Referat

Tema: Oelul n Construcii

1
 Cuprins

1. Introducere3
2. Domenii de utilizare..5
3. Aliaje de oel .....8
4. Caracteristici ale oelul.11
5. Aventajele oelului................................................................................13
6. Dezavantaje..17
7. Coroziunea oelului. Msuri de proteci...18
8. Mrci i clase de oe..23
9. mbinarea elementelor din oe..24
Bibiogrfie......30

Introducere
2
Utilizarea fierului n construcii este foarte veche, datnd din primul mileniu .C; era ns produs n
cantitate mic i folosit doar pentru confecionarea unor piese de legtur i de ranforsare.
Pn la revoluia industrial, materialele de construcie majore erau lemnul i piatra. Metalul (fier forjat
sau font) au avut de regula rol auxiliar i se folosea cu discreie sub form de ancoraje, agrafe,tirani,
grilaje i, uneori, stlpi.
Prima construcie din font dateaza din a doua jumtate a sec. XVIII; este podul peste Severn la
Coalbrookdale,GB (1777), 30m deschidere. La nceputul sec. XIX se extinde utilizarea fontei n
construcii, nu numai poduri i apeducte, ci i la stlpi i grinzi ce formeaz scheletul unor construc ii
industriale, permind acoperirea unor spaii mari cu structuri relativ uoare i neinflamabile.
Elementele decorative din font sunt utilizate din ce n ce mai des, pentru construc ii curente, ca i
pentru cldiri reprezentatitve, creind un nou stil arhitectural.
Primele utilizri ale fierului ca element structural dateaz de la mijlocul sec. XIX. Perioada de glorie a
construciilor metalice se situeaz ntre jumtatea sec. XIX i primul rzboi mondial,n legtur cu
progresul rapid al industriei siderurgice. Sunt puse n valoare cantitile i fora expresiv a noului mod
de a construi: rezistena fierului la ntindere este exploatat la realizarea de poduri cu mari deschideri
(poduri suspendate cu lanuri i cabluri, poduri cu grinzi chesonate, poduri cu grinzi n zbrele);
greutatea redus i ductilitatea fierului au contribuit n arhitectura cldirilor la rspndirea stilului
floreal (Liberty).
Diferena fizic ntre font i fier este determinat de coinutul de carbon, ce se traduce n caracteristici
i procedee de producere diferite. Fonta este casant, se toarn n forme, rezist bine la compresiune.
Fierul este un material dur, maleabil, elastic i ductil, rezist bine la ntindere; este fasonabil , se
ncovoaie, se contract sau se dilat, dar nu se rupe. Elementul constructiv predilect al fontei este
stlpul; cel al fierului este grinda.
Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare ia forma de bare, plci, cornier: devine profil.
Tehnica asamblrii cu nituri a facilitat mult exploatarea constructiv a fierului.
Progresele n tehnologia fierului ofer mijloace economice de realizare a unei ntregi game de cldiri ,
gri, hale, expoziii, sere). Se dezvolt astfel un tip constructiv i arhitectural nou ce asociaz fierul i
sticla, dou materiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacr posibilit ile absolut noi
oferite de fier, care joac n acest caz dublu rol, fizic i geometri: este structur i desen, ntr-o
suprafa de sticl. Filiaia nceput de ser continu n timp cu veranda, marchiza, bovidoul, copertina
de sticl.
La nceputul sec. XIX, nmulirea incendiilor ce afecteaz cldirile din lemn, determin adoptarea
sistemului constructiv metalic, n ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica.
Standartizarea va permite scderea costurilor i scurtarea timpului de execuie.
Dup 1850 industria siderurgic ofer constructurilor profile laminate sub form de table i profile cu
rezistene la ntidere i ncovoiere superioare noi, la preuri comparabile. Aceste profile revoluioneaz
domeniul construciilor, permind construirea de cldiri-turn, cu schelet metalic din laminate
asamblate prin nituire la cald i perei de umplutur.
Noile produse sunt utilizate pentru crearea unor noi tipuri de elemente structurale (grind mixt, grind
n zbrele, grind chesonat, etc.).

3
Oeluleste rezultatul progresului tehnic n ceea ce privete compoziia materialului i modul de
producere. Prin redurea coninutului de carbon sub 2% se obine un material mai elastic, mai dur, mai
rezistent. Principiul tratrii directe a fontei pentru producerea oelului s-a descoperit n 1856 n Anglia.
Odat cu extinderea utilizrii oelului, procedeele de asamblare, tehnicile de laminare, modelele de
calcul al structurilor, se modific sensibil. Sudura ia locul niturilor, determinnd schimbri n aspectul
construciilor. Este epoca n care se nate o nou formaie profesional: inginerul de structuri i biroul
de proiectare.
n prima jumtate a sec. XX utilizarea pe scar larg a oelului n construc ii se mut n SUA;
construcia de zgrie-nori folosete oelul pentru rezistena sa dar, n general, l ascunde sub placaje de
piatr (Empire state Builging, Rockfeller Center). Noul mod de a construi, repetnd la infinit pe
vertical acelai tip de etaj cu structur din stlpi de oel, aduce dup sine ra ionalizarea execu iei,
montajul uscat i prefabricarea.
n Europa anilor 30 Jean Pouve d un nou impuls folosirii metalului n construc ii. De i preocuprile
sale se ndreapt ndeosebi spre faade, grija pentru detaliu, originalitatea n fasonarea o elului, conduc
la noi reflecii arhitecturale privind utilizarea oelului. Robert le Ricolais, inginer-artist, contemporan
cu Pouve, realizeaz sisteme stucturaleoriginale, bazate pe cabluri i evi, cese nscriu n orizontul de
cutri promovat n pricipal de Buckminster Fuller ( cupole geodezice, ce permit nchiderea volumului
maxim cu minimum de material).
De ce este utilizat otelul in constructii?

Statisticile privind consumul global de otel arata ca aproximativ 50% este utilizat in constructii, 20%
in constructia de masini si utilaje, 10% produse din metal, 10% transport, 5% bunuri de larg consum si
5% altele.

Productivitatea este principalul avantaj al constructiilor metalice. Otelul este unul dintre putinele
metale, care este continuu reciclabil, si orice produs din otel pe care il utilizati probabil contine cel
putin 25% otel reciclat. Procesul de reciclare nu slabeste otelul, ceea ce il face un candidat ideal pentru
reutilizarea continua. Fiind total reciclabil otelul este considerat un produs ecologic. Structurile din
otel de astazi vor fi refolosite pentru cladirile viitorului.

