Sunteți pe pagina 1din 31

S.C.

CONSILIER CONSTRUCT srl Bucuresti

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTE BITUMINOASA REALIZATA DIN MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE DE CELULOZA PENTRU REABILITARE DN1 km 173+ 800 220 + 000 BRASOV SERCAIA

-martie 2004
1 `

CAIET DE SARCINI CUPRINS


GENERALITATI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ART.3. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.4. AGREGATE NATURALE ART.5. FILER ART.6. LIANTI ART.7. ADITIVI PENTRU ADEZIVITATE ART.8. FIBRE CELULOZICE CAP.II. CONDITII TEHNICE ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ART.10. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII BITUMINOASE ART.11.COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE CAP.III. EXECUTIA LUCRARILOR III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE ART.12. ACCEPTAREA UTILAJULUI ART.13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ART.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ART.15. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE ART.16. TRANSPORT ART.17. LUCRARI PREGATITOARE ART.18. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE ART.19. COMPACTAREA ART.20. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA CAP.IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ART.21. VERIFICAREA MATERIALELOR ART.22. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
2 `

ART.23. VERIFICAREA COMPACTARII ART.24. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE ART.25.VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI GATA EXECUTAT ART.26. FRECVENTA VERIFICARILOR CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR ART.27. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR ART.28. RECEPTIA FINALA

3 `

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTE BITUMINOASA REALIZATA DIN MIXTURI ASFALTICE STABILIZATE CU FIBRE DE CELULOZA
GENERALITATI ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de calitate si conditiile de executie ale mbrcminii bituminoase cilindrate executate la cald, realizata din mixturi asfaltice stabilizate cu fibre de celuloza. 1.2 Caietul de sarcini se aplica la reabilitarea DN1 Brasov-Sercaia - km 173 + 800 181 + 445, drum cu 4 benzi, clasa tehnica II - km 181 + 445 - 220+ 000, drum cu 2 benzi, clasa tehnica III 1.3 Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald este alcatuita din doua straturi: - stratul superior, de uzura - stratul inferior, de legatura. Stratul de uzura se va realiza din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza conform prevederilor prezentului caiet de sarcini si a Normativului pentru realizarea mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza, indicativ AND 539-2002, iar stratul de legatura conform prevederilor SR 174-1 si prezentului caiet de sarcini. 1.4. Aplicarea acestui tip de imbracaminte conduce la : a) mbuntirea caracteristicilor de suprafaa prin: sporirea rezistenei la alunecare ; reducerea zgomotului din rularea autovehiculelor ; mbuntirea vizibilitii pe timp de ploaie datorit reducerii efectului de orbire prin reflexie ; evacuarea mai rapid a apelor i diminuarea fenomenului de aqvaplanare. b) Sporirea durabilitii prin : creterea rezistentei la oboseal i mbtrnire ; mbuntirea caracteristicilor de stabilitate. c) Sporirea stabilitii la deformaii permanente prin : asigurarea unei rezistene sporite la producerea fgaelor. d) Reducerea costurilor de ntreinere datorit : reducerii duratei de ntrerupere temporar a circulaiei rutiere pentru efectuarea reparaiilor ; 1.5. Mixturile asfaltice stabilizate cu fibre de celuloz sunt realizate prin procedeul la cald i sunt caracterizate printr-un coninut ridicat de cribluri de min. 72 % din masa amestecului total (agregate
4 `

naturale i filer), un coninut de nisip de concasare sort 0-4 de minim 15% din masa amestecului total i un coninut de filer de calcar 9 10 % din masa amestecului total. Fibrele de celuloz, cu rol de stabilizator al mixturii asfaltice, se adaug n mixtur, n proporie de 0,31,0 % din masa acesteia, nainte de introducerea bitumului i de realizarea omogenizrii amestecului de agregate, filer i fibre de celuloz, prin malaxare uscat . Dozajul optim de bitum fa de masa mixturii se stabileste prin studii preliminare de laborator. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61:1997 SR 174-1:2002 SR 174-2:1997 Bitumuri. Determinarea penetraiei Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel i bil. Bitum. Determinarea ductilitii. Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia mbrcminilor executate Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate Bitum neparafinos pentru drumuri Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Metode de determinare i ncercare Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Tipare i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea epruvetelor Lucrri de drumuri. Limea drumurilor Lucrri de drumuri. Terminologie Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase cilindrate, executate la cald. Condiii tehnice generale de calitate Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafeelor de rulare. Metode de msurare Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrri de drumuri Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ
5 `

