Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”, Iasi

Facultate de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

Referat

~ curs general de constructii ~

Student : Alexandru Troncas Data : 02 iunie 2020

 Materiale de construcții

Totalitatea materialelor care contribuie la execuția unei construcții poartă denumirea de

materiale de construcții. Stabilitatea materialelor care concură la realizarea unei construcții
necesită cunoașterea proprietăților lor fizico-mecanice și chimice, cât și comportarea lor la
diferitele acțiuni și agenții distructivi la care sunt supuse în timpul punerii în operă și a
exploatării.

Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construcție și este folosit pentru structuri de
rezistență, acoperișuri, finisaje cât și pentru cofraje la betoane. Ca material de rezistență, lemnul
prezintă o serie de avantaje și anume: se prelucrează ușor, se asamblează ușor cu cuie, buloane,
scoabe etc.; se manipulează ușor datorită greutății specifice reduse; este un bun izolator termic și
fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare este însă limitat datorită dezavantajelor și anume:

 se aprinde și arde ușor;

 este puțin rezistent la acțiunea apei și este atacat de insecte;
 proprietăți mecanice nesatisfăcătoare;
 dimensiunile pieselor sunt limitate atât în secțiunea transversală cât și ca lungime:
 durata de exploatare este redusă;
 prezintă defecte (noduri, crăpături).
Piatra naturală
Aceasta reprezintă amestecuri naturale din minerale care formează rocile, substanțe
solide, omogene fizico-chimic, cu structură cristalină sau amorfă. Este un material des folosit în
construcții și cu tradiție datorită calităților sale și anume:

 se găsește în majoritatea zonelor din țara noastră;

 are rezistență mare la compresiune și uzură;
 durabilitate în timp;
 aspect natural frumos;
 poate fi folosit atât la execuția elementelor de rezistență cât și la decorațiuni.
 Betonul
Betonul este o piatră artificială, obținut prin întărirea unui amestec omogen din liant,
agregat și apă. În betoane, partea activă este liantul iar partea practic inertă este amestecul de
nisip și pietriș sau piatră spartă, numit și agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale,
rezistă bine la uzură și compresiune dar are rezistențe mici la întindere (de 15-20 ori mai mici
decât rezistența la compresiune). Betonul armat se obține prin asocierea rațională a betonului
simplu cu armături de oțel sub formă de bare, plase sudate sau profiluri care conlucrează cu
betonul. În această asociere, armăturile au rolul de a prelua în totalitate eforturile de întindere.
Betoanele sunt foarte variate în privința proprietăților tehnice, din cauza marii varietăți a naturii
componenților și a raportului acestora în amestecul de beton. Dintre clasificările betoanelor, cele
mai importante sunt acelea care se referă la caracteristicile lor tehnice și anume: greutatea
specifică aparentă, rezistența mecanică, permeabilitatea și gelivitatea.

Metalul
Datorită calității sale, metalul este folosit în construcții la cele mai diverse elemente de
rezistență (stâlpi, grinzi, planșee), tâmplărie (uși și ferestre), rezervoare, elemente de construcții
etc. În construcții se folosesc în mod curent: oțelul, fonta, zincul, cuprul și aluminiul.

Mortarele
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip și apă care se întăresc fie prin
pierderea apei fie hidraulic, în funcție de natura liantului întrebuințat. Mortarele servesc la
legarea cărămizilor pentru a forma elemente de construcții și se numesc de zidărie sau la
protejarea elementelor și se numesc de tencuială. În mortar, partea activă este liantul iar partea
inertă este nisipul. După natura liantului folosit, se deosebesc mortare de: argilă la clădiri ușor
solicitate, var simplu, var ciment, ciment cu argilă sau var; ciment folosit la zidăria din piatră sau
sub apă. Agregatele folosite sunt nisipurile naturale sau obținute prin concasare.

