BAZELE

ELECTROTEHNICII I
BE I
An I - ETTI
CURS 2
Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro
Bazele electrotehnicii I
 CAPITOLUL I

CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT

CONTINUU

2/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 GENERALITĂȚI

Circuitul electric de curent continuu reprezintă un ansamblu de generatoare și receptoare cu legătură

conductoare între ele.
Elementele unui circuit electric de curent continuu sunt:
a) Sursele de energie (generatoarele):
- de tensiune

- de curent

Sursele de energie reprezintă elemente active de circuit.

b) Rezistoare electrice:
- caracterizate de parametrul R, numit rezistență electrică [Ω]

Rezistoarele electrice reprezintă elemente pasive de circuit.

3/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Mărimile specifice regimului staționar de curent continuu sunt:

- tensiunea electromotoare, E;
- căderea de tensiune sau tensiunea electrică, U;
- intensitatea curentului electric sau curentul electric, I;
- puterea electrică, P.

Parametrul specific regimului staționar de curent continuu:

- parametrul R, numit rezistența electrică, care caracterizează rezistoarele electrice

4/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 SURSE DE ENERGIE (GENERATOARE)
Elemente active de circuit
Sursele de energie furnizează energia electromagnetică prin tensiune electromotoare (t.e.m.)
imprimată (ex. acumulatorul) sau indusă (ex. dinamul)

Există două categorii de generatoare: - ideale

- reale

Generatoare ideale
a) Generatorul ideal de tensiune (sursa ideală de tensiune)
= este un generator ipotetic capabil să mențină tensiunea la borne constantă, egală cu tensiunea
electromotoare a sursei, E, indiferent de receptor (sarcina conectată), respectiv de curentul debitat

Simboluri

E = U = V − V0 = V

5/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 b) Generatorul ideal de curent (sursa ideală de curent)
= este un generator imaginat capabil să injecteze un curent constant, egal cu curentul în
scurtcircuit, I = Ig , independent de sarcină, deci de tensiunea la borne

Simboluri

Observații
a) generatoarele pot asigura tensiuni/curenți continue, sinusoidale sau nesinusoidale

b) cele două generatoare ideale sunt concepte teoretice, importante la desenarea schemelor
echivalente pentru generatoarele reale
6/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Generatoare reale
a) Generatorul real de tensiune (sursa reală de tensiune)
- în realitate generatorul ideal de tensiune nu poate exista, deoarece conform legii lui Ohm, I=U/R, când
rezistența devine zero, avem I→∞, deci puterea P=UI devine infinită că generatorul real trebuie să
aibă în serie cu cel ideal o rezistență internă (Ri ), care să limiteze curentul la o valoare finită
Legea lui Ohm:
U − E = −Ri  I
tensiunea la bornele sursei reale de tensiune:

U = E − Ri  I

- această tensiune se apropie de caracteristica

ideală cu atât mai mult cu cât Ri este mai
mică

7/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Observație
E
Dacă avem scurtcircuit, U =0 E = Ri  Isc Isc =
Ri
- unde: Isc este curentul de scurtcircuit

Cum trec de la o sursă reală de tensiune la o sursă ideală?

- pentru ca o sursă reală de tensiune să devină ideală trebuie să aibă rezistența internă zero, Ri =0
- o sursă ideală de tensiune, din punct de vedere al rezistenței interne, are modelul unui
scurtcircuit

Orice curent
Obs:
Printr-un scurtcircuit poate circula orice curent.

Puterea generată de sursa de tensiune: PE = U I

8/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 b) Generatorul real de curent (sursa reală de curent)

- în practică nu poate exista o sursă ideală de curent, deoarece conform legii lui Ohm, U=RI, la mersul în
gol, R→∞ și ar debita o tensiune infinită
- din acest motiv, generatorul real de curent cuprinde în paralel cu cel ideal o rezistență internă ( Ri ),
care să limiteze tensiunea la o valoare finită

Curentul debitat de generatorul real de curent:

U U
Ig = +I I = Ig −
Ri Ri
1
Dacă:
Ri
= Gi I = Ig − UGi
U
Caracteristica generatorului real de curent, I = Ig − se apropie de
Ri
caracteristica ideală cu atât mai mult cu cât rezistența sa internă Ri este
mai mare
9/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Cum trec de la o sursa reală de curent la o sursă ideală?

