CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia straturilor rutiere
din agregate naturale stabilizate cu ciment şi condiţiile prevăzute în STAS 10473/1, care trebuie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a straturilor
executate.
1.2. Conform tabelului anexă la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment se folosesc la:
- execuţia straturilor superioare de fundaţie la:
 drumurile de clasa tehnică I…V cu îmbrăcăminţi bituminoase, care au strat de bază din mixturi
asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);
 drumurile de clasa tehnică III şi IV cu îmbrăcăminţi bituminoase, care au strat de bază din
piatră spartă împănată cu split bitumat;
 drumurile de clasa tehnică I…III cu îmbrăcăminţi din pavaje, care au strat de bază din agregate
naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);
 drumurile de clasa I…III cu îmbrăcăminţi din beton de ciment.
- execuţia straturilor de bază la:
 drumurile de clasa tehnică III…V cu îmbrăcăminţi bituminoase (fără strat de mixturi asfaltice);
 drumurile de clasa tehnică III şi IV cu îmbrăcăminţi din pavaj de pavele;
 drumurile de clasa tehnică I…IV cu îmbrăcăminţi bituminoase (fără strat de mixturi asfaltice)
şi de clasă tehnică I…III, cu îmbrăcăminţi din pavaje, care au fundaţiile alcătuite dintr-un strat
inferior de balast şi un strat superior din agregate naturale stabilizate.

1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi şi la:
- lărgirea fundaţiilor rutiere existente;
- amenajarea platformelor şi a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de staţionare şi de încadrare;
- consolidarea acostamentelor.

Art.2. Prevederi generale

2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta
prevederile din standardele şi normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează
şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespun-
zătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.4. antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificări suplimentare faţă de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.
 CAPITOLUL II
NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. Cimenturi
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care
trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
indicate în tabelul 1:
Tabel 1
CIMENTUL
Caracteristici fizice SR II/A – S 32,5 I 42,5 (P40)
II/A – S 32,5 CD-40
şi H II/A – S 32,5 SR 388
Priza determinată de pasta de ciment de consistenţă normală
- să nu înceapă mai devreme de: 1 oră 1 oră 1 oră 2 ore
- să nu se termina mai târziu de: 10 ore
Constanta de volum determinată pe:
- turte turtele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de umflare)
- mărirea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelier < 10
Rezistenţa mecanică la compresiune min la:
- 2 zile N/mmp -- -- 10 15
- 7 zile N/mmp 16 16 -- 25
-28 zile N/mmp 32,5 … 52,5 32,5 … 52,5 42,5 … 62,6 40
NOTĂ: Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor de priză.

Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective, vor fi declasate şi utilizate numai corespunzător noii clase.
Cimentul care se consideră că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
 ciment II/A – S 32,5 conform STAS 1500;
 ciment SR II/A – S 32,5 conform SR 3011;
 ciment H II/A – S 32,5 conform SR 3011;
 ciment I 42,5 (P 40) conform SR 388;
 ciment CD 40 conform STAS 10092.
3.2. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment.
3.3. Dacă Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obţine
aprobarea Inginerului în acest scop.
3.4. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să corespundă
prevederilor standardelor respective.
3.5. În timpul transportului de la fabrică la staţia de betoane (sau depozit intermediar), a
manipulării sau depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală şi de impurificări cu corpuri străine.
3.6. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de rezervă cât şi
pentru cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei împotriva alterărilor cauzate
de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura
recunoaşterea şi controlul acestuia.
3.7. În cursul execuţiei, când apare necesară schimbarea sortimenlului de ciment depozitat în
silozuri, acestea se vor goli complet şi se vor curăţa, prin instalaţia pneumarică şi se vor marca,
corespunzător noului sortiment de ciment ce urmează a se depozita.
3.8. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50oC .
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data expedierii de către
producător.
3.10. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după
verificarea stării de conservare şi a rezislenţelor mecanice de 2(7) zile.
3.11. Controlul calităţii cimenturilor pe şantier se face în conformitate cu prevederile tabelului
nr.6.
3.12. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica fumizoare;
- într-un registru (registru pentru ciment) rezultatele determinărilor efecruate în laborator.
 ArtA. Agregate
4.1. Conform STAS 10473/1, pentru execuţia strarurilor rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment se utilizează sorturile de agregate specificate în tabelul 2.
Tabel 2
Agregatele folosite
Domeniu de aplicare Dimensiunea
Natura agregatului
granulelor
Agregate de balastieră, conform SR 662
- tabel 4, nisip 0–4
- tabel 8, pietriş 8 – 16
- tabel 15, balast 0 - 16
Straturi de bază pentru: Agregate concasate, de balastieră, conform SR
1. structuri rutiere nerigide, 662 8 – 16
platforme, locuri de parcare - tabel 8, pietriş concasat 0 – 16
- tabel 15, balast concasat
Carieră, conform SR 667, tabelele 3 şi 6, 8 – 16
- piatră spartă (split) 0 – 16
- savură
Agregate de balastieră, conform SR 662
- tabel 4, nisip 0–4
- tabel 8, pietriş 8 – 25
- tabel 15, balast 0 - 25
Straturi de fundaţie pentru:
Agregate concasate, de balastieră, conform SR
structuri nerigide şi rigide,
2. 662 8 – 25
platforme, locuri de parcare,
- tabel 8, pietriş concasat 0 – 25
benzi de staţionare, acostamente
- tabel 15, balast concasat
Carieră, conform SR 667, tabelele 3 şi 6, 8 – 16 şi 16 - 25
- piatră spartă (split) 0 – 16
- savură

4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile în contact cu aerul, apa sau
la îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
4.3. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului
folosit la execuţia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la execuţia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie să
îndeplinească caracteristicile de calitate indicate în tabelele 3 şi 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi
constanta calităţii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la staţia de betoane se va face numai
după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.
4.6. În timpul transportului de la furnizor la staţia de betoane şi în timpul depozitării, agregatele
trebuie ferite de impurificări. La staţia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate,
separate pe sorturi şi păstrate în condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecuri
cu alte sortimente.
4.7. Controlul calităţii agregatelor de către executant se face în conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
4.8. Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- într- un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Tabel 3
NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment,
utilizate pentru execuţia fundaţiei structurilor rutiere nerigide sau
straturilor de bază (conform SR 662, pct. 2.3.2.1.)

Condiţii de admisibilitate
Caracteristici de calitate Clasa tenhică a drumului
I – II - III IV – V
SORT 0–4
GRANULOZITATE Continuă
COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE )Un) % min 8
ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 50 30
 Tabel 4
AGREGATE de balastieră sau agregate concasate de carieră sau balastieră, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

Domeniu de utilizare
Straturi de bază Straturi de fundaţie
Straturi de bază
pentru sisteme pentru sisteme
pentru sisteme
CARACTERISTICI DE CALITATE rutiere nerigide rutiere nerigide şi
rutiere nerigide
pt.clasele tehnice rigide, platforme, locuri
pt.clasele tehnice
IV – V şi pentru de parcare, benzi de staţionare,
I - III
platforme de parcare consolidare acostamente
Sort agreagte de balastieră / agregate concasate (mm) 0 - 16 0 - 16 0 – 25
Conţinut de fracţiuni 0 – 8 mm 50 … 75 50 … 80 50 … 80
Granulozitate CONTINUĂ, conform figurii
Coeficient neuniformitate (Un), min 8 8 8
Echivalentul de nisip (EN) % min (pe fracţiunea 0 – 4 30 30 30
mm)
Uzura cu maşina Los Angeles (LA), % max. 35 35 35
NOTA: Pe drumurile cu trafic foarte greu şi autostrăzi este indicat ca cel puţin 50% din agregate să fie concasate.

