi +.!.10 fi +1

Yo- 2 lţ,80 2 {i-1 _-840 1n (3+2{i)-1037fl '
3x 1 · - 105(3x-8) · ·
32-- 4„
- 61. Domeniul de definitie este xE[O, a]. Graficul nu ad~te a.ţimptote;__
y'=~ x(3a-4x) ; y":;>± 1 x(8x 2 -12ax.+3a 2 ) =±.!. 8x 2 -12ax:t-3a 2
2(ax-x2 ) 1' 2 4 (ax-x 2 ) 312 4 ./
_(a-x)vax-x2
Tabloul --~e variatie a functiei, pentru y>O, este:
-
3--,/3' 3
X o a --tl a
-4 4
y' o + + o - -
y
o , ·_ J2.p (3-{f) 0 2 ., 3/30 2
'- o
16 16
y"
..
+· o - - . -
Fie l=I
·-
o
0

o
.,
2
.dx=J x21ax-x· dx=J•r a•
o
4 2 dx.
0

j -,(.ţ-a:f'
&--·.x-
E,~,w:uu b • •. a a . d. a . d O 1t . 1t
su sttt1 ma x--=- sm t, x=-cos t t, x= => t=--·, x=a => t=-·
. - ~ 2 -2 - 2 - 2 2

Deci· l=J.;" [a(l+sin

t2 --r
2
t)] - ~ t - ~ t
· 2 2 . .-
dt:~1.; 16 •.,.
"
(cos2t+2cos2 tsint+·
.✓

. . ·; sin22i)dt=~J'T [1 +cos 2t -2.oos't(oos t)' + 1-oos

4 16 " 2 ·· . 8 ,
4t] dt= 5xa4
128
.. ·
. ~ . .

-
434
 Fie O=
. Jo
r·Jax';_x'dx=Jor· Jax-:i' dx=Jor.xj a•4 -(x- 2~)" dJC. EfedUllm
X
,· . ,
s~tituţill .
. . X X . . .

· x-!!.:=!!.. sin t: a= ~-a (1 +sin t) • !!.cos t • !cos t dt=•a

2 2 2 J-.;
2 . 2 8
3
f-:'---z (cos t_+cos t sin t) dt=
2 2
·
=al('! [l+cos-2t _;.(cos3 t)'1t=xa3. Fie J= fo (/az3-x4)2 dx=~--.
.
8 J-i[
'
2 3
. '
r- 2.
16 !o
-.
- ·.
.
20'

deci ·x0 =.!...:=~a, y0

a 8
:!...= 2a • Coordonatele centrului de greutate al plăcii plane
=!.2a5x
omogene, situate în cadranul întîi sînt -(~,
. . - 8
2..a
5,-;
2
), iar cele situate în cadranul pairu
.
. .

sînt (~;
8 5x
~2..a 2
). ~rdonatele centrului. de greutate al întregii plici plane sînt
, . -· .
5 ' .
Xo~--ll, Yo=O.
8
6~ -i) Parabolele yi,y2 se inteJ$eCteam în puncteleA(l, 3) şi B(3, 3), iar dreapta y=3
~t~ axl de simetrie a celor doul · parabole. Tot axă de simetrie pentru cele două
· parabol~ ~te şi .dreapta x=2. &tfel centrul de greutate se aflA la int~ia dreptelor
x=2 şi y=3, deci centrul de greutate are coordonatele (2, 3)~ · .
ii) Aria plăcii ~te: S=!; Vx=S ·.2ny0 ~!-2x ··3=16:t.
3 3
iii) V„=S • 2"x0 = ~ • 2" • 2= ;
2
:n; (conform teoremei lui ·Guldin).
~-2 sin b·.;..b oos b 2b-sin 2b
u.,; xo- , Yo- . · a.
, 1-cos b 8-(1-cos b)
64. Vezi figura IX.64._Coanla_ai:e ecuaţia: y=.b(a-x).

f
0
X !!..Ja -:t -!!. (a-X).
2 2
dx
,
a .

Jo a 2a a
1-=·--3(,.;---2) (0,b)
Xo=·-.-.~(- _-_-_--.__.....
f ° ~Ja 2 -x 2 -~(a-x) dx .
. J10 a . a ~ . . - - - - - - . , - ~ - -..IC.
- o
r·
.. - f
0 b2 b2
-(tr-r)--(a-x'f dx Ffg.IX.64
, 2 Jo a2 .. a2 2b
Yo- [- . 3(,.;-2) .·
: J: Ja•-r -(a-x) 1dJC
-435
 f K·
,

JC

. Flg.IX.65 Ffg.IX.66

X o a +oo
. y' .O + +
y a
'
,
.O -~ +oo
y" + + +

Fie I= f x(x-2
0

Jo
Jax +a)dx=2..a
30
3
,
0
J= f ({x-{a)4dx=.la 3 ,
Jo _. · . 15

· o~ Jof" (x-2{iix--+a)dx:;;.!a
2
· ,·. 6 ·• -Coordonatele cenqului de gretttate sînt:· x0~·Io =!!..,
5
1 J. a 4a 4b 3
"o=--=-·,
.,, · 2 a 5 67.
· XG=-,
31t "o=-·
.,, 3x 68.. =.R
8 •
69. Astroida este locul geometric al u~ui punct de pe un cerc· care se. rostogoltŞte ·
ffirăalunecare, în .interiorul altui cerc fix, care are raza a de patru ori mai mare decît
a cercului _mobil. ·Ecuaţiile parametrice ale astroidei sînt x:=a ·oos3t, -y=a· siil3t; unde t
este mbura unghiului fonnat .de raza mobilă a cercului fix, · dusă prin punctul de
tangentă, cu axa oi Lungimea totală a arcului de miroidl este egală cu a,- iar aria

436
 .d . a1x 31t 2 · 2 - · -. 9 . ·L . o .. 4 R .
astrot eJ esteeg ca C U ~ • XG=yG=s°· 70• Xo=,.o= 10P· 7. · Xa= ·., Ya=:3 • n· .
Axele de coordonâte sînt al~ astfel incit axa Ox să .co~ci~ă cu un· diametrµ, iar
originea axelor de coordonate cu centrul cercului_.
72. ·Folosim t~rema lui Guldin~ Daci G(Xo ~.-Yo) este centrul de 'greuţate al plăcii,
atunci prin rot~. pl~i în jurul axei Ox, ~em: 2'tJoS=V, un~e S=~R 2 -ab ~te

· suprafaţă pUicii. -V::;V1 -V2=~R 3 --xb 2a, este volumul generat de placă prin rotirea
. . 3
A

mJ
·uru1 • a Deci- 21' (1 R2.
axei !X'.. . ·: . !o t' ·_-.ab) =-r-:
2 R3. b~
~-~ :li =>yo=3
2 2R3-3b2a Dacă
· n;R2-4ab ·· -
rotim placa în jurul axei Oy, avem ~=V', unde $·este suprafaţa plăcii.
. . I --
V'=V1-V2'=~R3-ata2b este volumulgenerat de placi prin.rotirea înjurul axei Oy.
3
3 2
.- · 21CxG (·l
Deci: -1tR 2 -ab)·=.::.ztll
2 3 -Ka-2b =>x =-
-2 · 2R- ~3a b
0
_ 4 3 · 3 1tR 2 -4ab'
. .
1
·.. , -•. · ·
Coordonatele centrulw de greutate smt: G - •
,. ,-(2 ·2R . ~3a- b:, .--2· -2R--3ab~)
3 2
-- •
3

:r . 1tR 2
-4ab 3 1tR2 -~b .
73. i) Figura IX.73. ·0111 ~otive de simetrie, centrul de greutate se aflA pe dreaptax=~;
:. . . ,- . 2.

Ya=
-rrr /2(x)dx
/(x)dx = •
½r 2x sin
J: situdx
dx :
T
- • ' l " . ")
Deci GlxG2' Ya=s' .

li) Pentru determinarea volumului corpului de· g

rotaţie în jurul ax~i Ox, avînd în vedereţeore~· '
lui ~din, obţinem _cA '.btyo,S'=V.
S=·f" sin~dx=2, care repre-zintA aria plăcii,
Jo · \ O · J,. ·
• . 1' 1'2 ·' . -;,.
dea V=21' • 8 . 2=2. •FlgJx.73
04- Reami~te.ţe: Momentul de. ~Jie al ·unei plăci plane omoge~ d~· forma u~ui
trapeţ curbiliniu, fată ~e axa Ox, :Placi limitată de-curbele (C1), (Ci), de ~ual.ii.
y=g(x), y=J(x) şi de dreptele de ecuaţii x=a şi x=b. Dacă {uncţiile f, g sînt co·ntinue.
mtfel-încît·J[x) ~g(x),: pentru o~ce a b atunci. ~omentul de ineqie ,al plăcii plane
omogene, este :
I

437
unde constanta pozitivi µ,o ·este densitatea corpului.
)4omentul de inef:Jie al unui corp de rotaiie omogen, faţă de axa de rotape Ox. Un_
corp generat prin rotatia c1Jlbei y=/(x), J(xplj, xE(a, b] în jurul axei Ox, are_ momentul
de inerţie dat_ de:

în cazul particular al problemei propuse, momentul de inerţie este :

·l0z=J."o x p(x)"dx
2
• · J"_-0d2+x2x = k. J"(1 -a2+x2
·. . =>l0z=k2 - - dx=
x2
.
2 0
2 )·
. ·. . . o o

f'x-k aan:tg:)1: ~Io,=k2 ·a (1-:)-·

2

75. Momentul de inerţie este: I0z= f 0

" x 2ln(a 2 +~2)dx. Inte~nd prin parţi, obţin~:

x 2 dx=du · x3 ~ . 2x
' 2 _..2) ·=> U=- §1 dV=-dx =>
{ v=ln \a "':'.x- . • 3 \.
..a2+x2

· 1
=> I0z~3ln(a 2 +x2) 0
x4 --J
f " 2 f"....;...__dx=--11 2 ~z 2-a 2+ a-4 -) dx=
1 3.ln(2a2).:._ Ja .
3 · · · 3 o a +x . 3 2 2 · 3 o x 2+a 2 ·
.

= .!.a31n (2a2)-.!.(.!x3-a2x+a3arctgx)f ·" =>l0x~[4 - n; +ln (2a2)].

3 3 3 ~a o 3 l3 2 .
3
76. i) / 0 ='1° J.a ch3xdx=µo ·J." (ex+e-x) dx~(sh 3~+9.sh a).
x 3 -a . 3 -a 2 . 18

ii) V=n; ◄ ch2xdx=n ◄ .

a· I.a (ex +e-z) dx= ~ (sh2a+2il).
2
· ~ _ · ·

I. 2 2
. . . x2 1 2 b2
-77. Ecuat1a elipsei este: -+--1
2 2
=O. I0z=--111, unde m=fJo1fllb (unde m este masa
a b ·4. · ·
plicii, iar aria elipsei este xab).
78. Fie R - l32.8 bazei, H - îrulltimea, /(x)=R, H=b-µ.
loz= ~ 1-1oJ: R'dx= ~ ~'(b-a) = J1o :n:R2H • !f =m ~
2
, UţJde m este mma corpului.
·19. I 0 =µo ("(c3 -d3)dx='1°[c3(b_;a)-d3(b-a)J=.!.f.lo(b-aXd-c)(c2+cd+d2) =>
.% 3 Ja 3 · 3

=>Io"=! m(c 2 +cd+d 2 ), unde m=µJ_b-aXd-c).

438
 80. Din ecuatia elipsei deducem:
b2
y2 =-(a2 -x2)
·
~1
1t·
=-Jlo
f-ay 4dx=-·µc,
X
·
b4 16a 5· 8
-·-=~b.
4-

a2 0% 2 - 2 ·. a 4 15 15 0 '

Deci ICn =!:mb 2, unde m=t.toV=t.to • 11: ab 2 ., · .·

4
. · 5 · - 3 ·
1t. Consideram parabola de ecuaţie /='Jpx, cu OsxsH.
· 1t !H
21'- 2r1'3 ·
1

rr2 2
· 1 =-flo (2px)2 dx=-fAop n·=1,1o1tpn- • -pH=-pHm, unde
0
2 !\
.x 2 o 3 · 3 -3 ,
m=µc,V=fJ.oX {H2pxdx=JJ,o1q1H2. '-
Jo .
· 82. Se considera conul citcular generat prin rotaţia segme~tului de dreaptA y=~ x,
. H-
n J.H _x
cu Osxsll. I =-••- R 4 4 dx=-l,l,oR
• x - 4H=u- ::::.R
x 2H • _3 • R 2 =-R
3 2 m, unde m
' Ox. 7 ru o H . . 10
4 ru 3 10 ~o
este masa corpului.
83. Se considera cercul de ecuaţie: /=R 2 -r,
1 =n, u-J.R (R2~x2\2dx=~x .. oS=n-4nR3 . !R2=m . .!R2. •
O.x 2 ru -R J · 3 ·515 · 5, fAO" ru

84. ÎnipArtim conul în cilindri elementari, paraleli cu axa conul\Ji. Volumul unui
cilindru ele~entar este: dV=2nrh dr, unde r•este ·mm cilindrului (distanţa pînA la axa ,
. conului); h;.H (1-~) este_ inii~ ciljndrului elementar. Alunei momentul de

inerţie este: 1=1,lo rR2xJi 1-.!... . r 3 dr="'o~R H' unde tJ,o est~ densitatea conului.
4
.
Jo R · 10 , ·
85. ms= f xf(x) dx _;
0
b m~= J:x2/(;) dx ;

i) Vezi figura p{.85.i. Consideram diametrul pe axa Oy. Din cauza simetri~ţ fatl
·de axa Ox, avem:

s _Jo.
0

Jo
0
m =2 f xJa 2 -x2 dx=- f (a 2-x2)~(a 2-x2)11Zdx=-~(a 2 -x2
O
· 3
f2f o=.!.a
O

3
3
•

ii) Vezi figura IX.85.ii. m;= ~x2b dx==2..a 3b.

. : 12 J-;
!I .!/

Jl

Fig. IX.851

439
 !I
.~1- • .. _ -. · . 1 I.Pa .$
'1 · . J(- 86. Figura ~.86. f(x)= /fx, ms~2 T x · Ţdx =>
. 3 o
o tl ·. 1 3 - 3 _r,;- 4 ' '
z => ms=.....a , -m,=-v 3 a . .
4
.
~
..

81. ms= f" x • !!.Ja 2 -x2 dx=-.f !!_· f"(a 2 -x2}1(a 2 -x 2

~. . 1
- .

)°'2'dx=- . ·
-
- Jo a . 2 a· Jo · ·
=!..a
3
b. 2

88. 1") v~,,,= 3 ·-·~

-~•1: I\
·
Sn.,
.6
(Snt
-+-
. 6 4
n); deav-v,pentru
. -~-
~.
Snt n _,_ n
-+-=1Y1r+-,~;iar
6 4 2
;~r, •

• . tru _Snt n ,,,_

6+7=~.. , .
k E Z . , ·

_v=maxnn, pen

..) a=v
11
-.J(t)-C'4'f)
=a.> ,t =- · _
·
3 (5.n)
6 6
2
· sm (5nt · •
_+.;...
4 ··
d ..-
n) ; eaa.·::0,-pen 5n · n _,_.. , u::.'7
· ·tru.. .:.:.:.t+-=.u ~1ar
• -.
6. 4
· . 5n n· · ·x . •· ·
a=maxtm, pentru ---t+-=(4k-1)-:-, kEZ.
6 4 . . 2
89. Derivînd în raport cu ţ, obtmem:: x'=-C'i -ro sili rot+ţ92 ro cos rot;
x"=-C1 .• ro2 COS:rot-C2 ro2 sin·roi 7 x"~-o>2(C1 CQS·.rot+C2 sin rot), deci x"~"--ro'lx.
90.·VezHigura IX.90. Elimidm-param~.trulre~1l t·.între cele două rela1fi: '.
~(x-1)2-2(x-J)=(x-1Xx-3~ x:i!:l. Astfel-obţineqi că traiectoria este o parabolă cu
vîrful în punctul (2,-1).
v.ectorul
·u: . a..x. M--+V
_ vtt~ . are ca pro1ecţ11 =:1 , -=
• •• : -dx dy 2t- 2 . -
dt dt
. :9.
IJIVI=
:t/4(t--1)2+1
,
(dx).\(dy)
2 -8t;..5.
dt . dt
2
~J4t
Mişcarea.· este acceleratA, cînd MV creşte, adică pentru
t> 1- şi întîlZiatl ~nd MV . descreşte, adidl pentru
tE[0,1).
-o:-1-~r-----.--1=.~--iJt.,. Vectorul acceleraţie coordonatel.e x=O; y=:2 (unde are
, acceleraţia se determina derivînd. spatiul de două ori, în
· - •. . .. - d2x - . d2y
&.. IV GB - .. raport CU timpul, adică X ' = - §1 y= -)•
~ F~ _· 2 2 _dt dt .
;::Bi- Reamintesc: fi~ F_: [a, ~]~R, Q foqi care este co~iderată ca o funcţie continuă
şi P o particull, care
se mi§CA în intervalul [a, b]~ sub actiunea fortei F. Atunci
lucrul mecanic efectuat de forJa F pentru deplasarea particulei P -din punctul a tn ;
punctul ~' este f!unwul real :

440
 f(f)=J: F(x) dxl .
. ~ mecanic ~te n ~ pe~ţru'greuţatea G şi pentru greutatea cablului~ într-o-
·' pozite oarecare, dupl parcurgerea ~untµ drum _x dţ la pornire, greutatea cablului este
p(~~~), unde p '~te ~ut~ j,e· wiita~
d~-1~gţ~e a ·cablului~ ~tfel avem:

· ....· .· . · L~-J'[G+p(h-x)J(lx=-(Gh+½m'),
0
•. . ·.
.-.~:~ pm,icul~: al probl~mei noastre, av~m JX'.Dtru aplicaţia numerică:
. L·=-(120 · 20+0,6 · ~)"'-2 520kg · m. . .
92.•. L= r·/IIVdV=m(v~-vb.
· }.,2 2
~ ~(/)= f'(- mk. )dx=mk (i-2..).. . .
Jx. X~
2
2
Xi Xc, .
94~ Figura IX.94~ f.=k(_l-lo), unde k este.factorul 4e proportionalitate. Lucrul m~c
~te: L= J:k(l-'1,) dl':,½.k<l~l )2.
0

. Ffg.IX.94_ Ffg.IX.95_

9S. Figurâ· IX.95. -Fie x comprimarea arcului, atunci forţa de compri~e este : fi=kx,
din care ~iltrU f-;_1_ kg şi x=0,5 cm,-deducem: lc=2kg·cm-1• Lucrul me<;anic_ est~·:
i,·=1 2xdx=9·kg ~"cm
3 ·.. - ~--. ~--· ~ '·_ ·: .. •.· :_ - ·. -'-: -~' -. '
(JJ4.Y-o_lV! n ~ pentru a întinde un:·reiori ~e'tungiffie_·dat~ l pirul I~ lungimea
l+x este_ proporţionali cu lungimea x, adică F..(x)=la; (constanta k>O, depind~' de
resort şi poare li· detenninatl dacă se cunosc- unele_ date suplimentare despre resort,
adică dacii ·se ştie cil pentru a întinde resortul cu· a · cm
este nevoie de· o forţa: de
bkgf, atunci k •__!!_=1, ~k=lOO.!)._Detj lµcrul mecanic n ~ ~n~ a întjnde ·_
100 a - \ · - -. - ·
2 ,
resortul pini ta lungime.a- l+lo (Io>()) este= L"= r~ kx di=k-=-1!• L= ( 1a. dx= ~ k. ·
=!I;.-~ 5
. , Jo • • 2 o 2 • Jo 2 . I '

- . · .· -. - , 1 . . 25 - . ·
Determhwn constanta k: k•_____;=l
_100
->-k=100.
.
Deci L=-- • 100=1·250.-~L=0,·125J.
- 2 ·

-.
441.
·--.
 /

10
(;JJ7• P= fo 20xdx=100(l, deci P=:100() t.
Reamintesc : presiw,ea exercitată de. un lichid (gaz) asupra unui element de arie AS.
Vom comidera o placl omogeni, de forma indicatl în figura IX.97, cufundatil
într-un lichid a ~ greutate a· unitltil de volum este y (co~tant, pen~ un
___,..________., anumit lichid, în parlicular.y=l,·pentru api). Pentru
g a determina intensitatea presiunii unui. lichid,
apliclm legea lui ·Pascal,· şi anume _presiunea
~xereitatl de un lichid_ pe osuprafatl s, scufundâtl -
la o ~ e x , este egali cu P=y ·x ·S. Elementul
„ de 'arie AS suportl p~iunea y ·x ·Ar, unde
, 11 variabila x reprezintil adîncimea. Presiunea· totali,
P, _este datl de :

I
FlgJX.97 · z
P=.lim
a-a,
t
~
Jor .
6
y ·x·Ax= y ·x·dS=y. r6x·dS, unde,
}a
dS trebuie exprimat în funqie de variabila x, .xE[a,
__,. ' .
b].
98. Vezi figurile IX.98. Din· geometria analitică se ştie el: pltratele lungimilor a
dolii coarde ~ p,rpendiculare pe axa parabolei, sînt în acelaşi raport ca ti
c&tantele lor de hl vîrful ~lei, adiai Xi - (lyi'f. ~
Xi (?.y;j

Deci
.AB
-=-~ ~ AB =2-a./x
2
- § 1 -Y
·1c•-2a (h--x). vx
- _r.:d - _8 . b.
.··P=·-
x=-ya .
2

, (2a) h 2
{h . o {h. · 15 .

99. Vezi figura IX.99. BC=2fi5 -h 2 2;

ds=_2/iS2-h 2 dh; y=l.
Apli~ fo~ula: P=y J:hds, ~e ·y este greutatea specifici a ·lichidului,- h
inlllliJnea coloanei, ds elenlent de arie. Otilimmi: P=2 f ,,,/22.5.-,,• dh =2 250 •
15
0

.,- .
 100~ Pentru 1 m3 de api, clldura specifici este datl de:
J1(t)=1 OOO J{l)=l ooo+o,04t+0,0009r. Clldma specifici se det~rminl derivînd
cantitatea de ~~uri Q(t) în raport cu temperatura t, deci:
dQ(t)=1000~,04t+0,0009t2 • Integdnd, obţinem: Q= fbf(t)dt;
dt . J~ .
Q= .r.(1000+0,04t+0,0009t2)dt=50134,5, deci Q:=50134,5 kcaf

•
* •
101. Fie funqiile I, g: R ... R,
a) dacii funcpile / şi g sînt derivabile pe un.acelaşi interval [a, b] §i f=g pe [a, b],
atunci/' (x)= g'(x) pentru orice xE[a, b]. ·
b) daci funqiile /şi g sînt integrabile pe un interval [a, b] şif=g pe [a, b], atunci

' '.
i). Fie J[x)=(l+ij, _care este o
J;t~> dx C

functi~ derivabµL
t &(z)dx. '
Apliclm formula binom"Qlui lui-
. •

-.
Newton §i obţinem formula: (1 +X)"=l : C!xl:.
I-O
•
Berivînd ambii "membri ai egalitltii obtmem: n(l+x)"-1=E k·C!xl:-1 (1)
- - lat
•
şi, pentru cazul particular x=l~ obtmem: n·2"·1=}:kC!.
, .
ii) Derivînd egalitatea (ţ) obtmem: l:(k-l)kC!xA=-2 =n(n-1)(1+x)"-2
lat

.
la2
. .

· §i, pen~ cazul particular x=l, obtinem:'l:(k-l)k· C!=_n(n-1) ·2•-2 ._

. . w .
iii) înmulţind egalitatea (1) ·cu x §i apoi, deriVÎlld ambii membri, obtinem :
• • I

E kC!xl:=m:(1 +xr- 1 ;
lat
E k C!xl:-1 =n[l +x+x(n-_1)] (1 +xr-
lat
2 2
şi, pentru cazul .

•
particular x=l~ obţinem: l:k2C!=n(n+1)·2"-2 •
. lat ·- .
iv)· înmultind egalitatea (1) cur şi apoi, deri~ ambii membri, obtmem:

t·kC!xi•1 =~+x'f•1 ,
lia1 .
t
1-1
k(k+l).C!x 1 =~[2+(l+n)x](l+x)"-2
. / J • .
, §i, pentru ~ particular x=ţ, obţinem-: E k(k+l)C! =1.'(n+3)2•-2 •
\ l-1 .

443
 \.

v) înmultind egalitatea (1) cur şi apoi, derivînd de douA ori egalitatea; objiriem:
n' n .
}:kC!x1•2_~nt'(l+x)"-1 ;-
l-l . .
E /c(k+2)C!x1• =nx
l-1
1
.
2
(1+x)"-2J3+(n+2)x];
. .
n .
E k(k+l)(kt2) c!x
l•L
1
=nx(l +xY,-3 ((n 2 +3n+2)x2 +6(n+l)x+6]
\
n
şi, pentru cazul particular x=l, obpem:
- . .
E k(k+l)(k+2)C!=n(11 +13n+34)•in-
l-1
2 2
•

vi) înmulţind ~galitatea (1) cu x şi, apoi, derivînd ambii membri, obp~m :
n n .
EkC!x 1=nx(l+i)"~1 ; Ek~C!x1- 1 =n(l+nx)(l+xr-2_;,
l-1 l-1 .

~ .egalitate pe care o îmnultim cu x, apoi o derivlm:

. n . •
. Ek2C!x1 =n(l+nx)x(l+xr-2 ;
bl
n ,
I; k C!x1-
3 1
=n(l+x"-3) [n2.r+(3n+l)x+l]
l-1
n '
şi, pentru cazul particular x=l, obpem:
f
E. k3C! =n2 (n+3)2"-3 •
l-1
n
vii) Fie J{x)=(l :.x)"=
.
E (-l'f. c!x
laO
1
• Derivînd ambii membri, obţinem:
li

-n(1:..xya-1 =E (-l'f kC!x

-~1
1 1
.
-

n :
şi, pentni cazul ·particular x=l, .obţinem:
.
E (-l'f /cC! =0.
..l-1. ,. . . .
viii) . Înmtiltind
. egalitatea (2) cu x şi, apoi, derivîn_d ambii
-· membri, obţinem:··
. ' - , - - .
,. . . . ·: .. n .. · . •. -·~ .

E (-l'f kC!x =-nx(l:.xr- E (-l)1~

·hit .
1 1
;
l:wl
2
c!x1- 1=-n(l:-nr)(l-x)"-2 . . .
. ·
n
şi,- ~.ntru cazul _particular ~1, obtinem:
' . .
E (~1)1 k~C! =0.
1-1· . .. .. . ..,
Înm"1tind . ~ t l
. . . ' .. .

n
egalitate cu -1 ~bţineJ11
. • .
E (-1,♦ k2C! =O~
A:-1
1
. .
ix) ÎnmuÎţind egalitatea. (2) cu r şi! apoi, derivînd de doul ori, ·obţinem;
n .
E (-l'f kC!x
. ,1.1 .
1 2
• =( -n) (l-x)n~l x3 • .

444.
 n . . . .
E.(-1)1 lc(k+2}C!x1·1=-nx2 (1-xr-~ [3-(n+2)~].
l-1 . . .
n .
E (-1)1k(k+l)(k+2) C!x1=-nx(l-xr-3 [(n 2+31i+2~ 2-6(n+l)x+6]
l-1 ' . . .
şi, pentru cazul particular x=l, •;obţinem:
n .
E (-1)1k(k+l)(k+2)C!=O. Lun~pnd aamtl egalitate cu -1 obţinem_
l-1 . . . I •

.E" (-1)1• k(k+l)(k+2)C!=O.

lal
1

x) Fie J(i)=(l +x)•, care este o funqie integrabilii pe intervalul [O, 1]. Aplicînd
formula binomului lui Newton, fun~·se ~C2Yoltl su~· forma: -:·-
" .
· (1 +xr= Lw._c! x 1:. (3) Integdnd ambii membri obţinem:
- .

f t (1:!-x)'! eh:=
Jo -
tw C!_ Jof' ·1
x • eh:. c>. (1 +x)'"' ,•=
n+l o _1-0
t C:! .°x'-' io' c>· _2"''-(t-.1_ .~:. .
k+l n+l M) k+l

xi) Integtînd de doul ori egalitatea (3) obţinem :

. . . ' _/ .

·c1+xf+2 i " i: x1:+2 . - t •. - 211+2_1 " .1.. _1:

(n+ţ)(n+2) Io =tC,. • (k+l)(k+2) Io' adicl· (n+lXn+i) = t (k+l)(k+2) ·C,,.

_xii) Integrtm de două ori egalitatea (3), apoi egalitatea remltată o înmulpm cu x,·
iar noua egalitate obţinută o vom deriva: _.
~ " . . -2
(l +xr• E ci: .. xi• înmul~ ~tă
2

(11+1)(11+2) · w · " (k+1)(k+2) : - · -

-
· _-
egalitate CUX. şi obpem
_ : - -·
-. •

(l+xr•
(n+l,_(11+2)
2
·x·~t 1-0
ct
n
xi=+3
(k+l)(k+2) .
=> t k+3 - .c1:·.xi=+2- [l+(n+3)x](l+xr♦
w (k+l)(k+2)_ _ " _ (n+1)(7'+2)
1

şi pentm cazul ·particular x=l, obţinem: i:,w (k+1Xk+2)

k+3 • C!- (n+4) •2"•
_ (n+l)(n.+2)
1
• ,

xiii) Fi~ ~ctia J(x)=(l-x)", care este o ~qie inte~ilă pe intervalul [O, 1], şi
aplicînd formula binomului ll!Î Newton, obţinem :

(1-xr=
.
L" (-lfe!xl: ·. · (4)•. lilt~ ambii membri, ~btinem:
A,aO ·•. .
n · - · · n (-1}1C 1
. Lw (-lfC! J~f1x1dx=_·f1(l-x)"
Jo
~ =>·E .
· w k+1
n ·xl•l 11=
o

· -445-
 (1-xr•l 1 ~ 1 11
=---
· n+l o
*·L(-lf ·~·C,.::=-.
w . k+l n+l
l ·
•
xiv) (1-x)"=l-c1.x+C,,x2-C,.r+._..• ~-1-(1-x)"=x(c!,x,-c!x+c!x2-~ ...) =>
.* f 1 l-(l-x)" dx=-f1(C,.-C!x +C,.x 2- ••:.)dx şt f 1 l-(l-x)" dx=
Jo . x Jo Jo x
= fl x(l +(1-x)+ •.. +(1-xr- 1dx=x- (1-x)2 - (1-:x"f ':... ..• - (1-x)"
1
I1
_
Jo · x 2 3 -- n o
Astfel obţinem dl t, (-1)" .!.k ·C!=t .!..k ·1
1-1 lwl

xv) lntegrmn de doul ori egalitaţea (4), apoi ~galitatea remltatl o înmulţim cu X;
iar noua egaliţate obtmutl o ~erlvlm: ·
t, (-l't ·C!·xl+1=_(1-xr1 ; t,· (4f. ·C!·x1•2-· (1-x,♦ •
2

w k+l. . n+l _ w (k+l)(k+2) ""'(n+l)(n+2)

(-1\i · ·x(l-x,♦ 2
•
înmulţim egalitatea cu x
·
• . •
§1 obţmem:
•
En
~""""!'-""'~
w (k+l)(k+2) .
· t
C,. •xi+l= ·
(n+lXn+2)
=>

=> 'i:, (-1f(k+3) • ct. xt+2_ (1-(n+3)x](l:..x,♦ 1

şi pentru caiul particular x=l,.
1w0 (k~1Xk+2) ~ (n+l)(n+2)

obpnem: 'i:,w (k+1Xk+2)

(-lf(k+3) ~ C!=O.
·
. nx . n+1 . nx n+l
sm- sm ~
2
„ • . sm -2 cos T
·102. ·scx>=E sinh- · 2c , C(x)=}:cosh=----
ial • X 1.1 • X
Slll- sm-
2 '2
Derlvînd ambii mem~ri ai egalifltilor precedente, obţinem :
.,. n . . n .,·
. S'(x) = E k cos h
1-1
=> C1 (x) =S '(x), S"(x) = -
.
E k2 sin h
lwl
=> Sz(x) = -S"(x)..
'
11 n . .
S"'(x)=·-E k3_cosh =>Clx)=-S"'(x), C'(x)=-E k sinh =>S1(x)=-C'(x) •
.1:■ 1 lat
n n
C"(x) =- E k2 cos h ·=> C2(x) =-C"(x), ·C"'(x) = Ek 3
sin h => S3(x) =C"'(x). ·
lwl - . . lwl ·

Sumele iniţiale S şi C se calculead înmulţind egalitltile cu sin.=., apoi termenul

. ' . ' ' 2
general sin ; , sin h, respectiv sin ;cos ~
h, scrie ca o d i f ~ de ~i t ~ ,

şÎ anume: .sin ; • sinh= i r~-;)x-cos (k+ ~)x}

. .

• X · 1
q
S18 2 . cos ,u.=2
~
r\ 1):r · lk 1) ]
inlk·2 l-
r-sm 2 X •

Bfectuînd sumele pentru kE{l, 2, ..., n} şi reducînd tennenii asemenea, v9m obţine
valorile ireductibile ale s~elor iniîiale S(x) şi C(x).

. ~

447
 CAPITOLUL X
METODE DE CALCUL APROXIMATIV

DEIERMINAREAVALORILOR APROXIMATIVE ·
ALE RĂDĂCINILOR ECUAŢDLOR. '
CALCULUL APROXIMATIV AL INTEGRALELOR
DEFINITE FOLOSIND :METODE DE CALCUL NUMERIC

- · · L Metoda îqj~--tlrll Intervalului

Fie ecuatia.f(x)=O, unde/este o funcţie continui pe intervalul [a,b] şi.f(a)1(b)<.O

, (adidl ecuatia admite o rldlcinA în intervalul considerat, conform unei _consecinţe
a- proprieffitii lui Darboux). Pentru a determina rldlcina ecuaţiei, se împarte

intervalul ~ doull Intervale [a, a;b), (at • f ji se det~ semnul fiuicliei la· · -
capetele Jntervalel9r, alegîndu-se intervalul la capetele dimia funcpa îşi schimbi
semnul. ~onamentul continui pini ·se obtme: J(aJ-Jf.bJ<.O, neN, cu· b„-:-tz,.=
=..!..(b-a) şi 1im a,.= Hm·b,.~ unde ~ este r!dAcina clutatl şi Xc,E(a,., b,J•.
1

2" . n--m · · n--a> . . _

.Aceastl metodl este comodl pentru a obpne o estimare grosieri ·ccu o eroare destul
a
de mare) unei rAdlcini a ecuaţiei- date.
Exemplu: Fie ecuaţia J(x)=O, unde J(x)=;x4+2r-x-1.
Să se aproximeze ~ .xo· a ecuaţiei date; rad!cinA cuprinsl în intervalul [0,1].
Rezdlvare:. J(0)=~l; J(l)=l; J(0,5)=-1,1875; J(0,75)=--0,58984375; J(O,fn5) 06

-0,05102539; J(0,8125).,-0,30393982; J(0,84375).,-0,135573388; J(0,859375).,

•-0,044614733; J{0,8671875)-0,002612356, deci XoE(0,859375; 0,8671875). ,,.,
Putem consid_era rldlcina: Xo -..!.co,859375+0,8671875)=0,86328125•.
. ~ - 2 .

n~ Metoda coardei
... (sau metoda p4rJi]or j,roporJU!nale)

Fie/ o t\mcpe colitinull pe intervalul [a,b] şij{a)<O, J(b)>-0 (vezi figura X.II de la
. pagina 449). (Analog se trattmA cazul JC.a)>O, JC.b')<O) •

.llcuatla dreptei (AB) este : /?a)

b· f(b) 1
! =0 . . y=f(a)-/(b)
q-
a-b ·
-~+ af(b)-bf(a).
. a-b

448

\..
 . ,'

· iar {x 1c}=(AB)n(r-O~.xic=:4+h~, unde:

. Ir 8
h1~- f(a) ·(b-a). .· I •

•
\
f(b)--f(a). .
pe
Aplicînd metoda unul dintre intervalele [a, xf]
sau [x[ ,b1 ·interval pe ~ functia. îşi schimbă _.;..1---:;-;L..;_:~~~~~"'!!'

semilul la extremitÎti, se obpe o a do~ aproxi-

mare i,{, a rll<fficiniii_ Xo ş(procedeul continui pini
~d ~cina :va fi aproximată- prin· adaqş; ~~ .
._lipsi, ~ pretjzia <:etutl (sau cµ ap19~pa Flg.X.U. .
oo~). Astfel, daci extremitatea a a intervalului este fixl, atunci aproximatiile
succe.,ive ale rid!~ Xo sînt da1e de formula: . · ·
c .c : f(x;) c ) . c b ·~ • •· -~ .......x· ~ • •'tat• ·b. •
(Xn_-a ·a1u1~•
x,.,. 1:;::x•. -: . , x1 = , ,.~,., w Wl\4 eA,rellll ea a mterv
_ · · f(x;)-f(a) · · · ·
este
.
flxA, ·: atunci aproximatfile succesive
.
.
ale ~tjnii Xo ·sînt date de· form$: \
~

C · f(x~).C ·. C
·. C _ _._,.-
X,.+t =x,. - · (b~x,.), x 1 =a, m:::1, •
. . . · J(b)-f(~;) . . .
Pentru evalwyea erorii ~lei de a n-a aproxi_maţie, se' poate proceda astfel: fie .ro
. riidlcina ~rutl şi x,.c
rldicina obtmutl din a n-a apro~pe, a ecuapei J{x)=O,
undei-, Xo, r,;c~~]. Bval~ d 1-ro-xfI ,s: /(;c.mÎ, unde .
Q-
este~ de inegali~
. • .
m. este. valoarea minimi a· .expresiei f'(x), adică lf'(x) I pe_ interval~ [a,b]~

~ .Astfel, putem considera cA riidlcinaXd=X„c + f(x,.c) ~;, ~O, 1].

. m·
Exempiu: Determinati Ifdlcma pozitivă a ecuatiei J{x)=O, unde
J{x)=t-0,2.r..;o;2x-1,2, cu o aproxi~tie de 9,~.
. Rezolvare. Mai înÎîi separAm rldl~e:-J{l)=-0~6:<0, J{.2)=5,6>0. ~ -
XoE(l, 2). Cum intervalul.ales -este 'prea mare,. considerlm j(l,5)=1,42S'şi 1<Xo<l,5.
Aplicînd formula în mod succe..1iv,. ol>ţinem: ·
Xic = 1 + 0,6 · ·(1,5-1)=1,15, iar Jr..xi')=-0,173.
1,425 +0,6 _· . - ·

\
~<; ~ 1,15 + -
O,l?3 (1,5-1,15)=1,'1~,' iar"J{xl}=...;0,03;.·
· :. .
1,425 ~O, 173
~c =l,190 + -- 0,0
36 (1,5-1,190)=1,198, iar J{x/)=-0,00072~
. 1,425 +0,036 _ . .
Cumf'(x)=3r-0,4x-0,2şi_i,Ca<l~,avem:f(x)-;p·(l,198)
' . ·, ' . .
2
-0,4·.1,198-0,~~98481i
. .
.' . ,. '

449
Nlcqlescu -38
o ·
Cum: lio-.1{I<
sE(0,1].
4
= 2
•0,001444~ <0,()!)'2, ob~!"'m: .xo=I,198+0,002_~ unde
·

m. Metoda tangentei (sau metoda lui Newton)

Fie/~ functie continwl pe [a,b]. şi .rc,E[a,b], ttdlcina funcpei, p.e ~- urmează
sl o aproximlm, iar /'(x) şi f:'(x). sîklt continue şi pl.,trea7.I semn .constant pe
intervalul [a, b]. Scriind ecua1Hle tangentelor la curbl în.punctele A(a, /(.a)) şi
B(b, JC.b)), a<licA y-1(.a)=f!(aXx~), y-J(b)=f'(b')(.x-b), §1.intersectînd-aceste ecuatll ar
axa absciselor, obtinem (vezffi~X.IIl): x[ =b-f(b),, ~pectiv x~r=a-1(~). Se
:· . . . • /'( b) 1
• • f'(a) .
I _alege· x[ -şau x~r ~. care ap~ximeazl mai bine ,
·Ildlcina .ro, mii~ ~tru care
~ .
diferenta
.
lro-xt I
_,.__ _ _ _,...____~---.sau· IXo-x?I este · .mai micii. Rationamentul
o ~ x continui pirul cînd rldlcina este aproximatl ·cu
·:precizia ceruffl. Astfel, aproximati~le succesive ale
Ftg.x.m
ddlclnii Xo, sînt date~de formula '\ _
· f (xr:) . · - 81 · _
x! 1.=x~- " , ._ ~ , iar x[ =b, daci f(x)>O şi _x[ =ti, "daci f'(x)<O, pentru·
/'(x~) - \ -
orice xE[a,b]. '
P~ntru evaluarea erorii .celei de .a n-a aproximatie, se ~ate proceda astfel:· fie Xo _
an-at_ aproximatie,. a ecuatiei /{x)=O,
' • • '• ' ~r- '

ddlcina cerutl şi i; rldlcina obti~utA din

·- • • . . I • ' T

unde x, .ro, x/E[a,b]. Evaluarea erorii este datl de inegalitaiea lxo-:~.2'1 :s / (x. ) ,-~de
m
m este valoarea minimi a exp~iei /'(x), adicl ~V'(x)I~ pe inţervalul [a,b].
. r, .
Astfel,, putem considera ci rldlcina :xo=x; + f<x:.) • ;, ;E(0,1]. ·
. m -
·Exemplu: Caicuiaii prin metoda tangentei/ rildlcina negativi_ a ec~ţiei J(.x)=O, unde
J{xp4-3x2+1Sx..:îoooo, cu o aproximatie de l«r~ : ·
Rez.olvare. Alegem intervalul (-100, ·-t0) deoarece /{-10)=-1050~ J(.-ţ00)-1<>8..
Reducînd inteivalul, obtfnem: Jf.-11)=3453, deci rikfficina.roE(-11, -10)•.
Cum pe acest ultim inteival avem /'(x)<.O; f"(x)>O, putem considercJ ca. ~proxhnatie
ini~I Xo=-1.1. Calcullm aproximatiile· succesive dupl schema:

450.
 I,

..
.· J'(xJ · /(xJ
n x„ JCx"J ---
f'(iJ
O- ~11 ' 3 453 -5183 0,7
1 -1,0,3 ~ 1~4,3 -4234: 003·
' ,

2 -10,27 37,8 ~196 0,009

3 -10,261 O,ţ5 -4185 I ·-
Optîml ·pentru 11=3, vom verifica: semnul•valorii f(x_+O,OOl)=J{-10,260)<0.
~
Deci .l;,E(~1~261; -10,260) p,utem ~idera cil~• -l0,26l; 10•26() =-10,2605,
• , • • I

iar p~eul continµI pini cîrul_vom· obtine rldlcinafro cu o aproxirrultie de.10~5-

.IV. Metoda 'iC)ÎDb~tl

Ref(a)·J(.b)<0, atunci ~n~/'(x) şi/''(x) nu ~e anuleam-tn·nici un punct din inte1Valul

(a,b1 plbtnnd tot. timpul_ semn. comtant. :Combinîn~ metoda coardei cu metoda
· tangentei, ebtmem o metodl .mai rapidă care permite determinarea prin lipsi prin sau
·adaos
I,
a ~ Xo a ecuatiei JC.x)=()~ În timp ce metoda tangentei sau metoda coardei
resttînge intervalul comiderat doar la un capAt, metoda·combinatl restrînge intervalul
~ ambeip. capet~: · ,. 1
•

Dupi aplicarea f i ~ pa.1 al metodei (adicl o ~ metoda. coard~ţ şi o dată

. m ~ tangentei) vom verifica daci s-a ajuns ia· eroarea _a(lmisl în ipoted,, 8'iicl

m-
lx.c-X:I <10~~ 1EN şi k

caz .putem aproxi~ ridAcina X<r

este dat .în ipotezl. Dacii. nu, se mai aplici~încl- o datl
şi procedeul ,continui_ p'ml se va verifica ipegalitatea precedenta, iar în acest
, xr+xc
n
·. .
·" • Se vor dC9sebi cazurile din figura X.IV ·
. .,

2
(de la pagina 452).
Exemplu: Calculati cu o apro~tie ..de ~ mult O,OQ05 ddlcina pozitivi a ecuatiei
. .f(x)=O, unde f(x)=r-x-0,2. · ---- ·
· · Rezolv~re. Alegem inte1Valul (ţ; 1,1), deoarece f(l)<O şi l{ţ,l}>O, i~ /'(x)=5x4-J>Q,
f'"(x)~2~>0.·P~ntruxE(l; 1,1),.aplicbl JJ1et~comb~l:x,c=l, x[=l,1.·
~{)=.fCl)=-0,2; .f(xf)=.f(l,1)=0,3105~; fC-'1Ff(l;1)=6,3205 §i ,xf = 1 + .~~~~ ~
. ' '
· •1,039; xf = 1,1 ~ ~~:l -1,~i: deci xl_; x..c ~0,012, iar aproxiuJatia este iosufi- · ,

·... 451·.

)
 !J ('>o ,g
F">o .

.o o

g !I ,·~o
i''<O

(J ' ·Je o

·l'fg.X.IV

cienti. vom: forma cuplul ceie(de·a d~~ aptoxintlri: x,c=1~~39~+ ·o,0!·2 :-0„0282 _ ·
· , · ._ · . \ . . · , . 0,0595 .. ·
a,J,04469;
.
x[ = 1,051- ~.'0,03l 3 a,,1~04485; XJr-x:r a,(),00016. Deci s-a ~btiriut .aproxi-
5~1005 · -· - · . · . .· - • ·
... I ,I

: 1 . .' .. _. ' . .
, . .
matia cerută· Astfel se· poate· considera ci mdlcina •pozitivi a ecuatiei J(x)=O'-este:
. .

· Xo •. (1,04469 + 1,04485)=1,04477 => Xo~l,045; ~ o eroare de:

2
!.2 •0,0001s· +o,00022 =0,00031 < !. . 10~
· · · 2 ·
3
•

Y. Remlvarea mtlllor
'
·transcendente
.
. ..
Considermn o ecuatie de forma J(x)=g(x), unde/ şi g sînt functn reale, definite· pe
·R sau pe un illterval_ inclus în R,· şi care sînt derivabile pe tot domeniul de· d~finitie,
exceptînd eventual, un numlr finit de puncte. ·
. Repre:zentînd grafic, _pe un acelaşi sistem cartezian, curbele y1=/(x) şi yz=g(x), atunci
rildlciitile ecuatiei J(x)=g(x) sînt tocmai abscisele puoctelor~e inters~e ale-celor
douA .curbe. Ecuaţia ft.x)-g(x)=O se DUDle§te 'ecuaJie trtinscendenti .dacă. nu este ·.

452

' '
 . I

~ţie algebrici (de exemplu ~im-x=O. nefiind un polinom, nu este ecuaţie

algebrici). · . . . .
O ecuaţie. transcendentl J>Qaţe fi; de, fonna:. s~-<f,· -cosx=l~, ,r.=ctgx, ·
. . .1 . . '
.r-x+2=-- •·etc.
ez+s' . ·, ..
ObservaJie. Noţiunea de rlld1lcinl ţnultiplă ·se· defineşte numai pentru· ecuatil
algebrice-şi nu pentru ecuatfi transcendente. " · .
Exemplu: Să se discute urmlt~ ecuatie iranscendentl în· raport ~ parametrul
real' m, ff_=inx. · I, , , ' . , ,• • • 'I . , . j .· •·

Rezolvare. Co~ide~ curba y=ff §i dreapta de pantl variabili y=mx. În ţuncţie. ·de ·
_valorile· parapietrului real m, apar patru cazuri posibile.
•• . _.: . . ••, , ' . . . ·. I
Fie P(Xo, tfO). un punct curent apatţinînd ţlltbei. Panta tangentei în acest punct es!e
tfO, iarJ'(:uaţia tangentei înP este y-e"O=e1o(x-Xo)=►.tf0 %-y+<fO(l-Xo)::0. Condiţia ca _; .
tangenta sl treacli prin ori~:axelor este ca_ termenul liber sĂ fie nul, deci ~1. \ .
Dreapta, y=~ .este. tangentă la curbl dacă in=e, hu' coordonatele punctului •de -
tan~ntl sînt: ~1, e). ~· · · .·. · . . . ~
Tabelul de· discuţie a rldlcinJlor tmfnd seama şi de graficul funcţiei, (grafic care este
prez.entat în figµra -~~V.l),, :este: ·· ·
m Numlrol de riidAcini
.: 1. ·_mE("700, O) XiE(-00, O),. ,abscisa punctului :P
2. mE:(O,e) · nici o rAdlcinl
3. ·m=e x1:;l, abscisa .punctului T
•.
4. me(e, +oo), x1E(O, l); ~ P.lllClului M ·.
I .- . XiE{l, +oo), -~sa punchdui.N
Observa1ie: Acelaşi tabel de discutie se obtin~ şi dacii intersectăm graficul
funcţiei Jf.x)= e% cu dreapta. variabili y--m. Vezi figura X.V.2 .
. . X

Fig.X.V.I Ffg.X.V.2

453
 . . /

Metode
. de calcul aproximativ al Integralelor
.
deDnlte
..' '

Primitivele· funqiilor se dete~ doar pentru cime extreln de n,sttîme de funqii, 1

deci pentru majoritatea ~lor de funqil nu putem aplica formula ~ibniz - Newton,
şi în ~ t caz vom calcula integrala prin .p~ee de .calcul aproximativ.' · 1

.· P~blemele de aproximare sînt indisolu~il legate de evaluare&erorilor•comise, deci.

nu are sem să spunem ci am· calculat cu. apmximatie valoarea· integralei decît dacii
ptecl7.lm gradul de aproximare al valorii integralei. Astfel procedeele de calcul •
integralelor, prin metode aproximative, ~înt legate de proce.deele de eval~ a etQrii.
în principiu, metodele de calcul aproximativ.· al integralei UQei. func1il / constau în
a aprpxima iunqia / cu o functie mai simpli g, .clreia i se poate. calcula ·ma! u.ior
integrala şi în a, lua .integrala funcpei· g în 19cul integral~i funcţi~ f.
o
VI. Metoda dreptunghl~lor_
, .
, Metoda dre~ghilirilor constl în aproximalea funciiei date cu o funC1ie în scarl,
adidi în a aproxima graficul functiei cu o linie poligonali cu laturile· paralele cu
6
axele~ene,~eci: f /(x)d,x•b-aL(a)+Î:f(xJ];dacli~e'~-
J• ',' r
,;:.. . . . . .·
t1:=X1:=a'+2·k, în cadruf sumei Riemann, sau
.·.
lwl

6
f /(x)dx•-
.
.

. ~
b-an-1, .
/(xJ+f(b),
·

]
.. n . J• n .,
daci punctele intermediare t1:=X1: 1=a+ ~a •(k+l). · ·· ·
. • n . .
Cele doul formule de aproximare se numesc formulele dreptunghiurilor
· Evaluarea erorii comise prin aceas~ ~etodl rezultl din inegalitatea: ·
I • u:,cx)dx~D.(f)j"'.M'(~>2, .· ' ·...
unde M'= su p ff (x) I şi n este numlrul de diviziuni· ale intervalului [a,b], daci feste
'"zsb · .
derivabill şi derivata ·sa
f .este mlrginitl, iar D,.ff) este, suma din formula
dreptunpiuriţor~ Pentru o diviziune alea,I, eroarea este cu. atît mai ~di cu dt panta
de
tangentei.Ia grafi~ este mai mici, dar, mai ales, cu cit intervalui integrare (x1:, x1:+1] _ ! ·
este, mai miÎ. ·
l
VII. Me~ trapezelor

Metoda trapezelor consta în aproximarea unei funqii date· cu o runcpe· poligonali,

liniara pe intervale; ale clrei vîrfuri se;~esc pe graficul funcp~ deci:

•
454

/
 -
/ , I

.; f:,cx)dx• 1;:fca) +f(b; +2~ /(x.)J. imde x.(ke{,i, 2,t""' n}) sînt,~fo unei
- diviziuni a intervalului [a, b]. Acemtl fonnull de apro~ se numeşte.formula
I trapezelor. - . _ .·
. · · -, .
I -. • . - .
1 Evaluarea erorii comise prin aceastl ~etodl_ rezultl din inegalitatea: ·
3

I_(,,f(x)dx-T,;(1)1·-='M"(li-:)
Ja . .· 12,a
;

~ M''= ,gz•b
s up lf"(x) I §i n es~ n ~ de diviziuni ale iniervalului "ca,b], dacii/ are
. .. ,
derivata de oldinul doi mlrginitl, _iar TU).~e suma din formula trapezelor.

VIII. _F~la Iul S~n

Metoda constA în aproximarea. funqiei- date pe anumite intervale cu un -polinom de . .,

gradul doi, adidl ~proxim.arta funqieipe:anumite intervale cu o paraboll, deci-:

f:,(x)dx• ~t>'f ca) +/(b) +4.t. /Cr..)•2t. /(¼)] ,

unde X1: (kE{l,2, ...,n}) sînt_p~ctele unei di~uni a intervalulqi .[a,b]. ~ t l ·
.. . .

fonnull de· aproximare_ se numeşte formula lui Simpson. . - . .

I . Evaţo~ e~9Î prin acemtl metodl rezultl din ine~alitatea:

IJ)Cx)d%,..;S2,r(f)ls M(l"l(~)5 ;
.. . . . 2880n
unde ,M(IV)= su P. 1/(JV>(x)I, n este numtiul ele diviziuni ale intervalului [ a,b], daci/
. a.z•b .,· . . '
·are derivata de .o~ul pat(U ~ t l , ~'JA(/) este, suma ~lin formula lui Sim~on. _.
ObservaJie: Fonnwa lui Simpson nece.siffi în general calcule mai puttne decît
.,formula ~pE2elor sau formula dreptunghiw:nor. ··

I PROBLEME PROPU~ SP~ REZOLVARE ,

,1_. SI. ·se deţermine nun;alml. rMlcinilor reale ale· ecuaţiilor urntAtoare şi sl se
separe aceste rldlcinl: ·· ·
i) x-'+2r-'.7x+1:::0;
. l ii).r-i-ln x+m=O, pentru·x > .o şi ffl parametru real;
iji) 21nr'+.r-4m=.O, pentru m· pammetril- real;
iv) ~+2x4+.r-3=0;
· v) .r+3x4+4r.;..2=0; • .
vi) -2 1n x+mr+7::0, pentru x>·O şi m parametru real.