- pentru ca o sursă reală de curent să devină ideală, rezistența internă sa internă trebuie tindă la

infinit

- o sursă ideală de curent, se comportă din punct de vedere al rezistenței sale interne ca o

întrerupere de circuit, adică mers în gol

- întrerupere mers în gol

Ri →  I = 0
Orice tensiune

Puterea generată de sursa de curent: PIg = U  Ig

10/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 c) Echivalența dintre sursa de tensiune și cea de curent

E = Ig Ri

În ce condiții putem să punem semnul egal între cele două surse?

- sursa de tensiune: U − E = −Ri'  I U = E − Ri'  I

U
- sursa de curent: Ig = I + U = Ig  Ri'' − I  Ri''
Ri''
că putem să punem = între cele două surse dacă: Ri' = Ri'' = Ri și E = Ig Ri
11/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Generatoare pilotate (surse comandate)
- sunt generatoare ideale de tensiune și curent, ale căror tensiune electromotoare E, respectiv curent Ig ,
depind de o tensiune de comandă U0 sau de un curent de comanda I0 din circuit
- există patru tipuri de surse comandate

a) Sursa ideală de tensiune comandată în tensiune

sau
E = A  U0
- unde:
A [-] reprezintă amplificarea tensiunii
sau câștigul
b) Sursa ideală de tensiune comandată în curent

sau E = R  I0
- unde:
R [Ω] reprezintă transrezistența

12/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 c) Sursa ideală de curent comandată în tensiune

sau
Ig = G  U0
- unde:
G [S] reprezintă transconductanța

d) Sursa ideală de curent comandată în curent

sau
I g = B  I0
- unde:
B [-] reprezintă amplificarea curentului

- sursele comandate sunt utilizate în electronică, la desenarea schemelor echivalente care modelează
funcțional tranzistoare, tiristoare sau amplificatoare operaționale
- generatoarele reprezintă elemente active de circuit
13/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 REZISTORUL ELECTRIC IDEAL
Elemente pasive de circuit

Rezistorul ideal este caracterizat de parametrul rezistență electrică, notat cu R, care se măsoară în Ω:

l
R=
A - unde:
- ρ este rezistivitatea electrică;
- l este lungimea conductorului;
- A este aria secțiunii transversale a conductorului
- nu există tensiune electromotoare (indusă sau imprimată) în rezistor E =0

U = R I 2
Simboluri
  P = R  I  I = RI 0
P = U I
puterea la bornele rezistorului
este permanent primită (pozitivă)

14/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 CONEXIUNEA REZISTOARELOR
Conexiunea rezistoarelor în serie

U = U + U + ... + U
1 2 n

U1 = R1  I; U2 = R2  I;....Un = Rn  I

U = Re  I Re  I = R1  I + R2  I + ... + Rn  I
n
Re = R1 + R2 + ... + Rn R e = R k
❖ n rezistoare legate în serie: k =1

❖ 2 rezistoare legate în serie: Re = R1 + R2

15/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Divizorul de tensiune
Dacă există două rezistoare conectate în serie, cunoscând tensiunea aplicată la borne se pot determina
căderile de tensiune la bornele fiecărui rezistor în parte, fără a mai fi nevoie să se calculeze curentul

Legea lui Ohm

U = Re  I
U = (R1+ R2 )  I
Re = R1 + R2
U
I=
Aplicând legea lui Ohm pe fiecare rezistor în parte:
R1 + R2
U R1
U1 = R1 I = R1 U1 = U
R1 + R2 R1 + R2
U R2
Similar U2 = R2  I = R2 U2 = U
R1 + R2 R1 + R2
16/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Conexiunea rezistoarelor în paralel

