STUDII, PROIECTE SI REALIZARI ALE TURNURILOR DE SUSTINERE ALE TURBINELOR DE VANT CU AX ORIZONTAL DE PUTERE MEDIE SI MICA

Alexandru Botici1 Teodor Le2

1

Prof. dr. ing., Universitatea Politehnica din Timioara, Facultatea de Construcii, Departamentul de Construcii Metalice si Mecanica Construciilor 2 ing. SC Proteor SRL Luncoara [BH]

Rezumat
Lucrarea analizeaz principiile de proiectare ale turnurilor de susinere pentru turbinele de vnt cu ax orizontal de mic putere 3.0 kW si 5.0 kW. Aceste turbine de vnt sunt destinate producerii de energie electrica penrtu mici comuniti locale. Se prezinta raspunsul structural al turnului la actiunile dinamice ale vantului pe turbina si pe stalp. Analiza dinamica si dimensionarea structurii se face in asa maniera incat sa fie evitat fenomenul de rezonanta al structurii. De asemenea se face analiza aparitiei fenomenului de instabilitate pentru viteze ale vantului mai mari decat cele de exploatare normala.

1. Generaliti
nc din 1982 transformarea energiei vntului n energie electric, a fost studiat ntr-un program energetic derulat n cadrul Universitii Politehnica din Timioara. Programul a fost concretizat prin realizarea unor prototipuri industriale de turbine de vant cu ax orizontal de putere medie circa 30 kW, montate pe muntele Semenic. Dup aproape 10 ani Centrul National de Management Programe finaneaz proiectul Deservirerea energetic a unei comunitai utiliznd curenii de aer. Lucrarea face parte din Programul 4 Parteneriate n domeniile prioritare. Programul a nceput n anul 2007 i se termin in anul 2011. Instalaia este amplasata n localitatea Marga, jud. Caras-Severin. Turbina de vnt are o putere de 1.5 kW i nlimea de 21.00 m pn la axul turbinei. Capul de stlp este fixat la 18.00 m pe un stlp de susinere cu zbrele sub forma unui trunchi de piramid cu baza patrat (fig.1). Acesta a fost dimensionat din conditii dinamice astfel incat turbine si turnul sa nu intre in rezonanta conform graficului din figura 2, evitandu-se domeniile a si b cu frecvente intre 0.80 Hz 2.60 Hz si 3.20 Hz 11.00 Hz. Frecventa de oscilatie al turnului cu zabrele fiind 11.20 Hz pentru perioada T=0.0894 sec.

Figura 1: Plan ansamblu turbina 1,5 kW

Figura 2: diagrama funcionare agregat 1,5kW

Un al doilea program aflat n curs de demarare n colaborare cu Norvegia este R0018 Improvement of the Structures and Efficiency of Small Horizontal Axis Wind Generators with non Non-Regulated Blades, demarat de Universitatea Politehnica Timioara. n acest caz turbina este fixat la nlimea de 15,00m i are o putere de 5 kW. Turnul de susinere are forma tronconic, realizat din placi subiri (fig. 2). Stalpul tronconic este realizat din trei elemente (subansamble) fiecare in forma de trunchi de con. Turnul este prevazut cu o usa de acces (inspectie) la 2.0m de baza si o a doua usa la 11.00m. Cea de a doua usa serveste si ca platforma pentru inspectia pe exterior a rotorului. In interior turnul este prevazut cu o scara de acces spre turbina.

Figura 3: Plan ansamblu turbina 5,0 kW

Figura 4: diagrama funcionare agregat 5,0kW

2. Conditii de dimensionare
Conditiile de dimensionare ale turnului sunt cele prin care sa se poata asigura functionarea turbine in conditii optime. In acest sens incarcarile date de agregat s-au luat in baza normelor international \CEI 61400-2-2006 corespunzatoare turbinelor mici. Agregatul se considera ca se incadreaza in clasa IV, caracterizata prin: viteza medie a vantului la nivelul turbinei 6.0 m/s; viteza de referinta pentru regimul de protectie 30.0 m/s; turatia maxima a turbine 120 rot/min; viteza de instalare la densitatea medie a aerului de 1.225 kg/mc si diametrul turbine intre 5.0 m 7.0 m fiind de 8.0 m/s. Caracteristica amplasamentului de destinatie este de 3.0 m/s; 4.0 m/s; 5.0 m/s si 6.0 m/s in judetul Alba [RO]. Tipurile de incarcari considerate in calcul sunt: -incarcari inertiale, gravitationale si vibratii; -incarcari aerodinamice; -incarcari operationale; -alte incarcari provenite din transport, montaj, intretinere, reparative, etc. Standardul CEI 61400-2-2006 prevede 10 ipoteze de ncrcare pentru agregat: -patru ipoteze pentru producia de energie electrica: funcionare normal (A), orientare n vnt (B), defecte de orientare (C) i ncrcri maximale (D); -dou ipoteze pentru suprapunerea unui defect peste funcionarea normal: turaie maximal (E) i scurtcircuit electric la conectarea sarcinii (F); -oprirea prin frnare (G); -regim de parcare oprit sau turaie mic (H); -parcare n poziie defavorabil n pan (I). n baza acestor tipuri de ncrcri i ipoteze de ncrcare pentru stlp se stabilesc ipotezele de ncarcare: A. ncrcri funcionale normale: -masa capului de stlp 400 kg; -forele gravitaionale 4000N;