4.9. Granulozitatea, în toate cazurile, trebuie să fie continuă şi să se înscrie în limitele arătate în
tabelele 4 şi 5.
Tabel 5
Domeniul Limitele Treceri prin site şi ciururi, în % din masă
granulozităţii (mm) variaţiei 0,1 0,2 1 4 8 16 25

inferioară 6 8 18 35 51 90 --
0 - 16
superioară 11 17 34 59 75 100 --

inferioară 6 8 18 35 51 72 90
0 - 25
superioară 11 17 34 59 75 90 100

Zona granulometrică a agregatelor pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

 Art.5. Apă
5.1. Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate narurale şi ciment poate să provină din
reţeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS
790. Indiferent de sursă, la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei, de către un laborator de
specialitate.
5.2. În timpul utilizării pe şantier, se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii organice.
uleiuri, argile, etc.

Art.6. Aditivi
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea
unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obişnuit la prepararea betoanelor
de ciment.

Art.7. Materiale de protecţie

 Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877.
 Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.

Art.8. Controlul calităţii materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat

Materialele destinate preparării straturilor de bază şi de fundaţii din agregate naturale stabilizate
cu ciment sunt supuse la încercări preliminare şi la determinări pentru stabilitatea rcţetei, a căror natură
şi frecvenţă sunt date în tabelul nr.6.
Tabel 6
Materialul Acţiunea, procedeul de Frecvenţa minimă Metode de
verificare sau caracteristicile La aprovizionarea materialelor Înainte de utilizarea determinare
ce se verifică în depozit materialului conform
Examinarea datelor înscrise în
certificatul de calitate sau La fiecare lot aprovizionat -- --
certificatul de garanţie
Constanta de volum/stabilitate O determinare la fiecare lot --
aprovizionat, dar nu mai puţin
SR EN 196-3
Timpul de priză de o determinare la 100 to, pe --
o probă medie
Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile O probă la 100 to sau la --
fiecare siloz în care s-a SR EN 196-1
Rezistenţe mecanice la 2 8 zile --
Ciment depozitat lotul aprovizionat
Prelevarea de contra-probe care La fiecare lot aprovizionat
se păstrează minim 45 zile probele se iau împreună cu
-- --
(păstrate în cutii metalice sau delegatul Inginerului
pungi de polietilenă sigilate)
O determinare la fiecare lot
Starea de conservare numai
aprovizionat sau la fiecare
dacă s-a depăşit termenul de Două determinări pe
siloz în care s-a depozitat SR EN 196-6
depozitare sau au intervenit siloz (sus şi jos)
lotul aprovizionat
factori de alterare
(pe o probă medie)
Examinarea datelor înscrise în
certificatul de calitate sau La fiecare lot aprovizionat -- --
certificatul de garanţie
O probă la fiecare lot
STAS 730
Granulozitatea sorturilor aprovizionat --
STAS 4606
şi pentru fiecare sursă
O probă la fiecare lot
STAS 730
Echivalentul de nisip aprovizionat --
şi pentru fiecare sursă
Agregate O probă la fiecare lot
STAS 730
Coeficient de neuniformitate aprovizionat --
şi pentru fiecare sursă
O probă pe schimb şi
sort şi ori de câte ori
Umiditatea -- STAS 4606
se observă o schimbare
cauzată de condiţii meteo
O probă la fiecare lot
Rezistenţa la uzură cu maşina STAS 730
aprovizionat --
tip Los Angeles
şi pentru fiecare sort şi sursă
Examinarea datelor înscrise în
Aditivi La fiecare lot aprovizionat -- --
certificatul de calitate
O probă la începerea
Apă Compoziţia chimică -- lucrării pentru fiecare STAS 790
sursă
Emulsie Examinarea datelor înscrise în
La fiecare lot aprovizionat -- --
bituminoasă certificatul de calitate
 CAPITOLUL III
STABILIREA COMPOZIŢIEI AMESTECULUI
DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.9. Încercări preliminare

Stadiul compoziţiei amestecului de agregate naturale, ciment şi apă se va face de către un
laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina:
- curba granulometrică a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment şi aditiv;
- conţinutul de apă;
- densitatea în stare uscată de referinţă, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea testul preliminar va determina variaţiile admisibile ale compoziţiei, în vederea
adaptării acesteia la condiţiile de şantier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind
lucrabilitatea, omogenitatea şi caracteristicile cerute la punctul 10.2.

