GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a

stratului de baza executat la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale
si bitum neparafinos.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice si la constructia drumurilor de exploatare..

1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza

executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2 .DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1.Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt caracterizate in functie de

granulozitatea agregatelor din care sunt preparate ,astfel:

tip AB1 -mixturi asfaltice cu agregate mijlocii

tip AB2 -mixturi asfaltice cu agregate mari

2.2 Alegerea tipului de mixtura se face la proiectarea sistemului rutier,in

functie de clasa tehnica a drumului ( conform tabelului 1) si de resursele de materiale.

2.3 Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe
un suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

Tabelul 1

Nr. Tipul mixturii Simbol Clasa tehnica Tipul agregatelor

crt. asfaltice a drumului naturale peste 3,15 mm
1 Anrobat bituminos AB2 I-V I Cribluri
cu agregate mari II Min.35%cribluri
si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat
2 Anrobat bituminos AB1 II - V II Min.35%cribluri
cu agregate mijlocii si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat

1
 ART.3. PREVEDERI GENERALE

3.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet
de sarcini.

3.2 . Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii
prezentului Caiet de Sarcini.

3.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a

straturilor de baza, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de

specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

CAP.I. MATERIALE

ART.4 .AGREGATE NATURALE

4.1. Agregatele naturale prelucrate si neprelucrate care intra in alcatuirea

mixturilor asfaltice destinate straturilor de baza, sunt urmatoarele:

- agregate naturale de cariera, conform SR 667:

( serie noua de site conf. SR EN 933-2)
 cribluri sort 4-8; 8-16; 16-25;
 nisip de concasare sort 0-4;
 savura sort 0-8;
- agregate naturale de balastiera, conform STAS 662:
 pietris sort 7-31 sau 7-16 si 16-31;
 nisip natural sort 0-3; 3-7 sau 0-7;
- nisip si pietris, sorturi 0-3; 0-7; 3-7; 7-16; 16-25 sau 16-31rezultate din
concasarea agregatelor de rau, cu caracteristici corespunzatoare nisipului
de concasare, respectiv criblurilor prevazute de SR 667.

Obs: Setul de site si ciururi din vechiul standard sunt valabile in paralel cu seria noua
de site SR EN 933-2 pentru o perioada de 2 ani.

4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri

prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori
pentru evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.

4.3 In cazuri justificate tehnic si economic se pot utiliza si produse de

balastiera sau cariera nesortate (balast,amestecuri de splituri sau savura,etc), care
trebuie sa se incadreze in limitele de granulozitate aratate in diagramele din
fig.1si 2, cu sau fara adaosuri complementare de corectie.

4.4. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

2
 4.5. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate
cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

4.6. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. FILER

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca

conditiile STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max 1%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu
filerul de calcar, continutul in filer de var stins poate fi de maxim 2 %.

5.2 Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui institut
de specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a
mediului.

5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in

silozuri cu incarcare pneumatica.

5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART.6 LIANTI .

6.1. Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se vor folosi
urmatoarele tipuri de bitum :

-bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda

-bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece

6.2.Tipul de bitum care se va utiliza se va preciza in caietul de sarcini special.

6.3 Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta –anexa la SR 174-1.

6.4 Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 2.

6.5 In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale,in cadrul

studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii acestuia.

6.6 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la prepararea

mixturii asfaltice trebuie sa fie de:

3
 - min.80% pentru agregate naturale de cariera, in cazul drumurilor de
clasa tehnica I si II ;
- min.75% pentru agregate naturale de balastiera, in cazul drumurilor
de clasa tehnica III si IV.

6.7 Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de

incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum), gura de
aerisire, pompe de recirculare.

6.8 Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere

rapida conform STAS 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.

6.9 Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice

verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu
sistem de incalzire.

CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER

Tabelul 2
NR Caracteristici UM Bitum Metode de determinare
crt D 60/80 D80/100
1 Penetratie la 250C 1/10 mm 60…80 80…100 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 SR 61
- 250C, min cm 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, C 250 250 STAS 5489
min.
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la
1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0.8 Instructiuni tehnice AND nr 535
- penetratia reziduala, min. % 50 47 Determinarea stabilitatii in strat
0 subtire a bitumului pentru
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9
drumuri
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 Incercarea TFOT
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 Instructiuni tehnice AND nr.536
Determinarea stabilitatii in strat
subtire a bitumului pentru
drumuri
Incercare RTFOT
- penetratia reziduala, min. % 50 47
0
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 STAS 10.969/3

4
 * metoda a) sau b) in functie de dotare
** agregate etalon = agregate Chileni sort 5-8

5
 ART 7 ALTE MATERIALE

7.1. Se pot utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport

7.2. Produsele de la pct.7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.

CAP. II. CONDITII TEHNICE

ART.8 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

8.1 Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin
calcul de dimensionare, in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

8.2 Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza este stabilita

conform STAS 6400, avand urmatoarele valori:

-5,0 cm,pentru mixturi asfaltice cu agregate mijlocii ( tip AB1)

-6,0 cm pentru mixturi asfaltice cu agregate mari.( tip AB2)

8.3 In grosimea stratului de baza stabilita prin calculul de dimensionare nu se

include si mixtura necesara pentru egalizarea stratului suport.

8.4 Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal asuprafetei

stratului de baza sunt aceleasi ca si ale imbracamintii sub care se executa,conform SR
174 .
8.5. Abaterile limita locale admise de la grosimea prevazuta in proiect pentru
fiecare strat in parte sunt de max.10%

8.6 Abaterile limita locale admise la latimea stratului sunt de  50 mm

8.7 Abaterile limita admise la cotele profilului longitudinal sunt de  20 mm,

cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

8.8 Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de  5 mm/m.

8.9 Denivelarile maxime admise in profil longitudinal sub dreptarul de 3,00 m

sunt de max 10 mm.

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

9.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se va

stabili pe baza unui studiu preliminar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi
comandat la un laborator autorizat.

6
 9.2. Formula de compozitie stabilita, sustinuta de rezultatele studiilor si
incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza
compozitiei granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a cinci formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi
de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura
asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete
cilindrice Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

9.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antrepenor, beneficiarul, daca nu

are obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

9.4. Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din
agregate naturale de cariera, din amestec de agregate naturale de cariera si de
balastiera sau numai din agregate naturale de balastiera, functie de clasa tehnica a
drumului, conform tabelului 3.

Tabelul 3
Clasa tehnica Agregate naturale utilizate
a drumului
I - Cribluri sort 4-8, 8-16, 16-25
(Autostrazi) - Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-3 sau 0-7 ( raport 1;1 cu nisipul
de concasare)
- Filer
II - Cribluri: min.35% ( recomandabil sort 16-25 sau 8-
16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4 ( raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-3 sau 0-7)
- Pietris sort 7-16, 16-25 sau 16-31 rezultat din
concasarea agregatelor de rau
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer
III - Pietris concasat sort 7-16 sau 16-31
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8
(raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-3 sau 0-7)
- Filer
IV-V - Pietris sort 16-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
- Nisip sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer

7
 NOTE:
1. In cazul drumurilor de clasa tehnica III, daca nisipul sort 0-3 si
3-7 rezulta din concasarea agregatelor naturale de rau, se poate
renunta la utilizarea nisipului de concasare sort 0-3 sau a savurii
sort 0-8.
2. In cazul drumurilor de clasa tehnica IV –V se poate utiliza si
balast
3. In cazul in care exista resurse locale avantajoase si cand
adoptarea acestei solutii s-s facut pe baza unor calcule tehnico-
economice, agregatele naturale de cariera sau pietrisurile
concasate se pot utiliza si la clasele tehnice de drum inferioare
fata de prevederile din tabelul 3.

9.5 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de

agregate sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4
Nr crt. Fractiuni de aggregate din Mixtura asfaltica tip:
amestecul total,
% de masa AB1 AB2
1 Filer si fractiuni din 4…14 3…12
nisipuri sub 0,1(0,09)mm ( 4…12) ( 2…10)
2 Filer si nisip, fractiunea
0,1…4 (0,09…3,15) mm Diferenta pana la 100 %
3 Agregate naturale cu 22…47 36…66
dimensiunea peste (30…55) (50…75)
4 (3,15) mm
4 Agregate naturale cu
dimensiunea peste Max.10 Max 10
25(31,5) mm

NOTA: Dozajul de filer conform STAS 539 trebuie sa fie de min.4 %

9.6. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in limitele

din tabelul 5 si fig.1si 2.
Tabelul 5
Nr. Specificatii Mixtura asfaltica tip:
crt. AB1 AB2
1 Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate de:
31,5 mm 100 100
25 mm 90…100 90…100
16 mm 80…100 71…100
8 mm 67…91 50…86
4 mm 53…78 34…63
1 mm 30…58 14…39
0,5 mm 20…47 9…32
0,25mm 10…34 5…25
0,1 mm 5…14 3…11
0,08mm 3…9 2…8

8
 2 Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate si
ciururi cu ochiuri cu rotunde de2:
31,5 mm 90…100 90…100
25mm 85…100 80…100
16mm 77…100 65…100
8 mm 64…88 45…80
3,15mm 45…70 25…50
0,63mm 22…52 10…35
0,20mm 6…30 4…22
0,09mm 4…12 2…10
3 Zona granulometrica a
amestecului de agregate Fig. 1 Fig.2
naturale
1)
: conform SR EN 933-2
2)
: prevederi valabile numai pentru perioada 2000 –2002
pana la dotarea laboratoarelor cu seturi conform SR EN 933-2

9.7. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator,

conform STAS 1338/1,2,3 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de
specialitate .
In tabelul 6 sunt specificate limitele recomandate pentru continutul de bitum in
functie de tipul mixturii asfaltice si de continutul de agregate concasate din acestea.
Se precizeaza ca limitele continutului de bitum sunt orientative.

Tabelul 6
Tipul agregatului Continutul de liant,%din masa mixturii asfaltice
natural din mixtura tip:
asfaltica
AB1 AB2
- agregate naturale 3,6…5,4 3,4…5.0
concasate
- agregate naturale de 3,5…5,0 3,3…4,8
balastiera neconcasate

9.8.Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul

prescris trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7.

9
 Tabelul 7
Elemente componente Abateri admise fata de dozaj, %
ale mixturii asfaltice
Continut de bitum ± 0,3
Fractiuni de agregate naturale:
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
4…8 (3,15…8) ±5
1…4 (0,63…3,15) ±4
0,5…1 (0,2…0,63) ±3
0,1…0,5 (0,09…0,2) ±2
0…0,1 (0…0,09) ± 1,5
Continut de agregate concasate: ± 10

ART.10.CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE

10.1.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe

corpuri de proba tip Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice
preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe
parcursul executiei lucrarilor, ( de la malaxor, de la asternere sau din stratul gata
executat), pentru verificarea calitatii mixturii.

10.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se

face conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 8.

Tabelul 8
Nr crt. Caracteristici Clasa Bitum tip Mixtura Tip
tehnica a
drumului AB1 AB2
1.Incercari pe epruvete Marshall

1.1 Stabilitatea I-III D60/80 5,0 5,5

Marshall la
600C, KN,min
IV-V 4,5 5,0
I-III D80/100 4,5 5,0
IV-V 4,0 4,5
1.2 Indice de I-III D60/80 1,5-4,0 1,5-3,5
curgere,mm IV-V 1,5-4,5 1,5-4,0
I-III D80/100 1,5-4,5 1,5-4,0
IV-V 1,5-4,5 1,5-4,5
1.3 Densitate I-V D60/80 2200 2200
aparenta,kg/m3, D80/100
min.
1.4 Absorbtie de I-V -“- 2…8 2…8
apa,% vol.

10
 2.Incercari pe epruvete cubice

2.1 Rezistenta la I-V D60/80 2,5 2,5

compresiune la D80/100
220C,N/mm2,min
2.2 Reducerea I-V D60/80 30 30
rezistentei dupa D80/100
28 zile pastrare
in apa,%,max.
2.3 Densitate I-V D60/80 2150 2150
aparenta,kg/m3, D80/100
min.
2.4 Absorbtie de I-V D60/80 2…10 2…10
apa,% vol. D80/100

10.3 Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltica

10.3.1. Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei

lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB
cu max. 90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective.

ART.11.CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT

11.1 Stratul de baza gata executat trebuie sa ateste caracteristicile

corespunzatoare prezentului caiet de sarcini atat din punct de vedere al
caracteristicilor fizico – mecanice cat si al gradului de compactare si uniformitatii
stratului.

11.2 Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.

Tabelul 9
Nr. Caracteristici Tipul mixturii
Crt.
AB1 AB2
3
1 Densitatea aparenta, kg/m , 2150 2150
min.
2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 2…10
3 Gradul de compactare, %,min. 96 96

11.3 Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 172-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul
de 3 m sunt de max.10 mm atunci cand stratul de baza se acopera imediat cu
imbracaminte bituminoasa si conform tabelului 10 atunci cand stratul de baza se da in
circulatie inainte de aplicarea imbracamintii bituminoase.

11
 Tabelul 10
Clasa tehnica a drumului Denivelarea admisibila, mm
I Max.3
II Max.4
III Max.5
IV-V Max.7

CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR

III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va

utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere
si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

ART. 13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice, va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute prin Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site sau ciururi care sa
asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control al dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Instalatiile sunt, de regula, in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de
predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare
gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si de malaxare fortata a
componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, dozarea agregatelor naturale se va
realiza in 2 etape, astfel:
- pe sorturi, la fiecare predozator, care va fi dotat cu un sistem de
extractie cu viteze variabile etalonat sau cu un dozator gravimetric
montat pe fiecare banda;
- global, cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de
alimentare a uscatorului.
In acelasi caz, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural
cu cantitatea de bitum introdusa in uscator – malaxor se va face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie sa fie dotata cu sisteme de
inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii
asfaltice.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de variatia densitatii
acestuia cu temperatura, astfel incat la 150…170 C, 1 kg de bitum rutier are un
volum de 1,09…1,1 litri.

12
 13.1 Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de
stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna
fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana
la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este de +/- 3 C

13.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in
silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa
permita dozarea filerului in tolerantele de +/- 1.5%
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin
pentru o zi de fabricatie.

13.3 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace
mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul
obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare
celor indicate prin Caietul de sarcini, temperaturi care ar putea conduce la arderea
liantului.

13.4 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de
alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea
dozajului prescris in tolerantele de +/- .03 %

13.5 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din
agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

13.6 Malaxarea
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor
capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este
inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

13.7 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la
maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

13
 ART. 14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE

14.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.

14.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va

constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in
limitele tolerantelor admise.

14.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc

defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou
reglajul, dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

14.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru

imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul
cat dureaza operatiunile pentru obtiner.ea autorizatiei de punere in
exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

15.1 Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este urmatorul:

- reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari, astfel incat curba

granulometrica a amestecului de agregate naturale sa corespunda
celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 7.
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator- malaxor),
unde are loc uscarea si incalzirea acestora;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi
(in cazul instalatiilor in flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se
amesteca cu filerul rece, dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor,
respectiv in uscator –malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii asfaltice si evacuarea in
buncarul de stocare.

15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor

asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale) si vor fi
cele aratate in Tabelul 11, cu observatia ca temperaturile din partea superioara a
intervalului se aplica la executia imbracamintilor bituminoase in zone climatice reci.

14
 Tabelul 11
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la
iesirea din malaxor
Temperatura (oC)
D60/80 170 … 190 155 … 165 165 … 175
D80/100 165 … 185 150 … 160 160 … 170

15.3 Este interzisa incalzirea agregatelor si a bitumului peste valorile din

tabelul 11, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic.

ART. 16 CONTROLUL FABRICATIEI

16.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice

sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a
caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale),
este cea indicata in tabelul 12.

FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE

Tabelul 12
FAZA NATURA CONTROLULUI FELUL *) FRECVENTA CONTROLULUI
DE SAU A INCERCARII CONTROLULUI SAU A INCERCARII
EXECUTIE A B C
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei
Incadrarea agergatelor in X X --- La inceperea campaniei sau ori
zona granulometrica de cate ori se schimba agregatele
Starea de curatenie a X X ---
agregatului
Temperatura bitumului la --- X --- Permanent
introducerea in malaxor
Temperatura agregatului la --- X --- Permanent
iesirea din uscator
Functionarea dispozitivelor --- X --- La inceperea fiecarei zile de
de dozare si curatire lucru
FABRICATIE

Granulozitatea amestecului --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se

de agregate la iesirea din observa o calitate
malaxor inainte de necorespunzatoare a mixturii
adaugarea bitumului asfaltice
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei

15
 *) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie

16.2 Prevederile indicative din tabelul 12 nu exclud obligativitatea dotarii

centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.

CAP. III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 17 TRANSPORT

17.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metaice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte
de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
17.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este
determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de
punerea in opera de asa maniera incat sa nu existe intreruperi.
17.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va
fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile
atmosferice.

ART. 18 LUCRARI PREGATITOARE

18.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat.

Astfel se vor degaja acostamentele cu lama autogrederelor si se va matura cu peria
mecanica partea carosabila.
In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau
prezinta denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la
cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica
sau prin frezare.
Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in
vigoare si se vor rezolva problemele privind drenarea apelor.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se
vor amorsa cu emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu alt dispozitiv special, astfel incat sa se asigure
dozajele prescrise si sa se realizeze o pelicula uniforma de emulsie, respectiv de
bitum.( In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita trebuie sa
asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,3…0,5 kg/m2).
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei
bituminoase.

16
 ART. 19 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in

opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin
caietul de perscriptii speciale.

19.1 Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi

peste +10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu
aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie sau vant puternic si se reiau
numai dupa uscarea suportului.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile conform tabelului 13.

Tabelul 13
Tipul Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
liantului asfaltice la asternere compactare oC, min
o
C, min inceput sfarsit
D 60/80 155 150 110
D 80/100 150 145 105

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor
fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi
reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

19.2 Grosimea stratului de asternere

In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii

asfaltice se face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:
a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie conform pct.8.2.
b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut nu trebuie sa depaseasca 12 cm.

19.3 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe fiecare

strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul
unor intreruperi accidentale se va proceda conform indicatiilor din SR 172 –2
pct.2.4.6.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere
si pozitia rosturilor longitudinale.

17
 Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta
mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

19.4 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus
rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este
in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un
material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca
sub urma rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa
fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un
metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime
de banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum
exact inainte de realizarea benzii noi.

ART.20 COMPACTAREA

20.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special,

atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii
dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste
incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele
putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de
compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.

20.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel

putin 95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in
timpul studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa
aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul
punctelor de asternere.

18
 20.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata
incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de
suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele
in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre
cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea
imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

20.4 Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, conform

reglementarilor in vigoare, atelierul de compactare este alcatuit din:

A. Compactor cu pneuri de 160 kN si compactor cu rulouri netede de

120 kN sau
B. Compactor cu rulouri netede de 120 kN.

In tabelul 14 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de

compactare minim necesar.

Tabelul 14
ATELIER DE COMPACTARE
A B
Specificatii COMPACTOR CU COMPACTOR CU COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
Strat de baza 12 4 14

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre
aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

20.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu

trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

20.6 Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul

gurilor de scurgere sau a caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai
mici sau cu maiul.

20.7 Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar

corectandu-se dupa prima trecere a compactorului.

20.8 La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceiasi banda,
zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza, procedandu –se conform SR 174 –2.

19
20.9 La executia lucrarilor in mai multe straturi successive, asternerea si compactarea
se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte.In acest caz rosturile de lucru
transversale si longitudinale ale straturilor successive trebuie decalate cu min. 10 cm.
Se va urmari asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior
aplicandu-se la cel mult 24 de ore de la data executiei primului strat a carui suprafata
trebuie sa fie uscata si curata.In cazul in care cel de al doilea strat nu poate fi asternut
in termen de 24 ore, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si
amorsare conform pct. 18.1.

ART. 21 PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

21.1 Este recomandata aplicarea imbracamintii asfaltice peste stratul de baza

imediat dupa executia acestuia, in acelas sezon de lucru.In cazul in care acest lucru nu
este posibil si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii
bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos conform
STAS 599 sau a unor straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie
bituminoasa.

21.2 Alegerea solutiei de protejare a stratului de baza se face de catre

proiectant la intocmirea proiectului de executie, de comun accord cu beneficiarul si
constructorul lucrarii.

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 22 VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate
la CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de
laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal,
din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:

a) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)

b) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;

c) Pietris

20
  granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;
 continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
 parte levigabila STAS 4606, STAS 662.
- natura mineralogical STAS 4606,STAS 662;

d) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

e) Balast
- granulozitatea STAS 4606, STAS 662;
- echivalentul de nisip STAS 730, STAS 662;

f) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.

ART. 23 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A

MIXTURII ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a

mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 12, astfel:

23.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

23.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent

23.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;

23.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

21
 - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa
o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic.

ART.24 VERIFICAREA COMPACTARII

24.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in

permanenta :
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.

24.2 Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze

incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative ale rezultatelor
obtinute, fie inopinant, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de
autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare
densitatii de referinta prescrise, obtinuta in timpul studiului preliminar,experimental,
dirigintele impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare
initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , sunt
hotarate alte conditii.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultatele initiale, se va
considera ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si, in acest caz, va putea
fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive o
penalitate, fara ca durata acesteia sa poata depasi o saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau\ si a
personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

24.3 Verificarea gradului de compactare al stratului de baza

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor

pe tot parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau
in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete
formate din probe intacte (pe fiecare strat), prin determinarea densitatii aparente pe
placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta

22
a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de
compactare).
Gradul de compactare reprezinta raportul dintre densitatea aparenta a
mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall
pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.
Valorile gradului de compactare trebuie sa corespunda celor aratate in tabelul 9.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care
permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor ,
acestea se pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

ART. 25 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

(a) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa
fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

(b) Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt de
± 1,5 cm
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.

ART. 26 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu
prevederile STAS 6400.
Verificarea grosimii stratului de baza se face in functie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din stratul gata executat, iar
la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la
1 m de marginea imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate
omologate..

ART. 27 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR

FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI
GATA EXECUTAT

Verificarea se face fie:

- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de

20 kg pentru fiecare 200…400 tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul
mixturii, dar cel putin o proba pe zi;
pe mixturi asfaltice prelevate din stratul gata executat: o placa de minimum
40x40cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata sau carote .

23
 in situ, pe stratul gata executat, prin metode nedistructive omologate.
.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la
aproximativ 1 m de la marginea drumului, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile

stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune speciala.

Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre

laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
- deteminarea caracteristicilor mixturii asfaltice ( compozitie, caracteristici
fizico mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini al
lucrarii.

27.1 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice:

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform

STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa sunt prevazute in tabelul 15.

Tabelul 15
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
4…8 (3,15…8) ±5
1…4 (0,63…3,15) ±4
0,5…1 (0,2…0,63) ±3
0,1…0,5 (0,09…0,2) ±2
0…0,1 (0…0,09) ± 1,5

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul (0…0,3)%.

27.2 Verificarea punctului de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

Bitumul continut de mixtura asfaltica trebuie sa prezinte un punct de inmuiere

IB cu max.90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective.In cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin
clor ( ex. cloroform), care durifica bitumul, valoarea reala a punctului de inmuiere
se va obtine scazand cu 80C valoarea IB obtinuta.

24
 27.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe
epruvete Marshall si epruvete cubice.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda

conditiilor din SR 7970 , respectiv din tabelul 8 al prezentului caiet de sarcini

ART. 28 FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa

verificarilor va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 12
- la executie – in tabelul 17
Tabelul 16
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROL
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de asternere
X permanent
EXECUTAREA
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul exec.
compactare X lucrarilor apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin carotare X X 250 ml. de drum
CONTROLUL
PROFILELOR Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la sfarsit de
controlul cantitatii medii X X santier
asternute
Reglarea nivelmentului In fiecare punct indicat de
X
diriginte
Controlul denivelarilor In fiecare punct indicat de
X
diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 29 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

29.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in

conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie

29.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

25
 Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului
privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate
in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

ART. 30 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face

in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.

26
S.C.CONSILIER CONSTRUCT srl

Bucuresti

CAIET DE SARCINI

STRAT DE BAZA

DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE

LA CALD CU AGREGATE NATURALE SI BITUM
NEPARAFINOS

PENTRU

AUTOSTRADA BUCURESTI – CONSTANTA

TRONSON LEHLIU- DRAJNA

KM 55 + 700 – 97 + 300

- 2000 -

27
 CAIET DE SARCINI

STRAT DE BAZA

DIN
MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD
CU AGREGATE NATURALE SI BITUM NEPARAFINOS

CUPRINS

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
ART.3. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE

ART.4. AGREGATE NATURALE

ART.5. FILER
ART.6. LIANTI
ART.7. ALTE MATERIALE

CAP.II. CONDITII TEHNICE

ART 8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.10.COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.11.CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MIXTURII
ASFALTICE
ART.12. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE
GATA EXECUTATE.