Otelul prezinta urmatoarele avantaje:

- rezistenta

- flexibilitate de proiectare

- este un material reciclabil

- costuri reduse de constructie

- este un material usor

- costuri reduse de mentenanta pe termen lung

- este rezistent la foc, ceea ce inseamna ca in eventualitatea unui incendiu nu va alimenta focul
4
Pentru a face o constructie eficienta energetic, cladirile din otel necesita o izolatie suplimentara. Acest
lucru poate fi privit ca un dezavantaj.

Profilele din otel ofera metode elegante si eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a obtine
spatii deschise pe distante mari. Multi clienti cer acum spatii interioare mari fara stalpi in interior.

Cutremurele sunt imprevizibile in ceea ce priveste dimensiunea, frecventa, durata si locatia. Otelul este
un material ales deseori in constructii pentru ca este ductil si flexibil. Acesta se indoaie sub sarcini
extreme, mai degraba decat sa se prabuseasca. Multe dintre conexiunile grinda-stalp intr-o cladire din
otel sunt concepute in principal pentru a sprijini sarcini gravitationale. De asemenea, au o capacitate
considerabila de a rezista la sarcinile laterale cauzate de vant si cutremure.

Piesele din otel pot fi asamblate rapid si eficient in toate anotimpurile. Greutatea mai mica a otelului in
comparatie cu alte materiale, cum ar fi betonul, permite o fundatie mai mica. Gama larga de posibilitati
arhitecturale disponibile cu ajutorul otelului inseamna ca puteti pune in practica un design ambitios.

Domenii de utilizare
- Cldiri multietajate (cldiri administrative, hoteluri, etc)

Turning Torso, Suedia Shanghai World Fiancial Center, China

- Construcii cu deschidere mare (sli de expoziie, muzee, sli de sport, aerogri, hangare,
stadioane,garaje, etc.)

5
 Sal de expozi ie
Hangar
- Cldiri rezideniale

- Cldiri i structuri industrile (sedii de firme, spaii comerciale, depozite, hale de producie,
estacade, etc.)

Hal de produc ie
Estacad
- Structuri speciale (turnuri i piloni pentru telecomunicaii, stlpi, couri de fum, turnuri pentru
susinerea funicularelor i telefericelor )

6
 Turn de telecomunicaii Teleferic
- Construcii agricole

Ser
- Construcii din tabl ( rezervoare de mare capaciatate, buncre i silozuri, conducte forate care
lucreaza la presiuni mari )

- Structuri i elemente de construcii metalice pentru instalaii i utilaje tehnologice ( instala ii

pentru rafinrii i pri ale complexelor petrochimice, platforme de foraj marin, turle de foraj,
turnuri de extracie, etc. )

7
 - Peroane n staii de metrou sau n gri
- Alte construcii metalice: scri, pasarele, susineri de conducte pentru traversri de ruri,
poduri, viaducte, pori de ecluze i stavile, trambuline de schi, structuri pentru centrale eoliene,
structuri pentru radiotelescoape, rampe de lansare pentru nave aero spaiale, etc

Aliaje

Duritatea aliajelor este mai mare decat a metalelor pure care la compun. Astfel, otelurile(aliaje ale
fierului cu carbonul ) au duritatea mult mai mare decat a fierului pur.
Un adaos de carbon si wolfram dubleaza duritatea fierului.
Marireaduritatii prin aliere este unul din motivele pentru care se elaboreaza aliajele.
Temperatura de topire este mai mica in cazul aliajelor, decat temperaturile de topire ale metalelor
respective; proprietatea se foloseste in procesele de prelucrare la cald.
Conductibilitatea electrica a aliajului este mai mica decat conductibilitatea componentelor; pe aceasta
proprietate se bazeazaobtinerea unor aliaje(nichel, constantan) cu rezistenta electrica mare, folosite in
electrotehnica.

8
 Rezistenta mecanica a metalelor creste prin aliere: de exemplu, alama, aliaj de cupru si zinc este de
aproape doua ori mai rezistenta decat cuprul pur si de patru ori mai rezistenta decat zincul.
Rezistenta la coroziune se mareste daca metalele se aliaza; aliajele sunt rezistente la
aztiuneaagenntilor fizici si chimici din atmosfera.
Fonta este un aliaj al fierului cu carbonul in procent de 1,7-5% C.
Exista trei categorii de fonte:
- Fonta de turnatorie, in care carbonul este continut sub forma de grafit, are in compozitie siliciu,
mangan si procente mici de fosfor si sulf. Este folosita pentru confectionarea de radiatoare,
plite,calorifere etc.
- Fonta de afinare, care contine carbonul sub forma de cementina(Fe3C), are duritatea mai mare si
constituie materia prima pentru prepararea otelurilor.
- Feroaliajele contin procente mai mari de mangan(feromangan), de crom(ferocrom), de
molibden(feromolibden), de vanadiu(ferovanadiu)
Ele servesc la fabricarea otelurilor speciale.
Otelurile contin fier si un procent mai mic de carbon decat fontele(0.3-2%C); de asemenea, elementele
siliciu, mangan, sulf si fosfor sunt in procente foarte reduse (urme). Compuii chimici cu care oelul
formeaz aliaj i confer anumite proprieti:

Nichelul amelioreaza, in special, rezistenta la coroziune in medii acide, siab oxidante sau neoxidante si
ridica tenacitatea otelurilor. Adaosurile de cupru maresc influenta nichelului.
Molibdenul, imbunatateste in special rezistenta la coroziune locala si in medii clorice.
Titanul, niobiul reactioneaza cu carbonul si formeaza carburi stabile, maresc stabilitatea termica si
rezistenta la coroziune intercristalina a otelurilor.
Siliciul si aluminiul maresc rezistenta la temperaturi ridicate, iar cateva miimi de bor amelioreaza
comportarea la fluaj a otelurilor inoxidabile.
Manganul este adaugat ca inlocuitor al nichelului pentru efectul sau gamagen si permite ridicarea
indicelui economic al otelurilor inoxidabile.
Cromul este elementul principal de aliere al tuturor claselor de oteluri inoxidabile, participarea lui
fiind de minimum 12%.
In scopul modificarii proprietatilor fizice, chimice si mecanice se adauga otelurilor inoxidabile diverse
elernente, considerate ca elernente de microaliere.
Molibdenul adaugat in proportie de 1 3% otelurilor CrNi contribuie la ridicarea proprietatilor
mecanice la cald a otelurilor inoxidabile. Este un element cu caracter alfagen care stabilizeaza ferita.
Molibdenul mareste rezistenta chimica a otelurilor inoxidabile in acizi reducatori si in prezenta ionilor
de clor.
Wolframul este un element cu caracter alfagen si provoaca o crestere a proprietatilor mecanice la
temperaturi joase si inalte otelurilor inoxidabile austenitice. Wolframul nu modifica rezistenta la
coroziune a otelurilor inoxidabile.
Cuprul amelioreaza rezistenta la coroziune a otelurilor inoxidabile in unii reactivi. Se adauga
otelurilor inoxidabile pentru a mari efectul austenitizant al nichelului.
Titanul si niobiul au rol alfagen si datorita afinitatilor fata de carbon, impiedica formarea carburilor
de crom si saracirea austenitei in acest element. Au rol de stabilizator, respectiv de a impiedica
precipitarea carburilor de crom in cazul incalzirii de lunga durata a otelurilor inoxidabile in intervalul
temperaturilor de 673 973 K. Se recomanda ca, continutul in titan si in niobiu sa fie stabilit in
9
functie de continutul in carbon (Ti=8xC; Nb=5xC).
Sulful, seleniul si fosforul se adauga uneori otelurilor inoxidabile, pentru a le usura prelucrabllitatea
prin aschiere.
Structura otelurilor inoxidabile va depinde de participarea elementelor cu caracter alfagen si gamagen
din compozitia lor. De fapt, structura otelurilor inoxidabile este afectata de raportul dintre echivalentul
in crom (elernente alfagene) si echivalentul in nichel (elernente gamagene).

Oelul inoxidabil

n metalurgie, oelul inoxidabil (sau inox) este acel aliaj al oelului care conine cel puin 11% crom n
procente de mas. Acest tip de oel este rezistent la coroziune. Inoxul este un oel cu un coninut sczut
de carbon n compoziie, care conine crom n proporie de 10 % din greutate. Acest adaos de crom i
confer oelului proprietile sale unice de inoxidabilitate i rezisten la coroziune. Prezena cromului
permite formarea unei pelicule dure, invizibile de oxid de crom pe suprafa o elului, capabil de a se
autoreface n caz de alterare mecanic sau chimic.

Categorii principale:
Principalele tipuri de oel inoxidabil sunt urmtoarele:
-Oelurile feritice sunt magnetice i cu un coninut sczut de carbon i conin cromul ca element
principal, n general n proporie de 13% i 17%.
-Otelurile martensitice sunt magnetice i au un coninut tipic de 12% crom i un coninut mediu de
carbon.
-Otelurile austenice sunt non-magnetice i pe lng crom, n concentraii tipice de 18%, con in nichel
care crete rezistena la coroziune. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de oeluri inoxidabile.
Obiectele realizate din inox i pstreaz aspectul indiferent de gradul de uzur. Dup cteva zeci de
ani i pierde din strlucire, dar cu o investiie minor i poate recpta chiar i atunci strlucirea din
prima zi.
Utilizarea inoxului este foarte rspndit mai ales n categoria materialelor tehnice, dar este folosit pe o
gama larg i pentru fabricarea articolelor de menaj. Pe lng aceste domenii, ocup loc important i n
industria auto.
Avantajele produselor din inox:
Grad mare de rezisten la coroziune;
Durabilitate mai mare de 50% dect oeluri medii;
Durabilitate: rezisten la cldur/ nghe;
Uor de ntreinut;
Aspect plcut;
Reciclabil.
Inoxul nu este rezistent numai la umiditate i cei mai muli acizi, ci se caracterizeaz i prin duritate,
rezisten mare la cldur i frig i proprietile igienice. Pe suprafa neted i fr pori murdria i
grsimile pot fi splate foarte uor. Zgrieturile i crpturile pe capace i pierd dup scurt timp
contururile dure i se adapteaz suprafeei. Ca la orice marf, preul la inox variaz n funcie de
diferii factori legai de cerere i oferta. Oelul inox este realizat n toat lumea i este o marf global
care este importat sau exportat n multe ri. O cerere foarte mare dintr-o ar poate modific curb
cererii din alt ar. Dac studiai preul la piese din oel inox, c de exemplu bari sau evi pentru
construcii, vei vedea c preurile rar rmn aceleai de la o luna la alt.

10
Caracteristici ale oelului
Datorit proprietilor sale, oelul este probabil cel mai important material ingineresc i de construcii
din lume.
Cele mai importante proprietati ale oelului sunt tenacitate i durabilitate nalt, rezisten la rupere i
limit la curgere i conductivitate termic bun. Pe lng aceste proprieti importante cel mai
caracteristic pentru proprietile de oel inoxidabil este rezistenta la coroziune.
Cnd selecteaz un material pentru o anumit utilizare, inginerii trebuie s fie convins c va fi potrivit
pentru condiiile de ncrcare i provocrile de mediu la care acesta va fi supus n timp de utilizare.
nelegerea i controlul asupra proprietilor unui material, prin urmare, este esenial. Propriet ile
mecanice ale oelului pot fi atent controlate prin selectarea unei compoziii chimice corespunztoare,
prin prelucrare i tratament termic, care duce la microstructura sa final.
Aliajele i tratamentul termic folosit n producia de oel rezult n valori de proprietate i puncte forte
diferite i testarea trebuie efectuat pentru a stabili proprietile finale ale unui oel i pentru a asigura
respectarea standardelor respective.
Exist multe sisteme de msurare folosite pentru a defini proprietile unui anumit o el. De exemplu,
limita de curgere, ductilitatea i rigiditatea sunt determinate folosind testarea prin traciune. Puterea
este msurat prin testare cu impact; i duritatea este determinat prin msurarea rezistenei la
penetrarea suprafetei de un obiect greu.
ncercarea la traciune este o metod de evaluare a rspunsului structural a oelului la sarcinile aplicate,
cu rezultatele exprimate ca o relaie ntre tensiune i deformaie. Relaia dintre tensiune i deforma ie
este o msur de elasticitate a materialului, iar acest raport este numit modulul lui Young. O valoare
ridicat pentru modulul lui Young este una dintre proprietile cele mai distinse a o elului; este n
intervalul de 190-210 GPa, ceea ce este aproximativ de trei ori mai mare dect valoarea pentru
aluminiu.
Proprietile fizice ale oelului sunt legate de fizica materialelor, cum ar fi densitate, conductivitate
termic, modulul elastic, coeficientul Poisson etc. Unele valori tipice pentru proprietile fizice ale
oelului sunt:

Densitatea = 7.7 8.1 [kg/dm3]

Modulul elastic E=190210 [GPa]
Coeficientul Poisson = 0.27 0.30
Conductivitate Termic = 11.2 48.3 [W/mK]
Dilatare termic = 9 27 [10-6 / K]

Caracteristici mecanice:

1.Maleabilitatea
-proprietatea anumitor metale de a se deforma la rece sau la cald fara a se rupe si de a putea fi trase n
foi subtiri
-otelul utilizat pentru structurapoate avea o deformatie de 20%nainte de rupere
2. Elasticitatea
11
-proprietatea corpurilor care, deformndu-se sub actiunea unei forte, tind sa revina la forma initiala
atunci cnd forta nceteaza sa mai actioneze
3.Plasticitatea
-aptitudinea anumitor metale care, deformndu-se sub actiunea unei forte, si conserva
deformatia atunci cnd forta nceteaza sa mai actioneze
4. Duritatea
-caracteristica metalelor de a rezista la diferite actiuni mecanice
5. Tenacitatea
-proprietatea unui metal de a putea suporta simultan, fara daune, eforturi ridicate si alungiri mari
6. Sudabilitatea
-proprietatea pe care o poseda unele metale de a se uni ntre ele atunci cnd sunt aduse la temperatura
de fuziune
7. Fragilitatea
-caracteristica metalelor "casante" de a se rupe brutal n anumite conditii, cum ar fi
temperaturile scazute
8. Coroziunea
-fenomen electrochimic ce conduce la formarea de oxizi; degradarea (lenta) a
pieselor metalice n mediu umed si n prezenta oxigenului
-protectie
*prin aplicare de vopsitorii sau diverse straturi protectoare
9. Sensibilitate la foc
.si pierde rapid rezistenta la temperaturi relativ joase (400 - 600o C)
.prin conductivitatea sa termica mare, risca sa propage incendiul
Protectia la foc:
-beton
-ipsos
-tencuieli termoizolante din: vermiculita, perlita, fibre minerale, etc. + liant (frecvent ciment sau ipsos)
-vopsele intumescente (termospumante).

12
Avantajele utilizrii oelului n construcii

AVANTAJELE CONSTRUIRII PE STRUCTURI METALICE

Este materialul cu cea mai bun proporie ntre rezisten i greutate care este 100% reciclabil.

Nu este inflamabil nu arde i nu contribuie la ardere n caz de incendiu.

Anorganic nu putrezete, nu se ndoaie, nu crap i nu se mic.

Stabil din punct de vedere al dimensiunilor nu ii marete dimensiunile

i nu se contract la variaii de umiditate i temperatur.

Material de construcie de calitate produs in conformitate cu standardele naionale si

internaionale.

AVANTAJELE DE MEDIU

Mai mult oel reciclat pe an decat aluminium, plastic si geam combinat o rata de reciclare de
64%.

n fiecare an, oelul reciclat economisete energia electric.

Propriettile magnetice ale oelului i permit identificarea pentru reciclare.

Programul de reciclarea telului reduce pierderile de materiale solide i conserv resursele

naturale.

Fiecare ton de oel reciclat economisete 1.130 kg de minereu de fier si 635 kg de carbune.

Prin proceduri metalurigice specifice, structurile de otel folosesc aprox. 25% otel reciclat.

In 1998, 88% din oelul scos din demolri a fost reciclat .

Uniunea Europeana a cheltuit peste 500.000 Euro pentru implementarea sistemului de construire pe
structuri metalice uoare de oel galvanizat.
O construcie pe structur de lemn cu o suprafa medie de 100 mp (P+E) folose te cca 40-45 m3 de
cherestea plus un amalgam de substane chimice care s intrein lemnul i s nu-i permit arderea sau
putrezirea, ceea ce nseamna c proprietarii acestor case sunt contaminati in timp, de aceste substan e
care se depoziteaz rezidual n corp i distrug sistemul imunitar.
AVANTAJELE CONSTRUCTORILOR

Este cel mai uor dintre materialele folosite la structuri (este cu 60-70% mai uor decat lemnul)

Uor de selectat nu este nevoie de sortare.

13
 Perei drepi.

Coluri perfecte.

Uile i geamurile se vor deschide i nchide cum au fost intenionate.

Mai puine pierderi (2% la oel comparat cu 20% la lemn).

Preuri stabile preurile la oel sunt stabile din 1980 si nu se preconizeaza schimbri majore.

Recomandate pentru protecia mediului.

Consumatorii percep oelul ca pe un material mai durabil dect lemnul.

AVANTAJELE CONSUMATORILOR

Rezistena mare pentru structuri mai sigure, mai puina intreinere i degradare mai lenta n
timp.

Mai sigur n incendii.

Nu este vurnerabil la roztoare.

Nu este vulnerabil la mucegaiuri sau alte organisme.

Mai puine probleme cu fundaiile mai puina greutate nseamna mai pu ine probleme cu
aezarea casei pe fundaie, reducerea dimensiunii fundaiei i implicit reducerea costurilor
pentru execuia fundaiei.

Nu este vulnerabil in caz de cutremur o structura mai usoara cu conexiuni mai puternice
rezulta o forta seismica mai mica si daune mai putine.

Nu este vulnerabila la vanturi ciclonice conexiuni mai puternice, autoforante vis-a-vis de

cuie.

Se pot realiza constructii si pe piloni metalici special pentru zone inundabile sau zone
stancoase. (preluare de la http://www.ecomagazin.ro/alternativa-ecologica-pentru-constructii-
structuri-metalice/)

SUSTENABILITATEA SI CONSTRUCTII ECOLOGICE

Constructiile metalice sunt printre cele mai sustenabile sisteme de construcie
Argumente n acest sens sunt date de:

Posibilitatea recilclarii materialelor folosite.

