Universitatea Tehnică “Gheorghe ASACHI” din Iaşi

Facultatea de Construcţii şi Instalaţii

Master: Ingineria clădirilor

Disciplina “Soluţii moderne de închideri şi finisaje pentru clădiri”

Referat

Materiale pentru finisaje moderne ale clădirilor

drd. ing. Oana Alexandra POENARU (COFLEA)

iunie 2019
 În mod evident, ne aflăm într-un proces continuu de modernizare a lumii
în care trăim. Căutarea de soluţii pentru rezolvarea chestiunilor cu care se
confruntă este din totdeauna o caracteristică a omenirii. Găsirea acestora
generează progres.
În sectorul construcţiilor, situaţia a evoluat cu preponderenţă în raport cu
necesităţile economice şi sociale specifice unei anumite etape istorice sau de
dezvoltare. Astăzi au intervenit însă transformări esenţiale în privinţa
modalităţilor de realizare a construcţiilor atât ca tehnologii, cât şi ca folosire a
celor mai moderne şi eficiente materiale care trebuie să asigure rezistenţă,
termo, hidro şi fonoizolaţie. În acelaşi timp, aceste materiale trebuie să fie
uşoare, estetice şi durabile. Gama acestor produse este destul de largă ca ofertă,
generând o dispută acerbă pe piaţa materialelor de construcţii.
Prezenta lucrare îşi propune prezentarea unora dintre cele mai actuale
materiale.

Materiale revoluţionare
MILLCELL®
Acesta este unul dintre noile materiale – practic şi eficient – un material
de construcţii revoluţionar, introdus pe piaţa românească de către compania
lugojeană Forever Pipe.
Produsul are multiple domenii de utilizare cu consecinţe pozitive pentru
construcţii, investitori şi beneficiari. Obţinut din deşeuri de sticlă, MILLCELL®
se prezintă ca nişte pietricele de forme neregulate cu o compoziţie poroasă,
culoarea lor diferind în funcţie de culoarea sticlei reciclate. MILLCELL® -ul
este un material inovativ, ecologic, multifuncţional, durabil şi eficient.
Această inovaţie Millcell ® asigură o optimă transmitere şi în acelaşi
timp izolaţie fonică. Transferul fonic prin pereţi este determinat de materialele
grele (de exemplu, pietre), în timp ce absorbţia sunetelor de materialele uşoare
din structură – o protecţie fonică de primă clasă, care îndeplineşte de asemenea
şi un rol estetic.
Acest tip de pereţi este utilizat de către companiile feroviare în
arhitectura oraşelor (de exemplu, în Berna, capitala Elveţiei – foto 1 şi foto 2) ca
elemente arhitecturale moderne.
Izolaţia fonică pe care o asigură Millcell® este de peste 28 db.
Pereţii Millcell ® au fost testaţi de către EMPA şi corespund normelor
EN 20354.

2
 Date tehnice
Structură: coş de piatră RUBO cu partiţie internă de 20 cm în spatele
părţii frontale şi strat de pietriş din sticlă expandată izolatoare aplicat pe
suprafaţa frontală.
Durată de utilizare: reţeaua de sârmă este supusă permanent testelor de
calitate şi este fabricată dintr-un aliaj de aluminiu şi zinc. Testele de calitate
constau din testul de pulverizare cu sare, testul de forfecare şi cel de roluire,
toate omologate şi executate de către EMPA. Produsul are o durată estimată de
exploatare de peste 50 de ani.
Acustică: datorită grosimii de 20 cm a stratului Millcell ® , gradul de
izolaţie fonică este optim.
Siguranţă: pietrişul din sticlă expandată este ignifug (Clasa A1), asigură
protecţia contra îngheţului, nu îmbătrâneşte şi nu este atractiv pentru insecte şi
rozătoare.
Economic: cheltuieli mici de proiectare/planificare, fără fundaţii
costisitoare, asamblare independent de condiţiile meteorologice, curburile şi
unghiurile ascuţite putându-se executa fără probleme.
Ecologic: materialul din care este alcătuit peretele Millcell ® este perfect
ecologic, fiind o combinaţie de piatră şi granule Millcell® (granule de sticlă
expandată).
Estetic: structura elegantă şi omogenă face ca produsul să fie potrivit
pentru variate aranjamente arhitectonice.