STAS 539-79 SR 662:2002 SR 667:2001 SR 754:1999 STAS 1338/1-84 STAS 1338/2-87 STAS 1338/3-84

STAS 2900-89 SR 4032-1:2001 SR 7970:2000 STAS 8849-83 STAS 8877-72 STAS 10696/3-84

SR EN 933-2:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor SR EN 1:2002 12697- Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 1: Coninutul de bitum solubil Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: evaporator rotativ Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloana de fracionare Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregtirea probelor pentru determinarea coninutului de bitum, a coninutului de ap i a compoziiei granulometrice Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii suprafetei drumurilor cu ajutorul analizorului de profil longitudinal APL72 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii suprafetei drumurilor cu ajutorul Bump Integratorului BI Instructiuni tehnice privind determinarea comportarii la oboseala a mixturii asfaltice cu echipamentul ELE MATA Normativ privind determinarea susceptibilitatii la formarea fagaselor a mixturilor asfaltice preparate la cald pentru imbracaminti bituminoase Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice Instructiuni tehnice privind determinarea fluajului static si dinamic al mixturilor asfaltice

SR EN 126973:2002 SR EN 126974:2002 SR EN 1269727:2002 SR EN 1269728:2002 Normativ AND 537- 1998 Normativ AND 563- 2000 Normativ AND 565- 2000 Normativ AND 548- 1999 Normativ AND 573- 2002 Normativ AND 542- 1998 Normativ AND 543- 1998

ART.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 2.1 Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia imbracamintii bituminoase cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 1 si sunt clasificate n funcie de granulozitate i de dimensiunea maxim a granulelor agregatelor.

6 `

Tabelul 1 Nr. crt. Clasa tehnic a drumului Stratul de uzur si stratul de legatura Tipul mixturii asfaltice Strat de uzura: - mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza - cu bitum : MASF16 - cu bitum aditivat MASF16 a 1 II, III Strat de legatura: beton asfaltic deschis cu criblura - cu bitum: BAD 25 - cu bitum aditivat : BAD 25 a

NOTA: Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.

2.2 mbrcmintea bituminoasa se aplic pe stratul de baza din mixtura asfaltica cilindrata la cald SR
7970 executata conform Caietului de Sarcini specific. ART.3 PREVEDERI GENERALE 3.1 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini. 3.2 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului Caiet de Sarcini. 3.3 Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. 3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari. CAP.I. MATERIALE ART.4 AGREGATE NATURALE 4.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice prevazute de prezentul caiet de sarcini sunt urmatoarele: a) pentru stratul de uzura MASF16 si MASF16a: - agregate naturale de carier, conform SR 667: cribluri sorturile 4-8, 8-16 ; nisip de concasare sort 0-4;
7 `

a) pentru stratul de legatura BAD 25 si BAD 25a: - agregate naturale de carier, conform SR 667: cribluri sorturile 4-8, 8-16 i 16-25; nisip de concasare sort 0-4; - agregate naturale de balastier, prelucrate prin splare i sortare sau prin splare, concasare i sortare, conform SR 662: nisip natural sort 0-4.

4.2 Clasa minim a rocii din care se vor obine agregatele naturale de carier va fi conform SR 667, tabelul 3, clasa B. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a acestor agregate va fi conform SR 667, tabelul 2. 4.3 Fiecare tip i sort de agregate naturale se va depozita separat n padocuri prevzute cu platforme betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor. 4.4 Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale vor avea ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2. 4.5 Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de laborator care atesta calitatea acestora. 4.6 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini. 4.7 Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. ART.5 FILER 5.1 Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539, respectiv : - finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm) min.80% - umiditatea max. 2% - coeficient de hidrofilie max. 1% Se interzice folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt . In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.

