Probleme de Fizica PT Admitere in Invatamintul Superior - T. Cretu, D. Anghelescu, I. Vierosanu - PDF (1980)

TRAIAN I.
CRETU DAN ANGHELESCU IOAN ViEROŞANU
PROBLEME DE
[F��(Cffi\
PENTRU ADMITEREA
ÎN lNVĂTĂMîNTUL
SUPERIOR
11111111111111111111111111111
.. Q .
EDITURA DIDACTICĂ ŞI :P�bA�OdlCÂ ._ BUCUREŞTI
;.:.:_.
-~
,;.,·
·•-•";-'-·- .....- .. , .•.:.. :-,;:.· . :. - . ,.... . ·.. -

'" ~
. ; ,.
; ; .,;_ . •.i
·.
PREF'Al'À
Prezenta carte de probleme reprezinta 9 editie revuzutâ ~i comp.letata a

lucrarii Culegere de probleme de fizica pentru admiterea in invatamintul
superior tehnic, apiiruta în 1974; majoritatea problemelor confinu.te fn prezenta
lu crare sînt diferite de cele din editia precedenta.
Fiêcdfè capitol al cârfii este preeedat de cite un breviar care, faia sil repruduca
manualul, reprezintii 1!,n rezzzmat aproape complet . al teoriei, prin rela#ile de
baza din éapitolele respectiçe.
.1llajotitatea ptobletnelor prezentate sînt apropiate, ca dificullate, de cele ce
se propun ·za concùtsurile de admitere în institutele de înviqiimînt superior, iar
unele sînt dîntre cele care aù fost propuse la éoncursurile din ultimii ani.
Atît feiuz în· care sînt redactate problemele, precum §Ï indicatiile date pentru
re7.0lçarea acestora consideram ca vor CQnstitui o comvlementare a manualel1 r
de liceu, precum ri o familiarizare a celor ce vor fol,Ôsi cartea, eu modul de a
gtndi pentru Znfelegerea fi rezolvarea problemelor de fizica.
Lucrarea confine probleme .din toate capitolele previizute în programa pentru
prèdarea fizicii tn liceu. Majoritatea problemelor, pentru, a fi rezal(-·ate, imprm
o atenta rec,edere a teoriei referitoare la fenomenul respectic, §Î iotodata, o deosebiul
aten#e tn scopul în!e'legerii fenomenului. Pentru probleme'lé mai dificile stnt dute
rezolvl1ri detaliate Ji unele interpretari. Recomandam însi.i sil se treacii la folosi,:t:a
acestora numai dupa ce, în prealabil, candidatül a fiicut toate îhcef'ci1rilè de a gasi
singur solu#a.
Lucrarea se a.dreseaza candidatilor la conczitsurile de admitere tn institu-
tele de înva,tamînt superior la care se cere f'izicà, elec,ilot din toate clasele de l.ic.eu
~i tn special, elepilor care vor sa se consacre înçütiirii acestei discipline, precwn
~i profèsorïlor de licezi. Felul cum sînt selectionate problemele~ precum §Ï indù:a-
tiile date pentru rezolvarea acestora completeazii cruio§tintele elevilor de la lfoed.e
din lucaliœtile unde nu exista centre zw,iversitare ~i deci, cure nu pot benefï.i.:iu.
de acele cursùri de îndrumare organizate pe lîngâ institntele de inviitdmînt sape-
rior pentru candidatii la Cfrncursurile de admJterc.
A.C'f'OF:ll
Observl.ljie • •\culo uuçj,~ .i't~ ~n~n~ul .{lt'!Jb~~1uti nu slut date va.loi•il~ 1.,;u.nstantefo1• ,ie
ca.r-e e.ste nevo.1e. PC1lt1•u. rezolvâ1•e;--se vo1• lua valûl'il~ ace.stora •diu tabelul
ane~a de la finele c~rlii, ·
CUPIUNS
1.. lUecanicâ - T r ai an C r e t u -· ........ , _ ..... - - - - - - - - - - - - 5

1.0. Breviar ........................ ·-· ·- ... ,.. ..... _. .... ~, .... ~ ........... 1 .................... 5
1.1. Probleme eu rezolv~ri ...................... _ ._ ....... ___ •., •., .... __ ........ _ 23
1.2. Probleme eu indicatii ~i rezultate ................. __ .......... __ ................ - ,9
Rezolvâri ~ soluµi _ ...... - - _ -· .............. - - - .... - - - ......... - - - 9~
2. Flzlcil moleculari ~i termodinamlci - D an A n g h e I e s c u .............. - - - 156

2.0. Breviar -- ... _ ... _ -- .......... - - .............. -· .... - - -· -· -· - - - - - - - 156
2.1. Probleme eu rezolvâri .................. __ .... __ ........ _ ...... ~ - - ................ 164
2.2. Probleme cu iridicatü ~i rezultate •• _........................................ . 176
Rezolvâri ~ solutü ... - - - - ....... - - ........... - .... - - - ....... "" ...... - 188
3. Electricitate ~i magnetlsm - T r ai a n C r e t u
~ I o n V i e r o ~ a n u _ ... _ 211
8.0. Breviar - T r ai an Cr e tu ................................................. - 211
8.1. Probleme cu rezolvm-i - Tra i an Cret u ....................................., ..... 233
3.2. Probleme eu indicaµi ~ reztùtate - Ion Vier o ~an u ........ _ ........, ...-< 250
RezoivAri ~ solutfi - - - - - - - - - - - ------------ 289
&. Optici - I on V i e r o i; an u .... - - .... _ - _________ ..................... - 830

4..0. Breviar ................. -· ·-· ._.. -· ·-· ·-· ....................... ..__ •., ...... • ◄ ........... ... 830
4.1. Probleme CU rezolvari ...•...•..............••....•• , ••••........•.. •l 8~1
,.2. Probleme eu indicatii ~i reztùtate ...................... _, ...... -:-· •. _ ... _ ..... _ 353
Rezolvm-i ~i solutii ............. - .................. -· ·- ........ - ..... - ....... -· ......... .. 362
5. Teorla relativitatü ~ flzlcl cuantlci elementarl - I o n V i e r o ~ a n u ..... __ 397

5.0. Breviar ....................•................................... w• ... 397
5.1. Probleme eu rezc:ilv~i ................................... -· .............. .,.......... 405
Rezolvâri ............ _,. ..._ ............... ~ ................ -· ........ ---~•• ........ "'" ........... 415
6. Tabele eu constante Uzlce ............................................ ~ ........ , ,_ ..... ...

1. MECANICl
1.0. BREVIAR
L0.1. CINEMATICA
Pozi\ia unui punct material P in spatiu este caractm·izata de vectorul de

➔
pozitie r (fig. 1.1) sau de proiec.~iile x, y, z ale o.cestui vector pe axele de coor-
➔ + ➔
donate Ox, Oy, Oz. Notind eu i, j, k vectorii unitate eu origini]e in punctul 0
~i orienta~i în lungul axelor Ox, Oy, Oz, se poate scrie: ·
+ -+ ➔ ➔
r = ix + jy + kz. (1.0.1)'
Daca deplasarea punctului material P in spatiu are Joc in a~a fe] încît
una din cele trei coordonate, de exemplu z, ràmine constanta, traiectoria
acestuia. va fi o curha oarecare in planul xOy.
r
... ... y .
... ....
..... .....
Fig. U. Fig. 1.2.
Consideram ca la un moment t1 · pozitia punctului material ~te data de

ooordonatele x 17 Yu iar la momentul t1 + Ât ooordonatele pozi\iei punc-tu1ui
material P sint x2 , y 2 (fig. 1.2). Traiectoria punotului P este curba C in
planul xOy.
Din figma 1.2 rezulta:
(i.0.2)
. ~
Vectorul Â.r caracterizeaza varia-µa pozit,iei•punctului Pin intervalul de

timp & ~i se rrume,te rectorul deplasarii. ·Lungimea vectorului deplasarii nu
~-~··· ..
'
este t-otdeauna egall ou lungimea drumului pareurs de pnnctul material 1n
intervalul de timp ~t. Se poate u~or arata ca lunghnea vectomlui deplaglJ'il
~
Âr este:
(1.0.3)
~
Viteza medie este 1·aportul dititre veotorul deplasarii !lr ~i intet•valul de
timp Jj,f, in care s-a produs aceasta deplasare:
(1.0.4)
Vi te.:ia instantanee ~te:

-+ _.,
-+ • Ar dr (1.0.5)
v=hm-=-·
At-+:O ill dt
In planul xOy, viteza; o putem conside~a oa su1nâ v-ecforialâ a vèctô~ilc,r

~ ->
î 1.'I'. ~i vy ( fig. 1.3), m1ele:
-+ . ~:z: d-,
1 v:c 1 = AH-0
hm -
At
= -dt ; (1.0.6)
-+ . Ay dy
1 V11 1 = At➔O
lim. -:"'.'
ilt
= -:-
dt
• (1.0.J)
làr
Fig. 1.3. {'1.0.8)
Analog eu formula (1..0.1) putem sorie:

➔ ........ -+-+
'lJ =Î I V~ j +j j V11 1• (1.0.9)
Dac! intervalul de timp ll.t este suficient 9-e rnic, adicl daoa llt ➔ 0
~
a.tunci lungimea vectorului deplasarii /lr v~ fi practic egalâ eu drumul ils
parcw·s de puilctul material. . ·
-+
1 Vm 1 =.Vm
/j,s
= -Dot , 1ar·
• ➔
Iv 1 = V
ds
= -dt . (1.0.10)
Considera.m oa la momentul t1 punotul material are viteza v

.
1, iar la mo-
.
.
mentul t2
.
= t1 + ât, viteza v
. . ~
2•
.
Variaiia vitezêi va fi:
(1.0.U)
, . ~portul dintr,e variaFa v-i;têtèi 1.iv ti i ttiel'Valul dè timp Ât se numef)te

«~~ü medie: ·
.. --.
.
..,.
-- . ··!,
. ....
&, 1
. _(\.0.1Z)
Acceleratia· ir,;stantanee este:
➔
a== lim ~
D.v
•
...... .
=- .dv
(1.-0.13)
. .ô.t➔D /J.t dt
. . ➔
· tn cazul cind mi~cal'ea corpului are loc in planul xOy, acceiera~ia a poate
➔ ➔
fi considerata en surna vectoriala a vectorilor llx ~i a.Il unde:

➔ ~ ➔
➔ dvx · doy
ax = - ; au = - , (L0A4)
dt dt
iâ.r
(1.0.15)
ln sistemul de unitat,i SI, spatiul pareurs de un punct material se rnasoara
1n metri (m), vi~eza in metri pe secunda. (m/s), iar accelera\ia in me.tri pe
sécunda la patrat (ms- 2 ).
Pentru mi~carea reotilinie ~i uniforma:
➔ -+
a =0, v = const (1.0~16)
ti deoi
= So + vt~ S (1.0.:17.)
tmde S,o este distauta, la momentul t = 0, de la un punct O cons1derat oa origine.
ln cazul mi§Carii rectilinii §Î uniforin variàtè . ·
• const.
a= (1.0.18)
Consider1nd v0 , viteza punctului material la momentul t = 0 ~i lu1nd s0 = O,
obt,inem: ·
• = v0 ± at1 (1.0.1.9)
àt1
S = v0 t ± - • (1.0.20)
2
Sé ia seninul · plus pentru mi$carea uniform accelerata ~i min.us pentru
mitc~rea.. uniform incetinita.
Excluzînd timpul t diu (1.0.19) ~i (1.0.20) ohiinem formula lui Galilei:
v = Vi•5 ~ 2as. (1.0.21)
Daca corpul -ee poseda viteza v0 intra. intr-un mediu in c..ue este frinat eu
accelera\ia a: el va parcurge distanta maxima:
vo2
Sma:i = 2a • (1.0.22)
ForlTiula (1.0.20) mai poate fi scrisa aub. forrila:
(ü).2o)
. _ln catul mifàérii oort,ului pé \tértic:sHt in b·inttleié dè n1ai sus triebuî'-!

1àlo6uita à.éceléra.tia a eu accèleravia gràvita~iô1taU1 g. Da~ii C0l'J1lll e~te
7
lansat cu viteza v0 , orientata pe verticall ln jos, de la îr1!Iiimea h de la sol,
va ajunge la sol cu viteza:
, = Vv~ + 2gh. (1.0.24)
Un corp lansat de la sol, in sus pe verticala, cu viLeza ini~iula v0 , ya
atinge inal\imea maxima:
hmax = v~/2g, (1.0.25)
1ar la o inaltime h < limax va avea viteza:
'= V~ -2gh. (1.0.26)

-,.
Daca un corp este lansat de la sol eu viteza v0 ce face unghiul cx eu ori-
zontala (fig. 1.4), atunci corpul
y va avea o mi~care uniform.a ou
viteza v0 cos ex pe axa Ox, iar pe
verticala se va deplasa uniform
--- --- .........
''
incetinit pîna ajunge la inalti-
mea hmax, iar apoi uniform acce-
Jerat pina atinge solul. lnaJ-t;imea
"' maxima este:
X 2 2 . .,
h = V.oy = Vo stnw~
(1.0.27)
Fig. U. max 2g ig •
Distanta maxima parcursa pe orizontala, sau hataia, este:
Xma~ = v0 cos ex·

2v0 sin œ v~
= -g2 sm
. cx cos cx = -g
vi sm
. 2cx.
g
Din ecuatiile mi~carii pe ·axele Ox ~i Oy:
. gt•
x = v0t cos,ex; y= v0 t sm oc - -
2
aflam ecuatia traiectoriei corpului ..

y=x t gcx- ., g . x.2 (1.0.29)
2v.o cos 2 Œ.
Deci corpul aruncat sub un unghi ex eu orizontala se dep1aseaza dupa o traiec-
torie parabolica.
1.0.2. LEGILE DINAMICII
Ansamblul datelor experimentale arata ca variaiia vitezei unui corp,

adicii acceleraiia corpului dat, este intotdeauna condiiionatii de ac~iunea
altor corpuri asupra corpului considerat. Aceasta afirma\ie fundamentala a
mecanicii este valabila numai faia de sistemele de referin\a ineJ1iale. Putem
considera ca refereniiaiele legate de Pamînt sînt inertiale, iar sistemele de
referinia ce se deplaseaza aocelerat raia. de Pamînt sînt neiner\iale. ln siste-
mele neiner.~iale, în afara de fort,ele condi~ionate de aciiunea altor corpuri,
mai apar forte de ineqie care .depind de acceler.aiia sistemului. de referinta
considera t f ata de un refereniial iner~ial. . . .
8
La baza dinamicii stau cele trei legi (sau principii) ale lui N e w t o n
(1642.;_1727)~ . ..
. Prima lege a lui ·Newton sau legea. ineriiei s~ _fo_rm~lea~a as1:fel=,. ori~e corp
f§i piistreaza starea de repaus-sau de ml,§care.rectilinie §" uniforma atita timp _eu
asupra lui nu ac#oneaza alte corpuri. . .
Proprietatea corpurilor de a-.§i p~st~-a starea d~ rep!3-~S sau ?e mt~~Are
rectilinie ~i uniforma se nuine§te inertie, 1ar ma.sur a meri,1e1 corpur1 !or f ata de
mi~carea de transla\ie este ma.rimea scalara. numita. '!1-asa corpul_u,.
A doua lege a lui Newton afirma ca. ac~eleratia zinui corp este direct propor-
eionala CU fort,a ce ac/ioneam asupra lui:
➔ ➔
a -F. (1.0.30)
➔ ➔
Vectorii a ~i F sint orientaii ln acela~i sens.

Dac a a~upra corpului aciioneaza mai multe for\e:
➔ ➔ ➔ ➔ n ➔
a -.. (F 1 + F + ... + F n) = B, Fi.
2 (1.0.31}
t=-1
Coeficientul de propo~ionalitate este masa corpuJui, ca masura. cantitativa

a ineriiei lui, adica a capacitaiii corpului de a avea o accelera\ie sau alta
sub aciiu nea unei forie date.
Prin introducerea noiiunii de mas! m se ajunge din (1.0.31) la formularea
completa a legii a clom1. a lui Newton:
➔ n +
ma=B F,. i-1
(1.0.32)
lmpulsul este prodmn1J dintre masa corpului ~1 viteza lui-;

➔ ➔
H=mv. (1.0.33)
= t1 + Ât
➔
Daca 1a momentul t1 corpul are viteza v1 , iar la momentul t 2

➔
viteza v2 atunci:
{1.0.3G)
Se ohtine ca derivata impulsului in raport eu timpul este egala eu rezultanta

forieior ce aciioneaza asupra corpului. Formula (1.0.34) reprezinta o alta for-
mulare a legii a doua a lui Newton.
Mai putem scrie:
➔ ➔ ➔ n ➔
dH = R dt, R = '):
t=[
F,. (1.0.35)
Pro~usul_ d~nt:e for~a ~ ~i i1~.tervalul de timp dt se nume~f.e irnpulsul fortei.

Dec1 variat1a 1mpulsulm in timpul ~t est~ egalâ cu impulsuJ for~ei:
➔ ➔ ➔ ➔
ll.H = H2 - H1 = Rllt. (1.0.36)

Pina aici, am considerat ca avem de-a face cu sisteme de referinia iner-
tiale. Daca mitcarea ar-e loo fata de un referential neineriial, formuleJe de
'
mni sue trebui~ sohimbate. Vom nota acceleratia COt"J>Ului fatl de q.n refe,~n•
t,ial inert,ial. ou d, jar acoelera~ia fa~ de sistemul ~einer"\i,ial eu ~- Pent-ru
scrierea legii a doua a lui Newton fatJi de un refer,n~i~l nein~tlial tFebuie sa.
--+
introdu~em fr>rfele de ine'1ie Fi:
Pentrn ca din reint,ia (1.0.37) sa se ob~ina relayia (1.0.32) fo~ele de ineryie

trebuie exprimA.t.e suh forma:
... ... ...
Fi= m(a, - a). (LO.a$)
-+
Daca sist.emul neinert,ial se deplaseaza rectiliniu en Ftcr.e.lerRt-ia at = const,.
fatii q~ un rPferen}ial iner\ial, atunoi:
(1.0.39)
iar
➔ -+ ➔ ➔ ➔
F, = m(ai - 0-ï - at) =- mat. (1.0.40)
. . ➔
Deci. di:1ea rüferentfolul neiner~ial se deplaseaza eu accelera~ia ·at = coni-;t.

fa~a de un referent,ial inert.ial, atunci pe linga rezultanta fort,elor exterioare
➔ ➔
R asupra corpului va ac\iona ~i forya de ineryie Jt'i (1.0.40). Legea a douà a

lui Newton in acest oaz va fi: ·
(1.0.41)
A treia lcge a lui Newton afirma ca fortele eu care corpurile act,ùmeazd unul
asllpra celnilalt sînt egale ca mijrime ~i orientale îrz. sensnri opllse .
....
Da_ca corpul B act.ioneaza asupra corpului A ou foria F BA (fig. 1.5 ), atun.ci
➔
oonepmitent asupra corpului JJ va ao~iona corpul A ou foria F AB, iar

-+ ➔
A .. FAB = -FBA• (i'.0.42)
~ Din a doua lege a lui Nevrton
mAaA.
-+ ~
= F BA;
➔
maas
➔
= F J.B• (1.0.43)
41
Fig. 1.5. Sau
(1.0.4~)
De nnde
➔
1 ~/ 1 = mB r- OOJ?-St.
l.asl mA.
10
Cu toat! ~~titudinea aspeo~lor privind ·interaopnnea dintre corpuri,
putem oonsidera ea 1n natura se ·ounoso pinl tn prezent numài patru tipuri de
for~e. Este uimitor faptul ca in universul infinit, in atomi ti nuelee ti ohiar. tn
proces1J.l df) tra.nsformare a unor p~rticule eleP.}entare in altele se i:q.a.ajfesta
numai patru tipuri de fort,e ~i anume: foriele atraciiei univer·sale (saû gtavi-
tation.ale), fortel~ el~ctrom~gnetice, fortele nucl~are ~i fortela interacµunii slabe
(legate de dezintegrarea beta). Aceste patru t1puri fundamentale de forte se
deosebesc net dupa marime, dependenta de distania etc. Fiecare tip q.e forie
i§i ar~ sfera lui de act,i~ne, adic~ ansamblul proceselor în care actiunea fort,elor
respective este esentiala.
Nu putem. aioi sa ne ocµpµ,.m cle 11at-qra .fiecÈil'ui tir, de forte; ~e vom
9~ri µµi;nai ~supra for\;elor a e~or aotiune este esen\iiala in meoanica.
i.0.3.1. Forte gravita1ionale
:Faptul ca toate corpurile, in caderea libera pe Paiµint, au aoeeasi

e.ccelera\ie g, inseamnà ?à for~a _atraciiei gravitaiionale trebuie sa fiepropo;-
ti9~alJ eu maSt.'1. corpuhu respeptiv. Acest lucru.a fast formulat de Newton tn
legea atract-ie.i universale:
Forta de atractie reciproca a doua corpuri este direct proporfion.ala eu pro-
àusul maselor aceswr corpuri fi inr,ers proporfionala eu patratul àistan/ei di,n-tF,e
ceat,~ lor.
mJf
F=y-.
Ba
QQ~ficient,ul de proport;ionalita-te y s~ qume~te co~tan~q gr~p#Cf#?n4J:

= 6 67 • ip-nN.
'Y .. ·.' ,. ·.
ma•
. kg:&
Gunose-înd acceleratif!. gravita1ionalà g0 la suprafaia Pa-mint,ului, putam afla

~a~ Pamîntului 1ll:
mJf v.M
G = mgo =y-,.-; Ko=-·-.
!;· R~
Raza Pâmint,nlui fiin~ R ~ 6 400 ltrµ, i~r g~ = 9,~ m~-a, averµ:
. "Ra
Jf = ~ 0:! 6 · 10 24 kg.
y
(1.0.6'9)
Acce]eratia gravit-ayionall seade odata ou cre~t-el'ea trnllt,imii h de la eupra-

fa1,a Pamintului:·
lf ~f
1 R2 (i.0:50)
g . 1 (R + h) =
3 + 2Rh. + h1 •
Daca. h ~ R, a-tunoi
(I~
Q ·
•,•~-=
' R'J+2Rh
y.il'[
R"
__1_~·ao(1-
+
2h e · R
2h)· (1..0.51)
1
. R
Considerlm un oorp,A aftatpe.oplatfdrml B (fig._1.6) .. Notlm eu G folia
.
➔
de greutate a corpului A, iar c~ P for\a de apasare a corpului asupra plat-

-➔ . ➔
formei. Reaciia platformei R este egala. ~i de sens opus eu P §Î este aplicata

corpului A §i nu platformei B.
➔
Dace. sistemul se deplaseaza. eu acceleratia a orientata. tn jos, atunci

ma =G- R =G- P. (1.0.52)
Daoa acoelerat,ia este orientata ln sus:
ma c:::i - G + P, (1.0.&a)
unde m este masa oorpului A •. Rezulta
P = G ± ma = m(g ± a). (1..0.54)
~,.,.~,.,..,..,..,...,.~,..,.,..,...~ 8 Deoi P = G n umai daca a = 0.
Cind sistemul cade eu accelera~ia g

Fig. 1.6. P = m(g - g) = 0, (1.0.55)
ceea ce înseamna starea de imponderabilitate, adica f aia de referentialul lega\

de platforma, greutatea corpului A este zero.
1.0.3.2. Fot1e elastice
Forfcle elastice apar ca urmare a deformarii eorpurilor, fiind determinate

de marimea deformarii. Un corp se deformeaza. daca part,ile lui componente
suîera deplasarj diferite. Trebuie înteles cà. de~i fort,ele elastice apar numai dato-
rita deformarii corpurilor, nu orice deformare conduce la. apari\ia for~lor
elastice. ·
...
O bara de lungime iniiiala l 0 , sub aciiunea fort.ei F va suferi o alungire
·dl devenind de lungime l. :Marimea
ffJ,=l-1 0 , (1.0.56)
se nume~te alungire absoluta, iar raportul
M l - Z.
&11::2-=-- (1.0.57)
" l,
se nume~te allw,gire relativa.
Dace. alungirea relativa este mioa, obiinem legea lui Hooke
F
a==-, (1.0.58)
ES
unde S este aria sectiïunii transv~r&ale a barei, iar E este modulul de elasticitate
sau modulul lui Young.
li
Forta elastica este egala ca ma.rime eu foria exterioe.ra de deformare F
vi orienta ta în sens opus:
Fei = -. ES
-l Âl =- kâl,. (1.0.59)
Coeficientul de elasticitate k depinde atît de materialul din care este

oonfec~onaU hara (E) cit ~i de dimensiunile ei (l, S).
1.0.3.3. Forte de frecare
Jt'orf a de frecare la alunecarea unui corp A pe suprafaia corpului B este

F, = µFn, (1.0.60)
unde F n este suma proiec~iilor forieior pe direciia normala la suprafaia
corpului B, iar µ este cgeficientul de frecare.
Cînd un corp solid se deplaseaza in lichide sau gaze, asupra lui actioneaza
forie datorate rezistentei mediului, care se manifesta tot ca forte de frecare.
A ceste forte de rezistenta. a mediului depind destul de complicat de viteza
oorpurilor. Pentru viteze mioi
Fr a=i - p.1•, (i.0.61.)
unde ooefioientul µ 1 depinde de for.ma ti dimeneiunile eorpului, preoum ti de
proprietatile mediului-.
Pentru viteze mari,
F, =- (J.JV1• (i.0.62)
Dacl un corp cade 1n aer, forta de rezistentl a aerului va deveni impor-
tanta la viteze mari:
ma= mg -112v 2• (t.0.63)
Din momentul atingerii vitezei limita,
11, =-fi:.· (1.0.64)
corpul va contiuua sa se deplaseze ou viteza v =. v1 = constant.
1.0.4. LUCRUL MECANIC. ENERGIE, PUTERE

➔
Consideram ca asupra corpului A (fig. 1.7) aciioneaza foria constanta. F,

➔ .
deplasindu-1 in intervalul de timp dt pe distanta dr. Lucrul mecanic efectuat
➔
de foqa Ji' este

dL =F · dr cos ex, (1.0.65)
care poate fi scrisa ~i ca produsul
f sca.lar,,
➔ ➔
dL =P· dr. (1.0.66)
13
D~ca a.supra. corpulu.i ~oyion~~za. mai multè feJ1it:
(1.0.67)
atunci
Deci hicrul mecanic efectuat de o fo1'ia rezultanta F este egal eu suma

➔
lucrului rnecanic efectuat de fiecare for~à Fi (i = 1,2, ... n). Unitatea de lu.cru
rµecanic este joule ( J):
1J = 1N • 1m. (L0.69)
➔
Consideram oa fort,a F aotioneaza pe dreapta pe care corpvl se depl~-

se.aza eu distan~a s. Da,câ v1 este viteza corpului in momentul inceperii ac~unü
foriei ff, iar v2 viteza corpului dupa c~ acesta a pareurs distania s, se ob~ne:
2 2
I, =F •s = mas = m vs -; v1 V1 ~- V2 t = m;2 - m;1 = E~ ....;. E<'-t.. ('1.0:70)
Am not.at energia cinetica

mv1
EC = -
2 ·
(1.0.71)
Lucml mecanic necesar pentru ridicarea. unui ~-p de masa m de la supra-

f ata Pamintului la inaltime~ li nu depinde de forma drumului pe oa~ ~ face
aceast,a deplasare. Pent.ru o mi~care uniforma (v = const.)
\
L = mgh = Ept {tL0.7~)
unde
Ep = mgh (1.0.73)
este en.ergia. potent,iala a corpului ~e masa ,n in cîmpul g1·avit.a}io11al al Pâmîn-
tu lui. Se vcde câ energia poteniiala depinde de distan~a relativa înt,re corpuriJ.e
aflate in interaciiune. Daca corpul este ridicat uniform de la înalf.irnea h 1
la Jn~ilt,imea h2 , aturici:
(L0.74)
. Put.em efectua lucru mecanic impotriva fortelor elastfoe. In ace~t c~:z,
fo.rt,a nu e.st.e constantà, ci cre~te odata cu cre~terea alungirii 1)..l. Va trebui
sa 1uàm fort,a medie
Fm = o +2kl!J -. _! kÂl.
2 (1.0.75;)
Jar
(L0.76)
14
~\lœiU:l Dl8can;i~ efeQtuat ~s~ ~gal eu vari.ayia ei;iergiei pote11:~i~~ a. ç9rp1:1~ui
eh1stic. Considertnd ener.gia potentiala a corp~lui n~~ef~Pma~ { m 0) eg~là ~z
<N. ·~, energi~ poteniial.~ a ~orpuh1i deforma~. este:
· k(~)1 .
Ep = --.
2
{1.0.77)
Put81"ea maclù Pm esté luorul meoanie efectuat în unitatea de timp

p. m = -Lt . ('1.0.iS)
ln cazul for-t,ei F constante, ce acvioneaza pe direc~ia mi~cârii

F ·s
Pm=-.- =F. "m, (1.0.79)
t
ii'm ffü1q viteza ·{lledie a corpul:ql.

· Dlfter~a in.stant{l,"Me eS:te produsul dintre for~ii IJÎ vit-eza instantanee
P = F · v. (i.0.80)
Unitatea pentru putere est.e J /s =W (watt).
1..0._5. MJ~C.t\..REA :UNJfO&"\iA PE CERC
.. ·tn cazui' nri§C~rii uniforme. a ~nui c~rp pe. 6e;c, vitez'a liniara ; este c-0n-
~Rta. ea ma.rime, iar sensul ~i direo~ia veo·torului; variaza 1n timp.
Raportul dintre unghiul Licp maturat de raza vectoare ~i intervalul de
tiœp & iB; oare are loo rota1',ia respeotiva se nume~te c,itezii, zinghiu.larii:
(1.0.8'1)
ln SI, viteZia unghiulaTa se masoora 1n rad/s. Se.nsu.l yeetorului c,l se

d~termina dupa regula hurghittlui (fig. 1.8).
Numar1ll rotatJilor efeotuate de oorp intr-o seennda est.e frec,·enta "',
iar timpul unei .rota~ii este perioada T:
Q) = 21t = 21t'Y. (1.0.82)

T
lntre valoarea vitezei ung)lît.llar~ §~ a yjt-f.'~eî
li~i;µ-~ se ehiine relaiia:
11 = -2r...R
T
- = .(J)R (v =➔ -+
(1) X
➔
R). (1.0.83)
Fig.. 1.8.
l)f~ ., =::; ~ - , ~~rijl t,Jng~nt4ali ~e
zero, iar act'.elera:t-ia centripeta. ~ orient&ta spre oent!rul c'?.'r.c.uh.11 este:
. 1)~
s.....
~
::;:; :._
R = œ?-ll.
.. (1.0·.Si)
15
Deci pentru ca corpul sa se poata deplasa uniform pe cel'c-, asupra lui treh1lie
sa actioneze forfa ·ceritripetil: · . ·
-. mv•
F t!P = mtin = -R- = mw2R. (1.0.86)
Conform legii a treia a lui Newton, corpul va actJona asupra legaturilor eu o

fort;a ·egala ca marime eu F cP' dar orientata in sens opus. Aceasta. este farta
centrifuga: ·
(1.0.86)
1.0.6. ROTATIA CORPULUI RIGID
ln cazul mi§carii do rotatie a corpului rigid, particulele componenie ale

corpului se vor deplasa pe oerouri ou oentrele pe axa de rota~ie, oonsiderata
in repaus.
Masura iner~iei corpului fata de mitoarea de rota~ie este momentul d8
ine,&ie: ·
(:1.0.87)
Su~area se faoe pe toate punotele materiale de masa ,ni afiaœ la ~

r, de axa de rota:\ie.
A doua lege a lui Newton pentru mÎfJC~ de rota\ie a C!)rpului rigid este·:
➔ ➔
M= Je:, (1.0.88)
➔ ➔
unde M este momentul fo11elor fa~ de axa de rota~ie, iar e: este accd6a,.wi
ungki11tlara.
➔ I . ÂCJ> dru
1e = At-+O
11m --=-·
At dt
(1;0.89)
➔ . ➔
Cind viteza unghiulara va ore~te, e: este orientat tn aoela~i sens eu Cù, iar c~d
➔ ➔
(ù scade e: este orientat in sens opus lui <a>.
Marimea .,.
:"i.:
➔ ➔
K = Jc.>, (1.0.90,
se nµme~te moment cinetic.
Energia cinetica a corpului ln rotatie este
Jrut
Eo=-. (1.0..91)
2
Daca axa de rotaµe se deplase.aza eu viteza v, ramînind paralela ou ea
insa§i, adica daca avem concomitent o mi§oare de rotatie ~i una de translatie,
atunci energia cinetica totala es·te:
E e......
t - nw'
-- + -Jwl- . (1.0.92)
2 2
1.0.7. LEGI DE CONSERVARE
. . .
A cunoa~te starea mecanica a unui sistem de corpuri inseamna cunoa~te a

la un moment de timp t atit poziiiile cit ,ï vitezele corpurilor. Cunoa~terea
starii initiale permite calcularea starilor ulterioare eu ajutorul ecualiilor de
mi~care.. De multe ori, acest ca]cul este foarte complicat sau uneori imposihil.
.. De aceea, ·ne vom opri la principiile generale ce rezulta <lin legile lui Newton.
De~i starea sistemului variaza ln timp, exista marimi fizice, functii de stare,
care se conserva. in timp: ·
1.0.7.1. Legea conservarii impll.lsnlui
Daca avem un ansamhlu de n corpuri, atunci impulsul sistemului este

suma impulsurilor fiecarui corp:
... -+... ... 11.-+
H = H 1 + H2 + ... + Hn = '5"' Hï. (1.0.93)
t=1
Daca. rezultanta fot1elor exterioare care aoyionoaza asupra sistemului
...
R · 0, impulsul sistemului se oonservl:
H c::a constant.
. (1.0.94)
lmpulsul fieoarei particule din sistem poate varia 1n timp, dar numai astfel
... .
tnolt, impulsul total .H.-sa ra.mina constant. . .. . · - ·

Pentru un sistem de oorpuri se introduoe centrul de iner,ie C (fig. 1.9)
a carui rad. vectoare fa~l de originea coor--
donatelor O este:
n ..
-+
'°'
L.tm;r,
-+ ~m1r,
(={
rc = =----= - - - •
Emt m
Viteza oentrului de inet1ie rezulta
~ L.t Hi "➔
= L.t = -Hm .
"TniVi... ...
VC --=--- = -=.__- 0
m m Fig. 1.9.
Daca rezultanta for\elor ce aciioneaza asupra sistemului este zero (R = 0),

ce1!-trul de ineriie al sistemului se afla in repaus sau se deplaseaza rectiliniu ~i
umform.
1.0.7.2. Legea \~onservarii enorgiei
Daca asupra unui sistem nu nc~ionèaza for\e exterioare (sistem inchis) si

daca ~u ac\ioneaza. forte de frecare intre par~ile sistemului, atunci energia
mecamca se conserva. in procesul de mi~care:
E = E + Ep = constant.
0 (1.0.95)
1T
d sistem se numett~ cpn.$er~a#~- ~u.p,Unien1 QJ se .:conservà energi~
Un as~feJ tetala'"' energia cinetica ~i poten-fiialà puUntl varia, dar înt.ç,tde~una
meoamca o , . .
.. . AEC == - 4.Ep• (1.0.96)
I~ prezerita fort,elor de frecare,
Cum lucrul nrncirnic al fort,elor de frecare Lr < 0, Er < E1, adieu energia
totalâ a sistemului in starea finalâ este mai mica dêoit în starea initialà.
1..0.7.3. Legea oonservarü momentului cinetie

➔
Oin formula (1.0.88) rezulU oa. daoa momentul foI1elor exterioare M == 0,

· atunci
➔
Jcù = const. (1.0.98)
.Aceastà relatie l'epr·ezint.a. leg(1a col'l,Servarii momentului cinetic pentru un
corp ce se rote~te în jlll'ul unei axe fixe.
In cazul unui ansamblu de corpuri aflate in rotatie, daoa momentul
rezultant al for~eJor exterioare ce aciioneaza asupra sistemnlui de corpuri,
f a\a de o axa arbitra ra aflatâ in repaus, este zero, atunoi suma momentelo-r
cinetice se conserva:
(U).99)
1.0.7.4. Ciocnh·ea a doua sfer~ elastice
-+-+ -+~
Xotam eu m 1 ~i "½ masele celor doua sfere, ou v1 , i, 2 ~i t'~, v2 vite.zeJe lor
înAinte ~i d1wâ cioonire. Din conservarea energiei ~i impuhnùni a-vem:
-+ ➔ -+, -+,
ln1'i.11 + ln2V2 = + ln{iJ2,
m.1 11'1 (1.0J00)
-·.:.! ➔2 .... ,., -+,2
mi7.11 + m2v2 = m ,,1"' + ~-.
1
("1.0.101)
2 2 2 2
Rezolvînd aee.st sistem de ecuatii obiinem:
➔ ➔
{m-:i - mi)11 2 + 2ni.ii11 •
('1.0:102)
+m.2
- = O,
ml
Daca t.' 2 atunci:
(1.0.-103)
➔, -+ • ~ ➔
V1 ;;= V2 ~l V2 = ~l• ('1.0.-10&)
18
. OSCl1'Aî11.fJI
1.0.8. . .
UNDE i·l.,ASTICE
1.0.s.1. Oseil~pi ~rmpJlice
Sub ac~iunea unei forie elastioe Fel = -: kx, un punct material d~

masl m se deplaseaza dupa legea
x = A sin ( ù) t + 9 0 0 ), (1~0.105)
unde x este el.ongatia, adica distanya de la poziiia de P-chilibru la momentul t,
A este valoi3-rea maxima a elongayiei ~i se nume~'te amplitudine, iar 000 este
p.u~atia proprie
. (i). =V:. (1.0.106)
Marimea
e
('f .0.-109)
T 21t
reprAzinta numarul osoila"t,iilor in unitatea de tiimp.
Viteza punctului material la un moment t este:
, = A1o>0008(6lot + .p0) = A"'o V1- ;: = "'• V A 2 - x•, (i.0.110)
:µlr acoelera~i-a:
a= - A ù)8sin ( ()} 0t + <;> = -
0) wgx. (1.0.-111)
Energia oscilatorului armonic este
E_ E
- P
+E = ,c
k:r
2
2
+ m11'J
2
= m<,>ôx2
2
••
+ C)
mc,)Ô(À a
2
_ :,:3) (1.0.112)
Prin co~p1.merea a doua oscilat,ii paralele

X1 = À:1COS( (J)ot + <po1),
x 2 = A 2cos( oo0 t + <;> 02 ),
rezulta t.ot o mi~care oscilatorie
x = x1 + x 2 = Aoos( oo0t + <p0 ), (1.0.114)
unde
(1.0.11~)
iar
(1.0.116)
H
i.0.8.2. · Unde elastice .
Daca într-un mediu elastio se produce o perturhaiie, aceasta se propaga

din aproape în aproape eu o viteza ce depinde de natura mediului. Cind direc-
iia de propagare a oscila~iilor este paralela eu deplasarile particulelor mediului ·
f at,a de poziiiile de echilibru, avem o unda longitudinala, iar dao a direot,ia de
propagare este perpendiculara pe direciiile de deplasare a particulelor avem
o un.da transCJersaliî.
ln punctul O (fig. 1.10), considerat su.rsà de perturhaiie, avem o oscilaiie
armonioa:
l' y(0,t) = Asin(ù0t, (1.0.117)
~----+---------x
0 iar în punctul C, aflat la distania x de
Fig. 1.·10. punctul 0, vom avea:
y(x,t) = A sin <ùo(t - :), (1.0.1.18)
uncle v este viteza de propagare a undei.

Pentru t = cons!;., y(x,t) are aceea~i valoare pentru toate punctele
mediului nflaLe la distania À unul de altul, unde À este lungimea de unda .
l ca • • -
2,c
:c: -
v
= i,.
T• (1.0.U.9) ·
6>ti ,
Se introduce numarul de 111ul~

k-=- .!!! • (1.0.i20)
Â
Cu aceste notaiii, ecuaiia (i.0.11.8) se mai poate scrie euh forma:
y(x,t) = Asi~ ( <ù0t- ~:)=A sin ( 6)0 t-

2
~x) = Asin(<ù t - 0 ka:). (1.0.121)
Viteza de propagare a undei elastice longitudinale intr-un mediu solid este

v=VEIP, (1.0.122)
unde E este modulul Young, iar p est.e densitatea mediului.
1.0.8.3. Interferent,a undelor elastice
Ne intereseazâ snprapunerea undelor ce se propaga din sunmlti 0 1 ~i 0 2

tn punctul P (fig. 1.11). Considerâm distan\ele l 1 ~i l 2 suficient de mari pentru
ca oscilatiile în punctul P sâ fie paralele. Prin compunerea undelor
1P y1 = A sin( <ù0t - kl1 ), )
(1.0. 123
Y2 = Asin( <ù0t - kl 2 + ip(t)),
se obtine in punctul P:
Y = Y1 + Y = 2
2Acos k(lg - lf - cp(t) sin [ <ù0t -
- k(/1 + l~ - cp{t)]. (1.0.124)

Fig. 1.11.
. · Se obtine deci o unda armonica de aceeati pulsaiie Go, dar de ampli~u-
dine rezultanta
A,. = .2A cos k(ls - li) ""7" ~(t) •
(1.0.125)
2
. Daca ip(t) = const, sursele 0 1 ~i 0 2 sînt coerente ~i ohiinem ca ampli-tu-
dmea. rezultanta. Ar are valori maxime pi minime. Considerind f{t) = O,
atuno1
À
A, max= 2A pentru l2 - l1
.
= 2n-;
2
n = 0, 1, 2, ... (1.0.126)
A,. min =0 pentru l2 - 1,, = {2n + 1.) ~;

2
n= 0, 1, 2, ••. (1.0.127)
Distanta dintre punctele vecine corespunziHoare valorilor A,. mal! ·sau

Ar min se nume~te interfranja. ,
ll ·
1 c::a 7· r1.o.1ts>
1.0.9. NO'"flUNI DE HIDRO- ~I AEROMECANIC À
Lichidele ~i gazele apasa. pe fundul ~i peretii vnsului exercitînd o presiuM·

F
p=-, (1.0.12~)
s
unde F este fort,a de apasare, iar S aria suprafe\ei peretelui respectiv. Presi-
unea p se masoara. in N · m-2 ~i depinde de densitatea lichidului p ~i adincimea
vasului h, ·
p = pgh.· (1.0.130)
Deoarece la suprafata lichidului ac~ioneaza presiunea nt,mosferioa Pai,
presiunea totala va fi:
Pt = Pot+ pgh. (1.0.131)
Presiunea lichidului depinzînd de adincimea h, rezulta ca. asupra unui
corp scufundat într-un lichid va aciiona o presiune mai mare pe fata de jos
decit pe f ata de sus. Se ajunge astfel la legea lui Arhimede: un corp cufundat
Zntr-un lichid este împins de jos t.n sus eu o fortii egala ca miirime eu greutatea
lichidulzâ dezlociiit de corp. For~a este aplicata in centrul de greutate al volu-
mului lichidului dezlocuit de corp:
. FA = pg V0 , (1.0.132)
unde Ve este volumul corpului, iar p - densitatea li chidului.
Daca un corp plutef}te la suprafa\a unui lichid astfel tncit Vc9 se afll
1Ii lichid, iar V ci afara, atunci
V c2PC = p~(Vc1 + Vc 2 ), (1.0.133)
unde p0 - este densitatea · corpului.
11
De unde
(1.0.134)
y CS
Vci
t.
=;:M.
Pc
Presiunea atmosferica Pat = Po = 1,013 · 105 N · m- 2 (760 mm col. .Hg)

se nume~te presiune normala.
Legea lui Pascal afirma ca un lichid san nri gaz în.chis într-un "as trans-
mite pre.siltnea exercitata asu.pra sa în toate direcfiile la fel. Legea lui Pascal,
ca §Î legea lui Arhimede, prezintâ multiple aplicaiii tehnice.
Un lichid omogen în · doua. vase comunicante se af]â la acela§i niveJ.
Daca în unul din bratele vaselor comunicante se aflo. un lichid de densitat,e
Pu iar in alttd un liohid de densit~te p2 , atunoi dh1 oçn1~itia oa presiµµile ..p.idro-
atatioe trebuie sa fie egale avem:
' .
PiKhi =:= pzCh2, (1.0.135)
eau
(1.0.136)
Curgerea unui lichid este sta#onara daoa. prin orioe seot,iune se scurge
ac~lati volum 1n unitatea de timp :
V181 = V282, (1.0.13i)
unde 8 1 ~i 8 2 stnt sec\iunile transversale al~ fluxului, iar v 1 §Ï v2 vitezele cores-
punzatoare ale Jichidului. Adica,
vitezele de curgere ale lichidu]ui sint invers proport,ionale eu ariile sec{.iuniJor

fluxului de Jichid.
La m:irgerea sta~ionarà a Jiohidului se aplica ecuaiia lui Bernoulli:
pgli + -FV:&2 +. p. = const., (1.0.139)
unde p estP. prc~iu.n.na ,çfatir.a, iar pv 2/2 este presizmea din.amir.a. Daoa curgerea
are loc printr-un tub 0rizontal
çv~
2
+ p = const. ( 1.0.140)
1.0.'10. ELEMENTE DE STATICA
8tatica studiaza condit,iile de echilfüru aJe corpul'ilor. Ccmdit,ia de eehi-

libru fa~a de mi§carea de trons.latie este ca suma forielor ce act,ioneaza asupra
Of?-rp1:1lui sa fie zero:
(1.0.-14-1)
Pentru casa avem echilibru ti fat,â de rotaiia tri jurul unei axe arbitr.ara,
trebui~ ca suma momeo~~r fÇ)tt,elor f atà de a.Ja ~~'(>e.f!tivà d. fie zero:
(1.0.f42)
D~(}i dacij. un corp se tifla în echilil:wp, at,unoi re~ultanta tut.uror for"t,elor est-e
Zflf'?~i suma mo:rMµtelor for~elor e;terjoare favl de fiecare axa de cOQrq.o-
nate este zero; · ·
Lj11Î;,. . O; Eiii,. = O; EiW;.=0. (1.0.143) l'--...._

Daca deformntia corpului studiat poate fi ne-
l A ~
glijata, atunci punctul de aplicatie ale for-
~ei poate fi deplasat de-a Jungul suport.ului ~ ~R\ R G b
acesteia, ·fara ca actiunea ei sa se schimbe.
Echilibnil corpurilor. poate fi: stabil, ~-~r>
~i
iµst@H ~i indiferent. Corpul în pozivia a)
(fig. i.ti) este în. ecqilil)ru stahil, iar în po- • 6 a· G.
zi\i~ b} î~ ecp.iliprµ jnstabil. Pe o · suprafava
onzontala, corpul este in echilibru indiferent
(fig. 1.12, c). Fig. 1.12.
1.1. PROBLEME CU REZOLVARI
1.1.1. Un carucior se deplaseaza rectiliniu eu acceleraiia a = const..

Incepînq. cµ un moment t1 se ~asoara viteza oaruciorului dùpa interYnle de
ti~p t egale. Se constata ca raportul vitezelor v1 : v2 : v8 : v4 = 1 : 3 : 5 : 7••.
Sa se calcu!eze:
a) rapoartele · segmentelor parcurse de carucior intre doua masnriM
oonsecutive ~le vitezei;
b) spaiiul pareurs in primele zece intervale d~ timp t•
. Acceleraiia a §Î intervalul de timp t se _.considera curioscnt-e.
· 1.1.2. Un corp Jasat sâ cada liber de la inalyimea h porcurge în n ltima
secunda 1/n din 1na.l~imea h. Sa se calculeze:
a) timpul dupa care corpul ajunge la sol;
b) viteza corpului cînd atinge solul.
Numarul n se oonsiderâ cunoscut, iar h se da in metri.
1.1!3. Un corp este lansat pe verticala. in sus. Dorim sa ·calculam Yitez~
ini\iala necesara pentru ca înaltimea h = 39,2 m sa fie at.insâ în t.impul t1 = 8 ~
§Ï respect.iv, în t.implJl t2 = 4 s. Plecam de la relat,ia ·cuno~cuta.;
h = v0t - -gt•2 ,
de unde
h gt
Vo=-,--.
t 2
In)o1J11ind pe h ti t, avom:
·
t'o1 -
_ 39,2 + 9,8 • s -~ 44· 1
t
ms..:.1
,
8 2
•- =
v..
39,2
4
+ 9,8.2 4 = 29 '4 ms-1.
Se cere sa se explice de ce pentru a atinge aceea~i inaiiime, într-un timp

mai mare se obyine viteza ini\iaJa mai mare, iar pentru un timp mai mie, o
viteza ini\,iaJa mai mica.
1.1.4. ln mi~carea rèctilinie, eu acceleraiie oonstanta., a unui oorp se
cunoa~te ca pozitiile corpuJui pe axa x, la momentele ti, t2 ~i ta sînt Xi,
~,, Xs·
Se cere ·sa se calculeze in functie de marimile 'li, t2, ts ti Xi, œ2, z3 :
a) acceleratia corpului;
b) viteza initiala a corpului.
1.1.5. De la îna.J~iroea h1 = 10 m dea:mpt·a solului este lasata sa cada. o
piatra, fara. viteza iniiiala. Concomitent, de la îna.ltimea h2 = 5 m se arunca
o alta piatra pe vertical a in· sus. Pietrele se întîlneso la 'inal\,imea h = 1 m
d~ la sol. Se cere sa se calculeze:
a) viteza ini~iala. v0 a celei de-a doua pietre;
b) vitezele celor doua pietre in momentul tntilnirii.
1.1.6. Un corp est.e aruncat sub unghiul a: = 60° cu orizontala, eu viteza
~ni\iala v0 = 33,9 ms- 1 • St➔ ce1·e sà se calculeze:
a) timpul dupa care vectoruJ viteza face unghiul ~ = 30° eu orizontala;
b) distania maxima parcursa de corp pe orizontala.
Se neglijeaza rezistenia aerului. Acoelera~ia gravitationala g = 9,8 ms-2•
1.1. 7. 0 ghiulea este lansata pe vertioala in sus eu viteza initiala v01 =
= 1000 ms-1• 0 a cloua ghiu.lea eu viteza ini\iala v02 eu 10% mai mica
decit v01 , este lansata <lin aoeJA.~i Joc, in sus, pe verticala, dupa intervalul de
timp 't' de ln 1ansarea primei ghiuJele. Sa se calculeze:
a) timpul -r astf el incn ghiuJelele sâ se întîlneasoa in timpul minim de
la lansaren primei ghiulele;
1 h) vi tezo pI'imei ghiulole în momentul .oioonirii.
1.1.8. Sa se stabileascâ ecuatia traiPctoriei descrise de un pu net ma te-
rinl <lacn ecuntiile do mi~care pe axele Ox ~i Oy in plnnnl ;r,Oy sînt:
a) X = fit., ?/ = 2t + 6;
h) :c = 5 sin 2t, JI =---= 5 cos 2t.
1.1.9. Doua müobuze pornesc din act'ea~i stat,ie cu vitezele ini~iale
v01 =
v02 = O. Al doilen nutobnz pornP~te dupa· un minut de Ja plecarea
primulni auLobuz . .AmheJe se deplaseaza în acela!}i sens pe o §Osea rectilinie,
eu aceea~i accelerat,ifl a = 0,5 ms-2 • Sâ se cnJculeze:
a) t.impuJ dupà rare dist,ania dintre aut.obuze est,e d = 1 500 m;
b) vitezeJe autobuzelor in momentul cind distania între ele este cl.
1.1..10. l."n corp pornind djn repaus se dep]aseaza rectiliniu cu accelera-
tia constant.a a. In SP.Ctmda a treia parcurge distanta d = 5 m. Sa se calculeze:
a) acceler·aiin a;
b) viteza corpuJui la momentul t = 12 s ~i spaiiul pareurs lu timpw. &o
H
1.1.11. Un dise de raza R se
rotette pe un cero de raza. 2R aflat A
1n repaus, astfel tncit .centrul O' al
discului efectueaza. o rotatie com-
pleta in jurul centrului O âl cercu-
lui. Sa se èalculeze numarul rota-
\iilor efectuate de dise in jurul axei
proprii daca:
a) rota\ia se face ln interioru.1
cercului (fig. 1.14, a); 0
b) rota\ia se face pe partea Fig. 1.14.
exterioara· a oercului (fig. 1.14, b).
1.1.12. De multe ori se spune ca daoa un punct material se deplaseazl
rectiliniu, iar in intervale de timp egale parcurge spa\ii egale, mi~carea este
rectilinie ~i uniforme.. .f\_ceasta formulare este incorecta, deoarece trebuie
specificat ca. spa\iile egale se parcurg in intervale arbitrare de timp egale.
Se cere sa se indice eoua\ia unei mi§oari neuniforme astfel tnoit in ~ntervale
de timp egale ou 2 seounde, sà se parourga spa\ii egale eu patru metri.
1.1.13. 0 banda de magnetofon se ruleaza. de pe o bobina plina pe una
goala, trecind eu viteza constanta v0 pe ltnga capul de înregistrare a sunetu-
lui. Raza ini\iala a bobinei pline este r0 , grosimea henzii este d, iar la}imea
ei h. Se cere sa se calculeze:
a) viteza unghiulara a bobinei iniiial pline, dupa un interval de timp t
de la inceperea rularii;
b) viteza unghiulara a bobinei iniiial p'line, 1n momentul ctnd aceasta
devine goala..
1.1.14. 0 piatra este aruncata. orizontal de la tnaltimea h = 17,6 m, 011
viteza initiala. v0 x = 15 ms-1• Se cere sa se calouleze:
a) acceleraiia tangentialà §Î acceleraiia normala dupa timpul t = 1 1
de la aruncare;
b) distant,a d ·de la haza turnului din oare a fost aruncatâ piatra pina
la locul in care piatra atinge solul.
1.1.15. Dintr-un avion in picaj ce se apropie de un obiecLiv sub un unghi
li = 60° eu orizontala ~i viteza constanta i, 0 = 540 km/h se lasa sa cadâ o
bomba de la inaltimea h = 735 m de suprufat,a Pàrnîntului. Sâ se calculez-e:
a) distant,a d, pe orizontala de la obiectiv, la care trebuie ln.nsatâ bomba
astfel incit sa nimereasca în ~inta;
b) viteza bombei în momentul atingerii t,intei.
1.1.16. ·Se masoara adincimea unei fîntini prin urmatoarea metoda. Dé
la sol se lasà sa cada liber o piatra în fintina ~i se masoarâ timpul -r dupa
care se aude lovitura pietrei pe fundul fintinii. Se cere sa se stabileasea pinii
la ce valori ale timpului -t masurat, putem neglija intervalul de timp -;-1
necesar propagarii sunetului în aer eu viteza v8 = 340 · ms- 1 , daca dorim
ca adincimea fintînii h sa fie stabilita eu o precizie de:
, ._. a) 5%; h) 10%.
·'
1.1.17. Un corp este aruncat pe orizontala eu viteza v0 .x = 10 m/s. de
· la inaltimea h = 19,6 m. Dupa ciocnireu elastica eu Pamintul, corp~I ·~e
25
oioonette elastio de un perete vertical aflat la distan~a l = 50
m de ba~a
looului de ttruncare. Sa se oalculeze: · · .
a) ina1timea maxima la- care se ridioa oorpul dupa oioonirea ela.stica ou
Pamfatul;. ·
b) distanta d de la bàza peretelui vertical la care corpul ajunge din nou
pe Pamint.
1.1.18. 0 Piatra este lasata SÈl cada liber tntr-un put de inina .. ÙtifUi
timpul 't' = 6 s de la lansare .s~. aude lovitura pietrei pe fundul pu~ului. Vheia
suriètului in aer este v8 = 340 ms-1 • Sâ se calcu1eze:
a) adincimea putului de mina;
b) eroarea :relativA oomisa. daoa se neglijeaza tiri:tpul propâgarii èune-
tului in aer.
. l.i;Î9. Un elioopter se ridica de la sol pe verticala àv1nd o mi~cârè uni-
(orm acêeierat§. ou acceler~~ia a = 2 m/s 2 ~i viteza iiriWila Vo = o. La: tiiEf.1-
thriêa h = 384,16 m, din elîcopter se lasa sa cada un obieot. S~ se caloulezé:
a) ina.1\imea inaxiina de la sol, atinsa de obiect; .
h) timpul, din momentul lansarii din elicopter, in care obiectul se de-
plaseaza în aer ~i viteza cu care acesta ajunge Ja sol.
. 1.1.20. Un corp eu densitatea Pc - 600 kgm.-~ .càde liber de là inIDtimea
h1 _ 3,5 m de la suprafa~a unui buzin eu àpa. Porta de r~zistenta a aet·ulùi
se considera constanta §Ï egaJa eu 28,571 % <lin greutatea corpului. Densitatea
apei este p4 = 1 000 kgm-~, iar acceleratia gravitaiionala g = 9,8 ms- 2•
Sa se calculeze:
a) viteza eu care ajunge corpul la sup1•afaia apei;
b) adiricimeà h2 pina. la cà.rè se scufunda corpul fü àpl.
1.1.21. Un corp eu masa m se deplaseaza pe o suprafata orizontala. sub
àctiunea foriei F ce face unghiul œ eu orizontala (fig. 1.18). Coeficientul de
frecare •in tre co1·p §Ï suprafata orizontala este µ. Sa· se calculeze:
a) acceleraiia corpului;
b) valoarea fortA; F pentru care mi~carea corpului este uniforma.
-
F
&/Lw~ Fig. "1.18. Fig. 1:19.
1.1.22. Sa se rezolve prohlema precedenta daca fot-\a F àotion-eaza oa

1n figura 1.19.
1.1.23. 0 bila de masa m = 100 g se cioone~te elastio de un pereté
(fig.1.20). Viteza sferei in momentul ciocnirii este v0 = 10 ms-1 ~i face unghiul
« = 45° eu normala la suprafata peretelui. Timpul de impact dintre sfera fjÎ
pèrete este 't' == 0,02 s.
Se cere sa se calculeze marimea ~i sensul for\ei medii eu care bila aciio-
neaza asupra peretelui.
1~1-~. Un punct mate.ri~. d~ masa _m = 0,5 kg1 deplas.tndu-se. uniform,
par~e' un sfert de cerc de rad r == 3;15 n1 in timpul t =
2,5 Et S~ se
eâlculezê: .
A
Fig. -1.20.
à} perioada T, freoventa v ~i viteza unghiulara." Ct> a mi~carii punotului

material pe cero; .
b) variatiu irnpulsului punctului material in timpul cit acesta parcurgé
un sfert de cero.
1.1.25. Din punotul O al diametrului vettical 00' à1 unui cerc (figura
1.23) se du. drumul concomiLent la doua corpuri de dimensiuni neglijah~le.
Prin:iul oorp cohoara direct pe verticala, adica pe diametrul 00', iar al doilea
pe o coarda OA de lungime l.
a) Sa se detn'onstreze cli cele doua corpuri ajung la cerc in acel~i timp,
daca se neglijeazâ frecarea. .
b) Sa se oalculeze raportul dintre timpul de coborire pe diametrul 00'
~i timpul de coborîre pe coarda OA, daoa coeffoientul de f:i-ecare este µ.
1.1.26. 0 roata eu raz~ r =. 0,75 m incepe sa se_ roteasca. eu acceleratia
unghiulara constanta e = 1,57 rad/s 2• Sa se calculeze la momentul de timp ·
t = 2 s, pentru punctele de pe ciroumferinta ro\ii:
a) viteza unghiulara Ct>; b) viteza li ni ara v; · c) accelera~ia tangeniiala at;
d) accelem\ia normala an; e) accelera\ia totala a; f) unghiul dintre accelera\ia
totala. §Î raza royii.
1.1.27. Asupra unui corp de masa m ce se deplaseaza pe o suprafaia
orizontala· ou viteza 1 ;o 1 = 5 ms-1 incepe sa a:ciioneze la momentul t0 = O,
➔ 4
foria I F 1 = lO N orientata in sensul vitezei v0 • Dupa timpul t = 10 s din

• -+
mom~ntul inceperii ac~iunii for\ei .F, energia cineticâ a corpului este Ee =
= 1 kJ. Sa. se calculeze: ·
a) masa m, a corpului;
b) spa1,iul pa.rours de oorp in timpul t;
➔
c) lucrul mecanic efectuat de Îorta Ji' in timpu1 t.

l.t.28. Dist~n\a. de la centr';1 Pantlntului la ce1~trul tuni~ este Rr,. ~
. 3,BJ= • i0 11 m. Con~1derlndu-~~ eu Luna ~e rote~t~. i!1 J!,lrul Pamintului_ ~~1·0-
x.imat1v pe cero, per1oada med1e de rotat1e a Lunu rn Jurul PamintuluJ fuud
de T = 27,322 zile,_ .se cer~ sa se calculeze: . ·
a) vitez·a liniarl 'a Lunii;
l!J) scot:tlerà\.ia oeutitiJ101.a a Luilih
o) al se arate ol- raportul dintre aœelerqia gravitayiop.all Ja suprafata
Plmlntului p aooeleraiia centripetii a Lunii este egal eu raportul dintre
.Rl ti R:, undé Rp = 6,37 • 106 m este raza Pamintulu,i.
1.1.29. Un biciclist parcurge distania AB 1ntre doua localita~i, tntr-un
timp t == 30 minute. 0 t_reime din distania AB, biciclistul o urca in panta
eu viteza con_stanta f/1 = 2 ms-1 , iar restul drumului coboara o alta. panta
ou viteza constanta "s = 8 ms-1• Sa se calculeze:
a) distanta A-B;
b) unghiul mediu pe care-1 face drumul, la cohortre, eu orizontala, daca
biciclistul ajuns in punctul de înaiiimea maxima coboara liber, fa.ra sa peda-
leze, ajungînd .tn punctul B eu viteza va = 22 ms-1 ;
o) timpul 1n care biciclistul parourge distania AB, daca merge cum se
indic a la punctul b ).
1.1.30. Doul oorpuri cu masele m1 = 6 kg ~i ma = 2 kg sînt legate
printr-un fir inextensibil ce trece peste un scripete fix. Ini~ial,. corpurile se
afla la aceea~i inaliime h, = 5 m de la suprafaia Parnîntului. Masa scripetelui
~i .frecarile eu aerul se neglijeaza. Sa se ca~culeze:
a) viteza eu oare oorpul de masa m1 atinge solul;
b) inaiiimea maxima ]a care se ridica corpul de masa· m2 •
1.1.31. Corpul de masa m1 = 50 kg, ce aluneca cu freoare pe un plan
orizontal, este Iegat printr-un fir inextensihil, de corpul de masa m 2 = 30 kg
(fig. 1.24). La momentul ini~ial, firul fiind intins, corpul d~ masa m 2 se afla
la iniiliimea h = 4 m. Daca sistemul este lasat liber, corpurile se deplaseaza
m, ,--,
J. /, •'• d
Fig. 1.2i.
uniform aocelerat ptna otnd oorpul de masa m2 atinge solul. Dupa. aceea,
oorpul do masa m1 continua sa se deplaseze uniform încetinit pe distania
d = 5 m pe orizontala. Se oere sa se calouleze:
a) coeficientul de frecare dintre corpul eu masa m1 ~ planul orizontal;
b) timpul in oare corpul de masa mi parcurge distania h d.+
1.1.32. Este cunoscut faptul ca atit la polul Nord ctt ~i la polul Sùd al
Pamlntul~, greutatea corpurilor este eu aproximativ 0,3 % mai mare decit
la ecuator. Uneori, acest lu cru este explicat prin f aptul ca Pamtntul este
putin turtit la poli. Aceasta explicaiie e.ste evident falsa.
Diferenia greutaiii corpurilor la poli ~i la ecuator se datore~te f aptului
ca sistemele de referinia legate de Pamint nu sint perfect ineriiate. Asupra
unui corp fixat la o inal}ime h de suprafata. Pamlntului va ao~iona pe llngii
28
fo* atractiei univereale ~i for~ centrifuga de.inertie, datorita rota1,ie-i ,~ruilln-
tului in jurul axei sale.
Pornind de la aceasta. idee, se cere sa se stabileasoa dependenta greutatü
unui corp ou masa m de latitudinea cp.
1.1.33. De plafonul unui vagon ee se deplaseaz§. rectiliniu ~i uniform
eu viteza v0 este fixat un corp de dimensiuni neglijabile ~i masa m, .printr-o
bara de lungime l ~ masa neglijabila, pre- .
oum ~ o barl de lungime 2l ti masa m i
(fig. 1.26).
La un moment t0 = 0, vagonul tncepe. 0
sa fie frinat astfe.l inoit se opre~te dupa A
timpul 't'. 8 2/
Se cere sa se calouleze unghiul ex maxim
pe care-1 face eu verticala in timpul frînarii:
a) bara A;
b) bara B.
Sa se explioe diferentE.t intre unghiurile
IX 1n cele doua cazuri. Fig. 1.26.
1.1.34. Un automobil se deplaseaza. reotiliniu ~i uniform cu viteza v0 ::s

= 108 km/h. La momentul t = 0, automobilul este frinat deplasindu-se
uniform încetinit pîna la oprire. $tiind ca in timpul mi~carii incetinite, supra-
fata benzinei din rezervorul automobilului face unghiul IX = 11°20' eu ori-
. zontala (sin IX = 0,1959, cos ex = 0,9795 ), sa se oalculeze-:
a) ooeficientul de frecare µ de alunecare a automobilului pe ~ooea;
l>) timpul t plna .la oprirea automobilului ~i distan~a d pareurs.a.
Acceleraiia gravita\ionala. g O:! 10 ms- 2•
1.1.35. Un oorp de masa mu ce se deplaseaza eu viteza Vu cioone~te
central ~i elastic un corp de masa. m2 aflat in· repaus. Se cere sa se calculeze:
a) vitezele celor doua corpuri dupa ciocnire;
b) raportul m1 /m 2 pentru ca viteza corpului de mas a m1 sa fie dupa
eiocnire de trei ori mai mica_ decît inainte de ciocnire;
c) energia cinetica a corpului de masa m2 dupa oiocnire, in conditiile
de la punotul b ), daoa energia cinetica a corpului de masa m1 , înainte de
ciocrrire, este Ec 1 = 4,5 J.
1.1.00. lnoetinirea neutronilor in reactor se face prin ciocnirea elastica
a acestora ou atomii de hidrogen, deoarece masa neutronului este practic
egala eu masa atomului de hidrogen. Se cere:
a) sa se expl!ce necesitatea acestui procedeu;
b) ce se va intimpla prin ciocnirea neutronilor. eu atomii de carbon, care
au masa de douasprezece ori mai mare decît masa neutronului?
Se neglijeaza, evident, procesul de captura a neutronilor.
1.1.37. 0 bila cade de pe raftul unui vagon aflat într-o mi~care rectilinie
"i unifocma. lnal~imea raftului fata de podeaua vagonului este h = '1,96 m,
iar viteza trenului este v0 · 72 km/h. Se cere:
a) sa se d~seneze traiectoria ~ilei !a~u. de un sis_tefi;l de referi!}~U S l~gat
d~ v:agon ~ fa~a de un sistem de referinia S' legat de Pamînt ~i sa se calculeze
disbanta, patonrel de vagon ditl mèmentul oldérii · bilti ·-ptnl otnd aoea.&ta
atinge podeaua vagonului; - · .·
b) 'riteza totala a bilèi fat! de refereniialu.l S' Ji unghiul pè oàre-1 faee
aceasta. eu orizontala la momentul t = 0,4 s de la oadere. ··
1.1.88. De un eilindru vertical ce se rote,te eu vi-
teza unghiulara 0> se leaga printr-un fir inextensibil c;le
lungime l = 0,4 m un corp de masà m. Ji de dimensiu_ri
neglijabile (fig. 1..29). Se oere sa se calculeze unghiul. cp
i pe care-1 face firul eu vertioala daca:
.
a) 0> = 7 rad s-1 ;
b) Ct> = 1,4 rad s-1•
·
Sa se e:x:plice rezultatele ohtinute. Masa firului sè

neglijeaza.
1.1.39. Corpurile A ,i
B sint lasate sa cada liber de
la inà.Iiimea H = 39,2 m. Corpul A cade liber pina ·ta
9 -- - A sol, iar corpul B întilne~te la ina.ltimea h un plan in-
Î \F ëlinat où unghiul œ = 45° fa~a de orizontala, eu care se
\ _ciocne~te elastic. Se oere sa se calculeze:
\ mg a) inaltimea h astfel incit raportul dintre timpul t 8
Fig. u9. de cii.dere pina la sol a corpului B ~i timpul t.A de càdere
. a corpului A sa fie ma:x:im;
b) distan~a parcurso. de oorpul B pe orizontala.;
c) vitezele vA ~ vs eu oare corpurile A ~i B ajung la sol.
1.1.40. Sferele A ~i B identioe sufera o cioonire elasticà. Sfera A are
~ .
viteza v1 inainte .de oiocnire, iar sfera B se afl'a in repaus .. Dupa oioonire,
-+- ➔
oele douâ sfere se deplaseaza ou vitezele vi f}i v; ce fac unghiul <p = 90° intre
ele, vttlorile vitezelor fiind v1= v;
= 5 ms-1 . Sa se calculeze:
a) unghiul œ dintre traieotoria sferei B dupa ciocnire ~i traieetoria
sferei A lnainte de ciocnire;
b) viteza sferei A inainte de oiocnire.
1.1.41. Intr-un autobuz ce se deplaseaza eu viteza constanta v0 = 75,6
k01/h se afla, in picioare, un om ou centrul de greutate la inâliimea h == 1. ,4 m
de la podeaua autobuzului. ln timpu1 Mnarii autobuzului, omul trebuie sa
faeâ un pas rninim de 0,6 m pentru a se meniine în poziiia verticalu. Se cere
sa se calouleze:
a) intervalul de timp, din momentul frtnarii, dupa care autobuzul se
épr~e ~i distan\a parcursa. pina la oprire;
b) timpul 't' minim dupa oare autobuzul se opre~tè, prin fr1nare, astfel
tncit omu] sa se poata meniine in poziiia verticnla, daca ol poate fMe un
pas maxim de 1 m. '
1.1.42. Un cintar eu arc, de care este prins un corp eu masa m = 5 kg,
este fixat de tavanul unui lift. Sa se calculeze greutatea indicata de cintar
daol:
a) liftul urca aocelerat eu acceleratia a 1 = 5,2 ms~;
b) liftul urca. intr-o mi~care uniform încetinita eu accelerat.ia a2 =-
-= 3,8 ms-2 ; .
c) liftul se deplaseaza accelerat iu jos eu acceleraiia a8 = 2 ms- 2 ;
d) liftul cohoar! uniform incetinit ·eu aoo0le1\a\ia de frtoare a,==7,2 ms-2•
• 1•
, 1.1.•~- Un ftruoior ë& masa mi .. .,..
- 78 kg este prine printr-un fir inexteB-
,aiD~ ce trèeeptstè un soripete de masa
neglijabila., de un oorp de masa. ]1½ . ·
= 20 kg ce 1e deplaseaza. pe vertioala
·(figure. 1.33). Sub act,iunea for1ïei F =
= 245N, sistemul se deplaseaza. .uniform
accel~at, f'ara. vite.za ini\iala, un timp
ti = 10 s. Se oere sa se oalculeze:
. a) intèrvalul de titnp t de la tnoê-
Wèa aotinnii for\ei .F, dupii care cartt-
oibrtil se afla din nou in looul in caré a Fig. UfJ.
Îf!~at ac\innea fortei F;
h) spât;iul pareurs de oai•ucior h1 ihtè1-va.fül dë tirnp t;
o) te:nsiunea T d·in iïrul de legatm•a, inainté ~i dupa tùcétaréa àetitllli!
for~ei F.
_L.1.44. La capetele unei bare de masa. m ~i lungime l ac~ioneaza f~r~l•
➔ ➔
F 1 ~i F~ (fig. 1.34) in sernmri opuse (F1 > F 2).

a) Sa se caloulezè tensiunea T ih sectiu11ea tre.nsvèrsala a barèi, àflê..t'l
la Jistania x (0 ~ :i: ~ l) de punctul A. de aplioayie a fortei l'i.
b) Cum _depinde tensiunea T de distahya x, daci F\ = F 2 ?
l
... - 1;
Fz ~1 1-
.r r-x ~1 erz
}i"ig. 1.Si.
1.1.40. 0 barci de lungime L ~i I.Qasa M se i;ifl~ pe supraf~tia, unui la-e

eu a.pà statâtoure. Un om eu masa m se deplaseaza eu viteza v0 = oonst.,
f.ata de malul laoului, de la un capat la altul al barcii. Se cere sa se calculeze
distanta l c-u care se depluseaza bm·ca f ata de mal, in tirnp ce omul parcm·ge
distan~a L in barca. Se considera câ harea este orientata perpendicular pe
malul laoului.
· 1.1.46. Doua c.orpuri A ~i B eu masele mi ~ m2 sint legate prin int.(r.
mediul unui dinamometru, ca in figu:ra 1.36. Sa se calculeze:
a) fo1·~a indioatâ de dina:mometru, daca m1 = m,2 = 5 kg;
b) masa ilm 2 ce trebuie adaugata la corpul B pentru ca dinamometrul
sa indiçe aoe,p.,.a~i fortâ ca la pw1ctul a), daca. din corpul A se iau 2 kg.
'//
Fig. U6.
-
1.1.47. Corpurile A li B, de masé'·m 1 ~i respectiv 71½ = 2 mu etnt Jegata
printr-un -fir-ine-xténsibir ce trece peste· un scripete fix. La momentul t = 0,
corpurile A ~i B se afla la acee.r;i§i. îna.Iiime h de la sol. Masa firului vi a scripe- ·
telui se neglijeaza, iar corpurile A· §Î B ee oonsidera punctiforme.
Se eere sa se stabileasca traieotoria ti legea de ~om-e pentro centrul
de greutate Cal corpurilor A ~i B, daca sistemul este lasat liber. Sa se explioe
de ce, in acest caz, centrul de greutate C nu se efla in repaus eau intr-o
mi.~care rectilinie ~i uniforma. '
1~1.48. Un corp A eu masa m1 == 100 kg, ce aluneol eu freoare pe un
J>lan orizontal, este legat, printr-un fir inextensibil trecut peste un soripete
fi-x, de un corp B eu. masa m2 = 40 kg care ooboara ~pe_ verticala. La momen-
tul ini\ial t = 0, firul fiind întins, sistemul celor doua corpuri se afla în repaus.
Daca sistemul este lasat liber, co~pul B coboara distanta h = 2,8 min timpul
t = 2 secunde. Sa se oalculeze:
· a) coèfid.entul de frecare a corpului A pe planul orizontal;
b) masa m; a corpului B oa sistemul lasat liber sa ra.mina ln repa118.
~ · 1.1.49. La capatul de sus al unui arc comprimat eu :,; = 20 cm ~i tinut
tn pozi\ie ver·Ucala eu capatul de jos Iixat se afHi un corp cu masa m = 0,5 kg.
D.aca sistemul este lasat liber, corpul uroa. pina la. tnruiimea maxima h =
= 10 m. Sa se calculeze:
a) constanta elastica a aroului;
b) pulsa}ia pro prie (!) §Ï f recven}a v a oscilatiei libere a corpului de masl
m prin int.ermediul arcului considerat. .. .
1.1.50. Un balon destinat siudiu1ui atmosferei coboar~ ou viteza con.
stanta pe verticâla. Masa balortuhii ~ a incarcaturii este M. Sa. se calcu-
leze masa m ce trebuie ·arrincata pèntru ca balonul..sa · urce eu viteza con-
stanta pe verticala. Forta _ascensi_onala a balonului, ra.mine constanta.
1.U'il. Unui pendul matematio eu masa m ~i lungimea l, aflat in pozi~ia
de echilibru, i se imprima un impuls ·orizontal H 0 minim, astfel incit pendulul
poate efectua o ·rotatie completa tn plan vertical. Sa se calculeze:
· a) valoarea impu]sului H 0 ;
h) tensiunea in fir cînd pendulul trece din nou prin poziiia de echilihru.
Miirimile m ~i l se considera cunoscute. Rezistenta aerului se neglijeaza ..
. -+ -+
1.1.52. Sa se demonstreze ca dacà r1 ~i r2 sint veetorii de pozitie a douii
puQcte materiale A ~i B eu masele m1 ~i m2 , atunci punctul C, care caracteri-
zeaza pozitia centrului de greutate al sistemului, de raza veotoare
➔ ..
; = mi.ri + mn"i
o 1ni+m1
se afHi pe. aceeati linie eu punotele materiale A ti B, iar raportul d-istan~œ
CA ~i CB este egal eu raportul maselor m2 ti m~.
1.1.53. Sa se dAmonstreze oa. daoa. energià. meoanioa a unui siBtem este
constanta într-un_sistem de referinta inertial S, atunci aceasta este constanta
tn orice alt si stem de referin\a. inert,ial S'.
1.1.54. Cu un tun de masa M se trage un proiectil cu masa m sub un
unghi ex eu orizontala. -Daca tunul este fixat de . .sol, hataia proiectilului
este di, iar daca tunul este liber, ha.taia proiectilului este d2 • Se cere sa se
calculeze raportul cli/d2 •
32
1.1.oo. 0 sfera de masa M = 90 g cade liber pe verticala de la inaltimea h
de la sol. ln momentul cînd sfera trece pr.in punctul A aflat la inalt,imea
h/2 de la sol, in sferâ se kage orizontal un glont eu masa m = 10 g ~i viteza
v0 = 500 ms-1 • Ciocnirea fiind perfeot neelastic.a, glon\ul ra.mine 1n sfera.
Sistemul glon\ + sfPrâ ajunge la sol eu viteza v. Daca. sfera cadea liber pe
verticala, ar fi ojuns la sol ou viteza V. Se cere sa se calculeze inal~mea k
astfel lncit raportuJ vjV = v2.
1.1.56. ln figura 1 ;42 se indica schema unei experiente pentru m!sn-
rarea: masei Paillintului. Pe cele doua talere ale balantei se afla. sferele A fi B,
avind aceeavi masi m, fiecare. Sub sfera
B, pe vertical~ se a~aza sfera C eu ___ .
V ·
masa m1 • Centrale sferelor B ~i C se ~
afla la -distan\a d intre ele. Masa m1 t1 ·
fiind mare se strica echilibrul balan\ei..
Pentru stabilirea echilihrului, pe platânul f11t
ou sfera:. A se mai pune un corp eu masa
m2 foarte ·mica. Este clar ca pentru o
astfél de experien\a, este neoesar sa
a"Vem ·o balanta foarte. sensibila ~i sa se
respecte o serie de eondi\ii pentru 1nlltu-
rarea influeniei factorilor externi. Fig. u2.
Co~siderind oa toatè aceste conditîi
stnt indeplinite, sii se oalculeze lilasa Pamintului, daca mA =ms=m=5 kg,
m1 =6····10 3 kg, m2 = 6 • 10-7 kg, à= 57 cm, iar. raza Pamintului Rp =
= 6,4 • 106 m. Lungimea- bra~ului balan\ei se alege sufioient de mare pen--
\J,'u oa interae~iùnea·gravitaiionala intre sfer~le A ti C sa. poata fi neglijatl.
1.1.57. Se considerl o planetl sferiol de raza R . .Se cere sa se oalcu-
leze densitatea planetei 1n oondi\iile:
a) un satelit se rotevte tn jurul planetei eu perioada T, · la clistan~
A = R/2 de suprafa\a planetei; ,
b) planeba efoctueazl o rota\ie completl 1n jurul axei proprii 1n timpul
T' = 10 h, iar la ecuatorul planetei, corpurile sint imponderabile.
1.1.68. Un automobil deplasîndu-se pe o vosea rectilinie cu viteza con-
stanta v0 = 20 ms-1, este frinat astfel ca dupii timpul t = 10 s din momentul
frinarii, automobilul sa se opreasoà, parcurgind tn mitearea uniform inceti-
nitl distanta d = 80 m.
Vrem si calcula.m coeficientul de frecare µ dintre ro\ile automobilului
ti 9osea. ,
Forta de frecare fiind F 1 = µmg,
ma = -(J,lng; a = -EJ,C.
Deol
,,~. tl = vot + at' ; a= 2d - 2tJot = 2• so - 2 • 20 • 10 = _24
2 ,1 too '
laU
-v,g = -2,i.
De unde p. = 2,4/g.
Se oere si se explice daol ra\ionamen~ul de mai sus este oorect.
~ , 1.1.59. Un corp de masl m se afil
pe o suprafaia. orizo~tala. pe· care· se
poate deplasa fa.ra frecare. Corpul este
legat printr-un arc orizontal cu con-
stanta elastica k .. Lungim0a arcului ln
stare netensionata. este ~0 (fig. 1.43).
x lncepînd cu momentul t0 = 0, asupra
~:y7,:lj1/.~~~~m7,?';'.mr-• corpului ac\ioneaza. fo~a constants. F.
Sa se calculeze:
Fig. 1.43. a) deplasarea maxima de la pozi~ia
de echilibru sub aciiunea for\ei F;
b) deplasarea maxima de la pozi\ia de echilibru, daca for\a F crette
f oarte in cet de la zero la F.
~
1.1.60. Particula A cu masa m §Î viteza v0 ciocne§te elastio particula B

➔
eu masa Jlf ~i viteza V0 = O. Dupa ciocnire, particula A se deplaseazA

➔
cu viteza v, sub unghiul ex= 90° fa~a de direc\ia mi§carii dinainte de cioonire.
Se cere sa se· stabileasca:
a) care <lin masele m §Î Jlf este mai mare?
➔ ➔
b) . vitezele v ~i V ale particulelor A ~i B dupa oiocnire;

➔ ➔
c) unghiul ~ dintre vectorii V §Î v0 •
Fig. U5.
1.1.61. Corpurile A ,ï B cu masele m 1 ti respectiv, m2 se afla pe o

suprafa\a orizontala (figura 1.45) pe care aluneca fa.ra frecare. Corpurile
sînt legate printr-un arc cu constanta elastica ~- Foria F ce actioneazl
asupra rorpnlui A variaza dupa o lege armoniôa:
F = F 0 sin Cilt.
Se cere sa se stabileasca. conditâa,
pentru care corpul A ramîne 1n re_paus
sub aciiunea fortei F.
I
1.1.62. ln figura 1.46 se indicl un
I pendul conic. Masa m descrie un cero 1n
/ plan orizontal, iar unghiul dintre fir vi
/ verticala este q>. Se pune problema gasirii
I tensiunii T din fir in functie de masa m
I ~i unghiul q>. Elevi:i unei clase au rezoJ:Mt
'
f . . . . ----ï---
r,,n',
/ problema astfel:
m
A. Unii considera. oa deoarece cor-p.ù1
..... _ 1 _,,,.,
de masa ~ ·nu se deplaseaza in lungul
- - - -4 - - - - fir~iui, refultanta fortelor in lungul tiru•
1 ---r;f" y'\
1 · mg 1uj este zero:
Fig. U&. T- mg one, - O; T- m.f·""" ,-
•
Mi
B. Altii considerii ca deoarece corpul nu se deplaseaza pe verticaHi,
trebuie sâ fie zero rezultanta for\elor pe verticala:
T cos <p - mg= O; T = mg/cos q:,.
Se cere sa se indice care din rezolvarile date este incorecta.
1.1.63. De o hara orizontala cu masa
neglijahiHi se leaga doua corpuri cu masele
M §Î m. Bara se poate roti fara frecare în
plan vertical, 1n jurul axei orizontale ce
trece prin punctul O (fig. 1.47). Corpul de
masa Y se afla la distan\a L de punctul 0,
iar corpul de masa m - la distan\a l de M
punctul O. Daca sistemul este lasat liber,
se rote§te pina. ctnd bara ocupa o pozi~ie
(y
l
1
verticala, corpul de masa M aflindu-se in \
'l
\
p·artea de jos a barei. \ 1
Sa se calculeze viteza V eu care ,, .!.. o' .

. . . _,[\ '
oorpul de masa M ajunge în punctul O'. A -----,t--:-r- ,_ . - --A
Care este formula pentru V, daca l = 0? Fig. 1.47.
1.1.64. Corpurile A ~i B, eu masele m1 = 15 kg ~i respectiv, m 2 = 5 kg,

se afla pe o suprafa\a orizontala, legate prin intermediul unui dinamometru
(figura 1.48). Asupra corpului A aciioneaza for~a F 1 = 150 N, iar asupra
➔
corpului B aciioneaza forta F 2 = 100 N, in sens opus for\ei F 1 •

Sa se calculeze foria indicata de dinamometru daca:
a) coefioientul de frecare al corpurilor A ~i B pe planul orizontal este
"'= O;
b) coeficientul de fr~care este µ. -1: 01
➔ ➔
c) foria F 2 ac\ioneaza in acela~i sens eu for\a F 1 • Ce reJatie trebuie sa

existe in acest caz între marimile F., F 2 , m1 ~i m2 pentru ca dinamometrul
sa indice o foria T = 0? ·
Fig. '1.49.
1.1.65. 0 cutie A eu nisip se afüi pe o suprafata orizontala pe care se

poate deplasa fa.ra frecare. Cutia are masa M. ln cutie se trage un glont de
➔
m.asa m cu viteza orizontala v (fig. 1.49). Se cere viteza V a cutiei dupa ce

glonµil s-a oprit in cutie.
Problema a fost rezolvata în urmatoarele doua feluri.
a) Un grup de elevi au scris:
lnainte de .cioonire, energia cinetica a glontului este mv 2 /2, iar energia
oinetiol a outiei este zero. Dupa oiocnire. viteza glontului ti a cutiei este
. 9.
Il
aceeati, fiind egala. eu V. Deoi imediat dupa eiocnire, energia cinetica a
sistemului gloni + cutie este:
(m + M)V11
2
Din legea conservarii energiei:
mv
-2-=
2
(m +2M) va • V= V Vm+M m 0
' (1)
b) Alt grup de elevi considera:
înainte de ciocnire, impulsul sistemului este Hi= mv, iar dupl oioo-
nire este Hr = (m + M)V. Din Jegea conservarii impulsului:
Hi = n,; V= v m • (2)
m+M
Deoarece rezultatele (1) ~i (2) nu ooincid, inseamna ca unul din ra\iona-
mentele de mai sus nu este corect. Sa se indice care este valoarea reaJa. a
vitezei V ~i sa se arate unde s-a gre~it in ra\ionamentul incorect.
1.1.66. Un. cablu flexibil ~i omogen, de lungime l, se aflii tntins pe o
masa orizontala. Daca unul din capetele cablului atirna pe verticala astfel
incît pe masa ramîne lungimea l - x, iar lungimea x din cablu atirna pe
verticala, cablul incepe sa alunece de pe masa. Sa se calculeze:
a) coeficientul de frecare intre cabJu §Î masa in funciie de lungimile
l Ji x;
b) care este lungimea x 1 maxima a cablu1ui ce atîrna pe verticala astfel
lncit cahlul sa ra.mina in repaus?
1.1.67. Corpurile A §Ï B, eu maseJe M = 20 kg §Î respectiv, m = 5 kg,
sînt legate printr-un fir inextensibil ce trece peste un scripete fix, ca in
figura 1.50. Coeficientul de frecare al corpurilor A §Ï B de pere~ii carucio-
rului este µ = 0,2.
Se cere sa se stabileasca sensul ~i marimea accelera\iei caruciorului
pe-ntru ca, fa~a de carucior, corpuri1e sa ra.mina în repaus.
Fig. '1.50. Fig. 1.51.
· 1.1.68. Pe o suprafaia orizontall se gbesc patru cuburi eu aceea~i masa

m, legate prin fire inextensibile de masa neglijabila. Sistemul de cuburi este
legat de un eorp de masa },1 oare se deplaM1~azli pe verticala (fig. 1.51). Sa
se calculeze acoelera\ia sistemuJui ~i tensiunilu Tu T 2 , T 3, T 4, dacl:
a) ouburile aluneoa far! frecare r" planul orizontal;
b) coeficientul de frecare dintre cuburi ~i planul orizontal este p..
1.1.89. 0 scindura de masa M
l}Îlungime l se afla pe un plan ori-
zontal pe· care poate aluneca fa.dl
frecare. Pe scindura se afla un euh
ou masa m (fig. 1.52) oare poate
aluneoa ou frecare pe· f aia superioara Fig. 1.52.
a scîndurii. Coeficientul de frecare
tntre oub ti fa\a supe1•ioara a scîndurii este p.. Sa se oalculeze:
a) valoarea fortei F, care actioneaza orizon.tal asupra sclndurii, pentcu
care cuhul incepe sa alunece pe f ata superioara a scîndurii;
b) timpul dupa care cubul ajunge la capatu1 opus al sctndurii.
1.1.70. Sa se calculeze inaltimea h de la supraftt\a Pamintului, la care
energia cinetjca a unui corp cu masa m este de n ori mai mare dectt energia
sa poteniiaia in oimpul gravitationa] al Pamîntului, dacâ:
a) corpul ~ste Jansat <le la sol pe vertica]a în sus eu viteza ini~iala v.o,;
b) corpul cade liber de ]a inaltimea H;
c) corpuJ este lansat pe verticala în jos eu viteza v0 de la inal}imea H.
Marimile v0 ti H se considera cunoscute.
1.1.71. Pe taJerul eu masa M, atîrnat de un arc eu constanta elastica. k
(fig. 1.53) cade de la înal\i:J;nea h un corp eu m_asa m. Ciocnirea dintre corp
ti taler este perfect neelastica.
Sii se calculeze amplitudinea oscilaliilor corpului tmpreuna eu talerul.
1.1.72. 0 racheta se ridicà vertical de pe suprafa\a Plmtntului, ou
accelera~ia constante. a = 9,8 ms- 2 (fig. 1.54). ln racheta se afli un oorp eu
masa m.
Se cere sii se calculeze greutatea corpului f a~A de racheta pentru r == nllp.,.
Utide n ::::it 1, 2, 6, 10. .
Sa se deseneze dependenta greutatii G de dis.tania r. Accelera\ia·- gravJ-
tationala la suprafaia Pamîntului este g0 = 9,8 ms- 2• .
/~
/
Fig.. i.5i.
37
1.1.73. Doua discuri identice se rotese 1n jurul axei verticale O(Y eu
vitezele unghiulare ù> 1 f}Î 002 (fig. 1.56). Discul A. cade 1ncet pe discul B.
Viteza, pe verticala, a discului A cind ajunge pe discul B se considera zero.
Diferenta 1nal\imii À h intre discuri se neglijeazà. Oin momentul atingerii,
discurile A f}i B se rotesc impreuna datorita. coeficientu.lui mare de frecare
intre suprafeieie lor. Se cere:
.a) sJ. se calculeze viteza unghiulara ù> cu care discurile se rotesc impreuna
f}Î variatia energiei cinetice a discurilor;
b) sa se fac a analogia cu ciocnirea neelastica a doua corpuri de mase ega]e.
o'
Fig. '1.56.
1.1. 74. Doua sfere de mAse egale cu ,n se afla pe o suprafata orizon-

tala, pe care se pot deplasa fara frecare. Sferele sînt legate printr-un arc
aflat in stare netensionata (fig. 1.57). 0 a treia sfera de aceeati masa, ni, eu
ooergia cinetica Ec1 , ciocnindu-se elastic de sfera A, se intoarce in sens opus
➔
vitezei ini~ale v. Dupa ciocnire, sfera C are energia cinetica Ec,.

Sa se calculeze energia de osci1a\ie a sferelor A ti B, dupa ciocnirea
cu sfera C.
Masa arcului se neglijeaza.
1.1. 75. 0 parti cula A eu masa m1 ~i impulsul Jf1 ciocnef}Le elastic parti.-
.cula B cu masa m2 , aflata in repaus. Dupa ciocnire, . particula A are
-+ -+
· impulsul Hi ce face unghiul ex. cu H 1•
~
Sâ se calculeze valoare-a impulsului Hi al particulei A, dupa ciocni-re.

Sa se discute rezultatul ob\inut in func\ie
de raportul m2 /m 1•
1.1.76. Barele AB ti AC (fig. 1.59) .fac
unghiul cp eu axa verticala AA'. Barele §Ï
h axa sînt cuprinse în acela~i .plan vertical.
Fiecare bara trece printr-o sfera CU masa m,
iar sferele sînt legate printr-un arc eu con-
stanta elast1ca k. Lungimea arcului neten-
sionat este x 0 • Iniiial, sferele se afla la
1 aceea§Î ina.Jiime. Sistemul astfel format se
8 1 C rote~te in jurul axei AA' eu viteza unghiu-
A' lara <o. Se neglijeazâ frecarile intre bare p
Fig. 1.59. sfere fi masa barelor.
38
Sa se calculeze tnaiii.rnea h la care sferele se ana ù1 echilibrli. Ma1~mile
k, x 0 , <p, Cù ~i m se considera cunoscute.
1.1.77. Pe nn carucior eu masa m 1 (figura 1.6:1) se afla un paralelipiped
eu lat.ma bazei l ~i înaltimea h (h > t). Masa paralt=>lip-ipedului e~tP m. Caru-
ciorul este legat printr-un cablu inex-
tensibil, ce trece peste un scripete fix, m h·
de corpul ou masa M. Pentru a impie- __P....._l_ _ ___
dica alunecarea paralclipipedului, pe
carucior este prevâzuta o piedioa. P.
Se cere:
a) sa se calculezè masa M pentru
ca sistemul sa se deplaseze cu o acoe-
leraiie a, inoit paralelipipedul sa se
rastoarne;
b) sa se arate ca daca. in locul
paralelipipedului avem un euh eu
muchia l, acesta nu se rastoarna pentru
nioi o valoare a masei M. Fig. 1.61.
1.1.78. Un corp este lansat eu viteza v0 , în sus, pe un plan 1nclinat ce fa-

ce unghiul Cl cu orizontala. Coeficientul de frecare intre corp ~i planul înclinat
este µ.. Corpul ajunge <lin nou la baza planului înclinat, in coborîre, dupa
timpul t de la lansare. Sa se calculeze viteza v0 in funciie deï, µ. ~i œ.
1~1.79. Un corp de masa m se afla pe suprafa'\ia unui plan inclinat oe face
-+
unghiul œ = 30° cu orizontala. Asupra corpului actioneaza forta F orientat-a
in sus, parai&! eu planul inclinat. Daca valoarea foriei F este F 1 = 3 675 N,
corpul mca uniform pe plan, iar daca F 2 = 1 225 N, corpul coboara uniform
pe planul înclinat. Sa se calculeze masa m a corpului p coeficientul de
frecare µ. intre corp ~i planul înclinat.
1.1.80. Un corp este lansat de la baza unui plan inclinat 011 viteza fit,
orientata, in sus, paralela eu planul inclinat. Corpul urca in timpul tu, dupâ
· care se opre~te 9i aluneca. in jos pe planul lnclinat ajungînd tn timpul te, tn
coborire, din nou in punctul qe lansare. Timpul te este de k cgi mai mare- de-
cit timpul tu, ·
Planul este inclinat cu unghiul Cl faia de orizontala. Sa se calculeze coefi ..
ln ce condit,i~ p-utem avea k = 1 ? ·

,ï
cientul de frecare între corp ~i planul inclinat in func\ie de k ex.
1.1.81. Pe un plan înclinat eu lungimea AB = l = 50 m ~i kulltitnea

OA = h = 25 m (figura 1.62) se ridica eu ajutorul unui cablu inex,tensihil
~i de greutate neglijabila, un corp eu masa il1 = 500 kg. ln mO'mentu.1 otnd oor-
pul se afla in repaus in pozi\ia B,
8
se rupe eablul. §Î corpul ooboara
uniform acce1Jrat pîna. in punctul
A, cle unde continua sa se depla-
seze uniform incetinit pe distanta s
AC = s. Coeficientul de frecare ,___ _ _ _,..
între oorp ~ p-lanùl înclinat este ~~~~~m~~~~~~~~~'O
(Li= 1/2 V3, iar intre C~fp fÏ Fil- 1...62-
81
planul orizontal este p.2 =0,2. Acceieratia gravitationala este g ~ 10 ms-2•
Sa se calculeze:
a) for\a de traciiune ~i lucrul mecanio efectuat pentru ridicarea C?rpului
pe distan\a AB, tntr-o mi~care uniformü; _
h) d-istan\a s pareurs a de corp pe planul orizontal;
c) randamentul planului inclinat.
1.1.82. De la baza unui plan înclinat eu unghiul a= 45° f aia de orizontala
se comunica viteza v0 = 10 ms-1 orientata in sus, de-a lungul planului, unui
corp eu masa m = 0,5 kg. Coeficientul de frecare între oorp §Î planul incJi-
nat este ·IL = 0,2. Sa se calculeze:
a) viteza corpului oînd va reveni, in cudere, la bmrn. planului înclinat;
b) Jucrul mecanic efectual de corp pentru invingerea for\elor de frecare,
aratîndu-se ca acest lucru mecanic este egal eu var.ia~ia energiei cinetioe a
corpului.
1.1.83. Doua corpuri, de mase m1 = 1 kg ~i m 2 = 2 kg, sint legate intre
e1e printr-un fir inextensibil, de masa neglijabila, cnre es.te trecut, peste un
seripete fix aflat în vîrful unui dublu plan înclinat (figura 1.63). FeteJe du-
hlului plan inclinat fac eu orizontala unghiuriJe et= 4.5° ~i ~ = 30°, iar cocfi-
cientul de freP.are de alunecare a corpurilor pe amhele fe\e este µ = 0,1. Se
Fig. 1.63. Fig. 1.64.
neglijeazli frecarea la axnl de rotaFe a scripetelui, pr'ecum ~i masa soripete-

lui. Sa se calculeze:
a) acceleratia sistemului format din cele doua corpuri;
b) tensiunea in firul de legatura; '
c) timpul in care cele doua corpuri ajung ]a baza planului inclinat, res-
peo.tiv, daca îirul sa rupe la momentul t = 0, cînd ambele corpuri se afla in
repaus la î11a.l~imea h = 5 m fa-t,a de orizontala ce constituie baza dublului
plan înclina.t.
1.1.84. Un bloc de piatra de masa m = 200 kg este ridicat la înaltimea
k =8 m, folosind un plan tnclinat ~ un sistem de scripeii (fig. 1.64)~ Planul
ln3linat face unghiul oc = 30° eu orizontala, iar coeficientul de frecare de alu-
necare a blocului de piatra pe planul inclinat este µ 1 = 0,4. Sa se calouleze:
a) foria eu care trebuie actionat pe verticala in jos Ja capitul C pentru
ca r.idicarea blocului de piatra pe planul inclinat sa allia loc intr-o mitcare uni-
forma;
b) masa M care ar echilibra sistemul cînd l' = µ 1 rp c1nif 11. = 0;
c) timpul dupa care blocul de piatra se oprP.~te pe planu1 orizontal, daca
c·ablul se rupe la momentul t = 0 cînd blocul se afla ln repaus la tnaiiimea
h pe planul lnoJina~. Coeficientul de frecare pe por\iunea orizontala este " 8 ma
~o~ .
1.1.85. Un corp A de masâ m1 · 0,8 kg se afla pe un plan inc-linat
(figura 1.65) pe care poate aluneca eu frecare {lL1=0,2). Corpul A este fixat
la umil din oapetele Ufl:UÎ fir trecut peste un scripete fix, iar la oela.lalt este atîr-
nat mi oorp B de masii 7nt = 0,4 kg. Freoarile tntre fir ti ecripete se negli-
jeaza. Sa se calculeze:
a) unghiul or:1 pentru care corpurile A ti B slnt ln repaus, dac~ µ = O;
b) unghiul ·(¼ pentru care corpul A coboara uniform pe planul tnclinat
(µ = 1'-1 = 0,2);
c) unghiul <¼ pentru care corpul A urca pe planul inclinat eu accelera~ia
a= 0,98 ms-2 (µ = µ 1 ).
Fig. 1.65. Fig. -1.66.
~1.1.86. Pe un plan tnclinat, eu unghiul œ = 30° faia de orizontala, se de-

plaseaza doua corpuri legate printr-un fir inextensibil de un al treilea corp ce
se deplaseaza pe verticala (figura 1.66). Coeficientul de frecare a celor doua
corpuri pe planul inclinat este µ = 0,2. Masele corpurilor sint: m1 = 3 kg, ,
m2 · 4 kg §i ma = 5 kg. Sa se calculeze:
a) acceleraiia sistemului format din cele trei corpuri;
b) tensiunile T 12 §Î T23 din cablurile ce leaga. corpurile cu masele mi vi ms
ti respeotiv, corpurile eu masele ma ti ffla· .
1.1.87. · Un corp este lansat, in sus, paralel cu suprafaia unui plan incli-
nat eu unghiul œ = 30° fa~a de orizontala. Corpul parcurge ptna la oprire dis-
stan\a l = 32 min timpul t1 = 3 secunde. Dupa oprire, corpul ,aluneca in jos
pina in punctul de lansare, in tirnpul t2 • Coeficientul de freoare între oorp ~i
planul inclinat este µ~ Sa se oalouleze:
a) coeficientul de frecare µ;
b) intervalul de timp t2•
1.1.88. 0 scindura de greutate G este fixata. pe un perete verti~al, prin
. ➔ . .
apasare, eu o foria F care face unghiul œ cu orizontala. Coeficientul de fre-
oare intre soindura. ~i perete este µ.
Sa se stabileasca intre ce limite poate varia valoarea fo$i F pentru oa
sotndura sa ra.mina in eohilibru pe p~rete. ·
1.1.89. Un automobil cu masa m = 2 000 kg plectnd din repaus atinge ln
timpul t = 10 s, o viteza v1 = 15 ms-1 • Sa se calculeze:
a) puterea medie dezvoltata de motorul automobilului, daoa coefioientul
de freoare este µ = 0,05;
b) puterea maxima a motorului, daoa viteza maxima pe oare o poate dez-
volta automobilul pe aceea~i ~osea orizontala este vmas = 40 ms-!1 .
A o) varin~ia acceleratiei automohi•
lulni ln functie de viteza, considerind
puterea constanta (P = Pmax)•
Se considera g 0t iO ms-i.
1.1.90. Se considera un plan lnoli•
nat eu unghiul cx1 = 45° f ata de orizon-
tal a ~i inaltimea h1 = 1 m, continuat
Fig. 1.68. eu o portiune orizontala de lungime
l2 = 1,2 m ~i apoi eu un alt'plan încli-
nat cu unghiul oc2 fa\a de orizontala §i de inal\ime h2 = 0,6 m (figura 1.68).
Pe acest relief, aluneca din punct,ul A, cu frecare, un corp eu masa m = 3 kg.
Coeficientul de frecare pe tntregul traseu este µ = 0,1. Sa se calculeze:
a) unghiul _cx2, daca mobilul plecind din repaus din punctul A se opre~te
1n punctul B;
b) Jucrul mecanic efectuat impotriva fort,elor de frecare pe distanta
dintre punctele A ~i B; ·
c} înal\imea h; pina la care se ridica corpul pe al doilea plan tnclinat
daca corpul pleaca din repuus din A, iar cx.,i = 30°. '
A ii 1.1.91. Un corp cu masa m, de dimensiuni ne-
glijnbile, este legat de un punct O situat la iniiJt,i-
mea il = 18,6 m deasnpra Pâmîntuiui, printr-~n
fir inextonsibil de lungime l = 1 m (figura 1.69).
Col'pul se r·ote~te în plan vertical in jurul punc-
tului 0, intr-o mi~care uniforma eu tura}ia n =
= 300 ture/minut. Sa se calculeze:
a) timpul dupa care corpul atinge solul, daoa
firul se rupe la momentul t = 0 ln care oorpul se
afla în punctu1 A ~i distania de punctul C la care
corpul ati nge so1u1;
H
b) ina.Iiimea h de la sol la oare se ridioa oorpul,
daca firul se rupe ctnd oorpul trece prin punctuJ B;
c) raportuJ vitezelor v1 ~i v2 ou oare oorpul.
ajunge la sol in cazul a) ~i respectiv, in oazul b).
1.1.92. Corpurile de mase mi Ji ff½ (ma > m1)
stnt legate printr-un fir ce trece peste un scripete
~~~~~w;~w.~~ fix. Scripetele se considera diso de raza R ~i masa m.
Fig. 1.69. Se considera ca firul este inextensibil ~i nu alu•
neca pe scripete.
Sil se oalculeze diferenta tensiunilor din firele aflate de cele doua par~i
ale soripetelui. Momentul de ineriie al unui diso este J = mR 2 /2.
1.1.93. Un oilindru ou diametrul D ~i 1na.Iiimea H se ana pe o solndura
de lungime· AB = l, ce poate fi ridicata pe vertioala de capatul A f ara oa
oelalalt oapat B sa. se deplaseze (figura 1.71). Sa se calculeze: ·
a) tnaltimea h pina la care poate fi ridicat capatul A al scindurii astfel
ca oilindrul sa nu se rastoarne;
h) raportul dintre H ~i D ca cilindrul sa se rastoarne cind soindura face
unghiul ex ;;ai:: 30° CU orizontala;
o) tnal~imea h' minima ca cilindrul sa alunece pe scindurii. Coefioientul
de freoare dintre scindura ~i cilindru este IL· Marimile H,D, l f}Ï µ se oonsidera
ounosoute.
2 h
B .....
-
Fig. 1.71.
1.1.94. Conform legii a treia a lui Newton, daoa un corp A ac\ioneazâ

➔
asupra corpului B eu t'ot·t,a F AB, corpul B act,ioneaza asnpra corpului A cu

➔ -+
forta FB.4 egalâ eu F,w ::;;i dP sens opus (fig. 1.5). Am putea deci considet·a ca
dacâ un cal actioneaza asupra unei cal'ut,e cu forta F, carut,a ar act,iona asupra
-J?.
calului 'eu fo1·ta Cmn· so explica faptul ca poate calul trage carut,a ~i ca
sistemul câruta + cal se deplaseaza accelerat în sensul mi!Jcàrii calului? Nu
se aplica oare, in acest caz, legea a treia a lui Newtoni1
1.1.95. 0 caramida CU masa m = 3 kg are lat,imea l = 10 cm ~i inalt,i-
mea li= Vs l. Cararnida se poatp, afla pe un plnn orizontal in pozit,iile 1 sau .Z
(figura 1.73). Sa se calculeze lucrnl mecanic L 1 pentru a trece caramida din
pozi\ia 1 in pozit,ia 2, prin r·otire in jurul punctului A ~i lucrul mecanic L 2 ,
necesar pentru ca din pozi~ia 2, câramida sâ keuca în pozitia 1, prin rotire in
jm·ul punctului A'.
Sa se explice care din cele doua pozi\ii ale car_amidei este mai stabila.
.. 1.1.96. lntr-un dise omogen de raza R se practica ·o gaura sub forma
unui cerc de razâ r ~ R/2 (fig. 1.75). Centrul O' al gâul'ii se afla la distan\a
00' = R/2 de centrul discului.
Sa se calculeze distan\a x de 1~ c'entrul ..0 al discului la centrul de greu•
tate C al figurii, in t'unciie de razele r §Ï R. .
1.1.97. Un vas sub forma unei prisme are înal\imea h. Laturile bazei pris-
mei formeaza un triunghi dreptunghic (fig. 1. 77). Vasul este fixat de un ax
Fig. t.75. Fig. 1.77.
•
vertical, in jurul oaruia se poate roti fara frecare. Se neglijeaza d~ asemenea
frecarea dintre haza vasului ~i suprafata orizontala pe care se sprijina.
Este clar ca.daQa vasul con~ine gaz la o presiune p oarecare, el se va afla
in echilibru pe suprafa\a orizontala. Se cere sa se arate ca clin aceasta oondi\ie
rezulta teorema lui Pitagora.
1.1.98. Un camion cu masa M = 6 000 kg se doplaseaza eu viteza con-
stanta v0 pe o ~osea rectilinie. La intrarea pe un pod orizontal eu lungi-
mea l = 120 m, camionul este l'rinat asUel încit acesta se deplaseaza pîna
la oprire pe pod, in timpul t = 8 secunde. Coeficientul de frecare pe pod e~te
µ. = 0,25. Sa se calculeze:
a) viteza camionului la intrarea pe pod;
b) fortele de apasare a camionului, pe cele do11:'i capet.e ale poduJui,
dupa oprire.
Se considera g ~ 10 ms-2•
1.1.99. Un oorp eu masa m este suspendat in punctul O. ,·11 njutorul ha•
rei orizontale OA ~i a ancorei OB (figura 1.80).
Masa barelor se neglijeaza.
Sa se caJculeze tensiunile in barele OA ~i OB in funct,ie de masa m ~i
sin «.
1
1
t
'1.
1 lt
Ft!A
•I
1
G
k: !
' l
I• L2 ~
Fig. 1.80. Fig. 1.82. Fig. 1.84.
1.1.100. 0 barà omogena este rezematâ de un perete vertical, ca in

figura 1.82. Capatul A al barei se poate deplasa pe peretele vertical fara
Îl'ecare, iar pe suprafa\a orizontala, capatuJ B se deplaseazâ eu frecare. Pen-
tru deplasarea capatului B al barei, se aplica forta F pe orizontala. Masa bà-
rei este m.
· Se cere sa se arate ca _for\a F necesara pentru deplasarea harei este mai
mioa dectt for\a de frecare a capatului B al barei pe suprafaia orizontala.
1.1.101. 0 bara omogena de lungime l se sprijina in punctele A §i B {fi-
gura 1.84). Distanieie de la punctele A §Î B pina la capetele barei sint l1 §Î
respectiv, ~- Greutatea barei este G.
Sa se calouleze reactiunile F 1 ~i F 2 in punctele de sprijin.
1.1.102. In vîrfurile unui patrulater de forma arbitrara se afla cite un
punct material de masa m. Sa se stabileasca centrul de greutate al sistemului
format din cele patru puncte materiale.
Prin ra\ionamentul de stabilire a centrului de greutate, sa se demonstn~ze
cunoscuta teorema din geometrie: segmentele ce unesc mijloacele latzirilor op use
ale unui patrulater ·se intersecteaza într-un punct aflat la mijlocul fiecaruia dia
segmentele respectiCJe. ~
44
1.1.103. Vasul indicat tn figura i.86 este umplut ou apA ~ mentïnut ou
o prisma ln punctul O astfeJ îndt vasul se afla in echilibru~ Se introduoe ln
partea A a vasului o bila de aluminiu cu masa mu iar in partea B a vasului
se introduce o bilii de plumb cu masa m2• Densitatea aluminiului este p1 =
= 2,7 · 103 kgm-?, densitatea plumbului este p2 = 11,3 • 10~ kgm-~, iar densi....
tatea apei este Po= 10? kgm-3 . se· cere sa ~e calculeze raportul m1 /ma astfel
incît dupa introducerea bilelor, sistemul sâ ra.mina in oohilibru.
l l ,..
-=--- - - --==- -=--=--- S1,E1

- - - ---9,,.--
---A----o - 0 ---
.---------. -
f, T2 ~
~
-B-
-.,,,~-,
1_m1 _,
C
r
,-p-f
~ ... , ,-
A ...
G
8
Fig. 1.86. Fig. 1.87.
1.1.104. 0 bara de lungime 2 l §Ï greutate G este prinsa eu ajutorul a

trei cabluri diferite, a~a cum se indica în figura 1.87. Cablurile au sec\iunile St,
~i modulul de elasticitate Eh unde i = 1,2,3, iar lungimea lor ini\iala este ace-
ea~i, egala eu l0 • Centrul de greutate al barei se afüi in punctul C, la distania
l/2 de punctul A.
Se cere sa se calculeze tensiunile T 1 , T2 ~i T 8 din cele trei cabluri. Sa se
arate ca. daca nu se iïne seama de deformarea cablurilOI', problema nu poate
fi univoc rezolvatâ.
1.1.105. Pe tafarul unei balante se afla un vas eu apa echilihrat de un
oorp eu gr·eutatea G a§ezat pe celalalt talEW al balaniei. Masa vasului este ""1,
ia.r înal\imea apei din vas este h.
Dupa echilibrarea balo.niei, se. introduce in vas un corp 4e volum V prins
de un stativ, astfel incît corpul nu atinge fundul vasului, dar se afla oufundat
complet in apa (fig. 1.89).
Se cere sa se stabileasca daca prin aceasta se deregleaza sau nu echili-
brul balan\ei. . .
1.1.106. La distanta h de la nivelul lichidului dintr-un vas eu aria
bazei S 1 se practica ·tn peretele acestuia o gaura (fig. 1.90) eu aria S 2 ~ S1•
s,
h
- -- -~
-=------=-
- s
~
--==-==-
1.~0.
1-·1~.
2
. , fi
SA se oalouleze viteza , 2 eu oare lichidul curge prin gaurA, tn func\ie de
inaltimea h.
1.1.107. ln figura 1.91 se indica schema de principiu a unei instalatii ce
poate fi utilizata pentl'U masurarea debitului unui lichid care curge pe· t.ubul
orizonlal eu sec\iuni]e S 1 §Ï respectiv, S 2 • Diferent,a de nivel in cele doua tu-
buri manomet1·ice este h.
Se cere Sa se caJculeze debitul de Jichid ce trece prin tubul orizonln.l, în
funct,ie de marimea h.
-_-__l--_t]_
":~.=:~~?}=~=-~~-::</""s,- -
F'ig. 1.91. Fig. 1.92.
1.1.108. 0 bara cilindrica omogena de 1ungime l se poate roti fa.ra fre-

carr in jurul punctului O (fig. 'l .92). Portinnra //n din lungirpea ba1·ei se afJii
cufurlllata intr-un 1ichid de d,~nsitat.e Pt cunoscutà. Astfel cufundata, in
lichid, barà se afla in echilibrn.
Su SP calculeze dcn$;ilf:h~n p n mntet1ialu)ui din care este confect,ionata
bara, in func\ie de numànd n ~i dP densitalea p1•
1.1.109. Sa se ca]culcze tirnpuJ ô.l necesar pentru umJ11erea, la robinet,

a unei galet,i eu volumul V = 10 1. 1\ivPlnl apei in bazin este h1 = 50 m, iar
înaltimea robinetului este h~ = 14 m (fig. 1.94). Deschidei·ea la ie~irea apei
din robinet are suprafata S = 1 cmi.
:.._------
r
h,
, ., ; ,,,,,, - ~.,.,_ - - -·
Fig. '1.94. Fig. 1.95.
1.1.110. Un lichid de densitate p curge printr-o \enva cotita, de seciiune S

(fig. 1·.95 ). Sa se caJculeze fort,a Ji' care actioneaza asupra perete)ui Ja cotul
ievii, in functie de debitu] masic Qm, de densitatea p §Î de seciiunea S. Cela
doua part,i ale ~evii fac un unghi ex = ~ .
2
1.1.111. Pe tubul orizonta1 AB (fig. 1.97) curge un liohid de densibaœ p.
Diferen~a de nivel a lichidului din cele doua tuburi verticale (de acela~i dia-
metru) C ~i D · este ~h = 20 cm.
Sa se calculeze vitP.za de curgere a lichidului prin tubul AB. Acceleratia
gravitationala se considera g ~ -10 ms- 2 •
D
C
:- A-- -:- --=-- =- -~- -:.__ -8

--11---- ---
-------
Fig. 1.97. Fig. 1.98.
1.1.112. Un tub de sticla este inchis la un capat cu o placa ~i introdus

vertical in apa pina. la adincimea h == 1,02 m (fig. 1.98). Sa se calculeze inal-
\imea maxima h' a mercurului din tùb pentru ca placa sa nu se desprinda
de tubul de sticla.
1.1.113. Sectiunea unui acvariu este indicata in figura 1.99. Peretele
lateral face unghiul ~ = 45° eu verticala, iar înaltimea apei din acvariu este
h=2 m.
"' · Sa se calculeze for1,a ce apasa pe peretPle lateral de lungime l = 2,82 m.
Presiunea atmosferica se considera p 0 = 10~ Nm-2 , iar accelera\ia gravitaiiona-
la g ~ 1-0 ms- 2•
'~-~-yJ - - - - --
ct1- · -
Fig. 1.99. Fig. 1.100.
1.1.114. ln doua Yase comunicante, identice (figura 1.100) se afla apa la

acela~i nivel. Robinetul R este inchis ~i apa din vasul A se incâ.lze~te. Ca
urmare, nivelul apei in· acest vas cre§te. Dupa iucalzirea vasului A, se deschide
robinetul R.
Se cere sa se stabileascâ daca dupa deschiderea robinetului R, apa va
ourge din vasul A in vasui B sau <lin vasul B in vasul A.
1.1.115. Diametrul unuia din cele doua vase comunicante este de doua
ori mai mare decît diametrul celuilalt va6. ln aceste vase comunicante se toar-
na mercur, iar apoi in vasul eu diametrul mai mie se toarna apa fo1·mind o
coloana eu ina.11,imea h. ·
Se cere sa se calculeze eu cit se schimba nivelul mercurului in cele doua
vase comunicante.
1.1.116. Un punct material eu masa m = 10 g osci]eaza ·dupa legea
z: = 5 sin~ t (cm). Sa se stabileasca:
6
· a) timpul t1 dupa care este atinsa viteza maxima ti timpul ~ dupa care
este atinsa accelera\ia maxima;
4T
b) forta elastioii maxima oare aotioneazlt asnpra punetului materialt
c) expresiile pen.tru energia oinetica, energia poten\.iala ~i energia totalà.
1.1.111. Un oorp de masl m == 2 g, pornind din repaus, efectueazA o
mitcare oscilatorie armonicâ. Se oere:
. a) sa se serie ecuatia de mi~oare a oorpului, ~tiind ca pentru a lndeparta
corpul din pozitia de echilihru pîna într-un punct situat la d.istania,maxima
de aoeasta pozitie se oheltuie§te lucrul mec,mic L = 23 • 1o-? J, iar for~ elas-
tica. maxinra ce aciioneaza asupra corpului este F max = 1,15 N;
b) perioada mi§clrii;
o) energia oineticâ §Î energia poteniiaia cînd corpul trece prin punotul B
aflat la distan\a y = 2 cm de pozitia de echilibru.
t.1.118. Un punot material de masa m = 5 g efectueaza o mi§care · osci-
latorie armonioa ou frecventa v = 0,5 Hz ~i amplitudinea A = 3 cm. Sa se
calculeze:
a) viteza v in momentul cind ·elonga!ia y = 1,5 cm;
b) foria elastica. maxima F max ce actioneaza asupra punotuhri material;
c) energia totala.
1.1.119. Se eompun mi~carile oscilatorii armonice paralele~
x1 = 2 cos ('l'Ct + ;) lji_ x2 = 3 cos ('l'Ct + ;) cm.
Sa se scrie oouatia mi~carii oscilatorii rezultante.
1.1.120. Un punot material efeotueaza concomitent douâ mi~eàri oscila-
torii armonice pe direciii perpendiculare intre ele. Ecuati-ile celor doua mit-
cari oscilat.orii sint:
x = cos 1rt ,i
y = 2 cos ~ t cm.
2
Sa se stabileasca traiectoria punctului material in plamrl xoy, constru•
indu-se graficul ·traiectorie-i respective.
1.1.121. Doua surse de oscilaiii, aflate la distan ~a d intre ele, oscileaza
dupa legea y = A sin CJlt. Sa se stabileasca ecua~ia oscilaµei in punctuJ B
aflat pe dreapta ce une§te cele doua surse (fig. 1.104).
l•d •1• x •I f •
S, Sz· B
Fig. 1.104.
1.1.122. Un punot material efec.tueaza ooncomitent oscilaiii armonioe

pe doua directai perpendiculare. Ecuatiile mi§cam oscilatorii pe cele doua
axe. perpendioulare sint:
· a) x = sin nt cm fi y = 2 sin ( nt cm 1 + ;)
b) x = 2 sin 1Ct cm fi y= 4 sin (m 1') cm.+ _ .
Sa se stabileasca eouatiile pentru traiectoriile punctului material in cele
doua cazuri §Î sa se,, deseneze aceste traiectorii pastrindu-se scara lungimilor
pe ambele axe.
. 1.1.123. 0 unda transversala se propaga. hl lungul unui cablu elastie
cu viteza v = 15 m/s. Perioada vihraiiilor punctelor cablului este· T = 1,2 s,
iar amplitudinea A = 2 om. Sa se calouleze:
a) lungimea de unda. ÀI
b) faza tp, elongR\ia y, viteza u ~i acoelera\ia a pentru un punct al cablu-
= 4.5 m de sursa de unde, la momentul t = 4 s;
'füi ·aflat la distanta x
o) diferen\a de faza Acp a douâ puncte de pe cablu aflat la distantele
z1 = 20 m ~i respectiv, x 2 = 24,5 m de sursa de unde.
1.1.124. Vibrat,ii longitudinale de frecven\a v = 500 Hz se prupagâ în-
tr-un mediu elastic eu modulul de elasticit,ate E. = 4,32 • 1010 N /m 2 ~i de.nsi-
tatèa p = 2,7 · 103 kg• m-3 • Sa se calculeze:
a) viteza de propagare a vibraWlor in mediul respectiv; ·
b) lungimea de unda À; ·
o) distan\a intre doua puncte ale mediului elastic intre care diforen~a de
faza este Âq> = 1t.
1.1.126. Capa.tu! 0 al unei bare elastice de lungime l este conectat la o
aursà de vibratii elastice date de legea x = A sin 6lt, iar capatul B este fixat
1ntr-un perete (fig. i.107). Sa se stabileasoll dependen\a amplit.urlinii undei
rezultante de distania x daca:
a) unda reflectata este in faza eu unda incidentt'i;
b) unda reflectata este defazatâ
ou faza Âq> = 1t faia de unda inci-
dente..
Sa se indice pozi~iile nodurilor
ti ventrel9r in cazurile a) ~i b ).
Lungimea de unda À se consi- l 1/.
derâ cunoscnta. Fig. t.107.
1.2. PROBLEME CU INDICATU ~I REZULTATE

_1.2.1. Observatorul O aflat la tnâl\imea h1 · 60 m (fig. 1.108) vede
urctnd prin fa\a sa un corp care a fost arunoat de la sol pe verticala in sus,
iar dupa timpul ti = 8 s vede corpul coborlnd. Observatorul O' aflat la înal-
\imea · ~ (~ > h1 ) vede acela~i corp in uroare ~i respec-
tiv, tn coborire dupa timpul ~ = 6 s. Se cere sà se
oalculezé:
a) diferen\a de nivel h2 - hi;
b) inal~imelt maxima hmax pinl la oare s-a ridioat o'
corpul de la sol;
o) viteza v0 ou oare a fost lansat oorpul de la sol; 0 hrnax
d) timpul t in care corpul a urcat inM\imea ·hi_. hz
1.2.2. Un oorp care are viteza v0 , la momentul t = 0,
tnoepe sâ se deplaseze uniform inoetinit pe o traiectorie
reotilinie, Se ~tie ca dupa ce corpul parcurge distan\a
li = 18 m, viteza lui este v1 = 8 ms-1, iar dupâ par-
ourgerea distan\ei Zs = .32 m, viteza lui devine v2 =
== 6 ms-i. Se cere sa se calouleze:
a) viteza ini\iala. v0 ~i aooelera\ia a;
b) spa\iul lmax pareurs de corp pini1. la oprire;
o) spa\i~l pareurs de corp in ultima seounda. ,
1.2.3. Mobilul A pleaca din punotul O eu viteza VA = 2 ms- 1 , iar mohi-
lul B pleaca, concomitent eu niobilul A, din punctul O' C\l viteza vB =
49
c::5 ms-1 • Oin punctuJ o•, dupA trei secunde de la pomirea mobilelor 4 ti B ·
pleaca mobilul C cu viteza v0 = 10 ms-1• Distaniriiie 00' §Ï 00" sînt respectiv!
➔ ➔ ➔
de 30 m §Ï 2 m. Sensu! vitezelor vA, vn ~i v0 se indica ln figura 1.109,
cele trei mobile deplasîndu-se rectiliniu §Ï uniform. Se cere: ·
a) sa se scrie ecua~iile de mi~care ale mobilelor A, B §Ï C, lutnd ca
origine a spatiului §Ï limpului, punctul ~i momentul plecarii mobilului A;
0
-Va o'
• 1
X
.
Fig. 1.109.
h) sâ se determine poziiiile punctelor de înttlnire ~i momentele r~pective;

o) variatia distantei dintre mobilele B §i C de la pornirea mobBului B
plna la întilnirea lui cu mobilul C.
1.2.4. Un punct materiaJ de masa m = 1,2 kg se deplaseaza rectiliniu
sub aciiunea unei forie F, dupa legea ·
s = 10 ~- 5 e + 5 t4.
Se oere sa se stabileasca:
a) daca forta care pune in mÎ§Care acest punct material are un maximum
eau un minimum;
b) valoarea for}ei Fin momentuJ de maximum sau minimum (distarq;a s
se masoarâ 1n metri, iar timpul t in secunde ).
1.2.5. Un tren trece cu viteza v · 20 ms-1, paralel cu un zid lung care
se afla la o distante. necunosoutl a; ie ca1ea ferata. Un eâlator dia tren descar-
cînd o arma, aude ecouJ dupa intervaJuJ de timp Il. t = 3 s. Viteza sunetului
in aer este v8 = 340 ms-1 • Se cere sa se calculeze distanta x dintre zid §Î calea
ferata.
1.2.6. Punctele A ~i B se afla la distania d = 240 m unul de altul, pe
o ~osea in pantà. Din punctul A pleaca, într-o mi~care uniform accelerata,
spre punctul B, un motociclist eu viteza initiala v01 = 8 ms-1 • Conco~itent,
din punctul B urca spre punctul A, intr-o mi~care uniform încetinita, u:n
biciclist. Viteza initiala a hiciclistului în pmnctul B este v02 = 18 ms-1 • Moto-
ciclistul întîlne~te biciclistuJ dmpâ timpul t1 = 10 s, la distanta d1 · . 130 m
de punctuJ A. Sa se calculeze: ·
a) acceieratia a1 a motociclistului ~i acceleratia a 2 a biciclistului;
b) vitezele motociclistului §Î biciclistului in punctul de întilnire;
c) distanta fa}a de punctul A la care se opre§te biciclistul.
1.2.7. Mobilele m1 , m 2 ~i m3 se afla 1n. v1rfo-
rile A, B ~i C ale unui triunghi oarecare (fig." 1.112)
eu laturile AB= d1 = 25 m, BC = d2 = 40. m ~
CA= d3 = 56 m. Cele trei mobile incep sa se de-
plaseze, concomitent, in sens invers acelor de cea-
sornic. Mobilele m1· §Î m2 au acceleratiile constante
ci1 = 3 ms- 2 §Î respectiv, a2 = 1,2 ms- 2, i~r m.o-
bilul m3 are viteza constanta v0 = 2 ms-1 • Se oere
Fig. 1.112. sa se determil!le:
10
\ a) intervale1e de timp t1 , t2 ~i t3 ln care mol>ilela etr!bat Iaturile AB,
BC fji CA ale triu11ghiul11i;
b) intervalele de timp ti ~i i;
dupli care mobilele m1 ~i m2 au aceea,i
vitezâ ca ~i mobilul m.3 ;
. c) dupa cit timp de la inceputul mi§carii, fiecare mobil s-a întilnit cel
pu~in odata eu celelalte doua, daca fiecare mobil î~i continurt mi§carea de-a
lungul laturilor triunghiului (fara sa-§i schimhe caracterul mi§carii) :1
d) pozitia vîrfurilor triunghiului m 1m2m 3 , d~ca dupa ~t = 2 s de la
lnceputul mi~carii, mobilele s-au oprit hrusc, precum §Ï distan\ele m1m2,
~ms IJÏ respectiv, mam1 •
1.2.8. Un corp avind viteza ini\iala v0 = 5 ms-1 parcurge in a cincea
secunda distan\a d = 4,5 m. Se cere sa se calculeze:
a) accelera\ia corpului;
b) timpul dupa care corpul se opre§te §Î distanta maxima parcursa de
corp.
1.2.9. Un punct material parcurge segmcntul AB eu o mi~car~ uniform
variata. Cînd punctul rnaterial trece pl'in punct.ul 0 1 , viteza lui este
v1 = 15 ms-1, iar cind trece prin punctnl 0 2 , are viteza v2 = 10 ms- 1 • Dis-
tania 0 10 2 (fig. 1.114} este d = 10 m. Se cere sa se ca1culeze:
a) accelera~ia mi§ciirii punctului material;
h) timpul in care punctul material parcurgP, distan~a op 2 ;
c) viteza medie a punctului rnaterial pe distnn\a 0 10 2 •
A 01 Oz B
••--·-_.,•----00------• - -
Fig. 1.114.
1.2.10. 0 mü1ge eu masa m = 0,1 kg este lansata, fara rotatie, pe verti-

cala de la sol, eu viteza ini\iala v0 = 40 ms-1 • Sa se determine:
a) ini'iliimea maxima hmar. la caro ajunge mingea ~i timpul necesar
pentru a ajunge la aceastii inal~ime, precum §Î energia poteniiala la ina.l~i-
mea hmnx;
b) inal\imea maxima Ja care ajunge mingea dupa prima ciocnire eu
solul, daca. sarind instantaneu, pierde jumatate din energia pe care o poseda
in momentul atingerii solului; ·
c) înaliimile maxime succesive atinse de minge, duca mi~carea CL~ntinua
dupa fiecare ciocnire eu solul, ca in condi\iile de la punctul b);
d) intervalul de timp dupa care mingea se va opri.
Se considera g ~ 10 ms-· 2•
1.2.11. De la unul diu malurile unui rîu, de latime D = 1 000 m, pleaca
concomitent doua barci identice, eu viteza V = 10 ms-1• Una din barci pleaca,
ini\ial, perpendicular pe maJul rinlui, iar cualalta paraJeJ eu mnlul, în sensul
de curgere a rîului. Amindoua barcile, dupa ce parcurg o distnnta (dus-
1.ntors) egalà eu 2D, ajung <lin nou în punctul de plecare. Viteza de curgere
a riului este v = 5 ms- 1 • Se cere sa se de termine:
a) unghiul a. dintre directia de mi~care a barcii care traverseazâ rîul ~i
normala la malul riului, pentru ca barca sa se reintoarca in punctul de
plecare;
b) intervalul de timp ât dintre momentele Ja care cele doua barci ajung
la punctul de plecare.
C 1.2.12. Un om se afIA fn
punctul B, la distania d = 50 m
de un drum rectiliniu, pe care
se apropie un automobil ou vi-
d teza v1 = 10 ms-1 (figura 1.116).
Se cere:
a) directia pe eare trebuie
8 sa fuga omuJ (unghiul <X), CU vi-
Fig. 1.116. teza v2 =3 ms-1 , pentru a întilni
. automobilul. Ornul 1ncepe sil
fuga. in momentul in c-are distanta dintre el §Ï automobil este AB=
= b= 200 m;
b) viteza minima eu care poate fugi omul pentru ca, tn condi\iile de la
punotul precedent, sa intîlneasca automobilul;
c) distan\a parcursa <le o.utomohil pîna Ja intilnire, in cazul ctnd omul
fuge cu viteza minima;
d) timpul cit fuge omul, eu viteza minima, pentru a intilni automobilul.
1.2.13. Doua corpuri sint aruncate vertical in sus, de la ·suprafata
Pamintului, eu vitezele v1 ~i respectiv, v2 • Corpul al doilea se arunca la inter-
valul t' secunde dupa primul corp. Sc cere sa se determine:
a) timpul t dupa car·e se vor înt'ilni cele doua corpuri in aer, daca. se ia
ca originea timpului morneni.uJ plecurii ultirnului corp de la sol;
b) limitele între care poate vat-ia timpul t' pentru ca cele doua corpuri
sa se mai poata întîlni in aer.
1.2.14. De la inrdVrnea h = 20 m ·cade liber pe verticala un corp, cu
viteza initiala v0 = 15 ms-1 • Se cere sa se . calculeze:
• -+
a) viteza eu care corpnl atinge solul, dacâ v0 este orientata pe verticala
1n jos ~i respectiv, pe ve1·Licala in sus; ·
➔
b) viteza eu care cm·pul atinge solul, daca viteza ini~iala v0 este orien-
tata pe orizontala. Se considerù g = 10 ms- 2 •
1.2.15. Un corp eu nrn.st=l m. 1 ~ 1.00 g se .arunca de jos in sus. pe verticalii,
eu viteza iniiiala v01 = 40 ms- 1 • lu acelr\~1 moment, de la inal\imea maxima
]a care poate ajungo pi·imul corp, cude liber un al doilea corp de masii
m2 = 30 g. Cele doua curpuri se ciocnesc neelastic ~i Î§Î continua mi§carea.
Sa se calculeze:.
a) timpul 't' dupâ caro se lntilnesc celb doua corpuri;
b) înal\imèa deas.upra Pamiutului la care se intilneso corpurile;
-+
c) valoarea ~i sensu) vitPzei n a corp1dui format in urma ciocnirii;
d) t.impul socotit <lin mumenlul ciornirii, dupa care cele doua corpuri
ating Ptimintul;
c) viteza eu care corpul for·mat atinge Pamintul.
Se ia g ~ 10 rns-2•
1.2.16. Un corp esh) aruncat pe verticala in sus, de la sol, eu viteza
initiala v0 • Se neglijeazü frecarea coqmlui eu aernl. Dupa atingerea inaiiimii
maxime, corpul se intoarce în punctul de unde a fost aruncat. Se cere sa se
demonstr.eze ca:
a) viteza corpului la cobortre, in orice punct de pe traiectorie, este egala
ca ma.rime ~i de sens contrru· Qu viteza la urcare in punctul respectiv;
b) din orice punet aflat la tniil\imea A' < Amu:, tlmpul de urcare ptnl1
la tnal\imea maxima hmax este egal cu timpul · de cobortre de la tnal\imea
maxima ptna. la tnal\imea h' •
. 1.2.17. Dintr-un avion ce zboara la lnal\imea h = 405 m cu viteza v4 =
= 360 km/h se lanseaza. o bomb! asupra unui tren ce se deplase.nza paralel
eu directia de zbor a avionului. Se cere sa se calculeze:
a) timpul de cadere a bombei pîna la sol;
b) distanta parcursa de bomba pe orizontala?
o) intervalul de timp avut la dispozitie pentru lansarea bombei astfel
tncit aceasta sa loveasca trenul aflat in repaus ~i avind _lungimea L = 100 m;
d) intervalul de timp cerut la punctul c), daca. trenul se deplaseaza eu
viteza v = 108 km/h, in sensu] mi§carii avionului §Î respectiv, in sens opus.
Se considera g O:! 10 ms- 2 •
1.2.18. Un proiecti] este lansat sub unghiul oc = 30° eu orizontala. Vite~a
proièctilului la ie~irea din \Bava tunului este v0 = 800 ms-1 • Lansarea are
loc de la nivelul solului. Rezisten\a aerului se neglijeazà. Se cere sa se cal-
culeze:
a) timpul dupa care proiectilul cade la sol;
b) viteza proiectilului tn punctu1 de inal~ime maxima;
e) distan\a pe orizontala. tntre punctul de lansare ~i punctul de cadere
a proieotilùlui;
d) inal\imea maxima atinsa de proiectil in mi§care;
e) raza de curhura a traiectoriei in punctul de inaltime maximâ.
· 1.2.19. Dou! automobile pleaca simultan din punctul A ti ajung ln
punetul B dupa un interval de \imp t0 = 2 ore. Primul automobil parcurge
prima jumatate a distan\ei AB cu viteza v1 = 30 km/h, iar a doua juma.tate
a acestei distante ou viteza v2 = 45 km/h. Cela.lait automobil parcurge
distailta AB lntr-o mitoare uniform acoelerata, pornind din repaus. Se cer
sa se ealouleze: .
a) viteza media a primului · automobil, preoum ti timpul t1 ln care
acesta se deplaseaza cu viteza v1 §Î respectiv, timpul t 2 in care se deplaseaza
eu viteza v2 ; •
h) momentele t; ti t; la care cele doua automobile au aceea§i viteza;

c) sa se stabileasca dacâ pe parcursul distan\ei AB, unul- din automobile
va depa§i pe cela.lait.
1.2.20. Un biciclist ce se deplaseaza cu viteza t.10 = 18 km/h lntiln~e
in punctul A un pieton ce vine din sens opus. La 5 minute dupa intilniTea
ou pietonul, biciclistul se opre§te ln punctul B (fig. 1.118) unde ra.mine
pentru un timp de 70 minute, dupa care se întoarce tnapoi cu viteza v0 • La
C
l A
Fig. t.118.
o. jumatat_e de ora ti 16 secunde de la pornirea din punctul B, hiciclistul

aJunge dm urma pietonul h1 punotul C. ln intregul interval de ti.mp,
pietonul s-a deplasat uniform eu viteza v1 • Se cere:
a) viteza t11 a pietonului;
I>) sA se reprezinte grafic distania dintre biciclist ,ï piet,0n ln
functiP.
de timpul t, din momentul întilnirii in punotul A (originea timpului). pîna la
. mo.qientul reîntîlnirii tri punctul C.
1.2.21. Un autocamion care se deplaseazii rectiliniu fÏ uniform ou viteza
v1 = 4,95 ms-1 trece la momentul l 1 = 0 prin punctul A. Din punctul A, la
momerit.ul t2 = 2 secunde, p1eaca din repaus ou accelera\ia a constanta un
tramvai care ajunge din urmâ autocarnionul intr-un punct B. In momentul t
al întilnirii in punctul B, viteza tramvaiului este v2 = 10 ms-1• Se oere sa
se oalculeze:
. a) intervalul de timp in oare autocamionu.l strabate distania s = AB;
b) distania s; . • .
c) acceJera~ia tramvaiu.lui.
Considerînd ca incepind din punctu1 B, tramvaiul este frtnat ou aooele-
ra\ia a', oprindu-se in punctul C afJat la distanta s' = 12,5 m de punctul B,
sa se determine:
d) accelera\ia a' fÎ timpu.l t' tn oare tramvaiul parcurge distanta BC;
e) coeficientul de frecare de alunecare µ intre roiile tramvaiului §Ï ,ïne.
Drumul ABC se considerâ orizontal.
1.2.22. Doi excursioni,ti E 1 §Î E 2 trebuie sa parcurga tntr-o zi distanta
AB= d = 48 km. Excursionistul E 1 pleaca dîn punctul A cu bicicleta, iar
E 2 pe jos. Intr-un punct C, excursionistul E 1 lasâ bicicleta ~i î~i continua
drumul pe jos. Excursionistul E 2 ajungind in punctul C, î§i continua drumul
cu bièicleta. Fiecare excursionist are viteza v1 = 1,5 ms-1 cît timp merge
pe jos ~i viteza v2 = 4 ms-1 cit timp merge eu bicicleta. Ro\ile bibicletei au
diametrul D = 80 cm. Roata mare a angrenajului eu lani are diametrul
d1 = 16 cm, iar roata mica a angrenajului - fixata la roata din spate -
are diametru] d2 = 8 cm. Se cere sa se determine:
a) d istanta AC, astfel ca cei doi excursioni~ti sl ajungl simultan tn
punctul B;
d) distania paroursa de excursionistul E 2 plnii tn momentul ctnd
excursionistul ·E 1 trece prin punctul C; ·
c) tinipul ctt bicicleta ra.mine nefolosita;
d) nurnarul de rotatii f aoute de rotile angrenajului tntr-un minutJ
e) spatiul pareurs de bicicleta pini'i la oprire, §tiind oa bioicleta se opre~te
· la un minut de la intreruperea pedalarii.
1.2.23. Apa unui rtu, cu Iaiimea de 100 m, a.re viteza V = 1 m/s. Din-
tr-un punct situat la mijlocul riului pornesc simultan doua barci eu motor,
ale caror motoare identice le asigura o viteza. u = 14,4 km/h. Sa se calcµleze:
a) distan~a dintre punctele in care ·cele douii barci ating aoela~i mal,
-+
precum ~i distan\ele strabatute de fiecare barcii, dacl veetorii u fao ou vec-
-+
torul V unghiurîle œ = 45° ~i respectiv; ~ =-
d/2 = 135° (fig. 1.120);
d b) timpul dupii care cele doua ha.roi
ajung la mal;
c) distanta dintre oele doua birci dupâ
10 minute de la pornire, daca una se de-·
8 A plaseaza in sensu! ourgerii apei, iar ceala]ta ·
Fig. 1.120. in sens opus.
1.2.24. •un corp este aruncat de la sol sub nnghiul Œ eu orizontala.
Rezistenia aerului se neglijeaza. Se ce1·e sa se calculeze:
a) unghiul « 1 sub care trebuie aruncat corpul astfel ca bataia sa fie de
patru ori mai mare clecit inal~imea maxima atinsa de corp;
b) unghiul ~ pentru care bataiu este maxima la o viteza ini\iala v0 data.
-+ .
1.2.20. Dintr-un punct P plcaca eu viteza ,, 1 un mobil M1 ~ iar in aceln~i
moment, un mobil M 2 aflat la distanta cl de la punctul P porne§te eu
➔
viteza v2 catre acest pu net ·(figlll'a 1..121 ). ~Ii~cfü·iJe celor doua mobile sr.
considera rectilinii ~i uniforme, iai· unghiul dint1·e cele doua traie-etorii este «.
Se cere sa se calculeze spatinl par·curs de mnbilul ill 1 pina in momentul
cind cele doua mobile se gasesc la dislan~a minima unul fata c.le altul.
I•~
Fig. 1.·121. Fig. 1.122.
1.2.26. Doua ma~ï'ni se deplaseaza pe doua strazi perpendieulare intre

ele, inspre intersec\ia strazilor. Mi~carea automobilelor este rectilinie ~i uni-
forma. Prima ma~inâ are viteza v1 = 50 km/h, iar a doua ma§ina are viteza
v2 = 100 km/h.
1n momentul plecarii lor concomitente, prima ma~ina se afla ln distan\u
O.A = cl 1 = 100 km, iar a doua la distania OB= d2 = 50 km de punctul 0
de intersectie a strâzilor (figura 1.122). Se cere sa se stabilensca:
a) timpul ti de la plecarea ma~inilor, dupa care distant,a dintre ele este
miriima;
b) pozi\ia ma§inilor la timpul t1 ~i distan\a minima dintre e]e.
1.2.27. Meoanicul unui tren de persoane, care se deplusHëtz,1 eu viteza
v01 = 30 ms-1, vede în fata sa, deplasindu-se ln acela~i sens. un t,ren de mm·fu
care are viteza v02 = 9 ms-1 • In mornentul cind distantn dint.,•p personul ~i
marfar este d = 180 m, mecanicul de la persona! pune o frinii cal'e imprima
trenului o a.cceleratie de frînare a = -1,2 rns- 2 • Considel'ind cà mecanicul
de pe trenul de marfa nu obserYii apropierea personalu-
lui ~i trenul de persoane continuà sà se deplaseze nniform
eu viteza v02, sa se stahileasca. duca are sau uu loc cioc-
nirea dintre cele doua trenuri.
1.2.28. Ma§ina Atwood, fo]ositif. pentru verificarea
legilor mi§carii uniform accelerate, ponte t'i rr.pr·ezentata
schematic în felul urmator: de un fir care tn~ce peste un
scripete· de masa neglijabila sint suspendnte douit corpuri
de mase inegale m1 ~ m2 (figura 1.12/i,). Se cere: m,
a) acceleralia sistemului format din cele donu corpuri;
b) tensiunea <lin fir ~i fof'\ia F ce aciioneaza asupra mz
scripetelui; Fig. 1.1:.?4.
c) raportul maselor m1 ~i "½, dacA se ~tie cA dupA un inte~al de timp t
de la lnceputul mi~càrii, corpul eu musu m.1 a coborit ou 1/n din distan~
pe care ar fi parcurs-v ln aceeu~1 periuuda de timp, ln oddere libera;
d) daca m1 = 310 g ~i m2 = ~00 g, sa se deLermine timpul t de la lnoe-
putul mi~oarii, in care fiecare coq> parcurge distania d, = 1,2 m, preoum
~i viteza pe care o vor avea corpurile d11pa parcurgerea acestei distanie.
1.2.29. Un corp eu viteza v0 = 5 ms- 1 este aruncat ln sus pe un plan
lnolinat ce face unghiul a = 30° cu orizontala. Coeficientul de frecare 1ntre
corp ~i pJanul înclinat este µ. = 0,2. S:i se calculeze:
a) inal\imea maxima la cure se rid icâ corpul pe planul lnolinat;
b) viteza oorpului cind acesta ajunge din nou ln punctul ini~ial, de
lansare.
1.2.30. Un corp cu masa m = 1 kg este aruncat pe vertioall de jos ln
sus, ou viteza v0 = 19,6 mS-1 • Dupa ce a atins înaliimea maxima, corpul
cade liber pe verticalà in jos parcurgind distania h' = 10 m, iar apoi asupra
➔ . .
lui aciioneaza foria F orientata in sens opus mi§carii. Se neglijeaza rezisten\a
aerului. Sa se calculeze:
➔
a) viteza corpului in momentul aplicarii for~ei F;

➔
b) variaiia vitezei in timpul cit ac~ioneaza foria F;

➔
c) valoarea foriei F pentru ca àupa un timp t = 2 secunde, corpul sa

se opreasca; . .
d) energia cinetica ~i energia poteniiala a corpului ln momentul in care
➔
începe sa aciioneze f aria F.
,i
1.2.31. Mohile]e A §Î B eu masele mA = 1 kg §Î mB = 2 kg, afiate in
acela§i loc ln repaus, pornesc simultan sub uc\iunea fortelor FA respectiv, FB.
Foria FA = 1 N actioueaza timp de 30 secun<le asupra corpului A, iar
foria FB = 4 N ao\ioneaza timp de 10 secunde asupra corpului B. Forieie FA
§Î FB aciioneaza. in acela~i sens . .Mobilele so deplaseaza pe un plan orizontal,
fa.ra frecare, plna in momcntul ctnd se reintilnesc. Din momentul reintllnirii,
deplasarea se face tot pe planul orizontal, dar eu coeficientul de frecare
p. = 0,102, acela~i pentru ambele corpuri. Sa se calculeze:
a) distan\ele parcUI'so de cele doua corpuri pina. la momentele ti = 10 s
p respeotiv, t2 = 30 s;
b) distania S §Ï timpul t dupa care cele doua corpuri se reintilneso;
c) distan~ele parcurse de cele doua corpuri dupa reintiJnire ti intervalele
de timp de la retntilnire pina la oprirea ceJor douâ corpuri:
d) variatia tn timp a distan\ei dS dintre cele doua corpuri.
1.2.32. Peste un scripete fix este trecut · un fir care are legate la capete
oorpurile de mase m1 = 100 g §i respecti v, m2 = 200 g. Corpul eu masa ma
este ridicat ptna la înaltimea h = 0,5 m astfeJ încit corpul eu masa m1 atinge
solul. Neglijtnd frecarile ~i musa firului ~i a scripetelui, se cere sa se calouleze:
a) accelera\ia sistemul ui;
b) timpul dupa care cele doua corpuri se afla la aceea~i lnaltime;
c) tnaltimea la care se ridicâ corpul eu masa mi dupa oe oorpul ou
masa ~ a atins solul.
1.2.33. Un oorp eu greutatea G = 10? N este tras pe un plan orizontal
➔ ...
de doua forte oonourente F 1 ~i F 2 , situate ln planul orizontal ce cuprinde ti
58
.. -+
oentrul èle greutate al corpului. For\ele F 1 ti F 2 fao unghiul œ == 90° tntre -
ele. Sub ac\iunea acestor f1 >r~ ~i a fortei de freoare, oorpul se deplaseazi
intr-o mi§care uniform tt.ucelerata, fa.ra viteza ini\iall, eu aooelerapa
-+ -+
a= 2 ms-2• Dupa. timpul t1 = 20 secunde,
for\ele F 1 ti F 8 nu mai aeponeazA.
iar corpul 1~i continua mi~carea pina la oprire.
➔
Se ttie oa valoarea f or\ei F 1 este 300 N, iar coefici~ntul de frecare lntre

oorp ti planul orizontal este µ = 0,2. Se cere sa se oaleuleze:
➔ •
a) for\a de trac\iune ~i valonrea for\ei F 2 ;
b) spa\iul total pareurs de eorp ,i timpul cît dureazii mivcarea corpului.
Se considera g ~ 10 ms-1•
1.2.34. Doua corpuri de mase egale (m1 = m2 = m = 100 g) s1nt rms-
pendate la extremitatile firului unei ma~ini Atwood. Deasupra corpului A.
plasat in fa~ diviziunii zero a riglei ·gradate, se pune la momentul 'to = 0
un ait corp cu masa m3 = 10 g. La momPntul t 0 , se pune in mi§care sistemul
mobil al ma~inii, cu viteza ini\iala v0 = 20 cm· s-1 , in sensul coboririi corpu--
lui A. Dupa ce se parcurge spa\iul h = 1 m, eorpul B treeînd printr-un inel
se ridicii cu masa adi~ionalii m4 = 30 g. .Se cere sa se calculeze:
a) viteza corpului A tn momentul cînd se atlauga masa m4 vi timpul
dupa care se adauga aceusta masa;
·b) spatiul pareurs pîna. la oprire ~i timpul necesar pentru parcurgerea
aoestui spaiiu; .
o) timpul dupa care sistemul trece din nou prin pozi\ia de pleoare;
d) tensiunea in fir in cazu) punctului u).
1.2.35. Un tren avînd masa totala m = 600 füne porne~te din repaus ~
are o mï,oare uniform aecelerata. Dupa timpul t1 = 2 minute, trenul atinge
viteza v1 = 54 km/h. Se cere:
a) accelera\ia de mi~care a trenului;
b) for\a de trac~iune a trenului in mi~carea accelerata, daca coeficientul
de freoare este µ = 0,01;
c) distan\a paroursa de tren in timpul t 1 ~i puterea dezvoltata de looomo-
tivl la momentul t1 ; ·
d) distan~a ~i timpul dupa care trenul se opre~te, daca dupa timpul
t2= 4 minute de la pornire, motorul loeomotivei nu mai ao\ioneaza. Se
consideri g ~ 10 _ms- 2•
1.2.36. Dintr-un ·punct A se Jasa sii cada dupii verticala, flrl viteza
ini\iala, un corp de masa m 1 = 2 kg. Dupa doua secunde, se arun~a dupa el
un alt corp ou masa "½ = 4: kg ~i ou viteza ini~ialii v02 = 24,5 ms-1 , pe acee~
vertioall. Sâ se oalculeze:
a) timpul dupa oare corpul de masa ~ ajunge oorpul de masii mi, pre-
cum ti spatiul pareurs pina la punctul de întilnire;
b) vitezele celor doua corpuri inainte §Î dupa oiocnire, oonsider1nd cioo-
nirea perfeot elaetioa.
1.2.37. Un fir trecut pesfo un scripete fix are atirnat la unul din capete
un ·oorp eu masa m1 = 200 g, iar la oelalalt oapat un ait corp cu masa ~ =
== 100 g. Sa se oalculeze:
a) aooelera\ia sistemului format din cele dou! oorpuri;
h) distan\a h1 dintre centrele oelor doùa oorpuri, dupa intervalul de
timp t1 = 3 secunde, daoa la momentul initial se aflau in acela~i plan orizon-
\al, preoum ti energia oinetioa a celor doua oorpuri la momentul ti..
Daca la momentul t 1 , firul se rupe sa se stahileasca:
o) distania h2 paroursa de corpul eu masa m2 din momentul ruperü
firului pina la in·a.l~imea maxima;
d) viteza corpului eu masa m 1 in momentul cind corpul eu masa 71½
ajunge la inal\imea maxima.
Se neglijeaza freoarile.
1.2.38. Pe o cale rectilinie ~i orizontala, un vagon de tramvai eu masa
.M =10 tone porne~te din repaus sub actiunea unei forie cons·iante
F = 5 kN care actioneaza pe distan~a s1 = 100 m. Coeficientul de frecare
global se considera µ = 0,02. Sa se calculeze:
a) viteza v1 a vagonului dupa parcurgerea distaniei s1 ;
b) distan\a s2 parcursa de vagon <lin momentul incetarii aciiunii fortei F
ptna ce viteza vagonului ajunge la valoarea v2 = 2 ms-1 ;
c) energia E consumata prin frecare de-a lungul drumului s = s1 +
s2 ;
d) puterea P a motorului in momentul cind vehiculul atinge viteza
maxima.
1.2.39. De la suprafaia Pamintului este aruncat vertical in sus, eu viteza
v0 = 20 ms-1 , un corp de Pb eu masa m1 = 300 g. De la ina.l~imea maxima
la care poate ajunge acest oorp, cade liber un alt corp de Pb ou masa m2 =
= 100 g. Corpurile se ciocnesc la jumatatea iniHiimii maxime oe poate fi
atinsa de primul corp. Se cere sa se afle:
a) care dintre corpuri trebuie aruncat mai intii ~i timpul dupa care
trebuie aruncat al doilea corp, de Ja pornirea primului;
b) timpul necesnr ca cele doua corpuri sa atinga solul dupa oiocnire.
Se considera g Oi!. 10 ms-2 •
1.2.40. Un cor·p de masa m se deplaseaza sub acµunea for~ei F. Viteza
initial'ii a corpului esle v0 = O. Se cere:
a) dependenta enorgiei cinetice a corpului in func~ie de timpul t, socotit
àin momentul inceperii aciiunii fortei F;
h) d.ependen\a energiei cinetioe a oorpului de distan~a x paroursa;
c) sa se reprezinte grafic dependen\ele Ec = f(t 2 ) ~i Ec = f(x), stabilin-
du-se rela~ia dintre pantele celor doua drepte §Ï acceleratia corpului.
· 1.2.41. Leonardo da Vinci a fa.eut urmatoarele afirma~ii: daoa foria F
deplaseaza corpul de masa m in timpul t pe distan\a s, atunci:
a) aceea§i fot1â F deplaseaza un corp eu masa m/2 in timp.ul t pe
distania 2 s;
· b) foria F va deplasa corpul de masa m/2 pe distania s in timpul t/2;
c) for\a F/2 deplaseaza corpul de masa m/2 pe distanta s in timpul t;
d) for~a P/2 deplaseaza corpul de
masa rn pe distanta s/2 in timpul t;
e) fol'~a F deplaseaza corpul de masl
2 m pe distan\a s in timpul 2 t.
Sâ .se indice care dintre afirmaiiile
de mai sus sln t adevârate.
1.2.42. Corpul de masa m1 se afla pe
mz un plan orizontal, fiind legat printr-un
cablu de greuta.te neglijabila, oe trece
peste un scripe.te f-ix, de corpul eu ma-
Fig. 1.128. sa ma (figura 1 ..128).
58
a) Daca tntre corpul de ma!a mi 9i pltmW orizmtal nu eKist.a fNeara,
si. se calculeze accelerat,ia sistemului ,1 tensiunea in fir.
b) Daca intre corpul de mas a mi ~ planul orizental, coeficientul de fn-
oare este 11-, sa se calculeze accelera't,ia sistemului fi teasiunea in flr.
1.2.43. Cu ajutorul unui scripete fix aflat la o ina11,ime oarecare se lad
sa ooboare uniform o cu~ca de masa M = 120 kg. Dupa primele 5 seounda,
cµvca a strabatut distan\a de 10 m. Se cere:
a) tensiunea in cablul de care este suspendata cu§ca;
. b) tensiunea in cablu, daca. CU§Ca este ridicata. uniform. accelerat eu
acceleraiia a = 2 ms-2•
1.2.44. Un automobil se deplaseaza eu o mi~care uniform acceleratl
pe un plan orizontal. Viteza sa la un moment dat fiind v0 = 18 km/h, auto-
mobilul atinge dupa un interval oarecare de timp viteza v = 12 km/h. Pentru
aceasta se efectueaza un lucru mecanic L = 150,093 kg. Puterea motorului
fiind P = 20,4 CP, se cere sa se calculeze:
a) greutatea automobilu]ui;
b) spa\iul pareurs in miQcarea uniform aooe]eraU; .
c) forFl de trac\iune medie dezvoltata de motor, considerind rezistan-
\ele _nule.
1.2.45. Doua mobile pornesc simultan din punctul A, pe aceea~i directie
,i in acela~i sens. Primul mobil se deplasead eu viteza v1 = 20 ms-1, iar al
doilea .eu viteza v2 = 15 ms-1 • Dupa un interval de timp t = 30 minute, un
al treilea mobil pleaca tot din punctul A, pe aceea~i direc\ie §Î in acelaip sens
cu primele doua, ajungind din urma pe primul mobil la un intervaJ de tim.p
t' = 60 minute dupa ce 1-a ajuns pe oel de-al doilea. Sa se ealculeze.:
a) viteza celui de-al treilea mobil;
b) intervalul de timp 6. t scurs de la punerea in mi§care a mobilului al
doilea pina la intîlnirea lui cu oel de-al treilea mobil.
1.2.46. Un ascensor de masa M = 1 000 kg este partial echilibrat de o
oontragreutate de masa M' = 900 kg, eu ajutorul unui ooblu ce trece peste
un scripete fix. Cind ascensorul este in repaus, la parter, i se aplioa ln inter-
valul de _timp t1 = 2 s o fortii F 1 = 1 960 N indreptata tn sus, apoi in inter-
valul de timp t2 i se aplica for\a F 2 = 1 372 N indreptata tot in sus. Dupà
· aceasta, ascensorul este lasat liber un interval de timp ta- Se cere sa se caioo-·
leze:
a) acoelera\ia sistemului format din ascensor ti contragreutate in tiinpuJ
unei mi~cari fara frecare;
b) intervalele t2 ti t3 pentru oa ascensorul sa se opreasca. la nivelul unw
etaj situat la ina.11,imea h = 9,8 m àe parter; ·
c): for,t-a indicata in timpul fiéoarei faze de urcare de catre un dinamo-
metru .fixat in tavanul ascensorului, claca de dinamometru se aga~a un eorp
ou masa. m = 1 kg.
Se neglijeaza. freca.rile §Î masa soripetelui.
1.2.47. Un motor de putere constanta P = 40 CP actioneaza uu auto-
mohil de masa M = 4 NO 'log, care se deplaseaœ pe o strada. orizontala. ple-
oînd din repaus. Se cere sa se oalouleze:
, a) viteza automobilului <iupa 30 secuude de la pleoare, daca. se negli-
jeaza frecarile;
b) depe,ndenia vitezei automobilului de timp, in condit,iile de la punotuJ
aj, aitâtîndu-se daoa mi§ca1·ea este unifemm a0oelevata. saa nu;
•
c) viteza limita atins'i de automobil, dacA for~ de frecare este 3 % dm
greutatea acest,uia;
d) timpul necesar frinarii vi for\a de frinare neoesara pentru ca automo-
bilul sa se opreasca, cu motorul decuplat, pe o distani11 d = 50 m., dupa ce
a atins viteza maxima.
1.2.48. Un tren où masa mi = 1 000 tone se deplaeeaza orizontal ou o
viteza v -== 12 km/h. La un moment dat, ultimele vagoane de masà m2 =
= 200 tone se desprind de tren. MecanicuJ, ohservtnd dupa un timp oarecare
schimbarea survenitii in oomportarea trenului, oprette motorul locomotivei.
Puterea motorului este P = 1,6 MW. Din momentul opririi motorului Ioco-
motivei, trenul a mai pareurs un spapu l 8 == 3 000 m. Sa se calouleze :·
a) coefieientul de frecare dintre roiile trenului ti vine;
b) viteza trenului in momentul opririi motorului;
_ c) distanta dintre tren ~i vagoanele desprinse dupa oprirea atît a t,renului
ott fi a vagoanelor.
_ 1.2.49. Un corp mohil de masa m1 love,te un corp ou masa 11½, aflat
tn repaus. Presupunind oa ciocnirea este frontala, se cere sa se calculeze:
a) energia oinetica E; a celui de-al doilea corp dupa oiocnire, daca .
ciocnirea este elastica ~i daca energia cinetiea a primului eorp înainte de
ciocnire este E 1 ;
b) raportul ,ni{,~ astfel incît raportul v;/vi sa fie 5/2.
1.2.50. De la un tren de masa M = 250 tone, oare se deplaseaza orizontal
eu o viteza constanta, se desprinde la un moment dat, ultimul vagon de
masa m = 10 tone. Dupâ desprindere, vagonul mai parourge drumul
l = 200 m ti se opre,te. Forta de trac~iune a looomotivei este oonsiderata tot
timpul aoeea~i, iar coeficientul de frecare are valoarea µ = 0,1. SI se calcu-
Jeze:
a) viteza trenului inainte de desprinderea vagonului t
b) forta de traetiune a loeomotivei;
o) distanta dintre tren Ji vagon, in momentul opririi vagonului.
1.2.51. De capetele unei sfori ce treoe peste un soripete, fixat la partea
superioara a unui plan inolinat, stnt legate doua corpuri. Unul, de masa m1 =
= 800 g, aluneoa. pe planul tnelinat, iar cela.lait eorp, de masa ~ = 200 g,
àttrna. vertical. ln momentul iniiial, otnd sietemul este merr\iinut in repaus,
se apliea corpului de masa m2 o viteza initial a v1 = 15 ms-1 , vertical de sus
in jos. Unghiul dintre planul tnolinat ,i orizontala este a = 30°, iar coeficientul
de frecare dintre corpul de masa m1 ,i planul inclinat este µ = 0,2. Se Cère
si se ealouleze:
a) aceeleratia a a sistemului format din cele doua corpuri;
b) timpul t1 socotit de la momentul initial pina in momentul ln care
wbeza eistemului este zero; .
o) spaiiul s pareurs de eorpul eu masa m1 ln timpul ti;
d) a-eeeleratia ~ a sistemului dupa timpul t1, ctnd corpul ou masa m1
tncepe sa coboare pe planul inolinat;
e) energia cinetiea a celor doua corpuri la momentul t2 = t1 + 20 s. Se
oonsidera g O:! 10 ms-2•
1.2.52. Un oorp de masl m == 1 kg ulunecii un timp de 2 secunde pe un
plan inolinat d.e lungime l = 4 m, pornind din repaus din punctul de inallime
maximl al planului 1ncliMt. Unghinl dintre planul tnclinat ti oril0t1\ali
este œ aa 30°. Se cere sâ se calculeze:
a) coeficientul de frecare dintre corp ~i planul inclinat;
b) for\a eu care trebuie apasat corpul, normal pe planul înclinat, pentru
ea sà nu mai alunece;
c) lucrul mecanic efeotunt împotriva fortelor de frecare, in timpul cobo-
rîrii pe planul tnclinat ~i randamentul planului inolinat.·
1.2.53. 0 sfera mica de mAsa m = 100 g aluneoa pe o panta de lungime
l = 20 m, ou coeficientul de freoare µ 1 = 0,2. La momentul ini\ial, sfera se
afla la inal\imea h = 10 m fata de orizontala·, tn punctul de ina.liime maxima
al planului, de unde este lasata sa cada f ara viteza initial a.. Se cere sa se calcu-
leze:
a) timpul de deplasare a sferei pe pn nta;
b) spa\iul pareurs de sfera in continuare pe planul oriiontal (coeficientul
de frecare pe planul orizontal fiind µ 2 = 0,5);
c) presupunînd ca sfere se sprijina de planu1 inclinat, fiind legata de
un fir ce face .unghiul ~ = 45° en wirticala, se cere. Teactia N a planului
inclinat ti tensiunea T in firul de lega tura.
1.2.54. Coeficientul de frecnre dintre un corp eu greutatea G ~i un plan
tnclinat ou unghiul oc faia de orizontala, P.stP. µ. Sa se rlet.ermine:
a) limitele tntre care poate varia valoarea unei forte F orientate paralel
ou planu) tnclinat, astfel încît corpul sa ra mînii in repans;
h) unghiul ~ pe care trehuie sa-1 faca p.lanul inclinat en orizontala, pentru
ca sub aciiunea propriei greutati, corpuJ sa aluneoe uniform pe planul
respectiv;
c) unghiul y pe care trebuie sa-1 fnca o forta F' eu orizontala, in cazul
cind planul pe care se afla corpul de greutate G este orizontal, ast.fel încît
v~oarea for\ei F' care asigura o mi~care rPetiliniA ~i uniforma a corpului pe
plan sa fie minima. Sa se exprime valoarea minima a for~ei F' ln func~ie
de coefioientul de frecare µ. ~i de greutatea G a corpului.
1.2.55. Un corp A este aruncat vertical in sus eu viteza initiala v01 ==
c= 20 ms-1 , iar un alt corp B cade de la înal\imea h = 19,6 m eu viteza ini-
p.ala Vo2 = o. Se cere:
a) durata de cadere a corpului B pîna la sol ~i intervalele de tirop in
oare acesta parcurge primuJ ~i respectiv, ultimul metru din inal\imea h;
b) dependen\a de timp a distan\ei x pe vertical a dintre corpurile A ~i B,
daca acestea tncep sâ se deplaseze simultan ti momentul la oare corpurile
au aoeeavi altitudine;
· ·c) energiile cinetioe ale corpurilor A §Ï B cînd se gasesc la aceea§i distan\a
raia de sol. Cele doua corpuri au masele mA = 1 kg ~i respectiv, mB = 2 kg.
1.2.56. Din virful unui deal porne~te, la momentul t0 = 0, o sanie eu
masa totala. mi = 90 kg, avtnd un coeficient de frecare µ 1 = 0,5. La momen•
tul ti = 8,5 s, din acelal}i punct porne~te o a doua sanie eu masa totala ,ni =
c::: 60 kg, avind coeficientul de frecare µ 2 = 0,4. Planul pe care se depl~seaza.
ambele slnii faoe unghiul .a. = 30° eu orizontala. Sa se calculeze:
a) acoelera\iile tzi i,i a2 ale celor doua sanii tn timpul cobortrii lor pe deal;
·b) momentul t la care cele doua sanii se întilnese ~i distan\a s de puno-
tul de plecare la care are loo intilnirea;
c) energia .cinetica a fiecarei sa.nii tn momentul · tntîlnirii.
1.2.57. 0 lada de masa M = 50 kg nluneca eu frecare, ln jos,' pe un
plan tnclinat ce faoe unghiul a. = 30° en or.izontala. Ini\ial, lada se afla la
61
îna.Iiimea h = 2,5 m fata de orizont,ala. De la haza inferioarA a planului
înclinat, lada continua sa alunece pe planul orizontal. Coeficientul de freca1-e
pe planul înclinat ~i pe planul orizontal este µ 1 = '1/2 1/3 ~i respectiv, 0 13125.
Se cere sa se calculeze: ·
<.. a) energia lazii la baza planului inclinat;
· h) distanta l1 parcursa de lada pe orizontala;
c) forta medie suplimentara de frînare a lazii pe planul orizontal, aslifel.
încît aeeasta sa poata fi oprita la distanta l2 = 0,5 m de haza planurui
~~~ .
1.2.58. Un proiectil de masa m = 13 g este lansat vertical eu o vîteza