CAP.III. EXECUTIA LUCRARILOR

CAP.III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART.13. ACCEPTAREA UTILAJULUI

ART.14. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.15. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.16. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
ART.17. CONTROLUL FABRICATIEI

28
 CAP.III.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART.18. TRANSPORT
ART.19. LUCRARI PREGATITOARE
ART.20. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
ART.21. COMPACTAREA
ART.22. REGLAREA PROFILELEOR
ART.23. TRATAREA SUPRAFETEI

CAP.IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART.24. VERIFICAREA MATERIALELOR

ART.25. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA
ART.26. VERIFICAREA COMPACTARII
ART.27. VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
ART.28. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
ART.29. VERIFICAREA RUGOZITATII
ART.30.VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR
GATA EXECUTATE
ART.31. FRECVENTA VERIFICARILOR

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.32. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

ART.33. RECEPTIA FINALA

Urmeaza varianta corectata din limba engleza cu capitolele din CS. Vol.II

29
 B. STRAT DE BAZA

12.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a stratului

de baza executat la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.

Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice

si la constructia drumurilor de exploatare..

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza

executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

12.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt caracterizate in functie de

granulozitatea agregatelor din care sunt preparate, astfel:

tip AB1 -mixturi asfaltice cu agregate mijlocii

tip AB2 -mixturi asfaltice cu agregate mari

Alegerea tipului de mixtura se face la proiectarea sistemului rutier,in functie

de clasa tehnica a drumului ( conform tabelului 12.1) si de resursele de materiale.

Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un

suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

Tabelul 12.1

Nr. Tipul mixturii Simbol Clasa tehnica Tipul agregatelor

crt. asfaltice a drumului naturale peste 3,15 mm
1 Anrobat bituminos AB2 I-V I Cribluri
cu agregate mari II Min.35%cribluri
si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat
2 Anrobat bituminos AB1 II - V II Min.35%cribluri
cu agregate mijlocii si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat

30
 12.3 MATERIALE

12.3.1. AGREGATE NATURALE

Agregatele naturale prelucrate si neprelucrate care intra in alcatuirea

mixturilor asfaltice destinate straturilor de baza, sunt urmatoarele:

- agregate naturale de cariera, conform SR EN 933-2 (serie noua de site) sau

serie veche conf. SR 667
 cribluri sort 4 -8; 8-16; 16-25;
 nisip de concasare sort 0-4;
 savura sort 0-8;
- agregate naturale de balastiera, conform STAS 662:
 pietris sort 7-31 sau 7-16 si 16-31;
 nisip natural sort 0-3; 3-7 sau 0-7;
- nisip si pietris, sorturi 0-3; 0-7; 3-7; 7-16; 16-25 sau 16-31rezultate din
concasarea agregatelor de rau, cu caracteristici corespunzatoare nisipului
de concasare, respectiv criblurilor prevazute de SR 667.

Obs: Setul de site si ciururi din vechiul standard sunt valabile in paralel cu seria noua
de site SR EN 933-2 pentru o perioada de 2 ani.

Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute

cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru
evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.

Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu

prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

12.3.2. FILER

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca conditiile

STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max 1%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu
filerul de calcar, continutul in filer de var stins poate fi de maxim 2 %.

31
 Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui institut de
specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a
mediului.

Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri

cu incarcare pneumatica.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

12.3.3 LIANTI .

Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se vor folosi

urmatoarele tipuri de bitum :

-bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda

-bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece

Tipul de bitum care se va utiliza se va preciza in caietul de sarcini special.

Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta –anexa la SR 174-1.

Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 12.2

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale,in cadrul

studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii acestuia.

Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la prepararea mixturii

asfaltice trebuie sa fie de:

- min.80% pentru agregate naturale de cariera, in cazul drumurilor de

clasa tehnica I si II ;
- min.75% pentru agregate naturale de balastiera, in cazul drumurilor
de clasa tehnica III si IV.

Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de

incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum), gura de
aerisire, pompe de recirculare.

Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere

rapida conform STAS 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.

Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice

verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu
sistem de incalzire.

32
 CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER
Tabelul 12. 2
NR Caracteristici UM Bitum Metode de determinare
crt D 60/80 D80/100
0
1 Penetratie la 25 C 1/10 mm 60…80 80…100 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 SR 61
- 250C, min cm 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, C 250 250 STAS 5489
min.
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la
1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0.8 Instructiuni tehnice AND nr 535
- penetratia reziduala, min. % 50 47 Determinarea stabilitatii in strat
0 subtire a bitumului pentru
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9
drumuri
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 Incercarea TFOT
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 Instructiuni tehnice AND nr.536
Determinarea stabilitatii in strat
subtire a bitumului pentru
drumuri
Incercare RTFOT
- penetratia reziduala, min. % 50 47
0
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 STAS 10.969/3
* metoda a) sau b) in functie de dotare
** agregate etalon = agregate Chileni sort 5-8

33
 12.3.4 ALTE MATERIALE

Se pot utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport

12.4 CONDITII TEHNICE

12.4.1 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin

calcul de dimensionare, in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza este stabilita conform

STAS 6400, avand urmatoarele valori:

- 5,0 cm,pentru mixturi asfaltice cu agregate mijlocii ( tip AB1)

- 6,0 cm pentru mixturi asfaltice cu agregate mari.( tip AB2)

In grosimea stratului de baza stabilita prin calculul de dimensionare nu se

include si mixtura necesara pentru egalizarea stratului suport.

Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei

stratului de baza sunt aceleasi ca si ale imbracamintii sub care se executa,conform
SR 174 .
Abaterile limita locale admise de la grosimea prevazuta in proiect pentru
fiecare strat in parte sunt de max.10%

Abaterile limita locale admise la latimea stratului sunt de  50 mm

Abaterile limita admise la cotele profilului longitudinal sunt de  20 mm, cu

conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de  5 mm/m.

Denivelarile maxime admise in profil longitudinal sub dreptarul de 3,00 m

sunt de max 10 mm.

12.4.2 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se va

stabili pe baza unui studiu preliminar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi

comandat la un laborator autorizat.

34
 Formula de compozitie stabilita, sustinuta de rezultatele studiilor si
incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza
compozitiei granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a cinci formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi
de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura
asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete
cilindrice Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

Dupa verificarea compozitiei propuse de antrepenor, beneficiarul, daca nu are

obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate
naturale de cariera, din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera sau
numai din agregate naturale de balastiera, functie de clasa tehnica a drumului,
conform tabelului 12.3.

Tabelul 12.3
Clasa tehnica Agregate naturale utilizate
a drumului
I - Cribluri sort 4-8, 8-16, 16-25
(Autostrazi) - Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-3 sau 0-7 ( raport 1;1 cu nisipul
de concasare)
- Filer
II - Cribluri: min.35% ( recomandabil sort 16-25 sau 8-
16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4 ( raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-3 sau 0-7)
- Pietris sort 7-16, 16-25 sau 16-31 rezultat din
concasarea agregatelor de rau
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer
III - Pietris concasat sort 7-16 sau 16-31
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8
(raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-3 sau 0-7)
- Filer
IV-V - Pietris sort 16-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
- Nisip sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer

35
 NOTE:
1.In cazul drumurilor de clasa tehnica III, daca nisipul sort 0-3 si 3-7
rezulta din concasarea agregatelor naturale de rau, se poate renunta la
utilizarea nisipului de concasare sort 0-3 sau a savurii sort 0-8.

2.In cazul drumurilor de clasa tehnica IV –V se poate utiliza si balast

3.In cazul in care exista resurse locale avantajoase si cand adoptarea

acestei solutii s-s facut pe baza unor calcule tehnico-economice, agregatele
naturale de cariera sau pietrisurile concasate se pot utiliza si la clasele
tehnice de drum inferioare fata de prevederile din tabelul 12.3.

Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de

agregate sunt prezentate in tabelul 12.4

Tabelul 12.4
Nr crt. Fractiuni de aggregate din Mixtura asfaltica tip:
amestecul total,
% de masa AB1 AB2
1 Filer si fractiuni din 4…14 3…12
nisipuri sub 0,1(0,09)mm ( 4…12) ( 2…10)
2 Filer si nisip, fractiunea
0,1…4 (0,09…3,15) mm Diferenta pana la 100 %
3 Agregate naturale cu 22…47 36…66
dimensiunea peste (30…55) (50…75)
4 (3,15) mm
4 Agregate naturale cu
dimensiunea peste Max.10 Max 10
25(31,5) mm

NOTA: Dozajul de filer conform STAS 539 trebuie sa fie de min.4 %

Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in limitele din

tabelul 12. 5 si fig.1 si 2.

Tabelul 12.5
Nr. Specificatii Mixtura asfaltica tip:
crt. AB1 AB2
1 Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate de:
31,5 mm 100 100
25 mm 90…100 90…100
16 mm 80…100 71…100
8 mm 67…91 50…86
4 mm 53…78 34…63
1 mm 30…58 14…39
0,5 mm 20…47 9…32
0,25mm 10…34 5…25
0,1 mm 5…14 3…11
0,08mm 3…9 2…8

36
 2 Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate si
ciururi cu ochiuri cu rotunde de2:
31,5 mm 90…100 90…100
25mm 85…100 80…100
16mm 77…100 65…100
8 mm 64…88 45…80
3,15mm 45…70 25…50
0,63mm 22…52 10…35
0,20mm 6…30 4…22
0,09mm 4…12 2…10
3 Zona granulometrica a
amestecului de agregate Fig. 1 Fig.2
naturale
1)
: conform SR EN 933-2
2)
: prevederi valabile numai pentru perioada 2000 –2002
pana la dotarea laboratoarelor cu seturi conform SR EN 933-2

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator,

conform STAS 1338/1,2,3 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de
specialitate .

In tabelul 12.6 sunt specificate limitele recomandate pentru continutul de

bitum in functie de tipul mixturii asfaltice si de continutul de agregate concasate din
acestea. Se precizeaza ca limitele continutului de bitum sunt orientative.

Tabelul 12.6
Tipul agregatului Continutul de liant,%din masa mixturii asfaltice
natural din mixtura tip:
asfaltica
AB1 AB2
- agregate naturale 3,6…5,4 3,4…5.0
concasate
- agregate naturale de 3,5…5,0 3,3…4,8
balastiera neconcasate

Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul

prescris trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 12.7.

37
 Tabelul 12.7
Elemente componente Abateri admise fata de dozaj, %
ale mixturii asfaltice
Continut de bitum ± 0,3
Fractiuni de agregate naturale:
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
4…8 (3,15…8) ±5
1…4 (0,63…3,15) ±4
0,5…1 (0,2…0,63) ±3
0,1…0,5 (0,09…0,2) ±2
0…0,1 (0…0,09) ± 1,5
Continut de agregate concasate: ± 10

12.4.3. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe

corpuri de proba tip Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice
preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe
parcursul executiei lucrarilor, ( de la malaxor, de la asternere sau din stratul gata
executat), pentru verificarea calitatii mixturii.

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face

conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se incadreze
in limitele din tabelul 12. 8.
Tabelul 12.8
Nr crt. Caracteristici Clasa Bitum tip Mixtura Tip
tehnica a
drumului AB1 AB2
1.Incercari pe epruvete Marshall

1.1 Stabilitatea I-III D60/80 5,0 5,5

Marshall la
600C, KN,min
IV-V 4,5 5,0
I-III D80/100 4,5 5,0
IV-V 4,0 4,5
1.2 Indice de I-III D60/80 1,5-4,0 1,5-3,5
curgere,mm IV-V 1,5-4,5 1,5-4,0
I-III D80/100 1,5-4,5 1,5-4,0
IV-V 1,5-4,5 1,5-4,5
1.3 Densitate I-V D60/80 2200 2200
aparenta,kg/m3, D80/100
min.
1.4 Absorbtie de I-V -“- 2…8 2…8
apa,% vol.

38
 2.Incercari pe epruvete cubice

2.1 Rezistenta la I-V D60/80 2,5 2,5

compresiune la D80/100
220C,N/mm2,min
2.2 Reducerea I-V D60/80 30 30
rezistentei dupa D80/100
28 zile pastrare
in apa,%,max.
2.3 Densitate I-V D60/80 2150 2150
aparenta,kg/m3, D80/100
min.
2.4 Absorbtie de I-V D60/80 2…10 2…10
apa,% vol. D80/100

Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica

Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei

lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB
cu max. 90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective.

12.4.4 CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT

Stratul de baza gata executat trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare

prezentului caiet de sarcini atat din punct de vedere al caracteristicilor fizico –
mecanice cat si al gradului de compactare si uniformitatii stratului.

Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 12.9.

Tabelul 12.9
Nr. Caracteristici Tipul mixturii
Crt.
AB1 AB2
3
1 Densitatea aparenta, kg/m , 2150 2150
min.
2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 2…10
3 Gradul de compactare, %,min. 96 96

Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 172-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul

de 3 m sunt de max.10 mm atunci cand stratul de baza se acopera imediat cu
imbracaminte bituminoasa si conform tabelului 12.10 atunci cand stratul de baza se da
in circulatie inainte de aplicarea imbracamintii bituminoase.

39
 Tabelul 12.10
Clasa tehnica a drumului Denivelarea admisibila, mm
I Max.3
II Max.4
III Max.5
IV-V Max.7

12.5 EXECUTIA LUCRARILOR

12.5.1 PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va

utiliza la realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere

si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice, va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute prin Caietul de sarcini.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site sau ciururi care sa

asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control al dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Instalatiile sunt, de regula, in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de

predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare
gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si de malaxare fortata a
componentilor.

In cazul instalatiilor in flux continuu, dozarea agregatelor naturale se va

realiza in doua etape, astfel:

- pe sorturi, la fiecare predozator, care va fi dotat cu un sistem de

extractie cu viteze variabile etalonat sau cu un dozator gravimetric
montat pe fiecare banda;
- global, cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de
alimentare a uscatorului.

In acelasi caz, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat

natural cu cantitatea de bitum introdusa in uscator – malaxor se va face automat, pe
computer.

40
 Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie sa fie dotata cu sisteme de
inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii
asfaltice.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de variatia densitatii
acestuia cu temperatura, astfel incat la 150…170 C, 1 kg de bitum rutier are un
volum de 1,09…1,1 litri.

Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna
fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana
la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.

Toleranta admisa privind temperatura liantului este de +/- 30 C

Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in

silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa
permita dozarea filerului in tolerantele de +/- 1.5%
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin
pentru o zi de fabricatie.

Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace

mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul
obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare

celor indicate prin Caietul de sarcini, temperaturi care ar putea conduce la arderea
liantului.

Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea
dozajului prescris in tolerantele de +/- 0,3 %

Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe

platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

41
 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este
inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la

maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea

temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :

- a debitului dozatoarelor pentru agregate;

- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata

ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele
tolerantelor admise.

Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc

defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul,
dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea

utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile
pentru obtiner.ea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este urmatorul:

- reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari, astfel incat curba

granulometrica a amestecului de agregate naturale sa corespunda
celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 7.
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator- malaxor),
unde are loc uscarea si incalzirea acestora;

42
 - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi
(in cazul instalatiilor in flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se
amesteca cu filerul rece, dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor,
respectiv in uscator –malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii asfaltice si evacuarea in
buncarul de stocare.

Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor

asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale) si vor fi
cele aratate in Tabelul 12.11, cu observatia ca temperaturile din partea superioara a
intervalului se aplica la executia imbracamintilor bituminoase in zone climatice reci.

Tabelul 12.11
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la
iesirea din malaxor
Temperatura (oC)
D60/80 170 … 190 155 … 165 165 … 175
D80/100 165 … 185 150 … 160 160 … 170

Este interzisa incalzirea agregatelor si a bitumului peste valorile din

tabelul 12.11, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic.

CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice

sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a
caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale),
este cea indicata in tabelul 12.12

FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE

Tabelul 12.12
FAZA NATURA CONTROLULUI FELUL *) FRECVENTA CONTROLULUI
DE SAU A INCERCARII CONTROLULUI SAU A INCERCARII
EXECUTIE A B C
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei
Incadrarea agergatelor in X X --- La inceperea campaniei sau ori
zona granulometrica de cate ori se schimba agregatele
FABRICATIE

Starea de curatenie a X X ---

agregatului
Temperatura bitumului la --- X --- Permanent
introducerea in malaxor
Temperatura agregatului la --- X --- Permanent
iesirea din uscator
Functionarea dispozitivelor --- X --- La inceperea fiecarei zile de
de dozare si curatire lucru

43
 Granulozitatea amestecului --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se
de agregate la iesirea din observa o calitate
malaxor inainte de necorespunzatoare a mixturii
adaugarea bitumului asfaltice
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei

*) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie

Prevederile indicative din tabelul 12.12 nu exclud obligativitatea dotarii

centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.

12.5.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

TRANSPORT

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metaice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte
de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se

amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de

debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera
de asa maniera incat sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi

intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile
atmosferice.

44
 LUCRARI PREGATITOARE

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat.

Astfel se vor degaja acostamentele cu lama autogrederelor si se va matura cu peria
mecanica partea carosabila.

In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau

prezinta denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la
cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica
sau prin frezare.

Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in

vigoare si se vor rezolva problemele privind drenarea apelor.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se

vor amorsa cu emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu alt dispozitiv special, astfel incat sa se asigure
dozajele prescrise si sa se realizeze o pelicula uniforma de emulsie, respectiv de
bitum.( In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita trebuie sa
asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,3…0,5 kg/m2).

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei

bituminoase.

ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in

opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin
caietul de prescriptii speciale.

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi

peste +10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu
aprobarea forului tutelar al Administratiei Drumului.

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie sau vant puternic si se reiau

numai dupa uscarea suportului.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul

liantului, temperaturile conform tabelului 12. 13.

45
 Tabelul 12.13
Tipul Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
liantului asfaltice la asternere compactare oC, min
o
C, min inceput sfarsit
D 60/80 155 150 110
D 80/100 150 145 105

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12. 13
vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi
reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere

In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii

asfaltice se face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:

a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie conform cap.12.4

b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut nu trebuie sa depaseasca 12 cm.

ASTERNEREA

Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe fiecare

strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul
unor intreruperi accidentale se va proceda conform indicatiilor din SR 172 –2
pct.2.4.6.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest

lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere
si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a

mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta

mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus

rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este
in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un
material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca
sub urma rotilor.

46
 Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa
fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un

metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime

de banda de circa 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum

exact inainte de realizarea benzii noi.

COMPACTAREA

In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de

compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari
de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand
cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de
compactitate pe loc pe care le va considera necesare.

Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :

- sarcina fiecarui utilaj;

- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin

95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul
studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o
compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul

punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa

se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor
respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele

in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre
cea mai ridicata.

47
 Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea
imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe

suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul

gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, conform reglementarilor in

vigoare, atelierul de compactare este alcatuit din:

A. Compactor cu pneuri de 160 kN si compactor cu rulouri netede de

120 kN sau
B. Compactor cu rulouri netede de 120 kN.

In tabelul 12.14 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.

Tabelul 12.14
ATELIER DE COMPACTARE
A B
Specificatii COMPACTOR CU COMPACTOR CU COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
Strat de baza 12 4 14

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre
aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu

trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul

gurilor de scurgere sau a caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai
mici sau cu maiul.

Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar

corectandu-se dupa prima trecere a compactorului.

La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceiasi banda,

zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza, procedandu –se conform SR 174 –2.