Art.l0. Compoziţia amestecului

10.1. Stabilitatea compoziţiei amestecului se va face:
- la intrarea în funcţie a staţiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
-ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţiei utilizate.
10.2. Compoziţia amestecului de ciment, apă şi, agregate naturale se va stabili numai prin
încercări de laborator atestat, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor arătate în tabelul 7.
10.3. În tabelul 8 se indică orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometriă a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tebelul 5.
Curba granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în
condiţiile compactării standard (încercarea Proctor modificat).
10.5. În ce priveşte conţinutul de apă, acesta trebuie să se situeze la nivelul umidităţii optime de
compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în starea uscată maximă du max. şi
umiditatea optimă Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de către
un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.
10.7. O importanţă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în
operă. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă şi permite punerea în operă a
amestecului şi comportarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere în operă care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între 2
şi 6 ore în funcţie de condiţiile de execuţie. Mărirea duratei peste două ore se poate obţine prin
utilizarea unui întârzietor de priză.
Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă şi ea va fi stabilită de
laborator în cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10 oC durata de punere în lucru este estimată
la dublul celei obţinute la 20oC iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru
40°C.
Încercarea se face pentru diferite temperaturi, şi se trasează diagrama timp de punere în operă -
temperatura.
Tabel 7
Denumirea stratului şi al lucrării
Strat de bază pentru sisteme rutiere Strat de fundaţie pentru sisteme rutiere rigide, nerigide,
Caracteristica
nerigide, platforme şi locuri de consolidarea benzilor de staţionare, a benzilor de
parcare încadrare şi a acostamentelor
Rezistenţa la compresiune N/mmp
Rc 7 zile 1,5 … 2,2 1,2 … 1,8
Rc 28 zile 2,2 … 5,0 1,8 … 3,0
Stabilitate la apă % max
- scăderea rezistenţei la compresiune Rci 20 25
- umflare volumică UI 2 5
- absorbţie de apă Ai 5 10
 Pierdere de masă % max
- saturare – uscare Psu 7 10
- îngheţ – dezgheţ Pid 7 10

Tabel 8
Agregatul Dozaj orientativ de ciment, în %
Denumirea stratului Natură Granulozitate din cantitatea de agregate naturale
(mm) Uscate
- balast 0-16
Strat de bază, platforme şi locuri de parcare 3…7
- agregate concasate 0-16
- nisip 0-4 6 … 10
Strat de fundaţie, consolidarea benzilor de staţionare,
- balast 0-25
a benzilor de încadrare şi a acostamentelor 4…6
- concasate 0-25

Dozajul de ciment va fi stabilit prin încercări preliminare astfel încât să se asigure rezistenţele
(caracteristicile) prevăzute în tabelul 7

CAPITOLUL IV
PREPARAREA AMESTECULUI
DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.11. Staţia de preparare

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment şi apă se poate efectua în centrale de
tip continuu de dozare şi malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
11.2. Distanţa maximă între staţia de preparare şi punctul de lucru, va corespunde unui timp de
transport al amestecului de agreagate naturale, ciment şi apă, de maxim 45 minute.
11.3. Staţia de preparare trebuie să dispună de:
a. depozite de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitaţii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de producţie a
staţiei;
c. instalaţie de preparare, cu rezervoare şi dozatoare în bună stare de funcţionare;
d. buncăre pentru descărcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat şi dotat corespunzător;
f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor şi mijloacelor de transport;
g. dotări privind protecţia muncii şi P.S.I.
11.4. Centralele de preparare trebuie să respecte unnătoarele caracteristici, privind precizia de
cântărire şi dozare:
- agregate ± 3%
- ciment şi apă ± 2%
- aditivi ± 5%
Toleranţele se exprimă în funcţie de greutatea fiecărui component şi trebuie să facă referire la
cantităţile teoretice conform calibrării.
11.5.. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a staţiei de preparare a amestecului lista
reglajelor care trebuie să fie efectuate la instalaţie pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.10,
comisia controlând dacă s-au făcut aceste reglări, în special:
- etalonarea cântarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- funcţionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere - închidere) la intro-
ducerea agregatelor, a cimentulm şi a apei în malaxorul instalaţiei de preparare;
- uzura paleţilor malaxoarelor.
Toate aceste verificări se vor face înainte de prepararea amestecului.

