Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Var gras
Ciment magnezian (oxisaruri)
Unitari
Micsti
Hidraulici
Liantii hidraulici se intaresc in mediu umed sau chiar in apa, iar dupa intarire rezista la efectul dizolvant al
apei. Acestia pot fi unitari si amestecati.
Liantii unitari sunt lianti ce se obtin prin macinarea unui singur produs de baza cu max. 5% alte adaosuri.
Liantii amestecati provin din lianti unitari, in care la macinare, se introduc diferite adaosuri active ( zgure metalurgice/
tufuri vulcanice/cenuse de termocentrala) continut de 5-85%
Liantii neclincherizati se obtin din amestecuri de de materii prime, care se ard la o temperatura inferioara
aparitiei topiturilor partiale, astfel incat produsul ars ramane poros.
Liantii clincherizati rezulta prin arderea amestecurilor de materii prime la temperaturi la care apar topituri partiale. La
racire, topitura se solidifica in porii produsului ars, conferindu-i o structura compacta, de clincher (cu porozitate
sub 8%). Acesti lianti se numesc cimenturi si sunt formati din amestecuri complexe de silicati si aluminati de calciu.
Daca in amestecul complex predomina silicatii de calciu, liantii se numesc cimenturi portland sau silicioase, iar cand
predomina aluminatii de calciu, liantii se numesc cimenturi aluminoase.
Temperatura la care
se obtine,0C
95-150
Compozitie chimica
150-200
300-700
CaSO4
CaSO4
Priza rapida
Face priza numai cu
acticvatori chimici
800-1200
x*CaSO4+y*CaO
Priza lenta
CaSO4*2H2O
CaSO4*0,5H2O
x>y
Reactivitate n
raport cu H2O
Priza rapida
Intarirea varului gras are loc prin amestecarea acestuia cu nisip si apa, obtinandu-se un mortar folosit in
constructii. Mortarele de var gras se aplica numai pe pietre de constructii (caramizi).Dupa aplicarea mortarului pe caramida
are loc intarirea (un proces fizic si unul chimic)
Varul gras se foloseste la prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala ale constructiilor din caramida; in cantitati mici, varul
gras se foloseste ca adaos plastifiant la prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment. De asemenea, se utilizeaza la
stabilizarea pamanturilor/ obtinerea liantilor hidraulici amestecati : tras-var, zgura-var, precum si la fabricarea betonului
celular si a produselor silico-calcare.
Varul hidratat in pulbere, in amestec cu cimentul si cu diferiti pigmenti minerali se foloseste la executarea tencuielilor
decorative.
Cimentul ROMAN
Se obtine prin macinarea produsului rezultat prin arderea fara clincherizare ( la 1000-11000C ) a marnelor ( amestecuri
naturale de calcar cu cel putin 25% argila).
La macinare se mai pot introduce si diverse adaosuri active plus ghips ( maxim 5%, pentru reglarea prizei ).
Componentii sai mineralogici vor fi: silicati, aluminati si feriti de calciu ( ca la varul hidraulic ) iar CaO liber trebuie sa fie n
cantitate redusa ( pentru a nu se stinge n prezenta apei; ca la cimentul Portland ).
Utilizarile cimentului roman pot fi:
-prepararea mortarelor si betoanelor de clasa mica;
-realizarea de blocuri pentru zidarie ( nlocuitori de caramida ) ntarite prin tratamente hidrotermice ( autoclavizare ).
Lianti micsti : sunt formati dintr-un liant unitar si un adaos. Proportia de adaos din amestec variaza in limite largi in functie
de proprietatile liantului.
Tipuri de adaos : - adaosuri cimentoide, sunt substante fin macinate care la amestecare cu apa se intaresc foarte lent.
