Materiale de constructii

1. Clasificarea generală a materialelor de construcţii

Prin materiale de constructie intelegem tatalitatea produselor naturale si artificialle folosite la
executarea unei constructii de la fundament pina la finisare.
Materialele de constructie se clasifica dupa urmatoarele criterii :
 Materiale de natura anorganica (pietre naturale ,lianti, sticla )
 Materiale de natura organica (lemnul si materiale din polimeri sintetici)
 Materiale solide (caramizi ,tigle ,olane, gresie)
 Granule (nisipul cuartifer ,grohotis)
 Pulbere(ciment,ipsos,var )
 Pasta (var chit)
 Folii (carton asfaltat,folii de plastic sau polimeri sintetici )
 Fibre (vata de sticla , vata minerala ).
Principalele caracteristici generale ale materialelor da constructie se refera la urmatoarele :
- densitatea materialului care reprezinta masa unitatii de volum exprimata in kg/m³ si care prezinta
importanta in calcularea masei unui anumit volum de material
- compacticitatea reprezinta gradul de umpleare a volumului unui corp cu substanta. Ea se exprima in
procente. De compacticitate depend alte proprietati ale materialelor : rezistenta la inghet ,dezghet
etc. Corpurile lipsite de pori au compacitaqtea egala cu 1 (sticla ,otel)
- comportare materialelor la actiunea apei se refera la absorbtia de apa , proprietatea unui material de
a absorbi si a ratine apa in porii si capilarele sale
- umiditata cantitatea de apa pe care o contine un material la un moment dat.
- permeabilitatea corpurilor solide este proprietatea lor de a lasa sa treaca un volum ore- care de apa ,
aer sau vapori in anumite conditii date. Absorbtia de apa si umiditate au efecte negative asupra
multor proprietati ale materialelor de constructie; rezitenta mecanica, densitatea, rezistenta la
inghet, dezget iar permeabilitatea este importanta in calculul izolarii termice a constructiilor.
- comportarea materialelor la actiunea caldurii este in functie de natura lor chimica anorganica sau
organica si se manifesta prin dilatare, conductibilitatea calorica, capacitatea calorica si stabilitatea
termica
- proprietatile chimice care se refera la comportare materialelor de constructii la actiunea agentilor
chimici si atmosferici, respective comportarea lor la coroziune
- proprieteti mecanice care se refera la rezistenta mecanica respective proprietatea materialelor de a
se opune deformarii sau ruperii sub actiunea unor forte exterioare, elemente foarte importante in
aprecierea rezistentei constructiilor.

2.Clasificarea şi caracteristica sortimentului materialelor de construcţii din diferite materiale

2.1. Pietre naturale pentru constructii
Sunt roci compacte si dure, cu compozitie chimica complexa extragindu-se din carierele de piatra
la suprafata sau din adincime.
Dupa modul de formare, materialel naturale de constructii se clasifica in:
 roci eruptive sau magmatice: granitul ,dioritul,bazaltul,piatra ponce;
 roci sedimentare: necimentate(nisip,grohotis), cimentate (marna,brecia,gresia) si
organogene(calcarul,creta);
 roci metarforice formate la presiuni si temperature ridicate (marmura,ardezia,filitul).
Pietrele naturale de constructii se pot folosi in stare bruta sau prelucrate sub forma de blocuri pentru
monumente, baluster p\u coloane, pavele sub forma de dale si placi, criblura p\u drumuri sau
mozaicuri.Cantitati mari de pietre naturale se folosesc si ca materii prime p\u obtinerea liantilor minerali,
materiale din sticla si ceramica p\u constructii.
2.2. liantii minerali
Liantii minerali sint materiale pulverulente care impreuna cu apa formeaza o pasta plastică care se
intareste in aer sau in apa avind proprietatea de a lega intre ele diverse materiale materiale de constructii:
nisip, pietris, caramizi.Proprietatea principala a liantilor minerali este aceea de a face priza, fenomen prin
care liantul isi pierde plasticitatea, intarinduse.