5.2Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare


pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. ART. 6. LIANTI 6.1 Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintea rutiera se va folosi bitum tip D 80/100 pentru zona clima rece.
8 `

6.2 Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 2. CARACTERISTICILE BITUMULUI NR Caracteristici crt 1 Penetratie la 250C 2 3 4 5 6 7 Punct de inmuiere Inel si Bila Ductilitate la: - 50C, min. - 250C, min Punct de rupere FRAASS, max Punct de inflamabilitate Marcusson, min. Solubilitate in solventi organici, min. Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C* a) metoda TFOT - pierderea de masa, max. - penetratia reziduala, min. - cresterea punctului de inmuiere, max. - ductilitatea reziduala la 250C, min b) metoda RTFOT - pierderea de masa, max . UM 1/10 mm 0 C cm cm 0 C 0 C % D 80/100 80100 4449 5,0 100 -15 250 99 Tabelul 2 Metode de determinare STAS 42 STAS 60 SR 61 SR 61 STAS 113 STAS 5489 STAS 115

% % 0 C cm %

0.8 47 9 75 0,9

Instructiuni tehnice AND nr 535 Determinarea stabilitatii in strat subtire a bitumului pentru drumuri Incercarea TFOT Instructiuni tehnice AND nr.536 Determinarea stabilitatii in strat subtire a bitumului pentru drumuri Incercare RTFOT

8 9 10 11

- penetratia reziduala, min. - cresterea punctului de inmuiere, max. - ductilitatea reziduala la 250C, min. Continutul de parafina, max. Densitate la 150C Indice de instabilitate coloidala, max. Adezivitate pe agregat etalon, min.**

% C

47 9 75 2,0 0.992 0.50 80 STAS 8099 STAS 35 Indic.AND nr.521 R/1993 STAS 10.969/3 * metoda a) sau b) in functie de dotare ** agregate etalon = agregate Chileni sort 5-8

cm % g/cm
3

6.3 In cazul in care conditia de adezivitate de min.80% nu este indeplinta , bitumul se va aditiva.
9 `

6.4 Bitumul aditivat tip D 80/100 a trebuie s ndeplineasc condiiile aratate in tabelul 2 6.5 Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativului AND ind. 553 99 privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. 6.6 Bitumul i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei i bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei i bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depeasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140)0C. 6.7 Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid, pentru lucrrile de amorsare a stratului suport, conform STAS 8877 si Normativului AND ind. 552 99 privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrari de drumuri. 6.8 Emulsia bituminoas cationic se depoziteaz n rezervoare metalice verticale, curate n prealabil, prevzute cu pompe de recirculare i eventual cu sistem de nclzire. ART.7 ADITIVI PENTRU ADEZIVITATE 7.1Aditivii pentru adezivitate utilizai pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuia mbrcminilor bituminoase din prezentul Caiet de sarcini sunt produse tensioactive, cu compoziie i structur specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii emis de productor. 7.2 Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n vigoare. 7.3 Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz: - s fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili termic pn la minimum 200oC; - s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. 7.4 Tipul de aditiv i dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice prevzute la 6.2. ART. 8 FIBRE 8.1 Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuia mbrcminilor bituminoase prevzute n prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, care trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare. Se pot utiliza i alte tipuri de fibre cu condiia ca acestea s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare. 8.2 Tipul i dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.

10 `

CAP. II CONDITII TEHNICE ART.9 ELEMENTE GEOMETRICE 9.1 Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s condiiile din tabelul 4. ndeplineasc

Tabelul 4
Nr. crt. 1 Condiii de admisibilitate Abateri limit locale admise la elementele geometrice

Elemente geometrice Grosimea minim a stratului compactat, cm: - strat de uzur din mixtur asfaltic antifagas cu PR PLAST S MASF16 MASF16 a - strat de legtur: cu criblur BAD25

4,0 4,0

maximum 10% n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii

4,0 7,00

Limea prii carosabile, m

+50 mm

Profilul transversal: - n aliniament - n curbe i zone aferente - cazuri speciale Profil longitudinal Declivitate,% max sub form de acoperi conform proiect pant unic 6,0 +/- 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat +/- 5,0 mm fata de cotele profilului adoptat

ART.10 CARACTERISTICILE SUPRAFEEI MBRCMINTII BITUMINOASE 10.1 mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald MASF16, respectiv MASF16a trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 5.

11 `

Tabelul 5

Nr. Caracteristica crt. 1 Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - km 173+ 800 181 + 445 - km 181+ 445 220 + 000

Condiii de admisibilitate

Metoda de ncercare Reglementri tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

< 2,5 < 3,5

2 Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm SR 174-2 - km 173+ 800 181 + 445 < 4,0 - km 181+ 445 220 + 000 < 5,0 3 Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, uniti SRT: STAS 8849 - km 173+ 800 181 + 445 > 80 - km 181+ 445 220 + 000 > 70 - Rugozitatea geometric, HS, mm: - km 173+ 800 181 + 445 > 0,7 STAS 8849 - km 181+ 445 220 + 000 > 0,6 - Coeficientul de frecare (GT): Reglementri tehnice n - km 173+ 800 181 + 445 vigoare cu aparatul de msur > 0,95 Grip Tester - km 181+ 445 220 + 000 > 0,7 4 Omogenitate. Aspectul suprafeei Aspect fr degradri vizual sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, lefuite. NOTE - 1 Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. 2 Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozitii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT. ART.11 COMPOZIIA I ASFALTICE CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