I = I + I + ... + I
1 2 n

U U U
I1 = ; I2 = ; ...; In =
R1 R2 Rn

U U U U U
I =
Re
= + + ... + 1
=
1
+
1
+ ... +
1
Re R1 R2 Rn R e R1 R 2 Rn

1 n
1 1
❖ n rezistoare legate în paralel:
Re
= R Dacă: G=
R
k =1 k
n
R 1 R 2 G e = G k
❖ 2 rezistoare legate în paralel: Re = k =1
R1 + R 2
17/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Divizorul de curent
Fiind date două rezistoare conectate în paralel, dacă se cunoaște curentul rezultant se pot determina
curenții prin cele două rezistoare fără a mai fi nevoie să se cunoască tensiunea aplicată la borne

Legea lui Ohm

U = Re  I
R1  R2 R1  R2
Re = U= I
R1 + R2 R1 + R2
Aplicând legea lui Ohm pe fiecare rezistor în parte:
R1  R2
I
U R1 + R2 R2
U = R1 I1  I1 = I1 = I1 = I
R1 R1 R1 + R2
R1
Similar U = R2  I 2 I2 = I
R1 + R2
18/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Transfigurări triunghi-stea și stea-triunghi

Triunghiul de rezistențe și steaua sunt

echivalente dacă înlocuirea lor
reciprocă nu modifică tensiunile și
curenții din restul circuitului

a) Transfigurarea din triunghi în stea

- Se presupun cunoscute elementele triunghiului de rezistențe și se determină elementele stelei

echivalente cu ajutorul expresiilor

R12  R31 R12  R23

R1 = ; R2 = ;
R12 + R23 + R31 R12 + R23 + R31
R23  R31
R3 =
R12 + R23 + R31
19/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 b) Transfigurarea din stea în triunghi

- Se presupun cunoscute elementele stelei de rezistențe și se determină elementele triunghiului

echivalent cu relațiile:

R1  R2 + R2  R3 + R3  R1 R1  R2 + R2  R3 + R3  R1
R12 = ; R23 = ;
R3 R1
R1  R2 + R2  R3 + R3  R1
R31 = ;
R2
20/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 CLASIFICAREA LATURILOR DE CIRCUIT ÎN CURENT CONTINUU

Circuitul elementar de curent continuu:

Laturile unui circuit pot fi: - receptoare

- generatoare
a) b) c) d)

U − E = −R  I  U = E − R  I U + E = R I U − E = R I U = R I
latură generatoare latură receptoare latură receptoare latură receptoare
21/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Observații

- latura este receptoare dacă puterea consumată este pozitivă, adică: P = U I  0

- latura este generatoare dacă P=UI este negativă, adică: P = U I  0
Convenție

Puterea e primită (pozitivă) dacă la bornele laturii tensiunea și curentul au același sens, este
negativă (cedată) dacă sensurile sunt contrare
Concluzii: - în curent continuu există patru tipuri de laturi:
a) active (laturi care au surse: a), b), c));
b) pasive (laturi care nu au surse: d));
c) generatoare (P=UI<0 – cedată a));
d) receptoare (P=UI>0 – primită b), c), d))

Observații
- latura generatoare este întotdeauna activă;
- latura pasivă este întotdeauna receptoare.

