IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT

CAP.1. GENERALITATI.

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia imbracamintii din beton de ciment pentru parcare
Realizarea platformei se va face din dale de beton de ciment. BcR3,0 avand lungimea de 6 m.si
latimea de 3 m

1.2. PREVEDERI GENERALE

Stratul de imbracaminte din beton se va realiza intr-un singur strat de rezistenta, cu grosimea de
20 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. El va asigura prin laboratoarele
sale, in colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor care se cer
prin prezentul caiet de sarcini. De asemenea, el este obligat ca la cererea consultantului sa efectueze
incercari suplimentare, fata de prevederile din prezentul caiet de sarcini.
In cazul in care se constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul este in drept sa
dispuna intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

1.3. ELEMENTE GEOMETRICE.

1.3.1. Grosimea .
In conformitate cu SR 183-1 grosimea minima a imbracamintii este de 18 cm. S-a ales grosimea
de 20 cm pe considerentul ca pe aceasta platforma va circula autovehicule de tonaj mare.
Abaterea maxima admisa la grosimea total proiectata este de :
- 10 mm. la drumuri noi si modernizari.
+15 mm.

1.3.2. Latimea
Latimea de turnare a benzii de beton este de 3 m.
Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton este de  15 mm. la drumuri noi
si modernizari.

1.3.3. Pante.
In profil transversal se va realiza cu doua pante .
Panta transversala a imbracamintii este de 2%.

In profil longitudinal, abaterile maxime admise la cotele imbracaminte in axul benzii fata de
cotele din proiect sunt de  20 mm.
1.3.4. Denivelari.
Denivelarile admise ale suprafetei imbracamintii in sens transversal sau longitudinal masurate
subdreptarul de 3 m. lungime sunt de 5 mm.
 Distanta minima admisa intre doua din cele mai mari denivelari admise, masurate pe axa
longitudinala a benzii de beton este de 20 m.
Denivelarile admise intre doua benzi adiacente la rostul longitudinal de contact sunt de 2 mm. in
cazul drumurilor cu doua pante.
Declivitatile admise intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale sunt de 2 mm, la
rosturile de contractie ale imbracamintii.

CAP.2. IMBRACAMINTEA.
2.1.Clasa de beton rutier utilizat la realizarea imbracamintii va fi BcR3,0. Imbracamintea se va
realiza intr-un singur strat de rezistenta..
2.2. Numarul maxim admis de dale fisurate reparate conform prevederilor de la 6.1. raportat la al
dalelor executate, evaluat inainte de darea in exploatare a imbracamintii, este de:
- 1% la autostrazi, piste, cai de rulare si platforme aeroportuare, drumuri de clasa tehnica I …
III, strazi de categoria I … III si drumuri de exploatare de categoria I
- 2% la drumuri de clasa tehnica IV si V, strazi de categoria IV, drumuri de exploatare de
categoria II si III, platforme industriale, de parcare si portuare, locuri de stationare si alei
carosabile.

CAP.3. COMPOZITIA BETONULUI.

3.1 Compozitia betonului, stabilita de un laborator de specialitate pe baza de incercari
preliminare trebuie sa asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului rutier in stare proaspata
si intarita, conform prevederil;or din prezentul standard.
3.2. Imbracamintile ce se executa intr-un singur strat se realizeaza cu agregate 0-25 mm. sau
cu agregate 0-40 mm.
3.3. Betonul de rezistenta al imbracamintilor de beton de ciment pentru drumuri si strazi cu
trafic greu, mediu sau usor si piste aeroportuare interne, se realizeaza cu nisip natural de rau si pietris,
STAS 662 sau piatra sparta (split), STAS 667
3.4. In cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralargirilor in curbe, se poate
folosi beton rutier fluidifiat cu FLUBET, conform reglementarilor legale in vigoare.
3.5. Compozitia betoanelor rutiere puse in opera cu ajutorul utilajelor cu cofraje fixe (longrine
metalice), conform tabelului 1.

