CAIET DE SARCINI

IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD
1. GENERALITATI
1.1 Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate ale imbracamintilor
bituminoase cilindrate executate din mixturi asfaltice executate la cald, cu agregate naturale, filer
si bitum neparafinos pentru drumuri si strazi.
1.1.1 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica la imbracamintile bituminoase
executate din mixturi asfaltice realizate cu bitum modificat cu polimeri, cu nisipuri bituminoase
sau executate din mixturi asfaltice recuperate.
1.1.2 Conditiile tehnice pentru prepararea si punerea hi opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate sunt precizate in SR 174-2.
1.1.3 Imbracarnintile bituminoase se aplica pe un suport care trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in STAS 6400 si STAS 7970.
1.2 Prescriptii generale
1.2.1 Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general, din doua straturi:
- stratul superior, de uzura sau de rulare;
- stratul inferior, de legatura.
Imbracamintile rutiere bituminoase alcatuite intr-un singur strat poarta denumirea de covor
asfaltic. Covorul asfaltic trebuie executat dintr-o mixtura asfaltica care sa indeplineasca
conditiile unui strat de uzura.
1.3 Referinte
Standardele la care se fac referite hi cuprinsul prezentului caiet de sarcini sunt:
SR 174-2 Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate
STAS 539-79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins hi pulbere
STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
Sabina
Alexandru
Dgtay sgned by Sabna
Aexandru
DN: cn=Sabna Aexandru
gn=Sabna c=RO o=Comuna
Sant ou=Comuna Sant
Reason: I am the author of ths
document
Locaton:
Date: 2012-03-20 15:57+02:00
SR 667-1997
STAS 754-86
STAS 863-85
STAS 1338/1-84
STAS 1338/2-84
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice
generale de calitate
Bitum neparafinos pentru drumuri
Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii pentru
proiectare
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Prepararea mixturilor. Pregatirea probelor si
confectionarea epruvetelor
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Metode de determinare si incercare, confectionarea si
decofrarea epruvetelor
Lucrari de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii
fundamentale
Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor
Lucrari de drumuri. Terminologie
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate
Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi bituminoase cilindrate,
executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri
Strazi. Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare
Lucrari de drumuri. Adezitivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale. Metode de determinare calitativa
Lucrari de drumuri. Adezitivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale. Metode de determinare cantitativa
STAS 1339-79
STAS 2900-89
STAS 4032/1-90
STAS 6400-84
STAS 7970-76
STAS 8877-72
STAS 10144/3-91
STAS 10969/3-83
STAS 10969/3-83
1.4 Terminologie
Terminologia utilizata in prezentul standard este conform STAS 4032/1.
2. CONDITII TEHNICE
2.1 Tipuri de mixturi asfaltice
Tipurile de mixturi asfaltice sunt prevazute in tabelul 1 in functie de granulozitate si de
dimensiunea maxima a granulelor agregatelor.
Modul lor de utilizare depinde de tipul stratului, de clasa tehnica a drumului si de
categoria tehnica a strazii, conform tabelului 1.
label 1
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Tipul mixturii
asfaltice
Mortar asfaltic
Beton asfaltic
bogat in criblura
-rugos
- cu agregat mare
Beton asfaltic
deschis
- cu criblura
cu pietris
concasat
- cu pietris sortat
Simbol
MA
BA8
BA16
BAR 16
BA25
BAD 25
BADPC
31
BADPS31
Dimensiunea
maxima a
agregatelor
7
8
16
16
25
25
31
31
Stratul care
se
utilizeaza
Uzura
Uzura
Legatura
Clasa
tehnica a
drumului
IV. ..V
m...iv
I... Ill
III... IV
I.. .IV
II.. .V
IV...V
Categoria
tehnica a
strazii
IV
II.. .IV
I... IV
I... Ill
m...iv
I.. .IV
II.. .IV
III...V
Nota Semnificatia simbolului tipului de mixtura se refera la denumirea acesteia si la dimensiunea maxima a
granulelor de agregate.
2.2 Elemente geometrice
2.2.1 Grosimea imbracamintii se stabileste prin calcul de dimensionare conform STAS 1339
tinand seama de valorile constructive prezentate in tabelul 2.
label 2
Nr.
crt.
1.
7
3.
4.
5.
6.
7.
Tipul mixturii
asfaltice
Mortar asfaltic
Beton asfaltic bogat
in criblura
Beton asfaltic rugos
Beton asfaltic cu
agregat mare
Beton asfaltic deschis
cu criblura
Beton asfaltic deschis
cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis
cu pietris sortat
Simhol
MA
BA8
BA16
BAR 16
BA25
BAD 25
BADPC 31
BADPS 31
Tipul
stratului
Uzura
TlTiira
Uzura
Uzura
Legatura
Legatura
Legatura
Grosimea
minimaa
stratului
compactat (cm)
2.5
4
4
4
4
5
5
5
Cantitatea
minima de
mixtura asfaltica
(kg/m
2
)
55
90
^ 90
90
90
90
110
no
Nota. Cantitatea de mixtura asfaltica din tabelul 2 nu in elude cantitatea de mixtura asfaltica utilizata pentru
reprofilarea stratului suport. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volunmlui de mixtura a stratului de grosime constanta (de legatura sau de uzura) din volumul total al mixturii
asfaltice, calculat conform cotelor din proiectul de executie.
2.2.2 Latimea imbracamintii partii carosabile treeeebuie sa corespunda prevederilor STAS 2900
si STAS 10144/3.
2.2.3 Profil transversal
2.2.3.1 In aliniament profilul transversal al drumului se executa in forma de acoperis cu doua
pante egale, cu panta de inclinare de 2,5%.
In curbe si in zone aferente de amenajare, profilul trransversal trebuie sa aiba forma si
pantele transversale conform STAS 863.
In cazurile speciale se prevede profil transversal cu panta unica.
.2.2.3.2 Pantele profilului transversal al strazilor in aliniament trebuie sa fie conform prevederilor
STAS 10144/3.
2.2.4 Profil longitudinal
Declivitatile maxime pentru drumuri in functie de tipul mixturii asfaltice sunt conform
tabelului 3.
Tabelul 3
Nr. crt.
1
2
3
Tipul mixturii asfaltice
Mortar asfaltic
Beton asfaltic bogat in criblura,
beton asfaltic cu agregat mare
Beton asfaltic rugos
Declivitatea maxima
4,5
6,0
9,0
Declivitatile pentru strazi, in functie de profilul terenului si de viteza de baza trebuie sa
respecte conditiile prevazute in STAS 10144/3.
2.2.5 Abaterile limita la elementele geometrice
2.2.5.1 Abaterile limita locale admise in minus fata de grrrosimea prevazuta in proiect, pentru
fiecare strat in parte pot fi de maxim 10%.
Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv pentru respingerea lucrarii.
2.2.5.2 Abaterile limita locale admise la latimea imbracamintilor drumurilor pot fi cupronse in
intervalul 5 Omm.
2.2.5.3 Abaterile limita locale admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse in intercalul
5mm/m
5
atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura si in intervalul 2,5mm/m
pentru strazi cu mai mult de doua benzi pe sens.
2.2.5.4 La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de 20mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.
