CURS 2

SORTIMENTE DE MATERIAL LEMNOS

UTILIZATE IN CONSTRUCTII

In constructii lemnul se utilizeaza sub forma bruta, semiprelucrat sau

prelucrat.

1. MATERIALE LEMNOASE BRUTE

Lemnul rotund se obtine prin curatarea crengilor si a cojii bustenilor de

lemn.
Lemnul rotund se gaseste sub forma de:
- bile – Φ = 12÷16 cm
- manele – Φ = 8÷11 cm
- prajini – Φ = 4÷7 cm
Lungimile elementelor din lemn rotund sunt de maximum 6 m.
Lemnul rotund se caracterizeaza prin conicitate, notata cu „c”, a carei
valoare se determina cu relatia:

c = (Dmax – Dmin)/L,

in care: Dmax este diametrul maxim al busteanului

Dmin – diametrul minim al busteanului
L – lungimea totala a elementului

Marimea conicitatii depinde de specia lemnului si se limiteaza la valoarea

de 0,8 cm/m pentru constructiile civile si la 1 cm/m pentru constructiile de
poduri.

2. MATERIALE LEMNOASE SEMIPRELUCRATE

Pot avea una sau mai multe fete plane.

Se prezinta sub forma de:
- cioplitura – avand lungimi pana la 6 m, obtinut din lemn rotund cu
diametrul Φ = 15÷18 cm.
 - lemn semirotund

3. MATERIALE LEMNOASE PRELUCRATE

Au muchii vii si fete plane.

Materialele lemnoase prelucrate se impart in trei categorii:
a. Scanduri si dulapi (conform STAS 942-86)

b/h >2

- scandurile: grosimi h < 40 mm

latimi b > 80 mm

- dulapii: grosimi h intre 40...100 mm

latimi b > 100 mm

b. Sipci si rigle (conform STAS 942-86)

b/h <2

- sipcile: grosimi h < 40 mm

latimi b pana la valori de 60 mm

- riglele: grosimi h > 40 mm

latimi b cel mult dublul grosimii.

c. Grinzi
Raportul intre dimensiunile sectiunii transversale b/h <2.
Dimensiunile grinzilor sunt cuprinse intre 100x100 mm ... 300x300 mm.

4. MATERIALE LEMNOASE FINITE

- Sita si sindrila – sunt elemente de lemn utilizate ca invelitori pentru

acoperisuri.

- Scanduri faltuite – facute din cherestea si rindeluite pe fata vazuta, avand pe

1 cm muchiile prelucrate.
- Dusumele cu lamba si uluc
- au grosimi 25...40 mm
- latimi 100...160 mm
- lungimi maximum 6 m.

- Parchet

5. PRODUSE DERIVATE DIN LEMN

a. FURNIR
Se obtine prin derularea bustenilor pe directie radiala.
Domeniile de utilizare sunt pentru finisarea unor elemente de
constructie de lemn (ex. pereti despartitori), sau la realizarea altor produse
derivate din lemn.

b. PLACAJ
Se realizeaza din trei sau mai multe foi de furnir, dispuse cu fibrele
straturilor succesive perpendiculare, incleiate cu un adeziv rezistent la
umiditate.
Placajul se foloseste la: - grinzi cu inima plina;
- cofraje;
- finisaje uscate;
- structuri suport pentru pardoseli sau invelitori.
Grosimile de placaj sunt: 6,8,10,12,15 mm, realizate din 3,5,7,9 foi de
furnir.

c. PANEL
Are miezul gros realizat din sipci sau din lemn lamelat incleiat, peste
care se lipesc pe ambele fete foi de furnir.
Se utilizeaza la foi de usa si la finisaje uscate.

d. PRODUSE DIN ASCHII DE LEMN (PAL)

Se realizeaza prin aglomerarea aschiilor din lemn neindustrializabil sau
din deseuri, sub presiune, cu ajutorul unui liant (ex. uree formaldehidica) si
clei.
Se obtin placi stratificate si omogene, pline sau cu goluri, cu densitatea
γ = 400...850 kg/m3.
Se utilizeaza la pereti despartitori, foi de usa, finisaje uscate, straturi
suport pentru pardoseli, izolatii fonice sau termice.
e. PRODUSE DIN FIBRE DE LEMN (PFL)
Obtinute prin incleierea sub presiune a fibrelor de lemn (defibrate
mecanic sau chimic). In urma procesului de fabricare se obtin placi poroase,
bune izolatoare fonic si termic.
Densitatea aparenta a PFL-ului γ = 200...1400 kg/m3.
Se folosesc pentru izolatii termice si fonice, pereti despartitori, tencuieli
uscate, cofraje, tavane.
Aceste produse pot finisate prin lacuire sau vopsire, sau pot fi emailate
si melaminate.
De asemenea se pot bituma, folosindu-se pentru acoperisuri sau
pardoseli de subsol.