Materiale ceramice
Produsele ceramice folosite în construcții se obțin dintr-un amestec omogenizat format
din argilă, nisip și apă și după fasonare, arse la temperaturi cuprinse între 900 °C și 1400 °C
Tehnologia de fabricație ale produselor ceramice cuprinde următoarele faze: prepararea
amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. În funcție de materia primă folosită
în fabricație și de temperatura de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structură
 poroasă, clincherizată sau vitrificată. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate în
construcții și instalații sunt:

 colorate poroase: cărămizi, țigle, tuburi;

 colorate clincherizate: clincher de fațadă, clincher de pavaj, tuburi de bazalt;
 albe poroase: faianța fină, materiale refractare;
 albe vitrificate: porțelan.
Sticla
Este un amestec complex în care componenții principali sunt: bioxidul de siliciu și
silicați, complecși de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În construcții se folosește sticla pentru:

 diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;

 geamuri riglate și armate pentru luminatoare și depozite; acestea au grosimi mari și au fața striată
sau respectiv înglobată în masa sa o plasă de sârmă ceea ce îi conferă rezistență la lovituri și foc;
 geamuri triplex și securit; sticla are dezavantajul că la lovire se sparge în așchii tăioase astfel
încât pentru evitarea accidentelor se folosesc fie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul
triplex este format din două foi de sticlă lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se
împrăștie;
 dale pentru pereți luminoși, tip Nevada;
 profilit pentru pereți;
 geamuri termopan și izolat cu calități termoizolante;
 cărămizi din sticlă, țigle de sticlă etc.
Materiale pentru izolație
Pentru protecția elementelor de construcții la acțiunea mediului ambiant, care în unele
cazuri pot produce degradarea lor se realizează diferite lucrări de izolație. Acestea pot fi:

 izolații hidrofuge sau hidroizolații care au rolul de a împiedica pătrunderea apelor în interiorul
clădirii sau în elementele de construcție;
 izolații termice sau termoizolații care au rolul de a reduce pierderile de căldură prin elementele
clădirii astfel încât în interiorul construcțiilor să se realizeze condiții de confort termic;
 izolații fonice care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcții și
instalații în scopul realizării condițiilor de confort acustic.
 BCA versus caramida - avantaje si dezavantaje

Casele din BCA sunt intalnite in mai multe zone ale tarii, dar au un randament ridicat in zonele
cu o clima temperata sau acolo unde umiditatea este mult prea ridicata,  acolo unde verile nu
sunt atat de caniculare, iar iernile sunt mai prietenoase. In schimb, casele construite din BCA
sunt rezistente in fata cutremurelor deoarece peretii nu pot fi daramati prea usor.

Avantaje BCA. Materialele de constructii din BCA sunt usor de manevrat deoarece nu

cantaresc mult din punct de vedere al greutatii, fapt ce duce la economisirea timpului total de
constructie.
➡️ De asemenea, folosite atat pentru blocuri, cat si pentru case, materialele din BCA asigura un
confort termic mult mai bun, costurile de intretinere fiind mai  mici. Se face o economie a
materialelor si pentru ca blocurile de BCA au nevoie de un pat subtire de mortar.
➡️ Sunt recomandate pentru peretii exteriori ai blocurilor, dar si pentru delimitarea anumitor
spatii interioare;
➡️ Sunt rezistente la foc si umezeala, fiind un material prietenos cu mediul inconjurator;
➡️ Casele construite din BCA sunt mai putin costisitoare din punct de vedere financiar, insa
rezistenta nu este contestata;
➡️ BCA-ul nu putrezeste si este rezistent impotriva mucegaiului, ceea ce inseamna ca
durabilitatea materialelor este gandita pe termen lung. De asemenea, nu poate fi distrus de
insecte sau alte rozatoare;
➡️ Din punct de vedere al design-ului, BCA-ul poate fi usor acoperit cu glet si cu orice culoare.