22/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 LEGI, TEOREME ȘI METODE SPECIFICE REGIMULUI DE
CURENT CONTINUU
Legea lui Ohm

Fie o latură de circuit:

Legea lui Ohm în curent continuu se exprimă astfel:

Uk + Ek = Rk Ik
- unde: Rk = rezistența electrică, întotdeauna pozitivă
Uk , Ek , Ik → sunt pozitivi dacă au aceeași orientare în raport cu nodul Vk (Vk +1 ),
negativi dacă au orientări diferite

23/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Teoremele lui Kirchhoff

a) Teorema I a lui Kirchhoff (TKI)

din Legea conducției electrice: i = 0

Dacă suprafața  înconjoară un nod al unui circuit:
−I1 − I2 + I3 − I4 + I5 = 0

 Ik = 0
k N
Enunț:
Suma algebrică a curenților care parcurg laturile adiacente într-un
nod de circuit este nulă.
Observații:
a) Sensul de referință (+) e de ieșire din nod;
b) TKI se referă la noduri de circuit;
c) TKI se aplică pentru (n-1) sau (n-s) noduri independente.
24/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 b) Teorema a II-a lui Kirchhoff (TKII)

- se referă la bucle (ochiuri) de circuit: U

kb
k =0
Se consideră o buclă (ochi) de circuit:

Legea lui Ohm se scrie pentru această latură astfel:

Uk + Ek = Rk Ik

dar U
kb
k =0

Legea lui Ohm

E = R I
kb
k
kb
k k

25/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Enunț:
Într-o buclă a unui circuit electric, suma algebrică a tensiunilor electromotoare, Ek, generate de sursele
din buclă este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune, Rk Ik , pe rezistoarele laturilor care
formează aceea buclă.

Observații:

a) Termenii din expresia TKII sunt pozitivi, dacă sensul de parcurgere al buclei, arbitrar ales, coincide
local cu sensul mărimii respective ( Ek sau/și Ik ) și negativi în caz contrar;
b) TKII se referă la bucle de circuit;
c) TKII se aplică pentru b bucle independente, calculate cu Teorema lui Euler:

b=l - n+1, pentru rețele conexe

b=l - n+s, pentru rețele neconexe

26/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Tensiunea între două noduri
se definește ca diferența potențialelor acestora, respectiv ca suma algebrică a tensiunilor laturilor
pe un traseu oarecare.
Se consideră o buclă (ochi) de circuit:

U AB = VA − VB =  (V
A→B
k − Vk +1 ) = U
A→B
k

Legea lui Ohm

Uk + Ek = Rk Ik  Uk = Rk Ik − Ek
U AB =  (R I − E )
A→B
k k k

Observație:
Semnele pozitive pentru Ik și Ek sunt asociate sensului de referință (pozitiv) de la A la B.
27/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Metoda teoremelor lui Kirchhoff

Presupune scrierea unui sistem de ecuații format din l ecuații, având l necunoscute, rezultat în urma
aplicării Teoremei I a lui Kirchhoff pentru (n-s) noduri independente, respectiv aplicării Teoremei a II-a
lui Kirchhoff pentru b bucle independente, calculate cu Teorema lui Euler, de forma:

  Ik = 0 , pentru (n-1) sau (n-s) noduri independente

k N

 Rk Ik =  Ek , pentru b= l -n+1 sau b= l -n+s bucle independente
k b k b

a) (n-1) sau (n-s) ecuații rezultate în urma aplicării Teoremei I a lui Kirchhoff pentru (n-1) sau (n-s) noduri
independente, unde s reprezintă numărul rețelelor neconexe

b) b= l -n+1 sau b= l -n+s ecuații rezultate în urma aplicării Teoremei a II-a lui Kirchhoff pentru b= l -n+1 sau

b= l -n+s bucle independente

28/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Fiind date: configurația rețelei electrice de curent continuu, valorile rezistențelor, Rk și a surselor de tensiune, Ek ,
respectiv de curent, Ig
k

Se pot determina folosind metoda Teoremelor lui Kirchhoff: - curenții

- tensiunile
- puterile
ETAPELE de aplicare ale metodei teoremelor lui Kirchhoff

1. Se analizează topologic circuitul pentru a stabili:

- numărul de laturi, l ;
- numărul de noduri, n;
- numărul de rețele conexe, s;
- numărul de bucle independente: b= l -n+1 sau b= l -n+s;
- numărul de noduri independente: (n-1) sau (n-s).

