N,ORIMATIVPENTRU EXECUTAREA. ÎMBR.ĂCĂMl!

N
ŢIL,OR RUTIEIRE DIN BETON DE CII MENIT ÎN
SISTEMELE COFRAJE FIXE ŞII GLIISAN!TE

IND1ICATIV NE 014.-2002

54
 CUPRINS
l „ Preved,e ri general,e ....................................................................... 58
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare.................................................. 58
1........................................................................................2. Definiţii 61
1.3. Principalele acte normat, i ve În domeniu ..................................65

2. Coadi·ţii 1ehnice ...........................................................................68

• E, le,mente geometrice ,ale i mbrăc.ăminti lor ..............................68
• Caracteristicile imbrăcămin.tilor................................................... 71
• Caracteristici e betonulu i rutier...................................................74

3„ Materiale utilizate·la imbrăcămin.tHe din beton de cim ,ent ....81

• C1ment li'. Iii .
19 •. ,• . „. . ai•·... .. ....... ..
. . . . ... li. ...........81
li! •• ,ai+ . .. i,. l ' ai ... . ... , • • iii I' ..... iii • • "- ··. li ...................

• Agregate n.at'urale ........................................................................ 84

• Apa........................................................................................... 85
• Aditivi .......... 04....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 85
• Oţel- bet.on ... . . ,.... 't! !l! 't! . I . .. . . . ... "' ... ,, ... "'..
. . ... "'!I!· · .". ......."'.. ""''I! . ... . . .. ... ... ... .... ,..... ,......,... ...., . 85
• Alte materiale...................................................................................86

4. Stabilirea compoziţie·i beton ului rutier ......................................87

5, Pre p,a ra r,ea betonului .................................. ............... .. ............... _88

6. Transportul betoaului................................................................89

7. Pregjiti rea platf ormei în veder,ea aşternerii betonului

ru tier in sistemul cofraje fixe...................................................90
• Executar ea ucrărilor pe fundaţii noi...........................................90

55
 ,eExec utar ea luc rări pe îm bră căm i n ţi e xis te nte........................93
tor,

8„ P r,egă ti r ea p, a tfo rmei În vederea aşternerii betonului

rutier în sistemal cofraje glisante ................ ................,.,.. . . . . . .. 9'6

9. Punerea ia operă a betonului rutier În ,s,iste mul cofraje fixe ........96

• Exec uta rea Îmb ,răcăm in ţil o r d intr- un s ing ur strat. ............... . .. . . . . 9 9
• Ex, ecutarea Îmbrăcămintilor din două straturi ........................I00

10. Punerea În operă a betonului r utier î11 s i,st em ul cofraje

glisante 1- '!' + !' + , '! + + t -+ I ,t, .. 1- ,j,• -l ' lt -,. 1' '9 ' 1' 1 ' !! 1! ii!'I! oi! + + + t t oa, -i f i lo fl 11,-1 I '!''9'!t , + + 'l'! !i! li .. ., .. , t i- f li ,t · IJ, + '1- -1• • I- '! ' !t 09'••· + t! ,t, ,f l!o -1„
1Ol
. 1ea;,.,.1m
lp. r o·teJar r aca··mIn t- eI· .". ...... . ...,.. ,. 1 ., , ;i. ,.. ;i,.... 4 .. .. .. . . ..... . . ... .. , . . . . . . . .. .. . ... .. .. .. ,• • ,.. 10 6
b- ......
,. . .. ,.

12. Executa r,ea rosturilor în sistemul cofraje fix,e .......................108

,. Exec utarea rosturilor de contact ............................................. I08
, .Ex,e cutarea rosturilor de dilataţie .................................................11 1
• Ex:ecutarea rostur i lor de cont rac tie ............. .............. ....... .. ..... I 13
'

13. Executarea rosturilor În sistemul cofraje lisa nte 116

...............
,. C olmata rea rosturilor .............................................................. 124

14. Contorul calităţii l ucră rilor ............. . .. ......... 124

........................, ...
1 5,. P r esc r ip ţii s p ec ia le ....... ..... .............. ............................... . ,. . . . .... . 13 l
.
16. Recepfia lucrărilor ...................................... .... .............., . . . . .... 131

1 7 ·. M ă s u r i de tehnica securităţii m un cii şi st in, g er ea

1• n,cen,d"1··1· ,o·r . . . . . . . .. . . .. . .. ... . .. . . . . .... .. ...................... . .... . . . . . .. 132
.. ...... ... .. . . ... .

18 „ R e .coma ndi ri privind o, rga niza rea circulaţiei rutie, r epe

d u ra ta l uc r ă r ilo r de ranforsare cu întbrădiminte din
beton de ciment a drumurilor publice...........................................1 3 3
56
ANEXE
Anexa I.I. - Controlu[ calităţii materialelor şi betoanelor
rutiere ... H • • 13 5
• • • • • • • • • • •• .,. • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ane·xa 1.2. - Controlul calitătii

•
lucrărilor de ex:ecutie
• a
Îmbrăcăminţilor din beton de ,cim ent ......................144

Anexa 1.3. - Controlu[ operativ al calităţii betonul ui ................ I 49

Anexa 1.4. - Registru pentru evidenţa preparării şi pune rii
in operă a betoanelor rutiere....................................153

Anexa 11.1. - Stabilirea compoziţiei betoanelor rutie re

preliminare - efectuar,ea încercărilor în oper.ă
a betoane[or rutiere ............... .........,.....................I 54

Anexa ll.2.. - Califi.carea şi sarcinHe persona lului care

deserveşte staţi.a de betoane....................................160

Anexa 11.3. ·- 1Gradu,I de omogenitate a) betonului ....................163

Anexa 111„1. Interpretarea rezultatelor obţinute pe probe
de betoane de ciment rutier......................................165

Anexa Ill.2.. - Exemple,

priv verificarea realizării dasei
ind,
beton ulu i ruti,er ......... . . . ... . .................. . . . . .................. f 75

Anexa IIl...J.. - Sinteza trimes,tria lă a rezultatelor pent ru staţii

de· betoan1e .
1 ... . . . ,. 1"1············· 17,8
.., ilo ... . . ., . .. ..... .. ... .. . .. ... .. .. :i ... .. ... ... ... .. ... ...
,. ai (l; ,t;,. .. ... ..

Aae a IV.l . - E,xec utare a lucrărilor de beton ta drumuri

pe timp friguros (+ 5 ... 0°C) ....... ....................,,.,,. l 80
57
 NORMATIV PENTRU
EXECUTAREA
IMBRĂCĂMINŢJLOR RUTIERE D N
BETON DE CIMENT ÎN SISTEMELE
I
:,
C'OFRAJEFIXE :Ş, I GLISANTE

Indicativ NE 014-2002

1. PREVEDERI GENERAL 1E

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

l .. l . . Prezentul normativ se apli,c,ă la e xec uta rea , controlul

calităţii şi r, iecepţia lucrărilor îmbrăcăminţilor rutiere din beton
de ciment, r,e.ali zate în sis temel,e cofraje fixe şi glisa,nte utilizate
la co nstruc ţii, mode rnizări sau ranfo rsări de:
- drumuri publice de orice cla s ă. tehnică inclusiv str,ăz i de
orice categ.orie; -
- drumuri de exploatare: fo res,tiere petr:olie r:e·, mlniere,
agricole , precum şi alte drumuri care sunt le gate direct de
re ţeaua drumurilor publice. con'f orm reglementăr ilor legale în
vi .goare·
- drumu,ri industriale ;nterioare şj exterio are in cin telor
până la racordareacu drumur ile pub l,i ce·
- platforme industdare (autu sau de depozit,ar e în aer li ber);
- platfonne de parcar,e, locuri de staţionare, alei carosabile;
- platforme portuare
- pis te, căi de rulare şi. p1atforme aeroportuare.
58
 1.1 „2„ Pr1evederile prezentului normativ nu se aplică la:
- îmbrăcămin ţi rutiere din beton armat mon,o lit;
- Îmbrăc ăminţi rutier,,e e ecutate din ,elie mente
p,refabri1cate din be:ton sau beton armat;
- îmbrăcăm inţ i rutie re din beton precomprimat; ,
- piste pentru ciclişti;
- troţuare şi alei pentru pietoni.

. ,..
1„1., 3.. In înţelesul prezentului nor ma tiv, Îmbrăcăm inţ ile ru.ti,ere
din beton de cime nt sunt denumite pe scurt îm brăcă m in ţi, iar betonul
utilizat pentru realizarea, acestora, beton rutier.

1„1.,4. imbrăcămin.tile sunt alcă.tuite din elemente de beton ruti,er

denumite dale , de limitate într,e ele prin ros turi.

l„:t.5„ Respectarea prezentului no nn a ti,v este obligatorie pentru

toate unită .ţile care proiectează, exec ută sau admin istrează îmbrăcă
minţi rutiere din beton de ciment.

1.1.6. Executantul va asigura prin laboratoarele s,a le sau prin

colaborare cu laboratoare, d e specialitate rutieră autorizate, efectuarea
tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
normativ.

1.1„7. Îm1br.ăcămin ţile ru, tiere din beton de ciment, se execută în

1
in tervalul de temperaturi at·mos ferice : + 5 . .. + 35°C.· Temperatura
1

betonului [a punerea în operă nu va fi mai mare de+ 30'°C.2

1
În mod exce pţiona l, în interva hid O .. . + 5°C 1mbr ăcămtnţile rutiere din
beton de ,ciment e pot ,execuca numai cu avizul beneficiaru lui şi luarea măs uri lor
,prevăzute in Normativu' / p,entru r:ealizarea pe timp frigrir fJs a lucrărilor de'
construcţii şt a insta laţiilor aferente. îndît ativ C16 şi Îrl AN EXA IV. I .
2 Este in terzisă execu Ua i mbră căm int ilor rulier,e la tem peraturi negative.

59
 1„1„8. "lmbrăcăminţil,e rutiere din beton de cim,ent se e)C;ecută de
, regulă într-un singur strat, situaţie 'in care caracteristicile beto nului
sunt acelea
;,.
a1e stratulu i de uzură .
ln cazuri justificate teh.n ic şi econom ic,. îmbrăcăm inţ1le rutiere
din beton de ciment se pot e>e:ecuta în două stratmri, stratul superior
fiind denumit strat de uzură, iar stratu I infe rio r strat de rez,isten„ţă

J'I

1..1.'9„ lmbrăcăminţile ru,t iere din beton de cim ent se execută pe

fundat ii şi terasamente e ecutate în cond i:ţi1le urm ătoare:
- pentru drumuri noi şi moder ni zări, pe fu ndaţii
executate confbrm STAS 6400 şi pe terasa mente
,execllt,ate, conform S AS 2914·
1.

- pentru ranforsăr i pe fu11daţ,ii care să coriespundă prevede...

rilor din capitolul 7, ,,Executarea luc răriilor pe îmbrăcăminţi
existente'' din prezentul no rmativ .

1.1.1•. Betoanele rutie re utilizate pentru reaHzar,ea îmbrăcă

minţilor din beton de ci,ment, se clasifică du, p ă CLASE, pe baza.
criteriului rez.iste nţei la. Încovoiere (RmcJ care este pnnci pala carac
teristiică mecanică a acestor tipuri de betoane.

1.l.ll. Rezister1ta caracter:is tică la Încovoiere se defineşte, ca

valoare a rez ist.enţ ei sub care se pot intâln i st atistic cu repartiţie
normală cel mult 5 '% din rezultatele obţinute prin inoercarea la
incovoier,e a epruvetelor prism.atice de beton, la vârsta de 2:8 z,ile.

1.1.12. Rezistenţa caracteristică la încovoiere se determină pe

epruvete pris matice având dimensiuni1e I SO x 150 x 600 m.m
încărcate cu două forte egale şi: s im,etrk e conform ANEXEI III. I.

l. .1..13. C la se le de betoane rutiere, notarea lor şi

valorile rez iste nţelor caracteristice la Încovoi,ere, sunt conform ta
belulu i 1.

60
 Tabelul I.
:
Clasa de beton Re.ziSten18 caracteristică ncovoiere ( )1
rutier la î
(N/mm.2)
BcR 5t , O 5,0
B1 clR 4,5
4.5
:BcR4 0 4,0
. '
- -

BcR 3,5 3 5,
I -

1.1.14. Betoanel,e de ciment rutiere se noteazăspecificând clasa

betonu1:ui şi numărul standardului SR 183-1 : 1995 sau SR 183-2 : 19 9:S.
Exemplu de notare pentru un beton de ciment rutier ctasa
, BcR 5,,0 executat în sistemul cofraje fixe: BcR 5,0 - SR 183 -1 : 1995.

1.1.1S,. "In măsura 1n ,c are comp letează şi nu contravine,

,ap,licarea prev,e denlor prezentului normativ, se va face conform
prevederilor ,,:C odului de practică pentr u executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat'', indicativ NE 012-99.

1.2. Definiţii

1.2.1. A.gN!gate naturale

Materiale gianul ar,e natural e d,e origine minerala, provenind
din sfărâmarea naturală sau artificia lă a roci1lo r ob.tinute din cariere
sau balastiere.

1.1.2... Ancoră
Bar.ă de oţel beton folosită la armarea rosturi lor longitudinale
ale îmbrăcăminţilo r rutie re din beton de ci,m ent pentru a veni
pre,
a unecarea sau denivelare a dalelor adiacente .
61
 l .l .3,. Aditiv a11treno1 r de aer
Substanţă tensioactiv,ă cu caracter hidrofobizant utilizată pentru
mă rfr,ea rez.iste nţe i la Î111gheţ a betonului de ciment.

1.2.4„ Beton de ,c iment

Produs ,oo ,mpoz it obţinut prin omogenizarea amestecului de
ciment, agregate , apă şi adit iv i.

1„2.5. Beton de cimeat rutier tixo tropie

Beton de ciment rutier vârtos care are în sta e proaspătă o astfel de
comp oziţie incât pennite să ia orice formă. impusă de cofrajul
Îi
maş ini i care il pune în ,operă şi işi me nţ ine verticale feţele l,at erale
ale benzii de beton după trecerea maş inii,, . până la compl,eta sa
intărire.

1.2.,6,Carotă
Probă netulburată. ca r,e se ,e xtrage d intr- un strat rufier coeziv în
vederea verificărilor de laborator.

l.2.7. Colmatare (etan:şare )

O peraţie de umplere a rosturilor fisurilor şi c ră păturilor imbră
, c ă m inţ ilor rutiere cu mate ria le acfocvate.

1.1.8. Criblură
Agregat natural alcătuit din granule de formă polie drică, obţinut
pri,n co ncasarea, granularea şi selecţionare.a în so rturi a rocilor dure, de
regulă magmat ice, bazice şi semi bazice .

l.2.9. Dală
. Element al îmbrăcămintei din beton de d,m ent, delimitat În plan
prin rosturi.

62
 1.2.10. Dozaj .
unui
Proporţia, ,exprimată in procente dintre
componenţii amest1ec sau a unui component
în amestec.

1..2.11. Fund de ros.t (pat)

Material c,a re serveşte la limit ar,ea pătrunderii produsului de
colmatare- în rost.

1.2.12. Graaulozitate
Repartiţia procentuală a particulelor .ag egatului natural după
mărimea lor.

1.2.13. Gujon
Bară de oţel rotund,. neted ,. montată ca armătură în rostul
t ra nsve rsa l d ilat a sa d
- - - - - - -- - - c- o ntra
- - al im1brăcămin t e i din b e
- - - - d- e -

de • - t ie 'li u e - -· - c t ie
- 'I - t on
- -

ciment.

1.2.14. Grund
care se aplkă pe suprafaţa vertiicală a
Soluţie adezivă
special,ă

rostu llu i pentru asigur wea aderenţei produsului de etanşare ta pereţii

ac1estuia.

1.2.15. Lian1 hid aulic

reacţionează dând
Pulbere mineram care în amestec cu apa,
p,roduse care s,e întăr,esc În timp..
 1.2.16. Pietriş
Ag regat natural de balas,tier.ă sortat din balast Îll sortu,r ile 4-8;
8·l 6; 8-25· 8- 31; 16 - 25; I 6-31

63
 1.2.17. Plastifiant pentru beton de ciment
Adaos pentliu îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proas
păt, care permite reducer ,ea raportului apă/ciment

l.2 ..18.. Produs de etanşare (cobaatare): ompon entă (mastic

Material gata preparat pentru ut ili z,are
monoc,

bituminos utilizat ]a cald) sau :se parat în două componente,care trebui.e

amestecate Înainte de i:ntroducerea în rost, conform recomandărilor
producătorului (chituri elastice utilizate la rece).

1.2.19. Ranforsafe
Ansam blul de lucrări pentru mărirea capacităţii portante a
complexelor rutiere existente în principal prin, executarea unor noi
stratur i ru1iere şi asana,r ea corpului drumului..

1.2.20. Rost
S,patiu liber amenajat în mod s,pecia l care Împarte îmbrăcămintea
din beton de ciment în dale pentru a împ·ie dica fisura11ea datorită
contracţiei sau dilatării acestora şi pentru necesităţi de execuţie .

1.2.21. Ru ozitate
Caracteristică a suprafeţei carosabile ca.re conferă o bună
aderenţă întiie prneu rile rotilor vehicule lo r şi îmbrăcămintea rut ier,ă .

1„2J.l. Sistem rutier (structură rutieră)

An samblul de straturi aşezate pe patul drumului constit uie
car,e
structura de rezistenţă a drumului. ·

1.2.23. Strat de bază

 Parte din structura rutieră situată În,tre îmbrăcăminte şi fundaţie,
repart izând funda ţie i eforturi verticale În limita capacităţii de rezis tenfă
a aces teia.
 1.3. Principalele acte normative in domeniu

Agregate nat:u a.le şi produse din pzatră

SR 662-2002 Lucr ări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
SR 667-2001 A,g regate şi piatră prelucrată pentru drumuri.
Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 4606-80 Agregate naturale gr,ele pentru betoane şi mortare cu
lianţ i minerali. Metode de Încercare.
STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrări de ,căi ferate şi drumuri.
Metode de Încerca,e.
'
SR EN 933-2:1'998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor
geometri,ce al,e agregatelo r. Partea 2: Analiza
granulo metrică - Site de control . dimensiuni nominale
ale ochiurilor. -

Ciment
STAS I 0092-78 Ciment pentru drumur i şi piste de aeroporturi
SR EN 197·-I : Cim,ent. Partea 1: Compoziţie specificaţii şi
2002 criterii d,e conform itate ale cimenturi lo r
uzuale
SR EN 1, 9 6,.. t : 1995 Metode de încercări a e cimenturi lo r.
Partea I ; Detenn inarea rez i,s te nţelo r
mecanice

SR EN 19 6,-2 : ]995 M,e tode de încercări ale ,cimcnturil,o r. ·

Panea 2: Analiza chimica a cimenturil:or.

SR EN 196...3 : 1995 Metode de incercări ,a le cimen turilor.

Pa.rtea 3: DeterminaJiea timpulu i,. de priză şi
a stab ili tăţii.

65
SR EN 196-6 : 1994 Metode d,e înc,ercăriale cimentur ilor.
Partea 6: Determinarea fineţii.

SR EN 196„7 : 19'95 Met od,e de înc,e:rcări ale cimenturilor.

Partea 7: Metode de prefevare şi pregăti re
a probelor de ciment.

Apă
STAS 790-84 Apă pentru betoane şi mortare.

Alte materiale
STAS 438/-J.,89 Produse de oţel pentru armarea betonulu,i. Oţel beton
laminat la ca l.d. Mărci şi. conditii tehnice de calit,a te .
STAS 3,789-86 Hârtii supe rioar,e de ambalaj . H,â rtie rezistentă.
STAS 8171-84 Folii din pol ieti lenă de joasă den s,itate.

Betoane
xecut,area lucrărilor din
NE O1 2-99 Cod de practică pentru
e,

beton, beton armat şi beton precomprimat.

"
. ST AS 17 59- lnce rc ă ri betoane. "l'ncercărt pe betonul
pe
88 proasp.ăt. Determ in area densităţii aparente, a luc
rabilităţ ii, a conţinu tulu i de agregate fine şi a
începutului de priză.
STAS 1275-88 Încercări p,e betoane·. Înc ercări pe betonul Întărit.
1

,Qetennin area rezisten.telor mecanice..

STAS J 799...g:,g Construcţii de beton, beton armat şi beton
precom primat. Tipul şi frecvenţa verificăriilor calităţii
mate rialelo r şi betoanelor destinate executării
lucrărilor de construcţii.
 66,
ST AS 3518-89 Înceficări. pe betoane. ,Determ ina rea reziste nţe i la
înghe ţ-dezgheţ.
,.
STAS 5479-SS lncefcări de laborator ale betoanelor. D1eterm inar,e a
volumului de aer din betonul pr,oaspăt.
A . .

STAS l 5'98„1-,89 Lucrări de drumuri.. lncadrarea âmbrăc.ă.min( ilor

la lucrări de cons,trucţii noi şi modemi.zari de
drumuri. Prescripţii generale de p,roiectare şi de exec
uţie.

Lucrări de drumuri
" '
SR· 183- 1 : 1995 I mbrăcăminţi din beton de cimen,t exec uta te În cofra-
j,e fixe. Condiţii tehni,ce de ca litate .
SR 18]-2:199'8 Îmbrăcăminţi din beton de ciment ex.:ecutate in cofra
je glisante. Cond itii te hn ice de c, a tita1e.
ST AS 6400...84 Lucrări de drum uri. Stra turi de bază şi. de fundaţie.
,Cond iţii tehni ,c e ge ner ale de calitate.
1

ST AS 8:849-SJ Lucrări de drum uri. Rugozitatea îmbrăcăminti

lor r,utiere. Metoda de măsurare şi valori limită.
STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. T erasamente . Condiţii teh11,i ce
generale de calitate.
Ordinul MT nr. 46/ 199 8 No nne tehnice privind stabilirea clasei
tehnice a drumurilor publice.
1
O1rdinul MT nr. 49/1998: Norme t,ehn ice privind p o,ectarea şi
realizarea străzi llor în localităt. ile urbane
,o rdinul MT nr. 45/199'8 Norm,e tehnice privind proiectarea,, construi
rea şi modernizarea drumurilor.
, ,Q rdi11ul MT nr. 43/1998 Norm,e , privind Încadrarea in categorii a
d rumurilor naţionale.
61
2. CONDIŢII TEHNlCE

Element,e le geometrice ale îmbrăeăminţilor

2.l. Grosimea îmbrăcămintei ,este

c ,ea rezultată din cakul şi
nu va fi mai mică de 18, cm fără a fi incluse pletărite pentru
com,preluarea denivelărilor.
Când îmb răcăm intea se, e xecută 1n două straturi, grosimea
stratului de uzură se stabileşte de proiectant, dar nu va fi mai mică de
6 cm.. Abaterea maximă admisibilă la grosi,mea totală pr,oiectată a
îmbrăcămintei este de:
- 1O . .... + 1S mm, la drumuri noi şi mo,demizări;
- 1 O . . .. + 50 mm, ia ranforsarea Îmbrăcăminţilor existente.

2 2. Lăţimea de turnare a benzii de beton poate fi de 2,5 ...

8,50 m în sistemul cofraje fixe ş,i d e 5,0 .. . . 15 m În cofraje
sistemu,l
g,l isante.
Abaterea maximă admisibilă la lăţimea proiectată a benzii de
beton este de:
• ± l S mm ,. la drumuri noi şi modemiză.ri
, . ± 50 mm, la ranforsarea 'iimbr ăcăminţilor rutiere vechi din
beton de cim ent ş i ranforsări de îmbiăcă.m înţi bit uminoase .

,..
2.3. l11 profil transve rsal, pentru drumuri În alimiament, îmbrăcă-
mintea poate fi:
- cu două pante în formă de acoperiş, la drumuri de clasă
tehnic,ă IJ. .. V, străzi de categoria I... lll drumur i de
explnatare de categoria I, piste şi căii de rulare aeroponuare;
- ,cu pantă unică la calea un id irecţion al.ă a
autostr.ăzilor, străzi cu onă verde m,ediană sau cu platformă
axială pentru tramvai, s t răzi de categoria IV, drumuri de
exploatare de
, c at eg oria II .. ... Ul, pl.atforrne de orioe fel.
 68
2„3.1. Panta transversală a Îm,br.ăc.ămint ,e i ,estede: ,c, u· rbe. c1.c:a,;1:r·ă·
- 2 · ¾o pentru ,d_ rumun· "1n ,a1: 1• n1· a,m ent
ş1·
,1._ n

.supraînălţări, pr,ecum şi la străzi; ..

- 2 ... 2,5 '% pentru ranforsarea sistemelor rutiere nerigide
,cu îmbrăc,ămin t• i din beton de ,cim,ent
- 1,5 '% pentru piste şi căi de rulare aeroportuare având
literele de codificare C, D au E;
- 2 % pentru piste şi căi de rulare aero porruare, având
literele de codificare A sau B.
bat,erea maximă admisibilă la pantă pentru dru mur i şi
străzi este de ± 0,4 %. Nu se adm it nici un fel de abateri la pantele
trans.versa.le ale îmbră.c ămin ţi[or pentru piste. căi de rula.r,e, brete l,e
de legătură şi platforme aeroportuare.

2„3„l. Pentru drumuri având curbe supiraină]ţate, Jocuri de

staţio n,are, platforme de parcare, portuare şi ind us trial,e,
panta transve rsa lă este de maximum 7 '% la ex,ecuţia În sistemul
,cofraje fixe şi de maximum 5 % în sistemul cofraje glisante.

2.4.. În profilul long itud inal,, abaterile maxi m,e admisibile la

cotele îmbrăcămintei in axa benzii faţă de ,cotele din p,roie,ct sunt de:
• ± 1O mm,. la autostrăzi,. piste,, căi de rulare şi platforme
aeroportuare, drumur i de, cl asă tehnică I[ şi străz.i de
categoria I şi n;
• ± 20 mm, la drum uri de clasă tehnică IIL ... V,, străzi de
,categoria III şi drumuri de ex, ploatarede categoria t
• ± 30 mm, la străzi de categoria IV drumu ri de exploatare de
,cate:goria li . .. III locuri de staţionare alei ,carosabiie şi
platforme de pa11ca11e portuare şi ind ustria le.

2.5. Decli1(i ta tea în profil longitudin al pentru drumur il e publ,i ce

, de ori ,ce clasă tehni,că, de exploat are, industriale şi străzi de o,rice
categorie ,es te de maximum 8 % la execuţia În sistemul cofraje fixe şi
de ma ximu m 5 % în s is temu l cofraje glis ante.

69
 2„6. Denivelările maxim ,e admisibile ale supraţt1ei îmbrăcă...
mintii În sens transversal măsurate sub uni dreptar având lungimea
ega,lă cu jumătate din l,ăţimea benzii de beton şi lo ngitudinal, măsurate
sub dreptarul de 3,00 m lung i,me pe fiecare bandă de beton şi pe toată
suprafaţa acesteia sau cu paratură specială de măsură pentru această
a, caracteristică sunt de:
• 4 (3) mm, în caztd îmbr,ăcăminţil or ce se execută
pentru lucrări de drumur i publice de clasă te hni că I şi străzi
de categoria I... nt;
• 5 ( 4) mm, în cazul îmbrăcămi ntilor ce se execută
p,entru lucrări de drumuri publice de dasă tehnică Il şi
:străzi de categoria rv ;
· • 6 {5) mm, in, cazul i mbr,ăcăm inţ ilor ce se ex,ecută pentru
Iucrări de drumuri publice de dasă tehnică 111... V. 1

2.7., Den,ivelările admisi bifo la rostul longitudinal de contact

Între două benzi de beton ad i,acente, sunt de 2 mm în cazul
p,ărţii carosabile cu două pante transversa l,e şi pistelor aeroportuare.