v = 710 ms~1 ~i se incastreaza intr-un corp eu masa .M = 420 g, format din-
tr-un metal moale. Se eere sa se calculeze:
a) inal\imea la. care se va ridica ansamblul corpurilor eu masa (m M) +
de la Joeul de ciocmre;
h) oaldura degajata prin cioenire.
Aeceleratia gravita\ionala. este g = 9,81 m ~ s-2•
1.2.59. Un om cu greutatea G = 800 N se afla într-un tramvai, în pi-
cioare, fa.ra sa se tina de ceva. Tramvaiul fiind frinat, omul face instinotiv
un pas inainte pentru a nu cadea. Dacâ viteza tramvaiului în momentul
inceperii Mnarii este "lJ0 = 5 ms-1 , iar oprirea se face in timpul t = 2,5 s, se
cere sa se determine:
a) lungimea pasului fa.eut de om, daca centrul lui de greutate se: a.fll
]a înaJiimea h = 1,25 m de la podeaua tramvaiului;
b) spaihtl pareurs de tramvai in timpùl frinârii.
1.2.60. Un fir de lungime l = 4 IJ1 este fixat la unul din capete intr-un
punct 0, iar la capatul celalalt al firului atirna o bila cu masa m = iO kg.
Firul este indepartat cu un unghi œe de poziFa vertioala ti apoi este làsat
liber. Se cere sa se calculeze:
a) tensiunea in fir in func~ie de unghiul a < aa dintre fir ti verti'oo.1a;
b) unghiul a 0 pe care trehuie sa-1 faoa firul cu vertioala, in dreapta,
pentru ca energia cinetica maxima a hilei ·in timpul oscilatiilor sa fie
E = 200 J;
c) unghiul maxim fa.out de fir tn stînga verticalei, daea se plaseaza ln
punctul O', aflat la distania de 2 m suh punctul O, un oui care imobiliz.eaza
2 m din fir in momentul cind pendulul traverseaza verticala, 1n oondi~iile
de la punetul h ).
1.2.61. Din punotul de inaltime
maxima. a unui plan inolinat AB
(figura 1.129), eu înaliimea k = 3 m,
se da drumul unui corp eu masa mi=
= 2 kg, oare alunecâ pe plan eu fre-
care. Unghiul dintre pJanul incliriat ~i
orizontala este a= 30°, iar coefioientul
de freeare esteµ.= 0,1. Dupa parcurge-
Fig. '1.-129. rea portiunii AB pe planul inolinat,
corpul continua sa se deplaseze pe por-
ti unea orizontala BC, fara frecare. In punetul C, se ga.se~te un corp de
mas.a m2 = 3 kg, suspendat de un fir de lungime l' = 2 m. Ciocnirea dintre
.cele doua corpuri se considera neelastica.. Se cere sa se oalouleze:
a) unghiul muim pe care-1 face firul ou vertioala1
...
h} tensiunea màxima cnre ia na~tere in fir, in timpul osciiaiiei;
· ·c) · energia de_ deformare a corpurilor prin ciocnire.
1.2.62. Locomotiva unui tren eu mnsa totala m = 120 tone exercita o
forta de trac~iune constanta F tr = 141 600 N. Trenul urcâ pe o panta de
5%, iar coeficientul de frecare global al trenului eu ~inele este µ. = 0,05.
Trenul porne~te din repaus, iar dupa un timp t = 12 s de la porniren trenului
pleaca, <lin drnptul gârii, un automobil eu viteza consLanta v = 1 ms-1, care-
. merge pe o ~osea paralelii eu calea ferata. Se cere sa se calculeze:
a) accelera\ia trenului ~i viteza medie a acestuia în intervalul de timp
de la t0 = 0 pîna la momentul t 1 =-1 minut;
b) momentele în care distan\a dintre locomotiva §Î automobil, pe o
axa paralelâ cu ambele drumuri, este d = 16 m.
1.2.63. 0 sfera de masa m1 = 1 kg aluneca cu frecare pe un p1an 1nc1i-
nat eu unghiul oc= 30° fa\a de orizontala. Lungimea planului inclinat este
s 1 = 4 m, iar coeficientul de frecare a sferei pe plan este µ. = 0,2. Sfora pleaca
din punctul de inal\ime maxima a planului înclinat ~i i~i continua mi~carea
pe un plan orizontal. Viteza ini\iala pe planul orizcmtal este egala cu viteza
ob\inuta la baza planului inclinat, iar coeficientul de t'recare ptt planul orizon-
tal este. µ.1 = 0,1. Dupa ce parcurge distanta s 2 = 8 m pe pla11ul orizontal,
. sfera ciocne~te o alta sfera de masa m 2 = 4 kg cnre se deplaseaza eu viteza
de 12 ms-1 , in sens contrar sensului de mi~care a prirrrni sfere. Ciocnirea se
considera plastica ~i instantanee. Ansamhlnl celor <loua sfere i~i continua
mi§carea spre baza planului inclinat, urcind pinü la inal\imea h. Se cere sa
se calculeze: ·
a) viteza sferei de masa m1 la bnza planului inclirnit;
· · b) viteza celor doua sfere dupa ciocnire ~i energia de deformare a sferelor
prin cioènire;
c) inâl\imea h pe verticala, pîna la care se va urca ansamblul celor doua
corpuri.
1.2.64. Pe un plan înclinat de 1ungime l = 12 m, ce face unghiul oc=
= 30° cu orizontala, se a fla doua corpuri: corpul 1 eu masa m1 = 7 kg ~i cor-
pu1 2 cu masa "½ = 5 kg. Coef1cientul de frecare dintre corpul 1 ~i planul tn-
clinat este µ.1 = 0,4, iar dintre corpul 2 §Ï planul înclinat este µ. 2 = 0,6. La
· momentul ini\ial, cele doua corpuri se afla in repaus: corpul 1 în virful planu-
lui, iar. oorpul 2 la o distan:t,a de 5 m departare de primul. ln acest moment,
oorpurile sint lasate liber. Se cere sa se calculeze:
a) acceleraiiile a1 §Ï a2 ale celor doua corpuri la cohorirea pe planul incli-
nat; _
b) distan~a s (masurata din virful planului inclinat), timpul t 1 ~i vite-
zele v1 ~i v2 ale celor doua corpuri in momentul ctnd acestea se ciocnesc;
c)yiteza ini\iala v03 a oorpului format prin contopirea corpurilor 1 ~i
2 in urma ciocnirii lor pl asti ce;
d) accelera\ia a3 a corpului format, considerîndu-se o contopire prin ala-
turare, coeficien\ii de frecare dintre fiecare corp §Ï planul înclinat ramînînd
aceia§i;
. · e) momentul t3 cind corpul format ajunge la haza planului inclinat (t3
se masoara de la momentul t0 , cind corpul 1 este lasat liber).
1~2.65. Un corp de masa m, dupa o cadere libera-de 320 m (fara frecare
eu aerul), i~i continua mi~carea pe o distania s 1 = 40 m, pe un plan înclinat
ee face unghiul et= 30° eu orizontala. Coeficientul de frecare dintre corp ~i
63
acest plan inclinat este (J. = 0,2. De la marginea inferioara a planului înclinat.,
corpul se deplàseaza. pe distanta s 2 = 1 000 m, pe un plan orizontal. lntre
planul orizontal fJÎ corp, ooefioientul de freoare este tot (J.. Dupa parcurgerea
spa\iului s2, oorpul uro a, f ara freoare, pe un plan tnclinat ou unghiul ~ = 45°
fa\a. de orizontala. Viteza eu care corpul inoepe sa se deplaseze pe primul
plan inolinat se oorisidera. egala eu viteza corpului, pe vertioala, dupa ce a
pareurs distanta de 320 m in cadere libera. Se cere sa se oalouleze:
a) timpul t0 dupa care corpul ajunge pe primul plan inclinat;
b) îna.Iiimea H pina la care se ridica oorpul pe al doilea plan inclinat;
c) dependenia de timp a spatiului ti vitezei in cele patru etape ale mit-
carii. -
1.2.66. Unui corp de masa m = 1 kg, aflat la ina.Iiimea h pe un plan in-
clinat, i se imprima in jos, paralel cu planul, o viteza v0 = 10 ms-1 • Corpul
parcurge planul inclinat in timpul t = 2 s ~i apoi iti continua drumul, pe un
plan orizontal, pîna se opre~te. Coelicientul de freoare pe planul tnclinat fi.
pe planul orizontal este acela~i (J. = 0,2. Sa se calculeze:
a) lungimea ,i inalt,imea planului înclinat, precum §.i spa\iul pareurs de
corp pe planul orizontal; ·
b) valoarea for\elor de frecare pe planul inclinat ~i pe planul orizontal
~i energia
. consumata pentru învingerea
.
forielor de freoare pe intregul pareurs.
1.2.67. Un corp de masa. m1 = 4 kg se afla la baza unui plan inclinat
eu unghiul oc. = 30° fa\a de orizontala. Corpul e·ste legat de ·un fir~ inextensi--
bil de musa neglijabila, trecut peste un scripete fix situat la extremitatea
superioara. a planului înclinat. De cealalta.• extremitate a firului este legat un
corp de masa. m2 = 10 kg, situat iniiial la nivelul superior al planului tilcli--
oat. Coeficientul de frecare de alunecare intre corpul de mas~ m1 ~i planul lncli-
nat este V 3/2, iar lungimea planului inclinat este l = 2,5 m. La momentul
t = o, sistemul este la.sat liber. Se cere sa se calculeze:
a) accelera~ia sistemului pîna tn momentul in care corpul de masa na,,
atinge planul orizontal, precum ~i viteza sistemului in acest moment;
. h) spaiiul pareurs de corpul ou masa m1 pina la oprire, din momentul 1n
care corpul de masa ~ atinge planul orizontal;
c) presupunind.ca in momentul in care corpul de masa m2 atinge planul
orizontal, firul ce leaga cele doua corpuri se rupe, care este energia cinetica a
corpului de masa mi, cînd ajunge la baza planului tnclinat?
1.2.68. Un corp cu masa m = 10 kg se arunca in jos pe un plan tnclinat
CU unghiul ex = 45° f a\a de orizontala, CU O anumita viteza ini}iala astfel ca
la pornire, energia sa total a este E = 420 J. Ajung1nd la baza planului înc~
nat, corpul parcurge distan}a de 5 m pe orizontala, apoi uroii pe un alt plan
înclinat eu unghiul ~ = 45° fa\a de orizontala ~i se opre~te dupa ce a
pareurs distania maxima pe acest plan. Coeficientul de frecare are valoarea
(J. = 0,2 pe tot parcursul mi~carii. Viteza corpului la baza primului plan lD-
olinat este v = 8,5 ms-1• Se cere sa se calculeze: · .
a) distan~ paroursa de oorp pe primul plan înolinat ti viteza ini~ali a
acestuia;
b) energia poten~iaHi a corpului in momentul in oare aoesta se opref'te p•
eel de-al doirea plan inclinat; •
c) lum-ul;.'meôamo al fortelor de frecare pe tot paroW'8Ul mitoi:ril..
1.2.69. ":Un oorp de_ mas§. m 100 g, aflat pe un plan tnclinat eu unghiul
:ac:
« = 30° faia. de orizontala~ --aluneoa pe acest plan, eu coeficientul de -~~ue
i4
p. i:::: 0,2. Sa se calculeze valoarea for\ei oare ic\ioneaza aaupra corpului pe
direc~ia orizontala astfel inclt:
a) oorpul sa
urce uniform;
b) corpul sa coboare uniform;
c) oo~pul aa
uroe unifOfm aooelerat eu accelera~i1:1 a 1 = 1 ms-2 ;
d) corpul sa Qoboare uniforJn aocelernt eu aocalera\ia a2 ;:;;:; 2 ms-a ~i rea•
po,ctiv, aa : :;: :16 ma-2•
1.2.70. Un corp de masa m = 100 g eate aruncat de jos ln a.us, pe verti•
cala, eu viteza ini\iala v0 = 200 ms-1• ln punctul de inaiiime maxima pe care-1
poate atinge corpul, are loo o explozie 1n urma oa.reia se ohiin doua fragmente
de mase m1 ti m2 , oare se vor mi~oa ln sensuri opuse, pe direo\ia verticalii..
Raportul ma,selor oelor doua fragmente este m1 /m2 = 2/3, iar energia de explo-
zie este E = 5 000 J ti se distribuie integral sub forma de anergie cinetiel a
oelol' doua fragmente rezultante. Sa se oalouleze:
a) timpul t dupa care corpul atinge punctul de inaltime maxima;
b) vitezele v1 ,i v2 ale celor doua oorpuri, imediat dupli explooie;
c) intervalul de timp lu dintre m.omentnle în care cele doua fra,groe.nte
ating pamtntul.
Se va considera g O:! 10 ms-2•
1.2.71. Doua plane inclinate, a~ezate fat,a. ln fatâ, sint in contact la hazele
for. Planele au aceea~i lungiroe l vi aoela§i unghi de înclinare fa\a de p\anul
o~izontal (figura 1.130). Di:n. punotul A al pri~ului plan iuclinat aJun.~-Oa un
c9rp eu maaa m,. ce poate treoe prin punctul C de pe primul pe til doil~a pl{ln
inclinat ~i invers. Viteza eu caro corpul
9
ajunge ln punotùl C, in coborire pe
unu.l din planele lnclinate, se oonside1•a
egall ou viteza eu oare corpul incepe
sl urce pfJ celalalt plan tnclinat. Pe
am.hale plane inolinate, corpul alunecii
ou acela~i coeficient de frecare p.. f::
Se curt:) sa l:ia calculeze:
Fig. uso.
a) sp~iul par~urs de corp la a n-a
urcare pe primul plan tnclinat;
b) spaiiuI total parcul's de. corp pina la oprire;
o) timpul necesar primai coboriri pe distan\a AC ti timpul neCeBat' p@t.ro
a n-a coborh·e pe primul plan înclinat.
1~2.72. Pe un plan inclinat .ce face ungbiul ot = 30° ou orizontala se gl-
sette un corp eu masa m1 = 1 kg, legat ou un fir inextensibil ce trece peste 11n
soripete ,i are la oelalalt capat un corp ou masa ~ = 9 kg, oare atirna pe ver-
tical§. Sistemul astfel format este lasat sa porneasoa fa.ra viteza iniiiala. Coefi-
cientul de freoare a oorpului eu masa mi pe planul inclinat este p. :r= 0,2. Se
~ fil se oalouleze:
a) spatJul pareurs de oorpul ou masa m17 tn timpul t = 2 s de la pornirea
aistemului, preoum ti viteza acestuia la momentul t;
b) tensiunea din fir;
c) limitele ir)tre care poate varia ma$a m2 pentru oa. sieteinul si q eflo
1n repaus;.
d) distania maxima parcqrsa de corpul o.u m.asa mi pe planul bwliP.at,
dacl la momentul t = 2 s, firul lQ t~f
~- ---t.2.73. Un cârucior eu masa m = 10 kg este tras, in suS!Jle un plan tn~
clinat. -Unghiul ex dintre planul inclinat ~i orizontala este Và1liabil, iar coefi-
cientul de frecare dintre oarucior ti planul inclinat este p. = 1/ Va. Se aeœ
sa se calculeze:
a) unghiul ex= cx1 pentru oare for~ de tractiune, necesara pentru asiga-
rarea unei mi~cari uniforme, este egala. eu greutatea caruciorului;
b) unghiul ex = ~ pentru care foria de tractiune a oaruciorului, unifomn
pe planul inolinat, este maxima ~i valoarea for\ei pentru ex = '¼;
c) randamentul planului inclinat pentru ex= cx1 ti a;= CXs·
1.2.74. Trei trenuri, A, B ~i C stràbat aceeavi distania orizontala MN=
= s in acela~i timp, in felu] urmator: tren.ul A eu G mi~care -uniforma av1nd
viteza Vo, trenul B eu o mi§care uniform aocelerata eu aoceleratia a, iar tr.e..
nul C eu o mi~care uniform intirziata eu acceleraiia de frinare tot a.
Greutatea fiecarui tren se considera G, iar for\a de frecare F este aoeerusi,.
in cazul celor trei mi~cari considerate. Cantitatea de combustibil consuma·t dé
locomotiva este proportional ou luorul mecanio efectuat de forta de tracµune.
Sa se arate ca:
a) viteza de pleoare din M a trenului B este aceea~i cu viteza de s ~
în N a trenului C, iar viteza de pleoare clin M a trenului C este egala eu ·
za de sosire in N a trenului B;
b) oele trei trenuri consuma cantitaii diferite de combustibil.
1.2.75. La momentul t = 0, se produce explozia unui corp care se afla
în repaus pe un plan orizontal, rezultind doua fragmente A ~ B, de mase
mi ~i respectiv, m2 • Energia rezultata din explozie se presupane ca se trans-
forma integral in energia oinetica a celor douà fragmente.
Fragmentul A se mi~oa ou freoare-coeficientul de frecare iiind p. - ps
un plan orizontal, eu viteza iniiïala v1 oapatata. in urma exploziei, iar dupa
parcurgerea distantei s 1 , love~te capatul liber al unei hare de cauciuo de lun-
gime l ~i seoiiune S. Bara este paralela eu direo~ia de dep1asare a fragmentului,
iar capatul opus al barei este îix. ln urma lovirii, bara se scurteazi. 611
Âl, metri.
Fragmentul B eu viteza initiala v2, primita in urma exploziei, uroa ime-
djat dupa explozie pe un plan inolinat eu unghiul ex, dispus in continuar.ea
planului orizontal. Mi~carea pe planul înolinat se face ou frecare, ooeficientui
de freoare fiind µ. Se cere sa se oalculeze: ·
a) vitezele v1 ti v2 ale oelor doua oorpuri ln momentul imediat dupa u-
plozie;
h) energia Eexpt rezultata din explozie;
c) distanta s2 paroursa ~e fragmentul B pîna la oprirea acestuia. Mhimi1è
œ, lni., ~, µ, Su Âl, l, S ~i E (modulul de elasticitate al barei) se oooaideri
cunosoute.
1.2.76. Un corp aflat la inalt,imea H faia de sol parourge, ln oidere li~.
bera far~ fr~care eu aerul, o dist~n~a. h1 , d~pa car~ ·i~i con!>ii?~i ~f1carea -a,·
un plan mchnat spre baza aoestma. Se cons1d0l'a ca v1teza mr~iala a corpultn
pe planul inolinat este egala cu viteza ou care oorpuJ ajunge pe plan. ·Dupa··
parcurgerea planului inclinat, corpul i~i continua mi~~a pe un plan orizôn-
tal pe car-e se deplaseaza pîna. la oprire, dupa parourgerea distan~ei s = 114,8 m.
Mi~oarea pe planul inclinat cit ~i pe planul orizontal se face eu freoare, coefà...
oientul de frecare fiind aeela~i, p. = 0,4. ·
Dupa oprirea corpului, pe planul orizontal se produce o exploz.ie o_ar-e scin-
deazi corpul 1n doua par\i de mase m1 ti m.., aflata ·tn raportul œJm.a - 1J,3. '
d·
Dup! explozie, cele doua par\i rezultate se deplaseaza eu frecare pe planul
orizontal, in sensuri contrare. Energia degajata in explozie, E = 86 400 J, se
regase~te ca e.nergie cinetica a celor doua parti ale corpului. Se cere:
a) distan~a h l}Î durata t0 a caderii libere; .
b) viteza v eu care corpul ajunge la baza planului inclinat l}Î inalt,iinea H;
c) vitezele v1 l}Î v2 ob~inute de fragmente in momentul exploziei;
d) dependenia de timp a distan\ei Ils dintre cele doua fragmente.
Se dau:
- unghiul dintre planul inclinat ~i orizontala. a. = 30°;
- masa corpului m = 600 kg;
- viteza cu care corpul ating.e planul inclinat v0 = 29,4 ms-1•
1.2.77. Un scripete fa.ra greutate este al}ezat in virful a doua plane incli-
nate care formeaza cu orizontala unghiurile a.= 30° l}Î respectiv, ~ = 45°
(figura 1.131). Doua corpuri A ~i B, de mase mi= m2 = 1 kg, sint legate de
un fir ce treoe peste scripete. Se cere:
a) aocelera~ia sistemului ~i tensiunea in fir,
daca se neglijeaza. freoa.rile pe ambele plane
inclinate;
b) acceleratia sistemului fÎ tensiunea in fir,
daca pe ambele plane inclinate, corpurile aluneca
cu frecare, coeficientul de frecare fiind acela~,
, !Li = ~ = (J- = 0,1. Fig~ U31.
1.2.78. 0 motocicleta. cu greûtatea G pleaca. de la baza unui plan înclinat

ce face unghiul a. cu orizontala, in sus pe plan. Plecarea se face di.n repaus;
iar dupa parcurgerea distant,ei s, viteza motocicletei este v. Coeficientul de fre-
care este µ. Sa se calculeze puterea medie dezvoltata de motorul motocioletei.
1.2.79. Doua corpuri cu masele mi = 2 kg vi ~ = 1 kg sint atîrnate la
capetele unui fir, considerat miiial inextensihil, care este trecut peste un scri-
pete fix. La momentul ini\ial, oind distanta dintre cele doua corpuri este l =-
a::a 2 m, sistemul se lasa liber. Sl se calouleze: · . ·
a) timpul dupa care energia potentiala a celor doua oorpuri are aoeeqi
v~loare. Se eonsid.era cl la momentul initial, &nergia potenliall a oorpului
ou masa mi, e&te zero J
h) tensiunea. din fir 1
o) modulul de &lasticitate al firului, daca acesta avtnd lungimea init,iall
Zo = 10 m p sec~iunea S = 10-s m2 se alunge~te în timpul mi~carii eu til :::a
=:; 5 mm. . .
1.2..80. Un elicopter se ridica vertical in sus eu accelera~ia a = 1 ms-2•

Dupa intervalul de timp /)J, = 10 s de la inceputul urcarii, din elicopter se
, lasa sa cada un pachet. Se cere sa se calculeze timpul din momentul la:nsarii
_plna ctnd pachetul atinge solul. .
Freoarile ou aerul se neglijeaza, iar accelerat,ia gravitaiionala se consi-
deri c~ W ms-2•
llt.81. Un carucior eu patru rCJ1,i avind, împreuna eu pasager.ii, masa
m· = 1 500 ]q se deplase.aza. pe
UD. plan orizo.ntal ou viteza v = 36 kmjh. Sa
ae calculeze: ·
a) for~ miniml eu oare fi008.N sabot de frtnar• trebuie al apese uupr.a
ropi respeotiw peotru a o l>looa1
•
b) distan~a pareurs§. prin alunecare eu roµIe blooate, ptna la oprirea cl-
ruciorului;
o) puterea medie consumatA prin frecare.
Coefioj.entul de frecare roaU -- ~ina este· µ.;! = 0,1, iar coefioientul
de freQmae l'oata ..... sabot eate iJ- 1 ::,::; 0,15. Accelera\ia g,·avita~ionala este
g °" 10 ms-a.
1.2.82. Pe un plan inclinat ce face unghiul oc= 30° cu orizontala este ridi-
cat 11n corp, eu ajutorul unei for\e oonstante F care face unghiul ~ = 45°
ou pl,rnul inclinat (figura 1.132). M11sa c01 pului este
1
m = 2 kg, ia11 ooefioientul de frecare dintre corp ~i pla-

nul lnolinat este µ :::;:: 0,2. Se cere sa se calouleze va-
loarea for~i F astfel lnoit corpul:
a) sl1 uroe uniform pe planul tnolinat;
b) sa ooboare uniform pe planul !nolinat;
o) sii ooboare uniform acoelerat ou aooelera\ia a=
Fig. 1 ..18~ = 1 ms-2:
1.2.83. Dintr-o finttna. de adinoime h :::;: 12 m se sooate apii eu ajutorul
unui cablu eilindrio de diametru d :;:;: 1 cm, de care este legatli o gâleata de
volum V= 1-0....2 m?. Cablul are masa m = 1 kg pe fieoare metru, iar greuta-
tea galeyii goale este G = 20 N. Fusul pe care se infa,oari oa.hlul are diame-
trl,Ù /Ji= 16 cm. Pe aoelati ax cu fusul se afla o roata de diametru D2 ==
== 1.,6 m, eu aj1,1torul careia se tnvtrte1te fusul. Se cel'e sil se calouleze:
a) luerul meoanio L neoesar pentru a ridioa galeata plina eu api. pe lnal..
,mes. h; .
b) fort,a tangen\ialii F 1 care trebuie aplicata tangen\ial la roata. pentru a
eobilib:ra greutatEm µnei galeti pline, aflata la inal\imea h1 = 6 m de la nive-
hil ap~i; . · .
c) timpul in care un om ridioa gA.leata plina eu ap!, daol omul dezvolta
puter-ea p·= 37,7 W, iar 25% din luorul meoanic efeotuat se pierde pl\in fre ..
cari.
1-.2..84. Doul forte de mA.rime egala. ou V2 N, avind direotii perpendic11-
lare tntr-un plan orizontal, actioneaza asupra unui oorp eu masa m = 2,5 kg,
Jegat printr-un fir de lungime l = 1,5 m ,i sectiune S = 1 mm2 de un perete
fix. La moJnentul t === 0, se taie firul, corpul deplastndu-se orizontal sub aotiu-
pea ;rezultant~i forvelor pinl la momentul 'li, cind ac\iunea fortelor inoeteaz~,
iar corpul tncepe sa uroe un plan lnolinat eu unghiul ex= 3Cf f-0.\a de orizontala.
La momentul ti, energia oinetica a oorpului este Ec = 180 J. Alungirea firu-
lui sub a~unea rezultantei fortelor eate Al,= 1,5 · 10-~ mm. Sa se caloulœe:
a) modulul de elastioitate al firului;
b) timpul ti la oare se tnt:rerupe act,iunea fortelor;
e) lnll\imea h la care uroii corpul pe planul inclinat.
Se neglijea.za freoa.rile, iar acceleratia gravita\ionala. g ~ 10 ms~.
A 1.2.85. Un corp eu masa m = 2 kg
pottno~te din punctul A. in jos pe un plan
~
tnclinat (figura 1.133) eu unghiùl « = 30°,
•,.
~ .
CU viteza ini\ialâ Vo = Vs7ms-1 • MifC&.3
B.C D rea corpului are loo fa.ra freoare pe por-:
Fig. uaa. ~iuuea. AB = a = 20 m §Î oontjnua eu
freoare (µ. = 0,102) pe -un pl~ oriiontal, pe distEm,\a BC ~ ~ ;;: 50 Il,l:. l».
punctul C, corpul patrunde intMm mediu rezistent, oprind11-s~ qupii ~
a stl'abatut distanta CD = o::;;;: 2,722 m. Se oere: ·
a) viteza vs ou oare corpul aj'unge tn pU:nctul B;
b) timpul tin oare este parcursa distanta BC;
c) forta F ce aç\ione~ë. pe distanta CD; ·
d) sa se analizeze cazul cînd viteza v0 in punctul A ar fi fQij\ Qp~utati.. lJl
sen-s invers pe planul in.olinat.
1.2.86. Un automobil eu masa m = 900 kg pleaca din rep~us, d~tr-un
punot A ,i parourge in liuie dreapta distanta l = ABCD in felul -urmator:
pe distan\a l-1 = AB = 800 Ill are o mi;care uniform aqcelerata. ati.µgîn~
in punotul B vitai~ v = UO km/h, tar pe distA-nta l2 = /JO, pe çare o parqurge
in timpul t2 = 10 minute, are o mi;oare uniforma; pe distanta. la~ ÇD trite
o niiijoa.re uniform incetinita astfel incit automobilul se opre,te in punctul
D. Distan\a CD este paroursa tn timpul t8 = 50 secunde. Se cere:
a) timpul t1 in care este paroursa. distan\a 1,. ti aooeler~tia a1 pe ac~~etl
distan}a.;
b) accelera}ia de frînare a8 pe distan\a l3 ;
c) distan\a totala l = AD;
d) for\a de Mnare in mi~carea uniform .tnoetinita pe dista.nta CD.
1.2.87. Un corp eu masa m = 50 grame este aruncat de jos in sus pe un
plan inclinat, eu viteza ini\ialâ v0 = 40 ms-1 • Coefioientul de freeare fiind
µ. = 0,2, iar inclinarea fa\â de planul orizontal fiind <X = 30Q, se oere stl. 30
oaleuleze:
a) timpul t1 dupa care oorpul ajunge din nou in punctul ini~ial;
~) viteza cQ care corpul se intoarce in punctul initial.
1.2.88. 0 looomotiva avind viteza constant! v trace la m9meijtul t0 ;i= Q
~
prin punctµl A al unei oai ferate care descrie un arc de cerç AB= 60°. P,e
o ~osea reotilinie porne~te din punctul A, la momentul t 0 = 0, un ~:~t9mobil
carè efectueaza o mi~care uni{orm aoceleraU de-a lungul coardei · ,AB, aji:ip-
g1nd· in B la momentul t = 3 minute ti· 20 secunde. Accelera\ia automobi-
lului este a= 0,03 ms-2• Masa locomotivei este de 60 tone, iar_ fqfta centri-
fuga exercitata in centrul de greuta,te al loçoIJ)otivei este F ;;= 40 ~N. ~e cere
si1 se stahileasca: ·
a) viteza v a locomotivei;
b) intervalul de timp dt la care automobilul sose~te in B, dupa looomotivi..
1.2.89. Un pendul de lungime l = 50 cm este niontat pe platforma un.ui
vagon de cale f erata, care se <leplaseaza uniform CU viteza Vo = eo .
kmfb.
=
ln timpul Mnârii vagonului, pendulul face ou verticala unghiul <X 30°. Mij!3a
pendulului este m = 3 · 10-2 kg. Dupa oprirr,a vagonului, pendulul oscile,µ;a
in jurul poû~iei de eohilihru. Sa se c~lcule.ze:
a) distania parcursii de vagon pina. la opdre, din momèntul tn c.are se
aplioa frina;
b) energia cinetica piaxima in mi~oarea de oscilat,ie a pendulului;
c) perioada de oscilatie a peudulului, corn,iJel'ind oscila\iile izoorone.
1.2.90. Pe un plan !nelinat eu unghiul <X = 30° fata de orizoJ>rtall BQ ga-
se§le un co1·p eu masa m =0,5 kg, la o distan\a s 1 = 32 m de la marginea in-
ferioara a planului. Plecind din repaus, corpul aluneca pe planul inclinat eu
frecare ~ ~ 01102). De la baza planului inQlin~t, corpµl Jfi ç9.p\iXUJA PMfÇ«)J·~a
.
•
pe un plan orizontal, alunecînd ou frecare {µ 1 == 0,:204) pe o distanva s 2 = 39 m.,
dupa oare love§te oapatul liber al unei hare de cauciuo a carei axa este
situata pe direciia de deplasare a corpului ; celalalt capiit al harei este fi.x.
Lungimea harei este l0 = 0,5 m, sec\iunea S = 2 om2 , iar modulul de elasti-
oitate al èauciuoului este E = 4 · 10° N /m2• Sa se calculeze:
a) viteza v1 ou oare oorpul ajunge la haza planului inclinat fi viteza 1't
dupa parcurgerea spatiului orizontal s2 ;
h) scurtarea Âl a harei de cauoiuc datorita lovirii acesteia de catre corp..
1.2.91. Un om eu masa M1 = 80 kg trece de la un capat la altul al unei
barci de lungime l = 5 m. Barca se afla pe o apa lini§tita avînd viteza egala
eu zero, la momentul cînd omul începe sa se deplase.ze. Datorita trecerii omu-
lui de la un capat la altul al harcii, aceasta se deplaseazii in sens contrar ou
distant-a Âl = 2 m. Sa se calouleze greutatea barcii.
1.2.92. Un om aflat intr-o harca. trage spre el, eu ajutorul unui cahlu, o
alta haroa. Masa primei ha.roi împreuna ou omul este M 1 = 200 kg, iar masa
ce]ei de-a doua ha.roi este M 2 = 100 kg. For~a de tractiune din cahlu este
F = 100 N. Se neglijeaza forieie de freoare ~i se considera oa harcile se afla
pe o apa lini§tita. Se cere:
a) accelera\iile celor doua b_aroi;
· b) distanieJe parcurse de cele doua harci în timpul t = 5 s.
1.2.93. Sa se calouleze înaltimea h la care trebuie sa fie ridioata ~ina ex-
terioarâ a unei cai ferate fata de cea interioara, la o curba. eu raza R pentru
a se înlatura fort,a ce ar act,iona spre exterior in cazul d~plasarii unui tren cq
viteza v pe port,iunea ourbei. Distant,a dintre_ ~ine se considera d.
1.2.94. Un automobil avînd viteza v1 = 54 km/h începe sa se deplaseze
uniform accelerat §Ï dupa parcurgerea distant,ei l1 = 500 m pe un drum rec-
tiliniu, intra într-o ourha eu viteza v2 = 72 km/h, pastrindu-~i viteza constanta
pe to~ta lungimea l2 = 600 ma curbei, care este un arc de cerc eu unghiul
Ja centru de 90°. Masa automobilului este m = 2 tone, iar ooeficientul de fre-
cal'e pe întregul drum este 1,1. = 0,2. Sa se calculeze:
a) fort,a de tract,iune dezvoltata pe primii 500 ma
h) fort,a centrifuga dezvoltata la curha;
o) timpul in care se parcurge întreaga distant,a;
d) viteza v, la oare apare alunecarea làterala. ~i
viteza vl la care automobilul se rastoarna.
Distant,a dintre rot,ile automobilului este d = 1,5 m,
iar pozit,ia centrului de greutate este la înaltimea
h = 0,8 m.
1.2.95. Un corp de masa m aluneca fara frecare
pe o curha circulara de raza R, a§ezata in plari · ver-
tical. Corpul pleaca dip. punctul de înalt,ime maxima
(h = 2R) al curbei.
. Sa se calculeze unghiul (f) (figura 1.134) pentru
Fig. 1.134. care corpul se desprinde de pe cerc.
1.2.96. Un nutomohil se deplaseaza pe o ~osea circulara de raza R = 50 m.
Spayiul parours de automohil depinde d.e timp dupa legea:
s = 10 + 10 t - 0,5 t2
unde s se masoara in metri ti t ln secunde.
,a
SA se caleuleze, pentru momentul e c:a 5 .m
a} viteza automobilului;
b) aceeleratia tangentiala, aceelers.\ia normala ~i acceleratia totala.
1.2.97. Un fir inextensibil, de care este atirnata o bila de masa m, este
deviat eu unghiul cp0 de la verticala ~i apoi lbat liber. Se cere sa se calculeze:
a) tensiunea în fir in funetie de unghiul cp (cp ~ cp0 );
b} energia cinetiea a bilei in funeiie de unghiul cp.
1.2.98. lntr-un vas care are forma unui trunohi de con se afla o sfe11a de
masa m. Diametrul pariii inferioare a vasului se considera d, iar pereiii vasu-
lui sînt înclinayi eu unghiul or. f a\a. de verticala. Vasul se poate roti în jurul unei
axe verticale, oare este axa de simetrie a vasului. Se cere viteza unghiulal'a
eu care trebuie sa se roteasca. vasul pentru ca sfera, ce se afla init,ial pe fundul
vasului, sa poata. ie§i din vas.
1.2.99. Se cere sa se calculeze:
a) viteza v necesBJ•a unui motociclist pentru a se mentine perpendicu]ar
pe peretele vertical al unei camere cilindriee eu raza R = 6 m. Coeficientul
de frecare de alunecare a rotilor pe perete este µ = 0,3;
b) distania parcursa pe un plan inclinat de un corp lansat cu viteza v,
în sus pe plan. Coeficientul de frecare tntre corp ~i plan este µ = 0,3, iar pla-
nul este înclinat ou unghiul or. = 30° faia de orizontala.
1.2.100. Un om ou greutatea G se afla pe o platforma (figura 1.135) care
se rote~te ou viteza unghiulara oo in jurul unei axe, la distanta R de axa de
rotaiie. Omul ridica un corp de greutate Gu eu ajutorul unei frînghii ce trece
peste un scripete fix. Coeficientul de frecare
dintre picioarele omului ~i platforma este µ. ,w
Sa se stabileasca tntre ce limite poate
varia acceleraiia eu care omul ridica corpul
. <le greutate G1 , pentl'U ca el sa ra.mina în repaus
le:::'.'.-------·
\J.J
faia de platforma.
R
1.2.101. 0 sfera de masa m1 se deplasead.
eu viteza v0i, iar sfera de masa m2 se deplaseaza
eu vite.za v02 (v 02 < v01 ). Sferele se deplaseaza
in aoela~i sens, ciocnindu-se central ~i perfect 61
elastic. Dupa cioonire, sfera de masa m1 are :·ïg-. l.135.
yiteza Vu iar sfera de masa m2 are viteza v2•
Se cere:
a) sa se exprime vite.zele v1 ~i v2 în funct;ie
de Vo1, Vo2, m1 §Î m 2, aratindu-se imposibilitatea
. e:galitatii V1 = V2;
b) sa se studieze cazul cind m1 = 111.a· 1
1
1.2.102. Un corp P (figura 1.136) de di- .

1
mensiuni neglijabile ~i masa m = 2 kg este 1

___ ... __
1
1
susp~ndat de un fir de masa neglijabila avind
lung1mea l = 40 cm. Sistemului i se imprima ,,,, 1 ',
p
, .... __ :_ __..,,
o mi~care de rota\ie uni.forma, astfel tncît -----10 1 ' ' '.,
' 1 .,,,,
corpul P descrie o traiectorie circulara in
plan orizontal, eu o viteza unghiulara oo = -_...
U)
= 7 rad/s. Fig. 1.136.
Tl
:- Con-siderînd firul inextensibil, .sl se calculeze;
aJ unghh,~J ~ cljntre fir ~j vertical a in timpul mi~cti.J1ii do rotu\ie;
· h) lucrul mecanic necesar pentru a aduce corpul ·p din star•ea de Fepaus
în starea de mi~care conaidei•ata ant~r-ior.
- Daca fir~l este extenaibil, avind s~c~iunea S = 1 mm 2, iar StJb efeotul
greuta~ii corpuJui P, ~lqngirea firulµi este Âl ;:;:::; 3,9~10..5 m, a.A fie ca.louleze:
c) modulul de ela~tiçitat~ al mpterialului (lin care este confec~ionat fi-
ruJ .§i alu11girea Ill' a firu,Jui in timpul mi§carii de rota\ie a corpului P.
1.e.103. Un autocamion ou maf!a m = 3,6 tone $e deplaeeaza pe o ~oeea
orizontala, eu viteza v = 30 km/h. CoefioientuJ de fraoare global esta µ =
=· 0,1.2, iar randamentul global al autooamionului este 1l ;::::; 0,4~ Sa se
celou1eze:
a) lucrul mecanic efectuat de autocamion într-o orij ~j cantitatea de 001n-
hustibil consumatà in acest timp, daca puterea calol'ificâ a combustil>ilului
eate q = 11 000 kcal/kg;
p) <)istanta pareurs~ <le autooam.ion, fara frlnare, dupa intreruperea .ali-
mentarii eu combustibil ~i ti~pul ln oare este parct1rsa aoeasta distania.
1.2.1()4. Un punçt material ou masa m = 0,5 kg, legat ou un fir de lun-
gime l = ·2 m, descrie o µii~care cirçuJara uniformii intr-un plan orizontal.
Sa se calculeze:
a) p~rioa(la T, freoven\a v ~i energia cinetica ec
a punQtu]ui material,
<)açi foria çeQtrip~tJ e~t~ F = 4 N. ln aoest oa~, sa fie sorje lege~ de mi~care
a proieQ\iei pu.nctl!lui material pe unul din diametrele ceroului;
b) viteza unghiulara Ct>r la c~e se produoe ruperea firului, daoa aoesta
rezist~ la o tensiune maxima T max = 9 N; ·
c) daca dupa rµperea firului, punctul material se deplaseaza rectiliniu,
eu freçare (µ = 0,2), pe un plan orizontal, se cere timpul oit dureaza aoeasta.
deplasare ~i distania s parcursâ pe planul orizontal. ·
Acceleratia gravitationala se ia g ~ 10 ms-2•
1.2.105. Pe un tantier de construc~ii se utilizeaza un scripete mobil S1
pentru ,:nanevrarea unor materiale, prin ridicare §Î coborire, pe o inal\ime
h = 20 m, conform schitei din figura 1.137. ·
Corpul ridicat împreuna eu oontainerul are masa m 1 = 750 kg, iar in
cohorîre, containerul ramas go) are masa m2 = 50 kg. Se presupune oa la
coborîrea pîna la jumatate din înal\imea h, containerul are o rpi~oaro uniform
acceleraU. eu acce!era\ia g = 10 ms- 2 • Containerul este legat de scripetele
mobi] printr-un cablu de o\el care are modulul
çle elasticitate E = 2 · 1011 NJ1i- 2 ~i sec\iunea
S · 0,5 cm 2• Sistemul de scripe\i este (loiiQ-
nat (le un motor. Se cer~ s;1 se calculeze:
moto, a) foria ce trebuie dezvoltata de motor
oînd sarcina de masâ m1 este ridicata uniform
vi oind aceasta este ridicatâ uniform ~coelerat
eu aooelera\ia a = 2 ms-:$;
b '· f ;rta· de frinare dezvoltatii de motor
penku ca · co.nLaiutu·ul <ltt masa m2 sâ coboare
ultima jumatote din lnal~imea /1, unHorm inoe-
tinit, asLfel lnclt sl atingii solul eu viteza
1.187. v = O;
T2
c) a1ungirea relativa a cablului eu care este legat oontairteruI, la ri<ÎtCài'ea
uni forma §Ï la ridicarea uniform accelcrata a sarcinii de masii m1 ; .
d) lucrul mecanic efe·ctuat de motor, la ridicarea uniforme. f}i la ridioaréa
oniform accele.ratii a sarcinii de masa m1 ;
e) timpul in caru se ridica sarcina de masa m1 tn mi~cm·ee. uniforma, daol
·puterea debitatâ de motor, tn acest cnz, este P = 5 k,V.
1.2.106. Pentru curatirea unei fintini eu adincimea totalii H = 10 m
~i eu diameti·ul D = 2 m se scoate apa cu un vas de volum V= 628 l. Cablul
de susiinere se infa~oara. pe tamburul unei roti dintate, care angreneaza eu
un ~urub melc cu pasul p = 31,4 mm ~i turaiia N = 1 500 rotut,ii/minut.
Roata din\at.à are z = 40 dinii, iar tamburul ei are raza r = 16 cm. ~urubu]
este pus in mi~care de un motor ter mie eu randamentul "tJ = 37 % printr-o
curea de transmisie ~i o roata de raza Il' = 25 cm fixata pe axa §urubulu·i.
Lucrul mecanic necesar pentru scoaterea apei este L = 565 200 J.
Ne~inind seama de greutatea vasului ,ï a cablului, precum nici de freo!ri
ti de for~a arhimedica, se ·cere:
a) adincimea h a apei din fintîna. ,i numârul de vase care se soot pentru
golirea ei; • ·
b) viteza de ridicare a vasului; .
c) for~a de actionare la perife1-ia roW de raza. R' vi puterea motorulUÎl
d) timpul necesar pentru scoaterea apei §Ï numarul de rota\ii afeotuat
de tamhur in acest scop.
Se oonsiderii g Cl:! 10 ms-2 •
1.2.107. Un vagon. se deplaseaza ou freoare pe un plan orizôntal. Chtd
viteza de deplasare a vagonului soade la v = 10 ms-1, de pe platforma aoestuia.
se trage, in sens opus mi§oarii, un proiectil eu viteza V = 1 700 ms-1 fat-! de
pamint. Ca urmare a acestui lucru, vagonul i§i mare~te viteza pina la valoarea
v' = 29,77 ms-1 • Pentru ca viteza vagonului sa nu eoadâ suh valoarea v, va fi
necesar sa se traga proiectile in mod periodio ou perioada T = 30 s. Sa se de-
termine: .
a) raportul maselor primelor doua proiectile ti legea de varia iïe a maselor
proiectilelor trase succesiv;
h) coeficientul de frecare al vagonului fi spatiul pareurs de vagon tn timpul T
1.2.108. 0 bila eu masa m = 100 g se deplaseaza fru-a freca.re pe un
jgheab, reprezentat in figura l.138, alcatuit dintr-o por}iune lnolinaU, oonti•
nuata de o bucla verticala de raza R ~ 15 cm l}Î apoi o poriiune orizontala.
- ln pozi~ia initiale., bila se afla la inal~imea h = 0,4 m. Sa se oalouleze: ~
a) energia cinetica in punctele A ti B ale buclei;
b) fol'"\iele ou oare bila ac~ioneaza asupra jgheabului tn punotele A ti .9;
.c) inatiime~ minima h de la oare
trebuie làsata sa cada bila pentru oa
aoeasta sa nu oada oind treoe prin pune-
tul B; B
d) timpul dupa oare viteza bilei se
reduoe la jumatate in mi,carea pe por-
\iunea orizontala, considertnd oa viteza
ini~iala a bilei pe aceasta pot1,iune de
drum este v0 = 3 ~s-1, iar for~ de fre-
eare este F = 0,15 N;
e) distanta totale._ pàrcursa de bill A
pe- por~iunea oriMntali. Fig. t-.138.
1.2.100. Doua bile A ,i
B, eu masele m1 ~i respootiv m2_, stnt susl?endat-e
de cite un fir de aceea~i lungime l. Bila A este ridicata _pi~a l! înalv1mea Ji,
(figura 1.139) fata de pmiiia de echilibru ~i lasata aP.01 hbera, lovette ~1~~
B aflata in repaus, care se ridica pina la înalt,imea h2 • ln m~m~ntul c1ocmru,
firul care sustine bila A se rupe ~i bila A cade pe sol. Mar1mile lnt, m'-h h,.,
h2 , l ~i h se considera cunoscute. Sa se calculeze:
a) distanta d pareurs-a de bila A pe orizont.ala.4
b) fort,a Ôare produce ruperea firului.
''' .
'''
',
h
- ~ ~-------1
, 1.
1
1
..... , ,
'
'
r \
d ~
1//. , 1/, :,,
Fig. 1.189.
1.2.110. 0 sfera A de masa M = f kg este suspendaU. printr-un frr, de

lungime l = 2 m, de marginea unui dise de raza R = 1 m oo se rotette în ju-
rul axului vertical, ou viteza unghiulara Cl). ln planul orizontal P (figura 1.140)
tn oare se efeotueaza m~oarea sferei A, se afla in repaus o bila, B ou masa
m = 200 g. Se oere:
a) dependenia unghiului ex de parametrii R, l Ji ai
b) viteza unghiulara pentru ex = 45°;
o) distanta parcursa de bila B loviU central de sfera A ln momentul ·
ruperii firului, ctnd sfera A se rotea eu viteza unghiulara Cl) = 2 rad/s. Se ~tie
ca viteza sferei A se reduce la jumatate ln urma ciocnirii., iar coeficientuJ de
frecare a bilei .B pe ·planul orizontal este (.1. = 0,3.
1.2.111. 0 sfer! elastica de masl m = 10-2 kg este JAsatii sa oada liber
deasupra unui d-iso metalio orizontal. Initial, discul se afla in repaus. Negli-
jînd freoru-ile l}Ï durata oontootului sferei eu planul discului ~i ~tiind ca dupa
ciocnirea on disoul, sfera se ridica pe verticala eu o viteza egala eu fraeyiunea
k = 3/4 din viteza avuta. 1naintea oiocnirii, iar energia sferei la punctul eel
mai înalt pe oare-1 poate atinge 1n urma ciocnirii este E = 6,615 J, sa se oal,-
culeze: .
a) tnUtimea k de la care cade sfera;
b) spaiiul pareurs de sfera dupa trei ciocniri ·succesive ~i sa se scrie lege«.
de variatie a tnal~imii maxime la care se poate ridiea sfera, in urma cioc.nirilor
succesive.
Daca se oonsid-erl o! oioenirea sferei eu discul este periect elastiea, ÎM
di seul se rote~e eu viteza unghiulara Cl)' sa se calculeze:
c) , astfel tncit sfera sa cada in acela~i punct M al diseului.
1.2.11--20 ~tiind ea Plmtntnl se rote~te in jurul Soarelui, eu perionda
T= 365 zile, aproximati:v pe un cerc eu raza R = 150 · 106 km ~i câ diametJ·ul
solar se vede de pe Pamtnt sub unghiul 2oc = 32', sa se eaJouleze.:
I'_.
a) maslil sp~c1f10&. ~ 1 0 a bow'ttll1tf
b) masa M 8 a Soarelui 1
·o) raza R 8 a Soarelui, eonsiderat eferio.
1.2.113. Pe o platforma de cale ferata de masa M 1 = 16 tone este a~ezat
: un tun de masa M 2 = 3 tone. Teava tunului este orientata paralel eu calea
·· ferata, fa.cînd un unghi ex= 60° ou planul orizontal. Masa proiectilului este
m = 50 kg.
Sa se oalouleze viteza proieotilului, daca din momentul tragerii, plat-
forma se deplase~za pe spatiul s = 3 m, in timpul t = 6 s.
1.2.114. Un oorp de masa M = 0,5 kg, fixat la extremitatea unei bare
de masa neglijabila. §Î lungime l = 0,5 m, se rote~te uniform. Sa se calculeze:
a) fort,a centrifuga. oare aoiioneaza asupra corpului cind bara face unghiul
as:: 45° eu verticala;
b) energia cinetica a .barei in m~care.
1.2.115. Un jgheab de lemn este format dintr-un plan inclinat MN, o
buola N PN in plan vertical, o poriiune orizontala. N R §Î un plan înclinat
RS {figura 1.141). Pe portiunea dintre MN §Ï bucla se neglijeaza frecarile,
iar pe po11,iunile N R ~i .RS, ooeficientul de M
frecare este p.= 0,125. Se ounosc: unghiul
dintre planul RS ~i orizontala ex = 30°,
raza buolei r = 20 cm, distante. N R = 2 m.
S:a. se· oalculeze: 3
a) tn!ltimea miniml pe planul MN de
la care' trebuie. lasat corpul, pentru oa
acesta sa poata strâbate buola;
b) ·spa1.iul s 1 pe care mobilul ll parourge N
pe planul inclinat RS I Fig. t.t4t.
e) timpul '2 tn care oorpul strâbate distan~a s1 pe planul lnolinat RS la

ooborire;
d) inal~îmea h1 la care uroa mobilul pe buola oind ooboar.a de pe planul
RS.
1.2.116. Un corp de masa m este aga\at t;le oapatul unui fir inextensibil,
de lungime l. Punctul de care se fixeazâ cela.lait capiit al firu1ui se deplaseaza
fa\a. de pamint eu accelera!ia a ce face unghiul œ ou direcyia orizontala. Sa se
.ealculeze:
· a) unghiul ~ pe cm-e-1 face firul eu verticala;
b) f orta T eu care corpul aot,ioneaza. asupra firului.
1~2.117. Pamîntul se considera o sfera. de raza R = 6 400 km, care efec•
'r ~eaza in timpul T = 24 ho rotatie completa in jurul axei sale.
Sij. se calculeze viteza liniara a punctelor de pe suprafat,a Pamintului:
a:) la ecuator; b) la latitudinea cp = 60° ~i o) la pol.
1.2.118. Un oilindru ce se poate roti in jurul axei sale, aflata in pozit,îe
ori.zonite.la., se înfa~oara ou un fir de capatul caruia se leaga o bila de masa m =
= 2 kg. Lasata sa se deplaseze uniform accelerat pe vcrticala in jos, sfera
parcurge distant,a d = 1,5 min timpul t = 3 s. Raza cilindrului este R = 4cm.
~ Sa se calouleze:
a) acceleraiia nnghiulara a cilindrului;
b) viteza unghiulara dupa timpul t = 3 s;
'/5
..
•• 1,,
c) aoce1er«fm normala a punctelor de pe suprafat,a cilindrului la momen-

t.ut t;
d) energia cinetioA a sferei la momentul t. ·
1.2.119. Un dise se rotef}te 1n jurul axei sale pfectuind 955 rota~ii/minut.
Rotatia uniformâ a discului este asigurata de o actiune exter.ioara. La 10 s
de la incetarea ac\iunii exterioare, discul se opre§te, dupa efectuarea unei
. mitcari de rotatie uniform incetinite. Sa se calculeze:
a} viteza unghiulara a discului in momentul încetarii aciiunii exterioare;
h) acceleraiia unghiulara a discului §Î numarul de rotatii efectuate piua
la oprire.
1.2.120. Un proieotil lansat sub unghiul ex eu orizontala explodeaza in
punotul oel mai inalt al traiectoriei sale, la inal~imea hmax = 20 m. ln urma
exploziei, proieotilul se despica in doua parti egale oa masa. Dupa timpul
ti = 1 s de la explozie, una dintre parii cade pe pamint, pe verticala Iocul11i
unde s-a produs explozia, la distanta d 1 = 1 km de locul de tragere. Sa se
ealculeze:
a) unghiul ex sub care s-a efectuat tragerea §Î componentele v0x Ili v011 ale
vitezei initiale a proiectilului;
h) inal\imea maxima la care s-a ridicat cea de-a doua jumatate a proiec•
tilului;
c) distanta d 2 de la Jocul tragerii, la care va ca.dea a doua parte a proiec-
tilului.
Se neglijeaza rezisten\a aerului ~i se considera acceleraiia gravitut,iom-1.la
g ~ 10 ms-2 •
L2.121. 0 macara, al carei scripete se afla la înaltimea h0 = 36 m de sol,
ridic~ de la sol o piesa pina la o îna.l~ime h, ceea ce necesita un lucru mecanic ·
L = 58,8 kJ. Acest lucru mecanic este produs de o ma§Îna termica eu sul'sa
calda la temperatura ti = 207°C ~i eu sursa rece la temperatura t2 = 87°C.
Dupa oprire, la tnalµmea k, piesa efeotueaza mici oscila\ii eu o perioada T =
c::: 8 s. Se oere:
a) tnaJ.iimea k pin.a la care a fost ridicata piesa;
h) tensiunea in fir in timpul ridioarii piesei, daca ridicarea se efectueazâ
u.uiform accelerat in timpul t = 4 s;
o) viteza ou oare piesa atinge fundul unui bazin eu apA, de adîncinw
=
s 9 m, daoa piesa cade liber de la tna.Iiimea h, iar densitatea piesei este <le
trei ori mai mare decit densitatea apei din hazin; ·
d) olld~a Q1 preluata de la sursa calda ~i oaldura Q2 cedata sm•r,;pj ,·,•~i,
da.ci randamentul matinii termioe este jumatate din randamentul unei mu~ini
termioe ideale, oare ar functiona dupa un ciclu Carnot intre temperaturilu
~-~ .
1.2.122. Un pendu! matematic este alcatuit dintr-un fir de otel avind
hmgimea Zo =1 m la temperatura de 0°C §Î dintr-o bila metalica de musa
m = 1 kg. In pozitia initiala, firul face un unghi cp0 = rc/4 eu verticala.
Se oere·:
a) viteza tangentiala v0 ce trebuie imprimata hilei, astfel tncit amplitu-
dinea unghiularl a osei1a-µei sa fie cpmax = .2:. radiani;
3
b) for\ele de întindere a firului in pozitiile în cm·e firul face eu ve.rtic1:1la
ungbiurile cp 1 = cpmax ~i cp2 = 0, penduluJ fiind fn regim de oscilotie;
,. .
e) ooAfioientul de dilatare Iiniara a füului, dacl perioada osoilatiilor miei
ale pendulului la temperatura de 100°C este eu 0,055% mai mare deoit la
temperatura de 0°C;
d) masa m.' pe care trebuie sao aiba bila pentru oa sub ac\iunea gteutatii
éi, pend-ulul afltndu-se in t•epaus, deformarea elastica a füului, considerat
extensibil, sa fie la 0°C égala eu dilatà\ia liniara a firului tncalzit pina la ;tem.-
peratura de 100°C. Seciiunea firului este S = 1 mm2, iar modulul de elasticitate
al o\elului E == 2,15 • 1011 Nm-2•
1.2.123. Un oiolist deplasindu-se ou viteza v efeotueaza un viraj orizon-
tal de raza R. Se cere:
a) sa se exprime for~a centrifuga ce actiou.eaza asupra ciclistului, dacà:
sistemul ciclist-bfoicleta se àsimileaza eu un punct material de masa m;
h) viteza maxima ce poate fi atinsa de ciclist in viraj pe o pista, fa.ra sa
dèrt:\pete, daca frecarilë între sol ~i roti exercitii o for\a tangen\iala f i=:2 200N.
Se oonsidera m, = 100 kg, raza medie a pistei R =10 m, iai· Ui.rgimea pis-
tai l = 5 in.
Se va lua g C::! 10 ms----2.
1.2.124. Un corp de masa m este lansat în sus, pe verticala, tntr-un cimp
gravitational uniform, de intensitate - g. .
. a) Sa se gaseasca relatia dintre altitudinea ho atinsa d~ corp f}i viteza sa
initial a Vo•
h) Se consi der a cîmpul creat de Pamînt, presupus omogen §Î sferic de
ra.za R. La auprafa\à solului, inteusitatea cimpului este g. Sa su afle rela~ia
dintre altitudinea h1 ~i viteza v0 a oorpului. Sa sè arate ca daoâ h1 este mie fati.
de R, se régasé§te t·eiaiia ohiinuUi la punotul a).
c) Viteza v0 se imprima aplicînd cor.pulu_i de masa m o forta oonstanta f,
vertical in sus. Se cere, în acest caz, rela~ia dintre for\a f, viteza ini~iala. v0 ,
durata ac~iunii for\ei f}Î drumul pareurs de corp in timpul t.
, 1.2.125. Dôua. gfere tniêi, dé m.asé m1 =
100 g ~i m2 e.: 50 g, elnt fixa te
la càpatul unor fire, considerate inextensibile, eu lungimile li = 28 cm ~
~ == 30 cm. Celelalte capete ale _firelor sint
legàte de o a trein sferii, care este pusa in rota-
Fé in jurul unui ax vertical (fig. 1. 142). Se oere
sa se calculeze:
a) freoventa de rotaiie pentru ca firul de
care este legatâ ce 9: de-a treia sfera sa raminii
vertical;
b) vitezelé v1 ~i v2 a.là oelor doua sfere, tn
cazul punctului a) ~i diferen~a de nivel tntre
cele doua sfere;
o) energia uecesara. pentru punerea 1n mit- ,,,,
careà. oelor doua sfere. Fig. 1.u2.
1.2.126. Doua mobile de mase m1 ,i m~ descriu mi~eari circulare uniforme

pe doua tr~iectoriî situate, una în plan ot•îzontàl §Ï cenlaltà in plan vertical.
Razele celor doua traiectorii circulare sînt R 1 == R 2 = R = 1 m, iar -viteiele
unghiulare ale celôr doua oorpuri sint (1) 1 = 3,435 rad • s-1 ti •r.espectiv
"
Ci)
2 = 3,141 rad• s-1. Mobilele pleaca simultan
din punct,ele A ~i B, indicate in figura '1.143.
Sa se calculeze:
a) timpul dupa care cele doua mobile se
c~ocnesc, specificindu-se punctul de cioc-
mre;
\ b) caldura produsa prin ciocnirea plas- .
tica a celor doua mobile (se considera
m1 = 0,5 kg ~i m2 = 1 kg);
c) viteza corpului format prin ciocnirea
plastica ~i unghiuJ dintre aceastâ vitezii §Ï
Fig. L-143. viteza primului corp în momentul ciocnirii.
1.2.127. Un automobiJ trece peste un pod convex eu viteza v = 72 km/h.
La ie§irea de pe pod intra, eu frecare, într-o curba cu raza R = 100 m. Coel'i-
cientul de frecare de alunecare later·alii pe ~osea este µ = 0,5. Distan\a dintre
ro\ile automobilului este d = '1,5 m, iar inaJiimea centrului sau de greutate fat.a
de §OSea este h = 0,4 m. Sa se calculeze:
a) raza de curbura a podnlui, asLfel ca la mij]ocul acestuia, automobi-
lul sa apese eu 4/5 <lin greutatea acestuia; ·
h) viteza v1 la care apare alunecarea laterala a automohilului ~i viteza v2
la care se poate produce rostogolirea lui.
1.2.128. Un proiectil este lansat sub unghiul a eu orizonta!a pe un plan
înclinat eu unghiul ~ fata de orizontala. Sa se determine unghiul cc în functie
de unghiul ~ (considerat fix), astfel încît hàtaia de-a lungul planului înclinat
sa fie maxima.
. .1.2.129. 0 ma~ina eu masa m se deplaseaza pe un pod, într-o mi§care uni-
forma, eu v-iteza v. Sa se calculeze forya eu care apasa ma§ina asupra podului,
daca podul este: a) orizontal; b) arcuit convex; c) arcuit concav.
1.2.130. 0 sfera de masa 1.lf = 1 kg, de dimensiuni ne~
glijahile, este fixata la extremitatea unei tije T de masa ne-
I glijabila (figura 1.144), articulata în partea superioara de axul
vertical AA' caruia i se imprima o mi~care de rotatie uniforme..
Lungimea tijei T este l = 1 m. Sa se calculeze:
a) viteza de rotatie c.> a sistemului astfel ca tija sa faca
unghiul ex= 30° eu axul AA';
:b,) energia cinetica a sferei pentru ex = 30° §Î energia totala
A'. . 6 ce trehuie cedata sistemului, aflat ini4ial in repaus, pentru a
Fig. 1.Hi~. i se imprima mi§carea respectiva.
· .. l.2.131. 0 sfora de masa m este suspendata de un fir de lungime l. Firul
este deviat eu un uaglîi cc de la pozi~ia de echiliDru §Î din aceasta pozitie,
sistemul este laJ>at liber. Firul se rupe cînd tensiunea T este egala eu 2,5 mg.
Se cer.e sa se ca:ieuleze:
· ~gva-loarea minima a unghiului ex pentru ca firul sa se rupa in momentul
trece:cii prin pozitia de echilihru;
b) unghiul ~ pe care-l face .firul eu verticala in momentul ruperii, daca
initial firul face unghiul o-:0 = 90° eu vert.icnla.
78
1.2.132. Un corp eu masa m = 0,5 kg este legst
,
printr-un fir inextensibil, un capat al firului fiind
fixat 1n punctul O (fig. 1.147). Corpul este \inut
intr-o astfel de pozi\ie oa firul sa faca unghiul œ = 30° ,J,
eu vertioala. Sa. se calculeze: •1
a) for\a de intindere a firului cind corpul fiind in · 1
repaus, firul face unghiul œ' eu verticala;
h) for\a care tinde sa. readuca corpul hl pozitie ' ,_...,: _
' _, ,,,,
de echilihru; fig. !~147..
c) fort a de intindere a firului cind corpul, lasat
liber, trece prin pozi\ia de echilibru; . •
d) viteza trangeniiala v0 care trebuie imprimata corpului peritru. ca, tre-
cind prin poziiia de eohilibru, sa-§i continue drumul in partea opusa. pina
face unghiul ~ = 60° eu verticala. . . -.: :. ;.,.,.,~. . .
1.2.133. Un vagon cu masa m1 se deplaseaza pe un traseu orizontal,
pornind cu viteza v0 • Dupa. intervalul de timp ti de la pomire, vagonul de
masa m1 cioone§te un al doilea vagon cu masa m2, oare se afla in repaus. Va-
. goanele i~i continua drumul, impreuna, pina la oprire. ln tot timpul mi~ca-
rii, coeficientul de freoare este µ pentru ambele vagoane. Sa se oalculeze:
a) spatiul pareurs de primul vagon pîna la ciocnire §Î viteza lui in momen-
tul ciooniri i ;
. b) viteza celor doua vagoane dupa eiocnire ip spa\iul pareurs de acestea
pina la oprire.
1.2.134. 0 bila de masa m = 0,2 kg este suspendata printr-un fir de lun-
gime l = -1 ·m §Ï seo~iune S = 0,2 mm.2. Bilei i se imprima o mi§care de rota\ie,
astfel incit firul descrie un con, facînd ou vertioala un unghi œ == 30°. Sa se
calculeze:
a) numarul de rotatii executate de bila 1n timp de un minuti
h) alungirea firului, daca aoesta. este extensihil avind modulul de elasti-
citate E = 1011 Nm-2;
c) tensiunea maxima suportata de fir, daca acesta se rupe otnd bila efeo-
tueaza 60 de rota\ii pe minut.
1.2.135. Un punct material executa 150 de oscilaW pe minut, eu o ampli-
tudine A = 0,05 m. Sa se calouleze:
· a) frecventa ~i pulsa\ia oscila~iilor; ,
. b) viteza ~i accelera\ia maxima a punctului material, soriindu-se ecua~ia
mi§carii oscilatorii, daca faza ini\iala % = 15°;
. c) raportul dintre energia cinetica §Î energia poten\iala a puuctului ma-
. terial, in momentul in care elong.t\ia este jumatate din amplitudine.
1.2.136. Un oscilator constituit dintr-un punct material eu _masa
m = 1,6 • 10-2 kg, atîrnat la capatul unui resort, vibreaza sub
ao\iunea foriei
elastice a resortului, oonform ecua\iei:
g = 10-1 sin (; t + ; ) m.
Se cere:
a) perioada §Ï frecvenia oscila~iei;
h) viteza maxima §Ï accelera\ia maxima a punctului material; .
c) valoarea maxima a for)ei oare aciioneaza asupra punctului material J
•
d) rala)Ule care exprlml dependenia de timp a energiei oinetioe, poten-
îiale ~i totale a punotului material; .
e) timpul 1n care punctul material efectueaza drumul de la jumâtatea
amplitudinii la V3/2 din amplitudine.
1.2.137. Un corp de masa m = 8 kg, suspendat de un arc, oscileaza rec-
tiliniu in jurul punctului de echilibru. Arcul se intinde ou 0,2 m sub actiuneu t
unei forte F = 98 N. Sa se oaleuleze:
a) perioada oscilaiiei corpului de masa m, precum ~i frecvenia ~i pnlrmtia
oscilaiiei;
b) amplitudinea oscilatiilor, in absenta amortizarilor;
o) ene:rgia totala, de osoiJatie, a corpului suspendat;
d) viteza eorpului ln punctul in oare aoesta ar fi in eohilibru, in absenta
osoila\iei ti in punctul în care elongaiia este maxima.
1.2.138. Un pendu) simplu de lungime l == 1,18 m, eu masa m = 0,5 kg,
ptime~te un impuls orizontaJ H = 1,7 kg ms-1 in momentul cind aoesta se
àf'la in poziiia de echilibru. ln urma actiunii iropulsuJui H, pendu.lui înoepe
sa oscileiè. Sa se calculeze:
· a) energia primita initial de oorpul eu masa m ~î unghiul maxim faout
de fir eu vertlcala;
b) forta de intindere cind pendulul trece din nou prin pozitia de echilibru;
c) variatia temperaturii mediultti, daca frecventa de oscilaiie a pendulului
variaza eu 0,05%, firul fiind din cupru §Î avind coeficientul de dilatare li-
niara ex = 16 · 10-0 grd-1•
1.2.139. Un punet material de masa. m, = 25 g executà oscilatii .ar.m.orùoe
eu amplitudinea A = 0,12 ro. $tiind ca in momentul in care punctul matel'ial ·
treoe prin pozitia de echilibru, viteza lui este v0 = 9,6 ms-1 , se oete:
a) ecuatia mi~carii oscilatorii;
b) elongaiia y 1 la momentul oind t~ = ; T ~i eJongatia y 2 la momentul
otnd viten osoilatorului este un sfert din v0 ;
e) freoventa v §Î perioada T a oscilaiiei;
d) valoarea maxima a fortei elastice, F max•
1.2.140. Un pendul matematic este format dinti•-un fir de lungime l ==
== 49 m ~i un corp punctiform eu masa m = 6 kg. Se imprima pendulului. o
mitoare oscilatorie in jurul pozi~iei de eohilibru. Sa se calculeze: -· ;
a) perioada micilor oscilat;ii ale pendulului; · ·
b) unghiul maxim pe care-l poate face penduhil
eu poziiia de echilihru, fa.ra ca firul sa se rupâ.
Firul se rupe dacâ' la capatùl ~cestuia, aflat in po-
zitie verticala, se atirna un corp eu masa m' = 12 kg;
c) energia cinetica maxima a pendulului in mo-
mentul cind treoe prin poziiia de echilibl'U, in oazul
punctului b ).
r
1.2.141. 0 tija rigida OA (figura 1.148) se poate
roti in jurul unei axe verticale. Un cm·p de masa m,
aluneca fa.ra frecare pe tija orizontala OA. Corpul
de masa m == 20 geste fixa.t printr-un resOi·t ce al'e
cealalta extremitate fixata in punctul A: Cind sis-
Fig. 1.1't8. temul sé afla tn repaus, r = 2 cm ~i l = 10 cm.
... • " ..
80
Jllesortul este nstfel construit tncît acesta se a ~ e eu ~l = 1 cm, tlaol rà
el se suspendl un corp .ou masa M = 1 kg. Se cet·e: -
. a} rela\ia dintrê numiirul n de rotatii pe minut a sistemului ~i depla,fJarea
x a corpultti de mast\ m. Sil se calcu~M n pcntru x =--~ 1 m §Î pct1tr11
x = i om; _
b) ràportul ân/tt in funr\ie de ilX ~i x, unde àn este vm·iatia numarului
de rotaW pe minut cind col'pul se deplaseaza de 1~ distanta x la distant.a
x +
Â:t. Saseoalouleze dn pentru Âx = 0,2 tnm ,1
x = i mm, x == 1 om;
c) raportul Jln/n, daca corpul aluneca pe tija eu frecare (µ = 0,1).
1.2.142. Un corp ou. masa m . 0;5 kg este a~ezat pe un plan orizontal
~i legat de ùn suport vertical prin intermediul unui rosort eu eoefioièntul de
elasticitate k = 20 N • m-1• Coefieientul de frecare dîntre corp ~i planul orizon-
tal este µ = 0,15. În pozit;ia ini\iala~ cînd aroul este n~tensionat, se imprima
corpului o viteza. 'V0 = 3 ms-1 in sensul alungirii arcului. Se cere sa se calcttleie:
a) distania r» pina la care se depe.rteaza oorpul de, pozitia de echilibt·ui
h) freoven~a de osoila~ie; . · .
o) spaiiuI total pareurs de oorp pina la oprire.
1.2.143. Un corp eu masa m = _10 g osoileaza în jurul pozitiei de eéhili-
bru, avirid elonga\ia data de ecualia:
y= 0,4 sin 21t(5t + 1/6) m.
Ctnd trece prin punct~l de elonga\ie minima, oscilalôl'i.11 Jove@Le o bila
dè masa mi=== 5 g, tl'ansfe1•tndu..i tnt1'èaga sa._ene1•gie. ln ul'tna aoëstèi oiocniri,
bila capata o viteza. orientatë. pe ve1-t,ioalii in 8us: Se cel'e:
a) amplitudinèa, perioada ~i f~a ini\iaHi. a oscHa\iei;
b) viteza oeoilatorului dupa thnpul t1 _ ·· 0,05 s de la încéputul oscila-
\iei;
o) ineJ~imea la oara se va ridica bila de masa mi, in urma ciocnirii.
1.2.144. Un camion ou masa m = 10 t se deplaseaza pe o ~osea 01iizon-
tali, ou viteza v == 10 ms:-1 • Sa se calculeze: .
a) energia consumata pentru atingerea acestei viteze, conside1·înd v0 1a O
ti freoarile neglijabile; ·
b) puterea motorului oa viteza oamionului sil ram1na constanta, daol
fm•\a de frecare este Fr = 100 N pentru fieoaiie ton a; .
o) consumul de combustibil pe ora, in oondi\i.ile de la punctul h), da.ci
motorul are randamentul 1J == 60% ti folose§te un oombustibil ou putet•ea
·calorioa q = 4,6 • 107 J /kg; ·
d) de cite 01·i trehuie marita puterea motorului pentru ca m•oînd o panta
eu înclinarea 5/100, -viteza camionului sa ramînü. tot v :::m 10 ms-1 ? Pe pante.,
se oonsiderii coeficièntul de freoat·e re.zultat la punotul b ).
1.2.145. lntre doua sta\ii, distan\a este dë 20 ktn ti avlnd o dife-
.ren\a de nivel de 76 m, calea ferata prêzintâ o panta regulatâ_. Timpul nece-
sar unui tren pentru a parcurge aceasta distania este de 40 minute. Garni-
tura este compusa dintr-o locomotiva de 8 tone, 3 vagoane dr- :1:; torrn fiec,we
~ un· vagon po~tal de 15 tone. •
A. Neglijîndu-se for~ele de. frecare, se cere:
a) for\a de trao\iune exercitatë. de locomotiva;
b) lucrul meoanic total efectuat ~i puterea dezvoltata de locomotiva.
B. For\a de frecare fiind 1/100 din greutatea tractata, sii se calculeze
elemo nte]e cerute la punctul· A.
• •
1.S.146. De la marginea superioara a unui plan tnclinat o~ unghiul œ
,atA de orizontala se da. drumul simultan la doua corpuri: unul in lurigul
planulµi, iar celalalt pe verticala. Cind corpul de pe verticala a strahatut
jumâtate din inal\imea h a planului, inclinat, celalalt corp patrunde intr-o
zona in care coeficientul de frecare esteµ. Zona in care coeficientul de frecare
este µ \ine pina la baza planului inclinat §Î se continua. pe planul orizontal.
Sa se calculeze:
a) timpul in oare corpul ce coboara pe planul inclinat ajunge la haza
acestuia;
b) viteza corpului dupii ce a pareurs distan\a d pe planul orizontal ~i
timpuJ total in care corpul se deplaseaza pe orizontala.
Marimile k, oc, µ ,i d ~e considera cunoscute.
. 1.2.147. Dupa parcurgerea ln mitoare uniform accelerata a unei por\iuni
dd 250 m de cale ferata rectilinie ti orizontala, o drezina. de 10 tone intra
intr-o curha, eu viteza fl1 = 72 km/h ti iese din curha. eu viteza v2 = 43,2
km/h. Viteza initial a a drezinei este v0 = 54 km/h. Curha reprezinta un sfert de
cerc ou raza R = 500 m, iar coeficientul de frecare este µ = 0,025. Se cere:
a) for\ele de trac\iune dezvoltate de motoru1 drezinei pe cele doua trasee;
h) fortele orizontaJe care apasa pe §ine la intrarea §i la Îe§irea din curha;
c) timpu1 de parcurgere a celor doua trasee de cale ferata.
Se considerii. g ~ 10 ms-1•
1.2.148. Un vas plin eu apa este suspendat de un fir · ou Iungimea
l = 1,5 m. Se imprima sistemului o mi§care de rotaiie in planul vertical. l\fasa
vasului ti a apei este M = 3 kg. Se cere sa se calculeze:
a) numarul de rota\ii pe secundânecesare pentrucaapa sanu cadadinvas~
h) tensiunea maxima suportatâ de fir, daca se efectueaza doua rotaiii
pe secunda;
· o) frecven\a de rotatie, astfel lncit in punctul cel mai de sus al traiec-
toriei, vasul sa fie in stare de imponderabilitate.
1.2.149. 0 locomotivâ de 100 tone trage patru vagoane de cite 50 tone
~~- .
a) Plecind din repaus, Iocomotiva atinge viteza v1 = 36 km/h in timpul

q
t = 10 secunde. Sa se ca1culeze forta totala de tractiune exercitata. de loco-

motiva ~i for\a ou care locomotiva trage trenul format din cele patru vagoane.
h) Atingind viteza Vu trenul incepe sa urce pe o panta ascendentâ,
ridictndu-se eu 2 m pe un pareurs de 100 m. ln 20 de secunde de mi~care
pe panta, uniform accelerat, locomotiva atinge viteza v2 = 72 km/h. Sa se
oalculeze accelera\ia, spa\iul pareurs ~i lucrul mecanic efectuat de locomo-
tiva, ln timpul de 20 de secunde.
c) Puterea maxima a locomotivei fiind 4 500 kW, care este timpul minim
in care ·trenul ar putea atjnge viteza de 120 km/h? Cu ce viteza maxima ar
putea urca o panta ou 'inclinarea de 3%?
! 1.2.150. Se considera. un spafiu
~, plan, orizontal, de lungime L, eare
. separa hazele a doua plane incli:nate
,. lll
1 · eu unghiurile cx1 §Î cx2 faia de orizon-
tala (figura 1.149). In punctul 0
0 1 aflat la mijlocul distaniei L, se aflii.
l '. în repaus doua corpuri punctiforme
Pig. 1.149. A ~i B, eu masele m1 ~i m 2 , a.Jipite
82-
·1ntre ele. Masele s1nt puse 1n mi~care prin explozia unui corp de masa M
~i se deplaseaza pe aceea~i dreapta, în sensuri opuse. lntreuga energie de
explozie a corpului de masa M este preluata de corpurile eu masele m,1 ~i
""2, iar puterea specifica de explozie este q. Corpurile A ~i B se deplaseaza
eu frecare (coeficientul de frecare este µ), atît pe planul orizontal cît ~i pe
planele înclinate.
. Sa se calculeze vitezele eu care corpurile A ~i B rPYin în pnnct.nl O.
1.2.151. Doua hile eu masele m1 ~i m2 sint a,
suspendnte liber de doua fire de lungimi l1
~i l2 , astfel incit biJcle vin in contact. Bila A
I
se deplaseazâ in planul firelor, de la pozitia /
ini\iala, eu unghiul :x (figura 1.:150), apoi este
lasata. libera. Se produce o ciocnire elastica a
bilelor. Sa se calculeze:
a) unghiurile a 1 §i cx.2 eu care vor devia
firele fala de vm·Licalc1, dupa prima ciocnire.
Unghiw·ilè se considel'ii mici;
b) energiile bilelor dupa prima ciocnire.
1.2.152. Un ascensor ce se afla in mi~care
verticala, mai întîi eu acceleratia ascendenta
a = 2 ms-2 ~i apoi eu acceleratia descendenta
a 1 = 3 ms-2 , contine 7 lazi i<lentice, a§ezate
- ._
A
una peste alta §Î avind fiecare greutatea G = m,

= 100 N. Coeficientul de frecare între lazi este Fig. 1.150.
µ, iar coeficientul de frecare între ultima lada
ti podeaua ascensorului este µ'. Se cere sa se calculeze:
a) for\a de apasare a primei lazi pe a doua, a ce1or doua pe cea de-a
treia etc., pentru valorile a ~i a1 ale accelerat,iilor;
b) for~a orizontala necesara pentru depJasarea laterala a intregului lot
de Hizi, in cele doua cazuri;
c) condit-iiJe de realizare a dep1asarii orizontale, daca f'ol'\a este apJicata,
orizontal, in mijlocul lazii a 6-a.
1.2.163. Un pl'OiecLil este lansat dintr-un tun, sub urighiul Cl eu 01•jzon-
tàla. Sa se calculeze:
a) viteza iniiiala de lansare a proiectilului, daca se ~ine seama <le recul.
Se neglijeaza rezistenia aerului ~i se presupune ca reculul este numai orizon-
tal;
b) de cite ori se mic§oreaza bataia, datori ta reculului;
c) viteza irnprimata instalatiei de Jansare, <latoritü reculului.
Se da: M - masa instalatiei de lansare;
v0 - viteza initiala a proiectilului, daca nu se ~ine seama de recul;
m - masa proiectiluJui.
1.2.154. 0 bila de masa m 1, care se deplaseaza eu viteza v1, este lovita
de o altà. bila de masa m.2 , care ajunge pe prima deplnsîndu-se in acela§i sens,
eu viteza v2 • Ciocnirea se considerâ perfect neelastica. Se cere:
.. a) viteza bilelot dupa ciocnire §Ï energia lor cinetica;
b) considerind ca bilele se depJaseaza una spre alta ~i cil energia cinetica
a bilei eu masa m1 este de 20 de ori mai mare decit energia cineticâ a bilei
de masâ m2 , se cere relaiia dintre masele m1 §Î m 2 astt'el ca dupa ciocnire,
bilele sa se' depln~rnzc in sensul in care s-a deplasat bila de· masa m2 inainte
de ciocnire.
83
r
. 1.2.156. Urt èorp eu masa m == 300 kg pome,te din repaue IJÏ. se depla-
seaza pe un plan orizontal, eu accelera\ia a1 = 0,1 ms-2 timp de 1 minut,
dupli c~re for~ de· trac\iune 1nceteaza sa mai actioneze. ln oontinual'8,
corpttl oohoara pe O panta inolinata ou unghiul 0C1 • 30° tata de Ol'Ï:tonta1a,
de Jungime 4 = 5~ m. Ajuns l~ baza acestui plan. tnclin~t, corpul continu!
sa sa deplaseze orizontal pe d1stan\a s = 50 m, 1ar ap01 uroa pe un plan
inclinat eu unghiul ~ = 45° faia de orizontala. Pe planele tnclinate, ooefi-
cientul de frecare este p.1 == 0,1., iar pe po~iunile orizontale este µ = 0,2.
Se cere:
a} forta de trac1Jiune pe prima po~iune orizontalaJ
b) viteza ou care corpul ajunge la baza primului plan înclinat;
o) lnal\imea la oare se ridioà corpu.l pe al doilea plan tnclinat fi energia
corpului hl motnentuJ opririi. .
1.2.156. Sa se oalcuJeze lnaltimea k de la care trebuie sa alunece, fArl
frecare, un mobil de masa m =
10 kg, pentru a putea sa parourga un looping
de raza R == 5 m..
Ce distania va parcurge corpul pe orizontalii dupa efeotuarea loopingului,
daca intre corp ~ planul orizontal, coefioiêntul de freoare este (.i, c::::1 0,3?
Considertnd ca dupa efeotuarea Joopingului, corpul izbindu-se de un.
obstacol, se ,opre~te intr-un interva.l de 0,2 seounde, sa se afle forp medie
de izbire.
1.2.157. Un pendul efectnead. . osoilatii eu amplitndinea unghhùaril
oc= 45°, revenind in pozi\ia de echilibru eu viteia v == 3,39 ms-1 • Aùoelerà\ia.
gravita\ionalà in locul consideriat este g == 9,81 ins-2, iar ma.sa bilei atirnata
de capatul firului este m = 0,5 kg. Se oetë:
a) lungimea pendulului ~i perioada osoilatiîlor;
h) energia poten}ia1a 1n punotul eu elongaiia maxima,
1.2.158. Se oonsidëra un corp eu greutatea G = 49 N, suspandat de un
arc. Arcul respectiv se alunge~te eu 9 cm sub actiunaa unei forie F = 58t8 N•.
Se cal'ê:
a) perioada de oscila~ie a corpului de grèutate G;
b) energia de· osoilaiie.
1.2.159. Un punct material de masa m se mivca. 1n planul xOy avtnd·
coordonatele date de expresiile:
a; =a cos Cs>t; y = b + c sin Cs>t.
Se cere:
a) ecuat,ia traieotffliiei.;
b) viteza ~i acoelerat,ia punotului materiaJ;
c) foria rezultanta. caPe ac~ioneaza ns'!})ra aoestuî punot material.
1.2.160. Un corp de runsà m = 5 kg exécuta o mi~care osoilatorie ar-
monica. ~tiind ca pentru a indeparta corpul din pozi~ia de repaus pina in
punctul M situat la distan\a maxima de aceasta pozitie, se chéltuie~te un
lucru mecanic L == 0,55. J ~i ca in punctul M, asupra corpului ac~oneâza
forta elastica F == 2,5 N, sa se afle:
a) amplitudinea A ~i perioada T a mitoarii;
b) ecua~ia de rni,care a oorpului, daca:
84
- se ia ca origine a timpului ~ a spa\iuJui, momentul ti respeotiv, pozi-
titréorpului cind se ufüi in punctul de echilibru; ·
--= se ia oa origine a timpului fJÎ a spatiulùi, momentul ~i respectiv, pozi-
t~a corpului cind trece piin punctul M.
l.2.161. Un corp eu masa m este suspendat de un fü prins pe un stativ
fixat pe un caruoior. Sa se afle tensiunea T <lin tïr ~i unghiul ex dintr~ fir fi
verticala, daca caruciorul:
a) se deplaseaza pe orizontala, ou aocelera\ia a;
h) uroa ~i respectiv, ooboara eu acceleratia a ,pe un plan inclinat c.u
ung.hiul (3 fata de orizontala; .
c) coboara eu frecare pe planul inolinat amintit, coeficientul de frecare
fiiud µ.; _
cl) sa se calcu1eze perioada de oscila\ie a pendulului, in fiecare din oazu-
ri le de mai sus.
1.2.162. Un corp eu masa m = 2 g este suspendat de un fir inextensihil,
de masa neglijahila ~i lungime 10 = 1 m. Corpul exectttà. mici oscilaiii în jùrul
pozitiei de echilibru, ou freoven\a v = 0,496 s-1 .
'a) Sa se scrie ecuatia de mi~care a corpului, considerind ca la momentul
t = O, acesta se. gase~te in pozitia de eohilihru ~i viteza iniiia1a în aoest mo•
ment este v = 12,6 cm s--1•
h) Corpul este îndepartat de la pozitia de echilibm astfel ca firul face
unghiul ex = 60° eu verticala. Care este tensiunea din fir cind corpul trece
prin pozitia de echilibru?
. c) In momentul trecerii pr'În poziiia de echilihru (in condi}iile punotulu.i
b), firul se rupe ~i oorpul cade pe un plan orizontal aflat la distania
h = i9,62 m sub centrul de greutate al corpului aflat in pozitie de eohilibru.
Sa se afle distanta orizontala parcursa de corp - faia de vertioala punotului
de echilibru - ~i viteza ou oare corpul atinge planul orizontal.
1.2.163. Un punct' material execuU. o mi~oare osoilatorie data_ de ecuatJa:
~ = A sin( Cùt + ~0 ).
Se cere sa se calouleze:
a) dependent,a acceleraiiei punctului material de elongatia ~,
b) dependent,a acceleratiei punctului material de viteza v;
c) daca <p 0 = ït/3 ~i perioada T = 0,06 s, care sint momentele cele mai
a-propiate la care vitPza ~i accP.leratia punctului material au valorile de doua
éri mai mici dcclt valorile maxime respective?
1.2.164. Prin compunerea a doua mi~cari oscilato.rii, de aoeea~i directie

fi de ac43eai,i frec,rpulii, ou ampli tudjnile A 1 = 2 cm ~i respectiv, A 2 = 4 crn,
se oh'pne o oscilat,ie armonicà eu amplitudinea A = 5 cm. Sa se oalouleze
diferen1a de faza di-ntr-e cele douA mi~ciiri osoilatorii ce se compun.
1.2.165. Un punct material efectueaza o rni§care oscilatorie dupa legea
x =A sin(2r.t + r./6). Sa se calculeze:
a) momentul in oare energia poteniiala este egala ou enèrgia cinetioa;
b) energia total.a a punctului material de masa m;
c) forta euh ac,tiunea eareia. eorpul executâ mi~carea oscilatorie indieatil.
1.2.166. Doua smse coerettte de unde sonore, de aceeaE;i putere, se afla
}a distanta 11 = 2,5 m fi réSpectiv, ~ = 2,4 m de microfon. Undele se cônsi-
dPra plane. Sa se calculeze relaµa dintre amplitudinea undei rezultante fi a
undelor iniµale, daca Iunghnea de .unda ~ste "A == 0,3 tn. .
85
1.2.167. Sl se calouleze modulul Young pentru un metai ln care sunetul
se propaga eu viteza v = 4 700 ms-1 • Densitatea metalului este p = 8,6 •
• 10~ kg · m-1.
1.2.168. Pe un carucior (figura 1.151) este fixaU o bara orizontala, de-a
lungul oo.reia poate aluneoa fa.ra frecare un man~on de masa m = 1 kg. De
m~on sint legate doua arouri, al caror coeficient de elasticitate comun est.a
k = 0,1 kgf/cm. Sa se afle legea de mi~care a
m ___,..
a man~onului in raport cu un sistem de referinta
legat de oarucior, in urmatoarele cazuri: '
a) caruciorul prime§te o acceleratie œro
orefte ln cet de la zero pina la valoarea a;
b) caruciorul prime~te hrusc, la t = 0, aooe-
lera\ia a= 0,48 ma-2 care ramine constanta;
c) caruciorul este men\inut in repaus §Ï man-
v<>nul se deplaseaza cu distanta l = 6 cm, fa~a
de pozi\ia de echilibru. Man~onul ti caruciorul
Fig. t.151. se lasA liberi, concomitent. Sa se studieze natu-
ra mi~oârii ce· apare din acest moment. ·
Se considera ca la echilihru, centrale de greutate ale man§onului r,i
caruciorului se aflau pe aceea§i verticala. Masa caruciorului (fa.ra manton)
este M = 5 kg.
1.2.169. Un resort liniar are lungimea L 1 clnd se gase§te liber, tn pozipe
verticalA. Daca la capâtul resortului se attrna un corp cu masa m, lungimea
lui devine: L 1 + L = L 2 • Dupa ce resortul tmpreuna cu corpul de masa mi
au atins pozi\ia de echilibru, un al doilea corp cu masa m cade de la înalt-ïmea
L 2 peste primul, cu care se ciocne§te neelastic. Sli se calculeze:
a) perioada ti amplitudinea oscila\iei sistemului; •
b) inâlpmea maxima atinsa. de sistem, deasupra pozi\iei ini~ale de echt-
libru.
. 1.2.170. Un satelit artificial avtnd masa m == 1 200 kg desorie o traie·c-
torie circulara. în jurul Pamlntului, la înâl~imea k === 230 km de sol. Sa sa
calouleze:
· a) accelera\ia gravitatïonaUl la lnaltimea satelitului1
b) viteza liniara a satelitului;
c) energia necesara pentru plasarea satelitului pe orb"It!, facîndu-se
abstrac\ie de frecarea eu aerul;
d) de cite ori va fi mai mare perioada de oscila\ie a unui pendul afia~
în satelit, fa~a de perioada de oscila\ie a pendulului aflat la suprafat,a Pa.min•
tului.
Accelera\ia gravita\ionala la sol este g0 = 9,8 ms-2, .raza Pamtntului
este R = 6 370 km.
1.2.171. Trei corpuri cu greut~1e
G, P ti Q sînt legate intre ele, ea • in
figura 1.152. Coeficientul de freoare pe
planul orizontal ~i respectiv, pe planul
înclinat este acela~i, egal eu µ. Se negli-
jeaza masa scripetilor. Se cere:
a) sa se studieze mi~carea corpurilorg
b) sâ se de,termine reaot,iile in firele
Fig. 1.152. de legâtura.
1.2.172. Greutetea unui corp la poi este G -=- 9,81 N. Se cere: .
a) greutatea aceluia~i corp la ecuator;
h) de cite ori trebuie sa se roteasca Pamtntul mai repede deott normal.
pentru ca la ecuator, corpurile sa nu aiba greutate?
1.2.173. 0 racheta este lansata de pe Pamint spre Luna. Sa se oalculeze:
a) distan\a de la suprafa\a Pamîntului, pe direc\ia ce une~te centrEMe
Pamintului s.i Lunii, pinâ in punctul in care racheta va fi atrasa. de Pamint
Ji de Luna cu forte egale ~i de sens opus;
h) de cite ori va cre~te sau se va mic~ora perioada de oseilatie a unm
pendul matematic transportat de pe Pamînt pe Luna.
1.2.174. Sa se arate cum variaza greutatea unui corp eu distania k de
la suprafa\a Pamtntului, pentru k cuprins între zero §Î 20 Rp. La ce inàl-
~ime h, greutatea corpului scade eu o treime <lin greutatea acestuia la sol?
Care este acceleratia gravitaiionala la înaltimea h = 5 Rp?
1.2.175. 0 planeU se deplaseaza pe o orbita eliptica avlnd Soarele ln
unul <lin focare. Luind ln considerare lucrul mecanic al fortelor gravitaponale,
sa se indice punctul de pe traiectorie in care viteza planetei va fi maxima ~i
punctul in care viteza va fi minima.
1.2.176. Sa se calculeze tnaiiimea minima de la suprafa\a Pamîntului
atinsa de primul satelit sovietic, lansat la 4 octombrie 1957, daca se considerâ
cunoscute urmatoarele date: inal\imea maxima atinsa de satelit hmax =
c:: 900 km; perioada de rota\ie a satelitului T 8 = 96 minute.
1.2.177. Pentru realizarea legaturii internationale prin televiziune este

suficient sa avem trei sateli~i care se rotesc pe aceea~i orbita circulara, tn
planul eouatorului de la rasarit spre apus §Î afla\i la distanta unghiulara de
120° unul fa\a de altul. Perioada de rotatie a fiecarui satelit este T = 24 b..
Se cere:
a) raza orbitei ti viteza unghiulara pentru un astfel de satelit;
h) lucrul mecanic necesar pentru a scoate de pe orbita un astfel de sate-
lit de masa m = 2 000 kg.
1.2.178. Sa se stabileasca la ce tnaltime trebuie sa se roteasca un satelit
artificial al Pamîntului, pentru a ra.mine tot timpul deasupra aceluia§i punct
~e pe suprafa1,a Pamîntului.
1.2.179. Un satelit artificial al Pamtntului, eu masa m = 60 kg, se
rote§te pe o traiectorie circulara aflatâ la inaliimea h = 180 km de suprafata
solului. Se cere:
a) viteza satelitului;
b) perioada d.e rotatie a satelit,ului tn jmul PamtntuluiJ
c) greutatea satelitului la inaltimea li;
d) perioada unui pendul matematic aflat tn satelit, daca la suprafata
Pamintului, pendulul bate seconda.
1.2.180. Doi sateliti se deplaseaza de-a lungul unei orbite circulare ln
acela§i sens, la o distania mica unul de altul. Se pune problema trecerii unui
container de pe primul satelit pe al doilea. Viteza containerului in raport eu
satelitul este v, mult mai mica dectt viteza V a satelitului.
Sa se stabileasca daca containerul ajunge mai repede pe cel de-al doifoa
satelit cind est.e aruncat în sensu} mi~carii sateli\ilor sau în sens opus.
a,
1.2.181. 0 sfera. eu densitatea p = -0,8 • 108 kg/ m? este aruncaU de jos
in sus, eu o vitezâ ini\iala v0 = 24,5 ms-1 , de la suprafa\a apei unui bazi.n.
La inapoiere, sfera se scufundâ far a frecare in apa bazinului ( Fa = 10~ kg/m?),
pîna la adîncimea s. Sa se calculeze:
a) inaliimea maxima la care ajunge sfera;
b) adincimea maximas pînà la care se scufunda sfera in bazin;
o) densitatea p' a unui lichid in care sfera, ·la plutire, sa fie scufundata
eu jumatate din volumul sau.
1.2.182. La o turbina vine apa printr-o conducta de lungime l = 500 m
~i cu aria sec\iunii A = 400 cm2 • Conducta este incJinatâ cu unghiul œ = 30°
fa\a de orizontala. Se cere:
a) debitul de apa in m? · s-1 ~i in kg · s-1 ; .
1:,) puterea utila a axului turbinei, dace. randamentul turbinei este
'1lt =0,9;
c) vitez~ eu care love~te apa paletele turbinei, daca ajutajul reduce
sec\iunea la 1/10;
d) eu ctt se ridica temperatura apei care ajungè la paletele turbinei,
daoâ tn timpul cadarii se pierde prin frecare 1/250 din energie?
e) turbina ac\ionînd o pompa care ridicà apa la inaliimea h = 10 m,
iar randamentul pompei fiind -q 2 = 0,85, sa se calculeze debitul apei pompate,
in m~ · s-1• · ·
1.2.183. Un euh ou latura a= 8 cm, oonféO\ionat dintr-un material

eu densitatea Pc = 800 kgm-~, se scufunda. in apa astfel ca fa~ sa superioara
sa se afle la o adinoime h = 2,5 m. Sa se calculeze:
a) rezwtanta fortelor ce ac\ioneaza asupra cuhului;
») aooeleratia cubului lasat liber;
c) tim.pul t dupâ care fa\a superioara a cubului atinge suprafa\a apei fÎ
viteza cubului la momentul t;
d) frac\iunea x din latura oubului, oare ramille oufundata. ln apa, la
eohilibru.
1.2.184. 0 grînda de lemn {p = 700 kgm-~) eu dimensiunile
2 m X 30 cm x 15 cm este \inuta la o adincime de 2 m, intr-un hazin eu
apa. La momentul to = 0, grinda este lasata libera. Sa se determine:
a) for\a necesara pentru men\inerea grinzii la adtncimea datl;
b) timpul in care grinda se ridicâ la suprafa\a apei;
o) inal\imea por\iunii scufundate la plutirea grinzii ou fr..\a de. arie mai
mare hl jos ~i for}a F' care trebuie sa
ao\ioneze asupra grinzii oa inal\imea
pOJ1iumi scufundate sa fie de 14 cm.
1.2.W. 0 sferl ou volumul V= 400 om8, din material ou densitatea
Pt= 750 kgm~, este cufundata intr-un lac sarat la ad1ncimea h,_ = 20 m,
de unde i se imprima de jos 1n sus, vertical, o vitezl "1 = 5 ms-1• Sa se
calcu.teze:
a) aooeleratia a eu oare se deplaseaza sfera, daca densitatea apei este
h = 1,2 · 10~ kgm-?;
1,) timpul ti ln care sferâ ajunge. la suprafata apei fi viteza tJ ou care
&.fera ajtrnge la suprafa\a apei;
e) 1nal~mea ha la care se ridioà sfera deasupra apei in aer vi adtncimea ha
la oore ajung.e sfera cind, 1n éâderea ei, se Sèufunda ln apA. Se neglijeaza.
freoârile sferei eu apa ti eu aerul.
;' l,2.186~ ln douA vase 1,,om~nioante de formâ cilindricA; avind seotiunile
81 = 10 om2 Ji l'espeotiv, 8 2 ; . 20 om3, se alla. merour. Deasupra m~ourulu~
tri :primul vas se toaml 1 1''d~ api. Tot ln {l.C,eSt vas 88 introduo~ ~n carp de)
m~ii m ::;:;: 200 g, car-, ph1to1te 1A a.pl. Sl ee OIÙQ\Ùei~ ou Qit se ruijol n.ive~w
QMY'QW'ului ln 8l dQU@t. VSA'!
1.2.187. Doul vase oilindriee, ou diametrul D = 4 cm fiecare, eint unit.a
1n partea de jo~ printr-un tub de volum neglijabil. Intr-unul din vase se toarnl
0,5 l api, iar lu. c~laJalt 0,5 I petrol. Densitatea apei este p1 = 10~ kgm-~,
i«u' de:q.sitatea petrolului este p2 = 800 kgm-t Sa se calculeze inaltimea lichi-
delor ln cele do"1l v~se comunicante.
·. · l,2.188. 0 ecindurl AB= l este arti~ulata in punotul A, iar celllalt
capat estp prins printr-un fir inextensibil ce trece pe&te un soripete fix, prin
intermediul unui resort, de punctul fix M (figura 1.152, A). Pentru oa. scindu~
ra sa ramtnl. orizontala, sa se calculeze: ' ·
a) alungirea resortului; ·
b) mlriinea, direc~ia vi sensul reac-
tiei din articulaiia A.
SEt ounoso:
greutatea, soindurii G8 ;;= HiO N,
lungixnea reijortqlµi n~tens.io~at 10 :;::
= Q,{> llli
· constanta elastica a resortului k == Fig. 1.152, A
= 1Q4 Nm-1;
-g.nghlul dintre firul pe I~aga capatul B ~i orizontala a; = 30°.
c) Presupunind ca qn 9ârucior de greutate Ge= 150 N se poate deplasa
(3uficiept de hmt pornind din punctuJ A spre B, se cere alungirea resortului
hi. func~ie de distanta x intre oarucior ti punotu1 A.
1.2,189. 0 soarl d~ lungime l se. sprijina eu un capat pe un perete lucios
9i ()Ucelalalt oapat pe sol. Se cere sa se caJculeze:
a) unghiul maxim dintre scara §Î peretele vertical pentru care soara nu
cade, daca coeficientul de frecare dintre scara §Î sol este µ 1 = 0,4;
b) for\a de frecare dintre scara ~i sol, necesara pentru ca sa nu alunece
cind un om de masa m = 60 kg se afla la 3 m de capatul de sus al scarii.
Lungimea scarii in a,Qest caz se ia l = 10 m, iar m&sa ei M 8 = 1,5 kg. Echi-
lihruJ se cere cind 11nghiul dintre ·scara ~i orizontal~ este a; = 60°;
c) ina.Iiimea. la çare se poate ridica pe scara (l = 6 m, M 8 = 10 kg)
un om de masa m ;;;; 60 kg. Unghiul dintre scara ~i peretele vertical fiind
~ = 30°, coeficient\Ùr de frecare dintre capâtu1 scarii ~i sol se ia in acest caz
P.2 = 0,433. .
1.2.190. Se considera o hara AB absolut rigida ~ de greutate neglija-
bila. Asupra barei ao\ioneaza un sistem de for\e paralale (figura 1.153). Se
dau F 1 = 2 N, F 2 = 1 N, F 3 = 3 N,
F 4 = 4 N ti F 6 :::;:: 5 N, •B~ra afQ lungj-
me~ 4.lJ;::::: 6 ~- FA ft, F, Fa
Se cere sa se ca]culeze fortele pnrn.-
lal~ F 4'l. ti l!p ou P8ir~ tr~Jmj~ ac~ionflt A t;=:~::::::;:::::::;::::::;===::;::;:::~=::::18
l.,, Qijpflt~le barei ~~tfel \nc!t ~geast~ sl O a O O 0
@Q ~fle, i~ eçhUibrq., sup ac~hinea aiste- fs tz.

mului format din cele ~apte for\e. Fig. t.153.
119
1.2.191. Doua hare absolut rigide AB ti AC sînt articulate in punotul
A ~ide asemenea, în punctele B ~i Cale unei suprafeie orizontale (figura 1.154},
astfel incît hara AB formeaza unghiul ex= 45°, iar hara AC unghiul ~ = 60°
eu orizontala. De articulatia A se leaga. un fir inextensibil, iar de capatul liber
al firului se leaga un corp P eu masa m = 100 kg. Masa barelor se neglijeaza.
Se cere sa se calculeze tensiunile ce apar in barele AB ~ AC.
H -
A
X
Fig. 1.15~ Fig. 1.155.
1.2.192. Se considera o placa A BCD patrata, eu latura s ~i de greutate

neglijabila. f n punctele .tl, B, C ~i D ac\ioneaza fortele F, 2F, 3F ~i respectiv,
4F (figura 1.155 ). Sa se calculeze for\a R eu care trebuie ac~ionat asupra
placii, pentru ca aceasta sa rarnîna in echilibru, precum §Ï coordonatele ~ Ji
y ale puncLului de aplica~ie a for\ei R.
1.2.193. Se considera un sistem format din trei bare AB, BC ~i CD,

art,iculate intre ele la capetele B ~i C ,i articulate in punctele A ~i D fixate
pr, o suprafaia orizontala (figura 1.156). Se oonsidera AD = BC ~i AB = CD.
In articulaiia C ac~ioneaza pe orizontala o fo~a F O = 100 N. Sa se oalculeze
forta F 8 aplicata vertical in articula\ia B astfel incit sistemul indicat sa ·
rarnîna în echilibru. Pozi~ia de echilibru este astfel incit ~ BAD = 30° Ji
~ ADC = 90°.
C
J
Fig 1.156. Fig. 1.157.
1.2.194. Sa se d~termine pozit,ia centrului de greutate al ariei unui seg-

ment de cerc de raza R (figura 1.157), avind unghiul la centru 2a. (în radiani).
1.2.195. Doua corpuri eu rnasele m1 §Î m2 sînt legate printr-un fir inex-
tensibil _care trece peste un scripete fix. Suprafelele plane pe care corpuril~
~tau, la momentul ini\ial, in repaus formeaza unghiŒile « §Ï ~ eu orizontala
90
(figura 1.158). Corpul din dreapta are centrul de greutate eu înal\imea k mai
jos decît centrul de greutate al corpului din stînga. Daca sistemul este lasat
liber, centrale de greutate ale celor doua corpuri se afla la aceea~i inal\ime,
dupa timpul -r. Coeficientul de frecare dintre corpW'i ~i cele doua plane
inclinate se considera µ.
Sa se stabileasca relatia dintre masele m1 ~i ~-
Fig. 1.158.
nnnmnn#~sù~Fig. 1.159.
1.2.196. Un numar n de càramizi sînt a~ezate una ·peste alta, in genul

\ndicat in figura 1.159. Se considera ca. intre caramizi nu exista nioi o foJ1a
de legatura ~i ca fiecare caramida are lungimea l. Sa se calculeze distania
maxima dintre faia din dreapta a caramizii ce lei mai de sus ~i f ata din sttnga
a caramizii celei mai de jos, astfel incît sistemul sa ra.mina in echilibru.
1.2.197. In figura 1.160 se indica o parte dintr-o plasa orizontala tensio-
nata. Portiunea AB este tensionata eu o forta egala eu 10 N. Se cere sa se
calculeze tensiunile din portiunil'e CD ~i DE. Nu se iïne seama de masa firelo.e.
o,
Fig. 1.160. =_
Fig. 1.162.
1.2.198. Se da sistemul de bare ~i de greutati indicat in figura· 1.161.

Barele AD, BC, CH, Dl §Î bratul 001 al pirghiei sînt de doua ori mai Iungi
~ecit ~are~e. AE, EB, IJ, JH ~i hratul F0. Se neglijeaza greutatea barelor
~1 a p1rgh1e1.
Sa se oalculeze raportul greutatilor G1 ti G2 pentru ca sistemul sa se afle

în echilihru. ·
1.2.199. 0. bila elasti~a cade lih~r de la o tnal~ime h pe un plan încllriat
care f~ unghml œ eu 0~1zontala (figura 1.162). C1ocnirea hatre biHi ti plan
se con~l'tlera p~rfect elast_1oa. Se cere sa se calouleze rapo~ul distantelo:r hltre
_. oare, bila. ,.s!Pmd suo~SI-:w;:. loveJte planul hlclina~ .
' platwie pe car~. se afll oorpuri de mase egal~, ,n.-= ~ kg
1.2.~. D91:1l
sînt suspendate de capetele unui fir ce trece pest~ doi scripe\j ficvi. fil'~
9.~Qt,re so~pe~ este taiat, iar capetele lihere se leaga de un dinamometr.t1
{figura 1.163). Se neglij,eaza masele plataneJor, scripe:t,ilor §Î dinamQmetruh.µ.
Sa se calouleze:
a:) indioa\ia dinamoJI1etmLui;
b) masa m1 ce trebuie adaugata pe un plat,an pentru ca indicatia dinamo-
metrului sa ra.mina cea calcu1ata la punctul a),· daca de .pe celalalt platan se
ia un corp eu mnsa m 2 = 1 kg.
J.'ig. 1.163. F'ig. ·1 .164.
1.2.201. Se considera un sistem format din <loi acripep fü;~i §Ï un~

m9bil (figura 1.t64)\ Un fir trecut peste sislmn.ul de sc,·ipfl\,i :~re la capet~le
lui corpurile de mase m 1 ~i m 3 • De scripetele mobil se atirnà un corp eu masa
~- Diametrul scripetelui mohil se considcra egal eu distanta djntre extremi--
tâtile interioare ale celor doi scripeii fic§i, astfel ca portiunile tïrµlui ce sus-
tine scripetele mobil sînt verticale. Se neglijeaza masele scripet,ilor ~i ala
li.relor. De asemenea, se neglijeaza frecarile. .
Sa se calculeze accelerat,iile a 1 , a 2 ~i a 3 ale corpurilor ~e mase m 1 , ,n.
fi respectiv, m3•
U.?.~02. Se da sistemul de scripe~i indioat în figura 1.165. Masa scripe•
\i}or ~i a firelor se neglije~~a. Se neglijenza ~i frecarea. Sa se determine:
a) acceler·at-iile corpurilor eu masele m1 ~i m2 ; 1
b) sonsul de rotatie al scripe\ilor ln timpul

deplasarii corpurilor.
1.2.203. Doua corpuri eu masele egale eu m
sînt suspendate de capetele unui fir trecut peste
doi SQr-ipeii fic,i (figura 1.166 ). Un al treilea corp 1
m m
l'Jt, S.i-65, Fig. 1.166.
IJ
tot ou masa m, este suspendat la mijlocul port,iunii firului aflate tntre cei
doi soripe\i fios.i. Distan~a dintre axele iJcripe\ilor se considera 2l. Se negli-
jeail freoarea la axele scripetilor ti greutatea firelor.
• Sa se o~culeze lnal~imea de la oare coboara corpul al treilea, clnd siste-
mul este laea.t liber.
t.2.~04, Un dh~c rigid ~i omoge.n (figura 1.167) se rotes.te pe un plan ori-
zontfll, viteza conf3tantl1.
Cl:( ~ ·
a) Sa se dem.0.nstreze cl vit'3za liniarâ de rota~ie a punctelor de pe peri-
feria discului, il). ra.port ou centrul O, esta egalâ eu viteza de transla1ie a dis-
cului. ·
b) Sl se oalcl,lleie mlrimea ti directia vitezelor punctelor A., B, C s.i D
de pe periferia disoului, in raport ou un observator aflat in repaus la o distant!
oarecare (le disQ~
c) Sl se stabileuca pozi\ia punctelor de pe dise care au aceeas.i vitezl oa
ti centrul disoului, in raport eu observatorul considerat la punctul precedent.
A
2
m
m,
Fig. t.168. Fig. 1.169.
1.2.205. Trei corpuri aflate tntr-o mitcare de rota~ie stnt legate de cape-
.· tale unui fir care trace peste douA ouïe (figura 1..168). Doua corpuri, cu a.ceeqi
masa m fiecare, slnt atirnate in partea stlngA ti un corp eu masa 2 m
este atirnat 1n partea dreaptl. Se neglijeazA niasa firului ti frecare.a.
Se cere sa se stabileascl dacl sistemul format din cele trei corpuri va fi
ln echilibru.
1.2.206. Doua corpuri ou masele mi fÎ "'2 EJint legate de capetele unui fir
ce trece peste un scripete cu masa M (figura 1.169) .
. §i cu momentul de inertie J. Se considera ol firul UllJ.WJJ.lllUJ'Ql/J.'/JllJ.'UJJJ.fJJJJ
.. ·nu alnneoa pe scripete. Sa se calculeze:
a) acceleratia corpurilor;
b) tensiunea in fir §Î efortul în suportul scri-
petelui.
1.2.207. Pe un scripete oilindrfo diferen\ial
stnt inf as.urate in sensuri op use doua fire de greu-
tate neglijabila. De capetele firelor sînt Jegato doua Tz
Tt
corpuri cu masele mi ti m.a (fig. 1.170). l\Iomentul de
inert,ie al scripetelui se considera J. Sâ se cal-
culeze:
a) accelera\ia unghiulara a sistemuJ µ.i; m,
b) tensiunile T 1 ti T 2 in f ire. Fig. 1.110
1.2.208. Un tub cilindric eu raza ,
este conectat, eu ajuton1l uno.r spite, la
doua cercuri de raza R (fig. 1. ·17'1 ). Masa
ambelor cercuri este ill, iar masa tubului
§Î a spiietor se neglijeaza 1n raport eu JW.
Un fir ce trece peste un scripete este in-
fa~urat în jurul tuhului. De celalalt capat
al firului se leaga. un corp eu masa m.
Masa firului ~i a scripetelui se neglijeaza.
Se cere sa se determine:
a) accelera}ia corpului de masa m1
Fig. 1.171.. b) tensiunea in fir;
c) for~ de f recare ce actioneaza
intre cercuri ~i suprafata 01·izontala, astfel ca cercurile sa nu a1unece ~i
coeficientul de frecare pentru care cercurile încep sa alunece.
1.2.209. Un cilindru omogen de raza. R se rote~te, fara alunecare, pe un -
plan înc1inat eu unghiul rx fata de orizontala. Ci1indrul este lasat liber de la
inal\imea h(h > R). Viteza initiala a cilindrului este zero. Sa se calculeze:
a) viteza cen trului de inertie §Ï viteza unghiulara de rotatie a cilindrului,
ln momentul cind acesta atinge planul orizonta1;
b) forta de frecare a cilindrului pe plan;
c) coeficientul de frecare µ pentrn care cilindrul se poate rostogoli, farl
alunecare, pe planul înclinat.
1.2.210. 0 roata sub forma unui dise eu masa M = S kg ~ eu raza R =-
_. 30 cm se afla in stare de repaus. Se cere sa se calculeze:
a) lucrul mecanic necesar pentru a aduce roata într-o IDÎfC&'e de rota\ie
eu viteza unghiulara. Cù = 10 rad/s;
b) lucrul mecanic cheltuit, daca discul ar fi avut o grosime mai mi.ol9
dar o raza de doua ori mai mare, masa discului raminind aoeea~i.
BEZ9LVARI eI SOUJTII
1.1.1. a) Fie u1 viteza câruciorului Ja mom~ '1· Avem clech

~-=O&
S1i a:a 1'1 +~
. Pa= Vt + 2t.d,
V. :a:: fil + (n - i)cit.
'l't f11 1,
Din raporttù -
Va
= -----
V1 + al
= -3 rezulti1
..
t
9t - -2 ""
tli aa 8/9. d,
•• - 5/2111,
Il
Afllim segmentale parcurse de ciirucior între doua mâsurm-i consecutive ale vitezeh
+-
•1 = -v~ - ~ -•~
t = UV".
2
li = -----t
+ =
fl2
2
"! -dt
2CW-""-.
.li = "a + tlt = 3œ••

2
Ba = tin + flri,-1 ' = ~.

2
= { t 2 t 3 t 1...
Bi t 89 t Sn : s,. ••
b1 s = si +-sa+ ... + s8 = at (1 + 2 + S + i,+ 5 + 6 + 7 + 8 + _9 + 10) = 55 ai•.

1
gt1 g(t - 1) 1
1.1.1.a) h = - ;
2
h--=------,
h
n 2
- - 2' + i = -n-1
li
1
- t l ; - tl -
B
2t + 1 = O; t1 - 2,u + n = O.
'1.1 = n :1: Vn(n - {j:
Se ohpn douâ solupb
= [n + Vn(n -
'1 1)] s; f.e = [n - V(n + 1)J s.
Deoaraoe pentru n > 1, '9 < 1 s rruntne vajabijà soluµa ti-
b) fJ = gfi = g[n + Vn(n - 1)) ms•J.
1.1.8~ Dacâ Plecâm de la relapa
lnlocuind valorile v01 ~ h obtinem e~uat,iat

tl- 9t + 8 == O; de unde t1 = Ss, ta= ts1
iar dacl !nlocuim flm fÏ h avem 1
,. - 6t + 8 = 0; de unde ti = ~ s, t-g = 2 a.
Deci dao{ v0 = Vot, corpul atinge tnillµmea h, tn urcare, dupâ timpul t = 1 s, iar tn
cobortre ajunge la acee~ tnaltime dupa 8 s. Dacâ tnsâ v0 = v02 , corpul ajunge la lnâiji-
mea h dupA 2 s, în UJ',,C.are ~ dupâ 4 s in coborîre. Adioâ în ambele cazur.i, gorpul ajunge J.a
lœl.timea h, în coborbe.
1.1.4. a) Vitezele corpului la momentele ti, t2 ~i t1 stnt respectivs
Di = flo + a'1; f/11 = t'~ + ata; "' = tle + ai,.
Segmenw}e pa1?Curse tn lntervalele de timp (ts - ti}, Va - ts) ~ (ta - tJ stnti
,.. _ ~ = 2v.,o + at1 + at8 (ta _ tJ 1
2
cri-ai.l:CII
2Vo +ata + a!J ,.1 _
~
•..,
..,1
2
"a _ ai _ 2ve + at,. + ata ~ _ ..,•
•
•
Scàdem a doua ecua\ia din prima:
a('i - ti) = 2( :ta - :.r:1 + a:a - Xa) •
12 - li '8 - la
a :r;3) + tg(xa_ - ~} + _t3(:r.~ - œ2)

= 2 t1{xs - ms·•.
(t, - tg)(t~ ..... t1){t, - t,.)
lnlocuind · acceleratia avemi
u, = :i·at2-ti
- Xi - _1_ (
t1-ta
x,- :.r:1 + a:, - ..xa) (t1 + tsJms·I.
ta-ti i.-ts ·
J,J.Ji. a) c,1e d()Ul pietre toobuio sA ajung4 tn acelarp timp lQ tuJltimea ln
2(~+~-h) y-
De unde se obtine:
!! +
g V 2g
.,
c:2 2(h1
'
-:- h).
°' 3, 7 ms-l.
(h1 - "2) 1/g
V2 (hi - h)
ll) v1 == V2lilh 1 - h) = V2 •9 •·9.s = 3Vt916 tS,2 ms·1 1 Cé
fla = Vv,l + 2g(hs - h} = V 13,69 + 7S,4 ~ 9,6 ins~.

1.1.6. a) Din figura 1.13 rezultAi
~ = vu c= "iV - gt = "• _sin« - gt ca v11Vi - ~ ;
tg fi~ fie:.: fie cosœ 110
va = o, v-a -
110 ·
2gt; 2g1 . 1 /o
= v, v s - va = Va.
Vo 2V0
2 • 33,9
a;::::i - . .... .•• ... :::;: 2 s.
2 • 1,,a •9,a
y
JifJ. ut.
_d
b) Zma
.
= -g
flot
sin 2oc
ss,91
= -9,8- •- 2 = 101,7 m.
va
X
1.1.7. a) Ghiulelele trebuie sâ se ciocneascâ tn punctul de înâltime maximA a tins

de cea de-a doua ghiulea, <leonrece în acest caz, prima ghiulea µarcurge o distantü nünimâ .
~i deci timpul pîna la ciocuir<· rn fi minim. Timpul îu eare a doua ghiulea atinge în:Htimea
ll\axima es te ·
V~
t = ~ ..,:"' •
g
sau tnAltimea maxima
hsmax=Vœt-Ê.
2
Prima ghi~ea trebuie sà se afle la tnâltimea hm1ax dupâ timpul t + --:, déci t
h!!max = Vo1(t + ~) -. g(t + -.p~

2
sau:
gtB gt8 g,:I
Voat - -
2
= Vô1 (t + -r) - - -
2
gt,: - ~ •
2
De unde
't
2 + _:_g'> (vos - Vo1)-. + --------~~=- =
2(Voi -
g2
Vôt)Vcii
O.
.Rezolvînd aceasti'i ecuatie obtinem:
't1,2 = _!_ [(vo1 - Vo2) ± V Vo~ - vo;].

g
Daoarece
V VoÏ., - 2
Vo2 > Vot - Voà
avem o solutie univoca pentru -.:
-. = _!_ [(vo1 - -Vo2) + V Vo~ - Vo5 J ~ 54.5 s.

g
b} Viteza primei ghiulele iu momentuJ întîlnirii este:
v1 = V
g -2!.
( ,r
+-.-_m.
V )
,.,
°'436,1 ms~.
o O
1.1.8. U.1 uln prima ecuatie aflam
t = .=..
4
Introducind in a doua relatie:
y = 2 .=... + 6 == 0,5~. + 6.
4
Punctul material se deplaseazâ pe o dreaptâ.
b) ~in 2t = .=...;
s
y= 5V1 - sin 2 2t = 5, r:--;; g
v··-25
y1 = 25 - x2; · z2 + y = 25.
2
tn .aces\ caz~ traiectoria punctului ·material-este un cerc..
:-ll7
1.1.9. Notam eu -. = 6G s timpul dupf, •~:trll pl•,w.:ü al doiiea autobuz ~i com;idor:lm
ca distanta cl intre autobuzu se realizeaiCt lluµù timpul t de la plecarea primului autobuz.
a,t2 a(t - -.1 2
S1 = -2 ; 2
d = S1- So = -at2
2
a(t -- T)t.1 = at'T: _ ~ ..~.
w
2 2
De unde:
1 _
·-
d + a-.'J/2 -
_ j 500 + 900 _ S0
------ s.
a-r 30
0
b) v1 = at = 40 ms·1 ; v2 = a(t -- "t') = 10 ms· 1•
1.1.10. a) Spatiul parcm-s de corp în timpul tn = n. s este:
Sn=2=2,
atn ')
an3
iar in timpul ln.,. = (n - 1) s este
in Stleunda a n~a va parcurge spatiul:

3
sn = Su - Sn-1 = an
2
a(n - t):i
=- ..;... ---·----- !!:. (2n -
2
11.
2
Deci
a ('2•3-1 ) =-=5m.
s a =-:- 5a
2 2
2•5
De unde a = -- = 2 ms· 3 •
fJ
h) v = at = .2 • ·12 = 24. ms·l;
2. 12 2
St"=---= 144. 1!1,
w 2
1.1.11. a} Punctul <le contact intre dise ~i c1m; st~ cousiderà cenlrul in jurul t:aruia
se rute%>te discul la momen lul dat (t:e1tt1·ul du rotatie iustantaueu). Vitezu uughîulur[t a
<liscului va fi:
, Vo• Vo•
w =-=-·
OA U
unde v0 , este viteza punctul.ui O'. Viteza uughiularu a punctului O' in mi~carea sa în jurul
c1.mt1·1tlui O este
Deci w' = w, ceea ce inseamnii. cà in timp ce centrul O' efectueazü u rùta,-1i:.: i11 jurul
centrului 0, discul face la fel o siugura rotatiu in jul'ul ax.ei !:iule proprii.
b) Ra\.ionincl analog ca la punctul a} avem:
,
(!) =.-
Vu•
= Vo•
...,._,
OA R
Vo• Vo•
w=---•
00' S_Jl
Deci
cù' = 3w.
În timp ce •~entrul O' el'èd nPaz,"i o sillµ'Ul',i rota~ie in jurtù centrului û, discul efec-
tueazà t,·ei rotatii 111 jurul a:œi prl1111·ii.
1.l.l2. Aceasla problem,l admi ll~ mai mulle solutii. Ne oprim la una din ele:
x = (_2t + A. sin .. t)m (1)
unde A 1~sle o constantiL Spatiul par..::urs în timp de clou.l secunde eslo:

~:.c = 2(t + :!J + .4 sin ,.if + 2) - 2t - A sin r.t =
= t1 + A[sin {r.t. + 2.., - sin ;;tl = '• m.
Se vede însa cCt ecnatiu (1) nu l'epre.dntii o mi~care rootilinie ~i unil'ormtt, ùooarece
nu se parcurg spa~ii egale in intet•vale arbilraru de timp ogale. Sil lui'im, de exemplu, inter-
vale <le timp egale eu 0,f> s:
t= O, x = O; 0
t = 0,5s, Xo, 6 = '1 + A sin~=

2
{1 + A)m;
t = 1 s, Xi= 2 + A sin r. = 2 m;
Deci in prima jumâtate de seuundâ se parcurge (1 + A)m, iar tn ·a doua jumi'ltate

de secundâ
x1 - x0 , 5 = 2 - 1 - A= ('l - A)m,
mi~area fiind reotilinie ~i uniforma numai pentru A= O.
1.1.18. a} Volumul benzii ce trece in timpul t pe lîngâ capul de înregislrare este
V1 = v0tdh.
Volumul benzii de pe bobina plinà era
iar dupâ un timp , va fi

V= 1tr2h,
unde
De unde
V.,
r = r ô - ~v,µl
=ro
,..
Ini\ial, viteza unghiulara este
(1)6 = V(i •
"o
Iar ùup(1 timpul t, vll.eza 1111~hiularl'l a bol,inei ini,ial pltlll' va ri.
t,,.,
(!);;....
ë'o
--·
t'o
= --~---·- --·-.
I'
99
bl Lungimea benzii poate fi aflatli din relaµa:
.2
·• ro
/,dh = r.rôli; l = r. • d.
LJccJ tmax = -vl = v-w~d . J2)

0 0
Uac.:è1 iu.troducem in rela~ia (1),. obµnem v1teza unghlularâ m8.Xlmà cînd prima bobin4
devine goala: ·
<,)" (a)C'I
Wm = --_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- = --:_-:_-:_-:,_-:,_-:,_-:._-_-:_-_-=(X). (3)
1/ 1 _ '/loa/.1:ax V1 _ Vo~. • w5
V r.ru rJ'o v0d
Acest rezultat se e.xplica prin râptuJ ca am considerat ca bobina se inf~oarêl tnce-

pînd eu ruza r 1 = O. in l'ealitate, r 1 > u. Acest lucru nu afecteaza formula (1). Liisum citi-
turul ~à demuustrezè. Tinind seama de aœst lucru, calc.:ulàm lungimea t fJÎ tma~:·
2 2
l"O- r1
ldh = n(ru2 - ri)h;
"
t = :: d
., .. ,
fi - '"Ï
= -v0I =
1
f-max ï. - - -
,:.,a
=
--=--=--=--=----=------=--_-
_ v0 dtmu. ·1 _ Vod • r.(ro - ri . "')
V 1 .,
;.ro V -..? v0 d
l.1.14. a) Componenta orizontalu a vite:rei ?"amîne constantu, deci componenta

orizuntalü a ac.:celeratiei este zero. Ac.:celeratia totalè1 a pietrei este orieutatà pe Vtlrticalu
iu jos fiind L·gala eu a~cel~ratiù gravitationalù g:
a=g=
Oin figuru l.15 se vede:

Vx <ln. an. 'Ox
cusc.c.=-=-=-; an.=g-;
V a g V
sin ex. = vy = at = -~ ; at =
. Vy
g-.
V a IJ V
Înlocuind ave~:
an= gt'ox . = 8,2 ms· 9•

V v3x +g t' 2 3
.
t:l
b) h = L.
2
,
Fig. 1.15. d = v~-=-15·· 2-=-30 m.
100
1.1.lii. a) Din figura ·1.16 rezult~t
1'c:i:: == v 0 cos :-l, v 011 = v0 sin :x.; Vx =-
= t'ox, Vy = Voy + gt. X
Fie -:- timpul de cadere a bombei

pe verticalâ:
•. .
h-= ,1011 -.-+ -g-r' •
2
d-e ·unde
"\
V/(v-;;y) + 2 --g
2 \
Vot/ "\ 0 h
=- ±
't1,a
7 \
\
A cio1:1a soltitîe este fara sens, desi

..
·v·.(Vot1) 2
-~=--+
· VoY
g
--g +2-g/t a=
Fig. 1.16.
=- 13,2 + V1s,2 2 + 1so = 4,s s.

Distanta d este:
d = Vox• 't' = 75 • 4,8 = 360 m.
b) v = V ~x + v~y; Vy = v 0y + g-. = 129,75 +4'?,04 = 176,79 ms-~;

v = V75 2 + 176,793 ot 192 ms·t
· 1.1.16. a) Timpul -. este suma timpului 't'1 necesar propagarii sunetului de la fundul
fîntînii la suprafata ~i a timpului -.:? necesar mi~ru-ii pietrei de la suprafatrt la fundul fîn-
tînii:
21i. h
't'2
V
= g' . 't'1 = Vs•
Dad. consideràm -:2 ► -:1 ~i -. = -:-2, atunci adîncimea calculatâ va fi

1~=2= 2.
g-:5 g-r2
·Aâincin11::a realà a fintînii este h. Deci eruarea relativà comisa este

h2
t:i.h = h- -h sau
2 ..-
~
A,
= Ll,,. + 1.
h li
Dé unde
h = _l_i2_ = g'ts
M +1 2(~h + ·1)
Deoarece in reali tate
~ = 't'1 + 't2 = Va
h + 112h
g
De unde:
-:=
2v8 (Ah
g
+ 1) (
i-
l/ -1
Ah+1.
)
101
Dact1 flh = 5% = 0,05, avem
-• -
2. 340. J,05 (1
·10 -
11-1-)
V 1,05 = 71,4 • 0,0254 = ·J ,82 S.
b) IJuca !J.h = 10% = û,'1, atunci
-; = 2·340·
JO 1,1(1· - l/T)
1.~i = -, , .. ,.6.~ 3'-9
I'¼,~ • U,U•10 ,~ S.
1.1.i;. a) 'l'l'Uiectoria corpului pîna la a doua di.clere pe Pamint este indical~

în figura I.Jï.
in •nouu•ntul caderii in purwtul B, corpul are vHezele
V,'I: = 1...'ox = 1lJ. IllS" 1 , Vy = gt = g ·ir' -211,;

g
-- ·19 ;6 ms
. .:.1 .
.... Prin ciocnirea elastica in punctul B,

A 0ix C sa schim.l.ni sensul vitezei vy ùevenind ,/~ 11 •
!Jiu B curpul se ridicà la ina}limea
V~~ 19,62
0
h = 'tg = '19,6 = 19,6 m = ,,,,.
1,,
IJ: Il b) Pina in punctul C de inultime
y
maxima, corpul se ridicà in timpul
11 = VOy = 2 S
g
parcurgind pe orizontala distanta d1 ==
= V 0 xt 1 = 20 m.
În punctul D, corpul ajunge eu:
• . • l - 40
Vx =Vox= 10 ms· 1 ~1 v11 = g -- = 9,8 ms-t
Vox
Distanta EF de la perete Ya fi
,
d = EF = ~1f- "ox = /:,
10 m.
1.1.18. a) • = ~1 + -;2 = -Vslt + 1/ti,

/-g ·
sa11
De unde
•2 = -3-'i,'ï ,- Vt û2U,4~ = -34,7 + 40,2 = 5,5s.

/, = 9,8 • 5,5 :!9û,t,5
~
- - · - ·148,22 m.
t
102
b) • Considerînd • 2 = -r obtinem: .
~
,i8
l
= 9,8· ° 36 =
·
1,ü.~ m.
.i
2
h h :, s-:io
âh = ~ 100% = ..:......::.._ ~!:., = '19,2%.
h · 148
1.1.19. u) ln moment.ut lansarii, viteza obiecLului este egalii eu vitezn elicopterului:
V1 = V2ah = v2 •2 · 384,Hl = 39,2 ms- 1•
Dupù lansare, obieètul se mai ridica pe verticalà în sus pe înal\imea

.,
vi ·
1,,1 = -2g = ?8,4 m; ht = h + h1 = 4.62,56 n1,-
b) t = V1~g + 1/ 2ht
---
g
= 4 + 9,7 = 13,J,. s,
v = g • lr, = 9,8 • 9,7 = 93,06 ms· 1 •

1.1.20. · a) Fie· m masa corpului. Acceleraiia corpului in caderea tn aer se ana <lin
relat,ia
ma 1 ;:; mg - F'r = m.(g - 0,2857'1 g),
ai·= g('l - 0,2857'1)_ = ? ms· 2 ;
v1 = V2aih 1 = 7 ms·1•
b°) Acceleratia de frinare a corpului in apa. se afla. din formula:
Vcpca:i = Vcpa,g - Vçpcg; <½ = Pei - ·fi- g = .!_ g;

Pc 3
h2
vf = --
= -2aa· 49
= -li3 • 5. = 3,75 m.
4
3g
. 1.1.21, a) ma =F cos a: - µ(mg·- F sin œ};
J,, . .
a= - (cos œ µsm \l) - µg •
.. m.
+
b) Pentru F = F0 avem a= o, de unde
F'o = µm~-- .
COS. ex.+ µ Slll c,.
1.1.22. a) ma'= F cos œ - µ(mg+ F sin a.}.
a' = -Ji1 (cos œ- µ sin il.) - µg.

m,
~
b) F~ = {fmg
cos ex. - µ. sih ex.
Con1pa1·ind rezultate•e veden'l di a/< a, iar FÔ > F 0 •
1.1.23. f;,tim ca varia\ia impulswui pa1•ticulei este egalà eu impulsul fortei
~ -'" ➔
mv - mv0 = F.".
103°
. . . • .. -~--. .➔ . .. . ,. . . • •. ' ·•· .. ··- ··~ .•
Dm figura l. :21 se ·~ede câ vectorul AD = ·F-. este egaf ca mâr1me· ~1 sens:cu·: vectorul
➔ ~- ~
m(v - Forta Ji' este orie.ntata- deci. pe normala la suprafata ~retelui.

i· 0 ).
Diu lriuughiul ABC se obtine:
.. -+ ➔ ➔
IJC = 1 mv - nw 0 l = m. 1v ! cos ex + m. 1v
0 I cos ex;
CUlll I V i v0 i = v 0 avem:
F, •= t/!f mv0 sau F =V2~ = 70,5 N.
I\oi am ealeulat forta F care actioneaza asupra bilei diu partea peretelui. Confbrm
. -+
le~ii u lt•t•ia a lui Newlon. 1Ji1H va.actiona asup~~ pere-~elui cu o fortâ F' egala ~i de sens
conlrar eu /t':
-+ ➔
F' = -J,,.
. /~
1,
--
F T
0 "
' \.
---+--.--
'8'611t---~-.......-c
. l
l
Fig. 1.:.!L li'ig.., 1.22,
1.1.24. a) 1' = .rtt = 10 s, v = -T1 = 0,1 s-1 ; (l)

·
c:-2m ==
rad
0,628 - •
s
b) Vuloareu vite:œi curpului pe cerc esto
2;.r
V -
- -
4:t -- ..•) m.s-1•
Pentru calculul variatiei impulsului, trebuie sa ~tim va.1:oarea l}i sensu! impulsului
la momentele t = O ~i t = 2,5 s (fig. 1.22): · ·
-+ ➔-
lllo 1= IH 1 = mv= 1 kg.ms-~,

➔ ➔ -+
Mf.=H-H,,.
' ➔
Din figura 1.22 se vede eu valoarea lui MI este·
..
l ~HI =
v ➔
I Ho
-+ 3
pi+ I !l 1= 1,(!1 kg ms-~.
1.1.:!ü. u) Notüm eu D lungimea diametrului 00' (vezi fig. 1.23); cind corpill; coboara
pe verlical:1 alinge cercul in puuctul, O' dupâ timpul · ·
1
0
= y2n.
: ., ·.
{1j
• "104
Dep~a5?~ea pe coarda OA së face, în absenta frecàrji,_ eu acceleraii~
a =g sin oc, sin et = -h .,

l
Deci
[ =1121 2
t-1
-
/7--
g"sin ~
,-·
1
· gh
Din figura 1.23 rezulUi:
.
sin
~
1-'
:v- h
= --=--==-=--=nos ~,
vn2 - lll
sin, ~ + cos2 œ =
'
h'J
/2
+ n2 +n2ha_ - za2Dh
· ·
= 1,
D 9h'J - 2_l2Dh +l = 4 0,
21 n ± V 4l D
2 4 3
- 4z n 2 4
12
h = 2D 2 = n•
Deci z2 = hD~- ·
Înlocuind în relRtia (2) ave.m
t = V2~ = to.
b) ln cazul cînd cocficientul de frecare f.L > 0: a·= g (sin ,._,_ - tJ. cos ix),
2l ""\ / 2l . :1 . / 2n . 1
1
'
-i , - -
= V g(sin et - _µ cos ex) = Vg sin :x(1 - [.L ctg a.)= ·v·
g. th - µ ctg a.
Pentrù ct=r./2, adicA pent.rn cazul cînd rni~carea nre loc po diametrul OQ', ctg ct=O i;;i
lf = lo,
t
Raporttù ~ = V1 - µ ctg 11.
tr
t.t.26.
a) = c,~ +et.= et.= 1,57 • 2 =
c..:i 0 3,14 rad/s.
b) v = c.> • r = 2,355 ms-1•
c) ai = &r = 1,1775 ins-2• •
d) On = c,,2r = e2t~r = 7,394 7 rns-8•

e) a = V at2 + a; = Vet1rn + e 4t•rn = SI' V 1 + e2t4 = ai (/,1 + :1~·•,t,~~4 =
= 1,1775 • ô,36 = 7,4899 ms·11•
f) unghiul Cl dintre razà cercului ~i acceleraiia tota1~ se afl~ din rflatia
·. at 1
~m et = -; = Vf+ e2i4.
1
Pentru t = 2 s; sin oc= - - = 0,1572;
fi,36
et= arc sin· 0,15·72 ~- 9°3'.
.105
1.1.27. a) v = tJ.ô + Jirfm• t,
2
-- m (•iijj2 + -
mv = -- 2F tv + -t~
Y.. ") = Ec, 0
2 2 m m 2
2
mv 0
2
+ 2Ftv0 + -Fm t2 - 2Ec = O,
.
m2t,~ + 2 (Ftv 0 + F t = O,
- Ec) 2 2
- 2(Ftv 0 - Ec) ± 2 V F t v5 - 2FtvoEr. + E~ -

2 2
F 2t2l~
2v~
111-i, 2 = 20 kg.
at2 F
b} s = 110 t + -2 = 75 m; a= -
m
= 0,5 ms-8 ,
c) L=
m1, 2 mv8 •10(100 -
- - 2- = 25) = 750 J,
2
v = v0 + at = 5 + 0,5 • 10 = 40 ms-~1 . .
sau
'
= 75 • 10 = 750
L = F •s J.
1.1.28 a) T = 27,322 • 24 • 8 600 = 2,36 • 106 s,
21CRL
VL = ~ = 1 022 ms-1,
2
b) an== ~= 2,73 • 10~ ms- 11 •
c) RL = 3,84 • 1os = 60; ( RL )2 = 3 600; g = an ( RRLp )2 = 9,828 ms-•.

Rp 6,37 • 106 Rp
Obtinel'ea acestui re-zultat indicâ precizia destul de mare eu care cunoar;;tem mliri-
mile T, RL ~i Rp.
1.1.29. a) Calculâm viteza medie
AB
i i = - - ; t = t1 +t1 =AB
-
+ --=:i--.
2AB AB v2 + 2v·1 i
t 3v 3v 3 1 1 V1V11
i) = 3V1Va = 3•2°8 = 4 ms•!.

Va+ 2v1 8 +
4
AB = v•t = 1 800°4 = 7 200 m = 7,2 km.

•l
.,
b) ·v~ = vj
<>
+ ...-.:.g -2AB
3
.
- sm
.
ot; sm ot = 3( v2 - vi) .
4gAB '
il• li80 3
sin ot = ---- = - 10-s = 0,0075.
4-10-4800 4
e,. = arc sin 0,0075 c:!!' 26".
1."i.80. a) a mi - m:i g = 4,9 rns- 3 ;

m1 + m 2
11 = vra,. = 7 ros-?-.
106
b) l'rna,z == 2h + -vll = 10 + -49- = 12, 5 m.
2g 2·9,8
1.1.31. a) Acceleratia sistemului oste:
Dupa parcurgerea distantei h, viteza corpurilor este
Corpul de masa m continua sa se deplaseze uniform in~t'ltinit eu ar.cele.ratia d~ frî-

nare.,
~ = µg,
m ..h 30 • 4
(.L = ~ ::::s------ = 0,2.
(mi + m11 )d + m,.h 80 • 5 + 50 • 4
80 - 10 1
b) a i = - - - - = -g; ag = 0,2 g;
80 4
1.t.00. Dln figura 1.25 se vede ca greutatea Gse compune dip for~a alrac\foi univer-
1 (1' . f ..
~Re .7n. ~• orta centrifuga. Fer:
G=Ga+ 'îit,; G =Va~+ F:r - 2Gn Fcf cos '?i
Fer= mru 9 lt,.
S1,1d
Fig. 1.25.
107
. . . ·r .. J, •.
G= ·11 a 111
2
+ 167t2( Rp + h) 21 cos 2 acâ cp = ± rt/2, adicd la pulul Nord, respectiv !a pol~ Sud,
mM.
G =r. "( - - - -
(Rp 11
+ h)
=G Cl•
Dacâ q:, = o, adicâ Ja ecuator,

G = Gœ - Fcf yM
= m ( ------- - 47t2 R'P + h) •
2
(R,,+ h) T3
Pentru h = 0,
G= m (g - 4;: 2 ;:J; Hi,= 6,4-• 10ij m, T = 24 .h = 86 400 s;
(t} = -21t = 7,26 • 10~5 rad/s.

'P
R . .
4r.2 -2 = œ2 Rp = o,m336.
TA
Adicrt la ecuator, acceleratia gravitaµonala este eu o,o34 • iOO % = 0,3~% mai mica
g
decît la poli. -
Prezenta acceleratiei centripete ~i respectiv, a fortei centrifuge de inertie constituie
o abatero a sistemelor de referinta legate do Pamînt de la referenµalele inerµale. Pe baza
calcuJelor efectuate prin rezolvarea acestei probleme, putem spune ci1 sistemele de refe-
rintâ legate de Pamînt sînt inertiale cu o precizie de 0,8%. · · · ··
1.1.83. a) De regwà, aceastâ problemâ se rezolvâ pe urmato~ea schemâ:
!3
mvo
~ = mgh. = mgl(1 - cos«). (-1)
2
Vo
De unde cos ex = 1 - ~l • (2)
....g
Considerînd masa· m JJentru bara JJ (fig. 1.26} concentrata la distanta l de punctul
0, obtinem acela5i unghi în ambelo cazuri.
Rxisté'i însa o gre~eala de principiu în schema de mai sus. tn procesul de oprire ·a
vagonulni, asupra corpului de masa m {cazul A) ~i asupra harei B Rr~t.ionoaz:1 o fortâ de
inertie. iar energia cineticâ poate în principiu sa varieze.
1n vaJoare absoJutil, forta de inertie este
➔ Vo
Fi=mlal=m-.
_'î
Aceasta forta creeaza un moment de rotatie:
Mi = Fi • l = mvo l = Js,
'i
108
unde e este acçeleratia unghiularâ, iar J este· momentul de inertie fata de ;:i~::t re treçe·prin
punctul O.
f!1VoÏ
S=--,
-r • J
Deci in momentul opririi trenuiui, atît masa m cît. §i centrui barei B Yor avea dteza
uughiularà '
mv0 l
ù) = €.-; = - - .
J
~ner~a cinetfoà care trebuie egalatf'i. en enorgia pn.ten~ialà este
•T(,)·,. _ . m.~11
,, 2 2
0/
E c=------·
2 2J
ln cazul A, momentul de inertie esto J = ml2.
m2vit2 mv5
Ec = 2ml2 = -2-·
Deci pentru unghiul ot este valabilà formula ·(2).
= m(321 ) = 4ml2;
2
b) Pentru bara B, motnentul de inort.ie este .1
· . · . 3
3 mvo"
4 - 2- = mgl(1 - cos œ),
8 V~
cos ot = 1 - -
8
-·
gl
(3)
Dei:;;i cele dou~ sisteme au acelen~i mase !;-Î centrefo dP- greutale Jn ar.nen~i dist.antJt
de centrùl de rotatio, se o.b\jn unghiuri diferite datorjtà fapt.ului cà momcntele de inerti~
J sî~l diferjte.
·t.1..34~ a) DatoriUi acf.iunii fort-ei do inértie F1 = -in-:X, suprafat-n h1=mzim~i din
rezervo:r va face unghiul <t èu orizQntala l!{tg. '1.27}. t~ q: =
= ~ ; . _a = ·g tg ot = 2 ms-~;
mg
a= [.Lg = tg :x • g; µ = tg (/. = 0,2.
b) l'.' = ~'a - (?-t = O; t ;= Vo = 15 S,

a
0
d
•
= ~.'2a
VÔ '
, . . ._ = 22,5 m •
l.J.3o. a)
·2 '2 '2
miv
- -·1 _
- miv1
- -- ...1.. ~'ii2
___ ,
1
2 2 2
mtV1 = m1î't + m2v2,

mi( vi - <,;2) = m2v?,
mh1 - ..,,;) = mav2,
i11 + i,; = v;,
' (7ni .:-. m2)V1

v1 = _._ --- --·
mi+m.i ~
109
mi=2~;
,,, • 2,n~ 8
E~2 = Ec1 (3m2r2 === 9Ec1 = 4 J.
1.1.86. a) Din formulele
• m1 - ma • = --~-
2mi
Vt =- - - · V1; <12 'l11
m1 + 1ne l1l-i + m2
se vede ca daca mi=,~,
v~ = O; v2 = v1 •
Adieu prin aceasta ciocnire, încetinirea este cea mai ofic.ace, deoarece Ja o singura
ciocnire, neutronul î!ili pi.fmie practic întreaga energie dnet.ici't cedind-o atomtùui de hidro-
gen.
• 11 2
Vt =- V1; V2 =- V1.
13 13
Deci energia neutronului dupa ciocnire este
• 121 • 48
Ec1 = --Eci, Eci - Er.1
169
= -Eci
169
·
Se pierde deci numai ,..,, 30% din energia inîtiala.

1.1.87. a) Fatâ de referentialul S legat de vagon, bila va cMeà. pe verticalà (figura
1.28), deoarece viteza relativa a bilai fata de vagon în momentul câderii este zero. Fata
➔
de referen1,ialul S', tn momentul cMerii, bila are viteza v 0 egala eu viteza trenului fntÈl de
➔
pilmînt ~i deci va avea o traîectorie corespunzatoare aruncârii ou viteza orizontalâ v0 de
la înaltimea h.
Timpul de càdere a bilei este
2/i ,/-
t=
1/ g=v o;4 = 0,67 s,
d = v 0t = 20 • 0,67 = 13,4 m.
y y'
s
_________________
X __.,____~x'
Fig. 1.28.
110
b) Dupâ t = 0,4 s, v11 = 0,4 g = 3,92 ms·1, vx = v 0 = 20 ms·l;
v = V + tly = 20,1
2
V:i-
'>
ms· 1 ; tg °' = Vy/t'x = 0,196;
a= arc tg 0,196 = 11°.
• ➔ ➔
t.t.38. a) 1\supra corpulni A nct,10neazâ greutatea m.{! ~i rear.t.ia .R din partea fir1t-
➔
Jui. Rewltanta auestoi• forte F este for\a centripeta 1 orie.ntatà perpe.ndiculal' pe axa de
rotat,ie OB.
F = mg tg 1 = 60°..
. · ~ 9,8
b) cos q> 2 =-
w~
9- = ----
1,96 • 0,4
= 12,5.
Este evident ca un asemenea rezilltat. este farà sens.
De fapt, noi am obtinut ccunt.ia
sin q> =
mg·---·· met}~"l sm
. q>
cos 9
sau
g sin q> ..... (1)
2
l sin. 2l cos cp - g = O, sin cp = O.
Prima ecuatie are soluµa
('1)
iar a doua ecuatie are sotuiia

q> = o. (2)
Cum g/Cll2Z > 1, râmtne singura soiuiie va]abilâ care satist'ace inegalilatea
{3)
DacA
ù) > V g/l, (4)
atunci atît solutia (1) cît f}i solutia (2) reprezinta poz.r~ii rie echilibru nl_f) firnlui, numai
ca solutia (2) va indica o pozitie de echilibru instahil.
Se poate ara.ta ca daca este satisfacutâ inegalitatea (3), atunci solu.pa (2) indica o
pozitie de echilibru stabil.
ln acest sens, trebuie v~ut echilibrul momentelor fort,ei dn greutat.e ~i a for\ei mg
centrifuge mœ2l sin .!lep fata de punctul O (fig. 1.29), unde Ll,
Ma= mCi>?J 2 sin Ai,, cos Arp.
111
..·._.
Dac~ .l~1 > Mi,.. atunci firul se tntoarce în poziµa
.
vertical:â
.
mgl sin A m~ 212 sin Llq> cos Af.
A9 fiind mie putem considera cos A<p = 1 9i obµnem, ...... -- -.--
(J) < Viii,
adicâ relatia (3) nare indica conditia de echiiibru stabil în pozitia 'P = O.
1.1.890 Din figura 1.30 rezultà:
tA = V2H/g; tB = ir2(Hg- h) + v2: = v2: rv 1- ~ + VID;

!_ll
tA
= 1/1 _ j_li + 11· H h •
NQM.m eu x = h/H ~i ridicàm la pàtrat:
(;: r = 1 - x + z + 2 Vx V1 - x = 1 + 2 ,/x(1 - x).
Se vede ca raportul tBftA va fi m~~

daci\ expresia
(1- x)x = x- ~
va fi maximà. Aceastà expresie po~~ fi s~rist

sub forma
-(z - 1/2) 9 + 1.
4
Deci tBftA va fi maxim dacâ
1 ·H .
x =•h/H =-; h
2
= -2 = ,-9,6
'
m.
•.
b) Cînd corpul B se ciocne;zte de planul înclinat, viteza lui este
t'1y = V2g(H - h) = 19,6 ms·t..

Prin ciocnire
2h
d = v 1x g
V = 39,2 m.
c) î'A = t/2gil = 19,6 t/2 ms·1 ,

'-'B = li i i +V~= V '2g(H -
1
h) ~ 2gh = v~gH = 19,6 V2 ms·1 .
Oin legea conservarii energiei era clar câ cele doua corpuri trebuie sà aiba aceef§i
vitezà cînd ajung ln sol. · ·
1.1.40. a) Din figura 1.31 se obtine
9
<)'. ex = 1. - -
2
= -!t3 -:-: = 1350 .
b) niv1 = V( mv1')2 + <mv2')2 ; v1 = V vi·2 + v.z·2 = v1· v-2? 7,'5 m.s·~-

·
tt / ,, .....
·.·: __ ,,_·.. · -- - - .....~---..
f..=-mà
mg
·m"i1_1
1
Fig. 1.31. Fig. 1.32.
1.1.41. a) 1n timpul opririi, asupra omnlui va ac\.iona pe lîngâ greutatea

4 ➔ ➔
,,;g orien.
tata pe verticala ~i fort-a de inert,io Fi = - ma, unde a este acceleratia de frînare a autobu-
...zului (fjgura 1.32).
Pentru ca omul sa se poatâ mentine in pozi}ie verticalà trebuie. ~a mr,ameµ,~Je f9ij~-
➔ ➔ ' .
lc;,r Fï·~i mg fatà de punctul O sa fie
egale r;,i de sensuti opuse.
d gd
mg-= mah; a= - = 2,1 rns•a.
2 2h
t = Vo = 10 S.
a
V~ 4M ..
S =-
2a
= -;:-;;-=
~,-
1(\,.l ffi,
,,J
·bJ· a.max -- ~ h -- 3, 5 rns•a
, .,
2
· ·v 21
".min = - 0- = - = 6 S.
· ama:1 6,5
+
1.1.42. a) G1 = m(g a 1 ) = 5 • :1;") = 7;'-, \.
b)_ Ga = m(g - <½) = 5 • 6 = 30 N.
c) G8 = m(g - l½) = 5 • 7,8 = 39 N.
·a.) G~ = m(g + a.) = 5 • 17 = 85 N.
1.1.43. n) F - rn."'.!g = (m'l + 71½)ai,
F2 · - n~ .::!!tf) - ·!%
ai = ---- - ---- = 0,5 rn1:-•a.
mi+ m2 98
Viteza :;ist.emului în momentnl_ înc0t.ftrii nctiunii fortei Ji' este:
Vo = a 1 t1 = 5 ms· 1 •
Dupa înceta.rea fortoi F, sistomul se deplasearza eu acce}P.ratia

m,,a 20 • 9,8 •A
a,z =--~"--- = - - - = 2ms .,
m1 + ~ 98
t = 2 Vo = 5 S.
aa
2
br s = 2 ~·o = 12,5 in.
. .. ; _2~
-113
c) tnaintea încet~ii actiunii fortei F:
F - T1 = miai,
T= ~06 N.
T1~1n2H=~i,
Dupa încetarea actiunii fortei F
'!ha« - T 9 = th2C½,
Ta= l'niC½,
1.t.44. a) D80$'ece ambele forte actioneaza pe acelW?i suport, acr.elP.ta\ia bart'i <'~te
F1-f..
a== · · ··· ..:•; F 1 - T = mxa; flix == m - X
;
m: i
F 1 -F.,
T=F1 -m:ta=F1 - ---:r.
t
. Pentru x = O; _T == F 1 ; iar pentru x = l, T = F 2•
Deci tensiunea 'I' scade iiniar de la F 1 la F2•
=
b) J;)a~ /i'1 = B9 F pentru orice sect,iune transversalâ a harei 1•♦ nm avC'a
F- T= O; T =F.
Adicli tensiunea T este acee~i indepéhdent tlê distànta x.
t.tM. Fiê ti vitHA bêrmi fàtA de mal:
l = vt
unde t es~ timpul in care omul se deplaseazâ in barcà de la un capât la altul.
. Sistemul om + barco. pua.te ti êôliSidetat înt,his $1 deoarece init.ial se afla în repans,
putem scrie:
m
Mv = O; v = --v0•
mv0 -
M
ln timp!1l r., omul se deplaseazâ fat4 de mal pe distania L - l, df!r.1
L-l
·t=--.
De tmde·
l = vt = .!!!:.. v0 (L - l) su .!!!... (L - l0),
M v0 M
0 C,
s
l (1 + Mm ) = Mm L; t
m+M
=
m L.
$ mg Problema se mai poate re-

Hg zolva i;i altfel. Deoarece sistemul
om + barca este tnchis, adica asu.
{m+N)f pra lui nu actioneaza forte exte-
a r{oare, centrul lui de greutate nu-~i
schimbâ pozitia. Acest ~ucru se
o.''/ Cz O' indica în figura '1.35.
Centrul de greutate al Mrcii
mg l -s - s., Sz se deplaseaza eu distanta
1'
Hg l = 00' = S1 + Sz.
l\fomentele fortelor m.gfji Jlfg
fata de centre~e de greutate C1 ~i Cr:
m,+N); sîn t egale ca mi1rime ~i de sens
b ,, contrar:
Fig. 1.35. Mgs1 = mg(s1 + sa) (1)
·u4
Mgs 2 = mg(L - s 8 - s).
De unde
m
St = s,
M+m
82
~ - (L -
= -- S ;
)
l = 81 + S2 = - -
m
- L•
m+M m+iVl.
1.1.-16~ a) Daca mi = 11½, sistemul este în repaus ~î
mig - T = O; T - Tl½g = O; T = mig = 11½S' = 49 N.
b) Dinamometrul va indica tensiuuea ln fir. Dac~ din corpnl A se ia mm,a ~m.1 =
=~ kg- avern:
~-
Accel(~rat.ia gist.ott1t11Ui va fi
.
m2-m1
,
a . . g,
mi+ m2
m2 - m,1
' '
'
m:zg- '1
r ,,
= m2a
•
= m2lr----.• '
T' = T
mi+ m;'
de unde:
2(J7½ - Am,){7nt+ Am,s) = 2(m~ - Am1 )(n; + ~m 2 ) _ 2·3•(fi + ~m 2)
mi - ~ + m1 + fun~ 2~ - Am-1 + ill12-g . 8 + L\m:3

sau
30 + 6Amt = 5; A~= 10 kg.

s+Amsi .
·oeci mi= 3 kg; 1112 = 15 kg;·
, ___2_•_~_•_1,_5 90 N
T 5
!f=-g=,g= 49 .
fl) . ·18
1.1.47. La momentul t = 0, poziµa centrului de greutate ~,,~~~~"'4~"'-

se aflll din conditia (figura 1.3i):
= X2m~,
X1'""1,g (1
)
x1 + x = 2 R, 2 (2)
m,
Helat.iile (1} ~i (2) fiind valabile 1>entru orice pozitie 1 ~i 2 a !
~orpurilor A ~i B, rezultâ cà cent.ru] rlc greut.ate al c~lor douâ.
corpuri sP deplaseaza pe verticala CC' în jos.
Dupi't un timp t de la momentul initial, centrul de greu-
tate C a pareurs distanta,
y= CC', Fig. 1.s,.
115
...... \
S*
2
à = at , unde a = 1'n?, - mi g = 2m, - m, g = g/3,
2 ~ + ma , ami
(jeci d = (lt9.
6
Din figura 1.37 se yede e.galitatea
d 3?J d, ,it:
.--=
R .:r1.- U
=-·
.R
11 .
y=-=-·
. 3 18
Cent.r,d de greutate se afla în repàus san într-o mi~care rectilinie ~i uniformâ numai
d~cA sistemul este lnc.his, adicâ dacA fort.ele exterioare care Actioneaza asupra fieqarui
corp se echilibreaza reciproc. ln cazuJ.defat,à, co~purile A ~i B se afla sub acihmia greu...
tAµi proprii ~i A tensiunii T din fir, care nu se ochilibreaza reciproc. in ac.i:>.st sens, sist-P-mul
· din figura 1.37 lilsat Jiber nu poate fi consi~erat sisrem inchis.
. w 2lz.
1.1.48. a.) h = -2 ; a=_;_= 1,-4 ms· 2 ;
t2
(t = m. . - .t1.m.
g; µ.
Tn.Jf! -
= -"-------
1m.
mig·
..J_ m,, lo
[J. = ma - (m, + /7½)t't = 0.~.

m, m1:.?
b) m;_g - µm,_g = O:
1.1.49. a) 2.. k:r!- = mgh; h· = 2mph. = 1 450 Nm-2•

2 r' '
v = ~ ~ ·t 1,1,j Hz.
2r:
1.1.liO. Daca balonul coboara eu v1tezà constantà

tr
, a
(fi~lf:'.l 1.~8):
(J) 1-
yR
unde R P.sto fort.a de rr.zistont,à n anrnlui.
1'.fg =Fa+ R,
, Dnpii. aruncaroa unui eorp eu rnasa m din tnfl~rr.~tnra

balonului_
(.M - m)g = Fa..- R. ·
· ygi n~ unde
a b
Fig. 1.38.
116
1.1.61. a) P~tru ca ~dulul sâ po~tâ efe~a -0 r9iaii,. cot1;1plft~ în plan vertical.
(fi~. 1.39) este neçesar ca · · · · ' :· : ·
2
mVB. 2
. ,=·m,; VB·=l(.,
Din Àegea conservm-ii energiei

2 2
2 . . . .
~
2 · + ~;
= 2mgl 2 vo = 4gl + lg = 5gl;
/
I
/
/
A
mg
··Fig. '1.39.
b) CîJ)d pendtùul trece din nou prin pozitia de echili.qru:

2
T = mg + 2mvo = mg+ 5mg = 6~.
1.~.02.. Eouatia unei drepte în p~an~ (C()y es\&
y= ax + b.
Daca dreapta trece prin punctele A ~ B, atunci (fig. 1.40)
Ya = cix9 + b;
b = Y':Pi - Y1X2 •
X,. - X2,
Deci dacâ dreapt.a trece prin punctele A ~i B, ecuatia ei este
(1}
~o~r~9J1?tele punctului .C sînt:
- n:i,.xi +. m~s • . fie~ ~1 + ~a.

