Sunteți pe pagina 1din 22

Sistemele de transmisie si receptie prin unde radio necesita constructii speciale care sa poata asigura in conditii

optime acest proces. Ele pot fi de doua categorii: turnuri cu inaltimi mari si foarte mari, incastrate la baza si libere
la partea superioara unde se amplaseaza antena propriu-zisa si respectiv piloni ancorati cu cabluri si articulati la
nivelul fundatiilor. Aceasta ultima varianta este utilizata in special la sistemele emitatoare de unde radio.
Emisia de unde radio se face pe lungimi de unde diferite, astfel:
unde lungi (lungimi de 300025000 m);
unde medii (lungimi de 2003000 m);
unde scurte (lungimi de 10200 m);
unde ultra-scurte ( lungimi de cativa cm).
In concordanta cu diferitele lungimi de unde sistemele adoptate de transmisie sunt:
turnuri de cel mult 300 m inaltime sau piloni la varful carora sunt dispuse antenele pentru transmisiile in benzi
de frecvente joase (unde lungi) ;
piloni cu antene plasate in varf sau piloni de emisie de cel mult 370 m inaltime, pentru unde medii;
antene amplasate pe turnuri sau pe piloni de inaltimi maxime de 125 m pentru undele scurte.
Turnurile de televiziune sunt structuri de inaltimi mult mai mari (for ex. Oklahoma City Tower de 480 m)
TURNURI SI PILONI CU STRUCTURA DIN OTEL
PERFORMANTE PE MAPAMOND
Asia: Burj Dubai 818 m 2009 United Arab Emirates
Africa: OMEGA transmitter Chabrier 428 m 1976 Runion (France)
North America: KVLY-TV mast 629 m 1963 (U. S. A.)
South America: Omega Tower Trelew 366 m 1971 Argentina
Europe: Warsaw radio mast 646 m 1974 Poland
Oceania: VLF transmitter Lualualei 458 m 1972 Hawai'I (U. S. A.)
Ostankino Tower 540.1 m 1967
the tallest free-standing structure in Europe for 42 years
Burj Dubai 818 m 2009United Arab Emirates Warsaw radio mast 646 m 1974 KVLY-TV mast 629 m 1963 Blanchard, N.
Dakota, S.U.A.
C.N. Tower Toronto1976, 553 m, 1976
Datorita necesitatii unui potential electric de 120 kV intre
pilon si teren, acesta o fost rezemat pe un izolator din
portelan de 2 m inaltime. Pilonul a functionat ca emitator
(1/2 lungimea de unda) asa incat inaltimea sa proiecata
a fost de jumatate de unda pe frecventa de emisie.
Semnalele sale de emisie de 2 megawatts putere erau
receptionate pe toata suprafata Europei, Africa de Nord
si chiar in America de Nord. Consumul de otel dupa
unele surse: 380 tone (surse poloneze declara un
consum de 420 rtone)
Willis Tower, ( Sears Tower) (442 m) Chicago, Illinois
TURNURI CU STRUCTURA DIN OTEL
Cele mai intalnite tipuri de structuri asociate cu
turnurile de radio-televiziune sunt:
1. Structuri cu zabrele spatiale cu sectiuni simple,
regulate, patrate sau triunghiulare;
2. Structuri cu sectiunea inelara constanta sau trunghi
de con (panze subtiri)

Caracteristica principala este raportul foarte
mare dintre inaltimea turnului si dimensiunea
relevanta a sectiunii sale.

Turnurile pot avea si 6 sau 8 fete, aceste solutii
fiind mai deosebite insa mai putin economice si mai
dificil de asamblat din punctul de vedere al
tronsoanelor de expeditie.
Zveltetea turnului este un criteriu important de
proiectare datorita urmatoarelor consideratii:
1. Momentul de rasturnare de la baza turnului datorat
actiunilor orizontale (vant, seism) trebuie
conttracarat de actiunea comuna a fortelor de
stabilizare (actiunile verticale, permanente si
variabile).
2. Deformata generalizata a turnului concretizata prin
sageata orizontala la varf, datorata actiunilor statice
si dinamice trebuie mentinuta drastic intre valori
limita.
TURNURI CU STRUCTURA DIN OTEL
Diferite solutii adoptate pentru turnuri: a de inaltimi reduse;
b de inaltimi mari si foarte mari; c sisteme de contravantuire
utilizate la barele comprimate de lungimi sporite pentru a
limita lungimea de flambaj; d- diafragme
Turn cu structura combinata otel-beton armat
( Turnul de televiziune RTV, Bucuresti)
MOST FAMOUS TOWERS AND MASTS WORLDWIDE
Tower, city Year Height (m) Height (ft)