Tabel 1
Material Clasa betonului rutier
BcR 3,0 - BcR BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
3,5
Ciment CD 40 sau P45, Kg/m3 - - 330 … 350 350 … 370
Ciment P 40, Kg./m3 310 … 330 330 … 350 350 … 370 -
0,45 pentru betoane cu granulozitate continua
Raport apa/ciment max. 0,47 pentru betoane cu granulozitate discontinua
0,52 pentru betoane cu adaos de cenusa
0,25 … 0,30 pentru betoane cu granulozitate continua
Aditiv 0,30 … 0,35 pentru beton cu granulozitate discontinua si agregate
DISAN A, naturale concasate
% din masa 0,35 … 0,40 pentru betoane cu granulozitate discontinua si agregate
cimentului naturale de balastiera
0,15 pentru beton fluidificat
Nota: Cantitatile prevazute pentru dozajele de ciment, nu contin pierderile.

3.6. Caracteristicile betonului proaspat trebuie sa fie conform tabelului 2.

Tabel 2
Metoda de incercare
Caracteristica betonului Valoarea
conform:
Lucrabilitatea:
Prin metoda tasarii, cm. max. 3 STAS 1759
Prin metoda gradului de compactare 1,15 … 1,35 STAS1759
Densitate aparenta, Kg/m3 2400 40 STAS 1759
Continutul de aer oclus 3,5  0,5 -

3.7. Caracteristicile betonului rutier intarit trebuie sa fie conform tabelului 3.

Tabel 3
Caracteristica betonului Clasa betonului rutier
BcR 3,0 - BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
BcR 3,5
Rezistenta caracteristica la incovoiere
(Rkinc) determinata la 28 zile pe prisme
3,5 4,0 4,5 5,0
150 x 150 x 600 mm. conform
prescriptiilor tehnice in vigoare MPa
Rezistenta medie la compresiune (R c)
determinata la 28 zile pe cuburi cu latura
de 141 mm. fragmente de prisme cu
30 35 40 45
latura sectiunii de 150 mm. conf. STAS
1275 sau carote conf. prescriptiilor
tehnice in vigoare, MPa
Gradul de gelivitate al betonului,
G100 G100 G100 G100
determinat conform STAS 3518

Note:
1. In cazul determinarii rezistentei la incovoiere conform STAS 1275 pe prisme de 100 mm.  100 mm.  550 mm.
rezistenta caracteristica la incovoiere va trebui sa aiba cel putin valorile indicate in tabelul 1.
2. Valorile rezistentei la compresiune determinate pe fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm. sau pe carote,
sunt informative.

CAP.4. MATERIALE.

Materialele de baza destinate realizarii imbracamintilor rutiere de beton de ciment trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor dupa care acestea se produc si anume:Tabel 4
- nisip natural 0-4 STAS 662
- cribluri, sort 8-16; 16-25 STAS 667
- piatra sparta, sort 25-40 STAS 667
- pietris sort 8-16;16-31; 16-40 STAS 662
- ciment CD 40 -
- ciment P45 -
- ciment P 40 -
- otel beton STAS 438/1
- apa STAS 790
- bitum tip D 80 – 120 SR 754
- hartie Kraft ( 128 g/mp. STAS 3789
- folie polietilena (grosime 0,06 mm.) STAS 8171
- filer -
- DISAN A SR 3832/5
- emulsie butuminoasa cationica cu rupere rapida STAS 8877
 - fluid de protectie P45 STAS 12093
- polisol Conf. reglementarilor in vigoare
- DANUVAL tip I cu insertie textila, sort B Conf. reglementarilor in vigoare
- ASROBIT Conf. reglementarilor in vigoare
- FLUBET Conf. reglementarilor in vigoare
- cenusa de termocentrala STAS 8819

4.1. CIMENTUL

4.1.1. La prepararea betoanelor se va utiliza cimentul 142,5 R, conform SR 388/1995 care

trebuie sa corespunda conditiilor tehmce de calitate, conform prevederilor dir tabelul 5.