11.1 Compoziia mixturilor asfaltice 11.1.1 Mixturile asfaltice pentru stratul de uzur MASF16 si MASF16a i pentru stratul de legtur BAD25, BAD25a se vor realiza utilizand materialele aratate in tabelul 6

12 `

Tabelul 6 Nr. crt. 1 Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Criblur: sort 4-8, 8-16; Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de Nisip de concasare sort 0-4; celuloza MASF16 sau MASF16a Filer Criblur: sort 4-8, 8-16, 16-25; Beton asfaltic deschis cu criblur: Nisip de concasare sort 0-4; BAD 25 Nisip natural sort 0-4 ; BAD 25a Filer

11.1.2 La betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur BAD 25 si BAD 25a se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de maximum 50% . 11.1.3 Limitele procentelor de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate sunt conform tabelului 7. 11.1.4 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, este cuprins n limitele prezentate n tabelul 8 i figurile 1,2. Tabelul 7 Strat de uzur Nr. crt. Fraciuni de agregate naturale din amestecul total Strat de legtur Tipul mixturii asfaltice MASF 16 MASF 16a 1014 BAD 25 ; BAD25a 27

1 Filer i fraciuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 2. Filer i nisip fraciunea (0,14) mm, % 3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%

Diferenta pana la 100% 6375 5572

NOT - Coninutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

13 `

Tabelul 8 Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale MASF16 MASF 16a 90100 4459 2537 2025 1622 1320 1115 1014 Figura 1 BAD 25 BAD 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 2

11.1.5 Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 de ctre un laborator de specialitate autorizat. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabilirii coninutului optim de liant si fibre sunt prezentate n tabelul 9 Tabelul 9 Nr. crt. Coninutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 Continutul de fibre sau granule de celuloza din masa mixturii % 0,3...1,01) 0,3...1,0 -

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Strat de uzur 1 Strat de legatura

MASF 16 MASF16a

BAD 25, BAD 25a 4,05,0 1) Conform Agrementului Tehnic specific tipului de mixtura utilizat

11.1.6 Raportul filer:liant recomandat pentru MASF16, MASF16a este de 1,31,8 si pentru BAD 25, BAD 25a de 0,51,4. 11.1.7 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini. Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la un laborator autorizat.
14 `

11.1.8 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului. Aceste studii comporta urmatoarele etape: - stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component; - realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat; - determinarea caracteristicilor fizico mecanice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ; - selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum. 11.1.9 Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are propuneri de modificare, accepta formula propusa. 11.2 Caracteristicile fizico-mecanice 11.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime i din probe prelevate pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere, precum i din stratul gata executat, pentru verificarea calitii mixturilor asfaltice. 11.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. 11.2.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10. NOTA: Pentru caracterizarea comportarii in exploatare a mixturilor asfaltice, in prezentul caiet de sarcini sunt introduse urmatoarele determinari: obiectiuni sau

a) Rezistena la deformare permanent, la nivelul stratului de uzur, exprimata prin: Viteza de deformaie la ornieraj nregistrat pe o plac din mixtur asfaltic, la un anumit numr
de treceri ale unui pneu cu caracteristici bine definite, conform reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr.573-2002)

b) Rezistena la oboseal, definit prin numrul de solicitri Nadm pe care le suport mixtura asfaltic,
nainte de a se rupe. Determinarea se bazeaz pe solicitarea repetat la ntindere indirect a unei epruvete cilindrice, conform reglementrilor n vigoare c) Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice, utiliznd testul de ntindere indirect prin solicitare repetat a unei probe cilindrice din mixtur asfaltic, conform reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr.542-98) d ) Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe cilindri confecionai cu presa de compactare giratorie, conform reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr. 541)

15 `

Tabelul 10 Nr. crt. 1 1. Tipul mixturii asfaltice MASF 16 BAD 25 MASF 16a BAD 25a 1 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 2,0 4,0 4000 7,0 1,53,5 2300 34 3000

Caracteristica Test Schellenberg, % max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, Kg/m3, min - Volum de goluri , % Rezistena la deformaii permanente: - Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP), mm/h la 450C,max - Adncimea fgaului, mm, la 45 0C, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min

2.