~-. mi+~ , . mi+~
!l't•:.
Peatru oa ~mû C sA se afle pe d!!eaptl (1) trehule ca
Yc
U1 - '!h
= ---- Xe
+ -YeX1 - '!hX2
----~- ,
4. - Xs 4. - X2
"'1Y1 + m2Y2 = Y1 - Y2 lniXi msxa + + Y2X1 - Y1X2 _
~+~ Xi-~ mi+~ Xi-~

_ "1-tY1(Xi - x2) +
"½Ue{Xi - x2) = "fr1.Y1 + ma-Y2.
- (mi+ ~)(Xi - x2) mi+ ma
Deci punctul C se aflîi pe dreapta AB
OA = V (Yi - Yc) 9 + (x1 - Xc)!'1, CB = V (Y2 - yc) 2 + (:ce - xr.)2•
Yi - Yo = Yi
·
- ---------=--
m1Y1 - TniY2
+ ma =
mi
m-a(Y1 - Y2)
mi + m, ,
m2{x - xa)
1 m,_(x2 - X1) m1(JJ.i. --- Y1)
.:ti - Xe = -------------- , ~à - Xe = --------------- , Ya - Yc = ---------
mi+ ma mi+ma ~+~
CA= ffl, V'(Y1 - Y2) 2 +'(~ - X2) 2 ; CB = __n__

1
i -V(Y2 - Y1P' + (x2 - X1} 1;
mi +ma
CA ,;,.,,
oiii;. •"'2Jmi•
I
1.1.68. Daca S este un reîerenµ~ inerµa.4 atunci S' esto la fel inertial numai tn
➔
cazul cî~d acesta se deplaseazâ rectiliniu §i uniform, eu viteza V= const. fat,a ùe S. Fie
. ~
mt(i = 1, 2, ..• n)
masele corpuril{Jr ce ®mpun sistemul considerat ~i Vi viteza, core~pun-
titoare fatâ de referent,ïalul S.
Fatâ de referen~ul S' VOIJl avea:
➔, ➔ -+
()~ = Vi + V.
1 n -+
E =- }'ffli Vt2 + Ep.
2 f:n
Deoarece energia potentiala Ep depinde numai de poziiia re~ativa a corpuritor de
ma.si mt, aceasta nu depinde de sistemUle de referlntil.
n 11Zi ➔ ➔ 1. n .,..2 -+ n -+ ➔ n
E' =~-
t:'{ 2
(Vï + V)~ + Ep = - ~ 11Zi v,
2 f:;t
+ y~. mi Vi
t::(
+ -1
2
va E.
i•i
111i + Ep-
DiD V= const.., rezultlh

-► n n ➔ -+
Jl.IP9 = const., unde M
.2
= 1: 11Zi mr,tsa R1stemului,
i=t .
•ar E
i=i
mi t'i = H, impulsul
total al sistemului.
Daca tn refe.renµalul S, ene:r:gia este oonstanta, înseamn~ ca sistemul este înclris ~i
4t0i im~u1sul total se conserva:
➔ ➔ :t
H = const.. ~t d~ H • Y = const..
Deçi
➔
JllY-'
E'=E+-
2
+ •Vau: q:Deonlft.
1.J,.M,. Fie E energia care trece tn energia cineticâ a s'istemului proiecfil. plus tun.
Dacâ tunul este fixat de sol, întreaga energie E t.reçe in en~rg~ çinet.ïç~ a, prq\Qc•
tilu}uj:
- mv71i.
E -:- .,1. ,_ = --sm
VpÎ • S 2E •
= -sm" o
ex.
-2-' g . Qt
mg
Daca tunul este liber, atunci o parte <lin energia E este preluaU\ de tun: ·
E' =~+
MV 2
➔
+,
mv)2
0
➔ •
unde V este v1teza tunulu1.
•
➔ .
Este clar ca viteza V a tunulu~ este orientata pe orizontalâ. Deoarece asupra siste_
mului tun plus proiectil nu actioncaza forte exterioare, impulsul sistemnlui se ccmserva:
m
-MV + mv.P2 cos ex= O; V i:.:= ~ Vp 2
M
cos ex,
E _ J!!_ m2 mVpi _ mvpi ( m

- 2 ..llf!l
2
Vp2 CQS
11 ._
« 4, , - ...- .13 -~ 1 + .ilf COS
2 )
ex ,
2 2E
vp2=
m( 1 + Mcos 0
«)
2
2E
da=~s-in 2 c x = - - - - - - - - s i n2 ~
g mg ( 1 +; eos2 a)
-d1. = 1 + -m cos9 ex.
d:J M
1.1.00. La în~timea h/2 de la so~, adica. în punctul A (fig. 1.41), s{era v,a avea vitez~
~ orientata pe verUcala tn jos ~ egalâ ca marim~ çy t/i'li!
Se pune problema daçt ~Hcarea \egi~ oonservârii iiµpulsulni pentru sistemul biUi
+ glon\ este tndr.epta\i.tâ. lntrebarea este raµoJ1alilt c;leoarece legea conservârü imp~stùui
y
h
m if A
h/4
.ll9
iar
s~:~~lib~:.n~~~~la~siste~•îi:ichise; sist~mul bilâ + glo~·s~:a.fll in-ctmwJ=gravitàtionru
-~ )>â~'î.n\lUùi ·"iji '.·deci;•nu'poate .fi' considerat sistem înêhis; legëa" .coriser~~ii"1 impu~ÛlÙl
sçrîin~u,-~e·pentru-.momentele t1 ~Lt2 = ti +
Ât, unde At-este timpul d,e ciocni,re. Intervalul
~ fiin4.f~arte ·mïè, forJ~li;, •gravitati.?n~1;1 $chimb~ ·starea $iSte~ului. foarte ·puiin. Cu
preciz~~a-n~l,ijadi acestei sci;i.imb'wi de· stare a sistem~ui. bil~:+g~Dt,· ·putem. a~·
~gea .ç9~rvtrii -iIJ;lpul.sului:
~ 1 i • ► • , f
mv. =· (:M + m)v.

(1)
Mv1 --(M + m)vu.
. . ~e;rgi~, cin~ti«?~ )mediat dupl •ciocnire este
. . .
.. . . . v~+~·
EoA=·(m+-M). , (2)
2
. EpA =. (m _+ ·.ilf)gh/2. (3)
t~ wc,.111,~tul · ~îo.d sistemw gl_o~t + bilii ajunge în. punctul B

'. vt
Ecs·= (m+-M)-; Ep-B
. ' \. 2
= o~. (4)
(5)
Oin (1):
V~ =·Vo
m
; VB = Vi - M
- - == v- M+m
Mgh - - - .
m+ .M · m+M
. introd~nd bl. (5) âvem. . .
·~ ~ -.V/g~[{ lif+
. M m.·jn + s] + (-1!!..-_
lm+M.
·.):1 t6• (6)
Pentru Y relatia este-simpUi: V= V2gh,
.!!... = -._ / ~.lr (•. M )a + 1] + _1 ( ~ } \ .5= v'2,

V V2 M +m 2gh m + M
Anâm derci înalµmea h din conditia:
·l [(
-·
Jl.l )a T, 1] ~
, -
1 ( m a"''0-4n..
). .2 _
2 ,m + M
1
2gh. •m.+ M ·. •
· 1 ( · m )a
gh /Jl +m
2
. ''O
....
= ., - lm +
{_ J11
M
)'
:
h t,.:
Mr,g
= g [ 3-- (M : m)]
111,6~ m.
1.t.00. Asupra platanului eu sfera _A act.ioneazâ forta G1 orientatli spre ·centrul Pâ~
mtntului, ·
.m..MmM
G1 = y - 2- + y-M2-,
Rp Rp
'12.0
···. ; Bàiârt\a fiirid; în eclulibni,
r ..
De unde
m,lf = 4'"2 m 3/2 R

1. 1 ·1:.,, a) • ·
• •u.. î (3/2R)a '!' J '
· 4,.:1 ·· 27 · 4n
yM. = _._ .. - B.s = y - pRs; · · 81-r.
p = ~-,1';1 •
T~ l:S 8 1
ymlf . 4r. R · O
b) G = - - - - n i = ,
. R'J_ ·. r.2 -
..r.'l.f'
"•-!l -
--'"-RS .l.- .
~ "· ~ ,,. =-.3-
RSi)' ;:
Î L - 'I''".. - Î 3 y'I'2,
3 • 3 114 ·.
p1 := . ~ 11.0 kg• m• 8•
6,67 • 1Q·11 (36)2 ~ '106
1.1.68. Faptt4 câ-raµonamentul nu este corect rn.ulta evident clin relatia
v = v0 -· at =.20 - 24 = -4ms·1 •
Automobilul eu t'o ·= 20 Îmf 1 im se poate opri pe distanta d = 80 m, in timpul t =
= 10 s, µentru n(ci o valoare a lui µ.
Pentru ca .automobilul sil sû op1-easca trebuie sil parclJ.!g.1 _dist..~.Ii\a mi.oimu
.. 'li .. .
dmï11. ·= --2. t
2
= -100 . m.
Dacâ d_= dmin = 100 ~ •
. . ,.on - 200 ..,
µ"g - - - - - - = 2 m,.';·!!: ·µ" =-=-,
. g
'lUU
tl = t'0 ~ at ::d 20· - 20 = O.

111 acest caz, valoarea lui µ' este corectü.
t~.. +
J; ' ..
. ~ 2 "( <) ') '
1.1.üD. a)
. ')
kx1
•)
) -
.. .
mvô
..
'>
+ l"!Xo)
...
.= 1t' • (;1 -
.• ')
.
Xo)-.
Putem alege sistemul de referintà a:O'y _(fig. 1.~3) tu ?are ~o = o· ~h, = 0 0·
~
mvi +· k:ci = F.; ~ . • 1·
• • / t • • • :
Fie. X1 dep\asareà p~ntru care fôr\n el~ticà a arcului-este egalâ §i de sens contrar
:cu .. F. Atunci . . · "J
·
Xi =·F/k.
ln ·acest caz
. .
2 2 · il k 2.
mv1 + lc:1:1 mv1 • _. z1
--
2
-.-·-
· 2. ·
= k xi;
2· --·=--;
2· 2.
···121
tJè~i pentl'u z = ~' fortele se echilibreaza, oorpul nu se opre!;ite, deoarece are viteza
v1 • El va continua sa se deplasezc pina lu distan\a .c:? cînd vom a,,ea t•gaii latea
hx-~ = F. X.2, 2F
2 Xz = T= 2:c1,
Dupa aceasla, corpul se deplaseazu în sens invers int.r-o mii:car1' at'.l'.t'leratfl pinft in
punctul x = Xi. i;;i încetinita pîufi i11 punctul x = x3 :
lrx5 _ F • x . x8 =0 f;,Ï x8 = 21?/k.

2 - 3,
2Ji'
A doua solutie nu este. valabila, deoarece pentru .'?; < x2 avem x < - . Rümin&
k
deci solutia x3 = O.
Corpul va efec.tua, deci, oscilatii in jurul punclului .c1 =feu amplJtudinea
A= lxt 1,
➔
b) Dacâ F cre~te foarte încet de la zero la F, corpul se deplaseazà din punctul x0=0
pinà in punctul x = x1 unde rfunine in repaus.
1.1.60. Din fibrura ·1.M putom scrie curn:ittt•varea proiec\iilor impulsului pe axele Oz
i;-i Oy.
mv0 = ,:1'/V cos [j. ( l)
mv -..· l\1. V sin ;;, 12)
-----x
-&
~m
- --0----..-
. -.
iar legea conservârii energiei
2 9
mv5 - .MV mv
-.----,-
2 2 :2
, (3)
Din (1) ~i (2) obiinem:

m.2 ( ,,
va = -Ma va + v:a).
Introductnd in (3) avem:
V =
V M-m.:?
- - - VO = Vo
M+m
v~ M+m. V= î.'o
"\ / 2,n:1
V lU(..!ll- m)
:-; .:-:: . tg l3 =i !:!.. = "\ / M - m.
Vo
.
V M+m
..
Se vede câ aces'te relatii au sèns nu-h'lai dacà m, < M.
1.1.61. Corpurile vor efec tü a mi~càri oscilatorü eu p~satia. (a).
Acceleratiile lor vm· fi re~pecliv:
un-de x 1 ;;i
x 2 sïnt elongatiile corpurilor A ~i B .
.Asupra co1·1mlui JJ va act,iona forta
F' = m2a2 = -m!CùaJ;i.
Pe do alla parte, F' = k(x1 - x2)-

Dc unde
Acest rezullat pal'e destul de straniu.

Am ubtinut conditia
, ., . V,;
,c = nr 2 œ" sau
.
Cl)= ~.
n~
Adica (&) este egalà eu pulsatia proprie a corpului lJ cind corp,u.I .4 ~e afl4 hi r'epaus.
Deci conditia ca x 1 = O este ca sà fie satisfacuta c.:onditia de rezonanta pantru corpul de
masà m2 • Este cJar ca x 1 uu este totdeauna zero, dooarece prin mi~carea· corpuhii A ~a
transmite actiunea fo1·tei Fla corpUl JJ. Dar in conditiile de l'tJZommtà, o oscilaµe a corpului
A eu o amplitudine foarte micâ este sufièienta pentru a intretine m,cila-tiilo corpului B.
Sistemul ùin figura ·1.45 este un sistem de amo1·Uzare dinamicâ, des utifüat in tehnica
pentru inlaturarea unor vibratii nedorite.
1.1.tJ:!. Din figura l.~6 rezulta evident câ nu se deplasoazd corpul nid pe verticalâ
~i nici in Iungul firului. Aceasta conclutle tnsli nu are nimic coiutin eu rczolvaî•ea pronltlmei,
deow·eca forta este legata de acceleratie 1iÎ nu de vitezâ. Corpul rotindu:.se pt, cero in pla-
nul orizontal, poseda o acceleratie centripeta orientatâ pe raza cercului pe uare se depla-
seazà. Aceasta acceleratie uro proiec~ie diferita de zero pe direc~ia firului t;i p1·oiectia zere
pe verlicalâ.
Hezulta ùeci câ rezolvarea A este incorectâ.
1.1.63. Initial, sistemul are energia potenµal~,
Epi = illgL + m.gL.
Se consider.à orizontala AA (figura 1.47) ca origine a maJµmii de lf:f. sol.
Gind bara ajunge in pozitia verticalà, enérgia lotala a sistemul~ èste:
Er = m;2 + Mt1 + mg(L + l),
v fiind viteza eu care corpul de masa m. ajuuge in punctul on.
Vileza uughiulara w a corpurilor m :;;i M filnd acee~i avem:
-V = -V ; V = -l V.
l L L
Din legea conservurii energiei
(M + m)gL = la
v:i ( .!!!.._
2L~
+ -M)
2
. + Z),
+ mg(L
sau
De unàe: ;, .... ,; .; ' , . •.: ' : ', ,. -
·2g(ML·:.:.... ml)•
V-L
,nl3 + MLI
DâeA. Zmi o
V= f/2gl.
1.1.64. a) F1 - T = mia, -a= F1 - Fa= 2,5 lllS-•.
T - F2 = m2a, mi+ ma
T = -nii, Fi - Jt'2 + J,\ = m2F1 + m,,.F2 = -112,5 N.
nii_+ma rni+ma
b) Daéà µ=f=. o,
ft'1 - µ.mJ.B' - 1' = n1-i_a1,
1' - ~ - F2 = m2a11 ,
T. = F1 - Fa -___,_µ(1ni
li'1 - ____
µniig - nl.j_ _;:;__ ms)g"-
___________ + == msF'1 + 1n.F2 •
___,.....;.._--=---
m1 + m2 • nii, + m2
Deci indicatia dînamometrului nu depinde de coeficientul de frecare µ.
. ➔ ➔
e) .ùaci1 Fa act,,oneaza in acela~i sens eu Jt\

F1 - T = 112j_a2 , F1 + F2
+ T = m 2a2, as= m1 + m2 '
F9
___ ·Fi + F2 l" m2P'1 - F2n1t
T ma---- - '2=-----•
111-i_ + m 2 m1 + m 2
Dâca F 1nÎ:? = F 2112j_ sau F 1 /F2 = m1/m 2 , atuncî T = O.
1.1.6-o. Corect este rationamentul B obtinut pe baza legii conservarii iriipulsûlui.
Haiionamentul a) este incorect, deoarece nu se tine seama do energia pierduta prin
frin~ea glon tului în eu tie.
mv2
- - c:::
2 .
m +M m2
----v-= - - - -,
., mil! v2
2 (. Ill + m) 2 m .1.11 2 +
-mv2
2
=- - - -vz + -
m11'1
m + :.li 2
rn + 1lf rr
-'2 - •··, d d
e une
·
17 mv
=---.
m+M
1.1.06. a) Cablul fiind omogen, masa unitatii do lungimc a cabJuJui · este ~ = m/l,
unde m este masa cablului.
m m
- xg =- (l - x)µg;
l l
X
µ=--·
· t - :c'
,,. l
b) IL~ 1; -
t-. < ·1; :c,<.. l/2; ZJ.=-.
2
, 1,.1.67. Acceieratia câruciorului tre.buie sâ fie orientatâ t!l drèapia. Fat~ de caru-
cior, at~at într-o mi~are acceJeratâ, asupra corpuriior actioueazâ ~i fortele de inehie
~ ➔
Fï.-= -ma.
124
Cond'i{ia de echilibru este
mg - µm4 - t:1-Mg - Mt1. = ~.
a{M + µm) = g,;,m - µJf),
1n - tJ,llf .
a= ----;z~ 0,.':l'-7 ms-1 •
lll+ v.m
1.1.68. aJ .1.Ug - T 1 = Ma, Mg = +
(.M 4m}a,
T 1 - T 2 = ma, 1'I
Cl= ---,H
T 2 - _'1'8 = ma, ..li+ 4m
'1.'8 - T, = ma,
T, = ma,
Jf 4ni]f
T1 ·= .i.Ug -.2\f - - - - g = - - - - g,
.M + 4:m. ..:l:l + 4m.
3m11.I
T2 = 1'1 - ma=. . g,
.i"\11 + 4m.·
· 2m.i.ll mM
Ta= - - - - 0a• T, = - - - - g .
M+4m ' M+4m
b) ,;.l!g - r; = 1llai, .
1'; - 1~ - µ.mg = 1M1,
Jf - :1:1-m ·
T; - '.l's - µm.g = 11Wi, a l ' = - - · - - -g;
Jl +
1'3 -
. ,,
r: _:.
...
µmg = ma1, .
t,._,n, .
14 -:- ëJ.rng = ma.1 ,
Ti
.'
= . .,:•1g - 111a1
..:t =
. ·
, (
2hg -1 -
.
JJ_ - 4µ.m)
.
M
,
T 4J.n
. . + µ) g =
= . -'iJlmj1
·.:li -;- ltm
,,, . · , ·
.J.
·
1\1 ,
).
ri. ,
T !, :-- 3mM (1
1.
,
+ µ)_g-
-- T (·1
2
..L. • )
1 t-L,
.M ï •1m ·
1·S,, = 2m)lf(1
· + µ.) g = T (·i ;
s T
}
j.l. ,
M+4m. '•.: !;.
mM(1 + ;.,.) _ T 4 {·l _:_.}

1 ,,4 -_ - ----g - éL • 1
M+4m · .
. ->-
1.1.69. u) Fie Jt\ forta eu cure scindura autiôu.eazil pe orizonlalà asupra cubului.
Cubul va ac\iona usupra scîndui•ii eu o forta eg:ala, ·dar de 1:1011s. oontl'ai'. Euua~iile de
mi~care pe oriz?ntaHi sint:
.Mai·~ F - Ji'i, ni~ =F'i.
Daca ·mi~carèa, ane loc,fara salturi. pentru eu~,. atunci ai,~~,
.. F ..· (i\l. ) ' r., _·. m F.

... ·. ~~ .,,: _= P_-: Jt\; l'i .m +.1· = ~,; .l'1-
. . _m+·.1.U·
. .
rieo~ece;.Fi ~·µmg sau _E._ ·r~· µmg,

m+ .M . .
F>;z.(m+ M)g.
..
. ·.. ,125
b) Pen tru Ji\ = 11.mg,
Ma 1 =F- µnig,
unde <li ~i a2 sîut acce.Ir.ra\füe sdndm·ii :;-i l'•!Sf,ecliv, u cubului latu <le planul orizo11lal 1:011-
sicle1·,ü fi x..
a1 > ae,
Acceler-at.ia 1·elaLiv:l a lilJ lmlui t'a tu de scindur[1 va fi:
· F - rJ.(m .L Jlf)a
ar = a1 - a:! = · •::-
iW
l =art:!
-;t=
'2
v2l V -=.
ar
2Ml
Jt' - µg(m + il'l)
,
se vede c.1 dacâ F = µg(m + M), timpul t = oo, adicù corpul nu alunec[t de pe sciudura.
mv8 mv 2 mv~
t.1.70. a) mgh =T - 2 =2 - nmgh,
<) ·>
gh{n + -1) = ~-~~·, ; h = . Vo . •

2(n + 1/g
2
Dacà n = 1; h -- vo.
g
4
<)
Se vede ca oricare ar fi n > 0, h < hmax

vo .
= -2g
rrw:!
b} mgl-/ - mgh =- = nmgh,
2 .
li
h = -H- . Pentru n = 1, h = - .
n+l 2
2 2
c) m;o + ,ngH = m; + mgh = (n + ·l)mgh,
~ q
v,1 n vô
l
, i =H- - ï
1
- -//,~- - i• ·~ H,·
,. ,.,.
+ > ~H
n 1 + ::!{n + L)g 2{n 1·1·-<
,g ~ n -:-1 H; n .. g ·
1.1.n. nw = (m.+ Jf) V; v = V'2glt;
V = ~ = mV~
m+M m-i-.M
Energia cinetio& init:îaM. a siswmull1i taler ~i corp este:
E.· _ (m + LH)F 2 _m.+ ;H mP·2gh = m 2gh •
c. - 2 - j • (M +
m)=l ni + Ill
Întinderea aiicului este conditiorrnUi de energia cinetica i;;i de lucrul mecanic al for-
telor de greutale
{m + M)gy.
unde y este deplasarea de la })Ozitia inltiala. tn momentul caderii corpului, arcul nu era
Jn stare .9:~ r.el~~-è!.re, uvind ..o. tntindere iniµalà y~ datoriUi greutat,ii talerului
• • 1\fg
Mg=
. kyo; Yo
. =-·
k
Deci
lq/J• kyif_ = m.::.gh + (M + m)g_{y - y~)

2- 2 M+m
·suu
ltys
- k-
-- Msgs- = mBp/& + (M + ) (
- mgy- Mg)- .
2 2 Ji..:A il:l + ,n k
Îmnultind eu 2/lr.
9 2(M + m)g ftf'g 2 m2gli 2 ..!.. 2 (M + m.)Mg9 = o.
y - le y - ,jJ - (M +
m) k
I
lt N
sau
y'J -
2(M
--- y -
+
m)g 2m2gh
------
+· 1vl(M + 2m.)!.!
- - - - - - = 0,
2
k k{m +
11'1) /,'J
y=
Ul-1 + 1n)g
'~
,,
,
::t:
ym. ,t· +2
J.:!
n. (.M
2m2gh
+
m,}k
· · y0 = -
P oz1t1a +-
m - M g corespun d e poz1t-1e1 .1 ru, ~111 Jur
·+· . d e echil'b . ul care1a
. bJ~tem
. u1.
oscileazii eu amplitudinea "'
·Dacâ h = 0, A= mg/k.
A =
V m2g'J
-~. + -------
(M + m}k
. 2m2gh
1.1.72. Prin greutatea corpului fat~ de racheta, tntelegem forta eu care corpul apasa.
asupra rachetei,
ma=R-Fa:,
unde R este reactîa peretelui rachetei, egaHi ~i de sens conlrar eu fur~a eu ca1•e corpul
apasa asupra peretelui. Deci, in n10dul,
R=G,
li'a este forta atractiei universaJe tntre corp :,;i Pùmînl,
Fa = mgh = R
mg0 ( ~ )2 •
Îlllocuiud obtinem; 2mg, 6

0
11. = 1 G = 2mg0 ; mgo - - ~- - ---- - - --- -~-

n= 2 G = 1,25 mg0,
.n = 5 G = 1,0~ 1ng0;
n = 10 G = 1,01 mg0 •
Dependenta grautâ\ii G de R.~p----;:2Rp;----;;-J.li!rrp~.~"":"'.4/?i~ip-~-~~Rp~.~
..... ,
distanta r este indicatii in figura
1.55. Fig. i.55.
. -~
1.1.18. a) 'Fie J momentul de inertie al unui dise fat! de axa 00'.
JCll1 + }Cll9 = ..'> Jw, <.i>1

Cil=----;
+ <a>s
2
b) Fie v1 $Î v2 vitezele corpurilor inainte de ciocnire (v9 < v1 ).
,
illi,c = E'ci - Ecf = -m( vi2 - 2)
v2 .
4.
1.1.14. Fie H 1 f;i H 9 implilsurile sferei C, înaihte f;Ï dupa ciocnire.

H' f;i E' impulsul ~i energia sistemwui ce1or doua sfere dupâ ciocnire. E energia de
oscilaµe a sferelor A i;;i B.
H1 = -H2 +H',
Ec1 = Ec, + E' + E,
.. HD
H' = H 1 + H2 ; energia cineticâ Ec =- .
:!.m
Sistemul celor doua sfere are masa totala 2 m.
4.mE" = 2mEc,, + 2mEc, + 4m V Ec V Ec,; 1
= _!2 [Eei - 3Ec, - 2 r/ Ec1 V Ec,].

1.1.76. Din legea conservarii impulsului (fig. 1.58)
-+ ➔• -+,
· H1 =Hi +H2,
➔•
u1:1de .H2 este impulsu! particulei .B dupa ciocnire, avem:
➔,,, ➔2 ➔,2 '
H2w =Hi+ Hi - 2H1H1 cos~-
Scriem legea conservarii energiei cinetice;
Ec1 = E; + E;.,
1 Ec = H 2 /2m.
H,
Fig. 1.58.
Decl
'2) ..,
-= Hi - B 1 = Bi + li 1..
TIM (
<> Il)
ml
sau Hf' mi + mg - 2H1HÎ cos œ + Hf mi - m<J = O;
11lt m1
2
b' - ~ac= 4Hi cos 11 ex
(m.1
mi
+ m9J:.t
- 4JJf mi - mi! ~
m1 + m2
= 4Hf mf [cos• œ - m1 - m2 • (m1 -+:1 mq)~] =
(mi - aj2 m1 + 112, mi
= 4HÎ
(172:t
mf+ (cos' « - mi ml- ml) =
m2):i •
= 4H21 mi [
(172:t + m.21:i
{m,)
m~ - 2
cos Cl -
2
]
1 •
/11. = /11 1
- - - - - [ f.'OS Ot
m ± V a+ (--;;·
111* - l\OS 2 1)] .
m.1 +
m2 . mi
Dac,i m 2/m 1 > ·1, are sens ffaic nnmai Sf'mnul + înnin trn radica.lului, cleoare1.•e ïi;
➔,
fünd modnlnl wclorului, Hi nu poat,:- avi,a valoare n(•gath·:1.

Dar.f\ m2/m 1 < 1, au un sens fizic amlwh~ solu\ii ~i Hi nu este uni voc d1~terminat.
➔ ➔
1.1.?0. Asupra fieetœei sfere actioneaz:"t greutat"a mg, für\a elasticâ Fei ~ reacpa
➔
baI'Oi R (fig. 1.60).
Ecuatiile de mi~cttro pe axelo Dy ~i Ox sln t:
m,,, 2 .=.. = Fel - R cos q>, (1) !

c.D(,J
;r
2
R sin cp -- mg = O. (2)
Din (2) R = mg/sin ,;>, iar Fe: = k(:r - J" 0),
~
m<,) 2 ..::. = k(x - :.r.0 ) - mg ctg ,p,
2
x(2k - mcù2 )
2(kx + mg dg tp)
= 2(/.:x0 + mg ctg ,p} •.
0
'Rb'. ;--:---
8
.
tr.q -
7;, 10.
rA,
X
(/; = -'-----------------
2k- m(J) . 2
Fig. -160.
Din triunghiul AOB (-fig. 1.60) se obtine:
l.-.r0 + m;r d.g '?
clg q> = -h ; li= x/2 c;tg cp = --'----....;.:;_~.......:-ctg q,.
x/2 '2k - mc,r ·
1.1.77. a) Pmtru ca paralcHpipedul sr. ~e ri'l.stoarne:
·t l
mah/2 > mg - ;
2
a ;;.,, g -
h •
•
= -------- g > g-,~;

M l M;;;, h(m + aj.
M + m + m1
(l
• ? h-l
129
1-Pl'OmemedeUst.cl
b) Dacâ
h = l, ~11 ~ cc,.
t.1.78. Fie t1 timptù de ürëaro ~i t2 timpuJ de coborîre: t = t1 + t13;

t1 = V
-2.. unde au = g(sin ex + µ cos cr.).
au
Di1;tanta s parcursa de corp la urcare este:
2 2
s = t•'ll, = ~;~ t,. = __:!!._! ac= g(sin a. - (J. cos ei);
2au 2 , .. t/ auac '
1 = i-'o (.!.. +
au
= 22_ _1- )
V~
Vau V au Vac
+ (-1- _!_)
= Vo(Vau + V~) ·=i
auV~ '
auV°a; gt (sin cr.+ µcos ex} Vsin ex - µ cos œ
v, = ------- t = -~-::..-:..-::..-:_-_.:...._-_-____,;._________--~-----=-==- l::zt
Vau+ V~ Vsin cr.+ (J.COS cr.+ Vsin ex - (J.COSœ
(sin ex + µ cos œ) Vtg œ - µ.
= gt -----=.-=.-=.-::.=.::-~;_..;;._:-_-_-.=---.
Vtg ex+µ+ Vtg œ-11
1.1.19.
ma1 = F1 - TYJ,g sin œ - p. mg cos et = Q,
11Z¾ = mg sin cr. - Fa - p. mg cos et= O.
F 1 = mg sin et + p. mg cos cc,
F-s = mg sin œ - p. mg cos a:,
F1 + F = 2mgsin ex,
8
F 1 - Fs = 2l,C, mg cos cz,
_Fi+ F,. _ 4 900 _ 5'\0 kg· _ F1 - F 9 ==~i ..
rn- _ ,_..,u , µ-
2g sin œ 9,8 2mgcos a. M,V B
j 2
1.l..80. tu= .!!..s .!!.. c::a a.etc ! to = _!!_,
au ' 2au . 2 , Vauao
te
tu
= ~ = vau =
Va-uac ao
vs~n ex + µcos«
sm œ - l' cos œ
= k,
tg ex+µ - kl• ,,_ _k'_- _1. tg ci

tgcx-1,L - ' r- k2 +1 '
k = 1 se obtine pontru µ.=o. ·
1.t.81. a) Ftr = ilfg(sin et+ µ 1 cos cr.) = 3,75 kN,
L = Ftr • l = 187,5 kJ.
b) ac = g(sin a. - ~ cos Cl) = 10

· ·
(.! - -2V3 Vs) =
2
1
-.
2
2,5 ms·•,
"A= i/2acl = V2 · 2,5 • 50 = V25'o ms·!,

vl v~
s=-=--=z-.==625m
250
24i 2(,tsg la · ' '
~in ~
c) n= .
Slll:z.+µMSCI
= 2/8.
130
1..1.s2. a) °"""l'
"'IU-<>
-~
= :.!au s:::r ---=---•
~
+
2g(sin œ p. cos œ)
V= V2ac smax = 1/s~n ex - µ

Vo
sm ex + µ cos « 1
C~S. IX -
-
(/
•
vtg Clt -
tg cia + µ
µ. = 8~2 ms·!_
mii mv• ·
b) A.Ec = 2 - - 2- = s,3 J,
Lr = 2 Smax • µ. mg cos « = 2•
1
4.-0~ 0,2 • 0,5 g Il; °' 8,3 J.
2g-V2 •1,2
2
l .LSS. a) a = M 2 (sin ~ - µ cos (3) - m,.(sin œ + p. cos œ) g = O,tGS 2 ms·•.

mi+lni
b) T = miiC(sin ~ - (.L cos ~) - rDilJ ma ·P,P68 N,
sau
!I' = mig(sin œ + µ cos œ) + mia mi P,P68 N.
c) , 1 = 11• sm
. a.{sm. et -/i 2
µ cos «)g = V 10
4,21 °' 1' 53 a.
= V2.~~9
2
rt = Vsin (3(sin f3 ~ µ cos f,)g O!
2 23
• s.
l.,1.84. a) F = mg(sin « + µ cos «) = 372,16 N.
b.) µ ::1 f.'l; '

mg(sin a. - µ cos a.) _ , _ mg;(sin et + µ cos e.<~
4 ~ ~l1llf ~ 4 t
mg sin oc M m sin« 200

M gg = ------ J 11 = --- :a: - c:: 25 .Kg,
4 '- 8
c) a1 = g(sin œ - !Lt cos a.) = 2,36 ms·~,
as = µ2[J = 0,686 ms·•,
t =V. Slll
2/t
ct • a1
+ tlt,a/i
a
= 2 l/h + 2VoJ
2a a 1. 2
= '16,5 s.
O!"'. )
t~l.Od. a m1 g Sin oti
•
= m~; sm cx1
•
= -0,4 = -1 • «1 = 30, 0
0,8 2 '
b) m1g(sin ~ - µ. cos °'2) = m2 g; 2 sin cx 2 - 0,4 cos ct2 = 1;
2 sin~ = 1 + 0,4 cos cx2 ; tg cx2 e x;
2x
= 1 + v--;
0/1
3x1 - 1,6x - 0,84 = O.
V·l + x' '1 + x 1
1,6 ± V·t,6 + 4-a-o,s4 2

_ 1,6 ± 3,56
6 - i
5,16
.. ~ 90°, zt = - - = 0,86.
6
-. _, arc tg 0,86 =- iOO&O'.
-
C!OS
c~ a = m....~o -
·mJC sin -,.,_ - ~.,_,.
•,"»>·-. • ..
J'...
IL
1~ = 0,98: « = 9". 8
mi+ "'1 .
1.1,88.
ms§f- T2a = ma4;
T 23 - T 12 - m~(sin 0t + µ cos «)= m1,a-;
T 12 - + µ. co~ ~) = m1a;
mig(sin «
m g - (mi + m,) ~(sin ~ + µ cos ~)
0
= ------------------- = 0,25
(l m.~4 :
mi + m2 + m:i
T23 = m8 (g - a) = ~;,15 N;
T g = m g(sin «+µcos œ} + m- tr''= 20,:"i!t ~-
1 1 1
1.1.N',. a) a = g(sin œ + t.t cos~); ac= g(sin

11 µcor;~): Œ-
~, . auti CLuti 2l
l -=-,il-.i---=--)l O,u=-:1
2 2 ' rj
2l • 128
-;r-smœ
.
_sm ex + µ cos ex = gtf ; 2l t-L = g.1 = 9 • 9,8
cos œ t,'i'S
b) f,,· = l' 2
· . gism œ - l ri. cos a )
0 • = l' 9,8 •M0,276 Q! 4,9 s.
1.1.88. Pentru ca scîndura s,, nu se dl'plaseze în jos (fig. 1.67) trebuie ra:
G ~ F(si~ tX + µcou); F ~ . G
sm œ + µ cos ,::
iar poo tru ca sctndura sa nu se poatA deplasa in sus
Fsin «-E.Ç d + µF cos«; F ~ _ _ _G_ __

sin « - µ cos ~
ln final . G ~ F <; . G
Fig. 1.67. sm œ + µ co~ « sm a. - µ. cos ~
= ,•mt = 15 m;. L = T + µ.mgs =

. tn--2
t.1.89. a) s 300 J;J_;
Pm = !:_t = 30 klV;
b) Pmr."J. = tJ,111g,•max = 40 kW;
Pmax/,-' - Fr
e) a = ---'---'- - -- -1•Pr
= -Pm:i"<
m
-; m[,
<lacà "l' -:.-:cc ~·max, « :,:: O.
11 ""O • a) mg,11 1
• .u -
,
mg,,<J = µmg ('O~ ,- 1 -.h1
- + µmgl 2 + µmg-.--
cos ·~ h·:?,
sm œi sin~
<:tg ott
h,. - h2 - µ},, · ~
= --::-__.;;.__.......;... rn =
__.:-:;__ c: -v, - 3; ex., = arf'.t!? a.
(JÀa 0,06 - -
b} L = (J1ng f.?5 ~.,

Slll Q;l
h1 + (J,tnfl2 + 1-tmg c?3 ~ ha= 11,76
8.1ll Olt
J.
c) mfJki = fl.ffl.B-.-
cos ~1 h +.µmg/~+ mgha.( 'l + µ V-3) ,
Slll ~l ·
• 0,?8
k t = - = 0,659 m.
1,173
1.1.91. a) t= V2(H/ l} = 2 s,
v.,.,., .!!_ = Gs-1 ; c,> = 21:v = 3·1,t, 1•nd/s; ï.' = ctJl = 31 1 4 ms·1 ;
60
d. = 31,2 • 2 = 62,8 m.
v•
b) li'= H + -2g = 68,6 m.
c) v1 = Vv:i + 2g(H + l); v2 = Vv2 + 2gH;

V1 -
v'; -
V·l + v +2gl2gH °' l.
2
1.1.02. '1\msiunile in fir sînt indicate în figura 1.iO.

T1 _. m-i,g = 7nia; T1 = mif! + m,,a;
m~ - T2 = m2'1; T2 = m 9g- m 2a.
Asupra discului act,ioneozà momentul il1 = (T 2 - T 1)R.
r
Din r('la\ia .M = Je = J ~, avem: '2
r
r,
r
;1 ...
'.?
1'.,-1' J =~,,.
-1 t'.' ·: ..: -....\m;J
Fig. ·l. ?O.
I 1a,·;1 "' C7· O. 7\ = T'! $Î ohtim·m rflz11ll11ll'I•· eun1)~1·1.1t,··.
P:1f' ,;, 1111 p1 1n!t- fi. z,·r·,,, l'i numai fll":;:iijabil eu ü anumt~ ,w,-,·izie.
1111
___ 1-Ji• i:x.nnp l u 1 1.1a,.:,t' n1 = 0 -r ''.' 2 I
a t.uno1·
.,. ltî
'l's - 1\ = 211 (Ill".! - lil1)!:;.
m1 + m., .
tn g('lnPrHI, dacà m = -----M, atunc.1
n
2n 1
a = - - - a8 ; T1 - T 1 =-- ..- - - (m. - m1 )g.
2n 1 + 2,, + 1 :l
133
t.t.93. a) Pentru ca cilindrul sl\ nu se rl\sloarne trebuie ca moment.ul fortei G2 fat,â
de oun<'tul D sâ îio mai mie deC'll momentul îor\ci G1 fatA. de punctul D.
. l-l D .
mg sin x - ~ mg cos et - ; sin ct. = -h ; cos et. = , / - -2 2
v ·1 - h /l ;
2 2 l
11z JJ2 <

['J
n2 - n2 ",.
12 ,
.
lD
h ~ V1ir+ v2.
Se ob\ifü• cà l1aert l, = --·ID
-· , a< 1·1ea~ va loarea max.uni\
. • • d r u1
pen l ru care mhn
V 1-1~ + n2
inca nu sl'.l rast.oarni\, ahmci Yœtornl G se aflâ pe ,Brt.icala CD, unde C este centrul de
grr.ut.alè al r,ilindrnlui. in accsL caz
. h D/2 D lD
sm Ot = l = V tll 12)2 + (D/2)2 = V f12 ·+-ffi ; h = V_1}2 +n2 •
ï,j Pentru ca cilindrul sil se rastoarne la un unghi et~ 30°
_h = I>........ -- ~ -1 ; ,.n2 ~ n2 + H 2;
l V nz + 11 2 - 2
c) sin et.~µ cos ct.; { ~ µ. V-t - h 2 i[!; h' ~ l V-i !; (.L •
1.l.9-l. fnlr-adevar, conîorm le~ii a treia a lui Newton, intoractia dintre cal ~i cltrutA
nu ponte conduce la deplasaren accelerata a sistemnlui cal + ci\rnta. Este clar deci eu de-
plasaren accelcratu a sistc,mului se datore~te unor in teract,iuni suplimentare. Cu alte
,~m·inte, pentru doplasarea ac1'.eleratil a sistemnlui cal + carutii., pe lîngâ cal ~ caruti\
trebuie s;l existe un al treilea corp. Acest al treilea corp este Pamîntul. Avem deci de a
face eu trei interac\.iuni :;-i annme: a) întro cal !;,i ci'lruta, b) între carutâ 9i Pâmînt ~i
e) între cal ~i P.'tmînt. In figura ·1.72 se indica for\t'le ce ac\.ioncnza at.ît asupra calului cît
~i a.supra dirut,ri. ~u ~0 indh~u for\ele de greulatn ~i do rcactie a solului. Accelern\.ia
•► ➔
sistrmuhii este dnUl de clirerenta for!e!or f\ ~i J.12 • Fortclc dt~ inleract,iune dintro cal $Î
e,11'ut:1 F'
0 sint eg.'.lle ~i ~1.-, :-i:'n~ 1.·ontrar. Deci aecelerntin i;i!,;temnlui nu are nirrùc comun eu
Fig. 1.;:!.
inlt'·ra,~tia i11l1·1: tnl ~i du·11\."1. in acest s.:-ns, snprnfn\a P:imi11luh1i este un participant. ncliv
la mi-.:rare. Da<·{l forlf'le lfo interact.iune intro PtLminL si t:al, pr. de o parte, ~i Ptunînt si 0
1:ùrut;Î, pe de alti't pa~tP,m· fi egale, atunci sistenml nu s -ar putoa deplasa acceierat. Acest~l
. este molivul pent.t•u care se iau màsurile ea frecârile eu Pamintul sil fie pentru cal eu muU
mai mari decît prn tru c•aru\lL
134
Fortele de interal'.'pnne între cal si earutâ sînt fort.e inll'.\l'nt1 pentrn sistemnl ,:rinq.;1
+ <'al. For'(ele interne nu pot nidodata sa imprime sistemului în ansamh1u1 lui o ac1:f'lt~·
mtie. Pentru aceasta, este ne-voie do interactiune eu corpuri clin afara sistemulni. A~a,
dü exc•mplu, oricit de u~or ar fi un om ~i oricît de mare forp ar avea ln mîini, el nu
se poate ridica de la sol prin simpla împingere a capului.
Din cele de mai sus rezulta câ 1egea a tt•eia a lui Newton este tolcleauna YalahiHi;
trebuie însâ corect aplicatu în orice caz concret.
1.1.n;.. Pontru a rusturna carümida din pozitia 1 ln pozit,ia 2 se chl'ltuie~te lucrul
rfü'canic (figura 1.74).
Li = mghl = mg ..!.2 (t/ h2 + l2 - l) = mgl = 2, 94 J;
_Li= mgh2 = mg 21 (Vh 2

- - -2
l+ - h) =-: m0
(3t - 2,824 l) =--:-
m 0
0;li2 l = 0,2[>3 J.
Pozitia 1 este mai stabilâ, deoarece L 1 > Li.

. t
- - ..:--1--îh .... ;
/ 1 1
---r- -[' h2 [ 0
r---...------'r:'
~::-----,-,L..- 71 1 ., •.J
1 ......, ·/ _,,. f 1 ,h/.c

..... ..... / .,,.. 1 1
1 )*~ _J .... ·; 1
1
- - .,,.. C ',...._
.....
1 1
Fig. '1.76.
1.1Jl6. Fie µ. masa unitâ~ii de suprafat~ a discului. Putem considera ca în punc--

tul O este aplicata forta Ili = µnR 2, iar in O', forta F 2 = µ;:r 2 de sens opus eu F'i
(l'igura 1.?6).
Rezultanta F este aplicata in punctul C 9i este egalâ eu F = Fi - F 2 = µ,r.(R' - r,.
Momcntele fortelor taiâ de punctul C trebuie sa fie egale ~i de sens opus.
p:ir.R2x = µ,1rr 2
( x + ;J;
œ'( R 1 - rt) = r• R · x = ,.tR
2, 2J.R2- r8)
Pentru r = o, x = O.
Pen tru r = R , x R'/4 R
---------e:z-.
2 2(Jl0- R2/4) 6
1.Un. Datoritâ prosiunii gaznlui, · pe fC1tele lnterale ale prh;mei vor act.iona fortela
(figura U'S):
Pi =p • BC • h; F 2 = p ·AC· h; Fa = p • AJJ · li.
Din conditia do echilibru rezulU1 eù suma momen-
tolor fortP-lor fat,â de punclul A trebuie sil. fie zero.
Fi BC + F2 AC= F'J :i!!,

2 2 2
sau
ph (BC 1 + ACS) = ph ABG.
<. '
BC1 + ACI = AB1• Fig. 1,78.
111
1.1.0~. a) a=;: µ,g = 2,5 xns· 0 ; ~, == at = 20 m,ri'"1,
b) Rmax=-.
vff '•00
=--,-=801Jl.
· ·2a 2 • 2,5 ·
Ood cnmionul :,;c• v~ nfla pa pod în pundul (' h1 di~t.nnia AC= 80· m de capAtuJ A
Hl _{)(idului ,i
la dlstanta BC =-- 40 m de C'Rpi'\t.ul R itl podului (fig. ·l.79).
F, + F 2 = mg; F 1AC = F 9 BC; J.'2 = f' 1 ; ~ = 2F1 ,.
F 1 =ml! =20 kNi F 2 =2F1 =40 kN.

3
A C B A t
""'-.,.,..a-'-"----•
r. \, (J
' -~· \ '-_ nj'a:; r,,

V·,
\ a
c·---- B.
Fig. 1.:9. Fig. 1.s·1.
1..Um. Or.scompunf'\m· ~<'1üat.ea cnrpului mg dupk\ direct.ma OA ~i OB (fig. 1.81).

Oin trinm.!·hinl 01/C ~e ob\ine:
mg Toa To_-i To.-\
::,i11 1. •- :-;in 9Q-:- - sin ~ - ~:u~ :t •
T,'Jr- = m.!!
.... :
•t.·
Tc,.\ = n1•
_:
1
v--1- :,!J•
X
l.t.100. 1n moment.ut cînd bara ini.:opo sll se deplaseze, asupra ei Yor nciiona for~ele
reaepa n~ a pod~lei, îor\~1 dr rrrenrn Fr forta exterioarâ F. ,i=

indi,,.nll\ in figura 1.83, adi,•a ~~iltatea G mg a barei, reactia R1 a pAre.telui vertical,
Momcntul fortr-for fat,â de punctul B este:
;o:;mna• proiP,~,iilor for\(•k1r pr• diri'r.-tia orizont.al:'l e.~te:

F + R1 - Fr= O;
m11
F 1· =- F + -Z et.~ ~-
2 .
F
Ocoarece ct.g Qt ~ o, r"zul l(\ J,~ ~, ,:i
.I.' r - mi
-..:.. ct.g ~; F ~ Fr,
2
1.1.101. Bara riind omogenâ, grüut,Ltea ei G esto aplicat.:\ tn centrul barri.

G = 11\ + F 2•
Momentf'le fatl't de punote\e A :;;i B sînt zero.
G· ( ¾- li}= [2 · (l - li - ',); · G( ~ - l2) = F1 • (l - li - la).
138
De unde:
F G l - 11'.!
l =t .. 2 l- (li + '1?) ;
OacA li = le, atunci
1!l. =--=
G
1·t·~= -;;•
M
1.1.10:.?. Cele patru corpuri punctiforme eu masele m, se aflà tn virfurifo patrulate-

rului ABOD (figura 1.85). Centrul de g·reutate al corpurilor A ~i TJ Sè aflil tn punctul E
,.1.flat la mijlocul segmentului .'!B, ior centJ•ul de gruutate ul corpurilor C ~i D su aflâ in
puuctul F aflat la mijlocul dl'eplei CD. Cum cele patru
corpuri au 018.80 egale, rtizultil cil pukm ùùocui cor-
pm•ile A ~i B prin corpul E eu masa 2 m, im· corpurile C ,
A,----...;H'i--~----
0
:;î D prin corpul f,' tol eu masa :!m. Cm·purilo t: ~i !
F au ceutrul de greu talu in punel ul / arJat la mij- - - - ... -- - ~! - _ - __
loeul ::;eg1ilen lului E/t'.
Luînd corpurile A, D ~i lJ, C, ajungem la con•
cluzia cil ceu trul de g1·eutate al celor patru corpùri ::;c
uflà la mijlocul segmentu.J,ui HG. &
Ordim~a tn care luAm centruJ de greutaw a Fig. t.86.
dte doua din cele patru corpuri nu poate duce lu
pozitii difcrile ale centrului de greutate al-sistemului. l)eci segmentele EF §Î HG se in-
tt,rsecteazâ in punctul J, iw• EJ = Ill ~i GJ = Ilf.
1.1.108. Pentru mentine1•èa echilibrului trebuie ca fortele de apâsare a bilelor pe
funduJ partilor A ~ B ale v3tului, sl'l fie egale,
F,. ;= Jt's; m,Jm~:;: Ps - ~o • Pi. 1,418.

P1 P1 - Pt
1.1.104. Bara fiiud in repaus. trebuie ca1
T1 + T2 + T1 - G = O•. (f)
De asemeuea, sumo momentelor fotii de un punct oareoare, de exem_ph,t, fatl de
punctul 0, trebuie sa. fie zero.
l
lT2 + 2lT 3 -
2 G = O. (2)
Considerînd cahhtl'ile rigide, nu

putem obtine cfocît w.:e~ll! doua ecuatii, · ,; T; fj'
iar noi av(•nt t.rei neeunoticuto. .Pentru
at1area tensiuuilur T 1 , 1'2 >'i 1'n, mai avem
m·voic de î11cê'.'1 o er.ualie.
îinind st·am~ de . lcgùa lui Hooke, ~-----~-
17 - - - - - - - - -
1
putem scrio (figur~ 1.88). . .1 lt
T2_E ~-
S2 - !! l-o •
A
6
Fig. t.88.
UT
'18 11nac:
Bara Ciiud rigidlt, trebuie ca oole trei capeto a, b ~i c ale cablurilo, s:1 fie pti aecea~i
linie, adicâ
Ali - t!J, = 2l = 2.
!Ya-eJ,, l
lniocuind avem:
_!!__~=
E 1 S1 E 3 S3
2(~-2:L)·
E S ES
2 9 3 3
(9)
Am obtinut astfel a treia ecuatie care tmpreunn eu ccuatiilc (1} ~i (2) permite aflarea
tensiunilor 1 11 , T 2 , T1 •
Pentru simplificare, introducem notatiile z
k1 = E 1S1 ; k1 = EaS,; k1 = E.S..,
Cu aceasta, ecuatia (3) devine 1
T1 k2 k1 - 2Takifc1 +T 3 k 1k 2 == O.
Pentru o form:1 mai simplu, noUi.m: «zi2 = k1 k2; a13 = kifi.s ~i a~ 8 = k2ks-
in sfir~it, se obtinc sistcmul de trei ecuatii:
T1 + T 2 + T1 = G,
2T2 + 4T1 = G,
a~ 1 T 1 - 2«zi1 T~ + cztaTi =- O•
Rezolvtnd acest sistem de trei ecuatii
•
ou trei necunoscute obtinem, relativ ~or:
T 1_ -G
-
6a13 flta + • T _ G
2--
3a2a a 12 + • T _ G 2au - au
2 4.a11 a 12 + a 21 +
t
2 4.ai, a 12 + a 21
t
+ .--
2 4.a11 + au + au
•
Dacn cele trei cabluri stnt identice, S 1 =Sa= S 1 = S, E1 = Ea = E, = E, atunci

0 18 = a 12 = a~~ ~i obiincm:
7 G G
T1 = -G; Ta=-; T,=-·
12 3 12
1.1.lOo. li'ie S aria suprafc~ci vasului. Orcutatea corpului caro ecllilibl'eazli balanta
este:
G = m,.g + SPagh,
undo F = SPagli esto forta eu care apa apasâ asupra fundului vai:mlui !;Î <loci ~i asupra
llÙ;eruiui balan\ei.
Dacu introducem corpul ln \'a5, nivelul apei va Ci
h'=h+X..
s
Pentru cchilibrarca balantei este necesarâ greutatea
G' = SPoJJh' + mi: = G + PoJJ V.
Deci G' !> G ~i balanta se dezechHibreazA.
Pvi P1J~
< Vi•
1.1.106. .
Pt+<>-= Pz+ -;...1- ; ViS1 = V2S2; Vt
Considerâm v1 = o.
P1 - Pa = pgh = -Pu~
2; fie = V fil,·
138
1.1.107• 01 - .,)l '11 I
s•
..f..
2
vf (Sf- si)JSi = Pi - P1 == pgh;
1.1.108. Conditia de echilibru estez

OA • G cos œ = OB •FA • cos •·
Oin figura 1.98 obtinem:
BC = _i,; OA -
2n 2
l ' OB - l
2
+ ( 2l - l)
n
+ 2nl - l 2n -· 1 •
2n
l
C = Slpg; FA= S-Pig.
D
I l 2n -1 2n - 1
SlPg - oos œ :::s S- Pzgl-- cos œ; P =Pz--,
2 n 2n n•
Fig. 1.98. Fig. t.96.
1.1.109. pgh,. + TPrJÏ = Pgha + p Tvl. 1

vl
s(At - hs) = _;
2
01 - V 2a(lî,, - Q.
V 10 • 10·1
L\t = ~-======
SV2g(hi - lis)
IZll -:--;=== ~ 3,76 So
1o·•v2 • 9,8 • 36
,. + • m + +
1.1.110. Qm = PSv; F& = mâv; F =-Av= QmA.v. (1)
At
....
Av este vectorul variatiei vitezei (fig. 1.96).
Deoarece 1~ 1= 1; 2 1= v, din figura 1.96 rezultii
1Atl = vV2 = vrqm.
P.S
lnlocuind tn formula (1), valoarea fort,ei este:
Vf•Q~
F= PS •
Pv9
1.1.111. pgM = 2-, v = t/2gM = 2 ms·t
_139
1.t.119. Pentru ca plaoa sA nu ee desprlndA de tubul de sticlA trebuie ca
.: 10 3
Pu .. rrh' ~ Paglt; h' ~ _a_ h = ....... ---1,02 = ï,5 • 10- 2 m•
._o F8 ~ 13,6 • 10
3
pq.h
t .t.11:J. ft' = 1-',,.S, unde µre~iunea medio l'm ::-..: /' 0 + ·-·
:! , iar
P 0 li, i-:tlh~ . ,
F = -- + --- ~ ;;,b • Hf N.
cos :J. :! cos ~
1.1.11-1. Presiuw·a pe l'undul vasului A inain lt• d,~ hw,Hzirf1 ûsle P = ;,gh, iar dupâ
tncùlzire P' = ;,';;lt', uude ::. ~i h ruprt.~zinl,) ue11:,1lallm :.i i11ùlt11uea apei rt••:i, 1m· ~, :>i /.,'
màrimile cm·e::ipunzüto;u•~ ule apei in,:ùlzi h-.
Deci
JY f,' h'
..... C:J ..............
I' P /,:
Ma.sa apei rànùnind a~t=ea~i, avem: ?' V' = pV sau
P'
~• / o
. '
= -V'V de unde
!
-
P
= -V'V -f:.1h ,
unde V = _!_ h (~ + S + v;,5); V' = _!. h' (s + S' + Vs.Si),

3 , 3 ·
Obl,inem:
f" ~ -" .1.. S + IlsS
P s -7- S' + llsS'
Cum S <S' rt~zulW P' < P, dt·•~i incùliirt~a apL•i ,~u11d11œ la Jllk~orarca pr'='::11rnii p•~ fonJul
va-;ului. Dupi't cleseltit.lt't·ea robi11d11lui n, upa \"a ,:urge din ya:;ul B în va~ul .-1 ~i nu <lin
A in B, cum ar roit3:~i la prima Vl:de1·e.
1.1.1 l~. Notam 1:.u ~1 densilatca meri.:urului ~i eu ~:! densitalea apei.
Diu figura 1.10·1 rezultà:
i ~--h
P1g ( X+ y ) = ~,g.:.\ li """' P:!g/1; ~,t = :r + !J s=-=-=-.
P1
De undc:
4 P., ,
y=--=,1..
Fig. 1.101. 5 P1
1.1.116. a) f1 = -d~ = ~ ~
Î) - cos - t;
~
v = vmax dacà -=-, t1 = nr., undc" = "· i. ::, •••
dt 6 6 6
Nef ri C:I o, 6, 1.2 ooo s.
a=:= -s(:r sin : t; a= ama.x daca : t,z = (2n + 1) ; , l,; ""'" :), !I, 1;, ... s.
b) F =ma= - (!1C'Am sin 21t~; Fmax = 13 • 10· 5 K,

T11 T
o) Ea ;:a
ma• =
- 3,6 • to·~ cos•- eJ.
111
2 6
Ep = 3,6 • to·~ sin•.! t I; Et ;;;;: Ec + Ep =;;; 3,6 • 10·• J.

6
140
1.1.117. a) L = F ..4; .4 = 2-l, ==-= ~ cm; le:;:; F/A = 28,75 Nm"'•
2 Jt'
b} T = 21t V-1.~ = 0.052 s; y = A sin ;~ t = ~ sin 38,6 -::t (cm},

·1
c} 'Be= ·.,- m«,::(A~ - y 2} = 17,:!5 • 10-3 J.
rn .. ., _ ::: .
EP =
2 (J)· :r = ~, 7w • .,.1 u-.. J.
Q$ .,,~
1.1.118. ul y= A sin (wt + 1? 0 ); fJ:;::: -dt = À<û eo;s(wt + tflo); ~
A2
+ -··- · ..; 1i
'li~
w-:.A::
v = ± w v;is-:.. ye = ±8,2 cm/s.

b) F = ma = -mAw; sin {Ctlt + !?°"\; Fmax = w 2Am = 1,-J9 • 10-a N.
"J"
c) E = mw-. - = 22,t • 10· 5 J.
2
1.1.119. Din fib"IJra 1.f02 avem: A= V Ai+ Ai +·2~-hA::: cos 6p 0

F= V19 cm.
tg cp =-"
A. ::.in Ci',·
•
+ .A.,- i;in 9.,- = :!,312; cp = arctg 2,812 = 67° ;-.:: 0,372 "'·
A 1 cos ~'J + .A:3 cos~::
x = x,. + J~~ VTij CO~ ( ;:t + (l,~1;2 r:) cm.
•e:c
y .
A
Fig. 1.102.
- X
• • .. • cos....
11100 , -.?
,., = ± v·l___;__
+ cos ~.
2 '
7d.
Y= 2cos-2 = ±2 v+ i cos r.t •
2 '
fi - ::t: V23: + 2.
Graficul ace~œi traïectorii este dat în figura 1..108.
JJ..121. 111 =A sin [ .,, - !{:'(,.+ci)], !le= A sin ( 6lt - ~ •'},

11 =lit+ !lo,.. 2.4 co, ~ dsln [ 611 - ~ (d + tz)]-
141
.=- + lL = 1
2 2
t •.t.l:?:?. a) ecua\ia unei elipse (tig. l.105).
1 '
b) sin ;.t = ~. y= -!, sin r.t = -2:r rcuatia \llll'i rln-plP 1·1·pr1•1Y11l,1!1• 1\1
2 '
f i~:ura J.106.
1.1.123. a) i. = vT = 18 m,
b) ~ = :r;) = 2;:( .r.) = 1,67 :-:,

(t)
(t - --;; '1' t - -;
y=:? sin 1,6; ;: = -2 sin 60° ~ -1,73 ,:m.
-l
Fig. 1.105. Fig. 1.106.
u = '111
dt
= Aw cos <ù {t - .=:J = '10,4 cos 60° = ·::i,:? cm/s.
V
a.= -du =- A w·., sm

. <,> ( t - - x) = ot1, 8 sm.
r.:
60° = t,7,5 cm/s.
dt V
c) Acp = -2r:(
À
Xo -
•
X1
)
-2 .. • ,. 5 = -2 ,
= 18 ':tt
1t
Acp = 4 m.
À
1.1.124:. a) v = V.E/?
-
= 4 • 103 ms·1 , b) l = -V = S m,
V
c) Ax = -2;:
1.1.125. a) Yt = A sin 2-::( vt - l ~ x); Yr = A sin 2r.( vt -

1 1
: ·}
y = Yi + Yr = 2A cos 2r. ~ sin 2;: ( vt - .!:..) .

Î, À
Vom avea ventre pentru:
2r: =- = ±rz.:;
À
n = 0, ·1, 2 ... Xn = n .!. =
2
2n 2
4
iar noduri pcntru:
2;r .!.
À
= ±(2n + 1) 2:.;
2
xn = ±(2,i + 1} ~.
4
b) Yt = A sin 2n ( vt - l ~ x) ; Y, =A sin 2n ( vt - l + x"+ "12 ).

y = Y-i + Y,. = 2A sin 2n ~ cos 2r. ( vt - ~) •
142
RezuttA cl tn cazul b), ventrale stnt la distanteJe corespundtoare nodurnor din
cazul a) ~i invers.
1.2.1. a) Ah = 34,3 m; b) limas = 138,~ m; c) v0 = 52,08 ms· 1 ; d) t = 1,31 s.
1.2.2. a) a= 1 ms·=, v0 = 10 ms· 1 ; b) lmax = 50 m; c) Al= 0,5 m.
1.:M. a) sA =2 t; sn = 30 - 5 t; sa= 10 t - 32;
b) ti = 4,28 s, s1 = 8,56 rn; t2 = 4 s, s2 = 8 m;

t8 = 4,13 s, s = 8,26 m;
c) As= 32 - 5 t pentru O t ~ 3 s; <
As = 62 - 15 t pentru 3 <: t < 4,13 s.
Dopendontu .:is = f(t) este dati\ in figura l.110.
35
JO
25
iO
iO
.....__......__......_..._._Us/
0 2 J , 5 Us) :.:• ~~~ OJ ;.:G,545W0.80J 1
Fig. 1.110. F::..!·. 1.-J-H.
1.2j'~ a) Pcnt.ru t = 1/4 s, for ta P arc un minimum;

b) Fmin = 19,499 N.
ln figura 1.1H se indica depenùentn F' ~ fit) p~'ll tr11 û ~ t ~ 1 s.
1.2.o. X= 509,1 m.
1.2.6. a) a1 = 1 ms· 2 ; a2 = -1 ms·=; b) v1 = 18 ms·1 , v~ = 6 ms· 1 ; c) d2 = 1-12 m.
1.2.7. a) t1 = 4,082 s, t9 = 8,164 s, t3 = 28 s;

b) i; ~ 0,67 s, ti = 1,67 s; c) t 12 = 5,27 s,
'1a = ,,28 s, l23 =
-10 s; d) d; = 6 Ill, 2,~ m, a;= d; = !1 m; A'B' .:..: :!0,21 m,
B'C' = 33,7/i m, C'A.' = 47,13 m (Y. figura L-113).
1.2.8. a) a= -1/9 ms· 2 ; b) t = 45s, dmax = H!:?,5 m.

1.2.0. a) a= -6,25 ms· 2
; b) t = 0,8 s; c) ·cm =
= •12,5 ms·l.
1.2.10. a) hm 3 x = 80 m, t = 4 s, Ep = 80 J;
hmnx.
b) lz1max = 40 m; c) l-n m a x = - - ;
:!"
d) ltot = 8
t/7'.. = 27,3·12 t;,
t/2-1. Fig. i.113.
143
t.e.11. a) Uu1 lagura t.U5: SiD tJ. a t; fi & 8()GJ
b) Il s c::: ~ - fi = 35, ~S s.
1.2.1!3. a) ex= arc sin 5/6; b) v2 mia, :;:; 2,f.i ms•I; cl 4C '- ~l10,2 fll ~ il\ t ~ ::n, ~G
1 s.
11 ,, ..... et'~/,., :? 2v
1.9.18. a} t = ,• · ; b) - (v1 - t12) < t' < - 1 •
g, + <: - '1 ,!! g
1.2.14. o = 25 ms· 1 - ln cnzurilr. a) ~; b).
1.2.16. a) t =
= 2s; b) h1 60 m; c) u = 10,77 ms"1 (vertirflJ in su~,. d) h ,;:: ,,5,8 m, t =
= 4.,7 s; e) v = 36,28 ms· 1•
1.2.16. a) 1n figura 1.117, A.X= h', AD = hma'J

v == V f.15 - 2gh'; v' = V 2g!lzmBs - h') ...- i ···rii ~·2gh';
b) lu = -go ; t-c = -v'g ; t,,,. =' te,
T
ll . ..
!, . ,
7~
1
1
,.'k
t i ,.
,,
:,~~-
'./....-----oof'./ ,__._~-------~--
//, 20 :;o ~o :o c"J ïo i:'.7
Fig. 1.115. Fig. 1.117. Fig. 'l.1:19.
1.2.17. a} te= 9s; b) d = 900 rn; c) At.= 1 s: dl ~ = l,i28 ~, .ll:i;;,;;

1 o,;6~1 ::-.
t.2.18. a) t = 80 s; b) v = t'ox = 692 rns· 1 ;, c) dma-x = 55,36 km; d) huiax = ti kru;

e} R .:= =
.,•i/g 47.866 km.
. 5
1.2.19. a) t·m = 36 km/h; 11 = 6/5 h; t! = 4/5 h; b} t~ = 5/6 h, t2 = -~ h; c·' m1
se pot deptt~i pe drum.
1.2.20. a) i•1 = 1,2 ms- 1 ; b) depe11d~n1a d :,; f(t) este indicatâ in figuiia ·1.H9.
1.2.21. a) t = 200 s; b) s = 990 m; c) a= 5,05 1-0- 1 ms•ll; d) n' = r, m!-· 2 , t' .._,. :.:.:, :-;;
d) e) µ =
0,(1082.
a) AC= 24 km; b) d' = 9 km; c) ~t = 2,7'8 h;

d) n1 = 95,5 rotnFi, n2 = 48 rotatii; e) a= 6,7 -10-~ m s 91 ; s = H9,~ 111.
1.2.:?3. a) D =d= 100 m; b} t = -17,72 s; c) s = 4,8 km.
1.2.2-1. a} œ1 = ~5°; b} ot2 = 45°.
81 = .
V1, ••
(V:: + V:t
••
cos r1.)d
.
tJÏ + t'2 + 2V1'Vs COS !X
144
l.t!.i&. aJ , 1 .;;;: o,ts h; b) Djn figura j.·123, OA' i.:;: 60 tm, 0/1';:;; 30 km, A.'B' =-
aa 1o•V'6 km.
1.2.27. Nu are loc efocnirea.
1.2.28. a)
m 1 - m.
a= ____
,,,,m.t 11 ··•- 1
:.. g; b) T = : ! - - - g , F = 2 T: c.1 m 1.m:;;;:; - - ·- ,
m 1 + mi m1 ·î- m2 n - l
d} a= o, t 6!1 ms-,, t ;;..: 3,83 s, v = 0,6~ ms· 1 •
1.2.29. a) h = 93 m; b) v = 2,43 ms· 1•

l
1
te
1
1
!
j
.Â''< lo
cb
1
A
~ - .....
c'
;·
tmg
fig. 1.123. Fig. 1.1:rn.
1.2.ao. a) ro = L-'i ms· 1 ; b) diu figura L 125, i: = vÔ 7 (g - -F)

m
t~
'
c-.) o = i m.s· 3, F = m(a + g} = 16,S N; d) fic= 98 J, Ep.::: 9-. J.
1,2.31. a) a.4. = l ms· 2 ; an ,~; 2 1mt', 81 •.\. = 50 m, S::A = -i.jO m, é'tB = 100 Jll,
s2 B = 500 m; h) t = 85 s, S = 600 m;
c) s.:1 mnx = 450 m, sn max = 200 m, tA. = 30 s, t»
= 20 s;
1
d) ôS1 = -1 t=(o < t< 10 s); !:!S2 = 20 t - .,... t1 - lO0 (10 < t < .30 sj,
2 2
!:!S3 = 350 - 10 t (30 < i < 35 s); M, = t0 t (3G < t < ::,5 s), AS, QII
= 30 t - 1/2 t 2 - 200 (55 <t< 65 s) S = 250 m (l ~ 65 s).
1.2.3:!. a) a '-'='3,26 ms· 2 ; b) t = 0,39 s·; c) h = 0,66 m.
1.2.33. a) Ftr = '•00 N, F 2 = 100 V1 N; b) s = 800 m, t = {10 s.
1.2.:u.. a) v1 = 98,'1 cm s· 1, t1 = 1,1 s; b) t = 2,9 s, h = 159,3 cm; c) t~ = ,.,g a;

d) T = 1,0267 N.
1.2J)o. a) ai= 0,125 ms·'; b} Ftr = i35 kN; c} s1 = 900 m, I\ = 2,025 MW;
d) s = (t,5 km, t = S00 s.
t.2.86. a) t = 4 s, Ah = 176,4 m; b) v1 ;;:::: 58,8 ms· 1 , i•2 = 63, 7 nu,•l, vi = 65,S ms·~,
v1 = 60,4 mi·J.
1.2.37. a) a= 3,267 ms•:; b) h1 = 29,4 m, Ec = H,~06 J; c) he = 4,9 m; d) 19,6 ms·t
1.2.as. a) V1 = 7,75 ms· 1 ; b} Sg = 140,15 m; c) E = 4,803 • -w, ,f; _d) P.- 38,75 kW.
l.:!.UD. a) 6t = 0,82 5 (corpul eu masa m 2 tnainte); b) t ~ 0,88 s.
10
1.9.40. a) Ec = ~ t•; b) Ec = F • (a, - ~), Be= 11 • ~ pentru tto = O; r,.) din
2m
fiaurile 1.126 ~i 1.127 avom tg a./tg f3 =
-v
_!__
2m
= a/2,
Ec
Fl
tga=--
2.m
Fig. 1,126. Fig. 1.127.
1.2.41. a) , c), d}.

m2g 1nim2 (m 2 - (J.m1 ) !.
1.2.42. al a= T= g; b) a=
'
mi+ ma mi+m.i m1 +~
Œ' = mima g{1 + µ).
mi+ma
1.2.43. a) T 1 = 1 080 N; b} Tr. = 1 IH6 N.
1.9.44. a) m = 800 kg, ·G = 8 kN; h) s = 125 cm; c) Fm.= 1,201 kN.

1.9.45. a) 111 = 25,9 ms·~; b) At = 71 minute.
1.9.46. a) a= 0,516 ms·1 ; b) tà = 3,85 s, ta= 8,s, s; c) G1 = 10~16 N, Gâ = 10 N,

Ga= 9,28 N.
= 25 ms·!;
1,9.47. a) v = 21 ms·1 ; b} v = const.
d) Ftr =
23,823 kN, e s. =, Vï nu este uniform acceleratli; c.) "'
1.!?.48. a) µ. = 0,008; b.) v1 = 21,908 ms·1 ; c) Al= 2 500 m.
1.2.49. a) E2• = 'mi_m t1 E 1 ; b) m,./m:_ == 5.

mi+m2
1.2.50. a) v0 = 20 ms· 1 ; b) Ftr = 245 kN; c) d = 208 m.

1.2.61. a) a1 = - 3,38(. ms·'; b) t1 = 4,8 s;
c) s = 33 m; d) a:! = 0,616 ms· 2.;
o) v:! = 12,32 ms· 1 ; Ec = 75,8 J.
1.2.52. a) 11. = 0,35; b) F = 5,6 N; c) L = 12 J,
7i = 0,62.
1.2.68. a) rx = 30°, a1 = 3,21 ms· 2, t1 = 3,5 s;
b) a:!= 4,9 ms~ 2 , s = 12 m; c) Diu
figura '1.14G.
T1 =G sin IX = 0,52 Ni N =
sin (œ + 13)
Fig. 1.145. .. G co~ œ - Tcos (« + ~) == 0,72 N..
146
t.!.M. a) F < µ G cos « - G sin œ dacli F este orientatA tn
jos, F < G (sin oc+ µcos~) dadi F este oricntntri
tn sus; b) tg ~ = µ;, cl fort a netionc>azll. ca in
figura L-1'16.
l\Jinimum pcntru tg y=µ, Fmin = µG/ Vµ.•+ L Fig. 1.146.
1.2.oo. a) t = 2 s, 11 = 0,\5 s, t = 2 0,05 s; b) x = h - v01 t, t = 0,9S s; c} EA = 54 J,
En=g2 J.
1.2.56. a) a1 = 0,66 ms· 2 ; a':!= 1,51 ms· 2 ; b) t = 25,25 s, s = !H0,30 m; c) Ec1 =
= :!1,49i kJ, Ec 2 = 19,191 kJ.
1.2..57. a} E- = 6,25 J; b) li= 4 m; c) Fm= 1,05!i kN.
1.2.58. a) h = 23,16 m; b) Q = 760 cal.

1.2.59. a) p = 0,5 m; b) Smax = 6,25 m.
1.2.60. a) T = mg(3 cos (J. - 2 cos (J.0 ); b) eus ~n = 0,5; ~0 = GO,;; C) ~ = !:!ff'.
COS ~ = 0,8, ~ = = -'t.,; ,J.

0
1,2.01. a) 3i ; b) 1'max ::c:: ïO K; c) ~E
1.2.62. a) sin et. c::t. tg rJ. °",:, = 0,05, cos ,:, =-= 1, o.= 0,2 ms· 2 , v 111 ,,:; G ms•l; b) t1 = ,:iû ~,
t2 = 200 S.
1.2.63. a) v ~ 5 ms· 1 ; b) 1t =9 ms· 1 , ~E = 90 J; c) Tt~ :!,!1 m.
1.2.6..1.. a) a1 = 1,509 ms·=, a2 = -0,2 ms·= (a:! ::::. o)";

JJ) s = 5 m, 11 ~ 2,57 s, v1 = 3,88 ms·t, v2 = 0;
c) v03 = 2,26 ms· 1 ; d) a 3 = 0,8 ms· 2 ; e} t 3 = 4,ï~ s.
1.2.~5. a) t0 = 8 s; b) JI= ·133,7 m; c) s = gt~/2, v = g1,
s =Ve/,+ -T, 0 12
v = v0 + a 1t, a 1 = 3,21 ms· 2,
a.,t'
s = i•1 t - - -- , v = t•1 - a 2t, a-:i = 1,96 ms· 2 ,
2
a 12
s = i, 2t - ; , v = v:! - a 3 t, aa = 6,9!l n1s· 2•
1.2.66. a) l = 26,5rl m, h = 13,27 m, s = 68,'t m;

l.,) F1 = 1,';'3 ~, p,. = 2 "K, El= !J.'."i,~) .J, E2 = ·136,S J.
1.2.67. a) a1 = '1,6'1 ms•:i, v = 3,407 ms- 1 ; b) a2 = S,ï3 ms·~, !.l.S = 0,66 m; c) E:.; 9,55 J.·
1.2.os. a) l = 4,'17 m, Vo O:! 5 ms· 1 ; b) EJ) c:.! 200 J; c) L ~ zou ,J.

1.2.09. n} F 1 = 0,SS ~; b) P 2 = 0,3~8 .'\; c) Fa= 1,01 ~; d) .F 1 = o, t!,3, nu-i posibil.
1.2.70. n) t = 20 s; h) Vi = 387 ms·\ v 2 = 258 ms· 1; 1.:) Dot= 5:-.; 1 ::, s.
sin a. - {J. <·os (J.):!" ..
1.2.71. a) ln = l ( -----'---- = lr-n;
sin « + µ cos "-
2µ. r,os a.
+ r + r + .. . = 1-.---------
)
b) l tot = l (1 2
sm a. + µ. cos a.
<..) 11 =[ 2l ]1/e , tn = rn11,
g(sin ~ - µ cos a.)
1.2.12. a) s = '16,65 m, v = -16,65 ms~~; L) T = 15,06- N; c) 0,3!!7 <, m,. ,<. 0,637 kg;
d) 20,6 m.
14l
:
1.2,;s. a) œi = 30°; M 0:3 = 60° F, IDalJ: = va N; c)

200
'111 = 50%, ?li= '15 IO•
01
1.!.7-.L a} D:n t·:;alitalea spa~itdui pareurs V1m = VcN, 'Vç)J = VnN;
b) LA=Fs; Ln=(: a+F)s; Lc=iF- ~ -a)6;

C4 ;.-, kL ..,, Cn = kLu, Cc :.::. kLc: C-4 =/. CJJ ;:fa Cc,
,. 7o• a ) v
1.~. 1 = [ESI
- -.1/1- + ·µgs
2 1
2
]½ ,
m,_
v2 =--v 1;
b) E mvf(,11 + mi ) . c) s= rn2 i~
= --:r- m2 '
2
2g \Slll Ot + {.c. COij x} •
t.2.76. a) h = 4(t,1 m, t0 = 3 s; b) v =;,; 30 Il}f)-1-, fi==. 50 m;
c) v1 = 2(t ms· 1, 1 12 = 12 ms· 1 ;
(36 l - 3,92 t=) 111; 0 ~ t ~ 3,06 s,
d} & = {'18,36 + 24 t - 1,96 t2 ) m; 3,06 <. t ~ 6,12 s,
{
91,8 m; l ~ 6,12 s,
1.2.17. a) a= 1,02 ms·=, T ~ 5,9 N; b) a= O,:?H nu,'"~, T = 6 N,
Pm -
_ G(sin ~ + (.L. cos + .1-'2 /2 s~) v •
0t
2
1.2.79. a} t = 0,78 s; b) T = 13,06 N, c) E;;.;: !l,6-1 • t0 9 N m· 2•
1.2.so. t = 4,3 s.
1.2.81. a} Fmin = 2,5 kN; b) Smax:::;;: 50 m; c) Pm;;;; 7,5 kW.
1.2.82. a} F 1 = 15,8 N; b) F 2 = 11,59 N; c) 1,•3 = 8,05 N.
1.2.83. a) L = 2 120,8 J; b} F 1 = 37,57 N; c} t = 'i5 s.
1.2.84. a) E = 2 • 1012 N m•i; b) li = 15 s; c) k = 7,2 m.
lJ!.86. a) VB = 15,9 ms· 1 ; b} t = 3,5 s; c) F = 56,36 N; d) seqsul vjte;,;ei i:0 nu afecteazà

aceste rezultate.
1.2.ss. a) li= M s, ai = o,39 ms· 11 ; b} aa ==- 0,5 ms· 2 ; c.) i = 16 (125 m; 4) F = 450 N.
1.2.8?. a) li= 14,74 s; b} v = 27,86 ms·~.
1.2.88. a) v = 20 ms· 1 ; b) At:;::: ·168,6 s.

1.2,89. a} = ~3,61 m; b)
s Ec max = 19,3 • 10-0 J; c) T ~ 1,413 s.
1.2.00. a) Vi °' 16 ms-1-, v:i i;::= 10 IllS·'-; b) Al;;::::: 0,176 m.
Gb = 1176 N.
1.2.93:
L2.94. a) F1 = 4 350 N; b) Fct = 2 093, 3 N; c) t = 58,87 s; d) v, = ~'i,65 ms· 1 ;
vr = 59,86 ms· 1•
1.2.96. cos tp = 2/3.
1.2.96. a) v = 5 rns· 1 ; b) at = -·1 ms· 2 , an= 0,5 ms· 21 , a= 1,12 rns· 1•

1.9.9?. a) 'l' == mg{3 cos «p - 2 cos q,0); ,b} Eo = mg l(cos i - cos te).
148
1.2.98. Din figura 1..1. 72 rezn!tl ~ =-
\ '('-'
--î-,,''1
v~glgr1.'
= - . 1 \
1.~.99. a) v = 1~ ms· 1 ; hl s =
d
26,2 m. \ \
\ lf:f
\,.
\
1.2.100. -
G
/(!)2R- µg) - g,a~ f
G, , \
d
~: ~1 (ù>•R + µg) - g. 1 i'
"'I
t 1
l.2.101. a:1 V1 =
2n~vo:? + (mi - mz)-v91 l
mi +ms Fig. 1 l ~ 2.
_
•• =
+
----------......------=-
2ni.ive1 (mg - 7ni)t•02
mi+ m,
1.2.102. a) il. == 60°; b} .L ~ 'J,S ,T; c) E = 2 • tl111 X · m·:!, J.l' = i,S i · 1G·6 m.
1.2.103. a) L = 1,2i • 108 J, M = 6,88 kg; b) s = :!9, 3 111, t = ; s.

1,2.}0-l-. a} 1' = 3,H s, " = 0,3-18 s·t, Ec = 4 J; ;r = 2 cos 2 t, y =2 sin 2 t;
b) (t)r = 3 rad/s; c) s = 9 m, t :.c.:, 3 s.
1.2.100. a) Ji'1 = 3,75 k~, P~ = 4,5 k;\: b) P':; = 0,5 k~; c) ~1 = 7,5 • lfY", 2:.1 = 9 • 10• 4;
d) L 1 = t50 kJ, .L~ = ltïO k.J; "} t. = 30 s.

1.2.100. a) h = 2 m, n = lù; ù) v o.;.; O,t'.i:?8 rn::,·l; CJ F' =' 100 N, Po, = IU,6 k\\";
d} t =
1't4 s, n' = 90 rola\ii.
1.2.10;-. a) m1/m~ es; .:' .:. ,,~ = 1,012: Inn = 1111 ( Ï,: ·:- v_ ·,n•t;
v+l v+l-_
b) :1. ~ 0,0ti65, s = 599,84 m.
1.:!.108. a) E.4 = 0,3~:? J; E B = 0,0tl::i J; . b) F'A c:; li,:! 1 X, Ps 2,~8 N;

c} '1mm =i R = 0,375 m; d) t == 1 s; e) s = 2,2:., m.
~
!,h(ni1l1-i. - m◄,h.,î ] 1/~ b) • _ :!;nm 1h.1 - m.,h .;:

1.2.109. a) d "'~ - -· • ; 1, = m1g , - •· •
[ mi l .
1.2.U0. u) tg o: =i -
l.ùs ~ tr, a__,-) ; b)
+ l v· _;:_.;.... (1) = 2 rad/s; c) l = 24 m.
g 1 + tg- ex
• ·J - ke n+1;
lJ?.111. a) h = 309 m; b) hn = f.:':rth, H = h - - -1- ; n = :>, H = 36 m~
-1 - k
c) Ci>= n{t/6rad•s· 1•
1.2.112. a) Ps = 1,403 • 103 kg/m3; b) Ms = 2 • 10u kg; c) Rs = ï • 103 km.
1.2.118. v = 760 ms·~. .

U!.114. a} Fe= 4,9 N; b} Ec = 0,857 J.
lJ!.116. a) h = 0,5 m; b) B1 = 0,87 m; c) ta= 0,43 s; d) ajuuge tJt N.
149
1.l.l.16. Tintnd seama de figura 1.173 avem:
~
a) tg ~ = a cos. o: ; b} T = m Vg: + 2ga sin « + a•.
g + asm« ·
1.2.117. a} 466 ms·l.; b) 233 ms· 1 ; c) o.
1.2.us. a) c = 8,33 rad s·!; b) w = 25 rad s· 1 ; c) On = 5,5 101 ms·•; d) 10-1 J.
1.2.119. a) ~ = 100 rad s·l..; b) e: = - 10 rads•!!, n = 80 rota\ii.
1.2.120. a} v0 .x = 500 ms· 1, voy = 20 ms·1, tg o: = 0,0392; b) Hmax = 30,6 m;

c) d 3 = 5 km.
1.2..121. a) /,, = 20,1 m: b} T = 2,92 kN; c) v = !!2,6 ms·J.; d} Q1 = 470,~ IL!,
Q..!. = 411,6 kJ.
tY·
1
1
1
1
1
1
Fig. 1.174.
1J9.l.ee. a) a0 = %,M..5 ms-:1.~ b} If' :m 4,9 N, F' = 19,6 N; o.) œ = 1,1 10·5 grad·~
d•) m' = 24,13 kg.
1..9.128. a) Fct = mv2fr; b.) f1max = "\Vf (R +ml/2)f = 5 ms··1

•
1.U.24. a) h, = v~2g; b} hi= ho ; c) a= l _ g, r,0 = at, l = .!. at1•

1 - ho/R m 2
1.9.125. Utilizam figura 1.174, a) Ca>1 =g V m!-:- m:

2
m1l1- m2l2
2
;
-v = 0,95 Hz; b) v1 = 0,39 ms· 1 , v 2 = 0,756 ms· 1 , !::.h = 0; c) E = migl1 (1-.

!?\ ga
- cos ex,.)+ mllgl2 {1 - cos as) +2 <ô2 ( 2
mi li+ m~lz, - Cü: (mi
2
+ m:).
1.9.126. a) t = 8 s; b) Q =.1,5 J; c) v = 2,4 ms·!,
oc= arctg 1,82.
'A lJ!.127. a) r = 200 m; b) v1 = 22,36 ms·:1, v1 . .
ci 43 ms· 1•
1.2.128. Din figura 1.175, distan~a
2
.x = -2. v
2 cos3 œ tepO t",
~}· ---
dœ =-· (J·, œ -=
g (sin 2œ - dœ
0
Fig. 1.175. C: !{; + ~)-
150
LLtn. Vezi figura t.176: a) F ,_ mn
mv1
b) F = mg - - cos q> (fig. 1.176, a); c.) F = mg+ -mv• cos 9 (fig. 1.1 i6, b).
R R
1.2.130. a) oo = 3,36 rad/s; b) Ec = 1M J, Et = 2,76 J.
1.2.131. a) cos ex= 1,5/2; b) cos ~ = 2,5/3.
Pig. t.176.
1.2.132. a) F 1 = 4,24 N; b) F 2 = 2,45 N; c) F 3 = 6,22 N; d} "= 2,67 ms·1 .
1.2.188. a) ~= v0 '1 - ..!. 11.gri, v1 = v0 - µgt 1 ; b) v = m, Vi, sma~ = ~.

2 ~+~ ~
1.!?.184. a) n = 39,84 rot/minut; b) ~l = 0,2 mm; c) Tmax = 8 N.
1.2.Ulo. a) v = 2,5 Hz, cr,= 15,7 rad/s; b) Vmax = 0,785 ms·\ amax = 12,82 ms·•;
c) Ec/E» c:: 3.
1,1.100. a) T =1-6 s, "= 6,25 • 10·1 Hz; b) Vmax = 8,925-10- 1 ms· 1, amu = 1.,5(. 1.0·1 ms·•;
o.) Fm.u-= 2,'6 • 10-• N; d) B.= 1,232 • to~ cos•(¾ t + ,;/8) J,
s,, = t,232 • 1.0-1 sin• (.!.S e + .!:.)8 J, Ei ...: 1,232 • 1.0-~ J; &) fl.t ~ t~&s _s.
- •
LIJ.8'1. a) T = 0,804 s, , = 1.,2~ Hz, (1) = 7,79 rad/s; b} A= 0,16 m; c) E-== 6,272 J;
d) lit= 1,25 ms· 1, "x-A = O.
1.9.188. a) E = 2,89 J, «m = Go•; b) F = 9,8 N; c) At= 62,s•.
1.2.lBB. a) y= 0,12 sin 80 t(m-); b) y 1 = 0,1038 m; y 1 z= 0,1164 m; cj ":.: t2,ï~ Ht,
T = 0,0785 s; d) Fmax = 19,~ N.
1~2.140. a} T = 1,4 s; b} q>max = 60°; c) Ec -= H,4207 J.
900 llfgx ,_ b) dn
t.2.14-1. a) n 1 = ------'-- ; ni :s:: ~ 63 rot/min, 11,s == 1 22ô rot/miu;
m1t lil{r + :r) d~=
< V:!
11
5 V.-x-(r_+_,.a_a:_}_ ;
1
e) An = Alµm •·
n 2:rM
t.2.142. a) x ~ 0,44 m; b} "= t Hz; c) s = 3 m.
t.2,143. :-i) A ::.::; 0,4 m, T == 0,2 s, IPô = -::/3; b} v = ~z.,;Vâ ms·~; e) 1t = -1:6 m.
lJIJ.44, a) E'c = 5 • t-O! J; bj P = 10~ W; c} m.= i,S04 kg/b; d} 14,687 orl.
1.2.146. A. a) F = 44,688 kN; b) L = 892,76 kJ, P = 372,i It~.
B. a) F = 56,439 kN; b) L = 1128,788 kJ; P = 470,328 kW.
-+ "'V/ gh sin 2 o: + 2gh (sin o: - µ cos o:) f-.-
1
- _ sin œ}
1.2.146. a) t =
V h
-g
g{sin o: - µ cos cc)
sm cc 2
Vihsin œ •
g(sin o: - µ. cos o:) '
1
b) v = "' / gh sin 2 a: + 2gh(sin cc - µ cos o:) (-.-- - sin o:J· - 211.gd J
V !HU o: 2
t = --1
µg
[V g h sm-
. .. ~ + :.., , , . o: -
ga.sm f.L cos :-i ) ( -.-.
1-
sm x
- sin
--
2
o:J - v] •
1.2.14'1. a) F 1 = 6 • ·10 8 N, F 2 = 869 N; b) 8 • 103 N, 2,88 • 103 N; c} 14,286 s, 49,06 s.

1.2.148. a) v ~ 0,407 s· 1 ; h) Tmax = ï38,6 X; e) v = 0,407 s- 1•
1.2.149. a) 3 • 106 N, 2 • 105 N; b) a= o,~ ms•::, s = 300 m, L = 45 MJ; c) 3i,03 s,

50 ms•1•
1.2.150.
2 !d
m2V02
-
2
- - Lµ.'fY½B - 2l2mag(l, cos ~ = -,rt.J,,)2f
2
- ,
2 2 ·
uo1 - µgL • _ vo2 - µgL
li= 2g(sin œi +
µ cos o:1) ' lg - 2g{sin• œs +µ·cos œ..J •
.1~2.lol. a) cos œi = 1- (1ni - ma)' (1 - cos œ);
(mi+ m2) 2
cos «a = 1- 4
1ntms ~ (1 - 00B o:) •
(mi +
m2P1 ~ '
1
b) Ee,, = m1 (mi - m 2 ) g/1 {1 - cos œJ;
(mi+ ma):?
4mf
Ec2 = m 2 ("'1. + ma) 2 gl 1 (t - cos ~-
1.2.l.52. a) F 1 = 120 N; Fï = iF1 ; F; = 70 N, Ft = iF;;

b) F = 7(1,'F 1, F' = 7(L'F'1; C) µ' ~
,e" 7H µ.
1.2.Jo3. a) V1 = ===i·o:;::::::::==- ·,
-Vï b} _ _ _1 _ __ c) r =-.-
+ m/M cos ex 1 + !!!_ cos oc
.lf
M
m1v1 + m.iv2 EC (m1v1 + m:,v:i)I! ., b)
1.2.1'~_4. a) V = ------- = _;._.~---- m1 > 20 lllz,
nti +m 2 2(,ni + m:J
1.2.155. a) F = 680 N; b} v = 21 m:s- 1 ; u) h = H,86 m, Ep = 38,398 kJ.
152
t.2.166. h ~ 12,5 m, ..~ = 41,6 m, Fm= ?88,5 N.
L2.167. a) l = 1,98 = 2,82 s; b) Ep = 2,87 .r
m, T
t.2.168. a) T = O,i755 s; b) E == 3,675 J .
1.2 ..la9. a) -
. :,;2
+ ('l}. -c2 hl' = l; Q) V=: (,)
Va s111
. 2 Ml
2 ·~ <: 2 n,s:: C,)[:
a2
a,= ro2 V a 2cos 2 wt +c 2 sin 11 ct>t.

1.2.160. a) A= 0,44 m, T = 0,186 s; b) x = 0/•4 sin {33,i6 t) m, x = 0,44 cos (33,76 t)m.
cos ~
1.2.161. a) tg œ = -a ; 'l'
-2 - -2
= mVa +g ; b) tg cp = a1
. ,
g ---,,------ g + a sm
1
~
T = m V g + ai + 2aie sin '3; tg cp =
3
01
cos ~
g - <li sin {3
T = m V g 2 + a~ - 2a1g sin ~-
l.2.162. a) y = 4,02 sin 3,116 t (cm); b) T = 3,924 • 10- 2 N; c) x = 6,48 m, 11 = 18,87 m/s
1.2.163. a) a =- (1)
2 x; l>) a = oo V~- v2 ; c} t1 = 0,06 s, t 3 = 0,005 s.
1.2.164. cpe - 91 = 71,460.
1.2.lOo. a} t = 1/24 s; bj 4,r.'JmA~/2 ; c) F = -mA(4:t) 2 sin (21tt + -r;/6). ·

1.2.106. A 1 = A 9 = Ar.
1.2.16i. E = 1,89 • 1011 N m" 2•
1.2.108. a) .)fan~onul se deplaseaza treptat plnn. la clistanta ma/k;
h) .r = ma. (1 - cos c.>t), oo

,, = ""l
V(Ïrm ; c} amplitudinea mansonului este 5 cm,
iar a c/\ruriorului 1 cm, N = 10,8 rad/s.
1.2.100. a) T
. 21t "'v-=-:;
=
\ I '"IL., A= 1.sV2;
-
b) h = L2'V2- - 1).
9
1.2.170. a) g' = 9,1 ms- 2 ; b) v = 7,75 kmfe;; c) 3,855 -10 10 .J; d) T' == T "\ /
· V 9,1,8.
t.2.1.71. a) G - r1.P - Q (sin ~ + µ. cos cr.) G + p +Q a1 sau Q sin cr. - Q µ. cos œ -
g
- µP - G = G + p +Qa 2
;
g
G p
bl T 1 = G - - <Ji; T 2 = T1 - µP - - a1 sau
~ g
, G , , l'
Ti= G +- a2 ; T2 = T1 + µP + - a2 •
g g
1.J!.172. a) ~ 9,78 N; b) - t7 ori.
1.2.173. a) D ~ 3,lt • 10° km; b) TL°"~ ',î Tp.
lJl.174. a= m,0R J{R + 1,) 1 2

; ,,. = R cva - 1); g = 1!2.
36
153
J.2.176. . vmax ln punr.tlù .d ~ t'min in B
(fig. -1 .-177).
,·
A 8 1.2.1;0. h= 220 km.
1.2.177. a) R = 4,23 • '10 7 m, t' = 8,08 • 1'.0 9 ms· 1 ;
h) L = H,53 • 10 10 J.
Fig. 1.177. 1.2.1';8. Il = 82 400 km.
l.~.1.;u: a) 7,79 km/s; b) fi 2.ti0 s; c) 583,5 N; d) 2,03 s.

J.2.180. Din prirnul satelit in scnsu.l de mi~care al acesi,uia.
l.2.HH. a) 30,G m; h) 122,5 m; c) 500 kg m·1 •
1.2.18:?. aJ 2,1) m::s- 1 , 2 800 kg s· 1 ; b) 6174 kW; c) 700 m s· 1 ; d) 2,34~C; e) i,65 m3 s· 1 •
J.~.IS3. a) ~ 1 i\; h} 2,5 ms•::; c) -1 ,!11 ms· 1 ; d) 0,8.
1.2.18.l. a) 270 1:\, h) 1 s, e) 10,5 cm.
U?.185. a) 5,8S ms· 2 •
b) 11 = 1,896 s, v2 = 16,15 ms· 1 •
c) J ~l,27 m, 22,1 m.
l.:?.lSU. ilh = 3,66 • rn· 2 m.
1.:!.ISi.
J.2.188. u) j.l = '1,5 cm. b) RA = 150 N, ~ = Ox.

c) !ll' = G.~
21.- sin ot
+ (~)
l k sin
G,:
ot
•
J..:?.189. a) Din figura Lti'S, tg ot = 1,25.

b) Ft =Rn= 242-N.
c) Oin figura L-179, h = 4,1 m.
1.2.rno. FA = 3 ~, FB = O.
1.2-.191. T-r1B = 51,8 kgf, TAO= 73,2 kgf.
1.2.rn2. R = '10 F, x 0 = 3 ci/JO, y0 = a/2.
Fig. 1.1:-s. Fig. '1.1?9.
154
1.2.193. Oin enhilihru, în artieula\iile C ~i B (fig. -1.180}, FB =
= 2:H N.
1.2.104. a·c = ~ R sin 3 x/2(-:,. - sin ~ cos or.). TD~
1.2.195.
m1 µt 2 (sin
-= 2
r1. + &i•n ~)(µ cos ~ + sin
~) + 2h
Fe
m2 gt. (sin r:1. + sin ~) (sin o:. - µ cos ex) - 2ft
+ -'l
1.2.196.
1.2.107.
L = -l
2
( '1 + -t
10 N, U,G N, fi,8 N, '10 i\,
2 3
+ ... + -·l ) -
n
ec lu·1·b
1 ru .ms ta ln·1.•
r1
TBV'~
1.2.198. G1 /G2 = 2/3.
l.2.199. l1 : l.2 : l 3 ... = -1 : 2 : 3••• Fig. 1.18-0.
1.2.200. a) 3 kgf. b) m,_ = 3 kg.
_ 4 m 1m 3 3 m<J.m-a + m 1m 2
- a• m1_m,, - 4 Jn-m., ..!,- m.,m~•• g;
1.2.201. a. 1 - 1:H
, - -~1 - ..
+ m2m3 --i- m1m2

'•m1 m3 ·} m1m3 + mzma + mima
4 m1 m3 - 3 m1m, + m1 m3
a,= ------------g.
'• m1 m3 + m2ms + m1m2
1.2.202. T = 0, o1 = a2 = g.
1.2.203. h = l/ V:f.
1.2.204. a) 'i.~lr = wr = v.
b) vA = 2 v, vB = oD = V 2 v; •'c = O.
c} Punclclc aîlatc pe un cerc de rnza r, eu centrul tn C.
1.2.20.i. Xu va fi tn echilibru.
m 2 - 111--J • T _ 2m1m 2g + migJ/r'l
u.200. a = --------- g' 1 - --=-~...;._.....::::;.....:-_.
m1 + m2+ J fr' m1 + me+ J/r 2 '
T 2 = 2ni,,~ + m~J/r2 ,• F -- T 1 + T " + JMg.

m 1 + m2 + J/r 2 -
2mMg ( __!!___) i
J..2.208. a) a = mg . . b) T = ____R_-_r'---
m + 2M(Rl Il - r)2 ( m
m+2 R -) 2
R-r
Mmg (-1 + ~)
c) F = - - - - - - - •
m(l - r/R) + 2M 2
1 + r/R
cl) p, ~ - - - - - - - - -
2:( + f1 _ ~r
1.2.20n. a\ v =-V: gh; ., =; . b) Fr= ~ mg sin 1
"· c) tJ. ~ - tg cc.
3
1.2.210. a) 7, 11 k.J ; b) 28,4 kJ.
155
2. FIZICÀ lIOLE(TLARÀ ~I TERlUODL~AlIICl
2.0. BHEVIAR
2.0.1. NOTIUNI GENERALE
Capitolul Fi z i Ca Ill O 1 e Cu 1 a 1' a ~ i ter Ill O di Il :i Ill i C .r implicâ

j n tr-oducerea mior marimi noi, eu caramer nemecanic; afo;tfPl:
Tcmperatura (T) este un parametru de stare a car.ui u11ilal1-.• de mlisnr:1
Psl·e kelvinnl (K). Ex;srn i;,i scàr·i empir·iN• dP ternpnrnt.rn·u t1>.1 rnai e1rno:;;r:u 1:i
1
fiind s1.·ura CPlsi11:-. J.pg·ù l 1m1 din l r•t) h•rn pnttl 111·a T. n: r.sm·nlù in K ~i t .. mpr•-
rntuNl empiricù t, 111ù~111·nlù in ~•·ai·a c..-~!siu:; (11J1il,lll•: gr·adul Celsius, ::-q PSt.ü*:
T( K) = tCC) -+- '.273,15. (:!.0:1)
Enr!r~ia t'.ntemlt ( C) este II fuw:t,ie de st-arn a sistemului. AoPasf II insr-è1mn:"i
ca într-un proces oarecare, n1riatia energiei interne ÂU drpindP n111n:1i dr
st:uea init,iala ~ide stareafinala a sistemuJui, indiferent de drmnnl pai·eurs dt~
sistem. dr.. felul cum a evoluat sisternuJ 1nkù slarrn initii:dft ~i ~taren lïnnla.
DeC'-i s~~ ponte scrie: ' ·
~u = TJ 2 - u 1 (2.0.2)
unde [] 2 ~i U1 repre7,int-11 enm·gia hrt.ernü n sistemulni în slul'Pit inilinrn~ 1•r,s1we-
ti\' fi1rnW.
Câlcluru (Q) este ü mùrime de proces. Aceast.ii mitrime. fizie,, i•xi:-.1 ;-, 1111mai
cît t.imp se produce procesul ~i nre o YaJonre care dcpinde ntit de 8li11·M1 ini-
v,ïaJa ~i finalit n si8t,emului i dt ~i dP rnodul dP. Prnlnt,ie f-l sistrmtdni înt ,.,. er.lr•
doua stari.
Obser, afie. LlH·rnl mee,rnie tl-) t-"'Slt:• d•~ n~ern(,nflft o màrime di: proc1:s.
1
2.û.:.!. PBl~CJPlllJE TEH:\lûl)JS.\\IICif
Termndinnmica udmite Cï1 un sistem izolnt adinhn1 ie njung,, u,tdi:;11uu1

într-o stnrr· dr. echilihru lermodinnmic ~i ca în st.arM dr• f'('hilihrn. pitrnm.-•I rii
de sku·e ni ~istemului sînt legH\i intre ei printr-o nn11111il,1 rc•l:-1\ir-.
Prin(:ipinl I al termodinnm:r·:i: c·aria(ia cncrgiri i1,1om· a li1111i sislrm la
trNarn de la,) stare d(' echWbru la a/ta este t"gctlti eu suma di1t1re ( <i/dura ~-i lucml
mer·"" ic schimba'le eu exteriorul:
ll.U = Q- L. (2.0.3)
• fn problems se poate aplica. relatia simplificatâ: T :CJ t + 2,3.

156
Cantitatea de càldura Q ~ lucrul mecanie L si.nt pozitive daca stnt primite
de sistem fi stnt negative daca sînt cedate de sistem catre exterior.
Principiul II al ti:!rmodinamicii: varia[i,a en.tropiei unui sistem. izolat adia-
batic este nula tntr-un proces re9ersibil ~1, po:dtiça într-un proces ireversi-bil.
2.0.3. DILATATIA SOLIDELOR
Lungimea unei bare (sau o dimensiune liniara a unui corp oarecare) vari-
aza eu temperatura conform rela\ie.i:
l = l0 (1 + rxt), (2.0.. 4)
unde l0 reprezinta lungimea la temperat.ura 0°C, iar l lungime.a aceleia§i bare
la temperatura t (°C); <X este o cons-tanta. de material, numita coeficiant de dila-
tafie liniarii, care se masoara in K-1 (ogal ou grn.-1 ).
Dilatatia volumicii este redata prin rela\ia
V = V0 (1 +ï t), (2.0.5)
V fi V0 reprezintà vo1umul corpului 1a t.empPratura t (°C), re8pe·tiv 0°C; roefi-
cventu.l de dilata1ie '1olumica y este legat de cel liniar prin ega1itatea
y = 3œ. (2.0.6)
Deoarece densitatea unui corp este invers pro.poriionala eu volumul, ur-
meaza ca densitatea variaza eu temperatura conform expt·esiei:
Po
p=--, (2.0..7)
1 + yt
unde p ti p0 reprezinta densitatea corpului la temperatura t respectiv 0°C.

Ob.Yerçafie. Relatiile anterioare (2.0.4-2.0.7) sint valahile in cazul corpu-
rilor omogene care nu sufera transforma.ri structurale la incalzire.
2.0.4. LEGEA GAZELOR PERFECTE
La temperaturi nu prea coborite f}Î la presiuni nu prea mari, orice gaz se

comporta ca un gaz perfect. Relat,ia dintre yarametrii de sto.re ai gazului per-
fect, cunoscuta sub numele de legea gazului perfect (sau ecu.atia de stare) este:
p Vm = RT, (2.0.8)
unde p este presiunea, V m volumul molar, T temperatura, iar R este o con-
stantâ universa1a, nnmita com:tanta. J!azrlor perfecte. Unita\ile de masura., in
SI, fiind N pentru presiune, ~ pen t ï'll volumul molar ~i K pentru tem-
m2 kmol
pera.tura, rezultà cii unitatea pentru cc,nslanta gazelor perfecte este J •
kmol K
In prac:ticii, se utilizenza a.desea o 11nitate tolerata pentru presiune, a.t-
mosfe1·a, (simhol: atm). ln acest caz, mfümrîn<l ~i volumul molar in dm» • se
m~
ob\.ine pentru R unitatea toleratà. at.m • dm'.
mol,•1'
ts,
Valoa1·t•u n11mi:-~J-icu a eonst.nntei gazeJor per.feelt:> s,~ determinli. masur-ind,
ïntr-o anumità st,we, parameti-ii de stare ai gazului. Astl'el in starea normnlà
,definit.a pr-in prP-siunea normal:1 p 0 = 1 atm ~i temperatura normala t0 = 0°C,
adieà 1'0 = 273.15 K), Yolumul molar normal are valoarea Ymo· =
= :22.41 · 10-? m:i • Oeoarece
· mol
1 atm= 1,01325 • ·10:; N

ms
urmeazn
Jl = p 0 F,;, 0 = !_,01325 • 105 • :?2/d ~ ·IO·S = S 31 _J__
'1'0 273,15 K ' mol K
Dacâ se nü'isom·a presiunea in atmosfere rezulta
dm 1
1 atm x 22,~1 -
R = _______ m_o_l__ OOS? atm • drn 3
273,15 K - ' .;J mol· K •
OhserM(ic. Duca se utilizeaza ca unitato nu molul, ci kiJomolul, at,unci

Yolumul oeupat do 1 kmol în condi~ii normale este 22,41 ~ ~
kmol
R = 8310 kmolJ K.
L.,g,·a gazi:•ln1· w•1·fode poa te fi pusii §Î sub alte forme. ln cazul unei can-
l-itüt,i nnrerare de gtiz (n moli), care ooupii volumul l', deoarece la presiune
Ji tt:mperntu1·ù data
Y= nVm, (2\0.9)
rezulta
pV = nRT (2.0.10)
HU
pV=!!!..RT, (2.0.11)
M
unde m t'f'JH'PZÏ nt a 11wsn gazului ~i JI masa unui mol. lntmoit relaiia anteri-
oara poali: l'i ~('r·isii:
m flT
P = JI ~u
~i t,inind ~earna de defini\.ia densitatii ( p = ;, ) urmea:zâ
p = pRT.
M
. Pro1n·il~tf1~jle g_awlui J~e>1·ft:ct sint. explicat~! de tern•ja ·cineticil a S!,¾Zelor

w
prmtr-un rnodel rn1croscop1c s1mplu tare adm1te ca rnolee.ulele gazuhn:

1° au Yolum propriu riPglijahil futà de volumul total ocuput de gaz;
2° nu interac~ioneazâ între e1e decit in momentul ciocnirii (cal'e este elaa-
tiei.).
118
ln oonseointa, fiecare molecuHi se mi~ca reotiliniu uniform pina la cioc•
nirea ou, alta molecula cînd 1~i sch!mba viteza (ca v •loare ~i ()rientare). Ur-
meaza ca, la-un moment dat, mokculele au viteze diferite insa, datorita con-
senrarii energiei, vitezele prezinta o anumità distrihuiie inoit
2
"
Li
i
" ni-'
mv·
2
= const,
unde n1 reprezinta numarul de molecule eu viteza cuprinsa într-un mie inter-

val ÂV in jurul valorii vi.
Rela~a anterioara permite introducerea unei medii v2 a piHratelor vite-
zelor moleculelor a carei definitie rezulta din e.g.alitatea:
mv•
-~ mv-:
.,
n-= ni-' (2.0.ia)
2 2
unde n reprezinta numarul total de molecule.
Teoria cinetica demonstreaza oa energia cinetica roedie a moleculelor
(mari.me micr.oscopica) este proport,ionala eu temperatura (marime macro-
scopica)
~vi = : k T, (2.0~1'2)
wide k reprezinta o constanta universala fiind raportul dintre R ~i numarul

lui Avogadro NA. (k = ~ )· Teoria cinetica explica presiunea gazelOI' ca o
~A .
cons~oinia a ciocnirii moleculelor gazului eu peretii vasului §Î demonstreazl
re1ai1a:
p = nok'l!, (2.0.15)
unde · n 0 reprezinta numarul de molecule din unitatea de volum. Multipli-
clnd în ambele parti eu Vm se ob\ine:
pVm = n0 V,JcT c:: N.4.kT = RT,
ceea ce este identic ou (2.0.8).
Energia interna a gazului perfect depinde numai de temperatur!, varia\ia
energiei interne intr-un proces fiind
l!..U = me" 11T•.
Legea gazelor p0i'fecte (2.0.8., 2.0.10) conµne, drept cazuri particulare,
legile transformarilor gazelor. Astfel, soriind in doua sta.ri diferite, 1 ti 2, pen-
tiiu aceeafÎ temperatura
p 1 V1 == nRT ti p 2 V2 == nRT
l)Î elimintnd temperatura se ob\ine kgea transformarii izoterme ( Boyl,e-
Jk[ariotte) (fig. 2.1):
Pi V1 == Pa Va. (2.0.16)
Considertnd doua stari ou aeeeqi presùme
pV1 ca aR.T1 IJÏ pV8 == nRT~
• Vozi parapaful 2.0I.
111
]
", 1~
P,_,
''~---
' l
!
h- - - •· ·
1
h - ' ..
~; 7 V V, V.2 V
Fig. 2.1 Fig. 2.2
~i eJiminînd i:-onstantrle 8~ obtine legea transformii.rH izobarc (GnlJ-Lus.wc)

(fig. 2.2)
12.0.-li)
Annlog, din NiJapile
p1F = nRT1 ~i p 2 V ~~ n.RT:!.,
SP. obtine /egen transf,-:>rnu'i.rii i:orr,r1' (Charles) (fig. 2.3)
Pt
·-►--
/'2
= -- (:!.0.18)
'1'1 1''J
Obser;:a{ie. 'R.11!a{,ia (2.û.17) este echivalontà ou
J;' = l'o{l + ~t), (2.0.19)
untfe V0 est P Wllumnl gnulni ln ff'C, iar V la t'C (într-o trnm;formare izobm·a);
~, l'1wficiPntul <le dilntnrr. al ·gazului iclenl, avlnd valoarea ~ K-1 ;
2.;3,-1.:1
deoarei:•p rr}atia (2.0.19) se rn~ti ponte scrie snb forma: ·
"Il _
r -
,.
t o
(t T, -;;:--::-
t )-
-
v
•O
2';3,l:i + i _
_ · .. ··-
Jl T
(1 - •
_,:7,1., 2,3,la . T8
~.\nalog, not.ind eu p ~i p 0 presiunile gazului la t°C, respectiY occ (intr-o
transforma.re izocorà). re.latia
p = Po(l + ,:(f) (2.0.20)
p ~ \
i
p'
PJ----]
P
1
.----
L_____________
Il V
Fig. 2.3 FJg. 2.,
llO.
se poate pune sub forma
_ (i + -'-) _ Po
p - Po 273,'15 -
278;15 + = Po
273if5
t T
'l'o •
Observa/ie. Legea gazelor perfecte (2.0.8, 2.0.10, 2.0.11 ), de~i contine trei
variabile, poate fi reprezentata intr-o diagrama plana, p - V (fig. 2.4). Fie-
care stare este redata printr-un punct figurativ, cü temperatura corespun-
zatoare izotermei pe care este plasat, eu presiunea ~i volumul eiLite pe cele
doua axe.
2.0.5. C.ALOHIMETRIE ~I SCHll\IBARI DE STAHE
Un sistem eu masa m, pentru a-~i ridica temperatura eu À T, raminînd

in aceea~i stare, necesita o cantitate de caldura Q data de rela~ia:
Q = me t:.T, (2.0.21)
unde c este o constanta de material, numita calclura specifica. Aceasta repre-
zinta cantitatea de caldura necesara unita\ii de masa pentru a-§i varia tem-
peratura eu unitatea; in SI se masoara in _J__
kg• K
La gaze se distinge o caldura specifica la volzim constant, cv ~i o caldura
specifica la presiune constantii, cp, dupa cum inca]zirea este realizata izocor
sau izobar. Conform principiului 1, considerind acelea~i limite de ternpe-
ratura, caldura primita de sistem este mai mica in procesul izocor decit în cel
izobar, deoarece la încalzirea izobara, gazul efectueaza §Î un lu cru mecanic; in
consecinia
c,,, < Cp. (2.0.22)
La lichide ~i solide, coeficientul de dilataiie avînd valori mult reduse,
Cv sînt practic egale (de altfel, experimental nu se poate realiza, la lichide
§Î Cp
§Î solide, decît incalzirea izobara.).
Observatie. Capacitatea calorica (C) a unui sistem este, prin definitie, pro-
dusul dintre masa ~i caldura specifica '
C = me. (2.0.23)
Trecerea unui sistem dintr-o stare (faza) in alta este un proces izobar-
izoterm inso\it de un efect termic. Sistemul absoarbe caldura daca trece în-
tr-o stare mai puiin condensata (topire, vaporizare) §Ï cedeaza câldura in
procesele inverse (solidificare, condensare). Caldura Q necesara transformarii
este data de relatia:
Q = mÀ, (2.0.24)
unde m reprezinta masa sistemu]ui, iar À o constanta de material numita cal-
dura de transformare (de topire, de vaporizare, in funcyie de proces). Caldura
de transformare reprezinta cantitat"ea de caldura necesara unitaiii de masa
pentru a trece izoterm-izobar dintr-o faza.. in alta; in SI se masoara in ~: .
Echilibrul lichid-gaz. Un si stem in faza gazoasa, cornprimat izoterm,
se poate comporta in doua moduri distincte:
t161
1. ramine in faza gazoasa, indiferent de presiune (cur.ba 1, fig. 2.5 ).
2. se transforma in lichid, la presiuni mari (curba 2, fig. 2.5).
Curba 2 (fig. 2.5) arata. cii odata cu mic~area volumului, presiunea cre~te
vtna in punctul A. La reducerea in continuare a volumului, p1·esiunea rumine
constantii pina in punctul B, ceea ce se e~plicèi. prin transformarea trep.tatâ
a gazului in lichid, pàlie~ul AB reprezentind un sistem neomogen format <lin
gaz ~i lichid in echilibru. ln B, sistemul este format nurnai <lin Jichid ~i mic~o-
i-area ulterioara u volumu]ui necesita o crH~tere rapidii a preRitmii, <lffLoritii
!
p '.
- :1
::,'
L)
\, ~
,1 ......_,
""-
"-
-----
B
--z
A~2'
T ,1/
Fig. 2.5 Fig. 2.6
~ornpresibilita\ii mult recluse a lichidului. Presiunea corespunzatoare palieru-

1ui AB este numiUi presz:une de satu.rafie. La ridicarea temperaturii (curba 2'),
palierul A' B' se mic~oreaza, iar presiunea de satura\ie corespunzatoare
cre~te.
Stiprafa\a diagramei p - V poate fi impariita in patru domenii distincte
(fig. 2.6): .
I gaz necondensabil prin comprimare izoterma;
Il . gaz condensahil prin comprimare izotermn;
III lichid;
IV amestec lichid-gaz în echilihru.
Domeniile JI ~i J V._ sint separate de curba de saturatie care constituie
locul geometric al ·punctelor de început a1 condensarii; sistemul, in aceste
stari, este format din vupo1·i saturan\i. Curba care separa domeniile III ~i
IV constituie curba de fierbere. Punctul de întilnire al curbelor de saturaiie
~i de fierbere (C, <lin fig. 2.6) reprezintu starea critica, stare in care proprietà-
tile lichidului ~i ale guzului sînt identice. Temperatura corespun.zatoare sta-
rii ci·itice, numita lemperaturii critici'i., sepnra ùorneniul I de dmmrniile II
~i Ill.
2.0.6. LUCRUL MECANIC
Presiunea exercitata ùe un gaz asupra unui perete fiiud 1·aportuJ dintre

o farta exeroitatâ normal pe perete ~i uria acestuia, variatia volumului gazu-
lui presupune deci deplasarea punotului de aplica\ie al unei t'or\e ~i irnplicit
un lueru rnecanic; aces ta, conform conveniiei din 2.0.2 este pozitiv la compri-
·.:_• ..,·
marea gazului ti negativ la dilatare. Considertnd un corp de pompa_ 1n ca~e
un piston sub actiunea unei forte F se deplaseaza. pe o distanta. ds, dm pozi-
t,ia 1U in .N (fig. 2.7), lucrul mecanic elementar primit de gaz este
dL = Fds = pAds,
unde .A. este seoiiunea pistonului sau
dL = -pdV.· (2.0.25)
Ma.rimea d V reprezinta varia\ia volumului, iar semnul - este necesar
pentru a se ohtine o valoare pozitiva a lucrului mecanic primit de gaz (la
comprimare, oind volumul scade, •variatia de volum
este negativa). N M
Lucrul meoanio intr- un proces finit ohtine se
integrînd (2.0.25)
= - ~:
L pdV. (2.0.26)
ds -
Rezultatul integralei (2.0.26) depinde de modul Fig. 2.7
cum evolueaza sistemul, luorul mecanic fiind o ma-
rime de proces. .Astfel, 1ntr-un proces izoterm, utilizind legea gazului per-
fect (2.0.10), integr~la (2.0.26) devine:
L =_ (2 nRT d V,
J1 V
s·a.u, temperatura fi.iud constanta

V:3 dV
L =- nRT -.
V
~ V1
Rezultâ pentru un proces izoterm, in care volumpl iniiial este V17 iar
cel fiual V2
L = - nR T ln Va • (2.0.27)
V1
lntr-un proces izobar, presiunea fiind constanta, (2.0.26) devine:
5
L =- p (v dV = -p(V2 - l'~). (2.0.28)
Jv,
Tinînd seama de (2.0.10), daca temperatura este T1 in starea initiala ~i
T 2 in cea finalâ, (2.0.28) se poate scrie ~i in forma:
.L = - nR( T 2 - T 1). (2.0.29)
Intr-un proces izocor, volumul fiind constant, lucrul mecanio este nul.
2.0.7. CICLUL CARNOT
Un ciclu este constituit dintr-un ansamblu de transformari, starea ini-

tialà a sistemului fiind identicà eu cea finala. Conforrn principiului I, intr-un
ciclu
AU=0, (2.0.30)
1,88
-L=Q. (2.0.31)
Proprietati deosebite prczinta ciclul Carnot, format din doua transfor-
rnari iwterme ~i doua transforma.ri adiabatice, toate reversibile (fig. 2.8).
La temperatura superioara T 17 gazul prime~te cantitatea de cal dura Q1 ~i
destinde producînd lucru mecanic. La temperatura inferioara T 2, gazul
1.-1e
este comprimat, deci consuma lucru mecanic
p (inferior celui produs la destindere) ~i cedeaza
caldura Q2 • In ansamblu, lucrul mecanic
efectuat, - L, este egal cu suma caldurilor
schimbate cu exteriorul:
(2.0.32)
Observatie. Conform conventiei din 2.0.2,
Q2 este neg~tiv, reprezentînd càldura cedata.
De aceea, uneori, rela~ia (2.0.32) este scrisa
V
Fig. 2.8 - L = Q1 - JQ2I•
Se demonstreaza ca randarnentul ciclului, definit prin raportu] dintre
Jucrul mecanic efectuat ~i caldura primita ·
-L
Yj=-, (2.0.33)
Q1
depinde, in cazul ciclului Carnot, numai de temperaturile la care se p1·oduc
cele doua transforma.ri izoterme
(2.0.34)
2.1. PROBLEIVIE CU REZOLVARI*

2.1.1. Sâ se deLermine lungimile la 0°C, 101 ~i 102 , a doua bare parâlele care,
incàlzite, pastreaza totdeauna o diferen\,a de lungime constanta ~l = 2 cm.
Se cunosc coeficientii de dilatare rx 1 = 11 • 10-6 K-1 ~i cx2 = 18. 10-6 K_-1.
2.i.2. Doua vase de sticla identice, de forma cilindrica, gradate, se um-
plu, unul eu mercur, celâlalt eu un lichid al carui coeficient de dilatare este
necunoscut, pîna la diviziunea 50, ambele 1ichide avînd temperatura t1 = 10°C.
Se încalzesc apoi cele doua vase pîna la t2 = 90°C ~i se constata ca in urma
diJatarii, mercurul a urcat eu 0,3 diviziuni mai mult decît celalalt Jichid.
Sa se calculeze coeficientul de dilatare al lichidului Yz.
2.1.3. 0 vergea de cupru eu sectiunea S = 1 cm 2 ~i cu lungimea l 0 = 1 m
la temperaLura t0 = 0°C prime~te o cantitate de cfddura Q = 3 471 J. Sa
se calculeze:
* 'l'exlul problemelor nu con\.ine constanlele (de material :-;i universale); accstea vor
fi luate diu tabe~e~e de !a sfir~itu~ cai·tii. · ·
1.. alungirea barei ~l;
2. for\a F care trebuie aplicata pentru a-i men\ine alungirea · ~l, cînd tem-
peratura revine la t0 ;
3. lucrul mecanic L efectuat de for\ele elastice care actionînd asupra
barei la t0 produc alungirea ill.
2.1.4. lntr-un calorimetru in care se afla m1 = 0,5 kg apa ~i m2 = 0,3 kg
gheata, in echilibru termic, la temperatura t0 = 0°C se introduce o sfera
de metal eu masa M = 1 kg §Î temperatura t = 240°C. Noul echilibru termic
se stabile§te la temperatura 0°C, dupa ce toata cantitatea de ghea\a s-a topit.
Sa se calculeze;
1. caldura specif ica c a metalului;
2. temperatura de echilibru O a sistemului daca masa sferei metalice este
:M1 = 2 kg (se considera neglijabila capacitatea calorica a calorimetrului);
3. masele sferelor metalice, M' ~i M;, pentru realizarea echilibrului ter-
mic, la temperatura t0 , respectiv 6, daca. este nenula capacitatea calorica a
.
calorimetru lm. (K= O,2 Kkcal ) •
. 2.1.o. Intr-un calorimetru care con\ine apa ~i gheata la echilibru termic

se gase§te urmatorul dispozitiv (fig. 2.9): un tub A, deschis la partea superi-
oara, este introdus într-un vas B in care se afla apa. ~i mercur. Vasul B
comunica la parte a inferioara eu un tub C
terminat eu un capilar orizontal divizat in
0
volume egale §Î afJat in afara calorimetru- 6-
lui. Introduclndu-se in vasul A o cantitate
de eter, mercurul este împins in capilar pina
la diviziunea N 1 = 40 (prin evaporarea ete- ]!pi.:_ 6hea.fri
rului, o parte din apa se solidifica, ceea ce
determina marirea volumului). Daca in va-
sul B se pune o cantitate de apa m1 = 10 g,
CU temperatura t1 = 10°c, dupa stabilirea
echilihrului termic mercurul din capilar se
retrage pîna la diviziunea N 2 = 35. Adau- Fig. 2.9
gîndu-se apoi o hucata de cupru eu masa
m = 20 g ~i temperatura t = S0°C, in final mercurul se retrage pina la
diviziunea N3 = 27,s.·
Cunoscm• du-se ca"'Idura speci.f.1ca... a apei. ( c1 = ·1 cal
- ) , sa... se calculeze ca.1-
gK
dura specifica a cuprului (c).
2.1.6. 0 bara de fier eu lungimea l = 1 m, sectiunea s = 2 cm2 ~item-
peratura t = 25°C este lncalzita CUO lampa de petrol, consumind O cantitate
x = 0,1 kg petrol.
Sa se calculeze:
1. varia\ia de temperatura àt a harei;
2. alungirea harei ~l la incalzire;
3. te~l?e~at...ura final! 6 a unui vas ~a-re coniine .M = 10 kg apa, eu tem-
peratura 1m\1ala t0 = 20 C, in care s-a mtrodus hara incalzitiL
Se cunosc:
puterea calorica a petrolului q = 4,8 • 101 ...:!.. ;
ran d amentul d e ut 1·1·1zare a Ctt
.xlduri1
. . 'YJ = kg
10%.
165
=
2.1.7~ 0 bara de oiet eu Beëtiunea s 24 cm.2 abso:arbe prin tnell:zîrè
o cautitate de caldura Q = 22 MJ. Sa se calculeze:
1. alungirea barei ~l;
2. cantitatea de petrol x ~ecesara pentru incalzirea barei, presupuri:ind
un randament · de utilizare a caldurii "IJ = 30%;
3. foria F care trebuie aplicata. pentru a produce aceea~i alungirè.
Se èùnosc:
püterèà calorica a peirolului q = 3,13 · 10 5 ~ ;
. kg
lungimea iniiiala a barei l0 = 100Af.
2.1.8. Un proiectil eu masa m = 5 kg ~i viteza iriit:,iâla v0 · · 300 : tra.iêr-

seaza rëctiliniu orizontal un stra.t de zapàda CU lungimêa s = 10· km. In tiili~
pul traversarii stratului de zapada se dezvolta, datorita frecarii, o cântitàtè
de· cladura Q = 200 k J. Sa se calculeze: . .
1. viteza v1 a proiectilului la ie~irea diu zapoda;
2. acceleraiia a ~i timpul t in care proiectilul strabate za.pidti; .
3. foria constânta. de rezistenta F care ac~ioneaza âst.iprâ proié<.H,1iùiüi;
4. variatia tie temperntui'iî Li 0 a proieotifolüi, presùpifoiild ca gbsoârhe
jumàtate <lin caldura dezvoltata.
Se cunoaste:
caldura s~ecifiêa. a proiectiluhii è ....:. 125 --L.
kgK
2.1.9. Pëntru frinarea unui v~gon de tr~n së. préseazâ p~ fiééafé i;&âtâ
cite un sabot èare exêrèita o forfa F = 8 000 N. Dib. m.ômeritûJ iip1icârii àâho-
tului pina la oprire, roata niai face un m1rnar ,i = 200 rotàW.
Sa se calêùleze:
1. cre~terea temperaturii sabotului D.t §tiind ca acesta reiine 50% dîn
ca.ldura de'zvoltata prin frecare;
. 2. masa x de gheata eu temperatüra initiala t -- ~1ù°C, câre ar fi topîta
(apa rezultata ramiriind la 0°C) de intreàga: MntHa:te dè caldtira dézvolta.ta
prin frecare.
Se cunosc:
masa sahotului ,h = 10 kg, diametrul ro~ii d = 1 m;
coefioientul de frecare sabot-roatâ µ = 0,2;
càldûra spècifica a materialului sabotului c = 460 _!__.
· kgK
côndi-
tii
2.1.10. · Un mol de gaz perfect; care in starea ini~iala se gasé~Ïè in
normale, trece izoterm într-o stare II în care presiünea este p 2 = + atm.
~i apoi se destinde izohar t.recind în starea III. Se ~tie ca diferenta dintre
volumele sta:rii III ~i II este V3 - V2 = 5:2 l. ·'
Presupunind o cantitate de azot care a1·e· parametrii de stàre ai starÜ II
~i o cantitate <le argon care ar·e parametrii de sta1•e ai stàrii III, inchise
in doua Yase izolate ter:µ1ic faia de exterior. sa se calculeze temperatura T
iji presiunea p dupa désèhiderea robinetülui dé Iegàtiira dinhé c~le doùa ,·asé..
fÎ stabilirea ecllilibrului tei'mic. · · · · · _:.·...
.188
Sè eunoso: . . s oat
caldûra inolara la volum constant à azotuJui Ci<:t11 == - R - - - ,
2 mol· K
caldura molara la volum constant a argonului CAr =! R c~I. •

. 2 mol• K
'-
.. ~.1.11. Pen~l!u încalzir~t;t un~i ~antitaii de t;tpa m == 4 kg se consui)'.1~ .o
càirlri.tate de caldurp. Q = 828 kcal. T<5mpèratura iniiiala: a apei este t0 = 1:0°C.
lriëllzirea se _produce la presitmM atniosfetfoii.
Sa se calculeze:
1. cantitat,ea de apa x transformata in vapori;
2. volumul V ocupàt de vàpori (coilsideraii gaz pel'fect) la p'resiuriéa
·..:..:. 1 atm;
p 3. è'üergià cinetica nièdie e a moleculelor vaporilor de apa;
4. iùcrril meèanic L prodüs la deitinderea izobara a vaporilor ohiim'f\:,i,
daca volumul acestora se dubleaza.
Se cunoa~te:
randameiitùl de utilizâi•e a caldurii 'tJ = 0,5.
2.1.12. 0 cantitate de apa m _= 1 g, care se gase~te la temperaturà t0 =
= 90°C ~i presiunea Po = 7 · 10 4 ; 2 (egala eu presiunea · de satura\ie a vapo-
r-ilor de apa la 90°C) sufera urmatoarele transforma.ri succesive:
1. ··diporizare ia teinpera.ttira t0 $i prësiunea Po;
2. încalzirea vaporilor obiinuti, la volum constant, pîna cînd presiunêa
devine p 1 = 1 atm; ·
. 3. râcirea vaporilor ~~ la punctul 2, la. presiune constanta, pina cind tem-
peratura devine t2 = 100°C. Vapo~ii sint èonsideraii gaz perfeci.
Sa se calculeze cantitatea de caldura. p1·imita ~i lucrul mecanic e1ectuat
iil fiecare transfo:rmare.
Se cunosc:
caldiirà spëcifica a vaporilor de · àpa la. presiuné con~tantiî. ci, =
cal
=0,48 --_;
g • h.
câldura specifica a va.porilor de apa la voh.tm constant c-o = 0,36 g.cal,.l\. ;
caldui;a. latent.a de Yàporiiarè este data de relàtia
"J... = {60.6 ,o-
... o· ,69"'0 t) -
cal,
g
mî_aé t èsté tëmpériltura in °C.

2.1.13. l:n YaS CU volumul l11 = 8_ dm 3 coil.µnë aèr is. presiünêà. .Pi :b
..:.. 0,5 atm, iar în alt vas, eu volumul V 2 = 5 dm3 , se gase~te hidrogen suh
presitinea p 2 = 1,5 atm. Se reunesc celé doua vase, ca1'€ au àceeâ~i tempera-
tùrâ, priritr-un tub eu voJum neglijabil, astfel incit gaiele se nmesteca. Sa se
câlèùleze:
1. presiunea p a amestecului;
2. niaaa âf!fühii in1 ~i inasa hidrogènulùi . m2 •
. Si _cuiiosc, là têmpers:ttira comuna a g~z~lpi ~i _la. présitihêa P.à :-- :1 ~'ii!,
dénèitafile aerului ~i liidrogenultii ( p01 = O,d013 g/èm~ ~i Po-J = 0,00009 g/cril~).
1-M.
2.1.14. Sa se calculeze densitatea oxigenului, care se gâse~te la tempe-
ratura t = 50°C §Ï presiunea p = 150 atm, cunoscind volumul molar normal
3
( Voin=22,4 dm ) §i masa molara (M = 32.JL) a oxigenului.

mol mol
2.1.15. ln corpul de pompa al unei ma~ini termice se gase~te aer care la
temperatura T 1 = 400 K ocupa volumul V 1 = 2 dm 3 §i exercitâ o forta de 104 N
asupra pistonului. Gazul sufera o destindere izoterma (fig. 2.10) ajungînd
în starea 2, în care volumul este V2 = 2,6 dm~, apoi o comprimare izobara
ptna tn starea 3 de unde revine in starea initiala
(1) printr-o incalzire izocorii. Sa se determine:
1
Pt - - - ~ 1. parametrii de stare in stiirile 1, 2, 3;
2. lucrul mecanic efectuat in ciclu;
3. randamentul unui ciclu Carnot care ar
functfona intre temperaturile extreme atinse în
J:
fz - - - -
1
2
l--...!._----...J------
Y
ciclul 1231.
v, Yz Se cunoa~te:
Fig. 2.10 suprafaia pistonului S = 200 cm2.
2.1.16. Un gaz care se gase~te intr-o stare initialii caracterizata prin pa-
rametrii · p 1 = 9 • 105 N §Î V 1 = 3 dm3 poate ajunge in starea 2, situata pe
m2
aceea~i izoterma, caracterizata prin presiunea p 2 = 6 • 105 ~
ma
, pe urmâtoa-
rele cai:
a) printr-o transformare izocora, urmata de una izobara;
b) printr-o transformare izobara, urmata de una izocora;
c) printr-o transformare izoterma..
Sa se reprezinte grafic transformarile enun\ate ~i sa se calculeze:
1. lucrul mecanio efectuat pe fiecare cale;
2. randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile
extreme atinse in transformarile enun\ate.
2.1.17. lntr-un vas eu volumul V se introduc n1 moli din gazul 1 cu tem-
peratura T 1 , n 2 moli <lin gazul 2 cu temperatura T 2 §Ï n 3 moli <lin gazul 3
eu temperatura T3 • Cunoscind caldurile specifice, c1 , c2 §Ï c2 , masele molare
Mu M 2 §Î Jl.13 ale celor trei gaze, precum ~i constanta gazelor perfecte R, sa
se calculeze presiunea sistemului ajuns in echilibru termic.
2.1.18. Un tub barometric cu sectiunea 1 om 2 se umple eu mercur ~i
se scufunda eu capatul deschis într-o cuva cu mercur, realizîndu-se situatia <lin
figura 2.11 (inal\imea coloanei de mercur h 1 = 40 cm, 1ungimea coloanei
de aer 11 = 20 cm). $Liind ca mediul ambiant are tem-
peratura t = 27°C ~i presiunea p = 1 atm, sa se calculeze: ·
l=ZOcm 1. inalt,imea L 2 pe car·e trebuie sa o aiba tubul baro-
metric (masuratii de ]a nivelul mercurului <lin cuva)
h,,.'tllcm pentl'll ca voJnmul aerului <lin camera barometrica sa
devina V 2 = 25 cm3 ;
2. masa de hidrogen m, care trebuie introdusa în ca-
me1·a barornetr'Îca dacâ înaltimea coloanei de mercur de·
Fig. 2.11 vine h = 20 cm. '
168
2.1.19. Un tub eu vo]umul V = 40 l contine ox.igen suh presiunea p =
= 151 · 105 N la temperatura t = 17°C. Sa se calculeze:
. m2
1. mas a ox.igenului m din tub;
2. numarul x de lit-ri de oxigen care pot fi utilizati la o sndlll'a, dac;1
aceasta se realizeaza la t1 = 0°C, presiunea de lucru a oxigenului fiind
Pi = 2 ' 5 · 105 !!_
m2,·
3. densitatea gazului p' ramas in tub cînd presiunea a scazut pina la
, N
p = 59 · 105 - la temperatura t' = 27°C.
m2
Se cunosc:
kg
densitatea o:x.igenului in conditii normale p0 = 1,43 -ma ;
.
presmnea normal"a Po=·105 --
N •
m2
2.1.20. 0 pila electrica cu tensiunea electromotoare E = 2 V §Î rezistenta
interna r = 0,5 0 alimenteaza o rezistenta exterioarâ R = 1,5 0, plasata
intr-o inêinta eu volumul invariabil V = 2,24 1, cure contine oxigen in con-
ditii normale. Curentul trece prin rezisten\a R. un timp 't' = 100 s §Î se presu-
pune ca intreaga cantitate de caldura dezvoltata· este transmisa gazului. Sa
se calculeze:
1. temperatura finala T a oxigenului;
2. presiunea finala p a oxigennlui;
3. energia cinetica medie e a rnoleculelor de oxigen îu stare finala.
Se cunoa§te:
caldura molara a oJ(igenului la volum constant C0 = 20,8 J •
mol· grad
2.1.21. La mijlocul unui tub de sticla orizontal, inchis la ambele capete,
.;e afla o coloana de mercur cu lungimea de 20 cm. Cînd se a~aza tubul in pozi-
t,ie verticala, coloana de mercur se deplaseaza în jos eu 10 cm. Sa se deter-
mine presiunea din tub cind acesta se gase~te în pozitie orizontala, ~tiind ca
lungimea tubului este 1 m, iar <lensitatea mercuruJui 13,6 · 10~ kg .

m3
2.1.22. 0 ma~ina termica ideala functioneaza intre temperaturile 15°C
~i 150°C. Si't se calculeze cantitaLna de caldura Q1 luatâ de la sursa calda ~i
cea cedata. sursei reci, Q2 , daca Jucrul mecanic produs este de 1 kvVh.
2.1.23. 0 ma~ina termica a carei sursa caldâ are temperatura t 1 = 266°C
func·~ioneaza cu un randament î)r = 60% din randamentul ciclului Carnot
, limite de temperatura). Ma~ina consuma 100 ~~
(intre aceleasi h combustibil.
Presupunind ca 7 g azot (utilizat ca agent termic) evacuat la temperntura
sursei reci ocupa un volum V = 3,5 dm 3 sub presiunea p = 2 · 105 __:~,
m2
sa se calculeze:
1. temperatura sursei reci T 2 ;
2. puterea ~p care se p1erde t'olosincl uceasta ma~ma;
3. energia medie a moleculelor de azot la Lempernt11rH T~:
169
L1-. lucn1l mecanic L care f,re.buie efe.et.1.1at pent.rtt n red1~ce volumul oe.Ior
7 grnme de nzot la jumat.at.e printr~o tr:msformàre izotarà. · · .
Se cunoa~te:
. uterea ca lor1ca
· a corn b us t'b'l
w
1 1 u 1m. q = 31 ,4 -kg .
i\IJ
P
2.1.24. Cic)ul aproxinrntiv- al unui motor Diesel este reprezentnt in fi-

gura 2.12. Gazul CaJ'O efertunazâ ciclul rst.R considerat gaz porfeot ~i atinge
. A temper::it.ura t.4. = ·in-oc
în 'I . l f ~ --·Îo dcJnri .
"L., ••t otorn e ectueaza n = ,~ --.- ~1 consu-
mm
mà 'ï' = 0,280 ..!_ motorinâ. Racirea mot.orulni se face eu apa ale carei tem-
h
perat.uri sint t1 = 35°C la intrare §Î t2 =
l2ofm f- ·· - 8-.ir: _ _ _c = 80''C la ie~ire. Sa se calculeze:
i L ternpr.raturile Tn, Tc, T D:
2. puterea P dezvoltatâ de motor;
3. randarnentul motornlui ·r,;
4. debitul volumic Qv al apei de
1
ra.cire.
' ,
2afm/·---;-----~-------- ... o Se eunosc:
lufm ~- _ ~- ___ -~- _________ -A puterea calorica a mot-orinei q =
1
~',- · ' - - - - ~ ·- - - - ~_ = 4 6 · 10ï ~ ·
' kg,
O.l5L a6L krr
Fig. 2.12 densitatea motorinei p = 820 -.r:.
m:i
2.1.25. Un corp ·de pompa, eu volumul V = 5 1, la temperatura t = 23°C,

cont.inA 1015 mo1ecu1e o:rigen, /~ • 1015 molecule azot f;Î 3,3 · 10-7 g argon. In
conditii izobare, se ridica temperatura gazului eu Ât = 100°C. Sa se calcnleze:
1. presiunea p a amestecului;
2. volumul V' dupa destindere;
3. Jucrul mecanic L efoctuat in destindere;
4. viteza pfttraticà mediH a moleculelor de oxigen, de azot ~i a atomilor
de argon (gaz monoatomic) în starea finalà.
2.1.26. 0 ma~inrt tcwmica functionnaza dupa ciclul Carnot aYîml randa-

mentul ·ti = 60~,;). ~ln~ina consumà 40 kg carbune po ora preluînd nnmai
jumatate din caldura obt,inutii prin arderea combustibilului. Condensatorul
are temperatura mediului ambiant., t2 = 23cc. Sa se calculeze:
L puterea utilâ a ma~inii;
2. temperatura sursei cal de;
3. masa · agentului termic (aer) Pvnruat din cilindru, a,ind volurnul V=
= 5 dm 3 la presiunea p = 1.5 at-rn.
Se cunofl~te puterea caloricâ a comhustibilului, q = 3 • 10; _:!_.
kg
2.1.27. 0 ma~ina terrnica monor.ilindrica, care fnnct,ioneaza dupa dia-

grama clin figura ·2.13, are nn piston eu' dinmRt-rul d = 0 1 3 rn ~i ç1,1rso. 1 =
• turP
= 0.6 m. Arhnrele mot-orulm face n= 180 - - .
min
170
. Cazanul m.atinii e&te alim~ntat ou apa ?
eu temperat,ura t = 466C ~i furnizeaza va·-
P1
pod de apa saturati r-n presiunea p 1 =
= 106 m2
N • Dupa destinderea in corpul de a
rZ
pompa, vaporii de apa saturati sînt e\~acuati
cm presiunea p 2 = 104 N • Sa se calculeze:
m:!
Fig. 2.-1a
1. puterea ma§ÜÜ i P;
2. masa de apa ,n consumat:1 in timpnl -: :c--= 1 h;
··3. cantitatea de caldura. Q1 Jnata de la cazan in timpnl -=-~
4. cantitatea de caldura Q2 cerlntà condensatornlui în t.impul --·
5. cantitatea de api't de ra.cire M consumata în timpul -: de condensat.or~
daca apa de. ra.cire are la intrare temperatura 01 = 15°C ~i ln ie~ire 02 = ~YC.
Se cunosc:
temperatura vaporilor de àpa sahirat,i la p 1 , t 1 = lïWC;
.
cal d ura d e vapor1z»r(:~ a apei. la t 1 , 1.~ 1 =.4S", )lœal
--;
l·(J'
caldura de vaporizare a apei la temperat~ra cor~spunzlitoare presinnii de
. ~ kcal
sat,urat1e
,
p 2 , À2 = 560 -kg- ;
k(J'
densi-tatea vaporilor de apa in condit,iile admisiei p -- 5 t -~
-- ' rnll •
2.1.28. Cn agregat frigorifie eu pulerPa P = 'lï.7 k\\·~ func-t,ionind dupa

cic}ul Carnot, transforma apa eu temperatura t1 = 20°l~ in gheat,â eu tem-
peratura t2 = - 10°C . .Agregatul este considerat perfect izolat termic. Sà. se
calculeze:
1. cantitatea ·de gheat,â m, care poate fi produsa in timpul ":' = 8 ore;
2. ran'damentnl ·r,:
3. rezisten~,a electricii R a agregatului, dacâ este alirnentat de la o sursii
de tensiune continua U = 220 V;
4. cre~terea intensitaiii curentµlui fil pentru ca productivitatea sa creasoa
CU 10%.
2.1.29. 0 ma§ina termica eu randamenl-ul tfloretic ·'l = 0~21 are te.mpe-
ratura sursei calde t1 = J.60°C. Ma~ina, ·care are un randament real ·r,, =
cc:!... ·I), fnrnizeazâ o putm·e P = 60 kW. Sa se calculeze:
7
1. temperatura sursei reci T 2 ;
2. cant.it,atea rn de carbune consumata intr-o ora, darn putel'(:)a rnlorica
a car. , b une lm. est·e q = ,)"O :\I
--.J ;
. kg
3. vit.eza v de rugjm a unùi l-ren de rnasa totala rn = 100 t, aet,ionnt de
aceasta ma~ina, daca m·ca o pant.:1 eu unghinl de inclinare z = 0 0102 rad
roeficient.ul de frecare fiind µ. = 0~0102. - ' '
2.1.30. t:n corp d.c~ pompi't, de forma cjlindrica, eu diarnetrul interior
(l = 10 cm, este prevazut eu nn piston eu gr1-mtatea propriP G = aoo ~,
care alunn0a fa.ra frecAre. Cursa pistonnlui, eRre se ofeetmmz~ pe ,rert.icalà,
este h = 15 cm. Presinuea e~-terioara. este p 0 = 1,013 • 10° \ • iRr t.E'mpe-
m
171
ratura t1 = 23°C. Punînd corpul de pompa in contact cu o sursa de caldura,
care consuma combustibil cu puterea caloricà q = 4,2 · 10 7 ...:!... , aerul din
. kg
intèrior se dilata §Ï ridica pistonul cu h' = 3 cm. Sa se calculeze:
1. temperatura finalâ T 2 a aerului din corpul de pompa;
2. lucrul mecanic L produs là dilatarea aerului;
3. cantitatea de caldura Q necesara;
4. cantitatea de cornhustibil x consumata.
Se cunoa§te:
randamentul de utilizare a caldurii ·'l = 60%.
2.. 1.31. 0 ma§ina termica func\ioneaza dupa un ciclu Carnot între tem-
peraturile t1 = 400°C §i t 2 = 23°C §i preia de la sursa calda o cantitate de
cal dura Q1 = 6 •106 ~ • Lucrul mecanic produs este consumat de un vehicul,
mm
eu masa m, = 400 kg, care se deplaseaza. pe un plan orizontal, cu frecare, eu
viteza constantâ v = 36 km. Randament.ul ·de transmisie este ·ri' = 71,5%,
h
Sa se calculeze:
1. randamentul ma~inii termice;
2. ·puterea P dezvoltata de ma§ina termicii;
3. cantitatea de caldurâ Q2 cedata sursei reci in timpul t = 1 min;
4. puterea P' ·a vehicululni;
5. coeficientul de frecare [J, dintre vehicul ~i pJanul orizontal;
6. forta F cu CAre apasa vehirnl1l, in mÎ§Cat'e eu viteza v = 36 ~~ ,
asupra unui pod, en raza dP. curburà R = 50 m, cu conve~;tatea in sus, in
punctul cel mai inaJt al podului.
2.1.32. Sa se calculeze luerul mecanic ~ï variatia de energie interna la
t.recerea unui mol de apâ <lin starea Jichida în starea de vapori (la presiunea
1 atm §Ï temperatura 100°C).
2.1.33. 1ntr-un vas calorimetric care con\ine apa la temperatura t =
= 40°C se introduc m,l grame gheaia la temperatura t1 = -10°C ~i m,2 grame
de vapori de apa saturati Ja presiunea p = 1 atm. Se cere:
1.. sa se determine raportul clintre cantitaWe m1 ~i m,2 pentru ca la
echilibru termic, temperatura t sa -ra.mina neschimhat,a;
2. dupa realizarea echilibrului termic, apa aflatâ in vas se inca.Jze~te cu
ajutoru] unui arzâtor en gaz care consuma D = 0,02 _[ .gaz, randamentul
s
de utilizare a ciildurii fiind îJ = 50%, Sa se determine masa m .a apei din
"VAS daca prin încuJzire, temperatura sa cre~te eu ~ t = 35,8°C în timpul
-r = 10 min;
3. sa se determine debitul volumetric D' al gazului combustibil la presi-
N
unea p = 1,1 · 105 - §i temperatura O = 27°C;
mZ
4. sâ se d1?termine cantitatea de caldura Q' necesara pentru a transforma
o cantitate de apa m,' = 1 kg (eu temperatura ini\ialâ t = 40°C) în vapori
eu t' = 120°C, incaJzirea fâcindu-se izohar, la p = 1 atm.
Se cunosc:
puterea calorica a combustibilului q = 5 • 107 J /kg;
masa unui kmol de gaz combustibil .M = 16 kg/kmol.
172
2.1.34. Un motor termic, care func\ioneaza dupa un ciclu Carnot, es~e
utilizat pentm ridicarea unui corp de masa M 1 = 2 000 kg pe u~ plan inch-
nat ce face unghiul <X = 30° eu orizonLala. Deplasarea corpului pe p~anul
inclinat se face eu viteza constantà v = 5,5 m , coeficientul de frecare lntre
s
corp §Îplan fiind µ = 0,2. . .
Gazul ce serve§te drept substan~a de lucru (agent ter~1c) in motor pr1:
me~te câldurâ de la sursa calda la temperatura t1 = 800°C §1 cedeaza. ca.ldura
sursei reci la temperatura t 2 = 30°C.
Se cere: "·-
1. puterea motorului, necesara ridicarii corpului pe planul inclinat;
2. cantitatea de caldma prirnita de agentul termic de la sursa caldâ ~i
cantitatea de caldura cedata sursei reci in timp de 3 s;
3. distania s cu care este ridicat corpul pe planul înclinat în intervalul
de timp in care motorul ,termic consuma pentru încalzirea agentului termic
o cantitate m = 20,64 g combustibil eu puterea calorica. q = 25 · 106 :!_ ;
kg
4. densitatea gazului la ie§ire <lin motorul termic, daca evacuarea se
face la presiunea p = 1,5 atm §Ï temperatura t = 30°C; ·
5. accelera\ia cu care ar trebui ridicat corpul pe planul inclinat astfel
incît alungirea relativa a cablului de legatura intre corp ~i motor sa fie de
1,2 ori mai mare decît în cazul ridica.rii corpului cu viteza constanta.
Se cunosc:
masa unui mol de gaz (agent termic) M = 28 g/mol1 ·
accelera1ia gravita~ionala g = 10 m/s2•
2.1.35. lntr-un recipient in care se ana mu. = 10 kg apa este mtrodus
un vas cilindric vertical (fig. 2.14). ln vas se afla un piston ou masa m = 5 kg
. §Î suprafa\a S = 4,9 cm 2 , egala. eu suprafaia vasului.
Prin greutatea sa, pistonul comprima in vas n = 0,01 moli aer. Initial,
starea de echilibru termic se realizeaza la temperatura 80 = 27°C. Apa
din recipient este incalzita eu o serpentina. parcursa.
de un agent termic lichid cu ca.ldura specifica c =
= 1 000 J /kgK, avind la intrare temperatura 61 =
= 200°C, iar la ic~ire 62 = 150°C. lntr-o secunda,
serpentina este parcursa de o masa D = 100 g de
agent termic. Se neglijeaza pierderile de ca.ldura spre
exteriorul recipientului ~i se considera variaiia tem-
peraturii suficient de lenta pentru ca apa din recipient
~i aerul din vas sa aiba temperaturi egale. Se neglijeaza.
-- --
- - - --
frecarea dintre piston §Ï vasul cilindric.
Se cere:
1. ina.l~imea h0 a pistonului de la fundul vasului
in starea initial a;
2. sa se calculeze dependen\a de timp a distaniei h
dintre piston §Ï fundul vasului, din momentul inceperii Fig. 2.1.61
incalzirii (/, 0 = 0) pînà in momentul t1 = 20 min;
3. sa se calculeze masa de vapori de apa Du ce para.ses tntr-o secunda.
recipientul, dupa ce a fost atinsa temperatura de fierbere e, = 10ü°C a apei
din recipient;
4. care este valoarea energiei medii de translatie a moleculelor de gaz
1D a\al'ea initi~a i
1'3
ln tot timpul proc~ului d~srris! pre~ÏlmPfl ::itmosferica Pste eonst-{lnta. ~i
are Yaloarea Po = 10. 6 ~
m2 •
, 2.1.36. lntr-un vas de alamà de rnasà m = 2 kg, in care se afJa il/1 =
= ·5 kg apa la temperatura 01 = 20°C, se introduce o cantitateil'f2 de gheat,a
]a temperatura 02 = -1 o•:ic.
Sa se calculeze :
1. masa 1lf2 de gheaFt 1wcp,sara pentru ca in vas ca existe apa la tempe-
ratura 0 = 0°C;
2. cantit,atea Q de caldura uer.Nmra pe1üru ca in YHS sa rarnîna M 1 kg
a pa la temperA.tnrn 03 = 1()0°C;
3. voJumul V orupat de J/ 2 kg ntpori de apâ sat.urat,i eu presiunea p =
= '1 atm. Vaporii se considerii gaz perfect;
4. lucrul mecanic L pr·odus la dublarea volumulni V în.tr-un pro~es izo-
bar.
2.1.37. 0 rna~ina ter·mic:1 idealâ e.feet.ue;.udi . un Jur.ru mecanic L =
= 1,676 Id pent.ru fiecare kilocalorie luatâ de la sutsa caldà aflat.a la tP.tn·
. pera.turA t1 = 200'Y~.
Sa se calculüze :
1. randamentul mu~inii -r; ~i temperatura t2 a sursei reci;
2. puterea utfü1 Pu a ma~inii dace. consuma intr-o orâ 5 kg de benzina
r.u puterea calorie a q = 48 · 106 J /kg;
3. volumul ocupat de 56 g azot, ce serve~te drept agent termic în ma~ina,
aflat Ja presiunea p = 2 atm 9i temperatura tl'
2.1.38. Un mol de oxigen se gâse~te intr-o st,are A, caracterizata prin
temperatura tA = 47°C ljÎ densitatea p = 1,22 d!a. Gazul trece inti'-o alt-a
stAre B, printr-o incâlzire izobara, producind un lucru mecanio L = 1 662 J.
Sa se calculeze:
1. presiunea p in starea ini\iala;
2. temperatura TB in starea finala;
3. volumul V de gaz metan ars, la p' = 1,2 atm ~i t = 17°C, pentru
realizarea procesului AB presupunind un randament de utilizate a caldtuii
1J = 75%;
4. variat,ia de energie interna Un - UA în procesul AB;
5. sa se reprezinte grafic ciclul ABCA, în oare BC este o t.:ransformaiç,
izoterina ~i CA o transformare izocorâ.
Se cunoa§te:
· "' a me t,anu 1m· q t::: 13 200
puteroa ca1orica . kcal
- -•
kg
2.1.39. Dintr-un tub eu raza r = 1,2 mm se lasa sâ. se sourgâ n= 15
picaturi de apâ. Sà se calcu]eze masa de apâ care s•a scurs.
Se cunoa§te:
.
tensmnea . l...a a ape1. (j = 0 ,o~?g
super f'1cia , _ ..:._.
N
Ill
2.1.4'0. Doua placi mari de sticla sint pariial soufundate in apa. PlâoiJe
sint verticale, paralele, situate la o · <listanta d = 1,4 mm una de a!t-a. Sa se
calettleze iniil~i.mea k la care se ridicâ apa ititre cele dotti placi.
1'14
~ Se cu~oafte:
t~tisiunea superfieiala a apei (j = 0,0728 N •
m
2.1.41. Sa se determinc deusitatea gazului rnetan la temperatura
t = 27°C ~i presiunea p = 105 ~. ~i sâ se arate cum Yariazâ densitatea gazu-
mw
lui la:
a) presiune constontii (P = 10 m2N) §Ï 5
b) temperatura constanta (t = 27°() .