Dezavantajele BCA-ului. Nu au o capacitate ridicata de izolare, asa ca, daca iei in

calcul constructia unei locuinte din BCA, atunci gandeste-te si la o solutie suplimentara pentru
izolare, mai ales in zonele unde umiditatea este crescuta, in zona muntoasa unde iernile sunt
foarte geroase.
Casele din caramida sunt cunoscute datorita capacitatii de a retine caldura pe timpul ierii si
racoare pe timp de vara. Exista mai multe tipuri de caramida, fiecare model fiind disponibil
pentru tipuri de constructii diferite

Avantaje caramida. Este ignifuga, motiv pentru care nu va lua foc atat de usor si nici
nu va propaga flacara in caz de incendiu. Este si un material impermeabil, fiind recomandat in
zonele in care ploua destul de des sau se formeaza diferite furtuni.

➡️ Se intretine usor. Caramida este si ea un material care a trecut testul rezistentei, culoarea
vopselei se pastreaza mult timp si nu este necesar sa o inlociesti prea repede;
➡️ Izoleaza bine. Este un material care asigura confort termic, mai ales pe timpul iernii, dar si
pe timp de vara, cand este in masura sa pastreze locuinta racoroasa, fara sa intervina costuri
suplimentare la facturile de energie electrica.
➡️ Este un material ecologic. Este fabricata din materiale biologice precum argila si ardezia si
orice bucatica de caramida poate fi refolosita pentru amenajarea diferitelor spatii;
➡️ Au un aspect elegant. Niciun alt material de constructie nu poate fi pe aceeasi linie de design
cu caramida. Caramida are un aspect elegant si intotdeauna potrivit oricarui stil de amenajare.

Dezavantaje constructiilor din caramida. Din punct de vedere financiar, au un cost

mai ridicat, materialele de constructie din caramida fiind cu aproximativ 7% mai scumpe.
Costurile sunt repede amortizate tocmai pentru ca se economiseste din punct de vedere al
consumului de energie.
Nu exista o gama variata de culori disponibile, astfel ca vei fi nevoit sa te limitezi la doar
cateva nuante

Cimentul ecologic: avantaje si dezavantaje

Incercarile pentru obtinerea unui tip de ciment ecologic au inregistrat primele rezultate
satisfacatoare inca de acum cativa ani, cand a fost marcata prima victorie impotriva poluarii, pe
campul de bataie al fabricarii cimentului.

Materialele de constructie din noua generatie numara din ce in ce mai multe

globale. produse care protejeaza mediul inconjurator si ajuta la combaterea incalzirii
Este binecunoscut faptul ca fabricarea cimentului implica un consum mare de energie; un prim
avantaj al eco-cimentului s-a demonstrat a fi acela ca pentru producerea sa a fost nevoie de
temperaturi mult mai scazute decat in cazul obtinerii cimentului traditional. Fiindca cerintele
energetice au fost astfel mult diminuate, s-a luat in considerare ca sursa de energie sa fie si una
neconventionala, precum energia eoliana, solara etc. Dar beneficiile cimentului revolutionar nu
s-au oprit aici. Pe langa posibilitatea reciclarii lui, eco-cimentul s-a dovedit a fi un adevarat
consumator de CO2 din atmosfera, lucru posibil prin adaugarea de oxid de magneziu in
compozitia sa, acesta accelerand procesul de hidratare - intarire. Dezavantajul acestui tip de
ciment a fost rapid reperat: dat fiind faptul ca, pentru a facilita absorbtia de CO2, cimentul
trebuia sa aiba o structura semiporoasa, consecinta directa a fost rezistenta sa mai scazuta. Acest
lucru insa nu este un impediment pentru proiectele de constructii care reclama folosirea
cimentului de mai mica rezistenta.
 Contracararea emisiilor de CO2 cu ajutorul apei marii.Alte incercari de fabricare a
cimentului care protejeaza mediul au fost incununate de succes intr-o masura mai mare sau mai
mica. De exemplu, cercetatorii americani au studiat posibilitatea de a obtine un tip de ciment
ecologic cu ajutorul apei marii, prin trecerea emisiilor de CO2 de la centralele electrice
traditionale prin acest mediu, cu scopul de a interactiona cu magneziul si calciul prezente aici.
Conform acestei metode se elimina necesitatea incalzirii carbonatului de calciu, in urma careia se
elibereaza CO2 in atmosfera, cimentul obtinut avand capacitatea de bloca emisiile toxice in
structura sa, nepermitand poluarea mediului inconjurator. Dezavantajul procedeului amintit
consta in obligativitatea localizarii fabricilor de productie pe coastele marilor sau oceanelor si in
vecinatatea centralelor electrice.
 Ciment ecologic avand rezistenta cimentului traditional A devenit o certitudine faptul
ca, spre deosebire de cimentul Portland, procedeul de fabricatie al cimentului ecologic necesita
temperaturi mai scazute de procesare si are drept rezultat emisii minime de CO2. Noutatea in
domeniu costa in faptul ca cimentul ecologic de ultima generatie nu numai ca implica emisii
scazute de CO2 in atmosfera, dar are capacitatea de a absorbi acest gaz din mediul ambiant in
timpul procesului de intarire. Mai exact, cercetatorii sustin ca cimentul „verde” poate sa
absoarba 0,6 tone de CO2 pentru fiecare tona de ciment fabricat, comparativ cu 0,4 tone de CO2
eliberat in atmosfera in cazul producerii aceleiasi cantitati de ciment standard. Aceasta abilitate
nu-i diminueaza insa cu nimic rezistenta si nici celelalte caracteristici fizice proprii cimentului.
Fabricarea acestui nou tip de ciment ecologic reciclabil are la baza silicatii de magneziu si niste
aditivi minerali speciali.

