Sunteți pe pagina 1din 140

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Capitolul 4

TÂMPLĂRIE PENTRU CONSTRUCŢII


4.1. Generalităi
Sfera noţiunii de tâmplărie include toate lucrările de închidere a golurilor în pereţi,
planşee sau acoperişuri.
Iniţial, numai tâmplăria din lemn executată de tâmplari în ateliere purta acest
nume, iar pentru a se evita confuzia cu tâmplăria de mobilă, executată de aceeaşi
meseriaşi, cea pentru construcţii se mai numea şi tâmplărie de bina sau binale.

!lementele de tâmplărie închid golurile, care au rolul de asigurare a iluminatului


natural, a accesului din exterior sau a comunicării între diferitele piese ale clădirii.

4.!. Materiale
"a execuţia elementelor de tâmplărie sunt necesare # categorii de materiale$
- materiale pentru partea opacă %de rezistenţă& a tâmplăriei'
- materiale pentru partea vitrată ( geamuri'

- materiale auxiliare.

4.!.1 Materiale pentru partea opa"ă


Le#nul este materialul tradiţional pentru executarea tâmplăriei fiind caracterizat
prin posibilitatea de prelucrare uşoară, atât manual cât şi mecanic, un raport favorabil
 între rezistenţă şi greutate, capacitate de protecţie termică bună în raport cu alte
materiale. )ezavanta*ele lemnului constau în sensibilitatea accentuată la variaţii de
umiditate şi la acţiunea microorganismelor care produc putrezirea sau combustibilitatea.
+entru a evita variaţiile dimensionale ale elementelor de tâmplărie ( umflare la
umiditate mare şi contragere la uscare ( care produc deformarea diferitelor piese
componente, respectiv mărirea rosturilor ( este foarte important ca umiditatea lemnului
 în momentul monta*ului să nu depăşească -.
/reşterea rezistenţei lemnului la acţiunea microorganismelor se obţine prin
lucrări de protecţie, cum sunt lăcuirea sau vopsirea. 0educerea combustibilităţii se
obţine prin ignifugare.
!senţele de lemn folosite pentru tâmplărie sunt cele de răşinoase şi foioase.

1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 1/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Le#nul $trati%i"at %fig. 1.& este un produs derivat din lemn care pune în valoare
calităţile lemnului şi îi diminuează semnificativ defectele. !ste alcătuit din # straturi
dispuse fibră contra fibră %cu fibrele perpendiculare&, solidarizate între ele cu adezivi
speciali, prin presare la prese hidraulice. )eformabilitatea este practic eliminată,
rezistenţa la microorganisme şi incombustibilitatea fiind realizate prin tratamentele
menţionate anterior.
2tilizarea lemnului stratificat este de dată relativ recentă.

Fig. 4.1 Profil pentru tâmplărie din lemn stratificat 

Oelul a început să fie utilizat pentru tâmplărie la sfârşitul secolului al 3I3(lea. +rocesul
de coroziune care afectează acest material i(a restrâns sfera de utilizare, revenind în
actualitate abia în deceniul 4 al secolului 33 sub formă de oţel galvanizat.
+rincipalul avanta* al tâmplăriei din oţel constă într(o rezistenţă şi rigiditate
sporite, obţinute cu secţiuni mult mai reduse, ceea ce permite închiderea unor goluri de
dimensiuni mai mari şi obţinerea unui raport mai favorabil între suprafaţa vitrată şi
suprafaţa golului în cazul ferestrelor. 5reutatea mare şi conductivitatea termică ridicată

sunt principalele dezavanta*e ale acestui material.


&lu#iniul %fig. 1.6& prezintă în plus faţă de oţel avanta*ele greutăţii reduse, a
rezistenţei la coroziune, a varietăţii secţiunilor de profile care pot fi executate şi a
aspectului estetic deosebit.

16

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 2/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.2 Profil de tâmplărie din aluminiu


/onductivitatea termică este mai ridicată decât a oţelului, dar în prezent se
produc profile cu mai multe camere şi rupere de punte termică cu performanţe energetic
apropiate de profilele din +7/.
8âmplăria din aluminiu este, în general, mai costisitoare faţă de cea din lemn sau
oţel obişnuit.
Oelul ino'i(a)il este un alia* de fier cu crom, nichel şi molibden în proporţie de
9, : respectiv #. +rincipalele calităţi ale acestui material sunt rezistenţa la coroziune
şi aspectul estetic, iar principalul dezavanta*, costul foarte ridicat.
;ţelul inoxidabil se foloseşte numai în cazuri cu totul speciale, în medii cu un
 înalt grad de agresivitate chimică sau când se urmăreşte un aspect plastic deosebit.
Materialele pla$ti"e* P+C e'tru(at* %fig. 1.#&* au început să fie folosite pentru
realizarea tâmplăriei pentru locuinţe şi clădiri social(culturale în 5ermania, imediat după
cel de al doilea război mondial, oferind avanta*ul greutăţii reduse, al unei capacităţi de
izolare termică superioare celorlalte materiale şi rezistenţei la coroziune.

1#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 3/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.3 Profil din tâmplărie din PVC ranforsat cu profile din oţel 

<aterialul folosit la realizarea profilelor este un amestec de policlorură de vinil,


stabilizant %cu rolul de a contracara efectele căldurii şi ale luminii& şi materiale de
umplutură, în general carbonat de calciu, pigmenţi, coloranţi şi lubrifianţi. +rofilele din
+7/ se obţin prin extrudere. +roblema rigidităţii inferioare faţă de lemn, oţel şi
aluminiu poate fi rezolvată prin introducerea unor profile de rigidizare din oţel în
interiorul profilelor din mase plastice. =vând în vedere costul ridicat al tiparelor folosite
pentru formarea profilelor se impune reducerea numărului de tipodimensiuni.

4.!.! Gea#uri
Gea#urile "lare, în grosime de ,9 până la # mm, se folosesc la ferestre
obişnuite, iar cele de 1...9 mm sunt folosite la vitrine, ferestre de dimensiuni mari sau în
situaţiile în care se urmăreşte o creştere a gradului de protecţie acustică.
Gea#urile ri,late turnate  au pe una din fete striuri paralele şi se fabrică în
grosime de 4,4 mm. Se utilizează la luminatoare, permiţând trecerea luminii în proporţie
de >:(-:.
Gea#urile orna#ent turnate au pe una din feţe desene în relief, obţinute prin
presare şi îşi găsesc întrebuinţare în special pentru realizarea părţii vitrate la uşi.
Gea#urile ar#ate au o grosime de >,4 mm şi includ în masa lor o plasă de

sârmă din oţel de :,4 ( :,> mm diametru, cu ochiuri de -(1 mm. =ceasta le conferă o
rezistenţă mai bună la acţiuni mecanice, dar le reduce transparenţa la 4:.

11

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 4/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Gea#urile #ate sunt obţinute din geamuri clare de 6(# mm grosime, având o


faţă lucie şi una lăptoasă, rezultată în urma tratării cu un acid. 8ransparenţa este de
4:... >: .
Gea#urile ,ra-ate  sunt geamuri ornament, cu desene în relief realizate printr(o
tehnică manuală. 7itrourile sunt, de asemenea, geamuri ornament, cu desene variate,
 în culori diferite.
Gea#urile "u proprietăi (e "on$er-are a ener,iei  se prezintă sub formă de$
( produse realizate din sticlă cu o compoziţie chimică specială, ce le conferă
anumite calităţi în raport cu radiaţia luminoasă, cum sunt geamurile absorbante,
geamurile reflectorizante sau cele absorbant(reflectorizante'
( geamuri termoizolante de tip termopan sau triverre, formate din două sau trei foi
de geam fixate pe distanţieri metalici centrali la distanţă de :,9 mm, stratul de aer 
dezumidificat dintre foile de geam având proprietăţi termoizolatoare' eficienţa
energetică poate fi îmbunătăţită prin introducerea unui gaz inert, argon sau ?ripton, în
spaţiul dintre geamuri'
( geamuri cu emisivitate scăzută %"o@(e&, acoperite cu o peliculă de oxizi metalici
care reflectă radiaţia cu lungime de undă mare %radiaţia terestră&' emisivitatea
suprafeţelor este redusă de la valoarea :,A în cazul geamului clar %transparent& la mai
puţin de :,, iar capacitatea de a reflecta radiaţia cu lungime de undă din registrul #(:,#
B, emisă de obiectele cu temperatură scăzută, %pereţi, ferestre, mobilier&, creşte cu 9:
.
Gea#urile #ulti$trat %în documentaţiile străine ClaminatedD&   sunt  realizate din
două sau mai multe foi de geam, între care sunt prevăzute folii de polivinilbutiral
%material plastic&' prezintă capacităţi sporite de protecţie acustică.
Gea#urile re%le"tante au  prevăzută pe una din feţe   o peliculă de oxizi metalici,
care reflectă lumina.

4.!. Materiale au'iliare 


/eroneria cuprinde piese şi accesorii metalice absolut necesare bunei
funcţionări a elementelor de tâmplărie, cum sunt$
- piese de asamblare %şuruburi, ştifturi, nituri, cuie etc.&'
- piese de funcţionare care asigură închiderea(deschiderea părţilor mobile ale

tâmplăriei %balamale, pivoţi, cabluri, şine etc.&.

14

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 5/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Eeroneria trebuie concepută şi realizată astfel încât să asigure funcţionarea şi


 întreţinerea uşoară, să fie rezistentă la coroziune şi să poată fi remediată fără dificultăţi.
"a elementele de tâmplărie metalică feroneria trebuie realizată din acelaşi material ca şi
restul componentelor, pentru a nu favoriza fenomene de coroziune electro(statică.
Materialele (e %i'are a elementelor vitrate se prezintă sub formă de chituri şi
baghete din lemn sau metalice.
Materialele (e etan0are au rolul de a reduce permeabilitatea la aer şi apă a
tâmplăriei şi se prezintă sub formă de garnituri din cauciuc, materiale plastice sau
spume poliuretanice.

4.. /ere$tre
/onform )irectivelor comune ale 2!=8/ %2nion !uropFenne pour lG=grFment
8echniHue dans la /onstruction&, ferestrele sunt lucrări executate într(un perete exterior,
 în scopul de a asigura pătrunderea luminii în interiorul unei încăperi şi de a asigura
eventual şi ventilarea acesteia. !xcepţie fac ferestrele de mansardă care sunt
amplasate în învelitoare.

4..1 &l"ătuire ,enerală. Cla$i%i"are


 n principiu, ferestrele sunt alcătuite dintr(o parte fixă, numită toc şi o parte
mobilă numită cercevea. 
Euncţie de modul de deschidere, fig. 1.1, ferestrele pot fi$
- oscilante pe balamale sau pivoţi'
- glisante în plan orizontal sau vertical'
- tâmplării complexe, reprezentând combinaţii de suprafeţe fixe şi mobile,
oscilante şi glisante..

Fig. 4.3 Ferestre funcţie de modul de deschidere


 a oscilante in plan ori!ontal" # oscilante $n plan vertical" c pivotante" d .glisante

1>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 6/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

4..! E'i,ene (e per%or#ană 0i "on(iii (e "alitate


+entru a contribui la satisfacerea exigenţelor esenţiale pentru clădiri, ferestrele
trebuie să răspundă condiţiilor de calitate formulate în )irectivele comune pentru
agrementarea ferestrelor elaborate de 2!=8/.
a. Se"uritate
Eereastra în ansamblu sau componentele sale trebuie să(şi păstreze integritatea
%să nu se distrugă sau deterioreze într(un mod periculos& sub acţiunea agenţilor 
atmosferici, a vibraţiilor, a reacţiilor pereţilor în care sunt amplasate sau solicitărilor 
rezultate din exploatare.
In afara cazurilor de efracţie, ferestrele în poziţie închisă trebuie să asigure protecţia
ocupanţilor şi a bunurilor lor contra pătrunderii oamenilor sau animalelor.
). Rei$tena 0i $ta)ilitatea la a"iuni #e"ani"e  reclamă ca ferestrele şi
componentele acestora să suporte, fără deteriorări sau deformaţii excesive, solicitări
din$ acţiunea vântului, vibraţiile produse de vânt sau de circulaţie, tasările zidăriei,
şocurile, presiunile şi solicitările utilizatorului.
". Rei$tena la $oli"itări 2i,roter#i"e  se traduce prin condiţia ca deformaţiile
dimensionale determinate de variaţiile de temperatură şi umiditate să nu afecteze
sensibil stabilitatea ferestrei în sensul de a nu compromite securitatea ocupanţilor.
(. Co#portarea la %o" se consideră satisfăcătoare dacă materialele din care sunt
realizate ferestrele nu favorizează propagarea focului şi nici nu produc gaze toxice în
cantitate periculoasă .
e. Etan0eitatea la aer , respectiv permeabilitatea la aer a unei ferestre, este
caracterizată prin curba care dă debitul de aer ce traversează fereastra sub influenţa
diferenţei de presiune între cele două feţe. Euncţie de această caracteristică, ferestrele
pot fi încadrate în una din cele trei categorii de permeabilitate.
In general, nu este recomandabilă o etanşeitate totală la aer a ferestrelor decât
 în cazul încăperilor presurizate, cu aer condiţionat sau expuse unei presiuni puternice a
vântului, întrucât o anumită permeabilitate la aer poate fi utilă pentru realizarea unei
ventilări naturale moderate dar permanente. n cazul în care rosturile sunt aproape total
etanşe, o soluţie de asigurare a ventilării constă în a prevedea ferestrele cu orificii
speciale. +e de altă parte, se cere ca permeabilitatea la aer să fie limitată, în special în

cazul vânturilor puternice, în scopul de a evita pierderile de căldură excesive şi de a nu


provoca curenţi de aer care să *eneze pe ocupanţi.

1-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 7/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

%. Etan0eitatea la apă  se referă la interzicerea completă, în limite date, a


pătrunderii apei de ploaie în interiorul încăperilor sub acţiunea combinată a ploii şi
vântului. Satisfacerea acestei condiţii impune ca prin forma geometrică şi concepţia
profilelor şi a rosturilor, apa de ploaie să fie diri*ată spre exterior.
!tanşeitatea la nisip, praf şi insecte este asigurată, de asemenea, prin forma şi
concepţia profilelor componente.
,. Prote"ia ter#i"ă nu apare ca o condiţie de calitate în cazul ferestrelor 
obişnuite, care folosesc vitra*e cu capacitate de izolare termică redusă. !ste evident
faptul că ferestrele cu două sau mai multe foi de geam sunt mai eficiente din punct de
vedere termic decât ferestrele simple.
  2. Con(en$ul $uper%i"ial nu poate fi evitat în special în cazul ferestrelor simple, cu
o singură foaie de geam, ceea ce poate afecta calitatea finisa*elor. +entru evitarea
acestui nea*uns, secţiunile profilelor componente trebuie astfel concepute încât să
permită evacuarea apei provenite din condens.
  n cazul vitra*elor multiple nu se admite formarea condensului în spaţiul dintre
vitra*e, mai ales dacă acesta nu este accesibil pentru curăţire.
"a încăperile cu higrometrie ridicată, favorabilă prezenţei permanente a
condensului pe faţa interioară a ferestrelor simple, se recomandă utilizarea vitra*elor 
multiple sau a geamurilor cu proprietăţi termoizolante.
  i. Prote"ia a"u$ti"ă la ,o#ot aerian  nu poate fi luată în consideraţie ca o
condiţie de calitate în cazul ferestrelor obişnuite întrucât aceasta este determinată de
vitra* ( care intervine cu ponderea cea mai mare în suprafaţa ferestrei ( şi de
etanşeitatea rosturilor între părţile mobile şi părţile fixe.
  7ibraţiile generatoare de zgomote în procesul de exploatare trebuie evitate printr(
o concepţie corectă a secţiunii componentelor ferestrei asociată cu prevederea unor 
materiale sau dispozitive de absorbţie sau amortizare a vibraţiilor.
 3. &$pe"t
8oate suprafeţele trebuie să aibă un aspect cu granulozitate fină, fără
neregularităţi sau deformaţii aparente. 0osturile între profile şi fixarea accesoriilor nu
trebuie să producă discontinuităţi supărătoare privind aspectul general.
. Ilu#inat natural
0andamentul luminos, determinat de raportul dintre suprafeţele transparente şi

opace ale ferestrei, trebuie să fie compatibil cu exigenţele impuse de natura activităţii
care se desfăşoară în spaţiul respectiv. 7izibilitatea clară dinspre interior spre exterior 

19

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 8/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

trebuie asigurată de părţile transparente ale ferestrelor care trebuie să poată fi


menţinute permanent curate şi uscate.
  l. Prote"ia "ontra ra(iaiei $olare poate fi realizată cu a*utorul unor elemente
integrate dispuse de asemenea manieră încât să realizeze şi un control al iluminatului.
 =ceste elemente trebuie să fie manevrabile din interiorul încăperii pentru a fi fixate într(o
poziţie stabilă, bine determinată.

#. Mane-ra)ilitate
  Manipularea uşoară este asigurată de modul de realizare şi funcţionare a
feroneriei şi a celorlalte dispozitive auxiliare. =cestea trebuie să asigure o funcţionare
normală chiar în condiţiile unui vânt puternic.
n. 5ura)ilitate
Con$er-area "alităilor iniiale pe întreaga durată de viaţă a ferestrelor este
determinată de măsura în care se manifestă influenţa diferiţilor agenţi agresivi %climatici,
biologici etc.& asupra comportării materialelor constituente. ; atenţie deosebită trebuie
acordată conservării caracteristicilor de etanşeitate ale ferestrelor.
5urata (e -iaă a %ere$trelor trebuie să fie de acelaşi ordin de mărime cu durata
de viaţă a clădirii. +oate fi admisă o durată de viaţă inferioară pentru anumite
componente, care pot fi uşor înlocuite.
 6ntreinerea 0i  reparaiile %regla*ul, gresa*ul, vopsirea etc.& trebuie să necesite
un consum raţional de timp şi de bani. <ecanismele trebuie să fie accesibile, astfel ca
demontarea şi repararea lor să se facă cu uşurinţă, fără a fi necesară demontarea
ferestrei în întregime, să nu implice nici un risc pentru utilizatori sau personalul de
 întreţinere şi să nu afecteze finisa*ele.

4.. 6n"er"ări pentru -eri%i"area "on(iiilor (e "alitate


)ată fiind complexitatea cerinţelor de calitate la care trebuie să răspundă
ferestrele iar, pe de altă parte, varietatea materialelor care pot fi utilizate ca şi
diversitatea de concepţie, de fabricaţie şi de funcţionare, este dificil de stabilit o listă de
 încercări aplicabilă în orice situaţie, oricât de completă ar părea. )in acest motiv, lista
de încercări pentru elaborarea agrementului tehnic şi acordarea certificatului de calitate
se întocmeşte în conformitate cu cerinţele de calitate, pentru fiecare nou tip de

fereastră, funcţie de solicitările dominante şi condiţiile de utilizare. ncercările trebuie


efectuate de asemenea manieră încât să reproducă cu maximă fidelitate fie acţiunea

1A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 9/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

factorilor exteriori, fie condiţiile de utilizare. Se efectuează pe ferestre complet finisate şi


 în deplină stare de funcţionare, respectiv vopsite, cu dispozitivele de manevrare în stare
de funcţionare şi cu partea vitrată realizată din materialul indicat de fabricant, fixată
definitiv. Se consideră cunoscute caracteristicile materialelor, determinate în
conformitate cu prescripţiile tehnice de utilizare în domeniu. ncercările mecanice diferă
funcţie de tipul de fereastră %fixă, mobilă, pe balamale, pe pivoţi, glisantă orizontal sau
vertical etc.& însă cele de etanşeitate şi permeabilitate rămân aceleaşi indiferent de tipul
de fereastră.

4..4 /ere$tre (in le#n


)eşi materiale moderne, ca aluminiul sau materialele plastice, câştigă din ce în
ce mai mult teren, ferestrele din lemn ocupă în continuare primul loc în construcţia de
locuinţe şi clădiri social(culturale, nu numai în 0omânia ci şi în ţările /omunităţii
!uropene, unde acestea intervin cu o pondere de cca. 4:, potrivit unor statistici relativ
recente.
0ezolvările constructive specifice răspund atât criteriilor de performanţă rezultate
din exigenţele esenţiale, cât şi celor mai diverse tendinţe de exprimare arhitecturală.
"a alcătuirea ferestrelor din lemn se utilizează un număr relativ redus de secţiuni
prin combinarea cărora pot fi realizate diferite tipuri de ferestre.

4..4.1 /ere$tre %i'e


Eerestrele de acest tip servesc exclusiv pentru realizarea iluminatului, neexistând
posibilitatea de a fi deschise. +ot fi utilizate în special la construcţii industriale. =cestea
se execută dintr(o singură piesă din lemn prevăzută cu falţ sau uluc, care să permită
fixarea foii de geam. +rin rezolvările de detaliu se urmăreşte asigurarea etanşeităţii la
aer şi apă, protecţia suprafeţei vitrate contra efectelor dilataţiei şi contracţiei proprii sau
a elementului în care este înglobat.
 n cazul în care, prin poziţia sa în cadrul clădirii, fereastra este inaccesibilă pentru
spălare periodică, pot fi folosite geamuri riglate sau ornament cu partea plană spre
interior.

4..4.! /ere$tre $i#ple

)in punct de vedere constructiv, acestea se caracterizează prin prezenţa unei


singure cercevele, pe care se montează foaia de geam şi a cărei mobilitate poate fi

4:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 10/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

realizată în toate modurile cunoscute. /ele mai des întâlnite sunt însă ferestrele
oscilante pe balamale, care se pot deschide spre exterior ( deschidere obişnuită ( sau
spre interior %fig. 1.4&

Fig. 4.% Ferestre simple din lemn&


a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" d fereastră simplă $n 2 canaturi cu un canat 
fi' (i supralumină" 1 toc" 2 cercevea" 3 montant" 4 traversă

"a ferestrele cu deschidere exterioară etanşeitatea la aer şi apă este asigurată

prin însăşi presiunea vântului, care determină o reducere a dimensiunii rostului între toc
şi cercevea.

4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 11/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Eerestrele cu deschidere interioară permit o manevrare şi întreţinere mai comodă


şi nu sunt expuse riscului de smulgere în poziţia deschis, în cazul unui vânt puternic. In
schimb, prin deschidere, ocupă spaţiu în încăpere şi nu oferă suficientă etanşeitate la
aer şi apă. +entru ameliorare, forma componentelor orizontale ale cercevelei este astfel
aleasă încât să permită îndepărtarea apei, iar pe conturul tocului se practică un uluc
care creează un spaţiu de decompresie, în scopul frânării curenţilor de aer şi al
diminuării infiltraţiilor.

4..4.! /ere$tre (u)le


Eerestrele duble sunt alcătuite din toc şi două foi de geam montate pe cercevele
separate la distanţă de A...1 cm %cele tradiţionale& şi A cm după prescripţiile actuale .
Sunt utilizate în mod curent la clădiri de locuit şi social culturale datorită capacităţii
superioare de protecţie termică şi acustică în raport cu ferestrele simple.
a. /ere$tre (u)le "u (e$"2i(ere o)i0nuită
/ele două cercevele au profile identice, permiţând deschiderea spre exterior,
cerceveaua exterioară şi spre interior, cea interioară %fig. 1.>&. Soluţia prezintă anumite
avanta*e privind consumul de material lemnos, raportul favorabil între suprafaţa golului
şi cea a vitra*ului şi etanşeitatea la aer şi apă. !xistă însă pericolul smulgerii
cercevelelor exterioare în poziţia deschis în cazul vânturilor puternice, apar dificultăţi de
spălare a geamurilor la suprafeţe de dimensiuni mari situate la eta* şi pot provoca
accidente dacă sunt lăsate deschise în încăperile de la parter.

46

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 12/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.) Ferestre du#le din lemn cu deschidere o#i(nuită&


 a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" 1 toc" 2 cercevea" 3 $nchidere $n falţ" 3*
idem+ $n gură de lup" 4 montant" % (pros

). /ere$tre (u)le "u (e$"2i(ere interioară


)in punct de vedere constructiv, tocul este completat cu o ramă care oferă
posibilitatea deschiderii cercevelei exterioare spre interior %fig. 1.-&.

 Se elimină în felul acesta dezavanta*ele ferestrelor cu deschidere obişnuită, însă


prezenţa ramei conduce la un raport mai puţin avanta*os între suprafaţa golului şi cea a
vitra*ului, în defavoarea iluminării. <ai trebuie menţionată manopera mai complicată şi
consumul mai ridicat de material lemnos. +entru ameliorarea caracteristicilor de
etanşeitate la apă şi aer se adoptă aceleaşi soluţii ca şi în cazul ferestrelor simple.
". /ere$tre "uplate.
Sunt ferestre cu două foi de geam, separate printr(un spaţiu de aer de 1(4 cm,
montate pe cercevele separate dar fixate între ele, deschiderea făcându(se printr(o
manevră unică. In mod obişnuit fixarea cercevelelor se face cu a*utorul balamalelor,
pentru a permite decuplarea periodică pentru spălare şi curăţire.
4#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 13/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Eaţă de ferestrele duble obişnuite, folosirea ferestrelor cuplate conduce la


reducerea consumului de material lemnos. +e de altă parte, forma mai complicată a
secţiunilor, mecanismele speciale de închidere şi cuplare complică execuţia.
)eşi în principiu ferestrele cuplate se pot deschide atât spre interior cât şi spre
exterior, în mod curent se folosesc ferestre cuplate cu deschidere interioară %fig. 1.9&.
+ot fi realizate însă şi ferestre cuplate pivotante sau glisante

4..7 /ere$tre #etali"e


Eerestrele metalice se utilizează în special la construcţii industriale şi social(
culturale, având în vedere principala calitate a acestora de a acoperi goluri oricât de
mari şi de a prelua valori ridicate ale acţiunilor exterioare care apar în asemenea situaţii.
)imensiunile reduse ale profilelor conduc la un raport avanta*os între suprafaţa golului
şi suprafaţa vitrată. /onductivitatea termică ridicată a acestor materiale face aproape
imposibilă evitarea condensului pe suprafaţa interioară a profilelor.

41

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 14/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4., Ferestre du#le din lemn cu deschidere interioară


a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 2 canaturi (i supralumină" 1 toc" 2 piesă fi'ă pentru
asigurarea deschiderii interioare" 3 cercevea" 4 montant"
 % traversă

44

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 15/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.- Ferestre du#le din lemn+ cu cercevele cuplate


 a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" 1 toc" 2 cercevele cuplate" 3 montant" 4
(orţ ta#lă

4..7.1 /ere$tre (in oel


a. 5in pro%ile (e oel nor#ale la#inate la "al(
 =tât tocul cât şi cercevelele se execută prin asamblarea  prin sudură a profilelor 
obişnuite din oţel laminate la cald %fig. 1.A.a&. !ste o soluţie economică, dar, datorită
execuţiei meşteşugăreşti, precizia nu este totdeauna satisfăcătoare şi apar probleme
legate de asigurarea etanşeităţii. Se folosesc în exclusivitate la construcţii industriale.
 ). 5in pro%ile la#inate (in oel (e %or#ă $pe"ială 89 $au :;
Sunt profile de formă specială, produse printr(o tehnologie de precizie, prin a
căror asamblare pot fi obţinute secţiuni potrivite pentru partea fixă şi mobilă a ferestrelor 
%fig.1.A.b&. <obilitatea poate fi asigurată prin intermediul balamalelor sau a pivoţilor .

4>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 16/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4. Ferestre metalice& a simple+ din profile o#i(nuite+ laminate la cald"
# din profile laminate (i geam termopan" c simple+ din profile speciale pentru tâmplării 
laminate la rece" d du#le+ din profile pentru tâmplării laminate la cald" e simple+ din #andă de
oţel prelucrate la presa cu role /profile 0C" f du#le+ din profile din #andă de oţel+ prelucrate
la presat cu role /0C" 1 toc" 2 cercevea" 3 foaie geam" 4 #aghetă metalică pentru fi'area
geamului" % garnitură elastică

". 5in pro%ile (in ta)lă (e oel la#inate la re"e


2tilizarea profilelor de acest tip permite realizarea unor ferestre  uşoare, cu un
consum relativ redus de metal, cu o capacitate de izolare termică superioară celor 
anterioare şi un pericol de condens mai redus %fig. 1.Ac, d&.+entru etanşare se folosesc
garnituri speciale din materiale elastice, cum este cauciucul sau polipropilena. Sensibile
la coroziune, aceste ferestre trebuie prote*ate periodic prin vopsire. n această soluţie
pot fi realizate ferestre cu una sau două foi de geam, cu ochiuri fixe sau mobile pe

4-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 17/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

balamale, cu rezolvarea detaliilor corespunzătoare pentru evacuarea apei din condens


sau infiltraţii .

(. 5in pro%ile (e ta)lă a#)uti$ată


/aracteristicile ferestrelor realizate în această soluţie sunt asemănătoare cu cele
prezentate anterior, cu menţiune că rigiditatea şi precizia de execuţie sunt superioare
%fig. 1.A e, f&. )atorită grosimii reduse a tablei şi a golurilor de aer incluse, efectul de
punte termică şi implicit riscul de condens sunt diminuate. n schimb,  aceeaşi grosime
redusă a tablei măreşte sensibilitatea la coroziune, ceea ce impune o aplicare atentă a
măsurilor anticorosive, atât la exteriorul cât şi la interiorul profilelor. 2mplerea în
 întregime ale golurilor din interiorul profilelor cu spumă poliuretanică este avanta*oasă
atât din punct de vedere al protecţiei anticorosive cât şi al capacităţii de izolare termică.

4..7.! 5in pro%ile "o#ple'e (e alu#iniu


+rofilele speciale din aluminiu obţinute prin extrudere, deşi sunt folosite mai puţin
pentru realizarea ferestrelor în sensul tradiţional al cuvântului şi mai mult pentru
suprafeţe vitrate mari, de genul vitrinelor sau al pereţilor cortină, reprezintă o soluţie
interesantă prin greutatea redusă, rigiditatea bună, precizia de execuţie, rezistenţa la
coroziune, comportarea favorabilă la temperaturi scăzute şi, nu în ultimul rând, prin
aspectul deosebit de agreabil.
0educerea efectului de punte termică se obţine prin compartimentarea golului
din interiorul profilelor %realizarea mai multor spaţii de aer& şi întreruperea continuităţii
profilelor de aluminiu prin inserţii de fibre, textolit sau alte materiale convenabile din
punct de vedere al rezistenţei mecanice şi conductivităţii termice. !tanşeitatea se obţine
cu a*utorul cordoanelor de cauciuc sau polipropilena +artea vitrată se execută din geam
dublu sau triplu stratificat.
Eerestrele şi, în general, tâmplăria de aluminiu se utilizează în special la clădiri
social(culturale, în cazul locuinţelor favorizând fenomene de condens dacă nu este
rezolvată corespunzător problema ventilării.

4..< /ere$tre (in #ateriale pla$ti"e


Eerestrele din materiale plastice cunosc o utilizare din ce în ce mai largă atât la

clădirile de locuit cât şi la cele social(culturale, îmbinând în bună măsură avanta*ele


ferestrelor din lemn cu ale celor din aluminiu. "a realizarea lor, atât pentru partea fixă

49

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 18/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

cât şi pentru cea mobilă, se folosesc profile complexe, obţinute prin extrudare, laminare
sau presare. +rofilele au dimensiuni de acelaşi ordin de mărime ca şi cele de aluminiu,
au o rigiditate suficientă pentru a acoperi deschideri obişnuite, o conductivitate termică
redusă, şi nu necesită lucrări de întreţinere în afară de spălarea periodică cu detergent.
+artea vitrată se realizează din geamuri termoizolatoare cu două sau mai multe foi de
geam separate prin lame de aer, iar etanşarea cu profile de neopren. In general, părţile
mobile sunt oscilante, pe balamale %fig. 1.:&, dar se pot realiza din materiale plastice şi
ferestre pivotante, glisante sau pliante.

Fig. 4.1 Ferestre din profile PVC (i geam termopan


a. 5m#inare toc cercevea mo#ilă" #. 5m#inare cercevele mo#ile" 1 toc" 2
cercevea" 3 geam termopan" 4 garnitură etan(are" % profil solidari!are din oţel 

4.4. U0i
2şile sunt elemente componente ale pereţilor care au rolul de a asigura accesul
din exterior, comunicarea între diferitele piese ale clădirii şi evacuarea în caz de pericol,
răspunzând exigenţelor de funcţionalitate determinate de destinaţia clădirii, respectiv de

cerinţele utilizatorilor.
 ndeplinirea acestei funcţiuni esenţiale depinde de dimensiunile şi poziţia golului,
soluţia constructivă, manevrabilitate etc.

4.4.1 &l"ătuire ,enerală 0i "la$i%i"are


2şile sunt alcătuite dintr(o parte fixă, toc şi o parte mobilă, foaia de uşă. "a
acestea se adaugă feroneria, incluzând dispozitivele de fixare şi manipulare.

/lasificarea uşilor poate fi făcută după mai multe criterii cum ar fi$
( după poziţia în clădire, în uşi interioare şi exterioare'
( după modul de deschidere, %fig. 1.&'
4A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 19/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( după material şi caracteristici constructive.

Fig. 4.11 Clasificarea u(ilor după modul de deschidere


 a oscilante" # #atante" c glisante" d pliante

4.4.! Con(iii (e "alitate


a. Rei$tena la a"iuni #e"ani"e 0i $ta)ilitatea %or#ei
Indiferent de modul de deschidere, uşile trebuie să fie capabile să preia acţiunile

din greutatea proprie sau din utilizare fără a suferi deteriorări sau deformări. n cazul
uşilor exterioare se mai pune şi problema preluării în bune condiţii a acţiunii vântului, a
ploii, sau a altor factori ca diferenţa de temperatură şi umiditate care există între cele
două feţe ale uşii, tasările zidăriei sau şocurile, presiunile şi solicitările din utilizare.
7ibraţiile produse de circulaţie sau de acţiunea vântului trebuie, de asemenea, să nu
producă trepidaţii ale uşii, deteriorarea sau deformarea sa, sau a componentelor sale.
). Si,urana la %o"

/onform normelorcare
de să
protecţie contra incendiilor,
propagareauşile
obişnuite trebuie să fie
executate din materiale nu favorizeze focului şi nici să nu producă
gaze toxice în cantităţi periculoase.
>:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 20/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

!xistă uşi antifoc special concepute, care constituie o barieră în calea propagării
incendiului. =cestea pot avea o rezistenţă la foc de la J6 oră până la # ore .

". Si,urana =n e'ploatare


+rin construcţia lor şi modul de funcţionare, uşile trebuie să elimine orice risc de
accidentare a utilizatorului, indiferent de modul de deschidere. n acelaşi timp, trebuie
exclusă orice posibilitate de intruziuni nedorite, din partea oamenilor sau animalelor.
Satisfacerea acestei exigenţe implică în special concepţia corectă şi buna funcţionare a
feroneriei.
(. &$i,urarea inti#ităii
2şile trebuie să contribuie, în aceeaşi măsură ca şi peretele în care sunt
amplasate, la asigurarea intimităţii din punct de vedere$
( vizual, să prezinte aceeaşi opacitate ca şi peretele adiacent'
( acustic, în poziţia închis, să asigure indicele de reducţie sonoră cerut de norme.
e. Prote"ia ter#i"ă
 =vând în vedere ponderea redusă care revine uşilor în suprafaţa pereţilor 
exteriori, problema protecţiei termice nu prezintă aceeaşi importanţă ca în cazul
ferestrelor. "uarea unor măsuri de creştere a gradului de protecţie termică apare
necesară la uşile de balcon, în cazul locuinţelor, sau la cele care separă spaţii
caracterizate prin diferenţe mari de temperatură, în cazul clădirilor de producţie.
%. Prote"ia a"u$ti"ă
 =sigurarea unui anumit nivel de protecţie acustică este necesar nu numai din
punct de vedere al intimităţii ci şi pentru desfăşurarea activităţii principale adăpostite
 într(un anumit spaţiu. !ste cazul unităţilor de învăţământ, al sălilor de lectură etc.
,. Etan0eitatea
+roblema etanşeităţii la aer, apă, praf şi insecte apare în cazul uşilor exterioare
iar măsurile de etanşare contribuie şi la creşterea capacităţii de izolare termică şi
acustică.
2. 5ura)ilitatea
!xigenţele privind durabilitatea au în vedere$
( păstrarea calităţilor iniţiale pe toată durata de viaţă a uşii, durată care trebuie să
fie aceeaşi cu durata de viaţă a elementului de construcţii în care este amplasată'

( executarea fără dificultăţi a lucrărilor de întreţinere, în special în ceea ce


priveşte feroneria.

>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 21/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

4.4. U0i (in le#n


"emnul rămâne materialul cel mai potrivit pentru executarea uşilor la clădiri de
locuit şi social(culturale, chiar dacă în ultima vreme aluminiul şi materialele plastice au
 început să fie utilizate şi în acest domeniu.
8ocul uşii din lemn este un complex de tâmplărie format din doi montanţi şi o
traversă, prevăzute cu falţ, executate din dulapi din ste*ar sau fag. "a partea inferioară
tocul poate avea prag aparent sau ascuns.
In mod obişnuit, tocul este fixat de zidărie prin intermediul unor ghermele şi
 înglobat în tencuială. ntr(o execuţie mai îngri*ită, pentru evitarea degradării tencuielii de
pe feţele laterale ale golului de uşă, acestea se îmbracă într(o căptuşeală din lemn care
 înglobează tocul .
<odul de rezolvare a uşilor din lemn la nivelul tocului este prezentat în fig. 1.6.
Eoaia de uşă poate fi realizată intr(o multitudine de variante constructive, opţiunea
pentru una dintre ele făcându(se funcţie de importanţa clădirii, poziţia uşii în cadrul
acesteia, considerente estetice, exigenţe specifice. 2zual se folosesc$
> /oi (e u0ă "u (in le#n #a$i- 8 fig. 1.#.a&, alcătuite din scânduri dispuse
alăturat, îmbinate în lambă şi uluc, furniruite pe ambele feţe' o variantă o constituie
foaia de uşă cu rame din lemn masiv şi tăblii.
> /oi (e u0ă "u ra#e 0i tă)lii , %fig. 1.#.b& sunt utilizate ca uşi de acces în
imobile sau apartamente, la clădiri social(culturale sau ca uşi interioare la locuinţe cu
grad de finisare superior. 0amele se realizează din scânduri de ste*ar sau brad, sunt
prevăzute cu uluc pe partea interioară şi falţ pe contur. 8ăbliile se execută din
scândurele în lambă şi uluc, din foi de placa* %tăblii netede& sau din scândură %tăblii
profilate&. 8ăbliile pot fi înlocuite parţial sau în totalitate cu ochiuri de geam.
(u)lu pla"ate 8"u #ie "o#pa"t; %fig. 1.1& alcătuite dintr(un schelet
-   U0i
interior placat pe ambele feţe cu scânduri sau cu foi din placa* furniruit. Scheletul, la
rândul său, poate fi constituit din rame din scânduri pe contur, şi nervuri din şipci.
( /oi (e u0i "u $tru"tura "elulară  %fig. 1.4& alcătuite dintr(un schelet din şipci,
dispuse după una sau două direcţii sau ramă din şipci si miez celular uşor din înlocuitori
din lemn %lamele din +E" dur în forma de 7&, fagure din hârtie bachelitizată sau
impregnată cu alte răşini sintetice, melci din fâşii subţiri din lemn în formă de spirală,

baghete din +E" poros, +=" sau alte aglomerate din lemn, spumă din polimeri sau
polistiren.

>6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 22/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.12 6lcătuirea (i modul de reali!are a u(ilor din lemn&


a pe toc" # pe căptu(eli+ cu lăţimea egală cu cea a peretelui finisat" c+ d pe căptu(eli+ cu
lăţimea mai mare decât a peretelui finisat" 1 toc" 2 foaie u(ă" 3 perva!"
4 căptu(eli" % material tasa#il 

>#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 23/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.13 Foi de u(ă din lemn masiv 


 a din scânduri $m#inate $n lam#ă (i uluc" # din rame (i tă#lii" 1 rame din lemn masiv"
2 scânduri $m#inate $n lam#ă (i uluc" 3 foaie geam" 4 tă#lii 
 

>1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 24/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.14 Foi de u(ă cu mie! compact 


 a din scânduri alăturate (i mie! compact" # din 2 foi de placa7 (i mie! compact" 1
scânduri rindeluite+ lăcuite+ $m#inate $n lam#ă (i uluc" 2 mie! compact din scânduri 
#rute" 3 mie! din material i!olant" 4 placa7 furniruit" % foaie de geam" ) #aghetă

>4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 25/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.1% Foi de u(ă din 2 foi de placa7 cu mie! celular reali!at $n diferite variante /du#lu
 placate
adin (ipci dispuse după o direcţie" # pe schelet din (ipci pe am#ele direcţii" c
#aghete din PF8 dur" d melci din lemn" e lamele din PF8 poros+ $n formă de V" f
melci din hârtie" 1 ramă din (ipci sau #aghete din lemn" 2 foi de placa7 furniruit sau
#rut /vopsit" 3 mie! cu rol de distanţier dispus $ntre cele 2 foi de placa7 

4.4.4 U0i #etali"e


2şile metalice se folosesc la clădiri destinate producţiei, %în special cele din oţel&,
sau la clădiri de birouri, de învăţământ sau chiar la clădiri de locuit.
2şile metalice pot fi concepute şi ca uşi antifoc, cu rol de a separa compartimente cu
rezistenţe diferite la foc sau cele cu risc de incendiu
8ocurile se execută din aceleaşi profile din oţel sau aluminiu ca şi ferestrele, iar foaia de
uşă din rame din profile şi umplutură din tablă sau geam .

>>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 26/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 4.1) 9(i metalice


a  cu 2 feţe din ta#lă" # cu rame din ta#lă $ndoită (i tă#lii din ta#lă plană" c cu o faţă din
ta#lă pe rame din ta#lă $ndoită" 1 toc din profile din ta#lă $ndoită la rece" 2 foaie din ta#lă
 plană" 3 plat#andă cu rol distanţare:consolidare" 4 vată minerală" % rame din ta#lă
$ndoită" ) foaie din ta#lă plană

>-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 27/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Capitolul 7
PEREŢI 5ESPĂRŢITORI

7.1 Generalităi. Con(iii (e "alitate


+ereţii despărţitori, uşori %nestructurali&, compartimentează spaţiul interior pe
orizonatală funcţie de necesitaţile impuse de destinaţia clădirii. +ereţii interiori de
compartimentare trebuie sa îndeplineasca exigenţe privind asigurarea securitaţii,
confortul utilizatorilor, a durabilităţii si sunt solicitati la greutate proprie, acţiunea focului,
acţiunea şocurilor.
 =legerea materialelor, din care se executa pereţii de compartimentare, se face
funcţie de$ destinaţie, rezistentă la solicitări, comportarea bună la diferite sisteme de
finisa* si de costul acestora.
5reutatea relativ redusa a pereţilor de compartimentare conduce la o micşorare
a sarcinilor permanente ce incarca structura portanta. Se tinde spre soluţiile care permit
montarea si demontarea simpla si usoară pentru a da posibilitatea obţinerii unui plan

elastic, adaptabil schimbărilor ce pot surveni in exploatarea viitoare a clădirilor %birouri,


magazine&.
Co#portarea la %o". +ereţii interiori de compartimentare trebuie sa reziste la
 încarcarea la şoc, fara a fi strapunşi sau sa fie dislocate bucaţi din ei. Sa nu produca
dislocări şi căderi a unor portiuni de perete, care ar provoca rănirea utilizatorilor.
+eretele de compartimentare, nu trebuie sa favorizeze incendiul si nici propagarea cu
usurinţa a focului. Se are in vedere folosirea materialelor care nu constituie o sursa a

unor dega*ări de gaze nocive, toxice sau a fumului.


Capa"itatea (e iolare ter#i"a  se va impune la pereţii interiori ce despart spaţii
cu diferente de temperatura mai mari de 4K / %holuri, casa scării, gara*e&. =ceastă
cerintă trebuie asigurată pentru garantarea condiţiilor minime de confort termic şi
consum minim de combustibil pentru incălzire.
Capa"itatea (e iolare la ,o#ot aerian este alta exigentă importantă a
pereţilor interiori de compartimentare astfel încat sa se asigure confortul acustic.

7.! Cla$i%i"are' al"ătuire i e'e"uie


7.!.1 5in pun"t (e -e(ere al #aterialelor "on$tituiente
>9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 28/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

a. +ereţi despărţitori din zidărie de cărămidă


"a clădirile cu structuri tradiţionale din zidărie, pereţii interiori neportanţi se
realizează tot din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri verticale, cu grosimi de -,4, 4
sau 64 cm. "egătura de pereţii portanţi adiacenţi se realizează direct prin ţesere, cu
agrafe de oţel(beton introduse n rosturile orizontale sau indirect prin intermediul unor 
stâlpişori %sâmburi& din beton armat cu armături de legătură introdusă în rosturile
orizontale şi legată de aceştia. "a partea inferioară pereţii neportanţi se fixează în şapa
betonului de egalizare, iar la partea superioară se creează reazeme elastice pentru
plăci sau grinzile de planşeu. Se respectă alternanţa rosturilor verticale, iar pentru
 nălţimi mari rosturile orizontale se armează la intervale de 1(4 rânduri.
 
).Perei (in plă"i "era#i"e .
+lăcile de forme geometrice şi dimensiuni diferite %fig. 4.& au goluri orizontale şi se
pun n operă după regulile de ţesere ale pereţilor din zidărie de cărămidă plină.
+entru plăcile cu marginile profilate n lambă şi uluc se recomandă folosirea unui
mortar adeziv n rosturi subţiri, care permite finisarea suprafeţelor numai prin gleturi. In
plăcile cu goluri de dimensiuni mari nu se pot bate cuie, fiind necesară montarea
diblurilor, iar ghermelele pentru fixarea tâmplăriei se introduc în golurile plăcilor.

Fig. %.1 'emple de plăci ceramice cu goluri ori!ontale pentru pereţi interiori purtaţi 
/a (i modul de reali!are a peretelui in !ona de câmp /#
 

".Perei (in plă"i (e $ti"lă .


 "a realizarea pereţilor se folosesc plăci din sticlă tip L!7=)= sau +0I<="I8M
%fig.4.6&

>A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 29/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+ereţii se execută prin zidire cu mortar de ciment, iar n rosturile verticale şi


orizontale se montează bare din oţel(beton :1 ... :9 mm %fig. :.#>, c&.
Soluţia se utilizează când se urmăreşte iluminarea naturală indirectă a unor spaţii
 *nterioare.

Fig.%.2 Pereţi din plăci de sticlă&


a  placă tip ;V6<6" #  placă tip P=>?68l@A" c  detaliu de reali!are a peretelui .

(.Perei (in plă"i (e )eton "elular auto"la-iat.


+lăcile nearmate din b.c.a. au lungimi de >: cm, Iăţimi de #: cm şi grosimi de
-,4' :,:' 6,4 şi 4,: cm realizându(se ţeserea zidăriei la fiecare rând %Eig. 4.#&
+entru amplasamente cu grad de protecţie antiseismică ridicat pereţii se ancorează
 în elementele structurale adiacente cu platbande din tablă zincată de 6 mm grosime,
amplasate în rosturile orizontale la distanţe pe verticală de aproximativ >: cm cu
stâlpişori din beton armat, înglobaţi în grosimea zidăriei şi legaţi de aceasta pe înălţime
cu bare de oţel(beton, introduse n rosturile orizontale.
+ereţii din plăci de b.c.a. care sunt în contact cu spaţiile umede se prote*ează cu
straturi hidrofuge.

-:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 30/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. %.3 <etalii de reali!are a pereţilor nestructurali din plăci de #eton celular autoclavi!at&
a  placă #.c.a." #  elevaţie perete
e.Perei (in plă"i (e ip$o$.

+lăcile de ipsos se produc cu înălţimea de 4: cm, lungimea de >>,> cm şi


grosimi de 4 ... 1 cm, au două canturi adiacente profilate cu lambă şi celelalte două
cu uluc
+lăcile sunt realizate cu structură monostrat din ipsos simplu, din amestec de
ipsos cu agregate de tip cenuşă de termocentrală, rumeguş, fibre celulozice, tocătură
din fibră de sticlă, polistiren expandat sau cu miez din hârtie fagure, din plăci de
deşeuri textile sau din trestie şi se realizează cu goluri rotunde sau verticale . +unerea

 în operă a plăcilor de ipsos se realizează prin zidire cu rosturile verticale decalate şi
lipite cu mortar adeziv %fig.4.1&.

Fig.%.4 Plăci de ipsos pentru pereţi despărţitori 

%.Perei (in %?0ii (e )eton "elular auto"la-iat.


Se folosesc fâşii armate cu una sau două plase sudate %prote*ate anticorosiv&, cu
lăţimea standard de >: cm, grosimi uzuale de :' 6 şi 6,4 cm şi lungimi de 6,:: ...
1,4: m' canturile sunt drepte sau cu profile tip lambă şi uluc. Eixarea fâşiilor se face prin
 împănarea faţă de planşeu la partea superioară şi fixarea în stratul de egalizare al
pardoselii la partea inferioară. +entru înlăturarea eventualelor solicitări suplimentare din
deformarea planşeelor se recomandă adoptarea prinderilor elastice la partea
superioară sau inferioară, prin intermediul unor benzi elastice compresibile. +entru a se

-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 31/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

elimina riscul deschiderii rosturilor verticale dintre fâşii, acestea se pot trata cu benzi din
ţesătură din fibre de sticlă, lipite cu adezivi sintetici.

,.Perei (in %?0ii (e ip$o$.


Eâşiile au Iăţimi de 1:' 4: şi >: cm şi grosimi variind între 1: şi 6: mm' se
produc fâşii cu goluri longitudinale având profilatura canturilor verticale cu lambă şi uluc
sau numai cu uluc, ceea ce influenţează asupra detaliilor de îmbinare
<aterialul curent utilizat în ţara noastră este ipsosul armat dispers cu deşeuri din fibre
de sticlă, cunoscut şi sub denumirea de I.=.E.S. )atorită sistemului de armare,
rezistenţa la tensiune din încovoiere creşte de aproximativ trei ori faţă de fâşiile
realizate din ipsos simplu. n fig. 4.4 sunt prezentate două tipuri de fâşii, tip I.=.E.S. şi
modul lor de asamblare. +erformanţele acustice şi termice cresc dacă spaţiul de aer 
dintre plăci se umple cu materiale izolatoare$ vată minerală, deşeuri textile, etc.
Eâşiile din I.=.E.S. pot fi utilizate şi pentru realizarea pereţilor ce separă două
apartamente vecine' pentru aceasta pereţii se fac dublii în secţiune
 =vanta*ele folosirii peretilor de compartimentare din placi de gips$
(monta*ul simplu si rapid, astfel un metru de perete se poate obtine din trei placi. +lacile
pot fi taiate cu usurinta, cu un fierastrau de mana, si se lipesc cu adeziv pe baza de
gips. +e un perete astfel executat este suficient un strat subtire de glet, pentru a obtine
o suprafata gata de zugravit. =cesti peretii nu necesita tencuire.
(izolare acustica foarte buna, astfel un peretele construit dintr(un singur strat de placi cu
grosimea de 9cm indeplineste toate conditiile privind izolarea fonica pentru peretii de
compartimentare din cladirile multifamiliale.

Fig.%.% Perete interior din fă(ii de >.6.F.0.


1  placă chesonată" 2  placă simplă" 3  material i!olant" 4  (uru#uri.

-6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 32/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

. Intre locuinte, seconstruiesc pereti dubli, formati din doua randuri de placi cu grosimea
de 9cm si, intre ele, un strat izolator
cu vata minerală.
Pereţii din plăci de IAFS prezintă stabilitate si rezistenta mare, preluând în condiţii bune sarcini ce provin din
greutatea corpurilor de mobilier de bucătărie, a rafturilor sau a altor obiecte suspendate!easemenea se
caracterizează prin rezistenţă sporită la incendiu, " ore pentru peretii cu grosime de #cm si $%cm

+lăcile I=ES pot fi montate şi pe schelet metalic %fig. 4.>&

Fig. %.) 0ectiune verticală perete pe structură metalică tip Bnauf

2.Perei (in %?0ii (e P&L prote3at $au (in alte #ateriale %i)role#noa$e.
Se folosesc fâşii din +=" de 4 cm grosime, cu feţele finisate cu film din +7/ sau
melamină. In general, se utilizează +=" obţinut prin aglomerarea materialului fibro(
Iemnos cu răşini ureo(formaldehidice' pentru pereţi adiacenţi încăperilor umede se
foloseşte +=" aglomerat cu răşini ureo(melaminice sau +E".
Eâşiile au înălţimi de 6,4:, 6,-4, #,:: m şi Iăţimi de :,>:' :,A: şi ,6: m, iar 
canturile verticale sunt prevăzute cu uluc de 6: ... 64 mm adâncime.
2n alt sistem de pereţi interiori purtaţi este cel realizat din fâşii de lemn sau
ipsos, montate pe un schelet de rezistenţă %fig. 4.-&

-#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 33/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

 
Fig.%.- Perete interior din fâ(ie de ipsoscarton sau P68 melaminat+ montate pe un
schelet propriu de lemn&
a  elevaţie perete" #  secţiune ori!ontală" 1  fâ(ie din ipsos  carton sau P68 melaminat" 2 
montant din lemn" 3  plăci din vată minerală" 4  riglă din lemn" %  plintă din lemn"

Fig. %. Perete interior din fâ(ie de ipsoscarton sau P68 melaminat+ montate pe un
schelet metalic&
1  fâ(ie ipsos carton" 2  profil metalic" 3  termoi!olaţie

4.6.6 5in pun"t (e -e(ere al #o)ilitatii pereţii despărţitori pot fi $


( fixi, nu işi modifică forma şi pozitia pe parcursul exploatării'
( mobili, poate fi modificată forma %configuraţia& dar nu şipoziţia'
  ( demonatabili, îşi pot schimba poziţia în timpul exploatării, prin demontare şi
remontare.

a. Perei (e$păritori #o)ili.

+ereţii de compartimentare mobili pot fi plianţi sau glisanţi, pe orizontală sau pe


verticală.

-1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 34/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+ereţii plianţi pot fi cu canturi care se deplasează independent, cu canturi


articulate, n formă de armonică, din rigle articulate etc %fig. 4.:& .

Fig. %.1 @ipuri de pereţi despărţitori mo#ili 

+anourile de pereţi despărţitori mobili se execută cu feţe din materiale dure %+E",
materiale plastice, azbociment& sau moi %materiale plastice moi, fibre textile& şi cu
materiale de umplutură fonoizolante, fixate într(un cadru rigid

). Perei (e$păritori (e#onta)ili.


  +ereţii de compartimentare demontabili se utilizează în cazul în care se ţine

seama de flexibilitatea partiului, avându(se în vedere posibilităţile de redistribuire a


spaţiului' pot fi realizaţi sub formă de panouri de umplutură care se fixează pe stâlpi sau
sub formă de panouri mari cu schelet propriu de rezistenţă %fig.4.&
 =lcătuirea panourilor poate fi diferită$ din fâşii de ipsos, plăci de sticlă

-4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 35/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

&
$

a.

'
(

Fig. %.11 Pereţi demonta#ili cu schelet (i


elemente de umplutură
). (
a.Cu schelet din lemn+ re!olvări la
$  partea superioară (i inferioară"#.
idem+ ramificaţie" c. Cu schelet
metalic.
1  schelet 2 elmeent de umplutură"
3  profil de etan(are"4  plintă"
* %  pardoseală finită")  profil
$m#inare"
vertical  ,  plan(eu" -  panou
"
#

Fig. %.12 . Perete tip mo#ilă.

->

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 36/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

/ând condiţiile de izolare fonică o impun se folosesc pereţi din produse de lemn
aglomerate, în mai multe straturi, fiecare cu scheletul său din lemn, prins elastic de
elementele adiacente, între care se prevăd materiale fonoabsorbante.
".Perei (e$păritori tip #o)ilă %fig. 4.6& sunt alcătuiţi din două rânduri de
rafturi montate pe un panou vertical comun. Se execută dintr(un schelet din lemn pe
care se fixează plăcile fibrolemnoase şi în interiorul cărora se montează rafturile. =colo
unde înălţimea rafturilor este mai mică decât înălţimea camerei, spaţiul dintre partea
superioară a lor şi tavan se completează cu plăci de tencuială uscată.

--

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 37/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

P&RTE& a II>a

LUCRĂRI @I ELEMENTE 5E CONSTRUCŢII CU /UNCŢIUNI SPECI/ICE 5E


PROTECŢIE @I /INIS&A

-9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 38/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Capitolul 1

TENCUIELI

1.1. Ten"uieli u#e(e. &$pe"te ,enerale


8encuielile sunt lucrări de finisa* rezultate prin aplicarea mortarului pe suprafaţa
brută a pereţilor şi tavanelor cu rol de protecţie şiJsau estetic. <ortarul poate fi aplicat în
stare proaspătă, cum este cazul tencuielilor tradiţionale, umede, sau, mai nou, în stare

 întărită, sub formă de plăci obţinându(se astfel tencuieli uscate.


/ompoziţia mortarului pentru tencuieli şi tehnologia de execuţie diferă în funcţie
de mediul în care urmează să lucreze tencuiala, de cerinţele la care trebuie să
răspundă. =stfel o tencuială aplicată la interior este mai permeabilă la apă decât una
aplicată pe faţadă sau pe peretele unui rezervor de apă. n general, tencuielile
contribuie esenţial la conservarea calităţii elementelor de construcţii pe o durată cât mai
mare.

1.1.1 Con(iii (e "alitate pentru ten"uieli u#e(e


a. 0eferitoare la relaţia cu suportul
•  6derenţa
 =derenţa la suport condiţionează direct durabilitatea tencuielii şi este cu atât mai
puternică cu cât mortarul are un doza* de liant mai mare. =ceasta depinde în aceeaşi
măsură de modul în care a fost pregătită suprafaţa suport, în special de umiditatea

acesteia, şi de caracteristicile mediului pe durata aplicării şi întăririi.


• Compati#ilitatea

-A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 39/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

8encuiala nu trebuie să afecteze funcţionarea normală a suportului în sensul că


trebuie să permită schimbul de aer şi de vapori între medii cu potenţiale diferite şi, în
acelaşi timp, să împiedice pătrunderea apei prin capilaritate în structura elementului.
b. 0eferitoare la tencuiala propriu(zisă
• >mpermea#ilitatea
!ste necesară în cazul tencuielilor exterioare sau care prote*ează pereţi sau
tavane care lucrează în contact direct cu apa sau alte lichide, cum este cazul
rezervoarelor.
• =e!istenţa la fisurare
Eisurarea tencuielii afectează direct impermeabilitatea şi poate fi determinată de

mai multe cauze$ deformaţii ale suportului, solicitări exterioare %radiaţie solară, variaţii
brusce de temperatură, îngheţ N dezgheţ&, contracţia mortarului în timp, pe durata prizei
şi a întăririi.
• =e!istenţa la (ocuri (i degradări 
)acă tencuiala este aplicată pe pereţi expuşi şocurilor, cum ar fi pasa*ele
deschise, parterul locuinţelor colective etc., aceasta trebuie să prezinte caracteristici
mecanice ridicate pentru a diminua riscurile de degradare.

1.1.! Cla$i%i"area ten"uielilor u#e(e


/onform Lormativului privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri,
lucrările de finisa*e pe bază de mortare se clasifică după următoarele criterii$
• +oziţia în cadrul clădirii$

− tencuieli interioare'
− tencuieli exterioare.

• 8ehnologia de aplicare$
a. tencuieli groase %6: N 64 mm&, aplicabile în # straturi, manual sau mecanizat'
b. tencuieli subţiri %6 N # mm&, aplicabile în 6 straturi, manual sau mecanizat'
c. tencuieli subţiri monostrat, aplicabile manual sau mecanizat.
• Suportul pe care se aplică$

− pe beton monolit ( tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare'



pe beton prefabricat ( tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare'
− pe zidării sau fâşii din O/= ( tencuieli groase interioare şi exterioare'

9:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 40/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

− pe zidării de cărămidă$ ( tencuieli groase interioare şi exterioare,


− pe suprafeţe rabiţate sau plase sudate ( tencuieli groase interioare şi exterioare'
− pe suprafeţe din şipci şi trestie.

<ortarelor utilizate la aceste lucrări se adoptă funcţie de criteriile enunţate


anterior şi domeniile de aplicabilitate, prezentate  ȋ n tabelul ..

1.! Ten"uieli ,roa$e "u liani anor,ani"i =n  $traturi


8encuielile groase se utilizează la clădirile civile %locuinţe şi social culturale& şi la
spaţii de producţie fără dega*ări de substanţe agresive pentru$
− finisarea suprafeţelor interioare ale pereţilor şi tavanelor'

− finisarea faţadelor'
− realizarea elementelor decorative %profile, scafe, ancadramente& la pereţi
interiori, tavane şi faţade'
− protecţia hidroizolaţiilor.
8encuielile groase, tradiţionale, se realizează în general din # straturi, fiecare din
ele având un rol bine definit.

@a#elul 1.1 Clasificarea (i domeniile de aplica#ilitate a mortarelor pentru tencuieli 


Lr. <ortare utilizate
crt. /riterii de clasificare ale mortarelor de tencuieli pentru$
tencuieli tencuieli
interioare exterioare

. )upă
natura lianţi anorganici
nehidraulici hidraulici şiJsau x x
liantului lianţi organici %polimeri naturali sau x x
utilizat sintetici&
lianţi micşti %anorganici şi organici& x x
6. )upă <ortare obişnuite tencuieli brute x x
tehnologia aplicate în pentru tencuieli drişcuite
de 6(# %simple sau x x
realizare straturi cu decorative&
şi grosime tencuieli sclivisite sau x (
totală 6:( gletuite

9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 41/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

compoziţia 64 mm speciale, tencuieli cu praf de x x


mortarului %pentru pentru decorative piatră
tencuieli tip simili( ( x
groase& piatră
cu terasit ( x
<ortare tencuieli subţiri netede %gleturi& x x
aplicate în tencuieli subţiri netede x x
trei straturi decorative
subţiri a
câte  mm tencuieli subţiri tip strop,
grosime decorative x x
pentru$
<ortare tencuieli drişcuite x x
aplicate
monostrat
, în
x x
grosime tencuieli sclivisite
de :(6
mm

Ppriţul sau stratul de amorsare are rolul de a asigura aderenţa tencuielii la stratul

suport prin crearea unei suprafeţe rugoase şi cu o mai mică absorbţie de apă pentru
aplicarea stratului principal de tencuială.
 =cest strat nu acoperă în mod continuu suprafaţa suport, prin urmare nu
contribuie la impermeabilizare. +e plasele de rabiţ se aplică un prim strat %şmir& pentru
umplerea ochiurilor plasei şi asigurarea aderenţei.
5rundul este stratul principal al tencuielii şi serveşte pentru acoperirea
neregularităţilor suprafeţei suport sau remedierea abaterilor de la verticală la pereţi,
respectiv de la orizontală, la tavane. Se aplică pe grundul întărit în 6 reprize a câte :,9
cm fiecare. )oza*ul în liant este mai redus şi consistenţa mai mare faţă de stratul
anterior pentru asigurarea etanşeităţii şi evitarea riscului de fisurare.
8inciul este stratul vizibil care dă aspectul şi forma definitivă a tencuielii.
5rosimea tinciului, compoziţia şi consistenţa mortarului se adoptă funcţie de
modul de prelucrare a feţei văzute, în vederea obţinerii unei tencuieli obişnuite sau
decorative.

96

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 42/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

1.!.1 Materiale
a.Liani
 Argila a fost primul liant utilizat pentru tencuieli în scopul asigurării etanşeităţii
prin completarea rosturilor şi a golurilor, care în amestec cu materiale organice dădea
un material lucrabil dar sensibil la acţiunea umidităţii.
Varul   a fost timp de mai multe secole liantul folosit aproape în exclusivitate
pentru lucrările de zidărie şi de tencuieli exterioare. =cest material, obţinut prin
calcinarea rocilor calcaroase în cuptoare rudimentare, a*ungea pe şantier sub forma de
var bulgări, care ulterior era stins cu apă şi păstrat la adăpost sub formă de pastă de var 
sau var gras. =cest var nu se poate întări decât în aer prin fixarea gazului carbonic, de
unde şi denumirea de var aerian.
;dată cu descoperirea lianţilor hidraulici, varul hidraulic şi cimentul, mai
rezistente şi mai bine adaptate la realizarea elementelor portante, varul aerian
amestecat în primă instanţă cu cimentul, formând aşa numitele mortare mixte, încet,
 încet a dispărut de pe şantiere. = început să fie preferat mortarul de ciment care
prezenta avanta*ele unei mai bune etanşeităţi şi a unei rezistenţe sporite. In acelaşi timp
 însă, mortarul de ciment este mai puţin lucrabil, prezintă contracţii importante şi, ca
urmare, risc de fisurare, reducând şi permeabilitatea la vapori de apă a zidăriei.
)in aceste motive, în ultimii 4(6: de ani se asistă la o reintroducere a varului în
compoziţia mortarelor de tencuială, mai ales în cazul lucrărilor de renovare a clădirilor 
vechi din zidărie.
 n prezent, la execuţia tencuielilor se utilizează următoarele sortimente de lianţi$
( Varul aerian fabricat prin arderea rocilor calcaroase pure în cuptoare la temperaturi de
A::(::Q şi stins apoi cu apă, se caracterizează prin fineţe mare şi densitate redusă.
+rin folosirea acestuia se obţin mortare de mare plasticitate dar friabile, care ating
nivelurile normate ale performanţelor mecanice după un timp îndelungat, prin fixarea
gazului carbonic din aer. )e aceea varul se foloseşte în asociere cu cimentul care
conferă mortarului rezistenţă şi performanţe iniţiale.
( Varul hidraulic natural   se obţine prin arderea rocilor calcaroase( argiloase la o
temperatură de aproximativ 6:: grade, după care se macină şi se stinge. +osedă
proprietatea de a se întări în apă şi aceasta este cu atât mai pronunţată cu cât
conţinutul în argilă al rocilor este mai mare. )in punct de vedere al rezistenţei se

situează între varul aerian şi ciment. Se foloseşte la fabricarea unor mortare mixte, var(

9#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 43/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

ciment sau ciment var, cărora le conferă lucrabilitate. /onţinutul de ciment este cu atât
mai redus cu cât varul este mai hidraulic, obţinut din roci mai bogate în argilă.
( Varul hidraulic artificial   se obţine din clin?er de ciment +ortland, la care se adaugă
materiale inerte sub formă de filer, în special filer de calcar. 0ezistenţa la compresiune
este apropiată de cea a varurilor naturale, in schimb deformaţia la ruptură este
mediocră şi chiar inferioară celei a cimentului.
( Cimentul   care, având rezistenţe mecanice mari, se foloseşte la realizarea mortarelor 
de tencuială numai în combinaţie cu varul, în cadrul unor mortare mixte, în scopul
reducerii riscurilor de fisurare. Se preferă ciment de rezistenţă scăzută, cu contrageri
mai mici, care se adaptează mai bine realizării tencuielilor.
( 8ianţii speciali   pentru tencuială sunt constituiţi în general dintr(un amestec de ciment
+ortland, var aerian sau hidraulic şi diverse adaosuri' aceşti lianţi prezintă avanta*ul de
a avea calităţi hidrofuge şi de lucrabilitate, o compoziţie uniformă, bine adaptată
executării stratului de bază şi a celui de finisa*. Se evită astfel amestecul lianţilor pe
şantier.
). Ni$ip
"a prepararea mortarelor pentru tencuieli calitatea nisipului este esenţială.
Lisipul folosit trebuie să aibă compoziţia granulometrică optimă, să nu conţină resturi
organice sau compuşi chimici care să reacţioneze cu apa .
".&pa
"a prepararea mortarelor pentru tencuieli se foloseşte apa potabilă, de la reţeaua
de alimentare sau din alte surse, cu menţiunea că trebuie să fie cât mai curată.
+rezenţa unor impurităţi în apa de amestec provoacă apariţia unor pete sau
eflorescenţe nu numai inestetice, dar care pot afecta comportarea tencuielii în timp.

1.!.! E'e"uia ten"uielilor tra(iionale =n trei $traturi 8,roa$e;


!xecuţia tencuielilor începe după ce toate operaţiile a căror executare ar putea
afecta calitatea acestora au fost finalizate %învelitori, terase, tâmplărie, pereţi
despărţitori, pardoseli&
+entru asigurarea calităţii lucrărilor sunt necesare anumite condiţii de
temperatură şi umiditate. )acă la interior acestea pot fi controlate, execuţia tencuielilor 
exterioare este influenţată direct de condiţiile meteorologice.

91

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 44/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

8ehnologia de execuţie a tencuielilor implică următoarea succesiune de operaţii$


pregătirea suprafeţei suport, trasarea, aplicarea succesivă a straturilor componente,
prelucrarea feţei văzute şi recepţia lucrărilor.
a. Pre,ătirea $upra%eei include totalitatea lucrărilor destinate asigurării planeităţii,
a aderenţei şi rigidităţii, cele mai importante fiind$
•  =sigurarea încadrării abaterilor dimensionale în toleranţele admisibile prin măsuri
specifice ca cioplirea proeminenţelor, completarea intrândurilor sau acoperirea cu
o plasă de rabiţ în cazul în care acestea depăşesc 1: mm'
•  =sigurarea unui anumit grad de curăţenie prin îndepărtarea urmelor de praf, a
petelor de grăsime sau de petrol etc'
•  =sigurarea aderenţei %rugozităţii& prin adâncirea rosturilor la zidăria de cărămidă
şi şpiţuirea sau cioplirea suprafeţelor din beton.
 =morsarea suprafeţelor se realizează prin aplicarea unui şpriţ din lapte de ciment
de # mm grosime. )acă umiditatea suprafeţei este mai mică de 4  aceasta va fi
stropită cu apă, iar dacă este mai mare de - lucrările de tencuieli nu se execută.
b. Tra$area ten"uielii  realizată cu repere din mortar %stâlpişori&, executaţi din
acelaşi mortar din care se execută grundul, scoabe metalice lungi, şipci de lemn sau cu
repere metalice de inventar, are în vedere realizarea unei suprafeţe perfect plane,
verticale sau orizontale' la faţade se fixează obligatoriu repere la toate colţurile faţadei
precum şi pe suprafeţele dintre golurile de ferestre sau uşi.
c. &pli"area ,run(ului se realizează manual sau mecanizat, în câmpurile dintre
repere, în una sau două reprize, grosimea totală fiind de 4 mm până la 6: mm  ȋ n
funcţie de natura suprafetei suport.
+entru obţinerea unui finisa* de calitate, suprafaţa grundului trebuie să
 îndeplinească următoarele criterii de performanţă $
• un nivel de umiditate măsurat cu aparatul Migromette de 4 N - '
• rugozitatea suprafeţei care asigură aderenţa stratului următor se obţine prin
netezirea grundului cu dreptarul şi nu prin drişcuire, iar în anumite situaţii se recurge
la strierea suprafeţei'
• menţinerea grosimii grundului în limitele stabilite prin operaţiile de trasare se
realizează prin verificare cu dreptarul faţă de repere.
d. &pli"area tin"iului se face manual, la anumite intervale de timp, pe grundul
 întărit şi umezit în prealabil. =vând în vedere că este stratul vizibil care dă aspectul şi
forma definitivă a tencuielii, grosimea tinciului, compoziţia şi consistenţa mortarului sunt
94

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 45/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

funcţie de modul de prelucrare a feţei văzute, în vederea obţinerii unei tencuieli


obişnuite sau decorative.

1.!. Tipuri (e ten"uieli (upă #o(ul (e realiare 0i prelu"rare a %eei -ăute


<odul de prelucrare a feţei văzute se adoptă funcţie de poziţia în clădire,
parametrii de mediu în care urmează să lucreze elementul tencuit şi aspectul estetic
urmărit. )in acest punct de vedere sunt cunoscute următoarele tipuri de tencuieli$
a.Ten"uieli )rute se execută din mortar de var cu sau fără adaos de ciment,
netezit în stare brută, fără aplicarea tinciului şi fără drişcuire, în grosime maximă de >
mm. Se întrebuinţează numai la interior în spaţii care nu reclamă condiţii estetice sau

de etanşeitate deosebite %subsoluri, depozite, poduri, calcane etc.&, îndeplinind exclusiv


o funcţiune de protecţie.
).Ten"uieli (ri0"uite, obişnuite sau simple, se folosesc în mod curent la clădiri
de locuit şi social culturale, constituind suport pentru finisa*ul definitiv sub formă de
zugrăveli sau spoieli. n scopul asigurării unei suprafeţe plane şi netede, acestea se
netezesc cu drişca.
".Ten"uielile ,letuite obţinute prin aplicarea gletului %un strat subţire de var sau
ipsos netezit cu drişca metalică& dau un aspect mai îngri*it finisa*ului, folosindu(se la
 încăperile principale ale clădirilor de locuit sau social N culturale. 5letul de ipsos se
aplică pe suprafeţele pe care urmează a fi aplicate vopsitorii în ulei.

(.Ten"uielile $"li-i$ite  sunt executate cu mortar de ciment cu faţa văzută


prelucrată cu pastă de ciment, netezită cu drişca de oţel. =cest mod de tratare le
conferă o impermeabilitate ridicată, ceea ce le face utilizabile în spaţii care adăpostesc
procese umede %băi publice, spălătorii, cămine de vizitare& sau destinate înmagazinării

diferitelor lichide.
e.Ten"uieli (e"orati-e  folosite cu precădere la exterior asigură clădirii, pe lângă
un finisa* definitiv ( fără a fi necesare zugrăveli sau vopsitorii ( şi un aspect agreabil.
 =cesta poate fi obţinut prin compoziţia mortarului, prin modul de aplicare a stratului
vizibil sau printr(o prelucrare ulterioară.
@encuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui strat
din mortar preparat din var, ciment, praf de piatră şi eventual pigmenţi. Stratul de vizibil

se aplică după întărirea grundului şi umezirea acestuia pentru a asigura o umiditate

9>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 46/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

uniformă şi a nu afecta culoarea. n afară de drişcuirea obişnuită, prelucrarea suprafeţei


se poate face prin$
• raşchetare ( prelucrarea cu o piesă metalică prevăzută cu dinţi %raşchetă& şi

curăţarea ulterioară cu o perie aspră'


• stropire N aplicarea stratului vizibil în două etape, primul prin drişcuire simplă, iar al
doilea prin stropire manuală sau mecanică'
• periere sau pieptănare cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta făcut
priză, dar înainte de a se fi întărit complet'
@encuielile din piatră artificială /similipiatră se execută prin aplicarea unui strat
de mortar de ciment şi griş de piatră, eventual cu un adaos de colorant, pe un grund din

mortar de ciment stropit cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia. 5rosimea


stratului vizibil depinde de modul de prelucrare a suprafeţei, 4R: cm pentru rostuire şi
4R#: mm pentru cioplire, buciardare, şpiţuire etc.
0ostuirea se execută cu 61 N 19 zile înainte de întărirea stratului vizibil,
cuprinzând operaţiile de trasare a rosturilor şi de montare în rosturi a şipcilor cu profil'
după încheierea prizei, la - N 4 zile se execută prelucrarea suprafeţei.
/ele mai frecvent utilizate moduri de prelucrare sunt$
( frecarea suprafeţei cu perii de sârmă după ce mortarul a făcut priză dar înainte de a
se fi întărit complet'
( buciardarea, prin prelucrarea suprafeţei cu o unealtă specială, buciarda' prin
buciardare se obţine o suprafaţă rugoasă care imită aspectul pietrei naturale
prelucrate brut'
( şpiţuirea cu a*utorul şpiţului şi ciocanului, obţinându(se în felul acesta neregularităţi
mai mari decât în cazul buciardării'
( cioplirea cu a*utorul dălţii şi ciocanului obţinându(se neregularităţi mai mari decât în
cazurile precedente' acest procedeu se aplică în special la socluri'
( tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeţei de mortar cu pietriş colorat, executată în
două reprize, după ce mortarul a făcut priză, dar înainte de a se fi întărit' după
apariţia granulelor de pietriş, tratarea se consideră terminată şi tencuiala se spală
bine cu apă.

1.!.4 Controlul "alităii ten"uielilor 


+entru asigurarea nivelului de calitate necesar se impune verificarea calităţii
tencuielilor pe etape de lucru.

9-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 47/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

.# Ten"uieli e'terioare #ono$trat (in #ortare u$"ate 8,ata preparate;


Lecesitatea eliminării operaţiilor de dozare a amestecului pentru mortare pe
şantier, în scopul evitării unor erori inerente, a condus la apariţia unor produse
industriale, livrate în saci, din care, prin amestecare cu o cantitate de apă bine stabilită,
se obţine mortarul pentru tencuială. Iniţial, compoziţia acestor amestecuri era identică
cu cea a mortarelor executate pe şantier, la care se adăugau în proporţii reduse,
adaosuri destinate în special ameliorării aderenţei %răşini& şi impermeabilităţii. n paralel,
au început să apară produse de concepţie nouă, care includ şi agregate uşoare,
destinate aplicării pe suprafeţe din beton celular. /aracteristicile acestui tip de suport
reclamă îmbunătăţirea retenţiei de apă a tencuielii şi diminuarea caracteristicilor 
mecanice pentru a preîntâmpina fisurarea rapidă după o perioadă relativ redusă de
exploatare. +rincipalele avanta*e ale tencuielilor monostrat din mortare gata preparate
constau în$
( sunt eliminate toate inconvenientele preparării pe şantier'
( amestecurile sunt dozate cu metode precise, oferind o calitate constantă, controlată
 în uzină şi atestată prin certificatul de calitate'
( execuţia este rapidă, se aplică în una sau două reprize, intervalul de aşteptare între
ele fiind de la 6 la 4 ore, funcţie de produs şi condiţii climatice.
( în general colorate, aceste produse asigură prin ele însele finisa*ul definitiv.

1..1 Co#poiia #ortarelor ,ata preparate


 n compoziţia mortarelor gata preparate, în afară de lianţi şi nisip mai intră o serie
de adaosuri cu funcţiuni bine definite, agregate uşoare şi uneori fibre.

a. Lianii 0i ni$ipul
"ianţii şi nisipul, constituenţi de bază ai mortarelor uscate, sunt de aceeaşi natură
ca şi cele pentru tencuieli tradiţionale. =legerea lor este mai dificilă datorită faptului că
ma*oritatea tencuielilor monostrat din mortare gata preparate asigură aspectul definitiv
al suprafeţei, fără a mai fi necesare alte lucrări de finisa*. )in acest motiv amestecul se
realizează cu ciment şi nisip de culoare albă la care se adaugă coloranţi în doze mici,
pentru a se obţine culori pastel' culorile închise, cu valori ridicate ale coeficienţilor de
absorbţie, conduc la o supraîncălzire a suprafeţei şi implicit, la o creştere a riscului de

99

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 48/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

fisurare. /imentul alb, liant cu caracteristici mecanice superioare, este în general utilizat
 în amestec cu var aerian şi uneori cu var hidraulic natural.

). &(ao$urile 
 =daosurile pot acţiona fie temporar, în timpul aplicării şi prizei tencuielii, fie să le
modifice caracteristicile de o manieră permanentă. <a*oritatea adaosurilor au în acelaşi
timp mai multe funcţiuni$ cele care reţin apa acţionează şi asupra plasticităţii mortarului
ca şi răşinile în general utilizate pentru a îmbunătăţi aderenţa la suprafaţa suport. !le
pot avea de asemenea efecte contradictorii, de aceea, la elaborarea reţetei, trebuie
asigurat un anumit compromis între adaosuri. =daosurile care asigură retenţia de apă
au rolul de a evita o uscare rapidă a tencuielii în timpul prizei şi de a încetini absorbţia
apei de către suport în scopul de a permite ca liantul hidraulic să facă priză în condiţiile
cele mai bune. +ermit reglarea migraţiei apei indiferent de natura suportului,
eliminânduNse astfel necesitatea stratului de amorsa*.
 =daosurile de aderenţă contribuie de asemenea la eliminarea stratului de
amorsa*, eficacitatea lor fiind uneori afectată de o umezire ulterioară a tencuielii.
 =daosurile hidrofuge, reducând capilaritatea în interiorul produsului, nu fac decât
să contribuie la o mai bună etanşeitate a tencuielii.
+lastifianţii ameliorează lucrabilitatea mortarului facilitând aplicarea mecanică şi
reducând cantitatea de apă de amestec' în felul acesta se reduce contracţia.
 =daosurile de aerare au funcţiuni multiple. n timpul malaxării, ele antrenează în
interiorul mortarului un mare număr de microbule de aer, care(i ameliorează
plasticitatea şi lucrabilitatea. +e de altă parte, acestea micşorează caracteristicile
mecanice ale tencuielii, modulul de elasticitate în special, tencuiala devenind astfel mai
deformabilă şi mai puţin sensibilă la fisurare.
8rebuie menţionată şi contribuţia agenţilor de aerare la creşterea
impermeabilităţii şi a rezistenţei la îngheţ, bulele de aer realizând o rupere a capilarităţii.
 n sfârşit, reducerea greutăţii mortarului obţinută prin aerare uşurează operaţia de
aplicare şi conduce la creşterea randamentului. /antitatea de aer antrenată de agenţii
de aerare în mortar depinde de condiţiile de preparare, o malaxare mai mult sau mai
puţin energică, poate conduce pentru acelaşi amestec, la produse cu caracteristici
sensibil diferite.

9A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 49/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

 =genţii fungicizi se folosesc în scopul de a împiedica fixarea şi dezvoltarea unor 


micro(organisme %bacterii, alge, muşchi, ciuperci, licheni& care s(ar putea dezvolta
datorită prezenţei compuşilor organici din mortar.

". &,re,ate u0oare


2nele din mortarele gata preparate pentru tencuială diferă de cele folosite la
tencuielile tradiţionale prin prezenţa în compoziţia lor a unor agregate uşoare care pot fi
de natură diferită, ca$ vermiculit %agregatul cel mai folosit în prezent&, perlit, piatră
ponce, granule de sticlă expandată, bile din polistiren celular. =ceste agregate uşoare
facilitează aplicarea mortarului datorită reducerii densităţii, dar se utilizează în aceeaşi
măsură pentru influenţa pe care o au asupra performanţelor mecanice ale produsului.
 =cestea provoacă o scădere considerabilă a modulului de elasticitate permiţând astfel
realizarea unor mortare mult mai deformabile şi în consecinţă mai uşor adaptabile la
suportul constituit din materiale deformabile, cu rezistenţe mecanice reduse cum sunt
blocurile din beton celular.
8encuielile pe bază de mortare care conţin şi agregate uşoare sunt adeseori
calificate drept tencuieli termoizolante. 8rebuie însă avut în vedere faptul că densitatea
acestora nu scade în general sub ::: gJm # şi chiar dacă prin compoziţia lor posedă
caracteristici intrinseci mai interesante decât mortarele tradiţionale, îmbunătăţirea adusă
din punct de vedere termic este nesemnificativă datorită grosimii reduse. )e exemplu,
 înlocuirea unei tencuieli tradiţionale printr(o tencuială cu densitatea de ::: gJm #
aplicată în grosime de 6R4 mm echivalează cu ataşarea unui material termoizolant
de tip polistiren expandat de  mm grosime. =cestea nu trebuie confundate cu
mortarele cu densităţi de max. #:: gJm # care au într(adevăr calităţi termoizolante şi
aplicate în grosimi de cel puţin 1: mm contribuie la creşterea nivelului de protecţie
termică pentru elementul pe care se aplică.

(. /i)rele (e natură (i%erită


Eibrele de natură diferită %azbest, celuloză& au fost iniţial încorporate în anumite
reţete de mortar gata preparat, tot în scopul îmbunătăţirii comportării mecanice. n
prezent, încorporarea fibrelor de sticlă sau polipropilenă se limitează exclusiv la
mortarele pe bază de lianţi hidraulici, organici, aplicate pe materiale termoizolante de

gen polistiren sau vată minerală.

A:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 50/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

1..! Criterii 0i ni-eluri (e per%or#ană


Lormele franceze recomandă sistemul de clasificare <!02/ care oferă
informaţii referitoare la următoarele mărimi %criterii de performanţă& ale căror niveluri
permit încadrarea mortarelor în diferite clase$
− masa volumică aparentă %densitatea %<&

− modulul de elasticitate %!&


− rezistenţa la întindere %0&
− retenţia de apă %2&
− capilaritatea %/&
 =ceastă caracterizare comportă, pentru fiecare caracteristică, încadrarea în >
clase care indică pla*a de variaţie a proprietăţilor în care se situează produsul atunci
când este pus în operă în condiţii normale de şantier %tabelul .6& !ste dificil de a atribui
unui produs anumite caracteristici atâta timp cât acestea variază semnificativ cu
condiţiile de punere în operă şi de evoluţie în timp.