3.

4. 5

Deformaia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max

1000 -

9,5

Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 120 de giraii, %, max 1) Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 1

11.2.4 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall se face conform STAS 1338-1 i STAS 1338-2. 11.3 Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru drumuri sau cu bitum aditivat 11.3.1 Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28. Extragerea i recuperarea bitumului din mixtur pentru determinarea acestuia se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 i SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60. 11.4 Caracteristicile straturilor mbrcminilor bituminoase executate 11.4.1 Gradul de compactare Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin msurtori in situ conform SR 174-2. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura asfaltic respectiv.
16 `

Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori in situ cu gamadensimetrul. ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100200) mm, netulburate. 11.4.2 Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare trebuie sa corespunda tabelului 11. Tabelul 11 Nr. Tipul mixturii asfaltice crt. 1 MASF 16 MASF 16a BAD 25 BAD 25a 11.4.3 Rezistena la deformaii permanente 11.4.3.1 Rezistena la deformaii permanente se determin pe carote prelevate din mbrcmintea bituminoas executat, respectiv din stratul de uzur. 11.4.3.2 Rezistena la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la ornieraj i/sau adncimea fgaului, la temperatura de 450C , conform metodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile sunt cele prezentate n tabelul 10. 11.5 Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase executate 11.5.1 Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase i condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite sunt conform tabelului 5. 11.5.2 Determinarea caracteristicilor suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz n termen de o lun de la execuia acestora, nainte de data recepiei la terminarea lucrrilor. Tabelul 11 Nr. Tipul mixturii asfaltice crt. 1 MASF 16 MASF 16a BAD 25 BAD 25a Densitate aparent, Absorbie de ap, Grad de compactare, kg/m3, min % vol %, min 2300 2200 26 38 97 96 Densitate aparent, Absorbie de ap, Grad de compactare, kg/m3, min % vol %, min 2300 2200 26 38 97 96

11.5.3 Rezistena la deformaii permanente

17 `

11.5.3.1 Rezistena la deformaii permanente se determin pe carote prelevate din mbrcmintea bituminoas executat, respectiv din stratul de uzur. 11.5.3.2 Rezistena la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la ornieraj i/sau adncimea fgaului, la temperatura de 450C , conform metodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile sunt cele prezentate n tabelul 10. 11.6 Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase executate 11.5.3 Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase i condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite sunt conform tabelului 5. 11.5.4 Determinarea caracteristicilor suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz n termen de o lun de la execuia acestora, nainte de data recepiei la terminarea lucrrilor. CAP. III. III.1. EXECUTIA LUCRARILOR

PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE ACCEPTAREA UTILAJULUI

ART. 12

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala. ART. 13 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute prin Caietul de sarcini, sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Instalatiile in flux discontinuu vor fi prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si de malaxare fortata a componentilor. In cazul instalatiilor in flux continuu, dozarea agregatelor naturale se va realiza in 2 etape, astfel: - pe sorturi, la fiecare predozator, care va fi dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu un dozator gravimetric montat pe fiecare banda; - global, cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de variatia densitatii acestuia cu temperatura, astfel incat la 1501700C, 1 Kg de bitum rutier are un volum de 1,091,1 litri. Pentru dozarea fibrelor celulozice instalatiile vor fi dotate cu sistem de dozare automata a acestuia (gravimetric sau volumetric). Sistemul trebuie sa asigure introducerea produsului cu un debit corelat cu cel al instalatiei de preparare a mixturii asfaltice 13.1 Stocarea si incalzirea liantului

18 `

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica. Toleranta admisa privind temperatura liantului este de +/- 30C 13.2 Stocarea si dozarea filerului Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea filerului in tolerantele de +/- 1.5% Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie. 13.3 Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor indicate prin Caietul de sarcini, temperaturi care ar putea conduce la arderea liantului. 13.4 Dozarea liantului Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris in tolerantele de +/0,3 % 13.5 Dozarea aditivului de adezivitate Aditivarea bitumului se va realiza in conformitate cu Normativul AND 553-99 cu ajutorul unei instalatii de alimentare si dozare a aditivului in rezervorul de bitum. Dozarea se va face gravimetric sau volumetric, asigurandu-se realizarea dozajului prescris in tolerantele +/- 0,05 %. 13.6 Dozarea fibrelor celulozice Fibrele celulozice se vor introduce in instalatiile de fabricare a mixturilor asfaltice inainte de introducerea bitumului. Dozarea se va face gravimetric sau volumetric, asigurandu-se realizarea dozajului prescris. 13.7 Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. 13.8 Malaxarea Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. 13.9 Stocarea si incarcarea mixturilor
19 `