.. , 2.1.42. 0 cantit,ate m -:~ g ox:igen. ~e gaRe~te înt.r-o st,are initinla,
carâOterizatli prin presiunon ir :'I
1,2 · 1O• ~: ~i tempera lurn 7', = 310 K.
Gazul ajunge într-o stare 2a s;~u :.fü printr-o transforrnare a) izobarà, res-
peotiv b) izoterma. In starile 2a ~i 2h, sistemnl nrn acela~i volutn, de doni'i
ori mai mare decit în starea iniviala. Sa se .rep1·ezinte grafic cele doua trans-
forma.ri §Ï sa se calculeze variatia de energie interna ll.U, calclura primit.a.
Q ~i lucrul mecanio primit L in fiecare transformare.
Se cunoa,te caldura specifica a oxigonu-lui la volum constant
( c11 = 650,3 _._J) •

kg· K
2.1.43. Un, sistem format din oX'igen are pal'arnetrii de st,are ini\iali:
N
· p1 = 2,4 · 106 m~
~, V1 = 3,1-16 · 10-2 m~ ~i T = 600 K. Sistemul evolueaza
ajungind tntr-o stare 2a sau 2b printr-o t.ransfomrn.re a) izocOTa, respect.fr
h) izoterma. In stârile 2a ~i 2b, sistemul are aceea~i presiune, jumatate din
cea ini}iala. Sa se reprezinte grafic cele doua t.ransformari ~i sa se calculeze
varïaiia de energie interna b.U, caldura primita Q ~i lucrul mP.canic primit
L tn fiecare transformare. Se cunoa~te caldura specifiea·a oxigenului la volum
constant (cv = 650,3 kg•
_J- . . ) .
K
2.1.44. lntr-un vas care convinn 'JI kg gheat~1 la 0°C se inh-odue .r kg
vapori de apa saturan~i (eu p = 1 atm) ast.fel încit sist-emul final, in st.areR
de echilibru termic, contine numai apa. Sa se determine dome.niul de variat,ie
al raportului x/J.11.
2.1.4ô. Un balon, eu volumul V= 2 dm8 , umplut eu gnz la presinnea
p1 = 2 · 105 ;
2
are masa m' = 1,002 kg. Da~a o parte clin gaz est.e evat?uat;
ast.f-el incît presiunea devine p 2 = 1,5 · -10 5 ~, masa balonulni Pste m." =
m-
= 1,001 kg. Temperatura fiind constanta ( T = 300 K), sa se calculeze masa
unui mol de gaz, M.
2.1.46. lnt.r-o camera ru volumul V = 50 m~ se aflii aer la presiune,;l
p = -10 N ~i temperatm·a
5
m:i
11 = 10cc. Aerul fiind incâlzit pînâ la tempe-
ratnra t 2 = 25 )C ~i presiunea fiin<l nH:~ntinut.à eonf!.tant-â: sa se calrn1Jeze masa
de l;ier Ârr,, ie~tâ din camera in ares! pro.-·P..~.
175
2.1~47. Sa se calculeze numarul de molecule n' dintr-un vas eu volumul
V = 8,31 cm3, in care presiunea este p = 104 N la temperatura T = 320 K.
mz
2.1.48. Un mol de gaz perfect efectueaza. un ciclu Carno\ Sa se calculeze
varia~ia de entropie în:
1. .transformarea izoterma efectuata la temperatura superioara, ~tiind
oa volumul se dubleaza;
2. transformarea adiabatica urmatoare celei de la punctul 1;
3. ciclul Carnot.
2.1.49. Un rezervor eu sectiunea foarte mare, deschis in partea supe-
rioara, con\ine apa pîna la inaltimea h = 1,275 m. Rezervorul are pe fund
un orificiu eu seciiunea s = 1 cm 2 prin care, in timpul -r = 12 s, curge o canti-
tate m de apii. Apa, eu temperatura ini\ialà t 1 = 20°C, este strinsa. înt.r-un
vas §i incalzita (sub presiunea de 1 atm) pînâ. cind o sutime din cantitatea
de apa. se vaporizeazâ. Sa se calculeze:
1. masa apei m;
2. caldura Q necesara pentru realizarea procesului descris;
3. volumul V ocupat de vaporii de apâ ob~inuti, dacâ î§i meniin neschim-
bata temperatura §Î î§Î redue presiunea la 0,25 atm.
2.1.50. lntr-un vas, eu oapaoitate calorica neglijabila, oare contine
ini\ial o cantitate de ghea~a eu masa m = 0,2 kg, eu temperatura t0 = -
-10°C, este introdus un încalzitor electric eu rezistenta R = 20 n, strabatut,
timp de 1 ora, de un curent electric continuu cu intensitatea J = 5A. Sa se
discute procesele care se petrec (la presiune constanta, 1 atm) ~i sa se repre-
zinte grafic curba t (-r), care redâ varia~ia temperaturii t (°C) in func~ie de
timpul -r (min.). . ...
2.2. PROBLEME CU INDICATII ~I REZULTATE

.2.~.1. Un tub je sticla capilar, perfect cilindric, are doua repere A ~i B
1
~ cont•~e o 0colo~na d: mercur CD. Se masoara distanieie AB ~i CD la tem-
peraturile O C ~• 100 C. Hezultatele masuratorilor sint:
a) la 0°C, distanta AB este d = 51,432 cm, iar distanta CD este l =
= 50,584 cm;
b) la 100°C, cele doua distanie devin: d' = 51 476 cm ~i l' = 51 409 cm
Instrumentul de masura este tnen\inut tot timpui la ü°C. ' ·
Sa se calculeze:
1.. coeficientul de dilatare lineara ex ~i cubica y al sticlei;
2. raportul R într~ sec\iunea tubului la 100°C §Î sectiunea Ja 0°c.
3. coeficient.ul de dilatare absolutà YHg al mercuruldi. .,
2.2.2. Un vas de sti~la contine, la 0°C, pîna Ja un an.umit reper, 0 canti-
tate de m~rcur d:- 1 kg. Vasul este încalzit pîna la 100°C. Sa se calculeze masa
mercurulm conirnut de vas pina Ja acela~i reper daca:
1. dilatarea vasului este neglijabila;
2. sticla <lin care este confec\fonat vasul are coeficientul de dilatare
volumica egal eu 3 • 10-~ grd-1 •
176
2.2.3. 0 sfera. metalica are volumul 1 800 cm3 la teJnperatura 12°C. Sfera
este încalz1ta pîna cînd volumul sau devine 1 815,973 cm3 ~i apoi este iiltro-
dusa într-un vas care coniine 4 kg apa. la temperatura de 12°C. Echilibrul
termic se restabile~te la temperatura de 24°C.
Sa se calculeze:
1. temperatura t la care a fost incalzita. sfera;
2. coeficientul de dilatare cubica y al metalului din care este confect,io-
nata sfera. ·
Se ~tie ca masa sferei este 111, = 20,475 kg.
Se cunoa~te:
caldura specifica a metalului c2 = 0,03 cal/g · grd.
2.2.4. 0 bara de otel eu lungimea l = 1 m, cu sec}iunea constanta, sn
race§t~ pierzind 41 850 J. Sa se calculeze for~a de intindere F care trebuie
ap~icata pentru ca bara sâ-§i pastreze, §Ï dupa racire, lungimea init,iala.
2.2.6. Un corp cade de la ina.l~imea h (fara viteza initiaJa). În momentul
contactului cu solul, 60% din energia corpului este utilizata pentru încalzirea
acestuia, astfel încît cre§terea relativa de volum a corpului este de 3,6 · 10-a.
Sa se calculeze inal\imea h cunoscîndu-se:
caldura specifica a corpului c = 460 J /kg;
coeficientul de dilatare lineara. a corpului a= 1,2 • 10-01<.-1•
2.2.6. lntr-un calorimetru de masa. m = 500 g, care contine o cantitate
de apa m 1 = 600 g la temperatura t1 = 20°C, se introduce o bila de fier eu
masa m2 = 450 g ~i temperatura ½ = 1-00°C.
Sa se calculeze:
1. temperatura de echilibru 8 din calorimetru;
2. cantitatea de ghea\â x ou temperatura t0 = -10°C care ~rebuie
adaugata pentru ca temperatura sa scada de la O la t1 •
Se cunoa§te câldura specificà a calorimetru.lui (375 J /kgK).
2.2.7. lntr-un vas care con\ine 1ni = 1,5 kg apa eu temperatura t 1 =
= 15°C se introduce o bucata de ghea\a cu masa "½ = 0,1 kg ~i tempera tura
t 2 = -10°C. Dupa ce se stabile§te echilibrul termic la temperatura t', se
introduce in vas o cantitate x de vapori de apâ la presiunea p = 1 atm ~i
temperatura t = 100°C, astfel încit in final apa din vas are din nou tempera-
tura t1 •
Dupa nceasta, vasul este inc·alzit cu un arzator ou gaz pina cind întreaga
cantitate de apa se transforma in vapori la t = 100°C ~i p = 1 atm, rand.a-
roentul de utilizare a ca.ldurii fiind 70%.
Sa se calculeze:
1. temperatura t';
2. cantitatea ·x de vapori de apa;
3. cantitatea M. de gaz combustibil consumat.
Se cunoa§te: puterea calorie a a gazului q = 5 · 106 J /kg.
2.2.8. 0 butelie de o\el eu volumul V = 50 odm 3 elibereaza hidrogen
printr-un robinet. La tcmperatura t 1 = 22°C, manomP.trul indica o presium:.
p = 5 atm. Dupa un timp oarecare, Ja temperatura t2 = 27°C manometruJ
indica aceea~i presiune. Hidrogenul ie~i·i din butelie este ars pentru a incalzi
o bara de fier eu sec\iunea S = 24 cm2.
Sa se o~louleze:
t.. ma.sa Âm de hidrogen ie~ita din butelie;
2. cantitatea de caldura Q absorhita de bata;
3. alungirea barei Âl.
Se cunoa~te puterea calorica a hidrogenului q = 5 000 cal/g.
2.2.9. Sa se calculeze vm·iaiia temperaturii Ât a cantitaiii de apa m
dint.r-un vas în raport eu timpul -. daca:
a) in vas se introduce continuu un lichid (rniscibil eu apa) eu debitul
masic D ~i eu ternperatma 01 ;
b) lichidul cu debitul D. uircula pl'intr-o sel'pent.inâ, scufundat,a apâ, in
avînd la intrare 01 ~i la ie~ire 02 •
Se presupune ca nu flx.ist.a pierderi de câldura.
Se cunosc: temperat.ura ini1,ialà a apei 00 , cûldura specifica a ape1 c ~1 ·
caldura specifica a Jichjdul11i c1 •
2.2.10. Cantit.atea de •C:ilchwii primita de Parnint dn Ja Soare est.e rle
0,5 cal/min · cm:!, dadi cernl este senin. Presupunînd eu, in medie., c.erul
este senin 12 ore pe zi ~i ~00 zilc pe an, sa se cnlculeze:
-1. cant.itatea :.r de cal'lmni enre ni· putea fi r.conomisi\i in timp <lP un an,
utilizind c:1ldma primitü de RUpl'afa\a do 1 ha:
2. cnrüitatea de npü m cm·c ar pulPH fi distiln.tii utilizind eo.ldura primit.â
în timp de 12 01·e de 1 m:!, presupunînd crt distilnrea se face la presiunea de.
1 atm ~j apa arc t.ernperatura i1li'viula 30°C;
3. put,erea unei rna~ini termicr. P care ar folosi caldura primit.ii de o
supra falft de 1 ha, daca rnndamentnl rna~inii rPprr.zintfl 60% clin rnndamentnl
nnei mR~ini care ar functinna dupà un ciclu Carnot (temperat.ura. eazanuhti
160°C, a condensatorului 40°C).
Se cnnoaste:
pui-P.l'ea c~lorica a carbunelui q = 8 000 kcttl/kg.
2.2.11. lntr-un caJorimetru care coniine 400 g apâ la tfnnpel'atura me-
diului ambiant t0 = 20°C se introduc doua corpuri: unul de cupru avind
masa m1 = 50 g ~i temperatura t 1 = 40°C, iar altul de fier eu masa m., =
= 80 g ~i temperatura t 2 = 100:'C. Sa se calculeze temperatura finalà 6 in
urmatoarele cazuri:
a) calorirnetrnl este izolat te1·mic fata. de e.1.t.el'ior;
b) calorimet,rul cedeaza mediuluj m~terior, p1nâ la realizarea €\chilibruJui
termic, o cantitaLe de cal dura q = J 50 J;
c) câldura cedata de calorimetm depinde de temperat.ura finalâ din
calorimetru ~i de temperatw·a rnediulni ambiant t0 , ennform relnt,1ei q =
= 100( 0 - 10 ) cal.
Se cunoa~te capacilat.ea calorica a r.alorimetrulni J{ = 40 .J /K.
2.2.12. intr-un vas dP nlama eu masa ,n' = 0,2 kg ~i lempernLm•P.. t =
= 15°C se introdnco o canLitnto <le apii il/ = 'l kg eu tempenlturft t ::::c: ·15°C ~i
o cantit.ate de gheat,fi ni, = 0,2 kg eu ternpomtura lr = -5°C. Arn:.nmblul F-:0.
incalze~te pînâ la ·t Off'C eu nn re~on eu put,wea dr. 660 \Y, aliment.ê1t. eu cnrrmt
eontinuu cu tensiunea 220 V. Rand:unentul de utilizare a c.a]durii e.~t-e. r; =
= 0,8.
·Sa se calculeze:
1. r.ant.it.Hten de ealdura Q necesara;
2. dnrat.a operat,iei -r;
178
3. retistenia R8 care trebliie montata in paralel eu tm ampermetrü ·
int.rodtts 1n citcüit, d~ca ace.sta atè re..zisten\a proprie 0,2 0 ~i süpqttà iln
curent de 1 A.
2.2.13. Sâ se calculeze temperatura gazului dintr-un vas ou volunful
15 dm~, prevazut eu o supapa eu a.ria 10 cm2 asupra careia, pentru a fi men~i-
nutà inchisa., act.i.oneaza o fort,a de 1 900 N. Se ~t,ie ca aceea~i masa de g-az
ocupà un vnlum de :150 l sub presiunea de 1 atm la tempei'atura 32°C.
2.2.lit·. Un mol de gaz pel'fect carP- init,ial se gase~te in condit,ii nor~ale
(Po= '1 atm, l'e = 22,4 dm~ ~i to = 0°C) efectueaza urmatoarele trailsÎor-
mari succesi ve: hwalzire.a izobara pînà la temperatura t 1 = 127°C, de~~iil-
dere izotermfl pinà la presiunea p 2 = Pc/10, ra.cire izocora: ptnà la t3 = 55ec
i;i coinprimare izobara pînâ la teinperatura t 4 = t0 , dupa care, priilt.r-o eom-
ptiinarc izotermà, revine in stare init,ialâ.
Sa se calculeze parametrii <ln st,are Pi, Vi ~i Ti in toate starile prin
care t.i'ece gazul (i = i, 2, 3, 4).
2.2.1». Doua vase izolate termic fa~a de erlerior, avind volumele inva-
riabile l\ = l 1 ~i Y 2 = .3 l, eomunica intre ele printr-un tub (eu volüin negli-
j-abil) prevazut eu un rohinet. Cit timp robinetul este tnchis, vasul 1 coniine
a.zot la presiunea Pi = 0:5 atm ~i temperatura t 1 = 0°C, iar vasul 2 ·cont,ine :
argon la presiunea p 2 = 1,5 atm ~i temperatura t 2 = 1OO°C. Sa se ealculeze
pi'esiunea p ~i ternperatura t dupa deschiderea robinet.ului ~i stabilirea ê<'.hili-
brului termic:
Se cunosc:
caldura molara. la volum constant a azotului Ci,1 = 5/2 R;
caldura molarâ la volum constant a atgonului Ci,2 = 3/2 R.
2.2.1~. Do~u1 tuhuri CU acela~i volum V = 10 1 coniin un gaz perîect
1~ aceea~l rresmne p = 1,5. 107 N /m 2, dar la teinperaturi diferite (tl = 0°c
~l t2 = 50 C).
Sa .s~. calculeze surplusul de ga~ ( Â V) dintr-un tub, exprimat in litri
in cond1iu normale (p 0 = 1,013 · 105 N/m 2 ~i t0 = 0°C).
ooc. 2.2.17. Intr-un vas se aflà 100 g de apa §i 8 g gheatâ la téfnpératut-a
Sa se calculeze:
1. cant~tatea de caldura Q, necesara pentru topirea gheW; ·
2. cant1tatea totala de caldurà Q neéesarâ pentru a t,ransforma amestecul
de apâ ~i gheaia in vapori la 100°C;
3. cantitatea de combustihil x necesara. procesului anterior da.cl randi-
ment.ul de ut-ilizare a caldurii este 80%; '
4. volumul vaporilor V la temperatura 100"C ~i presiunea 1 Qt..3 . 1-05
N/m 2 ; "' ' .
5. Yolumul V' al vaporilor daca t.emperatura devine 150"C, pmiune~

tâïninind neschimbat.a.
Vaporii de apà sint considerat.i gaz perfect.
Se cunoa~te: puterea caloricâ a combustibilului q = 29,26 MJ /kg.
2.2.l ~- Bratet~ ~ ?i A' ale. un~i tu}> în forma de U au. fiecare luvgimea
de. _1 m ~1 r.oseda în _part.ea super1oara rite un robinet. (R ~ Jl'). La ·0°C,
r9bmet.ele fnnd deschise, se toarna tnetcur pînâ la _inUpmea de 20 éiil. Se
170
12*
Jnchide apoi robinetul R ~i se toa.rna 1n continuare mercur 1n tubul A' ptnii
ce inaltimP-a mnrcurului în acest.a devine 40 cm. Sa se calculeze denivelare1-1
~h a n;ercurului <lin cPle doua brat,e ~i presiunea P a ae1·ului lnch.is in
hra\ul A, ~tiind cft presiunea atmosfericà este -10 5 N /m 2•
2.2.lH. Cn tub, inchis la un capat, este scufundat eu capâtul deschis
intr-o euvâ eu nrnrcnr, fjind meniinut vertical. Aerul <lin tub ocupâ un voJum
de 50 cm 3 , iar nivelul 11H~1·curnlui din tub estu eu '10 cm deasupra nivHJului
mercnrului din eu v:1. 1lltr·-o alta pozit,ie a t,ubuJui, aceea~i cantitate de aer
ocnpii un vo1mn dP 100 dm:-i, iar denivelar•pa intr·e mercurul <lin tub ~i cet d'in
cuva este de 42,5 cm. Sa se calculeze pr·l~si1.mea ntrnosfericâ H, §tiind câ tein-
peratura este o~_c.
2.2.20. Un tub de sticla, eu sec1,iunea mica, inchis la un capat, contine
aer separat de atrnosfera printr-o C()loana de nHwcm· eu lungimea h = 7,6 cm.
Clnd tubul este ment,in11t: Yfwl-icaJ, eu capatul inchis in sus, inal\imea coloanei
de aer este l1 = 50 crn; daca tubul este rasturnat astfel incît capatul descbis
este în partea superioarü, coloana de aer are o Jungime /2 = 40,3 cm.
Sa se determine presiunea atmosferica p §~iind ca temperat.ura la care
se efectueazâ experien~a este 0°C.
2.2.21. Doua vase A ~i B, eu volumele V.-1. = 1 dm~ §Î V n = 2 dm~,
con\in acela~i gaz in acelea~i conditii de temperatura ~i presiune (t = 20°C
~i p = 1 atm). Dupa ce sint incâlzite la volum constant, vasul A pina la
temperatura t A = 100° §Î vasul B la ln = 250°C, se stabile~te legât.ura intre
cele doua vase printr-un tub de sectîune neglijabila. Sistemul ajunge la echi-
lihru termic fara pierderi de câldura in exterior. Sa se calouleze:
1. presiunea sistemului p' la echilibru; ·
2. numerele de moli de gaz nA §Ï nn clin vasele A §Ï B in starea finala;
3. cantitatea x de gaz care a trecut dintr-un vas în altul.
2.2.22. Un gaz perfect are în conditii normale (p 0 = 1 atm §Î /0 = 0°C)
densitatea relativa faia de aer Pr = 1,05, iar în condiiiile de lucru (t = 20°C),
densitatea sa este p = 1,2 g/dip.~.
Sa se calculeze presiunea gazului p în conditiile de lucru ~i sa se stahi-
leasca relatia dintre presiune ~i densitate la t.emperat,ura constanta.
2.2.23. Un rezervor eu volumul 4 l l cont,ine sub presiunea p = 30 at.m,
la 27°C, un amestec de bioxid de carbon, azot ~i heliu (10% moli C0 2 , 20%
moli N 2 §i 70% moli He). Gazele au fost captnte clin trei butelij, eu acela~i
vo]nm de 50 l ~i aceea~i tempcratma de 27°C, în care presiuniJe initiale erau
Pi = 50 atm (in hutelia eu CO~), p 2 = 120 at,m (în bntelia en N2 ) ~i p 3 =
= 100 atm (in hutelia eu He). Sa se calculBze presiuniJe finale p 1 , p 2 , p 3 din
cele trei butelii (dupa umpJerea rezervnrului).
2.2.24. lntr-o camera eu dimensiunile 6.33 >< 4 x 3. Ja un momPnt <lat
t,emperatura este 17°C ~i punctul de ahurire· ff'C. Dupa irn interval de timp,
temperatura devine 18°C, iar punctul de aburire 1i°C.
Sa se calculeze:
1. umiditatea relativa U a aerului ]a momenLul initial;
2. umiditatea re]ativa U' a aernlui Ja momentul final;
3. cre,terea .Âm a masei vaporilor din oamerà.
· Se cunoaste dependenta presiunii de satura\ie p 8 (ln mm col Hg} a và-
0
porilor de apa' de temperatura t ( C), conform datelor din tahelul de mai jos:
t 1 9
11 17 18
Ps 8,609 9,844 14,530 15,477
2.2.25. 0 cantitate de azot m = 14 g, care ini~ial se gase~te în condi~ii
normale, trece, printr-o transformare izoterma, în starea A în care presiunea
este 2 atm ~i apoi printr-o transformare izobara, în stare B in care volu-
mul V 8 este eu 22,41 mai mare decit volumul V A din starea A. Sa se calculeze:
1. volumul ini\ial V0 ;
2. volumul V A;
3. temperatura TB;
4. lucrul meoanic L in transformarea izobara.
2.2.26. lntr-un corp de pompa vertical, de forma cilindrica eu sec\iunea
100 cm 2, prevazut in partea superioara eu un piston mobil eu masa 51 kg,
se· gasesc 14 g azot la temperatura 27°C. Gazul este încalzit izobar pîna la
temperatura 400 K. ln aceastà stare, pistonul este hlocat ~i corpul de pompa
este pus in legatura eu un vas eu volumul 3 dm~ in care se gase§te azol, la
presiunea 4 • 105 N/m2 ~i temperatura 400 K. Sa se calculeze:
1. lnal\imea h la oare se gase§te pistonul faia. de haza corpului de pompa
ln starea iniiiala;
2. lucrul mecanio L efectuat de gaz;
3. presiunea finala P (dupa stabilirea legatnrii întJ·e corpul de pompa
~i vas}; ·
4. numerele de moli nA ~i nB din corpul de pompa ~i clin vas, în starea
ipi\iala.
Se cunoa§te :
presiunea atmosferica p 0 = 105 N/m2•
2.2.27. 28 g azot se gasesc la temperatura t = 27°C ~i [presiunea p =
= 4 • 105 N/m2• Se cere:
1. volumul V1 ocupat de azot;
2. gazul se incalze~te la presiunea constanta pina cînd volumul sau se
tripleaza. Ce valori au:
a) temperatura T 2 atinsa de azot;
h) lucrul mecanic L efectuat?
3. Gazul se destinde izoterm (la temperatura T2 } pina la presiunea p 3 =
== 2 • 105 N/m2• Care este volumul ocupat in aceste condiW (l'3 )?
4. Masa azotului m care trebuie eliminata pen tru ca gazul sa ocupe
vQlumul V 1 la presiunea p 3 ~i temperatura T 2 • .
2.2.28. lntr-un cilindru, prevazut eu piston mobil, se afla o masa de
aer m = 10 g, încalzita la presiunea constanta p = 105 N/m 2 eu un încalzitor
elect1·ic eu rezisten\a R = 3 0, strabatut timp de 6 minute de un curent de
intensitate J = 0,4 A. Se neglijeaza pierderile de caldura. Sa se calculeze:
1. numarul de molecule n din cilindru;
2. varia\ia de temperatura. ô.t in urma încâlzirii;
3. deplasarea s a pistonului în urma incalzirii, daca supr.afa\a pistonului
este .A = 20 cm 2 ;
4. în continuare, se fh.eaza in aceasta pozitie pistonul ~i se inca:lzef}te
aerul, ajuns la temperatura T, pîna la T'; care este cantitatea de gaz x care·
trebuie evacuata pentru ca presiunea sa ramîna neschimbata?
181
2,,2.29. lnt,r-un calorimpf.ru se amest.eca m1 = 840 g apa Ja t.emperatura
t1 m2 = 24 g gheatà lA. O"C. Dup(t topir~a gbetii, ~e introd1lce un
= 2S9 C fi
euh de metal eu masa J.11 = '.HG g, a carui tP.mperaturâ ~ste t2• $t,iind. câ tem-
pe.ratura finala a sisternului redevine t1 ,= 28°C, sa se calculeze:
1. temperatura t a amestecului dupa topirea ghet,ii, dar înaint,e de intro:..
ducerea cubnlui de met.al;
2. tetnperatura initia la t 2 a cubului;
3. cantitatea de caldnra Q cedata de euh apei;
4. lat ma cubului /0 la 0°C;
-5. coeficientul de clilatare linearâ a meLalnlui e1., ~tiind câ intre tempera;:
turile li, ~i l 1 , cubul s-a contractat eu 0,H6û4 cm 3 • ·
Se cunosc:
densitatea · metàlulni ln 0°C, Po = 8 g/0111 3;
caldi1ra specificà a metnlulni c' = O~l cal/g.
2.2.30. 0 bnt.elie de hi,l1·ogen, eu volumnl de 10 l, const,ntitâ ca sa rezist.e
la o presiuno maxima de 30 atm, ai·e scap~fri de gaz astfel încît manometrul
indica aceea~i presiune de 20 atm la temperatura de 20°C, N\ §i la tempera-
tura iniiiala de 10°C.
Sa se calcnleze:
1. rnasa hidrogenulni Â,n care a ie~it din butP-lie;
2. tempera~ura ma:\.imii T la care ponte. l'i incalzitâ but,elia, dacâ nu are
scapâri de gaz, conditiile initi~Je fiind acelea~i (10°C 9i 20 ntm).
Se cunoa~te:
densitatea hidrogenului in condi\,ii normale Po = 0,0000H g/crn 3 •
2.2.31. Un rezervor rnet.nlic en volumul V const.ant ostn urnplut cu hidro-
gen la temperalura t 1 = 15° ~i presinnea J atm. Se incalze~te gazul pîna la
t 2 = 37°C. Pontru a -ment,inP. in rezervor presiunea constanta dP. 1 atm. o
parte <lin hidJ·ogen este eliminat printr-o supapà, ceea ce. determinà mic§O-
rarea masei gazului <lin rezervor c.u Âm = 6,052 kg.
Sa se calculeze:
1. densitatea hidrogenului p în condi1,iile iniiiale;
2. volumul rezervorulni l';
3. numiirul n <le molecule ramas in rezervor.
Se cunoa~te:
densitatea hidrogcnului )a 0°C ~i 1 at.m, p0 = 8,9 · 10-5 g/cm 3 •
2.2.!12. Un tub cilindric dü sticlii, desehis la amindoua capetele, avind
lnngimea l = '100 cm, se nfunda eu jumàtate clin lungimea sn, vertical, in
apa dintr-un vas deschis. Astfel afundat, se astupa deschiderea capâtului
supèrjor al tubului ~i apoi se scoat,e vertical afara in aer. Sa se calculeze:
1. lungimea l' pina Ja cnre ra.mine apu in tub. Se consider:1 densitatea
apei p = t g/cm 3 , presimieR atmosfericâ p 1 = 10 5 N/m2 , accelera}ia gravit~-
1ionala g = 10 m/s~ (se 1rnglijeaza efectele de capilaritate);
2. la ce temperatlll'a T 3 ar trebui ineiilzit tub4l eu aer ~i apa, tinut t.r,t
Yertical, astfel incît lungimea coloanei de apa sa devina la =--= a;') cm, tempe-
ratura initinli'i fiind 1'i = 290 K. (se nr.glijcaza dilatarea npei) :1
3. rnodificarea lungirnii dl a coloa-nei de apa d.acà, in eondit,iile de la
punctul 1, se \ine seama de capilaritate, tensinnea superfic.~iaHi a apei fiind
a= 72,8 · 10-3 N/m. __ .
182
2.2.sa. Intr-un oalorimetru CU apa se introduoe O bil:1 metalica de masa
m = 500 g, avînd temperatura t; dupà realizarea echilibrului termfo~ t.empe-
ratui'a in calorimetru este t0 = 40°C. ln continuare, se introduce 1n calori-
metru inoa. o bila, identica eu prima, tot eu temperatura t §Ï apoi m' = 600 g
gb~~a aflata la 0°C; dupa realizarea echilibrului termic, ·se constata ca tri
calorimetru tem'peratura a ramas aceeati, t0 = 40°C. Se cere:
1. temp~ratura t a hilelor;
2. eu cit cre~te volumul unein dintre hilele de mai sus prin incalzire de
la 0°C pîna la temperatura t, daca dAnsitatea metalului la 0°C este· p0 = 6 260
~g/m3 , iar coeficientuJ. de dilatnre lineara i:t. = J.3 • 10-0 K-1 ?
·. 3. $tiind ca bile]e sint incalzite de la 0°C la temperatura t intr-un cuptor
c.are folose§te drept combustibil pacura, sa se determine masa Jl de pacura
consumata pentru incalzirea unei tone de bile metalice (se neglijeaza pier-
deri]e de caldura).
4. Dacâ in cuptor se inlrroduce un recipient eu un gaz pr.rfeot. care atinge
temperat.ura finalâ tr = 327 °C, sa se determine presiunea Pr din recipient
la aceaata t,emperaturà, ~tiind r.a initial presiunea gaznlui era Pi = 10 N/m 2
la temperat.ura ti = 27°C, volumul fiind. men~inut comitAnt.
Se cunosc:
caldnra specifica a iuatel'ialnlui bilelor c = 900 J /kg• K;
pu1.erea caloricâ a pacurii q = 4 · 10 7 J /kg.
2.2.34. lntr-un amcslPc en contine m 1 = 3~5 kg ap:1 la te.mpernh1r:l.
t1 =40°C ~i rn 2 = 0,5 kg ghea~a la temperatura 0?C se int.roduce un halon
CU ox.igen la temperatura 12 = -20°C §Ï presiunea Pi = 0,8 atm.
Sa se calculeze:
1. masa m3 a ox.igenului din halon, ~tiind ca vohtmul acest,uia este Vi =
= 2,5 dm~;
· . 2. t,~mperatura finalâ ta a oxigenului, c;:ildnra specificâ a oxigenului
f.iind 0,'156 cal/g • K;
3. presinnea p 2 a ox-igenului <lin balon la temperatura t3 { dilatarea vasu-
bli este neglijabila);
4. cantitat.ea de cal dura Q necesara vaporizarii la 10O''C 9i presiune
normala, a lntregii eantitaii de apa, încalzirea facindu-se de la t.emperat-ura: t:.•
2.2.3.o. lntr-un radiator de calorif'er, temperatura apei la intrare p.ste
t1 == 87°C, iar la ie§ire este t2 = 30°C. Se inlocuie§te inca.lzirea eu apa, prin
incalzire eu vapori de apa. satura\i. Vaporii intra 1n condensator eu presiunea
de 1 atm, se condenseaza ~i <lin .radiator iese apa. eu temperatura ta = i0°C.
Sà se calculeze:
L masa m de vapori care da aceea~i cantitate de câldura ca 1 kg de apa
dm primul caz (încâlzire CU apa calda);
2. volumul V ocupat de masa m de ya·pori in conditiile de presiune f;i
temperaturà în care intrâ in radiator, considerind vaporii de apâ ga.z per{.~~-.f:;
3. debitul de masâ D al Yaporilor de apâ care trebuie sa intre în radiator
pentru a mentine constant.a temperatura camerei in care este montât radia•
torul, daca pierderile de ca]dura prin pere~ii camerei in unitatea de t-imp
SÎ{rl• P = 2,385 kW; ·
4. numarul de rnplecule n r1f]at in masa m de vapori;
:J. P..nergia medie ~ unei n;iole('.1,1le ~in vaporii d, ~pa in COTI~itiilt de la
intirarea in radiator. · · · · · ··
1'3
·. 2.2.36. Intr-un vas cm·e con~ine 2 kg apa_ la temperatura d~ 20°~ se
introduce o bucatii de gheat,a eu rnasa 100 g ~1 temperatura -1-0 C. Sa se
calculeze:
'1. temperatura amestecului t la echilibrn;
· 2. cantitatea de câldura (! necesara pentru vaporizare (la temperatura
100°c);
3. cantitatea de apa a; t.ransforrnata în vapori, daca se consuma 40 g
<lintr-un combnstibil eu puterea calorica 8 000 cal/g §Î daca randamentul de
incâlzire este de 60 %;
4. volumul V ocupat, de vaporii de apa formati la temperatura de 100°C,
daca presiunea scade pîna Ja 200 mm col Hg.
2.2.37. Un corp de pompa, care cont,ine la 0°C un amestecc de 100 g ap~
• 8 g b
si O'hea+,a
~ ,
este încalzit pîna cind tot continutul
• se transforma in vapor1
de apa Ja 100°C ~i 1 atm. Sa se calcnleze:
l. cantitatea de cal dura Q necesal'ii pentru topirea ghetii;
2. cantitatea de càldura Q' necPsara pentru realizarea intregului proces;
3. cantitatea de combnstibil x 1iecPsa1·, daca se utilizeaza un combustibil
eu puterea caloricâ 7 000 kcnl/kg ~i daca rnndamentul de utilizare a caldurii
este 80%; . .
,i. volumul 1l ocupat de vaporii de apâ (considera}i gaz perfect) obimu~1
la 100°C §i :l atm.
2.2.38. 1ntr-1rn vas carc ~ontinP. m 1 = 520 g apa la temperatura t1 =
50°C se a<laugê1 m2 = 20 g glwat,~1 eu tempr.ratura t2 = -10°C
i;:::
Sâ se calculeze:
1. temperatura amestecului 6;
2. cantitatPa de caldurâ Q necesara pentrn a transforma toata masa de
ap·a (m.1 + m 2 ) în vapori, Ja temperatura t = 100°C §Î presiunea atmosferica.;
3. cant,itat.ea de combustibil x consumata pentru producerea vaporilor,
daca puterea calorica a comhustihilului este q = 7 000 kcal/kg §Ï randamentul
de utilizare est.e ·'l = 60 %-
4. volumnl V ocupat de vapori dupa ce au suferit o destindere izoterma
astfel încit prr.sinnea ]or a scâzut pina la '100 mm col Hg.
2.2.39. r n gaz perfecL care se gase~tn inLr-o stare ini\iala 1, caracteri•
zata prin volumul l-\ = 20 dm3 ~i presiunea p 1 = 105 N/m 2 , trece intr-o
stare 2, caract.erizatâ prin l' 2 = 2l' 1 ~i p'!. = 3p 1• Trecerea se face prin una
din nrmâtoarele t.rei cai: .
1. o transformare izoem·a nrmnta de alta izobara;
2. o Lransformare izobarâ mmnt.ii de ulta izocorii;
3. o t.ransformare care în ~ingrama p - V se reprezintâ printr-o Iinie
dreaptà.
Varia\ia de energie interna fiind !J.U = 3 • '10 4 J, sa se calculeze lucrul
mecanic L prodns ~i cantitatea de caldura Q consumata pe fiecare cale.
2.2.40. Intr-un vas se afüi 10-7 mo]i ox-igen ~i 10-o g azot. Temperatura
amestecnlni riind de 100°C ~i presiunea 10-3 torr, sa se calculeze:
1. volmnnl vasnlui V:
2. numàrnJ de molecnlc <lin unitatea de volum n0 ;
3. presiunile nxigenului p 1 ~i nzot.ului p 2 , dacâ riecare gaz ar ocupa singur
intregnl Yolum ln temperatura data. ·
184
2.2.41. lntr-un corp de pompa se afla o masii m de aer la presiunea Pi c::::
= 105 N/m 2 , temperatura t1 = 27°C, ocupînd un volum V1 = 30 dm3 • Gaz1.1l
efectueaza urmâtoarea succesiune de transforma.ri:
- o incalzire izocora pina la presiunea p 2 = '1,5 · 105 N /m2 ;
- o destindere izobari1 pîna la un volum Y3 = 60 dm~;
- o ra.cire izocora pîna la presinnea p 3 = p 1 ;
- o comprimare izobara pîna în starea initiala.
Sa se calculeze:
1. masa aerului m;
2. temperaturile T 2 , T 3 ~i T 4 la sfîr§itul fiecih-ei transforma.ri;
. 3. lucrul mecanic efectuat ~i cantitatea de euJdura primita în fiecare <lin
cele patru transformari;
4. lucrul mecanic total L efectuat pe intregul cielu de transformar~- ~i
cantitatea totala de caldura Q primita de sistem din e)der·iur, în timpul unui
ciclu;
· 5. randamentul unei ma~ini ter~mice care ar functiona dupa ciclul descris
("t'J') §Î randamentul unei ma~ini termice care ar ùescrie un ciclu Carnot (·'l) eu
acelea§i temperaturi maxima §Î minima.
Se cunosc:
densitatea aerului în condiiii normale Po = 1,293 g/dm 3 :
caldura specifica a aerului la volum constant- c0 = 0,723 J jg • K;
caldura specifica a aerului la presiune constanta cv = 1,010 J /g · K.
2.2.42. Un corp de pompa, a~ezat vertical, coniine 1 mol aer, volumul
acestuia fiind delimitat de uri piston, eu greutate neglijabila, care se poate
deplasa f ara frecare. Sa se calculeze:
1. lucrul mecanic L efectuat prin încalzirea aerului de la T 1 = 300 K
la T 2 = 400. K;
2. cantitatea de aer x care trehuie scoasa clin corpul de pompa pentru
ca pistonul sa revina in poziiia ini\iala, men\inîndu-se temperatura T 2 • '
2.2.43. 0 ma§ina frigorifica ideala, func~ionînd conform ciclului Cafaot,
consuma într-un ciclu un lucru mecanic L = 3, 7 · '.10 4 J. Ma~ina preia o canLi-
tate de caldura Q2 de la SUl'Sa rece, CU temperatura li = -10°C ~i cedeaza
aursei calde, eu temperatura t1 = +17°C, cantitatea ùe di.kllll'a Qi-
Sa se calculeze:
1. randamentul ciclului Carnot ''l;
2. cantita~ile de caldura Q1 §Î Q2 •
· 2.2.44. 0 cantitate de 128 g ox-igen este ineâlzita izobar Je la 20cc la
100°C. Sa se calculeze:
1. cantitatea de câldura Q primitâ de gaz;
2. lucrul mecanic L efectuat;
3. varia\ia de energie interna ô.U.
2.2.45. lntr-un corp de pompa se gase~te un krno1 de gaz perfect la
presiunea ùe 10 atm ~i temperatura 27°C. Gazul este inealzit izobar prin
arderea a 0,2 kg carbuni eu puterea caloricâ 3 · lOï J /kg. ~tiind ca 15% din
caldura ohiinuta la arderea carbunelui este utilizata pentru destindere, sa
se calculeze parametrii de stare ai gazului in starea finala.
2.2.4(,. Sa se calculeze cantitatea de caldura Q primita de un gaz perfect
intr•o transformare izobara (p = 5 · 101"> N/m 2 ), <laeil volumul gazului cre~te
de la 50 dm 3 la 60 dm~ ~i daca varia~ia de ene1·gie interna este 7 500 J. ·
185
A. 2.2.~. 0 cantitate de 8 g de o~gèn efec-
tueaza_ ciclul ABCA, conform figurii ~A5. tn: A:,
temperatura este t = 127°C, iar volumùl VA · i l~
In transformarea AB, temperàtura i·amîne ile-
schimbata, iar volurriul se dubleazâ.
Sa se ealculeze: ..
1. présiunea, volumul ~i tetnperatura gà:zului
in starile A, B, C;
2. lucrul meca.nic ef ectuat ~i cantitatea dé
V oaldura primitif de gaz in fiecà1·e transfc,r~a.re; .
Fig. 2.15 3. Jucrul mecànie L efectuat pe in.treg c1clul;
4. randamentul ·ri' al cièluhii ABC11; .
5. ràiidaniéiitul 1J al ciclului Cai·not efech1at înt.rP- acelMi~Î teIIijlëratur.i.
e:rlreme.
Se cunoa§te raportul Cp/Cv = 1,4.
2.2.-48. lntr-ün coî·p de pompa se gase~te aer caie ·ocupa volümul 'V_.i · .
= 0,02 m 3 sub presiunea p_.,_ = 1.0 5 N /m~ la temper;àtura t.4 == 27°C~ Gazul
efectueazil ciclul ABCDA format <lin doua izo.core (AB ~i CD) ~i doüa izo-
bare (BC.~i DA.). ln puuctul li, presiufwu àre valbâte ùtihHî. l'11to dé ceâ dih A,
iar în punctul C, Yolumul este de t,5 ori mai mare delilt cel din A. Sà se
reprezinte grâfic èiclul. Sa se calculeze Jucrul mecanic L prodris in acest cidn,
precum §Î randainentul ï;' al acestui ciclu. Se cunosc: :
ëaldura: spècfüca la presirine constarita Cp ::c: t 000 J/kgK;
. c~ldura specificii là volrim constant Cv = 715 j /kgl\..
2.2.49. Un gàz perfeot, eu presiunea p = S · io~ N/in2, est~ incâliit
izobàr. astfel încît _densi~atea sa se mic~oreaza de patru ori. Cantit!).teâ dè
caldüra primita este 84 .J. Sa s~ calculeze volunfül V' in stàreâ füia.la, ~~Und
<Ycl rapcfrtiil dintre èaJdiirri sj)eëifica la prèsii.me ccmsta1it.a $i ci1Jduhi $Jjècific.à
la volum · constant a gazului este 1,4.
2.2.oO. Un ëorp de pompa coniine gaz pèrfêct, eu densitatea p, la prê-
siünea p. Sa se ca1cùleze:
1. presiunea p' <lin corpul de pompa, daoa ineniinind. constante tèffipe-
1·atura §Î volumul,_ a fost eliminata o cantitate de gaz as!.fel ;ncil densitatea
a s(-dZUt eu Llp;
2. lucru mecanic L efectuat, dacii dupa transfom1area de la punctu~ 1
gazul se dèstinde izobar, variatiu de energie interna in aèest procès fiind :lU.
Se cunosc de asemenea constanta gazelor perfecte R ~i càldura molui·â
la vohim constant Cv.
2.2.ol. lntr-un cilindru prevazut eu piston mobil, izolà.t térmic fa}â dé
éiterior, este introdus un incalzitor electric eu rezistenta 20 f.L strabâtut
timp de 30 min de un curent electric eu intensitatea 0,3 A. Sa se câleuleze
lucrùl riiècaniè L efëctuat là destinderea izobara a gazului.
2.2.52. 0 nia~ina terinica utiJizèa.za drèpt combustihil càrbuné èu
putereà calorica 29 MJ /kg. Ma~ina func"t,ionedza düpa uü ciclu Car.hot, intré
temperaturile 209°c ~i 25°C ~i produce o putere de 100 k\V. i\-Ià~na aeyio-
Q.~~za un gènèrator de curent continuu, randàmerttûl de trànsinisie fiind
9Ô%. Sa se ealciileze:
1. cantitatèâ dè caihuiié i consumata in
tiinp dé o ôra;
2. curentul I debitat de dinam, daca circti.itul eiterior contine un~-
t~r R 1 = 200 n leg~t in serie cu l1n ansamblu de dou:1 rezistoarè cupla.te in
pàrâlêl (R2 = 300 n §Ï Ra= 150 .Q);
· 3. cantitatea m de apa cu temperatma iniiiala 20°C, în care este scufun-
.J.at rezistorul R 1 §i oare poate fi adusa la fierbere in .timp de o ora, pierderile
d~ _caldura fiind de 5%.
2.2.53. 0 ma§ina termica ideala, care funct,ioneaza ·dupa cîclul Carnot,
la-oare diferent,a dintre temperaturiJe celor doua izvoare este ô.T = 420 K,
ar~ randamentul -,, = 0,6. Ctmsumul de combustibil pentru incu1zirea agen-
tului termic din ma~ina este 1,5 kg/ora, iar puterea caJorica a cornbustibilului
este 10 000 kcal/kg. Azotul, folosit drept agent termic in ma§ina, este êvacuàt
la temjierà.ttira T 2 a izvortilui rece §i la presiunea p 2 = 2 atm.
Sa se calcùleze:
1. puterea utila Pu. dezvoltata de ma§ina;
2. volumul V2 al azotului la Îe§irea <lin ma~ina, masa- lui fiiild m, _:_ 14 g,
iâr niasa unui moJ de azot 28 g;
3. cantitatea de caldura degajata Q de masa m de azot la racirea ei,
sub volum constant, ast.fel încit presiunea azotului si't se reduca de la p 2 la
p 3 = 0,5 atm, temperatura la inceputul procesului de rücire fiind T 2•
Se cunoa~te :
caldura molara a azotului la volum constant Cv = 5 cal/mol• K.
2.2.54. lntr-un vas calorimetric cu 450 g apa la Lemp~ratura t 1 = 20°C
se introduc 50 g gheat,a la temperatura t 2 = -20°C, atingindu-se tempera-
tura finala t0 • Se introduce apoi în apa un sistem de palete (analog dispoziti-
vului experimental Joule), ac}ionat de o mnsa M = 15 kg care cade vertical
de la inal}imea h. ·
Sa se calouleze:
1. tempera~ura de echilibru t0 ;
2. lucrul mecanic èare trebuie transferat apei din caloriinetru peritru ca
temperatura sa devina (t0 + i)°C = t3 ;
3. inal}imea de cadere h, ~tiind ca sînt necesare 10 caderi succesive ale
masei M pentru· ca apa sa capete temperatura t3 ~i ca numai o treime din
energia poteniiaia a masei .M se transforma în energie cineticà;
4. viteza masei M la capatril inferior al cursei.
2.2.oü. Pentru topirea unui -lingou de aluminiu eu masa de 500 kg se uti-
lizeaza un cuptor incalzit eu pa.cura. Temperatura iniiiala a lingoului este
de 60°C, iar temperatura de topire t = 660°C.
Sa se calculeze:
1. cantitatea de caldura Q necesara pentm topirea lingoului;
2. debitul masic orar D de pacm;a arsa in cuptor, daca procesul dureaza
30 minute ~i randamentul de utilizare a caldurii este 55%;
3. lucrnl mecanic L <lezvoltat, de o ma~intt lermicâ a carei functionare
reproduce un ciclu Carnot ~i care preia ~e la sm~a caldii cant.itateu de caJ-
dura Q. Temperatura smsei calde este t1 = 727°C, iar a smsei reci t'.! = 127°C;
4. presiunea unui gaz perfect p inchis intr-un vas eu volumul invariabi],
a.dus la temperatura t = 660°C, daca. presiunea init,iaJü este 10 N/cm2 ~i tem-
perafora init,iala 38°C. .
Se cunoaijte: puterea · calorica._a .pacurii q = a •.10 7 J/kg.
un.·
2.2.56. Intr-un vas izolat care con\ine, in echilibru termic, un amestec
de m,1 = 3 kg apa ~i m2 = 0,5 kg ghea\a se introduc vapori de apâ saturanii
eu temperatura t = 100°C. Sa se determine masa apei <lin vas in momentul
cînd:
1. toata. ghea)a s-a topit;
2. temperatura sistemulni a devenit t = 100°C.
2.2:57. Un amestec este format <lin m1 = 0,5 kg ghea\,a §Î m2 = 1 kg
apii, in echilibru termic. Sa se calculeze cantitatea Q1 necesara topirii ghe}ei
~i cantitatea de caldura Q2 necesa1·a transformarii amestecului ini}ial in vapori
saturan\i eu presiunea de saturat,ie 1 atm.
2.2.58. 1ntr-un vas izolat., eu capacitate calorica neglijabila, care contine
m, kg apa la temperatura t°C se introduce gheat,a eu ternperatura 8°C ( 0 < 0) •
.Sa se determine cantitatea de ghea\,a x pentru ca sistemul sa ajunga la echi-
lihru termic, apa §Î ghea\a pastrîndu-~i fiecare starea de agregare ini~iala.
2.2.59. Sa se calculeze varia\ia de energie interna ~ U pentru un si stem
format <lin oxigen (masa, m =-= 1 kg) care este incalzit izobar astfel incît
temperatura sa cre~te eu ~ T = 100 K.
2.2.60. Sa se reprezinte transformarile izoterma, izobara ~i izocora in
diagrama:
1. presiune-volum;
2. tempcraturii-volum:
3. temperatura-presiune.
REZOL V.AIU ~I SOLUTJI
2.1.1. La incàlzire, lungimile barelor variaz.1 conform relatiilor:

l, = 101(1 + rx1t) = l01 -1- l 01 a 1t,
l2 = lo:ll + rx2l) = 102 + loe/J.2l,
P1·iu sc.adere
l1 - l2 = loi + (lo1rx1 - l02rx~)t.
Deoarece, conform datelor problernei
li - l'J = 101 - lo2 == Ill,
urmcaza
lo11X:l = loz(l.s•
Se obtine sistemul de <louà er.untii
.
eu douà necunoscute {lM\s1· l~)·
lu1 ::1.1 == lo27-z, 101 - lo2 = dl,
a cùrui rezol V,ll'e conùuce la
r: t • 1
l 01 = .J -:- cm ~1 102 = 3 - cm.
/ 7
. . . 2.~.2. Notiud v 0 volumul unei diviziuni la 10 = 0°C obtinem pentru volumul a 50
d1v1zmm la temperatura t1 exprPsia:
V, = 50 v0[1 + Ysi.(t1 - t 0 )] = 50 v0 (1 + Ysi.t1 ),
188
J\ va reprezenta volumul fiecârui lichid la t1 = -10°C. Putem scrie deci m·m~toarea rel.atie
pentru mert·ur:
50 Vo('t + ïst. l1) = VoHg(1 + 'YHgt1),
unde eu V011 ~ am nolal volumul ocupat de mercur la t0 = 0°C.
Hl•z111lrt
V oHg =
+ 'Yst • t •
50 v 0 {'1 1)
1 + 'YHgt1,
Analog, penl.t·u Jichidul necunoscut vom obµne:
Vo = 50 vo(1 + Yst • ti) •
1 + Y1t 1
_FoJosind acesle e.xpresii, putem scrie volumul ocupat de mercur ln t2 = 90~C;
VooBg = V0ag(1 + YHg90);
_
V eoHg -
50 Vo(1 + Yst • 10) (1 + YHg90l •
·1 + î'Hg • '10
i\uaJug, peu tru lichidul necunoscut:
v 50 v 0 ('1 + Yst • -10) ('1 + ït • 90)

"ool = '1 + Yt • 10
·
Dar V 90 ni - 1·!,ol = + 'Yst • 90) V sau
0,3(1 0
1
50(1 + Ï:;t. • 10) ( + YHg • go -1 + î'i 90) = 0,3('1 + Yst • 9U),
1 + YHg • '10 ·1 + Îl 10
1 + Yag 90 1 + Yz 90 = • _ 1 + Yst 90. 3
6 10
1 + ÎHg 10 1 + r, 10 ·1 + Y8t rn
Rezolvind aceasta ecuatie de gradul I în 'Y1 obtinem:

'Y[ = 1,02 • 10- 4J(- 1 •
2.t.3. L Temperalura t rezulta din Q = F • l0 • s • c • t;

3 4i1
t = - Q = --------- = 10°C.
plc,Sc 8 900 X 1 X -10·-1 X 390
.ll = 1 • 1,7 • 10· 5 • 10 = 1,7 • 10··1 m.
1 F ~ES 4 10
::?.
Dl,
F =- - = 1 '? • 10- • 9. '8 • 10 • 10--1 = 1 665 N.
ï;; =ES' 10 1
:J. La alungirea bat·ei, fort.a elasticà fiind propor~ional:1 eu alungirea, variazû con-
tinuu intre 0 :;;i P. Atunci L va fi determiuat do Fmeùie i;,i deci
1 1
L = Fmed ~l = - F l!:J = - · 1 665 • 1,7 • 10-.i = 0,14·1 J.
2 2
2.1.4:. L .Mc(t - t 0 ) = m.2 1,;

c = _,_n_2 À_ 0,3 X 80 = 0 -1 kcal •
.M(t - t 0 ) - 1 X 2lt0 · ' kg• 1{
e= ll1 1ct - m 2 t.. _ 2 • 0.-1 • 240 - 0~3 • 80 = 240 C.

{mi + mi)c1 + M 1c (0,5 + 0,3) • 1 + ,., · 0,1
· 189
1. a) JI~ - M tvUJ,IJt)ta.tu.rit de echillbru rawuu, ut1Slmlmb1:1.tll).
tUitPvcU'"'1.I
+
I>) m.:i. + (mi ma}ei( 8 - ~) + K( 8 - ~) = M;c(t - 8).
M~ = 77tiÂ + (Fni + ma)ei 8 + K6 = 0,3· 80 + (0,5 + 0,3). 1• 24 + 0,2 · 24 .
c(, - ·e) 0,1 (240 - 24)
M; D:lil 2,22 kg.

2.1.ii. :Masa de gheata topit§, deci mic~oraree. volumului amestecului apu-gh~até
di~ B, exprimatâ prin numw-ul de diviziuni eu care se retrage mercurul, este propor""µons.18
eu ca11litatea de cal.dura cedata de corpul introdus în A care se ruce~h=\ pina la t0 = 0°C.
• Deci:
Q=KüN
Œde Ji este un coeficient de proport,ionalitate, exprimat tn cal •
div
Pentru apil
Rezult.a
K = r12ic1(t 1 - t0) = 10 • 1 • JO = 20 ~ .
N1 - 1'l2 40 - 35 Uiv
Pentru cupru
Urmeazâ
..:V3 l 20(35 - 27,8) cal
C = _J{(X
__;;.2 _- __::..- - - ---- = 0,09 - - •
m(t - 10 ) 20 X 8U gK
2.1 ..G. 1. Q = me .ô.t = Fisc Llt,
Q = -r,xq,
- "fiX•<J
At -
= ------'------
1);1 • 0;1 • 4,8 • \(17
= G68,9qC.
plsc ï, 8 • 103 • -1 • 2 • -1 n- 4 • !160
2. J.l = l:x.ilt = ·1 • -1,3 • -10-5 • 668,9 = 8,696, 10-a m.
S. .Mc 0 ( 8 - t 0 ) = plsc(t b.t - 6).+
6
v
= +
~lsc(t Llt) +
.1llc0 t0
--'-----.........,; -
_ ...!.. 25) ·...!.. 10- ~ -1Sf1 • 20
7 ,S· lù 3 • 1·2··10- 4 • 4601668.9
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - == 3u.9;) L.
. -~ ..
plsc +Mc0 4
;,8·Jû:J,J.:.!• tu· .!16ù --j- 1û-!1 lbU .
i.J.7. 1. Al= l 0:1.ùt, Q = mctlt, = lo,Spc~t,

l0 '1t = .!l_;
spc
Q(I. 22 • l0° • l ,:! • Ht·li ~
~ =- =- ------- = .
..,,u,
O
cm.
.
')
-· Q = 'Y)a:g, .1:= -
Q
r,g
SFC
= -0,3-22.
-
24 • 10--i • i,8 • -10 460
10
- -- =
• 3,13 • 10~
6
3 •
23!1 kg.
-
" -
ù.
1 F
Al= - -, F = A/. E • S = -1- • 20 • 1010 • 24 • 10-, = ,.,s · -10e X.
10 E _S l0 100
2 2
mvo -
0 1 •8 • 1. ~
•• mvi
~ =Q (con f orm legh• conservarii energiei);
V1-
__ V1(11t·L'
---Q~ )m.-2 -
~
-Vt· :-, . 300
;t
2
- 200~ 000) -2 ,.. ·t0O m
5
- •
s
2. Intr-o mi~care uniform b1tirziatat
1 .
s = v 0 t ·- -
2
atll
1
111 = v 0· - at.
Introducînd Yalorile numerice:
10 000 = 300 t -
. ... . 2
at 2, i '100 = 300 - ar.
fo=nolvarea sistennùui da: a= 4 !!!. ~i t = 50 s.

s:i
8. F = m •a = 5•4 = 20 N.
,. .'l1i·Q = nz • C •
'it,
,\t .\
.!.l, ut = -r,Q- =------
0,.3 • :WO 000 __ .1600(:.
,
m•c 5··125
2.1.9. 1. Ltr = µJi'· s = µF • n ·;: • d = 0,2 • 8 000 • 200 • 3,14 • 1 == 1,0q4s, ·106 J. ·
.\t 0,;.i Lfr 0,5 • l,0û(L8 • ·I o0 ,
L.\ = ------ = - - - - - - = -109°c.
n&•c 10-460
.2. L(,,. = :rc'(t 0 - t) + .x11.;

Ltr l 0048 • 106
:c = --------- _ ' . = 2 87 kg.
c'(tg - t) + i. 2 040 • -10+ 330.000 '
2.1.10. Parametrii azotului
PN = P2 = 0,5 atm. VN = î'2 = p...!......!.

V -1 • 22,4
= ---'-- = 44,8 1.
P2 0,5
TN = T0 = 273 K.
Parametrii argonului
PA = P, = P2 = 0,5 atm, V 8 = V2 + 5,2 = 44,8 + 5,2 = 50 1.
V8 T 50 • !273 _
T a=-
J/2
,, w
= 44,8
- 30. 'l,. I\.,...
Ecuaµa calorimetricâ
nNCN(1' - 7'N) = n,ACA{T..A. - 1'). ·
Conform datelor problemei, nN = 11._,1 = ·1 mol.
5 3
- l1 • 278 + - R • 304
T = CiV·TN , ' C:.A T. A =- •) ->
- = 285 K.
CN+ CA 5 R+1-R-
2 2
PresiW1ea rezultata din legea gazelor perfecte:

nRT
p =--, unde n = nN + nA = 2, V= l'N +TT.A= 94,8 i.
V
R nefacî11d parte diu datele problemei se caleuleaza din conditiile normale:
R = Po Vo/:1.'o,
nf p 0 V 0 . 2 • ~$5 1 •.~2,4
p == V . X. = -94,8 . 273 = 0,493 atm.
2.1.11. i. T1Q = mc{f - t,) + a:Â;
,,__ T/) - mc(t -
:>..
t0) _ 0,5 • 828- 4 • 1 • 90 _
- MO
- '
01
kg
.
m
2. pV=-RT;
M
V = mRT = 100 • 0,082 • 373 = 169, 9 dm:a.
Mp 18 • 1 ·
3 R
3. s = - -T,
2 N
1,013 • 10S N 10·• m1
R = 0,082 atm • dm• = 0,082 = m = 8310--J_ _
mol• K 10-~ kmo• • Ki kmol • K]
3 8 310
e: = - . - - - • 373
2 6,02 • 1026
= 9,73 • 10•BA J.
4. L = p(2V - V)= pV = 1,013 • 105 • 0,1699 = 17 210 J.

2.1.12. 1. Q1 = m).. = 1(606,5 - 0,695 • 90) = 544 cal.
Lx = Po(V1 - Vo) ~ Po • V1
(volumul apei lichide este neglijabil fatii de cel al vaporilor).
_ m RT0 _ 1 • 8,31 • 363 _ • _ 3
Vi - ------ 2, 39 10 3 m.
4
1.UPo 18 • 7 • 10
Lx = 7 • 104 • 2,39 • 10-·a = 167,3 J.
2. Q2 = mev(T1 - T 0 ),
l!!!. = J!.!. , Ti = p 1 T 0 = 1,013 • 105 • 363 = 525 K.
'l'o 1\ Po 7 • 104
Q2 = 1 • 0,36(525 - 363) = 58,4 cal, L 2 = O.
3. Q3 = mcp(T2 - 1'1 ) = 1 • 0,48(373 - 525) = -73 cal (râcire).
La= p(Va - Vs),
V V
-3 = -2, Va= V2 T::i = V1 T 3 = 2,39 • 10-
3
• 373 = 1169 • 10.b m'.
T:1 1'2 'l'., 11.1, 525
L3 = -1,0'13 • ·106 ('1,69 - 2,39)·10- 3 = -70,9 J (comprimare).
2.1.13. 1. Coul'orm legii gazelor perfecte,
p =.(n 1 +
nz)RT •
V1 Va +
Numerele de moli n 1 9i n2 se calculeaza din condit.iile iniµale
n1 =P1V1
- - i;i n3
P2V2
=--.
RT RT
Rezultli
p=
V1 +Va
RT (PtRTV1 + P2V2)
RT
= Pt l\ .L P2 Va;
V1 +Va
p = 0,5 • 88 +
+ 1,5
5
•5
= 0,885 atm.
192
2. ln conditii izo~rme, p V = et ~i deci l.. = et.
p
Atunci
Ji" Pot 0,0013 _ ..
mi= ,. 1P1 = P1 = 8 . 103 - - • 0,;J = .:i,2 g.
TT
l -
Po 1
F-02 r:: 3 0,00009
ms= V 2P2 = V2-P2= <> • ·10 - - - • 1,5 = 0,675 g.
Po 1
m . n.Jl 1'0 3-'l
= -V = - V = --·
.t
:?.1.1•.b p
V m.V 0
V O ( volumul in condi tii normale) re.zu\ ta din
p__l!_ = PoVo , y
0
= pVTo
T 'l.'o PoT
.ll pVT0 .1.fpT0 32•150•'>,:; ,,
e ····---····--- =---- -
== 181 - 0- .
' VomV Po1' J'omPoT 2:!/1 • l • 323 dm3
/ï' ·.t 0 ~ 4 N
2.1.lo. 1. t n starca 1, p 1 = ~- = - - -- = r.:
ü •
.
1U0 - •
S-10 cm::2 2• m3
ln slw.·ca 2, T 2 = T1 = !100 K, p 2 V2 = JJ1V1 ,
p F 5 • -10° • 2 N
P2 =--
V
1 1
= - - - - = 3,85•10
2,6
6
-.
m3
2
ln starea 3, Pa= p 2 = 3,85 • 105 ~ ~i V0 = V1 = 2 dms, T 1 -- Pa Va • n se

m" - nll '
2. Proces izoterm:
112 26
¼" = nRT1 ln l':? = Piî'1 ln = 5 • 105 • 2 • 10· 3 • 2,303 log ' = 263 J
.. l'1 T\ 2 _ •
Proces izobar: .l::3 = p 2 ( F:1 - V::) -= 3,85 • -10li(2 - 2,6)10· 3 = -281,5 J.
Proces izocor: L 31 = O.
Ltotal= 263 - 231,5 = 31,5 J.
T, - T 400 - 308
3• "lj = - - -3- - - - - - = 0,2.
3
T1 (aOO
2.t.16. H.eprezenlarea grafica (fig. 2.16}.

a} 1A~, b) 1B2, c) 12.
i. La.= P2Wa - J' A) P::( V:1 - = f"1),
'T - Pi Yi - 9 • 10~ • 3 - ,_ r.: d a
J 2 - -- -
P-J 6. 1"
... ,303
r .. ,
log ....!:.
l'i V1 J\
45
Le= 9 • :105 • 3 • -10-a • 2,-303 ~ogT = 1 08,8 J. 11
Fig. 2.i&
111
13 ·- .Problm\'Se de f1zlcl
2. Tdldjlbratari extl't'1llll: f .p §i f Jl,
V.n
J.,.~ Vs
~=--==-·
T Î'~ T
V2 T- ~ T V2 - V1
1'A V, V2
'1'n - V1 V~
7J=----
TB
= Va
V2 T
V1 fi
2.1.17. Presiunea se obU~~ j!EH~mg le~~!! ~~z~~or perfecte:
(n 1 + n2 + n 3 ttf T
f, ~ - ". y·. . •
'femperatm·a de uel~ilibru rozultli din ecuati~ calorimetrica:

n 1M 1 c1 ! T - + n 2 ,1'.f2c2 (f - 'f2 ) + n 3 M 3q3 (T - T 3 ) = 0;
T1 )
"'!',' .•t ;
T = 1t1,l11c1T1 + n2ill2G2T2 + tfo,1'r2caTa

n 1:111c1 + r,~~l~ 2ç2 + rt~M~c3
...:i• obtine:
p = (~i 1 + n 2 + _n 3 )_R (n 1..1l11c1 Tl_+ n M c T + n 1l,f 3c3 1\11 •
2 2 2 2 3
, . ·:.-:- ' - ·- . ·- f (1t1M1ci + n2~'il;èa + •iJa.'l'.f'ac.a)

2.1.18. ·1. ln transformarea izoterm~: p 1 V1 = P2Va,
Presiunea iPîH~Fi a g~;mltJi es~~ Pi = 1:(. -:- h1 , ~~~~ f! ~~~~ iuq!timea coloanei de
mercur corespunzafoare la ·1 at111. Afonci . .
(H - h 1 )sl1 = (H - h2 )sl2 ;
h:, := H - (H - hi)li = 760 ·- (7&.~ ~ ~~Q}~QO = ~72 mm.

~ ·, 250
La= h9 + l = 472 + 250 = 722 Tm.
3
2. p = (na + nH) -RT

V
-:
m pV
nH =-
.M
= --
B.'f
- na
'
unde n11
tlli\.ialc:
*i na reprezinU\ numerele de moli de hidrogen ~i aer; nn se !)~ltine din conditiile
. ., -, . ...
E1V1
na=~.
RT'
360
Deo~ece p 1 ::::: li -
.. . '
hi= 360 torr=---- atm f;Î V1
7~Q '
= sl1 = 2_ 0 cm3 ,
560
- p = H - k = 560 t.orr
·. = -.-.
??P atm
. . f;Î V., = sl =:= 40 cm._'. •.
rezultâ
;.. . ... ,. ...
~ -
m = .f, ( V._ V) = 2 .. (~6Q • iO: 1q:-, _ ~60 ~ 2q • ~~-~) = 0 0016 ~ •

11.T .f. r Pi 1
0,08-2 • 300 . 7ô0 760 . ' . g
2.1.19. 1. P.araipetcii de stare tP ~tarea n.orm_a,JA_ ei •~ cppfliîiJI~ B~~~1~ffi~~ §if!~ lega\i
prin rela tia , ·· ·
PoVo .Bf
T 0 · · - - t·•
Masa gazului m este legata de densitat~a Po fµ ROJ!~~!ii fH?î~~l3 P~ttl ~ =:= Po Vo.
Eliminînd V0 intre cele douà relutii ''o.6Çine se
pVT0 p0 151 • 106•40•Hr~: ~73•1,43
m = ·----;-;;- = 106 • 29'0'-· cc_ • ·, •••· :::= ~!°f~ ~~:
}O ·l
2. Volumul oxigenului V tn conditiile de lucru se ~btine 4in f;r~, = !f !
_ p V Tl _ 1M • H16 • 40 • 273 _ .. ,_ l
V1 - - - 2 2 /'f •
p~ 'l' ~,;, • ~oa · 2~~
lJeoareGe in luu lre~u.~e sù !'ftwirni .'JO 1 (in conµi\iile d~ lueru) rezu.\tâ:
X = 2 ~i!1 - l•O =: 2 234 J.
p' l'o ., __ / 10 r;,.T,, :,,,·Ill'' · IJ,:: · -2;:; kg•

n'1'' = o =
·-- = ;t;,8
"" .- 0
J'(I ; I" - ·
ll~d
.,., qJ~ . ;;,,!!! p~3
2.1.:W. 1. Q = nu:v ût = n.Jl.:, .:Xt = ,d,,'"û' unde l'v = ~lie,; reprezi11tù eàldura
molart'i ( M eslt> Jll~l;!M µ1mi Œ~!H
2 ')/. ') 24
-
n -~-.::!,__-01 - '.
Vom
- :!:.!,!1
= R (~- ~
2
Q rezul là <lin Q = iaa, .. ) t ::= 1,5 {· :. ;, ..: ___ )~ 100 = 150 J.
R +r · -1,::> + O!W
tlt = .!}_ = -· JW ~ 72°C: => '/' = !!Ml K.

nC, o, 1 • :W • 8
:t Transformarea Ciind izocQrël,
1
p = .!!.!. T = • q'S = 1,2~2 atm.
'fo 273 ' · -~ ·
3. $ = i .!!_ T = 3. 8,31 • 345 = 7,13. 1wzi J.

2 N 2 • ô,U2 • 10:13
2.1.21. Fies seetiuneu lubului. Ini\.ial,

1
fz f,
coloa11a ù,• mer1:ur st• al'lù l~t mi}to'c.:.;~i tuhului. --,-
Pu lem St'rjc ducj (f!J:!. :U i, ·af: ·
1
Ji\= Fa.
Dar: •· t-,
Fi= P18 =>Pi= P2; F2 = p2s, 0
Cum masa de gµ~ 4 a ~lf f~r.n UJ1 p1~0Fe,
izoterm, aplicàm h!gea lui Boyle-Mariotte:
Pi Yi= Pa Va,
~i masa de aer B a suf~ri
•
t Ul!
,,
proc1.:~
f''
izoterm pentru care aplicâin ~ceeru;i J~~e:
p.1sl,. = p,sl, p,h, =; P.,1,~
,. 195
Ctnd tubul este ~azat in pozitie verlidalâ (fig. 2.17, -b:, U"i..})N ccl.iar.üi de LlBrCUJ
actioneazi1 forte~e: ·
Fi= p 8s, G = pgsl2 (p = densitatea llg)
F, = p,s, care i~i face echilibrul
P.4 = F: + G, deci p,s =Pas+ pgslai
P•= Pa + pgls.
Din p 1li = p,l, avem p, = Ptl.i
z,
• din. Paza =
§1 Pt"l
1
avem Pa = -Pi'ti •
ls
lnlocuim pep, ~i p 8 §Î obµnem:
Pil1 = p,l, + pgl~-> Pi= p~l'!
l, la .!J._ __ ..!!_
l, I,
= 3
13,6 • ·10 • 9,8 • 20 • 10-~ = (.g 980 N/m'.
Pi (40 • 10•:/30 • -10-:!} - (40 • 10· 2/50 • 10· 2 )
2.1.22. Randamentul '1J = T, - T,z = Q, - .Q'J •

. '1'1 ()i
T1 - T'.l (273 + 150) - (273 + 15) 135
1'1 - 27a + 150 = 423°
Se obtine sistemtµ:
Q1 -Q2
= -135
423
' Q1 - Qi = s 6 i o•-
t •
Q1
(deoarece Qi - Q2 = .L = -1 kWh = 1 000 • 3 600 J).
Rezolvarea sistemului da
Q1 = .1,13 • 107 J; 02 = i,7. ·10° J.
B oa
-·1.....
1 p v -_ -m RT.,, T 2---
_ p v.M 2 • 103 • 3,5 • 10-3 • 2s _ ~s,
=== - - - - - - - - ù
TF
,,..
1.11 .. mil ï • ti.31
2. t:J> = (1- -,,')Pc, unde

,_ _ O T 1 - T 2 _ O (266
YJ - "lir~ -
~i3) - 337 _
' 6 - - - - , 6 - - - - - - - - 0, .... v,
+ "~r.:
Tl 266 + 273
AP = (1 - 1()Pc = {1 - o,22:,). 31.~ • 1os • 100-= 6,'i6 • 10& W.
3 60U
_ 3 R T __ :J • S,31 • 337 _ c • .n J
3. e - - - 2 - - - - - - - 6,9 8 10 •
23
2 N 2 • 6, 02 • 10
4. L = p ( V - .1. Jl) c.: .i_ p V = _! • 2 • 106 • 3,5 • 1 o-a = 35U J.

:2 2 2
2.1..24. ·1. T.tt = tA + 273 = 127 + 273 = 400 K.

PA VAPBVB Pcl'a PDVn
-- = -
1'~-1
- == -
TB
- = --.
Tc TD
Rezulta TB = 800 K, Ta = 2 000 K, TD = 800 K.
196
2. Lucrul ·mecanic efectuat tntr-un cicla este dat de suprafata ciclului:
L = PB( Va - VB) +!.(Po+ PD)( VI> - Ve) - .!. (l'A + PB)lVIl -- "A) =
2 2
i::::: 1,013 • 103 • rn- 0 12(0,25 - 0,1)

[
(-1:.? + 2)('U,G- 0,:!5)
+ -----''-----"------ {l .7'" 1'2)(0.6 -- o. 1)] =
2 :?
J
= 101,3 - -·
cidu ·
L HH,~1 • 7:!0
P = ·__!?:
GU
= ----- ==
(i(_l
·l ~l;1,6 W.
S. 'lï = L
Q1
unde Q1 este cautitatea de ca:!durâ degujatfi. prin arderea combustibilului intr-un ciclu
1:q:j 3 •
().280 • 10- 620 • 4.·6 • ·10 7 •V • L -IUL!J
Q1 =-.-!-
6-0 n
=- - - - - - - - - = . .-¼o
60 • 7:!0
J, 7l =.:-
() 1
= -.-
2!16
=0/.tHS.
4. Confol'.!11 P.rincipiului l al termodinamicii, cantitatca de caldm"i', preluala intr-un

ciclu du apà dâ ràcire este
Qs = Q1 - L = 246 - ·101,3 = 144,7 J.
Pentru 1 s.:
720 • 1H,7 . .....

- ::.::. 9 ,.!.t)• t0·6ma.
60 • -1 0Q0 • 4 1.80 • {15
1 ()lo 4 • 10 16
undu n1 = ---- = 0,166 • 10-s moli, n o = - - - - = 0 66'1 • 10· 6 moli,
6,02 • 10:!3 .. 6,02. 1023 '
3 •• • 10-1'
n3 =;: • ,.-i = û,8r.6 • 1 o-s moli.
39
vv 1 ' 0, 6"6'''¼ j ·- 0, 8'-'¼ 6')1 o-

.JJ ---• (O , ·l'!..:.
8 31 296
8 •
-• - - -••- .;i •H • 10-a - - •
c,-'¼ ~
f> • 10 3 m::
2. T1·ansformare izobara
V' V J/" = F( T +· !l'T') = 51296 + 100) = G,GS l
T + ~T - 1, ' T ~!:16
sau
V
,
= nR(1' + âT' = -
-----'-- i,676 • 10· • 8,31 • 396
- -8,:24•10-a
----- =
6 ·.. .
6,68 • 1 u 8 m.8
p
3. L = p(V' - V)= 3,24 • 10-&(6,68 • 10- 3 - 5,10- 3 ) = t~?S • 10-s J.
~. V -~u·= y 31_;-;;
--•
M
19T
Um u10ü v6 ûu ufauguii1 ta w, cJadll H stJ ~x.pi'imll til ·· . I ·· · · M trebtiie Juat
inol •·grad '
tn kg
mol•
0 B•. V .,,..s -V·

. â •. ~.;a J •· a~:(> -"- 555 .D.l .
V - ·• - -1
0,0~2 s
• i r=a
N2• V V'
_
-
y:{• 8;:~1 ;.·
----- -
0.0~8
396 _
593
m
---.
s
Ar:~==
a • ~.:u · 396 = 504 ~ •
0,039 s
~.1.:.m. 1.
m. T ,,V11:f 1,5,f.•28,9 _
3 · pV = M H ~m = R'l' = 89
0,082 • 296 - ' g.
:!.l.27. 1. Pen tru un ciclu
P - --L1 -
- Il ·l 8fl • 4.:? • H)4
-
- ·1 ~6 • 1 Q5
,- w.
60 (ill
2
_m = p r:d3l ~ T = 5;1 • ~.14 • tl/)9 • 0,fi • ·180 • 3 600 = 2 335 kg.
4 60 4 • 60
3. Q1 = rnc(l 1 - t) + mÀ,
Q1 = 2 33:i • 1{·179 - 46) + 2 885 • 488 = 1,!i85 • 106 kcal.
t,. Q2 =mi.:!= 2 ~:J5 • 56.i c...:: t,:JHI • ·101.1 kcal.
o., =
;,. (!'! = Md o:! - e,), J/ = ·· - l,!H9. 10a 5;27 • 10• kg.
l'\ (),! - (-}1) 1(4ù - 15)
:!.1.:!~. t. .Àgrègalûl preia dti la sursa rl:'eè
Q2 a= mlc-a(t 1 - 10 1 + À+ Cg(to - t2 )] (1)
~i transmi te sursei calde

(2)
Din formula randamentului
(3)
Eliminînd Q1 între (2) ~i (3) rezulta
02 ~: = Q2 + P-;.
198
lntroductnd pentru Q2 expresia (1) 9i izoltnd m t1e obtb1er
T P-.
m, = - - - - - - -2 - - - - - - - (4)
tT1 - 7'2 }(ca\i1 - t0 ) + À+ cg{t0 - t~)]
m = _____2_63_·1_7_7o_o_•_s,_•_3_6_o_o_ _ _ _ _ = 10 285
kg.
(293 - 263)l4 180 • 20 + 330--000 + 2 040 • 10)
2• 1J = T1 - T2 _ 293 ..;.. 263 = 0,102 •
T1 298
3. P = -ua
R
, R = -P = -
us
-=
17 700
220 2
2.73 O.
<t. Din (4) se observa. o propor\ionalitate tntre m ~i P:

m= f{P= KUJ.
O cre~tere. de 10% ilecesitA o cre~tcre Al a curentului
m+ 10
!!!.. =KU(}+ M) == KUJ
. ·
+ KUAJ.
!!!:. = KUAI= ~. âl.

10 /
Crmeaza.
t P 1 17 700
à/ = -10 I = - - = -IU .-.-
'lll U 220
= 8,04 A.
2.1_.:m. L T., - T~
'11 ;;;; - - - - ,
T2 = T i ,.... r, T \ = 1'l (:l - 1)
) = 433{1 - 0,21 )a..=31,2 K .
., 1'1
L 4
2. llr =- =- l),
Q 7
1mde L este lucruJ inëcanic produs fotr;.o orâ, iai· Q cailtitatëa dè câ.ldura consürnatâ în
acest timp.
4
Pt 7 PT
4
- =- 1), m == - - = 7·.• 6. • .1'0-· ·.• 3-·6007 == 60 kg/h.
mq 7 4·1) q 4 • u,:H • :J • t u
s. P = F •v = (mg siii a. + µ ,ng cos «)v,
p
V = ___...___........,......,_
mg(Slll ~ + µ t:OS «)
Deoarece œ este foarte mie, sin 0t ~ ci :_;i cos « ~ 1:

V = n • 10• --:,........;.;_,.;;.-.:.; .: .·
. ;. . . ;. _______ = 3 m/S,
1Ub • ~.~IU,0'lU:.! ·r U,U102)
2.1.80. 1. La un proces izobar

V1 = V2 , T,.= Y2 T 1 •
1
1' T2 ~ V1 '
nd1 3 14 100
V1
.
=
'
h = • •
. 4
• t5 = 1177,5 cm8 , V9 _= V1 + nd3
~
ll-i,;
nd,! 3 4
1,.,_ = ,·J • tOO • 3 = 235,5 cm•, V2 = t t77,5 + 235,5 = 1 413 cm8,
lt 4
T
8
= 1 413 + (273 + 23) = 855 .2 K.
1. 177,5 '
19~
{; ~00
p =Po+-., =
-;::cl-
·1,013 • 1o& + 3,1/i
------• 100 ~
= 1,395 • 10 5
N/m',
---•10·•
4 . 4.
L = 1,395 • 10& • 2,355 • 10-, = 32,78 J.

n
,J,
c· .
) ~- lllCp
(T., -
T)
J , ln = pV
-1-M = _____ ,;._____
1,395•10li•1,1i75•-J0· •28,9 = 1,~3 g. 3
~
. - ll'l.' 1 8,31 • 2% ·
Q ~" 1,~3 • -10-a • ·1 000 • (355,2 - 296) = 113,203 J.
4. Q = r.Qr. = -r,xq,
X = () = H 3,203 = 4 48 • 1Q•6 k"'.
0
TlJ 0,6 • 4,.2 • 107 '
T1 - Te (_2;3 + 400) - (2ï3 + 23) O • 6

:!.l.lU~ ·t. 1) = 1'
1
= .. ,ù ,- ~u )
(•>~•·• ...J ,•. 0 = ,ù •
2. ·11
L
=- = - ,
Pt
P ---- -r,Q1 = -------
0,56. 6 • 105
= 5 600 W.
Q1 Q1 t 60
3. ~ = 01 - Q2,
Q1
Q2 = (1 - Ti) Q1 = (·1 - 0t56) • 6 • 106 = 2,64 • 106 ~ •

mm
4. P' = 1tP = 0,7-15 • 5 600 = 4 000 W.
km ,. -1 û00m
5. P' = Jt' • v = (Lm• g • v, v = 36 - - = ù6 - - - = 10 m/s.
b 3 600 s
P' 4 000
(J,= -·-=-----
mgv li00 • 9,8 • 10
= 0,102.
G. O fractiune din grcutate v.a funct,i.ona ca for\a centripeta
mv 0 400 • 100 =
Ji1 = mg - - = 400 • 9,8 3 1 ~0 N.
R 50
2.t.32. i. L = p( Vg - V,)~ pVg = RT
(prooesul este izobar ~i volumul spocific al liclûdului eote neglijabil fata de ce1 al vapori-
lor).
L = RT = 8,3H • 373 = 3 101 J.
2. AU= Q - L = = 37 579 J.
2 ~60 000 • 0,018 - ::.l 101
:u.sa. -1. lll1C1 ( 6 - l1) + m-1Ï.1 + m1c{t - 0) = m,c(·lOO - t) + ln3h11•

,
m"l = c(10U -·t) + ~ _ .4 180 • 60 + 2,26 • 108 = <t,SS.
m2 c1 (0 - t1 ) + ï.1 + et 2 040 • 10 + 3,3 • Hf>+ 4 180 • 40
2. ~ Qu = Ti.D-:g = 0,5 • 0,02 • 10-a • 10 • 60 • 5 • 107 = 3 • 106 J.
Q. 3 • WG
m=-' = - - - - = 2 kg.
CÂt 4180 • 35,8
200
3.pV='!'!!:.!!:!., D = ~ , D'=_!_, pD'=EE_,
M timp timp M
6
DRT
-- - -=-
D
plU
l
-1,1-• -
_
- - - - 2,83. 10-1 m.,,s.
2 • 10· 8 310 • 300 _
10 ·'16
•
5 •
4. Q' = m'{c(100 - t} + ~ + c (t' - 100)] = 1(4 180 • 6-0 + 2,~G • 10 + 1 860 •20] =-
9
9
== 2 5~8 000 J.
2.1.34. 1. P = F • v, unde
F = Gt + (Jf]n = M 1g{sin œ + µ. cos et) = 2 000 • 10 {0,5 + 0,2 -1,; 3) = 13 460 N.
P = 18 460 • 5,5 = 7&,03 kW.

1 073 - 303 = 0 .717
1 073 ' '
·q = Q1 - Q'J =Pt~ Qi =Pt= 74,03 •3 .= 809, 75 kJ.

Q1 Q1 7J 0,7·17
Q'J = Q1 - Pt= 309,75 - 7~,03 • 8 = 87,66 kl.
3. a) P = -r,f = undo Qi este cantitatea. de culdurâ primit~ tn timpul t' tn care

consumâ cantitatea de combustibil m
"llQ~ 11mq 0,71? • 20,64: • 10-a • 25 • 10'
t' =p = p = 7~,03 • 1,03 = 4,128 s,
, = t1 • t == 5,5 • fl,128 = 27,5 m.
s = ~ = o,?17 • 20r6~ • 10-• • 25 • 10• r= 27 5 m.

1'' . 1.3 (l60 '
4• P • V= mRT • p= ~ = pM = 1,5 • 28 1::1

1 7 !/1
M Y· RT 0,082 •303 ' •
5. -
/J,.l
l
-F .
= ES Se notearAi
.
{ ~} alungirea ~alivâ în mi~carea uniforml.i,

1
( Ill)
l ;I
alungirea relativâ· tn ~carea ar,eeleratA,
.
(!:ll/lb ·= F 2 = F +ma= mg{sin IX+µ cos œ} + ma = 1,2;

( ~J/l)i F1 F mg(sin œ + µ cos œ)
1 3
a= 0,2 g(sin IX+ 11. cos œ) = 0,2 • 10 (o,5 + 0,2 '' ) = 1,346 m/s1•
. . 2
5 98
2.1..35, 1 .. p =Pa.+~= 10ti + • ' = 2 • 106 N/m1,
. S 4,9 • 10"' · ·
pY c: ph1S ~ nll.T,
h..• -= nRT -_ 0,01 • ~,31 • 300 _ 0 "~"~

-- , .. ,l'tt> ffi,
,,s 2 • 1ri:- • ,,,9 • 1o·•
201
2. Se disting douâ Caze:
a) Tomporatura crc~te de la Oo ptnll la 100° C ~l h cre~te de la h~ ptnA la o va•
lnHrH h'.
ln Tt•mporatura rAmtne oonstuntâ (100° C, câldur~ preluatA fiinù utilizatA pentru
va_poriza1· 1•a apei) ~i h ramîne constant (li').
a) Dtc16, ~ Us) = (maca + nMep)( 0 - 80 ),
8 = 00 + Dc(01 - 0~) •t ~ + Dc(8 1 - 62 )

80
maca + nMcp mo.ca
tcaldura preJuata de gaz e$t~ neglijabilâ fatâ de cea luatA de ~pli)
0 = 27 + 0, 1_. 1 ?OO • !>O •t = 27 + 0,1196 t.
10 • 480
Transformarea gazului fiind izobarâ
27
h = h0 I._ = 0,2M3 273
+ + O,H 9 S t = (0,2M3 + 1,014 • 10· 4 t)m.
T0 ~73 + 27
Relatia anterioara este valabila ptnA la momentul t' ctnd temperatura a devenit
100°. Factnd 8 = 100° C rezultA;
( = 100
.. -. . 27 = 610,(t s•
0,H96
Se obtine h' = 0,3162 m.
b) h = 0,3162 m.
a. D'Oi.. = D. c(Oi _ Os), D'O = Dc(81 - 8s) = 0,1 • t 000 • 50 = 2, 2 • 10•8 kg/s.
A 2,26 • 106
4_ s = _! RT0 = 3 • 8310 • 300 = 6 207 • 10.n J.

2 N 2 • 6,025 • 10~8 '
2.1Jl6. 1. (m • c + M 1c1)-( 81 - 8) == Ms0s( 8 - Os) + Msls;

Ms= (me + M 1c1_H 81 - 8) = (2 • 380 ~ 5 • -~ 180)20 = 1, 23 kg.
es( 88 - 0) + Às 2040 • 10 +
380 000
2. Q = [mc(M1 + .M2 )c]( 83 - 8) + M 2 i..1 = [2 • 380 + (5 + 1,23)4 180] • 100 +
+ 1,23 • 2,26 • 108 = 5,46 • '108 J.
3. Presiunea de satura\je 1 atm corespunde temperaturii 100° C.
Din legea gazelor perfecte
V = M 2 .RT = 1,23 • 8310 • 373 = 2,09 m•.
pM 1,013 • 106 • 18
4. L = pll.V = p(2 V- V)= pV = 1,013 • 105 • 2,09 = 2,117 • 105 J.
1 676
2.1.87. 1. Q1 = 1 kcal = 4 185 J, 'tJ = L = = o,4.
Q1 4185
'1J = T1 - Ta => T2 = T1 (1 - "lJ) = 473(1 - 0,4) = 284 K.

T1
100
2. Pc = ~q = :i •;:~
0
= 6,67 • i0• W, Pu= lJPc = 0,4 • 6,67 •104 = 26,7 kW
mRT mRT 5fi • 8,31 • 473

3. p V = -·-·-· , V = -·- = - - - - -6- - = S,88 • 10·1 m8 = 38,8 dm8•
M pM 2•·1,013•10 •28
202
2.t.SS. 1 _ P = mRT c: . p.RT4,, ·== 1,22 • o,.082 (278 + 47) = 1 atm
.MV M 82
sau.
y= M == 32_ = 26,2 dma, P = ~ = 0,08-2·32-0 = 1. atm.
p 1,22 V 26,2 .
2. L = p{Ys - VA)= pVs - pVA = RTs.- RTA;
Ts = RL + TA = .1-66 ~ + 320 = 520 K.

8,31
3. QAB = Mcp(Ts - TA)= 0,032-• 910 • 200 = 5 824 J.

QAB kcal ,j
Q= - -= m • q, g = 13 200 -·- = 13 200 • 4,185 :.-:: 5,52 • 101 - •
~ ~ ~
0AR 5 824
m =W = 0,75 •5,52 •101 = f
= 1,40 • 1.0•4 kg. C
y= mRT = 1,40 • 1.0- 4

• 0,082 • 290 =
pM' 1,2 • 16 • 10- 3
= 0,175 dm8•
4. UB- UA=QAs-L, UB-UA= A----------=i.fj.,.....

= 5 824 - 1 662 = 4 162 J.
5. Ciclul ABCA este reprezentat în

figura 2.18. Fig. 2.18
,
2.1.89. Piciitura se desprincle in momentul în care greutatea es-te egala eu forta
datoritâ tensiunii superticiale:
m •g = 21tra, M = n • m = n -21tra
·-;
g
M = -1 15 • 2 • 3,14 • 1,2 • 10-a • 72,8 • 10-a = 8,9 • 10-4 kg = 0,89 mg.

9,8
2.1.40. Din cauza f ortelor de adeziune, apa se ridicA. între cele douA. plâci. La echili-
hru, greu tatea stratului de apa este compensatâ de forta datoriUi tensitlnii superfioiàle.
Pentr11 o lungime oarecare la stratului de apa eu înAlpmea li:
ldhpg = 2lo;
2 • 72 8 • 10-s
h=~ :::!I ' ·. = 10,6 • 10-! m = 10,6 mm.
dpg 1,4 • 10-s • 108 • 9,8
9.1.41. p =~= pM = 105 • 16 • 10''8 = 0,6ft kg ; Pa = J!ll..._. l. ==

V RT 8,31 • 300 m8 R. T
==-----
8,81
.T
105 • 16 • 10-a 1
.-8-
192,54
==~ - .
T
kg
m~
M 16 • 10-s • p k~
p" -- -PR
.. ,,.,' p,.• = . = 6,i • 10-! p ~ .
~ s.a1 • so0 m!
103
9.t.42. tn starea initialii:
p
= mR.,T1 = t,8 • 10-:i • 8.3·1 • 310 =
N
y 3122
• -10-o ma.
1
Mpl 32 • ·10• 3 •. 1.2 • ·106
1
1
1 ln starHo 2 a ~i 2 b:
1 1
1
p00, = p1 ~i 7'2a = Va T 1 = 2 • 3·10 = 620 K.
V1
L---.l.----__....---:,-;-
/j ~] . V
= -;;1 . 1,2 • '105 = 0,6·• 105 -N; •
V
'l'2b = 'l'i ~· P2b = vl Pt
2 ... m
'rran~formarcn 1 - ~ a:
Q = mcp!T2-t ... T 1 } :o·:: 0,0 118 • 9-Jll(620 - 310) = rn 540 J.

L = - p( Vro - V1 ) '--= -·l,2 • 106 • 3,22 • 10-:1 = -3 864 J,
t,r: • 10-3 .
snu L = -nR(Tr. •- T 1 ) = - - -3 • 8,3·1{620 -
:J2 • 1.0·
310) = -3 86!1 J,
sau L = .:..\V -- Q = _9 6i6 - '13 ;it,O = -3 864 J.
Transformnrea 1 - 2 b (izotcrmii),
J'2b 48 • 1.0· 3 ,
L = -nRTln - = - - - -3 · 8,31 • :110 • 2,303 log~= -~ 678,9 ,J.
V1 32 • 10·
Q =- L = 2 6:'8,9 J.
Obser,•afic. Lu<'rnl mManir. oste. ne~ntiY, doon.rece gazul se dost.indc, dPr.i nu primfüftA,
ci efec:tue1.1zr1 hwru mt1car1ie.
" ,-:,c:-t,tlf08 .,'l ,l,

0 l •'14>•
••
0
• • 1'211 fl 2a
= --- T = --1 • 600
1 . = "0"
,., l.t l"'\.o
/11 2
Starfla 2 h: l°~b = J.!L l\ =-=-= 2 • 3,116 • 10-a ::-: G,232 • -10-~ mll.
/l2b
Mp1V1 32 • 10- 3 ·:?.4 • 10.5 • a,'I Jf, • '1 n-a

Jl1\ R,:n • 6iili
Transformarea / •··· 9 a (izocorfi, L = O):
~~
,.,~ - - - - - ~
::=
:.iD ::-c
0,0!18 • ô50,3 • (300 -

mc"'(T2(J -- T1} =--=
600) :--:-: -!1 :-:lfi!t,32 .T;
Q :-c:: .lU =-= -9 364,3:! J (sistflmul Sfl r;1cl'~lo).
p~ . - - -· • - - Transformarea 1 -- :? h (izowrmil, !J.(l '"'"" O):
1, = -nRT ln _'G!>... ~: -1,!'i • 8,3t • fj00 • :!,303 log 2 =
l'i .
= -518/J J;
Q = - L = 5185 ,J (sislemul prime~t.e c~ldura,
Fig. 2.20 Q > o ~i erectueaza lucru mecanic, L < O).
204
2,1.44-. Valoarea minim~, Xmin: sistemul contine apli la 0° C
M"'top = :tmtnÎ,ap + trminCl,
%min= Î.top. = 330 000 = 0,123 •
.M l.vap + et 2 260 000 +/1180 • 100
Valoarea maximll, XYAx: sistemtµ conpne apâ ~a 100°· C
+ ltl et= :l!MAX°Àwp
1.l'lÀtop
.X,.tAX = Î,top + et = 380 000 + l.t_ 180 • 100 = 0,~Sl.
M i.,.13 p 2 260 000
2.1.4.i. :Masa initfa.la m a gaztùui se deduce scriind legea gazelor perfecte în cela
dou"i\ str.u•i
Pt Y = !!!_ RT ~i p2 V = m- &n R.T.
M M
Prin împurtire
h. = m unde masa gazului evacuat ôm, = m' - m" = 0,00·1 .kg.

P2 m- 6.m
2 1 05
Rezultli - ---- - - _ m => m = 0,004 kg.
1,5. 10° m - 0,001
M se obtfoe din:
"I = _mRT
.H
= -------
0,004 • 8~3'1 • 300 kg
= 0,0249--.
Pt V 2 • 106 • 2 • 10-3 mol
2.1.46. Dup~ încfüzirea izobar.l, aorul ocupâ volumul V'
V' = V Ta = 50 ~ = 52 65 m•.
T1 283 '
Masa de aer 6.m corespunde cre 9terii volumului
JlV V' - V= 2,65 = m••.
Din legea gazelor perfecte, la temperatura Ta, rezultâ
/lm= 1':Ip Il.V = 28,9 •10
6
• 2,65 = 8 092 kg.
R'1'11 . 8,31 • 298 '
2.1.-li. n' este produsul dintre numllrul lui .Avogadro N ~i numlirtù de moli n, care
se calcnloazâ utilizînd lcgen gazelor perfecto
n' = Nn = N pV = 6 025 • 1023 B, 3·t • 1.o-o • iO" = 1,883 • rn•&.

1
ll 1 ' 8,3'1 • 320
1·arianta. n' esto produsul n 0 V, unde n 0 , numânù de molecmle din unitatea dP- ,·olnm.
t·ezulUi ,lin p = n0 kT. Doci
P _ P _ pN _ .
nI =n,V--V---V---V--1,SR"
_ n • -:ll
JO.
l.·T LT RT
N
2.1.48. tnt.r-un proces re.versibil (~i ciclul Carnot, JJrin definipe, este format din
procese reversibile), yariat-ia de entropie este:
'1S= !l.
'l'
205
f ln procesul lzdterm Méi-8îbil la temperatura f't
<J ~ ~i ~ M1 lii b. ,.
Yi·
RT1 ln...!
M =
T1
v. =: .n 1n Yii = s,81. 2,aos Jog 2 ~ 1s,~~~ ~-
V1 K
2. In transformarea reversibilA adiabaticA, Q = o ~i deci
ilS=O.
8. In tr-un cfolu
M=O,
entropia fiind runctie de stare.
2.t.i9. L m = pD-r unde D, debitul, este D = Sv.
Viteza de curgere v este v = t/îgïi; urmP-aza
m h: pS V2 gk = 1 oob • 10- 4 V2 · Y,81 • 1,275 • 12 =6 kg.
2. încâlzirea fâcîndu-se sub presiunea de 1 atm, temperatura de fièrbere este
t = 100° C.
Q =
me (t - t1 ) + _!!!:....
100
"=
6 • 4 180 • so + - - . 2 260 ooo ~ 2142 ôoo J.
6
100
8. Prin destindere; vaporii devin nesâturati; apHdnd legea ga71>Jor perfecte
m AT
V = _·1__0_0_ _ ..... 0,06 • 0,0R2 • 373 _ ,,.,- .-: dm 3 •
Mp - is • 10-a • 0,2;, . .
2.t.60. Cnldura q degajat.1 do 1 tttitt ëste
q = Rl'Lr = 20 • 52 • 60 = 3 000 _J- •

min
Primul proces, tncAlzirea gheiil pîrtÂ Hl 0°C, necetHt.~ Mldnra Q1
Q1 = mr.1 (0 - 10 ) == 0,2 • 2 040 • '10 = '• 080 J
~Î se rP-aiizéazA tn timpul -r1

.
Tt
Q1
= . -q =--:'43:080
"'-- = 1,36 mm. •
000
ln grafic (fig. 2.21 ), pror.esuJ este redat printr-o dreapt.A eu pan ta pozitiva; conform
relaiiei
mc1 (t - t0 ) = g-r, adicA
8 000
t = -q- 't' + to = . T - 10 = 7,35 't' - 10.
mc1 0,2 • 2 O!aO
·Al doilea proces, topirea ghetii, necesitA ci\ldura Q8 ~i dùreazA un timp 't'2
Q2 = mÀtop = 0,2 • 330 000 = 66 000 J;

..... __ Q9 __ 66 000 .
... g
------
3 000
= 22 min.
206
t.
(OC)
100 ·
BO
60
1,0
20
10+---~
20 · ,o 50 o/min)
Fig. 2.21
În acest timp, temperatura prezinta un palier procesul Iiind izotei•m.

Procesul urmator, încalzirea âpèi ptiia. lâ '1 = 100° C, nécesÎtâ calclurA Q, ~i se
realizeazà în timpul -r8
Q3 = mc(t1 - 0) = 0,2 X 4 180 X 100 = 83 600 J,
83 600 ... .
'Ta= .
3 000
= 27,87 mm.
În grafic aparP. o dreapta, eu pan ta pozitivâ, conform rbiattet:

t = _!L 't' d · .
3 OOO T = 3 59 1' •
me 0,2 • 4 180 '
Ultimul proces dureazA.
"t'4 = 60 - ("t'1 +'t'a+ -r8 ) = 8,77 min.
ln acest timp se dcgâjâ o càrtiiiaie cie èâldurà

Q4 = q "t'4 = 8 000. 8,77 = 26 310 j,
care vaporizeaza o cantitatè de apA.
26 3
:,; = _!h_ d . 10. ·. = 0,0116 kg.
Àt:<Jp 2 260 000
1n grafic apare un nou palier.
U.1. 1. =
8,55 • -t0· 6 K· 1 •
ot y = 2,565 • 10·5 J(·l.
2. R = 1,00171· 3; 'YHll = 1;8 • Hi-j l{- 1 •
1.2.2. 1. mi = 0,9823 kg. 2. tn 2 = 0,9852 kg.

2.2.3. ·1. t = 90,-1 °C. 2. y= 1,14 • 10·~ l{·l.
2.2.4. F = 28 000 N.
9.2Ji. h = i 823 m.
2.2.6. 1. 6 = 27,11 °C. 2. x = 0,04 75 kg.
2.2.1. · 1. t' = 8,8 °C. 2. x = 0,0158 kg.
3. M = -1,21 kg.
..· 9.5!.8. 1. !lm =
0,344 g. 2. Q = 1 720 cal•
8. Il l = 2,6 • 10-e m.
9.9.9. a) llt, = mc8o + D-:c1 81 •

me+ DTc1
b) llt, = 8e + D't'c1( 81 - 8a) •
me
2.2.10. 1. X = 1 350 t. 2. m = 5,9 kg.
3. P =
5 780 kW.
2.2.11. n) 0a = 22,32 ec. b) Ob= 22,2:l °C.
2.2.12. 1. Q = 5'13 400 J, 2. -: = 972,3 s,
3. Rs = o,·1 n.
2.2.13. T = 5?2,6 K.
2.2el4. p 1 = 1 at.m. V1 = S"2,8 clm 3 • T1 = 400 K.
p9 = 0,1 ntm. V2 = 328 dm:i. T 2 = 400 K.
p3 = 0,082 atm. V3 = 328 dma. T 3 = :328 K.
_ • P.,= ~,082 at_m. V•= 273 dm 3 • T, = 273 K.
2.2.lü. t = 79,8 °C. p = 1,23 atm.
2.2.16. Il V= 229,1 l.
2.2.11. ·1. Qt = 2 640 ,J. 2. Q = 290 78'• ,T.
3. X= 12,4 g. 4. V = 0,1S36 m3 •
5. V' = 0,2082 m3•
2.2.18. P = 1,1275 • 105 N • ~ h =. 9,56 cm.

m'
2J?.19. 11 = 0,98 otm.
2.2J!0. p = 0,93 atm.
!.2.21. 1. p' = 1,61 atm. 2. a. n.t1 = 0,0416 moli.
2b. ns = 0,0832 moli. 3. :c = o.
~J?J!2. p = 0,9'5 atm. l!.. = constant.
p
2.2.28. p; = 4 7:26 atm. p2 = 1-14,24 atm.
p~ = 82,31 ntm.
ft-2.24. 1. u = 59,25%. 2. u' = 63,85%.
3. L\ m = 90,9 g.
2.2.2i. 1. V0 = 11,2. 2. VA= 5,6.
3. 'l'n = 1 365 K. 4. L = 4 538 J.
2.2.26. 1. h = 0,831 m. 2. L = 415,5 J.
N
3. P = 2,53 • 106 - •
ml
4a. nA = 0,5. 4b. ns = 0,361.
2.iU7. 1. V1 = ~,23 • 10·! m•. 2a. Ta= 900 K.
2b. L = 4 ~90 J. 3. V9 = 37,38 • 10-a m•.
4. m = o.
208
9.~28. 1. n = 2,083 • 1011• 2. t = 17,28 °c.
3. s = 0,248 m. 4. X 0;010(T' - T) kg.
r
9.2.29. ·1. t = 25 °C. 2. t.J = 148 °C.
3. Q = 2 592 cal. 4. l0 = 3 cm.
5. a.:::::; 1,2 • 10-5 grd· 1 •
·2.2.30. 1. Il. m = 0,593 g. 2. T = 424,5 K.
2.2.31. 1. o = 8 44 • 10- 5 _L. 2. V = 1 009 m8•

' ' cn1 3
3. n = 2,57 • 10 28 •
2-2.32. 1. l' ::.-.: 0,(â5 m. 2. '1'3 = a63,8 K.
3. Il. l = 3,63 • 10-3 m.
51.2.33.. 1. t = 708,8 °C. 2. Il. V= 2,4111 • 10-e m3 •
N
3. 1lf = 15;95 kg. 4. pf = 20 _:_ •
ma
2.2.34. 1. ~ = 3,0·~ g. 2. t3 ~ 25 °C.
3. Pa = 9,4'8 atm. 4. Q = 2,~6 • ·106 cal.
2.2.0o. 1. m = 0,1 kg. 2. Y = '169,8 dm 3•
3. D= dt. 4. n = 3,3,,4 • 102'.

s
5. e = 7,7 • 10-a:ii J.
2.2.86. 1. t = 15 °C. 2. Q = 1 3·12,5 kcal.
3. x = 0,025 kg. 4. V = 161 dm 3
•
2.2.3'1. 1. Q = 0,M kcal. 2. Q' = 697,60 kcal.

3. :z: = 12;45 g. 4. V = 1.83 dm1 •
9.9.88. 1. 8 = 45 °c. 2. Q = 321 300 cal.
3. :z: = 76,5 g. 4. V = 6,96 ma.
i!J!.89. 1a. Li= 6 • 108 .J. ib. Q1 = 8,6 • 10' J.

2a. L 2 = 2 • 103 J. 2b. Q9 = 3,2 • 10' J.
3a. L 3 = 4 • 108 J. 3b. Q3 = 3,4 • 104 J.
2.2.40. 1. V = 3,16 cm3 • 2. n 0 = 2,62 • 1013 cm-a.
3a. p 1 = 7,37 • 10·' torr. 3b. p 9 = 2,63 • 10- 4 torr.
9.2.41. 1. m = 84,6 g. 2n. T 9 = 450 K.

2b. T 1 = -900 K. 2c. T, = 600 K.
3. Lu= o. L91 =4500 J.
~=O. 1..&1 = -3 000 J.
Q12 =
3 753 J. 02:1 = 15 726 J.
Q°' = -7-506 J. Q41 = -10 480 J.

4a. L-= 1 5'00 J. 4b. Q = 19 47.9 K.
5a. = 7,7%,.
'1J r.b. 7l = 66,6%,
2J!.42. t. L = 831 J. 2. a: = 0,25 moi
209
14 - Probleme de fizicA
1.2.48. 1.. 1J = 0,093. 2a. Q1 = 3,97 • 105 ,J. 2b. Qa = 3,6 • 105 .J.
2.2.44. 1. Q = 9 318,4 J. 2. L = 2 659,2 J. ;;. MT= 6 659,2 J.
2.2.45. T = 408,45 K. V= 3 349 dîn 3 •
2.2.46. Q = 12 500 J.
2.2.4'1. 1. PA= 8,2 atm; PB= 4,1 atm;
pc = 4,1 atm; Ve = 1 l; Tc= 200 K.
2. LAB = 576,1 J; Lnc = -415,5 J; LcA = 0;
QAB = 576,1 J. Qnc = -1 454,25 J. QcA :=:: 1 038,75 J.
3. L = 160,6 J. 5. '1J = 50%
4. '11' = 9,9%,
2.2.48. L = 1 000 J. "IJ' = 8,38%.
2.2.49. V= 4 cm 3 •
Rl:!.U
2.2.50. 1. p' = p( 1 - ~~), 2. L = - - .
Cv
2.2.61. L = 2 58'1,4 J.
2.2.62. 1. x = 36,i kg. 2. J = 17,3 A.
3. m = 61-5 kg.
2.2.63. 1. Pu= 10,45 kW. 2. V 2 = 5,75 • 10- 3 m3 •
3. Q = 2 rno J.
2.f!.64. 1. t0 = 9 °C. 2. L = 2 090 J.

3. h = 2,'13 m. 4. v = 3,7 m/s.
2.2.65. 1. Q = 4,695 • 108 J. 2. Jj = 42,68 kg/h.

3. L = 5,121 • 1,08 J. 4. p = 30 N/cm 2•
2.2.56. X1 = 3,561 kg. :r? = 3,6-18 kg.
2.2.57. Q1 = 165 000 J. Q2 = 4 182 000 J.

mt
2.2.68. X = 2,05 - -1 •
101
2.2.59. A U = 6 5031 J.
2.2.60. 1. Fig. 2.22, a; 2. Flµ-. :!.22. b; 3. Fig 2. 22, c.
Il T T
V=CONST p~CONST
\r:~;ON5T ~/ST .v~onsr

~ONST 71-,:CO,m ~ONST
V p
b C
Fig. 2.22
3. ELECTRICITATE $1 MAGNÊT1S1\I
3.0. BREViAR
3.0.1. ELECTROSTATICA
Atomii, particule constitutive ale tuturor corpurilor, sînt forma\i din

electroni care se rotesc în jurul hucleului respectiv. Electronii au masa m0 =
. 9,1 • 10-~1 kg ~i sarcina electriçâ negativa e = -e0 = ""'."'"1,6 • 10-19 C. ln
s·~are horrhala, atoiniî sint nautri <lin putiet de vedere electrio, adica ëaroina
electtica negati-v-a a electt-t>hiior este corripensaia de sàroina elècirica po.zithra
a nucleului.
Dacâ atomii unui corp pierd un numar n de eleotroni, corpul are un
surplus de sarcina electrica pozitivu. q = ne0 , adicâ devine inoâroat ou saroina
elëctrica pozi't,jvij q. I
Deci apanvia unei sarcini electrice pozitive este legata de faptul oa un

titttnllr mtrebàre dé electMni trec de pe corpul respecthr pe ait èorp. ~ë ~Î~i
rézùlta oil 1nciircarea tn1 sa1•oitH.t electrioa pozitivâ+ q a. urttii corp eêté iôt.
deâtina îrtsotitii de incarcârea ou sarcirta eiectrica negativa -q à. ûnûi~ sàu
a mai multor corpuri. Aceste afirmaiii, verificate eiperimeniâl, refleôia
legea conservarii sarcinii electrice.
Faptul ca incarcarea corpurilor eu sarcina. electrica pozitiva sau negativa
se datore~te trecerii electronilor de pe (sau pe) corpul respectiv, inseamna
câ sarcina electrica q nu poate fi decit un numâr intreg de saroini electrioe
elementare e0•
Analog eu noiiunea de punct material din mecanica se introduce no~iunea
de sarcinii electricii punctiformii. Daca distan~a dintre corpurile tnciiroàte eu
sarcina electrica este mult mai mare decit dimensiunile corpurilor respective,
acestea pot fi considerate ca puncte materiale, iar sarciniJe electrice cu care
slnt tnca.roate corpurile respective se nilmesc sarcini electrice punctiforme.
3.0.1.1. Legea lui Oonlomb
ln anul i 785, C o u I o m b a stabili-t experimental legea dP. interaoiiunê

tnire sarcinile electrice. Conform acestei legi, forta de interac(inne dintre dd,ia
sarcini electrice punctiforme este direct proporfionalii eu produsul sarc.inilor
electrice respective, invers proportionala eu patratul distan(ei dintre ele §Î este
orientata pe dreapta ce trece prin cele doua sarcini electrice.
In SI, valoarea fortei este:
F =-1-.~!h, (3.0.1)
4-::e0 el'r2
·unde q1 R.i q2 s1nt saroinile electrice punctiforme re.speetive, iar r este distan~a
dintre ele, e0 este pe.rmitiv'it.atea vidului egala eu 8,856 • 10-12 F /m. Pentru
calcu1e conorete, este utila marimea _·J_ = .9 · 109 m/F. l\Hirimea e,. este
4~o
per.mitivitatea relativ·a a mediului ln care SA afla cele doua snrcini electrice.
Daca sarcinile electrice q 1 ~i q2 se arlà in vjd la distanta r intre ele, a.tunoi
valoar~a fort-ei. de interao~iune între ele va fi:
(3.0.2)
Din (3.0.1) ~i (3.0.2) rezulta oa e,. este raportul forioior F 0 ~i F:

e:r =F0 /F. (3.0.3)
Deci permitivitatea relativa a roediului arata de cite ori forta de interactiune
1ntre saroinile e]ectric.e punctiforme q1 ~i q2 , aflate la dis·tan~a r, este mai
mare in vid decft in mediul respectiv.
Tinînd seama de valoarea lui e:0 putem scrie:
F o = 9 • 100 JM:i • (3.0.4)

r'J
Daca g1 = q2 = 1 C ~i r = 1 m, F 0 =.9 · 10° N. Deoi in SI, unitatea de sar-

cina. electrica un coulomb (1 C) este acea sarcina eleotrioa. oare, aflata in vid
la distanta r = 1 m de o alta sarcina electrioa egala ou prima, între ele ao~io-
neaza. foria F 0 = 9 · 10° N.
3.0.1.2. Intensitatea cîmpnlui electric
Daon o sarr..ina eleC':lrica de proha q se afla in cîmpul electric creat de

sareina etect.ricâ Q, ahrnci int.r-un punct onrecare clin spatiu, fort,a care actio-
nenza nsupra sarcinii eJectrice q va depinde de YRloarea aoestei sarcini elec-
ri oe, dar raportul .
F
E=- {3•.0.5)
q
dA.pinde numai de dist,an t•n clintre sarcinile eleotrice ·Q ~i q.

l\farimea E este inte.n.~1'.1atea cîmpulni electric al sarcinii electrice Q, fHnd
- 4
o roarime vecforiala. Se.nsul vectorului E coïncide eu sensul fortei P care
8<',t,ioneaz~, in punotul reispectiv, asupra sarcinii e1ectrice q pozitive. Unitatea
pent.ru intensit,atea cîmpuJui electric E în SI este
N V
<E>=-=-·
C m
212
Din re]a~ia (3.0.1) rezulta
1
E = F
q
= -4r.s
- _Q_
err!l
= 9 • 109 ..!L.
err'J
(3.0.6)
0
Dacü sarcina olectrica q se afla in cîmpul

electric al mai multor saroini electrice Qi(i =
= 1, 2, a, 4) (fig. 3.1), asupra ei va actiona
forta:
3.0.1.3. Pot.ential eleetric.

Diferenta de potential. Lucrul mecamc necesar pentrn deplasarea
sarcinilor elootrice în eîmp clectric
Energia potent,iala in cîmp gravitat,ional a fost introdusa pe haza faptu-

lui ca lucrul mecnnic necesar pentru a ridica un corp de là tnaltimea h1 la
înal\imea h2 nu depinde de forma drumului între pozi ~ia initiala ~i pozi~ia
finala. Vom ara.ta ca nici lucrul mecanic necesar pentm deplasarea unei
sarcini electrice in cîmp electrostatic nu depinde de forma drumului intre
pozi\ia ini\iala §Î cea finala. Deci atît cîmpul gr~itat,ional cît §i cîmpul elect;ro-
static sînt cîmpuri conser'1ati'1e. Aceasta, de f apt, este o proprietate generalu
pentru toate cimpurile in cazul carora forta de interactiune este invers propor-
lionaHi cu patratul distaniei dintre corpurile ce interactioneaza.
: Consideram deplasarea sarcinii electrice q in cimpul electrostatic creat
de doua pla.ci paralele încaroate eu sarcinile electrice +
Q i,i -Q (fig. 3.2).
Pent.ru deplasarea sarcinii electricce q pe drumurile AD, ABD ~i ACD se
chelt,uie~te acela~i lucru mecanic:
LAD= qE. AD cos (f> = qEà;
L.wD = qE • (AB cos ep1 + BD cos q>2) =
= + GF) = qEd;
qE • (AG (3.0.9)
LAcn = qE(O + d) = q.Ed. (3.0.10)
Polf'.ntialu.l rp 1ntr-un punet oarecare din cimpul

elP.ct.ric P-st.e. raportul din1,1·A energia pot.ent.iA.la Er,
a ~arcinii elPct.ric~ in puncf.ul respP.Ct-iv ~i sarcina q:
Hp
(f> = -·-·.
q
(3.0.H)
].!,'ncr;:ia. poten,tiala a 11nei Rarcini ele.ctrice înt.r-un C • - - - - - - - - • 1

pnnct din spu t,iu este lucrul rnecanic necesar pentru
[
deplasar..ea sarcinii e1ect;rice din punctul reRpectiv
la infinit, unde energia poten~iala se considera zero.
Deci potent,ialul intr-un punct dat este· numeric
+Q -~
egal eu lucrul mecanio efeotuat de sau. 1mpotriva Fig. 3.2.
21:3
forielor çlmpului electrio, pentru deplasarea sarcinii electrioe pozitive, egale
eu un coulomb, din punctul respectiv la infinit:
· ~ = -L sau L = q<p~ (3.0.12)
(J
Pentru deplasarea sarcinii electrice q intre doua puncte oarncare 1 ~i 2

din spaiiu, lucrul rnecanic Ya fi
L = q(q, 1 - cp 2) = qU, (3.0.13)
unde U este diferenta de potentia1 pentru punctele 1 ~i 2 din spaiiu.
Unita,tea pentru cp ~i U este
<? >= = 1J/1C = 1V. (3.0.14)
Pentru deplasarea sarc1nii electrice q din punctul A in punctul B
(fig. 3.3) se va cheltui lucrul mecanic
·1
L=F·(r2 -r1 )=--_ Q•q Q (g
- 8 ,(r2-r1)===-_-· <J) ,
--- (3.0.15)
4;.~0tr r 4r,e0sr r 1 r2
unde am considerat r2 = r! = r 1 • r 2•
Daoa r 1 = 00
0 q L Q 1
L = -·-.-.-
4m?oer r1
' <?1 = -
q
=- -.. -.
t,m:oe:r r1
(3.0.16)
lhcii gRrcina electricli q se deplaseaza pe distanta d într-un cîmp eleotrio

....
omngPn E = constant, lucrul mecanic este:
(3.0.1 Ï)
Fig.3.3. Fig.à.4.
Daca pentru oricare din punctele 1. ~i 2 ale snprafPtPi S (fig. 3.4) avem:
<f>t = 'P2, (3.0.18)
spunem ca suprafata S este eclâpoteniiala.
Suprafata unui oonductor aflat în cîmp electric este eehipoteniial~, ceea
-+
ce inseamna. ca vectorul E este perpendicular pe suprafa~a conductorului ..
·214
3.0.1.4. Capaçitate electrlci. Oondensatoare
Capacitatea unui conductor este numerio egala cu sarcina electrica q,

cu care trebuie încarcat conductorul respectiv, aflat initial fara sarcina elec-
trica, pentru nR poten\ialul acestuia sa varieze ou un volt:
· 1c
C = .!l... ;
q,
<C> = -
tV
= 1 F. (3..0.19)
Capacitatea unui oonductor depinde de oorpur-ile ce-1 înconjura. Cind

se vorbe~te de capacitatea unui conductor se întelege raportul dintre sarcina q
ti poten~ialul <p, f a~a de piimint.
Dace. conductorul A incarcat cu sarcina electrioa q este tncc;mjqr~t, de
alte cond11otoare (fig. 3.5) neelectrj_za.te, f!Cestaa se electrizeaià prjn ii:tflw.m\a
~i poten\ialul (!)A al conductorului A vAriaza. PflnLru H înlijtur~ aceQ.f:rldi influ-
enta este necesar sa se localizeze cimpuJ elect1·ic creat de conductor. ln oaz.u.l
in care capacitatea unui sistem de condnctoare nu este influen~ata de ço.,.duc-
toarele din afara acestuia, sistemul respectiv fo1·meaia un condenpator.
08
+
c,
0f
•.C2 -
B
A
+
0 0
C3
+
c,
Fig. 3.5. · Fig. 3.6.
Condensatorul pl,an oonsta din doua placi metalice paralele fi izolate,

incarcate eu aceea,i sarcina electrica q, dar de semne diferite. Capacitatea
condensatorului plan este:
C = er,e,,,S. (3.0.20)
d
unde S- este suprnfoia unei armaturi, iar d este distan\a dintre afmlturile
cçmdensatorului. Pentru un condensator format. din k placi paralele aflate
la aceea~i distanta d ~i intre care se afla acela~i dielectric, capacitatea este:
C = sos,S(k...,... 1) •
d
(3 O21 )
. .
Daca avem mai multe condensatoa.re legate in paralel (fig. 3.6), c~p~çj-
tatea totala este ·
C = C1 + C2 + ... + Cn, (3.Q.22)
iar daca condensatoarele sint lagnto in + -+ -+ -+ -
serie (fig. 3. 7), atunci
~ i,HC2 HC3~j-h
1
- =
C
-Ct + -0 + ... + Cn
1
-, 1
(3.0.23)
Fig. 8.7
1 1
Pentru tncorcarea unui condensator se oheltuiette energia
W = Umedlu • q = q. u =eu•, (3.0.24)
2 2
nnde U este diferenta: de potential între armaturile condensatorului, iar
V metllu este media aritmetica intre O l)Ï [f.
3.0.2. Corentnl electric continnu
lntr-un mediu poate aparea curent electrio numai daca în acesta se

creeaza un cîmp eleotric ~i daoa contine sarcini electrioe libere. In metale,
sarcinile electrice 1ibere sînt electronii de va1ent,a care nu sint legati de un
ntom anume, ci se. po-t mi~ca liber în întregul metal. Eleotronii liberi din
met.al se mai numeso ~i electroni ile conduct,ie.
Jnten-$itatea cu.rentulzii electric 1 este o ma.rime scalara, egala eu sarcina
electrica ce trece prin sectiunea conductorului in unitatea de timp:
I= Q. (3.0.25)
t
Ca sens al curentului P-lectric se considera sensul deplasarii sarcinilor electrice
pozitive. Deci sensul c.urentu]ui electrio într-un conductor metalic este opus
sensului de deplasare ale e1ectronilor. Curentul electric este continuu daca
intensitatea curentului I - precum §Î sensu}
·ê ourentului - ramine constant în timp.
+ Daoa prin sectiunea conduotorului trece
sarcina Q = 1 C in timp de o seounda, intensi-
tatea I a curentului este de un amper (1 A).
Intensitatea ourentului electrio se masoara cu
galvanometru sau eu arripermetrul. Aceste aparate
Fig. 3.8. se leaga in circuit, 1n serie (fig. 3.8) •.
. 3.0.2.1. Legea lui Ohm
Intensitatea curentului printr-o por~iune din circuit este data de legea

lui Ohm;
l=-,
u (3.0.26)
B
unde U este dife.rfŒtn de poten\ial intre capete]e por~iunii de circuit, inr R
este re.zistenta port.iuni i respective do circuit.
Dnoa prin seo\iunea conductorului t.rec n electroni 1n timp de o secunda,
otunoi numerio intensit~tea ourentului este:
I = ne0 , (3.0.27)
unde "-o este sarcina electronului. Fie vm, viteza medie eu care electronii se
deplaseaza tn lungul C'.onductorului; ntunci
(3.0.28)
unde n,, este numarul eiectronilor liberi din unitatea de volum al conduoto-
ului.
216
Notam cu À drumul mediu pareurs de electron intre doua ciocniri, iar cu
v viteza agita\iei termice a electronului. 1.n timpul -. = i./v, intre doua cioc~
. ->
niri, electronul capata viteza u în sens opus veotorului intensitate E' al
oimpului electric clin conductor: .
eJi ,. . 1
u = a-r = -m -V , 1ar Vm = -2 u.. {3.0.29)
Deci
(3.0.:30)
Daca l este· 1ungimea ccmductorului, atunci

11, • J n 0t·~i. S (3.0.31)
E, =7 §l =2mv Tu.
:Marimea
2
p = n~v , (3.0.32)
n 0eoï.
se nume~te rezistivitate ~j pentru o temperatura data ~i un tip dat de conduc-
tor, este o constanta.
Cu acea·sta nota\ie, formula (3.0.31) trece 1n (3.0.26) daca
s
R = p _!_. (3.0.33)
Rezistenta R se masoara in Ohm ( 0), iar rezistivitatea p in O · m. Pentru

u~ cÎl'cuit intreg (fig. 3.9),
~
l=--, (3.0.34)
R+r
l,r é,r
r
~•-+-----1n
Z 3 ·
R H R
I1'ig. 3.9. Fig. 3.10.
unde $ este tensiunea electromotoare a sursei <le curent, iar r esto rezistenta
intema a acesteia.
Daca avem n baterii legate in serie (fig. 3.-10.), atunci
nG
I=--- (3.0.35)
R+nr
In cazul general, cînd avem legate in paralel m grupe de cite n haterii legate
in s01·ie (fig. 3.11), avem: ·
n3
.l=--- (3.0.36)
R +!.:r
m
Daca n = 1, ·adica daoa avem m, baterii legate in paralel:
. s •
l=---
R+r/m
2l"l
8.0.2.2. Dependen$& rezietient9i de temperatnrA
Re~~tenta.. metalelor cre~te eu. temperatura. Daca R 0 este rezistentH
ùnui conduato1• la 0°C, iar Rt la t°C, atunci coeficientul dependen\ei rezistep.\ei
de temperatura este
ex= Rt - .ffo satl R, =;: R 0 (1~+ oct0 ), (3.0.38)
Roto a
.tt. ~e .masoara in grad la minus unu.

Daca. scrieni
R0 = Po ~s ~i R, = Pt 1..
s= Po .!_ {1
s + cxt), (3.0.39)
ohtinem dependenta rezistivitaiii de temperatura:

Pt = P0 (1 + a.l). (3.0.40)
Pe màsurà c~ ne apropiem de O K, rezisten\a conductoarelor scade foe.rte
n}Ult _ajunglndu-se pentru 4-5 K la starea de supraconductibilitate cind
R 40.
3.0.2.3. Legarea conductoarelor in serie ~i in paralel
Rezistenia a. n, rezistoare h~gate i11 serie ~fig. 3.12) este

n
R = Ri + R2 + + Rn = L
m Ri, (3.0.41)
i=l
A
R, R.:,
Fig. :u2.
--- -~- 8
iar daoâ rezistoarele sint legate in paraleJ (fig. 3.13), atunoi
_!.=__!__+_!_+ ... +_!_· (3.0.42)

lt 111 R2 Un
.R, -·
Dacâ R1 = R2 = ... = Rn,
R2 R = Rt/n. (3.0.43)
A ···•B
R
1
1
1
1
3.0J?.4. ~untul nm1,ernwtrelor. Uezistenta
1
1 . suplimementarà 11cu.lru vultwet.I·e
y ·Rn ~
Fig. 3.13. Daca ampermetrul A (fig. 3.14) are rezis-
0n, ten\a RA i;;i este calculat pentru masurarea
.E~ J
1,
unui curent / A, atunci peulru a putea miisura
curentuJ / = ni A, trebuie ca paralel eu am-
permetrul sü conectam rezisten~~
Hs
R=~- (3.0.44)
Fig. 8.ti. 8 n - 1
211
Prin ~oeaata tuntare 11. a,mpermetrului se realizeaza trecerea curentului
prin Ifs ~i nu mai .lA prin ampermetru. Aceasta conduce la inic~o-
(ri .,...,.. 1) J A
rarea senàibilitiH,ii aparatului de mas~ra. Pentrn a putea masura ou un volt-
metru o tensiune U =.= n U"' unde Uu este tensiunèa pentru care a fost
proiectat voltmetrul, trebuiè sa conectam in serie eu voltmetrul o rezisteil\a
suplimentara (fig. 3:15):
Ra = R.,,(n - 1). (3.0.45)
~v Rs
:~U_s-=-~1
I2i--•-::;__v--+-•1-•
Fig. 8.·16.
3.0.2.5. Teoremele lui Kirchhoff
Prima teorema a lui Kirchhoff afirma ca snma intensiliif ilor curentilor ce

intra într-un nod este egala eu suma intensitatilor curcnf ilor ce ies din nodul
respèctiv, nodul reprezentind un punct <lin circuit în cart3 slnt legate cel pu~in
trei conductoare.
A doua teorema a lui Kirchhoff indici! faptul oa fn orîce contur tnchis
dintr-un circuit, suma tensiiinilor electromotoare este egala eu suma caderüor
de tensiune pe rezistentele cantutùlui respectiv.
Çonsiderind pozitive intensita\ile curen\ilor ce intra in nod §Î negative
intensita\ile curen\ilor ce ies din nodul respectiv, cele doua teoreme a lui
Kirchhoff se scriu matematic sub forma:
(3.0.46)
(3.0.47)
Prima teorema a lui Kirchhoff este o consecin\a a legii conservarii sarcinii
electrice.
La utiiizarea teoremelor lui Kirchhoff trebuië sa se procèdeze in urma-
toarea ordine:
a) Sâ se indice sensu) curen~ilor pentru fiecare poriiune de circuit .
.Aceasta se poate face arbitrar. Dacâ sensul unui curent se indica în sens opus
curentului real, pri n calcule se va obtine o valoare negativa pentru intensi-
tatea cw·entului respectiv.
b) Se alege sensu! de parcurgere a contururilor. De obicei, se ia sensul
acelor de ceasornic.
c) Se scriu cele n - 1 ecua\ii corespunzatoare pri.mei teoreme, n fiind
numarul nodurilor independente.
d) Se scl'Îu ecuaWle ce rezulta din a doua teorema..
Tensiunile electromotoare ii se iau eu semnul plus daca parcurgind
oonturul dupa sensul ales trecem de la -polul negativ la cel pozitiv al bate-
219
rièi §i eu sen:inur minus daca se trece de la polul pozitiv la cel negativ. Daca
sensul de parcurgere a conLurului coïncide eu . sensu! curentului h atunci
caderea de tensiune liri s:m liRi •se ia eu semnul plus,· iar claca sensu! de
parcID•gere a conturului nu coïncide eu sensu! curentului Ji, atunci caderile
de tensiuno liRi sau lirt se iau cu semnul minus.
3.0.2.6. Lucrul mecanie ~i acpunea termieü a ~urentului continuo
Pentru realizarea unei surse de curent elect1·ic este necesar ca o anumo

forma de energie (mecanioa, chimica etc.) sa se transl'o1·me in energie elec-
t.rica. ln cirouitul e~terior, aceasta euergie cheltuitu trece din energie elec-
trica in alte forme de energie, cum ar l'i energia t-ermica.
· Lucrul mecanic cheltuit pentru deplasarea sarcinii electl'ice prin por\i-
u.nea exterioarü a cfrcuitului este
u~
Lext = qU = Vit= l~Rt = R t, (3.0.48)
iar lucrul mecanio total J>et1tt·u depla::;areu sarciuii eJectrice q pe întregul

circuit este
Ltota1 = Slt = R ~~-r r t =
! J'.!(R + r)t. (3.0..49)
Puterea degajatâ in circuitul e:\.tcl'ior se determina prin formula:

p --- Lcxt --
-l- -
Ul ---·· J'l.R -- T.J".!
Il • (3 •0.nr..o)
Randamentul unei surse de curent este

Le:..t. V .R
"lj .. - - - - --·- - --• (3.0.51)
Liot ;s R +r
Pentru scurtcircuit R = 0, ll = O.
Legea Joule-Lenz afirma cala trecerea unui curent printr-un conductor se
degaja caldura
u-:.
Q = J:!.Jlt = --- t. (3.0.52)
n
Dacà avem doua conductoare de rezisten~e R 1 ~i R 2 legate in serie, atunci
caldura totalà degajata este ·
Q = Q1 + Q2 = R1l:!,t + R,.l::t. (3.0.53)
De unde
Q1 R,
Q';l = B.~.
(3.0.54)
Dacsi conductoarele respective sint legate in paralel, atunci

,... c·•
. : () = Q1 + Q:!. = ..:';
Ft
t + -~ l
R~ 1
(3.0.55)
(3.0.56)
220
Putelll afla valoarea rezistentei e2.t-erioare R pentru eare puteree.· dega.jatl
1n eircuitul exterior este maxima: ·
P = 12R = ~ R
(R +r) 1 '
dP = e!?.(r - .ffl = O.
dR (R + r),3
Se ob\ine câ puterea degajata in circuitul exterio1· este muima daca

R = t. (3.0.57)
3.0.2.7. Electroliza. Legilo lui .l!,araday
Depunerea substantei pe electrozi, in procesul de trecere a curentului

electric prin electl'oliti: este cunoseuta sub nurnelo <le eleclroliza.
Prima lege a lui Faraday afirmâ ca .masa de substantü depusa pe fiecare
din electrozi este direct pro1JortionaUJ, cu sarcina electrica q ce trece prin electrolit:
m = kq, (3.0.58)
unde le este cchivalentul electrochimjc al substantei respective. Se vede ca
cchivulentul electrochimic este numerio egal eu rnasa de substanta depusa
la trecerea prin electrolit a sarcinii electrice q = 1 C.
Mai putem sorie ··
m = kit. (3.0.59)
A doua lege a lui Faraday arata câ echùalentul electrochimic este direct
proport ion al eu, raportul dintre masa atomica A §Î çalenta n.
d A
k=- - , (3.0.60)
F n
unde P este o constanta universala, numitii. nu.mii,rul lui Faraday:
F = 9,65 · 1.07 C/kg•atom. (3.0.61)
Cele doua legj Hie lui Faraday se scr.iu unit sub forma
A
m = -J?1 -q
,,.
= -Ji'·t A
-lt.
n
(3.0.62)
3.0.3. ELECTROMAGNETISM
3.0.3.1. lnductio. cîmpului maguetio
Am va.zut ca asupra unei sarcini electrice q, aflata într-un ctmp electrio,

~ ➔ ~
actioneaza for}a Ji' = qE, iar cimpul electrio de intensitate E este creat de
sarcini electrice Q,.
Saroinile electrice in roi§oare, adica cureniii electrici creeaza in spa\iuJ
ce lo inoonjura, un cimp magnetic, care se manifesta prin ac~iunea une!
forte -;,, asupra sarciuilor electrice ce· se deplaseaza in spatiul respectivo
221
. . lm>~im~P.i~, ~~~ atal>jlt~ oij fqr\~ .f ~a.rn ij~~jppg~i ~§UBn! uqqj çqnduc-
tor liniar afiat fu eimp magnetic este proppr\ion.al~ pu intensit~tea cqrentulq~
I ce trece prin conductor, ~u Iungimea CRnductorului l ~i eu valoarea unei
➔
marimi fizice vectoriale B ce caracterizeaza cimpul magnetic ~i care se nume~te

inducfie magnetica sau inducfü1 ctmpµlqi l}lagqetic ~i cu sinusuJ unghiului ex
➔ . '
dintre sensul vectorului B ~i sensul curentuJui din conductor:
F = Bll sin cx. (3.0.63)
Aceasta formula este cunoscuta ~i sub numele de legea lui Ampère. Pentru
tX = 90°
(3.0.64)
.!r.~~W\~f1 m~t{m~t~~~- $, e~t~ n~w,ert~. e~~!~ CH fqrt~ .f ~-·~ ~c~ifm~~~~ ~s~1pra

unm conilij~tm· 4~ h,mg1m~ l = i rµ ppp .
c~m~ trnc~ 1+Jl CHF§nt t1~ rnt~n~r~~t~ ➔
I ~ 1 4, qacq conµuctcJJ'ul este pel'pendic~lar pe vectorul !3. Cinq fort~ e~te

~ ·= 1 · ~, avem ind1lctia rnagne'tica B = 1 T: ·
1T = 1 ~ = 1 N. 111 = 1 .r = 1 v. A. s = 1 V. s. (3.0.65)
A • Ill ~ • !l~:! ~ • 1~~ 2 A • ~tl 111:l
➔ ➔
0upa natura s,;i, i~~~c\ia m~gpeticij ]1 este anf1.to~g~ cµ intens~tttt~a, E

a cimpùlui electric. · ... ·· ··
Oaca Yectorul Beste constant ca ~arime ~i sens, avem un cimp magnetic

➔
omogen. Flu~ul iqduc\iei magne!,i~e 1J printl'-o secH'4ne de arie S (fig. ~.16)

este · · · · · ··
~ ➔
<l> = B · nS = B · S cos cx, (3.0.66)
ë ➔
unde n est~ normala exterioarâ la sup1·afaia S.

ëa lmitate de masûra pentru marimea scaJa,·a <l>
sr, ia in SI:
Fig. 3.16 f\'V~ -= 1T · tm 2

= 1V. 1s.
1ndµ~~i~, magueticâ B canrntet!i~ea~~ HP •mpuJi QjffipµJ m~g!1etiP croa.t

de ~Il ctir~nt 1~lect!'fG, cj ~j cirppt1J rn~P.n~tic al me~liq!ui în ~are se ~füi conduc-
t'orul' res'péctiv. Dir1 · pmicl <le vederè magnetic, un medju este c~racterizat
4~ fi~r!~t3~~~H~~te~ 1~agneHca rel~tjvâ µr- Permeab~li~atea ~ngnepca a
yj~µ.H~ ~~i~ . . ;. Wb . H .
µ,p ~ 41t. ip-7 A. m = ~~. io-1 IP • (3.0.~7)
222
Ctmpul magnetic tntr-un pl.edm oarecarP Be c9mpuno din clmpul ~~~
netic c1·eat de curentul electric ~i din oimpul mngnutic al modiului reep~~t,1v.
Electronii ·ce se rotesc 1n atomii suhstan~i creeaz~ ouren\i ciroulari eleme~tari
car~ la rt~dul lor cre~aza oimp magq!3tio. Ace~t, oi~p magnetio ~~ al
suhstan\e~ poate intari eau slab\ cimpul magnet!o eiterior.
➔
Vectorul B caracterizeaza cimpul magnetic f!3Zultant p~p suprap~~rea

c~pului :µ,iagnetic ex.terior ,i ce~ intern, specifio fieoarei substan~.
P~ptru a caracteriza cîmp~ ~agnetic extefn, independent de 1•~pp1·ie-
. ➔
t'a\ile substan~ei, se introduce vectorul intensitate a cîmpului mgnetic H, care

...
este legat de vectorul B prin rela~ia
➔ ..
~ := P.ot-f; Il. (3.0.68)
Pentru s-q~~i~µ~~!e f~rnW:agfw~iç~ P!l fi~r, PP.P~~t, n\p.h~l, ~ ~ i, ~w
~~ntrn ft~P.§i~nl~!~ ~~pi~gn~t1p,~ P8; trnr, m-mni, §itPfü e~p~, J+r < ;.
1 ~µpstan-
i~!~ ~~ flhHP.PHHl, P.l~}H1 ~ ~iq. ~1µ,t P!!ff¼fIH!gq~~iG~, P~ll~ru ~l~ ~r -~ ~~
pµïtatea de xp.asura. peµti:u inten,sitate; ctmpqlui magneiio H ~~te 1 ¾.
Intensitatea cimpului magnetic creat de un curent electric de intensitatë I
ce trece printr-un conductor liniar ~i infinit, la distan~a r de condiiotô~' ëstel:
H = -I . (3.0.69)
~m-
in centrul unei spire circu!~r~ ?,8 r9:~i r, prin care trece un curent electrio
de intensitate J, avem intensitatea cimpului magnetio
H = -2rI . (3-~0.70)
••Q.3-i- E.'PtiJl 44' h•~~,~uu1.1.e lnf;J-f' tl~~~ ~~~P.f}Wf+J~ immM~ nrJ~ ~!1'
tr.ec eurenti el~~q:\~!
Daca. avem doua conductoare paralele prin care trec curen~ii electrici
~e int?nsita\~ {i ~i ~?i' ~t~~R~ ~?~1~~t~E}r~l~ ~ ~tr~~ ciqçl c~~en}ii ~u ~celaf~
sens ~1 se respmg cmd curenin smt de sensur1 opuse.
Îfl figura 3:17 se indiQa HPH~ p9pqrpt9ar~ liniare aflate la distania d
intre ele. Sensul curenWor este perpendicular pe planul hirtiei, de la cititor.
Conform formulei 3.0.63
F1 = B 2 I 1,•l;
iar conform formulei 3.0.69
B _ 1 - [.Lo[.Lr
li •
iml ,
l)eci (3.0.71)
223
,
a; /
\ / \
I
I
\!
1
l .
I \
\
I \l
-
~
.,c fi Lz2 d \ J, · F,
2,,,
1
/~I
1\
d
1\
1 \ / \
I if1 2
Fig. 3.-17. Fig. 3.18.
Fortele care actioneaza usupra lungimii l, a fieêarui conductor, sint

egale ~i de sens opus, fiind de utrac~ie daca ourenyii au acela~i sens (fig. 3.17)
~i de respingere daca curen\ii sint de sensuri opuse (fig. 3.18).
Pormula (3.0.71) serve§te lu definirea m1111erului ca unitate a intensita\ii
curentului eleotric. Un am p e r (A) este intensitatea curentului continuu care
trecind prin doua conduotoare liniare §Ï infinite, aflate la distan\a d = 1 m
intre ele, in vid, produce f~rta P = 2 · 10-7 N pe Iungimea lJ= 1 m <lin fiecare
conductor.
3.0.3.o. Actiunea cûnpului magnetie

asupra unei ·sarcini electricc in mi§care.
Forta Lorentz
ln formula (3.0.63) putem scrie:

I = .!Lt = !!!!_t ,, (3.0.72)
unde n este numarul eleotronilor ce trec prin sectiunea transversala a conduo~

torului de lungime l, iar l/t este viteza medie v a eleotronilor. AstfeJ se ohiine:
P = Benv sin ex. (3.0.73)
For/a Lorentz F L care aciioneaza asupra unui electron este:
J?L = J?/n =e v B sin ex, (3.0.74)
sau vectorial
-.• -► _,..
FL = e(v X B). (3.0.75)
➔ -.;,,
Unghiul ex este unghiul dintre vectorii v ~i B.
-··
Se vede ca forta Lorentz lh este totdeauna perpendieulara pe direciia
->
vitezei v, ceea ce-inseamna ca aceasta,forta poute imprima particulei numai o
accelera\ie centripeta.
224.
Da•~H x -:-- -:-:.·~. parti,,lllfl ~11 .-J,•pluseaza pe un cerc de raza R intr-un
l.'Î:llp IJl:t~dt!LC 0!11 .1g0:i d1• i11d 11,·t l' IJ,
Il=_!_'!}:_'_.
(3.0.76)
b' ·e
Mùsm·înd pu t:, JJ ~i Il, pulclll ealeulu sa1·ci11n specitïca a electronului:
Ill IJ•}l
(3.0.77)
~.û.-'i. 1\TH.·cnA ELECTHO:\IAGSETICA
a.U.-1.J. 'feusiunea clectromotonrc iudusii

intr-uu comludor Jiuinr
ConductoruI A .B ~e <lepla:s•.mzâ eu viteza v perpenJiculara pe induct,ia

elmpului magne lie /; ( fig. :_;J[J). Î II urma uetiuHii fol'tci Lorentz asupra sar-
cinilt.11· ,.>led1·ice di11 mnduet.01·, capiitul A al conducluruJui se incarca eu sar-
cinü eJ,,,d1·icü 11egalin1. iur capüLul B eu
surcinu eledricù puziliYit. Acest proces con-
tiuuü pinu cind 1'01·ltifo Lo1·t•11tz sinL echilibrnte
<le l'or·t-eJe cuulombiene: r,
., ~i .• I )
oE = c --
l
=- cv B. (3.0.78) I I
I I
I I
Do unde tensiunea electromotoare indusa la I /.
capelelc conductorului este I I
I /
~t = - Blv. (3.0.79) 1,~At
<-e-1'-------+<"'°_ /
I_ ... 1·
- ~ A
Daca viteza v l'uco unghiul :leu veetorul B, Fig. 3.19.
atunci
Si= - Blvsin('.(. (3.0.80)
Daca in timpul ~t conductorul a pareurs distan~a Âx = v.&t, atu11ci
/Jl .1.1: B • lis A ·
$l = - - -= - -
.1t
-=- -
lit Ac
• :J3.0.8!)
unde :lS = l · ~x este aria suprafetei maturate de conductor 1n timpul Ill,

iar ~ (JJ este rJuxul magnetic prin' suprafa\a ll.S. Reiaiia (3.0.81) este o
formula generala de calcul a tensiunii electromotoare induse.
Legind capet,ele ...1 ~i B ale conductornlui la o poriiune de circuit exlerjor,
pri11 circuitul inchis uslfel format va circula eu curent electrie de inductie.
llegula lui Len::, afirrnii cli ueest curcmt de inductie are astfel de sens încît
cimpul magnetic e1·etü de eJ se opune variatiei fluxului magnetic, care conduce
la apm·ith.i cmentului de iuduc\ie respectiY. Aceasta regula a lui Lenz conduce
Ja apari~ia semnului minus iu i'onnuJcJe de mai sus.
225
3.0.4.2. Antoinductia. lndncp.a unei bobine
Autoinductia este fenomenul, de apariiie a tensiunii electromotoare de

înductie lntr-un · conductor, datorita varia\iei curentului electrio prin insa§i
cond~ctoml respectiv.
In in1ieriorul unei bobine de lungime l, eu sectiunea transversala S,
formata <lin 1.V spire ~i at'lata intr-un mediu eu permeabilitatea magnetica
relativa !-'-r, prin care trece un cm·ent electric de intensitate J, inductia mag-
netica este
(3.0.82)
FI u.xul magnetic prin fiecare spira a bobinei va fi:

NS
<1>1 = BS = µ0 µ r - 1.
l
(3.0.83)
\
F!u~ul magnetic total prin toate spil'ele bobinei este
,V'!.S
<}) = .lVlf}l = l,Lo!l·r---l-1. (3.0.84)
Mü.l'imea
N 2S
L = l,Loµr--•
l
(3.0.85)
se nume~te indnctanta bobinei. Unitatea de masura pentm inductan\a L este

HI= fWb/1.A = fW·s/1.A. (3.0.86)
0 bobina are inductan\a L = 1 H daca t1·ecind curentul de intensitate J =
= 1 A in bobina apnre fJm. ul <1> = 1 Wb.
Daca intensitatea curentului electric prin bobina variaza în timp, apare o
tensiùne electromotoare de inductie
.M') M
~i = - - = - L - . (3.0.87)
At At
3.0.5. CUltE.N'l' ALTER~A'11IV
Curentul altern,<ttit1 m;te curentu1 e.lectric péntru care varrn.zâ périodic

atit sensul cit ~i inleusilaLea J.
3.0.o.1. Obfinerea curentului alternatlv

Rama ABCD (fig. 3.20) se rote~te eu pulsatia w în jurul axei 00'. Inelele
/ 1~i 12 se rotesc odatft eu rama respectivü, iar pe ele apasa periile P 1 ~i P 2
care se Jeagü la circuitul exterior. Daca la momentul t = 0 cînd începe rotirea
➔
ramei, unghiul intre induct,in B ~i normala la rama este o:, atunci dependenta
f]uJi,Ului magnetic p1·in rumii, de timp este:
0 c.a BS co&(G>t + «). (3.0.88)
226
Tensmnea eleclrùtüùloare de mduci1e
ce apat·e in rama este e
r-itJ
/ C
ii =- d 
dt
= BS w sin ( wt
·
+ ot). (3.0.89)
Notam CU
g;m = BSw, (3.0.00)

adica tensiunea èlectromotoare ma:x.imii
~i ·',-1·:
. .P. '
tJi = ~m sin ( wt + cc). (3.0.91) .
J
Deci prin rolirea ramei apare o tensiune P.

?
electromolom·e de intluctie care va1·iaza /,~1/ ~
atit c.a marime cit f-Î ca sens. 7'

1n circuitul e~terior (fig. 3.20) va Fig. 3.20.
apârea un curent
1 = -:,iR = -tîm
R
sm ((J.)t + cc) =
•
lmax
•
sm (c,}t + ot). (3.0.92)
Vakwrea efectiva a intensitu:~ii curentuJui a.Jtemativ Ier se considera

intensitatHa cm·e1Ttului coli.timm car·e h1t1·•un conductor <lat ~i intr-un
timp ~l <lelerminat degaja aceea~i câJdul'â, pt·in efect J ouJe, ca ~i curentul
altel'nativ:
1
Ier = v»:..2 = 0,707 lm (3.0.93)
Eet = VE~=
2
0,707 Em. (3.0.94)
Din rela\iile (3.0.!Ji) §Î (3.0.92) l'ezulta ca daca intr-un circuit de curent

alternaUv uYem nu.mai rezistentii olunica R, intensitatea curtu1Lului este in
fazii. eu tensiunea electromotoare.
3.0.5.2. Bobina ~i condensator in circuit de curent alternativ
Daca la o sursâ de tensiuue electromoLoare alternatfrii se cone'cteazâ o

bobina de inductantii L ~i rezistenia Il negiijabilii, prin bobinà Ya lr~ce curen-
tuJ de in tensitute
I =-Sm
~m • ( (J.)t
wL
+ ot--:-r:)
2
= JmSlll r.)
. ( wt+(X--.
2
(3.0.95)
Marimea
(3.0.96)
se nume~te reactan/<L inductiva.
Intensitatea curentului prin bobina este in urllia fata de tensiunea eleotr.o-
motoa11e eu faza 1?/2.
127
,
ln eazul ÎJl cure la imnm <l.e tensiune 1-1lternat,ivu 8H cnnecteaz:1 un cunden~
sutui· tle cap&~lLale C, priu circuit, Yom a vca c.au·cuLul de iuleusilale
1 = (J)c S,n sin ( t + + (X -n = 1,n sin. ( wt + ~ + -l} p·.o.Dï)

nu· n1ar11nea
1.
XO =-,
(J)c (3.0.US)
l:ie n urne~le rea,ctantà capaciti(:a.
Doei cütlereu de tensiuno pe conùeusatur ramine în unna curentului eu
razu r./2.
3.0.ô.3. Circuit n, L, C in curent alternati-v
Dacà uvem cii·cuitul di11 figura 3.21, alunci jnleu:;italea curentului este
l=-,
,~· (3.0.89)
z
unde.,
, - - - - - -1 -
z= ·y R~ +(wL - cf • (1)
(3.0.100)
se nume§te impedanfa circuitului.

