Domenii de utilizare a

materialelor geosintetice
şi geocompozite

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 1

 Domenii de utilizare a
materialelor geosintetice şi
geocompozite

Filtre şi drenuri

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 2

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor şi drenurilor

Efectele curgerii apei prin teren şi al drenării eficiente

a acesteia la lucrările de drumuri, de fundații, ziduri de
sprijin, taluzuri, sisteme de depozitare a deşeurilor, sunt
de interes pentru proiectanți și executanții acestora.

Filtrele şi drenurile = părţi componente ale unor lucrări de intercepție – drenare,

transport și evacuare controlată a apei spre o construcție de preluare sau emisar.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 3

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor şi drenurilor

Domenii de utilizare a filtrelor şi drenurilor:

➢ drenurile de sub îmbrăcămintea drumurilor şi laterale acestuia;

➢ sistemele de evacuare şi curgere a apei din straturile de bază ale drumurilor cu
îmbrăcăminte şi a căilor feroviare;
➢ sisteme de drenaj la culei de poduri şi ziduri de sprijin;
➢ drenajul pantelor-taluzurilor, sisteme antierozionale;
➢ sisteme de colectare a lixiviatului din depozitele menajere;
➢ drenuri pentru accelerarea consolidării terenurilor slabe de fundare;
➢ saltele drenate pentru disiparea excesului presiunii apei din pori sub ramblee
şi la interiorul barajelor şi ca bariere/reţinere de prafuri, silturi.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 4

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor şi drenurilor
Utilizare
➢ filtre din geotextile - neţesute
şi ţesute de masă redusă, în
asociere cu materialele
granulare şi/sau tuburi
drenante;
➢ filtre şi drenuri sub formă de
geocompozite

a) filtre b) geocompozite de drenaj

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 5

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor
Filtru = material poros ce are deschideri destul de mici pentru a preveni mişcarea
pământului spre dren şi totodată suficiente pentru a asigura o rezistenţă redusă la
curgerea apei.
Rolul geosinteticului în funcţia de filtrare - previne ca pământul supus curentului de
apă să intre în straturile granulare sau în substratul pe care se aşterne drenul.
Cerinţe tehnice - să nu împiedice curgerea apei prin prevenirea mişcării inacceptabile a
particulelor fine prin dren, ce pot reduce performanţa acestuia.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 6

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor
Filtru invers
➢ doar geotextil
➢ geotextil combinat piatra spartă

Avantaje - asigură o mai uşoară şi economică amplasare/instalare, continuitate pe

mediu de filtrat în special când execuţia se realizează în deasupra sau sub nivelul apei;
controlul calităţii poate fi asigurat mult mai uşor pentru sistemele de filtrare cu
geotextile.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 7

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 8

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor
! Lucrări de protecţie a malurilor, pentru evitarea acţiunii variabile a curentului de
apă, este recomandat ca un strat de agregate să fie plasat între geotextil şi pereu, din
următoarele considerente:
➢ pentru a preveni distrugerea geotextilului de către blocurile de roca ce formează
pereul;
➢ pentru a proteja degradarea
geotextilului sub acţiunea luminii ce
trece printre blocurile mari de rocă;
➢ pentru a aplica o presiune uniformă pe
suprafaţa geotextilului, prin urmarea
asigurarea unui contact intim între
filtru geotextil şi terenul în taluz,
necesar unei filtrări corespunzătoarea;

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 9

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor
! Un un geotextil cu rol de filtru nu poate înlocui în totalitate un filtru granular
invers, acesta din urmă asigurând şi alte funcţii prin grosime lui şi greutatea
straturilor de material ce-l alcătuiesc. In anumite aplicații, filtrul invers din material
granular, poate fi necesar pentru reducerea sarcinii hidraulice, a gradientului hidraulic
la valori acceptabile la interfaţa cu terenul, peste care să se aplice geotextilul pentru a
asigura pe deplin funcţia de filtrare.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 10

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
drenurilor
Geosinteticele (geotextilele cu o abilitate sporită de drenaj în planul lor şi unele
geocompozite) pot înlocui drenurile granulare clasice.

Geocompozitele cu rol de drenaj - miezuri drenante, extrudate sau plăci cutate, plase
şi pături tridimensionale, fibre ne-orientate sau georeţele, care sunt acoperite cu
geotextile pe una sau ambele feţe ce lucrează ca un filtru. Miezurile sunt curent
produse folosind polietilena, polipropilena sau poliamida-nailon.

Funcţii

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 11

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
drenurilor
Generalităţi:
➢ prefabricate sau realizate in situ
➢ realizate din materiale uşoare cu proprietăţi de filtrare şi hidraulice cunoscute;
➢ execuţia şi instalarea sunt rapide şi economice;
➢ asigură protecţie la infiltrare a apei din exteriorul structurii. (Hunt, 1982).

http://www.iridexplastic.ro/produse/ http://ravago.ro/geocompozite-de-drenaj
materiale-geosintetice/geocompozite-
drenaj

http://www.iridexplastic.ro/produse/
materiale-geosintetice/geocompozite-
drenaj

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 12

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
drenurilor
Drenurile vertical de tip fâşie (drenuri prefabricate tip bandă (PVD) sau drenuri fitil)

http://www.egezemin.com/fitil-dren

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 13

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
drenurilor
Drenurile verticale de tip fâşie
Utilizare – recuperarea unor zone de teren puternic umezite
– pentru îmbunătăţirea pământurilor moi, puternic compresibile.

Efect – accelerează procesul de consolidare prin reducerea timpului necesar disipării

excesului presiunii apei din pori.
Controlul eficienţei - parţial controlată de transmisivitate (capacitatea lor de
descărcare ce poate fi măsurată folosind testul de dren, pentru a verifica performanţa
de scurtă şi lungă durată).
Factori ce afectează capacitatea de descărcare a drenurilor
➢presiunea de confinare exercitată de pământ,
➢gradientul hidraulic,
➢Lungime (efect redus),
➢rigiditatea filtrului (efect considerabil),
➢durata de încărcare (efect redus).

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 14

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
filtrelor
Drenurile verticale de tip fâşie

Utilizare – la structurile ce necesită drenaje verticale cum ar fi: culeele de poduri,

pereţii de subsol ai construcţiilor şi zidurile de sprijin.

Funcţia primară – filtrarea.

Aceste geocompozite de drenaj pot

fi utilizate şi ca drenuri orizontale
pentru un drenaj de suprafaţă.

http://www.ate-drainage.com/en/texdrain/]

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 15

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la realizarea
drenurilor
Drenurile tubulare (geoconducte)

http://www.ate-drainage.com/en

http://www.abg-geosynthetics.com/market-sectors/highways.html

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 16

 Realizarea
filtrelor şi drenurilor
cu materiale geosintetice,
recomandări

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 17

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Succesul deplin al utilizării geotextilului într-o aplicaţie de filtrare este dependent
de o bună cunoaştere a pământului ce trebuie reţinut.
Proprietăţile esenţiale ce trebuie determinate sunt:
➢ distribuţia granulometrică;
➢ permeabilitatea;
➢ indicele de plasticitate;
➢ dispersabilitatea.
Este strict necesară o caracterizare adecvată a pământului de reţinut pentru a
asigura compatibilitatea lui cu geotextilul ales.
În anumite aplicaţii, ca de exemplu utilizarea filtrelor sub depozitele de deşeuri,
natura lixiviatului este de interes deosebit din cauză că procesul de dezvoltare a
bacteriilor duce la impermeabilizarea geotextilului.
Prin urmare, parametrii lixiviatului, cum ar fi partea solidă din alcătuire, necesarul
de oxigen chimic şi biologic, trebuie cunoscuţi şi deci determinaţi - Fourie, 1998.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 18

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Atunci când un geotextil este plasat adiacent unei pământ de filtrat, o
discontinuitate ia naştere între structura iniţială a pământului şi structura
geotextilului, această discontinuitate permite unora dintre particulele pământului, în
particular celor din zona contactului cu geotextilul şi având dimensiunile mai mici
decât dimensiunea deschiderii filtrului, să migreze prin geotextil sub influenţa
curentului de curgere.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 19

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor

Pentru un geotextil ce lucrează ca filtru este esenţial ca o condiţie de echilibru să

se stabilească la interfaţa geotextil - pământ, în timp cât mai scurt de la instalare,
pentru a se preveni continuarea tranzitării geotextilului de către particulele fine ale
pământului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla este de aşteptat ca drenul să se
blocheze, devenind ineficient.