@a#elul 1.2 Clasificarea mortarelor gata preparate pentru tencuială

M E R U C
/las )ensitatea <odul de 0ezistenţ 0etenţia /apilaritatea
a aparentă elasticitate a la de apă
<+a  întindere 
g Jm# 5Jdm6minJ6
<+a
   <6::   <4::   <,4   <-9   <,4

6 :::R #4::R-::: ,6R6,: -4R94 ,: R6,4


1::
# 6::R 4:::..:::: ,4 R6,4 96RA: 6,:R1,:
>::
1 1::R -4::..1::: 6,:R#,6 99RA1 #,:R-,:
9::
4 >::R 6::: R 6.- R1,: A6RA- 4,:R6
6::: 6:::::
> 9::< >:::< #,4< A>R:: :<

A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 51/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

1.. &le,erea tipului (e pro(u$


 =ctualmente, piaţa oferă o gamă foarte variată de produse care se diferenţiază
atât prin densitate cât şi prin caracteristicile lor, modul de aplicare şi tipul de finisa*
posibil. /lasificarea <!02/ permite alegerea tipului de mortar funcţie de
caracteristicile suportului, condiţiile atmosferice de punere în operă, modul de tratare
ulterioară a suprafeţei %tabelul .#&.

@a#elul 1.3 6legerea tipului de mortar 

• Situaia $uportului
( perete puternic expus la 8encuială de capilaritate
ploaie, faţade neadăpostite cu redusă.
 înălţimi mai mari de 9 m /lasa / sau /6
( perete puternic expus la şocuri 8encuială cu caracteristici
şi degradări %parterul accesibil mecanice superioare.
al clădirilor publiceR& /lasa ! ≥ # şi 0 ≥ #

• Con(iiile at#o$%eri"e pe
(urata apli"ării
( aplicare pe timp cald sau cu 8encuială cu bună retenţie de
vânt cu umidificare simplă a apă
suportului înainte de aplicarea /lasa 24 sau 2>
tencuielii
( aplicarea pe timp friguros, în 8encuială cu întărire rapidă
special cu prelucrare prin /lasa <4 sau <>
pieptănare a feţei văzute

• E-entuale =#)ră"ă#ini <ortar cu caracteristici


> placa*e ceramice pe tencuială mecanice ridicate /lasa !≥1
de impermeabilizare şi 0≥1
( aplicarea unei tencuieli 8encuiala decorativă cu
decorative în grosime continuă caracteristici <,! şi 0 de
A6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 52/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

de cel puţin 4 mm clasă inferioară sau egală cu


cea a tencuielii de bază

2n criteriu foarte important de alegere a mortarului de tencuială îl constituie


compatibilitatea cu stratul suport. =stfel, elementele suport cu caracteristici mecanice
reduse, cum este betonul celular autoclavizat şi suprafeţele vechi din zidărie puţin
rezistente, nu permit utilizarea anumitor tencuieli, în general prea rigide care ar putea
provoca smulgerea unor porţiuni de suport accentuând procesul de degradare.
8encuielile cu modul de elasticitate redus par a fi mai bine adaptate acestui tip de
suport dar această caracteristică nu este suficientă pentru a garanta o bună
comportare. !ste necesară raportarea la agrementele tehnice asociate produsului
pentru a se asigura asupra compatibilităţii cu suportul din beton celular.
 =numite mortare de tencuială prezintă o bună aderenţă cu suprafeţele lise din
beton fără a fi necesare măsuri suplimentare. =ltele necesită în prealabil un strat de
amorsa*. +e pereţii în contact cu solul nu se aplică mortare cu adaos de agregate
uşoare sau cu conţinut ridicat de var aerian, existând riscul ca acestea să se satureze
progresiv cu apă, respectiv ca varul aerian să nu aibă condiţii de carbonatare.
1..4 E'e"uia ten"uielii
!xecuţia tencuielii presupune succesiunea următoarelor operaţii$
a. Pre,ătirea $upra%eei $uport
Starea şi modul de pregătire a suprafeţei suport sunt aceleaşi ca şi al tencuielile
tradiţionale cu următoarele excepţii$
( tencuielile caracterizate prin retenţie de apă ridicată nu necesită o umezire
prealabilă a suportului decât în cazul în care lucrările se execută pe timp cald, cu
vânt uscat sau pe un suport cu capacitate de absorbţie foarte mare' această
umezire este obligatorie pentru toate celelalte tipuri de mortar'
( unele tipuri de mortar reclamă o pregătire specială a suportului cu suprafaţă lisă
sau capacitate de absorbţie mare prin aplicarea unui strat de amorsa* sau
realizarea unei anumite rugozităţi.
(
). Con(iii (e apli"are
 n plus faţă de condiţiile specifice aplicării celorlalte tipuri de tencuială, unele

precauţii trebuie avute în vedere relativ la mortarele colorate' nu este indicată aplicarea

A#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 53/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

acestora la temperaturi mai mici de 9Q/, in special in perioade cu umiditatea mare, în


scopul evitării fenomenelor de eflorescenţă foarte vizibile.

". Prepararea a#e$te"ului


"a preparare nu se adaugă nici un alt component în afară de apă. +entru a evita
apariţia unor nuanţe diferite este necesar să se utilizeze întotdeauna un număr întreg
de saci, cantitatea de apă să fie aceeaşi la fiecare tranşă iar timpul de malaxare să fie
respectat.
<alaxarea mortarelor care conţin în compoziţia lor agenţi de aerare trebuie să fie
obligatoriu realizată mecanic, respectând timpul de malaxare, pentru a obţine un efect
de antrenare a aerului suficient şi constant. /elelalte produse pot fi malaxate şi manual.
+entru a se obţine o faţadă cu structura omogenă trebuie amestecată o cantitate
de mortar aplicabilă în trei ore.

(. &pli"area propriu>i$ă
<ortarul malaxat poate fi aplicat pe suportul preparat in prealabil, manual sau
utilizând diferite procedee mecanice, în funcţie de consistenţă, cu menţiunea că
aplicarea mecanică implică un consum sporit de mortar.
 =plicarea se face în una sau două tranşe de :,4R:,- cm grosime, intervalul de
timp intre acestea fiind de câteva ore. )acă din anumite motive acest interval depăşeşte
61 ore, pentru a se asigura aderenţa, primul strat trebuie umezit. n cazul în care este
necesară o încărcare suplimentară a suportului %grosimi mai mari de 6: mm& este
obligatorie aplicarea in două reprize, intervalul dintre ele fiind dictat de tipul de mortar.
Eaţa vizibilă poate să rămână brută, sau poate fi finisată în maniere
asemănătoare cu cele aplicate tencuielilor tradiţionale. =vând în vedere grosimea
redusă, la îmbinarea intre două suporturi de natură diferită, tencuiala se armează cu
plasă din fibre de sticlă tratate contra acţiunii agresive a compuşilor alcalini, în scopul
reducerii riscului de fisurare ca urmare a deformaţiilor diferenţiate ale suportului.

1.4 Ten"uieli interioare (in #ortare u$"ate


"a realizarea tencuielilor interioare monostrat din mortare uscate se folosesc
amestecuri preambalate, aplicabile mecanizat, în toate categoriile de încăperi, inclusiv

 în băi şi bucătării cu umiditate moderată.

A1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 54/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

1.4.1 Co#poiia #ortarelor


/ompoziţia mortarelor pentru tencuieli interioare diferă funcţie de natura
suprafeţei suport, condiţiile de exploatare şi modul de finisare a feţei văzute.
"iantul este in general ipsosul, dar există amestecuri, cele care urmează a fi
aplicate mecanizat, care includ var şi ipsos, în scopul asigurării lucrabilităţii reclamate
de modul de aplicare.
/a agregat se foloseşte nisipul fin, a cărei natură poate fi aleasă funcţie de
natura suportului sau mediul de exploatare. =stfel, pentru a se asigura rezistenţa la
substanţe alcaline se foloseşte nisipul cuarţos.
 n compoziţia mortarului pot fi incluse adaosuri ca$ materiale uşoare pentru
mărirea lucrabilităţii, părţi fine de răşini cu mare capacitate de saponificare pentru
asigurarea aderenţei la suprafeţe prăfuite, absorbante sau foarte uzate etc.

1.4.! Criterii 0i ni-eluri (e per%or#ană


+rodusele sunt însoţite de fişe tehnice în care sunt trecute nivelurile de
performanţă determinate în condiţii de laborator.
Euncţie de natura suportului şi condiţiile în care urmează a fi exploatată
tencuiala, se alege tipul de produs care răspunde cel mai bine criteriilor de calitate.

1.4. E'e"uia ten"uielii


+entru execuţia tencuielii se parcurg aceleaşi etape ca la toate celelalte tipuri
analizate anterior.

a. Pre,ătirea $upra%eei
Stratul suport trebuie uscat, permeabil, rezistent, fără praf, fără urme de tencuială
veche şi eflorescenţe, fără urme de condens. "a suprafeţele de beton şi beton uşor se
vor îndepărta zonele cu pete de ulei şi peliculele interstiţiale neaderente ca şi
eventualele elemente stalactitice existente.
+entru a se asigura respectarea consumurilor indicate în fişa produsului,
suprafeţele suport trebuie să fie perfect plane, fără abateri de la verticalitate, respectiv
orizontalitate.
Euncţie de natura elementului suport se vor avea în vedere anumite condiţii de

calitate şi aplicarea unor măsuri specifice$

A4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 55/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( rosturile zidăriei să fie bine umplute cu mortar' în caz contrar se procedează la


completarea lor,
( suprafeţele din beton, beton celular autoclavizat sau cu capacitate de absorbţie
diferenţiată se grunduiesc cu produse special destinate acestui scop'
( pe suprafeţele din plăci aglomerate din fibre din lemn se aplică un şpriţ care se lasă
să se întărească minim. 1 săptămâni sau se armează cu plasă din fibre de sticlă.

". Con(iii (e apli"are


8emperatura aerului şi a peretelui pe timpul lucrului şi pe durata întăririi tencuielii
trebuie să fie peste 4Q/. n cazul funcţionării instalaţiei de climatizare, nu este
permisă încălzirea directă a suprafeţelor tencuite. naintea aplicării unui nou strat
de finisa* se va urmări ca stratul anterior să fie complet uscat.

1.7.Ten"uieli $u)tiri pe #aterial ter#oiolant


1.7.1 GeneralitatiB $"urt i$tori"
In primul rând trebuie subliniat faptul că tencuielile subtiri cu lianti organici nu pot
fi analizate separat, ci în cadrul unui sistem complex, care include obligatoriu materialul
termoizolant, conceput pentru realizarea izolării prin exterior a faţadelor.
Sistemele de izolare prin exterior a faţadelor, cu tencuială subţire pe material
termoizolant au apărut în Eranţa în anul A-6, cunoscând o dezvoltare reală in perioada
A-9(A-A. Eolosite iniţial pentru lucrări de reabilitare termică, odată cu cresterea
exigenţelor referitoare la economia de energie pentru exploatarea clădirilor, aceasta
tehnologie a început să fie aplicată pe scară din ce în ce mai largă si la clădirile noi. In
0omânia, a devenit cunoscut după AA:, fiind aplicată cu succes atât în lucrări de
reabilitare cât şi la clădiri noi.
8encuielile subţiri pe material termoizolant sunt alcătuite dintr(un ansamblu
format din stratul de bază aplicat în 6 reprize, care include o plasă de armătură din
plasă din fibre de sticlă sau din polietilenă, având o grosime totală de aprox # mm si un
strat de finisare, care dă aspectul definitiv al faţadei %fig..&.

A>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 56/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 1.1 6lcăturea generală a sistemelor termoi!olante prote7ate cu tencuială su#ţire 1 strat 
suport" 2 ade!iv" 3 termoi!olaţie" 4 di#lu" % strat de armare" ) strat de finisa7 

Stratul de bază %grundul& este realizat in general dintr(un amestec de răşină


organică în dispersie apoasă cu diferite adaosuri. Se aplică pe izolant în 6 straturi între
care se fixează armătura din plasă din fibre de sticlă, asigurând astfel funcţiunea de
impermeabilizare, prin prote*area armăturii şi a peretelui de bază de riscul pătrunderii
umidităţii.
Stratul de finisa* cu funcţiunea principală de a asigura aspectul definitiv al faţadei,
este realizat pe bază de lianţi organici, vinilici, acrilici, silicatici sau siliconici, în amestec
cu pigmenţi şi adaosuri care asigură durabilitatea şi lucrabilitatea. Euncţie de natura
lianţilor utilizaţi, aceste tencuieli sunt termoplastice şi caracteristicile lor evoluiază cu
variaţiile de temperatură şi umiditate, în raport cu gradul de expunere. =ceastă
comportare provoacă un anumit proces de îmbătrânire, care se manifestă prin
pierderea supleţei, fixarea anumitor săruri şi modificarea aspectului general. Intreţinerea
trebuie realizată cu produse adaptate fiecărei situaţii în parte.
 =cest tip de tencuieli aplicate pe suport izolant, sunt expuse unor solicitări mult
mai puternice faţă de tencuielile aplicate pe zidărie, de exemplu. Izolantul *oacă rol de
ecran în faţa schimburilor termice cu peretele şi numai tencuiala va fi cea care suportă
şocurile termice. Schimbările sunt în general rapide, cum ar fi cele care sunt înregistrate
pe o faţadă însorită, atunci când soarele este acoperit de un nor şi o aruncă brusc în
umbră.
/uloarea finisa*ului *oacă de asemenea un rol foarte important' dacă se
compară temperatura inregistrată pe o suprafaţă însorită colorată în negru %9:T/& faţă
de o faţadă colorată în alb, cu aceeasi expunere la soare, care atinge valoarea de 1:T/

A-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 57/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

)ar, dacă şocurile termice pot avea o influenţă importantă asupra


comportamentului tencuielii, regimul de schimburi higrotermice rămâne factorul
primordial. =cest regim se stabileşte fără dificultăţi pentru tencuielile actuale, care
prezintă în general, o foarte bună permeabilitate la vaporii de apă. Insă, în cazul unor 
lucrări de reparaţii, care se pot realiza prin aplicarea unui nou strat de finisa* peste cel
existent, trebuie avut gri*ă să nu se aducă modificări semnificative regimului de
umiditate, care ar putea cauza umflături, desprinderi şi alte nea*unsuri.

1.7.! Te2nolo,ia (e e'e"uie a unui ter#o$i$te# "are in"lu(e ten"uială


$u)ire 
Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei$
verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea %având în vedere că
 în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii
stratului de protecţie& şi curăţat de praf şi depuneri'
Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, este fixat prin lipire
şiJsau mecanic pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil. Stratul de lipire se
realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici %răşini&, lipirea
fâcându(se local, pe fâşii sau în puncte. Eixarea mecanică se realizează cu bolţuri din
oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau
cu dibluri de plastic cu rozetă.
<ontarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici
şi decalate pe rândurile adiacente, având gri*ă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu
a*ungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în
stratul de finisa*.
"a colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante
in formă de ".
Stratul de protecţie şi de finisa* se execută, în straturi succesive %grundul şi
tinciulJpelicula de finisare finală&, cu grosime totală de 4...: mm şi se armează cu o
ţesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice.
8encuiala %grundul& trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport
%inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor 
climatice, fără desprinderea de suport& şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent

cu impermeabilitate la apa meteorică.

A9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 58/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

8encuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice, obţinute


prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie
apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.
Einisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele
variante$
( vopsele silicatice care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la
apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici' trebuie corectate prin adaosuri de max. 4
de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor' pigmenţii sunt
obligatoriu minerali, aspectul fiind mat'
( vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună
permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe orice tip
de suport, aspect mat.
/a variantă, finisa*ul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.
0eţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie
de tipul liantului folosit la componenta de protecţie %din fibre de sticlă ( eventual
prote*ate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva
compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice N sau fibre organice din
polipropilenă, sau poliester. 8rebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin
suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice %min. :
cm&.
5rosimea totală a stratului de tencuială subţire de protecţie a termoizolaţiei nu
trebuie să depăşească : mm.
 n zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe
conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau
fibre organice %fâşii de 64 cm& sauJşi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. "a
colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea
ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 6: x 1: cm, montate la 14Q.
Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 1
m6, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră, care sunt zone cu
concentrări mari de eforturi. !ste recomandată separarea celor două tipuri de rosturi.
Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea
independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.

!xecuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme


specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la

AA

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 59/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi


la tehnologia de execuţie.
 n scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea
soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură
continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special la racordarea cu soclul şi cu
aticul acoperişului.
Se va trata cu deosebită atenţie execuţia acestor zone pentru a elimina
posibilitatea infiltraţiilor de apă între izolaţia termică şi peretele suport.
+e conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui
exterior pe înălţimea aticului %lungimea zonei de influenţă&. "a partea superioară, pentru
protecţia stratului termoizolant, este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de
:,4 mm, continuu, care se prelungeşte şi sub tencuială.
+e conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice pe o grosime de
cca #,: cm, în zona glafurilor exterioare şi a solbancurilor, prevăzându(se profile de
 întărire şi protecţie adecvate %din aluminiu& precum şi benzi suplimentare din ţesătură de
fibră de sticlă sau fibre organice.

1.<. Ten"uieli u$"ate

Eolosirea tencuielilor uscate constituie o posibilitate de reducere a proceselor umede


pe şantier, oferind în plus$
( reducerea duratei de execuţie'
( economie de material şi manoperă'
( aspect agreabil datorită acoperirii tuturor neregularităţilor'
( un spor de izolare acustică şi termică.
+entru execuţia tencuielilor uscate se folosesc plăci din ipsos armate pe ambele
fete cu carton, cu înălţimea egală cu cea a unei încăperi. 2tilizarea ipsosului este
benefică şi pentru că acţionează ca un volant de umiditate. )in punct de vedere al
tehnologiei de execuţie, există 6 tehnici de lucru $
( procedeul tencuirii uscate, în care panourile se montează cu adezivi pe un suport
masiv %cărămidă, beton, O./.=&'
( procedeul montării panourilor pe structuri proprii, de obicei în cazul suporturilor 
lipsite de capacitate portantă.

::

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 60/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

 
a b

 
c d
Fig 1.2 ?ontarea panourilor de tencuială uscată /tehnologia =>D>P0
a .pe suport masiv" # pe (traifuri gipscarton" c pe astereală de lemn"
d su# formă de coa7ă de du#lare independentă

a.<ontarea panourilor direct pe suport este posibilă numai în cazul în care peretele
este plan, stabil, prote*at de umiditatea produsă prin capilaritate sau fenomene

meteorologice %fig..6.a&.
!xecuţia presupune parcurgerea următoarelor etape$
- pregătirea suprafeţei, care constă în îndepărtarea resturilor de mortar sau de beton,
ceară sau uleiuri folosite la decofrare şi tratarea cu o substanţă specială asigură o
mai bună aderenţă'
- translarea instalaţiilor %dozele şi întrerupătoarele& la circa 6 cm distanţă faţă de
perete'

- aplicarea pe dosul panoului a adezivului, preparat conform reţetei elaborate de


fabricant' în dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, coşurilor etc., panourile trebuie
lipite pe întreaga suprafaţă'
- lipirea Jpoziţionarea constă în ridicarea panoului la perete şi baterea uşoară cu
ciocanul de cauciuc şi bagheta de poziţionare pentru a le aduce în acelaşi plan' la
pardoseală trebuie să rămână, graţie unui distanţier, un rost de circa : mm, iar la
planşeu unul de 4 mm pentru ventilare în timpul prizei.

). Montarea pe 0trai%uri (in panouri  de gipscarton se aplică în cazul în care


suportul prezintă abateri mari de la planeitate. Ptraifurile se lipesc la distanţe de >: cm
:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 61/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

sau se fixează în dibluri dacă peretele nu este capabil de a prelua sarcini suplimentare
%fig..6.b&.

". Montarea pe "oa3ă (e (u)lare (in a$tereală (in le#n permite corectarea
abaterilor unei zidării lipsite de planeitate, a unei tencuieli defectuoase sau a unui
schelet portant din lemn executat greşit. In aceste situaţii se recurge la un raster din
şipci din lemn de 6:J#: mm, fixat în perete cu dibluri şi şuruburi rapide. )efectele de
planeitate se rezolvă cu a*utorul distanţierelor. )acă odată cu execuţia tencuielii se
urmăreşte şi o îmbunătăţirii izolaţiei termice sau fonice, în spatele panourilor se
introduce un material izolator din fibre minerale. n cazul termoizolării peretelui exterior,
pentru evitarea condensului se aplică şi o barieră de vapori %fig..6.c&.
(. Montarea pe "oa3ă (e (u)lare in(epen(entă "u $au %ără )ri(e (e
a3u$tare se execută atunci când trebuie compensată lipsa de planeitate sau trebuie
introduse instalaţiile în spaţiul rezultat %fig..#.d&.
/a structură de susţinere se folosesc profile metalice sau şipci din lemn de #: J
4: mm care se prind între ele şi de cleme cu şuruburi rapide în poziţie plană şi verticală.
)acă se urmăreşte ş îmbunătăţirea izolaţiei termice şi fonice, se procedează la
introducerea unui material pe bază de fibre minerale şi a unei bariere de vapori, dacă
este necesar.

:6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 62/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Capitolul !

PL&C&AE
!.1. Generalităi

+laca*ele constituie un sistem de îmbrăcare a pereţilor, stâlpilor sau feţelor 


laterale ale grinzilor cu plăci din diferite materiale în scopul satisfacerii unor cerinţe de
ordin estetic, de protecţie mecanică sau de creştere a durabilităţii prin contracararea
acţiunii distructive a unor factori fizici. =ltfel spus, placa*ele în afară de rolul estetic pe
care îl îndeplinesc în primul rând, mai pot prote*a elementele pe care sunt aplicate la
acţiunea agresivă a unor factori mecanici, fizici, sau biologici. n anumite situaţii pot
contribui parţial sau total la asigurarea calităţii acustice a unui spaţiu. Se cuvine de
asemenea menţionată contribuţia unor sisteme constructive care includ elemente de
placa* la conservarea energiei şi asigurarea confortului în anotimpul cald %faţadele
ventilate&.
)upă poziţia lor în clădire, placa*ele pot fi exterioare sau interioare.
 =legerea tipului de placa* se face în funcţie de$
- natura solicitărilor'
- mediul în care lucrează %umiditate, însorire, dega*ări de noxe, solicitări mecanice& '
- compatibilitatea cu stratul suport.

!.! /ini$area %aa(elor prin pla"are

:#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 63/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+laca*ele exterioare trebuie să răspundă unor condiţii de calitate referitoare la $


- acţiunea apei în faza lichidă combinată cu acţiunea vântului'
- radiaţia solară, ce determină variaţii de temperatură'
-  îngheţ(dezgheţ'
- acţiunea apei din interior în faza gazoasă %vapori de apă& ce migrează spre exterior 
prin difuzie.
+laca*ele exterioare executate din piatră naturală, elemente ceramice sau pietre
artificiale turnate au reprezentat mult timp o soluţie de tratare a construcţiilor importante,
adecvată acestei categorii de clădiri.
!xtinderea utilizării placării faţadelor la construcţii obişnuite este determinată de$
( generalizarea procedeelor industrializate de realizare a clădirilor %prefabricare,
turnare în cofra*e de mari dimensiuni& care face neraţională utilizarea tencuielilor'
( utilizarea elementelor de închidere uşoare prefabricate, de tipul pereţilor cortină, la
care faţa exterioară trebuie prote*ată de acţiunea ploii, vântului şi a variaţiilor de
temperatură'
( modernizarea fondului construit existent, în sensul reabilitării termice.
+ractic, există două categorii de soluţii de finisare a faţadelor prin placare$
a& clasice %tradiţionale&$
( piatră naturală.
( materiale ceramice poroase %cărămizi de faţadă glazurate sau nu&'
( materiale ceramice cu un grad mai redus sau mai ridicat de vitrifiere %plăcuţe
ceramice glazurate&'
b& moderne$
( metalice'
( polimeri'
( sticlă securizată'
( fibrociment'
( piatră artificială.
 n alegerea soluţiei de placa*, trebuie avute în vedere următoarele condiţii$
  compatibilitatea soluţiei alese cu structura pe care placa*ul urmează a fi aplicat'

  stabilirea unei legături organice a porţiunilor placate cu celelalte elemente ale faţadei'
  stabilitatea în timp a faţadelor'
  asigurarea posibilităţilor de intervenţie pentru înlocuirea elementelor deteriorate'

:1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 64/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

  asigurarea protecţiei la acţiunea apelor meteorice simultan cu permeabilitatea la


vapori.

!.!.! Pla"a3e (in piatră naturală


 n general acest material se utilizează pentru placarea faţadelor clădirilor 
monumentale. Lu este exclusă însă utilizarea placa*elor din marmură la interior, la
clădiri publice la care se urmăreşte accentuarea impresiei de monumentalitate.
<aterialele utilizate pentru execuţia placa*elor din piatră naturală sunt$ plăci din
marmură %/ăprioara, 0uşchiţa, 5ura 7ăii&, travertin, bazalt, granit, etc.
+lăcile pot fi de dimensiuni mici ( 6:x6: cm şi grosimea sub 4 mm ( sau de
dimensiuni mari ( de #:x4: sau 4:x9: cm şi grosime mai mare de 4 mm.
!xecuţia placa*ului se poate face în două maniere %fig. 6.&$
( monta* uscat N placa*e neaderente '
( monta* umed N placa*e aderente.

:4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 65/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig.2.1 Placa7e e'terioare din piatră naturală


a placa7e reali!ate cu fi'are umeda" # placa7e reali!ate prn fi'are uscată" 1 plăci piatră
naturală" 2 mortar de ciment" 3 reţea de armare din plasă de E+ pentru mărirea aderenţei+
fi'ată ȋ n peretele suport" 4 ancore din sârmă !incata pentru fi'area plăcilor de reţeaua de
armare" % perete suport" ) dorn pentru fi'area plăcilor /variantă" , (uru# de fi'are cu cap
$ngropat" - chituire cu mortar de ciment"  fururadistantier" 1 di#lu din lemn sau PVC" 11
di#lu metalic e'pandat" 12 (uru# mecanic cu cap vi!i#il" 13 agrafă" 14 (liţ continuu sau local 
tăiat ȋ n cantul plăcii 

:>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 66/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

<onta*ul uscat se face folosind structuri auxiliare din profile metalice sau a
bolţurilor împuşcate. Solidarizarea plăcilor  ȋ ntre ele se face prin piese speciale %fig. 6.6&.
<onta*ul umed se realizează pe un strat de ciment turnat în spatele placa*ului
fixat provizoriu prin ploturi din ipsos.

Fig. 2.2 0olidari!area ȋ ntre ele a plăcilor din piatră naturală de placa7
a solidari!area cu domuri din oţel rotund sau pătrat" # solidari!are cu scoa#e" c diferite forme
de piese de solidari!are

!.!. /aa(e (in "ără#i(ă aparentă


2n sistem de realizare a faţadelor îl constituie cărămida aparentă care poate fi
obţinută în două moduri$
( prin executarea zidăriei în aşa fel încât să rămână aparentă'
( prin executarea unui placa* după realizarea peretelui de faţadă, din cărămidă de
placa* fără miez sau din cărămidă plină clincherizată %fig. 6.#&.
 n primul caz, în care zidăria de cărămidă rămâne aparentă, materialele utilizate
trebuie să îndeplinească anumite condiţii$
( cărămizile să fie bine arse şi să prezinte un volum minim de pori %cărămizi speciale,
calitatea =&'
( abaterile dimensionale nu se admit'
( rosturile umplute cu mortar de ciment trebuie să fie de grosime uniformă'
( detaliile arhitecturale trebuie astfel concepute încât să nu favorizeze staţionarea
apei.

:-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 67/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+laca*ul din cărămidă aparentă propriu zis, se execută din cărămizi speciale de
placa*, fără miez, cu două feţe vizibile, cu două şănţuleţe laterale. "a execuţia
placa*ului, cărămida se despică în două prin lovirea cu ciocanul de(a lungul acestor 
şănţuleţe.