_., 4SS
 2. Să se cal~uleze cu aproximaţie de J>att!l z.ecimale rădlcina reali a ecuaţiei:
.r-~-9=0. ~ \ . ,.
3~ SI se determine cu aproximatie de· cinci zecimale rld!cina reajA a ecuaţiei:
I .r+~-1=0. .
4.·Să se determine cu aproximaţie de trei zecimale radlcinile reale ale ecuatiilor:.
a) :r'+~+l=O; b) r-3.r+l=O. . . .
5. Calculati valoarea minimi 8 exp~iei: y=x~+r+x+1 cu o aproximaţie de 0,001.
6. Calculaţi valoarea maximi.a expresiei: ,r-x+Inx-.r', cu o aproximatie de 0,001.
7. Calculaţi vaio~~ de extrell!- a exp~iei: y--r+3 cos x, în intervalul_ ~O,!..),~
2
• . •. d.e 0·003
o aproxunat1e , .. . · . •· .
' . . ' . ' 2 '4 . . .
8. Calculaţi valorile de extrem ale ·functiei y=x-e' ·, •în mtervalul [0,2, 0,5] cu o
aproxima1ie de 0,001.
9. Calculati cogrd~natele punctului de infle.Xiune al curbeiy= ;~ (x3-6x2 +19x-:30),
.. cu o aproximatie, de 0,00.1. · · ·
10~ Calculafcoordonatele punctului de inflexiune al cwbei ,=6x2Inx+2r-9r~ cu
o aproximatie.de 0,001.
11. Fie ecuatia ln x+x-2=0. SA se arate ci ,în intervalul (1, 2) CCU;81ia ·are o sin~
ridicini reală. _SA se determine această rl<fflcinA cu o aproximaţie ~e 0,01. ·
·· U. Să~ determine rildlcina CCIJ31iei tg x,,;r, pentru
de 0,0001. . .
ie(~,
·
3
;), CU Q aPro~
· , . ·
13. Să se discute, în raport cu P,U'801Ctrul real m, răd!cinile ecuaţiei 3.s=nzx2.
'i4. În.tr-un triunghi dreptunghic, dife~nta dintre lungimea ipotenuzei §i lungimea
· unei catete estţ de 5 cm, iar aria triunghiului de 4 cm2• Să se detehnine lungimea
. celeilalte cat~te a triunghiului. .
. · 1S. ·sa se duci într-un semicerc o coardi paralelă cu diametrul, care sil ·împartă
semicercul în dolii J>Arti echivalente (adicl în pirti de aceea§i •arie).
. '

16. SA se ducii într-un cerc de rază 1 o coardAAB, astfel înci"t.Iungimea arculuiAB

'să fie dublul· distantei de la centrul cercului la coarda.
ţ7. Se considera un triunghi dreptunghic.OAB cu m(<t'.A)=90°. se· duce un arc de
cerc cu centrul în O şi cu raza OA, §i se note87.I cu C punctul Jui de .intersecţie cli
OB. Să se detennine ~ura unghiului O, astfel încît aria sectorului OAC să. ·ţie .
ju~!tate din aria triunghiului OAB. · ·
·1s. Să se intersecteze o sferă cu un plan, astfel încît volumul_ părtii din sferA,
situată de .o parte a planului să fie a n-a parte dţn volumul p&lii din sferă, situată
de cealaltă parte a planului (,aEN). ..
19. Aplicînd metoda dreptu·nghiurilor, sA se calculez.e Ovaloarea aproximativi a
integralei: ·

456
'
 -
' i) 11= f lx X sinxdx, pentru n=12;
Jo .
ii) Iz=J x•w:, pentru n---30. . .•. _ . -
20. Aplicîn~ m~oda trapezelor, sA se calculeze valoarea aproximativă a integralei:
1
i) 11= f x 2 dx, pentru n=S;
Jo .

ii) Ir rj !
1- sin~ W:, pentru n=6.
2L Aplicînd metoda lui Simpson, să· se calculeze valoarea aproximativă a
integralei:
O X

1") I = ~1 ~ ..) I r= 1"'2' ----

1 4 x 4d x, pentru n=5; 11 sinx d x, pentru n=10;
, . 1 o2 . ·. o X
1
iii) / 3= f dx,- pentru n=lO. ·
x
Jo ln(l+x) ·
22.. i) Să se calculeze valoarea aproximativi a.numArului x, folosind integrala:.
1 1 1
I= f _ _dx = arctgx1 =~-
Jo l+x2. .
.
o 4 '

ii) Cum trebuie ales n, pentru ca din calculul integralei I să se obţi~ numărul :n:
cu două zecimale exacte (se va aplica formula trapezelor). / . .
,r

REZOLVĂRI ŞI.RĂSPUNSURI

1. i) Fie J(x)=r+2x2-7x+l; /'(-x)=3r+4x-7, f'(x)=O*Xi=-2, xr=l; lim f(x) = ±00.

3 ,%~<X>
Şirul lui Rolle este·:

7
X -00
-3 1 +00
_:
-00,,,.
- ·419
27 - -3 - +00
.
Deoarece apar trei schimbări de semn, înseamnl că ecuaţia ate trei rădăcini _reale:

x.E ( ~ - ;), x:,E:(-; ,1)• x,~1, +00). Micşorind Întervălele, obtinem clix,E(-4, _-3); •
x.i_E(O, 1); x3E(l, 2).
ii) fie J(x)=r-x.:..ln x+m, definită pe (O, +00).

f'(x)= 2x -x-l ;/'(x)=O::>x=l,J{l)=m; lim / (x) = +00. Folosind ş~l lui Rolle obţinem:
2

X z-a,

457
Nicolescu -39
 m Numlrul de ddAcini
mE(-00, O) X1E(O,l) şi X2E(l, +00)
·m=o .x=l este ~lcinl dubli
mE(O, +00) nu are rldlcini reale.
ObservaJie:. Se poate· fol~si şi metoda grafici, adidl intersectînd graficul
functiei J{x)=ln x+x-r .(X>O), cu. dreapia ·variabili y=m. .
iii) Fie J{x)='lmr+r-4m.
f'(x}=6mr-+2r, /'(x)=O=>x1='> şi~-..!.., pentru m~.
.3m
Dacii m--0, ecuatia admite rildacinA dubli şi an~e ,x1~r=().
· Dacii m<O, şirul lui Rolle este:.
•
1
X -00 o .-:-3m
+00

-108m 3 +1.
+00 -4m -00
27m 2
Cum ft..m)>O, rezultă că ecuaţ!3 admite o singură rădăcină reali, situatl în
1
intervalul (---, +~.
3m · . •
Dacă m>O, şirul lui oile e.;te:

1
'-. X -00
--
31}1
o +oo

-108m 3 +1 +oo
-4m
27m 2

-108m 3 +1
Pentru----='>, avem: m=108
-i .·
27m 2
m , - Numărul de r&l~cini reale ·
,
mE
I .
o, . 1
x,,-aO, - x.e(-:n., IJ),
3
~ )• x,~O, +oe>)
. \ ~108
1 x,=x2=3ftf, x3E(O, :+oo)
m=
.. ~108'

mE x 1E(O, +00) .
( 1 , +00
)
·. ~108 · ·

458
...
 iv) x 1E(-oo, O), .riE(O, +oo). Cum f(0)=-3 §Î f(-l)=f(l)=l; rezultă dl XtE(-1, O) şi
.rie(O, 1). v) x 1E(O, +oo). Cumf(0)=-2 şif(l) =6, rezultă cl_x1E(O, 1).

vi)I'(x)= 2(l:mi:~ ,f(x~~H; ,[f-¾]a)n(~:); '

.....

lim/~)=7+lim
X-.CD x-.m
i,i
(21nx+mr)=7+1n(lim e-,,,r I X-.cD -2mxe..,.;
)=7+ln(~
z-.a,
2E '~~
J
m<(). Pentru m>O, expresia ·de sub limitl este negativi, atunci şi lunita ei este
negativi; deci vom avea· de a face cu logaritmul unui numlr negativ.·

m· Discuţia rikfficinilor

mE(-00,' -e") Ecuaţia nu are ~ini reale "\

m=-e6 X1~-~
I
' . I ,

mE(-e6, 0)-

mE[0, +oo)
x1E
\
o.[-¾
. , j
,xi= J~,
x1E(O; 0,030197383),. rldlcina ecuaţiei
+00
este foarte apropiată de :zero
De fapt rezultat~le din tablou se mai pot obţine şi daci intersectam Vclfi~ functiei
·2lnx+7 drea.· • b:uc .
y= - - - , cu
xi . pta vana wa y=m.

2. Fie funqia f(x)~-'lx-9. .

i) Aplidim şirul lui Rolle ~ntru a determina natura rldlcinilor, cit şi intervalele
· în care se afli racfflcinile reale: •

f~'J=3x'-2,f~~JC=± ':,,(1)=-10,IB!66211,t(-.!}):-7,911337892.Deci
ecuatia J(x)=O, ~ o singurii riid4clDii ream x,,E(':, ~00). ·
ii) Resttîngem interval~ prin încerctii succesive:·
f('i)=-5, Jt:3)=12 şi cum /(2)·ft.:3)<0, atunci :xoE(2, 3).
iii) AplicAm me~ înjumAtătirii intervalului:
1

X1
I
=2=2'
2+3 I (5)
25 =1,625, x.,E 2, 2( 5) ; ..
5
2+-
Xi=--=-,/
1
2 4
2 9 (9)
-4 =-2,109375; · ·XoE ~ - ;
4 2
· (9 5)
459
 . -·- 'f
9 5

X:=..!.2=~,
2 8·
.
9
8 )=-0,353516,
19
XoE( 8 , ~)-
2
iv) Aplicam met combinată pentru •

A(i t( :)), B(½ t(;)) CU /'(x)>-0, /"(x)>-0, XA~15, J{x.J--0,353515625,

x,--;2,5, JC.x8 ):J,625. · , .
· .a) Aplicam metoda coardei: fie x.C=x8. =~, iar ecuatm dreptei (AB)·este:
.· . ·2 .
X y 1 . C C
xA YA 1 =O, i~ {.i{}=(AB)n(y=Oj, deci x; - xA ·/(xi ;-xi ·/(xA) •2,397334649
Xa Ys 1 : f (xi )-J(xA) ·

şi / (x,,c) •-0,01667~28. Fie punctul c{xic, t{x,,1).

b) Aplidlm .metoda ~gentei: fie xt =x8 = ; , iar ecuatia tangentei dusl la curbl

în punctul B este: (7) Y-Ya=i(x8 Xx-x8 ), iar ~1=(1)n(y=O), deci

x,_T =xi7- f (xt) =~- 1,625 -2,402985075 şi/(x[)'~,069676; f(Xi)=15,323012. Fie
· f'(xt) 2 16,75 ·
punctul D (x[, f (xi)). Cum :xoE(Xzc, x.[) şi aproximatia lx{-.1{ I:0,0056504 este
nesatistlcltoare, .atunci:
v) Aplicmn din nou metoda combinată
a) Apliclm pentru început metoda coamei. Ecuatia dreptei (AC) este:

;A . :A !
=O, iar {x.,c}=(AC)n(y=0~.1{= XA -,~ci-x.c ·f~A) _2,398425798 §Î
X,.c Yzc 1 · · · / (x,_c}-/(xA) .

·I (x{)=O,OQ0183.
b) Apliclm metoda tangentei. Ecuatia tangentei în punctul. D este: ·

(TJy-y{ =f'(x{)(x-x[), iar ~

Lr}=(T,)n(y=O}q,XJr =xf f(x[) =2,3985656 şi
\-4'3 . /'(Xi) .
/(x{J=0,002097. Cum XoE(XJc, x{) şi aproximatia lx.t-~cl =0,0001254<10-3, atunci
putem apro~. ridăcina ecwqiei:
C T .

Xo - x 3
;~ -2,3985029, adicli conform apr0ximatiei cerute în problţmll obtinem
.rv:~985-

4(i()
 Observape: Deoarece- am JCStdm intervalul la ambele capete, ain obpnut

_ doull l!Qi Jl\ll1CIC şi anume c(= ,/(=)) sau C(2,39733465;

-0,016657424) şi
· ·
D(
67 - 67 ~
t(
i 61 , 161 )~ sau.D(2,402985075; 0,06976123). ~tfel,
· ·.
pentru punctul v), mai ·putein redacta: ·
· a) Apliclm pentru început metoda coanteL
. c Xc·f(xJ-xo·f(xJ
X:, -------*
f(x0)-f(xJ
*~c = 2,39733465 ·0,069676123-2,40l985075 •(~,~16675424) *
0,069676123 +0,016675424 · -·
. ::::>.1{=2,398425798 şi /(~c)=-0,000035971.
b) Apliclm met~ tangentei. Pentru tangenta ~ punctul I> avem
Xi =Xo- /(xi) *~T:2,402985075- 0,069676123 :>~T:2,398437919 Şi
f'(x0 ) .. 15,32301121
r. ·c :r. · T ·c
/(x3):::0,000148967. Cum.roE(x3 , x3 ) şi aproximatia ~-~ I=
:::0,000012121 <10-4 este multumitoare, putem scrie:
C T .
Y..= ~ +X, _ 2,39843?919+2,398425798 =Z398431859. Deci, CU patru
2-v::- · 2 ·
zecimale, rildlcina este .rc,=2,3984•.
· · 3. i) Fie J{x)=.r'+2x~l, xER. f'(x)=3r+2>0; f'(x)=6x; feste strict crescltoare. Cum
_lim / (x)=--= şi lim f (x) = + 00, ecuapa admite o singuri rădlcină reali. Fie .ro acea
,c--cx, ·z..a, °" .
rldlcinl. Aceaţti comtatare se face şi dacii apliclm şirul lui Rolle. - .
ii) Restrîngem intervalul, prin încerclri succesive:· J(0)=-1 <Q, · J{l )=2>0. Deci
.roE(O, 1)•.
iii) Aplicmn, la început, metoda îqjumltAtirii intervalWti: ,

·x{=~=!; t(.!.)=.!.., deci:xoe_ fo, ~\;

2 2· 2 s , .l 2J
. o+.!. .
2 1t(l) 31
.rz=~=~ - =--,
1 .
2
.· · (1 1) 4
- 4
dea.rc,E ---:-t -
64 . 4. 2
;

1 1 . .
-+- .
X]
I 4
=--r-~"'f f 82 3 (3) 101 .
=- 512, deci .rc,E
(3 1)
T 2. .
• ). ~
1v A.ftli...x-
"41ll met
oda comb:--.-x ··
IWIUI pentm -, -101)
·A(3 1 -1) •
- B(-, ~
. ·8 512 2 8

461
,;
· La stînp punctului Xo aplidlm metoda coardei pentru:
1 101 ·3 l
C ' C • - •
Xic =XB =!., Xic = Xi ·/(xA)-xA ·/(Xi ) 2 ill 8 8 -0,451515152;
2 / (xA)-f(x/) _ 101 _.!_
512 8
I (Xzc) •-0,00492114.
La dreapta punctului Xo aplicam metoda tangentei pentru Xir =x8 = !,
. 1 .
x[ =xt- I (xt) =!.~ 8 -~=0,4545455; f (x,{)::0,003005259, /'(Xi)=2,619EG4709..
f'(x{)· 2 .!.!_ 11 .
~ . . 4
· Deci .roe(x;, ~r), iar aproxi~a obţin~ este lx{-x{l=0,00303~03.>10-5•
v) Pentru o mai buni aproximare, aplicim încă o datA metoda combinatl:
1 · · 1
xc·f( c)~ c·/(xc) -·(-0,0049214~0,4515151 ·-
c_ l M Xz t = 2 8 =0453351·
X,
I (Xi.C>-I(xi~ -0,0049214-.!.
' '

8
, . T

~
T · T f (Xi) 0,416 r. ,~n
=x:z--=0,6---=0,4649351; /(x )=u,0.:m3727.
_n
3
f'(Xi_T) . 3,08
Deci XoE(x,c, xi), iar aproximatia obputl este ~c-x,rl =0,0115841.
vi) Pentru o .mai bwui aproximare, apliclm ţnci .o datl metoda combinaJI:
.. . . . 1 . . . 1
C fi C)- C / ( · C) - •(-0,0001221 )-0,453351 •- ·
X4c = Xi • \~ ~3 • X1 2 . 8 =0,4533955;·
· f(xt)-f(x.C). ' ·-0,0001221-.!.
/(x4c)=-0,0000057. · 8 1

T, . • . . •

x[ =Xi- ~(XJ) =0,4649351- 0,0303727 =0~4534672; /(x[)=0,0001819.

f'(x[) ._2,6484938 -
Deci XoE(x4c, xJ), iar aproximaţia obtinutl este lx4c-xll =0,0000717.
. . . ,.-

vii) Pentru o mai bună aproximare, aplicam încl o dată metoda combinatl:
1 ~ 1
c fi C) c I' C) - • (-0,0000057)-0,4533955 · -
C = X1 • \Z4 -X4 • \X! ;_ 2 8 =() 4533969•
Xs C C . . 1 ' '
f(x4 )-/(x1) -0,0000057-- -
C . . 8
f(Xs )=-0,000002.

462
"
 . · C 1
atunci putem aproxima rl<fflcina.Xo a ecuaţiei: xr= Xs +xs =0,45339.
. . 2
_4. a) i) FormAm şirul lui Rolle pentru a determina nwrulrul de rldlcini reale.
Calculam: J(x}=i'+'lx+l;· /'(x)::3r+2>0; /''(x)=~.:
Deci ecU31ia admite o singuri ra<llicină reaUi (XoER).
ii) Restringem inteivalul prin încercAri succesive 1(0)=1>0, J(~1)=-2~.xoE(-1, O).
iii) Apliclim metoda_ înjumfflltirii intervalului: I •

I -1+0 1 . ( 1) 1 1 )
X1 =-=-...;., f --. =--<O, deci.xoE --, 0 ';
d •. • .(

2 2 2 8. · 2
-.!.+O .
2 1
Xi=-
. 2
-=-.!,
4
t(-~)=+~>0,
4 64 .·.
deci.xoE(-.!.,.~ );
2 . 4
1 1
I .-2--4- 3 ( 3) -101 . . . .( 1 3) \
~---=--,I
2 8
-- =-><>, deci.xoE --,--.
8 512 · ,,, · 2 8

, iv)~ aplică metoda combinat.ă pentru

· · .
A(-.!.,-l), B(-!, 512
· 2 8 · · 8
lOl )·
1:3 dreapta punctului Xo se aplici metoda coardei, pentru .
. . . 1 101 3 1
c~ __ l. c _ xt ·f(x~xs ·f(xt) -2 · 512 +8 ~8 =-O
' 4515151 •
· 101 +.!. . ,_ .
Xt -XA - - , ,Xi - - - - - - - - - - - - - - - -
2 · . f (x,J-f(xt) '
. 512 8 . (
Se scrie ecuatia tangentei în pUIICIUl A, .consldednd
. 1
zl =xA =-
..
!,
T, --
T T f(X1) . 1 8 .
Xi =X1 ---= --- -=-0,454545.
f'(xt) 2 .!:!_
. 4
Se-scrie ecuatia tangentei în punctul B, consideiînd x'f =Xs = -I,
·8
101
x'~ =-!-
· 8 2,42187
512 =-0,45645. Alegem ·valoarea \care este cea mai
. · , .
apropiată de·
· · .
• ·
ongme, \-2' XiC) ' adi~
· r Deci XoEfv_T
adi-"' pe Xi. \,CI "°Xo e( 5 ~-
- 11
- 149)
- -sau-
330
- . . '

463
 ~E(-0,454545454; -0,451515151),
v) Pentru o mai buni apro~ apliclm inel o ~ metoda combinatl:
. 1
XC·/( c)- c ·fix~ --·0,0049279+0,4515126· -- _ '( 1) ·
Xjc= 1 .. ~ Xi \: 1 J = 2 . . - 8 -=-0,4533506;
· f (Xzc)-f(xt) · 0,0049279+.!. . - · "
8

"3r =x-ir- f (Xzr) = --0,454545- -0,003004 =-0,453399. Deci :xoE("3r, "3c). şi putem
f(Xi) 2,6198333·
C T
apro~ :xo= Xj +x., =-0,4533748. Aproximaţia obputl este lxl-.i{ I=
. 2 . .
=0,000084<10"4. Deci valoarea cu trei zecimale ~itl este .ro=-(),453.
· b) Fie J{x)=.r-3r+l, f(x)=3r-6r, /'(x)~xE{0,2}; /"(x)=6(x-1); lim f (x) =-"',
. .z-m

J{0)=::1,1{2)=-3, ·lim f (x)=+~ii,1e(.-oo; O), Xo2e(o, 2),:xo3e(2, +"'). Cum.f{-1)=-3~

11-m
J{O)=l>O, J{l)=-1 <0, 1{2)=-3<0, J{3)=1>0 rezultl ci, restlÎDgînd .intervalele, ecuatia
are mdkinile xl,E(.:_l,p), x;E(O, 1), X:E(Z 3).
1°. Penţru prima rldlcinl xl,. .
În intervalul (-1, O), /'(x):-0, f'(x)<O.
· i) Aplicim metoda înjUJDAtltiril intervalului:

X1
I -1 +0 1
=--r=-2' t(
-21). = ~ d • 1-ef i
8· , eCl Xo -2 ; -c , 1)
1 . . .
' . -1--
~=-2=-~
. 2 4
t(- 3) 114
=-
64
<O, deci x:,d--!,·-.!.);
l 4 ·2
3 1
xf=--4-2 =-!, t(-5)~:_213 <O, deci xt,ef~5
2 8 8 512 . \
,-!.).
8 2

ii) Aplidm ~ c:o~ pentru A(-¼-~~) şiB(-½ !)-

iil. Metoda coardei:
. .

Xic~ xA ·f(xJ-xs_·f(xA) _,.x c=-0,528880866.

1
f (xi)-f (xA)
· ii2. Metoda tangentei:
. 315 „ 15 r f(xA) r ,< '&. 9· ,r f(xiJ . ,T ,
f(xA)=-, f (Xs)=-; x1 =xA--~x1 =-0,-14047ul , x 1 =XiJ- r+-x 1 =
64 4· · f(xA) f(xJ .

464
 - ·• 1 ' . · C T
=-0,533333333. Deci Xo E(-0,533333333; -0,528880866). Cum lx1 -Xi I=
=0,004452467>10-3, mai aplidhn încă o dată:·
iii) Metoda combinaffi, pentru intervalul (-0,533333333; -0,528880866), iar
. J{-0,533333333)=-0,005037037; /'(-0,533333333)=4,0533333;. J{-0,528880866)=
=0,012919191; f'(-0,528880866)=4,012430111.
ili.1. Metoda coardei:' . .
. C_ -0,533333333 • 0,012919191-(-0,528880866)(-0,005037037) =-0,532{B1338;
X°2 - . 0,012919191-(-0,005037037)
iii.2. Metoda tangentei:
T =-0·533333333- -0,005037035 =-0 ·532090643
-lii ' . 4,053333333 ' '
x ,r
2
=-O 52888086o- 0,0129191~1 =-O 532100658. Deci
' . 4,012430111 ' . .
.xo1E(--0,532090643; -0,532084338). Cum IX°2c-x[l=0,000006305<10-3, putem lua
C T
~ = X°2 +Xi =-0,532087491, deci cu aproximaţia cerutA rld!cina ~te .xo1=-0,532.
2
'l:. Pentru a doua rădlcină notată cu.xo2•
În intervalul (O, 1), /'(x) < O, f"(x) < O.
i) Aplicăni metoda înjumlWiţirii intervalului:
()+·1 1 f (-1) =->O,
x 1I =-=-=-,
· 2 2 2 8
3 deci. 2e( 21
.ro -="' 1) ;

.1 1
-+ .
·x:=.;-= !, t(!)=- ~ x:e(½, ·!} ·.
<0, deci
1 3
-+-
Xj
I 2 4 5 t(5) 37 · .·.2Ef.5 3)
=. 2 -8'° 8 _= 512 >O, deci Xo -rs' 4 . .
n··) Apli-"'-
"4111 metoda comb.:--x
WAUI pentru A(S8 -:o, _ ·37) ş1.
512
B(34 --6417)
~ - •
ii.1. ·Metoda coardei: . ·

465
=0,001296199>10-3, apliclm încl o datl:
iii) Metoda combinata, pentru intervalul (0,651734104; 0,653030303).
Fie C(0,651734104, 0,002556818) şi .D(0,65303()3P3, -0,000861886), iar .
f(Xc)=-2,6361325g,, /'(xD)=-:-2,638836088. .
iii.I. Metoda coatdei: ·
r_c_ Xc·f(xiJ-xi,·f(xc) *r-c::()652703188.
-L · : . f(xJ-f(xc)· · · .--~ ' · '·
iii.2. Metoda tangentei:
r ~- I (xJ r · ;T f (x,;) · ,r · .-
·Xi =xc- f'(xJ =t-X,z =0,652704016; x 2 =xD- f'(x,;) =0,,x 2 ~,652703687. ~

Z:E(0,652703188_; 0,652703687). Cum fxt-xţil =0,0000004~10-3,. putem

. (
lua
C •T · ' · .

X:= Xi ;x 2
=0,652703437, deci cu aproximata cerutl rldlcina este ~=0,652.

3°. Pentru a treia ridlcinl X:.

· în intervalul (2, 3), f(x)'>-0, f"(x)'>-0.
. i) Apliclm metoda înjumltlprii intervalului:

x 1I 2+3
=-=-,
2
\. 25 / (5) 178 · dea. Xo3e(5-,2·3); · ·
-2 =--<O,
s
-+3
. .
.. .
Xi
I 2 =T'
=--r 11 .·,f 11) 57
· \T =- 64 <0, de,ci•Xo3ef.11
lT' ;
3)
.!!.+ 3
xJ.= 4
2
tf.23)=-.E..<O,
= 23,
t s 512 deci
s ·
X:Ef.23,
1 s 3)·
23 17 ) ~i B(3, l).
ii) Apliclm metoda combinată pentru A( ,-
8 512
ii.1. Metoda coardei: _ • .
xf = xA ·f(xiJ-xs·f(xA) ~xt= 1523 =2,879017013.
. I (xA)-f (xJ 529
ii.2. Met<>4a tangentei:
r / (xA) · r · · •r I (xi) ,r · .
x1 =xA-.--=>X1 =2,8793995.86; x 1 =x8~-.--~x 1 =2,888888888. Deci
f.(xA) I (xi) ·
.rc,3E(2,879017013; 2,879399586). Cum lxt-xtl ~,000382573<10-3
, put~ ·1ua
. C T -
. X1 +X1 . .
~= 2 .=2,8792083,
. deci cu aproximaţia cerutl rldlcina este Xo3=2,879.

466
 S. Fie J(x)~+:r+x+1, ~ . /'(x)=4r+2x+1.
"' i) Pentru a _determina numărul de rldlcini
reale ale primei derivate vom· folosi .şirul lui
Rolle: fieg(x)=f(x)=4.r+2x+1; g'(x)=12r+2>0,
deci g(x) admite o singuri radăcină reală.
Vom trma graficul funcţiei g pentru a putea
localiza rldacina real! (punct în, care graficul
funcţiei iÎltersectează axa absciselor). Derivata
·· a doua a funcţiei este g"(x)=?4,x- Graficul ·
fun~ei ~te prezelltat în figura X.5.
Ffg.X.5.

X -00 o +oo
g'(x) + -.
+
g(x) -00 ~ 1 ~ +co
. g"(x) - o +
. Detj radlcina .xoE(-<YJ, O.l-
ii) Vom restrînge intervalul~ apllcîild o consecinţ! a proprietApi lui Darboux, şi
.anume, dacl o funcţie. îşi schimbă semnul la capetele .unui interval, atunci, în acel
interval, funcţia adinite o rldlclnă reaffi; cum g(O)=l, g(-lp.-5, atunci .xoE(-1, O).
iii) Vom aplica metoda î n j ~ i ·mtervatului:
( 1 ~
I -t+()·
2.
--*
Xi =____;;,. =
1
2
I,.
g(X1)
,
=--21 ·< O=}Xc,E{Xi,0)=
.
--=-, 0 ;
2
' -.!.+0 .
fie X:=~=-.!. *
·. 2 4
g(x/)=0,4375 >·0, .xoe(-~
- 2
-.!.);
4
1 1· .
. I 3 -2-4
1' · ·
fie.~ =--=--*g(~,=0,0390625>0 ~XoE(-0,5, -0,375).
2 8 . ·
iy) Aplidbn:·metoda combinati. FieA(-0,5; -0,5), B(-0,375; 0,0390625).
a) Prima met(?dă fo~ositA e,ţte metoda coardei: ·
i y 1
Fie x,,~=..:. 1-. F.cuaţia dreptei (AB) e,ţle Xs -Ys 1 =O, iar {.ric}=(AB)n(y=O)=}
2 x,,c Y1c 1
*Xzc = xB. g(x.C)-x{. g(xs) :;:-0,384057971;
g(Xi~-g(xs) .· .
b) Adoua met<KIÂ folosită este metoda tangentei: fie x} =-~-
- . . 2
- Ecuaţia tangentei în punctul A este (fA):y-y 1r=g'(x/)(x-x/), iar

0
467·
 T-J,.. \nfu-1\\.-. T. T g(_x{)
( 2 . 53 ) •
Xi -:-\~Al' •v-vr,Xz =X1 --=-0,4. ·Deci ~E -~ - - sau
. · . · g(xt) 5 _138 .
.roE(-0,4; -0,38405791). Dar,-~ am fi luat _tangenta în B; am fi psit
91
XoE:b , - ~ ) ~u XoE(-0,38.559322; -0,384057971), deci un
236 · 138
interval ·"mai
res "• ·. .

. ,. Cum lxf-x{I nu verifică aproximaţia cerutl, atunci:

v) Aplicim din nou metoda combinatl:

. a) Prima metodii folOĂtli ate metoda clJaidei, pe intemdul (- ~ , - ~):

B{l{)=0,00529, B(x,"}=--0,5, X.c:, ~c. g(x~x.C
·. g(x1 )-
.f'
B<..xi )
c) =-0,385458267;

b) A doua metodl folosită este.metoda bmgentei: g(x{)=-0,056, g(x,h=3,Cfl şi

~ . .

X:JT =X:- &(xi) =-0,38545852 Astfel obpem că .roE(-0,3854~2; -0,385458'l67).

g(x{) .
Cum µ{-x,cl =0,000000253<10-3, p~m aproxima rldlcina primei derivate: ,.
C . T . I

xo=
.
XJ +x,i =-0,385458393.
2
Valoarea minimi a .funqiei este: lf.xo')=4+.r;+Xo+l=

=0,785195252 ,/
Coordonatele punctului de extrem sînt: (-0,385; O,785)•
3
. 6.r(x)=-3x -x-l. Pentru/'(x)=O, avem 3r-x-l=O.
X
i) Aplicim şirul lui Rolle: notam ·cu &(x}=&'-x-1=0; g'(x}=9r-l, g;(x~x= :t.!.,
. . 3
g"(x)=i&; g(½)=---1~ g(-!)=--0.77777. ~&(l)=l~(½, t)- Cum

(2)=-0,77777<0,
g- . atunci XoE·(2· ,1)• ~

nf Apliclm met. ~jumlti~_ intervalul~ pentru:

2 1 . .
-+
x:=T=¾- g(¾)=--0.097222, deci~(¼-•)-
iii)
Apliclm.metoda combinatA: ·

Po (¼ 1) aplicam metoda oomdei A (¾,-0,097222)• B(l, 1):

intervalul pentru cu

„ 468
. . C, . C
. xt=l, Xzc =X1 .• g(xA)-x •g(x, ) =-0,93055 =0,8481, ded XoE(0,8481, 1).
• g(xAr.g(X1c) -1,09722 . .

Pe ~ u l ( ¼ 1) apliclim metoda ~ pentru A ( !,--0,097ţ22) şi B(l; 1).

n · ,. A b. r 5 r r g(xt) 5 0,09722-n 85186

centru tangenta m o tinem: x1 =-, Xz =.xi - - =-+ · · ;;;;v) •
· 6 g(xt) 6 5,25

Pentru tangenta în B obpem xff=xB- g(xiJ =1-!.::0,875, deci .17oE(0,8481, 0,~186).

, g(xa) 8 . ·
iv) eum aproximaţia cerutl nu este reallzatl, apliclm încl o datA metoda combi-
~ Fie C(0,8481; -0,01805), D(0,85186; 0,00263). Pentru metoda ~ e i obpem:

"3c = Xo •g(Xzc)-Xzc •g(xr) = -0,01537-0,00223 =O 8Sl06.

_ . g(x{)-s(.x0 ) · -0,02068 ' ·
Pentru metoda tangentei obţinem:
T ·T g(Jei)
0,00263 • 85
"3 =.xz--::0,85186- ---=0,85139, dea .xoE(0,85106, O, 139).
g(x{) 5~53098
v) Cum .I0,85139-0~85106 l=0,00033~,001, vo~ aproxima valoarea punctului de
. •m1 ••
extrem, x0 =. 0,85106+0,85139 -v,
_n 851225 ~T...1 .
• v moar~ Dl8Xl . a expres1e1 este
2
J{0,851225)=0,234441.+ln 0,851225-0,234441-0,1610788::0,0733622
7. y=x2+3cos x; y '=g(x)=2x-3-sin x.
i) Folosim şirul lui-Rolle pentru functia g(x)=2x-3 sin x; g' (x)=2-3 cos x;

g"(x)=3 sin .l>O, XoE(o, ; )- kil ~mtalat cil, într-adevlr, în inteNalul (o, ;)
· fun~y'=g(x).se anulea7.I, deci di funqiay are un punct de extrem-.xoefo,
-. . l
'.2!:).
ii) Rrstdngem in1emdu1 prin incercliri succesive: g(; )=-0;50368, g( ~ }=0~14159,
decţ "xoe(!, x). • ··
. \3 2 . .
iii) Aplicam metoda combinplă: fie A(Ţ g(;)), B(f g(;)) ·Pe inteNalul
co~iderat g '(x)>0, g "(x)>O. _ . .
,t ,t
. . C ni ) ni C) -•(-0,50368)--•0,14159
C X C X1 • 6\XA -XA • 6\Xl 2 . 3
a) X1 =-, Xz = ·· - · =1,455879 rad
· -2 _.g{xA)-g(x1c) -0,50368-0,14159 ·

469

'\
(sau 83°24'57'1•
T, .

b) Fie X1
r ,i
=-, xf
2
=xt- g(x 1
) ~!.~ O,l4t 59 _1,5 rad (sau 85°56'37"), deci
g(x{) 2 2 ·
XoE(X2c, x[). Cum aproximarea n~ convine, ~ e lx2c-xfI>0,003, atunci:
iv) ~licbl din nou metoda combinatA: "
sin.l{=sin 83°25'=0,9934, g(x;)=-0,068455, sin x/=sin 85°56'=0,99749,
g(x[)~,007515, ·g'(x/)=2-3 cos x/=2-3-cos 85°56'~2-3-0~07074=1,92926.
cnfc)- c c · r:
~c - ~ •.s,x, x, · g(~) =1,495635 rad (sau 85°41 '37"), x[ =xl- g(Xz) =1,4961047
. g(~.cr g(x;) - . g(x[)
I ~"" • '"'\

rad (sau 85°43~14"), deci XoE(X-Jc, x;), cu· fx3c-xtl =0,0004692<0,003. RAdăcina
C T ·
. . X3 +X3
derivatei este Xo= · -1,~95870 rad (sa~ 85°42'25").
2
Valoarea func1iei ~te y=:il+3 cos Xc,=2,237627347+3-cos 85°42'25"=2,462195779,
deci putem consideJ? valoarea extremă ca fiind 2,462. -
~bservaJie. în calcule am folosit tabele trigonometrice privind transformarea
numerelor zecimale (ce ~prezintl valoarea în mdiani) în grade sexag~hnale,
apoi am calculat valoarea funcţiilor trigonometrice .pentru numlrul de grade
~gesimale _obtinut. ·
8. Prima derivată a functiei y'=l-ire.1: se anuleam în intervalul [0,2;'0,5], iar
2

derivata a doua y"=-2(2x2-l)e.i:2 .d) în întregul interval.

Deci funqia are un punct de maxim. Acesta este are pen~ ~0,419364824 şi
valoaJea-0,772914478. Punctul de minim se gru;eşte Ia unul din.capetele intetvalului.
Se ~ t e dl pentru x=0,2::>y=-0,840810774. Cu aproximaţia cerutl Ymu=-0,773 ·şi
Ymia=-0,841. •
- · e.i: e.i: · ·
9. y '=(r.-3r+7x-11)-, y "=(r+x-4)-, y ''=~r+x-4=0.· Fie g(x)~+x-4.
10 10. ·. ·
i) Folosim şirul lui Rolle pentru ~ determina intervale.le în care se afli radăc~e
reale: g'(x)=3r+l>0; g"(x)=6r, lim g(x)=±oo.
, . %-t~

F.cuatiag(x)=O, admite o singura lidăcinl reala, .xoER.

ii) Restdngem intervalul prin încercări succesive:
g(l )=-2<0, g(2)=6>0; deci XoE(l, 2).
iii) Aplicăm metoda înjumătăţirii intervalului:
I 1+2 . 3 . . i. . ·• ( · 3)
x1 =--=-, g(x1)=0,875, dea XoE 1. , - ;
2- 2 . 2

470
 3 1
-+ .. . . ·.
x: =2--. =~. g(x.,1)=-0,796trls,
2. 4. ·
deci xoe(~ ·.3 );
4 2
3 5 _ .
-+- . ' .
2, 4 11
Xj = -=-, g(Xj)=-0,
I I 025.3906, dea
· • XoE (11
- , -3) .
2 8 . . .· 8 2

. Iv) Aplicim metoda oombinati, pentru A(-!} g(r,?), B(!• g~n) cu g'(x)>O,
g"(x)>O. .
a) Apliclm metoda coardei, considerînd:
3• xc. ntx )-x .·n1xc) .
C_ C_ 1 6\; Jt :A 6\; 1 -l 3785""9 1

~1 - - , Xi - - - - - - - - , Ul'. •
· 2 g(xA)-g(xt) ·
b) Apliclm metoda ţangentei, considerînd:
T 3 T T g(x[) · . . . . . . )
x1 =-, Xi =x1 --=1,3870968, dea .xoE(l,3785249; 1,3870%8 .
2 · g(x{). · ·
v)·Aplicmn_din nou metoda combinată.
· XC ni C -C g(xC) ,
a) aplicmn metoda coardei: x; - 1 6
• 'Xi
)-.ri • 1
· =1,378795291;
g(Xic)-g(xic)

b) llp~cAm metoda tangentei: xf =Xi-' g(xl) =1,3788460.

g(x[) .
vi) Cum lx[-:x3c l=0,0000507<1~-2; atunci putem aproxima rad~ de~vatei a·
xr+XJc
doua: x0 =
2
3
=1,378808. Onlonata punctului de inflexiune este:
. '
')t::-1,258805 •el,378S:- l,2588{)5 •3,~01664=-4,9976653. -
Deci, coordonatele punctului de inflexiune sînt (1,378, -4,997).
Dadl se foloseşte tangenta din ceUUalt capăt ~ coardei se obpne l 1:1 interval "mai
resttins": x~=l 378524946- -O,OOlS2t 329 -1378796746_ ~i atunci ly_r_y_cl=
3
.
'·
.
6,700993078
.
, .
. '. . ~ ......, ......,
::::0,000001455<10- 3
, · iar racfflcina derivatei a' doua poate fi aproximată
T C · . ·
~+~ • . .
Xef=,. ~1,378846019. Ordonata_ punctului de inflexiune este y=-1,258773912·
2
•e1.3:,&8460t9=-4,997731857. Deci cu aproximatie de.0,001, coonlonatele punctului de
inflexiune ·sînt (1,379, -4,998).

471 :;:

-'·
 *
10. y'=6(2 lnx+l)x+6r-l& y'=6t(x:2+htt); y"=12(lnx+x).
Abscisa punctului de inflexiune este.rildăcina ecuatiei g(x)=lm:+x=O, xE(O, +00).
i) .Folosind şirul lui Rolle, determinlm. intervalul în care se află rldlcina reală:
·g 1(x)=!.+1>0; g"(x)=-..!..<0," limg(x)=-00, lim g(x)=+oo, deci XoE(O, +00).
. X . x2 . .z-0 .z-m
x>O

_ ii) Restrîngem intervalul prin încercari succesive:

g(l)=l, g
(21). =-0,19315, dea Xc,E. (12' ) ·.
1 .

iii) Apliclim metoda înjumătltirii intervalului :

1
-+1

·
x{=.:!:_
2 4
~!, g(
3
4
)=0,46232, deci Xoe(!,
t2 4
!) ;
1 3 .
X:.= 2 4 5
+ =~, 8 ( )=0,1s5, deci Xoef!., ~);
2 s s -· t2 s
l' '5
2
X:= +S
2
=~,
16
g(~)=-0,01286, deci Xc,E(.!, ~)·
16 . 16 8

iv) .Aplicilm metoda combinatll. Fie A(~, --O,ol.286), B(¼0,155)-

• I
C C . .
a) AplicAm metoda. coardei. Fie xt =~, :xic = Xs •g(xi )-xi •g(_xiJ =0,561'2B'Il. ·
16 g(x1c)-g(xiJ

b)·Apli~ metoda tangentei. Fie x[ =~, x[ =x[- g(xt) =0,56713109.

· · -16 g(x[)

Deci Xc,E(0,56713109, 0,5672897). Cum IX:-x{ I=0,00015861 <10-3, putem aproxima•

xi+Xic
mdkina ecuatiei g(x)=O ·cu ..
r_ =---=<>,5672104. Valoarea funqiei este
2 .

J(Xo')=6x;·lnx0 +~-9X:=1,9303658(-0,56702)+0,364'I145-2,~955487=-3,6251398.
· Coordonatele punctului de inflexiune sînt: (0,567; -3,625).
11. Ecua1ia este echivalentă cu 1n x=2-x.
Fie funcpile g(x')=ln x şi h(x')=2-x. Din repreuntarea ggifică a ce~or două functii se
· observi că soluţia ecuaţiei f(x)=g(x) este Xc,E{l, ·2).

472
'·
 Fie J(x)=1n x+x-2, f'(x)= l +X >0, deci funcţia este Strict crescltoare, §Î ecuaţia admit~ .
. X . .
o singutl soluţie; .1(1)=-1<0, .1(2)=0,69314718>0,· deci XoE(l, 2). Folosim metoda
îttjumltlţirii · intervalului.
. '
Deci,
•
pel\ţ_rll
• ·..
intervalul (1, 2]. ·considerlm. x1=
• I .
!2 .
J(x1,=;:-0,0945, J(2)~ln 2>0. Cum funciia îşi schimbi semnul la· capetele intervalului,

x.e(;,
înseamnll cil deci ~ ; ;
2)- Din llou intervalul este î n j ~

AXz)=:0,3096>0, t(; )=-0,0945<0, deci xoE= (;, :} Î!!JumAtlţind intemdul obţmem

13 Cum
X.,=-· .
Jt:x.,)=0,1105 >0 şi f (3)
_ .<0, soluţia se afli· 'în intervalul (3
-, ,-13) .
8 2 _ . 2 8.
lnjumAtlţind intervalul obtlnem x4=
25
16
. Cum Jt:x4)JJ,0072 > O,
. ·
t(!) <O.,.
2 -
obtfnem

·. ci rldlclna Xo se afli tn
.
Intervalul -, -. (3
25) , adicl
.
· (1,5; 1,5625).
~ 16 1

Putem conslderaXc,= 1,5 +1,5625 =1,53125;.m= lnf 1/(.t)I >1,63, iar eroarea este ntai
2 ·· '\,
1•.U2 , •

mlcil decît „l/(l,S3)I, deci decît 0,01.

. in .
3
12. He,~)=sin x-x cos x=O; f'(x'):x sin x<O; f"(x)=Sln x4i cos x<O, ie(:n;, ;).

Cum
.
t( 3
2
n
·. -
3
)=-1, putem considera ca·aproximatf~ lnitial X1= n. Aplidlm. metoda
2
· i r r ·,c.X:) D • 3n =4 23889 11 ,'\-_ I{
tmtgente cu: .t,;+1=X11--• ecix1=-- ,71 8,J\xu--1,f\xJ-4,112;
/'(X:) . 2 .

xf =~t- f(x{) =~-2-:4,500182389 sau, -format în grade sexagesimale~

f'(xi1) 2 3n .·

.y_r =257°50'29"· ~-r = ~!:.. I (xt} =4 500182389~ -0,029l =4 500182389-0 0066=

~ · ' -;, ~ ..f'Cxh ' ·· -4,399 ,. ~ ·' ·

=4,4935823, sau transformat tn grade sexagesimale, xl~257°27'14';*XoE(180°, ~r,,

/(x;')=sln25rz7'16"-4,49343·~ 25'127'16"=-0,97612+4,49343·0,21724=-0,00Q03.

473
Nlcotoacu •40
 ,

Dacii co~id~rhl· în radiani ~-=4;49340<:x{ sau tramformat rn: grade se~~imal~

ţ ~257°27'12'~<257°271i411," /~)· =sin~.:..~·· cos ~=.:.0,9761.2+4A9340-Q,21724=
~,97612+0,97614=0,00002. . .. .
i

Cum.f(xt) ·f( ~ )<O, atunci XoE~, xt), adidl x0E(4,4934Q; 4,49343) cu aproxima-
• ' • f • • • • ·• •·. • • '

ti~ ~- ~ I=0,~3i<l 0-4 şi .putem aproxima .to.::: 4,49340; 4,49343 =4,4934. Pentru
cai~ preciziei de 10-4" ·se recomandă ca rldlcina sl fie exprimată în radiani
11

şinu în grade sexagesimale.

Altl Dtetodl de lucru:

0m.i )tKpc>ll §I
-x cosx; se anulea2.1..
t( 3; )=-1 <O, în intervalul r, 3;} functia datll Jtx)~in x-

a) A~~icAm 'metoda· înjumltltirii intervalului:

. 3,t

X1
,_ -
"+T _
---,
5n t(5")-
2, 4
{i(5n-4)>0 d~ e(· 5n
4 8 .
-
·
--....._.---- , """aXc, ~·- •
4.·
3n)
2

b) Ap)lcllm metoda comblnatli pentru (5:, t( s:)) ~ t(

3 3
A B( ; , : ))-

r( 5: )=2.06969soss, 1(3;)~1, r(~)=-2.Ţ16811836,

Calcnllim

i·(3; )=-4,11~.
bl. Metoda coamei:
XC= xAf(xiJ-xBf (xA) ~XC =4 456533545.
i f(xJ-f(xA) . . • ' /
b2. Metoda tangentei:
T . f(XA) 1 ·
xi :;:xr f'(x~) ~.xi ::::4,672342908; .

•r · ·. · f (x;J· · ,r -
X 1 = X a - - ~X 1 =4,500182389.
f'(xiJ . .
~vid~nt, vom prefera tangenta dml d~ punctul B, deci .rc,E(4,456533545;. ;
4,500laiJ89). Cum· lxt-x'[I =0,04~648844>:lo-4, mai apllcAm încli o dată;
,,,. 1 c) Metoda combinatl, pentru C(4,456533545, /f.Xc)) şi D(4,500182389, Jf.xD)). ·

474
Calcullm J{xc)=0~160381551; J{xD)=-0,02975136; . /'(xc)=-4,365487026,
f (XDp-4,311460731.
el. Metoda coardei:
. Xic = Xcf (xD)-xof (xc) ~xf =4,493352364.
f(x;)-f(xc)
c2. Metoda tangentei:

Xi =Xc~ f (xc) ~ Xi=4,493732434;

· · f(xc) ·

•T f (xo) , •T . ·
X2 =X0 --~X2=4,493419543~ ·
f'(x). . . .
D. / . • . . . . . I . .

Vom prefera tangenta dQSI din punctul B, deci Xc,E(4,493352364; 4,493419543). Cum
lxic-x'[J=0,000067179~1 Q~ putem lua .ca ddl-
,,
x-i_c+x•T
~Xc,=4,49338Ş9~4. Cu aproxima-
2
cinl Xo= .
2
tia ceruta, Xc,=4,4934~
3.w:
13.. i) Folmim metoda graficii: fie f(x)= -.•
~ .

Asimptote: verticali . x=O, om.ontall · y=O;

/'(x')= 3'(x :t2) • f'(x)~x= : 3 .

·Cum ln 3,..1,09861, _!_,..1,82048,

· . ln3 .
..L
1(:3)- 3~~=5 =2,22955. "''
Flg.X.13
2
f"(x)- (x • In?-4x· ln3+6)3.s >O.
. x•. . .
Tabloul de variaţiţ a func1iei este:
I
..
2 '
X -00 o +00
· ·In3
· f'(x) + - o +
f(x) o .,, +00 + 00
' ·.2,22955 .,, .
+?>
f"Jx) + + + +
Graficul functiei este prezentat în figura X.13•.
. J
 Tabloul discu1iei rildlcinilor ecuat.i~i date, este:

m Discupa ri<Ulcinilor ecuatiei

mE(-00, O). nici o rildAcinl \

me(o, i(i 3 ))
x 1E(-~, O)

m=t(2-)· In3
2
x1E(-00, O), x-t=--
ln3

mer(~} +co) x1'='.-co, O),

· .
xfi:(O,, 2-),
ln3 ·
;i;,e(~
.ln3
+co)
!
1~ Fie x, y b1ngio,Ue catetelor triunpiului şi z_lungirru;2 ipotenuzei exprimate în ,
z=S+x ·
z-x=S· . . . ·

I I
8
. xy -4 1=- .
cm, atunci:
• --
2 * X
2 * 10r+25r-64=0.
. x+y2=z 2 2
. .r+(!) =(S+x'j ,

i) Folosim tinlţ lui Rolle pentru a ~etermina numftnd d e ~ reale ale ecuaţiei
Jri)=O, unde, J{~)=l{b;1+2Sr~;
.
f (x)=3&2+5<k; /'(x')=O-+x=O, x=-~; J{0)=--64,
. 3

t(-!) =- l : =-40,8518.52; f"V''}::<l&tSO,

Tabloul de varia1fe a· semnelor este:

X -00 o 2 +00
'·
-00 + +00

Deci ecuatia admite o .singurii rldlcina reali Xoe(O, +co).

ii)-Restdngem intervalul prin încerclri succesive: J(O)<.O, .1{2)=116>0:t-.roE(O, 2).
iil) Apliclm metoda înjumltltirli inte1Valului:
I 0+2 · I •
. Xi =-=1, /(x1)=-29<0, deci x-oE(l, 2);
2

~= !,f (xi') =26>0, cfeci x..e(I, !}

476
 '1 3 . . .
+-
x,=-=-,
. I . 2 s I (x,'> =-,s. 40025·, deCIXoE
'2 . 4, ·
. (5-,4, -3)
2
•

. i~) Aplicăm metoda combinatA, pentruXo~(! !),/'(x)>O şif"(x)>O. ·

. . · 4 2 ·
· La stînga ridicinii Xo se aplică metoda coardei:
xt ·/ .! -.! •/(Xic) ~ •26-!·c~s,40625)
.xr =~, Xic = 2 2 . =· 4 2 =1,29303.
. 4 t(!}-t<xf), 26+5,40625
~Ax-:-:: Xo se 8 pli~
La drea.pta 1.aum..wu _'4
Q... . CU X1r = S .
metoda tangwuel
4
n ......~-•
r~u
..--·•A
p11111,,1111. , a--- Xir ~
o·bnriP.m r /(x.1) - 5 , -5,40625 -1
-Xi ----r,--- .'
">•9943•
- ,-
/'(x1) 4 30· 2S +So-!
•. . 16 4
. . ,r 3 ,r •r f(x'[) 3 26 3' 1754
Pentru punctulB, obpnem x 1 =-, x 2 =x 1- ~ = - - . =.1, .
2 f'(x1) 2 30-!+so•! ·
4 2
Cum. Xi <~'i, vom co~id~ .roE(Xic, ;xz ), adică Xc,E(l,29303, 1,29943).
1

Xic+x[ .
Aproximlm rldlcina x0 = · =1,296225. Aplicînd încă o dată metoda
2 .
combinată s e ~ .xoE(l,298092780; 1,298097511). Se poate aproxima rldlcina
xo= l,298092?80 + l,298097Sll = 1,298095145 • Deci lungimea catetei o vom comi-
, 2 .
dera 1,29809 cm. Evident, pentru a obpne o mai bună aproximare a lungimii catetei
putem aplica în ~ntinuare metoda combinată.
15._ Fie AB di~rul, CD coarda paraleli, µ(BD)::x. Aria poqiunii Cllpriml între
AB §Î CD se descompune în doui sectoare circulare de arii egale, BOD §Î ADC;, şi
triunghiul ODC (O fiind centrul cercului), astfel a{ABDC]=o[OBD]+a(boc]+
+arAOCJ=·.!..R2x+ R2•sin(n-2x) +!.R2x=.!.-~R2~R2x+ R2 sin2x=!.nR2:::>-
.~. 2 . ,2 2 22 · 2 4
sin2x 1 ·
*X+--=-K.
2 4 ·
Fiie "-··
~ , _ atunci. ecuaţ.ia
. este u+sm
. u= 1t dea,. sin
. u= 1t -u. Solu,h~
.. aceste·1 ~aaa
hi

. . 2 2
transcendente se determină intersectînd graficele funcpilor J{u)=sin uşi g(u)=~-u,
. ' . .. . . 2.

477
 apoi aplicînd metodele de calcul numeric. Soluţia ecuapei în x este x=0,415855596
rad (sau 23°49'36 ''· ReanµDtesc: aria unui triunghi ABC, cînd se CUD<S masura unui
unghi
.
şi
lungimile laturilor saie adiacente, este ~ - ~ tl(ABC]_; ·bcsinA· sau
. . 2
permutlri circulare; ·aria unui .sector . ciICular: de llllP,i .la . ce?1tru . ~e n° .este
·o=rcR 2 •...!!.... sau dacll-unghiul este mburat în radianl: o=R 2 • n. ·.
300 · . ·. 2· ·
16. Fie µ( <t40B)=~ unde _coarda a fost notatl cu [AB]. Atunci ecuaţia se care
obtme este: 2x=2R cos x; cu R=l~ x=.x. Solutiile ecuapei le ~om determina mtfel: .
fie J{x)=cos x!'""x;'r(x)=-sin x-L · -
. i) Din intersectia graficelor funcţiilor y=cosx şi y=x constat~ existenta unei ~ingure
..ic..ax...:-:
1awa;uu e XoE l~O, n ) ;
real
·. i .. .· , . . ... .
. · · .· ~
2
ii) Resttîngi"nd · intervalul observAm ~- J(O)=l,
· ·· 2
t(n )=-!:, t(n)_
•2·'
2
4 · ,4
.ff~<.O,)
t(n)6
3
= /f-rc >O~ deci.
6
Xc,E(~ ~).
6 4·.
În intervalul considerat avem I' ~)=-sinx-1<O
·
şiJ" (x)=-cos x<O.
iii) Aplicăm metoda combinatA:

Fle A(Ţ; t(:)), B(: !(¾)), /(:)=-0,078291382,J(¾),;;o,342426628. .