Tabel 5
CARACTERISTICI FIZICE STANDARDUL
Timpul initial de priza 60minute SR EN 196-1/2006
Expansiunea 10mm. SR EN 196-1/2006
Rezistenta mecanica la compresiune la
2 zile 20 N/mm SR EN 196-1/2006
28 zile 42,5 N/mm2 SR EN 196-1/2006
Pierdere la calcinare  5,0% SR EN 196-2/2006
Reziduu insolubil  5,0% SR EN 196-2/2006
Continut de sulfati SR EN 196-2/2006
(sub forma de S03) 4%
Continut decloruri  0,10% SR EN 196-2/2006

4.1.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

4.1.3. Daca antreprenonil propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar
sa se obtina aprobarea beneficiarului in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe
portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de diriginte.
4.1.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
4.1.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar),
manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de urnezeala si de impurificari cu corpuri straine (pamant,
carbune, substante organice, var hidraulic, cenusa de termocentrala, etc).
4.1.6. Depozitarea se va face in celule tip siloz, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei
impotriva conditiilor metereologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoasterea si controlul
acestuia.
4.1.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator
noului sortiment ce urmeaza a se depozita.
4.1.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50° C.
4.1.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data expedierii de catre
producator.
4.1.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 si 7 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate nurnai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
4.1.11. Controlul calitatii cimentului de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului 1.
4.1.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
 • intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica fumizoare;
• intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

4.2. AGREGATELE

4.2.1. Pentru prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate:
• nisip sort 0-4 si pietris sort 4-8
• agregate de cariera dublu concasate:
• criblura sorturile 8-16 si 16-25mm
4.2.2. Agregatele utilizate in diferitele straturi ale imbracamintilor sunt indicate in tabelul 6.
In caietui de sarcini speciale se va indica in mod expres natura agregatelor care se vor folosi.

Tabel 6
BETON DE CIMENT
Natura agregatului Sorturile agregatelor
INTR-UN SINGUR STRAT
Granulozitate agregat total
0-25 0-40
Nisip natural 0-4 X X X X X
Criblura 0-16 si 16-25 X X
Produse de balastiera concasate 8-16 si 16-25 si 25-40 X

4.2.3. Nisipul de concasaj se va utiliza numai pe baza de aviz al unui laborator care sa precizeze
proportiile de amestec cu nisipul natural.
4.2.4. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la apa, aer sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.2.5. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului
folosit. Ele nu trebuie sa contina silice microcristalina sau amorfa.
4.2.6. Caracteristicile mecanice ale agregatelor precum si continutui lor de impuritati trebuie sa
respecte prevederile din tabelul 7.

Tabel 7
CARACTERISTICI Conditii admisibile pentru agregate avand
Dmax <7 mm. Dmax >7 mm.
Agregate concasate
Nisip
(criblura)
1. Corpuri straine: resturi animale, vegetale,
Nu se admit Nu se admit
pacura
2. Pelicula de argila sau alt material aderent Nu se admit Nu se admit
3. Bucati de argila 0% 0%
4. Humus ( culoarea solutiei de NaOH) Incolora sau galbena Incolora sau galbena
5. Parti levigabile 0% 0%
6. Sulfati sau sulfuri Max. 1% 0%
7. Carbune Max 0,5% 0%
8. Mica Max. 1% 0%
9. Continutuil de fractiuni sub 0,07 mm. - -
- in sortul 0-8 Max. 1% -
- in sortul 10-25 - Max. 0,5%
- in sortul 25-40 - Max 0,3%
10.Echivalentul de nisip 85 -
11.Uzura cu masina Los Angeles - Criblura: 18
 Pietris concasat: 25
12.Rezistenta la inghet-dezghet
- coeficient de gelivitate - Max. 3%
- sensibilitate la inghet - Max. 2,5%
- Pierderea de masa - Max 10% (pietr. conc.)

4.2.7. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele avand Dmin de 7(8)mm, trebuie sa
fie caracterizate prin rapoartele din tabelul 8.