 Liantii in amestec cu nisip si var formeaza mortare, iar in amestec cu pietrisul formeaza betoane. In
functie de modul de realizare aprizei, liantii minerali sint de 2 feluri: liantii aerieni,care fac priza in aer:
varul, ipsosul; lianti hidraulici care fac priza in aer si apa: cimentul.
a.Varul pentru constructii este un liant aerian obtinut prin arderea calcarului in cuptoare speciale la o
temperatura de 900-1200º C, in urma careia carbonatul de calciu se descompune in oxid de calciu si
dioxid de carbon. Se prezinta ca un corp solid, amorf,de culoare alb galbui pina la cenusiu deschis, iar in
amestec cu apa rezulta hidroxidul de calciu (var stins). Reactia are loc cu mare degajare de caldura iar
volumul creste.
Sortiment commercial; var bulgare, var praf, var pasta ambalat in saci de hirtie sau de plastic.Varul se
foloseste la zugraveli, tencuieli, la obtinerea mortarului.
b.Ipsosul este un liant aerian obtinut prin deshidratarea partiala a gipsului in cuptoare mecanice rotative,
la temperature intre 160-1200ºC. Dupa care se macina si se amesteca cu substante ca clorura de sodium,
boraxul, ce regleaza timpul de priza. Se prezinta ca o pulbere fina alba pina la cenusiu deschis care, in
amestec cu apa, formeaza o pasta cu priza rapida in aer. In functie de compozitie si destinatie ipsosul ste
de 2 feluri:
ipsosul de constructii (C) utilizat la obtinerea elementelor prefabricate care au de suportat sarcini mari,
sau variatii de umiditate. In functie de finete, culoare, compozitie, rezistenta mecanica si timp de priza
este de 3 calitati: ipsosul de calitatea 1, se foloseste la obtinerea mortarelor, la tencueli, pentru piese de
constructii de mare finete; ipsosul de calitate a 2 si a 3 care se foloseste la tencuieli si la obtinerea
prefabricatelor rezistente
ipsosul de modelat (M),utilizat la confectionarea tiparelor in industria produselor ceramice, la
confectionarea pieselor decorative si in chirurgie. In functie de finete, priza si rezistenta mecanica se
produce in 4 calitati: superioara,1, 2, 3. Se ambaleaza in saci de hirtie de 25 - 40 kg.
c.Cimentul este un liant hidraulic care se obtine prin calcinarea pina la clincherizarea, a unui amestec de
calcar si argila in anumite proportii sau de calcar si marna. Pentru obtinerea cimenturilor cu anumite
proprietati se mai adauga: bauxite, zgura de furnal, tras. Prin macinarea fina a clincherului rezulta
cimenturi unitare,ciar prin macinarea fina concomitenta a clincherului cu unele adaosuri active se obtin
cimenturi amestecate.Cimentul se prezinta ca o pulbere fina, de culoare cenusie, care formeaza cu apa o
pasta ce face priza in aer sau sub apa. Priza lui se exemplica prin reactiile chimice ce se produc intre
componentii cimentului si apa, formindu-se geluri si apoi compusi cristalini ce se intaresc prin uscare.
Principalele caracteristici de calitate ale cimentului se refera la: densitate, timpul de priza, constanta
volumului, rezistenta mecanica.
Sortimentul de ciment cuprinde: cimenturi curente, ce pot fi unitare sau in amestec, si cimenturi
speciale.
Din cimenturile curente fac parte următoarele tipuri:
- Cimentul Portland - obtinut din materiale calcaroase, argiloase si ghips, in 5 sorturi (P400, P450, P500,
P300), cifra indicind rezistenta minima la compresiune in 24ore.
- Cimentul cu rezistenta initiala mare, simbol RIM-200, 300, caracterizat prin racire rapida si rezistenta
initiala mare.
- Cimentul expansiv folosit la etansarea rosturilor la diguri si tunele; este un ciment Portland,14%gips si
2% sulfataluminat de calciu;
- Cimentul trass este un amestec de ciment Portland cu 0,20-30% trass.Se fabrica in 2 tipuri PT400,
PT500, folosit la obtinerea betoanelor care ramin in permanenta in mediu umed;
- Cimentul hidrotehnic cu adios de 20% zgura, folosit in lucrarile de baraje, este de 2 calitati: tipH pentru
lucrari exterioare si tip HZ pentru lucrari interioare de baraj; Ciment colorat obtinut din cimentul
Portland plus coloranti. In functie de culoare distingem: cimentul alb, verde, galben, negru, rosu, folosit
la obtinerea mortarelor, betoanelor decoratuive.
- Cimenturile speciale pentru sonda folosite la cimentarea sondelor de petrol si gaze.Se fabrica in 3 tipuri
S1, S2, S3.
Liantii minerali pot fi folositi si la obtinerea unor placi de constructii care in functie de liantl de baza
utilizat pot fi : placi de baza de va obtinute dintr-un amesttec de zgura de termocentrala, var si apa in
instalatii tip autoclave. Se fabrica sub forma de blocuri presate.; placi si fisii din ipsos se obtin din talas,
aglomerat cu ipsos, ciment, zgura, trestie si substante spumogene, utilizate la pereti despartitori ; placi pe
baza de ciment , tip azbociment (80% ciment ,20% azbest,apa si materii colorante ) . Se fabrica sub
forma de placi plane ,ondulate mici sau mare coame si jgheaburi ,tuburi de scurgere . Produsele din
azbociment au rezistente mecanice superioare mortarelor si betoanelor obisnuite . Fiind flexibile,se
 prelucreaza usor in forma onulata ,realizindu-se astfel o rezistenta la incovoiere mai buna. Aceste
produse se mai caracterizeaza prin permeabilitate redusa la apa si gaze ,conductibilatatea termica si
electrica mica ,rezistenta si stabilitate termica foarte buna ,rezistenta buna la actiunea interperiilor
,preluctrare usoara prin taieturi cu ferastraul si se pot bate in cuie . Se mai obtin si placi mozaicate
(beton nature sau colorat in amestec cu granule de calcar ,marmura ,serpentin) utilizate la pardoseli si la
placarea peretilor .
2.3 . Materiale izolante
Dupa natura elementului fizic asupra caruia actioneaza (temperatura , umezeala ,sunete , zgomote )
ele se clasifica in trei grupe
Materiale de izolatie termica, care impiedica transmiterea caldurii dintru-n mediu in altul. Ca
materialele termoizolante se utilizeza:
- diatomitul ( pulbere de diatomit , var , ipsos, rumegus azbest si apa )
- vata de sticla sub forma de saltele fixate pe diferite suporturi : tip SCO ( pe support carton
ondulat ) ; tip SCC (support carton celulozic) si tip SPS ( cu plasa de sirma)
- vata minerala se obtine din tobitura de zgura de furnal sau roci silicoae prin suflare cu aburi sub
presiune . Se utilizeaza sub forma de vata ,snururi , saltele ,placi bitumate; stufitul realizat sub forma de
placi din tulpini de stuf, asezate parallel si legate cu sirma ;
- blumlitizul se obtine pri presarea unui amestec de deseuri de maculatura, rumegs de lemn, aglomerate
cu sapun de colofoniu , bitum , parafina;
- pluta este un material natural obtinut din scoarţă unui copac mediteraniean, folosit la termoizolatii sub
forma de placi
- placi silon obtinute din vata minerala presata in amestec cu polimeri
Materialele termoizolante sunt utilizate la confectionarea sau placarea peretilor exteriori si interiori
la plansele teraselor, la izolarea conductelor si cuptoarelor termice, la izolarea instalatiilor frigorifice etc.
b. Materiale fonoizolante, care impiedica transmiterea sunetelor, a zgomotelor dintr-un mediu in altul.
Acustica incaperilor este asigurata prin folosirea materialelor fonoreflectrizante sau fonoabsorbante . Se
folosesc placi fonoabsorbante din vata minerala , placi in nisip impregnante cu trassuri epoxidice, plac de
pluta, PCV, PAL, placi din granule de spuma poliuretanica cu bune proprioetati fonice .
c. Materiale de izolatie hidrofuga, care impiedica patrunderea apei prin diferite elemente de constructie,
fiind rezistente la actiunea agresiva a apei. In functie de materialul folosit distingem:
 pe baza de bitum:carton bitumat,impregnate tip CI250, 350, 500, presarat pe o fata cu filor de
nisip cuartos fin sau calcar si tip perforat CBM300, 350, pinza bitumata tip PA45-55%; impilsituri
din fibre de sticla bitumate tip preset IP-si cu goluri IPG; pachete de foi bitumate cu folie de
aluminiu de 0,6-0,8 mm grosime.
 pe baza de polimeri: pinza poliizobutea bitumata si cu rasini sintetice ;folii de polietilena si PVC.
2.4. Materiale de protectie si finisaj cuprind adezivi pe baza de cazeina, vopsele hidrofuge de bitum, chituri
si grunduri de protectie,
2.5. Materiale de constructi din sticla
Din acesta categorie fac parte; geamurile si elementele de zidarie si invelitori
a.Geamurile pentru constructii sunt realizate din sticla calco-sodica prin procedeul de laminare, tragere,
turnare. Se disting urmatoarele sortimente de geamuri:
geamuri trase, prezantate sub forma de foi plane de diferite lungimi si latimi si de grosimi
variind intre 2-8mm; sunt folosite la ferestre, usi ,vitrine. Dupa numarul defectelor pe m² sunt de trei
calitati:
 geamuri turnate de grosimi variind intre 5-20 mm,in 5 calitati dupa numarul defectelor.
 geamuri riglate obtinute prin turnarea sau laminare avind pe o fata striuri paralele; sunt folosite la
glasvanturi, usi, ferestre, luminatoare; au o grosime intre 4-6 mm si sunt de 2 calitati dupa numarul
defectelor;
 geamuri armate,obtinute prin turnarea masei sticloase topite pe o plasa de sirma si apoi presate.
Datorita rezistentei mari la trepidatii si socuri mecanice sunt folosite la luminatoare in fabrici ,in
laboratoare:
 geamuri presate, utilizate pentru pardoseli, acoperisuri si la pereti despartitori.Au forme
dreptunghiulare,patratice, avind pe una din fete un desen imprimat, iar canturile cu cant si striuri;
 geamuri prelucrate,obtinute din geamuri trase si supuse operatiunilor de slefuire, polizare, sablare sau
matisare. Din aceasta subgrupa fac parte geamurile muslin, obtinute prin suflarea unui jet puternic de
 nisip fin pe un sablon decorative asezat pe geam, utilizate la glasvanturi, ghisee; geamuri mate,
obtinute tot prin sablare;
 geamuri givrate obtinute din geamuri mate pe suprafata carora sa aplicat un strat de clei care la
incalzire se desprinde depe geam,obtininduse flori de gheata mate;
 geamuri slefuite si polizate tip A destinate confectionarii oglinzilor si geamurilor securizate,tipB
pentru vitrine;
 geamuri ornament obtinute prin turnarea sticlei in forme de fir sau prin laminare, valtul avind pe una
din fete un desen in relief; sunt de 10 tipuri numerotate cu cifre arabe si cu denumiri speciale;
tipmonomental, catedra, flori de gheata, solzi de peste, geometrici;
 geamuri tip securit calite) cu rezistenta superioara la soc mechanic si termic, incolore sau colorate,
fabricate in 2 calitati A si B;
 geamuri triplex fabricate din 3 foi de sticla lipite cu o solutie de nitroceluloza, ceuloid sau acetate de
celuloza; folosite la confenctionarea ecranelor de protectie si parbrize auto geamuri opaxit cu grad
mare de opacitate datorita fluorurii de calciu sau sodium si folosite la placarea peretilor, inlocuind
faianta.