Foto 1: Perete finisat cu Millcell ® (www.revistaconstructiilor.eu/)

3
 Foto 2 : Gard realizat din Millcell ® cu structură metalică (www.revistaconstructiilor.eu/)

Oţel Cor-Ten®
Compoziţia oţelului Cor-Ten® rezistent la coroziune a fost elaborată în
Statele Unite ale Americii la începutul secolului al XX-lea.
Au fost studiate diferite oţeluri în aliaj cu alte metale. S-a descoperit că
oţelul cu un aport de cupru are o rezistenţă semnificativ mai mare la coroziune.
Acest tip de oţel a fost creat şi patentat în 1933 sub denumirea de Cor-
Ten®. Compoziţia chimică originală conţine un amestec de siliciu, cupru,
nichel, crom şi fosfor.
Cor-Ten® a fost folosit pentru prima dată la fabricarea vagoanelor pentru
transportul cărbunilor. Cu timpul, aria lui de utilizare s-a lărgit, azi fiind folosit
în construcţia de poduri, instalaţii industriale chimice şi petrochimice, dar mai
ales pentru producerea de containere pentru liniile maritime având costuri de
întreţinere de patru ori mai mici, rezervoare şi cisterne de apă, remorci, coşuri
(hornuri) etc.
În ultimii ani, s-a început folosirea pe scară din ce în ce mai largă ca
placaj de tablă pentru faţade sub formă de casete sau profile ondulate (foto 3).
Caracteristici
Oţelul carbonic este un material ce reacţionează la umezeală şi la
oxigenul din atmosferă. După cum este ştiut, reacţiile care au loc pe suprafaţa
unui material metalic supus intemperiilor sau diverşilor agenţi chimici se
numesc coroziune, iar în urma acestui proces suprafaţa expusă a metalului se
acoperă cu un oxid de fier (rugină).

4
 Când atmosfera se umezeşte, materialul este din nou supus coroziunii şi,
în timp, rugina va săpa adânc în material afectând structura oţelului. În cazul
oţelului Cor-Ten® acest proces se desfăşoară diferit. Printr-o uscare rapidă a
produsului coroziunii, acesta se acoperă cu oxid de fier care împiedică sau chiar
încetineşte procesul de coroziune.

Foto 3: Faţadă placată cu plăci din oţel Cor-Ten® (www.ruukki.com)

Cercetările efectuate au arătat că, spre exemplu, dacă un oţel obişnuit

carbonic pierde în 10 ani 200 μm din grosime, Cor-Ten® pierde numai 30-75
μm.
Această pierdere de material în cazul oţelului Cor-Ten® se înregistrează
în primii 2 ani. După aceea procesul de coroziune se opreşte, în condiţiile în
care se asigură uscarea elementelor de la suprafaţă, astfel încât acestea să nu se
afle tot timpul într-o stare de umezeală.
Oţelul va căpăta o culoare caracteristică ce se poate schimba în timp de la
roşu-brun spre roşu-purpuriu (în funcţie de condiţiile atmosferice).
Cerinţe în construcţii
Oţelul tip Cor-Ten® poate fi folosit în producerea casetelor sau a
profilelor ondulate de faţadă. Ţinând cont de desfăşurarea procesului de
coroziune în primii 2 ani şi posibilitatea de „spălare“ a unor produse de pe
5
suprafaţă, se consideră necesară montarea de accesorii care să aibă rolul de a
direcţiona apa din precipitaţii de pe faţadă.
În acelaşi timp cu oţelul Cor-Ten® pot fi folosite materiale de pe care se
poate îndepărta cu uşurinţă rugina rezultată în urma umezelii: aluminiu anodic,
oţel inoxidabil, neopren, plăci ceramice, sticlă.
Folosirea betonului, a oţelului neprotejat cu sistem de protecţie, a ţiglei
ceramice, pietrei şi a lemnului este problematică.
Materiale pentru faţade
Plăci din oţel pentru casete structurale
Casetele structurale sunt fabricate din tablă de oțel și sunt folosite pentru
construirea pereților exteriori sau interiori ai construcțiilor cu cerințe exigente în
ceea ce privește designul, izolarea fonică, protecția la foc și deschiderile largi
(foto 4).
Casetele structurale sunt profile special fabricate pentru a putea fi
utilizate pentru: finisaj interior, structură secundară pentru fixarea finisajului
exterior și suport pentru termoizolație.
Sunt folosite în special la construcția halelor, depozitelor, clădirilor
industriale și comerciale sau alte construcții speciale.
Forma modernă şi posibilitatea utilizării materialelor de diferite texturi şi
culori, permite includerea în proiect a următoarelor caracteristici: reflexivitate,
simetrie şi proporţionalitate. Astfel, se facilitează obţinerea unui efect estetic
dorit. Flexibilitatea suplimentară, este asigurată de posibilitatea lărgirii de
potrivire a lungimii şi lăţimii de acoperire, precum şi, a lăţimii îmbinărilor.
Caracterul universal al casetelor pentru faţade este sporit prin facilitatea
îmbinărilor cu alte materiale din cadrul faţadei. Datorită parametrilor tehnici şi
de rezistenţă excepţionali, casetele pentru faţade, îndeplinesc cerinţele riguroase
impuse ale construcţiilor prestigioase.

Foto 4 : Finisaj realizat cu casete structurale (https://www.bilka.ro/)

6
Specificații de producție
Casetele structurale pot fi produse în trei variante, funcţie de adâncimea
casetelor care poate fi de 115 mm, 125 mm și 160 mm. Grosimile casetelor
variază între 0,75 și 1,00 mm, în funcție de cerințele constructorului. Lățimea
standard a casetelor este de 600 mm. Lungimea casetelor variază între 1,5 și
12,5 m, în funcție de destinația pentru care sunt produse.
Pot fi produse într-o gamă variată de culori.
Avantaje :
- greutate proprie scăzută și capacitate portantă ridicată;
- grad ridicat de etanșeitate;
- sistemul de îmbinare previne colectarea apei între îmbinări montaj
rapid și ușor, ceea ce înseamnă timp și cost de montaj mai scăzut față
de alte sisteme;
-rezistență la deteriorările mecanice ale pereților.
Plăci din fibrociment
Construcţia propriei locuinţe reprezintă nu numai unul dintre cele mai
mari visuri ale omului, ci şi una dintre cele mai importante decizii din viaţa
acestuia. Eternit® contribuie fundamental ca aceste visuri să devină realitate şi
ca deciziile să fie cele corecte. Brevetat de mai mult de un secol, acest material
constituie produsul perfect pentru construcţia modernă de locuinţe (foto 5).

Foto5: Faţadă finisată cu plăci din fibrociment (www.revistaconstructiilor.eu/)

7
 Eternit® convinge, în primul rând, prin calitatea sigură şi durabilă şi prin
design-ul deosebit. În al doilea rând, în acest material sunt reunite componente
alese din punct de vederet tehnologic pentru a realiza combinaţia ideală între
greutatea redusă, impermeabilitate, rezistenţă la îngheţ şi la foc, incasabilitate.
În al treilea rând, învelitorile Eternit sunt perfecte pentru asigurarea economiei
de energie, devenind astfel un partener fără egal în cazul locuinţelor cu consum
energetic redus sau al celor pasive.
Detalii tehnice
Culoare şi formă
Fiecare formă exprimă o funcţie, fiecare culoare răspunde unei preferinţe.
Satisfacerea celor două aspecte este o caracteristică deosebită a produselor
Eternit®: posibilităţile sunt multiple şi toate realizările sunt perfecte. Indiferent
dacă obiectul este un acoperiş sau o faţadă, soluţia şi materialul se pot numi
Eternit®.
Protecţie şi siguranţă
Confortul a constituit dintotdeauna unul dintre cele mai înalte deziderate
ale locuirii. De aceea, la construcţia unei locuinţe sunt căutate, pe de-o parte,
materiale rezistente la vânt şi intemperii, iar pe de altă parte, materiale care să
asigure căldură şi protecţie. Produsele Eternit® îndeplinesc ambele cerinţe.
Greutate redusă
Greutatea nu reprezintă numai o problemă din punct de vedere static, ci şi
o problemă legată de posibilităţile de punere în operă a materialului. Greutatea
redusă a acestui material de construcţie, creativ şi plurivalent, garantează
împlinirea aşteptărilor şi din acest punct de vedere.
Plăci din aluminiu compozit
Plăci compozite uşoare, rigide şi durabile, care pot fi utilizate pentru
aplicaţii multiple, compuse din două feţe din aluminiu vopsit şi miez negru din
polietilenă cu densitate redusă -LD-PE- sau miez mineral rezistent la
temperaturi înalte -gama FR (foto 6).

Foto 6: Plăci din aluminiu compozit (https://tuplex.ro/produse/)

8
 Fixarea straturilor se realizează prin procedee chimice şi mecanice
obţinându-se astfel un material foarte rezistent la delaminare.
Planeitatea suprafeţei, rigiditatea, raportul excelent greutate vs. rezistenţă
îl recomandă ca fiind soluţia tehnică cea mai eficientă pentru aplicaţii de
exterior şi nu numai, fiind un material versatil, uşor de prelucrat, cu pierderi
foarte reduse (foto 7).

Foto 7: Clădire finisată cu plăci din aluminiu compozit (https://tuplex.ro/)

În România sunt comercializate trei game de materiale compozite din

aluminiu: REYNOBOND®, STACBOND® şi TUBOND®.
REYNOBOND® este un material compozit produs de către "Arconic
Architectural Products" (Franţa), parte a grupului internaţional ALCOA care
este liderul mondial al producătorilor de aluminiu.
Panourile din aluminiu compozit REYNOBOND® - cu miez din PE de
înaltă densitate sau miez mineral FR - sunt lăcuite cu PVDF Duragloss 5000,
specific placărilor exterioare şi au 20 de ani garanţie de la producător.

9
 Foile din aluminiu, prevopsite, REYNOLUX® pot fi combinate perfect
în cadrul aceluiaşi proiect cu plăcile REYNOBOND® datorită posibilităţii de a
fi produse în culori identice.
Panourile REYNODUAL® sunt obţinute prin îmbinarea a două foi din
aluminiu prevopsite, cu grosime totală de 3 mm. Panourile REYNODUAL®
îndeplinesc cele mai exigente cerinţe de rezistenţă la foc (clasa A2, s1, d0 -
conform standardului european EN 13501-1).
Faţade verzi
Dezvoltarea infrastructurii urbane verzi în sistem clasic, sub formă de
parcuri, grădini publice sau zone de recreere cu verdeaţă, a început să devină o
misiune aproape imposibilă din cauza lipsei efective a zonelor neconstruite.
În aceste condiţii, soluţiile care mai pot asigura, pe termen lung, habitate
verzi viabile, cu toate avantajele oferite de spaţiile vegetale, sunt cele care
încorporează clădirile în ecosistemele urbane, prin amenajarea acoperişurilor vii
şi/sau a faţadelor verzi (foto 8 ÷ 13).

Foto 8: Grădină verticală cu specii diferite de plante (https://odu-green-

roof.com/vertical-wall-garden/)

Evident, diferenţa între cele două soluţii constă în modul de realizare a

unui înveliş vegetal pe verticală. În mod simplist, se poate defini un perete viu
ca fiind un finisaj construit din module, panouri cu vegetaţie preplantate, fixate
pe pereţii clădirii, iar o faţadă verde ca un sistem în care specii de plante
căţărătoare sunt ghidate să crească în aşa fel încât să acopere un perete, un gard
sau orice suprafaţă verticală.

10
 La amenajarea unei construcţii verzi pe verticală se poate opta pentru o
varianta sau alta, fiecare metodă având avantajele şi dezavantajele sale, iar
combinaţia celor două putând fi soluţia optimă. În cadrul acestui referat se
prezintă cele două variante cu modul lor de realizare şi cu avantajele şi
dezavantajele fiecăreia.

Foto 9: Pereţi vii cu structură de susţinere „Odu Green Wall” (www.odu.ro)

Avantaje ecologice
Faţadele verzi, ca şi celelalte elemente din infrastructura urbană verde,
aduc comunităţii, dar şi dezvoltatorului, numeroase beneficii. Cu atât mai mult,
acestea îşi pun amprenta în mod pozitiv asupra mediului acolo unde alte
elemente nu pot fi utilizate sau adaptate. Au o importanţă deosebită în
termoizolarea diferitelor construcţii, în îmbunătăţirea calităţii aerului, în
reţinerea microparticulelor, mărirea biodiversităţii şi, nu în ultimul rând, au un
rol social şi economic deosebit.
Valoarea de piaţă a imobilelor creşte dacă acestea sunt plăcute la vedere,
dacă ies din cenuşiul urban şi sunt percepute ca prietenoase cu mediul.

11
 Foto 10: Perete vertical transformat în grădină (http://www.vancouversun.com/homes/)

Influenţe asupra microclimei

Conform unui studiu efectuat în 2008 în Dresda, 1 m2 de perete viu
acoperit cu iederă precultivată poate evapora, în decursul unui an, 1 m3 de apă.
La Universitatea din Debretin, în cadrul unui alt studiu, s-a ajuns la concluzii
asemănătoare, analizând parametri diferiţi: în decursul celor trei luni de vară,
faţadele verzi cultivate cu vegetaţie au evaporat 250 l ÷ 350 l apa/m2. În zilele
toride de vară acest aspect poate însemna un efect important de răcire, dacă se ia
în calcul faptul că evaporarea unui litru de apă extrage 627 W de energie din
mediul înconjurător (conform cercetărilor efectuate).
Ca şi acoperişurile verzi, faţadele vii îmbunătăţesc temperatura
ambientală. Studiile arată că efectul acesta nu se manifesta doar în plan vertical,
ci şi pe direcţii perpendiculare cu peretele, ceea ce induce curenţi de aer între
clădiri. Ca urmare, se amplifică eficienţa răcirii şi se contribuie astfel la
aerisirea încăperilor situate în vecinătate.
Efectele asupra calităţii aerului
Frunzişul unei faţade vii filtrează particulele din atmosferă, acestea
depunându-se ulterior pe vegetaţie, fiind apoi spălate de apa de ploaie. Curenţii
de aer verticali existenţi măresc capacitatea de filtrare. Praful generat la nivelul
solului, inevitabil în mediul urban, care de obicei pluteşte în aer la înălţimi mai
mari, se reduce considerabil.

12
 Eliminarea dioxidului de carbon este o alta funcţie importantă a faţadelor
verzi. S-a demonstrat că, în cazul unei vegetaţii de iederă cu grosimea reţelei de
ramuri şi frunziş de 10-15 cm, 1 m2 de perete este echivalent cu o suprafaţă
vegetală desfăşurată de 4-5 m2; prin fotosinteză, acesta neutralizează 2,4 kg de
dioxid de carbon pe an.

Foto 11. Perete verde la Universidad del Claustro de Sor Juana, centrul istoric al Mexico
City. (https://en.wikipedia.org/wiki/Green_building_in_Mexico)

Avantaje tehnice
În funcţie de tipul de vegetaţie şi de soluţiile tehnice folosite, protecţia
pereţilor împotriva precipitaţiilor poate, de asemenea, avea un rol important.
Atât tencuiala, cât şi toată structura clădirii sunt ferite de acţiunea ploilor
torenţiale.
Frunzişul formează o perdea de protecţie împotriva contactului direct cu
apele pluviale.
Ulterior, procesul de uscare este accelerat de curenţii de aer formaţi în
spaţiul dintre structura peretelui/faţadei vii şi pereţi.