Intarirea lor este accelerata de prezenta varului gras/ a cimentului portland/ a silicatului de sodiu etc. Exemplu de adaosuri
cimentoide :zgurele metalurgice bazice, cenuselebazice
de la termocentrale;
- adaosuri hidraulice sau puzzolanice sunt materiale care in stare fin macinata si amestecate cu apa nu se
intaresc ( cenuse/ tufuri vulcanice /diatomitul /tripoli), zgure acide de furnal, cenuse acide de termocentrala, argila arsa,
bauxita calcinata, sistoful etc
- cimentul portland cu adaosuri active, aceste cimenturi se obtin prin macinarea fina a unui amestec de
clincher de ciment portland cu adaosuri active in anumite proportii si cu necesarul de ghips pentru reglarea timpului
de priza. Principalele adaosuri active folosite :zgura granulata de furnal/ cenusa de termocentrala, etc
Cimenturile cu adaosuri se deosebesc de cimentul portland prin urmatoarele :
- dupa 28 de zile de intarire , ajunge la rezistenta cimentului portland;
-caldura de hidratare mai redusa, nefiind indicat la lucrari pe timp friguros;
-rezistenta sporita la actiunea agentilor chimici distructivi;
-sunt cimenturi rezistente la ape sulfuroase, etc
- varul gras cu adaosuri active . Varul gras amestecat cu adaosuri active ca : tras-var / cenusa var / zgura - var;
L1
L2
L3
L4
L5
Consistenta
foarte vartos
vartos
slab plastic
plastic
fluid
Foarte fluid
Grad de
Tasare [c
compactare
m]
>1,4`5
1,261,45
1,111,25
1,041,10
<1,04
-
0,0-0,5
0,6-1,0
1,0-4,0
5,0-9.0
10-15
>15
Remodelare
VE-BE [s]
30 21
20 11
10 5
<5
Aptitudinea de compactare
Fortele interne care se manifesta intre componentii betonului, fac posibil ca dupa amestecare betonul sa ramana infoiat,
astfel incat daca betonul proaspat turnat este supus unei actiuni vibratorii, granulele de agregat vor intra in vibratie pentru
perioade scurte, timp in care se produce o desprindere si o reasezare a acestora. Se realizeaza in acest mod posibilitatea de
asezare a granulelor de pietris in retele compacte, iar mortarul va patrunde in golurile ramase, eliminand aerul. In aceste
conditii volumul aparent al betonului proaspat scade si va creste densitatea aparenta si compactitatea sa.
Se poate realiza un efect similar vibrarii, prin aplicarea de socuri (lovituri cu maiul, cu ciocanul de cofraj) asupra betonului
proaspat.
Gradul de compactare (Gc) - reprezinta raportul intre volumul aparent maxim, pe care il ocupa betonul proaspat turnat intrun vas standardizat de forma prismatica (cu latura bazei de 20 cm si inaltimea 40 cm) si volumul aparent minim pe care il
ocupa acelasi beton cand este compactat prin vibrare pana la atingerea densitatii aparente maxime
Tendinta de segregare a betonului proaspat
Segregarea betonului - reprezinta fenomenul de separare a componentelor datorita energiilor potentiale diferite (generate
de volume si densitati aparente diferite ale granulelor).
Astfel, in timpul manipularii betonului in vederea punerii lui in opera, componentele cu volum si densitate aparenta mare,
deci cu energie potentiala mare (granulele mari de pietris), sunt capabile sa efectueze lucru mecanic mai mare, ceea ce
poate duce in anumite conditii, la separarea lor din amestec (la segregare).
Asa cum se poate vedea in fig.5.8.a, forma frecventa de segregare este cea reprezentata de separare a granulelor mari la
fundul cofrajului si a granulelor fine si apei la suprafata (mortarul). Acest tip de segregare este specific amestecurilor fluide
si cu dimensiuni maxime mari ale granulelor de agregat.