2.3 Materiale
2.3.1 Agregate naturale
2.3.1.1 Agregatele naturale care se utilizeaza sunt urmatoarele :
- cribluri sort 3-8,8-16,si 16-25 conform STAS 667;
- nisip de concasaj sort 0-3 conform STAS 667;
- nisip natural sort 0-3,3-7,sau 0-7, conform STAS 662;
- pietris sortat sorturi 7-16 si 16-31, conform STAS 662;
- nisip si pietris rezultate din concasarea agregatelor de rau, sorturi 0-7, 7-16 si 16-31
cu caracteristici corespunzatoare nisipurilor de concasaj si criblurilor pentru
imbracaminti asfaltice prevazute in STAS tabelul 7 si STAS 662 tabelul 11 (uzura
Los Angeles).
In functie de tipul mixturii asfaltice se utilizeaza urmatoarele tipuri de agregate :
- la mortarul asfaltic : nisip de concasaj 0-3 si nisip natural 0-3 sau 0-7;
- la betonul asfaltic bogat in criblura : criblura sort 3-8, 8-16 nisip de concasaj 0-3 si
nisip natural 0-3 sau 0-7;
- la betonul asfaltic rugos : criblura sort 3-8 si 8-16, nisip de concasaj 0-3.
Criblurile utilizate pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BAR 16
trebuie sa provina din roci eruptive cu coeficientul Los Angeles maximum 18% :
- la betonul asfaltic cu agregat mare : cribluri sort 3-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasaj
0-3 si nisip natural 0-3 sau 0-7;
- la betonul asfaltic deschis cu criblura : cribluri sort 3-8, 8-16 si 16-25, nisip de
concasaj 0-3 si nisip natural 0-3 sau 0-7;
- la betonul asfaltic deschis cu pietris concasat: nisip si pietris rezultate din concasarea
agregatelor de rau sort 0-7, 7-16 si 16-31 si nisip natural 0-3, 3-7 sau 0-7;
- la betonul asfaltic deschis cu pietris sortat: pietris sort 7-16,16-31 si nisip natural 0-
3,3-7 sau 0-7.
2.3.1.2 Fiecare tip de sort si agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforma betonata avand panta de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
2.3.2 Filer
2.3.2.1 Fileru trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539.
2.3.2.2 Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui institut de specialitate
pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.
2.3.2.3 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.3.3 Lianti
2.3.3.1 Se folosesc urmatoarele tipuri de bitumuri pentru stratul de uzura si stratul de legatura:
- D 60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice de drum si categoriile de
strazi);
- D 80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice de drum si categoriile de
strazi);
D 100/120 pentru zone climatice reci (clasa tehnica de drum IV..V sau categoria
tehnica a strazii HI.. .IV).
Determinarea zonelor climatice este indicata in harta din anexa A.
Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 754, STAS
10969/1 si STAS 10969/3 si instructiunile tehnice de verificare a stabilitatii termice in strat
subtire a bitumului prin metoda TFOT.
2.3.3.2 In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale este mai mica de 80%
pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria I si mai mica de 75% pentru drumuri
de clasa tehnica III... IV si strazi de categoria tehnica n.. .IV, se foloseste numai bitum aditivat.
2.3.3.3 Pentru amorsari si badijonari se foloseste emulsie bituminoasa cu rupere rapida, sau
bitum taiat. Alte produse se utilizeaza numai daca sunt agrementate tehnic.
2.4 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
2.4.1 Limitele procentelor de agregare naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
prezentate in tabelul 4.
label 4
Fractiuni de
agregate din
amestecul total
Filer si fractiuni
din nisipuri sub
0.09mm
Filer si nisip
(0.09...3,15)mm
Cribluri peste
3.15mm
Pietris concasat
peste 3. 15mm
Pietris sortat peste
7.1mm
Tipul mixturii asfaltice
MA
10... 16
84.. .90
-
-
-
BA8
BA16
8. ..12
rest pana
la 100
45. ..70
-
-
BAR 16
8. ..10
rest pana
la 100
58.. .70
-
-
BA25
5. ..12
rest pana
la 100
50.. .70
-
-
BAD
25
1...6
rest pana
la 100
65. ..80
-
-
BADPC31
1...6
rest pana la
100
-
65. ..80

BADPS31
1...6
rest pana la
100
-
-
47.. .68
2.4.2 Granulozitatea amestecului de agregate naturale ciprinsa pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica intre limitele indicate in tabelul 5, respectiv figurile 1... 7.
label 5
Marimea ochului
sau sitei
31,5
25
16
8
3,15
0,63
0,2
0,09
Zona de granulozi-
tate a amestecului
de agregate
naturale
Treceri prin ciur
MA
-
-
-
90..100
80..90
52..80
20..50
10..15
fig.l
BA8
BA16
-
-
-
90..100
30..55
18..35
11. .25
8..12
fig.2
BAR 16
-
-
90..100
5S..78
30..55
18..35
11. .25
8..12
fig.3
BA25
-
-
90..100
50..65
30..42
18..25
11.15
8..10
fig.4
BAD 25
-
90..100
65..90
50..75
30..50
15..35
S..25
5..12
%5
BADPC31
-
90..100
60..80
35..S5
20..35
10..30
5..20
1..6
fig.6
BADPS31
90.. 100
80..95
60..80
35..5S
20..35
10..30
5.. 20
1..6
fig.7
NOTE
1. Pentru mortarul asfaltic MA se recomanda folosirea nisipului natural sort 0-7, granulele intre 3.15mm si
8.00mm trebuie sa reprezinte maximum 10% din masa amestecului de nisipuri.
2. La betoanele asfaltice BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 se foloseste nisip de
concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este in proportie de
maximum :
- 25% pentru BA 8, BA 16;
- 30% pentru BA 25;
- 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.
3. La betoanele pentru stratul de legatura BA 25, BADPC 31 si BADPS 31 treebuie sa se adauge minimum 2%
filer.
2.4.3 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate. In
tabelul 6 sunt specificate limite recomandate pentru continutul de bitum, in functie de clasa
tehnica a drumului, respectiv, categoria tehnica a strazii. Se precizeaza ca limitele continutului
de bitum indicate in tabelul 6 sunt orientative.
Treceri prin sita sua ciur
(Q
C
10
5
00
Treceri prin ciur sau sita in %
0)
2.
(0
Q)
O
O
IT
Ef
c
Figura 3 BA16
u
'o
(A
_C
a
a>
u
120
100
80
60
20
25
55
0,09 0,2 0,63 3,15
Marimea ochiului
Ji
-430-
90
55
16
100
3
'o
3
(0
60
c
Q.
U

12
Figura 4 ABPS 31si ABPC 31
o
22.
0,09 0,2 0,63 3,15 8
Marimea ochiului
90
-460
16 25
Figura 5 BA 25
120
100
L.