. a) AplicAm metoda coardei:

x.c =~=0,78.53981c;;,, 4= M(x't)-x{ ·f~A) =0,736679935 sau, tmnsformînd .în

· 4 f(xt)-f(xA) · .· ·
grade sexagesimale, conform tabelelor trigonometrice, obţinetn .xic::::42°12'31" şi
I (Xi)=0,004023229.
b) Aplicam metoda tangentei: . r. . _ · .. ·. . . _; . .
x1T =-,/
1C • · r, f (xi) 739.,c36
(x1 )=1,707106781, x2T =x1T------=O, J 133 sau, ttansfonnînd.·în grade
4· f'(xt) ·
~xagesimale, .ob1inem X: =42°22'20". · Deci ·.1oE(42°12'31"; · 42°22'20'') şi cwn
aproxima~ este destul de mare\ .
iv) AplicAm din nou metoda combinatl. Fie punctele C(0,736679935; 0,004023229)
şi.D(0,739536133; -0,000754873);f(0,736679935)=-1,671832436,/'(0,73~36133)=
=-1,673945288.
a) AplicAm· metoda ·coardei:.
c _ x;f(xg)-xg I (x;) =O . · -
~ - ·c c ,739084893
. . sau t~fomînd, în grade sexagesimale,
f(xc )-/(xD)

478
· obtmem x,c =42°20'47".
b) AplicAm !lletoda tangentei:: .
. • • I T,

xJ=42°22'20", J{x;)=-0,000754873, /'(xJ)=7 1,673945288, xl=xJ- !(xD; =

. f'(xD)
::0,739085178 md sau transformbld în grade sexagesimale obţinem x/=42°2f14T'.
T C · -
Deci _ X.i +~ = 0,739084893 + 0,739085178 =O 739085()35 md 'sau 42°20'4T').
Xo"T 2 2 ' -~
Lungimea coardei,AB este egală tja 2.si'n x=:2 sin 0,739085035=1,347223913. .
17. Fie OA=R, µ( 4:AOB)=x (~ura-în radiani), atunci· AB=R ttp= §Î
-· -R 2 tgx · · ·· · · . x · , x 1 ·--c)-f~-
o(AOB]= ...;._,;,,,...._ Aria sectorului circular este R 2 •.., ·1ar R 2 •
R 2 tgx
--= -
2 . • 2 . 2 ,2 2 . I

7 2%=0. Fle func1la J{x)=tg x-21; CU xe(o. -Î)• atunci inte1seqia graficelor ~gx şi
r-21: delermlnA o IMlcinll ·reidll roe(o, ~)· Reşt~ bderva1u1, .determinlm.
/( ff)= 3{3-,..2x <O ~i 1-(5n)= 2+-'3'"_2. 51t ~ 12+6$-5n >O d~ . ~(1t 5li)
3 . 3, ""' 12 V:, . . 12 ·6 ' Xo 3' 12 ·
sau tramformînd în grade sexagesimale·.roE(<>O°, 75j. ·· · ·

a) Aplicam metoda combinatfi î~· intenralul

I '
(!, 5n.):
·3 12

Fle A (;, !(; )) şi Bg~, /~))- Ollculllm J{xA)=-0,362344~

JtxB)=l,_114Q5693, f'(xs)=12,92820324...
. al. Metoda coardei: .
x1~ =· xA -f(xJ-xs f (xA) °=>~c =1,111449404 md (sau
. .. f(Xs~f(XA). . . . . . .
xt=63°40'~~'').
, .- ..
·a2. Metoda tangentei:
r . ._. f (xJ .. ; ·;l, 2228.2433..6_ d. ( ··r 7.~IA~'')_·
Xr:=Xs--*Xi = , _ . m sau x1 = u :, 6tU •
.. .. f'(XJJ . .·, . .- . I •• . • ~

lxt-xtl -· .-, aplicăm

2
Cum.
. . .. .'
:::0,111374932>10-:-
. - .. ~. .
din. nou
'

bl Metoda combinaţi în: intervâlul (xt, xt).

_Fie punctele q1;1i144~M)4,_JCXc)):§i D(l,_222824~36, f{_xD)). Calcul~.: ·
J{Xc)=-0,201208678; J{xD):::0,311207942; f'(XD)=6~600258392.

479
 bl. Metoda coardei:
~c- Xcf(xJ-xDf(xc) :::t-~c=l,155182573 rad (sau XJ.c~0 11'14'1• ·
f(xt,)-/(xc) · ·
b2. Metoda tangentei:
x[ =Xr,- f(x,;J ~xf~t,175673463 md (sau .rf=67°21'40")~
,,
f'(XD) C T
'Xi +Xi
Se. poate lua valoarea .ro= =>.ro=l,165428>18 rad (sau Xo=(,6°4627").
2
Dacii s-ar continua cu aplicarea metodei combinate s-ar glsl .ro•l,165561185 (cu
aproxlmatfe de 10~ care ar conduce laXo=<,6°46'54".
18. Votumul segmentului sferic este V= n h! (3.R-h), 1ntde h este tnllţimea
. 3 ..
segmentu1ui, Iar R este ram sfetei. ~ .
Rex distanta de la centrul sferei ptnl ta planut de secttm1e· (x<R), atunci vottl obtftte:
V=nV1 ~ n • ff(R-x) [3R-(R-x)]= n(k+x)2 [3R-(.tt+x)]
2
=t- (1+n}r1-3.R2{1+n)t+
3 · 3 ,

. +2R-1(n-.1)=0 ~r-3l&+(t-2_)2R 3=0. ·

1 n+l
Fie funcţia Jr..x)::r-31&:+'laR', unde a= n - t .
· n+l
FolQSfm şirul lui Rolle, pentru a determina numind de rldlclnl teale:
f(x)=3r-3R 2,· /'(x):;(), X= ±R .
. f(-R)~- 4n R 3 >0; /(0)=2 n-t R 3 (daci 0<n<1, atunci /(.0)<0; daci n>l,
n+l · ,a+1 .
atunci /(O)> O); /(R) =/-~R 3 <O. Bcuatia are trei ·rldlcinl reale x1E(-oo, -R);
. . . n+1 - .
x,_E(-R, o)· daci O<n< 1 sau x.iEC.O, R) daci n,> 1; XJEC.R, +oo). ~ x reprezintl
dis~ta de la cen~ sferei pînl la planul de sectfune (.tE[O, RD; înseamnl ci
Ild!cinile x1 şi ~ nu lnteresead, iar rldlclna ~ este acceptatA numai daci n ~ 1.
Remltl cA problema are solutie numai daci n ~ 1. Clutlm rrldlclna ~ e i în
intervalul [O, R), plectrul de la /(O) =2 n-t R 3 > Oşi f(R) = -_i_R 3 <O. Apliclm
n+l n+l
metoda înjumltltirii intervalului: xf =R , f(x :) = 5n - 21 R 3 • Ond 1 s: n 21 ,
2 8(n~1) ·. 5·
<
x 0 .E [O, -R) • Ond n=-,
21 x 0 =-.
R Ond n>-,
. 21 x0 E (R
- , R) .
2 · 5 2. 5 2 .

. 480
 Îlljmdtlţim din nou intervalele:
.
.·_ . . R
o+_ - .
. .
. .
. [1, -27 ) , x 1 =~=-,
a) Dacii nE . 2 R /(x,.)=
1 81· n .-175 ~-.a
. -R 3 • "'111\1 . 175
1 :s:n<-,
2
·5 2 4. 64(n+1) . 81
175 x =-·
R) • Ond n=-,
x0 E O,.:...;. 0
R Ond -<n<-,
115 21 Xc,E ( - , - • R R)
[ 4 'I 81 · ~ 81 5 . 4 .2
R
-+R.
(27 ) 1
b) Dacă ne-, +00 , X 22~ - =3R
. ~, 1) lln-245
- , J\X2 = . R3 •
5 . 2 4 64(n+l)
. · 27 245
Ond Ţ<n<ir_' XoE ·2'
(R .43R) . Ond n=u,
245 3R
Xo=4·
Ond· n>ll,
245 x0 E (3R , ]!. ) • Procedeul poate continua.
.
4
Problema s-ar mai putea trata şi mtfel. De exemplu, considerînd pe nEN şi flcînd
~cuţia după diferite valori naturale ale lui n.
q
19. i) I= Jo2" xsinxdx. .. . !J
Vom aplica. metoda. integrarii prin plrti:
x=f { 1 =/' . __
{ sinx=g'~ --cosx=g. Deci]:.. ~,cosx+

+ J cosx-dx=-~ cos x+sinx1: =-'.Dt.

2Jc
0
\·
. Aplicam meto~ dreptunghiurilor: fie
_J{x')=x sin x, /'(x)=sin x+x cos x, .
f" (x)=2 cos x-x s.in x. Cum f" (x)=O *
* ctg x= !.2. (ecuaţie
.
transcenden~) ecuaţie Jt

care are două ·radlcini Xi, .xi pentru ·

xE[0,21'], ddlcini care se vor determina
prin metode· de calcul aproxitnativ, folosind\
graficele functfilor.
Vezi graficul prezentat în figura X.19.i.
· 2+sin 2x
· Fie g(x)=2 ctgx-x; g'(x)=- · .<0,
, . sin 2x
g''(x)= 2s!11~.
sm x4 . .Flg.X.19J

Mcolescu -41 481

 Pentru .1€(0, ~)• g"(x)>0. în cadranul inlîi, pri)! încerdlli s~ve gisiiii

g(; )=g(l,04719755~)=0,107502987>0, g( ~) ~- ~ <O, deci zoE:(f ~ )-

Aplicim metoda înjumătAţirii intervalului: ·
n n
x{= 3 +2 2 . 12
5
12 . -- ·
5
g( n)=g(l,308996939)=-0,773098554<0, deci:xoe(.!, n')·
=_ ~ '
· 3, 12
. -

Aplicim metoda combinatl.

· He punctele A ("J' g( ~)) şi B(~, g( ~))- CalculDm g(.rJ=(),107500987,

&(xa}=--O,m098554, g'(~ - ~1 =-3,666666667, unde zA=l,047197551 şi

x.s=l,308996939.
a) Metoda coardei:
xc- xA ~g(x.s)-xs ·g(xA) =1079157766 rad '~u xc::61°49'521').'
1 g(_xJ-g(xA) \> . . , . ~ 1 . ,

b) Met~ !88gentei:
=1,076516547 md (sau X,.T =61 °40'4T1.
X,.T =XA - . g(XA)
g(xA)
Deci XoE(l;076516547; 1,079157766). Se poate lua aproximaţia
Xr.1,076516547 +1,079157766.=l,077837157 rad (sau Xo=(ilo45'20").
2 . - / .

în cadnmul trei, prin înceldiri succesive glsim: ge:: )=4,000709574, g(1: )=

=-0201089813 d~
' '
,,.c(l12'
AO'-
311: . 711:)·
6
Aplicim metoda înjmnlfAtirli intervalului:·
13n 711:
-+-
I _
.
.
_,
x{- 12 6
2
= 9n =3,534291735; g(9n)=1,29413539, deci
8 _ 8 .
:xoe(9n,
8
7
n)·
__6.
Aplicim metoda combinată.

He ~ele A(9:, 8(9:)) şi 1 1

:, 8(1:)).- Calculmn g(xA)=l,29413539,
g(xa)=-0,201089814 g'(xs)=-9, unde xA::3,534291735 şi xs=3,665191429.

482
 ' .

a) Metoda coardei: .
~c = xAg(xiJ-x,g(xA) =3,647586993 .rad (sau xf =208°59'29'').
g(xJ-g(xA)
b) Metoda tangentei: .

, x{ :'X,,- :.rz =.1,642848117 rad (sau;;=208"43'Jl")..

.Deci .rc,E(3,~2848117; 3,~7586993). .
Apliclm din nou metoda combinatA. Fi~ punctele C(3,642848111; g(~,642848117))
şi .D(3,647586993; .g(xD)). Calculăm g(Xc)=0,007228115, ~D)=-0,038205023,
g'(Xc)=~9,661528253.
a) Metoda coardei:
Xic = Xcg(xi,)-xDg(xc) =3,64360~33 rad (sau Xic =208°45'47").
g(xiJ-g(xc) , ·

X: =xc~ g(xc) =3,643596251 X:=208°45'46'').

- '~ rad (sau
.
Se poate 1~ aproximativ

~ .3,643596251 ; 3,643602033 "'3,643599142 rad (sau .r,,=208'45'46"). Astfel putem

.

spune ci cele două radAcini sînt x1::61°45'20" şi xt:208°45'46".

~ t i ci /'(x) va admite douA extreme î~ punctele· x1 şi ~- iar M'= ~~ lf'~x) I= ·
= s uţ Isinx+xcosx I=2n. Deci, blind în formula dreptunghiurilor n=12, eroarea
~o;] . -
2
maximii este: M'(b-a)2 = 2n ·(2n) =!x3.
,i . 12 3

r .!ft .!ksin(~']=J x lfsin!._

r f tfo+k2:...)l
2
f" xslnxdx-. 211: L(O)~ +2s~+
Jo 12 lal l
12 6 t1a1 6 · 6 36 6 3
• X 4s• 2n . 5,i 6s" . ,, ,• 7,i o... 4,r; 9s.• 3,r; .l()s"111-+
+3S111-+ 111-+ 5S111-+ lmt+ ,S~+<»lll-+ 111-+
5,r;
2 3 6 6 .3 2· 3
. llx)--
+11 sm--
. 6'
2+{3 2 ••) _ .-3d _ x 1 _ 1
- - - - - " . u 1z- .x- X - - - - ·
18 · o
ii
4

4 1o 4
_,

r-
AplicAm metoda dreptunghiurilor: fie J(x)=r, /'(x)=3r, f"(x)=6x.
Pentru f"(x)=~~~/'(0)=0, care este punct de minim. un.
2
M'=sup
â:(CU)
lf'(x)I =sup 13x21 =3~ M'(b-a)
~(0) 30
-2-· eroarea maximi
./ 10 ~ .
este ..!....
10

48.3 .
 r2 z;c1x-..30!J.,(o)+
Jo r f 1(2.k)]=2_f
30 -) 30
-(2ic)3~2....f k3=_!_(29·30]2=
30 __ 304
l-1 304 2 . I h,1. h,1

= 841 • 23~6. iar 1.!.- 23,361< 1 adidl 1,64 <..!._.

36·102 100 ' 4 100 10' 100 10
20. i) J(x)=r, f'(x)=2x, f"(x)=2,-deci M"=sup f"(x)=2, iar b-a=l. ·
Oe.zel
Pentru a calcula integrala cu o eroare mai mi~ decît e=10-2, · luam:·

. M"(b-a)3 W2·100
1lc!: ---- = - >4.
J 12e 12
. . 1
File diV1Z1unea: ,-1\
Xc,-v, ~1= , .xr: 2 , XJ= 3 , ;X4= 4 , Xs= l ,
5 5 5 5
-. · .1 • .4 9 16 .
iar /(Xo)=O, ft.x1)=-, Jr..~-, J{x3}=-, J{x.i)=~ ft.x5)=1.
25 25 25 25
b-a . 85
Ss= _
25 {f(xJ+f(xJ+2[f(x )+f(xJ+f(xJ+f(x.J] }= 1
250
=0,34.

Valoarea integralei este: Jof 1 x2dx= x33 jo1 =.!.=0,333

3
şi Jo
1
f ; 2 dx-S51•
· J

-0,0066<0,01=10-2•
ii) Re ft..x)= .!. V4-sin2x ; /'(x)= - sin2r , f"(x)= _ oos4x+6':'82x-3
2 4J4-sin2x 2(4-sm2x)3'2 .

ş1
• M·.,,= sup /"() 1 iar
x =-, n
. b-a'=-·
xe[o. .;.] 16 2 · _
Fi di • '- ,... -n n 2x 3n 4n Sn 61t n
ie V1Z1unea: ""Cr', X1=12, xi=12, ~~ 12, X4= 12, xs= 12, X(? 12 =2·

J{0)=l, t(~) =.!_~ ~,

12
4-!..{2-/3) ,
4
=· {fs,
· 6 · 4
t(n) t(n)4
= ,/'fi:",
4

t(n;)= {rr' t( 1t)=.!. I4-.!.(2+Jj") , t(1t)= {f,

5
3 4· 12 2 ~ 4 . 2 2
unde în calcule s-a aplicat formula radicalilor suprapuşi:

. JA:1:"'8=jA;C :1:jA;C ,c2=_.l2-B>O.

Suma din fonnula trapezelor este:

484

. 4
IJ 241 xdx-Su,I ~ I0,008333-0,008333888 l=O,~
1

0
4
.
< 0,~1.

ii) Cum n=l0, avem 20 intervale: ·

· • sin x lt . x 3n 19:r: n
x0 =lim-=1, x1 = - , Xi=~ .1j=-, ... ,x19 = - , ~=-;
z-0 X· : 40 20 4() . ·- 40 2 ·
3
· 1 (~) [1' 2,, 4( 40'
S 20=-. :n; 40 . · 3:n; 40 ·. :n; 40 • 7:n;
o •
• - +-+ -•SIB-, + - S l l l - + - S I B - + - s m - +
c·· 60 2 Jt :n; 40 3:n; 40 15Jt 8 7:n; 40
. 40 . 9K" 40 ~ 11:n; 40 . -13:r: 40 . 3n 40, . 17lt
+-Slll-+-Slll--+-SIB-+-----SIB-+--Slll-+
· 9n 40 11n 40 13st 40 ·1521: s 17:n; 40
40 . 19:r: ) . { 40 x 40 n 40 . 3n 40 • x
+-Stn-- +2 -··-· sin-+-Sin-+-Sm-+-Stn-+
19qc ·40 2n 20 .4n . 10 6:r: 20 8n 5 ·
40 . :n; 40 . 3:n; 40 . 7:n; 40 . 2:n;
+--S1B-+-S1B-+--SIB-+___;..SIB-+-SID-
40 . 93' )]
~
. ·
10:n; 4 12:n; 10 14:n; 20 .16:n; 5 18:t- 20
3 2
:+S20 =n -{-n +2 +~
1 • lOCJ,6943204+-
1 • 49,65555295 }=:n;- · 164,491466 =+
480 n :n; :n; 480 - ·
==>. S'11) • 3,382220202 •·-~eci
. .
f • s:
"%'
0
•

.
x dx • 3,3822202()_2 •

iii) Cum n=l0, avem 20 intetvale:

• X ·1 . 2 19 1[ 1
X., =lim-- = 1 ; Xi_=~, Xi=-, ... , Xi_9 =.;.._, ~ =1 ;S» =- 1+-+
z--o In(l+x). ~o ~ . . 20 60 : In2 .
+ 4(201n· 11,05 + 201n31,15 + 201n5·1,25. + 20Inl,35
7 + 9 + Jl
201n 1,45 201n 1,55
+

13
+____ 15 . +_ _
+ _____ 17 _ +· 19 +2( - -2 - + - 4- - . +
201n 1,65 · 201~ 1,75 201n 1,85 201n 1,95 201n 1,1 201n 1,2
/ 6 8 10 12 14 16 - 18 ) ]
+---+---+---+---+---+---+---- *
201n 1,3 201n 1,4 201n 1,5 201n 1,6 201n 1,7 201n 1,8 201n 1,9 . r

1
==> s'11) - 1,186749228. De.ci f x dx • 1,186749228 : I_

..
JoJnQ~ l.
.
2
22. i) Fie J{x)=_J_, /'(x)=- 2x , f"(x)= m - 2 , f"'(x')= 24x(l-x2),
·.. 1+x 2 • · (1 +x2)2 (1 +x2)3 • (1 +x~)4
deci /"(x) este o funqie monoton crescltoare pe [O, 1], deci

f"(O)sf"(x)s/"(1~2sf"(x')s ! *lf''(x)l!i:2 peJO, l~M''=~t lr(x) 1=2..

Aplicăm formula tra~lor:
pentrun=2, n:
4 4
r·
1 (0)+/(1)+2/(1-2
-=-
·
)t
.
31
R2=-+R
.40 2
·
*restul 1
IR2 I~-=0,04167, dea
24 ·
.
~=0,775+Rz, ceea ce înseamnă dl valoarea obputl pentru·~- are o singuri ·
4 . 4 .
7.eclmală . ,'

!{t<0)+/(1)+2r(!)+t(!M!)l J+R.-0,782794+R. ~
Pentrun=4, ·: =

~IR.I<! =0,01042. Compmfnd cu lui : , obtinutil prin alte valoarea metode, se

constată·cA eroarea este mai mică dea'l 0,0026.

Pen~ n=:10, eroarea maximi este: M"(b-a'f =_!._=0,00166. . · ,
- .. 12n2 1200.
Fie şirul de diviziuni:
.xo=0 J{~)=l; -Xi=0,1 J{xi)=0,990099;
xt=0,2 J{Xi)::0,96153~; Xj=0,3 J{~)=0,917431;
x4=0,4 J{x4)=0,862069; .rs=0,5 Jt.rs)=0,8;
XF<),6 J{xJ=(),735294; x-,=0,7 .l(x.,)=0,671141;

486
 ... . ' .

, .rs::0,8 J(.rs)=0,60CJ:/56; Xr<>,9 · /(~)=0,552486; .

X1o=l .f{x10)=0,S. . .
Apliclm formula trape7.elor: .
. 9 . .
1
f dx 2 =·_!_ {f(0)+/(1)+2 f(xJ }+R1c,=0,784981497+R10- Daci ţinem seama
E_

-Jo 1.-"x 2·10 1-1 · ·· .

1C .
.§! de eroare, dete~: 4 -0,7853982 sau n:•3,1415927.
ii) Fie lapms1mat1v=Y~n:=4Y+4R11 atunci trebµie sA avem cel puţin: 4 IR„ I<__!_; şi cum
- . 103 ~
. M"(b )3 .
IR I:$ ·
11 ;;,: , atunci vom alege şirul de diviziuni n, ~tfel ~·.
1

~<-1-=HI> 10 J20 = 20,/fs - 20 •3,8'7 =2.5,8=Ha:>25,8~nEN. ~n=26, deci '

3n2 103" 3 3 3 · ·

· va trebui sA se calculeze fiecare termen din Y cu o eroare mai micii decît __!__
. . · . · · . · 104
Evident, existA formule de cuadratura Jl\8Î. avantajome, care converg mai .rapid spre
· aproximarea cerutl, cum ar fi de exemplu formula lui Simpson:
f' ~ =~ 2..{t +0,5+41/~.)+/ (x:,)+/ (xs)+f (17)+/ (Xg)] +
dacll 2n=10, atunci
• Jo. 1+x2 4 30
+2(/(x.J+f(xJ+f(xJ+f(xs)]}+R,a(x)=0,785398153+R,.(x) (unde valorile au. fost
---
_calculate în primul punct al problemei), decht~-3,1415926. . .
B~al~ erorii maxime:.f">(x)= 24(5x'-10t2+1), f"(x~ 240(-3xs+Uk3-3x).
· · Quo/ Quo/
f"~~Xi~, :x,;=- '! '!, x.=-/f-, x,=./3..•
r X,j= Cmn f"~)=O pentru. x=O,

x= f în , ~ u l [O, 11 rezultll cll /M~) are yaloare msnrimA ~ [O, .1) Jienlru
sun l/~(x)l=24 şi IRn(x)I:$ M'-M(b-a)s -
x=O; deci JIOV>= ~o.-i1 4
24 .=0,0000133.
· 28mn 2880 • 5.4

. 487
 CAPITOLUL XI
PROBLEME DE SINTEZĂ

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Flilfd date puncteleA(l, 2)şiM(-·_l_; ___

.
t_),
1 +t2 1 +t2
~detER, într-unsiste~cartezian
xOy: .· . - -· , ~ ...
a) să se determine, în ~ e de parametrul t, coeficientul unghiular mal dreptei
AM;. .
b) să se studieze variatia lui m, cînd t paICurge axa realA şi sA se reprezinte grafic
funcţia a,tţ"el obţinuta; , · .
·c) aratati dl pe axa Ox e~tA un punct C, a cArui distanta pînA la punctul M nu
depinde de t.
2 _Co~i<teram funqia: /(x)= sin3x_+2sin~x+sin7x.
. sm3x+sm5x
a) Exprimaţi funcpa /(x) în funcţie de eleJl!entul t=4cos2x, obţinînd astfel o expre.sie
At2 -Bt+C "
de forma: f(t)= _ t-D , unde A, .B,_C, D smt numere naturale.
b) Studiap variapa functiei y=/(t), cînd tE[O, 4] şi apoi trasati gnificul funcpei .
f
. c) SA se calculeze/= f(x)dx . .

3. Se dl fiplctia/(x)=sinr- x""."l, xER\{-1}.

. x+l
a) Folosind graficele funqiilor fi (x)=sinx, fi(x)= x- l ,
, · · . ' - x+l
sA se·determine intervalele în care se-afli rădlcinile reale ale ecuaţiei /(x)=0.

b) Să se arate cil cea mai mi~ Iădlicinli se glbeşte în intervalul [ : ,:n: ]-

5

c) Folosind teorema lui Rolle, să se arate că ecuaţia 2:.cosx ·

1
=0
. - · .. 2 (x + 1)2 "
are, în intervalul [Zx, 3n], cel puţin o -rădacinl realA.
4. Se dă polinomul: f(x)=xP'kl_A(x~-1), xER, unde p, q sînt numere natumle
impare, iar A>O.
i) SÂ se determine A în cazul p=3, q=l~ astfel incit tangenta dusA la· curba y=Jf.x)
în punctul de inflexiune, care are abscisa pozitivă, sA faci un unghi cu· măsura de
. 135° cu sensul pozitiv al axei Ox.
ii) SA se traseze graficul funcţiei y=f(x), pentru p=3, _q=l, ~.=2.

488
 iii) Să S.F _lţrate că ecuaţia /(x)=O are două rădăcini .pozitive pentru

.
A:J{p..qy-..
pPqq

5. a) Să se studieze variaţia şif::[s~l~ gratie funcţia:

~~
b) Să se detennine mulpmea pentru care are· sens ecuaţia:

c) Să
. Inu!=:~ l= Io!::: .·
se rezolve ~ţia de la punctul precedent.

.~) Pentni ce vaio~ ale 1:x,[f ~)<:::m~ie:

.. . _., · 1-sinx- -1-sinx .

6. Se consideră funcţia: f (x) = log,. (9-x~7f ,--unde

1
ţ :r-:.~
.
2
,
a) ~ s~. efectueze schimbarea haz.ei logaritmului, trecîndu-se la logaritmi natural,.
b) Să se determine domeniul de d~finiţie al funcţiei. .
c) Şă.se rezolve inecuaţia/(x)>O.

-· 7. Se consideră funcţia: f(x)=In(

2
.

~;;1 r .- ,
a) Să se .determine mulţimile de definiţie, continuitate şi derivabilitate.
b) Să se calculeze derivatele laterale în punctele în care funcţia f nu este derivabiUi.
c) Si se reprezinte grafic funcţia. . ·
d) Să se calculeze aria .domeniului ·plan cuprins între graficul funcţiei, axa Ox şi
dreptele de ecuaţii .x=:3, .x=:4.
8. Se considera funcţia /(x)=lnf 1-+cosxf · •
, · . 1-cosx
a) ~ă se studieze variaţia funcţiei ş{ să se reprezinte grafic.
~ ,·

b) Să ~e calculeze integrala: I= J;sinx·f(x)dx.

Ţ
·
9. a) Să se determine valorile lui xpentru care: O<X< zi9
x - x <2x.
x -·5 2

b) Să se traseze graficul funcţiei

·
/ (x) = 2
X -5
9 x:- x.
c) ~ se calculeze aria domeniului situat. în semiplanul na, mArginit de graficul

' 489
 precedent şi axa Ox. . •
d) ConsidelÎlld graficul funcţiei p~ente, să se ·discute natura rldăcinilor ecuaţiei
2:t'-).;r--9x+5Â.=O, -unde Â. ~te un parainetru real. ,-
iO. 'Se consideră şirul cu termenul general: Un- n(a-l) + l •(r+.2:..._')", nEN şi aER.
. · n(a+2)-1 na ·
a) Să se ~cuteze lim u~. Discu.pe. - .
' n-a> . . .

b) J)aci notlm cu f (a)=lim.un,.să se reprezinte graficfuncpa Ff{a). ·

n-a,

11. Se considera funrna f'x)={x.(1.lnx pentru x>O

. . 1
· · "' & \: O pentru x=O .
aE(l, +00). S~noteazl cu (C), curba care.reprezintă graficul funcţiei r-f(x).
a) Să se cons~ască cm.ba {C) şi sA se· precizez.e cîteva elemente al~nmrl>ei
(puncte, tangente) care nu depind de vaiorile parametrului a. · _ .
bJ Să se calculem aria domeniului cuprim între axa Ox şi acea parte~ .curbei (C) . ·
~ se află"" sub axa Ox. sâ se d~termine bl, astfel ca această arie µ,ţ_.~gală ·cu s~
aria ~prinsă între Ox, curba (C) şi dreptele de ecuapi ~1,.x=k. ~ ·-

. 1
f
c) Din ~culld integralei f(x)dx, să se d~ucă"inegalitatea Ink_11 >1
1

_ kP
pentru ~2..,
k>l,p>L - ,
d) Să· se verifice dacă .punctul de extrem. local al_ curbei (C), cînd a parcurge
· ~tervalul (1, +~), descrie o parte a graficului funcţiei g(x)=.!.Inx şi să s e ~
e -
acemtă parte.
12. Se·<ffi funcpa: f(x)=x,.+2(a~~x+b:-2ab+1, ~de a, l,ER
· · x-+1-b
a) ~ legătură trebuie să· existe între parametrii a §i b, pentru ca valorile extreme
Y1, Y2·st verifice condiţia y;+yr<).
b) în· acest caz, să se determine valorile a şi b, ~tfel încît tangenta la graficul
funcpei date, în punctul. de abscisă x=O, si fie paralelli cu prima bisectoare a axelor
de coordonate. . . .
c) Sl se reprezinte grafic funcţia y=f(x)~ pentru cazul particular a=2 şi b=3.
13.~Se consideră funqia: f(x)=4x+ct~. ·
a) Să se· ţeprezinte grafic Junctia .
·b)· Să se _arate că puilcteie de inflexiune apartin unei drepte. .
.a

c) S! se determine:
.
A=J; (4.ţ+ctgx)dx.
4

14. Se e<>nsideră ~cpile: f(x)=xJx 2-1, g(x)=Jx-1 . . _

a) Sâ ·se construiască graficul (C), al funcpei y=f(x) şi graf;icul_ (Ci), al funcpei
y=g(x), pentru x ~ 1, .folo~ind aceleaşi axe ~eziene.

490

• I
 \

b) Un punct M de pe (C) se prpiectează inP pe Ox şi în Q pe Oy; analog un punct

· M1 de pe curba (C1) ~e proieciead în P• şi Q1• ~ se arate cli fiecărui punct M de
pe curba (C) îi corespunde un singur ·punct M 1 pe (C1), pentru care există relaţia:
aria [O.P.MQ]=aria [OP1M1Q1] 0 (1)
c) Cele două cume (C), (Ci) au ·un purttt A comun pe ·axa Ox. Daci M şi M1
corespund condiţiei (1), să se arate cli aria ~tă de segmentele [APi] şi· [P iM1]
şi de curba (C1) este egală cu dublul ariei mărginite de segment~le [AP], [PM]•şi d~
curba (C).
15. Se considera funcţia: /(x)= ~ , xER,. a>O.
. . . . . b2+x2
a) Să se calculeze ordonata punctului de inflexiun~ al graf.icului funcţiei y=/(x), a
.• . • . Q. • • .
cărui abscisă este stfict pozitivă -
b) Să se calculeu aria domeniului mm-ginit de graficul funcţiei y=/(x), dreptele
x=0, axa Ox şi x:=C, unde C este· abscisa·punctului de inflexiune determinat la punctul
precedent.
c) _Să se rezolve ecuaţi~: Bj(b tg\q,)=7~/(b sin cp). .

. . - · 1· 1
16. Se considera funcţia: 'f(x)= ar
ct
gx . pentru xER \{O}
-
·· o pentru x:=O. ·

a) Să se calculeze limitele lateraie ale funcţiilor /(x) şi /'(x), în punctul x=O, apoi
să se traseu graficul funcţiei y=/(x). \
. • • • - I
b) Să se calcul~ aria cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele de ecuaţii
1 . . .
~=-, X7./% •
{3 '
. c) Fie P(x)=~+br+cx+d un polinom cu coeficienţii a, b, c, d, numere reale .în
progresie aritmetid, cu <MJ. În ipote7.a că rădicinile .ri, ~-~ale polinomului sînt
· ~ 3n
reale, ~ă se arate_ că: /(.r1h/(xJ+/(x,;}= .
4
17. Se considera funcţia/(x)=ln(1+2 smx).
a) Să se reprezinte grafic funcţia.
a . .
f7 sinZ.x-ln(1+2sinx)
...._ I •

b)~Să se_ calculeze: dx •

._ 18. Se consideră funcţia:./(x)d x "7 1

2
lx2 *1
I, xEli
a) Să se reprezinte grafic funcţia y=/(x) .~
b) Să se calculeze arta .domeniului limitat de graficul funcţiei / şi de dreptele de
ecuaţii y=0 şi 5y=6i. · - 1
· '

~) Să se determine Uţlghiul format de dreptele. care trec prin pun~ (1, O) şi au

491
 drept coeficienp unghiulari aceste două limite.
d) Să ~e -calculeze aria triunghiului format de aceste drepte şi de dreapta y=l.
19. a) Să se rezolve ecuaţia: sin(mnx)+cos(mnx)=l.
b.) Să se reprezinte grafic funcţia: /(x)=sin(mm)+cos(mm)-1, unde 1:sx:se2•
c) Să se calculeze aria domeniului situat deasupra axei Ox, JDlrginţt · de graficul
precedent şi de axa Ox.
d) Să se arate că /(xe~/(x), pentry. orice x>O. Cum se poate folosi această
proprietate pentru a studia variaţia funcpei y=f(x) pe semiaxa (O, +oo)?
20. Se considera functille: /(x)=arcsin x-l , g(x)=arctgx. ·
/2(l+x2)
a)· Să se reprezinte grafic funcţia y=f(x). e
b) ·Să se deduci rela1file:
3
f(x)+g(x)=- n, xE(-00, -1); f(x)-g(x)=-!!.,-xE(-1, +oo).
4 · 4
4 2
21. Se considera funcpa: /(x)=J[ 1n Ix I+.!.· x- ]dx.
· . . (x+2) 2 x x+2

a) Să se determine primitiva funcpei I, care verifici conditia f(l )=O.

b) Să se reprezinte grafic funcţia obtinută la punctul precedent.
.
c) Să se calculeze integrala definită: I= J(x+2)lnx · f(x)dx.
2 .

22. -Se.considera funcpa:.

. " f~x)=mm
. [ lnlxî,
1 xx2-1] -~\
+l , ..1,~,{0}.
2
Se ~~e:

i) mulţimea.de derivabilitate a funcpei;

ii) intervalele pe care /"(x) păstreazl un semn CQnstant; ·
iii) graţicul funcpei. .
0
.
00
x2
I y2
23. Se considera expresiile: /(x)=--; g(y)=-.- ·
. . x2+1 y2+t
a).Săse re:zolve sistemul format de ecuatfile y=/(x), x=g(y) ..
b) Să se trmeze graficele celor două funcpi, pe un acelaşi sistem cartezian.
cu
c) Dacll s~ notează A §Î B interseqiile acestor grafi.ce, cu dreapta 2x+2y-3=0,
să se calculeze ;u;ia porţiunii de plan, cuprinsA între arcele OA, OB ale grafi~lor şi
dreapta AB. . a.

24. Fie funcpa / definită pe R prin relatia: f(x)=e\'lr'-3x).

a) Să se t1aţeze graficul funcpei.
~ ' . ,,;,
b) Să se aJ}culeze aria. S(a) limitată de graficul funcpei, ·axa Ox şi dreptele ~e
· ecuatii ~ şi x=a, unde a este mi numAr real negativ. Să se calcµleze lim S(a).
a--a,

c) Fie fn> (x) derivata· de· ordinul n a funcpei /(x).

492
 Să se arate că pentru orice n întreg, 112:l, avem 1<n) (x)~e:a:(2x2 +a~+bn), unde aH~ -
. .

bn. sint funcţii întregi de n. Să se stabilească relaţiile: .

an+i=an+4· şi bn+1=h,.+an şi apoi să se calculeze a,., bn în funcţie de n.
d) Să se arate că oricare ar fi nEN, ecuaţia 2r+a~+bn=O admite două rădăcini -
reale şi distincte. · · . · ·
25..Se considerli şirul i.cx) =fi. f,(x) =Jx+,{i • f,(x)=i-x+_V,_x_+,{i=-x---. ,••., _de funcpi,
cu .fn: [a, +oo)--+R +' pentru ori~e a pozitiv şi ,a natural.
· a) Sa se arate că şirul (/,JneN converge pe [O, +oo) citre o funcţie/: [O, +oo)--+R+
şi ~ă. se stabilească expresia f(x).
b) Să se scrie explicit · mulţimea numerelor x pentru care y=/(x) este un numit'
raţional. · ·
c) Să se cerceteze dacă funcţia/ are proprietatea lui Darboux pe [O, +oo).
d) Să se studieze şi să ·se reprezinte grafic functia /: [O, +oo)---R+.
e) Să se determine coordonatele centrului de greutate al plăcii omogene plane,
mirginite de curbă, axa Ox şi drţptele de ecuaţii x=l, p2.

26. Se considera funcţia: /(x)= cosx .

. . 5+4cosx
a) Să se ~eze graficul funcţiei.
b) Să se calculeze aria cuprind între curbA, axa Ox şi dr~ptele x=O, x=21t.

27.· Fie I,.= fsinnx

~dx.
SIDX
a) Să se·stabileascl formula de recurenţă: (n-1)(1.-1"_2)= 2 sin (n-l)x; n:!:2. -.
n • .
b) Să se arate că daci 11 este un număr impar, atunci: . f'T s~n~ dx=~.
Jo smx 2
c) Să se arate ci dacii 11 este uir numir par, atunci: ·
1
sinnx [ 1 1 1 .;• 1 ] ·
f:
JI
--dx=21--+---+... +(-1) · - .
sinx 3 5 7 n-1
28. Se considera funcţia/:E_,,.R, d~finită prin: ·
. . l- l ,'
.f{x)=arcsin x ru, _unde E este domeniul de definiţie.
a) Să se reprezinte grafic fuţiqia.
b) Să se stabilească expresia primitivei funcţiei I, care pentru x=e are valoarea
ne
2·
29. Se consideraf.R--+R, definită prin: f(x)= [x] -x , unde"cx] reprezintl partea
~ ~ _[x]+lxl+l .
întreagă a lui x. Să se stu(lieze şi $ă s~ tmeze graficul funcţiei.

funcţiaf.R-11tR, definită prin: /(x)_ x3+'3x

2
30. Se considera -CJx-2? •.
2
- ,· x -2x+1
. 493
 a) Să se trasez.e graficul (C) al funcţiei.
b) Să se arate di există o funcţie F(x) de fonna:
3
F(x) .:.. mx +nx2 +px, astfel încît F' (x)=ft.x).
x-1 · .
c) Să se calculeze· aria trapezului curbiliniu. delimitat de arcul de curbă .(C),
asţ~ptota oblică şi dreptele ·de ecuapi x=3, x=5:
31. Fie funcţia y(x)=(x-l)e-z.
a) Fie funcţia z=xe-z. Să se calculeze. lim z(x). ·Să se deducă lim y(x).
~ . · %- +CD z- +CD

b) Să se afle Jim y(x).

z--CD
c)·Sl se construiască curba (C) mociatl funcţiei y(x).
d) Să se calculeze y" şi y"'. Să se arate că: y<n>=(-lt[x-n-:--l]e-x.
e) Să se calc~eze Y0 (n>(x), cînd Y0 (x)=(x+a)e-x, a este parametru real.
t) Să se afle o primitivă a lui Y. Să se afle· aria S(h) a porţiunii de plan mărginite
de (C), axa absciselor şi d~ptele de ecuapi x=ţ, x=h, h> 1. .
I .
g)
.' Să se calculeze ,,_(D
lim S(h) •

. · ·ţÂX+y+z=l
32. Se dă sistemul: x+Â.y+z=Â. , unde Â. este un parametru real.·
. +y+ÂZ=Â.2 . .

a) Să se discut~ sistemul şi să se qetermine valorile parametrului Â., pentru care ,

sistemul admite o soluţie unică _ . ·
b) Să se determine soluţiile x(A), y(A), z(A) ale sistemului, corespunzătoare valorilor ·
lui A, determinate mai sus. 0
,

1
c) Să se studieze variaţia funcţiei;= â Q..), unde â(A) este determinantul sistemului
şi să se reprezinte. graficul ei. , .

33. Fie funcţia /(x) = x

2
+ax~l3 , a; f3ER.
x-1
a). Să se determine a, p, astfel incit y=J{_x) să aibă un extrem în punctul M(O~ 1).
b) Să se reprezinte grafic funcţia y=f(x), cu a §i f3 detenninati mai sm.
c) Să se determine volumul corpului obţinut prin rotirea în junii axei Ox a arcului
. de curbă corespunzlitor functiei: g(x}=y(x)-1, xe[o, !]·
_34. Fie şirul (U,.)nEN, cu termenul general: ·
Un - - -1- +xn ~n •
- - , CU A.c:v ŞI p
-x„
UD llUuuu
natural d
at.
1 +X+ .•• +Xn+p-l · .

- a) Să se calculeze Jim
%-CD
un . Fie I (x) = lim un .
%-al

494
 b) Să se arate căj{x) este o funcţie continuă pe [O, '+oo), deriv~ilă pe [O, +oo)\{1}
şi că f'(l ~) şi f'(l +O) există şi nu depind de p.
c) Să se construias~ graficele (C0}, (CJ, (CJ ale functiei f{x), pentru pE{O, 1, 2}..
d) Fie xM abscisa punctuluţ .de extrem al graficului (CJ. Fie So, S1, S2 ariile
porţiunilor de plan mărginite de Ox, de dreptele de_ec~ x=O, x=xM şi curbele (C0),
(C1), (CJ.
. \
1
Să se arate. că: S1 +S2 =S0 +-2 . . . . .
3S. Se consideră funcţia J{x, p) definită pe (O, +oo) prin relaţia /(~) = P - lnx •
•X X
· a) Să se calcule:ze, în funcţie de p, valoarea-~ a lui x, care anulew.ă derivata întîi
a funcţiei J{x, p) şi valoarea co~pull2Atoare a funcţiei J{x, p), ·adică yP=f(~, p).
b) Fiecărei valori a lui p îi corespunde un punct Mp(~, "}'p)• Să -se detennine locul
geom~ric al punctelor MP şi să se construiască graficul său.
. p

c) Să se calculez.e S(p)=
1-0
Ey 1, (adică suma ordonatelor punctelor MJ ş! lim S(p).
· · p-a,
d) Să se scrie ecuaţia tăngentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x=l şi să
'-. .
se arate că această tangentă trece printr-un punct fix P, cînd p este variabil.
e) Să se tJ'$ez.e graficul funcţiei 'J(x, p) şi să se calculez.e în functie de m aria
. suprafeţei delimitate de gra!icul funcţiei, axa Ox şi dreptele de ecuatii x=l, x--m> 1.
Sii se detennine m,-astfel fucîl aria obpnutll să fie egală cu p, lnm- ! unitlij,f de
arie. - -
•. 36. Se consid~ră funcţiile /(x)=Jn(l +11 +x2 ) şi g(x)=ln(x+J1 +x2 ) definite pe
mulţimea numerelor ~e.
a) Să se studiere monotonia funcţiei y=J(x), şi să se precize-Le care este cea mai
mică valoare a, ei. · ·
.b) Să se arate că pentru orice} x > O este verificată relaţia: .

x • e B(~) r (1)]'
{ :X + g '(x) =O • . · __ - _ _ ,
c) Să se arate că polinomul (t -x·+x~'ln+l +(1 +x+x2)'2n+l este divizibil cu
[elCx)_1]2.
d) Sl s_e determine solutiile, din intervalul (O, n), ale ecuaţiei trigonometrice:
f(tg a)=g(ctg a)..:.21n 3.
e) Să se arate ·că g(x) <X, pentru orice x>0.
37~ Fie g(x)= ln(l+sin2x).
i) Să se studieze domeniul de,..defuiiţie al funcţiei g şi-derivatei g'. _Să se_ t~eze -
graficul funcţiei g. . ·
" .2 .
'-
.

· - ·
J
ii) Să se cab.Jcze integrala· definită: "'i sm x dx •
0 1 +sin2x
,

495
 38. Fie a un parametru real, iar f o functie continuă pe [a, +oo). Se considera
funcţia 1(/) definită pe [O, +oo), data de relatia: I(f)(i) = e(/( t)di".. .· J:
i) Să se studieze derivabilitatea functiei. ·
iif Să se studieze existenta solutiilor ecuatiei: 1(/)=lcf, unde- k este un .parametru real. .
39. Fief: [1, +oo),...(O, +oo) o functie descrescătoare şi continuă. Se considera:.
F: [1, +oo)~[O, +oo),_ d_âtă de relaţia: F(x)= ţf(t)dt.
i) Să se arate că dacA există Jim F(x), şi este finită, atunci şirul
. %--CO
n
an·= E f (k) este convergent~
.i:•1
ii) Alegînd în mod co~enabil functia f, şi folosind rezultatul anterior, să se .arate
.· 1 1 1
că şirul x,.= - +_ + ... +_ este convergent, pentru a> 1.
la 2a ,za _

40. Se considerll funqia J(i:) .;Jn (1 + !) .

a) Să se studieze variaţia· şi să se traseze graficul functiei f.
' . n
b) Să se ~Cldeze limita şirului cu termenul general un= Ef(k).
. . .bal

·c) Să se calc1!1eze f f(x)dx_ • .

41. Să se demonstreze cA pentru 1 <asb avem:
i) ! !
(eb-ej~ Xx~~(eb-ejeb2-a-b;
· 11)
.. O~ J:dx b-1 .
--ln--~b-a.
· a}nx a-1
4~. Fie functia /{x)=[x] ·simtr, xER, iar [x] reprezintă partea întreagă a numărului
real.X.
i) Să se reprezinte grafic funcp~
ii)· Dacă pentru orice număr natural k notăm cu ·m,.._ valoarea minimă a functiei
2n
y==/{x) pe intervalul [k, k+l], să se calculeze: lim S11 , unde. S11
- n--co
=J:·2m1-n.
1-1

iii) Să se studieze convergenta şiruJ,ui an =.2._J,-"t(x_

Â,n n
)dx, und~ ~-
. .
. ax2 - .
43. Fie functia: f(x)- 2
'· . .
x +bx+c
i), Să se determine acea-;tă functie, a.-;~fel încît graficul sa admită ca _asimptote
dreptele de e<;uatii Fl, x=l, x=2. _
ii) Să se studieze variapa ~ctiei şi să se· construiască cwba reprezentativă (C). -
iii) ·Fie (r), cwba de ecqaţie y==/c(x+1)(~~2), k fiind o constantă reală. Să s~

496
 . .
fonneze ecuaţfa în·x, dată de punctele. de intersecţie ale curbelor (C),şi (r), şi să se
discute aceastA ecuaţie. · ·
iv) Să se arate că (C) şi (r) pot fi tangente pentru o_ valoare a· lui k diferită de O'
şi· sfi se consţruţască graficul funcţiei (r): în această. ipotez.ă. SA se scrie -ecuaţia .
tangenţei comune în· fiecare d·in punctele de contact. . · - _/

v):Fie k=-l;sii-se calculeze aria cuprinsă între axa Ox şi curba (f)..

44. Se consideră funcţia: .ftx)~+5x+6.- -
_i) SA se arate că -pentru orice x
natural,· expresia:
x +3x2 -x-6
3
E(x)- · - · nu-este un. numAr natural.
f(x)_. · · ' · ·

ii) Să se calculeze: lim [ .95116 j: t(ţ ~~)- -l •

n-a>
„
hoi .· ll ·
.
...) sxca se stu
. d.1eze 'denva
. bil-. . ( ) ·. ·{f2(x)
funi • • pentru X<-2
111 1tatea cţie1:
g x = [l _-t,( ),] · t
· . . ._ 1n2 +p~ pen ru x~-2 .
-iv) SA se calculeze,
'
pentru ·X>-2,
'
derivata
t •
de ordinul ,i a funcţiei h(x)=ln /(x). I

· v) SA se studieze şi să se reprezinte grafic fui;icţiay=g(x). ·

4S. Se dă polinomul P(x)=r(x-Î)(x-m), unde e.ţte un număr real~ m
i) -~ se .c~~u~~e_ ~~tegrala: y(mj= J lP(x)'I d~~
1
0
ii) Să s~. arate'cll funcţiay(m) are. UJ1 minim absolut, egal cu un număr-po~tiv n.: )
iii) Să se· ~rate că exis~ o unicll valoare m0 a lui m, ~tfe1 incit y(~)=11. · . ·
iv) SA se calculeze m0 cu două zecimale e.xacte.
t . . . ·- . '
· . x 2 +2x+1 · - · '
46. Fie funcţiat /(x)- ,: unde a este un parametru real.
2x2-2x+a - .
i) F~mnaţi. două clase d.e valori ale parametrului a, după fonµa ,ramurilor infinite
.ale 'graficului Juncţiei. :. • I , • • : • ·, •, • ' ' I

ii) Determinaţi valorile.lui x, pentru care· funcţia ~rezintă un maxim şi un minim.

iii) Trasaţi curbele particulare care corespund, ~pectiv pentru. a=O, a=2, unde a ~te
limita .între cele două clase. de valori. '- - ··
• :, • , I •• ' , • ·-2

iv) Pentru ce valoare a lui a; fracţia' x:.+~+l este reductibilă.? Trasati,curba

. , .. - . . . 2x2~2x+a
particulară, care ~respµnde v~orii lui ·a. ,
' 47. Se· consid~ra funcţia: Jtx)~ax2+fk-ln(x+l'). :·.
i) Să se d~e~înţ conditiile pe care trebuie să le satisfacă paranţetrii reali a, şi 13,
pentru ca funcţia_să·admită două pun~e de_extrem local. - ..
ii)- L.uînd _a=::-:1 şi (3=1 1 să se tras~ graficul funcţiei y=JCx).. ·
iii) Să _-se -~culeze aria porţil)nii.:din plan ~1:1PiinsA într~ gra~cul functiei,_ axa Ox
.d . d . l .
ş1 reapta e ecuaţie x= --.
~ ~
I

Nl~lescu „42
4'fi
 ~- Se considerA funcţiaJr.x)=<f~l.-x.• .. . ,,
i) SI se arate dff.O)=f'(O)=O, iar f"(x) >0, de unde se va.deduce cl/'(x)>O,J(x)>.0,
pentru x>.0. . . . .. . -. .2 n . ' ; . '. . . .

ii) Luînd g(x)=e"...:(i,,."IT + ~I +•• -♦: } sil se .mate ~:. g(O~g'(O)=:.-=t•>(O): iar.
1
2
gen+l)(x)>O, de unde se va deduce dl:- e.i:>1 +.!.+ x , +~-~+~ pentrux>'O, iar n ~e
• 1! 2! n! • I •
'. . 1 . 1 . . .
un număr oarecare natural; în particular .e>l +~+... +......, oncare ar.fin natural.
1! . n! ·
iii) Să se arate, folosind binomul lui Newton, .cil:
. ( l)n
1 +- <1 +-+-+
n .
l
1! 2!
1 1
... +-, n:!:2;
ni ·. .
I ' ' •

de unde să se deducă faptul că lim (1 +2..+.!.~ ... +..!..)~e.

. n-~. 1! 2! n!
. · . 1 1 . 1 · • . .· . .
1v) Notînd: a,.=1 +-+-+ •.. +~ să se scne în funcţie de an suma:
: .. - ·:11 21 · n! . · .. · - ·
1 1 1 o • •• ••• 'o e A · .·

- - + - - :f-••• + ~ §1 să se detenmne limita e1 cmd .,,...a, ?

(n + 1)! (n +2)! · • . (2n)!- . . ·. . . ·. . ·
\>) SI se studieze ·§i să se reprezinte grafi_c fun~a y=f(x). ,
vi) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea.
graficului functiei y==ff.x)
§i delimitat' de planele ·care trec prin x:t ·şi x=:2 şi sînt. perpendiculare pe· axa'o.i.
• 't'' . . f •

2Y1 +y2+Y3=l .. .

unde. . '
•
mI'·şi x sînt parametri
. •
.
reali.
I
49. Se consideră siste~ul 'liniar: Y1. +n_z>12 +~3 =e.i:
. Y1 +y2+2y3=~, .
. .

. .
i) SI se determine valorile Jeale ale parametrului m, pentru ~ sistem~ admite
•
, I

solupa__~cl: y1{f m), y,J.x, m),_y~(x, m), §i pentru a~te val<;)ri ~- se ~lve·
sistemul. . .. . . ' . .
ii). SI ·se· discute natura radAcinilor ecuapei_: . ..
Yi.(X, m)=O, mE(-a,, :-l)U{l, +a,); pentm)'1(x, -1)=0 sl se determine valoarea lui x,
iar_pentru nrl, sl s e ~ graficul funcpei.ftx)=y1(x, 1). · . · .
ijij Să se calculeze valoarea ariei domeniului mărginit de graficul funcpei /, axa Ox,
şi dreptele de ecuatil x=-1, x=O, apoi volumul· corpului obţinut ·prln rotirea acestui
domeniu în jurul axei absciselor. : ·· · · ' .,
. SO. Se consideri functiă.t(x)=2.r-911lx2+12m2x-1080, ~de m este iin ~etru·reaI.
i) SI se studi~ folosi~d şirul lui Rolle, natura rAdkfnilor ~ti~i ft:x)=O~ cînd
parametrul m este variabil, precizîndu:...se intervalele în care se atl ddlciilile n,.me.:
~)_ SI se ·~etermine parametrul m, astfel incit f'(x)=O sA admită în intervalul· (1, 2)
. o singurii rad!cină.