Art.12. Experimentarea preparării amestecului

12.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprcnorul este obligat să facă teste pe staţia de
preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele şantierului, dacă reţeta amestecului,
stabilită în laborator, permite atingerea caracteristici lor cerute prin caietul de sarcini.
Testele trebuie repetate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare privind:
 - umiditatea;
- omogcnitatea amestecului;
- rezistenţa la compresiune;
- timp optim de punere în operă.
Cu ocazia acestor verificări se va stabili şi durata minimă de malaxare care să asigure o bună
omogenitate a amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul testării, în
vederea verificării obţinerii caracteristici lor cerute, arătate la cap. II, art.10.

Art.13. Prepararea propriu-zisă a amestecului

13.1. Este interzisă prepararea amestecului în instalaţiile care nu asigură încadrarea în abaterile
prevăzute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a dispozitivelor de dozare, verificându-
le ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe săptămână.
13.2. Cantitatea de apă recesară amestecului se va corecta funcţie de umiditatea naturală a
agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare stabilită
în laborator, ţinându-se seama şi de pierderile de apă in timpui transportului de la staţia de preparare la
locul de purere în operă.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în reţeta stabilită
pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalaţiei de preparare
până la omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment şi apă se introduce în buncarul de stocare a
materialului, din care se descarcă în auto basculantă, astfel încât să se evite segregarea.

Art.14. Controlul calităţii amestecului preparat

14.1. Controlul calităţii amestecului preparat precum şi confecţionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare şi rezistenţa la
compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr.9.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea amestecului: -
- compoziţia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
 umidităţi: - la staţia de preparare;
- la locul de punere în operă;
 densitatea stratului compactat;
- confecţionarea epruvetelor de amestec caracteristici lor fizico-mecanice (rezistenţe la
densitate), care vor fi înserise în evidenţe.
Tabel 9
Nr. Frcvenţa minimă Metoda de
Acţiunea, procedeul de verificare sau
crt. La locul de punere determinare
caracteristici ce se verifică La staţia de betoane
în operă conform
1. Examinarea documentului de transport -- la fiecare transport --
2. Încercarea Proctor modificată pentru fiecare reţetă -- STAS 1913/13
Temperatura (la temperaturi ale aerului în intervalul la fiecare 2 ore pentru
3. la fiecare 2 ore --
0oC -5oC şi > 30oC fiecare instalaţie
1 determinare pe schimb,
4. Compoziţia granulometrică a amestecului dar cel puţin 1 determinare -- STAS 4606
la 500 mc
Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităţii de apă cel puţin o dată pe schimb -- STAS 1913/1
5. necesară asigurării umidităţii optime de compactare – Umiditatea şi la schimbări meteo care
amestecului pot modifica umiditatea
Verificarea caracteristicilor de compactare
a. umiditate de compactare -- două probe la 1500 mp STAS 1913/1
6.
b. densitatea stratului, gradul de compactare -- două probe la 1500 mp STAS 1913/15
c. Q/S -- zilnic --
Confecţionarea de epruvete pentru determinarea densităţii şi
a rezistenţelor la compresiune
7. -- STAS 10473/2
la 7 zile 2 serii a 3 epruvete
la 28 zile cilindrice la 1500 mp
 CAPITOLUL V
PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI
DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.15. Transportul amestecului

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de punere în operă cu
autobasculante (cu basculare pe spate) care circulă pe fundaţia de balast.
Pe timp de arşiţă şi ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita
modificarea umidităţii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depăşi 45 minute.
15.3. Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura funcţionarea
continuă a instalaţiei de malaxare şi a atelierului de punere în operă.