.l.ntensitatea cm·entului in cireuit este maximii dacâ reactan\a totalu a
cirouitului, este zero:
1·
roL--=0 (3.0.101)
Cl>G '
... ,. .
..
. . . ,-v.r
~
:Fig. 3.!!2.
sau pulsa{ ia tle rc.:onanJèi. este

(3.0.102)
·tn cazul circuitului <lin figura 3.21-, intre curent ~i tensiune e~isla o
diferentil de f'a,;iJ, 9 (fig. 3.22):
c,,L - 1./(J)C
tg<!) = ----- l{
(3.0.103)
228
3.0.1.4. Puterea ln eurent alW'DaftT
Puterea
(B.0.104)
se nume~te putere activa §i poate fi traneformaU, 1n:d.ldura sau luerul mooauio,
iar cos ? este· factorul de putere..
Puterea reactiva
(3.0.105)
nu poate fi transformata tn ca.ldura sau luoru mecanio. Aceasta se aoumuleazü
1n circuit sub forma de energie a cimpului magnetic al bobinai sau al otmpului
eleetric al condensatorului.
Puterea aparenta este:
(3.0.Jû6)
n.o.o.6. Transfc,rmntoml
Transformatornl oonstil din bobina primarli eu N 1 lpire ti bobina
necundarà eu N 2 spire (fig. 3.23). De reguUi, N 2 >N1• Curentul alternativ
ce trece prin bobina primarà creeaza un flu magnetio variabil,- oare intersec•
teaza bobina secundara. Datorita miezu.lui magnetio, ambele. bobine ae afli
1n acela~i flux. magnetic <l>. Tensiunile electromo- ·
toare de induc\ie in cele doua bobine stnt:
A0 A~
11 ca - N1 - 1 12 sa- - N 1 - , (3.0.1()lt
At Ae
'i
la,
(8.0.108)
Plg. 8.23.
ee nume,te coeficientul de transformare.
Tensiunea electromotoare indusa 1n bobina primarii '1 este, dupa regula
Lentz, opusa tensiunii U1 ~i practic egala ou aceasta: $ 1 .0:!. U11
iar U2 c:: &2 - /i91• (3.0.109)
Neglijtnd pierderile tn transformator ll!'-
fJi/1 = IJ2 = l2<U2 + l~J,
iar din (3.0.108) avem:
I2 = -i1Sa 11 c::= IV1 t I1
l 1 a:::a-
- 11 (3.0.110)
Ni Il
3.0.6. CURENTUL ALTERNATIV TRIFAZA1'
Daca ln loc de o singura spira (fig. 3.20) se introduo 1n clmpul magnetio

trei spire identice care se rotesc pe acela~i ax, planele carora fao 1ntre ele unohi-
ghiurl de 120°, in spire se vor induce tensiunile electromotoare 1 1 , tJ2 , ~i 'a
ou aceeqi valoare ofectiva ,.,. Considerlnd faza inïiiali. pen\nl tensiunea
ele-0tromotoare 11 eiall o-o. zero, va1orile in&t&ntm:te0 ale tensi unilor electro-
motoare din cele tre1 s~ire, vor fi:
$1 = Smax sin mt,
2
12 = Smax sin ( <iJt.- ;), (3:0.111)
13 = Smax sin ( Cilt - :) •
Aceste tensiuni electromotoare, defazate intre ele eu unghiuri egale eu 21t/3,

constituie un sistem tri/itzat. Datorita faptului câ valori le efoctive a)e celor trei
tensiuni elaotrornotoaro sint egnle, sistemul t,·ifaznt PBLe sirnetric. Este u~or
de aratat ca int1·-un sistem trifazat simet,·ic, suma celoi· trei tensiuni electro-
motoare este zero;
(3.0.H2)
Fieoare tnfa~urare a generatorului trifazat (numita pe scurt faza) poat.e
alimenta cite un recepLor (fig. 3.24). In practica, se mai recurge la gruparea
tn stea (fig. 3.25) ~i la gruparea în trunghi (fig. 3.26), a celor trei faze. La gru-
:~Ez . QR
}t-,ig. 3. 24:.
I,
Fi". 3.25.
_ _ _ _ _R__J
iJ
,/
~--)
\
Fig. 3.26.
parea in stea, tr1ceputuri\e int'a~urarilor se leagii la receptoare prin conductoare

dn iinie, iar sflr~itm·ile infa~m·arilm· (puncl<➔ le /~ 1, b'.!. ~i ba) se loagii înt,·-un pnnet,
comun 0, care se nume~le punct rwutru sau nul. Condnctornl 1.'P. pJeaca <lin ace:-;t
, punc-L la rBeeptoi• se m1111e~tt-1 conduclor neu.tr11 suu condnclor ,te nul.
Tensiunile milsm•ttt.n inl1·e inceputu1·ile fazelo1· ~i punotul mmt 1·u l'ili nP-
teazu. çu U1 (Ua10 ), U2 (Ua 20 ); U'J(Uaa0 ) sau Ur ~i 1:1e numesc tensiuni de faza.
Te11ti•unih, m.aaurate tntre 1noeputurile a 4oua faze se numesc to,1,.~·ituti cle Unie
,i se noteaza Ud u",a:1), U2s( Ua2a3), Ua1(a3a1) sau ul. .
La fel, cu11entul care tl'ece p1-intr-o faza a generatorului sau a recept~·ul1.1Î
se 11urne~te curent de f'aza (Ir), iar om;entul ce trece prin conductorul de linie
•se nume~te curent de linie (li)-
ln cazul gr.upih·ii in stea ( Y)
U1 = 1/3 Ur; li= fr, (3.0.H3)
iar tn cazul grnparii in triunghi (6)
U1 = Ur; I, = Va 1,- (3.0 . .l·L!i:)
Tinind seama de aceste relutii, rezulta c·u puterea în circuite trit'azate e~te
aeeea~i a Lit in cazul gntparii .in stea clt ~i i.n cazul grup{u·ii in triunghi:
p =V3 Ui/1 cos cp,
Pr= Va Uz[, sin?, (3.0.115)
Pa= va Uzll-
3.0.7. MA$1NI . ELECTRICE
0 maeina care tr~nsf-01~ip.a puterea mecanica in putere electrrca, eau irrvera,

se nume~te ma§ina electrica. Acestea pot funciiona fie in regim de generator
electric, cind se transforma puterea mecanica in putece electrica, fie in regim
de nwtor electric, cînd are loo transformaPea energiei electl'ice 1n energie
mecanicu.
l\fa.§inile electrice pot fi de curent continuu ~ de curent altemativ, mono-
fuzat suu polifazat. La rindul lor, ma§inile de curent alternativ se impart ·b1
douèi clase: ma§ini sincrone ~i rna§ini asincrone. Dacu frecventa reielei elec-
trice de curent altemativ se afJü in raport constant eu viteza de rotatï-e a
nia~inii pentt•u ot'ice 1•egim de func\ionm•e, ma~ina este sincrona, iar daca
raportul dintre frecventa retelei ~i vite.oo de rotaiie a urn§inii V8:l'iaz.a odata
eu schimba1·ea regimului de funotiomu·e suu a gl'lldului do inca1•ca1·e a mai,-inii,
avem Dla§Îlla eleot1·ic;\ a..,·incrona.
3.0. 7.1. iUa~ini eleetrice de Clll'ent oontlnutJ.

ln regim de generator (le cnrent continua, ma~ina electricé'i este an.t-renata
de un motor extel'ior (motor Diesel~ tu1·bina eu abur, tul'him1 hidraulicu etc.)
care poarta numele de motor primar. Gene1·atornl de curenL conLin.uu poate
funciiona eu e~citatie separatii (fig. 3.27)
sau eu excitatie proprie (autoe~cita\ie).
0! A
l}
În cazul functionarii in earcinâ a •
gei1erato1•ului de 'curent continuu en tlr
excita/ie separatli (iïg.3.27), tensjt111ea
uAIJ la bornele infi1~uriÙ·ii r~torului va fi :
UAIJ = S - Ir· r - 6-Up, (3.0.116)
/
r ~ -ï7
1-----' :
0 r
1
+ - ' ·B
1
1mde /., e~to intensit~tep. c.urent11lui prin •
mfà.furarea rotorului, prin infâ§~rarea. Ji1g. 3.27.
231
polik11· auxifü11·i ~{ pl'in 1w ~ih_\ ma~mu, mr r reprezint~ rezisten1,a totala a
1
inl'ui-;ui•ù1·i; ~olunllui ~i H i111'ii:;;m·ü1·i1 pulilor au.iilia1·i. ~Uv esLe cü<lerea <le

lern;iuue hi contuclu! 1w1·it;~-culectu1·, cm·e de 1·eguli'L este foai·te mica (O,a-;-
-1-:.:,G V). Tensiu11eu eledL·on10loa1·e ~ esle p1·opot·\·ionalii eu numurul 1Y de
::-pit-e ale 1·oloruluL eu nu~nl 111agnetic {l> produs de inductor ~i eu numarul v
<le t·ota\ii pe secuu<ltt a 1·ulomlui:
& = kl\/(J>v. (3.0.117)
CoeficitiJJlu! li:, depi11de de er,nslr'Ut:t.ia 111a:-,inii.
IJucü J,. ::-~ eou~l. u Lu uei ~ ==' consl: ~i deci Ollatu eu cre~lerea cureulului
1;·• !(~nsirnwa la h(11·nele genernlorului scade.
'f n cuzul di.namului eu e~tcitafie proprie in .\Wte (figul'a 3.28), tensiunea
)a ho1·ne esle :.
(3.0.118)
le I A
'
J\ • 1
r-:-@-:~;,~_;;:,:] ~
d • •
!
.:.,, i
'e
0 ~ 0
'1
OR
0 i
B
q
. fc
8
Fig. 3.28. Fig. 3.29.
Genenitorul de curent continuu eu excitafie în paralel (fig.3.29) este cal

mai râspindit. ln acest caz avem:
UAB= i - lr•r =l r
0 0; Ir= I +/ 9• (3.0.119)
Schemele de principiu pentru motoarele de curent contimui ramîn acelea~i
ca p<mtru generatoarele de cul'ent continun. Daca 111 loc de actiunea motonilui
primar se aplica tensiunea U.M1 din exlc1·ior, pt-in conùueloarele rotol'lllui va
upiirea un curent electric al cal'Ui cîmp mugnetic va inler~ct.iona eu cîtnpul
magnetio inductor dind naf?tere la un cuplu <le forte ce va pune în :r~_ni~care
rotorul ma~jnii eJecti-ice, cure va functiona <leci ca un motor electl'ic. In con-
<luctoarele rotorului apare o tensiune indusa a contraelectrornotoare ~-;c•
Pentru motorul eu excita(.ie in serie
U-"u = l(r + rc) - :ic, (3.0.120)
iar pentru nwtorul eu excita/ie in paralel
UAJJ = Ir· r - Sc= lare, (3.0.-121)
I =Ir+ 16 • (3.0.122)
La pornirea motorului do curent continuu, tcnsiunea cuntraelectromo-
toare fiin<l .zero, curentul de pornire
1p-~-U.\11
--, (3.0.123)
r
are o inlensitate mult mai mare decit valoarea nominala. Din acest motiv,
in serie eu rotorul se conecteaza un reostat de pornire, eu rezistent,a
232
iniiiaHi Rp. Deoi la pornirea motorului, reostatu.1 av.tnd rszieten~ Ri,ï
curentul de pornire va fi:
lp = UAB • (3.0.12&)
\ r+ Rp
Pe masura cre~terii tensiunii contraelectromotoare, rezistenta reostatului ae
mic~oreaza pîna la zero, iar in regim normal
]= UAB - 8c. (3.0~1.25)
r
lnlocuind in (3.0.121) tensiunea contraelectromotoare Sc= 1.~e v<l> unde 1-te
est,e o constanta pentru o ma~ina data, se ob~ine frecven\a dR rotat,ie a moto-
ru1ui:
UAn- Ir•r
\I=-----. (3.0.126)
ke<'f>
Aflam dP,Ci viteza de rotat,ie, una din marimile importante rare caracterizeazà
f1mc~ionarea unui motor electric.
3.1. PROBLEME CU REZOLVARI

3.1.1. Doi elect,roni se afHi tn vid 1n distanta r tntre ei. Sarcinn e.lPctrica
a electronului este e .:..... -1)6 • 10-19 C, iar masa eleetronului este m = 9,-1 ·
• 10-31 kg.
a) Sa se oalouleze raportul dintre forta ooulomhiani1 dP. rPRpingerf:' ~i
for~a atraciiei universale, ce aciioneaza tnt1·e cei doi electroni.
b) Care trebnie eii fie raportul dintre sarcina electricà q ~i mrum M a
,mei particule pentra care oele doua for\e ar fi egale?
3.1.2. In vtrfurile unui piitrat eu latura l se afla sarcinile electrice pozi-
tive, egale eu + q. ln eent-rul patratului se puna o Rarcinii Plect.rica ne.ga-
tivâ -Q.
Se cere sil se calculeze raportul Q/q Mtfr.l tncH, for1,elf' carr netione.Rza
asnpra fiecaruia din cele patru sarcini electrice g sr. aiba reznllnnt.n. rgalâ
eu zero. ·
3.1.3. Conform modelului Bohr pentru o.tomul d~ hi<lrogPn, n!er.lrn.nul
se rote~t,e pe o orbita circularu in jurul nucleului cnre conRt.fî dintr-nn ::;ing1.11·,
prof.on. Sarcina e'lectrica a electronului este - e0 , i:w n prr.t-,rnului -L e.0 ,
unde e0 = 1,6 • 10-1° C. Masa electronului egte m = 9 1 '1 • 10-:ll kg. Haza
orhitei electronului se consideri1 r = 5 • 10-11 m.
Sa se calculezo:
a) for~a de atrac~ie tntre electron f}i prot.ou;
h) viteza. electronuJui pe orbita oiroulara.
3.1.4. Saroinile electrice q1 + 10 nC ~i q2 = +40 nC se nflu în Yid
c:11
la distania r = 20 cm intre ele. Pe linia ce une~te cele cloua sarcini electrice

_trebuie a~ezata sarcina electrica pozitiva q3 asLfel incit aceasta sa ramina
in repaus.
Sa se calculeze diatan~ x de la aarcina electrioa q1 la care trehuie ai,e,zata
aaroina eleotriea ~
3.1.5. Punotele materiale ABCD (fig. 3.31) nflate in vîrfurile unui patrat
eu latura l = 2 m sint încareate eu sarcini electrice egale ca v-aloare, q = 2 C.
Sà S(! Cf\lculeze intensitaten cîmpului electrostatic in punctele O ~i 0 1 dacâ:
a) toatP. sarcinile electrice sînt pozi1.Î\"e:
b) sar·cinile electri('e nie corpurilor A ~i B sint pozitive, iar ale corpu-
rilor C ~i JJ s'irrt nngative:
c) sm·cinile electrice ale corpurilor B ~i C sint pozitive, iar ale corpurilor
.A ~i D negatiYe.
B
8.----· r
(..
/
'' /
/
- -
"
-".- -
/
-- '1
/',-,. :.11
/ u '
/ ""
/
/
'
A " 0 D
Fig. H.31. Fig. 3.32.
3.1.6. î n fignrn 3.32 i;;e indic.li pat-ru snrcm1 elect.riC'e egale ca rnar1111e,
q = :.! C. ;i rl,1 t.f• î11 \"ir•fnrilP- un ui p,Hrat. r-u lat,ura / = 2 m. Se cPre sü sr cal-
(:uior,P- polt:n t,inlul PIPclrost;alic creat de sistemul de sarcini electrice in punc-
tele A, B, C, lJ ~i b'.
3.1.7. I 11 inte1·ior11l nnni condensat.or plan, între plucile caruia int.Pnsi-
t.atM f•irnpulni PlP<'lric P!-itB /~, se rote~l-P uniform un punct material, de masa
rn inc:'irC'::ü 1.·11 snreinn •~h•r•t.rieü -L q, fixnt, eu ajutorul unui fir de lungime l
(figura ;-ui:ii. in l-impnl rctln~,i,~i. firul fnf'n unghiul CJ. eu vert.icala. Sa se cnlcu-
lPZf> lensiunea T Jin fo· ~i t->nergia cinetiefl Ee a punctului materinl în timpul
mi~<.·•~I'ii.
,_;, ..
"'--r ,_
. +
Fig. 3.33.
3.1..8. Doua sfe.re de weutat,i egale G1 = G2 = 5 · 1o-a N Rint suspPtHlate

in aer, dQ acrla~i pnnct 0, prin intP.rmrdinl n don:"1 fire de miit-n!-r d0. fl('1'8CT~i
lu.nginJe, / = 1 m fincare. incurcato eu nc,~ea~i ~:ucinü Pl(>ct.rieù q, sfr.relr Rr
resping, ramin"ind in pozitia de ochilibru la dislnnta cl = 9 em înlr·P Pie.
Sa se calcule.ze va]oarea sarcinii eleetrice q, eu care t·ste incùrcatü fieearo
di.n cele doufl sfere.
3.1.9. Douu corpuri punct,iforme înc:'ircat.e en sarcinile PlPctricP q1 =
= + 1,2 · rn-8 C ~1 q~ -:- -1.2 • 10-8 C sr. nfià. in a,~r, la distan\,o cl = 10 cm,
unul de altul. S(t sr, calculeze intcnsital,c-n eimpului olect.rostal,1f'. E nl sisl,e-
mului format din cele doml sarr.ini electriee, in puncteln C, D ~i H (fig. a.34).
BC == 4 om, AC = 6 om, AD = 4 cm, AE = BE = .AB = '10 cm.
lit
8.1.10. Densit&t.ea euperfioialii de sarci.na electrica pe su prafa~a unei
sfere conduct-oare este cr= 8,85 • 10-'1 C/m2, iar intensitatea cimpului electro•
static la o d1stanta R = 2 m de suprafa~a sferei este E = 3,6 · 104 V /m.
Sa se calculeze ,·aza sferei r.
3.1.11. Doua corpuri punct,iforme cu masele m1 ~i m2 , incarcate cu sarci-
nilf:} electrice +q1 ~i +q2 , sînt legate printr-un fir ce t.rece peste un scripete.
-)-
Sistemul este introdus intr-un cimp electric omogen de intensitatP- E, vect.o-

➔
rul E fiind orientat pe verticala în jos. Interac~iunea dintre sarcinile electrice

q1 ~i q2 se neglijeaza.
Sa se calculeze accelera~ia sistemului ~i tensiunea 1' <lin firul de legaturL
3.1.12. Trei sarcini electrice identice, q = 1.o-o C, . t'l
se afla in virfurile unui triunghi echilateral (figura 3.35 ).
ln centrul triunghiului se afla o sarcina electrica ne-
gativa - ql"
Sa se calculeze valoarea sarcinii electrice q, astfel
încît forieie de atraciie e>..ercitate de aceasta sa echili-
hreze fcw\iele de respingere între sarcinile electrice
aflate in vîrful triunghiului. Sa se specifice daca starea 1- C/..
de echilihru a sistemului este sau nu stabila. Fig. 3.35.
3.1.13, Doua sarcini electrice de valori +9q ~i -q sînt fixate la distant,a

l = 50 cm, una de alta. A treia sarcina elect,rica de valoare q1 se poate deplasa
pe linia ce une~te primele doua sarcini electrice. Sa se stahileasca pozit,ia
sarcinii electrice q1 pentru care aceasta se va gasi în echilibru. Care trebuie
sa fie semnul sarcinii electrice q1 pentru ca aoeasta sa se gaseascà in eohilihru
stabil? .
3.1.14. Doua sfere identioe tnoarcate ou aceea~i saroina eleotrioa stnt q
fh.ate de acela~i punct ) prin intet'mediul a doua fire de lungime l fieoore.
Datorita fortei de respingere dintre sarcinile electrice, firele fao unghiu.l œ.
între ele.
Dupa stabilirea unghiului a, sferele se introduo tntr-un ulei de densitate
Po = 8 · '1.0 2 kgm-3• Densitatea materialului din oare slnt fa.ente sferele este
~ = 1,6 · '10 3 kg· m-~.
Sa se calculeze permitivit,atea electrica relativa Er a uleiului astfel
incit dupa introducerea sferelor in ulei, unghiu1 a dintre füe sa ra.mina acelati.
3.1.15. Distan~a dintre doua sarcini electrice punctiforme q1 = 10--s C
~i q2 = -10-6 C este d = 10 cm. 0 sarcina electrica q = 1 C se afla ln w-
distania d 1 = 6 cm de q1 ~i la distan~a da= 8 cm de q2• Sa se oalculaze
for~a F care actioneazâ asupra sarcinii electrice q.
3.1.16. In virfuriJe unui hexagon ou latura l = 10 cm se ai'll earoimle
electrice punctiforme q, 2q, 3q, 4q, 5q ~i 6q (q = 10-1 C). In planul hene<>-
nului, la distante egale de virfurile acestuia se afla sarcina electriai pun-otâ-
forma q. ·
Sa se calculeze for~a care aeiio:aeari. asupra sarcinii eleotrice f•
3.1.17. Doua sfere rnetalice identice inciircate ou saroinile eleotriee (Ji
~i q2 se afla la distan~a d == 60 cm una de alta. Fort,a de respingere dintre
afeN ·es~ F 1 - 7 • W-~ N. SferelG se pUll 1D. eoœact wu1 eu tita fi apoi se
tndepartea.za la dist,ant,a ,l. Dura aceastn, forta de respingere tntre sfere este
F 2 = 1,6 · 10-4 N. Dinmfltrnl sferelor se eonside.r:1 mn1t mai mie decit distcmya
d dintre ele. ·
Si'l se cnlculezn Yalorilo snrcinilor rlect.rir.e q1 ~i <]2.
3.1.18. Daca se încarcii CU sarcina elert.rica O srera mPtnlica (lf'\ rnza r,
la un poten\ial U = 1 200 V, de.nsit,nten superficinla de sarcina elect.ricft pe
i\uprafata sferei este a = li-,G • 10-; C/m 2• Sa se cnlculP,ze raza sferei.
3.1. 19. Sarcina eledricii q = _!_.-. •10-; C este dis tri-
hniUi 11niform pe snprafotn unei ·• sfere ne raza r. 1n
pnnctnl A (fig. 3.36) so afla un corp punctiform eu
snrcinn specifica 2. • 10-3 C/kg. Distnn~a OA = R =
n
= rn cm, iar R ► r. Sareinile P,lect,rir.e s~ nfla in vi<l.
S.'i. sr r.alculPzo vnloarPa Yi t.r.zei ,., l"'f' trehnie impri-
rnnU'i în ,liree\.in prrprnfli('nlnr:1 pe 0.·1 astfrl ineit
Fig. 3.86~ corpul sa so l'fl1.NlRC(t pn un ('(WC de rnza R.
3.1.20. Doua sfere r.u maselc m1 = G g ~i m2 = 15 g, incarcnte en snrci-
ni]e electrice q1 = 8 · 10-s C ~i respectiv 'h. = -2 • rn-s
C, se nflâ ini\iol în
repaus la. distan~a /0 = 20 cm intre ele. Datorita forvei de at,ractie, srerele
încep sa se apropie una de alta, fara froenre. Cimpu1 mngnet,ir. dntornt mi~r..i'irii
sferelor se neglijeaza.
Si'i "e Mlculr.ze v'it.ezele re.lor doui'i. sferP. ln momentul rind distantn dintrt'
ele PAf,e l = 8 cm. ·
3.l.21. Un r,lectron intr,i eu vitr.1.n r, intrn pli1r.ile unui comlensnt1w plnn,
pnralel ou aceston, !a distnn~a d = '1, cm do plnen încal'catii't eu sarcini'i el~e-
trica pozitiva. Lungimea pl~cilor este l = '15 cm, iar intensit,atr.a cimpuluj
electrio tntre pUicile condensatorului este E = 500 V /m. Sa so calcufozo
· VAloarea minima a vitezei v nstfel incît C\)octronul sl'i nu cnda pe plnca condnn-
sat.orului.
3.1.22. Un electron intrll en Yit.mm v0 = 3 · 106 ms-1 între plnci1f' nnui
oondPnsator plnn, paralel r.u nr.r.strn. L11ngimN1 plnr.ilor ron<lensnlnrnlni P4f\
I = 20 em. Ln ÎP~ireu din eondr.nsfltor, dirr:iqin d1• mi~r.m·i-- rt PIP«. . trnnnlni ffH'i'
unghiul r.,.. = 30° eu plficilo conïlonsatorului. Sit so enlc·ulPze int.f\i\!•litntPa cimpu-
lui e~eotric E întro plncilr. condA1Hmtornlui.
3.1.23. lntr-un cîmp r.ler.Lric omognn do inlfmsil,nl,e R (,•.-l•. . tMul F. riind
orienl,At pr. wwticnla in sus) s~ rot.e~te in plnn nwtfonl o sfr.ra <lr masr.l m
tnri'irc-..ata eu snrcinn elPcl,rica + q, lr.gnt,"i. dr. un fir do lnngimr /.
Sa se cnlenlezr. Yilozn ï.' ce h'Plrnir. irn1wimnl,:1 ~forei in rnonwnlul 1·h11.l
acet18ta se afla în punet.nl cet mni de 8118 ni t.rnif <'loriPi, n~tfol îneit in lllOffiNl·
1
tut cind aceasta t,1•ece prin punctul cel mni de jos ni traiectoriei l(msiunPn clin
fir sa fie T = 10 mg.
3.1.24. 0 sfera de masa m încarcata eu sarcina electrica q este legatu
de punctul O prin intermediul unui fir de lungirne l. ln punotul O se nfl:'i o
sar~inu e.lert.rir.ll de valonre q. Sn ~e calculeze viteza minima t 1 care t.rehuiA
imprimnt ü ~f,wr-i, pP orizorüala, in pozitia de echilibru, astfel încît nceast.n
sa pontà efect.un o rotn~ir. <'Om pletà in plan vertical.
236
3~1.25. 0 sfer-a de maRri m încàrr.at.a eu sardna eler·
'\
t.ricà q\ legatà rle nn fiï· dP hù1girnr /., !--P rot.~~te in plnn
ol'izont.al în .inrnl nne.i sfnrn fix>P. înciirc:üe t.nt. r.n sarc.inn
el,~d-l'ieti IJ {figura :3.~l7). Ffrnl fn.ce nnghiul a. 1.-.u n•rt.iNlln.
r;\
.. \
\ ~
.
Sü Rf• r:=d<m 11,zP Yi1 eza unghiularà c.,., df.• rotatie r.. prim(~i
sferf- ~~i I i'r1~im1i'i1 T drn fir.
\
·,
:t1.~H. n pic·:H 111·:i d,Î rnP1·ew· inf'.?\1•f'a 1.:1 rn 8flrf'.Î nn ..,·.~ ~it.~
(_/ - -
Plrel,r-jc;'j q :;;_-- 8 · :1 o···J!) C sr. afliî in N~hilihm înt.rr. pliinilP ----~--•----- l
111111j en111lr-n~alo1· plnn, Ol'iz.onl,nl. lntPnsit",nlPn <·-i1np11lni ; ,,;.!, ;,

,•IPd,l'i<~ inl-t·P pl.'ieil,"l (•rindrn81üorn]ui fls1r. /:' = GOO \'/m.
S:1 ~P enl,. . nlPzr• 1·:17.il r :-, pi1':1~nrii d,Î nwri:-m·.
3.1.:!,. l>ouil .-·ond•Îri~nln:wn e11 f·np:,_f'it:il-ilP _(' 1 -,-:, 2 :1.F ~i r:'".! ~- .'.") 11.F
sinL ffürnel-nl.c ln n sm·sù de ,·rn·Pnt 1.~ont-1111111 (·11 t-PnRinner:1 C :-:- il,0 V. St1
sr. nnlni!PZP 8êll'Cinile r>lec·Lrier. ~i clil'r1·r.ntnlr df\ poi.cnt,inl pr l'iernrP r•nndensatnr. ·
3.1.28. 0 r-;fc1·r't Clt rnparilntPn cl:-::- rn-r. F rKlr. inriircAL1 ('Il ~nrcina
elrctricft '11 10-,j c~ inr O sf('r:\ f•ll cnpacitati}n {.':'. -:-= 2. rn·-fl F ~P. inrarr.i'i
= ~.
eu Rarcina rk<'lric:l q'! = 9 · 10-5 C. Sferrle se knga printr-nn fiI· r·onductor.
Sa se calrnlr.zt•:
a) snl'cinilP clectricr. q; ~i q2 ale sforelou dupa ce nu fost puse in conta:ct
electric;
h) potentialul sforelor.
3.1.29. Un condensaLor este format <lin foite de staniol înt.re care Re
ami foita <lè mica de grosime cl = O,t mm f:Ï s1;prafata S = D em 2• Sa se
cnlculeze numarul foit,eior de staniol nst-fel incit. enpaci ta te.a condensatorului
ob1,inut sft fie C = 10---:- F.
3.1.30. Un condensator plan constii din doua placi de suprafata S =
== 1.00 mm 2 fiecare, iar distant-a dintrP, placi este cl= 6 mm. Condensatorul
tn. pozitia verticala se introduce jumatate în ulei de parafina (er = 2). Ini-
\ial, intre plaoile condensatorului se afla ner, iar condensatorul a fost inoarcat
pîna la o diferent,a de poteniiaJ U = 600 V. Sa se calcnleze:
a) dist,anta cl 1 dintre placile condr.nsnlorulni dupa introclucerPa ~n ulei
ostfel încît capacitatea eondensatornlui su râmîna ce.n ini\ialà;
b) sarcina electrica de pe placile condensatorulul.
3.1.31. Doi protoni cu viteza v0 fiecare se afla ·initial la o distant,à f oarte
mare intre ei. Apropiindu-se unul de altul pe linia ce une~te cei doi protoni,
nce§tia se pot apropia pînu 1n dis-
tnnta minima r min = 10-11 cm. Sa lz E·
sn calculeze viteza init,ialn. ~'o n pro- J_
tonilor.
3.1.32. Un electron emis de
catodul K (figura 3.:38) f.Jr:1. vitr.za
init,iala esLe acrelerat, inl re calod ~i
anodul A Ja o diferenFt de pot.~mt,inl
U AK = 10 kV. Dupa nceea, elecLrn-
nul intra între pJàcile 11n11i conden-
sntor nflnt.e Ja o diforont,{.t d,1
potent,ial f).[T = 100 V. Distnnt,a D
dintre plâcile cond1:n1satorului este Fig, 3.38.
d = 2 cm, lungimea pUicilor este li ~ 20 om, iar distanta de la oondensator
la r.cranul E este l,, = 1 m. Sa se calculeze distanta BD en care este de\'iat
electronul de la directia init,iala, cînd aceasta aj.u;1ge pe erranul E'.
3.1.33. Un electron avind viteza v = ..1,83 · 'lûli ms-1 intrft int1•-un eimp
t'lectric omogen in sens opus sensului vectorului i ntensiUit,ii cirnp11lui elec-
tric E. Sa se calculeze diferenia de potenvial po care trebuie s-o parcurga
electronul pentru ca energia lui sâ devina Ei = '13,6 eV.
3.1.34. Un proton intra între placile unui condensator plan aflat orizon-
tn.l, eu viteza ,J0 = 1,2 · 105 ms-1 paraleHi. eu placile condensatornlui. Intensi-
t.ntea eîmpului electric intre placil• ":-:ndensatorului este E = 30 V /cm, iar
hmgimea placilor este l = '10 cm. Sa se calculeze rnportul dintre viteza t' ou
care protonul iese din condensator ~i viteza ·initiala v0 •
3.1.35. ln figura 3.39 se inrlica o baterie de condensatoare ~u capacit,a:t,ile
C1 = 2 µF §Î C 2 = 3 µ.F. Sa se calculeze capacitatea CAB a bateriei.
A--!MM~
B
T-,
'hl_'~ ~
Cz
T
--1 f-L-·J lc2~Ll 1-j 1 C2
J.'ig. ~.39. Fig. 3.40.
1
3.1.36. ln figura 3.40 se inclica o bat,wie de condensatoare eu capaeita-

\ile C 1 = 3 µF, C2 = 5 µF, C3 = 4 µF, C4 = 4 [.LF, C5 = 4 {J.F, Cs~== 2 :iF
~i C 7 = 3 [J.F. Sarcina electrica de pe oondensatorul C 2 Pste q2 ~== 120 :J.C.
Stt se calouleze:
a) capacitatea CAB n bnteriei;
h) diferen-~a de potential între punotele A ~i F.
3.l.37. Sarcinile electrice -q ~i. +q ce forrneaza un dipoJ p,-ject1·ie sint
fixat.e in punctele A ~i B (figura 3.41). Distant,a AB= l, iar OA =OB=
= 1/L Sà se calcnlezc distan\a OC de la cent.ru! dipolului astfel inei1, î-n punr.-
tul C, potent.ialul efoctric al dipoluJui sâ fie egal Nl potentialul sarcinii élec-
triece. +q, fixat.i'i in punctul O.
A 8 C
ae--••--·-----------
-q O +a
Fig. 3.41.
3.l.38. Cn eondensat.or plnn, între plâcile di1·11in ~e nflfl 1wr. Psi" incar-
i:·ntde la o sursâ de tensiune plnt'L la difere:nt,a dr. potrnt,ial U 1 int,re plâP-i.
Distan~a dintre plâei,le condensatorului este d 1 , iai· capacitatoo aeestuia
este C1 •
Se deconectea~za condensatorul de la sursa de t.ensiune
plac.i se mare9te pin a la d 2 = di x. +
,idist.anla din.tre
238
Slse calculeze capacitatea C2, diferen1&, de poten~al U2 , sareina élec-
trica q!J. ~i intensitatea cimpului electrie E 2 în funct,ie de marimüe U1t d 1,
C1 ~i x.
3.1.39. Un electron CU viteza Vo = 105 ms-1 se apropie de un ion negativ
eu sarcina q = 3e0 • Sa se caLculeze:
a) distant,a minima la care electronul se poate apropia de ionul negativ;
b) diferent,a de potent,ial eu care a fost accelerat electronul pentltu a
ob\,ine vitcza v0 , daca init,ial electronul se afla in repaus.
3.1.40. 0 picatura sferica de apii se ob}ine in urma contopirii a 125 de
picaturi mici identice. Potent,ialul sferei rezultante este U = 2,5 V. Sl Be
calculeze polentinlul U1 pîna la care au fost in-
cârcate picaturile sferice mici, inainte de conto-
pirea acestora.
3.1.41. Muchiile unui euh stnt formate din
conductoare conectate la condensatoare identice
de capacitate C (fig. 3.42).
Sa se calculeze capacitatea CAB a bateriei
formate din cele douasprezece condensatoare.
3.1.42. Se considera doua rezistoare ou rezis-
t,en\ele R01 §Î Ro 2 la temperatura 0°C, iar coefi-
cien~ii termici de rezisten~ii · sint respeotiv a:1 ~i Fig. 8.~.
C¼· Sa se calculeze:
a) dependenia de temperatura a rezisten\ei circuitului daoa cele doua
rezistoare se conecteaza in serie ~i respeotiv, in paralel;
b) ooefioientii de temperatura a oirouitelor in cele doua oaœri.
3.1.43. ln momentul conectari-i unui bec cu filament de wolfram (a. = i
= 5,1 • 10-~ grad-1 ) la tempevatura de 20°C, intensitatea curentului prin
filament este de n == 12,5 ori mai mare deolt ln regimul normal de f.unctaionare
a beoului. ·
Sa se oaloulez-e temperatura filamentului de wolfram ln regimul normal
de functionare.
3.1.44. Rezistenta fiecarui conductor conectat tn h e ~ clin fi-
gura 3.44 este R. Sa se oalculeze rezistenia RAB a circuitului.
3.1.45. Muchiile unui euh sint formate din conductoare de rezisten~a R
fiecare (fig. 3.46). Sa se oalouleze rezisten~a R~ a cirouitului format din
cele 12 conductoare.
3.1.46. Un numAr n = 50 de: her.uri stnt con~ctat~ tn pRrnfol la o sul"Sâ
rle t.e.m. Cadere-n dn tPnsinne pe bPr.nri .~st.f\ U1 -=== :220 \'. ftnistenta fie.oarui
bec in regim de funct.ionare PRtr. fi =:-:- l üû D., Ftr-1,i;;t,en\,a fir6lor de legatuI'à
a bec.urilor la homPlfl Rm·sei .Jo t,.P, m. estP /: 1· = 0/, !J.; iHr- re.zist-en1-a intemà.
a sursei esto r = 0,[) il. Sa sr. calrnk•1.o:
a) caderea rlo t,ensinni~ Ja hor11 ♦~1.~ AUl'Bfli d~ t,.e. rn. i
h) tenaiunen elent.romot.oaro R n Hlll'St\i.
_ 3.1.47. Sc pune prohlemn constrnirii unui rn~ou olectric. HezisLent,a

electrica se confectionenza dintr-nn conductor eu SAC\-innr.n S = 0,5 mm 2 ~i
rezi~tivitatea p = ·1,1 · 10-7 0-m. Sa se cnlculeze lungimen cond11clorulni mMPI
încit eu njntornl rr.~oului alimr.nLnL ln t,msinnon U = 220 V, cnntit,atoa dn
1,5 l de npa nflnt:"i ln fornpernl,ur·n ini\.inla 00 = 10"C si1 njnngr, in t.impul , =·.:
~- 5 minu1,e lo fierhere. Se considerrt eu rnndamentnl ref:onlui este ·IJ = O,S.
3.1.48. Doua baterii eu tensiunile electromot,oare B 1 ~i respectiv E 2 {R1 >

> E 2 ) ~i rezisten\ele intr.rioare r 1 ~i respectiv r 2 , sint conP.ctate in paralel
(fig. 3.48).
Sa se oalculeze caderea de tensiune tntre punctele .A ~i B.
A~'hs li
ljt_J 1
E ~ A~,---------
1 5
Fig. 3.48. Fig. 3.49. Fig. 3.60.
3.1.4'9. Se dà schema eleotrioa din figura 3.49. Rezisten\a RA a amper-

metrului se oonsidera zero, iar rezisten\a voltmetrului Rv = oo. Sa se oal-
ouleze intensitatea eurentului indicat de ampermetru §Î tensiunea indicata
de voltmetru in funcyie de tensiunea eleotromotoare E, rezistenia interioara
r iÏ rezistenya R.
3.1.50. Se indioa schema electrioa din figura 3.50. Randamentul sursei
de t.e.m. este "l· Marimile E, r §i "l se considera ounoscute. Sa se oalculeze:
a) rezisten\a R;
h) puterea utila P degajata de sursa de t.e.m.
3.1.51. 0 baterie de tensiune electromotoare E i,i rezisf·,p.nt.i'i in-t ,wna r
este conectata la un rezistor de rezist,en\a R 1 = n 1r. In ~cest-, cnz, ~andamentnl
hateriei este '1} 1, Paralel eu rezistorul R 1 se conecteaza 1111 al t rezistor de rrzi~-
tenia R 2 = n2r. Randamentul baterioi in acest caz nt fi ·r; 2 • Sfi se caknlf:'z,?:
a) intensita\ile curentului 1 1 ~i 1 2 prin baterie in cele doua C'azuri in
functie de intensitatea curentului 18 de scurtcircuit;
b) raportul '1) 2 /Tj 1,
S.1.52. Un ]ifL eu nrnsa totala M = 1 500 kg este ridicnt nnifnrm en
viteza 1.1 = 0,5 rns-1 eu ajutorul unui mot.or eleetric ni car11i rflndnrnenl. e~le
'tJ = 0,9. Tensinnea .la hornele motorulni N~Le U = ::180 V. Sû sn rr.t lculrze:
a) int.Ansi t-aten 1 a curenLului prin motor;
b) puterea oonsumata de moror.
·1t1
· · S.1.oS. 0 bat,erie de te-nshme electromotoa:ra. 1t ~ ~i,~''"'•tij int~ioavA r
deLit.eazà cure.nt nl d~ intensit-at.e 11 daca est1& oonert:ül'l 1:-i 111, ,·P1.i~Mr .:la
rezistent,a R1 ~i curentn \ de intensitate J2 d~ea ~ste con~e-1 at,à. la n n ,.~ziS!.c,_r
de reziste-nt,ù R,2 • Sr\ se caleuleze. t.. r..m. E i,1 rez1st-en\a. mternà r a bat,er1a1.
l\IarimilP. J.t1 12 , ll 1 ~i R 2 se r.onf-lidPrli r-nnos-cut,e.
3. t.r,i. PP.nt.ru m~snrarea unr.i rezist,en\e R sa nt.ilizeaza un montaj oa
<'-Onst:1 dinl.r-o htlt.erie r.n tP-nsinnon Pleetromotoare E ~i rezistenta interna r
ln care se conecteazii rezist-orul de reziRtent,a R ce urmeaza a fi determinatà,
iar in se.rie en acAsl,n se coneetPoz:1 un ampermP.t.rn de reziBten\ll. interioarl
RA. Sn se calculezP-:
n) valouren rezist.Pn\ei J? 1n fnnr.t,ie de indica1;.ia ampermetrului fi .m.iri-
mil11 R, r f?Î RA;
b) eroarea cornisu tn valoarea rP.zisten\.ei R clncù eroarf'il tn màsurarea
int.e.nsit,àt,ii curenl1ului este t,.I.
3.1.55. Se considera circuitul din figura 3.51.
RP.zistorul R are rezistent,a R variabila. Sa se cal-
culeze intoositatea curentului _J prin baterie în ftmc~ie
de rezisten~a R. Marimile E, Ri, R 2 ~i r se considera
cunoscute. ·
3.1.56. Avem la dispozit,ie n baterii eu tensiunea Fig. 3.5t.
electromotoare E 1 ~i rezisten\a interioara ru fiecare.
Conectînd bateriile în paralel la un rezistor eu rezistent,a R, intensitatea
curentului prin circuit este lp, iar daca bateriile legate in serie se conecteaza
la rezistent,a R, intensitatea curentului este 18 •
Sa se stabileasca condit,iile in care lp > I,, lp = Is, lp < I,.
3.1.67. Pe soelul unui bec eu filament de wolfram scrie ,,220 V, 150 W".
Sa se calouleze reziste-nta filamentului la temperatura 81 = 20°C daoa tempe-
ratura filam.entului in condiW normale de functionare este 82 = 2 500°C.
Coeficientul de temperatura a rezisten\ei wolframului este œ ==· 5,1 •
• 10-~ grad-1 •
3.1.58. Daca o baterie eu tensiunea electromotoare .E = 12 V ~i rezistent,a
interioara r este conectata la un rezistor de rezistenta R = 2 O, intensitatea
ourentului prin circuit este 11 = 5 A. Sa se calculeze:
a) intensitatea curentului 18 la scurtoircuitarea bateriei;
b) puterea maÀima ce poate fi debitata de baterie in circuitul e:i.terior.
1
3.1.59. Conectind o baterie de tensiune electromotoare E flÎ rezistenta

interna r la o rezistenta e~terioari1 R 1 diferenta de pot,en\ial la bornele hateriei
est.e U1• Dacâ se schimba rezist.enta R 1 eu o rezisient,a R 2 = nRi, diferen\a
<le potent,ial la bornele bateriei esl-e U2 = kU1 • Sa se cnlculeze tensiunea elec-
tromotoare E a bateriei func\ie de U i, n ~i k. Sa se efectueze calcule pentru
U1 = 5 V, n = 6 ~i k = 2.
3.l.60. 0 baterie eu tensiunea eleetromotoare E ~i re.zisten~a interioarA
r este cmrnctata ln un rezistor de mzist-entu R. Sti se calculeze randamentul
batMiei dacà 8e $Lie co m.'irind rPzisten~a R de douà ori diferenra de poten-
tial la bornole baterioi cre.~te eu, 10 %·
8.1.81. Adeseori, ln retieiele eleott-ice rezistente1e elootFioe etnt ~egate fie
ln triunghi {fig. 3.52, a), fie ln stea (fig. 3.52, b). Virfurile triunghiulm, precum
ti vil'furile stelei sînt noduri ale re\elei. Se cere sà se determine:
a) rezisteniele .laturilor stelei echivalente cind se cunosc rezist.en1t31e
triunghiului;
b) rezistenlele R12, R 31 ~i RZJ ale triunghiului echivalent dacâ se cnnoso
rezisteniele Ri, R~ ~i R3 al~ laturilor steJei.
H.~.,
8
A Rn
C
if'Jt~
8
H2 1/3
C
l~o
Ru HC E~
• b
Fig. 3.52. Fig. 3.58.
3.1.62. Se da circuitul din figura 3.~a. Se cere sa se calculeze intensitatea

J a curentului din circuit in functie de-tensiunea electromotoare E a bat~
. .
riei si de rezistenta R.
3.1.63. lntr•un circuit electrio format clin conductoa1 e de cnprn de sec•
~iune 8 1 se utilizea.za o singurania de plumh de sec\iune S 2 • Se §tie ca daca
temperatura conduotoruJui cre~te eu ~ 0 sigurant,a din plumb se tope~te.
Se cere sa se calculeze sec-t,iunea S2 a sig1.11·ontei. Temperatura initiala este 01 ,
iar temperatura de topire a plumbului esto 0. Se neglijeazâ pierderile de cal-
dura.
Se va nota ou Pu di, c1 ~i p2, d2 , c2 rezistivitatea, densitatea ti câldura
specüica. pentru cupru ~i respeotiv, pentru plumb, iar cu À caldura latenta
de topire a plumbului. Rezistenia conductorului se noteaza eu R 1 , iar a sigu•
ran\ei eu Ra-
3.1.&.l. Doua baterii identice avînd aceea~i tensiune electromotoare E ,i
aceea~ rezistenia interna r se conecteRzii una la rezistenta R1 ~i cealalta la
rezistenta R.2• Se constata ca în t,impul t se degajà aceea~i cii Id urâ atît in
rezistenia R1 oit ~i în rezisten\a R 2•
Sa se oalcuJeze rezisten~a interioara r a bateriei.
8.1.65. Un beo ti un reostat de rezistenia R = 10 fl sint conPr.tate în
serie 1a o sursa. de tensiune electromotoare. Caderea de tensiune pe beè esta
U = 40 V. Puterea utilizata de beo ~i reostat, este P = 120 V.
Si se calculeze intensitatea J a curentului din circuit.
S.l.66. Un numar de 100 de becuri de putere P 1 = 75 W ~i 50 de becuri
de putere P 2 = 25 W se alimenteaza de la re\eaua de tensiune U1 = 220 V
prin O(?nduQtoare la distanta d = 50 m. SA constata ca tensiunea la becuri
este U2 = 210 V. Sa se calculeze sect,iunea conductorului daca acesta este
format din eupru {p = 1,7 · 1O-s n · m).
8.1.67. Putevea eleotrica. P = 200 MW trebuie transmiRa la o distant-a
d = 250 km, astfel in.oit pierderea de energie pe linie sa nu depa~eascà '10~~-
Tensiunea la furnizor este U1 = 400 kV. Liniilo sint format.e din oupru (.p :::::a
ma 1,7 • 10-a Q • a). Si H oalouleze aec\iunea oouductorului.
3.1.68. Se considera circuitul din fignra 3.54. Sa se ealouleze l'ezisten~
e::üerioarâ R.4 n ~i intensitat.ea curentului pr.in rezistorul de rezistenia. R1•
3. l .69. In fig111·~ 3.;j5 se· indien schema pun}ii Wheatstone pentru masu-
rnroa rHzist.P.nt,rlor. ln t.re. pnnc-t.ole A ~i B se ana un condu-0tor omogen de
acPNWÎ sert,iu111\ en111~ctat. la o smsa de tensiune electromotoare; Rx este
rezist.P.n~a necunoscuta, iar R0 este o rezisten~a eunoscuta. Intre pun-etele C
-J
ff .
U=l3,4V ·~;
A
R8 =2S? !il ;SJ
A,·.
L1,
E O
✓.
8
Fig. 3.54. Fi.g. S.55.
~i D se conecteaza un galvanometm sensibil. Sa se afle raportul Rx/R,, cind

prin galvanornetrul G nu avem curent electric. Rezisteniele conductorului
int,·e punctele A ~i D §Î respectiv, D ~i B sînt proportfonale eu lungimile l1
Ji respectiv, l 2•
3.1.70. Su se cnlculeze intensit,a}ile 11 , 12 ~i 13 în cazul schemei indi-
oate in figura B.56. Se drt E1 = 5 V, E2 = 3 V, rl = r'! = 2 ~i R"~ 1 n n.
Sas~ exprime 11 , 12 ~i 13 in func\ie de E 1 , E 2 , r 1 , r 2 ~i R.
3.1.71. Trei baterii eu tensiunile electromotoare E 1 = 1,2 V, E 2 = 1,1 V,
E 3 = 1,3 V ~i rezistenvele interioare r 1 = 0,1 0, r 2 = 0,2 0, r 3 = 0,3. 0
s1nt. conectate ca in figura 3.57 la un rezistor de rezist,ent,a R = 2 O. Sa sa
cnlculP.ze intensit,fllile c·urentilor prin fiecare baterie ~i prin rezisten~a R..
E1 r, F
'11 E, ' r. I,
r{- /Ez,7
rz lz ~ 8
• ' 1
i;f .r
tfJ
R
Al',~\&J1
1~
A B
♦i
hi: fi ,,___
1
r2 L·--{ r-R r-~-J r'
J © R ..
Fig. 3.56. Fig. S.57. Fig. 3.58~
S. 1.72. Daca !n trerupâ tmu l K (fig. 3.58) este pus in pozit,ia 1; volt-
me·~rn l indica IJ = f> V, iar dncti intrP.rupatorul se nfla în pozi\ia 2, ampM~
mel,rul inùica intensit,atea ew·cH1l,ttlui I = 2 A. Rezistornl eüerior are rezis-_
t,()nta R = 2 n, voltnwtrul are rAzisl-ent,a R-c, iar rezistenta ampermetruh,i
se neglijeazâ.
Se cere:
a) su se e1'.prime rezisten\a interioara a bateriei in func\ie de marimil~
I, U, RT} ~i R;
243
h) vnloareA minimà a rt1zist.<->n~e1 Yolt.nwt.rnlni pt>ntrn rRre presnpu,nind
R,, = oo.. se
omite ln . .ca)cnlul r·,~zistPnt.ei ic,ter·ioare r (1 r1r0Hre tnRi mica
decit O,a Q.'
,o•
1 • '
a.1. 7!1 • •~vem un nnm:fr .lV = HIO df' lrn1 i ri i 1'n t.Pn~innra Pleetrornotofü'e
1
E1 ==- fa. V ~i l'PZÎRl,<mtn inlf t'Îna61 ,. ... t"IA

1
n.IÏ1·1•11t·P. S,, r.-,r·nWilZ{1 li grnp1 <l,•
1
cite k hiltPrii. Grnpfll ..-. de• é'i11-. /,· hnlPrii :--1• r:n11r•r·lr•az;·, in pi11·,11f•L ia1· i't-.1,, ;,
m:Uel dP. grnp~ fnrmnt.,, fif1 ,-.-11wrt P;iz;, in sr•1·i,,. Si~I un11il dr hnl Hii nstl\·I r,w-
mn t Sû conncteozi'i ln 1·1•zi::.tnn t,a in l.1-wiom·i.t /1 ,--~ t() n.
Sc coro:
n) nnmerele n ~i /,· nstf'Pl incil, inl<'n~ilnlna 1·urP11l-nl11i p1·i11 r·irrnit. ~;. 1dl:i
valonren mflx.irnr, ~i ,-nk•nrP;t inl-<•n~iU,tii <·11;-.. ni 11l11i pi·in r·i1·,·11il. in ,u·,•~I •:nz:
b) intonsit.:1tile 1.~ ~i I,. nlr. <'llr<•ntului prin cÎI'i'llÏL dn,·t1 (•t:1lt:· .X l.ialrl·ii
se Jenga jn sm·in, 1·ospPr·t.iv in pMnlr.l.
3.1.74. 0 sursa de r,nrPr1t rn l-fmsi1m<'a rdPrtromot.onre E = 20 V si.

rezistenta interna r = 2 n
alimrnl.rH,zù 11n rrzistor Jl 1 = 10 !2, IPgHl, i~
paralcl eu o bnic electroliLica de nzotat dr nrgint eu rezislrnta R 2 = 1:-) .Q.
Se cere:
n) caderea dr. tensinne ln hornnlr. sm~Pi dr. cnrrn[.:
h) timpul în cnrn Ja cRt.od sn depnnr. masn m = G,71 g dP. Argint.;
f'.-) randamentul do ut.ilizare a sm·sPi de r,mr.nt.
Echivalentul electrochimic nl argintului e:-,1<' k = -t;l.'18 · rn-u kg/C.
3.1.75. Doua rezistoare nvind rezistente]e Rx ~i R 11 sn Jr.nga în pnrnlel
}a ]lOrnelc unei snrse de tensiune electromotoare E = 10 V F,,i rezistr.nt,~1 int.P.•
rioara r = 1 O. lnt-.m,sil.nlea rurrnt,ului prin cit'cuit r.st.P l ~ 2 A, inr snmo.
rezistenietor Rx + Ru = 25 O. Sa se calculeze:
a) valorile rezist-entelor Rx ~i Rv;
· b) tenshmea la bornele sursei ~i intensitaten curentilor prin rezistnarele
Re §Ï Rv;
c) randamentul surs~i de curent.
3.1.76. 0 baterie eu tensiunea electromoLonre E = :10,2 V ~i rezislPntn
"interna r = 1 0 este conectata la un r,~zist,or de rezish'mU'i. H. Pnt.Prr.n dehi•
tata în oircuitul ex.terior este de n = 13 ori mai mica deèîL puterea mnximii
ce poate fi debitata de baterie. Se cere sa se calcuJeze:
a) valoarea rezistente.i R;
b) intensitatea curentului prin circuit ~i ouderea de l,ensiune la homele
bateriei;
c) capaoitaten unui condfmsator cnre r.onectnt paralrl eu rPzislorul R
se încaroa ou sarcina electrica q = 5 · 10-° C.
3.-1. 77. 0 baterie este formata din n = 40 de elemente identice eu rezis-
ten\a interioara r = 0,5 n
fiecm'e. Daca bateria este conectati1 la un rPzisl,01•
de rezistent,a R = 20 0, prin rezistor trece cm·entul elect,·ic de intensitnte 1 1•
Daca un numar Â 11, <lin element.ele halerioi gr. scurtcircuitenzà, prin rezis•
tor trece curentul de int.ensitate 12 = 11 /3. Daca bateria formata clin ccle n
elemente se conecteaza la nn condensntor pl:rn format, din doua armiitnri de
ario S = 4 · 10-2 m 2 , aflate la disLanta d = 2,fl5 · 10-.i m int>l'P. ele, condensn-
torul se incarca cu rmrr.inn eler.trica fJ = 3/, • rn- 7 C. ln conclPnsnt.or Re ana
o lama dielectrica dü grosime d, dar dr! arie S /2.
244
Se CP.rA:
. A) nnrni'irul ~ n rle rlP-me.nto CP. au fost seurt.oircuit.ate;
b) t1~n~i11nen elec,l-r0mnt.ofU•r fl unni elemPnt. dad\ 1 1 = t,5 A;.
c) capn0itat.Nt condrnt'ntorulni ~i p~rmitivitatea rPlat,iva !r, n lamei
diP.lecl rice.
3.1.7R. 0 h:üPrin P~te format.l'i <lin 20 dr elrme.nt.n legat.e în serie. Tensiu-
nea electromotoim:i n fircrtrni olPment est.e 11\ = 2 V, iar rt~zisten\a. inte•
rioarâ a r.lmnent.elor se nr.glijenz:"i. Bat.eria alimenteaza nn circ11it format
dintr-un Yolt.ainet.r-u (~u snlfRt de cupru, en rnziRtent,n. R 1 = 20 n, legnt in
serie en r(1.zislenieJe /1 2 = 100 0 ~i R:i = 2j O legatr în paralr-1. Pe catodul
voltnmetl'nlui se dr.pnnr. in tirnp de '10 minut,n masn M = 2.-178 g de cupru.
~~chivaJenlul electroc.himic al cuprului se ia k = 0,33 · 10-6 kg/C.
Sa se caJculcze: ·
n) inl.fln!-ii t-ntea curentnlui prin circuit, ~i prin rPziï-hmt-ele R 2 ~i R8 ;
h) pnf<:>rea cornn.unntâ în rezistenta n~
~i enldurn dpgajnt,:\ in rezi~'ten~a
R 2 în t.imp dn :10 minute.
3.l.7H. Ln retN\m1 de curPnt contimm ~e ronPetf'azi'i 1Jn re~ou -r.u
put.erea P = 2 kW, prin cnnd11etnnrP clr eupru (,:: ~~ 1,76 • 10-s n • m),
ln distanta l = 28,5 rn cle la priz.1.
Sa se calculeze sectiunea minimtt a
conductonrelor do lr.giH.11ra dncn
'. -l1 r
,, ~1----__,;.---~
~
.l l
-rr
",., ""';
; -±-. r __ .l
pierderile de tcnsiune nrlmise. sînt - ! .
Ill]= 2%-l din tensinnen nominal:\ , _, ~--:JLI 1
a rC\\,elei. Sn va hrn t cmsinnrn no-

mina la a rete.lei lf 11 == 220 V ~i
Un = ·120 V. Sa 81:' di:,ruh~ 1·..-.znltn·
_u - 1,.'--- • ___
Fig. 3,;,9
I 1.
t.ul ohtinut.
!tl.80. Pe o linin nnalongl.i eu oea clin figura 3.!',9 se t,·ansrnit,e energir
oloetrica la un commnrntor aflnt. la distant.al = 400 m. Te.nsiunea U 1 = 2~1:-; V,
inr inLr.n~it.atNt curenlnlui prin_ linie este 1 -:-:= ·17,8 .\. Sa SP. r.nlculezfl tensiunea
/] 2 la commmntor, pir,•df>rilc chi trrnünne ~Il in pro(•rntr din te.müunea nomi-
na.ln lf 11 = 220 V, dn,·11:
11) cond11rtonrelP i-dnt rlin ruprn ( ?t = ·I ,76 · ·t o-.c: 0 · m) ~i RN'tiune .8 1 -::-:.
~ '10 mm 2 ;
h) co1Hluctonrr.lr i;;int din ol,t~l ( p2 = û,13 · rn-0 0 · m) ~i Re<~tiunen S 2 =
-= 3;') mm 2•
, Df\ cillP. ori l.r,~hnio si\ fie mni mare RN:titmPn ronclnetnrului din otel dec'lt
cea n Pondnr.tornl11i din eupru, pPntru n ~lVP.a tt('f'Nl~·i pierdM·e de t~nsiune
pe li nif\, f.pnsiunr.n nnmi n:11.''t ~i rr-zi:-:tr.ntn <l,• sarein:1 rf, minînd ::lePl@a~i?
a.1.8l. De ln un generator ru l-Pnsi,mPn elPelrnmotonre R =:= 120 V si
reiistent.f.t int,0rionrl\ r ~~= l ü. r,wrgin so tram1mit.c la dist-nnl,n / =·= 17L m (\;.l
1-1jutorul mrni linii clin condll(:lonre "cle cupru eu gr,c\,iunf~n S ~-= 4. rnm 2• Sà ~e
calcnleze intensitàl,ea cul'entului in circuLt, tr.nsiunea ln horne~c generatoruhri
U 1, tensiunea la bornele consumatomlui U 2 ~i piordPrea de tPnsiune J.IJ
pe linie dncâ:
a} rezist.en.t,a consumatorulni f~ste R ~ 'lO !l;
b) eonsumAtorul este sr..urtcircuit,at;
o) consumatorul este deconeotnt.
8.1.89. ln figuta 3.80 se indiol modttl de ooneotiare a unui 'f'Ortmetru fi
a unui am.per:m.etru lntr-un cirouit de curent continuu. Rezisten-ta de sarcinl
este -R, rezistenia interna a generatorului este r, rezistent,a ampermetrului
este RA, iar a voltmetrului R". Tensiunea electromotoare E a generatoruiui
se considera oonstanta.
Se oere:
a} eroarea- relativa în masùrarea intensitat,ii curentului prin circuit dacd
se deconeoteaza voltmetrul;
h) eroa:rea relativ-a în masurarea diferent,ei de potential eu volt,m<-flrul cînd
retQsten~a de sa:rcina Reste deeoneota.t.a. ~i cînd este conectatâ la generator.
f R
IE2
Fig. 3.60. Fig. 3·.61.
3.1.83. Dona generatoare de curent continnt1 eu tensiunilP electromot,oare

E 1 ~i E 2 ~i rezist.entele interioaro r 1 = 0,5 Q ~i respectiv, r':!. = 0,2 11 sin-t
coMr.taJ:,e în paraJel la o rezisten\a de sarcinà R = 2 n {fig. 3.61 ). Se consi-
dera 1:· 2 = 125 V.
Sr. cnt·e:
a) intensitatile currm\ilor 11 ~i 12 prin cr.le <loua generatom•e, curen:Lnl J
~i tensinnea U la consumator, precum ~i ecua.tia balantei puteriJor d.aca E 1 =
= 130 V;
b) va)oarea tensiunii electromotoare E 1 astfel. încît prin cele doua gene-
ratoo rc intensita\ilo I 1 ~i 12 ale curen\ilor sa fie egale între ele;
c:) tnnsiunea eJectromotoare E 1 pentru ca intensitatea curentu)ui prin
priin ul generator sa fie zero;
d) tensiunea elect.romot.oar·e E 1 astfel încit intensita-tea curentului prin
cel de-al doilea generator sâ fie zero.
3.tJH. Doua baterii eu tensiunile elPct.romot.oare E 1 = lû V ~i E 2 =
e: 4 V sint conectate in cirouitul indicat. in figura 3.62. ReziAtent,ele interioare
ale bnt.eriilor se neglijeaza., iar rezistP.niete ext,erinare au vaJorile R 1 = R 4 =
~ 2 il ~i RtJ == R-2 == 4 il.
Sa se calculeze int.ensita\iJe 12 §Ï 1 3 ale curentilor prin rezist,oarP,le R2
~l ll3,
3.1.85. Bilteriile eu tensiunile electromotoare E 1 = 2,1 · V ~i respect.iv
E2 = '1,9 V sînt conect.ate în circuitul indicat în figura 3.63. fü~zistentele
E1~
___-_:~ ~,J~.1
- f+.1 R3
13
Fii. 3.62,
interioare au valorile R 1 = 45 .n, R 2 = 10 !l ~i R3 = 10 O. Rezisten\ele
int.erioare ale bateriilor se neglijeaza. Sa se calculeze intensita.~ile lu 18 ti
13 ale curent;ilor prin cele trei rezisten\e exterioare.
3.1.86. Intt'-un ci1'cuit electric ce consta <lin .con<luctoare de oupru ou·
sectiunea S 1 = 3 mm 2 se conecteaza.. o sigurant{t <le plumb eu seotiunea. S2 =
= l mm:.!. Se conside1·à ca in cazul unei scurtcircuit.ii1·i, fntreaga cald1trà dega-
jal-â este utilizatâ la incâlzirea circuitului. Temperatura ini~ialâ a sig.uran~ei
este Üo = l 7°C.
Sà se calcu1eze la ce c1·e~Lt-we a tempera-turii Li 6 a fosL proiectata ~~ea.ua,
prin alegerea sectiunilor indicate.
3.1.87. Doua conducloai·e para-lele, infinit de lungi, se afla la distanta
cl = 10 cm unul dB altul, in aer. Prin fiecare conducLu1· trece un curent de
intensitaln 1 = 60 A, in acela~i sens. Se cere sii se calculeze:
a) induct,ia cirnpului magnetic intr-un punct aflnt la distant.a cl 1 = 5 em
de unnl din conrluctoare ~i ln distant,a rl 2 = l2 cm dn celi\laJt con<htctor;
h) forta ma~i1nü CP. iWtioneazü in pun~;Lnl 1·espediv asuprn uuui elec-
kon accelerat Ja o diferentJi. de pottm\,ia1 Dt.U = :300 V.
· 3.1.k8. 0 hnt,P-rie en trnsimrna P.lectromntoai·e R = 12 V ~i rezistenta
interioarft r· = fU.1 n
ali nwn I.Pazu o hnbiuü ~i un rP-zisto1· ~ conect,ati în paralèl.
Bobinn n1·e hrnginwa / = :!O cm ~i un nurnf'11· total cl<~ .:.Y = 3()0 ~pire. Rezis- ·
tenta firului clin cm·r PSt.P ennl'Pc1_.ionata bobina estP /l 1 -:--= :J Q, iar rezistorul
are rPziston\,a R';!. = 7 n. Diametrul spirelor bobi1wi t:-ste D = 4 cm. Sà se
c::dculezi~:
a) tensimrna la borneJe hateriei ~i nrndamentul hnteriei;
b) int-ensitat,~n cimpului magnetic Il pe axa bobinei;
c) i'lu~ul nrngnetic <l> printr-o spira a bobinai.
3. U•m. Se eonsiderâ nn solenoicl de lungime l = 0/1- m ~i dinmet,ru mediu
D = 0~06 m. ~umMnl total de spirP înfâ§urate pe solenoid este .1.V = 100,
iar miezul ferornagnetic are µ. = 500 l-Lo· ·
Se eP.l'e:
a) induct,ia magneticii B 1 in intet-iorul solenoidului ~i fluxul magne·tic
clac~'\ pl'in s1)lenoid trP.ee curent.ni de intensitate. J = 4 A;
<1> 1 ,
h) valoarea medie n tf:'nsiunii electromotoare in<I nse in solenoid dnc:1
ace.sta a~rzat in tl'-un oîmp 1~agnetic de induc~ie B = 5 T (eu n~a pa.ralelâ
eu É), SP rote~Le eu 180° in timpul ~/ = 5 · 10- 2 s.
3.1.90. Cireuit.ul indicat în fig111·a 3.6;"1 ei,;t,c fo.rmat
din 1·Pzistent,a U = tO n, o hof)intt en inductnntr:t
L = _!._ H ~i un condPnsrüor eu cnpncitaleu C =
!Or:
C
_!._ rn-~
= :2-:-: F, legnt.e in se.rie. La hornele circnitnlui RB ·~-- ····--··--H--
.
aplicù o t-ensiune nlt,emntiv:1. sinusoidalâ ru vnloarea Fig. 3,tiG.
eficare U = 220 V ~i freeYr.ntn v = ;jQ Hz.
Sa sr ealculPze:
a) impedan~a cireuiLului ~i vnlnnrp,n eficoce a int.fmsita,,ii curPnt-nlui pr1n
oh·cnit: ·
h) · defazajnl dintrP. lensitmP. ~i cment, precum ~i t~~iunile la borne.le
rezisteniei, bobineî ~i condensatorului;
o) puteren Mt,ivà, put,~rea reMtivti. ~• puterea aparenUi din oircuit;
d) intensitntea curenLului prin circuit daci'i se clacheaza (scurt.cireuitea.zâ)
conde.nsntorul.
3.Un. Un dinam ~unt are tr.nsiunen nlect.romotoare E = 120 V, rezis-
ten~a indusului r = o,r, Q ~i re.zist.P.n~n indnctorului Ri = 1-2 .Q(fig. 3.67).
Sa se det.ermine:
a) intensitatea curentului la consumnLor astfel încit randamentul electrio
al dinnmului sa fie maxim;
h) rezistenta consumatorului corespunzatoare intensita\ii maxime a
curentului;
c) intensita\ile Ir ~i Ji ale curentului prin indus ~i respectiv, prin induc-
tor.
~ · 3.i.92. Un circuit oRci1ant con-sta dintr-un condensator plan ou aria
nrmaturilor S = 100 cm 2 , fü~cnre flÎ o bobina eu incluctan~a L = 10-a H.
Cic.uitul ast.f el construit, so nfla in_ rezonantn pentrn undele elect-romagnetice
eu lungimea de nnda ), = 10 m. Sa se cnlculeze distant,a cl 1ntre armaturile
condensatorului daca:
a) 1ntre armaturi se ana aer;
b) 1ntre armiHuri se afla dielActric eu er = 5.
R
i.---iH
~o---1
u
Fig. 8.67. Fig. 3.68.
3.1.93. Sa ae scrîe impedant,a Z ~i tg q,, unde q> este defazajul înt,r~ ten•
sinne ~i curent, pent,rn un circuit 1n curent nlternativ în oare avem:
n) rezisten~a R ~i capacitateu C conectaLe ln serie;
b) rezisten~a R ~i capacitatea C conec·iate in paralel 1
c) rezisten\a R ~i inductanta L coneotate in serie;
d) rezisten~a R §Î inductanin L conectate îu paralel;
n) rezisten~a R, capacitatea C ~i iuductaut;a L oouectaLe 2n serrn.
3.1.94. Circuitul din figura 3.68 este format din rezistenta R = 10 0, o
bcibina de induotnn}a L = _!_ H ~i un condensator eu capacitaton C :::=1
10lll
10-~ F, legate tn paralel. La bornele circuitului se aplioa o 'tensiune
c:: ..:.. •
2'1t
alternativa. eu valoarea eficace U = 220 V ~i frecventa v 50 Hz. Sa sec::1
ealculeze:
a) intensitatea curentului prin fiecare element din circuit ti intensitatea
curentului prin sursa de curent alternativ;
b) impedant,a circuitului ~i defazajul dintre curentul rezultant tensiu-
nea aplicn-ta al borne.
,i
o) puterea activa, puterea ape.renta ti puterea reaotïvl din cirouit.
a.Ul5. DatoriU'i r.urentnlui a1frrnnt.iv din l1obina Tlt'Îmarll a umri too.ns•
forrnat,.1 1· Hl et'PeazJ in miezul l'erumagnelic l'luxul magnetic care se exprima
prin una din l'elnti ile:
 = m sin ( wl + 90°); ,n sin wt, cJ> = m sin ( wt + 180°),
Sc cere:
a) su se sc1·ie, pe11Ln~ ,~azlll'ile i1Hl_ica_te,_ form~ analitica a tensiunii ~Iec:
tromulnm·e iudu~P in bulrn1a secunduru ~l sa se discute pl'oblema defazaJulm
<linLni flu.x.ul :,;i l..e.111 • .l·,'.,:
h) daca 1'1·ec~·ent,a cnrP;, l ului ulternatiY ce alimenleaza bobina primara.
este 'J = 50 Hz. ia1· arnplit11di11ea nu~ului magnetic este Wm = 27 · 10-1 "Wb,
sa se ealcuh~ze 'ampliludinea. l.ensiunii elee!1·orno_to_a1·e. in bobina_ sec~md~râ
~i inc..licat;ia voltmetl'lllni corn~ctu1: la nceasta llobma (fig. 3.69). N umarul de
spire i11 bobina secun<laril esle lv :! = 200.
]•'ig. 3.6~. l 'ig. 3. 70.

1
:J.1.96. PenLru cil'euitul i11dical, in l'igura 3.70~ valodle instantanee ale

temüunii ~i intensiLut,ii cmentului se scriu sub i'orn1u:
= 169 si11 (wt -
U 90°)V, i = 5,64 sin (wt - 30°)A.
Frecvenia v = GO Hz.
So cere:
a) sa se stabileusca iHtlicatiilc /, U 1 , U 2 ~i U 3 ale uparatelor indicato
in l'igw·u;
b) rezisteu~a n ~i capaciLaLou C a condern:H.tlorului.
a.t.97. Într-un circuit de> e11rP11I, alt1w11aLiv sn conecteaza O reztstenta
act.ivii Il ,~= lO n in :,;ei·ie 1·11 u huhini'i ~i 1111 cond,-:nsator leguLo in purnl~I,
-inlt·ci Pfo. l11ductaut,a bobinPi 1:sle /., ce-, OJJ 1 11, iai· cupaeit.ulea co11densatorului
este (,' ::= liOO t.LF. Teusiuuea la bornele circuitului eslc U = 120 V.
So ct•t·e:
a) frecventa v., peutru care a1·e lue 1·ew11anta cur1mt,ilor iu circ.mit, stabi-
Jinc.lu-se intensitutilu cmenl,,ilo1· ~i t,ensiunile pu lïecare element din circuit
pent1·u " < v0 , '' = ''o ~i '' > ''u;
b) sa se studieze circuitul indicut pentru " ~ 0 ~i v ➔ oo.
3.1.98. Sa se slabileasctt mudul de va1·iatie a intellsitatii curent.ilor de
linie lt ~i a pute.1·ii it1ll'-lm ci1TuiL Lril'uzic, da~;1 penl-1·11 o l~nsiune <le linio
u, nesehimbutü, t1·ei cunsu1nalo1·i identici, eu aceeu~i 1·e1.islenl,ü Zr, se Jeaga
din stea in triunghi. ·
Cum tre~uie schimhnte 1·Bzistent,ele consumnLorilor puntru ca la tL·eceréa
din stea in tr1unghi, pute1·eu, cureut,ii de linie §Î cos cp sa ra.mina neschimbate?
249
·· 3.1.9~). la capatul unei linii electrice · aeriene de lungime l = 2 km, for•
m(lta din fir de oup1·u eu sBciiunen S = SO mm~, ·se conecteaz;a un co11s111na-
tol' eu puterea A:!. = 10 k\V, avi11cl factontl de pnte1·e cos cp 2 = 0,8. ReacLan~a
inrlnctivi1 ~i capacitivâ a liniei P.sLe 0,4 fl/lrn,.
Sa se st.abileascà tensiunea U1 a fnrnizon11ui pentru ca la consumator
sa avem tensimwa U.> :..:::.: 380 V, dacii:
n) linin este rnnnclfazicft eu doua co1Hluctuare;
b) li nia este trifazie:1 eu trei cond ucloa1·e.
3.1.100. Cn t.ransformator ti·ifazic, 1a ca,·e ùobinn primarii ~i cen seoun-
clarij elnt IAi1üe in st.P-n, luerenza intr-o 1·1•t,l1n d1~ ilnminar·e de putere P =
= !•5 k\V. ·1·Pnaiunea 1wimura e1.;te U1 = 6 kV, ÏHr tenHiunea secundarü este
U 2 = 220 V. Hnndnrnentul t1•nnsformatiw11h1i e~te ''l = 0,9. ·
Sâ se calculuze intensiti1tile omentil,w in bnbinele p1·im1ue ~• secundare.
3.2. PROBLEME CU INDICATII

, SI
, REZULTATE
3~2.1. Sa se cnlcnleze forta eu care s-ar 1·espinge doua SHrcini elecb•icc
pnzitive egule eu l C fjeciwe, arlate in vid la distanta de 100 m una Je alla.
3.2.2. Doua sfel'e mici inca.rente cu sa1·cini efoc.t1 ioe pozitive se aflii tn vid
1
]n distunta d = 2 m ~i se r·esping eu o fcwta F = 1 N. Suma snrcinilor fiind

Q ::= 5 • 10-;; C, sa se afle cum este distl'ibuita aceasta între cele doua sfere.
3.2.3. Doua particule identice înca.rcate . electric cu sarcinile q 1 =
= + 3 · w-e C ~i respectiv, q2 =- 12 · 10-9 C se afla in vid la distanta
d = 3 cm.
1°. Sa se calculeze for·ta de atraciie dint1·e cele doua particule.
2°. Se pun in contact cele doua· particule ~i apoi se separa din nou la
distante d = 3 cm. Ce forta se eÀercita in acest caz intre cele cloml particule?
:-J.2.4-. Trei particuJe incarcate elecLric en sat•cinile: q1 = +2 • 10--8 C,
qe = + 3 · 10-s C ~i q3 = + 4 · 10-s C se aflâ in vid ocupind virfUl'ile unui
triunghi echilateral de latura l = f1 cm.
· ·Sa se calculeze foria la eare este supusa particu)a de surcina q:J.
3.2.o. Trei particule incarcaLe eu sarcinile electrice q1 , 'J'!. ~i respectiv,
'la afJa in vid ocupind virfurile unui triunghi echilaterul eu latura l = nom.
SB
Ptll'ticulele eu sarcini1e q1 ~i q2 se resping eu o fort,u F 1_ 2 = 0,27 · rn-a N. ln
mé,d analog, sarciniJe q2 • q:i ~i q'J, q, se resping eu for\ele F 2_ 3 = 0,48 · 10-s N,
respectiv F 3_ 1 = 0,1 · 10-3 X. Sà se calcu1eze sarcini]e q" q2 ~i q3 •
3.2,6. Trei pai·Licule identice, de masa ,n = 10 g fîecare, sînt suspendate
dintr-un punct cornun, eu l'ire izoJunte de Jungime l = L m. Particu!f,!e
S!if)OJ'tlt
fiind incarcate eu surcini electrice identice se departeaza, ocupînd pozitiile
virfurilor unui triunghi echilater::i.l eu latUl'a r = 0,1 m.
Sa se deduca valoarea sarcinii electrice eu care este incarcatâ fiecare
particulâ.
· 8.2.7. Trei particnlfi inc:i rcate eu sar·chrn elect,·ica (J = +4 •10-9 C fiecare
tdnt a~ezate in trei virfur·i ulP unui pâtl'at eu lnllll'a l -a:: 0,8 m.
Sa se calculeze fnrtn ca1·n s-ar eJ..e1·rita asuprn nnei o pat.1•u particule eu
Mf:H•oina f = -2 · rn-° C at'lata: 1°. in cel de-al patrulea vîrf a pâtratnlui;
2°. ln oentrul patratului.
Hl
3.2.8. Doua sfen-. co111luclot.1re ide11tic1J, de nwsij m-=.: ~J,81 g fÎ\'.}C{lre· t1i
raz:'1 r = t cm Hint suspemlate i11tr~1111 aceh1~i punct priu doua rii•e i~olant~,
de aceea~i lungimu / = t9 cm. C11 ajutor•ul unei a tt-eia sfere, identica eu prhnele
~j i11cûrcaLii eu sar•cina ek~ctricii q, Sfi incm·ci'l concomilent - prin ot:iutu.ot>
primele doua sfm·P. Dupa i11carcare. cea de-n t1•r>in sferu se departeaaa, iar oele
dollêi sferP- sp, depart.eaza rPciproc, fire}e facind in.tre ele uu nnghi 2œ 90Q. =
Sü iw determine valoai'füt sm·cinii q eu care a l'ust încarcata ini}itd oea de-a
treia sfera.
S:2.9. _Do!1a s1~~·~in1 <:lectT·iee punctiforme q1 = + 5 · 10.,• C ijÏ q2 :::;;
= 10 4 C S(' al.a la d,stHntn rl = 80 em.
-:._1 •
1°. S~ SP calc11leze valcwilP i11tensit11\ii cîmpului electt•i<.~ ~i a poten~ialului
elecLt-ic in puncL.ul M aflat pe mediatoarna segmenttilui d, lu disianta a =
= 30 cm de acestn.
2.;. Sa se cuJculeze lucrnl mecanic necesm· rleplnsfü,ii unei sarcini pun(}ti•
forme q3 = 2 · rn- 6 C din punctul M in punelul .J.V situat pe dreapta care
uno~te sarcinile q1 ~i q2 la distun~a b = 20 cm de surciua q1 ~i în afara sarci-
nilor.
3.2.10. Sa se r.a.1culeze fort,o r~lectrostatica dP respingere dintre doi protoni
din nucJeul unui atorn dt-~ tïr~,·.
<lacü dit1tantu dint,·e eei doi p1'otoni este de
4 • 10-15 m. Cum se explioa totu~i sta.biJitatea nueJeuJ ui atomului :'
3.2.11. ln virfm·i1e unui triunghi echiluteral eu lntura l = 52 ùUl sint
°
piai,ate sarcinile eleotl'ice: q, ;:;=: 2. • 10-1 C, q2 == :3 • 1(1--il C ~i q3 = -:-, · 10-10 C.
Surcinile se considerâ eu sint p1.1nctifom1e ~i aflate în vid. Sa se calculeie valou.-
rea poten\ialului electric in centrul triunghiului.
3.2.12. Doua sarcini electrice punotifo~me +q ~i -q' rle semne opuse 111
fa.ra sâ aiba aceea~i valoare absoluta sint a§ezate intt·-o pozi~ie reluLiva oani-
care, tï:d în timp. Sa se arate eu suprafata echipotenpala de V= 0 clin apro-
pim·ea lor este o st't-wiî, or·icu1·e ar fi sarcinile consideJ'ate.
Cé se poate spune in cuzu] in care cele doua sat'eini uu vulori absolut.e
egale?
3.2.13. La suprafata solului se aflo. saroina 8leotrica t.l;; 2.4 • 4 C. Pe w-
vert.icala locului la inalt,imea hA = 4 m se afla o mieâ sfeï'Ü du masa m = ·J g
incarcata eu sarcina 'l = 6 · 10-" C ~i dH acela~i i:;enm eu Q. Sfera et3te làsatà
liber•ù ~i se deplaseazâ pe verticalâ.
Sfi se calculeze: a) distant.a hB pîniJ la cart~ sfera se r:ipropie de sciJ~cinn Q;
b) intensit,ntea dmpului ~i YuloureH pot~ntialulu1 electric tu punct\11 1n
carH forta electricü 11chilil)l'eazu gr~ulatea sferei; e) ::Hl tie :;tudieze, Ci.Üitativ,
mi~cal'ea bilei in conditiile pl'Obleurni.
3.2.1-1. Sa se calculezP. w•.celtll'atiu tt pe eai•e un eltl11tron ._., imrwimn unui
alt electl'Ou, ace~tia aflindu-se in vid la dist.ant,a d = -1 mm unul de altul.
Se dau: C = 1,6. rn- 1 C, ° me = 9. 10-:u kg.
S.2.15. La distan,~a x de un plan cnnduct,w P. infinit tntina ijÏ men~inut
la potential zero se afl.'i o sa1·ci11:'i elecl1·ica pnnctit'orma q.
a) Ca1·e este l'orta de inte1·actiu11e intre pa,'licu1n 111cii1·cutâ ~i planul con-
duct.01· :>
b) Ca,·e este valnm·(ia inlt:>nsiU\tii nimp11lui Hlertric intr-un puneL JI
situal de aceea~i parte eu partieulu l'a\a de plan 9i in irne<HaLû u1wopiere u
planului?
251
8.2.16. Doul semiplane oonduetoare foarto tntinee ~i nelnolroate el~ctrie
f~c îulre. eJe un unghi die<lrn ~e 90°. I ntr-un pu net M aflat pe bisectoarea
diedrulm celor doua plane Ja chstan~a h = 2 ·cm l'nlii de fiecare din cele doua
plane se afla o particula inciircnU1 eu sarcina q = 4 • 10-s C. Care este for\a
electi-ica la care este supusa particula din .il/?
3.2.17. a) Sa se calculeze capacitatea electrica C a unei sfere conductoare
goale, de raza R = '1 m ~i izoJata.
b) Ce raza .ar trebui sâ aiba o sfera conductoarc pentru a avea capaci•
tatea elecLt'Îeâ <lo un farad?
c) Aceen~i int,rebare de la b) - pentru capucitatea de 1 pF?
3.2.18. 1°. Sii se calculeze inte11~ilutea
ctmpului ~i pote11tialul elect.ric într-un punc·t
1ll la distanta OM = 50 cm de centrul O al
unci sforo c1)nductoare de raza R = 20 cm,
I izoJata ~i af.luta Ja un poteniial V 0 = 45 000 V.
2°. Se a~aza in punctul M o sfera mica de
raza r = 0,5 cm ~i izolata. Sa s.e calouleze po~
f.(:m~inlul electrio ~i sa1•cina sa.
1 3°. Sfera din 111 este pusa tn Jegaturu ou
solul. Sa se cul eu leze poten\ialul electrio ~i sar·
~ cina acesteia în aceste conditii.
G) cl H
4°. Sfera din ll:f, tn lega.turii ou pamintul,
este .suspendata eu un fir de lungime l; sa se
calouleze unghiul pe care U face firul eu verti•
Mg. 8.71. cala. Greutatea sferei este 0,02 N, figura 3.71.
3.2.19. · Platanul unoi bnlan\e, de rad. R = 6 cm, constituie armatura
superioara o. unui condensator plan, cea de-a doua armatura fiind un platan
i<lentic, paralel ~i la distan'\,a d = 1 cm. Condensatorul este incarcat la o ten-
siuno V = 104 V ~i apoi izolat. Ce masa are corpul caro trebuie aijezat pe al
doilea platan al balantei pentru a restabili echilibrul?
3~2.20. Un condensator plan cu suprafaia unei armaturi S = 100 cm 3
J}Ï distan\a dintre armâturi d = i cm are intre armaturi Yid. Condensatorul
este conectat la o sursa de tensiune constantii U = 500 V ~i dupa inca.rcare
se izoleaza. Ce cere:
a) sarcina inmagazinata tn condensator;
h) for~a de atraciie ce se exercita intre ·armaturile condensatorului;
c) energia inmagazinata in clmpul condensotoruJui;
d) lucrul mecanic cheltuit pentru departarea armaturilor do la distau\,a
d la distania d' = 2d (condensatorul fiinù încarcat ~i izolat);
e) forta F' eiercitata între armaturile condensatorului, dupa departarea
armiiturilor.
f) energia 1nmagazinata ln cîmpul condensatorului dupa departarea
armàturilor.
3.2.21. Doua particule 1ncarcate electric eu sm·cinile q1 = +2 • 1.0-s C
~i respectiY q2 = +2 · 10- 1 C se g.'.'lsesc in Yid Ja dislnnla cl = 2 m una de alta.
Sa se calculeze:
1°. forta de respingere rlint.re ccle rlo11à purtit•ule; .
2°. lucrul necesar peut1·u a apl'opia sw:·ciuile pinâ la a' c:a 1 m1
Ill
39 • 1n conrli1,iiln 1n CA.I'f-' ce.If' dnua p11rticuln 81.nt ni-tt,~ Bfe.ro oonduotoa:r.e,
fi~ ~P. df'I.Prmi11n raportul fr 1I R';! ni razelor, ast.fol ca unind cole doua sfere
priuLr-un cundur_Lor, sa nu aibâ loc transfer de snrcina intre elo.
:l.:!.~~- 1nt.1·e un nor iucurcnt eu electricitat,n pozitiva ~i pu.mtnt se sta-
hile~te un cimp elecLric eu inll~nl:iilall•a E = '10° V/m. ln acest cimp se nfla
o picftl.m·ù de api't eu raza r = ~3 · -10- 4 cm. Sa se determi11e sarciua q pe cure
o are picalura de npii, ~tiincl eu en se afla in echilibru sub ac\iunea cimpului
electric §Ï gravitatiei. Se <la Pa= JO~ kgm-3 •
3.2.23. Douu sfere comluel1111rc identice, de raza R = 10 cm, tnearcnte
eu t1.cem-\~i canl,it.nte de sarcinû elPct.,·ica pozitivi"t i,;int izolutc ~i a~ezate in vid,
lu tfo;l:.~11t,n rl = ~ rn una de. nlla. ln felul acestu lut.re sfore se eieroita o fur~a
de r•pspi11ge1·c F 1 = ü · 10··5 N.
Se leaga p1·i11t1·-un eo11dut'L11r, umt clin sfore ln pami11t. Sa se calculeze
sarci11a q' dn pl~ acBast.a ~i l'o,·tu F 2 de iuteracliune dintre cele <louü si'ere, dupa
legarcu la p:.ïrnint.
3.2.2-t î n figura 3.72 e8l.u reprP.Znntat un condensator sferic constituit
clintr-o sl'er·tt S, nrnliH,urt'l inte1·iuura de razu H. = 20 cm rnentinutil la poten-
t.inlul ZBI'() nÎ O sfet·a S' u1·111aLU1 ll e~tm·nu. concen-
1
l,ricà, en p~ret,.ii l'oal'tn s11htiri, dn t'ê\Zil Il' = 22 cm

9i me11t,i1n1t:1 la poteu~inlul Y' ==·= n 000 volti.
1u. Sâ se caleulPze surcinile eleetrice pe difo~
ritele kte ale sfet·elur.
2°. Sa se culculezc valoarea inlensiUHii X
cimpului electr·ic intt•-nn punct oarecani pe sen~i-
dr~apta Ox, pornind <lin centrul comun al celor
doua sl'ere.
3.2.26. Douu. sfere metalice goale, ou pereti
euhtiri ~i de 1·aze R 1 ~i R 2 (R2>R1 ), sint a~ezate Fig. 8.72.
concentric, in vid. Sa se determine:
1.0 • sarcinilc q1 ~i q2 de pe fet,ele ex.tel'ioare ale celor cloua sfere, aoestea
aflindu-se la poten~ialele V1 s,i respectiv V 2 ;
2°. dcnsitu~ile superficiale de sarcina de pe ccle doua sfere;
3°. intensiLuLea chnpului ~i poten~iulul electl'ic într-un punct lJf aflat pe
scmiaia Ox, la dis tan ta O .Ji = x de centrul comun al celor douii sfere.
3.2.26. 0 sfera metalica goal a eu raza R = 2 cm produce, la distan~a
d = 12 cm, in vid, un cimp electric eu intensitatea E = 3'.l4 V /m. Sa se calcu-
leze densitatea superficiala a a distribu\iei sarcinii pe sfera.
3.2.27. Un condensator eu capacitutea C 1 = 8 · 10-12 F este incarcat la o
cliJeren\a de JJolential V0 = 3 000 vol\i ~i apoi deconectat de la sursa ~i legat
in paralel eu un al doilea condensaLoe de capacitate C 2 =4 • 10-12 F §Ï neincarcat.
1°. Care va fi diferen\a de poten\ial la bornele acestui sistem?
2°. Care este energia acumulata de condensatorul de capacitate C1 de la
sursu de încarcare ~i cure este energiu inmagazinata. in sistem dupa lega1•ea
celor doua condensatoare?
3.2.28. 1. Doua condensatoare de oapacitute C 1 = 2 · 10-° F §i respeotiv
C2 = 4 · 10-o Fse incarca, fieca1·e de la cite o sm·sa de t.e.m. U1 = 1 000 V
fiÎ respectiv U2 = 4 000 V ~i apoi se izoleazî'.i. Sa se calculeze:
a) sarcinile Q1 ~i respectiv Q2 eu care s7'au incarcat condensatoarele;
b) energiile. W 1 §Î W 2 a.cumulate de fiecare condensator -p1·io incaroare.
253
lt.' Cêle doua condensatoare lncarcate ca la I se leagà tn paralel. ·Sa se
calculeze:
a) capaoitatea C a sistBmului; b) tensiunea U la bo1·nele sistemului;
c) energia electrost:üica innrngnzinnUi. in sistem.
3.2.29. Dispozitivul reprezPntat in figura :1.7::; esle r,onstituit din doua
sfere conductoure eu eerit.relo ln .-1 ~i B, de 1·ar.(1 n ,= 0,9 cnL suspendate de
fil'e metalice foarte fine. 0 A = 0 B = a = t8 cm. "i\1asu unei sfere este m, =
= 0,5 g. Sistemul este legat ln polul unei rna§ini electrostatice, in echilibru,
printr-un fir metalic lung ~i l'iu. Sft se calculeze poten~ialul electric al sursei.,
~tiiud ca unghiul facut de cele doua pendule este 2(t = 60°.
3.2.30. Cei doi protoni din nucleul atornului de heliu se ga.sesc la distanya
de 2 • 10-15 m. Care este valonrea energiei potentiale datorate intet•aciiunii
eléctro~tatice dintre cei <loi protoni?
0
1:L~
-1 r 'I ~
1
\ •
c; 1.. :,
f
r
+
8 ~r
z 1
2
. C2f''
4 1
J
Fig. 3.73. Fig. 3.74. Fig. 3.75.
3.2.31. Tréi sarcini electrice punctiforme q1 = +10- 7 C,. q2 = +2 · 10-7 C

~i q3 = -4 · 10-7 C se afla in vlrfurile unui triunghi echilatera1 eu latura
l = 10 cm .. Siï se calculeze energia datorata intel'sectiunilor reciproce dint1·e
cèle· trei sarcini.
°
3.2.32. Doua condensatoare de capacitate C 1 = 10-1 F ~i respectiv C2 =
°
= 2 · 10-1 F sînt legate în serie ~i gruparea se conecteaza la o sursa de
t.e.m. continua eu U = 300 V ~i dupa incarcare se decupleaza de la sursu. Sa
se calculeze: a) capacitatea sistemului; b) sarcina Q de pe armaturile coRden-
êatoat>elor; c) tensiunile la bornele fiecarui condensator.
3.2.33. ln montajul din figura 3.74, se cunosc: E = 100 V, C1 = 10-G F,
C2 = 2 · 10-0 F, C3 = 3 · 10-a F. Mai intii se inchide intrerupatorul k 1 , apoi
se desohide k1 tise închide intrerupatorul /c2 • Sü se calcale.ze sarcinile q1, q2 §Ï
q3 cw·e traverseaza seciiunile 1, 2 ~i 3 in direc\iiJe indic~te de suge~i.
3.2.34. Doua condensatoare eu C1 = 2 • 10-a F, respectiv C2 = 3 · 10-a F
legate tn serie sint cuplate la o sursa de t.e.m. E = 120 V, al carui punot neutru
este pus la pamtnt (fig. 3.75). Firul oare leag-l cele doua eondensatoal'e poate
fi pus la pamint eu ajutorul comutatorului k. Sâ se determine sarcinile fo <]2
~i q3 oare ttaverseaza seciiunile 1, 2 ~i 3 in sensul indieat de· siigét,i pe figuré.,
dupl tnchiderea comutatorului.
•·
---
3.2.36. Se tncarcà un condénsatôr eu capa.oita.tea. C1 = 2 · 10..6 F suh o
tensfune U1 = '1 000 V ~i apui se decupleaza de la sursa ~i se asociazâ il'.l p°'ralel
eu un al doilea condensator eu C 2 = 0 ,5 · 10-1.1 F. Sa se caculeze: 'l O • saroina
electrica. a sistemului ;
2,0 • diferen\a de poten\ial dintre a1·maturile fiecat·ui condenaator;
3°. energia electrostutica a grupo.rii;
4°. diminuarca energiei datorata legai'ii condensatoarelor.
3.2.36. Capacitatea unui condensato1· variabil variaza de la 0,5 · 10-1 F °
.la 0,95 • 10-9 F între cele doua pozitii extreme. in pozit,ia corespunzatoare
oapacitaiii muime, condensatorul este incal'cat sub o tensiune de 400 V ~i
·apoi izolat. Se rote~te hutonul pîna ce conclensatorul se aflâ in pozitia cores•
pw1za.toare capacita\ii minime. Sa se calculeze pentru aceasta pozi~ie:
,, 1°. diferen\a de poten\ial din'tre armatut·i;
2°. energia condénsatorului;
3°. ener~ia cheltuita in cm·sul 1•otirii.
3.2.37. lntre armatmile orizontule ale u11ui condensatot' plàn, dielectrio
fiind aeml, se afH'i o picat.u,·ii de ulei eu masa ,n = a·
10...1~ g cart! se gâse~té
in echilibru datorita diferr-m~ei de potentiaJ aplicate armuturilor condensato-
rului. Pic5tura de ulei poarl.:i o sa1·cina electrica '] = 1.,6 • 10-'17 C. Cnnoscînd
aria armat.urii S = 4 cm!!, <listar1.ta cHntre armil.turi cl = 2 eth §i luind g =
= 10 m/s 2 , sa se determine:
1°. numarnl de sarcini ~lementa1•e contitutte in sa.t·cina picaturii;
2°. capacitatea contlensatornlui:
3°. diferen\a de poten\htl U cc trebuie aplicaLa armâturilor condensa•
tornlui, pentru ca picatnra sa stea in echililm1 inti-e armatut·i:
li?. sarcina electrica. eu cm·e se va încarca condensatorul la aoeastâ
tensjune.
11.2.38. 0 sfera metalica eu peretii subtiri a11e t•aza· R = 0,2 m. fo inte•
riornl acestei st'ere se afla o bila metàlicâ eu fiaza r = 0;10 m, a~eze.ta èoncentrlc
eu p1·ima ~i legata la pa:mint printr-un cond~ctor ca.re trece
printr-un orificiu al sferei extet'Îôare (fig. 3.76). Sfera e~te-
rioal'a este lnofü•caUi ou sarcina Q = 10-s C. Sa se determine:
1°. poten\ia]ul V al sferei e:\.lerioare ~
2°. capacitatea electt-icii a sistemului format <lin cele
· doua sfere concentrice de rnza R §Ï r.
3.2.39. Se consider•a ùn condernmtor plan ou suprafu\a

unei armaturi S i,i distantu dint1·e armi'itut·i d.
Sa se calculeze capacitatea condensat01•ului pentru
urmatoarele cazuri: a) dielectric este vidul; b) spa\iul dintre
armaturi este umplut eu doua straturi de dieleotric de gro-
simi egalê ~i paralel eu armatut·ile ~i avind pet•ntitivitaWe Fig. 8.16. -
relative e1 ~i t·eapectiv e 2 ; c) sputiul dintre armaturi este uro-
plut eu doua straturi de dielectric de grosimi egale, suprafat,a de separare
dintre ele fiind perpendiculara pe armàturi §Î avind permitiviUit,ile relative
Et ~Î E2•
8.2.40. Doua sfere conduotoare A ~i B sînt inoarcate ou electricitate
negativa. Sfera A are raz a R 1 = t cm ~i sfera B, ra~a R 2 = 3 cm. Sfere1e He
afla in vid ~i distant,a dint1·e centrele 101· fünd d 1 = 12 cin, ele se 1•esping eu o
---------
forta.f.\=4• :to-0 N. Sforele se pun pentn1 m, timp sclll'f,. in ~1J11lact-iji a-pui

:se <l.epih-teazu. <lin nou la dislau~a cl 1• Oe dal.tt aceasl-i.•, sferele se re:spiug eu o
forta F 2 = 6 · W➔ .N. . :_
Lu.Sind 1ibcra sl'era Il, HCeastn se ·dcpfil'l(•nza de sfera. .·l pe O disLan~a
,l.. = 40 cm, un<le va uveu vilezu v = ü · 10-- 2 1n:;--t. Se ée1·:
., 1°. cantitu\jJo de eleclricilate eu cul'e au l'osL incfü•càJc i11itiul sferele A
~ B; ,
2°. poten~ialelo eleclrice ule sferelor A ~i B, inuinle ~i :.1.upâ eu un fosL
puse in contact;
3°. masa sfer·ci n~
4°. numi:irul ùe elect l'oni c.:rn.luli Jo u sl'era celeilaltc, 1.üuum dÎ1d,__ tiforele
A. ~i B sint puse 111 conLueL;
3.2..ll. Sa se calculeze vilezu medie eu care se depluseaza eleclruuii rie
'!Onductie, in mi~cm·cu 101· di,·ijal:1. inti--u11 cOtHlucLor de cupl'U eu sectiuneu
de !1- mm:!, atunci c'in<l prin conduclor circula un cment eJectric cons~ant de
W A. Se ~lie ca rieeare alom de cupru tlü un singur electron de Ct)mluo~-ie.
Se uau: <lensitatea cuprului clcu = S~!J2 · wa kgm-~, masa .atomica Acu =
= 63,5 ~i numarul lui .AYogad1·0 N = 6,02 • -10 23 atomi/alom gram..
3.2.42. Confo,·m teoi·iei lui Bohr, în ulornul de hidl'Ogon in sLareu funda-
menLult.. , un eJectron se rote~Le in jurul nucleului eu o vitezu v = 2,2 · ·.10 6 rrn;- 1
pe o orbita ciroular[t de ru:r.ü r = 0,53 · w- 10 m. Sa se calculeze juteusiluLea
cw·entului electric transpol'Lat de eleclron.
3.2.43. Un conductor este pareurs de un cment eleclric constant eu inten-
~itatea de 5 A. Sa se c't1.lculeze numarul de eJeetroni cure traverseaza sectiunea
normaJii a conductorului in unitatea de timp. '
3.2.41. Un curent electric constant transporta prin sectiunea normala a
concluctorului o oantitate de electl'icitnte de 72 C in timp de o orii. Conduc-
toruJ diu argi1ü, eu seetiune circulara de raza 0,5 mm, cun\ine 5,8 · w~~ eJec-
troni de oonduc~ie intr-un cm3 • Sa se calculeze:
u) intensitatea curenlului cai·e t1·ece prin ~onductor;
1)) vitezu medie a elect1·onilor de conduciie.
3.2.·.lo. Sa se deterrnine ruporlul tlint1·e sect,iuuile a doua conùucloare
din mate,.·iale diferito avind rezistiviU'ttile p1 , ,·espectiv ;; 2 ~i densiLa\ile d 1
~i respecLiv cl2 ; cele doui'l conducloaro au aceea§i musa ~i aceea~i rezisLen\â
electrica.
3.2.46. Sa se calculoze rezistenta R 0 la 0°C, a unui fir de fier eu sectiunea
circulara S = 0,5 mm:! ~i lungimea l = i rn. Caro va fi diferen\a de potential
intre e:\.trmnit.atile acestui rir al.unci cînd e.ste pareurs de un curent eu inten-
:situtea I = 3A, temper·at,urn conductomlui fiind de 100° C?
Se dau: PFc = 10-7 n rn; Ct}<'e = 0;005 K.-1 •
3.2.4:7. Pontru eiecutnrea unei bobine s-au folosit 12,45 kg cupru eu con-
duotivitatea a = 56 • 1011 n-1 m-1 ~i densitatea d = 8,9 • 10? kgm-3 • Bobina
are reziston~a R = 6,25 n. Sa se calculeze 1ungimea ~i sect,iunea conducto-
rului folosit.
3.2.48. Valoarea rezisten\ei înfa~ura.rii unui electromagnet este R 1 =
= 40 .Q ]a tempeeatura mediului ambiant 0 1 = ·l 5°C. 1n regi1n de func\io-
nare, rezisten~a infa~marii este R 2 = 50 O. Su se deduca temperuLm:o conduc-
toruJui in r~gim de func~iouare ~tiind ca coencienluJ de temperaturâ ol acestuia
este œ = 0,004 K-1 •
256"
3.2.49. DouA eonduotoare, unut th eapm eu rezfstivltate. ,c. -
= 17 ,2!1: • 10-11 0 m ~i densitate.a dcu = 8:9 • 1.03 kgm-~, celiilalt de aluminitt
eu PAi = '1,778. rn-fJ n m ~i dAt = 2,7. J0 3 kgm-3 : nu aceea~i hmgime l
~i aceea~i masa m. Sa se calcuJeze raportul rezistent,elo1· celor doua conductoare.
3.2.50. Pentru determinarea tensiunii electromotoare a unei haterii sa
folose~te un ampermetru de rezist.en\a interioaro. neglijnbila, precum ~i doua
t•ezistoare de rezisten\e cunoscute: R 1 = 4 0 ~i R 2 = 7 .U.
Legînd la bornele hateriei, pe rînd, cite unuJ din cele doua rezistoare,
ampermetrul indica curen\i 11 = 3 A §Î respectiv 12 = 1,75 A.
Sa se deducu valoarea t.e.m. a hateriei f}Î rezistenta interioara a acesteia.
3.2.51. Rezistenia electrica a filamentului de wolfram al unei lampi
eu incandescenta este, în timpul e~ploatarii, de noua ori mai mare decît la
rece. Sa se determine temperatura filamentului în timpul exploatarii, ~tiind
P-a temperatura mediuJui ambiant este 20°C fJÏ ca valoarea coeficientului
termic pentru wolfram este 0,004/°C.
3.2.52. La hornele unui acumulator cu t.e.m. E = 12 V se lea~ un
rezistor eu rezistenia R = 4,6 0 .~i se masoara o tensiune U = 11,5 V la
borne. Sa se calculeze intensitatea curentului dehitat de acumulator ~i rezis,-
tenia interioaru a acumulatorului.
3.2.53. Un rezistor eu rezistenia R = 3,5 0, Iegat la hornele unui
generator de rezisten\a interioara r = 0,2 0, este pareurs de un curent eu
intensitatea J = 50 A. Sa se calculeze:
a) tensiunea electromotoare a generatorului;
h) tensiunea la borne;
c) oaderea interioara de tensiune;
d) cantitatea de ca.ldura. dezvoltata. in circuitul eiterior 1n timp de
1 minut.
3.2.54. Un acumulator cu t.e.m. E = 12 V debiteaza intr-un circuit
e:xterior un curent J = 2 A, timp de 2 ore. Cu cit s-a mic§orat energia ohimica
a acumulatorului?
3.2.55. Sa se caJculeze diferenta de potent,ial dintre punctele c ~i d din
tigura 3.77, luînd valorile urmatoare: E 1 = 4 V, E 2 = 1 V, R 1 = R 2 = 10 0
~i R 3 = 5 O.
3.2.56. a) Core este rezistenia echivalenta a retelei din figura 3.78?
b) Care sînt curen\ii din fiecare rezislor?
Se considera urmatoarele valori: R 1 = 100 n, R 2 = R 3 = 50 n, R 4 =
= 75 0 9i E =6 V.
E, Ez
0 b
C
R, li, !l3 R2 f,i E
d
Fig. a.n. Fig. 3.78.
257
11 - Probleme do .flztcl
S.2.o7. U11 electromotor este alime.ntat la o œnsiunè_ de 220 V $i ridiè~
un corp eu masa de 500 kg ou o viteza. de 0,25 m/s pe verticala.. Prin. cirètrlt
lrecinù. un curent de 10 A sa se calculeze:
1°. putoren consumata de motor;
2°. putere.a furnizata de motor ~i randainentul motorulu.i;
3-:i_ cantitatea de caldurâ clisipata prin efect Joule intr-o seoundà..
:J.:!.:»8. Su se calculeze intensitatea cw·entului electric care tre-0e prin
,_-:ircuitul rept·ezentat ln figura 3.79. Se dau: E'i = 15 Y; r 1 = 1,5 n; ~ =
= :2::, Y: r ~ = l n ~i R = 7 /> !.1.
~----.· ·'v\/vv\/'v'vVv\Nv----
Fig. a.i9.
3.2.o9. Sa se calculeze inlensitatea curentului eleotric prin oirowtul

reprezentut în figmn D.80, 'in care G1 este un generator eu E 1 = 55 V ~i rezis-
ten\â intel'ioa1·i'l r 1 = 1,:J 0 1 Legat in opozi\ie eu un al doilea genere.tor G2
ùe t.e.m. E-2 == 20 V ~i r ~ = H), ~i un eledromotor M de tensiune contra-
electromotoare Ec = 25 V ~i rezisten~a Rm = 2,5 11. Rezistoarele din ch-cuit
au rezisten\ele R = 5il ~i respeetiv R' = 10 n.
3.2.60. in montajul repre~entat in figura 3.81 sînt doua acumulatoar.e
eu t.e.m. E 1 = 20 V, 1·espectiv .E2 = 8 V ~i rezisteniele interioare r1 = 0,5 0
~i respeotiv r 2 = 0~2 Q ~i un rezistor de rezistentii B = 5,3 O. Sa se calculeze:
1°. in tensitutea cmentului electric prin circuit~
2°. punctul a fiind pus la p:1rniJ1t (potential zPro), sa se calculeze poten-
çialele pundelor b ~i c.
,r È
T
1
,,:/.
r.
. ,,
a:H:::::1
..,.;, •" :( '-1,~I
/'
'
. /'
b +:--'+ !' '. ,y ' •
r-··--·-+····----, l-;--1 1 ---•----.
'
[}9 ~a
\
:c~- a.r
\.,
\
1
1
I
f: 1
\
\
I
I
J '' /
-- -
/ /
-·-
Fig-. :L81. Fig. H.82. Fig. 3.88.
3.2.61. ln figura 3.82 sint reprezentat.e iV generatoare electrice identice

avînd fiee.are l-.e. m. J-:: ~j l't~ï',i~teula inhwiua1·a r ~i u11 acela~i numa.1· .:.Y de
t·ezisltJi:U'l'. dn usèm•:m•~a iJenl i('•-' ~1 dP rP.zistent-ü R fieeare, eonHtituind un
eireuit in~..;hi~. Sc lh'-;_r!ijeu·zü 1·c•7,Ï1,t,'.;!l1fn tïn~lur· <l:,. logiHur5. Sa se det.ermine
diferefft,tl de pole11tiul dinlt·e punetele ..:t ~i IJ, int.r8 ~westea lïind de o parte n
~i de cealaltü pa1·to .:Y - n g-e11e1·utoui·o :ji 1·ezistoun:.
3.2.6~. Î,n schema rep1·t?Zen Latft i.11 figun:1 :J.K: sint cunoscute: l.!.'i -·· -~ ,\
E~ = 2 V, L'3 =:;V, R. 1 °:.: ll°.111 il: H-.; = ~ûO û, R8 = 300 !.1 @i R, = 400 il.
Sl ae determine intensitl~e cureniilor care treo prin rezistoare. l\œiste111,ele
i:uterieal'e ale generatoarelor ti firelor de leglturl se neglijeazl.
it.2.63. Cu ajutorul unui conductor pareurs dJ un curent electrio §Ï
eufundat intr-un vas cu apa se inca.Izette o jumatate lit.ru de apa de la tempe-
ratura de 20°C pina la temperatura de fierbere, in timp de 10 minute. Pierde-
rile de caldura. reprezinta o patrime din caldura cedata apei. Sa se calouleze:
1°. puterea electrica disipata prin efect Joule in conductor;
2°. intensitatea curentului electrio ce trece prin conductor, ~tiind oa un
curent eu intensitatea de 1 amper, produce in ·timp de o ora §Î juma.tate, in
acelafJi vas, incalzirea aceleia§i oantitaii de apa intre acelea~i temperaturi;
3°. reziste~~a conductorului.
3.2.64. Admiiind ca, cantitatea de caldura transmisa. in unitatea de timp,
de catre un conductor, pareurs de un curent, mediului ambiant este e:\.primata
1wintl'-o rela~ie de forma: Q = KS ( Oe - Om), in care: J(. reprezinta un coefi-
cient care depinde de natura oonduotorului; S este suprafa\a periferica a con-
ductomlui; f)e temperatura de echilibru atinsa de conductor; 0m temper-atura
mediului ambiant.
i sa se stabileasca expresia care da temperatura de echilibru atinsa de
O
•
un contluctor in functie de diametrul sectiunii, de intensitatea curentului care

il parcurge ~i de rezistivitutea materialului din cure este constituit conductorul;
2°. sa se calcnleze temperatura de echilibru pentru un conductor eu rezis-
tivitatea p = 25 · 10-s Q m, diametrul sectiunii D = 1 mm, strabatut de un
curent de 3,14 A, cunoscind constanta K = 50 m:: ~ ~i temi)erntura mediului
°C.,
~iant am = 20°c.
3.2.65. Un rezistor cu rezistenia R 1 = 10 n conectat l.a bornele unei
SUM'ê este pareurs de un curent 11 = 6 A. Un al <loilea rezistor cu R 2 = 20 n
oonectat la aooea§i sursa este pareurs de 12 = 4 A. Sa se calculeze:
· 1°. tensiunea electromotoare E §Î rezisten\a interioara r a sursei;
Z-. puterea absorbita de rezistorul R1 conectat la sursa.
3..S.66. Un oonductor de cupru lung de 3i4 m §Ï eu diametrul seotiunii
f 2 mm este ouplat la o sursa de tensiune electrici1 de rezisten}ii interioarii
r = 0,25 0 ~i este pareurs ~e un curent eu intensitatea J = 1 A.Sa se deter- ·
mine:
1°. t-ensiunea electromotoare a sursei;
2°. diferenia de poten\ial intre cape.tele conùuctornlui;
3°. oantitatea de argint ce se depune in 10 minute la cutodul uuui volta-
metm eu azotat de argint ~i rezistenia R,,, = 0,75 n, voltametrul fiind cuplat
la sursii in locul conductorului.
Se dau: Peu = 1,75 · 10-sn m ~i echivalentul electrochimic al argintului
K = 1,118 mg/C. Se neglijeaza tensiunea contra electromotoare a voltame-
trului.
3.2;;67. O sursa alimenteaza. sub o tensiune constanta U = 110 V un
cirouit format din doua rezistoare legate in paralel §Î avind rezistentele R 1
;. respeotiv R2 • Puterea disipata in oele doua rezistoare fiind 220 \V ~i ~tiiu<l
cà o treirœ ctin aoeasta este disipata. tn I\1 ~i restul in R 2 , sa se calculeze:
J 8 • Ï11teo.sitata ourentului / debitat de sursa;
2°. valorile intensitati1or curen\ilor 11. ~i 12 prin fiecare rezistor;
3°. valorile rezistent,elor R 1 §i R 2 §Î rezistent,ei echiv:alente R .
3.2.68. Doua baterii de acumulatoare avind t.e.m. E 1 = 115 V, respectiv
E2 =119 V §i rezisten\ele interioare r 1 = 0,2 n ~i respectiv r 2 = 0,3 n sint
legate in paralel ~i debiteaza curent intr-un circuit exterior. $tiind ca prima
baterie debiteaza un curent 11 = 25 A, sa se calculeze curentul total debitat
in circuitul exterior.
3.2.69. Un generator de curent continuu cu t.e.m. E 1 = 12 V ~i rezistenia
interioara r1 = 0,2 0 incarca o baterie de acumu1atoare cu t.e.m. E 2 = 10 V
§i rezistent,a interioara r2 = 0,G n. In derivat,ie eu bateria de acumulatoare se
leagâ o lampa electrica de rezistent,a R = 3 il. Sa s-e
determine intensitu\ile curent,ilor prin bateria de acumu-
latoare ~i prïn lampa.
3.2.70~ In circuitul reprezentat in figura 3.84. Se
cunosc: E1 = 1,9 V, rl = 0,1 n, E:1 = 1,1 V, '2 = 0,8 n
§Î R = 10 O. Sa se calculeze intensiUit,ile curenWor prin
Ez,fj elementele circuitului.
3.2. 71. Un galvanometru de rezisten\a R 0 = 150 n
are o scala eu 100 <liviziuni, fiecare diviziune reprezen-
R tînd 10-o A. Sa se calculeze valoarea rezisten tei Rs eu
Fig. 8.84
care trebuie §Untat uparatul pentru a putea masura eu el
curen\i pina. la 10-3 A.
3.2.72. Un voltmetru CU scala are rezisten\a interna Ro = 100 ~i nrv
masoara caderi de potent,i.al pîna la 100 V. Ce diferent,a de potential maxima
se va putea masura cu aparatul dupa ce i se adauga. o rezistenta aditionala
RA= 9 • 104 n?
3.2.73. La bornele unei baterii de acumulatoare eu t.e.m. E = 24 V ~i
rezistent,a interioara r = 0,5 n este conectat un voltnmetru de rezistenta
R,, = 2 n in serie cu un rezistor de rezistenta R = 3,5 n. ln voltametru se
gase~te solut,ie de azotat de argint. Pentru a mâsura tensiunea la hornele volta-
metrului §Î intensitatea curentului prin circuit, se folosesc doua aparate
d~ masura identice; unul este folosit ca ampermetru, iar celalalt ca voltmetru.
Aparatele de masura au fiecare o rezistenFi r 0 = 9,8 n §Î permit trecerea unui
ourent cu o intensitate maxima i0 ....:... 0,1 A. Se cere:
1°. sa se determine rezisten\a r8 a ~untului cu care trebuie protejat
aparatul folosit ca ampermetru, in vederea masurarii unor curenti pîna
la 5 A;
2°. sa se determine rezisten\a aditionala ra care trebuie legata in se rie
cu aparatul folosit ca voltmetru, in vederea masurarii unor tensiuni pina
·Ia 30 V;
3°. sa se construiasca schema electrica a circuitului in care sint cont,inute
IJÎ aparatele de masura-protejate eu rezistent,ele calculate la punctele 1° §Ï 2°.
Sa se calculeze intensitatea curentului debitat de bateria de acumulatoare în
acest circuit;
4°. sa se determine cantitatea de argint depusa la catodul voltametrului
1n timpul t = 2 h, in condi~iile circuitului 3°.
Echivalentul electrochimic al argintului este K = ~025 g/A: h.
260
3.2.74. ln schcma reprezentat~ tn figura 3.85 le e:ano!o! -1!1 - Il, - 2 V
~i r1 = r2 =1
O. Neglijind rezistenta firelor de legatura, sa se determine
intensitatea curcntuJui eare trece pr-in circuit ~i indica\ia voltmetrului.
3.2.75. ln sche.ma reprezentaUi 1n figura 3.86, eu valorile elementelor de
circuit nota te pe figm·~, se const.atâ câ prin bateria en L.e.m. E 1 nu t.rece curent.
Sa se determine, în aceste comlitiii tensiunea U2 la bornele rezistorului R 2 ~i
int,ensitatea curentului 13 care circula prin rezistorul R3 • Se neglijeaûi rezis-
ten\ele interioare ale bateriilor.
V +· E.~2V
- 1
- +
Fig. 8.85. Fil- 8.86.
3.2.76. Un circuit electric con~ine inseriate urmatoarekr:

a) un rezistor constituit dintr-un fir de aliaj, lung de 2 m ~i cu diametrul
sectiunii circulare de 0,4 mm. Rezistorul este cufundat într-un calorimetru
de cupru cu masa de 150 g ~i care contine 600 g apa;
b) un voltametru .cu electrozi de argint con~inind o solu~ie de azotat de
argint;
c) un voltametru ou eleotrozi de platina con~inind apa acidulatii ~i o
eprubetà in care se degaja simultan gazele obiinute la oei doi electrozi.
Prin circuit trece un curent constant timp de 30 minute. Dupa trec'e.rea
curentului, masa unuia din electrozii voltametrului eu azotat de argint a
crescut eu 1,37 g §Î în acela§i timp, temperatura calorimetrului ~i a con\inutului
s-a ridicat eu 6,2°C.
1°. Sa se calculeze volumul, în condi\ii normale de temperatura §i pre-
siune, al gazul_ui cules in eprubeta de la voltametrul eu apa acidula ta;
2°. sà se calculeze valoarea rezisteniei introduse în calorimetm, precum
§Î rezistivita:tea aliajului.
Se dau: cal dura specifica a cuprului c = 418 J /kg°C §Î masa atomica a
argintului A = 108.
3.2.77. Un electromotor dezvolta o putere de 1,5 kW ~i disipa prin efect
Joule o puter·e <le 120 W. Se cere:
1°. puterea electrica consumata de electromotor;
2°. diforenia de poten~ial hüre hornele electromotorului ~tiind ca curentul
de regim în timpul f'unctionarii are intensitaLea de 13,5 A;
3°. randamentul electtomotorului;
4°. energia electrica consumatâ in 8 ore.
3.2.78. 0 lampa electrica eu filament la incandescen~a are suris pe soclu:
120 V ~i 1 000 vV. 1°. Care este intensitatea curentulni cai·e Lrece prin fda-
mentul lampii, cînd aceasta este montaUi la o priza <le tensiune 120 V? Care
P-3te rezisten\a filamentului lâmpii în timpul fune\ionurii? (Se neglijeaza rezis-
teniele firelor de leglitura.)
261
~- Vrml:l el folosim aeeaatt .lampl la o retea d-e 220 V. Ce reziatentn.
trelmie asooiatl pentru ca lampa sa funciioneze la parametrii indicaµ la
punctul 1°? Sij se face. schema.
3°. Se construie~te rezisten~a calculata la punc.tul 2° dintr-un fir cogduc-
tor eu diametrul 1 mm ~i a oarei rezistivitate in conditii de funciiona1•e este
46 · 10-s .Q m. Care este lungimea firului il .
3.2.79. Un curent ele.ctric de 5 A se scindeaza intre doua con<luctoare de

rezisten\e R 1 = 2 Q ~i respectiv R 2 = 3 .Q legate in paralel. Sa se calculeze
intensitaiile 11 ~i 12 ale curen\ilor deriva~i, rezisten\a echivalenta a grupar.ii
celor doua rezistoare §Ï diferenia de potential intre extremita~ile acesteia.
3.2.80. 1°. Un ampermetru foarte sensibil are o rezistenta internà r 0 = .
= 250 O. Se ~unteaza aparatul eu Rs = 2- ; sa se calculeze rezistenia
999
echivalenta a ampermetrului astfel ~untat.
2°. Arnpermetr~l §unt~t este montat in serie eu un voltametru eu azotat
de argint, masa ini\iala a catodului fiind 24,473 g. Circuitul este pareurs de
un curent de intensitate constantii J, astfel ca acul indicator al ampermetrului
He deplaseaza eu 10 diviziuni fata de zero ul scalei. Dupa 3 ore de trecere u
eurentului prin circuit se constata eu. masu catodului a devenit 3ü,560 g. Sa
se deduca Yaloarea intensittLtii J a curentului.
3°. C&re es.te i.nten~itateJ i0 a curentului care trece prin rezistent,~ proprie
r0 a alllpermetrul~i? Sa. se cletermine vafourea intensitàW curentului indicat
ùe o diviziune de pe scala ampermetrului ~1.Jntat ~i ne~untat (A. pentru argint
se ia. 108).
3.2!81. Circl.!itul reprezentat in figura 3.87 conµne: o baterie B consti-
tuita. q.in ~4s e elemente galvanice grupate in serie, fieoare · element uvi~4
teusiunea electromotoai·e E 1 = 2 V §Î rezisten\a interioarii r = 0,1.5 0:
rezistenieie Jl1 = 5 0 §Î R 2 = ïQ; un solenpid
a c L nvind lungimea l = 20cm, N = 300 spire ~i
=
y
_r--f
R,
R
L
~
~
1 Rs = 03 D. Sa se calculeze:
1_ • t?nsi~rnea la _bornelo ~' b. ~le _b~teri~;
· Rz E - m mrcmt tj.esoh1s; U - m c.1rcmt mclns;
3~ 2°. intensitat,r,a / 1 a ourentülui prin !'ezis-
T. 0 l. torl~l R 1 ;
t; d 3°. intensita\ile 12 ~i ] 3 ale curentilor prin
R 2 ~i R 3 ; . .
F'ig. 3.S?. 4°. cantitatea de cal~ura disipata in 2
minute prin rezistorul R ... ~
5°. intensitatea /11 a cimpului magnetic pe a~a s~lenoidului;
6°. fluxul magnetic ? care striibate o sp-iru a solenoidului, dia.metr.ul
spirei fiind D = 4 cm.
_3.2.82. Lu bornele unei sur.se de t.e.m. E = 1.6 V ~i rezist~nia intel'ioara
r = 1.,22 Q sint cuplate dou:1 1·ezist-onre do rezisten\c R 1 ~i respectiv R:!,
legate în paralel. Cunoscinù intensit-atea nurentului debitat ~ sursâ h1 ci1·-
cuit, 1 = 0,5 A 9i ca R 1 + R 2 = 200 il, sa se calculeze:
·.1 °. ·vnlorile rezistentelor R 1 ~i R 2 ale celor <loua rezistoare:
0
j •intensit~t,ile 11 ijÏ 12 ale cmeuiilor prin oele. doua rezistolu·e;
:3~. t~~1~i11-na~ l>f ~ON1ele sur~e.i în circuit in cl~is;
4°. p~terile P 1 ~j A.:. disipatc în cele <loua rezisloal'~.
1~1•83• 0 hat~ie ou ten~iW.J,ea eleotroxp.otoare E = 60 V este formaU
~ n eleJJleµte identice legate in serie ~i cJ,eµiteaza un ct.J.l'ent 11 = 1,5 ~\
ip.tr-un circuit ~xterior de rezi~ten~a R. Daca se scurtcircuiteaza jumatate <lin
elem.entele bateriei, curentul scade la 1 2 = 1 A. Inloouind rezistorul din cit--
cuitul b~teriei ~ ouplînd la bornele acesteia un condensator plan ou aria
Ull&i armaturi S = 4 • 10-2 m 2 ~i distania intre armatur·i d = 2,95 · 10_--1 m,
intre armaturi aflindu-se un strat de dieleotric de grosime d ~i arie S(l, resbul
fiind aer, condensatorul se inoaroa eu o saroina q = 0;18 · 10-a C. Su se cal-
culeze:
i O • rezisten\a R a rezistorului din cfrouitul bo.teriei;
2°. uumaml n al elementelor care constituie bateria, ~~iind cil re.zisten\a
inlerioara a unui element este r = 0,5 O;
3°. capaoitatea C a condeusatorului ~i permiLivitatea relativii fr a
stratului de die]eotric.
3.2.8-1~ Curentul de scurtoirouit al unui acumuktor (curentul debitHt
print,r-un conductQr de rezistenta neglijabila legat 11.1 borne) are Y~loarea.
1s = 30 A. Legifül la bornele acumulQ.toruh:ü un rezistor eu mzistenta I,l =
= 2 û, curent~! debitat de acumulntor are valoarea J = 5 A. Sa se calcu-
laze t.e.m. E a &oumulatorului §Ï rezistenta su intefioarü.
a.2.8ü. 0 baterie de ncumulatoare CU t.e.rn. E1 = :l.00 V este Iegata. jn
paralel eu un generator de t.e.m. continua E12 = 1.10 V, ambele avirni rezis-
tentele interioare r1 = r 2 = 5 n. ln parnlel atit en hatér•ia cit ~i eu ganeru-
tprul se Ieaga un rezistor en rezisten\a R = 1.00 n. Sa se calcu]eze intensita•
t,iJe curen\ilor prin fiecare element ol circuitului.
3.~.86. 1n schema reprezentata in figura 3.88 se cunosc: R 1 = R 4 = 1 !1;
R2 = R 3 = 97 O; t.e.m. n unui element e = 2,5 V; rezisten\a interioaru
J ~nui element ri = 0,5 0; bateria B fiind for-
mata din doutt grupari de cite patru elemento
fiecare; . aria unei armaturi a condensatorului
este S = 200 cm 2, distanta dintre armaturi d =
= 10-4 m ~i clielectricul' nre er = 2,5. Sa se
calculeze:
1°. int-ensitatea curentului electric debitat
d-e bat.el'ie:
2°. diferent,a qc potent,ial VA - "V~;
3°. sarcina electricâ de pe armatura con-
densa torul ui. p
3.2.87. De la o sursa de tensiune 110 V F'ig. 3.88.
trehuie trausmi~i( la distan"\,a 4e 5 km o pqtere
q~ 5 000 W eu o pierdere muim~ de 10% din puterea transmisa. Care este
diametrul minim d al seciiunii conductorului de cupru ( Peu = 1,7 • 10-s O m)
necesar transportului energiei electrice in condit,iile mentionate?
3.2.88. '1°. De la o sursü eu tensiunca <le H 000 V tt·ebuio transmis a.
la distantu de 5 km, o putere de 5 · 105 \V, eu o-pierdere do tensiune de maxini
1 % din tensiunea transmis il. Sa se oalouleze sectiunea minimà S a unui cun-
ductor de cupru (Peu = 1,7 · 10-s n m) folosit pentru transmit,weu energiei
~lectrice în condiime pro:µlemei.
2°. Sa se compare rezuUatul eu cel q.e la proplema p1·ecedenLti.
3~. De cite ori tre~uie ridic~t~ tensiune~ si,.rsei, pentn1 a 1·edtJ.ce ·qe ·!O0
~ q,vi pier~erjle de putere pe lirüe, la t,~~qsp.0rtul qceste~~:i :)
S.2.89. Elernentele care constituie schema
reprezentata. in figura 3.89 au valorile: R 1 =
= 2,5 O.; R 2 = 4 il, R 3 = 8 _D., R 4 = 4 il;
R5 = 3 n, R 6 = 5 D.; E 1 = 120 V §Î E 2 =
= 40 V. Se neglijeaza. rezisten\ele interioare ale
surselor §Î ale firelo.r de legâtura. Sa se calculeze:
Fig. 3.89. 1°. intensita\ile curen\ilor dinfiecare ramura;
2°. bilan\ul puterilor.
3.2.90. Un electromotor eu rezistenta interioara Rm = 3 .Q este alimen-
ta1,de un curent electric constant de 20 A ~i efectueaza un lucru de 19,6 • 10 5 J
in '1G minute ~i 20 secunde; sa se calculeze puterea mecanica, tensiunea
contraelectromotoare, cantitatea de caldura disipata. prin efect Joule in
fiecare minut §Î puterea electrica consumata de electromotor.
3.2.91. Un miliampermetru a carui rezisten\a este r0 = 100 .Q este
montat intr-un circuit electric f}Î acul indicator deviaza eu 100 diviziuni
atunci cînd este pareurs ·de un curent de 10 mA. Se monteaza in paralel la
bornele aparatului o rezisten\a. R8 astfel incît acul indicator al aparatului
deviaza cu 100 diviziuni atunci cînd intensitatea curentului din circuitul
principal este 1 A.
1°. Care este valoarea rezistentei Rs cu care a fost f}untat aparatul?
2°. Se monteaza în circuitul principal in paralel între doua puncte A
~i B, de o parte un rezistor de rezistent;,a R 1 = 20 n, de cealalta parte un
electromotor a carui rezistenta. este Rm = 4 .Q §Ï tensiunea contraelectromo-
toare Ec = 12 V. Sa se faca. schema.
a) Motorul fiind blocat, devia\ia acului mi1iampcrmetrului ~untat cu
R8 este de 200 diviziuni. Sa se calculeze inten~ita tea curentului care traver-
seaza. rezistorul de rezistenta R 1 §Î cmentul care traverseaza infa~urarea
motorului.
b) Cînd motorul func}ioneaza normal, diferenta de poteniial intre punc-
tele A §Ï B este de 20 V. Care este in acest caz, devia\ia acului miliamper-
metrului ~uil'tat?
3.2.92. Un electromotor alimentaL d0 la o surs,1 de tensiune constanta
de 110 V ac\ioneaza o pompa care ri dieu apa dintr-o fintîna la o inalti me' de
7,5 m eu un debit de 56 litri pe minut.
1°. Sa se calculeze puterea utila a pompei.
2°. Care trebuie sa fie puterea motorului daca admitem ca 10% <lin
energia furnizatii pompei se pierde prin frecari ~i alte cauze?
3°. Motorul fiind truversat de un curent de 0,8 A, sa se calculeze rezis-
tenta interioara §Î tensiunea contraelectromotoare a acestuia.
4°. Care este, in aceste conditîi, cantitatea de caldura degujata. in înfa-
§Urarea motorului in 5 minute?
5°. Ce vulo-are va avea cantitatea de caldura degajata în 5 minute daca
printr-un accident, motorul este pus în imposibilitate de a se roti?
3.2.93. Un circuit ser-ie este constituit <lin: un generator, o rezistenta
va.riabila R, un întrerupator K §Ï un amperrnetm A de rczisten\a neglijabila.
Un voltme.tru de rezistenta foarte mare este conectat la hornele generatoruJui.
264 . __,.
1°. Cînd intrerupatorul K. este desohis, voltmetrul indioa 24 V. Cind
tntrerupatorul K este inchis, rezistenia R = 11 0 ~i ampermetrul indica 2 A.
Sa. se calculeze tensiunea electromotoare E ~i rezistenta interioara r a genera•
torului.
2°. Se intercaleaza 1n circuitul precedent in· serie o cuva eu sulfat de
oupru §Î eleotrozi de cupru §Î ampermetrul indioà'. 1,6 A. Se neglijeaza tensi•
unea contraelectromotoare a cuvei cu anod soluhil.
a) Sa se deduoa rezistenia cuvei cu electrolit; b) oare este masa de cupru
depusa pe catod in 50 minute? Masa atomica. a cuprului este 63,54 cuprul
fiind bivalent.
3°. Se folose~te circuitul precedent pentni încarcarea unei baterii de
acumulatoare; inlocuim pentru aceasta, cuva eu eleotrolit, cu bateria de acumu-
latoare montînd•o in opozi~ie eu generatorul.
a) Sa se deseneze schema. h) Bateria de acumulatoare este formata din
trei elemente de o.cumulator cu plumb, legate in serie; la inceputul incarcarii,
hateria opune o tensiune contraelectromotoare Ec = 6 V ~i o rezistenia.
inLerjoara de 0,6 n. Ce valoare trebuie data rezisteniei variahile R pentru a
ob\ine la început un curent de 1,2 A? c) La finele incarcarii tensiunea contra-
electromotoare a bateriei E; = 7 ,5 V; rezisten\a total a a oircuitului nu a
variat, Ce intensitate va indica in aceste condiiii
ampermetrul din circuit?
3.2.04:. In circuitul reprezentat în figura 3.90
se cunsc: R 1 = 2 n, R 2 = 4 .Q §Î tensiunile la
bornele celor doua surse ln circuit 1nchis: U 1 = 10 V
§Ï B 2 = 6 V. Sa so calculeze t.e.m. E 1 = E 2 ~i
rezisten\ele interioare ale acestora r 1 = r2• Fig. 3.90.
3.2.95. ln circuitul reprezentat în figura 3.91 se cunosc: E = 29 V,

r = 0,5 n, R 1 = 2 n §Î R 2 = 3 n. Sa se calculeze tensiunea la homele smsei
l}Ï intensita:t,ile curentilor. ·
3.2.96. ln circuitul reprezentat în figura 3.92 se cunosc: E 1 = 1 V,
r 1 = 0,5 n, E 2 = 1,5 V, r2 = 1 n, R 1 = 2,5 .Q ~i R 2 = 2 il.
Sa se calculeze intensita.}ile lu / 2 ~i 13 ~i diferen\ele de poten~ial V~ -
- V B; V O - V D ~i V a - V H·
, E:
A·
JI
+1' - B
r,
[7
lz + - Ri
C t--=----~ C
'i
I
!3 R2
E,r G ÎH
Fig. 3.91. Fig. 3.92.
265
8.9.97. ln oirouitul repre&entat ln figura 3.98 •• eUUIP-
1?1 = 20 V, r1 = 1 n, r9 i 0, r 8 -= 1 '1, .R1 ~ G0, R8 • ' 0, Ra .. 2 .0
:;'ljlll
~i curen~ii / 1 = 1 A prin re:iistor'1l R1 ti / 8 i= 2 A ~ ~Qr'11 Ba• Sl

w r.alcnlAze: E~ E 3 fl diferent,a de potential V~ - V.a- ·
f, r,
_ _ _: 1--------.l\/\,fVVVV1V\/'"'----,
lj
Fig. 3.93. Fig. 3.94.
3.2.98. ln circuitul roprezent.at în figura 3 ..9!1: sînt cunoscute: E 1 = '16 V;

= 1 n; E2 =
rl 4 V; r2 = 0,2 n; Ea = 10 V; 's = 0,5 n; R1 = 9 n: R2 =
= 7,8 O; R3 = 1,5 O. Sa se calculeze:
1~. curen~ii 11 , I 2 ~i 13 ;
2°. tensiunea la hornele fieciireia clin cele trei sur:;e,
3.2.99. Un acumulat-or prezinta in t.impul inearcarii o tensiune contrH-
elect.romot0are de 2,2 V: inc{1r0m·ea sa nPcesita nn curent, do 2 A, t.imp de
20 ore. ~tiind cft acesL neumulntor de.biteazâ prin C'-urentul de descâ.rMre 8/ 10
clit1 c1:1nt,itntea. de electricit.ate pe rare a absorbit-o la încârcnre ~i câ tensiunea
electromotoare de desciircarc este do -1,9 V, sâ se calculeze:
1°. capacitatea acunrnlatorului;
2°. energie electrict1 trnnsfnrmaUi in energie chimica la incarcan~; '
3°. energia electridi furnizata la descârcal'e;
4°. intensitatea curentului de descarcare (considerat constant), daca
de.soarcarea se produce în 10 ore.
3.~.100. 1°. 0 lampa elect,·icii eu filament incandescent functio.neaza
nornrnl suh o tonsinne d,~ 220 V ~i consuma 60 ,v.
Sa se calcule.ze rezisten~a
acestei lâmpj ~i intensit.ntra curentuhri care o traverseaz~.-
20. Se leaga aceasM lampa il~ serie eu 40 element-e de acumulator identice
~i se enpleaza Ja snrsa de 220 V. SP, los1l bateria de acumuJatoare timp de
10 ore plna ce se încai·cù. Sü va considcra rezistent,a larnpii cea de la punetul 1°.
Tensiunea contraelect.rornotoare a fiJcarni eJement este 2,2 V §Ï rezistent,a
interionrà 0,1 O. Care oste cantitatea de electricitate absorbita de acuinula-
t.oare prin înc:1rcare?
3°. Sa se calculeze energia disipata prin efect Joule in lampa ~i in acumn-
latoare 1n timp11l lncarcnrii. Sa se calculeze en~rgia inamagazinata in bateria
de acumuJatoare. Sa se stabileasca rnndamentul instalatiei (:raport.ul între
energia 1nnmngnzinata in acumulatoare ~i energia totala furnizata de_ sur~a).
3.2.101. Sa se calculeze puterea unui fierbafor care in timp de 5 minute
aduee ln fierbore 0,~ litri de ap(t r.u tP.mperatura init.iala de 20° C. Fi~rbat-OI'ul
are randame,ntul 0,8. Sà. se dJmPt)J;iom~ze rezistent,a sa de 1noa1zire (lu,giD;1ea
266
Ji diametrul firului), ttiind ol fierhAtorul eete foJosit la ret,eaua de 120 V vi
cl firol este din constantan ( p = 5 • 10-f O · rn), iAr deneitatea de cùrent
prin fir ~ste i = .!.. = 18,4 A/mm2•
s
S.2.102. ln oircuitul reprezentat 1n figura 3.95 se r.unosc :_I' E 1 = 2 V;
E 2 = 1) V: E 3 = J,6 V; r 1 = 0,3 !l; r2 = r3 = 0,1 O. Sâ se det,ermine
valoarea rezistentei R ~j intensita\ile 11 , 12 §Ï In, §tiind
c~ gnlvanometrul G~ indica.. zero. r, _ E,,r
3.2.103. Un eondonsator de capacitato C în serie
eu un conductor de rAzistenta R so cnpleazà Ja o sursa
de t.ensiune continua U. Sa se calculeze energia disipata
tn conductor sub forma de caldura in timpul inc~rcarii A 8
oondensatorului.
3.2.10.!. 0 sursii · de tensiunea electromotoare cons- fn R

tante. debitea~a un curent electrio intr.,.un circuit ce con- ...... ,___""l'i
tine un miliampermetru §Ï un voltametru eu sulfat de Fig. 3.95.
cupru ~i electrozi <lin cupru.
1°. Curentul produce o deviere a acului indicator al galvanornetrului eu·
n 1 = 25 diviziuni §i depune m 1 = 0,2965 g de cupru intr-o ora; ce curent
· indica o diviziune · a milio.mpermetrului? K.c 11, = 0,33 mg/C.
2°. $unt.ind aparutul eu Rs = 20 n, ocul devinza eu n. 2 = 21,7 diviziuni
~ se de;pun m2 = 0,8976 g de cupru intr-o ora. Care este re~istent,a proprie
r 0 a mihampermetruluj?
3°. Care este valoarea t.e.m. aplicata ~i rezisten~ circuitului eiterior
miliampermetrului?
3.2.106. 1°. Un generator de tensiune electromotoare E = 40 V debi-
teaza intr-un circuit exterior un curent de 10 A, produc1nd o cadere de
tensiune pe acesta de 30 V. Sa se calouleze rezistent,a interioarà a generato-
rului ~ aeeea a circuit.ului exterior.
2°. Circuitul exterior de Ja punctul 1° fiind ml incalzitor este introdus
·tntr-un· calorimetru eu apa, capacitatea calorica a calorimetrnlui fiind echiva-
leRti cu nceea a 500 g apa. Temperatura calorimetrului ~i continutului se
ridioa eu 4°C pe minut. Su se cnJculeze masa apei <lin calorimetru, curentul
~e trece prin el fiind 10 A (ca = 4180 J /kg°C).
3°. In serie eu încillzitorul se leaga o cuva electwolitica care contine
sulfat de cupru, eloctrozii cuvei fiind clin platina. Rezistent,a cnvAi este Rv =
== 5,3 n. ln ace.ste conditii, temperatura apei se ri dieu. nnmai en 1°C pe
minut. S-é. se calouleze tensiunea contraelectromotoare a cuvei.
4•. Se monteaza ln bornele generatorului e:xclusiv un eJectromot.or de
. putere 250 W. Diferenia de potential la bornele sale este 30 V. .
s·a se calculeze tensiunea contraelectromotoare a motorului ~i rezistenta
. sa interioara.
3.2.106. La bornele unei baterii formate din n = 20 elemente, fogate
· in serie, fiecare avind t.e.m. e = 1,5 V §i re1.istent;,a int~rioara r = 0,15 O.
se co.neoteo.za un rezistor eu rezisten\a R = 20 n în parafol eu un fir me.t-r-tlie
de lungime l1 = 450 m, sectiune S = 3 · 10-7 m 2 ~i rezistenFi Rr = 30 O.
~J s~ oalouleze:
. .. _1•. i.naiunea, U la bornele œzistorul11i;
2~'1
., •• ~ l,i tl lr ala ovonti]o. prln ra&Wow
3°. rezistivitateap a firului;
el ,ospeotiv, prln
4°. puterea electrica P ~i caldura Q de.gajata tn rezistor tn 20 minute;

5°. ce lungime l2 ar trebui sa aiba t'irul pentru ca tensiunea la bornele
rezistoruhri sa soada la valoarea U' = 0,9 U?
3.2.107. Un oonductor rectiliniu, suficient de Jung, eu sec~iune circulara
de raza r 0 = 4 mm este pareurs de un curent de 8 A. Sa se calculeze inten-
sitatea oimpului magnetic in punctele A ~i B la distania r .A = 5 cm, respootiv
rs :::s 2,5 mm de axa oonductorului.
3.2.108. Doua oonductoare rectilinii, lungi ~i paralele aflate ln vid la
dmtan~ d = 150 cm unul de altul sint parcurse de curen\ii 11 = 100 A,
..
respootiv 12 = 50 A de sensuri opuse. Sa se calculeze valoarea induct,iei mag-
ne.tice B in punotele: a) A aflat intre oonductoare ~i in planul determinat de
acestea, la distania rA= 100 cm de primul conductor; h) punctul B aflat
· în planul conductoarelor, de partea lui J2 ~i la distania râ = 50 om de acesta
vi r:_ = 200 cm de primul conductor.
3.-2.109. 1°. O spira de raza r = 10 cm este pareurs a de un curent ou
intensitatea de 5 A. Sa se calouleze valoarea induo}iei magnetice in centrul
spirei.
2°. Din conductorul de la punctul 1.0 se construieso douâ spire identice
ti foarte apropiate ~i sînt parcurse de curentul J = 5 A; care este valoarea
induo\iei magnetice în oentrul comun al spirelor? In ambele cazuri, mediul
este aerul.
3.2.110. Prin trei vîrfuri ale unui patrat eu latura l = 1.0 cm treo trei
Qonduetoare rectilinii foarte lungi §Ï perpendicula1·e pe planul figurii. Curentul
1A = 251,2 A are sensul dinspre figura spre observator, curen~ii IB = 502,4 A
~i 10 = 251,2 A au sens opus lui IA. Sa se calculeze:
a) intensitatea cîmpului magnetic generat de cei trei ourenti in virful
D al pàtratului, indicîndu-se §Ï orientarea cîmpului in raport eu diagonala
patratului;
h) fort,a electromagnetica cr. s-ar e:,,,.ercita asupra unita\ii de lungime a
unui con<luct-or rectiliniu, paralel eu ceilalt,i, pareurs de un curent J v· = 200 A,
de acela~i sens cu 1A ~i care trece prin virfulJ D al patratului. Sa se faca
scbema.
3.2.111. ln atomul de hidrogen, electronul se rote~te in jurul unui proton
p~ 0 orbita circulara de l'aZâ ro = 0,53. 10-10 m; CUO viteza Vo = 2,2. 106 ms-1•
Sa se calculeze vaJoarea inductiei rnagnetice B 0 generata in centrul orbitei.
3.2.112. Figura 3.96 reprezinta o spira rectangulara de dimensiuni a =
b = 5 cm, mohil{i in jnrul unei a:xe 00' intr-un cimp de induc~ie
-= '10 cm,
mAgnrtica B = 2 T. Spira este parcursà de un curent de 2 A ~i normala la
-+
suprat'R~a SH face ou B un unghi a= 30°.
Sü se calculeze for\a la care este supusa spira.
3.2.1.13. 0 bobina eu N = 500 spire are lungimea l = 50 cm. Se a~aza
bobina cu a.xu orizontala §Ï perpendiculara pe meridianul magnetio terestru.
Se plaseaza in regiunea centrala. a bobinei un mie ac magnetio mobil 1n jurul
268
.-,
-·
B T
I
C,------1:--------.0
---61--- -- O'
.F'
------r-"""'1$---__JG
..... E
F
Fig. 3.96.
unui ax vertical. ~tiind eu acul se rote~te eu 45° cînd prin bobina trece curent
electric, sa se calculeze intensitatea acestui curent. Intensitatea cîmpului
50 .
magnetic terestru este H 0 = -A/m.
,;
3.2.114. 1°. 45 elemente avind fiooare t.e.m. de 1,1 V ~i rezistenta inte-

rioara de 1,2 0 sint gmpate in trei serii de cite 15 elemente ~i aceste~ legate
in paralel. La bornele bateriei astfel formate se cupleazâ o bobina de rezisten\a
R = 6 O. Care este intensitatea curentului care parcurge spirele bobinei?
Ce se poate spune despre intensitatea debitata de bateria de elemente astfel
grupate?
2°. Bobina este constituita <lin 240 spire, lungimea sa fiind 20 cm. Care
este intensitatea induciiei magnetice in interiorul acestei bobine? Cum se va
orienta un mie ac magne-tic mobil, in interiorul acestei bobine, in fu.no\ie de
rut.a bobinei?
3°. Se face sa ac\ioneze, perpendicular pe axa solenoidului, un cimp
magnetic uniform produs de un magnet. Acul deviaza. eu un unghi de 30°.
Care este valoarea induc\iei magnetice produse de magnet?
4°. Fa.ra a înlatura magnetul, se cupleaza. in paralel la bornele bobinei
o rezisten\a de 2 !l. Care va fi noua deviatie a acului?
Se neglijeazà rezistenia firelor de legatura §Î influen\a cîmpului magne-
tic terestru.
3.2.115. In pu\ul unei mine adînci, cabina unui ascensor luneca pe doua
bare metalice verticale paralele, la distan\a de 1 m una de alta ~i situate
intr-un plan perpendicular pe meridianul rnagnetic terestru. Cele doua bare
metalice sînt unite la capetele super.ioare printr-un conductor pe care este
inseriat un galvanometru de rezistenia rO = 300 n. Odata eu coborîrea
cabinei, pe cele doua bare verticale luneca o tije metalicâ ~i totodata galva-
nometrul indica un curent de 0,2 · 10-o A. Sa se deduca:
1°. tensiunea electromotoare indusa in tija tn timpul coboririi cabinei;
2°. viteza ou care coboara cabina. Se neglijeaza rezisten\a barelor §Ï
tijei; se ia B 0 = 2 • 10~ T.
3.2.116. Un conductor AB, lung de 60 cm ~i de masa m = 10 g~ este
suspendat de o pereche de oonductoare de alimentare, sub forma de arc,
269
!ntr-un cîmp magnetic de inrluct,ie B = 0,4 T (fig. 3.97). Care este marimea
si sensul ourentului care trebuie sa parcurgâ conductorul AB pentru ca arcu•
;ile de oare acesta este suspendat sa. nu fie tensionate (intinse sau comprimate)?
3.2.117. In interiorul unui solenoid lung constituit din n 1 = 5 000 spire
pe metru. este plasata o mica bobina platâ .conatituitâ din JV:~ = 200 spire §Ï
fh.ata la extremitatea tmuia <lin bra\e.le unPi bnlante (fig. 3.BS). Axa hobinei
este perpendiculara pe aceea a solenoidului, diametrul spirelor ei este cl=
= 10 mm. Bobina este echilibrata de greutatea u:hui corp a~ezat pe talerul
]: :i: ]:
X
A'-------~
X .!(. X X ~
50tin
Fig. 3.97. Fig. 3.9S.
celuilalt brat al halaniei. Ce greutate suplimentara trebuie a~e.zat.a pe tale.ml

halant,ei, dncâ atit prin solenoid clt §Î prin hohinà trece un curent eleètric
/ = 20 mA? Lungimea braieior halaniei este l = 0, 3 m.
3.2.118. Un dise metalio izolat, de raza a= 25 om, se rote§te in jUI'lil
a:xei perpendiculare in oentrul lui, facînd n = 1 000 ture pe minut. Sa_ se
determine d.d.p. U intre centrul cliscului ~i periferia acestuia, in condipilè:
a) în ahsenia clmpurilor magnetice;
h) in prezenta unui cimp magnetio uniform de inductae B = 10~ T
perpendicular pe planul discului.
3.2.119. Un fir metalio reotiliniu, de rezistenta r 0 = 0,1 0 pentru fie•
care metru de lungime, este indoit sub un unghi 2œ = 60° {fig. 3.99). Un alt
fir rectiliniu, avind aceeaei rezistenta pe metru, aluneca perpendioular pe
biseotoarea unghiului (2 ex), pornind din virful unghiului, cu vit,eza constant.a
v = 5 m/s §i limitind un triunghi OMN de arie variabila. Triunghiul OM1V
se afla intr-un cimp magnetio uniform B = 1,5 T, perpendioular pe planul
sàu. Sa se determine intensitatea ~i sensul curentrilui care circula prin con.tu•
rul 01l!N. .
Sa se calculeze forta mecaniol ce actionea.zi asupra conduotorului 1,1.N
la momentul t = 0,5 s de la intrarea in mi~care a oonduotorului pleoind din
punctul O.
3.2.120.. Un fir condlilctor de reziste.a}l r1 pe fieoo.re metru de lungirne
fonmeaz-a un semicere de raza a (fig. 3.100). Un oonductor rectiliniu, din
aoe.Jaii fir, aluneca pe semicero ou viteza .constant! v. Conturul inchis, formât
0
~8
Pig. 8 ..99. Mg. 3.!08,
2.îO
din arcul de ce-rc ~i coarda respectiva, se a.fla tntr-uu cimp mognetic ·uniform
B p~rpendicular pe plan.ul 00Rt11rului. Sa se de.termine, in funo~ie de t1nghi11l
et, i:nte.nsitatea curentului care parourge conturul.
3.2.121. 0 bobina eu N = 60 spire, de sect;iune S = 3 mr.a 2 ~i re.zistenta
R = 40 n, este plasata intr-un cîmp magnetic unifo.rm, av1nd a.x:a paralAln
eu liniile de foria ~le oimpului. Prin rotiren hohinei eu 180() in jurul unei axe
perpendiculare p~ liniile de cimp, un galvanometru indicà inducerea uMi
sarcini Q = 4,5 · 10-s C. Sa se determine intensitatea cimpului magnetic.
3.2.122. Un conduotor eu luugimea l 1 m, pal'ct1rs de un curent J =

=
= 5 A, se afla intr-un cîmp de inductie magneticà B = 1,5 T. Directia condnr-
torului face eu direc.t,ia oimpului un unghi a.= 30°. Sa se determine forto. F
la oare este supus conductorul §Î puterea neces-ar{l pent,ru a dep}asa conduc-
t,orul. in sens invers f oriei ou viteza v = 8 tn/s.
3.2.123. lntr-un cimp mngnotjc unifm·m, eu induct,ia B = 1 T, sînt aR,e-
zate orizontal, perpendicular pe directia cimpului magnetic, doua hare pm·a-
lele, de rezistenia electricâ neglijabila., lungi de 5 m ~i la o distant,à de 0,5 m
una de alta. Perpeudicular p.e oele doua bare se poate deplasa, f ara frecare. o
tija conductoare de rezistenta. 1 .Q §Î masâ 100 gramo. Circuitul format din
cele doua bare §Î tija transversala este alimento.t de lu o sursa de curent ron-
tinuu avînd. tensiunea 100 V §Î rezisten}a interioara. neglijabila. Se cere:
1°. energia furnizata. de sursii in timp de 0,2 secunde;
2°. oare este foria eleotromagnetioa ce acyioneo.za. asupra tijei?
3°. timpul in oaro tija se deplaseaza pe cei 5 m lungime a barelor .
. 4°. vite.za §i energia c.inetioa a bare-i în momentul parasirii ~inelor. Nu
se va µne seama de tensiunea ~leotromotoare indusa în tijii.
3.2.lM. ln dispozitivul reprezentat in figura 3.101, AB i;i CD sint doua
bare conductoare de rezisten}a neglijabila, iar conductorul .MN de rezistent,ii
egalà eu 0,1 n ~i lungime l = 1 m, luneca farà frecare pe cele doua bare C'll
viteza constant.a V = 10 m/s. .
Rezistorul r care închide circu- A · .. !! B
itul arc rezistenia 0,1 n. Dis- l-
X X X>( )(
1
l
pozitivu1 se afla întt-un c!mp X X X >.
X .8 X
de induot,ie B·= 0,6 ..~, pe;pen~ r X >c >< X
X~ l X t-
' ·
dioular pe planul c1rcmtulm .)( X X >< )< X
>< X X
-~i 1ndreptat dinspre observator
spre figura. Sa. se cafouleze: î~ X )(X
""
X X X )( JI(
.. 1
1°. tensiunea electromo- C -N ·,
toare indu.sa in circuit §Ï :r◄'ig. 3.101.
cutentul prin acesta;
2°. for~a exercitata asupra conduct-0rului Jl'/J.Y;
3°. puterea .mecanioa necesara deplasârii conch1r.t,oruJui eu vit.eza Y:
4°. sa se arate ca pnterea meoanica de la punctul 3° este egala. eu put.ere.a
Joule disipata in oirouit.
3.2.126. Un conductor rectiliniu lung strabat,ut, de un curent const,ant,
J = 100 A este a.§eza-t perpendicular pe liniile dP- fort-a ale unni cîmp magne-
t-ic uniform de inductie B = 5 · 10-~ T. Sa se defimmsca locul punctelor din
jurul conduc.torului in care oimptd magne.tic este nul.
271
8.2.128. 0 spirl dreptunghiularl de dimensiuni a = 30 cm fi b = 8 cm
este parcursa de un curent J1 = 20 A. Paralel eu laturile a ale spirei, in afara
acesteia ~i la distanta d = 1 cm de una din aceste laturi, exisUi un conductor
Jung pri.n care trece un curent 12 = 30 A. Sa se calculeze for\a rezu!tanta de
interactiune tntre conduttor ~i spirli..
8.2.127. Doua conduotoare paralele A ~i B, situate in vid la 4 cm unul
de altnl, sint parourse de curent,ii IA = 40 A ~i respectiv IB = 20 A, de sen-
suri op use. Sa se calouleze:
➔
1.0 • valoarea induct,iei magnetice B in punotele situate pe dreapta C

paralela cu conductoareJe, situatâ in planul acestora §i la egala distant,a de
fieoare din ele;
➔
2°. valoarea induot,iei B in punctele situate pe dreapta D paralela. eu

cele doua oonductoare ~i la 8 cm de A, respectiv 18 cm de B;
3°. fort,a ce se exercita pe unitatea de lungime din conductorul ce, coïn-
cide eu dreapta C de la punctul 1°, oonductor pareurs de curentul 10 = 5 A
de aoela~i sens eu JA. ·
S.2.128. 0 bobina circulara plata (multiplicator) eu aria 144 cm 2 este

constituita din n = 10 spire. Aceasta se roteite in jurul unui diametru intr-un
oi~p de induc\ie magnetica B = 25 T, perpendioular pe axa .de rotatie. Sa
se oalouleze viteza unghiulara eu care trebuie sa se roteasca bobina pentru
oa t.e.m. indusa. sa aiba valoarea maxima emax = 20 V.
3.2.129. Un solenoid eu lungimea l = 8 cm §Î sect,iunea S = 6 cm2 are
N = 96 spire. ln jurul solenoidului ~i catre partea de mijfoc a acestuia se
infa.Qoard doua spire ca in figura 3.102. Fàcînd sa treaca un curent electrio
de 0;25 A prin spire!& solenoidului, dupa t = 0~05 s, cîmpul magnetic in cen•
trul solenoidului devine nul. Sa se calcule~e t.e.m. indusii in cele doua spire.
Fig. 3.102. Fig. 3.103.
3.2.130. Un conductor AB, eu lungimea l = 2 m ~i rezistent,a eleotrica

R = 0,2 n, a§ezat perpendicnlar pe linii.le de forta ale unui cîmp magnetic
de induc\ie B = 1,5 T ~i Olientat, vertical, este inchis prin rire de rezistenla
neglijabila intr-un circuit care contine o smsa de t.e.rn. E = 120 V, ca în ·
figura 3.103. De mijlocul conductorului, eu ajutonù unui t'ir izolant §Î trecu1
peste un scripet.e fix ac\ioneaza o greutate G.
272
1°. Sistemul fiind ini~ial în repaus, s! se determine viteza con_duotorului
§Î aensul de deplasare, dupa ce sistemul capata o mi§care uniforma (se consi..
dera cîmpul magnetic uniform f}Ï suficient de întins).
2°. Sa se determine puterea electrica P 8 , dcbitata de sursa de alimen-
t1re, puterea mecanica Pm produsa prin deplasarea greuta\ii G ~i puterea
disipatü prin efect Joule P J, în urmatoarele cazuri:
a) G1 = 450 N; b) G2 = 1800 N; c) G3 = 2 250 N.
3.2.131. Sa se raspunda la acelea§i intrebari puse de prohlema 3.2.130
pentru acela~i sistem, cu deosebirea ca scripetele §Ï greutatea G sînt mutate
in purtea stînga a conductorului AB. Se va considera numai cazul G =
= 450 N.
3.2.132. Printr-un conductor rectiliniu ~i orizontal, aflat la înaltimea h1 =
= 7,5 m cleasu-pra solului circula un curent J = 700 A. 0 cale ferata trece pe
sub conductor pe o directie perpendiculara pe dil'ectia acestuia. Sa se studie.rn
varia\ia t.e.m. indusa în osia unui vago11 cai·e circula pe calea f'erata eu
viteza constantü v = 2~ ms- 1, considerind lungimca osiei l = 2 m ~j afJat.ë1
la "f½ = 0,5 m deasupra solului. Sa se determine valoarea maxima a t.e.m.
induse.
3.2.133. Un electron eu o energie cinetica de 10 eV se rote~te intr-un
plan perpendicular pe un cimp uniform de induc}ie magneticâ B = 10-4 T.
1°. Care este diferen\a de potential eu care a fost accelerat electronu]?
2°. Care este raza traiectoriei descrisa de electron în cîmp?
3°. Care este frecven~a §Î perioada electronului în mi~carea în cîmp?
4°. Care este sensul de parcurgere a traiectoriei?
3.2.134. 0 particula a. parcurge o traiectorie circulara de raza r =
= 0,45 m intr-un cîmp magnetic de inJuct,ie B = 1,2 T. Sa se calculeze:
~) viteza particulei; b) perioada sa de rota~ic; c) energia sa cinetica; d) dife-
ren\a de poteniial eu care a fost accelerata pentrn a primi aceastâ energie.
~ Un electron intra cu viteza v 0 = 10° m/s_într-un cîmp magnetic :·
omogëîiclëinduc\ie B = 10-4 T, viteza el_ectronului facind un unghi a= 45°
eu directia liniilor de for\a ale cîmpului. Sâ se arate câ electronul va descrie
o elicoida cilindricâ ~i sa se determine raza cilin<lrului, perioada de rota-t,ie a .
electronului ~i pasul elicoidei.
3.2.136. Intr-un tub de raze catodice se obiine un fascicul de electro·,.;,
eu o viteza v = 4 · 10 7 ms-1 , constituind un curent eu intensitatea de 10-~ A.
1°. Cm·e este enei·gia cjnetica a unui elect,ron din fascicul? ·
2°. Care este diferenta de poten\ial înt.re electrozii tubului?
3°. Fo.sciculul de electrord cade integral pe o pliicu\a de platina de masà ·
m = 50 g. Considerînd ca întreaga energie cinetica a electronilor este absor- ·
sa se spuna cu cite grade Sf~ ridica tem-
bita de pHicutà sub forma de caldura,
p3ratura plâcu\ei tntr-un minut. Caldura specificâ a platinei este c = 147
J/kg · K.
4°. Fasciculul de electroni de la punctul 1° traver-seaza in vid, cimpul
electric uniform al unui condensat01· plan, ale cârei armuturi an lungimea
l = 5 cm si sînt deuâ1·tate eu cl = 2 cm l?Ï paralelH eu directia initiala. a fasci-
culului d; electro~i. 1ntT-e armâturile condensatorului fii~d o diferen}à de
potential U = 500 V, sa se studie,.e traiP-Ctoria unui electron ~i devia\ia
acestuia. in cimp.
278·
362.137. Consideram un fascicul de e1ectroni emi~i dB un catod c, accAIP.-
rnti in direciia O X do un anod A éare Jimit.eazl\. fascicù1ul eu o diaftagtriA lY:
fa,ciou1ul accelernt intilne~te un ecran fluorescent. Diferent,a de potential
lntre catod ~i anod liHl,o (J 1 ~= '104 V. Sa se detrrmine:
i vit.cza v0 ~• mwrgia cinetica a unui electron nccelerut de cimp ~
0
•
2°. fnsciculul <le elcetroni este 111pus apoi pe o distnnta l = fi cm ac"tiuuii

unui cîmp electric ,uniforrn, creat intrfl armi"itnrile unui condensat.or plan,
pmalnlP- en plam1l X.OZ ~i d11j1art.11te lR rl = 2 cm. Dif Prent,n de pot0.nt,ia1 intre
armat,mi estr, li,:, = J 200 Y. Sii se sludiP-ze m1~cnrea nnni ele0t.ron. Dindn-sè,
conform figurii 3.10!i: JO' = D = 30 cm, sà se cnlcnl':'zfl deviat-ia y a unui
electron pe ecrannl fluorescent;
l-
Fig. 3.104.
3°. elP,ct.ronii sint, s11p11~i pe acee.a~i distant,ü l = 6 cm e.xchL~iY ~rnt,iunii

unui cimp de induclie magnetica uniform B = i,8 • 10-3 T, pnraJel la OY
~i lndreptat în sus. Sà se studieze mi~carea unui electron în cîmpul magnetic
~i sa se calcnleze raza arcului de cerc descris ~i devia~in Z a elect.ronului pe
ecran;
4°. facem sa ac\ioncze simultan, atit cîmpul electric de la punctul 2°
cît cimpului magnetic de la punctul 3°. Fie punctul M în care un electron
§i
oiocne~te eéranul. Sa se dotermine Jocul geometrio al punctelor de impact
ole electronilor eu ecrnnnl, în con<lit.iile in cnre nu to~i electronii au acooa~
Yit-ezà.
3.2.138. 0 picli.f.nr:1 de ulei de masa m = 6,40 ~ 10-16 kg se afla int.re
armai nrile orizontnle ale nnui condensator plan eu distanta int.re armatnri
<l = :10 mm. In absent,a cimpului electric, picatma cohoara uniform eu viteza
.:,\ = 7 .8 · 10-0 m/s. Cînd se aplica condemmtorulni o dif,~f'f-lnt-a <l~ potent,ial
U =-90 V~ picatura mctl uniform en vit.cza v2 = :l,6 • 10-5 m/s. Sa se. daducà
snrcina elecLricà eu cnre este încarcata piclitura de ulei.
3.2.139. Diametrnl interior al duantilor unui ciclotron este .D = 1 m.
Induct,ia magnetica deviatoare este B = 1,2 T, iar diferenta de potFmtfol
acceleratoare, între dunnH, nste U = 10 5 V. Sa se dctnmine:
-1 °. energia maxi mu ~i respectiv viteza corespunzatoare eu care parâs0sc
protonii ciclotronul; ·
3°. 'timpul cit dureaza accelerarea protonilor pina la viteza maxim:1.
Se dau: nip = 1,67 • 10-27 kg; qp = + 1,6 · 10-19 C.
3.2.140. Un fascicul orizontal de electroni se mi~ca dupa direot,ia XX'.
Eleotronii clin fascicul nu au tot,i aceea~i viteza. Fasciculul traverseaza simul-
-+
tan un cîmp magne tic uniform B, orizont.al ~i perpendicular pe XX.' ~i un
4
ctrnp eleotrio uniform E vertioal, ca tn figù.ra 3.105.
Sa se dea expresia vitezei v0 a electronilOT' care vo1
E- . i>
trece prin orifioiul O diil pai'avanul P.
3.2.141. Care este viteza pe care trebuie sa o .. r-d . X'.
aibà un electron, pentru ca mi§oindu-se orizontal, x
perpendioular pe direct.ia ctmpului magnetic terestru
sà se mentina. la aoeea~i iniiiiime? Componeilta ori-
zontala a i.ntensitâ~ii otmpului magnetiè terë.stru este Fig. 8.H~.
H 0 = 16 A/m .
. ~-2-!42: Un ca,~ru dreptunghiular de ~limens~uni 2~ C"f!l x_ 10. ~. fÎ
const1tuit dm 500 spire (bobma platâ) se rote~te eu viteza unghmlarâ oonstan-
M. (ù == 20 r. tadiani pe secunda in jurul unei axe otizontale iiltr-ttil o.1mp
magnetjc ~niform ou B == 0,5 T, ctmpul fiind perpe:hdicular pe axa de ro-te:1,iè
a oadrulm.
1°. Sa se exprime în func\ie de timp t.e.m. indusii in oadru ~i sl se oal-
culeze valoarea ma~ima a acasteia.
2°. Sa se exprjme intensitatea curentului debitat de t.e.m. de la punr-
tul 10, într-un circuit de rezistenta R = 50 Q. Srt se reprezint.e intr-o aoee~
diagramâ, dependenta de timp a t.e.m. indusa ~i curentu}uj dehitat.
3°. Sii se calculeze oantitatea de caldura degajatà, pe minut, in circuit..
3.2.143. Un cadm pâtrat, cu latura l = 20 cm ~i avînd N = 10 spire,
are extremita:µle spirelor legate la doua inele conductoare ~i izolate intre ele •
. Sistemul format din oadru ~i. inele se roteijte in jurul unei axe din planul
cadrului ~i treciild prin centrul acestuia. Cadrul se rote§te uniform eu o freo-
. ven}à v = 50 ture pe secund a, intr-un ciinp uniform de inductie B = 0,2 T
~i orientat perpendioular pe axa de rota\ie a cadrului. Pe oele doua inele, care
reprezinta termina\iile cadrului, apasa douà contacte, unite printr-un :rezi&..
tor eu Il= 4 n; oadrul are rezisten·~a r = 1 n. Se cer:
1°. expresia t.e.m. indus~ in oadru ti reprezentarea grafiol a aaestei-ai
2°. e:1.presia intensitaiii ourentului prin rezistorul R.
3.2.144. Un curent alternativ are pulsa~ia <,) = 314 s-1, M;a in~td4
~o === 2:. radiani oi va.loarea muima a intensitalii lm== 10 A. St C'e'I':
. 6
1°. perioada §Î frecven~a cul'entului alternativ;
2°. expresia dependeniei de timp a intensita.W curentului;
3°. reprezentarea grafioa a dependen\ei de timp a intensitl\ii cûterttului;
4°. ) i la momenteie f. == : 0:, .!....
-valorile inomP-ntane ale intensitti+,ii 12 ;
T ~ T.
6: 3
3.2.145. 0 bobinà eu inductan\a L = 0;5 H este parcursa. de un curent

,i
alternativ ou Ier= 0,5 A frecventa v = 50 Hz. Care este tensiun~ la bor-
nele bobinai?
S.2.14:6. Un generator furnizeazi o tènsiune alternativa u. = 141,4
sin 100 nt vol\i. Cate este frecvenia acestei tensiuni ti tensiunea ef-eotiva U?
S.2.141- a) La hornele generatorului · din problema 3.2.146 se ouplèàrœ
un tncitlzitor eu rezisteniA. purâ Rti este sttabàt-üt de ttn ôür-ént èù intiënài-
.tatea efectiva 1 .. 5 A. Sa se calouleze R. ·
· b) La bor.nele aoeluiati generator s-e oupleaza o bobinl de induotan1a
L = 0,1 H ~ rezisten"fR R = 20 n. Sa se calculeze intensitatea efectiva.
3.2.148. La hornele generatorului de la problema 3_.2.146 se cupleaza
un condensator cu capacitatea C = 10-4 F. Sa se calcuJeze intensitatea efec-
tiva.
3.2.149. La hornele unui generator de tensiune alternativa u = 141,4
sin 100 rtt volt,i se conecteaza o bobina de inductan~a L = 0,1 H §Ï rezistenVi
activa R = 20 n ~i un condensatur eu C = 10-4 F legate in serie. Sa se cal-
ouleze impedania Z a circuitului §Ï intensitatea efectivà J care parcurge
circuitul. Ce se poate spu,,e despre circuit?
3.2.150. Se cupleaza la bornele unui generator de tensiune alternativa,
o bobina de inductan\a L = 10-? H §i un condensator de ca pacitate C ==-
= 1Q-G F. Pentru ce frecven~a. circuitul intra in rezonant,a?
3.2.151. 0 bobina co11ectatii la tensiunea' continua Uc = 20 V lasa sa
treac·a. prin ea un curent / c = 2,5 A. Aceea§Î bobina conectata la bornele
unui generator de tensiune alternativa de valoare efectiva Uer = 17,8 V ~i
frecvenia v = 50 Hz este parcursa. de un c1m•11t de intensitate efectivâ IJ =
=2 A.
a) Sa se calculeze rezistenia R ~i inductania L a bobinei.
h) Care este defazajul cp între curent ~i tensiunea sinusoidala? Sa se
traseze diagrama.
o) Care este puterea electrica dezvoltata in bobina in cele doua oazuri?
In ce forma de energie se transformii energia electrica?
d) Bobina are un miez de fier care multiplica inductanta bohinei de 100
ori. Cît devine intensitatea efectiva §i defazajul cp?
3.2.152. La o sursa de tensiune alternativa U = 50 V2 sin 1 000 t volt,i
este cuplata o bobina de rezistenta activa R = 10 .Q ~i este parcursa de un
curent efectiv l = 0,1 A.
1°. Sa se calculeze inductanta bobinei ~i def azajul intre tensiune iÏ
intensitate. Sa se scrie e:xpresia intensita\ii instantanee.
2°. Ce capacitate trebuie sa aiba un condensator care legat in serie eu
bobina face ca, curentul ~i tensiunea alternativa sa fie in f aza?
3°. Sa se determine, in conditiile de la punctul 2°: a) intensitatea efectiva
~i tensiunea efectiva la }Jornele ])Obinei ( Ub) §Î respectiv la bornele condén-
satorului ( Uc), precum ~i raportul Ubf U.
3.2.153. La o re\ea de tensiune alternativa eu Uel = 120 V sînt ouplate
în serie doua bobine avînd parametrii: R 1 = 15 Q §Ï X 1 = 8 Q §Î respectiv,
R 2 = 33 Q ~i X 2 = 56 n. Sâ se traseze diagrama vectoriala §Ï sa se calcu-
leze: ·
1°. intensitatea efectiva a curentului in circuit;
2°. tensiunile efective U1 ~i U2 la bornele celor doua bobine;
3°. factorii de putere ai bobinelor (cp1 §Î cp 2 ) ~i al oircuitului (rp);
4°. puterile in circuit.
3.2.154:. Lao re~ea de curent alternativ eu tensiunea efectiva U = 120 V
sînt ouplate in paralel: un rezistor eu rezistenia pura R = 2,5 n, o bobina
fa.ra rezistenta ~i avind reactanta XL= 4 Q ~i un condensator eu reactan~a
~apa:citiva Xe = 7,5 O. Sa se calculeze intensitatile curentilor prin fiecare
din aoeste elemente, curentul total §Î f actorul de putere. Sa se traseze dia-
grama.
271
Lt.1&8. ln cirouitul unei surse de curent altemativ f = 10 sin (i 000 n:t)
1
A se cupleaza iu pm•alcl, un condensator c;u C = ~~' F ~i un rezis·~or fara
reactanta, avind reziste11 \,, li. Sa se determine valoarea rezistentei R, pei1tru.
care circuitul absoarbe o putere activa maiimâ. Care este valoarea acestei
puteri ~i cît este f acturul de putere?
3.2.U,6. 0 bobina dH rezistent,a neglijabila, de in<luctantu L = 2,10- 2 H
este conèctatâ la un gcirnrator de tensiune alternativa lier= 100 V ~i frec-
ven\a v = 5 • 103 Hz.
1°. Sa se calculeze inlnnsitatea eficace a curent.ului CH Lrece prin bobinl.
2°. Cum variazâ aceasta int.ensitate in bobina pentru diferite frecvent.e
ale tensiunii aplicate?
3.2.157. La bornele unui generator de tensiune nlternntiva eu Uer =
= 100 V ~i frecven\a v = 5 · 1oa Hz se cupleaza un circuit continînd, tn
serie, o bobina de rezist,cnt,ti neglijahila ~i inductant,if L = 2 • 10-2 H, un
condensator de capacitate C = 8 · 10-s F ~i un rezistor do rezistentü pura
R=236 n.
1°. Sa se calculezo intensitatea efectiva prin circuit.
2°. Sa se calculeze tensiunile efective Ja bornefo fiecarui element de
circuit §i sa se faca diagra~a Fresnel.
3°. Sa se calculeze defazajul între intensitatea inst.nntanee ~i tensiunea
la bornele circuitului.
4°. Sa se reprezinte grafic varia\ia inten!-tit5vii efoctive în functie de
inductan\a .L §Î sa se interprcteze acest grafic.
5°. Sa se determine vuloarea L 0 a inductan\,ei bubi1wi pentru care c.•1ren-
tul are valoarea maximù; s;l se calculcw valoarea acestni curent., p1·ecum ~i
diferen ~a de potent.ial la bomele bobinei, condensatornlui ~i rezis1.orului.
3.2.158. Un generatol' de curent alternativ men\.ine ]a borne o te.nsiune
sinusoidala a ciirei vuloare maxima este Um = 282,2 V ~i la o frecYenta v =
= 60 Hz.
lntre bornelo generai:.orului se cupleaza, legate in se.rie, un condens'ltor
de capacitate C = 13,25 · rn-a F §Î o bobina a cârei rezisten~a este R = 15 Q
ijÎ •ïnductant,a L= 0,797 H. Se cer:
1°. diferenta do potential efectiva U la borncle generatorului;
2°. impedant,a circuitului;
3°. intensi tatea cîectiva a curentului debi tat;
4°. tensiunile efective Ub §Î Uc la bornele bobinei ~i respectiv, conden-
satorului ~i sa se construiasca diagrama Fresnel pentru circuit;
5°. energia disipata in 10 minute în circuit;
6°. factorul de putere al circuitului;
7°. ce valoare L 0 ar trebui sa aiba inductan\a bobinei pentru ca impe-
dan~a circuitului sa se reduca. la rezisten\a R a bobinei? ln aceste condiW,
sa se calculeze: intensitatea efectiva, u,, §Îu;;
8°. sa se calculeze energia dezvoltata in circuitul din oondi~iile de la
punctul 7° in timp de 10 minute.
3.2.159. Alimentata la o tensiune oon-tinua de 100 V, o bobina este
parcursa de un curent de 2,5 A, iar la o tensiune alternativà cu U,r == 100 V
~i frecven\a v = 50 Hz este strabatuta. de un eurent de 2 A.
5
ln serie cu bobina se conecteazi un eondensator eu C -== • t0·• F fÎ
Sn
circui~ format este a l i ~ la ~i\lllea al~vl U.,- .. 100 V..
•
Se cer:
1°. rezisten\a ti induotenta bohineJ ~ .
2°. intensitatea prin c.irouitul eu condensator;
3°. tensiunea la borneJe bobinei ~i con<lensatornlui, precum ~i diagrnrqa
Fresnel pentru circuit;
4°. defazajul la bornele hobinni ~i respectiv la horneJe circuitultü ,i
interpretarea rezultatelor;
5°. valoarea capacitrttii condensntonilui care ar produce rozonan~a ~i
vajoarea intensi tatii curentului in acetrt caz;
6°, puteri1e in circuit.
3.2.160. Un circuit este formnt, dint.r-nn condensat.or de capi:witat.e
'l
C = . :'. • 10-3 F, legat in serie eu o bohintt, cnro nre rezistent,a activa Ra= ld"l
7;
0 2
§Î inductania L = ·: H. Circuitul ei-te nJiirnmtat de la un gene.rat,or de
tensiune alternativa u = 20 I/2 sin 100 ,.t volti Bobina are /\\ = 200 spire
~i serve~te ca primar unui transforma Lor en 1\T2 = 25 spire in secundar. Se cer:
a) frecvent,a ~i perioada cmentului de aJimentare;
h) diagrama Fresnel a tensiunilor ~i intensitatea in circuit;
c) tensiunea Ja bornele bobinei ~i condensatoruJui;
d) defazajul între I ~i U la borne le hobinei ~i la .hornele circuitului;
e) tensinnea la hornele secundarului.
3.2.161. La hornele unui generator de tensiune alternativa eu Uer _:_