2.81. Denivelările maxime admisibile intre muchiile da, le

lor Învecinate ale rosturilor transversale sunt de:,
• O mm, la rosturile de contracţie ale îmbrăcămintei ,ce se
e ecută pe ntru lucrări de drumuri şi piste aeroportuare
proiec tate pentru viteză de circulatie mai mare de 100 km/h;
• 2 mm , la rosturile de contracţie ale îmbrăcămintei ce se
ex, ecută pentru lucrăr i de drumuri având viteza de proiectare
sub I00 km/h;
• 2 mm pentru rosturile de lllcru pentru drumuri şi piste
aeroportuare mdiferent de viteza de circulaţie.

1
Valorile din parante.ză corespttnd imbrl .cămin tilor executate în sistemul cofraje
glisanle. Distanta minim ă între două puncte cu cele mai mari deniv elări. admise,.
măs urati pe axa lo ngit udinală a benzii de circulaţie, este de 20 m.

70
 Caracteristi,cile imbrăcămint'ilor
- Iii

2,.9. lmbrăcăminţile din beton se realizează cu, clas,ele de

betoane utiere ce vor fi stabilite de pr,oiectant. 1O rie nta tiv in tabelul
2 sunt ,prezentate clasele de betoane ruti,ere funcţie de clasa de trafic
şi de categoria drumu l.oi sau tipul lucrări i.

2.10,.. N um,ărul maxim admis de dale fisurate reparate conform

prevederilor de la pct. 15„ l raportat la num ărul total al. dalelor execu
tate,,evaluat Înainte de darea în ,exploatar,e a îmbrăcămintei, ,este de:
• 1 % la drumuri de clasă tehnică I... IIl str,ăzi de categoria
I... III, dru mu ri de e xploat are de ,catego ria I, piste,, căi de
rulare şi platforme aefoportuare;
• 2 % la drumuri de cl,asa tehnică IV-V , st ră,zi de categoria IV,
drumuri de exploatare de categoria 11-Hl,. platforme
ind ustriale de parcare şi portuare, locuri de staţionare şi alei
carosa bile.1

1
a) La suprrafata îmbrăcă miniei nu se admit cră:pături ..
b) Se consideră fisuri deschiderile sub 3 mm Ultime constatate la supraf3'a dalelor
pe vreme răcoroasă sau umedă, iar crăpături, deschid erile peste, 3 mm constatate
în aceleaşi condiţii.

71
 Tabelul 2.

Clasa de trafic
'
{Număr de osii standard cu sarci111a c1e '
I
I
115kNfzl)
I
Foarte I

Denumirea ll'ucrărilor greu Greu Mediu Uşor Foarte uşor

150...550 50...150 .20...50 sub 20
550...1500
Numărul straturilor de im'!>r minl e
Uzură sau I Uzură sau Uzură sau
Un strai IUn strai
I
l!Reziştenţă Rezistentă Rezistoolă
un strai un strat un strai
1 2 I
3 4 5 6 7 8 9
Drumuri, de inte:res I
nalional, judeţean şi ! BoR 5,0 I BcR5 ,0 , BcR 4,5 BcR 4,0 BcR 4,0 BoR 4,(l
I

oeăl, (BcR 4,5) tBcR 4,5) (BcR 4;6) I (BcR 3,,,5) IBcR 3;5} - (&R 3,,5)
-
sl,răzi cu două sau mai I

multe benzi de .e I
circulaţr
Ranforsarea sistemelor I'
8cR4,5 B: R 4,0
ruliere e)(istenle la drumuni
şi autostrăzi
BcF!: 5,0 BcR 5,0
(BdR 4,5) I BcR 4,5) (BcR 4.0) (BcR3.5)
I
BcR 4,0
{BcR 3,5), - BdlR 4.1)
{BcR3,5)
-
I

Drum,uri de exploatare ou BtR4,0 8cR4,0

do ber:izi de circu'l1a e
BcR5,0
!BcR
BcR.5,0
(BcR
8cR 4,5
(,BcR4,0) I (fkR3,5) IBcR 3,5) - BcR 4,0
(&R 3,5) -
o, 4,5) 4,5)
Ornmurii1şi
pl'alforme
BcR45 BoR4,5 BcR 4,0 I BcR3 ,5 BcR4,0 BcR3,5 &R4 ,0 BcRJ,5

1' 2 3 4 5 6 7 8 9
' I
Locuni de s1ationare,

I
Platform,e de parcate şi
1Portuare
- I - - - BcR35 - BcR
3,.5
I -
I Piste, căi de rulare
şi pla1forme BcR 5;0 ,(BcR 4,5)
1pencru I aeFOpOfhJ
li inteme, şi
intemajon le I
I

Notlli: Pe bază de justificării tehn ico•e conom,ic e şi ,cu avizul bene fid arului se pot utiliza .ş i clase de betoane ale
căror va lori sunt indicate în paran eZă.
 Caracteristicile betonului rutier
2„11. Compoziţia betonului rutier se realizează cu agregate
naturale de balastieră şi carieră, apă, ci.,ment şi aditivi în ,conformitate
cu preve,der iJe urm iătoare:

În sisten,ul cofraje ftxe

"
a. lmbrăcăminţile ,ce se ex,ecută Într-un s in gur strat se
realizează cu agregate concasate O ... 25 mm confor m li mitelo r din
figura l sau O ... 40 mm conform limite lo r din figura 2, iar ce le ce se
execută tn două straturi se realizează cu agregate conca sate O . .. . 25
mm în cazul straiu1ui de uzură şi O . . . 31 (40) în cazu I stratului de
rezistenţă.1

100 -- ------ - - - - - - -.-- - - - - - ---,i- - 100

95

eo
70
1 80 1

40
C
-
L,

o. 30
20
10
ol..- - - - - - - ---=.:,-.<,!:.-.::, - 1-::!'_':"',- - -=6'=,."- 25
Diometrull ochiului si tei , s ou ciurului • m, m

Fig. l. - Limitele de granulozitate ale agregatului total

pentru betoane rutiere realizate cu agregate
cu granulozitate continuă O ... 25 mm

1
În lipsa unuia din som.tri.le de agn::ga e: nisip 4 8, pietriş 8 16. re pectiv crib}UJă 8 -16, se
6

poate reaffza un beton cu granulozitatea discontinuă, având agregatul total în l:imitele

curbe lo r granulometri,ce din figura 3 şi 4. Acest tip de beton nu se aplic ă la autostrăzi,
drumur i publice cu trafi.c foarte greu. pi te, căi de rulare şi platforme aeroportuare.

74
H
,
90
80 -
701 I
I_

..
.!:
D.
-
t:01
I

JO
20

IJ,

Diametrul och iu llui sit.ei soiu c:iu1r u llu i. m, m

Fig. 2. - Limitele de ,granulozitateale agregatutui total

pentru betoane rutierie real i zat,e cu agr,egat,e cu
granulozitate continuă O ... 31 (40) mm

· 100- - - - - --- - - - --- - - - - - - - - - - 190.50,

. ..

" :
I
90 1
-

..
- '
I

.
I
,

,.

.
· : ,
o , o,
a:::, 60

··---
'1 · I

50
cI o..n
.
C I

JO
-

..
C.

·c-u"'-u
20 ,,o
.3.15 7.1 16 25
if-
i..

o ,
1Diom etru1I oc h 1 iul i sitei sou d u,r ulul. mm

Fi1„ 3.. - Lim itele de granulozitate ale a,grega.tului total

pentru betoane rutiere realizate cu agregate cu
granuloz itate discont inuă O .... 25 mm
 Hl0--
1

:11--:::-1,-.....,...----t""::::::lll....-;;.... --+---
- 1--11--
---+ ----!1
- I:
0.2 rl

O l. 15- , 1, 1 1

Oiometrul ocniLJlui sit ei sau ciu1r ului,mm1

Fig. 4. - Limitel:e de granulozitate ale agregatului

total pentru betoane rutiere realizate cu agregate cu
granulozitate discontinuăO ... 31 (40) mm

b. Betonul din stratu[ de uzură al Îmbrăcăm inte i din beton de

ciment se realizează. cu nisip natural conform SR 662 şi agregate
concasate criblură, conform SR 667.1

c. Betonul din stra:tul de rezistenţă al îmbrăeamintilor din

beton de cim1ent rutiere pentr u drumuri şi străzi cu trafic greu, mediu
sau uşor şi piste aeroportuare interne, se realirează cu nisipul natural
de râu şi pietriş, 1Conform SR 662 sau piatră spartă (split),
1Confonn
. SR 667.
In cazul lo cur ilor de staţionare, platfonnelor de parcare şi
sup1 ralărg irilor în cur be, se poate fol.o,si beton rutier tluidifiat confonn
prescriptiilor tehnke În vigo,are.
1
a. Sonul d,e criblur.ă 8 [6. poate fi înlocui( cu acordul proiectantului cu pietriş
concasat sort g„16.
b. La prepararea betoooefor din straturne de t1Z1.na pentru locurile de staţionaJ\e,
platfonne de parcafie auto. indu sttial.e şi portu.are. strb.i şi drumuri de exploa
tare cu o bandă de circuJalie, pirecum şi alet carosabil1 e. se poate înlocui
cribtura 1CU pietriş, conform SR 662 sau piatra spartă (split) conform S,R 667.

76
 A

ln sistemal cofraje glisante

Curba granulometrică a. amestecului total , se realizează cu
agregate (O... 25) mm şi triebui,e să se situeZîe între limi tel,e domeniului
haşurat din figura$., sau cu agregate (O... 40) ,m m, caz În care tr,ebuie
să se situeze între limitele domeniului haşurat din figura 16.
, ___ _________ .._.....,. _ _ 1 0·0

"-'- :,,
:t

·:u, I ..

:I
0

. -,
C tt

·•a . . 30
-.. C

..' - . . 20:
a, ,
10
..• . .
Q
1 " .
o i

3. 1 5 7.l 16 25

Fig. 5.

M 100
L_ -
--

.. I

· C :
-
,,oi-----=t, ,,_..--- ..--- +-- --+--- -t-"""'"'
o· 3.11 7.1

Fig. ,6.

77
 d. Dozaj,ele de ieimenty aditivi şi raportul A/C ce se util izeaz.ă
în compoziţia betoanelor rut i,er:e puse în operă in sis te,m,e lecofraje fixe
şi glisante, vor respecta limitele din tabelul ].
Tabelul 3
Nr. Clasa betonului rutier
Cit
Componenp
BcR 3,5 BoR4 0 BcR4,5 BcR 5,.0
I
lf

350
Ciment CD 40 sau CEM 42,,5,R (ka/m3) min Ctment CEM 1 42.5 N
1
11
-
3,30
-
(kglm 3l min I

CimentCEM I 32,5,R.
2 310 330 _ 350 -
{kg/m3) min
- -
I I

3 320 34 0
1

0,45 pentru betoanele cu granu!ol,ziîtate continuă

4 Raport ApăJOimen,t max.. OA7, pentru betoaneile c,u granuol itate
discontinuă
%, din masa cimentullui, conf. sipecifcatiilor
tehnicede
Adi i:vi5,plasUfanti şri adiitivi antrenori deaer
pmdus şi Agrementulu,i Tetmic
iI

e. Sorturile agregatelor utilizate în straturile de urură şi

rezistenţă ale imbrăcăminţilor conform pct. 2.11 a, b şj c sunt
indicate in tabelul 4.
.Tabelul 4
mt brăcămiirn Nab.lra Sorturile Granulo tate. a I,

executate : U-O·alului
"",.,.,F,li : ratelor .. atului total

0„25

Îfltr-un singiur
A 4-8
S,tratCribllu,ră
8-16 i 16-25, 0-40
25-40
0-31

1
Se ulilizeaZă numai în cazurile prevăzute la no ta de la pct. 2.l I. b.

7:S
imbrIt-am· 1 1 , I
 Natura I
Sorturif:e 1Granulozitatea
e:Erutate,.,.. 8Qţega1u1ui
I

m.u egalelor I
aarea1alului totali
I
I - -

Ni,sipi natural 04
În două I

I slraluri: Pietliişooncasat I
4-8 I I' 0--:25 [

Islratu11 -
I C,it>lură
I
8-16 şi 16-25
'
I
I
de uzură '
Nisip nailuraJ I
I o
I
Pii:etriş I
4- 8•116 şi 15„31 31 I

8j , 'I
I I

1concasat1
Nisip naturat 0-4
P1ietri$ concasat 4-8
I I

B, I

I I Cdblură ,8 1:6 şi 16- i0-40

'
25
I

Sp:Jit I 25-40 I
I
I
I
- stratul
I
I Nisip na1lural 0""4
de I'

ire21istenţă
' Pietriş concasat 4-,8 0...3,1
I
II I
P1ielriş
I
a„11e; şi 16 31 I

I , Nisip nalural 0-4 iQ„J,1

Pietdş concasat 4.,a, 8--16şi 116-31! ;1
I

2.12.Caracteristicile betonului prioaspăt destin at 1puneri i în operă

in sistemele cofraje fixe şi glisante tre buie să fie conform tabelului 5.
Tabelul 5
I

I Val oarea I Metoda

Ca1racteristica belonufui -

corr9ie fixe . Cofraje glisante de '

I
încercare
I

ao ± 101
I

Consistenfa, prin 1meioda· r I '

- tasăriti mmJ I
- SlAS 17591 I

• grad !oompactaire; I
I 1,15..•1,35 1115...1 3, 5 li
STAS 1759 I
I

de ,
are Vette s I
-
- 10...5 STAS
'1'

' emodeil I '

9 1

175,
I
1
S e utilizează numai în cazuril ·e prevăzute la nota de la pct. 2.1 1. b.
 2.13„ Caracteristicile betonului întă rit destinat a fi pus în operă
atât în sistemul cofraje fiXJ, e ca t şi m s,iste mul cofraje glisa nte trebuie să
fie conform tabelului 6.
Tabelu/6
caracteristicile betonului Clasa betonului ru
BcR3,5 BcR 4.,,0 BcR41 I

I
I

1.. Rezistenta caracteristică la I

3,5 4,0
în:co:voiere{Rtrnc) de,lerminatăil8
415
28 zile pe pnsme de 1150 x 150 X
I

x 600 mm conf. Anexei, Hl.1, (Himm2)

2. Rezistenţa medie la compresiune (Re,) determinată la 28 ziile, pe cuburi cu latura de 150 mm, frag
II
I

de priisme cu latura sectiuniii de I

I

30 35 I
40
150 rnm, conform STAS 1275 sau pe carote oonform. llnstmc unHor tehnice C 54 (Ntmm2
I
I
'
I

3. Gradul d,e gelivitate ,ail betonului determinat conf. STAS 3518

i
I
I

I
}, min ,, I
.

G 1!00 G 1100 G 1,0

I I

I I

I I' I

Notă: Valorile rezistenţei la compresiune delenninată pe fragmente de prisme

, cu latura secţ iunii de l50 mm sau pe carote sunt informative.

80
 - - - -
3. MATERIALE UTILIZATE
LAIMBR,A INT, . ILEDlN BETON DE CIMENT'
M
A.

C- --

Ciment

,J .l .. La ,prepararea betoanelor rutiere :Se vor utiliza unnătoarele

tipuri de cimenturi:
- Ciment pentru drumuri şi pisle de ae roporturi tip CD 40,
conform STAS l0092;
- Ci,m ent Portland EN 19 7-1 - CEM I 42,S R;
- Ci,m ent Portland EN 19'7-1 - CEM 1 42,5,
N; Ci,m ent Portland EN 19'7-I -CEM 1 32
5 R.

,3•.1„1. Cimentul CD 40, STAS 10092, trebuie să

îndeplinească
unnătoarel:,e ,cerin.te:
• compoziţia mineralog1că potenţiala .a clincherului:
- aluminat tricalc-k , (C3A) - maximum 6 %;
- feroalum inat tetracalcic (C4AF) - minimum 18 %;
• caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza Începe după - minimum 2 ore;
- priza sfârşeşte după - maximum 1O ore.
• mărire-a de volum'pe ace Le Chatelier - maximum 1O mm;
• fineţea de m'ăcinare exprimată prin suprafaţa specifică:
)
2.800. .. 3500 cm /g
• rezistenţa la întindere prin încovoie, re·:
- după 2 zile - minimum l ,5 N/mm·2;
- după 7 zile - m.inimum 5 O Nlmm 2;,
- după 28 zile - minimum 6,.s : Nl mm 2 ;
• rezislenţa la compresiune:
- d upă i zile - minimum l S N/m·m1 ;
- după 7 zile - minimum 26 N/mm 2;
- d up.ă 8 zile - minimum 40 N/ mm 2.
81
 3.. 1.2. Cimenturile Portland tip, CEM J 42 5 R, CEM I 42,5 N şi
· C EM I 32 5 R,conform SR EN 197- l
trebuie să indepl.ineas că. urm ătoarel,e cerinţe:
a) Caracteristicile mecanice fi,z ice şi de stabilitate trebuie să fie
conform tabelului 7.
Tabelul 7

' !Rezistenţala compresiune(Nfmm2)

'

I Olasad Rez stenţa Rezi tenta Timp

r,ezistent ii s. Expansiune
inipal de
ă i
priză mm
initia11ă I standard
I
- min -
2 ztle 7 I
zile I 28 zile
32,5 R I
110 -I a: 32,5 :S. 52,5 , 75, :S10
42,5R 20 - ::Z:42,5 :S 62,5 2·60 10

b) Caracteristicile ,chim ic.e trebuie sa fie conform tabelulu i 8.

'labe/ul 8
I
Clasa de Con,di i1
Caracteristica Metode de încercare
I

---· ţezistenta
. ' (%)
3,2,SR
Pierderede calcinare 42,5R ss
42,5 N I

32,SR SR EN 196-2
Reziduuinsolubil 42,5R 5,
42,5N
SOJ:)42,5N
3215R S3,5 I
C,onţinutul
I
în sulfaţi (sub formă de
I
I 421 5R S4,0
..

32,5 R
Con nutul în cloruri 4215 R !ii O10 SR EN 196-21
4215 N . ' .

82
 , J.2 „ Alte sortimente de cimenturi vor putea fi utilizate num ai cu
avizul unui institut de cercetării de specialitate şi al proi,ectan tul ui.

3.3.. Cimentul, se livrează in vrac sau saci de hârtie, . i'ns.o,ţit de

documentele de certificare a calităţii şi se transportă În vagoane s pecia
lle cu descărcare pneumatică ; conta1nefe, vagoane închisie sau
camioane acoperite, destinate eX:clusiv acestui p ro d us. În timpul
transportului de la fab,rică la staţia de betoane (sau de pozite
interme diare), a manipulării şi depoz1tării, ci,mentul va fi ferit de
umezeală
şi de impurificare cu corpuri străine (pământ, substanţe
cărbun„e
orga,nice,, var hidratat, cenuşă de te rmoce ntrală etc.).
,.,
3·. 4. In contractul încheiat intre furnizo,r şi utilizator se vor
reg,ăsi obligat·ii le funi i.zorului Peferitoare la garantarea c iment ulu i.

3.5. V,erificarea ,conform ităţii unei livrări sau a unui lot cu

standardele după care s-au produs„ cu cerinţele unui contract sau
comenzi se face prin prelevarea de probe În prezenta producătorului şi a
utilizatorului. Prelevarea probelor se faoe de rieg:u la înaintea sau În
timpuI Iivrări i.,, sau la maximum 24 o,e după Iivrare.

3.16. Depozitarea cimentu lu i in silozuri se face numai după

recepţtonare,a c antitativă şi calitativă a acestuia conform ANEXEI 1.1,
inclusiv prin exam ina rea documentelor de certificare a calităţii şi
verificarea capiacităţii libere de depozitafe În silozurile destinate
tipu lui respectiv de cim.e nt.

3,. 7. Depozitarea ,c im,e nt·u1ui se va face În ,celule tip si1o,z,. atât

pentru depozitele de rezervă cât: şi pentru ce[,e de, consum. a
depozitele de rezerv.A ale statiilor de betoane se vor marca
distinct silo zurile dest inate fiecăru i t,i p de ciment ce urm.e ază a fi
utilizat prin însc rie ea sim bolul ui standardizat al ci,m entului cu
litere şi cifre de minimum 50 cm. i nălţi.m.e.
83
 3.8... P e int,eaga perioadă de ex, plo atare a si loz urilor se va
1

ţine 1e viden ţa loturilor de ciment depozitate ·în fiecare siloz, prin

inregistrarea zilnică a primirilor şi consumuri I.o r.

J.·91„ Cimentul rămas în depozit peste termenu I:de garanţie sau

·în condiţii improprii de depozitare nu va put,ea fi utilizat decât
după verificarea stării de conservare şi a. rez is tenţelo r ,me canice la 2 (7
1

zile).

3.10 „ Cimentul care se considera ,că

s-a a lte rat,fiind interzis a s,e utiliza la p se va evacua
epararea betonu lui.

3„11. Veri.ficarea ,calităţii cimentului se face:

- la ap,rovizion are, inclusiv prin ve·rificarea ,certificatului de
calitate/garanţie emis de fabri cant;
1

- înainte de utili zave, de către un la.borator autorizat.

Controlul calităţii cime ntulu i este prezentat 1n ANEXA I.1. şi
pct. 14.2.. 1.1

A:gr,eg,ate natural,e
3.12 „ Pentru ,
prepararea betoanelor de ciment rutiere, se vor
utiliza următoa.rele a g regate naturale :
a) agregate natura le de balastieră, ,conform SR 662:
- nisip natura l, sortul 0-4;
-, pietriş concasat, sortur1le 4-:8· 8- 16; I6-3 l;
b) agregate naturale de carieră, , confZorm SR 6'67:
,- criblură, sorturil,e 8-16; l 6„25;
- split, sort.ul 25-40.
Note
:
l. Agregatele trebuie sl provin! d ' n rod ,omogene în ce priveşte ,c ompozilia
mineralo gică,. laiă urme vizibile de deza,gregare tizi.că , ică sau mecanic
chim,
lipsite de piri limoniti sau săruri sotubiJe.
 2.. Se inter, zice fo1osirea .agregatelor provenite din roci cu continui de siHce mono
cristalina sa u amorfl care să reactioneze cu akaliile din cimenturi.

84
 3.13 ,. Producerea şii livrarea agregatelor destiriat,e
betoanelor
.-.rut iere se va face ,confonn prevederilor Codului de practkă NE 012-99.,
· cap. 4.2.

3.14 . ,V erific w,ea calităţii agregatelor se va fa-ce:

- la aprovizionare, confonn prevederilor din ANEXA Ll,
punctul A2;
- înainte de utilizare, conform pre ved,erilo r din ANEXA
t I, punctul B2.
M1e todele de înc,erca re sunt feg l,e mentate prin STAS 4606 şi
STAS 730.

Apa
3,. 15. Apa utilizată la prepararea betoanelor rutiere poate
să provină din reţeaua publică de apă potabHă sau altă sursă, ,car,e să
îndeplinească condiţiile . tehn i:ce prevăzute în STA S 790.

Aditivi
3.16. La pfiepararea betoanelor ru,t iefe pentru imbunătăţ, i rea
lucra biHtăţii, reducer,ea tend in ţeiide s1egrieg,are în timpul
transportului
şi mărirea reziste nţei la înghet-dezgheţ , repetat se va utiliza în mod
obligatoriu un ad itiv plastifiant împrieună cu un aditiv antrenor de aer,
conform prevederilor cerinţelor din reg le,m entările s p, ecifice şi Agre
m,e nte lo r tehni,oe in vigoare. Ut ilizarea aditivilor la
prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de
Practică NE 012..:99.

· Oţe l...beto•
3·.1 7„ Pentru ex1ec utarea ancorajelor practicate în sistemul
cofraje fixe sau glisante se va fofosi oţelul beton rotund, cu diametrul
de 10. ..12 mm (tip OB 37) conform STAS 43.8/1.
85
 3.18, . Gujoa nele utilizate pentru rea lii u rea rostur ilo r tran sveflsa le
de dila taţie în sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted cu
diametrul de 25 .. 30 mm şi 500.. .600 mm lungim, e, conform
STAS 333.

3.191 Livrarea oţ.elului-beton se va face conform prievederilor

. ,

În vigoare şi trebuie să fie însoţite de certificatu l de, ca lita te emis

de producător..

3.20. Oţelul„beton se va depozita şi păs.tr a în condiţii reare să

evite :
- favorizarea corodării ;
- mu rdărirea cu p,ământ sau alte materiale .

3.21. Ve rificarea calităţii se va face conform pfevederilor

din ANEXA I.I.

Alte materiale

3„22. Pentr u rea lizarea îmbrăcăminţilor ma·i sunt necesare ş1

următoarele ma ter ia le :
a) Hârtie rezist entă KRA FT (125 g/m) conform STAS-3789'
sau folie de polietilenă de joasă densitate (0,06 mm g rosime), conform
STAS 817 1 pentru :
- e ecuţia îmbrăc ăminţ ilor din beton de ciment pe fundaţie
de balast sau piat r,ă s.partă;
- izola rea contra aderenţei la beton a unei jumătăţi din
ancorele de oţel ce trebuiesc fixate în rosturile longitudinale de
, co ntact ale îmbrăcămintîlor din beton e ecutate în sistemul
cofraje fixe.
b) Prod use de p:ro tecţie a s upraf eţe i betonului proasp,ăt contra
eva porării a pe i.

86
 c) Produse de, co lmata a rosturilor „la c ald" (mastic uri
1

bituminoase) sau la rece (ch itur:i tio,colice ).

d) Aditivi superplastifianJi pentru fluidizavea betonului necesar i

la :
- betonare în spaţii inguste (sup,ralărgiri în curbe, parcări
auto, ac,osta mente, banchete) ;
- înlocuirea parţială sau totală a unor da le Cll defecţiuni;
- , re, pararea degradărilor îmbră .c ăminţilor din beton de
ciment (ruperi de margini la dale zone faianţate ruperi de
colţuri)
e) Aditivi antr,enori de aer;
f) Aditivi întârzietori de priză·
g) Aditivi ac,celeratorî de priză.

4. STAB LIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI

RUTIER
4.1. Compoziţia betonului rutier se stabileşte în conformitate
cu prevede:rne ANEXEI IJ. I . din prezentul normativ şi numai de
laboratoare de spec ialit a te autorizate de Inspectoratul de Stat fn
Con strucţii .
Note:
I.Cerimete de bază priv ind oompozi1ia betoanelor rutiere vor fi in confonnitate cu
prev,ederil,e Codului de Practică NE O12-99', cap.6. ad,aptate la spec ificul
;ac,estor tip uri de betoane.
2. ln cazul utilizării unor tipuri de ciment. agregate sau aditivi c re nu sunt
prevl\Jzute in ·prezentul no rmati v. stabilire,a compozi t1ei betoanelor rut iere se va
face pe bază de stud,ii elaborate de un institut de cercetarie de spec iaJitate.

4.2„ Stabilin a compoziţiei betonului se va fa, ce :

- la intrarea În funcţiune a staţiei de betoane;
- la schimbarea tipului de cim,e nt agr,egate şi aditivi·

87
 - ori de câte ori se apreciază că este ne cesara reexaminarea
compoziţiei utilizate.

4.l. Cantităţite de materia l e corespunzătoare unui

1

amestec (şarj,ă) se vor stabili pentru un volum : de beton proaspăt de

maximum 80 '% din capacitatea nominală a insta[atie i folosite pent ru
malaxare..

4.4. La staţia de betoane se va afişa r,eţeta ,corespunzătoare

tipului de beton ,ce se prepară şi care va ,c onţine :
- n um ,ă rul de ordine a[ reţetei;
- notaţia corespunzătoare ti.pului de beton;
· - cantităţile de materiale car,e se introduc la fiecare
şarjă cumulat pentru agregate, funcţie de ordmea de introducere
a acestora.

4.5. În cursul preparăr ii betonulu i feţeta se v,a corecta de către

laboratoru] stat; ie i in func ţie de rezultatele verificăr:ilor zilnice privind:
- umidit
atea agregatelor; ·
· - granulozitatea sortur ilor;
- dens itat,ea apiarentă a betonului proaspăt·
- lucrabil itatea betonului eie verificată zilnic începând
trebuie,cu fabricarea primelor 3 şarje;,
- conţ inutul de aer oclus.

5. PREPARAREA BETONUL,UI RUTIER

Pre, pararea betonului de cim.ent rutier se efectuează în staţi i
de betoane cu persona l, echipam ente instalaţii şi laboratoare în
1

,co nformitate cu prevederilor cap . 9 din ,,.Codul de practi, că pentru

e,xecutarea lucrărilor dîn beton , beton armat şi beton precomprÎmal ''
indicativ NE 012-99 cu urm ătoar,ele precizări:
88
 •0 1 prirea funcţionării staţiei de betoane de către organis
mu) de atestare al acesteia este posibilă şi! în situaţia În
care a na liz,a rea rezultatelor Încercărilor , e fectuate pe
probele
prelevate la statie arată că pentru betoanele rutiere, de clasă mai
mare de BcR 4,0 la un volum mai mare de 1. 5 '% din totalul
1 ca ntităţii produse s-a inr1 e gist rat aradul III de
omoienitate (stabilit confonn ANEXEI 11.3) sau nu s-a realizat
clasa betonului (ANEXA IU.3)-
• Depăşirea abaterilor in, ce a ce priveşte caracter istic ile
betonului proaspăt ,prevăzute prin controlul o perativ (ANEXA
1.3.).

6. TRANS,P ORTUL BETONUL,UI

· 6.1. Betonul proaspăt preparat în staţiil,e de betoane se va
transporta cu autobasculante.

6,. 2. Autobasculantele tr e buie să fie etanşe pentru a nu p,erm1t,e

1

pierderi de beton sau ,ale componenţilor acestuia.

Pe timp de arşită sau ploaie supiafaţa liberă a betonului din
autobasculante trebuie să fie protejată cu prelată, astfel încât să se evite
modificarea ,ca ract,eristic ilor betonului. Se interzice udarea
betonului pe timpul transportului.

6.3,. Autobasculantele vor fi spălate cu jet de apă după. 3-4

transporturi sau ori de câte ori este n evo i,e.

,6„4 Durata maximă de transport, - considerată din mo,m

entul Începerii incarcării mijlocului de transport şi Începutul
descărcă.di acestuia, nu va depăşi valorile din tabelul 9' decât dacă
se utHi2ează aditivi întân i,e to ri.
89
 Tabelul 9

Temperatura amestecului de beton Durata m mă de transport

(OC), (minute)
I
I 15 < t S30 45
I s: 15 i60

6,..5. Temperatura betonului proaspăt la punct ul de lucru înainte

de punerea sa in operă trebuje să fie cuprinsă înt re 5 ... 30°C.

7. PREGĂTIREA PLATFORMEI ÎN VED,,.,

EREA AŞTERNERII BETONULUI RUTIER I
SISTEMUL COFRAJE FIXE

Executarea lucrărilor,pe fundaţii noi

7.1. Fundaţia trebuie să aibă la suprafaţa sa aceleaşi pante în

profil transversal şi dec[ivităţi în profil long it udinal, c ale suprafeţei
Îmbrăcămi nti lo r sub c,are se află, conform STAS 6400.

7.2„ Deni v,elăr il:e admisibile ale suprafeţei straturilor de

fundaţ'ie in sens longitudinal sub lata (dreptarul) de 3,00 m vor fi de
maximum 2 cm, în cazul straturilor de funda, ţ ie de balast piatră
spartă şi din materiale granulare stabilizate m,ecani,c şi de maximum
1.5 cm pentru balast sau n i.s ip stab ili zat cu dment.

7.3. Denivelările admisibile ale suprafeţei stratului de fun aţi,e

in se ns transversal, sub lata de 3„00 m, vor fi de± 7 mm.

90
 7.4. Lăţim,e a und aţi,e i este, cea ·indicată 11 n proiect şi depinde de
·•· tipul de incadrare a imbrăcămin tei, corespunzător clasei tehnic,e a
drumulu i, ·Confonn STAS 1598 /1. _

. . .

7.5. lmbrăcăminţHe din beton de ,cimen t, s epot executa [a străzi

.

numai după definitivarea tuturo r instalaţ iilor subterane inainte de

executarea fundaţie i Se r,eco mandă totodată să se prevadă sub pa, rtea
carosabilă num ai acele insta1atii care nu pot fi am, .plasate în zo ne
le
verzi sau sub trotua, r el,e adiace nte.
,.,
7.(i,. Inaint,e de a înc ,epe ,executarea îmbr ,ăcăm int,ei se va face
.. re cepţia fundaţiei ,conform STAS 6400 prin verificarea, ele me nte lo r
1

geometric e, abaterilor limit ă,,deniv,elăr ilor admisibile a gradului de

A

com, pac ta re sau a deflexiunilor. In urma efectuării , ve rifică rilo r se va

Încheia procesul verbal de verificare a ,calitătii lucrărilor ce devin
;,\ asc unse , specificându-se ,ev,entualel e remed ieri necesare. Nu se trece
l,a ex , e c uta re a îmbrăcămintei p· ană când nu se e, xecută. aceste verificări
'
şi eventua.l,ele remedieri rezu l tă din acest,ea prin comp l,e tare cu
i
t.
ce ,
·: materia,l co res punzător stratului de fundaţie şi compactarea acestuia la
: gradul de compactare prevăzut.

7.7. Lucrările de corectare şi fin is,are a fund a, ţiei vor p ecede

_lucrările de betonare,,astfel ca să existe ·intr,e acestea un decalaj de
-; 400..1000 m.

7.:8. Pe fundaţia verificată în profil transversal şi longitudina l,

.se montează lo ngr inell e metalice pe benzi de beton (C 4/5, - C 6 / 7, S)
sau mortar cu lăţim,ea de m inimum 30 cm preparate cu un dozaj de
,·160 kg ciment la m• 3

'7.9. În cazul fundaţiilor din balast, piatră spartă şi din m,at

eriale granulare stabil izate me,canic , intre longrin,e le montate pe
fundaţia in prealabil ume z.ită se va aşterne un strat de nisip de 2 cm
grosime după
compactare care trebuie să riespecte cota şi panta suprafeţei inferioa 11e
a îmbrăcămintei. Suprafaţa nisipului compactat se va controla şi
corecta ,cu un dreptar care se deplasează în lungul lo ngr ine lor astfel
încât să fie asigurată plan,eitatea suprafeţei nisipului şi să fie evitată
ridicarea acestuia la margini. Nisipul va avea EN > 85. "l'nainte de
aşternerea n.isipului se curăţă sup,rafata fundaţiei, indepărtându-se şi
eventualele resturi de păm,ânt adus de pe drumurile Jaterale.

7.10. Pe nisipul bine nivelat şi compactat se va întinde hârtia

Kraft sau folia de po, l ietilenă. Benzi1e de hârtiie sau de polietilenă se
suprapun cu minimum 5 cm în sens longitudinal şi 20 cm in sens
transversal. Banda sup,erioară va fi în sensu I, pantei.

7.11. Banda de hârtie sau folia de polietilenă va fi întinsă

cu puţin Înainte de betona rie pentru a. evita producerea de cute.
Stabilitate,a contra vântului a foliei întinse se va asigura aşezând peste
ea din loc în loc bare din fier sau lemn care se vor recupera . Este
i11terzis a se folosi beton proaspăt sau bolovani. Hârtia intinsă nu
trebuie călcată.

7.12. În sit uaţiile În care stratul superior al fundaţiei este

alcătuit din mate r·i,a le stabilizate cu lianţi hidraulici sau mixturi
asfaltice, nu se va exe,c uta acoperirea su,.prafeţei - fundaţiei cu
strat de
nisip şi hâ rtie sau folie de poliet ilenă. Inainte de aşternea betonului
suprafaţa acestor fundatH se va s1ropi cu apă.
...
7„13 . In urma efectuării lucrărilor menţionate la punctele
7.10 ... se vor verifica lucrărHe executate şi se vor semna
7.12., con,
cele constatate în registrul de procesul verbal de lucrări
a,
menţ ionat la pct. 7.6. 9
2
scunse
 Executarea ln 1crărilor pe imbrăcăminti exist,ent,e
A .

7„14„ Inainte de a incepe executarea imbrăcămintei din beton ,ae

ciment, îmbrăcămintea v,eche bituminoasă sau din beton de ciment se
tratează în două modun, după cum urmează:

A. Îmbrăcămintea v,eche (bituminoasă sau d in beton de

,ciment) este menţinută pe fundaţie. În vederea asigurării unor
fundaţii cu suprafeţe plane, omogene şi fără fisuri sau rosturi prin
care s-ar, p ut ea
pierde laptele d,e ciment în timpul vibrar ii betonului sau proeminenţe
,care ar putea Împiedica deplasarea dalelor sub acţiunea gradienţilor
termici , este ecesar ca defecţiunile Îmbrăcăminţi lor vechi să fie
n,
repiarate
astfiel:
A.1. l"n cazul îmbăcăminţilor vechi biitum inoase:
- fisurile cu deschideri până la J mm, se colmatează cu
e mu ,ls ie cationică;
- ·Crăpăturile cu deschideri până la 5 mm,, se colmatează cu
mastic bituminos;
- crăpăturile cu deschideri mai mari de 5 mm, se c·olm atează
cu mortar asfaldc;
- gropile se plombează cu mixturi asfaltice sau materiale
stabi:lizate cu lianti hidraulici sau puzzolan1c ; i utilizând agregate
cu d·im,e ns.iun i c orespunz.ătoare ad âncimii1degradării lor (maxi
mum 2/3 din adânc ime).
"-
A.2.In cazul Îmbrăcămin ţi lor vechi din beton de 1ciment
- fisuri le şi crăpăturile s,e colmate.ază cu masticuri
bituminoase;,
-toate tipurile de rosturi se recolm atează;.
- ruperile de la muchiile rosturilor sau margi.nile dalelor
se reconstituie cu mortare ,uscate preambalate.

7„1 5„ Pentru aducerea profilului transve·rsal existent la panta

Îmbrăcămin tei noi din beton de ciment, reprofilarea.
 îmbrăcămintei v,e chi bituminoase sau din beton de ciment ,. :se poate
face cu materia.
. lele locale stabilizate cu ,ciment sau,cu mixturi asfaltiice. Grosimea

n'l
 minimă, în stare ,compa ctată a straturilor de reprofila re trebuie să fie
de cel puţin două ori mai ma.re ca dimensiunea gran,ul ei maxime
utiIi'l:ate.

Note.
1 Jntrucât toate tipurile de rosturi ak noii îmb răcăminţi din beton de ciment
trebuiesc executate în acela:şi p,rofil vertical cu cde din îmb răcămintea,vech:e din
beton de ciment; este necesar să fi,e exe<::utati 111 prealabil reperarea acestora cu
ajutorul unor tije metal i,oe din 01e1„bet,on tip 0B 37 sau alte repefe înfipte
în fundaţie la capetde rosturilor vechi.
2..Pentru imbrăcămintH e din beton de ciment destinate ranforsă rii piste lor,
căilor de rulare şi platformel:or aeroportuare sau autostrăzilor. luc rărilo,r de
execuţie s,e vor ,efectu,a conform preveder.Hor Caietelor de sarcin j s pecial,e şi
specifice.

7,.16. În curbele supraînăl(:ate, pentru amenajarea curbe lo r,

dala de beton va fi de grosime constantă iar prduarea diferenţei Între
profilul proiectat şi cel existent se va realiza cu alte materiale decât beton
de ciment (balast, ma teria le stabilizate etc.) care să asigure un modul de
elast icit,a te ec hivale nt c u cel exis tent
.,.
8. lmbrăcămintea,vec he (bituminoasă sau din beton de ciment)
este Îndepărtată.
Îndepărtarea Îmbrăcăm.in tei vechi, se efectuează de re,gulă
pe aceJe sectoare de dr umu ri unde fenom1enu l de faianţare este
puternic manifestat şi in urma ve rifică rii stării complexului rutier a
rezultat că
, este nec esar să se ia măsuri de tratare a patului drumului şi înlocuire în
1

straturile afect,ate a mate riale lo r contaminate, pentru asigurarea şi

pe ace,ste sectoare a modu lului de elast icita:te dinamic Jt1at în
considerare de proiectant la d ime ns io na rea sistemului rutier.
BI . lndepărtarea Îmbrăcămintei bituminoase
Îmbrăcămint .e a bituminoasă veche se Îndepărtează. p,r in deca, p.are
cu autogrederul sau cu. ajutorul auto,freze)or cu discuri diamantate,
având u-se în permanenţă în v,edere necesitatea recuperării integrale a
mix turii asfaltice p,e cât posibil fără a fi impurificată cu elemente din
stratu[ s uport care de regulă este consti.t uit din materi,a le granulare
nestabili zate.
94
 B.2. Îndepărtarea imbrăcămintei din beton de ciment
Pentru înde,părtarea imbr,ăc.ămintei v1echi din beton de ciment
sunt, ec esare următoareJe operatim:
1

n, - reperarea locurilor de amplasare a ancorelor în rost ul

longitudîna, de contact1 p, rin spargerea dal1 e lor din foc în loc pe
o adâncim1e mai mare decât grosi,mea, cu ajutorul ciocanului
pneumatic (pikame r);
- tăierea ancorelo, r cu ajutorul aparatului de sudura;
- spargerea dalelor cu piconu l in fragme nte de mărim,e
co nvena bilă ;
- îndepărtarea fragme ntel or de beton din fiecare dală cu
uti laje mecanice adecvate..

Fundaţia obţinută in unna înde părtării îmbrăcăm.iotei vechi,,. se

păstrează şi se tratlează conform pct. 7.15.. şi 7.16.. Pe fundaţia obţinută
conform celor două situaţii de tratare i(A şi B) mai sus prezentate, se
poziţion 1ează. la cotă şi in pozitie , verticală longrin :e le metalice.
Fixarea. longrinelo r de fundaţie; se face cu bolţuri împuşcate
prinse în bride m.eta, lice ce susţin longrina din exterior ul ei În cazul când
fundaţia ,este o Îmbracă,minte veche din beton de ciment şi cu crampoa
ne de oţel bătute cu ciocanul i,n cai ul celo rlalte tipuri de fundaţii.
.... -

_ 7.17. ln urma efe!c tuării lucrărilor menţionate la p,ct. 7 .14 ...

7..16, se vor consemna cele constatate într-un , ver bal de lucrari
proc,es ascunse..

7.18. In cazur ile în care se execută supralărgirile părţii 1ca

rosa- bHe existente in zone le în care există posibilitatea de tasare
difere nţia tă a fundaţi,ei părţii lă rgite se va prevedea armarea dalelor pe o
lăţime de 0,.80 . . . 1;00 m, deasupra rostulu i dintre îmbrăcăminte şi
fundaţia părţii lărgite. Armarea dalelor se va face cu oţel-beton cu
diametru l de 5...6 m„m sub formă de plase de 0,80... 1,00 m lăţime şi
5,00 m lung im·e cu ochiur i de 20 x 20 cm. În cazul utili zări i de plase
legate cu sârmă,. ace stea vor fi a k ătui te din oţel-beton tip 0B 37
. (STAS 438/l ), de 6 mm dia iar În cazul utilizării plase sudate,,
met„ru de,
'95
acestea vor fi -alcătuite din sârmă trasă (STAS 43,8/2) de S mm
diametru. Annătura se va aşeza la adâncime de 5.. .7 cm de suprafaţa
Îmbrăcămintei, prin inter,mediui unor călăreţi dacă îmbrăcămintea
se execută Într-un singur strat., sau intre ce1,e două straturi când
Îmbrăcămintea se execută în două straturi.

8„ PREGA- TIREA PLATFORMEI AIN VEDEREA

,.
AŞTERNER I BE,T QNULUI RUTIER IN
Sl:STEMUL COFRAJE GLISANT'E
P1att7orma destinată aşternerii beton ului în sistemul! cofraje
glisante va fi pregătită şi compactată conform preveder,i lor STAS 6400
în acel,eaşi ,cond iţii s pecific,e sistemutui cofraje fixe pct. 7.·1 7.6.

9. PUNEREA ÎN OP'ERĂ A BET'ONULUI RUTIER

A

IN SISTEMUL ,c OFRAJE. FIXE

9.1. Îmbrăcăminţile s,e ,execută într-unul sau două
straturi conform p,rev,e derilor din proiect în funcţie de ut ilajele
cur,ente care asigură ,compactarea pr·in vibrare p,ână la grosimi de
23 cm„ În cazul
unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibro-finisoare d, o tate cu
perii vibr atoare, ca e asigură vibrarea eficientă pe toată grosimea
stratu1uir.

9..2. Punerea în operă a betonu,ui va fi condusă nemij(ocit

de Ş_eful punctului de llucru . Acesta va fi permanent la locul de tum e şi
va supraveg, hea şi lua măsuri operativ,e de rem.e diere a oricăror
deficienţ,e constat,ate.

1
Înai nte de începerea lucrări!or, exe,cutantu l esite obligat să, realizeze un. sector
e xperime ntal de mi nimum 30 m, c,are va serv, i ca tronson de referinţă pentru unn:irirea
hicrărilur.
..
i

J
9 l de punere În operă, descărcarea betonul ui se va face in 2-3 locuri
' sau din mers, pentru a menţine omo ge nitatea betonului pe toată
. suprafaţa de descărcare. La imbrăc.ăminţ i ,executate în două straturi'.!
3 descărcarea betonului celui de-al doHea stra:t 'Se va fac.e obligatoriu
. prin descărcare laterală, folosiind autobasculante sau alimentatoare
L speciale. Ac.e iaşi măsură se apHcă şi pentru primul strat unde se
a aşterne pe funda·ţi,e· hârtia Kraft.

l
o 9.4. Aşternerea betonului se va face nu mai cu repartizatoar,e
c mecanice (lopeti mecan,iice sau repartizatoarie ,cu şnecur i. c u
u excepţia unor suprafeţe reduse la care folosir,e a acestora nu este just
ificată din
punct de vedere tehnico, . econom ic (supralargiri in curbe, ,curbe cu raze
mici, străzi d,e c ategoria IV cu o bandă de ,circulaţie, parcaje, pla tfor
rne sau locuri de staţio nar,e, pe suprafeţe mici sau izola te). La ac,estea,
aşternerea betonului ruti,e r preparat se poate face manual.

9.5 „ Compactarea şi nivela rea betonulu i, la executarea imbrăcă

mintei se vor ,efe ctua cu ajutorul vibJo„finisoar elor, având următoarele
1

caracter :istici: ,f rec venta de vibrare: 50-75 Hz, ampli tud·inea I ,O.. . .
1,3 mm viteza de avansare: minimum 0,6 m /m i nut prin două treceri
ale ac,estora pe fiecare strat de beton ce co pactează. Rela.ţ ia intre
s, e m,
grosimea dalei h, şi lungim 1ea grinzi i vibratoaţe , măsurată în sensul de
avansare b,. este: b I h.

9„6,. Timp ul ,optim de vibrare se stabileşte prin determinări de

probă efectuate cu prima şa rjă de beto,n ce se compactează, stabilindu
se viteza de înain tar e a vibro-finisorului cofelată cu lăţ i,m ea
1

grinzii vibratoare car,e tr,ebui,e să fie in conta ct cu betonul

proaspăt pe o lungime de cel puţin gro simea d,a lei măsurate În
direcţia de avansare . Durata vibrării se recom.andă să fie de .30 ..60
secunde

„·9 7„ Pentrn a asig:ura vibr,area corectă a betonului pe întreaga

suprafaţă a stratului compactat se va urmări ca grinda r e in
,, vibratoa,
tim1pul vib r.ări i, s ă se afle cu I .... .3 mm: mai jos d, ec at suprafaţa
betonului din spatele grinzii..

· 97
 9..8. Grosimea stratului de beton necompa cta t tfie b uie sa fie
de 1,15... l 35 ori mai mare dec.ât grosimea finală a stratu lu i c ompa
ctat, in func,ţ ie de lucrabilitatea betonului..
Înainte de a începe vibrarea betonu lui, se va stabi li în cadrul
determ in ărilo r de probă grosimea stratului de beton necom·pactat,
necesară pentru obţinerea grosimi i prescrise a stratului fin it.

9.9. Pun,erea în operă a betonu l:ui se va f ce fără întreruperi, iar

dacă acestea nu pot fi evitate (ploa ie intensă, defec tarea utilajelor,
întreruperi in a pro viz io narea cu beton etc.) se va exec ut a din betonul
confecţionat până În ac·e1 moment o dală cu lungimea d,e cel puţin
1 5 m terminată cu un rost transversal de contact.

9'.10. Dis tanţa dintr e două poziţii succ,esive de lucru ,a le plăcilor

sau rigl e lo r vi brante trebu ie să fie as:tfeJ stabilită încât să fi.e asigu
ată acoperirea succesivă a în tregii supr a et,e i de beton com pactat .

9.1 l. intreruper ,ea betonării la sfârşitu l! unei zi,Je de lucru se va

face nuinai la un rost transversal,de dilataţie sau d,e cont act.

9„12. Betonu l greşit fabricat sau greşit turnat se va indepărta

de la locul de pune re în operă.

9.13 ·.. Pe sectoa rele de drum cu dec Hvităţi sensul de execuţie al

benzii de beton va fi urmă torul.:
- pentru pante de până la 3, % se lucrează în sensul urcării
drumulu·i (din vale spre deal);
- pentru pante mai mari de J % se lucrează in sensul
,coborârii d rumu :lui (din d,eal spre vale) adaptându -se la situaţia
respectivă atât consjstenta betonulu i cât şi viteza de avansare a utilaj
elor având În v,edere totodată că În permanenţă în fata
utilajel9r să existe un val de beton afânat cu rol de ţ„zid de
prijin ' ".

9, ,g ·
I ·, ,
 Executarea i111brăc,ămintilor dintr no singur strat
(betun de o singură clasă având caracteristicile stratului de
UZU f;ă )

9 .14. Betonul adus la punctul de lucru se va descăr,ca În

I-2 locuri.

9„15 Betonul aşternut la cotă şi ne,compactat se va verifica

cu dreptarul şi se vor efectua, corectările ,necesare înainte de
vibrare pentru eliminarea denivelărilor suprafeţei prin ,comp letar,e
cu beton sau indepăna ea betonului in exces. Lângă longrine beto
nu l se va indesa cu maiul metalic asigurând totodată menţ i ne rea
ancorelor in pozi.ţie o rizo nta lă.

9.16. După aşternerea stratului de beton pe o por1iune de 5-6, m pe

toată lăţimea şi după verificar ea gros:imii b eton ulu·i necompa,ct at cu
şablonut se va proceda la vi brarea betonul ui cu ajutorul vibro
finis orului , urmărindu-se ca in faţa grinzii v ibratoare să ,existe
. permanent un val uniform de beton de max imum 5 cm înăltime.

9.17 „ După trecerea vibro-finisorului până la circa

I m de
capătul porţiunii aşternute, aceasta se, retrage şi se face verificarea
in profil longitudinal şi trans versal a suprafeţei vibrate cu lata de
minimum 1,00 m, corec tând cu beton, dacă ,este cazul, suprafetele
den ivelate sau cele deschise (nevibrate).

9.18 „ După veriflcar,ea şi corectarea

denivelărilor suprafeţei
vibrate,, betonul de lângă longr ine s1e v,a co mpacta cu maiul sau plăci
vibrante.

9.19. Se trece apoi a doua oară cu vibro-finisorul astfel ca

suprafaţa obţinu tă să tie netedă şi uniform,ă ca aspect.

9'.,20. Timpul care s,e va scurge de la prepararea betonului

pentru prima şarjă dintr-o da fă şi term:inare a finisării betonului din
ace:iaşi da ă nu va de păşi cu mai mult de o oră începutul prizeilcim
entu· lui.
9 g,
 9.21. Finisarea suprafeţei betonului pentru p iste aeroportuare
1

autostrăzi şi drumuri cu trafic foarte greu; se- faoe numa,i cu grinzi

fi11isoave. Pentru celelalte categorii de lucrări, când vibro-finisoarele nu
au aceste dispozitive, care să ,elimin e denivelările longitudinale alie
suprafeţei stratului de belon, se va folosi un rulou metalic, perfect cal
ibrat, de 3-4 m lun gim e, având diametrul de 25 cm şi masa de circa
150... .200 kg. Cu ruloul se lucreaZă pe suprafaţa corectată şi
compactată, prin ros,togo1irea lui în sens perpendicular pe axa benzii,
pe toată suprafaţa îmbţăcămintei prin treceri suprapuse pe câte I iOO
m. Ruloul trebuie curăţat şi umezit la fiecare trecere, evitându-se
udarea betonulu i.

9·. 22. Surplusul de mortar scos la s upraf ata îmbrăcămintei de

către grinda fin is o are sau rulou, se indepă11iează. cu peri:i speciale care
· sunt trase transversal spre marginea benzii de beton exec utate.

9.23. Suprafaţa finisata a betonului se va stria numai m,ecanic 1a

autostrăzi şi piste aeroportuare sau fie mecanic fie manual la celelalte
lucrăn, perpendkular pc axa drumu lui, cu ajutorul1 dispoz itivu:l ui de
striat sau a unei perii umezite de tip piassava,,cu fire plastice sau metalice.

9·. 24. Demonta r,ea longrine lor se va face după cel puţin 24 ore
de la turnarea beto nulu i.
În cazul in care executarea îmbrăcămintei se face pe jumătate din
lăţ'imea părţii carosabile şi se ,c, i rculă pe a doua jumătate· a drumului
longrinele din axa drumului se vor demonta după minimum 4:8 orre.

9.25„ Imediat după demontarea longrinelor feţele laterale ale

dalelor se vor acoperi cu un strat de decofroJ sau e;mu Isie bituminoasă
,cationic ă.

Executarea îmbrăcămintilor din doui straturi

(beton de uzură şi beton de rezistenţă)
9'. 26. -Desic,ărcarea,, aşternerea şi compactarea betonulu i: pentru
stra turne de re zistenţă şi de uzură se va face confonn pct. 9.3, 9.8 şi
9.17• .,.,'9.21..
100
 9'..27.. Vibra.rea betonului din stratul de rezistenţă şi strat u) de
uzură s,e fac e cu două vibro-fin iso ,are care acţionează siep,arat pe
1

fiecare strat, astfel incât timpul care se va scurge de la terminarea

vibrării un ui. strat (dacă stratul de rezistenţă este akătuit din mai
multe straturi) sau a vibrării stratulu i. de rezistenţă şi aşternerea stratului
următor (de uzură) nu va depăşi o jumătate de oră.

9.28. Timpul care s,e va scurge de la prepararea prim ei şarje din

betonul stratului de rezistenţă dintr-o dală şi tenninarea finisării
su, p rafeţei stratului de uzură din aceiaşi dală, nu va depăşi cu mai mult
de o oră ceputu prizei c imen tului.
În, l,

9.29. Finisarea suprafetei îm,băcamint ei se va fac.e conform pct.

'9. 21,, 9.22 şi 9'.23.

9.30. Demontarea longrinelor şi p,roteja rea feţelor laterale ,·a te

dalelor se vor face conform pct. 9.24 şi 9.25.

10.P,.,. UNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI RUTIER

IN SISTEMUL1COFRAJE GLISANTE
10.l. D1es,căr,carea, repartizarea şi
compactarea betonului
10.1.l. Maşina cu, cof raje glisante se deplasează cu ajutorul a
patru şenile (stabilitate maxim,ă) manevrate c,u c rk ur i ş, i este ghidată în
plan o,rizontal (ca direcţie} şi v,erti,cal cu ajutorul palpatorilor şi a unei
baze de referinţă alcătuită fie din două fire metalice Întins e de o parte
şi de a1ta a maşinii pe direcţia de betonare fie dintr-un fir şi dala de
beton adiace ntă, fie dintr-un tir şi un dispozitiv de reglare a pantei.1

1
Înainte de inceperea luc rărilor,,execmantull este obligat să realjzeze un sector experimen„
tal de minimum 30 m, car,e va servi ca 1ronson de refedntă pentru urmăirirea lucrări lor.