Canadian National (CN) Tower, Toronto 1975 553 1,815
Ostankino Tower, Moscow 1967 537 1,762
KFVS TV Tower, Missouri 1960 511 1,677
Oriental Pearl Tower, Shanghai 1995 468 1,535
Milad Tower,Tehran 2005 4351,427
Menara Kuala Lumpur, Kuala Lumpur, Malaysia1996 421 1,403
Tianjin TV Tower,Tianjin, China1991 415 1,362
Central Radio & TV Tower, Beijing 1992 405 1,329
Kiev TV Tower,Kiev, Ukraine1973 385 1,263
Tashkent Tower, Tashkent, Uzbekistan1985 375 1,230
Liberation Tower,Kuwait City 1996 3721,221
Alma-Ata Tower, Almaty, Kazakhstan1983 3711,217
Riga TV Tower,R iga, Latvia1987 3681,209
Fernsehturm Tower, Berlin, Germany1969 3681,207
Stratosphere Tower, Las Vegas, United States1996 3501,149
Macau Tower,Macau, China2001 3381,109
SECTIUNI TRANSVERSALE SI TIPURI DE PROFILE
DIN OTEL UTILIZATE LA TURNURI SI PILONI
Pe inaltime forma turnurilor urmareste forma solidului de egala presiune. In sectiune ,
latura patratului sau triunghiului are dimensiunile aproximative de 1/8 ....1/15 din
inaltimea totala iar la varf latura are minim 1...2 m, panta de inclinare a ramurileor
stalpului fiind de 2.5 ...5%.

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI LA TURNURI SI PILONI
ACTIUNI
Turnurile sunt structuri spatiale inalte incastrate in fundatii si libere la partea superioara schema statica simplificata fiind cea
a unei console cu o sectiune foarte redusa, solicitata atat in lungul cat si normal la axa sa neutra
Actiunile sunt reprezentate de:
incarcari permanente;
incarcari variabile- greutatea echipamentlului si personalului,, alte incarcari impuse de diferite necesitati functionale ;
incarcaril climatice actiunea vantului cu intensitate maxima, actiunea inghetului (chiciura) actiuni din temperaturi
maxime,/minime, respectiv combinatiile acestora . In cazul combinatiilor se iau in consideratie coeficientii de reducere
datorita simultanetatii ( intensitatea redusa a actiunii vantului, valori reduse ale variatiilor de temperatura..
Actiunea seismica .

GRUPARI DE ACTIUNI
In mod obisnuit gruparile actiunilor variabile luate in calcul sunt urmatoarele:

A. STARILE LIMITA ULTIME DE REZISTENTA SI STABILITATE:
Vant cu intensitate maxima, temperaturi de 1015
0
C;
Chiciura impreuna cu vant, intensitate redusa, temperaturi de 5
0
C;
In lipsa vantului si a chiciurei, temperaturi maxime /minime corespunzator zonarii climatice. Pe teritoriul Romaniei, :
t
max, vara
: 40
0
C si t
min, iarna
=30
0
C.
Toate actiunile for fi luate in calcul cu coeficientii lor partiali de siguranta si de factorii de grupare.

B. STARILE LIMITA DE SERVICIU : gruparile isi mentin structura interna insa se vor aplica coeficientii partiali si de
grupare aferenti starii liimita .
PARTICULARITATI DE CALCUL A STRUCTURILOR INALTE,
ZVELTE: TURNURI, PILONI, COSURI DE FUM
) ( ) ( z c c q z w
e p ref
=
Evaluarea presiunii dinamice din actiunea vantului pe suprafata constructiilor inalte
q
ref
presiunea dinamica de referinta masurata la 10 m deasupra unui teren deschis, cu relief plan, si mediata pe o
perioada de 10 minute ;
c
p
coeficientul de forma aerodinamica ( coeficientul de presiune locala) pe suprafata i, conform tabelului 3;
c
e(z)
coeficientul de expunere la actiunea vantului, dependent de profilul de variatie al vitezei pe inaltime, conf. Tabel 2e
Constructiile inalte cu destinatii speciale au structuri practic mono-dimensionale; din acest motiv actiunea vantului este
evaluata ca forta rezultanta pe unitatea de lungime. aplicata in axa de simetrie a sectiunii. Intensitatea acestei rezultante
se determina cu relatia :
ref e f d ref w
A z c c c q F = ) (
c
d
factorul dinamic (de rafala) ;in cadrul evaluarii globale, acesta corespunde raspunsului de varf (deplasarilor maxime) la
varful structurii. Valoarea factorului de rafala se determina cu ajutorul factorului de varf cg(z) al presiunilor instantanee, a
intensitatii turbulentei tpe inaltimea constructiei, Iv(z) si in fine cu ajutorul caracteristicilor spectrale ale procesului de raspuns al
structurii (anexa B din cod)
c
f
coeficientul aerodinamic de forta;
A
ref
aria de referinta considerata ca proiectia constructiei pe directia normala la directia de atac a vantului .