Un procedeu eficient de prelucrarea al materiei prime.

14
 Posibilitatea realizarii integrale a structurii direct din fabrica.

Siguranta in executie.

Impact redus asupra mediului, procent mic de materiale reziduale rezultate din procesul de
constructie.

Eficienta in proiectare si folosirea resurselor de materiale.

Posibilitatea demontarii si reutilizarii structurii sau a elementelor structurii.

POSIBILITATEA RECICLARII MATERIALELOR

Otelul folosit la structuri este obtinut din minereu de fier, una dintre resursele cele mai abundente
existente in lume. Materialul este 100% reciclabil, usor de prelucrat si separate de alte metale, iar in
consecinta un mare procent al otelului produs in fiecare an este obtinut prin reciclarea unor materiale
vechi.
PROCEDEU EFICIENT DE PRELUCRARE
In ultimii ani, consumul de energie necesar procedeului de prelucrare a otelului s-a redus cu pana la
50%. In acelasi timp si procentajul de emisii de carbon rezultate din prelucrare s-a redus considerabil
datorita tehnologiilor tot mai performante folosite.
Apa utilizata in procesul de fabricare a otelului este reciclata si pusa in circuitul uzului menajer.
REALIZAREA INTEGRALA A STRUCTURII DIN FABRICA
Realizarea integrala a structurii metalice din fabrica conduce la o executie mai rapida si mai sigura si
in consecinta la costuri mai mici de executie.
Faptul ca structura metalica este rezultatul unui calcul tridimensional foarte exact creste gradul de
predictibilitate al derularii procesului de constructie, reduce riscurile de erori de proiectare/executie si
duce la un spor de productivitate si eficienta.
SIGURANTA IN EXECUTIE.Toate elementele structurii sunt produse in fabrica specializata prin
procese automatizate sau semi-automatizate . Cantitatea de munca se reduce, iar in acelasi timp
riscurile de accidente atat in fabrica cat si la locul constructiei sunt mult mai mici. Montarea unei
structuri metalice necesita doar o echipa mica de lucru formata din muncitori bine pregatiti.IMPACT
REDUS ASUPRA MEDIULUIDatorita faptului ca structura vine prefabricata din uzina, ajustarile
eventuale necesare la locul constructiei sunt minore si deci si materialele reziduale sunt putine.
Spre deosebire de alte tehnici de constructie, structurile metalice necesita doar procedee de punere in
opera uscate iar din aceasta cauza ele nu sunt generatoare de poluare sau inconveniente fata de
siturile invecinate. In plus datorita prefabricarii structurii durata de desfasurare a santierului este foarte
mult redusa.
EFICIENTA IN PROIECTARE SI FOLOSIREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE
Datorita proprietatilor intrinseci ale otelului structura generala a constructiilor realizate cu structura
metalica este mai usoara. In consecinta si fundatiile sunt mai mici fapt ce se va traduce printr-un cost
mai mic al constructiei.
In plus structurile metalice sunt structuri zvelte ce folosesc profile cu sectiuni mici grinzile vor avea
sectiuni mult mai mici decat la o structura clasica pe cadre de beton, iar inaltimea utila a incaperilor va
15
fi mai mare. In plus raportul arie utila/arie construita va fi mult mai avantajos pentru beneficiar datorita
reducerii grosimii totale a peretilor.
Folosirea structurilor metalice are si avantajul inglobarii paturilor de instalatii in grosimea structurii
metalice.
Constructiile metalice reclama un consum minim de resurse in timp pentru intretinere, metalul este un
material durabil si rezistent.
POSIBILITATEA DEMONTARII SI REUTILIZARII STRUCTURII SAU A ELEMENTELOR
STRUCTURII
Producerea otelului bazata pe reciclare necesita mai putina energie decat cea utilizata pentru fabricarea
otelului din minereu de fier.In plus constructiile metalice pot fi oricand demontate si ulterior fie
remontate intr-o locatie diferita fie utilizate pe componente.
ALTE AVANTAJE EVIDENTE

pretul redus al structurii metalice;

costuri mici de intretinere pe termen lung;

stabilitate dimensionala mare (dilatare, contractare si deformari nesemnificative);

prin galvanizare se depune un strat protector de zinc care protejeaza profilele impotriva
coroziunii timp de cateva sute de ani, determinand si influentand perioada de exploatare a
constructiei;

constructiile realizate pe structuri din profile de otel galvanizat, combinate cu materiale

izolatoare moderne, au un confort termic si fonic ridicat;

datorita gradului inalt de prefabricare, durata de ridicare a structurii este de cateva zile;

pentru ca greutatea unei asemenea case este mult redusa, acest lucru determina executarea unor
fundatii care implica costuri mai mici;

datorita constructiei in sistem uscat, cu un sistem termoizolant care permite circulatia aerului,
sistemele constructive bazate pe profile metalice galvanizate nu au probleme cu mucegaiul si
umezeala;

profilele metalice incombustibile, protejate de MgO rezistent la actiunea focului si spuma

poliuretanica care nu propaga flacara, fac din casa pe structura metalica un tip constructiv
extrem de rezistent la incendii;

profilele din otel galvanizat sunt 100% reutilizabile, putand fi refolosite pentru construirea altor
obiective, iar otelul nefolosit poate fi reciclat in totalitate.

Avantajele si dezavantajele diferitelor tipuri de oteluri inoxidabile

16
 Tipul otelurilor Avantaje Dezavantaje Exemple EN
inoxidabile (AISI)

Austenitice Cele mai utilizate, rezistenta buna la Ecruisarea poate limita 1.4301(304)
deformabilitatea, rezistenta 1.4401 (316)
coroziune, rezistenta in conditii scazuta la coroziuneaprin
criogenice, deformabilitate oboseala
excelenta, sudabilitate buna

Feritice Cost scazut, deformabilitate buna Rezistenta la coroziune si 1.4016(430)

deformabilitate mai scazuta decat 1.4749 (446)
inox-urile austenitice

Martensitice Duritate si rezistenta mecanicar Rezistenta la coroziune limitata in 1.4021 (420)

idicata, durifi abile prin tratament comparatie cu otelurile 1.4057(431)
termic, cost scazut austenitice, deformabilitate
limitata in comparatie cu otelurile
feritice, sudabilitate cazuta

Duplex Rezistenta excelenta la coroziune, Gama de temperaturi in care pot 1.4501 1.4462
rezistenta ridicata la coroziunea prin fi utilizate este mai restransa
boseala,rezistenta mecanica buna in decat in cazul otelurilor inox
stare calita austenitice

Durificabile prin Durificabile prin tratament termic, Greu disponibile, scumpe, 1.4542(630)
precipitare rezistenta la coroziune mai buna rezistenta la 1.4568 (631)
decat martensiticele coroziune,deformabilitate si
sudabilitate restranse in
comparatie cu otelurile
austenitice

Dezavantajele oelului
Dezavantajele principale al constructiilor din otel sunt supunerea la coroziunii i rezistenta sczut la
foc.