2. Se stabilesc arbitrar sensuri de parcurgere pentru curenții din cele l laturi ale circuitului;
3. Se stabilesc arbitrar sensuri de parcurgere pentru cele b bucle independente;

29/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 4. Se scrie sistemul de ecuații corespunzător metodei teoremelor lui Kirchhoff de forma:

  Ik = 0 , pentru (n-1) sau (n-s) noduri independente

k N

 Rk Ik =  Ek , pentru b= l -n+1 sau b= l -n+s bucle independente
k b k b
5. Se rezolvă sistemul de ecuații format din l ecuații și se determină cele l necunoscute (curenții din
laturile circuitului)
Observație: Curenții obținuți negativi în urma rezolvării sistemului au sens contrar celui arbitrar ales la etapa 2).

Etape opționale: 6. Se calculează tensiunile;

7. Se calculează puterile.
Modalități de verificare:

a) Prin aplicarea Teoremei a II-a a lui Kirchhoff pe o altă buclă;

b) Calculând tensiunea între două noduri pe minim două trasee diferite;
c) Verificând conservarea puterilor (bilanțul puterilor).

30/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 RESTRICȚII în aplicarea metodei teoremelor lui Kirchhoff (Surse de curent)

În cazul circuitelor care conțin surse de curent există următoarele restricții în aplicarea metodei:
a) latura care conține sursa de curent, Ig, poate fi cuprinsă într-o singură buclă independentă,
deoarece prin sursa de curent poate să treacă un singur sens de parcurgere, prin urmare cele b
bucle independente se vor alege ținând cont de această observație;
b) latura care conține sursa de curent, Ig, are conductanța nulă, rezistența infinită, prin urmare ecuația
rezultată aplicând Teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru bucla care conține sursa de curent se va
înlocui în sistemul specific metodei teoremelor lui Kirchhoff cu expresia: valoarea curentului din latura
care conține sursa ideală de curent egală cu ± valoarea sursei de curent, Ig
Un sistem de ecuații format din l ecuații, având (l - x) necunoscute, unde x reprezintă
numărul surselor de curent din circuit

31/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Teorema conservării puterilor
Enunț: Puterea primită de un circuit pe la bornele sale de legătură cu exteriorul se consumă pe
laturile circuitului.
Se consideră un circuit care are legătură cu exteriorul prin bornele 1, 2, ..., k, ..., m:
Prin borna 1, potențialul V1 injecteză în circuit curentul I1 și așa mai
departe...
m l l

V I
k =1
k k =  Ukj Ikj
k =1 j =1

Dacă nu avem legătură cu exteriorul circuitul se numește izolat

primul termen este zero
m

V I
k =1
k k =0
l l

 U
k =1 j =1
I =0
kj kj

32/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Dacă aplicăm Legea lui Ohm pentru o latură de circuit avem:

Ukj + Ekj = Rkj Ikj Ikj și facem 

k j

l l l l l l

 kj kj  kj kj  kj kj
U I
k =1 j =1
+ E I = R I 2

k =1 j =1 k =1 j =1

=0 ( în sistem izolat )

l l l l

 kj kj  kj kj
E I =
k =1 j =1
R I 2

k =1 j =1
Bilanțul puterilor
(conservarea puterilor)
PG PR

PG = PR
33/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR
 Enunț:

Bilanțul puterilor (conservarea puterilor) puterea debitată de sursele dintr-un circuit se consumă pe
rezistențele din acel circuit

Observații:
- puterea generată, PG este pozitivă în suma algebrică, dacă E și I au același sens, negativă
în caz contrar (sumă algebrică);
- puterea consumată, PR este întotdeauna pozitivă (sumă aritmetică).

34/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR

 Vă mulţumesc!!!

35/35 Bazele electrotehnicii I Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR