DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

CAPITOLUL II. RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRIGIDE

2.1. Generalităţi
Ranforsarea structurilor rutiere suple şi semirigide cu straturi bituminoase se realizează conform
normativului AND 550-99.
Etapele de calcul sunt identice cu cele ale dimensionării, în prezentul capitol fiind prezentate
doar aspectele suplimentare legate de stabilirea stării de degradare a imbrăcăminţii asfaltice existente
conform normativ CD 155 şi alcătuirea straturilor de ranforsare.

Straturile bituminoase de ranforsare pot fi alcătuite în două variante, astfel:

- îmbrăcăminte bituminoasă în două straturi cu grosime maximă sub 13 cm;

- îmbrăcăminte bituminoasă în două straturi şi strat de bază din mixtura asfaltică cu grosime mai
mare de 13 cm;

În cazul în care grosimea straturilor de ranforsare care rezultă din calcul este mai mare de 18cm,
iar eficienţa tehnico-economică nu justifică soluţia de ranforsare cu beton de ciment rutier, se prevede
soluţia de refacere a structurii rutiere.
Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice existente se determină din tabelul de mai jos,
funcţie de starea de degradare a acesteia, determinată conform normativ CD 155:
Tabel 2.1. Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice existente
Parametrul de degradare al Tip climatic
Indicele global de
îmbracămintei bituminoase, I+II III
degradare, conform
conform instrucţiunilor
normativului AND 540
indicativului CD 155 E, Mpa
sub 0.10 Peste 85 3300 4700
0,10 – 0,30 65 – 85 3000 3800
Peste 0,30 Sub 65 2500 3000

Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0.35.

Metoda de verificare la îngheţ – dezgheţ în cazul ranforsării sistemelor rutiere suple şi

semirigide, este aceeaşi ca şi în cazul dimensionării structurilor suple, aceasta fiind exemplificată în
capitolul anterior.

-1-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

IV. DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT ALE STRUCTURILOR

RUTIERE SUPLE, SEMIRIGIDE SI RIGIDE.

4.1. Principii generale

In acest capitol se vor prezenta conform “ Indicativ PD 124-2002”, doua metode de

dimensionare a ranforsarilor cu dale din beton de ciment, astfel:
- metoda de dimensionare a ranforsarilor cu beton de ciment ale structurilor rutiere
suple si semirigide;
- metoda de dimensionare a ranforsarilor cu beton de ciment ale structurilor rutiere
rigide.

Ranforsările cu beton de ciment constau în execuţia de dale din beton peste structurile rutiere
existente. Acestea se executa pentru sporirea capacitatii portante a drumurilor iar necesitatea ranforsarii
este determinata de starea tehnica a drumurilor, conform prevederilor instructiunilor Indicativ CD-155

4.2. RANFORSAREA CU BETON DE CIMENT A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE

Dimensionarea ranforsării structurilor rutiere suple si semirigide se bazează pe criteriul tensiunii
admisibile la întindere din încovoiere a betonului de ciment rutier (adm).

Etapele de calcul sunt urmatoarele:

a) Stabilirea traficului de calcul;

b) Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare;
c) Stabilirea straturilor din structura rutieră existentă;
d) Determinarea capacităţii portante a structurii rutiere existente;
e) Adoptarea clasei betonului de ciment rutier, conform SR 183-1:1995;
f) Determinarea tensiunii la întindere din încovoiere admisibilă a betonului de ciment rutier, adm;
g) Adoparea ipotezei de dimensionare funcţie de clasa tehnică a drumului
h) Determinarea grosimii dalei din beton de ciment, H, din diagramele de dimensionare, pe baza valorii
modulului de reacţie la suprafaţa structurii rutiere existente, K, şi a, adm, prin interpolare liniară;
i) Verificarea structurii rutiere la acţiunea îngheţ – dezgheţ, conform STAS 1709/1-90 şi STAS 1709/2-.

-2-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

Avand in vedere ca etapele de calcul sunt similare cu cele de la dimensionarea structurilor

rutiere rigide, ele nu vor mai fi detaliate in acest capitol, iar pentru aprofundarea metodei se va vedea
capitolul III.

4.3. RANFORSAREA CU BETON DE CIMENT A STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE

Dimensionarea grosimii dalelor noi din beton, ale căror rosturi trebuie să se suprapună peste
rosturile din îmbrăcămintea veche, se bazează pe relaţii de calcul care ţin seama de gradul de aderenţă
dintre îmbrăcămintea veche şi cea nouă.

Calculele pentru stabilirea grosimii ranforsării cu beton de ciment a structurii rutiere rigide se fac pe
baza următoarelor relaţii:
a) În cazurile în care îmbrăcămintea veche şi cea nouă din beton de ciment se interpune un
element intermediar, pentru a separa cele două dale (hârtie rezistentă, folie de polietilenă, carton
asfaltat, mortar sau mixtură bituminoasă etc.) efectul grosimii dalei existente este redus, dalele
sunt neaderente. În acest caz avem relaţia:

HR = H 2  cH1.4
0 (II.8)

b) În cazurile în care îmbrăcămintea nouă din beton de ciment se execută direct pe betonul vechi,
curăţat, fără element de separaţie, dalele sunt parţial aderente. În acest caz se aplică relaţia:

HR = 1.4 H 1.4  cH1.4

0 (II.9)

c) În cazurile în care la executarea îmbrăcăminţii noi din beton de ciment se iau măsuri pentru
asigurarea unei aderenţe perfecte între dalele vechi şi cele noi, răşini epoxidice, lapte de var,
buloane de scelment etc. dalele sunt aderente. În acest caz se aplică relaţia:

HR = 1,13H 1.87  cH 02 (II.10)

unde care:
- HR = grosimea ranforsării (dalei noi), în cm;
- H – grosimea echivalentă a unei îmbrăcăminţi noi din beton de ciment determinată cu „Normativul de
dimensionare a structurilor rutiere rigide – 2001” pentru traficul de calcul stabilit pentru ranforsare;
- Ho – Grosimea îmbrăcăminţii din beton de ciment existente (dală existentă), în cm;
c – factor ce ţine seama de starea de fisurare a îmbrăcăminţii existente.

-3-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

Pentru ranforsarea cu beton de ciment a unei structuri rutiere rigide, este necesar a se efectua,
în prealabil un studiu preliminar din care să rezulte:
a) intensitatea traficului de calcul;
b) grosimea betonului din structura rutieră existentă, determinată pe carote sau sondaje;
c) starea de fisurare a dalelor existente, pentru stabilirea factorului „c”.
În relaţiile de mai sus, factorul „c” indică comportarea structuri rutiere existente, în funcţie de
starea de fisurare a îmbrăcăminţii vechi din beton de ciment.
Aprecierea valorii factorului „c” indică comportarea structuri rutiere existente, în funcţie de starea
de fisurare a îmbrăcăminţii vechi din beton de ciment.

Factorul „c” care ţine seama de starea îmbrăcăminţii existente are următoarele valori:
- c = 1 – îmbrăcămintea existentă este în stare bună, fără crăpături structurale (sau foarte
puţine);
- c = 0.75 - îmbrăcămintea existentă prezintă fisuri, însă fără degradări generalizate, dale cu
colţuri rupte sau unele crăpături structurale;
- c = 0.35 - îmbrăcămintea existentă este în stare rea, ,foarte fisurată sau distrusă.
Pentru cazuri intermediare, valoarea coeficientului „c” se determină prin interpolare.

Grosimea „H” a unei îmbrăcămintea noi din beton, care se introduce în relaţiile II.8, II.9 şi II.10
de mai sus, poate fi stabilită prin dimensionarea unei structuri rigide noi pentru traficul de calcul stabilit
pentru ranforsarea sectorului de drum luat în considerare.

În cazul in care grosimile ranforsării (HR) calculate cu relaţiile II.8, II.9 şi II.10 sunt mai mici de
18 cm, atunci se adoptă pentru îmbrăcămintea din beton de ciment grosimea de 18 cm.

Calculul grosimii dalei pentru ranforsări comportă următoarele operaţii de calcul:

a) Se stabilesc parametrii de calcul;
b) Se calculează grosimea ranforsării (HR), ţinând seama de aderenţa dintre dalele îmbrăcăminţii
vechi şi noi;
c) Grosimea ranforsării (HR), va fi cea rezultată din calcule (rotunjită în plus la centimetri întregi),
dar nu mai mică de 18 cm;
d) Verificarea la acţiunea îngheţ-dezgheţului STAS 1709/1-90 şi STAS 1709/2-90.

-4-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

Parametrii de calcul sunt:

a) traficul de calcul;
b) grosimea îmbrăcăminţii vechi de beton de ciment (Ho), (pe carote, sondaje, etc.);
c) caracteristicile betonului ranforsării (tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere);
d) valoarea factorului „c”;
e) grosimea echivalentă a unei îmbrăcăminţi noi din beton de ciment (H), determinată conform
„Normativului de dimensionare a structurilor rigide” – 2001.

Dalele noi vor avea rosturi suprapuse peste rosturile din dalele vechi.

4.4. EXEMPLE DE CALCUL PENTRU RANFORSAREA STRUCTURILOR RUTIERE

Exemplu 1
Să se dimensioneze dala din beton de ciment pentru ranforsarea structurii rutiere situată pe un
sector de drum naţional european, cunoscându-se următoarele date:
- faza de proiectare este studiu de fezabilitate;
- profilul transversal este alcătuit din 2 benzi de circulaţie;
- structura rutieră existentă este semirigidă şi este alcătuită din:
 4 cm beton asfaltic;
 4 cm binder de criblură;
 8 cm mixtură densă;
 16 cm balast stabilizat cu ciment;
 25 cm fundaţie de balast;
- drumul ranforsat va intra în exploatare în anul 2015;
- sectorul de drum este situate într-o regiune cu tip climateric II, în care sursele de agregate naturale de
balastieră sunt la distanţe relative reduse de traseul sectorului respective de drum;
- îmbrăcămintea din beton de ciment se va executa într-un singur strat; terasamentele rutiere sunt în
rambleu cu înălţimea mai mare de 1,0 m;
- pământul de fundare este nisip argilos, de tip P3;
- caracteristicile traficului rutier sunt cele corespunzătoare postului de recenzare situate pe sectorul
respective de drum. Astfel, compoziţia traficului mediu zilnic MZA, conform ultimului recensământ
general de circulaţie din 2000 este următoarea:

 autocamioane şi derivate cu 2 osii: 1665

-5-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

 autocamioane şi derivate cu 3 şi 4 osii: 554

 autovehicule articulate: 414
 autobuze: 265
 remorci: 144
Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea:
1. Stabilirea traficului de calcul
Se stabileşte traficul de calcul Nc cu ajutorul relaţiei (II. 1):
6
Nc = 365 x 10-6 x n x crt x  MZA
k 1
k x pk x fek (m.o.s.)

6
Pe baza datelor de trafic se determină  MZA
k 1
k x pk x fek, conform tabelului următor:

Grupa de vehicule Traficul pk2030 fek MZAkpkfek

mediu zilnic
MZAk
Autocamioane cu 2 osii 1665 2.6 0.3
1299
Autocamioane cu 3 şi 4 osii 554 2.8 2.3
3568
Autovehicule articulate 414 2.5 1.8
1863
Autobuze 265 2.1 0.8
445
Remorci 144 3 0.02
9
TOTAL 3.042
7.183
* (pk în anul de la mijlocul perioadei de perspectivă)

-6
Nc = 365 x 10 x 30 ani x 0,50 x 7.183 =39.33 m.o.s.

Sectorul de drum naţional corespunde clasei tehnice III (2 benzi de circulatie).

2. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare

Se determină modulul de reacţie al pământului de fundare, K0.
Pământul de fundare fiind alcătuit din nisip argilos se încadrează în tipul P3, conform tabelului 3.
Sectorul de drum fiind situat într-o regiune cu tip climateric II şi în rambleu, cu o înălţime mai mare
de 1,00 m, rezultă regimul hidrologic 2a.
Ţinând seama că faza de proiectare este studiu de fezabilitate, valoarea modulului de reacţie al
pământului de fundare, K0 se determină conform tabelului II.6, pe baza tipului de pământ P3, tipul
climatic II şi regimul hidrologic 2a şi rezultă: K0 = 44 MN/m3.

3. Determinarea capacităţii portante a structurii rutiere existente.

-6-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

Se determină valoarea modulului de reacţie la suprafaţa structurii rutiere existente, K, în funcţie de:
- grosimea echivalentă a structurii rutiere existente, Hech;
- valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, K0;
Grosimile efective ale straturilor subadiacente dalei, sunt:
- stratul de bază: 16 cm asfalt
- stratul de fundaţie: 16 cm balast stabilizat cu ciment, 20 cm balast

Grosimea echivalentă a straturilor de formă / fundaţie / bază, Hech. Se determină cu relaţia (II.2):
n
Hech. = h a
i 1
i j (cm)

Astfel, Hech. = h1a1 + h2a2 +h3a3 + h4a4 + h5a5

Fig. 4. Detaliu alcatuire structura exemplul 1

Se determină valorile coeficienţilor a1 – a5 din tabelul II.7, şi anume pentru:

- straturi asfaltice: a1 = 1,50
- straturi de bază din balast stabilizat cu ciment: a1 = 1,50
- strat de fundaţie din balast: a2 = 0,75
Rezultă următoarea grosime echivalentă:

Hech. = 16 x 1,50 + 16 x 1,50 + 20 x 0,75 = 63 cm

Valoarea modulului de reacţie la suprafaţa structurii rutiere existente, K se determină conform
diagramei din figura V.2, în funcţie de:
3
K0 = 44 MN/m şi Hech. = 63 cm

-7-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

Rezultă: K = 103 MN/m3

4. Adoptarea clasei betonului de ciment rutier

Se adoptă clasa betonului de ciment rutier BcR 5.0 conform normativului indicativ C22-92.
Pe baza clasei betonului se stabileşte rezistenţa caracteristică la încovoiere
k k
(R inc150 ) conform SR 183-1:1995: R inc150 = 5.0 MPa

5. Determinarea tensiunii la întindere din încovoiere admisibilă a betonului.

Se determină tensiunea de întindere din încovoiere admisibilă a betonului cu relaţia (III.4.) :
 tadm  Rinc
k
150    (0,7    log N c )

log Nc = log 39.33 = 1,59

 tadm  5,0  1,1  (0,7  0,05  1,58)  3,41  MPa

 tadm  3,41MPa

6. Adoptarea ipotezei de dimensionare

În funcţie de clasa tehnică a drumului se adoptă ipoteza 2.

7. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment

Grosimea dalei din beton de ciment, H, se determină din diagrama de dimensionare VI.3.1,
corespunzătoare ipotezei 2, conform Anexei VI.3, pe baza valorilor:
- modul de reacţie la suprafaţa structurii rutiere existente, K = 103 MN/m3
- tensiunea la întindere din încovoiere admisibilă a betonului:
 tadm  3,41MPa , prin interpolare liniară.
Grosimea dalei din beton, H, rezultă egală cu 21,20 cm şi se rotunjeşte la 22.

8. Verificarea structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului, conform STAS 1709 / 1-90

şi STAS 1709 / 2-90

Date de calcul :
- indice de înghet pentru sisteme rutiere nerigide si trafic greu ( in zona Cluj-Napoca) se
30
determina din tabelul 2 sau din harta cu izolinii din fig. STAS 1709/1-90 : I med=696

- tip climatic : II

-8-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

- regim hidrologic 2a
- tip pamânt fundatie : P3
- grad de sensibilitate la înghet : sensibilfoarte sensibil
Conform datelor de calcul rezulta un grad de asigurare la patrunderea înghetului (necesar) Knec
= 0.30
Se determina:
Zcr = Z + Z = Z + Htot - He
Htot = 79 cm
Z = 112 cm , fig.1 STAS 1709/1-90, tinand seama de si de tabelul 1
He=hiCti= 22 x 0.45 + 4  0.5 + 4  0.6 + 8 x 0.5 + 16 x 0.65 + 25  0.8 = 48.7 cm
Zcr = 112 + 79 – 48.7 = 142.3 cm

Kef = He/Zcr = 48.7/142.3 = 0.34  Knec= 0.30  structura rezista la înghet

Exemplul 4
Să se ranforseze cu dale din beton o structură rutieră existentă din beton de ciment, cunoscand
urmatoarele:
- drumul este unul naţional principal de clasă tehnică III.
- faza de proiectare este studiu de fezabilitate;
- profilul transversal este alcătuit din 2 benzi de circulaţie;
- drumul ranforsat va intra în funcţiune din anul 2014;
- sectorul de drum este situat într-o regiune cu tip climateric III;
- imbrăcămintea existentă prezintă fisuri fără degradări generalizate.
- ranforsarea va fi partial aderentă la dala veche.
- îmbrăcămintea din beton de ciment se execută dintr-un singur strat;
- structura rutieră existentă este rigida şi are alcătuirea:
 18 cm beton de ciment BcR 4.0
 15 cm balast stabilizat
 20 cm fundaţie de balast
- terasamentele rutiere sunt în rambleu cu înălţimea de sub 1,0 m;
- pământul de fundare este un nisip argilos, deci P3 în conformitate cu STAS 1243-88;
- caracteristicile traficului rutier sunt cele corespunzătoare postului de recenzare situat pe sectorul
respectiv de drum. Astfel, compoziţia traficului mediu zilnic MZAk, conform ultimului recensământ
general de circulaţie din 2000, este următoarea:
 autocamioane şi derivate cu 2 osii 2439
 autocamioane şi derivate cu 3 şi 4 osii 285
-9-
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

 autovehicule articulate 198

 autobuze 130
 remorci 123
Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea:
1. Stabilirea traficului de calcul
Se stabileşte traficul de calcul, Nc , cu ajutorul relaţiei (II.1):
6
Nc = 365 x 10-6 x n x crt x  MZA
k 1
k x pk x fek (m.o.s.)

6
Pe baza datelor de trafic se determină  MZA
k 1
k x pk x fek, conform tabelului:

Grupa de vehicule Traficul pk2029 fek MZAkpkf

mediu zilnic e
MZAk
Autocamioane cu 2 osii 2439 2.3 0.3
1683
Autocamioane cu 3 şi 4 osii 285 2.3 2.3
1508
Autovehicule articulate 198 2.5 1.8
891
Autobuze 130 2.1 0.8
218
Remorci 123 2.6 0.02
6
TOTAL 3.175 4.306

Nc = 365 x 10-6 x 30 ani x 0,5 x 4.306 = 23.59 m.o.s.

Sectorul de drum naţional principal, corespunde clasei tehnice III.

2. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare

Se determină modul de reacţie a pământului de fundare, Ko.
Pământul de fundare fiind alcătuit din nisip argilos, se încadrează în tipul P3 , conform tabelului
3. Sectorul de drum fiind situat într-o regiune cu tip climateric III şi în rambleu, cu o înălţime sub 1,00 m,
regimul hidrologic este 2b.
Ţinând seama că faza de proiectare este studiul de fezabilitate, valoarea modului de reacţie al
pământului de fundare, K0, se determină conform tabelului II, pe baza tipului de pământ P3, tipul
climateric II şi regimul hidrologic 2b, şi rezultă: K0 = 42 MN/m3.

3. Determinarea capacităţii portante a structurii rutiere existente

Se determină valoarea modulului de reacţie la suprafaţa structurii rutiere existente K, în funcţie
de:
- grosimea echivalentă a structurii rutiere existente, Hech.;

- 10 -
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

- valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, K0.

Grosimea echivalentă a structurii rutiere existente, Hech, se determină cu relaţia III.1:
n
H ech .  
i 1
hi  ai (cm)

Astfel, Hech. = h1a1 + h2a2 +h3a3

Se determină valorile coeficienţilor a1 – a3 din tabelul IV, şi anume, pentru:
- straturi asfaltice: a1 = 1,50
- strat din balast stabilizat: a2 = 1,00
- strat de balast: a3 = 0,75

Fig. 4. Detaliu alcatuire structura exemplul 4

4. Adoptarea clasei betonului de ciment rutier

Se adoptă clasa betonului de ciment rutier BcR4,5 conform normativului indicativ C22-92.
k
Pe baza clasei betonului se determină rezistenţa caracteristică la încovoiere (R inc150 ), conform SR 183-
k
1:1995: R inc150 = 45 MPa.

Se determină grosimea „H” a unei îmbrăcăminţi noi din beton, conform “Normativului de
dimensionare a structurilor rutiere rigide ( 2001)”.

Îmbrăcămintea existentă este aşezată pe 15 cm balast stabilizat cu ciment şi 20 cm fundaţie din

balast.
Rezultă o grosime a dalei de 24 cm.

- 11 -
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR DIN BETON DE CIMENT

(K0 = 46 MN/m3, He = 15 x 1,5 + 20 x 0,75 = 37 cm; K = 70 MN/m3; ipoteza 2 de dimensionare;

 tadm  3,12MPa )
Pentru a determina grosimea dalei pentru ranforsare, se aplică relaţia (IV.1.):

HR = H 2  cH 02 = 24 2  0,75  18 2 = 18,3 cm
Se adoptă grosimea de 19 cm pentru dale de ranforsare.
Structura rutieră ranforsată va fi verificată la acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ conform
STAS 1709-1/90 şi STAS 1709-2/90.

Date de calcul :
- indice de înghet pentru sisteme rutiere nerigide si trafic greu ( in zona Huedin) se determina din
tabelul 2 sau din harta cu izolinii din fig. STAS 1709/1-90 : I30med=636
- tip climatic : III
- regim hidrologic 2b
- tip pamânt fundatie : P3
- grad de sensibilitate la înghet : foarte sensibil
Conform datelor de calcul rezulta un grad de asigurare la patrunderea înghetului (necesar) Knec
= 0.30
Se determina:
Zcr = Z + Z = Z + Htot - He
Htot = 72 c m

Z = 103 cm , fig.1 STAS 1709/1-90, tinand seama de si de tabelul 1

He=hiCti= 19 x 0.45 + 18  0.45 + 15 x 0.65 +20  0.8 = 42.40 cm

Zcr = 103 + 72 – 42.40 = 132.6 cm

Kef = He/Zcr = 42.40/132.60= 0.32  Knec= 0.30  structura rezista la înghet

- 12 -