Tabel 8
Raportul dimensiunilor Conditii de admisibilitate
Produse de balastiera concasate Cribluri
a/b Min. 0,66 Min. 0,66
c/a Min. 0,33 Min. 0,33

4.2.8. Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
• sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;
• continutul de granule care trec, respectiv raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu
trebuie sa depaseasea 10%, cu conditia ca sortul necorespunzatr dimensiunilor sa reprezinte max.
15% din masa;
• dimensiunea maxima a granulelor care raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasea 1,5
Dmax.
4.2.9. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.2.10. In timpul transportului de la fumizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate,
separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere si impurificare.
4.2.11. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.9.

Tabel 9
Caracteristici Conditii de admisibilitate STAS pt. analize
Umiditate 1 3832/85
Reziduu poe sita de 0,25 mm. Max. 10% 227/2-86
Substante combustibile Max. 5% 3832-7/85
Suma oxizilor (SiO2, Al2O3,Fe2O3) Min. 70% 3832-2/85; 3832-3/85
Oxid de magneziu (MgO) Max 4% -
Trioxid de sulf (SO3) Min. 3% -
3832
3833
3834 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
• intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fumizor;
• intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
in laborator.

4.3. APA

4.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003.
Metodele de determinare sunt reglementate in SR EN 1008/2003.
 4.3.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si de fiecare data cand se observa ca se schimba
caracteristicile apei.
4.3.3. In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale
organice, uleiuri, argile, etc.

4.4. ADITIVII

4.4.1. La prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:

• obligatoriu, un aditiv de aer;

• aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii;
• in anumite cazuri, aditivi acceleratori sau intarzietori de priza.

Nota: Utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment.

4.4.2. Toti aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor rutiere vor fi aprobati de catre
beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentui stabilirii compozitiei betonului.
4.4.3. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
4.4.5. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate.
4.4.6. Ca aditiv mixt plastifiant-antrenor de aer se utilizeaza aditivul DISAN "A" care trebuie sa
indeplineasca conditiile telmice prevazute in STAS 8625-1970 si Caietul de Sarcini nr.4/1983 elaborat
de S.C.CELO-HART S.A. Zamesti.
• La prepararea betoanelor, aditivul DISAN "A" se foloseste sub forma de solutii avand o
concentratie de 20%.  1% substanta uscata in unitati de masa.
• Pentru prepararea solutiei de 20%  1% se dizolva 25 Kg aditiv in 100 litri de apa, obtinandu-
se 115 litri de solutie.
•Concentratia solutiei se verifica prin determinarea densitatii acesteia cu ajutorul unui
densimetru la temperatura solutiei de 200  50 C.
4.4.7. Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentratiei prin evaporarea apei. Pentru a se evita decantarea solutiei
de aditivi, mijioacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive de agitare.

4.5. ADAOSURI

4.5.1. La executarea straturilor de rezistenta pentru corijarea nisipurilor care sunt lipsite
de elemente fine se poate folosi adaosul de cenusa de centrala termoelectrica conf. prevederilor din
"Instructiuni tehnice de utilizare a cenuselor de centrala termoelectrica la prepararea betoanelor rutiere"
- CD147/1985.
Caracteristicile tehnice ale cenusei de centrala termoelectrica trebuie sa corespunda prevederilor din
STAS 8819/1-86 si din tabelul 5.
4.5.2. In cazul utilizarii cenusilor de termocentrala conditiile de aprovizionare si de stocaj
trebuie sa fie identice cu cele ale cimentului si in special in ceea ce priveste protectia contra riscurilor de
umectare.
4.5.3. Adaosurile de cenusa propuse de a fi folosite la prepararea betoanelor rutiere vor fi
aprobate de catre beneficiar in baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei
betonului.

4.6. ALTE MATERIALE

• Folie de polietilena (grosimea 0,035-0,01mm)

• Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida STAS 8877-72

• Fluid de protectie P45-conf. NII 7129-77 a Intreprinderii "Chimica'' Marasesti •Asrobit conf. STAS
12093/83.