IOI
 10..l.2. Maşina cu cofraj,e glisante trebuie s.ă rea lizeze urmă·
toarele op,eraţii tehno logice:
- repartizar,ea betonului pe toată lăţimea benzii de betonare
cu .ajutoru li unui repart izor tip şnec;
- compa,ctarea prin vibrarea internă a betonului cu ajutorul
pervibratoarelor electrice de i nterio r de 70 mm diam,etru
care prod, uc , Jic hefierea '' betonului;
- presarea betonului prin extrudere' de către greutatea
propr•ie a 1 1;
"'•

maşama
- finisarea transversală a supr afetei betonului ,.,extrudat"
cu ajutorul unei grinzi car,e se deplasează perpend icular pe
direcţia de avansar,e a cofrajelor glisante;
- finjsarea longitu din ală a suprafeţei din beton cu
ajutorul unui dispozitiv (dr işcă ) care se deplasează transversal
intre co fraj,ele glisant,e şi longitudinal odată cu maşina.

18.l.3. Betonu .I în faţa maş inii ,cu cofraje glisante, trebuie astfel
d esc,ărcat şi r:epartizal încât să se as,i gur,e o ava11sare uniformă
continuă şi permanentă a ma.ş in i i. practic fără nici o oprire a maşinii.

10.l.4. V teza maşini:i cu cofraje glisante se -reglează la cca.

Im/minut în 1iunc,ţie de ritmul de aprovizi,onare a betonului, ,corelat cu
calitatea much ii lo r laterale şi suprafaţarea îmbrăcămintei ce se realizează. ·

101 .1.5. Este foarte i:mportant ca volumul de beton din

fa.ţa maşinii cu cofraje gl1 isante să fie constant 1

10.1.6. În principiuJ toate reglajde maşinii cu cofraje glisante se

etecluează pe l1 oc înainte de Începerea beto nării , dar
trebuiesc efectuate verificări şi ajustă ri a.le acestora la iinceputu l luc
rului pentru
garantarea realizări i unor condiţii d,e cal itate corecte, ,ce se impun

1
Un 0] 1 um prea mare de beton în fata maşin îi atrage după sine statmnarea
acesteia (prin patinar,e). Un vo11u m prea mic de beton au o repartizare ne uniformă ,a
a.cesteia va condu ce la denivelări,ale suprafetei peste li mitele admi sibi le.
l02
dalelor din punct de vedere ale- grosimii, calităţii şi fect angularităţ
ii marginilor acestora.'

1'8.1.7. Punerea În operă a betonului tixotropie cu ajutorul

maşinii cu cofraje glisante va fi condusă nemijlocit de şeful punctului
de lucru, bun profesionist n domeniu.

1
Şeful punctului de lucru va urm ări tndeaproaperealizarea urmă coarelor aspecie:
- Actionarea şnecului astfel mcât să, se asigufie un nivel cons tant al be·tonulu i
in camera (spaţiu) de pervibrare. precum şi o imersare compl.elă a per ibratoarelor
în beton:
Frecventa de vibrare a pervibratoarelor se reglează m, corelare cu cons istenţa
betonulu i şi cu viteza de înain tare a maşin ii:
- Alimentarea betonului în camera de pervibrnre trebuie să fi,e continuL . în caz
contrar trebuie să se intervină la ritmt.d aprovizi.onării. cu beton sau re
vizuirea compoziţi.ei betonului ;
- Betonul c,are rămâne acciden tal in camera de· pervibrare trebuie să fie
eliminat
- Palpatoarele de ni.vei se regleazai în rapon cu firele de ghidaj şi fa funcţie de
grosi,mea îmbrăcămintei, ce trebui e rt!alizată.
- În p,rind piu. aceste reglaje sunt efectuau: o singur,ă dată şi trebuiesc ,e itate
situaţiile de reaJustarie prea deasă datorată grijii deosebite pennu a. nu se
provoca neregularităf i la suprafa1a d,alelo r.
- T otodat chiar dacă maşina a.fost initial bine reglaită. · recomanda. ca să se
se, verif,ice în pennanenţă grosimea îmbrăcăminte i realizate.
- O mţtodă simplă constă in măsur,area .1n acelaşi profil transversal înainte şi
după trecerea maş nii a distanJe;i de la tratu1 suport la suprafaţa betonului m
raport cu un fir întins între cele două fire de ghidaj: diferenţa di grosimea imb
ra,că mintei.
- Dacă este cazut regfarea ni1velu1u:i este 11eaju tal pe toţi palp1atorii1 Îfl m d
progresiv 1 I cm pe distanta de 20 m t,.
(

- Se recomandă demontarea palp1atorilor după tiecar,e zi de lucru şi depozi

a. rea aceslora într-un spatiu uscat fără umidi ta[e . Jn zma următoare se a a ea
grijă ca aceşt ia să fie remontaţi intotd eauna in aceleaşi locuri ale maşinii de
unde au fost demontai1i
- Extremitălile c, ofr ,,iţ jd or glisante pot fi rigidizate cu ajutorul unui cablu
(tirant) în scopul,obtinerii un.or margini cât mai verticale şi fără prăbuş iri.
- Nive lu l grinzii de n, etez, ire trans ersale trebuie .as·1re1 reglat i'ncât beronul sa
formeze un sul uniform in fata acest,eia. În caz coi11trar tr,ebui,e _să se,revad ă ritm ul
de alim entar,e cu beton. compoziţia ace. luia sau suprafata :fundaf ie i pe cart se
deplasează maşina.
103
 Acesta va fi permanent la lacul de turnar,e va supraveghea şi
va lua măsuri operative de re 1 med ie re a oricăror defic ie nţe co nstata
1
te pe parcursul execuţ ie i.

10.1.8. Betonul adus la punctul de .lu cru se descarcă cu atenţie în

faţ:a r,e part i.z orului cu şnec a maşfr1ii cu cofraje glisante după care
repartizarea uniformă a acesu1ia între cofrajele maşinii se contit1uă cu
ajutorul unui excavator.

10„l .'9. Şeful puncturui de luc u va unnări permanent (prin

observ a,rea aspectului suprafeţei betonului) modul de func ţionare al
tuturor pervibratoarelor.

10„1.10. Eventuale le· pervjbratoa e defecte trebuiesc înlocuite

imediat. Ca măsură de întreţine re ,preve nt ivă, se recomandă înlocuirea
zilnică a unui perv ibrator pe nt ru ,reviz ie. l ntro d uc e rea şi scoaterea
1

but,eliil or pervibratorului în şi din beton, se faoe de regulă prin vibrare.

]O.I.I]. P e rvibrato arele se fixează la echidistanţe de cca. 50 c m

1 1

şi la mijlocul gfosimii stratului de beton..

10„l.12 '
O su praveg here mai atentă se va da celor două pervi-
bratoare la te rale ca e trebuie să asigure obţinerea muchiilor benzii de
beton. A, ceste d ouă perv ib ratoar e se vor monta la aproximativ 15 cm
1

de marginea cofrajelor glisante.

1
a) inainte de începerea betonării înăJţimea cofrajelor glisante aJe maşinii vo,r fi
adaptate la iriă.lţimea dalelor prevăzute in proiect
,b ) Este ne c esa,r ca la începerea betonării să se dispună ca rezervă de cel J)Ul.in un
1

palpator de "'nălţime şi un palpat r de dire,cţie. corecţii dup,ă trecerea

, c) Prezenţa. uuei pasarele destinată efectuării. strierii şi uno,r

maşini i cu cofr je glisante este absolut necesară pentru asigurarea unei bune
calităti a hicrărilo r.

104
 10.1.13,. Aşternerea betonului se ,cons,ideră tenninată ,când supra
faţa îmbrăcămintei nu prezintă denivelări şi are un aspect omogen.

10.l.14. Compactarea şi finisarea, seconsideră terminate ,c.ând

suprafaţa betonului este plană, Închisă şi are o textură uniformă. Î,n caz
că se observă. de n,iv elări ale suprafeţei îmbrăcămintei rămasein
zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul uno r mistrii
de 40-50 cm lu ngim,e.

10.l.l5. 10 atenţie permanentă se va acorda valu lui de beton ce se

fonnează În fata grinzii maşinii cu cofraj,e gli sante care
eXJecută nivelarea transversală a _i mbr ,ăcămin tei. Acest val i(sul) de
beton trebuie să fie unifonn,continuu şi ,cu un diam,etru de cca. 1O cm
grosime.

10„1.l ,6,. Calitatea lucrului ,cu maşina cu cofraje glisante este

, co ndiţio nată de alimentar ,ea permane ntă cu beton a acesteia in
,condi liile men·t·inerH unei viteze constante d,e cca. I m/minut.
,.
10.1.17. ln. cazul opririlor (accidentale) care depăşesc durata de
începere a prizei cimentului este necesară dispunerea de rosturi
transversale de ,co ntact (de lucru).

10.1. t:8. Maşina cu cofraje glisa nte nu se va apropia în timpul

lucrulu i ,c u mai mult de I m de capătuI benzii de beton reparti:zat

10„t.1'9. " '

l n timpul staţionării maşinii ,cu cof- raje glisante vibrarea
betonului va fi o prită.

l 0.1.20„ Pentru a elimina în oe) mai scurt tim .p unele deficienţe

de execucie cu efect negativ asupra calităţii suprafeţei şi muchiilor
îmbrăcămi:nte i este n, ecesar să se efectueze verificarea elementelor
geometrice ale aoesteia ,cel :ma i. târziu la 24 ore dup1ă punerea in oper.ă
I , file
a betonu lui . Apariţia unor deniv elări peste cele admis ibile, va atrage
,a tenţia atâta asupra dereglării utilajelor de preparare sau punere în
operă a betonului cât şi asupra altor deficienţe de execuţie, ce vor fi
depistate şi inlă tu r,ate c,ât mai urgent

10.2. Strierea betonului

10.2.1. "ln scopul Îmbunătăţirii adere nţe i roţ ilo r autovehiculelor

pe Îmbrăcăm i,ntea udă, s.uprafaţa finisată a betonului se va stria
perpendicular pe axa benzii1, mecanic sau manu al,,cu perii piassava.

10.2.2. Spre a se permite protejarea cât mai rapidă a betonului

cu produs de protecţi.e, strierea, se face la cel mult 20 m în spatele
maşinii cu cofraje glisante.

10.2.3. Se va v·e rifica vizual un iformit atea .şi adâncimea strierii

:şi se va feface dacă este cazul.

11. PROT'E JARE.A ÎMBRĂCĂMINTEI

li.I. Atât in sistemul cofraje fixe cât şi în sistemul cofraje gl
isa,n te pro ejarea suprafeţei îmbrăcămintei din beton de ciment se
efectuează în două eta pe şi anume:
- în prima ,etapă, considerată din momentul
terminării strierii suprafeţei betonului proaspăt şi până la
zvântarea acestuia, când suprafaţa devine mată, proiecţia se
realizează cu acoperişuri mobile impenneabile şi· nedefo(mabHe,
îmbin ate
etanş între ele ,care s,e deplasează pe rnăsură, ,ce se finisează
suprafaţa betonului proaspăt în scopul protejă/ii betonului
contra acţiuni i soarelui, ântului şi ploilor·
î,n etapa a doua., considerată din momenlul când suprafata
betonul ui s-a zvântat,.devenind mată, protejarea suprafe,ţei beto-

106
 nului se realizează. in mod obligatoriu ,cu pelicule de protecţie
antie vaporante . în scopul asigurării condiţii lor fav orabile de
întărire a betonului şi evitării fisurării dal,el,or.

Protej1area Î:mbrăcămint ,ei proaspăt turnafă de ,circulaţia

pietonală şi auto

I 1 2„ Este interzisă circulaţia de urice fel (oamen i, animale

, vehi,cul e) p,e betonul proaspăt. În primele 24 ore de la e , ecutarea
protecţiei suprafeţei îmbrăcămintei ,cu pel icule , ac,cesul munc itorilor
se poate face numai pe dulapi sprijiniţi pe long rine. Rest ricţiile se
ridică în funcţi,e de vârsta beto nului .
,..
l l.3. Im ca.zul executării rostu ritor prin tăiere zona din lungul
rosturilor se va repeliculiza cu produse ch imi c,e sim il'a e ,celo r for,o,si te
pe restul suprafe·ţei dalei.

. 11.4. Pe perioada de intărire a betonului, stabilită în funcţie de

:anot·mp, se vor lua măsuri ,ca autovehicul,ele să nu ,circule pe suprafaţa
acesteia.
A . .

11.5. lmbrăcăminţile din beton de ciment se pot da in circulaţie

:pentru autovehicule num ai după ce se constată că sunt indeplinite
'.c ond iţi ile prevăzute în tabelul I O.
Tabelul JO
.-

. îemperafura atm,osferica medie 11a punctul+5 + 110 +15 + 20

" ele lucrµ ( c,
. + 25
I 1
I

0 I

Termene orientative pentru darea in

circulaţie a îmbrăcăminţilor din beton (zile): 25,
I
I I I

. 16 I
12
a.Betoane realizare cu ciment lip CI01 40 I
I
1'9 I
114
special pentru drumuri sau CEM 1 4215 1N I
I
I

1,8 15 13 10
I

Betoane re.aH1zat,eou dmenurilip II

11
CEM I 42i5,R sau GEM li 32,5 R

107
12. EXECUTAREA ROSTURILOR ÎN SISTEMUL
,c o F RAJE FIXE

11. . Pentru a evita a pariţ ia fisuri.lor ş i crăpăturilor datorită var i

aţiilor de temperaturi şi um id itate. tasărilor inegale şi pentru
necesităţi de c onst rucf ie îmbrăcă minţ ile se e .ecută cu rosturi
transversale şi lo ngitudi nale care le împa rt in d<Jle .

12.2. Rostu rile , atât cele tra

nsve rsale cât şi oe le fo ngitud inale
pot fi de ;
- ,c ontact (de construc,ţ ie)·
- di la ta.ti,e·'
- co ntr a c t i e ..
- - - - fli - -

E ecutarea rosturilor de ,contact

12.3. Rosturile de conta.c t tra nsve rsale se realizează pe toată

lăţimea şi grosim .ea d,a lei când se intrerupe turnarea betonului, fie la
sfârşitul zilei de lucru fie în cazul Întreruperii accidentale a betonării (ploaie
i,n tensă defect,a rea utilajefor mtreruperi in ap,ro viz.io na rea cu beton
etc.) şi se vor executa conform figurilor 7 şi 8, astîel:
a. În se c ţiu nea transv,e rsală unde apare rostul se montează
un dula, p de lemn a vând lungimea egală ,c u di:sta nţa între
longrine şi l.ă.fi m,ea egală cu înălţim.ea imbrăcămin te:i fixat cu
ajutorul ţăruş ilo r me ta lic i bătuţi în fundaţi,e;
b. l relua rea bet onă rii se scot ţăruş i i metalici şi dulapul, se
a,
aplică pe suprafaţa late ra lă a imbăcămintei o peHculă de emulsie
bituminoasă pri.n s.tropire de două ori sau se pune o fâşie de
carton bit uma t; _
c. la drumurile de clasă tehnică I şi 11, străzile de categoria
l şi Il , pr:e cum şi la pistele şi platformele ae roportuaf'\e,.
partea supedoară a rostulu i de contact, pe· o adâncime de 30
mm din grosi,mea da lei, se t,a ieulterior pe o lăţime de 8.. .1O mm
 pentru a se permite o uşoară introducere a produsului de co lmata
re.

108
 re

.,
•
.... · "' .
..• •4

,. . "" . . .. ..
.. , .. • .. ...,.,. .
·-;

. .. ,
.. ,

. ". . .. ....
,
' .1:.,,
:- .. , f' ... .. .. .. -. .. 9• ;,a; •
,111
-· - • , , . ,. •• • · • ,.•• •

..• • "..-..• .."

, - ·. I -.. • ••
4 •,... ,.• C

. -.....
· ·,. •,.
• 'I • • •• .. •

..
111•'I

... . .. ..
.. • "'

.. . .. . " .
•• --

,
• li
'

Pelliculo de bitum

Fig. 7. Rost de contact transversal la. imbră.căminţi

executate intr--un strat

Suoc ce rezistenta

Fig. 8. R,ost de contact transversal la îmbrăcăm inţ i

exec utate două straturi

12„4. lt o s tu rile de contact lo ng it udina lese realizează între

benzi. te de beton pe toată grosim ea îmbrăcămintei, fiind prev.ăzut cu
1 1

ancore de -otel-beton OB .37 cu diamre tru:I de 10 mm şi I m lungime

(prevăzute cu ciocuri) aşezate lajumătatea grosimii dalei 1a distanţa de -

I m una de alta.. In acelaşi mod se trateaZă :şi rostul long itu dina: 1 dintJie
dala no nnaf.ă. :şi s upr ală rgirea drumurHor sau- cel dintre benzile later, a le
ale pistelor sau căilor de rulare aeroportuarie şi acostamentele ac:estora,
, c u preciizar,ea că în acest caz. ancorel,e se vor ,aşeza ia jumătatea
grosimii da l,elor din aceste aco.stame nt,e.
Fac -e oepţi,e pl'atforme le 1cu pantă. sub 2 ¾., unde armarea nu
este n,ecesară.

109
 Rosturile de contact lo ng itudin al se vor executa conform
figurilor 9 şi IO, astfel:
a. Ancor,e te contecţionate ca În figur ile 9 şi: 1 O se îndoa ie la
jumătatea lun gim i i în unghi de 90°.. Jumătat e din ancoră se protejează 1

să nu adere de beton prin înfăşurare cu hârtie sau foIie de pol iet ilenă.,
aşezândtJ-se apoi :n p,ită de lon grină, pe poziţia finală in timpu l
r,e partizării beto nu lui. După d montarea lon gri1nei d in ax.a drumului,
jumătatea protejată a ancorei ce a fost montată de-a lu ngul longrinei se
va dezdoi şi întind·e fără inflexiuni. Pentru l:u crărHe aerop ortua„re
ancorel e se vor poziţiona conform prevederiior proiectulu,i res:pe-ctiv.
1

Ancoro din otel- :be

--
ton, - -

.
.. .. ... .. ...
• ····
,
-

. ..
, i w"

- ..............,.•...-·.
-, ..·.·,-_-+------
. .. ,. ,
"'• ···.,..
- - - ....·-·
..
• . ,. ,

.
• I

.. ..
.
A,
··6.- ..... . ... .
•
- .. ' ..
, .,. - • #• . ' • . "'
. ,. . .
,I

• • I

. • ... ' .. ..•· .. ' •• •• 4 *..

• • ••• ., ·
'

so cm -
Fig. 9. Rost de contact Longitudin al la imbrăcâminli executate într-un strat

Fig. 10. Rost de contact longitudinal l1 a îmbrăcăminl:t

executat e în doua strat uri

no
 b. Înainte de beton,area benz.ii a doua, pe suprafaţa vertical,ă a
îmbrăcămintei benzii turnatie anterior, s,e va aplica in mod
obligatoriu o peliculă de protecţie prin stropire de cel puţin două ori).
c. La lucrările precizate la pct 12 Ja partea superioară a rostu fui
de contact longitudinal se va crea prin tăiere (la maximum 24 ore de la
turnarea d,a lei) un lăcaş de 8... 10 mm lăţime şi de 30 mm
adâ.nci,me
care va co lmatat la . ,,ca ld'' sau la ,,rece'' cu produse speciale de
f,i
etanşare.

Executar,ea rosturilor de dilataţie

c- onfo rm
-

12.5. Rostt1rile de dilat a,t"' ie transversale se

execută -.

figurilor l I şi 12, pe toată lăţimea şi ,grosim,ea imbr,ăcămintei

la distanţă de circa I 00 m lungime de banda de beton; perpendi,cu Iar pe
axa benzii, În linie continuă pe toa1ă laţimea Îmbrăcă1nintei.

. ' ...
' ..
...-
••
"
•
•

•
•
••
..

•
..
li
.,

li
oi•

iill -19 4i

•
.-
.
•
'

..
"_,

.. ..
•
. ..
!I
.. !I' 1 1
I I
p

•
"'

•1••
•
..
.,
'•

••
..
..

•4
.. .
A •0,,11

1!.. ......
•
.....I..,

41•,· +
•• .·
I

·
•
1
I

- .,.
i
• • i iii, !li ..
• • ' • ... • • '1

,li • .. •• iJ „ 'I' 'IJ •

,41 " • .• •

.
...•
,. ,• •" .•4! ..

• •• • •• •• • .4 V ·I
,.,
'
• - ,.
'!fli -• ,Iii
_. , -

Sconduro din lemn de brod

Fig. 11. Rost de dilata, ţie transversal la îmbrăcăminţi

ex,ecutate într-un strat

D,e asemenea., , se realizează rosturi de dilataţie şi in un năto,arele

situaţii:
a) la capete:le tablierelo r sau plăcilor viaductelor, podurilor,
podeţe lo r etc.·
b) la capet ele ,curb elor având raze sub 300 m;
 c) in punctele de schim.bare a declivităţilor în care proiectul
nu pre vede raco rdari convexe STAS 863.

111
 P'r c du s da cDlmatara

Sccnduto din llerr,nde broc:J

Fig. 12. Rost de dilat aţie tra nsversal la imbrăcăminţ i

execu1ace în două stratu ri

Rostul de dilataţie transversal se va executa astfel;

a. Se aşeaz.ă pe funda, ţie o scândură îmbibată din lemn de brad
(păstrată în apă timp de 24 de ore înainte de utilizare) de 20...25 mm
grosime,, care rămâne În lucrare. Scândura va avea lungimea egală cu
distanţa intre longrine şi lăţi,m ea in func ţie de înălţimea îmbrăcămintei
ast.fe l:
- cu 3 cm mai mică decât Înălţimea Îmbrăcămintei ,e xecu
tată intr-un singur strat;
- cât înălţimea stratului de rezistenţi la îmbăcăminţi
executate în două straturi;
- cât in.ă lţim ea fiecărui strat de reziste n , când acestea se
eX:ecuta în 2-3 reprize. scânduril e trebuie să fie aşezate
perfect
in aceJaş i,pJarn vertical.

Scândura se aşează perfect vertî,cal, perpendicuIar faţă de

longrine şi se fixează astfel ca să-şi păstreze poziţia verticală în tot
timpul execută ri i. îmb r,ăcămintei di.n vecinătatea sa. Scându:ra de
rost
se va aşeza astfel ,i ncâ t să nu permită legătura între dalde adiacente pe
sub scândură şi pe la capetele ei.
Poziţ ia scândurii se marchează pe longrina cu Cfetă pentru a
putea permite tăi erea ulterioară a rostului în dreptul ei.
112
 b. Ulte rior _ stratul de - beton situat deasupra scâ ndu rii este
îndepărtat prin executarea a două tăieturi paralele„ distanţate la 20... 25 m1n
între ele, până la nive lu1! superior al scândurii.

12.16.. Rosturile de d ilataiţi,e longitudinale se execută la platforme,

în cazul când îmbrăc ămin,tea es,te mai la tă. de 100 ·m la aproximativ
j um.ătate din lăţimea îmbrăicămintei, în :locul unui rost d'e contact
Rosturile de dilataţie longitt1dinală se vor executa cu acele aşi dirnensf„
1. u cu acelaşi mod de execuţie ca şi rostul de· dilataţie ve rsală
1i ş,i trans,
(conform pct 12.S).

Execu tarea ·l o sturilor de co nt rac ţi,e

12.7. Rosturile de contracţie sunt_ rosturi aparente, care

separă betonul numai in partea super ioară a imbrăcă .mintei. Prin
micşorarea sec'ţiunii dalei se asigură ulterior fisurar ea 1n continuare a
întregii secţiuni, in dreptul rostului..

12.8„ Rosturile de contracţie transversală se execută pe toată

lăţi m, ea in1băcăm inţ ii,, în linie continuă, inc.I inate la I /6 sau
perpendi cular pe axa drumul ui . la distantă in,tr e 4... 6 m
modulată după o secvenfă d,eterm· nată prin proiect (de exemplu
4-5-4 m;, 5-4-5 m·
5-6-5 ) şi pe o adâncime de 1/4... 1/5 din grosi,mea dale;i la îmbrăcă
m,
rninţ il,e exe,c ut ate intr-un singur strat. (figurile 13 a şi 1 J, b) sau
pe 1/3... 1/4 din grosi,m e a totală a dalei când imbrăcămintea se e
ecută în două straturi (figurile 14 a şi 14 b) cu ajutorul maşinii de
tăiat
rosturi echipată cu două discur i diamantate concentrke alăturate, de
diametre diferite (figurile 13 a şi, 14 a) sau cu un singur disc având
grosimea de 8 m1n (figurile l 3 b şi 14 b)..
Tăierea betonului inta:rit se va executa imediat ce betonul
permite, Într-un i,nterval de timp ·de 6...24 ore de la punerea în operă a
beton ul„ui 1n funcţie de tipul cim entului , temperatura aerului„ in
conform itate cu prev eder il,e tabeh1l u11 11.

113
 P ro d_u_s de cotmo are
__ _ J,O mm ·

...•.." . ... .. H,f4 - H/ 5, •.

;• , • . ..
J, mai
...
- - - .. .. - ii ••

. ..
• :.;.;::.:.-=-
...
.. -.,. • •• .._.ii,_,;,;
. ....
.. . .•· ,.
.. .
,....
6
. .• •
• • 4...

. ..
p .. •"III

•·•
. ..
I

.,,
..
• lt . • •• . ..\. ••

. . .. ..•
4 . ...a •

•• •
ij. , • •,.. ... • ..

Fig. 13-.a. , Rost de contracţie transversa1 la îm brăcă minţi int -un strat
exe,cutat cu două discu ri d iferite

Pr iodu s de· c olm o

tar

. -

.
,. .. .
,e· mm Beton

.. ,...,I I .
•
a .
...'f

.
• f

·a • .. •· i,. I I
• I
.. ;- ... • ••

...
. .. iii •
,I.
. .. .. . • .. ... . • • ,.,' ' . • • rf,
ă
•
.. • . -.. . .. .
• .. J
li >11)1!

.
t : + ...
,.
• I' ... .

• 111
„ , :
•• • „
..
I - ,iii
t
t,

4
ii,.

'illli-41
ii • .... .. .. •
;. •
,f,. ••, •
•
•
..
..
•
• ia
'
,p . ,p
li
+•
, ii :

. - .... · -
9- I·
'.Io
-I+'
" I

. . .. .
'Iii •• • ...,.

. .,

Fi·g. 13-b. Rost de contracţie transversal la îmbrâcim i:nţ i într-un strat,

executat cu un singur disc

Produs de colm at are

min

r·e i ten o

Fig. 14·a. Rost de contracţie transversal la îm brăcăm inţi in două straturi,

executat cu două discuri diferite
114
 Pirod,u s de coi,motcr e

Str oj _de r_ai zisl ento

Fig. 14...b. Rost de contracţie transversal la îmbrăcăminţi in două straturi.

executat cu. un singur disc

Tabelul 11
II
, Temperatura, i
I
lipul amentului aerulu:
''
I
I
5...13°C 13....22°C 22...30°C
CEM r 42,5 R,, CEM 3:2,5 R
11 2... 2,4 ore 8,...12 ore 6.. .. , 8ore
eo 40,
În OEM
cazull 42,5 N
defectării maşinii18...24
de tăiatore rosturi10...18 ,ore 8...10
sau scăderea rapidă ore a
umidităţii relative a aeruhti, cu maşina d,e rezervă se va tăia în primul
rand fiecare al treil,ea rost, revenindu.se apoi pentru tăierea celorlalte
ţosturL

12.9',. Rosturi.le de contra cţie lo ng it udina lă se ex,ecută in,

cazul când banda de beton se toarnă cu o lătime mai mare de SO m
realizându-se pe axa aceste ia .. R o stur,i le de contracţie lo n,g itud ina le se
vor exe,cuta prin tăiere în betonul întărit ct1 ace.rea.şi dim,ensiun i ca
şi rosturile de contracţie transversa[ă. Rostur il.e se vor tăia după
termi
narea tăierii tuturor rosturilor de contracJ.:ie transversa l.e .