Art.16. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea execuţiei stratului de agregate natura le stabilizate cu ciment se va verifica
şi recepţiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, înainte de aşternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă
acesta este constituit din materiale drenante (dar orice băltire va fi eliminată).
Art.17. Experimentarea punerii în operă a amestecului
17.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să execute un tronson
experimental. Lungimea tronsonului de probă va fi de cel puţin 30 ml şi pe întreaga lăţime proiectată a
drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe şantier, în condiţii de execuţie curentă,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de
sarcini, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de punere în operă, stabilitatea parametrilor compactării
(grosimea de aşternere a amestecului, condiţiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară).
Toate datele vor fi supuse aprobări Bereficiarului.
17.2. Partea din tronsonul executat, considerată ca fiind cea mai bine realizată, va servi ca
sector de referinţă pentru execuţia lucrărilor pe întregul drum.

Art.18. Punerea în operă a amestecului

18.1. Aşternere şi nivelare
18.1.1. Aşternerea şi nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să se
realizeze următoarelor obiective:
- respectarea toleranţelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte;
- asigurarea grosimii prevăzută în proiect pentru fiecare strat, în oricare punct al
acestuia;
- obţinerea unei suprafaţări corespunzătoare.
18.1.2. Aşternerea şi nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarcă pe drum în cordoane şi apoi, cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale a lăţimii prevăzută în
proiect, în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată şi de natura lucrărilor (ranforsări sau sisteme
rutiere noi).
18.1.3. Aşternerea se face de regulă într-un singur strat.
În cazul fundaţiilor, prevăzute cu grosimi mai mari de 22 cm şi proiectate a fi realizate din două
sau mai multe straturi, aşternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maximă de aşternere se stabileşte de către Antreprenor, pe sectorul experimental, în
cadrul testelor de compactare.
18.1.4. O atenţie deosebită trebuie acordată la rosturile longitudinale de lucru.
Aşternerea celor două straturi adiacente care se execută în aceeaşi zi trebuie executate în
decurs de două ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de bază sau de fundaţie.
 Margirea stratului aşternut antenor trebuie să fie verticală. Tăierea şi îndepărtarea marginilor
interioare (către axul drumului şi/acolo unde trebuie executare straturi adiacente suplimentare) trebuie
făcute astfel încât să se asigure o compactare omogenă pe toată lăţimea părţii carosabile a drumului.

Rosturilc longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilenă sau cu un alt material
similar pentru evitarea pătrunderii corpurilor străine în rost.
18.1.5. La execuţia rosturilor transversale de lucru, pentru a obţine o margine verticală a
stratului, materialul excedentar trebuie tăiat şi îndepărtat.
18.1.6. Aşternerea şi nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din
proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafeţei de lucru, în cazul nivelării cu
autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele şi ghidajele pentru finisoarele cu palpatori
electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa
Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun
acord şi efectuate de un laborator de specialitate autorizat.
- Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de Inginer,
înainte de compactare.
- Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă
următoarele caracteristici:
 Cilindru Tandem cu roţi tamburi metalice, lişi vibratori cu o greutate proprie minimă de
10 t pe fiecare tambur;
 Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 t şi cu o presiune minimă în pneu
de 5 bari;
- Ateliere combinate (tambur metalic în faţă şi pneuri în spate), pot fi folosite numai cu aprobarea
Inginerului.
- Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de execuţie
aprobată de Inginer şi aceasta va fi respectată pe toată durata execuţiei lucrărilor.
18.2.2. În cazul execuţiei straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile
compactoarelor (în special în lungul bordunlor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de
vizitare, lărgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plăci vibratoare.
18.2.3. Calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime
realizate, care trebuie să corespundă valorilor arătate la pct.22.1.
18.2.4. În cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut,
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a
utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea de aşternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea
stratului şi gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul pus în
operă într-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate în mc şi "S" este suprafaţa cilindrată în
intervalul de timp dat, exprimată în mp.
Raportul Q/S este determinat experimental şi se va respecta cu stricteţe pe tot parcursul
execuţiei, în care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cu un dispozitiv care să
înregistreze datele pentru estimarea lui "S".
18.2.5. Obţinerea unei densităţi ridicate, impune ca, compactarea să fie terminată înainte
de a începe priza. Această condiţie poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a
unui întârzietor de priză, în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este
recomandat pentru a permite execuţia corectă a rosturilor longitudinale.
18.2.6. Marginile straturi lor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie
bine compactate, odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfe:
- compactorul (fără vibraţii) va circula iniţial cu circa 1/3 din lăţimea sa pe acostament şi 2/3 pe stratul
din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fără vibraţii) va trece numai pe stratul stabilizat în aşa fel încât să-l împingă sub
acostament, după care compactarea se continuă normal.
Dacă, compactarea acostamentelor se face înainte de aşternerea stratului din agregate naturale
stabilizate, se vor lua măsuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe întreaga suprafaţă a drumului.