3
'o
80
(0
60
a
40
2
20
0
'50
30
0,09 0,2 0,63 3,15 8
Marimea ochiului
16
90
25
Figura 6 BAR16
120
0,09 0,2 0,63 3,15 8
Marimea ochiului
16 25
re
3
(/)
<
'55
c
o
o
Figura 7 BADPC 31, BADPD 31
0,09 0,2 0,63 3,15 8
Marimea ochiului
16 31
label 6
Tipul mixturii
asfaltice
MA
BA8
BA16
BAR 16
BA25
BAD 25
BADPC 31
BADPS31
Clasa tehnica a drumului
i,n Ill IV.V
Categoria tehnica a strazii
i,n III rv
Continutul de liant in masa mixturii asfaltice, %
-
6,0-7,0
6,0-7,0
5,7-6,2
.
4,0-5,0
-
-
6,3-7,3
6,3-7,3
5,7-6,2
5,5-6,7
4,0-5,0
-
8,0-10,0
6,5-7,5
6,5-7,5
-
5,5-7,0
4,0-5,0
4,0-5,0
2.4.3.1 Raportul filer=bitum pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice se recomanda sa se inscrie
in urmatoarele limite:
- mortare asfaltice (MA) 1,3-1,8
- betoane asfaltice bogate in criblura (BA8, BA16) 1,1-1,5
-betoane asfaltice rugoase(BARl 6) 1,4-1,6
- betoane asfaltice cu agregat mare (BA 25) 0,9 - 1,5
- betoane asfaltice deschise (BAD 25, BADPC 31, BADPS 31) 0,2-1,0
Se precizeaza ca in acest context prin filer se intelege fractiunea fina sub 0,09mm din
amestecul total de agregate si filer,
2.4.4 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei,
precum si din straturile imbracamintii gata executate.
label 7
Caracteristici pe
cilindri Marshall
Stabilitate (S) la
60C, min. Kn
Indice de curgere
(I) mm
Raport S/I
KN/mm
Densitate aparenta
min. kg/m
3
Absorbtie de apa
Clasa
tehnica a
drumului
1,11
m
IV.V
i,n
m
rv,v
i,n
m
IV.V
-
-
Categoria
strazii
i,n
m
IV
i,n
m
IV
i,n
m
IV
-
-
Tipul
bitumului
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D100/120
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D100/120
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D60/80
D80/100
D100/120
D60/80
D80/100
D100/120
D60/80
D80/100
D100/120
Tipul mixturii
MA
-
-
-
-
6,,0
5,5
5,0
-
-
-
-
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
-
-
-
-
1,0-3,0
1,0-3,0
1,0-3,0
2200
2-6
BA8
BA16
BA25
9,0
8,0
7,5
6,0
6,0
5,5
5,5
1,5-3,5
1,5-4,0
1,5-4,0
1,5-4,0
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
2,5-5,0
2,5-4,0
2,0-4,0
2,0-4,0
1,5-4,0
1,5-4,0
1,5-4,0
2300
2-5
BAR 16
9,5
8,5
8,0
6,5
-
-
-
1,5-3,0
1,5-3,5
1,5-3,5
1,5-3,5
-
-
-
2,5-5,0
2,5-4,0
2,0-4,0
2,0-4,0
-
-
-
2300
3-5
BAD25
BADPC31
BADPS31
7,0
6,0
5,5
4,5
-
3,5
3,5
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,5
2,0-4,0
2,0-4,0
1,5-3,0
1,5-3,0
-
1,0-3,0
1,0-3,0
2300
3-6
label 8
Caracteristici pe cuburi
Rezistenta la
compresiune la 22C
min. N/mm
2
Tipul
bitumului
D60/80
D80/100
D100/120
Tipul mixturii
MA
-
2,5
BA8
BA16
BA25
3,5
3,0
BAR 16
3,5
3,0
BAD25
BADPC31
BADPS31
-
-
Rezistenta la
compresiune la 50C,
min. N/mm
2
Reducerea rezistentei la
compresiune la 22C la
28 zile de pastrare in apa
max. %
Densitate aparenta
min kg/m
3
Absorbtia de apa
% vol
D60/80
D80/100
D100/120
D60/80
D80/100
D 100/1 20
D60/80
D80/100
D 100/1 20
D60/80
D80/100
D 100/1 20
-
0,5
-
3,5
2150
2-5
25
0,7
0,7
25
30
2250
4-7
2200
3-8
*) Pentru drumuri de clasa tehnica I si n si strazi de categorria tehnica I.
**) Pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
2.5 Controlul calitatii compactarii straturilor imbracamintii bituminoase
2.5.1 Compactarea straturilor imbracamintilor bituminoase gata executate se determina prin
analize de laboratorpe carote sau prin masurari in situ confi\orm 3.3.4 din SR174-2.
2.5.2 In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul
de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt reealizate imbracamintile conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul
9.
label 9
Tipul mixturii
asfaltice
MA
BA8
BA16
BA25
BAR 16
BAD 25
BADPC31
BADPS 31
Densitate aparenta,
min. kg/m
3
2150
2250
2250
2200
Absorbtie de apa
2-7
2-6
4-7
3-8
Gradul de compactare,
min %
97
96
Nota. Gradul de compactare se detennina conform 3.3.4.2 din SR 174-2.
2.5.3 In cazul masuratorilor in situ conditiile tehnice pentru densitatea aparenta si gradul de
compactare sunt prezentate in tabelul 9.
2.6 Suprafata imbracamintilor bituminoase
2.6.1 Uniformitatea imbracamintii
2.6.1.1 Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana
conform SR 174-2 sau cu alte dispozitii adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:
label 10
Note
maximum 3 mm pentru
maximum 4 mm pentru
v
maximum 5 mm pentru
maximum 6 mm pentru
drumuri de clasa tehnica I
strazi categoria tehnica I-III
drumuri de clasa tehnica II
strazi categoria tehnica IV (alte zone decat zonele
rigolelor)
drumuri clasa tehnica III
drumuri clasa tehnica IV,V
1. Indicativul hectometric Viagraf II-IV reprezinta valoarea cumulata a denivelarilor exprimate cu aparatul
Viagraf ce depaseste zona de admisibilitate de 5mm, pe o distanta de 100m.
2. Indicatorul de amplitudine a denivelarilor Viagraf E reprezinta amplitudinea maxima in milimetri a
denivelarilor ce apar cu o probabilitate de mmiTmnn 95% pe o distanta de 100m.
2.6.2 Rugozitatea suprafetei
2.6.2.1 Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei
imbracarnintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda inaltimii de nisip sunt in
conformitate cu prevederile STAS 884.
2.6.2.1 hi cazul rugozitatii imbracamintii bituminoase determinata cu aparatul de masura Grip
Tester conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca coeficientul de frecare (uGT) sunt
prevazute in tabelul 11.
- -
r
.label 11
Valori limita ale coeficientului [4.GT
HGT> 0.95
0.7< nGT<0.95
uGT<0.7
Caracterizarea suprafetelor de rulare
Suprafata buna, permite circulatia cu viteze
mai mari de 80krn/h
Suprafata acceptabila, permite circulatia cu
viteze mai mici de 80km/h
Suprafata nesatisfacatoare, pericol de derapare
CAIET DE SARCINI
SANTTIRI DALATE
OBJECT 1DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de colectare a apelor de
suprafaja (santuri dalate). Cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite la realizarea acestora,
controlul calitStii materialelor i a lucrarilor executate conform proiectului de execute.