Oelul neprotejat are o rezisten redus la acciunea agenilor corosivi. De aceea, necesit protecie
anticorosiv, fie prin utilizarea oelurilor cu rezisten ridicat la coroziune, fie prin utilizarea oelurilor
patinabile sau aplicnd pe elementele metalice diverse sisteme de protecie. O proiectare judicioas a
seciunilor i elementelor metalice poate mbunti semnificativ comportarea acestora la agresivitatea
17
mediului de exploatare. Monitorizarea fenomenului de coroziune pe durata de serviciu a construciilor
metalice contribuie la asigurarea durabilitii acestora .

Oelul are o rezisten redus la temperature ridicate (la 200 C se modific rezistena la curgere, iar
la 600C elementele din oel nu mai preiau eforturi). Sisteme de protec ie modern i eficiente asigur,
n cazul producerii unor incendii, perioade de stabilitate prescrise, difereniate n funcie de importan a
elementelor i structurilor metalice.

Avantajele si dezavantajele diferitelor tipuri de oteluri inoxidabile

Tipul otelurilor Avantaje Dezavantaje Exemple EN

inoxidabile (AISI)

Austenitice Cele mai utilizate, rezistenta buna la Ecruisarea poate limita 1.4301(304)
deformabilitatea, rezistenta 1.4401 (316)
coroziune, rezistenta in conditii scazuta la coroziuneaprin
criogenice, deformabilitate oboseala
excelenta, sudabilitate buna

Feritice Cost scazut, deformabilitate buna Rezistenta la coroziune si 1.4016(430)

deformabilitate mai scazuta decat 1.4749 (446)
inox-urile austenitice

Martensitice Duritate si rezistenta mecanicar Rezistenta la coroziune limitata in 1.4021 (420)

idicata, durifi abile prin tratament comparatie cu otelurile 1.4057(431)
termic, cost scazut austenitice, deformabilitate
limitata in comparatie cu otelurile
feritice, sudabilitate cazuta

Duplex Rezistenta excelenta la coroziune, Gama de temperaturi in care pot 1.4501 1.4462
rezistenta ridicata la coroziunea prin fi utilizate este mai restransa
boseala,rezistenta mecanica buna in decat in cazul otelurilor inox
stare calita austenitice

Durificabile prin Durificabile prin tratament termic, Greu disponibile, scumpe, 1.4542(630)
precipitare rezistenta la coroziune mai buna rezistenta la 1.4568 (631)
decat martensiticele coroziune,deformabilitate si
sudabilitate restranse in
comparatie cu otelurile

18
 austenitice

Coroziune oelului
Majoritatea cercetatorilor definesc coroziunea ca fiind: distrugerea materialelor n general si a
metalelor si aliajelor n special, sub actiunea mediului. Distrugerea poate fi partiala, totala sau poate
antrena modificarea proprietatilor materialelor facndu-le sa devina improprii pentru utilizare.
Coroziunea este interpretata uneori impropriu ca uzura unei piese sau ca distrugerea unei structuri.

Aspecte generale ale coroziunii

Datorita structurii lor electronice, caracterizata prin prezenta electronilor asa-zisi liberi nreteaua
cristalina, metalele si aliajele reactioneaza usor cu medii foarte diverse, corodndu-se (oxidndu-se).
Rezulta ca adevarata cauza a coroziunii metalelor si aliajelor este instabilitatealor termodinamica n
conditii naturale si deci tendinta lor spontana de a trece n stare oxidata (n combinatii). Asa se explica
faptul ca n natura majoritatea metalelor, cu exceptia metalelor nobile (Au, Pt, Ir), se gasesc n stare
combinata (oxidata-minereuri).

Energetic, tendita metalelor de a se coroda, este caracterizata de variatia entalpiei libere Ga procesului,
care nsa nu evidentiaza obstacolele ce stau n calea reactiei si viteza ei. Fenomenele de coroziune a
materialelor (metalelor) se manifesta doar prin contactul materialului cu mediul.

Aspectele economice privind coroziunea, la nivel de pierderi directe, ct si indirecte, fara a

uita munca si mijloacele financiare risipite pentru masurarea lor sunt de o importanta
deosebita.

Biocoroziunea

Se crede c, n general, coroziunea este un proces care poate avea loc numai n cazul cnd metalul are
contact cu ap i oxigen. O parte semnificativ a coroziunilor are loc la lipsa total a oxigenului. Pe
suprafaa evilor astfel corodate se pot observa puncte negre - fier(II)sulfid. Dac se ndeprteaz
fier(II)sulfid-ul,se poate vedea o adncitur anodic a crei suprafa este fier gol.
19
Pentru biocoroziune pe suprafee de fier acoperite cu ap i/sau depuneri biologice sunt responsabile n
primul rnd bacteriile ce reduc sulfat. Astfel de medii conin ioni de sulfat dar nu i oxigen.

Pentru biocoroziune mai poate fi responsabil i o alt grup de microorganisme care triesc tot la fel
n medii fr oxigen. Acestea i acoper necesitatea de energie prin oxidaia hidrogenului cu dioxidul
de carbon. Rezultatul acestei reacii este metan i ap. Aceste bacterii ce produc metan triesc n
cantitate semnificativ n medii fr oxigen, cum sunt de exemplu: sub depuneri de nmol tehnic pe
fundul

cisternelor, sub depuneri n tuburi i conducte cu scurgere lent etc.

20
21
Tensocoroziunea

Tensocoroziunea sau coroziunea tenso-fisurant apare prin aciunea simultan a unui mediu chimic i a
unui regim de solicitri statice cu cel puin un efort de traciune i produce fisurarea materialului supus
simultan celor dou tipuri de solicitri.

