Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Consideraţii generale
2. Turnuri cu structura din otel
3. Executia si montarea turnurilor
3.1. Executia turnurilor
3.2. Tehnologia de montaj a turnurilor
4. Exemple de turnuri din Romania
1. Consideraţii generale
Sistemele de transmisie și recepție prin unde radio necesită construții speciale care sa poată
asigura în condiții optime acest proces.
Ele pot fi de două categorii: turnuri cu înalțimi mari și foarte mari, încastrate la baza și libere
la partea superioară, acolo unde se amplasează antena propriu-zisă și piloni ancorati cu cabluri si
articulati la nivelul fundatiilor. Constructiile in forma de turn sunt incastrate la baza. Pilonii sunt
constructii articulate la baza si ancorate cu cabluri la diferite inaltimi.
Aceasta ultima varianta este utilizatăîn special la sistemele emitatoare de unde radio.
Emisia de unde radio se face pe lungimi de unde diferite, astfel:
• unde lungi (lungimi de 3000…25000 m);
• unde medii (lungimi de 200…3000 m);
• unde scurte (lungimi de 10…200 m);
• unde ultra-scurte ( lungimi de cativa cm).
În concordanță cu diferitele lungimi de unde sistemele adoptate de transmisie sunt:
turnuri de cel mult 300 m înălțime sau piloni la vârful carora sunt dispuse antenele pentru
transmisiile in benzi de frecvente joase (unde lungi) ;
piloni cu antene plasate în vârf sau piloni de emisie de cel mult 370 m înălțime, pentru nde
medii;
antene amplasate pe turnuri sau pe piloni de înălțimi maxime de 125 m pentru undele
scurte.
Turnurile de televiziune sunt structuri de înălțimi mult mai mari (for ex. Oklahoma City Tower
de 480 m).
Sectiuni pentru turnuri sunt :
a. Sectiune triunghiulara;
b. Sectiune patrata;
c. Sectiune poligonala;
d. Sectiune circulara.
Performante Pe Mapamond
Pilonul ancorat radio, 646 m 1974, Varsovia: datorită necesității unui potențial electric de
120 kV între pilon și teren, acesta a fost rezemat pe un izolator din portelan de 2 m înălțime. Pilonul
a funcționat ca emitator (1/2 lungimeade undă) asa încât înălțimea sa proiectata a fost de jumatate
de undă pe frecvență de emisie. Semnalele sale de emisie de 2 megawati puteau fi recepționate pe
toată suprafața Europei, Africa de Nord si chiar in America de Nord. Consumul de oțel după unele
surse: 380 tone.
Cele mai intalnite tipuri de structuri asociate cu turnurile de radio -televiziune sunt:
Structuri cu zabrele spatiale cu sectiuni simple, regulate, patrate sau triunghiulare (fig.1,
2) ;
Zăbrelele folosite la turnuri (fig. 1) sunt cu diagonale încrucişate, cu bare suplimentare la
încrucişarea diagonalelor şi eventual cu montanţi pe linia nodurilor sau în sistem rombic cu bare
suplimentare; se urmăreşte reducerea lungimilor de flambaj.
Barele turnurilor se fac din corniere, ţevi şi, la turnuri mari, se alcătuiesc din elemente
compuse în H, dublu T şi chiar tubulare (fig. 2).
Fig. 1. Sisteme de zăbrele
a – zabrele simple; b – diagonale in X; c – diagonale in K; d, e – diagonale si orizontale; f –
diagonale multiple; g – diagonale in x cu elemente secundare
Fig. 8.Structuri cu sectiunea inelara constanta sau trunghi de con (panze subtiri)
Caracteristica principala este raportul foarte mare dintre înălțimea turnului și dimensiunea
relevanta a sectiunii sale.
• Turnurile pot avea și 6 sau 8 fete, aceste soluții fiind mai deosebite însă mai putin
economice și mai dificil de asamblat din punctul de vedere al tronsoanelor de expeditie.
• Zveltetea turnului este un criteriu important de proiectare datorita urmatoarelor
consideratii:
- Momentul de rasturnare de la baza turnului datorat actiunilor orizontale (vant,
seism) trebuie contracarat de actiunea comuna a fortelor de stabilizare (actiunile verticale
permanente si variabile ).
- Deformata generalizata a turnului concretizata prin sageata orizontala la varf,
datorata actiunilor statice si dinamice trebuie mentinuta drastic intre valori limita.
Turnurile in general nu au sectiune constanta pe toata inaltimea lor si deci executia acestora
se face pe tronsoane avand aceeasi sectiune sau sectiuni apropiate.
Tronsoanele sunt asamblate in atelier cu conditia ca dimensiunile tronsoanelor sa nu
depaseasca gabaritul mijloacelor de transport, sau pe santier.
Tronsonul de baza are sectiunea maxima iar ramurile verticale ale turnului se intaresc cu
diafragme ce se aseaza la o distanta de 4m intre ele, astfel incat pe tronsonul de sectiune constanta
trebuie sa existe doua diafragme.
Figura 9: Detalii constructive pentru un turn avand ramurile si montatii din tevi iar
diagonalele din otel rotund
- Daca barele supuse la eforturi axiale se intersecteaza, ele alcatuiesc o incrucisare. Punctele
de intalnire sau de incrucisare ale barelor, care pe langa eforturi axiale sunt supuse si la eforturi de
incovoiere in planul axelor lor, se numesc colturi. Daca aceste puncte sunt locuri de intalnire sau
de incrucisare a unor bare supuse la incovoiere intr-un plan perpendicular pe axele barelor, ele se
numesc ramificatii.
- Daca la punctele de intalnire sau de incrucisare ale barelor, legatura se realizeaza prin
suruburi, cu scopul de a se reduce rigiditatea imbinarii respective, legatura se considera articulata.
- Guseele sunt elemente din tabla groasa, de forme variate in functie de numarul si directia
barelor concurente in nod.
- Evitarea aparitiei eforturilor suplimentare datorita montajului excentric si rigiditatii
nodurilor presupune o centrare prealabila a barelor. Acest lucru se poate realiza cu bara care are
sectiunea simetrica si la care prinderea se poate face simetric.
Prinderea barelor in noduri are mai multe solutii:
1) Prinderea directa
Prinderea cu guseu in prelungire, este preferata in cazul imbinarii sudate.
Prinderea cu guseu intercalat, solutia poate fii folosita in cazul imbinarii sudate dar si in
cazul imbinarii nituite.
Prinderea cu guseu suprapus, solutia este folosita in cazul imbinarii nituite.
- Dimensionarea guseelor: determinarea eforturilor in guseu constituie o problema dificila
in care grosimea guseeului se determina pe baza calculului imbinarii barelor. In functie de
diametrul niturilor folosite, grosimea guseului se ia egala cu cel putin doua treimi din diametrul
gaurilor de nit, dar nu mai subtire decat 8 mm. Marginile guseeului trebuie sa formeze cu axa barei
unghiuri pe cat posibil egale. In unele cazuri, guseele se fac cu taieturi curbe, care duc la o scurgere
mai uniforma a eforturilor si in acelasi timp sunt mai estetice.
- Innadirile se pot realiza cu ajutorul ecliselor sau a cornierelor de imbinare. Ele trebuie
alcatuite in asa fel incat sa nu constituie parti slabe pentru constructie si sa se poata controla in
timpul exploatarii. Innadirea cornierelor si a altor laminate:
a) innadirile sudate ale cornierelor, profilelor T, I se fac in general, prin sudura cap la
cap;
b) la piesele subtiri sudarea se face in V,
c) iar piesele groase este indicate sudarea in X.
La innadire de montaj ale profilelor se folosesc de regula eclise cu cordoane de colt. Eclisele
vor avea forme adecvate (platbande,corniere etc.) pentru a permite executarea usoara si corecta a
cusaturilor.
Innadirile cu nituri sunt folosite la montaj chiar la constructii ale caror elemente au fost
confectionate in atelier prin sudare; eclisele se realizeaza prin platbande, corniere, pe aceleasi
principii ca la innadirile sudate. La innadirera unui profil este necesar ca fiecare parte a profilului
sa fie innadita.
Asamblarea tronsoanelor se realizeaza de regula prin nituire sau cu suruburi. In aceste
cazuri este necesara preasamblarea in atelier a constructiei, etapa in care se practica gaurile pentru
nituri sau suruburi.
Datorita deformabilitatii care se poate produce in timpul transportului, se recomanda ca la
locul de montaj sa se realizeze alezarea gaurilor.
In atelier, confectionarea tronsoanelor se realizeaza pe platforme special amenajate si dotate
cu dispozitive de asamblare si tacheti de sustinere.
Figura 10: Montajul unui turn cu ajutorul unei macarale autoridicatoare: 1.-mufa, 2.-tija, 3.-brat rotativ,
4.-cabluri de fixare
I. Prima metoda se aplica turnurilor care, din cauza sectiunii mari la baza nu pot fi livrate si
transportate pe tronsoane. De altfel si ridicarea unor tronsoane atat de voluminoase este incomoda.
Barele se ridica cu o macara centrala, care se fixeaza pe ultimul tronson montat; macaraua este
prevazuta cu un dispozitiv de autoridicare. Macaraua este alcatuita dintr-o mufa 1 prin care trece o
tija tubulara 2, mult mai lunga decat mufa. La capatul superior al tijei este montat un brat rotativ 3.
Mufa si punctul inferior al tijei tubulare se ancoreaza de partea montata a constructiei metalice, cu
ajutorul unor cabluri inclinate si orizontale 4. Pe masura ce montajul avanseaza in inaltime, mufa
si tija sunt ridicate pe rand cu un troliu special. Metoda prezinta dezavantajul ca necesita timp
indelungat pentru montare si toate operatiile de imbinare trebuie sa fie executate la inaltime; in
schimb, utilajul de montare este simplu si poate fi improvizat chiar pe santier.
II. Metoda montarii pe tronsoane, incepandu-se cu tronsonul din varf, se aplica deasemenea
turnurilor neancorate, cu baza larga. Pe masura ce tronsonul superior este montat, partea superioara
montata a turnului este ridicata cu un dispozitiv special, atat cat este necesar pentru a putea
introduce dedesubt tronsonul urmator.
Aceasta metoda prezinta avantajul ca toate operatiile de imbinare se executa jos sau la o
mica inaltime. In schimb dispozitivul de ridicat este greu si complicat. Montarea si demontarea lui
necesita multa manopera, care adaugata la manopera necesara montarii turnului, egaleaza orele de
lucru necesare montarii dupa metoda precedenta.
III. Metoda se aplica turnurilor de inaltime mica, mai usoare.
Fig. 11.Turn estetic pentru Fig. 12. Înălţarea turnului pentru comunicaţii mobile
2. Turn H=45m jud. Arad - sectiune triunghiulara - abaza= 5800mm - avarf = 1600mm - montanti din
teava - diagonale si bare orizontale din profile cornier - zabrele: diagonale continue si orizontale
discontinue - prinderea barelor diagonale si orizontale la noduri: cu un singur surub