1

1. Introducere (Domenii de utilizare. Avantaje. Dezavantaje)

Domenii de utilizare a structurilor din metal
halele industriale.
constructii usoare, realizate prin utilizarea profilelor formate la
rece din tabla subtire sau prin folosirea barelor cu forme de sectiuni
neutilizate
constructii mari cu destinatie speciala: hangare, pavilioane de
expozitii, Sali de spectacole, constructii a caror parte principala o
reprezinta acoperisul;
constructii cu mai multe etaje. La constructiile cu un numar mare
de etaje
(peste 15) structura de rezistenta se realizeaza sub forma de cadre
metalice multiplu etajate;
constructii inalte speciale cum sunt turnurile si pilonii utilizati
pentru sustinerea antenelor de radio, televiziune, telefonie, stalpii
pentru sustinerea liniilor de transport a energiei electrice, turle de
foraj, turnuri pentru extractie;
suprastructurile podurilor de sosea si cale ferata de mare
deschidere;
structuri pentru utilaje fixe sau mobile (macarale, poduri
rulante);
constructii speciale, categorie in care intra trambulinele de schi,
rampele de lansare a navetelor spatiale, structuri pentru baraje etc.

AVANTAJE
-siguranta in exploatare
realizata printr-o buna concordanta dintre calcul si comportarea
efectiva.
-greutatea proprie mica a constructiilor metalice
comparativ cu constructiile realizate din beton, zidarie etc. Aceasta
se datoreaza rezistentelor mecanice mari si a posibilitatilor mai bune
de alcatuire rationala a sectiunilor care permit realizarea unor
elemente de constructie de dimensiuni reduse, cu greutate mica.
Micsorarea greutatii constructiei are o influenta favorabila asupra
costului fundatiilor;
-prefabricarea
Elementele metalice se pot realiza in ateliere specializate, de mare
productivitate, cu muncitori calificati, ateliere in care controlul de
2

calitate este mai bun decat pe santiere, ceea ce permite realizarea unor
elemente de calitate;
-compactitate, respectiv etanseitate.
Materialele metalice sunt etanse la trecerea lichidelor sau gazelor.
Utilizarea sudurii ca mijloc de imbinare contribuie la realizarea unei
bune etanseitati;
-timp scurt de executie si independent de anotimp.
Constructiile metalice sunt constructii prefabricate, elementele
metalice fiind realizate cu
tolerante foarte mici. Din aceasta cauza operatiile de montaj sunt
simple si nu necesita ajustari la fata locului. Confectionarea
elementelor metalice se poate realiza simultan cu unele lucrari de pe
santier (organizare santier, fundatii) scurtandu-se in acest fel timpul de
executie;
-posibilitati de modificare de consolidare sau de adaptare
Permite modificarea structurala facila pentru alte conditii de
exploatare decat cele initiale. Unele schimbari ale conditiilor de
exploatare datorate noilor tehnologii impun anumite modificari si
consolidari a constructiilor existente, operatii la care constructiile
metalice se preteaza cu usurinta.
-posibilitati de recuperare totala a materialului metalic
Otelul este reciclabil 100%, fara riscul pierderii calitatilor sale

DEZAVANTAJE
rezistenta slaba la actiunea umiditatii atmosferice
Costul construciei (oel, manopera, muncitori calificai)
Costul de intretinere
constructiile metalice sunt sensibile la temperaturi ridicate.

2.ncercri distructive (ncercri la traciune. Curba de
comportare a oelului)
ncercari asupra oelurilor - Traciune
ncercarea consta n aplicarea lenta, continua, progresiva si fara
socuri, n general
pna la rupere, pe directia axei longitudinale a epruvetei, a unei sarcini
de tractiune.
Forma si dimensiunile epruvetei depind de forma si dimensiunile
produselor metalice ale caror caracteristici mecanice trebuie
3

determinate. n general se utilizeaza epruvete cu sectiune transversala
circulara sau dreptunghiulara capetele epruvetei fiind prelucrate
functie de dispozitivele de prindere ale masinii de ncercat

Curba de comportare a oelului
Se obtine o curba de comportare a materialului sau diagrama
caracteristica, curba
ce nu depinde de dimensiunile epruvetei, ea caracteriznd comportarea
materialului
si nu a epruvetei.
-diagrame cu palier al deformatiilor plastice
-diagrame fara palier de curgere
Pentru simplificarea calculelor n prezent se utilizeaza modelul
idealizat al curbelor
de comportament (modelul Prandtl). Idealizarea se poate realiza prin
curbe liniare (elastic) , biliniare (elastic prefect plastic(A) sau elasto-
plastic cu consolidare(B)) sau neliniare.