f. LEMN STRATIFICAT
Este un produs nou, obtinut prin incleierea si presarea la cald a
furnirurilor tehnice de fag.

g. LEMN LAMELAT INCLEIAT

Se obtine prin incleierea mai multor piese din lemn ecarisat (scanduri,
dulapi, rigle) si prin respectarea mai multor reguli si conditii tehnice de
executie.
Din punct de vedere al proprietatilor mecanice, lemnul lamelat incleiat
se considera ca un monolit. Se utilizeaza cleiuri rezistente la actiunea
umiditatii, la intemperii si biodegradare.
Din lemn lamelat incleiat se realizeaza o mare varietate de elemente si
structuri de rezistenta atat ca forma in sectiune transversala cat si ca tipuri
constructive (grinzi, ferme, cadre, arce, etc).
Poate fi realizat din piese de dimensiuni mici, asigurandu-se valorificarea
superioara a cherestelei.

DATE CONSTRUCTIVE ŞI PARTICULARITĂŢI PRIVIND REALIZAREA

ELEMENTELOR ÎNCLEIATE

Îmbinările încleiate înlătură posibilitatea deformării relative

(independente) a pieselor componente.
Îmbinarea prin încleiere în lung a lamelelor de lemn asigură posibilitatea
folosirii raţionale a cherestelei de dimensiuni mici sau de calitate inferioară la
realizarea elementelor, subansamblelor şi structurilor de rezistenţă portante.
Lungimea minimă a cherestelei (scânduri, dulapi) care se utilizează la
confecţionarea elementelor şi structurilor încleiate trebuie să fie de 1,00 m.
Norma românească de proiectare în domeniul construcţiilor din
lemn, NP 005-03 prevede următoarele date constructive şi
particularităţi privind realizarea elementelor încleiate:
❶ Pentru realizarea elementelor de construcţie încleiate se utilizează numai
piese din lemn ecarisat, care nu trebuie să depăşească 5 cm grosime în cazul
elementelor drepte, şi 1/300 din raza de curbură, în cazul elementelor curbe.
❷ Îmbinările scândurilor şi dulapilor la piesele încleiate se pot face cap la cap
(pe muchie dreaptă), pe suprafaţă teşită sau cu dinţi pană ( fig. 5.2).
Îmbinările cap la cap se folosesc la elementele încovoiate drepte sau curbe, în
zona comprimată, precum şi în zona centrală sau slab solicitată. Îmbinările pe
suprafeţe teşite şi în dinţi pană se folosesc la elementele întinse şi în zonele
întinse puternic solicitate ale pieselor supuse la încovoiere sau compresiune
excentrică, precum şi în zonele extreme ale elementelor curbe cu raportul r:a
 300, pe o adâncime de cel puţin 1/10 din înălţimea secţiunii. Lăţimea
teşiturii trebuie să fie de cel puţin 10 ori grosimea piesei. În cazul elementelor
curbe cu raportul r:a < 300, îmbinarea tuturor elementelor din pachet se va
face pe suprafeţe teşite sau sub formă de dinţi pană.
Distanţa între îmbinările cap la cap învecinate, trebuie să fie de minimum 20 a
(a fiind grosimea scândurii sau dulapului), iar între îmbinările teşite (lumina
între capetele teşiturilor) de minimum 10 a. Într-o secţiune transversală se
poate admite întreruperea a maximum 25% din numărul total al scândurilor
sau dulapilor.
❸ Îmbinările sub formă de dinţi pană, care prezintă avantajul unei lungimi de
îmbinare mai reduse şi a unei capacităţi portante superioare îmbinărilor pe
suprafeţe teşite, sunt indicate a se folosi:
- la confecţionarea elementelor puternic solicitate la întindere;
- în zonele întinse ale elementelor solicitate la încovoiere sau la
compresiune cu încovoiere;
- la tălpile întinse din lemn lamelat încleiat ale grinzilor cu inimă plină din
placaj.
Figura 5.2
 Figura 5.3

❹ Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistenţă încleiate trebuie

să fie din răşinoase, având umiditatea de maximum 18%; lemnul de foioase
se admite numai în cazul în care se iau măsuri de protecţie împotriva
biodegradării şi se creează un regim special de încleiere.
❺ Elementele încleiate se alcătuiesc din piese de lemn de diferite categorii, în
funcţie de destinaţia elementelor şi în raport cu natura şi mărimea solicitării,
conform indicaţiilor din figura 5.3.
❻ Piesele de lemn se amplasează în ansamblul elementului de construcţie cu
inelele anuale convergente, astfel încât în rostul încleiat să apară eforturi de
lunecare, mai uşor de preluat de către pelicula de clei ( fig. 5.4, a); în cazul
aşezării alternative a inelelor anuale, pe rostul încleiat apar eforturi de
întindere, care sunt greu de preluat de către pelicula de clei (fig. 5.4, b).