 geamuri vitrex, de tip crystal si utilizate la decorari arhitectuale;
 geamuri vitreosil dibn sticla de cuart opaca cu proprietati anticorrosive utilizate in industria kimica.
b.Din categoria elementelor de zidarie si invelitori din sticla, folosite la pardoseli, pereti si iluminatoare, fac
parte placile de sticla de forma patrata tip P, avind pe o fata un desen imprimat iar pe cealalta striatii; tip S,C
o fata avind un desen imprimat, iar pe cealalta o concavitate,cu forma patrata, avind ambele fete denivelate
cu canturile cu sant si striuri, tipL. Ca invelitori se folosesc tiglele de sticla tip solzi sau cu jgheaburi.
2. 6.Materiale de constructii din ceramica
a. Materiale de zidarie: caramizi pline si cu gauri, blocuri ceramice.
Caramizile sunt produse ceramice brute obtinute prin arderea argilelor, cu adios de nisip si var la T de 900-
1000ºC.
Ele au o cnherteră poroasă şi pot absorbi apa. Au o culoare rosietica si forme diferite in functie de
utilizare.Sortimentul commercial cuprinde:
 Caramizi pline, presate pe cale umeda, manual in matrite sau in prese mecanice,avind dimensiunile
240\115\63-83 cm in 3 tipuri calitative:A.pentru zidarii aparente,1,2-a;
 Caramizi cu gauri verticale, cu dimensiunile 240\115\88 mm, cu gauri de la 6-18cm3;
 Caramizi si blori cu gauri orizontale cu dimensiunile 190\90\190 mm, care sunt de 3 calitati;
 Caramizi de placaj dreptungiulare si coltare cu dimensiunile 115\50\22;
 Caramizi radiale pentru cosuri.
Dupa rezistenta la compresiune se impart in 4 marci:50,75,100,125kgf\cm2
Blocuri ceramice, cu dimensiuni mai mari decit caramizile. Se fabrica dintr-o masa argiloasa prin presare in
filiera. Se livreaza in 3 calitati si pot fi pline sau cu gauri irizontale sau verticala.
b.Materiale pentru invelitori,pardoseli si placarea peretilor
Din aceasta grupa fac parte tiglele,coamele,olanele,gresiile ceramice,placile de faianta si placile de
majolica.
Tiglele se obtin din argile fuzibile,prin presare in tipare sau prin tragere infiliere cu melc,apoi arse la Tde
900-1000C,nesmaltuite sau smaltuite in diferite culori.Dupa forma si modul de obtinere tiglele pot fi :tigle
cu jgheb;tigle cu falt simplu sau dublu;tiglecu jgheab trase si tigle cu solzi.Au dimensiunile405\230\10mm,o
greutate de 1,2-3 kg cu 4 ciocuri de prindere si se folosesc 15 buc \ m2.
Coamele sunt piese ceramice folosite pentru incheerea muchiilor de pe acoperisuri cu tigla, obtinute prin
presare. Dupa marime pot fi de 2 tipuri; coame mari folosite pentru tigle cu jgheab si coame mici folosite
pentru tigle tip solzi.
Olanele sunt piese ceramice jumatate trunchi de con. Pentru fixare au cite un virf la un cm de margine. Se
folosesc in regiunile cu vinturi puternice.
Gresiile ceramice sunt materiale ceramice folosite la pardoseli, in laboratoare, bai, bucatarii, coridoare,
magazii. Se obtin prin arderea la T de 1200-1300C a argilelor in amestec cu nisip si feldspat. Pot avea culori:
brun-rosu, galben, cenusiu, alb, cu si fara glazura, in forma dreptunghiulara, patrata, piscoturi cu suprafata
neteda sau cu reliefuri. In functie de calitatea materiei prime pot fi tip S (SEMIFINE) si tip F (FINE).