4


3.ncercarea de duritate. ncercarea de rezilien.
ncercari asupra oelurilor - Duritate
ncercarea de duritate Brinell este prima metoda de evaluare a
duritaii materialului.
Duritatea Brinell se determina prin apasarea cu o anumita fora a unei
bile pe suprafaa materialului i apoi se masoara diametrul urmei
(amprentei) ramase pe material ca medie a
doua masuratori n direcii perpendiculare.
Bila penetrometrului este fie din oel dur fie din carbura de wolfram ,
de diametru specificat (de obicei 10 mm).
Durata aplicarii este de obicei 10 sau 15s.
ncercarea de duritate este o metoda nedistructiva.
Rezultatul se noteaza cu HBS pentru bila din oel sau HBW pentru
bila din carbura.
Exemplu de simbolizare a ncercarii:
400 HBS 10/1500/15
= duritate Brinell 400 obinuta cu un penetromentru cu bila de
oel de 10 mm i fora de 1500kg aplicata timp de 15s.
5


ncercari asupra oelurilor - Reziliena
Comportarea unui material se considera tenace (ductila) daca ruperea
lui este precedata de o deformatie plastica nsemnata.
Comportarea este fragila (casanta) daca deformatia plastica
respectiva este mica sau nensemnata. Din cauza absentei
deformatiilor plastice ruperile fragile nu sunt n general
previzibile.
Un otel, care n mod normal este ductil, poate deveni fragil n anumite
conditii : temperatura scazuta , viteza de deformare mare, stare
complexa de tensiune.
Pentru a evita astfel de ruperi, ncercarile statice au fost completate cu
ncercari dinamice prin soc (INCERCAREA DE REZILIENA). Prin
aceste ncercari se urmareste evidentierea sensibilitatii la rupere
fragila a unor metale n conditii asemanatoare celor ce pot interveni n
practica.
ncercarea consta din ruperea dintr-o singura lovitura, cu un ciocan
pendul a unei epruvete prevazuta cu crestatura n forma de U
(epruvete tip Mesnager) sau n forma de V (epruvete tip Charpy), care
simuleaza aparitia unei fisuri (V) sau existenta unei gauri (U), ambele
implicnd deci existenta unor concentratori de tensiuni. Ciocanul
pendul Charpy are o greutate Gp i oscileaza fara frecare n jurul unui
ax. Epruveta e asezata liber pe doua reazeme (axul punctului B)
Ciocanul e lasat sa cada de la o anumita nalime H.
Energia poteniala iniiala a ciocanului n aceasta poziie este W0
(uzual 300J sau 15J )
Ciocanul eliberat din poziia iniiala lovete epruveta pe care o rupe
consumnd o parte din energia poteniala. Energia consumata se
noteaza cu Wc.
6

Restul de energie ramasa, notata cu W e folosita de ciocanul pendul
pentru a se ridica la nalimea h.
Wc = W0 W = Gp(H - h)
Rezilienta se determina ca fiind raportul dintre energia consumata la
ruperea epruvetei si aria sectiunii initiale a epruvetei n dreptul
crestaturii

4.Notarea oelurilor conform EC3. (cu un exemplu explicat)