CONDITH GENERALE
Antreprenorul va tine evidenfa calitatii lucrarilor prin intocmirea i mentinerea la zi a dosarului
cu certificate de calitate i a registrului cu rezultatele incercarilor realizate in laborator. C&nd este
necesar, la cererea dirigintelui de santier, antreprenorul este obligat sa efectueze verificari
suplimentare fa0. de prevederile acesrui caiet de sarcini.
in cazul in care se constata abateri de la cerintele de calitate prevazute in caietul de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si luarea mSsurilor care se impun.
SOLUTIA TEBMCA ADOPTATA
Rigole pereate sau dalate din beton monolit, C25/30 , de 8 cm grosime, pozate pe un strat de
nisip fin de 10 cm grosime. Rigolele au sectiune triunghiulara iar santurile trapezoidala, cu
dimensiunile conform profilului transversal tip si celor curente. Se pot folosi si dale prefabricate .
MATERIALE COMPONENTE - CONDIjn DE CALITATE, PREPARARE 1 TRANSPORT
~
:
Cimentul folosit la prepararea betonului este IIA 32,5 , conform SRI500:1996 si CODUL DE
PRACTICANE 012-2007 Daca lucrarile se vor executa pe timp friguros, se recomanda utilizarea
cimenturilor cu intarire rapidS (IIA 32,5 R).
Caracteristicile dalelor vor trebui sa fie atestate printr-un certificat de calitate de la producator,
ce va insoti fiecare livrare. Certificatul va cuprinde:
- marca de fabrica;
- numSrul i data;
- numarul si tipul dalelor;
- caracteristicile mecanice;
- semnStura delegatilor serviciului de control tehnic al calMtii din firma ce le-a confectionat.
La livrare, se va urmari de asemenea respectarea caracteristicilor geometrice (planeitate, unghi
al mucbiilor), precum si defectele de suprafa^a.
Transportul dalelor se va face cu vehicule deschise, avandu-se grijS s& nu existe pericolul de
deteriorate.
Opera^iunile de incarcare-descarcare se vor realiza cu atenjie, fiind interzisa manipularea prin
rostogolire sau aruncare.
Depozitarea dalelor se va face in stive de eel mult 1,5 m inaltime, fiind recomandata
amplasarea de sipci intre randuri.
MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR
Executia sapaturii
Inainte de pozarea dalelor pentru rigole se va realiza sapatura/umplutura necesara pentru a se
ajunge la cotele prevazute in proiectul tehnic.
Standardele care trebuie respectate in timpul acestor lucrari sunt: 2914-84 si 2916-87
(stabilirea conditiilor de realizare a pereerii santurilor).
Umplutura locala se va executa cu pamant recuperat din sapaturi, dupa indepartarea stratului
de pamant vegetal.
Prescript generale de amenajare a rigolelor
Dimensiunile si forma rigolelor sunt cele prevazute in proiectul de execute si au fost stabilite
din conditia asigurarii continuitatii locale a rigolei existente. Dimensiunile si alcatuirea constructiva a
lor este in conformitate cu standardele in vigoare. Acestea vor fi respectate intocmai de catre
antreprenor.
Se vor respecta cu stricteje cotele proiectate.
Executia pereului din dale prefabricate i completare din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se as.terne un strat de nisip cu grosimea de 10 cm ce va fi pilonat.
Se aeaza dalele prefabricate cu rosturi Jesute si se compacteaza cu grija cu coada ciocanului
pentru o buna frxare in stratul de nisip, dar fara a se produce fisurarea sau distrugerea acestora.
Dupa pozarea dalelor prefabricate se vor turna dalele monolite, pe lafimea necesara.
Se vor pastra rosturi de 2 cm, atat in dalele prefabricate cat i in cele turnate pe loc, ce vor fi
colmatate cu mortar de ciment, respectiv carton asfaltat.
Pentru dalele turnate pe loc se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la eel intarit
- realizarea vibrarii betonului;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5 C
- calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton;
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei efectuate
asupra rezultatelor incercarilor probelor de verificare a clasei si interpretarilor rezultatelor incercarilor
nedistructive sau pe carote
Se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.
Temperatura amestecului de beton
10<T<30
T<10
Durata maxima de transport a betonului cu
autoagitatoare , in minute
Cimenturi de clasa 32,5
50
70
Cimenturi de clasa
32> 42,5
35
50
Durata de transport se considera de la terminarea incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul
descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu poate depasi valorile din tabel decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori recomandati in acest scop de un laborator de specialitate.
CONTROL DE CALITATE 1RECEPTIE
Controlul calitafii
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de execute a
amplasamentului lucrarii, a dimensiunilor si calita^ii lucrarii, a profilului longitudinal, sectiunii si
grosimii pereului.
Recep|ia lucrarii
Receptia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate s.i toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie
pe faze care confirms posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de dirigintele de s.antier s.i
antreprenor.
La recepfia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
execute i calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum i constatarile consemnate pe
parcursul execu^iei de catre organele de control. Astfel, se incheie "Procesul verbal de recepjie
preliminara".
Se vor verifica in cadrul acestei operatii de recepjie urmatoarele:
- amplasamentul lucrarilor conform proiectului de execute;
- calitatea materialelor conform standardelor respective;
- natura pSmanturilor conform STAS 1243-88;
- dimensiunile, pantele i calitatea execu^iei lucrarilor.
Recep^ia finals are loc dupa expirarea perioadei de garantie i se va face in conditiile
respectSrii prevederilor legale in vigoare, precum i a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
CAIET DE SARCINI
PODEJE TUBULAJRE
OBEECT 1DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se utilizeaza la refacerea sau repozitionarea podetelor tubulare existente
degradate si la amplasarea altora noi, conform proiectului tehnic.
SOLUTIA TEHNICA ADOPTATA
Solutia adoptata in cadrul acestei lucrari prevede refacerea podetelor utilizand tuburi 0 1000 mm,
0 1500 mm, 0 1200 mm tip Premo rezultate din recuperari sau noi si tuburi de beton armat cu cep si
buza, de aceleasi diametre sau tuburi din teava corugata si care sa asigure lungimea proiectata a fiecarui
podet.
Unele podete vor avea amenajari amonte si aval, care constau fie din camera de cadere, fie aripi
din beton de ciment si pereuri intrare si iesire in/din podet.
Betoanele folosite pentru lucrarile la podeje au urmatoarele cerinte de durabilitate, conform
Normativului NE 012-1-2007 si NE 012-2:2009:
- clasa de expunere 2.b. (mediu umed moderat) (tabel 5.1 din normativ);
- grad de impermeabilitate P 4 (tabel 5.4. din normativ);
- grad de gelivitate
- tipul de ciment
- dozaj minim de ciment 200 kg/m
3
(tabelul 5.5 din normativ);
- valoarea maxima a raportului apa/ciment 0,5 (tabel 5.4. din normativ).
Amplasamentul, dimensiunile si alcatuirea constructive pentru amenajarile acestor pode^e vor
respecta prevederile din detaliile de execute ale proiectului.
PREVEDERITEHNICE GENERALE
Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupS aceleasi reguli ca
i pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare al lucrarilor de sSpatura, cofrare, betonare, urmeaza sa
indeplineasca conditiile din proiect i pe acelea care fac obiectul prezentului caiet de sarcini.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de antier.