'498
 · iii);SI se trmeze•~cul (uncpei.:", ,
iv) Să se calculeze volumul corpului generat de rotirea graficului funcţi~ în jurul
axei Ox şi delimiţat de dreptele-de ~ţih:=O, x::r.- · .
s:.·Seco:i~~~M.=I· et. :.
,. . ,• I - •
pe.~-~o .·
. 1 . . . . pentru ~=0 . _
•
· ··
• •• •• • ' • /# •.

i) Să se ~tudieze continuitatea §i derivabilitatea funqiei. ,.

si
„ iiy se;arilte exi~tenţa Îiinit~i"funcţi~i.,/ti) ;în x::O~ folosind derivabflitatea:•funcţiei
g(x}=ff în punctul x=O. ·. ._ .-.: .:· . .
· iii) SI se ~eze graficul ~cti~ r-1(~). . _ ,. . . . .- :
. iv) SA S~:,~C'1te: numArul, de_~d~ţti:-~~! ale ecuaţiei tf:~~+~. ;~d~ ~ER.: . ;
v) SI se calculeze aria figurii.. pl81\~ format~ .(Je gntfi~~-- func;tiei §i drepte~ de
ecuaţii x=l, x=2, y=O. . .
52.·Se coiisideri'furicţia: /(x)·-·· .·mx- · ; unde~ nER.
2 .. ,.
. ~'•. . · ... · . . ·.' -~~-,µ;+1 . . •· . . · ·'. .··
se
i) SA determine valorile ~~o.r m.,, _n, âstfel incit ~ şţ_~~ s1 fie abs~ele
punct~lorde,_e~m.rel~tJv,şi,sif~~-p~e~_ac~to(t?xtreme:' :-- .-._-_,. 1:; •
ii) O>nsi<Îednd funcţia i(x)~ _IJ(xj 1, s~/ se -~i;cet~ ~ntln,Uftatea şf 4e~v~biţitat~
~ ~) SI se ~~ ~~ fuiiciţei ~J(x)~-~ . . , . . . . ~- . . _ .
;,Jv) ~$e ~~~-yoţ~~--g~~~~,:-~~: ~ti~i~~~ui:_r~l~ti.ei_g(x))nJuruţ ;xei
Ox şi mlrginit de dreptele de ecuatif i.=~5 şi x=6. " · . . ·_ : ·
• . • 1 • I .; -: •: I.'.

·53. Se -dl funqia: /(x)= · .

• , I ~-lx2-ll •
i). Sl se studieze continuitatea şi derjvabilitatea functiei.
ii) SI ~e 'ti-meze graficui funciîei. ·: '\ . . . . . I' .•

l\

iii) SI se discute, ecuaţia J(x)=i,.., unde ÂER. .- ! . ..

iv) SI se cal~eze aria' domeniu(tii limiqu de _curba )(;), ~a Qx şi ·dreptele. de

ec,uaţil ·x=O ·_şi x:=J2/3_ • - I: . · .,·;·, · · 1

. :

54. Se consideri funcţia: ft..x)= lx-1f· lx+i l1+a:· .

0
• .
sa·. .
., . i) stf studiet.cf e<>tttinuitatea şi ·detivăbilitat~ funqi~ pentru aE(O, 1)•.
' . '. . '. . : :· .' . '. ' --t;.. .. : ! ' .: '. .: . ; .. .:.:
ii) SI se tras~ graficul fu~cţiei pentru ~ ; •
iii) Să se calculeze volumul ~Îpului: generat de rotirea· graficului: în jurul ax~f Ox,
pen~~[O, 2J .. _ •. .
Ş~.~~~~~d~rii-~~~ /~)=x/sill% <'·. ·.. , . ,· . . · :· •_: :__
s~
i) Să determine pţlllctele d~ inte~cqîe ~~ ~eului w·~rinta.bis~are a.~elor
carteziene şi sA se arate ci în aceste puncte pripm bisectoare a ·axelor este tangentă
la graficul funcţiei, cu excepţia unui punct,· care se-va preciza.- ..

499
I .
 ii) SA se _arate ci graficul rămîne ~e acee&1i parte_fa!A de ~-bisect9are a axelor_
carteziene. · ·
iii). Să se t~ez.e graficul functiei /peinterv~ul [O, 4n].
iv) SA se calculez.e volumul corpului ·mÂrginit de suprafaţa care rezultă prin rotirea
graficului pe intetvalul [O,~], în jurul axei Ox. . .
56. Se considera funcpa:'j(x):::;X21a-2x",unde n este·\µ\ numAr natural•. ,
i) SA se studiez.e semnul funcţiei y=J(x), dup! di_feritele valori ale lui n.
ii) Să se determţne a,. astfel ca; lim. V(x)-a I să exist~ şi să
. . . . %-1 (x-1)2
finită; să se
. _, . ..
fie ..· . .
calculez.e în acest caz
valoarea limitei. . . ,
iii) Să se reprezinte grafic functia y=f(x)~ pe~tru n=3. ·' -
iv) Să se calculeze aria domeniului mărginit de graficul funcpei şi de dr~pta ·care
· frece prin- puncte~e de inflexiune ale ·graficului. · 1 • ·
1
2
S7. Se considera funcpa: f(x) - x + 2px +q, unde a, p, q sînt parametri ~-
x-a -
i) Să ~e arate că da,că graficul functiei f n~ intersecteazA axa Ox, atunci f admite
un maxim şi un - ~ oricare m fi ,valoarea lui a., · •· . ·
·ii) Pentru q=5, să se. determine valorile Iuî a şi p, astfel ca f să admită punct~ de
extrem pentru x=-1 şi x:=3, apoi s! se trasez.e ·graficul func~ei. · '· · ·
iii) Pentru valorile parametrilor a, p, q det~rminate la punctul precedent, sĂ .se
calculez.e aria porţiunii din planul xOy, nwginită de graficul funcţiei .f şi de dr~_pta
de ecuape y=5. · _✓ · ·
3
58. Se considera funcţia: f(x) = ~ -
3-ax2 .
i) Pentru a=l, să se r~lve ecuapa: 2/(l)sin2x+.!.{'(l)sin22x=2_f'-'{l}°sin23,x.
15
·. ,,, · 13./îg; o 1] · : ~1' : · 0) . . ..
ii) Fie matricele: B= 2lg.!.r 1 O ,· C= O 1 1 , A=B·C.
· , X O O 1 .
. 1 ·1 1 · , . -, I

Se itote:aiA cu deţ A, determinantul matrice! A. Să se calculeze b, unde /, este

logaritmul în baza 10 .al celei mai mic~ radăcini a ecuaţiei d~ţ, 1=0~
. ' . i, '
iii)-' Să se calcuţeze pentru a=__:l integrala: J = f 'lt1 f(x) dx. ·
. . )b-"IO X
iv) SA se calculeze derivata matricei B, aplicînd definitia funcţiil~r ~erivabile.
v) SA se calculeze derivata determinantului asociat matricei A, aplicînd definipa
'(ţ'ăril a· calcula î~ prealabil valoarea ~etenninantului). ·· ·
· • · 2
x (x+9}"°
. · 59. Se considera funcţia: f(x)- · •
.. ,·. . x+l

, 500 _
I

,,
 i) SI se reprezinte grafic funcţia
m'

.
·
. ii)· Sl se calculeze limita: L = lim
m~
f. O
f(x)d:X
m3.
,
'
. .
iii) SI se calculeze aria mărginită· de gmficitl functiei, axa Ox şi dreptele de ecuatU \·
x=:2, ~~ Analog pentru dreptele de ecuatil .t=-5, x=S; -~te posibil ? ·.
, 60. Se considep functia: f(x)-=: (ax+·b)(x+.2)2, ·a;bEN.
. . . ' .
. .· 1
~ .

·i) SA se determine a şi b, astfel incit graficul ei să admitl ca asimptotl dreapta de

ecuape y=x+10: · ·' ·. ·
ii) Pentru· ,valorile parametrilor a·•:şi b determinate la punctul precedent, sl-.se
rep~nte grafic funcpa. · · '· ·1 •

iii) Si se calcule7.e aria cuprinsă între grafic, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x=~ şi
_x=;...2.' .. .. I. . I. ' • • . • I • • :) l .

61. Se dă funqia /(x)-% +px-l.

2

- · :· · · x+l .
i) Să se· determine valorile ~etruţui ,re.al. p, >astfel ca· fwiqia sl adJnitl. ca
_•imptotl dfeapta. de ecuatie· r-r+l şi să se· reprezinte ·grafic (uncţia, cu p. ~tfel
obţinut•. ··. :

. ii) Sl se determine p, astfel ca funcţia sl admitl două puncte de ex_trem.

< ' • • •

iii) Pentru ce valoare a lui p, existl lim-/(x).

%-1 . I

· . iy) Şă .se ~cule-ze ad~ cup~ între graficul fun~ei, ·~Fpţ?~ oblică şi ~Pt.~le
de ecuaţii .x=2 şi .:t=:3. .· . . . . . 1
. : . •:

62.:Slse re~te ~l'!c funcp.a/(x)=lx~5-4Jxţl +lx+10-6Jx+l şţ d

,se calcul~7.e aria cuptjnsl între axa abs<;iselor şi drept~le de .~tii .f=l. şi x=l0.
, l . '. . .• ' .

63. Se considera funcţia: 't(x)-=·lxl·e"R'. -.

' .
·a) Sl se. sţudie7.e şi sl se reprezinte· grafic •func\ia'
·b) Sl se detemiine nuttwul de·rffdlcini reale ecuaţief /(x)=i . me
c) Să se calculeze aria cuprinsă între graficul funcţiei, asimptota oblici ·r-x+1· şi
dreptele de ecuaţii· .x=3 şi x=4. ·.
' ' ' ..
64, Se ~onsi~erl fun~ia: Jtx)=arccos ţ+arccos(t-x)-~rccos(-.i).
i) SA ~ studie7.e şi să se trase7.e. graficul ,funcţiei. : ··
ii) SI se~~ ecuatiile -t~g~ntelor_la grafic în punctul de abscisi .x=l şi tn· punctul
d~ intersecţie .cu axa Ox. . ·' · · • · ·, '' · · · ...
: iii) ~ se cal~eze 3.ria cuprinsă între W3ficlU funcţie!,, 8?'~ Ox şi dreapţa de ecuaţie
, =~. Se, considerll.· func1ia f(x)=an:sfu. 4r(l-'x2>.
. . ,. . . (l+x~2:,
. . .

i) SI se reprezinte grafic ruocti~ ,:=J{x)._.

501
 ii) Să se reprezinte grafic funcţia F(x')=f'(x).

.
66: Se consi~di·functia:
· • _·.
/(x)=hi[j x-l ]-.!.!aret~.
. x.+1 2 ·
OSă se reprezinte-grafic functiay=/(x). ·
ii) SA se reprezinte gratic_funcţia F(:ţ,):;:::f'(x). . .
iii) Să se calculez.e aria cuprhis! între graficul functiei y=f' (x), ·ah Ox şi dreptele
de ecuatn, x=2 şi x=3.
67. Se consideri· polinoamele: .
P(x)=x3+ta2-x+b, Q(x)=ii'+2r+2r-:t-na+n, unde 1a, b, ,n, ~ ~înt parametri reali.
i) Să se determine a, b, m,. 11t astfel incit P(x) şi Q(x). sA ml>ă pe .x:=-1 drept
mdAcinl . dublă. . .
ii)
.
Să se simplifice fmctia P(x)IQ(x), unde I
valorile parametrilor. a11: fost. determinate
la punctul i). . ' .. . .
iii) Dacii R(x) este forma fmctiei simplificate, sA se ~tudieze şi sl se reprezinte
grafic funcţia /(x)=R(x); pe tot domeniul de ·definitfe. · ·· .
iv) Să se aride că .există ·rn. general patru, dolii, sau ·nici un, -punct-· pe·· graficul
obpnut, astfel îna"t tangentele în aceste puncte la grafic sA fle paralele cu· o direcţie
·~ datăm. · .
v) cazul particular m=l, să 'se determin~ coordonatele acestor puncte· cu o
în
aproximaţie de 10-3• .
vi) SA se determine· cpordonatele centrului de greutate al· Plru?ii plane omogene
delimi•e de graficul funcţiei; dreptele de ecuatii )1=:=0, x=l §i x=2 ·· ·
. 68. Fie ecuatia:· (E) :r-a(b4+b2+1')r+,ib2(b4+b2+1')x;,_a3b6~ . .

i) SA se determine o relape independenm· de a şi b între radlcinne ~ e t .

ii) SA se rezolve ecuaţia (E), ştiind el rld!cinile sale sînt. în. pro~ie .geometri~
iii) Fie y cea mai mare raţie obputl'la punctul ii).pentnl cazul şi; lbl>1:- . a-o
Fie Sn suma primilo~ n termeni _ai progresiei g~Dţetţice, -~ are ptjmul teTTD:~n egal
cu a. şi raţia y. .( ) ( ). · ·
Să se stabileasc! dacii şirurile: sn sn1 .
0

§Î au limite.
b" . b2n+ ·+1
neN neN 1 • f. )

iv) Fie g(x) primul membru al ecuatiei (E), pentru ~1. Fie funcţia:' /(x)=..!±.....
· . · x 2 +1
a) Să se determine CQndipa ca funcţia/ să a<jmitl dod puncte de ext~m.
' : ,
·_ti) Să se reprezinte grafic funcţia y=/(x), ~tru a=:~- · .
c) SA se determine aria· suprafeţei delimitatl de graficul funcţiei de la punctul b),
axa px şi dreptele de ~ x=2 şi x=3. · ·
69. Se dă polinoinul/(x')=r-3.r+a, unde a este un parametru realr
. i) Să s_e studiem natura ~ o r politţomul~ dat.
. ('

502
 ·ii) SA se reprezinte grafic_ functia g(x).1,//(x) , pentru a=4. . . . 1

· iii) SI se calcul~ aria sup~ei d e t ~ de gmf(cul funqiei y=g(x), delimitat

de ~ptele de ecuaţii x=3 şi x=4, ;~. Ox.: axa . .
· 70. Se consideri funqia: /(x) = x- 2 · •
,;· . ;; '. lx2 -91~-fx2-ll•: '
i) SI se studie-ze continuitatea §Î derivabilitatea ·functiei. ·
ii) Sl se-~ după valorile param~ui real p, sol~e ecuaţiei:._.,
~ x-2 .. -., -p=O~ ,,
·lx2 -91-lx2-l_l .

. .,. - . . _I
iii) .SI· se calcuţe-ze voluµiul_ corpul~ generat de. rotim,l în jurul axe, Ox a graficului
funqiei r-J(x) şi nllrginit de planele perJ>endiculare pe axa Ox în~ ·şi x=4. .

·
x+y+z+u;;·2 . _)
· mx-y-z+u =6. .
71. Frlnd: ~ sistemul de ecuaţii liriiare: x + my + z-u =--4, ·meR.
...
..

... · .. . · , ·. . · x+ytmz~u=-2 .·

i) SA· se discute sistemul dupl. vai~rile parametrului real m.

ii) SI se rezolve sistemul peilt_ru m=3. · · · ' ·· .
. iii) Notîti~ cu x 1, Xi, X'-.3, x4 soluţiile sistemului, pentru m=3, scrise în ordine
cresclto~ sl se reprezinte grafic functia:
. ·. , :. ._
iex)=lnl (x-xi)(x-xJ . · · .
.· · (x-x.J(x-xJ :
1v
• )
.
~
C'X
se \,Wculeze
~-·
integrala:
• . -
I= r4 X-Xi
--dx.
x-.r...
. %3 .,

72. Se dau funcţille: /(x) =arctg. x şi ·g(x)=arcsin i..

b~x2_.
i) SI se reprezinte grafic functiile..
ii),·.SI se. mate di. fun':1file diferi l'rinţr-o ~ns~tl şi s1. se· determine. acemtA
constant!. · 1
Ui) SA se calcule-m A= f f(x)
0
"Z dx. ·, ~. · · . .
3
·
· · 73. i) SI s e ~ grafic fmictia: /(x)=x -3x+ 2 .
. l

. . x2
ii)· Folos~d graficul funqiei, s1· ·se ~tudie-ze·. natura · rldAcinilor· -·ecuatiei
x1-Â.r-3x+2=0, unde Â. ~te un parametru real.
.iii) SI se calculeze vol1:11Jlul corpului de rotaţie. gen~ de ·rotirea graficului .funcţiei ·
.y=if.x>' limitat de asimptota oblici şi ~pt~le:de: ecuatii ~1 şi .r.=2, în jurul Ox. axei
sm
 . · , sm ~-x -sm - - X • 2(31t .)' • 2(1' )
74.' Se considera funcpa: /(~) ~ · · . S ·: -· 8 .·.
sin(:-x) ·
i) Să s,e arate că funcţia J{_x) se poate şi sub' scrie forma: J{_x)=.A sin(a+x), unde A
este. o constantll şi a un arc situat în cadmnul întîi.
ii) Să se arate el putem
·
scrie:
·
f(x) ·=tgmx~secmx, unde ni este un numar pozitiv.
f(-x) · ·
' iii) SA se studiem şi· s1l se r~prezinte grafic funcţiile: y=/{x) şi y = f(x) •
. · , . . ,· . · . _ f(-x)
. iv) Să·se calc~eze volumul gen~rat de-ro~.graficului fmiqiei_r-/(x) în jurul axei
. ' .
Ox şi mllrginit de d~pt~le de ecuaţii x = : ş_i x ~ ~ .

. 75. Se_dll ecuaţia: 2x3 ..:.(5m-~)x2 +(4m-l)x-m:=0.

1

_
DeterminAm pe m(x) din ecuaţia datll, ca raport de polinoame, m(i) = p (x) , unde
ţ : . . Q(x)
Q(x) este de gradul doi, şi apoi notAm cu /(x)= SP(x)+Sx(l-x).
2Q(x)+8(x+l)
i) Să se calcule2e: a)-~ [/(x) ]·\ 1
b) ( f(x).dx. ,
• . .z-co X Jc0 '

ii) SA se determine paraDletrul raţional m, în aşa fel înci"t rădllcinile ~ e i date

sA fie în pogresie geometricii. ·· \
iii) SA se trasez.e graficul funcţiei J{_x).
iv) SA se_ 'determine volumul corpului generat de mtirea graficului fµnqiei y=/{x),
în
limitat de dreptele de ecuaţii x=2 şi x=:3, jurul axei 0x~ . ..
76. Se considera funcţia: f(x)=x' -5x4 cosa+Sx3 -b, unde a şi b ·sînt numere
5

reale.
i) Presupunînd a:::O şi b=l, se· cere s1l se-determine cu o ero~e mai ·mici decît.0,01
rădăcina ecuaţiei /{x')=O, cupri~ între 3 şi 4.
. ii) Presupunînd a=O şi b=l,. sA se-trase7.e graficul funcţiei.
iii) Să se determine ce valori trebuie sl_ ia parametru11 a ~ntru. ~ ~aj{_x) sl
nu admitll extreme. : ,
iv) Presupunînd a=O, să se determine b, astfel incit. ecuaţia J{_x)=0. sA adnµtl o
· . singura radlcinll reali. •
:77. Se considera. polin~ul P,(x)=~4.~4x3 +4x 2 +m.
i) sa se studi~ cu ajutorul şirtllui lui ~oiţe natura radAcinil~ţ ecuaţiei P(x)=O,
· cînd parametrul m parcurge
dreapta reali.· . . .

504
 .ii) SA se studieze şi sl se reprezinte grafic funcpa /(x)=x4-4x3 +4x 2- L
iii) Sl se deteţmine cu o aproximaţi~ de 0,01 rldlclna ·rea11 ş{ pozitivi a ecuatfei .
J(x')=O.
iv) SA se calculeze aria cuprinsl între corbi, axa Ox şi dreptele d~. ecuatii x=:O şi
x=l. . . -
·. x 2-a
78. Se consideri functi3: /(x)=--ez;
x+l.
i) SA se -reprezinte grafic funcţia pentru a::5.
ii) Sl se calculeze J: f(x)dx, pentru a=l.
· iii) Sl se determine pmametrul real a, astfel incit funcpa y=J(x) · sl admitl un
nUIIW maxim de puncte de em,em. Să se discute- care e.sie numArul de puncte de o
extremlocal, dupl diferitele valori ale parametrului a.
iv) Să se repn2inte-graţic familia de curbe y::.J(x), ·pentru aER.
79. Şe considera ~cţia: /(x)=ln(x 2+3x+2).
i) Să se arate el pentru x>0, e.ste verlficatl inegalitatea /(x)< 3x +ln2.
. . . 2 .
ii) Sl se calculeze lim f(n). 17

11 -co lnn

iii) Sl se trmeze graficul funqiei y=ft.x).

' iv) Si1 se cah:u1eu integrala; I= f><x) dx, unde g (x) = [ ~; , iar a §I b sînt cea
mai .tnicl, respectiv cea mai mare radAcinl a ecuaţiei:
,
det ~+i'-=O, undeM..il ·B, iar A=
·
!
[ x-1
O], B=[z :
x:1 O
x;lJ~
~-1
v) Să se calculeze derivata determinantului asociat matricei M (fiiră a calcula în
prealabilvaloarea determinantului). __

80.-Să se reprezinte grafic fun~: /(x)=ln x:+ Ix 1-2 şi sl se determine volumul

· -· · x -lxl-6 .
co~ui ~bţinut prin rotirea graficului funqiei y=~), delimitat de dreptele de ecuaţii
x=4 şix=:5, înjurul axei Ox.
SL Se .consideri funcpa: / (x) = ax +a - 2 ~ unde a e.ste un parametru real.
·· ~ x 2 +1 · .
i) Să se determine a, mtfel .incit functia sl aibă un extrem egal cu unitatea.
ii) SA se trmeze graficul funcţiei ~tru ~oarea lui-a determinată la punctul i)!

505
Nlcoleacu -43
 iiî) Să se calculet.e aria figurii formate de graficul funcţiei r-1(.x) şi graficul ~ -
iv) Să se studie,.e natura rldlcinilor e.cuapei Jr.x)=m, pentru a determinat la punctul .
i) şi m parametru real. Se vor indica două metode de lucru.
r+mx+n penţru xE[-1, O]
82. Fie funqia: f(x)=
l _
Jpx 2+4x +4 · pentru- x E(O, 1] ;
.definiti pe [-1, 1], iar m, n, p, parametri mdi.
i) SI ~ dete~ parametrii m,· n; p, astfel incit pentro funcţia datii sA _poatl fi
aplicată teorema lui Rolle pe intervalul (-1, 1]. ·
ii) Să se determine valorile intermediare CE(-1, 1), date de teorema lui Rolle.
iii) SI se ~ graficul funcp~ pentru parametrii m, n, p afbl1i la punctul i).
iv) SI se calculeze aria delimitatl de graficul funqiei, axa Ox şi dreptefe de ecuaţii
.x=:-1 şi x=l. .
83. Se coiisideril
•
functia: /~)= x•+x+lx-1
lx•+x-rl .
i) SI se studieze continuitat~ şi derivabilitatea functiei.
ii) Să se tra.,eze grafk:ul funcţiei. •
iii) SI se studi~ aplicabilitate teoremei creşterilor finite pe intervalul [1, 2], şi în
caz afirmativ sA se aplice aceasti teoremă. - ·--- ·
iv) SI se calculeze volumul generat de rotirea ~eului funcp.ei. y=/{x), ~ t
de dreptele de ecuatH .x=:-4 şi r-=4, ·în jurul axei Ox. ·
84. SI se determine valoarea parametrului a(a>l), pentru care aria mArginitl de
curbele y=a, y=d, y=l situatl demupra dreptei y=l sA fie maximii
· x 2 +ax .! ·
85. Se considera funcţia: /(x)= . • e.1:, aER.
_ x+1
i) Să se d~termine parametrul a, mtfel înci"t funcţia sA admiti un pun~ de extrem
pentru .x=:-2.
ii) SI se traseze graficul funqiei pentru valoarea parametrului a determinatl la.
punctul precedent.
iii) Sl se calculez.e aria formati de graficul functiei, mimptota o~licl §Î dreptele
.de ecuaţii .x=:2 şi .x=:3.
86. Se consideri funqia: / (x) = 1n (1 + 2 sin x) .
.i) SI se trm~ graficul funcţiei pe intervalul [O, 23'].
ii)'Si se determine punctele graficului în care coeficientul unghiular al tangentei are
. . y3_r,;- .•
valoarea ellNl1~ cu _ •
&- 2 ---
iii) Să se trmei.e graficul funcţiei: F(x)=f(x) şi_sA se calculeze aria domeniului

506
 ; .
m1tp1t de acest grafic şi de _dreptele de ecuatil x=O, y=O şi x=.:
. "•
2
frl. Fie functiile:
·f) #!ro ·3].-+ R, definit! p n;n · : # Ix\= ·X-[X] •
. Jl L ,
.
. . Jl \': 'I 2X- [ X+
] 1--.'
it") fi: [O, 3]:..... R, definitl prin: ;'2(x)=[x 2]x 2 ;
iii)/,:[O, 1]-+ R, definitl prin: ,'3(x)=[25x] • ln(xtl);

1v>.r.:co, 5J - R. definită prin: i<-r>= t;c:1. ;

· XX+
·~ .

v).fs:(O, +ao)-+ R, definită prin·: fs~)='./x-(./x], pentrupEN,p:2:2.

(unde [x] reprezintl partea întreagl a numliului real x).
- a) Sl se studiem varia1ia şi sl se b'&1e7.e graficul fieclrei funqii în parte.
b) Si se v~ce dacii funqiile sînt integrabile şi în caz afirmativ sl se calculer.e
ariile pe domeniile de definiţie considerate. ·
88. într-un plan se C()miderl o dreaptl (d) şi un triunghi echilateral ABC, de laturil
a. Distanta de la vîrful A la dreapta (d) este b, cu b>a, iar mlsura unghiului. diiltte
dreapta AB şi perpendiculara pe dreapta (d) este notat cu x. •
a) Sl se determine ~ mtfel încil volumul V(x) al corpului obtinut prin JOtatia
triunghiului în jurul dreptei (d) sl fie egal cu n: ma 2 • ./3
se
b) SI determine valoarea ,:oaxirnl a parametrului m.
c) Sl se reprednte grafic~ /(x)= V(x) ; pent~ a=./3 şi b=2.
. a . V'(x)
d>° SI· se <:alculer.e· A= (; f(x)dx.
. J-i-
REZOLVĂRI ŞI RĂSPUNSURI

__!.._-2
2 2
1. a) Coeficientul unghiular al dreptei AM este: m= YJ,-YA ·_ 1 +t . 2t -t+2
. . 2 x,,,--xA _1__ 1 ,2

.b) Fie m(t)-

. 2t -t+2
,2 . 1 +t2 -

i) Domeniul de definiţie: tER\{O}.

· ii) Funcp • ~ ~tate., deci graficul functiei nu are ~etlti .ie simetrie.
iii) Intersecţia cu axele carteziene: m=O => tuEC.
iv) Asimptote: t=O (verticali), nt:=2 (orimiitall).

. .. -5(11
 \

v) Studiul primei derivate: ,

m'(t)=~·; m'(t)=O
t'
~ t=4; .limm'(t)=+oo;
,-.o
lhnm•(i)~-oo,
,-.o
deci în punctul
1<0 1>0
,·

t-=O, graficul ~ un punct de întoarcere aruncat la infinit.

vi) Studiul derivatei a doua: m"(t)= 2 <6;t).
t -
vii) Tabloul de varfatie a funqiei este:
t -00
- o 4
\

·6
-

+oo
(I)
m'(t) / + - '

+oo +00
,
/

m(t) 2 15 , 17 , 2
.. ' '
" 8 p
mn(t) + -+ + + + + + o --
Graficul funct,iei este pn2e11tat figura XI.1. -~-
m

----- 2
.I • /
.

I
I . I
I.
I ' I
o 4 6 t
Fig.XLI
c). Fie (a, O) coordonatele punctului C. Atunci norma
. euclidianl.a
. '
segmentului MC

este:MC= fa-_!_)2 +(-_!_)2 ~Mc'l= a2t"+(2a2-2a+1)t+(a-1)2_

\ r+,2 1+12 . · t 4 +~+1
. .
Pentru ca ·membrul doi ~ fie o -expresie independentl de t, trebuie ca rapoartele

508
coeficienţilor termenilor de acelaşi grad sl fie egale deci:
2

2 1
2
a = 2az~2a+l = (a-l) ·~a=.!.. în concluzie
1 2 ·
c(!, o).
: 2
1
2• a) ft.x)= (sin3.x+sin5x)+(sin5x:+sin7x)= 2sin4xCQSX+2sin6xam= 'L
. sin3x+sin5x isin4xcosx
= 2cou(sin4x+sinm)= . 4cos2xsin5x -
4sin2xcos~cosx 8cos2xshtt(2cos2x-1)
Dezvoltînd pe sln5x=Sshtt-20sin'x+16.ţinsx, obţinem: /(x)= 16cos4x-12cos2x+l.
- ·. - 4cos2x-2
înlocuind: t=4cos2x, obţinem: /(t)- - t+l.
12 3
t-2
b) i) Domeniul de definiţie: tE[O, 4]\{2}.
ii) Funcpe firi paritate, deci graficul nu are proprietlţi' de simetrie.
iii) lntersecpile~axele~ene: t=O=>J(O)=-.!:.;J{.t~t2-3t+l=O*tu= 3 :t./5.
. 2 . · • 2
_iv) Asimptote: t=2 (verticali); m=lim /(t)-=1, n=lim [/(t)-t]=-1, deci y=t-1.
- I~ t .I-CU

nu
Ftinqia admite mimptotl oblici, deoarece este definit! pe intervalul [O, 4]\{2}.
• 2 .
~) Studiul primei derivate: /'(t)= t - 4t+5.. Ecuapa /'(t)=O nu are ra<fflcini ~e.
, _ ~ (t-2'f . · ·
vi) Studiul derivatei a doua: f"(t)-=:_:::!:.._.
_ - - . (t-2'f
vii) .Tabloul· de variaţie a functiei ·este:
. -
,
3-./5. 3+./5
t o 2 4
~
-2- -r-
/'(t) + + + + + +
/(t)
--·21 o +oo -00
"" o ~- 5
"" "" 2·
re,> + + + -·
+ - - - -
'!fil) Graficul fmţqieţ este prezentat în figura XI.2 (vezi pagina 510). ·
c) I= fi{4cos2x-1~ 1 )dx=J(4· l+IXJS2x 1...!.-l+tg2x).dx=
.. jl _· . 4cos2x-2 - ~ 2 t-tg~ ·

S09
·';·
 -~
1 1
=lfx+ 2 sin~)-x+ 2 • l -~'ch=:t+sin~+.!.
tg2x-1 , , 4 J\tgx.-1
rr~-~)
tgx+l
·(tgx)' dx=

=x~sin2x+.!.1n tgx-l +C.

4 t~+l

Ffg.XI.2. '.J!fg.XL3
3. a) Trmarea graficu1ui functiei /'l{_x)=x-l.
. x+l.
i) Domeniul de definitie: ~\{-1}. · ·
ii) Asimptote: x=-1 (verticali), y=l (orizontală).
- iii) Studiul-primei derivate: f'i{x)=_!:_>0.
. ·(x+1)2 . .
. i:v) Studiul derivatei a doua: r;.(x)=-__!_~
· , · (x+1)3
v) Tabloul de variape a funcpei este: ·

X -00 -1 o 1 +00

f.J.x) + +· + + + + + +- ~ .. '+. +
'
+00 ,,,. ,,,. ,,,.
f.J.x) 1 ,,,.
-00
-1 o 1
f'.J.x) + + + -: - - - -
vi) Repre7.en~ pe im acelaşi sistem cartt2ian ·graficele celor dolii functil- V~
graficul din figura XI.3.

510
 · ~ ~ e ecuaţiei f(x)=O sînt abscisele punctelor de intersectie ale celor dowi
. .
(K ) ţ
grafice, adiclXoE 2' n , x1E\'br.' - X)
2x:t- ~
,..., x,Er . n;]
____, 2b+ ;· . .
_.
2 2
r1=(im +-i, 2b +it], kEZ. Intervalele în care se gilsesc ddlcinile ecuatiei date,
,
pot fi
.
resttîme _mtfel: XoE( 5x , x), iar daci se
6
doreşte o valoare anume, atunci

x,,-2,669292532 rad şi apoi x.e(ţ. 2;-} x•,e(-} ~), .r.e(1:, 1~"),

2- T 14x)
x't=(9'i . e((6k+l)t
3 ' .,_~ '3
(4k+l)tl x'E~(4k+1)1t (6k+2)1t) unde/EL
2 ' ~ 2 3 ' ·
b) Pentru a n:s~ ·intetvalul lui x,, la 5;; , ~ , este suficient sA verilicllm o
consecintl a proprietlltii lui Dmboux, adicll / (5:) ·t(:n:) <0:

. · t(5x)·/(x)- 18-5x • 1-x =(>0)(<0)~0. _·

· 6 l<bt+l2 x+l
c) Fie Xi, .i:~1 rlldAcinile ecuaţiei J{xţ=O, situate în lntetvalele ~• 2:n; + ~] şi

~ + ~ , ~} Pentru [Xi, z'1]C[2ff, 3:n:1 Jf.z) îndeplineşte condilfile teoremei.lui Rolle,

,
deci existl
-
;cei
Putin~ ,punct c, pentru care f'(c)=O. Cum f'(x) = cosx--2._, iar
. _ (x+1)2
.f(c)=O, atunci .!.g,sc-_!_=0 .. Conform teoremei lui Rolle, aceasti ecuaţie
- . 2 (c+1)2 - . · ·
admite o ra<llicinl reali în intervalul (2K, 3x). .
4. i) Pentru p=3, q=l ~ J(x)~-#+A; xER; f(x}=4r-3Ar~(4x-3A);
- - A
f"(x)=12r-6Ax=6x(2x-A);f'(x)=O =>.xi=O, Z,z.= .
2
Pentru ca tang~nta la grafic în Xii.= A sl faci cu Ox unghiul de 135°, trebuie ca:
2 .
f(x.J=-1 * .!.4
2 ·
3
-~
4
3
=--l~A=ff.
ii) Pentru p=:3, tr-1,
A=Z ·funqia.devine: J(x)=x4-2r+2, xER.
J(x)=O; x4-2r+2=0. Cercetlm cu ajutorul teorcinei lui Rolle dacii ecuaţia admite
radlcini reale: f 1(x)=4r-6r. f'(x)=O ~ x1,2=0, XJ='!; f'(x)~12r-12x.
2 .
FormAm şirul lui Rolle:
---------------
,I J(0) ,rn J(+cx,)

+ + + +

·511
 aim ecuatîax4-2r1+2=0 nu·admite ridichii reale, Jndem spune dl graficul l.\ulqiei
nu intemectead axa Ox. · ·
Tabloul de variape a funcpei este:
X 3
-00 o· 1 ·+00
2
f(x)_ - - - o + + -

5 .,,
·,
Jf.x) +00 2 1 +00
' ' ' 16
f'(x) + ..
o - o + + +

'I Graficul funqiei ·este prezentat în figura XI.4. ·

iii) APlicAm. teorema lui Rolle .peDtru: funqia:
f(x~-Ax"+A;
f(x')=(p+q~~ 1-Ap:xr1,. daclf(x)=O *
.
::>x1::(l(dacii~l) şi ..xr=
.
deoarece q este un· nu.mir impar şi A.> O.
Formlnrşirul lui Rolle: . .
.:Ii Ap.
-,
p+q

+ + C. +:
Ap ) :--A( Ap )ţ +A, ~
11
unde C=. (p+.q p+IJ .
iar.

admite doul ridichii reale, daci C <O; ··

.,
. !!! p
(p+q~ " (p +q•"+'l
~A>--'--
li
'
. p·q9

·
5. ·1+shw= 1+2sin!cos!. = (sin!.+cos
· 2· 2 l 2
x)\
2 .
- • . 2 . ~ sin:. +cos.=. .
. x x ~s111-:--~-
. . . . l - 2s·Ul-COS-=
. 1-sl.OXr= . x X) ; dea. J\x
11 )=. · 2 2 •
. . . 2 2 2 2 .. sin x _cos.=,
· . . .
. .2 . 2_
512
 i) Fun~· este periodici, de perioadl 2ff, deoarece ~p/(.x+7) -> -T=2't.
• 1. . : l";n-X2 ~~2 ..o · 1x.-- 3il2 +'.im -
ii) Domeniul de definitie: · · c> · kEL.
. . sîn!-:cos!. .. o xL,e~+lm .
.. 2 2 „ 2
Domeniul de definitie n· vom iesttînge la ititervalul de perioadl, deci
~
xE(O, 2n:]\l2' T321:}·. '
3"
m As"unptote:x=-,x=-,
. X verticale. .
000
)

2 2
iv) ·Studiu1 Jllmet derivate: f'(x)=_!__.-o.
cosx
liffl: /'(x)=+cr,; 1im /'(x)=-«J, graficul are punct de îptoareere "aruncat" la infinit;
~""2' ~""%
%< ,c %> ,c
"2' "'2'

1im f(x)c;.cx,; 1im f(x)=·+cr,, graficul are punct de întoaree1'e "anm~" la infinit•
.z-i 3,c .%-4'! 3,c . •

=;
T T· · -
%< 3,c %> 3,c
-T· T
v) Sţudiul derivatei a doua: r(X)= r(ţ'i,6 ,,. xE{O, a:, 2n}.
vi) Tabloul 4e varlatfe a funqiei este:
,,. '·

o 3x
2"
X n 2n:
T .
r<x> '.
+ + ·- - + t
J{x) o I' +cr, +cr,' O ., -....00 -«, I' .o
r<x> o + + +· D - - _o
...

vil) Trmarea detaliului de grafic este pre7.elltatl în figura XÎ.5.a (vezi pagina 514).
viii) Extemia_ detaliului de grafic pe axa absciselor este j>n=ntatl în figura .XI.S„b ·
· (vezi pagina 514).

b) Domeni!11 dede~e:
l+sim>O
1-s~ ..
10 l+s~2:0~.1E
l-s111%
.
. rx n
, ,_+21:Jt
2
)U-+2b,
("
.. 2
,i+2a] ,-

1-sim1110 ld:Z.

. -513
 '1

li I I
I r
I I
I I
I I
I I
I I
I I .a
o f1I f, lt

I
I I
I I
I- I
I I
/ I_ / I
,Ffa.xl.5.a

!J

-H.
21
I
I
I
. FfgJa.S.b
c,~ FioIos1m
. sţtbstt·t1qia:
• 1 +sinx
• -a, a~ 1 .
- - 1-s1DX
Ecuaţia inipall se poate scrie: !.tna=Jiiia
2
=> ln2~-4lna=O ~ Ina=4 sau Ina=O. Pentru
. . .
. 1. 41 2 -2
lna=4 => a=e4, deci
· · l-s1DX
+s~ -e 4
4 2
* sim=!..:...=
2 \
e -e =th 2-=>
e +1 e +e-
.* xE{(-1farcsin(th2)+b jlEZ}, unde th2-0,96402758, iar aresin(th2)•74°3517'' sau
main(th2).;;1,301760336tad. Pentruiruz::O=>a=l => l+s~ =1 => sinx=O =>X~
. - . . l-s111%
deci xE{btlAEZ}U{(-1)~ (th 2)+btl1EZ}.
~) Din p1inctul preceden, ·rt2111m cil: 1n 1 +s~ >0 => ·1 +sinx > 1,-
. · · - ,1-SJ.m' 1-SÎDX
deoarece bam logaritmului este supraunitari. .
Trebuie sA avem ln a-41na<O deci, Ina(lna-4)<0 q, O<lna<4 => O< ~~ <e 4 , ceea
1

.. I!:::
2
. 1-smx .

4
>O . e ~1
ce se scne sub forma: . .
1+smx <e4
* smx<-=th2
e4+1 .
q,

· 1-sim: •

514
 =>·xe[2b:, arcsin(th2)+2b:]u[x-arcsin(th2)+2bt, x+2bt]; kEZ.
ln(9-x2) · . log)>
6. a) f(x"J=-----, unde în calcule s-a folm1t formula lo&J,=-.
9-~x")ln(x'-x-2). ~, ,log,P

b)° x 2-~-2>0 =>xE((-3, -l)U(2, 3)]\ l±./f.3 .

1x 2-x-2-1 .
. c) Cum pe domeniul de definiţie 9-.r>O
2
* f(x)>O, ~ ln{9-r)-ln(r-x-2)~. Dacii
. ln(9-r)>O, atunci 9-.r>l *»=(-2{2, 2./2). Dacă ln(9-r)<O, atunci 9-~<1 * .
=> iE(-3, -2{i)U(2{i, 3). Dacă ln(r-x-2)>0, atunci r-x-:2>1 * r-x-3>0 *

q xe(-3: 1 -f3}( •f3, 1

3). DacA ln(i'-x-2)~. atlDICÎ O<i'-x-2<1 *
q.zE(1~ -}(~ l+f3):
X -:-3 ~2,ff 1--{i.3
-1 2 1+./f.3 2./2 3
2 2
ln(9-x2) o + + + o
ln(r-x-2) + + .+ + +
,,
~ u l funqiei +
------------~---
+

Deci J{x) > 0, p:mruxe(-2\12, t-f3)u( t+1f3, '"2°)- . .

Al~l metodl. Pentru ca, ~ domeniul· de definiţie, f(x) >O,. trebuie ca: .
") { ln(9-x2)>0 ..) { ln(9...:x2)<0 ,·
. ln(r-ţ-2)>0 sau .- ln(x2~x-2)<0
1 11
·,
2 2
în cazui'. { ln(9-x2)>0 { 9-x > 1 { x -8<0
~ t) ln(x2-x-2)>0 *_. x 2-x-2>1 => x 2-x-:3>0 => .

.•qlq~:.~fH tf~'. 3) ~~~2"2,. l~)u(tf. 2~)-

în cazul 11..) ln(9-x 2\,<O · - {0<9-x < 1 2
x ~>0 {2
• { ln(r-x-2)<0 => O<X 2-x-2<1 => r-x-3<0 =>

515
 1n (2x-lr.
x+2 . ·
pentru xE(O, +<») \{!}
·7. a) Explicitam funqia: J(x)= 1n .!.4 pentru x=o.··,

1n(~+lr
x+2
pentru xE(-m, O)\{-!, -2}:
Domeniul de definii.ie este: xER\r2, -½ !}· . .· .
-Punct.ia este con~ul pe domeniul de definiţie, fiind formatl <lintr-o compunere de
funqii. elementare. în p:unctul x=Q, funqia este continui, deoaieCe:

1im 1n·(2x+1)2 =tn.!, lim. ln(2x.:1)2 =In.!. .

s-o
.z<O __
x+2 4 z--0
z>O
x+2 ·
4_
· / .

b) Funcţia este derivabilA pe restrictii, fiind funcţii elementare, deci derivabilitatea

o vom studia în punctul x=O: · ~
o
10-
(2x-l)(x+2)
pentru xE(O, + m)\{!} •
f(x)= O . pentru x=O,
6
xE(-00, O)\{- 1 ·, -2 } .~ .
(2x+l)(x+2) ~tru 2
Hm =-5; Hm
lO
~ (2x-ţXx+2)"· ·
"
6 · =3.•
ic1 (2x+l)(x+2)
Cum functia / nu este derivabiHl în origine, admite un punct unghiular. Domeniul
· de deriva!>Ilitate este: :~ER\f2,-½,o, !}·
c) lim /(x)=~; lim.f(x)=+aţ lim/(x}=+oo.
. ~1 %_ 1 . • z--2 .
· "2' "2' '1 1
Graficul are mimptot€? verticale: x=-2, x=- , x= ,
iar dreapta de ecuatfe y=ln 4
2 2
este asimptotl orimntaUL

516
 ~

(O, 1n !), graficul ~ ~ pWlcue muim.

• -. I •

în punctul . .·
în punctele x=-2, x=-.!.,
2.
x~.!.,
2
~eul are pmtcte de întoarcere "aruncate" la
infinit.
Studiul derivatei a doua este:

. · 1· -6(4x+5)
2 2 penţrn xE(-00, O)\i-.!., -2}
/"(x)=__ (2x+l) (x+2) · . 2
-10(4x+3) pentru .x.E(O, +00)\ .!.}
.. _ (2x-1)2 (x+2)2 2
Derivata a doua ~ anulewA
·,· 5
o singuri datl, pentru x=-~. Deci funcpa are un
4 . .
·
punct de inflexiune J(~Ţ ln4).
Tabloul de variaţie a funcţiei este:

X -00 -2 --45 -1--21 O-•

,
r
1
2' 3
,
+00

- - - -- - + -
;

f(x) + + o + + + +
+00 +00
·1
Jf.x) ln4. ln4,0" -00 -00,_In.:.
4" -oe -00,0, ln4
-- ""' "
f"(x) + + + ++ o - -· - -- - - - - - - - - - -
'

·Graficul funcţiei este prezentat în figura XI.7.

• I
- I
•I
I
I
~
I
·--------t-
 r4 ţn ( 2x-l ) dx=2J4 ln(2x-l)d;~2 J ln(x+~)d%= .
2 4
d) A= .
J3 x+3 · 3 3
. . . 4 -
=(2x-1)~2x-1)-2x-[2(x+2)1n(x+2)-2x] ·13 =7ln7-:5In5-121n6+10ln5 m0,167446977.

. 8 Do "ul de d fini~ { 1 +cosx,-10 1-- kEZ . . . .

• meru e "&e: l-cosx,-10 =>Xi_."".,, . .
ii) f(_x')=f(x+T)=>T='bt, deci funcţia e.,te periodicA, de perioadă 2K. Avînd în vedere
dom~ul de definiţie stabilit pe toa~ axa· realA, vom studia variaţia funcţiei pentru
~ xE[O, 2n]\{O, K, 2n}, adicl xE(O, 1e)U{1t, 21').
iii) Asimptote: x=O, x=:n, x=21' (verticale).
iv) Studiul primei derivate: /'(x)= - 2 sinx
· 1-cos2x sinx
---2...
în punctul x=K, graficul are un punct de întoareere "aruncat" la infinit, deQarece ·
limf'(x) =-00, lim/'(x) +00.
~
••
~
.x>a

:v) Studi~ derivatei a dolia: f"(x) =

are douli puncte de inflexiune şi anume

=
~= ;. f" (x) =0.;x~ ; }· Deci funqia .

r,(i, o) şi 12(3;, o)-

3

vi) Tabloul de variape a functiei e.,te:

331:·
X o 1C
1C 21'
2 T
l'(x) - - - + + +
\
J(x) 1+00 "la o- "la -00 1-00 .,, o .,, +00
..
f'(x) + + o - - - - ~
o + +
vii) Trmarea unui detaliu de gratie e.,te prezentatl în figura XI.8.a(vezi pagina 519).
viii) Bxtemia detaliului de gratie pe axa absciselor e.,te, pre7.entatl în figura XI.8.b.
(vezi pagina 519). ,
Se observă ci funcţia e.,te pari: /(.x)=f(-x), deci graficul e.,te simetric fatl ~ axa
ordonatelor. ' · ·
b) Cum xe(1e, ~1, atunci 1nj 1 +cos.xi= 1n 1 +cosx,
· .
[4 2
. .
I=
.
J;
-
·

sinx::1n 1 +cosx dx = -
1 - cosx
..
f;
. 1 - cosx
1n 1 + cosx (cosx)' dx.
.

J.;.
I
-:r l-cosx 1-cosx . -

BfectuAm schimbarea de variabili: cos x = u => - 1X=~

_ : => u = T. .fi
. . x-2 u=O·.
518
 o
•

g I·
I
.I
.I
I /
I
I
.I
o „
I.
I
I
I
I
I
I .
Fig.XLI.a :ng.xLS.b

o 1· li .Jr
I= - (_i;;-- 1n ._.!! du = (,-: ln(l + u)du - (-,; ln(l - u) du.
J.v~ . 1 - u Jo Jo
T -
Integrarea se face cu integrale ·nedefinite. Dupl ce se obţin primitivele se "trece la
· limiffl": fln(l+u)du={t+u)ln(l+u)-~+c, Jln(l-u)du=(u-1)ln(l-u)-u+c, apoi
obfinem ci I= li2+ 2 tn li·2+ 2 + 2 -li ln 2 -fi •05533033.

i
i~ . . • 2 2 '

7-!x
I
~~9% >X >0 . · .
x2-5 ~ 2
x x-5 · :::0- xE(0,2)
. 9. a) 2x'-9x
---<2x - 2< O ·
x 2 -:-5 • x -5 ·

b) i) Domeniul de definiţie: xER\{ ±./5}.

ii) Funcpa e.,te impari, deoarece /{.x)=.-Jf. -x), deci graficul ~te simetric fatl de
originea axelor.
iii) Asimptote: x= ±./5
(verticale); y=2% (oblici). ·

iv) Studiul prima..dalvale: rexh :zx• -

21.r + 45; f'(I:) =0 ~X= :I:
(~5)2
j 15 '
2
X= :1:,/3.
-

v) Studiul derivatei a doua: /"(x) =2x(x2 + 15) •

- . (x2-sy.
vi) Tabloul de variaţie a functiei este:

519
/ . •

-j
I
-
.x -<» 15 _{f - 3
2 ..
-./3- o .ff ~
fi
,1sj
. .
·15 +oo
2
./2-
f!(x) +· o -- - o +·
\

o - ,- o +.
-oe rf-00 +00
ft.x) -00 ,M1" ~00 +oo
" o " ~ ,,,, O ,,,, M2 " o" , '--ffl1
-
,,,,

. j l . . {j l
'
f'(x) - + o - +

~
. 15 . ~ 3
. .

15. 6{3if . 3 .
I
.
.• •

M1= ..: 2 =--r;m,,=f(-/f)=--,tf3;m1= 2 - 5 ;M2~f(./f)2../3•

Observape.· Int~d graficul funqi~ cu ~imptota oblici, adicl.rezolvînd.
sistemul format din ecuaţia dreptei şi din ecuaţia curbei, vom determina
coordonatele unui
singur punct de interseqie, şi anume originea axelor.
vii) Graficul funcţiei ~te prezelltat în figma XI.9.

, lţ .
'{.
)1li
~ .
II
I
lt

Ffg.XU
. 3 3 3 .
~ c) A'= f1t 2x3-9xdx= (J2 2x~-10x+10x-9xdx= fli (2x+~)dx=

-2
3.fi
rr.
Jo2
x -S Jo
3.fi ·cx2-5)'
d - 1 rr--dX=
- Jo- x x-2 Jo x2_5
2

2
x -S ,
1
2

+-lnlx2 -5I
2
r. J~
] 3~ 9 1
o_ . 2 2
x - S
. :
1-r
=---lnl0•3,3487.__
.
d). Pentru a discuta rldlclnile ecuatfei, vom scrie: ·2.r - 9x = A~
r-S
520

I
· Graficul functiei este intersectat de ~ t a variabili de ecuatfe y = Â.
 Numtiul de rldlcini .,reale
trei rldlcini reale distincte,

w
I I
' '
-~-J~
- .

Â~~~1iWl x1E
.2 J
' .xie - ,-./5- '
. x,E(0,./5)

trei rldlclni reale, dintre care una dubli,

i
Â=·- 12 jE.5 2
1
x, =x.= -J ~' 7€(0, ,/5)
~

ÂE _12j1s,-!$ o rldlclnl reali ?,YZftivA, X1E(O, ./5)

\
5 2· 2
.
:
~ rldlclni tea1e, dintre care una ~ubll,
.. -
Â=-!./3
2 xţ =J:i =t/3, X;,E(O, {5) . ·
I

trei rldlcini reale distincte,

~~-;J3", ;$) XiE(-/5, -(3), ~E(--{f, ./3), .~a../3, ./5)
•. trei rldlclni reale, dintre care una dub~;
Â=:!.../3
2 . XiE(-./5, -{f), -12=~=(3
I

' \
ÂE ~./3, 12 j 15 o ridicinl reali, Xi E( -./5' -./3)
.. \2 5 2J
trei rldlclni reale, dintre care una dubli,

Â= 12j 15
'5 2 x,E(-,/5,
.
-Î3), X;z"'~= j 152
trei rldldni reale distincte, .

Â~~w. +ml. :x,~-/5, ~$), .r,~,/5, ~l•~~~• +ml

t) +f ·lim [(1 +..!..)na ]a; pentru ca
. . 1
10. a) lim un=1im n(a..:.
n- n(a+2)- n-~ na ' 11-»
fln sl existe,
'
trebuie ca
.

521
Nicolescu -44
 1 1
a-0, a-.!.-2; lim~(1 +2...)na]a=e0 •.
n •- na . '\
Pent~ lim n(a-l)+l avem:.dacila=l => lim n(a-l)+l =0, iar limu =0;
n-CD n(a+2)-1 n(a·+2)-1
n- . n-CD _n

.-1 .......x
W1W1 tz=-2 c:>
· lim n'a-1)+1
~ - +00 18r
. Iim
U = +00•
. 11-'iD n(a+2)-1 ., n~ n '

d ... ...x 2, 1
1 a,a_- 2 , limn(a-l)+l_a-1
UAW1D'4- a,a, ------·
1 ; n · n-CDn(a+2)-1 a+2
a-1 -
b) f(a)=-·e 0 •
. a+2
i) Domeniul de definitie: aER\{-2, O}.
ii) Asimptofe: a=-2 şi a=O (verticale); y=l (orizontali)."
. . 1
•.•)
111 Studiul .prunei
.
. . denvate:
•
. ·
f'' ) =2a-2-
2
2
,a
- ·2 e0 >O•
-a+
. a (a+2)
4 3 2
iv) Studiul derivatei a doua: f"(a)- -(4 a -a +9 a +8a+4) ·ei
· . a 4(a+2)3
4 2 2 2 2
·

Cum numArltorul se poate scrie. 3a +a (a -a:1):4a +4(a+1) =3a 4 ~ \, 2 (a-21) 2

+.

+ ~ a 2 +4(a+1)2 >0, ca fiind s ~ de ~ semnul derivatei a doua va fi dat de

cltre numitorul ei.
· v) Tabloul de vari~ţie a funqiei este:
a -00 -2 o 1 +oo
f(a) + .+ :
+ + +
/(.a) 1 , +cc -co , <J-00 , o , 1
f'(a) + '· - . ~

-
vi) Graficul funcţiei este prezentat în figura XI.10.
. I" .'
_) 1"
ObservaJie. Pe intervalul (-2, O) nu s-au scos
1 ;
punctele an= -2+-, puncte în care funcpa f nu
I . n
•.-----t-- este definitl.
• 11. a) i) Domeniul de definipe: .xE[O, +oo);
funcţia/ este continui în x=O. ·
ii) ·Studiul primei derivate: /'(x)=x'-1(aln x+l), .x>O;
1
• f'(x)=O:=t-x=O, x=e-a >0; Jim·
Z-0
f'(x)=0.
.
.z>O -
llfg.Xl.10
iii) Studiul derivatei a doua: .f"(x)=.t1-2[a(<i-l)ln x+

522
 , . 1-2« _ 1-2a
+2a-1]· f"'x)=O•x 1 =e a{a-ij iar R'...- ' - l 2 a ·ea-r.
' '= ' J\.1t1r a(a-1) ·
iv) TaJ>loul de variaţie a funcţiei este: #

1
X
o X1 ea 1 +oo
..
/'(x) o - - o ·+ +
\ 1 ,,. o ,,.
J(x) o " J(x1) " --
ae
+oo

f"(x) o - o + ~
+ + +
v) Graţicul funqiei este prez.entai în figura
XI.11. .
Observa,tie. Semitangenta în origine
este independent! de • a. Cum
/'(1)=1, tangenta la .grafic în punctul .
x=~ este paraleli cu prima
bisectoare.
Punctţle (O, O), (1, O) sînt ·comune
-tuturor graficelor. Ffg.XLU .
1
Jo
1
r
b)A=- xa1nx dx='(..::!..xa-tl ·lnx+
a+l 2
(a+1) ,
1
· xa+l) 1_- ,
0
1
(a+1)2
'unde integrala a
· ,
fost ·ca1cu1at1 ~ pmţi. · · '· ·
1:. Jt'+l 1 . .
1
Al= xalnx dx=-·-lnk-
1 · a+l (a+1)2
(ka•1 -1).

