Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
METAL
MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUCTII METALICE
- rezistente mecanice, raportate la greutate proprie, mai ridicate decat ale altor materiale de
constructie (beton, zidarie);
- rezistenta slaba la actiunea coroziva a umiditatii atmosferice si mai ales a unor agenti
agresivi (gaze sau lichide) care determina, in timp, reducerea sectiunilor si a capacitatii
portante, in vederea diminuarii efectelor coroziunii, constructiile metalice necesita cheltuieli
de intretinere mai mari decat cele de zidarie si de beton; in mod obisnuit protectia
autocoroziva a otelului se asigura prin proiectarea rationala a elementelor metalice si prin
acoperirea suprafetelor cu pelicule protectoare (vopsele, lacuri, emailuri), in acelasi scop se
pot folosi laminate din otel cu rezistenta marita la coroziune care ridica insa costul investitiei;
- cladiri industriale - hale cu deschideri mari, cu poduri rulante, in general orice constructie
supusa la socuri si vibratii puternice;
- structuri metalice pentru acoperisuri de mare deschidere; sali de expozitii, sport sau
spectacole, hangare, ateliere de reparatii etc.;
- structuri metalice pentru unele utilaje fixe sau mobile - macarale, poduri rulante;
- structuri usoare din otel realizate din profile cu pereti subtiri formate la rece;
- oteluri de uz general, livrate sub forma de produse laminate la cald, care sunt oteluri carton
sau slab aliniate, clasificate dupa rezistenta minima de rupere ce reprezinta marca otelului;
- oteluri rezistente la coroziunea agentilor atmosferici (ORC) obtinute prin alierea cu elemente
care intra in solutie, prin reactie anodica, mai lent decat fierul (cupru, fosforul, cromul,
nichelul);
- oteluri cu granulatie fina pentru constructii sudate (OCS) care sunt oteluri slab aliate, cu
granulatie fina;
- oteluri rezistente la rupere fragila la temperaturi joase si foarte joase obtinute prin aliere cu
nichel;
- oteluri cu limita de curgere foarte ridicata, obtinute din unele oteluri slab aliate pe baza unor
tehnologii speciale;
- oteluri aliate (cu crom) pentru elemente speciale, cum sunt suruburile de inalta rezistenta.
- duritatea, determinata, in mod obisnuit prin curba Brinell, care consta in masurarea
rezistentei opuse de suprafata metalului la patrunderea unei bare de otel dur, actionata de o
forta constanta.
Duritatea se noteaza cu HB si se exprima prin raportul dintre intensitatea fortei si
suprafata amprentei lasata de bila.
- rezilienta sau incercarea de rupere la incovoiere prin soc, care se exprima ca raport dintre
lucrul mecanic absorbit de epruveta la rupere si suprafata sectiunii de rupere;
- tabla care se obtine prin laminarea la cald a otelului carbon sau aliat sub forma de foi de
tabla subtire (1-2 mm), mijlocie (3-4 mm) si groase (mai mari de 4 mm). Prin taierea tablelor
se obtin platbande cu latime intre 160 - 600 mm si grosime intre 6 mm si 40 mm;
- tevi pentru constructii si instalatii, din otel, laminate la cald sau sudate longitudinal ori
elicoidal etc.
- tuburi si piese de legatura din fonta, cu sau fara flanse, tevi din plumb, de presiune sau
scurgere si tevi din cupru, zinc sau otel zincat pentru instalatii;
- nituri confectionate din OL 34 sau OL 37 si nituri din metale neferoase (cupru, aluminiu,
alama);
- zincul si cuprul sub forma de sarme, table, conducte folosite la instalatii, invelitori etc.
- alama (aliajul cupru si zinc) si bronzul (care este aliajul cupru cu staniul) folosite la lucrari
de instalatii si tamplarie (feronerie);
- duraluminiu (aliajul aluminiului cu magneziu) folosit la confectionarea profilelor
pentru unele elemente structurale.
Principii de alcatuire
Constructiile metalice sunt structuri spatiale realizate prin conexiunea unor elemente
de rezistenta care pot fi grupate in functie de caracteristicile geometrice si mecanice in
urmatoarele categorii: cabluri, bare, placi.
Placi plane sau curbe, la care doua dimensiuni sunt predominante in raport cu a treia
(grosimea), intra in alcatuirea unor platforme, penti ai recipientilor s.a.