CAP.5. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

4
5 5.1.Prepararea si transportul betonului
5.2. Prepararea betonului se face in instalatii de betoane cu amestecare fortata prevazute cu
sisteme automate sau semiautomate de dozare pentru toti componentii betonului.
Productivitatea practicata a statiei de betoane, trebuie sa fie cel putin egala cu ce a utilajului de
punere in opera a betonului spre a se evita stationarea acestuia.
5.1.2 Dozarea agregatelor, a cimentului si a cenusii de tercentrala se face gravimetric.
5.1.3. Dozarea apei si a solutiei de aditivi se face volumetric cu dozatoare automate sau cu
cantare.
5.1.4. La dozarea materialelor componente a betonului, se admit urmatoarele abateri:
 3% pentru fiecare sort in parte si  2% pentru intreaga cantitate;
 2% pentru ciment, apa si aditivi;
 3% pentru cenusa de termocentrala.
5.1.5. Durata minima de malaxare trebuie sa fie cel putin 60 s. de la introducerea ultimului
component.
5.1.6. Betonul preparat se transporta cu autobasculante cu bene etanse si curate, protejat de
conditiile atmosferice defavorabile (ploi, vant, arsita) care pot sa modifice caracteristicile sale.
5.1.7. Durata de transport a betonului se considera din momentul incarcarii autobasculantei si
afarsitul descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu poate depasi valorile din tabelul nr. 10, decat daca
se utilizeaza aditivi intarzietori, recomandati in acest scop de un laborator de specialitate.

Tabel 10
Temperatura amestecului de beton, 0C Durata maxima de transport, min.
15 < t  30 45
t  15 60

5.1.8. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la
completa finisare a suprafetei , nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului,
determinat conform STAS 1759.

NOTA: Nu se admite punerea in opera a betonului care prezinta inceput depriza

CAP.6. EXECUTIA IMBRACAMINTII

6.1. Betonul rutier se pune in opera pe platforma pregatita, intre longrine metalice asezate la
nivel pe benzi de mortar de ciment. Operatia se executa mecanizat, cu ajutorul repartizatoarelor si al
vibrofinisoarelor Imbracamintea se executa intr-un strat sau doua, conform prevederilor din proiect,
functie de utilajul care efectueaza compactarea prin vibrare a betonului si de grosimea acestuia.
Inainte de asternerea betonului, suprafata fundatiei de balast sau de piatra sparta se acopera cu un strat
de nisip de rau in grosime de 2 cm. dupa compactare. Pe suprafata nisipului se aseaza o foaie de hartie
rezistenta (Kraft) sau de polietilena. Asternerea stratului de nisip se face pe fundatia pregatita si
compactata corespunzator prevederilor STAS 6400.
6.2. Asternerea betonului se face numai cu repartizatoare mecanice cu exceptia unor suprafete
reduse la care folosirea acestora nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic (supralargiri in
curbe, curbe cu raze mici, declivitati peste posibilitatil de lucru ale utilajului de repartizare, platforme
sau locuri de stationare pe locuri mici sau izolate), la care asternerea se face manual.
6.3. Betonul se compacteaza cu ajutorul vibrofinisoarelor avand o frecventa de vibrare cuprinsa
intre 50 – 75 Hz, amplitudinea vibratiilor aproximativ 1 mm. si viteza de inaintare min. 0,6 m/min. Prin
doua treceri ale acestora pe fiecare strat sau printr-o singura trecere pe toata grosimea daca acestea sunt
completate cu un utilaj de pervibrare in adancime a betonului, cu exceptia lucrarilor aratate la pct. 6.2.
care pot fi compactate cu ajutorul placilor sau grinzilor vibratoare avand min. 3000 vibratii/min. si
amplitudinea de aproximativ 1 mm.
6.4. Finisarea suprafetelor se face cu ajutorul vibrofinisoarelor prevazute cu grinzi finisoare. In
cazul cand vibrifinisoarele nu au asemenea dispozitive, finisarea suprafetei se face cu ajutorul unui
rulou mecanicde 3-4 m. lungime, confectionat din teava  250 mm. avand masa de 150 – 200 Kg.
Suprafata finisata a betonului se striaza mecanic sau manual cu ustensile concepute in acest
scop, dupa terminarea finisarii.
6.5. Protejarea betonului proaspat turnat in imbracaminte se face in doua faze si anume:
a) in prima faza care se considera de la terminarea strierii betonului si pana la inceperea prizei
acestuia, protejarea se efectueaza cu acoperisuri de protectie fixe sau mobile.
b) in faza a doua, betonul se protejeaza prin aplicarea de pelicule de protectie (fluid de protectie
P 45, polisol sau alte produse chimice similare).
Note:
1. Protejarea imbracamintii impotriva evaporarii apei cat mai curand dupa terminarea finisarii si strierii conduce la
diminuarea considerabila a riscului de fisurare a dalelor.
2. Pe perioada de intarire pana la darea in circulatie a imbracamintii se iau masuri de impiedicare a autovehiculelor de a
circula pe suprafata acesteia.