DacliA=Au a~ci lnk=_!_=>k=e

. . . -a+l r . I
ah. .
1 1_
c) CumxE(l k' 'xa. ~x>O iar A >O::>Jt'• 1nka+l>ka+l_l::>lnka+l>l--
, 'Jt .. , 1 . . . ka+l '

unde k> 1,' a> 1; -s~tituind a+l=p, obtinem inegalitatea ceru$: ln F > 1.:.._!_
. · . •. _1 · . . kl'
d) Coord
· . . sîn. t: x=e. -a, y=~.
onate1e punctulw. de mmun . -l . ·.
ae ·
B1imtitîed parametrul a, ~ cele· doul coordonate, obţinem ecuatm curbei
.-1- =lnx, -..!.. =ye~y=.lmx, xEf.!,_ 1), ·nd partea graficul~ funqiei
\a ·. a e \e · m_

: ·
J(;)= 2:. ln.t, xe(O, +oo), descris de punctul de minim. ·. ' ·
12. :) Domeniul d~ definiţie; xER, pen~ lbl<l, iar xER\{±Jb2 -1}, pentru
lbl~l.. .

52'3
\.
 / ,,..,)=
\-4'.
-2(a-b)(x2-·2bx-1 +b2) · f''x\=0. =t,.:x=b±l. y =~'b-1)=!.:! •
cx2+1-b2 ), · ' \:" · '.
1
'~ · 1-b'
y2=/(b+i)=~. Dacly1 +y2=0, atunci i-ab=O şi b,.±1.
l+b ·
b) Ecua&ia tangentei este: y-y0 =m(x-Xc,), unde
m=r(O)= 2 (a-b)(l ~b7? =t- m= 2 (a-b) cum=l iarpelllm.ro=()··avemyo=f(0)=-1· ...
. (1-b 2) 2 . 1-b2 ' - ' . '
2(a-b')=l-lr ~ b2-2b+2a-1=0. ·
2
Pentru IT<l c.onditta de paralelism devine: {2 <a-b)=l-b
' 1-ab=O.
· · · l2(a-b)=b2-r · ·
Pentru lr>l, OOJlditia de pamlellsm deville: 1-ab =0 c+ir "½ §i b a2.,

r-2%-2 -.
c) Pentru a=2, ~ ' funqfa devine f (x) = r-S •

i) Domeniul de_definit~: xeR\{:1:21f}.

ii) Asimptote: x=:t2lf (verticale); y=l (orlmntall).
. 2
iii) Studiul primeJ derivate: f'(x)= 2x -l2x+l6 ; /'(x)=O * x ·=2, Zi=4.
• J
cr-s'f
2
, 1

.iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)a - 4(~-- 9x +24x- 24 ).

. . cr-8) 3
· Folmhn 1frul l~Rolle pentru funqfa g(x)=x -9r+24x-24, obtiJiem
3

g'(x)=3x2 -18x+24=3(x-2)(x"".'4); g(2)::=-4<0; g(4)=-8<0.

:

x -co 2 4 +oo Numlml de ddlcini real~ ale ecuaifei

f'(x)=O
g'/g - - '
- + o rldldnl reali, xn 1E(4, +co)
.
Ecwqiaf'(x)=O ~te rldlcina Xi" •5,35, iar /(xi ")~0,712 ·(vezi capitolul X).
v) Tabloul de var.iatie a functiei
este: ·
.
X -co -2./2 1-./ă O 21+./3 2./2 4 Xi"+co
f(x) + + + + o - .- - o + . ~

1 _,, +co
~) -<»,o_,, _1 ·_,,_"o,..co
1
+co"-,
3. I(;
'x''J, 1.
4 2. 4
f'(x) + + + - - - - - + ..+ o -
_524
 .
vi) Graficul funqiei este pre-mitat în ftgura XI.12.
I· I

J
•
---------1-----
1
I •
I
I
II
Jt

\
~

13. a)i) Domeniul de de8nije: xER\{b:I leZ}. ... ·

ii) ~ nu este periodici. Totuşi o vom reprezenta grafic pe (O, 2K), urmfnd sl
extindem graficul funqiel pe axa abscJselor.
il) ~J{x)=+.oo, ~Jtx)=-oo, ~J{x)=+oo,· ~~)=-co •
z>O zc• . z>• z<2s
iv) lnteJsectiile cu axele carted~ne:
J(x')=O c+ 4x+ctp=O, ecuatte de t i p ~ ale cllei-solutil se determini numai
prln metodl P.lficl: a(xpk, b(x)=-ctgr: (vezi capitolul X). · ··
v) Asimptote': i=O, x=x, .x=2x (verticale). · ·· · ·
vi) Studiul primei derivate: .
r~~4- ~; r~)=().+sln~+•»=f', 5:};»=r:, 1~}-
. vii) Studiul derivalei a doua: f"~)=
viii) Tabloul. de varia#e a functiei este:
=; f"~)=O ->
,·
~ri-, 3; }·
. ·

~
X a: a: 7a: ~ . ~6,243
o 306 a:
T,
2a:
6 2 6 .' 2 I 6 ..
·f(x) - o+ +· + o --- - o + + + o- - - Q,,.
+ao +co .
/(x) ..,(:).-1J( .. !(~) .. o...... " I (T1a:) " m,/ (6lla:) "o"-oo
r'(x) + + + o --- -- + +· +o- - - - ':""

525
unde I( a:)= 2n: +3./3, !(~) =lOn:-3./3, I( 7n:) = 14n: +3./3, ,
6. 3 6 3 6 3
l(l~n)_22n;3\13.
ix) Graficul funcţiei este prezentat în figura XJ:.13.a ~
x) Extensia detaliului de grafic pe toatl axa reali este premitat în figu11l XI.13.b.
I .
!I .I
I •

"I
I
I
f I
' \
of .f 1/'f'f 11/ lt

Flg.Xl.l3.a l'lg.Xl.13.b'

b) Punctele de inflexiune apmţin dreptei de ecuatie y=4x.

1

~-..2
c) A=(a-'+ln I.;
Ishtt I) .;, =g
3n;2 .fi ·.
-ln.!f
14. a) i) Domeniul de definitie: pentru/:iER\(-1, 1), pentru g:xE(l; +00).
ii) Studiul primei derivate:
2
pentru/:/'(x)= 2x -l ,f'(x)=O::>x=±{i;~ntrog:g'(x)= 1 ;o.
. ix 2 -1
2
· 2./x-1
iii) Studiul derivatei a doua : .

pentru, :r<xl= cx2-1

2:x3 ... 3J: , r<x)=O
>m
q x= j 3
2
>i; pentru g:c"<x>= -.!.-
4 (x-1F
1. ~-

526
 iv) Tablourile de variatie a funqiilor sînt:

X 1 1312 +oo

f(x) + + + X 1· +oo
g'(x) + +· +
, JC.x) o ,,, {3 ,,, +oo
T g(x) o ,,, +oo
I

r(x) - o + g"(x) - - - -
·. v) Se o~rvl ci pe (1, +oo), /{.x)>g(x), adică xJx2 -1 =xJ(~-lXx+l)>./x-1 ,
deci graficul funcţiei f domini graficul funcţiei g, vm •
graficul din fig\11'8 XI.14. -
b) Cum ME(C), atunci M(a, f(a)), ·
adiclM(a,aJa 2 -1 ), cu a>l. Cmn.M1 E(Ci) ~ o
~ M1 Q., J->..~1 ), cu Â.>l. Din condiţia
Aria[OPMQ] = Ariaf.OP1MiQ1]=>a7ta 2 -l = ~
admite solutia );=(}. Arltlm dl ecuatia nu mai are altl
soluţie pentru bl: Â2(Â.-l)=a4(a2-1); h(>,.')=).3-"Ji.2-a6+a4,

h(>,.)=O; h'(>,.)=3Â.2-2Â.; h'(>,.)=O => ).=(), );:!. •

3
Ffg.Xl.14,
:Formlm §irul lui Rolle:

h(-oo) h(O) h(tr) . "h(+co)

Â
.. h(!)
h!Aa - - -tf+tt - -~+a4-tf
· 27
o +.

-Pentru a>l, h(0)=-a6+a4<0, h(2/3)<0; deci ecuaţia admite o ~ingurl rldlcini ~I.
c) Pentru.x>l,1/C.l)=g(l)=O,IC.x)>g(x), iar graficele au un singur punct cqmunA(l, O).
. . ~

Aria [APM]= ("

Ji
x1:i -l
2 2 2
dx=.!. ("Jx -1 (x -l)'dx=~a -1)~.
2.Ji „ 3. .
2

2
Aria [APiM11=f
1
Jx-1 dx=.;(d
3
2
-l)i, deci Aria [APiJiiJ=2·Aria
.
(APM].
2 2
15. a)/'(x')= ab -ax ;f"(x)== 2ar-6ab2x ,f"(x)==O ~xi=O, .xz=\1'3lbl,
(b2+x2)2 (b2+x2)3 . .
XJ=;/3lbl.
SZI .
 - Deci abscisa Ca punctului d~ inflexiune este c~fi.lbl 1•
· , ,· .
ft../3ibl)= ./3
4
.:rr.
1b1 ·,
I ax dx=a 1n 2, deci aria domeniului este egali cu a 1n ·2.
b'J A=t. lb ~~- . -~ .

c) 8· abtgq>. =7· absincp ~ sincp(2coscp-lX~1q>f-2cmcp-7)=0;

b 2 +b2 trcp b 2 + b2sin2q>· · ·
sincp=;O * cpE{.bi:IAEZ}; 2cmcp-1=0 =t- ~ 1 -+ q>Er¾+?,.bl: IAEZ}-
Mul~ solutfilor ecuatiei est~ cpE{b:llEZ}U {:t.!!.+2ka:11ceZ}.
' 3
: 16. a) ·l) Domeniul de definitie: xER\{0}.
Considerlm codomeniul
2 2
(-!, a:~, pe care ·
·tJ:aslm
. ,

un detaliu de. grafic, apoi

4'
\

extindem detaliul de grafic pe toat axa ordonatelor şi anume pentru ·

·,e/ri ·+(k-l)ri, .!.+/ca:) ,~EZ.
,2 2 .
. 1 a: . 1 1'
ii) &imptOte: y=O (orizontall). lim m:tg- = --; lim arctg- =-.

. . ·-' 12 ·· z--0
z<O
X 2 .z--0
z>O
X 2

I
pentru xeR\{O}
iii) Studiul primei derivate:_/'(x)= x 2 +1' . ·
· o, pentru . %=0;
lim/'(x)=-1
.z--O· ;· Hmr(x)=-1.
z--0 .
·00 z<O .· 2x pentru xER\{0} ·
2 2
iv) Studiul d.erivatei a do~:· f"(x)= (1 +x ) '·
O, .- pentru x=0. .
v) Tabloul de variatie a functiei este:
X '-oo "0
. +co
r(x)
;
- - - - - - - -
J{x) o
' --2 ff ff
2 ' o
/"(x) - - - - + + + +
1 1 f 1 1
f
X · 2.
b) I= aretg-d~=~ arctg- + - 2 dx=xarctg- + -ln(x +l)+C, ţ111de
x x x +l x 2 ·
.. . .p
· inte~ s-a rezolvat prin plrţi. Deci A =I f _,::;- =~ +.!. ln3 •0,8S16.
./3
. . . y3/3 . 18 2 '

528
 . - b
Xi +Xi+%_,=--
a

c) Folosim relaţiile lui F. Viete: X1Xi:t-Xi X, +Xi.X.,=-

c
.. . a
·,
i Xi Xi.X.,= -ad •
Dezvoltlm tg(a+b+c)= tg [a+(b+c)]= tga + tgb:t tgc - tga tgb tgc .şi pnînd seama
·· _1-( tga tgb +:·tgb tgc + tgc tga)
arctg_!_ ~Y; ~ _!_ =tgy,, iE{l, 2, 3}, deducem: t~ ft.x,)+ft.x;)+ft.X:3)]=:.::f!..·.
ci
.
X..
.
X1

Cum a, b, c, d sînt numere în progresie aritmetici,

·
. b-d
~ ci c-a=f!(i-b, deci
-

tg[JtrJ+J{xJ+J{.r.) ]'=-'l ~ .l{xJ+J{.r.)+.l{x,)=arctg(-l)Er:.+lat I ĂEZ}-

Pentm arzul particular k=O, vom obţine valQarea : •
3

17. a) i) Domeniul de definipe:

. 11: 11:
1+2sinx=2fsmx+.!.)=4sin x+ 6 cos~- 6 >O=t-xE(-··11: +2k11:, 7 11:. +2k11:),kEZ•.
\ 2 2 2.· 6 6·

Îl1tellleClllt cu d~ul de definitie, adicA penim ~r.

ii) Funcpa eşte. periodici, de perioadĂ 211:, deci voin trasa graijcul pe [O, 211:]

~+: Ml~K • ?.oi1-

iii) ..l"Wijnnptote:
·A-· - ff . 711:
x.;:11: +- l11t· ;·. (verti"cale,.
= - , x =~ :\
- 6 6 6 .
• ) Stud"ul.
1v 1 pnm.ei
.
.· ·. te·:·f'',xr
. ...denva
• · ·
· . . . •. =-------,
:\'~ ·2cosx.
1 +2smx
cosx iar /'',xr
~::0
11: 11:
X+·- X--
~ 311:}
· pentm x _ ,2 . ,- . 6 ·•· 6.
2 sm----r-·cos~-
12
Pentru a determina semnul fieclrui fador putem proceda astfel:
11: 11: .
X+- X+-
• 6 · 6 11: 1111: 1111:
fie sm->0 =t- 0<-----<11: =t- --<X<- sauxE(O, · - ) ;
211: 2 11: , 6 . 6 6 _
X-- X-- ·
fie cos2<o
2
~ ~<2<· 311: =t- 7n <x<.191i sau~ 711: ._211:) ~i pentru
2 . 2 2 . 6 6 .....-,6" -s

529
Nicolescu -45 ·
. 1C
711:] · x-6 · -
xE O, - , avem COS->0.
( 6 , 2
Tabloul de variatie a semnelor primei derivate este:

X .. o 1C 711: 11:t
2 66
cosx + o +

1C
%+-
+ +
-sin~
. 2
· 11: '
X--
6 + +
OOS--
2
semnul /'(x) + o +
v) Studiul derivatei a doua:/"(;)=- 2(sinx+ 2) <0.
· (1 +2sinx)2
vi) Tabloul de~variatie a functîei este:

X o 1C 711: ll~. 221:·

" n:
2 6 6
/'(x) + + o + + + +
Jf.x) o. , ln 3 ,o, -00 -00 ' , o
f"(x)
.vii) Trasarea detaliului de grafic este pre7.entatl în figura XI.17.a.
viii) Extensia. detaliului de grafic pe toatl axa absciselor este prez.entatii în· figura
XI.17.b (vezi pagina 531).. . · ·
·I

"

Ffg.xI.17.a

530 .
 '

PlgJU.17J, ' '

.
•
b) l=-cos2x·ln(l +2sin x)+2
, . ,
f cos1-+2smx
2 .
x • ~x dx---cos2x· ln(l +2sin x)- -
_
-2f (~inx~.!.~! • . i. ) · (sinx)'dx==--a>.ţ2x•h,1(1+2sin x)- ·
2 4 4 1 +2smx _- . . . .
-.!.sin2x+.!.smx-l. ln(1+2sinx)+c: Deci risin2x-· ln(l +2sinx)dx=-~ln3. -
2 2 4 _ · · Jo . 4 . ,
18. i) Domeniul de definitfe: xeR.

_ __ 11-x2, pentru xE[-1, 1]

ii) E~licitarea functiei: i(x)=
~ _ r+l ,_
~:! i,en,tru xER\(-1, 1).

·iii) Asimptote:. r-1 (orizontallJ._ 1. 4x

- pentru xE(-1, 1]
iv) Studiul ~ i derivate: f (x)= ~ 1 , ,
, . x2+1, pentru ~ER\(-1, 1]

1im · -4x -1 · lim 4x --1 · ·um 4x ·-1 • lim -4x =-1

~1 (x2 + l)2 .z-1 tx2 + l)2
' %<-1 ' z-e1 (x2 + l)2 J:-et 1x2 + l)2
' .21<1 '
.z>-1 ~ %>1 ~

deci în punctele x=l şi x=-1 ~eul ~ e i are puncte unghiulare. .

. - .-,,4· 31:z_1,, pentruxE[-1, 1)
v) Studiul derivatei.a do~:f"(x)= -(_: ~~ -
· 4 · - -3 pentruxER\(-1, 1)
· ,. (l+x~ '
· vi) Tabloul de variaţie a functiei ~te:

-00 -1
_ {3 o ./3 1 +oo
X
T T
/'(x) - 1-· + + + o - - - I +
JC.x) 1 1
o o
2 '.
1 I' I' 1 I' 1
' .2 ' -
f"(x) - I -+
- ..
O- -- - - o + I -"
531
 vii)
Graficul _ funcpei este
prezentat în figura XI.18.
Se -observi ci functia este _pari,
.deci graficul slu este (: simetric
fatldeaxaOy.
Jt

y=~ .
. S · 1

!,=~
. b) l-x2 :::>x=--!'.
2
l+x2 ,

A=
! 6
1
"2' 1 1-xf2
- n 7 1
-Xdx+ 1-dx=----2arctg-•0,2935.
- .

. o s, "2' 1 +r 2 20 2
c) limf (x)=-1, limf(x)=-1 => m1=-1, mr=l =>- tgq>1=-l, tgq>z=l .
.x-1 .x-1
z< 1 .x> 1 . ·

:Mmura unghiului est~

· .
dafl de~ relaţia: cp::q>i-cp 1 => tgq>=m= "'2 -1ni . În ·concluzie,
· l+m1"'2 :
. . ·n:
mlsura unghiul~ format de cele doul semitan~nte este egali cu ~- .
d) Triunghiul format de cele -doul semidrepte şi de dreapta de ecuaţie y=l este

;:ţ~+:7.:::•=;.:,S~2·1=1.
b) i) Domemul de definitie: xE(l, e2].
ii) lntelSecp cu axele carteziene: x=l, x=e2, x={e.
iii),Studiul primei derivate: r<x)=~[cos(mn x)-sin(mn x)].

=+2m !x"~4.f;-~•
f(x)=O =>
l
n:lnx~
Sn:
n:lnx=- +2klt
4
=> 4,-;-
x'"=yd -~, k~. ·.
în intervalul considerat ~înt admise solutfile: x 1' = 4./e, x 2' = 'JŢ.
iv) ~ul derivatei a doua:/"(x)=-~[(a: +l)cos(n:lnx)~(n.-l)sin(nlnx)].
4

. . x2 -

rf.,:'J=O ~ tg(idu)= -: : i ~ ~e¾[-(-:::)♦b1, JEZ. Graficu) admi~ ,doul

]Rll1Cle de hdlexim, din d o ~ de definitie: Xi" =e ¾[s♦-(:: :n] §i .

532
 1[ acta(- ~+1)] .
_zx+ . ." ..
C •

x 2 " =e • T-r , iar valorile lor ~roximative sînt: x 1 • 1,919 §Î Xz •5 ,217 •

Rlld4clna x" ce ~-(~~Lo, 7060330Z7 se . gll.,eşte tn afara domeniului 11e

definipe.
v) Tabloul de variape_a functiei este:
-

% 1 4./e ./e 1,919 4/Ţ 5,217 e2

/'(x) + + o - - - - - ·o + +. +· +
J(x) o , {i-1 o -0,571 " -{i-1 , -1~429 , o
" "
f"(x) - - - - - - o + + + o - -
vi) Graficul functiei ,este prezentat în figura XI.19.

'

l'lg.XLU

c) Integrala se rezolvl,prin plqi, dupl ce în prealabil se ţine seama de liniari~

functiei integrali şi anume: fie --
f J J
I= shl.(:n: lnx)cb:"' sin(:n:lnx) ·x' ·cb:,.~sin(:n:lnx)-:n: oos(:n:lnx)cb:=xsin(:n:hu)-
-n [xcos(nlnx} +n fsin(nlnx)dx]~xsin_(n~)-nxcos(n~)-n 2
• I~
~l=~(sin(nlnx}.;.ncos(nlnx)] +C; ·
a;2+1 .

fie J= fcos(nlnx)dx=xcos(nlnx)+n fsin(nlnx)dx=xcos(nlnx)+

f
+nl xsin(n ~)- n cos( n lnx)dx] =xcos ( n lnx) +nxsin( n lnx)-n 2J ~
~J=_x_[cos(nlnx} +nsin(nlnx)]+C. Astfel f[sin(:tlnx)+cos(nlnx)-l]dx=
a;Z+l J'.
= (sin(n lnx)dx+ (cos(nlnx)dx- (dx=~[(l +n)sin(nlnx)+(l-n~(nlnx)]-x+C. ·
J .J . .J a;2+1

l
533
 Deci ana: este egali cu:A= {e(1r. +l)+n -l -./e +1 •0,176508813.
~2+1
d) Pentru .t>O, avem: • · . _
/(e2x)=cos[mn(e2x)]+sin[mn(e2x)]-l=cos(mn x+2n)+sin(mn x+2n)-1=/(x).
Mai general, f(x)=f(x ·e:l, kEZ. Pe intervalul [~' e».2] avem/(x)=/(x •e-a,, xE[l, e2],
oe unde rezultl ci pe [e , ea+2] graficul funcpei se obpne din graficul funqiei f pe
[1, e2], prin corespondenta: x ..... e~ xE[l, ·e2] şi f(x) -+ f(e~)=f(x), kEZ.
20. i) Dom~niul de definitie al funqiei feste: -1=' x- l ='1 * xER.

!
· J2<1 +x2)
n"") As"unptote onmn
• tale: y= - n , pentru x .....
. .__ -oo; .r-
. n , pentru x ..... +oo. . .
4 4
iii) Studiul primei derivate: 1 -
pentru xE( -1 , + oo)
r(x)=· x+l . _1_= x+l . _!_; f'(x)= 1 +r'
./ 1 +r lx+ll 1 +x2 \ - 1 pentru xE(~oo, -1)
y(x+ 1)2 ~ 1 +x2 '

Cum lim. ( - - , 1 §I lim --=-,

1 ) =-- 1 .. ~ t denvcw
1 .f...uu"'i.aanuese 1
o
amx=-,
..,;1,.il)( O A

1 +x2 2 ' 'x--1 1 +x2 2 . .

. !,-
x--1
. x<-1 x>-1 . ·~

punct în care graficul are punct unghiular. . ~

2
x , pentru xE(-1 ·, +oo).
2
iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)= O+x2)_
2
_ . • e.
. ·- X pentru xE(-oo · -1)
- . (1 +x2)2' - '
v) Tabloul de variatie a funqiei este: - · ·
X -00 -1~ o ·1 +oo
f'(x) - - - -
- . +- + + +
ft..x)
-4n r ' -2n -2 1t , -4n , o ,. 1t
4
f"(x)· - - - - - -+ -, + + o - - - ,, -
vi) Graficul funcţiei este prerentat în figura Xl.20. ·

------ .... ------ ___ _

- I ____________ 8•f ...,

-, o
___________
, '
g•-f . .,_: __
• I •

I -- •f
Ffg.XUO . \

534
 vii) Ţinînd ~ .de intervalele de bijectivitate ale ~qiei arcsinus, graficul·
complet al functiei se va trasa purtînd şablonul din figura XI.20 pe toată axa Oy.
~u (
b) _1•)·Fun"'1U.le pe ~00, - 1.·) smt:
.. · y---arcsm~==;
. x-1 z=-aretg x, z e(n4 , 2n) •
l,_ /2(1 +X2) · -. -- •
Cum functiile y §i z au aceeaşi derivată, atunci conform unei con.,ecmţe a tooremei
lui Lagraige, ele difeIÂ printr-o constantl.
x-l adicliyE[-; ,o). _
=Siny, x<-l~siny<I),
/2(1u~. )L. . . .
Notllm -x=tg z, tg Z>O, ze[o, ~)• Blimintnd pe x între cele doull relatil, obţinem

. -(tgz+ 1) . . . (n . )_I\ . 3n
.. egal1tatea_: --;::::======::smysau smy+cos --z -v*y-z=--.
•/ 2 4 . . 4.
y(l +tgz)2 +(1-tgz) · • ·
ii):Pe (-1, +00) funcţiile au aceeaşi derivatA, deci eie difera printr-o constantă.
~ r- -::===,
sm x -1 n -
yE ( ---:-,
4 4
n)
. NOIGU.l
,x- pe tg z=x>-1, adi-x
\4
-
.ze(· n4 n)2
--, - •
El.ummn
. ,: -d
·
2
/2(x +1) " .. . · . . .
pe x între cele douA relatil, obpnem:
..
. . tgz -1
smr-:-=======--cos . (n ) .
4+z sausmy+cos (4+z
n ) -v~y-z.::_--~r
n _I\
J
(1 +tgz)2 +(1 ~ tgz)2 . . • · _

2 2 2 4
21. a) Fie l1=fx-
x+2 x
. .!.dx=fx- (1nlxl)'dx=x.- lnlxl-J
. x+2 _ x+2 (x+2)
lnlxldx,
2 . .
_unde integrala s~ efectuat prin plrti. _
Deci F(x)= x,- 1nlxl +~. Confonn condiţiei/(ţ)=O, obpnem: F(x)~ x- 2 1n Ix I~
2
x+2 ,· . x+2
b) i) Domeniul de definiţie: xER\{..:.2, O}.
ii) Asimptote: x=-2, x=O, verticale.
iii) Studiul primei derivate: F' (x~
4
.!. ;
1n lxl + .::_:: ; F'(x)=O ~ 4 2
1n Ix I= - x ,
. · (X+ 2)2 . X+ 2 X _ 4x ·
ecuaţie de tip transcendent, ale clrei soluţii le "determinmn" prin intetSeCpa graficelor ·

/j(x)=Jn !xi şif1,c>=: ; ' . Funcpa y=fi(x) este pilii, iar functia r-t.Cx) este
4
imJlld. .•· ·
Gndicul timqiei y=/1,c) are mimptota· verticalll ,x;=O şÎ asimptoia oblicii y= -+•.
pentru X-+±00; '1,'(x) =-2:. (1 +..!.)<O; f"i(x)=~. (Vezi~culdinfigmaXl.21.a). ..
4 x2 x3 . · ,:-
, .I
' . . . ..;
c
535
o

·-. \.

Flg.XU1.a

Dţ,cicurbele se intersecteazl în punctele: a 1E(-oo, -2) şi a 2E(l, 2). Restr!nSUW ·

intervalul (-oo, -:-2) se ajunge la a 1E(-10, -9). Astfel, cele~doul rAdlcini ale primei .
derivate a funcţiei pe care dorim să o reprezent~ ·grafic. şînt x1' ca-9,381: şi
X-i'•l;419, iar F(x1')•3,452 şi F(Xi') • -0,059 (vezi capitolul X).

iv) Studiul derivatei a doua: F"(x)= - 8 • Infxl- x 2 -Sx- 4 • Pen~ a ·

· · . (x+2)3 . x 2 (x+2) 2 . .
determina numlrul punctel~r de inflexiune, vom remlva ecuatia transcendentl
F"(x)=O =>- bilxl= -x +6x +20x+8. IUkUlcinile ecuapei transcendente sÎl],ţ
3 2

· . · 8x2 · ·

xt"E(-19,·-18), X-i"E(-~, O), ~"~3, 4) şau_ xt ca-18,339, Xzw,. -0,Sfrl şi

~" •3,290, iar F (xi")• 3,621, F (Xi") • o;V/5 şi F(~") --o,290 (vezi capitolul X).
'v) Tabloul de variaţie a funcţiei este:

X -00
Xi" .X1' -2 ""'!l X;." o 1 Xi' 2 ~" +oo
..
F;(x) - - - o + +~+ ·+ +
..
- - o + + + ·+·
+oo +oo +oo +oo +oo
F(x)
.._ F(xţ") .P(Xi') , .-oo ,O, F(X-iu); -.O-.F(X-i') ,O, F(~"),
F"(x) - o + + + '"'! ...: - O.+ + + + +
I
o· ·-
536.
 vi) Grafi~ functiei este pre:a,ntat îirfigura XI.21.b.
I

,..

J.lfg.Xl.21.b
-- 2
r2 2 2 13 .
c) (x+2)·1nx•J{.ţ;)=(x-2)1n x. I= Ji _(~~ x_-2 In x)dx=-21n 2+6 ln2- , iar pentru 2
4
obtmerea familiei de primitive ~ aplicat de d~uă ori ~eului prin pAlţi.
runqia: g(x)= m.2.r.- x -1.=-Inlx1-x - 1 , iar s(x)=O ~ x=ţt.
2 2
22. t) Construim
2 2
. - IXI· x +1 x +1
~e g1(x)= xz-l: xER. Studiem variatia acestei funqil: .
2
x +1 . · -- . .

. 8'1(x)= . 4x ; 8'1(x)=O *~· 8"1(x)= 4(t- 3x2), gi'9(x)=O::>x=± .ff.

(1 +x2)2 (1 +x2)2 • r • 3 .
. Tabloul de variatie a funqiei este:
- {3 {3 ,,
X -00 -1 -3 o ,1 +oo
. T ..

8'1(%) - - - - - - •'
.. o + + + + +
81(%) .. 1
1
' o ' -2 ' --1 I' -21 I' o JI 1

8"1(.x) - - - - o + + + o -- - -

537
Tabloill de variaţie a ·funcţiei y=g,J.x) este: ·--.

X -00 -1 o 1 . +co-.

K12(x) + + + - - -
gi(_x) -00 , o ., +oo +oo
'" o -00
'"
K"2(x) + ·+ + + + +
'
Funqiile g 1(x) §i g2 (x), fiin<J funqii pare, au. graficele simetrice fatl de axa .- ·
onlonatelor. Reprezentlm pe un acel&Ji sistem cartezian graficele celor dowi funcţii.
y=g1(x) şi y=g.J.x). (Vezi graficul din figur& XI.22.a). Din graficul prezentat în figura

.
XI.22.a, PJliem deduce:
lmfxr,
J(x)= x 1
pentru xE(-co, -1) U(l , +00) .
Funcţia este
2 ":""
- , , pentru xE[-1,0)U(0, 1].
. x 2 +1' · . ·
derivabilll -pe domeniul de definiţie,
_cel mult cu exceppa punctelor ±1, în
~ functia este contin~
Derivatele lat~e în p~ctele x=±l
" sînţ: lim/'(x)=l, limf'(x)=-1,
z-1 z·-1 .
z<-1 z< 1

lim /'(x)=-1, limf'(x)=l, deci în

z-1 z-1
z>-1 z>l

--. I
-· '-
punctele (~1, O) şi (1, O) graficul are
puncte unghiplare."

.
..!..
x2
, pentru xE(-00, -ţ)U (1, +00)

ii) f'r(x)=__- 4 . 1-3x2 ·,-

pentru xE(-1, O)U (O, 1).
__ · . (1 +x2)3
Semnul pentruf"(x):/"(x)=O ~x=± {3.
3
-
{3 {3
X
-
-00 -1 --3
o
3
1 +oo ·

·r(x) + + 1--o+i+o-:-_ I++

538
 iii) ,Graficul functiei este prezentat în figura , .
Xl.22.b. - -, -f ·f ,
Y -2-
- r C, I. •

1 . . \

. ,2+1 . . . .
obtmem: x(~-r+2r+l)=f;), cu·.xi::0.
C-erceffim natura Ildlcinilor cu ajutorul şirului lui Rolle: h(x)=2x4-r+2r+l::O,
h '(x}=Sr-3r+4x. .

O. , +oo
+
I Discutla rAdacinilor
nici o ri<fflcinA reali
R!dlcina reali este x=O, deci soluţia sistemului este x=y:=0.
Solutfile complexe_conjugate ale e.cuaţiei 2x4-x3+2r+1=(2r+x+l)(r-x+l)::O sînt:
- -. -l±i{f 'l±i{3 ia. -1-:r.i{Î l±i./f
X 2,3 .= -4- - , X4,5 - - 2
-~ , Y2,3 =· 4 , -y 4,5 =--
2 .
x2
b)y=-.
2
x +1
i) Domeniul de definiţie: xER. .
ii) Asimptote: y=l (orlmntall).·
iii) Funcţia este parl:/(x)=/(-x), deci graficul es~ sim$ic faii de axa.ordonatelor.
·· iv) Studiul primei derivate: y '= 2x . ; y '=O => x=O.
•
~+~
2 _r,;-
'
v) Studiul derivatei a doua: y "= -6r + 2 • y "=0 ~ x::.±E.
. ~.zy~ . 3
vi) Tabloul de variaţie a functiei este:

X -00 ./3
-T o ./3 +oo
. 3
y'
. - - - o + + +
y 1 , 1 ,
l
" Ţ· " o 4
1

y" - - - o + + + + + .O - -
vii) Graficul f'uu$i g(x) =
._,,
±j _ x
1-x
este simetricul giaficului
.
funqid /(x)F~
x 2 +1
·
fatl de prima bisectoare a axelor carteziene. Graficele functfilor sînt prezentate în

~39
 I .

figura XI.23.a.
c) Vai fiF& Xl.23.~. Coonlonatele puncteloi sînt:
. - I :2.r
y= 1 * A (1, , !). §Î
I

Ji l
r- , 2x+2y-3 =0

B -1, 1 ) ; A=A
(2
· 40oc-24Aatc=--2
-. 9 -xdx+ [J' 2
3-2x
- dx '4,t -9 •0,4458.
=_____,:_ .
. 8 o 1 +x2 1 2 . . 8
. -
·g g

ll

Pfa.Xl.23.h
24. a) i) Domeniul de definitie :.xeR
.F.fg.Xl.23.a ii) &imptote :· y=O este a,imptotl orizontali,
pentru X -+ -00
iii) lnteJsectiile cu ~ele carteziene: y=O ~ x=O, ,~ x=O ~ y=O. !;·
· iv) Studiul primei derivate: f(x,>=,f('J.r+x-3); f(x):d.o ~ x\=1, x'2 =-!. -
. - . . ' 2

v) Studiul deri~ei a doua: rflc)=e'{Jr+Sz.-2);r(:x')={J ._. z'\. 2 :;: -S~.

vi) Tabloul de variatie a funqiei est~:

X -00 -5-/41 -23 o -5+/41 1 3 +oo

4 . 4 -
2
/'(x) +· +, + o. - - - o + + +
JC.x) o,,(-s-j41) , -9, ' o " 1(-5+~) " -e , O, +oo
{;;- . 4 . . '

f"(x) + + o- - - - - - o +, + . + + +

unde /( -S-.~) • l ,434, /(-!) =~ • 2,008, /(-~ +{41) ·•

A. . ~ 2 {Ţ . 4 _ -·
• -1,145, /(1)= -e• -2,718. ·

540
 vii) Graficul funqiei este prezentat în !J
figura XI.24: .
b) Aria mlrginitl de graficul funqiei
fli)=4ff-Y"+'ly' este S(a')= f.!(x)dx=
o \
I
=(4ez-y'+2y) "=4ez-e~2x2+x-3)+

+2ez(2x2 -3x)I: =-e'°(2a 2- 7 a+ 7) ~7.

11m S(a) = 11m

a-cD a--a,
(7.a1_-e-"
1a +1 +1]=;, 1lllle
.
s-a aplicat de doul ori regula lui
l 'Hospital. .
c) Derivlm produsul d~ foDJ)ula lµi
Leibniz (de derivare a unui produs dem=._ __ . . , _ . . , _ . , . . . . . . . , _
functil derivabile):
n
(f •g'j"> = E c!f'-•-4:)g(i)' neN\{O, 1}.
I-O .

Derivînd şi folosind metoda induqiel

complete, obtinetn: f'>(x)=ez(2r+a,.x+b,J;
f••1>(x)=(f"~ '(x)=ez[2r+x(a.+4)+a_+b,J, iar aa♦1=a.+4; b,.+1=a.+b••
Evident, aceste relatil arată ci a 1, ai,•••, a. reprezintl termenii unei ptogTeSii
aritmetice cu r=4, a 1=1. . · '
Deci: ~=-a1+(n-l)r; a..=l+(n-1)4=4n-3, bn♦l=l,n+an-=bn+4n-3•
. ·Pentm nE{O, 1, 2, 3,.•~.} obtinem:
b.=b,...1+4n-1; b,...1=b~2+4n-7-4·1; b,...2 =b,...3 +4n-1-4·2, •••,
b3 =b2 +4n-7-4(n-3), b2 =b1 +4n-7~·4(n-2); b1 =-3.
Dadl însumlm şi reducem termenii ~~ obtmem:
·_b.=(4n~7)(n-1)-4· (l +n-~(n- 2 >"-3 ~ b,.=2n 2 -5n.
d) 2r+(4n-3)x+n(2n-5)=0, cu A=16n+9>0, pentni Rl.
25. a) ~(} --xoE(O, . +co). Vom.. ~ .ci şimi ~eric dat de reiatia .de recurenţi
u,,=JXo +u,._ 1 . şi de condiţia inipal_l u1=f:' este convergent•
. i) _Monotonie: U1:SU,, deoarece, ,F." Jl;, +ţz ,
:S

Pfe;upunînd: u~.1,·avem: u.+~1+Xo şi Ju~·+Xo ~Ju•• 1 +x0 q- u•• 1:s:u~+ 2 •

ii) Mlrginire: ~ "m:t=/Xo tu„ şi, trecînd la limitl, obtmem:

541
 L=Jz.+L ~ L ~L~z.=0 oa> L= l ~
2
2
.
. 1 +· 11 +4xc,
Şi cum termenii §irolui sînt pozitivi, rezultl dlL=-'--·
- - ' 2
Evident .el acest numlr poate fi co~iderat drept margine superioara, deci:
_C- l_+Jl +4xo -- 1+'1x0 +JJ +4xo .
U1=y"'o < . => Xc,< .'
2 - - .. 2
ut=./Xo-+/_Zo__-< 1 +J~+",. ~ ~< 1+ ~ '
care se reduce la prima inegali„e, §i procedeul continui.
Şimi (ullheN este monoton cresclltor şi mlrginit superior, deci conform teoremei lui .
-. - - · - 1+J1+4xo
K. Weierstra.u, şirul este convergent, iar limita şimlui este: L= · •

.I
- . 2.
Pentru X:c,=(), §iml se reduce la §irul constant O, O, •••, O. Deci -~ta e.1te datl de

O, pentru X70 . .

funqia: f(.x')= 1 +Jl +4x

. pentru x>O.
2

b) i'+Jl +4x =p • x=P -pq

2
~ 2
x=P _p. Cum X>(), JeZUltl el P fiind
2 q .· q2 q2 q q

pcmtiv, treb~ dfle sup18Ullitar, decbe{: (:-1 )lp>q, p, qEN},

•· - I -•

c) 11unqia / e.1te. discontinul în origine, deci/ pe [O, +co) nu ~ proprietatea lui·

. Darboux, dar pe (O, +00), fiind continui, are proprietatea lui Darboux (confonn
teoremei valorilor intermediate: orice funqie continui pe un interval. are proprietatea
Darboux
-· · · I
lui pe acel interval).
d) i) Domeniul de definitie: xE(O, +00);
--
O e1 pentru x=O
i ,
.
Îi) Studiul ~ei derivate:f'(x')= pentru x>O; deci/'(xpl).
- Jt+4x
o .

I
pentru x~O
iii) Studiul derivatei !I doua: f"(x')= _ ·2' , · pentru x>O.
, (1 +4x)31~

542 -a
 iv) Tabloul de variape a fuecP9i este:
.-
X o - +oo

/'(x) ' + + I
+

j{x) o I' +co

/"(x) - - -
v) Graficul funcţiei este prezentat în figura XI.25:
' .

. r2x. 1 +Jl +4x dx .

e) Xaa 2 387-.2S./S
r ~ ~~~
~1 · · m g

+4% .dz 10(33 -s,(f)- ·

_ 6013+SSS{s ci1 l si,
4820 , ' ., lt

r· 1 +{I +4x dx
1 J1 2 s1-s{s =
·ya=-•---====--=----
2. r2 1 +Jl +4x .dx 2(33-S{s) .
J1 2 .
= 779 +4s{5 aa0,912, unde ·r~J1+4x dx=.!.~.!.(1+4x)~1
2
a
27 -s{s şi
964 . J1 4 3 1 6

Il
2
xJ1+4x dx=
. Jfs
f3
2
' -
4
1
.,.!.dt=~(3t2
2 120
~S)1./53 m
2~7 - 25{5_ ~.unde în calcule
.• 60
- . . . t 2- 1 • 1 .
s-a efectuat substituli& 1+4xmt 2 Q x=-- şt dx=..:..tdt. ·
• • • • I 4 2 •
26. a) i) Domeniul de definipe: xeR.
ii) Funcpa/ este periodică dQ,perioadă 22t, deci vom trasa. graficul pe [O, 2it].
iii) Fwicpa / este pară, decţ graficul este simetric fiqă de axa ordonatelor. ·
iv) Graficul nu are asimptote.
• • derivate: /',,x,r::a
y ) Studiul pnme1 :\ ____
-Ssinx _
,· . (S(~4cosx)2
vi) ·s~dlui derivatei a doua: /"(x)= s. 4 corx- 5 cosx-8 ;
· · · (S+4cosx)3

/"(x)=O ~ cosx- S±'fs3

- V 1 ~:, *. x" .
=±arcCQS S-·'is3
__ ...
v1_;;,:1_+1t adica
8 1,2 8 .'
x'~ aa 2,74 rad, x"2 ~ 3,54 rad.

S43
 . ,}

vi) Tabloul de varia1ie a functiei este: . C

-
X o n x" 1 n x" 2 3n 2n
2 T
r(x) o - - - - o +
-
+ + + o
1 o 1
J(x) o --0,7 ;, . -1 ;, -0,7 ;, ;,
9 ' ' - 9
r'(x) + + + + o - - - o + + + +
~) TIUarea unui detaliu al graficului este prez.entatl în figma XI.26.
,,; r .;
•
i,.I

Ftg.XI.26 -
. b) Cum în inteivâlui [O, :lff], cmba este situali de&'lupra axel Ox ~ [o, ; )şi
3
~ , 2n] li tste sub axa Ox între (~, " ), atunci aria cerutl tste · ·
( 2 · · 2 2
. • - . . 3• . .

A oosx dxl + f f7 cosx c1xf +lfi. cosx dxf. Pentru calcuJarea

=I. Jo(T 5+4cosx 5+4cosx _.;._s+4cosx
"2'

d .
familiei·. e pnnu1ive I = 5 +4cosx
cosx dx = 4 -4 f
S ~ 5 +4cosx
.1 ) x' efectuim f (1 d
. . .l-t 2 X 2 . .
substituţia cos x=-, unde t=tg·- şi dx=-d t. Obtfnem ci
~ 1 +t 2 2 1 +t 2

. X , X X
tg-. S tg- 3S tg_
x
4 6
5
I
2 f"2' f x
-

A= ---arctg~ + ---arctg_
3 o 4 6
5 2 [•
3 "2'
I
-t: x
4 6
5 21 i.
---&retg-
3 T
n
a. ::>A=-·
. 2
e

27.a)sinm:=sin[(n-2)+2]x=sin(n-2)x•cos2x+sin2x•cos(n-2)~in(n-2)x+2sim·
•cos(n-l)x, deci:.ln=l,._2 +2fcos(n-1)xdx =>ln=J.,.2 + 2 sin(n-l)x =>
. n-1
=> (n-1 )(J,.-J,...:,)=2sin(n-1)x.
b) 11= ri 8~ dx=~. ·Fie/,.=,.;. sinnx dx => (n-1)(1„-1,._i)=O =>l~=i;.2.
Jo smx 2 Jo sinx •
R . . R
1 1
c) (n-l)(J,.-J,...i):=2(-1)'!• , deci 1,.-J,..!r(-lf• • ~ .
. n-1
Scriind relatfa pentru nE{2, 4, 6, ...}, obtinem: 12-Io=:!:.; 1,-Ii=-:!:.; •••••;
· ( - 1 3

544
1.-J,...r=(-l)i•
1
.2..... îmuinînd ~~ obtmem relaţia cemtl.
n-1 ~
· .2& a) Se observi el z1-ii=!,·pentru orice.nel şi.DO, unde -rrÎ;;r =a
e .
Deci J{x)=aiain X; (l:>O, x,al). · . .
. . e ' . .
.· i) Domeniul de clefinitie~ =~-1 şi !_~ 1 ~:xe(O, e]\{1}.
e e~ 1 . . .•

ii) Limite la capetele intelvalului: lim/(x)=O, lim/(x)=amdn!, Um./(x)=!..

.
-
s-0
s>O· •
s-1
· .
e s...
s .. • ·
2 -
m> Studiul primei derivate:r<xF 1 · >0. ·
. . Je1--x2
iv) Studiul derivatei a doua: f"(xp x •
. . (f/--x-,311.
v) Tabloul de variape a funcliei este:
X o 1 e
. /'(x) + + + + + +
JC.x) o ·, 8lts
·1n -1 arcsm.! , X
e -e 2
r'(x) + + + +
• + +·
xi1s~cul ~ e i este ~ , t n figura 1

o,:;m:' .
'\

b) Jntegdl1d prin pilqi,

fmaJn! dx=x main! + .e1--x~ +C~). -.
J e e\
, Impunem condiţia~ F(e)= ;e şi obtmem
C=O.
29. C.Onform definiţiei, .
fk, xE[k, k+l) '
(x]=!-(k+l), xE[-k-1, -k)' unde. k este

~ numiri "7 Astfel, explicltmea funqiei este:

- ~ , pentru xE[_k, k+ 1) .
· · x+k+l ·
J{xp .x+k+l' pentru ·xE[-k-1, -k).
x+k
i) Domeniul ele clefinitie: lER\{-k-1, .;..Jc}, AEN.
. A„ x= -k } V1au
ii) n.,imptote: x~-k-1
._.Jcal
e, y = :t 1 omontale.

S45
'
Nicolescu • 48
 I
-2k-1 pentru xE[k-, k+l)
iii) Studiul primei derivate: /' (x)= -~x
12
>, ' +;+ ,
pentru xE(-k-1 , -k)
., , · (x+k)2
Hm -2k-1 _ -2k-1 ; lim -2k-1 _ -2k-1 ; lim 1· =-l;
!;t(x+k+1)2 . (2k+1)2 :;t:1 (x+k+1) · 4(k+1)2 !;:J:f(x+k)2
2

Hm . -l --2...: ·
z-t 1x +k\2
%< i \: ., 4Jc2
,

~ observi ci valoarea pantei tangentei la curbl, în punctele de abscisl negativi,

. I
este constantl.. Deci arcele de curbl, truate de. pe serniaxa negativi, în cadranul trei,
. reprezintl un acelaşi pblon de arc, dar translatat cu cite o unitate spre s~ga.

2(2k+l)3 pentru .tE[k, k+l)

.
. 1v) Studiul
_, derivat. . d · /"
e1 a oua. ,x 1 .)= (x +Ic+ l ) ,
2
. --·, . pentru .xE(-k-1, -k).
. ~+kf
v) Tabloul de variape a functîei pentru un anumit /cEN me: ·
X --oo•••-k -k+l ••. -1 o 1. .. k-, k+l ...+eo
/'(x)· - - - . - - :- - - - - - - -
o I -
Jr.x) ,o o o " o " -1 o -1 o o
".
--00
--00 --00 --00 " -1
f"(x) -- - -- -- - -+ + + ++ +
vi) Graficul functiei este pre7.Cntat în figura XI.29.

-11
8 I
-1:
!J
,,., ,,

I •
. I
I
'I
'I
o

Ffg.Xl.29
' ObservaJie. Funetia este discontinul în toate punctele de abscisff întreaga,
, avînd puncte de discontinuitate în x=k şi x=-k-1, pentru /cEN.
~- ·a) f(x)=. (x+3)2(x-3).
(x-1)2 .
i) Domeniul de definitie: .1ER\{l}.

S46
 ii) Asimptote: x=l (verticali),_ ~+S (oblici).
iii) Studiul primei derivate: /'(x)= (x➔: 3)(x -6x+~_l); /'(x)=O =t- x=-3. în punctul
2

. · . . (x-1)3 . . · ·

x=l graficul are punci .de întoarcere "aruncat ' la infinit, deoarece: lim/'(x)=-00 şi GO
1

. . .
.. . I
x◄
X< 1.
.
linÎ /'(x)=+r:rJ.
x-1
x>l
192
iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)=- <0.
· . (x-1)4
v) Tabloul de variape a functiei este:

·X -00 -3 O' 1 3 +oo

f'(x) + + o + + +
J(x) -00 . JI
. o- -27 "w-00 -00 ,·o"' +co
'
'f"(x) ~
- -
vi) Graficul funqiei es~ prezentat în figura xpo.
b)F'(x)= (3mr+2~x+p)(x-1)-(mx +nx +p~). 3 2 '
· (x-1)2
lde~cînd cu J(x) şi aplicînd- metoda ~ficlentilor
nedeterminaţi, obpnem ;· m =_!, n =!, p=27.
· · . 2, 2· .
c) Considerlm punctele A (3, O), B(S, O),
C(S, /(5)), D(3, 8), E(S, 10), atunci
5 5
Auc= f /(x)dx= f 'k+5-32· l ]dx=lO.
J,- J,l, . (x-1)2 '
. Aoo=18. Deci AAcm=18-10=8. ·
. \

3L a) 1im z (x) = 1im

x-a, x-a, ex
.=- =0, unde în calcule am. '
-11
utili7.at regula lui l'Hospital.
limy(x)= lim z(x)-~ e-x=o. ··:i.
x-a, x-a, x-ea,

b) lim y(x)=~oo•. 1
•
x-m ·
c) i) Domeniul de definitie: xER.
ii) Asimptote: y=O, pentru x -+ +oo (orlmntalll).
iii) Studiul primei derivate: y (2·-x)e1 • '=
547
 iv) Studiul derivatei a doua: y"=(x-3)e1 •

v) Tabloul de varfatie a functiei este:

X -00 o 1· 2 3 +00
r + + + + . o. - - - -
y -00 , -1 , o , e-2 2e- 3
o
" "
y" - - - - - - o + + +
, vi), Oraflcul funqiei este pra.entat în figma
~~..,.,~:::;::,==1,~--.... XI.31. ' 1
.
d) y'=(-1)1(x-1-1)e1 ; y"=(-1)2(x-2-1)e1 ;
y"'=(-1)3(x-3-l)e1 ; ...; y<->=(-1r(x-n-l)e1 •
Se va·demom.tm prin ind~e completl (adicl
vom compam rezultatele din: 1
>obtmut din f"•
1
f"> prin observatit; cufP+ >obtmut din fi'> prin
Flg.XL3t derivare). ·
e) Analog punctului d) se determini:
· ran>(x)=(-1)1x·-n+a]e-«. în particular: Y'uCx)=-(x-l+a)e 1
• . .
. .

t)· Y'0 (x) =-:-{x-l)e1 =~y; · F(x)=-Y0(x)=-.n,1 este decţ o ,primitivi a funqiel y.
S(h)=F(x)
•
I" =-he_,, +e-
1
1
; g) Hm S(h) =.!.-
,,..,
Jim z(h) =.!..
e . ,,.., e
Al 11 ,
1° Dd
I
32. a) b) A= 1 A 1 =Q.-1)2Q.+2).
·. 1 1· A
~ ~{-2, 1}, sistemul este compatibil şi admi~ soluita ~ci: x=. -
•
.
~+ ,
1
1 (Â,+ 1)2 . "--t: 2
y=~,. z= ).+2 •
'Z' Dacii Â=l, toti 4ar=O, deci conform teoremei lui Ro~6 sistemul este compatibil
nedeterminat: 7= 1-u~v, y =u , z=v, unde u şi v sînt parametri reali. .
3° Daci Â=-2, sistemul este incompatibil, deoarece A,,..= . 1-21 _211„ o şi

-2 1 1 .
.4a,= f ·-: -! ~O (nu se poâte aplica teorema lui Rouch6).
c)·Îlll~d ~ Â cu·x, ob1fnem: r-Vcx--1')2(x+2) , xeR.
i) Domeniul de definitfe: xER. '
ii) Asimptote:- y=x (oblici).
iii) Studiul primei derivaţe: y'= x+l , limy'=-00, limy'=+co,
~,
3 .--1 . .--1
·, v(x-1)(x+2)2 z<1 . z>1

548
 deci în punctul (1, O) graficul are punct de întoarcere.
2
iv) Studiul derivatei a doua: y "= - · •
! . · · • (x-.1)4Îl(x +2)513
v) Tabloul de variatie a functiei este:
X -00 -2 . -1 o 1 +co
y' + I + o - - - I· +
y
-00 , o , 1'f " 3./2 " o , +co
y" + I - - - - I ..;.

vi) Graficul functiei este prezentat în 'figura Xl.32. .,

33. a) /(0)=1 ic> P=-1 (1); /'(x)=O i::> f-2x~-P=O ~
* x\, 2 =1.±ţll+a+p. Cumf(O)=O io:>1t+a+P=l=>
· *a+fl =0--(2). Din (1) şi (2) remltlcla=l şi P=-1. _______---,..-4,9-.........,-~

b)Jt,·x)=l- .l \2.
~ (x-11
i) Domeniul de deţmitie: xeR\{l}. ·
Ji) Asimptote: J;=?l (verticali), y=l (om.ontall).
2
iii) Studiul
,
primei derivate: f (x)=
-(x-1)3
,• în punctul
.•
.x=l graficul functiei are un punct de întoarcere "aruncat" la infinit..
6
iv) ~ul derivatei a doua: f"(x)=- <0 .
.· · (x-1)4 .
v) Tabloul de variatie a funqiei este:
X -00 o ·• 1 2 +co
/'(x) - - + + + +
Jf.x) 1 ,O"-oo -00 o , 1
I'
. .-
./"(x) - - - - - - -
vi) Grafi~ functiel este prezentat t~ figura Xl.33 (~e Ia pagina 550). 1

·• 1 1
c) g(x)=-
1
(x-1)2
·; V=K f'Z g2(x) dx=-- ·
Jo ·
K 1
3 (x-1) o 33
'· 71'
=-· --1-,:
34. a) U,.= (x-l)(x~+l) (deo&reee numito~ este o pro~ie geometrici cu raţia
·x•·xP-1
x şi cu n+p .tenneni). Se vor considera cazurile: ·
1. x=0, Un=l, J{xpl; 2. ~<1, ~n-+ O, J{x)=l-x;
2 · · , .· - · x-1
~- x=l, U,.=-, J{x)=Oi 4. 1 <x< +00, x"-++oo, J{x)=...;..._.
· · n+p xP
. .
(
549
,J,

/
 · J
în concluzi~: Jf.x)= x-1
1-x, pentru' O~:sl
pentru x> 1 •
b)J{x) estC coDlin : : ; ,

I
-1 ,' pentru O:sx:sl
rix>= . x'-~'(x-1) ., peiibu x>l '

limf(x)=-1; .limf.'(x)=l, deci/nu este dedvabill ţn

z-1 .z-t . ·
z<1 . z>l ·
x=l, are în (1, O) un punct unghiular; iar /'(1-0) §i
/'(1 +-0) nu depind de p.
·{1-x pentru ~ 1 ·
c) Pentr,u p=O · -=t- frl.x)= x-1. pentru x>l. ~ p ~ p=l q, ~(x)=
1-x
= x-1 .
pentru OQ:sl
r . . ••
. .
Pentru p=2 =t-
. ~X
f.J.x)= x-1
11 pentru ~ l
pentru x>l ; cu
.
_ pentru x>l xz . .