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea temperaturii impuse a mixturii asfaltice. ART. 14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 14.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - a debitului dozatoarelor pentru agregate; - a debitului pompelor pentru liant ; - a debitului privind filerul, - a debitului aditivului de adezivitate si a fibrelor celulozice precum si la verificarea functionarii malaxorului. 14.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. 14.3Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui. 14.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz. ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 15.1 Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este urmatorul: reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari, astfel incat curba granulometrica a amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta admise; - introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator- malaxor), unde are loc uscarea si incalzirea acestora; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat; - in cazul prepararii MASF16 si MASF16a urmeaza introducerea fibrelor celulozice predozate, peste agregatele calde si malaxare timp de 15-100 sec; - incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor, respectiv in uscator malaxor; - amestecarea componentilor mixturii asfaltice si malaxare inca 2-3 minute; - evacuarea in buncarul de stocare. Durata de malaxare, fie uscata (fara bitum), fie cea totala (cu bitum) se va stabili dupa caz,folosind testul Shellenberg si determinarea Marshall efectuate pe acelasi tip de mixtura preparata la timpi de malaxare diferiti, pana la stabilirea valorilor impuse ale caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii. 15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice vor fi cele aratate in tabelul 12. 20 `

Tabelul 12 Tipul stratului Strat de uzura MASF16 MASF16a Strat de legatura BAD25, BAD25a Agregate naturale Temperatura, C Bitum Bitum aditivat
0

Mixtura la iesire din malaxor

165180

160170

155170

Nota: Se va da o atentie deosebita in cazul mixturilor asfaltice pentru stratul de uzura preparate cu fibre celulozice ( MASF16, MASF16a ) respectarii prevederilor privind dozajele si temperaturile prevazute de prezentul Caiet de sarcini. III. 2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE ART. 16 TRANSPORT 16.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se va efectua cu autocamioane basculante cu bena termoizolata sau acoperite cu prelata, curatate de orice corp strain inainte de incarcare, Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) 16.2 Necesarul mijloacelor de transport se va stabili in functie de distanta de transport, prin corelarea capacitatii acestora, productivitatea statiei si a repartizatorului, astfel incat asternerea mixturii asfaltice sa se faca fara intreruperi ART. 17 LUCRARI PREGATITOARE

17.1 Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat. Astfel se vor degaja acostamentele cu lama autogrederelor si se va matura cu peria mecanica partea carosabila. In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau prezinta denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare. Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in vigoare si se vor rezolva problemele privind drenarea apelor. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. 17.2 Amorsarea stratului suport Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se vor amorsa cu emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu autoraspanditorul de emulsie sau cu alt dispozitiv special, astfel incat sa se asigure dozajele prescrise si sa se realizeze o pelicula uniforma de emulsie, respectiv de bitum.( In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita trebuie sa asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,30,5 kg/m2). Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase. ART. 18 ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE
21 `

18.1 Asternerea mixturilor asfaltice se va face numai in anotimpul calduros la temperaturi peste 100C, pe timp uscat, de preferinta fara vant. Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie sau vant puternic si se va relua numai dupa uscarea suportului. 18.2 Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin proiect. 18.3 Temperatura de asternere Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare temperaturile aratate in tabelul 13 Tabelul 13 Tipul stratului Strat de uzura MASF16 MASF16a Strat de legatura BAD25, BAD25a La asternere Temperatura,0C La inceputul compactarii La sfarsitul compactarii

140145

135140

100110

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ca si mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene. 18.4 Asternerea Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii. Viteza de asternere cu finisorul va fi adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. 18.6 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rosturile separand mixturile asfaltice asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi amorsata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale celor doua straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime de banda de circa 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi amorsata cu emulsie de bitum imediat inainte de realizarea benzii noi. ART.19 COMPACTAREA