- grinzi cu zabrele, alcatuind sisteme plane si spatiale indeformabile, alcatuite din bare drepte,
ansamblate la noduri; sunt solicitate in ansamblu la incovoiere ceea ce determina eforturi
axiale (intindere si compresiune) in bare; incovoierea barelor poate apare ca efort secundar
datorita rigiditatii nodurilor sau a incarcarilor locale aplicate intre noduri;
- grinzi cu inima plina, care sunt bare cu sectiunea adaptata solicitarilor de incovoiere cu forta
taietoare;
- stalpi, care sunt bare verticale solicitate la compresiune centrica sau excentrica.
Grinzi cu zabrele
Barele cu sectiune T, cu perete simplu, pentru ferme cu deschideri reduse (simple) si cu arii
necesare de talpi pana la 300 cm2, conduc la forme constructive simple.
Pentru ferme de tip mediu, sectiunile talpilor se obtin din doua profile laminate sau
doua corniere putin distantate si solidarizate cu, sectiunile pot fi intarite, dupa caz, cu
platbande sudate sau nituite. Sectiunile cu perete dublu se obtin prin solidarizarea celor doua
inimi prin intermediul talpii. Aceasta solutie constructiva, folosita la fermele cu deschideri
mari simplifica prinderea barelor in noduri si confera structurii rigiditate mare.
Prinderea barelor in noduri se realizeaza constructiv prin:
- prinderea cu gusee aplicate, la barele cu solicitari mari, avand sectiuni cu peretele dublu;
- prinderea cu gusee intercalate, avand sectiuni cu perete simplu sau dublu la care, in nod, se
innadesc si inimile talpii.
Ca mijloace de imbinare se folosesc: sudura, suruburile si, mai rar, nituirea.
Se executa din profile laminate la cald sau formate la rece cu sectiune plina, pentru
deschideri si incercari relativ reduse sau din bare cu sectiune compusa, sudate sau nituite
Stalpi
Stalpii halelor industriale cu sau fara pod rulant, stalpii care sustin elemente de
inchideri s.a., sunt elemente solicitate simultan la compresiune si incovoiere.
MIJLOACE DE IMBINARE
A. Imbinari sudate
B. Imbinari nituite
Nitul este o tija cilindrica terminata cu un cap, avand un diametru mai mare, numit cap
de asezare. Pentru realizarea unei imbinari, ce constituie pachetul de strans; apoi cu material
din propria lor tija se executa umplerea gaurilor si capul al doilea, numit cap format sau cap
de strangere.
Clasificarea niturilor
1. dupa scopul lor, imbinari nituite folosite in constructiile metalice se impart in:
b) imbinari de solidatizare;
d) imbinari de etansare.
C. Imbinari bulonate
- structuri de rezistenta integral metalice la hale cu poduri rulante, cu deschideri si travei mari,
inaltimi mari ale stalpilor;
- asigurarea protectiei contra actiunii agentilor atmosferici prin vopsire, peliculizare, masuri
speciale in medii agresive.
- din punct de vedere a fortei de munca, constructiile metalice impun un nivel de calificare
superior, care sa poata asigura calitatea ridicata a lucrarilor de confectionare si montaj;
Din numeroasele clasificari posibile se prezinta numai doua legate direct de activitatea
de santier:
- elemente executate in unitati industriale specializate (in special: grinzi si ferme metalice,
stalpi, grinzi de rulare);
- elemente executate in ateliere specializate din bazele de productie ale unitatii de constructii;
- elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mari de constructii (acoperisuri
asamblate la sol si ridicate apoi la pozitie, inchideri din panouri mari preasamblate etc.);
- elemente montate bucata cu bucata la pozitia finala (ferme, pane, inchideri, platforme si
pasarele);
- tipul structurii;
- greutatea elementelor;
Pregatirea lucrarilor
- elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se
prevada modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, constructii provizorii necesare
la montaj;
- prevederea prin documentatie a surselor de apa, energie electrica, alte elemente impuse de
executie.
- un depozit de materiale;
In acest scop, nici dotarea santierului nu trebuie sa fie deosebita, limitandu-se la
asigurarea posibilitatilor minime de trasare, taiere si sudare a reperelor.
- distanta de transport;
- greutatea elementului;
- CFR;
- auto;