Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- nu se cunoaste numarul de treceri zilnice al electrocarelor, iar viteza maxima de circulatie a acestora este de cca.
20 km/ora.
1.3. Pe baza datelor de la pct. 1.2., proiectul prevede executia pardoselii industriale (platformei), din beton armat
dispers BFM, avand urmatoarele caracteristici:
- clasa de rezistenta la compresiune a BFM = C30/37 (aproximativ B400);
- rezistenta la intindere din incovoiere a BFM, min. 4,8 N/mm2;
- executia pardoselii se va face in strat unic cu grosimea de 20 cm.
1.4. Utilizarea betonului armat dispers BFM, in executia pardoselii (platformei), are in vedere in principal
urmatoarele:
- aderenta dintre armatura dispersa dintre fibre metalice si beton, permite transmiterea unei parti din eforturile ce apar
in beton sub actiunea solicitarilor mecanice si a celor rezultate din contractii la armatura, asigurand o crestere a
rezistentei betonului la intindere si o mai buna repartitie a eforturilor in sectiunea betonului;
- armarea dispersa asigura o crestere importanta a rezistentei betonului la socuri mecanice (de ordinul 1,212-14 ori,
in functie de tipul fibrelor si procentul de armatura);
- prin aderenta armatura dispersa, matrice si cresterea rezistentelor betonului la intindere si soc mecanic, se asigura
un control mai bun al fisurarii betonului, etc.
1.5. Conditiile de mediu din hala si actiunile estimate ale acestora, asupra durabilitatii betonului din pardoseala, pe
baza evaluarilor efectuate impreuna cu proiectantul, sunt redate in tabelul 1.
Tabelul 1
Evaluarea conditiilor de mediu in hala
Nr.
crt.
Conditiile de mediu
1.
Hala neincalzita
2.
3.
4.
5.
Agresivitatea chimica
6.
moderata
1.6. Analiza datelor din tabelul 1, privind conditiile de mediu in hala, comparativ cu prevederile prescriptiilor tehnice in
vigoare, precum:
- SR EN 206-1-2002 Betonul, Partea I, Specificatii, performante, productie si conformitate;
- GP-075-2, Ghid pentru betoanele armate dispers, cu fibre metalice, aprobat de MTCT cu Ord. 603/2003, Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 576 bis/2003;
- DIN 1045/II.
Rezistenta la
compresiune,
N/mm
Tipul
cimentului
Timp
initial de
priza
- la zile - minute -
Stabilitatea
- mm -
Continutul
P.C.
%
in cloruri
%
28
I 42,5 N
10
42,5
60
10
0,10
I 42,5 R
20,0
42,5
60
10
0,10
II/A-S 42,5 N
10
42,5
60
10
0,10
II/A-S 42,5 R
20,0
42,5
60
10
0,10
2.2.4. Cimentul este livrat marilor santiere in vrac, fie in camioane cisterna, fie in vagoane CF adecvate.
2.2.5. Verificarea conformitatii cimentului livrat se face la sosire, prin verificarea operativa a documentelor de
conformitate emise de producator, din care trebuie sa rezulte:
- corespondenta tipului de ciment sosit cu contractul de livrare semnat de producator;
- rezistentele mecanice garantate de producator, cel putin egale cu cele din tabelul 2, sau superioare;
- timpul initial de priza care trebuie sa fie egal sau mai mare comparativ cu cel din tabelul 2;
- stabilitatea (constanta de volum) trebuie sa fie mai redusa comparativ cu valorile din tabelul 2;
- pierderile la calcinare (P.C.), continutul in sulfati exprimat ca SO 3 si continutul in cloruri, trebuie sa se incadreze in
limitele indicate in tabelul 2.
2.2.6. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale cimentului se face prin:
- verificarea timpului initial de priza si a stabilitati;
- verificarea rezistentelor mecanice la 2, 7, 28 zile;
- verificari la laboratoare de specialitate, acreditate in caz de dubiu si pentru rezolvarea unor litigii.
2.2.7. Depozitarea cimentului sosit se face dupa verificarea preliminara a documentelor si constatarea conformitatii
acestora cu prevederile contractului de livrare si tab. 2, in silozuri de rezerva, curatate si verificate in prealabil si
inscriptionate cu tipul cimentului sosit.
2.2.8. Utilizarea cimentului sosit, pe santiere se face dupa cel putin 2-7 zile de la sosire, timp in care se verifica pe
probe prelevate din fiecare lot (livrare):
- timpul initial de priza;
- stabilitatea;
- rezistentele mecanice la 2-7 zile.
In cazul in care la verificarile efectuate pe probele prelevate, cimentul nu satisface exigentele din tab. 2, lotul se
respinge, deoarece nu poate fi utilizat la prepararea BFM.
2.2.9. Pe intreaga durata de realizare a lucrarilor cu BFM, se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare
siloz si a consumului prin inregistrari zilnice.
2.2.10. Cimentul ramas in silozuri, peste termenul de garantie, sau care a fost depozitat in conditii improprii de
conservare, nu poate fi utilizat in productia BFM, decat dupa o noua verificare a:
- starii de conservare si timpului initial de priza;
- rezistentelor mecanice la 2-7 zile.
- agregate naturale obtinute prin concasarea rocilor dure, sortate si spalate in sorturile 4-8; 8-16; (8-20) mm;
Observatii: La prepararea BFM, nu este permisa utilizarea agregatelor de concasaj, sorturile 0-4 (0-5) mm, decat in
situatia adaptarii unor masuri suplimentare.
2.3.2. Cerinte:
- agregatele utilizate in compozitia BFM trebuie sa provina din unitati cu sistem de certificare a calitatii si trebuie sa
satisfaca cerintele SR EN 12620, din care mentionam:
agregatele trebuie sa provina din roci compacte cu compozitia mineralogica omogena, sa nu prezinte urme vizibile
de dezagregare fizica sau chimica, sa fie lipsite de pirita, limonita si alte impuritati.
Observatii: Este interzisa utilizarea agregatelor cu continut de silice amorfa sau monocristalina, care in anumite
conditii pot reactiona cu alcaliile din ciment.
2.3.3. Agregatele naturale grele, folosite in compozitia BFM, trebuie sa aiba forma buna a granulelor, si sa asigure
prin amestecul de sorturi, incadrarea in limitele de granulozitate prevazute in tab. 3 (pct. 3.5.).
2.3.4. Transportul agregatelor minerale naturale grele, se face cu mijloace auto sau CF, adecvate, transportului
acestor materiale.
2.3.5. La santier, depozitarea agregatelor se face in depozite betonate si compartimentate, pentru a le feri de
impurificare cu alte materiale, substante nocive si amestecul intre sorturi.
2.3.6. Receptia si verificarea preliminara a calitatii agregatelor livrate, se face la sosire prin stabilirea corespondentei
dintre comenzi si livrari, si pe baza documentului de calitate emis de producator.
2.3.7. Verificarea caracteristicilor agregatelor se face prin analize de laborator, conform tab. 6.
2.4. Materialele pentru densifierea si cresterea duritatii suprafetei pardoselii
2.4.1. Pentru durifierea si densifierea suprafetei pardoselii din BFM, se pot utiliza urmatoarele materiale:
- nisipul cuartos 0-1 mm, cu duritatea 8 pe scara Mohs;
- electrocorindonul normal, cu duritatea 9 pe scara Mohs.
2.4.2. Nisipul cuartos, cu granulozitatea 0-1 mm, este produs in Romania de doua exploatari:
- Exploatarea Faget, jud. Timis unitate subordonata EXTRACERAM Timisoara, cu urmatoarele caracteristici:
duritate Mohs
granulozitate 0-1 mm
continut in parti levigabile
1%
continut in SIO2
96%
cuart
cca. 94%
granulozitate 0-1 mm
continut in parti levigabile
1%
continut in SIO2
94%
cuart
92%
granulozitate 0,8-1, 25 mm
comportare buna in amestecurile cu cimentul.
2.4.5. Transportul si depozitarea nisipului cuartos si electrocorindonului uscat
- Transportul si depozitarea nisipului cuartos si electrocoriondonului, uscat, ambalat in saci de hartie, se face cu
mijloace auto inchise, curatate in prealabil, iar depozitarea pe paleti de lemn, asezati in stive de max. 1,50 m inaltime
si distantati de stivele laterale si pereti cu minim 60 cm, in incaperi inchise si ventilate, pentru a-l feri de umectare
pana la utilizare.
- Transportul nisipului cuartos, livrat in vrac, cu o anumita umiditate, se face cu mijloace auto bine curatate in
prealabil, iar la santier se depoziteaza in spatii compartimentate, pe platforme betonate, pentru a-l feri de impurificare
cu alte materiale.
2.4.6. Controlul conformitatii nisipului cuartos sau al electrocorindonului normal se face operativ la sosire, prin
analiza documentului de conformitate (calitate), emis de producator si ulterior prin analize la un laborator de
specialitate.
2.6.1. Principalele caracteristici, pentru fibrele metalice fabricate prin prelucrarea sarmelor pentru betonul
precomprimat, utilizate la armarea dispersa a betoanelor, conform GP075-02, sunt:
- rezistenta sarmelor din care sunt fabricate fibrele
1000-3000 N/mm2;
la tractiune
- densitatea fibrelor
7850 kg/m3;
- modulul de elasticitate, E
210 KN/mm2;
4%;
- raportul lungime/diametrul, d
20-100;
- diametrul fibrelor,
0,12-0,151,0-1,2 mm;
- lungimea fibrelor, l
5-670-80 mm
- in tara fibrele metalice, pentru armarea dispersa a betonului sunt produse pe baza AT 003-01/031-2001, in
valabilitate.
2.6.2. Dozajele de fibre, pentru armarea dispersa a betonului, variaza in functie de scopul urmarit, astfel:
- 40-60160-220 kg/m3, la utilizarea fibrelor lise (drepte);
- 25-3080-100 kg/m3, la utilizarea fibrelor cu ciocuri la capete, ondulate, sau cu alte forme speciale ce asigura o mai
buna aderenta cu betonul;
- conform ASTM-194, dozajul de fibre cu ciocuri la capete si/sau fibre ondulate, variaza in functie de granulozitate
maxima a agregatelor din beton, astfel:
agregate de 0-16 si/sau 8-20 mm = 30-70 kg/m3
2.6.3. Raportul lungime fibra/diametru maxim agregat, variaza astfel:
lf/dmaxag = 1,62
2.6.4. In Romania, pot fi utilizate in compozitia BFM, fibrele metalice produse in tara sau aduse din strainatate, care
indeplinesc conditiile tehnice de la punctele anterioare, au la baza un Agrement Tehnic Roman sau CE aflat in
valabilitate.
2.6.5. Transportul si depozitarea fibrelor metalice (livrate, ambalate in saci de hartie de 25-40 kg-buc), se face cu
mijloace auto si in spatii inchise, uscate, curatate in prealabil si ventilate, asezate pe paleti de lemn, in stive de max.
1,5 m inaltime, si distantate la 60 cm de pereti si stivele alaturate, pentru a le feri de oxidari (ruginiri), ruperea sacilor,
impurificarea cu alte materiale, etc.
2.6.6. Verificarea conformitatii fibrelor metalice se face la sosire, pe baza documentului de conformitate emis de
producator si eventual prin masurarea cu sublerul a lungimii si diametrului fibrelor. In laborator se verifica rezistenta
fibrelor la tractiune.
2.7. Apa utilizata la prepararea betoanelor armate dispers BFM
2.7.1. La prepararea betoanelor armate dispers, poate fi utilizata apa disponibila, dupa cum urmeaza:
- apa potabila, care este considerata prin SR EN 1008, ca satisface cerintele, pentru utilizare la prepararea betonului;
- apa din alte surse, puturi de adancime in santier, rauri, lacuri, etc., care la analizele efectuate in laboratoare de
specialitate satisface cerintele prevazute de
SR EN 1008.
2.8. Otelul beton utilizat la realizarea pardoselii
2.8.1. Otelul beton cu 10-14 mm STAS 438-1, este utilizat in sistemul de executie a pardoselii, in sistemul cofraje
fixe sau cofraje glisante, pentru realizarea ancorajelor.
2.8.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor de dilatatie si contractie, se executa din otel rotund (neted),
cu = 25-30 mm si 500-600 mm lungine, conform STAS 333.
2.8.3. Otelul, va fi transportat la santier si depozitat pana la utilizare, in utilaje/spatii inchise si aerisite pentru a nu fi
expuse la:
- coroziune (ruginiri);
- murdaririi cu pamant sau alte materiale, care-l fac impropriu utilizarii.
2.8.4. Verificarea calitatii otelului beton, se face conform prevederilor NE 014-2002.
3. Proiectarea compozitiilor betoanelor armate dispers BFM
3.1. Betoanele armate dispers cu fibre metalice (sau fibre de otel), notate prescurtat BFM, se prepara prin
introducerea in compozitia betonului la malaxoare (sau la locul de utilizare), a cantitatii de fibre corespunzatoare
sarjei sau transportului.
3.2. Cimenturile, agregatele minerale naturale grele, aditivii, fibrele metalice si apa de preparare, trebuie sa
indeplineasca cerintele prevazute in cap. 2, din prezentul caiet de sarcini.
3.3. Fibrele metalice care apar suplimentar in compozitia BFM (comparativ cu betonul produs curent), reprezinta
armatura dispersa. Armatura dispersa este livrata, in diverse tipuri si se diferentiaza prin:
- sectiunea care poate fi circulara, patrata, rectangulara;
- forma care poate fi rectilinie sau lisa (dreapta), ondulata, cu ciocuri la capete, etc.;
- lungimea, diametrul d, raportul l/d (vezi cap. 2);
(mm)
- mm 0,125
0,5
1,0
7 (8)
16
20
0-16
1-5
10-20
12-28
42-58
60.72
95-100
0-22
1-4
6-15
12-28
36-58
50-68
78-95
95-100
Observatie: Granulele maxime in agregatul sortat pe site cu ochiuri patrate, pot fi 1,25 L sita, adica la sortarea pe
site cu L = 16 mm, agregatul maxim poate atinge 20 mm.
3.6. Cu privire la alcatuirea amestecurilor de agregate (pct. 3.5.), se vor avea in vedere urmatoarele:
3.8. Raportul A/C maxim, utilizat la realizarea BFM monolit C30/37, agregate de balastiera si ciment I 42,5 este 0,42.
Observatie:
1) Raportul A/C = 0,42, in cazul unui ciment I 42,5 R care are Rc28 = 42,5, la dozaj minim de 350/m 3, asigura un
beton cu Rc28 = 34 N/mm2, deci clasa C25/30 si nerealizarea clasei de beton proiectat;
2) In practica pentru evitarea situatiei de la obs. 1 se adopta una din procedurile urmatoare:
a) se majoreaza dozajul la 380/m 3 si se mentine raportul A/C = 0,42, situatie in care se va obtine un BFM cu Rc = 3842 N/m2 la 28 zile, adica corespunzatoare clasei C30/37 la limita;
b) in situatia in care se dispune de un superplastifiant de foarte buna calitate, care asigura efectiv reducerea
raportului A/C cu cca. 20%, se procedeaza in modul urmator:
- se reduce raportul A/C efectiv la 0,4;
- se mentine dozajul minim de 350 kg/m3 CEM I 42,5;
- densitate
- tasare con Abrams
10 2 cm
- mentinerea lucrabilitatii
minim 60 de la preparare
Un superplastifiant , care sa garanteze din oficiu, in principal ultimul parametru, mentinerea lucrabilitatii timp de cel
putin 60 de la preparare, nu este asigurat in prezent de nimeni pe piata, din tara si trebuie efectuate incercari initiale
conform
pct. 2.5.3.3.
Cu titlul informativ, pe baza datelor mai vechi disponibile (care trebuie reverificate), un superplastifiant potrivit ar
putea fi:
- Melment L10 (pe baza de MFS), produs german ?
Observatie: La incercarile initiale, trebuie avut in vedere ca apa din solutia de superplastifiant folosit, trebuie redusa
din cantitatea totala de apa de preparare de 160 l/m 3, in conditiile pastrarii dozajului de ciment de 380 kg/m 3 si a unui
raport
A/C = 0,42 ?
3.11. Prin incercarile initiale, urmeaza sa fie stabiliti parametrii indicati la
pct. 3.1-3.4. si raportul Rc2/Rc28
important pentru stabilirea regimului de tratare a pardoselii si a varstei la care se poate permite circulatia pe
pardoseala cu anumite mijloace de transport.
3.12. Lucrabilitatea (consistenta) betonului armat dispers BFM C30/37, la locul de punere in opera se va incadra in
limitele din tabelul 4.
Tabelul 4
Lucrabilitatea BFM C30/37, locul de punere in opera
Tipul elementelor ce se
realizeaza
Strat unic
pardoseala industriala
puternic solicitata
Grad de
compactare
Tasare
Clasa
mm
Clasa
Gc
S2/S3
80-120
G2/G3
1,08-1,12
Obs.
3.13. Stabilirea compozitiilor initiale pentru incercari pe BFM, clasa C30/37, se face avand in vedere datele anterioare
si urmatoarele:
- cimentul II/A-S 42,5;
- dozajul de baza = 380 kg/m3;
- agregate de balastiera cu 0-16 mm (0-20), deoarece sunt sortate pe site cu ochiuri patrate;
(3.12.1)
= volumul de aer oclus, la prepararea betonului, care se estimeaza pentru beton de consistenta S2/S3 = 2%, in
cazul prepararii cu aditivi, MFS si 4%, in cazul prepararii cu aditivi pe baza de poliacrilati;
- in formula 3.12.1., C; Ad; FM si A, reprezinta dozajele de ciment, aditivi superplastifianti, fibre metalice si apa
prestabilite.
3.14. Pentru efectuarea incercarilor initiale se calculeaza compozitia amestecurilor de BFM, pentru un volum de
beton de 30-40 l, si se prepara amestecurile intr-un malaxor (betoniera) de laborator, in care se introduc materialele
componente in ordinea urmatoare:
- agregatele in stare uscata, sorturile 4-8; 8-16 mm;
- fibrele metalice, repartizate uniform (fara aglomerari);
- cimentul;
- agregatul fin 0-4 mm;
- o cantitate de 1/2 2/3 din apa de preparare;
- se malaxeaza betonul 40-45;
- se adauga restul de apa in care s-a dizolvat solutia de superplastifiant si se amesteca compozitia inca 2-3 minute.
3.15. Pe betonul proaspat preparat, conform pct. 3.14. se determina lucrabilitatea (vezi tab. 4) si in functie de
valoarea acestuia se procedeaza astfel:
- se adauga apa cu superplastifiantul (de aceeasi compozitie cu cea folosita la prepararea betonului) dintr-un cilindru
gradat si se continua amestecul BFM cca.
1 minut, in situatia in care lucrabilitatea este mai redusa;
- se reface amestecul cu o cantitate de apa mai mica, in situatia in care lucrabilitatea (consistenta) este mai mare
decat cea prestabilita;
- se stabileste compozitia de baza, prin determinarea cantitatii de apa de preparare A, si se calculeaza dozajele de
ciment, aditiv superplastifiant, agregate si fibre.
3.16. Pentru determinarea rezistentelor mecanice si a impermeabilitatii, se calculeaza si se prepara 3 amestecuri de
BFM de 30-40 l fiecare, dupa cum urmeaza:
- compozitia de baza stabilita, conform pct. 3.14. (care ar trebui sa contina:
380 kg/m3 CEM II/A-S 42,5; 30
3
kg/m fibre metalice ondulate FMO 40/0,70 mm si celelalte componente rezultate din calcul;
- doua compozitii suplimentare: prima cu dozajul de ciment majorat cu 25-30 kg si cea de-a doua cu dozajul de
ciment redus cu 25-30 kg/m3;
- cantitatile de apa (care este limitata la 160 l/m 3 prin ipotezele de calcul), agregatele, fibrele metalice si
superplastifiantul, se mentin cele din compozitia de baza (un exemplu de calcul pentru incercarile initiale este redat in
Anexa 2).
3.17. Din fiecare din cele 3 compozitii de BFM, preparate se confectioneaza minim:
- 12 cuburi de 150 mm latura;
- 3 prisme 10x10550 mm.
Epruvetele astfel confectionate, vor fi compactate, finisate si apoi conservate in regimul mixt, la temperaturi de
20 20C, astfel:
- prima zi in tipare, protejate impotriva pierderii umiditatii;
- decofrarea si conservarea in apa zilele 2-7, de la confectionare.
Incercarile se vor efectua, conform normelor in vigoare la 2, 7 si 28 zile dupa cum urmeaza:
- cate 3 cuburi pentru determinarea Rc;
- determinarea rezistentei la incovoiere si gradului de impermeabilitate se face pe epruvetele conservate 28 zile ca
mai sus (Rti se va determina conform
STAS 1275/88, iar gradul de impermeabilitate conform STAS 3519/76),
3.18. Se adopta pentru realizarea pardoselii compozitia initiala de BFM, care la dozajul de ciment II/A-S 42,5, asigura
exigentele prestabilite, pentru lucrabilitate, consistenta, rezistentele la compresiune si intindere, precum si gradul de
impermeabilitate, majorate cu coeficienti de trecere unde este cazul, astfel:
- rezistenta la compresiune, minim 37+5 = 42 N/mm2;
42,0 N/mm2
Rti 28 minim
4,8 N/mm2
gardul de impermeabilitate
P810
36 N/mm2
Rti 7 minim
4,5 N/mm2
Materialele componente
- ciment
Tolerante
2%
- agregate
3%
- aditivi
5%
- fibre metalice
2%
Cand mai multe amestecuri de beton, sunt reamestecate intr-un camion malaxor, tolerantele din tabelul 5 se aplica la
incarcatura camionului.
g) Lucrarile pregatitoare pentru realizarea platformei, conform pct. 1 din prezentul caiet de sarcini si proiectului
lucrarii, au fost realizate si receptionate.
h) Sectorul de platforma pe care urmeaza a se incepe betonarea, este pregatit si asigurat cu mijloacele necesare, pe
o suprafata minima egala cu cea prevazuta in proiectul de organizare a lucrarilor, pentru cel putin 2 zile.
4.2. Malaxoarele au fost verificate si sunt capabile sa asigure un amestec omogen al materialelor componente si o
consistenta (lucrabilitate) uniforma a betonului, pentru un timp de malaxare si o capacitate de malaxare data.
In conditiile dozarii fibrelor la prepararea betonului, capacitatea nominala de incarcare, trebuie redusa la max. 0,80,
din capacitatea nominala folosita in cazul betonului fara fibre metalice.
Aditivii mari reducatori de apa, trebuie adaugati in proportie de cel putin 70%, dupa malaxarea principala.
Durata de amestecare dupa adaugarea aditivului, trebuie sa fie de cel putin
pentru amestecuri sub 5 m3.
4.3. Camioanele malaxor (autoagitatoarele) au fost verificate si sunt echipate astfel incat sa poata livra betonul
perfect omogen.
4.4. Prepararea betonului armat dispers poate fi realizat in doua moduri:
a) de catre centrala de furnizare a betonului proaspat gata preparat;
b) de catre santierul (antrepriza) ce realizeaza pardoseala, la locul de punere in opera a BFM.
4.4.1. Dozarea fibrelor la centrala de beton, ce livreaza betonul, poate fi realizata astfel:
a) amestecul fibrelor cu agregatele, pe banda unui conveer sau jgheab, cu agregatele, inainte de introducerea in
malaxor, supraveghind repartitia uniforma a fibrelor peste agregat (fara aglomerari). Amestecul betonului se face apoi
in continuare ca la betonul fara armatura dispersa;
b) se amesteca sorturile de agregate in malaxor cu o parte din apa de preparare, dupa care se adauga fibrele (care
pot fi dispersate prin trecerea printr-un ciur vibrator cu 16 mm, la introducerea in malaxor, in cazul in care nu se
dispune de dozator de fibre), apoi cimentul, restul de apa, cu aditivul si se continua malaxarea;
c) fibrele pot fi introduse in malaxor, dupa introducerea aditivilor, cu ajutorul unui utilaj, ce asigura proiectia
pneumatica si uniforma a fibrelor in betonul in curs de preparare.
Timpul total de malaxare, fiind astfel stabilit, astfel incat sa se asigure omogenitatea betonului armat dispers.
Dozajul de fibre, trebuie sa fie inscris pe bonul de livrare a betonului.
4.4.2. Dozarea fibrelor in camionul malaxor (autoagitator)
a) Intr-o astfel de situatie santierul (antrepriza) ce executa platforma, garanteaza dozarea si malaxarea betonului,
precum si cerintele pentru betonul armat dispers;
b) Furnizorul de beton, asigura cerintele pentru betonul proaspat si intarit, conform intelegerii prealabile (care trebuie
sa asigure conformitatea BFM preparat si pus in opera),
c) Trebuie avut in vedere ca introducerea fibrelor metalice in beton la santier, reduce consistenta (lucrabilitatea
acestuia), astfel ca pentru a respecta cerintele de la pct. 3.21. este necesar ca betonul proaspat sa aiba la sosirea in
santier, o tasare
10 cm.
d) Introducerea fibrelor metalice in camionul malaxor (aflat in functiune) la santier se face cu ajutorul:
- unei benzi transportoare, cu viteza redusa, pe care fibrele sunt repartizate uniform (fara aglomerari sau impaslituri);
- cu ajutorul unui utilaj ce asigura proiectia pneumatica a fibrelor in betonul din camionul malaxor;
- dozarea manuala a fibrelor cu ajutorul a doi muncitori, nu este recomandata, nefiind sigura sub aspectul calitatii si
duratei mari de timp in care se realizeaza.
e) Dupa introducerea fibrelor in betonul din camionul malaxor, se trece la turatia 12 ture/minut si se realizeaza o
malaxare suplimentare, de 1 min/m3, fara ca aceasta sa fie inferioara la 4 minute.
4.5. La prepararea BFM se va avea in vedere, ca temperatura betonului in stare proaspata sa se inscrie in limitele +
100Cmax. 300C:
- la temperaturi sub 100C, se adopta precautiile necesare betonarii, pe timp friguros;
- in cazul depasirii temperaturii de 300C, se adopta precautiile necesare betonarii pe timp calduros.
4.6. Durata transportului betonului proaspat de la preparare la locul de punere in opera, se va incadra in limitele
indicate in continuare:
- BFM preparat in centrala de beton la temperaturi = 18-300C, max. = 35 minute;
- BFM preparat in centrala de beton, la temperaturi de 10-180C, max. 45 minute.
In conditiile introducerii fibrelor la santier, durata de transport se reduce cu
reamestecarii betonului.
suprafetei betonului, care nu a facut priza cu 3-5 kg/m2, nisip cuartos 0,3-0,6 mm sau 0-1 mm, care este inglobat in
suprafata pardoselii, la finisare si amelioreaza atat aspectul cat si duritatea acesteia.
5.8. Punerea in opera a BFM, se va face fara intreruperi, in situatia in care acestea nu pot fi evitate (ploaie torentiala,
defectarea utilajelor, etc.), se va executa din betonul pus in opera pana in acel moment, un segment de placa de cel
putin
1,5 m lungime, care se va termina cu rost transversal de contact.
5.9. Intreruperea betonului la finalul zilei de lucru se va face numai la un rost transversal conform proiectului.
5.10. La cererea beneficiarului (in timpul executiei) in scopul imbunatatirii aderentei rotilor electrocarelor pe platforma
umezita din diferite cauze, suprafata finisata a BFM se va stria perpendicular pe axa fasiei de circulatie, strierea va fi
realizata mecanic sau manual, cu perii piossava.
Strierea se va face la cel mult 5-15 minute dupa finisarea BFM, in scopul asigurarii protectiei acestuia in cel mai scurt
timp posibil, impotriva pierderii apei de preparare.
Strierea va fi verificata vizual, sub aspectul uniformitatii si adancimii de striere si se vor corecta eventualele
neconcordante.
6. Asigurarea protectiei platformei
6.1. In prima etapa, considerata din momentul terminarii finisarii platformei, (dar inainte de inceperea prizei BFM),
suprafata acesteia, devine mata, protectia se realizeaza cu umbrare (acoperisuri mobile) impermeabile si etanse intre
ele, care se deplaseaza pe masura ce se finiseaza suprafata platformei, in scopul protejarii betonului, contra
evaporarii apei de preparare, sub actiunea vantului, soarelui si afectarii suprafetei de actiunea ploilor.
6.2. In cea de-a doua etapa, considerata din momentul inceperii prizei BFM (suprafata acestuia a devenit mata si
suficient de rezistenta, pentru ca panza de iuta sub actiunea presiunii apei sa nu lase amprente), protejarea
suprafetei platformei se realizeaza obligatoriu prin urmatoarele procedee, verificate sub aspectul asigurarii hidratarii,
pe cat posibil complete a cimentului, dezvoltarii procesului de intarire a betonului, a cresterii rezistentelor pardoselii si
evitarii fisurii acestuia, astfel:
- fie prin acoperirea cu panza de iuta permeabila care se mentine permanent umeda timp de cel putin 7 zile de la
finisare;
- fie prin protejarea cu pelicule antievaporante, garantate de producator si verificate de catre laboratorul de santier,
sub aspectul realizarii unei protectii de
95-100% cel putin 7-14 zile de la aplicare.
7. Executarea rosturilor
7.1. Executarea rosturilor pardoselii, se va realiza, conform prevederilor proiectului de executie.
8. Controlul performantelor BFM si conformitatii executiei pardoselii
8.1. Generalitati
In functie de modul de executie a pardoselii pot exista trei sisteme de control:
- Controlul interior al productiei, care se realizeaza de catre executant, pe baza prezentului caiet de sarcini, a
prevederilor proiectului, normelor legale in vigoare si sub controlul investitorului, care poate sa-l exercite prin
reprezentatul propriu sau printr-o unitate de control exterior.
- Controlul exterior, care se exercita de un organism independent (la cererea executantului sau a investitorului).
Controlul exterior verifica masurile de control interior si efectueaza verificari suplimentare, prin procedee
independente de controlul interior.
- Controlul de conformitate, se efectueaza de organisme independente autorizate conform SR EN 206-1 si a
normelor in vigoare.
8.2. Principalele sarcini ale controlului interior al productiei, pot fi cuprinse in ansamblu in doua grupe si anume:
a) pregatirea fiecarui sector de pardoseala:
- vor fi verificate si consumate in procesele verbale de lucrari ascunse, lucrarile prezentate la pct. 1;
- de asemenea vor fi verificate:
pozitionarea corecta a elementelor sistemului de cofrare adoptat;
pozitionarea corecta a rosturilor de dilatatie;
existenta si asigurarea functionarii corecte a utilajelor ce asigura transportul si punerea in opera a BFM;
receptia calitativa a BFM (determinari de consistenta, densitate, asigurarea omogenitatii sarjelor, etc.);
existenta personalului de conducere si executie si instruirea acestuia;
b) aspectele mai importante ce trebuie avute in vedere, in timpul executiei pardoselii:
- mentinerea omogenitatii BFM in timpul transportului si punerii in opera si respectarea duratei maxime de transport;
- transportul si distributia uniforma a BFM in fata utilajelor de compactat;
- mentinerea elementelor sistemului de cofrare in pozitiile prevazute in proiect;
- compactarea uniforma si evitarea segregarii BFM in timpul compactarii;
- prelevarea si conservarea in conditiile de executie a pardoselii, a probelor de BFM, ce urmeaza a fi incercate in
conditii piesa;
- asigurarea masurilor necesare, in cazul betonarii pe timp calduros sau friguros;
- executia corecta a rosturilor de dilatare;
- adaptarea masurilor necesare in cazul rosturilor de lucru;
Observatie: Toate datele privind livrarile de materiale componente, documentele de conformitate emise de furnizori,
precum si rezultatele inspectiilor si incercarilor efectuate, se inregistreaza si se conserva o perioada de minim trei ani,
in situatia in care prin contractele incheiate cu investitorul nu se prevede altfel.
Tabelul 6
Proceduri pentru controlul materialelor componente
Nr.
Material
crt. component
Inspectia
(incercare)
Scopul
Frecventa minima
Caracteri
-zarea
1.
Cimentul
Inspectarea bonulu
i de livrare inainte
de descarcare
Asigurarea ca
expeditia este
conforma cu
comanda si sursa
este corecta
La fiecare livrare
C1
Nc
1.1.
Incercarea de
stabilitate si timp
initial de priza
Nc
1.2.
Rezistente
mecanice la 2; 28
zile
conform
SR
EN 196-1
Verificarea
conformitatii clasei
cimentului
Nc
Nc
- O proba medie la
200 t ciment, in
cazul livrarilor sub
100 t;
- O proba medie la
500 t ciment, in
cazul livrarilor in
loturi
100 t
1.3.
Prelevarea de
contraprobe ce se
conserva in pungi
de plastic sigilate
minim 45 zile
Nr.
Material
crt. component
Rezolvarea unor
Probele se
litigii ce pot apare
la incercarile de la colecteaza in caz
1.2.
de dubiu, impreuna
cu delegatul
beneficiarului sau
delegat neutru
Inspectia
(incercare)
Scopul
Frecventa minima
Caracteri
-zarea
2.
Agregatele
Inspectia lotului si
Asigurarea ca
La fiecare livrare
Nc
bonului de livrare
inainte descarcare
expeditia este
conforma cu
comanda, iar
sursa este corecta
2.1.
Inspectia
granulozitatii
inainte de
descarcare
Compozitia
granulozitatii, a
formei si
impuritatilor cu
aspectul normal
La fiecare livrare
Nc
2.2.
Incercare prin
cernere conform
SR EN 933-1
Evaluarea
conformitatii cu
prevederile
standardului
- La prima livrare
dintr-o noua sursa
(cand informatiile
furnizorului nu sunt
disponibile);
At
- In caz de dubiu
dupa examenul
vizual;
- Periodic o proba
la max. 200
3
m agregate livrate,
cand producatorul
nu este certificat
si/sau 1 proba la
max. 500
3
m agregate livrate
in situatia existentei
certificarii
productiei de
agregate
Nr.
Material
crt. component
2.3.
Inspectia
(incercare)
Scopul
Frecventa minima
Caracteri
-zarea
Incercari pentru
controlul
Evaluarea
prezentei si a
- La prima livrare
provenita dintr-o
Nc
impuritatilor
cantitatii de
impuritati
noua sursa;
- In caz de dubiu,
dupa examinare
(vizual);
- Periodic la max.
300 t agregate in
situatia in care
productia nu este
certificata
2.4.
Incercarea de
Evaluarea
absorbtie a apei SR
continutului
EN 1097-6
eficace de apa din
beton
- La prima livrare
provenita dintr-o
noua sursa;
- In caz de dubiu
dupa examenul
vizual
3.
Aditivii
3.1.
Inspectia bonului
de livrare si a
etichetei aplicate
pe ambalaj, inainte
de descarcare
Asigurarea ca
expeditia este
conforma cu
comanda si sursa
este originala
La fiecare livrare
Nc
Incercari de
identificare conf.
SR EN 934-2, ex.
densitatea,
infrarosu, teste de
fluiditate,
Pentru comparare
cu datele furnizate
de producator
In caz de dubiu
Nc
Asigurarea ca
expeditia este
conforma cu
comanda si sursa
este corecta
La fiecare livrare
Nc
anexa 3, etc.
4.
Fibrele
metalice
Inspectia bonului
de livrare inainte de
descarcare
Nr.
Material
crt. component
4.1.
5.
Otelul beton
5.1.
Inspectia
(incercare)
Scopul
Frecventa minima
Caracteri
-zarea
Prelevarea unei
probe de 30 fibre
metalice luate din
10 saci la
intamplare
Verificarea
In caz de dubiu la
caracteristicilor
fiecare livrare, cand
(dimensiunilor) cu 10 fibre au abateri
sublerul
mai mari cu cele
admise (pct. 3.9),
lotul se respinge
Nc
Inspectia bonului
de livrare si a
suprafetei barelor
inainte de
descarcare
Asigurarea ca
expeditia este
conforma cu
comanda si sursa
este corecta
Asigurarea
conformitatii
otelului livrat
Nc
Incercarea la
tractiune si indoire
a otelului
Verificarea
rezistentei otelului
In caz de dubiu
Nc
La fiecare livrare
Nc
NC
Produse
chimice
pentru
protectia
suprafetelor
de beton
proaspat
Inspectia bonului
de livrare si a
documentului de
calitate
Asigurarea ca
expeditia este
conforma cu
comanda si sursa
este corecta si
caracteristicile
garantate sunt
conforme cu
Agrementul tehnic
in valabilitate
7.
Apa
Incercare conform
SR EN 1008
- in caz de dubiu
Nr.
crt.
Echipament
Inspectia/ incercar
ea
Scopul
Frecventa
minima
1.
Depozitarea
sol, buncare,
etc.
Inspectia vizuala
Asigurarea conformitatii
cu cerintele
O data pe
saptamana
2.
Echipamentul
de cantarire
Inspectia bunei
functionari
Asigurarea functionarii
corecte si in conditii de
curatenie si intretinere
Zilnic
Inspectia exactitatii
echipamentului de
cantarire
Asigurarea exactitatii
conformitatii
- La instalare
3.
- In caz de dubiu
- Periodic, cel
putin o data pe
saptamana
4.
Dozatoarele de
aditivi (inclusiv
cele montate
pe camioanele
malaxor)
5.
Inspectia normala a
functionarii
Asigurarea functionarii
corecte si in conditii de
curatenie
Pentru fiecare
aditiv la primul
amestec al zilei
de lucru
Incercarea exactitatii
Evitarea erorilor de
dozare
- La instalare
- In caz de dubiu
- Periodic, o data
pe saptamana
6.
Nr.
crt.
Contorul de
apa
Compararea
valorilor reale cu
valorile afisate pe
contor
Echipament
Inspectia/ incercar
ea
7.
Echipamentul
de masurare, a
continutului de
apa din nisip
8.
Sistemul de
dozare
Asigurarea exactitatii
dozarii apei
Idem
Scopul
Frecventa
minima
Compararea
cantitatii reale cu
valorile indicate pe
umidometru
Idem
Idem
Inspectia uzuala
Asigurarea ca
echipamentul functionea
za
Zilnic
Compararea masei
reale masurata
a componentiilor,
prezenti in amestec
cu masa prevazuta
si in cazul
inregistrarii,
automate cu valorile
programate, prin
Asigurarea exactitatii
dozarii, conform tab.
5.
- La instalare
- In caz de dubiu
- Periodic, la
max. 2
saptamani
metode adecvate,
conform sistemului
de dozare uzuala
10.
11.