22 `

19.1 Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile pe care le va considera necesare. Urmare a acestor incercari, antreprenorul va propune dirigintelui : - sarcina fiecarui utilaj; - planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de sarcini. Compactarea mixturilor stabilizate cu fibra de celuloza se va realiza cu cilindru compactor cu rulouri netede in tandem sau cilindru compactor cu trei tamburi lestati la 8-10t. Prima trecere se va face static imediat in spatele finisorului si cat mai aproape de acesta. Urmatoarele 2 treceri se vor face cu compactorul vibrator (compactorul cu vibratii de greutate mai mica sau egala de 6 t ), urmate de 4-8 treceri statice. Nu se vor executa in nici un caz mai mult de doua treceri cu vibratorul actionat. Este de preferat insa compactarea statica. Nu se vor folosi cilindrii compactori cu pneuri sau combinati, datorita aderentei mari a mixturii cu fibre de celuloza. 19.2 Tehnologia de compactare propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 19.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2. Compactarea se va face in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se va efectua de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se vor corecta dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere, se vor compacta cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 19.4 Compactoarele cu pneuri utilizate pentru compactarea stratului de legatura, vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. 19.5 La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceiasi banda, zonele aferente rosturilor de lucru se vor taia pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza, procedandu se conform SR 174 2. ART. 20 PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA 20.1 Se recomanda aplicarea imbracamintii bituminoase peste stratul de baza imediat dupa executia acestuia, in acelas sezon de lucru.

23 `

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ART. 21 VERIFICAREA MATERIALELOR Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini. Pe parcursul executiei lucrarilor, verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in urmatoarele: a) Bitum, bitum aditivat penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754; punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 75 Cribluri

b)

- natura mineralogica STAS 6200/4, STAS 9110, SR EN 932-3, SR 667 - granulozitate STAS 730 ,SR EN 933-2, SR 667; - coeficient de forma STAS 730 , SR 667; - continut de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730 , SR 677; - continut de argila ( VA) SR 667 c) Nisipuri granulozitate STAS 730, SR EN 933-2; STAS 662, SR 667; materii organice STAS 4606 continut de impuritati STAS 4606, SR 662; SR 667; continut de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730 ; SR 662 echivalent de nisip STAS 730, SR 662 ( nisip natural) coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

d) Filer finetea STAS 539; umiditatea STAS 539. ART. 22 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE In cadrul santierului se va verifica prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice, astfel: 22.1 Instalatia de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul fiecarei zile de lucru; - functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic; - functionarea corecta a dozatorului fibre celulozice: zilnic. 22.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent
24 `

22.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - tehnologia de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic; 22.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din mixturilor asfaltice; ART.23 compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic; VERIFICAREA COMPACTARII malaxor, inainte

de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a

23.1. Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta : cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale; utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete. Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. 23.2 Verificarea gradului de compactare

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot parcursul executiei stratului de baza, prin incercari de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Gradul de compactare reprezinta raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica. Valorile gradului de compactare trebuie sa corespunda tabelului 11. In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor, acestea se pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

ART. 24 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

25 `

Verificarea elementelor geometrice ale stratului suport se va face inainte de asternerea mixturii asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400. Verificarea grosimii fiecarui strat al imbracamintii se va face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din stratul gata executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Verificarea profilului transversal se va face cu echipamente adecvate omologate. Verificarea cotelor profilului longitudinal se va face in axa cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment. Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se va face cu echipamente adecvate omologate. ART. 25 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI GATA EXECUTAT Verificarea se face fie: pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg pentru pe mixturi asfaltice prelevate din stratul gata executat: o placa de minimum 40x40cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata sau carote . fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica fabricata, dar cel putin o proba pe zi;

in situ, pe stratul gata executat, prin metode nedistructive omologate. Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea drumului, incheindu-se un proces verbal de prelevare. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in: - masurarea grosimii stratului; - determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; - deteminarea caracteristicilor mixturii asfaltice ( compozitie, caracteristici fizico mecanice, IB pe bitum extras) . 25.1 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice: Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul 14.