-excentricitatea centrului de greutate al agregatului (turbin i nacel) 0,30m; -fore aerodinamice orizontale la diametrul turbinei de 7,0m, densitatea aerului 1,5 kg/mc, vitez de instalare de 10 m/s, F=2890 N; -moment reactiv al generatorului electric My=438 Nm; D. ncrcare maximal funcional: viteza vntului n punctul de instalare se majoreaz cu abaterea datorit turbulenei i rafalei maxime i rezult fora aerodinamic F=3250 N; E. Turaia maxim rezultat dintr-un eventual defect al sistemului de conducere este 150 r.p.m.. n consecin forele aerodinamice se majoreaza cu circa 50%; F. i G. Momentul la arborele turbinei, provocat de scurtcircuit la generatorul electric sau la aplicarea frnei mecanice provoac o dublare fa de valoarea de la ipoteza A i rezult My=876 Nm; H. n situaia de rotor frnat, aria portant a paletajului de circa 12 m2 i vitez de vnt de 30 m/s, soliditate de 0,3, diametru turbin de 7 m, coeficient de rezisten 1,5 i densitatea aerului 1,5 kg/mc, rezult fora aerodinamic orizontal F=12150 N. Aceasta valoare acoper i condiia ipotezei I parcare n poziie defavorabil pan. Fa de aceste ipoteze se consider evaluarile curente ale aciunilor pe stlp conform standardelor pentru construciile metalice, inclusiv cele de transport, montaj, reparaii i eventual ridicare i coborre a stlpului prin basculare fa de fundaie. Conditia de dimensionare a stalpului agregatului este aceea ca in regim de functionare a turbinei stalpul sa nu intre in rezonanta cu elementele rotorului. n timpul funcionrii turbina genereaz dou domenii de frecvene perturbatoare: a. Mas neechilibrat: frecvena turaiei; b. Perturbaii aerodinamice: produsul turaie numr de palete. Conform figurii 4 domeniul a se caracterizeaz prin intervalul de frecvene 0,8 2,0 Hz. Domeniul b se caracterizeaza prin intervalul de frecvene 3,2 8,0 Hz (fig. 4). Frecventele de vibraii proprii a stlpului de susinere trebuie sa se situeze n afara domeniului frecvenelor de funcionare ale turbinei. Pe de alt parte stlpul trebuie s asigure i condiii funcionale de acces la turbin pentru diverse intervenii de verificare, exploatare i reparaii.

Figura 5: Turnul tronconic de12,0m

Plecnd de la aceste condiii hotrtoare n dimensionarea stlpului s-au facut studii pe un numr mare de variante de stlpi care au diferit intre ei att geometric ct i dimensional. In urma studiilor preliminare s-a hotarat schema geometrica gabaritica optima care sa satisfaca criteriul functional. Pe acest model dupa mai multe incercari s-a determinat grosimea optima a panzei curbe t=4.0 mm (figura 5), pentru care frecventele proprii evita fenomenul de rezonanta. Freventele proprii ale stalpului din figura 5 au urmatoarele valori: f1=8.04 Hz (pentru T1=0.1243 sec) si f2=32.57 Hz (pentru T1=0.0307 sec), ceea ce inseamna ca se evita fenomenul de rezonanta corespunzator domeniului a (0.8-2.0 Hz) respective b (3.2-8.0 Hz) din figura 4. Se mentioneaza ca la limitele superioare ale domeniilor rotorul este oprit.

3. Modele numerice de calcul

Analiza static i dinamic a turnului s-a facut cu ajutorul programelor de calcul SAP2000 si ANSYS discretizand structura in elemente de plac curb subire tip Shell. Actiunea vantului pe circumferinta turnului si pe inaltime s-a considerat in conformitate cu standardele SR EN 19911-4:2004 si NP082-2004 corespunzator vitezei v=31.0 m/s (fig. 6a; 6b).