Pentru prevenirea tensocoroziunii trebuie considerate variabilele sistemului:material-mediu-efort.

Metode de protecie anticorosiv

Protectia mpotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a feri materialele
tehnice de actiunea agresiva a mediilor corosive.
Metodele si mijloacele de protectie anticorosiva sunt foarte variate si numeroase principialele se pot
grupa n urmatoarele categorii:
metode de prevenire a coroziunii
utilizarea metalelor si aliajelor rezistente la coroziune;
metode de actionare asupra mediului corosiv;
metode de acoperire a suprafetelor metalice.
METODE DE PREVENIRE A COROZIUNII :
Metodele de prevenire a coroziunii constau n:
alegerea corecta a materialelor utilizate n constructia de aparate si utilaje industriale, din punct de vedere
al rezistentei la coroziune;
evitarea punerii n contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ dect el, de exemplu aluminiu
alaturi de aliajele cuprului sau otelurilor aliate, bronz n contact cu otelul etc.
la fel se va evita punerea n contact a metalelor ecruisate cum etalelere coapte sau turnate, deoarece din
cauza diferentei de potential electrochimic dintre ele, n prezent a unui electrolit corespunzator, primele se
corodeaza;
prelucrarea mai ngrijita a suprafetei metalului,deoarece adnciturile, zgrieturile favorizeaza si
accelereaza coroziunea.
Protectia anticorosiva poate fi realizata pe mai multe cai:
1) Prin actiune asupra materialului
Alegerea ratinala a materialului de constructie
Tratamentul sau mecanic, termic sau chimic
2) Prin acoperiri protectoare
Acoperiri metalice
Acoperiri nemetalice
3) Prin actiune asupra mediului corosiv
Variatia pH-ului agentului agresiv
Indepartarea gazelor care intesifica coroziunea
Utilizarea inhibitorilor de coroziune
4) Prin actiunea asupra proceselor electrochimice de coroziune
Protectia catodica
Protectia anodica
5) Prin alegerea rationala a tipului de constructie si a conditiilor de exploatare a instalatiilor
Procesele de coroziune sunt atat de complexe incat de multe ori se aplica sistemul protectiilor
combinate, care desi este mai costisitor, este preferabil unor solutii nestabile.
 Mrci i clase de oel
Standardele de calitate a otelurilor pentru constructii conform EN 10025-2/2004 sunt urmatoarele:

S185
S235JR S235JO S235J2
S275JR S275JO S275J2
S355JR S355JO S235J2 S355K2

Aceasta simbolizarea alfa numerica cuprinde marca de otel (S185, S235, S275, S355) si clasa de calitate
corespunzatoare (JR, JO, J2, K2).
Marca de otel contine simbolul S (care se refera la grupa de otel otel de constructii) si numarul 185, 235,
275 sau 355 care exprima valoarea minima a limitei de curgere exprimata. Marcile de otel difera intre ele
prin caracteristici mecanice.
In cadrul fiecarei marci otel se definesc mai multe clase de calitate:
JR clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incovoiere prin soc de 27J
la +20 grade C
JO clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incovoiere prin soc de 27J
la 0 grade C
J2 clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incovoiere prin soc de 27J
la -20 grade C
K2 clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incovoiere prin soc de 40J
la -20 grade C
Clasele de calitate, care diferentiaza otelurile in cadrul acelorasi marci, pun in evidenta, pe de o parte
comportarea buna la sudare, iar pe de alta parte siguranta sudurilor si a pieselor sudate, prin asigurarea
tenacitatii si evitarea ruperilor fragile. Otelurile din clasele de calitate JR, JO, J2 si K2 au in general
capacitate de sudare pentru toate procedeele de sudare. Sudabilitatea creste de la JR la K2.
Nu toate tipurile de otel sunt sudabile. Compozitia chimica a aliajului influenteaza comportarea acestuia la
sudare. Cu cat creste continutul de carbon din compozitia chimica a otelului, cu atat sudarea devine mai
delicata.
In alegerea clasei de calitate a otelului, atunci cand executati constructii metalice sudate, trebuie sa tineti
cont de:
- natura solicitarilor
- grosimea produsului
- temperatura de expoatarea a constructiei
Diferenta intre OL 37 si OL 52

In constructiile metalice otelurile sunt clasificate in functie de marca otelului (rezistenta la intindere).
Otelurile cel mai frecvent utilizate, in Romania, pentru realizarea constructiilor metalice sunt urmatoarele:
OL 37, OL 44, OL 52.

OL este un simbol literar care face referire la domeniul de utilizare a otelului. Este un otel de uz general,
utilizat in mod curent la realizarea constructiilor metalice. Numarul care insoteste simbolul literar indica
rezistenta minima de rupere (kg/mm).

OL 37 este numit otel normal de constructii, indeplineste intr-o mare masura conditiile impuse in mod
normal otelurilor in constructii. Mai este denumit si moale sau ductil. Are echivalentul Fe 360 /
Euronorm.

OL 44 tipul acesta de otel este utilizat pentru fabricarea elementelor de constructii solicitate puternic si
realizarea niturilor utilizate la asamblarea elementelor confectionete din OL 52. Are o limita de curgere
incadrata intre cea a otelului normal OL 37 si a celui superior OL 52.

OL 52 este otelul cu caracteristicile mecanice de rezistenta cele mai inalte. Se recomanda a fi utilizat
pentru constructiile foarte intens solicitate. Are echivalentul Fe 510 / Euronorm.