13
 Din punct de vedere energetic se poate menţiona atenuarea efectului
temperaturilor ridicate din timpul verii. În afară de protecţia împotriva razelor
directe de soare, efectul de „coş de fum” format în spaţiul dintre învelişul
vegetal şi structura clădirii induce curenţi care ridică aerul cald, înlocuindu-l cu
aer mai răcoros şi menţinând un flux constant al acestuia.
Rezultă reducerea încălzirii pereţilor şi temperaturi mai apropiate de zona
de confort în încăperile învecinate.
Iarna, efectul termoizolant este mai puţin măsurabil dar el se manifestă în
special la clădirile construite înainte de anii 2000, care beneficiază mai puţin de
aplicarea unor soluţii eficiente energetic.

Foto 12: Perete verde la Covent Garden – peste 8.000 de plante, 21 de specii diferite, pe o
suprafaţă de 140 m2 (https://www.coventgarden.london/whats-on/green-wall-covent-garden)

Din păcate, în ceea ce priveşte izolarea fonică, nu s-a ajuns la concluzii

care să demonstreze, fără echivoc, un rol pozitiv semnificativ.
Totuşi, durata de viaţă a construcţiilor cu pereţi vegetali se prelungeşte
prin simpla protecţie a acestora faţă de razele ultraviolete şi de efectul acestora
de „îmbătrânire” a materialelor.
S-a observat că, datorită protecţiei împotriva precipitaţiilor şi a razelor
UV, clădirile „îmbrăcate” în material organic nu au necesitat reabilitări ale
faţadelor nici după 40 de ani.
În urma experienţei acumulate, se poate afirma că durata de viaţă a
pereţilor tencuiţi/vopsiţi se prelungeşte de minimum 2-3 ori.

14
 Foto 13: Grădină verticală în Ontario (https://homebnr.com/)

La noi în ţară, un obstacol în răspândirea pereţilor verzi este preţul încă

ridicat pentru piaţa din România, care porneşte de la cca 500 euro + TVA/m2
(faţade verzi, compacte, de mari dimensiuni) – pereţi verzi realizaţi din module
preplantate şi cu grad de acoperire cu plante de min 90% la montaj (sistem
Sempergreen – Flexipanel), dar impactul vizual este semnificativ impunător.
Nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre faţadele verzi realizate cu
plante căţărătoare precultivate (4-5 m înălţime, 5-10 ramificaţii) care acoperă
(aproape) complet faţada în doar 3-5 ani. La instalare, gradul de acoperire este
de 10-15%, dar poate ajunge la cca 30% în primul an complet de vegetaţie.
Aşa după cum susţin specialiştii de la Odu Green Roof Romania, faţadele
verzi cu plante căţărătoare pe structura de susţinere „Odu Green Wall” pot fi
realizate cu un cost semnificativ mai mic, pornind de la 40-50 euro/m2 (proiecte
de peste 500 m2, înălţime până la 7-8 m).

15
Bibliografie
* I. Baran, I. Bliuc, Soluţii moderne de închideri şi finisaje pentru clădiri, Editura Politehnium, Iaşi,
2011
* Baran I., Dumitrescu L., Environmental Engineering and Sustainability in Construction, Editura
Societăţii Academice "Matei-Teiu Botez", Iaşi, 2016
* Ţăranu N., Bliuc I., Secu A., Axinte E., Isopescu D., Oprişan G., Enţuc I., Baran I., Vlădoiu C.,
Probleme moderne în inginerie civilă, Partea aIII-a: Finisaje moderne, Editura Ştef, 2006
* Revista Construcţiilor nr. 30, septembrie 2007
* Revista Construcţiilor nr. 156, martie 2019
* https://www.revistaconstructiilor.eu/
* https://www.ruukki.com/
* https://www.bilka.ro/
* https://odu-green-roof.com/
* https://www.odu.ro

16