Liantii minerali Lianti sunt o serie de materiale de natura foarte diferita ce au proprietatea comuna de a puteea trece in anumite conditii

specific fiecaruia din aceste material.In constructii se folosesc la realizarea mortarelor,mortarele legand diverse elemente ale constructiilor sau sub forma unor tencuieli ce asigura protectia contrar intemperiilor si a factorilor fizico chimici. O categorie particulara de lianti o constituie:- asfalturile sau bitumurile ce sunt folosite in lucrarti de hidroizolatii si la realizarea imbracamintilor rutiere. Procesul de trecere a liantului de la starea vascoasa la cea solida se numeste PRIZA si e legata de o serie de transformari chimice ce se petrec in masa liantului.Fenomenul de PRIZA e de obicei urmat de o crestere mai rapida sau mai lenta a rezistentei mecanice a intregului aglomerat ce se realizeaza cu ajutorul liantului.Acest fenomen ce difera de la liant la liant se numeste INTARIRE. PRIZA :se ia in considerare timpul necesar liantului pt a trece in starea solida.Un inceput de priza sfarsit de prize = unitati de timpp INTARIRE : se ia in considerare rezistentele mecanice ale aglomeratului reralizat cu ajutorul liantului dupa scurgerea unui interval de timp mai mare (24 ore/7 zile/28 zile). CLASIFICAREA LIANTILOR FOLOSITI IN CONSTRUCTII Liantii se impart in clasificari diferite in functie de compozitia lor chimica : ORGANICI si ANORGANICI Lianti NATURALI si INDUSTRIALI dupa originea lor ca materiale. Conditiile in care liantii fac prize si se intaresc : AERIENTI (nehidraulici)ce fac prize si se intaresc in aer.Aici apar : Varul gras,Ghipsul,Oxicloruri,si el natural: Argila : HIDRAULICI (fac prize sub apa si se intaresc in prezenta apei).Varurile hidraulice si cimenturile de diferite tipuri. LIANTII AERIENI : Argila :Masa obtinuta prin amestecarea argilei cu apa,e o masa deosebit de plastica ce se intareste la uscare.Pasta de argila poate fi folosita ca mortar pentru legarea caramizilor de argila cruda.Se foloseste la tencuirea constructiilor din chirpici sau.Sub aceasta forma,din argila se confectioneaza si caramizi (chirpici) ce se pun in opera iar dupa ce s-au uscat la soare. Din argila si pietris se realizeaza betoane de argila executate la fata locului .Constructiile de orice fel ce au la baza argila cruda, si se aseaza pe socluri sau platforme rezistente la umezeala si care sunt bine izolate.Adaugare 2 si 20 % ciment = o insemnata imbunatatire a calitatilor argile la umezeala si cresterea rezistentei mecanice sau amestecarea argilei cu substante bituminoase = hidrofobizare. Se mai poate face si printr-un procedeu pe cale electrochimica = folosit cu mult success la realizarea unor drumuri provizorii pentru marile santiere de constructii sau pistelor de decolare cu mic traffic unde constructia unor piste de beton nu se justifica economic.Aceste argile stabilizate cand sunt bine puse in opera,se dovedesc a fi foarte sanatoase si chiar economice si durabile in timp. Varul Gras : Un oxid de calciu obtinut prin disocierea la caldura a calcartului in oxid de calciu si bioxid de carbon.Arderea varului are loc la o temp pana la 1000-1200 grade C.Varul ars e livrat apoi in forma de bulgari..Varul gras in bulgari tre sa fie stins pt folosirea in constructii..Se poate obtine fie varul pasta ,cand cantitatea de apa e mai mare laptele de var.In lucrarile de constructii,varul gras e folosit in forma de pasta la prepararea mortarelor de zidarie si la tencuieli,si sub foarma de lapte de var,la zugraveli.Se foloseste si sub f de prad dupa macinarea bulbilor,la prepararea materialelor de zidarie cu var nestins.B.C.A. ,sau prefabricate diferite sau in componenta unor caramizi.FIIND un liant nehidraulic,face prize si se intareste numa in aer..