Figura 5.4

❼ La realizarea elementelor încleiate care au lăţimea secţiunii transversale

mai mare de 14 cm, în vederea reducerii tensiunilor interne suplimentare în
rosturile încleiate, se recomandă realizarea acestora prin ţesere pe lăţime şi
pe înălţime a pieselor cu lăţimea de maximum 14 cm.
❽ La încleierea pieselor din lemn lamelat încleiat presiunea aplicată cu
bacurile de presă trebuie să aibă valori cuprinse între 0,4 şi 1,2 N/mm 2,
întrucât
 o presiune sub valoarea minimă nu asigură încleierea;
  presiuni peste valoarea maximă conduc la expulzarea adezivului din
rosturi.

AVANTAJELE LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT CA MATERIAL DE

CONSTRUCŢIE

Lemnul lamelat încleiat reprezintă un produs modern, cu calităţi

superioare lemnului masiv obişnuit.
“Inventat” de către elveţieni în anul 1905, lemnul lamelat încleiat a
parcurs de-a lungul timpului un “drum sinuos” până la actuala recunoaştere,
apreciere şi generalizare în practica internaţională a construcţiilor. Utilizat
pentru prima dată ca materie primă pentru elemente de rezistenţă la turnul
Universităţii din Zurich, ridicat în anul 1913 şi rămas mărturie până în zilele
noastre, lemnul lamelat încleiat pătrunde “pe piaţa construcţiilor şi în
conştiinţa arhitecţilor şi a inginerilor structurişti” abia după trecerea a trei
decenii de “existenţă” datorită dezvoltării construcţiilor de nave din Anglia şi
S.U.A.
De asemenea, progresul realizat în chimia adezivilor, transformă acest
nou material de construcţie într-un material de o factură specială, utilizat în
mod frecvent în numeroase ţări. Tehnologia de execuţie a lemnului lamelat
încleiat, pentru anumite specii de lemn, a fost şi este studiată în institute de
cercetări cu prestigiu, devenind astfel cunoscută în prezent în cele mai mici
detalii; verificările efectuate periodic la construcţii cu vechime de 20…30 ani
(situate în cele mai variate “colţuri” ale lumii) asupra elementelor realizate din
lemn lamelat încleiat, sub aspectul comportării acestuia în timp, au permis
stabilirea caracteristicilor esenţiale privind proprietăţile fizico-mecanice, efectul
acţiunilor climatice, al atacurilor de către insecte şi ciuperci, comportarea la
foc, s.a.
Evoluţia lemnului lamelat încleiat a avut loc în paralel cu
îmbunătăţirea adezivilor sintetici, a mijloacelor şi utilajelor de prelucrare a
lemnului, a tehnologiilor de construcţie, asociindu-se cu elemente metalice
(profile), mase plastice, fibre de sticlă, placaj, plăci din aşchii sau fibre.
Apariţia acestui nou material a atras după sine argumente în plus pentru
utilizarea pe scară şi mai largă, în condiţii şi domenii constructive variate şi
multiple, a materialului lemnos. Unul dintre dezavantajele lemnului în starea
lui naturală - sortimentul limitat atât din punct de vedere al formei şi al
dimensiunilor secţiunii transversale, cât şi lungimea limitată a pieselor
(elementelor) - a devenit prin “apariţia” lemnului lamelat încleiat
nesemnificativ.