Densitatea aparenta
[kg/m3]
foarte greu
greu
semigreu
Usor
foarte usor
>2500
22012500
20012200
10012000
<1000
Pentru un beton obisnuit densitatea aparenta are valori cuprinse intre 2201 si 2500 kg/m3 fiind influentata de factorii de
compozitie ai betonului astfel:
- cantitatea de ciment influenteaza densitatea aparenta conform graficului din fig.5.9;
- raportul A/C mai mare decat cel optim va avea ca rezultat un beton poros, datorita evaporarii apei (deci densitate aparenta
mica), iar un raport A/C mai mic decat cel optim, va avea drept consecinta un beton greu lucrabil, volum mare de goluri (cu
defecte de structura), deci densitate aparenta mica;
agregatele influenteaza densitatea aparenta a betonului prin densitatea aparenta proprie rocii de provenienta si prin
granulozitate.
Marca
B50
B75
B100
B150
B200
B250
B300
B(330)
B350
B400
B450
B500
B600
B700
Betoane
hidrotehnice
Clasa
Marca
BcH-7,5
BH100
BcH10
BH150
BcH15
BH200
BcH20
BH250
(BcH22,5) BH300
BcH25
(330)
(BcH27,5) BH350
BcH30
BH400
BcH35
BH450
BcH40
BH500
-
Rez.
caract.
Rbk(N/mm2)
2.5
3,5
5,0
7,5
10,0
15,0
20,0
(22,5)
25,0
(27,5)
30,0
35
45,0
50
60
Influenta formei granulelor: se modifica volumul de goluri din agregat si suprafata specifica a agregatului, prin aceasta
influentand compactitatea si lucrabilitatea betonului. Pentru granule de agregat cu forma lamelara sau aciculara, spre
deosebire de granulele cu forme izometrice, volumul de goluri cat si suprafata specifica vor fi mai mari, cu consecinte
nefavorabile asupra lucrabilitatii, iar prin retinerea apei de amestec se formeaza lentile de apa evaporabila si in continuare
formarea de 'pori de sub agregate'. O alta consecinta a utilizarii granulelor cu forma alungita (plate, aciculare) confera
betonului o structura stratificata, deoarece granulele respective prezinta tendinte de orientare perpendicular pe directia
indesarii, cu consecinte negative asupra omogenitatii structurale a amestecului proaspat si cu consecinte asupra structurii
finale, a rezistentelor mecanice, a durabilitatii.
Influenta aditivilor
Aditivii sunt substante care, introduse in cantitati determinate in suspensii, mortare sau betoane, modifica proprietatile
acestora pe baza unor actiuni fizico-chimice.
Din categoria aditivilor ce produc modificari ale caracteristicilor betonului, enumeram:
1. aditivi modificatori ai proceselor de priza si intarire;
2. aditivi impermeabilizanti;
3. aditivi tensioactivi.
Aditivii modificatori ai proceselor de priza si intarire
Din categoria de aditivi modificatori de priza si intarire fac parte o mare diversitate de substante ce actioneza dupa
mecanisme diferite, dar efectul lor principal consta in modificarea proceselor de priza si intarire, datorata produsilor de
reactie cu componentii hidratati sau anhidri ai cimentului.
Aditivi acceleratori de priza - sunt substante utilizate in scopul accelerarii proceselor de priza pana la cateva minute (2-5).
Se folosesc in compozitia betoanelor si mortarelor necesare unor lucrari de reparatii urgente sau la lucrari cu caracater
provizoriu. Din categoria acestor aditivi fac parte o serie de saruri de sodiu, potasiu sau amoniu, hidroxizi alcalini, cimentul
aluminos.
Acceleratorii de priza si intarire sunt substante utilizate in scopul accelerarii proceselor de priza si maresc rezistentele
initiale ale mortarelor si betoanelor, fara a influenta notabil evolutia ulterioara a produsului intarit.
Acceleratorii de intarire sunt substante utilizate in scopul intensificarii cresterii rezistentelor mecanice ale mortarelor si
betoanelor in faza initiala, fara o influenta deosebita asupra rezistentelor finale.