Fig. 2.3 Placa7e din cărămi!i speciale de placa7 


 a materiale  cărămi!i speciale de placa7" # e'ecuţia placa7ului" 1 cărămidă de placa7+ piesa
de câmp" 2 cărămidă de placa7+ piesa de colţ" 3 mortar de ciment" 4 #aghete oţel pătrat 
 pentru reali!area rosturilor" % grund din mortar de ciment e'ecutat ca la tencuieli" ) mortar de
ciment pus pe piesa de căramida care se aplică peste grund" , piesa de cărămidă de placa7+
ume!ită ȋ n preala#il prin imersare ȋ n apă câteva minute" - rosturi verticale strânseG /H1mm" 
rosturi ori!ontale accentuateG 

Uumătăţile de plăci se fixează pe zidăria suport cu mortar de ciment cu doza* J

sau V, aşezându(se bucată cu bucată. )upă executarea placa*ului, rosturile se umplu


cu mortar %eventual cu ciment alb& şi se adâncesc sau se scot în relief.
  =linierea şi orizontalitatea se realizează cu a*utorul sforii, aşezate pe plăci de
ghida*, montate la capetele rândurilor şi intermediar pentru "W1m.
Suportul placa*ului din zidărie de placa* poate fi$
− zidăria de rezistenţă, care prezintă ştrepi de # cm adâncime la fiecare 6...#
rânduri'

betonul armat a cărei suprafaţă trebuie pregătită în prealabil pentru asigurarea
aderenţei'

:9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 68/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

− betonul celular autoclavizat.

  !.!.4 Pla"a3e (in plă"i "era#i"e ,laurate

+lăcile ceramice glazurate, divers colorate pot fi utilizate atât pentru placa*e
exterioare, cât şi pentru cele interioare. +lăcile glazurate pot fi de dimensiuni mici 6x6
cm până la 4x4 cm. n acest caz plăcile sunt livrate cu faţa văzută lipită de hârtie,
formând panouri pătrate cu latura de ## cm. !xistă şi plăci de dimensiuni mai mari
având forma dreptunghiulară %6x> sau 1x#,4 cm& sau hexagonală. Eaţa plăcilor poate
fi netedă, ondulată, boltită, scobită, rombică sau piramidală.
Suprafaţa suport se pregăteşte în prealabil prin aplicarea unui grund de mortar 
de ciment cu doza* de 1:: ?g ciment la m # cu nisip :...# mm. "a aplicarea plăcilor 
grundul trebuie să fie întărit, dar să aibă totuşi o umiditate de 4...> care să asigure
legătura dintre grund şi pasta sau mortarul de poză.
+anourile de plăci ceramice lipite pe hârtie se montează în rânduri orizontale
aplicând pe stratul suport %grund& o pastă de ciment %fără nisip& cu adaos de 64 var 
pastă, de consistenţă 6. +asta se întinde într(un strat uniform de 6...4 mm grosime.
+entru a asigura uniformitatea grosimii se pot folosi ghida*e din şipci de lemn, sau fire
din material plastic, fixate la nivel pe suprafaţa grundului, cu pastă de ipsos. nainte de
aplicare, panourile se cufundă în apă timp de #: sec. +entru a evita ruperea hârtiei ude
sub greutatea plăcilor, acestea se îndoaie la *umătate cu hârtia la interior.

!.!.7 Pla"a3e (in plă"i "era#i"e porelanate (e (i#en$iuni #ari


+laca*ele din produse ceramice răspund tuturor exigenţelor impuse acestei
categorii de lucrări, dacă materialele utilizate sunt de calitate corespunzătoare şi
execuţia este corectă.

 n alegerea materialului trebuie luate în considerare$


( tipul plăcii'
( tipul suportului'
( condiţiile de exploatare.
+lăcile ceramice pentru placa* se încadrează în patru grupe funcţie de clasa de
absorbabilitate$
( grupa I %abs ! X #&'

( grupa IIa %abs # X ! X >&'


( grupa IIb %abs > X ! X :&'
( grupa III %abs ! W :&.
:A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 69/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

2tilizarea la exterior a plăcilor se reduce la cele din grupa I %absorbabilitate


redusă& şi numai în cazuri izolate la grupa a II ( a. Insă cu cât absorbţia de apă este mai
redusă, cu atât este mai mare rezistenţa la abraziune.
Euncţie de natura suprafeţei suport se aplică adezivul standard sau flexibil.
"ipirea se execută prin metoda combinată, aplicând adezivul atât pe suport cât şi pe
intradosul plăcii.

!.!.< Pla"a3e (in %i)ro"i#ent


Eibrocimentul conţine ciment, nisip, şi fibre lemnoase autoclavizate pentru a(i
spori rezistenta şi stabilitatea dimensională. Eibrele lemnoase au rolul unei armături în
ciment, prevenind apariţia crapăturilor. Eolosirea sa la realizarea faţadelor prezintă
numeroase avanta*e$
• aspect plăcut ( fibrocimentul poate imita prin textura şi culoarea sa lemnul'
• rezistenţă îndelungată la intemperii ( rezistenţă la îngheţJdezgheţ, umiditate, radiaţii
27'
• rezistenţă mare la impact'
• rezistenţă la incendiu ( fibrocimentul nu este un material combustibil'

costurile realizării lambriului din fibrociment sunt mai mici decât în cazul folosirii
lambriului din lemn sau a finisa*elor de tip tencuială'
• datorită rezistenţei la umiditate %nu putrezeşteJnu se descompune& şi la acţiunea
unor dăunători organici %ciuperci, termite&, este o alternativă eficienta pentru
finisarea cladirilor situate într(un climat umed şi cald'
• rezistenţa ridicată la încărcări generate de vânt'
• permit realizarea faţadelor ventilate, cerute de normele de construcţii moderne.

@ehnologia de e'ecuţie
+entru fixarea elementelor din fibrociment sunt disponibile, în funcţie de suport,
diferite sisteme cum ar fi$
( grinzişoare metalice din profile laminate in formă de "'
( grinzişoare din lemn sau ciment turnate în prealabil, plasate la distanţa de A::(9::
mm în funcţie de grosimea profilului' fixarea se face de obicei la cota de la partea

superioară a elementului, deşi atunci când suportul este format din profile realizate
la rece, fixarea se face prin adâncitura elementului.

:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 70/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

/apetele exterioare ale şuruburilor de fixare sunt prote*ate împotriva agresiunii


mediului de elemente din plastic. 2nele tipuri de plăci sunt proiectate în aşa fel încât să
ascundă şuruburile de fixare.
 n zona de suprapunere a marginii superioare peste cea inferioara este necesara
susţinerea panourilor diagonal opuse, pentru a evita crearea unor grosimi prea mari în
zona de *oncţiune a 1 placi. 0osturile orizontale sunt izolate împotriva apei cu a*utorul
unor profile Y sau a unor piese adiţionale.
; serie largă de accesorii este disponibilă, cum ar fi$ piesele de umplutură,
pervazuri pentru scurgerea apei, piese în unghi pentru exterior sau interior. In unele
cazuri placarea exterioară poate include ferestre întregi.
8ehnologia de realizare a faţadei poate încorpora stratul termoizolator, în doua
variante$
( utilizarea a două straturi de material între care se poziţionează un material izolator 
tip placă'
( izolarea cu materiale moi %necesită distanţiere între stratul dinspre interior şi cel
dinspre exterior pentru a preveni comprimarea materialului termoizolator&.

.!. Para#ente "u $trat (e aer -entilat


+ereţii cu strat de aer ventilat reprezintă soluţii moderne ce oferă avanta*e
deosebite din punctul de vedere al comportării higrotermice în condiţii de vară şi de
iarnă. /irculaţia aerului se realizează datorită efectului de coş, sub influenţa diferenţelor 
de temperatură, atât iarna cât şi vara. Se obţine astfel$
( drenarea activă a vaporilor de apă şi deci uscarea continuă a peretelui'
( împiedicarea pătrunderii ploii în partea interioară a peretelui'
( un efect favorabil de răcire în timpul verii.
!fectul de diri*are a vaporilor de apă spre exterior precum şi cel de răcire în
timpul verii depinde de intensitatea de circulaţie a aerului prin stratul de aer. )in acest
punct de vedere faţadele ventilate se împart în faţade slab ventilate, la care stratul de
aer poate fi considerat staţionar, mediu ventilate, la care trebuie cunoscut debitul de
ventilare pentru evaluarea performanţei faţadei şi puternic ventilate la care placa*ul are
exclusiv rol de protecţie la intemperii, spaţiul de aer având aceeaşi temperatură cu aerul
exterior.



http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 71/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

)in punct de vedere constructiv, stratul de aer trebuie amplasat cât mai aproape
de faţa exterioară a peretelui care este doar un ecran %foaie de tablă sau azbociment,
zidărie subţire, panou prefabricat, etc.& de protecţie la intemperii.

!. Pla"a3e interioare


+laca*ele interioare au în general rol decorativ dar şi de protecţie la acţiuni
mecanice %lambriurile aplicate pe suprafaţa pereţilor în spaţii de circulaţie& sau la
acţiune apei în stare de vapori, cum sunt placa*ele de faianţă în băi şi bucătării.
+rezenţa lor este obligatorie în spaţii care necesită menţinerea permanentă într(o stare
de igienă, cum este cazul saloanelor de spital, a sălilor de operaţie, laboratoare etc.
!xistă o gamă largă de materiale şi sisteme constructive folosite pentru placa*e,
de la piatra naturală la sticlă sau materiale plastice, o bună parte din acestea fiind
utilizate atât la interior cât şi la exterior.

!..1 Pla"a3e (in plă"i (e %aiană


Se folosesc în încăperile clădirilor de locuit şi social culturale cu umiditatea
superioară valorii de >: %băi, bucătării, grupuri sanitare etc.& sau în încăperi ce
necesită condiţii superioare de igienă %saloane de spital, săli de operaţie, laboratoare,
cantine etc.& fig. 6.1.
)e asemenea, se pot folosi şi la placarea exterioară a pereţilor, numai cu luarea
de măsuri corespunzătoare pentru prote*area la trecerea vaporilor, de exemplu$
( barieră contra vaporilor'
( interspaţii de ventilare'
( ventilarea spaţiilor interioare'
( limitarea la cel mult 64 din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc.

 =ceste măsuri se vor introduce pe bază de calcule higrotermice, în scopul


 îndeplinirii condiţiei efectului de acumulare în perete a apei provenite din condensul
vaporilor, care poate duce la desprinderea placa*elor 
+lăcile de faianţă se fabrică din argile refractare, caolinuri, feldspaţi şi nisipuri
cuarţoase acoperite pe una din părţi cu smalţ, iar pe cealaltă cu striuri în relief. +lăcile
de faianţă se fabrică în diverse culori şi forme. +lăcile speciale se folosesc pentru scafe
şi borduri şi pot fi simple sau profilate.
+laca*ul de faianţă se execută după ce au fost finalizate următoarele lucrări$

6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 72/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 2.4 Placa7e interioare umede


 a po!area faianţei cu metoda clasică"# po!area plăcuţelor ceramice gla!urate" c fi'area
cu mortar de ciment" d fi'are cu ade!iv" e fi'are cu mortar pe strat de impermea#ili!are"
1 tencuiala gletuită" 2 plăci faianţă sau plăcuţe ceramice" 3 mortar de ciment" 4 placa7 
călcând direct pe pardoseală" % mortar de ciment /eventual aracet pe perete #.a." )
ade!iv" , scafă sau plintă ȋ n relief" - armătură din reţea de oţel#eton (i plasă de ra#iţ" 
strat mortar ciment pentru impermea#ili!are H1%mm" 1 mortar ciment (i var /%I
H1%...2%mm" 11 scafă sau plintă retrasă" 12 (ipcă de spri7in (i ghida7 pentru primul rând de
 plăci

+laca*ul de faianţă se execută după ce au fost finalizate următoarele lucrări$


( montarea instalaţiilor, inclusiv probele de funcţionare'

#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 73/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( executarea stratului de uzură a pardoselilor reci, exclusiv lustruirea lor'


( montarea şi verificarea funcţionalităţii tâmplăriei interioare şi exterioare'
( executarea tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane'
( trasarea suprafeţelor ce urmează a fi placate.
 =plicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate şi pregătite în prealabil,
 în funcţie de natura materialului. +e durata execuţiei placa*ului şi în următoarele 1 zile
după finalizarea acestuia, temperatura aerului în spaţiul de lucru trebuie sa fie de cel
puţin Z4Q/.
!xecuţia placa*elor din plăci de faianţă implică următoarea succesiune de operaţii $

a. Pre,ătirea $uportului
 =plicarea faianţei se poate face pe suport din beton, zidărie de cărămidă, piatră
naturală, lemn. n prealabil, suprafeţele se verifică, atât cu privire la abaterile pe
verticală şi orizontală, cât şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru
a se stabili rectificările care trebuie făcute în vederea placării.
 n cazul suprafeţelor netede ale pereţilor de beton, este necesar să se creeze o
anumită rugozitate a printr(o uşoară şpriţuire a acestora.
 n cazul pereţilor din zidărie de cărămidă, înainte de executarea placa*ului,

rosturile se curăţă pe o adâncime de cm, după care se aplică un spriţ din mortar de
ciment având următoarea compoziţie$ o parte ciment, 6 părţi nisip şi apă până la
consistenţa de :(6 cm pe conul etalon. Spriţul se aplică cu mistria sau canciocul într(
un strat de #(4 mm si nu se netezeşte.
 n cazurile speciale de aplicare a placa*elor din placi de faianţă in încăperi cu
umiditate mare %peste -4& ca băi publice, spălătorii sau camere în care se produc
vapori de apă suprasaturaţi, se vor executa în prealabil lucrările de hidroizolaţie la pereţi

şi pardoseli.
!tapele execuţiei sunt$
• curăţirea suprafeţei de pete de grăsime, rosturi de mortar întărit'
• şpriţuirea suprafeţelor de beton şi amorsarea cu lapte de ciment'
• stropirea cu apă a suprafeţelor din cărămidă.
Suprafaţa pe care se aplică plăcile ceramice are un rol esenţial în ceea ce
priveşte aspectul si durabilitatea în timp a lucrării. In general suprafaţa pe care se aplică

faianţa este alcătuită la rândul ei, din mai multe straturi compuse din diverse materiale.
Eiind vorba de materiale diferite, cu proprietăţi diferite, se creează în interiorul stratului,

1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 74/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

dar mai ales între straturi, tensiuni care pot determina inconvenienţe ma*ore constând în
desprinderea de substratul pe care sunt aplicate sau fisurarea lor. =ceste tensiuni îşi au
originea în comportamentul dilatometric diferit al materialelor în funcţie de temperatura,
modul de elasticitate diferit de la un material la altul, contracţia dimensională ca urmare
a procesului de maturare a adezivului constând în pierderea apei, precum şi
comprimarea excesivă a unui strat sub greutatea straturilor superioare sau a unei
concentrări de sarcină.
). Pre,ătirea plă"ilor   N menţinerea în apă cel puţin o oră, pentru a evita
absorbţia apei din mortarul de fixare, după care se lasă să se scurgă câteva minute.
". /i'area "u #ortar (e "i#ent 0i -ar a plă"ilor (e %aiană
Stratul de mortar cu discontinuităţi în dreptul rosturilor trebuie să aibă grosime
constantă. <ortarul folosit pentru fixarea faianţei este alcătuit dintr(un amestec de
ciment, nisip silicios grăunţos, var gras şi apă. Se pot folosi şi paste subţiri de fixare
care conţin şi aracet. In prezent există amestecuri gata preparate de adezivi, livrate în
saci, din care, prin amestecare cu apa conform reţetei, se obţine pasta de fixare a
faianţei de suport. +e intradosul plăcii se aplică pe circa 6J# din suprafaţă un strat de
mortar de 6 cm grosime, după care placa se aplică pe suprafaţa de şpriţ. Se bate uşor 
cu coada mistriei până când mortarul începe să iasă la partea superioară a faianţei.
 =şezarea plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plintă sau pardoseala în sus.
0osturile orizontale ale placa*elor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu
lăţimea uniformă. 0osturile verticale pot fi în prelungire %fug pe fug& sau ţesute
%alternate& având lăţimea de maxim  mm.
Spaţiile între plăcile ceramice sunt necesare din următoarele motive$
( constituie un element arhitectonic'
( evită contactul direct între plăci, făcând astfel mai puţin rigidă suprafaţa placata, în
special atunci când rosturile sunt umplute cu chit elastic'
( a*ută la compensarea imperfecţiunilor plăcilor ceramice, imperfecţiuni cauzate de
toleranţa dimensională admisă de normele în vigoare.
(. /ini$area (upă =ntărire
Se face prin completarea rosturilor cu chit, îndepărtarea petelor de mortar şi
lustruirea suprafeţelor.
/hiturile sunt de doua feluri$

( chituri pe bază de ciment, caracterizate printr(o elasticitate mică %ceea ce face să se


murdărească uşor&, sunt atacabile de substanţe acide, dar prezintă un cost redus.

4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 75/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

/aracteristicile chiturilor pe bază de ciment pot fi ameliorate prin adăugarea unor 


compuşi lactici'
( chituri pe bază de răşini cu o elasticitate superioară, o rezistenţă optimă la acizi şi la
pătare, dar cu un cost ridicat.

!..! Pla"a3e (in pla"i (e $ti"lă D opa'it


+lăcile din sticlă, opaxit, au forma pătrată cu latura de 4: sau 6:: mm şi
grosimea de > mm, având marginile drepte, culoarea alb lăptoasă, una din feţe netedă
şi lucioasă şi alta cu striuri în relief. !xecuţia se face la fel ca la faianţă, cu eliminarea
operaţiei de imersare prealabilă a plăcilor.

!.. Pla"a3e tip #ar#oro"


Se utilizează ca finisa*e interioare şi sunt alcătuite din elemente prefabricate sub
formă de placa*e flexibile pe suport textil, produs industrial din granule de marmură sau
roci artificiale, albe sau colorate şi lianţi pe bază de polimeri.
<armorocul se livrează în suluri de m lăţime şi 4...: m lungime. Eoile flexibile,
tip marmoroc, se taie în diferite forme şi dimensiuni şi se montează pe suprafeţe suport
plane, din zidărie tencuită, din beton turnat monolit sau prefabricat. <ontarea se face cu

a*utorul unui mortar adeziv, plastic. Eixarea se face prin presare cu un tampon căptuşit
cu cauciuc. 0osturile dintre plăci se finisează cu mortar adeziv preparat cu praf de
marmură şi cu pigmenţi în aceeaşi culoare cu placa*ul de marmoroc.

!..4 Pla"a3e (in le#n


"ucrările de îmbrăcare a pereţilor cu plăci sau panouri din material lemnos poartă
numele de lambriuri.

)upă rolul pe care urmează să(l îndeplinească în cadrul construcţiei, lambriurile


pot fi$ de uzură, decorative, sau tratamente acustice. "ambriurile de uzură şi cele
decorative se execută pe o înălţime de ,# (,> m, iar cele pentru tratamente acustice
pe toată înălţimea.
a.  Lambriurile de uzură  se montează în încăperile cu trafic intens pentru
prote*area pereţilor împotriva uzurii. Se realizează din scânduri de răşinoase sau
foioase tari, prinse în cuie sau şuruburi de lemn pe două sau trei rigle orizontale şi
terminate la partea de *os cu o plintă şi la partea de sus cu un profil. In felul acesta se
realizează o suprafaţă elastică, rezistentă la şocuri şi lovituri, care poate fi uşor 
 întreţinută şi reparată.
>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 76/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Suprafaţa pe care urmează a se aplica lambriul nu se tencuieşte, In schimb se


acoperă cu o pelicula de bitum pentru a preîntâmpina umezirea materialului lemnos.
b.  Lambriuri decorative  se folosesc pentru realizarea unor elemente de
decoraţiuni interioare la clădiri social(culturale.
)upă sistemul constructiv şi materialul utilizat aceste lambriuri pot fi$
( lambriuri cu rame şi tăblii din lemn masiv lustruit sau tratat cu lac incolor'
( lambriuri cu rame din lemn masiv şi tăblii din placa*, panel, plăci fibrolemnoase
furniruite etc.
"ambriurile cu rame şi tăblii din lemn masiv sunt realizate din tronsoane
%subansambluri& care cuprind următoarele elemente$
( rama executată din lemn masiv cu grosimea de 61(#6 mm şi cu lăţimea de 9:...::
mm împărţită în ochiuri dreptunghiulare sau pătrate'
( tăbliile executate din lemn masiv sau placa*'
( profilurile %piesele profilate& care fac legătura între ramă şi tăblii' se execută din
aceeaşi esenţă cu rama sau din alte esenţe dacă se urmăreşte un contrast de
culoare'
( plinta care face legătura dintre pardoseală şi lambriuri'
( profilul de terminaţie la partea superioară a lambriului.
<aterialul lemnos folosit pentru executarea lambriurilor decorative este$
( cherestea de ste*ar, clasa ='
( cherestea de fag aburit'
( cherestea de frasin, ulm, paltin, arţar, nuc, cireş, păr sau tei.
)in cauza suprafeţei desfăşurate mari a lambriurilor, atunci când suprafeţele
rămân natur, acoperite cu lac incolor, se impune o alegere minuţioasă a materialului.
!ste de dorit ca materialul să aibă aceeaşi culoare şi aproximativ aceeaşi structură.
/heresteaua se debitează radial şi nu tangenţial.
)etalii de realizare a lambriurilor din lemn sunt prezetate în fig. 6.4.

-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 77/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 2.% 8am#riuri din lemn si ȋ nlocuitori


a din scânduri verticale" # din scânduri ori!ontale" c din rame (i tă#lii" d moduri de ȋ m#inare
la colţuri" 1 scândură verticală pentru lam#riuri" 2 piese de corni(ăG din lemn masiv" 3 perete
suport cu sau fără tencuială" 4 sipci de fi'are cu găuri pentru a permite circulaţia aerului" %
spaţiu pentrucirculaţia
lemn masiv" aerului"
ramă masivă din)lemn"
plintă"
1,piesă
scânduri
de   ori!ontale
corni(ăG cupentru
cantullam#riuri" - tă#lii
profilat" 11 tă#liedin
cu
 oglindaG din panel furniruit cu profilaţii adăugate" 12 plintă din panel" 13 ramă adăugată din
lemn masiv" 14 traversă a scheletului
9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 78/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

!..7 La#)riuri (in P&L


+lăcile din aşchii de lemn +=" folosite pentru lambriuri sunt triplu stratificate,
presate şi higrofugate cu grosimi de 6 şi > mm grosime. )imensiunile în plan sunt
multiplu de >: cm şi variază de la >:x6: la 9:x#>: cm.
Suprafeţele suport pe care se aplică placa*ele din +=" pot fi$
( suprafeţe din zidărie tencuită'
( suprafeţe din beton %prefabricate sau turnate monolit& netede, fără bavuri, denivelări
etc.'
( plăci sau fâşii din ipsos sau din O./.=. cu suprafaţa netedă.
a. Lu"rări "are tre)uie ter#inate =naintea e'e"utării pla"a3elor 
 nainte de începerea montării plăcilor, trebuie să fie terminate următoarele lucrări$
( montarea ferestrelor, inclusiv a geamurilor si a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în afară
de pervazuri care se vor monta după executarea placa*elor' montarea căptuşelilor se va
face astfel încât să se asigure ca pervazurile ce vor fi bătute ulterior să acopere rostul
dintre toc, respectiv căptuşeala şi peretele placat'
( finisarea tavanelor'
( montarea conductelor sanitare, electrice, de încălzire fixate sub placa*' probele
conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa,
probele instalaţiilor de încălzire la rece şi la cald şi închiderea şliţurilor'
( eventualele lucrări care necesită spargeri pe fata zidului opusă celei placate, pentru a
se evita dislocarea placa*ului sau străpungerea peretelui'
( pardoselile din piatră naturală sau artificială %mozaicuri, plăci de gresie etc.&, inclusiv
frecarea şi lustruirea lor, precum şi executarea plintelor sau scafelor.
). Pre,ătirea $upra%eelor 
Suprafaţa suport trebuie să fie plană şi netedă, fără abateri de la verticală sau
orizontală. =cestea nu trebuie să depăşească 6 mm, măsurate sub dreptarul de 6 m
lungime aşezat pe cant.
)acă suprafeţele suport din tencuială sau beton prezintă neregularităţi, bavurile sau
punctele proeminente izolate se răzuiesc prin frecare cu piatra de polizor, iar micile
adâncituri se chituiesc cu pastă de ciment.
". &pli"area plă"ilor pe perei
Eiecare placă va fi uniform umezită pe spate cu un burete sau perie cu # zile

 înainte de montare. )upă umezire plăcile se vor stivui una peste alta în încăperile unde
se vor monta, astfel ca două feţe umezite să fie în contact' stiva se va menţine presată

A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 79/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

cu greutăţi pentru a se asigura planeitatea plăcilor şi se va acoperi cu materiale de


protecţie pentru a se evita pătrunderea prafului şi deteriorarea plăcilor, până la punerea
in operă. +lăcile care se vor aplica pe suprafeţe de pereţi calzi %coşuri de fum, conducte
de apă caldă, etc.& nu trebuie să fie umezite.
 n dreptul ţevilor ce ies din perete, în dreptul dozelor, pe spatele plăcilor se va
 însemna poziţia acestora, iar golurile necesare se vor decupa prin tăiere cu un
fierăstrău special.
 =plicarea plăcilor se va începe de la un colţ al peretelui încăperii opus intrării sau
de la linia verticală trasată pe perete în cazul în care proiectantul prevede amplasarea
placa*ului pe o porţiune din câmpul peretelui.
)upă aplicarea adezivului pe spatele plăcilor şi pe suprafeţele suport, acestea se
vor lăsa să se zvânte timp de 6:...1: min, în funcţie de temperatura şi gradul de
ventilare al încăperii pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv.
+entru montare, placa având adezivul aplicat pe spate, se va spri*ini pe muchia
plintei sau scafei de racordare cu pardoseala şi apoi se va aplica pe peretele uns cu
adeziv presându(se şi frecându(se puternic cu o cârpă suprafaţa emailată sau
melaminată. !ventualele urme de adeziv de pe suprafaţa plăcilor se vor îndepărta
imediat prin frecare cu o cârpă uscată.
+e suprafeţe mari plăcile se vor menţine presate pe pereţi cu dispozitive
corespunzătoare de presare.
 n cazul în care placarea se execută la înălţimea de peste ,-: m., se vor utiliza
schele interioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile. In încăperi cu
 înălţimea până la #m. se recomandă folosirea popilor metalici extensibili.
 ntre plăci se vor lăsa rosturi de cca. 6 mm grosime.
)upă cca. #: minute de la aplicarea plăcilor pe pereţi se vor demonta spri*inirile.
 =coperirea rosturilor se face cu baghete de lemn, profilate sau cu profile din
+7/. Oaghetele se folosesc pentru rosturile dintre placi în câmp, la colţuri sau ieşinduri,
precum şi pentru închiderea marginii superioare a placa*ului sau a conturului acestuia
%fig. 6.>&.

6:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 80/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 2.)   6coperirea rosturilor dintre plăci la colţuri /secţiuni ori!ontale&


 a  colţ ie(ind" #  colţ intrând" 1  (uru#uri a(e!ate alternativ la 4 cm distanţă" 2  PF8 emailat 
sau melaminat" 3  di#lu de lemn" 4  perete

6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 81/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Capitolul 

P&R5OSELI

.1 Ele#ente ,enerale


+ardoselile sunt elemente de finisa* dispuse pe planşeu sau direct pe teren cu
rolul de a asigura circulaţia şi staţionarea persoanelor în condiţii de confort şi deplină
siguranţă sau depozitarea corespunzătoare a unor bunuri materiale.
 =doptarea unui anumit tip de pardoseală este dictată de destinaţia încăperii,
respectiv de modul în care răspunde exigenţelor specifice, derivate din exigenţele
esenţiale şi, nu în ultimul rând, de considerente de ordin estetic.