6.6. Imbracamintile din beton de ciment se executa in intervalul de temperaturi atmosferice

+5 ... +350 C.
0

Nota: In mod exceptional, in intervalul 0 0 ... 50 C. lucrarile se pot executa numai cu avizul beneficiarului, cu luarea
masurilor speciale prescrise in ceea ce priveste prepararea, asternerea si protectia betoanelor conform prevederilor
documentelor tehnico-normative in vigoare.
Este interzisa executia imbracamintilor la temperaturi negative

6.7. Imbracamintile de ciment se pot da in circulatie pentru autovehicule, conform tab. 11.

Tabel 11
Temperatura medie a aerului
Termene orientative pentru
+5 +10 +15 +20 +25
darea in circulatie
Numar de zile
a) betoane cu ciment CD 40 sau cu adaosuri 25 19 16 14 12
(cenusa de termocentrala sau zgura de furnal)
b) betoane cu ciment P 45 sau P 40 18 15 13 11 10

6.8. La executarea supralargirilor in curbe, se folosexte numai beton de ciment rutier

6.9. Incadrarea imbracamintilor se realizeaza conform STAS 1598/1

CAP.7. EXECUTAREA ROSTURILOR.

7.1. Pentru a se evita aparitia fisurilor si a crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si

umiditate, tasarilor inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile se executa cu rosturi
longitudinale si transversale.
7.2. Rosturile longitudinale pot fi de:
- de contact (constructie);
- de dilatatie;
- de contractie.
7.2.1. Rosturile de contact se realizeaza intre benzile de beton pe toata grosimea imbracamintii
7.2.2. Rosturile de dilatatie se executa in cazul cand imbracamintea este mai lata de 100 m.
( cazul platformelor) la aproximativ jumatate din latime, in locul unui rost de contact.
7.2.3. Rosturile de contractie se executa in cazul cand banda de beton se toarna cu o latime mai
mare de 5 m. , realizandu-se pe axa acesteia
7.2.4. Toate rosturile longitudinale se executa in linie continua, neadmitandu-se franturi.
7.3. Rosturile transversale pot fi:
- de contact (constructie);
 - de dilatatie;
- de contractie.
7.3.1. Rosturile de contact se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii cand se
intrerupe turnarea betonului
7.3.2. Rosturile de dilatatie se executa perpendicular pe axa benzii de beton, pe toata latimea si
grosimea imbracamintii.
Rosturile de dilatatie se executa la distante de cca. 100 m. precum si in urmatoarele situatii:
- la capetele tablierelor sau placilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;
- la capetele curbelor avand raza sub 3,00 m. in punctul de tangenta;
- la punctele de schimbare a declivitatilor in punctul in care proiectul nu prevede racordari
convexe, STAS 863