Intarzietori de priza - sunt substante care micsoreaza viteza reactiilor de hidratre si hidroliza a cimenturilor in limitele
dorite, fara a influenta negativ dezvoltarea ulterioara a structurii de rezistenta, astfel incat la 2-3 zile nivelul rezistentelor
ajunge la valoarea normala, pentru ca in final sa depaseasca nivelul rezistentei betoanelor neaditivate imbunatatind si
caracteristicile de lucrabilitate.
Betoane de protectie contra radiatiilor - au rolul de a reduce intensitatea radiatiei si nu de a o anula. Sunt betoane cu
densitati mari (2500-5000 kg/m3). In compozitia acestor betoane se utilizeaza ca liant cimentul silicatic, silicatic cu zgura sau
aluminos. Ca agregate se folosesc baritina, minereul de fier sau titan, span sau deseuri de armaturi din otel etc., care
cuprind elemente chimice grele (Fe, Ba, Ti) ce au proprietatea de protectie impotriva radiatiei gamma. Se pot folosi ca
adaosuri clorura de bor, clorura de litiu, sulfat de cadmiu etc., care prin continutul de elemente usoare asigura protectie
impotriva neuronilor.
Betoane hidrotehnice - sunt betoane care trebuie sa asigure rezistente mari la inghet-dezghet repetat (gelivitate) si la
actiuni chimice agresive in zona de nivel variabil sau de contact permanent cu apa si aerul.
Realizarea unor astfel de betoane presupune utilizarea unor aditivi antrenatori de aer pentru realizarea unei comportari
superioare la inghet-dezghet; din punct de vedere al comportarii corespunzatoare la coroziune se impune utilizarea unor
betoane cu compactitati mari, realizate cu cimenturi cu rezistente specifice mari la actiuni agresive ( au un continut redus de
C3A) si utilizand in acelasi timp adaosuri plastifiante; zonele interioare, masive, vor utiliza betoane cu cimenturi cu caldura
de hidratare mica.
Betoane rutiere - fac parte din categoria betoanelor de inalta rezistenta si in structura straturilor rutiere trebuie sa prezinte
rezistente mecanice mari si sa fie negelive.
In functie de rolul lor in stratul rutier (rezistenta sau uzura) aceste betoane trebuie sa indeplineasca conditii tehnice diferite.
Din punct de vedere al rezistentei, betonul din stratul de rezistenta trebuie sa aiba clasa de rezistenta Bc22,5, iar cel din
stratul de uzura va avea clasa de rezistenta Bc27,5.
In compozitia betoanelor rutiere se utilizeaza cimenturi silicatice cu rezistente bune la inghet-dezghet (cimenturi unitare cu
intarire rapida). Ca agregat se utilizeaza agregat de concasaj cu rezistente mari la uzura (granit, sienit, gabrou, bazalt etc.)
Raportul A/C se va folosi la valori reduse in vederea realizarii unei bune compactitati, cu conditia realizarii unei compactari
corecte a betonului.
Din punct de vedere tehnologic, avand in vedere dilatarea-contractia termica a betonului in covoare continui, se impune
realizarea de rosturi transversale si longitudinale de 3-5 cm( la distante normate), ce vor fi umplute cu bitum.
obisnuite
speciale
c) Dupa natura liantului utilizat:
pentru tencuieli
de zidarie
b) Dupa destinatie:
cu lianti hidraulici
cu lianti nehidraulici
d) Dupa densitatea aparenta a m proaspete:
mortare foarte usoare ra < 1000 kg/m3
mortare usoare ra 1000 1500 kg/m3
mortare semigrele ra 1501 1800 kg/m3
grele ra > 1801 kg/m3
e) Dupa consistenta:
- mortare vartoase (ex.mortar de zidarie);
- mortare plastice (ex.strat de rezistenta la mortar de tencuiala);
- mortare fluide (ex.strat vizibil la tencuieli, sau tinci).
f) Dupa marca (rezistenta la compresiune in daN/cm2 si determinata la 28 zile):
- mortar M4
- mortar M20
- mortar M25
- mortar M100
g) Dupa compozitie:
unitare confectionate de un singur liant
mixte confectionate cu cel putin doi lianti