.1.1 E'i,ene (e per%or#ană pentru par(o$eli


a. Si,urana la a"iuni #e"ani"e
0ezistenţă la uzură, şocuri, compresiune locală şi la variaţii de temperatură şi
umiditate, funcţie de acţiunile la care sunt supuse
). Si,urana la in"en(ii
5radul de rezistenţă la foc al pardoselilor corelat cu rezistenţa la foc a întregii

clădiri, funcţie de riscul de incendiu determinat de natura activităţii care se desfăşoară la


nivelul pardoselii.
". Si,urana =n utiliare
!liminarea oricăror cauze de accidentare sau de vătămare corporală a
utilizatorilor prin asigurarea planeităţii, a orizontalităţii a aderenţei la mers %excluderea
riscului de alunecare& şi a continuităţii suprafeţei.
(. I,iena

( !xcluderea oricărui risc pentru sănătatea utilizatorului şi calitatea mediului prin


dega*ări de substanţe nocive, cauzatoare de boli sau cu implicaţii defavorabile
asupra mediului %substanţe radioactive, formaldehidă, mirosuri etc&.
( +osibilitatea de menţinere cu uşurinţă a stării de curăţenie.
e. Con%ortul
- acustic ( capacitate de izolare la zgomot aerian şi de impact'
- vizual ( capacitate optimă de reflexie a luminii

66

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 82/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

- termic ( asigurarea confortului termic local la contactul cu pardoseala prin


respectarea nivelului optim privind temperatura superficială %iarna 8 p >   A°/,
vara 8p < 6-°/&

%. &ptitu(inea (e e'ploatare
!xcluderea posibilităţii ca o lucrare să devină improprie exploatării chiar dacă
exigenţele de siguranţă sunt satisfăcute constând în principal în $
- absenţa unor defecţiuni locale ca umflări, desprinderi de suport, deformaţii de
lungă durată etc.
- posibilitatea de remediere uşoară a defecţiunilor minore '
- comportare bună la detergenţi şi alte materiale de întreţinere'

- rezistenţa la contactul cu fumul de ţigară.


,. 5ura)ilitatea
<enţinerea calităţilor iniţiale pe toată durata normată de viaţă a pardoselii.

.1.! &l"ătuirea ,enerală a par(o$elilor 


 n principiu, o pardoseală este alcătuită din următoarele straturi$
( stratul de uzură sau îmbrăcămintea supus direct acţiunilor exterioare sau rezultate din
procesul de exploatare'
( stratul suport , care primeşte încărcarea de la stratul de uzură şi o transmite fundaţiei
sau elementului de rezistenţă pe care este amplasată pardoseala.
 n situaţii specifice, în alcătuirea pardoselii mai pot fi incluse $
( stratul de egalizare, cu rol de a asigura planeitatea stratului suport şi de a prelua
diferenţele de solicitări din contracţii diferite între stratul suport şi cel de rezistenţă etc'
( strat din material elastic pentru asigurarea gradului necesar de izolare la zgomot din
impact %pardoseala pe dală flotantă&'
( strat de protecţie termică dacă pardoseala este amplasată direct pe teren, peste spaţii
neîncălzite sau în contact cu aerul exterior %ganguri, loggii etc&'
( strat de protecţie hidrofugă în cazul încăperilor cu dega*ări de apă în stare lichidă.

.1. Cla$i%i"area par(o$elilor 


+entru clasificarea pardoselilor pot fi luate în considerare următoarele criterii$
 Senzaţia termică la staţionarea pe suprafaţă, determinată de valoarea coeficientului
de asimilare a căldurii la contact, b, pentru materialul din care este alcătuit stratul de
uzură$

6#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 83/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

b [ >R \ h V Jm6  caracterizează pardoselile calde


b ≥ 6# \ h V Jm6  caracterizează pardoselile reci.
 /ontinuitatea stratului de uzură

- pardoseli cu suprafaţa continuă cu stratul de uzură format din materiale


turnate sau de tip covor'
- pardoseli cu suprafaţa discontinuă, formate piese alăturate, dale, sau plăci'
 Latura materialului din care este alcătuit stratul de uzură
)in acest punct de vedere diversitatea pardoselilor este foarte mare. +rincipalele
familii de materiale care alcătuiesc stratul de uzură şi încadrarea lor în categoriile
menţionate anterior sunt prezentate în tabelul #..

@a#elul 3.1 @ipuri de pardoseli 


<aterial strat +ardoseal +ardoseal +ardoseală +ardoseală
uzură ă caldă ă rece continuă discontinuă
+ământ ] ]
"emn şi ] ]
 înlocuitori
+iatră ] ]
naturală
+iatră
artificială ] ]
nearsă
+iatră ] ]
artificială arsă
+olimeri ] ]
<ateriale ] ]
textile
Sticlă ]
<ateriale
bituminoase ] ]
+ardoseli ]
epoxidice

.1.4 Con(iii "are tre)uie =n(eplinite la e'e"utarea par(o$elilor 


"ucrările de pardoseli pot fi demarate numai după finalizarea unor lucrări
preliminare cum sunt$
( lucrări prevăzute sub pardoseli %canale, fundaţii, conducte pentru instalaţii electrice,
sanitare sau de încălzire etc.& şi efectuarea probelor prescrise'

61

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 84/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( lucrări de construcţii monta* şi de finisa*e a căror execuţie ulterioară ar afecta calitatea


pardoselii %pereţi despărţitori, tencuieli, placa*e etc.&
( străpungeri prin planşee, rosturi între elementele prefabricate %tăierea armăturilor 
sau sârmelor care eventual ies din planşeul de beton armat&'
( prote*area cu mortar a conductorilor electrici montaţi sub pardoseală'
( izolarea conductelor de apă caldă sau de încălzire care traversează planşeul.
 n cazul pardoselilor executate pe pământ %la nivelul parterului sau subsolului&
 înainte de executarea pardoselii trebuie efectuată o cercetare şi verificare atentă a
terenului de fundare pentru a constata în ce măsură sunt satisfăcute condiţiile de
rezistenţă, umiditate şi structură cerute de funcţionalitatea pardoselii. +ământurile de
rezistenţă scăzută, cum sunt terenurile de umplutură sau mlăştinoase, vor constitui
obiectul unor lucrări de consolidare. <ăsuri similare se aplică şi în cazul
pământurilor care îşi măresc volumul prin îngheţare.
 n condiţiile unui teren normal, execuţia pardoselilor poate fi începută după ce au
fost efectuate următoarele operaţii$
( îndepărtarea stratului de pământ vegetal, nivelarea şi compactarea terenului'
( executarea umpluturilor până la cota de proiect şi compactarea acestora'
( executarea straturilor de rupere a capilarităţii pentru a împiedica ascensiunea apei
din teren.

.!. Par(o$eli (in le#n 0i pro(u$e (eri-ate (in le#n


"emnul şi derivatele sale a fost folosit pentru pardoseli din cele mai vechi timpuri,
cunoscând şi astăzi o largă arie de răspândire datorită multiplelor sale calităţi. +ot fi
menţionate cele mai importante$
( comportare termică favorabilă, pardoselile din lemn asigurând confort maxim la
staţionarea pe pardoseală'
( elasticitate'
( siguranţă în exploatare'
( aspect agreabil'
( rezistenţă la acţiunea unor agenţi chimici.
8rebuie evidenţiate şi anumite însuşiri care le limitează domeniul de
aplicabilitate$

( deformabilitatea sub acţiunea variaţiilor de umiditate'


( sensibilitatea la acţiunea microorganismelor'

64

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 85/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( rezistenţa redusă la foc, lemnul fiind un material combustibil.


Euncţie de tipul de material folosit ca strat de uzură sunt cunoscute următoarele
categorii de pardoseli din lemn şi produse derivate din lemn, pardoseli din duşumele,
pardoseli din parchet de lemn masiv' pardoseli din parchet stratificat, pardoseli din plăci
fibrolemnoase, pardoseli din pavele.
In prezent, reorientarea spre materiale ecologice lărgesc domeniul domeniul de
aplicabilitate a acestor soluţii tehnice.

.!.1 Par(o$eli (in (u0u#ele


<aterialele folosite sunt scânduri din lemn de foioase sau răşinoase cu grosime
de 9, 61 sau 69 mm şi lăţime de 9#...#:: mm, care se pot prezenta sub următoarele
forme$
( scânduri brute sau rindeluite pe o singură faţă '
( scânduri rindeluite pe o singură faţă cu canturi profilate în falţ sau lambă şi uluc.
)uşumelele se folosesc  la clădiri de locuit sau social(culturale din mediul rural,
precum şi la construcţii agrozootehnice.
Stratul suport este alcătuit din grinzişoare din lemn dispuse la distanţa de :,>R
:,9 m aşezate pe pietriş compactat sau umplutură din pământ bătut, şapă suport din
beton simplu, planşee din lemn sau din beton armat.
Eixarea de suport se face prin batere în cuie, iar rostul dintre pardoseală şi
perete se maschează cu un pervaz din lemn.
Eaţa văzută a duşumelelor poate fi lăsată în stare brută sau poate fi finisată prin
vopsire în culori de ulei.
)etalii de realizare a pardoselilor din duşumele sunt prezentate în fig. #..
.!.! Par(o$eli (in par"2et (in le#n #a$i-
Sunt pardoseli calde, estetice, elastice şi antiderapante. Se utilizează în încăperi
destinate staţionării de lungă durată dar cu circulaţie redusă, cum sunt$ camere de zi şi
dormitoare la clădiri de locuit, camere de hotel, de cămin sau de internet, biblioteci, săli
de spectacol, birouri, ateliere de proiectare, camere pentru servicii administrative în
spitale.
<aterialele folosite %fig. #.6& se prezintă sub formă de$
( lamele de ste*ar, fag sau carpen prelucrate cu lambă şi uluc'

( frizuri de perete din ste*ar fag sau carpen sub formă de lamele dreptunghiulare
profilate în lambă şi uluc numai pe trei laturi'

6>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 86/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( pervazuri sau plinte din lemn sub formă de piese profilate cu rolul de a masca rostul
dintre pardoseală şi perete'
parchet mozaic format din lamele lipite în panouri pe hârtie

ȋ  ȋ 
Fig.
falţ" 3.1 Pardoseli din
2 grin!isoare" 3 dusumele 1 scânduri
tălpi din dulapi" cu canturile
4 umplutură prelucrate
/!gură+ n lam#ă
molo!+ cloţuri (i uluc" 1J idem+
din cărămidă" %placăn
#eton armat.

Suportul pardoselii se poate realiza din duşumea oarbă, dale din rumbeton, şape din
mortar sau plăci fibrolemnoase dispuse pe un strat de egalizare din nisip sau un strat
elastic.
+entru asigurarea unei protecţii corespunzătoare la acţiunea zgomotului din
impact se adoptă structuri de pardoseli pe dală flotantă, iar în cazul pardoselilor dispuse
pe placă aşezată pe sol se aplică un strat de protecţie termică.
)etalii de execuţie a diferitelor tipuri de parfoseli din parchet din lemn masiv sunt
prezentate în fig. #.#.

6-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 87/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( .
( Fig. 3.2  Pardoseli din parchet masiv& materiale
( a parchet lam#a si uluc 89" # parchet cu uluc 9" c parchet fi'at ȋ n asfalt" d
 parchet lamelar" 1 #aghetă pentru solidari!area parchetelor cu uluc" 2fri!" 3 perva!" 4
 parchet lamelar lipit pe hârtie /parchet mo!aic

Fig. 3.3 Pardoseli din parchet din lemn masiv. 0isteme de reali!are


a parchet pe du(umea oar#ă fi'ata pe grin!i(oare" # parchet 89 pe dusumea oar#ă pe
grin!i(oare montate ȋ n asfalt (i termoi!olaţie" c parchet 89 pe dale de rum#eton" d parchet 
montat ȋ n asfalt" e parchet lamelar pe dala flotantă" 1 perete" 2 perva!" 3 fri!" 4 du(umea
oar#ă" % parchet 89" ) grin!isoare" , fâ(ii carton #itumat" - placă #eton armat"  scândură
 pentruminerală"
fi'area du(umelii
13 #etonoar#e" 1 mastic
egali!are" #ituminos"
14 placă 11 nisip
rum#eton" uscat" 12
1% parchet i!olaţie
lamelar" 1)fonică
plăci  /vată
fi#rolemnoase" 1, di#lu din lemn pentru fi'are

69

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 88/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Eixarea lamelelor de stratul suport se face prin lipire cu poliacetat de vinil,


dispersie apoasă %aracet&. <ontarea parchetului se începe cu lipirea frizurilor la o
distanţă de :...4 mm de perete, montarea pieselor de parchet efectuându(se după
minimum # ore de la lipirea frizurilor. +entru lipirea pieselor de parchet în câmp,
aplicarea adezivului pe stratul suport se face pe fâşii egale cu suprafaţa unui rând
complet de piese de parchet. +iesele de parchet se aplică după circa : minute de la
 întinderea adezivului, fixându(se în lambă şi uluc. =şezarea pieselor de parchet se face în
rânduri paralele cu laturile încăperii sau la 14 de grade, rezultând diferite desene %fig.
#.1&.

Fig. 3.4  <iferite moduri de a(e!are a parchetelor&


a  la 4%K $n !ig!ag simplu" #  la 4%K $n (ah #ordură" c  paralel cu pereţii $n !ig!ag cu #ordură"
d  $mpletit cu #ordură

Einisarea îmbrăcăminţii din parchet după montare se realizează prin curăţire cu


maşina de raşchetat parchet %cu cuţitul& sau cu maşina de şlefuit parchet %cu hârtie
abrazivă&. ;peraţia de curăţire a parchetului este permisă numai după 1 zile de la lipire,
când s(a realizat o întărire suficientă a adezivului. /irculaţia peste parchetul lipit este
permisă numai după 61 de ore de la aplicare.
0acordarea pardoselii de parchet cu peretele se face prin montarea de pervazuri
sau plinte după operaţia de curăţire a parchetului.
 =cestea se vor fixa, după caz, prin lipire sau prin batere în cuie. )upă raşchetare
şi montarea pervazurilor sau plintelor pardoselile din parchet se lustruiesc cu ceară de
parchet dizolvată în petrosin sau se lăcuiesc prin aplicarea lacului carboamidic, +="23,
după -6 ore de la lipire.

6A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 89/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

.!. Par(o$eli (in par"2et $trati%i"at


Lea*unsurile care apar datorită umflărilor şi contragerilor determinate de variaţiile
de umiditate sunt eliminate prin utilizarea parchetului triplu stratificat. =cest material se
prezintă sub formă de fâşii sau panouri cu lungimi de până la 61:: mm, având
grosimea totală de - până la 6: de mm. n principiu, parchetul triplu stratificat este
alcătuit din stratul superior de uzură din lemn de ste*ar, un strat median din lemn de
răşinoase şi un strat de bază, de asemenea din lemn de esenţă tare %fig. #.4&.
.

Fig. 3.%   Parchet stratificat 


1  lac acrilic cu formaldehidă
aplicat $n % straturi" 2  strat de u!ură din lemn masiv"
3  mie! din lemn masiv" 4  strat de #a!ă

/ele trei straturi sunt dispuse cu fibrele perpendiculare între ele şi sunt solidarizate prin
 încleiere cu adezivi speciali şi presare la cald.
+rin acest mod de alcătuire -: din deformabilitatea naturală a lemnului este
eliminată. Stratul de uzură este prefinisat cu lac acrilic cu formaldehidă aplicat în 4
straturi.
+archetul triplu stratificat se aplică pe suport continuu din şapă de mortar de
egalizare, plăci fibrolemnoase sau discontinuu din şipci din +E". Eixarea se poate face
prin batere în cuie, lipire cu adezivi sau simplă aşezare, fixarea realizându(se numai cu
a*utorul pieselor de racordare .
)omeniul de utilizare este larg şi divers, de la locuinţe, birouri sau la săli de
clasă, la săli de sport şi spaţii comerciale.

#:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 90/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

.!.4 Par(o$eli (in pla"i (in =nlo"uitori (in le#n* P/L* P&L $au P&/
<aterialele folosite pentru executarea stratului de uzură sunt dale din +E" dur,
+=" sau +=E furniruite cu furnir tehnic. Stratul suport poate fi$
( continuu, din şapă de mortar de ciment sau ipsos sau plăci de +E" poros pe strat de
nisip'
( discontinuu, pe şipci din +=E de -: x > mm.
Eixarea dalelor de stratul suport se face cu mortar adeziv sau cu adeziv pe bază
de aracet.
!xecuţia pardoselilor din dale de înlocuitori din lemn pe suport din şapă de
mortar cuprinde următoarele operaţii$
( aplicarea şapei suport prin turnare pentru a se obţine o suprafaţă plană şi lipsită de
asperităţi'
( curăţirea şapei întărite de eventualele resturi de materiale de la alte lucrări'
( verificarea calităţii dalelor %dimensiuni, planeitate, unghiurile de A:Q&
( aşezarea dalelor în poziţie de monta*'
( prepararea amorsei din aracet şi apă în proporţie de $#'
( prepararea mortarului adeziv prin amestecare până la perfecta omogenizare a
cimentului cu aracet, în proporţie de 6$ şi aducerea mortarului la consistenţa de A,4
măsurată cu conul etalon'
( aplicarea amorsei pe toată suprafaţa cu bidineaua dreptunghiulară şi uscarea
acesteia timp de ...6 ore'
( aplicarea mortarului adeziv cu canciocul şi apoi cu fierul de glet dinţat pentru a se
asigura o grosime uniformă de mortar pe fiecare rând de dale'
( pozarea dalelor în ordinea în care au fost aşezate şi solidarizarea lor pe rânduri, prin
introducerea baghetelor în canturile special prevăzute, după ce pe acestea a fost
aplicată cu pensula o soluţie de aracet'
( apăsarea dalelor, cu a*utorul ciocanului, pentru a se asigura contactul cu mortarul
adeziv pe toată suprafaţa'
( verificarea planeităţii întregii suprafeţe, eventualele abateri corectându(se prin
şlefuire cu hârtie sticlată.
Eixarea dalelor pe plăci din +E" poros aşezat pe nisip se face cu adeziv pe bază
de aracet.

#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 91/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Suportul din şipci de +E" sau +=E se realizează prin montarea acestora după o
singură direcţie, de regulă direcţia scurtă şi fixarea direct de placa de beton cu a*utorul
mortarului de ciment cu aracet. Eixarea dalelor de şipci se face cu aracet.
Einisarea suprafeţei se realizează prin aplicarea, după cel puţin -6 ore de la
lipire, a lacului carboamidic %+="23&, după ce în prealabil a fost îndepărtat praful cu
a*utorul bidinelei dreptunghiulare.
+ardoselile din dale din înlocuitori din lemn se folosesc la locuinţe, în camere de
zi şi dormitoare, camere de cămin sau internat şi la unele clădiri social(culturale.

.!.7 Par(o$eli (in pa-ele


+ardoselile din pavele sunt pardoseli calde, rezistente la acţiunea agresivă a
unor agenţi chimici. Sunt utilizate în spaţii de producţie fără solicitări importante la
uzură. )acă sunt executate îngri*it şi finisate corespunzător pot fi utilizate şi în spaţii
publice sau chiar locuinţe de expresie tradiţională sau rustică, care îşi propun să
reflecte respectul faţă de principiile arhitecturii ecologice.
+avelele se prezintă sub forma de piese prismatice sau cilindrice din lemn de
foioase sau răşinoase prote*ate prin impregnare, cu dimensiunile variabile.
Stratul de uzură rezultă prin aşezarea pavelelor una lângă alta, pe un strat de poză din
nisip sau bitum în grosime de #...4 cm.
Stratul suport sau fundaţia pardoselii poate fi constituit din stratul de poză din
nisip în grosime de 4 cm sau dintr(un strat de beton simplu de :(4 cm grosime turnat
direct pe pământ sau pe un strat de nisip, soluţia adoptându(se funcţie de solicitările
mecanice determinate de procesul de exploatare %fig. #.>&.
"a execuţia pardoselii trebuie să se asigure o bună compactare a
straturilor de nisip ca şi a pavelelor montate în acestea, pentru a se asigura stabilitatea
şi planeitatea suprafeţei.
0osturile între pavele, care trebuie să fie egale între ele şi să nu depăşească
cm în cazul pavelelor prismatice şi :,4 cm în punctul de tangenţă în cazul celor 
cilindrice, se desfundă pe o adâncime de # cm după care se completează cu bitum.
)e(a lungul pereţilor şi în *urul fundaţiilor maşinilor unelte se aşează o scândură
 în picioare cu rol de plintă. ntre plintă şi perete se lasă un rost de # cm care, ulterior, se
umple cu mastic bituminos, pentru a permite umflarea pardoselii sub acţiunea umidităţii.

 =lăturat plintei se montează un şir din pavele speciale care formează bordura.

#6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 92/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.)  Pardoseli din pavele


 a pavele montate ȋ n nisip pe placă din #eton armat" # pavele montate pe strat de #eton
simplu" c dispo!iţia pavelelor" 1 rost umplut cu #itum" 2 scândură verticală /plintă" 3 pavele
speciale /#orduri" 4 pavele" % rost umplut cu #itum" ) pat de nisip" , placă #eton armat" -
strat de rupere a capilarităţii"  strat #eton simplu

.. Par(o$eli (in piatră naturală

)in punct de vedere al confortului termic se încadrează în categoria pardoselilor 


reci. Sunt rezistente la uzură şi pot contribui esenţial la estetica unui spaţiu. Se
utilizează în general la clădiri publice, în holuri sau săli de aşteptare dar pot fi folosite şi
la clădiri de locuit sau cu alte destinaţii.
<aterialul din care se realizează stratul de uzură este piatra naturală prelucrată
sub formă de plăci sau lespezi. +lăcile se obţin din blocuri de piatră prin tăiere cu
fierăstrăul la grosimi de 6:...1: mm, cu feţele netede şi plane, realizate prin şlefuire,

polizare sau lustruire, mai rar buciardate. )alele sau lespezile se obţin prin cioplire şi
despicare.
/ele mai cunoscute şi utilizate sortimente de piatră naturală din 0omânia sunt$
##

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 93/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( pietrele bazaltice ( bazaltul de 0acoş'


( pietre granitice ( granitul de <eri, de Perparu <ăcin '
( gresia de 2rviş'
( marmura de alun de /ăprioara, de <oneasa, de 0uşchiţa, de 7ărănic(5ura 7ăii'
( marmura policromă de 7aşcău.
)intre produsele din import, cele mai cunoscute şi apreciate pe plan mondial
sunt rocile extrase din zona =lpilor )olomitici din nordul Italiei, centre puternice de
prelucrare a pietrei naturale fiind 7erona, +adova, 7eneţia etc.
)upă mărimea şi forma pietrelor care intră în alcătuirea stratului de uzură sunt
cunoscute următoarele tipuri de pardoseli$
( pardoseli din plăci, dale sau lespezi'
( pardoseli din spărturi de piatră montate cu rosturi incerte'
( pardoseli din mozaic roman.
Stratul suport pentru aceste pardoseli poate fi$
( rigid ( planşee din beton armat între eta*e sau placă din beton la parter fără subsol'
( elastic ( nisip sau balast pilonat.

..1 Par(o$eli (in plă"i $au le$pei 8%i,. ..a;


+entru fixarea plăcilor sau dalelor în stratul suport se foloseşte mortar de ciment
cu doza*ul de 1:: ?g ciment la metru cub de nisip.
"espezile, folosite în general pentru pardoseli la terase sau pava*e în curţi
interioare, se montează direct pe un pat de nisip.
a > Pre,ătirea $upra%eei $uport
+entru a se asigura o bună aderenţă a mortarului de fixare a plăcilor la suprafaţa
suport, aceasta se curăţă şi se udă cu apă.

#1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 94/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.,  Pardoseli din piatră naturală


a pardoseli din dale de marmură" # pardoseală din dale de piatră de formă neregulata /cu
rosturi incerte" c ordinea de a(e!are a plăcilor la pardoseli din din piatră naturală" 1 placă din
 piatră naturală /marmură de formă paralelipipedică" 2 strat suport mortar de ciment" 3 plintă"
4 placă din piatră de formă neregulată" % placă de ghidare" ) sfoară" , rând de ghidare de
margine" - rând de ghidare central"  rând ȋ n curs de a(e!are

) > Tra$area par(o$elii 


/onstă în aşezarea la nivel cu a*utorul bolobocului sau a nivelei de zidar, a
plăcilor de ghidare, la colţurile încăperilor şi a rândurilor de ghidare pe întreg perimetrul.
 n acest scop se foloseşte sfoara şi dreptarul. +lăcile de ghidare de pe contur se aşează
la o distanţă de perete egală cu lăţimea bordurii %figura #.-.c&.
)acă pardoseala nu are bordură, se lasă o distanţă de la perete egală cu lăţimea

a două trei plăci pentru ca eventualele abateri dimensionale şi de formă ale conturului
 încăperii să poată fi corectate în cadrul rândurilor marginale, zona centrală %câmpul
pardoselii& rămânând în felul acesta regulată, simetrică faţă de pereţi.
)upă montarea rândurilor de ghidare pe contur se montează plăci şi rânduri de
ghidare intermediare la distanţe egale cu lungimea dreptarului.
" > Montarea plă"ilor 
+lăcile, umezite în prealabil cu apă, se montează imediat după întinderea
stratului de mortar pe o suprafaţă egală cu a câtorva plăci. +entru a se asigura o bună
aderenţă la plăcile mari, pe suprafaţa stratului de mortar se întinde un strat foarte
subţire de lapte de ciment, după care se înfundă plăcile.
#4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 95/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

0osturile dintre plăci pot fi filiforme, de (6 mm sau groase, de 4(: mm. )upă
aşezare acestea se completează cu mortar de ciment' cele groase pot fi rostuite cu
mortar colorat, în contrast cu dalele, formând diferite desene.
( > Tratarea par(o$elii (upă e'e"uie
)acă stratul de uzură este executat din marmură, acesta se prote*ează până la
darea în folosinţă cu un strat de ipsos turnat pe o foaie de hârtie întinsă pe toată
suprafaţa. )upă 1(4 zile de la montare pardoseala se spală cu apă, apoi se lustruieşte,
după ce a fost frecată uşor cu maşina pentru corectarea eventualelor denivelări apărute
la aşezare.
 n cazul lespezilor, acestea se montează pe un strat de nisip, cu rosturi de ,4 ( #
cm %funcţie de dimensiunile lespezilor& care pot fi umplute cu mortar sau cu bitum.

..! Par(o$eli (in $părturi (e piatră* "u ro$turi in"erte 8%i,. ..);
<aterialele utilizate sunt spărturi de piatră cu laturi de >:(>:: mm, rezultate de la
tăierea plăcilor fasonate de marmură, granit etc
+regătirea suportului şi trasarea se face în acelaşi mod ca şi în caz pardoselilor 
din dale sau plăci, prin montarea la. nivel a spărturilor N reper la distanţe astfel alese
 încât să se poată verifica planeitatea pardoselii cu dreptarul de 6 m.
<ontarea pieselor componente se face prin aşezare cu mâna în stratul de mortar 
de poză de 4(6: mm grosime, cu rosturi de :(4 mm, în aşa fel încât să se formeze
desene prin poziţia neregulată a asizelor. +entru a se asigura o mai bună aderenţă, pe
suprafaţa stratului de mortar se presară praf de ciment. )upă montare, îmbrăcămintea
se prote*ează timp de 1(4 zile cu un strat de rumeguş umezit după care se freacă uşor 
cu maşina pentru corectarea eventualelor abateri, se ceruieşte şi se lustruieşte.

.. Par(o$eli (in #oai" ro#an


+entru execuţia acestor pardoseli se folosesc granule din marmură divers
colorată, cu forma apropiată de cea cubică, cu latura de 4(6: mm. =ceste granule se
lipesc cu faţă văzută pe hârtie, cu rosturi filiforme, de maximum ,4 mm formând
panouri din care pot fi compuse anumite desene decorative %fig. #.9&.
 n stratul de mortar, de a lungul a doi pereţi paraleli, se aşează două rânduri de
panouri, pentru a servi drept repere de ghida* şi de nivel. între rândurile reper se întinde

sfoara de ghida*. +anourile se aşează cu hârtia în sus pe stratul de mortar, presărat

#>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 96/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

suplimentar cu ciment. +anourile se presează cu mistria până ce printre pietricele iese


laptele de ciment şi umezeşte hârtia.
8ratarea suprafeţei după execuţie se face la 1(4 zile de la montare când se
curăţă hârtia de pe suprafaţa panourilor, se spală suprafaţa cu acid azotic diluat
%concentraţie 4& şi apoi cu apă. Se freacă apoi cu maşina, se ceruieşte şi se
lustruieşte.
!xecutarea unor pardoseli combinate, din panouri de mozaic roman în alternanţă
cu câmpuri din mozaic obişnuit este un procedeu utilizat frecvent pentru obţinerea unui
aspect de monumentalitate
<ozaicul roman este o tehnică decorativă veche, aplicată atât la realizarea unor 
pardoseli decorative cât şi pentru decorarea pereţilor.