DETERMINAREA SECTIUNII ELEMENTELOR CE ALCATUIESC TURNURILE

o

o cos
cos ) (
2
cos
+

=
i
P H
r n
M M
n
P
N
T
T
n
i
=
2
T T
i
~ 087 .
Barele ce alcatuiesc structura in zabrele sunt solicitate axial. Actiunile exterioare sub forma fortelor generalizate pe
structura se reduc la axa verticala a turnului, in plan vertical. Se obtin astfel forte si momente actionand in planul structurii
Eforturile sectionale (axiale) in ramurile turnului, N se determina cu urmatoarea relatie, in forma sa generala (fig.5).
unde
- P- actiuni permanente din greutatea elementelor ( a platformelor), a echipamentului si aparaturii; deasemenea actiunile
variabile utile etc.;
- M
P
- momente ce provin din actiuni verticale excentrice fata de axa turnului;
- M
H
- momente de incovoiere datorate actiunilor orizontale (vant, seism etc.); se evalueaza la nivelul in care se face
verificarea elementelor structurale ;
- n- numarul de fete ale poligonului la baza turnului ;
-r
i
- distanta dintre centrul gravitational si ramura i ce trebuie verificata;
- - unghiul in plan orizontal determinat de linia ce trece prin centrul sectiunii turnului reprezentand directia de actiune a
vantului si ramura din apropiere cea mai comprimata ;
- unghiul dintre axa ramurii si limia verticala the angle between the axis of the strut and the vertical line.
Din schemele adoptate rezulta ca pentru sectiuni patrate sau octogonale cea mai dezavantajoasa situatie este aceea care
corespunde actiunii vantului de-a lungul liniei diagonale (=0) iar pentru turnuri cu sectiune triunghiulara sau hexagonala
pentru situatia in care vantul actioneaza perpendicular pe una din fete.
In cazul unui turn cu numar par de fete , forta taietoare pe o fata este determinata de relatia:
T
i
fiind forfecarea in panoul de la nivelul i unde se fac verificarile.
Pentru un turn cu trei fete forta taietoare va fi:
Daca turnul are sectiune circulara coeficientii de presiune c
pe
si de forta (globali) c
f
se determina cu relatiile :
v
) (
e m
e
z v b
R

=

+ = =
gi i i
c
A l b A
A
A
;
Aria de referinta si procentul de suprafata expusa la sistemele de zabrele
o
=
0 , p pe
c c

=
r f f
c c
0 ,
Numarul Reynolds reprezinta raportul dintre fortele de inertie ce antreneaza curgerea si cele de amortizoare vascoasa
Acest numar clasifica curgerea in laminara si turbulenta.
Cvoeficientul de forta de antenare, c
f
depinde de factorul factor ce reprezinta raportul dintre proiectiile zabrelelor si a
imbinarilor lor in planul expus actiunii vantului
SOLICITARILE DE CALCUL
Calculul eforturilor sectionale in
ramurile turnului
Calculul eforturilor in diagonale
si diafragme sau montanti
Preluarea eforturilor de torsiune
in planurile verticale ale turnurilor
Solicitarile din diagonalele turnului cu patru fete se determina cu relatiile:




Daca turnul cu n fete este solicitat la un moment de torsiune , M
r
, diagonalele vor fi solicitate suplimentar la forfecare .




Daca ramurile turnului nu isi schimba panta, torsiunea nu apare ; se va verifica diafragma la o solicitare suplimentara
conventionala pe directia diagonalei:



unde:
-T- diferenta de forfecare ce actioneaza pe panoul dintre doua diafragme;
N- solicitarea axiala in ramura corespunzatoare zonei in care este pozitionata diafragma.
l
a
b h r
h
M
V
r
M
D
o
o
o
2
) ( ;
2
;
2
0
= = =

n
r n
M
T
i
r
r
t
cos
=
N T H 00267 . 0 1 . 0
1
+ A =
H N T H 5 . 0 00267 . 0 1 . 0
2
+ + A =
Torsiunea induce un effort in diafragma determinat cu relatia

H
M
a
H
M
b
a
r
b
r
= =
2 2
;
Atunci cand ramurile isi schimba unghiul de inclinare la partea inferioara , se va verifica diafragma la efortul urmator
VERIFICARI -STAREA LIMITA DE EXPLOATARE
Verificarile in starea limita de serviciu sagetile maxime ale turnului
100 /
0
0
max
H dx
EI
m M
k
H
s

= A
}
M
o, m
momentele determinate cu metoda Mohr-Maxwell ;
K 1.2, coeficient ce ia in consideratie capacitatea de deformare a zabrelelor.
a
n
k i
ik
ik ik ik ik
n
k i
ik
ik
ik ik
n
k i
ik
ik
n
k i
ik ik ik
n
k i
ik ik
f
A E
l N n
E
l
A
N
n l
E
n l n n s


= = = = = A

= = = = = 1 , 1 , 1 , 1 , 1 ,
1
o
c o
DETALII DE EXECUTIE ALE BARELOR SI IMBINARILOR NODURILOR
Turn cu sectiune triunghiulara alcatuit din sectiuni tubulare si corniere-
Vedere laterala, sectiune si detalii la imbinarile diagonalelor cu ramurile si cu montantii;
Imbinari directe, cu flanse si cu gusee
DETALII DE PRINDERI; PRINDERI IN FUNDATIE SI BULOANE DE ANCORAJ