12.10. D1ispune riea rosturilor În plan în intersectii de

străzi p,la tform,e şi pieţe se va face conform proiectului
evitându-se formarea de colţuri ma i mici de 75° şi lungime de rost mai
mică de 0,50 m.

II
 ,.. _
13. EXECUŢIA ROSTURILOR IN SIST EMUL
COFRAJE GLISANTE
13„l. Pentru a evita apariţia fis ur ilor şi a crăpături lo r dato rate
varia ţiilo r de temperatură şi de um iditate, sau a 1asări'lor inegale ,
precum şi pentru necesităţi de constructie„ îmbr ăc.ă min{ile de- beton de
cim,e nt se execută cu rost u ri long itud·ina[e şi trans ve rsa le.

13.2. Rosturile lo ng itud in ale pot ti:

- de co ntracţ ie ; - d,e const rucţie .

13.3. Rosturile longitudinale de co ntra c, ţie se execută în .cazul

,cand banda de beton se toarnă cu o l.ăţim e mai mare de 5 m,
realizându-se pe axa acesteia , conform figurii 15.

13.4. Rosturile lon gitudinale de ·construcţie se r eal,i zează m, tre

benzile de beton pe toată grosim ea îmbră cămint e·i conform figurii 16.
Noie:
1.Armarea cu ancore a rosturilor longiludinak de cons.trucţ,ie se poate f,ace
automal de către maşina cu cofraje glisante sau manua l· prin baterea acestora cu
ciocanul. imediallt după trecerea maşinii.
2.În cazul imbrăci'tminţilor având grosimea mJ3;Î mare de 25 cm, transferul de
sarcin i imrie benzile de beton în zona rostu lui. long itudi nal de constructie
poate fi· asigurat prin adăug area. in. inte riorul cofrajelor glisa,nte ale maşinii. a
unor profile metafioe care să condu că la obtinerea unor dale cu fete late rale
îmbînate de tÎpul n.ut şi feder de formă trapezoidalA sau sinusoidala.

13.5. Toate rosturile longitudinale se reali,zează în li,n ie continuă;

nu se admit linii frante.

13.6 „ Rosturile transversale pot fi:

- de contrac ţie
- de const ructie ·
- de dilataţie.
Notd: La autostrăz i. drum uri .exp,res şi industri,ale, căi de rula e. platforme şi
piste aeroportuare. mai ales când imbrăcăm inlea se aşterne pe straituri1
susc,eptibile în timp de tasări diferenţiat e. rostur ile transve rsal e (exe cutate r
erpend icular pe axa c h) se reaI>ze a ză cu gujoane.

116
 Vedere in pilon
Oim.-iai111ni ,in ,mm

Rost Ion i tud,n de controcUe

Ro t trans rsof

750 < b < ,, 25

Sec ti un,ec A.-A

12 de o,la!J b•ton

Oetal'iu ! etansare rost

·..
I

1
•••t .......... tct
I I

Fi,g. 15.. Rost longitudinal de co ntrac, ţie !la benzi

cu laţimea mai mare de 5.00 m

117
 Vedere in pion
Oim en• iv1'i m n:im

st tronsversol
---

750 7

IT\IQI( 6000

150 < b < n2s Lr-.-A-

Sectiunea A-A
An1c0ro· 12 de otel beton

Detolli u: et101nsor e r o,st

_____ 1
Prod-...s tte e\ on,:, Cîre 10 cald P·r od,u s de etonsore 10 rece

Fig. 16. Rost longitudinal de construcţie e, xec utat

pe toată grosimea îmbrăcăminţii

ns
 13.7. Rosturile trans ve rsa_le de contra cţie se execută la distanţe
de (4... 6) m perpendicu[ar pe axa căii sau, cu o Înclinare de 1 /6 faţă
de axa aceste„ia in linie continuă pe toată lăţime a Îmbrăcă min tei,.
conform figurii 17. Vedere in pla n
c»m n; -,, Mm

toni

1 <o< lOO

25 de otell betc ,n

Det, olliu etonsare rost

Pradus d• etonsor:e ra, c ald

Fig.. 17. Rost transversal de contracţie executat

pe toată lă timea imbrăcăminţii

119
 13.8. Rosturi le transversale de construcţie se realize ază pe toată
răţim ,ea şi grosimea îmbrăcămin, tei când se întrerupe tur narea
betonu h.1i conform figurii I8. astfel mcât s,ă rezuhe o dală d cel puţin
3 m lung ime.
Vedere in pion
O.:n il.tni in llftlT\

ROst tron ,s'1ersc l de con,struc \.ie

Set tiu neo '.8-B

c u· n • 25 CM, ot e11 beton

1
3
Det oliu · et on sor e rost

ÎÎlÎ

P'rcd1,1ş ds eton:sore Io eo'ld Produs de ,eton:sote o, rece

Fig. 18. Rost transvers al de construcţie pe toată lă ţ i.mea şi

grosimea îmbracămint ii

120
 13.9 ., Rosturile transversale de dilataţie se ex,e,c ut ă perpend icular
pe axa benzii de beton .,. ,pe toată lăţ im ,ea şi grosi1nea rmbră ,cămin
tei, conform caietelor de sardni, în următoare le ,condiţii:
- la capetele tabliere1or sau plăcilor viaductelor poduri1lor
podeţe lor etc.:
- 1,:a capete le curbelor având raze sub 300 m, in punctele de
tangenţă;
- în punctele de schimbare a declivi tătilor 1n care proiectul
nu pr,eve, de racordări convex,e conform ST S 863;
- în ali niament, la d istanţe de ci_rca I 00 m m cazu! în
care Îmb răieă minţi :le din beton se execută pe fundatii din
ba las t, piatră spartă sau materiale granulare stabili zat,e
mecanic şi la temperaturi mai mici de I 5°C.
Rosturile transversale de dilataţie s,e execută. cu gujoane
conform proiectului av,â nd lungimea de 500...600 mm! şi diam,etrul de
25 mm, dispuse perpen,dicular pe ros.t ,la jumătatea grosimii dal'ei şi
la echidistanţe de 300 mm,, conform figurilor 19 şi 20.
V der,e i,n pion
Dm in I\IIIM

H'c, o t:îe

50 < o ·< JOO I

S,ectiuneo B-B
1 2S clei otel be·t,cn
 De t aliu ; et o.nsoir, e rost

Pr·odus- d ·e e·ton -sore la col1 d de etonsore , rece

Produ,s Io

F'ig. 19. Rost transver al de dilatare executat cu gujoane

,Pr o d c.,s deco l m o t ,or e

SO mm
Perc ulo de pro t ec tie
(bib„m,}
- -·
.c

C o isonSc,o oduro de br od
metalic 16-11 mm

Fig. 20. Detaliu, rost de dilataţie gujonat

13,. .10. Gujoanele utilizate tn rosturilie transversa1e de

construc· ţie, de contracţie şi de dHataţi1e sunt astfel realizate încât să
nu l imii tez mişc area orizontală a rostu lu i resp-ec tiv dato r ită efectelor
termice.

13,..11. Gujoanele se protejează împotriva aderenţei betonu lu i 1 i

a coroz iu ni i cu ,mat,erial plastic sau răşini epoxidice se, pelic uliz.e a z

,
J'22
 cu bitum . sau emulsie bituminoasă sau 5,e ung cu unsoa.re. Indiferent
de metoda utilizată pentru protejarea gujoanelor trebuie avut grij,ă ca
stiratul protector aplicat să fi cât mai s ubţir,e.

13.12. Gujoane l,e ut il iz,ate pentru armarea rosturilor

transversale de, contra cţie şi construcţie, precum şi de dilataţie
tr,ebuie să fie plasate şi ,menţinut e pe durata betonării într-o poz iţie
strict parale la (in plan vertical şi orizontal) cu a a da le i: ...
a. în cazu I rosturi tor tran sversa],e· de contracţie guj oanele
sunt poziţio11ale automat. prin înfigerea lor pd n vibr,are in
betonul
proaspăt, compacta t de către maşina cu cofraje glisante sau
manual, r,ecurg â.nd la suporturi tnetalice prefabricate uz ina
l sau 1n situ, fixate de fundaţie astfell încât să nu poată fi
deplasat,e în timpu I betonării·
b. în cazul rosturi lor transversale de construcţie, gujoanele sunt
implantate prin batere la jumătatea grosim ii da\ei şi la
echidistanţe p, r evăzute prin proie ct, în mom,entul in car,e
betonul incepe să facă priză.

13,.13. Rosturire de dilataţie se eX:ecută sub formă de panouri

: prefabricate din scândură de lemn de esenţă moare fără noduri, oe se
fixează in locurile prestabilite, direct pe fundaţia Îmbrăcămintei, astfel
1-

incât gujoanele să-şi menţ ină poziţia În p[an orizontal şi vertical, iar
betonul să nu pătrundă pe sub s,cândură sau pe la capetele ac,esteia
in timpul vibrării..
Uherior, betonul existent deasupra scândurii este îndepiartat
p,ri n executarea a două tăieluri paralel,e d is tanţ,a tela 2S... 3,Q mm intre
ele,până la niv,etul \superior al ,acesteia.

13.14. Tă. ie rea betonului întărit se execută ca şi cazul cofra

i,n
jelor fixe co nfor m ta belu lui 11 .
123
 13,. 15. Etanşarea tuturor tipurilor de rosturi rea lizate prin t,ă1ere
cu discuri diamantate in betonul1întărim şi tratate în prealabiil c u gr und,
se reali ează cu unnătoarele tipuri de produ, s e:
- mastic uri bituminoase monocompQnente (la cald)"
- chrturi elastice. monocomponente sau bicomponente
(amestecate Înainte de uti lizare) pe baZă de poli uretani,, de
polimer sulfidic (tiokol) sau de silico ni (la rece );
- profite de neopren.

Colmatarea rosturilor
Golul rămas la part,ea s uper ioa r,ă a rostului se umple (colmatea
ză) p.ână la suprafaţa îmbrăcăminţii ,Ja cald" ,cu masticuri bituminoase
:sau la ", r,ece'' cu produ bicomponente (chituri) conform prevederilor
agrementelor tehnice in vigoare.

14 CONTROLUL CAL TĂŢII LU1CRĂR LOR

14.l„ Gene·ralităt•i
Func ţie de părţH,e care le exercită există ttei sisteme de control:
- control: interior;
- contro l exlerio,r·
- control de confonn itate.

14.1.l. Controlul interior se face de că.tre producător şi/sau

executant:
- din iniţi ativ ,ă propri,e;
- În confonnitate cu regu[i externe stabil:ite de către
investitor sau d,e către o organ ţie i ndep endentă, la cererea
iza,
inves.titor u'I ui,.
124
 14.1 „2„ Controlul exter io r se efectuează de către un organi'Sm
independent d,e unitatea ,care este v,erificată şi cons tă din:
- verificarea măsurilor de control interior ·
1

- proc edee de verificare suph m.e ntare independente de

1

sistemele de control int,erior.

14.J„3. Controlul de confo rmitate se face în s co pul de a verifica

1

dae,ă funcţ ionarea unei in,tre prinde ri sau a producţiei s·e desfăşoară în
c!o nfo n n itate cu reguli l1 e stabH it e. Acest si1 ste m de control
constituie o parte din contro lul exterior şi se efectuează de către
organisme independente autor iz,a te pentru efec tu,a rea a ctivităţi i de
certificare a calităţii produse lor folosite în construcţii conform H1G 72
8/94..

14.2. Proc,edee de control a calitătii lucrărilor

'
14.2.l. Controlu 1 l1 producţiei ,şi e xee ufi 1 e i
C up rinde toate măs ur ile necesare pentru menţinerea la un nivel
. co res punzător a calităţii betonului, co nfo rm ceri,nţ elor s pecifi
cate. Acest- tip de control cuprinde inspectiBe ce se fac în diferite etape
de fabricaţie sau punerii in operă a betonului rutier, precum şi determi
nările privind echip1amentel e, factorii de co mpoziţie, , betonul
proasp.ăt ş,i betonul Întărit.
Controlul producţiei şi/sa u execuţi,ei poate fi, efectuat de
,executant printr-un sistem de ca1itate conceput şi rea lizat ,cu
personal propriu, cu respon sabili tehnic i având sarcini precise
(control interior) sau printr-un organism independent (control exterior)
autorizat pentru efectuarea activităţii de certificare a caHtăţii produselor
folosite În
, construcţii conform HG 728/94. D,at, e le im porta nte refe ritoare la
controlul producţiei În staţiiile de betoa, ne sau pe şantier la execu,ţ i.e se
consemnează sub formă de pr,oces ,e v,e rbale sau :minute care p,ot
c.onţine ,în pr in cipal :
- denumirea furnizo rilo r d,e ci1nent agregate aditivi e tc .·
125
 - indicativul şi seria documentelor de livrare şi c,ertificare
a calităţii materialelor u,t jf izate la pr,epararea betoane lor;
- densitatea şi lucrabilitatea betonul ui proaspăt;
- d, ozajul de ciment şi apă
- număruI de probe, data şi ora 1a care s-au p„e1evat;
- temperatura şi conditiile atmosferice în timpul punerii în
operă a betonului.
De asemenea , În cazul betonulu i1 ma rfă (gata ,preparat) pot fi
consemnate date referitoare la numele furnizorulu i sau indicativul
. bonurui de transport al betonului.
Ab,at eri.le de la procedurile spec ific ate pr ivind transportul,
punerea în operă finisarea betonului etc ., vor fi consemnate şi
prezentate responsabililor în execuţia lucrărilor.
Procedurile de ,cont rol a producţiei şi/sau exe,cuţ iei elaborate de
executant se verifică de un investitor sau de un organism autoriza,t ca
parte a controlului de conformitate iar încer cările şi determinările
e,fe ctuate pot fi )uate în cons ide rare pe ntr u c ontrol u l de co nf o rmita te.

14.2 1.1. Contro,/ul_c omponenţi:lo r betonul uit echipamentelor,

execuţie( lucrărilor şi proprietăţilor he.tonului

a) Controlul calităţii cimentului se va face:

- la aprovizionare , conform ANEXEI I. I', punctul A1 ;
- înainte de ut ilizare, conform ANEXEI I I , punctul BI.
,.,
Jncer,cările se efectuează conform standardelor SR EN 196 1,
196-2, 196-3,t 196-4 196-5, 196-6, ]9 6-7, 196-21.

b)i Controlul carităţjj agregatdor se va face:

- la aprovizjonare, ,conform ANEXEI I.I ,, punctul A2;
Înainte de util izare,.conform ANEXEI 1.1, punctul: B2.
Încerca riie pe agregate sunt regle me nta te de STAS 4606 şi
STAS 730.

126
 c) Controluf calităţii aditivi1or se va face conform ANE XE I
1.1, punctul A3 (la aprovizionare) şi B3 (Înainte de utilizare).
d) Controlul. calităţii longrinelor, se fac e prin v,e rificarea
1

planeităţii acestora,, existent!e i numărului, necesar de buloane şi ecli:se

pentru fixare.
,e) Controlul calităţij oţelurHor
Pentru fiecar,e cantitate şi sortiment de oţel ap,rovizionat,
operaţia de control sie va face conform preveder ilor din ANEXA tl
punctul A4.
Măsurile şi frecv,enJa ce se adoptă pentru ,controlul calităţii
betonului rutier sunt cele din ANEXA I. I, punctele C şi, o.
Utilajele de producere a. betonului vor fi ,controlate pentru a se
asigura condiţiile tehnice ce se impun pentru stocarea cântărirea,
malaxarea etc. precum şi pentru a se verifi,ca existenţa condiţiilor de
funcţionare cores punză toare· ,con form reglementărilor
specifice. Producătorii şi utilizatorii d_e· betoane trebuie să respecte
frecvenţa şi măsurile privind, controlul calităţii materiale lor şi
betoanelor prevăzute tn ANEX A- I. I.

14.2. /.2. Controlul lucrărilor înainte de puner ,ea în operă

a betonului
Principalele aspecte ce t ebuiesc avute În vedere înainte de
pune rea în operă a betonului sunt următoarele:
• pregătirea platformei pe ,c,are urmează să fie aşternut betonul
în conformitate cu prev,ederi)e ,cap.7 şi 8; constatările
acestor verificări vor fi consemnate în procese verbale de
lucrări ascunse tnc beiate intre beneficiar şi constructor„ care
vor preciza ,con<?r,et verificări'le efectuate, constatările
rezultate şi dacă se admite trecerea ta exe,cutarea
Îmbrăcămintei din beton;
• [Poziţi onarea corectă a longrinel 'or (execuţie În
sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii
aşinii cu cofraje glisante·

l27
 • poziţionarea corectă a. rosturilor de dilata, t ie;
• asigurarea bunei funcţionări a utirajellor de pun,er e în operă a
betonului rutier;
• recepţio n,area calitativă a betonulu·i
• -asigurarţa unui personal instruit

14.2. 1.3. Controlul in timpul executării imbrăcămintei rutiere

din beton
În timpul execută rii imbr acămintei controlul trebuie să aibă în
vedere următoar ,ele aspecte mai importante :
';'""" menţinerea omogenităţii betonului În timpul transportului
şi puneri.i în operă;
- distribuţia un formă a betonului în faţa utilajdor de
compactare;
- menţinerea ]ongrineior sau a firelor de ghidaj la cotel,e
prevăzute;
- compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul
comp ia,ctării·
- măsuri spec i,a1e cazul turnării în conditii de vreme re,ce
Î,n
sau călduroasă;
- execuţia corectă a rosturilor de dila taţi,e;
- măsuri s pecial,e În cazul rosturi lor de lucru
- tăierea rostu rilor transversale de contracţie în timp util;
- date le Înscrise în bonu ,ri1e de transpo rt orespund celor
c,prevăzut e şi nu s- a depăşit durata d,e transport;
- asigurarea menţin,erii poziţiej dira p oiect a ancorelor
şi gujoa ne lo r de oţe l-beton·
- respect,area măsurilor de protecţie a suprafetei betonului
prOţlSpăt

l 4.2.1.4. Controlul după exe cuţr,a imbrăcămi nrei:

Verificarea denivelărilor de suprafaţă cu aparatură
ti p APL·

1.28
 - Verificarea rugozităţii suprafeţei prin măsurăt ori ,cu
metoda înălţimii de nisip;
- V,erificar·ea rezistenţe i betonu l.ui pe bază de ca rot
extrase din lucrare·
- V,erificarea grosimii imbrăcămintei cu ajutorul ca ro.te lor.
...
ln ANEXA 1.2. se pr1ezintă în. verificările ce trebuiesc
detaliu ,
efectuate În diferite etape ,a le executi1ei îmbră,cămintilo r rutiere din
beton de ciment.

14.l.2. Criterii de co,nformitate

V,erificarea Îndeplinirii n,i velelor de perfonnanţă prin aplicarea

criteriilor de conformitat,e ,este obligatori,e şi poate să se facă de către
producători de beton, exec utanţi (control interior) şi/sau pdn control
exterior/de contbrm itate.
· În cazul in ,car,e rezultatele det,erm inărHor nu înde pli nesc
condiţiile de conformitate„ nu au fost efectuate deten n in ă.ri în
,cazul unor defecte de execuţie sau în orice alte cazuri în care există dubii
cu privire la realizarea rezistenţei. este necesar să se facă încercări
supli m,entare prin extragţri de carote, ,conforin prevederi lor
instruct :iuni i tehnice C 54.

14.2'.2. l. Moduri de verificare

Controlul pentru betonul preparat în st a, ţie de betoane sau pe
şantier poate fi efectuat prin unul din următoarele moduri:
Varianta I: Verificarea ,efec tu ată de p,r oducătorul de beton
sau de executant.
Varianta 2: Verificarea electuată de o terţă parte când criter ,i ile
de ,conformitate sunt verificate de un organism independent
de ce rtificare a calităţii prod uselor folosite în construcţii care verifică pe
bază d epruv ete prelevate in timpul producţiei dacă sunt indepliniite
 t29
condiţiile formulate la ,contro lul p1
ţiei şi rezultatele determi
roduc,
dacă,
nărilor îndeplinesc proprietăţile celiute betonu lui .
Varianta 3: Verificarea efe.ct uată de inv ,estito r sau de un repre„
zentant autorizat al acestuia. Se verifică dacă rezultatele determinărilor
efectuate în cadrul contro lulu i. producţiei satisfac cerinţele impuse
betonului. Veri ficăr se fac de laboratoare autorizate în, conform itate
il·e,
c,u Ordinul 3I/N/95 al ISC - MLPAT şi HG 766/97..

14 .2.2.2. Planul de prele-vare şi criterii de conformitatepentru

rezistenta la incovoiere a betonu.lui rutier
I

Conformitatea pentru rezistenţa la mcovoiere a betonului

utilizat într-o lucrare se analizează pe I.ofur i de maximum l 00 m3.
V·eriftcarea de ,co nformit ate pentru clasa betonului se efe,ctuează
pe baza unui contract înc heiat între, e ecutant şi producătorul
betonul ui,
Frecvenţa min i,mă este de o probă (3 pris,me 150 x 150
x x 600 mm)/zi, dar minimum o probă (3 prisme} la 100 m3• Confor
mitatea este asigurată dacă rezultatele determinărilor satisfac cerinţele
Criteriului (conf. pct. 14 .2.2.3) -

J 4.2 .2.3. C riterii de conformitate pentru rezisten ţ.ele betonului

.rutier la incovo,ie.re
lnd if,erenl dacă betonu] rutier se prepară în betoniere
mobile, este livrat de staţie sau se produce în staţii atestate conformitatea se
verifică pe baza unui singur criteriu care prevede limitarea rezistenţei
caracteris,t i.ce la ,incovoier e a şirului de rezultate analizat. la valoarea
clasei betonului.
Crite,riul se aplică 1n cazul În c.,a re conformitatea betonului
utili zat la o lucrare ,este v,erificată considerand rezultate1',e a cel puţin
2 probe (6 prism e 150 x 150 .x 600 mm) .
Conformit atea este realizată dacă rezistenţa caracteristică la
Înco vo ier e ( Ki nc) e te cd puţin egală, cu clasa betonu lui respectiv.
130
 Rezistenţa medie la compfesiune determinată pe fragmente de
prism.e sau cuburi cu laturi de l 50 mm,confo rm STAS 1275
tr,ebuie să prezinte va[orUe din tabelul 6 al Normativului,
corespunzător claselor respectiv,e şi poate fi utilizată la aprecierea
funcţionării staţiilor de betoane . Verificarea rea[izării ,c la se i betonu!ui
rutier este: prezentată în ANEXA III. I din ,Normativ ,

15,. PRESCRIPT• II SP, 'ECIALE

15.1. Def:e' cţ·iu ni le apărute la îmbrăcăminţile din beton de
, ciment triebuiesc reparate înainte de darea in exp:loatarea ac,estora
Modul de reparare a tor se stabileşte de comun acord cu
beneficiarul şi pl'loiectantull.

15„2. Pentru asigurarea durabilit ăţii în exploatare . îmbrăcă

minţile din beton de cim ,ent se ,excl ud de la tratamentul cu ,clorur ,ă de
sodiu (sare gemă industrială) ce se efectuează iarna pentru combaterea
lunecuşului, timp de cinci ani. de la data execuţiei acestnra.

15.3„ Rosturile de construcţie se taie după d,esc h ider,ea acestora.

IS.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie să fie

compresibil 1 e, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate
specifice
produselor de etanşare la ,cald a rosturi lor şi să nu interacţionez,e cu
produsele de etanşare la rece a rosturilor.

16. RECEPŢIA LUCRĂRILO·R

, t f•i. l. Recepţia îmb răcămin ţilor din beton de ,ciment se efectu
ează in trei eta pe: pe fază„ la terminarea lucrărilor şi finală conform
legislaţiei În vigoare.
 16...2. Recepţia pe fază se face în timpul şi d up ă preg ăt,ir ea
platfonn e i. I" n urma acestei recepţii se inche i,e procesul verbal de
lucrări ascunse.

16.3,. Recepţi:a 1a tenninarea lucrărilor se efectuează atunci

când toate lucrările prezentate În docu,mentaţie sunt complet
terminate şi la
, ceI puţin o 1ună de 1a d,area în c irculatie.

16,. 4. Re,ceptia finală se efectuează dupa expirar,ea perioadei de

garanţ.ie în conformitate cu disp oziţiile legale în vigoa, r e privind
recepţionarea lucrărilor de construcţii şi în condiţiile r,es pectării
prevederilor din prezentul normativ.

- 1 7. MĂSUR DE TEH , JCA SECURITĂTII MUNCII

ŞI STINGEREA INCENDII LOR
,.._

17.l. lnainte d.e începerea lucrărilo r, sectorul de lucru se va

amenaja şi se va semnaliza confonn ormelor metodologice privind
condiţiile de Închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de
circulaţie ηn vederea executării de lucrări În zona drumului şi/sau
pentru protejarea drumu lui, aprobate prin Ordin MT/MI nr. 11 I2/
411/2000.

17.2. Pe· toată perioada de execuţie a imbră,cămintei din beton

de ciment se vor respecta urmatoarele prevederile din următoarele acte
normative În vigoarre:
- Legea. nr. 90ll'996 cu privir:e Ja protecţia muncit
repub lica tă în Monitorul Oficial al României nr. 47/29 ian.
2001;
- M.M.P.S. 1O, d. nr. 578/1996 şi Ministerul Sănătăţii
Ord. nr . 5840/1996 privind ,,Norme generale de protecţie a
mu ncu ;
132
 - M.M.P.S . Ord. nr . I3,6/1995 pri,v indl ,.. orme sp,ecifioe de
, s ec ur itate a muncii pentru prepararea
transportul turna rea
betonului şi executarea lucrărilor de B,A şi B P '';
- M.M .P.S. nr. 357/1998 privind „Norme specifice de
protecţie a muncii pentru întreţinere exploat,are şi administrare
drumuri şi poduri" ·,
- NP 073-02 ,Norme de prevenire şi stin gere a incendiilor
şi dotavea cu -m1ij loace tehnic Je de sting e re pe ntru unităţHe
M.L.P.T .L. '·
- Ordinul AND nr. 116 / 19 99 privind , ln strucţ.iuni proprii de
s,ecuritate a muncii pentru lucrări de în,tr e ţ i erea r,e pa :ra rea şi
exploatarea drumurilor şi podurilor".

17.3„ Actele normative menţionate la pct. 17.2. nu sunt

limita- tive ele putând fi completate de un ită(ile de construcţit cu
măsuri suplimentare specifice fiecărui loc de muncă .

18,. RECOMANDĂRI PRIVIND ORGANIZAREA

CIRCU..L, AT• IEI RUTIERE PE DURATA
LUCRARILOR DE RANFORSARE CU
ÎMBRĂCĂMINT E DIN BET10 'N DE
CIMENT A DRUMURJL.QR PUD, ICE

18.1„ " '

I n m.ăsura posib ilităţii este de preferatca lucriirile de
ranfo rs,are cu beton de ciment să se eXJecute cu devierea,circula, ţiei
publice, chiar dacă e:xce,cuţi a se face pe jumătate de cale, cealaltă
fiind rezervată circulaţiei de şantier.

18. l„ În caz că devierea ,cir, culaţiei publice nu estţ posibilă, în

funcţie de sit uaţia loc,,aJă se va amenaja pentru circulaţia publică una
sau două fire de c ircula ţie folosindu-se pe lângă jumătatea liberă din
partea carosabilă şi suprafeţe suplimentare cons tituite din

r 33
acostamentul drumu lu i prin umpler ,ea temporară a şanţuriJo r până
Ja cota platformei şi p,rin folosirea banchetei exterioare şanţu lui în
cazur i11e de debleu sau prin supralărgiri ale platformei pentru
cazurlle de ramibl,eu nu prea inalte.. Aceste suprafeţe, cu materiale
gra11ulare, pentru circulaţia de scurtă durată sunt funcţie de importanta
traficu[ui ce trebuie menţinut ţinând seama de timpul necesar de Întărire
a betonului din jumătatea ranforsată până la darea in circulaţie. Aceste
situaţii se vor stabili la proiectare.