Fig. 3.- Pardoseală din mo!aic roman

?o!aicul decorativ. >storie (i tehnică


 6pariţia mo!aicului nu poate fi locali!ată cu preci!ie nici $n timp+ nici $n spaţiu+
$ntrucât descoperirile arheologice au de!văluit mai multe e'emple aparţinând unor 
 perioade diferite (i unor !one care nu ar fi facilitat $n vremea aceea schim#urile de
e'perienţă sau influenţele artistice (i tehnologice.

<e e'emplu+ $n ?esopotamia a apărut un tip de mo!aic reali!at din trunchiuri de


con foarte alungite+ din argilă arsă+ colorate la partea vi!i#ilă $n ro(u+ negru sau al# /fig.
3.. 6cestea erau $ncastrate $n pereţii reali!aţi din cărămi!i de chirpici astfel $ncât să
re!ulte un $nveli( de protecţie cu diverse modele geometrice /presupuse a deriva din
motivele materialelor te'tile.

#-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 97/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3. ?o!aic descoperit de arheologi+ 9ruL+ mil. 43 $.Ar 

5n gipt+ o dată cu descoperirea procesului de topire a sticlei sau de!voltat din


 plin mo!aicurile reali!ate din #ucăţi mici de sticlă colorată+ a7ungânduse chiar la
folosirea lor $n decorarea coră#iilor.

Fig. 3.1. ?o!aic reali!at din piatră de râu


 Vânătoarea de leiG+ Pella+ ?acedonia+ 3,% . 3 $.Ar 

?o!aicurile din 6le'andria atestă chiar e'istenţa a două (coli& una care va
influenţa 0iria (i Ei!anţul+ iar cealaltă Drecia (i >talia.
=ăspândirea artei (i tehnicii de reali!are a mo!aicului sa produs foarte repede
$n Drecia+ devenind atât de popular $ncât putea fi regăsit $n cele mai modeste locuinţe.
?aterialul folosit era piatra de râu+ mi!ânduse pe contrastul generat de !one mai 
deschise la culoare /ilustrând diverse imagini gradate ca (i lumino!itate proiectate pe
un fundal $ntunecos. 9n e'emplu nota#il este Vânătoarea de leiG /fig. 3.1 /Pella+
?acedonia+ 3,% . 3 $.Ar..
8a sfâr(itul secolului >>> $.Ar. această formă de manifestare artistică suferă o
modificare fundamentală o dată cu $nlocuirea pietrelor de râu cu #ucăţi de piatră sau
sticlă tăiate. Feţele netede (i plane ale pieselor mo!aicului+ posi#ilitatea de a le tăia la
dimensiuni foarte mici au contri#uit la conceperea unor imagini $n detaliu+ fie că erau
repre!entate figuri umane+ animale+ plante sau peisa7e.

#9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 98/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.11 0cene de pe ;il. /0anctuarM of primitive fortune din Palestrina

 dovadă a gradului de perfecţiune atins de arti!anii eleni este dată de mo!aicul 


0cene de pe ;il. / 0anctuarM of primitive fortune din Palestrina /fig.3.11.
5n perioada romană+ $ncepând cu prima 7umătate a secolului > $.Ar.+ mo!aicul 
devine o forma autonomă de e'presie artistică. 5n unele momente a7unge să fie

considerat superior picturii+ $ntrucât decorea!ă un spaţiu stră#ătut $n mers /(i prin
urmare perceput $n mi(care+ iar $n acela(i timp păstrea!ă (i rolul de protecţie devenind 
astfel ideal atât din punct de vedere estetic cât (i practic.
 6ceastă perioadă cunoa(te mai multe variaţii $n tehnica de reali!are a
mo!aicului&
− opus signium& tehnică de!voltată de eleni+ care folosea pietre de râu+ a(e!ate la
$ntâmplare (i alcătuind desene rudimentare "

opus vermiculatum& tehnica este asemănătoare celei precedente+ diferenţa fiind 
făcută de modul $n care piesele erau tăiate ca formă (i dimensiuni+ $n funcţie de
imaginea pe care tre#uiau să o compună" desenele reali!ate aveau o mai mare
acurateţe "
− opus sectile& acest tip de mo!aic nu folosea pentru reali!area imaginilor #ucăţi de
 piatră ci de marmură sau roci dure astfel $ncât să cree!e culori si modele uniforme
/fig. 3.12.
5n perioada cre(tină timpurie+ mo!aicurile repre!intă preponderent figuri umane+
animale+ plante sau scene de vânătoare $ncadrate de diverse #orduri decorative.

#A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 99/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

'emple remarca#ile se regăsesc pe teritoriul >mperiului Ei!antin $ncepând cu


mo!aicurile de la =avenna  Eunul pastor+ din mormântul Dalla Placidia Eote!ul lui 
Aristos in >ordan+ din Eaptisteriul ortodo' sau portretele integrale ale $mpăratului 
>ustinian si ale $mpărătesei @eodora din pre!#iteriul #isericii 0an Viatale.

 Fig. 3.12  ?o!aic reali!at din marmură sau roci dure

5n Constantinopol astfel de repre!entări de diverse teme religioase au fost 


distruse in perioada iconoclastă.

Fig. 3.13 ?o!aic din perioada cre(tină pretimpurie

5nsă cel mai faimos mo!aic #i!antin este <eeis /fig. 3.14+ o operă monumentală
ca dimensiuni+ $n care este repre!entat >isus alături de Fecioara ?aria (i de >oan
Eote!ătorul. <etaliile sunt lucrate foarte atent+ folosinduse pentru redarea imaginilor 

1:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 100/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

cu#uri foarte mici de sticlă sau marmură+ intens colorate (i proiectate pe un fundal 
$ntunecat.
Dăsim e'emple de folosire a mo!aicului (i in arhitectura musulmană
repre!entative fiind cele din <ome of the =ocL din >erusalim (i din ?area ?oschee
9mmaMad din <amasc.
Prima construcţie+ datând din secolul V>>+ este decorate cu motive vegetale+
acestea variind de la frun! de acant sau palmier+ la copacul vieţii. >maginile redate
folosesc preponderant nuanţe de verde si al#astru+ cu accente de ro(u+ argintiu+ gri+
mov+ negru sau al#+ fiind proiectate pe un fundal auriu. ?o!aicurile ?arii ?oschei 
9mmaMad /fig. 3.1% se regăsesc atât $n interior+ cât (i $n e'terior+ folosind #ucăţi de
 piatră smălţuită+ de culoare al#astru turcoa!+ gal#en+ verde sau al#+ pe un fundal 
al#astru co#alt.
.

Fig. 3.14 ?o!aic #i!antin  <eeis

@ehnica+ materialele (i durata de e'ecuţie nu au evoluat considera#il $n timp+


astă!i e'istând două metode de reali!are a mo!aicului 
Prima se poate folosi la mo!aicurile de mici dimensiuni+ reali!ate din #ucăţi mai 
mari (i $n ca!ul domurilor. Piesele se $ncastrea!ă direct $n mortar+ după schiţa făcută

dinainte $n stratul suport" după nivelarea suprafeţei reali!ate cu placa de lemn+ se


umplu si rosturile. <e!avanta7ele acestei tehnici sunt posi#ilitatea foarte redusă de a
interveni pentru repo!iţionarea pieselor (i timpul scurt in care tre#uie e'ecutata lucrarea
 pentru a nu se $ntări mortarul.

1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 101/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.1% ?o!aicuri la ?area ?oschee 9mmaMad 

 6 doua metodă se pretea!ă si la reali!area unor mo!aicuri mai mari+ chiar $n


ca!ul folosirii unor piese foarte mici. 5n acest ca!+ #ucăţile componente sunt fi'ate de un
strat ade!iv (i $ntoarse cu faţa $n 7os pentru a se turna mortar peste ele. <upă ce acest 
sistem se $ntăre(te+ se $ntoarce (i se fi'ea!ă $n locul dorit. 6vanta7ul faţă de metoda
 precedentă constă $n posi#ilitatea de a modifica po!iţia pieselor pe parcurs.

.4 Par(o$eli (in piatră arti%i"ială


.4.1 Cara"teriare* (o#eniu (e utiliare
+ardoselile din piatră artificială sunt pardoseli reci, rezistente la uzură şi la
acţiunea apei. /a urmare, folosirea lor este recomandată în spaţii în care staţionarea de
lungă durată a persoanelor este accidentală, dar există solicitări importante din
circulaţie sau dega*ări de umiditate.
 n funcţie de materialul din care se execută stratul de uzură, sunt cunoscute două
categorii de pardoseli din piatră artificială$
• pardoseli din piatră artificială nearsă, cu stratul de uzură executat din$
( beton de ciment turnat monolit'
( mortar de ciment sclivisit'
( mozaic turnat'
( mozaic veneţian'
( dale din beton mozaicate'
• pardoseli din piatră artificială arsă, cu stratul de uzură din$

( gresie ceramică '


( mozaic mărunt'

16

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 102/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( cărămizi din argilă arsă.

.4.! E'e"utarea $tratului $uport


 n marea lor ma*oritate, pardoselile din piatră artificială se toarnă pe un strat
suport rigid, realizat dintr(o placă continuă din beton, care poate fi turnată pe pământ, la
parter sau subsol sau constituită din însuşi planşeul de rezistenţă, la eta*ele
intermediare.

a > La parter $au la ni-elul $u)$olului


"a subsol sau la parterul clădirilor, pregătirea terenului în vederea executării
pardoselii se face funcţie de intensitatea încărcărilor la care va fi supusă pardoseala,
natura terenului şi poziţia pânzei de apă subterană. =stfel, stratul de beton de 9R6 cm
grosime, se poate turna$
( pe un strat de umplutură bine compactată în cazul terenurilor slabe, cu pânza de
apă subterană la mare adâncime '
( pe un strat de nisip, balast sau piatră spartă, de 4R6 cm grosime, dacă pardoseala
se va executa într(o zonă de capilaritate maximă'
( direct pe pământ, în cazul terenurilor rezistente şi lipsite de umezeală.
+laca(suport din beton poate fi armată cu bare din oţel(beton cu diametrul de 9R
: mm la distanţă de 6:...64 cm, în cazul în care se toarnă pe suprafeţe întinse sau pe
terenuri de umplutură sau neomogene. <ărcile de beton utilizate sunt /6,9J#,4, pentru
plăci nearmate şi /1J4, pentru plăci armate. n mediul umed, placa din beton se toarnă
 în două straturi, cu hidroizolaţie între ele, alcătuită din două straturi de carton bitumat şi
trei de bitum.
)acă placa se toarnă pe suprafeţe mari, se prevăd rosturi de :R4 mm
grosime, umplute cu mastic bituminos, la 1(4 m distanţă, în ambele sensuri. =cestea
trebuie să coincidă cel puţin cu o parte din rosturile stratului de uzură.
+entru realizarea grosimii necesare şi asigurarea nivelului prevăzut în proiect se
folosesc rigle de ghidare formate din scânduri puse pe muchie, între care se toarnă
betonul' acesta se bate cu maiul şi se nivelează cu un dreptar care se deplasează pe
rigle.

1#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 103/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

) > La eta3ele "urente


)acă stratul(suport este format din însuşi planşeul de rezistenţă, figura 1.6,
pentru corectarea denivelărilor rezultate din execuţie şi pentru a se obţine o suprafaţă
netedă, cu eventuale pante de scurgere, se aplică o şapă din mortar de ciment cu
doza*ul de 6:: ?g ciment la metrul cub de nisip.
 n cazul în care destinaţia încăperii implică scurgerea apei în stare lichidă direct
pe pardoseală, betonul de pantă trebuie să fie prevăzut la parte superioară cu un strat
de egalizare din mortar de ciment de 4 mm grosime, peste care se dispune o
hidroizolaţie din două straturi de carton bitumat şi trei straturi de mastic bituminos,
pentru a evita pătrunderea apei la straturile termo sau fonoizolatoare %dacă acestea
există& ori umezirea tavanului de dedesubt. +este hidroizolaţie se toarnă un strat de
beton de 1...4 cm grosime, care va constitui stratul suport al îmbrăcăminţii.

.4. Strat (e uură (in piatră arti%i"ială near$ă


a > eton 0i #ortar (e "i#ent $"li-i$it
 mbrăcăminţile din beton$ se execută beton de marcă cel puţin /9J:, în grosime
de #:...4: mm turnat peste stratul suport rigid, bine curăţat. /alitatea suprafeţei poate fi
ameliorată dacă se presară praf de ciment %circa , ?g ciment la metrul cub& şi se
freacă bine cu mistria de oţel. Se obţine astfel o suprafaţă netedă şi foarte rezistentă,
care face corp comun cu stratul de beton, nu crapă şi nu se co*eşte. +ietricelele care
apar la suprafaţă se afundă în masa de beton prin batere.
)upă turnare, betonul trebuie prote*at şi menţinut în stare umedă cel puţin - zile.
+e suprafeţe mari stratul de uzură se toarnă în panouri de 6x6 m, cu rosturi între ele de
4...: mm umplute cu mastic bituminos.
"a construcţii industriale cu circulaţie uşoară şi sarcini reduse, precum şi la unele
 încăperi din clădiri civile %pivniţe, spălătorii, magazii& pardoseala din beton poate fi
alcătuită chiar din stratul suport, din beton de marcă /1J4' acesta se bate cu mistria sau
se vibrează cu vibratoare de suprafaţă astfel încât laptele de ciment ce iese la suprafaţă
să formeze un strat mai rezistent.
 =ceste pardoseli se întreţin greu curate întrucât reţin praful, sunt permeabile şi
nu au un aspect plăcut. )in acest motiv se utilizează în spaţii de producţie şi la clădiri
civile, în situaţiile menţionate anterior.

 mbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit oferă o permeabilitate mai redusă şi


chiar un aspect mai agreabil. Se execută dintr(un strat de mortar de ciment de circa 6:

11

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 104/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

mm grosime, cu faţă văzută sclivisită %netedă sau rolată cu a*utorul unei role cu dinţi&,
aplicată pe stratul suport din beton sau pe planşeul din beton armat. <ortarul se
prepară cu un doza* de >:: ?g ciment la metrul cub de nisip %cu granule de :,4(6 mm& şi
se toarnă la grosimea indicată în proiect între şipci de reper %martor&. Suprafaţa suport
se curăţă în prealabil de resturi de praf, resturi de mortar, var sau ipsos şi se umezeşte
din abundenţă. Eaţa văzută se obţine prin baterea mortarului cu mistria până la apariţia
laptelui de ciment după care se aruncă o cantitate mică de praf de ciment. 2rmează
operaţia de sclivisire a suprafeţei prin trecere cu mistria. n anumite situaţii, pentru
prevenirea alunecării, suprafaţa se rolează cu rola cu dinţi.
+entru a preveni fisurarea determinată de contracţie, se recomandă ca
pardoseala să se fragmenteze prin rosturi transversale şi longitudinale în panouri cu
suprafaţa de maximum 1 mp, urmărindu(se ca rosturile dintre acestea să coincidă pe
cât posibil cu cele ale stratului suport. Eragmentarea se face cu a*utorul unor rigle din
lemn sau metalice în forma de pană, unse în prealabil cu ulei %pentru a fi extrase cu
uşurinţă după întărirea mortarului& şi aşezate cu partea lată în sus, pe traseul rosturilor.
 =cestea se completează apoi cu mortar cu doza* redus de ciment sau cu bitum.
2scarea rapidă, de asemenea generatoare de fisuri, va fi evitată prin dispunerea,
a doua zi după executarea sclivisirii, a unui strat de rumeguş de 6(1 cm grosime, care
se menţine umed cel puţin - zile. )acă în încăperea în care se realizează pardoseala
există posibilitatea unor scurgeri de apă sau alte lichide, aceasta se va executa cu
pante de (,4  spre punctele de colectare.
). Moai" turnat
Se execută din mortar de ciment de :(14 mm grosime, la care nisipul este
 înlocuit cu piatră de mozaic. =ceasta provine din roci dure %granit, marmură, gresii dure
etc.& şi poate avea granulaţie continuă sau discontinuă. =stfel, pentru a se obţine un
mozaic frumos se recomandă folosirea a două granulaţii diferite, *umătate din amestec
să aibă granulaţia de 1(> mm, iar cealaltă *umătate de :,4(6 mm. )e asemenea,
pietrele pot fi de aceeaşi provenienţă şi culoare sau de provenienţe şi culori diferite, dar 
cu rezistenţe la uzură egale.%fig. #.>&.
)oza*ul recomandat pentru prepararea mortarului de mozaic este de 9:: g
ciment la metrul cub de piatră de mozaic. /olorarea amestecului se face prin
adăugarea unor pigmenţi %coloranţi minerali sau cimenturi colorate&, care este bine să

nu depăşească 4 din greutatea  cimentului. n cazul când sunt necesare cantităţi mai mari
%până la 4& se vor face încercări prealabile pentru stabilirea compoziţiei optime, în aşa fel
 încât să nu fie afectată rezistenţa mortarului.
14

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 105/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+entru prepararea mortarului se execută amestecul din ciment, piatră de mozaic


şi colorant în stare uscată după care se adaugă apă până când se obţine un mortar 
care să se întindă uşor fără a fi prea fluid.

Fig. 3.1)  Pardoseli din piatră artificială nearsă


 a pardoseală din mortar de ciment sclivisit" # pardoseală din mo!aic turnat la nivelul parterului" c
 pardoseală din mo!aic la eta7 intermediar pe dală flotantă /cu fonoi!olaţie" d pardoseala din dale
mo!aicate" 1 scafă turnată" 1J plintă sau scafă prefa#ricată" 2 ciment sclivisit" 3 (apă" 4 mo!aic turnat"
4J dale mo!aicate" % plasă ra#iţ" )+ )J planseu #.a. monolit:prefa#ricat" , pietri(" - plintă turnată" 
hidroi!olatie" 1 plăci semirigide din vată minerală sau alt material elastic 

+entru a se evita apariţia fisurilor, în special în cazul în care se foloseşte ciment


alb, se poate adăuga lapte de var în proporţie de până la : din cantitatea de ciment.

!xecuţia stratului de uzură cuprinde două faze$


( realizarea stratului inferior al pardoselii din mortar de ciment cu un doza* de 1:: ?g
ciment la metrul cub de nisip, în grosime de circa #: mm. +entru aplicarea acestui
strat pe suprafaţa suportului bine curăţată şi umezită între şipcile reper, mortarul se

 îndeasă bine cu cilindri metalici de mână sau cu vibratoare de suprafaţă. Suprafaţa


se lasă rugoasă pentru a se asigura o bună aderenţă a stratului de mozaic'

1>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 106/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( turnarea stratului de mozaic în grosime de :mm în dependinţele clădirilor de locuit


şi 4 mm în încăperi cu circulaţie mai intensă, la circa două ore după aplicarea
stratului inferior. 8urnarea se face tot între şipcile(reper, iar după aplicare mortarul se
 îndeasă cu dosul mistriei până apare ia suprafaţă laptele de ciment. 2rmează
scoaterea şipcilor, completarea golurilor cu mortar de mozaic şi îndesarea cu
cilindree metalice sau cu mistria de mozaicar.
"a aplicarea mortarului de mozaic se va urmări distribuţia uniformă a pietrei de
mozaic atât ca desime cât şi ca mărime a granulelor. +ardoselile din mozaic turnat se
pot executa într(o singură culoare sau cu desene %carouri, figuri& în mai multe culori, în
conformitate cu detaliile din proiect. +entru obţinerea culorilor se foloseşte cimentul
obişnuit, pentru roşu, negru şi cenuşiu sau cimentul alb, pentru alb, galben, verde şi
albastru. "a realizarea desenelor se folosesc şabloane din şipci, ştraifuri de sticlă sau
şabloane din tablă care urmăresc forma desenului indicat în proiect. n aceste şabloane
se toarnă stratul de mortar cu piatră de mozaic de culoarea dorită. )upă o zi sau două,
timp în care acesta s(a întărit, se scot şabloanele şi se toarnă, în spaţiile rămase,
mortar de mozaic de altă culoare.
 n încăperi cu suprafaţa mai mare de A m 6, pentru a împiedica fisurarea, mortarul
cu piatră de mozaic se toarnă în panouri cu suprafaţa de maximum 6 m 6, despărţite fie
prin rosturi de turnare, fie prin benzi. n locul benzilor de mortar se pot folosi baghete din
sticlă aşezate pe muchie, cu faţă superioară la nivelul îmbrăcămintei.
)upă 1(> zile de la turnare, timp în care îmbrăcămintea a căpătat o rezistenţă
suficientă pentru a nu se disloca piatra de mozaic, urmează operaţia de finisare.
 =ceasta se face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual buciardare dacă această
operaţie este prevăzută în proiect. Erecarea se face cu maşina de frecat mozaic sau
manual, cu piatra de frecat, după ce, în prealabil, s(a turnat lapte de ciment pentru
astuparea porilor rămaşi de la turnare. +rin frecare, se înlătură po*ghiţa de ciment
aderentă pe faţa mozaicului, granula de mozaic devenind aparentă. n timpul frecării
suprafaţa pardoselii se menţine umedă. = doua frecare, denumită şlefuire, se face cu o
piatră cu o granulaţie mai fină, până la netezirea perfectă, pardoseala menţinându(se în
stare umedă pe toată durata acestor operaţii, +asta rezultată de la frecare se
 îndepărtează cu rumeguş uscat, după care suprafaţa se spală cu apă. )upă uscare, se
impregnează cu ulei mineral subţiat cu benzină, cu ulei fierbinte de in fiert sau cu ceară de

parchet, după care se freacă şi se lustruieşte cu o cârpă moale.

1-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 107/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

.4.4 Moai" -eneian


+entru executarea acestui tip de pardoseala se folosesc bucăţi de marmură de
forma neregulată, cu latura de 6...: cm, înglobate într(un pat de mortar de ciment cu
piatră de mozaic de #: mm grosime, preparat cu un doza* de 1:: ?g ciment la metrul
cub de nisip %figura #.-&. <ozaicul veneţian contribuie la aspectul general al spaţiului
prezentând în acelaşi timp şi o bună rezistenţă la uzură.
<ortarul, de consistenţa vârtoasă, aproape uscat, se îndeasă şi se nivelează cu
dreptarul în raport cu nişte repere de nivel fixate în prealabil. Oucăţile de marmură se
aşează una lângă alta, dar cu spaţii între ele, la întâmplare sau după un desen
prestabilit. Se îndeasă cu mâna, apoi se bate cu mistria, nivelul verificându(se cu
dreptarul.

Fig. 3.1,   Pardoseală din mo!aic veneţian&


1  perete" 2  plintă" 3  #ordură

0osturile se completează cu mortar preparat cu nisip mărunt cu granulaţia de

până la 6 mm, cu un doza* de >:: ?g ciment la metrul cub, de consistenţă fluidă. n


mortar se pot introduce coloranţi în culori contrastante cu cea a spărturilor de marmură.
)upă #(- zile de la turnare suprafaţa se şlefuieşte cu maşina de frecat iar şlamul
se şterge cu rumeguş uscat. 2rmează spălarea cu apă, ceruirea cu ceară de parchet şi
lustruirea.
". Plă"i (e )eton #oai"ate
<aterialele folosite sunt$
( plăci prefabricate din beton cu strat de uzură din mortar de mozaic, în grosime totală
de 64 mm'
( plăci prefabricate din beton simplu în grosime de #4(4: mm.
19

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 108/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

+ozarea plăcilor pe suprafaţa suportului se face în aceeaşi manieră ca şi în cazul


pardoselilor din piatră naturală. <ontarea plăcilor, umezite în prealabil cu apă, se face
imediat după întinderea stratului de mortar, aşezându(se lipite una de alta, cu rosturile
de maximum 6 mm. +entru a se asigura o bună aderenţă a plăcilor se recomandă ca în
momentul aşezării lor pe suprafaţa de mortar să se toarne o mică cantitate de lapte de
ciment. 0osturile se completează cu mortar de ciment fluid.
+e pardoseala proaspăt executată se aşterne rumeguş umed care se menţine în
această stare timp de 1(4 zile, după care se freacă cu maşina de frecat mozaic.

.4.7 Par(o$eli "u $trat (e uură (in piatră arti%i"ială ar$ă


a. Gre$ie "era#i"ă
 =cest tip de pardoseli cunoaşte o frecvenţă de utilizare foarte mare atât la clădiri
de locuit ( în băi, bucătării sau holuri de acces ( cât şi la clădiri publice ( în magazine,
spaţii expoziţionale, holuri de acces, spaţii de circulaţie etc.
 =cest lucru se *ustifică prin aspectul deosebit de plăcut, rezistenţă la uzură,
uşurinţa întreţinerii, dar şi prin oferta deosebit de bogată şi variată cu care se prezintă
pe piaţă fabricanţii autohtoni şi străini.
<aterialele utilizate sunt$
( plăci din gresie ceramică de calitate diferită funcţie de natura materiilor prime
utilizate, de procesul tehnologic şi de modul de prelucrare a feţei văzute'
( materiale de fixare care pot fi mortare obişnuite sau adezivi speciali.
)in punct de vedere al modului de prelucrare a feţei văzute plăcile ceramice se
prezintă sub forma de plăci netede mate, striate sau lustruite, porţelanate sau
semiporţelanate.
 n compoziţia acestor produse intră argile, feldspaţi, nisipuri cuarţoase, caolin şi
diverse adaosuri cum ar fi coloranţii. +rocesul tehnologic, complet automatizat, cuprinde
 în principiu următoarele operaţii$
( selectarea şi dozarea materiilor prime'
( prepararea amestecului prin pulverizare'
( presarea în stare semiumedă a materialului pus în forme %plăci la dimensiunile
solicitate&'
( uscarea completă a plăcilor obţinute prin presare'

( coacerea treptată a plăcilor la temperaturi de peste 6:: de grade.


 n cazul gresiilor porţelanate procesul de fabricaţie diferă esenţial.

1A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 109/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

 =stfel se realizează iniţial o coacere primară, după care urmează aplicarea prin
pulverizare a celui de al doilea strat, de aderenţă, depunerea stratului de bază al
glazurii şi serigrafierea modelului, uscarea plăcilor şi coacerea secundară la 6:: de
grade.
/ondiţiile de calitate la care trebuie să răspundă produsele din gresie ceramică
sunt$
( absorbţia de apă, limita maximă admisibilă fiind de :,4'
( rezistenţa la uzură apreciată prin pierderea de volum, pierderea în înălţime,
pierderea în greutate care se constată în urma unui proces de uzură accelerat,
provocat artificial în condiţii de laborator'
( duritatea'
( rezistenţa la radiaţii ultraviolete'
( rezistenţa la îmbătrânire'
( rezistenţa la rupere '
( rezistenţa la şoc termic'
( coeficient de dilatare termică liniară'
( rezistenţa la agenţi chimici'
( rezistenţa la compresiune.
/alitatea unei pardoselii din gresie nu este dată în exclusivitate de calitatea
plăcilor, ci depinde în mare măsură de un complex de factori legaţi de execuţie, cum ar 
fi$ calitatea suportului şi a stratului de fixare, respectarea riguroasă a indicaţiilor de
punere în operă şi de tratare ulterioară.
+entru fixare poate fi aplicat sistemul clasic folosind ca adeziv mortarul de ciment
sau sisteme moderne, bazate pe utilizarea unor adezivi speciali. =ceşti adezivi se
livrează în stare uscată în saci, la utilizare amestecându(se cu apă într(o proporţie bine
stabilită. n afară de eliminarea unor operaţii de dozare a raportului ciment(agregat(apă,
de amestecare şi omogenizare, necesare preparării mortarelor clasice, folosirea
adezivilor speciali mai oferă avanta*ul reducerii grosimii stratului de fixare, dar mai ales
a timpului de priză şi întărire, în ma*oritatea cazurilor intervalul de priză fiind între 6 ore
%începutul prizei& şi 61 de ore %sfârşitul prizei&.
<ortarul adeziv se aplică în grosime uniformă pe suport %de cca 1 mm&,   se
striază cu mistria la 14Q după care se aplică plăcile. 8rebuie urmărit să nu se

depăşească timpul de uscare neacoperită de maximum #: de minute.

4:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 110/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

 n cazul suprafeţelor de dimensiuni mari acestea se împart în panouri de max. #:


m6 separate prin rosturi de dilatare completate cu silicon. 0estul rosturilor, de maximum
4 mm, se tratează cu chit de rost.
)upă încheierea operaţiei de fixare suprafaţa poate fi spălată cu detergenţi
speciali, cu acţiune acidă, capabili să îndepărteze resturile de var sau ciment care
reţinând sărurile, pot afecta aspectul pardoselii.
)upă fixare spaţiul respectiv trebuie prote*at de acţiunea agenţilor exteriori,
mecanici şi fizici, o perioadă de una până la 1 zile, funcţie de recomandarea
fabricantului. )acă fixarea a fost executată în sistem clasic, cu mortar de ciment,
interdicţia de a supune pardoseala sarcinilor de exploatare poate a*unge până la o lună.
+lăcile de gresie ceramică fiind suficient de dure şi rezistente, pot fi uşor 
fasonate sau perforate dacă este necesar pentru montarea instalaţiilor.
+lăcile de gresie ceramică pot fi utilizate şi pentru finisarea scărilor, anumite firme
oferind produse de forma specială, adecvate acestui scop.
 ntreţinerea în exploatare este simplă. /eruirea nu este indicată. )impotrivă,
gresiile porţelanate nu absorb substanţele pe baza de ulei şi aplicarea acestora poate
afecta aspectul general. Spălarea poate fi făcută cu orice detergent, acidul clorhidric
fiind singura substanţă care atacă produsele ceramice.

.4.< Par(o$eli (in #oai" #ărunt 8lein #oai";


+entru realizarea acestor pardoseli se folosesc plăcuţe din mozaic din ceramică
arsă de formă pătrată de dimensiuni reduse %R6 cm latură&. =cestea se aplică cu faţa
văzută pe hârtie obţinându(se panouri de formă dreptunghiulară. Se aplică pe stratul
suport din mortar de ciment , iar după întărire se îndepărtează hârtia.

.4.. Par(o$eli (in "ără#i(ă plină pre$ată


 =semenea pardoseli se folosesc în spaţii de producţie cu o solicitare redusă la
uzură dar cu dega*ări de substanţe cu un anumit grad de agresivitate faţă de mortare
sau betoane. )ispuse după anumite modele, pardoselile din cărămidă pot crea efecte
interesante, ceea ce le recomandă şi pentru clădiri civile %fig. #.9&.

4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 111/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.1- Pardoseli din cărămidă. <iferite moduri de a(e!are a cărămi!ilor 

.4.F Plinte 0i $"a%e la par(o$eli (in piatră arti%i"ială


0acordarea pardoselilor din piatra artificială la pereţi se face prin intermediul plintelor 
sau a scafelor %fig. #.A&. =cestea sunt obligatorii în încăperile prevăzute cu instalaţii sanitare şi
 în cele de colectare a gunoaielor mena*ere. 0olul lor este de a împiedica infiltraţiile de apă în
rostul dintre pardoseală şi perete ca şi de a prote*a partea inferioară a peretelui de şocuri,
zgârieturi sau alte acţiuni mecanice.
"a încăperile care au pereţii placaţi cu faianţă sau gresie nu este obligatorie executarea

scafelor sau plintelor, cu condiţia ca rostul dintre placa* şi pardoseală să fie bine umplut cu
mortar de ciment.
"a îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se execută scafe de ::R4: mm
 înălţime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu doza*ele şi în condiţiile tehnice specifice
acestor pardoseli.
 n cazul pardoselilor din mozaic turnat sau din plăci prefabricate mozaicate scafele sau
plintele pot fi turnate pe loc sau realizate din piese prefabricate speciale din beton mozaicat, de
6: mm înălţime pentru plinte şi :: mm pentru scafe. =şezarea acestora nu se face pe

tencuială ci direct pe perete prin intermediul unui strat de mortar de ciment în aşa fel încât să
depăşească faţă tencuielii cu 4....9 mm.

46

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 112/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Fig. 3.1 Eordură (i scafă de mo!aic turnat la pardoseli din plăci de #eton mo!aicat 
 1  plăci" 2  #ordură (i scafă" 3  rost de dilataţie

Scafele sau plintele din mozaic turnat se execută din acelaşi material şi în aceleaşi
condiţii tehnologice ca şi pardoseala.
"a pardoselile din plăci de gresie ceramică se montează piese speciale de racordare
%colţuri, socluri, scafe& fixate cu mortar de ciment, astfel încât să depăşească faţă tencuielii cu
4...9 mm. +ot fi executate şi scafe din beton mozaicat turnate pe loc sau prefabricate.

.7 Par(o$eli (in poli"lorură (e -inil 8P+C;


+oliclorura de vinil este unul din cele mai cunoscute tipuri de materiale plastice,
fiind utilizat în cele mai diverse domenii, de la conducte la folii hidroizolante sau straturi

de uzură pentru pardoseli. 2tilizarea ca strat de uzură este *ustificată datorită calităţilor 
sale, cele mai importante fiind$ rezistenţa la uzură, rezistenţa la acţiunea apei în faza
lichidă, neinflamabilitatea, capacitatea scăzută de transfer termic, stabilitatea la
acţiunea agenţilor corozivi. +roprietăţile materialului pot fi adaptate diferitelor cerinţe şi
prin adaosul de stabilizatori, culori, agenţi de flexibilizare etc.
Se obţin astfel pardoseli calde, rezistente la uzură, estetice şi uşor de întreţinut.
<aterialul pentru stratul de uzură la pardoseli din +7/ se poate prezenta sub

formă de covoare cu lăţimi variabile %:.AR.6 m& sau sub formă de dale sau plăci
pătrate sau dreptunghiulare, intr(o multitudine de culori, modele şi decoruri. +lăcile din
+7/ pot fi fabricate pe suport din burete, ceea ce le conferă calităţi superioare de
izolare acustică.
Stratul suport pentru pardoselile din +7/ este realizat în mod curent dintr(o şapă
de mortar de 6R# cm grosime care trebuie să asigure o suprafaţă plană, lipsită de
asperităţi. n acest scop suprafaţa se drişcuieşte cu drişca de lemn şi apoi cu cea
metalică. In cazul lucrărilor de reparaţii plăcile sau covoarele din +7/ pot fi aplicate pe
o pardoseală existentă de acelaşi tip, cu condiţia ca peste aceasta să se dispună o
ţesătură specială cu rolul de a separa cele 6 suprafeţe. "a aplicarea stratului de uzură,
stratul suport trebuie să fie curat, fără urme de grăsimi, ulei vopsele şi perfect uscat.
)acă suportul este umed, există posibilitatea ca umiditatea să se acumuleze şi să
provoace desprinderea pardoselii de suport.
!xecuţia unei pardoseli din covor +7/ implică derularea următoarelor operaţii$
- covorul +7/ se taie în fâşii cu 6R# cm mai lungi decât dimensiunea încăperii,
amplasarea fâşiilor făcându(se paralel cu una din laturi, după direcţia de circulaţie
maximă'

4#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 113/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

- după ce se lasă întinse 61 ore pentru aclimatizare, fâşiile se taie definitiv cu 6R#
mm retras faţă de perete'
- covorul din +7/ se lipeşte cu adezivul adecvat aplicându(se concomitent pe spatele
fâşiei şi pe suprafaţa suport'
- urmează o operaţie de presare cu un rulou de lemn pentru eliminarea eventualelor 
bule de aer'
- pe conturul pardoselii se montează pervazuri sau plinte din lemn sau +7/.
+lăcile din +7/ pot fi aplicate pe orice suprafaţă suport, plană, uscată, curată şi
rigidă. Se determină numărul de plăci întregi şi lăţimea segmentelor de plăci necesare
pentru acoperirea întregii suprafeţe de la un perete la celălalt. Segmentele de placă
trebuie să aibă lăţimea cât cel puţin *umătate de placă întreagă. "ipirea plăcilor se face
prin aplicarea adezivului concomitent pe spatele plăcii şi pe suport, după care se
presează marginile prin batere cu ciocanul de cauciuc. "a trecerea între încăperi cu
pardoseală diferită se montează praguri.
)etalii de execuţie a pardoselilor din materiale plastice sunt prezentate în fig.
#.6:.
.< Par(o$eli (in linoleu#
"inoleumul este un material care se fabrică de peste :: de ani, fiind asemănător ca
aspect cu covoarele din +7/. "a fabricarea acestui material se folosesc numai componente
regenerabile cum sunt inul, cânepa sau răşinile naturale. 0elativ noi sunt prelucrările
acoperirilor marmorate care se prezintă ca o îmbinare de piatră şi parchet, fiind disponibile într(
o varietate de culori.
"inoleumul, în afară de rezistenţa la uzură şi durabilitate se remarcă prin calităţile
ecologice, fiind bine tolerat de alergici, plăcut la mers şi relaxant.
;peraţiunea de montare a covoarelor de linoleum este asemănătoare cu cea a
pardoselilor din covoare +7/.

41

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 114/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Eig. #.6: Pardoseli din mase plastice


a pardoseală din PVC pe sol" # pardoseală PVC la eta7 intermediar" 1 strat de u!ură din PVC"
2 perva!" 3 ade!iv" 4 strat de egali!are" % #eton sla# armat" ) plăci semirigid din vată
minerală pentru i!olare la!gomot din impact" ,+,J plan(eu #.a.monolit:prefa#ricat"- strat de
rupere a capilarităţii 

. Mo"2ete
 n categoria de mochete intră materiale textile care acoperă integral planşeu încăperilor,

de la perete la perete, sau trecând în mai multe camere. !xistă diferite procedee de fabricaţie şi
materiale, astfel încât mochetele se pretează la aproape toate domeniile de utilizare, cu
excepţia spaţiilor umede. !le se livrează în benzi cu lăţimea de -: şi 1:: cm. /ele mai utilizate
materiale pentru mochete sunt fibrele sintetice ca poliamidă, poliester, polipropilenă ş.a,
acestea deţinând o pondere de peste 9:. Se fabrică însă şi mochete din lână, bumbac, cocos,
sisal şi chiar păr de animale.
)in punct de vedere al procedeului de fabricaţie, mochetele pot fi împletite sau
ţesute. "a mochetele împletite, buclele se fixează pe partea inferioară cu un strat de
acoperire din latex sau răşină. Suplimentar, mocheta este prevăzută la partea inferioară
cu un material spongios. <ochetele cu bucle prezintă o mai bună rezistenţă la uzură.
Euncţie de modul de fabricaţie există 6 sisteme de fixare a mochetei pe support $
- prin lipire pe toată suprafaţa, dacă mochetele au pe spate material spongios %sunt
realizate prin împletire& '
- prin fixare cu bandă autoadezivă la suport, în cazul mochetelor ţesute.
+entru ca fixarea prin lipire să dea rezultate bune, stratul suport trebuie să fie
constituit dintr(o suprafaţă absorbantă cum ar fi o şapă din mortar de ciment sau un
suport din plăci fibrolemnoase.

44

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 115/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Suprafaţa suport se etanşează sau se grunduieşte în prealabil.


 nainte de fixare, mocheta se derulează şi se lasă un timp să se aşeze perfect
neted pe toată suprafaţa. 2rmează CcroireaD mochetei, care trebuie să urmărească
exact conturul încăperii, întrucât rosturile de dimensiuni mari nu mai pot fi completate
ulterior. !ste necesar să se acorde atenţie deosebită uşilor, nişelor de fixare a corpurilor 
de încălzire, balcoanelor etc. 2rmează operaţia de aplicare a unei cantităţi mari de
adeziv pe suprafaţa suport, cu a*utorul unui şpaclu zimţat. Se aplică apoi adeziv pe
spatele mochetei, pe întreaga suprafaţă. Se apasă cu gri*ă mocheta pe stratul de
adeziv, având gri*ă ca să nu se formeze pungi de aer, începând de la uşă până la
acoperirea întregului spaţiu.
In cazul aşezării destinse se aplică pe spatele mochetei benzi dublu adezive în
rânduri paralele. In general distanţa între benzi nu trebuie să fie prea mare, iar zonele
puternic solicitate trebuie asigurate cu mai multe rânduri de bandă adezivă. +entru a
uşura operaţia de demontare ulterioară a mochetei se recomandă a se lăsa un spaţiu
de câţiva cm între perete şi prima bandă autoadezivă.
"a trecerea dintr(o încăpere în alta trebuie să se monteze o şină de legătură între
cele două mochete, care se fixează cu şuruburi în dibluri. )acă între încăperile alăturate
există denivelări, se folosesc praguri de trecere cu margini de limitare.
+e conturul încăperii se fixează pervazuri sau plinte din lemn, aluminiu sau
material plastic, cu diferite profile. Se recomandă utilizarea plintelor din material plastic
cu profil 2, care se fixează în marginile croite ale mochetei. !fectul estetic obţinut poate
fi foarte favorabil, având în vedere că asemenea plinte pot avea diferite culori, posibil de
asortat cu mocheta.

4>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 116/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

&NEE

E'e#ple (e %aa(e "u $trat (e aer -entilat


Reol-ări (e (etaliu la a"operi0uri tera$ă

Par(o$eli rei$tente la uură

4-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 117/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

49

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 118/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

4A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 119/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 120/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 121/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 122/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 123/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 124/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 125/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>>

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 126/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 127/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 128/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

>A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 129/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

-:

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 130/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

-

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 131/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Par(o$eli rei$tente la uură

  Par(o$eli NOR&MENT H , destinate mediilor intens solicitate mecanic, precum


suprafeţe de circulaţie a vehiculelor de mare tona* %motostivuitoare, automacarale,
autotrenuri etc.&, spaţii cu trafic industrialJ intens %vase de transport naval, rutier şi
feroviar, poligoane militare de tragere, gra*duri, săli de fitness, holuri şi vestiare la
patinoare etc.&, sau mediilor cu pericol de aprindere şi explozie, incinte cu aparatură
electrică sau electronică ce necesită condiţii speciale de conductibilitate ( pardoseală cu
reţea de cupru( şi disipativitate %centre de calcul şi de comandă, centrale nucleare,
centrale telefonice, săli de imagistică medicală etc.&, sau mediilor expuse acţiunii
agenţilor chimici corozivi %acizi, baze, uleiuri, răşini, vaseline etc.&.

Par(o$eli NOR&PL&N H , destinate suprafeţelor supuse tra%i"ului pietonal inten$


cum ar fi spaţiile comerciale %supermar?eturi, mall(uri, bănci, centre de afaceri, depozite
fără trafic greu etc.&, clădiri ce găzduiesc instituţii publice %muzee, expoziţii, sho@(
rooms, locaţii de lucru cu publicul ale diferitelor ministere şi agenţii, creşe, grădiniţe,
şcoli, licee şi universităţi, aziluri de bătrâni, case de copii etc.&, incinte antiseptice unde
pardoseala se sudează pentru o etanşeizare totală %spitale ( săli de operaţii, laboratoare
speciale etc.&, zone cu mari aglomerări pietonale %aeroporturi, gări, autobuzeJautocare,
trenuri, vapoare, săli de spectacole şi concerte, spitale, săli de sport etc.& şi traficului
pietonal moderat %spaţii comerciale de mărime medie şi mică, incinte destinate birourilor 
şi locuinţelor etc.&.

-6

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 132/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

INTE &GENC  vă poate oferi a(ei-ii  necesari pentru instalare şi in$talarea


propriu(zisă.

  n mod normal pardoselile nora pot fi instalate cu a*utorul a(ei-ilor (e (i$per$ie ce


nu conţin solvenţi, fiind eco(compatibili, sau cu un adeziv tip prena(e. +entru cazul
traficului extrem de intens, unde se utilizează pardoselile nora#ent  cu spatele cu
conuri, se poate utiliza a(ei-ul (e rea"ie* poliuretani" )i"o#ponent, care nu
conţine solvenţi. <odul de instalare şi tipul adezivului ales este în strânsă legătură cu
tipul suprafeţei pe care se aplică pardoseala Lora^ şi cu articolul de pardoseală ales, de
acestea depinzând şi consumul specific de adeziv.

Par(o$elile Granu%le' H   > paviment compus din plăci de "au"iu" ,ranulat re"i"lat,
utilizabil în special în $paii e'terioare.
  ;ferta de plăci 5ranuflex constă într(o diversitate de tipodimensiuni$
5rosimi ( de la 6: mm la 44 mm
Suprafeţe ( 4: x 4: cm, sau :: x :: cm
/ulori$ verde, roşu, negru
+rofile$ plane sau cu picioruşe

-#

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 133/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

  &pli"aiile par(o$elilor  Granu%le' H  sunt multiple, fiind o soluţie ideală pentru$


8erase, balcoane, piscine
 =lei în grădini,
8erenuri terenuri
de sport, degimnastică
săli de golf 
)epozite, săli de expoziţie
Spaţii de *oacă pentru copii
+lacări terase şi restaurante
<oteluri, pensiuni
5ra*duri, ferme zootehnice

-1

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 134/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

  Cara"teri$ti"iJ
  7ersatilitate
  2şor de instalat şi întreţinut
  Izolare termică şi fonică
  =tenuare a vibraţiilor 
  +rotecţie mecanică şi antişoc
  =bsorb şocul mecanic reducând riscul de rănire în cazul căderii persoanelor,
  respectiv al deteriorării la cădere a obiectelor 
  =ntiderapante şi impermeabile
  <ai uşoare cu 4:?gJmp decât betonul
  Suportă
!cologicegreutăţi mari permiţând traficul utila*elor grele
şi estetice

-4

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 135/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

  5urata #ini#ă (e -iaă   a pardoselii de cauciuc granulat este de !K (e ani.

<. Par(o$eli "o#poite pentru tra%i" inten$


Societatea =(<!) S0" Oucuresti incearca sa va ofere din gama pardoselilor pentru
trafic intens, un nou produs$ PL&CI COMPO9ITE, considerat in Statele 2nite, Uaponia
si !uropa de vest, ca pardoseala secolului 33I.
Cara"teri$ti"i ,enerale
• rezistenta mare la uzura.
• durabilitate.
• rezistenta la impact.
• mentinerea coloritului si al aspectului pe toata durata de viata a pardoselii
datorata structurii omogene a texturii in toata grosimea placii.
• monta* foarte usor, placile putind fi decupate cu cutter(ul in functie de cerintele
spatiului de acoperit %tevi, pereti strimbi, tocuri de usi, etc.&, de aici rezultand
pierderi mici de material.
• este o pardoseala calda.
• intretinerea acestui tip de pardoseala este usoara si nu necesita detergenti
speciali sau atentie deosebita.
• se poate polisha intreaga suprafata, cu a*utorul unei masini electrice, pentru a
reda siJsau amplifica luciul pardoselii.
• in cazul deteriorarii unor placi din pava*ul realizat, se pot inlocui doar placile
deteriorate, nefiind nevoie de a inlocui intreaga pardoseala ca in cazul
linoleumului clasic %rola&.
• se pot face combinatii diverse cu design placut, putind fi personalizate
pardoselile cu sigle sau embleme.

proprietati antibacteriene deosebite, fiind impregnate cu substante rezistente la
bacterii si mucegai.
• varietatea de culori si modele.

5ate Te2ni"e
• dimensiunile placilor sunt $ #:: x #:: mm.
• grosimea placilor $ #,:: mm.

Co#poitie
• particule de policlorura de vinil.

->

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 136/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

• plastificatori %rasini termoplastice& N ofera flexibilitate si elasticitate.


• stabilizatori ( ofera rezistenta necesara la degradarea cauzata de caldura si
lumina.
• pigmenti %coloranti& ( sunt adaugati pentru realizarea intregii game de culori si
combinatii de culori existente.
fileri %material de umplere( ingredienti& N argila, calcar %carbonat de calciu&, talc,

Huartz, siliciu, substante antibacteriene, etc.


Monta3 $i a#)alare
• placile compozite pentru trafic intens se monteaza numai în spatii inchise pe
suprafete netede, uscate si curate, fara asperitati sau porozitati.
• placile compozite se monteaza la temperatura camerei a carei suprafata
urmeaza a fi acoperita, cu mentiunea ca pardoseala suport, adezivul si toate
materialele pentru pardoseala trebuie mentinute la o temperatura cuprinsa intre
9T/ ( 6AT/ cu 19 de ore inainte, in timpul si 19 de ore dupa montare.
• placile compozite se depoziteaza numai in spatii interioare, netede si uscate, la o
temperatura de depozitare pe o perioada mai indelungata cuprinsa intre :T/ (
6T/.
• placile compozite se recomanda a fi montate pe pardoseli suport din beton, lemn,
metal, mozaic, ceramica si marmura.
• nu trebuie montate in zone cu umiditate excesiva sau in conditii alcaline.
• se recomanda evitarea folosirii solventilor chimici %acetona, diluanti, produse
petroliere& pentru curatirea si intretinerea suprafetei.
• nu pot fi montate pe suprafete cu incalzire prin pardoseala.
• pregatirea suprafetelor pe care urmeaza a se monta placile compozite,
asperitatile si porozitatile suprafetelor, constituie un mic dezavanta*, dar acest
aspect se poate corecta cu un material auxiliar, ceea ce nu presupune o marire
semnificativa a pretului final.
sunt ambalate cate #- placi J cutie J #,## mp J cutie cele de #,:: mm

5o#enii (e utiliare
birouri, magazine, spitale, scoli, supermar?eturi, depozite, restaurante, si in orice spatiu
interior cu trafic intens.

. In$tru"tiuni (e #onta3 par(o$eli autoa(ei-e


Eolosirea dalelor de linoleum autoadeziv poate fi o solutie ieftina pentru amena*area
pardoselii dvs. =cest produs se monteaza simplu, fiind o operatiune usoara chiar si
pentru cei fara experienta, necesitind doar putina rabdare si atentie la detalii. 0ezultatul
va fi o imbunatatire semnificativa a aspectului camerei pe care vreti sa o redecorati.

--

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 137/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

Unelte $i Materiale Ne"e$are


• /reion
• 0uleta
• /iocan de cauciuc
• /utter, foarfece
• !cher A:Q
• /arpa sau burete
)alele de linoleum

Pre,atirea (alelor pentru #ontare


In momentul achizitionarii acestui produs trebuie sa cunoasteti numarul dalelor 
necesare acoperiri suprafetei dvs.
)imensiunile dalelor de linoleum sunt$ #:4 x #:4 x .6mm %6Gx6Gx.6mm&, pentru mp
de acoperit fiind necesare :,-4 placi. +entru a afla numarul de dale necesar, inmultiti
lungimea cu latimea camerei, aflind astfel aria camerei. Inmultiti aria aflata cu :,-4 si
rotun*iti la parte intreaga numarul aflat.
)e exemplu, aveti o camera de lungime #m si latime #m. =ria camerei este #x#[Amp.
Lumarul de dale necesar este Ax:,-4[A>,-4 placi, deci trebuiesc A- de dale. 7a
sfatuim sa tineti cont de eventualele pierderi de material si rezerva necesara inlocuirii
dalelor deteriorate %:&, deci ar trebui cumparate aproximativ :- dale.
)alele de linoleum autoadeziv au in compozitie vinil pur care, odata cu schimbarile de
temperatura
important ca,ainainte
mediului
deincon*urator,
a se monta,se dilata
acest si se contracta.
produs sa fie lasatInlaconsecinta,
temperaturaeste foarte
camerei
cel putin 61 de ore. =ltfel vor aparea probleme imediat ce pardoseala este terminat de
montat.
Pre,atirea par(o$elii "a $uport pentru #ontarea (alelor 
)alele de linoleum autoadeziv sunt recomandate pentru orice suprafata interioara a
caror pardoseala indeplineste cateva conditii esentiale. In principal, pentru suportul
dalelor este de a*uns placa de beton plana, uscata, fara neregularitati, fara urme de
praf, uleiuri sau grasimi, vopsea, chit, var, etc.

)aca$
( pardoseala prezinta neregularitati, acestea trebuiesc indepartate, gaurile si crapaturile
trebuiesc reparate, in caz contrar pot aparea defecte in timp.

-9

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 138/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

( pardoseala nu este curata, aceasta se va spala cu o solutie de apa si detergent. Lu


folositi solutii de tip benzina sau tiner pentru curatirea acesteia deoarece se poate
deteriora adezivul de pe spatele dalelor. Inlaturati toate urmele de praf cu a*utorul unui
aspirator.

(lipire
pardoseala
a placiloreste umeda,
poate fi nul. aceasta trebuie lasata sa se usuce, in caz contrar gradul de
7echiul covor de linoleum existent intr(o incapere %de tip linoleum val& trebuie inlaturat,
neputindu(se folosi ca suport de montare deoarece acesta are un coeficient de dilatare
mai mare decit dalele autoadezive, astfel existind pericolul ca prin fortele de dilatare
aparute vara la temperaturi mari, dalele sa fie deteriorate.
Re"o#an(are
; pardoseala ce prezinta neregularitati poate fi nivelata foarte usor si ieftin astfel$

. se aplica
nivela. perezultat
Stratul pardoseala suport
trebuie un strat
sa aiba de prenandez,
o grosime nivelind
suficienta pentruapoi cu o linietotala
acoperirea sau oa
neregularitatilor si porozitatilor existente anterior.
6. dupa 6(# ore necesare uscarii si intaririi stratului depus se pot monta dalele
autoadezive
&tentie
. =cest produs se foloseste numai in cazul suprafetelor interioare.
6. Lu instalati dalele autoadeazive peste pardoseli care radiaza caldura.

Montarea (alelor autoa(ei-e


P&SUL 1. Inainte de instalare luati in considerare grosimea in plus a podelei dvs.
terminate, pentruincaperii
Stabiliti centrul a nu aveapentru
surprize neplacute
a avea ulterior
punctul %usi careinnu
de plecare se mai deschid,
montarea dalelor etc&.
prin
trasarea liniilor de referinta intre mi*locul peretilor opusi %vezi figura alaturata&.
P&SUL !. Incercati sa potriviti un rand de dale fara sa le fixati %deci fara indeprtarea
hartiei cerate de pe spate& pornind din centru spre margine pentru a va forma o idee in
privinta oricaror a*ustari ce trebuiesc facute, astfel incat sa aveti pierderi cat mai mici
dar si pentru ca trebuie tinut cont de faptul ca in zona unde dalele intalnesc peretii,
ultima dala trebuie sa aiba o latime de cel putin *umatate de placa.
 =*ustati liniile de referinta cat de mult va este necesar pentru a realiza aran*area care va
satisface.
P&SUL . Incepeti montarea dalelor din centrul podelei, in sistem piramidal. Indepartati
hartia cerata de protectie de pe spate, fixati dala in locul dorit si prin roluire si apasare

-A

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 139/140
8/15/2019 7 CARTE 2 A4

se lipeste de pardoseala. "ipirea dalelor se face intr(o anumita directie indicata pe spate
cu o sageata pe hartia de protectie.
P&SUL 4. )upa ce ati pus toate dalele intregi care se potrivesc, incepeti decuparea
dalelelor necesare acoperirii perimetrului camerei. =cestea se pot taia foarte usor cu
a*utorul
calorifer,unui cutter
pereti sau cu
strambi, o pereche
tocuri de foarfece
pentru usi, etc.&. in functie de cerintele spatiului %tevi de
)aca montati dale pe marginea podelei de(a lungul unei suprafete neregulate, va
sfatuim relizarea unui sablon din carton ca a*utor in decupare.
In(epartarea (alelor (eteriorate a""i(ental
2nul dintre avanta*ele utilizarii dalelor de vinil este acela ca atunci cand sunt
deteriorate, ele pot fi inlocuite fara a afecta dalele din *urul lor.
)ala deteriorata se incalzeste cu o sursa de caldura %uscator de par' fier de calcat, dar 
nu direct pe placa ci eventual prin intermediul unei carpe&pentru a inmuia adezivul.
+uneti
ridicati lama unui cutit obisnuit sub dala deteriorata
cu ce a fost incalzita si incepeti sa o
atentie.
/uratati bucatile din dala deteriorata lucrind din centru spre margine. Indepartind dala in
acest fel veti preveni deteriorarea marginilor dalelor inco*uratoare. "uati o dala de vinil
noua si o potriviti cu atentie in acelasi loc.
Intretinerea par(o$elelor -inili"e
Suprafata dalelor se poate mentine stralucitoare curatind(o intotdeauna cu apa sau cu
solutie de apa si detergent.
Lu se folosesc alte substante chimice de curatare care ar putea afecta suprafata dalelor 
%ex$tiner, benzina, gaz, etc.&. )alele deteriorate in urma nerespectarii indicatiei de mai
sus trebuiesc indepartate in timp util.

http://slidepdf.com/reader/full/7-carte-2-a4 140/140