Placile de faianta sunt utilizate la placarea peretilor interiori. Se obtin din amestec de 50 % caolin, 40%
nisip si 10% feldspat prin presare in stare umeda, arse in 2 faze. Ca forme pot fi: patrate, cu dimensiunile
150\150\5,5 mm; dreptunghiulare 150\75\5,5mm; briusori lati sau ingusti; piese pentru scafe si colturi, in 3
calitati: extra, calitatea1 si a 2.
Placile de majolica sunt fabricate din argile inferoiare, cu ciobul galbem roscat, glazurate pe o fata, in
diferite culori. Sunt de forma patrata, cu latura de 20-100 mm si grosimea de 5-9 mm sau dreptunghiulare cu
dimensiunile 90\20\5-14 mm. Pentru usurinta fixarii se livreaza fixate pe panouri de carton 32\32.
b.Materiale ceramice pentru sobe de teracota
Sobele de teracota sunt ansambluri de pise ceramice, glazurate in exterior, compuse din: tablii de
forma, patrata, pentru executarea suprafetelor exterioare: colturi care au 2 suprafete exterioare in unghi drept
formind muchiile sobelor; soclurile pe care se monteaza partea inferioara a sobei; corniste, capace, burlane si
caramizi subtiri pentru realizarea fumurilor interioare. Produsele de teracota se realizeaza din argile usor
fuzibile prin fasonare manuala sau mecanica, acoperite la suprafata cu un strat de sticla usor fuzibila, colorat.
Sunt fabricate pentru diferite stiluri constructive: drept, semineu, artistic.
2.7. Materiale de constructii din polimeri sintetici
Datorita proprietatilor superioare si costului de productie scazut, in prezenet in lucrarile de constructii
capata o larga utilizare si materialele din polimeri sintetici. Acestea sunt materiale macromoleculare de
natura anorganica, organica sau mixta, obtinute prin turnare, presare, laminare, extrudare, expandare,
inspumare si peliculizare. Sortimentul commercial cuprinde:
- Politilena este folosita pentru protectia betoanelor contra uscarii rapide, la captusirea cofrajelor. Se livreaza
sub forma de folii subtiri, tevi si conducte pentru instalatii de apa si canalizare si tapete semilavabile.
- Polistirenul este folsit la placarea peretilor ,iar in stare expandata, ca materiall termoizolator.
- Policlorura de vinil, utilizata sub forma de placi, covoare,conducte pentru apa, tuburi de izolare si protectie
electrica, jgheaburi, burlane ,tapete lavabile.
- Polimetacrilul este un polimer sintetic livrat sub forma de foi, placi, benzi, produse fasonate decorative,
ecrane acustice ,in armature, pentru invelitori sub forma de panouri ondulate.
- Rasini fenolice, folosite ca adezivi.
3. Cerinţele de calitate impuse materialelor de construcţii.
Verificarea calitatii materialelor pentru constructii sunt:
a.verificarea calitatii liantilor minerali: var, ipsos, ciment. Calitatea varului se apreciaza organoleptic
verificind: modul de ambalare si marcare, care trebuie sa fie conform STAS; aspectul si culoarea care
trebuiesă fie alb cenusiu, fara corpuri straine sau materiale nearse; finetea macinarii, iar prin examen de
laborator se determina: calitatea de apa necesara stingerii, reziduul la stingere, consistenta pastei de var,
apreciata prin adincimea de patrundere in pasta a unui con etalon.
La ipsos se determina gradul de alb, timpul de priza, razistenta la compresiune si intindere prin
incovoiere.
La ciment, pe linga verificarile organoleptice de ansamblu, prin examen de laborator, se verifica:
constanta volumului, timpul de priza, rezistenta mecanica, gelivitatea, comportarea la soc termic si actiuni
chimice agresive, caldura de hidratare.
b.La materiale de constructii pe baza de lianti se verifica organoleptic: aspectul suprafetei, culoarea,
starea muchiilor, a colturilor si a unghiurilor, iar prin examen de laborator se verifica masa specifica,
densitatea aparenta, permeabilitatea la apa si gaze, rezistenta la variatii bruste de T, rezistenta mecanica.
c.verificarea calitatii materialeler de constructii ceramice si din sticla. Urmareste densitatea unor
defecte si in functie de numarul lor, incadrarea acestor materiale, pe calitati conform STAS-urilor în vigoare.