Figura 6a: Distributia presiunilor pe circumferinta turnului

Figura 6b: Distributia presiunilor pe inaltimea turnului [daN/m2] Angle Angle 90 [] 120-180 [] -106.50 -47.30 -134.40 -59.70 -151.90 -67.50 -164.80 -73.30 -175.10 -77.80 -183.80 -81.70 -191.20 -85.00

Height [m] 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 15.00

Wind pressure load for v=31 m/s Angle Angle Angle 0 [] 30 [] 60 [] 59.20 0.00 -88.80 74.70 0.00 -112.00 84.40 0.00 -126.60 91.60 0.00 -137.40 97.30 0.00 -146.00 102.10 0.00 -153.10 106.20 0.00 -159.30

Table 1: Circumferential wind pressure load Raspunsul dynamic al structurii din figura 5, pentru care fenomenul de rezonanta nu apare, este prezentat in figurile 7a si 7b corespunzatoare primelor doua moduri de vibratie.

T=0,1243 sec; f=8.04 Hz Figura 7a: Raspuns dinamic modul unu

T=0,0307 sec; f=32.57 Hz Figura 7b: Raspuns dinamic modul doi

Eforturile unitare normale si tangeniale pentru agregatul de 5kW corespunztoare strii limit ultime ULS rezultate n urma calculului static de ordinul I sunt prezentate n figura 8:
S11 S22 S12

S11max=112 daN/cm2 S11max=-76 daN/cm2

S22max=385 daN/cm2 S22max=-272 daN/cm2

S12max=63 daN/cm2 S12max=-54 daN/cm2

Figura 8: Eforturi ULS agregat 5kW Se poate observa ca eforturile maxime din pnza turnului sunt inferioare rezistenei de calcul a materialului fyd=2086 daN/cm2 corespunztoare unui oel S235. Forma deformata a turnului, corespunzatoare acestei situatii de exploatare ULS este prezentata in figura 9. Deasemenea se face remarca ca in acest caz nu apar fenomene de instabilitate locala sau generala.
1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =4 TIME=1 DMX =.887162 FEB 6 2011 11:58:55

Y Z X

Figura 9: Deformed shape: top view

4. Solutii de imbinare a virolelor Turnul este uzinat intr-o fabrica de constructii metalice din trei elemente: elementul inferior de 6.0 m, elementul central avand tot 6.0 m si elementul superior de 2.60 m pe care se monteaza nacela. Elementele se imbina intre ele cu suruburi. Pentru realizarea prinderii s-au analizat doua solutii distincte care ulterior au fost imbunatatite in scopul eliminarii concentratorilor de eforturi. Prima variant de imbinare cu eclise asezate radial la distante de 210 mm (fig. 10). Eclisele sunt sunt sudate pe cele doua substructuri pe o lungime l si se suprapun pe o lungime de 2l1. Prima varianta are lungimea de sudura a eclisei l=230 mm. Varianta asigura o montare usoara si o prindere cu suruburi pasuite sau de inalta rezistenta sigura.

Figura 10: Sistemul de imbinare al elementelor turnului Analiza acestei imbinari facuta cu element finit a scos in evidenta concentratori de tensiuni cu valori peste limita de rupere in panza turnuluila capetele ecliselor si deformari ale acesteia (fig. 11). Valorile eforturilor sunt prezentate in in tabelul 2, randurile 1-3 in functie de lungimea sudata a eclisei.

Figura 11: Starea de tensiuni si forma deformata eclisa in prima variant Pentru inlaturarea concentratorilor de tensiune si evitarea introducerii de deformatii mari in panza tronconica s-a propus o varianta de imbinare completata cu un inel de rigidizare la partea superioara ecliselor (fig. 12, 13, tab. 2 randurile 4-5).

Table 2
No. 1 2 3 4 5 6 7 l [mm] 230 305 430 230 + top ring 400 + top ring 305 + flange 230 + flange + top ring Fig. 10; 11 10; 11 10; 11 12; 13 12; 13 14 15 SMAX [daN/cm2] 9850 4762 3584 5002 1970 2572 2331 SMAX [daN/cm2] 0.854 0.891 0.943 0.850 0.108 2.913 0.447 DMAX [cm] 0.361 0.238 0.201 0.233 0.100 0.047 0.037 Notes: >> fyd > fyd > fyd > fyd < fyd > fyd = fyd

Figura 12: imbinare eclise cu inel de rigidizare

Figura 13: Starea de tensiune

Varainta a 5-a a acestei solutii conduce la concentratori de tensiune sub limita de curgere (vezi tab. 2). Pentru comparare cu variantele de mai sus s-a analizat si o imbinare tip flansa rigidizata respectiv flansa rigidizata si inel la partea superioara a rigidizarilor (fig. 14 , 15). Valorile tensiunilor maxime sunt prezentate in tabelul 2 radurile 6-7.

