STRAT DE BAZA DIN

MIXTURA ASFALTICA TIP AB2

Prezenta metodologie stabileşte condiţiile de calitate pentru strat de bază din mixtură asfaltică tip AB2,
executat conform prevederilor SR 7970/2001.

CONDIŢII TEHNICE
Tipuri de mixturi asfaltice
o În funcţie de granulozitatea agregatelor naturale din care sunt preparate, mixturile asfaltice pentru
stratul de bază prevăzute în prezentul standard sunt de următoarele tipuri:
 tip AB 1, cu agregate mijlocii (30 % ... 55% granule cu dimensiunea peste ø3,15 mm, respectiv 22
% ... 47% granule cu dimensiunea peste  4 mm);
 tip AB 2, cu agregate mari (50 % ... 75% granule cu di m ensi unea pest e ø3,15 m m , respect i v
37 % ... 66% granule cu dimensiunea peste 4 mm).
o Alegerea tipului de mixtură asfaltică se face la proiectarea lucrărilor, funcţie de clasa tehnică a drumului
sau categoria tehnică a străzii, conform tabelului 1, ţinându-se seama şi de resursele de agregate naturale, pe
baza unui calcul tehnico- economic.

Elemente geometrice
Grosimea totală a stratului de bază din mixturi asfaltice se stabileşte prin calcul de dimensionare a
sistemelor rutiere nerigide.
Grosimea minimă constructivă totală a stratului de bază din mixturi asfaltice ce se stabileşte conform STAS 6400,
având următoarele valori:
- min 5,0 cm, în cazul mixturii asfaltice tip AB 1;
- min 6,0 cm, în cazul mixturii asfaltice tip AB 2.
În grosimea stratului de bază din mixturi asfaltice stabilită prin calcul de dimensionare nu se include şi
mixtura asfaltică necesară pentru egalizarea stratului suport.
Lăţimea stratului de bază se stabileşte conform prevederilor STAS 2900 şi a altor reglementări
tehnice în vigoare. Panta în profil transversal şi eclivitatea în profil longitudinal a suprafeţei
stratului de bază din mixturi asfaltice sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţii bituminoase sun care se
execută, conform SR 174-1.
Abateri limită la elementele geometrice Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută
în proiect pentru fiecare strat în parte, pot fi de max. 10%.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării
prevederilor prezentului standard privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului pot fi cuprinse
in intervalul ±50 mm.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de ±5
mm/m la drumuri şi de ±2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt. De ±20 mm, cu condiţia respectării
pasului de proiectare adoptat.
Denivelările admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m
Materiale. Agregate naturale
A gr eg at el e na t u ra l e c ar e s e p ot ut i l i z a l a prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de bază sunt
următoarele:
- agregate naturale de carieră, conform SR 667, după cum urmează:
 criblură sort 4-8, 8-16 si 16-25;
 nisip de concasare sort 0-4;
 savura sort 0-8;
- agregate naturale de balastieră, prelucrate prin spălare şi sortare sau prin spălare, concasare şi sortare,
conform STAS 662, tabel 6, tabel 11 şi respectiv tabel 12, după cum urmează:
 nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7;
 pietriş sort 7-3 1 sau sortat pe sorturile 7-16 si 15-31;
 pietriş concasat sort 7-16 şi 16-31.
Notă: Se pot utiliza şi alte sorturi de criblură, cu respectarea reglementărilor tehnice in vigoare.
In cazul în care se asigură uniformitatea loturilor livrate se pot utili za si produse de balast ieră sau
carieră nesortate (balast, amestecuri de cribluri sau savura) care trebuie să se încadreze în limitele de
granulozitate din tabelul 4 si figurile 1 şi 2, cu sau fără adaosuri complementare de corecţie. în cazul
utilizării balastului conform STAS 662, pe lângă condiţiile de mai sus, acesta trebuie sa corespundă
următoarelor prescripţii:
 sort: 0-31;
 granulozitate: continuă;
 echivalent de nisip (pe fracţiunea 0-3): min. 80%
Fiecare tip şi sort de agregat natural trebuie depozitat separat in padocuri prevăzute cu platforme betonate
având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării
agregatelor.
Filerul
Filerul trebuie sa corespundă prevederilor STAS 539..
Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la exhaustorul
staţiei de asfalt, decât în c o n d i ţ i i l e î n c a r e a c e a s t a c o r e s p u n d e d i n p u n c t d e v e d e r e a l
conţinutului de argilă determinat prin metoda valoni ce albastru, conform SR 667 (max.2).
Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau î n sil ozuri cu î ncărca re
pneum at i că. Nu se adm it e fol osi rea filerului aglomerat.
Lianţi
Bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi D 80/100, conform SR 754 utilizat astfel:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatică rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1.
Adezivitatea bitumului faţă de agregatul natural utilizat la obţinerea mixturii asfaltice trebuie să fie de:
- min. 80% pentru agregatele naturale de carieră, în cazul drumurilor
de clasă tehnica I-II şi străzilor de categorie tehnică I-II;
- min.75% pent ru agregatel e nat ural e de balast ieră, în cazul drumurilor de clasă tehnica III-V şi
străzilor de categorie tehnică
III-IV. în cazul în care adezivitatea bitumului, determinata conform STAS 10969/3, se situează sub
valoarea minimă admisibilă,
este necesară aditivarea bitumului.
Emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă (pentru lucrările de amorsare a stratului suport) conform
STAS 8877 sau altor reglementări tehnice în vigoare.
Bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem dai încălzire, sistem de înregistrare a
temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare, etc. Diversele tipuri de bitum
trebuie depozitate separat.
Emulsia bituminoasă cationică se depozitează in rezervoare metalice verticale, curăţate în prealabil, prevăzute
cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire, în cazuri speciale, emulsia se poate
stoca şi în butoaie metalice curate.
Compoziţie şi caracteristici fizico-mecanice
Compoziţia mixturii asfaltice .
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Nota: Conţinutul de filer conform STAS 539 trebuie să fie de min. 4% Mixtura asfaltică tip AB 2 pentru stratul
de bază, pentru drumuri clasă tehnică IV-V se va realiza din agregate naturale de balastieră,
conform tabel 3:

Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsă pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, în
limitele din tabelul 4 şi figurile l si 2.

Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1233/1, STAS
1338/2 şi STAS 1338/3 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate autorizat, în
tabelul 5 sunt specificate limitele recomandate pentru conţinutul de bitum in funcţie de tipul mixturii
asfaltice şi de conţinutul de agregate concasate din acestea.
Abaterile admise la controlul compoziţiei mixturii asfaltice faţă de dozajul prescris trebuie să se încadreze în
limitele din tabelul 6.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de probă tip

Marshall şi pe epruvete, cubice confecţionate din mixturi asfaltic-preparate în laborator pentru
stabilirea dozajelor opti me şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau
de la aşternere precum şi din st ratului gata executat, pentru verificarea cali tăţi i mixt urii
asfaltice.
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face conform STAS
1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obţinute trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 7 din
SR 7970/2001.
Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltică
Bitumul conţinut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau
de la aşternere trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu max 9°C mai mare decât bitumul
iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de înmuiere IB se face
conform STAS 60, iar extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură se face conform
STAS 1338-2 cu aparatul Soxhlet sau cu centrifuga. In cazul utilizării la extracţie a solvenţilor organici ce
conţin clor (ex. cloroformul), care durifică bitumul, valoarea reală a punctului de înmuiere IB se va
obţine scăzând cu 8°C valoarea IB obţinută. Se urmăreşte separarea com pl et ă a fi l erul ui di n
sol uţi a de bi t um de l a ext racţ i e pri n centrifugare sau prin decantare timp de min. 24ore (în cazul
utilizării extractoarelor Soxhlet sau al centrifugelor care nu au sistem de separare a filerului).
Caracteristicile stratului gata executat
Compactarea stratului
Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare şi prin încercări de laborator pe
carote. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din
mixtura asfaltică respectivă.
Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat
sau prin măsurători "in situ" cu gamadensimetrul.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea
densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul
de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în l i m i t e l e din tabelul 7.
Uniformitatea suprafeţei
Uniformitatea suprafeţei stratului de bază se verifică cu dreptarul şi pana conform SR 174-2 sau cu alte
dispozitive adecvate.
Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3 m sunt de max. 10 mm.
PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE
Pregătirea stratului suport
Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remedia şi se reprofilează dacă este cazul, apoi se
curăţă şi se amorsează, în acest scop se procedează în felul următor:
- se veri fi că cotele strat ul ui suport conform proi ectului de execuţie;
- se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal
sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3m) sau prin frezare;
- se remediază toate defecţiunile existente, conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se rezolvă
problemele privind drenarea apelor;
- se curăţă temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor şi prin măturarea
mecanică a părţii carosabile, - se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu emulsie
bituminoasă. Amorsarea stratului suport se realizează mecanizat cu autoraspânditorul de emulsie sau cu un
dispozitiv special pentru asigurarea uniformităţii şi a dozajelor prescrise. În funcţie de
natura stratului suport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de
(0,3...0,5) kg bitum rezidual pe metru pătrat, răspândit în film continuu.
Suprafaţa stratului suport pe care se aplică stratul de bază trebuie să fie uscată.
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a stratului de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze, astfel:
- controlul calităţii materialelor;
- controlul procesului tehnologic de preparare si punere in operă a mixturii asfaltice;
- controlul calităţii stratului executat.
Controlul calităţii materialelor
L a e l a bo ra r e a d oz aj el or , m a t e ri al el e f ol osi t e l a e xe cu ţ i a stratului de bază din mixturi asfaltice se
verifică in conformitate cu prescripţiile din standardele de produs si cu condiţiile prevăzute la
2.3 din SR 7970/2001.
Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor si verificarea calităţii materialelor se face de către