18.3... Dacă nu este p:osibi1 a se amenaja pentr u cir,c u'laţia publică

două fire de d rculaţ;ie atunci se va folosi circu laţia a[ternantă pe
un singur fir, dirijată prin pilofi: de ,circulaţie la fiecare cap al
sectorulu:i , . cu posibili.tatea de comunicare reciprocă şi cu semna
li.z,a rea corespun zătoare a punctuIu i de Iucru.

18:.4. Gabaritul pentru ,circ ula ţia publică se va ,c onside ra ca

având planul vertical dins,pre banda de lucru situat la o distanţă
de 0,40 m de marginea exterioară. a longrinei, a,ceast,ă distantă
constitu indu -se ca spaţiu de siguranfă unde ar put,e a fi amplasate
eventllale semnalizări indicatoare de circulaţie, parapete şi spaţiu de
refugiu in cazuri ,fo rtuite.

18.5. Lungim il e de execuţie continu ă pe jumătate cale nu vor

depăşi I km. Ap,roxirnativ la aceasta distanţă şi în princ ipale le
inter,sectii şi în secto areJe fipsite· de vizibi Iitate, se vor Jăsa Întreruperi
pentru încrucişăr ii sau depăşiri pe lun gimi ide m1i nimum 200.. .300,m ce
se vor comp l,eta ulterior.

18„6., Se va da o atenţie deosebită semnalizării l1uminoas e pe

timp, de noapte in special în dreptul betonului proaspăt turnat , pentru
ev.îta rea accidentelor sau trecerea vehiculdor pe betonul insuficient
Întărit.

134
 ANEXA l.1.

Control,ul caUtăf.ii materiaJel.-or şi betoanelor rutiere

A. La aprovizionare
Scopul, acţiunii sau
Nr.
Matelia1ul
sau
11 Acţiunea
Procedet.111 de
F1recvenţa minimă
-· I
, (O ,,.
Măsura ce se adoptă
crt faza de
execuţie verificare sau verificări.i
(I),
!I § ,I
caracteristici
verificăce se (_)

ro

o 1 2 3 4
a)Examinarea datelor
înscriseîn documentele Constatarea
-
- 5 6
C Se verificăconform A1b, c
1 a i: gara.otărH calităţii La fiecare lot
de ,certificar caJităţ,î.i
e,
sau garanţie emise d, ecătre aprovizionat
de furnizor

A1,, fumi.zor şiVsau ib) StahiUatea c) Timpulde priză I şi/sau,producăCor

CJment
1 1 producălOJ conform SR EN: conform SR EN 196-
196-3 3
Ev·itareaunoir erori ne,ses1i zate la
oontrolul de fabricaţie sau
semn,alarea
intervenite înunor impurificăr.i
timpul, ,
 transport dar NC Se refuză 1Se verifică 11
-
se da" ·1n con, sum.
-

nu mai ,pu11in de o conform A1d

/o,tur. C sau
I

determinarela 100 I Se· refuza.. lo.,tul ş.•1 se.

O determinare t NC prooedează conform
la fiecare 1i>e o probămedîe
pct 1 de la Anexa
... -- J l tr_!flsponuul i I ,I I 1.2. ... J
 ..
o, 1' 2 3 4 5 6

d) Rezi O ,probă la1 200 t daGa

stente'le li vrarea s.e efeeluează C Se d în consum
mecaRice ,a în loturi m mici de
Cooflm1area clasei,
2{,7) le confoon 100 I; O p obă la 500
ci111entl!.llui
.sREN 100-1 I dacă livraFea
I
Se procedează oonf. pot.1
se,efeotuează în loturi NC
de ra Anexa 1.2
mai1mari de 100 t.

e) 'l derR l a128 zlie- . C\llegemde date Idem

peninu evidoo1a
,carităţii J
cimentuliu
A1 Oimerll O elevare de utilizat
La fiecarelol
contraprobe oare se apro,vrZiona1 probe.le,
păstrează penlil.l 45 li se iau împreună ou
le (p:.istrate fn cu1iî 1 delega ul
1 Vricări ,ulterioare beneficiarului
: in,caz deUttgîu.

metalice sau p rigi I sau al l9CLPUAT caire I I!

sigilale) va sigila coo1raµroba. J , I

gJ
aie Starea de coosePl! 1 I

n11mal dacă s-a

1 E11itarea ' o detenninare la fiecare ; i c : 1 Se adl'flile lotul tran,portat 1
,Păşii termenul I aprovizioMrii cu ' lfai:i.sporildar numai puţin
oedel!)olitare sau au I cimenluri alterate , de odetermina,ela 100 I - 1--1, ----------------------------711
intervel'll! facto.ni I pe o prot)ă mw ie. NC :1 Se refoză lotul tramsponat
de alterare

o 11 I
2 3 4 5 6
a)Examinareadatelor I

fnsai se în C severi conf.A2.lb

Comstata La fiecare 101
dOOumentele
a
de celtiflcare,a calitl ii garantării calitălii de ap!iOViz!ooat Serefuză lotul lransp0r1at
,emise de furnizor şi1sau1 !
l;ătrefum izor. NC
I
prodlJlcălDli I

b)C!:m nutul de Se verifică conform

impurita 1(echivalente

de nisip,, p i lev,igc1bile, O,proM la maximum C

pun.ct11liui A.2.c
1

i humus, con inul de: 500 m penlru

fiecare I
fracţiuni fine su'b 0,09 sur-s::i (penlru humus
la
mm Confirmare,a calilă ii
şi de, corpuri1 trăine
I
lotului aproviziona sohimba easursei, iar
I
arg(·:i {bu i de lemn, pentru ,corpuristrăine I
Se refuZă lotut

A2 Agregate ! nu1111·a in caz.ul in1 care se Se procedează·OOnf.

adeirentă, continui ,observă prezenta lor) NC pundulu\ dela Anexa,
de·
cătt)(Jne şi mică.)
coo1form STAS I
1,2.
730
şi STAS 4600. G Se dă în oon&um.
 I

Se refuZă lolllll şi se
I i
procedează coni.pa.1,oo la
Anexa U ,Coo1roilj!
ci O probă la calităţii' sau Ci!! acordul I

Granulozilatea ma-.Jmum
sorturHorcon1orm 500 m peniru fiecare
I 3
sort (11. NC ben:eficîarului se p0ate
Sî AS4 606 I
accepta uli.Hzarea, dacă I

se asiigutăiJllScnerea
agregatului lotall i ll zona de
i, 1 gran1ulo2itateadovtată1.
I
o I
1 2 3 4 !5 6
Se
însorsi
a) e in documentele Co111statarea
Examinareadatelor la fiecare Io! C Se refu,
dă inză lotul.
A3 I consum.
Aei1tivi

de oertfficare a calităţii garantării aprovizionat. NC Se procedează eoni.

catltă1ii
i
sau garanlie emise de de căire producător. pct.1 delaA exa11.2.
; .C on,tro ul calită i'.
hJmizor şilsau1pJOd\llcător I

,aînscrise
) Examinarea datelor
îndocumem:ele C l i Se da în consuim.
Constatarea
garanUirii ILa fieca,e I
lot I
Se refuză lo1ul.'
I de,certificare a , catităp,ide către
calităti î

I Se prooedează eoni. pct.1

I
emise de fumizm şi/sau
I
I producălor. aprovizionat INC
de la Anex.a 1.2..
Q!el beton producător
I
A4
b) Verificarea caracteri s- C Se da în consum,
lio i10I' meca.rnice (re.tis- Coofirimarea
ten)a ,la rupere, limitade ca,acteristicilor Mtnimum 2 probe ,pe lot Se refoz.ă Iolul.
curger•e. alungireala standa1dizate NC Se pmoe<leazai con,.
pct1. de11:a Anexa 1.2.
' rupere etc.} STAS 333
Vefificarea caracteJ11is- I I I
C Se dă i , consum
Produsede c:1\or·fiziro.mecanice ale eonr,rma ea
l a, fiecare lot
I AS oolmata,e a produselor COliJlp.Ta-lw CU caraoteris icilor Se refuz lotu.l Se
aprovizionat.
ros!uritor pre,,edelite agi;ement lui li zjco-mec.anioo. NC procedează conf.1p0t.1. deI
I tehnic respectiv la Anexa 1.2.
Arodtlse Verifmea Corifiliffiare
ChimiO:!1plr.. caracterislicilo, fizlc» a La fiecare1ol ,C Se da în consum
proteqja
produselor mecanice ale I

A6
Sl!.ll,ITT!feţei1 comi;paraUv cu prevede- caracleristicilo apmvizionat &e refuza totul. :

r
fiiziro-mecan1ce. NC Se procedeaza conr.
bel.Mulul rite agremel'lltl.Jltui tehnic
Dl"oasDif Fe5ioecii V pciJ . de la, Anex:a 1.2. I

B. lnainle de utilizarea mate.rialelor

o 1 2 3 4 5
'
'
6 'I

a) Verificarea duratei lncadrareain La fiecal'e lot C I Se dă î,n CO,fi'lSUrlil1 I

de dei;mitare termen1111 de oaranţie apriov ionai NC Se -.ierifidi cool. 81 b I

b) Starea de C li Se dă1 în,QOA,sum

81 CiliMl'lt C:011\S&Nare 1rnmai1 Se vetiifică oonf. A1 d p, e câte
dacă, s dep il 2 protie pe siloz (sus !
două probe la Fiecare siloz
Evitareautilizării
temnenul de depozitare cimenturilor alterate. ş1 jos) sau după
I NC respectiv o probă la
max
' '
50 t ci,memt consumat
salil au intervenit 50 I ia, u1ilizarea se va iace
alli I
I
funct,ie d'e rezullael J'e
factori de alterare. obtinule.
 a, ) c on nutul C I: Se dă în OOlflSum
de Sesizareaevemtua- I
Ori de câte ori I
apar
impurilăţci ont.STAS l'elor ,impurîfid ri
faotOfi. de impurificare,. i i Se procedează la lnlaturarea
4606, parte iDlervenrte in
1ev1ga,1:1111a, dar cell pu1in o diată pe NC cauzelor impu ificării şi la
oorpuri strAine depozirol o
ele rpnmiJe sau în săptărnă, m;t
m sul, maniotdării
!
li nouăverificare
O probă la 40,0 r113

bl v,erificalr,ea1 Adoptarea compoziţ,

be,tooul1: I d!e
1i, înieiliuncţie beton şi ori de câte C Se men\ine reţela betonului
ori
apair factol'i ca,,e pot I

82 granuk>zităţii $0r1Ului modifica,granulozita- Se corecie-a:ză, proporţiile d:in1re

Agrega!e
I
conf. STAS 4606 , e ultatele ob,nute
tea sorturilor. dar cel
c sortuli ş1 se eUmina cauza.
I DU!ln O dată pe .zi. I I
I
I I
o rprobă la 200 m3
:beton şi o,ri de câte ,oii , .;$ -
Se rnentfne 11ete1a betonufuf
se obsefvfl o sdlimtae ' ca·,E Se coreclează cari,lil ăţile de!
_
c)Umiditatea ldam I o = --
c;;; î;3 li
ca ală,de oorndf,ţlile ,2 IP O apă de arnestocare şi sorturi
meteo dar cel pu·n o - I- de a«Jiegate.
I
da!ăoezi
 o 1 2 3 4 5 6
Ooositaea soluţiei
ronf. reglementărilor C Se,dauîn con,sum
Corectareadupă caz O probă la fecare
83 Aditiv,i 1 iehnioe in vigoare
a coocenlratiei : i şa ă reparată
(dac:ă1 adî!i villl se
I I
NC se core,:;leaz, ă densrtatea
1preoa,ră 1'a sta e) ' - ' -

I o proba la începerea Se acceptă \lti\\tarea

Ulill cKea l a prep rarea,lbefonului a unei ape
'
corespunzătoare C
84, Apa
Compozipa Chimjcă 1 tucrărfl'or dacănu
coofoon STAS 790 ) provine dintr-o sursă
potabi!ă
NCSe caută o altă1 sursă

C. În cursul preparării betonului la staţia de betoane

•
o 1 2 3 : 4 5
6 I

I
Se men ine reţetade betoo adoptată
I a) l uorabifitatea conf. C '1 [Preparării
I De două ori pe schimb şi tip debeton ş\ la inoeputul
I I
ST.AS 1759 COfecl:area cantilă(ii de
apă de amestecare. NC Se procedeazăronf.
Betonul Anexei 1.3, pct.2
C1
II proas
!
b)Temperatura dacă este prevăzută ca o celin\.â1
incadra.rea, ă,Iii4mitele
tehnciîn
temperaturii determinări
5°C..' pentru
30°C C Se accepta li>Jrarea1
NC Se procedează oonf.
fecare ip de beton şi schimb de lucru Anexei 1.3., pci.2
I
. --

--

I o 1 I 2 3 4 5 6
I
' a) Rezistenta! l a
I

I încovoie,re la 28 Verificarea realiizării Câte o serie de 3 prismeI i

de zile, pe epruvete cerintelor de calitate pe schim,blip de betcn I
Se procedează coot
prismatice,de150 >< pentrudasa de beton şi betoniera, d'ar mini- - Anexei 1.3, pct.3. şi
Cap. 14 din Normativ
)( 1 oa )( 1600 mm prescrisă. mumo serie la 100 m3
conform
Idem laAnexei m.1
vai-sta de
b) Verificarea c.ompozi ei C Se men ne compozilia1
7 zile pef'llru O probă pe săpf ămâ a
încercări betonu1u
· I' NC Se corectează compoziţia
orientative I

) Reziste1:\ţapela
coompreSi1.rne
in1aril
tooul
I
I
cate o sernie d, e 5. Se procedează c:onJ.
C2 fragmenteoe prismeI
cu laturasecţiunii de ' Velifica,ea, realizării epnw,e e pe
I
sohrmb.

150 mm, saui reZJistentei a pentru fiecare fp de

-
I

epruvete cubice cu
.,
compresiune a lbe!cn şi
I Arie11ei 1.3, pot.3. şi
latura de Cap. 4 din Normati,v.
betonieră1„ ,,
I
50 mm, conform betonului. dar minimumo
STAS 11275, la vâista serie la H>0 m•3
de 28de zne. ,I

--

d} De1erminarea Verffic.veaîndepilnlrlî '

gradului de g.e- condi iilor prevăzute in Se determină1, l a elaborarea oompozitiei betonului I

lî\l'itale, I

I confom,STAS 3518 normativ -

D. La locul de punere în oper:ă
-·

o 1 2 3 4 -
5 6
Constatarea arantării S, e acceptă
I

a) Examinarea g1 C
punerea inr lucrare
dooumenrtului cahtăţiii de către ILa fiecare
transport producător şi transport
respectarea duratei Se1refuzătr,ansportul
NC respectiiv
de transport
Betonul -

proas,pit la O probă penlru Se acceptă punerea

Confirmarea fiecare tip de lbeton C in luoru
D11 descărcarea b) Consjstenţa
' d- I'Oi .m"ljlo- car.acteris,ticitor şi schimb de lucru
I I
confom1 STAS 1759 Se procedează oonf.
c-"ul impuse betonului dar celr puţin o prob N.C
la 20 m3 de beton Anexei rl.3 punct 2.3.
de transport 1
.
I
Se acceptă punerea
c) Temperatura llncadrarear 4 determină.ri C in lucru.
:1
dacă este temperatur1i 1 pentru fiecare tip
prev.ăzută c,a o betonuluiin limitele de beton şi Se procedează oonf.
5°C....30°C NC anex,ei 1.1.pct. 2
I : cerinţă tehnică schimbde lucru
i

' Determinarea
I 3 carote pe km C Se! acceptă luorar1ea.
i re stenţe:i fa
bandă de beton
I
oom,presiune pe
I
D2 Verificarea calităţii sau minim 4
Beton carote extrase din carote din
'
Proiectantul şi
be·t,onuluidin lucrare.
înt.ărit lucrareconform I

lnstrucţtunii C54
frecare zonă NC beneficiaruI vor l1ua
asupra1 măsurile ce· se
i ' şi STAS, 1 275.
căreia există I rimpun„
Notaţii:
C - c,,orespunzător, fimd îndeplinit,e ceri11ţel,e tehn ice prevăzute
NC - necorespunzător, nu se încadrează in cerinţele tehnice prevăzute

O, 'bSierv.a.tii .:
I ., G anulozitatea sorturilor ,(A2c): În c ul uni tăţilor
aprovizionat,e const ant de la aoeleaşi fre,cventa minimă va
surs„e
fi de o probă pe săptămână pentru ·fiecare sort şi sursă.
2. Gradul de gelivitate se consid eră realizat dacă cel puţin
90 %, din numărul de încercări care se analizează Îndep lineşte
, cond iţiil e tehnice prie văzute .

l43
 ANEXA 1..2.
Cont olul calităţii lucrărilor de exe,e uţie a Îmbrăcă.minţilor
din beton de ciment

L l"n s.ituaţii1e i n care loturile de materia1e aprovi zion

ate (ciment agregate aditi:vi, oţel-beton nu îndeplinesc ,condiţii le
de
,calitate, se va interzioe uti li zarea lor şi sie va informa producătorul,
beneficiarul şi organele lns p,ecţie j în Cons trucţii m termen de
maximum 48 de ore

2. Verificarea caJitătii
- . lucrărilor ce devin ascunse web,uie să
fie consemnată în Reg istrul de procese verbale pentru verificarea
calităţii lu crărilor oe devin ascunse Încheiate intre reprezentantul
investitorulu i şi executant (proces v,erbal de recepţie calitativ ). În
cazul fazel,or de terrn inante este obli g atori,e participarea
beneficiarului, proiectantuJui executantului şi a Insp ectoratului de Stat
in Construcţii care in funcţie de rezultatul ,controlului va autoriza sau nu
,continua rea lucrărilor. Nu se admite trecerea )a o nouă fază de execuţie
înainte de încheierea
procesu1ui verbal referitor la " faza precedentă dacă aceasta ur,mează
să dev ină o lucrare ascunsă. In proce- sele verbale se vor p11eciza
concret
verificările şi măsurătorile efectuate, abaterile constatate iar după caz,
încadrarea în tofe ranţ,e:le adm isibil,e faţă de proiect.
acă se con tată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile
regle me nt ări lor tehnice se vor stabili şi consemna măsurile necesare
de remedie re .. După executarea acestora se va ceda la o nouă
pro,
verificare şi înc heierea unui nou proces ·verba l.

3. Verificarea cal itătii betoa nelor

. .
-
.

3.1. Verifica rea caJităţii betoand: or s ,e va face pe tipuri de

betoane şi stratur ii ex,ecutate pe probe prelevate la staţia de betoa, ne,,
pentru dar,ea În circulaţie a unui sector de drum sau pentru analiza
activităţi i slaţiei de betoan ,e la frecvenţa indic.ată în A, n e xa 1.1.
 14 4
3„2. Verificarea betonului proaspăt, se va face la:
a Staţia de betoane privind:
- compoziţia;
lucrabi!itatea·
- densitatea aparentă
- conţinutul de aer oclus.
b. La locul de punere În operă privi nd.:
- lucr abiHtatea·
- temperatura.

3. J,. V,erificarea betonului Întă .rit se va face pe ,e pruve te

pr,ele vatela staţia. de betoane privind rezistenţa. lia
În,covoiere şi
, compr esiune la 28 de zile..

3.4. Verificarea calităţii beto nul ui din lucrare se va efectua prin

determinafea rezistentei la co mpres iu ne pe carot,e e xtrase din îmbrăcă
mintea executa tă.

3„5. ,U r mărirea preparării şi punerii in operă a b,etonul:Ui rutier se

va face intr-un registru spe cial conform modelului din Anexa 1.4.
1

3.6. În ,vederea asigurării calităţii

:1:ucrăr ilo r de execuţie a
imbr ăcămin fil 'or din beton de ciment, este obligatorie efectuarea unui
control operativ şi adop tarea de măs uri in conformitate cu prev1eder ile
din Anexa I. I ., ur mărindu se:
- evitarea
livrării sau punerii în operă a unui beton ale
cărui caracteristici În stare proaspătă nu indeplinesc condiţiile
.impuse
- adoptarea de măsuri operative, l'a sta(ia de betoane„ pentru
corectarea compoziţiei betonului sau a condiţiilor de preparare.;
 - sesizarea cazurilor in care betonul prezintă 11ezistenţe
meca nice sub limitele admise, fiind ne,cesară analizarea de
către proiectant a m ăsuri I.or sau condiţiilor ce se impun
pentru asigurarea rezistenţei şi durabilităţii Îmbrăcămintei în
exploatare..

145
 3.7. Cal.itatea betoanelo,r din imbrăcămin.tile rutiere, se va
aprecia pe baza rezultatelor înregistrate în evidenţele de laborator şi
buletinele de încercare a epruvetelo, r co nfec ţio na te la staţia de betoane,
încercate şi pre l uc rate la laboratoarele de specialitate.

,3.8. Aprecierea calităţii betonului pus în lucrare se face pe baza

, rez u ltatelor înce rcărilo r de laborator şi se consemnează Într-un proces
, verbal încheiat în,t re beneficiar şi executant , Îna in te de darea in
exploalar,e a tronsonului de drum, respectiv.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 3.7 se vor analiza
şi lua de către beneficiar. pr,o iect ant şi constructo r, măsurile ce , se
impun in clus iv în l,ocuir,ea daletor respect,ive.

4.. Verifi,carea calităţii îmbrăcămintei, Înainte de da ea În

exploatare
4..1. Calitaiea îmb răcăminte i aprec iat ă după calitatea betonului
ru,tier pus în lucrarie, se consideră cor,espunzătoar,e dacă:
- nu se ,consta tă fisuri ş i crăpături la suprafaţa dalelor;.
- nu se constată vizual defecte de execuţie (goluri În
suprafaţa sau latur ile îmbrăcămin te i, segregări, exfolieri e tc .);
- calitatea betonului liv rat este corespunzătoare din punct de
vedere al rez ist enţe lo r la inc,o v,o iere determrnate pe epruvete
pris ma tice şi al rezistenţelor la compresiune de te rmina te
pe epruvete cubic,e sau fragmente de prisme cu secţiunea de l SO
mm, confecţionate la staţia de betoane, precum Ş'Î al re.z.is
t1enţe[or la co mpresiu ne determinate p,e carote·.
- controlul prin metode ned ist ruc t,ive arată c,ă betonul are o
structură co, r esp unzăto,are.

4.,2. Verificarea grosimii 1mbrăcăm intei de beton se efectuează

prin măs u răto ri directe la marginile benzii de ţ,eton la f,iecare 200 m
şi pe carotel,.e e xtrase din Îmbrăcăminte..

146
 4.3. Verificarea lăţimii îmbrăcămi,n tei din beton se efectuează
1

prin măsur ,ători diiecte cu ruleta În,tr e marginile benzii din beton,
la fiecare 200 m.

4.4. Verificarea den,i velărilo r suprafetei îmbrăcămintei se

efectuează în timpul execu, ţ ieî, imediat. dup.ă prima trecere a vibro
finisorului şi la recep, ·ţie cu ajutorul dreptarurui de Jr,00 m lungime şi
al unei pene sau uti'lizând aparatură s pec ială.

4.S ln profi. l longitudi.nal măsura ea deniv1elărilor se e ţect

uează pe f,iec are bandă de beton sau bandă de ,circulatie şi anu me
pe axa aoestora utili1..ându...se dreptarul de 3 m lungime şi o pană
de 20 cm
lungim ·e şi maximum 3 cm lăţime având o inc lin a, ţiede 1:1 O şi gradaţii
oorespunzăto,are diferenţelor de înăl,ime de 1 mm. Pentru a citi deni
vel,a rea, Sre introdu, ce piana intre îmbr ,ăcămin te şi faţa inferioară a
dreptarului, consemnându.. .se numai cit iri le, ce depăşesc denivelările
admis ibile p,revăzute la punctul 2.6. din Normativ . Frecvenţa măsu ră
torilor este: la fiecare dală. realizată în timpul ex, ecuţie i şi din 50 in
SO m la recepţie sau, prin sondaJ la cererea comisiei de, re,cepţi,e.

4·•.6,. "I"n profil transversal, verificarea denivelărilor ,este obliga-

torie in dreptul profilurilor arătate în proiect şi I.a cererea co:misiei de
rece p, ţie şi i n,1.r e aceste profilur i. Măsurătorile se fac. similar cu cele
prevăzute la punctul 4.5. pentru profilul in lung, folosind 1nsă un
dreptar având o lun gime egală cu jumătate din l:ăţimea p.ă rţii
carosab,ile, respectiv pe lăţim ea părţii caros abil 1e cu pantă
unică la
autost ra... z. 1, ,e cu un. ica.,,. etc.
cur-b panta..

4. 7 . Verificarea pantei transversale se face, cu aparatură

adecvată sau utilizând drieptarul cu bolobocul şi cu o pană g,radată
având lungimea de l0 cm., grosimea de maximum 3 cm şi înălţimea la
capete de 1,5 cm şi respectiv 9 cm. Gradaţiile pe partea superioară a penei
vor fi coliespunzătoare dife11enţelor de înălţime de I mm.
 V,erificarea pa nte i transversale se face in m.od obligatodu în
dreptul proti lelo r pre văzute în proiect şi intre aceste profiluri la
,cererea ,corn isie de recepţie.
 4,..8,.. Exactitatea ,cotelor din axa drumului prevăzute jn profilul
longitudinal se ver ifică cu ajutorul unui a.parat d,e nivel.

4.9. Verificarea rugozităţii suprafeţei imb răcămintei se ·ef

ectu
,eaZă. prin metoda Înălţimii de nisip ,conform STAS 8849.

4.10. Ver i.ficarea prezenţei fisudlor şi crăpăturilo r se efectuează

pe bază de observaţii vizuale, obţinute prin p,arcurgerea pe jos a
, sectorului de Îm bră căminte e ecutat, în prima parte a zHei şi de
preferat pe vreme răcoroasă.

4.1 l. Verificarea moduh .1i1 de, realizare şi colmatare a rosturilor;

S e efectuează pe baza de observaţii vizuale efectuate pe vreme
1

răcoroasă.

4.12. ln cazul in care se dispune d. e aparatura necesară

pentru determ inarea planeităţii drumului in profil longitudin al
verifica11ea şi interpretarea rez ultatelor se face conform
reglementărilor le ga.l,e În v tgoare.

5..Rezultatele verificări.l or

S.1. Rezu hatele veri ficări lor se consemnează în

evide11JeJ,e de
control ale şanderu1ui şi fac partie integrantă din ca,n ea construcţiei.

S.2. Beneficiarul prin reprezentanţii săi oficiali are obl.igaţia de

a verifica periodic datele înscrise În documentele de atestare a
calităJii materialelor (buletine de in.cercări şi analize de laborator,
certificate de calitate emise de furnizori etc.).
148
 ANEXA 1.3.

Contr,olul operativ al ,calităţ i.i betonului

1„Geheralităti
A,ct ivitatea de control operativ ,cuprinde:
- determin ări pe betonul proaspăt, În scopul e,vitării punerH
în oper1ă a unui beton necorespunz ător;
- analizarea imediat după inregi trare a rezulta telor privi.nd
rezis tenţ.a )'a Încovoiere şi compresiune la vârsta de 28 de zile În
, scopu,1 remedie rii operative a. unor cazuri necorespunză toar,e

2. Determinări pe betonul proas:păt

2.J. Toleranţele tehnice p·rivind caracteristicile betonului
roaspăt sunt prezentate În tabelul l.3.1.

Tabelul l J.1.
I
I
I
Umitede Sistem,ul de
:
Caractertsfica Valoar,e de feferinfă adm.ise cofraje
I
rete,rin.tă
I
I
Tasarea medie: '
I
± 10mm fi1xe
I

;;
I t= 30mm
pactare·
,. Consistern ta gradul d,e G±0,,5 ftxe + glisante
.
I
I

,com,
· , mediu; G =1,15...1,35,

Remodela e Vebe
I

VIB = 1 s
I

VB= 10 ... 5 glisante

I

S,

= -1(1'C
'

= + 5°C
I
I
Îmin lm1 fix,e + g!li sante I
Temperatura
Tm.-= • 30°C fma, = +
I I

I
I

2°'C
li

Densitatea p ;b med.u = 2400 kg/ml Pb ± kg/m3 fixe·

3
40,
I
ap,,arentă
 1Po1medîu = 2390 k1Q/m3 !Pb, ± 30 g1lli sant
I Conţinut de kQ1/m e
aer fixe
I

P mediti:: 3,5 %
1
p,ti05%
oclus/ I

I
I an:t P mediu = 4.5 % p±0,5 % I gUsante 1,
antren,
 2„2.. Determinări efectuate la staţia de betoane

2.2.1.. Caracteristicile care se verifică şi va lo ril.e de referinţă. ale

ac,esto ra se preci ează: de laborator, odată cu stabilirea compoziţiei
betonului şi se înscriu in reţeta predată şefu]ui de sta,ţ ie, , ca re este
obligat să o afişeze.
În acest scop, se vor a, v ea în vedere:
- prevederile din proi:ectu! sau caietul de sarcini al lucrării;
- condiţiile tehn,ice prec iz ate de const ructor prin nota de
comandă a betonului·.
- durata de transport a betonu lui;
- condiţiile climatice.
CondiţHle tehnice vor fi astfe1 stabilite încât să se asigure
respectarea celor prevăzute la locul de punere în o peră .

2.2.2. 10 r ii de: ,câte ori un rezultat se situează În afara

limitelor admise conform preveder ilo r din tabelul 1.3.1, se va repeta im
ediat determinarea respectivă.

2.2.3. Dacă şi la noua delerminare rezurtatul nu se înscrie În li

mit,el,e ad m ise , se va s,ist a prepara.rea betonului şi se vor stabili după.
caz măsurile tehnologic,e ce se impun: ,corecta.rea cantită,ii de apă, a
proporţiei sortur ilo r de agregate sau adit i v.,. a componen
temp,eratur,ii
ţi lor şi ve rificare a i n talaţiei.

2.2.4. Dup.ă apl k area măsurilor stabilite şi reluarea

preparării betonului determinaJiea caracteristicii r,espe,ctive se va face
la fiecare arnestecţ adoptându.se ,eventualele corecţii necesarie
până când se constată că. cel puţin 3 rezultate ·co nsec ut ive se însc r
iu în limitele
admise . Î,n co nt inua re, determinarea se face cu fr.ecvenţa prevăzută in
AN EXA 1.1.
150
 2.3.. D·e lerm"nări e fe,ctuate I locul de pun,ere în opera

2..3.l. Determinările se referă l'a verificarea lucrabi1ită.tii betonu

lui, iar în perioada de timp friguros (sub + 5°C) sau foarte, călduros
(peste 25°C).. la determinarea temperaturii betonului.

2.3„2. Caracterist ic·i[e care se, verifi.că şi va loril ,e de referinţă ale,

.acestora,se precizează de constructor şi se înscriu in fişa t.e h nolog ică
şi nota de comandă a betonului.
In acest scop se vor a ,ea in vedere după caz:
- prevederile din pr,oiect sau caietul de sarcini al r j j·
lucră,
- mijloaeiele folo ite pentru transportul betonul ui.

2„3„3„ Ori de ,câte ori un rezultat nu s,e inscrie în limi tel,e admise
conform prevederilor din tabelu] 1.3 . 1, se v,or efectua pentru acel1
a,şj transport de beton Încă două determ inări. Dacă valoarea medie a
celor trei determinări se 'Înscrie în limitele adm ise ., se va ac cepta 1

punerea În operă a betonului; dacă este depăşită Hmita admisă .;,

transportul respectiv de beton se refuză..

3. Încercăr· pe beton in·tărit la 28 zile

,m edii la
3. J„ Rezistenţele caracteristic e
la Încovoiere şi

compresiune determinate pe fie,care serie de trei prisme,, se analizează

de laboratorul ,c,are efectuea ză încercarea imediat după înregistrarea
r,ezultatelo r.
,.
J.2. ln,cazul 1n care rezultatele sunt ma mici decât c,e le
prevăzule pentru clasa betonului respectiv (tabelul i6 din normativ)
in termen de 48 de ore labora torul1 va co mun;i ca rezu ltateJ·e în
cauză staţiei de betoane şi eX:ccutantului.
 3.3 „ Ur mare comunicării primite ş,eţuJ staţiei
de betoane
împreună cu del egatul reprezentantului de ve rificar,e a ,calităţii ., în

I 51
 termen de 48 ore, vor identifica o,biecti:vele care au fo s t real'izate
,cu tipul respectiv de beton co_res punzător probelor luate şi vor
comunka executantului rezultatul înregistrat. Comunic,area se
face ,către
executan,t (co ndllcătoru l antreprizeL responsabilul tehnic ,cu execuţia.
responsabilul compartimentului controlul calităţii) pentru fiecare
obiectiv aflat in constr ucţ ie.

3..4. În termen de 5 zil.e de la data 'încun oştinţării, r,espons abilu l

tehnic cu ex,ecuţia împ r,e un ă cu re p,reze111tantul investitorului
v,or proceda a tfeI:
a. identifică dalele din îmb -răcăm inte la care s-a folosit
betonul res pec t iv ·
b. prelevează carote din tronsonul de imbrăcăminte în ca uză
, c. convoacă proiectantul pentru analizarea ca1.u]ui dacă nu
este posibil ă. extragerea de carote.

3.5. Dacă din dete rm inările efectuate pe carote rezultă c,ă

betonul nu indeplineşte cond1ţit1,e prevăzute în ta belul 6 din normativ
va fi convocat proiec tantul care va analiza şi decide după caz: ·
- efectua ea de, verifică ri suplimentare pe bază de carote şj
reanalizarea situat i,e i,
'
- expert izar,e a l ucrării şi stabilirea so lluţi ilor de reme,d iere;
- acceptar,ea re,cepţionării lucrării dacă din
verificările efe ctua te d asa de beton efe,c tiv reaHzată se
apreciază ca satisfăc ătoare etc.

152
 "TIC
,ITem,g_e ri1ura ae-r..° C 0 1Nu :u n,t
-- •O t>ieci u l lucra,ij
o
3 tu"
m- (D
- :

&:: D oza· reaJ' d,e cim efll (K Jm -

ilNI ON.....:Km ... ...._.. stg.tdr, ,O) Q)
:::
Rapon A/C real o.
:! t.JI Clasa beto nu lu i (t)
'• IA.etet a nr ........difl. . .•. ..... . . .
-
-

lt,:I Tasare 1(crn1 o

"
tn1P,·oven;enla e
-. I Gr 9.d de C(Uf llJil ct il
cn,1f e:lu1 (rau.cariera>
-{Waij)
;el

r:: ---_
-_-
00·

1
r I.A. tr oclu5 {·¾., /' Jf
- _- J--] ;w ,oi

=====i
--

c !m
1··1 - ·
- - --
,l i
ReiJS1emt a fa in:co oi:ere
'l i •
1{N Jm m
=r > 2
1, ,,.
2)
] i'Njuiri II ·-a;m.·· i m-l
,1
l

-
Rcz1steota l a compţesrune :.J :tJ;
llpe f r a.gme nrte de p.ri sm e isau --
rw , _._ r j;
c:D
:I
cuburir (N.immi ) ,o, o ,, ,, ,_-.,,
l i
.... m
sfi· ;n,m
.::;.
OJ o 2
",c"cii.ib)
,Re:: st 111ta l!ai ccmpr:esJ1un e
n', · pe carote(echivale1:n a pe
ai
- mi.,, Continui de 1rnpurilat1
l:' ((f1ract1unc f;ne o os.pani
: •5
r (N mn:l ) 3: ţi i -
m ,m
2
le vig•abile.etc)
" m;;·::1r1
I: 'ăi So!iUment tip
1eIasa bet.onului preva.zu!a, 1i. ',:J
Prove,ruen1a

LJ
li
t (C lasa,1e,,.alt z;a1a efecnv i»I Proven11e1Ua
;I
)>I i:::,
I»
t IT1patie De oaneI ii
Salja, <Je lucru(ea:pacitatea) ...,. Felul l:P- i:
1 u:i (pi a st1!f rit antrenor aer) i: i CIP.

- ci' :_d' • . ·t -a
. - . o. I' l'JO 7(1 lfl mas.a e ou:ruim i 01!'
Agate liI -A • Provenienta C
=CD
1

NVi c. - 1·m- e- n:t, . V..... ,e,::i , ..,.,, ,

::, .

C,aill
lnd 'ica tw
gre
I
"li (U.l), A r-n···:·:..a 2. N:'a:" ,
I ._ .., .
: ! .
:,
"I" Fomia ,,
1'1'

I'

t
-- ·· - jl,;·J
geomet, ic;a o
Aditivi
i ijluc de lta ns po,.rt
.
11
I l· (d jm enş1,u;ni)
ii IDat,a confecOonar lî
·--··
- --- CP
.Al,
I DiSta rita de mms.po,t

-
11 I»
Durat.a transpol11Jlui C"
li
Te-mpera„fura rbelooului 1 -; ·

I .( !!
CIP
,,Temperaturn
· aerului 1 !
Diil o
li
C ond ll ii al m osfelilee p,loaie,vant,cer l IDilta1 inoercairil o,)
:,
-§ 11 '.
li

I i: g
.oC.P.
Ig
- ---- - - --- - --- ·· =
Varsta lnce1rca1re(reala)
, I, . suc
,, L _(j prele var:e
:(,9 _
i _ t;
ii s e-r:iin .o,oros,elt .)
,; O
':! ··
w 1
S· 11 0 1;C' &
j Moa d'e compactare
11•t f C
--
"li •

< f ii i .g
. - - N
D- a
=
2
-
"t,, , > 1-f C.- CP
li
111',,J·
;
INu m ele si pm11um fe I t IMoa de pa.s.1rare >
i

m
- no
tl Temperatura 1a
:-<
I !I · confeclionar:e
I T. emp. e:ratura medie de >
ISem111ah:1ra . pastra e •- .i
I Numar,eprov,ete ·
•,Ca..
 ANEXA 11.1.
Stabilirea compozitiei betoanelor rutiere -
efectuarea încercărilor preliminare
L Generalităţi
Compoziţia betonului trebuie să se :stabilească prin Încercări
astfel Încât să asigure condiţiile tehnice ,prevăzute la cap.2 în ipoteza
folosirii unui dozaj minim de cirnent.

2. Date necesare stabilirii compoziţiei betonului

2„1"' La stabilirea contpoziţie ,i betonu,tui se vor respecta prevederile
din proiect referitoare 1a:
- clasa betonu l ui ;
- t ipu l de ciment
- natura agregatelo r.

2.2. Dozajul cimentului va fi sup erior limitdor din tabelul

3 al
normativu Iui.

2.3. Granu lozitatea agregatului total se realizează ,c u sorturi1e

de agregate prevă zute la pct. 2.11 şi se va înscrie intre limitele de
granulozitate adoptate din prezen tul normati v.

J. . VerUicarea preliminară a mat,erialelor

3,. 1. Probele de ma teriale, ca11e se vor utiliza la prepararea
amestecurilor prelim inare de beton trebuie să reprezinte materialele
ce ' or fi folo s ite la prepararea betoanelor pe şantier.

3„2. Cimentul c.e urme ază a fi uti'lizat se va verifica în ceea ce

pr iveşte :
- ti mpul de priz,ă.;
- consta nţa de volun1·
rez i tenţele mecanice la 2 (7) zi le şi 28 zile.

i54
 Verifi are.a ,e face pe cel putin 3 probe pr :le vate din lotul apro
vizionat. Dacă rezultate le obţinute îndepl in ,esc condiţii le pre văzute
în standardul c r,e spun zator tipu lui de ciment se poate, trece la
efectuarea inc.ercări!or prelirninar,e p beton. ltezistenţa 1nedie la ,co
mpres iune la vârsta de· 28 zile. determh1ată p cele 3 probe de
ciment va servi ulterior atât la v dfi area clasei cimentului cât şi la
corectarea re.zi tenţelor obţinute pe probele de beton la vârsta de 28 z, ii
le, ,conform pct. 4. 13 . din prezenta anexă.

3.3. Agre gatei, e unnează a fi ut1l.i zate e vor \ erifica în ceea

ce pn v,eşte:
- conţinutul d. impudtăţi;
- granulozitatea
- umiditat a.
ln cazul în care agre ate e conţin fracţiuni fine sau părţi le vi ga
bile peste l.in1itele pre ·cri .e e impune a fi sp,ălate ina1nte de-
utillizare.

4. Stabili.rea compoziţiei betoa .nelor

4.1. Dozajele n1e;dii de ciment (C') pentru betoa ne l.e obiş n uhe
rutie re . de la ,care se înc 1ep încercă.rile vor fi superioafie celor înscrise
în tabellu l. 3 din Normat iv.

4.2. Raportul A I C · ·a ,1 n a imum 0,45.

fi e

4.J. Cantitatea de apă rt se e aluează aplicând re la ţia:

A' = A · C ' .
(

În această cantitate ste inclusă şi. cantitatea d,e adi ti vii ce se

adaugă corespunZător tipului . 1 d zajului de ciment.

4.4. Cantităţile· de aditiv,i or fi conform s.pecificaţiilo r te hn i,ce

de produ sau agreme ntelo r tehn,ic e in vigo are.
 4„5. Cantitatea de apă de amestecare (apă fără soluţie de aditivi)
se eva luează cu relaţia:
A : r = A' - S0 (soluţia de adit iv)

4.6. Cantitatea de agregate În stare uscată A se, evaJuează

aplicând relaţia:

A' g = pa,: ( I OOO- .- - A ' - % Aer· I 00 J

În car,e:
A.,_ este cantitatea de . co nfo rm pct. 4.3.
apă,

C' - dozajul de c ime n,t , co nf orm pct. 4.1

P ti1
- de ns ita tea aparentă a agregatelor determinată în confor-
mitate cu ST AS 4606 (orie ntat iv 2 7 kg/dm3);
Pc - densitatea d m,entulu i (orientativ ), ţo kg/dm3 )
%, Aer - conţinutul de aer oclus (orie ntativ 4 O % respe,ctiv
40 dm 3'/m3 în, cazul ut ilizarii aditivului antrenor de aer)i.

4„7. Se adoptă proporţiile dintre diferitele sorturi de a,gregate ,

ast fe l i nc,ât să se as ig ure o curbă granu lo,metrică, care se va inscrie
în zona mediană a ]i1nit,e lor de granu lo te ado ptate şi in di,cate în
zita, prezentul no rma t i.v.

4.:8. Se ca k u Je ază dens it a tea a parentă a betonului proaspăt

co respunzătoa re co mpoz iţ ie i iniţiale, cu reliaţia:

P1'i -- c· ,. +, A,' + A' ' g ·

4.9'. În vede rea efectuării incercarilor pre l im ina re se

pregateşt,e o cantita te de agre gate uscate. pe s,orturi. necesare pre
parări i unui olum de beton de cel puţin l S ori volumul e pruvelelo r
ce urm,ează a fi ·Confe ctionate.
156
 4„10. Pentru stabilirea ,compoziţi ei de bază necesară
verificării rezistentelor mecanic,e a l,e betonului se procedează în felul
următor :
a. Se prepară un an1estec inforimativ de beton de cca,, 60 litri
luând in considerare cantităţile de ciment şi agregate şi soluţia de
aditi, eva l uate conform p,ct. 4. I. 4.6. şi 4.4.
v Apa de amestecare ,e va1 uată confo rm· pct. 4.5. se introduce
1

treptat, începând cu cantitatea de: A c= ,0,6 1 ( r espunzător şarjei de

co,
60 I) până la obţinerea lucrabilităţii ,prescrise, fără a de păş i raportul
A IC prevăzut. la pct. 4.2. Cantitatea de apă astfel determinată este
cantitatea nece ară de apă Aer (aditivul s e introd ,uce după
1

prima cantitate de apă ).

b. Se determină densitatea aparentă P 'b.

c. Se recalcul.ează cantitatea de ciment : C' = A

A l C'
d. Se r,ecak ule ază cantitatea de agr,ega!ei cu rela ţia:
Au : ( p + p ,, )- A- C.
""
....
,,
4..11. Pentru verificarea rezistenţelor ,mecanice se prepar,ă câte
2 amestecuri (şarje) de beton de câte 60 I, pentru fiecare din următoa rele
compoziţii:
- ,comp oziţia de bază rezultată conform pct. 4.1O.;
- o compoziţie având dozajul sporit cu 20 kg/m3 faţă de
cel al compoziţiei de bază, dar menţinând ,cantitatea de
apă şi1 agregate constante iar ad it ivul se recalculează la no ul.
dozaj de ciment
- o a doua compoziţie având dozajul redus cu 20 kg/m .

4.12. Din fiecare amestec (şarje) de beton , s e confecţionează

câte 3,epruvete pris matic,e de 150 x l 50 >< 600 1nm (confecţionate,
1
La pr,epararea a,mes.tecuri \or preliminar SI! vor u,h hz.a agregate uscate.
p.ăstrate şi încercate conform Anexei IH. l) şi câte 3 cuburi pentru
gelivitate.

4.13. Epruvetele confecţionate se Încearcă la vârsta de 28, de

zHe. Rezultatele obţinute pe, epruvetele c o n,fec ţiona te din f,iecare
co mpo ziţie, . se analizează în ved,erea definitivării compoziţiei.
Pentru interpretar,ea rezultatel.or se va proc,eda astfel:
- rezistenţa medie ta co mpresiun„e o bţinu tă pentru fiecare
compoziţie în urma înce rcă rilo r, e fect uate pe fragmente de
pri.s me ,cu latura secţiunii de I SO mm, se co recteaza în funcţie
de, rezistenţa efectivă a cimentului aplicând re latia:

f cor =, C ·J}
unde: f t ni r este rezistenţa medie l,a co mpres iune co rec tată;.
c1 = ( .I ,,15 .x. clasa
- .•. .
c1mentulu1• ) /c/. :im- r:f;
/
,. - rezistenţa betonulu i la 28 de zile obţinută la încercările
prelimin ar e· 1

f :,tme f - rezistenţa efectivă a cime nt ului.

4.14. Se adoptă compoziţia pentru care cu dozajul minim de ciment

rezistenţele betonului la Încovoiere şi o rientat iv la com ,pres iune
sunt mai mari sau cel puţi,n ega le cu rez is .ten ţele la vârsta de 28 de zile
indicate în tabelu J U. I. I.
Tabelul /1.l. I
! Rezistenţa medie la
Re istenţacaracteristică la
compresiune deteirminată
I

încovoiere determinată pe
I

Cl1asa pe cubu1ri1 sau fragmente

I

prisme de prirsme cu !alura sec

de
de 150x 150· x 600 11.mii
beton mm, conf. Anexei 150 mm oon fonnSTAS 1275
lll1 (Re ,), N/mm2
1(ffinc. 100), NJmm2
BoR S,O 5,5 so.
o
- - ,I

BcR 4,,5 4.9

' 44,0

158
 5,. Core,cţii ulterioare

5.1. P,e par,cursu l produC1erii betonului se vor face corecţii ale

compozitiei ţinând seama de rezultatele incefcărilor privind umiditatea
şi granul zitatea sorturilor de agregate utilizate.

5.2 .,Cantităţile in care intervin diferite sorturi de agregate se vor

corecta astfel încât să se asigure riespectarea g ranulo zitătii adoptate
pentru agregatul total.

5.3 ,. În funcţie de umidhatea ,efectivă ( ;W %,) a d iferitelo r

sort.uri, se va recakula cantitatea de agregate ce trebuie introdusă la
prepararea betonului, pe baza re laţie i:
A umed= Âguscat(I + W / 100)

5.4. Cantitatea , de apă de am,estecare,. s tabilită iniţial ,c,onf.

pct. 4..9. se va reduce tinând seama de um·iditatea reală a sorturilor d·e
agregate utilizate şi cantitatea de: soluţie de aditiv adăugată.
 ANEXA II.2.
, Caliticar,ea şi sar,cinile personalului
care deserveşte staţia de betoane

1. Şeful staţiei
I.I. Staţia de betoane este cond usă de către un inginer sau
subjnginer atestat, îra c azul 1 În care volumur producţ ie i nominale
est1e mai mare de 35 m.1/orăt sau event ua l de un tehnician/maistru
constructor atestat dacă volumul produc ţiei no mina, leeste mai mic sau
cel mult egal cu 35 m3/oră. În cazuri bine justiftcate ISCLPUAT la
solicitarea agentului ecomomic poate da derogări cu privire la n·ivelu l
studiilor şefului de statie.

1.2. ŞefD'I staţiei răspunde de:

a) receptio narea. depozitarea şi gospodărirea
materialelor
,comp onente; agregate ciment, aditivi, apă (când nu se utilizea
ză. o sursă de apă potabită) în vederea asigurării caracteristicilor
calitative impuse;
b) aplicarea dupi ,caz a măsuri lor ce se impun
pentru pregătirea agregatelor: sortare, spălare, incălzirea sau răcirea
componentil or betonuiui ele.·
I ' ,

c) asigur area întreţinerii instalaţi.ilor de p,reparafie a betonu[ui;

d) ve rificarea metro lo gică a instalaţiilor de dozare, în
c.onformitate cu prev,ederile l,ega(e
e) ve rificar,ea operativă, cel puţrn o datli pe săpt,ămâ nă, a
instalaţiilor de dozar ,e - prin procede,e re (greută,i
corespunzătoa,
eralonate. măsurători etc.)·
f) respectarea caracteristkilor sort im ent ullu i de beton
comandat în ceea ce priv,eşte granu l'o zitatea ,agregatelor, tipul
şi do zaj.ul de c:i ,ment tasarea tem!peratura etc.
g) efectuarea în condiţii corespunzătoare a transportului
betonului ;
160
 h) rer spectarearitmutui de livrare;1
i) e fect uarea şi frecvenţa incereări lor,. pentru ontrolul
r c,
produc ţiei
j) ,e liberariea. c,ertificatelor de calitate pentru. beto ane le
1

1iv rate·
k) evidenţa producţiei;
I) adoptarea măsurilo,r cor1espunzăto,are la sesizarea labora
torului privind apariţia unor rezultate necoresp unzătoa re pe
co mpone nţ ii betonului sau betonul proa,spăt
m) identificwea beneficiarilor la care a li vrat bet onul ai
cărui parametri au rezultat nec.,orespunz ă.tori p.e betonu I
întărit şi să le comunice datele.

1.3. in cazurile în care se lucrează în mai multe schimburi, şeful

staţiei va fi suplinit in schimburHe 2 şi 3 de către un şef de tură (şef
adJunct de sta, tie), căruia. îi revin ace :leaşi sarcini ca la punctul l .
2.
insi numai pentru schimbul în cafie es.te programat.
Şefii de tură tfebuie să înde plinească condiţi ile prev.i zute la
punctul I .1.

2. ·Operatoru l este în subordinea directă a şefului de staţie sau

mlocuitorului acestui.a şi răspunde de:
- dozarea compone nţ ilo r., in confbnnitate cu reţetel!e şi
aducerea periodică a cântarelor pe O după go,liia,ea cupei·
- ma laxarea corespu nzătoare a betonul1Ui;
- Înweţinerea ut ilajelo r pe care le are în p1rimi re. manipula·
rea [or corectă,.sesizarea i,med iat ă a oricărei defecţiuni, s, pălarea
tobei betonierei la, t erm inarea schimbului sau în cazul unei
întreruperi de tunetionare mai mare de 1./2 oră golirea ,co mple tă
şi spălarea buncărelor de beton cel puţin de două ori pe schimb,
după întreruper i de alimentare mai mari de 1/2 ora sau la
m dificarea sortimentulu i. de beton.
Functia de operator nu poate fi încr edinţată de,cât unui tehnician
1

sau muncito r calificat 1(atestaţi intern).

16 11
 ....
3. ln funcţie de sistemul de asigura re al calitătii adoptat,
personal u.I staţiei se va comp,leta după caz cu:
- responsabil pentru gospodărirea de materiale (agregate,
ciment aditiv i adaosuri);
- tehnician pentru evidenţa transporturilor şi livrărilor;
- mecanici ş, eiectr;deni de întreţinere.
Prin procedurile organizatorice RO,f şi fişele posturilor se vor
pre,c iza în detaliu obligaţii le ,car,e revin fiec,ă rei funeţi L

4„ Laboratorul staţiei trebuie să fie autorizat şi să funcţioneze

·Conform procedurilor aprobate prin ordin MLPTL.
La fiecare schimb de lucru laboratorul va fi încadrat obligatoriu
cu un număr suficient de tehnicieni şi laboranţi pentru realizarea
frecvenţei în cadrul controlului calităţii materialelor şi betoanelor
conform Anexei I. l .
Staţia de betoane în cazul în care nu are asigurat un laborator
propriu care să asigure efectuarea inc ercări]or stabilite prin planul de
1

,calitate la fr,ecv,enţa din fegl emen tă,ri, trebui.e să aibă o convenţie

.sau un contract de cola bora r e cu laboratoare autorizate şi să
1

demonstreze prin sis,temul de asigurare al ,calit ăţii adoptat ,că

prevederile acestuia asigu ă efectuarea încercărilor stabilite prin
reglementări pe materia
lele compone, nte şi pe betonul piioaspăt şi Întărit

5.• A udi:tul in tern priv ind m 1ent inerea condiţiilor de atestare

şi im,plementar,e a sistemului de asigurare a calităţii la staţie se
va efectua de persona l caIificat, independent faţă de activitatea
staţiei in conformitate cu prevederile sis temu lui de asigurare a
calităţii adoptat
Auditul intern se va efectua trimestrial şi ori de câte ori va f,i cazul
(reclamaţii, modificări majore în sistemul calităţii privind aparatura,
utilajele, tehnol.ogiae de fabricaţie, personalul cu imp, a ct major asupra
calităţii betonului preparat.
6. Şefu l staţiei va fi atestal de [SCLPUAT , prin inspecfiile
teri:toria le.
Perioad a de valabi1itate a atestării va fi de 2
ani.
 ANEXA 11.3.

Gradul de omogenitate al,betonului

1. Gradu'I de omogenitate al betonului se determină în funcţie de

valorile exprimat ie în N/mm 2 ale abaterii S şi a reziste nţe i ,me dii Xn
conform prevederilor din tabelul JI.3.1.
Tabelul 1/.3.1

I,
Valoarearaportului
:
I '

I G ad,ul de omogenitate s
!
fi":
I < O.i670
I '
'
li 0!670...0,975
I
I
I
rn > 0/975
I

2. Abat1e rea standard Sn, se determină pentru un număr de

minimum t 6 rezultate înregistrat,e ·ntr...o perioadă de max·imum 3 luni.

1.n care:
,,t - reprezintă un, coefi ci,ent ce se determină. în funcţi,e d,e
numărul rezultatelor analizate , conform tabelului n.J.2.;
X, - un rezultat oaJecare din grupul analizat·
X , valoarea m1edie a rezultatelor obţinute;
1 -

11 - num ărul total de rezultate.

 Tabelul IJ.3.2
-- ·-
I
- -·

16 17 1,8 19 2 22" 24 26 28 I
2: 30
0 '

Â. 1,14 t,125 1I11 1,095 1 0 .. 1,,06 10

I - 1,02 1I0- 1 1,00
4
8-

, 3.. Pentru evaluarea gradului de om,og en,i tate se admite

neglijiarea a cel mult IO % din numărul total de rezultate analizate În
situaţia În c,are acestea se situează in afara intervalul ui.
.[x
Xn · + 2 ; valori in Nl mm
2
•
11
164
 ANEXA, 1 . 1.
Interpretarea rezoltat,elor obţinute
pe prube de ·betoa ne de ci,ment r utie, r e

I. Verificarea r;ealizării cimei be, tonului rutier pe, IJaza

rezistenţei la voi.ere
î, nco,

I.I. Generalităţi
l.1.1. Verificarea realizării ,clasei betonului rutier s,e efectuea ză
pe ba?..a rezultatelor obţ.inute în urma determinării rezis tenţei la
încovoiere (Rî 11c) p,e epruvete prismatice.