Figura 14: imbinare cu flansa si rigidizari

Figura 15: imbinare cu flansa, rigidizari si inel

In aceste imbinari lungimea rigidizarilor dintre flansa si panza turnului s-au luat l=305 mm (fig. 14). Valoarea efortului maxim este in acest caz 2572 daN/cm2. Si in acest caz sunt evidentiate deformatii mari in raport cu grosimea panzei tronconice. Pentru diminuarea valorilor extreme s-a

introdus un inel superior rezultand imbinarea din figura 15. Valorile eforturilor unitare maxime nu au scazut substantial nici in aceasta situatie. In consecinta solutia finala s-a ales cea corespunzatoare figurii 12-13. 5. Stabilitatea structurii Verificarea stabilitatii turnului s-a facut considerand viteza maxima a vantului din amplasament concomitant cu fortele orizontale din axul turbine si fortele gravitationale din greutatea agregatului. Pentru aceste incarcari nu au aparut forme de instabilitate locala sau generala in turn. Pentru a gasi formele de instabilitate specifice tipului de turn considerat s-a presupus ca posibila cresterea incarcarilor din vant in situatia de agregat oprit. Pentru a obtine aceste forme sau determinat factorii de multiplicare pentru eigenbuckling modes printr-un calcul la stabilitate. Fenomenul de instabilitate locala si generala a aparut la baza rzultand factorii de multiplicare prezentati in figurile 15 si 16.
Mode 1 fact.=21.51
1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =1 FREQ=21.346 DMX =.016092 FEB 6 2011 11:37:08

Mode 2 fact.=23.03
1

Mode 1 fact.=50.21
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =1 FREQ=50.214 DMX =.026485

Mode 2 fact.=50.27
FEB 6 2011 11:07:44

Y X

Z Y Z X

1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =2 FREQ=21.511 DMX =.016376 FEB 6 2011 11:40:17

1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =3 FREQ=23.038 DMX =.018933 FEB 6 2011 11:40:58

1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =1 FREQ=50.214 DMX =.026485 FEB 6 2011 11:12:58

1
DISPLACEMENT STEP=1 SUB =2 FREQ=50.277 DMX =.014864 FEB 6 2011 11:18:08

Z Z Y Y X X

Pierderea locala a stabilitatii

Pierderea locala a stabilitatii

Pierderea stabilitatii globale

Pierderea stabilitatii globale

Figura 15: Instabilitate locala

Figura 16: Instabilitate generala

Caclulul geometric nelianiar, in ipoteza marilor deplasari, a redus facrorul incarcarii critice din vant la valoarea de 16 times wind pressure load. Analizand evolutia tensiunilor echivalente in panza tronconic,a prin impartirea presiunii maxime in 10 pasi de incarcare, s-a evidentiat ca pentru pasul numarul patru eforturile unitare echivalente au atins limita de curgere a otelului. Atfel intrarea in curgere a panzei turnului corespunde la o incarcare din vant de sase ori mai mare decat incarcarea de calcul stabilita de norme. 6. Concluzii Constructiile pentru centralele eoliene sunt dimensionate in general din conditii functionale si cele de evitare a fenomenului de rezonanta. Nivelul solicitarilor reale ester mult mai mic decat capacitatea portanta a constructiei. Imbinarea elementelor de structura la montaj cu suruburi si eclisare, respective cu flanse a necesitat introducerea unui inel de rigidizare superior diminuarea deformarii panzei tronconice si reducerea varfurilor de tensiune.

Fenomenul de instabilitate apare numai in domeniul postelastic la viteze ale vantului superioare celor de exploatare si celor maxime inregistrate pe amplasament. In consecinta acest tip de turn, pentru o central de vant de 5.0 kW, poate fi utilizat pe numeroase amplasamente de pe teritoriul Romaniei.

7. Bibliografie
[1] [2] [3] [4] Botici, Al. and Le, T., Supporting towers for medium power wind turbines, SDSS99, Timioara 1999. Botici, Al. and Le, T., The analysis about a wind turbine structures with finite element method, ELFIN 2000, Oradea 2000. Le, T. and Botici, Al., Stability of tronconical shells using finite element method, ICMS 2003, Timioara 2003. Le, T., Ivan, M. and Botici, Al., Interaction curves for circular and tappered shells subjected to combined loads, Steel a new and Traditional Material for Building, Proceedings of the international conference in metal structures, Braov 2006.