Pentru a nu provoca strangularea circula^iei pe acest drum, toate lucrSrile la pode|e vor fi
executate pe c&te o singuri banda de circulate, cu asigurarea corespunzatoare a semnalizSrii provizorii pe
toatS durata executiei.
ELEVATE DIN BETON
Se refera la realizarea camerei de cadere din beton C25/30.
CONDIjn TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SAPATURILOR
Se recomanda ca lucr&rile la podeje sa fie executate cu prioritate.
Lucrarile de sapatura se vor executa respectand prevederile Normativului C169-83 si prevederile
din documentajie. La terminarea sapaturilor se verifica dimensiunile i cotele de nivel realizate s.i se vor
compara cu dimensiunile din proiect, respectandu-se prescriptive din STAS 9824/4-83 (trasarea pe teren a
lucrarilor de arts) i din Normativul C169-83 (executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
funda#ilor construcjiilor civile i industriale).
In cazul in care la cota stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea avuta in
vedere la proiectare, continuarea lucrarilor se poate face numai pe baza unei dispozi$ii scrise a
proiectantului (Normativ C 56-85).
Cu privire la verificarea cotei de fundare i a naturii terenului, se vor intocmi procese verbale
distincte intre beneficiar sj constructor.
NATURA, CALITATEA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR UTHIZATE LA
LUCRARILE DE BETONARI
Materiale utilizate
Agregatele:
- vor corespunde STAS 1667-76 "Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu lian^i
minerali" i Normativului NE 012-2007.
- nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se adrnite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de maximum 2 %.
- se va folosi pietris. de rau sorturile 7-16 si 16-31 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a
curbei granulometrice.
- partea levigabila admisa la pietris este de 0 %.
- in funcjie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate i
anume:
- 0-3;3-7 (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-7 mm)
- criblura 8-16 il6-25 sau pietris 7-16 si 16-31 (16-40).
- pentru betonul Be 7,5 se va putea folosi ca agregat i balastul de rau spaiat, cu caracteristici
conform STAS 662-2007.
Amestecul format din cele trei (patru) sorturi de agregate se va inscrie in zona foarte bunS a curbei
granulometrice.
Este interzisS folosirea agregatelor inghetate.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate i sortate.
Se vor lua mSsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimentul:
- va corespunde SR 1500/1996 si Normativului NE 012.
Se va folosi ciment tip IIA 32,5.
Daca lucrarile se vor executa pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarire
rapida(IIA32,5R).
- cimentul se va livra in cantita^i astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in
maxim 2 luni. Daca utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va
fi inso{itS de o declarable de confonnitate, in care se va memlona:
- tipul de ciment i fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrierii in acesta;
- garanjia respectSrii conditiilor de pastrare;
- numarul buletinului de analiza a calita^ii cimentului efectuata de un laborator autorizat
i datele commute in acesta, inclusiv precizarea condijiilor de utilizare in toate cazurile
in care termenul de garanjie a expirat.
- in cazul cimentului in vrac transportul se va face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane CF speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
- nu se admite amestecarea cimenturilor diferite i utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat, in vederea
protejarii lui de umezeala i impuritati, avandu-se in vedere asigurarea starii de conservare, care se
va verifica conform prevederilor din Normativul NE 012-2007, anexa VI. 1, pet. Al (la aprovizionare) i
anexa VI. 1, pet. Bl (inainte de utilizare).
Apa:
Apa utilizata la confecjionarea betoanelor poate proveni din rejeaua publics sau alta sursS, dar in
acest caz va indeplini condi^iile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Aditivii:
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:
- imbun&tatirii lucrabilitafii la elemente cu secfiuni sutyiri;
- imbunM^irii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau afiate in
medii agresive;
rii unor betoane de rezisten$ superioarS;
- imbunatatirii comportarii la inghef-dezghet repetat;
- reglarii procesului de mtarire, intarziere sau accelerare in functie de cerimje tehnologice;
- cresterii rezisten^ei, durability si imbunata^irii omogenitafii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si condit,iile de utilizare sunt precizate in tabelul 4.4 51 anexa 1.3. din
Normativul NE 012-2007.
Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face in conformitate cu prevederile din anexa V.I., pet.
A.4. (la aprovizionare) i B.3. (inainte de utilizare), din Normativul NE 012-2007.
Betoanele
Prepararea i transportul betonului
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect.
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate. Compozi^iile betoanelor se vor aproba de beneficiar.
Stabilirea compozijiei se va face:
- la intrarea in functiune a unei sta^ii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele
curent preparate, sau de clasS egala sau mai mare de C 20/25 (Be 25).
in cursul prepararii betonului re^eta se va corecta de catre laboratorul stafiei i cu acceptul
beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparenta a betonului proaspat;
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile admise la dozare sunt:
2 % pentru ciment i apa
+ 3 % pentru agregate
5%pentru aditivi
3 % pentru cenus. S de termocentrala
Abaterile admise la dozare se vor incadra si in prevederile Normativului C 140-86.
Pe timp friguros se va Jine seama de temperatura materialelor componente i a betonului.
Folosirea plastifiantilor, antrenorilor de aer, etc., se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifies zilnic. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc.,
vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere a lucrului.
Pe timp de arsija sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3
km, suprafaja liberS a betonului se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea
caracteristicilor betonului.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanizate de compactare ca: mase vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime.
Depozitarea
Depozitarea agregatelor pentru betoane
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea
agregatelor.
A
In cazul aprovizionarii cu mijloace pe calea ferata se va asigura un spa^iu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate, conform anexei VI. 1. pet. A.2., din Normativ NE 012 -2007.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Verificarea calita^ii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conform anexei VI. 1. pet. A.2.
- inainte de utilizare, conform anexei VI. 1. pet. B.2.
Depozitarea cimentului
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existenjei certificatului de calitate sau
de garan^ie si verificarea capacitajii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment,
sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe intreaga perioadS de exploatare a silozurilor se va {ine eviden^a loturilor de ciment depozitate
in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnicS. a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi aseza^i in stive,
l&sandu-se o distan^a libera de 50 cm de la perejii exteriori si pastrand imprejurul lor un spajiu suficient
de circulate.
Durata de depozitare nu va depSsi 60 zile de la data expedierii de c5tre producator pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile in cazul cimenturilor farS adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinja la elemente de beton si
beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din anexa VI. 1.,
Normativ NE 012-2007.
Verificarea calitajii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform anexei VI. 1. pet. A.I.
- inainte de utilizare, confonn anexei VI. 1. pet. B.I.
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Lucrari pregatitoare (cofraje)
Date generale
Acest tip de lucr&ri sunt necesare pentru realizarea camerelor de cadere ale podejelor i a
elevatfilor (timpane) i coronamentelor turnate monolit la podeje.
in principiu, acestea pot fi de doua tipuri, care satisfac necesita^le cerute de lucrarile proiectate:
- cofraje plane obinuite, utilizate la suprafejele nevazute;
- cofraje plane de fa$a vazuta, utilizate la suprafejele expuse vederii.
Antreprenorul poate propune solu|ii proprii de tratare a fejei vazute a betonelor, pentru care va
obtine aprobarea beneficiarului.