-.1. ,-1 . pentru .O!a:51 .. ·1 O

X . -
pentru ~1 .
f',.(x)= ~ x>l ; f'2Cx>: 2(x~
pentru 3) pentru x>l •
r I • X4 . ✓

Graficele functiilor sînt prezentate respectiv în figurile: Xl.34.a, Xl.34.b, XI.34.c.

~--:q:-----------:
;~ ' ,., .

Jt

•,a., .i
~~ttd
i •
Jt

I
1-1 1-1 .. 1 L2x-1 3 1 rx-1
d) XAf=2, So=·-+~=1; Si=-+ -dX=--ln2; Sr=-+ --r-y-dx=ln2.
, 2 2 2.1 x. 2 . 2 x
CumS,-hSi=! şi So+.!=!, obpnem ci sl +S,.=So+.!..
. 2 2 2 2

550
 .
~ I

. . . . o
35. a) r~ p');: lnxrl • r~ p)={) =t- ~=e„1:,0 =t- ft.x,. p)=y,=--e-,,..•<D.
b) Pentm a determina locul' geometric, eitm.~nlm parametrul 1· p între ~isa ·şi
ordonata p~ctului mobil, determinînd mtfel ecuaţia locului geometric: Xp·y,=-1 ~
~ xy=-1. Graficul este mmura din cadmnul IV a unei hiperbole echilatere. ·
~1 1 .
c) S(p)>e-1 • e - (deoarece S(p) este suma termenilor unei progresii geometrice
e-1-1 · . · · , J

de ratle e- ), lim ~(p) :::_!_;

1
. · ,-m 1-e
d) Bcua1ia tangentei în punctul (A;,, yo) es~ :" y-yo=f'(Xo, p)(x-Xo).
Bc~ tangentei în .(1, p) este.: x+y-l+p(x-2)=0, care repredntl ecuaţia unui
fascicul de drepte al cirul punct fix P se determini rezolvîild sistemul:
x+y-1 =0 · ~ {x='2
1

. { x-2=0 • y=-1
*· P(2 ·-l).
'
·

e) ~ graficul ~ ~ p): r~ p')=- p+~lnx ; r~ p');: 2p+3;2 lnx.

I

o e" ,e.P+l ' p+1+4,

+00
X t?
f(x) - . - ~ o + ·+ + +

/(x)
.
+co· ~ o ·-e-+tl) -- , . . -! Je-C2'+3) , o
l
I
' )
' 2
- - -
/

f'(x) . + + + + + .+ + + o
Orzul 1 ~ Daci p<O, e"<l<m,.iar graficul funqiei, pentrup=-1; e s t e ~
în figura XI.35.a.. 1 . '

O primitivi a funqiei /(x, p) este: 1

, • p••t
, , I I ,• ,..,,,.

1' 2
' F(x,p)=p lnx--ln x.
. 2
A(m, p)=-F(m, p)+F(l, p)=

=-r !fn2m),
1n m- iar pentru ca . /

.· acemtl arie sl fie egali cup •ln m-

--l trebuie
. ca: ln2 m-4plnm+l=O•. ,~0 1--'to-..,___ _ _ _ _ _ _ _ _lt_
2 .
Cum hO, obţinem:

p~-m, !}iarm=e~~4p•-1~.
551

\
'
 /'

. . 1
OrLul 2. Dadl p=- -, se tratead analog cazului 1.
·2
Cazul 3 • Daclp=O, graficul funqiei J(x, O) este pre7,entat în figma XI.35.b.
, •

• . .
11g.XJ.35.lt l'fa.XL35.c

r· 2· 2
nu
A(m,0)=..!.1n2 m._E.eualill ..!.tn~m=-..!. are rlldlcini. male.
2 •"
' . 1 . '
Cazul 4. Daci Q.q,<1, gmficuI funqtei, pentru_p=-, este prezentat în figma
Xl.35.c. · , .
· I
· 2
A(m, p')=F(m, p)-F(l, p), dacii m < e'.
A(~ p)=F(e', p)-F(1, p)-F(m, p)+F(eP, p), daci m >eP.
.!.,
Daci m<eP<e, din: A(m, p)=p ·ln m.;.. deducem ecualfa: ·
2
p 1n m--11n2 m=p 1n m--, 1 cu 1..X-IX~-:1 • 1
~ e: m,=e, fflr_,;..
/'
2 2 ' e
Valorile nu sînt acceptate, deoarece: nr>1 §i m<eP<e. ~ )
Dacii m>eP, ecuapa devine: l n ~ Inm+2#~1=0. Cum . . pe .fi
A~, obtinem 2 ,' 1 , ·
iar rldlcinile acceptate. sînt: m=e'Jp:J'Jp
-l . ·
2
.
Ca-Lul 5 • Dacii y.i:1, se va face o anaUd similari pentru ~ituatfile: 1<m<e,
§i respectiv m>e. Graficul funqiei este pret.eDtat în figura Xl.35.d.
I

. ,.,,.,.,

•"' A
"
Ffg.Xl.35.d

552
'
 Daci l<m<e P, din calculele de mai su.freiulU :A(m, p�:f1lnm-..!.1n2 m. .
f
. - 2
- l - - .
E�d pe A(� p) cu plnm- , gl.ţim soluţiaacceptatl:_m:;:e.-
2
.Pacl m>e', � ob� u n caz_ similar cu llllulprecedent.
'J6. a) y'=/'(x')= x · · , , ; f'(x)<O, �tiu�-ao, O);
1

c1+Jr+x2>Ji+x2
· /'(x)>O, pentruxe(O, +00);/'(x)=O, pentnix=O.
1 1
b) x··e•<s)ff(!)]'+ �o.
...
. r
· g'(x)=- + ,·

Jt+x 2 J1+x2
c) +1. Se aplici teorema lui Bm>u ,t sau dezvoltarea:
[e 1�>�11 2«
(1-x+,rf'+ +(1+x+,rf'+1=(1-x+r+1+x+r)[(l-x+rf'-{l-x+r)'bt-1
1

• (1+x+r')+ ••••+(i+x+rf'1=2(x2+1)((1�x+.r)7'1+....+(1+x+x2)2j. ·
d) ln(t+ii+t,:a')=ln(ctga+Ji+ay;a )-ln9. Notî11tfctga_=.%, oblinem �tia

j +.!. � x+,ri:;;;. . · .·· . · .. .

(�x+ �)=0
1; 1
. ·x 2 • 9 ·
Pentrm-0, ecuatia devine + => x:>9, iar�9.
,
, Pentrux<O, ecuatia devine: 9-x= 9+x fi+x� � /(x)==36r+x2+18x+81, cu .

/
X ----
' · /(x)=O, iar t(
:- �JtH)<O. Ecualia ln(l +Ji+tg2 a )=ln (dg a+Jt+ctg2 a. )-
• , -ln 9 => 9( 1 +Ji ;,g a )�..l..(1-1:Ji +tg2a ) � tga =.!., are -e
2
�' - _ · tg a 9 /4/,.
- -

a 1:::0,1 10657221 rad (sau a 1::t;°20'25") şi az:=2,443545032,rad (sau ae1'10°17")�

_1.

� e) Fie �: [O, �00) � .R, datl de l�g�: �(x)=x-g(x)=x-Jn (x+Jt,;(i2 )�- , __: -
F'(x)= x2 � O, deci Feste o fwietie strict� pe (O, +00), deci
,- b+x '(/l+x2 +1)
2
· · · ' �<··"''.1_ · '.._: - ·
F(xp-g(x)>F(O)=(lQ g(x)<x, dacii-x>.O(coJţform unei consecinţe a teoremei lui
1:a�ge). �-
sin 2x ,
37. i) Cum g' (x'J= O�pnem_,ei gr�Î � �tă pentru��ce X real.
' l+sin2 x / ·· · :- -
r-i-
•
_.,,,✓- ... • -·

ii) sin2x d x= ('T g'(�r�=g(x)f.;.=ln(l+sin2 x)li=ln2.

. Jo 1+sinzx Jo ,,. . o . o .
. I

553
Nicolescu -47

,
 38. i) Pentni·ca functia 1(/) sl fie definitl, trebuie ca a:SO. Daci a>O, ·atunci pe
· intervalul [O, a) s-ar putea ca funcpa f sl nu fie integrabili sau sl nu fie definita,
.ceea ce ai;- face ca !(/) sl nu fie definitl pe [O, +00). ,
1(/) este derivabill în toate punctele în care funqia e'J{.t) ·esie contin~ .- şi cum
funcpa ~t) este continui pe [(), -+00) C [a, +00), remltl ·c1 funqia 1(/) este -
derivabilă pe tot domeniul de-definiţie şi l'(f)(x)=e"/f.x). .
ii) l(f) este derivabilă pe [O, +00), deci pentru_ ca ecuapa sl albi soluţii trebuie ca
functJa/sl fie derlvabill pe [O, +00). în acest caz putein difere$ egalitatea: 1(/Xx)=

.
=kft.x). Obţinem o ~ ~ liniarll: e•f(ţ)=/c/'(x) *
•
Zf· ~ :+ -
%
=

.
=> ln/(x)=!.Je%dx=!.e"+C
Ic Ic
~ acitei sobqie generali
.
este: /(x)=c 1 /r.

39. i) Fie np,1 şi natural. Cum/este o funqie dfSCleSCltoare pe [m-1, m], avem:
inf /(t)=/(m), • sup . /(t)=/(m-1) ·
m-:-lctcm · m-~.
Cum lungimea intervalului [m-1, m] este 1, rezultl ci /(m)~ J:./Ct)dt~/(m-1).
.. - n

Pentru n natural şi n>l, avem: (1)

·
E f(i)~ Jf f(t)dt+.....+ r· /(t)dt= jr·,ct)dt.
ia2 1
2

J-1 . 1

Daci .lim F(.f)-existl şi este finitl, atunci: .

~~ ~ . - . .

, .limF(x)=~ (" f(t)dt= Î /(t)dt=l(finit).

,:-a, z~Jl . J1 ,

Cum.f{t)>O, pentru orice tE[l, +00); JeZU}tl: Ji"f(t)dt~ J;f(t)dt=l, ~tru orice n>l.
•·
Din acea;tl relatie ·şi din (1); remltl ci şirul.cu termenulgeneral:a'.=E /(i)°
· · ia2
este majorat-şi <leci şirul a„=f(l)+a: este mlrginit. Cum/ este o funqie pozitivi,
rezultl ci şirul (a,.)nEN_este crescltor. Cum şirul este monoton şi mlrginit, conf'Qrm
unei consecmte a teoremei lui K. Weierstrms, şirul este convergent.
ii) ·Fte /: (1, +00)-+ (O, +00), datl de J{t)=2.., cu a>l. ~ f'(t)=-.i!:....<.O,
. r ~
·rezulii ci funqia este descrescffl<)al'e. Deci : ··

._ f"f(t)ladt= f" ~,a. =i)xt-g<_l

Condiţia de
1 1
punctul
1-a
. şi lim J" f (t) dt=.2.... este finitl.
veritlcatii, rezultl
fiind
a-1
,:-a, 1 "
(xJ,a, cu tennenulci şimi

general ft 2..
x,.~T" /ca, este convergeDt ~tru
. . .a>l. .
40. a) i) Domeniul de definiţie: .xE(-00, -2)U(O, +00).
ii) ~imptote: x=O, x=~2 (verticale), y=O (orlmntalA).

554
 '
i!i) Studiul prmiei derivate: /'(x) = · - 2 < O.
. . · - x(x+2)
iv) Studiul derivatei a doua: f"(x)= 4(x+l) •
. - . r(x+2'f
v) Tabloul de variatie a funcliei este:
. X, -00 ·-2 o
· l'(xY-
'/(x) ·_ +oo "· -O I.·

f'(x) +· + /
vi) Grafi~ funqiei est~ ptt:t.entat în tigura·Xt40..

b) ,,~=t /(k)=ln r(1-+!Y(i+-

1-1 ~ 1) 2
. .
2)· -~-- -. -
.
·

, ....·. (l·+-·2)]-1n.· ~ ·4·s.: . (n+2) _.·

- -------
. li

n 1·2·3 ... .n
1n+1) 1n+2) •
· =ln--~--~--. Deci lim u· = +m}
2 n-a, •

· c) Integdnd prin,pllti, obtmem:

2) ~=3 ln _3··4
J1r2 /(%).dx= J1r2 bi (1.+'i'
1

-· 4~i) 1:xzdx=1: tf ~dx (deoarece A =alos.Ă). Pentmx>l,x-1<.xln«<x(x-1) (1). ·

0

Îlltr-a4evik, comidednd/:(1, +ao) ~ R,·datl de/(x)=;x·lttx-x+l, avem:

/'(x)=ln X>O; feste strict crescltoare §Î prin urmare J{x)>J{l)=O, deci xlnx>x-1,
_ pentru oricex>l. Analog se demomtreazlşi inegalitateaxlnx<.x(x-1).
Folosind dubla inegalitate (1) avem:
, r" xzdx= Jor" e•mc1x2=. Jor" e- dx=
Jo .
e"-e\
1
e

J: xzttx=J: e·=<1x:sJ:crzdx:sJ: e"¼dz=

=e62 f" e-zdx=-e"2(..!..-..!.._)=(e6 -e4)e/'2-o-b.
•· Jo .e". e" .
ii) Tot <lin reJ.a1ia (1) rezultă: ·
_l_<.2_<~ pentru orice .x>1, §i. iqtegdnd în dubla inegalitate, obtmem:
x-1 lnx x-1 ·

555
·f b dx
--'= f b dx. dx=In~ş1r~pectiv:
- b-1 . . 'f. _dxs ; f
b b x b-1
-4x=b-a+In--~
alnx a X-1 · a-1- · a lnx a X-:-1 · a-1
Semnul egal se obţine cînd a=b.
42. i) Ţinînd seama de definiţia functiei parte întreag㠧Πanume:
x]-{ k pen~ xE[k, .k+l) J:EN;
[ - -(k+l) ~tru .xE[-k-1, -k), .. _
... ~tă că . pentru orice numAr natural k,
· J(x)=ksin m:, pentru xE[A; Ic+1)~ ·
.Cunoscînd graficul flinctiei sin m: ·şi· pnînd
· seama_ cţe semnul în~gului Ic, _graficul 'poat~ fţ .-
-~ U§Or. Se observi ci graficul este sitn~
---.,t,-.,'!1,---.t--.t-~~~----h--+-....,~• trie-fală de punctul, A(½, O} §i el niîmme,le
şi maximele;:_ consecuţţve, pentru · x> O, sînt
plmate pe dreptele de ecuatil 2t+2y-1=0,
,, '✓
~pectiv 2x-2y-1::0. Gmficul funqiei este
prezentat în tigma XI.42. ' -- ~
- . • P'fg.XLO . • ii) _,entru orice· r ~ , se _observă· că '
m,,=(); deoarece /~)Id); ~ iE(2l, 21+1) şi 111ii+1=t(21+ !) =-{21+1). Deci: . .
Sn=E 2 "'-n+ E-2 =!: 2-(2l-l), careieprezintl s ~ termenilor unei progresii
111 111
21-
1

lal lal . l l · .· . ·.
·l-1 · .•'
2
geometrice ar primul termen - şi raţia -, de unde lim S,. =-·
.. 2 · 4· n-.m 3· -
iii) Din definipa funcpei parte în~reaga, pentru xE{/c, k+1), obtfnem ci:
/(x-2k)=[x~2k] sinn(x-2k)=..:k sin•Xt=-i(x), iar·
fk+l . f-l+l ·. r-l+l . ·.
. · Jt f(x)dx= J~ · f(x-:2k)dx=- µ f(x)dx. .

Deci; J:t(x) dx = J:•i f(x) dx+~ [ţ 1J(x) dx+ r• /(x)dx]= . . .

1
=J...,.•1i(x)dx=~cosnxl-:-11+i =.t. .-n(-lj+1, ~tfel obtinem dl· a~=~• n(~l)"+ : ·
-_,. ff: -n ff: . . . . #f . Â,n I

Pentru ÂE(-00, -1) U (1, + 00), n..,.

liman =0; .
Pentru ÂE(-1, 1]\{0}, şirul. este divergent, fiind cre.,cltqr în valoarea absolutl ~i
cu termeni de semn alternant. Analog se va anali7.a cazul xE[-k-1, -k).
--

43. i) ::c::~®:a:~b+c=O _·* j: ~3

- z-2
lim/(x)=+oo * 4+2b+c=0
·
c=2.

556
 / .

-3x2+4x ~ f''(xj·= 2(~r-6.r+4) ;~

2
ii) /(x)- x , f'(x)-
· x2-3x+2 (x2 -3x+2) 2 _ _ .· · {x2-3x+2) 3
f"(x)=O =:>-.x"1 • -0,702414384 \i l<xt'')~o,i0'7243151 (vezi.tolulX).
X. -00 . --0,702 o r 4 2 ... --
- +oo
3
/'(x)
/(x)
- -- o +
+oo
-.
.. + o. ~
- -
+oo
--
1
" 0,107" o, -00 , -8 -clO
" 1
"
f"(x) -· o + + - - + +
Graficul ~ei: este pre:t.elltat în figura XI.43. · ,
iii) (C)n(r)Qh4-(Sk+l)r+4k=O. l
. Discu1ia ectJalÎei k:i'-(5k+l)r+4k=O . , .I
se face sau cu ·ajutorul şirului lui Rolle. sau cu 1
ajutorul relatfilor- lui·. Viete: . ' 'I .
Ecuaţia h:4-(Sk+l)r~ ~te-o ecuaţie bipă- · .· : .:
tmtl. Punînd r=t se obpe ecuâtia rezolvantl · . . -'----------- 1-- ______ _
IP-(Sk+l)t~.- Voni' discuta, mai întîi, natura=====--.llliii,~...:......---1'"
ddlcinilor ecuaţiei în t; A=9k2+10k+l. Bcuatia în . :
tare rldlclni reale pentru 9l2+10k+1 ;:O ~ •
✓ 1 .:
~ Aei(-00, -l]U[ --, +00) şi complexe conjugate - 1,
9 - ~
· ~tru tE(-1, - 1 ~; S,=-r 5k+1 iar-S,2:0
- .pentru- ~
1
9 . 1 .
lE(-00, --]U(O, +oo), S,<0 pentru kE(--,0); '
4k 5 . 5
P,- k.=4>0, adică ecuatia are ambele ~ - -
de acela,i semn pentru orice leil
Remltl urmltorul tabel:
k DisruW! rldicinilor ecuaţiei tn t
le(~, -1) rădăcini reale distincte, ambel~ pozitive (O< t1 < tJ
k=-1 rădicini reale egale, ambele-pomive (t1=ti=2) ·

. JE(~l, -.!.) ridlcini complexe conjugate

9
1 .. _rădăcini reale egale, am~le ·negative (t1~2).
k-=--
9
kE( _.!_, O)
j

rădicini reale distincte, ambele negative (t1 < t,. < O) o

9
~ ecuaţia degenerea7.ă în ~pe de gradul ~tti (t=O)
ke(O, +00) . rldlcini reale distincte, ambele· po-Litive (O< t1 < t,J

. 551.
 Revenind acum la ecuatJa în x, avem u,rmltoml
..
tabel:

k Discuţia rldlcinilor ecuatiei în x

.
kE(..;.oo, -1) patru rldlclni reale distincte, doul clte doul opuse

h=-1. patru ridAcini reale; cite doul egale şi cite doul opuse
. '
(x1=.xz=-Xj=-X4=./2) '
1
le(-1, --) patru ·rldlclni complexe, dowl cite· doul conjugate şi .doul
., .. 9
cite doul -opuse
• I ~

1 patru rAdlcini imaginare, Cl"te doul 'egale §Î cite doul opuse

k=--
9 (X1=.JCr-~=-X4=Î .fi)
- -
1
IE{--, O) ~ rAdlcini ,irnagi.™:'re, distincte, (ţoul cite doul 9pu.,e
9 . . '
'
· 1=0 _ecuatfa ~egeneread în ecuatie~e gllldul doi (x1~ )
·,
le(O, +oo). patru rldlclni reale distincte, doul cite doul opuse
iv) Din ·condi1file-y
. 1=y2 şi y'1=y'2, eliminîndu-se
. .
parametrul Ic, se obpe ecwitia
2(x"-4)=0, cu rikllcinile. reale x1,2= ±.fi.
Punctele de tangenţi sînt: P1(-{i, 3{2-4), P-J...fi, -4-3.fi).
. Pentru x=±/f gmim k=-1.
Curba (r), ·pentru k=-1, devine parabola y.=-.r-3x-2,.
fn punctul P 1 :r-(2/f~3)x. în punctul P 2 :y=-(3+2/f)x.
v) lntersectfile parabolei y=-.r-3x-2 cu·axa · bx sînt ·punctele (-2, O) şi (-1, O), iar
A=
-J-1
J
/(x) dx= J-1
~
1
(-x2 -3x-2) dx=-_.
6
·•.
-

44. i) E(x)=x-2+2...~, clei pentru orice x natural, x+3-0 şi fraqia L:s1,

x+3 · · . x+3
iar_ valoarea 1 poate fi obtinutl numai pentru x=O, ceea ce ar face E=-1.
ii) /(1+!:..)=(l+k)\s(1+!.)+6=12+~+k2.
. n n . . n .. : li n~
h(n)= 95n _ 12 n_1.
6 n 1-1
·k-2..
n 2 1-1
t n
t
k 2 = 95n_12 n-2. n(n+l)_j_ n(n+1)(2n+l.) :z
~ 2 . n2 6 '
=-=4-2....
6n
~ Jim h(n) =-4.
n-a, .
..
iii) Pentrux<-2, g'(x)=2(.r+5x~~+5), deci exîsţl în fiecare puncţ. P~triua:-2,
.. . . ~

558
·-
 1
2 5
g'(x)=2ln(r+Sx+7) • x+ , deci existi în fiecare p ~ deoarece.f+Sx+7>0. în.
. x 2 +5x+1 · .
punctul x=-2 funqia mte derivabill, g'(-2)=0. De altfel, g'(x)-mte şi continui.
iv) Din egalitat~ /(x)=(x+2Xx+3) deducem: . ··
1
h(x)=lnf(x)=ln(x+2)+ln(x+3); hi(x)=.
· .
-2:....+-2:....;
x+2 x+3
h"~p__:!,+ - -a;
· (x+2) (x+3,
1 ·2_ • . h(/1)/ )= (-lY,-1 ·-Cn-1)1 (-lyt1(n-l)I
h "'I,)= 1 ·2
r
- + -
- · (x+2)3 (x+3)3
- ,....., · ,x {x+2Y'
-----+---- (x+3)"
. 1,)
,a .

<- r
Derivînd peh(n)(x), se obtine: hC,.+l>(x)= (-l)" n! + 1 ni , egalitate care se obţine
· (x+2)"•1 . ·(x+3)"•1 · .
şi din h'1t>(x), atn1>uind lui n valoarea n+l, ceea
ce dovedeşte el relaţia (a) mte
adevlratl pentru orice n natural.
45. i) y(m) = J: 1;4 -(1 ~m)x3 +mx2 I dx = Jo x 2 (1-x) Im ~xi d~~: unde ~1-~1.
1

f r(l .:.x)(x-m) dx- 3 ..:.5m. \ b). Daci mE(0, 1),

1
a) Daci msO, Y1 (m)=
Jo 60
y2 (m) = ◄ ,,.·x 2 (1-x)(m-x) dx+ f,1 x (1-x)(x-m) dx=-1 (-6m
Io + 10m 4 -Sm +3).
2 5
. • 60 -· ~

c) Daci 1121, yim)= ◄l x 2 (1-x)(m-x)dx---.

f
5m-3
. o 60
ii) şi iii): y'2.(m)=.l..(-6m 4 +8m 3 -1) are două rldAcini reale: m1E(0, 1), 111iE(l, 2).
- 12
· ·Con! y,J.~) mte definit pentru mE(0, 1), rezultl el mo=m1 : ,.

m o m1 1
y'i(m) - - o + ~
+
1 1
yi(m) 20 ' lţ
... I'
30
iv) Cum 12 y',J.0,6)=-0,05, se consideră 12 y'2(0,62)=0,02. ·
nf - o6+ 0,02. 0,05
- o6143 •.
t
'
002+005'
. ' ·I -
002· -
ni• 0,62- '2 - • 0,62-0,0058 • 0,6142,
-24 · 0,62 (0,62-1)
unde mc reprezintă valoarea aflatl prin metoda ~antei, iar ,,f valoarea dete~ .
. . ~- - mc+mr .
prin metoda tangentei. m concluzie "'ct = =+ !"o • 0,614.
2
46. i) Curba prezintă ramuri infinite"; pe~tru ·valori finite al~ lui x, care dau valori
~ t e pentru / (x), şi_ rmpectlv valori ~te pentru y, care dau valori infinite pentru x.

· 559
 Deci - ~ x ... ±00 , y=½ este· o· Eimptotă orbontală. ~ 2.r-2%-f-aa().
admite rădăcini reale, dacă 1-2a~ =0,- a~~- Deci, valorile lui. a, după conditille
' . 2 - . '
• •....:1 :-.e-:te ale '-UIUvl,
ram:wuor·JUUW -....1..~•-· ,. t
SJD : .a>-,
1 " l
0::::a--
- 2 . ·2 ~

1i) y'= 2(x+l)(a+l-3.t); y'=O => x, =-l -şi a+l

2 2
Xi=-·
3
(2x -2x+a)
!I 1• \:_. D ... a+l 1 adi "' · 4 • · 1 ·
,..,I' ,. · o.•". · aca -3> - , ca a>- . , atun01
. x-- -coresp.un.-
~ .
I
I
de unw• mmun .. O+ 1 U11U1• ma:mn,
• • §1• ~=-· . • ••
. ..I-..:
şi.mveis, ~
• . ,rf
1
I 3 . •
-+----- -- a<~.
K .

=-----
I
I - ..·•.) Pentru O . (x+1)2 .'. (x+.1)(1-3x)
'lI 111 oa Y=--- Y
I ' ' 2.r(x-1) ' · . 2.1 2 (,i-1)2 '
'I
"= 3x +3x -3x+l. Peatru ~ număruhJi.
I 3 2
''
I
I Y · x 3 (x-1)3 ·
I

. de puncte de inflexiune vom rolosi şirul lui Rolle

ecuatiâ
Al
g'(x) =3(3x2 +2;~1)=9(x+l)(x-..!.).
pentru y"=O =0i- g(x)=3x 3 +3x2 -3x+i,

1 4 . 3-
g(.:.1)=4>0, g(-2)=-5<0, 1(-)=->0.
. 3 9
.
- -00 -2 -1
1 - +oo
X
3 - Numărul de rădăcini reale

g'lg
-
- + + .. + - -x"1€(-2, -1)
Restrîngînd ~alui (-2; -1), ptin aplicarea metodei combinate, oblin.em că ·
· x"1 • -1, 702, iar /(x''i) •0;0S4.
- 1
-oo X"1 -1 · o 1 +oo
X
3 ·.

y~ - - o + + o - - ;..

Q +oo +oo -

-co -00
y I i
'" o "'
·-
.
2
"/(x"1) -4 ... "
"' l
y" - o + - - + +
Graficul funcţiei _este prezentat în figura XI„A6.a.

560
 r
2
Pentru a=2, y- . (x+1) ;- y'= 3(~+1)(1-x); y"=·3(.?-3x+l).
2(x2 -x+l) 2(x2-x+l)2 (x 2 -x+1)3
Pentru determinarea riumArwui de puncte ·de inflexiune vQm folosi şirul lui Rolle
pentru~ ,,,::0 ·* g(x~~:h+l, g'(x)=3(.r-1). P~ntru g'(x)=O =t- x= ±1, iar
g(l)=-1<0, g(-1~>0.
X -oo -2 -l o 1 2 +oo Numind de radlcini n,aie .•
'- r''1E(-2, -1), x· 112E(O, 1) '--
g'/g - - +· + - + -+ ··x"3E(l, 2) ._,__
-
.
X
-00 x''1 -1 x"-2 1 x"
. 3' +co

_y'.
•.
- -
- o + o - -
1 ·1
y ,f(x"J ... o , f(x".J, 2 '- f(x"l}'-
·2 2
-
y" - o + O· - o +
Graficul funcţiei este prezentat ,în figura XI.46~b.
!I .
' I ....

__!_-}_________ _
~ ... , o •i. ,~ .; . ·•
Ffg.xl.46.b
1 _ 2(x+1)2. ,__ 12(.x+l). y"-12(4x+7)_
P. entru a=-, y -----,Y - - - - ,
2 . (2.x-1)2. .(2.x-1)3 _... _.(2.x-1)4 _
-
7 1
X
-00
--4 -1 o
2'
+oo

y' - o + - - - -
1 1 ... o ... ·1
y '8 J' 2 ,+oo +oo
2 1Ş 2
y" -- o. +. + +· +

, I

S61 .
 ,..
Graficul functiei e.;t~ prezentat în figura XI.46.~.

fi. I
.I
I
li
,,.,
I
I
....
I I
.. II ..
.1
____ J:I _________ __
..
......
~,
I•
I ar
I
I
"
I I
.I ·- I
I
I I
I I
I I
I
.I "8-XJ.46.d·-
.__ J!.:.t ___ _ -1-------~~
iv) Cum numllltol'lll se divide ·prin numai
-==~,-...,c_-1-ll----... ~+1, atUnci şi numitorul trebuie sl se dividl
'4 •f fi I 1t
prln·x+l, deci a+4---0 => a=-4 şi .) .
y= (x+ l 'f · ; ·iar curba figurativi se va
2(x+1Xx-2) ·
descompune într-o dreaptl de ecuape x+1:;0 şi o hiperboHl echilaţerA de ecuaţie:
y= X+ 1 , avUI
--~-d ·, •
ca asunpto~ dW'Oftfo~ de ecuatn
'""'1'-e . •• 2,
~ r--•
1
2(x-2) ·· , 2
Graficul functiei este ~ - în figma XI.46.d.
47. i) Vom calcula~ derivatl:. .
2
/'(x)= 2 ax+f3-l= 2ax +(2a+p)x+f3-1; .
· Xt-1 .x+t . . -------
• f(x)=O „ 2ax2+(2~+p)x+p-1 =0 „x•;,2= -(2a+p):1:Vc2:;p)2+Sa(1-P).
Relatfile verificate de parametrii reali a ·şi f3 sînt :
A=(2a-f3)2~ => P>2(a+J-2Cf ) şt f,<1,{a-J-2a ), ·cu a<(); din A>O
ar rezol~ ţn primul rînd, ·c1 pentru a>O, avem~ caz pe care nu n _putem~
/ ,x,----.--,
"' ~_ 2ax2+4ax_+2a+l w
(x+1)2
. ..APu_a
..-~3tia
.
--. ,x, ,
/ " ' ~=O
.
are u,ua x
.,,c..1xclnil. " i_ -2a±J-2a·
e 1 2 --------·
• . · 2a .
Cum rldlcinile ecuatiei f"(xpO nu sînt şi rldacini ale ecuatiei. f (x)=O, ~tA.
ci x '1 , x '2 reprezintl abscisele punctelor de extrem.
ii)J(x)=-.r+x-ln(x+1).
Domeniul de definiţie: x+l>O =>xE(-1, +00).
Umitel~ la capetele domeniului de definitie:
 . ~ lim/(.t) =- lim ~x 2 (t -.!) +ln (x+ o]= -m ,' lim/(x) =+m •
% ....CD ,X-+cll) X .x-1
. ' .x>-1

Funcţia este firă paritate, deci graficul nu ~ proprietăp de simetrie.

Asimptotele: .r-1 (verticală). .
· -x(2x+l) 1 . -(2x2 +4x+l)
/'(x)----;/'(x)=O=>x~ =-- şi x'2 =O;/-"(x)=-----;
X+ 1 - · .l 2 · · (X+ 1)2 .

/ "'x)~O
\: .
*x" .
- -2-i:.fi ~-_x" = -2+./2, ~'x'".)= -;_S+3{i +ln '2.
l.2; ' 2 l .2 , J \: l 2 V~

Tabloul de variap~ a funcpei este:

1 o·
X -1 x, X"1 +oa
2
/'(x) o + O-.

3 ,·
j{x) +oa "o '8· --+ln2 f{x",) o -oo
4·
;i
"
/"(x) + + .+ o.
Graficul funcpei este prezentat în figma XI.47.
fu) A=I i:.c-.1: +.1:-ln(x+l)]d.tl•I- ~ +
2

x2 Io a_Jn2+-.
1 1
+....;.+x-xln(x+l)-ln(x+l)
2 -1/2' ·2 3
Cum, în cazul de fată, ~eul· este sub.
vom considera
.
modulul ariei. .
axa absciselor, atunci I 1r

48. i) /(.t)i=rtf-1-x; /'(x)=e.x-1; /"(x)=e.x > O. Fig.XJ.47

Aplicim o consecinţă a ·teoremei lui Lagrange, şhnume:
fie/: (a, +oa) -+ R, o funcpe derivabilă cu lim/(x) =O, dacă/" (x) ·> O, atunci
%-ta .
.x>a ,,,,.,
/ este funcpe crescătoare şi /(x)>j(a)=O *ft..x)>O. Pentru rezolvarea punctului i) vom
particularim pe a, şi anume aao.
Putem spune că: /'(0)=0; /"(X) >O* f'(x) >O, pentru. X:>"~·
Cum_ /(O)mO şi_ /'(x) > O :::> f funclie crescătoare şi /(x) >/(0)-0, pentru x > o. ·
"") Consi.•~ l l l
u __._.._d g\x' )=eil +-+-+
X x2 .•..•
. +_ X n]
, atunci. se UU,'M;l'va,
...:.L____... ca..
11 21 ni ·
g<n+1>(x)=tf > O, deci g<n>(x) > O, pentru x > O şi repetînd raponamentul de n ori

S63
 -~

(comecinţa menponatl mai sus), obtinem

..
dl g(x)
"\
>0, pentru x> O. .

W
1) n = 1 +ci
...) (1 +-_ ,J: 1
1 -2 1__ + ....·+~n-·
_n-+~.-- - +_ "-'n-=·
_+ ... ,...,. 1 ·
·n . n n2 n' · . fin .

·, n l n(n-1) 1 n! 1 1 l l
=1+-·-+---·-+ .... +-·-<1+-+-- + ... .-+-=a,
l n 21 ni ni nn 11 2! ni n

. unde ..!..C:=..!.. (n-k+l) ... n_

n1 . k! n ~ ·•
i_(i-~-.l)(1
k~ • .n
_k-2)···<2_.
·n k t_

· Cum : (1 +-
l < 1 +-+-+
l .l
l ... +-<e ş1, )n
. trecm -~~ în dubia me
"' d. Ia 1·11n11a . . galitate,
n ✓1 ! 2! ·nr . . . .· .
. ' . . .

.
obţinem: lim. ·(l +-+
1 ... +_
' 1 ) =e. IV
.. ) ----~+
1 1
... +--=02n-an, ŞI. dect:
.-
. · n-a, 1! ni (n+l)! (2n)! ...,..

',Jim (a2 -aJ=lim a2,a-lim a =e_:_e=O

n_-a> n_ n-a> n-co 1r ,
şi .
lim [ ·· 1 ·+, .. +--2._]=o.·
n-co (n+l)! (2n)! ·
.. . ... -

v) /(x)~-x-1, /'(x)=tt-1, f'(x)=O =:=>x=O, J{O)=O; f"(x)=cf>-0.

1 1 1 1
--+-
(x+1)2 e.z: = lim ez-(x+1)2_=
lim /(x)= _lim -;;y-~ = fun
.z:-.co · .z:-.co .-1 z-.m -ez(x+2) - %-+CO- · X+2
[ez(x+ 1)]2

= lim ez-=-2(x+l)
_ = + 00, de asemenea. lim 11)
,x = + 00•
.z-.co 1 . z--a,

2 1 1
- 2 -., . (1-m)eh-e.z:+2m-1
49. i) 1 m 1 =3m-~~ m-
3 , Y1 (x,m)-. · m_
3 2
·;
1· 1 2·
1 ) . -e2.z:+3ez-1 _ ( ) (2m-l)e2.z:-ez+l-m
Y2,x,m - . 3m-2 ; Y3 x,m = 3m-2 .

ii)A=Bm2-12m+5>0, S=~, P= 2 m-:-l ~lnegalitlţilţS>OşiP.>Osîntverificate

· · 1-m 1-m . ·. · -' . -, ·

. .· simultan numai dacii me( !,.1), iar în ~ t caz ecuatia are Iidllcinile niale §i
distincte. Pentru "!11ori din aJina intervalulni ( !,1) , numai una dinlre llidlldni este
pozitivă şi
deci ecuaţia în x ar avea numai o rldlcină reali.
y1(x,-1)=0 => 2e2a:-tf-3=0. ·~otînd cf=v>O, şi remlVl°'nd ~uaţia de gradul doi.
3· .
• 2v2-v-3=0, obţinem: x=ln ,. /(x)=y1 (x, 1)=1-ez,/'(x)=-tf<O,/"(x')=-eX~O_.
2

564
 iii)'A=·I"°
__(.1-ez)dx=~--
J-1
V=~ I"°
. J-1
e
2
(1-e,
dx=...!..;.(-e2+4e-1).
2e2
Sb. i) Se remlvl ecuapa/'(x)=O, ~ are c a · ~ pwictelex1=m, xt=2m. Vom
consideracazurile: . .
a) C 1 : x 1 <Xi* m<2m m>O. *
b) Ci: Xi<Xi *2m<m =>m<O.
/!Xi)=/(m..,;:5(m-6Xm2+6m+36), i~ semnul lui /(m)-coinclde cu semnul binomuliµ
(m-6); /(xJ=/(2m)=4(ni~3 ~10) (m_2+31io ~+91100 ), iar semnul lui f(Zm) ·
. ~~
coincide cu semnul lui m.:..3y10 .•
~ m :!ii O, J(x)=() are o singura ~dăcinl realA 1>0. x
Dacă mE(O, 6), /(x)~ are o ·singuri rMAcină i:t,ală, x 1Ef..'lm, +00).
*
Dacă' m=6, J{x)=2(x-6)2(x-15), f(x)=O _x1=.xi=6, ~::;15. ..
Dacii mE(6, 3 ~10 ),_ /(x)=O are trei răd)icini. reale·:. x1E(O, m),- ~Ef..m, ~ 2m),'
~Ef..2m, +00). . . . . . . . .
"-~ 3~10 '
uawi m = . J~,-
IT.':\=()
are trei• 1c:IUACID1 e, tre care una dubi.Xa:
..x.uc •• real din I _.
X 1=
3~10.
2 .
şi ,Xi=~=6~10 : . _
Dac! mE(3i10 , +00), f(x)=O are_ o ··singură-mdacină reală x1E;{O, m).
ii) & va face discu1ia peµtiu- ecuapa f(x)=O, unde ft.x'}=r~3~+2nr.
- Putem demonstra pnînd seaiiia de o comecin{ă a proprietltii.· 1ui ·oarboux:
· x.oEf..a,_b) şi.xoeste Ildlcina-functiei /, adică f(.xo)=O <=> J(a)·/(.b)<O. Deci

J{l)·J{2)=(1-3,ii+~4-{;m-~?.ln2)<0 „me(!; 1 )U(l, 2) ..

SL i) Efectuim substitutia (f-ţ::Y,* x=ln(l+y), .iar pentru x-+ O, .Y ..:+ O.

Deci lim ~%-l =lim y l =1. Analog calculbi ~ e%-l =1.
Z-0 X - y-01n (1 +y) · 1 . z-0 X
z<o ro ,,, 1n lim (l+y)' no
. ,...o .
1<0
Cum l1 (0)=la{O)=l(O}=l, funqia / este continuă în p~ctul .x=O,,, Cum restricţiile s'înt
· funcpi eJementare, sînt cqntinue, deci / ~te continui pe R. Se observă el prima
restricpe a· funcţiei este tocmai aplicarea definiţiei ·derivabilităţii funcţiei g(x)=e" în-
punctul de acumulare x=O, deci l'.(O)=l'i,0)=1-0.:l'(O). Funcţia este derivabUă pe -
restrl@i,- c18f nu este derivabilă în x=O. · _ . __ ·: ·· ·
ii) .F~'?\ia g (x~, fiind o funcţie- eleme~ este derlyabilă pe t~t _domeniul de
definiţie şi g'(O)=l. Apţicîn(ţ_definiţîa deriv~-pentru funcţia y=g(x) în punctul de
· - • ·e% 1
acumulare .ro=(), obţinem g' (0)= lim _:_ = 1.
•'. . z-<O X .

565
 iii) a) lim /(x) =O, Jim
%-a> ~-.a,
.!::.!. = +oo (în calcule nu se poate aplica regula lui
X . .

.··· · .. I
l'Hospital deoarece ·limita ieprezintl tocmai definiţia ti~i)•

b) Studiul ei.derival~: r(x)=

prim.
(x-l)e%·+ 1
;r
0
~ x•O
- pentm x=O.
.
~
Pellffl:1 a determina nu.mirul d e ~ ale ecuatiei f'(x)=O, vom rezolva ecuap
~ndentl e% =-...!.... Reprezentînd grafic pe un acelaşi sistem cartezian curbe1e ·
>1 . .
y=(f şi y=-..2...., vom ·obţine un.~ de intersecţie în (O, 1). Deci ecuatia r(x)=D
x-1 -· . .
admite un singur· punct-critic.
.Determinarea semnului primei derivate·: ,
fie $(x)=(x-1)tf+l, g·: [O, +~) -+ R, cu 8(0)=0, o func:1îe derivabill cu derivata
continui. .
Cum g'(x~, aplicînd o consecinţl a teoremei lui I . a ~ ob~ dl g
este cre.,cltoare §Î CUJn x:2: O, aplicînd definitia funcpilor ~ obţinem
g(x) :2:g(O)=O. Deci g(x) :2: O. Fie h(x)=(x-1 ~+1, h : (-00, O) -+ R cu. h(O)=l, o funqie
'derivabilll .cu derivata continui. Cum h '(x)=:;Df :;O, h este. descrescltoare. şi cum
x_:;0 obtfnem · h(i)2th(O)=O. Deci h(x)~O. în concluzie. f(x)'it:O pentru orice xER.
. · ·. , (x2..:2x+2)e%-2
b) Studiul derivatei a doliii: /"(x)= x' . . pentru. x:O
· . O : ~ x-0.
Pentru· a determina nu.mirul de rldlcini ale ecuatfei f"(x)=O, yom rezolva ecwqia
tnmscendentl e% = 2 •. Reprezentînd grafic pe un acelaşi sistem· .cartezian
· • x 2-2x+2 · .
curbele y:{f şi y- 2 00:
, obpem singur punct de .intersectie în (O, 1). Dec;i ·
2
-2x+2 .
X ·
ec~ f"(x)=O, admite o singuri rldlcinl. ·
Determinarea.semnului deri~ a doua:
Jie g(x)=(.r-2x+2)tf-2, g: [O, +oo) -+ R, cu g(O)=O, o funqie dedvabita, cu derivata
conthrtă Cmn g'(x)=r~, funqiag este crescltoare şi cum .Q.(), apţicînd definiţfa
funcpilor crescAtoare, obtinem g(x)=&(O)=O. ==> g(x).a=a; Fie h(x)=(r~2r+~)cf-2,
h: (~co, O) -+ R,. cu . h(O)=O, o functie de~vabilll-. cu d~vata continui. · Cum
h '(x)=rnD, functia h este ettscAtoare şi cum ~, obtfnem dl h(x)sh(O~ q,
* h(x):;O. Dar cum x<O şi h(x~, atunci /" (x}aO. ln concluzie rcx~
pentru orice .
xER..
\ .

566
 X -00 o +00

f'(x) ..::,
+ + I + +
.ft.x) o I
,,, .. l. ,,, +00
f"(x) + +· I + +
iv) Considerlm ţuncpa # - 1 şi dreapta- variabili, care trece prin origine, -· y=,,a. '
în funcţie de valorile· parametrului real m, vom anali7.a patru cazuri şi anume :
dreapta ţSte tangentă la curbl într-un punct care nu este dublu (deoarece ecuaţia nu .
este algebricii) şi dreapta inte~eM! curba în O, 1, 2 puncte. · ·
- Vezi capit~lul X, ecuaţii trans~ndente cu ·parametru. _ .1
. v) Vezi capitolul X, metode de calcul aproximativ al integralelor definite.
. 52. i) /'(x)= m(x2-nx+~-(~x·-;) (2x-n) ; ./'(O)~~ m-2n=0 şi
· {:X -nx+l) . ·
/' (2)=0 ~ 3m+2n-8=0. Remlvînd sistemul, obţinem: m=2, n=l. .
2 3 2
f(x)= 2(x-1) ., iar /'(x)-=-2. x -2x , /"(x)- 4(x -3x + 1); -
x 2-x+l
f'' (O)= 4 > O; /'' (2) =
demaxim.
.
ii) g(x)=2 1-"'-l i =
x 2-x+1
.
· (x 2-x.+1)2

,....
..
J
I
(x 2-~+1) 3 .
<0 . Deci, prim.ul este un punct de minim şi al doilea, unul
-!·9
r2(x-1) ,
-:-x+ţ
- 2 (~-l)
.

pentru x~l

pentru x< 1,
..__
funcţia g este continuă pe tot
.

·domeniul.de definiţie. x2-x+1 '

I
.2x(x-2) ·pentru x<l
(x2 x+l)2
g'(x)=. _2 x-.t _ 2) şiseobservleă limg'(x)=-2, limg'(x)=2, .
- \x · pentru x2: 1 ;;I · ·;;I ··
{x2 -.i+1)2: '
deci graţicul funcţiei g are punct unghiular în (1, _O).

-
53.li) Î(x)=_
,_1 _- .
4
·t_
2
~:u xE(-00,
.
~1rur1, +oo)\1±21
.
, -2 - pentru xE(-1., 1) ~
. x ·+2
Funcţia este J>arl, deci graficul sAuY este simetric faţl de originea axelor. Graficul
admite asimptotele verticale x= ±i şi asimptota orimntall y=O.

I
x _peniru xE( - 00, -2) U ( - 2, -1] U [ 1 , 2) U (2 , + 00)
r\:..r:
ix'- (4-x2)2'
-2x
pentru xE(-1, 1)
· · (2+x2)2 '

567
 limf'(x)
!=:ţ
=-!:.. ;
9
lim f (x) =!:_, Pimctul (~1 ,
. ~~I ._ 9 - ~
este punct unghiular.
.
.!.)
lim f' (x)
z-1
=-.!.9 ; lim f' (x) =..:. Punctul (1 ,- .!.}. ~te· punct· ~ular~
z-1 9 . · · 3· , · ·· . . ..
z< 1 z> 1 · · ·

- _- ·1 2(4-r)
/"(x)= ..
(3 4) x +
2

3
pentru xE(-00, -2)U(-2, ~i]U[l, 2)U.(2, +00)

. · 2(3x2 -2) .....

. ( +x2)3 peD1& U XE(-1 , 1) j
,. 2 0

f"(x"pO *~"u=:t0,8~65 ..

I
X
-00 -2 -1 x"1 o x"2 1 2 +oo

·/'(x) - - I + o -- .·
I +.
. ·+co
..
+
, o
o -~ +00 , ,- ,
f(x) ' ' 1 .3 1 '
~. s· '
3 1 '-00
' \ 3 8 _,.
·2 3 '

r'(x) - . + I + o - . ·o + I +
.
---
. iii) I n t ~ graficul funqiei 'cu ~ta variabili y=).., obtmem::
•
 DisCIJ1ia. rldlclnilor /

Â<O Doul rldlcini reale: Xt<-2, z,;.2

. 0:!!iÂ< _!_ Nu emtl rldlcini reale.
' . 3

A=.!. Doul rldlcini_ ieale: xi=--1, xt=l

3
.!.<Â<.!. Patru rldlcini teale: ~E(-2, -1), ~-1, O), x,€{0, 1);
? • .
3 2 X4E(l, 2) -
1
-Â=- Patru rldlcini reale: x1E(.:..2,. -1), ~ .!., x.E(l, 2) ·
2 . . . 2.
.!.<A Doul rldlcini reale: X1E(-Z -ţ), XzE(l," 2)
2 .
iv) Cum Jf.x)>-0; pentru xE(-1, 1), obtfnem: · .· .· -

: A= f
Jo
ffÎ<x> ff ~ dx,J2 mag..!...fi ff =:J!..n.
dx= f
Jo x2+2 · 2 ·
I··
o. _ -12
C.

54. i) Pentru aE(O, 1) avem 1-a > O, 1+a> O, deci Jf.x) este detinitl pentru orice x
real. . . .

568
 ' •,

· · ,·.(~x+1)1 -".(-x-1)1+", pentru . xE(-09, --~) '··

1 1
/.~)~ ·(-x+1) -"(x-'t-1) ·", pentru '. xE(-1, 1). .
.. . . . (x-1i•(x+l)1 •~. ~- .xE(l, +oo)

-(1-aH-x+.1t"(-x-1) 1• 0 -(-x+1) 1- 0 {-~-1)0 (1+a), pentru xE(-oo, -1)

l
/'(.x) = --(1 ..:,,)( -.x_·•. ,1)"""(.x+l)l+•+(i ;,,)(.;,x+1)1""(nl)", .
(1-a)(x-:lt"(x+l)l+"~(l+a)(x-1) 1-"(x+l)",
· 1n punctul x=:1, f(i)=+oo; J{ :t 1)=O; /'(-1)=0; J{O)=l ;_J{ :tm )=+f:lO; /'(x)=O * r-;:-1,
x=a.
pentru ~-1 , 1]
. pentru xE(l, +oo).

X -co 4 ·o a 1 .- +oo
f'(x) - ._
o +
,
o - ._ I + +
, .+oo
/(x) +oo- o , !1 ,M o
Unde M~(l~a 2)(. l+a)"·
1-a .
. ii) Pentru a=.!.~
2
/(x) = ll-x'P'
. ,
2
lx+l fn. ·
'
· .
3
/(x)=l'(.x-l)(x+1) pentru xec.· -co, -l)U(l, +oo)
i

Jct-x)(x+l'f, pentru _xE(-1, 1); . , ·

lim. /(x)=·+m, f{O)=l, /(:tl)=O. . .,.
S-♦CD

• l
I
-(2.x-l)j .x+l' ,
x-1
~. xE(-:-~,· -l)U (1, +oo)
.f~ . - .
, (l-2.x)~. pentru_ .xE{-1, 1). ,
. I . •.

f(xp<J a>x=½, x=-1.:'În (1, O) graficul.are P"1c(de ~ .

. 2x -2x-1 .
:.=====, 2
-pentru xE(-oo, ·..;, 1) U (1, +oo)
.V(i2-l)(x-1')2 1:1::'f
f'(x)= 2 ;f'(x)=Om>x"=-
';, •
2x. -2x-1
~====•·~, ,
xe(-1, 1)
2
'Jc1 ~x2) (1-x'f
. \

569'
Nicolescu -48
 Acelaşi tabel de.variaţie a functiei ca precedentul, ·dar pe~ a=.!..
. ' ' 2
' Graficul· functiei este ~ în figura XI.54.
iii) V=:n: f0
1
(l-x)(x+ltdx+~ Ji (x-l)(x+1) dx=11:n:.
. 2
3
.
55. i) sin l20 ~ ,.xE U [2bt, :n:+2a], kEZ:. .· '
· · kEZ · . . ·
·&uatfa primei bisectoare: y=x; x Jsinx =x _i:.0i-x=O sau sht~l,
--....~r-1'~,.... deci .r=O, xEE.~2kn I kcZ}.
. , 7.2 . i
. , '.

~ · y•=Jsinx +x· cosx · gi limy'=O, deci, în .p-.m~ x=O,

· · ' .I ·9ii=" . .1:-0 • ·
2 yswx • •

tangenta la curbl_~te ~ Ox şi nu bisectootea axelor. în punctele ·x, ~i+2kn, ~

avem y'~l, deci.tangenta este prima bisectoare a axelor de coonkmate.
ii) Fie y 1=:=x {sin x şi yp. .
Cum y1:syi, graficul ~qiei y este situat sub prima bisectoare pe~ .x>Q. .
iii) Fie Y'1=0, deci 2sin.r+xcosx=O ~ tgx::-=., cuy'= 2sinx~xcosx = g(x) •
2 2/sinx · ·2/sinx
Numitorul este po-zit1v, 1ar pe intervalul {-i·· a:) avem g(~)=2>0,
g(a:)=-a:;
deci rildllclna primei derivate este abscisa ~ul punct de maxim x1e(-Y; a:)-' Analog,

daci xE(2n, 3:n:), atunci extremul este ~> 2:n: +~. · · · :

Tabloul de variatie a funqiei este:· 2

X o :n;
I X1 :n; 2:n; :n;
2:n;+_ Xi 3:n;
2 2
y' o. + o - +· o- -.
o o ,,,~, max " o
' o
y J1 :n; ., max
2 2
Graficul functiei este prezentat în figura XI.55 (vezi pagina 571). ·
. iv) V=:n; J: x 2 sinxdx=:n: (:n:i-4), unde integrarea s-a e f ~ de doul ori prin plrti.
56. i) J{x)=x'(r'-2). Daci n=2Jc, adică numlr par, atunci J{x}=x?k(~.:.2).