7.3.3. Rosturile de contractie se executa la distante intre 4 – 6 m. perpendicular pe axa drumului,

in linie continua pe toata latimea imbracamintii sau cu o inclinare de 1/6 fata de axa acestuia.
7.4. Rosturile de contact se realizeaza prin aplicarea pe suprafata laterala a dalelor turnate
anterior a unei pelicule de bitum prin stropire cu emulsie bituminoasa.
7.4.1. La drumurile de clasa tehnica I si II strazile de categoria I si II, precum si la pistele si
platformele aeroportuare, partea superioara a rostului de contact, pe o adancime de 30 mm. Din
grosimea dalei, se taie ulterior pe o latime de 8 – 10 mm. Pentru a se permite o usoara introducere a
produsului de colmatare (vezi plansa nr. 3)
7.4.2. In lungul rosturilor de contact longitudinale, imbracamintea se armeaza cu ancore din otel
beton OB 37 cu diametrul de 10 mm. si 100 cm. lungime, asezate la jumatate din grosimea dalei la
distante de 1 m.(vezi plansa 3). Fac exceptie platformele cu panta transversala sub 2% unde armarea nu
este necesara.
7.5. Rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scanduri de lemn de brad (pastrata
in apa 24 ore inainte de utilizare) de 20 – 25 mm. grosime.
7.6. Rosturile de contractie se realizeaza pe adancmea de ¼ - 1/6 din grosimea dalei la
imbracamintile executate intr-un singur strat, cu ajutorul masinii de taiere echipata cu 2 discuri
diamantate concentrice alaturate de diametre diferite, sau cu un singur disc de 8 mm.
7.7. Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite, intr-un interval de timp
de 6 – 24 ore de la punerea in opera a betonului, conform tabelului 12.

Tabel 12
Temperatura aerului 0C
Tipul cimentului 5 ... 13 13 ... 22 22 ... 30
Intervalul de timp pana la taiere, h
P 45, P 40 12 ... 24 8 ... 12 6 ... 8
CD 40 18 ... 24 10 ... 18 8 ... 10
Nota: In cazul defectarii masinii de taiat rosturi sau a scaderii rapide a umuditatii relative a aerului, cu masina de rezerva se
va taia in primul rand fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru taierea celorlalte rosturi.

7.8. Golul rezultat la partea superioara a rosturilor se umple (colmateaza) pana la suprafata
imbracamintii cu un produs de colmatare astfel:
- in cazul rosturilor de contact longitudinale sau de dilatatie, umplerea golurilor se face cu
asrobit sau mastic bituminos;
- in cazul rosturilor de contact transversale sau de contractie, umplerea golurilor se face fie cu
produse prefabricate din neopren sau cauciuc si mastic bituminos, fie numai cu produse
prefabricate din neopren sau cauciuc fie numai cu mastic bituminos.
7.9. Masticul bituminos pentru colmatare are urmatoarea compozitie:
- bitum D80/120 30 – 35%
- DANUVAL tip I cu insertie textila sort B 10 – 8%
- filer 60 – 67%
 Nota: Alte produse de colmatare se pot folosi numai pe baza avizului unui institut de specialitate si cu acordul
beneficiarului. Se interzice colmatarea in exces a rosturilor.

CAP.8. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII.

8.1 Calitatea betoanelor

8.1.1. Controlul calitatii betoanelor si al materialelor componente se face in statiile de betoane,

conform STAS 1799, iar caracteristicile ce se verifica si frecventa verificarilor se face conform anexelor
A si B la SR 183-1
8.1.2. Interpretarea rezultatelor incercarilor efectuate pe betoanele de ciment rutiere se face in
conformitate cu prevederile tehnice in vigoare privind executarea imbracamintilor din beton de ciment.
8.1.3. Verificarea calitatii betonului din lucrare se efectueaza prin extragerea de carote din
imbracaminte.