18.3. Măsuri pentru condiţii meteorologice nefavorabile

18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod
excepţional, la temperaturi sub +5oC, dar numai peste 0oC şi cu exercitarea unui control
permanent şi deosebit de exigent din partea Antreprenorului şi a Inginerului.
18.3.2. Este interzisă utilizarea agregatelor naturale îngheţate.
18.3.3. Este interzisă aşternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu
zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra
frigului, şi se vor se evita distanţele mari de transport şi staţionările pe traseu.
18.3.5. După execuţia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafaţa acestuia se
protejează imediat, prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra
stratului turnat un strat de aer staţionar, neventilat, de 3 ... 6 cm grosime, cu o temperatură la
suprafaţă, de minimum +5oC, timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafaţa stratului din agregate naturale
stabilizate cu ciment va fi protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive.

Art.19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment

19.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafaţa stralului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejată cel puţin şapte zile (timp în care nu se circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5...3
cm grosime menţinut în stare umedă sau cu o peliculă de protecţie, care poate fi realizată cu:
- fluid de protecţie P45, STAS 12013;
- Polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare;
- emulsie bituminoasă cationică STAS 8877.
Pelicule de protecţie se vor realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi
umed.
19.2. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu, după protejarea
stratului de fundaţie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a
se asigura o legatură bună cu viitorul strat de bază, se va aşterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblură
sortul 16-25, urmată de o compactare uşoară cu compactor cu pneuri (care asigură o încastrare a
criblurii în stratul de fundaţie), operaţiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei.
19.3. Stratul de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere noi
prevăzute cu îmbrăcăminţi bituminoase şi al reabilitărilor de drumuri, se protejează conform
prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Stratul următor sau
Structura rutieră nouă Reabilitare drum
îmbrăcămintea prevăzută
Fără *) Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu
Strat bituminos ce se va executa după un Tratament de protecţie cu Tratament de protecţie cu
interval emulsie bituminoasă emulsie bituminoasă
mic de timp (15 zile)
Strat bituminos ce se va executa după un
interval Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu sau dublu
mai mare de timp
*) La drumuri cu trafic uşor şi foarte uşor şi la reabilitări de drumuri

19.4. Stratul de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere
rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, execuţia îmbrăcăminţii din beton de ciment
urmând să fie începută după o durată de minim 7 zile.
19.5. Când stratul de fundaţie trebuie să suporte un trafic de şantier important, tratamentul de
protecţie cu emulsie bituminoasă nu este suficient şi va trebui să se aplice un tratament superficial,
conform prevederilor din tabelul 10.
19.6. Execuţia stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de protecţie de
minim şapte zile de la execuţia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe
acest strat.
 19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste stratul de balast
stabilizat se va aşterne cel puţin primul strat al îmbrăcăminţii structurii rutiere proiectate.