Prin spălarea părţii fine din baza pământului, particulele grosiere localizate la
interfaţa filtrului vor rămâne în poziţia lor şi o zonă naturală de filtrare va fi formată
imediat la interfaţa pământ - geotextil. Particulele mari, la rândul lor, vor opri
particulele mai mici, care la rândul lor vor opri chiar particulele cele mai fine. În
consecinţă, particulele grosiere de la interfaţa geotextilului, determină fenomenul de
filtrare al pământului, oprind migrarea particulelor fine. La echilibru, care poate avea
loc pe durata a 1 la 4 luni, pământul adiacent filtrului devine mai permeabil.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 20

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Eficienţa la filtrare a sistemului este condiţionată de natura pământului și
stratificaţia terenului în contact imediat cu geotextilul, după atingerea condiţiilor de
echilibru.
Structurarea zonei din imediata vecinătate a geotextilului cu rol de filtru depinde
de natura pământului supus filtrării, dimensiunile şi frecvenţa porilor din geotextil şi
mărimea forţelor de curgere ce se manifestă.
Figura de mai jos reflectă stratificarea tipică ce apare pentru trei tipuri diferite de
pământuri – practic monogranulare, cu o granulozitate bună şi pământuri coezive.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 21

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Atunci când pământul prezintă o granulozitate bună-favorabilă, au loc rearanjări
marcante ale pământului în zoana de interfaţă cu geotextilul.

La echilibru, pot fi identificate trei zone:

➢ zona pământului neperturbat;
➢ zona unui filtru natural, format din pământul de filtrat, care constă din
particule a căror dimensiuni descresc pe măsură creşterii distanţei faţă de
geotextil;
➢ un strat de tranziţie-punte ce este o structură poroasă deschisă.

Odată ce procesul de stratificare este complet, rezultă un filtru de pământ ce

devine activ pentru curgere şi filtrarea apei.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 22

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Pentru majoritatea pământurilor nu este necesar ca filtru din geosintetic să reţină
la exterior toate particulele din pământ, el trebuie să reţină numai fracţiunea grosieră
dintre diferitele particule ce alcătuiesc pământul.
În aplicaţiile de filtrare, la nivel de proiectare se va avea în vedere că descreşterea
permeabilităţii filtrului geotextil în timp este cauzată de următoarele trei fenomene:
➢ blocare/obturare;
➢ blindare/înfundare;
➢ colmatare.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 23

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor

Blocare/obturare - fenomen ce se dezvoltă la interfaţa pământ - geotextil ce duce

la descreşterea permeabilităţii geotextilului. Dacă un geotextil este ales pentru a reţine
particule dintr-o suspensie de concentraţie redusă sau atunci când nu există un
contact direct între pământ şi geotextil, particulele grosiere, de dimensiuni egale sau
mai mari dimensiunilor porilor din geotextil, pot migra şi se pot localiza definitiv pe
suprafaţa porilor din geotextil.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 24

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
Blindarea/infundarea este un fenomen similar blocării şi se foloseşte pentru a
descrie mecanismul care intervine când particulele grosiere reţinute de geotextil, sau
fibrele geotextile, interceptează particulele fine ce migrează din pământ, astfel că se
formează foarte rapid la interfaţa cu geotextilul un strat de permeabilitate redusă
(adesea numit glazură de pământ) ce reduce conductivitatea hidraulică a sistemului.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 25

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor

Colmatarea - fenomen care, în general, are loc foarte lent dar poate avea ca
rezultat o completă încetare a curgerii apei prin filtru geotextil. Este un fenomen de
acumulare a particulelor de pământ în porii din interiorul geotextilului şi care duce la
reducea conductivităţii hidraulice

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 26

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
realizarea filtrelor şi drenurilor
De asemenea este de reţinut că înfundarea / blindarea este mult mai defavorabilă
decât colmatarea.
Geotextilele cu o suprafaţa rugoasă, cu proeminenţe în contact cu pământul, aşa
cum sunt geotextilele neţesute / împâslituri, fixate mecanic, nu favorizează
dezvoltarea unui strat continuu tip „prăjitură / glazură” de particule fine de pământ, în
timp ce filtrele geotextile cu suprafaţă lisă poate favoriza dezvoltarea unui astfel de
strat.
Mai mult, geotextilele cu suprafaţă rugoasă nu favorizează mecanismul de
obturare fiindcă ele nu au deschideri bine individualizate.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 27

 Domenii de utilizare a
materialelor geosintetice şi
geocompozite

Platforme

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 28

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la
platforme
Platforme:
➢ utilizare: depozitare materiale, deplasarea echipamentelor de manipulare,
transport;
➢ acţiuni: foarte mari, în special în cazul depozitării containerelor;
➢ alcătuire: sisteme rutiere rigide sau flexibile (pat de fundare + îmbrăcăminte –
pot atinge grosimi mai mari de 100 cm în cazul platformelor „grele”);
➢ cerinţe de exploatare: să nu fie depăşite eforturile de tracţiuni admisibile la
baza îmbrăcămintei (la sistemele rigide) şi eforturile de compresiune
admisibile pe terenul de fundare (la îmbrăcăminţile nerigide);

http://www.campusbuzau.ro/

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 29

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la
platforme
Funcţiile geosinteticelor:
➢ armare: prin încleștarea materialului granular din fundaţie în ochiurile
geogrilei, prin repartizarea eforturilor datorită rezisteneţei la întindere a
geogrilei;
➢ separare: între stratul de pământ şi stratul de material granular din structura
platformei (se utilizează geotextile);
➢ filtrare: trecerea apei fără a permite migrarea particulelor (se utilizează
geotextile).

http://www.materiale-geosintetice.ro/geogrile-biaxiale.html http://www.materiale-geosintetice.ro/geogrile-biaxiale.html

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 30

 Utilizarea materialelor geosintetice şi geocompozite la
platforme
Avantaje:
➢ Repartizarea favorabilă a eforturilor;
➢ Diminuarea tendinţei de deplasare laterală cât şi pe verticală a materialului
din terenul de fundare (datorită reducerii presiunilor);
➢ Reducerea grosimii fundaţiei platformei armate cu geosintetice cu 25-35%;
➢ Menţinerea grosimii proiectate a stratului de fundaţie a platformei (datorită
funcţiei de separare).

Poziţionarea geosinteticului:
➢ la contactul între stratul macrogranular
de bază şi terenul de fundare;
➢ la baza stratului de uzură al drumului;
➢ sub îmbrăcămintea de consolidare a
drumurilor pavate degradate.
http://www.geocons.ro/geogrile-biaxiale.html

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 31

 Realizarea platformelor
cu materiale geosintetice,
recomandări

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 32

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
platforme
Criteriile de alegere a materialelor geosintetice şi recomandările privind modul de
realizare a platformelor cu materiale geosintetice (geotextile şi geogrile) similare celor
de realizare a lucrărilor de drumuri fără îmbrăcăminte.
Particularităţile care apar ţin de
➢ necesitatea utilizării unor geosintetice cu rol de armare cu proprietăţi superioare
celor utilizate la drumuri având în vedere că încărcările la care sunt supuse
platformele sunt de cele mai multe ori de valori mai mari.
➢ Suprafaţa extinsă de desfăşurare a geosinteticului pe teren;
➢ Necesitatea de suprapunere a geosinteticului atât tranversal direcţiei de derulare
cât şi longitudinal acestei direcţii.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 33

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
platforme
La realizarea platformelor armate cu
geosintetice distanţa dintre straturile de
geogrilă se adoptă de regula de 25-40 cm.
Geogrilele se utilizeaza în combinaţie cu
materiale geotextile care au rol de
separare şi filtrare.

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 34

 Realizarea lucrărilor cu materiale geosintetice, recomandări la
platforme

http://www.tensar.ro/
Applications/Platforms

http://www.materiale-geosintetice.ro/

Dr.ing. Oana Elena COLŢ – Geosintetice şi Geocompozite – aplicații în ingineria geotehnică 35