Notarea oelurilor n rile Comunitii Europene se face conform
normei europene EN 10025/2004 -2 (respectiv 10025/-4-2004).
Notarea cuprinde litera S care nseamn oel structural ,
urmat de un numr care reprezint limita de curgere n N/mm2.
unul dintre simbolurile JR, JO, J2, J3, J4, reprezentnd valoarea
rezilienei la 20, 0, -20, -30, -40.
Se noteaz tratamentul termic aplicat, n care oelul poate fi ncadrat
n dou grupe.
grupa 1 : M nsemnnd laminare termomecanic, N, laminare
normalizat, G1, oel necalmat, G2 oel calmat, G3, tratamant termic
opional sau G4, pentru care starea oelului rmne la alegerea
productorului de oel.
grupa 2, notarea este L, oel pentru temperaturi sczute, M laminare
termomecanic, N, laminare normalizat, O, oeluri pentru construcii
offshore (ex: platforme marine pentru extragerea petrolului), sau W
pentru oelurile patinabile (cu rezistena mrit la coroziune
atmosferic).
Ultima liter reprezint eventualele condiii speciale cerute de
beneficiar.Se noteaz cu litera Z.
Calitile de oeluri care se produc sunt S235, S355, S420, S460.
7

Oelul S 235 reprezint oelul avnd limita de curgere de 235 N/mm2,
asemntor oelului OL37 care are limita de curgere 240 N/mm2.
Exemplu de notare:

5.Fenomenul de oboseal. Verificarea elementelor de oboseal.
Se verific la oboseal elementele de construcii supuse direct
aciunii unor ncrcri care conduc la eforturi variabile i repetate:
-grinzile cilor de rulare ale podurilor rulante ncadrate n grupele III
i IV;
-grinzile platformelor pe care sunt ncrcri mobile sau sunt aezate
utilaje care produc vibraii;
-elementele estacadelor care suport convoaie mobile.

8


6.uruburi. Calculul mbinriilor cu uruburi supuse la for
axial. (N,V, N i V)
MBINARI CU SURUBURI
Se utilizeaza la realizarea :
mbinarilor de santier,
mbinarilor ce produc eforturi de ntindere n tija surubului,
a mbinarilor pieselor groase
a mbinarilor constructiilor provizorii,
a mbinarilor n spatii nguste (keskeny) unde nu se pot bate nituri
sau nu se_t 5d poate efectuasudura.
Pentru mbinarea podurilor si constructiilor metalice se folosesc
urmatoarele tipuri de suruburi:
suruburi obisnuite (grosolane, semiprecise, pasuite),
suruburi de nalta rezistenta pretensionate,
suruburi de ancoraj,
suruburi de articulatie.
9



10



7.uruburi. Calculul mbinriilor cu uruburi supuse la moment
ncovoietor n planul mbinrii

11



12

8.uruburi. Calculul mbinriilor cu uruburi supuse la moment
ncovoietor perpendicular la planul mbinrii. (grind-stlp)
Imbinarile grinda stalp trebuie sa indeplineasca doua functiuni
principale :
Sa fie capabile sa transfere incarcarile gravitationale de la gr-la stalp
Sa confere o buna rigiditate si un bun transfer al eforturilor catre
stalpi a incarcarilor laterale provenite din seism
(+LABOR JEGYZETROL)

9.SIRP. Calculul efortului capabil.
Suruburile de nalta rezistenta (SIRP) se confectioneaza din oteluri
cu caracteristici mecanice superioare (oteluri slab aliate, otel carbon
de calitate). Ele au forma si dimensiunile suruburilor obisnuite, cu
unele prevederi de prelucrare. Se cere o prelucrare mai buna a fetei
interioare a capului si a piulitei n scopul repartizarii ct mai uniforme
a presiunilor pe suprafata pieselor. Piulitele si saibele se fac din
acelasi material ca si suruburile.
Dupa montare se introduc eforturi de ntindere n tija.
Prin strngerea puternica a piulitei, n tija surubului se introduce un
important efort de ntindere, a carui valoare este de cca.70-75% din
limita de curgere a materialuluidin care se confectioneaza surubul, pe
suprafetele n contact ale pieselor exercitndu-se presiuni pe o zona n
jurul surubului. Datorita acestui fapt, piesele ce se mbina sunt strnse
foarte puternic, astfel nct, sub actiunea unui efort normal pe tija
surubului, deplasarea relativa a pieselor este mpiedicata de fortele de
frecare ce se produc pe suprafetele n contact.
Strngerea pentru pretensionare se face n general n doua etape,
pentru a se evita deformarea ecliselor, strngerea ncepnd de la
mijlocul mbinarii spre margini. Strngerea piulitei se face cu chei
dinamometrice care dau valoarea momentului de strngere Mt sau
permit masurarea rotirii piulitei. ntre efortul de ntindere Nt si
momentul de strngere Mt exista relatia: Mt=kdNt (coeficientul k se
poate lua aproximativ 0,2).
13


Efortul pe care poate sa-l transmita o mbinare cu SIRP este dat de
relatia:
N = mn N1unde:
-n - numarul total de SIRP din mbinare;
-m - numarul suprafetelor de frecare prin care se transmite efortul N.
Daca n surub apare si un efort de ntindere din actiunile exterioare, Z,
efortul capabil
al unui SIRP se micsoreaza corespunzator:
N 1=f( Nt- Z )
10.Sudur. Tipuri. Materiale folosite. Caracteristicile cordonului
(a,l)

14




11.Calcul mbinri cu sudur de col supus la eforturi axiale.
15



16



15.Verificarea de rezisten a barelor ntinse centric conform
EC3.

Verificarea barelor ntinse centric
Verificarea uzual utilizat este cea de rezisten la starea limit de
rezisten.
17




18


12.Elemente ncovoiate. Determinarea clasei seciunii.
Conform normei europene SR EN 1993 seciunile elementelor
metalice au fost mparite
dupa capacitatea acestora de a forma articulaii plastice n patru clase
(1,2,3,4).
_ Clasa 1 : sunt cele care permit formarea articulatiilor plastice, care
pot atinge fara reducerea
rezistentei, capacitatea de rotire ceruta de modelul de calcul plastic
_ Clasa 2 : sunt acelea care permit dezvoltarea momentului de
ncovoiere plastic al sectiunii, dar care poseda o capacitate de rotire
limitata din cauza pierderii stabilitatii locale.
_ Clasa 3 : sunt acelea care permit dezvoltarea numai a momentului
de ncovoiere elastic al
sectiunii, dar pentru care pierderea stabilitatii locale poate mpiedica
dezvoltarea momentului
plastic.
_ Clasa 4 : sunt acelea pentru care pierderea stabilitatii locale se
produce n unul sau mai multi pereti ai sectiunii transversale, nainte
de a atinge limita de curgere.
_ Stabilirea clasei sectiunii transversale depinde de raportul latime pe
grosime a peretilor supusi la compresiune.
_ Prin pereti supusi la compresiune se ntelege fiecare perete al
sectiunii transversale, partial sau total comprimat, sub efectul gruparii
de ncarcari considerate.
_ Clasa unei sectiuni transversale este definita prin clasa cea mai mare
(cea mai putin favorabila) a peretilor sai comprimati.
19


_ Clasa de seciune se determina ca fiind clasa maxima a pereilor
comprimai ai unei seciuni.
_ Pentru o seciune n funcie de modul de solicitare se determina
pereii comprimai sau parial comprimai. Pentru fiecare din aceti
perei , in mod individual, se determina clasa n funcie de supleea
acestuia (c/t).
_ Seciunile de tip I, H, C, L, seciuni alcatuite cu aceste geometrii sau
alcatuite de tip cheson au n componena doua tipuri de perei. (a.
Interiori , b. exteriori sau talpi n consola).

_ Pentru fiecare perete component se determina raportul (c/t sau
laime/grosime). n baza raportului obinut se determina clasa de
seciune prin compararea cu limitele de ncadrare. Limitele de
ncadrare sunt n tabelate n funcie de poziia peretelui la nivelul
seciunii (interior/exterior). Pentru pereii care nu se ncadreaza n
limitele claselor 1,2,3 se considera perei de clasa 4.
Clasa ntregii seciuni se considera clasa cea mai mare a _ pereilor
componeni.
20


13.Elemente ncovoiate. Verificarea de rezisten (M, V )



21







14.Elemente ncovoiate. Calculul elementelor innd cont de
interaciune M-V
22

















23