Art.20. Controlul calităţii amcstecului de agregate naturale stabilizate cu ciment,

puse în operă
Controlul calităţii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va
face în conformitate cu prevederile tabelului 11.
Tabel 11
Metoda de
Determinarea, metoda de control şi/sau
Frecvenţa minimă determinare
caracteristicile ce se verifică
confrm
Determinarea rezistenţei la compresiune pe probe cilindrice
la 7 zile 3 probe cilindrice la 1500 mp
STAS 10473/2
la 28 zile 3 probe cilindrice la 1500 mp
1 carotă la 2500 mp de strat
Prelevarede carote pentru deteerminarea rezistenţei la compresiune (la cererea comisiei de recepţie sau a Normativ V 54
Beneficiarului)
Determinarea grosimiistratului - la fiecare 200 ml, în timpul execuţiei
--
- pe carote extrase
Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare minim două puncte la 1500 mp STAS 10473/2

CAPITOLUL VI
CONDIŢII TEHNICE.
REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.21. Elemente geometrice

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în
proiect. Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; + 20mm.
Verificarea grosimii stratului de fundaţie se efectuează prin măsurători directe, la marginile
benzilor executate, la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector prezentat recepţiei.
21.2. Lăţimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în
proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi: ±2 cm.
Verificarea lăţimii de execuţie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei prevăzută în
proiect.
Abaterile limită la pantă pot să difere cu ±0,4% faţă de valoarea pantei indicate în proiect şi se
măsoară la intervale de 25 m distanţă.
21.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

Art.22. Condiţii de compactare

22.1. Gradul de compactare al straturilor de bază şi de fundaţie din agregate naturale stabilizate
cu ciment, în funcţie de clasa tehnică a drumului, trebuie să fie de:
- min.l00% în cel puţin 95% din numărul punctelor de măsurare şi min.98% în cel mult
5% din punctele măsurate la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare pentru drumurile de
clasa tehnică II şi Ill;
- min.98% în cel puţin 95% din numărul punctelor de măsurare şi de min.95% în toate
punctele de măsurare pentru drumurile de clasa tehnică IV, V, platforme, locuri de parcare,
consolidări benzi de staţionare, benzi de încadrare şi acostamente.
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de
compactare) ale straturilor de bază şi de fundaţie se determină prin încercarea Proctor modificată
conform STAS 1913/13 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.
 Art.23. Caracteristicile suprafeţei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment
Verificarea denivelărilor suprafeţei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
a) În profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie, toleranţa
admisă la denivelări fiind de ±10 mm.
b) În profil transversal, veerificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect, toleranţa
admisă la denivelări fiind de ± 9 mm.

CAPITOLUL VII
RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art.24. Recepţia pe faza determinantă

Recepţia pe faza determinantă stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului
privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobal cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind
controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul
Construcţiilor volum 4/1996, arunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet
terminate şi toate verificările sunt efecluate în conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calităţile impuse de proiect şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul
execuţiei de către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal de recepţie pe fază" în registrul de lucrări
ascunse, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora şi
recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art.25. Recepţia preliminară. la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamenrului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate,
faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmit în timpul execuţiei
lucrărilor.

Art.26. Recepţia finală

Recepţia finală a straturilor de fundaţie şi de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment se
face odată cu recepţia finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a
comportării acesteia.
Recepţia finală se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
 ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional

Ordinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a
publicat în MO 397/24.08.2000
restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau
pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii

NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor

Ordin MI nr.775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de ăntreţinere, reparare şi
exploatare a drumurilor şi podurilor

REGLEMENTĂRI TEHNICE
C 54 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor

STANDARDE
SR EN 196-1 Metode de încercări ale cimenturilor.
Partea 1: Determinarea rezistenţelor mecanice
SR EN 196-3 + Metode de încercări ale cimenturilor.
SR EN 196-3/AC Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii

SR EN 196-6 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

SR 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate

SR 667 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare

STAS 10473/1 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământ stabilizate cu ciment. Condiţii tehnice generale
de calitate

STAS 10473/2 Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pământuri, stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.