1„1..2. u·n rezultat al rezistente i la înc ovo ie re (R1nc) se

consideră m,e dia aritmetica a c,el puţin 3, dete rminări care se ,e fectuea ză
pe o serie de ,e pruvete pri matice confecţionate d in acelaşi beton,
prelevat o singură dată şi păstrate in condiţii identice ,. 1n
conformitate cu prevederile cap. 2.

1.1.3. Grupul de rezultate care se analizează reflectă calitatea

unui beton fabricat după o anumită reţetă la o anumită staţie de betoane.
El nu re,prezintă caJ!itatea betonului utilizat la o lucrare decât in
măsura în care la lucra rea respectivă s-a folosit pe tot parcursul execuţiei
aceeaşi compo ziţie de beton şi aceiaşi tehnologie de pţepa rare presu
punâ nd că punerea in operă s-a făcut ,corespun7Aot r
Schimbarea uno,r componenţ i in compoziţia betonului (tipul de
cime nt, agregate sau aditivi) sau schimbaJ'ea tehnologiei de preparare
(prin utilizarea altei staţii de betoane) presupune ,c rearea alt ui1 grup,de
rezultate de analizat

J„1.4. Rez is ten.ţa caracteristică la încovoiere (lt 100) a. ş irulu i de

re ultate ana liz at se calculeaZ,ă c u formula:
K'îne =R inc - I X Sine
în care:
R inc - rezistenţa medie la Încovoiere a. celor n rezultate
analizate;.
- t - , parame·tru J statistic a cărui valoare este mdi,cată în tabelul
UL1.1, în funcţi,e de număru I n de rezultate analizate;
- Sine - abaterea medie pătratică a Jiezistenţelor la încovoiere
sau abaterea standard, ce se calculează cu formula:
- 2
S!he L Rine -R,11c )
= nl

(
sau pentru lllŞUrinţa calculelor se poate utiliza formula:

= ·1--.-;.- [ L,Rtn2c --1.. ( L-R

S inc '--- 2':]
rn, ) •
n-1 n

Tabelul /ll L J
I
I
l 6,31 12 I
I I

I
I
2 2:9t 2 ' 13
I
3 2 ,35; 14
'1

4! 2,.13 I
I

5 2,02 15
20
I

II
6 1 1,:94 I
25
I
7 1,90
8 ,86 J,O

160
'9 1,83
10 l,81

l 166
 l.2. Epruvete
i ns.iun,ile epruvetelor
1.2.1. Forma şi m
d, e,

Epruv ,e te le . se confecţionează din beton proaspăt sub formă de

prisme având dimensiunile 1SO x lSO x 6,00 mm (± 0,5 %) utilizând
tip,are metalice demontabHe cu dimensiunile de 15r0 x 150 x 600 mm,
,conform S T AS 2320.
0 'b:servaţie. ln cazul în care ,e pruvetele d epăşes c a baterea admis
1

ibilă 1(± OS %), rezistenţa la încovoier e

poate fi c alcula tă numai pe baza
dim,ensiun ilo r reale,, rotunj ite la I mm.

1.2.2. Nu,nărul epruvete.lor

1.2.2. I Epruvetele de aceiaş i fo rmă, cont:ecţionate din aceiaşi

probii de beton păstrate in aceleaş i condiţii şi încercate la aceeaşi vârs
tă, constituie o seri,e

1.2 2.2& Pentru verificarea rezistente i. la Încovoiere, o serie este

,cons,tituită din minimum trei epruvete .

l 2 3. Aparatura luarea probelor. modul de lucru, nota, r;ea şi

verificarea epruv etelor
1

Aparatura necesară pentru confecţionar,ea epruvetelor precum

şi modul de preleva e a probelo r de beton, de confecţionare notwe şi
verificare ,a epruvetelo r, sunt conform STAS 1275 şi pct. l.l .2. din
pr,ezenta a nexă.

I. 2T 4. Păstrarea e,pruvet, elor

Păstrarea epruv etelor se face astfel.:
- i n tipar:e, la 20 ± 2°C, ferite de vibraţii şi pr,otejate cu
folii de po ie,tilenă sa,u cu alte materiale, astfel Încât. să s,e evite
 evaporarea apei din beto n până la vârsta de o zi (24 ± 1/2 h)
când se decofrează.;
- in apă, la 20 ± 2°C - din momentul decofrării şi,până la
vârsta de 28 z ile, , când se înce arcă.
Observaţie: Cu 2-3 zile înainte de împ Unire a termenului de 28 z,ile,
epruvetele pot fi scoase din ap.ă cca. 24 orie (timp ne, c esar
asigurării tr:ansp ortului de 1a staţfa de betoane la presa de
în, c erc are) după care se r,ein troduc in ap,ă, de unde se scot
cu maximum 15 minu e îna 'nte de încercare şi se şterg cu
o cârpă uscată.

1.3. Determina .rea rezistent,,ei la încovoie re a eto,nului rutie·r

-

b -

l 3.l . Princip.iul metodei

Rezistenţa la încovoiere a betoanelor rut ie re se determină pe
epruvete pris ma tice prin aplicarea în mod un ifonn şi ,continuu a două
forţe egale şi simetrioe, ampfa.s,ate la treimea des hiderii dintre
cele două r,eazeme ,circ ular e pe care se sprij in,ă prisma, conform
1

figurii: UI.1.1..

c:, c:wlar ,r 1,1tou ,

(III 20 410 mm)
1 •• L • UO mm

. m fll'I

Fig. 111. J. l . Determinarea rezis.ten1:e i .la încovoi,ere a betonului rutier

168
 l 3.2'. Aparatura
Presa hidrauli,că ,cu precizia de I %, (se admite şi ut iliza rea
preselor cu precizia de 3 ¾,, până :la scoaterea din uz) a cărei forţă
maximă a treptei de funcţionare adoptată să fie egală cu cel mu[t opt
ori fo a de rupere a epruvetelor.
Rea ze,mel presei trebuie să fle reglabile să. aibă o s,ecţ iune
circulară cu diametrul de 20... 40 mm şi trebuie să fie în tot timpul
încercării în contact cu betonul pe întreaga lăţime a epruvet,ei, fixate la
450 mm deschidelie.
Dispozitiv (cu două forţe), de rupere la încovoiere adap,tabil la
presele hidraulice, a.vând cuţitele de secţiune cir,c ular.ă ,c.u diam,e tru l de
20... 40 mm. Forţele concentrate se transmit de la presă prin acest
dispozitiv prin două ,cu.ţite amplasate la treim.ile deschiderii dintre ,cele
două reazeme circulare.
Tiparre metalice demontabile prismatice de 150 x 150 x 600
mm, conform STAS 2320.

l 3.3. Mod de lucru

,aceiaşi star,e de umidi 1tate
Se supun ta Încercare epruvetele ,c u

pe care au avut-o în ,me d iul de păstrare. Epr,uvete le se aşează pe

reazemele presei În aşa fel încât fort.el,e transmis,e prin
intennediul cuţitelor dispozit ivului să acţioneze perpendicular pe
planul de tumar:e.
Se controlează ca atâJt r eazemel,e, presei c.ât şi cuţitele dispoziti
vului sa fie În contact cu betonul pe 'toată lăţim,ea epruvetei, dup.ă care
se începe aplicarea încărcării astfel încât să se producă în fibra maxim
solicitată o, creşte re a efortului de 0,05 ± 0,01 N/mm• 2 sec.,, ceea, ce
conduce la o viteză de aplicaJie a sarcinii de cca.. 250 N/s, până la
ruperea prism elor.
Pe o epruv etă prismatică de 150 x t SO x 600 mm se- efectuează
o singura I ncercare .
• • .A.
169
 l J'.4. Calcul
Iteziste nţa la înco voi,e re a beto,nu lui ruder (Rine) se ca lc ule ază
cons iderâ ndu-se ,co mportarea e'las tică a zonei înt in, se până la rup,ere,
pe ,epruvete prismatice de 150 x 150 x 600 mm, cu fonn ula :
P·L
R- = ·=-
M 6 PL .2
=-
m t·
(N/mm )
bh
bh 2
We l -2
6
1-"'n
care:
Meste mom entul incovoietor" În newtoni milime tri·
W, 1e - mod ulul de rezistenţă admitând u-se ipoteza.
,comportării
,elastic e a zonei întinse până la rupere in milimetri cubi;
P - forţa de rupere , citită pe cadranul prese i, in newtoni;
l - dista nţa dintre, reaze me (450 mm.);
B- lăţi,mea medie a secţiunii tra1:sv,ersale (150 mm);
H - înălţimea medie a secţiuni i transversale ( 150 mm)..

Rezu ltatul se rotunje,şte la O, I N/mm 2•

Rezi,stenţa la încovoiere (Rine) este media aritmetică a 3 determi
nări car,e se efectuează pe o serie de epruvete prismatice confeC'ţionate
din acelaşi beton .

L4. P'r,e lucrarea şi interpretarea rez•ltatelor

l.4.L Prelucrarea rezultatelo r înseamnă aflarea valorilor R ine,

S. nc ŞÎ K' îne pentru fiecare grup,de rezultate analizat.

1.4.2. Interpretarea rezuhatelor unui grup, Înseamnă aprecierea

calităţii betonulu i drept ,corespunzătoare sau necorespun7.ătoare, prin
compararea reziste nţei caracteris tice la încovoiere calculată pentru
grupul , respec tiv cu valorile minim,e pf\evăzute în tabelul 1 din
no rmativ.

170
 1.4.3. Clasa beto11ulu i rutier ·s,e consider ă realizată dacă valo area
rezistenţe,i caracterist ic.e la încovoiere /(inc este cel puţin egală cu
valoarea clasei betonului rutier, indicată În tabelul I din normat iv.

1.4.4. "In Anexa IIL2. sunt prezentate câteva exemple rep,rezen

tative:, privind verificarea realizării clasei betonului ruf er.

li. rez,istenţeila ompresiun.e

Jl:erificar:ea, c,

II.l. Determinarea rezi stienţei la oompr,esiune se face la 28 zile

pe epruvete cubice sau fragmente de prisme cu latura se,cţ iun ii de
150 mm, confonn STAS 1275 c.arote cu diametrul de 100 mm
ş,i
- conform l.nstruc:tiuniJ,or_C 54.

11.2. Epruvetele de aceiaşi fonnă confecţionate din aceiaşi

probă de beton, păstrate În aceleaşi condiţ ii şi încercate la aceiaşi
vârstă, c,onst ituie o serie .

0.3. Pentru verificarea rezistenţei la ,compresiu ne, o se:rie este

constituită din minimum trei vete.
epru,

D.4. Principiul metodei de detenn in are a rezistenţei la

compresiu ne constă în apUcarea unei fort,e uni fonn crescătoare pe
epruvete cubice, sau orientativ pe fra,gmente de pris mă rezultate de
la Încercarea la Încovoiere şi cilindrice (carote).

D.S. Rezistenţa la compresiune determinată pe epruvete cubice

sau ,cili ndrice (carote) se calculează cu formula:
P' (N.. . 2)
R c =-, i m m ··'
 A
1A n care:
Peste forţa de rupere, citită pe cadranul presei,, în newton·;
 A·- aria nominală sau r,eală, pă caz, a secţiunii de r,eferinfă,
du, 1n milimetri pătraţi.
Rezultatul se rotunjeşte la O;1 N/mm2 cubice s,e
.
Rezistenta la compresiune pentru o serie de epruvet,e
stabileşte ca medie aritmetică a rezultatelor obţinute.

Dacă unul din rezultate se abate cu ma i mu1t de 20 % faţă de

medie acesta se elimină, recakulându-se media .
Dacă două din rezultate se abat în sens contrar, cu mai mult de
20 o/o faţă de medie determinarea nu se ia în considerare.

n .,6. ezistenţa la compresiune pe fragmente de prismă se

efectuează în felul următor:
a., sie supun la încercar,e epruvetele cu aceiaşi starie de umiditate
pe care au avut-o în mediul de păstrare
Fiecare fragment de pris mă se aşează între platanele presei prin
intermediul plăcutelor metalice cu dimen s iun ile de 150 x l SO x
x 12 mm.
Pentru a realiza o cât mai bună centrare a. plăcuţelor interme
diare,,se trasează linii verticale de reper cu sup rafetel,e l!aterale ale
fragmentelor de prismă , i11 rapoi,rt cu care se fac,e apoi centrarea.
Fragmentele se aşează astfel incât difecţia de Încercare să fie
perpend ic ula ră pe d ir ec ţia de turna re.
Nu se admite int roduce11ea altor materiale (foi de plumb,
carton, p,âslă etc.) intre fragmentele de pris,măi şi plăcuţele
intermediare şi nici ung,erea ,aces.tora.
b. rezistenţa la comp,res iune , determinată pe fragmente de
prismă, se calcu]eaz.ă la fel ca la pct. U .5. de mai sus, În care A este aria
suprafeţei unei plăcuţe metaHce, în milimetri pătraţi pe ,care se
aplică forţa P.

I I.7. Pentru un grup de 172

,rezistenţa medie (R:c) cu fonnula:
rezu ltate analizat se cak ul·e ază
 10 care .
A

Re este rezistenta medie pe o serie de n epruvete .;

n' - num.ărul de rezultate acceptate În faza de prelucrare
(n' = n - ne, unde " este numărul de rezultate er minate).

11.8. Interpretarea rezultat,elor se fa.ce conform cap. 14 din

norma tiv ,prin compararea valo,rilor medii calculale pentru rezistenţa
la c, o mpresiun e (Re) ,c u val'orile m,edii din tabelul 6 din normativ, cu
, care trebuie să fie cel puţin egale.
Dacă ,este îndeplinită această condiţie, se consideră că rezistenţa
la compresiune a betonulu,i este corespunzătoare.

III. Verificarea rezistenţei la i. ngheţ ghe ţ epelat

(gradul de geli,itttte)

m"t. Gradu.I de gelivitate al.betoanelor de ciment rutiere se

deter mină cu ,ocazia elaborării compoziţiei betonului, oonfonn STAS
35I:8.

111..1.. Gradul de gelivitate se consideră realizat dacă, c el puţin

90 % din numl .rul de Încercări car:e se analizează,, îndeplinesc
cond iţ'iile: tehnice prevăzute ( I 00 cicluri de îngheţ-dezgheţ repetat),
, conform prevederilor din tabelul 16 d in nonnativ.

J'J/. Verif,carea caracterutidlor betonalui' de ciment

r:utierproaspăt

IV.I. Caracteristicile betonului de ciment rutier p,ro.aspăt se

verifică co nform STAS 1759 în p1 rivinţa lucrabilităţii şi
densităţii apal°'ente şi conform STAS 5479' in privinţa confinutu lui de
aer oclus.
 IV.2. Determinarea caracteristicilor: betonului proaspăt. s e face
la un interval de maximum 1O minute pentru lucrabiHtate şi max
imum
]0 minute pentro densitatea aparentă şi ,conţinu tul de aer oclus.

IV.3. Un rezultat al ,caracteristicilor betonului de ciment ru, t

ier proaspăt,. se · consideră media a două Încercări efectuate pentru
de1er minarea l crabilităţii şi densităţii aparente şi media a trei încercări
efectuate pentru determinarea conţinutu lu i de aer oclus.

IV.4. Prelucrarea J1ezultatelor se face pe datele obţinute la

încercările efectuate, prin calcularea valorilor m,edi i ale grupului
de rezultate a·nalizat, iar inte,rpretarea., prin compararea acestor
va1ori medii cu cele prevăzute în tabelul 5 din normativ.

J-: Aprecierea calităţii betonului de ciment rutier

V„l. Calitatea betonului de ciment rutier se apreciază pe baza

incercăril,or efectuate atât pe betonu I În stare proaspătă cât şi Întărită.

V.2„ Dacă sunt îndeplinite condiţiile stabilite in urma verificărilor

efectuate confonn pct. I, 11, III şi IV, se consideră corespunzătoafe
caracteristica fizico-mecanică studiată sau activitatea staţiei de
betoane.

V.3. Având in vedere că principal,a caracteristică a betoanelor

de ciment rutiere este rezisten(a la încovoiefîe şi că nu intotdeauna
există o corelare Într:e aceasta şi rezistenţa la oompt1esiune ., la
a, precierea calităţii acestor tipuri de betoane., atât în situaţiile ,curente,.
cât şi În cele de necorelare cu celelalte caracteristici,, rezistenţa la
Încovoiere va fi determinantă în apreci,ereacalităţii betoanelor..
 174
ANEXA 111.2.
Ex, em.ple privind verificarea realizării
,clasei beto,nullui rutier

1. Să se verifice re clasei betonului rutier BcR 5,0 pe

lizare,a
baza urmă toar,elor 8 rezultat,e ale rezistenţei la inco,voiere: 16,O· 7,1;
6, , 4; 7,.0; 8, I;.7,5; 7,,9; 7,5 (N/mm 2) .
a.. P·rel.ucrarearezaltatelor:
- suma valorilor re.zultatelo r:
"'-' R· .m,· ,_=- - .; 10- „+- 7 , 1- +_ . •• 7· , .5=- - 51. · ,- 5 ·,
1

6
- suma, pătratelor valorilor rezultatelor:

- abaterea me,die pătratică:

S=
, '
_I - ( ' 416,89--·57
·
. 1 -,5 2J =0,- 718;
I s: - 1 8 .I

R;,u: =L- R- in-c- 51 ,5= 1, 9 :

1,. .-
n 8

- rezistenţa caracteristică Tt inc:

/t inc;:;: 7,,19 - 1,895 X 0,718 = 5,83.

b,. l nterp,retarearezulta.telor:
 Betonu l analizat corespunde clasei B·cR 5,.0 întrucât yaloa
ea rezistentei caracteris tioe es.te superioară valorii clasei prevăzute
în tabelul 1 din n, o rmativ: Jt inc== 5,,8 > 5,0 N/mm 2 •
 2. Să se verifice realizarea ,clas ei betonului rutiier BcR 5,0
pe baza unnătoare1or 2'9 rezultate a.le rezist,e ntei la încovoiere: 4,S·. S,
2; 7,.1; 7:8,; 6,3; 6,4;. 7,.5· 6,4; 6,,4 6,,6; 6,,7; 7,9;, 5,7 6,3; 5 7'; 5. 1;,6,2; 6
7; 7,.1; 6,1 ; 5,2; 6,9 6,l; 55; 6,.4; 6)4; 5,8; 6,2; 6, I (N /mm2) .
a. Prelucrarea rez11ltatelor:
- sllma valo rilo,r rezultatelor:
L Rinc = 4, 8 + S 2 + ...6 ,I = I 82, 5 ;

- suma pătrate[or valorilor rezult atelor:

" '
.L... R im :
2
= . 4 , 8· + 5 2 2: +.. ...6· ,, l =116·4, 69 ;
2
',?

- abaterea med ie pătratk

ă:
= O· '76,
S= · I . ( I I 64 6_9J_29·182 5' 2 )1
,.. 29 - J '

- rezistenţa medie Rî1 c:

-: LR înc_ 182, 5=
6 27
.
R 1n :- --- .2 9· ,, '
n

- rezis t,enţa ,caracteristică Jt,11(:

Kiuc==- 6).7 - I,70 X O,76 = 5,0.

b. Interpretarea rezultatelor.:
, ,ar e
Betonul anal.izat corespunde cJas,ei HcR 5,0 întrucât

valoaţea rezistenţei caracteristice egală ,cu valoarea,

tabelul I din normativ.
If-.u c, iso== 5,.0 == 5. O N/mm 2
176
c Iasei prev;ăz:ută în
 3. Să se verifice real.izarea clasei betonului rutier BcR 5,0 pe
baza următoarelor 30 de rezultate ale, rez iste nţei la încovoiere: 4,.8:
S,2; 4,2; 7,1; 7,8; 6 1; 6,4, ; 6,4; 7,5;. 7,4; 6,, 6, .; 6,7; 7;9; 5,7; 6,3; S,7; 5, I;
.
6,2; 6,7; 7, I; 6,t; .5,2; 6,9; 6,1; S,5;.6,4; 6,, 3; 5,.8; 6,2; 6, 1 (N /mm 2) .
a. Paielucrarea rezul1alelor:
- suma valorilor rezul:tate:lor:
L Ricn = 4,8 + 5• 2 + ..6, I = I 86, 7 ;
- suma pătratelor valorilor rezultatelor:
-. R mc 2 -- 4'1 5 + ... +.' 6 , ·1 118. .
·3·· •

· 8· ' 2 + 2. 2 2
-- 2·'

- abater,eamedi,e pătratic ă:

S•= •.
, • •. I .l. .l( 82
. ., .-. . 1 • . ·.
3 -.. 186, 7
2) 1

O,83
30-1 · 30
:
!.

;
I

- rezistenţa medie R'tnc:

-- = L R = ) 86, 7 =
fnc 6 '- .
R i ne --- .. . ,22,
n 30

- rezist enţa ,caracteristică !t ine:

R*inc = 6,,22 - l, 70 X 0,,83 = 4,S.

b. Interp,retariea rezultatelor::

Betonul analizat nu corespunde clasei Bc-R 5,0 Întrucât are

valoarea fez iste nţei caracteris,t ice inferioară valorii clasei prevăzută În
tabelul ] n normativ :
·d
/tine• 1so= 4,,8,< 5"0 N/mm 2
 ANEXA 111„3.

• Se întocmeşte la staţia de betoane.

,. Se transmite la conduce.rea societă ţii şi în cazul in caJie rezultatele sunt necores pun
zătoare
la I.S.C.L.P.U.A.T.
Sinteza trimestrială a rezultatelor pentru staţii de betoane
Tabelul IILJ.J.

Beton preparat
... Societate ..

Nr. Nr.. probe sub clasa

Statia
Parametrii realiza 1>
' Trim. Anul

orobe , .. Clasa Grad de

Volum n, nr. - electiva omogenitate
Clasa. % % ,
R1.nc
t R,IiK +tS"
1 m3 3
..
4 5 i
8 9
6 7 110 11
I
'

2 ..

I
I
...
I

I
' I ...
.

I
I

..
I
'
I
I
..
1C·oncluzii

Volum de bet, on:tota.I preparat ... ...... ml..... ... .. %

Grad de omogenitate din care:
- clasă realizată c[ proiect.... ... m3. . ... . . . . . . . . ••'Io
I • ,,_ •• i Iii iii r,I • ... m. ia! ra, III 'li ii _, 41 1i iii
rJ, ' ii .
O¾ '
,9

3
- ,clas ă superioară m3 %
u .. . . . . . . . . . .. . . • • ••• • • • • • • • • .
3
li ..........m . . . . . . . . ..... . . %
- clasă superi oa ră ............·m l .. .. .. . . .......%, I
• · ·..

II]" ..... ,. . ... . .. .m· 3 4'· · " ··1· 1'· oO¾

ŞEF DE STAŢIE,,

Observaţii:.
:Se ,aplici criteriile de conformitate conf. pct. 14.2..2.3. (cap.. 14)..
 ANEXA IV.I.
Exec11tarea lucrărilor de beton la. drumuri
pe timp friguros(+ 5°C...0°1C)

1. Îm brăcăminţile din beton ci,ment se vo,r exe cuta în mod

d,e
,ex.ce pţional la temperaturi sub+ 5°C dar numai peste 0°'C. sunt
În acest domeniu de temperatură denumit ,,timp '

friguros1

necesare măsur i sp, e ciale de p,rot e cţia îmbrăcăminţi lo r.

1

1. Măsurile speciale trebuie să r,es pecte prevederile din ,,,N onna

tivul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor construcţ ii şi
de,
inst alaţ:ii aferente ', indicativ C· i '6.

3. Se prezintă în continuare măsurile strict necesare care

trebui,esc luate, extras din normat ivul menţionat, cafle depinde de:
- regimul tenn oclimat ic re·a1 e x istent pe şantier în
timpul preparării, transportului, turnării şi protejării betonului,
indife rent de anotimpu li in care se exe,c ută a.ceste operaţii; ,
- gradul de expunere al lucrării ca s,uprafaţa ş i ,d ur ată
la acţiunea timpului friguros in cursul intăririi betonului;
- intensitatea prezumt ivă a frigului în perio ada. res pectivă.

4, La, executarea pe tim p frig,uros a betoanelor rutie re

este n, ecesar să s,e exercite un control permanent şi deosebit de
exigent din
partea conducerii tehnice a şantie rului , din partea beneficiarului .şi,
oricând va fi nevoie, din partea p oi1 ectantu lui1 .
De asemenea,, la efectuarea r,ecepţiilor preIim inalie a oricăror
lucrări sau obiecte din beton executate pe timp friguros, verificarea
ca.lităţii lor trebuie făcute ,cu o exigenţă sporită.

S. Agfega t,e Je,trebuie să c,orespundă conditiilor tehnice din SR

662 şi SR 667 cu pfe cizare.a că nu se c,a ele să contină granule
admit,e
poroase, , care su nt gelive.
De aseme nea, nu s,e admit decât agr,egate neîngheţate.

180
 ,6. La prepararea betoanelor se va utiliza un raport A/C cât mai
fedus,.

7. La transportul betonului se vor lua măsuri pentru limitarea la

minimum a pierderilor de căldură a betonului În timpul transportului
.
pnn:
- folo s irea d e mijl aoe de transport rapide şi bine
1

izolate contra frigutui, atât lateral cât şi la fata de sus; 1n cazul

benelor şi basculantelor aceste,a vor fi acoperite cu p,re late
- evitar,ea d·is tanţelor mari de transport şi a staţionărilor pe
traseu şi a transbordărilor betonu lu i

8. lna intea încărcării unei noi cantităţi de beton se va veri tica dacă
În mijlocul de transport utilizat nu, e xistă zăpadă sau beton
îngheţat, acestea vor fi îndepărtate.

91 Protecţia betonului rutier după pun erea ,acestuia in operă

•
1

trebuie să asigure acestuia în continuare o temperatură de minimum

+ 5°'C, timp, de minimum 3 z"le, după care acţiunea frigului asupra
betonului nu mai poate pe, ricHta calitatea acestuia.

.,.
l 10. In acest scop, suprafeţele li be:re ale betonului vor fi protejate
imediat după turnare prin acoperire cu prelate sau rogojini fixate de
preferintă într.-un cadru ast el Încâ t între ele şi beton să rămână un strat
de aer staţionar (ne, ve nt ilat) de 3... .5 cm grosim,e.

li. Temperatura betonului se va măsura in orificii cilindrice,

practicate în beton,, pentru .i ntroducerea termo metrel1 or confonn
prevederilor,pfoie ctulu i.

12.. Se vor folosi termome tre ind ustr ial1e, tără imbrăcăminte
, e xterio ară din grătar sau plasă de protecţie, pentru, ca ele să aibă un
contact cât m,ai apropiat cu betonul După întroducel'\ea termometrului
în orificiu, spaţiul dintre ele şi pereţii o.rificiului sie va ,eta nşa bine cu
câlţi, dar numai la partea de sus, pentru a nu permite pătrunderea
aerului rece in orificiu.

13„ Este obligatoriu să se folosească mai multe tenn ometr ,e

pentru a se putea măsura temperat ura. betonului în mai multe
puncte simultan.
Fiecare· liennom,etru va fi ţinut în orificiul res pectiv c,e l puţin
5 minute .
Numărul citirilor de control şi al tempera turilo r este de cca. 2-3
citiri in 24 de ore.

14„ Toate temperaturi le măsurate pe zile şi ore se· vor nota

într-un registru specia l, pe o coloană alăturată se va nota şi temperatura
aerului ,exterior l11 t im pul fi.ecărei măsurări a temperaturii betonului..

l82