Tencuiala interior exterior pe baza de nisip ,granule marmura selectionate si var gras stins. Liantii din Ghips: din timpuri foarte vechi a fost cunoscuta proprietatea sulfatului de calciu,de a da prin ardere la temperature cuprinse intre 180 300 grade C ,un liant caracterizat printr-o prize si o intarire foarte rapida IPSOS..Se stia ca se poate obtine un ipsos de calitate superioara prin arderea si macinarea fina a alabastrului (un ghips super pur). In Germania s-a descoperit ca ghipsul ars tare si macinat f fin poate face prize mai inceata : 12-36 ore si ca dupa intarire da rezistente foarte mari,obtinanadu-se ghipsul pentru pardoseli. Ipsosul de constructii e un amenstec ce se obtine prin aerderea pietrei de ghips la o temp intre 180 si 300 grade.In functie de puritatea materiei prime si de finetea macinarii si calitatea arderii se pot obtine diferite calitati de ipsos:-ipsosul de stucaturi (modelaj),constructii si Alabastru.In constructii e intrebuintat la lucrari de stucaturi,diferite profile,sau ornamente ce pot fi executate pe loc cu ajutorul unor sabloane turnate is astea in ateliere speciale.Folosit ca adaos in mortarul de var gras,la tencuirea plafoanelor(e nevoie de o intarire mai rapida).O importanta intrebuintare o are fie singur sau cu alte material la fabricarea diferitelor pietre artificial turnate:Stucomarmura,Betonul de ipsos cu zgura,Betonul cellular,betoane din ipsos cu alte aggregate vegetale.Material nehidraulic,nu poate fi intrebuintat la lucrari situate in mediul umed,sau la exterior.Nu se poate amesteca ipsos cu ciment Portlan ,CA EXista o incompatibilitate chimica intre ele.Ipsosul de pardoseala are prize ce incepe la 4 ore si se termina la 24-36 ore.Datorita incetinelii prizei,poate fi compactat prin baterea cu maiul.Se obtine o rezistenta superioara la compresiune si la uzura ,ceea ce-l face sa fie apt pentru folosirea la pardoseli.Poate ajunge la o rezistenta la compresiune situate la 200 si 250 deca Nw pe cm patrat .In timpul prizei si intaririi nu are variatii de volum,de aceea pardoselele din ipsos nu fisureaza in timpul intaririi.Dupa intarire,pentru a-l face mai rezistent la apa,pardoseala se poate imbiba cu ceara sau ulei de in fiert. Cimentul de anhidrit : uscarea si macinarea anhidritului natural,sau prin arderea pietrei natural de ghips la 700 gr C. Ipsosul alaunat : calitati ameliorate ce se obtine stingand ipsosul de constructii in apa iar in Solutia de apa sa baga umpic de alaun.Dupa intarire se arde la 800 gr C si se macina din nou. Liantii de oxicloruri: oxizii unor metale,amestecati cu o solutie in apa a clorurilor acelorasi metale,sa faca prize si sa se-ntareasca. Cimenturi de oxixloruri:cimentul magnezian-constanta de volum absoluta in timpul prizei si intaririi,merge turnat in supraf mari fara sa fisureze.Rezistenta buna la fibrele lemnoase ceea ce-l face apt in realizarea unor pietre artificial cu agregat lemons.e un liant aerian si nu merge in mediu umed sau la exterioare.E folosit la pardoseli,rezultand Xilolit,in amestec cu rumegus de lemn si cu un material isolator numit Fibrolit. Liantii Hidraulici: se obtin daca la producerea liantilor se folosesc materii ce in contact cu apa dau compusi insolubili,obtinanduse in felu asta lianti rezistenti la actiunea apei si ce pot face prize si se intaresc sub apa: Varul hidraulic si Cimenturile industrial Varul hidraulic : Varul slab si Varul hidraulic mijlociu si Varul tare.Varurile hidraulice-s un fel de cimenturi naturale ce provin din arderea rocilor calcaroase,iar rezistenta lor e mai mare ca a varului ars dar mai slaba decat cea a cimentului industrial.Simplitatea si economicitatea fabricatiei,de multe ori folosite la lucrari mai putin pretentioase.

Cimenturile industriale : Cimentul Portland (de silice)-primul ciment amintea de culoare pietrei natural de Portland.Macinarea fina a clincherului de Portland,cu adaos de ghips,materiale dure ,sfaramate in concasoare,dupa care se amesteca in proportia necesara si se macina super fin.Priza si intarirea cimentului de silice ,sunt fenomene ce arata ca cimentul e alcatui din granule foarte fine si toti acesti compusi incep sa dizolve apa cu care vin in contact si se produec hidroliza si aditionarea apei,astfel incat amestecul devine plastic.Diferite soluri de ciment Portland ce pot avea diferite adaosuri intre 5 si 15% cenusa de termocentrala,etc.Aceste adaosuri permitant economisirea clincherului de ciment Portland. Cimentul de furnal ,Cimeturi cu rezistente initiale mari,asa numitele RIN200,RIN450. Cimenturile cu rezistente finale mari,cu prize normal si cu cresteri lente ale rezistentei ,in primele zile dupa turnare dar ating rezistente de 600 deca newtoni /cm2. Cimentul alb,un ciment Portland caruia ii lipsesc compusii fierului si magneziului.Acest ciment alb se foloseste la fabricarea unor mortare si betoane decorative,dar are o rezistenta si t.O anumita inconstant de volum si tendinte de fisurare in timpul prizei si intaririi.Cimenturile colorate ce se obtin prin adaosuri de amestec de clincher fin colorat. Ca California lif Cimentul aluminos : fabricat din bauxite de calcar,prin ardere pana la vitrificare si macinarea fina a clincherului.Are rezistente in 400 si 500 si folosit la constructii ce cer intarire rapida :poduri,reparatii,elemente prefabricate. Cimenturi special : Cimenturile expansive cu prize si intarire f rapida si isi maresc volumul in timpul prizei si intaririi fiind folosite in locuri unde patrunde apa si asigura etansarea rosturilor ce trebuiesc reparate Cimenturile Hidrofobe - ce pot fi lasate in mediul umed fara e se umezi in cazurile in care nu se poate asigura protectia impotriva umezelii in rimpul transportului si depozitarii. Numeroase alte cimenturi cu calitati deosebite-s destinate lucrarilor in medii puternic supuse unor temperature foarte ridicate sau chiar radiatiilor.

Argila si chirpici

Ghips

Ciment

Var

La ruta del adobe - 1745 por Diego carrizo de Frites, Argentina

Adobe house in Old Mesilla, New Mexico

A shop constructed with adobe bricks, Scottsdale, Arizona, USA

Ipsos

Ghadames old town - Libya

Plaster decorations, 1760. Assumption of Saint Rosalia room, Palazzo Isnello, Palermo.

Plaster Carving Old Royal Palace, Casablanca

Plastered columns, Herculaneum

Paviment ciment

The front faade of East India Marine Hall in Salem, Massachusetts

Scari si paviment din ciment

Referat Materiale de Constructii

Lianti minerali Tema 4

Alexandra Tuluca Grupa 2, An II, Peisagistica