8.2. Calitatea imbracamintii

8.2.1. Calitatea imbracamintii, apreciata prin calitatea betonului rutier pus in lucrare se considera
corespunzatoare daca:
- nu se constata vizual defecte de executie (goluri in suprafata sau laturile imbracamintii,
segregari, exfolieri, fisuri, crapaturi, etc.);
- calitatea betonului livrat este corespunzatoare din punct de vedere al rezistentelor la
incovoiere determinate pe epruvete prismatice si al rezistentelor la compresiune determinate
pe epruvete cubice, sau fragmente de prisme cu sectiunea de 150 mm. confectionate la statia
de betoane, precum si al rezistentelor la compresiune determinate pe carote;
- controlul prin metode nedistructive arata ca betonul are structura corespunzatoare.
8.2.2. Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii, se efectueaza in timpul executiei,
imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului, si la receptie, cu ajutorul dreptarului de 3 m. si al unei
pene.
8.2.2.1. In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de beton
sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, utilizandu-se dreptarul de 3 m. si o pana de 20 cm.
lungime si maximum 3 cm. latime, avand I inclinatie de 1:10 si gradatii
corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Pentru a citi denivelarea, se introduce pana
intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului, consemnandu-se nmai citirile care depasesc
denivelarile admisibile, prevazute la 1.4.
Frecventa masuratorilor este: la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m. la
receptie sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie.
8.2.2.2. In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profilelor aratate
in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre aceste profile. Masuratorile se fac in mod similar cu
cele prevazute la 8.2.2.1. pentru profilul in lung.
8.2.3. Verificarea pantei transversale, se face cu dreptarul prevazut la 8.2.2.1 cu bolobocul si cu
o pana gradata avand lungimea de 30 cm. grosimea de maximum 3 cm. si inaltimile la capete de 1,5 cm.
respectiv 9 cm.
8.2.4. Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal, se face cu ajutorul
unui aparat de nivel.
8.2.5. Verificarea grosimii imbracamintii de beton, se efectueaza prin masuratori directe la
marginile benzii de beton si pe carote extrase din imbracaminte.
8.2.6. Verificarea rugozitatii suprafetei imbracamintii se efectueaza prin metoda inaltimii de
nisip, conform STAS 8849.
8.2.7. Verificarea modului de realizare si colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si
crapaturilor, se efectueaza pe baza de observatii vizuale obtinute prin parcurgerea pe jos in prima
perioada a zilei si de preferat pe vreme racoroasa a sectorului de imbracaminte executat.
Nota: In cazul in care de aparatul Viagraf, pentru determinarea planeitatii drumului in profil longitudinal, verificarea si
interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat conform reglementarilor tehnice in vigoare.

8.3. Rezultatele verificarilor

8.3.1. Rezultatele verificarilor, se consemneaza in evidentele de control ale santierelor si fac

parte integranta din cartea constructiei.
8.3.2. Beneficiarul prin reprezentantii sai ofociali, are obligatia de a verifica periodic datele
inscrise in documentele de atestare a calitatii materialelor (buletine de incercari, analize de laborator,
certificate de calitate emise de furnizori, etc.).

CAP.9. PRESCRIPTII SPECIALE.

9.1. Defectiunile aparute la suprafata imbracamintii, trebuiesc reparate inainte de darea in

exploatare a acesteia Modul de reparare se stabileste de comun acord cu beneficiarul si proiectantul si se
efectueaza conform documentelor tehnico-normative in vigoare.
9.2. Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se exclud de
la tratamentul cu clorura de sodiu (sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea
lunecusulu, timp de 5 ani de la data executiei acestora.

CAP.10. RECEPTIA LUCRARILOR.

10.1. Receptia imbracamintilor de beton se efectueaz in 3 etape: pe faza, preliminara si finala.

10.2. Receptia pe faza se face in timpul si dupa pregatirea platformei. Rezultatul acestor receptii
se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
10.3. Receptia preliminara se efectueaz atunci cand toate lucrarile prezentate in documentatie
sunt complet terminate si la cel putin o luna de la darea in circulatie.
10.4. Receptia finala se efectueaza dupa expirarea perioadei de garantie, in conformitate cu
dispozitiile legale in vigoare privind receptionarea lucrarilor de constructii si in conditiile respectarii
prevederilor SR 183-1