Cofrajele i sustinerile lor se executa in conformitate cu prevederile STAS 7721-76 si trebuie sa
fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele condi^ii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de fmisare prevazute in proiect, pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
Normativul NE 012-2007.;
- sa fie etane astfel incat sS nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile i rezistente sub ac^iunea incarcarilor care apar in procesul de
executie;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, farS a se degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptati a incarc&rii de catre elementele care se decofreaza;
- sa aiba fe^ele care vin in contact cu betonul curate, farS crapaturi, sau alte defecte.
Din punct de vedere al modului de alcatuire, cofrajele care se vor utiliza pot fi:
- cofraje fixe, confecjionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o
singurS lucrare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confec^ionate, se vor putea utiliza:
- cofraje din lemn sau captuite cu lemn, pentru suprafe^ele nevazute.
- cofraje tego, pentru suprafe^ele expuse vederii.
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca i
urmatoarele condi^ii specifice:
- sa asigure posibilitatea de deplasare i pozi^ia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care
executa turnarea i compactarea betonului.
Preg&tirea s. i recepjia lucrarilor de cofrare
fnainte de fiecare refolosire, panourile de cofraje tego vor fi revizuite s.i, in caz de necesitate,
reparate.
In scopul refolosirii, panourile de cofraj vor fi supuse urmatoarelor opera^iuni:
- curajirea cu grija, repararea si spalarea, inainte i dupS refolosire;
- tratarea suprafe^elor ce vin in contact cu betonul cu o substamja care trebuie sa uureze
decofrarea, in scopul desprinderii uoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc substance lubrefiante,
uleioase, nu este permis ca acestea s& vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei execu^ii corecte a cofraj elor, se vor efectua verificari etapizate, astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansam-blurile de cofraje i
sustineri;
- in cursul execute!, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea, modul de fixare a
elementelor.
- final, recepjia cofraj elor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru
verificarea calita^ii lucrarilor ce devin ascunse", ^inandu-se seama si de prevederile capitalului 17.
Controlul calita^ii lucrarilor, din NE 012-2007.
Montarea cofraj elor, pregatirea in vederea turnarii betonului
Montarea cofraj elor va cuprinde urmatoarele opera^iuni:
- trasarea pozijiei cofraj elor;
- asamblarea i sus^inerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozijiei panourilor;
- incheierea, legarea i sprijinirea definitivS a cofraj elor.
fn cazurile in care elementele de susfinere a cofraj elor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, ^inand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, asfel incat sa se evite
producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghefat sau expus inghe^ului, rezemarea susjinerilor se va face
astfel incit sS se evite deplasarea acestora, in funcjie de conditiile de temperatura.
Turnarea betonului
Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urm&toarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egalS sau
mai mare de C 20/25 (Be 25) se dispune de incercari preliminare suficiente;
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele necesare
(agregate, ciment, etc.) si sunt in stare de func$onare utilajele si dotarile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje;
- suprafejele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate
sau segregate si au rugozitatea necesarS asigurarii unei bune legaturi intre cele douS betoane;
- nu se intrevede posibilitatea aparijiei unor condrfii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna, etc.);
- in cazul fundafiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipita^ii sau infiltra^ii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act, care va fi aprobat de beneficiar.
Se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.
Temperatura amestecului de beton
10<T<30
T<10
Durata maxima de transport a betonului cu
autoagitatoare , in minute
Cimenturi de clasa 32,5
50
70
Cimenturi de clasa
32> 42,5
35
50
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi
udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnare, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartatS;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, jgheaburi, sau direct in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise, sau prezinta segregSri, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea
lucrabilita'tii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul beneficiarului;
- Mltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elementele cu latime maxima de
1 m, respectiv 1,5 m inal{ime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaja de tip placa;
- betonarea elementelor cofrate pe iniiltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior la maxim 1,5 m de zona ce se betoneaza;
- betonul se va r&spSndi uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maxim 50 cm inSltime;
- se va urmari comportarea si menjinerea pozifiei initiate a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri immediate de remediere in cazul constatarii unor deplas&ri sau caderi;
- betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect (care sunt aceleasi
cu rosturile dintre funda|ie i elevate);
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea rarnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafe^ei rostului si cu acordul beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanicS a betonului se face prin vibrare.
Se admite Compactarea manuals (cu mai, vergele, ipci, sau prin ciocanirea cofrajului).
La execute se vor respecta prevederile anexei VI.2. din Normativul NE 012-2007, referitoare la
Compactarea betonului (procedee de vibrare mecanica).
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se execujia astfel ca
betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element.
Pentru a se asigura condrfii favorabile de intarire i a se reduce deformatiile din contractie, se va
asigura menjinerea umidita^ii betonului, protejand suprafe^ele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecjie;
- stropirea periodica cu apa.
Pe timp ploios suprafe^ele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat
timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa" ce betonul a capatat rezisten^a necesara, cu respectarea
termenelor minime recomandate la cap. 14, tabelele 14.1., 14.2., 14.3. din Normativul NE 012-2007.
Tolerance de execute
Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de betoane se vor incadra in prevederile
cuprinse in anexa III.L, din Normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii speciale
La executarea lucrarilor de beton pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84.
CONTROL DE CALITATE 1 RECEPTffi
Controlul calita^ii
Pe parcursul realizSrii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de execute a amplasarii
corecte a pSr^ilor componente ale podejelor.
Se va verifica deasemenea pozitionarea corecta a prefabricated, dimensiunile parjilor
componente, pante longirudinale, cote de nivel, etc.
Recep^ia lucrarii
1
CAIET DE SARCINI
ZID DE SPRIJIN DIN BETON MONOLIT
1. GENERALITATI
Fazele de executie ale lucrarii sunt urmatoarele:
- executia sapaturii pentru fundatie si sprijinirea malurilor;
- turnarea betonului in fundatie;
- executia elevatiei;
- executia drenului si a umpluturii din spatele zidului.
2. DESCRIEREA FAZELOR DE EXECUTIE ALE LUCRARII
Inainte de inceperea lucrarii se va semnaliza si picheta corespunzator zona de lucru, pentru
siguranta circulatiei pe santier si se vor lua masuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafata
in afara zonei de lucru.
Executia sapaturii pentru fundatie si sprijinirea malurilor
- sapatura se face pe tronsoane alternante de 5 m lungime la adapostul sprijinirilor.
- la terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si
a naturii terenului de fundare in vederea acordarii fazei determinante pentru continuarea
lucrarilor;
- pamintul sapat se va evacua din zona.
Turnarea betonului in fundatie
Inainte de inceperea tumarii betonului se epuizeaza apele din groapa de fundatie.
Betonarea fundatiei se face imediat dupa terminarea saparurilor, inclusiv receptia, betonul
turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate. Demontarea sprijinirilor se face concomitent cu
umplerea de beton.
Turnarea betonului se realizeaza fara intrerupere in straturi de 20-50 cm, respectindu-se regulile
de betonare prevazute in CODUL DE PRACTICA NE 012-2007.
Clasa de expunere a betonului va fi conform NE 012-2007.