Promovarea pe plan mondial a elementelor de rezistenţă din lemn lamelat

încleiat pentru construcţii cu deschideri mari, s-a datorat următoarelor
avantaje:
 posibilitatea utilizării drept materie primă a pieselor de cherestea cu
lungimi reduse, la uzinarea elementelor de rezistenţă pentru deschideri
frecvente de 30…70 m şi în mod excepţional de peste 100 m;
 posibilitatea realizării din piese de dimensiuni mici şi cu calităţi diferite,
asigurându-se astfel folosirea (recuperarea) raţională şi valorificarea
superioară a cherestelei; totodată, prin încleiere se obţin îmbinări fără
slăbiri ale secţiunii transversale, forma acesteia putându-se realiza astfel
încăt să permită folosirea cât mai raţională a materialului, în funcţie de
natura şi intensitatea solicitării;
 prin utilizarea cleiurilor folosite în construcţii, caracterizate printr-o
rezistenţă la forfecare superioară rezistenţei la forfecare a lemnului
obişnuit, lemnul lamelat încleiat poate fi considerat practic un
monolit perfect;
 obţinerea unui spor de rezistenţă prin posibilitatea dispunerii raţionale a
materialului cu calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale, ţinând
seama de mărimea şi de natura eforturilor unitare, determinate de
solicitările la care este supus elementul de construcţie proiectat;
 posibilitatea realizării unei game (varietăţi) largi, practic nelimitate, de
elemente şi structuri de rezistenţă, atât în ceea ce priveste tipurile
constructive (grinzi, ferme, cadre, arce, bolţi, reţele spaţiale, structuri
plisate, bolţi membrane, cupole, pânze subţiri de tip paraboloizi sau
hiperboloizi, s.a) – figura 5.5 -, cât şi forma secţiunii transversale (figura
5.6);
Figura 5.5
 prin utilizarea lamelelor cu dimensiunile secţiunii transversale relativ
mici, efectul negativ al diferitelor defecte, specifice materialului lemnos
în starea lui naturală (crăpături, noduri, pungi de răşină, etc), asupra
rigidităţii şi capacităţii de rezistenţă a unui element din lemn lamelat
încleiat, este cu mult mai redus decât în cazul unui element identic,
executat din lemn obişnuit. Reducerea efectului negativ al defectelor se
explică prin aceea că în cazul lemnului încleiat, influenţa acestora se
manifestă numai pe o înălţime mică a secţiunii, egală cu secţiunea unei
lamele (scândură sau dulap), deoarece suprapunerea lor în aceeaşi
secţiune este, practic, puţin probabilă, dacă nu chiar imposibilă;

Figura 5.6

 realizarea de elemente cu caracteristici superioare – rezistenţe mecanice

sporite în raport cu greutatea lor, variaţii dimensionale practic neglijabile
sub influenţa umidităţii, rezistenţe mecanice constante la variaţii de
temperatură, dilatare termică practic nulă, comportare bună la foc;
 asamblare cu elemente metalice simple (saboţi, eclise, buloane);
 montare uşoară şi rapidă cu utilaje de capacitate redusă;
 arhitectură adaptabilă prin proiectare la orice tip de soluţie constructivă
(figura 5.7);
  execuţia rapidă, industrializată a elementelor şi structurilor de rezistenţă
din lemn lamelat încleiat, satisfac în mare măsură exigenţele actuale
în construcţii privind reducerea greutăţii proprii şi, îndeosebi, a
consumului de energie înglobată;
 durabilitate crescută în cazul tratării corespunzătoare a lemnului înaintea
punerii în operă împotriva biodegradării şi a focului;
 lemnul lamelat încleiat este, de asemenea, un material care corespunde
normelor internaţionale de ecologie şi de protecţie a mediului
înconjurător, deoarece este un material natural.

Spre deosebire de construcţiile metalice şi de beton armat, structurile

moderne din lemn lamelat încleiat nu sunt supuse coroziunii şi, în
consecinţă, nu necesită măsuri de protecţie, dovedind în acelaşi timp şi o
foarte bună comportare la suprasolicitarea climatică.
Figura 5.7
Lemnul lamelat incrucisat (CLT)

Este un material de construcție obținut prin încleierea mai multor straturi de lemn
puse perpendicular unul peste celălalt. Panoul rezultat este asemănător unui placaj,
cu diferența că în loc de foi de furnir sunt panouri din cherestea. Ca și în cazul
placajului, numărul de straturi este impar. În funcție de proprietățile finale dorite pot
fi 3,5, 7 sau 9 straturi de lemn.

Fabricarea acestor panouri este asemănătoare cu cea a grinzilor lamelare (glulam) cu

deosebirea că la glulam straturile de lemn au fibra paralelă. Este, însă, același mod de
a prelungi elemente din lemn prin îmbinare în dinți și se folosesc adezivi foarte
rezistenți la umiditate.
https://revistadinlemn.ro/2018/05/09/cross-laminated-timber-ctl-peretii-din-lemn-
pentru-case-pasive/?utm_content=cmp-true