5 103
=
.
20 V ~i frecvent,a v = · Hz sînt conectnte, in paralP-l, un rer,ist.or eu
1~
re.zistent.a li = 400 nsi o bobina eu indnctnnt.a L = 2 · 10-2 H si rezist.enta.
neglijah.ila. • ' •
1°. Sa se calculeze intensitat,ile curent,ilor prin fiecare deriva~ie ~i ouren-
tul total.
2°. Sa se faca diagrama §Ï sa se dr.duca <lcfazajul între I ~i U.
3.2.162. La o sursa de tensinne aJf.ernativa en Uer = 120 V sînt ouplat-e,
în serie, o bobina en rezistent,a actin1 R = 16 n
~i reactant,a induct.i'v-a .Xr, =
= 30 n ~i un condensator cu reactant,a capacitiva Xe = 18 n. Sa se deter-
mine:
1°. impe(hmta circuitnlui Z, intcmsitatea e.fectiva a curentu]ui J ~i
factorul de put.erA; sa se e~ncute diagrama:
2°. tensiunile efective Ub ~i Uc la bornele bobinei ~i respectiv conden-
Sfltorului;
3°. puteriJe în circuit.
3.2.163. 0 re~ea electifoa de rezis~ent,a R = 2 ntransporta Tin cu-rent
alt.ornntiv de frecven\a v = 50 Hz Jn un con Lor. Tensiunea efectiva la bornele
contornlui, considerata constantu, este U = 120 V.
1°. Un încalzitor, lipsit de inductant,a, montat. la cont-Or, funcyioneaza
timp de 5 ore. Contorul indica un consum de 6 kWh. Sa se calcu]eze int.en-
sitatea efectiv,1 a cur.entu]ui. Ca.re esle pierdP-rea de energie pe Jinie?
2°. Inlocuim inci'Uzitorul de la pnnctul 1° eu un mot{lr oare functfo-
neaza en un factor de putere cos ? = 0,8. ~t.iind ca cont.orul indicà. un con-
sum de 6 k\Yh in 5 ore, sâ se caJculeze not1.J\ Yaloare efectiYâ a cure:Q.tului
~i pierderiJe pe. linie.
,r. Lo -..,.eiè oontorului " ouplN.&i ~ f.Jn oondensa.tor ou oapnci ..
tate, C .. tO-• F. Sl se oalculeQ intensitatea eurentului, pierderHe pe linie
~ 5 tre fi OODI\UJ.lul ïn(licat de cout.or pentru 5 Œe.
S.fUG,4:. La hornele unni generator de tensiuna alternativa eu fr~v~nta
., = 50 Hz se cupleaza un rezistor de rezistentà R = 15 n, o hohinâ eu re~is-
ten~a aotiva Ra = 1 n ~i induotanta L = 5 · rn- H ~i un condensator
2
ou oapaoitatea C = 10..,..~ F', toate aoestea legate în serie. Se. ce.r:

r 1• impedant,a Z a circuitului ~i diferen\a de faza 9 întrP. int-ensitat.e ~i
tensiunea. alternatiYa, la bornele circuitului; sà se trasezc diagranrn;
2°. care este, în func\ie de L ~i C, frecventa Lensiunii alternative pentru
car~ se poate realiza rezonan\a in circuit?
3.2.165. Intr-un circuit de curent alternntiv de frec,·enta v = 50 Hz
sint con1,inute, 1n serie, o bobina eu inductania L = 0,'l H ~i ·1111 rezist.or de
rozistent,a R. Se constata o de,fazare 9 = 30° intre tensiune §Î intensit~tea
curentului la borncle circuitului.
1°. Sa se deduca valoarea rezistentei R a rezistornlui.
2°. Sa se caleuleze capacitatea C a unui condensator care introdus in
oirouit inlâturâ defazajul.
3.2.rnG. La bornele unui generator de curt~nt alterna tiv eu fr('cven\a
v = 50 Hz ~i amplit-udinea tensiunii E 0 = 100 V se Jeaga, in sorie: o hohina
C'U rezistenia nctivii. Ra .= 10 .Q ~i induct.anta L = 0.2 H ~i un condensotor
de capacitate C. Sa se cA.lculeze valoarea capacitât,ii C pentru care t.ensiunea
la borne]p, hobinei este maxima ~i sa se calculeze valoarea efectiva a acestein.
3.2.Hi7. Cnre este YHloarea inductant,ei L a bobinei care t-rebuiH coneo-
t.ata în pnralel eu nn condAnsator <le capncitat.P. C = 10-° F pentru ca oircuitul
, obt,inut sà aibà frecventa de rezunantâ v0 = 50 Hz?
3.2.:rns. Cn cirenit oBcilant consta •dïntr-o bobina, rle 1nngime l =
= 1.0 cm ~i dinme.t.rn D = 4 cm, infü~nratii spira linga spirù en un f\r con<luo-
tor a carui sPct,iune are diametrnl et = 1 mm ~i o hatcrie de '10 condem:atnnre
plane, 1Rgate in pnl'alel, o.vind fiecnre plàcile de dimensiuni 20 cm x 1.5 cm
~i separate eu strat de dielectric de grosime 0,1 mm ~i permitivitate· relativtï
€r = 5.
Sa se calonJeze perioada proprio de oscila\ie a oircuitului.
3.2.rnO. Intre homele A ~i C ale nnui generator de tensinne alt.ernativt'i
de fre.cvent,â 'J se Jeag5., in serie, o bobinà AB avind rezistentn fi. ~i indnctimt,a
,L, ~i un condensato.r D (fig. ~:106).
·1°. Intensitatea. efoctiva a curont.ului în circuit fiind J = 0,2 A ,, tensi-
unilA efective UAG = 120 V, UAn = 160 V 9i UBa = 56 V. sa se ca,Jculeze:
R, XL §i X 0 •
2°. Sa se traseze diagrama tensiunilor E;Î curent,ilor ~i sa se oalculezt
defazajul ourentului fa~a de tensiune la bornele circuitu1ui.
3°. ~tiind cà daca un curent de frecven\i:'i -
0
· 125 • • •
"' = -;- Hz ar traversa acela~1 Cll'cmt, ar f1 m
• A
faza. ou tensiunea la bornele eircuitului, sa sP

determine valorile inductantei L - ti oapaci-
. tlpi.-C. ~
Sa ae deduoi valoarea frec-ven1,ai ,. Fig. a.io&.
3.2.170. Un circuit serie, alimentat Ja o sursa de tensiune alternativa
n . 120 V~ sin 100 1r:~ volt,i, c?ntine ~ b~hina ~i o coarda vihranta (AB)
intmsa eu aJutorul une1 greutai1 G, ca m figura 3.107, punctul B fiind fix
iar în A un sc~ipete fix. B~hi~! ~i coarda sint. construite dintr-un _acela~i fi;
de cupru cu diametrul secimnn 0,2 mm, densrtatea 8 800 kg/~ ~1 rezistivi-
tatea 1,6 · 10-s n m .
.. PR_rt~a ,ril?rant~ a coardei, A~, are o lungime l = 1 m ~i se afla. intre
polu A ~1 S a1 unm magnet. Bobrna constituita din N = 200 spire de
diametru 10 cm este cufundata
într-un calorimetm a carui capa-
citate calorica este echivalenta
eu aceea a 6 kg apa ~i se constata
ca acesta se inca.lze~te eu 3°C in
C 10 minute.
1°. Sa se studieze miscarea
•~na,•dei ~i sa se calculeze vaÎoarea
greutatii G pentru care vihreaza
eu amplitudinea maxima, avind
un singur ventru (frecventa fun-
damentala).
2°. Sa se calculeze: a) rezis-
tenta RAB a coardei ~i Rb a bo-
binei; h) intensitatea efectiva a
curentului; c) inductanta L a
bohinei.
3°. Care nste valoarea C a capacita}ii unui condensator, care, plasat in
serie în circnitul din problcmâ, sii provoace trecerea unui curent de intensi-
t.ate ma.ximâ ~i care va fi in aceste conditii, tensiunea la hornele conden-
satorului?
3.2.171. Se construie~te un incalzitor electric de putere P = 600 W
care v:-t fi alimeutat la o re\ea de tensiune altemativa eu Uer = 120 V.
1". Sâ se caJcuJe1.e rezistenta firului folosit pen~ru încalzire.
2:,. Sa se determine intensit;atea efectiva a curentului in regim de funo-
tiornue.
3". Sâ se caJculeze cantitatea de câldura furnizata de incalzitor într-o
ora.
3.2.172. Un watt.metru indicil 220 W lntr-o portiune de circuit suh o
tensiu11e aJt()rnativ:1 de vaJoar·e efoct.ivii. U = 110 V; daca un ampermetru
montAt ln circuit indicâ 2,5 A, cure este faeLoruJ de putere? Ce va indica
mnpermetrul pentru o aceea~i vaJoare a puterii data de wattmetru, daca
tensiunea este con Li nua, De = 1.10 volt.i?
3.2.173. lnfa~nrarea unui transformat.or con}ine N 1 = 125 spire ln

primar ~i N'.!. = :37;") spi1·e în secun<lar .. Diferent,a de potential efectiva la
borne]e primarul ui este U1 = 10 V §Î frecvenia tensiunii alternative este
v = 50 Hz. La bomele secundarului este cuplaL un rezistor eu rezisten~a
pura R ~1 cufnndat intr-un calorimetru al carui echivalent în apa este 0,6 kg
npa. Temperatura calorimetrului se ridiea eu b. 0 = 2,16°C într-un minut.
Sa se calcuJeze valoarea rezisten~ei R s.i intensitatea efectivà a ew-entului
280.
:prin fiecare din cele doua inîa~urari ale transforma'torului. Se admite c!
f actorii de putere sînt aceeat,i in ambele circuite ~i câ randamentul transfor-
matorului este 1.
3.2.174. 1°. 0 cadere de apa alimenteaza un generator de curent alter-
nativ; instala\ia are un randarnent 0,80 ~i gPnPrntnr11l t'urnizeaza o tensiune
efectiva de 4 000 V. Tensiunea fumizati't de alt.emator este ri<licatii eu ajuto-
. rul unui transformator al carui secundm· a1·c 1h-~ fi() ori rn~i multe spire decît
primarul. Puterea fumizata de sticundar este de '1 • fOi W. $Liind ca debitul
mediu al caderii de apa este de 10 m 3 /s ~i ei"i 1·:HHlnmentul alternatorului este
egal eu acela al transt'ormatorului ~i egal eu 0,90, sâ se calculeze inaltimeo.
de la care cade apa.
2°. Puterea fumizatâ de instala\ie ~stB L1·an8po1·t,nUi la o distanta de
200 km printr-o linie constituita <lin douu IÏ1·1~ de enpru eu sreiiunea dû
100 mm 2• Sa se calculeze: a) tensiurwn efoctiva la plecarc; h) tenshm1:1a
efectiva. la consumator ~i puterea disponibila. Factorul de putere al retelei
rn-s
este 0,8; rezistivitatea cuprului este '.l,6 • n m.
3°. Ce sec\iune trebuie sa aiba firul clacft dol'im sa transportum aceea~i
putere., eu acelea~i pierderi, tensiunea c.fectiva la plecare t'iind 104 V?
3.2.175. Pentru masurarea capar.itntii unni condensa1o,·, se realizeaûi
montajul reprezentat în figura 3.:108. între bornele 1W ~i N RP nplidl o ten-
siune alternativa sinusoidala de frecventa ,, =~ 50 Hr.. lntr.nsit.atr::t Pt'nctiv:1
a· curentului prin ampermetru este I = 288 mA ~i tensimwa efectivi't lu bor-
nele condensatorului este Uc = 52 V. .
a) Rezisten\a voltmetmlui este considerot sul'icie11t de mare incit
curentul ce trece prin el este neglijabil. Sa se calculeze C.
b) Voltmetrul se considera ca are o rezistentii pm· ohmiea R = !1, 000 Q;
rezulta ca valoarea capacita}ii gasite în conditiile <le la punclul (a) diferâ
de valoarea reala C0 • Sa se calculeze eroarea relativâ ~c. ·
l'o
l1 .
0,-----
•
/
b/ 1.
oJ
.:~ f2
_L,,
1 1
;$
-r"
1
J,~
(
N
Fig. 3.108. Fig. :uo~.
3.2.176. Se realizeaza montajnl <lin figurn 3.lOD. Capacitatea cnrHh~n-
satorului este variabila; bobina ni·t1 o rBzistentù activa R === l'l,Ï n ~i o induc-
tant,a L = 0,95 H. Se aplicâ întrn punct1~le ]l1 ~i N o tensiune a1ternativâ
eu valoarea efectiva U = 120 V si frecventa -v = 50 Hz.
a) Pentru ce valoare a capacit5-t,ii C, cure~1tul i este in faza eu tensiuneu u?
b) Sa se calculeze, în acest caz, valor·iJe efective 1 1 , / 2 §Ï J.
3.2.177. Un electromotol', alimentat lu curent alternativ sub o tensiune
efectiva U = 220 V, furnizeazâ o putere P = 3 kW. Stiind ca randamentul
motorului este 1J = 0,92 ~i factorul de putcre este 0 180; sü s~ calculeze inten-
sitatea efectiva a curentului care strabate motoruL
281
ff.;.f,S. Un oirouit,. ouplat la l>ornele unui generator 4e tenaiu.n.e aJ\e,. ·
~~\iviiCQ. freqv~nia v = 50 Hz, are o rezisten\ii R = t~O O ti ing.uotan\J
L =0,288 H.
a) Sa se calculeze capacitatea condensatorului care, cuplat in serie eu
ciroQ.itul cle mai sus, f ~ce ca intensitatea i a curentului sa fie in faza eu ten-
siunea u.
· ~) A.oee~~i intrebare, pentru cazul condenaatorului ouplat in derivati&
cq oiroq.itql füit,ial. .
~,~,178. La bornele une.i siµ·se de tensilme aJtemativa sinusoiqal~, ~e
freoventa v ~ 50 Hz s,i tensiune efectiva U = 220 V, siut cupfr~.te in par~lel
un rezistor eu rezistenta pm·a care consumü_ o puter-e P 1i = i 000 lV ~i 1lfl
electron1otor cEtre consuma o putere PM = 2 000 W; factorul de putere al
moto1·µh~.i este 0,60.
~) Sa se calculeze factoml de putere al instaltitiei, precmn ~i valoarea
intensitatii efective a curentului care circula pe linie.
b) Sa se calculeze capacitatea condensator1ilui care ar trebui cupla.t
in derivatie pentru ca f actorul de putere al instala-~iei sa devina 0,90.
3.2.180. Se considera circuitul reprezentat in figura 3.111, alimentat
qe la o reiea q.e curent alternativ eu tensiune4- efect-iva U = -120 V. Se dau
Y4lorile: R1 = 5~6 n, XL= 3,3 n, fl2 = 4,2 n, Xe = 4 n. Sa Sè ealcule.ze
01.~ren\ii 1 1 , 12 ~i curentul total §Î bilantul putel'ilor.
I
R
u
Fig. 3.110. Fjg. 3.111. Fig. 3.112.
3.2.181. La o sursii de curent alternativ eu frecYen\a v = 50 Hz ~i ten-

siw1ea efeotiva U = 120 V, se monteazu, ca in figura 3.112, o bobjna eu
i'ezistenia R = 15 n ~i inductania L = 0;1 H in paralel eu un con<lensator
eu capacitatea C = 10-5 F.
Sa se calouleze curentii ~i factorul de putere al circuitului.
3.2.182. La o reiea de ct~rent q}teruativ eu pulsaiie w = 1 000 s-1 tri
clerivaiie c~ un reostat 4e rezistenta R 1 = rn Q ~i inductnuia L 1 = 0,0~ H
este cuplat un rezistor de rezistenta olnnici't H.2 = 20 n ~i tot in p41·a.lel,
1tn conp.ensawr do oapacitate C = 4 · 10-s F. Curentul in rezisloml R".J arB
valoarea I 2 = 6 A. Sa se calculeze curentul: pl'in reostat, IR; prin con.densato1·,
le; curentul total ~i factorul de putere al oircuitului.
3.2.183. Un dinam eu e~citatie serie are urmatoarele c.aract.eristici ale
t11<-J~~îihû: · fi~ ~ 1,5 Q, ·r~H~ ·sec{i~rüi Wcqi; lungi+u~1i t = i'p· çµf· ~i.
r =;;: -:
1.V =? 90 spire. Indusul se roteit~ c~ n ~ 10 ro~tW pe· s~e~¼}-qi, ~ o~~. •_:
ma·gnetio al ind1.1-ctorului. Rezisten\a inductorului este R, = 0,5 O; induc\ia
magneticà are valoareu B = 3 T. Sa se calculeze:
1°. t.e.m. prodnsa de din1:1.m;
2°. curentnl si tensiunea de utilizare daoa dinamul alimenteazâ un cir-
cuit e:x.terior eu 1:ezisten\a R 0 =· 16 il;
3°. numarul de becuri eu rezistenta R = 240 n fiecarc, rnontate in
derivat,ie pe cure poate sâ le alimenteze dînamul;
4:i_ puterea unui bec:
5°. randamentul e.lectric al dinamului.
3.~.18--1. Un dinam s.unt este l'olosit pentrn incùt·carea uuei Laterii de
a.cumulatoare eu o intensitute 1 = la A. Bate,·iu at·e t..e.m. dt~ 50 V ~i rezis-
tent,a interioa1·ü O.:', U. Hezistentele <linarnulni sint de '!GO n pentm lnfu~u-
l'arèa de e:x.cjta~ie t-;i 0,5 G, aceeu a rotorului. Couductoarele de legùturü de
la dinam la baterie au o r(~zistenta <le 0,6 n.
1~. Sa se oalculeze iuLensitatea curentului de e:xci t-atie ~i intensitatea
curentului <lin 1·otor·.
:J'. Sa se calenle.ze t.e.m. a <linarnului.
3~2.185. ln schema reprezenlutii "in figura :_L113 sfot. ulimeutate de la o
plate în paral1~l: un rezistor eu rezis-

tenta R = 20 n, o bobina eu rezisten ta
i
sursü de tensiune ultemativa de frecve11tii v = 50 Hi ~1 tensiune et'ectiva
U = 100 V urmâtoarele elemente, eu-
1
, ----~---~----
__
~ l
T
activa RL = 15 0 ~i inductan\a L =
1
R
fC= 50 mH ~i un condensator eu capa- <"' R C
oitateo. C = 5 · 10-~ F.
Sa se deduca intensitatile curen·
tilor prin fiecare element §Î curentul _
î < e.,ÎJ L
'><
total, precum ~i pnterile. Su se traseze Fig. 3.113.

diagrumele t.ensiuniJor ~i curen\ilor.
:J.:l!18U. Cn conductor vertical, eu un capàt pus la piimint (anteuâ), éµ'e
lungimea Z = 30 m ~i capucitatea p:·op1·ie C = 10- 1° F. Se cer:
1. 0 • sa so culculeze in<luctant,a propt·ie a antenei;
2°. sub actiunea m~ei desca1·cCu·i elcctrice uLmusferice, an Lena este strâ-
batu·ta de un curent constant eu intensitatea J = IO0 A. Cunnseind 1·ezisle111a
R = l Q a antenei ~i capacitatea su caloricü 1( = 120 .J /gmc.l, s[L se culc~lt.-lze
timpul in eare temperatura antenei cre~le CU ~Q = l00°C:
· 3°. eu cit variaz:1 lungimea de un<.lt't rwop,·ie a a11Lenei dupu dilulure prin
1neiilzirea corespunzatoarû Coel'icientul <le diluLare linimù aJ antenei esLe
~ = 10-5 grn d-1 ;
·4°, sâ se calcult.~ze int.ensitatea cîmpului electric uniform din conductor
tn tiru pul descarc:11·i i elect.ri ce:
0
;) • la ce distant[; r
0 de conductor ~i s1we ~e punct ~ardiual, cimpul mag-
uetic cre(l.t de cmontu1 ce trece 1win antena in Limpnl deser1rcu:·ii trnuleaza
oomponentu orizontala a cimpului rnagnetic terestru, care are valoaJ'ea H 0 =
= 16 A./m?
' 3.~.181. U11 ~ctµ,nul~tor de 2 V este conectat in serie intr~un circuit
~~tituit din. d0ua re(?ep~o~re ole~trjce µ,eçu1~osc~te. Cur~ntyl (}ep1~~~ q~
ac~ulator {M'lll cil'cujt este de 200 mA. Dacà in loeul acumulatorului t;e
283
eonecteaza un generator de curent, alternativ avînd tensiunea efectiv~ 2V fi
frecventa 50 Hz, curentul in circuit devine '100 mA.
1°. Care este natura elementelor electrice <lin circuit ~i valoarea mari-
miJor ,caracteristice ale acestora?
2°. Presupunlnd ca frecventa tensinnii alternative :ipliM1.a la bornele
circuitului nr fi ,/ = 103 Hz, sa se calculeze noua vaJoare a intensitâ~ii curen-
tuJui alternativ prin circuit.
3.2.188. lntr-un circuit eh~ctric sint legate in serie: un dinarn cRre are
t.e.m. E = 120 V ~i 1·ezistenta interioara Rn = ~3 n; un solenoid eu lungimea
l = 20 cm: N = 200 ~i rezisten\n electrica Rs = 4 .Q; un voltametru eu CuSO 4
de rezisten\a Rv = 5 Q ~i tensiune contraelectromotoare neglijahila; un
rezistor de rezistent;l R.
~tiind eu în tirnp de 15 minute in voltametru se <lepun 2 g cupru la catod,
sa se calculeze:
1°. intensitatea J a curentulni elect.ric <lin circuit, echivalentul electro-
chimic al cuprului fiind k , 0,33 mg/coulomb;
2°. jntensitatea H a cimpului magnetic pe na solenoidului;
3°. fluxul magnet,ic cp care stràhate o spira a solenoidului, diametml
spirei fiind D
0
= 6 cm;
l1: • valoarea rezistentei R;
!J0 • randamentul e1eeLric al dinamului.
3.2.189. Un dinam eu excitaiie în dcr-ivatie alimenteaza un circuit deri-

va\ie format dintr·-o lampa eu incan<lescenta ~i respectiv un rezistor eu rez-is-
tenta R = 15,9 11. Tensinnea eJcctromotonre a dinamului este de HO V,
rezist.ent,a indusului 0,5 .Q ~i aceea a inductorului de 30 n, iar intensitatea
curuutului in indus 12 A. Sü se calculeze:
1°. puLerea absorbit.'\ <le lampü;
2°. cantitatea <le câlùur:1 disipata în rezistor in timp de o ora.
:t:!.rnO. Dispunem de: un condensntor de capacitate C = 2 • 10-s F; o

bobinà eu rnzisLenta ohmica RL = '10 Q ~i inductania L = 0,3 H ~i de o
sursa de tensiune altemativa sinusoidala a carei valoare efectiva este U =
= tOO0 V ~i M Carei frP,CYP.nta V poate fi variata.
_ -J • FrucventR tensiunii lïind v = 50 Hz, sa se calculezc valoarea efectiva
~i det'nzareu enl'ent-tensiunu pentru curent.ul obtinuL prin cuplarea la sursa
de l.ensiune alternaLiva, sur'.cesiv, a eicnrnntelnr d(• circuit ment;,ionate: con-
d~}nsatol'UI, bobina, npoi nnsamhlul condensator ~i ~bobina legate în purnlel
~i i11 fïne, condensaLorul ~i bobina legaLe in se1·io. In ultimele doua cuzuri,
sa se indice ~i t.ensiunea efectivii la homelè condensatorului ;~i respectiv
hobinei.
2°. Men\,inind valoarea Lensiunii efoctive U = 100 V, sii ~e determine
f1•f}C.:Venta penLru ciwe valoarnn inl,<rnsitâtii cnrentului este maxima si în acest
caz, sa ~e calculez(~ vnloar,:a efectiva ~i <lefazarea tensiunii la hornel~ conden-
satoml ni ~i la bornde bobinci.
3.2.191. Un grmm·ator ~e curent alternativ monofazat dehiteaza un
curent de 40 A Ja o tensi1111r. dn 6 000 V. Energia e1ectrica este transmisa
printr-un transformat,or rid1cat,or· de➔ tensiune eu raportul de transfol'mare
K 1 = 20 ~i randarrrnntul in sarcina ·lj 1 = 0,95, unei linii electrice bit'ilare,
Junga de 150 km. La capàtul liniei este conectat un transformator coboritor
de tensiune eu /( 2 = 40
_!. ~i ·1J 2 = 0,95. Su se determine:
284
1°. tensiunea la bornele secundare ale transfonnatorului coborltor. la
mersul în gol; .
2°. ~tiind ca seciiunea firului din care este confectionata linia electriëii
de transport este S = 5 mm 2 ~i rezistivitatea materialu.lui este p = :1,75 •
• 10-s O m, sa se calculeze puterea debitata de secundarul iransformatorului
ct>bor1tor;
3°. considerînd ea generatorul este instalat într-o termocentrala ~i ca
ahurii turhinei au o temperaturà maxima de 540°C, condenstnd la 100°.C,
presupunind ca. ma§ina termicâ este ideala, iar generatorul electric are randa-
mentul tn sarcina YJe = 0,94, sa se cHlculeze randamentul global al termocen-
tralei ~i al sistemului electric ata~at.
3.2.192. 0 coarda de oiel cu Iungimea l = 1 m, diametrul sec\iunii

0,5 mm §i densitatea 8 • 10? kg/m3 este fixata la cHle doua ex.tremita\i ale
sale ~i se afla intre piesele polai;.e ale unui electromagnet alimentat cu curent
alternativ de frecven~a v = 50 Hz.
1°. Care este for\a eu care trebuie sa fie intinsa coarda pentru ca aceasta
sa vibreze sub actiunea foriei magnetice, avind un singur ventru, eu ampli-
tudinea maxima?
2°. Cum trebu~e modificata aceasta ior~a de întindere, pPntru ca, coarda
sa vibreze astfel ca de-a lungul ei sa se formeze 3 ~i respectiv, 5 ventre?
~.2.193. La hornele unui generator de curent alternativ eu tensiunea
efectiva lJ = 120 V ~i frecven\a v = 50 Hz sint cuplate, in serie, un rezistor
eu R = 300 n ~i un condensator. Sa se calculeze capaci-Lutea condensatorului
pentru care intensitatea efectiva in circuit are valoarea J = 0,24 A ~i sa se
scrie eipresia intensita.W curentului în func\ie de timp.
3.2.194. Un circuit conectat la un generator de curent alternativ de
frecvent,a v = 50 Hz se scindeaza între doua puncte ale sale,M ~i N, in doua
derivatii. Una dintre deriva\ii este constituita dintr-un rezistor de rezistenta
pura R = 200 n, cealalta are O bobina CU rezist.ent,a activa Ra ~i inductanta
L. ~tiind ca intensitatile efective in ce]e doua derivatii sînt egale si cü inten-
sitatea efectiva in cir~uitul principal este cle i l3 or/ mai mare d;cit cel din
derivatii, se cere:.
1°~ sa se·reprezinte diagrama curentilor;
2°. sa se deduca ddazajul curentului in raport cu tensiunea la bornele
hobinei;
3°. sa se arute ca impedanla bobinei este egala eu R = 200 .Q;
4°. sa se deducâ valorile rezisten\ei Ra. ~i indnctant,ei L ale bohinei.
3.2.195. Un circuit oscilant este constituit dintr-un solenoid de lungime
l = 20 cm, avind N = 100 spire ~i secliunea S = 25 cm:?, §Î un coùdensntor
format din doua placi metalice, plane ~i paralele eu suprat'ala S' = 2 dm 2
1
fiecare, separate de un strat de aer de grosime cl = 2 mm. Sa se calculeze

frecventa proprie v0 a oscila}iilor curentului.
3.2.196. Un dise metalic de raza a = 0,2 m se poate roti in jurul ·aiei
perpendiculare in centrul aau intr-un cîmp de induc\ie magnetica B = 0,2 T,
orizontal ti paralel eu axa discului. Pe periferia discului este infa§urat un fir
izola.tor1 de masa neglijahila care sus~ine w1 corp de masa m = 20 g
(fig..3.1.14). Discul este cuplat prin ua,. sa O fi 1lll pu.net. JI, lunèCltor pe
circwnferin\à, i.o. oirouitul unui generator de t.e.m. E = 10 V ti rezisten\l
· i.Qterioarl neglijahiUi; un reoatat este inseriat in circuit.
1.0 • Care este valoarea rezisteniei Il a reoatatului pentru care sistemul
este in echilibru? Se neglijeaza rezistenta electrioa a discului.
2°. Se variaza eu âll rezistenta reostatului din circuit· astfel ca, corpµl
'1Jspendat sa. ürce eu viteza constanta v = 2 ms-1 • Sa se calculeze tensiunea
contraeleotromotoare a acestui ,,motor" ~i variatia ~R a rezisten-tei.
3.2.107. Un cadra piitrat abcd de suprafa~a s = 12 = 20 cm2, format
dintr-un fir conductor, al'e masa m.= 0,1 g f}i rezistenta electrica R == 0,05 O.
Ca.dru! aluneca intr-un plan vertical eu ·v,teza constanta v = l/5 cm• s-1
tndreptaUi în jos. La momentul initial, latura orizontala inferioara cd patrunde
!ntr•Un cîmp de inductie B = 0,5 T ale carui linii de forta sint peI'pendicu-
Jare pe plauul cadrului ~i sint Jimitate in interiorul unui dreptunghi lat de
q b
d ( C
,,
..
8
0
Fig. 3.114. Fig. 3.H5.
5 pr11 ti ino.lt de 1.0 cm.

1°. Sâ se studieze forta electromagnetica care actioneaza asupra cadrului.
2°. Care tt·ebuie sa fie viteza de transla~ie v a cadrului pentru oa forta
ele(Momagnetica sa echilibreze grentatea cadrului? Se ia g = 10 ms-2•
3.2.198. Un electron se deplaseazii intr-un cimp magnetic uniform de
inductie B. La momentul initial, viteza electronului este v0 ~i face un unghi (X
eu direc~.ia cimpului.
a) Sa se stabileasoa ecuatia traiectoriei electronului sub forma para•
metrioâ (x, y l]Î z ca func~ii de timp) luind ca origine a referen\ialului, punctul
➔
unde se afla electronul la momentul iniyial. Cimpul B este orientat dupa
-
-+
axa Z; aiele X ~i Y sînt astfel orientate încit~ veotorul v0 se afla. in
'~ ...
planul XOZ.
h) Sa se calouleze coordonatele punotelor de interseciie ale traiectoriei
electronului eu planul YOZ.
3.2.199. La bo:rnele oircuitului reprezentat 1n figura 3.116 se aplioa o
ûm,i~$. w.ter~ativa sinusoidala. de valoare efeotiva U = 220 V ti f-reoventâ
'\,I # 50 Hz. Rezistorul ·din circuit are rezistenla pura. R ::.~ 22 û, iar ~ol)i~~.
are o inductan\ll L = 318 mH. Capacitatea C a condensatorului din circuit
este astfel aleasa incit voltmetrul montat 1n paralel eu bobina sa indice o
valoare m.a:l.imâ a tensiunii UL· Sa se determine, in aceste condi}ii, indica-
tiile voltmetrului, U L ~i ampermetrului, J. Se neglijeaza rezistenta interioara
a ampermetrului ~.i ourentul ce t1·ece prin derivu\ia cai·e con\ine voltmetrul.
- S.2.200. Un generator de curent continuo, eu excilutje sepm·ata. al'e la
turatia nomiuulu. ns tensiunea de mei·s in go1 U0 = 120 Y. Reziste.nta roto-
rului esle Rr = 0;1 Q. Sarcina generatorului esle reprnzenlatù <le tlû becuri
identice eu tensiunea nominala T.hec = ·120 V ~i pnlet•fü1 nominalü Pv~c-:
= 100 ,v.Cu cit trebuie crescutü procentual tura~iu grme1·1:üorului pentl'u
ca becuriJe Si1 fun<·-tioneze in regimnl nominHI, Pxcilatia rümi11ind eonsLan.Lû?
r -
:
;1
- o _.
l
u' c---0--î R
Fig. 3.116. Fig. a.117.
3.2.201. · Un generaLor de curent cuntinuu, eu excitutie ln derivatie,

debiteaza w1 ou1•ent de sarcina J s = 48 A sub tensiunea U = 115 V. Rezis-
ten~a indusului este Rr = 0;16 n, cmentul de excita\ie lex = 2 A. Sa se
calcnleze t.e.m. E a generatorulni ~i 1·ezisten\a infa~urar·ii de excit.u~ie.
3.2.202. Un generator ou excitatie separata alimenteazii o instala.tie
composa din 100 lampi en incandescenti1 de 60 W la 220 V ~i doua electl'o-
motoare: primul m·e puterea de 8,5 k\V ~i randamentul de 85%, iar al doilea
are puterea de 4,5 kW s,i randamentul de 75%, ambele fu11ct,ioninù lu 220 V.
Fieoai·e <lin cele doua con~notoa.re folosite plmtru alimu11L11rno instnlatiei are
o rezistentii <le 0,05 !1. lnfâ~1.n·area indusului ~<:'nernh,rului are 1·er.istenta
do 0,115 !l. Sa Be <letermine tensiunea lu bomele g,mcm-tlorului ~i puterea
furnizatâ de genern tor in retr~u.
3.2.203. Un gene1·ator eu P,XCitatie SPpnrata functio11ettzii in gol, pl'odu-
cind la borne o tensiune <le 230 V. RPzi~ti.mLu înf11~n11·iil'ii roto ru lui este <le
o,r) n. Sa se determine tensinnen lu ·bonwlu ge~Wl'Hlo,:nlui, atunei cind acesta
ei:;te cuplat eu o retea a c:1,·ei 1·nzistent(t echivalentà t~st.e 11 !1 ourentul de
1
~xcitatie rumînind neschimbat.

3.2_.20i. Un gernmltor eu PXcitatie mi::dii (fig. a.117) produce o t.e.m.
E = l2S V. HHzistnntA rntornl11i HRtn llr = 0;17t, .U, 1·t>zisteu1,a înfâ~m·arii
excitHtiei SfH'ÏP. r# = 0,02 n, curerrtul <le sni·oi,i.1 1 = r,o A, CUl'Pntul in exci-
tatin deriv11\ie este i = 1, 1 A.
Sii St~ calculeze: A) tensiunea ~i vallHH'C-!a rPzi~ll~ntPi "int'c1~uriirii de excitntie
in deriva~ie !;Ï b) valnorea te11siunii la hm·11~le AB ale gern~ratornlm.
3.2.200. Un motor eu excita\ie derivu~ie, eu puteren cle 7 kW, len~iunea
220 V, r:rndament1.il "IJ = 0,82, rezistentr1 rotor11lni Hr = 0,18.~ !1, t'u110tw• •
neazit la ~Ul'(Üna nominala eu tura.tia n === 1 000 r0Lai1j pe minuL. Sa se cttJcu•
28'1
leze tura\ia motorului la 3j4, 2/4 ~i 1/4 din sarcina nominala, cit ~i turutia la
mers in gol. Se va neglija curenlul de excitatie cit ~i curentu! prin roto:· de
mers în gol ~i se va pl'esupunc eu rèlnda1mrnt.uJ a,·e valoarea 0,82 atit pentrn
sarcina uominaJa, cîL ~i pentr-u sarc1n:le l'eduse.
3.2.20(>. Sa se rezolve pr_oblema 3.2.205, în concli~iile in care aceJa~i moLor ·
are e~cita~ia serie.
3.2.207. lJn mot.ni· eu P-xcitatie sr.rie are nrmat.oarele caJ'actcristici:
tensiunea nominala 110 V; puterea' nom inala 7 kW; tura~ia 1 200 rotn\ii pe
minut; ranrlamentul 85 1%; rezisten~a 1·otorului, poJiJor auxiliari ~in înfa~urarii
de excitaiie 0 ,6 il.
Sfi se dPtermine c1mmtul absorbit de Ja re~ea, tensiunea contruelectro-
motoa1·e, cuplul uLil, piPrderiJe mecanice ~j în fier.
3.2.208. lin transt'ormator monofdzat are raportul de transformare
U1 /U 2= 10 000/2:.JL P1~ cadl'UI circuitului magnetic al transforrnatorului se
înfü~oara un n11111;1r N = 1'.2 spire in en1·e se ohtine o tensiune U = 40 V.
Sa se ~nJculeze numâm1 de spi1·e ale lnfù§urarilor primarului ~i secundarului
transforrnal(>rului.
3.2.20». Un aparat electric, al carui factor de putere este oos cp, consuma
o putere P sub o tensiune efectivii U. La plecare, pe linia de alimentare,
tensiur1ea efectiva este U0 ~i puterea disponibila P 0 • Sa se exprime R, rezis-
ten\a liniei ~i U0 , în functie de P, U, cos cp ~i îl = P/P0 , randamentul liniei.
Se va lua P = 2,3 kW, U = 600 V §Î îl = 0,80. Se vor face calculele
pentru cos cp = 0,8 ~i cos cp = 1.
,i · 3.2.210. Se monteaza, în serie, un condensator de capacitate C = 4 • 10-° F

o bobina,·de rezisten~a R = 500 0 §Î inductan\a L = 1 H. La hornele por-
t-iunii de circuit, astfel constituit, se aplica o tensiune alternativa sinusoidala,
de valoare efectiva U = 220 V ~i pulsaiie variabila.
n) Pirnlru ce valoare CJ>0 a pulsaiiei, puterea disipata tn circuit este maxi-
ma? c~m~ Hint valorile puterii maxime ~i defazajului tensiune-curent cores-
punzatonr·e? .
h) Pm1tru ce valori cd 1 ~i CJ> 2 ale pulsatiei, puterea disipata în portiunea de
circuit Hste jumiitate din puterea maxima? Sa se calculeze defazajuJ tensiune-
curenL corespunzator.
c) Notnm eu Q = Om!V2 valoarea efectiva a sarcinii de pe armatura
eon<lensatorului. Sa se oxprime Q in func\ie de U, Il, L, C ~i Cù. Pentru ce
vaJoare ct> 3 a pulsn\iei, Q trece J>rintr-un mn:xim?
. 3.2.211. a) Sa se afle inductantn primarului unni transformator care Ia
o tensinne alternativa de 220 V ~i frecventa f>O Hz ~i avînd o rezistenta ohmica
=
R 100 0 lasa sa treaca un curent de 0,2 A.
b) Care este defazajul tPnsiune-curent tn primar?
c) Ce mburi se pot lua pentru a diminua :pierderile tn go]?
3.2.212. Un dinam eu excitn\ie în derivatie alimenteazo un circuit exterior
de rezistenta ohmica Il = 1 000 O. Sa se cAlcnleze intensitatea c11rnnt11lui
din rotor daca infii~urRrea in<lnctorului Rre rezistenta li, = 100 0, iar aceea
a rotorului este Il,. = 10 O.
Cum trebuie plasat un circuit oscilant cm L = 10-3 H ~i CA valm1rP. trAhnie•
sa aiba capacitatea condP.n:Jntorului pentrn A RA ohtine oscilAtii electricP- eu
frecventa v c:z: 50 Hz egaJA cu aceea de rotatie a dinarnului? Se da tensiunea
la borne de 100 Ve;
288
3.2.213. Un circuit oscilant acordat pentrn 1-1 = 10 m este constituit
dint.r-un condP.nsator plan ou aer avlnd aria unei armaturi 'lOO cm2 ~i o bobina
dr inductanfa L 1 • Daca se conecteazà in serie en prima bobina o a doua ou
inductan\a L 2 = 3 · 10-a H, circuitul este acordat pe J.2 = 20 m.
Sa se calculeze: a) inductanta L 1 a primei. bobine; b) distania dintre
armâturile condensatorului; c) freoveniele oscila\iilor in cele doua cazuri.
3.2.21-1-. 1°. Un circuit oscilant este constituit dintr-o bobina de induc-
to11t;a L = 5 • 10-0 H ~i un condensator variabil. Dorim sa ohtinem oscilaW
de frecvenia v = 5 · 10° Hz. Ce valoare trebuie sa-i dam oapacita~ii oonden-
satorului?
2°. Condensatorul este format din 5 lame mobile formlnd una din arma-
tnri, intercalate· între 6 lame fh.e care constituie cea de-a doua armatura.
Distan\a între o lama fixa ~i una mobila este de 0,5 mm. l)jelectric este aerul.
Care este suprafata fiecarei lame, opusa celor vecine?
. 3°. Oscilatiile ob\inute sînt transmise unei antene ~i radiate in spaiiu.
Antena este o tija metalica verticala, a oarei extremitate superioara. este
izolata, iar cea infe1·ioara este legata. la pamînt. ln antena se formeaza unde
stat,ionare. Ce inal\ime trebuie sa aiba tija pentru a se obt,ine un singur muim
<le int.ensitate a curentului la eÀtremitatea inferioara ~i un minim la ex.tremi-
tatea superioara.?
3.2.215. Doua emi\atoare de unde electromagnetioe aoordate pe frec-
venta 'J = 5 • 106 Hz se afla în punctele A ~i respectiv, B la o distanta
AB'= 10? m, dupa ce au fost sincronizate. Un observator purtind Ûn
receptor acordat de asemenea pe freovenya de 5 • 106 Hz se deplaseaza
pe dreapta AB eu viLeza ~onstanta. Se va constata o varia\ie in intens-itatea
receptorului trecînd prin puncte unde aceasta este maxima ti prin puncte
unde intensitatea este minima. Sa se precizeze pozitiile acestor puncte 1n
functie de A ~i B.
REZOLVARI SI 80.LUTII
Fe 9 • 109 • 1 69 • to•:is
8.1.1. a) - - l!I:: • 11:::t 4.1 • to 61•
Fa-u 6,67 10- 11 •9,1 3 • tO·!!~
b) .9 • 10'q' = 6,67 • 10· 11 Jlf'; q/M = 10·,. V 6

•:' = 8,6 • 10·1! Cjkg,
3.1.2. Asupra fier./ire.i sarcini eleotrlce q ac-'10-

neaza patru forte {fig. 3.80}:
1 q9 1 q8
F1 = Fa = -4m:. -l1 ; F, = -4m 2111 t
1
1 2qQ
F,=--•
~~tu z2
Din echilibrul acestor forte ajungem la relaµai

+tz . ;, +'l
Fig. s.so.
. 1 621i)-as·. . .
8,1,8. a) Ji'= -9 • 10 9 ' · = -9,2 · 10-s N, .-.:.
~i). 10-22
b) F =Fer= -mv ; V
. r . ·
1
= VFr- = m
2,26 • 108 ms•1,
.
r-1 =- 20 cm; x 2 = 6,67 cm (se verifici't numai solu\.ia x2 ).

3.1.5. În punctul 0: a} zero, b) 2,55 • 1010 V/m (orizonlal de la slîng-a la dreapta,
c) 2,;,5 • 10 10 V/m (t,ertical în jos).
În punctul a';': a) !;\Ï b) 6/15 · 1010 V/m (orizontal do la· slinga la dreapta),
c} 3,93 • 1010 V/m (vertical in sus). · ·
3.1.6. în punctole A, R $Î D, polen\.ialul .este zero. În punctul C, este -2 • 1010 V,
iar în punctul E, este +2,10 10 V.
O.l.?. T = mlf -1- Eq; tg "= · mv

2
Ec = mv!! = (mg+ qE)l sin2 œ
cos et l sin -:,.(mg + qE) 2 2 cos et
• 10 q 9 • 2
3.1.R. tg 'X/2
v~t:
d
--:-:::::;;;=:;;-
3 -d 2
= 9e,•d2G; ;
q -
-
-d-
3 • 'l0'1
V 10
G·d
- ·1 ---;===
V
4l2 - d'J
~ ·1,t,2 • 10-s C,
« fiincl unghiul dintro Ciro.
8.1.fl. Ea = 9 • -10° (-<J-•

(AC)
_+ _!Jj_)
(BC) 2
= 9,72 • 10 2
4 V/m. ..,
ED = 9 • 109 (__!h_
(AD) 2
- __<}J:_)
(BD)ll
= 6 2 • 10
,
4 V /m.
ln punctul E sr compun doi veclori do m,1rimo E = 1,08 • 10 4 V/m, co fac unghiul

~ = ·120~. Se ob\.ine R1? = 1,08 • '104 V/m, orionlaL orizontal do Ja punctul E spre d~eap~
q t,-;:ar2
3.1.10. E = 9 • 109 --- --- = 9 • 10° -- •
(R+rf (R+r)2
+ 2r -i- = ±[/ 1 + 1,8

-0,9r 2 2 --== 0:,.
0,9
~ r =- a m.
_ (m ·- m:!l!! Riq 1 --q2)
11. a - .1- - - - - - -
3·• • -, --·
+
• T- 2m 1m 2 + R(m 2q 1 + -m1 q 2 ) .
m1 + 1112 m1 +m 2
~·-.: .
P,~nt.ru q1 = q2 = 0 se obtin formule cunmwutr. din mrcar~Ïei.'i.
2
8.1.12. 9 • '10 9 q
12 V 1 + 1 + 2 cô~ = 9 • rn° q1 9. •
,, '
1)
qli ,-----
q1 =· -,2 V 2(1 cos or:);+
o: = G0°i .11 =
;2 cos
l
ao•
= -1:_; q = '1_ = 5,8 • 10· 10.C~.
V a 1 V s ·'
29Q
Echilibrul estr nestabil. 0 dcplasare 1;,lementarà. a sarcinii electrkEI q1 r.ondurP lfl
stricare.a C'c:hilibr1ù1.1i.
8.1.13. -2</!l_i-2 = 'l'!.l ; l +x = ±3x; x 1 = lfJ; x 2 = -l/4.

(1 + .1·) xl! · ·
Solutia x 2 nu sat.isfntr. condi\.in problemei. Echilibrul P-ste stnhil, dar.a g1 rstr negn-
tivA. Yaloarea Q1 nu <'ste <'Sc>n\iala.
a.t.1-l. Fie d distan\n (lintre sferfl, r-0.re din condi\iile problemei este aceen~i tn am-
bele ca zuri.
9 • ·109ql! 9 • 109q2
tn-0 0t = ----
2
. t~ r, = --------.
2
d V pg ' d sr Vg( p - Po)
16
ex.== !3=> p = sr(P - Po)i er = _P_ = ' = 2.
P - Po '1,6 - 0,8
3.tt:i. Punctrle în caro so aflll snrcinilc olectrico q1, q2 ~i q formPnz~ un triunghi
dreptunghic:
F = q1q ,
4r.eo V~
df ;- :ïI
= 287 mN.
8.1.16. lntensitntoa r.impului oloct-ric în centrul hexngonului este rezultnntn a trei

· vectori_ de valonro 3q/~-::scl,2 fiecaro i;;i orinntn\i sub unghiul ~ = Gû 0 umù faFl do altul,
Rezultanta nc.ostor voctori nro valoaroa:
2
E = __!!J__ , iar F = gE = Gq •
4-::sofJ 4r.~of-l
8,t,l'i. Dupl.l punorf:la sfcrolor ln contact, fiecare va avoa snreina elt-.et.riC'i\ (q 1 + q2)/2,
De unde
g1 = 2d V m:o (V P2 + VP2 - Jt~1 ) = 0,14 µC;
92 = 2dVm:11 (V lls -VFs - F1) = 20 ne.

8.1.18. C = i; = g 4-:rr9a, capacitntea unei sfere este C = 4r.e11e,r, decl
• t 0- • l • 1 200 12
- = -8,85
, = e-erU
a
0
-- ,.
- - - - - °" ;!,3
4,ô • rn- 7
cm.
8.1.10. Fie q0 1:mrcinn oloctric,'\ n corpului, inr q0/m snreinn lui spr.cifirl\:
Q<Jo = mv2 ; v =-= ~j _q_ - ~ = ·1 ,ns-1.

4-..e 0 /f.! R V lt;:e R 0 m
3.t.20. P(intru deplnsnroa snrcinilor eloctrice q1 ~ q2 ùe la d.istnn\n /0 ln distat)tn
J se cheltuio 9te enorgia:
J).E, = q1 <J2
4r.s1
(..!.l - ..!.)
l
= 108. 10-! J.
1
Sistemul fiind tnchis:
ltl
3.lJU. -t -eE- ( -
2m
1)
r,
1
~ d; v~l -v-;;f = -
2dm
5 • tO! ms~!.
1
8.1.22. Vô = 1'x, v11 = !!}_ l; tg ot = t11J = !!!_ 2
;
. m "• 11:c m 'Vo
E = ~tg œ/el = 147 Vfm.
2
8.1.23. T = 10 mg = mg - gE + m;i a
fit~ Va•+ 2(c-~) 21;

mv•
10 mgc::s mg-gE + -+ 4mg- 4qE;
l
11 = -v5(mg: qE) l.
8.1.24-. În absenta sarcinii elcctrice q din punctul O, v = V 5gl, iar în prezP-nta

1
aarcinll q va exista o rort,A de rcspingero - - q9/l9, deci v = ' / 5gl - --1:.._ .
4r.ee V 47Œoffll
1 qD q 1 q2
8.1.25. mcol 2l iiÎn ~ +- ., . = tg r.t.• mg; c., =
4~0 /· sm ex
3 l r>,os a. - '•r.eo mZ: sin 2 ~;
1
v·i~}
I'= mg.
cos œ
3H-
3.1.26. G =3t, ::r8 pg = E. q; r = = 4,4. rn· 7 m.
8.1.27. U1 = .!1_ ; U2 = .!l ; g1 = q2 = q; U1 + U9 =i U; U = q (..!.. + .!.) ;

C1 C2 C1 C2
u
g == ----== 2 • -10- 4 C; U1 = 100 V, U8 = 40 V.
(~ + _!_} C1 C2
8 •1...08 • a ) r-r
u = U
1 = r~
u 2; q = !11
+ 9!:
l'
1 = cq;1 :
U -
11 -
q; - !l -c q;
7; -
2
•
!/1• = gC1 = 4 • 10- c.,, q2· = q - ql· = s • 1o-s c•

5
C1 + C2
b) U == C,
q~
= c: =
q~
40 V.
a.J,20. Cl== -
eS ; C = n C·1 = -nz.S Il -e: -
i/C = 1;;~ Î .
d d eS
Avem nevoie de n' ~ n +1= 158 r ···• 111•11 I r11 a face n condensat.oare.
0S
8.t.8O. a) ed 24- + 2c ~S
= e-8 d;- ; d1 - 11 ::r
--
+
2-
J)
=--- ;J mm;
b) C = !ê_ cm t,5 • 10-n F, q = Cel= .9 • 10·• C.

d
292
3.t.:U. tn sislt;\mul er.11t.rului de masa, en originf'A în fiN·arc• moment la jum111atea
di;-;tnntei dintre protoni, fierare proton \'a n,•ï•a acet'n$i \·itezi\ initiRlâ
') 2 •")
r~i = J.~. max mrjj + nn-o
Ec _J
7-
E
1- p = 1··
~ = t
cons .. -:: -s = --r-
,n;,jj
·
~
8,1.82. UAK = U0 =-:, lû kV; lJC =

, ,~ ; li = --- .
p:.').['
I = -- .
,.
2 v0
y---
111d '
m,10 t) • · 2eU ·I ,, j./' ( /1 . 2 - M' . lî .

--· = e[: 0 ; 110 = - -0 ; JJC """' --·
2 mtl . ;· 0
-)
t,d f' 0 '
;l Til -
l >.l n -~-
J.,,<.,-· -t. ., cn = ---
~, . li ( -'• -r. ' ".) = •'•"
• • em.
:.!df.' 0 :! -
0,1.83. e[,
,
+ --
Ill'<'".!
= v,.
r, 1 ,
r· _
.1 -··
2H1 -· mv
•
2
= 4, l[, \';
2 ~e
Ei = 13,f, eV ~- ~,18 • 10· 18 J.
_ _ eE l _ ., , • t -r. ..• 1 •
8.1.~ll. ï'x = 110 ; l'y --· a1 -- - - -· .. ,,. u tn:-. ,
Ill •'o
1, ~ I I / ï•r2 + 1.'y = '.> l
2,fi8 · ·l 0' ffi!;· 1 , v/v 0 = 2,23,
1 2 1 [; ..,• li
fi.1.M. - .
C1
= -::--
(.:.!
+ C-;-· = -:-" C1 ,...-=- -;-
,1
:â'.
1
1 2 ·,., -
- -· -
(';1 -
-
l\
-1-
1
c; -- 48
=
.,.~ .
---P-• ;
)
c_.,u t,~li
1 1
-a.1.00. a) CKD = 1:! :lF; - -
CKn
= -·- + -1 ·
c,, 1, c., '
Cra= fi t.LF;
--
1
CA;
- 1:· + · .-.1 .-; (.7 CJ,'1.i
C_4;; :,--: 2 :1.F. l'Alt = C1.: r: + C.-\11 = 5 1.1.F.
b) F1,D = Y.·..:, 2'1 V; ql = 24. R = 72 µC: q:i = :!'t. ,. = 9ô µC.

('!
qKD = '11 + q'! + q~ = 288 :.1C, q4 = q1rn; Unn = :~~- = 72 V.

,4
U AB = 24 + 72 = 96 V; + UFG = 96
U AF V.
UAF c::s CFG = 2; U ..\F = 968·2 = s, V.

VJiG CM
8.t.87. q
q q
r8 - rl - ~= 0;
· · ·· ·4~oer(r .:.. //2) 4
r = .!_ (l
2
+ V2). =1,207 l.
U2 = F 1 C\ = l'i di + x • E,, = ~ = l\ = E1.

C2 d1 ' ~ dl + X d1
3.1.:m. a} Considrrînd dislanta ïnitial_a dintrr ïon :;;i electron suficient de mare pentrn ·
n puft'a n•'!.dija energia polcn\inlrt de int0ractiune:
nn~i e · 3e 3e1
- -= 9 • '10°--; rmin= - - - - = ·1,5 • rn·i m.
2 rmin 2r.s0 mvij
9 2
b) m_:)··o = eU; [T
.
= !!!~:<:!..
2l'
= 9,12· • l,6•'10•18
10-a1. = 3. 10-2 V.
'JOlO
0,1.40. Capacitatra sff•rAi fiind C = 4~0 e1 r:
o1 V
r2
;:; = Va/-.
fi '
U -
• t -~ nU Vi11- -1l -
2,5 3 / ~ - 12,5 -
125 V 1.. ,J - l 2[J - ' •
3.1.U. Dcoarece puncte~e J, 2, 3 se

aflii. la acèla~i polcn\iaI, ac:estea pot fi
conf•f'.lale imprrun:i.. La Cel pot fi conec:-.
talc punctelr. 4, 5 ~i fJ. Scherna ecliï°Ya~ ·
lrnla esto indicnt.ri în figura 3.43. Dffi---
areast:1 schrm,i r.-•zul lèi:
·t ·2 'l 1·•15·
-,-
f.,,w = <)c,
~ = ~•--:-;
Cil, . .. l
+---::-
rn ·
Fig. :U3. ' jj
= J,~ C.
C,w =. -[1 C...
R.1.42. n) R.c: = R 01 +H + 02 (z 1 /:01 -t- ~ 2 R02 )t în srrir
},1p = - + :1.11) ( l + ~.,,t)

U01 /l0 .,i l
- ,
111
l l
para e .
Ro1\l -ï ~il+ Ro2ll + :1.2I)
b) n~ = fl 0 s{-1 + ~'t)
294
Neglijtnd tt:1rmenii cnre. contin produsul 2 1a 2 avemi
B _ R~1Ro, 1 + (~1 + oc2 )t . . · {· Rn1~, + Ron"-'J
!JJ - R + Roa ·1 + R ext + R ,.,_ t = Rop[·1 +·(œ,. + ~)t], l
-Gl 01 I O!l-.i Roi+ R02
R11 + Rea
= .Rai, ( 1 + R09Œ.t + Ro1 • oc; t); «' = Ro2~1 + Roi~.
R.e1 + R11 Roi + Roa
Ro(i + «t
8J.. Ao, 11 __ .!!._ ., I-fi = -U ; -11 == -~ = ----------= 2}
'tO
Ri Ra 11 R1 R.(1 + cxt1)
= n.
li = n(i + «t,.) - i = 2 5000 C.
QI .
8.1.44.. Din simetria circuitului rezultl ca. intensitâµIe curent~ui 117 = 174 , / 27 =
-= 1-:3 , iar / 67 = J.:s- Aceasta ne permite sA. deconecUm la centru conductoarele 2-7, 7-3,
6-7 ~i 5-7. Obtinem astfel circuitul din figura 3~45, echlvalent eu cel indicat in
figura 3.44. Obµnem astfeJ trei rezistent,e l.egate în par~el. Doui1 au rezisten\e egale eu
SR/3, iar ·.alta 2R. Deoi
t t 6 1.0 &
RAB = iïi +si== si'
RAB =s n.
Fig. !U-5.
3.1.45. Din simetria circuitului rczultll câ potentialul nodurilor 2, 3 i;i 6 este acola~i en
4, .5 !;,Î 6. Aceste noduri pot fi deci unite într-un singur nod. Se obµne astfel. un circuit
er-hiYalent eu cel din figura ·3.47 ~ R.AB = '!l.. + !!. + !2. = i R (barele 2-8-3 §1
8 6 3 . 6
7-4-6 au rezistenta zero).
· '22O .
3.t.46.. a) J = nl1 = 50-
wo = 110 A; Ui = IR1 = 55 V; TJ = -U1 + Vn = 275 V.
b) E = U +Ir= 830 V.
8 .l •,r'. Q =. me -1. O' W = U:JS • "tl

pl ' .,
= me AO
u~,s• p • 1•,
-- -qU t.S
2
0,8 • t184 • 10 300 • 5 • 10-, 2 •
l - --- = -
me• A0 • p
- - - - - - - - = 93
4,2 • 10 ·1,5 • 90 • 1,1 3
•
m.
. I
8.1.48. = E1 - E, .
~---; UAB= E 1 - 1r1 = E 1 + l r1 = Eira + E2r1
---------..,.;.
. . r1 + r:J • r1 + r1
8.1.49. Din figura 3.49 rezultii câ cele trei rezistent,e stnt legate în paraleh
l=-E- = 3E • U=!_R= E•R •

r + R/S- ·B + Sr ' S . R + a,.
291
3.tJiO. a) R6 = -'-a R; 1i
Re
= - - ; 14-= - - ;
. r • TJ
R = -5 -Ml
-•
5 · R0 +r 1 - "l 3 1 - 7J
b) / = __H - = F.(1~; p = JSRc = E2(1 - 1;)1J •

/{, + r r I'
E H · 1
3.1.r.1. u) 18 = -: /1 = - - - = --1 8;
r ll + r "'h + 1 1
_ R,R'! __ ll1llr _ nl • "2 r"

Re -
/{1 + n~ r(n 1 + n2) ni + u3 '
b l 1l1 i::.: -"--'-

''t :..
.Mf!'I
8.1.:.2. aJ Jlgv = riUl; I =- - = 21,9. A.
YJV
b) P = VI O:! 7,33 kW.
E 12 = _!!__. 11 = R2 +r ; r = l1R1 - l21fg.

R1 +r R2 +r ' 12 R1 +r 12 - 11
lif?tR1 - R2)
E = / 1 R1
.
+ I 1r = I.R"
- -
+ J.,r- = ---------.
la - li
8.1.M-. I = E ; R= E- l(RA + r).

+RA+ r
R 1
~ == (Il + HA + r):: + 2
i tiR = _ (R RA -1- r) = âl.
Edl E
La o eroarP datA M, j.R va fi r.u atil mai mare eu cît R ~i RA sînt. mai mari.
R(R1 + R 2 + ,·, + Rfi R1 + r)
:tt.65. Rtot = ---------------------
fl2 + }{
l=-----------
m E(F(. +
R = O; / 0 = ---
E
R~i 11 + ri ·;- /i1 /f + li~ -;- r)
1 1 R1 T ,- '
l
I ,➔ (X)
I Q0 ➔ ----.
E
U1 -:- N'! +r
lp F, nF1 nF: nE
,, 1 ..,1,.
.,. ~a
~ - - F,
·-- ~ ---:-'> 1
- -1- > ------- ;
,. H + 11r1 ' nR + r1 R + nr1
R+.:i R+ .. .!.
n ri
R + nr1 > nR + r1 ; r 1 (n - 1) > R(n - ·1} sa11 r 1 > R.
l.lt.'.1·i / 1 ··• !. dana r 1 > Il •
.\naJog-, 1p = 1~ daeft r 1 = R; 11 . < 18 daca r1 < Il.
1
:J.1.67. R1 = Ro{1 + or.O11'; R1 = Jl 0 (-1 + œ A'; R1 = lla + '.X.Oi •
v.a., 1 + or.0/
Rs = U
2
; Ri = U9. 1 + «61 -== (2_20)
2
• 1 + 5, 1 • 10-3 • 20 = 25 il.
P P t -t œ81 t50 t + 5,1 • 10-a • 2 500
296
r,:
3 •1 .u~s • a) I 1 = -~- ; r
E - l1R
= ---- ·12 ·- 5 · 2
m.---- = 0,4 n; la = ·- ·.-. ~Jû A .
R +r 11 5 r
. b) Puterea maximA este pentru n = r;

E 1.2
I =-
2r
= -0,8 = Hi A. Pma_.x = /'!.r = 9ti \V.
-l\
- 'R
ll 1
\ 1 + r ) = -····
H\
nR
(11 R , ' r )·,
1
,. = E - Ut . E = Ir Ut (1 + ..!_ H ·-1 l'i) = k L'i + .!!_ \H - L\).

n1 U1 n C1 11
E = U 1 -lmn-k
- k
--; E = 5 • 12 - 2 50
---- = - =
~ !1
,., _ .
b,n \.
:1.1.uo. 11\B + r) ~ J'J(:W + r}; '.U-JR = l 1 ll + ,,,J 11 H 1 ;;.:. l,l / 1R 1•
/., =
-
t ,l liR
2R
= 0,f.î5 / 1 ; / 1 (R + r) = 0,,'.';j J1 \'2 H. + ,-) ; 0,45r F 0,1 R.
0,1 Il Il o !15
r = --- R; 1l = - - = - - - - - = -'-- = 0,82.
M5 R + r B + 0,1 R 0,55
O,i5
.. _L __ --- --~ +
u~, n n1'!. n-:.:1 + n;J,
Pt!1tl1·u stt,a: li.w · Ji, •i- Il-.;. Sc obtin r1:la~iiln:
!:, .. • /i'.q .;_ u..'.,,
/l 1 + R2 =
lt,-:. ..,. lf:11 ·:· ll..:a
n,:,; ll:,1 .:. 1'1"1.)

l1'i2 + Ua, + H2a
De unde:
Ri = Rt·i • lc':i1 ; li.2 = N,'!. Rt:t
R12 + Il"'' ·r lr-,,:i ll 1"! •ï / ( 11 ;- /,' •• !l
b) Rezolvir1d ullimdl' rela\ii avem:
3.1.ll2. Se transforma triung-hiul .4 lJC inlr-o ~tPa echivalentil ABC in care RA=
= Rn -= He = R/3. Dupil acuasta transfonuare Sil ol.itine:
Re= R + llJ1 + 1Rn + H} ( Re + Il) = 2 R;
E
l= - .
211 + lll:J + Ra 2/l
~97
si_ c1diP2~8
Si - d9 p1 (es( 8 - 81) + 1.) •
S _ S
1
-
1
-V c1d1 p..6.8
d,p,(c,(O - !li)+ À) '
·
Jït E• R
8,1,6.J, - - - R1t rm . R 8t; 1
----- = Rs ; ,. = Vil.~ifs.
(R1 +r) 1 (R 2 + r) 1 (R13
+ r) (Jla· + r)S
3.t.Oo. R/ 2 + UI = P; 1012 +401 - f20 = O.
1J12 -- -~ ± V2 t6 + ,.s -- -4
2
± s .7 r -- I')
M
'
,."l,,
8,1,66. J = niPi ;a n'!P'J; IR= U1 - t12 ; R = ~ = P~ •
2pd. n1 P 1 + n2 P·2 = Ui _ Us; S = 2pd(n,P1 + n2P2) ~ 7 mm•.

S U9 U,(U1 - Cl:)
3.t.67. Pp - puterea pierdutd tn conductoare.
R = 0,1_~ = O,tuf = p2d • S =· p1dP °' tOt; mm·:.

11 P S ' 0,1U'
8.1.68~ RnF = (R, + Ra)Rfj + 1lt = 6 !l;

Re+ ll, + R1
24
llt.EFD = Ra + REF+ R = 12 8 0; RcE = -
14
= t, 7 Q.
RAB = Ri + R: + RcE = 6,7 n. 1=_!!__=2A.

!/AB
8.1.00. Uc = UD; u.A - Uc = UA - Un; Uc - UB = Un - UB,
Nolam eu / 1 inlensitalea curcntului prin ramura ACB ~i eu 11 iutensitatea curen•
t.uJui prin ramura ADB.
UA - Uc = l1R:c; UA - UD =lep.!!; Ua.,.... Ua = l 1 R,;

s
Un - UB =lep_!!•
s
2é1f·
De unde
11
_ E 1{R
- ------ ,
+
r 1} - E 2 R • l _
a-
-E R+Ea(R + r
---=---.;;.;_.-------
1 E,J1i-+ E r;
; I i = -___,;;-----~- 1) 1
r1r2 r 2R + Rr1 + r r + r R + Rr1
1 2 9 r r + r R + Rr 1 2 2 1
11 = 1,5 A; 11 = 0,5 A; li= 2 A.

8.1.71. E 1 = 11r 1 + IR; E 2 = 12"2 + IR; E 1 = 13r1 + IR.
I 1_- E1 - IR I _ Ea - IR
a-
I _ E1
1-
- IR
~ ~ ~
l = 11 + ],,. + la= E1r2r3 + E2r1r2 + Ear1r2 = 0,57 A.

· w · R(r:ir1 + r 1r 1 + r 1r 2) + r 1r2r1
11 = 0,6 A; ID= -0,2 A; 11 = 0,58 A.
Deci 12 trcbuie luat de sens contrar celui din figura 3.57.
3.t.72. a) U = E Rv = E J = _E_ =z ~ . Rv +r .
Rv +r 1 + r/R 0 R +r H. +r ll 0
U- IR U- IR
r = ---- = ----
1- U/Rv ( 1 -U- )
1
IRv
995
b} i = l + 0,00&; Rv = !!_ 0, = 5Uü'!2.
U 1 5 • 10-a
1--
IRo
8.1.78. a} lm= N: I = - nE
- - -= ---
nE
1::1 - - - - - .
NnE
R + _!!! R+
2
n r NR + 11flr
dl
-
dn
:::3 -
E (RN - n'r)
N
es
1
0, n =- v~ . v·
--
N
r
c:1 50; lt l:D
~N
-
R
= 2.
l mi •
50 • 4 == 200 11:S
10 A.
40 + 50 • 0,4 10 + 10
2
b) la = NE . =r tOO • 4 = 8 A; Ir, =; E = 0,U.
R + Nr 10 + 40 R + .!_
N
8.1.74. a) Re= RiRs = 6 0; 1 = __E_ = 15 A; U =E- Ir= 90 V.

R1 + R 9 Re+ r
· b)"•lj = ~-= 6 A; m = ltl.1,t; t = ..!!!., = 101 8.

Rà kla
c) 'IJ
Re- = 0,75.
= -Re+
- r
3.1.75. a) Be
RzRu
= __ .:;._ ., I
R - = ---
= -- E --
R:c + R 11 Ra +r R:cR11 + .,
R:c + R11
25 ·± 15 ·
R' = 25R + :ÏOlY· =·'.o;
·; : -:.
Rz,y = _.;;;;;..._; Ri= 20 n, Ri,= 5 n.
2
. - . ·•
29~.
-•:..
b' W - 1! - Ir =r 8 V; 111 = -rJ ::::; 1,6 A.
Ru
c) -ri =- Re = 0,80.
Re+ r
fi,"2 E• r:~ 1 li'
8.1,70. a) Pmax = -- r = - ; P=---R=- -;
(2rJll !1r (Il + rf n 4r
R2 - 50 Hr + r = 0,
2
50 r ± r V:! '.% rif,11 + W,'.#l

Ri, 2 = :! = ---~--- R 1 ~ 50 r; llà ~ 0,05 r.
R: nu se ia tn cousidorarc da lori lil ru11du11wn Lului mie ul batorici in acest caz.
b) J = E = 10,2 = 0,2 A. U = E - Ir = JO V.
R1 +r 51
c) C = ..!. = 5 • 10-1° F = 50 nF.

u
/
8,1.71. a) .....!.
nE
= --.... . li +
. (n..,.
. .:.\11)r a p;
• / 2 R + B(n - Â n)11,1'
4,, "~+ ,~r)(p - 1l a

pR + ltr(p - 1)
!ln= 32.
b) E = 11 (R + n,r)/1' = 1,5 V; u) C = !L = 6 uF.

u
2t!C
C = -c0 S (1 + er) = 6 nF; Cr= - - - l = 9.
2d eo.S
8.1.78. a) / = .!!!. = 2, t 78 • 10-a = t A;

kt 0,33 • 1 o- 6 • 600
l n., = I Ra = 0,2 A·, /1 ;::::; u,o.:i .-1.

'
R2+ R,
b) P 1 = 25 • 0,64 = 16 W.
2pl/
8.1.79. llU = U1 - U2 =- -;
s
S = 2pll • 100 _ 2tllUn ·'IOO _ '!.pl P • -100
y llU% • V n ....,. Ml% • U); - àU% • U,;
pentru Un= 220 V, S = 2,06 mm2, iar penl.rt1 Un= 120 V, S = 7 mmo.
Deci pentru, acel~i pierderi llU%, odulu GU mùrirea tcnsiu11ii retelci, seetiunea
conductoarelor de legâturâ scade.
2
8.1.80. llU1 = lPi I G:X 25 V;
Si
Arli = .2l Pe 1 ~ 58 V; ÂU 2 % = 2~%-

S2
s'J p9 0,·13 • 10- 5 13
-
S1
:m -
p1
=-
1,76 • 10-a
- = 7,(t
- - - = -1,76 ori.
300
8.1.81. a) RL =~
s
-· 2 • 1 ,1 • 1 86 • 10·•
4 • 10-11
· = 1,s n;
E ;::::;
120 _
~9, 6 A .
,. + TrL+R 1:!,f,
u; = 1 R = 96 V;
1 AU= l 1 RL = 14,4 V.
· /:' 1:?Il
b) /,, = - - - = ---- = '•8 A. U1 = E -1: r = 72 V;
• r + nl. 2,f>
~U = 12 RL = 72 V.
E = l'!.r + 1 RL = 1202 V.
c) R = oo; U, = U2 = 120 V; AU = O.
E
3.1.8:!. a) lnlensilatca n~alêl a curentului .prin eireuit esf.e I r = • - , iar cea
Il+ r
1~·
mAsuratâ lm = -----
Il+ llA +r
Eroaren RbsolutA este
AJ
u = Ir -
I
m = ER_.\
(n + Il., + r) ( Il + r)
iar eroarea relativll
Af RA M llA
= -- - :· de reguh1, Ji ~ r, ùt•d =--.
l11, Il+ r / 1,1 n
.M
Daca B. > t Où RA, utu11e1 - - < l %,
l111
• Er
b) Ur= E; fi{.;'= U,, - l..i 11 , = /i\.. ;.. r •
AU = ..!... - dacâ rezisteu\a <le s;u•ciuü se decunecl•Jazâ.

Vm Rv
Dacii rezisteu\.u H t-sk euuudulu, pulcm couoidel'u eu voltmetl'Ul ~~te çouect.ut, la un
generator ,~u rezisteut.u t>l'.hivah•nlit
,.; /: ..\ ~ li) rli
r0 =·-·---- penlru U..t < R: ro = ----
N . ,.
I' -:- /(1 -t- li
Deci
.1.U .r,, :· li
·um = He= (Il+ r)llv
3.1.88. a) El= l1r1 ·f- JH; e:! = 1::1:.:. + 1 Il; 1, + 1-:. = [.

Rezuh'înd ~islenml w·t!slor h·ei eeuu\ii eu trei necunuseutt·, a,·,•p1.
I2 = 35 A !;-i J = 59 A.
V=lfl=USV.
P = UI = 6 9G2 W.
301
b) E2 = 12'"2 + IR; 11 = ,..... = -12 ;
/= ~ _ 125 J2f•
- -> , . l = -21 ~ 59,5 .A; 11 = /:! = 29,;.; A.
R + :=. - Tu, '
2
E1 = / 1r 1 + / R= l (!:.!2 ·+ R) = 59,5(:! + 0,25j = 133,8i5 V.
E~
I2 = -- -= 56,8 A.
R+r:!
E 1 =1R=lt3,6V.
d) / 1 = /; 12 = O; E2 = IR; 1 = -E2 = 6->,.

.,a •.\
n
B.1.8-l. / 1 +1 + / 2 3 - I, = O; l1ll1 - 121-l.i = El - E:!; 11 R1 - 13 R 3 =~

vi 13 R 3 + l,R, = O.
Scriern sistemul sub forma mai comodii:
1t + / :! + /s - /, ~· 0,, ·t 1 1 -1
2/ 1 - H:! + o + o = 6 :? -4 0 0
2/ 1 + O - Ha + n :-~ 'IO,
D=-=
2 0 -4 0
= 96;
0 + 0 + 4 / a + 2 / a = 0, 0 0 4 2
1 0 1 -1 1 0 -1
2 6 0 0 •"l
-4 6 0
D2=
2 10 _,, 0
= o; D, = 2 0 10 0
=- 96.
0 0 4 2 0 0 0 2
Hezultü 12 = O; /1 = -1 A.
Deci sensu! pentru / 3 trebuie luat invers decit Ct1l din figura 3.62.
3.1.t;o. Din figura 3.63 outinem ecuatiilc:
/ 1 = 11 + /2 ; 11 R 3 + /1 R 1 = E 1 ;
lnlucuind:
/ 3 = / 1 + /2 ; 10 / 3 + 45 11 = 2,1; 45 / 1 - 10 / 2 = l,!1.
Se obtine 1 1 = 0,0!1 A; 13 = -0,01 A ~i 13 = 0,03 A.
Deci 12 trebuic luat Lie s(•ns opus.
3.1.86. Q1 = m 1c 1 LlO = d1S1'1c1 ~O = ('u!dura dogajalü in condudoarele de cupru.
Q2 = m!? [c:! ( o, - Oo) + i.t] = d2'2S2 [c:! ( Ot - 00 ) + ï.t] - cüldma neccsarà
pentru topirea sigurautei.
01 R1 l1S~P1
Q1 = R1 = lr,S1 p1 •
Se obtine: .,
M = ?1~S2[c2(81 - 80 ) + >.t]
?ad1Si,;.
:. 3:(l2
Se vede cil 68 este proport!onal eu pAtratul seo-
t,iunii firului de siguran\à. Clilizind conslanlek dult3
ln tabele aflàm il8 = 1,8°.
8.1.87. a) B
➔
=
-+
B1 + l/-+2 ;
(vezi fig. 3,6!1)
4r. • 1o- 7 • ,;o

B - -----
- 2r.
y t
- - -1
;:,::•1u
+ --- 1
·111:.!•lU''
+ ----1
5•12•·10'
u • 576 = 2,86• t0· 4 rr;
b)
·
V
.= y2,:- ~,-. . = V:!.- -,.,.i.-1-•· - -
m
1
9;1 • 10-.-.1
·• ;;uu
~ 107 ms· 1 •
,
Fma-x = evB = 4,576 • 1u· 16 N.

E
1 = - - - = 4 A.
U = E - Ir= 12 - 3,6 = 8,4 V.

n,.
,, = = 2,1
-- 0.7·' 1l = 70%.
lie+ r 2,1 + 0,9
H = !!!J.. __ -
soo • 2,8 A
- - = 4200-.
l U,2 rn
r. D2 r. • 1G • 10·•
c) <1> = B ·S = µ0 H -·-
4
= 41t • -t0·! •' 200 • •
4
= 6,72 • 10· 11 Wb•
. . NI ·. 100 • 4
8.1.SU. a) B1 = µ1·:1.o rd = ILr!Lo -,- -== 500 • 4;; • 10· 7 - - - = 0,628 T.
0,4
(]'>1 = N JJS = 100. 0,628. :,,-14 • (0,06)' = 0,177 Wb.

4
b) E, = - 6.cJ> • .1.Y; M> = B -r:D' •

b.t 4
117: • .D'1 N 2
Ei = -2-.ùt- = 5 • 3,1ft2. • •5 (O,Ofi\
• 10-.1
100
= "6,;:i
_ _
V.
8~1.U0. a) XL = <t> L =-t '100 ;-; = 10 0; Xe= -

1
= 2011.
101t ~
Z = V R + (XL 2
- XcJ 2 = Vwo = 14, 1 n.
u 'l'1Q
I =- =~ = 15,5 A.
.. Z. - 14,t
b) U B = RI = t55 V; Uo = Xcl= 810 v.
.. ·ana
Din figura 3.66
tg 'P = lh- Uo = -li ~= -45° (defazaj capaciliv,.

UR
1/"'ZÇ
c) P = rrr ~os'!>,= 220. 1;=; r,. ____
• 2
-_ = 2/12 k\V.
Pr = Ul si11 ? = 2 1.20 nu·.
Pa= Ul= 3-HO VA.
cl, l'r111 da,:area n111ù,•11salurului, intensitatea eurt·nlului

fig. 3.66.
rilmint• a•:1•c•u 7i, iar defalUju) ;:i ùcvinu + 45° (ddazuj iududiY1.
I r=
E - la'/ /; = Rl _ IU +l = E - RI
,. n. n; ,.
De u111..le H = llï(E - ,.1)
{r +
lli)l
lfondttmentul t,lrdric al diuamului este:
Jl1 2 · N1 J: /:' -· ri) EH.1(rH,JZP· ~ '1.rEJ - p.,.
·r,=--=--.---·
FI,. Ftl: ·i li,ll ' - /~'>lt ,~, ·+- ,.~~ / i~ '
dt;
-- ::.; o.
ù/
,-n,1: + 2rEI - E2 = O ~ /;.~ = ~; (- t ± ~- l + !f!-J·

ms.te vala!Jilii solu\ia:
J = E
Ili
(.\:·~·:?~. -· l) = 1 \•f 1+ -0~= - 1) = 40
' r
1
:.!ti (
2 1 ' ,.,
A.
R·iB - ,-11
= t·'- t··o
- - 11-, 5 • 40, = ---
1 · 00 1
L) Il = 1
' = :!,', n.
(r + JI;}! 12,5 • !1(1 500
JU :!,'1 '-'tll
c) li = -'- = - - - = 8 .\; lr = 48 A~
Ili l:!
3•1.u•h>... .d!. (".' --·. toz,.S

--; C -
r2
--- .. ·-·;
il 4::-l,
'I' .I, d ,. ..-zuz,. .."', l
' ....
'-=- - ➔ = c- - -• -
:l - ,•
J
C I,
pentru aer, E:r = 1.
1
4 • (:J,1!1): • - - - - - to·• • 10-e
9
d = (3 • 1 O•)" • !1 • 3, J!t • tf • l 0
".. - - - - - - - - - - - - - -·~, 3, 1', • 10-:1
2
m.
10
b) d1 = e,,d = ·15,i mm.
3.1.D:J. a) Z = V Jl'.l + lj(<oC}~; tg tp = 1/llwC.
b) Z = RïVWw c}::.+ 2
1; tg cp = - Fic,,C.
c) Z=VR•+(<a>l)•; tct-.z/lt..
cl) Z = RwL lg q, = li./6'.L .
. VRS+(~)I
0) z= ,./
V Jl2 + ( (,jL - ~cr ;
1'" tg '::i::s .
6>L - 1/wC
R
.
3.1.fH. al lu= _!.~ =

R
22 .-\; le=..!!_= UCt»
~
= H A; 11,-l- = 22 A..
~
Xe =--:.. =
c!lc
20 0; Xr4 = wL = 16 Q.
12 = ln+ <>
II,, - lc)i: = ( U)I + (Î::
R U - UCw ·)t ,
I = 2i,6 A,
b) / = U"' / ~ + (- -·cw)' = - - - ~ U_ _ _ =
1
U;
V~ Lro Z
V~. +(L~ - c..}'

Z = = --·---- V80 = = 8:9-¼ !l;
V~. + (;L - if Vl~o + ~~o U 2~0

I = -
Z
=- - = :?i,6 A.
8,94
tg ~ h - le =
= ,...;;;.._...,.. R (- 1 - eüC) = 0,5.
IR eüL
1
cos 9 = --;::=== = -=,,- = -10
- ~ 0,9. sin tp = t/1 - t;OS~ 9 = ü,.;4.
V1 + tg ? V ,,~5 2
1-1,1s
c} P = C:l cos q> = '1870 W; Pr= 2 3tH var; P = 6 ·H2 Y.\.
3,1.0ti. u) E = - S d et>;
dt
E = -· N a<'I>mw cos (C:lt + 90) = .:\\~<l>mw sin wt;
Deci daca prin tr-o huuinà oarecarc a,·om un flux mugndic siuusoidal, tensiunea
electromotoare indusii e.stc int1rziata eu un sfert de perioada l'atii de fluxul magnetic res-
pectiY.
hl Em 2 = ~,\$met>= 200 • 27 • -to·• • 314 = 170 V;
=
- v2
U .. =Eu~= 170 • 0,707 120 V.
3 1
•
tu.!
otJU• a
) / --
-
lm -
V":? - v2 -
t,,64 - 4 A
' U1 =VU~=~;;= i20 V.
2 V 2
Ua = 7_.\ cos 9 = 60 V; u. \mil U sin <p= 10i V.
20
120
·b} Z.= U = = 30 !l; R =.Z cos rp = 15· !l; Xe= Z sin q, = ~.6 ~--;
J r1 -
1
C=--
wXc
= -3l!J-•-:!û= 122 µ.F.
3.U.n. a) Fie Ua tensiuuea Ia bornule bobinei :;,i ale condensalol'Ului.
t ~
U11
h =- ; le= Ua
"c: h .
:;;1 le ·
siut dofazat1 eu · 80.
XL .tl
Intensitatea cUl'eutului in circuit este I = h - la,

- vrra ( -
I - 1 _- -
1 ) -- u·u.1·c- -- - - =Ua
.XL - t
penru lL > le•
XL Xe XcXL X
Daca le> h
I _ U XL - Xe Un.
- (t XLXc = X.
Deci condensatoml :,ü .IJoùina legate in pm·alel pol fi asimilate eu o rezistentà reactivl1
inductiva.
X= XLXc (daca Xo > XL) sau eu o rezistenta reactivil capacitiv:;'.i,_..

Xc-Xr.,
X = . Xr.,Xc (daca XL> Xe),
XL-Xe
Impedanta Z = V R 2 + X 2 ·, I = -z ·J
u U..4 = IX = -z . X;
u
ig tr.
T
= X • n
H' '.
- ùcfaza itù infrc curentul priu drcuil !fÎ tensiunc.
•
La rezouanta, Xe= XL; w0 = 1

= 1
== 500 ~ · v0 = <vo = ,9,5 Hz.
V LC V 10· 2 • 410--s s ' :!;: .
"
.,1.c = -1- = •
.:i
n
~-·
<v 0 C
în acost caz, X= co; i;;i Z = oo; I-= O; Uti = U.
b) ,, ➔ O X-L ➔ 0, Xe ➔ oo, drcuitul este scnrtcircuital p::in bobinà ~i averi1 11,1mai
rezistenta acliva.
V
1 = - = -12 A.
R
V ➔ oo; XL-+ oo ~i Xe = O - circuitul este scur!eircuilat ptm condcnsator
(J == -12 A).·
~,
o.1.08. If'(
u, ; 0rt=--·
= liy = -Urr = --- r Uz
z1 V3Zr · va'
P = t/3 C t • l lY cos 9
Ur~_ Ui.
1fA = - - - - ,
Zr Zr
lu. =V3
-li~- = -- r_;, = ..," -

SUt : -- curcntu l le
l 1·11uc
. cre~le . ce
1 t re1. ori.'
lrr . Zr ;;~r
Ca urmare, ~i puterea circuitului trifaziu va cre~lo de trei ori; P = U1Jui cos cp. V:f
_ ..: Pentru :c~.-~urènlul_ de li.nie ;';Ï putcrca la trec.ere~ din s_~ea. in:. tr~un~hi_ sa r~min~ acelca~1
trebuie ca rezisler1tele de faô ·ale 1;onsumalurului 'sifse mareai;di. 'îlo t:roi ·uri: Zj,,l ~ ~.ztï_,
M.99. al 1 = l'g = to 000 = 33 A; RL = .!.! = 0,7 n (pentru un fir);
1/-J. ,~o~ ?:? 380 • 0,8 s
AU= 2(1RL cos cp2 + IX sin ip2) = 70 V;
U1 = U9 + AU = ~50 V.
b) J =:= p2 = 19 A. ll.U = i/3 (IRL cos <,,2 + l.X sin ï)2l = 34 \'.
tfa"u, cos 9s
U1 = U:. + ilU = 4l!i V.
8.1.100. Puterea unoi faze este: P 1 = !_ = 15 kW.

3
Tensiunea da fazi1 sccundarii: U2/

u., =
= Vî 12.l'J1 .,,.
lntensitatea curentului tn bobina secuud-ara este:
I2 = 22_
Ur
= .P3 1/3
U
= ·1·18 '
.~.
2 2
Puterea ulilizala dû la rûtea pentru o singurii faza este:
Pic = :1;
2
~2.1. F =- 9- = 9 • 106 N.
4r.~0d 2
Observa(ie. Se poale d~ducc din ·n,loarea fortei ca sarcina el•••'' ri":~ d,> 1 C e!-t,> n
cantitate roarte mat·e.
8.2.2. q1 = 3,8 • 10- 5 C, q'J = 1,2 • to-~ C.
. 8.2.8. 1°. F 1 = 3,6 • 10--1 ~- (fortt'1 de atraetit~\:
20. F 2 = 2 • 10- 4 ~- (for~ü d,3 resplng-ere:\.
8.2.-l. F 3 = 6,:!S • 10- 3
:\.
3.2.o. q1 = :!:2,5 • 10- 9 c, f2 = 10,8 • 10-• C, qa = 40. 11,-1, L
3.2.6. q1 = q-). = q3 ="" :?,:] • 1(l·S C.

3.2.7. P. fa\-·c:: :!1,6· 10· 8 :\;
3.:t.S. q 0·.-:: 278,-; • 10- 11 C.

-,)
3,2.9. 1°. E.\1 = ..:.::. · 101 Y/m oriental paralü) eu d1~eapta rarr urte$1e cele douJ
~5
sarcini ~i în sen~ul dt' la q1 spr,· q2 : r-'I, ~ :rn .1.
3.2.l0. /l = l', ~-
3.2.11. F = 81 \·.
3.:!.1.:?. lnlr-un punel oarecare: Y= J.· !l. - /,· !L ~i licu.:a JI este 1u~ 11 suprafatC•
r r
de potential zero, rezuJla:
g q'
-
r
- - =r
r'
o, sau !Lg' == !..r' = const.
Lac·ur s•fü:imetrfo al -punctelor de potentia.l zero este un t~ro ~ 1·~cbY, in spaµu,
, efer~.
1.1.18. a) Tta = q•Q __f_ == 3,24 m; h) Em::.!.•1o•Vfm; l"= 6•1011 V.
4:re0 mghA 6
.. ·_~.,
-
c) Sfera e:œcuta o mi~e- periodiea, fùrà a fi arnwni,·,1.
eZ
8..2,14. a= - - - = 2 5 • 10a ms·•.
4mor2me ,
8.2.lo. Prezenta sarcinii elcct.rico pundiforn1e q 111 a111·11pi1•r('a plauulni 1;011ùudor
are ca efect o înc-urcare prininfluen( ..1 a nrestuia, ef,•du1 fiind an•lu~i ra in ,;awl existPntei
unei sardni puudiforme - q, simetrica eu q in raport eu pJarml (fig. 3.118). Sarcina - q
se nume~te sarcina ,,imagine". ·
a} Sarcinile polarizate, prin influcn\a, exercil.1 forte alradive asupra sarcinii + q,
forte a curor rezultanli'i., datorWi simetrici este normaH1 pe plarrnl P ~i rlatii dl-' Pxprtisia:
q2
F=--·-"---
4ns0(2x)3
b) Cimpul cledric in punctul M infinil aprupiat de plauu{ P se obtine compu-
nind cîmpurile produse de sarcina q l?Î sarcina ,,imagine" - q \ r g-1ra
:u J 8):
(E.) = (E.) = q 1?i cîmpul reznltanl:
. 4r.eo(x2 + y~)
(E) = 2(E+J cos œ = 2(E+l x = _J_ , x 3/2.
V xii + ys 2iœo (x2 + y:i)
·q =-~
'f:f'--
p 1
E'
1
E
/
/.
Il'/
Fig. 3.118. Fig. 3.1-19.
Se observi"t d\ E este maxim iu O :;;i desct"el?le constant cînd !J cre~te.

8.2.16. Tinînd searna de indicatiiJe date la rezolvarea pr·oblt~mei :j.2.15 ~i obl:;e1•vind
figura a.119 trobuie sa lu;1m in considm•ure sarcinile ,,i111ug:ine·': q1, q'J ~i q3(q1 = - q,
simetricul lui q fa!,;1 de plarml AA'; q~ = -q simutricul lui q t'a\.il de planul BB'; <)3 = q,
0
simetricul sard11ii q-J. fa~ii de planul AA' i;;i u1 sarcinii q1 fatll de planul BB').
Forta rezullan la este:
F = q
16 • m:0 k2
2
(t12 - _!, 2 .
= 7,2 • 10-a N.
8.2.17. a) Potent.ia1ul la suprafat.a unoi sfere conduct.oarc purtînd sw·cma q este:

Y= _q_ ~i pentru ca prin definitie C = .!L rezulta: C = tme0 R.
4;œ0 R V
b) 0 sferâ de capacitate C =1 F w· trebui sa. aibà R = - 1- = 9 • 109 m.
4m:o
c) Sfera ou capacitatea C = 1 pF are raza Ra:: 9 mm.
308
8.B.18, 1°. E11 = 3,6. tO' Vm•l; VM ~ 1.8. -to• voltt.
2". ::,fora din µuudul .l/ au se iucarcâ eluctric, are lue numai o deplasare a earctnilw
electl'ice pe suprat'ata sa iar potentialul este cel creat d.e surdnu dl' po sfora mai•e:
(JM = 0, VM = 1,8 • 10' vulti.
!3°. Sfora din :li, legaUi la p,lmint, ia poten~iulul w1·0 ~i se iuea.rdi 1·11 sar1·irrn ,j' de
s(•nm opus Ct!h·i de µe sfera mare, astfel ea:
_!{_
4;:er
+ VM = 0 :;;,. q' =- 1tîœ
0 • "• • VJi = ·- ·1 o-s (:.
4". X~ tg rt. = !!_, = ..!L...!{_, ...!.. ::;a 1°3'.
G (tT.'e,)x:: G
a.2.10. mg= P'e; m = Fe = .!_

g g
EoS (
2 d
u):::::: 5.1 2.
eoS
3.2.20. a) Q = CU= - •U = 4/12 • 10·9 C;
d
b} Ji'=;: 1, QIJ = ~ Q !;!_.;;;; -U,Oô · lu•,) .X;

2 2 d
o) W = ~GU'=
2
H,05 • 10•1 J;
d) L ..-1 Jl(d' ...., d) ;;:: t° QE ;;:; U.Oij • ·tû· 7 J;
e) Ji'' ;:;::: ..!.2 QE = l2 () ~

d'
= 11,05 • 'IO•i N;
f) H,N = l, C'U'; = 2\V ;;, 2~,1 • -10· 1 J.

2
Se ùbserva. ca energia eleclrostaticà dia cirupul cvndensatorutui u cresot?-t, prhl depar-
tarea armaturilor, eu o cantilute numeric l:}gulii <111 hwr1ù cheJtuit pentl'u depi'irtarea armâ-
turilor.
3.2.21. 1°. F = qlq'! = 9 • 10-.J N;
lir.'f:0d'J.
1
2°. L = qtqz (-.· - -~) = l,e • t ù• 11 Ji
4;:t0 d' d
3°. V1 = l'., => ~ = ~ => ~ = Ri -= 10.

- C1 V2 Q2 ll'l
U.:?.2-.,!. mg= Eq; q = H,2 • 10-19 C.
2
3.:?.:!a. IJin F = _g_._2 rezultli q = 3 • -10-, C.
4m 0d
Prin Jegarea la pauiînl, potenµulul sfortii devlne zero, dar :,fera :,e i11van.:J. pl'IU
influeuta sub actiunea cîmpului cleutrie ereat de Cl'alaltù sfe1·a. Potentialul :lt~ru rezultü
din potenti.:µul µrupriu ~i potuutialul creat de sfera eu sru·eina. q la distan{a d:
q'
-4-r.sor +- q = Q, rezulta
4-nir0d
q' = --<J .!..d = 10--s C ~i r =- ~
4r.~ dll
= 3 • tO•'.i '\".
0
309
8.9.24. 1°. Sfera interioarA S poartl o sarcinA electrîcll exclusiv pe fats exterioarll,
pe care o vom nota eu -Q :;;i care se datoreazà influentei exercitate de sarcina -tQ de pe
fat,a interioara a sîerei exterioare S'. Notam eu q sarcina- de pe rata exteriourà a sfe1·ei S'.
·Capacitatea condensatorului este C = 4TŒ0 R R' ~i sarcina sa este Q (sarcina de pe
R'- R
fetele opuse) i;;i prin definiµe: Q = CV' (1)
ln interiorul sferei S, cîmpul este zero, de asemeriea potentiaJul:
1
Y0 = - - ( -
4.œo
Q
R
+ Q R'+ q) = O. (2)
Din relat.iile (·1) ~i (2) rezultlh

RR' V'
Q = 4m:0 - - - = 2,2 • 10-~ C
R'- R'
g == li,œoR'Y' = 2,2 • 1<r! C.
De remarcat cll sarcina de pe fata exterioarll a sferei S' nu depinde dedt de R' ~i V',
ca ~i cind sfer.a S' ar fi singuril, izolatâ in spatiu.
2°. Fie Mun punct oarecare pe semidreapta Ox; noti1m OM = x.
Dacà O < x < R, cîmpul este nul.
Dacà R < x < R', cîmpul E are vaJoarea da~orata unei sarcini -Q concentrate in
r.entrul sferei S:
E = _1__ (-Ql = _ RR'V' • .!.·.
(nœ0 x8 R' - R a:1
DacA. :r; > R', ctmpul are valoarea pe care ar .cl'8a-o toate sarcinile concentra te în
0 : (-Q + Q + q = q)
1 q R'Y'
E===--.-c::::;-,
<t7œo :cl ~
8.2.26. 1°. Din expresüle potenµalelor1
V1 = __qt_ + qs t1 Yi r::a 91 + q8 , rezulUl.i

i1tec,R1 4TŒ0 R1 4m:0 R 8
,,:11 = ,-neo(Y1 _ y) R1Ra •
a R R , gs
= 4ffl1:o V8 R 13 - Y1 R 1
R. JJ R2.
s- 1 :a- ....
.,o _
.,. • G1 -
q1
- = eo(Vt
-R1(R2
-- - Via)Ra
--' 09 -
_ 0a
e = e:o(V2.R-.i V1R1
---.....;;.........--~....;;;; •
S1 - R1) Ss R 2 (R2 - R 1 )
3°. Dac:! x <: R1 : E = O, V= q1

(nœ-0 R 1
+ 4m:q R 2
0 2
R1 <! a,< R1 1 E = _!h__1 ,

4m:ox
V= -ÎL.
li~:v
+ ''·! •
4m0 R 3 '
.;._·
a, ► Ra zE = qi +
gs V = '11 + 92 •
im:0x 11 • (nœ:1 :c
s.2.26. a = 0,25 • t-o·~ C/m1 •
fl.9.2'1. Condensatoare\e
.
fiind )egate ln :parale\, rezult41
..
311)
.
r. Energia acwnulata. initial de primul. condensator este
. .
W1 a::;! a1 ,t - 18°tO-! 1, '
. 2 :•! ;, ... •. . ... .~•.: :.\. -~-'
iar onergia fnmagazinatâ fn sistem · ,·~ .
W = _!_ 01V1 + ,.!. C V' = _!_ (C1 + C:1) ( VoCi )' =( Ci ) W1 = 24 • t~ 8 J. ·•

2 2
9
2 C1 + C2 C1 +C 2 ~
, Diminuarea energiei din sistemul de condensatoare se datore~te clisipurii sub forma

de ciU,durâ prin trecerea unoi pàrti din sarcina de pe primul condonsator pe cel de•al doilea
prin conductoarele de legâturit
8,2.28. 1- a) Q1 = C1 U1 = 2 • 10·• C; Q, = C U = 16 • rn•a 9 2 C.
1 2 1 2
b) W1 =- C1 U1 =1 J; W, =- CsU2 = 32 J.
2 2
li a) C = C1 + 0 9 = 6 • 10·~ F; b) U = !}_ = CiUi + C U = 3 • 10a

2 2
V.
C C1 + Cs
c) W = _!. eu• = 27 J.
2
3.2.20. Sferclu, conductoarolo fJÏ sursu so aflù lu at:cla:;i polcntial V dat do~
V= V A.= VB = - 1-
4m:0
((JR + AB() ). (Q fiind sarcino unl4i effirn) (1)
Din conditia du echilibru a s!erclor rczuJUlz
tgœ= -Fs = _,.;._..

Q2 __ _
(1)
mg 4~0 AB2 mg·
Din cele douA. relatfl rezultlz
y= (1 + 2tisin «).,)mg lg œ = t06 000 V.

R V i1œ,
8JlJIO. Jf ms J!L' == -6'- = 3,8 • tO·!' J ,z;:i 2,i • 10' eV.

bctr 4r.eo"
8•ilA.St • W = W 1•2 + W 1·3 + W 2·3 -- -

f • tJlqS + qlqa + fJ.'!.tJI :::z
-9 ' 1Û"8 J ·
4r.e1 l
3.2.82. a) C = 66 • 10-11 F; b) Q = 2 • 10· 8 C; c) U1 = 200 V, U2 = 100 V.
8 o.33 ~ - . -- C1C2C:1 E = 55. 10•0 C.

•• • 'li - 'ls - 'la - C1Cs + C1 C3 + CeCa
3•ii•~-
0 fU
'11 = -C1 .
2 01
1 ° + c, . = -
- Cs • E 2'·'A • 10·8. C.'
fa = Cs • l?1 - C,. • E =- 86 .• 1o·, C;

2 01 + C2
g, = 0 =- 01 E = + 60 • 1o-~ C.
2
8.2.aü. 1°, Q = 2 • 10-a C; !f\ U = 800 V; 3°. W = 0,8 J; 4°. SW = 0,2 J.
8ilis. 1. U aa ;·600 .V, 2,. W = 1,(l~ • 10·~
0
• Ji 3°. AW = l,37 · 10-~ J.
311
8.2.37. 1°. n = .!l = 100 sarcini elementa.re;
0
2°. C= e,,erS = 0,1768 • 10-u F.

d
· 3°. Din q-
u = mg, rezuJUI. U = 3,75 V;
d
4°. Q = 6,63 • 10- 13 c.
3.2.88. 1°. Bila din interior fiind legatà la pamint, va avea polentiultù a.custuia:
V1 = o. Acest potentiul, nul, este tn acel~i timp rezultat din potential11I (:rt>at de sarcina
g1 , eu care se încarcà bila prin inducpe sub inf~uenta poten\ialu)ui s(erei exteriom·e ~i poten-
tialul creat de .sarcina Q de po sft11•d, la nivelul bilei:
V1 = -1L+~
(rne:or 4:;-rt R
= U.
0
\
RezuWi cil bila se încarcll prin inductie eu sarcina
q1 = -Q .!... {de semn opus sarcinii Q) •

.u
În acel~i timp, sarcina Q de pe st'era exterioara se distribuie, datodtà fenomenului
d6 inducpe, o par-te q1, pa fata iuterioara ~i restnl Q - q1, pi:i fata t 1xt,•rlnHl'i'i.
Potcntialul sferei exterioare va fi:
-Q.!...
V = _ _R + _!l.._ :::r:s Q(R - r) = 225 V.
'1.re0R (me0 R · 4,œ0 R 8
2°. I. Daca vom considera numai sfera exterioa;râ, capacitatea aceijteia este data
4 2
de: C = Q ~i luind expresia potential~ui: Y= Q(R - r) , rezultcl: C = 1re:0 R ::::a
V ,m0R 3 R- r
= 44 • 10-12 F.
Il. Daca consideriim sistemul sfera-bilâ, îJ putem trata ca un sistem de doua condl'n-
satoare Iegate în paralel. Uuul dintre condensatoure este constituit din bilâ ~i suprufa~a
intt>rioara a sferei, celalalt condensator este conslituit din surraratn exlerioarâ a sfertii i;;i
p,ûnint (sfera de razli infinitâ).
Capadtatea echivalentii estez
R R2
C = C1 +Ca= 4m:0 r_
__ + 4.m: R =·(me
0 0 • --·- = 4A • 10-:i.a F.
R-r R-r
~.2.89. a) c =:.ê.; b) c = c,c~ ==.!.. e:1~ ;

d C1 + C d/2 2 e,_ +~
c) C = C1 + Ca= e,_S/2
d
+ e:28/2
d
:::;; _§_ (ei + e:11)•
2d
8,2.40·. 1°. Din F 1 = K QA?B ; F 8 = K OA?~ ~ QA + Q~ = QA + QB; rezullà:

cit di .
QA • QB = 64 • 10-:1& CS! ~i QA + QB = 16 Vl •10- 9
C
~ QA = 3,28 • 10- 9 C, QB = 19,28 • 10- 9 C.
2°. Y.4 = QA = 2 952 V; VB = QB = 5 784 V; V= QA +
QB =5 076 ·v.
~ ~ ~+~
312
4°. nA = QA; nB = QA ; nÂ QA; n; ~ = QB ; n = nB - n.; = 1 475 • 10 7 elec-
e e e B
\roni au trecut de pe sfera B pe sfera A.
8.2.41. Din J = Q = noSVe, reznWi: Uc =~ unde n.0 ûste numârul de elec-

t ""s"
troni de condue~ie din unitalea do volum.
n. = dcu N; fic = 1,st,. • 10-4 m/s.

Meu
3.2.:12. J = n •e = __!.... e = 1,06 • 1o-8 A.
21tr
8.2.48. I = n • e; n = 31,2 • 1018 electroni/secundâ.
8.2.44. a} / = 20 mA; b) Ve= 2,75 • 1o-6 m/s.
8.2.45. Din: l1s1d1 = l<JS2d2 ~i p1 !i_ = p2 12 rezultâ 81 = '"\ / Pidi.

S1 S11 Sa V PA
l
=
8.2.4R. R p-
s= 0,2 .Q;
V.4B =RI= R • /(1 + 0t6) = 0,9 V.

8.2.4'1. l = 700 m; S = 2 mm 11
•
8.2.48. 8 = 81 + R2 - Ri = 77,5° C.
ŒR1
8.2.-1-9. Din Si\ 1 • l • rlA1 = Sculdc0 rewlta -

SA1
= -dcu ;
Seu _d.Al
Rcu Pr.u • SAt = 2,0(t.
--=
RA1 PAI • Seu ·
3.2.oO. E = 12,6 V; r = 0,2 .O.
8.2.:n. Oin Ro = 11211 [-1 + :x( 6 - 20°)] i;;i Rn = 9 R~ 0 rezuWi 8 = 2 020° C.
_ U E- C
8.2.a:!. J = -R = . A:.
2.5 r = ----
I = 0,2 Q.
8.2.58. a) E = (R + r)l = 185 Y; h) U =RI= E - ri= 175 V; c) rl=10 V;

d) Q = Rl 2t = 525 • ·10 3 .J.
3.2.54. ~H' = E · l •t = 17,28 • 10~ J.
8.2.66. V d - Ve = 1,3 V.
a.2.56. a) R = H8,75 il; b) / 1 = 0,051 A; 19 = /3 = 0,019 A; I., = 0,013 A.
3.2.57. 1°. Pc =- Ul = 2 200 W; 2° . ..._ ,, = mgv = 1 225 W.
3°. Q = 975 J/s = 2:13,5 calol'ti/secunda.
S.2Ji8. / = 1 A - generatorul G9 dPhi Leaz.'i curent, în t?mp ce gm1eratorul G1 se

comporta. ca uti receptor.
8.2Ji9. 1 = 0,5 A _debita~ de generatorul G1 •
313
8.2,00. / = 2 A; r 0 = ·19 V; Ve= 8.4 V.
8.2,61. VA - Vn = nE - 11/R = nE ~ n .NE R = o.

J.YR
8,9.0!.!. li= R'j(E1 - Es) + Ra(E1 - E2) = -6 36 • 10-s A.
+ R1 1i3 + R2 R1
B 1 R2 ' '
12 = R (E 1 E + Ra(E2 - E = .1,8 • -10-! A;

2 - 3) 1)
ll1 R2 + R1 R3 + R 2 R 1
I s -- RL(Ea - E2) + ll2(Ea - E1) -- <t,ü

,_ r: • 10-• A. 1 -- 0
R /l + B R + R. R
' " - •
1 2 1 3 2 3
3.2.U:l. -1°. PJ = 3~8,i5 W; 2°. 1 =3 A; 3°. R = 38,75 .O.

4--l 2
3.2.04:. 1°. La eehilibru: P J = Rl 2 = _i-_ 1 = K • -r:Dt(8» - 8m)·
,.D:J .. '
8e - 0m = 4 pJI •
Kr:'.!.D3
fto/1
2°. Oe = 0111 + Jù:2fl3
-·- = 40° C.
;}.2.0:i. 1°. E = 120 V; r = 10 .O; 2°. P 1 = 3f>0 W (Pmu).
:}.:?.no. 1°. E = 2 V; 2° U = 1,75 V; 3°. m = ·1,34'16 g.
:).:!.07. ·1°. I = 2A; 2°. / 1 = 0,66 A; 12 = ·1,33 A;
3°. R1 = 165 !l; R2 = 82,5 .O; Re= 55 .O.
3.2.08. La borne.le grupàrii formatâ din cele douii baterii, diforont,a de pote.nt.ial
., E I 1
este: U = E 1 - r 1 / 1 = 2 - r2 2; 2 =
E2 - E, + r1I1 A
---------------·=
30 ; I = 11 + 19 = 55 A.
r2
8.2.60. Aplictnd legile lui Kirchhoff trebuic sa tinem seama cil bat(lria de acumula-
t:oare se comportâ ca Wl rcceptor:
lac = E1 R - E2(r, + Il) = 1,58 A; llampâ = Eir2 +
E2r1 = 3,65 A.
r 1r 2 + R{r1 + r 2 ) r1 r 2+ R(r1 r2) +
3.2.10. 11 = 1,05 A (debitat de E 1 ); 12 = 0,87 A (în sons opus t.e.m. E!l); IR= Q,18.A;
rnontafnl osœ gre~it, dooarece elomenttù de t.e.m. E 2 nu debiteaz.l, ci joar.a rol de receptor.
a.2.n. Rs = 16,7 n.
3.2.72. VMax = 1 000 V.
3.2.73. 1°. r5 = 0,2 .O; 2°. ra= 290,2 û; W'. J = :3,88 A; 1,.
0
• m = '18,23 g.
3.2.74. J = 2 A; U = O.
3.2.,S. U 2 = 3 V, /1 =1 A.
3.2.76. 1°. V0 = 2'13 cm•; 2°. R = 19 .Q; p = 12 • 10-7 !l m.
3.2.71. 1°. 1,62 • 10~ W; 2°. 120 V; 3°. n= 0,93; 4°. W = 46,656 • 1011 J =
= 12,96 kW/h.
3.2.78. 1°. I = 8,33 A; R = 14,4 n; 2°. R.a = 12 n; 8°. l = 20,5 m.
3.2.79. 11 =3 A; 19 =2 A; ~ = 1,2 .O; VA - 1'B= 6 V.
3J!.80. 1°. B = rgRs = 0,25 O; 2°. 1 = 1 A; 3°. le =.1~ A; i,. = 0,.1 A;
re+Rs
ii = 1~ A.
314
:l.2.81. 1°. E = 6 x 2 = 12 V; U = E - 6rl 1 = 10,65 V. 2°. 11 = 1,5 A;
3°. 12 = 0,45A; 13 = ·t,05A;
,, . N/3
.,- -~') = R,,J:; t
--
= -170 J ·, 5°. H = --
l
= ·t 575. A/m. 6°. m
T
= B • S = 2,49 • 10-~ Wb.
:l.2.82. ·1°. R 1 = 162 O; R 2 = 38 O; 2°. 11 = 0,095 A; / 2 = 0,405 A; 8°. rJ.,, =
= 15,H9 V; /1°. P1 = ·l,!16205 W; P2 = 6,2:1295 W; p =pl+ P2 = 7,695 W.
:J.2.8:.J. '1°. R = 20 .O.; 2°. n = 40 elcmente;
3°. C = !L =
.E
3 • -10· 9 F; C = C1 + C2 = toS (1
2d
+ Cr) ; tr = 4.
a.2.S4. E = 12 V; r = 0,4 n.
8.2.85. Aplicîncl legilo lui Kirchhoff se obtii:io:
J2 = '1,5'1 A, debitat do generator; 11 = 0,49 A absorbit de batcria de acumulatoare
care se încarc~ ~i IR= 1,02 A prin rezistor.
3.2.86. 1°. I = 0,2 Aa 2°. V A - Vn = 9,8 V; Q = 4,34 • 10-s C.
3.2.8'1. d ~ 3 cm.
3.2.88. 1o• S = - -
2 plP
kE 3
= 70 ·
" 20 . _, d e 10 or1.
mm"; .
3.2.89. 1°. / 1 = '16 A; ln= 2 A; Jà = 10 A; 14 = 8 A; / 6 =û A; 18 = 6 A.

Il
2°. E 1 J1 + E 1 = ~ Ril' = 2 000 W.
2 2
3.2.00. Pm= 2 • 103 \V; E 0 = 100 V; Q = 17,8 • 10~ calorii; Pc = 3,2 • 103 W.
3.2.91. ·1°. Rs = 1,01 !l; 2°. a) / 1 = 0,33 A; lm= 1,67 A; n = 300 cliviziuni•
. :1.2.92. 1°. ·pu= 68,7 W; 2°. Pm= 76,3 W; 3°. Rm = 18,25 !l; E = 95,q V1 8
1. • W = 3 503 J; 5°. W' = 2 • ~0 J.
0 5
3.2.93. 1°. Ec: = 24 V; ra= 1 .O.; 2°. a) Ro = 3 .O.; mcu = 1 58 1 g;

à0 • b) R' = 13,4 n; c) /' = 1,1 A.
3.2.94. E = 14 V; ,. = 4 O•
. ··:1~2.96; U = -24 V; 11 = 6 A; 12 = 4 A; 1 = 10 A; i = O.
3.2.96. / 1 = 0,87 A; / 2 = 0,59 A; / 3 = -0,28 A; VA - Vn = 0,56 V;
Va - Vn = 0,56 V; Va - Vn = 0,56 V.
8,2.97; E,J'= ·-1s V; E 3 = 7 V; VA-· VB = 13 V.
3.:!.98. l 11 = 2 A; 12 = l A; 13 = -3 A;
0
•
2". rt 1 =- H V; U2 = 3,8 V; U 3 = S,5 V.

0
:l.2.0!l. 1°. C = 32 .Ah; 2°. ll'e = 316,8 • 103 J; 3°. fFd = 2·18,88 • '103 J;
'•°._J = 3,2 A.
:1.2.100. 1°. Rr., = 807 il; h = 0,273 A; 2°. Q = 1,63 Ah; 3°. WJ = 774. • 108 J;
lfac = _514,8 J; 'I) = 0,'1.
a.2.1O1. P = 1 250 W; l = 13 m; d = o,85 mm.
3.2.rn2. R = 0,69 il; 11 = 1,33 A; 12 = 1 A; ln= 2,33 A.
!J.2.1.03. ·sursa furnizPazii o ~antitat.e de electricitate Q = CU sub o d.d.p. U:.... furni-
zînd ded o ene.rgie 1-r· = Q ·V= CU 2 ; energia electricft inmagazinata de cond~nsator
e~te W' = ~ CT.T2 • Deci, difrrentn MV = ff - H" :e-,s ~ Cl 12 s-a di~ipat prin conduc-
2 l
tor. Se re:marM faptul cà r-nC1r;!ia disipatt, prin .:·fN·t Jouln nu di:.pinde de valoarM r01.i:::-
lt1nt,ei c·onrl.uetoarolor en cnrr ostP. cuplnt condt•nsatorul la sursü.
0.2.10.f.. 1'. ,: = 0,-1 .\/di\'iziuno; :r'. r0 = !i~,[J f!; 3:,. E = 1a,2G V"; R = 3,25 O.
HO • 10 • 60 O r: _ r: "1
3.2.JO». l". r : :-. : 1 ü; Il""-"" !1 .Q; 2~. ma= - - - - - - ,v - 0 ,v, 6J kg;
!•180•'1
~r. Rr. = E - l'ir '"7- N + U,.i ::-;= 2/1 V: '•''. E,:.m = 2[1 V: flm = 0,:1 O.
3.:!.tOH. l"'. l'1: =i'n=:!'1 \'::!. ln=l.2.-\; lr=O,SA; 8°. p=2•10" 8 0m:
00
4". l'n "" 2;,,h \\"; Qu= 3~,56. lu~ J; ;".>'. 12 = lSS,'J m.
1
·;,i . r.r;,
<)
1r D.
1
~r'.! :-:= :?Ou A/m.
:.-::rn ~ .. o
lntrn-,i.!ftl,·?. dmpul11i Psti, maxirnt, ln suprafo.\a ,·ondur:torului:
I
J/mnx ~c--- ·--= :HR .\'m.
!!;:1·,.
B.2.10.~. 1.1,1af11r1,1 tï:::.11rii H.120 a\'f•m:
A) Jl.4 = 111-A + 1:-:,_... _., ,.-, ,';.::: (!~ + d_.!_2_

:?:: .r· .4 -
__) = ~ •
r _1 _
l(l·il T.
h) RFl = B1,-R - R:,.--ll = --1(,-S T.
-B,.-A
I,
®- - -- --- . ·-- _ _J_
J. in-i,_8
A -4--~--
··" . ..
B •
.. 8
~>-a -
Fig. :u::n.
, I
3,:?.lOH. r·. ''1 "'"" :1,1 -:-· ··: i"';. l r,-~ T; 20. R2 ::-: :.J.o. :! • -:'>
:2r r -
I, J,.. I 1:
3.2.tJO. A) fi D-A """ ... ::.: ;
. :!::/
Il [J-<; = __r.!r.l
,-:,..; Tl D-B = -- -
~-: ~.
If r,= F.t,o -\ 'm orirntat
~
1.lupit dirrn\in D..-1.
b) 7 =:, µ.li Dl D = lit · ;: · l u-:1 \/m.
~
110
8.2.111. /J 0 = µq =--= !1-o ~. = 1:!,:,:.! T.
~l'n !ir:ro
3.2.11:!. Lalurifo CIJ :;i EG s.inL peq.lt~ndi,·ulru•e po JI; d,: sîn l supuse la l'm·te r.gale ·
-+
ln modul, dar opuse: F = I ·a· B = O,t1 '.\; CE ~i JJG far. un un:;thi ~ eu B; ele sînL su-
pnse ~a forte egale, dar opusr: F' = 1 · b • B sin 60° = O, ·li N.
316
Rezultanta fortelor care actioneazâ asupra celor patru Jaturi ale spirei este nulâ, dar
efec~ cuplului est.e:
r = F • b • sin œ= I • B • a • b sin œ~ I • B • S • sin œ = 10- 0 N • m.
8.2.118. I = 16 • 10-3 A.
BJ!.114. 1°. I ==- 1,374 A, intensitatea are valoarea maximli, deoarece rezistenta
clrcuitului exterior (bobinei) este egalil eu rezistenta interioara a sursei (rezistenta echiva-
lenta a bateriei de elemente).
2°. B = 2,07 • 10- 3 T, dupa directia axai;
3°. B' = 1,2 • 10-a T; 4°. cp' = 49°7'.
8.2.116. 1°. E = 0,6 • 10-1 V; 2°. v = 3 m/s.
BJ!.116. 1 = 0,408 .A, do la A Ja B.
2
8.2.ll'i. AP = 1trJ.od N J2n = 13 • 10-e N.
4l
8.2.118. a) DatorW1 fortei centrifuge, electronii liberi din dise sînt deplasati spre
periferia discului, creîndu-se o d.d.p. - respectiv un cîmp electrio ~i stabilindu-se un echl-
llbru: m8 ru2 , !!. = e • Ui; termenul dol reprezinUi t'or\â centl'ipeta (electrostaticël) ~
2 a
rezultà U1 = 2 • 10- 9 V.
b) U 2 = 1t • n • Ba2 = 33 • 10·8 V.
8.2.119. J = Bv sin G: = 25 X, curontul este constant ~i circulA in sens contrar

r 0 (1 sm œ)+
acelo.r ceasornicului.
• 1
Il = BI l = 2B2v ..!. 9 sm œ = 108,25 N.
r 0 (1 + sin œ) cos œ
8.2.120. I = - -B-• -
v
-.
r0(1 + a/sin œ)
8JU21. H = QR = 4 • 105 A/m.
21loSN
8.2..122. F = BI lsin œ = S,?5; P = F.v. = 30 W.
s.2.12a. 1°. w· = E •1 •t = 2 -103 J. 2°. -; = 'l(i x Ê) = so N.

V2,
3. t = a=
0
0,1lt1
· 4°.
S, V= a• t = .
70,5 m/s; Wc = 248,512 J.
8.2.124. 1(". e = - d = = 6 V(J'N - VM); I = 30 A.

-B lv
dt
2°. F = Bll = 18 N; 3°. Pm = F • v = 180 W; 4°. P J = R/ = 180 2 W.
-+
8.2.125. B = 0 tn Jungul urwi linii, paralelil eu conductorul, 1a distanfa de t, mm
de at:(•sta. Dad'l curentuJ es__~ orizontal §.Î fndreptal ~pre obseryalor, iar cîmpul exterior
➔
(lJ) este orizontal de la sUnga spre dreapta, 1in.ia se aflil doasupra firului.
8.2.126. F = 3,2 • 10·! N. Forla este de :tlractie clnr.ii curent~ prin latura spiNi
vecina. eu conductoru.l este paralel eu cur~n tuJ prin conductor.
8.2.127. 1°. B = 2,lt • 10-~ T; 2°. B' a:::a ?,8 · 10-:1 T; 3°. F = 1,2 • 10-~ N.
8.2.128. n = 8,85 ture pe secundl.
J17
3.2,120. e = 9 • 1(1· 6 V.
8.2.130. a) -L 0 • B. E - B l t•i • l = Gi ➔ t'1 ~ 30 ms· 1•

R
2". P,. = E · 11 = 18 • HJ-1 W; Pm= G1 • ti1 = 13,5 • 108 W; PJ = HII = t,,[, • '1(13 W.
E-~nf!rgia C'IC'et.rica debitat..'i de sursi\. se transformli tn cnergie mecanicil ~i o parte
tn calduri\: Pe =---" Pm+ PJ, sistemul se comporta ca un electromotor de randameu\
11 "'""' P,1!. = 0,75.
Pe
o E
l,) l . B • -- • l = G2 => v2 = O; sistomul este în echilibru dinamic, sursa debi-
rt
l.eaz:i 11n r~urent /2 = n
E
--;.--=
-
600 :
\ . .
!;il t'OC'rg1a eloctricd se trnnsforrnll tn cllldurl\ prin efeœ
.Joule: Pe = PJ = E/ 2 =--=RI~= 103 ,2 · W.

E ·' Bfo 3 ·
c} 1°. B • ï • l = G3 :::. va = -10 ms·1•
R
2°. P 6 = 90 • 103 \V; Pm= 2:!,fi • 103 \V; PJ = 112,5 • 103 W.
PJ = Pe + Pm, atit en,wgia t'urnizata de sursit c'it ~i co-a prodns:i prin coborirea
gr~utut.ii se transforma în cüldur.1.
Bh.1 - E
3.2.131. 1°. B· - - - - • l = G => v = fiO ms· 1•
. u
2°. Pe =El= 120 • 150 = 18 • 103 W; Pm= G • v=22,5 • -103 W; PJ = 4,5 · l08 W;
Pm= Pe + PJ.
· . µof • l • v µ01 • l • V
8.2.132. e = B • l • v = -~======;
V,,,_ -- h2f~ + (V • 1)
27: 2
fmo..s =±....a....;;.___
2;:(h1 - hs)
=±10-!V.
W eB
8.2.133. 1°. U = - = 10 V; 2°. r = mv
- = 0,11 m; 3°. v = -· -= 218 • 108s-1;
e eB 2:m
T = _!_ = 31 6 • 10· 7 s. (se nume~te frecpen/4 oiclotron).
V
3.2.134. a) v = 2,6 • ·t0' m/s; b) T = 1,1 • 10·1 s; c) JV., = t4 • to• eV;

d) U =, · I06 V.
. ~'à'~9.Wo. R ~--,m'n sin•~ = 8,98 • -10· 1 m; T = - 2-r:R = ·2mn = 35,84 • 10-• s.
elJ v 0 sin <X eB
h = i1 1 cos °' • T = 2r.H. ctg « = 0,25 m.
-t 1 mv1
8.2.130. 1°. E 0 = - mv 2 = 7,2 • ·t0· 16 J; 2°. U = - -·- = 4 [,00 V;
2 2 e
3" . .l0 = :16,7° C; 4". Eloctronul este supus fortci clcclricc dupa. direc.tia_ OY:
-J eU I eU x 2 • •
:i: = t•ot; y= - • - • t 2 = - - -.,- =- trawcloria rste o pnrnboll\;
2 md 2 md Vo
dy U 5
tg °' = - = -- • 2x = - °' 0,·14 ~ 0t at 8°.
dx 360 / 3,6 ~
3.2,.137 o:·1°. JVc = - mvô"

l = eU1 = 1,6 • 10-u J.
2
-
o, =
V 2JJ'c
--
m
= 6 • 10' ms· 1 ;
318
DeYiatif1 electronulni pe ecran este: y' = V 2 ID = 5,4 cm;
:?U1d
Ob.<:rrCJOfie. Din exprrsia dovint,iei sr. vr.de c11 ,lcc>asla nu depin<le de particuld {masa
~i sardna :wrstria).
3°. Fo:·ta Lorentz rtî se ex,~rcità mmpra electronului este orienta:Ui dupâ OZ; mi~-
.carea are loc în planul XOZ.
R = ,m•o = 18,i5 cm; dcvintia Z po ecran are Yaloarea

rll
z= eBDl = Dl= 9,6 cm.

mv0 R
...:4~. ln rdrrnn~ialul YO'Z, p11nct11l JW de impact al electronului eu ecranul, eleclronul
fünd snpns sin111ltan ct•lor <loufl forte, Psle:
y ef7,.IJJ : z =
= -·;;-- eBl.D ~1· c1·lmnum
--'>- · · l pe v0 , caro es te varia
. b'lx x.
1 u, gustm:
mt· 0d m, ô 1
1J = mU 2 • z2 sau 11 = 5,55 Z2 (ecuat,ia unei parabole).

eB2ldD .
8J?.138. q = mgd
u
(1} 2 +
v.
t) = s. 10- 19 C = 5. ·1,fi. rn- 19 C = 5. e.
B""D"
8.2.189. 1°. Vmax = ~ = 2ï,52 • -10- 13 J = '17,2 • 106 eV;
8mp
2
v = B • e· ·D = 5,8 • 107 ms· 1 ; 2°. t
-r-D B
= -·-- = 4,7 • 10-~ s.
2m SU
8;2~140. EJer.t.ronii care trec prin O au o mi~care rectilinie uniformli; cele douâ
forte echilibrlndu-se:
ev0 B = eE Q r,1 = -EB .

. . . ma mr1 .
3.2.Ul. Din ev VB = mg ⇒ v = -2.
eB
= --
0
µ 0eHo
- = 2, 77 • 10-~ m/s.
·. : . . . · d d .
8.2.142. 1°. E =- - =- - (N•B•S•cos Cl)t) = c.> .NBS-sin Cllt = 314sin 20r.t {V);
ùt. dt
emax = 314 V.
12
~
e
I = R =
0
• 6,28 ~in 20 1r t; 3°. Q = Rl; t = R r;n t = 591·60 J.
3.2-~i43.· 1°. -~ = - d = - i_ (BN cios 21rvt) = 27tv BN sin 21tvt;
dt dt
e = 81t sin 100m {V).
81: sin 100;: t
20. l= _e_ - 1,6 7tSÎD 1001; t (A).
R +r B +r
3.2.144. 1°. T = !!;: = 0,02 s; v= ~ = 50 Hz;
00 2~
2°. i i.a l,a sin ((1)1 + ,.., ci> i - tO sin ( 31' ~ + : ) (A).
819
,
0
• imomP-ntan ~ 10 sin ( 314 t + f) :i, = 5 AJ
4=5V3A; it=10A; i1 =-tnA.
8.2.14o. O• =z 78,5 V.
8.2.146. <•l = 2~v => "= ~

2-;:
= 50 Hz;
Um = 141,4 V => U = Um
Vî = 100 V•
3.2.l-ti'. aj R = '!_,= 20 Q; b) J = !!_ - U = _1_~~- = 2,üS A.

J Z li R 2 + -v;;;~ a:,~
(!
8.2.t-lS. 1 = --·· = Uc,>C = 3,14 A.
z
ff.2.un. Z = V + (1,,. - ;O)r =

R' R = 20 Q"' oir<·uitnl este la rezonnnt,à.
I = -F = -1lF , .,. lm = o• A=> ruronttù rste an fnz~ eu ~siun"a.

z
t
8.2.1:m. Conditia de rezonnnt:l: Le,>= - ~ (1.) = -1-1 ;
Cc,> l, I.C
,=+°'500
2.:v LC
Hz.
V,. 20 Uer
8.2.Hil. a} R - - - - - Sn, Z ... - -- 8,9 O;
le 2,{; let
Z = J/ RZ + /)l(J.) 6; L = vzs c,,- R• = 1,24 • 10- 2 H.
1..,) t g ';> -- /.c,)

. -•·· n.,·to,
I
~? -- ?6°
O"'!
- • -
li
t'.) Pc = Ucfc = 20 '. 2,5= 50 \V, enrrgic transformata tn ealdurl'i.. prin efect Joole~
P' = e·pfler ro~ ? = 17,8 • 2 • cos 26" = RI~ = 32 W - transformatA· ·de RSeJ1)l)o
n~a tn c:1lduri1.
d) 1•, ==- 100 L = l,2lt Il ; t~ 'P L' c,>
= --- = _.;..
1,24 ____
• 100 1:. ~ ~.,_ 9 ➔ q> °" 890 .
R 8
Se obse.rvA cA R dovinP aproape neglijAhil în rnport r.n Xr.. = t..,L'.
Z, ~ I'• (c) =- I' ~ rr = ..,. ,.J,._ • 10· 1

-- J, •
/.'<•>
Observa1ii.. Pc,ntru o indnetantâ relati v mare ~. respr.cti\•, o frec,ea1à înaltA &·
tensinnii alternative. bobina ln 1:ir,·11it pnnlt~ ~rl blooheze cul'entul.
= 0,5 H ~ tg t = 50 1
tntlrziere a intensita-tH eu ? = sg• fatâ de tensiune. Hezi.stenta at.;tiYi1 a bobinei fiind
foarte miti't in raport eu reaelantu acL•slt:ia . ..:" 11°,.1l1!. s1•J•ie: i ,·.·, i(-r [/~ sin 1,,ot -- 9) =
a:. O,t t/2 sin ( t 000 t - J.,55 1•ud).
1
2•. C = .-- - =
2
2 • 10· 1 F.
Lcü
U l' "-.-.-n
s•. / 0 = - = 5 A; Ub = 2 bOO V; Uc = :2 50U V; --1! = ..::_'i:!._-: = 50,
R U 5U
ru;est ra port masoarâ supratoosiuu~a prvdusa tn ciruuit; pow·la numële de factor de calilat~
al eircuituliti.
8.:l~lo3, 1°. Ier= Uer = [T = 1,5 A.

,;(, V (fl1 T ll::}:J + \..Ï1 + X2)::
R 15 /~ 33 H
3c. COS l"'ll
T
= -Z11 = -·-
17
; COS tp
i Z2 füj '
cos <p ~ -- ':..; 0,6.
z
4°. Pa= U/eos Ç) = /Z(Jl 1 + R::) = 108 W;
Pr= IJl sin ? = J:!(X1 + X::) = 14.!t VAH.;
Pap = UI = 180 VA.
3.t.Hi.f. ln= -
u = 48 A; h = -u = 30 A;
R ..1'1.,
la = .E,_ = 16 AJ
Xo
I :a V 1;, + (h - Ic) 1 = 50 A; coa , = o,~6.

1 I
aa.100. I-l = Xo = ~ = 10 0; ln= la= Vf = 5 A; Pmax = llln2 = 250W.
1.2.156. 1°. let= Ucr = Uef = 0,16 At

Z Lw
2°. I = -U . -1
= --U . -·t : m
· t ens1· t a tea curen tu1 ut. prm
. b o.udlu.
•~: scade c1nd Cl'~.te
L w 2;rL v .
t,recventa tensiunii, tncît la frocvente tnalte, bobina blocheaza curent~.
.. / U cf Ucr
a,2,lo7. 1°. e/ = -2- = --=========::.-::..-::..-::..-:..- -_ 100 __
,
03
A.
~ /
v R• + (L(I) - :(l)r 83~
2:1. UL = lwL = 0,8 • 2n • 101 = 60 • n V; Ua = -/ aa iO'

0,3 • - :.::r
~c s
:.1 000
= --= 8
H9,3G V; Ua = /• R = 0,3 • 236 =- 90,8 V.
Lw - .J_
8°. tg cp - ~ 1 :.:. cp = + -n , tellSiunea eete
= - - -Cw 1n a'Vlll!S eu E/1 fa\14 de
R ~
821
4°. Vezi figura a.121.
5°. L 0 C(l) 3 =.{;::,.Lo = _!_ = 12,5 • 10-s HJ

C<.t>:1
10 = -u = 0,425 A; Uob = Zb • 10 = L 0 wl0 = 167 V';

il
I
U 0 .c = ...9.. = Uo-b = 167 V; U 0 .R = R • 10 = '100 V.
CùC
8.2.lfiS. 1°. U = U !!.. = 200 V;

1
v2
2c. Z =
V H.!+ (L,ù>-~
l Ccd
J):! =-1010;
3°, 1 = !!_ = ·J .~s A;
z
4°. ub = .l 11 /(-J. + l.,'.!<.ù 2 = 594,1) V; Uc = I ...!.. = 39ô,.6 V;
Cw .
5°. P = UI cos 9 = Ji.12; H' = Rl 2t = 35 280 J (tn condensator nu se disipâ
onergie).
6°. eus cp = -H = U,1485.
z
1
7". f.. 0 C(l,) = 1 -,. l. 11 = -
2
= 0,52 H : / 0 = 13,3 A;·
Ccu:.i
l';,::..a:!666V; Uc=~664\';
8°. IF0 = Hlô 'I = 1,lj • 1U0 ,1.
U.2.HiU •. 1°. U0 = l11J n; Lb = O,~ H; 2°. J = 2 A;

. 3°. L~1, := JIJIJ V; U,: = too V;
= ;Jfj"f,11'; ?t: = -Bli ilfl';

.'J 0 • {?IJ 0
• J1_1•a • -
{,". Co = - - J· ; fo = 2,..i :\ i
:,.:
G0 • Pa= liJ-.!. = HW\\'; P,. = 120 VAR.
0.2.160. a) •1 = ~:O l-lz; T -a: 0,U:! s;
b) lcr = 4 .:\;
c) Ub = 8 ~/Y, V; Uc = 20 V;
cl) 'i-u = :!6°11U'; 9 = -36~.:iO';
o) Ver. sec. = ;\::? ul, = V] V.

l\ 1
8.2.lU!. ·1°. fr~= 0,05 A; JB·= 0,2 A; 1 = 0,206 A;
20. 9 = 760.
:1.2.102. 1°. z = V ll 2 + (XL - Xe):?= 20 n; I = !!.. = s A; cos 9 = R = o g ..
z z '·'
2°. [lb= zb·. I =-:= V +
n= xï. I = 204 V; Uc = J. Xe= 108 V.
3°. Pa~ U • I cos_ cp ~-Ji,i' = 576 W;
Pr·=· UI sii1 cp X•/1 = 432 VAR; =
P UP = U • I = ZP == 920 VA.
.. ·~. ~-·:·
p ,-r
8.2.168. 1°. 11 = -U = -U •1- t == 10 A1
lY' = = 3,6 • 108 J = 1 k'Wh;

JI.J!!t
20. 12 = ---lf:!
- - = 12,5 A; w; = Rii t = 1,56 kWh;
l; · l • cos q>
3°, J1 = -(] =
.l
U • C • = 0,377 A; W,-= O; w; = RI~ t = 1,4::! \Yh .
e.uM. 1°. z = V + (i"'- d,.)'

R' = 20.~n;
LCJ>- _1_
tgq>=---=Cw O,,8,
.• , 1
R
8.2.160. 1°. R = !'ift,4 D; 2°. C ~ tO·' F.
8.:!.l6U. U B = l • Zb = I • V Jt~ + L 2 e; Zb = const ==> li B este maxim ctnd cu-
1
rentul usto muxim ::a;. L,,, = ...!... ::;. C = - - 2 = 5 • -10· 6 Jt'.
Ctl} Lw
, ·J 00
Ub-max = lm • zb = --·
10
Vînrrs QI: 6:30 V.
1
8.2.167. L = -(,):le
- c:ic 1 H.
0.2.rns. T = 2r.VLC = 58 • 10-~ s.

a.2.rnu. 1°. 11 = 480 n; Xi= 640 ni J'o :r.=: 2ao n;
2°. ? c::: 0,63 rud.
3°. L = 1,69 H; C = 9,45. -to• 0 Jt'; V = 60 H~.
8.2.1.?0. t". Coarda vibreuzil eu mnplitudine muxima, atunçi ctnd frecventa propriA
2 ! = u/v 0 ) coiucidu eu frecvenµi fortei excilatoaro (fo11a electromagneticâ); din
yo
(). c:
u/v, = __!_L ~i v0 = 50 Hz, rezuJUi G = 2,iG N.

Vn
!! 0 • a) !{Ali= n,;,t û; !lb= 32 U; b) 1 = 1,~B A; c) ~ = 0,-161 H.

3°. C = li:!· Hr 6 1"; Uc = 190 V.
8.:?.171.. 1°. R = :! ➔ f!; 2°. 1 = 5 A; 8°. Q = ~14 • 101 calorii.

3.:.?.172. ip = 0,8; l = 2 A.
8.:!.173. H = 1011; 1 1 = 9 A; / 8 = 3 A.
8.:!.174.. 1°. h = 629 m;
2., u) U~ec = 16 • ·10' V; b) Uc = 14,45 • 104 V; P 0 = 88,75 • 108 W;
3°. S = 256 cm1 •
B.2.170. n) C:;;:.: 17,6 • 10· 0 li'; b) _. ,_

AC = C-
. Ca= 10·•.
c. c,
B.2.176. a) C = 11 • 10·! F; b) / 1 = MO~ A; là-== 0,428 A :;i / = 8,9 m•.\.
o.2.1n. 1 = 1s,5 A.
823
8.2.1;:s. a\ G = 35 • 10- 11 F, !n 8erie;
b) C '-= l~,i • 10- 11 1", în derh,àiie.
3.:!.1 ;n. ;_1) r:os -- O,if,; l = 18,2 A;
i,J :'i. (1y.:. F. .
3.:! •.t~o. Cclo doua eirt;uitu 111 d~riva~ie au impedautete:
Z1 :;_: 1/"ùr +-iï = 5,5 !! ~i respeclh•, Zn= Vïi; +xi= 5;8 n.
Re2ultà: li =E
Z
= 18,4.j A; [ ... = ZU = 20,7 CU deîazarHtH
~
1 2
.
eus 91
n, ~ t.•,tl
= --;- (\ '6•}- •' Slll
. X l,
1'1 = -:- =
l c· 8.
U,ùU '
~1 z.
li'.. _,,,, .
cos 9 ... = --= = O;,:! 1; Slili'n
~
= -Xe
Z.,
=- or,n
,0.1.
- Z::
Cu:•':'nt[i wr fi: 1.1 = / 1 uo::; 91 + /'J cos v:: = :rn,~ .\ ~i Ir= 11 sin 91 + 12 sin !p11 m1
=- .;,t:;;; .\.
J ;:.:..; ,F J,,.-:! 7. ./!.!r = ,)·

l •., l ,-a... ..\., uos cp /,) =
= _; o· ,-108;
n~• , sin cp = !_r. = ~o,156.
1 1
.. ....
Pa:...: Dï Cl1 S '? = U1/ï + R-.!/~ "'"' 3 i0O W.
Pr= Cl sin ? = .r11f + X::1~ ~ - [18:i V.AH.
l'av = UI :..:. :J ïGO \'.\.
3.:?.181. / 1 = 3/1;j .:\; 1-:.;..;.; 0,3;; A; 1 =---= 3,13 .\; cos = 0,987.
a.2.183. 1°. E = TL. N. <Dm= 8(t,'i8 V;
E
2°. / = ------- = 4,'il ..:\; U = i5,36 \r.
/lr + /;' i+ He
8°.
~~o -- - .
,~ = ---· = 1,, he{~ur1;
l(j
4°. /J' = U .!_ = 23,66 W;

n
l:J
5°. île= -
. .E
= 0,88.
3.2.JS-t. 1°. le= ù,!il A; Ir= 15,-H .A; ~0 • E =;~,~V.
a.:?.Hfü. ln u = v- A; 10 =
= -- u
______ ; . :; li,G A;
R V .H.j,·~ + JJ·c,/:
le= UC<•} = 63,7 A;
Po.= R • J; + Ra.IL = 8)?,4 W.
Pr = X r. • It -1- Xe· if = 6 369,5 W.
3.2.1~6. 1°. Conside1·lnd antena èa un oscilator eu ventru-tensiune la capàlul
sup~l'iur ~i nod, pundu.1 ùo la pàmint, avem.:
I 1
l = 2_
-¼
= _:,_,
-h
"= Z,5 • ·10 6
Hz; L·= - -= 40,5 • 10-e1-I;
Cw1
324
« ,\ a
2:1. Dm E.l!t
.
= me j,8 = K J.8, s:> t = =-=-
fiP
= 1,2 s.
3". ~" = 4ùl = 4.1:t. ~0 = 0,12 m.
4°. E = !!__ = !!.!. c: 3,33 V/m.
l l
! T
5'1. - - = Ile, r - --0:: l Ul.
:! ..re "- ':!.7.llî'
3.2.IS,. fn cazul circuil.ului ali1mmtut de acumulator, receptoarele uu pot avea
,Jecit rt·iisll!llttJ ùlürnh:c ::• re::;pecliv, indudun~ü, uu :;-i i:unduu~utuw·e.
i)
E = lie• le ⇒ llc = . .:::_•) = 10 n (in cuwl acumulalorului).

U, ..
u = ~o
u = Lla, z = -- !! = V (R + R1..,);; + w~L'J = ~/100 + w L'
2
la
rezulUi
L _ 1/-r.on - ·too
. - 100 r. = 55,1 mH.
lJ.2.188. 1°. 1= ~ = 6,73A;

h·t
2°. H = -ni =i 6 730 A/m;

i
3°. 1P = = µ1 Sll = 2,4 • 10-S Wb;
5• B
4°. H.ezi!>tenta circuitului Rtot = E = 17,83 n =

I
r;i llo + Rs + Rv + R rozultil ll = 5,83 '2;
50. "lie= ~E:.. = lltot - Rv = U = 0,88.
JJc lhot E
3.2.180. La Lornde dinamului avem U = E - ri"= HO - 0,5 • 12 = iOia V ~i
rez.uJlü i:urentul p1·in rezistor:
104
IR=!!_= = 6,MA.
ll 15,9
Cur1::nlul indus este 12 , A = lez + (IR + /Lampa);
U 104
Ica:=--= - A .
Rez 30
Diu acesl~ relatii rc.zulla: ILampi1 Q=' 2 A.
1°. PLampll = UlLampâ = 208 W;
2°. W n = lU~t = 2,45 • 10° J = 0,680 kWh.
S.2.190. 1°. a) le= UCw = 0,63 A; cp0 =- 90°.
b)
u
h = -7======== = 1,06 .A; <'a'L = 83°56'.
V Hi+ L~w'J
/ cos Cj) =h cos '?L; I sin - ;(IJ/R; cp - -e1°1s'.
Uo=_!_=240V; UL=IVR!+LP·CJ> 2 =143 V.
Coo
r. Curentul prin circuit are valoarea maxima. la rezonanttlr
2 1 1
LCCJ>Q = 1, = LC ; v0 = (1)
0
-- = 6~..., Hz.
(i)e 1 /.
v 2rc ~ht V LC
8ezufül tn aceste conditii: J = 10 A: cp = 0; Ua = 1220 V; UL = 1 ~2U V; defa-
zajul curenf..tensiune: cpa = 90°; cpL = -85°20'.
8J?.191. 1°. U'<'-s = K 2 U2-P = K 1 I(2 U 1 = 20 • ~ • 6 000 = 3 000 V .

.. o
ObserCJafie: dacâ se µne seama de câderea de tensiune pe linie, calculani mai intti
rezistent,a acesteia: Ri= p f= 1 050 il ~i curentul <lin secundarul primului tnmsfor-
matori
Pi-a
I 1-sc:-.-=
1l1P1-s
- 0,95 • 40 • 6 000 = t,g A.
U1-S :.w • 6 uoo
U1-S
Rezutta.: 6-Uuntc = R11nte • 11-S = 1 050 • 1,9 = 2 000 V ~i tensiunea la intrarea

tn primarul transformatorului coboritor va fi = U1-s - ilUl = 20 x 6 uou -
U~p
- 2 000 = 118 kV, iar Ue-s = K 1l(2K1JnïcU 1-p = 20 • .!_ -~ • 6 000 = 2 950 V.
40 -120
2°. Pentru calculul puterii debitute de transformatorul coborîtor, trebuie sa tinem
~ma ~i de pierderile pe linie: Punie= Rlinic 1~ = -t U50 • (1,9) = 2
3,79 lcW :;;i randa-
2'>8 H 79
mentuJ liniei este 1Jlinio = - - •' = 0,983; rezulUi:
228
P2-s = P1 ... p • ll1'1l1tnlo Ti~·..,.. 2l,3 · 104 \V.

3°. Randamentul global éÙ tormocentrulei este:
T1 - 1'.,
'1lo = ~ • île = - • "le = ù,5L
T1
Randamentul sistemului întreg este 1
'IJsistem = 1Jc • 111 • îllinie • 1lu = 45, 12%.
8.2.192. 1•. Pentru ca conrda sti. vi.lJ1•l~ze eu ampJitudino ma.~inHi t.rebuie ca frec-
ven1,a fortei excitatoare sa fie egala eu frecventa proprie a coardei:
·
- pentru fundamentaHi: À0 = 2l = -u =
"o
,;F - . -1 => F 1
m/l v0
= irn N.
~. Fa= F1 :;ii F& = F1.

9 25
8.9.198. C = 8 • io--6 F; defazajul tnt.re curent ~i lunsiune ui:;te: t;i = o,~3 rnrlia11i ~;
pentru O tensiune-alternaüva u = 120 v2
sin 3-14 l volti corespunùe iu circuit, Ull curent:.
+
i =- o,s~ sin (314 t 0,93) amperi.
lt.1.19'. 2•. f t:!!I .! radld.nli 4°. Ra= 100 0; L = 0,55 H.
2
8J!.19o. v11 = 1,35, 108 Hz.
8.2.106. 1°. Asupra discului ac\ioneaza cupluJ datorat greuta.tii corpului ~i respectiv,
fortei electromagnetice; echilibrul momen telor este: mga = lJ • i11 • o : !!:..
•l
; rezuJtu i0 =
-= 2 ~ 10 A i,i R = E = Ul.
lJa i,
2°. l\fi~carea fiind unifornü1, momen tul fortei F'g = mg rumine iiesehimhat ~i in
consecinta, pentru echilibru, r_,i momentul fortci electroinagnfJtico rAmine constant, dtn
aparînd tensiunea contraelectromotoure indusâ, datoratu rotirii discului în r.hnp, ,~ntru
ca curentul sli. râmînii i1 = '10 A trebuic nûc~oratd rezistenta circuitului eu ilR, astfel ca:
AE =E - B .!. v
2
= 6.R • ie, rezultâ 6.R = (. •10-a 11,
8.!!.191. 1:0 • Prin tnaintarea cadrului în cfmp, se induce tn cadru o t.e.m. =?i respectiY,
un curent i ~i deci o for\â electromagnetic~. Considerînd viteza de coborire coni:;tantà.:
•-=- - d(l) =- Blu ~i i = !!.!!!. ~ Fern= Bil = B • Blv •l = 22/1 • to--3 N.

dt R H
Blv
2°. mg= B • l - rezultd: r, = 0t1 ms-~.
R
8.2.108. a) x mv0 sin ex •sm

= -~-- . {-e Be) •
ell m '
mv0 sin Il. [ 1

y=-..::..--- -cos ( -a . B t)].
eB m.
~ = Vr/, COS CIi.
2;. mv cos œ k (k _ 0 1 2 )
b) 1°. y = o; Il - - eB - ' ' ' .•• , J
20 _ y = 211W sin ex; 1 = 2r. mv cos Il. (k + _!_) (k = O, t, 2, ... ).

eB ell 2
UCùL
a.!?.199. UL =- -= 1 000 V; J = -U = 10 A (conditia de rezonantà).
R R
10
8.2.200. lbec = Pbec = A; intensitatea ce trebuio sa debiteze' gt,nerato.ruJ
U1:iec 12
este / = 120 • lboc = 100 A; t.e.m. indusa tn tnfi'i~urarea rotorului_ trebuie sa fie:
E = Ubec + RI = 130 V.
lin
Cre~terea procentuulâ a turatiei este: -
nN
= E -U. U 8
== -
1
12
= 8,32%.
0
8.2.201. E = U + Rrlr = 123 V; Re= U/i = 57,5 .O.

8.2.202. U = 230 V; E = 2M,5 V; P = 23 kW.
8.2.203. tJ =- 220 V.
~2'ï
3,2,20-!. a} C» = F. - (J + iifi.r ===; 116 V; r8 = Ue/î = f05,5 !l.
1., , f.,' = C •! - / , ~; = 1 1;, V.
!J.:!.:?H.iJ. Curi.·11 tul Ill ~.a,·ciuü non1inulli. are Yalourea
J,t = ----
P
= :-;::;,;_; ,\,
.
tnr 1!3/4) = --n ln= 29,1 A.
~c 4
E,1. = C - lll'J,._n = :.:u~ V; E(:::•.JJ = U - Hrlr{8!4) = :!11,7 V,:
~i rezulU'l tz(3/.tJ = nn Ec:/4.) ::::1
l~n
. . :! r t ,; . ..
1 uuu · -
~û9
= lvJ;; rolutn pu mi11ut.
.
n(:U4J = _~-; ; 1 œ; rot/mm; 1111/-!1 = 1 t•~u rot/min.

1:.·n
Pentru merbul in gul, 10 ~ 1_1, t·0 = 1, = :!:!O V; rt 11 :..;;; fin -
. En
= 1 053 rot/min.
1111
,1 n = ''(, ·- s= 5,u3~~ t:;;lc n1.nu.~iu mu~mà a viltw.:1i uu rulatic, de la mersaj
in gol la ~rrr,:ii,a t11Jntt11:tl,1.
a.~.:Wti. :::~ ,,.1 1•:Jt!u11n ca la prohle11111 3.~.~o:-;. tinind seama ins;l 61 intre tensiune.a·
nomiuulù /:/t ~i · t.e.111. 1~· c11I•u:;p1.w tùluare ur1d luratii Uat'l'Care 11, ù~bl.i rdutia:
ln
Fn
-- = . ..: ""
, <JJ,,
··--
lf>
= -~ •-- ,
11,, ln
J·
.,
uCl!l
.
n = f:
n,i • - . - .
}!,' Il Il En I
Se gâse~le nru:,i; = t 301 ruf./111ln11l;
n{~!~) .;.: :! û[,-'t rul/111inut: tz(i;-1; ~ ~ 16U rul/miuut; n 0 = oo (motorul su an1bu.l,caia
ln cuzu.1 unor ::.w·dui t·eùu::;e).
3.:!.207. ln= 74,9 ,\; E11 = 93· V: l\l = ;;~.75 ~m; l'm + PJ = 340 W.
c.: ',!J
3.:!.:.?0~. - = - = - \ 1.-,•11r.ï; .Y.,= 1ù vou • -·--
111 '. ··;
...c., 3 ûuù ~pire i11 primar;
,.Y 1:! n • ' 1v
l\' s = 2:!0 • ~ = 66 spire Îll sucunùar.

-JO
8.2.:WO. a} PPll ll'tJ eus ? :;;: 0,8 : Tl = :!5 n; u O ~ 'i'OU V.

b) l-'1:11lr:1 1'.i.J~ ç, = 1 : U =- ~~, f!: l\, = i.iU V.
3.:!.:!10. n\ ei, 0 = t,•)O radis: P,,, =· ~Ji W; ? ,=- 0 n.

h) w 1 ::.;;.:: :Hu 1·uJ/::i: 9 1 =a - ,;j!, :;,1 <•':: = tilû ruJ/::;; li':!= -;;/'J.
c) <t13 ;::: :1V• rud/s.
3.:?.:!Jl. a) Din C = 1 V 11~ + L-.:w2 rezufüi:
L
. y c~ -·-
= ------ ,~li:.
l~w-.:.
=
., •...
ù,-tl:i:S Il.
b) tg ? = -l <11 -= lù,95, G' = ::W1 15.

,
il
c) Pcntru diminuurea pierderilor în go1 trebuie ca dl'fazujul sâ tiud~ spre r:/2, adicâ
~i'i ::t: mk~urt:ie rei.i::t1.rnlu n i;;i re:sp~diY, i:;:) cr~w,ca iuduclau\a L pent1·11 u frccyentà da~u..
tU.212. it) / = t,t A~ .
bJ ,·.ireuitul osdlant r-.e intercaleaz~ int.re rotor~ colP.ctor ~i t.rehuie sd aihâ ronde.n.~a•
torul eu C = 10-2 F.
8.2.21:J. a) L 1 = 10- 11 li; h) d = 3,H mm; c) "i = 3 • 10 7 H1: "~ = ·15 • ·108 Hz.
8,2,2H. ·1°. Din T = 2~ V LC rez1ùtl\:

C = _:!:_ = 2 • 1 o-u. F.
41l"L2
2° l~xislil 10 rondensatonre plane asociate !n parale.l, ca.pacdtat~a fiind: C =
-= 1O C1 = 1n • -eoS , => •<', = 2
1,13 cm .
d
8 ~
3° l
1
= - • À= -
4
1
4
•-
C
"
= -41 .--·
5. i0
- = 'lu m.
3 • 10
6
8.2.21G. Cele dou~ emWHoare omit în spat,iu unde olect.romagnetice rlo aceoa.~i frPr.-
\•enta v = 5 • 108 Hz ~i in faû'l; undele jnterfera l;li vor forma maxime ~i minime de inten-
➔ . ➔
sitalo alo cîmpului elect:ric E i;;i respectiv, ale ctmpului mngnetic B, clista-nta între ele (doua
maximo, succesive) fünd d = i,/2 = 30 m.
a) Receptorul, în care energia electromagnetica se· trarn;formtL în energie mooanica
de Yihrat.ie a memb1•anei difuzornlui, va inr(lgistra maxime dP. intensilntc sonni·.1 ~i rospt'-1~-
t.iv, minime (praclic zero) la intervnle spnt.iale de 30 m pe segnwn l.ul dP dronpUt A 8,
punctul O de la jnmat.atea distantoi .AB fiind un maxim.
b} Pe dreapta AB, tn afara segment11Jui A 8, recflptorul ,·n înrc>~i:-lra nn ~1mr--t rl;-
intensit..ate constant,1 în orice punct; în punctul B, untiele prownind do la omi(,H.nr~11
clin A interferA eu cela nle emitatorului din B, avînd o diferentu de faza? = 2-:: AH =
. i,
e: -
100 ~ = 32 ~ + -lm ; dem,
. q> = -4~ , ceea ce core-spnnde pen lru ampli. t.u d'moa rezu1•
a 3 a
4r.
x As
t an t.u, = a12 + a2!! + ..na 1a.g cos ; sau ~1n cond'1t11
•"J c: ai = a2 = a, ~1 = a. D ec.1,
. tn
3
afnra sogmentul11i, cfecbù est.o ncfll::l~i en tn cazul ex.istontP.i unui ~ingur emiFitor.
4. OPTIOl
4.0. BHEV lAH
Optir.a fl.stc rnmurn fizieii cnre st,ndioza nr1t1irn lumipii, prpduoerea,

propagarea ~i internct,innea nresteia eu suhs1-an\a, precum ~i masurarea mari-
milor corcspunzi'it.o;ue.
Opt,iea cnpr,i!H!e capitol:-Ic :.. 0 pt~ c a ~ e _omet~ i c a-:- s~ud~aza
pr·orm~n1·P.n lurnmu pe haza not,nmu de rnza de 1nmmn; 0 p t, 1 c a f 1 z 1 o a -
studinûi fflnomAJrnlP- luminrinse, fio sub aspectul ondulatorin al htminii (opt,icu
nndulat.orie), fie sub rnl corpnscular (opt,ica fotonici'i.) ~i Fot omet ri 1,1
Nl!'f4 st11diozi'i mârimile oai:inoteristioe radiaiiilor luminoase, preoum ~i masu•
rar1)0. ar,t)St ûra.
•J..0.1. Legile de lmzii i~le optjcii geo1netrtce
.-1) Legea 11ro11agarii 1·eetiliuii a lumiuii: într-un mediu, transparent ~i omo-

gen, lnmina se propaga în linie dreaptii.
b) Legea ind~pendcntei fasciculelor de lumina: mai multe fascicule de
luminiî carc se intcrsectcaza i.._,;:i continua dm,nul f ara sa se influenteze reciproc.
c) Le!!ea reversibilitat,ii razelor de huuh1(t: t raiectnl unei raze de lu,nina
nn se mmllflca at.unci clnd se i,wcrseaza sens1û de pMpaga,·e.
d) l,oglle r~tJr.xici. P1·in refle:pi~ se int,~legr. fonomenul de întoaroere
(partial:1) a nnei raie de luminù in mediul clin cai·e a venit, atunci cind int.il-
,w~tP snprafata de separa~ic a doua medii <liferite. H.aza refJectatâ urrneaza
Jrgile r•pfle.xiei:
t 0 • Ra.:,a reflccta.tû se afla in planul de incirlen/èi <lefinit de raza incidentii
~'ii norm,rt!a. la supra/a.ta rcflcclatoarc, du.stt ln pu.nctlll de incidenfii (planuJ Q3 din
figura li-. l. ).
2?. Unglâul de reflexie este egal en ungln'.nl dr. inciden/li.:
1
li R r = i. (4.:l)'
\
~ ®,
I e) J.egilc rcfriwtiei. Prin refrac{,fo se ln-
\dege fenomenul d1~ schimbarc~ a directiei
.,;;
\1 ~r
---- de propagare n nnei rnze de Jumina la
traversarea snp1·al'et,ei dn Repnt·atie dintte
doua medii t.ranspnrente diferite.
1°. Ra:;a. refraclatii (trans,ni.wr, ln 1nP.di11l
al doilea) este cont inutâ în plannl de inci-
pjg-, 4.1. denia.
330
. 2°; Pen.tr!1. <?,oria medii t~an.sparente tim.P. Nlpnrtul dintre sinusul unghiulni
de mciden(d ft· sinusul unghiulu,. de refra.c(1e e.r;te constant: -
sin i ,,.,
--=n=--=-.
sin r n.
(4.2)
1
C:onstanta n se numeita indice de refracfie &l Jnediului al doilea tn raport

ou primul.
s n,
H
n,
H s
:Fig. 4.2. ..
Fig. '-t.•.•·
Rela\ia (4.2) se poate so1·ie sub forma;

n 1 sin i = n 2 sin r (4.3)
sau
sin i n ci
- - = -2= - , (4.4)
sin r n,. c1
t1nde c1 ,i
c2 reprezi:nta viteza de propagare a lumiuii in primul §Î respeotiv,
al doilea n,ediu. ·
- Reîtexia. totala. Daca lumina trece dintr-un mediu in altul mai refrin-
gent (n 2 > n 1 ), oricarei raze incidente ti corespunde o 11aza x-efraotata, mai
apropiatii de normala (r < i). ln caz contrar (~ 2 < n 1 ), raza refractit.ta. se
,lepârteaza de normala (r > i), e:,,._istind un ungbi de inoidenia limita i = l,
pentru care raza refractata este con\inuta în suprafa\a de separa~ie (r == 1t/2);
din legile ret'raotiei re:zulta:
sin l = na
n1
~i daca n, = 1 ➔ sin l = .!. .
n1
(4.5)
Pentru nnghiuri de inoident,a mai mari dec1t unghiul limita (i > l), nu
mai aJ'e loc refrac\ie, raza se reflectâ integral; se produce fenomenul de
reflexie totala (fig. 4.3).
- Drum optfo. Produsul dintre drumul geometric (l) strabatut de o
rnza de 1umina nrintr-un mediu transparent fji indicele de refrar.\ie (n) al
acestuia poarta Ôumele de drum, op tic (M:
L :=;: nl. (4.6)
- Prindpiul lui Fennnt: parcursttl real al unei ra:.e lle lnmüu'i, între dozul
pnnct,i ,wtP (f.N:/a. dc-<t lu11,g11I câl'II ,:a clrzunnl opti-c are o ,•alaarr. minima, maxima
sa,, sta(,ionarâ, ùui altfel sptts, timpu.l necesar parcurgerii trciiectflltii est~ ,ninim,
· muxîm sau · sta(.ùniar-.
Ul
- Lru.na eli fete pi0,na1uu•afole eatt~ un. merlin t1•üI;1S})fii'i:mt d,~ grn.~im~ "
fJi indice de rP.frao\ie n, limitat do douâ planE\ parale1e. In gen~ral, co111nd;..Pt11n
lo.ma afiaU în aer.
Raza emergenti'i I' E (fig. 4.4) este paraleHi eu dirOC'-\ia. ra.z~i incidente SJ
ti devi.atli lateral fata de aoeosta eu:
_ Â _ sin (i - r) (4.7)
lH - - e ------- . COB I'
(ce1}
n '
e iS
.!
(aer;
E
Fig. 4.4. Fig .. 4.5.
Un obiect observat prin intermediul unei lame, dupa o direo\ie normala pe

aceastn, dao imagine dP,plasata in sensul de înaintare a luminii (apropiata de
obseryator) ou dista.n~a: .
SS'= h = e (1 - : )• (4.8)
- Prisma optica. este un mediu transparent limitat de doi dioptri piani

care formeaza între ei un unghi diedru (A.) numit zinghi de refringenfa.
0 raza de l~mina monocromatica, oare traverseaza o seot,iune prinoipala
a prismei u.rmeaza traiectul indicat in figura 4.5, traiect care satisfaoe rela\iile:
sin i = n sin r; sin i' = n sin r' c r + r' c::::, A. (4.9)
Raza emergenta J' E este deviata de la direc~ia razei incidente SI, f âcind
eu aoeasta un unghi D, dat de eipresia: ·
.D = (i - r) + (i' - r') = (i + i') - (r + r') == i + i' - A. (4.10)
Deviaiia D a razei emergente trece printr-un minim atunoi cincl unghiul
de emergen\a este egal eu unghiul de incidenia (i' = i), rezultînd:
•
Dm = 2im - A; sau l,m = .D·,n+A
2
(4.H)
Folosind legea refract,iei ( s~n i. =

· sin,
n), se obtine:
sin A+Dm
2
nc:a----.
. A
(4.12)
&m-
2
Cu ajutorul relat.iei (4.12) se poate det.ermina. indfoele de refractie al priB-
mei obld. se ounoso .4. ti Dm•
- Oglh~llei P.tnt. piP.RP. opt.ice av1nd supraff'\-e.le puternir. refler..y,a.t.oare::
Dupa for1nn rmpra1\.,t1•i~ o~_linzil~. se_ împar·t '!1. ph1~P ~i cul'he, acer;t,e.3 _din mma
putinrl fi! RfAricP, pnrnhnlif~P, rI1pt,1r.n ~ffn cdmdr1rP.. ·
· Of}.llnda plrmâ dA prnt.ru nn nhiPr.t o i_magi_rn~ Rimetrie1 r.1.1 obiectul rn
rnport.' eu phmul nglinzii: imaginNl _Psh1 vutualà dar.à nl:nF('.t.ul estr~ n-..al
si rsf,n renia <lncfl ohirr·t.111 Pf;tP v1rtnnl.
· o, 1[imla sferic,1. rst.r e1.H1:-:t.it-11iti\
dint,r-~ calota sfericti enre r·P-flert.fi.

rnzele de lumina ~i este: p
1° oglindli conca,,,ii,, daca suprn-
fatn rcflectiH,on.re esle cea interioara
(ninsp1·n cenlirnl sforni clin cnre fnre
pn r·tr. cnlota); ·
V
2° o~l,'.ndiî <Y11wex,ï, <lnca snprnfn-
tn refleètatoare esl,A cea P.xterioarii.
· Elementele unP.i oglinzi sferiee:
rP.prezentat,P. 1n figura 11:.6, fdnt.:
- CPntrnl de cmhura C ef-;te
cenLml sferP.i din cure face · parle fig. 4.li.
calota;
- vîrful san polnl V nl cnlotei;
- axa principalâ este dreapta care trece prin centrul de curhura ~i v-îrful
oglinzii (CV);
- nx.ele SPr.undare sînt toate dreptele cure trec printr-un punot oarPcnre
nl nglirizii ~i prin cnntrul oglinzii;
- intersec\.ia nnui plan (plan meridian), ce trece prin ua prirnfrpala,
eu oglillfla esto un fil'~ de cRrc (00'). Unghiul la centru corespunza.tor acestui
arc se nnme~te deschiclcrea oglin:ii (2x);
- Focaml oglt'.n;;;ii. Daca pe o oglinda sferica de deschidere mica cade un
fascicul .de raze puraleJe, dupa reflexie, toate r&.zele sint conoentrate intr-un
punct F, numit focar imaglne §i aflat la o distan\a. VF = f = ~ , aoeast-a
fiin<l distan\a focala a oglinzii. Punctul F din figura 4.6 reprezinta· fooarul
ptfocipnl.
La oglinzile concave, distanta focala. f se considera pozitiva, iar la oglîn-
zile convexe nr.gativâ.
Din figura 4.6 eu notatiile re~pective f}i in conditiile unor desohideri mici.
._ - ~i dr.ci a nnor fnr;;nicule îngustP. - rezuJta relalia
1 1 1
-+-
p p' =-·
f
(4.13)
Arensl.a reprezi nta fi·>rnwla oglinzilor conca('e, în care se ia en origine

Yîrfnl V al oglinzii ~i se tine sef\ma do convent,ia ca: in cazul unui ohiect, al
nm~i imagini sR11 al nnui forar Yirt.ual, marimea rorPspunzatôare. p, p' s3u f
se eom;idrrn negrüiY:'.'l. ·
i p'
llnport.nl y=-=--, (4A4)
0 p
rr.prP1.inUi mtirin·a.
-- LNltil(ll sîerir-~ snhf-iri. 0 fentilli estP. un mediu transparent limit.at
dt1 doua calote sferice, sa.u de o oAloU\ sferica ~i un plan. N'e. vooi re.feri Ja
833
lentile din materiale mai refringente ~
aerul (st.iola, ouar} etc.).
In figura 4. 7 slnt reprezentate difacitela
forme de lentile folosite în optica.
Spunem despre o len\ilâ ca este stif>t-ire
cînd grosimea sa (masurata pe axul optic
a principal) este foarte mica in compar~ie eu
b C d e f razele de curburii ale calotelor.
Fig. li.7. Vom considern lentilele de grosime neg}i-
jabila ~i le vom reprezenta schematio oo tn
fi~m·n 4.8 (]entile sub~iri ln margini ~i respeotiv groase la margine).
v~ntilele suht,iri la margine (fig. 4.7 a, b ~i c) sînt conPergente; ele tr,anis-
form!'\ un fascicul incident paralel în-tr-un fascicul emergent convergent.
L('n t-i lele diçergente (groase la margine - fig. 4. 7 d, e, f) transforma fasoi~
cnlul incident pnrnlel intr-un fnscicul emergent divergent.
Ccntrnl optic este pnnct,ul sit.uat pe axa optica, care se bucura de propri~- ·-
tntPa câ orice razii de lumirn1 care trece prin el nu este deviata; ori'ce dreapt.:'.1
e(• trnce prin centrul optic se nume~t.e axti secnndarti.
0 li:mtila nu da o imagine clnrâ decit daca razele folosite pentru obt,inerea
imnginei sint put,in înclinate fa\a de a~ul prmcipal ~i strabat lentila în ve.cinà-
tntea centrului sau optic.
"~ L
a
Fig. 4.8.
- Lentilele subtiri convergente au doua focare principale reale, sim~trice

f de acesta-,;
in raport eu centrul optic (F ~i F" în figura 4.8) aflate la distant,a
leste distanya focala a lentilei. ·
Construciia geornetrica a imaginii date de o lentila subtire convergeota
folose~te proprietatile focare- ·
lor ~i centrului op·tic (fig. 4.9). p
- Formulele lentilelor
subtiri leaga. marimile p ~i p' A-=::-----------4.
(<listan~a ohiectului, respectiv
0
imaginii de centrul optic al
lentilei) ip f {distanta focalâ): _B_ _ _~_ __;:::~-~---TB~'---
.!. + ...!_ = .!. Ji
p p' f
(4.15)
p'
r==---.
p
Conven-~ia a.supra semne- L
lor este u.rmdtoarea: p, p' iÏ f FitI, ~.':I.
stnt pozitive snu m~gative, dupa cum obiectul, imagine_a ~i focnru1 sînt reale,
1·espect1v virt.uale.
Marirea {y) est.:i pozitivâ cind imagÏnea este dreaptâ ~i negativa cînd
aceasta este rllsturnatti.
Con(Jergentn. C a nnei lentilP i:mbt.iri este o miirimP- egala eu inversul
distan\ei saie focale m:lsmate in met.l'i: convergP-n\a SP expl'imu in dioptrii
~i este pozit,iva sou ne~ativr~, dupii ~-u.m lrmtila estt> ronY~1·gPnti'i. ~an diYergenta.
Convergen\a nne1 !rnttle s11b\,ll'1 si:- pmltP ~nl0nln in fnnnt1r-- dP 1·azelr de
ourbura R ~i R' nie calotel01· lenLilei l;ii irnlicele de refruclir. rehüiv (n) al lentilei
fayâ de cel al medinlui în cnre se afla, eu rela\ia:
C= ~= (n - 1) (.;1 + ~,) · (4.16)

Rnzele de Cnl'hnri'i R ~i R' se considera pozit.ive san negatiY,1, dnpii cum fatn
eol'f'Bpnnûitoare este conYexa sau concavii. Un sistem <lP✓ Jentile i:;uhtiri alipitn
fllste P-chivalent eu o singul'fi lontila a ca-rej convergent-a estr egala eu suma
algebrira n convergentelor lentilelor care formeazà sistemul.
Pmfr~ia, nat.111·n, sr.nsnl f?Î marimen imaginii pentrn diversele pozitii nle
obiectului. trl cmml lentilelor suhtiri convm·gcnte sint reznm:ül~ in tabelul
(4.l) pentru lrnt.ilele convc1.rgenfe, vnlabil ~i pèntl'U oglinzile conciwe ~i respec-
tiv, in tabelul (4.2) pent.ru lentilPlP divergente, vnlabil ~i pentru oglinzile
convexe.
Tabelul 4.1.
Lentlle convergente ~i oglinzi conrave
! 1
Obit>ot
l ùn~'.{ino
l Pozitia (p) Pozitia (p') :,.;atura SenRul )Iarimea

1 (i = 0 • ~)
1
1 p = +ex, p' =f renia rii-~tnrnnta zero
2f<p<+oo f <p' < 2( realà rasturnnti mai mioâ decit

obiectnl
....... 7
p = 2( 'P' = 2( reâ.m riistnrnat;ï r;ralrL eu obiectul
Obiect 1
real f<p<2f p'> 2f reala. rf1stnnmt..ii. mai mare ca,

obioctul
p =( p' = ±oo reala. riisturnutu. discontinuitn.to

virtua.li <lrenpt.ii
0 <p < f p' <0 vi:rtuali dreaptâ mni mare ca

de acee~i obiectul
parte eu
obiectul
p=O p'=O ma.la tlrcapfü cgali.i. eu obier.tu!
Obicct
virtutW
-oo <p <0 între
lentila.
planul ocal
t reali drcapti mai mica dt-t'ît-
obiectul
1
P=-00 p' == f real!i. dreap-M zero
1
335
Tabsliù 4.2,
:___-,-l__o_b_1e_N1n__!-,-------,------'m~a-~-~------------,
l P,J,,i\·ia P,;nt,ia, (.p')
t'
Xii-ttira
p.
S1•n,ml }JarimNt
{.
= 0.
ïi' )'
ObiPct
resl p = +oo p' ~-"' - { ,lrN1ptà ~r-ro
Ü<p<oo -r < p' < u ·, ,·irt:un-la l <lrc':tptii mni mir:i ÙC1r'ir
1------1------, ohil'rtnl
! _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,
_p_·~_-_1_1 _ _ _ j_r_rn_,l_fi_ _ _ _
i----i,_P_=_•_i_ _ _ 1 ~j__r~_n_l:_1~_.n_o_h_ir_•r_11_1!j
,_1r_rn_r_,tn_·._ _
-f u '! ri':1 là drnar,ta j! m~i mnre dee'it j

ob1rct11l i
J)=-f p' == ±co rClnlfl.
\·irtualà.
,!rC'npt.i"t
ra~tnrnnti\.
discont-innitn.t," I
1------1------,------1-------1-------I 1
Ob1ect -2/ <P < -/ -2/' <p' I virtun-là. râst-urn:ità mni mnrC' det-i:d
virtual nbior.t.nl 1
1------1------,------1-------!
p = -2( p' = -2{ ,·innnl':"t rftsturrrntii. j i\!!ala r-n ohierrnl:
1------•1------·-----1-------1------
-oo<p<-2{ -2f<p'<-I rirtunlà rasturnntfi mai mfril d('l.'ÎI
obieetnl
1
p = -CO p' =f drrnnl:i. j râ~tnrnntft ! mo !