Executarea rostului fundatie - elevatie se face prin crearea de praguri cu panta inversa si
mustati cu armatura $ 16 mm (4 buc/ml din PC 52).
Caderea libera a betonului va fi asigurata sub 1,5m inaltime.
Se vor evita rosturile de lucru, iar in caz ca nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face
conform COD DE PRACTICA NE 012-2007 Cap. 13. La finalizarea operatiunilor se va incheia
un proces verbal in vederea acordarii fazei determinante.
Executarea elevatiei
Principalele operatiuni simt:
- cofrarea elevatiei;
- montarea tuburilor PVC cu diametrul 110 mm la barbacane, pentru asigurarea scurgerii
apelor;
- turnarea si vibrarea betonului
La inceperea turnarii betonului in cofraje se verifica:
- dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sectiunilor;
- executarea corecta a cofrajului cu cotele si pantele indicate in proiect;
- asigurarea masurilor pentru mentinerea formei si etanseitatii lor;
- starea-de curatenie a cofrajelor si arrnaturilor, eventual curatirea lor cind este cazul;
- pentru evitarea aparitiei unor solicitari interne datorita contractiei si degajarilor de
caldura se recomanda folosirea betoanelor cu agregate cu D
max
cat mai mare posibil si asigurarea
unei lucrabilitati TI;
- decofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a tumat betonul dupa ce acesta s-a
intarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma geometrica ceruta;
Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si
functie de temperatura mediului.
Faza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea se va
face cu atentie, astfel incat muchiile si fetele sa nu fie deteriorate; eventualele defecte ale
betonului se vor remedia.
Tipul cimentului
^HlI/A-S-32.5
SRII/A- S32. 5
H 1 32.5
Termenul de cofrare (zile) pentru temperatura mediului
+ 5C
3
2
2
+ 10C
2
2
1
+ 15C
1
1
1
Se incheie proces verbal pentru acordarea fazei determinante pentru continuarea lucrarilor.
Executia drenului si a umpluturii din spatele zidului
Drenul din spatele zidului se executa din zidarie de piatra bruta si strat filtrant din balast.
La partea superioara drenul se inchide cu un dop din argila de 50 cm grosime. Se va
executa si racordarea zidului cu terasamentul si finisarea taluzurilor. Umplutura din spatele
zidului se va executa cu material granular cu $ > 30 , compactat pentru a se realiza gradul de
compactare Proctor modificat prevazut in STAS 2914/84 tabel 5 si STAS 1913/13/83. Executia
umpluturii se va face concomitent cu executia zidului si a drenului.
Pentru executia terasamentului din spatele zidului se vor respecta cele consemnate in caietul de
sarcini de terasamente din proiectul de drumuri.
3. MATERIALE UTDLIZATE
a. Apa - trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84 daca nu provine din reteaua publica;
b. Cimentul - pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul
specificat in proiectul de executie si va corespunde conditiilor de calitate prevazute in CODUL
DE PRACTICA NE 012-2007. In cazul existentei apelor cu agresivitate se vor folosi betoanele
speciale conform STAS;
c. Agretatele - la prepararea betoanelor monolite si a drenului se va utiliza balast, nisip, pietris,
piatra sparta care trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile STAS 1667/76, STAS 662/89,
STAS 667/97;
d. Cofrajele - cofrajele sunt de inventar executate industrializat si trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incercarilor care apar in timpul procesului de
betonare;
- sa fie prevazute cu piese de asamblare;
- sa fie unse pe fetele care vin in contact cu betonul;
- sa permita o decofrare treptata asigurindu-se stabilitata elementelor ramase in lucru.
e. Betoane
Betonul utilizat este conform cu CODUL DE PRACTICA NE 012-2007 si STAS 1275/88.
/ Armatura
4
In rostul elevatie - fundatie s-au prevazut 4 bare <J> 16 mm pe ml din PC 52 conform
STAS 431/1-89.
g. Material granular
Pentru realizarea umpluturii din spatele zidului se va folosi material granular cu $> 30, cu grad
de compactare Proctor modificat prevazut in STAS 1913/13/83 si STAS 2914/84.
IV. VERIFICAREA CALITATIILUCRARII
Se va face verificarea la toate fazele determinante aratate la cap.l.
a) Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii
- se va verifica in raport cu prevederile proiectului;
- pozitia in plan;
- dimensiunile fundatiilor;
- masurile de protectia muncii, de siguranta circulatiei;
- natura si starea de consistenta a terenului de fundare;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;
- concordanta intre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect;
- scrierea procesului verbal pentru lucrari ascunse;
b) Executia cofrajelor - la terminarea executiei cofrajelor se verifica:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor;
- marginea fetelor ce vin in contact cu betonul;
c) Turnarea betonului in fundatie si elevatie
Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la eel intarit
- realizarea vibrarii betonului;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5 C
- calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton;
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei
efectuate asupra rezultatelor incercarilor probelor de verificare a clasei si interpretarilor
rezultatelor incercarilor nedistructive sau pe carote;
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.
Temperatura amestecului de beton
10<T<30
T<10
Durata maxima de transport a betonului cu
autoagitatoare , in minute
Cimenturi de clasa 32,5
50
70
Cimenturi de clasa
32> 42,5
35
50
Durata de transport se considera de la terminarea incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul
descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu poate depasi valorile din tabel decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori recomandati in acest scop de un laborator de specialitate.
d) Armarea zidului
Se verifica ca armatura sa nu fie murdara de ulei, vopsea, pamant sau alte impuritati:
- se verifica daca s-a folosit armatura prevazuta in proiect;
- se verifica daca s-a respectat grosimea stratului de acoperire cu beton (existenta
distantierilor);
e) Decofrarea zidului - se verifica
- aspectul elementelor decofrate;
- dimensiunile zidului;
- pozitia barbacanelor;
j) Drenul din spatele zidului - se verifica
- functionalitatea lui si a barbacanelor;
- dimensiunile drenului;
- calitatatea materialelor;
g) Umplutura din spatele zidului
Se verifica daca s-a folosit material cu $ > 30 si daca s-a compactat la Proctor modificat in
STAS 2914/84 si STAS 1913/83.
Toate aceste verificari se fac conform Normativului CODUL DE PRACTICA pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007 cu Legea
nr.10/1995 si in baza unui "Program pentru controlul calitatii lucrarilor " de comun acord intre
proiectant, beneficiar, constructor si la toate aceste verificari se incheie proces verbal de lucrari
ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau verba , care stau la baza acordarii fazei
deterrninante pentru continuarea lucrarilor.
Recepjia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie proces verbal de recep^ie pe faze care
confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de dirigintele de gantier si antreprenor.
La recep^ia preliminary comisia examineaza lucrarile i verifica indeplinirea conditiilor de
execute si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum i constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control. Astfel, se incheie "Procesul verbal de recep^ie
preliminar".
Se vor verifica in cadrul acestei operafii de recepjie urmatoarele:
- amplasamentul lucrarilor conform proiectului de execu^ie;
- calitatea materialelor conform standardelor respective;
- natura pamanturilor (conform STAS 1243-88), pentru verificarea concordan^ei cu
studiile geo;
- dimensiunile, pantele i calitatea executiei lucrarilor.