Tabelul 14
26 `

Fractiunea,mm 2531,5 1625 816 48 14 0,631 0,20,63 00,1

Abateri admise fata de dozaj, % 5 5 5 5 4 3 2 1,5

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj trebuie sa fie cuprinsa in intervalul (00,3)%. 25.2 Verificarea punctului de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica Bitumul continut de mixtura asfaltica trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max.90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. In cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin clor ( ex. cloroform), care durifica bitumul, valoarea reala a punctului de inmuiere se va obtine scazand cu 80 C valoarea IB obtinuta. 25.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall, pe placi si pe epruvete confectionate la presa de compactare giratorie. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda conditiilor din tabelul 5 al prezentului caiet de sarcini ART. 26 FRECVENTA VERIFICARILOR 26.1 Controlul fabricatiei Mixturile asfaltice produse in statiile de preparare vor fi supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa este cea indicata in tabelul 15 FAZA DE EXECUTI E Compozitia STUDIU FABRICATIE Caracteristici fizicomecanice Reglarea statiei de asfalt Incadrarea agergatelor in zona granulometrica Starea de curatenie a agregatului Temperatura bitumului la introducerea in NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII FELUL * CONTROLULU I A B C X X X X X ------X X X X ------------Permanent
27 `
)

Tabelul 15 FRECVENTA CONTROLULUI SAU A INCERCARII Pentru fiecare mixtura asfaltica tip de

Inaintea inceperii fabricatiei La inceperea campaniei sau ori de cate ori se schimba agregatele

malaxor Temperatura agregatului la iesirea din uscator Functionarea dispozitivelor de dozare si curatire Granulozitatea amestecului de agregate la iesirea din malaxor inainte de adaugarea bitumului Temperatura mixturii asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul prestabilit Compozitia mixturii asfaltice Pergatirea stratului suport Temperatura mixturii la asternere si compactare Modul de compactare si executie rosturi Compozitia mixturii Caracteristici fizice mecanice *) A incercari preliminare B control de calitate C control de receptie

-------

X X X

-------

Permanent La inceperea fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturii asfaltice La fiecare ora a fabricatiei Zilnic Zilnic Zilnic, la inceperea asternerii Permanent Zilnic Cate o proba de 20 kg la fiecare 200 .. 400 tone mixtura in functie de productivitatea instalatiei

-----------------

X X X X X X

-------------

26.2 Controlul executiei se va face cu frecventa indicata in tabelul 16. Tabelul 16


28 `

FAZA DE EXECUTIE EXECUTAR EA LUCRARII

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare

CATEGORIA DE CONTROL A B X X C

FRECVENTA CONTROLULUI permanent La inceputul exec. lucrarilor apoi un control ocazional de compactare neconforma O carota la fiecare 250 ml. de drum In fiecare zi si la sfarsit de santier In fiecare punct indicat de diriginte In fiecare punct indicat de diriginte

CONTROLU L PROFILELO R

Controlul ocazional de compactare prin carotare Reglajul de suprafata : controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor

X X X

A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate C - Controlul de receptie CAP. V. ART. 27 RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

27.1. Receptia stratului de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape : - la terminarea lucrarilor - finala, la expirarea perioadei de garantie 26.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.). In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie . ART. 27 RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

ANEXA 1
29 `

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre Testul Schellenberg 1 Principiul metodei Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, tip MASF 16, n prezena temperaturilor ridicate. 2 Aparatura 3 etuv care asigur temperatura de 170020C; balan cu precizia de 0,1 g; pahar Berzelius; capsul de porelan; sticl de ceas.

Pregtirea probei de mixtur asfaltic tip MASF Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg de mixtur asfaltic tip MASF, la temperatura de 1500C.

Mod de lucru Proba de mixtur asfaltic se cntrete cu o precizie de 0,1 g i se pune ntr-un pahar Berzilius, nclzit n prealabil la temperatura de 1700C. Paharul Berzilius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de 1700 20C, i se menine la aceast temperatur timp de 1 or 1 minut. Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv i mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de porelan, cntrit n prealabil. Se cntrete capsula de porelan cu mixtura asfaltic i se determin, prin diferen, cantitatea de material fixat pe pereii paharului Berzelius.

5 5.1

Exprimarea rezultatelor Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe pereii paharului Berzelius, cu relaia: m1 m2 p = ----------------- x 100 m1 (%) (1)

n care: m1 masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame; m2 masa mixturii asfaltice din capsula de porelan, n grame.

30 `

5.2

Se poate folosi i procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de nclzire (m) i dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) i a masei iniiale a probei de mixtur asfaltic (m 1). Procentul de material aderent la pereii paharului Berzelius se calculeaz cu relaia: m m p = ----------------- x 100 m1 (%) (2)

5.3

Rezultatul este media a dou determinri. 6 Interpretarea rezultatelor

n funcie de valoarea procentului (p) de material rmas pe pereii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel: p < 0,2% p = 0,2% : : bun; acceptabil.

31 `