- Instrumentele optiee sînt dispozitiv-e const,ituite din lent.ile, oglinzi,
prisme etc. Ele se pot cJasifica in: instrurnent-e eu imagine reala (obiectiYe)
iÎ instrumente eu imagine virtunla (ocuJnre ).
- Lupa este o lentila convergentâ de mica distan\u focala_ (în genernl,
între 2 cm ~i 10 cm). Obieo·tu1 se R~aza între Jupâ ~i planu1 sàu foc.ni ~i SP. obt,ine
o imagine virtuala, dreapta ~i mai mare decit obfoctul.
0 lupa se cnraoteriz~aza prin pu.terea optica:
t.g n' u'
P =--~-.
l l
(4-.17)
un~le zi' este unghiul sub care se vede prin lupa imaginea ~i l este lungimP.a
ob1ectului.
Daca punerea 1a punct este realizata pentru infinit sau daca ochiuJ so
afla ln focaru1-imagine, pute.rea lupei este egal:1 Nl convergP.nta sa ( P = +;
putere intrinseoa).
- Ochiul este un sistem centrnt. Pnrten principala o const.ituie. crist.n.linul
care din punct de vederc optic este o 1entitù conwwgentà eu distant-n foc::ù&
variapihl ~i oarc da imagini realP, pe retiniL
J n repans, ochiul normal ore planul focal-imagine pe rct,init
Acomodaren constn in ere~terN1 rnnYPrgen\,P.i orhiului: .-~ind ncrasta r.ste
mn~imu, Re spnne ~f't obiectul Af.\ Afla Ja p11nctum pro.rinmm (sau la distEmta
min.imâ de yr1dere c.lo.rà .~).
Ochinl normal se aNnnnrltlO~~ 1"'P) mai n~m· pent.rn nhieetelt' sîtuat.e pe
na ~rhü,nlinului \a 25 cni ·in fatn oohiului (dfata11~a optima de. vedere clarlq.
Ochiul miop ore convrrgent,a maritâ ~i nu pout,e:• distinge r.lar obie.('.tt?le
i:;itust.e 1fü11 departe de nn punf'l, nfl.:tl pe nx-n sn optieu, numit. pu.,zetllm remo-
tnm, nr,pm~t.a fii-flfl d ist.an\n ITHl \Îmi'i ( A) de ,~PdPrf> clnrri. Pent.-rn n n:de-a cla.r
obiPf'..te Hil-uate ln clistan\e rnni mori ru a, ochinl miop fm eorect.eozn eu lent.ile
di n~rgr.n lf\.
Oehüil hipP.rmet,rop m·n conY('rgent,a scuzutu; 1-mnot.um pro~imum PSte
1ndep:1rtat in raport eu or.hi11l normal, iar pu.nr.h1m remotum apropiat ~i
virtual (in spatelc oehiulni).
Ochinl prr.zbit a pierdnt aproape complet eapnoit-atea d?. acomodare,
rlistant,n opt.imâ de wdere clara se departeuzâ; corr.cforea sr fnre eu lP.ntile
convergente.
1\1:frimPn, K. = __:t_ - -1- , unde ,~ si ~ reprezinta digtanta minima si re~-
J :..\ • •
pectiv maxima dr vedcrr cJ:--.i.ra n oehiului poa.rUi numele .de acomorJ.nre; in
· lm. normal , .1\.
cazu1 ne1uu
1
r = --_ - --1 = ~'-· c11op
· t r11,
0,2,)
•.. areasta put-in·
00
. d sa scad.ü
lu zero.
- )Iirroscopul, instrnment pentru obge1•yarea ohiretelor foarte mfoi. are
ca parti princ.ipal1): a) 1m o/Jicctir, constit,nit. dintr-nn ~istem de le.utile alipi!e
C!:lre so comporta ca o lentila subtire foarte convel'gent:1. ~i corectat-:1 ~i h) nn
ocular. de asrmenea un ~islem de lcntile care joaea rol ,le hrpa pent1·u exnmi-
narea imaginii mult marH:1 a obicehilui~ data de ohif\rth· (fig. 4.10).
Pnterca mforoscopului este d~finitâ prin produsul dintre marirra liniara
m 0 b n ohir.cfrn11ui ~i put.rrr.a P oc a. orularului:
.p = mob • p o c = -D- - , (4.18)
/oo · foc
W1de D = F~bFor., distanta. dintre planul focal-imagine al ohiot?tfrului fÎ
-planul focal-ohfoct al oculamJui poarla.
11umele de lunghnea optica a microscopului
~i are în general, v-aloarea de 16 em; f 0 1,
~i foc sînt distant,ele focale ale obiectivului,
respectiY ocularului.
· Grosismentul mioroscopului este definit
prin:
- t.~
G -- --,u'
(4.19)_
l~ u
undt:1 u' ~i ,, sînt ung-hiurilc suh carP ~e

a·
v_ede in:tar.rinen. final~ obier.t.ulni ~i respe('•
t1v, ob1c-dul ru oehml Hhrr.
, Dar~ê'i atit ohiectul de shulin.t cît ~i
imagin•~a srt [in_al:1 se aria la dist.anta'optim.:i
d,: ~-n_dC'rr ~1st.1nrtà (d =-= 0.25 m) sp pnale
dPfm1 groszsmentul conçenf ion.al al mic,ros-
c.opu lui:
GC = ...P._:j_
•
fo't. ,.,. • • (4.20)
Fig. -UO.
837
22-
101 Distanta minima dintre doua puncte care pot
i---r fi vazute distinct prin microscop este datà de: .
/ 1
I 1
1
s= 1,22. ), ' (4.21)
2n sin ex
nnde À este lnngimea de unda a radiatiei folosita

l in obsflrvarn, n indicele de refractie al mediului
1 sLrâhatut <le radiatie între obiect ~i obiectiv, iar -
1 ~, unghiul dintre axa optica ~i razele cele mai
V <lepârtate de axfi care mai patrund in obiectiv.
- Luneta astronomica este constituita din
doua sisteme de 1entile convergente, unul ohiectiv
~i cela1alt ocular, montate la extremitatile unui
t.uh lung. Obiectivul are o distan\a focala mare
~i formea1.i1 n imagine reala ~i mic§oratii a
obiectuJui. Ocularul 1w r.omport,â ca o Jupi1 ~i for-
nwa:;;sl o in1agin<> virtw:tla miirita, folosind ca
obiect. imaginr-a reaJii datà de obiectiv (fig. 4.11).
,1.0.2. l\larimi fotometrice

Radiatiile luminoase transporta energie lu-
miuoasa care poate fi detectata ~i masuratâ eu
diferite dispozitive. Ochiul constituie un receptor
pentru enorgia radianta,. însii in mod selectiv ~i
numai peutru radiatiile vizibile, eu lungimi de
nn<lâ cuprinse între aproximativ 4 · 10-7 m ~i
8 · 10-7 m, prezentind un maximum de sensibili-
t,:tte pentru radiatia eu lungimea de unda de
5,5 · 10-7 m.
Fig. 4.H. Din a.ceasta ca.uza, în fotometrie se folosesc
sisteme diferite de unitati, dupa cum radiatin
este studiata global sau numai prin efectul pe care tl a.re asupra ochiului.
Daca. vom considera o sursa luminoasa punctiforma coniinuta într-un
mediu transparent nea.bsorbant, aceasta va. emite energie radianta în toat~
d ··ecÇiile~ suh forma de raze divergente. Vom considera un fascicul de raze
con~inut. într-un con eu vîrful în sursit Energia. radianta We transporta.ta
in unitatea de timp de fa.sciculul rcspectiv constituie flu:i.:ul de radiatie (fluxul
energPtic) pentru orica.re seciiune a. conului considerat:
<1>8 = dWe (eu unitatea watt). («.22) ..

dt
Dacë"i luam in considerare numai ene11gia W" transportata de radiatiile
,•iribile din int.eriorul conului, atunci definim fluzul luminos
<1»11 = dWti (eu wûtatea lumen.). (4.23.) _

d.t
Daca fh1xul de radiaiie dell-ti cade pe o suprafata eu aria dS, perpendi-
culara pe direc~ia fasciculului, raportul _ . . . . .- ,. . .-. -
E, =: (eu unitatea watt pe metru ·patl'at), (4.24)
338
se nume~te iluminare energetic4 a suprafetei, lar da.el linem seama..num.a,i..e.
e.fectul vizual al radia~iilor, definim iluminarea .. : .. •;
\ \
\
E., = d<l>u (eu unitatea. luz.). (4.25)
d.S
Phot•ul este un multiplu al lux•ului: i phot =- 10' lux.
Intensitatea energeticli a unei surse punotiforme de radiatii se deline§te
prin fluxul energetic emis de sursa în unitatea de unghi spa~ial
......
!'-
18 = de (eu unitatea watt pe steradian). (4.26)
d!l
lntensitatea luminoasa se define~te tn acela~i mod în functie de 4>0
I., = dt, (eu unitatea candela). (4.27)
dQ
Can cl el a este unita.te fundamenta.la in SI ~i este: intensitatea lumi•
noasa, in direc~ia normalei, a. unei suprafo\e cu aria de 1/600 000 mp, a
um1i corp negru la temperatura de solidificare a platinri, la pre~iunea de
101325 N/m 2•
4.0.3. Optica ondulatorie
- Interîerenta luminii reprezinta ansamblul de fenomeue ce apar la
suprapunerea a doua sau mai multe unde luminoase.
Vom considera cazul special al interferentei sta~ionare, obtinuta prin
suprapunerea undelor provenite de la doua surse monocromatice EJÏ coerente
S 1 ~i S2 întMm punct M de pe ecranul E aflat la distan~a D de cele doua
surse (fig. 4.12).
Folosind notatiile din figura 4.12 ~i oonsiderînd a< D putem exprima
diferentn. d 2 - d 1 dintre drumurile parcurse de undele provenite de la cele
doua su.rse pîna. in punotul de interferenta M, dupa cum u.rmeaza:
din triunghiul dreptunghic S 1A 1 M: ~ = D 2 + MA('= .D2 + (x -r; ;
din triunghiul dreptuùghic: S2 A 2 M: ~ = D 2 + MA; 2 = D2 + ( +.; r,

x
de unde, priu scadere: d'i - ~ = 2ax
sau
rezulta: d 2 - d1 = ; •
M
0
ë
Fig. U2.
339
82' '
Franjele l~ooae (ma~îmele) vo,- ocupa. poziiiile pentro oare
dt- d1 = ~ = k • ~ sau z = ki- .. E_a (4.28)
· D
~i dind lui k valon.reo. znro ~i valorifo: 1, 2, 3, ... se ohthw: x,, :::-., 0 (frimja
centrala)-i x 1 = '· · D (franja. luminoasa do ordinul 1); x 2 = 2 '· · lJ (fnlnja
a · u
lum inoa.sa de ordinul 2); etc.
Franjel,e întunecoase (minimele) ocupa pozi~iile definiLc de:
d2 - d1 = E=-
IJ
= (2k' + 1)~2 80.U X=-:= (2k' + 1)~.
2 n
D . (1h29)
~i ~Und lui /&' valorile: 1, 2, ••. etc. se ob\.in fra.njele înt.nnrcate,

x1 = --
)..•D '11 ) ; x2
(de ordmu = i-•D (de orel'mu 12) ; etc.
3 -·_-
2 •a :la
Franjele 1uminoase ~i fran,iele intuneca.te sînt eohidist.ante. 0 franja

întunecata se afla la mijlocul dist::mt,ei dintre doua fru.nje lnminoase.
Distant,a dinLre doua franje lnminoase (sau dinl.rr, doui"i franje int.lmeca1e}
consecutive este d:.i.trt de interfranja
.
Z.=-.
,.n (4.30)
a
Intcrfranjn. est,e proporPonaHt eu ,.,, ~i D 9i in vers proporponala eu a..
Fenomcnul esl·,e mai complex. in cazul a doua snrse de lumina alhà.
A(".e,asta contine o infinitQte do radia~ii înt,r-o gama cont,inuâ de ln.ngimi de
uncW cuprinse între vjo]eL P,v = 0,(1: • rn-t.i m) ~i ro~u P-r = 0,8 · 10-o m).
Fran:ja · cf'ntrala ocnpi't a~eea~i pozitie pentru toate radiatiile; ea este
fonrte stralucit,oarc. De o pm·te ~j :tlt-.a a franjei centrale se pot obserya. doua
sau trei franje Juminoase irizate (drscompuse în spoctru, eu vio]etul spre
frnnja cent~ralo). l\lai depai·l'e, orhinl disL.inge o tenU'i uniforma, nnmitc1 al/,
de ordin snpcrior. droar~cr este df'trrrninat de unde înt.re care exista diferenta
<If' drnm dl' ordinul mai multor lungimi de undà (valori superioare ale· Ol'di•
nulni k ~i k'). ·
D,~pl.--isarea franjelor. Cnnsidr•rihn f'il in dmmnl unnia clin fo.8cicu1ele
monocromaticr. i:,i ('()e1·entP (fasricul:ii J d in l'ignra 4.13) se aflti o lama trans-
p:wrnta de grosimc e ~i indice de refra.e,t-ie n. Prin traversarea lamei, fascicu-
lul 1 capaUî. o dil'Prent,a de drum
~ = c(n - 1) ( dispoziLivnl se afl:1 în aer eu n r-v 1)
~i fnsèicu]ele J ~i .'.! vor parr11r~~ rlr11m11ri opt.iee r.galn pîna în"Lr-nn pnnr.1, C',
undr. fiinrl în faza formPaz:'t l'r mjit CPnLrn.lri lnminoa.~,î do ord inul zero. Foin•
R:nd ~i nnl atii!e din figura 4.'L2, dep]f:!.S/ll'Nl.
frunjt1i crntralf~ este da.ta. de:
x ~ D (S,f:' - ,S\C') ~ !}_ e(n - 1)·:

,::-: : ,, a
lntr-i·t'ranjn. r:lmînP nei-r-himhata:

S.,
'· t
'. = /,.
.. D
---a .
Fig. 4.1:1.
840
Trav~J'S!lrt:1~' un~i la.me trr.n.'.\y.rnrPntf <lr.• !!,rosimt:- ~ ,i indif1:- de refrr,.t~tie. »
de câtr1: l.m.111 din fa.-wi('UJi:lP. ï•fU•e intel'fPrà det1~rm1n3 de.ci îu plannl de obaer·•
vru·e o deplaaare, in hloe, a sJstc:-mrnlui de franje, f.•gala üu: :-i~ = e(n-1) ~"
4.1. PROBLEJ\1E CU HEZOLVAIU

4.1.1. Sa se arate oa printr-o deplasare a unei oglinzi plane, paralela eu
ea însa~i, imaginea. unui punot fix se deplaseaza în a.cela§i sens eu og1i.nda
~i CU O distnnta dubla.
4:.1.2. ·S:1 se demonstrcze ca daoa o oglinda plana se rote~te eu un unghi rJ.
în jurul unei axe oarecare, ra.za reflecta.ta corespunzntoare unei incidente
oarecare se rote§te în jurul aoeleia~i axe ~i 1n acela~i sE\ns ou un unghi
dublu 2ct.
4.1.3. 0 mica oglinda plana 0 fi'
este fixata pe firul de care este sus-
pendat oadrul unui galvanometru.
Un fasoioul îngust de lumina
inoidenta. trece prin di viziunca zero
a unei rigle transparente LL', si-
tuata la distant,a de 1 m de oglinda
'-
- --
~i paralela ou nceasta. Fasciculul
' cade normal atit pe rigla cî t ~i pe
oglinda, aoeasta avînd · pozitia 0
.(fig. 4.14). R
· Cind galvan.ometrul este pareurs
de un curent electric de o anumita L'
.intensitate, oglinda se rote~te eu Fig. 4.H.
un unghi « = 8° luînd pozitia O'.
Sa se calouleze deplasareo. SR a spotului luminos pe rigla grada.ta.
4.1.4. 0 persoana inalta de 1, 75 m, a vînd oohii la îualtii:neo. de 1,60 m fatü.
. de podeaua camerei in care se afla, prive~te intr-o oglinda plana ~i dreptun-
ghiulara. a,Ejeza.ta vertical pe unul din pere~ii camerei. Care trebuie sa fie tna.1-
t,imea minima a oglinzii ~i la oe distant,a de podea trebuie sa se afle latura e-i
inferioara, pentru ca observatorul sa-~i vada in întregime imaginea. sa data.
de oglinda?
4.1.5. 0 sursa. luminoasa punctiforma se afla la li = 50 cm deasupra
~i pe normal a in oentrul unei ogl inzi plane circulare de dinmotru cl = 10 om,
~~ezata orizonta.l. Oglinda af'lindu-se la H = 2 m de plu.fon, si:i se cskuleze
diametrul cercului luminos produs de lumina reflectata de oglinda, pe plnJon.
4.1.6. Sa se dctermine direc~ia 1·a.zei emergente pro-venite dintr-o r-azâ
inoide1'ti1 in urma reflexiei succesive pe un ansamblu de doua oglinzi pis.ne
eare fac întro ele un unghi diedru e<, raza. incident-à aflîndu-ae tntr-tm pla
perpendfr·ular pe muchia unghinlni.
.-\.pliea\ie: a) !%=45°; h) «=90~.
4.1.7. Pe fundul µnui bazin cu adîncimea de 50 cm iÎ plin ou api
( na = ~) !3e afla · o moneda de dimens~uni mioi. Un copil introduce ûa
bilHton. spt imag'inea mon0dei, bastonul facind un unghi de 45° cu suprafat,-a
1
~
apei. La. ce d ist,ant,a de mono da atinge capatul bastonului fundul hazinuluil
4.1.8. 0 sursit pu.nctiforma de lumina se afla pe fundul unui hazin ad1no

de 1 m ~i. plin eu apa { na = ~) . Sursa emite lumina ln toate directiile ~i pe
\ 3
.s.upr~fç1,~a a-pei se ob:-H;rva un cerc luminos datora.t razelor da lmnino cat'0
pr1n refract1e trec în ·aer.
·sà se calculeze raza cercului luminos de pe supraf ata apei.
4.1,9, :l
•
0
Un, fascicul ingust de lumina cade normal pe una din fetele~
-ca.teta ale unoi prisme de sticla. eu sect;iunea triunghi dreptunghi isoscel ~
se reflecta integral in interiorul prismei pe fa\a - ipotenuza. Ce se poate spt.Wi8
de.spre indice]~ dn refractie al sticlei?
2°. Ce se întîmpla daca prisma este introdusa intr-o cuva eu ·api{
(na = 4/3)? ·
4.1.10. 0 raza dP- 1umina cade sub un unghi de incidenta i pe o Jaml
transparenta eu fet,e plane ~i- paralele dr, grosime e ~i indice de refractie n.
, Sa se caleulP.ze dep1asarca laterala a razri care iese din lama.
.Aplica t ie n umer ic a, i = 60°; e = 5 cm; n = 1,5.
4.1.11. Sa se arate c~l daca o raza de lumina traveraea.za ma.i multe
medii eu indici de f'efl'actie diferip, separate prin fete plano-paralele, diroctia
ra.zei emergente depinde numai de direc~ia razei incidente ~i de indicii de
refract,.ie ai primului ~i ultimului mediu .
. 4.1.12. Pe platina unui microscop se a~aza o lama de sticla transparentt
L 1 , pe fa~a snp,~rioara a. acesteia existînd o trâsatura finit Peste aceasta se
n~aza o a doun. lama L 2 , l,ransparenta, suh\ire fJÎ eu fele plan~ ~i paralele, pe
fo IJt superioari1 a ei existînd de asemenea. o trasatura finit Microscopul fiind
verticr:d ~n viieaza fmccnsiv, prin punerea la punot a a,cestuia, mai înt'ii ima-
µ:inca trasatnrii df.'· pe iama L-:., apoi aceea a trasaturii de pe lama L 1 ~i in
fine, imaginen.tr(tsatnrii de pe Jama L 1 dupa tnlaturarea lamei L 2• Deplasarile
~fü:(iesive J>e verticalà ale tubului microscopului sînt: 2,13 mm ~i respectiv,
1,09 mm.
Sâ se QHtermine indieele de refro.ciie n al lamei L 2•
4.1.13. 0 ra.za de 1nmiru1 intra normal pe fata AB a unfJi prism4::
B \/otJ~a
\
\
.
t.i'oo
1
~7,_
n'
-
n-1,.'i
)Ô . C
,•.u secl.iunea triunghi drept.ungh1
( fig_. 4.'15) ~i indice de rPl'rn.c~ie
n = 1,5. Raza. d.e luminâ cade pe
fat.a i potenuza în punctul J unde
pe' l'ata nxteriOtlra a. priRmt)Î se afla
o picatnra de lichid de indice de
ret'rnct,ie n'.
/~~. 6u·o este valoarea ·maxima pe
care n poat.e aveu n' pentru ca
A mia de lnminii ~il 1w 1·t~f1N~lr lülal
Fig. 4.15. in /:'
342
· 4.1,14. Sl se atabtlel\t10l lutr~ ce limite paate sil va..rie21e unghiul de
l~~rar~ (incidentii) al un~i rallie de luminii tntr~() priam.4 optiol de tmghi A. \
~1 1nd1ce n, pentru ca raza sll se refracte po cela doua f et,e ale prismei ~i apoi
,4 iasa din aoeaata (Qonditia de emergentij). ·
A p li o a p e n u m e r i o li: A ~ 60°, n ~ 1,5.
4.1.15. Sa se stabileascli conditiile devia\iei minime a razei de llUUÎI).a
e~rgente la treoerea ei prinw-o prj~IQ.4 optiel.
4.1.16. 0 razl de lunili\i monoorom"tiol traverseaza sectiunan prinoi-

palA a unei prisme optice de unghi .A, IJ.J. eondtiiile deviat,iei minime; raza
eine;rgenta se reflecta pe o oglindll plana M, pa.Palela eu muohia pr,ismei. Si
~ d~termil}.e devia.tiSi suferitt\ de raza dupl refl"éxie (fig. 4.16).
t\
1A
1a..,
1 \
\ C
\
\
' l' \
' \
1 0
1
1 ,,,,,,,,.
L!.1 ,,,,.,,,,.
1>,,,,
H(
Fig. 4.16. Fig. <t.17.
4.1.17. 1. 0 • Consideram o prisma a carei seciitme dreapta este un triunghi

echilateral ABC ~i o ra.zâ de lumina SI ce intra. in prismà pe fi:lt,a AB ;;ub Hh
unghi de incidenta ce corespunde dev.iaiioi minime (fig. 4.17). Cunoscind
deviatia minima Dm = 60°, sâ se determine unghiul de inci<len\â al razei SI
ti indicelo do refractie al substa.niei din care este confec\ionaUi prisma.
2°. Se arginteaili. fa.ia. AC a. priijmei ABC ~i se lipe~te eu fat;a BC de
faia ipotenuzà a unei pPisme, a carei sec~iune dreapta, eat~ un triungbi isosoe-1
BCD, d1'eptW1ghio in D. Indicele de ref1·aciie al :materialului celE>i de . a, dou~
pris~e este n,. = V! .

· Sil se determine mersul razei da luminij. SI
prin · sistemul format din oele doua prisme.
4:.1.18. 0 raza de lumina monooromatioii

piltrunde în.t1·•0 sfera transpo.rentà omogene,, de
indice de refra.ct,ie n, sub un unghi de inoi..
den~a i; ea sufera p reflexii pariiale in. interiorul
sfere.i, tnainte de a ieti din aceasta, (fig. 4.18).
343
Si se oalèuleze dtwiaiiu .D A._ ra~i ernergente (ca.re iese din sferA dupli
oele p reflexii) in raJlort _eu direct.io. r&Zei incidente.
4.1.1 O. Se da o priAma optica a oa.rei sec~iune ABC est.c un triunghi
eehilatera1. Po fata AB a. prismei situato în n.pa cacl<~ o ra<liat,ie monoeroma-
tica nstl'el lncît in intcriorul }lrismei ro.za se propagu paralel eu bazn. BC.
Sc oere sa se oalculeze :
1° voJoarea indicelui de refraciie' n,, al materialului din oare este. confec-
t,:ionata prisma, ~tiind od deviatia razei emergente fa.ta de directia. razoi inci-
dente este Dm = 30°; indicele de refrao~i~ al apei este na = 4/3;
2° valoa.rea indicelui de refraotie nm al unui lichid pentru ca.re, în ace-
leai}i con.ditii de propagare, unghiul Dm este nul;
3° care ar trebui sa fie valoarea. minima nmin a indicelui de refraotie al
unui alt mediu, pentru care radiat,ia incidenta pe prisma, sub acelo.~i unghi
ca Ja punctul 1°, sa nu mai intre în prisma?
4.1.20. 0 oglinda. sferioa ooncnva are raza de curbura R = 1,20 m. Un
obiect real AB înalt de 5 cm este ru,ezat perpendicular pe axa oglinzii la 0,9 m
de acen.sta.
1.0 Sa se de termine poziiia ~i marimea imaginii.
2° Sa se construiasca imaginea ~i sa se figureze mersnl unni fa~cicul de
lumina provenind de la unul din punctele obiectului. Care sînt carnctoristicile
imaginii?
4.1.21. Un obiect inal t de 6 cm nste a~ezat perpendicular pe axa unei
oglinzi sferice convexe de raza R = 0,4 m §i la distnnFi de 0,30 m de vîrful
oglinzii.
1° Sa se determine pozi~ia, murimea ~i natura imaginii.
2° Sa se figureze mersu.l unui fascicul luminos provenind de la unul din
punctele obiectului.
4.1.22. La ce distan~a fata de o oglinda sferica concavi1, eu raza R ::a
6 m, trebuie a~ezat un obiect, perpendicular pe axa principala, penLru a
c:::
a.vea:
1. o imagine rasturnata, de cinci ori mai mica doclt obiectul;
2. o imagiae rastnrnaU1, de cinoi ori mai mare decit ohiectul;
3. o imagine clreapta, de cinci ori mai mare. oa obiectul.
· 4.1.23. Un punct luminos A este situat pe axn unei oglinzi conco.ve, la
dista.n\ap = 50 cm de virful acesteia. Distantn focala a oglinzii este f' = 45 cm.
Sa se arate la oe distan~a. de vîrful oglinzii concave, perpendicular pe axa
ar.esteia, trebuie a~ezata. o oglinda pfana, MLfel ca razele de lnmina co pleaca
din punct,ul A, dupa ce se reflecta pe cele doua oglinzi, sa se în.tîlnensPt1 tot
1n punctul A.
4.1.24. ln fata unei oglinzi sferice concn.ve, eu raza <le cmrhurll R = 2 m,
se a~o.za, perpe.ndicular pe axa principal a a. a.cest.eia ~i la distan,t,o. p .. [> lû
de oglinct\ un obiect lum.inos eu inül timea. h. = 10 cm. .
1. Sà &e determine pozi~ia ~i milrimea imaginii.
2. ln iocarul principal al oglinzii concave, suh un unghi ~ = M,0 fat,ll
de nxa principala, sn a~aza o oglindfi. plana, eu fa~a rerlPctù.toure ind,.epl,atü
spre oglinda concava. Care va fi marimea hm~ginii finale l'orma.t,C' prin rrflexin.
!uminii pe cele doua oglinzi ~i unde va trebui ~a a§ezi'im un ecran penf.ru a o
prinde? -
\\ \
· 4ol.25. Se dan doui 6glinzi concave, a-vh1d nœea~i dista.ntl ro.ooll f,,
axa commla ~i fetole reflectatoa.ro 11na. apro cealalta.
Sa se gi1seasca conditia vc cn.re Lrehuio. sa o t.ndcplineus.cn dist-an\a d
dintre vh:fllrile oglinzilor, pnntru ca imaginea unui pm1.c-t Juminos A de pe
axa p1•incipa.la su se forrnez.o tot in, .,1, în urmn. reflcxi-ilor 1·n.r.elor de lumj..nÈl
ce provin do la. punctul luminos ..:1, succesiv po cele doua oglinzi.
4.1.26. î n planul focal al unei o~linzi Rforice concave eu raza do cuTbmit
R = 0,5 m ~i diametrul deschiderii tl=-= 0,20 m. se a~aza un dise luminos de
rliametm A 13 :-= 0,04 m. Ca.l'e este diametml D al cercnlui format de fascfoul11l
<le lumina reflectat ùn oglinda pn un t'Cl':m uflat pcrpcndicular 1;i simetric la
axn principala, la o distant-a 80 = 100 m ':)
4.1.27. Un vas cilindric eu mercur S<' rotc~te uuiform eu viteza unghiu•
lara <ù = '1 rnd/s hi jurul mwi axe verLicalo care coïncide eu axa de simetric
a vasului. Suprafata lihera a mcrcum1ui din. vus cn.patu o forma curhit ~i se
foloset}te ca oglinda. Sa se deformine distant.o. focala a acestci oglin!'i.
1.1.28. Sa _so stabilcasca expresia convergentei unui sistem de lentile
suhtiI'Ï asocia.te.
'4.1.29. O lentiHi subtire din sticla en indicele de refract,ie n = -1,5 aœ o
fatii plana ~i O fata .convexa CU ra~rn. de curbm·a R = 20 cm.
1°. Sa se calculcze distanta focala R.Î put.erPa acestei lentile.
2°. Un. obiect AB = o = 1 mm este n~ezat la 10 cm de lentfüi, per.pen-
dicular pe axa acesteia. Sa se construiascii imaginea ~i sa se determino pozitia
~i marimea acesteia. ·
4.1.30. O lentilâ divergcntâ din sticlâ eu n = 1,5 are cei doi dioptri
concavi cu R 1 = 20 cm ~i R 2 = 30 cm.
1°. Sa se calculeze dista.nt;a focaUi ~i putcrca lentilci.
2°. Sa se construiasca imuginca unui obiect situat la 10 cm de lentila,
pe axa optica. .
4.1.31. 0 cuva transparenta are unul <lin peretii luterali o lama de
sticla Peu fete plt\ne ~i paralele ~i foarte subtire, iar peretelc opus o lentHa
plan-convexa subtire, fata. convcxa fiind spre inte1·iorul
cuvci (fig. 4.10). Intregul sistem îl vom considcra. subtire
in. rationamPntc~e ce le vom face. Cunt fiind goulu, dis-
tanta focalii a sisternuJui este ( 1 = fJ0 cm (convergent).
Cuva t'iind plina eu upa (n = 6/3), ,fo;tant,a foealit este
, {-J = 150 cm (convergent). Dacâ intl'oducr.m în cuva un
licl.iid. de indice 11,', distanta. focalü a sistcmului devine
1 f3 1 = 227 cm (divergent). Sa se calùuleze indicele de
Fig. 4.19.
refraciie n' al lichidului.
"1:1.3~. Pe o Icntila biconvexa cade un fascicul paralel <le lumina albü.
$tiind ca razelc de eurbma ale fot,elor lent.ilei sînt Il 1 = 50 cm ~i R-J. = 1 m,
sa se calculeic disLan~a eure separü focaru1 1·aze101• ro!5ii, pentru cu.r·c n =
= 1,G10, de· focarnl razelor viole te, pcntru cure nv = 1,525. r
4.1.33. Doua lentile sînt ccntrate avînd axul principal corn.un· una este
conve-rgenta eu distanta foéalü f1 = 1 m, cealalta divergenta eu I f~ j = 0 9 m
iar di:;tan\a intre cle este d = 0,5 m. Un obiect real se ami. la p;
= 11 ~ i~
345
f.aia lentilet convergente. La ee distant& Pi fa~A de leutila. divergent! ee fo.J
meaza imagine a finala ~i care stnt caracteristicile acesteia? , :
4.1.34. Un obiectiv fotografic este constituit dintr-o lentila suht,ire
plan-concaviî, de raza de curbura R ~i o lentila subt,ire biconvexâ, eu razele
de curhura R ~i R', alipite, formtnd o lentila. convergenta plan-con vexa. Cele
doua lentile sînt <lin sticla diferita, cu indicii de refractie n 1 ~i respectiv, n.,.
1° Sa se deducé. distan~ele focaJe .. imagini fi §Ï ( 2 în funciie de razelë
de ourbura. ~i de indioii de refraciie.
2° Sa se deduca dista.nia focala-imagine F' a obiectivului în functie de
a.celeavi variabile.
3° lndicii de refractie n 1 §Î n 2 depind de lungimea de unda a radiatici
ce treoe prin lentila. Se da:
- pentru galben: lli-a cii 1,617, ~-o = 1,512;
- péntru albastru: n1-a = 1,629, n2-a = 1,518.
$tiind cil distanta focala-imagine a obiectivului este 12 cm attt pentru
galhen oit ~i pentru albastru (obiectiv acromatic), sa se oalculeze razele de
curbura R ~i R' ale celor doua Ientile.
~ 4.1.35. Doua lentile subtiri biconvexe identice, centrate pe aceea~i axli,
stnt puse in contact. Se umple eu lichid intervalul ramas liber între cele doua
lêntile ~i se ohtine in felul acesta un sistem optic convergent. Distanta focala
a uneia din oele doua lentile identice este f = 20 cm, iar indicele de refract,ie
al materialului din oaro sînt oonfeotionate acestea este n = 1,5.
Un 9biect a~ezat la distanta p = 20 cm de sistemul optio format dl
imaginea reall la distant,a p' = 60 cm de sistem.
Sa se calculeze indicele de refraciie al lichidului oare constituie lentila
divergentil din sistem. Sistemul de lentile se considera subtire.
4.1.36. Pe un banc optio se afla un obiect eu î:µaltimea de 5 cm. O lentila
suhiire biconvexa. formeaza. pe un ecran imaginea obiectului tnalta de 20 cm.
Daca obiectnl se departeaza de lentila eu 5 cm., pe acela~i ecran se obtine o
imagine înalta de 10 cm. Se cere:
1°. distania focaHi a lentilei bioonvexe fiÏ indicele de refrac\ie al acesteia,
razelc de curhura ale reielor fiind R 1 = R 2 = 18 cm;
2°. pozitia finala a imaginii, daca se introduce o a cloua lentila eu distan.ta
focale. f = 30 cm la distan\a d = 110 cm de prima lentila, obiectul fiind in
pozitia initfala;
3°. dimensiunea imaginii, data de sistemul format din cele doua Ientile.
4.1.37. 0 lentila plan-convexa suhtire, confectionata din sticla eu indi-
cele de refract,ie n = 1,5, este folosita pentru a proiccta pe un ecran imaginea
unui obiect înalt de 5 cm. ~tiind ci1 obiec.tul este a~ezat perpendicular pe axa
lentilei, la 30 cm de lentilà §Î ca se ohiine o imagine de doua ori mai ma.re
decît obiectul, sà se afle:
1°. distanta focala a lentilei în aer ~i raza de curbura a fetei sferice a
acesteia;
2°. distania. foca]a a. aceleia~i lentile cînd este introdusà in apii, indicele
de refractie al apei fiind n0 = 4/3;
3°. pozitia. ~i marimea. imaginii aceluia~i obiect situat la aceea~i distanta
de lentila, întregul si stem aflîndu-se în apa;
4°. co distanta focala ar trehui sa aihà o lentila suhiire pentru ca prin
alipirea ei la lentila data, sa f ormeze în aer un sistem eu distanta focal à ohii-
nutl la punctul 2°?
148
"\
\
, 4.l~as. Sa se aru.Lt, oà duitw.t.\,a minima dinL1·~ u.n obieut ti imagines. 1"8!'111 "
a acestuia, ob~inuta eu ajutorul unei lentile suh~iri converge.a.te, este egala
eu de patru ori distania foca.la. a lentilei.
4.1.39. Un obiect rectiliniu AB, jnalt de 1 cm, este a~ezat perpendicular

pe axa principala a unei lentile convergente subtiri eu distanta focala f ==
= 30 cm. Se cere: ·
1°. la ce distanta p de lentila trebuie a~ezat obiectul AB, pentm a o ~
pe un_ (-!Cran perpend icular pe axa lentilei, o imagine reala de trei ori,mai mare
decit obiectul?
2°. lntre obiectul .AB ~i lentila se interpune o lama tre.nsparenta on
fet,ele plane ~i paralele, _de grosime e = 9 cm §Ï de indice de refraciie n = 1,8
~i pa.ralela eu ecranuL In ce sens ~i cu cit trehuie deplasa.t ecra.nul pentru a
oht,ine imaginea cla.ra a obiectului pe
acesta?
3°. Se a§aza, ca în figura 4.20, o
oglindâ plana Jll, al carui plan intersec- A
teazâ axa principala a lentilei, lu distanta 8
de 1 m de lentila ~i snb un unghi de 45°.
Sa se p1·ecizeze care sînt: natura, pozitia
~i m~1rimea imaginii data de sistem.
4°. La ce distania de axa principala apO \=-=I
cuva
a lentilei trebuie sâ se afle fundul plan
al unei cuve care contine un strat ·de apa ffig. 4.20.
eu adincimea h = 20 cm, pentru ca ima-
ginea firia1a a obiecLului AB s;_'i fie realâ ~i plasuLa pe fundul ouveir lndicele
de refracpe al apei este n = 4/3.
4.lAO. Se considcra o hmtila convergentii subtire, eu distanta fooa.la

f= 20 cm. Pe axa opLitâ principalâ a acnsteia se a~azâ, de o pal'te un obiect
luminos AB la distant.a p = 30 cm tle lentili'i, iar de partea cealalta o og!:in-da
con vexa eu raza de curhu1·ü. H = 40 cm, eu vil'l'ul spre lent.ila, la. dist.anta
0 V = 50 cm. Sa se precizeza natura imaginii finale §Î distan~a acesteia de
lentilâ.
4:.1.41. Punctum proximum al ochinlui unui ohservator se af]â la 1 m

tn fa.ta ochi11lui. C:3 lentila trobuie sâ l'oloseasca observatorul pentru a vedea
clar obiectele situate la 25 cm in fa\a ochiului?
4.1..•12. Punctnm remotum al ochiului unui observator se afia la distanta

de 1 rn in fata ochinlui. Cci Ientila tre.bnie sa foloseasca observatorul pent;u
a vedea clar (net,) obiecte situate la int'init?
4.1.43. Punctum proximum ~i punctum remotum ale unui prezbit se

afla la 2 m §i respectiv, 4 m de ochi. Sa se gaseasca amplitudinea· da acomo-
dare.
4.1.44. Obicctivul ~i ocularul unui microscop au distant,ele focale fob =-

= 0,8 cm ~i respcctiv, foc= 2,5 cm. Obiectivul da pentru un obiect mie
AB o imagine reala A' B', situata la 16 cm de obiectiv. Sa se calculeze marirèa
a.oestui microscop cind ochiul plasat deasupra ooularului observa i ~
finali virtuala .A"B" la 26 cm. .
4-.1.45. Un orbi normal prÎYe~~ un obiect. afla.t streeesiv la distantele:
p1 = 1 m, P<J = 25 cm :fi Pa = 10 cni fut.-ii dti oentrul sa.u opt.ic. Cu cît t:>e nul..
re§te in fiecare co.z cunverge11\a ochiului în ul'ma ucomoda.riî !)
4.1.•16. Un obiect trcbuie fotografiat eu un aparat fologmfic Hl cumi
ohiectiv are· dislun~a locali"t /' = 12 cm.. Ol>iectul se aflu lu. d isltu1l,a p =
::: '.l:1 cm de obieeliv, iai· di~tan~a ,te la ol,iPdiv la plae;.1. fotogn'.IÏ1.•a eslt' p' :...-
= 20 1·.m. Cc lenLil:1 adiliuualù. trchuic asoeiata uiJiecLivului penli·u ca irna·
ginea su se formeze clar pe plu.ciU
•1.l.-17. Obicetiv-ul unui mic,·oscop a,·e r.:onv('r:;1:11\.a C == 100 dioptrii ~i
distartla tli11t1·e ol·1 iect.iv 1'Ï ocula1· D = :1G i:·rn.
· H). Sù se cakuk)zo mit1·il't'U obit'l;tindui ,n cazul puuerii la puuct. p,:·utru
infinit.. ,
li) Can.• Lrelrnie :;a ri,, dil'.'t.anta fotal.1 ;1 1:iculurn!ui, peulru eu grosii:m1.mtul
corncrcial al mi,_'.J'O;-:copului sù f1e Ge = 'ltiù .'
·tl.-18. 0 luneiu a,•înd obieclivul eu d.isl.anta foea.la fob = 50 cm ei
oeulto·u] c:u /~),• :;.;..: 2 cm u:-;te pn:,;1 ln. pund penlru infiniL St1 ~e calcuh~ze
unghiu1 ,: sulJ. e1.He ne vetle d Î::;cul lu.ni i pria J rm~Ui, ~liiud câ eu oeh.iul 1iber,
a_1~easla :-;e vede sub un unghi ~ ::.:-= ~,0'. Cu ce di:~t.-mtu trehuic d('plasat u,m-
larul hmetei penlm a vè<lea clar· obiecLcle aff alc la o distu.n\ii d = 50 m ~l
• 4.1.W. Sii :;e oalculczc i luminarea unei mici suprafetie situatu la distant,o.
r = 1.20 m de o im1·sâ de lumiua eu inlensitatea / = 72 cd;
a) ein.d supra.rata eslc nomrnla pe ditect.ia ruzelor de lumina;
b) einJ normala. la sup1•afata face eu direc~ia razelor de lumina. un
unghi a. = 30°.
:l.1..50. 0 snrsa luminoasa are intensitatea I = 66,5 cd. Sa se calculcze
!luxul lumiuos total emis de sursa.
•1.l.:a~ Douà sm:-;e luminoase punctiforme, eu intensitatile 1 1 = 20 cd
~i respecth~ I?. = 40 cd, sint situate la o distant,a tl = 3 m una de alta.
Su si:i gt1:;easca punctele de pe <lr(?apt-a. caT'e une~;Le cele doua sur~e, iu
care ilumina1·ea p1·odusa sirnultan de cele doua surse este aceet~~i. ·
•1.l.52. -un aparat de müsura se afla la distanta p = 60 cm de o oglindu.
0 smsa. punctifom1â de lumiua eu intensitalea I = 25 cd se nfJii la juniala.tea
dista.ntei inlt'è apa1·at ~i oglinda. Ce luminan\a (strulucire) va h1dica aparaLul
dacâ o~lirula este:
a)·- pl a.nLJ i)
h} cùncavü eu distanta focala de 30 cm?
,tt.~3. Pe o m·1sa.se a.fla o lampa eu picior. Becul làmpii cuasiderat de
dimensiuni neglijabile se afla la o inaltime h = 30 cm fat,ii de supral'ata rnesei
~i omiLc lumiuû eu intcnsitate J = 25 eu. Sa se determine iluminurea iutr-un
pwwt de pe masa la di:;tan\a a = 60 cm ùe piciorul lampii.
•1.1.~-l. 0 lampa clectric5. eu inte_nsit.a.tea do '.100 cd consuma 0,5 W
encrgie ehrntl'Ïc:1 _pen.Lru f jecsrti candela. Sa so det 1:~rmiu.e randamcntul acosLci
lampi cunoscind echivalentul cn01·getic du 161 · 10-::i ,V/lumen. Sa se calcu·
leze, in jouli, energia luminon.sa emisa de aoeastâ lampa într•o orâ.
4.1..55. Pentru ohtinerea unei fotocopii se ilumineaza negativul eu aju-
torul uuE:i làmpi eu filament. incandescent punctiform avind intensit~tea.
.- . r
348
lum.inoas~ de ·«a candela ~i aflat, la dist.anta de 1 in de hlrtia sensibila. Timpul
neoesar· pentru. expunere este de 2 s. Care va fi timpul de e:xpufün•e in cazuJ
folosirii unei la.mpi eu intensitatea de 30 candele, aflatu la 1~5 111 de hîrtie,
cantitatea de e!1ergie lumiuoasa cc cade pe hîrtia sensibila trebuiuù sü l'iu
aouea§i in ambele cazuri?
4.l.ü6. Sa se calculeze ra-dian\a (emitanta) filamentu1ui unei lampi
eleotrice, dacâ fluxul omis de aceusta este 000 lm, lungimea. filamentului
f.ünd 60 cm §Î diametrul 0,4 mm.
4:.1.a7. 0 celnlü fotoelectrica prime~te 1uminü. prinlr•o dcschidere circu-
larii de diametm cl == 2,75 cm, deschiderea fijnd luminatil de o sursa puneti-
forma eu intensilatca lurninoasa de 50 cande.lo situata pe axa. deschiderii.
Celula pune in ar\ iune un refon electric daca fluxul lnrn.inos }Je care•1 pri-
rne~te dcpa~e~t.e 0,2 lnmcni. Sil se deLPrmine ,listanta rnaximi1 D fnFt de
deschidere, la care se poate a~eza sursa de lurninà pent,ru a ohtine deciun~urea
roleului.
4.1.58. 0 1entila biconvcxa, eu diumetrul D = 9 cm ~i distanta focaHi
f= 50 em, se folosei:te pentru p1·oieetarea Soarelui pe un ecnm.
a) Cîti va fi diametrnl imaginii Soarelui daca diametrul siiu unghiular
este de :32 minute de at·c?
h) De cite ori vt\ fi mai mm·e iluminal'eu imaginii Soarelui l'utu. de cca
111 lipsa lentilei?
4.1.ü9. Doua fante fine ~i paralelo S 1 ~i S2 , carc strapung un para van P,
sînt lmuinate cu lumina rnonocromatica de la o fanta-sursa S paralola eu
S1 ~i S2 §Ï într-un plan simetric în raport eu a.cestea. (fig. 4:21, a). Distanta
S1S3 ·= a= 0,6 mm.
a b
Fig. 4.!:?t.
1°. Pe un ecran E paralel cu paravanul P ~i la distanta D = 1 m <le

acesta se obtin franje de interfercnta, distanta între doua franje luminoasc
consecutive fiind i = 1 mm. Sa se <letermîne lungimea. de unda a. luminii
folositc.
2~. Fanta•sursa S aflîndu•se la distanta ,l = 0,75 m de paravanul P
este doplasat.:1 eu G mm suu axa de sim,~trie a dispozitivulni (fig. /2·.:H, b),
ramînlnd paralelu eu paravH.nul P; sa se spun.a ee se vu îniîmt>la eu sisLemul
de franje de interferenta.
4.J.60. O sursa monocrome.tica S lumineaza doua fante fine 8 1 ~i s~
paralele, la dis~an\a a = 3 mm una de alta. ~i la 50 cm de slU'sa S. Sucsa e.ste
849 ·
pe perpendiculara la planul care contine cele doua fante 8 1 ~i S 2 ~i echidistantA
tn ra.port eu acestea. Pe un ecran E paralel eu fantele 8 1 ~i 8 2 §Î la distanta
D = 3 m de planul acestora se observa sistemul de franje de intert'erenta.
1°. Intre franja a 6-a luminonsa, situata de o parte a franjei centrale ~i
franja a 6-a luminoa.sa, situa.ta de ceala.lta parte a franjei cen traie, distant.a
. pe ecranul E este l = 7,2 mm. Care este lun.gimea de unda a luminii folosite?
2°. Se deplaseaza fanta-sursa S, eu Z = 5 mm, paralel la planul fantelor
S 1S.2 (fig. 4.22, a). Cum se deplaseuza franja centralâ?
b
}i'ig. 4.22.
@. l\Ien~inînd d~spo~il:i~nl~ in condit.i.ile rlf'! la ~nn~tul 2°! readuc~m

franJa ,·,.mtl'ala in poz1t1a uutw.Ia V a*eziud. 111 dl'Urnul tascteululm de lunnna
mu·e Rt.rabaLe fanta S 2 , o lama eu fete plane ~i paralele de indice n = 1,5
(fig. 4.2:.!, b). Care este grosimea e a lamei?
0
/~ • lnlocuim sursa rlo lumina monocromatica print.r-o surRa cn.rn emito
r]ouâ nidiatii, de lungimi de unda ,,1 = 0,42 · 10-a ni ~i ,,2 = 0,63 · 10-6 m.
Aeeasla sursa este pla.sata în S (fig. 4.22, a).
a) Sa se calculeze interfranjele i 1 ~i i 2 pentru cele doua sisteme de franje.
h) Sa se JH'ccizer.e ce se va observa pe ecranul E.
5°. f rilocuim sursa precedenta eu o sursa de lumina alha a~ezaLa în S.
Ce se v.\ observa pe ecran?
6°. Se a~uza rantu unui spec.troscop, paraleHi eu franja centra.Hi, la 4 mm
de aoeastn ln plunnl ocranului E (fig. 4.2:J). Cît,~ fl'anje întunecate se vor
observa in spoctrul pl'Ï-ns în fauta spectroscopului i' Limitele spectrului vizibil
:se vor lua:
Àm = 0,4 · 10- 1
m §Ï i,,u = 0,8 · 10-6 m.
7° Consideram dispozitivul de la punctul 1°.
a) Intregul ansa.mblu este introdus într-un lichid eu iudicele de refractie
n = 1,5. Sa se calculeze interfranja.
b} $tiind ca largimea chnpului de in!"
terferenta pe ecranul E este 2L = 13,2 mm,
sa SB spunii cite franje luminoase t;C vor
ohiine.
8°. Sa se determine frecventa ti viteza
de pr.opagare a radiaiiei monocromatice in
experientele de la punctul 1° ~i punctul 6°.
9°. Reluam dispozitivul de la. punctul 1°
Fig. ,.28. ti afezam in drumul f asciculului de lumin4
·- __......
Hl.
.. care vine de la fan ta: S 1 un tub tnchis la E
·capete, eu doua. lame transparente . .11 ~i B
· (fig. 4.24) de. dimensiuni astf el ca ele sâ
fie traversate §Î de fasciculnl provenind
de la S 2 •
a) Tubul are o lungime l = 20 cm ~i 0
ini~ial este in legâtura eu atmosfera. Ce
se observa pe ecranul E?
b) Se face vid in tub. Ce se întîmpla
eu sistemul de franje? . D
c) Sa se determine indicele de rr.-
- fractie al aerului, ~tiind ca prin scoa- Ji'ig. 4.24.
terea aerului din tub, prin O au defilat
99 .franje luminoase ~i în final in O se observa o franja întune.eata. ·
. 10°. lntre sursele S 1 i?i S 2 ~i ecranul E se a~aza o lentila subtire couver~
genta L de centru optic C ~i avind eu axa prineipalü dreapta 80 ~i distant,e.
focala f (f < f < D). Notînd eu p 1 distanta de lu plap.ul care c_onV!w fa.n-
tele S 1 ~i S 2 la centrul op tic al lentilei, sa se calculeze noua valoare a intev-
franjei in funct,ic de )\, a, {, D ~i p.
C a z p a r t i c u l a r: p = 0; p = f, p = D - f.
4.1.Gl. 0 fanta. luminoasa S monocromatica esLe a~ezata paralel èu
muchia comuna D a doua oglinzi plane 0 1 ~i 0 31 ale uaror plane fae un 111Hd~î
diedru e; mie (oglinzile lui Fresnel). Fanta 1uminoas5 S se aflâ la di~tant,a
d = 40 cm de muchia diedrului. ·
1°. S L ~i S 2 fiind imaginile virtualo ale sursei S date de cele doua og 1ir:.û: sa
·5 e arate ca în pla.nul figurii 4.25, S, S 1 ~i S 2 .se al'la pe un oerc eu centrul în D.
Fig. (l.-25~
Sà se figureze otmpul de interferenta tn planul seoiiwrli drepte.
Sa se indice looul franjei centrale.
2°. Se a~aza un ecran E- perpendicular pe mediatoarea segmentului
S 1S 2 ~i la. clistanta d' = 2 m de muchia D. ,
a) ~tiind oa 8 18 2 = 4,72 mm, sa se dotermino unghiul e: fa.eut do plauelo
oelor dou:1 oglinzi.
b) Sursa 8 emite radiatii eu À= 0,59 · 10-~ m in aer. Sa se determine
interfranja i.
c) Sa de determine numiirul de franje întuneco.te cè se ob~in pe ecranul
E §Î largimca cimpului de interferenta pe ecran. ·
3°. fnlocuim sursa de lumina monocromatica eu o sursii de lumina alba,
înHiturân1 ocranul E ~i a~ezam fauta unui spectroscop in planul in care se.·
a.fla ecranul ~i la x = 1,4 mm departare de franja. centralii. ln spectrul cane-
lut obse1•vat in fauta. spectroscopului Jipse~te un anumit numfu· de radiatii
din spectrul vizibil {Hmitat do À,iolet = 0,4 · 10-o m ~i Àrosu = 0,8 • 10-o m).
Sa se determine lungimea de undâ a acestor radiatii.
4.1.02. Un fascicul. paralel de lumina monocromatica cade sub incidentl

norma.Iâ pe o retea de difractie eu ,-,, = 2 • 10° trilsaturi pe metru. Figura
do difra.oiie se proieoteaza eu ajutorul unei lentile convergente subtiri, cu
distanta focala f = 0,5 m, pe un ecran situat in planul focal al acesteja ~i
paralel ou planul retelei. Sa se determine: ·
1°. lungimea de unda. À a. ra.diatiei folosite, ~tiind ca maximul do ordinul
unu se obt,ine sub un unghi 9 = 30° faf,a de normal a la retea;
2°. distanta, masurata pe eoran, tntre niaximul de ordinul unu ~i maxi~
mul cenLral; · ·
3°. unghiul de dispersie pentru maximele de ordinul unu, în cazuJ folo-
sirii lu.minii albe ou radia~iile extreme ouprinse tntre Àr = 0;75 • 10-~ m §Î
À.,= 0,4 · 10-0 m.
4.1.03. Un fascicul de lumina monocromaticu emis do o sursa puncti-

formu este tt-ansformat intr-un t'~scicul de lumina paralelü eu ajutorul unei
lentile plan convexe, care are raza de curburâ R = 20 cm §Î indicele de
refruotie n = 1,65.
Fasciculul de lumina paralela cade perpendicular pe o re~ea optica eu
250 trasaturi pe milimetru. Razelo de lumina cure constituie maximul de
<lifractie de ordinul 3 sint tnclinate fatii de directia razelor incidente eu un
unghi cp = 30°. Se. cere:
1°. distanta D la care trebuie a~ezata sursa punctiformii fa~a de lontila.
penLru a se obtine fasciculul do lumina pal'alelâ;
2°. lungimea de uuda a ra.<lia~iei monocromatice.
4-.1.61:. Un fascioul de lumina naturalii în aer (n.a. = 1) se refiectâ pa

suprafata unui bloc de sl-icla eu n8 = 1,52. Sa se determin'e unghiul de inci-
deutii. in (inciden~a Brewster) penLru care lumina reflectata este total 11ola-
J'Ïzatii•
. 4.l.6~. Un po-Iarizor ~j un analizor HJnt a~ozat'! astfe} tnclt lumina duplt
ce mtra prin polarizor, troce prh1 analizo1• ~i iese <lin ncesta eu maximum ,fa
intemJitate. 80 J'ote~Lo am11izond eu 30'~ in juruJ axoi do simetrie a Histemului.
ba ~e a.rata cli fraotiune diu iuteusitute1:1 Juminoasa iese diu a.nalizor. ·-:
352
4.2. PROBLEl\IE CU INDICATII ~I REZULTATE
4.2. 1. Pc cale geomelricu. sà se demonsti·eze ca daea o razii de lumina.
provenitâ de la un punct, luminos A, dupa rel'lexie pe o og]inda plana trece
prin punet.ul B, lungimea dl'Umului pal'L\lll'S de aceasta raûi de lumina este
mai mic1 dedt Iungirnea orieârui ait drum ct··H'e merge ùe la punc.t.ul A la oglinda
~i apoi b p:rnetul B (se considera mediul stri'lbaLut de raza de luminii, ca fiind
omogen ~i izoLrop).
•1.2~2. Ochiul unui observator se aflil în fata unei og]inzi plane circulare eu
raza de iO 1.:m. pe no:·11ula la planul oglinzii care tJ'eee prin cenlrul acest.cia §Î
, la 50 cm deparLare fot,;'i de ogliml.1.· Cn por-tiune Ya veùP-a eL prin reflexie,
'<lin perntel,~ aflat in spatele lui, parafol en planul oglinzii ~i la 2 m depurtare
de oglinda ·?.
4.2.a. Cu ajulol'Ul unei surse de J•nninii în fonn:1 de, dise circul.ar 1::e
lumineazù un dis.::: opd J de raza r ~i se obtine pu un ecrun a~ez1:1t la o <li -ilanta
1
d de dise, o umbl'a t.le raza r 1 ~i o pnnumi)['.\ de raz,, r 2 • S'i. se det,-wmine

dimensiunile su1•3ei de lumin1 ~i ùi:ü,anta ei de la tfücul Iuminat.. în cazul dml
ùreapt,a care t.r~cc prin centrele discurilor este perpendiculara pe acestea §Î
pe planul ecranului. ·
,t.2.4. Si se construiasca imaginile unui punct luminos afJat intre doua
oglinzi plane care fac înti-e e]e un unghi <liedru :::x.
S1 se studieze cazurile: a) oc-= 80,; b) oc= 60J; c) Ofrlinzile sint paralele.
4.2.5. 0 raza ùe luminii se p1·opaga in aeI' ruflectîndu-se succesiv pe trei
oglinzi plane, M 1 , 1112 , 1vl3 , pei·pendiculare pe un anumit plnn (exemplu, planul
figurii). Unghiurile de inciden~u in 1 1 pe Jlf 1 §i J-J pe . il/2 însumeaza ambele 60;)
~i raza 1 112 se a fla in planul figurii.
Care trebuie sa fie ol'ientarea oglinzii 1l/3 pentm ca dupa reflexie, succesiv
pe cele t1•ffi oglinzi, raza t.riplu reflectata R 3 sa aiba aceea§i r~irec-~io ~i Hcela~i
sens eu raza incidenta S/1 i)
4.2.H. 0 raza de lumina avind directia SI cons-
tanta, cade pe una clin oglinzile unui ~nsamblu de
doua· oglinzi plane ~i perpendiculare (fig. 4.26).
1°. Ce directie va avea raza l'R tlublu 1·eflectata,
cind ansamhlul eelor doua oglinzi se rote~te in jurul
dreptei dH intersect,ie a oglinzilor, consideratii fixa ~i
per.pendiculara µe dir·ectia ruzei incident.e SI?
2". Ce se întîmpl11 eu punctuJ dH intersec~ie .M al
norma1e1or la ogli11zi in punctole J ~i l'? Fig. 't.26.
·4.2.7. 0 micii oglinda plana, mohila in jurul unei axe verticafo, reflHct.li
un: fascicul de razn paralele, perpendicu]ar pe o riglii translucidii oriwntalt1.,
afhüii la 2 m de oglinda. 0 rota·tie a ogJinzii produce o deviere a fuscieulului
rèf-lect.;ü A8tfP,) în<·it spot.u] lu1ninos i,;p, deplaseuzâ pe riglù eu 20 mm. Su se
c~leü~eze unghiul dr. 1·otat,ie oc. al oglinzii.
14:.2.8. Suprafe-~clr- refl<ictatonre a doua oglinzi plane fac intre ele un unghi
dieiiru 'P· Pe una din oglinzi cadn o raza de luminâ aflat::i intr•un plan perpen-
dicûlar pe muchiA unghiului. Sa su demonstreze cil dupa refJexia razei de luminâ
~i pe Cf!A rle-A rlnun oglindii. unghiul de deviere il a) acesteia de la direc\ia
ini\ialii (razei incidente) nu depinde de unghiul de incident,iL Sa se ca1cu1eze Â.
353
2;J - Probleme de !izl.cà
4.2.9. Distants de la SnE1re. la PAmtnt este rl~ '2?.f'r ori mai mar•e d"'~~n
raza Soarelui. Sà se Jet.ei·111iw-, 1·d1,a imu.ginii Suanfoi uL ~111-..1tà pi:: P~uuUlt in
planul focal al unei oglinzi sferice concave eu t·aza R = 44 · 10-~ 1u.
4.2.10. Un punct luminos A se aflu pe axa prineipal.'i· n unei oglinzi
concave eu distanta focala de BO cm, la o distnnt,u de 110 cm dn virful oglinzii.
Unde trebuie a~ezata o oglindu plarH1, perpendiculnr pe axu priudpal:t a ~,glinzii
concave, pentru ca hnnginea punctului luminos A, data du eele douii uglinzi,
sa oada tot in A?
4.2.11. Doun oglinzi connuve eu distantele focale 10 cm. respee-tiv 40 cm.,
sînt situat.e fat-a în fa-t,ii, avind axa opticii comunii ~i di:-;tant,a intre virfurile
oglinzilor d = 1-10 cm. ·
a) Sâ se deterrniue cele douu puncte aflate pe axi1 între ce1e clouü oglinzi,
ale caror imngini, dupa refloxia succesi\·u pe cele <loua oglinzi, se furmeazà
in acelea~i punoLe.
b) CU de mure t,rebuie sù fie <listunta într·o cele douu oglinzi pentru ca
cele doua puncte sù coincidii i> ·
4.2.12. Se di:i o Ot!linda con•}uva eu raza R = 2 m. La o <lislanta V 8 =
= 1.4 m de \·irful o!:dinzii se tumzii un mie c-orc luminos. eu r•üza . .1 i3 =-= l cm.
al ciirui cent.1·u se afl[l pe axa J;rincipaHi a oglin,zii. Si't se af11~ la ee distantu d·
de vlrfnl oglinzi.i eoncu n~ t rnbuin su a~ezum o ogli11da plani:"'t, per·p_t:mùiuularü.
pe axa, penl-ru ea imagi1wa l'innlii a cent.ml üi ee1·cului stt ~<~ formP.Z(! î u B
{centl'Ul coreulni).
Care va fi nHî.t·inwa tliamel,mlui aeestei imagini?
4.2.13. ln drumul razelor de luminu care duu imaginea reaHi a unui
ohiect pe un ucrun E 1 ~i ln '.:!I) nm in t'nta acest.ui ecran. se a~azu o oglindu
sfer·icü cm·n rnfledü r·azpl,_i. <lind o now1 imn7itw ce 1-:-e poat-e p1·inde pe un alt
euran E.J, purnlol eu h\ ~i ln dif::t.nnt-a dn 80 c1n do primul.
S11 !,;f.:l dol,rwrnhw nnLurn (t·oncavtl RHU com·e.x.ft) ~i dist.nn-~a focalu a oglinzü
,t.~.1-1. Pe un bnnc opt-ie ~h1t n~ezate douu lent-ile conn3rgente biconvexe

L 1 ~i L-J id\,tll-icn ~j 1_1 .iglindü ,:-onean1 J/. nvînù aeeea~i axi:"t optica. Lu stinga
1
lentilei /.J 1 8fl nflu J'(' n:d un pund lnminof: S. Lurnina traveN~eazii. cele douâ
fontile. se r,~fh\dü pt! uglimlù ~j sn intour·te priu l1mtiJe. Stiula din üare sînt
co11foctionul-t1 lenlil,:h• are i1idiet=dP de 1·efr1:wtie n =----= -1.S. ruiu de curhm·â a
hmLilelor t\Sf e Il = :!O em ~j n ogljnzij ll 1 = 40 em. Dlstanta dintre lentile
esl,e d =--= 1 m. inr· dird,r·t1 Jentila L 2 ~i oglin<la .M HsLo d 1 = GO cm..
Se cero sü so raleufozr,:
. ·t. diE1-:urt- Jl ? fo('nlu ft
1 1 ale lent-i]elm· ~ir~
a oglinzii;
~- puzit,1i:1 irnagiuii finale a ohiect,nlui p11111.•,l-i!',n·rn S afln.t la distanta
p = ::o cm in sl,ing·n lent.iJei 1.. 1 ;
;3. mü 1·i1·eu irnu~111ii de la JH1Ilùlul 2;
4.. e-11111 1-relrniP u~ezut sislomul oplie pout-rn ca imaginea finala sa se
forrneze l-ot. in S ;'
•L:?.Hi. 0 1·azü _de lumina monocromatica. la suprafata plana de separatie.

între d 1mu me<lii transparente eu indicii de refraot,io n 1 s,ï'respectiv n2 , se soin-.,
deaz~ in doua rnze: una reflectata ~i ceolaltu refractata. Sa se calculeze car$
(•sl:o v~d~u,·~a unghiului <le inçidenta în functie do n 1 ~i n 2 ~ pentru care rlizà ·.
rdloctuLa ~1 raza refractaUi sînt.. perpendic·uhu·e între ele. Ce se poate epune
Je;-:;p1·e raza rflfloctata? · .. _:.
354
4.2.16. Sa 1:10 deletnüne deplasare2:t razei emergente in rapurt 1.iU d1:·e ;pa
ra.zêi incidente care oade sub un unghi de incidun~~ i = 7ll:i pe u lama lratBpa-
réntii eu reie plane ~i para]ole, cu grosimea cl = 10 cm; indicele de refraetie .
al lamei este n = 1 ~5.
4:.2.17. Un vo.s co11~ine un strat de lichid transparent-; grosimea stl'atului
de liohid este h, iar indicele de refrac\,ie n. Pe fundul vasului f:,j al1ù un mi~
obieot. Un obserYator Yede imaginea obiectului <lin Yas c.lnpù o diffletic ee
face un unghi i # 0 cu normala la suprufa'\,a lichidului.
Sii se oalouleze adincimea h' la cure oLscrvu nec,;;t-u imugineu obieetului
~i drumul optic L strabatut de raza <le luminil in lichid. Su ~e cakullw,e ueelea~i
marimi in cazul unei incidenie noi'moln.
4.2.18. Un fuscicul de luminü cade, <lin aer: pe un bhw de cuai·~ suh
un unghi de inciden\a i = B0°. Fasciculul de lumina eout-ine <luua lungirni
de unda: i.1 = /.1: • 10-7 m ~i 1-. 2 = 5 · rn- 7 m. lndicii de refract,ie ai crnt:n•tulu.i în
raport eu aerul pentru cele doua radiaiii sint: n 1 = -1.4702 ~i rf~SJJPel-i ,·, n:? =
= 1.4624.
Care este unghiul dintre cele doua raze refraotate?
4.2.19. Un bazin cu fundu1 plan §Î reflectant contine un sLrat <le upâ eu
grosimea h = 20 m. Pe suprafaia apei cade o r1:1za de luminii sub un unghi de
incldeniu i = 30°. Sa se calculeze:
1) dupa cit timp raza de luminii iese clin apa m aer;
2) unghiul format de direciia razei emergente (eare iese <lin apa) cu
direoiia razei incidente;
3) distanta geometrica ~i drumul optic strabatut de ruza in apa. lndicele
. 1 . • 4 .
de re fractie
, a ape1 se 1a n = -3 .
4.2.20. 0 prisma de sticla are indioele de refrac~ie n = 3/2 ~i unghiul

A = 5°. Se cere deviaiia unei raze de lumina oar·e intrii in µrismu sub un unghi
de inciden~a i = 3° ~i valoarea unghiu~ui fiicut de raza emergenta, la ie~irea
din prisma, eu normala la fa~a prismei.
4.2.21. 0 raza de lumina, trecind din aer 1n apa. întîlne~te în api't o oglinda
plana, paralela ou suprafata apei pe oare se i•eîlecLtt ~i su intoarce în aer. Sü
se exprime unghiul sub oare iese raza emergenta fata de normula la suprafa\a
apeL in raport eu unghiul de incidenia al razei la intrnrea in o.pii.
2) Aceea~i intrebare pentru cazul cind oglinda plana face un unghi a
cu suprafa~a apei.
3) Indioele de refraciie al apei fiind n = 4/3, iar raza incidenta intrînd
tn apa sub unghiul de incidenta i = 30°, sa se delermine unghiul minim eu
care trebuie rotita oglinda 1n raport cu suprafata apei, pent.ru eu raza emer-
genta sn se refJecte total la suprafa~a de sepnrat,ie apt'i-ner.
. 4.2.22. 0 prisma optica eu unghiul de refrac}ie A = 60° are indicele de
refrac~ie n = V2 pentru radia~ia galbenii a sodiului.
. 1) Sa se determine unghiul de inciden\a corespunzator devia}iei minime
fi· valoarea aoestei deviaiii (Dmiolm} pentru radiatia galbenii.
2) Sa se determine ungbiul de inciden\a tninim pentru ca1·e radiatia
g~~:na suferli reflexie totalë. pe a doua f aia a prismei.
·. 4:.2.23. Intre obieotul ~i ecranul, ale câror pozi}ii stnt fixe~ se :-i~i=tl:, o
lentila convergenta sub~ire. Oeplasind lentila. de•a lungul a:xoi dH simëtri~ se
355
gase~c doua poz:tii pr.ntru ~Hre imaginea pe ecran este clara (netâ). Sri se
detennine di111ensiu11ilP. tran~versa!P ale obiect.ului stiind eu djrnensiunea
inu1ginii pbntru u puzitie a lentilei este h' = 2,0 mm, iat: pentru cealaltâ pozipe
h" = !1:~> mm.
4.2.21. Un sistmn optic se compune din doua lentile L 1 l?Ï L 2 avind acela~i
ax principal. situate la 20 cm una <le alta. LentiJa L 1 este biconvexâ, ambii
dioptri avînd aceea~i 1·azii <le curbura R, indicele de refractie
.
al lentilei n = 1-
,,
~i distanta focala ( 1 = 10 cm. Lentila L 2 est·e divergentâ ~i are distanta focaÙ
{2 = - 15 cm. Sà se aflc:
1) la ee distant{, de un obiect AB. situat la distanta de 15 cm in fo~a
lentilei L 1• se al'lü imaginea lui (A" B") data de sistem? Ce fel de imagine este
A" li"
aceasta si care este valoa,·ea ra1)ortului - - ?
. AB
2) Sa se d~termine raza de curhura a dioptrilor lenti1ei L 1•
3) Lentila L 1 ~e intr·nduce in inlBriorul unei cuve eu fete plane ~i paraleJe
~i dimensiune. dupa dit·l~c~ia axei ::1istemu1ui. egalii eu l, foarte apropiuta de
grosinwa lentilei. a~a ca in problema sa put.em neglija drum"!-11 strubatut de
Jumina prin lichidul l'HSp1~etiv.
Sâ se determine vaioar·ea indicelui de rct'ractie n' al licllidului <lin cuva,
~tiind câ pentr11 ca im:win ..~a A" B" si'i r.'iminü în pozitia de Ja inceput, obiectu1
AB trebuio depârtat foai·te mult de sistomul de lentile (teoretic, la infinit
de acesta).
4.2.25. 0 lentila plan-convexa are raza de curbura a dioptrului sferic
R =10 cm si indicele ,fo rlifractie n = '1,5. La distanta de 15 cm în fata Jentilfii
se a~az:1 un ~biect rectiliniu ~i p~rptmdicular pe axa le~tilei, îniiltimea obiectului
fiind AB= 5 cm. Sa se determine:
i) pmfr~ia, marirnoa ~i natura imaginii;
2) obiectul ramînind la aceea~i distnnFi de lentila, aceasta fiind cu fata
convexa spre obiect ~i fata plana fiind argintata, sa se afle poziiia, natura ~i
mârimea imaginii finale in accst caz;
3) sa se arate mersul razelor în cele doua cazuri.
4.2.26. 0 lentila convergenta are distanta focala f1 = 12 cm. ln fata ei
se a~aza un obiect la distantn p = 20 cm. La distanta d = 60 cm de aceas·ta
Ientila se aflâ o a doua lentilâ convergentu, eu distania focalu ( 2 = 10 cm. Sa
se determine:
1) convergentele C 1 ~i C 2 ale celor doua lentile;
2) unde se afla imaginea obiectului data de sisten::rnl format din cele doua
lentile, care este natura ~i marimea acestei imagini în ra port eu obiectul ;)
4.2.27. 0 ]entila biconvexa subtire, din sticle cu n = 1,5, avînd raza de
curbura a celor doua fete R = '1.0 cm, are una <lin reieie exterioare argintaLii.
Sa se determine distant.a focaJa a sistemului.
4.2.28. Doua lentile plan-convexe sint Jipite cu fetele plane, formind
in f ~luJ aces ta o Jent.ilii bicon vexa pe care o putem considera subtire. I ndieii
de refrac~io ai fieciireia din cele doua lentile plan-convexe sint n 1 ~i respe~tiv
n 2 ~i razele de curhurii ale f'etclor eurhe sînt R 1 ~i R 2 • Sa se determine: -: ::,·:-·
1. 0 • convel'génta sistemului format clin cele <loua lentile; .
2°. ce indice de refractie trebuie sa aiba o Ient.ilii. biconvexa cu razele de
curbura R 1 ~i R 2, care sâ fie echivalenta eu sistemul de mai sus?
356
4.2.29. Dou[t lentilt: sub\iri, una convergente. cu n 1 = 1,70. alta divergenta
eu n 2 = 1.51, to\i cei patru diovtri avind raz.a de _curbura R = 10. cm, sin~
asociate (lipite) ~i siLuate în upa. Sa se determme d1stan\a focala a s1stemulm
de Jentile în apa.
4.2.30. O lentila plan-concava are raza de curbura R = 10 cm ~i indicele
de ref1•fü~\ie n = 1,5. La p 1 = 20 cm 1n fa\a lontilei se al'là un obiect de înal-
time o = 8 cm.
• a) Sa s,., determinc pozipa, natura ~i marimea imaginii.
b) Se alâtura la prima lnntila, coaxial, o o. doua lentilu identica, avînd
concuvitaWe f a\a in fa~a ~i se umple eu apu (na = 4/3) golul format de
cavitiitile lentilelor.
S~ se detormine pozitia, natura §Î marimea imaginii in acest caz.
4.2.31. Doua lentile plan-covexe, ident,ice, confec}ionate <lin sticla eu
indicele de refrac~ie n = 1,5 ~i aYind distanta focafü f = 60 cm sînt centrate
pe acem1§i axu, cu fe\ele curbe i.n contact. Se umple intervalul dintre lentile
eu un lichid ~i se constata ca qistanta focalà a sistemului devine F = 150 cm.
Sa se determine indicele de refractie al lichidului.
4.2.32. Obi.ectivul unui aparat de proiectie este format prin asocierea
a doua lenti]e sub\iri, una hiconvexn de crown eu indice1e de refraciie n 1 =
=1,52, razele de curbura ale celor doua fete ale lentilei fiind egale. A doùa
]entila este un menisc divergent de flint eu indicele de refrac\ie n 2 = 1,68,
f at,a con~avâ avlnd raza <le curburâ egalii eu a f eielor lentilei biconvexe,
iar fat.a con vexa are raza de curbura de trei ori mai mure. Sa se afle:
a) convergenta sistemului. daca imaginea unui obiect a~ezat la p = 20 cm
faia de centrul optic al sistemului este reala §i se formeazâ la p' = 30 cm f atü.
de sistem;
h} razele de curhura ale f etelor celor doua lentile ~i distan}a focalii a
fiecarei lentile.
4.2.33. Pe axa optica principala a unei lentile convergente suh~iri, la
distania de 1,5 m de aceasta, se aflii o sursa luminoasa punctiformâ. De cealaltii
parte a lentilei se deplaseazâ un ecran perpendicular pe axa lenti]ei. Cînd ecra-
nul se afla la <listan~a de 1 m de lentUâ, diametrul imaginii luminoase a
sursei are pe ecran valoarea de 2,5 cm. Cind ecranul se aîlâ lu 1,25 m de Jeu-
tila, diametrul imaginii este de 5 cm.
1°. Sâ se deduca distan\a focalü a lentilei.
2°. Se repeta experienta eu o a doua lentila ~i pentru acelea~i pozitii ale
ecranului se obtin imagini ale sursei Juminoase eu diametrele de 3,33 cm §Î res-
pectiv, 26,66 cm. Sa se deduca distan\a focala a acestei lentile.
3°. lntre prima Ientila §Î punctul luminos aflat la p = 1,5 m de lentila se
foterpune o cuva eu apa (n0 = 4/3), cu pereti suhiiri ~i cu lungimea l = 1 m.
Sa se determine distan\a p' de la lentila la pozi\ia unde trebuie a§ezat ecranul
pentru a obiine imaginea neta a sursei.
4.2.34. 0 lentila biconvexe. suhtire, ambii dioptri avînd aceea~i raza de
~urbura da, in aer, imaginea unui obiect la distanta D de acesta. Lentila '1
obiectul fiind cufundate in apa, pastrlnd pozi\ia relativa pe car-e o avea în
aer, imaginea se obiine la <listan\a de 1 m de obiect ~i este de patru ori mai
mare decît obiectul. lndicele de refractie al sticlei este n8 = 1,5, iar al apei
na = 4/3. Sa se afle:
1) distan~a focala a lentilei;
35'
2) raza de curbura .a fetelor lentilei;
3) distan\a D dintre obieet ~i imaginea sa data de lentila 1n aer.
4.2.85. 0 lentila biconvexii are raze]e de ourbura ale celor dôua fetè
R 1 = 25 mm ~i respecti v R 2 = 40 mm ~i irnlicele <le refraet-ie n = 1,5. Sa se
deterrnine distnn\a focalii ~i corivergenia JP.ntilei in condi\.iile in care lentila
se afla in:
a) aer (na = 1); b) apa (n 11 = Î) ; c) sulfur,1 tfo carbon (ncs = 1,63). · :.{
4.2.86. Un sistem opt,ic cent,rat este constituit dintr-o lentila convergents.

eu distaniu focal1i f 1 = 20 cm ~i o lentilii dive1·genta ou distan~a fooalâ f2 =
= - 10 cm ~i du pentru un punct-obiect aflat la infinit o imagine la infinit.
1° Sii se calculeze distanta <lintre ]enLile.
2° La ce disLunia de prima lentilii trebuie a~e.zat un obiect perpendicular
pe axa sisteinului pentru a olJ1ine o imagine vil'tuala situa-ta. la. 20 cm de
lentila a don ai>
4.2.37. Un obiect este a~ezat la distanta p = 40 cm de o lentila subiire

biconvexà simetricu, eu disLanta foeala f = '15 cm. Sa se determine pozitia
unde trebuie a~ezütâ o oglindu plana perpen<licularii pe axa pI'ineipala a
lentilei, astfol ca imaginea finalu a obiect-ului data de sistemul lentilâ-oglinda
sa se formeze de aceuaF;i parte a .lentilei eu obiectul §i in centrul sfetèi diu
care foce parte una din foteJe Je11tilei.
4.2.38. Pe o masa se afla o carte la distan\a de 1 in de pioiorul përpendi-
cularei cohorite din lainpù pe planul mesei. Lampa poate fi deplasata numai
pe verticnHi.
La ce inàl\ime h deasupra mesei trebuie fixata lampa pentru ca iluminarea
cartH su fie maxima?
4.2.39. lluminarea obtinuta pe suprafata Pamintului in cazul unei inci-
dente normale a razelor solare este <le aproximativ -10 5 luxi. Admitind oii tadia-
\ia Soorelui osto independenta de direu\ie ijl neglijlnd absorbiia luminii in
atmosfera, sa ~e deteriniirn stNHucireu Soarelui. Se considera raza orbitèi
Pamintului egnW eu 1,5 · 10s km ~i diometrul_ Sourelui egal eu l,4 · 10~ km.
4.2A0. lluminarea ob~inutu pe suprafa~a Puinintului in cazul unei inci-
dente normale a r·azelor solare este de 10 5 lux.i. Cure va fi ilur.iliilarea E' a.
imaginii Soardui obtinutü eu ujutorul unoi lentile de diamotru D = 5 cm ~i
disltlnt1ï l'ocalii f' = 10 cm? MurÎimm unghiuJara a Sonrelui est,e de 30'. I
4.:!..J.l. 0 pnh;onüii pr·ivo~te n surst1 punctiformii de luininu eu intensi-

tatea d•~ :10 c:a11duh~. u~i~zaUi lu digtant[l dt> 1 it1 de oelliul acesteia. Sil se
caleufow flux ul luminos care t!ado pe tmpilu oëhiului, diumetrul pupilei fiind
de 4 tnm.
4.:t-12. Fluxul energeLic al rndiatiei vizibile a unei lumînari este de
6 . 10-3 \V /m 2 _ IH () diHt~u lfi dt~ t_ m_ de luminare. ~t~ind oii Ju_fninar:ea ))Ïrmle
8.5 · 10-·3 kg dth rno.so et pu oi•u ~1 ca µutel'en cal01·1eu a matec·iaJulm dm cart~
este t'iwutü lurnlnnl'en eRte de 24,3 · 106 J/kg, sa se deterniine r·andametltul
Jutnhliirii en sors~ dl1 lumina.
4.2.43. Expunerea negativului unei fotngraÎii eu o la.inpA nu. fü~M1~t
inc.ande~c~nt de 10() \V, de la o distan\à de 1 in, trebuie sa dureze S se~undè.
358
Cite secun9e va trebui expus un _astfel d~ ne~ativ daca_ se. folose~c _d_?uê lan~pi
de oite 100 W; afiate · la 3 m ~1 respectiv, 4 m de h1rt1a sens1bda, aoeasta
trehuind sa primeasca aceea~i energie ca ih p1•iinul caz? .
4.2.44. Fluxul luminos total emis de un fir rectiliniu incandescent ou
lu11gitnea l = 60 cm est,e 132 lumeni. Sâ se afle iluminorea maxima pe o
sliprafatii plana pal'alelti eu firul, aflata la d = 5 ctn de acesta.
4.2,.:1:i. O sursâ luminoasa de forma unui dise plan orizontal de razë.
i- = 25 cm se atla deasupra unei mese la h1ûltimea h = 75 cm de aceasta.
lluminarea meôei <ledesubtul smsei este E 0 = 70 lx. Sa se determine radian~a
SUI·sei.
4.2.46. Deasupra centrului unei mese circulare de razu r = 1 m se af)a
o sursa luminoasa de forma unui dise plan orizontal, de arie S = 100 cm2•
Radian\a sursei eate B = 1,G · lOi cd/m 2 , aceea~i îu toate directiile.
La ce tnu.ltime. h deasupra mesei. trebuie plasata sursa pentru ca ilumi-
·narea (E) 'lil punctele pel'Îferice ale mesei sil fie maxima? Caro este iluminarea?
4.2.47. Ce intensi~ate t1·ebuie sa nibli o lampa electricu ii1stalata pe un
sttlp inalt de 12 in, penti·u a pt•oùuce o iluminar·e de 3 lx la depiirtarea de
16 m de lu haza stilpului?
4.2.48. 0 persoana vede distinct un obiect a~ezat la 50 cm de oohi. Ce fel
de lentile trebuie su t'oloseascil persoana pentru & vedea clar obiecte situate
la 25 ctn? Distanta dintre ochi ~i lentilil sa consi<lm·ii t cm.
4.,l.49. Un miop are minimum de vedere distirtctti la 25 cm atunoi cind
f616se~te ochalari eu lentile divergente _de 2,5 dioptrii, a~ezate la distanta
de 1 cm de ochi. Sa se afle distanta minima de. vedere clara pentru persoanR.
respectiva cind nu f olose~te ochelari.
4.2.50. Un miop vede clar obieotele situate intre 5 cm ~i 50 cm.
1°. Cè fel dè lent ile trehuie sa f oloseascii pentru a vedeu clar obiêctele
foarte füdepartat.e?
: 2°. Unde apare prin oèhelari punctum proximum?
4.2.51. Un ochi se afia in focnrul imagina F' (fig. 4.27) al ufiai
léhtilê convergente l de dista.ntii
fùcala f' = 10 cîn. Ochiul nu poat~ l
vedea net decit imaginile p unctelor
situa.tè pe prelungirea axei J?tO,
intre A ~i B (OA = 9 cm, OB = ·~
== 14 cin). Sa ee caloulezê dlstania 8 A O F'
rnaxinia ( d) ~i minimii ( J) de vedere
distincta a acestui oohi, in absetiia . "
léntilei L. Fig. L7.
Sa se oalculeze con \rérgen}a C a lentilei L 1 eare, a plic11ta ln fa\a oohiuiui,
pérmitè vedëraa netii ·u ohiectelor sitt1até la ihfinit, far[t a.coinodfü•t}.
Sa se determine distania minima 81 de vf3dere dtstincta a oebiului, îb.
prêzênta lentilei L 1 •
4.2.52. Un microscôp éstè fortna.t dintr-un obiêctiv- eu disLania focala
fob = 5 tnin §Î un ocular eu distanta focala foc = 20 1nm. Cil obiect este
a~èzat la 5,2 mm de_ obiectiv. Se cer·e:
.>-1) poiiiia imagînii réale daté de ofüèctiv;
_. . ""..,2) niirirèà cibjMtiv:ului;
·--..~~i... .. ~
3) distan\.q la care trebuie sa se gaseasca obiectivul fa\a de ocular pentru
ca imaginea virtunlii ùatii de acesta din urma sa se formeze la 25 cm de ochiul
aflat imediat dHasnpra ocularului;
4) raportuJ dinlre dimensiunile liniare ale imaginii date de ocular ~i
obieet; ·
5) puterea microscopului ~i grosismentul comercial al acestuia ( ~ = 25 cm).
4.2.53. Cu ajutorul dispozitivului reprezenLat în figura 4.28 se ohtine
r,
fenomenul de interferenta. S, Si, S 2 sînt fante drepte orizontale practicate in
r 1; f
lp E
s,
a
s, J ·o
s ·O
o'
d D d n
a
Fig. 4.28. "
paravanele P §Î respectiv P'. Paravanele P §Î P' ~i ecranul E pe care se
observa franjele de interferen~a sint verticale §Î paralele. Notam eu a distan~a
intre S 1 ~ S2, eu d distanta între P §Î P' §Î eu D distania între P' §Î E si
consideram urmatoarele valori numerice: •
a=1mm, d=1m, D=2m.
1. Fanta S fiind ini\ial la aceea~i distan~a de S 1 ~i de S 2 (fig. 4.28, a)
se lumineaza de la o sursa de lumina monocromatica care emite radiatii cu
À= 0,320 • 1()-6 m.
1°. Sa se precizeze direciia franjelor de interferenia observate pe ecramll
E §Ï poziiia franjei centrale. Sa se calculeze interfranja.
2°. Se deplaseazii fauta S pe verticala cu y = 1 cm in sus (fig. 4.28, b) ..
Sa se spuna ce se observa pe ecl'anul E §Î sa se calculeze deplasarea z a franjei
centrale.
3°. Mentinînd dispozitivul in pozitia .de la punctul 2° se aduce franja
centrala la poziiia initialâ (1°) a~ezînd în <lreptul uneia din faute (S 1 , S 2 ) o
lama de sticla de grosime e, de indice de r,1t'r-ac~ie n = 1,55, paralela la P'.
Sa se precizeze în i'ata cârei fante lrebuie a~ezata lama de sticla §Ï care trebuie
sa fie grosimea acesteia.
n: Revenind la dispozitivul initial ('.l 0 ) eu S1 §i S2 la aceea~i distanta
de S §Î fara lama de sticlà, se lumineazâ eu lumina de la o alta sursa _care
emite radiatii cu À 1 = 0,420 · 10-a m ~i À:!= 0,630 · 10-o m; sa se calculeze
interfranjele i 1 ~i i2 ale celol' doua sisteme de franje. Sii se reprezinte franjele
~i sa se precizeze ce se obse1·vü.
II 1. Se men~ine cfo:pozilivul de la JI ~i se lumineaza eu lumina alba.
1°. Sà se desc1·ie fenornenele obsfü•viü-e pe ecranul E.
2°. Se înlatura ecranul E ~i se a~aza fanta unui spectroscop într-un punct
M. pnralelü CU fanlele- S 1 ~j s'!..
Se da OM = 4 mm. Cure 8int, radiatiile care lipsesc in spectrul observat?
Limile]e spectruJui YÏzibil sint: 0,4. µm ~i 0,8 µm.
360
4.2.54. 0 Jentila subtire convergenta, de distanta focala 50 cm, este taiat.a
în doua parti egale printr-un plan trecînd prin axul principal. ~ f.anta lum1-
noasâ S foarte finâ este situatà în acest. plan si este paralela cu hma d~ sepa-
ratie a celor doua jumâtati de I,rntilii. Mijlocui' fantei se afHt pe axul principal,
la 1 m de .lentilâ (fig. 4.29). Sursa emite lumina monocromaticu:
1°. la ce distanta trebuie departate cele doua jumatati ale lentilei, simetric
de o parte §Î de alta a axei, pentru a obtine doua imagini, S 1 ~i S 2 , departate
eu a= 4 mm una de alta?
,..
J
Fig. 4.29.
Cele doua jumaUiti fiind la 4 mm una de alta, consiùeriim un ecran E,

normal pe axâ, la D = 3 m de sursele S 1 ~i S 2 • Care est,e largimea regiunii de
pe acesl ecran in care se poate observa franje de interferenta? Se masoara
disl.an~a de la mijlocnl franjei centrale (luminoase) pînii la mijlocul celei de-a
douazecea franje luminoasc de o parle a franjei centrale §Ï se gase~te 8,19 mm.
Care est.e Jungimea de un<la a radiatiei folosite?
2°. fü~ a~àza in raia uneia din sur~e (St sau S 2 ) o lama de stL·la de grosime
e = 0,003 mm *i indice de refractie 1i = 1,5 pentru radiatia monocromatica
conside1·ata.
Care sînt sensu} §Ï valoarea deplasarii suferite de sistemul de franje?
3°. Se înlatura lama de sticlâ si se lumineazù fanta S cu luminii care
contine toate radiatiile eu lungimi de undii cuprinse între 0,650 · 10-a m ~
0,410 · 10-s m. ·
Care sînt lungimile de unda ale radiatiilor din acest spectru, care dau franje
întunecate în planul de ohservar·~ie (E) într-un punct A la x = 3 mm de axa?
Se a§aza fanta unui spectroscop pe franja centr.alâ ~i apoi o deplasam
paralel eu ea însa~i pîna în A. Ce. schimhari se observa in aspectul spectrului?
4.2.55. Sa se determine lungimea de undâ a unei radiatii monocromatioe,
care cazînd perpendicular pe o reiea optica, a carei constanta este N = 400
t.rasuturi pe cent,imetru, prezintii în transmisie maximul de difrac\ie de ordin 3,
suh un unghi de difraciie de 3°30'.
4.2.56. Sa se determine lungimea de unda a unei linii spectrale a ca:rei
imagine data de o retea de difrnc\ie in spectrul de ordinuJ al treilea coïncide
cu imaginea liniei eu "A = 4 861 A in spectrul de ordinul al patrnlea.
4.2.57. Sa se determine constanta pe care trebuie sa o aibà o rete9. de
rlifraciie pentru n da nn spectru de difrac~-i.e eu radiaiii <lin domcniul infraro~u,
eu lungimea de unda pîna la 100 µm.
4.2.58. I ndicii de refractie ai cristalului de cuart, pentru Jumina eu À =
= 0,6 µm sint n 0 = 1,544 ~i ne= 1,553 pentru 1·aza ordinara, respeetiv raza
extraordi.narâ. Daca un cristal de cuart este taiat paralel eu axa lui optica,
atunci prin iluminarea în incidenia 'normalu, diferenta intre vitezele de propa-
361
garA nlP. eAlt)r _,fonR racH,t,lt,ii polariu,te, pe hnzo fenrnnAm\Jni nP birefrimzent,r.i.
e4P rtwdma. C~rt! fl8\e grosim~R minimà flP- fül{'P tf•nbuie ~À 6 nihtt lama de
otinrt- pA.ntru ca dlferent-a c;ie fazà jn.tre oele douà radiaW, la je~irea dh1 eristal,
sa fie r!) = ~?
. 4
·
4.~.5H. Sa se. dAt.erminP unghinJ de inddent,ii i11 st1b enre trHh,lie s;l c1.v.lâ
nn fa:-;uichl do luminn pe s11 prnfatu u,wi li! nHi dP flint. eu n = 1,~l pentr1~ ca
lumina reflectaHi în aor (n = 1) ~ü fie total polarizHlà?
'1.2.60. Ce unghi trebuie Hii faen un fo::cirnl do luminti prnvonit dP la soare
ru suprafa11-1-nrjr,011t.alù a npnj dintJ·-un bm~iu (llap:i = 4/3), pentru ca lumrna
ref!F~et.Rt6 pe s11prafo\u apni Hil fie total polnrizatà?
4.2.61. Doua priFmie Ni(!ol sint alinint ,:., astfel incît h1mina em·e ie~e din
prisma-nmdiznr arü intensit rd en po .i urnntati~ fo\,a de intp,m;itatea la int.rnre.
S{I :-:i:- determine unghiul dint re planele principàle ale anaJizorului ~i polari-
zorului.
J.2.62. Cu ajutorul a douil. prisme Nicol alinint.e se obser·vù lumina pro-
ve.nihi ~nrrP~iv de lrl douo. 8Ur3e dH !uminü. Sü Fe dntermine raportul intfmsi-
t:=i\ilor luminii proYenite dr la celi~ douü r-:111·se. dnci'i int-P-nsit-atnf\ lnminii Ja
iA 7irr.n dir1 pri:,ma,,annlizor (lnmino. emerg0nt,;)) Hste nr.eea~i ci{l(l unghinl dintre
ser·\fonile principale ale celol' doi nicoli este 30° pentru una din surse ~~ respec-
tiv, G0° pentru cealaltâ sursâ.
R.ezolvùri ~i solujil
4.1.1. Prin lfrplasal'ea oglinzii din pozi\ia 0 1 in pvi.,. ,1 0 2 , imagjnea punet.u~tii füt
4- ràm'.ine pe normala Al112 (fig. 4.30):
4;A; = 2 Al2 - 2 AJ1 = 2/tf~.
lmaginaa A; s-a dnp1nsat tn aeela~i son-s eu oglinda i;;i pe o distap\.à ctuLla.
J..l.2. Fin A un punct luminos ~i M 1 ~i .,112 pozitiilo unei o~linzi plane tnaintn ~i qupa
rotn\in arestria eu nn un~hi a in jurul un<'i axe ce trece prin O {fig. t1.S-l ). Fie ~ qrenpta
qe intc:rsP.ctie n planolor ogl_inzii cm•espnnzatoar-e cfllor qouà pozttii; planul fignrii co11tino
PUilr-hil luminos A ~4 (~8te p8rpendir.11lar pe ~, inr O este urma lni À. Up-ghi11l de rot.at.ie
~l ~linzii este œ, facut de OM1 i;;i O.M8 • Cum Ai 9i A; slnt simetrice)e iui A l~ raport.
~i
/ 1\
/ i··· \
,' 1~ \
1 \
(', ...
Fig. i.81.
362
~ )Jf1 ~ respeetiv .1\10 , deplas8l'ea lui A1 hl Aé repr-eitntA. produsul a <;loul1 sfmetrit; ,vem
çleç\ o rotf,ltie în jurul lt~\ 0 ~e nn. un~hi .:!· o:.
S1:i paate rt'mnrna. de asemenan ml A, 41 ~i A2 aflîndn-se 1a ~ce0~1i dfstllnf.ll qe O
~ aQâ pe un cerc de contru O ~i dr razrt OA (fig. 4.31), de unde rezultà:
A~OA; = ~ . -l;AA; = 2 :x.

Renwrccï. A<'eac,til proprh•1nle ur1• npli,,nt,ii ü1 1·az11l mi,·ifor rotnt.ii ln 111wle aparate
d~ mits11rü de IIHU'ü prodzie (galvan01,1otru eu cadru mobH, halantn a11aliti1·.ù etc.J, cunos,.
cutc snb nnmcli> cle me(()da Pog~endorff.
4.1.3. Cind og}inda 1:sto in poût,in O (fi:;. 4. F1), unghiul de incidt·ni,1 e~tr. Z.P..ro ~
rnzn reflectatrt .;;I" întom•t·e dup11 JS. ·
1n pozit.ia O', oglinda i;i în acela:;;i timp, nornwla in punchµ de incident,:1 J s-au ro1:it
eu un unghl ~:
i = ~. i-t-r=2et S J1 = JS tg 2 ot;
SR= 100 tg 16° = :!ti,7 ,·.m.
4.1.4. Tmng-inNl o}JÎP.ct.ului CB (•~te C'W. inr portümra utiJtl din ng-linrLi rnnt.ru a
primUn ochi rnzole provcmite de la ext.rnmitül,llt> B :;;i C alr ohicf'tul11i, d11pfl. reflexia ar•es-
tora pc og-llndù, f<stc linlilati\ 1n figur:"1 dP- punr.teh, J) ~i E (fig. 4.3:!I.
Din gr.ometria figurii ?i anumc, din asem{maroa t.riunr.d1imilor ADE r;;i AC' R', rapor-
.. 1 C' R' CB .- ~
tul de asemiinare fnnd - , rezulta c<'l DE = - - = - - = S,,.J cm, iar din as•?m:1.-
:! 2 :!
narea triunghiurilor B'EE' ~i B'AB, eu acelœ-ii raport de asemànare _!_, reznltà c.a EE' ==
2
AB
-== - - = 80 cm. Dec1· î na l hmea
. . . }( a og1·mzn..
m1rnmu ______D____ .J
2 .
estA DE= 87,5 cm, iar ln.îltimea de 1~ podea e.ste 0
· EE'= 80 cm.
' · · \ - -.~
·,~ :
1
1
,'
.1•.·
;
:
i
;
'
.[/
4·
1
-----''----:. .- __..___. r-'
8 E' 8' d
r- '!"-;
Fig. 4.82. Fig. -¼.~m.
4.1.p. ft'~sr.hnilul de .l.1~minl\ 1·Mlnntat. ch.• og-1indr1 fMllltlH?.11 un trmyhi dP 1;011 ~1 ba1a
mare pe. t>!afon, 1>aza micà fiind lnsà~i oglinda. Din asemanarea triunghiur\1.,r dir~ fig-;1ra
~.33, rezuit~:
h
sau
D d 11
2 2
Din ç~ri;, ~e.gncem:
P= d·H+d•h = 0!10 X :2 --:- 0,10 X 0,50
O =---
0.100
= 0,50 ~-
h ,50 0,50
3ô3
. • d& pe pr-Jma ogllndA pe a doua e&te eebivatentA eu o rotire
4.1.6. Fiecare refi6X.10hi ,::.·1 deci O deviere en 2 a. a razei reflectato fatü de directia
a prime1• og·1·mzi• eu.un ung
hl a. v • ). Rota~ia· razei reflectate se produce în sensul in care
2
razei incidente {vez1 pro ema 4•1 .
s 1
1
1
Il 1
1
&ï_,JA' /J
Oz
135°:r:i_J
151
1
j
1
1
I 1
B-..JA '
C
ri
Fig. -i.3~.
am roti o~lin<la 0 1 sprt:> og-linda 0 2 • Pentru reflexia urm.Uoarll, succesiY pe ceJe douA
ogJinzi, rau, ,•rnr!rgenla ..-a f1 deviatà eut, ~ fatl't 1fo d:rcc\ia raz1•i inciùente (fig. 4.34, a).
a) P1\ntru x = 45", raza emergenl,i E este perpendknlara pfl d1rect.ia razei incidente
(fig-. q,34, bi. 1\ce1~a~1 si lua~ie in cazul a douâ
oglinzi plane care fac un unghi ~ = ·135° (fig.4.34,d).
Un sistem ùe aslM de oglinzi constituie un echer
oplic.
ln figurile. 4.3't 1 b ~i c sînt. aràtate ~i imagi-
- -11-- - niJe A' B' ale unui obiect AB date de un sistem
- __-/, 1- --
/ ---· de oglinzi cart~ fac intre eJt1 45° SHU 135°.
I i ! h b) Pentru ~ = 90C, ra.7.!-l enwrgent.'i este anti•
/ -· - - paralelft in mport eu raza incidenUt rfig. 4.34, d).
- - ,~
/
1
i i
- ' J
4.t.,. Cu notat.iilP- din figura l1.35, putem scrie
x = h t.g ~ r;;i .r.' = lt ~ cr.; iar distan~a dintre mo•
ned:'l !;ii punc1 ul în care bastonul atinge fundu~
bazinului esto:
Fig. 4.35. d = x' - :r = h( tg œ - tg ~)-
364
. d 1
F-o1osm • -sin œ == n se obt·mes
_egea refract·1eu
sin ti
à = li (tg œ - (3)
sin
cos~
== h (tg ca c:a
y. sin œ
sin 2 œ
) = li (tg « - V n 2s~ ~n ~ ~ ) •
•
B 1---
,a!
Facînd înlocuirije ou valorile numerice rezultâz
d => 50 1 -
(
VV2/2 196
_ : ) = 18,8 cm.
4.1.8. Dintre razele de lumini1 care pornesc din sursa S spre suprafat-a apei vor ie$i
din apa prin reîractie numai acclea pentru care unghiul de inciden~a este mai mie decît
unghiul Umitâ corespunzi1tor, definit de: sin l = ni = ~, adicà l = 48°35'.
n9 4
Razele rerractate la suprafata apei stnt limitate po aceasta de intersectia unui con
eu vtrful în sursa S -~i de semiunghi l (fig. 4.36}; razele din afara aces lui con sufera la
suprafat,a apei reflexie totalâ.
1s'
1
1
H.'
'/
s
Fig. 4.36.
H.aza cercuhû lu mi nos observat pe suprafata apei este:

R = S'I'J = SS' tg l = 1 tg 48°35' = 1,13 m.
ln punctul / 1 (fig. 4.37, a) producînclu.se fenomenul do reflexie totala,

4.1.9. 1•.
a~easta hnpune: ii ~ l, unghiul l fiind definit de: sin l = n 2 = ..!. (am considerat
indicele do re!ractie al aerului n 2 = 1 ).

Daca consideram cfi situatia reprezinlâ chiar cazul limita (i1 = l = 45°), ar rfzulta:
1
Rmin = --- = 1,41.
sin 45°
Concluzia: n ~ 1,U.
, na 4/3
2°. sin l == -
n
= -'1,41
- = 0,946; l' = 71°10'.
365
__ ...;.
l? N -
- -- -
I - J
('
..)
s
a b
Fig. 4.87.
CoJ1Cbdio: i1 = 4;i, < l' deci, în punctlù J (fig. ,.37, b). ra;.ele de lmn.inàsf reflectl
numai part.ial, o parte din ele ies din prismâ.
4.1.10. Din figura 4.38 se observa r = r' i;;i din logile refractiei reznlhi. i = i': deci
raza emergentli. este paraloH\ la raza incide.ntà.
De.plasarea a ra:wi emergente de a
la direct,ia razoi incidente est.e:
-~
ô = l'H = ll'sin (i- r); II'=-"-;
aer (n~1r en::-,.
~
sticlo (n= ts J rezulta
sin (i - r)
o=e-~--"-.
cos r
\
e Din: sin i = n sin r r~zulta:
. sin i t/:J
sm r = - - ==---·
2 • 1,5
,i
Cu datele: i = 609, f! = .5 cm.,

sin(i - r) = sin 24°46', r = 35°H' reztùta:
Fig. 4.38.
ô = 2,5 cm.
4.J.U. NoUnd eu n 1 , n 2 , ••• , np, indicii de refract.ie ai celor p medii ~i ::.r.rHnd lP2"~a
refractfoi pentrn fiecare suprafatü de sepu.ra1ie:
~in i.1
--=-,
ni
-.-
sin i 3 na
=-, ... , sin iµ = nr,_
sin r 1 n1 sin r 8 n3 sin rµ np-i
~i t,intnd seam41 de faptul ca: i3 = r1 , ia = r2 , ••• , Î'k = r1t_1, prin tnmnlth'f>a f"2.'~Ht.rit.TTf:l1'
de mai sus se obt-ine:
sin i1 = 1l,p
S3U
.
sin rp
n1 sin i1
= ----_:;..
siu rp 1t 1
-U.t2. Se vizeaza succesiv imaginea trusat.urii B de pe fata s11pr>r1oara a lame.i I,r;i,

apoi ima~inea A' a trasàturii A de pe lama Li, imagine privitA prin lama l~z ~i in fine,
imagillt•a A observata direct, dupa tnHlturarP.a JamPi L 2 •
i\otàm: h1 =BA'= 2,'13 mm ~i h2 = A'A = :t,09_ mm.
386
\ \
\
· :b~plR.èa.raa total~. est.ê eohiva1P.:nU en 1

groiitbèa · ia.m0i 1
t == ,~ + h~:!;!::: a,22 mm. 1B
Dh1 ·ëfir\st.ll.h\a drntnt1hti optfo rt.=1tulta:
,, <) =)')
A . L; 7
n =-.,.
/'1_
- = 1,;y-1 •
= -2;13
o"l, .. -
Fig. 4.39.
4.1.18. P<-mtru ca razh de lnrninrt nari:i a plilrnnr-- tn priF;ma sa so reflet.te tot.nl i11 punc-·
tul J, trebuie c.a
n' < n sin 60° =~ sau

T/.
n' = n _sin 60° = ·1,30.
4.1;1'.l.• Em~~rgenta razP-i II' nHt.e con rli ti onata de:

a) A ~i. .n ale prismt1i ::i b) unghiul de incidcn~rt i.
a} - l ~ r2 , +l sau - l ~ (A - r 1) ~ + l, suu r1 - l ~A~ r1 +l uncle l
este unghiul limita ~efinit de sin l = 2., iar· semnul plus se considera ctnd sensnl de
11
la normnl.1 spre raz(t 1}sh1 ctd direct (t.1·igonnmot.ric) ~i mi1111s in l~ilz co-nt.Nll'.· 'finînd seama
cft valûarea maxima a lui r 1 _estP. / \cot•fü;pnnihtor inni<lP-ntei. razant<~), egalitatea clP. mai
sus f:St.e satisfi'ir.:utfl tot.d0a1.111t-i. Yalom·ea maxima a lui (r1 + l) eshi 2l ~i conditfa impusa.
prismei este: ·
A~:! l.
b) Dnbla in1:i~a1it(lt<:1 ~l ~ A - r 1 -1' l .so poate sçde iTw:1
Prima inogaHtute este tot.élt:Hm1u1 vet•ifir:attt;· a doua, r 1 ~ (A - l} 1;-i pentru valoare~

ext.rem(l r 0 = A - l r.orospunde incident-ri /0 cl0finHe prin
si11 i0 = n sin (A - /).
Condi1ia r 1 > r\l imr,lica coudit.ia impusi't.

· razei incidente: ·
i,_ ~ i,i
~i Ïi, nu poate Jun valori der.ît intre i'.0 !;,Î ~ .
2
Aplicat.ie nume::rir.li:
A = 60°, n = ·1 ,5, ,, = 4·1.<;>!18';
.::-g.e,.~i:
l <A< 2 l: sin i6 = 1,5 sin (60° - 4tc'18')
rezu.lta. ia = 28° ~i 90° ;_, ~:1 > 2s~. Fig. (t,40.
367
4.1.15. Considertnd unghiul A f;ti
indicele de refractie n al materialului din
care este confectionatâ prisma ca fiind
constante ~i diferentiind cele patru for-
mule ale prismei (4.9) §Ï (4.10) se obtinei
= dr1 + dr2(3');
o
Fig. 4.41. dD = dii, + di2(4'), sau:
cos Î1
. - - = 1 _ ~s r2 • cos r 1 •
cos i2 cos i1 cos i2
) .
I entru ii = r• .
0 , 1'2 = -, dD
- =-
'7t
2 d~
. i.
oo; eu sm 0
.
= n sm (A - 1 ) pen tru z.
1 = -,r ,
2
.
i,n=.i 0 , dD
- = 1; dec1' înt11e z.0 . u n care poat e SttX var1ezo
~1 -.: , în '111tervallî ••
i1, d ' ta se
er1va
d~ 2
anuh~r11.à ,·el pu\in odata; functia prezintà un o:x:tremum pcntru valorile lui i1 rMacini
ale ecua~iet: .,
cos r 1 cos i9 = cos r 2 cos i1 ,
Ridiclim la pàtrat f;Ï oxprimàm pe r 1 ~i rs în functio de i1 ~i i 2:
sin
(
i1 )
' 2·
1 - --;;;-- (1 -
• ., •
sm.. is) = (1 - 7sin ,..
. 2· ) .
(1 - sm 2ii),
.
ecuatie care se reduce la

.;:,
sin2 i1 - sin 2 i2 = o,
de 1mde ii = ± i2; so1nt.ia i1 = -i2 o înlaturam, deoarece duce ln r 1 = -r2 ~i deci A=O.
Singura solutie acceptabila este i1 = i2 (pe care o vom nota eu im}. Extremum cores-
punzator p1mt.ru D este un minim, deonrcce deriv:Ùa mai intii ne~~ativa pentrn i1 < im
devine pozitiva pentru ii > im, Variatiile devia~iei .D sînt rezumate ln tabelul urmator:
i1 i, Ïm -2 Tt
clD
di1
-oo -0 + 1
D Do 'l4 Dmtn ~ Do
unde D0 are valoarea D0 = 'io + ~ - A.

2
Pent.ru minimum de deviatie avem i1 = i2 = im, ceea ce duce la r 1 = r 3 = -A ,

2
ast.f~, Dmtn = 2 Ïm - A.
368
~
Rezultâ câ traiectoria Mzei corespunziHoare minirnului do deviatie este sirnetricl
·
tn raport eu planu1 h1st1c.tor · Cum rm = -A ~•. im
a l pr1smei.
· . =-A-+-Dmin
- - , rezu l ta:
2 2
. A+Dm
sm----
2
n=-----.
. A
sm-
2
AceasUi rela~ie este foarte import.anta, ca stâ la bazn unoi metode de determinare a indi-
celui de refract.ie.
4.1.16. În r.onclitiile d~vin\iei minime, traiectul razei fiind simotric in raport eu
planul biser.tor al cliedrului A, prisma se comport~ ca o oglindà p1am1. 1W perpendicularâ.
tn K pe AH. (fig. lf.16). Deviatia D produsa de sistemul prismà oglinda M este aceea +
pe care ar produco-o un ansamblu do doua oglinzi plane i"1 ~i M', adicà dublul unghi~
format de normalele la acestea:
D = 2f3 = .. - 2 ex.,
ex.fiind unghiul format d.c planul oglinzii .M eu planul bisect.or al diedrului A.
D este independent de unghiul prismei (A) ~i de racliat.ia folositfi, singura conditie
filnd aceea ca prisma sâ fie la minimum de dcvia\.ie pent.ru lmnina incidenlâ.
4.1.17. 1°. Pentru clcviatia mininü\:
i= A + Dm = 600, sin i
ni= - -
... -
= 1,ï.:>.
2 . A
sm -
2
2°. Unghiul din I' fâcut de raza refractatâ II' eu raza reflectatâ l'i" (fig. 4.17) este
dublul unglùului de reflexie 2r = 60°.
Rezultâ ca JI'1"B este un paralologram ~i:
ex.= ~ - t3 = 30°, iar din: sin Y = ni

2 sin ex. ria
rezu!La.:
.
sm y = -n1 sm
•
~
·
~ r= 45 •
o
1½
Raza eme.rgcnta I"!"' cade normal po fata /l/J ~i î~i continuâ dmmul ncdeviat.â;
deci unghiul din /"' est.o do 90°.
4.1.18. 1°. Prin refractio, raza est.e deviata eu (i - r). Fiecaro reflcxie o deviazi'i
tn acela~i sens eu (r. - 2r). În fine, refractia la ie~irea din sfera doviaza rnza inca eu (i-r)•
ln cazul a p reflexii, de,·iatia to-tala este:
D =+ p(~ - 2r),
2(i - r)
sau
D = prr. + 2i(p + 1)r.
4.t.19. 1°. Din relatia: A= r + r' = 2r, rezultà r = A/2 = 30°. Unghi~ de devi-
aµe fiind:
Dm = i + i' - (r + r') = 2i - A, rezulta:
i = A + Dm = (l5o.
2
IndiceJe de reîractie va fi i
sin i _ 4 l/2Ï2
Rp = nasfiir- 3 -1/2 = i,88.
i'. tn aaëst oéi, î e:. ,. .~i reiUltA:
~in r .
nm = np ----;- = n.p == ·1,88.
S10 t
3°. Pentrn 0a radiat.ia sa nu mai i11U·a th f,risrhà, trebuie su se produca o reflexie

totala, adfoa ar Lrt:bui ca:
sin l 1· ..
nmtn =- - np = -,--. - · ·1 1 88 = 2,nv9.
siu i V 2/2
4 •.l.20. 1°. p = 0,90 m; R = ·1,20 m;
2 ·1 2 ·I
p' - .H p - ·1,20 - 0,00 ; .
i = 1,so ni,
- · p' 1 80
ni =- -
p
= - -' - =
0,90
-2 ~i A' 8' = ..;.;..1 U ofu:
imagine.a flst.fl reelii, rAE;t.urMtJI $i mAritA.
2c.. 1ma~inea A 1 l:J' ~ste rt1RJA !fi~. 4.ft2).
4 •.1.:!l. 1°. p = 0,30 m, N = -0,40 m:

1 2
p' = P • Il - =- o,·12 rn;
p' }( p -' ·· 2p...,. N
1
·t·>
n1- = - -[1 ::;::: - __11..!_.-:_
-
= O,t.:
p lJ,!llJ
A' B' = 2,4 t1rn;
imagint'a ~slti ,•irtualA $i dreaptâ !fig. 4.48J.
B C
Fig. 4.48.
370
4,l.®. ~n fit!etia _:
p
+ _,.L
J/
1!!!, 1_ 1'A~11t.~~
R .
· , ~ il
2
(1 + ~)
p'
rl!m Ji (1 + ~),
:2 i
tilt oQ.te se ~~tihe:
_-
1. 0 • Pi= ·18 m, pentru ..!!- = 5 - imagiùt tèall.,

z,.
2°. p 3 = 3,6 rÎ:l, pentru ~ = 2_' - imagine reala,
l2 5
3°. p 3 = .:..,4
::') 0
m, pentru -:- 1 - 1magme
=-;- . --• .. 1-.·at•
. - . vin ....l a.
1,3 ,)
4.1.23. Oin fornnùa oglin:zilor ~ferke, obt.inem
p' = -pf- =
p - f
p' :·,:pr,•zPntînd dtgfanta la cnre s-ar forma imaginea. A' a purvit.ulni A ln !ipsa n.1Unzii
planr,. Ar.eo~t.n ima~ine jonr.i't. rolul de ohiP-ct rii'tual prntru h;;!indn plnna ~i ll'"'<'n=_;l.n r1in
urrnrt Yn da o imR.~ine rPnlit A." c:ru-e, penl:rn A~e forrna 1~hiot· în p'!.mct.ul o-bi~,~~- A. r.onnit.ia
ne~r.t,ari-"l. r,i:c:te ra o~Fndn plnm1 i:ià sr:i a~~ze p~rpendif.ùlàr pê axa comunà ~i la jum/H.nt,:-n
&Jgrrion tnlui .A.-1 ', adicr1 la o distnnta
AA.' 1J' - . p' -L- ". •
YO = VA' - -·-- = p' - ______g ~ . _J_p = 250 cm= 2,5() m /f11:. '+.H'1.
2 2 2 ·
'-::----------~;
. 1 .
"- ' -· - - -:- - -·- r:;-
~
-=·---
'
....... -----
~
~:
1'0
lt:~
- -
- ---
4.t.24.
,, • r
I". p' =:: _ _. - = -- = ·1,:!5
;,
m;
.
1, =o ,n'
- = :- -
~,;J (•.m.
p -- j" 't p
2". lrrrn.dm-i:i A' R' dPYlnf, obiP.(it virtnnl p~nt.1·11 ,,,zJinrln rlnnrt-(fig. '•-'+5} ~i ,:A da o
irhài.2'in~ r•f·:ti~ .t•"B" è;::all\ c·tt.!'B' i::i .~im0trii-·1i "'I Rr\fa,::tn Ir, i'aport ç.u planul oglinzii plan~:
A"B" =-" A'B' = 1: = 2,& cm.
Fig.
871
Oglinda pland fiind tnclinatA eu 45° fat,ii de axul principal, imagine-a A"B' este
paralelli eu axa, la distanta F B" = F B' = p' - f = 25 cm. Ecranul trebuie ~zat para,.
Jol eu axa principalâ ~i la distanta de 25 cm do accasta.
4.1.26. ln figura 4!46, considerltm punctul luminos A en obicct pontn1 oglinda 1
~i imaginea reaHi A' datâ de aceasta, ca obiect. pontru oglinda 2: pentru •·n imnginr.a realâ
data de aceasta din urmii sa coïncida cu punctuJ luminos-obiect, folosind formula oglinzilor
sferice, eu notatiile din figura 4.46 rezuJtu:
p' = _EL· Pi =d- p' ~

p -f'
• pJ (d - p')f
P1=--=----------
P1 - f d- p' - f
d
Yz
P'
Fig. '4.i6.
pe de alti parte pi = d - p, deci à - p = df - p'f tn car" înlocuind ~i expresia lui

d,-p' - f
,j2t a:a..L, se ohpne reJ.atiar
p-f
pl - pà + fd = o sau p = d ± V~:i - ~fd
Vi pentru cà p trebuie s! rw real, rezul-Ui conditia d ~ 4:f.
4:.1.26. Din fiecare punct al discului luminos pleac.1 un f'asci.cnl care dupa reflexie
pe ogUndâ este transformat într-un fnscicul cilindric de directio paralela en dreapta care
unc~e punctul respect.iv eu centrul
' ogiinzii; fascicu~ele extreme · Jl!' P' ~i
P il1.P stnt paralele la CA ~i respectiv CB.
F..cranul E intercepteaza rasciculul re-
f]ectat. dupa un ccrc de cliametru PP"
(fig. ,•.11?}. Triunghiurile P'M'N' ~i
CFA sint asemenea:
N'P'
- - = SO
- sau N.,P' =-
N PA CJ?
FA x SO
- ----
- CJi'
= 0,02 • 100
-------=
Of25
8 m.
p
niametrul cerc1ùui luminos va fi:
E
Fig. 4.'-7. D = 16,0~ m.
372
4.1.27 • Prin rotirea vasului tn jurul axei de sime-
trie, fiecarc particula de lichid (mercul') ~a fi supusa î~
timpul rota~iei la doua fm•\e: greutntea ~1 fort_a ccn~~•-
fugt'i, asUel tncît su1n·afeta liberâ a mercurulu1 v:' f1 m
orice punet perpendicularu pû N~zultanta cel"r doua for\e
(fig. 4.48). Oin figura putem scrie;
m2:r: w2:i:
tgœ=-=--·
mg g
dy
Pe de altâ parte, prin defini\ie, tg a. = dx sau
9
dy = tg 01 • d:1: sau dy = Cl> x • dx; integrînd ob\inem
g
+· •
!/ = !:!...1 a;I.
Ultima expresio reprezinUi ecuat1a une1 pa• Fig. 4/18.
2g u1 . d" ,
rabole; deci suprafa\9- liberâ a mercur m m vas,_ m
a cârei distanta for.ala Pste
timp~ rotapei acestuia, va fi o suprafata parabobcli
f= Ls::i,9 m.
26>•
4.1.98. DacA considerâm doua lontile subt,iri apropiato, atît cit permit. dimensiunile
geometrice ~ sistemul astrel format, il putem inca asimilu eu o lent.ila snbtirn, origine-a
sistemultù o considcrâm în centrul comun al lenlilelor. Prima Ientila va da imaginea unui
. punct-obiect, •a dist.anta p 1 de centru, astfel încît:
.!.+..!. = .!.
P Pt fi
A doua lentila da pentru obiectnl situat la distant.a Pi corflspnnzînd imag-inii d-nte
de prima lentila, o imagine la db;t.ant.a p', astfel ca:
-~+~=-!_· 1
Pt P fa
Beznltri cfl }f!Jllilùi sub\iri echiYalenle celor doua IentQe asociale îi corcspunde:
.!+..!..=_1_+_1_=_!_;
p p' f1 {2 f'
1 '1 1
convergen\a sa: C = - =.-+-:-=Ci + C~ este deci suma conve:cgontelor celor
r ri 12 ·
douii lcntile.
Conclmia ponte fi gcnerali7,ata pentru n lentile asoci.,1.te, eu conditi-a dP- a pntea r.on-
sidera lenl.ila rezullanta r. a subtire.
4.1.29. 1°. Pontru fata plana, R 2 = oo i,i
P = -1 =
f
(n - 1) ( - 'l -
Ri
-1 )
R2
= (.l,ü_ - t-
1) · ·t )
0,2
= 2,5 dioptrii,
1
f= - = O,!t m (lc.ntiHi conyergent~).
2,5
373
2•. Figura 4~~9. lm~giµ~a 'flr~ualà A' P' se ~fla ~, a~Q.8$1 ~tt ay. obitctul ,....Q Jn
raport eu lentila L;
·. Dia rela+ia:
\ • . y
.!.
P
+ .!.p' = .!_,
r rezu.ltd p' • -U,8 CJJ1i.
\:
· ~iroa m • - p' P ::;g -
13 ,3
- iO :::a
1
'
a~i); A'B' A
:Ill ~,.
a" mm.
i)
L. .
,.1.ao. 1'1. li.1 =a;, -2U Gnl, R-i ~ + 8(1 cm, fi = 1,5;
P = .!. = (1,5 -
f
1) (-J_ _ u,~_!..) = -
0,2
4,166 d~ f== -0,24. m.
Len tila este diverp:en tâ.
2• . ..!. = .!. + .!..; p' = -7,0fi cm; y= - -

p'
,.,
i,fll-,
=- 1(}
-···
- = 0,11111;
f p p'
ima~Tif'fl fl~IP. dA .-H'M'R$i parti=- eu obittdul tn rapnrt en Je11tilf.l, estf yirt~1a.l~ 1 çl_r~apt.a *i
mai m1l'i\ decît obiertul {fig. ~.50). ·
F' A A' F
Fig. 4.5u.
4.1.:JI. Notinrl eu N indic'.1-~1,~ rlP- refréwtie. al mat.P.riRluJui din c.:are est.e enufect.ionatu
J~nt.i]a L, 1:u If l'aZH d,~ c11rbu1·:~ a d11.1pt.rul11i sferh: :;:i 1:on!'iderînd sistomul format dintr-o
hmtilà pla.11-cu11vt1.xl:1 dti 111dw~ N, o knlilA ph-111-1i1.1111·avâ de indice rL ~i u 1amà çu fat~
paralele ~i folosind formula con n~r;;;eniei pu 1km st:rle:
-·J = (.Nr - ·J) - - -

F oo R
(1 1) + (n - -1) (tR 1) + o.
-----
ex,
374
Introguc.inq in ~ceasta. relaµ~ su~\v, va,lyrl,l~ ~11,.liçelu.~ 4).~ L'efr'1, \t,it ~l J-en:il1i
plan-coDco.\·e (01,1v(l propri~~Ïi): " ;== 1, IQ. = !j/?, ~ ~ = n.', $~ "li'~il'.le J! = f1, ~poi f9,
·apoi fa• I>eci:
l .. ]'{ - 1 . 1 n- f N - 1 ri - N ' 1. n' - N
-==-~, ..... ~-.,.,.~.;;;~; ~~~.:-.-. .·
i il fa il. . H. ~ f., R
din c~e rezv~t~~
SitU
n.' _ 1 = {n _ i) f:(f1 - fa)

f-.,((1, - t~J
tfü'U,
/ 1 t;i0(50 227)
= 1 +--------- = 1,6101.
..l...
n
3 (-:227) ·(-100)
-1.1.:}2. :-{otînd r.1~ fr ~.i f,..

distanta focnUl a lenhlci pentru l11mina roi,ie :;-i rasp11Qt,tv,
pimt.ru lumina vfoJet:1 ~i folosin(,i expr~sia, èo.p.vei;gente~; -1 = (n - 1) --
f, R1
1 • r;t
R,
l ·{ + -J
Ri !(Il ~i fv = R1 Ra
f.,. ~ t.R1 + ll'J)\nr :....: 1) (R1 + R2)\n~ :_· ·11 :
f~u\t,i pentru distant.a. care separa cele doua focare:
A.f _ ç +-. _ R1li-:(n,, - 7!r)
1r -
'";"f -
' ·
l'V -
{ll 1 + li· J(nr -
9 1)\nv - 1)
t::.f = ...... O::i • .1?:.52:'i - 1,510) = 1,87 • 10-:i m.

. tû,5 + 1i(1,5·l0 - 1)(1,f.}25 - t)
4.1.;Ja. Prhn~ lentila ar da o prima imagine la distanta .Pt· f = 0,110 m; p·; =

Pt-f. .
ar..easra ,·a jnea rol dfl obiect virlnal pe.ntru JentHa dh·ergent{l ~i afHndu-SE' la Pn = p1-
- d = 0,60 ru, adica întro focar ~i le~tiln divergfmt.r1, acea~ta. va c~a o jma.gine fitia\il f('fl]~,
rasturnata in ruport eu o.biectu.}. ~ ~4tâ ~a çtis\an1a pa = Aln = 1,S0 ~ ··f~.t,~ . d~
h-Pi
,.t~. '1 9 • CoflV01'~P.nta primei lent.ile este:
C1 = 1, =
fi
(1l1 - 1} l(~co _!_).
R
Di~t.::int-\i f,;;:nh·1-imé1,Q"ine n ?ce-st~i IentiJe esoo: f~ = ...:::_/!~ .

• -, .. f.?1 - i
Conv~rgeni'- celei ~e-~ çl.<:>Ua lentile est.e:
C. a = -1, :;;:;:- (~a=- "'

. • . ('/:l ..L R' 1 )•
~J -·.,... ,,..._
fa
3î5
Distant,a focalli a JentiJei a doua este: ,; = ___R_R'
_ __
(n 2 - 1)(B' + R)
2°. Convergen~a obicctivului conslituit din c:elc uoua lentiJe alipite este:
C = C1 + C2 sau -'1 1 + -,
= -. l = _________
f/'ln,, - 1 + H/n.; ._,___
·I\ 11 1 2 -
F' fi /2 RR'
Distant.a for.alA.-imagine a obiectivului este:
F' = ____1_ _ __
3°. Deoarece obiedivul este acromatic, F~ibe.n = F~11m~,l'U = 12 cm, reln~ia
-1 +
= n,,~ - n.1. -~--
n., - ·J • , • t
se scrie m lummri g-alhliua: - = -
· ù,-lf1;1 o.;,1•1
si în al- --+ --
P' R R' . 12 li ll' '
·t OJ,1 ~ . • .. .
bastru: - = - - -
:l 2
0.·111
B li'
+ --
~1 scàzmd cele douà relap1 se obirne: o = - -
0.006
R
0 006
R'
+ -'-
rezu1 ta R = R' = 4,88 cm.
4.1.!l~ . .'\nt.înd eu /l dishmta focnlli a ~istemului {tig. 4.51) R ~i fo]osind formula

lent.i]P]or -=11ht,.iri
-t = -1
F
1
+ r'•-
r1>-z11ltr1 F = ·15 cm.
!·
Kot.în,l t'll .r distnn(a for~ah\ a Ien-

t.iJ,,j divûr.;.rentr~ (liehid:'i) ~i folosind re-
l at1a uire dei com·frgeuta sislt~mu1ni:
1 ,J 1 '1
-=-+-+-,
F l f X
rr.rnlt:1 x = -30 em.

Fig. li.t,I. Notill!i 1~11 /t razn do cnrhuri'l,
acf'r.ar;;i prntru toti diopt.i·ii :;islmuului,
din formula nnrP dà <'(invngrnta 11m in <lin li-111:lt·lt> i<lenlice, in func~il' de indkde de
1
rrft-aqiP:
~- = (n - 1) (.:·), rrwllrt R = ~O cm
r . JI
c;=i acet>n~i formula, scri.sa pc-ntru lontila diwrgrntt,
-·J - = (n , - 1.1. {'• -~ - )' , dà 11' = !!__.

,,
(-x) --li t)
4.1..:Sti. I". fic p 1 , Pl ~i p 2 , p;

cli~tant.efo uhiPct-lent.ih1, rr>~pei:t1Y lt>ntiJ.1-r-,\rfln, în
riile <1ünà 1·.azuri.
Tinind :marna de relatfüe din enunWl prul.>lemèi ~i folosintl formult--le Jenlile.tor sub-
1-iri avem:
1 ·1
1
. - -1· , - -1 + '1, (l); PtJ = p1 +a (2);
/1 P1 Pt P2 P2
lni = !!.!.. • m:a = _p2 • (3)

Pi Pa
376
Introduolnd ,C!} f1i (~) ln (1) obtinem:
.!._ + - 1 - = _1_ + 1 ' rezulUnd: Pi= m2a(1 m1) • +

Pi ""1.Pi Pi + a m2(Pi + a) 1ni· - ms
2 i.. -10
1 . d va1or1·1e numerwe:
t n_ocmn · a= 5 cm, m1 = -i1
o
= -50 = 4, m1 =-=-=-=2;
0 5
obtl-nem Pi = 25 cm, p;
= 100 cm, (1 = 20 cm.
Din formula convOi'gentei:
_
.i. =
f1
(n - 1) {..:!_ -
R1
_!_),
Ra
obtinem
t R R 18
n = 1. + - .---------
1 2
= 1 + -- = 1,45, n = 1,45.
f1 Ri + Re 2,20
2°. Notînd: p = d - p; = 110-:- 100 = 10 cm, p' ~i f = 30 cm, elementele celei

de-a doua Ientile, obtinem:
, pf t0 • 30 w
p = - - = - - - = -1n cm.
p - f 10 - 30
Deci imaginea finah'i se aMâ la distanta:

D = d + (-p'} = HO - 1.5 = 95 cm fat.il de prima lenlila (fig. ~.5:!).
D=9ti cm.
/ L2
/
I ,,,,,,,
I ,,,,
I /
1//
,f'
}i'ig. 4..G2.
3°. Jima~ineu uste vit·tualâ, rastumatu !-;Ï màrihl, isisltmruJ, cumpurtindu-se ca un

microscop. Dimcnsiunea imaginii finale o dcducem ùin:
~-(B. ,,.A,,.)(B'A')-(P;)(p')-('1° 0)(- 15 )= _6

· BA lJ'A' JJA p p 25 10 1 '
de unde: B"A" = 6, BA= 30 cm.
4.1.87. -1°. Din relatia: .!:... = p' rezult;l p' = p !__ = 60 cm ~i clin:
0 p 0
1 1 1 pp'
-=-+-;
f p p'
f=-=20cm.
. p·,- p'
B. = f(n - i) = 10 cm.
~- J.
f'
= (n~ 4
~ 1J· (LR ~~)- ~ (~.R~• tfil.);
co n4
f' ~ .=n.a · • R= Ao
n. ..... n6.
etn.
. , fi_F; . $0 4 âO . , . . .• . 48 ·
So. P1 = Pi
...l'.~=~did .. ,..... ., · :-- ..... 49 cm·
- f . 30 .... $0 - '
1,' =i= s.
tl
_Pl_= 5 · - L=:
Pi 30 . o
.a Cl ...
u
~ 6• _!_
f'
= ~f + J.
fx
•, f1t.= ..... 26,6 ém (ldntilA di\'er<MntA).
· o-
d.U}8, li'ôlosind notaime obi~nuiw: p, p', f petltfu rlistan\éle olbiéot.:.lë.nfiiâ, Jéritilà-

irriagine, 1·dsptjutiv distan~a fvœla ~i x = p + p', forrnulu lcmUlelor subtlri se soriè:
1 1 ·t
..... le;: -
f p
+-
x--p
-.
din cafa scoatem pe :i: in iunctia dl:l p:
IJ'J
~= ~ ,
., p- t
cave pt:utru imaginil~ r&ule trebuie sa satisfaca: p .E (f, oc).
Dblau~a :t va fi minima pentru:
dx =p 1
- ~pf =O
dp (p - f)"
eu. sôMla uiioeplalJila
p = Po = 2f, rezui.tînd pentru distaiita minima obiect-imagine:
~
.
= x(po) .~ 4f'
= P• _ r= ",!,{- ,= 4f.
4.i.UO. 1". Folosind. relaµilB pentru lentilele subµ.ri:
i = p' ~ .!. = ..!. + .!.

0 p f p p'
d&dUCtJDl din prima: p'_= Sp, éare introdus§ în cêa d~-a doua tl::llatië d&:
. tif 120 . .. · ..
p =~ ai::! -·-· ~ ~0 c,-m,; p 1 == 3 •p = 1. 20 Cùl.
S 3
~ • Prin interj>unEJrea lâmei tran.~parente între obiec:t ~i le.ntila, se o.btine o ima.gin~

0
A. 1 B 1 mai aprôapè dS léntilà f?Ï caré joa.êii rolûl de obioct pèntru acea.stu. Apropierea è:;tè
data de - ·
d= e(1 - :)•
tn acest ~, distarita da lâ îil\agtnea-obieèt (A 1.81) la lentilâ œte
iti .. j, .a s (i ~ ½) •· ,s ~ ê { + ts) :li â6 cm. 1

DistaD.ta de la lentll& plnA la locul unde aceasta va da imagin&a A' 8' este1
pi = -1!JL = ~ = 180 cm.

Pt - f 6
' Deci èüraiinl trèbhie depArtat de lentilil eus
l = p; - p' == 180 - -120 = 60 cm.

8 lmaginea A... W data ln final rJP- ogliuda plnnH e8le reHHI, deoarece obiectul A'.B'
11
•
pentru oglinda plana este virtual; A'' lJ" Bste siint-tlric;·, 1:11 A' li' în raport eu planuJ ogliozii
plane, deci egalâ en A' B', paralelù eu axH sisl.em11Jui, punütuJ 1r afltndu.se pe vertic~a
OB", la distanta OB'= OB'= p; -
W = 180 - '100 = 80 cm.
4°. Prin plasarea cuvei en apA tn dr11m11l rawlor rerJectate de oglinda planâ O,
acestea sînt deviate r;;i se ohtine o imagine îinalii A"' B'", doplasaUi tn sensuJ de tnaintare
al razelor de lumim1, adicâ spre fnndul cuvP.i; deplasarea este d = B' B"' == h [ t _ ~),
unde h este grosimea stralnlui de api\, iRr n,, indinP.le rie refractie al apei. Pentru ca imagi.
nea îinalù A."' B'" sel se formeze pe fundul cuvHi, aceasta trebuie sâ se afle sub axa sisto..
mului, la o distantà OB"'= OH"+ B"B'" = 80 + 20 (1 - : ) = 85 cm (fig. 4.53).
Fig. 4.Mt
U.40. Peutru lenlilâ avemi

p = ao cm, f = 20 mn $Ï p' = --1!f.-: = fill 1:m, d.dicâ lentila ar dao imagine A'B'
fi - f '
~~Hl, situalà la dislanta p' = ôo r.rn d,, lenLih1, 1:eea ce ar i11s1!m11a î11 spatele oglinzii con,.
vexe.
lma~int'a A'B' ,•.onslitnie obiect. virtual pent1:11 ogli11ùa, obirct at1at la Pt= VB' =-
= 10 um in spatole o~limii.
Pentt·u o;;lind~ corespundo: p 1 =. -10 cm, ft =- Î it::I -20 c.m ~i
p,/1 (-10) • (-20)

pp== _ ---------- = 20 cm.
111 - fi -·10 + 20
Fo
Fig. 4.54.
lma);i11ea finala A"li" (fi~. 4.5!1) este reala, mai mare decit obiectul ~i la 20 t~m de
vtrful oglinzii, ::;pre JentWi, rt~8peet1v la dislan\a:
OB"= OV - BPJ' = tio - 3U = 20 cm de IentHâ.
4.1.41. Formula luutilelor eonvergente suLtiri di\:
_!_
P
+ ,,,~ =-'-
0,2::i
+ --·11- = .!,
r de unde f= .!.m.
s
Ochiul este hipermetrop ~i so corecle.azll eu lent.ile convorgente de convergentâ
C = -1 = + 3 dioptrii.
f
4.1.4!!. ÎUlocuind în formula leut.ilelor:
p = 00 i;iÎ p' = -J m se ohtine: f = p' = -1 m de unde·: C = ~= -1 dioptrie,
ientila trebuie su fie di·wrgenh1 <le o di-optrie.

4.1.48. Amplitudinea de ncomodare este datâ dez
J( = ..!.. - ..!.. = .!. _ _!_ = 0,25 dioptrii.

a il 2 4
4.1.44. În figura 4.55, peutru obiectiv avem:

1 ·J 1
-+-.=-
Pi Pl (ob
rezulta:
p1 = 0,8tt2 cm ~i ~= 19.
Pi
A'' 9 __..___
1
1
1 -
- - - - -
'
1
,,~------- --::-
B"
~-
* . -.,,;"'-
Fig.
380
1 , 1 t .:au 1 , t
Pentsu ucul ar: - ï - , = --- ., - , - - _ =--:-
P-J P2 l~c P<J -2o 2,.l
rewltrt:
p2 = 2,2?2 cm ~ P2 = H.
Pz
~lùrirea micro:-:,.·urHilni este G = ·19 X U = 209.
4.J.-l~. Cou ,•tirg-euta unui ochi 1101.•.mal aluuci cînd privc:;;te ol.>iedo u~t":rnle la infinit
este
C= _!_ i. .!.+..!..__.c = .!.,
r 00 p' p'
p' fiind dislautn d,1 1R centml oplic al cristalinului la retin.."t.
l'entru oLiecle situate la distante finite p do ochi, converg,.mta udüu!ui ,foviue:
1 1 1 1
C'=-=-+-=-+C
f' p p' p
considerind crt p' a rii.mas practic, constant.
Hewltii: il.C = .C' - C; 6.C1 = 1d, f:lC 2 = 4d, D-C3 = 10d.
4.1.4:6. Noliml eu f' distanta foeala a lentilei aditionale, trebuie c.a:
..!.. + _!_ = _!. + -~, de unde rewltu: f" = 30 cm.

r r P p'
Lentila adi\ionnla trebuie sa fie convergenUi CU f' = 30 cm.
4.1.47. a) IJislanta fo1~ala a ubieetivului esle:
1
'ob
/1 = -q = 1 cm.
Aparahtl fiind pus la punct pentru infinit, imaginea dam de obiectiv se formeaza
_ ·17
la cliglanta p' = /~tJ + D = 17 cm ~i din formula lm1tilelor rezult.u p = - c.m ~i ded
16
p'
'Yob = -- = 16.
p
b) Din p = __!:!_ = 4 Gct :;e ub~iue:
/~11 foc
D
foc= - - - 2,5 cm.
4Gc • fob
4.1.-tS. Grosisnumtul lunctei este G = lob = 25.

foc
Notiud eu ex. unghiul sub care si! vede discul Lunii p1·in luueltt U\'em
tg-=. = 25 tg 15', rezultu or. = ·t 2°27'2,,..

2
Nottnrl r.n âl deplasarea oculamlui lunetei, pu lem· scrie
- l ___
1 +---'- . rezu I!ü ~l = 0,5 cm.l}i
{ob d {ot, + D.l
4.1 .JO.
/ 72
a) E = -
,.'J = - -=
('t,2) 3
50 lx.
b) E
= 1 • cos i __ I • cos 30°
. = 50 • 0,866 = !13,3 lx.
·
ra r2
381
<D =J• â a=: 66,5 cd • b: sr ,_ 8SS lm.
2
11 l'f 20 œ1
- =-; - = -- - de unde:
Ii ,..j 40 (8 - ~)1
:1~ + 6:a -- 9 = O, deoi: 3:1 ::c 1.,24 m 1;1i a:..! * --': ,!!i ni.
a) La.:;;.;: _I_+ l _ 25 cd + 25 cd = 310 cd.
· · (p/2) 2 {p + pJ2j:: (0,80 m)' (0,90 m) 2 me
bi Sursa de luniinë. aflîndu-se in focarul oglinzii uoncave, dupâ reflhié, lanuna

foi~tneaz~ un fascicul aproximativ cilindric.:, diametrul sectiunii ac.:1::stuia fiind i = 15 <.:in.
Dacà ,iegiîjam {enonienele de absotb\ie :,i împrk;;liere pe distan~el~ rolativ mid care intl'â
in problema ~i oglinda are un coeficient ùe re11e.x.ie apropiut do unitate, uluud intensitateit
luminil <lin fasciculul reflectat este practic ogalii eu aeeea cui,e ujung-e de la sursâ la supra-
îat,a oglinzii, iar intensitatea luminii rec.:uptionate d~ iustrumont este sua1a dintre intensi-
tatea luminii prlmit.e direot de la su1•s!l i;;i iiltensitatua luminii refleetate tle oglinùa cb111:.rrii.,
recpt·utiv, ilurninrui;a.:
~5 1:ù 25 cù cd
Lb=; .... . 550-.
,_.,JV 1Jll
·::+---=
(û,3l• m;:: rn::
/---!'--
..
1~
I
= -,,-J- = (V
!1
co.s
. ,•---
+ a::..,
i 1~".!.
c:;= -----= / • h
:.l5 lx.
ï . uY·)· 11,'i:. lh'.!. 1 éJ~,2
1011 cd • -k sr· Hi·1 • tL:-ii \V/lm 4

,.1..ùt. 'lj = ----------------
-ltJU cù • W
= --
100
• U,[1
Q = _!:._ • 0,5 \V· 100 cd· 3 600 s = 7 200 J = 2 • iv-a k\\' h .

. lOU · .
-1.1.0.;. li:uer6 ia lum.inuasà. tre.bulnd sù fie aceea:;i în eéfo àou.à <.:aturî., l'Ë:t.::.J:a:
. E 1 t1 = .E,,:,,l::.i ls = t1
E1
-;- = t1
1.A
----- t2 = t1
1/i = 6 :;ecundt~.
--~
E~ 1::.,r~ ' 1-.i'Ï
<1> -'!00 lm
'-i.otf. Il.= -
S
= ----------
3,1-'.. • 1_;,ô ru· ➔• 'iu- m
= 5,3 • 10° lrn.;mi.
\
4-.1.:.0,. Cdula îotoelé0U·iâ prime:;le uu flux lun'linos ~4) émis :rnb ~mgh.ml solid
~.Q:
de uude
d : 1-,
D ""'' _:
-
1,,; ·...\Il>
;:. ~1 <;um clista.nta mi:!...'\.iW.ii eau tatà coreapu11ele la ~ci, :.:.: ù,2 lrti:
-·'-!Ji!. a) <l =- 2f tg (-œ) ~ f at(ra.d) = ----~
2n
50 = n,46 cm.
2 fo•!,.,
1 1
E'
b) -
E
= ,-:- Dd /4/4 == -Ddl = 383.
1t
2
4.t.o9. 1°. Lungimea de undA a luminii monocromatice tolosite este:

1-. = i • tL = 1 ()-8 X. fi• 1(,-& = 6 • 10-J m = 6 000 A.
D 1
2°. D,wù deplasAm ~nr!m primer~ S tn S' (fig. 4.21, b), dispozit.ivuJ nu mai are pl~
de simetrie: s1u•e-t>le SH1~11r111Hre, 1:oerentl' în cuntinuar~. nu mHi stnt sincwone ~i tn studiul
ïenomèrmlui trebme t1I111t, s.,-ama de dilerentêl de drum ô 1SS2 :\l 1 - 1SS1 M 1. Figura =
da mtcrf1::w1H1 ~~ sÎ!l°Hl'a u transh1tie. Frauju. luuuuoasa ci::utrula 1111 va mai fi tu U', ei in O".
1n 1\1, difrrij;Jta de drum este1
(S'S1 + .5\.M) - (S'82 + ..'>\.M) = (S'S1 - S'S2) + (S1 M - S 9 .:lf) = 8' + 8=

SS' · a
= -d- + --
a •x
- - - + ----
= - -U,75 ; (eu x = OM). 6 , •10-ll • 6 • 10--1 n • ·1 o-• • .1:
J) 1
Franja central~ sfi obtinP p~1ürn: 8 + 3' n i. eu n = n dfl nn<ie: 3 + 8' = O, · =

:1: =
-8 rum sau O'O" =-
8 mm. Franj.;i ct!nlrHJi:i s-11 dt-'plr1:-.;1t (\li H 111111 p~ ecri-rnuJ E.
Se111nifica~i;;1 semn11J111 - <~.,11~tà îu ac:eea di deplët::ia1·ea sur~t~1 ~1 a :ibtt-11111l11i de franje
se produee îu sens1Jri opu::.e.
4:.1.60. 1°. Din ex.prt1sia intArfranjei i = ">.Da reiuJti:iI
2
À = -i •/)a = ..::.- . -3- = 0,6 • 1 !t-1
12 :~ 11110
mm = 6 ooo A.
2°. Prin d!?-pl:-i:-:ar,..H ~11rsfri rlin S fn 8', fr1-1njR nP.ntrr-tlil sr dP.plasPr-izli rfin o fn O' (fi~.
,.~2. a). Druruurik f)Hl'i\llf'~I~ fit: 1mdt:ll-l 1urnilloih~t'. prov1111ind fit' la SIJl'~H ilrl~Lii 1ft S' ~i
tre,1înd prm S1 :;:1 S~ pi11i'I la U' ~fnl t')!ale: S'S, + S,SU' = .\"S~ + S/J' -;;i p1•mtr11 câ
S'S, > S',,;~, r.,1.11ll~ ,t...',u' < ,,;11.u', adi,:;l U' i➔~ll• nrni jus dH1:it () pt' 1➔1:r:1r111J fi. frê'lnja
<,i~nl1~!t~ di11 O' i---1:1 d.,pl1-1~HL 1111'-HII~ 111v,•rs dt1plH~f1rii fm1ki-1:rnrsA S'. 1.l111 t!~11lil1-1L1•a. d1·u 111 u.
rilol' µar1~urse dt:' ,·,~lt· d1111a ut1d1 1 s,:1•1t:,,) sull foruia: S2U' - S10' = .S' ._",'1 - S'S~, i11 1.:c11·a:
S.O'
:1 D ~..·i S'S 1
- S 1O' == ux - S',S..," = ,d•,
az rewllêl:
(IX ai }) ano
sau x =- i =- · 0,5 = 3 cm.
l) d d 50
3•. ~nlru (ia und~le prov,..nind <le la cele dou.l fante
i-nterfere ln fazH (~ a::: ()} sa
preze11ta larnei tn
tn O, trebuie ca drumurilB opLi,* µar,•.ursH dtl W'.HStea sâ rio egale: or,
drumul fasuiculu.lui care treee priu fanta .S9 ec:hivaleazâ cm un d1•um optic suplimenta.t
J = (n - 1.}~ pentru a,:esla.
RPzitUa: S'S1 - S'Sa = (11 - t)e = _!:;
d
(I -:c: _ _ .i_ _cr_. = __a_•_5_ a: 6. :10-~ mm.

(n -1}œ 0,5 • 500
•. ! .
4 11
• Di-D i = ?,D , rerultl i,_ :a 0,84 tll1'l ,,1 f.à = t,21 n,tm.
fi!
. i
D1n-:::- = -D i1
rezulU!.:-:-
i . d. i. 2 uJ i
= -;--2 ~1 Ill - 1 =-:; rez tâ - 1 = -i
8
sau 8t1
•
= •
2t:i= 2,52 mm;
f). a 1. 1 '•'.! i. 2 •> 1 3
franjcJe luminC1ase din cele duu.1 sist,~me de frunje coin,~id Ja uistan~o mulliplu d~ 2,52 mm;
o franja întuneeafü corespunzittoare radia~it>i eu i.1 coïncide eu o franjë1 luminoasù a ra-
diatiei eu i.2 la distante multiplu de 1,2{i mm.
5°. 1n O se va forma franja ceut.ralu lumi-
RDfu j
JAlb de u~mil ~~~~r,Or~
noasil eore~punz,llare tuluror rf1diatiilM ernisf-o de
sursü, deoarecc diferen ~a de d1·1m1 ô = S 20 -
Colbâ , - - JA ûouu lro,yo ,molo - sp =~ 0, Pt:'nlru toatu ,westea (linia pliùl'l
5!ften ____
Viole! " - r- . .
:ole1/j- - - ) Primo fronjù irizulti
-- --J
~
1
fronjo cenfrolü /olbü)
groasâ ùin figura 4.56). Urmeaza cll1-·va frauje
i1·izat.n (colorat.e de la ,·10Jel spt·e ro~11), iar mai
ùeparle a:;:a-zisul allJ de 01·ùin superior (pal'tea
hu~ural.a mai sJalJ).
ti',. Spl~ctrul observat eu ajutorul spectros-
copului 11ste un spectru canelat, adiea un spectru
Fig. 4.56. cu11l111uu brftzdat de nnele l'rélnje in lunecate co-
r8s punz,\toart' auumilor radiatii din spectrul sursei
cure se sting in anumito punde din regiunua l'anlei spectroscopului. Difertmt11 de drun1
8 din tre rarliatiile cnre so sling în punctuJ JI Ide abs._:is,1 x) este:
?3 =~= (21( + 1) .!.: {/1 întreg).

D 2
2ax
À=--- -
21( + 1. D •
Aceste radiatii trebuiud sa apartinli spectmlui vizibil:

0/• µm ~ i. ..ç 0,8 µm reiultâ
~-~
---
0,8
< 2K + 1 ~ ?•4
---
0,4
sau 10 ~ 21( + 1 <; 20;
4,5 < J( < 9,5; 1( e {5, 6, 7, 8, 9}; existâ deci cinci franje îutunecate in spectrul
2 ':=.
• <l rad'1at11
. ·1 or eu 8 • w-:.
28 - _ - -JJ- = ---mm1
observut, occ~st.ea corespunzrn À = --
21( + 1 2K + 1 2K + 1
i = 7 2ïo A, 6 150 A, 5 333 A, 4 700 A, 4 2:1 o A.
7°. a) In expJ'1:1sia i11terfranjei i = i.l> , prin iutroducerea dispozitivului tn lichiduJ

u
eu indice do refractie n, dime11s1unile geumd1·ice al~ acostuia nu suferël nici o modificare;
cea care se modificà este ). = c1 1
= .!:.. <lin c.iuta vitet.t•i de propagare dif~rite a und'3lor
"
luminoase în medii diferi te:
n2 = c_, sau ,.
-=-=- ➔/\.
c n, ., • c'
1,-· = _ n0
1. - = • ,.-,i
U,6 • lv - • -
1
= 0,4 • 1lï11 m.
~
1 1
C2 À C Il C lt 1,5
1
.,
R ezu1_tà: i = i. À-À = -.-
7,2 4
·J2 (i
= O,~mm.
,.
b) 2L = ki, k = -2L = --
13,2
= 33 .
franJO lummoase.
.
i 0,4
384
.8°. hec,·en1a unc1 rnJtu~li Juminoa::.e (electromagnelice} nu se rnodifica prrn trc•
oerea acesteia din lr- un 111ediu îu allul.
v = .!:_ = ~ =
3 • ios = 5 • 10.u Hz.
i. i.' 0,6 • 10-e
c = 3 • lû 8 m/s {cousider1nd medhll de ~a punctul '1° vidul)
c' = .!:... = 2 • t08 ru/s.

n'
9~. a) Arnbl'le fascicule lrave1·scaza cele douil lame (A ~i B) ~i parcurgtnd drumuri
optice ogale, sistenrnl ùo franje nu suferù nici o deplusare.
b) Fm,eie1ù11l ce vine de Ja fauta S l"-lrcurge un spatiu l = 20 cm prin vid (n =-1),
aceastu echivalînd eu o scurture a <lrunmlui fatu de cehilalt l'ascicul, in consocint-rt, siste-
mul de franje se depla~eazil in seusul spre S'.!..
1:- a.;i:
C) o = - = rta-
(· i) l
• =
a • 99,5 • i a • 99,5 • i
na=---- 1
+
D D D•l
7,2
120,
3• ·-
t()-8 •
12
= -------
99,5
+ · =- 1,000288. '1
3 • 0,2
rn~. Peutru a putea ubtiue îranjelo, trebuie ca imaginile s; :,i s; ale fanteJor S1
oï Ss, date du len tila L, sil su formeze in rata lentilei, adica:
D
p - - •
D
2 2
1n acest I
caz, 1orm • 1or -1
uIa. lentile + ,t 1 ua
1:111-
..1X
p' cc: - --.
fr,
p p f /-p
t~aginile s; -~i s; (virtuale) stnt situate la disiant,a __jp__ in fa~a Jenlilei. Re-
f- p
zulta ca distanta intre fantelo imagine (Si, 82) ~ eoranu} E esle
D'=_fl!._+D-p= p'-Dp+IJf.
f-p f-p
Nottnd a' = s;s;, avem a' = _f_ ~ in~rfranjlh
a f-p
i' = -
).D'
a'
->. (p1 -
= af Dp + Df).
E:"Cpresia interfranjei este pozitiva cind trinomul de grudul doi 111 p are discrimi•
nantul ~ ncgaliv:
,.·· Â = D(D - 41) <: o, deoarece f :> ~ •
Ca:.u;.ri particulare: -p = 0 (lentila este l,tngA fante), se obtinë i = i. D/a, adica

aeeea5i interfrauja ca ~i in lipsa lentilei;
- p = f (fanlele se afüi în plant.il focal-obiect al Jentilei} se ub~ine:
., ).f
'= -;
a
- p = D - l (ecrunul esle in planuf focaj-imagine al l(;nlilei) se obt~11e ace~a.,1
rezultat:
., i.f
'=-·
a
·385
2,1. - l'roblemo de fl:1,cl!.
I
4.1.61. tct. Punctul s1 , imaginea hü S data de ogli11da 0 1, este simetric eu S tn
raport eu planul oglin.zii, adicâ 11S1 =-= tlS. Dé asemcnea, As;= àS; S, S 1 ~i S, se
afla deci pe un cerc eu centrul in 11 {fig. 4.25).
- Cîmpul de interferenta este cel h~at tn figura 4.25 ~i este definit de par-tee.
comunli celor douA fascicule refieotate. ·
- Locul franjei centrale este planul mediator al segmentului 8 1 S2 , adica planul ce
trece prin 11 ~i mijlocul segmentului S1S 2 •
2°. Oin figura 4.25 -rezultâ:
a) S1S 2 = 2de, ~ fiind mie, putem tnlo_oui coarda eu aroul ~i:
e: = 8182
2d
= 2 4•'400
72
= 5,9 • 10-a radiani.
bi üistauta de la segmentul S 1S 2 la ecranul E este:
D = Il' = + 11 l' ~i pentru .J 11 câ / 11 ~ S 11 = d,

D = d + d' = 0,4 + 2 ::;:;;; 2,4 m.
_. . i. = -W
In te nranJa: 0,59 • 1Q-6 • 2,4
= -),D- = _____ . ;.__ = -a
0,3 • 10 m.
a S 1S 2 4,72 • 10-a
c) Lârgimea cimpului pe ecl'anul E este: 2L =MM'~ 2ed' =-2 • 5,9 • 10-11 x ~.;
·,·
2L =- 28,6 mm.
Abscisa unei fra,nje tntunecate pornind din J' este

' i '
a:= (2k+1)-, eum -L<.z<,I:,
2
rezultâ -tt,8 et:; (2/t + 1) o, 3 < + U,8 _. Ke{-39, -58, ... , o, ... , 39} e.xi&tA 79 han-je
2
tntunecate..
3°. La o distanfa x de franja central~, diferenta de drum tntre don~ ra:diati:i care
interCeri'i oslc:
8 = S182. X= §.1~2~.
D d + d'
= i.
ôrtlinu.t de interferen~a in acest punct este k
,.
Fra:nja va fi tntunecatâ în aoest punct peutru •ungimi•e de nndli care ,·or da un ordin
de interferent,1 semiintreg:
·1 · d + d'
~ =- ( k + -1 ) -1.D = ( le + ·-) -- .
2 a 2 .5\S"' '
1,4 • 4,'i-!? 2,?53 • -10-a
'• ac- = (in mm).
(k + : ) 2,4 • 1œ ,,.t,: k+..!.2
. -1•~. • • !, ~ t '..
Deoarece ~ este ouprins lntre 0,4 • 1()4 mm ~i 0,8 • 10.... mm,("+·!) va fi cup,ins
C) "150 C)
. :'..!.!..ù -- 3,-1;1-ic::'
1lltI'0. ,_,. • ....,758 6 88• • . .
0,8 o-,3
Ra,diatiile care lipsesc din ~pectrul canelat vo1· f1 tu uuw.ir J.tJ vatru:
lt + ~-1 = 3,5, >.. ;,;;a 0,186J• to--! ni; k + -2f = 4,5, i.. = 0,61.2 • ·10➔ m.
2
k + __.1 =
2
5,5, À= Oa8005 • i0"" Bl, k + -12 = 6,5, ).. = 0,4235 • 10-f m.
'l
~Ù.6j. 1°. Din reJatia: sin, QI~, unde le• t {or.di.nul maximuluj:), (l,:.=-
a n'
l. = tUbi ! c;; _!_ . .!. . ..!as_!_= 25 • ·10..-f Ul = 2 500 A.

k 2 • 105 2 1 ~ • 10~
2°. Distanta dintre ma,àmt(l de ordinul tntîi ~i maximul centr~J. este i ~ f · tg cp =:=
s;,;z 0,2s m.
o '
3 • SlD 'Pr = >., , S10
~
' cpt> = -Àt, ; '
SJJl ~•
A.
= •
SlD
(
C?r -
\
q,1>1 ~
' .
SUl IPr• V 1 -
1/ • j
Slll ~ -
.
a a
- sin 4>v V 1 - sm0 !?r= ..!.. b.,V aô! - l.~ - ~V a:i - Î,;)~ .!. P,r - i.v) = -~'35-·.JO~ =
a.a a O,:i • to-o
== 0,07 rad. Deci
Acp :r;: 0,07 r.ad.
4.1.63. t". Pentru a ob~ne un fascicul ·peralel, sur-a.a tre-buie a~ézat11 in !oearul len..
tilei: d = f.
Din !_ == (e - t)
f
(2- + l-)
~ ~
CU R, = ., ~G:
.
20
,J, = f= _.!!_ = = 30,77 cm.
n- 1 t,65 - i
2°. Din ,ij.. = d sin q> CU d = ~,

N ~ulta
.
l = _!_,sin cp = O,..S. Œ:z 0,'666 • t~ mm =- 0,666 µm.

nN 3 • 250
4.1.6-1. Sor:iind legea refractiei tn cazul prohlemei, rezultA:
sin i sin ÏD sin in . n.s
- -=
:sin r sin (90° - in)
= --.
cos "B
= tg in =- ;
141
. ,, ,5:! . ... -o
tg-in=--, tB = .>1.
'1
4J,.6o. 1 = 1Max cos2 0 = ll\10.x oos:i 30° = hiax (~fj

...
2
; .. --
1:uax
1 = 01i5.
+.2.1. Tinînd seama de Iegile reflexiei se vede

ci drumul ACB A.'CB este mai scurt dodl
,;;:i:
oricane alt drum AC'B = A'C'B, deoar.eee A'CB

este o dreaptal(figura 4.57).
4:.iM!. Un cerc eu raza de 50 cm. 1 ,,.C,,,,,,,,.