Aparatura de
incercari
Malaxor
(inclusiv
camioane
malaxoare)
Etalonarea sau
verificarea conform
normelor nationale
sau europene
corespunzatoare
Verificarea conformitatii
Examen vizual
Verificarea gradului de
uzura al echipamentului
- Periodic a)
- Pentru
aparatele de
incercare a
rezistentei
minime, o data
pe an
- Periodic a)
a)
Nr.
crt.
Tipul incercarii
Inspectia/ incercare
a
1.
Proprietatile BFM
cu proprietati
specificate
2.
Umiditatea
nisipului
Scopul
Frecventa minima
Incercari
initiale
(a se
vedea anexa 2)
Pentru a se
demonstra ca
proprietatile
specificate sunt
obtinute cu o marja
adecvata
Inainte de a utiliza
o noua compozitie
de BFM
Sisteme de
masurare continua.
Incercari de uscare
Determinarea masei
agregatelor si
cantitatii de apa de
adaugat
- Zilnic, pentru
incercari
discontinui
sau echivalente.
- Frecventa se
majoreaza in
functie de conditiile
locale si
atmosferice
3.
Umiditatea
pietrisului
Incercari de uscare
sau echivalente
Idem
Zilnic, in functie de
conditiile locale si
atmosferice
4.
Continutul de
apa al BFM
proaspat
Verificarea cantitatii
de apa de amestec
Obtinerea datelor
necesare stabilirii
raportului A/C
Fiecare amestec
5.
Continutul de
cloruri al BFM
Determinarea initiala
prin calcul
Asigurarea ca nu
este depasit
continutul maxim de
cloruri
- La efectuarea
incercarilor initiale
Examen vizual
Compararea cu un
BFM cu aspect
normal
Fiecare amestec
Incercari de
consistenta conform:
Evaluarea obtinerii
consistentei
specificate si
detectarea
eventualelor variatii
ale continutului de
apa
Consistenta
(lucrabilitatea este
specificta, conform
tab. 4)
Scopul
Frecventa minima
6.
Consistenta
7.
- SR EN 12350-2
- SR EN 12350-4
- In cazul cresterii
continutului de
cloruri in
materialele
componente
- tab. 4
Nr.
crt.
Tipul incercarii
Inspectia/ incercare
a
8.
Densitatea BFM
proaspat
Determinarea
densitatii conform
SR EN 12350-1
Controlul densitatii
si supervizarea
amestecului
Zilnic
9.
Continutul de
ciment al BFM
proaspat
Notarea cantitatii de
ciment utilizat
Verificarea
continutului de
ciment si obtinerea
de date privind
raportul A/C
Fiecare amestec
(cand este utilizat
echipamentul de
inregistrare si cand
tolerantele de
cantarire pentru
amestecuri sau
sarje sunt
depasite, cantitatile
cantarite se
inregistreaza in
registrul de
productie)
10.
Continutul de
aditivi in BFM
proaspat
Verificarea masei
sau a volumului de
aditivi adaugati
Verificarea
continutului de
aditivi
Fiecare amestec
(cand nu este
utilizat
echipamentul de
inregistrare si cand
tolerantele de
cantarire pentru
amestecuri sau
sarje sunt
depasite, cantitatile
cantarite se
inregistreaza in
registrul de
productie)
11.
Raportul
apa/ciment in
BFM proaspat
Evaluarea obtinerii
raportului A/C
specificat
Zilnic (este
specificat
Masurarea
temperaturii
Evaluarea obtinerii
temperaturii
specificate 10-300C
12.
Temperatura
BFM proaspat
A/C = 0,42)
- Zilnic
- Fiecare amestec
sau sarja, cand
temperatura este
aproape de limita
Nr.
crt.
Tipul incercarii
Inspectia/ incercare
a
13.
Densitatea BFM
intarit
14.
Scopul
Frecventa minima
Incercari conform SR
EN 12390-7
Pentru evaluarea
obtinerii
densitatii
2350
kg/m3
La aceeasi
frecventa cu
rezistenta la
compresiune
Incercari ale
rezistentei la
compresiune pe
epruvete
confectionate in
tipare
Incercari conform SR
EN 12390-7
Pentru evaluarea
rezistentei
specificate C30/37
SR EN 206-1
Frecventa minima
conform
15.
Incercari ale
rezistentelor la
intindere din
incovoiere, pe
epruvete
confectionate in
tipare 10x10x55
cm
Incercari conform
STAS 1275-88
Pentru evaluarea
rezistentei
specificate la
incercari
Frecventa minima,
conform SR EN
206-1, tab. 13
16.
Incercari pentru
determinarea
gradului de
impermeabilitate
a BFM
Incercari conform
STAS 3519-76
Pentru evaluarea
impermeabilitatii
BFM
Frecventa minima
3 esantioane la
primii 100 m3 BFM
produsi, apoi un
esantion (proba) la
200 m3BFM (sau
SR EN 206-1,
tab. 13
2 esantioane pe
saptamana)
17
18.
Pentru stabilirea conformitatii BFM din pardoseala, aceasta se imparte prin proiect in
2-4 zone a 10000-20000 m2 fiecare, aproximativ 2000-4000 m3 BFM, zona pentru
care urmeaza sa se stabileasca conformitatea separat si ulterior, pentru intreaga
pardoseala. Rezistenta la compresiune si rezistenta la intindere din incovoiere, fiind
determinante in aprecierea conformitatii BFM din platforma
Incercari pentru
determinarea
rezistentei BFM
din platforma
La cererea
investitorului si
proiectantului
Verificarea
rezistentelor
BFM
in situ
Volumul incercarilor
daca sunt
considerate
necesare, se
stabileste de
proiectant si
investitor