--2fi
+ o o +

/
-1------/1-:-)-.,_____+__. -:-.;------"-·f_2______+__+_:_,.I

Flg.Xl.55 Ffg.Xl.!6

iî) Trebuie ca 1:/{x)-al:::O, a--Jd) => a=~l; lim.1x2n-_2x."+l I =lim (x"-1)2 =n2.
. · -. .x-1 (x-1)2 .x-1 (x-1)2 : ·
iii) yd':...2r; graficul funqiei nu are mimptote. · 3 [f
y'==6r(r-1); y":61(5.r-2), y"=O. * x''i =0 şi -~-t•2= ~ 5 .
·,

o
'.

' 3. -2 ,.
+00
\

X -00.

·"
5
1
vi
y' - ~ o - - ·o .+ +• + +
y :f-00 o 16
-25 -1 JI o JI +oei
' .. ' '
- -
y'~ + + '' o o - - + + +
Graficul· funcpei eate prezen~t în figura Xi.~. · ·

iv) Puncl1ll ele ~ J~ ,-~ : P[ ~~dreptei (OP) este

~
.
1 ..f(
x"
x"
\1: * y- 2516 • ~ 2S
2

. _. .
3

. Jo
2 x" . -
' 2 . .
• x; I= ( "3' /( ,) xdx'-f "3' (x6-2r)dx=
x" 2 · Jo
I

=- .J I
16
25
5
.x.2
2 2· 7
_x\~I
2 o··1
fi=-l.J! ~
7 . ·5
.
·
2
.DeciariacerulllA=III=~~ . -
7 5 ._ •

571
 57. i~ Bcuaiia r+2px+q-O .· are rădăcini i,nagitJJ1re numai daci p2-q<O.
/'(x)• x2-2aJ&-~-q. -
(x-a)2
Discriminalibid numărătorului: •ti-+2ap+q>O, oricare ar fi a, deoarece #-q<O, •
deci derivata· admite două rădăcini- reale şi distincte,· ·ceea ce înseamnă că /' (x)
admite două scbitubăti de semn. ' ·
ii)Jtx)m x2+2px+,S; /'(x)ra xi-2ax-2ap-s. Cum/"(x)• 2(a2+2ap+S) "'O, gr_aficul
x-a . . (x-a)2 (x-a)'

_
· t
funcJiei nu admite puncte de inflexiune.
a-ap-2=0
/'(-1)=0 şi/'(3)=0 =>
3a+ap-2=0
· , . · · 2_
=> a111 l, p111-l, deciJtx)a X 2.t+5 .
. _
• .· - ' x-1
Graficul ~te.ca ~tote dreptei~ de ecuapi: x-1 (verticali); y•~l (oblică). ·
/'(x)ra x2-2x-3; /"(x): 8 ' ....
(x- 1)2 (x-1)3
Tabl~ de varia&ie a funcpei este:

X -00 -1 o 1 3 +oo

/'(x) + o -I
- .
o +
+oo .,,, +oa
/(x) -00
"' -4 "-:-S "-oo " 4
/;'(x) - - - ·- /
.+ + ...
I
+ +
Graficul funcţiei este pie,-entat în figura XI.57.

- - - ~ ~-\ .~~5/ I

l~~~_r ,i

4 -t --- I /../
1 I /_,,\
I l/,+f:
I ) i · ,
I /I
I / I
-1 ./ I

S12
 •••)
W
x2-2x+S S ===>X1=. 2·,Xi=•
_ _ _ a.
S
x-1
2 2
A= f' [s-x
J.2 ·
- x+S
x~ 1
)c1x=J' [-=-x+6-..!..]d.PE_-8ln2.
2 x-1 2
58. i) /' (x)= xi (9- ax2) . f"(x>"= 6.t(axi +9) •
_ (3-ax'!i2 . ,3-ax2)3
x3 · x2 (9-x2) 6x(x2 +9) ·
Pentru a=l, obpnem.ftx)a-,/'(x)=. ,/"(x)a · . .
. ,· , 3-x2 _ (3-x2)2 . (3-x2)3
/'(1)•2,/'!(1)• ~ ,Jtl)•.!., i a r ~ devine sin;x+sin22.rsîn23x ~ sin23x-sin2x-
1
. . 2 2
asin22.x (sin3x+sinx)(sin3x-sinx)-sin22x ~ 2sin2x am ·2sinx -cos2.Psin22x
::::::> ::::::>
~ sin2x ·sii:i4x-sin22xmo ::::::> sin2x(sin4x-si$)=0 => 2sinx sin2x cos3xa0
• I •
::::::>

sin=O · q. X€ {kl 7t lk1 EZ}=A

sin2x=0 ::::::> xE {k2.!!. lţEZ}=B /
* i ' 2 , · *XEAUBUC
[
cos3x=~
· => X€
I27t ,c lk~ EZ}
rrk,:t6 =C
1

3./fgx O 1
. ii) A• 2 lg:.!_ 1 1 ;
X
1 1 2
det A=3 •{lg~-2 lg x-1 =-2[ {lgx- )- (J!gx-1 )mO. Cea mai ~ mică riid!i-cină. a
ecuaţiei
• • este
. .x = 4./10 , iar
• v-1.- l
-·,
2
, iii)/a ·,.:r
Jb-10
~dx=
3 +xi
r.:S
Jb-10
(1~_3_]dxa[x-{'i~tg.i] ~- .încalculevom
3 +xi · .r,:;-
. . ,~3 !-W
ţine seama şi_ de fonnula trigonometrică arctgx!arctgy=arctg x :ty .
·. ·. . . . 1:i:xy
iv) Derivata unei matrice se calculează derivînd fiecare element al matricei în parte:
; 1) dacă s-a stabilit domeniul de derivabilitate, şi anume_ intersectînd domeniul· de
derivabijitate al fiecărui element în parte, ·
2) dacă elem~te_le. matricei suit funcpi derivabil~. .
, v) Reamintesc modul de calcul al derivatei unui determinant_:

. ·
fie _det Aa E (-1)1t >a
aEan
0

'
10<1 >(x) •.. ~na(~>(X); Ullde
·
0 11 este grupul pennutărilor de ordinul ·
. .

. E a· 1 2 11 ') ··denvabil~,
,.,f E ,1·2
, , •••, n }, cu 0
111 ( ••• a(n) "'fun.cţii 0

. n, O(i) a(l) · ,· a(2.) .:~ , tliacl) smt_

S73.
 · . { 1 dacă permutare impară
a este oo pelJÎlU~
/:a,. .... fl, 2}, cu.fta)111 2 dacă a ~ pată • Deci:

a 11 (x) ••• a.,. (x)

......................
(det A)._ t [~. (-tyt•>a, 011>00 ... a;.111 (%) ••• ~••<•> <z>]• t ~!: ~~.: :.~~~?. ~
a„1(x) ••• a1111 (x)

3Jl~x · O 1 , 3 ~ 0 1
-2-__!_
xlnlO O O + -2lgx
' Q

~ -2lgx . 1 1 + l 1 • '
1 1. 2 1 1 2 o ,-. o .o
• 3 . .._ 2 +O~ 3-4~ •
xlnl0·2~ xlnl~ 2.t~•lnlO
!I .59•. i)./'(x)• 1r(x+3)2; /"(x)• 2(x+3)(ţ2+3) ~ .
. . (x+1)2 (x+l)3
Tabloul de variape a funqiei este:
- .
X -00 -9 -3 -1 o +oo

rcxj - - - o +
+oo
/(x) --. O '- -27 v-00
+oo
\a o ,.+oo
\ /"(x) + + o - + ·+
" Graficul funqiei este ptw.ental în figura XI.S9•
. . _· r•rr+Sx-8+2...]dx . .
ii) L-=Jim Jo x+l' •
•◄ . m' .
m' . -
.. +4m2-8m+8ln(m+l) ,
=lim 3 · . m
•◄ m'
· 1 ·· nm 4m -8m +8 ln(m + 1)
2
--+
3 •◄ m'
. -
1
.. m-1+- .
1 8 n·· . m + 1 111 1 8 li m2 . 3 .
• - + - m - -2 - - ~+- m2- - - • ,
3 3 •◄ .m . 3 3m ◄ m (m+1) ·
unde în calcule· am aplicat o dată regula lui l 'Hmpital. .:1·

S74
 . 3

ili)A=f /(x)dx.=·(t' +4x -8x+8~ li+l 1) =55 +Sin~.

3
2
2_ 3 . . 2 / 3. . 3
A,= J'/x> dr. Determinarea arieiA nu este posibilll deoarece func1ia nu e.,te
1

definită •n punctul -1 din ~omeniul (-5, 5].

60;
. I
i)- Cum dreapta de ecuaţie
.
~ţ 10 este mimpţotl· ob~cl .rezultA cil:
. •

lim f(x) =1, Hm [/(x)-x]=l0. ,

%-*a, . X ' '.X:~*CD

Rezolvînd sistemul, d e t ~ valorile

<
,
constantelor a_ şi b: a=l, b=6.
(x+6)(x+2)2
••) 11 :\-
11 J\X1----~-•
x2 /
/
Studiul primei derivate: /
/

r<x>= (x+2)(x~ix:.. 24) ; f (x')=O ~ I

,,..
~-.
/4•-f'. .
I/ , .
J.,
/'
=> xE{-4, -2, 6} puncte critice. / I
/ I
I
Semnul primei derivate: .I
f(x)>O pentruxE(-00, -4)U(-2, 0)U(6, +co); I
II
/'(x)<O pentru xE(-4, -2)U(0, 6), iar I

limf (x)=+00, limf (x)=~00. în punctul x=O, ..

x-0 . · z-0
%<0 %► 0 /
. . /
graficul~ un punct de întoarcere "~~t" ~ /
infinit. .
Studiul derivatei a do~: /;,(x)= S(?x+lS). Flg.XI.60
. • I • . , • x4 ,"
Tabloul de variaţie a funcpei este:
,
18
-T
\.

X -00 -6 -4 -2 o 6 +co

f'(x) + o - o + -· o +

/(x) , o· , 1
'!'
32 o, +00 +00 64 , ·+00
-00
2 187 ' ' 3
. J"(x)
'
- - \
.:.. o + ;+ + +· ·+ +
Graficul functiei este prezentat în figura "1.60. -
.ii)·A-J--2
1 (x+6)(x+2)2d
- · _..,.__
. -6
-J-.:. 2( 10 28· X1 .24..•X21-)dX-.:_
r_ _ X- X+ + -+ -6

575
 2
?la[x +10x+281nlxl-24•.!.}-'J. =>Aa32+281n .!_ • 1,23~85S917•.
2 . . X -6 . 3 . '
61. i) y=;x;.p-1 => p=2; .
ii) x--t±J-p. Dacă Âa-p>O, atunci funcpa admite două puncte de extrem;
iµ) ~ paO ~lim.f{x)m-2 (se pne_ seama că numitorul este un divizor al
X ➔-1

numărătorului);
iv)· Pe intervalul (2, 3), ~ de altfel pe intervalul (-1, +oo) graficul funcpei se ·

d~aşoară "sub" 85Î!DPtota oblică (

2
deoarece x+l> X +2x-l ).
. . X+ ţ
3
Deci Aa!J'(x+l- x~+2i.-l
2 . x+l ·
)m= J'2 .2._dx=2
x+.l
Inlx+l ll =2ln~.
3 2 .

· ·. ..[-2Jx+l. +S pentru x€[~1, 3).

62•.f(x)= IJx+l -21+ IJ.i+'t-31;.f{x):::: 1 pentru X€[3, ~]
• 2.jx+l -S pentru x€(8, +oo).

' 1 1 1 pentru ·xE(-1, 3)

- · pentru XE(-1, 3)
_ Jx+l 2 (x.+ l)''z
/'(x)a o pentru x€[3, 8] . /"(x)a 7
o pentru X€[3, 8] •
1 pentru xe:(8, +oo). - 21 . (x+11)3/2 pentru x€(8, +oo).
Jx+l

• Graficul funcpei este prezentat în tiguia Xl.62.

o 3 8 . X

Fig.Xl.62

AaJ' (-2/x+l
l
8
+S)dx~J t dx+
3
f 10 (2Jx+l --S)dx ::,.A= 4 (~./2 +l1JiT)~_l2S =>
js . 3 .
I

S16
 l
-x ·e-.x•:i pentru xE(-oo, O)
l"
63. a) J(x)• x :e -.x♦i pentru ~€(0, 2). . .
) l
x•_e'r'l
pentru x€(2, +oo).
Dotneniulde definiţie: xe:R\{2}.
i) Asimptote: xa2 (verticală); y--x+t,· oblică, pentru z~-oo; y-x+l; oblică,
- pentru %-+ +oo. l
e•-.x+i . .
- - - - · ( x2 -3x+4), pentruxe:(- 00 , O)
,(-x+2)2 .
l
-ni • ·•
e • (x2 -3x+4), ~ xe:[O, 2)
ii)f'(x)• (-x+2)2 . ·
l ~
e-;:r 2
- ~2 • (x -Sx+4), · pentruxe:(2, +~;
(x-2) · · •

/ '(x)-O.:>x1-S.r+4-0 => fx=l ft(2~ ~ ·. . . . .

· 1x=4 ·· ·
1n punctele O şi 2 funcţia nu ~ derivabilă: în X-O, /~(O)•-tfe; /'J..O)•\fe, deci
originea axelor ~ punct unghiular, iar în ·z-2 graficul are 1di punct de întoarcere
"aruncat'' la. infiniL
X -00 o 2 4 +oo

f'(x) - - -re I .t; + + - o +

/(xj +oo '- o .,, +oo
\
+oo
"· .4/e .,, +oo

· Graficul fmicliei este piezentat în figura Xl.63.

I I
.I
I
I
I
I
I

•li -- -l--
1
I

,.,
I
I

.,{
I
I
·I
I

577
Nlcoleacu -49 -
 b)
~V Discupa rădăcinilor ecuaţiei
1E(-co, O) rădăcini complexe conjugate
-
1a0 X1•.xi•O -

ie:co,_4./e> XiE(-co, 0), XiE(O, 2)

x1€(-oo, O), . .rie:(O, 2), x,--x4-4

1=4{;
X1€(-co, 0), XzE'.(0,.'2), _r,€(2, 4), X4 €(4, +oo)
1e:(4t/e,+oo)
1
c)-Pentru integrala JxeT-tdx, efectuăm schim~ devariab~

x-2
2t +
- 1 =t ~ x = ~ 1 şi. dx=--
t
1 d t, 181' . . grala devine
. illte
t2
I =-. -
·
I
2t +e
t3
1 'd t•
•.

s:a -2.J~dt-J~dt.
i ,,. . ,,. . .
.

Integrarea prin părti conduce la majorarea continuă a gradului numitotului. Astfel,

aplicind dezvol~ în serie Taylor, a funcpei de sub integraJă, şi integrînd termen
cu tennen, .obpnem:
e' . t . t2 .t3 1n
J
-dt=lnltl+-.+-+-+... + - + ...
t ·· li 2·2! 3·31 n·nl
e' e' t t
ltl +-+-+---+
2
t' t" ' . .
J
-dt=--+ln
t 2
t - 1! 2 · 21 3 · 31
... +---"'.'+ ...
n · ni .
e' t-1 e' 1 1( t t2 t3 t" · }
J -dt=-e'--+-ln
t3 2t2 · 2t 2
ltl +- - + - + - +... + - + ...
2 li 2·21 3·31 . n·nl,

• (4t+ l)e' S · S ( t. t2 . t3 t" )

Integrala I devine: I=------- -ln ltl-- - +----- + - +... + - + ···
· 2i2 2 2 1! 2 · 21 3 · 31 · n · ni
1
1
Revenind la integrala în x,_pentru t = --, ohP,nem
x-2
Jxer'l dx=
.
l '
· -
x"-4
111 s Ix-2· I- -s (-1+ -
er t +-ln . --
1-+ 1 . +... } Aria cerută
2 3
2 2 . 2 x-2 2·21(x-2) 3 ·31(x-2)
~ S S · 1 22 -1
este:_ A=6·e --e+-ln2-1 +- -+ · 2 +---+
23 -1 -s( . 2"-1
... + - - - + ...
)'
2 2 2 2 2 · 2 I 2 3 · 3 I 23 . n •n I 2"
şi se găseşte aproximativ căAaaS,707005847.

-578
 6t. i) xE[O, l];f'(x)= 1 2· , /' (x) =O
.
Q x '1 =
4 -./13
3
.Funcţia are
; .Jx(2-x) /i-x2 _
- puncte c1e maxim pentru x= 4 -./f3 - o; 131482908 ; !I
. 3 - . . 211
/(x\) =0,25486ţ229 +2kx (kEZ). .:

/"00=-2. (:i:-t)•(x+l)Ji-:r +:i:•(2.,-:i:).r,:;;:;; SO.

x(2-x)(l-x2 ) Jx(2-x)(l ~x2 ) I
I
X o 0~131 o~· 1 I
I ,
/'(x) I + o - - - .
I
I
/(x) o
·-
.,, ..0,25S o -2 1t
I
" " I
I
/"(x) I - - - - - I
-1
Jt0)•2h; Jtl)•~+2bt, kEZ.
2
Vom trasa mai întîi un detaliu de grafic (k=O), apoi vom extinde
detaliul de grafic pe tot codomeniul. Qraficele sînt prezentate în
figurile XI.64 a şi Xl.64 b. · \

IC

llg.Xl.64.a
~) ~ e . tangentelor la grafic sînt:
în .punctul (O, O) ~ rl'(O) •x => y=tg !_ •X,
. . 2
.......

S79
!

tn punctul [½,o]=> 2x-./iy+~=O,

în punctul [1, -!.)·=> y+.!.•x--1 =>x--y-.!:-1-0.
· - 2 2 2
. 2 -
. [4x(l-x) ~-l .
•
2
(1 +x )2 . .
3 2
!x'-:-4x +2x +4%+1 ~ o. {'cx2-~-1)2~0
~- t) 4x(l-.r) ~ 1 => x'+4x'+2%2-4z+l ~o=> (x2+2x-1)2~0.
(l+z2)2 .

Astfel obţinem rădăcinile lt{i, -lt./2. In~tiil~ cu axa. Oz: /(x)-0 =>
=> aresin 4xc1 -x2> :_o~ 4x(l-r)=O ::::>xe:f-1, o, 1).
(1 +x2)2 · . •

Asimprote: r ~ ~n 4x(l-.z2)}arcsin
(1 +.r2)2
.x ...:ta, [ .
o=> Yt•br:, ke:Z, ashnptoto omontaJ,:. ·
. .
4(l+x2)(x 4 -6i 2+i) . 4(x~-~2+1) ··
/'(x)•---.=======•--~-~-•
· .1 c1 +.r>· Ix'-612+ 1 I
(1 +x2)2•y (x 2-2x- 1)2(x2+2x-1)2

j_
1+%2
pentru X € (-co\ -1-./2) U (1-./2, -1 +./2) U (1 +./2, .,o/J
1:11

[·- l+x4 2 pentru xe:(-1-./2,,t_-./f)U(-1+./2,l+{i).

1n
punctele x 1a_;,1 -/2;
.i,,•1-./2; x,•-1+./2; x4•-.1-/2;· graficul are puncte
. unghiulare (funcpa nu este derivabilă .deoarece derivatele laterale sînt finite şi ·
diferite). . . .

-8" . pentru x e:(4 -1-.fi) U (1-.fi, -1+.fi) U (l+./f, +oo)

/"(x)m (1 +x2)2
{ Sx
(l+xz)2 .
pentru x e:(-1-./2, 1-./2) U (-1 1+.fi). +.fi,

/'(x)
--00

+
-1-./2 -1
- - -
t'-..fi
+ +
o
+
. -l+t/f
-
•
--
l+./f
+
+oo

o,,. ,,. o ,. 7t 7t .
,,.
. /(x)·
-2
7t
" o" -.!.2 -2 . " o" --
2
O-

/"(x) + - - - + o - + + +

580
·--Oraficul funcpei este prezentat în figma Xl.65.i.

l'lgDMJ

Evident, acest detaliu de grafic, poate fi extins pe axa ordonatelor, tmtnd seama de
divemele valori ale lui ke:Z.
4 %€(-«l,-1-{i1uu-{i,-1.,..fi)U(l+{i, ~=I.
~). F(x)• _1 +:2 ,,
[ x e:(-1-./f, 1-{i) U [-l+v'f, 1+./i]=J;
. 1+%2
--
-8(1-3%2) pentru ·x e:I
-8% pe4ltrU xe:I
(l+x2 )1 (1+%2)3
F'(x)r:-_ . 8% F"(x)• 8(1 3 2\
e:J. · - ~J e:J
. (1 +%2)2
penim_ %
(1 +%2)3 i---
._..nn
%··- •

y-0 est.e ~ orizontală ; .rO 'este punct de extrem; X'"':!:·': SÎbt puncte de .·
inflexiune. - . ' .
Tabloul de variatie a funcţiei este:_
. '

z -00
-1-{i '-./3- 1--yZ o -1+.fi fi r+{i +oo
T : T
+ +
--------- •--r------------ + + o - - - -
~-------- . .
F'(x).
----- --- ----------- - + + + + +
~·------------- I

O,2-.fi 2+.fi .,. 4.._ 2'+.fi

F(x) --------- --~--------- ~------- -~- •·----------- 2-./2 "O,.
.

'
{2-2 ...-3v-2-{i -2-.fi .,.-3_,./f-2
-
+ +
F''(x: ~------
....,___________
---
--- ----------
I
+ +
~-------
- - o+ o- -
I ---------- - I

+ + +

S81
 Graficul funcpei este pre7,el1tat în fipra XI.65 ii.
!I

JllgXIe.ti
~ i) Domeniul de ~Jie: x€(-oo, -l)U(l, +oo). Asimptote verticale: x-1, x--1.
Asimp
_ tote
orizontal
_ _e: ym- 2
l[
,.+b)•±-:r[+" ~, ]:, ;
ii kx k Z /
este o
fiinclie nnpara,
.. ..

deoarece J{-x)•Jn
j-=x:;r- 2
-x-1 1
aretef(-x)=~
· jx+i""
x-1 1.
+ atetg X-:f(z). :
2
. .

. r(x)a r+3 >O;. /"(x)- z(x"+6z2+l) _- .,

2(.r'-.1) (x4 - 1)2
..
z -00 -1 i +oo

rcx) + + + +
. /(x) JI +oo -oo ,-JC
4
/"(x) . + +
. .
Graficul funqiei este.pre7,entat în figura Xl.66J (de la pagina 583).
ii) F(z)• x2_+3 ; F'(x)•7 x(x4+6x2+1); F"(x)-_ 3z8+~e+J.2x4+J8z2+1 •.
2(z4-l) , (x4 -11- (x4~11 ·
Tabloul de variaţie ·a funcpei este:
z -00 -1 .o 1 +oo

F'(z) .,, + + o - -
+oo 3 +oo
F(x) o JI
2 o
-00
JI.
"-00
"
F"(z) + - - - 1·
I
+

582
 Gtaticul fimqiei este prezentat în figura XI.66.ii.

,-f
----------- I
Jt
-;.:f ______ _

iii)A• f' xi+3 d.tll!I.!_ f'[-.2...+2...-~)<Lt•.!.tnl':r-1,_!m,tgx •.

Ji 2(x4 - 1) ·2 Ji x+l x-1 x 2 +1 2 x+l 2 2_

~ ' 1 1) ·1
-f(x) 2 •/(~}-/(2 >.•~1 (~ 2-ln 1 3 1 3-2 ..
3 -2(arctg~-arctg2)•2 1n 2~281Ctgt+6•
. .

-.!.2 hi !-.!.&1Ctg-.!_.
2 2 - 7
Cu o valoare aproximativă A-0,131784026. 1n calcul~ s-a
·. ·.
~ ..._ .. ~---•-- • • ..
,...... seama u o ~ 1UD11U1a trigcmometrica: arctg A-Gl.~tg Y-&IC-o-·
. _..__ ta x±y

Mai putem~ A• J:/'(~x)f :-f(3)-/(2). . l :J,U :

67. i) _ P(-1)-0, P'(-1)-0, P"(-l)ţr O; ~ .{a=l {m=2

Q(-1)-0, Q~(-1)-0, Q"(-1)' O; b=-1; n=l.

ii) R(x)~ P(x) = (x+l)2(x-l) =~ pentru xER\{-1}, lim R(x)•-1; notăm cu

Q(x) (x+1)2 (x2+1) ' x 2 +1 - % ...- ,

/(x)• x~l
,x2+1
· iii) y-0, asimptotă orizontală. /'(x)• - xi+2x+1 ; /'(x)-0 ~ x ' 1 2= 1 ±.fi:
. . (x2+1)2. •
/"(x)• 2(x+l)(xi-4x+1). /"(x)r:-0 c>- x "=~l. x" =2-±·'3.
(X2+1)' .t . l ~ :2,S p
• Tabloul de variape a funcpei este:

583
 ,·

X -00 -1 1-.fi. o 2--./3 1 l+{i 2+{3 +oo

I

/'(x) - - -· o +· + + + + + o- - -
1+{2 1.../3 · ./2-1 ./3-1 o
/(x) O" -1 " _ _ .,. -1 .,. - - .,. O.,. - " - " ~

2 4 2 4
. /"(x)
.
- o ·+
.
+ + + + o ---- - o +
· ·Graficul funqiei__este prezentat.în figura XI.67.

Jt

Se Qf,seivă că funcpa R(x), dacă se prelungeşte prin continuitate se obpne:

x-1
x•+1 . .penllU x E .R\HI deci' ,. . [ x- i penllU x e: ll \{-,-1}.
1 21
/(x)• 1im x+1) x-1) J(x)• x 2 +1
'= '= penllU x=-1;
. i -1 (x+l)~(x +1)
2 -1 penllU x =-1.

Graficul funqiei; în mod evident, este identic cu cel trasat anterior.

iv) ~e P(x,,, yJ punctul comiderat (sau l!unctele comiderate); tangenta în J' aro
· . -X:+2.x·+1
ecuati,a: Y-Yo•/'(~(x-~ q, -Y-Yo• o (x-xo>·
~ (X:+1)2
-X:+2x0 +1 · · · -. ·
Fie m diteqia dată, atunci: •m q, mX:+(2pa+l)x:-2xo+m-l-O,
(x!+l)2 '

iar ecuatia de ,gradul 4 poate avea patru, două sau nici o. solutie ieală, solulil care
rq,rezmtă abscisele punctelor în care se duc tangente la grafic. ·-
·V) Pentru in•l, obpne~ +3.X: +2x~ •O~ xJ,(~-0, cu h(xJ•X:+3x0 ~2~ şau Xo;.0.
X:
Aplicînd şirul lui Rolle funqiei y-l(x), şi apoi restdngînd interval~ obtinem ..
x~ e:(O, 1). Deci coordonatele puncte!~ sînt A(O, -1) şi ~(x;, /(x;)). ~ectuînd
calculele (conform metodei combinate, ~ în capitolul X), se obţin
coordonatele pun~tului cu aptoXimaiia cerută de 10-3 : '1 (0,596; O). F.sto ~
faptul că ordonata punctului B • un număr negativ foarte "apropiat'' de O~

·584
x,+x.,+z,•alr [ ~ +1+r]•a(b4+lr+1) => lh'--(#1+ l)r+-fi',,o * ,- b +1:ţ - li *
4 4

· 1,=_!_, x =ab 2
2 . 1 • 1r=bi, Xi =abi 2 2
=> r=b sau r=-· Deci: sau b ·
bi ., -a '
...,1 -
... =ab4
...,~ .
., -ab4 '.·
...,1 -
w-
. ~, -
-a !