Atunci cand alegeti intre un otel OL 37 si unul OL 52 trebuie sa tineti cont de urmatoarele:

- in cazul incarcarilor repetate alternate si pulsatorii, rezistentele la oboseala, a celor doua oteluri, nu difera
mult

- reducerea sensibila a consumului de otel (si a greutatii elementelor de constructie) prin utilizarea otelului
OL 52 este recomandata in cazul solicitarilor statice mari sau a celor variabile oscilante, la care influenta
incarcarilor utile, fata de cele permanente, este mica

- prelucrarea si sudarea otelurilor OL 52 este mai dificila

- otelul OL 52 are un cost mai mare decat cel OL 37

Se mai foloseste o simbolizare alfanumerica, care este echivalenta, dar nu identica cu cele de mai sus:

S 235 echivalent cu OL 37

S 275 echivalent cu OL 44

S 355 echivalent cu OL 52

Litera S simbolizeaza grupa de otel ( otel de constructii), iar numarul 235/ 275/ 355 specifica limita de
curgere (N/mm).
mbinarea elementelor din oel
Construciile din oel sunt realizate din elelmente prefabricate (ferme, stlpi, grinsi, contravantuiri,etc)
asamblate ntre ele; acestea fiind la rndul lor confecionate prin asamblarea produselor laminate ( profile,
table, etc).
n construciile metalice se folosesc dou mari categorii de asamblri:
-mecanice, cu tije, nituri, buloane;
-coezive, prin sudare sau prin ncleiere.
n funcie de scopul urmrit, se disting urmtoarele tipuri de mbinri
-prinderi n atelier(fixarea unor piese de alte piese, de exemplu: prindera unor console de stlp);
-nndiri (la confecionarea unor elemente a cror lungime depete lungimile de livrare a laminatelor);
-solidizri(la elementele realizate din mai multe profile laminate);
La elementele cu lungimi relativ mici(sub 20 m), imbinrile se pot executa in atelier.
Elementele cu lungimi mari, care nu pot fi manipulate i transportate la gabaritul final, se execut n atelier
pe tronsoane; acestea fiind ulterior asamblate ntre ele pe antier.

Pricipalele procedee de asamblare au urmtoarele domenii prefereniale de utilizare:

mbinri cu nituri sunt recomandate pentru:
-prinderi de atelier;
-nndiri;
-solidizri;
mbinrile cu suduri sunt recomandate pentru:
-solidizri;
-prinderi i nndiri de atelier;
-prinderi i nndiri de antier.
mbinrile cu buloane sunt recomandate pentru:
-prinderi de antier;
-nndiri de antier;
-mbinri demontabile.

Buloanele
- Sunt bricate din tije de oel;
- Sunt alctuite dintr-un cap (hexagonal), un corp
(partial filetat) i o piuli mobil (hexagonal).
Buloanele permit montarea fr problem a unor
elemente n prealabil tratate anticoroziv;
constituie procedeul cel mai judicious a fi utilizat
pentru asamblri realizate n antier.
Exist doutipuri de buloane, funcie de calitatea
oelului:
- Buloane (uruburi) obinuite: asigur
transmiterea eforturilor de la o pies la alta a
mbinrii prin ntinderea tijei sau prin contactul
dintre tija urubului i peretele gurii;
- Buloane (uruburi) de nalt rezisten
pretensionate (IP): asigur transmiterea
eforturilor de la o pies la alta a mbinrii prin
frecarea care apare ntre piese datorit strngerii
excessive a piuliei ( cu chei dinamometrice sau
cu aparate pneumatic).

Nod intre dou grinzi de profil

Irealizat cu buloane
 Niturile
- n prezent utilizarea lor este foarte redus, datorit
timpului lung i mijloacelor de punere n oper
complicate.
- Nitul clasic este alctuit dintr-o tij cilindric din oel
moale, avnd un cap n form de calot sferic (cap de
aezare).
- nclzit n prealabil la aproximativ 1000C, nitul este
introdus n gurile prevzute n piesele de asamblat i
preset cu ajutorul unei prese hidraulice sau al unui ciocan
pneumatic.
- n afara niturilor cu cap semirotund, la mbinarea din oel
se mai folosesc nituri cu cap necat sau seminecat, nituri
cu cap tronconoc nalt, etc.
La mbinarea profilelor din table subiri se folosesc:
- Nituri obinuite (cu cap semirotund, plat, tronconic,seminecat), fasonate la rece
- Nituri speciale (tubulare, filetate, piuli,fasonate cu explosiv).

Niturile Americane
Au fost importate din SUA in europa
catre 1970, sunt fricate din oel i au
aceleai caracteristici ca i buloanele de
nalt rezisten.
Dup ce a fost aezat n gaur care
traverseaz piesele de mbinat, nitul este
fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic.
Fa de nituirea traditional, operaiunea
se efectueaz la rece i necesit accesul
ciocanului pneumatic doar dintr-o parte.

Sudura
- Sudarea se realizeaz prin topirea local a oelului, cu sau fr aport de metal, n aa fel nct s fie
reconstituit continuitatea materialului, importana pentru transmiterea eforturilor.
- Aceast continuitate reconstituit este vizibil pe suprafaa structurilor aparente. Sudurile
efectuate pe antier trebuie protejate contra coroziunii.
- Tratamentul termic suferit de material provoac deformaii, contracii interne i modificri ale
structurii cristaline a oelului deci modificri ale proprietilor sale mecanice.
- Nu toate oelurile sunt sudabile; sudabilitatea depinde de compoziia chimic aliajului: cu ct oelul
conine mai multt carbon, cu att sudarea devine mai delicat.
- Procedeul curent folosit n construciile metalice este sudura cu arc ce utilizeaz cldura produs
de un arc electric pentru a aduce la temperatura sa de topire. Metalul suplimentar, care se prezint
sub forma unei baghete (electrod), se topete sub efectul cldurii i umple golul dintre piesele de
sudat.
- mbinrile sudate se execut prin custuri n capete (n adncime) sau n col (n relief).

Tipuri de Suduri
Nod intre dou grinzi de profil Irealizat cu suduri
Adezivii
ncleierea constituie un mod de asamblare recent, n plin dezvoltare; teoretic este un mod de asamblare
ideal, care nu necesit lucrri ample de pregtire a pieselor i nu produce deformaii n cursul executrii.
Exist numeroase tipuri de adezivi,n general din dou componente.
ncleierea este n general puin folosit n construciile metalice, lipsind verificarea practic n timp.

Bibliografie

1. Elena Axinte, Elemente din oel pentru construcii, Editur Pim Iai, 2008

2. Rodica Crian, Construcii din oel, Editur Universitar Ion Mincu, Bucureti 2001

3. Danut Babor, Construcii modern, Facultatea de Constructii si Instalatii IASI

4. Victor Popescu, Construcii metalice, Editura Tehnica

5. http://www.revistaconstructiilor.eu/

6. http://www.understandconstruction.com/steel-frame-structures.html

7. http://www.h-metal.ro/ marci-si-clase-de-otel-pentru-constructii/

8. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/CONSTRUCTII-SI-ELEMENTE-DE-
CONSTRUCTII-DIN-METAL/