La executia lucrarilor in mai multe straturi successive, asternerea si

compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte.In acest caz rosturile
de lucru transversale si longitudinale ale straturilor successive trebuie decalate cu
min. 10 cm. Se va urmari asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul

48
superior aplicandu-se la cel mult 24 de ore de la data executiei primului strat a carui
suprafata trebuie sa fie uscata si curata.In cazul in care cel de al doilea strat nu poate
fi asternut in termen de 24 ore, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a
primului strat si amorsare conform pct. 12.5.2

PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

Este recomandata aplicarea imbracamintii asfaltice peste stratul de baza

imediat dupa executia acestuia, in acelas sezon de lucru.In cazul in care acest lucru nu
este posibil si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii
bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos conform
STAS 599 sau a unor straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie
bituminoasa.

Alegerea solutiei de protejare a stratului de baza se face de catre proiectant la

intocmirea proiectului de executie, de comun accord cu beneficiarul si constructorul
lucrarii.

12.6. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate
la cap.12.3 din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de

laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal,
din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:

a) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)

b) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;

c) Pietris
 granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;
 continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;

49
  parte levigabila STAS 4606, STAS 662.
- natura mineralogical STAS 4606,STAS 662;

d) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

e) Balast
- granulozitatea STAS 4606, STAS 662;
- echivalentul de nisip STAS 730, STAS 662;

f) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.

VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII

ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a

mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 12.12 astfel:

Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent

Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;

Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa
o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic.

50
 VERIFICAREA COMPACTARII

Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in

permanenta :
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa

opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze

incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative ale rezultatelor
obtinute, fie inopinant, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de
autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare

densitatii de referinta prescrise, obtinuta in timpul studiului preliminar,experimental,
dirigintele impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare
initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , sunt

hotarate alte conditii.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultatele initiale, se va

considera ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si, in acest caz, va putea
fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive o
penalitate, fara ca durata acesteia sa poata depasi o saptamana.

Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau\si

a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

Verificarea gradului de compactare al stratului de baza

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor

pe tot parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau
in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete

formate din probe intacte (pe fiecare strat), prin determinarea densitatii aparente pe
placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta

51
a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de
compactare).

Gradul de compactare reprezinta raportul dintre densitatea aparenta a

mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall
pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

Valorile gradului de compactare trebuie sa corespunda celor aratate in tabelul

12.9.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care

permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor ,
acestea se pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

a) Reglajul de suprafata
Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa
fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

b) Reglarea nivelmentului
Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt de
± 1,5 cm

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este

considerata convenabila.

VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu
prevederile STAS 6400.

Verificarea grosimii stratului de baza se face in functie de datele inscrise in

buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din stratul gata executat, iar
la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la
1 m de marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa cu ajutorul unui aparat

topografic de nivelment.

Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate

omologate.

52
 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO-
MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI GATA
EXECUTAT

Verificarea se face fie:

- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de
20 kg pentru fiecare 200…400 tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul
mixturii, dar cel putin o proba pe zi;
pe mixturi asfaltice prelevate din stratul gata executat: o placa de minimum
40x40cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata sau carote .
in situ, pe stratul gata executat, prin metode nedistructive omologate.
.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la
aproximativ 1 m de la marginea drumului, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile

stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune speciala.

Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre

laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

- masurarea grosimii stratului;

- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
- deteminarea caracteristicilor mixturii asfaltice ( compozitie, caracteristici
fizico mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini al
lucrarii.

Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice:

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform

STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa sunt prevazute in tabelul 12.15
Tabelul 12.15

Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %

25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
4…8 (3,15…8) ±5
1…4 (0,63…3,15) ±4
0,5…1 (0,2…0,63) ±3
0,1…0,5 (0,09…0,2) ±2
0…0,1 (0…0,09) ± 1,5

53
 Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul (0…0,3)%.

Verificarea punctului de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

Bitumul continut de mixtura asfaltica trebuie sa prezinte un punct de inmuiere

IB cu max.90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective.In cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin
clor ( ex. cloroform), care durifica bitumul, valoarea reala a punctului de inmuiere
se va obtine scazand cu 80C valoarea IB obtinuta.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete

Marshall si epruvete cubice.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda

conditiilor din SR 7970 , respectiv din tabelul 12. 8 al prezentului caiet de sarcini

FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa

verificarilor va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 12.12
- la executie – in tabelul 12.16
Tabelul 12.16
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROL
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de asternere
X permanent
EXECUTAREA
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul exec.
compactare X lucrarilor apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin carotare X X 250 ml. de drum
CONTROLUL
PROFILELOR Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la sfarsit de
controlul cantitatii medii X X santier
asternute
Reglarea nivelmentului In fiecare punct indicat de
X
diriginte
Controlul denivelarilor In fiecare punct indicat de
X
diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie

54
 12.7 RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate

cu HG nr 273/1994 in doua etape :

- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului

privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate
in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face

in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul Caiet de Sarcini.

55
S.C.CONSILIER CONSTRUCT srl

Bucuresti

CAIET DE SARCINI

STRAT DE BAZA

DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE

LA CALD CU AGREGATE NATURALE SI BITUM
NEPARAFINOS

PENTRU

AUTOSTRADA BUCURESTI – CONSTANTA

TRONSON LEHLIU- DRAJNA

56
 KM 55 + 700 – 97 + 300

- 2000 -

CAIET DE SARCINI

STRAT DE BAZA

DIN
MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD
CU AGREGATE NATURALE SI BITUM NEPARAFINOS

CUPRINS

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
ART.3. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE

ART.4. AGREGATE NATURALE

ART.5. FILER
ART.6. LIANTI
ART.7. ALTE MATERIALE

CAP.II. CONDITII TEHNICE

ART 8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.10.COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

57
 ART.11.CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MIXTURII
ASFALTICE
ART.12. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE
GATA EXECUTATE.

CAP.III. EXECUTIA LUCRARILOR

CAP.III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART.13. ACCEPTAREA UTILAJULUI

ART.14. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.15. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.16. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
ART.17. CONTROLUL FABRICATIEI

CAP.III.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART.18. TRANSPORT
ART.19. LUCRARI PREGATITOARE
ART.20. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
ART.21. COMPACTAREA
ART.22. REGLAREA PROFILELEOR
ART.23. TRATAREA SUPRAFETEI

CAP.IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART.24. VERIFICAREA MATERIALELOR

ART.25. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA
ART.26. VERIFICAREA COMPACTARII
ART.27. VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
ART.28. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
ART.29. VERIFICAREA RUGOZITATII
ART.30.VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR
GATA EXECUTATE
ART.31. FRECVENTA VERIFICARILOR

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.32. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

ART.33. RECEPTIA FINALA

58