La caramizi se verifica organoleptic: aspectul exterior al produsului care nu trebuie sa prezinte
margini neregulate, stirbituri, fisuri si crapaturi pe fete; culoarea si sunetul prin lovire, iar prin examen de
laborator se verifica: densitatea aparenta, rezistenta la compresiune si incovoiere, forma si marimea gaurilor
la tipul constructive, absorbtia de apa.
La geamuri verificarea organoleptica de ansamblu se refera la: modul de marcare si ambalare
corespunzatoare; la aspectul suprafetei geamului, care trebuie sa fie neted, fara stirbituri,fisuri, basicute,
crapaturi, fara ate vine, noduri; marginile sa fie taiate drept si polizate, iar prin examen de laborator se
determina: dimensiunile, planeitatea, factorul de transmisie a luminii, razistenta la incovoiere si la soc termic
si mechanic.
Pe acelasi directii se realizeaza verificarea calitatii si la restul materialelor de constructii.
4.Ambalarea, Marcarea, Transportul si depozitarea materialelor pentru constructii
Ambalarea si marcarea.
Liantii minerali se ambaleaza in saci de hirtie sau material plastic in masa de la 5-50 kg. Marcarea se
realizeaza diferit in functie de tipul liantului, de exemplu la ipsos prin stampilare cu cerneala neagra, pentru
cel de constructii, si cu cerneala rosie la cel de modelat, iar la ciment printr-o banda colorata la cele unitare:
banda neagra pentru P 400, verde pentru P 450, rosu pentru P 500 si albastru P 550 si cu 2 benzi colorate la
cimenturile amestecate PZ300, PC400,PZC500, PT400, FS350. Marcarea de fabrica cuprinde denumirea
liantului, denumirea fabricii producatoare cantitatea, numar STAS, banda de indentificare si pretul cu
amanuntul.
Materialele de sticla sunt marcate prin etichete de hirtie ce cuprinde denumirea fabricii producatoare,
tipul commercial de geam, dimensiunile de gabarit, numarul STAS, pretul\m2, semenul de avertizare de
protectie, iar ambalarea se realizeaza in rastele de lemn, foile de geam fiind protejate cu hirtie pelur si paie.
La materiale de constructii din ceramica marcarea se realizeaza numai la tigle, coame, olane si
materiale de finisaj, marcindu-se pe partea inferioara a produsului emblema fabricii producatoare,
dimensiunile si calitatea: A,1,2.
Ambalarea se realizaeaza la materialele de finisaj in cutii de carton, in rastele de lemn sau prinse pe
bucati de carton.
Transportul materialelor de constructii se realizeaza in general cu mijloace de transport acoperite
pentru a le feri de actiunea distructiva a agentilor atmosferici, folosindu-se pentru materialele pulverulente
cisterne sau lazi, conteinere. Produsele respective vor contine marcaje avertizoare de protectie pe timpul
transportului: ATENTIE NU RASTURNATI, A SE ASEZA PE PARTEA LATA SAU ORIZONTALA, etc.
Depozitarea materialelor de constructii se realizaeaza pe grupe de produse: balastiere, lianti,
materiale de zidarie, materiale de invelitori, materiale de finisaj, materiale pentru imprejmuiri, asezate in
vrac, in stive orientale, verticale sau inclinate. In organizarea interioara a depozitului se recomanda sa se
respecte succesiunea tehnologica a materialelor de constructii pentru imprejmuiri, fundatii, izolatii, zidarii,
sarpante, invelitori si finisaje.Depozitarea acestor materiale se face in spatii incise sau deschise, pe
dimensiuni, destinatii, fabrici producatoare, etc.