laboratorul antreprenorului sau de către un alt laborator autorizat.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificările şi determinările minime care se execută pe şantier de către
laboratorul antreprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionat precum şi săptămânal din
depozitele de agregate naturale şi respectiv din tancul de depozitare a bitumului, constau în următoarele:
a) Bitum
- penetraţia la 25°C, STAS-42;
- punct de înmuiere IB, STAS 60;
- ductilitatea la 25°C, SR 61 (pentru drumuri de clasă tehnică categorie tehnică 1-11).
b) Cribluri
- granulozitate, STAS 730;
- coeficient de formă, STAS 730
- conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm, STAS 730;
- conţinut de argilă, SR 667
- natura mineralogică, STAS 6200/4.
c) Pietriş
- granulozitate, STAS 4606
- forma granulelor, STAS 730; STAS 4606;
- conţinut de fracţiuni sub 0,63 mm, STAS 730;
- parte levigabilă, STAS 4606;
- natura mineralogică, STAS 4606.
d) Nisip de concasare
- granulozitate, STAS 730;
- conţinut de corpuri străine, STAS 4606;
- coeficient de activitate, STAS 730.
e) Savura
- granulozitate, STAS 730;
- conţinut de corpuri străine, STAS 4606.
f) Nisip natural
- granulozitate, STAS 4606;
- conţinut de corpuri străine, STAS 4606;
- echivalent de nisip, STAS 730.
g) Balast
- granulozitate, STAS 4606;
- echivalent de nisip, STAS 730.
h) Filer
- fineţea, STAS 539;
- umiditate, STAS 533.
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de
lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale:
zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi;
- t e hn ol ogi a c e co m p ac t a r e ( at el i e r de co m p ac t a r e, num ăr d e treceri):zilnic;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic.
Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice
prestabilită, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de şantier al antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului
(aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă admise in tabelul 6 faţă de
reţeta prescrisă): zilnic şi ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturii asfaltice;
- introducerea conţinutului minim obligatoriu de materiale concasate, conform 2.1.2 şi 2.4.1.2 la începutul
fiecărei zile de lucru; compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi
conţinutul ce bitum) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere z i l n i c .
Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate ce laboratorul antreprenorului sau un
alt laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică : 1 probă/400 tone mixtură fabricată, dar
cei puţin una pe zi,
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 4 şi 5 şi să
corespundă dozajelor stabilite
prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele din tabelul 6;
- punctul de înmuiere IB, al bitumului extras din mixtura asfaltică, conform 2.4.3 din SR 7970/2001;
- caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice.
Controlul calităţii stratului bituminos după execuţie constă din:
Verificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de c o m p a c t a r e , c a r e s e p o a t e e f e c t u a
p r i n m e t o d e nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului după compactare cu
gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim (40 x 40) cm sau carote cilindrice
echivalente pentru fiecare 7000 mp de suprafaţă executată).
Carotele se prelevează in prezenţa delegatului executantului si diriginteului, la aproximativ 1 m de la
marginea
stratului, încheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese ast fel î ncât să reprezinte cât m ai
corect aspectul cal it at iv al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate, cu defecţiuni vizibile, stabilite de comisia de
recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.
Încercările se efectuează conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2 de către laboratorul, antreprenorului sau
de un alt laborator autorizat şi constau în:
- măsurarea grosimii stratului;
- determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă si a gradului de compactare, conform 2.5.1 din SR
7970/2001;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conţinute (compoziţie, caracteristicii fizico-mecanice, IB pe
bitum extras).
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, care se face conform STAS 6400 şi
SR 174-2

RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Recepţia stratului de bază din mixturi asfaltice se face conform STAS 6400 şi SR 174-2
După examinarea lucrărilor şi efectuare tuturor verificărilor prescrise în prezentul caiet de sarcini se
încheie proces verbal de fază
determinantă.
Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate vor fi remediate de antreprenor
pe cheltuiala sa în mod corespunzător şi la termene.