••.) Fi L2 S 1-bi. . --
. w te yau-; naa•-·
21-b
-s. =
. a- .[-1 - b n] => lim -•sgn
s. a .-oo, deci m
,,_.........1 nu are ,:~: ..
wiută.
b" 1-b2 b" 11
- b"
S · a .- 1-b • 2 a -1· · ·a
-----"- = _.- 2 · ·2- -
1 -
bia♦ 1 + 1 1-b b „ +1 n ....co 1-b
- ~ 2 ! - deci şirul are limita - -
b' -
b(b2-1)
·iv) /(x)a (x~a)' .. a) /'(x)• (x~a)2(x2+2ax~3);
x2+1

~~~
- (x2 +1)2
/'·'(X)'!" ~(x-a) [(3a2- l)x2+8ax-a2+3]. Deci funcpa/admite două·puncte
. . .
de extrem
.

585
dacă A>O ~ A=4(a2-3)>0 ~ aE(-00, -,/f)U(./3, +00).
3
b) f(x)= (x- 2) , xER
x2 +1
Graficul are asimptota obţidl dreapta de ecw,tlb ~-6.
Studiul primei derivate:
f (x')= <x-2 ~xt;;
2 2
3
+ ); f (x')=O
·
* x',=-3, x'i=-1. în punctul x=2, prima derl~
.

se anulead de două ori, deci ~u este punct de extrem.

St\ldiul derivatei a doua: • . .
. · f"lx\- 2 (x- 2)(llx +l~-l) • f"lx)=O ~ x" - - 8 ±5/3 dar .~i Xj=2 este tot
2

'= r (x2 + 1)3 ' \: 1,2 . 11 . ' ';5

punct de inflexiune. Astfel putem aproxima:

x''i = -s- 5.ff •-1,515, f(x''i)=- 75 (6
. · 11 44
•-13,180, ~.ff)
x",- -s;;/3"" ·-0,0tiO,/(x" )'=- 7 2
~(6;_.ff)
•-1,T15.

Tabloul de variaţie a funcţiei este:

X
-00 -3 -1,515 ~~1 o 0,060. 2· +00
f(x) + o - -·- - o + + + + o +
f(x) -00, - 25 , -13,180 ,. - 27 ,-8 J' -7;275 ; o, +00
2 2 I

f"(x) - - ..:: o +·+ + .+ + o - o +

Graţicul funcpei este ~ntat în ·figura XI.68.
I '--y

.,
I· I 1 /
/.
.I I I /
I . 11 /
I ·1 I /
I II
J,I )Y,,
/Id
// I li

586
\
\

\.

' 3
2
c)A•J' (x- 2)3 c1z,,, r'(x-6+ 1lx-2 )dxsa(x -6x+.!.!.Jn(x2 +1)-2arctgx) *.
2
2 x +1 Ji x2 + 1 2 l2 . · 2

~Am-~ +11 ln 2-2arctg ~, sau cu o val~ ~ximativă Aa13,~877•.

6'. i) Se fottnea7.ă şirul lui Rolle:
P(x)r::a3(r--2x),/'(x)a0 ~ .PO, x-2, iar/(O)ma,/(2)a-4+a.
I
.X -00 o 2 +oo
Discuţia rădăcinilor

~
-00 a a-4 +oo ecu&pei
I

ae:(-oo,O) - - - + x 1e:(2, +oo); x,., x,e:C

ar::aO - o - + .ti=J:i=O~ x,a3 ~

ae:(O, 4) - + - + x 1e:(--oo, O),_ XiE:(0, 2), x,e:(2, +oo)

ar::a4 - + o + x,=-1, x,,•x,a2
ae:(4, +oo) - +· + + x 1e:(-oo, O), Xi, x,e:C

ii) g(x)-~(x+l)(x-2)2 ; xe:R. Dreaptay-x:--1 ~ asimptotă oblică. -

g'(x)r::a . x(x-2) ~ x -, ; g"(x)•~ .2 · .
~I ·
y(x+l)2 (x-Z)4
~Iy(x+1)2_(x-2) (x+l""(x-2)
·, 1 - ·
413

Pentru xa-1 sau x-+2; funcpa-nu ~ derivabilă, dar este continuă.

Jn punctul (2, ·O) graficul are un p•ct de întoarcere.
·x -oo -1 o 2 +:oa

g'(x) + I + o - - I + +

g(x)
.g"(x)
-oo

+
.,. o
+ ,~ .,.
-
Graficul funcpei este prezentat în figura XI.69 (vezi pagina S88).
.
'{:f ,
- -
" o
I - - -
.,. +oo

~mJ, V(x+l)(x-2) dx =J (x-2) • ~ x+l

4 4
• . iii) 2 dx. . . . .
· , x-2 ~ .
Bfecluim substibJlia: !!!_.,3-=> .x- 2t'+1 şi dP -9t2 dl cut-• : • penlru x-4
, ·. x-2 t 3 -1 ·(t3 -1)2 .

• 3
şi tm V4, penlru ~3. Deci A =21
. • . ~14 t
[ - - dt.
3

-· \ 5 (t3 - l)3
1" .
S87
 !I
r ,3
Fie/• J--dt=-.!.
t,
Jrt (- 1. )~
- ·cit-
. (t3 -1)3 . 6 (t'-1) 2 .

•-
1
,------
,
J------dt •
r. 1 ]
---~~~-~~--~x 6 3Q -11 3 Q -11

-- "i
1 t
(t'-1)2 -
I( A· B
7=î + eţ-1)2 + 12+1+ 1 +
Ct+D

+ Et+F ) dt]•- 1 .
(t2 +t+ 1)2 î
t
(t3 - 1, J[- +1
6
2 .
9
1 1
t9.
1 · 1 (t 2 +t+1)' 2
(t-1)2 +9· . t 2 +t+1 +9·(. 1
1 1 (t2 +t+l)'
J
3 +6. (t2 +t+l)2 +

r·
• t~l
. . t+- +-
. 2 4 .
. +-
1 ·-- 1 -- 2 JJm_,
tar A•--, 1 2 D--,
C•-, 1 E•-,
1 F•-·
1
6 (t2 +t + 1),. 9 9 9 3 . 3 3 ,.

J
1
(at2+bt+c)i
dt- ·_ -2at-b
2
Â(at +bt+c)
- 2a
Â
I 1
at2+bt+c
dt, unde Â=b2 -4ac.

Pentru ~ familiei de primitive mai putem proceda:

t' .A B C Dt+E Ft+G Ht+I
-3- -3= - + - + -+---+---+ ,
(t -1) t-1 (t-1)2 (t-1)3 ti+t+l (t2 +t+1)2 (t,.+t+l)'
1 ,· 1 2 . 2· 1 .
unde A•--, B-0, C--D-Gm-, E•F•-, H•--, /•--. Astfel,
. 27 . . 27 27 9 · 9
r ,,
/m J:-----""!"'dt•
~~
J-
1
· +---+
i, +2
-----+
21 ~ 1
· -
3
- (t -1)' 27(t-1) 27(t-1) 27(t,.+t+l) ~7(t2 +t+1)2
3

./f •
-

•
9(t2 +t+l)' .
2t+l ]dt=-...!...Jnlt-l I-...!... _!._+...!...Jn(t 2 +t+l)+
27 . _
2t+l _ 1 _1_ +_
tn 1 __
S4 (t-1)2 S4
1 _ + C ~ I- 1 1n-2
t +t+ 1 _-
1 -
27
4
t_ +2t +
atc"6- -- -- -
. ţi . 21 t 2 +t+l . 18 (t2+t+ 1)2 S4 t2-2t+ 1 18. (t'-1)2

~
+ ~ •arclg 2t;l +C. Valoarea aproximativă a ariei este A•/ ~ ~ •

as0,~79974101 sau A--0,08.

S88
 x-2 e: (..., -3] U [3 , -~
. -8 pentru x

x-2 pentru »e: (~3 , -1) U (1 , 3) \ {'b/5} ;

70./~)~ - 2(xi-
. x-2
,- pentru x e: (-1 , 1]

pentru x e:(-oo, -3] U (3, +oo)

pentru . x e: (-3, -1) U (1, 3) \ {±./5}

pentru x e: [-1, 1] .
8
Funcţia este continuă, dar· nu este derivabilă în punctele ±3, ~1, avînd puncte . . ._
ungliiulare. 1n punctele x-± ./S fimcpa este atît discontinuă, cît şi nederivabilă.
..
% -00 ""."'3 -.fs· . -1 o .1 2 .fs 3 +oo
rcx) -. - I + \+ + I + + I + + + I ---
/(%) +oo s +oo .
_.,, -00 8
1 -1 . +oo
.,, _,-_.,,_,o,
-3
4 8 -00
-1
.,, -"
8 -00
" 8
. . Graficul funcţiei este prezentat în figura XL70.
I g
:~
I~
pc
I
!J =-/,r,,.f __.,,I
•t ,-- --=,~
-3 .... . I
_____ J(

---- j_
-1----
I .
.

!JG fx- ♦

589
 ii) &tţapa se prezintă astfel:
. I -x+2
a) Dacă xe:(-co, -3)U[3, +~): --pmO => x-2(1-p).
. 8 .
b) Dacă xe:(-3, -./f)U(-./5, -l)U(l, /s)u(./f, 3): -x+l -p-0 =>
_ . . 2(x2 -S) ·
=> 2pr+x-l0p-2=0.
c) Dacă xe:[-1,1): x; 2
-p-o ~ x=2(4p+l).

-
a) 1) 2(1-4~)S-3
.
* l-4ps-!:=> 4p~!
2 2
* p~~:=>
8
pe:[!, +oo).
8
Deci, pentru pe:[!, +oo) *XE:(-co, -3].
8
2) 2(1-4p)~ => 1-4p~.! => 4ps-.!. => ps-.!. => pe:(-co,
2 2 8
-.!.1.
8
I .
Deci, pentru pe:(-co, --] => xe:[3, +oo).
8
b) il.=80p2-t:16p+l>~i (,P.entru orice p ?el!l). »- - 1.±Jsop• + l6p + 1 •
. ---- . ·_4p '

1) -3< - l -J~; + l6p + l <-Î => pE( : , -t«>) şi zE(-3; -1;. .

2) l< -l-J80p'+l6p+l <3 => pE(-«>, -!.) şizE(l, 3).

. . 4p 8 ·

-1 +./80,p 2 + 16n + 1 3 .
3) -3< y; r · <-1 => pe:(-co, ~-) Ş1 xe:(-3, -1).
·. . 4p -- . 8 ·

4) 1< -1 ·+·Jsopi..-16p+l <3

• 4p · .
* pe:(-.!.,
8
+oo) şi xe:(l, 3):
.
c) -1S2(4p+l)Sl.

2(4p+l)~-1 . 4p+1. ~-2l [ 4p~-2

3
·1*
p~-83 . r· ·
{ 2(4p+l)Sl .=> {4p+l S-1=>
4pS--
1~
pS--
2 · 2 8

. ·3 1 ·.
=>pe:[--, --] şt xe:[-1, 1].
8 8
1n concluzie, ~ rezultate pot fi scrise. sintem.at în următorul tabel:
590
 p Numărul rădăcinilor reale
trei rădăcini distincte
pEr-oo, ";) X 1 € (-3, -./5) U(;_./5, -1), Xz€ (1, ./5) U(./5, 3), X,€(3, +oo)
-3
trei• rădăc.1D1. X1• -1,
7
P-- x,_a -, X,• S
8 . . 3

T' ~,1)
trei rădăcini distincte
. p€ 1·-3
X~€(-1, 1), X,,€0;./s) U(./5, 3), X,€(3, +00)
1 două rădăcini Xi• 1, x,,•3
p---
•8 ~

singură rădăcină X1 €(1,

pEr-!• !·1 o 3)

p=~ două rădăcini

. z1m-3, Xi,•.!.!.
s
8/
trei rădăcini distincte
pE[!• -) x €(-oo, -3), X,,€(-3, -./f)U(-{s, -1), X,€(1, ./s)U(./5, 3)
1

J,r [-===-r
4
fu) v-21:
· 8
dx=.:!!:...
· 192

71. i) M-[~
1 1 m -1
-i -l 3].Detennimmt M=-(m-l)(nr+2m+S).
·
a) dacă m#~ 1· sistemul este coµipatloil determinaL
. l l l 1 2
b) dacă ~=1 => r8•2; ~ - _ •-2~, ă!a,.= 1 -1 6 •12:,1(),
1 1
1 1 -4
1 1 2
Â!v = 1 -l 6 ~- Cum cel puţin un A,_rt& O, nu se poate aplica teotema I• Rouche,
1 1 -2 · .
<led sistemul este incompaboil. Altfel spus: cum există un determinant caracteristic
nenul, ·în~rnnă că sistemul ~ incompatibil.
ii) Pen1ru m=3, solupile sistemului sînt: xml, ya-1, zaO, u•2•

.. x(x~_2) .
I,
. iii)/(x)•lnl (x+l)(x-l) unde x€R\(-1, O, 1, 2}.
~

591
 ()

. .
Intersecpile cu axele carteziene: /(x)-0 ~ ~~- l
x2-l . · x 2x
I I= 1 ~
1
- - = 1 i:::>%=-
x2-2.r 2
2
==> - x -1 1±./3
--=-lz::;>X=-·
x2-2,r ' I 2

Asimptote verticale: .P-tl, z-0, z-1, z-2; asimptota orizmtală: ,-0.

2
. Studiul primei derivate:/'(x)• ~2 (x -x+ l) ;/'(x) > O, pemru:ie:(-1, O) U(1,2);
. (x- l)(x+ 1) ·x(x-2) · •
/'(x)<O, pentru x ~ intervalelor complementare. ,
4 3 2
Studiul. ~vatei.a doua:/"(x)• 2(2.r-Sx +8x -7x -2x+2).
· -[(x-l)x(x+l)(x+2)]2
~ Pentru a detennina rădăcinile reale ale ecua&iei/"(x)-0, vom aplica în mod recursiv
şirul lui Roller fi~ g(x)-2r-Si'+&r-7r-2.r+2; g'(x)•l&A-20r+24r-l-h-2-2°h(x); ,
h'(x)•20r~~+24.%'-7-q~); q'(x)-12(5.r-5~2) cu A•-15<0. ..
Deoarece q(0)-7<0, q(1)•7>0, avem:
-
X -00 o -l ' +co · ....Numărul 'de_ rădăcini reale
q'/q - '
- - f + + XoE(O, 1)
Deoarece h(-1)•33 > O, h(O)•;_ 1 < O, h(l)•-J < O, h(2)•33 > O, avem: -
X -oo -1 o Xo 1 . 2 +oo Numărul de rădăcini reale
. h'/h + + - h(Xo)<O - + + x~ E(-1, O), x; E(l, 2)
Deoarece g(-1)•-18<0, 8(0)-2>0, 8(1)•-2<0, 8(2)•18 >O, avem:

--00 -1 x'1 o 1 x'2 2 .+co Numărul-rădăcinilor

X ,.
reale
x1E(-l, O), .
g1g - - g(x~)<O + - g(x;)<O + . + XiE(O, 1), X,E(l, 2)1
Cum ecuaţia g(x)•O are trei· rădăcini reale funclia -y-J(x) are trei ~ de
inflexiune: x''1E(-1, O), x"2 E(O, 1), x"3 E(l, 2). Aplicind metoda. comblnal4, . 1
.•

prezentată în capitolul X, obtinem x"1•-0,491, x"2-0,S, ~•~•1,491, iar '

j(z "a) •-0,477, J(z 'i)-0, J(z ",)-0,477.
Observa/le : .Ecuapa /" (z) ::zO s-ar mai fi putut scrie şi
2(2.r-l)(z2 -x+l.'f)(z2 -x+~+/3)=0 ale căl'ei rădăcini lint: x"1 = ·!,
S92
 x"2,, = aJ4f - 3 , x'' .s -
4 u,J,2+4lf dlezultă că f" ~) =0 - lrei ,

rădăcini reale distincte şi deci curba reprezentativă are trei puncte de ,I

inflexiune. ·
,, .
X
-00 -1
I
Xl ·-. o x"2 1 . x; 2 +oo

/'(x) - + j - + - I

/(x) o ~ ~
, +oo +oo -00 -00 , +oo +oo o
" " "
/"(x) - - - o· -♦ -+ o - - o + +
Graficul ~cpei es~_prezentat în figura XI.71.
..... ,
I !I /

i 'I
Ici
·1
I
·1
I
,~
I
1sc .
I
I
11&,Xi.71
2
iv) I• f ~dx-ln (le)•l,693.·
J1 X . . ,
72. Domeniile de definilie ale funcpilor date stnt pentru y-J{x), ze:(-1, 1), iar pentru
y-g(x), xe:(-1, 1].
-, /'(x)• 1 >O; cu xe:(-1, 1); g'(x)• · 1 >O~ cu XE(-_l, 1)•
. "6-~ ·x 6-~
/"(x)•g'ţx)• ----.,
(l-x2)"!
X -1 o 1 X -1 o- 1
'/'(x). + + + , g'(x) + +· +
I

/(x) ff , o ,-. " g(x) -2

K , o I'. .
ff
·2 2 2
/"(x) ---o + + g"(x) --- O+++
ii) Cum/'(x)•g'(x) ._./(x)-g(~)•C (conform unei consecinţe a teoremei lui Lagrange)
• I

593,
Nicolescu -50
· => ·tg(f(x)-g(x))=tg C, şi cum tg(arctg x )= x şi tg(arcsin.x)=
.
= · x
-, obţinem
. tg e--o · c::0-
b-x~ b-x
ce{mlAEZ}.
2

J1-x 2

iii) ~ prin pi1rti obtinem I= Jan:ag x , . dx=;x an:tg x

. J1-x 2
J1-x 2

!f
. . .

-Jx: 1 dx=;xarc:tg . JC + (l-x2)' ~an:tg JC +f,-1--x-2-+c.

Ji-x2 1
b-x 2
J1-x 2
J1-x2 · .
Aria cerutl este A =I --z~J_(:c-6/3
12 .
-12) ..
· 0

73: Domeniul de definiţie este xeR\{0}. lntersectfile cu axele de coonfonate:

*
f(x)=O x1=-2, ~ i ; x=O e.,te asimptotl verticali, y=«· este mimptotl oblici;
f(x)= x3+3x-4 = (x-1).(x2 +~+4). -6(x-2). r<x>= •
'• r \ x3 ' x"
Tabloul,de varlatie a funqiei este: 1.

X -00 .;..2 o 1 2 +co

f(x) + + + ..,; o + + +
/(x) ..:co o " +00 +00 o " 1 +00
" " "
f'(x) + + + .+ + o ,__ . -
Graficul functiei este prezentat în figura XI.73.
I

a
"

Pfg. XI.73

S94
 Jf '

li)
 . Discuţia rldlcinilor
)..E(-oo, O) X1~-~, O)
)..:() X1=-Z~=l :

>..e(O, +oo) · x1E(-2, O), Xie(O, 1), J:.ţe(l, ~)

2 2 6 4 3 2
iii) V=a: f [/.2(x)-f.(z-)]ilx„ V=a: ( (x2_x -~ +~ +9x -12x•~)= ,
J1 . J1 · x'

1
2
. =n f f6-4•.!.-9-.!.+12•.!.-4•.!.)dx=n(~-4lnx+9•.!.-6•!.+~
!l X x 2. x4 X r ' ._!_.
x 2 3 .x 3
)1 21=
=~-4ln2)a: •6,474.. .• .

74.i) /(x)=(2° sin(x + : } ~e f{;c) afost detllm1lnatl duplice H efectuat mal ln1il

-~-- J]/2s~~+:
.
diferenta de ~te, apoi suma, respectiv diferenta de sinmuri, s-a transformat în

iv) V=a: ffdx=a:r+~(ix+f)]

.
~ =~
2

+!,
1

wideîncalcule.
' 4

s-a tinut ~ de formula trigonometrici sin2 a = l -cos 2a

2
75. m(x)= 2x3+3x2-x ;f(x)= x2(x+l). /·
· 5x2 -4x+l x2 +1 .

- · i) a) 1im rMf=lim![t+..=:.!..~1~
[x j . %2+1
=e. . .

lJ Jl( . ) .
. z-CD Z-:4(1)

1 (x2 + 1)' 1 1 n ·
. b) /(x)dx= . x+l--· 2 · -2- dx=-(3-1n2)-- • 0,36803.
o • o / 2 x + 1 x + 1
. 2. 4 .
1 ~ .
X1 =q•-

h') Fie

I Zi=/, .wide
x,=qr .
,..O este JB11a progresieL
,.
Aplictnd relaţiile lui Vi~e, vom obtme valorile parametrului real m,
mi=0,049481863, mt=2 .
iii) Domeniul de definiţie .xER. Funqia este firi paritate.
Graficul admite dreapta r-x+ 1 ca mimptotl oblici.

S95
·,.
\
 Studiul primei derivate:
/'(x')= x(r +3x+ 2) ; /'(x')=O i.:>x1'=0 şi g(x)=.r+3x+2=0~ Vom aplica metoda prez.en-
~+ if . . .
tatft la şirul I~ Rolle şi apoi restrîngînd intervalul, ol>tinem Xi'E(-1, -.!.). Pentru a·
' ·2 '•
calcµla v~oarea x'2 voni aplica metodt3le prezentate în capitolul X.
Studiul derivatei a doua:
-2(x-1) 1.r+~+l) 1 • · _r,;-
f'(x')= (x2:r.,-. ;·f'(x~~x''1=l·§lx"z,=-2:ty3; '

/(-2+./3)= -19+11./3 =~ 5_+3./3, iar/(-2-./3)= -19-11./3-='3./3 -5.

• I • 4(2-./3) 4 • 4(2+{3) 4
Tabloul de variaţie a funqiei este: · ·

X' -co -2-,/3 -1 x'2 -2+./3 o 1 +00

f(x) + + + + o - - ~ o+ + + +
f(x) -00·
, _ 5+3./3, o , ft.rJ , 3./3 -5~ o , 1 , +00
4 .4
f'(x) + + o - - - -- o + +-+ o - -
Graficul fuilctiei este prezentat în figura XI.75.

\.

r ]
_Flg.D.75

· x2 x+l -·•. [ [ 2 x 2 +1' 1 x ·] '

iv) V=n ( ) 2
dx=n: x +2x-1-2·( ) +_ - .
. +2· · dx=
x 2 +1 x 2 + 1 . -x2 + 1 (x2 + 1)2
2 . 2 , .

596
 I' . (
✓

, I

x3
, ·. ' 3 •
. - I3 X
-~(_;_+x2 -x-2ln(x2 +l)+arctgx)J +2K y, unde Y= ---dx.
3 2 • (x2 +1)2
. . 2
Bfectuînd schimbarea de variabilă x-tg u, oblinem integrala echivalentă

~ ..
Jarcts3 ..Iarcta3
I lf_!,_)
aret~
tgu
---•-du=
coiu
cotl-u.
1

.
. - :·
arct,i
smucmudu=-
· sin2 u
2· arctsi 20
1
=-.Ma1putem
.
·

calcula:- Y=
· J(xi+l)idx=~1 1• (xi+1)2d~=-2
i
3
x ' (x +1)' ·
i
2
1 1 ,• 1 ·. ·
x2+1 =20. i

313
Deci Y=K •( -ln4+arc~)=> Va19,188936024K sau Ya128,86789391, iar în
30 . . 7 . · .

. calcule s-a ţinut seama de relapile trigonometrice:

·\ · X±j ·. X
a) arctg x !. arctg y=arctgr=-; b) sin (arctg x) 111 · · - ·==
+X, +~
,76. i) ft.3) 111-28, j{4)a63, ft.3, S}=-11,7.187S, J{.3, 8}•23, 14368, ft.3, 6) 111-2,86624<0,
·ft.3, 7)a8,62407>0. Pentru a -detennina rădăcina Xo, vom .aplica succesiv metoda
tangentei şi metoda coardei_ pe interv~u1· (3,6; 3,7)·;· se obpne .ro1:13,62736S084. Cu o
eroare "mai mică decit ·0,01 11 ar putea fi 3,62 (eroarea 0,00136508S < 0,01), dar şi 3,6~ ,
.(cu eroarea 0,0026349S < 0,01). ~ l e erori sînt mai mici decît 0,01. Cea mai mică
-dintre ele este 0,0026349S, astfel pref~ rotunjirea prin adaos, deci Xc,..3,63.
· ii).ft.x)ar-5.i4+Si'-1 ~ ft.xj111(x-1)2(r~3r-2.x-l); /'(x)•Sr(x-l)(x-3);

/"(x)•10x{2r-6rt-3);f"(x)m0 => x",m0, x",- 3 ·-f, x",- 3 +f, iar.f{x",)-1,

Jf.r'J- -71 +:9./3, Jf.r'J- _71 +:9{3.

X -oo o 3-{3. 1 3+{3 3

.
3,627 +OCI
-y- 2
'

.,
/'(x) + + ·o + +·. o - - - ·o + + +
/(X) -00 I' -1 "-0,431 , O "~17,319" -28 I' o j, +oo
, /"(x) - - oo - - -
+ .o. + + + + +
Graficul functiei este prezentat în figura·XI.76.a (vezi pagina S98). ln f i ~ XI.76.b
(vezi pagina S98), unitatea de năură pentru aXâ Ox este de patru ori mai mare decît
cea pentru axa Oy. ·
I .

'S91
 li

• I

li

_Ffa.xI.76.a _ , . Ffa.xl.76.b
4
ili)f'(x)=S(x -4.rcosa+3r),:/(x)=O *r(r-4x eo&1+3)=0; ( . )
pentru c:ax2--4xC054+3-0 llebuie c:a A=4(4aJs a-3)<0 -.c:osae -';, 2
'; .
în primul cere trigonometric,
, .
ae(!., )u(
.6
S:i
6
7
6
" , ll:i )·
6
Generalizînd, putem scrie:
·· 6
ae(~+/at, Sn +a),
6 ·
unde iez.
iv) f(x)=r_;,~+Sr-b. Formlm §irul lui Rolle: ·
f(x)=O *X.=O, x=l;x:=3, /{.O~b, Jf.1')=1-b, ft.3)=-Zl-b.
\
X -oo o 1 . 3 +oo Discutia
·-oo -b 1-b -21-b +oo rlkllcin.ilor reale
~) \

bE(-oo,-27) - :+ + + + XiE(-oo, O)
b=-27 - + + o + x1E(-oo, O), ~
bE(-27, O) - ~+ +
I

- + x1E(-oo;O), Xie(l, 3),.~E(3,+oo)

b=O - o + - +. x1~,=0, x,E(l,3), xl=f..3, +oo)
bE(O, 1) - - + - + XiE(O, 1), .tiE(l, 3), .J;E(3, +oo)
b=l - .- o - + Xi-.rrl, ~E(3, +oo)
bE(l, +oo) - - - - + XiE(3, +oo)

S98
 Ecuatia admite o sin~ rldlcfnl reali, daci be(-00, -27)U(l, +co).
77. i) P(x}d-4r+4r+m; P'(x)=4x(x-l)(x-2); P'(x)=O => x=O, x=l, x=2
P(O)=m;- P(l)=l+m; P(2)=m;
X -00 O· 1· 2 +00

+co m l+m m +00 DisCU1fa rldlcinilor .. ,.

~)
mE(-00, -1) + - - - ...
+ X1E(-00,0), XiE{2,+oo),
x,, x, complexe conjugat_e
I
m=-1 + ~ o - + x1=1-.fi ,Xi=.t; =1,x, =l+/f·
mE(-1, O) + - +- - + XtE(-00,0), Xie(0,1), x,E(l,2), ~~2,+~) .
in=O + o + o + X1~,~=,x4:2
· mE(O, +oo) + ·+ + + + Xi, Xi, ~ x,:complexe,
conjugate doul cite doul
ii) /(x}d-4rf4x2.:..1; f(x)=4x(x-1)(x-2); f'!(x)=4(3r~+2). . ·

X -00 . 1-.fi o ·1-fi 1 1+:!i 2 l+{i +co

3 3
f(x) - - o + .o - o + ·+
/(x) +oo ,o, -1, -5 , o ' -~' -1., o , +oo
9 .. 9
f'(x) ' + + + o - - o·· + .· + +
Graficul functfei este prezentat în figura XI.77. I
Hi) Rldlcina dutatl este XoE(2, +00). ·vom micşora intervalul
„ ţinînd seama de o comecintl a pmprletl1n lui Darboux, şi
anume Xo este rldlcina clutatl o f(a). ·f(b)<O cu Xc,E{.a, b),
apoi calcullm: /(2)=-1, /(3)=8. Cum /(2) •/(3)<0 => XoE(2, 3);
/(2, 5)=1,5625; /(2, 4)=-0,0784; /(2, 3)=-0,5219. Pentm a
determina rldldna ecuatfei ·vom aplica metoda· combinatl
1

(metoda tangentei şi metoda coaidei) pe intervalul ·(2,4; ·2,5). Se

observi ci x'-4r+4r-l=(x".'"1)2(r-2x~l). .
. 1 . 7 7
iv) A=l fo/(x)dxf =l-1s I=15• .
2
78. JC.x)= x 5 •e!, xER\{-1}; x=-1, mlmptotl verticali;
-
Jt

x+l . .
_, Hm_/(x) ::.O aslmptotl orizontali; Hm /(x) = +00; ·
s-CD z-.CD
"8.xr.11 ·
4 2
f(x)= x(x+3)(x-1) .ez;f'(x')= x +4x3+2x +4x~3 e~;f'(x~
(x+1)2 (x+1)3 . . ·

599
 => x4+4.r1+2r+4x-3=0. Pentru a determina natura rldlclnilor ecuatiei f"(x)=O, vom·
forma§irolluiRolle: fieg(x)=x"+4.r+2r+4x-3;g'(x}=4.r+12r+4x+4=4(~+3r+x+l){
. -3 ±,/6 . . .
g"(x)=4(3r+m+l);
·.
g"(x)=O
.
=>X1,2
3
=---
*Xi·• -0,1835,·.ri • -1,8164,
.
·g' (x1)=3,6453 > O, g' (x,)=12,3548 > O.

Numlrul de Jildilclni Jelde 1·

. .
F.cuatia g' (x)=O · admite o singuri rldlcinl reali XoE{-00, xi). Restiîngînd
intervalul , priil încerclri s~ive, determinlm :xoE(~2,fr7; -2,75), deo~
g'(-2,87)=-3,1968 şi g'(-2,75)=0,5628 (în calcule am aplicat metoda înjumltlţirii
intervalului pentru XoE{-3, -2)). Aproximînd pe Xo• -2,87 -2,75 ~ -2,81, Qbtinem
. . . . . 2 '
g(Xc,)=-18,8516<0.
X -«J. .. Xo +«J Numlml de Jildilclni reale
g' I g + - - + x''1E(-00, .xo), r'2E(Xo, +00)
Deci derivata a doua admite doul racfflcini reale. Restiîngînd .intelvalele, obţinem
x''1E(-4, -3), x''2E(O, 1). Aplicînd metoda combinatl (vezi capitolul X), obtinem cll
x''1 • -3,805 şi x"2 • 0,493, iar /(x''J=--0,075 §i f (x''J•-5,211. ·

X -00
.x"1 -3 -{s -1 o x"2 1. ./5 +«J
f(x) - - o +. + o- - o +
f(x) o' --0,075 , -2e-3 , O, +oo -00 ,-5 '-5,217 ,-2e ~ o, +00 '
. f"(x) -- o + + + +.I - - . o + +
I

Oraficuifunqiei este prezelltat în figura XI.78 (vezi pagina 601).

1 1
ii) f 1 (x-l)e%dx= f xezd~- f e.rdx=(x-2)e.rl 1 =2-e. ·
Jo . Jo Jo . o.
iii) /'Ix)= X(X2+2x+2-a) ez• /~'Ix)= x4+4x3 +(/-a)X2+4x+2-'a ez• f'lx)=O *.
. \: (x + 1)2 ' \: · · (x + 1)3 · ' ~
~ x\.=0, ·x"2, 3 =-1±Ja-1, ~u aE[l, +00),

/"(0)=(2-a)f,f'(-1 ±~)= 2(±~-1) e-h~a-1 .~

. . ±{a-1
Daciif"(-1 ±{a-1 )=O=> a=2, cu aE(l, +00).

600 )
 Deci numArul de · puncte de extrem ··pentru li
aE[l, +00)" ~te: trei puncte dacă 2-avl!.0 şi' un .
punct ~I 2-a--0 (şi• cel puţin doul puncte
de infleiiune). . , . •.
Altl metodll. _Pentru ca funcţia sl admitl.
un numAr umpm_ de puncte de extrem trebuie .
ca ecuaţia /'(x)=O' sl. ajbl ·un numAr ~m-a::"=:==·=
11
4 ~&-:r~----=H'--mr--
de radAcini reale. Acemtl ecuaţie, de. gradul '
trei, .trebuie sl aibă ·toate·"""cele trei rădăcini
reale (xvi!-l) şi anume: Xi=<>, Xzl= -1 ±./'il-1. _
Va trebui ca a;.. l>O => a> 1, dar, în acelaşi timp
a-1 vd l => a iil12 (pentru ca.,.una dintre rl<lllcini-
le ~ e i de:gradul doi x2+2x+2_;a=() sl nu
fie. epll cu zero (cu prima dintre. mdlcini).
Deci aE(l, 2)U(Z +00).
. · iv) Plecînd de la rezolvarea ~tfilor f(x')=O,
· f (x)=O, f" (x)=O se abordewA urmAtoarele 7
cazuri: )

1) daci aE(-00, O):

/(x)=O, nu admite md!cini reale, deci curţ.,a • I

nu inters~ axa Ox, ✓

f(x)=O, admite o singuri• radlcinA ·reală · Ftg.xl.78
.r=O, cu/(0)=-a, deci funcţia are un minim relativ pe axa Oy, tn,punctul (O, -a),
, f'(x)=O_, nu admite rădăcini reale, decf curba, nu are puncte de inflexiune.
X -00 1 o +00
· f'(x) 2 - ,-uw
- o +
„\N
/(x) o -a ~
" -90 "
. /"{x) ,
- + + +
Graficul functîei ~te prezentat în figura XI.78.iv;l (ve-zi pagina 602).
2) daci a=O: · -
f(x)=O => X 1 ~ , ..._
/ _ - f'.(x)=O, are o sin~ radAcinl reali x=O, cu /(0)=0, deci funcţia are un minim
relativ în originea axelor,
· f"(x)=!tt, nu are radAcini reale,· deci curba nu are puncte de inflexiune.
:&te extinderea cazului precedent, iar g_raficul. funcţiei· ~te prezentat în figura
XI.78Jv„2 (vezi pagina 602). ·
3) dacii aE(O,l):
/(x)=O,- admite dolii rAdăcini reale xi.2= ±{a, iar ~ a intersecteazl ~ ~x în
· doul puncte si~etrice fată de originea axelor. . . . ___

NiSoleacu -51
601
 ~r.1·r. !I
!I
a•g,.,J
li .

'
l., I -
I
I. I
I.
I I
I 1
I . . I
·lt I
I
li
I
I
lt

Flg.xl.78Jv.1 , rtg.xl/llJv.2 Ffa.xl.78Jv.3

. f (x')=O, admite o singuri rMkbll. reali x=O cu J{O)=-a, •~ funcţia are un minim
relativ în punctul (O, ~a). ·
f"(x')=O, nu admite rildlchµ reale, deci curba n~ ~:puncte de intlexill:Jle.
-
X
-00 -1 -~. ·o .fă. +oo
f(x) .... - - - o ·+ + +
o +oo..
-a , o , ~
/(x)
' -00
' o ·'"
.. f'(x) - + + + + + + + +

.., . !I Graficul funqiei este prez.entat în figura XI.78.iv.3„

.4) daci a=l : ·
f(x)=(x-l)f, f'(x)=xtf,, f"(x)=(x+l)f.
f(x)=O ~ x=l, deci curba intenectea7.l axa Ox în
punctul (1, O), · ·
f(x)=O ~x=O, deci ~a~ un minim în punctul
(0,-1), . . _
r(x')=O =>x--1, deci cu.rlM,. are un punct de inflexiune
în (-1, -'2/e). · ·
Graficul functiei este pre-zentayîn figura XI.78.iv.4.
?) daci aE(l, 2): ·
i(x)=O, admite rikfflcinile reale x 1,2= :t{ă, .
~ - - ~ - t : - - - , - ~ f'(x)=O, admite trei rlkfflcini reale x'1,2= -1 ±Ja -1 , ·
JI '=O
X3-'
f'(x)=O, admite doul rlkfflcini reale x"1< - 1 -Ja -1
Flg.xl.78Jv.4 şi x"2 E(-l+Ja-1 , O). .

60'2
o
 % -00 x"l -1-Ja-1 · -.fă ·-1 ·-1+Ja·-1 x"2 o {a +oo

./'(x) - - - o + + + .. + + o - - - o + + +
/(x) O" f(x".} '-2e'-i-r;;=rA),., ·
+oo -t+{ii=î ft . . +oo
-oc,A-2o " x"..h-aA>,.,
/"(x) - o + + + + + - - - o +. + + + +
Graficul funcţiei este prezentat în figura ~78.iv.S.
6J~am2:
-f(i)~✓~ Zi.2 =±.fi,
*
/'(x)◄ x'1 •-2, :X'2 =x'_, -0, deci funcp ate un singur punct de ex- re~v,
/"(x)-0, me două tădăcini reale x''i <2, x'_'2 =O, iar x''a --2,696, /(x"1) •-0,21.

Z· -00 ~2,696 -2 -.fi -1 o fi. +oo

· /'(x) - - - O· + + + + o + +. +
+oo ,., o ,., +oo
/(x) o---. -0~1" -2/e2 ,.,, O ,., -00 ,., -2
/"(x) - o + + + + -- o + + +
Graficul functiei. este prezentat în.figura Xl.78.iv.6.
. !I !I
ae(1;2) ·

x: -2
Jt

llg.D.78.tv.S
. ',Plg.Xl.78Jv.6

.7) ·dacă a€{2,_ +oo):

/(x)=O * xu= ±.fă,

/'(x)=O => x'1 = -1 -.Ja -1 , x'2 =O, x', = ~ 1 +./ii=f,
j"(x)-0, admite două 'rădăcini reale: x"1< -1-./ii=f, x"2 €(0, -1 +Ja-1 ).

603'
•
 ./

X ~ x"1 -1-Ja-1 · -./a. -1 o x"2 -1 +{ii4 .fă +co

'

/'(x) - - - o + + + + + o - - o+ + +
/(x) O ,. /(x''i) ,2e-1 -ra=r.,. O ~ +00 - 00_.,. 4J,f(x"J·,-2e- 1 ~"'°.,.+co

f'(x) - o + + + + + .,
+ - - - o +. +· + + +
Graficul funcpei este prezentat în -figura XI.78.iv.7. _
ObservaJie. Reprezentm graficii ~ familiei
e,
!I de curbe y=f(x) se poate realiza teoretic pe un singur
a.e/2.••J
sistem de axe de coordonate. Pentru a>2 se poate
face o~JVaţia di oricare dintre ·curbele fiuniliei
y=/(x) are un punct de. maxim ·relativ pe axa Oy
( pQllctul de_ coordonate (0,-a) ) : Pe n:iJbura ~
. val~ parametrului a Cl'e§te, punctele de inflexiune
,a::;;;:::::::Jt.:;::=x;=•~--r----wtftr--tii~ se tot '_'îndeplrteazl" de axa Oy, ca de_ altfel §i
punctele de minim relativ x''i <_x'i <0 ş~x"2 >x_3 >0
(am comiderat x'2 =0, punctul de maxim). Tabloul de ·
variaţie a functiei pentru ca-zuI 7) este edificator. Dar,
practic, reprezentarea graficii~ trebui realizat! pe
un sisiem _de axe carteâene, cu unitatea de irulsura .
_foarte . mare, pentru a putea fi puse în. evidenţă
- punctele principale, altfel cmbele aproape el se vor
Ffg.Xl.78.lv.7
confunda pe anumite porţiuni. De aceea- am
repre7.entat separat cele 7 grafi~•.
79. i) Fie l,(x)=In(~+3x+2)- 3x 4n2; h'(x)- 2x+ 3 ~!=
-x(3x+5). <0,
2 x 2 +3x+2 2 2(x2+3.i+2)
deoarece x > O şi funcţia h este monoton ·descrescffloare. Aplicînd definiţia functiilor
monoton strict descres~ obţinem: x >0 c::> h(x) < O. ·

~
2 2
ii) ln(n +3n+ 2)=lim 2n +3n =2, unde în calcule·s-a apli~at"regula lui
11 -a> lnn 11 -c:o n 2 +3n+2 _ ·· •
l'Hospital.
iii) /(x)=In(x+1Xx+2); xE..(-00, -2)U(-1, +00); x=-2 şi x=-1, asimptote verticale•.
3
Interseqiile cu axele de coordonate: x=O c::> /(O)=ln2;/(x)=O c::> x~2 = - ±/s:
. 2.

604
 .
. ·. ._Tabloul de variatie a functiei-lSte:
'
X 3+./5 -3+./5 0 +00• -
---i- . 2
f(x) + + + +
/(x) +co,O, -00 -00 ;, O ;, ;, ln2 ;,+09
F(x) -"•, -
Graficul ~ctiei este prezentat în ~gura Xl.79. ·
g

~-

X 1 ('
-
iv,)M= 2 _l -
[
Z
12
x- 1
0 x-1 6
l -·~fg.Xl.'79
. { a =0
.DardetM::O~r-x=O* b-l; I= ·-----=ln-.
. .
- 0
2
dx
f ·4
x +3x+2 ' 3
0

1 O O i-1 O . 3 x-1 O 3 ·
1 ~ .+ O O - 2 + 2 1 ~ =--6+12-6=0,
12
v) (detM)_,'= 2
x-1 (x-1) x-1

· Iln:::
" O x-1 6. O x-1 · 6 ,O , 1 -O
tmde domeniul de derivabilitate este_R\{1}.

x-1 0 • x-1 0 ,
80,/(x)= peuţru %2: §: : / ;xER\{-3;-1, 1, 3}.
ln-- pentru x<O §1 ->O
x+3 x+3
Dreptele de ecuaţii ~±1, .x=±3, sînt •imptote verticale; y=O este mimptotl
omontall. . . '

-2 _pentru · xE[0; 1)0(3,.. +oo)

(x-l)(x-3)
f(x)= _. 2
(.i+ l)(x+ )
3
pentru xE(-oo, -3)U(~t, O).

605 ..
 .în punctul de coordonare (O, -:-ln3), graficul 'funcpei are un punct unghiular, iar
~ e tangentelor în acel punct sînt:
. · · .4 (x- 2) pentru xE(O, 1)U(3, +oo)
~.;.3y-31n3=0 (~+l)2(x+ 3)2 ·
.{ ~+3y+31n3=0;r(x)= -4(x+ 2) . pe1"rD xE(-~ -3)U(-1, O)
(x-:-1)2(x-3)2 _ . .
Funqia este pul, deci gtaficul e.,te simetric fatl de axa ordonatelor.
Tabloul de variatie a functiei este~·

X -00 -3 -1 o 1 3 +oo

r(x) - + - 2 2
+
3 3
·/(x) o "' +oo -00
"' .-bi3
- "
-00
+oo
" o
r(x) + +

· · . · . ax 2 +2(a-2)x-a · · ·
8L 1) xER, r(x'j=- (x~ -t l)2 ; _r(x~ ·=>- ar+2(a-2~-a=O şi pentru .x=l,

obtmem a~2.
3 · 2 . -
f"(x)= 2[ax_ +3(a-2)x -3ax-a +2] §i/"(l)=-l .o.·
. . ~+~ .
.ii)/(x>= ~~feste
2
x +1
o functie impari; f'(x)= - 2 Cx 1); r'C~>= 4x(x -3).
· (x +1)2 (x ·+1) 2
2
-
2
2
3

606
 .'

Tabloul de variape a functi~i este:

X -00_ -{S -1 o 1 ./3 . +oo

f(x) - - - o + + o - -
/(x). , o , ., .• {3
o
' '_fI_
-~1 -1 O·
2 ' T '
.. . f"(x) , - o + + + o - - - o -!
+ +
Graficul funcţiei este prezentat în figura Xl.81.
I
,
JJ

-a -1
.,
"

• Jfg.XJ.8l 1 .
1 2
iii) A=2 f (~ -x) ~~2f1n(x2+ 1)- x ) · =2fin2-.!.)=~-0,38629.
-· Jo x2 + 1 J ·t 2 o l 2 ~e
iv) Metoda 1. IntersectAm graficul funqiei y=/(x) ·cu dreapta variabili y--m.
Numlnll punctelor de intersqe ale celor douA grafice reprezintl numArul · de
. tidlclni reale ale ecuapei. . · .
. Metoda 2. '&te o meţodl algebrică Cum ~=m => mr-2x+m=O, cu â=4(1-m2),
. · · x2 +1
S=.!.,
m
P=1. Formlm tabelul discutiei rikllcinilor:

m  s 'P. · Discuţia radăcinilor

. ·mE(-00, -1) - + X1, Xi rldlcini complexe conjugate

m=-1 o
mE(-1, O) + + Xi, .riER, X1<X2<0 . ·.
Bcuatia de gradul doi degenerea7.A în
m=O + ecuatie de. gradul întîi: x=O -.
mE(O, 1) + +
m=l o +
nÎE(l,·+oo) +
 n=2 1n=2
m=l -; ii) C= :t.!..

.
l
82. i) /(-1)::=l-m.+n=2
/(1)=,/p +8'

. lx2+x+2 ,
.

.
=?

pentru
· p= -4

xE[ ~1, O)
.2

iii)/(x)= V-4x +4x+4

2 , pentru x·E[O, 1] ;

2x + 1 , pentru xE[ -1, O)

,

I
f (x)=
-2x+1
-:==== .'
J-x 2 +x+l

_s.
2 ,
~ntru xE[O, 1]. ;.

· pentru xE[-1, O)

f'(x~
1 1
2 (-x2 +x+1) 312
, ~xE[O, 1) .

Tabloul. de variatie a fiµlcpei este:

X -1 --0,5 o 0,5· 1
f'(x) - - o +I + o - -
7 ,
f(x) ~ 2·
" 4
~ 2
-
I' ./5 " 2

f"(x) + + ·1 - '
-
Graficul funcţiei este prezentat în figura XI.82.
iv)A= J) +x+2)dx+J;J-4% +4x+4 dx= ·.
2 2

x3 x2 ) o 1 f◄l.l ...
= -+-+2x +- v5-(2x-1)2 ·(2x-l)'·dx.
( 3 . 2 . .-1 . 2 o . . .

. în calcule vom ţine· seama de integraia-

1= J~dt,. care este echivalentll cu integmÎa
.., -¼ o J. 1 Jt J = JJs-(,/ssinu)" ·(./5oosu)du =5Joos udu:i 2

. l'lg.Xl.82 z J 1
= 5 •~Zu di,= = ~u + !
sin2u) +C, unde

. 2x-1 As~
k° smu
· t=yJ • ·
sau u=-arcsm----. u.e1 A =-+-arcsm-
23 5 . 4 sau, 1wn
" d o. valoare
.fs _ . ~ ·4 5 ,
aproximativa, A •4,9924~2355, sau chiar A ~5.

608
 2x 2 +~.~~ , pentru xE(-oo, ~2] 14x+l_, ~pentru xE(-oo,_ -2]
-x+2, pentmxE(-2, 1) : - -1 , · pentru xE(-2, 1)
.83./(x)= 2x'2+x-2 ;f'(x)=: 4x2~+3 -
.
___ ,
2x_-l l. .
' ·
,
~ntru xE[l, +00)
-
- - - , pentru xE[l, +QO).
(2x-1)2 · . ·
_Funqia este continuă în pun~ele x=-2, x=l. Funcţia_nu este derivabill în x=-2 şi
x=l. . . ,
4 , pentru X~ -00, -2]

ii)/" (x)=
,O ,
_8

I
penţru xE(-2, 1)
.
--""!!", pentru xE[l, +00) .
. . {~-1)3 .
~pta de ecl!3tiey=x+l este asimptotă oblică pentru·x-++00.
Tabloul de variaţiei a funcţiei esje:
,

·x -00 -2 o 1 +00

. /'(x) -. - -71-1 - -
..
~1 I3 + t +·
.f(x) ~
+00·, 4 2·, 1 ,. +00
·' '
I
I

- ·f"(~) + o
-
o O· ·1 -
În pun~eleA(-2, 4) şi B(l, 1), graficul fun~ţiei are puncte unghiulare, punctele în ,
· ·. · · . · -, .. · {7x+y+10~0 - · {3x-y-2=0 ·
care tangentele la grafic .au ecuaţiile : h. . . =0 ; B x+y- 2 =0 .
. _ • x+y ....2 -
Graficul funcţiei este pŢezentat în figura XI.83- (vezi pagina 610). -
iii) Cuni funcţia ~te co~tinuă şi .derivabiJă pe [t,2], atunci i se_ ~ate aplica
teorema lui La~ge: există cel puţÎJţ. :un punct cE(l, 2), astfel încît
,· • • I '!-1• • . 0 : .• . . •. . . . • _,.. • ,

/(2)-/(l) =f'lc) ·* 2-= ~ -4c+3· ~ 2c2~2c-1=0 ~ ~ l±./3 iar s~Iun~- ~te -

2

2-1 y 2-1 (2c-1)2 . . 2· ' . ·:tt- .

\ 1+/3. '· -c
c=--·
. 2 a1.1,36602E{l,
. . 2). . .
. · J.4 r(x)dx=x
1v) V=x . 5.-2_{2r +x-2) dx+x J.i. (:-:-x+2)-· dx+x Ji4(2x2+x-2)
2
- - - dx= 2 2
2
·
' -4 -4 -2 . 1 2x-1 .

-8x~~~+-nJ (x --4x;4~fn f"fx+1-...L) dx * -

2
=X r- (4x +x +4+."'4x
2

J-4
4
/- .
2
-2 .
3
.J1 ~ 2x-1 .
1 2

* V a150'J,4430395 x sau V crr 1600,46251. Se poate considera şi V- 1600.

609

-
 84. Vezi figma XI.84.
1

,
•

y=a "3,XIJIJ{x=O ., .
~ { y=ax2·* x=l =>A(l,a), B
{y=ax
y=l * _B
2
[ ~ l· · {,:~(1
* a' )·
~~ , 1 , C y=l C 1, I

Auc=J·[¼
·
1
. ii.
a~-J~f¼l ·dx~J• azdx= -.!-2..+!-j l ,. Fie •
1
a
1 62a3 a
·
0

~ ~
10
/(a)= !!.-2..+!j
6 2a 3 a 6a2
; f (a)= -a2+3 - 2fi
;,f(a)=IJ a'-6tr-4a+9=0 · ·
=> (a-1Xa3+a2-Sd-9)=0, dar cum a>l, atunci a3+a2-5a-9=0, iar Ildlcina Je8II a
ecuati~ se afli folosind metodele de calcul numeric, prezentate în ·capitQlul ·X, şi ·
anume: fie g(a)={r.+a2-5a-9. Formlm şirul lui Rolle: g'(a)=3a2+2a-5; g:'(a)=O :c>
~ a.= - ~ , ai=l, g(- ~ )=::- ~<0, g(l)=-12~. Deci Iildllcimţ a.,E(l, ~)- Miqmfnd
. _intervalul pim ţ1oEfl; 3). Folosind succe.siv. metoda co~ei şi metoda tangentei se_
~te· ao:=2,479815749. Acea,ta este valoarea parametrului a pentru care ar1a· -·
consideratl est~ maximi.
85. i) Domeniul de definitie: xER\{-1,. O}.
3 2 l .
f'(x)= x +X -x-a ·e"i. Aplicînd teorema lui Fermat, obpnemf'(-2)=0, atici a=-2;
X~~f - . .
3 2 (2a 1)
3 1 . '
f"(x)= x + ax+ + x+a •e~.Cumf"(-2)•0,atuncix=-2esteunpunctdeextrem,
, X~+zy . .
şi nu de inflexiune. ·
1
ii) f(x)= x(x-2) •e"i; lim/(x)=O ·şi llin/(x)=+oo.
x+l .z-o
.z< O
.r-0
.oO

610
 . \

9raficul funcliei admite asimptote verticale, dreptele de ecuatil · x=-1, x=O şi .

. . 1
· - . · x-2 - .
mimptota vertical~ d~pta de ecuatfe y.=x-2 (unde m= lim - • e z = 1· §1
. . x-ta>,x+l

n= lim [x(.x-2). ei -.x]•co-od'= ~ x[(x"'2)eLx-1)= lim xeLx-2e·t1 =

z-ta> X+ 1 z-ti» {l 1) z-too l +-
1
. X+-

-lim [ 2ei+1]+ lim .xei-.x_ 3 lim .x(ei~D_ .3• 11m e~-1 - .x .

-:,:~CD
- 1- -1 - -r- - +:,:~•--------
:,:~CD 1 . .x+t - +·Z-tCD-
.x+l-
+- +- X•- -
• x-· X - ,x2 , ,x2 .q:.
1 .!. -
- - ·ex •
.x2 •
=-3 + lim·-------=-3+1=-2.
1
-, 2
~ .
. Studiul primef derivate: /'(.xp, (.x+2)(.x -.x+l) •ei; limf(.x)=2 •lim .!. •ei=+00,
.· x(x+l).2 ~ _ ~;8 X
. . 1 •a,• - 1 '
- at- -2 1
limf'(.x)=2•1im2... = 2·1im x =-2·.lime7 =0.
:,:-0 :,:-0 - 1 :,:-0 1 1/ . :,:--O .
z<O·
.
z<O e 7 z<O -e-
2
:,: z<O .
. .. X
3 2 1
Studiul derivatei a doua: f"(xp, ~ -6x -3x-2 e7 • P~tru determinarea pundelor de
. · . r(.x+1>3 ..
inflexiune vom aplica şirul lui Rolle, pentru e.cuapa f"(.x)=O. Fie g(.x}d-<ir-3.x-2,
·g(xp-0, g'(.xp,3(.r-4.x-1), g'(.x)=O ~.x'u~2±{5, g(~'1)=-24+to{s<0, .
g(x'-i) = -24-10{5 < o.
X -00 .x'1 .x'2 +00
NumAml punctelor de
inflexiune - -
g' /g - - - + .x''0 Ef..2+./5, +00)
. Resttîngînd intervalul (2+{5, +00), obtinem .x''0 E(6, 7) .. Prin ·"înjumlffitirea"
intervalului, de-dolii ori, se g~eşte dl .i"0.E(6,5; 6, 75) şi apoi, aplicînd succesiv
_metoda coardei §i metoda tangentei se peşte clx''o•6,508176979, iar J(x''o)-4,557. •,ţ.

Tabloul de variape a funcţiei este:

X -00 -2 -1. o 2 x''o +00
f'(.x)• + o - - +. +-, + + -+
+00
-00 I' o " 4,557- ·" -
/(.x) 8 +oo o
-00 I'
-re " -00
"
f'(x) - - - + + - - - o +

611
 \.

Graficul funcţiei ~te prezentat în figura XI.85 (vezi pagina 613).

iii) A=f [/(x)-x+2]dx= f (xx+l-2x e~ -x+2)dx=.

3

2 J2
3 2

• 11 1 . . 1 1
3 3 3 3
= -..!.+J. (x-3+3 ·_!._)e7 dx=-.!.+ ( xe7 dx-3 ( e7 dx+3 ( _!._e7 dx.
2 2 .· x+l · 2
.
J2 . -
J2 · J2 x+l
1 2 1 1
lntegnnd prin paiţi, obpnem: fxe7 dx=!..e7 +..!.Je7 dx. Pentru calcularea valorii
· 2 2
6
integralei definitl I=
d
J: 1
e7 dx, vom ~lica metodeie de analizl numericii prezelltate
.
în capitolul X. .

&t!bl I= w:~~xe¾-x+2) dx= J[(x-3+ x!l)eLx+2]dx= Jxe¾dx-

·1 1
1
7
f 1
7
. 2 1
7
-3 e dx+3 x+fe d~-fxdx+2fd·x=~ e + f 1
7
. 1
7
e d~-3 f e d~+
2 J
+3 __
. x+ 1 J -2
x x - __
1 e.xdx:..._+2x=-e.x
-
2·
1
5 ·e%dx+3 -e.xdx=
x. +2x--
2 2 ·
1 -
i+ I·
2 2
1
2
' '
f- f 1 · 1 · .

1 . 1 ' .

· = .!.x2 ( e 'i' -1) + 2x

2 . 2· x+l
-.! J
5x - l e 7 d x . Pentru aflarea valorii aproximative a integralei
. . ·

·[ -~. x - l e -i- dx voi folosi formula lui Simpso~, pentru. un 11=10.·

2
· x+l .
~ · · .
1 .
2
·A aa
.
x (e'i' -l) +2il -.!. • 2-[3/e
2
3

2 2 60
+22·3.f; +4(4,939612264
-
+4,92&35983 +

+4,918812569+4,910998706+4,904519676+4,899153817+4,894720915+4,891073433+
+4,888989819~,885669342)+2(4,933655348+4,9233~448+4,914723017+
+4,907607282+4,901709721 +4,896830646+4,892807135+4,889505374+
+4,886814787)] ~ A aa ~ 3./e -~./e .:..!_ __!,_ · 294,368266912 •0,02974448L
- , 240 40 2 120 - ·

116. Domeniul de definiţie: 1+2 sinx >O* 4(7:, 1~it) * 4°• u( l~x, ?it];. _ 1
:)
. 71t
n-
.v~epteI d
e e ecuatn.. x=:=6' x=Ţ
. l11t " .
smt ~1mptote vert"cal
1 e.

f'(x)= 2cosx ; f"(x)=- 2(sinx+2) <O.

1+2sinx (1+2sinx)2

612
: ·. Tabloul de variaţie a funcpei ~te:

X o 1t 711: 1111:
-Ţ·
2 6
f(x) + o + +
f(x) o , ln3 --00 o
f"(x) . ·o.
~Functia y=/(x) este ·periodicA, de perioadA principalii T=k
Grafic_ul functiei este prezentat în figura XI.86.a ·
g g

Ffg.x:I.86.a

h)f(a)= {f ~2./3sina-4cosa+{3 ~-
Rezotvak -tiei se poate efectua
prin una din UllDAtoarele metode:
Ffg.XI.8S
a} metoda unghiului auxiliar;
b) metoda substituJiei : înlocuirea . ·

funqiilor sin.a, cos ac~ t=tg;, prin expresiile coresp~toare lor

~
. 2t . 1-t2 ) · . . .
sma =~ cosa=-._ ; ~

~
1+t2 1+t2 . ~ . . .

c) metoda algebrică: rerolvarea unui sistem algebric condiţionat, şi anume:

sma=u, u -1, l 1
• · E{.
.,· ·. ·1 +v. =
~
2 21
· .
.· . ...
..
\
. * . . ~ ~~o

I cosa=v, ~-1, 1] . 2\f3u~v+~=O -~+12u-13:>_*u~ma- 14 . *

. 1 . n: a=- 13 ~ ae·.{ (- ·1J\1: arcsm
sn:· ·sau. sma=--·
.. • ( 13) ,_ I '~{o l} } ·
-- sma=--a=~ - - +l(J. . ~. , •.
2 6 · 6 14· . 14· · .
Deci, punqtul considerat este: A ·(11:, 1n2).
. . 6

613
 iii)F(x)= 2cosx ;. F'(x)= -2(sinx+2) <O; F"(x)= 2cosx(2sinx+7).
• 1+2sinx- (1 +2sinx)2 · _ (1-+2sinx)3
F este o functie perlodicl, de perioadi principali 2n.
1+2~inx-O * ...val!!;_,
.,,6
Un }, de.ci xE[O, 2,tj\{!!;_, Un }•. .
6 · 6 6
X
o n 7n 3n Un
2n
2 6 2 -6-
F'(x) - - - - .' -
F(x) 2 o +00 " o " -00 +00 2
' " . -00
'
!"(x) + o - -
+ ·o - + +

. F'.fgJU;.86.e
o /JI.I 11
(i 2cosx dx= (.ţ(1+2sinx)' dx=
..I:
6 A=
Jo 1 +2sinx Jo 1+2sinx
=Inlţ+2sinxl ::;1n3_ . •
·87. a) i) Conform definipei functiei parte<
întreagl [ ] :R-+~. avem:

. I -10,1, pentru xE[O, 1)

pentru xE[l, 2) ·
[x]= 2-, pentru xE(2, 3);
3, pentru x=~
X .1
pentru .xE[O, 1) ' pentru xE[O, 1)
2x+l '. (2x+1)2 .'
x-1 1
pentru xE[l, 2) pentru xE(l, 2)
decifi(x)= ~ ' . ; f'1(X)= 2x2 '
x-2 3
pentru xE[2, 3) .J>('.'ntru X~2, 3)
2x-1 '
o ' pentru x=3
614
 /

. · Funcţia.fi ~te o funqie derivabiHl pe intervalul [O~ 3] \ {1, 2, 3}, iar_în punctele
(l, /(1)), (2, /(1.)),_ cu toate ci.limitele laterale sînt finite şi diferite; graficul funqiei ·
nu admite_ puncte unghiuiare ~eoarece funqia ~te discontinul.
4
pentru xE[O 1)
(2x+1)3 '. . '
l
- --3-. pentru xE[l, 2) ·
· f'1(x)= ~-
12
(2x-l'f , pentru xE(2, 3)
O .·-pentru x=3
Tabloul de variatfe a funqiei ~te:

X o 1- 2 3
1 1 1 1 3
f1(x) -- - + 9 2
+
8 3 +
25

/1(x) o , 1· o , 1· o , 1
3 4 5
f"1(X) - - - ' - - - - - -
Graficul funqiei este prezentat în figura XI.87.i

Ffg.xL87J
Cum funelia este continui pe .intetvalul
[O, 3]\{1, 2, 3} este integrabilii şi obpem:
3 1 2
( fi(x)dx= ( _x_dx+ ( X-l dx+
Jo.- Jo 2x+l J1 2x
+J~ x-
2 2x-1
2 1
dx=.!xl -.!.1n
2 o .4
12x+i o1+ li
-- + .!.~l
2
2

12
+.!.xf 2-!1n
-.!.1n txt f12 2
4
l2x-1 t12=
3
3

.:.. 3 _ lln500
-2 4 rg·_ -
Flg.xI.87 Jl
ii) / i{x)=[r] ·r pentru xE[0,_3]. Explicitlm
funcţia. parte îhtreagt:· ·

615
 o·, pentru x~O, 1) .)

o,
-pentru x E[O, 2
1) 1, pentru xE[l, ./2)
1; . pentru x 2 E[l, 2)
· pentru xE[./2, (3)
.2,
2, ~ntru x 2E(2, 3)
3, pentru x2 E[3, 4)
. 3, pentru xE[./3, t/4)
pentru x 2 E(4;
[x2] = 4, _pentru x 2 E[5,
5) _ 4, pentru xE(./4; ./5)
5,. 6)~ - 5, pentru xE[ ./5,
./6) ·
. 6, · pentru x 2 E[6, 7) 6, pentru xEf../6, fi)
-1, pentru x 2 E[7, 8)
-s:-' pentru x 2 E(8, 9)
7,. pentru xE[{f, ./8)
9, pentru x 2 =9 8,. . pentru· xE[\fS, ./9)
9 . ~ntru x=·./9~3
'
Graficul funtp.ei este prezentat în figura XI.87.ii (vezi pagina 615).
iii) / 3(x)=[25x] ·ln(x+l), pentru xE[O, 1]. ~xplicitAm functia parte iţitreagl:

o, pentru xe[o, 3~)

O, pentru 25 xE[O, 1) 1 , pelltru xe[ 3~ , 3; J

5
1, pentru 2 . xE[l, 2)
2, pentru: 25 xE[2, 3) . 2, pentru xe[ 3~ , :2)
31, pentru 25 xE(31, 32)
·k-, · e[k'k+l)
-
pentru X - , · ___;__.
32 ·32
32, pentru 25x=32
;~~ xJ.:u,
~~tru
132·
1)
32, • pentru x=l.
Graficul funcţiei este prezentat în figura XI.87.iii (vezi pagina 617).
._ iv)/4(x)= x-[x] ,.pentruxE[O, 5]. Explicitlm funqia parte întreagi:
[x]·x2 +l _.
O, pentru--xE(O, _1)
1, pentru xE(l, 2) ~ .

2, pentru xE(2, 3) .. · '

[x]= , iar funqia '4 va deveni:·
3, pentru xE(3, 4)
4, pentru. xE[4,. 5)
5, pentru x=5

~16
 . x, pentru xE(O, .1) . ·:---.
x-1 pentru xE[l, 2)
%2+1'
.-) .' ~;:i ,· . ·.pentru ~E(2, 3)
f4(xp.· x- 3 . pentru. zd3, 4) • ·
. 3x2+1' -._,
x-4.
-,-, pentru ·.xE[4, .5)
4x +1 - .
;-;. ·~ ; . -·pentru %~5
5%2+1 ' ·-

Graficul functiei este preuntat în figura XI.87.iv.

r
v)fs(.x)=Ţx-[Vx), pentţuxE[O, +oo)..
Explicitim funqia parte. întreagl:
---------------------
. . .•
!I
.J

h ai,a.' fJ.9 1111/fo/eti

. d. 111t1a11nl·•n .de 1/Jor/
. _li1oi llltlrfl, . - .

'

·....,

. ·•-~·.o.
: .Ffg.xl.87Jll .
O, pentru V.XE(O, l) .
I'_C
. · ,·
o,:'•pentru xE[O, 1)
·. ţ ,: · pentru y% efJ,. 2),° . . 1; · pentru :xE(1 , 2')
[Vii : 2, pentru 'rxec2,3) _ 2, pentru zE(2P t 3J')
3' .1'_,::.E[ ·
)· -; 3, .pentru xE(3P, 4P)
pentru y%• 3' 4 . . • • ~ . ~ .·. .
• • ! . • ,,

n ,· pentru 1./xE[n, n+l)

iar funqia y=/s(x) va dev~:

· Nlcoleacu -
617
 '{i, pentru. X E[O, 1)

"./x-_t, . ~ xe:[1, 2')

/,(x)• Vi-;, .pentru xe:[2', :vr ;/',(x)•
1
· · ·>O pentru .ie:[O, (n+l)"]
• !
I
• • • pVxP-1 ·, -
'{i-n, pentru xe:[n', (n+l)')
şi lim/',(x)•+oo~ deci graficul funcilei va fi-tangent Îl'.l origine axei Oy•
.s--0 ; '
.s>O
1
/",<°x)• l-p
. 2
· , ,-::::-:- ~O. Graficul funqiei,·pentru cazurileparticu~p•2,p•3,p-4,
.
p vx'lp-1 • I •· • . I

este pre7.elltat în figurile XI.87.v.1, 2, 3. - 1

. . . . . p~ .
·~
1 -
-------------
1·2:1~-~--~----~ ' . ~----
~ ..
oa7 __ 2 32 4 · . s . .x
l'f&.XU7.v.l
p•3
I .. . =

,.~
~-----. --- ==
o- 1 ' )(. •
FlgXJ.87.v.3
c· 88. a) (Vezi fipra XI.88 a). Aplicînd o teoremă a lui Paul
Guldin şi anume: ,volumul solldulul generat de o cur'!" p/a,nlJ
tnchlsil tn rotaJla tn jurul unei axe din acelaşi plan, care nu
intersectearil curba, este egal cu produsul dintre aria
8
domeniului şi lungimea drumullli descris de c_enfrului lui de

Al i ::::.::~ cas(l50"-z>}Ji4 a••

~+ {3" a

d.
l
•
E
i•
,
•
.. • ~Ji a•~b+ Ji acqs(lS:-z>]>
.
2 '.
.
3
'
Ffg..Xl.88.a

6ţ8
 .... \

Cum ·y=rr,.fimai~.cos(lSO°-x)•./'f. 2m-b €.[~1; i] * -l!a./i 2m~b !al *

. . . . -~ ' . . "
-~ .!.[b-
2.
.fi
3
a]!am!.1-[b+
2
fi
3
a} Măsuni·.1!Dghiuhd· CXllUt este egală cm
~ 1aw,.. (2m-b)/3 '--'
X- -lV--atecm---•01
_ l·[b ./f) ~ ...... 2__:(150"-z). 2--cos(z•i)
m-- +-a .CJJv,,,----- -----~-•
· · .a •2 3 sin(lSOO-x) . ( n]
smx+-6
i) ~ ~ definilie: zE:i.\{ h- : IkEZ }- · • -

, ii) Perioada funcţiei este 2b, ·deci se poalq· trasa uşor un detaliu .(ţe grafic pentru.
' ' I' '
· 2n]- {- S,i ,
X€[0, 11,i }.
6 6
.) "',,.• . l Sii . 1ht : .
iii rMlunptote veruca e: x-_, X--·
, . 6 6

cos(z•iL,(z),-() => cos(x+.!:.)=.!. => zE{ .!., ~ }.

2
iv)/'(}&)• l -
sm x+ n ]
• ·2[
_ 6 2 ..3 2 ·
6
, · ( ii ] 1 n K , n Sn .· n 3n
/ (x)>O => cos x+- <-=cos.-~ -<X+-<-=> -<x<~ . .
· 6 · 2 . 3 • .3 6 3 6 2
' .

I 2rcosifx+!.1-~rx+~)+
6 6
11. . • . ' ..
v) /"(x)a [ · · ; dar~ â<O, semnul n ~ u i este
mw[z•i] . !

. dat de coefici~tul lui cor(x+!.), deci/"(x) >.O „ sm(x+!:) > O, adică

, 6 I6 l,

zE(O, s:) f!K, 2K l

o . ·n SK 3K Un
2n
X
6 6 T 6
/'(x) - - o + I

+ + o - - - -
' /(x) '4-{3" {f „ +oo -oo ,. -fi' " -00
+oo " . 4-{f
,_ +
/"(x) t + + -· - - + +
'

619

.'-;-,
/
. I
 Graficul funetieJ: e.,te pre:t.eDl8t în fig,.n Xl.88.b. .
BxteQSia detaliwui·de··grafic pe axa absciselor este prez.en~ în fi~ XI.88.<;. · .

.
li . .·tIj
• I I
' I'\
I
I
.I I
4-IJ ~. ----J----~~--J I
a '
f ':I
I .I
I
II II 'I I
I 6
I
I
,I
'
I
I

. .·-a- f ~) -a- •t±:ff'·-a- fn ~

stn(x•i) · ts1n(~~) ft •stn(x+:) . • ., _~ ·
x 2-COSX+-;:, - . X+- . X+- x

t
·o· 1 6 - 6"t'
d)A= . . dx=2 tg - dx- _ . dx:;:2ln
2

:li ' . ~ i . '

-ln stn(x+i) ,~=2 r{tg: )-1n(t~)]-f(•ln ;~ )-1nfm~)} unde în calcule

.. . . .. . . . a: . a:
se va tme seaJD8 de: si~.Sa: =sin(a: +.:!.)~- {i(./3+l) şi tgSa: =tg 4 +6 =
12 4 6) 4 ·24 2 -

·= {i({f -l). Astfel .6b~ 11 ~ clA=3'ln ~(./3,-l) ~A~ln 3.fi(9 ~2/3l„2,088~ .· ·.

2 . i~ ,2 2

620

_I.
 .
.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
. ..,

" . ~
'
1.-AramA„ L şi, Motozan,· T. -Probleme de.calcul diferenJial şi imegr<il.
Editura Tehnică, Bucureşti, 197R
.2. B~ea, H., . - Probleme de· macematică date la exame_-
nele · de definitivare în învăJăJnînt şi la
concursurile pentru ocuparea .cµ.Jedrelor.
Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1976.
3. Bătinet~, D.M:. ~ Probleme de matematică JJC!Jtrll treapta
a II-a de liceu. Şiruri. Editura Albatros,
Bucureşti, 1979. .
4; Berman, G. - Problemes <ţ.'analys.e 11zatheinatique.
Editions Mir, Mmcou, 1977.
. 5.'Buşn~g,_D. ~ Maftei, tv. „ Teme pencrtt cercurile şi concursurile de
...... matematică ale elevilor. Editura Scrisul .
Românesc, Craiova~ 1983. ·
6; Coşnită, C. şi Turtoiu, F. - Culegere de probleme de analiză
matematică.; Editura Tehnici\, Bucureşti;
1962.
7. 06midovitch, B. et Maron, I. - Elements de calcul numerique. Editions
'., ,· Mir, Moscou, 1974. .. .
·s~ :P6midovitc~, B. ş.a..
\ '

- Recueil d'exercices' et de problemţs

d'analyse mathemaiique. Editions Mir.
Moscou, 1971. ·
9. Donciu, N. şi Flondor, D. - Culegere de probleme de · algeb,:~ •şi
analiză . matematică. Editl:lra Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1964.
1
_

10. Fabry, E. -Probl~nzes d'analyse matMmatique. Paris,

Hennann et fils.
1-1. Giurgiu,. I. şi Turt~iu, F. - Culegere de probleme de mate11tatică
pentru treapta a doua de liceu . . Editura
Didactică şi Pedagogică. Bucureşti, 1981.
12. Goursa~,E. - Cours d'analyse mathematique, vol.I.
Gauthier-Villars, Paris. ·
13. Ionescu, D~~~ - EcuaJii diferenJiale -şi intcgrafe .. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.
_14. Ionescu-Ţiu, C. şi Pîrşan, L. , - ·Cal,cul difereliJial şi integral penti-u
~dmitere în /aculeate. Editura Albatrqs,
Bucureşti, 1975.
15. Leonte, A.-V. şi Nicol~cu, C.P. - Culegere de probl~me de algebră şi .
analiză matematică. Editura Scrisul
Românesc, Craiova~ 1981. '

621

I
16. Nic~lescu, C.P. -"Teste de analiză mat~matică. Editura
Albatros, ·Bucureşti, 19g4_
17. Nicolescu, C.P. · - Teste d_e geometrie. Editura Albatros,
Bu~ureşti, 1986.
18~ Nicolescµ, C.P. - Analiză matematică. AplicaJii. Editura
, Albatros; Bucureşti, 1987.
19. Nicolescu, C.P. - Teste_recapilulafive de matematică.
Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1989.
20.',Nicolescu, C.l,. ~ Si,iteze r}.e matematică. Editura
,Albatros, Bucureşti, 1990.
21. Nicolescu, C.P. ; 100 /ecfii de matematică ffiră medjta-
tor. Editura ICAR, Bucureşti, 1990-1991.
22. Nicolescu, C.P.;_ Nicolescu, M.G. - Tf!lte de analiză matematică. Editura
PAN GENERAL, Bucureşti, 1994
23. Nicolescu, M., Marcus, S. şi colab. -I Manual de analiză matematică. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.
24. Panaitopol, I. şi Ottescu, C. ~ Probleme date' la olimpiadele de matema-
tică. Editura· Didactică şi ·Pedagogică,
Bucureşti, 1977. · ·,
25. Perju~ C.-şi Perju, R. · :. Culegere de probleme de, matematică
, peniru concursurile de admitere În învăJă­
mîntul superior. Editura Didactică şi
Pedagogică, B1.1cureşti, 1970.
26. Riv.aud, J. - Exercices d'analys~, tome I, Libraire
Vuibert~ Paris, 1966.
27. Roman, T. Sacter, O. şi Siinionescu, Gh. - Probleme date la concursurile de mate- , ..
matică. Editura Didactică_ §Î Pedagogică,
Bucureşti. 1970.
28. Roşculet, M. şi Popescu, 9. - Probleme de analiză matematică pentru
concursurile de ·admitere În învăJămîntul ·
superior. Editura ·Didactică şi Pedagogică,
I
Bucureşti, 197;1. _·· .
1
29. Udrişte, C.N. şi Bucur, C.M. - Probleme de matematici şi observaJii
me_todologice. Editura Facla, Timişoara,
1980. .
30. * * ~ - Gazeta Matema_tică (196-5-1989).

622
 ; \

\...

CUPRINS

. . .
Q1vînt
. '
înainte
.. de
. ..
academician
-. .
Constantin
,...
..,.; -
-Drimbl
. ......................
. -
-..............~ ...........
' . :. 3
'_. ' ' '

. ~pJfQ~Jd- I
Şiruri. ~inute de fUT:'TÎ
Teprema de convergentl cu. e. ~ume elementare ~ şi raţio~e~ Sume
~oriale.. Sume combinatorice. Şiruri de n~ere definlte prin ~·de ·
tecurenţi. Şiruri de determinanţi şi ste matri~ definite prin relaţii de recurenţi._
Lel!"l ·lui Cesaro-Stolz. Consecinţe ale lemei.
~leme propuse spre. rezolvare ·~·~···..··...........................................~ ........~....•......:... 5
~ Rczolvlr'i. şi _mp'UDSuri •••..•••• ~....... ~········~································•··~····~··························· ~3
cap1to1u1 n ·..
Lim~ de funcJii, . .
Probleme .propuse spre 1'C20lvare ........................................ ~..................~........~········ ,49
Rezolvlr'i şţ rlspunsuri .............................~ ................;•••.•~ ..···!•··································· 54
-~Capitolul m .
. Continuitate. ·Derivabilitate. _Derivata ţle ordinul, n. Aplicaffe aţe derivatelor:
tangenta, subtangenta, normala, subnormala duse .la o cutbA ·datl; unghiul ·
sub care se inteisect~ dod curbe; unghiui ·sub care se vede o· curbA 1

dintr-un pund daţ•. Derivata unui . determinant_., Proprietatea lui Darboux

Pri7!2itive .
Probleme
.
propuse spre ~lvare
.
.......................... ~ .........................~·············............
'"', . .
83
:i_:tezolvlr'i şi l'Dspunsµri. ......................._••J>••·t···· ..··.·~·................................................... 104
capitolul JV . ,
· Tt!l?reme de medie: Rolle, Lagrange, Cau~hy, l'Hospital, Taylor, Damoux: Aplicatil.
. Probl~e propuse_ spre 1'C20lvare ........ ~.~ .... ~ .............................................,...... ~....... _127 .
Rezolvlri §Î rispunsuri............................................................................................ 1_34 •
capitolul V
Grafice de funcJii
Pro.bleme propuse spre r~Ivare ........................................................................... 173
Rezolvlri ·şi rlspunsuri ..........,................................ ~ 178
! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ••••••• . . ~·········

capitolul VI
Probleme de maxim §i de minim
· Probleme propuse spre rezolvare ..................................................... ~··· ............ ~ ...... 282 •
Rezolvlri ·şi rispunsuri...............................~......_............._..........~.............................. 285
623
 "
Capitolul VII
• �
. I
FuncJii int!ţgrabile bi sens Riemann. Integrale. Metoda integrlirii prin părţi. Metode
de schimbare de variabilă. Primitive ale funqiilor rationale, trigonometrice,
exponenţiale, ţraţionale, ·binome. Şiruri de integrale; relaţii de recurenţi. ··Valori ale
integralelor -definite pentru funcţiile modul, 'sgn,
a, [ ], { }, min, max; compwietj.
de funqii. InegalităJi. Derivata sub
integrală. Valori medii.........; ...................... 312
· Probleme propuse· spre rezolvare ..........·:................;............................................... 316
Rezolvm şi rllspunsuri...........:........... ;.................. �......;...........:.....................1......... 327
,.
Capitolul VIIl
SumeRiemaM
Probleme propuse spre ·rezolvare ......................................................:.�.............:..... 392
Rezolvm şi rllspunsuri..;.........�···········....................................................'.................. 393
Capitol� IX
AplicaJii ale integralelor: arii, volume, centre de greutate, formulele lui Paul Guldin,
moment static, moment de inerţie, lungimi de cmbe,. suprafeţe de rofa1ie, lucru
niecanic, presiune; viteza, acceleraţie, caldura specificii. IdentităJi deduse prin
derivare sau prin integrare.
Probl�me. propuse spre rezolvare.......:...........;..................:..·•..··..............;..'............. 400
Rezolvări Şi rllsp�uri.•.•..•......�...••.•..•......•..•••..•..•.••.••••...•••�.••.....••..•• ,•...•.�.•...••••.... 408
Capitolul X
Metode de calcul aproximativ. Determinarea valorilor aproximative ale răcfflcinilor
ecuaţiilor, folosind metode de calcul numeri<;:: metoda înjumătatirii intervalului,
metoda coardei, metoda tangentei, metoda combinatll. Remlvarea · ecuaţiilor tran,;,
scendente. Calculul aproximativ al integralelor definite folosind metode de calCQl
. · numeric: metoda dreptunghiurilor, metoda trapezelor, formula lui Simpson. .... 448
. Probleme propuse· spre rezolvare ...............;.'..................;..............'.....:.................... 455
Rezolvm şi rllspunsuri.............................................. ;............................................;. 4-57 ·
Capitolul XI
Probleme de sinteză
Probleme propuse spre rezolvare,...........:..................................................... ...........; 488
. Rezolv� şi. rllspunsuri................'..............................�.............................·................ · 507
Bibliografie selectivă...............�.......................................�.......,............".................... 621

Tiparul executat de
S.C. n Luceaftirul " S.A.
Unitatea Buftea
 ,.
'

Elaborarea editiei a patra, revăzută ş i adăugită, n volttmu lu i

ANALIZĂ MATEMATICĂ, vol um ce face parte din ciclul "Exerciţii şi
probleme de ma tematică pentru Liceu", răspunde so l ici t ă ril or unui mare
număr de profesori şi elevi, după epuiza rea rap i dă a editii lor anterioare.
În noua edilie, sunt prezentate variante diferi te de rezolvare, totodată fiind
inserate aplicati i originale din acest domeniu al matematicii.
Prin marea varietate de tipuri ele probleme (783 de prob leme cu un
total ele 1.322 de subpuncte), care aco peră întreaga programă şco l a ră
pentru învătflmîntu l preuniversitar, elevu l studios şi disc iplinat matemati c,
va putea parcurge riguros toate capitolele anal izei matemati ce predate în
clasele a XI-a şi a XII-n.
Autorii au întocmit această lucrare în dorinta de a stimu la pe elevii
claselor term inale la fixarea cunoştintelor teoretice şi practice, asigUif nct
astfe l ş i o pregă tire mai bună pentru examenele de bacalaureat, de admitere
în Institute de învătămîru superior snu la olim piadele de matematică."

Academician Constantin Drâmbă

ED ITURA UN IVERSAL PAN

BUCU R EŞTI

TELEFON: 222.31.92; 760.15.75.