Lemnul este prezent pe pamant din timpuri stravechi si, din momentul in care omul
preistoric a iesit din pestera, a devenit cel mai raspandit material pentru constructia de adaposturi
umane. Lemnul nu este numai foarte rezistent, ci si usor de folosit si un foarte bun izolator. Mai
mult decat atat, natura ni-l asigura din belsug, singura noastra grija fiind aceea de a nu abuza de
generozitatea ei. De-a lungul timpului, civilizatiile omenesti s-au aratat interesate de aspectul
vizual al caselor si, datorita texturii placute a lemnului, acest material este si astazi foarte
popular, desi concureaza cu produse mult mai rezistente si eficiente la constructia unei case.

Multumita progreselor tehnologice si noilor tehnici de constructie, astazi se pot construi case din
lemn deosebit de eficiente, rezistente la foc si, nu in ultimul rand, foarte frumoase. Chiar daca in
Romania inca exista conceptia ca o „casa de piatra” este cea mai buna alegere (ne referim aici la
constructiile din caramida, BCA, prefabricate din beton), orizonturile s-au mai largit in ultimii
ani si au aparut inclusiv arhitecti si constructori specializati in executia de case din lemn.

In cazul in care nu esti pe deplin convins ca lemnul reprezinta o varianta foarte buna pentru
constructia unei case, iata cateva argumente pro si contra, care te vor ajuta sa iei cea mai buna
decizie pentru viitoarea ta casa.

Avantaje

Lemnul este un izolator excelent. Casele din caramida sunt, de asemenea, foarte eficiente, insa
constructiile din lemn sunt singurele care reusesc sa le depaseasca performantele energetice.

Lemnul este un material elastic. Spre deosebire de peretii din caramida sau beton, cei din lemn
nu trebuie sa fie foarte grosi. Un zid de 20 cm, de exemplu, este suficient de rezistent pentru a
proteja impotriva frigului iernii, daca ii este administrat un tratament adecvat.

Case din lemn sunt mai atractive, arata mult mai bine decat cele din zidarie si nu au nevoie de
finisaje sau alte elemente decorative destul de costisitoare.
 Bibliografie

1. BABEU T: Rezistenţa Materilelor, Lito. I.P. “T. V.” Timişoara, 1980

2. BEJAN M: Rezistenţa Materialelor, Vol. 1, Ed. AGIR, Cluj Napoca, 2007, ISBN 978- 973-8466-12-1

3. BELEAEV N. M: Rezistenţa Materialelor Vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti. 1956

4. BIA C, ILLE V, SOARE M,V: Rezistenţa Materialelor şi Teoria Elasticităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983

5. BUZDUGAN G: Rezistenţa Materialelor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1986