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garanjie i se va face in conditiile respectarii
prevederilor legale in vigoare, precum i a prevederilor dui prezentul caiet de sarcini.
PARAPETE DIN LEMN
Descriere:
Aceste lucrari constau in montarea parapetilor din lemn de tipul specificat in detaliile
de executie, cu respectarea pantelor si cotelor prevazute in proiectul tehnic.
Materiale:
Toate materialele folosite vor fi conform standardelor ramanesti si europene.
Lemnul folosit va fi de esenta tare: stejar, salcam.
Pentru lise se va folosi lemn din stejar sau rasinoase
Utilaje:
Toate utilajele , dispozitivele si masinile folosite pentru manipularea materialelor si
executarea unor parti din lucrare trebuie verificate regulat, schimbate si imbunatatite
conform cerintelor, ori de cate ori este necesar.
Metoda de excutie:
Se vor realiza conform detaliilor din proiectul tehnic.
La stalpi din lemn partea ingrosata se curate de coaja si se trateaza contra putrezirii prin
ardere sau alte mijloace. Partea neingropata se va trata prin vopsire.
n
CAIET DE SARCINI
APARARI DE MALURI
CAIET DE SARCINI
GABIOANE
GENERALI TATI
ART.l. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia apararilor de maluri
din gabioane.
ART.l. PREVEDERIGENERALE
2.1. Apararile de mal se realizeaza din saltele de gabioane si doua sau trei randuri de
gabioane, a caror dimensiuni sunt stabilite prin proiect.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cerere verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, se va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPI T OLULI
MATERIALS
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia saltelei de gabioane si a gabioanelor se vor utiliza piatra bruta
sau bolovani de rau a caror greutate trebuie sa fie de 5 / 20 kg pe bucata.
3.2. Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau cu fete de
clivaj.
3.3. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistente la sfaramare prin compresiune min 60%
- rezistente la uzura cu masina Deval min 11
Determinarile se fac potrivit metodelor, din STAS 790/-84 si respectiv 667/1997.
3.4. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii materialelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
3.5. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in fonctie
de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.6. CONTROLUL CALITATIIMATERIALELOR
Materialul
Piatra bruta si
bolovani
pentru ziduri
Incercarea sau
caracteristicile care
se verifica
Rezistenta la
compresiune
Rezistenta la
inghet- dezghet
- Rezistenta la uzura
Metode
conform
STAS
730-89
730-89
667-97
Frecventa incercarilor
Incercarea de
informare
Incercari
obligatorii daca
cantitatea este
mai mare de
lOOmc
Incercarea inainte
de utilizare

ART.4. ARMATURI
4.1. La executia cadrelor din fier beton a gabioanelor se vor utiliza:
- cadrele marginale (exterioare) se vor confectiona din OB 37, cu diametrul
de 14 mm.
- cadrele interioare se vor confectiona din OB 37, cu diametrul de 12 mm.
- pe cadre se va monta plasa de sarma dublu zincata cu marimea ochiurilor
de 6 x 8 cm sau 8 x 10 cm, cu diametrul sarmei de 2,4 mm, sau 3,4 mm.
Ochiurile plasei vor avea forma hexagonala si sunt intoarse de doua ori
(dublu torsionate).
4.2. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de
certificatul de calitate, conform STAS 431/1-1989. In cazurile in care livrarea se face de
catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie
corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
4.3. Este interzis de a se utiliza la aceeasi lucrare oteluri beton naturale netede de
acelasi diametru dar cu simboluri diferite.
4.4. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C.
4.5. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de
sarma neagra, unde se vor utiliza doua fire de sarma de 1... 1,5 mm diametru.
CAPI TOLUL II
CONDITH TEHNICE SI REGULIDE AMPLASARE A GABIOANELOR
ART.l. TERASAMENTE
1.1. Pentru o incadrare buna in ansamblul lucrarii, inainte de pozarea gabionului, este
necesara o nivelare a terenului astfel incat gabionul sa se rezeme pe o cat mai mare
suprafata de teren. Ramanerea suspendata a gabioanelor, mai ales a celor suprapuse, poate
provoca ruperea retelei si a scheletului, imprastirea pietrei si apoi chiar compromiterea
lucrarii.
1.2. Terenul nivelat va avea o panta de 2% spre axul vaii.
ART.2. CONFECTTONAREA GABIOANELOR
2.1. Gabioanele sunt cutii avand dimensiunile de ordinul metrilor, alcatuite din
diferite impletituri metalice sau din geogrile ranforsate cu elemente metalice (otel beton,
profile metalice) si umplute cu piatra bruta sau bolovani.
2.2. Gabioanele (cutiile) se confectioneaza direct in pozitia necesara sau sunt
asamblate pe mai, dupa care se pozeaza in amplasament cu o macara si apoi se umplu cu
piatra.
2.3. Este recomandabil ca panourile laterale ale gabionului care au inaltimi de peste
1.00m sa se lege si cu ancore intre ele (panourile opuse) cu sarma de 3 - 4 mm grosime.
2.4. In cazul gabioanelor peste care sunt prevazute alte lucrari, daca proiecrul nu o
prevede, nu este permisa renuntarea la capacul gabionului.
2.5. Acesta va trebui sa fie legat solid de rama metalica superioara, deoarece
constituie un ancoraj pentru panourile laterale supuse la impingerea pietrei de umplutura.
2.6. Dimensiunile pietrei de umplutura, granulometria acesteia, precum si tipul de
impletitura vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect sau aprobate de proiectantul de
specialitate.
2.7. In functie de configuratia terenului pe care se aseaza, gabioanele au dimensiuni
si forme diverse.
2.8. In cazul cand gabioanele se suprapun sau suporta incarcari mari, pentru a le
asigura rigiditatea necesara, ele se vor acoperii cu capace alcatuite tot din impletitura cu
rama si rigidizari transversale.
2.9. Acoperirea cu capace mai poate fi utilizata si cand dimensiunile pietrelor sunt
mai mid decat cele necesare pentru a nu fi antrenate de curentul de apa. In aceste conditii
trebuie ca ochiurile impletiturii sa fie mai mici decat d 30 - d 40 in functie de forma
bucatilor de piatra, rotunjita respectiv colturoasa.
2.10. Stabilitatea cutiilor se asigura prin lestarea lor cu balast local, eventual cu un
beton slab de umplutura.
2.12. Asezand gabioane langa gabioane si gabion langa gabion, se pot realiza lucrari
elastice care se fixeaza bine pe fundul albiei si avand o masa considerabila, ofera o mare
rezistenta la furia apelor.
2.13. Gabioanele se vor placa cu un strat din beton C12/15 conform detaliului din
proiect.
CAPI TOLULHI
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.l. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie
pentru terasamente, amplasare gabioane si confectionare gabioane sunt terminate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestor receptii se incheie procese verbale de receptie calitativa.
ART.2. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor de aparari de maluri, se efectueaza o data cu
receptia la terminarea integrala a lucrarilor sectorului de drum proiectat.
Comisia'de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de
calitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca
si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul
verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
ART.3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor de aparari de maluri va avea loc o data cu receptia finala a
sectorului de drum proiectat, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va
face in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.