· ,,,, C'
/
1 / /
/ ,,,,
1 / /
!,y:;,-
Raza disoului sllit'Si R ::;;i r{re - r.:d A'

r1 +r9 - 2r Fig. /i-.5'J..
4.2.-1. Cunsiderfirn r.azul ~eneral: ,m
punct lunùnus S aflat inl1·e fe\ule ref1eda-
loa1·e a douâ oglinzi plane care fac în Lre cle
un unghi diedru oarecai·e œ (fig. 4.58}.
Dacu. razele de luminâ emise de punc-
ttù luminos întilnesc oglinda 1'11, apoi 1l12
~i din nou lll1 , .M2 i;;i tot ru;a mai deparle,
elo vor da imaginile succesive S 1 , Sm S 121 , •••
~i a~a mai departe, fiecare jucînd rolul do
obiect pentru oglinda care urmeaz~ în or-
dinea refiexiilor (fig. 4.58). Elo se aflau in
planul treclnd prin S ~i perpendicular pe
muchia ·diedrului format de celo doua ogliuzi,
dispuse pa un cerc eu cen trul in O ~i de razu
OS; cle se repartizcaza in doui'i. serii l:ll'mînd
ordinea reflexiilor tn fiecare oglinda. Cum o
Fig. 4.58. rotat,ie în.locuie~te doua simclrii succesive,
se poate scrie de exemplu:
Cos2121 = 2 oc.
Se poate arâta ca. numèlrul imaginilor pontru îiecaro serie este limitat ~i di el cre~te
(fDd « scado.
a) œ = 90" == .:! rad.

2
Sistemul format din doul\ uglinzi plane care fac intre el"e un unghi « = 90° = "
t
rad dà penlru un pm1ct luminos S aflat între suprafetelc reflectlitoare ale celor douâ oglinzi
un numar de trei imagini ~incto (fig. l.59).
b) œ = 60° = 2:. rad.
3
Dupa. cum sa poate urmll.ri din figura 4.60, în cazul a doua. oglinzi plane care fac
tntre ele un ungltl a.= 60° = ~ rad, pentru un punct lnminos S aflat între fe\ele reilec-
3 . .
tatoare ale acesloru se ohlin 5 imugini dislincla. .·.\;·:
Fig. 4.59. Fig. i.80.
388
- - - --- -
X'--;:-t=---;:+---:_t-==-----;!---:$J--~=-F-.::.r----i-_::_-.::::--+---X
51212 5212 S21 Sm
Fig. 4.61.
tu cazul a doua oglinzi plane care fac între ele un unghi œ = ~, cu n n.umêlr i~tt,eg,
·n
o raz.a oarecare provenitâ de la punctul luminos S, dupa fiecare cuplu de refiexü pe .Mi.,
'>-
apoi .Jf2 sau pe M 2 ~i apoi pe .M1 se rote~te cu ~ ; dupâ n cupluri, ea se rote~te eu 21t
n
rad, adicà revine la directia sa initialâ. Or, dupa fiecare reflex.ie, raza trece printr-una cfm
in:iagini ~i dupa 2n reflexii, imaginile corespunzatoare sînt con_fundate. Deci nu se pot
·obtine decit 2n - 1 imagini distincte. ln cazul (a) cînd « = 2:. s-au obtinut 2 • 2 .;_ 1 =3
2
imagini distincte; tn cazul (b) cînd œ = 60° = 2:. , s-au obtinut 2 • 3 - 1 =5 imagini
. 3
distincte.
c) Cale douA oglinzi sînt paralelc cu fetele reflectâtoare una spre cealaltâ ~ un punot
ruminas S aflat în tre ele (fig. 4. 61); ele dau o dubla infini tate de imagini a)e punct~ui S.,
hnagini aliniate pe dreapta x'Sx.
4.2.6. Unghiul pe care n fac tntre ele normal,ele la oglinzi tn 11 ~i 19 este de 00-;
ace.sta oste în acela~i timp ~i unghiul po caro il fac planele celor doua. oglinzi. Raza
ncidentà SI va suferi o deviere eu un unghi de 2 x 60° = 120° dupa reflexiîle pe œle
doua oglinzi Jl1 !;,i il/2 (fig. 4.62). Orientaroa oglinzii M 3 trebuie sa fie astfel înctt ea sa
produéa razci dublu rcflectate J,.f8 o deviere de 120° in sens im·ers precedenrei; og:lincla
M 3 trcbuie sa faca un ungW de 60° cu 1219 sau cu ll3 (so poate remarca eâ M1 este
paralelil la 1112),
4.2.6. Oin observarea îigurii ·4.26 rezulti'i. cà
raza cmcrgenta /' Il este antiparalela la SI ~i prin
rolirea a11::mmblului celor douü oglinzi in jurul axci
fixe eu trcce prin O i;;i este perpendiculara pe SI,
raz.a 11 il rumine in continuar·e antiparalelâ la SI,
iar aceasta fiind fixa, pozitia lui l' R este de ase-
menea, fixâ.
Punclul M do inlersec\ie al normalelor la
planele oglinzilur duse in J ~i /' se deplaseazli pe
o paralelu la Si, trecînd prin O; el se va afla la
o distan\a minima fa\fl du 0, cind uughiul de inci- S
--e-----::~
dentà i = 3:. ~i se departeazà sp1•e infinit cind i=O
~
'lt
eau
.
•')
\
f.l.'I. ~ s:.s 1,, i1" ~ 8,005 rad.
4.2.8. Â =2 cp.
• p' p'
4.2.9. 2.. = - ; 1=0-
0 /J P.
~ pentru di p >P
1 putem consideill p' = f = R/2 ~h
, R/2 .. .a m
i-Rs=Rs·-=
- 220 Rs
.. 0 - ·
vîl'ful o~linzii conca:ve.
4.2.10. Oglinda planâ trebuie a~ezatâ .la 80 cm de
~.11. a} Pi= 1.3,14 cm ~i Pz= U.,86 cm.
b) di = 80 cm, dis = 100 cm, da = 20 cm.
.i..i~12. d = 2,45 m, i = - 2,5 • 10-2 m.
t.fl.18. Oglindli conve~â eu f = -0,30 m.
1 ~
=
., "14 1.1> _ (n - 1) .::,._ = (1,5 -
2
1) ~
1
=~ ; f1 = 20 cn1,
~-~• • · f1 R 20 20
R1 ~o
fsi;;;i-=-= 20·cm.
2 2
no
Il, • -
\
fi = -p1 + 1.
p .
. I t
p
..!. :;;;: _!_
I 20
- _!_ •
30 t
p' = 60 cm.
p 1 === d - p' = 100 - 60 = 40 cm = 2 ( 1,
pi = p' = 2(1= ~o cm.

Pa = d1 - p; = 1O cm.
1 -t 1 1
-.=-~-=~~.
p2 20 10 20
p2 = - 20 ciµ.
Pa = Pi + p2 = 50 + 20 = 70 cm.
1_
fi Pa
1 + 1
Ps
. , l, -
/J3
_!_ - J_ - _l_ ;
20 70 1r.o
Pi = 28 c~.
p, =d- p~ = '100 - 28 = 72 cm.
~ l 1 • 360 _
-:- = - + -. ; P4 = -.-um = 27,1 cm.
f1 P.J p,, 13
p~ ' p~ • p; · Pi • ,,, 8
P,. fl3. Pj. Pt. /J = 13 = 0,616.
49 • $' s~ afla in fpcarul lui Li, i~r ct1nlrttl oplic al oglinzii .M ,•a coïncide eu foe~
postcri-or al lui L.: ~i distanta dintre lentile po;tlu fi ol·icare.
4.2.lo. i = Q'l!clg ns . Este cuzul ineideH~i br.ewst~riene, cana ce inseamnâ

Ill
ca
ra.za reflectata oste total polarizula.
d sin (i - r)
4.:!.16. Depta~area ~ =- ---- = 6,&5 cm.
cos r
, 1 .::_ -ij.ful' Î •
i) a) h1 = .. . ,
nf - idïi~ i
, k
2) a') ha=-; b') Li= nh.
n
. sin i
4.fUS. Dtn legea refraoti&1: -·.--· = në'!1 reil!ltJ:
stnr
. sin 30°
sin r 1 =---,
. ·J,4702
. sin 30°
sm r2 =---,
t,t,624
â r = r2 - ,.1 = O,H 0
, radiaµa en Jungimea de undâ m~i midi fiind refraotata
mai mult.
4.2.19. 1) t = 19,18 • 10·8 s~ 2) et = 60°; 3) S!! = '◄ !U 5 m ~i ~ = ;')7,:53 m.
4.2.20. Â = 2°30'; "'i' = '• 30'. 0
4.2.21. 1) Unghiul de emergenta este egal eu unghiul de incidenta.

2) Reflexia pe oglindu tn cazul accsta so va faco sub un unghi r.' = r +2« ;;i la
.. . . sin (r -1. 2 ex.) 1 . . .
1~1rea dm apâ: . '. sm iem =- ,
sm (r + 2 x) • n. =
sm tem n
3) Pentru a produce fe11omem.1~ de ren~Kie totalà trobuio îndeplinitu conditia r ,--
l- r
>
4 2 « l, respectiv « ~ - - .
2
«min = 139f 7'•
A A 4
4.2.22. 1) a) Din conditia de deviatie minimâ rezultli r = r' = ~ = 30° ~i din
2
b) .Pm,Jg = 2 i - A = 90° - 60° = 30°.
3) ~ifl 'Il:=;; 2..n ; ,l-? ip9; P = 60' ":"" iJ;P = 158 i;i = 8.f8~ta J/[
4.2.28. Din enuntul prol;>leniei rozultà:
h'
Pi + Pt• = JJ'J + P2• ~1. -Pi
Pi
=-;- ;
,i
~
P2
M'
= -.h- , h = Vi1i? = 3,0 m,m.
4.~.24. 1) p; = 30 cm, adica imagµ,iea final! A,,B" se form~~zfi dinpolo de !en.fila

L:, la 30 C'1! de açeasta ~i l~ 65 cm de o,l)~ectul 4B. ~m;:igint)ll. a&te rnllJ:1 ~j PlY)ortul
A~pr P; · Pi6.
~= Pi·Pa
.t ')
f =. {,i. - 1)..;;.
~·) Dm ...._ R rez11 ltâ R '¾,-..
'?= 2f(ri
.
-·-t)
.
= 10 Cll1 •
3-) n.' = .!..

8
4.2.20. 1) Din !. =
f
(n - t) .!.
R
rezultà f = 20 cm; din ..!. =
f
_!_
p
+ _!_p' ~i !:i .==
o
= - p' rezuWi p' = -60 ~m E;i i1 = 20 cm, adicil: imagine virtua_\a, dreaptll 9i mai ·
P·
mare decît o.biectul (fig. 4..68, a).
2) lmaginea A 1 B 1 (fig. 4.63, b) dalü de lentilli, tn conditille in carc fata plana nu
esle argintatü~ serve~te ca obiect virtual pentru oglinda plana (fata argintata) cure !a
rindul i;au da imuginea A 2B 2 simetricil. eu A 1B1 in raport eu planul oglinzii.
A'
-~ b.·
Fig. 4.63.
hnag-inea A 2 B 2 serw~~e · apoi ca obiect pentru lentila dind imaginea AaBâ;

- = -l + ,-
1 1
; -;--i.. = - -,
p2
; rezulta p2• = 30 cm ~• Ïi -10 cm, adiol • • •
1magmea =
f P2 p~ i, p
finuJ.a este roula, raslurnatil ~i de douli ori mai mare dect~ obiectu.l (fig. i.63, b).
Couvergenta sistennùui este dul>lul convergen\ei Ientilei neargintat.e, deoarece razele
de lumiru1 parcurg. de doui't ori lentile.
C' = --1 ::= -

1 + -t . = -3- = 10 d.top tr·.11,
{' P P:l 0,3U
" 2.!.6.
';t•
;• 1 ) c
1 = -l = 8,u" d"lOp t rn;
.. C2 = -1 = r.
iJ
d"lOp trll.
..
. h ~
2) imagine reaHi, 1.a distanta D = d +pi= 75 cm de prima IentiHl 9i ¼
0
= i.
4
4.2.27. Deoarece fasdculul de lumiua slrabalo de doua ori lcmtila, in convergenta

•
s1stemulw• •
se 1a .1
de uouu or1 convergttn~a ace~..waz c = ·2c1 Cà = :.'>( n - 1) - 2
w • • • ,...:
- 2 = -1 , + +
R 1l F
Il
Ji' = ----=
2(2a - d.)
10 cm.
2) .!.. = (n - 1) (....!.. + _!_ )= ..!!.!. + !!.!. - { _!_ + _!_) ;
[ /î
1 Ji 2 J:1 1: 9 fl R2 1
n 1 R,, ..L n,.n,

n=
4.2.2!l. Din expresin i:onw•rgen\ei tmui sislf!m drdurem:
-~ = ; 1
+ /~ = ( :: - na) :l - {;:: - na)• ! = ;, • " 1
: n~
-= !!_ ____
f -- nn
:! ,, 1 - 11 2
= ,3w~1 cm.
1 1 1
4.o...~3O. a ) l)'m ·I y;= (n1 - ·t re.zn.lt ,1 ,t 1
1) R = -20 cm. D'rn r; = Pt..,..~
' rf.'.zu.Jl"a
p1 = f'1'ifi = 10 cm ~i i1 = -0 l!J_= 4 cm, adici'i imaginf.'a e:-t~ virtualA, drMptli

Pi - 1 /'1
~i mai mica decît obiect.111.
h) Sistemul esto coristituit. clin t.r<'i lent.ile, dintrP- rnrf.' don:1 nn di:;;.tnntl\le focale
( 1 = f 2 = -20 cm, inr cr.a c)p. npa (convergenU1) arf' dii::.t:rntn fo,~nL·1 /'~ = 1:., rm.
Din convergent.a sistcrntùui: c = _!_ + _.!_ + _}_ = _!_ rezu.lt.'\ dist,rnta focral!i. a
fi f2 · /'a F
sistemului: F = - 30 cm.
ln ncest cnz: p; =-12 cm ~i i0 = 4,8 cm, adicà irnagini=>n l'l~tP virhrnl:'\. rlrP,p.,tâ
~i mai micd dectt obiectlù.
4.2.81. Din expresia convergen\ei sisremului
c_
= Ci
-
+ C9 + c, = -1
f
+ -f1 + -f'1 = -F1 = 2 • (n - 1 } --t - (n, - 1) -2
R · R
= -R2 (n. - n.,.).
D.in convorgenta uneia din cele douà lentilo: ..!.. = (n .....; ·l) ..!.. so sconte R· = f(n. -
· F R .
- ·1) ~i introdus ln relatia de sus, rez1ùtâ n'
.
= n f-1 -
l
L) + wL =
2.P
1,4.
° 0 ~ a ) D'Jln -1 ·l f- 1 rezn ll}',n f = -2:;;J

r = -·I' - -p'
4........ = ·1"z rm s1. c d'1opt ni.
..
- . .
l)J, o·m re l a\.u.. 1e: c =--:- ·t - -1 ;
1 =-:- I'
11 = (
n1 -
2 !;il. t'J
1) ~ , = ,
(n 2 -
·t - - 1- .) ,
·1 ) ( ~
I /1 f2 111 Ri 3R1
rezuH,1:
R1 = 65 cm, B2 = 8R1 =
= 160 cm ~i / 2 .=195 CJll, ( 1 iO cm.
4,2.33. 1°. Prima lentila este convorgentil eu f1 = 50 cm.
2°. Lentila a doua este divergonta eu f2 ~ -150 cm.
3°. Introducerea cuvei eu apa are ca erect o mic.~orare a distantei obiect-
Jontila (p 1 = 125 cm) ~i ca urmare, o mic~orare a distantei ~entiUi-imagine, pi= 83,33 ém.
4.2.8-1. 1°. f = 4,15 cm, c = 24 dioptrü.
2°. R = 4,15 cm. 3°. D = 25,2 cm.
1
4-2.33. a) faer = · . ···- i:::s âo,s cfü, Co.er = 3,25 dioptril.
. (n - 1) (..!.Ri + ..!.J
R1
1 .
b) f:rp'ft = --------- = 120,3 cm, Capa = 0,9 dioptril.
·(1Ri Rs1J
(--1J -+-
napl\
n
.
1
CJ Ica = - - - - - - - - - = 2~6,5 cm, c~ = 0,46 dioptrii.
l~ - 1)(..!.. + J..J
1lcs R1 Re
4J!.OO. 1°. Distanta dintre lentile e,$te: Oj00 =fi+ fa= 10 cltl.
, pf
4.2.87. p = 40 cm, p = --·- = 60 cm;
p-f
imaginea virtualâ A;B; datâ de oglinda planâ joacâ roi de obiect pentru lentilâ (fig. 4.64) ·
Pi= 2:i,-p' = 2z-_J!!._;
p-f
D . F' IJ'
A'
ft ::S f + pt . d 27 CID,
Fig. 4.6'. 2(JJ...;. f)
4.2.38. h = V: m.
4.2.39. Strâlucirea Soarelui este ~ 1,5 • 108 nt.

4.2.40. E' = 380 • 10 li. 8
4.9.41. 
4.2.44. E = ---·- = 700 lx.
21: àl
. .. ( ha
4JMo. R = E0 1 + ,.g) = 7 • 10 2
lx.
4,2.46. h = r; E = -BS = 40 lx.

4rA
4.2.47. 1 = 2 • 108 cd.
4.2.48. Persoana este prezbitA; ore nevoie de ochelari eu lentile convergente.
Pùnctul p~oxiin al ocihiufüi este punctul pentru carti se obtine o imagine virt.uala la
60-ém de éehi, deèi la 49 cm de lentilâ: p' = --49 cm, j, ==- 25 ..;.. 1 ë 2~ cm, f ï= 81 cm,
o ca 1. ~ 8 diopti'ii.
f
394
'-'!.49. p' = -(~5 - 1) = -24 om, o =-if = - 2,5 dioptrli,
f= -40 cm, p = 15 cm.
4.2.50. l'. )liopul folose~tn lentile diverµente care sa den p~ntru obiocte situate 1!:t
lnfinit. imagini situate la distan\a maxima de vedere clB.rà a acestuia (50 cm) ..
1 1 ·1 d"
-=-----, f= _,..50 cm, p = -l = ~;:.,.. ·18 ptr··
ll.
f -50 00 f
p = -5,5 cm.
['2
4.2.ül. 8 = ..L:._ = O 25 m· A= - - - =1 m.
F'B ' ' F'A
c = -'1
f
= -1 - -0,25
1-
00
=.. '·diop t··
rn; 81 = -8 =
em
0,20 m.
4.2.52. 1) p' a:a_p_:_L = 1ao mm.

p-f
i
2) - = - -p' = -25;
0 p
3) p' = -250 mm, fob = 20 mm.1
p = 18,r, mm in raport eu ocularul ~ p 1 = 130
mm de obiectiv.
Distan\a intre obiectiv ~i ocular este: D p + p 1 = 1~8,5 mm. =
i'
lt) - = 13,5; -i' = 25 X 13,5 = 3~.
i 0
p
5) p = _!. = D - (f1 + [2) = 1250>; Ga= - = 312.
r Ms {.
4.2.53. 1. 1°. Franjele de interferenµi sînt rectilinii fiÎ paralele eu fante~e S, S 1 ~

Sil. Franja centralà este in O (8 ca O).
)J)
i := - == o,s<. mm.
a
2°. Sistemul de franje se deplaseazl ln bloc ln jos eu distan.ta x =y ~ =2 cm.

3°. Sistemul de l'ranje se dep~aseazâ pe 8Cl'anul E de partea lamei care t:rebuie pla•
satà, cleci in fa\a fantei 8 1 •
ln - 1)eD
De.plasarea este ~ = --------, de undez
a
6 c:a ara c::a d8 • 10-0 m.

(n- ll)D
li. i1 = 0,84 mm; i,. = 1,26 mm.
~ = ~ ; 3i.i = 2i9 = 2,52 mm; franje•e luminoa.se corespunztnd celor douA. ·sisteme
4e franje coincid la distante mnltiple de 2152 mm.
395
JI I. ·1°. Se observn. o fra.nja centralà Junûnoasâ urmatâ de franje irizate (a se vedea.
raspwisul 5° de la problema 4.1.60).
2ax 4
2°. i. = ---- - --- 0,4[Lffi <: À < 0,8 (..tffi.
(2k + '1)D 2k + 1
· k are valori]e: 2, 3, 4; i, are vaJorile: 0,8 • 10-1 m, 0,57 • 10- 15 m fjÎ 0,44 • 10-s m.
4.2.64. 1°. a) Celc dout\ jumüt.ati ale lentilei sP. dcparteaz.a cu 2 mm. ,
b) Lru-gimea zonei de interferentâ, pe eèramù E, este de 1o mm.
8,19 •
4
c) i-. = -ia = ---- =20
l:i,46 • 10·• mm = 5,46 • 10-, m.
D 3 000
2°. Sistemul de franje se deplaseazâ tn bloc in plamù ecrarntlui E spre fanta eu
l.ama de sticlli tn fat,a, eu !).x = 3 mm.
2 a.x '• -
ao. ;. = - - -- - -- i-i = ,•. 21 • 10-7 rn;
(2k + 'l}D 21.- + '1
i.1 = 5,83 • 1-0· 7 m; i., = 6,15, • 10- 7 m.
n I'! I'!
4 oi:1.Utlo ï.
sin-
=- q,
~
5 • 10.,. m.
]{.:.V
4.2.r.o. ,. = 6 481 A= 6,841 • 10-, m.
4.2.u7. K = ..!. = 10-' rn; rr.tennn trebuif\ sa niha 1.Y = 104 trH.satUl'i pe metru.
J.V
4.2~68. 8 = œ(ne - n0 ) i 8 fiind diferenta de drum optic pentru cele doua raze
!extraordinara ~i ordinara) i
rezultli: ~ = __i.._ _ = 6 • 10-,

8,3 • 10·! m.
8(n 8 - n8 ) 8 • 0,0072
4.2.o0. tg in = n, ÎB = 62°14'80'.
4.2.60. t.g ÎB = n, in = 53°5[( este unghiul fAcut de fru;ciculul luminos eu normaja
Ja suprafata apei.
8 = 90° - in ~ 36° este unghiul fltcut de tascicul eu p!anul suprafetei apei.
4J.t.61. Din legea lui 1\Jalu.q: J = 1; co~11 O,
cos O = "\ / J = "\ / 1 == ~ = t/2 · 8 = 45°.

V 1, V2 v2 2 '
4.9.69. J = la1 cos1 80° = Ie'J cos• 60°,
loi. cosia 60• 1
-=
ln cos:1 30° =-·
3
5. 'fEORIA RELATIVITATII ~I
FIZICA CUANTICA ELEï\I:fiJNTAR1
5.0. BREVIAR
- în JfJ05, Einstein a stabilit bazele teoriei relaLivit:1t,ü restrînRe,
ceea ce a constituit o adevarata rev-oh1~ie în fizica.
Principiile de baza ale fizicii clasice-newtoniene afirma:
- Echivalen\a tuturor sistemelor de referinFi inertiale, sau eu alte cu-
vinte: toa.te lcgile mecanicii sînt invariante f'aJâ• <le orice si9tem de referinJa
inertial. Relaiiile de trnnsformare sint rela\iile lui GaliJeo Galilei.
- Exist.en~a unui thn p absolut, valabil pentru toate sis terne.le. acoost.a
avind ca o consecin\a, dependen\a vitezei de propagare a luminii de sistemul ·
de referinta considerat.
Einst~in substituie bazele mecanicii, stabilito de Galilei ~i Newton, eu
principiile teoriei relativitat,ii restrînse: ·
a) Principiul relativitaW restrînse: toat.e sistemele de referin(ii. iner/z'.ale
.t?înt echivalente, eu completarea ca aces·tea sint echivalente nu numai pent.,·u
Jegile mecanicii ci pentru toate legile fizicii. Adicâ, ecuaWle matematice care
exprima legile naturii sint invariante in raport eu anumite transforma.ri de
coordonate §i de timp, cînd se trece de la un sistem de referin\a inertial la
altul.
b) Principiul invarianiei vitezei maxime de interaciiune: CJiteza maxima
de tramnnisie a interact,ùmilor este egald eu. viteza de propagarc a luminii în "id
fi este in.Paria.nid în raport czi orz:ce sistem de referin(ii inert,ial gi CU, orice direct 1:e
cle masu,rare; c = 3 • '10 8 m/s este o constant.a universalâ. ·
c) Principiul de corespondenta: legile ffr,ici,: cla.~ice nerelatiPiste se ob{l'.n
ca nn _ca:; particular al legüor f iziâi rclaticriste, pcntru vite:;e relaticJe mult mai
mici decît vitc;.;a lum.inii în vicl (v ~ c).
Aceste principii generale ale teoriei relativitàtii restrînse antreneazfi. o
serie de conMcin:ie foart.e import.ante.
1) Transformarüe Lorentz. ln locul relatiilor de transformare a- coordo-
natelor spatio-temporale date de Galilr.o Galilei. se impunc grupul de tram~-
formare Lorentz. Legatura dintre coordonat.ele ~pntio-ternporalP. (;;~, y. t) =·
ale unui cveniment M (fig. 5.1) fati1 de sistemul. dr. referin\a (S) ~i ('Oordonal-Pl~
spa\io-temporale (x', y', z', t') ale acPluia~i eveniment. fatà de i:.istemul (.S')~
(S') fiind in mi~care de translatie nniformà în raport eu (S) en vitezn t' orien·
tat-a dnpa directia Ox ~i O' x', este dat-i.\ de:
V
t- -x
:-c' = __x_._-_1•_1_ y' = ?/. ,.., -
.. -·· -·,,. I'
c2
=--_-_-_-_-_-_- (;.,. l)
\/1-r~r
397
y (SJ r' rs1
x,y,z,f (S}
xM [ X' J y'J z' } t' (S')
>---------X'.
v
Fig. 5.1.
Transformirile inverse sînt:
t' + l'g~ x'

+ vt'
~l''
X=--------' y= y', z = z', t=----- (5.2)
V-(i'.)2
·1 .._ -
C
)/1-1;)2
Se poate observa en pentru , 1 ~ <:, rela~iile (5.1) ~i (5.2) se redue la:
x' = :r - 'i't, y'= y, z' = z, t' =t (5.3)
x = x' + vt, y = y', z = z', t = t', (5.4)
care reprezinta transformârile Galilei valahile in mecanica clasica newtoniana.
2) Cotitrac1ia lnngim.ilor. 0 consecinia a transformarilor Lorentz, consta
în aceea ca intre lungitnea l0 = œ; - œ;
masuraU\ dupa direct,ia axei O'x',
a l1ntii corp in repaus in rnport eu reforen\ialul (S'), de unde ~i denumirea de
lungime proprie (l0 ), ~i lungimea l = x 2 - x 1 a aceluia~i corp în raport eu un
sist.etn (S). (S') afHndu-se în mi~care fata de (S) ou vieza v constanta iÏ
orient.t\t.à dupa œ ~i x', exista relatia:
(5.5)
Adici1 otalonul de lungime proprie l 0 (in raport eu rei'erent,ialul S' fatâ de

care acest-a este în repaus) apure pentru un observator fa~a de oare siste-
mul (S') se mi§ca umform eu vitoza v dupa x ~i x', contractat eu faot9rul
t/t -- (v/c)â. Aceasta este Contrac~ia Fitzgerald-Lorentz. Etalonul are lun-
gimea maxima {l0 ) in sistemul propriu. · .
3) Dilatarea relatiPi$tii,-einsteiniancl a timpn,lui. lntre durata Ât' a unui
fenomen care se produoe intr-un punct care este fix în raport, eu sistemul
de reîerin~a {S') {durata proprie) §Ï durata Ât (durat,a cinematica ) a aceluia~i
fenomen in raport eu sistemul (S), (S') fiind în tni~rnre ru vif-eza P faFi de (S),
exista reln}ia:
~::-.6)
4) R~latiPitatea simultaneitdfii. Daon doua evenimente (A) ti (.B), !'-:1nt
simultane (tA = ts, xA =f. XB) în rapo-rt eu sistemul de referin\a iner~ial (8),
ele nu mai sint simultane in raport eu nici un alt sistem de referin\a inertïal
(tA :1= t.B).
5) Teorema relativi,std a compunerii '1itezelor. Dacii un punct material
sa deplaseazâ eu viteza ;, de componente u~, u~, u; în raport eu referentialnl
➔
(S') eare la rindul sau se deplaseazii dupa (X ~i X'), eu viteza v fa\ii de referen-
➔
~ialul (S}, componentele U,x, lly, Uz ale vitezei u ale aoeluia§i p~not mat.erial
in ra port eu (S) sînt date de expre_siile:
U-x = lt~ +V
'
U11=
·v n
Uy ·1 - -;
~
Uz
.. ·:,.
=
u; y't- 1 :r , (5.7)
i-\- Vl~x 1 + !_:!~_ -1 + _Vlt..:x
l'"' c:i c'
iar transformârile inverse:
ll~ = U.x,......
Vllx
11
'
ll~ =
U71 v' ('' )'
1 -
_ VU:z:
--;
, u; =
Uz
v' rT1 - :
('5.8)
,.:.
1 1 1-~
c2 c2 c•
6) Va.ria(.ia relatiri.std a mase,:. lnt.re masa de repaus m0 a unui corp
masa m a aceluia~i corp aflat ln mi~care eu viteza v, exista relaiia
,ï
(5.9)
7) Relat,ia (l,:n.tre energia $Ï ma.m 11,nei particule libere. Energia totala. rela-
tivistâ a unei particule libere este data de expresia ·
E = mc 2 , respeotiv E 0 = m0c2, (5.10)
unde m ~i m. 0 sînt. masa în mi~care, respectiv masa de repaus a particulei ~i c
este vitezà luminii în vid.
- Fundament_area fizicii cuantice moderne se produce prin anul 1900,
oînd fiziciannl .Max Pl n n c k, pontru a da o explicare·teoretica tadiat,iol
corpului negru, a propus douà ipot.eze revoluiionare ln legatura eu oscilat.orii
armonici:
1°. Un oscilat.or nu poate avea orice energie, ci numai acele valori date
de expr'esia:
E = nhv, (5.11)
\lnde v este frecvent,a o~cilat.orului, h este o constanta, numita constanta lui
Planck ~i avînd valoarea h = 6,62 · 10-34 Js (cuanta de ac~iune), il, este 110
numar int.reg numit, ntundr cu,antic. Expresia {5.11) arata ca energia osdla·
t,orului este cuantificatà.
2°. Oscilatorul nu emite radia\ie continuu, ci tn cantitap discrete,
:nümite cuante.
S99
. Einst,ein, tn explicarea 1egilor efe.ctului fot.oelP.ctric, preia ~i .largeJ;t,e ideile
lui Planck, afirmind d, nu num:ü onergia emisù sau ahsorbità de oseila:tori
este cuant.ificatli, ci ~i energia transport.atà de radiat,ia eleeLromagneticà;
Ane.rgia transportatà dP un faHcirul de luminà în !;pa\iu se prezintâ sub formà
de ,,port,W' finite, numite fotoni. Energiu unui foton eilte datà de ·
E = hv. (~d2)
Cu ajut.orul teoriei eorpusculare (fol,onice.) n rndiat-iei ,~lPet.romagne.t icP
~e pot interpreta o serio do fenomene care nu puteau fi expfü·ate eu ajutorul
tcoriei ondulatorii (lumina - und a electromagneticù). Ar.este fenomene. sînt:
emiRin liniilor sprctrale, absorb\.ia liniilnr speei."rale, pfeeh1I fotoeleet.rie, efee.tnl
Compton e.1.c. -
· - Efectu.l fotoclectric eonsHt înlr-un proce~ de int ernrt,inne a radin\ iPi
ele.cl,romagnP.t.ice eu suhstnnt-n. prore~ prin care cmergia fotonnlui este t ran:,mi!:-:t
f11ert1·onilor clin sub!4ant,fi. ln enznl f:ïolidelor, so dist-inge efoel,ul foto(~l€'.et-ri<: _
e.xtern in care nh:-;orbt,ia fol,onilor est,r. urmatn de expulzareèt do elecfroni din
subst.ant,à ~i efectul fot.oelnetric Ùilèrn 1n <'nre elertronii care au prelnnt rnr.rgia
fotonilor ràmîn in eorp sehimh"indu-~i insii ~l-oren lor enerp:et irn. ·
1n cazul gAzelor, efof'l ul fol-oPJe.et,rie <'On~t-ü ln ioniznrea ntomilor ~au a
molee11]elor acestora, prin iluminare (fot,oioniznre).
. CerceU'irile experimentnle in Jegnturà eu efeetul fotor.lectric extern, pe
met.ale, au dus Ja urmatoarele legi:
i Em,i.sia de fotoelcctrn,zi <lintr-un nu~tal nu. arr loc decit da,câ acr.st.a f'.Sle
0
•
lu.min.at en lnmin.ii a.,,fod lun~;mea de u.nda mai micà sau cr./ mult r.galâ en o
amimitd valcare ).0, m1mità p r a g f o t o e l r e t r i c pentru metalu/ ronside-
rat., adica.,
1 =/: 0, pe.nt,ru À < ).0 Rau v > v 0• . (:.>.'13)
2°. Nzwu7rul fotoelectronüor extra# ,Un cato<l ln nnitatea cle tùnp PSte pro-
por(ional eu, intensitatea lzunùâi; sau eu altà expresie, curentul fotoelectronic
de saturat,ie este proporiional eu fluxul luminos rnre cade pP. catod
18 =C 1 <1>. (5:14)
3°. l'Üf.:a inz'.(1'.alâ ma..1·1'.nid c11 rare fotoelrctrnnù: pàrr'i8esc metalul 1w
de.pinde de intensüatea. luminù, ci nu.mai de frcc"e12Ja acesleia:
E _ meë'o _ C
c--:.!-- 2"• (5.15)
Ra,?damentul cnanâc al efcctnlu.,: fotoelectrfr est,e definil de numarul foto-
elect-romlor raport.at Ja numàruJ foLonilor incidenl-i. H.andarnent,uJ cunntic
dt?.pindP. _de prnpriP-t-iit,iJe suhst.:.rntei ~i d•:' 111ngimea dè unda a radia1,iei. ·
Lrgilt> efPC'l 11lui fotoelectric nu pot fi interprP.t-ate dedt in eadrul 1-p.oriri
corpu~cnlar-fotoniee H lmninii, t'P.no11wnul c-011:--t ind intr-o ('ioüriir·p · foton-·
cJecf.ron (•1~ anihilnrnn fntonult.ii. Jnt.1·1-m::m Pnergie a ncesll1in fiind pr,'.)lunt.f1. de
eJeetron. F enomenul are loe clupà ecuat,ia:
(5.16)
în care h v este enE1rgin fot.omilui ineidnnt, E~x energia cfwltuitâ ,, pentru
i:icoate.rea eJectronu1ui clin ~111H·nfat,n metnluJui ~i J(. = _!",;' :§_ est,e energia
1
eineticü R electronu]ui. Emwgin E~ =-= h ,, - Ee:r e~tn energia ~ineticâ maxima

eu car·e fotoeleetron11J poatr 1.1flrà:-i rnprnfat-a metalu1ui; ·in mn.joritatea c.azu-
4-00-
rilor, din cauza unor cior.-niri suferite. 1n inteoorul metalului, eMrgia cinetfoa
estB mai mfrà. ·
. Dac.a fotoele.c.tronilor e.xpulzat,i din met.a} li se. aplica o te.nsiune. negativa,
de frinare (Ur), pentru o anumità Yaloare a ac.esteia U0, fotocurentul este
amllat oom plat
(5.1.7)
-- Pentru explicnrea specLrelor de emisie ~i nbsorh\ie ale atomilor, în

·1913. fizirianul danez ~ i e l s Il o h r pornind dr. la rnodelul ot-omului propus
de Rutherford ~i tinîncl seama de ideifo lui Planek refe.rit-oare ln discont.inui•
faten r.nergiei am1mitor sistome, pune b::n.r.le u.nei t-eorji a nt.omu.lui, ln speèiol
pentru n1omul de hrdro!:!'en.
Dohr por;;t.Hlr.nzfi in 1P!l1Hurii eu nl-omul cii:
· 'l ,:,. Orbüf.le dr.~cr,:.~e rie clrclron În j11rul atnm11l11i sÎnt cunntifi-e.nte., e/e
trebu hui sà sati.~(arri r,ondi{.ia ra mnmentul cinetw ni elec-trmmhzi pe aceste orbite
sa"'f.z.e un mu l ilp
. l u a.l constantei. lil == -h
2~
. m.., nTn --
L
- n · _':_
:h: (n -- 1' -,
? 3. ' ... ) ! (5.18)
în cnrP. n e8tr nurni'irul cuantic principal, iar rn este dist.nnt,a la care se nf1fi
ele.ctronul de. nucleul otornului ~i rn vi.tC'za eu cm·P. 8e mi~cn electronul pe
orbita na. Acestea ~int. orbite stnt,ionare. oie snfo,fac conditin de eC'hi.libru
între fort,a e.le.e.tro~t.::1tfoa ~i fort,a centrifugà .
')
e2 m1.1ii,
---=-• ')
(5:10)
47';e0r;,, rn
Din rolntiile (5.18) ~i (5.1.9) se pot deduce ex:presiile r~zelàr orhitelor sta•
t.ion.are {lle atomului de hidroge.n:
(;:,.20)
~i oxpresia energjei atomului in starea cuantkli e:Hai:terjzalà de numàrul

cuantic n
1 e4mp
En= - - 3 --., . (5.21)
rz 8/;:!zo
2°. Em.ù;ia -~1: <t.bsnrb(ùi de energie tle C<Ure atom are loc m1mcû atzinci cînd
elcrtrrmul trere prin sait, de pe o orbt'.tii slafionara Il pe o alla n', ace.~t proces
füud de asr.menea cuant 1'.(frat; ene.rgia emis:1 sau ahf:.orbita fiind
J:,~ = h" n.-ri . = E n - E ri . <'·'mp ( ·t

=- ---·t .)
- --- - '!·''J
8h:?~ô n:?
(5.22)
sau îu funetie de frer,·enta radiatiei emise sau absorbit-e,

4
'111-n' = --n
e m-p
8h•·~o
-<)
( 1
-;
n•
- --
n.' 2
1 ) (5.23)
sau
'-'r..-11' = ~ ( -::;-
j
n·
- 1)
~
n. -
1
(5:23)
401
0\1
4
RH= e me = 3 28·• 1015 Hz
Sh3e:R ' '
RH purtind numele de constanta lu.i Rydberg pentru atomul de hidrogen.

Totalitatea radiaiiilor emise sau absorbite la trecerea electronului ato-
mului de hidrogen dintr-o stare stationarrt in alta consfüuie spectral atomului,
acesta grupîndu-se în cinci serii spectrale. Frecventele liniilor apartinînd
fiecareia din aceste serii se pot ob\ine eu ajutorul relatiei (5.23) in care se
dau lui n valorile 1, 2. 3, 4, respectiv 5 ~i pentru fiecare din acestea, n'
lulnd valorile (n + 1), (n + 2), (n + 3), ....
ln spectroscopie, in Jocul frecventei. liniHe spectrale slnt date de numd-
rul de undd v = ..:!.. = .:!... , relaiia (5.23) lutnd forma
À C
(5.24)
unde dllH = RH= 1,09677 · 10 7 m-1•

C
Seriile spectrale ale atomului de hidrogen sint:
serz'.a Lyman eu v = dl11 (..!_,12 - ~)

n'2
; n' = 2, 3, 4, 5, ... (5.25)
seria B a l m e r eu ~v = 0 (1 l) n, = 3, ,. ::>,... •••

Oll,H
22
~ n.' 2 ; :..i;, (5.26)
seria P a s ch e n eu ~ = &LH ('-l - -1) ; n , = 4, 5, 6, ...

v (5.27)
32 n'n
sen:a Br ac k e t t eu v= 8l.H (_!_

,1 2
- ..!.)
n'2
; n' = 5, 6, 7, ... (5.28)
seria P f u n d ou v= 1
Jll.H ( 2- n:~:! J ; n' = 6, 7, 8, ... (5.29)
- Radiatia X este de aceea,i natura eu radia1Aa vizibila, dar are lungimi

de unda mult mai mici, de ordinul angstromilor (1A= 10-10 m) pîna la miimi
de angstrôm. Radiatia X poate constitui un spectru continuu (spectru de frl-
nare) sau un spectru de linii, specific atomu]ui emitator.
Sursa de radiaiie X este un tub de descarcare electrica (tub Coolidge),
în vid sau intr-un gaz foarte rarefiat, ptna la 10-0 torr, eu catod incandescent
care emite eleotroni prin ef ect termoelectronic. Tubul este prevazut eu un al
doilea electrod, anodul ~i un anticatod, care poate fi un electrod separat sa~
rolul sau poate fi indeplinit de anod.
Tuburilor li se aplica o diferenta de potential a carei valoare depinde
de frecven\a radiatiei X ce vrem sa ob\inem §Ï poate varia intre 104V ~i
t<)SV. '
Fenomenul care duce la emisia de radiatie X cu spectru de linii oonsta in
rearanjarea eleotronilor unui atom care a fost ionizat prin pierderea unui
electron caracterizat de un numar cuantic principal mie. Daca electronul
pierdut prin ionizare a apart,inut paturii K (n = 1), L (n = 2) etc., seria
402
respectiva, obtinuta tn urma rearanjarii electronilor, va fi o serie K eau
o serie L etc. De exemplu, daca electronul pierdut de pe patura K este înfoouit
de un electron de pe pâtura imediat urmatoare (L), se obtine o radia{ie .de
frecYenia
\IKrz = EK-EL
- -h - . (5.30)
Frecven~a unei acelei.a§i linii din spectrul de radia~iu X depinde de

numarul atomic al elementului emitator dupa o Jege datu de Mo se I e y
V~= A(Z- B), (5.31.)
A B fiind doua constante caracteristic~ elementului.
§Î
- Nucleul atomic este partea centrala. a atomului avlnd dimensiuni de
ordinul 10-15 m §Ï avind concentrata in el aproape intreaga masa a atomului.
Toate nucleele sint constituite din particule elementare numite protoni ~i
neutroni. Protonii poseda o sarcina electrica pozitiva, egala in valoare absolutà
eu sarcina electronului, neutronii fiind electric neutri.
Numdrul atomic Z reprezinta numarul de protoni <lin nue.leu ~i totodatil
numarul de ordine al elementului în tabelul periodic al lui Mendeleev. ln
prezent sint cunoscute nucleelè eu Z avînd valori de la 1 Ja 105. N umarul
neutronilor din nucleu (N) este egal sau mai mare deçî~ numurul protonilor
pentru elementele U§Oare ~i se afla in raportul N/Z ~ 1,6 pentru elementele
de la finele tabelului lui Mendeleev.
Numarul de masd al nucleului reprezinta numarul total de nu~leoni
(protoni ~i neutroni) din nucleu: A = Z N. +
Un nucleu se reprezintà prin simbolul ~X, X fiind simbolul elementului
chimie de Z dat.
Nucleele avind acela§i Z, dar A diferit (deci N diferit) se numesc izotopi.
ln prezent se cunosc aproximativ 300 izotopi stabili ~i peste 1 000 izotopi
instabili (radioactivi). ·
Nucleele nu au dimensiuni geometrice bine determinate, in sens conven-
~ional se vorhe§te despre o raza a nucleului, care se calculeazâ dupa formula
empirica . _-
R = R 0A 118 , unde R 0 = (1,3 + 1,7) • 10-1 ~ m. (5.32)
~:.:. Volumul nucleului este proport,ional eu numarul nucleonilor continu~i.
Densitatea substaniei nucleare este constanta pentru toate nucleele ~i
valoarea sa este de ordinul 1017 kg/m 3 •
Se nume§te energie de legdtura a nucleuluii (energie de legaturii a nucleo-
nilor din nucleu) ~E(A, Z) diferenta dintre energia (relativista) a nucJeului
(protoni §Î neutroni) §Î energia (relativistâ) a nucleonilor respectivi în stare
Jiber-â
- ~E(A, Z) = {MN - [ZMp + (A - Z)Mn]}c 2 , (5.33)
undê MN este masa nucleului, J.rlp ~ Mn masa protonului, respectiv neutro-
nul:ui ~i c viteza de propogare a luminii in vid.
Energia de legâtura a nucleului este negativa ~i egala în valoare absolutâ
eu lucrul mecanic necesar dezintegrarii nucleului in nucleonii sài.
Sarcina unui nucleu este egala eu suma sarcinilor pozitive ale protonilor
const.ituenti, in timp ce masa nucleului este numai aproximat.iv egalà eu suma
maselor nucleonilor. Diferen\a dintre suma maselor nucleonilor componenti
403
~i masa nucleului ( defectul de m.asâ) se datore 9te energiei de 1egatura. dintra
nucleoni:
Jlhv = Zm1, + (A - Z) mn - ~m (5.34)
unde Am (def'e,·.tul de masa) est.e legat, de rniergia de leg·aJ.m•,; a nucle.ului prin
ü.llJ. • c2 = .:.\E(A, ½). (:-1.35)
- Badioactù,üalea. Nmnim rarlt'.orwtù>üate transl'ormarea spontanu a

izotopilor inst,abili ai unni element chimie în izotopi ai unui alt, elP.mént,
inso1,it,u de omisia nnumit,or particule (nuclee de heliu, spre exomplu). Numim
radioactù,itale nalnralrt nulioactivitatea în cazul izotopilor instabiii exiP-tent,i
in nat,mit. So nume~te radioacûvüale arti{'/dalû radioactivit,nt.ea provocul.ù
izotopilor ob\inuti în re:.wtiile nucJeare. ·
Folosind nota~iilo men\ionato pentm nuclou ~i nucleoni ~i t,itû1Jd seama
ca particula a este un nncleu de heliu, dnci are simbolul iHn, iar electronul
care constituie particula ~- sau electronul pozitiv care constituie particula ~+
au masa neglijabila (A = 0) în ra.port eu masa nucleonilor ~i sarcina -c (Z =
+ +
= - 1) respectiv e (Z = 1), putem reprezenta tipurile de dezint-egrare
ale nucleelor,. dupa cum urmeazii:
dezintegrarea <X: 1X ➔ iHe + 1=JX'; (5.36)
dezintegrarea ~-: 1X ➔ ~-(Je)+ z+1X', (5.37)
. n ➔ p + (e- + ve); = ant.hieutrin
(ve (']f:ctronie)
dezintegrarea ~+: 1X ➔ ~~f1-M + z_1X\ (G.38)
p ➔ n + (e+ + ve); ( "e neut.rin elect.ronic)
·captzira e/.ectronica (](): -iX + Je ➔ z_1X',
p + e- ➔ n + ve;
fi,s1:unea spontanü: iX ➔ ~1/iX' ~1/~X" + (;,.3!1)
A 1 x· ,
➔ + P + z= • · •
. • . . . . .
ral.l ioactuntate protonicet: z
Ax 1
(;,AO)
1 1
ln general, t.oate aceste tipuri cÎe radioactivit-at,e sinl~ insot-ile de emisia

de radiafÜ gama, adieu de un flux do foLoni, radiatii electromagnetice de
origine nuclearii eu lungimi de unda dH ordinuJ rn-11 - 10-13 m. Aceasta
Gmisie de f otoni reprezintà forma cea mai obi~nuitâ de eliminare a energiei
excedentare a produselor excitate rezulLate din dezintegrarea radioactiva.
Dezintegrarea spontand a nucleelor at.omice est.e un proces aleatori u.
Numarul. de nuclee dintr-un nnumit element·radioactiv exist.enti tntr-o proba
descre~te eu timpul. Daciî. N este numarul de nuclee clin elernP.nlul raclionct.iY
la momentul t, nnmârul de nuclee care se dezint.egreaztt in tir.nnnl 1
dt nrmat-or
este dat de relnt-ia ·
(5.41)
À fiincl constant.a radioactiva, caracteristica elernèntùl ui ~i reprei'..inta
prob~bilitatea dezintegrarii unui mrnmit nucleu în unit.atea de timp. Dupa
un interval de tirnp t, numifrul de nueJee din elrmPnl 111 i•nrlinadiv, rumase
nedezintegrate, este
(5.42)
f04
Aceasta este legea dezintegrdrii spontane, 1n care N 0 reprezinta num,rul. da
nuclee din elementul radioactiv aflat în proba respectivà la momentul t = O.
. Pentru caracterizarea stabilitàt,ii nucleelor la dezintegrarea spontana &e
folose§te ··marimea -r = : timp1il de Pi.api, mediz,, al izotopului radioactiv ~i
A
perioada sau timpul de înjumiUat,ire T care reprezintii timpul necesar pentru
a se dezintegra jumatate din numarul de atomi prezenii la momentul t =O
in proba respectiva, din acel element.
Timpul de înjumataiire rezulta din rela\ia (5.42) scriind
·\.
N = No -2 = N 0e-).T sau
-2 , No T
= -ln2
i..
0,693
=- -.
i..
(.:"j.43)
Valorile timpurilor de injumataiire ale diferitelor elemente radioactiv.e

variaza intre limite foarte largi. Astfel, timpul de înjumatat,ire al izotopului
2
Jl P 0 al poloniului (numit ~i toriu C') este 3 -10-7 s, iar timpul de înjumà-
tat,ire al izotopului 1tiNd al neodimului este de 5 · 101~ ani.
Act1'.Pitatea A a unei substant,e radioacUve este data de numarul de atomi
care se dezintegreazâ in unitatea de timp. Expresia actiYitaiii o putem ob\foe
por~nd de la rela\ia (5.41) în care consideram timpul egal eu unitatea, ob\inind
A = ÀlV sau iintnd seama de (5.42): A = i.N0e-,.t. (5.44}
Daca nucleul ob\inut prin dezintegrarea unui nucleu initial este de ase-
menea radioactiv *i se dezintegreaza. la rîndul sau dînd un nucleu stabil sau
un nou nucleu radioactiv ~i a~a mai departE\, se oht.ine un lant, de transformori
radioactive.
Numarul de nuclee existente la un moment <lat dintr-un anumit tip. în
func}ie de timp este <lat de o lege destul de complexa. ln cazul a doua tipuri
de nuclee radioactive caracterizate de constantele radioactive ,.1 ,ï Àa, numar11l
de nuclee din cel de-al doilea element este dat de rela\ia.
5.1.. PROBLEl\·1E CU REZOLVARI

5.l.l. 0 sfera eu diamet.rul D 0 în raport eu referentfalul propriu (referen-
iïalul fa\a de rare sfera se afla în repaus) se deplaseaza rectiliniu ~ uniform
en viteza v fat,o. de un observator aflat în repaus. . . . ·
a) Care este diametrul sferei miisurat de observator pe d1rect,1a de m1~w
rare a sferei?
h) Ce se po~t.e spune despre volumul sferei din punctul de vede.re al
ohservatorului aflat în repaus?
o.1.2. ô bara. a cârei lungime proprie este l 0 se mi~cli rer.t.iliniu ~i uniform.
eu viteza v fa\a de un observator in repaus. Direétia harei face un ung-hi <?o
eu direciia Yitezei. a) Care este lu?gimea cinematica l n ~arei ~in raP?rt ~u
observatorul faia de care bara se m1~câ)? h) Care este unghiul rp dmt,re-clmeot:,ïa
barei ~i viteza sa pentru observator?
➔
o.1.3. Un punct material se deplaseaza eu vit:eza ïJ (t'x, t' 1,,. t':) f_ata ~
sistamul de referin~a iner\ial (S): Oxyz. Un alt s1stem de ref.ermt,à mP-r~Lal
405
...
(S), O' x'y'a', se deplaseazl eu viteza u, paralelA ou Ox, fatA de sisiemul de
➔ .
referin~ (S). Sa se deduca viteza v'(v~, v~, v;) a punctului fata de sistemul de
referinta (S').
5.1.4. Durata unui fenomen carA se produce int,r-un punct fix in sisLemnl
de referinta (S'), O'x'y'z', este Ill' = 1.; - 1;. Cai·e este durata Ât = 12 - t 1
a aceluia~i fenomen pentru un observator solidar eu sistemul (S), O:ry::.. l'a\à
de care sistemul (S') se mi~ca rectiliniu ~i uniform eu viteza ; orientata dupa
Ox? A p l i c a t i e: v = ! c, Ât = 10 secunde.
o.1.5. In urma cercetarilor s-a stabilit ca particulele nurnil.P mezoni µ
se dezintegreaza sponlR11 intr-un electron ~i un neutrin ~i ca timpul de viata
al acestor mezoni, masurat in laborator (referentialül propriu) este --:0 = 2,2 ·
· 10-0 s. Admi\.ind cà ace~ti mezoni s-ar rni~ca eu o viteza-1imita c. HÎ ar pntea
parcurge un spat,iu rnaxim S = c. -r 0 = 660 m. ln realitate s-a deseoperit. câ
ai,tfel de mezoni se formeazâ în atmosfera terestra, dintr-o componentù a
radia\iei cosmice. la inù}~imi de ct~iva kilometri ~i ajung totu7i la SUJ.H'afaia
Pamintului. Sa se explice aceastâ aparentâ contradic\ie.
o.Ut O .mwa cosmicâ zboarâ spre o stea aflat,a Ja clistan~a D = 'i an-
- luroina, eu viteza v = _=:_ ·c; dupa ce ajunge .la stea, nava se întoarce. Sa se
!l
calculeze diferenta intre timpul inregistrat de un ceasornic solidar cu Piimîn-
t.ul f}Î li.mpul inregistrnt de un ceasornic identic, montat pe navâ, pentru timpul
s-eurs de la plecarP. pinii la înapoierea navei pe Pâmint.
· o.1.7. Energia unor cornponeriLe ale radia\iei cosmice este de 3 · to!) eV,
iar energia lor de repaus este de 10 8 eV. Ce distan\a pot stràbate ~cest.e particule
în at1n-ust'e1·â in mi~care uniforma, dacà timpu1 lor de viap in raport eu refe-
1·entialul propriu este de 2,2 · 10--<i secunde?
5.1.8. Sa se calculeze viteza unei particule a carei energie totalâ este de
10 ori mai marn decît energia sa de repaus.
o.1.9. Un electron este accelerat de o diferen\a de potential U = 106 Y.
Sa se calculAze viteza pe care o capatà electronul ~i raportul între masa pe
care o are electronul la aceasta vi tezâ ~i masa sa de repaus.
Se cunosc: m. 0 = 9,1 · 10-ai kg ~i e = i,6 · 10-19 C.
5.1.10. Energia relativista a unei particule cu ma.sa de repaus m0• este
E0 = m0c2 ~i energia in mi~care cu viteza v este E = mc 2 ~i impulsul p= ,n;,
a) Sa 8e st,ahileascâ forma relativista a rela\iei dintre energia tot.alà ~i
impulsul unei particule care se mi~cii liber.
b) Sa se calculeze energia totala a unui electron care· se mi~cii eu viteza
" = 3 • 107 ms-1 , maaa de repaus a electronului fiind m0 = 9,11 · 10-31 kg.
o.J..11. Sa se calculeze energia, impulsul, masa relativista (de mi~caPe)
fi freovent,a unei radiaiii eu lungimea de unda (în vid) "A. = 6 · 10-7 m.
5.l.t2. Sa se cafonleze frecv-ent,a minima pe care trebnie Rii o aiba radia-
µrle unui fascicul de lumina eare cazinrl pe suprafata unei celuJe fotoelecf,riee.
c•.11 fotocatodul din cesiu sa produca ef ectul fotoelectric. Lucrul de ex.traciie al
el.actronilor din eesiu este de 2·,88 · 10-19 J pentru un electron.
· 6.1.13. 1°. Pragul fotoelectric al fot,oca~odu)ui' unei celule este Ào =
= 0,60 µm. Sa se evalueze luerul de extrac~ie al unui electron. ·~
2°. Celula este luminata cu un fascicul de radiat,ii eu À= 0,50 µ.m. Car•
este viteza maxima cu care parasese electronii catodul?
3°. Sa se determine valoarea potentialului de frînare (anularea fotocuœa• '.
tului) in cazul luminarii eu 1umina eu À = 0,50 µm. :
4°. Radiaiia cu care este luminata oelula avlnd À = 0,50 µm, se aplioa
anodului celulei un poteniial U = + 50 V în raport eu eatodul care emite
electroni.
a) Care este energia einetiea maxima a eleotronilor care ajung la anod?
. b) Catodul primef}te o putere constanta P = 0,4 mW sub forma de
radiaW. Intensitatea fotocurentului de satura~ie ob\inut este 1s = 1,6 µA.
Sa se determine randamentul f otonio (procentul de fotoni care interactio-
neazâ cu electronii catodului). .
c) Care este puterea PA primite. de anod eare in final se disipa sub forma
de caldura?
5.1.14. 0 radiat,ie eu lungimea de unda À= 2,32 · 10-7 m cazind pe un
electrod de platina elibereaza un fotoelectron din suprafat,a acestuia. Lucrul
de extraot,ie a eleotronului din platina fiind Lex= 5,29 eV, sa se calculez-e
iinpulsul total primit de electrodul de platina in ac~st proces. SH. preciz.~..azu
cii fotoelectronul este expulzat dupa direciia fotonului incident ~i l~1 sens opus
aoestuia. Masa electronului: m = 9,11 • 10-31 kg.
5.1.15. 0 lampa de 50 candela lumineaza normal de la distan\a de 1 m
fotocatodul unei celule fotoelectrice, a ciirei suprafata emi~atoare este de
2 om2• Sensibilitatea celulei este de 10-~ A· lm-1 • Care este intensitatea curen-
tului fotoeleotronio?
5.1.16. 1°. Poten~ialul de extrac~ie a electronilor din cesiu este de 1,8 V.
Sa se calculeze frecven~a §Î lungimea de unda a pragului fotoelectrc, precum
~i viteza maxima a fotoelectronilor smul~i din cesiu prin luminarea acestùia
cu himina ultravioleta cu 11. = 0,254 µm. .
2°. Pentru verifiearea legii lui Einstein l?i determinarea constantei lui
Planck se lumineaza cesiu, aflat într-o celula fotoelectricii vidata, eu radiai~ii
cu À = 0,254 µm ~i se aplica între catod care constituie metalul ~i anodul
celulei, o tensiune de frinare. Ce tensiune trebuie aplicatâ pentru ca sa nu
soseascâ nici un fotoelectron pe anod?
5.1.17. Se concentreaza pe catodul unei celule fotoe]ectrice, un fascicul de
. radiaiii eu À = 0,546 µm. transportind o putere P = 1,515 vV; anodul celulej
debiteaza. in circuit un curent I = 2 mA. Curentul anodic este nul rînd "· ~
~O~µ~ .
1°. Care este randamentul cuantic "IJ al catodului?
2°. Daca anodul celulei se afla la un poten~ial negativ I V 1. in raport.
eu oatodul ~i daca facem sa creasca V (în valoare absoluta), de la O la U,
intensitatea i a rurentului anodic are ca valoare
Sa se exprime numel'Ï1.; aceasta dependentll.

C,.1.18. Suncesiv se l11minr.aza ~mprafat.a nnui fotocatod ou radia\-ii de
lungime de undâ ,,1 = 2 ,DO A ~i ), 2 =-~ 2 4;;0 Â~ Tensiunile de frlnnrP F 1 =
= 0.66 V, respectiv F 2 = i.26 V nnuleaza fotocurentul în fiecHre <lin cele
doua cazuri. Sa se calculeze:
1°. constanta lui Planck;
2°. lucrul de extract,ie aJ metalnlui fotocatodului;
3°. frecven}a de prag pentru metalul <lin cnre eslB fiîcut. fot.ocntoclul ~i
hmgimea de unda pentru care se mai poate obt,ine efect fotoelectric;
4°. impulsul total transmis fotocatodului pentru füicnre proces de inter-
actiune, ~tiind câ electronul oste expulzat dupa direc~ia de propagare a radia-
~iilor, dar in sens contrar.
5.1.19. Pragul fotoelectric al unui metal este À 0 = 4 000 A. Se Insu su
cada pe acest metal un flux de fotoni eu lungimen de undu ,. = 3 000 A.
Se cere:
1. valoarea lucrului de extractie a unui electron din acest metal;
2. energia cineLica maxima a fotoelect.ronilor expulzavi;
3. ,·iteza fot.oelectronilor;
4. irn pulsul fot.onului incidont;
5. masa fotonului incident.
5.1.20. 1°. Un fascicul paralel de luminu rnonocromatica de lungime
de undâ À = 5 600 A ~i care transporta un flux de 10 m W cade pe fotocatodul
unei ceiule fotoelectrice al carei prag este 1.0 = 6 000 A. Sa se determine:
a) P-ner~ia cirn~Licii mnximu a unui fot,oelectron expulzat, din fotocatodul
P-P]ulei în mmn luminilrii cll lmninù do f> 600 A lunginrn dP unda;
h) randamentuJ euanl,ic al ofp,cf,ulni fot,or.lrel,ric, ~1,iind eu anorlnl celulei
debit.eazi1 un eurent nu intonsitatr.a J = 4J> · 10-u A.
2°. Fosciculul do lumina de la punct.ul 1° catie pe o pri~mft de unghi A =
= 60° ~i oste deviat eu un unghl D = 30\ prisma fünd a~ezata in JlOZitia de
devia~ie minima. Se core:
a) unghiul de incidenia suh care intra fasciculul in prisma; ··
h) inclicele de refractie al prismei pentru radia~ia dota;
c) suh ce nnghi de incidentu ar t.rebui sa intre fasciculul in prisma pent.ru
P-n el sa sn reflocto totnl po cr.::1 de-a doua fata a prismei :'
3°. Fm~cimilnl cle ]umin:l de ln punctul 1° cnde normal pn o ret,ea de difrac·
t,ie. Sri Rn cnlculeze const.:rnt.a ret,elAi ~t,iind cit maximul do difract,ie do ordinul
al doihm Re ohsPJ'Yli 8Hh un unghi de 30° t'n\ii de normnla la plannl ret,elei.
fi.1 .~1. Si'i so dnl-orminP tPmper·nt-m·o ln nare energia cineticii rnedie a
moleenlPlnr 11n11i gaz pürfoct. t1!ÜP flgfllü r11 Pfwrgia fotonilor en lungimen de
nndà ,, :-= 0/i p.rn.
r>.1.22. Siî Re del,erminn nnmtîml df' fot.oni eu À= 0.6 !J.ffi aJ riiror impul8
t.otol estr. ugnl eu impuJ~ul atornuhii di• lwJiu ln lemperiümn T = BOO K.
5.1.23. Pc o rcten do difractie eu constnntn d = 3 · 10-6 m co.<le normal
llllfascicul do lumï"nri monocro-n·rnt icii !;-Î ~(l obt,in pe un ec_ran franje. Doua
ma:\.ime vecine sînt ohservate sub unghiur-ile (p 1 = 23°-15' ~i respectiv- <p 2 =
= 36°52'.
L Sa se calculeze energia ~i im puhm] unei rndia\ii clin fascicul.
2. Sa se calculezr. impuls ul totnl nJ fRRciculni carr, cn<le pe ret,eaua de
difraciio înt.r-o secundu, suprafa-ta ncesteia fiincl 5 cm 2 , iar intensitaLea fasci•
culului J = 3 • 10-3 W/cm 2 •
408
o.1.24. Catodul unP-i ce]ule fot.'l~ler.trice est.e ]uminat, eu rudiatii CU À =
== 3 500 A §i apoi se aplica o diferenF1 de ·potentia1 care frineazü 'total foLo-
electronii smul§i. Se lumineaza apoi acela§i fotocatod. eu o radiatie a oarei
lungime de und a diierâ eu 500 A de cea precedenta fiÎ se constata ca diferenia
de potential necesarâ frinarii fotoelectronilor este eu 0!59 V mai mare decit
cea de la primul caz. Cunoscind constanta lui Planck (h = 6,6 • 10-3, J •S)
~i viteza luminii (c = 3 • 108 m/s), sa se determine sarcina electronului.
5.1.25. Un fascicul de lumina monocromatica este divizat in doua fasci-
cule. Unul din fascicule cade normal pe o reiea de difraciie eu N = 500 trii-
' sa.turi pe mm, iar al doilea fascicul cade pe o celula fotoelectrica. .
Sa se detennine:
1°. lungimea de undiî )\1 a radia~iei monocromutice, ~tiinrl ca maximul
d.e ·difraciie de ordinul doi se obtine sub un unghi <p = 30q faFt de normala la
planul retelei;
2°: numarul total al maximelor de difraciie date de retea pentru o radiaiie
CU À2 = 4 500 A;
3°. sa se verifice valoarea constantei lui Planck, s,tiind ca tensiunea de
frtnare a fotoelectronilor este de 0,690 V in cazul radiaiiei ou À2 = 4 500A
§i de 0,415 V in cazul radia\iei eu lungimea de und a À 1 de la punctul unu;
4°. care este energia cinetica a unui fotoelectron emis de celulu. pentru
radiatia cu À= 5 000 À, daca energia de extracpe este de 2,3 eV?
5.1.26. Un izvor luminos emite lumina cu lungimea de unda À = 5 000 A.
Fasciculul luminos paralel emis cade normal pe o reiea de difrac~ie.
Se cere:
0
. 1. numarul fotonilor inciden\i pe re~ea in timp de 1 minut, dace. puterea
iz,-oruiui este P = 20 W;
2. constants. reielei de difrao~ie, daca maximul de difraotie de ordinul
al doilea se formeaza. sub unghiul cp = 30°; '
3. distanta dintre maximul central (de ordinul zero) ~i maximul de ordi-
nul doi pe un paravan pe care figura a fost proiectata eu ajutorul unei lentile,
cru oonvergenta C = 2 dioptrii;
4. se inlocuie~te paravanul eu o celula fotoelectrica de cesiu al cal'lli prag
fotoelectric este ;..0 = 6 600 A. Sa se determine:
a) lucrul de extraotie;
b) viteza eu care este emis un electron.
5.1.27. 0 radia\ie monocromatica are în vid lungimea de unda À=
= 6·000 .A. Cunoscind indicele de refrac~ie al apei n = ±a f}i. viteza de propa-
gare a luminii in vid c0 = 3 · 10 m/s, sa se calculeze:
8
1. lungimea de undâ s,i viteza de propagare a radia\iei in apa;

2. energia fotonului;
3. raportul dintre frecven~a radiatiei in apii §Î in vid.
o.1.28. Sa se determine potentiulul muxim la care se poate incârca o
sfera de cupru prin efect fotoelectric, daca este iradiata. eu radia\ii eu lungimea
de unda À= 2 · 10-7 m. Se cunosc: Lex-Cu= 4,47 eV, IL= 6,625 · 10-34 J · s
§Î C = 3 • 10 8 ms-l.
5.1.20. 0 celula fotoelectrica eu stratul fotosensihil d.in cesiu are pragul

~ À0 = 6 600 A. Celula este luminata eu luminii monocromatica eu "A =
cz=, 5 500 A. Sa se afle:
~09
i. viteza maxima a &leotronilor emi~i; · ..
2. energia oinetici maxima a unui electron, in condiiiile tn care celule1 ·1
se aplioa o tensiune aoceleratoare de 20 V;
· · 3. tensiunea de frinare oare trebuie aplicata celulei pentru ca sa se anule-ze
oomplet ourentul fotoelectronio.
5.t~so. 0 placa de zinc este luminata CU radia~ii CU ).. = 300 A. Sa se
calculeze pina la ce distan~a maxima de Ja suprafata placii se pot deplas·a
fotoeleotronii emiti, daca exista un cimp de frînare pe directia mi~oarii de
10 V/om, iar lucrul de extrac~ie pentru zinc este de 3,74 eV.
5.1.31. lntr-un tub de descarcare se gase~te hidrogen atomic; aces-ta
este iradiat eu o radia~ie monocromatica X astf el incit electronii atomiJor d-e
hidrogen treo in starea eJ!:oitata caracterizata de numiirul cuantio principal
n = 6. Prin revenire direct in starea fundamentala, atomii emit o radiat,ie
care cade pe o placa de wolfram aflata în vid.
Sa se calculeze lucrul de extractie pentru wolfram, ~tiind ca electronii
smul~i prin efect fotoeleotronic ramîn' pe suprafata placii de wolfram da.ca li
se aplicii un poten\ial de frinare de 9 ~ol\i.
5.1.32. Niels Bohr in teoria sa considerii atomul de hidrogen ca fiind
constituit dintr-un nucleu greu ~i fix in jurul caruia se rote~te un electron1
intr-o mi§care circulara uniforma.
Nucleul poseda o sarcina electrica pozitiva egala in valoare ahsoluta eu
sarcina electronului (e).
a) Sa se determine valoarea razei orbitai descrise de electron in jurul
• nucleului.
b) Cu ajutorul primului postulat al lui Bohr, sa se arate ca enea-gia s~tie-
µiuhti (nucleu-electron) nu poate avea decit valori discrete.
· c) Cu ajutorul 'celui de-al doilea postulat de cuantificare enunta:t de
Bohr, sa se arate ca trecerile atomului de hidrogen in diferite &tari de eQergie
sint tnsotite de emisia sau absorbtia unor radiatii electromagnetioe, ale caror
À
(_!_ -
lungimi de unda satisfac relaiia: ..!. = R 3
n n'~
j_) ,
R fünd o constantii,
iar n ~i n' numere intregi. .
d) Sa se calculeze valoarea constantei R (conste.nta lui Rydberg).
e) Sa se calculeze lungimile de unda extreme ale seriilor Lyman ~i Balmer
din spectrul atomului de hidrogen.
Se cunosc: masa electronului m = 9,11 · 10-31 kg, sarcina electronuhri
e = 1,602 · 10-19 ·c, constanta lui Planck k = 6,62 • 10-34 Js, viteza luminü
1
c = 3 · 108 ms-1 , - - = 9 · 109 mF-1 , respectiv ~0 = 8 85 • 10-1~ F'Jll.~1 •
,m:o ,
5,1.33. 0 radiaiie emisa de un ion de heliu (He+) la tranzitia electronului

acestuia din starea de ensrgie caraaterizatii de numarul onantic n = 2 pe
starea eu n = 1 este absorhita de un atom de hidrogen aflat initial in ~tarea
fundamentalil. In urma acestui proces 1 atoJI1ul de hidrogen este ionizat. Sà
se oaloul~ie viteza eu care paràse~te electronul atomul de hidrogen.
5.1.34. a) Sa se estimeze intensitatea curentului electric datorat mitcarii
electronului in jurul nucleului atomului de hidrog~n pentru orbita c.oreapun·
zâtoare starii fundamentale (n = 1) ~i stijrii eu n = 2. ·
h) Sa se calculeze intensitatea cimpului magnetic Ho in ~t!-pl.-~~i.
6,1.35. ln spectrul atomului de ~1th-ogen sint cuno~ct1,te lu11girqjle <:le
~dt a trei 11adia\ii: À1 = 972,6 A, À 2 = 1025,8 A ~i ¾ = 1215,7 ;\. Sa ~e
ealmùeze lungimile celorlalte radia\ii care fac parte din aceea§i serie a spectrului
atomului de hidrogen.
5.1.36. Cite radia\ii distincte poate sa emita atomul de hidrogen afl&t
ln starea excitata caracterizata de numarul ouantic n?
5 . 1.37. Sa se oalculeze frecvenia ~i lungimea de unda a radiatiei ceresptm-
zatoare tranzi\iei electronului atomului de hidrogen de pe nivelu'l eu nuniàrul
cuantic n = 4 pe nivelul eu numar cuantic n = 2.
5.1.38. Sâ se determine numarul cuantio n corespunzâtor stiirii exi3ita:te
a ionului de H;t daca, trecind in starea fundamentalâ, ionu! emite doua 1•adiaiii
consecutive eu À1 = 1 085 A ~i "2 ·= 304 A.
5.1.39. Sa se calculeze viteza maxima a electl'onilor care bombardeaza
anticatodul unui tub Coolidge, sub o tensiune acceleratoare U = 2 500 V
~i sa se deduca limita inf erioara a lungimii de und a a radiaWlor X oht,inute
ou acest tub.
6.1~40. Sa se calculeze energiile radiat,iilor X care au lungimile de unda.

extreme: À 1 = 200 A ~i À 2 = 0,01 A.
6,l.41. Sa se calculeze tensiunea de accelerare necesara. obtinerii intT•un

tub Coolidge a uno.r ·radiatii X cu lungimea d·e undii de 0,01 A ~ï'sâ se deducâ
raportul intre masa electronilor accelera-~i de aceasta tensiune ~i masa lor de
r.epaus.
5.1.42. Un atom de hidrogen afiat in repaus emite o radiaiie corespun-
dtoare primei radiaiii din seria Lyman (n = 1, n' = 2). Sa se calcùleze
viteza de recul a atomului.
ii~l.43. Un fascicul paralel de radiaiii X eu lungimea de unda de q;4 -A,
oa'Ztnd pe suprafa\a plana a urmi monocristal de nichel, da un prim maxim
Qij difrao\ie dqpa o direc~ie ce face un ungh-i cp = 58°. Sa se deterrriine distan1,a
d dintre planele reticulare ale re\elei cristalului. ·
6.VJ4. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie asociatt:
1P unui electron care se mi~câ eu viteza: a) 10~ms-:-1 ; h) 10'mr·-t,
c) 106 ms-1 ;
2° unui neutron în mi~care eu vit~a: a) 1~ ms-1 , b) 10i ms-\ c) 1:0ll ms-1 ;
~ unei bil~ IQ.etalioe de masâ fflt> = io-4 g 1n mj~c~re cq viteza dQ 10 rrn.,-1 •
Se mmo~: me= 9,11 · 10-ai kg,~ = 1,67 · 10-27 ~g, li= 6,6~ · 1(»-34 Js.
5~1~45. E1wrgia de legàtmii a nucleului de ~He este E = 28,3 , 10 11 electron-
volii. Se cunoal}te masa · protonului Mp = 1,007276 uam, masa neut:ronnlui
Mu= 1,008665 uam. Sa se calculeze masa atomiaâ a heliului.
5.l.-!6, 1°. Fisiunea unui nucleu de uraniu (1135 U) se face eu o dimjnuare
a ma..sei Am :i= 0,35 · 10-:17 kg. Care este energia E eliberata in acest proces
de fisiune?
2°. Se foloseste uraniul (2~U) drept carburant într-un r.eacto1 nuolear.
1
~tiind ca in re~ct~r ~ produc N = 1013 fisiuni pe centin1etru euh ~i s~cunqa

~i ca volumul util al reactorului este V= 0,i m 3 , sa se oalculeœ pv.terea
eliberata.
3°. Ctti a:tomi exista in 1 g de 233 lr (numarul lui Avogadro este N= 6i02 ·
•10 23 mol-1 )? Reactorul contine 20 kg do uraniu-235 ~i acesta se sehimba
cind jum.u.tate din atomii de uraniu au fost fisionati. Su se spuna la ce interval
de timp de functionare se schimha combust.ibilul (Ul'aniul). . ·
. 4°. Energia furnizat{t de reactorul de la punctul 2° ulimenteaza o ma§ina.
tel'mica ce funciioneaza intre tempcratul'n reactorului. T, = 500 K ~i aceea
a mediului ambiant. T 2 = 300 K. ~t.iind ca randamenlul ma~inii este jumii-
tate <lin randamentul unei ma~ini ce m· t'unctiona dupü cidul Carnot, între
acelea~i temperaturi, sa se calculeze puterea ma~inii. ·
5°. Ma~ina de la punctul l.1;0 serve~to la propulsarea unui submarin. ~tiind
ca rezistenta opusa de apa la sèufunclarea submarinului este de ,forma R =
--: Kv 2 eu J( = 4 -10 3 kgm-1• su se calculeze viteza atinstl de submarin, ma~ina
funct;ionind eu puterea inLreaga pentru invingerea I'ezistentei apei.
a.1.47. Cunoscind masa protonului MP = L00ï825 u! rnasa neutro-
nului jlfn = 1,008665 u ~i masa unei pac·ticmle rJ. J/JHe = 4,002603 uam
s1· ·1 u = 10-a
. k-2', sa.., se d et,errnmo
. . ce
enerb21a l leuutura ~ . , pentrn o llarh-
.
• 6,02 • ·10:m ...,. . . .,
culâ rJ. ~i energia eliberaUi in reac\;ia:
iD + iD ➔ !He.
ü.l.48. Un nucleu al radioizotopului 200 Po, ini}ial in repaus, emite o
particulii a. de energie cinetica E = 5,77 MeV. Sa se gaseascii viteza de rec:,ul
a nucleului rezultat in mma dezintegrürii. Ce fractiune <lin energia eliberatii
tn acest proces reprezintu energia de re·cul?
5.1.49. Radioactivitatea unei sari de radiu, datorita dezintegrarii atomi-
lor de radiu 226 Ra, se caracterizeaza prin dezintegrarea, in medie, a unui atom
<lin 2 300 in timp de un an.
l 0 • Sa se determine numarul de atomi dezintegraii in interval de o oi;a
dintr-o sare care con~ine 1 g de radiu.
2°. 0 particula rJ. emisa prin dezintegrarea radiului pu.trunde intr-un cimp
de induc~ie magneticii B uniform ~i descrie o traiectorie circulara de razâ
r eu o viteza ·v, constantii in modul. Sa se serie relaiia: Ea. = f (q, B, r, v.).
3°. Un gram de rac.liu disipa in timp de o ora o energie de 35 calorii
rèprezentlnd, practic. onergia cineticâ a particulelor :x.
a) Sa se calculeze energia cinetica u unei particule e1..
b) Sa se oalculeze viteza particulei et, folosind rezultatele de ]a puncliu]
2° pentru: B = 0.965 T, r = 40 cm ~i ({ = 3,2 • 10-1 C. °
c) Sa se calculeze masa ma. a unei particule rJ..
ü.1.50. Nucleele radioactive artificiale 32 P ~i 131 I au tjmpuri de iuju-
mata\ire aproximate eu 14,3, respectiv 8 zile. Considerind ca in momentu1
initial, numarul de nuclee radioactive de iod esle de doua ori mai mare
decît numiirul de nucleo de fosfor, sa se calculeze dupa cit timp numarul
de nuclee ramase nedezintegrate se inverseazâ.
o.l.ol. Un gram clin cenu~a unui os güsiL eu ocazia uneisapaturiar·heologice
produce cinci dezinlegt·ùri ~- µe iniuut. ~liind ca un gram din cem1~a unui us
recent produce -13 <lezintegrâri ~- p0 ,ninut ~i ca timpul de injumatatiro ul
radiocarbonului 1!C este o 650 aui. ~e cc1·e:
a) virsta osului gâ8it in ~apHturi;
b) ecµa~ia reac\iei de dezintegra1·e a 1 ~C si ·dteza electronului emis. ener~ia
cinetiea a acestuia fiind de 156 keV. ' · "
412
Se negliJeaza variat.ia relutivista a masei eu viteza. Se dau: Jn 3 == 1,09861
~i masa èlectronului m,6 = 9 • 10-31 kg.
5.1.52. 1°. Ce izotop se formeazii în urma dezintegrarii izotopului radio-
activ 226 l\a prin cinci dezintegrari a ~i patru dezintegrari ~?
. 2°. Cite dezintegrari oc ~i ~ sufera 238 0 care se transforma în final in izotopul
stahil 206 Pb?
210
5.1.53~ Prin dezin~eg1·area nucleului Po {<lin starea fundamentala) prin
emisie oc, acesta expulzeazâ particule oc cu energia cinetica de 5,32 MeV sau
dè: 4,50 MeV transmutindu-se in nucleul 200 Pb in starea fundamentala ~i,
respectiv, intr-o stare excitata. Sii se determine frecventa fotonului y emis
de Iiucleul excitat pentru a trece in starea f undamentala.
o.1.54. Un radioizotop cu cons-tanta de dezintegrare À1 se transmuta
intr-un ait radioizotop de constanta i.2•
Admiitnd ca la momentul iniiial, preparatul con\ine numai N 1 nuclee
<lin primul izotop, sa se determine numarul de nucleo din cel de-al doilea izotop
in funciie de timp.
o.1.55. N ucleul <le sulf ~~S ciocnit de u.n neutron se ti-ansformii într-un
uucleu du fosfor radioactiv 1iP eil)i~ind un proton. Izotopul 1BP* emite
radiatii~~ cu.energia E = 1,7 MeV avînd timpul de injumatii\ire T = 15 zile.
, 0 anumita cantitate de suif se afla intr-un calorimetrn cu capucitatea
calorica C = 103 J /K ~i prin bombardare cu neutroni, radiatiile ~ emise in
timp de 1 minut ridica temperatura în calorimetru eu A 0 === 81,6 K. Se negli-
jeaza pierderile. Se cere:
· a) energia reac·tiei de formare a izotopului ~!P ~i schema acestei reactii;
· b) cantitatea de suif cure a fost iradiata cu neutroni, §tiind eu atomii de
sulf sint ciocniti în proport.ie de 1/100 ~i ca toate 1·adiaiiilo ~ au aceea§i energie
de 1.7 ·MeV. ·
Se dau: .a/pa, = 31,98409 u; .Mn = 1,00898 u, 111::;u = 31,98224 u;
Jlp;. = 1,00759 u; 1 u = 931 :MeV; NA= 6 · 10:l3/mol.
5.1~56. lzoLopul fosfoJ'Ulni 32P cmite radiatii eu energia de 1,7 MeV;
sa. S.i3.. palculezo
cantitatea do fosfor necesara asigurarii unui debit de caldura
de 10 W, considerîml ca toata energia I'adiat.iilor se transforma in ciildura ~.i
cunoscîn<l perioada de înjumattL~irc a :.iip, 1' = 14,3 zile.
· 6.1.&7. Un nucleu aflat intr-o starc do enel'gic excitatii poatc sü emita o
radiatic eJecLromagneticii trecînd in starea fundamentalü. Comüderiim un
nucleu de 57 Fe intr-o stnre excitata ~i p1·esu1mnem cii ini~ial, nuclenl este in
repaus. Cînd nucleul emite radiatia electromagnetica, el sufera· un recul tlupa
directia ~i in sensul opus cfüectiei dupa care este emis fotonul. · ·
1°.. Cai·e este frecventa v a unui foton de energie 14,4 keV ~i lungimea
de und a a radiat,iei cores punzatoarc?.
2°. Care este impulsul nucleului datorat reculului atunci cind emite
1
radiatia de frecven\a v :> .
o.1.58. 1°. Care este in l\IeV energia de legatura per nucleou, in nucleul
oxigenului 130? ·
2°. Care este energia necesara pentru a smulge un neutron <lin nucleul 1go?
Se clau: masa protonului .J.llp = L00,28 u·am, masa neutronului llfn =
=·. 1,00866-uam.. f. uam·= 1,66 · -10- 27 kg, '1 eV= 1,602.10-10 J, masa nucleir.'
}~,.~10. __ _____ 15,9949 uam §Î masa nucleului •go = 15,0030 uam. . · ·
5.1.&9. Cita anergie se degaja prin fisiunea unui gram de ,iu, daca
consideriim ca randamentul este de 5% (din o suta nuclee, numai cinci imferâ
procesul de fisiune)· §Ï la fisionarea unui nucleu se degaja 200 MeV?
o.1.60. Se introduce o cantitate m = 10-5 g de radin în centrul unei
sfere de sticla, de razii interioara' 8 cm. Pe o por~iuno din pel'ctele interior se
aplica un mie ecran eu sulfura de zinc carc e~te obsHrvat eu un microscop.
Sfera este vidata. _Radiul emite particule Œ in toate dir·eetiiJe ~i do fiecare.data
otnd O& particule. atinge ecranul, se observa o scintilatie. Pe 'fiecare element
de ecran, de suprafa\a 0,01 mm 2 , se observa 19 scintilaW in 100 secunde.
1°. Sa se calculeze numarul de particule Œ emise de un roiligram de radin
tntr-un minut. .
2°. Partioulele Œ poarta O sarcina electrica pozitiva. Armatura unu(
condensator ou capacitatea de 10-11 F capteaza jumiitate <lin partioulele Œ
emise in vid de 1 mg de radiu, cealalta armiitura a condensatorului fünd
legata la pamint. ln timp de 1. minut, diferent,a de potent,ial intre armaturile
condensatorului este de 147 V. Sii se deduoa valoarea sarcinii unei particule ci.
3°. Volumul de heliu (masurat in condi1;,ii normale: t = 0°C ~i p =
= 105 N/m2) degajat in timp de un an de 1 mg de radiu este 0,172 mm3 •
Din datele problemei sa se determine numarul lui Avogadro, adioa numarul
de atomi de heliu con1;,inuti intr-un atom-gram (volumul unui mol in condit,ii
normale fiind VO = 22 400 om3). Sa se calculeze masa unei particule Œ.
4°. 0 masa m' = 0,1 g de radiu introdus într-un calorimetru degaja o
oantitate de oaldura de 14 calorii pe ora. Considerînd ca 90% din aceasta
caldura provins din energia oinetica a particulelor Œ, sa se determine viteza
acestor particule.
5.1.61. Consideram o cantitate m = 4 · 10-a g radiu pur.
1°. Sa se determine numarul n0 de atomi de radiu cont,inuti in aceastii
cantitate (Ra226 , N = 6,02 • 1023 moI-1 ).
2°. Timpul de injumata.1;,ire al radiului este T = 1680 ani. Cite nuclee
nedezintegrate vor ra.mine din e~antionul respectiv dupa sourgerea flnui timp
egal ou T? ·
3°. Consideriim cala momentul t = t 0 = 0, numiirul de nuclee de radiu
nedezintegrate este n 0 , iar la momentul t = t 0 +
dt, numarul acestora a scazut
eu dn = Àn 0dt. Sa se determine oonstanta radioactiva À pentru acest element.
4°. Sa se calculeze masa ô.m, din cantitatea m <le la punctul 1°, cu care
a scazut aceasta într-un an.
5°. ln acest interval de timp, masa m de radiu a eliberat o cantitate de.
ciildura Q = 2,05 · 104 .T. Sa se evalueze variatia relaLiva a masei, produsa
de reao}ia nucleara: Ra=> Rn+ He.
5.1.62. Un nucleu de uraniu 2~iU, prin bombardare eu un neutron An,
se soindeazii (fisioneaza) in doua nuclee U§Oare eu eliberarea a 2 sau 3 neutroni,
care la rindul lor pot provoca fisiunea altor nuclee de uraniu.
1°. Printre reacWle obi~nuite cita.ra:
2
11u + ân + jSr + 2 An;
➔ &1Xe
9
2
ilU + ân ➔ 1t~a + ~:Br + 3 An.
Sa se determine A, Z, A' ti Z'. ·
2°. Fisiunea unui nuoleu de uraniu-235 se face in medie eu o pierd.ere d&
maea de 0,21 u.a.m. Ce anergie se degaja prin fishmea unui nucleu? ··
414.
.. BIZOLVJ.m
6.1.,.l. a) Do se define~t-e prin dii!eNJnt,a absciselor &xtremitê.tilor dfarnetrului: D 0 =-

ça: ~2 - Xi· ·
Diameti•ul D mAsurat de ohservatorul aflat tn repaus este
D = Xg- Xi•
•
• Folosind relatiUe (5.1): Z2= Xg - Vt3
------, x1 X. - _vtt
= __,.:..J_._......,.,_,,__
v'1-(:r V1-(:r
\f1-(:)'
admittnd câ observat~ vizeazl simultan ce~e doui1 extremitâti (x2 ~ :ci) re•zul1a t2 - e,_ ==
.
;-- 0 ,p Do = V r
œs - ..xi
t - (: sau D ~
D -i. /
• V
(v
1 - --;;
)a .
b) ln ce&a ce prive~te volumul sferei, din punctul de vedere al tlbservatorului aflat

tn repaus, sfera in mi~care apare deformatêl, deoarece numai diametrul de pe directia
mi~ârii suferâ contractia, tn timp ce dupâ z ~i y nu se contracta. Sfera apare ca un
e)ipsoid de revojupe de axi micâ b = ~ = ~• v' r 1 - (: (dupâ direc\ia mi~ciirii) ~

axa mare a = Do invariabil4.
2 .
6.1.2. a) Luînd ca axâ x paralela la directia de mi~care a bazei ~i axa y perpendi-

culara pe aceasta (fig. 5.2) se poate scrie: l 0 .x = l 0 cos èp; l 0 .y
= 10 sin 9.
1n raport cu sistemul :cOy (fix), avem
1,, = lo cos,;, V 1 - (: )'; Z,, =1 0 a.in cp
Z. = li + ~ = 15 cos~ cp ( 1 - ~) + ~ sin= ip,

sau
l = l0
V -1 -
V::.
-:- cosll cp.
c~
(S)
o-------------x Fig. 5.2.
415
l 11 I O sin !?o tg :ro
b) tg cp = lx = -l-co_s_'-,....-1-/=1=-==~-~ = -1/1. ~ ~~~ ,
11 TO \1 c2 1 c2
aùic:a. unghiul füout cle directia barci eu directia de mi~care cre~te pentru observator\ll
fotà de care bara so mi~cà.
5.1.8. Diferentiem formulele de transformare ale lui Loren ll peu lru sistemul (S1 ) ( i"i. l):
2
dx - u.dt dt - u dx/<:
dx' =- -- , dy' = dy: dz' = dz, dt' =- ----
Vl - t lf-1 - r
-:s.
~i intruoit cornponentele vitezei i/(x', y', :/j ï:>iut:
, d.r.' . dy' d:'
t'x = dt' ' Vy = -, V::=-,.
dt' dt'
rezul lu
i~ --;.r
V~=-----,
d.z: - udt
Vg= -----,
l
ùy ·' t -- c-·.;-
t';: =
l/
dz · 1 - -.~
c:-
dt - u <lxlc:: dt - u dx/ci dt - u dx/c-:.
~i divi.zînd numaràlo.l'ii ~i uumitorii priu dt:
t'.\: ~-- Il,

t'y
l/ -u2
1 -- -·-
c2
t·z V1 _t
V:c=
1 - uv.-ç,c::
i·v =
J-
.
u,v_-ç/c'J
' t·.:: = --,-----
-1 - uvx/c3
i.t.4. Folosind formula -¼a din (5.2) care da timpul t in func~ie de t':
,
t' +~
c2
t=----
se ubtine:
t'2 ï ' .x1') · l2• - t1• + -V ( X!!• - Xt')
.c-;r:- ,r2. -
( t"t ï ' V,
c:s c:.
~ = ta - 'ti = - - - - - - - - - - - = - - - - - - - - - -
1/1 -
.
~~
~
l/-1
~
- ~~
~
.
~i daca fenomenul ~e produce in punctul de abscisa x' = x; = .z:; rezu!Ui.
~l' ·10
tlt = ---- - :-;=====:::::;:- = 15,2 secunde.
1/~
·1 - ë2- li. - ~; ttc;•_,!·
- c::
Ceasornicul solidar eu sislemul (S)-Oxyz müsoara un timp mai Jung decît timptù
propriu.
6.1.o. a) .Aparenta contradicpe este explicatu dauu tincm seama ùe faptul ca timpul
n,, ·este acela.~i pentru loate sislemeJu de referintu.
'l'impul dt:: viup al mezonului µ cure vi11e din atmosferil este -r0 = 2,2 • 10· 8 s in
ra port eu r~foren tiaJul propriu, reforenifaJ care odata eu parlicula s~ deplru;_~~zil eu·
vileza v pt: cart: o vom lua egala eu v = 0,998. c (ruai mica decit vileza Juminii in· viqJ.
416
Timpul 't" marcat de ceasornicul observatorului din laboratorul de pe Pamînt este dat de
2,2 • 1.0-a
'To
-. = ----'-- _ - - - - = 32 • 10-~ s, timp în care particula poate sa p~curga eu
--v-2 0,063
V
1 -cs-
viteza v = 0,998 c, o distanta S = v • 't" = 9 580 m.
b) La acelru;;i rezultat se ajunge dacA. _se tine seama de erectul de contractie a
Iungimilor dupâ directia mi~arii. Spaµul S = C't"o = 660 m este un spatiu exprimat ln
raport eu rererentialul laboratorului, fata de care particula se aWl tn mi~care. Spatiul
propriu S0 în raport eu referentialul propriu al particulei {fata de care aceasta este tn repaus)
este dat 'de
s
So = -=====
V 1 - ::
tn care v = 0,998 • c este viteza eu care se deplaseaza referentialul propriu al particule,i,

deci viteza particulei rata de referentialul laboratorului, i,i rezulta
S0 = -660
-= 9 580 m.
0,063
5.1.6. Daca admitem ca nava s-ar fi deplasat uniform eu viteza v, timpul în care
2
nava a pareurs distanta D dus-întors înregistrat de ceasornicul de pe Pmnînt este 't" = D ,
V
acesta fiind lcgat de timpul propriu (înregistrat de ceasornicul de pe nava) prin re~atia
(5.6) : -. = ~- Diferenta dintre cele doua timpuri estes
V 1 - ?r
c.,. . ..
ll-r = -r - 'To = 't" - -.

V~ êi' = f V---:;;);;s =--v- l
1- 't" 1- 1 - 2D 1 - v~J
1 - ca- :
!i't" = 2·1. 36?. 86 400. 3 • 1os (1 - V1 - J= 4 379 zile.
~ • 3 • 10~ 9
3
E mc1
E 0 - m 0ca -
1
5.1.7. Din raporM - - - - - - - - = 30 rezultl
1 - c'
v~
V = 0,9994 • C = 2,9982 • 108 ms•!.
Distanta stri\batuta este:
S = -w = __T_ov_ _ = 19 787 m.
--;7
V·1 - c'
5.t.8. Energia de repaus a partic~ei este E 0 = moc', iar energia total4 E =met=
-E = -=====
1
=
v3
10; - = 0,99; V= 0,995 • CJ
Er, V1 -1Pcl- ~
• = 0,995 • 3 • 109 = 2,985 • 1.01! ms·I.
21 - Probleme de fizica 417

Jt;·:q :,- tJ,!I ·•1t. ·,f_, !1nill'111;:;:•j·, ·,L, l•:ïl;,::·_1J'}·:oi; 11i-:11n·iq
_ ~2=p2c2+~
:•ij...-:, i'i:Hjl1!:! l:;1-.JJ ·:[•;·_) . ·1Jtitl, , ..:i,
h) Variatia relalivista a masei eu viteza, pentru viteze de ordi~uL~ bste neglija-
··, 10 i
• os a•·-3 31 • 1·0•19 ~
3 1
6.1.11. e = hv = h •-~ = 6 62 • 10-34 • t-6•-:ro=-1.~-
1 k:'\"'1 ' 1 '•· ,.,- :· - -'-;.._- -·.,- l,1,·Twp;·1 nill ,';.l.i:
~-1· 1 ... •111",\ (;:\.
. ·- 1
hv h 6,62 • 10-3, 1
)p 1 = - = - = - - - - = 1,106 • 10-27 kg• m •s-1.
C _;h:,:i '!IJ 6~--~9:~:: - 'j. 1'1:1!•!,•l - .,
e hv h 6.62·10· 34 :·it~·1 i:)Hli;di':·ù;,: 1;!01:l~i1[

m = -:;-
c~
= ~
c~
= --
c•À.
= ·
3.·10 8 •6,10·7,,.,-:-
= 0,37 • -10- 35 kg \IDasa de riii~are).
.
• IIJ ·.•".. •;j -' --- ----. · •.: I,
E C 3•108 i
v= -h = -1. = 6~ b
~ 10- 1 7
5 • 1014 Hz.
• \\
~lc.:.1:
···,-,i~ :l·,1,.,,, 'Lii:-::. :: . ·;•.1
• 1 ! j '
'L;.~'' ~-- ~(ss•J':iO..:iJu·11,·i;:'
< '\• " .
I ,. •·11i,q·,·1
1 '
·,t, ,i-'.l.il
u. • ... iv0 = e.x; v0 = - - = -'------ = 4 3 • 1014 Hz
h 6,6 • 10-H '
I'.
. ,
o.1.1a. 1°.
J;·~1'' 1; .. ,,, ·~•ff~ '.·"·'·' ... , - ·~

) ..
1'\ !\ .t 11·,.,: ""
.i ,. , _'\ li111
puntnd v = .!!... , ob\ine~ ~- ~ ..,

À
V="' /2•6,6•10-20 =a~~:3 .11,(r~~-~~11 )Î;:•i'.q :o1.-i:,1d

9. -1~,.,.V. "
3°. Pentru anularea fotobdr~ntuliii,\iëcl â' f~tnArii' r~toeiectron~or astfel ca ace:jlia
sli nu aju}!gt_p~-~!!~~..,_~i~J~gea ~f~~tajui r_ez{!\Ui.~, , ... ,....
/·•·r,f•,,;:-•'.:::.:: ··,•;:- .. -:d·:·,,.,;.::·,~-- . · 1
= --· ---mv 1 · • · ·· ·· mu~ -----6 '-··fof-"01 I' · ·
--·-,d:: -eUô,'~ adicâl ·U~ == -- c:: ' '. o· td :V • :.:: .. :: ~,
:'.:'
l\
2 2e 16• 10-19 , • ·
.1 · ~;.:. :-1 \:.-il t " ;'. ~::
4° a) Electroni\ïf1r .a~ ,en~~g~~-:~~~en~,.~~;~t~r!(~o:~~~tR~ Sfi;?.~1sfn1r:~~~ care
piirasesc catodul c~H~~~fr~i~-l~i~e_t\Ç~r1!1~~-â -~ii2:·ev~\ir. '.: "· ~2 (
Aplicînd teorema energiei: .!. mv 2 - .!. mtff·4= ~V/'tl,t).t'uhdtid ,i ··:: 1 , ·,

1
,:li~ 1•·<1 11 I
• J..\'. J.1!
2
-
, f-,.' ( 2 '
c: •"!• [ •
.
Vf ! i
.\
: mv' = eU +I,i!~VB FT :1,6,_,J ,tt\in>• ,5Q1rf-J'~,,/· !P1rP ~ia,P:7.•:/10:1, J;, 1.1.i:

1
De remarcat câ e,nérgiil•cinêtiàa-cu-ri~~-~~~~~ë!e~ectr~riii cafodul pe seama energiei
primite de la rotoni este practic neglijabilâ."(ctFcfoti~'brdine mai mica) tn raport eu energia
primita. prin accelerarea produsa de diferenta de potential într1umpd1~i catodl, ;.• 1::: :..',i::i
b) Din valoarea puterii primite de CP.-~P~:~e la f~~xul de radiatü putem deduce nu-
mArul fotonilor care cad pe::~tod 1 tntr-o secunda:::: .. .. ·1;•\
.. t-:u l • (,;: J t.V
- • . .:..... P_ . . ..
: :,J,._., J!i:-r,~,;,.!/Ji\l, i~l;-r.'Hrvi•ll:r '•'tl:•, !(·,:-; !!ii!jr•,-ir,•r , :;:·!·111.:l.
Din valoarea intensitatii fotocureni'uiui vde saturatie putem deduce numarul de

totoelectroni cxtr~i din suprafata catodùlui in unitatea de timp:
: •,t .._•1 ,.,Ji11o·i t·:rl·mli,'! 1·, i".n1 i;; bl1t i ·,i hni 1 ;;i~·1·111•1 i1
la = n' • e, n' = -! .
~- ,;\ i,-.' ··- v,•\ ~- ~-,,,,, .
De unde, randamcntul sau pr~càntul de fotoni utiµ {care~înteractioneazâ eu electronii
din metal) este: ,- ·. ) . ··,••,:~-".:i.:i-\
• r.lil 1•~tl [ -n··
__ -_l11h.-·-·
._ _ ,..,,,.,
n .,..,.,. 'p • e \"T'
ob{
'
' -
-
·:1\;._¼·
u ·da:·,
o•
;;·1,:J,;·1•,:; J; illl:/l;i,I J;.\·ofJ'/
: ·,!> i: li:h ·,:,-;•1 ·,-ri:nhï ·,l, w,rr;ii .... 11-.T .c~
c)Deoarece, chiar în cazuJ Ium.inarii unui fotocatod eu lumina monocromatica, nu

to\i electronii sint cxpulza~i eu ac,e~~ ·ehergitf cinctiba~' à<leasta variind practic între va-
"'jr. ...,
loarea zero ~1. o vaI oare max1mu

. x. -
mvi'nnx
- - = h" - . I caz, pu terea.p,;rn:n~A:
L ext• Î n pr1mu . .
2
de anod ar fi P 1 = n'eU = l 8 U = 8 • _10- 5 ; W,,.aceas.ta pi:ovcnind de la generatorul electrlc
care produce poten\iaiul acceleralor 1ai arl.o4ùlüf. Îri.,cazùl ~lectronilor care pürüsesc catodu_\,
eu energia maxiin~, puterea pe care ru.- p_r~mi_.:'o_ ~n~dul ar fi P 2 = n' • 8,07 • rn-~~ = 8,07 ·
•10-6 \V. :;,~;•,jl', i.- ·1n1:·r'.l't:·1I .,,n,. !1!'HII 1•1t)1;d11.-: !J'. 1!1d1d •n;;·,·,îl .-·: .-;1.1.;.
1
1n conclu;i,~, pu~rea pr~\â de anpd: estei,~upJinsli tntr.~. acest~ valori:

•'''°·''!, .1 \fl • -· •. · ,'11:,--··· · --~~ - --- 6 ··- ... ...: Vl\. ';l
a,~,ip-_6 n , P, ~ 8,P7.,G10-- W. ,;;
i.t.H. lmpulsul primit de electrodul de platinA este datorat impulsului fotonului
incident {Pi= ~} anihilat tn metal §Î impulsul echival,ent celui cu care pleaca fotoelectro-
ou\ (pz= mv).
Din legea eCectului fotoelectric scoatem viteza eu care pleacâ electronul
hc mtill 2(hc -_LexÀ)

y=Lex+ 2 • V=
V __ .....;.._... •
,,,, • À
Impulsul primit de electrod cstei
p=T
h +
m
v~(hc - LexÀI.
m·>.. '
p =
6,62. rn- 3•
2,32 • 10-1 + g,u
• -a~
10 .
V 2(6,62. 10-34 • :J. 1011 _ 2,32. 8,46. 10-~,
9,11 • 10-!A • 2,32 • 10-! ::::r
= 3 • 10-21 kgms-1.
6.1.15. Fluxul luminos primit de celula este: cI> = J • â n;

â .{l = 2 • 10-• sr; cI> = 50 • 2 • 10-• = 10-3 iumen.
Intensitatea curentului fotoelectric este:
i= 10-0 • 10-a = 10-7 A= 0,1 µA.
6.1.16. 1°. Frecventa prag v0 rezulUi din hv0 = eU, adicA.
eU 1,6. 10-111 • 1,s = 4,35 • toit Hz,
Vo =h = 6,62 • 10·!!
lungimea de undA de prag

C 3•1~ .
~ = - = - - -11 = 0,69 (J,ID.
Vo 4,35 • 10
Energia corespunzUoare unei radiatii considerate este i
hv = 1re
À
fi energia cineticA. maximl a Cotoelectronilor este:

1
-mv2 = /i(v- v0 ) = h cÂc,-- - -À ,
2 _ _ _ _>-o>.
2
viteza max.imâ a acestora este VM = "'I / Jre • Âo - >.. = 1 020 ms·1•
V m ÂoÀ
2°. Tensiunea de frtnaro este datâ de:
À -À
eU = h(v - v0 ) = kc--, 0
ï.J..
de unde
U = -1re . -
Â -À
- = 3,1 v.0
e Âo • À
o.1.17. 1°. Fiecare foton al radiatiei incidente transportâ energia:

e: = hv = hc = 6,62 • 10- • 3·10
34 8
c: 19,86 • 10_~! Jo~e.
>.. 5,46 • 10-1 5,46
420
Fluxul de putere P = 1,515 W transporta deci
N = 1,515 • 1019 fotoni.
19,86
Fie '1J randamentul cuantic; N fotoni provoaca. emisia a n = 1JN electroni, fiecare
din a~tia transporttnd e = 1,6 • 10-19 C. Intensitatea I a curentului debitat este: I .==
I. .
= '1)Ne, de unde '1J = -N•e
- , sau numer1c:
= 2 • 10-a • 19,86 • 10-19 = 3 • 10-a = aoi00•
1l 1,6 • 10-u 1,515 • 5,46 .
2°. Curentul anodic se anuleaza ctnd V= U, adicli. atunci cînd energia cinetioa.,
1
mv 2, a electronilor care se tndreaptà de la catod spre anod este egala cu lucrul eU, efec-
2
tuat contra ctmpului electrostatic~
.U = _!_ mr,S •
2 e
ln conformitate eu J,egea lui Einstein, aceasta anergie cineticâ este diferenta între
energia s = !!!!. • a fotonului incident ~ energia de e:xtractie, L~ = hc , >.o reprezenttnd
À Âo
pragul fotoelectric.
Rezultâ
U =- hc(1- - -1) =
e À Âc,
O,tâ5 V;
avem deci
i=
17-)A.
2•10- (1 - -0,457
3
1
-
2
mv1 = eV1•, 1
-
2
mv2 = e
V 2,• h = e V! -
-----,
V1 _
Yi - - ,
C
c • Va=-;
2 2 Vs - V1 À1 Àz
h = _!!_ (V2 - V,)0,1 • Àe) •

C ),1 - ~
1,6 • 10-19 0,6 • 2 790 • 2 450 • 10-20

h = . . ;.3. ___
• 10.s
--'--------- = 6,43 • tO•H
(2 790 - 2 450) • 10-M!
J •S
sau
Le%= 6,43 • 10-34 • 1,0752 • 1015 - 1,6 • 10-19 • 0,66 = 5,86 • 10- 11 J.
mt12
3°. Pen tru frecven ta de prag: - - = O.
2
Le:x:
Le:,:= hv0 , Vo = T'
5,86. 11
9o - _.;, _ _10-
__ = 9,1H • 1ou s·Z,
- 6,43 • 10-a&
c 3 • 108 = 3 292 • 10-~ 0 m se 3 292 A.

~ = -;; == 9,U(l • 10\~
421
, 0• Pe1ectrod = Proton - (....l.'hiévP===·j1+··,heti~ :-. i · ' 1 •-=-- 'l .,., •hq '::•
. -hv ·: ·.. i 1 ·r_ 2

P1 =Pi+ m6V1'±=''-11
C
+· met11 ; t• .;,_ m8v1 = hv1 - Le:;
· · 2
, .. :·.r
t~, ...· 1.~ ,'..~ •• ,\. ,•·:~•t .. /' ,,·
;----- \ : :_,. ,••· ►• ; ~-J ··!, >·'

,,'.,. ,
urmînd acel~i ral,ionament obtinem 1

- •··i , •. : ,., l. .. . . -... -. -.
P2 = - + 'V2m6 (/,v2 - Lez)•
t :.. ·:·· : , ~-
. . , ., ·.. ,• -·. ·_. ·. ·}ia . : . : . . . , . -: . . ·,--. -: ' -1,: ,· ,, . t
· d_,;Val or.u.
•n1 QPUID
. ,.:.' .- u, ,ae . ·numer·ice. se. ob+ine:
)' :p·1 :d .,.,,-373·~~10•~·
~
kg:~ ..~~ 'i:.t'P,:~
UI,;, r .. ·6· ,1~7.·9· •
• 40·2! kgms·;t. :• .. :. :. ·.l ':. J
hc
5.1.19. 1°. Lez= hv0 = -;
Ào
' ..
6,6 • 10-34 • 3 • 10s
,'.L,_ =·. ,.r .. ,_.,,,.... -•· .•=l4,;95 ~.1-0•~9 .J~ , ..\5 l:1,:,:?1,l,!1l'1 l!l
· · ···- ... ' - 4 • ·10-i
.• : i ,'
• ' • 1 • , .\ • • 1 ! "'. \ ! . - • :;-:; ::. ~ 2 :. '~ ·.' . ' .
+ E c,•
j • ç -
hc
20 • .h V -- L ez +•· 111,,tiPJa't •
2 t
h !!_
À -
- L ECmax =T - Lez;,, '
• ~• ,c • ' l.
6 6 10 34 3 108
Eemu = , • • ~ •
3 • 10 ~
- ~,.~5 • 10~!1!:= 6,6:,•·;10·!0
;/ ' . 1 •. __ ., .. : - - 1
-
-
4,95 • 10-~9
1
= 1,65 • 10-~! J.
\ ' ... 1 _)
no E - meviiax. = y-2---1,-6-5-.-.•-u-- 19
0 6 -1b1( ~r ,.,. ,
0 • C-max - 2 J "mr - -:-l
.2Er._mnx
mè, . , ~,1 • tu•~!
- -
- J ffiS •
h" h ·. ii s • 1 o-a.a --- '· : · ; · - 1
= - = - ;p = '
&0 • p = 2,2 • 10 27 kgms·~.
C À 3 • 1Q·?
-~-. ,.•. 1. . , -...... / ·'! Jiv· i h ,: ..\ _6 6~10-34 .. \ ,-.·,·•. . ·t .... LI.,·,
.!; , 5q. e = liv = mc2 ; m = - : : :;: - c: _ = 1
7 3 • 10-~ ka.
~
0
~e :_' ~) ~
- 8 ' CÀ 3 • 10 • 3 • 10·! '
6.1'2!'; 1°. il) Ei.~ ,;;· h: •·:- ~· ~ 6,~ •1i/,· •:i .\ô; :-0,~ =
= 0,236. 10-19 J. ! . ' - ,\
b) Randamentul erectului rotoelectric se derine~te prin raporlul între numArul de

totoe~ectroni expulzati (ne!ec;ti:ond ~i numarul de- fotoni facidenii (rîro~oiu}._ ,
:., . . -- . . . . .. -_ - - - . . - - .
'.- .- .
~ ~- ---
'IJ = n eteèironi •
. ; ·nrotoôi' '
2
n1otoni .== (1) = --____(f)_·.~ 10
~ - - • · • =·· 2,s
•10~ ·totànL
C h !!_ 6 6 • 10-:u ~ - a . 1ns ' . :. ' ' ' ; • V
À ,, . . _ 5,6-• 1i.r!
• 1 o-s
ne1eetrom = -1 =...4',5
- -.. ·• 11 =. 2·,8 •·10'\,,. fo toel_ec trom..
e · 1,6 • 10-~
2 8 • 1013 .. ; . ·.
:'iJ·:k· 2:·s •'10111 ·= q,0~1. ~ t•f.oi:."
2°. a) Dm imt.âi,n·:~ .A=;- im ~-J.1»-
2 + A) ~.. ,-45~.
...
. .\
~-1.t l. •
4'DUf1 t · }w.. Rro,.tzmann
k1este;,oons \ an_?.-1 1 ( \ '\
•...._ = _______
(. ( -- / 1';,
,.. • j,.-
.
{r·' --- ~:-~ r, - ,,,
1,
. /~.' f - /1 h = f~v - i" p\
Energi~ ,.tr~r~i)o.r~~~~ r~~ ~ ~~.i~tie-~-~,~1~_!:: .:.~\ =:_ ~-3:~

a c •· ;1-i: 2 hc .. 1
!Oin egalitatea - kT = h-, rezulta 7' = - - .
2 À .l. !'J·111 • ;<; .1) c3 ).kÀ
H)l-.a4 l~11 9 J.108 "''' ••~ = :\

Il' = -2 66•
' = 1,6 • 104
"-~ ·_., ,),__• '\
n.:
."I .tl!:. l.o
3 1;381 ••1i0"2ll,!"lf, ~ 10-7 .d ., .
•
.1110Jol
it
Ul
.• ,
t~ =---:: --·-· · · -. - --· = - . .:-.:. i\ ; --- ,,,\ . ..,. 1,,, - _:\
,
'.''..Il • L. i,:•111 h~,,) h :))\ . .-;
6.1.22. Impulsul fotonului este p = -C = -À , iar imp_ulsul unul atom de heliu,
•.I.·.\ · ,:ç Jlk [,\·_, 11) , 0 !:
dacâ consideram di vit~~a pât~~tica. ,mecld~,ies~. ~ .c.\

1
Pa. =m V 3!!:':. 'V ~111,:;~ ~t ~~t; .~ ~;_;- ;;pwsw a ~i~;oni:
_ , r . . .
h À .111 ,,:.,:, . 0 • tn-1 "\ ,1::.,·: .:-iï' -:- :_·i \ "- , .• =c
n- ==
À
i/
V
3mkT,· n = -h iV/ ~mlî.T = ,. ·w-·34 ·V3 ' 4 • ·1 ' 67 • ·10· 27 • 1 ' 38 • 10-~ • 300 •
66•
1 1
- 111 ,:~,i, 'h ;:;=~1:i-soo- rotoni~ , .-.,,: "· ,.

,. \l
6.1.23. 1. Din condi.tia de ma:i1:ÎJlle :: (d sin cp = ni..) .,scrisa pcntru maximul de
ordinu1: n §Î ce\ de ol'din~f•!:.µ.:1 fézulta:_i•:•:;[ · ,:,;, - -~ ,\ --. ,.,d · ,.,.\ : 1; .'·~
· ' 'nt • :) 1 d ..,,
,!:.. .•
, 11,\
r , _-, .,.ï..
-. ï•
:= d(sin 9 2
,, -- -:- ,\ \U1
- sin cp 1 ) ;;i
C :.: ,,.i lu: 6,6 • 10- 34 • 3 • 108 1
e: = hv -
= ~ l __
.,.\
h-
À~
.\
= - - - - - - - = ------- =:= ?3 • 10-
:)l\d{sin; (I,):! __l:- sin cp
J\ 3 • 1 p-o •0,2
I• .-j··
___ 1)
1 ~
20
J.
..-. _
hv h 1,. 6 6 • 1 d-at r.i ·:-- )----- ,
P=--trt--:--1
• ( .t ·,- -c - ---;. 111
·d(sï'n•...1
_
._;i éili=)
= 1 _ ·_.
"3.' 10-s i"o--2.
·=,i1 ✓-10- 25 kgms- 1•
_..... I -~: •.
t
,- l Il
'1'2 -, ·-Tl
, ,
1 ,.,.,..--- .• _
, ,:--· ~-.;_ i
1t ,.
h IS . ·. JS ~ IS - 3-~ ro~:K~ 5--- . -. ·:--.--:-·---._:

2., '1' '==•Jt ,r.)
Â
= -+-:,p &
:=!: -:c:-~,-;\~-:-::
• c h
=- C
= --...--- = 5 10-~1 kgms-1•
3 • 10!..- - __ _,
•· h - - , 1
.L,~ . ';i' 1
-~
i.1.24. Legea efectului fotoelectric scrisli pentru cele douA cazuri z
hc hc
-
ï.
=Lez+ eV,; - - - =Lez+ e(Ur
ï. - ilÀ
+ LiU).
Se scoate expresia Jucrului de extractie (Lez) din prima relatie ~i se introduc:e în a
doua ~i obtinem:
hcLiÀ 6 6 • 10-31 • 3 • 108 • 500 • 10· 8 •
e= ------ = ' = 1,6 • 10-1• coulomb1.
ï.LiUlï. - .ùï.) 35 • 10-11 • o,59 • 30 • 10-~
1 . 1 1
-smq,
6.t.26. 1°. À1 = - - - = - - - z= -t- mm = 5 000 A.
N 500 2
k 2 2 000
1 . cp
-sm -
1 •t
500
2°. k = N === = 4,4; se considera. numâr~ tntreg k =4
i.a 4,5 • 10-4
~i numarul total n = 4 + 4 + t = 9 maxime.
3°. hv1 = hv0 + eV1 ~i hv2 = hv0 + eV1
rezuIUl
. e(V1 Va) eÂ Ài
h(v1 - v2) = e(Y1 - Y2 ) ~1 h= ----=-_.;...~
v vl!
-
c(ï.a -
• (V 1
À1 )
1 - V2) •h = 6,6 •10-34 Js.
1 -
8
la0 • Ec = hv - Lez= hc - Lez= 6' 6 • rn-u • 3 •10 - 2,3 • 1,6 • 10-u J;
À 5. 10-7
= 0,28 • 10-~9
Ec J.
i.1.28. 1•. E = p • t, E = 20 • 60 = 1 200 J.
= nhv = nh-c ; = E). 1 200 • 5 • 10- 7
E n - == - - ----- = 3 • 101! fotoni.
ï. lie 6,6 • 10·!• • 3 • 10~
2°. (a + b) sin cp = kï..
a+ b = -/r).- = -
2 • 5 • 10- 7
-- = sin cp 1/2
2 • 10-s m = 2µ.m.
1
3°. :& =f tg cp (fig. 5.3), f=-
C
= -12 = 0,50 m.
z = 0,50 tg 30° = 0,5 V~= 0,29 m.
4°. a) Lez= hv0 = h !. = 6,6 • 10-~ 3 • tos = 3 • 10-18 J.

ï.o 6,6 • rn- 1
C C 1.
b) h- = h- +-mvB;
À Î-o 2
.!2 mtr = hc (.!.À - .!) = Ào
= 6' 6 • 1o- 31 a • 1 os - 1- (.!. - ...!..) ,

7
10" 5 6,6
.! mv2 = 4' 8 10-

2 5
19 = 9,610·• J,
Fig. 5.3. v = 4,61 • 105 ms·1•
424
o.1.27. 1. i. = 4 500 A; C = 2,25. -108 m/s.
-~- e = hv = 4,4 • 10- 10 J .
..:!.. = ·1; frccventa ramîne constantü: V= Vo = Co C

-=-•
Va '·o i.
;..l.:?S. Pe musura ce sint ox.tra~i electroni din sfera, aceasta se incarcii electric capa-
lind un potential pozitiv care se opuno expulzurii olectronilor, a~a încît in final, fotonw.
incident YU chellui toatu energia sa ( h ;. ) pontm ex.tragerea electronilor.
Lucrul mecanic suplimenlar, cheltuit din encrgia folonului incident iwntru înVÙl•
gerea puteniialului sfcrci, este;
lw ü,6::?0 • -10· 3-t • B • 108 1
-;:- - Lex-Cu= - - - - - - - - - -- - - 4,47 = ·1,73 eV.
1. 2 • -10- 1 ·1,6. ·10- 19
Hezultu V= -1,'73 V (polentiatul maxim la cure se poalo incàrcu sfera).
6.1.:!U. 1°. -.- =-:-

,m:3 hc
-
lw
- ; ·v0 = 3,46 • 10"6 m/s.
2 1. Î,0
'J •l
.., mvii,ax _ !!wô + eU = 3,3 • 10-19 J .

··:r-- .. 2
0
3o • U f1• = mvo
-::!l~
= o' 36 V.
!te
o.1.30. - - Lez= e • E • d; d = 3,7 cru.
i.
o.t.31. Din: -; = ~=
R (~ _:___ ~ .• ) , punind n = 1 :;;i 11,' =6 se obtine À pentru
n· n• A
radia\ia emisà de at.omii de hidrogen: i~ =-= 91 '1 A.

Diu: /tv = h.v0 + eUr, ·1·ezulta: hv0 = lucrul do extractie = hv - eUr = ,i!!_ _
À
- eUr = t•,5 eV.

6.1.32. al în mi~careu electronului pe traiectorie circulara lu jurul uudt~tilm este
satisfàcut.ft r·•·la'in ·
,_,:.: m:v~
---=-·
!11tew2 r
(1)
Conftw111 1.,•rn1t1l11i pus! 11l11t de <.muntificm•e a orbitelor electronilor rezultü.

lt
mvr = n-• (2)
2;:
Din 1·clatiîle rl i ~i (il deducem:
(3)
udici1 vitezu electronului i;.i respectiv, raza orbitei acestuia pentru orbita stationara. de
numar cuantic n.
Pentru 01·bita cea mai apropiatà de nucleu (n = 1) rezulta:
rn 6·' • rn-a,12. 8 8~. ·to-12
'- ' = 0,528 • 10-10 m.
.: • ~.11 • -10-a1p,60:! • 10-1a? .
v
1
= -e:l- = __. . ('1.;. . .,602
.:.-___ . . .;. . ___ = -,18~
• -tO•lU):l Q •
10G ms-l •
:!.h~0 2 • 6.,62 • '10~ 34 • 8,85 • ·t 0- 1:J
425
Se remarcâ faptul ca vit.eza •~ledronului ln atom este mid'l tn compara\iA eu c = 3 •
• 1os ms· 1 , deci nu sintem obligati ~,.:i. \.111em seama de eteclele relativiste.
b) Energia electronului in mi~carl'a sa pe u orbllâ slat,iot1a1'll ln jurul nucleu1ui este
· coristiluitrt <lin ,mergia oinetica ~i energia polentiala:
e2
Luînd Jm tl) mv~ = - - - - obtinem
41tSo • fn
- 1 e9 t•
Ën=- - - - - - ==
2 41tsorn 4 m:orn
~i in!ocuind pe rn cu expresia sa din (3) se obtine:
(4)
unde n este un numâr întreg, adicâ ehargia électl'Onului ia nun1ai acele vil.lori care rctulUl
din expresia (4) in (X:lre dfün valori întregi lui n.
Pentru starea fundamentali1 a atomulul de hidrogen (n = 1.), energla sn are valoarea
E = - ___.9,11 • -10- 31 • 11,no2 • 10· 19 )" =

. ;_________ 2,1.8 • 1.0•18 J = 13t6 eV.
1
8. (8,85. 10- 12 ) 2 (6,62. 10- 34 ) 2
c) Conform postulatului de cuantificare a enérgillor emise sau absorblte de atom la

trecerea electronului de pe o orbita stutionarâ pe alla, aceste energii apar sub forma de
radia\,ii electromagnetice ale câror frecven\e satisfac rela\ia:
En - En• = h vn ...n' = ":

Se0h2
4
(.!_n -
2
.!.) ,
n'~
iar numârul dP. undâ ~=.!..al radia\iei este dat de:

À
4
~ 1 me f 1 1) (1 1)
v- À - 8ch 3e~ l n 2 n'2 - Roo n 2 n'2
,ne-1
·w1do R 00 = - -2
este o constantâ ~i poartâ numele de constanta lui HyJ., •. .,:· n
Mch3eo
~i ·n' sint numere tntregi.
d) Constanta lui Rydberg are valoarea:
me• 9,1-1 • -J0· 31 (·l,602 • t0·1 9 \ 4

R00 =- -=-
8ch3e8
- - - - - - - - - - - - = -1,097373 • 107
8,3 • 108 (6,62 • t0· 34 ) 3 • (8,85 • -10- 1:!)2
m·1•
Remarca. S-a constatat ca, constante lui Rydberg depinde totu~i de atom, deoarece
raportul int.re masa unui nucleon ~• masa unui eler.tron este aproximativ 2 000, ceea ce
nu ne lndreptate,te sn uonsideram masa nuoleului infinita ln tapm•t eu acuea a electronului
~i ca alare, Ja mi~carea electronului in juruJ nucleului, trebuie sâ \inem soama ~i de mi~-
carea nucleului în jurul centrului comun de masâ al slstonmlui; aceasta impune introdu-
cerea in expresia constantei lui Rydberg, in Jocul mnsei eleclronului, masa redusâ a siste-
mu1m. nue1eu-e1ee tron; µ = m,, Mnucleu
i .
. . cons tan ta lm. R y db erg
C·u aceastâ corec\1ê,
me +.1bnucleu
pentru atomul de hidrogen are valoarea RIJ = 1,09677 • -107 m-1 , valoare in buna concor-
dan\â cu rezultatele experimenlale.
426
el Lurt~itrlile de undA ale liniih>r speotruli.ti atomului de hldrogen pe_nttu seriile
Lftnah 11I Hlilmer slh t du.t" de !
1
Àl.yman
= i,0967' '1o 7 (J1 -
2
_!__) ôu n' = 2, :J, 4, ,;. euptlnse ttttra
n'2
i..1, Mfé!pun~
zâtor la n' = 2 : Ài-Lyman = 1 215 A ~l ï.œ · == 912 A.

Lyfuàft
~. l = 1,09677. • 107 ( -:;

1 -
l )
--; ; en ,/ = 8, 4, 5; otiprinse tntre ,.,--Hallttrr ;:a::
Ana lmer 2- n3
= 6563 A ~i À00-Ba1me1• ~ a 647 A.
6.1.33. Radia\ia emisa de ionul de heliu are tmergia e:
. .
= hv = ~À ~i din formula
Balmer-Rydberg, ..!.À = RZ2 [_!_

nll
- ..!_],
,t'!
rezultâ: e: = .!!!. =
À.
hcRV (..!. - ..!.)
111 21i
::m
= hcR2a • _!2~ = ShcR.

J\fomul de hidrogen absoarbe ënergia fotonul\li, ionizîndu-se ~i electronul pârâsé~te
atOli'lul ou o energie cineticâ daUl de: · ·
Ec = 3hcR - Et.
Energin de ionizar~ a àtomului de hidrogèn esté dO.tâ de t -
·
Ei = hc cu
Àt
Âl
·
=RI.!.._.!._
l 111 oo
), déci Et= lic.R.
Rezulta Ec = 8hcR - hcR ~ ~hcR.

Viteza eu care pârase~te electronul atomul de hidrogeu rezultâ din
mv11
_e_ = 2hcR, ad1ca
• ·
V==
114/icR = 3,1 • 10· ms-
-- 6 1•
2 m0
Observa,ie. Nu s-a tinut séama de diferenta tntre valoarea oonstantei iui Rydberg
pentru ionul de heliu i;;i respectiv, atomul de hidrogep, dar .aceasta nu introduce erori sesi-
zabile ( ~ 10-:%), De asetnenea, nu s-â \inut seama de teculul atomului de hidrogefi.
5.1.34. a) le= ~- := ; = evn, ùn4e vn_ e~te ftecvenia eu caré se rot.e~te electto--
nul pe orbita a n - a: v1 = ~ ; v9 = _v2 , , fi v fiind raza orbitai ~ respectiv,

2nr1 21tr9 . . .
viteza electronului pe orbita tespecllvii.. ·
Înlocuind expresiile razei Ili vitezei (vezi problema 5.32), se obtine pent\-u starea
fundamen talii :
me5
in - - · i1 ,;::: 1,06 inA.
- 4e:gh:ina '
,l.1 .a.;. Fo~osind formula. lui Balmer (5.24), puten\ scrie
din care se deduc: n., n;, n2, ns $i apol pentru n gftsit se gAsesc celetalte valori ttlé
lui 11' ~i respectiv
À,, 11 , ••• ,; ï., = 18 800 A, ï.6 = 6 570 A, i.e = ·4 870 A.
o.t.86. tn conformitate eu teoria lui Bohr, electronul atomului de hidrogen aOat
tn starea energetica de numâr cuantic n poate sa rovinil în starea fundamentala (n = 1)
direct (n ➔
1) emitind o radiatie de frecvcmia vn-i, sau in trepte, facînd oriëe combinarc
do cito doua nivclo intre cele n niwle:
N = n(n - 1).
2
».1.a1. Conform formulai (5.24) avem:
- -
1
i,,-2
= Ra (.!.2 - ..!..)
2 4
.ou Ra= 1,09677 • ·10
4 '
1
m-1
. . C .
rezultind i.,_2 = 4 861 A; v,a_2 = - - = 6,16 • 1014 Hz.
Î-4-2
6.1.38. Formula Jui Balmer gcueralizata de Rydberg p1:mu·u iouii bidrogenoizi este:
~V =t- = RZ"• ( -1- . . 1- ) •

i, n-:. n':;
lu cazul ionului de heliu Hu+, constanlu Rue= ·1,097• ·10 7 m-1 !;Î Z = :!. Pentru
emisia primci radiatii, formula este:
1
·J ,085 • 15-7
= •J,un -101 • ti ( - ; - -
. Il~
~L
1t3 }
Puntru eniisiu celui de-u doua radiatii:
- -1--= -1,097•10 •4(...!..--

0,304 • 10-7 12
1-. )·
n~
7
Hezul là: n 3 = 5.
..
- l ,ou.
o. ,10 1nv;;1ax
- - = e U., v,.••
2
= ~ = 3 •10' ms- 1
•
= .).. A.
34 8
6,62 • -10- • 3 • '10
eU = /ivmnx = h _c_; Î,,njn = -hc = -------- 10
= 5 • 10-10 m
Î,min eU 1,6 • 10- • 2,5 • 103
.. 1•40• e:1
... = -lie = 6,62. ·10-a.a. 3. 10s = 9,93 • 10-1s J = 62 eV.
Ï.1 2. 1()--8
6 6n • 10-34 • a • 1 os
' - 10-1:l
= 198,6 • 10-u J = 1,!!3 • 100 eV.
; u-
6 6'). 10-a4 • 3. ·10 8
6.1.41.. eU :> -Ile ,,;;, -hc -_ ' .. = 1,2 • 10° V.
i. i.e ·10-1:1. 1,û • 10-10
eU
mo+-
m.
-=
m0 + dm c~
mo mo mo
9. -t0-31 + 1,6. 10-10. ·1,2 o 1()6
16
-,n, = - - - - -9 - -9-• -
• 10-a1
10
--- = il,3.
lt ,, h
ü.1.-12. Din leg.ea conse1·va1·ii impulsului rezultà - =- = mv, unde m. cslu masa
C Î,
atomului i-;;i lwigimea (de unda a radiatiei cslc data de ~= Il(_:!_ _ __:_), adieu.:
i. ·t:l 2:1
À:=~.
3R
428
h. 3hR
Vite.za de- recu.\ a at.omu.l:ui este: v =m.À
-=--;
4ni.
1 0967 • 107
= ·3 • 6'6'>.. • 10-
34 •
v ' = 8,25 ms-1 •
4 • ·1,67 • 10-27
li.J.4:J. Din legea lui Bragg: 2dsin i;i = /r"A r.ezult.'\:
d =~= 1. 1,54. 10-10 = 0,9-1 • •10-10 m.
2 sin 9 2 • o,sr.s
o.t.44. Dupa teoria Jui de Broglie, oricarei microparticule anate in mi~care i se poate
• o un d-<« eu ~'•B
osocia h .
= --
11W
1°. a) i.. = 6 6 9 • 10-34 _

_...;,_-___ 61 • 10-7 111; b; )"!! = 61 • -10-s m;
1
9,11 • 10-31 • 10 9
c) i,n = 61 • 10-10 m = 61 A.
20. a) i,t = 6,G2. •10-a-1 = !1 • rn-o m; b) ;.;._, 4 • 10--11 m:
•1,67 ' 10-27 ''l(fl
c) ).; = '• • 10-13 = 0,0!r A.

30. i." = 6,62. 10-M = 6,62. 10-1s m.
-10-1. '10
Observofie. 1n cazul bilei, chiar la dimonsiuni rrlativ mici ~i prntrn viteze mici. caraf'-
tcrul ondulatoriu este neglijabil: hmgimr:a de undfr asociatà nccstci particule (i. = fi.fil •
• ·10-1 8 m) este snb dimensiunile nucleului (·I o-1r. m), deci imperceptibile.
o.l.4li. În ~onformit.ate en reJatia (5.33), masa nucleului de iH~ f'sto

1!.E
MHo = 211:lp + 2.Mn - --- •
ce
Lucrînd eu unitati atomice de masl\, 1 u.n.m. = _ t _ •t·n-~•u kg-= 1.hfin • -111- 27 k~

6.02:l,
~i echivahmtul în eV al u.a.m. fiincl
(2,99793) 2
E o = _....;....__....;...._ ·tQl6+10-20 = 9,3'1!• • 10s PV.
·J,6021 X 6,023 .
DPJ't-1·'. 11t dn masli. l!.m corespunz~tor energiei dt1 lcgrtturii, exprimai. în u.:1.m. Pste:
6
l!.m = -28,3
-- • 10
-8 = 0,03038 11.a.m.
9,3'llt • 10
Rezulta pr.nlru masa nuclcului de ~lie:

M°He = ~(l,0072i6) + 2(-1,008665) - 0,03!)38 '"-~ t,,ù0140 u ..a.m.
1'.tasa atomului cle hcliu se oh\ine adangînd masn celor doi <'lC'rt.roni:
,.,ooJ !10 + 2 • ~,',96 • ·10-• = 4,0025 n.a.m.
.JI=
5.t.46. 1°. E = ilm • c2 = 0,3:, • JO-C7 • 9 • 1018 = 3;15 • 10-11 ,J. 1
2°. Pn = J..Y. V. E = '10 13 • 1or.. 3,15. 10-11 == 3,15. ·107 W.
3°. N == 6,02 • 1-023 • _·_I ~ 2,M • ·1021 at.0R1i.

2:15
.20 kg w-aniu contin 2,56 • ·1021 • 2 • 104 = 5,1:! • 10!!5 nt.omi dt' Hranfo.
429
Combustibilul se schimbâ cîp(!.jumatate, adicA 2,56 • 1ots atomi, au fisionat. fotr-o
secunda, numârul de fisionari oste, t:onfortn tmtmtuJui de la punotul 2~, de tOl!J • 105 =
= 1018 ; rezultâ câ interyalul de timp pentru schimbarea combustibilului este
t = ~i
56
• 1Qgq = 2,56 • 107 EJ ~ 296 zile.
101s
1 500 - 300 1 200 .
0
4. Pm=-•----PR= °"""!-·-•3 11&•107 = 6t3•10 8 W.
2 üOU
- 2 600
50. Pm= ~v = /w3 , v =
5.1.47. Energia de legatura pentru particula ~ este

V ~m.= 11,65 ms-1 = ~~ \tm/h.
(2M'p + 2Mn - 111a)c2 =· 43,668 • 1(f"'1:J J.

Energia eliberaUi prln fuzionarea a doi deutèroril pen lf'u fOPJJlP.rt>a urici particule
t~ este egala •·u diferenta dintre energia de legaturâ a
p~rticµlçj " ~j ('lnf'ff:ÎB ge lep-ijturâ
a celor doi deuteroni, adieu 36,448 • 10-13 J.
a
o.t.48. R) Ea. = m;va., P; = 21TlrtEa = p!, = m!rvi.
1:t) .. .
EN. . = o.o~o. "',-
E,,_ + P.N .
a.t.49. 1°. N"m~rql d'3 ~tqmt d~ii11t!ll{J'qti tn timp ÙQ P grQ etjte
n = 6102 ! 102~. 10-9. 1 = 139. 10• atomi.
226 2 300 • 365 • 24
mvs
2°. - - qvB; =--
8 1
-qvBr =
mv = E,,,.
r 2 2
8°. a) Facînd abstraotie de proct3$ele ce urmeazA dupa ,;leziotegrw·ea atomulaj de
radiu 2 26 Ra, numarul de particule 0t fiind cel de la punctul 1°
25 4 18
Ea. = • ' = 1,1 • 10-~!l J '" 7 MeV.
1aa · 1oi 2
,
12
2E
~) 11 ~ •.. ~ .;:;; .. .
. qrJJ
2 • 1 1 • 10-
• '. . . ....• - :;;
3,2 • 10-111 • 0,4 • o,~65
ua. · 10' m/fi,.
c) E,,_
1
= -111uv a, m,,, = -~e,,,
2
= 6,6 • t0-89 lr,w
"'U•
2 v
o.tJïO. Folosind legea de dezintegrare .-adlpactiv'1
N1(t) No-1 • e.... i,t
Np.(O:.: -No~;.e-">ipi
de unde e( Ap-iJJ t = ..!. Ba\l (?.1.,... ~)e ~ 2 ln~-
4
Dar À = In
T
2
, deci t (..!...
T1
- ..!.)in 2
Tp
= 2 ln 2:
T1Tp
rezultâ: t = 2 - - - - = 36,3 zile.
Tp- Tr
i.1.;1, a) Din le;@a d~iiintegrvii r~dioaotiv~ l'~iultl. 5n ::::: ttinc,vs>,t, 5 a u0...-it,
1 T , = :, 650 • 1,()986'1
t =-..-ln
À
8:;:;:;. ~In
ln 2 3,· "'~ ==--=~=-= sall'.6
. ,,., ,.,a nn1· .
Ô,6-98 -,~·
b) 1
tc ➔ 1~N + -Îe + 156 keV;
v =
Y 2 • 156 • 1.,6 • 10-,,,ie
9 • 1Q-31
. g;j 2.!lM • 108 m/s.
2°. 8 dezintegrâri ~ ~i 6 dezil\t~grru-i {3.

6.1.68. e = h-v = 0,82 MeV= 181,2 • 10-15 J.
V ::;:: .!. = 1a1,9. f()-:-el5 = 1.7 • 1019 Hz.

h 6,63 • 10-H
5.1.64. N a(t) = N 1 (0) Ài ( e-Àit - e->..1).

~ - "1
o.t.66. a) fis + An -+ ïiP* + +lP; Uf * -+ ïfs + -Îf3.
M + Mn - (Mp +. Mpr) = -0,000~6 u;
53, 31
energia reactiei (endoenergotica) ei,te: E = 0,00046 x 981 • 108 = 0,428 • 106 eV.
b) Numarul de particulu ;3 emise ~i qed numàrul de nuclee ·de asp11< carc au suferit
. d . C~6 .
A l\T
procesul mentionat, in bmp e un mmut este: ~1,~ 17 =- E =a• 1Q ? u1r m~mârul
total (initial) de nuclee de 32

P este: Nll'1I ,_ f1Nri •
tln 2
?.' = ~,3ti•io2t
10MNpa2
Masa de suif iradiata este: m 5 aa = N • 4s 3a = 50g.
AV
6.1.56. Numârul de nuclee de 32 P care trebui~ s~ se dezintegreze tntr~o seçunda,
adica activit~t~a 1mll~t"n\ej, este çlatt\ ge ·
~M,1\.T =
•
N.. ln 2 = . 1O
_ - - - - - - ..... 8?6~ • 10
13
cte;integrâri pe sec"n4a.
T 1,7 • 1,6 , 10,iu
. N
R ezulta cA substan•a con•me . .;;;,
3,68-1013 • T
. . .. . = 6,.u5 • 10
i::
19. •
atonu de fo.sfor·,
" " ln 2 ..
masa dtt fofifor a.nntinuta eijte~
N 19
m = -NA · A = 6'f\55' •1.!lWo
10
• 32. g = 3,5 • 1o· 3 g.
;j.1.o,. 'l°. Energia fotonulni de rreoventü ,, omis de nucleul excitat este:
~ 'llt/• • ·10 3 • 1,6 • 10-19
s = hv ~i de.ci v = - ·= - - - - - - - - - = 3,48 • 1018 Hz
h 6,62 • ·10-:u
i. = .!!.. = _ 3_·_1_o_s_ = o,86 • 10-10 m =:: o,86 A.

V 3/18 • 1018
Deci radiat,ia emisa do nuclru este situnt.1t tn _gnma rndiat,ioi .:r.
2~. Fotonul emis de nucl<m prin dcwxcitnre are un impuls p' :;:= .:/(!. :\uchml carP-
ern init,ial in ropnns va primi un impuls p, care in conformit.nte eu legea conservarii impulim-
lui es( c nst.fel c-a p + p' = 0, dcci
p -- ~c
I --
- h•J
- -_ -
6,62. ,J0-34. 3,48. mis - 7 68 • 10-23 J· -1
----- - - - -- , .sm .
C 6 3 • -10 ·
o.1.58. 1°. Tïnind seama de echivalentul tn cnergie al u.n.m.: 1,66 • 10-a7 • (3 • 108 fl =
= 1,~9!1 • 10-10 ,T = 932,5 :MeV ~i scriind defer.t.ul de masa:
~EoreV> = {SJl,fp + 8.Mn. - MAoo) • 932,5 = 128,68 1\fov.
Energin do legâtur:1 per nucleon este:
llE 12:J,n8 ,. ... 1\f

- - = - - - = 1,13 ev,
A '16
neeasta fiind o energie mnru carc explica stabili tatea deose.bilâ a nucleului 1~.'
2~. Reactia 1:0-+- 1
~ + An neccsiti\ o energio (in MeV) •
ÂE 1
= 932,5((15,0030 + 1,00866) - 15,99!19] = 15,72 MeV.
.V
ü.1.59. Numârul de ntomi con\inut int.r-1111 gram de urnniu Pslc: 11 0 = -- <lin
2:.1;)
..
= o,nr, • r,,02_ • ·10 •
23
• • d .
cnre yor r1g1-ona n. tnr onr.rgtn egn,1atâ:
2:Ja
J.,r
t
= 200
_
• ·1.6 • ·l 0-19 • O,Oll • 6,02 • ·1 o~:i
------- = 8,Hl • 10111 1
••
. 23{l
o.1.fi0. ·r:•.n = 9;15 • 109 particule:

:?". Q = 2e = 3,~ • rn- 19 C;
a~. N-= 6,3 • 1023 ; m.= 0,63 • 10-2a g:
/1n. ,; = 17 • 106 ffi!, 1 ,
'• • 10- 3 • 6,0~ • ·10 2:i

r..t.01. 1°. n 0 ""'" - - - - - - - - = ·J,1)6 • 1019 atorni.
:!2ii
n ·1,0G • 1010
2". n = _!!_ -
2
-----
2
= 5,:~ • '1013 atomi = 2 • 10-3 g radin.
3". La momonhtl t = O, numliml nucleelor esto nn, în inte.rvalul de timp dt

so dezin tegreai.'i
dn = i.. n dt nnc]ee. (1)
Prin integrarea relatiei (·1) se obtino numi'irul de nucloe rAmaso ncdezinlegrate ln

momentul t:
(2)
432
Folosind t.impul de în,inmi.Hi\f.ire:
1.Y = .1..Yo = l!.\loe-">.t

2
sau ln 1. = - A'l' sau À = ~ = · 01693 •

2 T T '
Q,693 1
i. = ---- ---- = 11
,3 • 10- s· .
l
l tiSO • 31>5 • 86 ltOO
4°. rntorvalul de un nn est.o mfo in t.:omparaµe eu T = ·l 680 ani ::i dn• , --=·'. •1,1fh?
ro1osim: ,t,, = - i.1i 0dt eu dt= '1 an .
.\ln~a do radiu dezinteg1•atà este:
m11 = im0 dt = ·1,:1 • 10- 11 • 11 • 10·0 • 365 • 86 400,
m,t = ·1,6!1 • 10-0 kg = 1,64 • 10-3 mg.
0
rl • Folosim rr.Jatia lui I~instcin dinlro masâ i;;i energie
W = Âm •
_n
c.; /)sm, = E- .
c2
:Masa de radiu dezintegrata într-un intervaJ do timp de un an fiind ma tcea calc1ùatâ
1a pnnf.'1111
1, ), vm·iat-ia relativt'i a masei de radi1i care s-a dezintegrat este: ·
0
Àm R 2,05 • ·10· ,. • • 1
_
--=-- = l-,t1'1-•-·10·-11 -
•
-• - - - 1 ,. 1 0 4.
1(Jlù ~
ô.1.62. 1°. În react.iiJe nucJearo st, conserva numaru1 do ma.sâ ~i numàrul de ~ardnii:
92 + 0 = M + Z + 0; l = 38;
235 + 1 = A + 95 -1- 2; A = 236 - 97 = '139;
235 + 1 = '148 + .4' + 3; A'= 236 - ·15-1 = 85;
92 + O = 5i + Z' + 0; Z' = 92 - 57 = 35.
2°. 1.u.a.m. = ·1,66 • 10- 21 kg. Vnriat.ia de masâ suferil<1 do un nucleu de uraniu prin
Cisiune este:
Am = 0,21 n.a.m. = 0,21 x 1,66 • 10--oe kg= 3,49 • 10·28 kg
care corespunde unei degajAr1 do cncri;1e:
E = !lmr.2 = 3,49 • )(;·~ X ~I • 1010 = 3,'l!t • 10-11 ,J = 196 MeV.
6. TABELE CU CONSTANTE FIZICE
Tabelul 6.1
Unlffitï fundamenbaJe fi supUmentare in Sistcmul l11ternational (SI) de unitatl:
:Mlrimea Unltë\li cle 111!iaYl1il Simholùl

unttiLtU.
a) ()ni tati rm,damen t~l(~
1. Lungimea melru m
2. Masa kilogram kg
a. Thnpul secunda s
~- Intensitatea curentului electric amper A
5. Temperatura termodi naptlcâ ktJlvin K
6. lntensitatea lumlnli c11ndeJa cd
'3. Cantitatea de substantA ldlomohll ··kmol
b) Unitâti suplimentare
4. Unghiul plan radian -r~d
2. Unghiul solid steradian sr
Tabelul 6.e
Constauta lizfce
1. Acceleratia Gaderii libere 9,80665 m/si ~ ~,81 m/&8

2. Raza medie a Pâmîn lului 6 400 km
3. Masa Pamîn tului 5,96 • 1024 kg
4. Distanta medie între Piimînt ~i Soare 1,5•'108 km
5. Constanta atractiei universale 6,67 • 10-11 m 3 /lcg • s2
6. 'l'emperatura de wro absolut -273,15°C ~ -273°C
7. Numarul lui Avogadro 6,023 • 1026 kmol-1
8. l\fasa electronului 9,1 • 10-31 kg
9. Sarcina electronului ~ 1,6 • 10-19C
10. Numarul lui Faraday 9,65 • 107 C/kg echivalent
·11. Constanta lui Planck 6,625 • 10- 3-a J • s
12. Viteza luminii in vid 2,99793 • 108 m/s ~ 3 • 108 mis
13. Viteza sunetului in aer (0°C) 332 m/s
-Ht. Masa protonului 1,6724 • 10-27 kg
15. Masa neutronului 1,6746 • 10-21 kg
16. Unitatea atomica de masA. (u.a.m.) 1,66 • 10-27 k~
17. Constanta gazelor perfecte 8,31 J /mol • K
sau 0,082 atm • dm 3/mol • K
sau 1,98 cal/mol • K
434
te. Volum molar în condiiii normale 22,41 m8 /kmol
19. Permitivitatea vidului 8ï854 • 1Q-12 f /fil
20. Permeabilitatea vidului 1,2M • 1"._q 1-J/m
Tal}elll,l fJ.I
a) Corpuri solide
Aluminiu 2,7
Lemn 0,5-0,8
Fier (oteO 7,8
• i\1,1p 19,3
Cupru i,i
Parafinâ 0,9
Platina 21,f,
Plexiglas 1,t
Plumb 11,3
Argint 10,5
Sticla 2,5-2,7
ll1ont11 7,0-7,8
b) Lichide
BenzinA o,,o
Apa (lt°C) 1
Apâ de mare 1,03
Glicerinl 1,26
Petrol 0,80
Mercur (0°C) 13.6
So dau valorile pentru temperaturi cuprinse între 15-20°C.
Tabelul 6.4
lUoduJuJ, lui Youna I 11110 N' 1m11)
Aluminiu ~,~
Wolfram as
. Otel ~g
Cupru 9,8
PlatinA
Argint ,,~
1G
1'abelul 6.6
MH1 wVkri (kr/limtl)
Hidrogen 2
Oxigen 32
Azot 28
Heliu ft
Argon 39
Apâ 18
Aer 28,9
Bic;>:xid de carbon 44
Metan 16
Tabelul· 6~8
Ciildura speetiiei (Jjkg • K)
Alama 380
Aluminiu 910
-\pa 4180
l'.upru 390
Fier (ot,el) 460
Gheata 2 040
1'abelul · 6.1
CiUdura speciflcâ a gazelor la preslune constants (Jfkg • K)
, )xigen 9-10
Af>r .1000
Vapori dl:' arJa ·1 860
'l'abelu.l 6.8
CiUdura lat~nti1 spccmca fie toplre (ktT/kg) pentru solide
~i cAldnra latentA sper.ifica de fierbcre (kJ/kg) pentru llcblde {la prestunet\ de 1 atm)
Aluminiu 393
Cnpru · 180
Fier 2i0
Obeatii 330
Apfl 2 2no
Tahelltl 6.V
Propriet-Ati termlce ale apci
G'tldura :specifica (ghea\a) 0,5 kcal/kg

C:ildura lntentli specifica do topire n ghetii 80 kcaljkg
Cfüdura 8pecificà (apà) 1 kcal/kg ·K
Caldura latentA specificà de fierbere (la presiunea
rle ·1 atm) 540 kcal/kg
Tobeltd 6.10
Temperatura de topire (solldilicare) Os prc~innea de 760 mm Hg)
8ubst:mta oc
..:\luminht 658
Ap{t de mare - ...,.,
t).,
Apa di~tilata 0
\Yolîram 3 380
Fier t .335
Cupru 1083
~foreur -39
436
Plumb 327
Argint 960
0.tel 1-400
Fonta 1150
Tabelu't 6.11
Temperatura de lierbere {la. 760 mm Hg)
Substanta
Azot -196
.i~uminiu 2 330 ·
Argon -186
Apa 100
Hidrogcn· -25a
HeHu -269
Fier 3 050
Oxigen -183
Cupru 2 58~
Neon -2~6
l\lercur
Plumb ·1750
Tabelul 6.12
Coelieientul de dilatafie liniari pentru solide (în K-1}
Aluminiu 2,4 • 1Q-li

Fier ·1,2 • 10-s
Cupru 1,7 •10➔
Plumb 2,9 • io-6
Ol,Cl. 1,2 • 10➔
Stic\a 2,7 • 10-3
Tabelul 6.13
Coeficlentul de. dllatafie volumicii pentru unele llchide (în K-1)
Apa (2o~c) 1,5 • 10-&

Glicer.ina 5 • 10-1
Ulei 7;2 • 104
Petrol 9 • 1o-'
/\l~ool 11 • 10-'
Mer.:ur 1,8 • 104
'l't.tbelul 6.14
Permitivitatea .pentru unele i;ubstante
Substanta relativâ al:s•,tutâ (F/m)

Apa si 71. 10-11
Aer 1,0006 0,855 • 10-~;
437
Ulei de transformator 2,2 1,9. 10-11
Parafinâ 2,1 1,9 • 10-11
Mica 6,0 5,3 • 10-11
Sticla 7,0 6,2. -10-11
Titanat de bariu 1200 1100 • 10-11
Ebonitâ 4,3 3,8. to-11
Tabelul 6.15
Bezistivitatea ? (in .Q • mm2/m sau 10--0 !!Dl) i,i cooilcientul 0t (in gn1d-1) de deJtendent,1
a rezistentei de temperatura
Substanta p œ
Aluminiu 0,028 0,004
Wolfram . 0,055 0,0051
Constantan 0,48 0,00002
Manganin 0,45 0,00003
Cupru 0,017 0,0043
Nichelinâ 0,42 0,0001
Platinâ 0,1 0,004
~1ercur ù,958 0.0009
Plumb 0,21 IJ,004
Argint 0,0·16 0,004
Ot.Ql 0,12 0,006
Zinc 0,06°0 0,004
Tabelul 6.16
.Echivalentul electrochlmic (1.0~ kg/C)
Aluminiu (Al) 0,093

Hidrogun m, 0,01045
Fer (Pe) 0,29
Fe, (Foi 0,19
Aur (A111 0,68
Oxigen (0) O~l'U329
Cupru (Cu} O,!l3
Natriu (Nai 0,:238
Nichul (Ni) 0,30
Plumb (Pb) 1,074
Argint (Ag) 1,ll8
Zinc (Zn) 0,34
TabeluJ, 6.17
lndltele dé tèlfaotlè
Apii Cuart 1,54

Aer Ghea~A 1,31
GlicerinA. Sticlà 1,57-1,80
~ .,,,::::·· ··.· _;··I
BIBLIOGRAFIE
1. A. H ris te v, V. F n1 i e, D. l\.f and a. Fizicèi, manual ptmlru dasa a, IX-a.

Editura didadica :5i pedagogicà, Bucure~ti, 1979.
2. N. St fl ne s c u, A. Ne g u les c u, N". 1-1 ange a, Fizicèi, manual pentru clasa
a X-a. Eclitura didactica ~i pedagogica, Bucure*ti, 1965.
3. V. G r e c u, .\1. R u s u, E; D o b r e. Fizica, manual pentru clasa a XI-a. Editura
didactic:a ~i pedagogicà, Bueure~ti, 1978.
,. L. P a n ai o tu, L. G e o r g es c u, M. R u su, D. B o r ~ an. Fizicd, manual
pentru dasa a XII-a. Editurn didaeticâ ~i pedagogicâ, Bucure~ti, 1979.
5. M. Oncescu, M. Petrescu-Prahova, I. Petrescu-Prahova, Tr.
Popes c u. Fizica. anul IV - liceu real. Editura didacticâ !;iÎ pedagogiea, Bucur~ti,
197ft.
6. Tr. Cret u, C. G hi z de an u, 1. Vier o ~an u. Fizica pentru admiterea. tn
înva{èimintul tehnic superior. Editura didacticâ ~i pedagogica, Bueure~li, 1979.
7. M. Pre da, P. Cris te a, Probleme de electricitate. Edi tura tehnic;1, Bncurc~ti, 1978. ·
8, 1. B un g e t, L. Bu r 1 ac u, D. Ci o b o t a r u, A. C os te s c u, V. F I o-
res c u, L. Georges c u, M. Rus u. Compendiu de fizica. Editura !;iliintificA,
1971.
9. S. St r e 1 k o v, I. E 1 tin, J. J a k o v 1 e v. Culegere de probleme pentru curs.ul
de fizica generald. Editura lehnica, Bucure~ti, 1952, (tr. din l. rusa).
10. I. Ir o do v, 1. Sa vélie v, O. Z am ch a. Recueil de problèmes de physique
générale. Editura Mir, .Moscou, '1976.
11. C. Bu. z a tu. Culegere de probleme de fizicèi. Edi lura tehnicâ, Bucure~li, 1963.
12. C. l\l ai c an, A. Ne g u les c u, O. Ta 11 as e, V. At an as i u. Culegere de
probleme de fizica pentru invi1Jamintul mediu. Editura didacticli *i pedagogica, 1968.
13. C. N e c ~ o i _u. Culegere de probleme de f izica. Edi tura lehnicu, Bucur~ti, 1968.
14. L. C o n s tan t i n es c u, 1. M a ri n, O. C o n s t a n t i n es c u. Probleme da
fizica pentru lice1t. · Editura didacticâ ~i pedagogica, Bucure~ti, 19i1..
15. B. B u k h o v t s e v, V. H r i v c h e n k. o v, G. M y a k i s h e v, V. S h a 1 n o v.
Problems in Elementary Pltysics. Mir Publishers, Moscow, 19iL
16. Sbornik ;,adaci po ob~emu kursu fiziki. Editura ~coala superioara, Moscova, 1972
(sub redactia A.N. Kutenko ~i lu. V. Pukleva).
17. V. L. G hi n s bu r g, L. M. Levi n, .:\I. S. Rabin o v ici, D. V. S i vu hi n.
E. S. Ce o e ri k o va, Culrgere de probleme pentru cursul de fizica generalc'i. Edit,
tehnicü, ·1951, (tr. din 1. rusa).
18. M. A tan as i u, V. Dro bot d .. ./t'izica-ponlru adniitere tn facultate. Vol. I ~i. vol.
Il, Edit. Albatros, 19ït,.
19. l\I. 0 n ces c u. Miirimi $Ï unita/i tn fizicd. Vol. I, l~Jit.. tehnica, Bucure~ti, 19.55.
20. R. Gr i go r o v ici, M. 0 n ces c u. Marimi ~i unit4Ji, tn fizica. Vo~. Il, Edit.
~- . tehnicâ, Bucure~ti, 1958.
439
21. I. I s c u I es c u, G 11. I s p a l;i o i u, V. Po t r es c u, Sistemul, intertiafional de
UlliÎtaJi de masura. Edit. lt~lrniea, 1~t7û.
:l2. I. Dru i c a-Z el o t i 11, A. Popes c u. Culegere de probleme de mecanicd ~i acus•
tica. Edit. tohnîca, 197~.
23. A. H ris t o v. l'robleme de cèildu.rti, fi~ica molecularii. $i ternwdinamicii penlrn exame-
nele de bacalaureat fi admitere ln i1wüt,ii.rni,n.t.ut ~upr:riw·. Edit. tuhnic:ï, Hl7 11.
2(t. G. r One s Cu, V. F' 0 Chi a Il u, C. t.: Ct li TL Problenw tÜ? {i:..:ie,i. d<Lf.e la r:111wursu.rile
de admitere tn lm.•a/limln.tul :mperior, pentru ingineri ~i, :m/;ingùœri'.. Editurù clidactica
f}Î pedagogicl't, Bucurel'jti, 1978.
Nr. colilor de tiJJar .. ''7 r.

Bun de tipar : 05.12.1980
- ,.,
Comanda nr. 252/5886
Combi-natul poligrafic
,,CASA SClNTEII"
Bucur~ti _ R.S.R.

Probleme de Fizica PT Admitere in Invatamintul Superior - T. Cretu, D. Anghelescu, I. Vierosanu - PDF (1980)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Fizica PT Admitere in Invatamintul Superior - T. Cretu, D. Anghelescu, I. Vierosanu - PDF (1980)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRAIAN I.

CRETU DAN ANGHELESCU IOAN ViEROŞANU

·•-•";-'-·- .....- .. , .•.:.. :-,;:.· . :. - . ,.... . ·.. -

Prezenta carte de probleme reprezinta 9 editie revuzutâ ~i comp.letata a

1.. lUecanicâ - T r ai an C r e t u -· ........ , _ ..... - - - - - - - - - - - - 5

2. Flzlcil moleculari ~i termodinamlci - D an A n g h e I e s c u .............. - - - 156

&. Optici - I on V i e r o i; an u .... - - .... _ - _________ ..................... - 830

5. Teorla relativitatü ~ flzlcl cuantlci elementarl - I o n V i e r o ~ a n u ..... __ 397

6. Tabele eu constante Uzlce ............................................ ~ ........ , ,_ ..... ...

Pozi\ia unui punct material P in spatiu este caractm·izata de vectorul de

Fig. U. Fig. 1.2.

Consideram ca la un moment t1 · pozitia punctului material ~te data de

Vectorul Â.r caracterizeaza varia-µa pozit,iei•punctului Pin intervalul de

Vi te.:ia instantanee ~te:

In planul xOy, viteza; o putem conside~a oa su1nâ v-ecforialâ a vèctô~ilc,r

Analog eu formula (1..0.1) putem sorie:

Considera.m oa la momentul t1 punotul material are viteza v

Variaiia vitezêi va fi:

, . ~portul dintr,e variaFa v-i;têtèi 1.iv ti i ttiel'Valul dè timp Ât se numef)te

fi considerata en surna vectoriala a vectorilor llx ~i a.Il unde:

ForlTiula (1.0.20) mai poate fi scrisa aub. forrila:

. _ln catul mifàérii oort,ului pé \tértic:sHt in b·inttleié dè n1ai sus triebuî'-!

'= V~ -2gh. (1.0.26)

Distanta maxima parcursa pe orizontala, sau hataia, este:

Xma~ = v0 cos ex·

aflam ecuatia traiectoriei corpului ..

1.0.2. LEGILE DINAMICII

Ansamblul datelor experimentale arata ca variaiia vitezei unui corp,

Vectorii a ~i F sint orientaii ln acela~i sens.

Coeficientul de propo~ionalitate este masa corpuJui, ca masura. cantitativa

lmpulsul este prodmn1J dintre masa corpului ~1 viteza lui-;

Daca 1a momentul t1 corpul are viteza v1 , iar la momentul t 2

Se ohtine ca derivata impulsului in raport eu timpul este egala eu rezultanta

Pro~usul_ d~nt:e for~a ~ ~i i1~.tervalul de timp dt se nume~f.e irnpulsul fortei.

ll.H = H2 - H1 = Rllt. (1.0.36)

Pentrn ca din reint,ia (1.0.37) sa se ob~ina relayia (1.0.32) fo~ele de ineryie

Deci. di:1ea rüferentfolul neiner~ial se deplaseaza eu accelera~ia ·at = coni-;t.

R asupra corpului va ac\iona ~i forya de ineryie Jt'i (1.0.40). Legea a douà a

oonepmitent asupra corpului JJ va ao~iona corpul A ou foria F AB, iar

A .. FAB = -FBA• (i'.0.42)

~ Din a doua lege a lui Nevrton

Fig. 1.5. Sau

i.0.3.1. Forte gravita1ionale

:Faptul ca toate corpurile, in caderea libera pe Paiµint, au aoeeasi

QQ~ficient,ul de proport;ionalita-te y s~ qume~te co~tan~q gr~p#Cf#?n4J:

Gunose-înd acceleratif!. gravita1ionalà g0 la suprafaia Pa-mint,ului, putam afla

Acce]eratia gravit-ayionall seade odata ou cre~t-el'ea trnllt,imii h de la eupra-

de greutate a corpului A, iar c~ P for\a de apasare a corpului asupra plat-

formei. Reaciia platformei R este egala. ~i de sens opus eu P §Î este aplicata

Dace. sistemul se deplaseaza. eu acceleratia a orientata. tn jos, atunci

Cind sistemul cade eu accelera~ia g

ceea ce înseamna starea de imponderabilitate, adica f aia de referentialul lega\

1.0.3.2. Fot1e elastice

Forfcle elastice apar ca urmare a deformarii eorpurilor, fiind determinate

Coeficientul de elasticitate k depinde atît de materialul din care este

1.0.3.3. Forte de frecare

Jt'orf a de frecare la alunecarea unui corp A pe suprafaia corpului B este

11, =-fi:.· (1.0.64)

corpul va contiuua sa se deplaseze ou viteza v =. v1 = constant.

1.0.4. LUCRUL MECANIC. ENERGIE, PUTERE

Consideram ca asupra corpului A (fig. 1.7) aciioneaza foria constanta. F,

de foqa Ji' este

dL =P· dr. (1.0.66)